Wikipedia roa_tarawiki https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le MediaWiki 1.47.0-wmf.8 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria Portale 'Ngazzaminde d'u Portale TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Motele 0 6547 151941 151483 2026-06-27T02:31:28Z InternetArchiveBot 10009 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 151941 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrative |Nome=Motele |Panorama=Chiesa Madre 2.jpg |Didascalia= |Bandiera=Flag_of_Mottola.png |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Pugghie |Divisione amm grado 2=Tarde |Amministratore locale=Giampiero Barulli |Partito=[[cendresinistre]] |Data elezione=07/05/2012 |Data istituzione= |Latitudine gradi=40 |Latitudine minuti=38 |Latitudine secondi=0 |Latitudine NS=N |Longitudine gradi=17 |Longitudine minuti=2 |Longitudine secondi=0 |Longitudine EW=E |Altitudine=386 |Superficie=213.96 |Note superficie= |Abitanti=16152 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens2014gen/index.html Date Istat] - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2014. |Aggiornamento abitanti=28-02-2014 |Sottodivisioni=[[San Basilio, Motele|San Basilio]] |Divisioni confinanti=[[Alberobbelle]] (BA), [[Castellaneta]], [[Gioia d'u Colle]] (BA), [[Martina Franghe]], [[Mazzafre]], [[Noci]] (BA), [[Palascianidde]], [[Palasciane]] |Codice postale=74017 |Prefisso=[[099 (prefisso)|099]] |Fuso orario=+1 |Codice statistico=073019 |Codice catastale=F784 |Targa=TA |Zona sismica=3 |Gradi giorno=1644 |Diffusività= |Nome abitanti=mottolese |Patrono=[[San Tummase Becket]] |Festivo=29 decemmre |PIL= |PIL procapite= |Mappa=Map of comune of Mottola (province of Taranto, region Apulia, Italy).svg |Didascalia mappa=Posizione de Motele a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde |Sito=http://www.comune.mottola.ta.it/ }} '''Motele''' (in [[lenga tagliàne|tagliàne]] '''Mottola''') éte 'nu comune [[Itaglie|tagliáne]] de 16.341 crestiáne<ref name="ISTAT">[https://web.archive.org/web/20181001120520/http://www.demo.istat.it/bilmens2014gen/index.html Date Istat] - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2014</ref>, d'a [[Provinge de Tarde]] jndr'à [[Pugghie]]. Se iacchie sus a 'na colline (387 [[m s.l.m.]]). Jè ppure comunemende chiamate 'a ''Spie d'u Ionie'' o ''de le Pugghie''. Stu nome l'ha state date pa posizione sciugrafeche strateggeche; infatte, da certe punde d'a cetate jè possibbele 'ndrucà tutte 'u panorame d'u [[gurfe de Tarde]]. == Sciugrafije fiseche == {{'Ndruche pure|Sciugrafije d'a Pugghie}} {{quote|Da l'alte d'a vette uarde, cumme da 'na granne balcone apirte, 'u splendore azzurre d'u gurfe de Tarde. 'U viaggiatore ca passe da lundàne, 'ndruche sus a 'u colle ca se 'nzippe sus a pianure larije, le cose vianghe soje e a fiche. 'A dicene, 'a spie de le Pugghie. |lingua=roa-tara|Michele Lentini|Da l'alto de la vetta guarda, come da un grande balcone aperto, lo splendore azzurro del golfo di Taranto. Il viaggiatore che passa di lontano, scorge sul colle che si eleva sulla vasta pianura, le sue case bianche ed appollaiate. La dicono, la spia delle Puglie|lingua=it}} [[File:Murge mappa antica.jpg|thumb|left|250px|[[Murge]] meridionale]] Motele, se iacchie jndr'à vanne sud d'a [[Murge]], nasce sus a 'na colline de 387&nbsp; [[m s.l.m.]], 'nguèdde a 'u [[Mare Ionio]]. 'U territorie sue parte da 70 m s.l.m. de altezze minime e spicce 'mbonde a 506 m s.l.m. de altezza massime. 'U territorie comunale confine a nord cu [[Noci]], a nord-ovest cu [[Gioia d'u Colle]], a nord-est cu [[Alberobbelle]] e [[Martina Franghe]], a ovest cu [[Castellaneta]] e a sud-est cu [[Mazzafre]], a sud cu [[Palasciane]] e [[Palascianidde]]. 'A superficia soje jè de 292,33&nbsp;km² ca signifeche ca 'u comune stè a 'u 42° poste d'a classifeche de le [[Prime 100 comune tagliàne pe superficie|comune tagliàne cu 'a cchiù granne estenzione territoriale]]. 'U territorie de Motele jè caratterizzate da 'a presenze de [[Gravine, geologgije|gravine]], de vosche (de [[pine]] o de [[quercie]]) e pure de zone cu [[macchie mediterranèe]] spondanèe. === Clime === 'A distanze vecine da 'u mare (cchiù o mene 10&nbsp;km da 'u [[Mare Ionio|Ionio]]) tène 'u clime cavede, pure ca 'a cetate se iacchie sus 'a colline. 'A temberature medie, jè atturne a le 8-9&nbsp;°C jndr'à 'u periode invernale, pe pò passà a 22-25° jndr'à quidde estive, cu minime termice jndr'à le nuttate invernale ca scennene pure sotte a le 2° e cu massime de 26°-32° jndr'à le pomerigge de aguste. Jndr'à tabbelle de sotte avènene repurtate le valore medie ca se reggistrane jndr'à l'[[Arche Ioniche tarandine]], d'u quale pure 'u territorie de Motele ne face parte<ref>{{cita web|http://www.biopuglia.iamb.it/agroecologia/web2663.htm|Climatologgie de l'Arche Ioniche Tarandine|30-03-2009}}</ref>: {{ClimaAnnuale | nome = <!-- Se non indicato, apparirà "Mese" --> <!-- Temperature massime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | tempmax01 = 11.8 <!-- Se non vuoi far apparire la riga, non mettere il dato qui --> | tempmax02 = 12.8 | tempmax03 = 14.9 | tempmax04 = 18.3 | tempmax05 = 23.1 | tempmax06 = 27.5 | tempmax07 = 30.4 | tempmax08 = 30.5 | tempmax09 = 26.5 | tempmax10 = 21.4 | tempmax11 = 16.8 | tempmax12 = 13.4 <!-- Temperature minime mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in °C), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | tempmin01 = 4.6<!-- Se non vuoi far apparire la riga, non mettere il dato qui --> | tempmin02 = 4.9 | tempmin03 = 6.5 | tempmin04 = 8.7 | tempmin05 = 12.5 | tempmin06 = 16.4 | tempmin07 = 19 | tempmin08 = 19.2 | tempmin09 = 16.5 | tempmin10 = 12.8 | tempmin11 = 9.0 | tempmin12 = 6.2 <!-- Piovosità totali mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in mm), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | pioggia01 = 59<!-- Se non vuoi far apparire la riga, non mettere il dato qui --> | pioggia02 = 58 | pioggia03 = 54 | pioggia04 = 36 | pioggia05 = 33 | pioggia06 = 23 | pioggia07 = 22 | pioggia08 = 23 | pioggia09 = 37 | pioggia10 = 73 | pioggia11 = 73 | pioggia12 = 63 <!-- Umidità percentuali medie mensili (numero anche con cifre decimali, misurato in %), da gennaio (01) a dicembre (12) --> | umido01 = 77.8<!-- Se non vuoi far apparire la riga, non mettere il dato qui --> | umido02 = 76.6 | umido03 = 75.4 | umido04 = 72.9 | umido05 = 70.2 | umido06 = 65.7 | umido07 = 61.8 | umido08 = 63.6 | umido09 = 70.0 | umido10 = 76.0 | umido11 = 78.9 | umido12 = 78.9 }} * [[Classificazione climateche]]: zone D, 1715 GG == Storie == {{'Ndruche pure|Storie d'a Pugghie}} {{Nota |titolo=Le origgene d'u nome |contenuto= Non ge se onne certezze sus a l'origgene d'u nome d'a cetate; onne state penzate 'nu sacche de ipotesi, 'mbrà le quale 'a derivazione da "motta" ("alture"). Le grafìe storeche documendate e accertate sonde "Motula" (latine), jndr'à tiembe cchiù vecine "Motola" e spicciane "Mottola" (IT). }} [[File:Palazzo comunale Mottola di notte.jpg|thumb|left|200 px|'U palazze comunale de notte]] 'A colline de Motele ave 'ndrucate 'u territorie sue e l'agglomerate urbane inderessarse de frequandaziune umane costande accumenzanne da 'a [[preistorie]], cumme ave demostrate l'acchiamende, jndr'à 'u [[1899]], de 'nu ropostiglie de bronze ca risalivane a l'[[Età d'u Firre]]. 'A presenze umane sus 'a colline duranne'u I millennie n.C. se ave da 'na collezzione de bronze (osce a die stipate jndr'à 'u Musèe Nazionale de Tarde) recuperate jndr'à 'u 1899, duranne 'u scave de le fondamende de Palazze D'Onghia (osce a die 'mbrà vie Mazzini e vie D'Acquisto)<ref>[https://web.archive.org/web/20120616125757/http://www.viaggiscoop.it/diari_di_viaggio/europa/italia/diario_di_viaggio_italia_3488.ashx viaggiscoop.it - Retorne a Motele]</ref>. Avenìe distrutte jndr'à 'u [[1102]] pe colpe d'u malgoverne d'u cangelliere tarandine Muarcaldo. Pe l'età medievale, 'a prima fonde scritte appartene a le prime decennie de l'[[XI sechele]] e face riferimende 'a fondazione d'u ''castellum'' de Motele da vanne d'u catapane [[Basilio Boioannes]], in funzione strateggeche-militare andisaracene<ref>[https://web.archive.org/web/20120616125757/http://www.viaggiscoop.it/diari_di_viaggio/europa/italia/diario_di_viaggio_italia_3488.ashx viaggiscoop.it]</ref>. Duranne 'a dominazione normanne resulte già sede vescovile e rumane 'nzigne a 'u [[1818]], quanne avenìe soppresse pe effette d'u Congordate nuève 'mbrà [[Papa Pio VII|Pio VII]] e [[Ferdinando I de le Doje Sicilie|Ferdinando I de Borbone]] e aggregate a [[Castellaneta]]. Pò s'acchiò sotte 'a dominazione sveve, angioine e aragonese. Jndr'à 'u [[1653]], cu atte rogate da 'u notare Giuanne Jangele Durante de [[Napule]], 'u feude de Motele avenìe vennute a Frangische Caracciolo VII duche de Martine, a 'a quale casate rumanìe sottomesse 'mbonde a le legge eversive de le feude d'u [[1806]]. Cu 'a restaurazione, Motele seguì le vicende probbie d'u Risorgimende nazionale, suffrìe l'azione eversive d'u brigandagge e partecipò a 'u processe de riorganizzazzione politeche-sociale, pu proficue raggiungimende de 'na nova fisionomije amministrative, economeche e culturale. === Simbole === Motele tenève 'nu stemme ggià da 'u [[Medioeve]] e già da 'u [[1102]] ere signate sus 'a porte prengepàle d'a cetate. Stu simbole avenìe ausate 'mbonde a 'u [[1814]]. 'Nu terramote forte forte, arrevate jndr'à nuttate d'u [[16 scennare]] [[1818]] facìe scuffulà totte 'a strutture d'a Porta Granne e 'u mannò in rovine. 'U stemme rappresende 'na torre cu doje acidde gnure, appollaiate in posizione frondale sus 'a merlature. 'A torre simbolegge 'a fortezze e l'origgene andichissime de Motele, invece l'acidde volene ccu significhescene prosperità e furtune. Da 'u [[1881]] 'u stemme avène ausate da 'u Comune cumme suggelle de le uffice. 'U gonfalone d'u Municipie 'u reporte 'mbrà 'u russe e 'u vianghe de le bande sue, a 'u cendre, sotte 'na corone marchesale. 'U diritte de fà ause d'u stemme de osce a die ha state recanusciute a'u Comune de Motele cu Decrete d'u Cape d'u Guverne - Prime Ministre Segretarie de State - in date [[8 marze]] [[1934]]. 'A descrizione, repurtate jndr'à 'u stesse Decrete jè 'a seguende: {{quote|"D'azzurre, a 'a torre merlate d'ore aperte e finestrate de gnure e sormondate da doje corve approndate sus a doje merle de fore. Ornaminde de fore d'u Comune|lingua=roa-tara||"D'azzurro, alla torre merlata d'oro aperta e finestrata di nero e sormontata da due corvi approntati e poggiati sui due merli esterni. Ornamenti esteriori da Comune"|lingua=it}} == Monuminde e luèche de inderesse == === Architetture releggiose === ==== Chiesere ==== * [[Chiesere de Sanda Marije Assunde, Motele|Chiesere Madre de Sanda Marije Assunde]] (XII sechele) * [[Chiesere d'a 'Mmaculate, Motele|Chiesere d'a 'Mmaculate]], dette ''<nowiki>'</nowiki>U Convende'' (XIII sechele) * [[Cappelle de l'Annunziate, Motele|Cappelle de l'Annunziate]] (XVI sechele) * [[Cappelle d'a Madonne de le Sette Lambade]] (cu affresche ca resalene a 'u XII sechele) * [[Chiesere d'a Beata Vergine d'u Carmele, Motele|Chiesere d'a Beata Vergine d'u Carmele]], dette ''<nowiki>'</nowiki>U Priatorie'' (XVIII sechele) * [[Chiesere d'a Beata Vergine d'u Rosarie, Motele|Chiesere d'a Beata Vergine d'u Rosarie]], dette ''<nowiki>'</nowiki>U Rosarie'' (XVIII sechele) * Chiesere de San Gesèppe Fatiatore (XX sechele) * Chiesere de San Pitre (XX sechele) * Chiesere de San Basilio Magne (XX sechele) * Chiesere d'u Sacre Core de Gesù (XX sechele) * [[Cappelle d'a Madonne de Costandinopoli]] (XVI sechele) * [[Cappelle de San Biagge, Motele|Cappelle de San Biagge]] (XII sechele) * Chiesere Cristiane Evangeliche Battiste (XX sechele) * Chiesere Cristiane Evangeliche Pendecostale (XX sechele) ==== Le Grotte de Die ==== Verse 'a fine d'u [[I Millennie]], soprattutte sotte 'u dominie [[Bisanzie|bizzandine]], grazie a l'influenze de le culte oriendale, jndr'à 'u territorie de Motele e jndr'àle zone atturne le releggiuse ausavane lassà le vestite e dedicarse a 'a preghiere. 'U releggiose normalmende se dedicave a 'u culte jndr'à monastere rurale piccinne, funnanne comunitate monastiche piccenne o, solitamende jndr'à certe grotte scavate pure a màne a nude. 'U fatte ca ste forme nuève de culte se spannevane e de le monestere piccinne se avìe soprattutte 'a dominazione [[normanne]]. Cu l'appogge d'a [[Chiesere cattoleche]] le cambagne pugghiese, 'mbrà le quale quedde motolese, afrondare 'na "ricattolicizzazzione", pe no lassà tracce de le culte e de le 'nfluenze d'a [[Chiesere cristiane ortodosse|Chiesere bizzandine]] ca cchiù nnande a 'nu [[scisme]] se devedìe da 'a Chiesere cattoleche. Nonostande 'a cacciate da le terre pugghiese, jndr'à 'u territorie de Motele e jndr'à le chiesere rupestre jè fortissime l'influenze architettoneche de [[Bisanzie]], jndr'à 'nu mode particolare jndr'à 'u culte de le immaggine sacre a 'u 'nderne de le cripte. Ste immaggine rappresendavane generalmende le sande. Fortunatamende, Motele stipe angore 'nu belle numere de ste [[cripte]]" o "temblie de culte". 'Mbrà le cripte cchiù 'mbortande arrecurdame chidde de: * [[Habitat rupestre de Motele#Chiesere de San Necole|San Necole]] * [[Habitat rupestre de Motele#Chiesere de Sanda Margherite|Sanda Margherite]] * [[Habitat rupestre de Motele#Chiesere de Sand'Jangele|Sand'Jangele]] * [[Habitat rupestre de Motele#Chiesere de San Gregorie|San Gregorie]] Jndr'à ste cripte angore osce a die stonne stipate 'nu sbuènne de affresche releggiose. === Architetture civile === ==== Cendre storeche ==== [[File:Arco Fanelli Mottola.jpg|200px|thumbnail|Part. cendre storeche: l'arche Fanelli]] 'U cendre storeche nasce jndr'à 'u core d'a cetate, 'a particolarità soje jè quedde de essere fatte prengepàlmende da case appettate de vianghe. 'U cendre storeche rappresende une de le luèche cchiù belle e cchiù 'mbortande da 'u punde de viste turisteche; apparte a 'nu sbuènne de vie, se ponne acchiaà chiazze piccenne, jndr'à le tiembe anfiche luèche de 'ngondre pe le crestiane d'u poste. 'A cchiù famose de ste chiazze jè "''Larje San Necole''". 'A chiazze pigghie 'u nome da l'andichissime convende de San Necole 'nzippate jndr'à prima colonizzazzione bizzandine. Otre chiazze piccene sò quedde de "''Larje Chiesere Madre''" ca 'nzigne a le [[Anne 1930|anne trende]] ospitave 'na granne cisterne (da 'a quale angore osce a die se pò 'ndrucà 'u perimetre origgenale) e "''Larije Mater Domini''". Otra caratteristeche piccenne d'u cendre storeche motolese jè 'u suggestive e storeche "''Arche Fanelli''", 'n'arche ca se iacchie jndr'à stradine ca se chiame uguale e resale a 'u [[XV sechele]] ca face comunicà doje isolate d'u cendre<ref>[http://www.comune.mottola.ta.it/index.php?option=com_content&task=view&id=110&Itemid=133 Comune de Motele - Cenne storece-turistece]</ref>. Jndr'à 'u cendre storeche, spicciane, se iacchiane quattre chiesere: 'a chiesere d'a 'Mmaculate Congezione, 'a chiesere d'u Carmele, 'a chiesere d'u Rosarie e 'a chiesere Matrice, de epoche d'u Dojecinde, ca face vedè 'nu 'mbiande spettacolare a ttre navate<ref>[https://web.archive.org/web/20120818060052/http://www.paesionline.it/puglia/mottola/da_visitare_mottola.asp paesionline.it]</ref>. Fore a 'u borghe andiche, ma sembre jndr'à 'u cendre d'u paese se iacchie 'a chiazza prengepàle, chiamate Chiazze XX Settemmre e 'u Palazze Municipale, costruite jndr'à 'u [[1887]] cu facciate in stile neoclasseche. 'A pavimendazione jè fatte da uette mosaice ottagonale ca fanne vedè avveneminde storece o leggendarie d'a cetate<ref>[http://www.comune.mottola.ta.it/index.php?option=com_content&task=view&id=110&Itemid=133 Comune de Motele - 'U Palazze Municipale e Chiazze XX Settemmre]</ref>. === Architetture militare === ==== Le mure greche ==== Jndr'à lò'estate d'u [[1995]] studie archeologgece reportane a 'a luce reste de grosse mure greche ca resalene a l'età [[ellenisteche]] ([[IV sechele n.C.]]). Chiste rappresendane 'u cchiù andiche e illustre monumende urbane motolese. 'A murature, tipicamende greche, ere formate da doje cortine de blocche de carpare belle squadrate, lunghe cchiù o mene 1,25 metre e ierte cchiù o mene 40-50 cendimentre e, chiandate cu attenzione a secche. 'U scope prengepàle de le mure ere quidde de difennere 'a cetate da le 'nvasore ca arrevavane a 'a colline. Le mure rivestivane pe cchiù o mene 1.600 metre totte l'[[acropoli]] motolese e, recendemende, le urteme indagginee archeologgeche stonne a demostrane ca 'n'alture accussì 'mbortande strateggicamende ere ggià javetate jndr'à prima metà d'u seconde millennie n.C. da popolazziune de culture protoappennineche e avere state ggià attivamende frequendate sie jndr'à l'Età d'u Bronze ca jndr'à quedde d'u Firre. === Site archeologgece === ==== 'U villagge rupestre de Petrusce ==== {{'Ndruche pure|Habitat rupestre de Motele}} [[File:Gravina Mottola.JPG|thumb|right|200px|Gravina jndr'à 'u territorie motolese]] [[File:Chiesa Rupestre San Nicola 3.JPG|thumb|right|200 px|Affresche ca rappresende 'a [[Deesis]] jndr'à chiesere de San Necole]] 'U territorie de Motele jè ricche assaije de gravine e de lame, disposte prengepàlmende a sud d'u cendre javetate. 'Mbrà le prengepàle gravine stonne chidde d'a Forcelle, de San Biagge, de Càpe Gavito e de Petrusce. Securamende quest'urteme jè 'a cchiù belle e 'a cchiù granne de tutte l'Arche Ioniche: se iacchie a sud-est d'u cendre javetate, andicamende jedde ha date repare a le vilità locale 'mbonde a l'XI-XII sechele. 'A gravine offre 'nu spettacole granne assaije grazie a 'a quandità de grotte, totte scavate a màne e quase totte comunicande 'mbrà lore, pure ce mise une sopra e l'otre cumme ce sonde tanda edifice. Jndr'à gravine sonde presende pure chiesere rupestre ricche de graffite. Jndr'à l'urteme anne a le margine d'a gravine onne state acchiate pure 'nu sbuènne de tracce de 'nzediaminde medievale. 'A lame de Petrusce jè longhe cchiù de 4&nbsp;km e vè da le pendice de Motele 'mbonde a [[Palasciane]], cu a l'inderne cchiù de dojecinde grotte, abitaziune, chiesere, chiaute medievale cullegate 'mbrà de lore da scalinate e sendiere<ref>[http://www.habitatrupestrepuglia.it/index.php?IDCanale=1&IDCanaleSub=1&IDCanaleSubSub=0&IDItem=100&ItemType=BC habitatrupestrepuglia.it - Villagge Rupestre de Petrusce]</ref>. Duranne 'a seconda uerre mondiale, le grotte d'u "villagge rupestre" de Petrusce onne state ausate cumme ripare da le surdate pulacche. 'A gravine de Petrusce jè percorse da 'nu "jume" piccinne ca jndr'à l'urteme anne s'ha quase assucate a cause d'a siccità, ma ca condinue angore osce a scorrere pure grazie a l'acque ca derive da 'u 'mbiande idriche de depurazione d'a cetate. === Aree naturale === ==== Le vosche ==== 'U territorie de Motele jè particolarmende caratterizzate da 'a presenze de zone voschive. Sò presende, 'nfatte, vosche pe cchiù o mene 5.800 ettare, 'u 30% d'a superficie comunale, urteme stuèzze d'a granne foreste che 'mbonde 'a fine d'u Uettecinde recoprive granne parte d'a [[Pugghie]] e d'a vicine [[Basilicata]]<ref>[http://www.viaggiareinpuglia.it/at/116/comune/319/it/Mottola-(Taranto) viaggiareinPuglia.it]</ref>. 'U comune presende jndr'à le vosche sue almene quattre tipe de [[querce]], 'u [[leccie]] (Quercus ilex), 'a [[roverelle]] (Quercus pubescens Willd), 'a Spinose (Quercus Coccifera o Calliprinos Webb) e 'u [[fragne]] (Quercus Trojana Webb), une de le querce cchiù rare presende jndr'à l'[[Itaglie]]. 'Mbrà le prengepàle vosche stonne chidde de Sand'Andonie, quidde de Lama Cupe e quidde de Burgensatiche. 'U vosche de Sand'Andonie, de probbietà d'u comune, nasce sus a dodice collinette ierte 'mbrà le 400 e le 460 [[m s.l.m.]]. Se iacchie jndr'à vanne nord-est d'a cetate, jidde se stenne pe cchiù o mene 520 ettare e jè 'nu vosche prevalendemende de [[querce]] de [[fragne]]. 'Mbrà 'a faune d'uvosche ste da segnalà 'a presenze de le [[cinghiale]], pure ce 'u numere lore jndr'à l'urteme anne s'ha avasciate, soprattutte pe colpe d'a cacce. 'U vosche de Lama Cupe, a nord d'a cetate, se iacchie jndr'à zone de Dolcemorse. Nasce sus a 'nu soprassuole de cchiù o mene 200 - 300 [[m s.l.m.]]. Pure stu vosche jè prevalendemende de querce, ma ste pure da segnalà 'a presenze de l'Acere minore. 'U vosche de Burgensatiche nasce sus a 'n'altepiane ca se iacchie a cchiù o mene 276 - 300 [[m s.l.m.]]. Pure jidde jè 'nu vosche prevalendemende de fragne, ma 'a caratteristeca prengepàle soje jè 'a notevole presenze de [[orchidee]] selvatiche. ==== 'A macchie mediterranèe ==== [[File:ChristianBauer flowering rosemary.jpg|thumb|right|130px|''Rosmarinus officinalis'' (Rosmarine)]] 'A [[macchie mediterranèe]] jè presende in granne parte d'u territorie de Motele, soprattutte jndr'à zone de le grotte e de le gravine. 'A macchie mediterranèe se presende sotte forme de boscaglie arbustive ca duranne l'arche de l'anne non ge perde maje 'a tanda veggetaziona soje e 'u culore caratteristeche. Particolare jè 'u paesagge ca se manifeste duranne 'a primavere quanne 'u territorie se ienghie de 'nu sbuènne de orchidee selvatiche. 'Mbortande pure 'a presenze d'u [[Rosmarinus officinalis|rosmarine]] ca caratterizze 'u paesagge pure cu 'u profume sue. == Suggettate == === Evoluzione demografeche === 'A stime d'a popolazzione motolese de le sechele passate jè possibbele da 'u [[XVI sechele]], quanne avenèrene istituite le reggistre ''cedularii''.<ref name=PopolazioneMottola>{{cita|P. Lentini|pag. 79-80 Abitanti in Mottola nel corso degli ultimi secoli - Valori dal 1532 al 1848}}</ref> {{Demografia/Motele}} === Etnie e minoranze furastire === A Motele risiedene 211<ref>[https://web.archive.org/web/20101223213119/http://demo.istat.it/strasa2010/index.html demo.istat.it]</ref> catedine furastire, pare a 'u 1,29% d'a popolazzione residende. Le nazionalità cchiù rappresendate sonde: * [[File:Flag of Romania.svg|20px]] [[Romanie]]: 47 * [[File:Flag of Albania.svg|20px]] [[Albanie]]: 28 * [[File:Flag of Morocco.svg|20px]] [[Marocco]]: 20 === Tradiziune e folclore === ==== Le rite d'a Sumàna Sande ==== {{'Ndruche pure|Confraternite d'u Carmine de Motele}} Assaije 'mbortande sonde lemanifestaziune releggiose legate a 'a ''Sumàna Sande'': quedde d'u sciuvedìe Sande cu 'a caratteristeche Adorazione de le Sepolcre da vanne de le "paranze", ca percorrene 'ngappucciate e a scazate le vie d'a cetate e, quedde de le prugessiune d'u venerdìe Sande e d'u sabbate Sande. Assaije suggestive jè 'a prugessione de le "Mistere" (tradiziunale statue ca raffigurane le scene d'a Passione de Cristo) ca se fanne 'a matine d'u sabbate Sande a cure d'a [[Confraternite d'u Carmine de Motele]]. === Releggione === [[File:Chiesa pentecostale Mottola.jpg|thumb|right|180 px|'A chisere cristiane evangeliche pendecostale]] 'A releggione cchiù pratecate a Motele jè quedde [[Cattolicesime|cattoliche]]. 'U comune appartene a 'a [[diocesi de Castellaneta]] e ha state in passate [[diocesi de Motele|sede de diocesi]]. Motele jè 'nu paese angore legate a le probbie tradiziune e devoziune releggiose: sus a tutte quedde de [[San Tommase Backet]], a 'u quale avène dedicate 'na manifestazione tiatrale ca ne arecorde 'u martirie. Otra releggione professate a Motele jè 'u [[protestandesime]]: 'a comunitate [[Battisme|evangeliche battiste]] je attestate da 'u [[1878]]<ref>''Comunità in cammino'', 1998.</ref>, invece quedde [[Pendecostalisme|pendecostale]] jè cchiù recende. Tutte e doje onne state dotate de edificie probbie de culte. Se iacchie, pure, 'na Sale d'u Regne d'a congregazione de le [[Testimune de Geova]] e 'na chiesere avventisteche. == Culture == === 'Struzione === [[File:Nuovo Liceo Scientifico Einstein Mottola.jpg|200px|thumbnail|right|'A sede d'u licèe sciendifeche "Einstein"]] Le istitute de 'struzione de Motele 'ngludene quattre [[scole de l'infanzie]] (doje de le quale pubbleche e e otre e doje parificate), doje [[Scole primarie|primeria]] e une [[Scole secondarie de prime grade|secondarie de prime grade]] articolate jndr'à doje strutture<ref>{{cita web|http://www.nonsolocap.it/puglia/63-mottola/33-scuole|nonsolocap.it/puglia/63-mottola/33-scuole}}</ref> Ste pure cumme sede 'u licèe scendifeche "Albert Einstein" e l'istitute tecniche professionale pe le servizie suggiale "M. Lentini" cu le indirizze chimiche-biologgeche, grafeche pubblicitarie e servizie suggiale. === Media === A Motele iesse 'u periodiche ''Motvula'' e ste pure 'a sede de ''Radio Farfalla''<ref>[http://www.radiofarfalla.it/home.htm Site web] de''Radio Farfalla''.</ref> === Cucine === 'A cucine motolese sende assaije d'a posizione sciugrafeche bbone e ave accussì putute benificià de le 'nfluenze culinarie de totte le provinge pugghise. Le piatte storece de stu paese sonde: le minestre de [[legume]] cotte jndr'à tielle de terracotte chiamate pignate, le fafe cotte fresche cumme 'a zuppe o seccate e pò cotte pe fa assè 'nu purè da leccarse le mustazze da accumbagnà cu verdure selvatiche. Stu piatte jndr'à 'u dialette locale se chiame "fêfe e fògghie" (in tar. "fafe e fògghie") o "'ngrapiête". 'U purè de fafe avène pure accumbagnare da alie e peperusse frisciute. 'U piatte tipeche dumenecale jè 'u suche de carne fatte cu le braciole (fettine de carne ca avènene condite cu agghie, petrusine, furmagge e, a seconde de le guste, pepe o peperongine; pò avènene arruvugghiate e achiuse cu 'nu spiedine de firre) de cavadde o de ciucce, ausate pò pe condì le [[chianghiaredde]]. 'N'otre formate tipeche de paste sò le cavatidde; 'nzieme a le chianghiaredde, lore avènene fatte a mane cu 'nu 'mbaste de farine de semole e acque tiepide. 'A realizzazzione de sta paste avène cu l'aiute de 'nu curtidde. Le chianghiaredde o le cavatidde se ponne pure condì cu 'u cavole e 'u pane grattate frisciute jndr'à l'uegghie d'alie (“mùgnele e meddìchele”) o cu le cchiù famose cime de rape, 'nzapurite da 'nu soffritte de uegghie peperongine e alice salate. Jndr'à 'u periode de Natale e de Pasche sò presende assaije piatte tipece. A Natale, pe esempie, avènene preparate "li scartagghiête" (in tar. le [[carteddate]]), strisce fine fine de 'nu 'mbaste a l'uegghie ca avènene pò arruvugghiate e frisciute, pò avènene 'nzaporite cu miele a le mille fiure. Cu 'u stesse 'mbaste avènene fatte de le palline, ca avènene frisciute pure lore e condite, chiamate "purcîdde" (in tar. [[sanacchiudere]]). Otre doce tipece d'u Natale sò: le biscotte chiamate "bastune de S. Gesèppe" e le pettole cu 'u zucchere. Jndr'à stu periode se ponne gustà pure le focaccine fritte sus a le quale avène spalmate 'na ricotte fermendate chiamate "ricotta forte". Le doce tipece d'a Pasche sò le taradde cuperte da 'na glasse fatte de zucchere e sucche de limone: "lu sceléppe" (in tar. 'u scileppe"). 'A focaccie tipiche motolese jè quedde farcite cu [[Allium porrum|porre]] (in dialetto locale: “spunzêle”) ca avène preparate jndr'à determinate periode de l'anne. === Personalità legate a Motele === * [[Glicerio de Persona]] (XIII sechele), feudatarie e signore de Motele, Casale S. Pitre in [[Galatina]], [[Soleto]] e [[Ceglie Messapeche]] * [[Biagge Andonie Copeti]] vescove de Motele * [[Oronzo Mario Scarano]] ([[1847]] - [[1901]]), combosetore e direttore d'orchestre * [[Caitane Semeraro]] ([[1848]] - [[1923]]), [[Rettore d'a Sapienza|rettore de l'Università La Sapienza de Rome]] * [[Luigge Mastrangelo]] ([[1975]]), pallavoliste d'a [[Piemonte Volley|Bre Banca Lannutti Cuneo]] * [[Giuanne D'Onghia]] ([[1963]]), allenatore de [[pallavvole]] * [[Ugo Sansonetti]] ([[1919]]), atlete, specialità [[atletica leggere]] Master Indoor * [[Necole Legrottaglie]] ([[1976]]), calciatore * [[Andonelle Palmisano]] ([[1991]]), atlete specializzate jndr'à marce === Avveneminde === * ''<nowiki>'</nowiki>A Passione Vivende'' se face 'a sere d'a dumeneche de le Palme, fore a 'u suggestive sanduarie d'a Madonne d'u Carmine * ''Esposizione nazionale canine - C.A.C.'' (jndr'à 'u mese de [[abbrile]]). 'U Gruppe Cinofile Joniche organizze 'n'esposizione nazionale canine jndr'à Chiazzale Di Vittorio. * ''<nowiki>'</nowiki>U Festivàl 'Ndernazionale d'a Chitarre'' (jndr'à 'u mese de [[luglie]]) d'a durate de dece sciurne, jè 'n'appundamende fisse d'u cartelle estive d'a cetate de Motele. Stu avvenimende propone congerte de chiatarre o ''ensemble'' cu chitarre jndr'à le diverse genere musecale: [[musèche classiche]], [[new age]], [[rock]], [[country]], [[jazz]], [[flamenco]] e [[fusion]]. Jndr'à sta manifestazione, ca prevede cumme serate inaugurale 'na serie de congerte - ''serenate'' pe le chiazze d'u cendre storeche, se face 'nu congorse 'mbrà chitarriste ca avènene da ogne angole d'u munne e 'nu master class tenute da esperte. * ''Motele A.D. 1102: L'assedie'' (mese de [[settemmre]]) jè 'na rappresendazione storeche ca ripropone l'assedie subbite da 'a cetate de Motele jndr'à 'u [[1102]] (non accertate storecamende). * ''<nowiki>'</nowiki>A sagre d'a care a 'u furnelle'' jndr'à 'u mese de [[aguste]], normalmende se face jndr'à Chiazze Plebbiscite jndr'à prima dumeneche d'u mese. * ''Mostre 'Ndernazionale de petture - Artiste a Combronde'' ( da 'u [[24 dicemmre]] a 'u [[6 scennare]]) jè 'na mostre de arte figurative e plasteche * ''Presepe vivende'' ([[23 dicemmre]] - [[5 scennare]]). * ''Feste de San Gesèppe'' ([[19 marze]]) jè 'na feste ca se face jndr'à 'u quartiere S. Gesèppe vecine a l'omonime chiesere, cu 'u tradizionale appizzecamende d'u fanove e 'a preparazione de le cicere arrustute, mangiate apprisse 'a solenne celebbrazione eucaristeche. * ''SPUC - Sumàne de Preghiere pe l'Aunità de le Cristiane'' (da 'u [[18 scennare|18]] a 'u [[25 scennare]]) cu celebbrazziune liturgeche, anemate da letture e cande jndr'à cendralità d'a predicazione d'a Parole, e mumende de studie-combronde, vecine 'a chiesere cristinae evangeliche battiste e, alternativamende, jndr'à le parrocchie presende sus a 'u territorie. Jndr'à l'urteme anne le 'ngondre se onne fatte pure jndr'à otre parrocchie 'nzeccate 'a diocesi de Castellaneta. === Museche === So presende tre gruppe de museche folcloristeche, ''Motl la fnodd'' (iscritte a 'a Federazione Tagliàne Tradiziune Popolare - [https://web.archive.org/web/20120329174748/http://www.motllafnodd.it/ www.motllafnodd.it]), ''Il Canzoniere mottolese'' (tar. 'U Canzoniere Motolese) (associate a 'a F.A.F.It. - Federazione Associaziune Folkloriche Tagliàne)<ref>[https://web.archive.org/web/20090607074051/http://www.canzonieremottolese.it/index.php canzonieremottolese.it - Ce sime]</ref>, ca cu le lore spettacole e le lore ricerche musecale mandenene vive 'a storie locale attraverse 'a presendazione de le figure tipeche e de le ''personagge'' d'a culture contadine, le mode de dicere e, naturalmende, 'u dialette motolese; e le ''Terraròss'' ca jndr'à 'u luglie 2011 onne ricevute 'a nomene de gruppe folcloristeche ufficiale d'a [[Provinge de Tarde]]. == Sciugrafije andropeche == === Fraziune === ==== San Basilio ==== {{'Ndruche pure|San Basilio, Motele}} [[San Basilio, Motele|San Basilio]] jè 'na frazione de Motele, punde strateggeche pe le scambie commerciale 'mbrà 'u versante [[Ioniche]] e 'u versande [[Adriatiche]] e 'mbrà l'Ierta Murge e 'u [[Salènde]]. Aqquà nasce 'a zone industriale de Motele, ma è 'mbortande pure pu settore agro-zootecniche. De rilieve jè pure 'a voscosità d'a zone: se iacchie 'u vosche de Dolcemorso, comboste soprattutte da [[querce]] ( 4 de le 10 specie differende de querce pugghise se iacchiane jndr'à stu vosche). Certe massarie ca fanne parte d'u comune de Motele sonde:<ref>{{cita web|http://www.homofelix.it/socciv/Umanesimo/Masserie.htm|homofelix.it/socciv/Umanesimo/Masserie|07/05/2009}}</ref> * Acquagnora * Belvedere * Chiancarello * Massaria rosse * Monaci * Terzi * Perrini == Economije == {{'Ndruche pure|Economije d'a Pugghie}} 'Mbortande assaije jè 'u settore agro-alimendare, ca pò appuggiarse sus a 'na bbona produzione agricole: ulive, uve da tavole e da vine, agrume, ortagge. 'A reperibbilità de ottime prodotte alimendare, aunite a 'na tradizione culinarie cendenarie, fanne d'u settore d'a ristorazione 'mbrà le cchiù 'mbortande e fiorende de l'economije cetadine. A quiste vè pure aunite 'nu recende sviluppe de le servizie ricettive ca stonne e rilangiane 'u turisme. Assaije sviluppate sò l'artiggianate e 'u settore commerciale, mendre jè in piene sviluppe 'u settore 'ndustriale, d'u quale 'a produzione de infisse in [[legne lamellare]] jè 'u motore: acchiane 'nfatte sede jndr'à 'u territorie comunale 'nu sacche de imbrese leader jndr'à 'u settore a levèlle nazionale. 'Nfatte uteriore pregge a 'u sviluppe economeche d'a cetate jè date da 'a nova zone industriale nate jndr'à frazione de San Basilio addò acchiane sede 'nu sacche de industrie de diverse settore cumme: ecologgie, meccaneche, tessile, distillazzione, lavorazione d'u legne, granne distribbuzzione etc. 'A zone industriale se iacchie jndr'à 'na zone strateggeche, a sole 500 metre da 'u svingole autostradale de Motele/Castellaneta, pò se iacchie a mene de 2&nbsp;km da 'a S.S. 100 ca colleghe [[Bare]] a [[Tarde]]. Otra potenzialità jè date da 'a facile percorrenze pe raggiungere sie 'u puèrte commerciale de [[Puèrte de Tarde|Tarde]] ca l'[[Aeropuèrte de Bare-Palese]]. == Infrastrutture e trasporte == [[File:Taranto mappa.png|thumb|right|225px|Collegaminde d'a Provinge de Tarde]] === Strade === Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da ([http://www.mapquest.com/maps/map.adp?searchtype=address&formtype=address&latlongtype=degrees&latdeg=40&latmin=24&latsec=0&longdeg=17&longmin=34&longsec=0&zoom=5 vide]): * [[File:Italian traffic signs - autostrada.svg|24px|Autostrade]] [[Autostrade A14, Itaglie|Autostrade A14]] [[Bologne]]-[[Tarde]] (barriere de [[Mazzafre]]) da e pe l'[[Itaglie settendrionale]] * [[File:Italian traffic signs - autostrada.svg|24px|autostrada]] [[Autostrada A14, Itaglie|Autostrada A14]] [[Bologne]]-[[Tarde]] (uscite de Castellaneta-Motele) * [[File:Italian traffic signs - strada extraurbana principale.svg|24px|Superstrade]] [[Strade statale 7 Appia|S.S. 7 Appia]] da e pe [[Brinnese]] * [[File:Italian traffic signs - strada extraurbana principale.svg|24px|Superstrade]] [[Strade statale 100 de Gioia d'u Colle]] da e pe [[Bare]] - [[Palasciane]] === Ferrovie === Motele non ge ave de 'na stazione ferroviarie jnr'à 'u paese; 'a stazione cchiù vecine ca se chiame [[Stazione de Palasciane-Motele|''Palasciane-Motele'']] se iacchie a quacche km d'a cetate. Le staziune ferroviarie cchiù vecine de 'na certa 'mbortanze sonde: [[Gioia d'u Colle]] ([[Bare]]), lundane cchiù o mene 20&nbsp;km, e [[Tarde]], lundane cchiù o mene 27&nbsp;km. === Aeropuèrte === L'[[Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie|Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta"]] face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter. Le aeropuèrte cchiù vecine sonde: *[[Aeropuèrte de Bari-Palese|Aeropuèrte 'ndernazionale de Bari "Karol Wojtyla"]]; *[[Aeropuèrte de Brinnese-Casale]]. == Amministrazione == {{ComuniAmministrazione |NomeSindaco=Luigge Pinto |DataElezione=07/05/2012 |partito=[[centro-sinistra]] }} === Amministraziune precedende === {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec | | |Paolo Giannuzzi |[[Partito Comunista Italiano|PCI]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec | | |Vito Impedovo |[[Partito Comunista Italiano|PCI]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec |[[1986]] |[[1990]] |Gesèppe De Bello |[[Partito Comunista Italiano|PCI]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec |[[1990]] |[[1993]] |Pitre Scarano |[[Democrazia Cristiana|DC]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec |[[1993]] |[[2001]] |Diego Ludovico |[[Partito Democratico della Sinistra|PDS]]/[[Democratici di Sinistra|DS]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec |[[2001]] |[[masce]] [[2002]] |Giuanne Battiste Esposito |[[Centro-sinistra]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec |[[26 masce]] [[2002]] |[[6 masce]] [[2012]] |Giuanne Quero |[[Centro-destra]] |[[Sinnache]] | }} {{ComuniAmminPrec |[[7 maggio]] [[2012]] |''in careche'' |Luigge Pinto |[[Centro-sinistra]] |[[Sinnache]] | }} {{clear}} === Otre 'mbormaziune amministrative === ==== Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine ==== Motele jè sede d'a [[Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine]] ca combrenne 9 comune d'a provinge de [[Tarde]]. Da 'u [[8 scennare]] [[2009]], però, 'a Comunitate Mundane ha cessate de esiste pe pò essere riaperte 'u [[25 aguste]] 2009 apprisse a 'na sendenze d'a Corte Costituzionale, sus a 'nu recorse d'a Reggione [[Veneto]], ca ave annullate 'a Legge Finanziarie ca ne avere decreate 'u scioglimende<ref>[http://www.laterza.org/Agenda/news.asp?ID=2160 www.laterza.org]</ref>. Motele osce a die trase jndr'à le comune ca fanne parte d'u Parche de le Gravine. ==== GAL - Luèche d'u Mito ==== Motele face parte d'u [[Gruppe de azione locale|Gruppe de Azione Locale]] (G.A.L.)”Luèche d'u Mito”<ref>[http://www.luoghidelmito.it/2000-2006/chisiamo.asp Site ufficiale GAL - Luèche d'u Mito]</ref>. 'Na suggettate consortile a responsabbilità limitate ca promuove 'u sviluppe de le Comune d'u versande occidendale d'a [[Provinge de Tarde]]. == Sport == 'Mbrà le suggettate cchiù 'mbortande jndr'à 'u panorame sportive motolese, stonne: [[File:Stadio Chiappara Mottola.JPG|right|200 px|thumb|Stadie Comunale T. Chiappara]] * 'A squadre de ballone ''A.S.D. Mottola'', ca scioche jndr'à 'u girone B d'a [[Promozione, ballone|Promozione Pugghiese]] * 'A squadre de ballone d'u ''Mottola United'', ca scioche jndr'à 'u cambionate de [[Seconda Categorije]] - girone pugghiese * 'A squadre de pallavvole maschile "Volley Motula", ca scioche jndr'à [[Serie B2, pallavvole maschile|Serie B2]] - girone pugghiese * Le squadre de pallacanestre maschile "A.S.D. San Giovanni Bosco" e "New Sporting Mottola", ca sciocane tutte e doje jndr'à promozione * Stè a Motele 'na Scole de Aikido affiliate a l'Aikikai d'Itaglie<ref>[https://web.archive.org/web/20120509234345/http://www.aikikai.it/ aikkai.it]</ref> === 'Mbiande sportive === * [[Stadie Tonine Chiappara|Stadie Comunale "Tonine Chiappara"]] == Record d'u Munne == * A Motele onne state realizzate doje avveneminde ca onne trasute jndr'à 'u [[Guinness de le primate]]: 'u [[7 aguste]] [[2004]] cinde e cinde de volondarije onne realizzate 'u panine farcite cchiù luènghe d'u munne (634,50&nbsp;m); l'estate successive ha state invece realizzate 'a focacce cchiù granne d'u munne (297,43&nbsp;m<sup>2</sup>), cotte jndr'à 'nu furne a legne realizzate apposte apposte pe l'avvenimende.<ref>[http://www.mappeditalia.it/default.asp?id=5&opr=5&content=778&mnu=9 mappeditalia.it]</ref> == Gallerie fotografeche == <gallery> File:Torre orologio Mottola.jpg|Torre d'u Rrelogge File:campanile_chiesa_madre.jpg|Facciate posteriore d'u cambanile d'a chiesere madre File:Interno Chiesa Madre Mottola.jpg|'Nderne d'a chiesere madre File:mura_di_cinta.jpg|Mure andiche de cinde File:particolare_del_centro_storico.jpg|Particolare d'u cendre storeche File:Vicolo centro storico Mottola.jpg|Vicole d'u cendre storeche File:Beata Vergine del Carmelo, prospetto originario (Mottola).jpg|Prospette origgenarie d'a chiesere d'u Carmele File:il_calvario.jpg|'U Calvarije File:municipio_mottola.jpg|Palazze ducale sede d'u municipie File:Masseria Salatino Mottola.jpg|Massarie Salatino File:Chiesa pentecostale Mottola.jpg|Chiesere cristiane evangeliche pentecostale File:Chiesa San Basilio Magno Mottola.JPG|Chiesere de San Basilio Magno File:Chiesa Rupestre San Nicola 1.JPG|Affresche jndr'à chiesere rupestre de San Necole File:La gravina di Petruscio e le Grotte di Dio 1.JPG|'A gravine de Petrusce </gallery> == Bibbliografije == * Pascale Lentini, ''Storia della Città di Mottola'', Motele [[1978]] == 'Ndruche pure == * [[Prime 100 comune tagliàne pe superficie]] * [[Confraternite d'u Carmine de Motole]] * [[Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine]] * [[Diocesi de Motele]] * [[Valle d'Itrie]] * [[Terre d'Otranto]] * [[Murge]] * [[Carsisme]] * [[Gravine, geologgie|Gravine]] * [[Arche Ioniche tarandine]] * [[Monde Sand'Elia, Mazzafre|Monde Sand'Elia]] * [[Dialètte tarandine]] == Otre pruggette == {{Interprogetto|wikt=Mottola|commons=Category:Mottola|etichetta=Motele}} == Collegaminde fore a Uicchipèdie == * {{Dmoz|World/Italiano/Regionale/Europa/Italia/Puglia/Provincia_di_Taranto/Località/Mottola}} * [http://www.comune.mottola.ta.it Site ufficiale d'u comune de Motele] * [http://sabatosantomottolese.splinder.com/ 'A Sumàna Sande a Motele] * [http://www.mottolafestival.com/ Festival 'Ndernazionale d'a Chitarre] * [https://web.archive.org/web/20170810123401/http://www.artistiaconfronto.it/ Site d'a manifestazione pittoriche "Artisti a Confronto"] == Note == <references/> {{Provinge de Tarde}} {{Arche Ioniche tarandine}} {{Area Vasta Tarandine}} [[Categoria:Comune d'a provinge de Tarde]] [[Categoria:Comune d'a Pugghie]] letshl8zao73td9vgc4ao0ww1ch03w4