Wikipedia roa_tarawiki https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le MediaWiki 1.47.0-wmf.1 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria Portale 'Ngazzaminde d'u Portale TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Avetrane 0 2422 151861 148074 2026-05-09T17:58:40Z S4b1nuz E.656 7091 Stemme pigghiate da Uicchidate 151861 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrative |Nome = Avetrane |Panorama=Torrione-avetrana.jpg |Didascalia= |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato = ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale=Mario De Marco |Partito=[[Casa delle Libertà|PdL]] |Data elezione=28/05/2006 |Data istituzione= |Latitudine gradi=40 |Latitudine minuti=21 |Latitudine secondi=14 |Latitudine NS=N |Longitudine gradi=17 |Longitudine minuti=44 |Longitudine secondi=9 |Longitudine EW=E |Altitudine=62 |Superficie=73.23 |Note superficie= |Abitanti = 7079 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bil2010/index.html Dato Istat] - Popolazione residende a 'u 31 decemmre 2010. |Aggiornamento abitanti=31-12-2010 |Sottodivisioni = [[Urmo, Avetrana|Urmo Belsito]] |Divisioni confinanti = [[Erchie]] (BR), [[Manduria]] (TA), [[Nardò]] (LE), [[Puerte Cesareo]] (LE), [[Salice Salendine]] (LE), [[San Pancrazio Salendine]] (BR) |Codice postale=74020 |Prefisso=[[099 (prefisso)|099]] |Fuso orario=+1 |Codice statistico=073001 |Codice catastale=A514 |Targa=TA |Zona sismica=4 |Gradi giorno=1147 |Diffusività= |Nome abitanti = avetranise |Patrono = [[San Biagge]], [[Sand'Andonie da Padova]] |Festivo=29 aprile |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Avetrana (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione d'u comune de Avetrana a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde |Sito=http://www.comune.avetrana.ta.it }} '''Avetrane''' ('''Avetrana''' jndr'à [[lènghe tagliàne]], '''l'Aitrana''' jndr'à 'u [[Dialette brinnesine|avetranese]]) éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 7.094 crestiáne<ref>[https://web.archive.org/web/20170726150755/http://demo.istat.it/bilmens2010gen/index.html Dato Istat al 31/07/2010]</ref> d'a [[Provinge de Tarde]] in [[Pugghie]]. 'U comune de Avetrana se iacchie jndr'à 'u [[Salènde]] jndr'à 'na posizione particolare, jè a 'u confine de le tre provinge salendine de [[Provinge de Tarde|Tarde]], de [[Provinge de Brinnese|Brinnese]] e de [[Provinge de Lecce|Lecce]] jndr'à 'u core culturale de sta subreggione. Quiste se note soprattutte da 'u dialette particolare d'u comune, certe vote ca s'assomigghie a 'u [[dialette leccese|leccese]], cu 'na forta 'mbronde [[dialette brinnesine|brinnesine]] e cu otre 'nfluenze d'u [[dialette tarandine|tarandine]]. == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'u Salende|Storie d'a Pugghie}} 'U territorie sue ere ggià javetate jndr'à 'u periode [[Neoliteche]], 'nfatte sus 'a via Tarandine vecine 'a località Masseria d'a Marine, a sud d'u paese, onne assute fore tracce de 'nu villagge preistoreche fatte de capanne d'u VI millennie n.C. 'N'otre luèche frequendate jndr'à 'u neoliteche onne state le grotte jndr'à 'u Canale de San Martine, addò le reperte acchiate onne state purtate jndr'à 'u [[Musèe Archeologgeche Nazionale de Tarde]]. 'Mbortande cose onne state acchiate jndr'à 'u [[XIX sechele]] relative a 'nu sacche de arme de l'età d'u bronze jndr'à zone Strazzati-Sinfarosa, a nord d'u paese. Vecine a 'u cchiù andiche tracciate d'a via Traiana (dette pure via Sallentina), jndr'à località de San Frangische onne state acchiate 'nu sbuènne de reste de 'na ville rustiche romane. 'Nu sbuènne erane pò le casale, 'nzediaminde piccinne apprime de le messapece, pò de le romane e spicciane de le medievale lassate apprisse le 'ngursiune saracene. 'U paese osce a die ste sus a 'u seconde tracciate (tarde 'mbere) d'a 'mbortande arterie stradale ca jndr'à l'epoche messapeche apprime e cchiù nnande quedda romane collegave [[Tarde]], [[Manduria]], [[Nardò]], Leuca e [[Otranto]]: 'A "Via Traiane Messapeche", dette pure da certe storece "via Sallentina". 'Na tracce de epoche romane, probbabbilmende d'u prime sechele, jè 'u "canale romane" ("frate" de l'omonime canale de Manduria). Jè 'nu canale luènghe cchiù o mene doje chilometre, larije ttre metre e profunne 'nu pare, dritte dritte in direzione nord-sud, se iacchie a est d'u paese e faceve scè le acque de le piogge jndr'à 'u canale naturale de San Martine. Osce 'u tratte nord ha state quase tutte scangellate da le cave de estrazione de conge de tufe, invece a sud, pure ca in parte jè affogate da chiangune e petre varie angore osce se 'ndruche bbuène. Attraverse 'a strade de Nardò e jndr'à quidde tratte jè chiamate "Ponde Rescio" (da 'u nome d'a masserie ca ste addà vecine). Cu 'u nome de "Vetrana" ha state [[Feudalesime|feudo]] de 'nu sacche de famigghie duranne 'a tirannide feudale. Jndr'à 'u [[1481]] passò a 'a signorie de le [[Pagano, famigghie|Pagano]], cumme dote de Colella o Ippolita, figghie de Frangische [[Montefuscoli]], mugghiere de Galeotto Pagano. Sotte a le Pagano se accumenzò 'a costruzione d'a nova chiesere matrice (prima chiesere) e de le mure, ca osce a die so probbie picche ca se ne 'ndruchene. Duranne 'a signorie de le Pagano 'u territorie ha state tiatre de certe scondre: presse 'u casale de San Giuliano (probbabbilmende quedda ca osce a die jè 'a "masseria San Paolo"), truppe 'mberiale de [[Carlo V d'u Sacre Romane 'Mbere|Carlo V]] avenèrene sconfitte da 'nu contingende [[Frange|frangese]]. Jndr'à 'u [[1547]] pirate [['Mbere Ottomane|turche]] sbarcarene vecine [[Torre Columena]]<ref>'U Marsella reporte ca ere 'nu certe Chria, de origgene avetranese, a guidà l'assalte turche.</ref>. Jndr'à 'u [[1587]] '''Avetrana''' avenìe vennute da Carlo Pagano a Giuanne Andonie [[Albrizi]], ca devendò signore de Avetrana. 'U castelle jndr'à 'u [[1644]] ere de proprietà d'u [[vescove]] Geronimo di Martino e jndr'à 'u [[1656]] passò a le [[Romano, famigghie|Romano]] e pò cchiù nnande, devendò propretà de Michele [[Imperiale, famigghie|Imperiale]], marchese de [[Orie]] e pringipe de [[Francavilla]]<ref>'U "''[[Status Animarum]]''" d'u [[1654]] attribbuisce jndr'à quidde tiembe a Avetrana 684 crestiàne. 'A proprietà d'u feudo jndr'à st'epoche jè ingerte: certe documinde parene attribbuì 'u feudo a 'a famigghie Romano ('u "''liber mortuorum''" cite Jangela Greco, morte 'u [[28 aguste]] d'u [[1658]], cumme mugghiere de Gesèppe Romano, "barone de sta terre”, invece 'u Foscarini e otre auture dicene ca 'u feudo avere passate a le Romano sulamende jndr'à 'u [[1769]]). Otre documinde de l'archivije ecclesiasteche parene suggerìe ca jndr'à 'nu prime mumende 'a famigghie Imperiale tenève sulamende 'u feudo de [[Madonato]].</ref>. Non ge se pò escludere ca jndr'à 'nu prime mumende le Romano puterene essere state le conestabbele de le Imperiali e pò cchiù nnande, cu l'accattamende dirette, le Signure de Avetrana. [[File:Balcone_palazzo_Torricelli_Avetrana.jpg|thumb|left|250px|Barcone d'u palazze Torricelli]] Jndr'à 'u [[1782]], sparite 'a famigghie Imperiale, Avetrana passò a 'u fische regge e da quiste vennute a Massenzio Filo, rumanenne in probbietà d'a famigghie 'mbonde a l'abolizzione d'a faudalità jndr'à 'u [[1806]]. Rumanerene de probbietà d'a famigghie 'mbonde a l'inizie d'u [[XX sechele|Novecinde]] diverse possedeminde, 'mbrà le quale 'u palazze, pò cedute a 'u lore amministratore e frazionate jndr'à 'nu sbuènne de probbietà. Jndr'à 'u [[1929]] 'na rivolte contadine avenìe duramende represse da 'u reggime fasciste. Quanne accumenzarene le [[anne 1980|anne ottande]] Avetrana ha state sede de manifestaziune d'u [[movimende andinucleare]], condre a 'a volondà, manifestate da vanne d'a reggione Pugghie e da 'u guverne nazionale, de sckaffà 'na [[cendrale elettronucleare]] jndr'à 'u territorie avetranese. Volondà spezzate da 'u [[Referendum abrogative d'u 1987 in Itaglie|Referendum Popolare]] ca signò l'abbandone d'a tecnologgie nucleare pa produzione de corrende elettreche jndr'à l'Itaglie. == Monuminde e luèche de inderesse == [[File:Campanile_Chiesa_Avetrana.jpg|thumb|right|200px|Cambanile d'a chiesere Madre]] * "Torrione", reste de 'nu [[castelle]] pare de origgene [[Normanne]] ([[1050]]-[[1070]], duranne 'a conguiste normanne d'a Pugghie), ma attestate cu securezze sulamende partenne da 'u [[XIV sechele]]. * "Chiesere Madre", recostruite 'mbrà 'u [[1743]] e 'u [[1756]], apprisse ca 'nu cchiù andiche edificie cu chiande absidate (d'u [[XV sechele|XV]]-[[XVI sechele]]) avere state destrutte da 'u [[terramote de Nardò]]. * Palazze [[Imperiali]], d'u quale 'u prime nuclèe avenìe fatte da le Pagano e avenìe ambliate cchiù nnande da le Albrizzi: sta vanne cchiù andiche se affaccie sus a 'u larie Cavallerizze e presende 'nu stemme gendilizie sus a une de le accesse. 'A famigghie Imperiali aggiungìe l'ale oriendale jndr'à 'u [[XVIII sechele]], cchiù sonduose. Jndr'à 'u territorie esistene grotte de nature [[carsisme|carsiche]] e certe reste archeologgece. * In corrispondenze d'a "masserie d'a Marine" onne state acchiate reste de 'nu villagge e de 'n'area sepolcrale ca resalene a 'u [[Neoliteche]] andiche ([[VI millennie n.C.]]). 'U site ha state indagate da 'a [[Soprindendenze archeologgeche]] d'a Pugghie e da 'u departimende de bene culturale de l'[[Univeristà de le Studie de Lecce]]. 'Na mostre archeologgeche pe sembre jè allestite da 'u [[2003]] jndr'à casamatte d'u Torrione medievale, invece da 'u [[2006]] ha state allestite 'nu percorse pe fà addevendà fruibbele l'area de le scave. * Le "grotte de San Martine", ca se iacchiane a sud d'u paese, lunghe 'a strade provingiale verse Torre Colimena, presendane tracce de frequendazione da 'u Neoliteche andiche a l'epoche [[Rome andiche|romane]]. * Jndr'à località de San Frangische onne state acchiate le reste de 'na [[Ville romane|ville]] rusteche romane. * Le casale de Sanda Marje e de Modunato presendane tracce de frequendazine ca resalene a l'epoche [['Mbere Bizzandine|bizzandine]]. Spiccianne, jndr'à località "La Crava" osce a die stonne e studiane da vanne de l'[[Università de le Studie de Rome "La Sapienza"]] 'nu giacimende [[Fossile|fossilifere]]. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografia/Avetrana}} == Culture == === Fatte === [[File:Torreorologio_Avetrana.jpg|thumb|right|200px|Torre d'u 'rrelogge]] * [[17 scennare]] 'u "Fanove de [[Sand'Andonie abate]]" e 'a benedizione de le anemale domestece. * [[19 marze]] 'a "Tria de [[San Gesèppe]], addò se organizzene le tavolate jndr'à chiazze prengepàle, offrenne a le avvendore 'u piatte tipeche d'a feste, 'a "tria" (tagliatelle fatte jndr'à case) cu 'u pesce. * [[25 abbrile]] Passeggiata Ecologgeche. * [[28 abbrile|28]] e [[29 abbrile]] feste patronale in onore de [[San Biaggie]]. == Sciugrafije andropeche == === Fraziune === '''[[Urmo, Avetrana|Urmo Belsito]]''' (o semblicemdene ''l'Urmo'') jè 'na località ca se iacchie 'mbrà Avetrana (da 'a quale ste lundane 4 km) e 'u mare (da 'u quale ste lundane 2 km). Suggestive 'u panorame ca se pò ammirà ca spazie sus a 'nu stuèzze de specchie de mare e de coste 'mbrà [[Gallipoli]] e [[Marugge]]. 'U villagge, addò se iacchiane strutture cumme 'nu cambe sportive e 'na chiesere, jè javetate soprattutte jndr'à 'u periode estive. == Economije == Urtemamende s'a sviluppate 'u settore [[Turisme|turisteche]], sfruttanne 'a vicinanze a 'a coste, sulamende 5 km, cu 'n'offerte de strutture ricettive de tipe [[agriturisme|agrituristeche]] o [[Bed & Breakfast]]. == Gemellagge == * {{Gemellaggio|Itaglie|Maratea|}} == Infrastrutture e trasporte == === Strade === Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da: * [[Autostrade A14, Itaglie|Autostrade A14]] [[Bologne]]-[[Tarde]] (uscite de [[Mazzafre]]), * [[Strade Statale 7 ter Salendine|strada statale 7 ter Salendine]], * [[Via Appia]] verse [[Brinnese]]. Osce a die se ste costruisce 'a strada nove Tarde - Avetrana ca avessa fà devendà cchiù veloce 'u raggiungimende de ste doje cetate. === Aeropuerte === L'[[Aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie|aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta"]] ca però non g'è in funzione. L'aeropuerte chciù vecine, ca serve 'u bacine joneche mediterranèe e pure 'u Comune Salendine de Avetrana, jè l'[[Aeropuerte d'u Salende]] de [[Brinnese]], eppure ste l'[[Aeropuerte de Bari-Palese|aeropuerte 'ndernazionale de Bari "Karol Wojtyla"]]. == Amministrazione == {{ComuniAmministrazione|NomeSindaco=Mario De Marco |DataElezione= 28/05/2006 |partito=[[Casa delle Libertà|PdL]] |TelefonoComune=099.9703273 }} == 'Ndruche pure == *[[Dialètte tarandine]] *[[Dialette brinnesine]] == Note == <references /> == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Category:Avetrana}} {{Controllo di autorità}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * [http://www.comune.avetrana.ta.it 'U site ufficiale d'u Comune de Avetrana] * {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Europa/Italia/Puglia/Provincia_di_Taranto/Localit%c3%a0/Avetrana/}} {{Provinge de Tarde}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Category:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] tvf0fg9bc7qtezgakv5x8djpzqpw7w9 Celline San Marche 0 3912 151865 140782 2026-05-09T18:09:04Z S4b1nuz E.656 7091 Gonfalone e stemme pigghiate da Uicchidate 151865 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrative |Nome=Celline San Marche |Nome ufficiale={{it}} Cellino San Marco |Panorama=Castello di Cellino San Marco.jpg |Didascalia= |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Brinnese |Amministratore locale=Marco Marra |Partito=[[lista civiche]] |Data elezione=03/10/2021 |Data istituzione= |Altitudine=58 |Superficie=37.84 |Note superficie= |Abitanti=6175 |Note abitanti=[https://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P074&Com=4&anno=2021&submit=Tavola Date Istat (provvisorie)] - Popolazzione residende a 'u 30 ottòmmre 2021. |Aggiornamento abitanti=31-10-2021 |Sottodivisioni= Curtipitrizzi |Divisioni confinanti=[[Brinnese]], [[Campi Salendine]] (LE), [[Guagnano]] (LE), [[San Donaci]], [[San Pitre Vernotiche]], [[Squinzano]] (LE) |Zona sismica=4 |Gradi giorno= |Diffusività= |Nome abitanti=Cellenise |Patrono=[[San Marche Evangeliste]], [[Sanda Caterine d'Alessandria]] |Festivo=25 abbrile, 25 novemmre |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Cellino San Marco (province of Brindisi, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione d'u comune de Celline San Marche jndr'à provinge de Brinnese }} '''Celline San Marche''' (''Cellino San Marco'' jndr'à 'u tagliane, ''Cilinu Santu Marcu'' jndr'à 'u [[dialette leccese]], 'nzigne a 'u [[1862]] chiamate ''Cellino'') jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{TA|6.531}} crestiane<ref name="template divisione amministrative-abitanti"/> d'a [[Provinge de Brinnese]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie 'mbrà [[Lecce]] e [[Brinnese]], da addò ste lundane rispettivamende cchiù o mene 22 e 18 km. == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'u Salende|Storie d'a Pugghie}} L'accussìditte "chiaute a furne" eneoliteche acchiate a 'u 'nderne d'u Vosche Li Veli, jè 'u monumende archeologgeche prengepàle d'u territorie de Cellino San Marche. Comungue 'u chiaute non ge se pò 'ndrucà osce a die purcé non ge se sape addò ste e ha state pure abbandunate. Jndr'à 'u [[Medioeve]] 'u casale prengepàle ha state quidde de "La Mea" (osce a die 'na masseria piccenne a 'u confine cu 'u territorie de [[San Donaci]]): aqquà ste stipate 'na cappelle rurale ca resale a 'u [[XV sechele]]. 'A chiesere se San Marche ha state 'nzippate sus a le reste de 'na cappelle d'u [[IX sechele]], 'mbrà 'u XVII e XVIII sechele, a 'u 'nderne se pò ammerà 'nu belle esemblare de altare [[barocche]] e 'na statue de argende de San Marche ca resale a 'u [[1819]]. 'U castelle de le nobbile Albrizzi e Chyurlia ha state 'nzippate atturne a 'u [[XVI sechele]] e allariate jndr'à 'u [[XVII sechele]]. Cellino ha state sotte a le dominie de le famigghie De Fallosa, Noha, Albrizzi, Chyurlia e otre signure feudatarie ca 'a guvernarene da 'u medioeve 'nzinge a 'u [[1806]], quanne 'a feudalitate avenìe luate da [[Giuacchine Murat]] e maje cchiù repristinate da le [[Borbone]] cundende de esserse luate 'mbrà le pide l'aristocrazzije, ca ere putende assaije, d'u mezzoggiorne. Duranne 'u resorgimende avenìe fatte 'na "Vendite de Carbunare", 'na sette insurrezzionale cvhiamate "La Plebe al Monte Sacro" e 'na sezione d'a [[Giovine Italia]]. Ggià appartenende a 'a [[Provinge de Lecce]], avenìe assegnate a 'a [[Provinge de Brinnese]] jndr'à 'u [[1927]]<ref>[[s:R.D.L. 2 scennare 1927, n. 1 - Riordinamende de le cercoscrizziune provingiale|Regio Decreto Legge 2 scennare 1927, n. 1]]</ref>. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografia/Cellino San Marche}} * === Etnie e furastire residende === A 'u 31 demcemmre [[2014]] jndr'à 'u territorie comunale se reggistrave 'a presenze de 67<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2014/index.html}}</ref> furastire regolare (14 maschele e 53 femmene) ca sò cchiù o mene l'1% d'a popolazzione totale residende. 'A cchiù granna comunitate jè quedda [[Romanie|rumene]]. Aqquà sotte le naziune cchiù rappresendate: * [[Romanie]]: 55 * [[Russie]]: 5 * [[Albanie]]: 5 == Persone legate a Cellino San Marche == * [[Albano Carrisi]] * [[Romina Power]] * [[Franghe Carrisi]], frate de Albano * [[Cristèl Carrisi]], figghie de Albano * [[Rafaele Spongano]] * [[Loredana Lecciso]] == Economije == {{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}} == Amministrazzione == Aqquà sotte se iacche 'na tabbelle relative a le amministrazziune ca onne cangiate jndr'à stu comune: {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Gesèppe Palermo |Inizio = 20 luglie 1988 |Fine = 22 sciugne 1993 |Partito = [[Democrazia Cristiana]] |Note = <ref name=interno>{{cita web|url=http://amministratori.interno.it/|titolo=Amministratori|editore=amministratori.interno.it/}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Marche Cascione |Inizio = 22 sciugne 1993 |Fine = 5 novemmre 1993 |Partito = - |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Clara Minerva |Inizio = 25 marze 1994 |Fine = 13 sciugne 1994 |Carica = [[Commissarie prefettizie|Comm. pref.]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Erneste Lanzilao |Inizio = 13 sciugne 1994 |Fine = 24 abbrile 1996 |Partito = - |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Clara Minerva |Inizio = 24 abbrile 1996 |Fine = 18 novemmre 1996 |Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarije]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Pierina Metrangolo |Inizio = 18 novemmre 1996 |Fine = 14 masce 2001 |Partito = [[centro-destra]] |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Gesèppe Caprioli |Inizio = 14 masce 2001 |Fine = 14 aguste 2004 |Partito = [[centro-sinistra]] |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Vecinze Petrucci |Inizio = 14 aguste 2004 |Fine = 5 abbrile 2005 |Carica = [[Commissario straordinario|Comm. straordinarije]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Claudie Pezzuto |Inizio = 5 abbrile 2005 |Fine = 30 marze 2010 |Partito = [[centro-sinistra]] |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Frangische Cascione |Inizio = 30 marze 2010 |Fine = 19 abbrile 2014 |Partito = [[liste civiche]] |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Jangele Carbone |Inizio = 19 abbrile 2014 |Fine = 23 febbrare 2015 |Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarije]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Luciane Marzano |Inizio = 19 abbrile 2014 |Fine = 15 novemmre 2015|Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarije]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Mechèle Lastella |Inizio = 19 abbrile 2014 |Fine = 15 novemmre 2015 |Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarije]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Biagge De Girolamo |Inizio = 23 febbrare 2015 |Fine = 15 novemmre 2015 |Carica = [[Commissarie straordinarie|Comm. straordinarije]] |Partito = |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Salvatore De Luca |Inizio = 15 novemmre 2015 |Fine =3 ottòmmre 2021|Partito =[[Partito Democratico (Itaglie)|Partito Democratico]] |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec |Nome = Marco Marra |Inizio = 4 ottòmmre 2021 |Fine = ''in cariche''|Carica = Sinnache |Partito = [[lista civiche]] |Note = <ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Sport == === Ballone === L'A.S.D. Cellino Calcio, apprisse ca avere renungiate a 'u passagge jndr'à [[Promozione (ballone)|Promozione]] vingiute sus a 'u cambe quanne avere spicciate 'a staggione 2011-2012 e apprisse a ttre cambionate vingiute, jndr'à staggione 2012-2013 ave squagghiate. == Note == <references/> == Otre pruggette == {{interprogetto}} {{Provinge de Brinnese}} {{Salento}} [[Category:Comune d'a provinge de Brinnese]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] 9uxys7xz3zq29xm861v598yw7xndlmb Cisternine 0 4146 151864 149197 2026-05-09T18:07:59Z S4b1nuz E.656 7091 Gonfalone e stemme pigghiate da Uicchidate 151864 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=Cisternine |Panorama=Veduta valle d itria cisternino.jpg |Didascalia= |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Brinnese |Amministratore locale= Luca Convertini |Partito=[[liste civiche]] Noi, Cisternino |Data elezione=5-6-2016 |Data istituzione= |Altitudine=394 |Abitanti=11470 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dato Istat] - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2019. |Aggiornamento abitanti=31-12-2019 |Sottodivisioni=Caranne, [[Casalini (Cisternine)|Casalini]], Marinelli, Sisto |Divisioni confinanti=[[Fasane]], [[Locorotonde]] (BA), [[Martina Franghe]] (TA), [[Ostune]] |Zona sismica=4 |Gradi giorno= |Nome abitanti=cisternenise |Patrono=sande [[Quiriche e Giulitte]], San Necole de Patera (co-patrono) |Festivo=prime dumeneche de aguste, 6 decemmre |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Cisternino (province of Brindisi, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione del comune de Cisternine jndr'à provinge de Brinnese |Diffusività= }} '''Cisternine''' ('''Cisterino''' jndr'à lènghe tagliàne, '''Cisternìne''' jndr'à 'u dialette [[Dialette d'a Pugghie cendrale|appule-barese]], '''Cisturnium''' jndr'à 'u latine) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:11470}} crestiane<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> d'a [[Provinge de Brinnese]] jndr'à [[Pugghie]]. 'Nzigne a 'u [[1927]] faceve parte d'a [[Terre de Bare (territorie storeche)|Terre de Bare]]. Affacciate sus 'a [[Valle d'Itrie]], jndr'à accussìditte [[Murge|Murge de le trulle]], appartene a 'u club de [[Le borghe cchiù belle d'Itaglie]] e vande 'u recanuscemende d'a [[Bandiere arangione]] date da 'u [[Touring Club tagliàne]] e pò jè ''comune amiche d'u turisme itinerande''. == Sciugrafije fiseche == Se iacchie sus a l'urteme lembe d'a [[Murge (altopiane)|Murge]] sud-oriendale pugghiese (394&nbsp;m sus a 'u levèlle d'u mare), se affaccie a sud-ovest sus 'a valle d'Itrie addò stonne 'nu sbuènne de [[trulle]]. Confine cu 'a [[Provinge de Tarde]] e 'a [[Cetate metropolitane de Bare]]. Ste lundane 60 km da [[Brinnese]] (capeluèche provingiale), 75 km da [[Bare]] e 40 km da [[Tarde]]. [[File:Cisternino.jpg|thumb|upright=0.8|Vedute de Cisternine]] == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}} 'U territorie d'u comune avenìe javetate, accumenzanne da 'u [[Paleoliteche]] medie-superiore, da nuclèe umane ca avenèvane da 'u nord d'a penisole o da l'arèe sicule-afrecane e ca lassarene, sus a le colline, addò sckaffarene le lore accambaminde staggionale, 'nu sbuènne de tracce d'a vita lore, dedite a 'a [[cacce]] e a 'u cugghimende de frutte spondanèe e [[tubere]]. Angore, osce a die, jndr'à zone de monde Specchia, sus a le colle de Restàno e sus a le balze ingolte de Serra Amara, se iacchiane struminde preistorece de ogne tipe: punde de zagaglie, lame, raschiatoie e buline pe ingidere osse. Ste comunitate umane scerene sembre de cchiù aumendanne, 'nzigne a arrevà a 'nu numere 'mbortande de 'nzediaminde jndr'à l'[[Età d'u bronze]]; decine de staziune de sta età onne state acchiate urtemamende jndr'à diverse zone d'u territorie e chidde de Maselli, Ibernia piccele, Carpei, monde d'Alessio, monde le Fergole e Figazzane, onne 'na 'mbortanze none indifferende pa combrensione d'a preistorie briinesine. 'U nome Cisternine pare ca avène da l'eroe [[eponime]] Sturnoi, cumbagne de [[Diomede]], ca apprisse 'u [[Uerre de Troia]] pare ca avere funnate 'na cetate vicine, ca, cchiù nnande, occupate da le [[Rome andiche|Romane]], avenìe chiaamte ''Sturninum'', quedde ca osce a die jè [[Ostune]]. 'U nome avessa arrevà da "Cis-Sturninum", da aqquà da Sturni, andiche cendre japige vecine a Ostune, ca avere pigghiate 'u nome da Sturno, cumbagne de, l'eroe omereche, Diomede; fusciute da 'a uerre de Troia. 'U javetate pare ca ha state saccheggiate da le [[Gote]] e cchiù nnadne avere sciute in rovine. 'U cendre storeche ave nate arrete grazie a le [[monace basigliane]] ca jndr'à 'u [[Medioeve]], 'u chiaamrene Cis-sturnium (aqquà da Sturnium ([[Ostune]])). 'A prime testimonianze sus a 'u Casale de Cisternine avène date da 'a scuperte, sotte 'a chiesere romaneche de San Necole, de le reste de 'nu tembie cristiane piccinne, 'nzippate realistecamende atturne a l'anne 1000. [[Pape Alessandre III]], cu 'na [[bolle pontificie]] d'u 26 febbrare [[1180]] assegnave sya chiesere e 'u Casale de Cisternine a 'u [[Diocesi de Conversane-Monopoli|Vescove de Monopoli]]. === Simbole === 'U [[Scude araldeche|scude]] cu sus 'na [[Corona (copricape)|corone]] jè suddivise a [[croce de sand'Andrea]] de russe e d'ore. A 'u cendre ste 'nu pastorale d'argende affiangate da doje rose de russe sus a l'ore. === Evoluzione demografeche === {{Demografije/Cisternine}} == Monuminde e luèche de inderesse == [[File:Via centro storico cisternino.jpg|thumb|Cendre storeche]] [[File:Santuario della Madonna d'Ibernia Cisternino.jpg|thumb|Sanduarije d'a Madonne d'Ibernia (Madonne de Bernis)]] * Cendre storeche: esembie de "architetture spondanèe", addò se iacchiane palazze storece (palazze d'u Governatore, palazze Vescovile, palazze Amati, palazze Lagravinese, palazze Devitofranceschi, torre Capece); * Torre de Porta Granne o Normanne-Sveve: de epoche [[Medioevo|medievale]], ierte 17 metre, sta [[torre]] costituive 'u 'ngresse prengepàle d'a cetate. Sus a sus, 'ngape ste 'na statue piccenne de [[San Nicole de Bare]]. Ha state sottoposte jndr'à le sechele a diverse adattaminde, l'urteme jndr'à 'u [[1995]]; * Chiesere madre de San Necole: costruite jndr'à 'u [[XIV sechele]] sus a 'n'andiche [[Chiesere (architetture)|chiesere]] paleocristiane de le [[monace basigliane]], presende a 'u 'nderne sue doje opere jndr'à petra vive d'u [[XVI sechele]], di notevole valore, firmate da 'u scultore "Stephanus Abulie Poteniani" (Stefane da [[Putignane]]): 'na Madonne cu Piccinne, note cumme 'a "Madonne d'u Cardelline" e 'nu [[tabbernacole]] piccele. A 'u 'nderne d'a chiesere jè presende 'nu [[organe a canne]] d'u [[1908]] costruite da 'a ditte Frangische Consoli de Locorotonde cu pezze Inzoli, restaurate jndr'à 'u [[2017]] da GIuanne Rega e inaugurate 'u 6 decemmre d'u stesse anne<ref>{{Cita web|url=http://cisterninonotizie.com/2017/12/04/anche-cisternino-festeggia-san-nicola/|titolo=Pure Cisternine festegge San Necole|data=4 decemmre 2017|accesso=12 luglie 2018}}</ref>; * Chiesere de Sanda Lucie, XVII sechele, apprisse Porta Piccele; * Sanduarije d'a Madonne d'Ibernia (Madonne de Bernis): a 3&nbsp;km da 'u cendre javetate, stu sanduarije jè legate a 'na leggende: pare ca probbie 'a [[Marije (madre de Gesù)|Vergine]], 'nfatte, cu 'n'apparizzione, ave indicate 'u luèche esatte addò avesse nate 'u sanduarije a jedde dedicate. 'U terrene atturne jè ricche de cerameche e reperte ca resalene a epoche romane e medievale. Avenìe acchiate pure 'nu [[capitelle]] [[Arte bizzandine|bizzandine]] e de le chiaute e quiste face penzà ca 'u sanduarije nasce sus a le ruvine de 'nu cendre javetate, ca rote atturne a 'na chiesere paleocrestiane; * Chiesere Sanda Marije de Costandinopoli o Sand'Anne: XVIII sechele fore 'a cetate in direzione de Martina Frnaghe, vecine a 'u cambesande vecchie; * Massarie: jndr'à l'agre de Cisternine stonne diverse javetaziune rurale ca rappresendane 'a tipeche "massarie pugghiese da cambe", 'mbrà le quale stè 'a Massarie Montereale, Villa Cenci, Massarie Devitofranceschi, Massarie Costa e Massarie Montanaro. === Arèe naturale === * 'Mbrà le bene ambiendale da mettere in risalte ste 'u paesagge. 'U turisme aqquà s'ave sveluppate jndr'à l'urteme decennie grazie probbie a l'uneche bene de stu cendre piccinne: 'a nature, 'u paesagge, le trulle e l'architetture spondanèe d'u cendre storeche; * 'U vosche Monde Comunale; jndr'à 'u territorie comunale stonne cchiù o mene 400 ettare de vosche de le quale 244.18.33 de probbietà comunale, e stonne da 250 a 350&nbsp;m [[s.l.m.]] Le vosche comunale sò 'a formazione vegetale cchiù consistende d'a provinge. Osce a die stonne e fanne fatìe pe cangià 'u [[Pine de Aleppe]] e 'u [[Cipresse]], cu latifoglie autoctone (fragne, rovelle, leccie ecc.) ca se armonizzane megghie cu le essenze presende, quale le corne, 'u bagolare, 'a carpinelle, l'ornielle, l'acere cambestre, ecc. Le territorie comunale remboschite sò cchiù o mene 42 ettare. === 'A ciclovie de l'acque === 'A [[ciclovie de l'acque]] jè 'u seconde percorse ciclabbele sus acquedotte d'Europe, in particolare jè 'u tratte de acquedotte Pugghiese (AQP) fatte da 'a Reggione [[Pugghie]] e AQP Spa, longhe 'a strade de servizie d'u canale prengepàle de l'acquesdotte 'mbrà Locorotonde ([[Provinge de Bare|BA]]), passanne le territorie de Cisternine ([[Provinge de Brinnese|BR]]), [[Ostune]] (BR), 'nzigne a 'u territorie de [[Ceglie Messapeche]] (BR), vecine a 'a Piente Ulme. Ha state urtemamende restrutturate miglioranne 'a pavimendazione (fatte de petrische pressate), dotate de proteziune, arèe de soste e punde de accesse pe 'nu totale de cchiù o mene 10&nbsp;km de ciclovie perfettamende percorribbele pure cu biciclette stradale. L'itinerarie se snode jndr'à macchine mediterranèe, fore da 'u traffeche, costeggianne massarie, case rurale, trulle e agglomerate cetadine (contrade e fraziune) apprezzanne 'a bellezze d'a Valle d'Itrie lundane da 'u ruète moderne.<ref>[https://web.archive.org/web/20141222025021/http://ifichi.gruppociclisticovalleditria.it/post/la-cliclovia-dellacqua-bici-sullacquedotto-pugliese/ La cliclovia dell'Acqua: in bici sull'acquedotto pugliese - GruppoCiclisticoValledItria.it] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141222025021/http://ifichi.gruppociclisticovalleditria.it/post/la-cliclovia-dellacqua-bici-sullacquedotto-pugliese/ |data=22 decemmre 2014 }}</ref><ref>[http://www.ansa.it/web/notizie/canali/inviaggio/news/2014/03/01/bici-acquedotto-pugliese_10164828.html In bici sull'acquedotto pugliese - Itinerari - In Viaggio - ANSA.it]</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20160313205433/http://govalleditria.it/notizie/news-locorotondo/15285-partono-i-lavori-del-ciclovia-dellacquedotto-da-locorotondo-a-ceglie-messapica.html Partono i lavori del ciclovia dell'Acquedotto da Locorotondo a Ceglie Messapica - News Locorotondo Valle d'Itria]</ref> ;Date tecnice d'a ciclovie de l'Acque: * Lunghezze: 10,885&nbsp;km (da Figazzane a 'u 'ngroce ex SS 581) * Quote altimetreche di partenze: 334&nbsp;m [[s.l.m.]] * Quote altimetreche de arrive: 325&nbsp;m [[s.l.m.]] * Pendenze massime – strade de servizie: 8% * Ponde lunghe 'u canale: 5 * Lunghezze de le ponde sus a 'u canale: 896,93 m * Attraversaminde de strade provingiale: 2 * Comune 'nderessate: Locorotonde (BA), Cisternine (BR), Ostune (BR), Ceglie Messapeche (BR)<ref>[https://web.archive.org/web/20140711012616/http://architetturaecosostenibile.it/turismo/turismo-ecosostenibile/ciclovia-acquedotto-nuova-frontiera-cicloturismo-puglia-063.html Ciclovie de l'acquedotte. Nova frondiere d'u cicleturisme jndr'à Pugghie]</ref> == Suggettate == === Lènghe e dialette === {{'Ndruche pure|Dialette pugghiese}} Comunemende chiamate Cistranese, 'u dialette d'a vanne cendrale de le urteme colline d'a [[Merge (altepiane)|Murge]] pugghiese jè 'u resultate d'a stesse sfumature culturale d'u territorie: 'ngroce naturale 'mbrà 'nfluenze [[Arche ioneche tarandine|joneche]]/[[Basilicate|lucane]] e murgiane/[[Bare|barise]]. A picche decine de chilometre a sud se iacchie 'u confine cu 'u [[Salende]]. 'A lènghe e 'u dialette vive e se sveluppe naturalmende sus 'a relazione a le attivitate de le crestiane, suggiale e economece, d'a storie, d'a tradizione e d'a memorie orale popolare. 'U paese ste a 50&nbsp;km da [[Brinnese]], a 48&nbsp;km da [[Tarde]] e a 75&nbsp;km da 'a cetate de [[Bare]]. Nonostande osce a die, tràse jndr'à 'u territorie d'a [[Provinge de Brinnese]], 'u paese mandene le legame cu 'a [[Terre de Bare (territorie storeche)|Terre de Bare]] a 'a quale ere legate apprime d'u [[1927]], anne de costituziojne d'a nova cercoscrizione provingiale. Ste legame sò evidende soprattutte jndr'à 'u dialette, jndr'à culture, tipeche d'u [[Dialette apulo-barese|sud-est barese]] e none de origgene [[Salende|salendine]] e pure jndr'à 'u stemme comunale ca reporte cu culure diverse le stesse eleminde di quidde d'a provinge de Bare. === Etnie e minoranze furastiere === A 'u 31 decemmre [[2014]] jndr'à 'u territorie comunale se reggistrave 'a presenze de 327<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2014/index.html}}</ref> furastire residende (143 maschele e 184 femmene) ca sò cchiù o mene 'u 2,8% d'a popolazzione cistranese. Aqquà sotte le nazionalità cchiù rappresendate: * [[Albanie]]: 135 * [[Romanie]]: 49 * [[Cine]]: 44 * [[Regne Aunìte]]: 19 * [[Georgie]]: 12 ===Tradiziune e folclore=== [[File:San quirico e giulietta cisternino.jpg|thumb|Prugessione Sande [[Quiriche e Giulitte]] ]] 'Mbrà le manifestaziune flokloristeche cchiù aspettate, ste securamende [[Carsuniedde]]. Chiamate jndr'à 'u dialette locale ''Pasquarèdde'', sta feste se face presse 'u Sanduarije d'a [[Madonne d'Ibernia]], addò se vèje cu le doce tipece (a forme de borsette cu doje ove sode pe le piccinne, cu une a forme de [[bambole]] cu 'nu [[Ueve (alimende)|ueve]] pe le piccenne), chiamate “''u churrüchele''” ('u currucule), jidde porte prosperità e fecondità. None a case, quedde d'Ibernia jè 'a Madonne d'a vite, d'a [[fertilità]] e de l'[[Abbonnanze (economije)|abbonnanze]], 'u sanduarije jè ausate assaije pe celebbrà 'u matrimonie sie pe le mutive ditte apprime ca pu poste belle probbie. [[File:Decorazioni san quirico e giulietta cisternino.jpg|thumb|Decoraziune San Quiriche e Giulitte]] 'A manifestazione cchiù 'mbortande a 'a quale partecipe 'a 'ndere popolazione jè 'a feste de le sande patrune d'a cetate, Quiriche e Giulitte. Sta manifestazione respette tutte le cchiù 'mbortande tradiziune locale cumme le decoraziune lumenose, evende releggiose, congerte cu 'a bande e spiccianne le fuèche d'arteficie. Cchiù semblicemende chiamte "'a feste de San Quiriche" ca se face sembre 'a prima sumane de aguste, rappresende pa popolazione locale e turisteche 'a conglusione d'u periode estive. De 'mbortanze locale sò le ediziune d'u Festivàl ''Pietre che Cantano'' (Petre ca Candane), d'u ''Festivàl 'Ndernazionale Bande Musecale Valle d'Itrie'', d'u Festivàl Sone Sacre e da 'u Pianete, de l'[[Alterfesta]]. Le sagre cchiù famose, invece, sò: * 'A sagre de le [[chianghiaredde]] ca se face ad aguste; * 'A sagre d'u [[cunigghie]] ca se face ad aguste; * 'A sagre de l'[[uve]] ca se face a settemmre. === Istituziune, ente e associaziune === 'Mbrà le attivitate pa tutele, 'u stipamende, 'a recerche e 'a promozione de le bene ambiendale, ste quedde fatte da 'u Gruppe Archeologgeche Valle d'Itrie cu l'Ecomusèe de Monde Gianecchia, da 'u [http://www.igiardinidipomona.it/ Conzervatorie botaneche ''I giardini di Pomona''] e de l'Associazione Desigiste cu 'u pruggette [http://www.officinareale.it officinAreale] pe 'na culture, colture e 'nu labboratorie de le siense. Le attivitate ccchiù 'mbortande sò, 'a promozione d'a culture mediterranèe attraverse l'indaggine de le chiande spondanèe presende e 'a recerche pe 'na cchiù approfondite canoscenze d'u territorie attraverse itinerarie e percorse. Cisternine jè 'mbrà "[[Le borghe cchiù belle d'Itaglie]]", aderisce a "[[Bandiere Verde Agricolture]]", "[[Bandiere Arangione d'u Touring Club Tagliàne]]" e jè parte d'a rezze 'ndernazionale de le "[[Cittaslow]]". Assaije 'mbortande jè pure l'[[Ashram de Cisternine]] – famose cumme Cendre Bhole Baba, osce a die Fondazione Bhole Baba, ha nate jndr'à 'u [[1979]] pe volondà d'u [[Babaji]]. 'A vite d'u Cendre se face seguenne 'u modelle de l'ashram de [[Herakhan]], alternanne 'a meditazione e 'a preghiere cu 'a fatìe comunitarie. Jndr'à l'ashram de Cisternine, da 'u [[1986]], se iacchie 'nu tembie idendiche a quidde de Herakhan. Babaji stesse vulìe stu tembie cumme simboel de aunione profonne cu 'u sue ashram jndr'à l'[[Indie]]. Cengade pò partecipà a le rite o remanerse jndr'à l'ashram pe 'nu certe periode e, soprattutte jndr'à le mise d'a staggione, se fanne 'n sbuènne de seminarie e attivitate o 'ngondre. === Musèe === Jndr'à l'abbrile [[2011]] ha state istituite 'u Musèe d'u Clime jndr'à [[Caranne]], devendate sede de stu genere uneche de [[musèe]]. 'U musèe ha state "ccrejate" da 'u Presidende d'a Meteo Valle d'Itrie Gesèppe Bari. Sembre jndr'à le urteme anne onne state apirte le scave jndr'à vanne sotte 'a [[chiesere madre]] de San Necole, addò 'a cripte presende le reste de l'andiche chiesere basigliane cu le catacombe e le 'ngisiune parietale. Rebattezzate ''MAAAC – Museo Area Archeologica e Arte Contemporanea'', 'u musèe offre diverse mostre e rassegne annuale de arte condemboranèe nazionale e 'ndernazionale lunghe 'u percorse de le scave archeologgece. === Cucine === {{'Ndruche pure|Cucine pugghiese}} 'A cucine tepicamende cistranese respecchie le cchiù classeche tradiziune d'a gastronomije barese e d'a Murge de le trulle cu quacche 'ngursione piccenne de quedde d'u ierte Salende. Caratteristeche de sta tradizione paesane sò soprattutte le ricette de carne e de verdure, cu 'na particolare predilezione pe le piatte a base de selvaggine: ==== Piatte tipece ==== * [[Frisedde]] * [[Chianghiaredde]] * [[Carteddate]] * [[Amennele zuccherate]] * [[Bombette]] * [[Gnummaridde]] * [[Brasciole]] * [[Vicia faba|Purè de Fave]] * [[Panzerotte|Panzarotte]] * [[Ricotte asckuande]] * [[Focacce barese|Focacce]] == Economije == {{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}} Jndr'à l'urteme anne 'u paese ave canusciute 'nu process de cangiamende d'u probbie assette economeche, cu 'na crescite conziderevole d'u settore d'u turisme, 'ngendivate da l'adesione d'u comune a le cercuite turistece [[Le borghe cchiù belle d'Itaglie]] e [[Le comune Gioielle d'Itaglie]]. 'U paese mandene comungue vive 'a tradizionale economije agricole e d'a trasformazione de le prodotte sue; pure l'artiggianate jè une de le settore particolarmende 'mbortande pe l'economije locale. == 'Nfrastrutture e carresciaminde == Ausanne de le strade provingiale 'u cendre urbane de Cisternine jè collegate cu quedde ca è canusciute cumme ''Superstrade Bare-Lecce'' chiamate [[Strade statale 379 Egnazie e de le Terme de Torre Canne|Strade statale 379]] jndr'à [[provinge de Brinnese]], prolungamende d'a [[Strade statale 16 Adriateche]] jndr'à [[Cetate metropolitane de Bare]]. Attraverse stu collegamende 'u comune ste lundane da le aeropuèrte de [[Bare]] e [[Brinnese]] respettivamende, cchiù o mene, 80&nbsp;km e 50&nbsp;km. 'U comune pò jè servite da 'a [[Stazione de Cisternine|staziona]] soje lunghe 'a [[Ferrovie Adriateche|linèe Adriateche]] de [[Rete Ferroviaria Italiana|RFI]] (gruppe [[Ferrovie dello Stato Italiane|FS]]), ca se iacchie jndr'à 'u territorie de [[Puzze Faceto]] frazione d'u comune de [[Fasane]], 'a quale ste lundane da Cisternine, cchiù o mene, 16&nbsp;km; cchiù spesse però avène ausate 'a stazione ferroviarie de Fasane, collegate cu 'u cendre urbane d'u paese ausanne 'nu carresciamende pubbleche periodeche gestite da l'[[STP (Brinnese)|STP Brinnese]] attraverse autobus TPL indercomunale. Le servizie TPL indercomunale sò 'u servizi prengepàle de carresciamende pubbleche ca mette in collegamende 'u comune cu le cendre 'nzeccate e le prengepàle capeluèche de provinge d'a Reggione. 'Mbortande jè pure 'u collegamende ferroviarie offerte da le [[Ferrovie d'u Sud Est]] cu 'a stazione ''[[Stazione de Cisternine Cetate|Cisternine Cetate]]'' d'a linèe [[Ferrovie Martina Franghe-Lecce|Martina Franghe – Lecce]] ca ste lundane quacche cendinaie de metre da 'u cendre urbane, eppure da 'u carresciamende gommate verse Martina Franghe e Tarde.Taranto. ==Amministrazione== === Sinnace da 'u 1799 a 'u 1905<ref>Raffaele Semeraro, ''Cronaca della successione dei sindaci nel comune di Cisternino dal 1799 al 2007'', 2008</ref> === {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec | 1799 | 1805 | Andonije D'Errico | |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1806 | 1806 | Gesèppe De Feo | | Guvernatore-Sinnache }} {{ComuniAmminPrec | 1809 | 1809 | Stefane Soli | |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1810 | 1810 | Rocche Amati | |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1811 | 1812 | Frangische Paole Soleti | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1813 | 1814 | Giuanne Boccelli | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1815 | 1816 | Frangische Paole Soleti | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1817 | 1818 | Giuanne Boccelli | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1819 | 1822 | Donate Andonije Costa | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1822 | 1826 | Giuanne Boccelli | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1826 | 1832 | Rocche Amati | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1832 | 1834 | Rafaele Arcangele Amati | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1835 | 1840 | Pascale Gennare Costa | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1840 | 1842 | Camille Cenci | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1842 | 1843 | Giaunneandonije Soleti | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache f.f.]] }} {{ComuniAmminPrec | 1844 | 1846 | Rafaele Arcangele Amati | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1846 | 1852 | Frangische Cenci | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1852 | 1853 | Gesèppe Pitre Loparco | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1853 | 1856 | Rocche Amati | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1856 | 1860 | Pitre Lorenze Costa | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1860 | 1862 | Necole Potio | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1862 | 1863 | Oronze Loparco | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1863 | 1866 | Giuanne Frangische De Vito | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1866 | 1869 | Enriche Franceschi De Vito | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1870 | 1877 | Andonije Luigge Amati | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1879 | 1887 | Caetane Soleti | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1887 | 1899 | Tummase Miccoli | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache f.f.]] }} {{ComuniAmminPrec | 1887 | 1888 | Luigge Stefane Punzi | | }} {{ComuniAmminPrec | 1888 | 1889 | Tummase Miccoli | | }} {{ComuniAmminPrec | 1889 | 1889 | Luigge Stefane Punzi | | }} {{ComuniAmminPrec | 1889 | 1889 | Andonije Ariani | | }} {{ComuniAmminPrec | 1890 | 1896 | Rafaele D'Amico | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1896 | 1899 | Donate Costa | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1899 | 1900 | Giacinde Lagravinese | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1900 | 1903 | Vitandonije Loparco | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrec | 1903 | 1905 | Luigge Amati | | [[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] }} {{ComuniAmminPrecFine}} === Sinnace da 'u 1997 a osce a die === {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec | 1997 | 2001 | Jagele Amati | CEN-DES |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] |<ref>[http://elezionistorico.interno.it/index.php?back=yes&tpel=G&dtel=27/04/1997&tpa=I&tpe=C&ms=S&es3=N&ne3=160050&levsut3=3&lev3=50&lev2=16&ne2=16&es2=S&levsut2=2&lev1=16&ne1=16&es1=S&levsut1=1&lev0=0&es0=S&levsut0=0&unipro=uni Eleziune comunale d'u 27 abbrile 1997]</ref> }} {{ComuniAmminPrec | 2001 | 2011 | Marie Luigge Convertini | CEN-SIN (LS.CIVICHE) |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] |<ref>Ministero dell'Interno: Elezioni comunali [http://elezionistorico.interno.it/index.php?back=yes&tpel=G&dtel=13/05/2001&tpa=I&tpe=C&ms=S&es3=N&ne3=160050&levsut3=3&lev3=50&lev2=16&ne2=16&es2=S&levsut2=2&lev1=16&ne1=16&es1=S&levsut1=1&lev0=0&es0=S&levsut0=0&unipro=uni del 13 maggio 2001] e [http://elezionistorico.interno.it/index.php?back=yes&tpel=G&dtel=28/05/2006&tpa=I&tpe=C&ms=S&es3=N&ne3=160050&levsut3=3&lev3=50&lev2=16&ne2=16&es2=S&levsut2=2&lev1=16&ne1=16&es1=S&levsut1=1&lev0=0&es0=S&levsut0=0&unipro=uni Eleziune comunale d'u 28 masce 2006]</ref> }} {{ComuniAmminPrec | 2011 | 2016 | Donate Baccaro | Cisternino Insieme |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] |<ref>[http://elezionistorico.interno.it/index.php?back=yes&tpel=G&dtel=15/05/2011&tpa=I&tpe=C&ms=S&es3=N&ne3=160050&levsut3=3&lev3=50&lev2=16&ne2=16&es2=S&levsut2=2&lev1=16&ne1=16&es1=S&levsut1=1&lev0=0&es0=S&levsut0=0&unipro=uni Eleziune comunale d'u 15 masce 2011]</ref> }} {{ComuniAmminPrec | 2016 | | Luca Convertini | Noi, Cisternino |[[Sinnache (Itaglie)|Sinnache]] |<ref>[http://elezionistorico.interno.it/index.php?tpel=G&dtel=05/06/2016&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=16&levsut1=1&lev2=16&levsut2=2&lev3=50&levsut3=3&ne1=16&ne2=16&ne3=160050&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S Eleziune comunale d'u 5 sciugne 2016]</ref> }} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemellagge === * {{Gemellaggio|CHE|Kreuzlingen}}, [[Svizzere]] ([[Canton Turgovia]]). == Sport == === Atleteche === L'ASD Atletica Amatori Cisternino, funnate jndr'à 'u [[1985]], pigghie parte a combetiziune reggionale e nazionale. Jndr'à sta suggettate onne gareggiate [[Alessandre Marangi]] (1500 metre) e [[Carle Calabrese]] (lange d'u martelle e d'u giavellotte) ca ave vingiute 'nu sacche de medaglie a le cambionate tagliàne 'mbrà le quale l'ore jndr'à 'u lange d'u martelle a le cambionate tagliàne allieve. === Pallacanestre === 'A pallacanestre jndr'à cetate, vande 'na tradizione andiche. Aqquà se scioche 'u tornèe 'ndernazionale Peppine Todisco under 18, cu 'a "Coppe Tonio Punzi". 'A squadre d'u paese, 'u Club Giganti Cisternino, scioche jndr'à promozione. === Ballone === Jndr'à le decennie passate stave 'a ASD Cisternino 1969 ma apprisse ca s'ave squagghiate non ge onne assute otre squadre. === Ballone a 5 === Jndr'à staggione 2017-18 'u [[Futsal Cisternino]] ave sciucate jndr'à Serie A. === Pallavvole === 'A squadre locale jè l'Athena Club Cisternino, ca scioche jndr'à Serie D. == Note == <references/> == 'Ndruche pure == * [[Casalini (Cisternine)|Casalini]] * [[Valle d'Itrie]] * [[Trulle]] * [[Chiangarelle]] * [[Olea europaea]] * [[Stazione de Cisternine]] * [[Ferrovie d'u Sud Est]] * [[Ferrovie Martina Franghe-Lecce]] == Otre pruggette == {{interprogetto}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * {{cita web | 1 = http://www.prolococisternino.it | 2 = Pro Loco Cisternino | accesso = 25 masce 2019 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20120831075252/http://www.prolococisternino.it/ | dataarchivio = 31 aguste 2012 | urlmorto = sì }} * [http://www.comune.cisternino.br.it/ Site d'u Comune de Cisternine] {{Provinge de Brinnese}} {{Controllo di autorità}} {{Portale|Pugghie}} [[Categoria:Cisternino| ]] [[Category:Comune d'a provinge de Brinnese]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] 2rn9njxgtt6clfm3m5afv6ntmfdyldh Faggiane 0 4686 151860 146368 2026-05-09T17:57:16Z S4b1nuz E.656 7091 Stemme pigghiate da Uicchidate 151860 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Faggiano |Panorama= |Didascalia= |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale=Dumineche Sgobba |Partito=[[centrosinistra]] |Data elezione=15/06/2004 |Data istituzione= |Latitudine gradi=40 |Latitudine minuti=25 |Latitudine secondi=0 |Latitudine NS=N |Longitudine gradi=17 |Longitudine minuti=23 |Longitudine secondi=0 |Longitudine EW=E |Altitudine=56 |Superficie=20.91 |Note superficie= |Abitanti= 3561 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bil2010/index.html Dato Istat] - Popolazione residende a 'u 31 decemmre 2010. |Aggiornamento abitanti=31-12-2010 |Sottodivisioni=San Crispieri |Divisioni confinanti=[[Pusane]], [[Roccaforzata]], [[San Giorgie Ioniche]], [[Tarde]], [[Lizzano]] |Codice postale=74020 |Prefisso=[[099 (prefisso)|099]] |Fuso orario=+1 |Codice statistico=073005 |Codice catastale=D463 |Targa=TA |Zona sismica=4 |Gradi giorno= |Diffusività= |Nome abitanti=faggianotte o faggianise |Patrono = [[San Gesèppe, attane putative de Gesù|San Gesèppe]] |Festivo = [[19 marze]] |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Faggiano (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione d'u comune de Faggiano a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde |Sito=http://www.comune.faggiano.ta.it }} '''Faggiano''' éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 3.513 crestiáne d'a [[Provinge de Tarde]] jndr'à [[Pugghie]]. Faggiano face parte de l'[[Aunìone de le Comune de Montedore]], nate jndr'à 'u settemmre d'u 2002. == Sciugrafije fiseche == 'U territorie comunale jè prevalendemende collinare, cu 'n'altitudine combrese 'mbrà le 20 e le 147 metre sus a 'u levèlle d'u mare. 'U borghe nasce sus a 'u versande meridionale d'u Monde Dore, 'na colline de altezze vascia vascia ca face parte de le [[Murge Tarandine]], parzialmende cuperte da 'na pinete. == Storie == 'A storie documendate de Faggiano parte da 'u Medioeve, addò vecine a 'u borghe de osce a die javetarene certe monace basiliane ca s'averene reparete pe fuscersene da le perquisiziune. Tracce se iacchiane jndr'à certe cave de tufe, addò sonde presende pure de le cripte. 'A zone avenìe pò occupate da gruppe de Albanise, apprisse 'a morte de [[Giorgie Castriota Scanderbeg]] (Gjergj Kastrioti Skënderbeu, eroe nazionale Albanese). 'U gruppe occupò in particolare 'a località Serra addò osce a die nasce 'a frazione de Faggiano, San Crispieri. Se arrive accussì a 'a fine de l'anne Trecinde purcé 'u [[Pringipate de Tarde]] putè dichiarà Faggiano cumme 'nu casale, dotate de autonomije amminstrative e in particolare sotte 'u state de Universitas, cioò sotte esenzione de 'mboste fiscale. Apprisse quase a cinghe anne de stu ''status'' comungue 'u [[Regne de Napule]], ca all'epoche combrendeve le dominie pugghiese, sckaffò le tassazziune, creanne ribbellione e malcondende jndr'à popolazzione de 'nu cendre cu attività quase tutte agricole. 'Na specie de autonomije arrevò jndr'à 'u Uettecinde. Cu l'arrive de Napoleone jndr'à l'Itaglie spicciò 'u Feudalesime. Intande, condinuò 'u disboscamende d'a foreste ca cercunnave totta l'arèe. == Monuminde e luèche de inderesse == === Architetture releggiose === ==== Chiesere Madre de Sanda Marije Assunde ==== [[File:Veduta chiesa faggiano assunta.jpg|thumb|right|300px|Chiesere Madre de Sanda Marije Assunde]] 'U prengepàle edificie releggiose jè 'a Chiesere Madre de Sanda Marije Assunde ca pò essere ca resale a 'u [[XIV sechele]]. Le prime notizie secure ss a 'u luèche de culte resalene a 'a relazione d'a visite fatte da l'arcivescove de Tarde Lelio Brancaccio 'u [[4 masce]] [[1578]]. Jndr'à chiesere, a navate uneche e lastricate de lapide sepolcrale, se celebbrave 'a messe cu 'u rite greche, ca avenìe stipate 'mbonde a tutte 'u XVIII sechele, a testimoniare 'u forte attaccamende a le tradiziune greche-albanise d'a comunitate. Jndr'à 'u [[1760]] 'a chiesere avenìe restaurate e pigghiò l'aspette de osce a die. ==== Otre chiesere ==== * Chiesere Sanda Marije d'u Carmine, jndr'à chiazze prengepàle d'u paese. * Chiesere d'u Rosarie, vicine a 'a chiesere madre; resale probbabbilmende a 'u stesse periode. Jè cchiù piccenne e non ge presende particolarità architettoneche de rilieve. * Chiesere de San Frangische de Paola, jndr'à contrade San Crispieri, d'a seconda metà d'u XV sechele, se sckaffe vecine a 'u castelle feudale. * Chiesere de Sanda Marije de Costantinopoli, picche lundane da 'a frazione de San Crispieri, sus 'a strade ca porte a [[Lizzano]]; addà se facevene festeggiaminde granne granne ogne prime martedìe d'u mese de marze. Face vedè le segne de 'n'andiche nobbiltà architettoneche. In parte scuffulate, jè osce a die oggette de restaure. 'A fraziona piccenne de Faggiano, San Crispieri jè 'nu agglomerate piccinne de cchiù o mene 50 abitaziune, ca tène 'nu castelle, javetate da 'na famigghie locale, e 'na scole elemendare oramaije abbandunate. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografia/Faggiano}} == Culture == === Fatte === [[File:Presepe faggiano 01.jpg|thumb|200px|Presepe vivende - Grotte d'a Nuvele]] * Presepe vivende, jndr'à 'u scenarie rupestre de contrade "'A Cambane", cu cchiù de cinde crestiane ca partecipane ca reproducene cu custume tradizionale scene de vite contadine d'a tradizione ioneche. 'A manifestazione ha state cchiù vote premiate cumme megghie presepe vivende d'Itaglie da l'Associazione Culturale e Reggionale "Amice d'u Presepe de le Madonie e de Sicilia". * Feste d'a pace, quanne accumenze l'estate. 'A manifestazione, ca resale a 'u [[1986]], inglude congorse musecale jndr'à chiazze e commedie in dialette. * ''Confrontiadi'', sciueche estive ca durane 'na sumàne 'mbrà le riune jndr'à le quale jè suddivise 'u paese. Pe l'occasione de sta manifestazione, se tène pure 'na sagra. == Urbanisteche == 'U comune jè suddivise jndr'à 5 riune, ditte Chiancara, Era Giudei, Lopa Calvario, Montedoro e Cornula, apparte 'a frazione de [[San Crispieri]]. Le nome de le riune pigghiane origgene da le luèche: "Chiancara" da le chianghe ca angore jndr'à quacche zone d'u paese se riescene a vedè, "Era Giudei" da le crociate ca se facerene jndr'à 'u Medioeve, "Lopa Calvario", avène, appunde, da 'u Calvario ca se iacchie jndr'à periferie d'u paese, "Montedoro" pigghie 'u nome da 'u monde ca ste sus a 'u paese, "Cornula" da 'u nome de l'arvule ca se iacchie atturne a 'u rione e, "San Crispieri" da 'u nome d'a frazione. == Economije == Faggiano ss'abbale d'agricolture, specialmende d'alie e d'uve. L'economije d'u comune se base prengepalmende sus a l'agricolture, in particolare sus 'a coltivazione de uve e alie. Sonde attive pure industrie alimendare piccenne, specie pa lavorazione d'u cafeje e d'a carne. 'A zone industriale de Faggiano se stenne a Nord, Nord-Ovest, vecine a le confine cu 'u comune de [[San Giorgie Ioniche]]. ==Amministrazione== {{ComuniAmministrazione |NomeSindaco=Dumineche Sgobba |DataElezione=-/-/2009 |partito=[[centrosinistra]] }} == Sport == === Imbiande sportive === 'U comune non ge tène nisciuna strutture sportive. Se stonne e costruiscene 2 cambe de calcette e 'nu cambe de pallavvole. == 'Ndruche pure == *[[Dialètte tarandine]] == Collegaminde fore a Uicchipèdie == *[http://www.comune.faggiano.ta.it/ Site Ufficiale Comune de Faggiano] *[https://web.archive.org/web/20110430224101/http://www.montedoro.ta.it/unione.html Site Ufficiale Aunìone de le Comune Mondedore] {{Provinge de Tarde}} {{Arche Ioniche tarandine}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Category:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] sebsbava83zzisyxydxp92cfbibyise Vurtàgghie 0 5285 151859 144378 2026-05-09T17:56:18Z S4b1nuz E.656 7091 Bandiere pigghiate da Uicchidate 151859 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=Vurtàgghie |Panorama=Grottaglie madonna del lume.jpg |Didascalia=Chiesere d'a Madonne d'u Lume jndr'à 'u cendre storeche |Stemma= |Bandiera= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale= Cire D'Alò |Partito=Sud in Movimento |Data elezione=19-6-2016 |Data istituzione= |Altitudine=130 |Superficie=102.12 |Note superficie= |Abitanti=32034 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens2017gen/index.html Dato Istat] - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2017. |Aggiornamento abitanti=28-2-2017 |Sottodivisioni=Carraro de le Vacche, Paparazio, [[Monde Fellone]] |Divisioni confinanti=[[Carusine]], [[Crispiano]], [[Fragagnano]], [[Frangaville Fundane]] (BR), [[Martina Franghe]], [[Mondemesola]], [[Mundejase]], [[San Marzano de San Gesèppe]], [[Tarde]], [[Villa Castidde]] (BR) |Zona sismica=4 |Gradi giorno=1263 |Nome abitanti= vurtagghise |Patrono=[[Cire de Alessandrie|San Cire]], [[Frangische De Geronimo|san Frangische de Geronimo]] |Festivo=31 scennare |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Grottaglie (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione de Vurtàgghiea 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde |Diffusività= | Frazioni = 167, 167 bis, Carraro del e Vacche, Paparazio, Monde Fellone }} '''Vurtàgghie''' ('''Grottaglie''' jndr'à 'u tagliáne, '''li Vurtagghje''' in [[dialette salendine]]<ref>{{cita libro| AA. | VV. | Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani | 1996 | GARZANTI | Melane|pagine = p. 319}}</ref>) ète 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 32.743 crestiáne<ref name="istat"/>, d'a [[Provinge de Tarde]], jndr'à [[Pugghie]]. == Territorie == 'A cetate se jacchie sus a 'u pendie de 'na colline d'a [[Murge]] chiamate Monde Pizzute, jndr'à l'endroterre de [[Tarde]] e a l'estremità meridionale de quedde ''Murge de le trulle'' ca combrenne 'u territorie larije ca se stenne da [[Matera]] 'nzigne a 'a stesse Vyrtàgghie, passanne da [[Martina Franghe]] jndr'à [[Valle d'Itria]] e [[Villa Castidde]] sus a le pendice d'a Murge. Nasce sus a 'nu territorie addò se 'nzippane 'nu sacche de gravine, sus a le fianghe de le quale onne state scavate 'nu sbuènne de grotte; 'nfatte 'u cendre jè combletamende scavate jndr'à 'u [[tufe]]; ne sò testimonianze le [[Cave de Fantiano]] (osce a die sede de 'nu tiatre a l'aperte addò ogne anne se face 'u Festivàl 'Ndernazionale [[Musica Mundi]] de museche etcniche e popolare). == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie|Storie d'u Salènde}} [[File:Pezza petrosa.jpg|thumb|200px|left|Necropoli de [[Pezza Petrosa]] 'mbrà [[Villa Castidde]] e Vurtàgghie]] Vurtàgghie derive da 'u latine ''Kriptalys'', nome ca sottolinèe 'a presenze de grotte jndr'à maggiorparte d'u territorie. L'origgene de Vurtàgghie jè jndr'à le 'nzediaminde ca se onne succedute jndr'à l'arèe accumenzanne da 'u [[Paleoliteche]], e in particolare jndr'à l'arèe de Riggio e de [[Pezza Petrosa]]. Jè ritenute, seconde certe, 'a terre d nascite de l'attane d'a letterature latine [[Quinde Ennio]]. Infatti 'u poete nascie a [[Rudiae]] jndr'à l' Apulia. Seconde assaije studiusem sta [[Rudiae]] avessa corrisponnere a une de le cetadelle fortificate (appunde Rudiae e Mesocoro), scettate 'nderre da le 'nvasiune barbareche, le quale crestiàne fuscenne facerene nascere le casale rupestre da le quale nascerene pò Vurtàgghie e [[Villa Castidde]]. Jndr'à l'[[XI sechele]] 'nu gruppe de ebbrèe fusciute da [[Orie]] e, 'mbrà le poche superstite d'a granne [[comunitate ebbraiche de Oria]] se mette 'nzieme a 'u 'nzedimanede nate atturne a 'u casale San Salvatore jndr'à Lame d'u Fullonese.<ref>Ciro Cafforio, La lama del Fullonese sobborgo medievale di Grottaglie, Tarde, 1961</ref>. Le reste storeche cchiù chine sò reconducibbele a 'u [[Medioeve]], quanne jndr'à le profonne gravine pigghiò maggiore consistenze l'abbitudine de vivere jndr'à le grotte. Resalene a stu periode infatte none sulamende le javetaziune, ma pure le scale, le sendiere, le opere de canalizzazzione e de deflusse de le acque. Non ge se tratte comungue de 'nu cendre de origgene longobbarde o bizzandine, ma de picchie de cchiù de 'na comunitate de pastore e contadine in costande conflitte 'mbrà lore pe l'ause de le resorse limitate de 'nu terrene jndr'à 'na granne parte aride e paludose apparte 'a Lame d'u Fullonese. Quanne le barbare, in particolare le [[Gote]] e le [[Saracene]], destruggerene le villagge ca s'acchiavane jndr'à 'u territorie e pure 'a stesse [[Tarde]], le grotte ospitarene le fuggetive ([[960]]). Nascerene accussì 'nu sacche de cendre javetate 'mbrà le quale Casale San Salvatore e Monde Cryptalis nuclèe primoggenite d'u cendre storeche de osce a die de Vurtàgghie. Quacche ebbrèe acchiò refugge jndr'à Lame d'u Fullonese, territorie de [[Monde Fellone]] addò praticamende, nasceve 'a chiesere de ''San Pitre de le Giudei'' <ref name="ReferenceA">C.Cafforio, La Lama del Fullonese sobborgo medievale di Grottaglie, Tarde 1961</ref>. Le [[Normanne]] ([[XI sechele]]) rialarene a 'a Menze Arcivescovile Tarandine 'nu Casale de nome Cryptalium, ma cu ogne probbabbbilità se parle de 'nu false ca resale a 'u [[XVI sechele]]. Jndr'à 'u XV sechele 'u cendre avenìe dotate de mure de fortificazione, 'nzieme a 'u Castelle e a 'a Chiesere Matrice. Difficoltà e crise politeche purtarene (da 'u XV a 'u XVII sechele) a 'na "coabbitazione" de doje giurisdiziune feudale diverse: une vescovile e l'otre laiche. 'U [[XVII sechele]] canuscìe anne de miserie e de difficoltà sotte 'a male tollerate dominazione spagnole. Lotte de giurisdizione 'mbrà Arcivescove de Tarde e feudatarie laice e ripetute sollevaziune popolare, caratterizzarene 'u sechele successive 'mbonde a l'abbolizione d'a feudalità colpevole seconne 'u clere e Borboni de ammore de libbertà. Jndr'à 'nu clime de disoriendamende politeche generale se face strade 'u fenomene nascende d'u brigandagge cu 'nu nome 'mbortande assaije: [[Ciro Annichiarico]] (in dialette locale "Papa Ggiro"). Ste fatte accumbagnarene 'a prime espanzione urbane "fore le mure", 'nzigne a 'u periode aunitarie, partenne da 'u quale le vicende de Vurtàgghie se accomunane a quidde de assaije cendre simile jndr'à 'u Meridione d'Itaglie. == Clime == 'U clime de Vurtàgghie jè tipicamende [[Clime mediterranèe|mediterranèe]], cu 'nvirne mite e staggiune cavede e assaije umide. Cu 'na medie de 564&nbsp;mm de piogge annuale, le precipaziune non ge sò assaije abbondande e se congendrane jndr'à le mise autunnale. {{ClimaAnnuale | nome = [[stazione meteorologgeche de Vurtàgghie|Vurtàgghie]] <!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | tempmax01 = 12.6 | tempmax02 = 13.1 | tempmax03 = 15.2 | tempmax04 = 18.8 | tempmax05 = 24.0 | tempmax06 = 28.4 | tempmax07 = 31.2 | tempmax08 = 31.2 | tempmax09 = 27.6 | tempmax10 = 22.3 | tempmax11 = 17.3 | tempmax12 = 13.8 <!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | tempmin01 = 4.4 | tempmin02 = 4.8 | tempmin03 = 6.2 | tempmin04 = 8.5 | tempmin05 = 12.3 | tempmin06 = 15.7 | tempmin07 = 18.3 | tempmin08 = 18.6 | tempmin09 = 15.8 | tempmin10 = 12.4 | tempmin11 = 8.2 | tempmin12 = 5.5 <!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | pioggia01 = 46.2 | pioggia02 = 52.8 | pioggia03 = 62.6 | pioggia04 = 35.9 | pioggia05 = 34.3 | pioggia06 = 27.1 | pioggia07 = 27.1 | pioggia08 = 24.9 | pioggia09 = 36.2 | pioggia10 = 60.4 | pioggia11 = 77 | pioggia12 = 80 <!-- I giorni di pioggia (numero anche con cifre decimali, senza unità di misura), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | giornipioggia01 = 6.7 | giornipioggia02 = 7.2 | giornipioggia03 = 7.4 | giornipioggia04 = 5.3 | giornipioggia05 = 4.5 | giornipioggia06 = 3.4 | giornipioggia07 = 2.6 | giornipioggia08 = 3.2 | giornipioggia09 = 4.1 | giornipioggia10 = 5.9 | giornipioggia11 = 6.6 | giornipioggia12 = 7.9 <!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | umido01 = 78 | umido02 = 75 | umido03 = 73 | umido04 = 71 | umido05 = 68 | umido06 = 63 | umido07 = 61 | umido08 = 63 | umido09 = 66 | umido10 = 73 | umido11 = 77 | umido12 = 80 <!-- Ventosità medie mensili, direzione (S-E-N-W-SSW-SSE-NNW-ecc.) e valore (numero anche con cifre decimali, misurato in nodi), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | vento01 = N | intensità01 = 5 | vento02 = NNW | intensità02 = 8.5 | vento03 = S | intensità03 = 8.5 | vento04 = S | intensità04 = 8.5 | vento05 = SSW | intensità05 = 8.5 | vento06 = SSW | intensità06 = 8.5 | vento07 = NNE | intensità07 = 8.5 | vento08 = NNE | intensità08 = 8.5 | vento09 = NNE | intensità09 = 8.5 | vento10 = NNE | intensità10 = 5 | vento11 = N | intensità11 = 5 | vento12 = N | intensità12 = 8.5 }} == Monuminde e luèche de 'nderesse == * 'U '''[[Castelle Episcopie de Vurtàgghie|Castelle Episcopie]]''' avenìe 'nzippate a 'a fine d'u [[XIV sechele]] pe volondà de l'[[Arcidiocesi de Tarde|arcivescove de Tarde]] Giacomo d'Atri, ca avère realizzate pure le mure e 'a chiesere madre. 'U nuclèe origgenarie, cu mastie e settore oriendale, avenìe pò allariate e rimaneggiate, cu 'na facciate de epoche barocche. 'A torre cendrale, a chiande rettangolar,e se 'nzippe sus a ttre piane. Cedute a 'u comune da l'arcivescovate, ospitesce jndr'à le sale recavate da le andiche stalle 'u "Musèe d'a cerameche d'u Castelle Episcopie", ca face vedè ceramiche datate da l'[[VIII sechele n.C.]] a le sciurne nuèstre e ca avenèvane da collezziune pubbleche e private. 'U musèe se articolesce jndr'à le seziune dedicate a l'archeologgije, a le ceramiche tradiziunale, a 'a ceramiche condemboranèe, a le maioliche e spicciane a le presepe. * '''Lame d'u Fullonese''', jndr'à 'u versande destre d'a [[Gravine, geologgije|gravine]], longhe cchiù o mene 800 metre, ca attraverse [[Monde Fellone]], jè visibbile 'a Chiesere rupestre de origgene medievale dedicate a le apostole Pitre e Paolo, costruite jndr'à 'u [[VI sechele]], successivamende famose cumme ''San Pitre de le Giudei'', infatte jndr'à 'u territorie se metterene quacche ebbrèe ca avenèvane d'a comunitate ebbraiche de Oria, fusciute da l'eccidie e da l'asckuamende de [[Orie]] d'u [[977]]<ref name="ReferenceA"/>. L'edificie jè caratterizzate da doje eleminde cu 'n'altare de rocce tagghiate 'nguèdd 'a parete, sus 'a quale 'nu tiembe se 'nzippave 'nu crugefisse cu a le late 'a Vergine, San Giuanne Evangeliste, San Paolo e San Leonardo. A 'A sinistre d'a Chiesere se iacchie 'na grotte famose cumme ''Case de le Pellegrine''. * '''Casa natale de San Frangische de Geronimo''', Affianghe a 'a chiesere omonime se iacchie 0a case natale d'u Sande vurtagghiese. * '''Chiesere d'a Madonne d'u Carmine''', costruite sus a 'n'andica grotte addò se stipe 'n'affresche d'a Beate Vergine Marije, nasce jndr'à 'u [[1500]] apprisse 'na donazzione d'u reverende don Romano d'a Colleggiate Marije Sandissime Annunziate (Chiesere madre de Vurtàgghie). Ggià convende carmelitane e luèche de nascite de doje crestiàne 'mbortande Marinò, stipe 'a memorie storeche d'u passagge carmelitane: 'u giardine d'a Confraternite jè testimonianze d'u passagge de le carmelitane, cumme pure 'u chiostre affrescate ca nasce sus 'a destre de l'andiche comblesse d'a Chiesere. A 'u 'nderne d'u chiostre ha state restaurate 'mbrà 'u [[1997]] e 'u [[1999]] 'nu granne ''Cicle de Elia'' e a 'u 'nderne d'a Chiesere se stipane opere d'arte (tele e ceramiche) de valore 'mbortande assaije. 'Mbrà le tele 'nu Finoglio ca ste sus a sus a le spalle d'u fonde battesimale e le ritratte de le attane conciliare de [[Trènde]] origgenarie d'a Madonne d'u Carmine, custodite jndr'à sagrestie. Angore jndr'à sagrestie acchiame le ceramiche preziose d'u M° Emanuele Esposito, a le quale se aggiungene 'n'andiche crugefisse de legne custodite jndr'à une de le cappelle laterale e 'u pezze cchiù preziose d'a Vurtàgghie sacre: 'u presepe policrome de petre d'u M° Stefano da Putignane, datate 1530. * '''Quartiere de le ceramiche''', se iacchie a sud d'u cendre storeche ha state 'u prengepàle luèche de residenze e fatìe de le artiggiane piccinne de ceramiche da 'u [[XVIII sechele]], angore osce a die stonne attivitate artiggianale piccenne e manifatturiere ca se dedicane a 'a fatìe d'a ceramiche. * '''Palazze Cicinelli''', ca resale a 'u [[XV sechele]], sede d'a famigghie Caracciolo-CXicinelli ('u quale capefamigghie tenève 'mbrà le ranghe feudale chidde de pringipe de Cursi, de duche de le Vurtàgghie e le baronie de Neviano e Pusane), le origgenale signure feudatarie d'a cetate. Pure a seguite de l'estinzione d'u rame prengepàle d'a famigghie Caracciolo, de l'andiche edificie d'u palazze se ne stipe osce a die sulamende 'u cuèrpe. * '''Palazze Urselli''', ca resale a 'u XV sechele, sede d'a famigghie cadette a 'u feudatarie d'a cetate e, pe stu fatte, andicamende famose pure cu 'a dizione ''de le Secondogenite''. A differenze de otre palazze nobbiliare successive, de architetture tipicamende barocche, 'u palazze stipe angore evidenze de l'origgenale facciate rinascimendale. * '''Palazze Maggiuli-Cometa''', esembie de l'architetture barocche salendine. * '''Palazze Blasi''', ca se iacchie in Corse Vittorie Emanuele, affianche a 'u Palazze Urselli. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografije/Vurtàgghie}} == Culture == === Media === 'A 'mbormazione locale jè curate da le quotidiane online ''Grottaglie 24''<ref>[http://www.grottaglie24.it Quotidiane de notizie locale (Grottaglie 24)]</ref> e ''Grottaglie in rete''<ref>[http://www.grottaglieinrete.it Quotidiane de notizie locale (Grottaglie in rete)]</ref>. === Dialette === 'U dialette vurtàgghiese jè 'na variande d'u dialette brinnesine, canusciute pure cumme salendine settendrionale. === Personalità legate a Vurtàgghie === *[[Gaspare Pignatelli]], senatore, statiste<ref>[http://www.senato.it/leg/04/BGT/Schede/Attsen/00007301.htm schede sus a Senato.it]</ref> *[[Ciro de Alessandria]], mediche, eremite e martire *[[Frangische De Geronimo]], sande *[[Salvatore Ligorio]], arcivescove *[[Gesèppe Battista]], poete *[[Ciro Cafforio]], archeologhe *[[Papa Ciro]], brigande *[[Annibale Arces]], pettore *[[Quinde Ennio]], poete e scrittore latine *[[Bernardo Cervellera]], missionarie d'u PIME, sciurnaliste, direttore de l'aggenzie de stambe asianews.it, già direttore de Fides *[[Andonije Marinaro senior]], (1500ca-1580) reggende d'a provinge carmelitane de Pugghie, Procuratore generale de l'Ordine de le Carmelitane, Cardinale e attane congiliare jndr'à 'u Congiglie de Trènde *[[Andonije Marinaro junior]], (1605-1689) ttre vote reggende d'a provinge carmelitane de Rome e vescove de Ostia e Velletri *[[Necole Marije Ricchiuti]], prime Generale de l'Ordine de le Carmelitane jndr'à tutte 'a storie d'u Meridione d'Itaglie == Economije == {{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}} === Agricolture === Settore de primarie 'mbortanze pe l'economije vurtàgghiese ha sembre state l'agricolture. Terre da sembre abbituate a producere uve da tavule eppure 'a coltivazione de uve da vine e Ulive, da le quale avènene prodotte uegghie extra vergine de alìe. 'Mbrà le varietè de ulive cchiù coltivate sus a 'u territorie, acchiame: '''Ogliarole Salendine, Leccine, Peranzane, Cime de Melfi, Coratine, Carolèe e Celline de Nardò''' (detta ''nchiasta'' (dial. locale), pu fatte ca tenge, ausate jndr'à preparazione d focazze chiene de alìe). 'A coltivazione de tipe "specializzate" de l'uve da tavule a Vurtàgghie, accumenze cu l'allevamende de l'uve '''Reggine''', addò sta chiande iacchie condiziune pedoclimateche ideale pa produziona soje. Cchiù nnande, jndr'à le prima [[anne 1980|anne '80]] d'u XX sechele, avenìe 'ndrodotte da certe agricoltore vuratgghise, l'uve '''Victoria'''. A 'a coltivazione de sta nova ''cultivar'' se prestave jndr'à 'nu mode particolare, a 'u sisteme de allevamende (sperimendate ggià in precedenze cu 'a Reggine) l'accussìdette "Coltivazione Protette". Jndr'à 'u [[2011]] avène pubblecate sus 'a gazzette ufficiale 'u Marchie '''IGP "Uve de Pugghie"''', addò stè pure Vurtàgghie. 'U [[2013]] jè 'n'anne de rennovamende e riggenerazione colturale e culturale, pe l'agricolture d'u poste. Infatte nascene le prime coltivaziune d melograne. Doje le tipe, 'a '''Wonderful One''' (maturazione jndr'à prima decine de sciurne de ottommre) e 'a '''Ako''' a maturazione precoce (prime decine de sciurne d settemre). === Artiggianate === Vurtàgghie jè assaije famose jndr'à 'u munne pa fabbricazione de le ceramiche. Assaije forte jè, infatte pure 'u richiame turisteche esercitate da 'u stesse quartiere de le Ceramiche. L'[[artiggianate]] d'a ceramiche ave jndr'à cetate 'na particolare rilevanze, tande ca jè attive pure 'n'istitute d'Arte ca forme le studinde jndr'à sta lavorazione. 'Mbrà le particolarità de le ceramiche vurtagghise stonne diverse oggett 'mbrà le quale ''lu capasone'' ('u capasone - recipiende de granne dimenziune ca serve pe stipà e a mandenè jndr'à condiziune bbuène 'u vine o l'uegghie), ''lu srulu'', na specie de brocche de ceramiche a 'u 'nderne d'a quale se ausave mettere vine e acque e, 'a varianda soje ''lu strulu a segreto'', ''lu pumu'', 'n'oggette in terracotte ca se mette a le angole de le balcune d'a cetadine joniche: stu oggette, da 'a forme de 'nu bocciole, stè assaije vote cumme ornamende a le angole de le balcune de le javetaziune jndr'à 'u cendre storeche cetadine. === 'Ndustrie === A Vurtàgghie ha state fatte 'u stabbilimende addò [[Alenia Aermacchi]], attraverse 'a suggetate nove [[Alenia COmposite]], face le seziune de fusoliere pu [[Boeing 787 Dreamliner]]. == Infrastrutture e trasporte == [[File:Taranto mappa.png|thumb|right|300px|Collegaminde d'a Provinge de Tarde]] === Strade === Vurtàgghie jè servite da 'a [[Strade Statale 7 Vie Appia]], ca jndr'à 'u tratte 'mbrà [[Tarde]] e [[Brinnese]] jè 'na [[superstrade]] a carreggiate separate. 'A viabbilità locale se comblete cu le strade provingiale ca collegane 'a cetadine cu [[San Giorgie Ioniche]], [[Mondemesola]], [[San Marzano de San Gesèppe]] (TA) e [[Villa Castidde]] (BR). === Aeropuèrte === Jndr'à 'u territorie comunale nasce l'[[Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie|Aeropuèrte civile de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta"]] achiuse a 'u traffeche passeggere (jndr'à le [[anne 1970|anne '70 d'u XX sechele]] ere apirte), nazionale e comunitarie avène ausate esclusivamende a servizie d'u stabbilimende Alenia Composite. Jè presente pure 'a base aerèe [[Aviazione Navale Tagliàne#MARISTAER - Vurtàgghie|MARISTAER Vurtàgghie]]. ==Calcio== Jndr'à li Vurtàgghie si sciòc o pallon. A squadra d calcio ca tenn s chiam Ars Et Labor e sciòc pu Tàrde in Serie D. == Note == <references/> == 'Ndruche pure == * [[Dialètte tarandine]] * [[Aviazione Navale Tagliàne#Maristaer Grottaglie|Maristaer Grottaglie]] * [[Stazione meteorologgeche de Vurtàgghie]] * [[Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie]] * [[Musèe d'a cerameche de Vurtàgghie]] * [[Associazione Ballone Dilettandisteche Ars et Labor Vurtàgghie]] == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Category:Vurtàgghie}} {{Provinge de Tarde}} {{Arche Ioniche tarandine}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Category:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] n5m7gahp2exqc5wi6v74pbxr0nn4trc Mandurie 0 5819 151862 151302 2026-05-09T18:03:19Z S4b1nuz E.656 7091 Bandiere e stemme pigghiate da Uicchidate 151862 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrative |Nome=Mandurie |Panorama=Manduria_Piazza_Garibaldi_panorama.jpg |Didascalia=Cetate d'u vine [[Primitive de Manduria|Primitive]] |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale=Robberte Massafra |Partito=[[Lista civiche]] |Data elezione=10/06/2013 |Data istituzione= |Latitudine gradi=40 |Latitudine minuti=24 |Latitudine secondi=10 |Latitudine NS=N |Longitudine gradi=17 |Longitudine minuti=38 |Longitudine secondi=3 |Longitudine EW=E |Altitudine=79 |Superficie=180.41 |Note superficie= |Abitanti=31721 |Note abitanti=<ref name="istat">[https://web.archive.org/web/20200406120544/http://www.demo.istat.it/bil2013/index.html Dato ISTAT]</ref> - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2013. |Aggiornamento abitanti=31-12-2013 |Sottodivisioni=San Pitre in Bevagna, Specchiarica, Torre Colimena, Uggiano Mondefusche |Divisioni confinanti=[[Avetrana]], [[Maruggio]], [[Erchie]] (BR), [[Frangaville Fundane]] (BR), [[Orie]] (BR), [[Puerte Cesareo]] (LE), [[Sava]] |Codice postale=74024 |Prefisso=[[099 (prefisso)|099]] |Fuso orario=+1 |Codice statistico=073012 |Codice catastale=E882 |Targa=TA |Zona sismica=4 |Gradi giorno=1174 |Diffusività= |Nome abitanti=manduriane |Patrono=[[Papa Gregorio I|San Gregorio Magne]] |Festivo=3 settemmre |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Manduria (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione d'u comune de Manduria jndr'à provinge de Tarde |Sito=http://www.comune.manduria.ta.it/ }} '''Mandurie''' ('''Manduria''' jndr'à [[lènghe tagliàne]]) éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 31.760 crestiáne<ref name="istat" /> d'a [[Provinge de Tarde]], jndr'à [[Pugghie]]. 'A cetadine, se iacchie jndr'à 'u [[Salènde]] settendrionale, jè lundane uguale da [[Tarde]], [[Lecce]] e [[Brinnese]]. Da stu fatte iesse 'u muttette cetadine ''"<nowiki>'</nowiki>U Salènde tène 'nu Core"''. Manduria jè famose pure cumme "''Cetate de le [[Messape]]''" e d'u "''[[Primitive, vitigne|Primitive]]''". 'U nome Manduria pò essere ca derive da l'indoeuropèe ''mandus'' ca signifeche cavaddere (le messape erane abbile allevatore de cavaddere) o assaije cchiù probbabbilmende l'etimologgie d'a parole arrecorde mand-Uria ca signifeche a [[Orie]], cetate confinande cu Manduria e capitale politeche d'a [[Dodecapoli messapeche]], seconde stu filone de penziere Manduria rappresendave 'n'avamboste 'mbrà 'u cendre messapeche e 'a nemiche [[Tarde]]. == Sciugrafije fiseche == === Territorie === {{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}} 'A cetate se iacchie sus a le [[murge]] tarandine a 79 m s.l.m., ma jndr'à 'u territorie se iacchie pure 'u [[Monde Bagnolo]], a 'u confine cu 'u comune de [[Sava (TA)|Sava]]. 'U territorie se stenne pure sus a 'na fasce costiere longhe 18&nbsp;km, grazie a certe [[Frazione comunale|fraziune]]. Jndr'à lore passe 'u jume [[Chidro]], 'u cchiù 'mbortande jume d'u [[Salènde]] ca apparte a essere 'nu site de 'Mbortanze Comunitarie face parte d'a "Riserve Naturale Oriendate d'u Litorale Tarandine Oriendale". === Clime === 'A cetate de Manduria nasce sus a 'na fertile piane ca se stenne a est 'mbonde a 'a cetadine de [[Orie]] e a ovest verse le vasce colline d'u "Diaule" ca fanne da spartiacque 'mbrà 'u microclime costiere e quidde cchiù condinendale de l'endroterre. 'A temberature medie de l'anne se mandène sus a le 16.5°-16.7°. De [['nvirne]] capite ca stonne sciurnate de gele notturne specialmende duranne le periode andiciclonece, d'[[estate]] capite spesse ca 'a colonnine de mercurie supranesce le 40° C cu picche eccezzionale de 43°-44° quanne accumenzane a terà le vinde settendrionale cavede e secche. 'A [[piovosità]] medie jndr'à 'u periode [[1961]]-[[1990]] ha state stimate jndr'à è 610 mm, 'a nevosità 'mbrà le 3 e 4&nbsp;cm a l'anne. == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'u Salènde|Storie d'a Pugghie}} Funnate da le [[Messapie]], porte angore 'nu sbuènne de testimonianze d'u passate andiche sue, 'mbrà le quale le mure megalitiche, cercunnate da le reste d'u [[fossate, architetture|fossate]] ca cercunnave 'a cetate e 'a [[necropoli]]. Affrondò 'nu sacche de uerre cu 'a vecine [[Tarde]], duranne une de le quale acchiò 'a morte [[Archidamo III]], re de [[Sparta]], venute a aiutà le Tarandine e ca invece cadìe sotte a le mure d'a cetate jndr'à 'u [[338 n.C.]]<ref>Diodoro, XVI, 63.</ref> Manduria atturne a 'u [[260 n.C.]] trasìe a fa parte de le dominie de [[Rome andiche|Rome]] assieme a le otre cendre d'u Salènde. Duranne 'a discese de [[Annibale]] in [[Itaglie]], Manduria se schierò 'mbrà le cetate ribbelle a [[Rome]] e pe stu fatte 'a repressione devendò assaije toste: le fonde storeche dicene d'a deportazione de migliaie de uemmene (''Q. Fabius consul oppidum in Sallentinis Manduriam vi cepit. Ibi ad tria milia hominum capta et ceterae praedae aliquantum'')<ref>Tito Livio "Dalla fondazione di Roma", libbre XXVII, cap. 15</ref>. Destrutte jndr'à le sechele successive da le [[Saracene]], avenìe refunnate jndr'à l'[[XI sechele]] cu 'u nome de ''Casalnuève'', occupanne sulamende in parte 'a cetata vecchie de Manduria e spannennese verse occidende, lassanne senza case 'a zone oriendale ggià destinate a l'andiche necropoli. 'A cetadine de Casalnuève in Terra d'Otranto avenìe infeudate a 'a famigghie Hugot (da 'u 1339), a 'a quale onne succedute le De Tremblay ([[XV sechele]]) e pò le De Raho, le Montefuscoli, le Dentice, le Castromediano, le Bonifacio, le Borromeo, le Chyurlia e 'mbonde le 'Mberiale de Frangaville, ca 'a tenèrene 'mbonde a quanne spicciò 'u XVIII sechele. Cu decrete reale d'u [[17 novemmre]] [[1789]] [[Ferdinando I de Borbone]], Re de le Doje Sicilie, le restituì 'u nome sue andiche de Manduria. 'U [[4 febbrare]] [[1895]] [[Umberto I]] Re d'Itaglie, congedìe a 'u comune de Manduria 'u titele de cetate. 'U stesse anne 'u comune delibberave ca 'na lapide murate sotte a l'arche de Porta Napule arrecurdasse le date memorabbele d'a cetate. == Monuminde e luèche de inderesse == [[File:facciatamanduria.jpg|thumb|right|350px|Palazze 'Mberiale a Manduria]] ==== Cendre storeche ==== 'U [[cendre storeche]] de Manduria se sviluppe jndr'à 'na serie de stradine strette e contorte, addò jè assaije facile ca une se perde ce non ge canosce bbuène 'u luèche. 'Mbrà le monuminde prengepàle ca se iacchiane jndr'à st'area stonne 'a chiesere colleggiate [[Architetture romaniche|romaniche]] (megghie canusciute cumme chiesere Madre), 'u [[ghette ebbraiche]] de [[Medioeve|epoche medievale]], 'a torre d'u rrelogge, palazze da l'aspette gendilizie costruite jndr'à diverse epoche e tratte de l'andiche cerchie murarie messapeche. Recendemende de le scave onne purtate a 'a luce [[chiaute]], [[vase]] e [[monete]] d'u periode romane; quiste ave successe pure otre vote viste 'a storie millenarie d'a cetate. === Architetture releggiose === ==== Chiesere Madre (XV sec.) ==== Dette pure Colleggiate, jè 'nu 'mbortande esembie de architetture rinascimendale pugghiese. Dedicate a 'a Ss. Trinità, 'a chiesere resale jndr'à 'mbostaziona soje a 'a prima metà d'u [[XVI sechele]]. Jndr'à stessa epoche resale 'a facciate, ca presende 'nun granne rosone romaneche, scolpite jndr'à petre toste jndr'à 'u [[1532]] da 'u maestre Raimonde da Frangaville. Notevole pure 'a sculture ca rappresende 'a Ss. Trinità jndr'à lunette presende jndr'à 'u fastigge d'u portale. 'U 'nderne, realizzate jndr'à epoche diverse, jè a cinghe navate e presende diverse cappelle laterale. L'abside jè a chianda ottagonale. 'U cambanile, a chiande quadrangolare jè in stile gotiche e resale a 'u [[XIV sechele]] ma ave subbite diverse refaceminde e aggiunde jndr'à 'u corse de le sechele. ==== Chiesere de Sanda Lucia (XIX sec.) ==== 'A chiesere de Sanda Lucia jè 'na chiesere in stile neoclasseche datate a 'u [[1894]]. Comungue ggià apprime de essere 'nzippate, sus a 'u stesse luèche stave 'n'otra chiesere dedicate a 'a Natività de Marie, de epoche cinghecendesche. 'A facciate presende 'nu portale riccamende decorate cu 'nu fastigge curvilinèe. L'edificie jè pure sormondate da 'na granne cupole cu landerne, fianghecciate da doje cambanile piccinne. 'U 'nderne jè a chiande cendrale e presende cinghe altare: quidde maggiore dedicate a 'u Patrocinie de Marije Vergine, 'u seconde a Sanda Lucia, 'u terze a San Trifone, 'u quarte a San Frangische de Paola e infine 'u quinde a le Anime d'u Priatorie. ==== Chiesere de San Benedette (XVI sec.) ==== 'A chiesere de San Benedette resale a 'u [[XVI sechele]] e ha state costituite da 'na facciate divise jndr'à doje piane: jndr'à 'u piane inferiore avime 'nu portale cu fastigge curvilinèe, jndr'à vanna superiore invece acchiame 'nu finestrone cu doje nicchie a le late sue, jndr'à le quale stonne le statue de [[San Giuanne]] e [[San Benedette]]. 'U timbane spicce cu 'na statue d'a [['Mmaculate]] e a le late cu le statue de [[Sanda Fara]] e [[Sanda Scolastiche]]. Jndr'à chiesere jè custodite 'u cuèrpe de [[San Florenzo Martire]], purtate a Manduria jndr'à 'u Uettecinde. ==== Chiesere d'a 'Mmaculate (XVII sec.) ==== 'A chiesere d'a 'Mmaculate avenìe 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u Seicinde a sostituzione d'a cappelle d'a Madonne de le Grazie ca stave apprime. 'A chiesere jè in stile barocche e fore presende 'nu portale cu 'nu fastigge cu 'a statue d'a 'Mmaculate. Inderessante jè pò 'u 'nderne cu 'n'altare barocche riccmende decorate, abbellite da otre tre altare laterale. ==== Otre chiesere ==== * Chiesere de Sand'Jangele (XVI sec.) * Chiesere de Sand'Andonie (XX sec.) * Chiesere d'a Purificazione * Chiesere d'u Spirite Sande * Chiesere d'a Madonne d'u Rosarie (XVIII sec.) * Chiesere de San Gesèppe * Chiesere de San Cosimo (XVIII sec.) * Chiesere de San Leonardo * Chiesere de Sanda Marije * Chiesere d'u Sacre Core (XIX sec.) * Chiesere d'a Madonne d'u Carmine * Chiesere de Sanda Marije d'u Bagnolo (XIV sec.) * Chiesere de San Pitre Mandurino (VIII sec.) * Chiesere de San Pitre in Bevagna (XV sec.) * Chiesere e convende de San Frangische (XVII sec.) * Monastere de Sanda Chiara (XIX sec.) ==== 'U Calvarie ==== Jè 'nu monumende realizzate jndr'à seconda metà d'u [[XIX sechele]] da 'u laico professo Gesèppe Renato Greco. Se tratte d'a rappresendazione de certe scene d'a Passione de Criste, realizzate cu 'nu numere granne de conghiglie e cocce de ceramiche de tipe diverse e culore. === Architetture civile === ====Palazze Imperiali-Filotico ==== Sus a le rudere d'u castelle medievale<ref>Pe quande riguarde 'u castelle normanne de Casalnuève le fonde sonde assaije avare de notizie, a tale punde da no putè stabbilì cu certezze dimenziune e 'mbortanze d'u [[maniere]]. Se penze ca da l'inizie ere probbietà [[feudale]], da 'u momende ca non g'è citate jndr'à 'u ''[[Statutum de reparatione castrorum]]'' 'n'elenghe de fortezze demaniale redatte in [[età federiciane]] ([[1241]]-[[1246]]).</ref> avenìe congepite 'na residenza nove pringipesche da don Michele II Imperiali, feudatarie de Casalnuève jndr'à 'u [[1717]], accussì cumme repurtate da l'[[iscrizione]] sus a 'u [[portale]] de accesse a l'appartamende a 'u piane nobbile («Michael lmperialis A.D. MDCCXVII») e costruite partenne da 'u [[1719]], cumme elemende fondamendale de 'n'imbortande piane de rinnovamende urbanisteche d'a cetate, perseguite tramite 'a ccreazione de asse nuève prospettice revolte verse l'esterne d'a cinda murarie andiche. 'U palazze jè congepite seconne 'u shceme classeche d'a dimore urbane, a chiande quadrate e isolate sus a quattre late: pu stile severe e austere resultane evidende le caratteristeche de aunicità jndr'à 'u panorame d'u tarde [[barocche salendine]], da 'u quale se sposte decisamende. Inderessande parene, invece, le analoggie cu esembie [[manierisme|tardemanieristece]] romane a cavadde 'mbrà 'u [[XVII sechele|XVII]] e [[XVIII sechele]]. L'uneche congessione a 'u guste [[rococò]] d'u tiembe jè rappresendate da 'a balconata longhe in ferre fatiate "a pette d'oca". Da 'umaestose portale finagheggiate da doje culonne de ordine toscane, se trase jndr'à l'androne cuperte e, condinuanne, a l'atrie 'nderne. De rilieve jè 'a monumendale scalinate a doppia rambe aprte sus a l'atrie, seconne 'na tipologgie ca a l'epoche avìe granne diffusine soprattutte a [[Napule]]. L'autore dìu proggette jè angore osce a die scanusciute e, vè ricercate cu ogne probbabbilità jndr'à cerchie de le architette romane ca fatiarene pu cardinale [[Gesèppe Renato Imperiali]]. Jè accertate, invece, 'u ruole de direttore de le fatìe de [[Mauro Manieri]], archiette leccese, a l'epoche 'mbegnate jndr'à une de le sue prime ingareche de rilieve. Apprisse 'a morte de Michele III l'erede sue, omonime, MIchele IV, rumanìe soprattutte a Napule addò murìe jndr'à 'u [[1782]] senze lassà discendenze. L'edificie, none spicciate jndr'à l'ale sud-est e probbabbilmende maje ausate da 'a famigghie de le feudatarie, passò pe alcune anne a 'u Regio Fisco, pò avenìe accattatte 'n'otra vote da Don Vicinze Imperiali d'u rame de le marchese de [[Latiano]] e pringipe nuève de Frangaville ''in burgensatico'', da chiste passò a 'u figghie Federico ca jndr'à 'u [[1827]] 'u davìe a Don Vicinze Filotico, possidende manduriano. A le Filotico se onne dà certe intervende, cumme 'a costruzione de 'nu loggiate larie assaije sus a une de le facciate de l'atrie inderne, apparte l'arrede e le decoraziune inderne. L'edificie jè angore osce a die residenze d'a famigghie Filotico, a eccezione de certe locale a 'u piane terre ca, passate de probbietà pe 'na divisione 'mbrà erede jndr'à 'u dopeuerre, resultane destinate a attività commerciale. ==== Otre architetture civile ==== * Palazze Giannuzzi * Massarie Scorcola * Massarie Abate * Massarie Bagnolo * Massarie Campo dei Fiori * Massarie Filicchie * Massarie Marchese * Massarie Marina * Massarie Ponsignore * Massarie Scalella * Massarie Specchiarica * Massarie Surii === Architetture militare === * 'A [[Torre Borraco]] o Burraco jè 'na torre de avvistamende condre le evenduale ingursiune ca avenèvane da mare ('mbrà le quale chidde saracene), se iacchie linghe 'a coste, a est d'u [[torrende Borraco]] e a ovest d'a frazione [[San Pitre in Bevagna]]. Avenìe costruite jndr'à l'allore territorie d'u feude de [[Marugge]] jndr'à 'u [[1473]]. Sus a tutte 'u litorale comungue stonne 'nu sbuènne de torre de avvistamende d'a stesse epoche. * 'A [[Torre de le Saline]] * 'A [[Torre de San Pitre in Bevagna]] * 'A [[Torre Colimena]] Pò, so presende pure [[bunker]] costruite duranne 'a [[seconda uerre mundiale]] da le surdate tagliàne e tedesche pe avvistà evenduale sbarche nemice. === Site archeologgece === Jndr'à l'area a nord-est d'a cetate ('nguèdde 'a chiesere de [[Sand'Andonie da Padova|Sand'Andonie]]) se iacchie 'u [[Parche archeologgeche de le Mura messapiche]],<ref>{{Cita web|url=http://www.parcoarcheologico-manduria.it/index.html|accesso=9-6-2010|titolo=Site d'u Parche archeologgeche de Manduria}}</ref> frutte de scave ca onne purtate a 'a luce 'a cchiù granne necropoli messapiche maije scuperte (cchiù o mene 2.500 chiaute),<ref>{{Cita news|url=http://corrieredelmezzogiorno.corriere.it/napoli/notizie/arte_e_cultura/2010/7-giugno-2010/parco-messapi-infestato-erbacce-esenza-indicazioni-ora-rischia-chiusura-1703153967009.shtml|accesso=9-6-2010|titolo=Parche de le Messape: infestate da erbacce e senze indicaziune. Mò rischie 'a chiusure|pubblicazione=Corriere della Sera}}</ref> 'nzieme a tratte larie de le ttre cerchie murarie (costruite cu blocche granne de petre incastrate 'mbrà de lore) ca fortificavane 'a cetate in periode messapiche, 'u Fonde Pliniane e 'a chiesere de San Pitre Mandurino. ==== Fonde Pliniane ==== Jndr'à l'area archeologgeche, immediatamende a sud d'u convende de [[Sand'Andonie]], nasce 'u Fonde Pliniane. Resale quase certamende a l'epoche [[messapiche]] e se iacchie jndr'à le presse de l'andiche javetate (messapiche pure jidde), vecine a le mure; pigghie 'u nome da [[Plinie 'u Vecchie]], ca descrevìe 'u fonde jndr'à soje ''Historia Naturalis''. Jè 'na caverna naturale granne de 18 metre de diametre e 8 metre d'altezze, accessibbele da 'na scale a doje rambe, cu 20 gradine, scavate andicamende jndr'à rocce. Jndr'à volte se iapre 'nu lucernarie quadrate, parzialmende costituite da granne blocche ausate jndr'à 'u periode messapiche; 'u punde da 'u quale filtre 'a luce presende 'nu mure circolare de accurate fatture (refacimende successive de epoche 'mbrecisate). 'U fatte cchiù sorprendende, però, jè ca probbie jndr'à quidde punde mette radice 'nu amenele. <ref>L'arvule se iacchie sus a 'u fonde da 'nu sbuènne de sechele e, 'a sopravvivenza soje sus a le rocce, accussì cumme pure 'u costande levèlle de le acque d'u fonde, sonde 'nu mistere.</ref> A l'inderne d'a grotte stè 'na vasche, cinde pure jedde da 'nu mure tunne, addò angore osce a die passe l'acque ca avène da 'u fonde, da 'a stessa sorgende sotterranèe ca Plinie descrevìe cu assaije stupore: l'acque, infatte, mandène sembre costante 'u levèlle sue, pure quanne avenève andicamende ausate pe ogne ause da le manduriane. Quiste succede purcé 'u paviemdne d'a caverne se iacchie a 'u levèlle d'a falde e, allore l'acque filtre attraverse 'a rocce e mandène 'u levèlle inalterate. 'U fonde pliniane avenìe ausate da le Messape cumme 'nu luèche de culte, dedicate probbabbilmende a 'na divinità de le acque.<ref>{{Cita web|http://www.tarantoturismo.it/index.html|titolo= Tarde turisme}}</ref> === Aree naturale === ==== Vosche Cuturi e Rosamarine ==== [[Arèe Naturale Protette]] (individuate 'u [[1997]]), combrende [[macchie mediterranèe]]. Le vosche Cuturi e Rosamarine sonde distese de [[querce]] miste a [[pine]] e a macchie mediterranèe de [[myrtus communis|mirte]], [[mortelle]], [[lanterno]], [[pero amenneline]] (calaprico, pirascinu), [[corbezzole]]. 'Mbrà le chiande e le frutte ca se mangiane de prate e de macchie avime: le corbezzole, le mirte, le [[prugnole]], le sorbe, 'u [[ginepre]] ecc. 'Mbrà le erbe aromateche: 'u [[finocchie selvateche]], 'a [[Mentha|mende]], 'u [[Thymus|time]], 'u [[rosmarinus officinalis|rosmarine]], 'a [[salvie]], l'[[origane]]. Le animale ca esistene - pure ca stonne le grave alteraziune ambiendale provocate da l'uemmene - sonde: 'u [[Erinaceus europaeus|rizze]], 'u [[ruspe]], 'u [[cunigghie]], 'a [[volpe]], 'a [[marajòttole]], 'a [[Lescèrtele m'bracidite|lescertele]], 'u [[Lacerta viridis|ramarre]], l'[[orbettine]], 'a [[donnole]], 'u [[sciorge cambagnole]], 'a [[mosche olearie]]. 'Mbrà l'[[acidde]] acchiame: l'[[allodole]], 'u [[torde]], 'u [[falche]], 'u [[varvagiuanne]], 'a [[Athene noctua|civette]], l'[[anatre]]. Le anemale domestiche sonde d'a razze de l'ovine, caprine, bovine, suine, equine. ==== Dune costiere e Palude d'u Conte ==== Arèe Naturale Protette (individuate jndr'à 'u 1997), combrende 'na zone umide rrete le dune jndr'à fasce costiere ca stè 'mbrà le comune de Manduria, [[Avetrana]] e [[Puèrte Cesarèe]] [[Provinge de Lecce|(LE)]]. ==== Saline e dune de Torre Colimena ==== Arèe Naturale Protette (individuate jndr'à 'u 1997), combrende 'a zone costiere cu [[saline]] artificiale. ==== Torre Colimena ==== Località marine nate atturne a l'omonime torre de avvistamende. 'A zone costiere cu dune e saline artificiale ha state individuate da 'u [[1997]] cumme Arèe naturale protette.<ref>[https://web.archive.org/web/20130928131008/http://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/Gdm_landscape_puglia_naturale_interni.php?IDNotizia=193500&IDCategoria=2241 Aree naturale d'a provvinge de Tarde]</ref> == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografia/Manduria}} === Lènghe e dialette === {{'Ndruche pure|Dialette manduriane}} 'U [[dialette manduriane]] jè 'na variande d'u [[dialette salendine|salendine]] parlate sulamende jndr'à 'u territorie d'u comune de Manduria. Jè assaije 'nfluenzate da 'u [[dialette brinnesine]], ma ave pure certe assomigghianze cu 'u [[dialette leccese]]. 'U dialette locale non ge s'assemegghie a quidde d'u capeluèche de provinge, Tarde. ==== Tipeche scioglilenghe manduriane ==== Lu sinnucu ti Caracacciu scìu a Lecci cu catta l'acciu e lu sinnucu ti Lecci tissi a lu sinnucu ti Caracacciu:"No 'nci nn'eti acciu a Caracacciu cu bieni a Lecci cu ccatti l'acciu?". Trad.: 'U sinnache de Caracacce (paese 'nvendate) scìe a Lecce pe accattà l'acce e 'u sinnache de Lecce decìe a 'u sinnache de Caracacce: "Non ge stè acce a Caracacce date ca tu è venute aqquà a Lecce a accattarle?". == Culture == === Fatte === ===== "Fiere Pessima" Cambionarie Reggionale ===== 'A [[Fiere Pessima]] (edizione de osce a die n° {{#expr: {{CURRENTYEAR}} - 1740}}) jè 'na [[fiere cambionarie]] de carattere reggionale ca se face jndr'à cetate jndr'à 'u mese de [[marze]]. Da 'u [[1742]], anne d'a reggia istituzione, ave pigghiate cu 'u tiembe sembre cchiù 'mbortanze, tande da essere devendate 'n'evende ca coinvolge l'[[Itaglie]] cendre-meridionale indere e, de farle conzidderà 'a seconda fiere de maggiore 'mbortanze apprisse 'a [[Fiere d'u Levante]]. Tratte d'a produzione agroalimendare, de [[artiggianate]], de [[commerce]], de [[tiembe libbere]] e de [[servizie]] e, jndr'à 'u corse de le anne ave pigghiate 'u carattere de fiere cambionarie generale reggionale, putenne cundà sus 'a presenze de cchiù de 300 espositore ca avènene da tutte le reggione de l'Itaglie cendre-meridionale. == Sciugrafije andropeche == === Suddivisiune storeche === ==== Quartire ==== *Cendre *Barci (4.346 cr.) *S.Gemma ex Napule piccenne (3.795 cr.) *Giannuzzi (2.446 cr.) *S.Andonie (4.564 cr.) *Sice (2.867 cr.) *Barco (3.892 cr.) *Cambe de le Fiure (1.893 cr.) *'A Creta (2.376 cr.) *Zone Industriale *Zone Matera === Fraziune === Le fraziune prengepàle d'u comune de Manduria sonde [[Uggiano Mondefusche]], [[Cambe de le Messape]], [[San Pitre, Manduria|San Pitre in Bevagna]], [[Specchiarica]] e [[Torre Colimena]]. Chiste sonde assaije differende 'mbrà de lore purcé mendre ca Uggiano Mondefusche jè 'na località de residenze, San Pitre in Bevagna e Torre Colimena sonde località balneare, 'mbortande pe l'economije d'u comune. == Economije == {{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}} L'economije de Mandurie se base soprattutte sus a l'[[agricolture]] e in particolare sus 'a produzione d'u [[vine]] [[Denominazione de Origgene Condrollate|DOC]] [[Primitive de Manduria|Primitive]] e de l'[[Uegghie de alie|uegghie]] [[Denominazione de Origgene Protette|DOP]]. 'U Primitive, prodotte sulamende jndr'à sta zone, famosissime jndr'à totte l'Itaglie, avène pure esportate in [[Californie]], ca, pu clime simile, produce d'u vine cu caratteristeche assaije vecine. Otre settore 'mbortande jè 'u turisme estive jndr'à le fraziune d'a coste manduriane (Torre Colimena e San Pitre in Bevagna). == Infrastrutture e trasporte == === Strade === Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da: [[File:Taranto mappa.png|thumb|right|225px|Collegaminde d'a provinge de Tarde]] *[[Autostrade A14, Itaglie|Autostrade A14]] [[Bologne]]-[[Tarde]] (uscite de [[Mazzafre]]) da e pe l'[[Itaglie settendrionale]] *[[Strade Statale 7 Via Appia|Strade statale Appia]] da e pe [[Brinnese]]. *[[Strade Statale 7 ter Salendine|Strade statale Salendine]] 'mbrà Tarde e l'[[Strade Statale 16 Adriatiche|Adriatiche]], ca corre lunghe 'a coste. === Ferrovie === 'A cetate ave 'na [[stazione ferroviarie]] ca se iacchie sus 'a [[Ferrovie Martina Franghe - Lecce|linèe Martina Franghe - Lecce]] de le [[Ferrovie d'u Sud Est]] cu collegaminde verse tutte le località servite da 'a linèe joneche e salendine. === Aeropuèrte === 'A cetate 'mbonde a picche anne apprisse 'a [[econda uerre mundiale]] tenève 'nu vere e probbie [[Aeropuèrte de Manduria|aeropuèrte militare]], ausate jndr'à l'anne ca avenèrene sulamende da le militare pe esercitaziune de diverse tipe. Jndr'à 'u [[2011]] 'u State Tagliàne ave scacchiate st'area cumme prengepàle pe allestì 'na tendopoli da destinà a Cendre de Prime Accoglienze e Smistamende pe le profughe Libbece e Tunisine, sbarcate a [[Lampedusa]], pò trasferite appunde a Manduria. Affianche a 'a zone demaniale jè presende da 'u [[1984]] l'aviosuperficie de Manduria nnomenate "Aerotre", scale avioturisteche, Aero Club federate e scole de vole. Le aeropuèrte civile cchiù vecine sonde: *[[Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie|Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta"]]; *[[Aeropuèrte de Bari-Palese|Aeropuèrte 'ndernazionale de Bari "Karol Wojtyla"]]; *[[Aeropuèrte de Brinnese-Casale]]. === Mobilità urbane === 'A [[Sogin, SITA|Sogin]] garandisce 'nu servizie de trasporte pubbleche urbane jndr'à cetate pe tutte le quartire. Pò garandisce 'u collegamende d'a cetate cu otre cetate de 'mbortanze, cumme 'a capitale [[Rome]], ma pure cu [[Torino]] e [[Firenze]]. == Amministrazione == {{ComuniAmministrazione |NomeSindaco= Paolo Tommasino |DataElezione= 29 marze 2010 |partito=PDL Popolo della libertà }} == Sport == === Ballone === 'A locale squadre de [[Ballone, sport|ballone]] jè 'a A.S.D. Manduria Sport. Retrocesse da 'u cambionate de [[Serie D]] d'u [[2006]]-[[2007]] pe mutive extra-sportivi a 'u cambionate reggionale de I categorije, avène promosse l'anne successive in promozione reggionale. L'U.G. Manduria Sport, ave anzianità de affiliazione ca resale a 'u [[1 luglie]] [[1963]] cu numere de matricole 100. 'A squadre disputò 'u cambionate de [[Serire C1]] 'nzieme a 'u [[Casarano]] e 'u [[Brinnese]], sciucò condre pure a squadre de Serie A, cumme [[Fiorendine]], [[Siena]] e 'u [[Cagliari]]. Jndr'à staggione 2010/2011 ave sciucate jndr'à l'Eccellenza, ma s'ave classificate urtema e ave retrocesse cu quattre sciurnate in anticipe. Jndr'à staggione 2011/2012 ste partecipe a 'u cambionate de Promozione. === Pallacanestre === Sonde presende pure tre suggetate de [[pallacanestre]], 'a "Società Vis Nova Messapica Basket Manduria", ca ste scioche cu 'a prima squadre jndr'à 'u cambionate de Serie D maschile e l'"ASD Real Basket Manduria", 'na suggettate de recende costituzione ca ste scioche jndr'à 'u cambionate reggionale de Prima Divisione e spicciane ste l'"A.S.D. Atletico Manduria" === 'Mbiande sportive === ==== Stadie "Nino Dimitri" ==== 'U stadie "Nino Dimitri" ha state inaugurate 'u [[10 sciugne]] [[2001]] e inditolate a 'a memorie de l'ex presidente Dimitri. 'U stadie pò ospità 1.000 spettature e jè strutturate in: Tribbune cendrale ovest, Tribbune laterale, Gradinate scuperte, Parterre, Gradinate est, Tribbune stambe. 'U 'mbiande avène ausate da 'a suggettate ''U.G. Manduria Sport''. == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=Manduria}} == 'Ndruche pure == *[[Dialètte tarandine]] *[[Sava (TA)|Sava]] *[[Dodecapoli messapeche]] *[[Imperiale, famigghie|Famigghie Imperiale]] *[[Dialette manduriane]] *[[Aeropuèrte de Manduria|Aeropuèrte Militare de Manduria]] == Note == <references/> == Collegaminde fore a Uicchipèdie == *{{Dmoz|}} * [http://maps.google.com/maps?q=manduria,+italy&ll=40.400098,17.634687&spn=0.032165,0.057404&t=k&hl=en Fote satellitare da Google Maps] * [http://www.mapquest.com/maps/map.adp?searchtype=address&formtype=address&latlongtype=degrees&latdeg=40&latmin=24&latsec=0&longdeg=17&longmin=34&longsec=0&zoom=5 Prengepàle collegaminde stradale] * [https://web.archive.org/web/20110628013344/http://www.parcoarcheologico-manduria.it/index.html Parche archeologgeche de Manduria] {{Provinge de Tarde}} {{Arche Ioniche tarandine}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Category:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] lkdu9l8h8uqdht1j3r6843bqz511ur6 Mesagne 0 6037 151866 146184 2026-05-09T18:10:02Z S4b1nuz E.656 7091 Bandiere e stemme pigghiate da Uicchidate 151866 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Grado amministrativo = 3 |Nome = Mesagne |Stato = ITA |Stemma = |Bandiera = |Voce stemma = |Voce bandiera = |Panorama = |Didascalia = Sus a sinistre e a 'u cendre: Castelle de Mesagne. Sus a destre: Chiesere Matrice. Sotte a sinistre (cendre) e sotte a destre: vie d'u cendre storeche. Sotte a sinistre: Chiesere de Sand'Anne. |Divisione amm grado 1 = Pugghie |Divisione amm grado 2 = Brinnese |Amministratore locale = [[Toni Matarrelli]] |Partito = liste civiche Insintonia<ref>{{Cita web|url=https://www.quotidianodipuglia.it/brindisi/pomeriggio_al_cardiopalma_quello_di_ieri_per_due_dei_candidati_sindaco_al_comune-4521013.html|titolo=Pomeriggio al cardiopalma quello di ieri per due dei candidati sindaco al Comune|sito=www.quotidianodipuglia.it|accesso=13 sciugne 2019}}</ref> |Data elezione = 10-6-2019 |Data istituzione = |Altitudine = |Abitanti = 25724 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2020gen/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R16&Pro=P074&Com=10&submit=Tavola Date Istat] - Popolazzione residende a 'u 31 ottommre 2020. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2020 |Divisioni confinanti = [[Brinnese]], [[Latiane]], [[Orie]], [[San Donaci]], [[San Pangrazie Salendine]], [[San Vite de le Normanne]], [[Torre Sanda Susanne]] |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 1237 |Nome abitanti = mesagnese |Patrono = [[Madonna d'u Carmine]] |Festivo = 15, 16, 17 luglie |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Mesagne (province of Brindisi, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Mesagne jndr'à provinge de Brinnese |Contrade = Torrette, Capece, Mure Tenende, Chiancare, Cavalline, Pignatelle, Corte vecchie, Sande Stefane, Gioie, Muri, Castellane, Tobiane, Cerrite, Canali, Palmitelle, Laviane, Vergine, Cavagliere, Caracciole, Marije de le Grazie, Annunziate, Verardi, Ferrizzule. |Diffusività = }} '''Mesagne''' (''Misciàgni''<ref>{{cita libro| AA. | VV. | Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani | 1996 | GARZANTI | Melàne|p= 391}}</ref> jndr'à 'u [[dialette salendine]]) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{formatnum:25724}} crestiane<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> d'a [[provinge de Brinnese]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie lunghe 'a [[Appie Andiche|vie Appie Andiche]], 10&nbsp;km a ovest d'u [[Brinnese|capeluèche provingiale]] jndr'à 'u [[Salènde]] settentrionale cu le soje 22 [[Fraziune sciugrafeche|fraziune]] jè 'mbrà le comune cchiù popolose e larije d'u Salènde. Jè 'mbrà le cetate d'a provinge de Brinnese addò se iacchiane le tracce cchiù gruèsse d'u [[barocche]] pugghiese 'nzieme a [[Ostune]], cu 'nu sbuènne de esembie sus a edificie private e releggiose. Assaije caratteristeche jè 'u [[cendre storeche]], cu viuzze strette e 'nu sacche de abbitaziune de cauce vianghe. 'U perimetre d'u cendre storeche ave 'a forme de 'nu core. == Sciugrafije fiseche == === Territorie === Mesagne se iacchie jndr'à [[pianure salendine]] e ste lundane {{M|10|ul=km}} da [[Brinnese]], 40 da [[Lecce]], 58 da [[Tarde]] e 124 da [[Bare]]. 'U territorie comunale jè [[Pianure|pianeggiande]], pure ce 'u cendre storeche jè fatte sus a 'na collinette. Se iacchie jndr'à l'endroterre e jè vecine assaije sie a 'u [[mare Adriateche]], jndr'à 'u territorie brinnese (cchiù o mene 13&nbsp;km), sie a 'u [[mar Ionio]], jndr'à 'u [[Provinge de Lecce|territorie leccese]] ('nu picche cchiù de 30&nbsp;km). === Clime === [[File:Mesagne_Salento_snow.jpg|miniatura|Mesagne 'mbiangate da 'a nevicate d'u 6 scennare 2017]] 'A cetate se iacchie jndr'à fasce d'u [[clime mediterranèe]]. Comungue, conziderate 'a posiziona sciugrafeca soje, 'a cetate ave spesse le corrende ghiacciate ca avènene da le [[Penisole balcaneche|Balcane]], ca d'a vernate ponne, certe vote, fa fà nevicate moderate o de le gelate, e ave pure le corrende da 'u [[Nordafreche]], ca invece fanne aumendà le temberature d'a staggione 'nzigne a le 40&nbsp;°C, 'nzieme a 'u [[scerocche]]. St'urteme pò, certe vote, carrescià temberature assaije ierte pure jndr'à 'u periode 'nvernale.<ref>{{Cita web|url=https://www.ilmeteo.it/portale/archivio-meteo/Mesagne/2016/Gennaio|titolo=Che tempo faceva a Mesagne a Gennaio 2016 - Archivio Meteo Mesagne » ILMETEO.it|sito=www.ilmeteo.it|lingua=it|accesso=2019-08-29}}</ref> 'A temberature cchiù vasce d'a storie ha state de -6,4&nbsp;°C 'u [[4 scennare]] [[1979]], quedda cchiù ierte ha state de 45&nbsp;°C 'u [[24 luglie]] [[2007]].<ref>{{Cita web|url=https://www.ilmeteo.it/portale/archivio-meteo/Mesagne/1979/Gennaio|titolo=Che tempo faceva a Mesagne a Gennaio 1979 - Archivio Meteo Mesagne » ILMETEO.it|sito=www.ilmeteo.it|lingua=it|accesso=2019-08-29}}</ref> Durande l'anne jè frequende assaije 'a [[piogge]] (jndr'à 'u 2018 se onne avute 138 sciurne de piogge soprattutte de autunne/vernate). 'A [[nebbie]] se iacchie de primavere e de autunne, ma comungue, picche vote. Cumme succede jndr'à tutte 'a Pugghie meridionale, 'u 'ngastre d'u territorie 'mbrà le doje mare relativamende vecine 'mbrà de lore e a l'esposizione a le lore relative de mò combortane 'nu tasse de umidità ierte e a quase costande presenze de vinde, ca certe vote soffie forte pe diverse sciurne de file cu raffeche ca raggiungene certe vote le {{M|80|ul=km/h}}.<ref>{{Cita web|url=https://www.ilmeteo.it/portale/archivio-meteo/Mesagne/2018/Gennaio|titolo=Che tempo faceva a Mesagne nel 2016 - Archivio Meteo Mesagne » ILMETEO.it|sito=www.ilmeteo.it|accesso=2019-01-03}}</ref> Aqquà avènene repurtate le valore climatece medie, cu referimende a 'u 2018.<ref>{{Cita web|url=https://www.ilmeteo.it/portale/archivio-meteo/Mesagne/2018/Gennaio|titolo=Che tempo faceva a Mesagne - Archivio Meteo Mesagne » ILMETEO.it|sito=www.ilmeteo.it|accesso=2019-01-03}}</ref> {{ClimaAnnuale | nome = MESAGNE | tempmax01 = 14.0 | tempmax02 = 12.4 | tempmax03 = 16.1 | tempmax04 = 20.4 | tempmax05 = 22.7 | tempmax06 = 26.4 | tempmax07 = 28.4 | tempmax08 = 29.2 | tempmax09 = 26.4 | tempmax10 = 22.4 | tempmax11 = 18.0 | tempmax12 = 13.8 |- | tempmin01 = 7.5 | tempmin02 = 7.0 | tempmin03 = 8.7 | tempmin04 = 12.9 | tempmin05 = 16.7 | tempmin06 = 20.1 | tempmin07 = 22.6 | tempmin08 = 23.7 | tempmin09 = 20.3 | tempmin10 = 16.6 | tempmin11 = 12.6 | tempmin12 = 8.3 |- | giornipioggia01 = 12 | giornipioggia02 = 15 | giornipioggia03 = 20 | giornipioggia04 = 6 | giornipioggia05 = 9 | giornipioggia06 = 14 | giornipioggia07 = 2 | giornipioggia08 = 11 | giornipioggia09 = 6 | giornipioggia10 = 13 | giornipioggia11 = 15 | giornipioggia12 = 15 |- <!-- !Giorni di nebbia |1 |1 |1 |8 |2 |0 |0 |0 |2 |2 |5 |1 |- --> | tempmedia01 = 11.2 | tempmedia02 =9.9 | tempmedia03 =12.5 | tempmedia04 =16.7 | tempmedia05 =20.0 | tempmedia06 =23.7 | tempmedia07 =25.8 | tempmedia08 =26.6 | tempmedia09 =23.7 | tempmedia10 =19.7 | tempmedia11 =15.6 | tempmedia12 =11.4 }} [[File:Mesagne vecchia.jpg|miniatura|upright=0.9|Mesagne nel XVI secolo]] == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'u Salende|Storie d'a Pugghie}} Le reste cchiù andiche jndr'à l'arèe d'u paese resalene a 'u [[Paleoliteche superiore]]. Le uemmene arrevate jndr'à Pugghie, avenèvane da 'u Nord Europe, ma pe colpe de l'ere glaciale e quinde de l'irriggidimende d'u clime, migrarene a sud. Jndr'à stu periode le crestiane vivevane cumme [[cacciature-cugghieture]] jndr'à fertile [[pianure salendine]]. Le reste successive resalene a 'u [[Neoliteche]], grazie a 'u sveluppe de l'[[agricolture]] e de l'allevamende e de conzeguenze 'a nascite d'a sedendarietà, permetterene 'u sveluppe de organizzaziune suggiale articolate. Le reste successive resalene a l'[[Età d'u rame]] e a l'[[Età d'u bronze]], jndr'à stu periode l'agricolture avène revoluzionate grazie a le invenziune cumme l'aratre, mendre le commerce arrevavene 'mbonde a 'u [[Mare Eggèe]]. Jndr'à 'u cendre storeche ha state acchiate 'nu javetate de l'[[Età d'u firre]] de le [[Iapigge]]. Ha state 'nu cendre messapeche 'mbortande (da 'u [[VI sechele n.C.|VI]] a 'u [[III sechele n.C.]]), pa posizione strateggeche a metà d'a strade ca aunive [[Orie]] a 'u [[puèrte de Brinnese]]. Ha state oggette de 'na spedizione militare guidate da [[Archite]] da [[Tarde]] 'mbrà 'u 366 e 'u 360 n.C.<ref>F. Ribezzo, la spedizione di Archita di Taranto contro Mesania(Mesagne), in Archivio Storico Pugliese 1951 n.4, fasc. 3-4, Bare 1951</ref> De l'età messapeche rumanene 'na serie de sepolture acchiate jndr'à u cendre javetate. Durande 'u dominie [[Storie romane|romane]] 'u cendre jè une de le ville numerose mise sus 'a [[Vie Appie]]. Jndr'à 'u [[Ierte Medioeve]], cu le Longobbarde 'u borhe jè 'na ville rusteche a 'u 'nderne d'u [[Storie de Orie|feude de Orie]]. Cu le [[Normanne]] jè parte d'u [[Pringipate de Tarde]]. Jndr'à 'u [[XII sechele]] se reggistre 'a rpesenze de 'na comunitate greche piccenne e jndr'à 'u [[XIII sechele]] jndr'ò le documinde de età sveve, stonne donaziune a l'Ordene Spedaliere e de l'Ordine Teutoneche. 'U sveluppe d'a cetadine se ave avute 'mbrà 'u [[1500]] e 'u [[1600]] grazie a ricche feudatarie, a le nobbele e a le ordene monasteche militare. Jndr'à chidde anne 'a popolazzione ere de cchiù o mene cinghemile crestiane. Jndr'à 'u [[XV sechele]] 'u Pringipe de [[Tarde]], [[Giuanne Andonie Orsini Del Balzo]], allarie 'u [[Castelle de Mesagne]] facennele addevendà residenze. Mendre 'u borghe se allariave, accumenzavane a puigghie luce opere de urbanizzazzione cumme 'a nascite de 'nu [[tiatre]], de 'nu spedale, 'a lastrecature de le strade. Jndr'à picche decennie avenèrene 'nzippate 'nu sacche de palazze, caratterizzate da fenestre ricche de modanature e de fregge, portale a bugnate, logge, culonne angolare, balaustre traforate. 'Mbrà chidde ca osce a die sò Vie Marconi e Vie Manfredi Svevo, stavane fornace addò avenèvane cotte le tegole ca cuprivane le javetaziune a ''tavolate'' e 'a Pistergule, 'na porte de dimenziune piccenne addò se puteve trasé o assè da 'a cetate, s'acchiave vecine, a quedde ca osce a die jè, 'a Chiesere de Sand'Anne. Addò ste Chiazze Vittorie Emanuele II, jndr'à 'u larje 'mbrà 'a Porte Granne e 'a Chiesere de le Frangescane, a 'a fine d'u [[XVI sechele|Cingheciende]] se acchiavane, le puteje de le artiggiane, congiapelle, maniscalche e calzolaie. 'A cetate avène pure arrecurdate, tristemende, pe essere state 'a ''capitale'' d'a Sacre Corone Aunìte, purcé Andonije Rogoli, une de le cape de l'organizzazzione, javetave jndr'à cetate. === Simbole e onorificenze === Le culure ufficiale d'a cetate sò 'u gialle e 'u blù. 'U stemme avène descritte accussì: «De azzurre, a l'arvule de palme a 'u naturale, terrazzate de verde e affiangate a le doje late da doje chiande de grane, cu le spighe piegate fore, pure a 'u naturale». 'U stemme carresce 'a corone de [[Cetate tagliàne|cetate]] purcè stu titole ha state conferite jndr'à 'u 1999<ref>[[Decrete d'u presidende d'a Repubbleche]] d'u 19 luglie 1999</ref>. == Monuminde e luèche de inderesse == === Architetture releggiose === ==== Chiesere Madre ==== {{Galleria |larghezza = 200px |titolo= |align = right |sfondo = bianco |bordo = nero |File:Chiesa Madre Mesagne.jpg|Facciate d'a chiesere Madre |File:Chiesa Madre Mesagne 3.jpg|Chiesere 'ndrucate 'mbrà le tette d'a cetate |File:Chiesa Madre Mesagne - panoramica 2.jpg|'Nderne 'ndrucate da 'a cantorie |File:Chiesa Madre Mesagne - interior 1.jpg|'Nderne 'ndrucate da 'u 'ngresse |File:Chiesa Madre Mesagne - crypt.jpg|Scorcie d'a cripte }} 'A chiesere de Ognessande de stile barocche, se iacchie addò apprime stave 'na chiesere bizzandine ca risalive a 'u X sechele e dedicate a San Necole. Atturne a 'u 1450, avenìe rstaurate e deicate a tutte le sande, pe pò essere restrutturate arrete atturne a 'u 1580. 'U 31 masce 'a chiesere scuffulò e avenìe recostruite 'mbrà 'u 1650 e 'u 1660 da 'u sacerdote mesagnese Frangische Capodieci, da 'u frate Frangische da Copertino e da 'u chirichette mesagnese Andonije Leugio. Le carattere barocche de osce a die resalene a le fatìe apprisse 'u [[terramote de Nardò d'u 1743]]. Jndr'à 'u [[1766]] avenìe cangiate 'a volte, ma se lassò 'a facciate seicendesche. Queste se divide jndr'à tre ordine cu sus 'nu timbane. 'U prime ordene tène sei pilastre de ordene ioneche alternate cu 'u portale cinghecendesche e quattre nicchie cu le statue de San Bartolomeo, San Simone, San Taddeo e San Mattèe. Jndr'à 'u seconde ordene stonne sei pilastre de ordene corinzie 'nzieme a le statue de San Giacome Maggiore, San Giacome Minore, San Filippe e San Tummase. Jndr'à 'u terze ordene stonne, invece, quattre pilastre de ordene comboste cu le quattre statue de San Pitre, Sand'Andrèe, San Giuanne Evangeliste e San Paole, doje de le quale jndr'à de le nicchie e le otre e doje fore. Jndr'à 'u timbane ste 'u stemme de Mesagne jndr'à 'nu vascerilieve e sus a jidde le statue de quattre jangele cu a 'u cendre 'a statue de Gesù, sciute però destrutte da 'nu furmene jndr'à 'u Uetteciende. 'U 'nderne tène 'a chiande a croce latine, cu 'na lunghezze maggiore de 47&nbsp;[[metre|m]], 'na lunghezze d'u transette de 25&nbsp;m e 'na iertezze de 24&nbsp;m fine a sotte 'a cupole. A le spalle de l'altare maggiore nasce 'u presbiterie 'nzippate de uette gradine cu soje scale laterale e sotte de jidde se iacchie 'a cripte cu de le reste d'a chiesere bizzandine. 'A navate da 'na volte ogivale, alleggerite da lunette ca ospitane le fenestre e a 'u 'ngroce cu 'u transette se iacchie 'a cupole. De le paraste cu capitelle corinzie fanne 'a navate e avvrazzane le cappelle de late piccenne.<ref>{{cita web|url=http://www.brundarte.it/2013/12/23/chiesa-matrice-mesagne-br/|titolo=Chiesa Matrice - Mesagne (Br)|data=23 decemmre 2013}}</ref> Sus a 'u late sinistre stonne 'u pulpite e 'nu 'ngresse laterale, invece sus a 'u late destre stè sus 'a contorie 'nu organe preggevole a canne d'u maestre Tummase Mauro. 'Mbrà le tele de maggiore rilieve stonne l'Assunzione de Saverie Lillo da Ruffane, 'a Madonne d'u Carmine d'u napuletane Gesèppe Bonito e l'Adorazzione de le pastore de Gian Pitre Zullo, Andrèe Cunavi e Dumineche Pinca.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=14091|titolo=La Chiesa Matrice di Mesagne}}</ref> ==== Chiesere de Sand'Anne ==== [[File:Chiesa di Sant'Anna Mesagne.jpg|thumb|Chiesere de Sand'Anne]] 'A chiesere de Sand'Anne ha state costruite 'mbrà 'u 1683 e 'u 1699 pe vote mandenute da 'a pringipesse Vittorie Capano, apprisse 'a guariggione meracolose d'u pringipe De Angelis. L'architette ha state Frangische Capodieci, autore, pure, d'a chiesere madre, 'nvece le decoraziune e stucche onne state fatte da Pitre Elmo e [[Gesèppe Cino]], protagoniste d'u [[Barocche leccese]]. 'A facciate se devide sus a doje ordene, cu culonne a tutte tunne e lesene angolare. 'U portale, de carpare locale, jè decorate cu mutive fitomorfw e cape de cherubbine. Sus, jndr'à 'nu timbane curvilinèe ste 'nu medaglione, ca in passate puteve ospità 'u stemme de le De Angelis o 'a deidche a 'a Sande. A decorà se iacchiane doje reggistre cu mutive veggetale e fruttifere, oltre a 'u cornicione, a le quattre nicchie e a 'a fenestre cendrale. 'U 'nderne jè fatte da 'na anvate uneche, cu 'n'altare maggiore, ttre laterale e doje pupite de legne d'u Setteciende. Se stipane 'na copie d'u Criste deposte da 'a croce d'u [[Paole Veronese|Veronese]], attrebbuite a Andrèe Cunavi, e de le statue de cartapeste d'u Uetteciende.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=14340|titolo=Chiesa di S. Anna - Mesagne}}</ref> ==== Basiliche – Sanduarije d'a Vergine SS. d'u Monde Carmele ==== {{Galleria |larghezza = 200px |titolo= |align = right |sfondo = bianco |bordo = nero |File:Chiesa del Carmine (Mesagne) 2.jpg|Facciate |File:Chiesa del Carmine (Mesagne) 5.jpg|Chiesere carmelitane 'ndrucate de late |File:Chiesa del Carmine (Mesagne) - interior.jpg|'Nderne |File:Chiesa del Carmine (Mesagne) - colonna.jpg|Dettaglie culonne romaneche }} 'A costruzione de sta chiesere resale a 'u IX sechele, origgenariamende dedicate a 'u culte de San Mechele Arcangele cu 'na cripte d'apprime paleocrestiane sotte 'a navate. Da 'u 8 scennare 1520 se misere, le carmelitane, chiamate da 'u sinnache Evangeliste Malvindi, ca non ge scettare 'nderre 'a chiesere andiche pe cangiarle cu quedda barocche. Stu fatte avenìe pe le tanda spese avute pe recostruì 'u monastere. Jndr'à 'u 1975, apprisse a de le fatìe de restaure, avenèrene acchiate sotte 'u pavimende de le stuèzze de fondamende cu reste de decorazione pettoreche ca avenèvene, cu assaije probbabbilità, da 'na ville de epoche romane. A quacche metre de distanze ha state acchiate pure 'na strutture piramidale 'nderrate, ierte cchiù o mene 4&nbsp;m e larie 3&nbsp;[[metre|m]], attraversate da tre architrave. Avera essere 'nu granaie, pe vie de 'nu recipiende, a forme de vasche jndr'à 'u tufe, addò sceve 'a farine. Da fore, 'a chiesere, tène 'na facciate romaneche percorse da scanalature ca addevendane arche cieche trilobbate (accussì cumme a le late e sus a l'abside). Notevole 'u ricche portale cu arche a seste acute decorate cu mutive fitomorfe e, a 'u cendre, 'na lunette affrescate cu l'immaggine d'a Madonne. 'A facciate de late tène 'na sequenze de lesene, 'nderrotte da 'na coppie de monofore cieche e doje portale laterale, une de le quale murate. A 'u 'nderne se stipe sulamende 'a culonne cu capitelle corinzie de l'andiche 'mbiande romaneche (sus a tre navate), successive a 'nu rimaneggiamende barocche jndr'à prime metà d'u XVII sechele. Quiste reguarde l'allariamende d'a chiesere, 'a sistemazione de le cappelle laterale, cu altare 'mbreziosite da 'ntarsie e da stucche, e l'aggiunde de quacche tele de Dieghe Bianchi. Jndr'à l'arèe presbiteriale ste, a 'u cendre, l'immaggine d'a Vergine d'u Carmele cu Piccinne, opere de Frangische Palviso da Putignane.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=52726|titolo=La Basilica – Santuario della Vergine SS. del Monte Carmelo di Mesagne}}</ref> ==== Chiesere de le Sande Cosme e Attamiane ==== [[File:Chiesa Cosma e Damiano Mesagne.jpg|thumb|Chiesere de le Sande Cosme e Attamiane]] 'A Chiesere de le Sande Cosme e Attamiane ja state costruite 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele sotte 'a confraternite d'a Sandissime Congezione, ca avìe 'nu ruole de collegamende 'mbrà 'u patriziate cetadine e 'u clere secolare. Onne state 'nfluenzate da sta confraternite le cchiù 'mbortande decisione pigghiate da l'Università de Mesagne, ca arreguardane le condinue dispute cu 'u potere feudale a 'a tutele de le andiche privilegge vandate da 'a cetate. 'A chiesere origgenale, scuffulò jndr'à 'u 1722 pe mutive non definite e jndr'à 'nu documende d'u 13 novemmre 1724 se iacchiane 'u scuffulamende d'a chiesere e 'a necessità de costruirle arrete jndr'à tiembe veloce. Ma 'a recostruzione durò 'nu sacche de anne. Jndr'à 'nu documende d'u 1731, 'nfatte, 'u regge ingegnere Pitre Vinaccia dice ca jè 'ngomblete. Jndr'à 'u 1750 'a chiesere avenìe decorate a stucche e jndr'à 'u 1753 avìe in donazione doje candelabbre d'argende pe l'altare da vanne de Don Pitre Carle Riccio. 'A chiesere tène 'na chiande esagonale e doje porte sus 'a facciate, ca se sveluppe sus a ttre late de l'esagone. Sus a l'altare tronegge 'a tele raffigurande le Sande Medice, de scole napuletane ca resale a 'a metà d'u XVII sechele. Sò de artiste leccese, invece, le statue de le doje Sande ca avènene carresciate in prugessione a settemmre. Sò d'u Seiciende pure le doje tele ca raffegurane 'a Madonne d'u Carmine e 'a Madonne 'Ddulurate, mise jndr'à le cappelle d'u Suffrage e d'u Crugefisse.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=85599|titolo=La Chiesa dei Santi Cosma e Damiano - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere de Sanda Marije de Lorete ==== Se vole ca, apprime d'a chiesere de osce a die, stave ggià 'na cappelle dedicate a 'u culte d'a [[Madonne de Lorete]]. Attane Serafine Profilo, de l'ordene de le Riformate, conde ca 'u pringipe de Mesagne, Gian Andonije Albricci s'avere 'ngazzate cu 'u viceré de Napule e 'a mugghiere, Giulie Farnese, facìe vote 'a Madonne de Lorete, promettenne de costruì 'na chiesera nove. 'A promesse avenìe mandenute e facìe costruì pure 'nu convende, addò, jndr'à 'u 1615 se ne scerene le [[Ordene de le frate minore|Osservande]]. Quacche anne apprisse pigghiarene 'u poste lore le [[Frate minore reformate|Reformate]] e jndr'à 'u 1630 avenìe combletate 'u convende. Jndr'à 'u 1790 'a chiesere avenìe abbellite de stucche e l'immaggine d'a Madonne de Lorete (d'u XVI sechele) avenìe mise sus a l'altare maggiore. Verse 'a fine d'u Uetteciende se avere 'nzediate jndr'à sta chiesere 'a Confraternite de Marije Sandissime d'a Croce. Da fore, 'a chiesere jè senze ornaminde de rilieve, invece a 'u 'nderne se iacchie a destre de l'altare 'na tele seicendesche de [[San Caetane da Thiene]], 'na tele d'a 'Mmaculate sus 'a sommetà e de Sand'Andonije da Padove sus a 'u seconde altare a sinistre. Chiste ttrede sò de fra Giacome da [[San Vite de le Normanne]], invece jè de frate Frangische da Martine 'a tele de [[San Sebbastiane]]. Sus a 'u prime altare a sinistre, jndr'à cappelle d'u SS. Crugefisse, se iacchie 'u Calvarie de legne seicendesche d'u frate calavrese Jangele da Petrafitte, addò 'u tabbernacole avène da 'a chiesere de le Cappuccine ca non g'esiste cchiù.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=85624|titolo=La Chiesa di Santa Maria di Loreto - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere de Sanda Marije jndr'à Betlehem ==== [[File:Chiesa Santa Maria di Betlemme - Inside.jpg|thumb|left|'Nderne d'a chiesere de Sanda Marije jndr'à Betlehem]] L'origgene de sta chiesere ha state fatte resalì a 'u 1526, quanne 'a luglie 'a cetate avenìe culpite da 'na pestilenze terribbele assaije arrevate jndr'à tutte 'u [[Regne de Napule]]. Vecine a 'a "Porta Piccenne" s'acchiave 'n'andiche cappelle ruvenate da 'u tiembe e quase prive d'u tette, cu 'n'affresche c raffigure Sanda Marije jndr'à Betlehem, a 'a quale se revolgerene le fedele pe mannà vie l'epidemie. 'Na vote passate, jndr'à 'u 1528, de cetadine restaurene e allariarene 'a cappelle, 'ngornicianne 'a figure d'a Madonne. Successivamende, a le inizie d'u XVII sechele, 'a chiesere passò a le frate [[Congregazione de le celestine|celestine]], ca dimoravane presse 'a chiesere piccele de San Bartolomèe. 'U 19 masce 1634, cu 'a costruzione d'u monastere, avenìe dichiarate abbazzie e pe le condiziune de cumme stave 'a chiesere vecchie, avenìe scettate 'nderre. Le fatìe de recostruzione accumenzarene jndr'à 'u 1662, pe pò spiccià jndr'à 'u 1738. Presende 'na facciate notevole strutturate jndr'à doje ordene, sormondate da 'u fastigghie cendrale, a vota soje affiangate da jangele e pinnacole. Cumme le sei altare laterale, 'a facciate jè de barocche leccese, vecine 'a [[Basiliche de Sanda Croce (Lecce)|Basileche de Sanda Croce]] a Lecce, cu 'a quale condivide le mutive d'u portale, quacche sculture e le culonne. Chiste condinuane cu le lesene laterale e le tre nicchie jndr'à 'u prime ordene cu le statue de San Celestine e San Benedette, cchiù une sus a 'u portale. Jndr'à 'u seconde ordene ste in asse cu 'u portale 'na fenestre riccamende decorate, affiangate da festune e sculture de jangele. A le late d'a fenestre stonne sus a le tre coppie de culonne, nicchie e lesene e in asse cu 'a fenestre se 'nzippe 'nu riquadre cu vascerilieve de San Mechele Arcangele. Sus a sus, a le late d'u riquadre, stonne doje statue de jangele e doje pinnacole. 'U 'nderne jè cuperte da 'na volte a botte ca se mandène sus a 'na trabbeazione de [[ordene doriche]] e sei lesene pe late. Se aggiungene cinghe cappelle pe late sotte arche a tutte seste, cu sei altare barocche, ca spicciane jndr'à 'u presbiterie decorate cu de le affresche sus 'a volte.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=70756|titolo=La Chiesa di Santa Maria in Betlehem - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere d'a Ss. Annunziate ==== {{Galleria |larghezza = 200px |titolo= |align = right |sfondo = bianco |bordo = nero |File:Maria Ss Annunziata (Mesagne).jpg|Facciate |File:Maria Ss Annunziata (Mesagne) - Inside.jpg|'Nderne }} 'A Chiesere d'a Ss. Annunziate ha state costruite a le inizie d'u ZVIII sechele, 'mbrà 'u 16 ottommre 1701, quanne facerene 'a pose d'a prima petre, e 'u 1715. 'U 9 settemmre 1716 le domenicane, condre a l'architette Gesèppe Cino pa coperture tavolate, stipularene 'nu capitolate d'appalte nuève cu 'u mastre architette Jangele Guido e cu le figghie Frangische e Dunate pa costruzione de 'na volte in murature. L'opere spicciò atturne a 'u 1720, ma non ge passò condre a 'u terramote d'u 1743, mutive pu quale quacche tiembe apprisse avenìe mannate da 'a Regge Udienze de Lecce, 'u 'ngegnere Padcale Margoleo pe osservà le danne subbite. Jndr'à 'u 1745 avenìe affidate a jidde stesse 'u combite de 'ndervenìe sus a l'edificie, ma nonostande le rendite forte forte non ge riuscì a combletà 'a costruzione de 'nu cambanile. Da fore, 'a facciate se divide jndr'à doje ordene, cu 'u portale affiangate da doje coppie de nicchie e lesene, cu sus, jndr'à 'u seconde ordene, da 'nu finestrone e 'n'otra coppie de nicchie. Stonne doje 'ngresse laterale e, sus a' u late de rrete 'nu portale murate de guste rinascimendale de tufe de carpare, ca fanne parte d'a vecchia chiesere. 'A porte ste chiuse 'mbrà doje lesene e 'ngorniciate da decoraziune naturalisteche. Stu portale jè opere d'u scultore Frangische Bellotto, de [[Nardò]] fatte 'u 1555, cumm repurtate sus a 'n'iscrizione lunghe 'u stipite destre. 'U 'nderne presende 'na chiande ottogonale, cu altare maggiore costruite a chiande ricurve de petra vianghe. A le late stonne sei cappelle dedicate a 'u Ss. Rosarie, San Vecinze Ferreri, San Leonarde Abbate, Crugefisse, San Duminehce Soriano e San Giacinde, indicate in sienze orarie da l'altare maggiore.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=80630|titolo=La Chiesa domenicana della Ss. Annunziata}}</ref> ==== Chiesere d'a 'Mmaculate ==== {{Galleria |larghezza = 200px |titolo= |align = right |sfondo = bianco |bordo = nero |File:Chiesa Immacolata Mesagne - facciata.jpg|Facciate |File:Chiesa Immacolata Mesagne - lato.jpg|'Ndrucamende de late }} 'A Chiesere d'a 'Mmaculate, collegate a 'u convende de le frangescane, ave 'na navate uneche longhe cchiù o mene 19 metre e larie 9, cu quattre arcate pe le altare laterale, alternate cu lesene ioneche. A 'a fine ste l'altare maggiore de marme 'ndarsiate e cu 'nu core, a sinistre se iacchie 'nu ambiende ca serve cumme ufficie d'u parroche e a destre 'a sagrestie addibite a ''Bibblioteche ecclesiasteche''. 'A strutture, fatte de conge de carpare, arrive a a 14&nbsp;[[metre|m]] de iertezze e no tène decoraziune scultoree. Sus a 'u late destre ste 'n'otre 'ngresse cu timbane e sus cinghe fenestre arcate. Sus a l'otre late stonne 'n'otrettande fenestre, de cui tre finde, a le quale se aggiungene 'na fenestre sus 'a facciate prengepàle e une sus a 'u catine absidale. A 'u 'nderne de jidde ste 'nu medaglione cu 'a Vergine 'Mmaculate, mendre a le late dìu 'ngresse secondarie stonne doje acquasandiere de marme 'ndarsiate. Le decoraziune 'nderne sò reconducibbele a 'u XIX sechele. A le spalle d'a chiesere, sus a 'u late destre ste 'nu cambanile piccinne a vele, realizzate de carpare cu bifore sormondate da monofore.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=80550|titolo=La Chiesa dei francescani conventuali - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere de Sand'Andonije da Padove ==== {{Galleria |larghezza = 200px |titolo= |align = right |sfondo = bianco |bordo = nero |File:Sant'Antonio da Padova (Mesagne).jpg|Facciate |File:Sant'Antonio da Padova (Mesagne) - interno.jpg|'Nderne }} 'A Chiesere de Sand'Andonije da Padove avenìe 'nzippate jndr'à 'u XVII sechele cu le elemosine offerte da le cetadine e cu 'u 'nderessamende de certe ecclesiastece e ave state sede de 'na confraternite cu 'u stesse nome 'nzigne a 'a metà d'u XIX sechele. Da de le fonde resulte ca avenìe costruite jndr'à 'u 1635 affianghe a une cchiù andiche e 'u prime a 'nderessarse d'u 'nzippamende d'a chiesera nove avere state 'u canoneche Frangische Venerio. 'A chiesere ave 'na navate uneche e da fore tène de le paraste cu 'nu frondone spezzate, oltre a de le cuèrpe de fabbreche, aggiunde probbabbilmende apprisse a 'u terramote de Bardò d'u 1743. Jndr'à 'n'atte d'u 9 abbrile 1749 jè testimoniate 'a costruzione, jndr'à quidde periode, d'a sagrestie pe cunde d'a confraternite. Ogne anne, 'u 13 sciugne, se tenève 'na prugessione cu 'a statue d'u Sande. Jndr'à 'u 1763 'a confraternite avenìe dichiarate regge e jndr'à sagrestie se iacchie 'nu depinde ca arrecorde stu fatte, cu [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV]] de Borbone. 'N'otre fatte 'mbortande, ha state l'istituzione de 'nu "monde de maritagge" (''d'u 'nzuramende''), vulute da 'a nobbildonne Ilarie Falces, ca condrebbuì assaije a aumendà le devote. 'A Falces stabbilìe, pò, de dà a le confratelle 'na somme 'mbortande pe festeggià Sand'Andonije e jndr'à l'oratorie jè stipate 'nu dipinde d'a benefattrice.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=97549|titolo=La chiesa di Sant'Antonio da Padova - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere d'u Sandissime Sacramende ==== 'A chiesere avenìe 'nzippate 'mbrà 'u 1645 e 'u 1651 sus a 'n'edificie costruite verse 'a fine d'u XII sechele da l'Ordene Teutoneche e consacrate sus a San Leonarde. L'edifice, avenìe spicciate atturne a 'u 1662, tène 'na facciate a cambe uneche senze le prengepàle aspette deocrative e 'nu 'nderne de dimenziune modeste. 'A chiesere avenìe restaurate apprisse 'u terramote d'u 1743, cu 'a ccrejazione d'a volte, 'a decorazione a stucche e le altare nuève e jndr'à 'u Uetteciende pigghiò 'a consacrazione de osce a die.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=71332|titolo=La chiesa di san Leonardo - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere de San Gesèppe ==== 'A Chiesere de San Gesèppe ha state costruite atturne a 'u 1650 da Andonije Panaro, pa famigghie, pe pò passà a le Frangone, ca costruirene affianghe 'nu palazze gentilizie. Da fore tène sulamende 'u stemme nobbiliare e 'nu cambanile a vele piccele. 'U 'nderne, 'nvece, tène 'nu altare cu sus 'nu quadre de San Gesèppe, 'na volte a botte e decorazione de stucche, cu a le late statue de sande e 'nu quadre d'a Vergine d'u Rosarie. Ere 'mbortande 'a recorrenze d'u sande, 'u 19 marze, date da fanove granne ca se appezzecavene jndr'à cchiù punde d'a cetate.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=85549|titolo=La chiesa di San Giuseppe di Mesagne}}</ref> ==== Chiesere d'u Ss. Crugefisse ==== [[File:Chiesa Santissimo Crocifisso.jpg|thumb|Chiesere d'u Ss. Crugefisse]] Canusciute pure cumme chisere de San Catavete, ha state 'nzippate jndr'à fine d'u XVII sechele cu le elemosine cugghiute 'mbrà le fedele e jndr'à 'u XIX sechele se 'nzediò 'a confraternite, ca allariò 'a chiesere e 'a cuprì a volte. 'A facciate ha state fatte jndr'à 'u Uetteciende e a 'u 'nderne stonne 'na tele de [[San Catavete]], diverse statue d'a vie Crucis e 'na tele ca raffigure 'u ''Iacchiamende d'a vere croce da vanne de [[Flavie Giulie Elene|Sand'Elene]]''.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=97870|titolo=La chiesa del ss. Crocifisso - Mesagne}}</ref> ==== Chiesere d'a Madonne d'a Grazie ==== 'Nzigne da 'u tarde Medioeve, jndr'à contrade cu 'u stesse nome, ste 'a chiesere d'a Madonne d'a Grazie e jndr'à 'nu manoscritte ca resale a 'a fine d'u Cingheciende, stipate presse 'a [[Bibblioteche nazionale Vittorie Emanuele III|Bibblioteche Nazionale de Napule]] se descriverebbe sta chiesere cumme 'nu "tembie famosisseme e miracolose". Da aqquà se penze a 'nu miracole, ca ave origgenate 'a devozione e 'a costruzione d'a chiesere. Ha state costruite atturne a 'u 1486 da Jangele Pilato avvrazzanne une cchiù piccenne, 'ndrucabbele jndr'à vanne de rrete e probbabbilmende legate a 'a presenze de le [[monace basigliane]] e, di conzeguenze, a l'influsse bizzandine. 'N'otra ipotesi dice ca l'inditolazione a 'a Madonne d'a Grazie cu l'iconografije ca evoche 'a visite d'a Madonne a case de Elisabbette, presende jndr'à de le dipinde de certe chiesere d'a cetate. Da fore tène 'na facciate percorse da 'nu rosone, osce a die decorate da 'na vetrate, e 'nu portale cu sus 'a lunette cu affresche ca raffegure 'a Madonne d'a Grazie. A 'u 'nderne se 'ndrucane le segne de le cangiaminde fatte jndr'à le sechele, cumme tracce de affresche sus ale parete, attrebbuite a 'u periode de l'allariamende de sta chiesere, fatte verse 'a prime metà d'u '600. Sus ale parete laterale, addò apprime stavane altare laterale, osce a die stonne nicchie cu murature bugnate ca ospitane statue de le Sande. L'altare sus tène ìnìarche a seste acute, da addò accumenze 'na volte a botte e, de late, 'na statue ca raffigure 'a Madonne d'a Grazie. Seconde 'na tradizione andiche, 'u martedì apprisse Pasche le cetadine celebrane 'a Madonne d'a Grazie scenne in pellegrinagge jndr'à chiesere cu 'u stesse nome, a [[San Pitre Vernoteche]].<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=97870|titolo=La chiesa della Madonna della Grazia - Mesagne}}</ref> ==== Ex-convende de le Celestine ==== 'A costruzione d'u convende de le [[Congregazione de le Cestine|Celestine]] se devide jndr'à doje periode. Apprime, le Celestine, arrevate jndr'à cetate jndr'à 'u XV sechele, stavane jndr'à 'nu Cenobie presse 'a chiesere de San Bartolomèe. 'U prime vèje da 'u 1607 a 'u 1616 e ave carresciate a tutte l'arèe de l'edificie ca se affaccie sus a vie Rome e Chizze Garibaldi, mendre jndr'à prime metà d'u Setteciende avenèrene 'nzippate le ale sud e ovest. Jndr'à l'ale sud, affacciate sus a 'u giardine d'u convende, avenèrene fatte de le celle spaziose pe le monace. Sò d'u stesse periode 'a costruzione d'u chiostre e d'a scalinate artisteche pu piane superiore. Da sud ovest s'affaccie 'na torre ca avenìe costruite pe servizie igienice e affianghe a jedde se sveluppe 'u prospette de rrete (occidendale). Quiste se devide jndr'à doje ordene lunghe 'na linèe irregolare cu doje balcune laterale e 'na balconate cendrale a angole sus a 'na rientranze. A destre e a sinistre stonne doje arche sus a le porte e fenestre decorate. Jndr'à 'u 1889 l'Arciconfraternite de Sand'Andonije, ca aqquà tenève 'n'oratorie, aggiungìe 'na stanze da 'a forme cubeche a l'angole 'mbrà Chiazze Cavour e Vie G. D'Ocra. 'U convende avenìe dichiarate reggie pe vie de le nobbile ca ospitò, 'mbrà le quale Vecinze Imperiali, pringipe de [[Frangaville Fundane]], don Salvatore Spinelli vescove de [[Lecce]], 'u pringipe Goffrede de Migliano e [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV]] de Borbone. Cu 'a soppressione de l'ordene de le Celestine, jndr'à 'u 1807 'u convende devendò sede de sotteprefetture e 'u 13 aguste 1813 passò a 'u Comune pe caserme de gendarmerie e pe priggiune distrettuale. Cu 'a restaurazione borboneche avenìe in parte 'mbiegate da le attane Scolopi cumme istitute scolasteche e da 'u 1873 a 'u 1933 avenìe destinate a asile e scole elemendare. 'Na vanne rumanìe 'nmbonde a 'u 1953, mendre l'otre avere devendate Municipie da 'u 1935.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=71551|titolo=L'ex convento dei Celestini - Mesagne}}</ref> ==== Ex-convende de le duminecane ==== Le [[Ordene de le frate predicature|duminecane]] arrevarene jndr'à cetate 'mbrà 'u 1517 e 'u 1520, probbabbilmende da Brinnese, ca ere 'u cendre cchiù vecine de irradiazione de l'ordene. L'arciprevete Centurione Sangiorgio accurdò in ause 'a chiesette d'a Sandissime Annunziate a le frate, le quale onne costruite 'nu locus, cioé 'na case, cumme funnazione iniziale. 'Na vote conzolidate, jndr'à 'u 1530 cercarene e avèrene 'a dunazzione, da vanne de l'arciprevete De' Rinaldo, d'a chiesettere de l'Annunziate. A l'epoche le frate, angore senze nisciune cuèrpe de rendite, vivevane sule cu le elemosine, sufficiende, però, a costruì 'na chiesere nove e 'u convende affianghe a jedde. 'U suole addò avenìe 'nzippate avenìe accattate da le probbietà de Rinaldi e Robberte d'u Diago e allariate cu 'a permute cu 'u [[Chiesere de San Benedette Brinnese)|monastere de San Benedette]] a Brinnese. 'U convende tenève, a piane terre, 'u chiostre, 'u parlatoie, 'a sale d'u capitole, 'u refettorie, 'a cucine, le candine, l'u furne, le majazzine, le rimesse, 'u frandoje e le stalle. Invece a 'u piane de sotte se acchiavane 'u dormitorie, 'u spizie, 'a bibblioteche, l'archivije e le sale de letture. Jndr'à 'u tiembe onne state diverse 'ndervende ca 'u allariarene e abbellirene, facennele pigghià 'a fisionomia soje 'mbrà 'a seconda metà d'u Seiciende e 'a prime d'u Setteciende. D'u convende, ca se stenneve sus a 'n'arèe atturne a le 3500&nbsp;[[metre quadrate|m2]], rumanene. osce a die, assaije vestigge de jndre e de fore, 'mbrà le quale 'u refettorie e 'u chiostre cinghecendesche, cuperte pe 'na vanne e ruvenate da sovrastrutture vinicole. 'U chiostre jè cercunnate da cambate cu volte a crociere mandenute da peducce sus a le parete, mendre scarecane sus a pilastre tetrastile. 'A forme non g'è precisamende quadrangolare, purcé lunghe 22,4&nbsp;[[metre|m]] da nord a sud cu sei cambate e cinghe plinte, condre a le 24,4 da est a ovest cu sette cambate e sei plinte. Le cambate mesurane 3,4&nbsp;m pe late, 5,4&nbsp;m in iertezze e onne de le mutive ornamendale a vascerilieve sus a le chiave de volte. 'U cortile scuperte mesure 17,2 pe 13,5&nbsp;m cu 'nu puzze a 'u cendre.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=97574|titolo=L'ex convento dei padri domenicani - Mesagne}}</ref> ==== Ex-convende de le Cappuccine ==== Le frate [[Ordene de le frate minore cappuccine|Cappuccine]] arrevarene jndr'à cetate jndr'à 'u Cingheciende sckaffannese vecine 'a chiesette de Sanda Marije de Stigliane, addò se penze ca stavane le monace basigliane. Atturne a 'u 1552 se decedìe de 'nzippà 'nu convende, pa costruziona soje avenèrene divise le onere 'mbrà le amministrature e l'arciprevete Lucandonije Resta, cchiù nnande vescove de [[Andrie]]. 'U comblesse presende, osce a die, 'na facciate larije 21&nbsp;m, le late 20&nbsp;m, 'na iertezze de cchiù o mene 13&nbsp;m e 'nu aspette architettoneche ca ave cangiate jndr'à 'nu processe de costruzione, da 'u XVI a 'u XIX sechele. Apprime 'u 'ngresse stave sus 'a facciate prengepàle, de late a quidde d'a chiesere e 'nu breve corridoie ere collegate a 'n'otre corridoie passanne da 'nu disimbegne, pe arrevà a 'nu chiostre piccele cu 'nu puzze. A 'u corridoie ne stave collegate 'n'otre trasversale ca cu 'na scale carresciave a 'u piane de sus e, sembre sus a 'u prime, se aprivane le officine, 'a cucine, 'a portinerie l'infermerie, e de le celle pu portinaie e le terziarie. 'A cucine ere de 4 pe 3&nbsp; m, 'u refettorie de 5 pe 9&nbsp;m e 'u corridoie ere larije 1,7&nbsp;m, pe pò spiccià jndr'à 'na stanze, presumibbilmende addibbite a sagrestie purcé contigue a 'u core d'a chiesere. A 'u piane de sus, 'u convende se organizze atturne a quattre corridoie, larije 1,6&nbsp;m e sus a le quale se affacciave 'na trendine de stanze, de le quale però in epoche post-aunitarie assaije onne state collegate, cu 'u scettamende 'nderre de quacche mure e quacche murature de le porte. Condinuanne, 'u convende ha state addibbite a caserme, recovere pe puveridde, carcere mandamendale e deposite comunale, e osce a die ospite 'u 'Stitute Biomediche Euro Mediterranèe.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=80354|titolo=Il convento dei Cappuccini - Mesagne}}</ref> ==== Otre chiesere ==== [[File:Calvario Mesagne.jpg|thumb|Calvarie]] * [[Chiesere de Mater Domini]] * [[Chiesere de San Lorenze fore le mure (Mesagne)]] * Chiesere de San Leonarde * Chiesere d'a Madonne de Fatime * Chiesere de San Pio da Pietrelcine * Chiesere de San Giuanne Paole II === Architetture civile === ==== Tiatre comunale ==== [[File:Teatro Mesagne.jpg|thumb|Tiatre comunale]] [[File:Torre Orologio Mesagne.jpg|thumb|Torre d'u 'rrelogge]] 'U tiatre comunale, de stile neoclasseche, ha state costruite a fine Uetteciende jndr'à undece anne e cu ttre pruggettiste. Tenève 213 poste azzettate, divise 'mbrà platèe, doje levèlle de palche e gallerie. 'A costruzione accumenze jndr'à 'u 1884 sotte 'a guide de Alfonze Ferretti, ma apprisse quattre anne se facerene de le cangiaminde pe ffà devendà l'edificie cchiù granne e moderne. Jndr'à 'u decennie apprisse le fatìe avenèrene date a 'u 'ngegnere Caetane Marschiezek, ca cangiò 'u pruggette vulenne ccrejà 'nu tiatre "a l'itagliane", sus a 'u modelle d'u [[Tiatre Politeame (Lecce)|Tiatre Politeama]] de [[Lecce]]. Pigghiave 'nu pruggette cu capitelle corinzie, decore de petre leccese e de petre de Ostune, dorature de le particolare e 'nu soffitte a ponde ca se iapre pe dà 'a luce d'u sciurne. L'inaugurazione avenìe fatte 'u 17 sciugne 1895 e 'nzigne a le anne '20 'u tiatre ospetò 'na granne varietà de spettacole, ma jndr'à st'anne ha state 'a crise, ca facìe achiudere l'edificie. 'U mutive prengepàle ere 'u numere vasce de poste. Se decedìe de fà 'nu pruggette nuève da vanne d'u 'ngegnere D'Alonzo pe allarià 'u numere de poste adeguannele a le classe sociale. Le fatìe spicciarene 'u 1936, aprenne le porte a 'nu ause cumme sale cinematografeche. Jndr'à le anne '80 d'u XX sechele l'Amministrazione aprìe 'nu pruggette de recupere e restaure, fatte, però, in parte, e jndr'à le anne '90 se onne recuperate l'andiche disposizione a palche ca se iaprene jndr'à doje sus 'a platèe e 'a gallerie cangiate in loggione, pe 'nu totale de 304 poste, spiccianne cu l'inaugurazione jndr'à l'abbrile 2000.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=118626|titolo=Teatro comunale di Mesagne}}</ref> ==== Palazze d'u Cavagliere ==== [[File:Mesagne palazzo Cavaliere Argentiero.jpg|thumb|Palazze d'u Cavagliere]] 'U Palazze d'u Cavagliere se affaccie sus 'a chiazze Orsini d'u Balzo, ca tène pure 'a chiesere de Sand'Anne e 'nu stuèzze d'u castelle. 'Nzieme a chiazze de le Fogliame, nnande a 'u palazze cinghecendesche d'u Spedale, e a chiazze de le Nobbile, nnande 'a colleggiate, queste jè une de le tre chiazze nate quanne ste spicciave 'u Seiciende apprisse a 'u crolle de le mure e de le sisteme difensive. Apprime apparteneve a 'a famigghie Parisim pò ha state addibite a caserme pe alloggià le truppe e osce a die jè sotteposte a azione de vingole e tutele a le sienze de l'art. 1 d'a Legge 1089/1939. Tène 'nu portale preggevole, achiuse 'mbrà lesene corinzie sovrapposte cu de le bugne alternate. 'Mbrà 'u portale e l'architrave se iacchiane mutive floreale vistose e 'na trabbeazione cu cornice assaije aggettande ca mandène 'a balconate divise jndr'à ttre arcate. Da 'u portale se reconduce 'a costruzione a 'a fine d'u XVII sechele e inizie d'u XVIII. 'U palazze jè mò de probbietà d'a Curie, ca vole costruì a 'u 'nderne sue 'nu Musèe Diocesane.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=71501|titolo=Piazza Orsini del Balzo ed il Palazzo del Cavaliere - Mesagne}}</ref> ==== Palazze Monde de Pietà ==== 'U Palazze Monde de Pietà nascìe cumme spedale verse 'a metà d'u XVI sechele. Jndr'à 'u 1557 je ditte ca Elisabbette Malvindi ddone a l'u 'spedale 'u palazze, jndr'à 'u 1564 don Andriani de Verardo e jndr'à 'u 1566 Letizie Dellomonaco donane le lore bene a 'u 'spedale. All'inizie avère amministrazione laicale e s'avere aggregate l'Arciconfraternite'uel Sacramende, cu le combite de ospità e alimendà le puveridde, festeggià le solennità d'u Corpus Domini e provvedè a 'u Viateche (Eucarestie a le fedele inferme). Jndr'à 'u 1591,avenne perdute le figghie, Palmerio de Rinaldo dunò 400 ducate e avenìe istituite 'u Monde de le Puveridde, o de Pietà. Da 'u 1623, 'u Sinode diocesane de Brinnese dèje a 'u Monde 'n'amministrazione miste, fatte da 'nu laiche e da 'n'ecclesiasteche, 'nzigne a quanne 'a curie non ge obblegò 'a guide esclusive de releggiose. Jndr'à 'u 1760 le cetadine facerene recorse a [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV]], ca cu reggie decrete 'u 29 aguste 1767 dichiarò prettamende laicale l'istituzione e abbusive l'indrusione d'a curie. Jndr'à 'u 1868 'u palazze devendò Municipie rumanenne accussì 'nzigne a 'u 1936 e a testimonià stonne sus 'a facciate, 'u stemme d'u Comune e l'iscrizione "''Hospitium pauper(um)''". De rilieve le fenestre a arche, le culonne bugnate cu alternanze e 'a màne de petre cu 'na croce de firre ca iesse da 'u spigole nord-est d'u palazze. Seconde 'a tradizione, rumanevane appise pe quacche sciurne le cape de le giustiziate pe decapitazione. 'Mbrà vie Albricci e chiazze IV Novemmre se aggiunge 'nu stemme ovale sus 'a culonne, 'ngorniciate da fregge cu a 'u cendre 'na croce patriarcale trifogghiate. Sus a idde ste 'na fegure angeliche ca carresce 'bu cartiglie cu l'iscrizione "Mons Pietatis". Apprisse ca ha state pure sede d'a Preture, osce a die 'u palazze ospite 'u Cendre Polifunzionale "Terre de le Messape".<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=58399|titolo=Il palazzo Monte di Pietà - Mesagne}}</ref> ==== Palazze Guarini ==== Lunghe vie Euggenie Santacesaria nasce 'u palazze Guarini, 'nzippate jndr'à 'u XVI sechele e de probbietà de le Gaza, e pò de le Riglietta. A 'u 'ngresse, 'u portale ste sus a 'nu basamende a ttre gradine, cu sus 'nu fregge a spirale cu mutive fitoforme e da 'na [[cimase]] mandenute da de le mensole. L'ordene de sus tène ttre fenestre, tutte cu 'nu motte in latine 'ngise sus a l'architrave. Jndr'à stu ordene ste 'na logge granne cu fenestre a arche, mandenute da mensole a spirale e arricchite da 'u stemme nobbiliare e da l'epigrafe ''Conserva Domine''. Jndr'à le anne '90 d'u XX sechele, durane de restrutturaziune, ha state acchiate, jndr'à le sotterranèe, 'nu frandoie, angore in ause jndr'à 'u XX sehcele. Tène 'nu camine, vasche pa spremiture de le alìe, 'a petra molare granne, 'u torchie e sus a 'u pavimende de le canalette ca vonne verse le vasche de decandazione. <ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=54264|titolo=Palazzo Guarini - Mesagne}}</ref> === Architetture militare === [[File:Castello Normanno Svevo.jpg|miniatura|upright=0.9|Torrione Castelle Normanne Sveve]] ==== Castelle Orsini d'u Balzo ==== {{'Ndruche pure|Castelle de Mesagne}} Probbabbilmende stave ggià jndr'à 'u periode [[bizzandine]] ([[XI sechele]]), ma 'a costruzione de 'nu ''Castrum Medianum'' avène confermate sule jdnr'à 'u [[1062]], anne de l'invasione de le [[Normanne]]<ref>D. Urgesi, Il Castello di Mesagne nelle fonti storiche e documentarie, Mesagne 1998</ref>. Jndr'à 'u [[1195]] 'u ''castrum'' avène donate a le [[Ordene Teutoneche|Cavaglire Teutonece]], durande 'u Regne de [[Federiche II de Svevie|Federiche II]] 'a manutenzione d'u castelle jè afidate esclusivamende a le crestiane d'u borghe<ref>B. Ligorio, Federico II Ebrei, castelli e ordini monastici in Puglia nella prima metà del XIII secolo, prefazione di S. Bernardi, Artebaria ed., Martina Franghe 2011.</ref>. Jndr'à 'u [[XVI sechele]] 'a vanne cchiù andiche d'u castelle, pericolande, avenìe scettate 'nderre e cangiate da 'u torrione angore esistende, dotate de 'nu ponde levatoie. A 'u 'nderne sue jè allestite 'u Musèe archeologgeche Ugo Granafei. ==== Cinde murarie ==== 'A cinde murarie quattrecendesche ca tenève pure 22 torre difensive; sus a jedde se aprivane 'a Porta Granne (recostruite jndr'à 'u [[1784]]) e Porta Nove (recostruite jndr'à 'u [[1705]]); a osce a die de le 22 torre difensive ne ste sole une. ==== Porta Granne ==== Costruite jndr'à 'u 1784, Porta Granne jè 'u 'ngresse scenografeche da chiazze Vittorie Emanuele II. Ha state commissionate da l'Università de Mesagne apprisse 'u crolle d'a porte d'apprime, cu l'opposizione d'u feudatarie Gesèppe Barretta, ca comungue mettìe 'u stemme araldeche sue. Seconde de le fonde de l'epoche, 'a Porte Napule, d'apprime, tenèeve epigrafe, vascerilieve, l'arme civiche e de le feudatarie e avera fà parte de le mure d'u XIII sechele, ca tenève fossate e torre de uardie. 'A porte de osce a die ha state fatte de conge de carpare e tène jndr'à chiave de volte 'u stemme d'a cetate, cu sus 'u stemme nobbiliare. 'U 'ngresse sud d'a cetate, invece, chiamate Porte Piccele, ha sciute destrutte.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=17276|titolo=Porta Grande - Mesagne}}</ref> ==== Porta Nove ==== 'A necessità de avè cchiùà accesse a 'a cetate facìe fa 'na Porta nove. Se scacchiò 'nu punde de le mure addò se acchiave 'na fogne granne, addò passarene jndr'à nuttate d'u 20 abbrile 1529 le truppe frangise, veneziane e pintificie, apprisse assaije sciurne de assedie. Sotte a 'u sinnache Epifanie Ferdinando 'u uagnone, avenìe fatte richieste a 'a Regge Camere e a 'u Regge Portulane de Tarde, cu 'a necessità de scettà 'nderre de le edificie pa costruzione. Sus a 'u fastiglie ste 'a date d'u 1603, cu 'a recostruzione jndr'à 'u 1702 cu 'u condrebbute d'u pringipe Carmine De Angelis. Se penze ca a proggettà 'a recostruzione ha state l'architette Gesèppe Cino, ca fatiò 'mbrà 'u 1683 e 'u 1699 sus 'a facciate e sus a le inderne d'a chiesere de Sand'Anne e sus a le inderne d'a Chiesere Matrice 'mbrà 'u 1685 e 'u 1701, facenne pure l'altare maggiore. 'A Porte tène 'nu fornice uneche cu arche a tutte seste e conge a viste, affiangate da doje paraste de ordene tuscaneche. Sus 'a trabbeazione se mette 'nu fastaglie arricchite da stemme cu corone ducale, cu de le puttine sus a mutive a volute, cu 'n'epigrafe ca carresce 'a scritte "''Carolo/III/R/et/Carmelo/De/Angelis/Messapiae/Prin/Porta/Ad/Civ/Sub/Urb/Usv/Erecta/A.D./MDCIII/Readificata/A.D./MDCII''". Da sinistre, le stemme appartenene a 'a famigghie Barretta (feudatarie d'a cetate da 'u 1748), a [[Filippe III de Spagne]], cu sus ttre elme, e a 'a cetate de Mesagne.<ref>{{cita web|url=http://www.itriabarocco.net/web/guest/home/articolo?p_p_id=pis11_articolo_WAR_pis11&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&p_p_mode=view&_pis11_articolo_WAR_pis11_f=index_articolo.jsp&_pis11_articolo_WAR_pis11_articleid=80501|titolo=Porta Nuova - Mesagne}}</ref> === Reste archeologgece === [[File:Reperti messapici.jpg|miniatura|upright=0.9|Reperte messapice jndr'à 'u musèe "U. Granafei"]] * [[Mure Tenende]] ha state stazione d'a [[vie Appie]]. Lundane 2&nbsp;km da [[Latiane]] e 5&nbsp;km da Mesagne ma fa parte de stu comune; * [[Necropoli]] messapeche jndr'à 'u cendre storeche e jndr'à vie Castelle; * [[Terme romane de Malvindi]] === Aree naturale e verde pubbleche === * Ville Comunale (se iacchie jndr'à 'u cendre d'a cetate 'mbronde a 'u Castelle); * Vosche de le Lucce; * Vosche Sanda Terese; * Parche "Baden Powell"; * Parche Potì (strutture moderne inaugurate jndr'à primavere d'u 2016 jndr'à 'u site ex stadie comunale). == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografije/Mesagne}} === Etnie e minoranze furastiere === Seconde le date Istat a 'u 31 decemmre 2014 risiedevane ufficialmende a Mesagne 418<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2014/index.html}}</ref> cetadine furastiere, ca sò l'1,52% d'a popolazzione totale residende. Le comunitate naziunale cchiù rappresendate sò: * [[Romanie]]: 159 * [[Albanie]]: 106 * [[Cine]]: 33 === Tradiziune e folclore === [[File:Festa madonna del carmine.jpg|miniatura|upright=0.9|'Na fote d'a feste d'u Carmine (16 luglie)]] [[File:Festa patronale luminare.jpg|miniatura|upright=0.9|Feste patronale - Chiazze Vittorie Emanuele II]] * Feste patronale d'a Madonne d'u Carmine (dette d'a "Madonne nostre"): 'u 15 luglie 'a statue d'a Vergine avène carresciate in progessione da 'a basiliche d'u Carmine, addò jè affidate a 'a custodie de le attane carmelitane, a 'a chiesere matrice; * 'U 19 (certe vote 'u 10) e 'u 20 febbrare se face 'a prugessione e 'u culte d'a "Madonne de Febbrare" ('a cetate jè [[Civitas Mariae]]) pe celebbrà 'a Mamme d'u Carmele, elette a Protettrice partenne da 'u terramote d'u vasce Ionie d'u 20 febbrare 1943. == Culture == === 'Struzione === Jndr'à cetate stonne doje scole primarie (I circole "Carducci", II Circole "Pape Giuanne XXIII"), totte e doje cu diverse plesse de primarie e infanzie; 'na scole secondarie de prime grade, fatte da le doje sede "M. Materdona" e "A. Moro". Pe quande arreguarde l'istruzione superiore l"Epifanie Ferdinande" ave 'u [[Istitute tecniche commerciale]] "Einaudi" (pure cu indirizze turisteche) e 'u [[Licèe sciendifeche]] "Muscogiuri", da l'anne scolasteche 2012-13, ha state istituite 'na sezione d'u [[Licèe musecale e coreuteche|Licèe coreuteche]] e da 'u 2016/2017 une a indirizze tecnologgeche, distaccate a [[San Pangrazie Salendine]]. Jndr'à Cetadelle d'a recerche stonne corse de lauèe de Ingegnerije e Scienze Suggiale de l'[[Università d'u Salende]]. === Bibblioteche === 'A Bibblioteche Comunale jè d'u [[1867]] e ave 'nu patrimonie de cchiù 30.000 volume, addò ste 'nu [[incunabbole]], 17 pergamene, assaije d'u Cingheciende. Urtemamente ha state ddunate 'u funne epistolare d'u professore Marie Marti. Ste pure 'n'[[emeroteche]] e 'na [[mediateche]], cu 4 postaziune multimediale. === Musèe === * 'U ''Musèe archeologgeche Ugo Granafei'', ste a 'u 'nderne d'u castelle, jè ricche de reperte archeologgece cu chiaute, anfore e diverse vase, struinde, 'ngisiune e petture, 'mbrillocche ca onne state de le [[Messape]] e otre civiltà andiche, 'mbrà le quale 'nu ìmbortande mosaiche romane ca avenève da le terme ca s'acchiavane jndr'à l'agre d'a massarie Malvindi; * 'U castelle Normanne Sveve face pure da musèe de l'architetture rinascimendale e jè sede de 'nu sacche de mostre e esposiziune. [[File:La terra, film di Sergio Rubini ambientato a Mesagne.jpg|miniatura|upright=1.1|'U film "La Terra"]] === Cinema === Onne state fatte jndr'à cetate, le riprese pe ste film: * ''[[La terra (film 2006)|La terra]]'' (2005), dirette da [[Sergie Rubini]]; jndr'à sta pellicole, Mesagne, non jè sulamende state sede de le riprese ma è probbie 'a cetate addò se fanne le fatte cundate; * ''[[L'uomo nero (film 2009)|L'uomo nero]]'' (2009), dirette da Sergie Rubini; * ''È stato il figlio'' (2011), dirette da [[Daniele Ciprì]] e 'nderpretate da [[Toni Servillo]]; * [[Latin Lover (film)|Latin Lover]] (2014), dirette da [[Cristine Comencini]]; * ''Io non mi arrendo'' (2015) de Enze Monteleone cu Beppe Fiorello. === Cucine === {{'Ndruche pure|Appie de le Vine}} 'Mbrà le prime piatte locale se arrecordane soprattutte le [[chianghiaredde]] (''stacchioddi'') a 'u [[ragù]], le [[lasagne a 'u furne]] e 'u [[rise patane e cozze]]. Otre piatte tipece sò chidde a base de verdure e [[legume]]: [[marangiane]] anghiute, [[parmiggiane]] de [[cucuzze]], ''favi cu li feddi'' ([[Vicia faba|fave]] cu stuèzze de pane), accumbagnate da le [[peperusse]], [[cicorie]] o [[lambascione|lambasciune]] lesse; A 'a tradizione marinare appartenene le cozze anghiune e arracanate, 'u [[vurpe]] lesse e le [[seccie]]. Le piatte tradizionale a base de carne 'ngludone 'nvece le braciole de frattaglie a 'a brace (''[[turcinieddi]]''), de solite de carne de [[Ovis aries|agnelle]], le brasciole de carne a 'u sughe (''brascioli'') e le [[purpette]]. Tipeche pure 'a [[focacce]] ripiene de [[cepodde]] e [[alìe]], e le [[pettole]]. 'Mbrà le doce natalizie acchiame le [[bocconotte]], le [[sanacchiudde]] (''purcidduzzi''), le ''[[mustazzueli]]'', le [[carteddate]], ''li fatuli'' e i butta ca' šcatti. 'Nvece, hbdr'à 'u periode pascale, le [[scarcedde]] (''puddiche'') cu l'[[Ueve (alimende)|ueve]] lesse a 'u cendre. 'U comune ste jndr'à 'u tracciate enologgeche de l'[[Appie de le vine]]. Da le vitigne d'u poste - [[Malvasie gnore de Brinnese]], [[Sangiovese]], [[Negramare]] e [[Ottavianelle]] - se fanne vine cumme l'[[Aleateche de Pugghie riserve|Aleateche de Pugghie]], l'[[Ostune Ottavianelle]], 'u [[Brinnese Russe]] e 'u [[Pugghie Igt]]. == 'Nfrastrutture e carresciaminde == 'A strade prengepàle ca serve 'a cetate jè 'a superstrade Brinnse-Tarde. Se ste face 'u raccorde de cerconvallazzione a sud d'u javetate. 'A [[stazione de Mesagne]] nasce sus 'a linèe Brinnese-Tarde. L'aeropuèrte cchiù vecine jè quidde de Brinnese. 'A cetate tène pure diverse autolinèe extraurbane e 'nu servizie de autolinèe urbane, attive jndr'à le sciurne feriale. == Amministrazione == Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune: {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Emmanuele Bardaro|Inizio=11 ottommre 1988|Fine=13 febbrare 1992|Partito=[[Democrazia Cristiana]]|Note=<ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Clara Minerva|Inizio=14 abbrile 1992|Fine=1º decemmre 1992|Carica=[[Commissarie prefettizie|Comm. pref.]]|Partito=|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Cosime Faggiano|Inizio=1º decemmre 1992|Fine=23 febbrare 1996|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Giuanne Galeone|Inizio=25 marze 1996|Fine=17 novemmre 1997|Partito=[[Partito Democratico della Sinistra]]|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Tamiane Franco|Inizio=17 novemmre 1997|Fine=2 febbrare 2002|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Marije Andoniette Olivieri|Inizio=2 febbrare 2002|Fine=28 masce 2002|Carica=[[Commissarie prefettizie|Comm. pref.]]|Partito=|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Marie Sconosciuto|Inizio=28 masce 2002|Fine=12 sciugne 2007|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Vecinze Incalza|Inizio=29 abbrile 2008|Fine=4 novemmre 2009|Partito=[[centro-destra]]|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Clara Minerva|Inizio=4 novemmre 2009|Fine=2 marze 2010|Carica=[[Commissarie straordinarie|Comm. straordinario]]|Partito=|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Pitre Massone|Inizio=2 marze 2010|Fine=30 marze 2010|Carica=[[Commissarie straordinarie|Comm. straordinario]]|Partito=|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Franghe Angelo Scoditti|Inizio=30 marze 2010|Fine=22 sciugne 2015|Partito=[[centro-sinistra]]|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=Pompèe Molfetta|Inizio=22 sciugne 2015|Fine=21 scennare 2019|Partito=[[liste civiche]]<ref>Mesagne Domani, Pompeo Sindaco, Mesagne Futura, La mia città, Mesagne al Centro, Vizzino al servizio dei cittadini </ref>|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrec|Nome=[[Toni Matarrelli]]|Inizio=10 sciugne 2019|Fine=''in cariche''|Partito=[[liste civiche]]<ref>Mesagne Civica, La mia città, Vizzino al servizio dei cittadini, Mesagne Insieme, Giovani Mesagnesi, Mesagne Popolare, Mesagne Viva, Avanti Mesagne, Mesagne al Centro </ref>|Note=<ref name=interno />}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Sport == [[File:Stadio Alberto Guarini.jpg|miniatura|upright=0.9|Stadie "Alberto Guarini"]] ;Pallacanestro ;Maschile 'A squadre d'u Virtus Mesagne, nate jndr'à 'u 1983, ave sciucate pe diverse staggiune jndr'à [[Serie B Dilettande|serie B2]]. Ave spicciate l'attivitate jndr'à 'u 2002. Jndr'à 'u 2009 ha state refunnate cu 'u nome de New Virtus Mesagne e da 'a staggione 2020/2021 scioche 'u tornèe de [[Serie C Gold|C Gold]]. ;Femminile 'A suggettate Mens Sana Mesagne, nate jndr'à 'u 1992, ave sciucate quacche staggione de C/2 e mò scioche jndr'à Serie D. Da 'u cambionate 2020/21 scioche pure a 'u cambionate de [[Serie C (pallacanestre femminile)|Serie C Femminile]]. 'A [[Meyana Mesagne]] ave sciucate jndr'à staggione 2006/07 de [[Serie A2 (pallacanestre femminile)|Serie A2]], e l'Olimpia Mesagne, jndr'à staggione 2010/11 ave sciucate jndr'à 'u cambioante de Serie B. ;Ballone Apprime stave 'a squadre de l'A.S.D. Mesagne Calcio 2011, osce a die refunnate e partecipande a 'u tornèe de [[Prime Categorije]] gir. C. 'A Virtus Calcio Mesagne scioche jndr'à [[Terze Categorije]]. In passate l'A.S. Mesagne e l'U.S. Mesagne onne sciute a quacche cambioante de [[Serie D]] e [[Inderreggionale]] 'mbrà le [[anne 1960]] e le [[anni 1980]]<ref>[https://web.archive.org/web/20230308152832/http://www.mesagnehistory.altervista.org/ Storie d'u ballone a Mesagne]</ref>. ;Pallavvole 'A squadre Mesagne Volley scioche jndr'à 'u cambionate de serie C femminile. ;Rugby 'A suggettate Messapia Mesagne, sciucave jndr'à 'u cambionate de [[Serie C (rugby a 15)|Serie C]]. ;Arte marziale Assaije pratecate jè 'a discipline d'u [[taekwondo]]<ref>http://www.mesagnesera.it/mesagne-ha-riabbracciato-vito-e-francesca-i-nuovi-gioielli-del-taekwondo/</ref> ;Ping pong 'A suggettate New Team TT Mesagne ca scioche jndr'à serie D1. === 'Mbiande sportive === 'U Stadie Comunale ''Alberte Guarini'', fatte jndr'à 'u 2008 cu funne de erbe sindetiche e 1800 poste azzettate, ave cangiate 'u vecchie Comunale de Vie Sasso, inaugurate jndr'à 'u 1953. 'U stadie nuève jè 'nditolate a 'nu mesagnese, jndr'à 'u 1985 vittime d'a [[strage de l'Heysel]]. 'U Palazzette d'u sport, costruite jndr'à l'anne ottande d'u XX sechele, ave 'na capienze de 700 poste azzettate. == Note == <references /> == 'Ndruche pure == * [[Dodecapole messapeche]] * [[Mure Tenende]] * [[Perne e Cole]] * [[Giuanne Messe]] == Otre pruggette == {{interprogetto|wikt}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * {{Collegamenti esterni}} {{Provinge de Brinnese}} {{Salento}} {{Controllo di autorità}} [[Categoria:Mesagne| ]] [[Category:Comune d'a provinge de Brinnese]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] hqgpnbxo941sbk8fz1u1bfihswd05sj Sava (Itaglie) 0 8682 151863 151347 2026-05-09T18:04:57Z S4b1nuz E.656 7091 Stemme pigghiate da Uicchidate 151863 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrative |Nome=Sava |Panorama= Piazza san giovanni sava.JPG |Didascalia= Piazza san Giovanni centro del paese |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale=Dario Iaia |Partito=[[Direzione Italia|DI]] |Data elezione=12-6-2017 |Data istituzione= |Altitudine=107 |Superficie=44.57 |Note superficie= |Abitanti=16490 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bil2012/index.html Dato Istat] - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2012. |Aggiornamento abitanti=31-12-2012 |Sottodivisioni=Contrada Pasàno, Contrada Trullo Lungo, Contrada Archignano-Torre-Papòi |Divisioni confinanti=[[Fragagnano]], [[Frangaville Fundane]] (BR), [[Lizzano (TA)|Lizzano]], [[Manduria]], [[Marugge]], [[San Marzano de San Gesèppe]], [[Torricelle]] |Zona sismica=4 |Gradi giorno= |Diffusività= |Nome abitanti=Savese |Patrono=[[Giuanne Battiste|San Giuanne Battiste]] |Festivo=24 sciugne |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Sava (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione de Sava a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde }} '''Sava''' éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 16.626<ref name="istat"/> crestiáne d'a [[Provinge de Tarde]], jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie jndr'à l'endroterre [[Salènde|salendine]], lundane cchiù o mene 11&nbsp;km da 'u [[mar Ionio]], e jè famose soprattutte pa produzione de vine [[Primitive de Manduria|primitive]] e de [[uegghie d'alie]]. == Sciugrafije fiseche == 'U territorie comunale se iacchie jndr'à 'u [[Salènde]] settendrionale, jndr'à 'n'arèe collinare dette de le [[Murge Tarandine]]. 'U javetate se iacchie a cchiù o mene 107 metre [[s.l.m.]], a cchiù o mene 28&nbsp;km da 'u capeluèche de provinge, [[Tarde]]. Jndr'à agre savese verse [[Manduria]] recade in parte [[Monde Bagnolo]], 'nu rilieve piccinne ierte 124&nbsp;m [[s.l.m.]], 'mbrà le cchiù ierte de le Murge Tarandine. == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'u Salènde|Storie d'a Pugghie}} Certe reperte acchiate jndr'à contrade de [[Agliane]], ca resalene cchiù o mene a 'u [[300 n.C.]], dicene ca 'a presenze greche jndr'à 'u territorie de osce a die stave a Sava. Probbabbilmende se trattave de l'urteme avamposte [[Tarde|tarandine]] verse 'u Salènde meridionale, popolate da le [[Messape]]. Quanne ste spicciave 'u [[VII sechele]], cu 'a spartizione d'u territorie pugghiese 'mbrà [[bizzandine]] e [[longobbarde]], lunghe 'u confine avenìe costruite 'nu ''limes'' famose cumme Paretone o [[Limitone de le grece]], 'na muraglie costruite a secche cu petre calcarèe de dimenziune piccenne. 'U Limitone sceve da 'a coste adriateche a sud de [[Brinnese]] 'nzigne a 'a coste ioniche: 'u territorie de osce a die de Sava avenève attraversate da 'a località 'A Zingare 'nzgine a 'u Monde de Magalastro. Pure ca non ge stonne documinde ca provane le origgene d'u borghe de Sava,<ref name="delia">'U screttore martenese Achille D'Elia jndr'à 'nu manoscritte lamende 'a manganze assolute de documinde ca provane le origgene de Sava.</ref> 'a maggioranze de le storece locale vonne d'accorde sus a 'u fatte ca 'a fondaziona soje resale a 'u [[XV sechele]]. 'U storeche P. Coco ave comungue congetturate 'n'origgene cchiù andiche, avvalorate da 'nu documende cu 'u quale 'u Re [[Alfonze II de Napule]] accordave 'u permesse a 'a vendite de le casale de Pasano, Aliano, Albaro e Saba 'mbieganne cchiù vote 'u termine "disabbitate" ca lasse penzà cumme lore avèrane state in precedenze javetate. Jndr'à le prime anne d'u XIV sechele le casale de Aliano e Pasano erane angore javetate da quacche famigghie ca facevane 'na vite de mmerde, pò jndr'à seconda metà d'u stesse sechele, lore sparirene combletamende pe le condinue devastaziune de le lore terre causate da le lotte 'mbrà Angioine e Aragonese pa conguiste d'u Regne de Napule. Jndr'à 'u [[1798]] 'u nobbele tarandine Gesèppe De Sinno accattò da l'Aziende de Educazione le doje massarie de Aliano e Pasano e cchiù tarde assaje otre bene, combrese 'u castelle cu tutte le terre e le rendite sue. Cu le [[legge eversive d'a feudalità]], de [[epoche napoleoneche]], Sava avìe l'autonomije comunale e devendò capeluèche de cerconnarie jndr'à l'ambite d'a Provinge d'a Terra d'Otranto. A quidde tiembe 'u paese ere Capeluèche de Mandamende e avère aggregate le fraziune d [[Torricella]] e Monacizzo ca però, jndr'à 'u [[1869]], passarene a [[Lizzano]]. Sava, cumme le comune 'nzeccate, ha state caratterizzate pe bona parte d'u [[XX sechele]] da 'na forte [[emigrazione]] verse l'Itaglie settendrionale e, in misure cchiù vasce, verse l'[[Europe settendrionale]]. 'U [[19 aguste]] [[1976]] 'nu putende [[tornado]] culpìe 'a cetate de Sava e le cambagne atturne, 'nzigne a spiccià verse Manduria; 'u passagge sue determinò precipitaziune assaije forte e vinde de 'na putenze forta forte ca causarene 'nu sbuènne de danne.<ref name="tornado">[http://www.tornadoit.org/lefoto5.htm 'U tornado de Sava d'u 19 aguste 1976]</ref><ref name="tornado2">[http://www.fenomenitemporaleschi.it/ciclone.htm Descrizione d'u 19 aguste 1976]</ref> === Toponime === Le ipotesi sus a l'origgene d'u toponime "Sava" sò assaije, e certe pure assaije diverse. Ste a ce dice ca jidde resale a "Saba", facenne referimende a 'na leggendarie famigghie patrizie romane e, stè angore ce penze 'a derivazione da "Sabua", ca jndr'à 'à [[lènghe latine]] avessa indicà 'a rocce arenarie diffuse jndr'à 'u territorie oppure fosse<ref name="italiapedia">[https://web.archive.org/web/20160305074345/http://www.italiapedia.it/comune-di-sava_Storia-073-026 ITALIAPEDIA | Comune de Sava - Storie]</ref>. == Monuminde e luèche de inderesse == === Architetture releggiose === * Sanduarie d'a Madonne de Pasano * Chiesere Madre : costruite 'mbrà 'u XVI e 'u XVII sechele. 'A facciate avenìe rimaneggiate in stile neoclasseche jndr'à seconda metà d'u Uettecinde. 'U cambanile, accumenzate jndr'à 'u [[1782]], jè in stile tarde barocche. A 'u 'nderne presende ttre navate. * Convende de San Frangische: 'na chiesere granne a uneche navate e a croce latine, cuperte da doje cupole diverse 'mbrà lore pe diametre e iertezze. 'A vanne origgenarie d'u luèche de culte avenìe 'nzippate jndr'à 'u [[1882]] e avenìe grannemende allariate 'mbrà 'u [[1936]] e 'u [[1951]] cu assaije cure da vanne de Frangiscane. Pure ca jè abbastanze recende, jè une de le chiesere cchiù belle d'u [[Salènde]] frangescane. Le cupole, le parete superiore e le vele sò 'mbreziosite da affresche de notevole valore artisteche de le petture [[Caitane Bocchetti]] (1888-1990) e [[Andonie Valzano]]. * Chiesere d'a 'Mmaculate Vecchie: jè 'na cappelle private in stile tarde barocche. Avenìe 'nzippate jndr'à ìu [[1783]] da [[Michele Melle]] cu 'u permesse de [[Ferdinande IV de Borbone]]. * Chiesere d'a Croce * Chiesere de le Sande Midece Cosme e Tamiane * Chiesere d'a Mater Domini * Chiesere d'a Sacra Famigghie * Cappelle votive * Cappelle d'u Schiave * Cappelle d'u Crugefisse (megghie canusciute cumme cappelle d'u Criste de Galatone) === Reperte archeologgece === * [[Limitone de le Grecie]]: mure lunghissime de confine 'mbrà 'u territorie magno-greche e quidde messapeche, ca ave suscitate 'nu granne inderesse a studiuse, storece e archeologge e le quale reste sò stipate bbuène e visibbile vecine 'a contrade Pasano. Pare ca 'u sanduarie de Pasano nasce sus a le rovine de 'n'andiche luèche de culte pagano, invece jndr'à contrade di Aliano (ca jè une de le otre 'nzediaminde 'mbortande d'a storie de Sava) stonne angore osce a die tracce de tembie dedicate a Demetra e Dioniso. === Architetture civile === * Palazze Baronale: sede d'u municipie da 'u [[1884]]. Avenìe fatte 'nzippà da [[Pompeo Prato]] 'mbrà 'u [[1533]] e 'u [[1575]] sus a l'arèe de 'na costruzione precedende, in tufe locale. Ha state rimaneggiate jndr'à 'u corse d'u tiembe, ma stipe parte de le strutture d'u Cinghecinde e d'u Seicinde, 'mbrà le quale 'u portale [[bugnate]]. Jndr'à le fondamende d'u palazze jè visitabbile 'n'andichissime [[frandoje]] ipoggèe. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === {{Demografije/Sava (TA)}} === Releggione === 'A releggione cchiù diffuse jè 'u [[cattolicesime]]. 'U comune recade sotte a l'autorità d'a [[Diocesi de Oria]] e jè divise jndr'à tre parrocchie: de San Giuanne Battiste (jndr'à chiesere madre), de le Sande Midece e d'a Sacra Fsmigghie, l'urtema pe 'nzippamende. == Culture == === 'Struzione === Jndr'à 'u Convende de San Framgische d'Assisi se iacchie 'na bibblioteche cu 'nu patrimonie de 30.000 volume, in parte frutte de donaziune private, 'mbrà le quale stonne chidde de le scretture locale "Giglio Caraccio" e "Del Prete". Stè ospitate pure 'nu musèe missionarie cinese e une de scienze naturale, cu 'na collezione de minerale, rocce, fossile e anemale 'mbalsamate. === Avveneminde === * Feste patronale de [[San Giuanne Battiste]]: in occasione d'a feste patreonale de san Giuannne Battiste, ca cade 'u [[24 sciugne]], se tènene diverse manifestaziune, ca vonne da 'a museche, [[Pizziche]], a l'arte e a 'a culture, cu 'nu sacche de mostre e ingondre 'u tradizionale "Sciugne savese". Sembre a sciugne se dè inizie a 'u tradizionale tornèe de San Giuanne. * Feste d'a Madonne de Pasano: celebbrate jndr'à prima dumeneche de màrza, cu 'u tradizionale pellegrinagge a 'u sanduarie ca ste lundane 3 km da 'u cendre javetate savese.<ref>{{Cita web|url= http://www.domuspasano.org/santuario.html}}</ref> * Le [[Tavele de San Gesèppe]] o in savese "Matere" se facene 'u [[19 màrze]], jè 'n'andiche tradizione addò, in onore de San Gesèppe se allestene granne tavulate cu piatte tipece. 'U 1[[18 màrze]] sciurne apprime a 'a feste pe le strade d'u paese le savese pe ausanze appizzechene "lu fanoì" ('u fanove) a 'u sande, pe festeggià 'a viggilie a 'a feste cu museche, sciueche e tanda vine. * Calice de stelle: manifestazione enogastronomeche ca se face jndr'à l'occasione d'a [[Perseidi|piogge de lacrime de San Lorenze]], duranne 'a quale se ponne assaggià le prodotte locale, 'mbrà le quale 'u [[Primitive de Manduria]]<ref>{{Cita web|url= http://www.comune.sava.ta.it/citta/pagina.php?id=21}}</ref> === Personalità legate a Sava === * [[Giuanne Battiste Pichierri]] (Sava, 12 febbrare 1943), arcivescove de [[Arcidiocese de Trani-Barletta-Bisceglie|Trani-Barletta-Bisceglie e Nazareth]]. * [[Cesare Teofilato]] (Frangaville Fundane, 1881 - 1961), pedagogiste e poete. == Economije == L'economije locale jè prevalendemende agricole e jè ingendrate sus a le settore olearie e vinicole. A dispette de l'espanzione urbane de le urteme decennie, angore osce a die l'gro savese jè caratterizzate da [[Vitis|vigne]] e [[olivete]] secolare. 'A produzione vincole jè prevalendemende costituite da 'u ''primitive'', 'nu vitigne assaije andiche cu 'u quale avène prodotte 'u [[Primitive de Manduria]] (origgenariamende chiamate Primitive de Lizzano), 'nu vine russe D.O.C. de elevate tenore alcoliche. 'A produzione e 'a commercializzazzione d'u vine locale ave avute 'nu 'mbulse nuève da 'a presenze de 'na zone industriale larie assaije a le porte d'u cendre javetate. == Infrastrutture e trasporte == [[File:Taranto mappa.png|thumb|right|225px|Collegaminde d'a Provinge de Tarde]] === Strade === Save jè attraversate da 'a [[Strade statele 7 ter Salendine]], ca 'a colleghe a [[Fragagnano]] e [[Tarde]], verse ovest, e [[Manduria]] e [[Brinnese]], verse est. Jè pure servite da le strade provingiale SP53 pe [[Frangaville Fundane]], SP86 pe [[San Marzano de San Gesèppe]], SP118 pe [[Lizzano]] e SP129 pe [[Torricella]]. === Ferrovie === 'A stazione ferroviarie appartene a le [[Ferrovie d'u Sud Est]] ma jè a 5&nbsp;km da 'u paese e praticamende jè abbandunate e servite da 'a tratte [[Ferrovie Martina Franghe - Lecce]]. == Amministrazione == === Gemellagge === * {{gemellaggio|Grecie|Anfipoli|2005}} == Folklore == * Cumme jè ause jndr'à le pajesere e jndr'à le cetate d'u sud Itaglie, pure a Save, jndr'à le credenze andiche, tène certe soprannome. 'U prime, ca ha state 'u cchiù ausate e canusciute pure jndr'à le pajesere 'nzeccate, jè quidde de ''fungi e fai'' (funge e fafe), facenne referimende a ìa tipeche alimendazione d'a popolazzione savese duranne le anne de uerre; otre ausavane soprannominà le savese cu 'u dispreggiative de ''zzàppa e ruètulu'' (zappe e vomere), disprezzanne 'a tipeche attività agricole peculiare de 'na cetate agricole cumme Sava. == 'Ndruche pure == * [[Dialètte tarandine]] * [[Salènde]] * [[Primitive de Manduria]] == Note == <references/> {{Provinge de Tarde}} {{Arche Ioniche tarandine}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Category:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Category:Comune d'a Pugghie]] gcnpk11o4d8s3nonr8u07qdmfbmjvw4 Cuba 0 16822 151867 151690 2026-05-10T00:31:57Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151867 wikitext text/x-wiki {{Nota disambigua|descrizione=altri significati|titolo= [[Cuba (disambigue)]]}} <span></span> {{Stato |nomeCorrente = Cuba |nomeCompleto = Repubbleche de Cuba |nomeUfficiale = República de Cuba |linkBandiera = Flag of Cuba.svg |paginaBandiera = Bandiere cubane |linkStemma = Coat of Arms of Cuba.svg |paginaStemma = Stemme de Cuba |linkLocalizzazione = Cuba (orthographic projection).svg |linkMappa = Cuba-Mappa.png |motto = Patria y Libertad ("Patrie e franghezze") |lingua = [[lènga spagnole|spagnole]] |capitale = [[L'Avana]] |capitaleAbitanti = 2.100.000 |capitaleAbitantiAnno = <!-- anno del rilevamento degli abitanti della capitale - senza parentesi quadre --> |governo = [[State socialiste]] |presidente = [[Raul Castro]] |primoMinistro = <!-- nome del primo ministro o capo del governo - con o senza parentesi quadre --> |elenco capi di stato = [[Presidende de Cuba|Presidende]] |elenco capi di governo = |indipendenza = [[10 ottommre]] [[1868]] (dechiarate)<br />[[20 másce]] [[1902]] (recanosciute) |ingressoONU = [[24 ottommre]] [[1945]] <sup>1</sup> |superficieTotale = 100.860 |superficieOrdine = 106 |superficieAcqua = trascurabbele |popolazioneTotale = 11.184.023 |popolazioneAnno = 2002 |popolazioneOrdine = 67 |popolazioneDensita = 101 |continente = [[America settentrionale|Americhe d'u Nord]] |orario = [[Timbe Coordinate Universale|UTC]] -5 |valuta = [[Peso cubane]], [[Peso cubane convertibbele]]<ref>Cuba tène dò tipe de ternise.</ref> |HDI= 0,838 (ìrte) |HDIAnno= 2005 |HDIOrdine= 51 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .cu |telefono = +53 |targa = C |inno = [[La Bayamesa]] |festa = [[26 luglie]] |note = <sup>1</sup>Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'[[Organizzazione de le Naziune Aunìte|ONU]] jndr'ô [[1945]]. }} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Stato --> 'A '''Repubbleche de Cuba''' jè 'nu [[arcipelaghe]] de le [[Caraibe]] settendrionale, acchiate 'mbrà 'u [[Mar de le Caraibe]], 'u [[Gurfe d'u Messiche]] e l'[[oceane Atlandiche]]. Verse nord se iacchene le [[State Aunìte d'Americhe|State Unite]] e [[Bahamas]], ad ovest 'u [[Messiche]], a sud le [[Isole Cayman]] ed 'a [[Giamaiche]], e a sud-est [[Haiti]]. == Etimologgije == 'U nome ''Cuba'' avène da ''cubao'', parole de lle indiggene [[Taino (popule)|Taino]] 'u cui segnefecate se pòte ccu traduce cchiù o mènde cu "''addò se iacchie terrene fertile''".<ref>Alfred Carrada, [https://web.archive.org/web/20090219192148/http://www.alfredcarrada.org/notes8.html The Dictionary of the Taino Language]</ref> == Sciugrafije == Cuba non g'ète sulamènde 'na [[isole]], me pure 'nu [[arcipelaghe]] ca combrende quase 4200 isole e isolette ditte cayos ca circunnane l'isole prengepále. Jè acchiate jndr'à vanne settendrionale d'u granne arcipelaghe de le Caraibe e jè 'a soje isole cchiù granne. A nord se iacchiene le State Aunìte, scucchiáte da Cuba d'ô [[Stritte de Florida]] larije sule 180 km e l'[[Oceane Atlandiche]] Settendrionale. A ovest se iacchie 'u [[Canale d'ô Yucatán]] ce 'a scucchie da 'u continende cendre-americane, a sud 'u [[Mar de le Caraibe]] e ad est 'u [[canale Sopravento]] ce 'a scucchie da Haiti. 'A Repubbleche occupe le 'ndere isole, e le varie isolette ce 'a circunnane, cumme l'[[Isole d'a Giovendù]] (Isla de la Juventud), cu l'eccezione d'a [[Baie de Guantanamo]], 'na base navale ce jè state lassate accume "prestite" a lle [[State Aunìte d'Americhe|State Aunìte]] jndr'ô [[1903]]. === Morfologgije === 'U soje territorie jè prevalentemènde chianeggiande, cu colline e mundagne ca se spànnene pe' 'a maggior parte jndr'à vanne sud-oriendale. Jndr'à vanne occidentale, correspondente ad 'a [[provinge de Pinar del Río]], se spanne 'na cordigliere ca se allunghe parallele ad 'a coste pe' 180 km. Aqquà 'u paisagge jè caratterezzate da le [[Mogotes de Jumagua]], scoscese formaziune calcaree a pan de zucchere, recuperte de vegetaziune. Totte 'a coste meridionale jè sormondate d'a catena monduose cchiù ìrte de ll'isole, 'a [[Sierre Meste (catene monduose)|Sierre Meste]], ca se iacchie scoscese sus 'u litorale. 'A mundagne cchiù ìrte, cu lle soje 1984 metre jè 'u [[Pico Real del Turquino]]. L'isole jè longhe 1250 km cirche, mendre 'a larijèzze jè assaje piccele, jndr'ô soje punde massime, jndr'à provinge de [[Camagüey]] jè de 120 km me sulamènde de 31 jndr'à provinge de L'Avana. 'U granne sveluppe costiero, de cchiù de 3500 km, offre 'na ambie varietate de paisagge marine, d'a costiere rocciose vasce ed allongate, a quèdde ìrte e cu dirupe, me specialmènde 'na smisurate distese de praje de réne coralline a vôte granulose, me a vôte pure finissime ed 'mbalpabbele. 'A barriere coralline, ca se spànne a ll'esterne de ll'arcipelaghe de Camagüey, jè, cu le soje 400 km de grannèzze, 'a seconne d'u munne pe' 'mbortanze dope quèdde australiane. Jndr'ô sveluppe d'a coste se iacchiane profunnde ed ambie 'nzenature ca costituiscone bacine portuale naturale de 'nu valore e de 'na bellèzze granne assaje, sede de le puèrte commerciale storeche de Cuba cumme [[L'Avana]], [[Santiago de Cuba]] e [[Cienfuegos]]. Le jume sonde caratterizzate da 'nu corse assaje breve, date 'a forme stritte e allongate de ll'isole. Sonde però ricche d'acque, pure ce 'u lòre reggime jè determinate da lle chiogge: alcune tènene tratte ca se spànnene d'abbasce 'a tèrre a cause d'a formaziune carseche d'u terrene. 'U cchiù longhe jè 'u [[Rio Cauto]] (370 km) ce, a defferenze de lle otre, scorre jndre 'nu senze longetudenale. Le soje sorgende se iacchiene jndr'à Sierre Meste e sfoce jndr'ô gurfe de Guacanayabo. 'U Rio Toa furme 'nu munne de cascate e, essenne ricche de acque, jè sfruttate pe' 'a produziune de energije elettreche. === Clime === 'A furme allongate de ll'isole, 'a soje disposiziune sus a ll'asse est-ovest ed 'a piccele defferenze de latitudene 'mbrà le soje estremitate, fàcene devendà l'isole uniforme da 'u punde de viste climateche, caratterezzate da 'u soffie costande de lle Alisèe ca tènene origgene da ll'Oceane Atlandiche. 'U [[clime tropicale]] avène scucchiáte jndre dò staggione, secche jndr'ô periode 'nvìernale, da novèmmre ad abbrìle e umide da másce a ottommre. Le temberature sonde combrese 'mbrà 20° e 30° e le precipitaziune sonde abbondante e de forte 'ndensetate jndr'ô periode estive. 'A temberature da ll'acque d'u mare, pure pe' 'a presenze d'a vicine [[corrente d'u Gurfe]], stè cange 'mbrà lle 26° de 'nvìerne e le 28-30° d'u periode estive. Duranne 'a staggione umide, n'particulare 'mbrà settèmmre ed ottommre, se pòtene ccu verifeche le uragane, sisteme depressiunare assaje profunne, de grannèzze variabbele 'mbrà lle 150 e le 600 km de diametre, ca riessene ccu sveluppe vìende de 'na granna 'ntenzetate (fine a 300 km/h) e chiogge torrenziale inondande, ca causane grave prubblème ad 'a popolazzione cubane. == Ordinamènde d'ô state == === Suddivisiune amministrative === {{'Ndruche pure|Provinge de Cuba|Comune de Cuba}} Cuba jè scucchiáte jndre 15 provinge comboste da 169 municepaletate e da 'na municepaletate speciale (l'[[Isole d'a Giovendù]], o ''Isla de la Juventud'' canosciute fine ad 'u 1978 cumme ''Isla de Pinos''). {| align=center | |- | align=center colspan=2 | [[File:CubaSubdivisions.png]] |- | # [[Provinge de Pinar del Río|Pinar del Río]] # [[Provinge de Artemisa|Artemisa]] # [[L'Avana|Cetate de l'Avana]] (''Provinge de la Ciudad de La Habana'') # [[Provinge de Mayabeque|Mayabeque]] # [[Provinge de Matanzas|Matanzas]] # [[Provinge de Cienfuegos|Cienfuegos]] # [[Provinge de Villa Clara|Villa Clara]] # [[Provinge de Sancti Spíritus|Sancti Spíritus]] | <ol start=9> <li>[[Provinge de Ciego de Ávila|Ciego de Ávila]]</li> <li>[[Provinge de Camagüey|Camagüey]]</li> <li>[[Provinge de Las Tunas|Las Tunas]]</li> <li>[[Provinge de Granma|Granma]]</li> <li>[[Provinge de Holguín|Holguín]]</li> <li>[[Provinge de Santiago de Cuba|Santiago de Cuba]]</li> <li>[[Provinge de Guantánamo|Guantánamo]]</li> <li>[[Isole d'a Giovendù|Municepaletate speciale Isole d'a Giovendù]] (''municipio especial Isla de la Juventud'')</li> </ol> |} <!--=== Rivendicazioni territoriali, exclavi, enclavi, territori d'oltremare ecc. === (utilizzare il titolo idoneo per lo stato descritto) === Cetate prengepále ===--> == Demografije == ''<span style="font-size:90%;">Pop. = Populazione Fonte: Cenzimènde Cubane d'u 2002</span>''&nbsp;<ref>[http://www.cubagob.cu/otras_info/censo/ Cuba Census 2002] [https://web.archive.org/web/20171016045222/http://www.cubagob.cu/otras_info/censo/tablas_html/ii_4.htm Population table]</ref> {|class="wikitable sortable" style="text-align:right; font-size:95%;" |- style="border-bottom-style:double;" !width="*"| Provinge !width="*"| Capitale !width="*"| Pop. (2005) !width="*"| Pop. (%) !width="*"| Grannèzze (km²) !width="*"| Grannèzze (%) !width="*"| Denzetate |- ! [[Provinge de Camagüey|Camagüey]] |align="left"| [[Camagüey]] | 784.178 || 7,02 || 14.134 || 13,2 || 50,22 |- ! [[Provinge de Ciego de Ávila|Ciego de Ávila]] |align="left"| [[Ciego de Ávila]] | 411.766 || 3,68 || 5.962 || 5,6 || 60,70 |- ! [[Provinge de Cienfuegos|Cienfuegos]] |align="left"| [[Cienfuegos]] | 395.183 || 3,54 || 4.149 || 3,9 || 94,54 |- ! [[L'Avana|Cetate de l'Avana]] |align="left"| [[L'Avana]] | 2.328.000 || 19,70 || 740 || 0,7 || 3053,49 |- ! [[Provinge de Granma|Granma]] |align="left"| [[Bayamo]] | 822.452 || 7,36 || 8452 || 7,9 || 98,20 |- ! [[Provinge de Guantánamo|Guantánamo]] |align="left"| [[Guantánamo (cetate)|Guantánamo]] | 507.118 || 4,54 || 6366 || 6,0 || 82,22 |- ! [[Provinge de Holguín|Holguín]] |align="left"| [[Holguín]] | 1.021.321 || 9,14 || 9105 || 8,5 || 109,90 |- ! [[Isole d'a Giovendù|Provinge de Isole d'a giovendù]] |align="left"| [[Nueva Gerona]] | 86.559 || 0,77 || 2199 || 2,1 || 35,78 |- ! [[Provinge de L'Avana|L'Avana]] |align="left"| [[L'Avana]] | 711.066 || 6,36 || 5669 || 5,3 || 124,06 |- ! [[Provinge de Las Tunas|Las&nbsp;Tunas]] |align="left"| {{nowrap|[[Victoria de Las Tunas]]}} | 525.485 || 4,70 || 6373 || 6,0 || 79,77 |- ! [[Provinge de Matanzas|Matanzas]] |align="left"| [[Matanzas]] | 670.427 || 6,00 || 11.669 || 10,0 || 56,80 |- ! [[Provinge de Pinar del Río|Pinar del Río]] |align="left"| [[Pinar del Río]] | 726.574 || 6,50 || 10.860 || 10,2 || 66,63 |- ! [[Provinge de Sancti Spíritus|Sancti Spíritus]] |align="left"| [[Sancti Spíritus]] | 460.328 || 4,12 || 6.737 || 6,3 || 68,33 |- ! [[Provinge de Santiago de Cuba|Santiago de Cuba]] |align="left"| [[Santiago de Cuba]] | 1.036.281 || 9,27 || 6.343 || 5,9 || 168,32 |- ! [[Provinge de Villa Clara|Villa&nbsp;Clara]] |align="left"| [[Santa Clara (Cuba)|Santa Clara]] | 817.395 || 7,31 || 8.069 || 7,6 || 97,17 |- style="background:#f2f2f2; border-top-style:double;" ! [[Cuba]] | align="left"| '''''[[L'Avana]]''''' | '''''11.177.743''''' || || '''''106.827''''' || || '''''101,72''''' |} == Note == <references/> == 'Ndruche pure == * [[Storie de Cuba]] * [[Rivoluzione cubane]] * [[Eleziune a Cuba]] * [[Diritte umae a Cuba]] * [[Embarghe condre Cuba]] * [[Sciugrafije de Cuba]] * [[Provinge de Cuba]] == Otre pruggette == {{interprogetto|commons=cuba|wikt=Cuba}} {{Controllo di autorità}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Caraibi/Cuba/}} {{America settentrionale e cendrale}} {{Box successione|carica=State pe' [[innece de sveluppe umane]]|periodo=50º puèste|precedente=[[Emirate Arabe Aunìte]]|successivo=[[Saint Kitts e Nevis]]}} [[Category:Cuba| ]] [[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]] d74soowyxhjh6515totl87rm79a8mxj Economije d'a Russie 0 19275 151868 141962 2026-05-10T00:32:49Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151868 wikitext text/x-wiki [[File:Московский международный деловой центр «Москва-Сити» 14.07.2014.jpg|thumbnail]] [[File:Ruble sign.svg|thumb|upright|[[Rublo russe]]]] '''Economije d'a Russie''' Cchiù de 'nu decennie dope 'u [[squasciamènde de ll'Aunìone Sovieteche]] jndr'ô [[1992]], 'a [[Russie]] stè ôsce a die tendanne de sveluppà 'na [[economije de mercate]] e de conzeguì 'na crescite economeche cchiù conzistènde. Dope 'u 1992, l'economije russe, n'precedenze [[economije pianifecate|pianifecate]] e condrollate da le autorità cendrale, subbì 'na severe condraziune pè cinghe anne, mendre guverne e parlamènde non ge riuscivane a porre n'essere le necessarie reforme e l'andiquate strutture 'ndustriale d'u paise affrondàve 'nu serie decline. ==Settore Primarie== Jndr'ô settore primarie ogne attività jè assaje sveluppate. 'Mbrà quèste s'honne da signalà l'agricolture ('mbrà le cchiù granne produttore mundiale de cereale), l'allevamènde (prengepalmènde bovine) ed 'a pesche (prime produttore mundiale). Pure 'a produzione de legname jè fiorènde, grazzie a le numerose e granne foreste spannùte sus a totte 'u territorie. Se coltivane cereale e patate. =='Ndustrie== {{'Ndruche pure|Ndustrie d'a Russie}} Le 'ndustrie russe, dope 'u quasciamènde de ll'Aunìone Sovieteche, stè tendanne 'nu prucesse de transizione economeche pè passà da 'na economije de tipe comuniste a 'na economije de tipe cchiù capitaliste. Dope 'u periode de [[Boris Nikolaevič El'cin|El'cin]], cu Putin 'a Russie stè turnanne ad 'u capitalisme de state, specialmènde jndr'ô settore energeteche, pigghianne o esproprianne le attività de le oligarche. Pure ce 'a Russie sije 'mbrà le cchiù granne produttore d'u munne de cereale ed 'u paise cchiù pescose, 'a soje 'ndustrie jè carente jndr'ô settore alimendàre ed 'ô State jè costrette a 'mbortà granne quandetà de alimendàre. Assaje sveluppate sonde 'nvece le settore chìmeche, petrolchìmeche, militare e meccaneche, grazzie a lle granne resorse minerarie ed energeteche spannùte jndr'à lle granne assaje territorie russe. Avanzate sonde pure le 'ndustrie aeromobbele e aerospaziale (sveluppate specialmènde n'precedenze da ll'URSS). == Collegaminde fore a Uicchipèdie == {{Commonscat|Economy of Russia}} * [https://web.archive.org/web/20160304083319/https://www.quandl.com/collections/russia/russia-economy-data Russia Economy Data] at [[Quandl]] * [http://www.ictrussia.com/ IT & Telecoms Market in Russia] * [https://web.archive.org/web/20160906163336/http://www.constructionrussia.com/ Construction Sector in Russia] * [https://web.archive.org/web/20160821202750/http://www.russiaretail.com/ Retail & FMCG Sector in Russia] * [https://web.archive.org/web/20121104061711/http://inflationinrussia.com/ Inflation in Russia – history, tables, charts, calculators] * [http://wits.worldbank.org/CountryProfile/Country/RUS/Year/2012/Summary World Bank Trade Summary Statistics Russia 2012] * [https://web.archive.org/web/20170205075940/https://www.quandl.com/collections/russia Comprehensive current and historical economic data] * Tariffs applied by Russia as provided by ITC's [http://www.macmap.org/QuickSearch/FindTariff/FindTariff.aspx?subsite=open_access&country=643&source=1|ITC Market Access Map ], an online database of customs tariffs and market requirements * [https://web.archive.org/web/20160820202933/http://en.russian-trade.com/ Russia’s Foreign Trade] * [http://www.economist.com/news/briefing/21633816-more-decade-oil-income-and-consumer-spending-have-delivered-growth-vladimir-putins The Russian Economy: The end of the line], ''The Economist'', 20 November 2014. [[Category:Russie]] [[Category:Economije]] 1xxiexh3ys7tg4btjkuhob5wlnip5on Discussioni utente:S4b1nuz E.656 3 19856 151856 151528 2026-05-09T14:03:27Z ~2026-28098-44 13290 /* Quinlan83 */ seziona nove 151856 wikitext text/x-wiki == Due parole == ::Buongiorno a te! Ho letto di Gatto Terrorista, non condivido quello che dice, quando parla di posizione neo-borbonica, mi ha trovato d'accordo sul fatto che tarantino e napoletano non sono la stessa lingua. A parte questo, nello spirito della wiki, chiunque viene qui su, a meno che non faccia danni è sempre ben accetto :) Figurati, se ti va di collaborare sei il BENVENUTO!!!! Da fare qui ci sono tante cose, sia a livello informatico che di contenuti. Se ti va, essendo della provincia di Bari, abbiamo già da qualche anno, consentito la creazione delle sotto pagine in barese, puoi vedere ad esempio: [[Bare/Barése|Bare]] e altre, quindi se ti va, puoi contribuire a far crescere queste pagine. Diversamente, ci stanno da allineare tutti i comuni con il template DivisioneAmministrativa invece di Comune. Io sto continuando a popolare di contenuti le pagine dei comuni. Sto lavorando sulla provincia di Brindisi, attualmente sto su [[Carovigno]]. Buon proseguimento di giornata! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 09:22, 28 Abb 2020 (UTC) == Altre lingue == :Ciao, non ci avevo mai fatto caso, è vero! Devo capire a chi segnalarlo --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 07:11, 5 Màs 2020 (UTC) :: Ciao, potrebbe essere uno dei motivi sicuramente! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:50, 7 Màs 2020 (UTC) == Interprogetto == :Ciao, certo puoi aggiornare tutti i template/moduli che vuoi. In passato mi sono dedicato ad aggiornare un po' di roba, in base anche agli errori che uscivano sulle pagine, quando quei Template venivano istanziati. --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 07:36, 29 Màs 2020 (UTC) == Puglia con l'accento == Ciao, quella pagina mi sa che non la creai io all'epoca (nel 2008), e non so se in barese cambia (anche quella non la creai io). Dovremmo approfondire gli studi sugli accenti ;( --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:58, 17 Sci 2020 (UTC) :: Ciao Sabino, ok come posso ti traduco la pagina nella parte del tarantino. Certo, prosegui con i comuni senza problemi. Si sto andando su Carovigno, l'obiettivo nel medio è finire tutti i comuni della provincia di Brindisi (se non erro sono a metà lavoro). --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 10:39, 18 Sci 2020 (UTC) == Traduzione in tarantino == Ciao, ti ho tradotto in tarantino la tua presentazione. --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 12:19, 26 Sci 2020 (UTC) :: Ciao, ah ottimo. In effetti sono abbastanza attivo su Translatewiki, non sapevo che cancellando il messaggio localizzato da qui, avrebbero preso in automatico da TW. Provvedo. Grazie ancora --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 20:41, 28 Sci 2020 (UTC) == Idee == Ciao carissimo, ben ritrovato anche a te. Si va benissimo la tabella che mi hai sottoposto. Domani provvedo a cancellare le voci che mi hai segnalato. Buon proseguimento e complimenti per il lavoro che stai svolgendo. P.S. Il Template:Comune lo abbandoneremo, va bene sistemarlo, se hai modo ma non ci perdere molto tempo ;) --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 22:34, 26 Lug 2020 (UTC) ::Si, infatti, il template Comune è vecchio e su it.wiki è stato sostituito dalla Divisione Amministrativa, perché più generico, adattandosi ai diversi livelli delle istituzioni (Comune, Provincia, Regione). Tutti i comuni, quando allepoca furono sistemati con le schede (li facemmo io e Reder se non erro), non esisteva questo template e usammo Comune. Dovrebbero essere tutti cambiati, infatti se non erro sta negli obiettivi del 2020. Buon proseguimento --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 11:06, 28 Lug 2020 (UTC) ::: Ciao, ovviamente sentiti libero di modificare ciò che vuoi, non necessariamente i template Comune con Divisione Amministrativa. Per l'orario procedi senza problemi. Grazie ancora! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:51, 29 Lug 2020 (UTC) ::::Ciao, ho votato sulla pagina per il cambio orario ;) --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:38, 31 Lug 2020 (UTC) == Modulo Citazione (fix) == Ciao, grazie come sempre per integrare template e moduli in questa Wiki. Ho risolto l'errore che compariva per il metodo cita_da_modulo. Ho aggiunto (mancava) nel modulo Citazione la definizione di quel metodo. --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 15:35, 16 Dec 2020 (CET) ::Ciao carissimo, ma certo, quando vuoi possiamo collaborare. Mi sfugge come possiamo scambiarci i contatti (mail o altro) per avere un contatto più veloce!!!! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 08:29, 18 Dec 2020 (CET) == Complimenti nuovo sysop! == Da parte mia i più vivi complimenti per il flag, assolutamente meritato! Ciao S4b1nuz carissimo!!! :-) [[Utente:Quinlan83|<span style="font-family:Vivaldi; font-weight: bold; color: #FF0040; font-size: 13pt; ">☠︎Quinlan83☠︎</span>]]<sup>([[Discussioni utente:Quinlan83|<span style=" color: #FF6600; ">𝖄𝖔𝖚 𝖙𝖆𝖑𝖐𝖎𝖓' 𝖙𝖔 𝖒𝖊?</span>]])</sup> 21:15, 3 Feb 2023 (CET) :Grazie mille per il pensiero {{ping|Quinlan83}}! Tanti saluti e a risentirci!!! 😀 :<small>P.S. Puoi anche chiamarmi "Sabino" se vuoi :-), visto sono stato spesso riferito col mio nome vero (soprattutto su Wiki ligure X-D). Se qualora sei curioso di che cosa significasse "E.656", ecco [[:it:Locomotiva FS E.656|qui il significato]] ;-). </small> --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 16:13, 4 Feb 2023 (CET) ::Lol, va benissimo Sabino!!!! Grazie anche del link (che sbircio con curiosità), e ancora complimentissimi!!! 😊--[[Utente:Quinlan83|<span style="font-family:Vivaldi; font-weight: bold; color: #FF0040; font-size: 13pt; ">☠︎Quinlan83☠︎</span>]]<sup>([[Discussioni utente:Quinlan83|<span style=" color: #FF6600; ">𝖄𝖔𝖚 𝖙𝖆𝖑𝖐𝖎𝖓' 𝖙𝖔 𝖒𝖊?</span>]])</sup> 18:22, 4 Feb 2023 (CET) == Aiuto == Ciao. Mi dispiace disturbarti con questo, ma vorrei chiederti se potresti per favore tradurre questo in svedese? <poem> La lingua franca nova (“elefen”) è una lingua progettata per essere veramente semplice, regolare e facile da imparare per le comunicazioni internazionali. Ha un certo numero di caratteristiche: 1. Ha un numero limitato di fonemi. Suona simile all’italiano o allo spagnolo. 2. È scritta foneticamente. Nessun bambino deve perdere molti anni a studiare le eccezioni. 3. Ha una grammatica davvero semplice e regolare, simile ai creoli del mondo. 4. Ha un gruppo limitato e completamente regolare di affissi produttivi per creare parole nuove. 5. Ha regole ben definite per l’ordine delle parole, come molte lingue maggiori. 6. Ha una lista di parole fondate sulle lingue romanze moderne. Queste lingue sono comuni ed influenti, e hanno contribuito alla maggior parte delle parole inglesi. 7. È progettata per accettare naturalmente i termini tecnici dal latino e dal greco, comuni nel mondo. 8. È progettata per sembrare “naturale” a coloro che capiscono le lingue romanze, ma non è meno facile per gli altri. Speriamo che l’elefen ti piaccia! </poem> Grazie --[[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|'ngazzaminde]]) 08:13, 6 Sci 2023 (CEST) :Salve {{Ping|Caro de Segeda}}, {{Fatte}}! 'Nà ca 'u teste jndr'à 'u svedese (ecco qua il testo in svedese) :-): :: ''Lingua Franca Nova ("elefen") är ett språk utformat för att vara mycket enkelt, regelbundet och lätt att lära sig för internationell kommunikation. Det har ett antal funktioner:'' :: ''1. Har ett begränsat antal fonem. Det låter som italienska eller spanska.'' :: ''2. Det är skrivet fonetiskt. Inget barn ska slösa många år på att studera undantag.'' :: ''3. Det har en riktigt enkel och regelbunden grammatik, som liknar världens kreoler.'' :: ''4. Har en begränsad och helt regelbunden uppsättning produktiva affix för att skapa nya ord.'' :: ''5. Det har väldefinierade regler för ordföljd, som många större språk.'' :: ''6. Har en ordlista baserad på moderna romanska språk. Dessa språk är vanliga och inflytelserika och har bidragit med de flesta av de engelska orden.'' :: ''7. Det är utformat för att naturligt inkludera tekniska termer från latin och grekiska som är vanliga runt om i världen.'' :: ''8. Det är designat för att kännas "naturligt" för dem som förstår romanska språk, men ska även vara lätt för alla andra.'' :: ''Vi hoppas att du gillar Elefen!'' :'Nu salute! (E non ti preoccupare per avermi disturbato) :-) --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 00:05, 7 Sci 2023 (CEST) ::Grazie mille :) Potresti tradurlo anche in ligure per favore? [[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|'ngazzaminde]]) 08:21, 7 Sci 2023 (CEST) :::Ciao di nuovo {{Ping|Caro de Segeda}}! Scusami per la risposta in ritardo. :::Il mio livello di ligure non è alto tanto quanto il mio svedese e preferisco non farlo, per il semplice motivo che potrebbe uscire (involontariamente) una traduzione fatta male. Se non addirittura, potrebbe infastidire agli utenti che correggono sempre degli errori ortografici (a prescindere dalla lingua che non si conosce bene, a cui si vorrebbe tradurre) :-/. :::Ti consiglierei di inoltrare questa richiesta di traduzione per il ligure su [[:lij:Discûscion:Lingua franca nova]], potresti avere una maggiore probabilità che uno più esperto della lingua ligure, vedrebbe questa richiesta e te la tradurrebbe per bene. Un saluto! :-) --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 23:15, 10 Sci 2023 (CEST) ::::Grazie mille. [[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|'ngazzaminde]]) 07:38, 11 Sci 2023 (CEST) == Statistiche == Caro Sabino, ho fatto un primo tentativo e ho (diciamo) tradotto le statistiche di settembre. Sono qui. Verifica il testo. Che titolo devo dare alla pagina delle statistiche? Le categorie poi le aggiungi tu. ; 1° settèmmre 2023 Statisteche settèmmre 2023. tara.wiki jè a-o '''171°''' posto, con '''9.327''' pàggene de le condenute e con '''1.207.070''' parole jndr'à tutte le pàggene de condenute. Cangiaminde medie pe pàgene sò '''7,94'''. Biografije sò '''108'''. File carechete sò '''173'''. Cangiaminde de le pàggene da quanne tara.wiki ha state ccrejete, sò '''146.234'''. Vôsce biografeche cu codece de condrolle de autorità sò '''13'''. Vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità sò '''56'''. Utinde reggistrete sò '''11.437''' e Utinde attive sò '''18'''. Bot sò '''23'''. Amministrature sò '''3'''. [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 12:09, 1 Ott 2023 (CEST) :: (riapro) Ci sono 16 ''pagine ombra'', cioè pagine che esistono, ma non fanno scattare il numeratore che è in prima pagina. Ne ho corretta una.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 15:09, 1 Ott 2023 (CEST) :::Ciao {{ping|Fausta Samaritani}} :-)! Al momento le statistiche mensili si potrebbero mettere su [[Wikipedia:Uicchipèdiane/Fatte de osce a die#Fatte recende]]. Però più in là, si potrebbe fare una pagina che include solo le statistiche mensili :-). :::Il testo per le statistiche, devo dire che va abbastanza bene! Giusto qualche correzione, modifica e aggiunta. Ma un ottimo inizio da parte tua con il tarantino :-). :::Ecco qui, il testo delle statistiche per questo mese che ho corretto: ::::;1° ottòmmre 2023 ::::{{Breve|generale|01|Statisteche de ottòmmre 2023. 'A Uicchipèdie tarandíne jè a 'u '''171°''' poste, cu '''9.327''' paggène de le condenute e cu '''1.207.070''' parole jndr'à tutte e pàggene de le condenute. 'A medie de le cangiaminde pe pàggene jè '''7,94'''. Le Biografije onne '''108'''. Le vôsce biografeche cu codece de condrolle de autorità onne '''12'''. Le vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità onne '''51'''. Le files carechete onne '''173'''. Le cangiaminde de le pàggene da quanne tara.wiki ha state ccrejete, onne '''146 234'''. Le vôsce sus'a mùseche onne '''27'''. Le utinde reggistrete onne '''11.437''' e le utinde attive onne ''' 18'''. Le Bots onne 23 e pe finì, le amministrature onne '''2''' (escluse 'u Filtre anti abuse).}} :::Mentre le categorie a riguardo di queste statistiche, sono queste: :::* [[:Categoria:Biografije]] (Biografie) :::* [[:Categoria:Vôsce biografeche cu codece de condrolle de autorità]] (Voci biografiche con codici di controllo di autorità) :::* [[:Categoria:Vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità]] (Voci non biografiche con codici di controllo di autorità) :::* [[:Categoria:Mùseche]] (Musica) :::Del resto, ti ringrazio per i tuoi contributi :-). Ma non ho capito esattamente a quale pagina ti riferisci per questo numeratore e per le ''pagine ombra'', per numeratore ti riferisci il numero totale delle voci che è pure presente sulla [[Pagene Prengepále]]? Mentre per ''pagine ombre'' ti riferisci a quelle orfane/non connesse a Wikidata oppure le pagine dove il {{tl|Condrolle de autorità}} non va? :::Buona domenica e ci teniamo in contatto :-)! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 19:46, 1 Ott 2023 (CEST) ::: Guarda la pagina principale, il numero delle pagine della wiki è 9.335. Clicca sopra e vedrai che lo stesso numero è nel prospetto. Ora intervengo su due 'pagine ombra' (il nome l'ho dato io). Vedrai che tra qualche minuto dovrebbe aumentare di due unità il numero nel prospetto e più tardi si adeguerà il numero che è nella pagina principale.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 19:58, 1 Ott 2023 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 19:58, 1 Ott 2023 (CEST) ::::: Ne è scattata una solamente.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 20:07, 1 Ott 2023 (CEST) :::::: Ora siamo a 9.340. Vedrò di fare meglio.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 20:31, 1 Ott 2023 (CEST) :::::::{{ping|Fausta Samaritani}} Ok perfetto! 👍 Grazie per avermi segnalato di questa cosa, sinceramente non pensavo ci fosse questo problema delle pagine ombre e grazie mille per averlo sistemato :-). A me piace questo nome "pagine ombre" che hai dato e ci sta pure in questo caso, vediamo se si trovano altre da sistemare :-). :::::::Ho guardato la [[Pagene Prengepále]] e confermo che in effetti, è salito il numeratore a 9.340 senza che si dovessero creare delle nuove voci (!). :::::::Buon wikilavoro carissima!!! ;-) --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 09:31, 2 Ott 2023 (CEST) == Translation request == Hello. Can you translate and upload the article [[:it:Laacher See]] in Tarantino Wikipedia? Yours sincerely, [[Utente:Multituberculata|Multituberculata]] ([[Discussioni utente:Multituberculata|'ngazzaminde]]) 11:14, 12 Sce 2024 (CET) :Cià (Hello) and good evening {{ping|Multituberculata}}! Sorry for the late reply. :Yes, for me it's ok :-). Just give me a few days to write the article and I will let you know when it's done and published here at Tarantino Wikipedia :-). :In case you are interested to help with other Germany-related articles here at Tarantino Wikipedia, there are a few articles listed at [[:Categoria:Germanie]]. You can help by updating the number of inhabitants statistics and adding the newer {{tl|Divisione amministrative}} template for some cities/villages and/or adding the following sections: :* "Otre pruggette" with {{tl|Interprogetto}} :* "Collegamiende fore a Uicchipèdie" (External links) with {{tl|Collegamenti esterni}} and {{tl|Condrolle de autorità}} (authority control). :Kind regards and have a great evening! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 22:37, 14 Sce 2024 (CET) ::Thank you very much for the new article! [[Utente:Multituberculata|Multituberculata]] ([[Discussioni utente:Multituberculata|'ngazzaminde]]) 17:15, 19 Sce 2024 (CET) :::{{Ping|Multituberculata}} You are welcome, It is indeed an interesting article :-)! Have a great evening and see you next time! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 23:44, 20 Sce 2024 (CET) == Notice of expiration of your sysop right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "sysop" (Amministrature) will expire on 2025-05-03 07:57:34. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utente:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discussioni utente:Leaderbot|'ngazzaminde]]) 21:44, 26 Abb 2025 (CEST)</div> == Ti ho inviato un'e-mail == @[[Utente:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] Ciao caro S4b1nuz E.656! Ti ho inviato un'e-mail con una richiesta che ho fatto lì. Puoi visualizzarla e completarla, per favore? Grazie [[Utente:GennVekk|GennVekk]] ([[Discussioni utente:GennVekk|'ngazzaminde]]) 11:28, 11 Ott 2025 (CEST) == Quinlan83 == Salame di Wikipedia [[Speciale:Contributi/&#126;2026-28098-44|&#126;2026-28098-44]] ([[Discussioni utente:&#126;2026-28098-44|discussione]]) 16:03, 9 Màs 2026 (CEST) 1fkmy4hy8yodct3x7fjdn2yvef4ie5u 151858 151856 2026-05-09T17:39:52Z S4b1nuz E.656 7091 Cangiamende annullate da [[Special:Contributions/~2026-28098-44|~2026-28098-44]] ([[User talk:~2026-28098-44|'ngazzamiende]]) a l'urtema versione da [[User:GennVekk|GennVekk]] 151528 wikitext text/x-wiki == Due parole == ::Buongiorno a te! Ho letto di Gatto Terrorista, non condivido quello che dice, quando parla di posizione neo-borbonica, mi ha trovato d'accordo sul fatto che tarantino e napoletano non sono la stessa lingua. A parte questo, nello spirito della wiki, chiunque viene qui su, a meno che non faccia danni è sempre ben accetto :) Figurati, se ti va di collaborare sei il BENVENUTO!!!! Da fare qui ci sono tante cose, sia a livello informatico che di contenuti. Se ti va, essendo della provincia di Bari, abbiamo già da qualche anno, consentito la creazione delle sotto pagine in barese, puoi vedere ad esempio: [[Bare/Barése|Bare]] e altre, quindi se ti va, puoi contribuire a far crescere queste pagine. Diversamente, ci stanno da allineare tutti i comuni con il template DivisioneAmministrativa invece di Comune. Io sto continuando a popolare di contenuti le pagine dei comuni. Sto lavorando sulla provincia di Brindisi, attualmente sto su [[Carovigno]]. Buon proseguimento di giornata! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 09:22, 28 Abb 2020 (UTC) == Altre lingue == :Ciao, non ci avevo mai fatto caso, è vero! Devo capire a chi segnalarlo --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 07:11, 5 Màs 2020 (UTC) :: Ciao, potrebbe essere uno dei motivi sicuramente! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:50, 7 Màs 2020 (UTC) == Interprogetto == :Ciao, certo puoi aggiornare tutti i template/moduli che vuoi. In passato mi sono dedicato ad aggiornare un po' di roba, in base anche agli errori che uscivano sulle pagine, quando quei Template venivano istanziati. --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 07:36, 29 Màs 2020 (UTC) == Puglia con l'accento == Ciao, quella pagina mi sa che non la creai io all'epoca (nel 2008), e non so se in barese cambia (anche quella non la creai io). Dovremmo approfondire gli studi sugli accenti ;( --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:58, 17 Sci 2020 (UTC) :: Ciao Sabino, ok come posso ti traduco la pagina nella parte del tarantino. Certo, prosegui con i comuni senza problemi. Si sto andando su Carovigno, l'obiettivo nel medio è finire tutti i comuni della provincia di Brindisi (se non erro sono a metà lavoro). --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 10:39, 18 Sci 2020 (UTC) == Traduzione in tarantino == Ciao, ti ho tradotto in tarantino la tua presentazione. --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 12:19, 26 Sci 2020 (UTC) :: Ciao, ah ottimo. In effetti sono abbastanza attivo su Translatewiki, non sapevo che cancellando il messaggio localizzato da qui, avrebbero preso in automatico da TW. Provvedo. Grazie ancora --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 20:41, 28 Sci 2020 (UTC) == Idee == Ciao carissimo, ben ritrovato anche a te. Si va benissimo la tabella che mi hai sottoposto. Domani provvedo a cancellare le voci che mi hai segnalato. Buon proseguimento e complimenti per il lavoro che stai svolgendo. P.S. Il Template:Comune lo abbandoneremo, va bene sistemarlo, se hai modo ma non ci perdere molto tempo ;) --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 22:34, 26 Lug 2020 (UTC) ::Si, infatti, il template Comune è vecchio e su it.wiki è stato sostituito dalla Divisione Amministrativa, perché più generico, adattandosi ai diversi livelli delle istituzioni (Comune, Provincia, Regione). Tutti i comuni, quando allepoca furono sistemati con le schede (li facemmo io e Reder se non erro), non esisteva questo template e usammo Comune. Dovrebbero essere tutti cambiati, infatti se non erro sta negli obiettivi del 2020. Buon proseguimento --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 11:06, 28 Lug 2020 (UTC) ::: Ciao, ovviamente sentiti libero di modificare ciò che vuoi, non necessariamente i template Comune con Divisione Amministrativa. Per l'orario procedi senza problemi. Grazie ancora! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:51, 29 Lug 2020 (UTC) ::::Ciao, ho votato sulla pagina per il cambio orario ;) --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 06:38, 31 Lug 2020 (UTC) == Modulo Citazione (fix) == Ciao, grazie come sempre per integrare template e moduli in questa Wiki. Ho risolto l'errore che compariva per il metodo cita_da_modulo. Ho aggiunto (mancava) nel modulo Citazione la definizione di quel metodo. --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 15:35, 16 Dec 2020 (CET) ::Ciao carissimo, ma certo, quando vuoi possiamo collaborare. Mi sfugge come possiamo scambiarci i contatti (mail o altro) per avere un contatto più veloce!!!! --[[Utente:Joetaras|Joe Taras]] ([[Discussioni utente:Joetaras|'ngazzaminde]]) 08:29, 18 Dec 2020 (CET) == Complimenti nuovo sysop! == Da parte mia i più vivi complimenti per il flag, assolutamente meritato! Ciao S4b1nuz carissimo!!! :-) [[Utente:Quinlan83|<span style="font-family:Vivaldi; font-weight: bold; color: #FF0040; font-size: 13pt; ">☠︎Quinlan83☠︎</span>]]<sup>([[Discussioni utente:Quinlan83|<span style=" color: #FF6600; ">𝖄𝖔𝖚 𝖙𝖆𝖑𝖐𝖎𝖓' 𝖙𝖔 𝖒𝖊?</span>]])</sup> 21:15, 3 Feb 2023 (CET) :Grazie mille per il pensiero {{ping|Quinlan83}}! Tanti saluti e a risentirci!!! 😀 :<small>P.S. Puoi anche chiamarmi "Sabino" se vuoi :-), visto sono stato spesso riferito col mio nome vero (soprattutto su Wiki ligure X-D). Se qualora sei curioso di che cosa significasse "E.656", ecco [[:it:Locomotiva FS E.656|qui il significato]] ;-). </small> --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 16:13, 4 Feb 2023 (CET) ::Lol, va benissimo Sabino!!!! Grazie anche del link (che sbircio con curiosità), e ancora complimentissimi!!! 😊--[[Utente:Quinlan83|<span style="font-family:Vivaldi; font-weight: bold; color: #FF0040; font-size: 13pt; ">☠︎Quinlan83☠︎</span>]]<sup>([[Discussioni utente:Quinlan83|<span style=" color: #FF6600; ">𝖄𝖔𝖚 𝖙𝖆𝖑𝖐𝖎𝖓' 𝖙𝖔 𝖒𝖊?</span>]])</sup> 18:22, 4 Feb 2023 (CET) == Aiuto == Ciao. Mi dispiace disturbarti con questo, ma vorrei chiederti se potresti per favore tradurre questo in svedese? <poem> La lingua franca nova (“elefen”) è una lingua progettata per essere veramente semplice, regolare e facile da imparare per le comunicazioni internazionali. Ha un certo numero di caratteristiche: 1. Ha un numero limitato di fonemi. Suona simile all’italiano o allo spagnolo. 2. È scritta foneticamente. Nessun bambino deve perdere molti anni a studiare le eccezioni. 3. Ha una grammatica davvero semplice e regolare, simile ai creoli del mondo. 4. Ha un gruppo limitato e completamente regolare di affissi produttivi per creare parole nuove. 5. Ha regole ben definite per l’ordine delle parole, come molte lingue maggiori. 6. Ha una lista di parole fondate sulle lingue romanze moderne. Queste lingue sono comuni ed influenti, e hanno contribuito alla maggior parte delle parole inglesi. 7. È progettata per accettare naturalmente i termini tecnici dal latino e dal greco, comuni nel mondo. 8. È progettata per sembrare “naturale” a coloro che capiscono le lingue romanze, ma non è meno facile per gli altri. Speriamo che l’elefen ti piaccia! </poem> Grazie --[[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|'ngazzaminde]]) 08:13, 6 Sci 2023 (CEST) :Salve {{Ping|Caro de Segeda}}, {{Fatte}}! 'Nà ca 'u teste jndr'à 'u svedese (ecco qua il testo in svedese) :-): :: ''Lingua Franca Nova ("elefen") är ett språk utformat för att vara mycket enkelt, regelbundet och lätt att lära sig för internationell kommunikation. Det har ett antal funktioner:'' :: ''1. Har ett begränsat antal fonem. Det låter som italienska eller spanska.'' :: ''2. Det är skrivet fonetiskt. Inget barn ska slösa många år på att studera undantag.'' :: ''3. Det har en riktigt enkel och regelbunden grammatik, som liknar världens kreoler.'' :: ''4. Har en begränsad och helt regelbunden uppsättning produktiva affix för att skapa nya ord.'' :: ''5. Det har väldefinierade regler för ordföljd, som många större språk.'' :: ''6. Har en ordlista baserad på moderna romanska språk. Dessa språk är vanliga och inflytelserika och har bidragit med de flesta av de engelska orden.'' :: ''7. Det är utformat för att naturligt inkludera tekniska termer från latin och grekiska som är vanliga runt om i världen.'' :: ''8. Det är designat för att kännas "naturligt" för dem som förstår romanska språk, men ska även vara lätt för alla andra.'' :: ''Vi hoppas att du gillar Elefen!'' :'Nu salute! (E non ti preoccupare per avermi disturbato) :-) --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 00:05, 7 Sci 2023 (CEST) ::Grazie mille :) Potresti tradurlo anche in ligure per favore? [[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|'ngazzaminde]]) 08:21, 7 Sci 2023 (CEST) :::Ciao di nuovo {{Ping|Caro de Segeda}}! Scusami per la risposta in ritardo. :::Il mio livello di ligure non è alto tanto quanto il mio svedese e preferisco non farlo, per il semplice motivo che potrebbe uscire (involontariamente) una traduzione fatta male. Se non addirittura, potrebbe infastidire agli utenti che correggono sempre degli errori ortografici (a prescindere dalla lingua che non si conosce bene, a cui si vorrebbe tradurre) :-/. :::Ti consiglierei di inoltrare questa richiesta di traduzione per il ligure su [[:lij:Discûscion:Lingua franca nova]], potresti avere una maggiore probabilità che uno più esperto della lingua ligure, vedrebbe questa richiesta e te la tradurrebbe per bene. Un saluto! :-) --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 23:15, 10 Sci 2023 (CEST) ::::Grazie mille. [[Utente:Caro de Segeda|Caro de Segeda]] ([[Discussioni utente:Caro de Segeda|'ngazzaminde]]) 07:38, 11 Sci 2023 (CEST) == Statistiche == Caro Sabino, ho fatto un primo tentativo e ho (diciamo) tradotto le statistiche di settembre. Sono qui. Verifica il testo. Che titolo devo dare alla pagina delle statistiche? Le categorie poi le aggiungi tu. ; 1° settèmmre 2023 Statisteche settèmmre 2023. tara.wiki jè a-o '''171°''' posto, con '''9.327''' pàggene de le condenute e con '''1.207.070''' parole jndr'à tutte le pàggene de condenute. Cangiaminde medie pe pàgene sò '''7,94'''. Biografije sò '''108'''. File carechete sò '''173'''. Cangiaminde de le pàggene da quanne tara.wiki ha state ccrejete, sò '''146.234'''. Vôsce biografeche cu codece de condrolle de autorità sò '''13'''. Vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità sò '''56'''. Utinde reggistrete sò '''11.437''' e Utinde attive sò '''18'''. Bot sò '''23'''. Amministrature sò '''3'''. [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 12:09, 1 Ott 2023 (CEST) :: (riapro) Ci sono 16 ''pagine ombra'', cioè pagine che esistono, ma non fanno scattare il numeratore che è in prima pagina. Ne ho corretta una.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 15:09, 1 Ott 2023 (CEST) :::Ciao {{ping|Fausta Samaritani}} :-)! Al momento le statistiche mensili si potrebbero mettere su [[Wikipedia:Uicchipèdiane/Fatte de osce a die#Fatte recende]]. Però più in là, si potrebbe fare una pagina che include solo le statistiche mensili :-). :::Il testo per le statistiche, devo dire che va abbastanza bene! Giusto qualche correzione, modifica e aggiunta. Ma un ottimo inizio da parte tua con il tarantino :-). :::Ecco qui, il testo delle statistiche per questo mese che ho corretto: ::::;1° ottòmmre 2023 ::::{{Breve|generale|01|Statisteche de ottòmmre 2023. 'A Uicchipèdie tarandíne jè a 'u '''171°''' poste, cu '''9.327''' paggène de le condenute e cu '''1.207.070''' parole jndr'à tutte e pàggene de le condenute. 'A medie de le cangiaminde pe pàggene jè '''7,94'''. Le Biografije onne '''108'''. Le vôsce biografeche cu codece de condrolle de autorità onne '''12'''. Le vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità onne '''51'''. Le files carechete onne '''173'''. Le cangiaminde de le pàggene da quanne tara.wiki ha state ccrejete, onne '''146 234'''. Le vôsce sus'a mùseche onne '''27'''. Le utinde reggistrete onne '''11.437''' e le utinde attive onne ''' 18'''. Le Bots onne 23 e pe finì, le amministrature onne '''2''' (escluse 'u Filtre anti abuse).}} :::Mentre le categorie a riguardo di queste statistiche, sono queste: :::* [[:Categoria:Biografije]] (Biografie) :::* [[:Categoria:Vôsce biografeche cu codece de condrolle de autorità]] (Voci biografiche con codici di controllo di autorità) :::* [[:Categoria:Vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità]] (Voci non biografiche con codici di controllo di autorità) :::* [[:Categoria:Mùseche]] (Musica) :::Del resto, ti ringrazio per i tuoi contributi :-). Ma non ho capito esattamente a quale pagina ti riferisci per questo numeratore e per le ''pagine ombra'', per numeratore ti riferisci il numero totale delle voci che è pure presente sulla [[Pagene Prengepále]]? Mentre per ''pagine ombre'' ti riferisci a quelle orfane/non connesse a Wikidata oppure le pagine dove il {{tl|Condrolle de autorità}} non va? :::Buona domenica e ci teniamo in contatto :-)! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 19:46, 1 Ott 2023 (CEST) ::: Guarda la pagina principale, il numero delle pagine della wiki è 9.335. Clicca sopra e vedrai che lo stesso numero è nel prospetto. Ora intervengo su due 'pagine ombra' (il nome l'ho dato io). Vedrai che tra qualche minuto dovrebbe aumentare di due unità il numero nel prospetto e più tardi si adeguerà il numero che è nella pagina principale.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 19:58, 1 Ott 2023 (CEST)--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 19:58, 1 Ott 2023 (CEST) ::::: Ne è scattata una solamente.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 20:07, 1 Ott 2023 (CEST) :::::: Ora siamo a 9.340. Vedrò di fare meglio.--[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|'ngazzaminde]]) 20:31, 1 Ott 2023 (CEST) :::::::{{ping|Fausta Samaritani}} Ok perfetto! 👍 Grazie per avermi segnalato di questa cosa, sinceramente non pensavo ci fosse questo problema delle pagine ombre e grazie mille per averlo sistemato :-). A me piace questo nome "pagine ombre" che hai dato e ci sta pure in questo caso, vediamo se si trovano altre da sistemare :-). :::::::Ho guardato la [[Pagene Prengepále]] e confermo che in effetti, è salito il numeratore a 9.340 senza che si dovessero creare delle nuove voci (!). :::::::Buon wikilavoro carissima!!! ;-) --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 09:31, 2 Ott 2023 (CEST) == Translation request == Hello. Can you translate and upload the article [[:it:Laacher See]] in Tarantino Wikipedia? Yours sincerely, [[Utente:Multituberculata|Multituberculata]] ([[Discussioni utente:Multituberculata|'ngazzaminde]]) 11:14, 12 Sce 2024 (CET) :Cià (Hello) and good evening {{ping|Multituberculata}}! Sorry for the late reply. :Yes, for me it's ok :-). Just give me a few days to write the article and I will let you know when it's done and published here at Tarantino Wikipedia :-). :In case you are interested to help with other Germany-related articles here at Tarantino Wikipedia, there are a few articles listed at [[:Categoria:Germanie]]. You can help by updating the number of inhabitants statistics and adding the newer {{tl|Divisione amministrative}} template for some cities/villages and/or adding the following sections: :* "Otre pruggette" with {{tl|Interprogetto}} :* "Collegamiende fore a Uicchipèdie" (External links) with {{tl|Collegamenti esterni}} and {{tl|Condrolle de autorità}} (authority control). :Kind regards and have a great evening! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 22:37, 14 Sce 2024 (CET) ::Thank you very much for the new article! [[Utente:Multituberculata|Multituberculata]] ([[Discussioni utente:Multituberculata|'ngazzaminde]]) 17:15, 19 Sce 2024 (CET) :::{{Ping|Multituberculata}} You are welcome, It is indeed an interesting article :-)! Have a great evening and see you next time! --[[Utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#009246;">'''S4b1nuz'''</span> <span style="color:#CE2B37; font-family:futura">'''ᴇ.656'''</span>]]<sup>[[Discussioni utente:S4b1nuz E.656|<span style="color:#006AA7">''(SMS)''</span>]]</sup> 23:44, 20 Sce 2024 (CET) == Notice of expiration of your sysop right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "sysop" (Amministrature) will expire on 2025-05-03 07:57:34. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utente:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discussioni utente:Leaderbot|'ngazzaminde]]) 21:44, 26 Abb 2025 (CEST)</div> == Ti ho inviato un'e-mail == @[[Utente:S4b1nuz E.656|S4b1nuz E.656]] Ciao caro S4b1nuz E.656! Ti ho inviato un'e-mail con una richiesta che ho fatto lì. Puoi visualizzarla e completarla, per favore? Grazie [[Utente:GennVekk|GennVekk]] ([[Discussioni utente:GennVekk|'ngazzaminde]]) 11:28, 11 Ott 2025 (CEST) cv1h4y0ganqnybidd5k62nynobbdnp0