Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.10 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 102 45956 151057 150999 2026-07-12T19:50:45Z TiberiuFr25 11409 legături 151057 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = P }} ==Volume== * ''Probleme de bază ale României'' (1944, București, Editura Socec; ed. II, Socec, 1945; ed. III revăzută, Editura de Stat, 1946) {{dig|https://archive.org/details/l.-patrascanu-problemele-de-baza-ale-romaniei-2-compressedf/}} * ''[[Sub trei dictaturi]]'' (1944, București, Editura Forum; ed. II și III, 1945; ed. IV, 1946; Editura Politică, 1970) * ''[[Un veac de frământări sociale|Un veac de frământări sociale: 1821–1907]]'' (1945, București; ed. II, Cartea Rusă, 1947; ed. III, Editura Politică, 1969) * ''[[Curente și tendințe în filozofia românească]]'' (1946, București, Editura Socec; ed. II și III, același an și aceeași editură; ed. IV, Editura Politică, 1971) * ''Curs de economie teoretică'' (1947, București, Universitatea din București, Facultatea de Drept; litografiat) * ''Spre o justiție populară'' (1948, București, Biblioteca Partidului Comunist Român) == Compilații == * ''Texte social-politice (1921–1938)'' (1975, București, Editura Politică; culese și selectate de Marin C. Stănescu și Elena Vlăduțescu) * ''Scrieri, articole, cuvântări (1944–1947)'' (1983, București, Editura Politică; culese și selectate de Marin C. Stănescu și Gheorghe Neacșu) {{dig|https://dokumen.pub/lucreiu-patracanu-scrieri-articole-cuvntari-19441947.html}} == Conferințe == * ''Ion a Babei, deputat clăcaș în Divanul Ad-hoc al Moldovei'', (ținută pe 18 ianuarie 1945; publicată la București, Editura P.C.R., 1945) * ''Curente și tendințe în filosofia românească'' (ținută pe 18 ianuarie 1945, în aula Fundațiunii Carol I; publicată în ''Viața Romînească'', nr. 3–4/1945, pp. 20–34) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/41032}} * [[Scînteia (ziar)/1945/10/07/Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic|''Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic'']] (ținută pe 4 octombrie 1945 la ARLUS; publicată în ''Scânteia'', nr. 346, 7 octombrie 1945, p. 2) * [[Scînteia (ziar)/1946/01/23/Lenin și secolul nostru|''Lenin și secolul nostru'']] (ținută pe 21 ianuarie 1946 în sala Operei Române; publicată în ''Scânteia'', nr. 433, 23 ianuarie 1946, p. 1–2) * ''Poziția P.C.R. față de intelectuali'' (ținută pe 9 decembrie 1945; publicată la București, Editura P.C.R., 1946) * ''Știința sovietică în decursul celor 30 de ani de existență a statului sovietic'' (ținută pe 20 noiembrie 1947; publicată la București, Editura P.C.R., 1948) == Articole == === Incluse în „Un veac de frământări sociale” === Articole publicate sub pseudonimul Ion C. Ion, care au fost ulterior încorporate în lucrarea ''Un veac de frământări sociale'': * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: Progresele economiei de mărfuri până la 1829'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 6/1937, pp. 43–55) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/32002}} * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: Agravarea stării țărănimii'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 8–9/1937, pp. 51–63) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/32144}} * ''Începuturile capitalismului în cele trei principate romîne: 1821: caracterizare generală'' / ''Thomas G. Masaryk'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 11/1937, pp. 41–61) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/33947}} * ''Adevăratul 1848: Mișcarea din Moldova'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 2/1938, pp. 7–19) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/34037}} * ''Adevăratul 1848: Pregătirea mișcarii din Muntenia'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 3/1938, pp. 34–49) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/34147}} * ''Divanul ad-hoc și chestia țărănească'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 6/1938, pp. 47–61) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/35909}} * ''Adevărata cauză a răsturnării lui Cuza'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 10/1938, pp. 46–57) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36117}} * ''Adevăratul 1848: Mișcarea din Moldova'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 9–10/1939, pp. 96–103; o reeditare și extindere a articolului cu același nume din 1938) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/38855}} * ''Epoca de redeșteptare națională în Principatele Romîne'' (publicat în ''Viața Romînească'', nr. 12/1944, pp. 3–17) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/40346}} === Alte articole === * ''Cronica economică: Început de criză în economia mondială'' (sub pseudonimul Radu Boldur; publicat în ''Viața Romînească'', nr. 4/1938, pp. 94–100) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/35582}} * ''Alcătuirea Blocului Național Democrat'' (publicat în cadrul grupajului ''O pagină de istorie contemporană. Cum a fost pregătită și înfăptuită lovitura de la 23 august 1944. Înfățișarea întregii acțiuni pe temeiul unor documente și mărturii autentice. Un reportaj de [[:w:Ioan Massoff|''Ioan Massoff'']], în ''Jurnalul de dimineață'', nr. 57, 25 decembrie 1944, p. 3) * ''Sfârșiturile de epoci istorice și producția lor filosofică'' (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 1/1946, pp. 44–61; fragment din volumul ''Curente și tendințe în filosofia românească'') {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/56280}} * ''Cum l-am cunoscut pe Lenin'' (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 10–11/1947, pp. 1–7) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/59286}} * ''Existențialismul și precursorii lui autohtoni'' (publicat în ''Scânteia'', nr. 798, 14 aprilie 1947, pp. 3, 5) {{dig|http://digitool.bibmet.ro:1801/webclient/DeliveryManager?pid{{=}}896814&custom_att_2{{=}}direct}} == Scrisori == * Scrisoare adresată lui [[Autor:Garabet Ibrăileanu|Garabet Ibrăileanu]] datată 3 octombrie 1929 {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/53}} == Articole despre autor == * ''Lucrețiu Pătrășcanu, gânditor politic'', de Zevedei Barbu (publicat în ''Revista Fundațiilor Regale'', nr. 9/1945, pp. 138–145) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/52755}} * ''Prezențe comuniste la „Viața Românească” înainte de 23 august 1944'', de Cătălina Velculescu (publicat în ''Revista de istorie și teorie literară'', nr. 2/1971, pp. 327–335) {{dig|https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/78341}} * ''Lucrețiu Pătrășcanu: om politic de seamă, economist, sociolog și filozof marxist (bibliografie)'', de Varvara Donici (publicat în ''Carpica'', 1975, pp. 275–310) {{dig|https://biblioteca-digitala.ro/?articol{{=}}11521-lucretiu-patrascanu-om-politic-de-seama-economist-sociolog-si-filozof-marxist-bibliografie--carpica--vii-1975}} {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} [[Categorie:Politicieni români]] iwrxp0gmq61zkgbaee141xbqfeo2rre 0 50114 151055 151010 2026-07-12T19:48:08Z TiberiuFr25 11409 /* Index pe ani */ 151055 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Scînteia | secțiune = | precedent = | următor = | scurtătură = | note = '''Scînteia''' a fost un cotidian apărut în România în perioadele 1931–1940 și 1944–1989, fiind organul de presă al Partidului Comunist Român, iar mai apoi al Comitetului Central al PCR. {{motor|Scînteia}} }}[[File:Scînteia_21_decembrie_1989.jpg|miniatura|Penultimul număr al ''Scînteii'']] == Index pe ani == === 1931–1940 === === 1944–1989 === ==Index pe ani== {| {{ts|ma|mc|ac}} | || || || ||[[/1944/]]||[[/1945/]]||[[/1946/]]||[[/1947/]]||[[/1948/]]||[[/1949/]] |- |[[/1950/]]||[[/1951/]]||[[/1952/]]||[[/1953/]]||[[/1954/]]||[[/1955/]]||[[/1956/]]||[[/1957/]]||[[/1958/]]||[[/1959/]] |} == Autori == * [[Scînteia (ziar)/Colaboratori și autori|Colaboratori și autori]] ==Articole== == Suplimente == * ''Scînteia tineretului,'' cotidian, apărut în perioada noiembrie 1944 – decembrie 1989 * ''Scînteia pionierului,'' apărută în perioada 26 martie 1953 – septembrie 1967 * ''Scînteia ilustrată'' * ''Almanah Scînteia'' == Legături externe == * [http://digitool.bibmet.ro:8881/R/8EUPEXJ36DFTPEAH2CVXP7SI1ICVKCGNRUGREJ5QXQA7RY5TB7-03835?func=collections&collection_id=2801 ''Scânteia''], numerele 1–2908 (21.09.1944–28.02.1954), disponibile în ''Biblioteca Digitală a Bucureștilor'' * [https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/scanteia.html ''Scînteia''], numerele 991–14726 (05.12.1947–22.12.1989; unele numere lipsă), disponibile prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva * [https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/scanteiatin.html ''Scînteia tineretului''], numerele 1460–12612 (03.01.1954–21.12.1989), disponibile prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva * [https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/scinteiapi.html ''Scînteia pionierului''], numerele 1/1954 – 51/1966, disponibile prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva == Referințe == <references/> [[Categorie:Ziare]] [[Categorie:Scînteia (ziar)]] [[Categorie:Partidul Comunist Român]] {{control de autoritate}} {{DP-ROGov}} sw3l3ktixnlh3e1yxl9j1fp6smna8kj 151056 151055 2026-07-12T19:48:48Z TiberiuFr25 11409 151056 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Scînteia | secțiune = | precedent = | următor = | scurtătură = | note = '''Scînteia''' a fost un cotidian apărut în România în perioadele 1931–1940 și 1944–1989, fiind organul de presă al Partidului Comunist Român, iar mai apoi al Comitetului Central al PCR. {{motor|Scînteia}} }}[[File:Scînteia_21_decembrie_1989.jpg|miniatura|Penultimul număr al ''Scînteii'']] == Index pe ani == === 1931–1940 === === 1944–1989 === {| {{ts|ma|mc|ac}} | || || || ||[[/1944/]]||[[/1945/]]||[[/1946/]]||[[/1947/]]||[[/1948/]]||[[/1949/]] |- |[[/1950/]]||[[/1951/]]||[[/1952/]]||[[/1953/]]||[[/1954/]]||[[/1955/]]||[[/1956/]]||[[/1957/]]||[[/1958/]]||[[/1959/]] |} == Autori == * [[Scînteia (ziar)/Colaboratori și autori|Colaboratori și autori]] ==Articole== == Suplimente == * ''Scînteia tineretului,'' cotidian, apărut în perioada noiembrie 1944 – decembrie 1989 * ''Scînteia pionierului,'' apărută în perioada 26 martie 1953 – septembrie 1967 * ''Scînteia ilustrată'' * ''Almanah Scînteia'' == Legături externe == * [http://digitool.bibmet.ro:8881/R/8EUPEXJ36DFTPEAH2CVXP7SI1ICVKCGNRUGREJ5QXQA7RY5TB7-03835?func=collections&collection_id=2801 ''Scânteia''], numerele 1–2908 (21.09.1944–28.02.1954), disponibile în ''Biblioteca Digitală a Bucureștilor'' * [https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/scanteia.html ''Scînteia''], numerele 991–14726 (05.12.1947–22.12.1989; unele numere lipsă), disponibile prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva * [https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/scanteiatin.html ''Scînteia tineretului''], numerele 1460–12612 (03.01.1954–21.12.1989), disponibile prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva * [https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/scinteiapi.html ''Scînteia pionierului''], numerele 1/1954 – 51/1966, disponibile prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva == Referințe == <references/> [[Categorie:Ziare]] [[Categorie:Scînteia (ziar)]] [[Categorie:Partidul Comunist Român]] {{control de autoritate}} {{DP-ROGov}} o0vnd0lkdtwb2opoj3lixxf0jzi3cky 10 50561 151025 151024 2026-07-12T15:15:18Z TiberiuFr25 11409 151025 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{preț|{{uc|4 pag. 60 lei}}}}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 8em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|pr1|2xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | oc = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occ = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.&ensp;C.&ensp;R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''<br/>{{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} }}{{#if: {{{director|}}} | | {{ts|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> 4ptb1p62ywd0km5o6qxw3d5cfzyuq92 151026 151025 2026-07-12T15:20:05Z TiberiuFr25 11409 151026 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{preț|{{uc|4 pag. 60 lei}}}}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 8em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|pr1|2xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | oc = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occ = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.&ensp;C.&ensp;R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' }} {{#if: {{{director|}}} | | | {{ts|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> 0eomv2grzdae6o4scd5e5xkr8fruklc 151028 151026 2026-07-12T16:32:14Z TiberiuFr25 11409 151028 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 8em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|pr1|2xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | oc = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occ = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.&ensp;C.&ensp;R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' }} {{#if: {{{director|}}} | | | {{ts|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> 2u0czft3xiwno4vmo8eq59sv76yj0tq 151030 151028 2026-07-12T16:33:44Z TiberiuFr25 11409 151030 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 8em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|pr1|2xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.&ensp;C.&ensp;R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' }} {{#if: {{{director|}}} | | | {{ts|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> tvkgr4kk37vmbpemuysyu1wttdgggrt 151032 151030 2026-07-12T16:35:19Z TiberiuFr25 11409 151032 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 8em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|pr1|2xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' }} {{#if: {{{director|}}} | | | {{ts|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> j2gxyijssna5zxw9wtehpih96g42ifa 151033 151032 2026-07-12T16:39:02Z TiberiuFr25 11409 151033 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' }} {{#if: {{{director|}}} | | | {{ts|pl1|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> nekyofjs67q15ycjtavpsfp69ywmaq4 151037 151033 2026-07-12T18:08:43Z TiberiuFr25 11409 151037 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' }} {{#if: {{{director|}}} | | {{ts|pl1|ac}} | Director: <br/>Miron Constantinescu }} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> mdg5zean758e7dmpzslstw1fl9ccktf 151038 151037 2026-07-12T18:27:46Z TiberiuFr25 11409 151038 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = | {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = | {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = | {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | style="padding-left:1em;text-align:center;" | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> q19q29qx8rceah7y8sj03h7badtqo05 151039 151038 2026-07-12T18:29:08Z TiberiuFr25 11409 151039 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | style="padding-left:1em;text-align:center;" | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> 4cn1dfqir88iv24v4n5wz3ipeuplsg4 151040 151039 2026-07-12T18:30:54Z TiberiuFr25 11409 151040 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | {{ts|pl1|ac|fine}} | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 8.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> age7rzj0enfsdxg3ab2p0pzpn0qz0x2 151041 151040 2026-07-12T18:31:30Z TiberiuFr25 11409 151041 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | {{ts|pl1|ac|fine}} | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> o6l87oqlrrowz2sop454swwoh20cdf0 151060 151041 2026-07-12T20:13:02Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Format:Antet Scînteia]] în [[Format:Antet Scînteia/1944]] fără a lăsa o redirecționare în loc 151041 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | {{ts|pl1|ac|fine}} | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife| ''Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/> ''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> o6l87oqlrrowz2sop454swwoh20cdf0 151071 151060 2026-07-12T20:31:16Z TiberiuFr25 11409 151071 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | {{ts|pl1|ac|fine}} | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife|{{{text|''Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/>''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381''}}} }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> lwc6nrpjivopjcmom26cybmuhv6ee7i 151075 151071 2026-07-12T20:33:12Z TiberiuFr25 11409 151075 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an_ziar|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | {{ts|pl1|ac|fine}} | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife|{{{text|''Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/>''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381''}}} }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> tqrkpe9zc7lsqeyg2msrf7u7tn7sf07 151076 151075 2026-07-12T20:34:23Z TiberiuFr25 11409 151076 wikitext text/x-wiki {{Casetă datată | stânga = {{uc|Seria {{{serie|}}}—Anul {{{an_ziar|}}}—Nr. {{{nr|{{{număr|}}}}}}}} | centru = {{{data}}} | dreapta = {{{pagini|4}}} {{uc|pag.}} {{{preț|60}}} {{uc|lei}} | bordură = 0 }} {{rh |{{interval|3.5em}}🞹| |{{Serife|<u>''Proletari din toate țările, uniți-vă!''</u>}}<br/> <u>'''{{uc|Partidul Comunist Român}}'''</u> }} <p style="text-align: center; font-size: 6.3em; line-height: 0.9; margin: 0; font-weight: 600">{{lsp|0.1em|Scântei|a}}</p> {| {{ts|mc}} | {{ts|xl}} | {{#switch: {{{tip|{{{1|}}}}}} | ocpcr = {{uc|Organ central}} al {{serife|'''P.C.R.'''}} | occpcr = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.''' | #default = {{serife|{{uc|Organ al Comitetului Central}} al}} '''P.C.R.'''}} | {{ts|pl1|ac|fine}} | {{#if: {{{director|}}} | Director: <br/>{{{director}}}}} |} {{C|{{serife| {{#if: {{{text|}}} | {{{text}}} | ''Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația etaj V''<br/>''Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381''}} }}}} <hr/> <hr style="height: 4px"/> <noinclude>{{documentație}}</noinclude> 9gd5cduky9v7s7ifg90r1f9phb81tjl 10 50562 151027 2026-07-12T16:29:09Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: <templatedata> { "params": { "serie": { "description": "Seria ziarului", "type": "string", "required": true }, "an": { "description": "Numărul anului (în cifre romane)", "type": "string", "required": true }, "număr": { "aliases": [ "nr" ], "description": "Numărul ediției", "type": "string", "required": true }, "data": { "description": "Data ediției", "example": "Luni 1 Ianuarie 1950", "type": "string", "re... 151027 wikitext text/x-wiki <templatedata> { "params": { "serie": { "description": "Seria ziarului", "type": "string", "required": true }, "an": { "description": "Numărul anului (în cifre romane)", "type": "string", "required": true }, "număr": { "aliases": [ "nr" ], "description": "Numărul ediției", "type": "string", "required": true }, "data": { "description": "Data ediției", "example": "Luni 1 Ianuarie 1950", "type": "string", "required": true }, "preț": { "description": "Prețul afișat în lei", "example": "50" }, "tip": { "aliases": [ "1" ] }, "director": {} }, "paramOrder": [ "serie", "an", "număr", "data", "preț", "tip", "director" ] } </templatedata> 0ai5uxu2t8rj3btfligqf8z6fz54pad 151029 151027 2026-07-12T16:33:29Z TiberiuFr25 11409 151029 wikitext text/x-wiki <templatedata> { "params": { "serie": { "description": "Seria ziarului", "type": "string", "required": true }, "an": { "description": "Numărul anului (în cifre romane)", "type": "string", "required": true }, "număr": { "aliases": [ "nr" ], "description": "Numărul ediției", "type": "string", "required": true }, "data": { "description": "Data ediției", "example": "Luni 1 Ianuarie 1950", "type": "string", "required": true }, "preț": { "description": "Prețul afișat în lei", "example": "50" }, "tip": { "aliases": [ "1" ], "suggestedvalues": [ "ocpcr", "occpcr" ] }, "director": {} }, "paramOrder": [ "serie", "an", "număr", "data", "preț", "tip", "director" ] } </templatedata> 2dcht4ya65kue6nw49f1unj1hy19j0k 151061 151029 2026-07-12T20:13:03Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Format:Antet Scînteia/doc]] în [[Format:Antet Scînteia/1944/doc]] fără a lăsa o redirecționare în loc 151029 wikitext text/x-wiki <templatedata> { "params": { "serie": { "description": "Seria ziarului", "type": "string", "required": true }, "an": { "description": "Numărul anului (în cifre romane)", "type": "string", "required": true }, "număr": { "aliases": [ "nr" ], "description": "Numărul ediției", "type": "string", "required": true }, "data": { "description": "Data ediției", "example": "Luni 1 Ianuarie 1950", "type": "string", "required": true }, "preț": { "description": "Prețul afișat în lei", "example": "50" }, "tip": { "aliases": [ "1" ], "suggestedvalues": [ "ocpcr", "occpcr" ] }, "director": {} }, "paramOrder": [ "serie", "an", "număr", "data", "preț", "tip", "director" ] } </templatedata> 2dcht4ya65kue6nw49f1unj1hy19j0k 104 50563 151031 2026-07-12T16:34:57Z TiberiuFr25 11409 /* Neverificat */ Pagină nouă: <section begin="antet" />{{Antet Scînteia | serie = III. | an = XVI. | nr = 346. | data = Duminică 7 Octombrie 1945 | pagini = 4 | preț = 40 | tip = occpcr }}<section end="antet" /> 151031 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | serie = III. | an = XVI. | nr = 346. | data = Duminică 7 Octombrie 1945 | pagini = 4 | preț = 40 | tip = occpcr }}<section end="antet" /><noinclude><references/></noinclude> r4p3bx1uc0pw1o12ynrp5k5l0q2ekmp 151062 151031 2026-07-12T20:14:34Z TiberiuFr25 11409 151062 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | an = 1945 | serie = III. | an = XVI. | nr = 346. | data = Duminică 7 Octombrie 1945 | pagini = 4 | preț = 40 | tip = occpcr }}<section end="antet" /><noinclude><references/></noinclude> sihssl1kxjl0a2qi1moop449a6j7rkv 151067 151062 2026-07-12T20:27:31Z TiberiuFr25 11409 /* Not proofread */ 151067 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | an = 1945 | serie = III. | an_ziar = XVI. | nr = 346. | data = Duminică 7 Octombrie 1945 | pagini = 4 | preț = 40 | tip = occpcr }}<section end="antet" /><noinclude><references/></noinclude> 5dm2duh57m2l4kqaccznkmg61lvv6l9 151072 151067 2026-07-12T20:31:47Z TiberiuFr25 11409 151072 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | an = 1945 | serie = III. | an_ziar = XVI. | nr = 346. | data = Duminică 7 Octombrie 1945 | pagini = 4 | preț = 40 | tip = occpcr | text = Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația mezanin.<br/>Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381 }}<section end="antet" /><noinclude><references/></noinclude> 3mu4n7gh9lhbkojyad8ffd1g9smwk1w 151073 151072 2026-07-12T20:32:03Z TiberiuFr25 11409 151073 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | an = 1945 | serie = III. | an_ziar = XVI. | nr = 346. | data = Duminică 7 Octombrie 1945 | pagini = 4 | preț = 40 | tip = occpcr | text = ''Telef.: Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere 6. Redacția etaj 1 și 2. Administrația mezanin.<br/>Tipografia telefon 4.84.48. Nr. Cec poștal 1.381'' }}<section end="antet" /><noinclude><references/></noinclude> t9z4wha7uhxp33n3an554mb263ucx21 10 50564 151034 2026-07-12T16:47:22Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = [[{{{1}}}]]<!--Link to the main periodical page--> | autor = {{{author|}}} | traducător = {{{translator|}}} | secțiune = {{{3}}} [[{{{1}}}/{{{curr}}}/{{padleft:{{{2}}}|2}}|{{MONTHNAME-RO|{{{2}}}}}]] [[{{{1}}}/{{{curr}}}|{{{curr}}}]] | anterior = [[{{{1}}}/{{{prev}}}/{{padleft:{{{4}}}|2}}/{{padleft:{{{5}}}|2}}|{{{5}}} {{MONTHNAME-RO|{{{4}}}}} {{{prev}}}]] | următor = {{{1}}}/{{{next}}}/{{padleft:{{{6}}}|2}}/{{padleft:{{{7}}}|2}}|{{... 151034 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = [[{{{1}}}]]<!--Link to the main periodical page--> | autor = {{{author|}}} | traducător = {{{translator|}}} | secțiune = {{{3}}} [[{{{1}}}/{{{curr}}}/{{padleft:{{{2}}}|2}}|{{MONTHNAME-RO|{{{2}}}}}]] [[{{{1}}}/{{{curr}}}|{{{curr}}}]] | anterior = [[{{{1}}}/{{{prev}}}/{{padleft:{{{4}}}|2}}/{{padleft:{{{5}}}|2}}|{{{5}}} {{MONTHNAME-RO|{{{4}}}}} {{{prev}}}]] | următor = [[{{{1}}}/{{{next}}}/{{padleft:{{{6}}}|2}}/{{padleft:{{{7}}}|2}}|{{{7}}} {{MONTHNAME-RO|{{{6}}}}} {{{next}}}]] | note = {{{notes|}}} }} <noinclude> {{documentație}} </noinclude> bs0v5mkrtswpx6dyli26wd5kfmaqfx8 151035 151034 2026-07-12T16:49:42Z TiberiuFr25 11409 151035 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = [[{{{1}}}|{{{afișat|{{{1}}}}}}]]<!--Link to the main periodical page--> | autor = {{{author|{{{autor|}}}}}} | traducător = {{{translator|{{{traducător|}}}}}} | secțiune = {{{3}}} [[{{{1}}}/{{{curr}}}/{{padleft:{{{2}}}|2}}|{{MONTHNAME-RO|{{{2}}}}}]] [[{{{1}}}/{{{curr}}}|{{{curr}}}]] | anterior = [[{{{1}}}/{{{prev}}}/{{padleft:{{{4}}}|2}}/{{padleft:{{{5}}}|2}}|{{{5}}} {{MONTHNAME-RO|{{{4}}}}} {{{prev}}}]] | următor = [[{{{1}}}/{{{next}}}/{{padleft:{{{6}}}|2}}/{{padleft:{{{7}}}|2}}|{{{7}}} {{MONTHNAME-RO|{{{6}}}}} {{{next}}}]] | note = {{{notes|{{{note|}}}}}} }} <noinclude> {{documentație}} </noinclude> 79kxk3d4wjeglkxh7mkuk82q21lwhj3 0 50565 151036 2026-07-12T16:53:11Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{Titlu cotidian |Scînteia (ziar)| <!--name of the periodical--> curr=1945|10|7| <!--date of this issue in YYYY|M|D format--> prev=1945|10|6| <!--date of the previous issue--> next=1945|10|8}} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1945-10-07, nr. 346.pdf" include="1" onlysection="antet" /> {{Cuprins auxiliar|titlu=Articole|comentariu=| * [[/Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic/]] }} 151036 wikitext text/x-wiki {{Titlu cotidian |Scînteia (ziar)| <!--name of the periodical--> curr=1945|10|7| <!--date of this issue in YYYY|M|D format--> prev=1945|10|6| <!--date of the previous issue--> next=1945|10|8}} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1945-10-07, nr. 346.pdf" include="1" onlysection="antet" /> {{Cuprins auxiliar|titlu=Articole|comentariu=| * [[/Criza filozofiei contemporane și materialismul dialectic/]] }} 8qba3cdu9mjcgx7bh01d0viu4s2q6eu 104 50566 151042 2026-07-12T18:54:08Z TiberiuFr25 11409 /* Proofread */ 151042 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | serie = III | an = XVII | nr = 433 | data = Miercuri 23 Ianuarie 1946 | pagini = 4 | preț = 60 | tip = ocpcr | director = Miron Constantinescu }} <!-- Lenin și secolul nostru --> <section end="antet" /> <section begin="lenin" />{{mai mare|{{Dreapta| '''Ieri, în sala Operei Române<br/>tov. Lucrețiu Pătrășcanu a vorbit despre:''' }}}} {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} <!-- Fotografii --> <div style="display:flex; gap:1em; justify-content:center; margin-bottom:1em;"> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 1 - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Asistența în timpul cuvântării'''}} </div> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Mulțimea în fața Operei'''}} </div> </div> {{Italic bloc/s}} Sala Operei Române, hallurile, au fost neîncăpătoare pentru mulțimea venită la comemorarea a 22 ani dela moartea lui [[Autor:Vladimir Ilici Lenin|V. I. Lenin]]. Deși zi de lucru, încă dela orele 3, sala s’a umplut, astfel încât după începerea conferinței tovarășului PATRAȘCANU, o mare mulțime rămăsese în stradă și asculta transmiterea conferinței prin megafoane. De departe se auzeau sunetele Internaționalei, pe care mulțimea a intonat-o în stradă. Pe la orele 5 în fața Operei, se adunase atâta lume încât tov. ministru GH. GHEORGHIU-DEJ, venit să asiste la comemorarea lui Lenin n’a putut pătrunde în sală. Recunoscându-l trecătorii și mulțimea adunată i-au făcut o entuziastă manifestație de simpatie. După conferința tov. ministru L. PATRAȘCANU, tovarășii MARIA VOLUNTARU și N. FAGADARU, dela Teatrul Național, au recitat două poezii despre Lenin. Tov. GH. FLORESCU, secretarul Comitetului Județean Ilfov al P.C.R. a închis întrunirea, cerând auditorilor să urmeze pilda marelui Lenin, care n’a cruțat nimic pentru binele poporului și al întregii omeniri progresiste. {{dhr}} <!-- Caseta din dreapta --> <div style="float:right; width:230px; text-align:center; margin:0 0 0 1em;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 2 - page 1.png|220px]] <br /> {{fin|'''Tov. LUCREȚIU PĂTRĂȘCANU rostindu-și cuvântarea'''}} </div> După ce arată că generația noastră a participat la două pustiitoare războaie mondiale, tov. Pătrășcanu spune: {{Italic bloc/e}} Secolul nostru deschide o nouă fază în istorie. Acest nou capitol de istorie începe cu Marea Revoluție din Ootombrie, Marea Revoluție Rusă. Pentrucă lupta poporului rus și a celorlalte popoare sovietice, lupta care a dus la triumful Marei Revoluții din Octombrie, a jucat și continuă să joace rolul determinant în transformările structurale, în afirmarea unor noui idealuri politice, sociale și naționale, în creiarea, în împrejurări schimbate față de trecut, a unui nou stil de viață nu numai pentru muncitorime și țărănime dar pentru intelectualitate, pentru mica burghezie și pentru cele mai largi pături populare. De această revoluție, de pregătirea ei — dela primele până la ultimele faze — de conducerea ei la isbândă, de făurirea unor înnoitoare așezări este legat numele lui LENIN. Lenin — și aceasta este valoarea personalității lui neobișnuite — nu a reprezentat numai tradițiile revoluționare, ci le-a ridicat, le-a dat forme ideologice concrete și, inarmat cu învățăturile marxismului, a dus mai departe moștenirea lui Marx și Engels, îmbogățind-o, punând pecetea geniului său personal de mare conducător de mase. Lenin n’a fost numai reflexul unor împrejurări și a unor stări de lucruri în mișcarea revoluționară, ci el a frământat idei, a formulat și a dat viață gândirii revoluționare, a prevăzut și a trasat cu hotărîre, cu clarviziune, cu neșovălelnică convingere însuși drumul Marei Revoluții. Făcând o succintă prezentare mărețelor lupte purtate de proletariatul rus în frunte cu eroicul său partid bolșevic și scoțând în relief rolul imens al lui Lenin în conduce- <section end="lenin" /> <hr/> {{mai mare|'''''(Continuare în pag. II-a)'''''}}<noinclude><references/></noinclude> tahdlhs06elo1ajvysh9ts3e8lvei2n 151043 151042 2026-07-12T18:54:41Z TiberiuFr25 11409 151043 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | serie = III | an = XVII | nr = 433 | data = Miercuri 23 Ianuarie 1946 | pagini = 4 | preț = 60 | tip = ocpcr | director = Miron Constantinescu }} <!-- Lenin și secolul nostru --> <section end="antet" /> <section begin="lenin" />{{mai mare|{{Dreapta| '''Ieri, în sala Operei Române<br/>tov. Lucrețiu Pătrășcanu a vorbit despre:''' }}}} {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} <!-- Fotografii --> <div style="display:flex; gap:1em; justify-content:center; margin-bottom:1em;"> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 1 - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Asistența în timpul cuvântării'''}} </div> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Mulțimea în fața Operei'''}} </div> </div> {{Italic bloc/s}} Sala Operei Române, hallurile, au fost neîncăpătoare pentru mulțimea venită la comemorarea a 22 ani dela moartea lui [[Autor:Vladimir Ilici Lenin|V. I. Lenin]]. Deși zi de lucru, încă dela orele 3, sala s’a umplut, astfel încât după începerea conferinței tovarășului PATRAȘCANU, o mare mulțime rămăsese în stradă și asculta transmiterea conferinței prin megafoane. De departe se auzeau sunetele Internaționalei, pe care mulțimea a intonat-o în stradă. Pe la orele 5 în fața Operei, se adunase atâta lume încât tov. ministru GH. GHEORGHIU-DEJ, venit să asiste la comemorarea lui Lenin n’a putut pătrunde în sală. Recunoscându-l trecătorii și mulțimea adunată i-au făcut o entuziastă manifestație de simpatie. După conferința tov. ministru L. PATRAȘCANU, tovarășii MARIA VOLUNTARU și N. FAGADARU, dela Teatrul Național, au recitat două poezii despre Lenin. Tov. GH. FLORESCU, secretarul Comitetului Județean Ilfov al P.C.R. a închis întrunirea, cerând auditorilor să urmeze pilda marelui Lenin, care n’a cruțat nimic pentru binele poporului și al întregii omeniri progresiste. {{dhr}} <!-- Caseta din dreapta --> <div style="float:right; width:230px; text-align:center; margin:0 0 0 1em;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 2 - page 1.png|220px]] <br /> {{fin|'''Tov. LUCREȚIU PĂTRĂȘCANU rostindu-și cuvântarea'''}} </div> După ce arată că generația noastră a participat la două pustiitoare războaie mondiale, tov. Pătrășcanu spune: {{Italic bloc/e}} Secolul nostru deschide o nouă fază în istorie. Acest nou capitol de istorie începe cu Marea Revoluție din Ootombrie, Marea Revoluție Rusă. Pentrucă lupta poporului rus și a celorlalte popoare sovietice, lupta care a dus la triumful Marei Revoluții din Octombrie, a jucat și continuă să joace rolul determinant în transformările structurale, în afirmarea unor noui idealuri politice, sociale și naționale, în creiarea, în împrejurări schimbate față de trecut, a unui nou stil de viață nu numai pentru muncitorime și țărănime dar pentru intelectualitate, pentru mica burghezie și pentru cele mai largi pături populare. De această revoluție, de pregătirea ei — dela primele până la ultimele faze — de conducerea ei la isbândă, de făurirea unor înnoitoare așezări este legat numele lui LENIN. Lenin — și aceasta este valoarea personalității lui neobișnuite — nu a reprezentat numai tradițiile revoluționare, ci le-a ridicat, le-a dat forme ideologice concrete și, inarmat cu învățăturile marxismului, a dus mai departe moștenirea lui Marx și Engels, îmbogățind-o, punând pecetea geniului său personal de mare conducător de mase. Lenin n’a fost numai reflexul unor împrejurări și a unor stări de lucruri în mișcarea revoluționară, ci el a frământat idei, a formulat și a dat viață gândirii revoluționare, a prevăzut și a trasat cu hotărîre, cu clarviziune, cu neșovălelnică convingere însuși drumul Marei Revoluții. Făcând o succintă prezentare mărețelor lupte purtate de proletariatul rus în frunte cu eroicul său partid bolșevic și scoțând în relief rolul imens al lui Lenin în conduce- <section end="lenin" /> <hr/> {{mai mare|'''''(Continuare în pag. II-a)'''''}} <hr/><hr/><noinclude><references/></noinclude> ky1r3stpi4zagzbqs6e5psplh7tap8p 151059 151043 2026-07-12T19:55:23Z TiberiuFr25 11409 151059 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | serie = III | an = XVII | nr = 433 | data = Miercuri 23 Ianuarie 1946 | pagini = 4 | preț = 60 | tip = ocpcr | director = Miron Constantinescu }} <!-- Lenin și secolul nostru --> <section end="antet" /> <section begin="lenin" />{{mai mare|{{Dreapta| '''Ieri, în sala Operei Române<br/>tov. Lucrețiu Pătrășcanu a vorbit despre:''' }}}} {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} <!-- Fotografii --> <div style="display:flex; gap:1em; justify-content:center; margin-bottom:1em;"> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 1 - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Asistența în timpul cuvântării'''}} </div> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Mulțimea în fața Operei'''}} </div> </div> {{Italic bloc/s}} Sala Operei Române, hallurile, au fost neîncăpătoare pentru mulțimea venită la comemorarea a 22 ani dela moartea lui [[Autor:Vladimir Ilici Lenin|V. I. Lenin]]. Deși zi de lucru, încă dela orele 3, sala s’a umplut, astfel încât după începerea conferinței tovarășului PATRAȘCANU, o mare mulțime rămăsese în stradă și asculta transmiterea conferinței prin megafoane. De departe se auzeau sunetele Internaționalei, pe care mulțimea a intonat-o în stradă. Pe la orele 5 în fața Operei, se adunase atâta lume încât tov. ministru GH. GHEORGHIU-DEJ, venit să asiste la comemorarea lui Lenin n’a putut pătrunde în sală. Recunoscându-l trecătorii și mulțimea adunată i-au făcut o entuziastă manifestație de simpatie. După conferința tov. ministru L. PATRAȘCANU, tovarășii MARIA VOLUNTARU și N. FAGADARU, dela Teatrul Național, au recitat două poezii despre Lenin. Tov. GH. FLORESCU, secretarul Comitetului Județean Ilfov al P.C.R. a închis întrunirea, cerând auditorilor să urmeze pilda marelui Lenin, care n’a cruțat nimic pentru binele poporului și al întregii omeniri progresiste. {{dhr}} <!-- Caseta din dreapta --> <div style="float:right; width:230px; text-align:center; margin:0 0 0 1em;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 2 - page 1.png|220px]] <br /> {{fin|'''Tov. LUCREȚIU PĂTRĂȘCANU rostindu-și cuvântarea'''}} </div> După ce arată că generația noastră a participat la două pustiitoare războaie mondiale, tov. Pătrășcanu spune: {{Italic bloc/e}} Secolul nostru deschide o nouă fază în istorie. Acest nou capitol de istorie începe cu Marea Revoluție din Ootombrie, Marea Revoluție Rusă. Pentrucă lupta poporului rus și a celorlalte popoare sovietice, lupta care a dus la triumful Marei Revoluții din Octombrie, a jucat și continuă să joace rolul determinant în transformările structurale, în afirmarea unor noui idealuri politice, sociale și naționale, în creiarea, în împrejurări schimbate față de trecut, a unui nou stil de viață nu numai pentru muncitorime și țărănime dar pentru intelectualitate, pentru mica burghezie și pentru cele mai largi pături populare. De această revoluție, de pregătirea ei — dela primele până la ultimele faze — de conducerea ei la isbândă, de făurirea unor înnoitoare așezări este legat numele lui LENIN. Lenin — și aceasta este valoarea personalității lui neobișnuite — nu a reprezentat numai tradițiile revoluționare, ci le-a ridicat, le-a dat forme ideologice concrete și, inarmat cu învățăturile marxismului, a dus mai departe moștenirea lui Marx și Engels, îmbogățind-o, punând pecetea geniului său personal de mare conducător de mase. Lenin n’a fost numai reflexul unor împrejurări și a unor stări de lucruri în mișcarea revoluționară, ci el a frământat idei, a formulat și a dat viață gândirii revoluționare, a prevăzut și a trasat cu hotărîre, cu clarviziune, cu neșovălelnică convingere însuși drumul Marei Revoluții. Făcând o succintă prezentare mărețelor lupte purtate de proletariatul rus în frunte cu eroicul său partid bolșevic și scoțând în relief rolul imens al lui Lenin în conduce<section end="lenin" /> <hr/> {{mai mare|'''''(Continuare în pag. II-a)'''''}} <hr/><hr/> <section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> abqq8bnc0upmzrofsfutn3a5qophsz6 151074 151059 2026-07-12T20:32:49Z TiberiuFr25 11409 151074 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="TiberiuFr25" /></noinclude><section begin="antet" />{{Antet Scînteia | an = 1946 | serie = III | an_ziar = XVII | nr = 433 | data = Miercuri 23 Ianuarie 1946 | pagini = 4 | preț = 60 | tip = ocpcr | director = Miron Constantinescu }} <!-- Lenin și secolul nostru --> <section end="antet" /> <section begin="lenin" />{{mai mare|{{Dreapta| '''Ieri, în sala Operei Române<br/>tov. Lucrețiu Pătrășcanu a vorbit despre:''' }}}} {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} <!-- Fotografii --> <div style="display:flex; gap:1em; justify-content:center; margin-bottom:1em;"> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 1 - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Asistența în timpul cuvântării'''}} </div> <div style="text-align:center;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph - page 1.png|300px]] <br /> {{fin|'''Mulțimea în fața Operei'''}} </div> </div> {{Italic bloc/s}} Sala Operei Române, hallurile, au fost neîncăpătoare pentru mulțimea venită la comemorarea a 22 ani dela moartea lui [[Autor:Vladimir Ilici Lenin|V. I. Lenin]]. Deși zi de lucru, încă dela orele 3, sala s’a umplut, astfel încât după începerea conferinței tovarășului PATRAȘCANU, o mare mulțime rămăsese în stradă și asculta transmiterea conferinței prin megafoane. De departe se auzeau sunetele Internaționalei, pe care mulțimea a intonat-o în stradă. Pe la orele 5 în fața Operei, se adunase atâta lume încât tov. ministru GH. GHEORGHIU-DEJ, venit să asiste la comemorarea lui Lenin n’a putut pătrunde în sală. Recunoscându-l trecătorii și mulțimea adunată i-au făcut o entuziastă manifestație de simpatie. După conferința tov. ministru L. PATRAȘCANU, tovarășii MARIA VOLUNTARU și N. FAGADARU, dela Teatrul Național, au recitat două poezii despre Lenin. Tov. GH. FLORESCU, secretarul Comitetului Județean Ilfov al P.C.R. a închis întrunirea, cerând auditorilor să urmeze pilda marelui Lenin, care n’a cruțat nimic pentru binele poporului și al întregii omeniri progresiste. {{dhr}} <!-- Caseta din dreapta --> <div style="float:right; width:230px; text-align:center; margin:0 0 0 1em;"> [[File:Scânteia 433 (1946) - photograph 2 - page 1.png|220px]] <br /> {{fin|'''Tov. LUCREȚIU PĂTRĂȘCANU rostindu-și cuvântarea'''}} </div> După ce arată că generația noastră a participat la două pustiitoare războaie mondiale, tov. Pătrășcanu spune: {{Italic bloc/e}} Secolul nostru deschide o nouă fază în istorie. Acest nou capitol de istorie începe cu Marea Revoluție din Ootombrie, Marea Revoluție Rusă. Pentrucă lupta poporului rus și a celorlalte popoare sovietice, lupta care a dus la triumful Marei Revoluții din Octombrie, a jucat și continuă să joace rolul determinant în transformările structurale, în afirmarea unor noui idealuri politice, sociale și naționale, în creiarea, în împrejurări schimbate față de trecut, a unui nou stil de viață nu numai pentru muncitorime și țărănime dar pentru intelectualitate, pentru mica burghezie și pentru cele mai largi pături populare. De această revoluție, de pregătirea ei — dela primele până la ultimele faze — de conducerea ei la isbândă, de făurirea unor înnoitoare așezări este legat numele lui LENIN. Lenin — și aceasta este valoarea personalității lui neobișnuite — nu a reprezentat numai tradițiile revoluționare, ci le-a ridicat, le-a dat forme ideologice concrete și, inarmat cu învățăturile marxismului, a dus mai departe moștenirea lui Marx și Engels, îmbogățind-o, punând pecetea geniului său personal de mare conducător de mase. Lenin n’a fost numai reflexul unor împrejurări și a unor stări de lucruri în mișcarea revoluționară, ci el a frământat idei, a formulat și a dat viață gândirii revoluționare, a prevăzut și a trasat cu hotărîre, cu clarviziune, cu neșovălelnică convingere însuși drumul Marei Revoluții. Făcând o succintă prezentare mărețelor lupte purtate de proletariatul rus în frunte cu eroicul său partid bolșevic și scoțând în relief rolul imens al lui Lenin în conduce <section end="lenin" /> <hr/> {{mai mare|'''''(Continuare în pag. II-a)'''''}} <hr/><hr/> <section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> t99j38ndrjne2hnz2nwyd8pbsh4x5eb 104 50567 151044 2026-07-12T19:36:30Z TiberiuFr25 11409 /* Neverificat */ Pagină nouă: <hr/><hr/><hr/> {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} {{mai mare|'''''(Continuare din pag. 1-a)'''''}} <section begin="lenin" />rea luptei și cucerirea victoriei, tov. Pătrășcanu a spus: {{C|{{mai mare|'''Tovarăși și prieteni'''}}}} '''Revoluția Rusă n'a fost însă și nu este un fenomen izolat. Ea trebue privită în perspectiva timpului și în cadrul secolului nostru dincolo de limitele geografice în care s’a desfășurat.''' {{C|{{mai mare... 151044 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" />{{rh|2|„SCÂNTEIA”|}} {{sep}}</noinclude><hr/><hr/><hr/> {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} {{mai mare|'''''(Continuare din pag. 1-a)'''''}} <section begin="lenin" />rea luptei și cucerirea victoriei, tov. Pătrășcanu a spus: {{C|{{mai mare|'''Tovarăși și prieteni'''}}}} '''Revoluția Rusă n'a fost însă și nu este un fenomen izolat. Ea trebue privită în perspectiva timpului și în cadrul secolului nostru dincolo de limitele geografice în care s’a desfășurat.''' {{C|{{mai mare|'''Secolul socialismului'''}}}} {{Italic bloc/s}} Revoluția Rusă din Octombrie deschide secolul al XX-lea, secolul structuralelor transformări ale lumii, deschide lupta pentru înfăptuirea socialismului, deschide drumul spre societatea comunistă. Pentrucă aceasta, este caracteristica secolului în care trăim. Afirmând acest lucru, nu ne gândim însă nici la influența propagandistică a Revoluției ruse și nici la strămutarea artificială a unor forme de viață socială și economică dintre granițele Uniunii Sovietice, în celelalte țări europene. Numai miopii, numai oamenii de rea credință, numai spiritele conservatoare, care nu înțelg nimic din procesul prin care trece azi întreaga omenire, pot să-și închipuie că adânca frământare pe care o trăesc toate popoarele lumii, în încercarea de a se descătușa de vechile instituții ale trecutului și a da conținut unor noui forme de viață, poate fi rezultatul propagandei sau a unor strămutări impuse prin violență sau forță brutală. Atunci când accentuăm importanța pe care Revoluția Rusă o joacă în evoluția restului lumii, când subliniem că secolul nostru este secolul luptei pentru socialism, ne plasăm cu totul din alt punct de vedere. Dece să închidem ochii? Cui îi folosește negarea evidentă a realității? Trebue recunoscut clar și categoric că formele vechi de viață socială și economică au dus omenirea în impas, au fost cauza celor două războaie mondiale, care au impus, masselor atâta suferință. Omenirea a intrat în secolul socialismului, nu din spirit de imitație, nu pentrucă este pradă propagandei, ci pentrucă întreaga societate de astăzi a acumulat contraziceri atât de puternice, ciocniri de interese atât de ireconciliabile, care toate fac necesare adânci și structurale schimbări, dacă nu voim ca civilizația și cultura noastră să apună într’un nou și grozav cataclism mondial. Massele nu pot accepta însă acte de sinucidere. {{Italic bloc/e}} Fazele prin care va trece omenirea pe acest nou drum, deschis de Revoluția Rusă, ritmul pe care transformările îl vor lua într’o țară sau alta, conținutul concret imediat determinat de aceste transformări, vor fi obiect de discuție. Unele din aceste schimbări pot chiar să nu aibă caracterul imediat și o țară sau alta să cunoască încă destul de mult timp, faze intermediare. Dar apare ca o certitudine bazată pe cercetarea obiectivă și nefalsificată a evoluției istorice de până acum, că întreaga omenire înțelege să pășească spre o altă organizare a lumii, spre o nouă concepție de viață. {{C|{{Mai mare|'''Omenirea va trece prin grele încercări'''}}}} {{uc|Prieteni}} și {{uc|tovarăși}}, omenirea va mai trece desigur prin multe și grele încercări. Găsirea unui echilibru în alt spirit și pe un alt plan de viață, având un nou conținut, menit să facă cu putință începerea muncii constructive spre socialism, spre comunism, va cere multe frământări, multe lupte și nu mai puține jertfe. Desființarea exploatării omului de către om, împiedecarea războiului între națiuni și popoare, înlăturarea nedreptății sociale, eliberarea omului de păienjenișul prejudecăților și obscurantismului, crearea unei societăți fără clase, cu un standard de viață care să permită fiecăruia să capete din bunurile sociale conform trebuințelor lui, știm că este un drum lung și greu. Dar este drumul lumii viitorului. Asupra acestei lumi din momentul plămădirii ei, planează luminoasă figura lui Lenin. Pentrucă omenirea, astăzi în suferință, mâine cunoscând alte condiții de viață își va îndrepta permanent gândul către acela care a sintetizat forțele înnoitoare, conștiente și hotărîte care i-au stat drept temelie. Lenin aparține astăzi întregii omeniri progresiste. El simbolizează lupta acestei omeniri, dincolo de hotarele țărilor, dincolo de caracterul particular al neamurilor și al popoarelor. Ajunși aici, tovarăși și prieteni, am putea să ne oprim. Dar figura lui Lenin va apărea poate lipsită de conturul ei omenesc, dacă n’am face un scurt popas și asupra lui Lenin — omul. {{C|{{Mai mare|'''„L-am cunoscut pe Lenin”'''}}}} Era în toamna anului 1922. La Moscova, urma să se înceapă lucrările celui de al patrulea Congres al Kominternului. Fiind delegat la Congres ca membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, am participat la aceste lucrări. In ziua de 13 Noembrie 1922, s’a anunțat că va vorbi Lenin. O adâncă emoție cuprinsese pe toți cei prezenți. Lenin fusese bolnav și revenirea lui în public, ne umplea la toți inimile de bucurie. Eram cuprinși de nerăbdare, de o curiozitate, amestecată cu sentimentul de admirație pe care îl purtam marelui conducător al Revoluției din Octombrie. Când, în dimineața zilei, se anunță venirea lui Lenin în sala Congresului, o tăcere adâncă cuprinse pe toți cei de față. Tăcerea amintea momentele de maximă tensiune sufletească, momentele de adâncă emoție. Lenin păși în sală. Imediat, isbucniră spontan, ropote de aplauze și, ca la un semn nevăzut, toți congresiștii în picioare, intonară în 53 de limbi „Internaționala”. In sunetele „Internaționalei”, în mijlocul unui adevărat delir — amestec de dragoste, admirație și respect — Lenin păși spre estradă și ocupă loc la tribună. Minute lungi, minute grele de indescriptibil entuziasm au împiedecat pe Lenin să vorbească. Alături de el stătea tovarășul Stalin, cu privirea înduioșată și cu acel zâmbet care nu odată în momente de emoție, îi luminează fața. Lenin își începu cuvântarea. O încordare plutea în sală: nici o mișcare, nici un gest, nici o șoaptă nu turbură liniștea care domnea. Cuvintele și frazele lui Lenin cădeau ritmic și apăsat, subliniate când și când de aplauzele celor prezenți. Vorbea cu căldură, cu convingere și cu acea sinceritate care captiva dela început. Fără patetism, fără fraze și întorsături oratorice, cu simplicitatea unei expuneri logice și stråns închegate, Lenin convingea și impresiona. Ascultându-l, îmi dădeam seama de puternica influență pe care o putea exercita, tocmai ca vorbitor. Expunerea care a durat o oră, era afirmarea credinței nestrămutate în izbânda finală a Marei Revoluții din Octombrie. Cu toate că în tot timpul cuvântării, întreaga lui putere de convingere, întreaga forță a personalității lui se reflecta nemijlocit în expunerea sa și noi uitasem de suferințele fizice pe care i le adusese boala, totuși efortul făcut îl obosise. Figura lui se coloră puțin atunci când, luând loc la masa prezidiumului, se lăsă ostenit pe scaun. Ultimile cuvinte ale raportului dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea aplauda, strigăte nesfârșite „Trăiască tovarășul Lenin”! și din nou sunetele „Internaționalei” cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexandru II în care se ținea Congresul. În pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor și atunci am avut prilejul să mă apropii de el. {{dhr}}{{blocuri în italic}} Lenin era de statură potrivită, mai mult scund, cu fața de un oval perfect, cu pomeții obrajilor pronuntați, cu o privire clară și pătrunzătoare. Era îmbrăcat extrem de simplu și înfățișarea lui respira deopotrivă hotărîre, energie, dar și o mare bunătate. Vorba lui era prietenoasă și atunci când se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlocul nostru pe care avusese prilejul să-i cunoască, fie în imigrație, fie la celelalte Congrese ale Kominternului. Avea mișcări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor, care îl făceau atât de omenesc și atât de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și adâncă ce-l înconjoară. Am înțeles pentruce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile Uniunii Sovietice și dincolo de hotarele ei. Simplicitatea, sinceritatea și bunătatea lui Lenin, înțelegerea pe care o arăta muncitorului de rând, ca și savantului, simplului țăran venit dintr’un cătun îndepărtat, ca și soldatului roș întors de pe front, constituia acea legătură trainică între Lenin și masse, legătură care se reflecta și în dragostea masselor pentru el. Emoția profundă care mă cuprinsese m’a făcut să-l urmăresc tăcut, fără să pot scoate o vorbă, cu dorința de a nu scăpa un gest, de a nu lăsa să treacă neobservată o singură mișcare. După câteva minute, se desprinsese de grupul congresiștilor și părăsi sala de ședintă, pentrucă doctorii îi prescriseseră după fiecare efort pe care munca lui îl cerea, un repaos cât mai neturburat. Un an mai târziu, la 21 Ian. 1924, către seară, Lenin încetă din viață. Iată cum anunța Comitetul Central al Partidului Bolșevic năpraznica veste: {{Italic bloc/e}} '''„Nicicând dela moartea lui Marx istoria măreței mișcări de desrobire a proletariatului n’a ridicat o figură atât de gigantică cum a fost răposatul nostru conducător, dascăl și prieten. Tot ce proletariatul are cu adevărat măreț și eroic: gândire neînfricată, voință de fier nestrămutată, îndârjită, atotînvingătoare, ură sfântă, ură de moarte, împotriva robiei și asupririi, pasiune revoluționară care mișcă munții din loc, credință nemărginită în puterea de creație a masselor, un uriaș geniu organizatoric, toate acestea și-au găsit o întruchipare măreață în Lenin, al cărui nume a devenit simbolul lumii noui, dela apus la răsărit și dela miază noapte la miază zi”.''' Vestea morții lui Lenin, pe care am trăit-o atunci în Ianuarie 1924 a fost o mare lovitură. Ea nu era simțită ca un regret, ci, dincolo de tristeță, era o durere adâncă pentru pierderea unei ființe iubite și prețuite. Acest sentiment de durere sinceră l-au cunoscut în acele clipe milioane de oameni în toate colțurile lumii, pentrucă fiecare simțea că a murit un mare om, un prieten al oamenilor în suferință, un adevărat conducător, a cărui întreagă viață era împletită cu tot ceeace omenirea avea mai bun și mai nobil legat de toate speranțele unei lumi în devenire îndreptată spre un viitor luminos. Pe acest drum luminos cu forțe noui pline de încredere se îndreaptă azi popoarele lumii în spiritul marelui, neuitatului Leni. ####<section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> 67rsp0d1jl3oxhddxuptp0oeyvpww0t 151045 151044 2026-07-12T19:36:47Z TiberiuFr25 11409 151045 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" />{{rh|2|„SCÂNTEIA”|}} {{sep}}</noinclude><hr/><hr/><hr/> {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} {{mai mare|'''''(Continuare din pag. 1-a)'''''}} <section begin="lenin" />rea luptei și cucerirea victoriei, tov. Pătrășcanu a spus: {{C|{{mai mare|'''Tovarăși și prieteni'''}}}} '''Revoluția Rusă n'a fost însă și nu este un fenomen izolat. Ea trebue privită în perspectiva timpului și în cadrul secolului nostru dincolo de limitele geografice în care s’a desfășurat.''' {{C|{{mai mare|'''Secolul socialismului'''}}}} {{Italic bloc/s}} Revoluția Rusă din Octombrie deschide secolul al XX-lea, secolul structuralelor transformări ale lumii, deschide lupta pentru înfăptuirea socialismului, deschide drumul spre societatea comunistă. Pentrucă aceasta, este caracteristica secolului în care trăim. Afirmând acest lucru, nu ne gândim însă nici la influența propagandistică a Revoluției ruse și nici la strămutarea artificială a unor forme de viață socială și economică dintre granițele Uniunii Sovietice, în celelalte țări europene. Numai miopii, numai oamenii de rea credință, numai spiritele conservatoare, care nu înțelg nimic din procesul prin care trece azi întreaga omenire, pot să-și închipuie că adânca frământare pe care o trăesc toate popoarele lumii, în încercarea de a se descătușa de vechile instituții ale trecutului și a da conținut unor noui forme de viață, poate fi rezultatul propagandei sau a unor strămutări impuse prin violență sau forță brutală. Atunci când accentuăm importanța pe care Revoluția Rusă o joacă în evoluția restului lumii, când subliniem că secolul nostru este secolul luptei pentru socialism, ne plasăm cu totul din alt punct de vedere. Dece să închidem ochii? Cui îi folosește negarea evidentă a realității? Trebue recunoscut clar și categoric că formele vechi de viață socială și economică au dus omenirea în impas, au fost cauza celor două războaie mondiale, care au impus, masselor atâta suferință. Omenirea a intrat în secolul socialismului, nu din spirit de imitație, nu pentrucă este pradă propagandei, ci pentrucă întreaga societate de astăzi a acumulat contraziceri atât de puternice, ciocniri de interese atât de ireconciliabile, care toate fac necesare adânci și structurale schimbări, dacă nu voim ca civilizația și cultura noastră să apună într’un nou și grozav cataclism mondial. Massele nu pot accepta însă acte de sinucidere. {{Italic bloc/e}} Fazele prin care va trece omenirea pe acest nou drum, deschis de Revoluția Rusă, ritmul pe care transformările îl vor lua într’o țară sau alta, conținutul concret imediat determinat de aceste transformări, vor fi obiect de discuție. Unele din aceste schimbări pot chiar să nu aibă caracterul imediat și o țară sau alta să cunoască încă destul de mult timp, faze intermediare. Dar apare ca o certitudine bazată pe cercetarea obiectivă și nefalsificată a evoluției istorice de până acum, că întreaga omenire înțelege să pășească spre o altă organizare a lumii, spre o nouă concepție de viață. {{C|{{Mai mare|'''Omenirea va trece prin grele încercări'''}}}} {{uc|Prieteni}} și {{uc|tovarăși}}, omenirea va mai trece desigur prin multe și grele încercări. Găsirea unui echilibru în alt spirit și pe un alt plan de viață, având un nou conținut, menit să facă cu putință începerea muncii constructive spre socialism, spre comunism, va cere multe frământări, multe lupte și nu mai puține jertfe. Desființarea exploatării omului de către om, împiedecarea războiului între națiuni și popoare, înlăturarea nedreptății sociale, eliberarea omului de păienjenișul prejudecăților și obscurantismului, crearea unei societăți fără clase, cu un standard de viață care să permită fiecăruia să capete din bunurile sociale conform trebuințelor lui, știm că este un drum lung și greu. Dar este drumul lumii viitorului. Asupra acestei lumi din momentul plămădirii ei, planează luminoasă figura lui Lenin. Pentrucă omenirea, astăzi în suferință, mâine cunoscând alte condiții de viață își va îndrepta permanent gândul către acela care a sintetizat forțele înnoitoare, conștiente și hotărîte care i-au stat drept temelie. Lenin aparține astăzi întregii omeniri progresiste. El simbolizează lupta acestei omeniri, dincolo de hotarele țărilor, dincolo de caracterul particular al neamurilor și al popoarelor. Ajunși aici, tovarăși și prieteni, am putea să ne oprim. Dar figura lui Lenin va apărea poate lipsită de conturul ei omenesc, dacă n’am face un scurt popas și asupra lui Lenin — omul. {{C|{{Mai mare|'''„L-am cunoscut pe Lenin”'''}}}} Era în toamna anului 1922. La Moscova, urma să se înceapă lucrările celui de al patrulea Congres al Kominternului. Fiind delegat la Congres ca membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, am participat la aceste lucrări. In ziua de 13 Noembrie 1922, s’a anunțat că va vorbi Lenin. O adâncă emoție cuprinsese pe toți cei prezenți. Lenin fusese bolnav și revenirea lui în public, ne umplea la toți inimile de bucurie. Eram cuprinși de nerăbdare, de o curiozitate, amestecată cu sentimentul de admirație pe care îl purtam marelui conducător al Revoluției din Octombrie. Când, în dimineața zilei, se anunță venirea lui Lenin în sala Congresului, o tăcere adâncă cuprinse pe toți cei de față. Tăcerea amintea momentele de maximă tensiune sufletească, momentele de adâncă emoție. Lenin păși în sală. Imediat, isbucniră spontan, ropote de aplauze și, ca la un semn nevăzut, toți congresiștii în picioare, intonară în 53 de limbi „Internaționala”. In sunetele „Internaționalei”, în mijlocul unui adevărat delir — amestec de dragoste, admirație și respect — Lenin păși spre estradă și ocupă loc la tribună. Minute lungi, minute grele de indescriptibil entuziasm au împiedecat pe Lenin să vorbească. Alături de el stătea tovarășul Stalin, cu privirea înduioșată și cu acel zâmbet care nu odată în momente de emoție, îi luminează fața. Lenin își începu cuvântarea. O încordare plutea în sală: nici o mișcare, nici un gest, nici o șoaptă nu turbură liniștea care domnea. Cuvintele și frazele lui Lenin cădeau ritmic și apăsat, subliniate când și când de aplauzele celor prezenți. Vorbea cu căldură, cu convingere și cu acea sinceritate care captiva dela început. Fără patetism, fără fraze și întorsături oratorice, cu simplicitatea unei expuneri logice și stråns închegate, Lenin convingea și impresiona. Ascultându-l, îmi dădeam seama de puternica influență pe care o putea exercita, tocmai ca vorbitor. Expunerea care a durat o oră, era afirmarea credinței nestrămutate în izbânda finală a Marei Revoluții din Octombrie. Cu toate că în tot timpul cuvântării, întreaga lui putere de convingere, întreaga forță a personalității lui se reflecta nemijlocit în expunerea sa și noi uitasem de suferințele fizice pe care i le adusese boala, totuși efortul făcut îl obosise. Figura lui se coloră puțin atunci când, luând loc la masa prezidiumului, se lăsă ostenit pe scaun. Ultimile cuvinte ale raportului dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea aplauda, strigăte nesfârșite „Trăiască tovarășul Lenin”! și din nou sunetele „Internaționalei” cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexandru II în care se ținea Congresul. În pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor și atunci am avut prilejul să mă apropii de el. {{dhr}}{{blocuri în italic}} Lenin era de statură potrivită, mai mult scund, cu fața de un oval perfect, cu pomeții obrajilor pronuntați, cu o privire clară și pătrunzătoare. Era îmbrăcat extrem de simplu și înfățișarea lui respira deopotrivă hotărîre, energie, dar și o mare bunătate. Vorba lui era prietenoasă și atunci când se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlocul nostru pe care avusese prilejul să-i cunoască, fie în imigrație, fie la celelalte Congrese ale Kominternului. Avea mișcări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor, care îl făceau atât de omenesc și atât de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și adâncă ce-l înconjoară. Am înțeles pentruce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile Uniunii Sovietice și dincolo de hotarele ei. Simplicitatea, sinceritatea și bunătatea lui Lenin, înțelegerea pe care o arăta muncitorului de rând, ca și savantului, simplului țăran venit dintr’un cătun îndepărtat, ca și soldatului roș întors de pe front, constituia acea legătură trainică între Lenin și masse, legătură care se reflecta și în dragostea masselor pentru el. Emoția profundă care mă cuprinsese m’a făcut să-l urmăresc tăcut, fără să pot scoate o vorbă, cu dorința de a nu scăpa un gest, de a nu lăsa să treacă neobservată o singură mișcare. După câteva minute, se desprinsese de grupul congresiștilor și părăsi sala de ședintă, pentrucă doctorii îi prescriseseră după fiecare efort pe care munca lui îl cerea, un repaos cât mai neturburat. Un an mai târziu, la 21 Ian. 1924, către seară, Lenin încetă din viață. Iată cum anunța Comitetul Central al Partidului Bolșevic năpraznica veste: {{Italic bloc/e}} '''„Nicicând dela moartea lui Marx istoria măreței mișcări de desrobire a proletariatului n’a ridicat o figură atât de gigantică cum a fost răposatul nostru conducător, dascăl și prieten. Tot ce proletariatul are cu adevărat măreț și eroic: gândire neînfricată, voință de fier nestrămutată, îndârjită, atotînvingătoare, ură sfântă, ură de moarte, împotriva robiei și asupririi, pasiune revoluționară care mișcă munții din loc, credință nemărginită în puterea de creație a masselor, un uriaș geniu organizatoric, toate acestea și-au găsit o întruchipare măreață în Lenin, al cărui nume a devenit simbolul lumii noui, dela apus la răsărit și dela miază noapte la miază zi”.''' Vestea morții lui Lenin, pe care am trăit-o atunci în Ianuarie 1924 a fost o mare lovitură. Ea nu era simțită ca un regret, ci, dincolo de tristeță, era o durere adâncă pentru pierderea unei ființe iubite și prețuite. Acest sentiment de durere sinceră l-au cunoscut în acele clipe milioane de oameni în toate colțurile lumii, pentrucă fiecare simțea că a murit un mare om, un prieten al oamenilor în suferință, un adevărat conducător, a cărui întreagă viață era împletită cu tot ceeace omenirea avea mai bun și mai nobil legat de toate speranțele unei lumi în devenire îndreptată spre un viitor luminos. Pe acest drum luminos cu forțe noui pline de încredere se îndreaptă azi popoarele lumii în spiritul marelui, neuitatului Leni. ####<section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> 6yhgeqofzkc8np386cyhygq0qyrsqkr 151046 151045 2026-07-12T19:37:33Z TiberiuFr25 11409 151046 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" />{{rh|2|„SCÂNTEIA”|}} {{sep}}</noinclude><hr/><hr/><hr/> {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} {{mai mare|'''''(Continuare din pag. 1-a)'''''}} <section begin="lenin" />rea luptei și cucerirea victoriei, tov. Pătrășcanu a spus: {{C|{{mai mare|'''Tovarăși și prieteni'''}}}} '''Revoluția Rusă n'a fost însă și nu este un fenomen izolat. Ea trebue privită în perspectiva timpului și în cadrul secolului nostru dincolo de limitele geografice în care s’a desfășurat.''' {{C|{{mai mare|'''Secolul socialismului'''}}}} {{Italic bloc/s}} Revoluția Rusă din Octombrie deschide secolul al XX-lea, secolul structuralelor transformări ale lumii, deschide lupta pentru înfăptuirea socialismului, deschide drumul spre societatea comunistă. Pentrucă aceasta, este caracteristica secolului în care trăim. Afirmând acest lucru, nu ne gândim însă nici la influența propagandistică a Revoluției ruse și nici la strămutarea artificială a unor forme de viață socială și economică dintre granițele Uniunii Sovietice, în celelalte țări europene. Numai miopii, numai oamenii de rea credință, numai spiritele conservatoare, care nu înțelg nimic din procesul prin care trece azi întreaga omenire, pot să-și închipuie că adânca frământare pe care o trăesc toate popoarele lumii, în încercarea de a se descătușa de vechile instituții ale trecutului și a da conținut unor noui forme de viață, poate fi rezultatul propagandei sau a unor strămutări impuse prin violență sau forță brutală. Atunci când accentuăm importanța pe care Revoluția Rusă o joacă în evoluția restului lumii, când subliniem că secolul nostru este secolul luptei pentru socialism, ne plasăm cu totul din alt punct de vedere. Dece să închidem ochii? Cui îi folosește negarea evidentă a realității? Trebue recunoscut clar și categoric că formele vechi de viață socială și economică au dus omenirea în impas, au fost cauza celor două războaie mondiale, care au impus, masselor atâta suferință. Omenirea a intrat în secolul socialismului, nu din spirit de imitație, nu pentrucă este pradă propagandei, ci pentrucă întreaga societate de astăzi a acumulat contraziceri atât de puternice, ciocniri de interese atât de ireconciliabile, care toate fac necesare adânci și structurale schimbări, dacă nu voim ca civilizația și cultura noastră să apună într’un nou și grozav cataclism mondial. Massele nu pot accepta însă acte de sinucidere. {{Italic bloc/e}} Fazele prin care va trece omenirea pe acest nou drum, deschis de Revoluția Rusă, ritmul pe care transformările îl vor lua într’o țară sau alta, conținutul concret imediat determinat de aceste transformări, vor fi obiect de discuție. Unele din aceste schimbări pot chiar să nu aibă caracterul imediat și o țară sau alta să cunoască încă destul de mult timp, faze intermediare. Dar apare ca o certitudine bazată pe cercetarea obiectivă și nefalsificată a evoluției istorice de până acum, că întreaga omenire înțelege să pășească spre o altă organizare a lumii, spre o nouă concepție de viață. {{C|{{Mai mare|'''Omenirea va trece prin grele încercări'''}}}} {{uc|Prieteni}} și {{uc|tovarăși}}, omenirea va mai trece desigur prin multe și grele încercări. Găsirea unui echilibru în alt spirit și pe un alt plan de viață, având un nou conținut, menit să facă cu putință începerea muncii constructive spre socialism, spre comunism, va cere multe frământări, multe lupte și nu mai puține jertfe. Desființarea exploatării omului de către om, împiedecarea războiului între națiuni și popoare, înlăturarea nedreptății sociale, eliberarea omului de păienjenișul prejudecăților și obscurantismului, crearea unei societăți fără clase, cu un standard de viață care să permită fiecăruia să capete din bunurile sociale conform trebuințelor lui, știm că este un drum lung și greu. Dar este drumul lumii viitorului. Asupra acestei lumi din momentul plămădirii ei, planează luminoasă figura lui Lenin. Pentrucă omenirea, astăzi în suferință, mâine cunoscând alte condiții de viață își va îndrepta permanent gândul către acela care a sintetizat forțele înnoitoare, conștiente și hotărîte care i-au stat drept temelie. Lenin aparține astăzi întregii omeniri progresiste. El simbolizează lupta acestei omeniri, dincolo de hotarele țărilor, dincolo de caracterul particular al neamurilor și al popoarelor. Ajunși aici, tovarăși și prieteni, am putea să ne oprim. Dar figura lui Lenin va apărea poate lipsită de conturul ei omenesc, dacă n’am face un scurt popas și asupra lui Lenin — omul. {{C|{{Mai mare|'''„L-am cunoscut pe Lenin”'''}}}} Era în toamna anului 1922. La Moscova, urma să se înceapă lucrările celui de al patrulea Congres al Kominternului. Fiind delegat la Congres ca membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, am participat la aceste lucrări. In ziua de 13 Noembrie 1922, s’a anunțat că va vorbi Lenin. O adâncă emoție cuprinsese pe toți cei prezenți. Lenin fusese bolnav și revenirea lui în public, ne umplea la toți inimile de bucurie. Eram cuprinși de nerăbdare, de o curiozitate, amestecată cu sentimentul de admirație pe care îl purtam marelui conducător al Revoluției din Octombrie. Când, în dimineața zilei, se anunță venirea lui Lenin în sala Congresului, o tăcere adâncă cuprinse pe toți cei de față. Tăcerea amintea momentele de maximă tensiune sufletească, momentele de adâncă emoție. Lenin păși în sală. Imediat, isbucniră spontan, ropote de aplauze și, ca la un semn nevăzut, toți congresiștii în picioare, intonară în 53 de limbi „Internaționala”. In sunetele „Internaționalei”, în mijlocul unui adevărat delir — amestec de dragoste, admirație și respect — Lenin păși spre estradă și ocupă loc la tribună. Minute lungi, minute grele de indescriptibil entuziasm au împiedecat pe Lenin să vorbească. Alături de el stătea tovarășul Stalin, cu privirea înduioșată și cu acel zâmbet care nu odată în momente de emoție, îi luminează fața. Lenin își începu cuvântarea. O încordare plutea în sală: nici o mișcare, nici un gest, nici o șoaptă nu turbură liniștea care domnea. Cuvintele și frazele lui Lenin cădeau ritmic și apăsat, subliniate când și când de aplauzele celor prezenți. Vorbea cu căldură, cu convingere și cu acea sinceritate care captiva dela început. Fără patetism, fără fraze și întorsături oratorice, cu simplicitatea unei expuneri logice și stråns închegate, Lenin convingea și impresiona. Ascultându-l, îmi dădeam seama de puternica influență pe care o putea exercita, tocmai ca vorbitor. Expunerea care a durat o oră, era afirmarea credinței nestrămutate în izbânda finală a Marei Revoluții din Octombrie. Cu toate că în tot timpul cuvântării, întreaga lui putere de convingere, întreaga forță a personalității lui se reflecta nemijlocit în expunerea sa și noi uitasem de suferințele fizice pe care i le adusese boala, totuși efortul făcut îl obosise. Figura lui se coloră puțin atunci când, luând loc la masa prezidiumului, se lăsă ostenit pe scaun. Ultimile cuvinte ale raportului dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea aplauda, strigăte nesfârșite „Trăiască tovarășul Lenin”! și din nou sunetele „Internaționalei” cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexandru II în care se ținea Congresul. În pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor și atunci am avut prilejul să mă apropii de el. {{dhr}}{{Italic bloc/s}} Lenin era de statură potrivită, mai mult scund, cu fața de un oval perfect, cu pomeții obrajilor pronuntați, cu o privire clară și pătrunzătoare. Era îmbrăcat extrem de simplu și înfățișarea lui respira deopotrivă hotărîre, energie, dar și o mare bunătate. Vorba lui era prietenoasă și atunci când se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlocul nostru pe care avusese prilejul să-i cunoască, fie în imigrație, fie la celelalte Congrese ale Kominternului. Avea mișcări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor, care îl făceau atât de omenesc și atât de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și adâncă ce-l înconjoară. Am înțeles pentruce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile Uniunii Sovietice și dincolo de hotarele ei. Simplicitatea, sinceritatea și bunătatea lui Lenin, înțelegerea pe care o arăta muncitorului de rând, ca și savantului, simplului țăran venit dintr’un cătun îndepărtat, ca și soldatului roș întors de pe front, constituia acea legătură trainică între Lenin și masse, legătură care se reflecta și în dragostea masselor pentru el. Emoția profundă care mă cuprinsese m’a făcut să-l urmăresc tăcut, fără să pot scoate o vorbă, cu dorința de a nu scăpa un gest, de a nu lăsa să treacă neobservată o singură mișcare. După câteva minute, se desprinsese de grupul congresiștilor și părăsi sala de ședintă, pentrucă doctorii îi prescriseseră după fiecare efort pe care munca lui îl cerea, un repaos cât mai neturburat. Un an mai târziu, la 21 Ian. 1924, către seară, Lenin încetă din viață. Iată cum anunța Comitetul Central al Partidului Bolșevic năpraznica veste: {{Italic bloc/e}} '''„Nicicând dela moartea lui Marx istoria măreței mișcări de desrobire a proletariatului n’a ridicat o figură atât de gigantică cum a fost răposatul nostru conducător, dascăl și prieten. Tot ce proletariatul are cu adevărat măreț și eroic: gândire neînfricată, voință de fier nestrămutată, îndârjită, atotînvingătoare, ură sfântă, ură de moarte, împotriva robiei și asupririi, pasiune revoluționară care mișcă munții din loc, credință nemărginită în puterea de creație a masselor, un uriaș geniu organizatoric, toate acestea și-au găsit o întruchipare măreață în Lenin, al cărui nume a devenit simbolul lumii noui, dela apus la răsărit și dela miază noapte la miază zi”.''' Vestea morții lui Lenin, pe care am trăit-o atunci în Ianuarie 1924 a fost o mare lovitură. Ea nu era simțită ca un regret, ci, dincolo de tristeță, era o durere adâncă pentru pierderea unei ființe iubite și prețuite. Acest sentiment de durere sinceră l-au cunoscut în acele clipe milioane de oameni în toate colțurile lumii, pentrucă fiecare simțea că a murit un mare om, un prieten al oamenilor în suferință, un adevărat conducător, a cărui întreagă viață era împletită cu tot ceeace omenirea avea mai bun și mai nobil legat de toate speranțele unei lumi în devenire îndreptată spre un viitor luminos. Pe acest drum luminos cu forțe noui pline de încredere se îndreaptă azi popoarele lumii în spiritul marelui, neuitatului Leni. ####<section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> rky5ftdccwjln7vfzzi7hjmbkdvfftb 151049 151046 2026-07-12T19:41:35Z TiberiuFr25 11409 151049 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" />{{rh|2|„SCÂNTEIA”|}} {{sep}}</noinclude><hr/><hr/><hr/> {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} {{mai mare|'''''(Continuare din pag. 1-a)'''''}} <section begin="lenin" />rea luptei și cucerirea victoriei, tov. Pătrășcanu a spus: {{C|{{mai mare|'''Tovarăși și prieteni'''}}}} '''Revoluția Rusă n'a fost însă și nu este un fenomen izolat. Ea trebue privită în perspectiva timpului și în cadrul secolului nostru dincolo de limitele geografice în care s’a desfășurat.''' {{C|{{mai mare|'''Secolul socialismului'''}}}} {{Italic bloc/s}} Revoluția Rusă din Octombrie deschide secolul al XX-lea, secolul structuralelor transformări ale lumii, deschide lupta pentru înfăptuirea socialismului, deschide drumul spre societatea comunistă. Pentrucă aceasta, este caracteristica secolului în care trăim. Afirmând acest lucru, nu ne gândim însă nici la influența propagandistică a Revoluției ruse și nici la strămutarea artificială a unor forme de viață socială și economică dintre granițele Uniunii Sovietice, în celelalte țări europene. Numai miopii, numai oamenii de rea credință, numai spiritele conservatoare, care nu înțelg nimic din procesul prin care trece azi întreaga omenire, pot să-și închipuie că adânca frământare pe care o trăesc toate popoarele lumii, în încercarea de a se descătușa de vechile instituții ale trecutului și a da conținut unor noui forme de viață, poate fi rezultatul propagandei sau a unor strămutări impuse prin violență sau forță brutală. Atunci când accentuăm importanța pe care Revoluția Rusă o joacă în evoluția restului lumii, când subliniem că secolul nostru este secolul luptei pentru socialism, ne plasăm cu totul din alt punct de vedere. Dece să închidem ochii? Cui îi folosește negarea evidentă a realității? Trebue recunoscut clar și categoric că formele vechi de viață socială și economică au dus omenirea în impas, au fost cauza celor două războaie mondiale, care au impus, masselor atâta suferință. Omenirea a intrat în secolul socialismului, nu din spirit de imitație, nu pentrucă este pradă propagandei, ci pentrucă întreaga societate de astăzi a acumulat contraziceri atât de puternice, ciocniri de interese atât de ireconciliabile, care toate fac necesare adânci și structurale schimbări, dacă nu voim ca civilizația și cultura noastră să apună într’un nou și grozav cataclism mondial. Massele nu pot accepta însă acte de sinucidere. {{Italic bloc/e}} Fazele prin care va trece omenirea pe acest nou drum, deschis de Revoluția Rusă, ritmul pe care transformările îl vor lua într’o țară sau alta, conținutul concret imediat determinat de aceste transformări, vor fi obiect de discuție. Unele din aceste schimbări pot chiar să nu aibă caracterul imediat și o țară sau alta să cunoască încă destul de mult timp, faze intermediare. Dar apare ca o certitudine bazată pe cercetarea obiectivă și nefalsificată a evoluției istorice de până acum, că întreaga omenire înțelege să pășească spre o altă organizare a lumii, spre o nouă concepție de viață. {{C|{{Mai mare|'''Omenirea va trece prin grele încercări'''}}}} {{uc|Prieteni}} și {{uc|tovarăși}}, omenirea va mai trece desigur prin multe și grele încercări. Găsirea unui echilibru în alt spirit și pe un alt plan de viață, având un nou conținut, menit să facă cu putință începerea muncii constructive spre socialism, spre comunism, va cere multe frământări, multe lupte și nu mai puține jertfe. Desființarea exploatării omului de către om, împiedecarea războiului între națiuni și popoare, înlăturarea nedreptății sociale, eliberarea omului de păienjenișul prejudecăților și obscurantismului, crearea unei societăți fără clase, cu un standard de viață care să permită fiecăruia să capete din bunurile sociale conform trebuințelor lui, știm că este un drum lung și greu. Dar este drumul lumii viitorului. Asupra acestei lumi din momentul plămădirii ei, planează luminoasă figura lui Lenin. Pentrucă omenirea, astăzi în suferință, mâine cunoscând alte condiții de viață își va îndrepta permanent gândul către acela care a sintetizat forțele înnoitoare, conștiente și hotărîte care i-au stat drept temelie. Lenin aparține astăzi întregii omeniri progresiste. El simbolizează lupta acestei omeniri, dincolo de hotarele țărilor, dincolo de caracterul particular al neamurilor și al popoarelor. Ajunși aici, tovarăși și prieteni, am putea să ne oprim. Dar figura lui Lenin va apărea poate lipsită de conturul ei omenesc, dacă n’am face un scurt popas și asupra lui Lenin — omul. {{C|{{Mai mare|'''„L-am cunoscut pe Lenin”'''}}}} Era în toamna anului 1922. La Moscova, urma să se înceapă lucrările celui de al patrulea Congres al Kominternului. Fiind delegat la Congres ca membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, am participat la aceste lucrări. In ziua de 13 Noembrie 1922, s’a anunțat că va vorbi Lenin. O adâncă emoție cuprinsese pe toți cei prezenți. Lenin fusese bolnav și revenirea lui în public, ne umplea la toți inimile de bucurie. Eram cuprinși de nerăbdare, de o curiozitate, amestecată cu sentimentul de admirație pe care îl purtam marelui conducător al Revoluției din Octombrie. Când, în dimineața zilei, se anunță venirea lui Lenin în sala Congresului, o tăcere adâncă cuprinse pe toți cei de față. Tăcerea amintea momentele de maximă tensiune sufletească, momentele de adâncă emoție. Lenin păși în sală. Imediat, isbucniră spontan, ropote de aplauze și, ca la un semn nevăzut, toți congresiștii în picioare, intonară în 53 de limbi „Internaționala”. In sunetele „Internaționalei”, în mijlocul unui adevărat delir — amestec de dragoste, admirație și respect — Lenin păși spre estradă și ocupă loc la tribună. Minute lungi, minute grele de indescriptibil entuziasm au împiedecat pe Lenin să vorbească. Alături de el stătea tovarășul Stalin, cu privirea înduioșată și cu acel zâmbet care nu odată în momente de emoție, îi luminează fața. Lenin își începu cuvântarea. O încordare plutea în sală: nici o mișcare, nici un gest, nici o șoaptă nu turbură liniștea care domnea. Cuvintele și frazele lui Lenin cădeau ritmic și apăsat, subliniate când și când de aplauzele celor prezenți. Vorbea cu căldură, cu convingere și cu acea sinceritate care captiva dela început. Fără patetism, fără fraze și întorsături oratorice, cu simplicitatea unei expuneri logice și stråns închegate, Lenin convingea și impresiona. Ascultându-l, îmi dădeam seama de puternica influență pe care o putea exercita, tocmai ca vorbitor. Expunerea care a durat o oră, era afirmarea credinței nestrămutate în izbânda finală a Marei Revoluții din Octombrie. Cu toate că în tot timpul cuvântării, întreaga lui putere de convingere, întreaga forță a personalității lui se reflecta nemijlocit în expunerea sa și noi uitasem de suferințele fizice pe care i le adusese boala, totuși efortul făcut îl obosise. Figura lui se coloră puțin atunci când, luând loc la masa prezidiumului, se lăsă ostenit pe scaun. Ultimile cuvinte ale raportului dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea aplauda, strigăte nesfârșite „Trăiască tovarășul Lenin”! și din nou sunetele „Internaționalei” cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexandru II în care se ținea Congresul. În pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor și atunci am avut prilejul să mă apropii de el. {{dhr}}{{Italic bloc/s}} Lenin era de statură potrivită, mai mult scund, cu fața de un oval perfect, cu pomeții obrajilor pronuntați, cu o privire clară și pătrunzătoare. Era îmbrăcat extrem de simplu și înfățișarea lui respira deopotrivă hotărîre, energie, dar și o mare bunătate. Vorba lui era prietenoasă și atunci când se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlocul nostru pe care avusese prilejul să-i cunoască, fie în imigrație, fie la celelalte Congrese ale Kominternului. Avea mișcări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor, care îl făceau atât de omenesc și atât de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și adâncă ce-l înconjoară. Am înțeles pentruce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile Uniunii Sovietice și dincolo de hotarele ei. Simplicitatea, sinceritatea și bunătatea lui Lenin, înțelegerea pe care o arăta muncitorului de rând, ca și savantului, simplului țăran venit dintr’un cătun îndepărtat, ca și soldatului roș întors de pe front, constituia acea legătură trainică între Lenin și masse, legătură care se reflecta și în dragostea masselor pentru el. Emoția profundă care mă cuprinsese m’a făcut să-l urmăresc tăcut, fără să pot scoate o vorbă, cu dorința de a nu scăpa un gest, de a nu lăsa să treacă neobservată o singură mișcare. După câteva minute, se desprinsese de grupul congresiștilor și părăsi sala de ședintă, pentrucă doctorii îi prescriseseră după fiecare efort pe care munca lui îl cerea, un repaos cât mai neturburat. Un an mai târziu, la 21 Ian. 1924, către seară, Lenin încetă din viață. Iată cum anunța Comitetul Central al Partidului Bolșevic năpraznica veste: {{Italic bloc/e}} '''„Nicicând dela moartea lui Marx istoria măreței mișcări de desrobire a proletariatului n’a ridicat o figură atât de gigantică cum a fost răposatul nostru conducător, dascăl și prieten. Tot ce proletariatul are cu adevărat măreț și eroic: gândire neînfricată, voință de fier nestrămutată, îndârjită, atotînvingătoare, ură sfântă, ură de moarte, împotriva robiei și asupririi, pasiune revoluționară care mișcă munții din loc, credință nemărginită în puterea de creație a masselor, un uriaș geniu organizatoric, toate acestea și-au găsit o întruchipare măreață în Lenin, al cărui nume a devenit simbolul lumii noui, dela apus la răsărit și dela miază noapte la miază zi”.''' Vestea morții lui Lenin, pe care am trăit-o atunci în Ianuarie 1924 a fost o mare lovitură. Ea nu era simțită ca un regret, ci, dincolo de tristeță, era o durere adâncă pentru pierderea unei ființe iubite și prețuite. Acest sentiment de durere sinceră l-au cunoscut în acele clipe milioane de oameni în toate colțurile lumii, pentrucă fiecare simțea că a murit un mare om, un prieten al oamenilor în suferință, un adevărat conducător, a cărui întreagă viață era împletită cu tot ceeace omenirea avea mai bun și mai nobil legat de toate speranțele unei lumi în devenire îndreptată spre un viitor luminos. Pe acest drum luminos cu forțe noui pline de încredere se îndreaptă azi popoarele lumii în spiritul marelui, neuitatului Lenin. <section end="lenin"></section><section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> 2wkam7ylqirqb7pqnvzx2v5562b1fna 151051 151049 2026-07-12T19:43:14Z TiberiuFr25 11409 151051 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="TiberiuFr25" />{{rh|2|„SCÂNTEIA”|}} {{sep}}</noinclude><hr/><hr/><hr/> {{C|{{xxxx-mai mare|'''Lenin și secolul nostru'''}}}} {{mai mare|'''''(Continuare din pag. 1-a)'''''}} <section begin="lenin" />rea luptei și cucerirea victoriei, tov. Pătrășcanu a spus: {{C|{{mai mare|'''Tovarăși și prieteni'''}}}} '''Revoluția Rusă n’a fost însă și nu este un fenomen izolat. Ea trebue privită în perspectiva timpului și în cadrul secolului nostru dincolo de limitele geografice în care s’a desfășurat.''' {{C|{{mai mare|'''Secolul socialismului'''}}}} {{Italic bloc/s}} Revoluția Rusă din Octombrie deschide secolul al XX-lea, secolul structuralelor transformări ale lumii, deschide lupta pentru înfăptuirea socialismului, deschide drumul spre societatea comunistă. Pentrucă aceasta, este caracteristica secolului în care trăim. Afirmând acest lucru, nu ne gândim însă nici la influența propagandistică a Revoluției ruse și nici la strămutarea artificială a unor forme de viață socială și economică dintre granițele Uniunii Sovietice, în celelalte țări europene. Numai miopii, numai oamenii de rea credință, numai spiritele conservatoare, care nu înțelg nimic din procesul prin care trece azi întreaga omenire, pot să-și închipuie că adânca frământare pe care o trăesc toate popoarele lumii, în încercarea de a se descătușa de vechile instituții ale trecutului și a da conținut unor noui forme de viață, poate fi rezultatul propagandei sau a unor strămutări impuse prin violență sau forță brutală. Atunci când accentuăm importanța pe care Revoluția Rusă o joacă în evoluția restului lumii, când subliniem că secolul nostru este secolul luptei pentru socialism, ne plasăm cu totul din alt punct de vedere. Dece să închidem ochii? Cui îi folosește negarea evidentă a realității? Trebue recunoscut clar și categoric că formele vechi de viață socială și economică au dus omenirea în impas, au fost cauza celor două războaie mondiale, care au impus, masselor atâta suferință. Omenirea a intrat în secolul socialismului, nu din spirit de imitație, nu pentrucă este pradă propagandei, ci pentrucă întreaga societate de astăzi a acumulat contraziceri atât de puternice, ciocniri de interese atât de ireconciliabile, care toate fac necesare adânci și structurale schimbări, dacă nu voim ca civilizația și cultura noastră să apună într’un nou și grozav cataclism mondial. Massele nu pot accepta însă acte de sinucidere. {{Italic bloc/e}} Fazele prin care va trece omenirea pe acest nou drum, deschis de Revoluția Rusă, ritmul pe care transformările îl vor lua într’o țară sau alta, conținutul concret imediat determinat de aceste transformări, vor fi obiect de discuție. Unele din aceste schimbări pot chiar să nu aibă caracterul imediat și o țară sau alta să cunoască încă destul de mult timp, faze intermediare. Dar apare ca o certitudine bazată pe cercetarea obiectivă și nefalsificată a evoluției istorice de până acum, că întreaga omenire înțelege să pășească spre o altă organizare a lumii, spre o nouă concepție de viață. {{C|{{Mai mare|'''Omenirea va trece prin grele încercări'''}}}} {{uc|Prieteni}} și {{uc|tovarăși}}, omenirea va mai trece desigur prin multe și grele încercări. Găsirea unui echilibru în alt spirit și pe un alt plan de viață, având un nou conținut, menit să facă cu putință începerea muncii constructive spre socialism, spre comunism, va cere multe frământări, multe lupte și nu mai puține jertfe. Desființarea exploatării omului de către om, împiedecarea războiului între națiuni și popoare, înlăturarea nedreptății sociale, eliberarea omului de păienjenișul prejudecăților și obscurantismului, crearea unei societăți fără clase, cu un standard de viață care să permită fiecăruia să capete din bunurile sociale conform trebuințelor lui, știm că este un drum lung și greu. Dar este drumul lumii viitorului. Asupra acestei lumi din momentul plămădirii ei, planează luminoasă figura lui Lenin. Pentrucă omenirea, astăzi în suferință, mâine cunoscând alte condiții de viață își va îndrepta permanent gândul către acela care a sintetizat forțele înnoitoare, conștiente și hotărîte care i-au stat drept temelie. Lenin aparține astăzi întregii omeniri progresiste. El simbolizează lupta acestei omeniri, dincolo de hotarele țărilor, dincolo de caracterul particular al neamurilor și al popoarelor. Ajunși aici, tovarăși și prieteni, am putea să ne oprim. Dar figura lui Lenin va apărea poate lipsită de conturul ei omenesc, dacă n’am face un scurt popas și asupra lui Lenin — omul. {{C|{{Mai mare|'''„L-am cunoscut pe Lenin”'''}}}} Era în toamna anului 1922. La Moscova, urma să se înceapă lucrările celui de al patrulea Congres al Kominternului. Fiind delegat la Congres ca membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, am participat la aceste lucrări. In ziua de 13 Noembrie 1922, s’a anunțat că va vorbi Lenin. O adâncă emoție cuprinsese pe toți cei prezenți. Lenin fusese bolnav și revenirea lui în public, ne umplea la toți inimile de bucurie. Eram cuprinși de nerăbdare, de o curiozitate, amestecată cu sentimentul de admirație pe care îl purtam marelui conducător al Revoluției din Octombrie. Când, în dimineața zilei, se anunță venirea lui Lenin în sala Congresului, o tăcere adâncă cuprinse pe toți cei de față. Tăcerea amintea momentele de maximă tensiune sufletească, momentele de adâncă emoție. Lenin păși în sală. Imediat, isbucniră spontan, ropote de aplauze și, ca la un semn nevăzut, toți congresiștii în picioare, intonară în 53 de limbi „Internaționala”. In sunetele „Internaționalei”, în mijlocul unui adevărat delir — amestec de dragoste, admirație și respect — Lenin păși spre estradă și ocupă loc la tribună. Minute lungi, minute grele de indescriptibil entuziasm au împiedecat pe Lenin să vorbească. Alături de el stătea tovarășul Stalin, cu privirea înduioșată și cu acel zâmbet care nu odată în momente de emoție, îi luminează fața. Lenin își începu cuvântarea. O încordare plutea în sală: nici o mișcare, nici un gest, nici o șoaptă nu turbură liniștea care domnea. Cuvintele și frazele lui Lenin cădeau ritmic și apăsat, subliniate când și când de aplauzele celor prezenți. Vorbea cu căldură, cu convingere și cu acea sinceritate care captiva dela început. Fără patetism, fără fraze și întorsături oratorice, cu simplicitatea unei expuneri logice și stråns închegate, Lenin convingea și impresiona. Ascultându-l, îmi dădeam seama de puternica influență pe care o putea exercita, tocmai ca vorbitor. Expunerea care a durat o oră, era afirmarea credinței nestrămutate în izbânda finală a Marei Revoluții din Octombrie. Cu toate că în tot timpul cuvântării, întreaga lui putere de convingere, întreaga forță a personalității lui se reflecta nemijlocit în expunerea sa și noi uitasem de suferințele fizice pe care i le adusese boala, totuși efortul făcut îl obosise. Figura lui se coloră puțin atunci când, luând loc la masa prezidiumului, se lăsă ostenit pe scaun. Ultimile cuvinte ale raportului dădură naștere unui nou val de entuziasm. Toată lumea aplauda, strigăte nesfârșite „Trăiască tovarășul Lenin”! și din nou sunetele „Internaționalei” cutremurară zidurile fostului palat al lui Alexandru II în care se ținea Congresul. În pauza care a urmat, Lenin a coborît în mijlocul congresiștilor și atunci am avut prilejul să mă apropii de el. {{dhr}}{{Italic bloc/s}} Lenin era de statură potrivită, mai mult scund, cu fața de un oval perfect, cu pomeții obrajilor pronuntați, cu o privire clară și pătrunzătoare. Era îmbrăcat extrem de simplu și înfățișarea lui respira deopotrivă hotărîre, energie, dar și o mare bunătate. Vorba lui era prietenoasă și atunci când se apropie de grupul de congresiști în care mă aflam, găsi cuvinte de amiciție pentru acei din mijlocul nostru pe care avusese prilejul să-i cunoască, fie în imigrație, fie la celelalte Congrese ale Kominternului. Avea mișcări iuți, fraza sacadată, dar se degajau nu o singură dată din privirea lui sclipiri de umor, care îl făceau atât de omenesc și atât de apropiat de fiecare dintre noi. Atunci am înțeles iubirea sinceră și adâncă ce-l înconjoară. Am înțeles pentruce întreaga lui persoană radiază simpatie, după cum am înțeles acele manifestări de dragoste care îi veneau din toate colțurile Uniunii Sovietice și dincolo de hotarele ei. Simplicitatea, sinceritatea și bunătatea lui Lenin, înțelegerea pe care o arăta muncitorului de rând, ca și savantului, simplului țăran venit dintr’un cătun îndepărtat, ca și soldatului roș întors de pe front, constituia acea legătură trainică între Lenin și masse, legătură care se reflecta și în dragostea masselor pentru el. Emoția profundă care mă cuprinsese m’a făcut să-l urmăresc tăcut, fără să pot scoate o vorbă, cu dorința de a nu scăpa un gest, de a nu lăsa să treacă neobservată o singură mișcare. După câteva minute, se desprinsese de grupul congresiștilor și părăsi sala de ședintă, pentrucă doctorii îi prescriseseră după fiecare efort pe care munca lui îl cerea, un repaos cât mai neturburat. Un an mai târziu, la 21 Ian. 1924, către seară, Lenin încetă din viață. Iată cum anunța Comitetul Central al Partidului Bolșevic năpraznica veste: {{Italic bloc/e}} '''„Nicicând dela moartea lui Marx istoria măreței mișcări de desrobire a proletariatului n’a ridicat o figură atât de gigantică cum a fost răposatul nostru conducător, dascăl și prieten. Tot ce proletariatul are cu adevărat măreț și eroic: gândire neînfricată, voință de fier nestrămutată, îndârjită, atotînvingătoare, ură sfântă, ură de moarte, împotriva robiei și asupririi, pasiune revoluționară care mișcă munții din loc, credință nemărginită în puterea de creație a masselor, un uriaș geniu organizatoric, toate acestea și-au găsit o întruchipare măreață în Lenin, al cărui nume a devenit simbolul lumii noui, dela apus la răsărit și dela miază noapte la miază zi”.''' Vestea morții lui Lenin, pe care am trăit-o atunci în Ianuarie 1924 a fost o mare lovitură. Ea nu era simțită ca un regret, ci, dincolo de tristeță, era o durere adâncă pentru pierderea unei ființe iubite și prețuite. Acest sentiment de durere sinceră l-au cunoscut în acele clipe milioane de oameni în toate colțurile lumii, pentrucă fiecare simțea că a murit un mare om, un prieten al oamenilor în suferință, un adevărat conducător, a cărui întreagă viață era împletită cu tot ceeace omenirea avea mai bun și mai nobil legat de toate speranțele unei lumi în devenire îndreptată spre un viitor luminos. Pe acest drum luminos cu forțe noui pline de încredere se îndreaptă azi popoarele lumii în spiritul marelui, neuitatului Lenin. <section end="lenin" /><noinclude><references/></noinclude> 40x5wp85xm92e18kf1v3wjkygdmuv27 0 50568 151047 2026-07-12T19:38:53Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{Titlu cotidian |Scînteia (ziar)| <!--name of the periodical--> curr=1946|1|23| <!--date of this issue in YYYY|M|D format--> prev=1946|1|22| <!--date of the previous issue--> next=1946|1|24}} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include="1" onlysection="antet" /> {{Cuprins auxiliar|titlu=Articole|comentariu=| * [[/Lenin și secolul nostru/]] }} 151047 wikitext text/x-wiki {{Titlu cotidian |Scînteia (ziar)| <!--name of the periodical--> curr=1946|1|23| <!--date of this issue in YYYY|M|D format--> prev=1946|1|22| <!--date of the previous issue--> next=1946|1|24}} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include="1" onlysection="antet" /> {{Cuprins auxiliar|titlu=Articole|comentariu=| * [[/Lenin și secolul nostru/]] }} twenrf5wkc3ts7pqfw9019qv3c3u2yi 0 50569 151048 2026-07-12T19:40:56Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = Lenin și secolul nostru | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1946 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include=1 onlysection="lenin" /> <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include=2 onlysection="lenin" /> {{DP-ROGov}} 151048 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Lenin și secolul nostru | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1946 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include=1 onlysection="lenin" /> <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include=2 onlysection="lenin" /> {{DP-ROGov}} lz2kvo2gfljus1u3kanpaldaydvij76 151050 151048 2026-07-12T19:42:06Z TiberiuFr25 11409 151050 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Lenin și secolul nostru | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1946 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include=1 onlysection="lenin" /> <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include=2 onlysection="lenin" /> {{DP-expirat}} qubuy1eigvyfnmdxaok2119tclxmnyb 151058 151050 2026-07-12T19:54:51Z TiberiuFr25 11409 151058 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Lenin și secolul nostru | autor = Lucrețiu Pătrășcanu | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1946 | note = }} {{aspect implicit|Aspect 2}} <pages index="Scânteia 1946-01-23, nr. 433.pdf" include="1,2" onlysection="lenin" /> {{DP-expirat}} c9u3qh87llxtjjbruotz3eezvmopx2x 0 50570 151052 2026-07-12T19:44:53Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = {{auto parents}} | secțiune = {{dată|1946|01}} | an = 1946 | noyear = true | anterior = [[../../1945/12|Decembrie 1945]] | următor = [[../02|Februarie]] | editor = Miron Constantinescu | notes = }} {{Cuprins auxiliar|titlu=Ediții|comentariu=| * … * [[/23|{{dată|1946|01|23}}]] * … }} 151052 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = {{auto parents}} | secțiune = {{dată|1946|01}} | an = 1946 | noyear = true | anterior = [[../../1945/12|Decembrie 1945]] | următor = [[../02|Februarie]] | editor = Miron Constantinescu | notes = }} {{Cuprins auxiliar|titlu=Ediții|comentariu=| * … * [[/23|{{dată|1946|01|23}}]] * … }} 27tvaeh76lhswuy4e47p7ams2z2cxwe 0 50571 151053 2026-07-12T19:45:52Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{titlu | titlu = {{auto parents}} | secțiune = 1946 | an = 1946 | noyear = true | anterior = [[../1945/]] | următor = [[../1947/]] | editor = Miron Constantinescu | notes = }} {{Cuprins auxiliar|titlu=Luni|comentariu=| * [[/01|{{dată|1946|01}}]] * [[/02|{{dată|1946|02}}]] * [[/03|{{dată|1946|03}}]] * [[/04|{{dată|1946|04}}]] * [[/05|{{dată|1946|05}}]] * [[/06|{{dată|1946|06}}]] * [[/07|{{dată|1946|07}}]] * /08|{{dată|1946|08}}... 151053 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = {{auto parents}} | secțiune = 1946 | an = 1946 | noyear = true | anterior = [[../1945/]] | următor = [[../1947/]] | editor = Miron Constantinescu | notes = }} {{Cuprins auxiliar|titlu=Luni|comentariu=| * [[/01|{{dată|1946|01}}]] * [[/02|{{dată|1946|02}}]] * [[/03|{{dată|1946|03}}]] * [[/04|{{dată|1946|04}}]] * [[/05|{{dată|1946|05}}]] * [[/06|{{dată|1946|06}}]] * [[/07|{{dată|1946|07}}]] * [[/08|{{dată|1946|08}}]] * [[/09|{{dată|1946|09}}]] * [[/10|{{dată|1946|10}}]] * [[/11|{{dată|1946|11}}]] * [[/12|{{dată|1946|12}}]] }} ec7v1v0qsfjogabexbpsb8ifmy4fa6b 151054 151053 2026-07-12T19:46:25Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Scînteia (ziar)/1946/]] în [[Scînteia (ziar)/1946]] fără a lăsa o redirecționare în loc: Titlu scris greșit 151053 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = {{auto parents}} | secțiune = 1946 | an = 1946 | noyear = true | anterior = [[../1945/]] | următor = [[../1947/]] | editor = Miron Constantinescu | notes = }} {{Cuprins auxiliar|titlu=Luni|comentariu=| * [[/01|{{dată|1946|01}}]] * [[/02|{{dată|1946|02}}]] * [[/03|{{dată|1946|03}}]] * [[/04|{{dată|1946|04}}]] * [[/05|{{dată|1946|05}}]] * [[/06|{{dată|1946|06}}]] * [[/07|{{dată|1946|07}}]] * [[/08|{{dată|1946|08}}]] * [[/09|{{dată|1946|09}}]] * [[/10|{{dată|1946|10}}]] * [[/11|{{dată|1946|11}}]] * [[/12|{{dată|1946|12}}]] }} ec7v1v0qsfjogabexbpsb8ifmy4fa6b 10 50572 151063 2026-07-12T20:20:56Z TiberiuFr25 11409 Pagină nouă: {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1931 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagin... 151063 wikitext text/x-wiki {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1931 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} }} }} }} 367c15tn1p29wyz13s24k453j9xv00a 151064 151063 2026-07-12T20:21:46Z TiberiuFr25 11409 151064 wikitext text/x-wiki {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1931 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} }} }} }} atikfcy09unl9r6f5wnd6d3lu31ztwy 151065 151064 2026-07-12T20:24:36Z TiberiuFr25 11409 151065 wikitext text/x-wiki <!-- Rutare pe intervale --> {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{Antet Scînteia/1989 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} }} }} }} mfdbyqqugo3zy5rwcnt2ocv3vf187ca 151066 151065 2026-07-12T20:27:12Z TiberiuFr25 11409 151066 wikitext text/x-wiki {{#vardefine:an_normalizat|{{#ifexpr: {{{an|0}}} > 0 | {{{an}}} | 0 }} }} <!-- Rutare pe intervale --> {{#ifexpr: {{#var:an_normalizat}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{#var:an_normalizat}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{#var:an_normalizat}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{#var:an_normalizat}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{Antet Scînteia/1989 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} }} }} }} n7vy9s4cwfaeth17abln07bjuamwjr0 151068 151066 2026-07-12T20:28:07Z TiberiuFr25 11409 151068 wikitext text/x-wiki <!-- Rutare pe intervale --> {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{Antet Scînteia/1989 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} }} }} }} mfdbyqqugo3zy5rwcnt2ocv3vf187ca 151069 151068 2026-07-12T20:29:15Z TiberiuFr25 11409 151069 wikitext text/x-wiki <!-- Rutare pe intervale --> {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1931 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} }} }} }} }} }} ertjawjzc4q2bin0rfxxkv1wpxfubl9 151070 151069 2026-07-12T20:30:33Z TiberiuFr25 11409 151070 wikitext text/x-wiki <!-- Rutare pe intervale --> {{#ifexpr: {{{an}}} < 1944 | {{Antet Scînteia/1931 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} | text = {{{text|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1948 | {{Antet Scînteia/1944 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} | text = {{{text|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1953 | {{Antet Scînteia/1948 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} | text = {{{text|}}} }} | {{#ifexpr: {{{an}}} < 1965 | {{Antet Scînteia/1953 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} | text = {{{text|}}} }} | {{Antet Scînteia/1965 | an = {{{an}}} | număr = {{{număr|{{{nr|}}}}}} | pagini = {{{pagini|}}} | preț = {{{preț|}}} | director = {{{director|}}} | serie = {{{serie|}}} | an_ziar = {{{an_ziar|}}} | data = {{{data|}}} | tip = {{{tip|}}} | text = {{{text|}}} }} }} }} }} }} <noinclude>{{documentație}}</noinclude> 4z7jo6auu0y21n8mr6a45aqa0y433df