Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.24 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 102 2190 152877 149679 2026-10-22T18:37:54Z Mishuletz 445 /* Lucrări despre Mihail Kogălniceanu */ 152877 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = K }} ==Volume== ===Publicate antum=== *''Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom de Bohemiens'', Berlin, 1837; *''Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens'', Berlin, 1837; ediția II ''Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie'', Berlin, 1854; *''Două femei împotriva unui bărbat'', Iași, 1840; *''Iluzii pierdute. Un întâi amor'', Iași, 1841; *''200 rețete cercate de bucate, prafturi și alte trebi gospodărești'', în colaborare cu C. Negruzzi, Iași, 1841; ediție îngrijită de Titus Moraru, prefață de Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ediția ''Carte de bucate boierești'', București, 1998; *''Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională'', Iași, 1843; *''Dorințele partidei naționale în Moldova'', Cernăuți, 1848; *''Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu'', Cernăuți, 1848; ediția II, ediție îngrijită de Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; *''Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor'', Iași, 1891; ===Ediții=== *''Fragments tires des chroniques moldaves et valaques pour servir a l'histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Demetre Cantemiret Constantin Brancovan'', partea I-II, Iași, 1845; *''Letopisițile Țării Moldavii'', tomul I, Iași, 1852, tomurile II-III, Iași, 1845-1846; ediția II ''Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei'', I-III, București, 1872-1874; ===Traduceri=== *''Orbul fericit'', Iași, 1840. ==Scrieri== ===Scrieri literare=== *[[Soirées dansantes (Adunări dănțuitoare)]] *[[Nou chip de a face curte]] *[[Iluzii pierdute. Un întâi amor]] *[[Fiziologia provincialului în Iași]] *[[Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu]] *[[Tainele inimii]] *[[Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476]] *[[Ștefan cel Mare arhitect]] *[[Un vis al lui Petru Rareș]] *[[Ștefan cel Mare în târgul Băiei]] *[[Trei zile din istoria Moldaviei]] *[[Introducție la "Dacia literară"]] *[[Viața lui A. Hrisoverghi]] ===Scrieri istorice=== *[[Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională]] *[[Prefață la Letopisețele Țării Moldovei]] *[[Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei]] *[[Dorințele partidei naționale în Moldova]] *[[Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor]] ==Lucrări despre Mihail Kogălniceanu== * [[Traian Demetrescu]], [[Profile literare/Mihail Cogălniceanu|Mihail Cogălniceanu]] în [[Profile literare]] * [[Radu Dragnea]], [[Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare]], revista [[Gândirea]], 1921 ==Legături externe== *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Kog%C4%83lniceanu%2C+Mihail+%281817-1891%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=60&sort_by=-1&type=subject&offset=12284&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Mihail Kogălniceanu disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/13477 Letopisițile Țăriĭ Moldoviĭ. Tom. I / publicate pentru întăĭașĭ dată de M. Kogălniceanu. – Iașiĭ : La Cantora Foaĭeĭ Sătestĭ, 1845-1852. – 3 vol.] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/13478 Letopisițile Țăriĭ Moldoviĭ. Tom. II / publicate pentru întăĭașĭ dată de M. Kogălniceanu. – Iașiĭ : La Cantora Foaĭeĭ Sătestĭ, 1845-1852. – 3 vol.] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/13479 Letopisițile Țăriĭ Moldoviĭ. Tom. III / publicate pentru întăĭașĭ dată de M. Kogălniceanu. – Iașiĭ : La Cantora Foaĭeĭ Sătestĭ, 1845-1852. – 3 vol.] ===Lucrări în limba română=== *[http://books.google.com/books?id=PIUMAAAAYAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Cronicele României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, volumul I, a 2-a ediție, Imprimeria Națională C. N. Rădulescu , București, 1872] *[http://books.google.com/books?id=JoQMAAAAYAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Cronicele României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, volumul III, a 2-a ediție, Imprimeria Națională C. N. Rădulescu , București, 1874] ===Lucrări în limba franceză=== *[http://books.google.com/books?id=1B4FAAAAYAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837] *[http://books.google.com/books?id=uO4_AAAAMAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Esquisse sur l'histoire, les mœurs et la langue des cigains, connus en France sous le nom de Bohémiens, suivie d'un recueil de sept cents mots cigains, Berlin, 1837] *[http://books.google.com/books?id=3olBAAAAIAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Fragments tirés des chroniques moldaves et valaques pour servir à l'histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Démètre Cantimir et Constantin Brancovan, volumul I, 1845] *[http://books.google.com/books?id=J0UQAAAAYAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie, Berlin, 1854] ===Lucrări în limba germană=== *[http://books.google.com/books?id=azoJAAAAQAAJ Google Books: Mihail Kogălniceanu - Skizze einer Geschichte der Zigeuner, ihrer Sitten und ihrer Sprache: nebst einem kleinen Wörterbuche dieser Sprache, Stuttgart, 1840] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 6a5t5vht8io0r4ok87xmn6wh8ysiwug 4 6933 152892 151105 2026-10-23T11:20:00Z ~2026-56676-97 22852 /* Luceafarul */ secțiune nouă 152892 wikitext text/x-wiki {{titlu de proces | titlu = Cartea de oaspeți | secțiune = | precedent = ←[[WS:I/C|Pagina comunităţii]] | următor = [[Wikisource:Cartea de oaspeți/Arhivă|Arhivă]]→ | scurtătură = [[WS:CdO]] | note = Aici așteptăm impresiile dvs. despre proiectul Wikisource. Copiați câmpurile de mai jos și apăsați butonul pentru comentariu nou. Pentru uniformitate, vă rugăm să înlocuiți numai textul scris ''cursiv (Italic)''. Totodată, nu furnizați adrese de e-mail sau numere de telefon. În măsura în care întâmpinați probleme în utilizarea proiectului, adresați-vă [[Wikisource:Administratori|Administratorilor]] sau la [[Wikisource:Scriptoriu|Scriptoriu]]. <code>====Titlul mesajului====</code><br> '''<code>*<nowiki>'''</nowiki>Mesaj:<nowiki>'''</nowiki></code>''' ''Înlocuiți această frază cu mesajul dvs.''<br> '''<code>*<nowiki>'''</nowiki>Nume:<nowiki>'''</nowiki></code>''' ''Înlocuiți această frază cu numele dvs, adăugând la final patru tilde ('''<nowiki>~~~~</nowiki>'''). Sistemul va genera automat adresa IP și data introducerii mesajului. În măsura în care doriți ca adresa IP să nu fie făcută publică, vă invităm să vă înregistrați. Astfel, tildele vor genera numele de utilizator și data introducerii mesajului.'' }} <center>'''[http://ro.wikisource.org/w/wiki.phtml?title=Wikisource:Cartea_de_oaspeți&action=edit&section=new Adaugă un comentariu nou!]'''</center> ====Criticile mele==== *'''Mesaj:''' Proiectul arată acceptabil. Mi-aș dori însă o aranjare mai temeinică a lucrărilor de amploare. Succes în continuare. *'''Nume:''' Ionuț Alionte. --[[Special:Contribuții/188.25.29.252|188.25.29.252]] 16 ianuarie 2010 07:08 (EET) ====Îmi place !!!==== *'''Mesaj:''' Îmi place cum este pagina, mai ales că ne ajută pe noi, elevii de cls. V&ndash;VIII la rezolvarea temelor și la terminarea proiectelor! *'''Nume:''' Anonim. {{nesemnat|89.165.192.12}} ====Bravo. Felicitări din Mallorca, Spania==== Aș dori foarte mult să pot cumpara aceasta carte, dar nu știu unde să mă adresez. Fericit aș fi să pot contacta cu un reprezentant. Vă mulțumesc, Dumitru Fabian radiopolo''AT''gmail''DOT''com {{nesemnat|80.58.205.54}} ====Mulțumiri ==== *'''Mesaj:''' Datorită dvs. că existați, nu mai trebuie să bat drumul pe la librării. Mulțumesc. *'''Nume:''' Alin. {{nesemnat|89.33.198.168}} ====Superb!==== *'''Mesaj:''' Am crezut ca o să înnebunesc căutând printre referatele de pe net în speranța de a găsi undeva afișat întregul text narativ! Plăcut suprinsă, felicitări! *'''Nume:''' Anonim. {{nesemnat|188.26.172.201}} Sunt Dromichete Geticus si va felicit pentru initiativa. Sper sa continuati sa ne oferiti pagini deosebite din istoria Romanilor. Va doresc mult succes si multa sanatate. Astept sa abordati si problema continuitatii Poporului Roman, in primul rand in Transilvania. De ce? Pentru ca, incepand cu anul 1990, asistam la o ofensiva plina de impliniri, a revizionismului neohortyst, sovin, separatist, esential antiromanesc, la faramitarea Romaniei, la ruperea economica, sociala, politica, nationala a Transilvaniei de Vechiul Regat al Romaniei, fapte vizibile pentru oricine este de buna credinta. Clasa politica a tradat interesul national, nu ne-a ramas decat imbarbatarea oamenilor de rand prin fapte si prin cultivarea spirituala, in speranta unor vremuri mai bune si pentru Neamul Romanesc. Cu deosebita sinceritate Dromichete Geticus == Foarte bine == Aș dori să îmi exprim părerea despre acest site. Pe mine unul,acest site m-a ajutat în mod deosebit, pentru că, elev fiind, nu am chiar toate cărțile care îmi sunt cerute la scoală. Așa că acest site mi-a fost de folos nu numai o data. Și de aceea voi recomanda site-ul tuturor prietenilor și apropiaților. Keep up the good work, wikisource! Cheers! da recunosc este cel mai bun sait super tare bv voua ;) Wikipedia este extraordinara! Sunt studenta la litere si imi place sa citesc foarte mult. Nu gasesc toate cartile de care am nevoie asa ca apelez la wikipedia. Niciodata nu m-a dezamagit. Nu stiu cum as putea trai fara WIKIPEDIA!La scoala mi se cer tot felul de carti , basme , povestiri, insa nu pot face rost de toate acestea , asa ca apelez la WIKIPEDIA, care imi ofera tot ce am nevoie. == Minunat! == Fara voi ar trebui sa stau ore sa cautexte informatii etc.!Mii de multumiri si succes in continuare.[[Special:Contribuții/188.26.165.167|188.26.165.167]] 27 aprilie 2010 11:14 (EEST) eXceLENt bravo voua a fast de mare ajutor spre drumul meu de a lua un 10 == "Unde ni sunt visătorii?", de Alexandru Vlahuță == Rogu-vă, puneți textul în formă de versuri - vasăzică, unul sub altul: http://ro.wikisource.org/wiki/Unde_ni_sunt_vis%C4%83torii%3F . Mulțumesc. :Rezolvat.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] 11 iunie 2010 01:00 (EEST) == Mii de mulțumiri == Vreau să mulțumesc tuturor celor care și-au răpit din timpul lor liber pentru a susține acest proiect. == MULTUMESC == multumesc mult , am luat un 10 MAI ALES CA NE PLACE SI POVESTILE SI POEZIILE DE AICI == Despre poveste! == Are un inteles amanuntit in sensul,,Cum s-a creat trandafirul rosu''. Imi place!--[[Special:Contribuții/92.80.214.98|92.80.214.98]] 21 octombrie 2010 17:46 (EEST) == SUPERB == foarte frumoase lecturi mai ales că NOI DIN CLASELE V-VII NE AJUTA MULT. MAI ALES PE MINE! aceste poezii sunt foarte interesante si nu ne mai putem abate de la ele == Wikisource == Wikisource mi se pare unul dintre cele mai bune siteuri pe care îl accesez regulat ca și wikipedia sunt niște siteuri foarte utile == Extraordinar == Acum imi pot face temele fara sa imi cada in cap carti din biblioteca Matei din Bucuresti 17-11-2010 21:47 == :) == ce pot sa sun FOARTE TARE CE FACETI VOI !!! Va multumesc! si sper sa treceti si la rubrii precum: demonstratii si caracterizarii == biografie, opera == Buna ziua, Sunt scriitor roman, membru al USR si doresc sa-mi postez biobibliografia și operele publicate pe Wikipedia. Am incercat o dată să postez biobibliografia si mi-a fost respinsă. Poate nu a fost făcută după modelul cerut? Nu mi s-au dat explicații. Vă rog să-mi trimiteți răspuns la adresa mea de e-mail. Vă mulțumesc, {{nesemnat|Olga Alexandra Daconu}} == Sfinți == Nu găsesc datele sărbătoririi (în biserica ortodoxă) a sfinților Ana și Ieremia. Dacă mă puteți ajuta... Vă mulțumesc. {{nesemnat|188.24.217.95}} :Vedeți [[W:Sfânta Ana|Sfânta Ana]] și [[w:Calendarul sfinților|Calendarul sfinților]] pentru Ieremia (deci ar fi 9 septembrie și 1 mai).--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] 16 februarie 2011 19:47 (EET) ==Felicitări== Am „frunzărit” portalul Wikipedia pentru prima oară zilele acestea. Este fenomenal cât de vast și cuprinzător este. Practic aici găsești „orice”! Sincere felicitări! {{nesemnat|86.123.200.80}} ==Sincere felicitări == Wikipedia este, cred, cea mai mare „biblitoecă” virtuală din lume! Bravo!--[[Special:Contribuții/86.123.200.80|86.123.200.80]] 21 februarie 2011 22:30 (EET) :Sunt de acord cu dvs aici, dar îmi pare rău să vă zic, acest site se numește Wikisource, în timp ce Wikipedia e o enciclopedie online Wikisource este o bibliotecă literară. [[Utilizator:Memo18|Memo18]] 22 februarie 2011 14:52 (EET) == Multumesc! == TREBUIE SA LE MULTUMIM CELORA CARE SI-AU FACUT TIMP PENTRU A POSTA ACEASTA BALADA ASTFEL AJUTANDU-NE == Autori români == M-am bucurat să găsesc diverse scrieri de autori români aici. Eu unul încă citesc povești, dar fiind departe de țară, mi-e mai greu să le găsesc pe cele românești. Cele anglo-saxone contemporane de gen Harry Potter nu mă încălzesc câtuși de puțin. Prin urmare, tare m-am mai înveselit când am descoperit o serie de basme ale lui Creangă aici, împreună cu Făt Frumos Din Lacrimă, al lui Eminescu. Ieri am luat din nou la răsfoit și Amintirile din Copilărie. Și puținele scrisori le-am găsit interesante. Îmi pare însă că sunteți abia la început - selecțiile sunt încă puține. Aștept, deci, cu nerăbdare, să găsesc lucruri tot mai multe. Ah, și foarte important: mă bucur nespus că textele conțin diacritice, într-o lume în care românii uită să vorbească și să scrie corect românește tot mai mult... Tocmai am scris mai jos " Maaaa duc..." si am vazut cuvintele tale. Fiecare parte a lumii are filozofia ca si mancarea. In fond, din punct de vedere chimic, cam tot acolo ajungi ( adica, la ceea ce pentru corpul uman inseamna "nutritiv". Nimic din ceea ce dainuie, nu este construit ...pe nisip. Povestile romanesti sunt (si ar trebui sa si fie percepute de cei pentru care "limba naturala" e limba romana)super-filozofii. In ceea ce ma priveste, Creanga, este unul dintre marii filozofi ai lumii. Nici una dintre povestile lui nu este afara din cadrul conceptului "inalta filozofie". Eu am avut o relatie atat de apeciala cu bunica mea, incat as fi dat orice pe lume sa ii fi putut aduce la puterea de intelegere a sufletului ei bun, tot ceea ce pentru ea a ramas "mister". Ei bine, Creanga, a putut cobora filozofia ( ca pe un tavan de nori) pana la inaltimea la care si un copil de trei ani, intinzand in sus mana, il poate atinge. Din pacate, odata crescuti, ne ridicam atat de sus deasupra stratului natural de nori, ca uitam din ce lume venim si nici nu ii mai observam. == Minunat! == extraordinar...textele literare sunt binevenite... minunat ca printr un click poti citi aici texte importante pentru toate varstele. == Foarte bun site! == Noi toti apreciem continutul acestui site.Numai multumiri pentru toate ca m-au ajutat si pe mine! din toata povestirea imi place cel mai mult momentul unde e descris salbaticia ciinelui,atunci cind maturatorii il necajeau iar ciinele isi iesea din fire.Altceva...da poate si e interesant dar mi se pare ca nu ajunge ceva la aceasta povestire pe la mijloc,dar in rest e super))Ala e tare fratilor situ ista, cauti prin toate paginile din google si nu gasesti ce iti trebue aici gasesti d toate, tineti-o tot asa va spune ady sall tuturor ESTE FORTE FRUMOS TEXTUL == anonim == SUNTETI CEI MAI TARI! Imi place foarte mult pagina intitulata Cartea de oaspeti. == Raspuns == MS! E super! == Despre poezia Olteni la Iasi, de Ion Creanga == Mi s-a mai năruit un mit : și Creangă era antisemit ! == Prima impresie == Buna seara, Fetita mea are 3 ani si jumatate si ar fi fost minunat sa fie inserate si cateva poze. Indiferent de pretentiile cele mai exigente, ideea de a pune povestea la dispozitia noastra este minunata si va multumesc. Cu stima Tudor tatal lui Teodora == "Maaaaa duc. Si de-oi mai gasi ca voi, ma intorc. Iara de nu, nu". N-a avut ce face si ... s-a intors. == Pentru mine Wikipedia reprezinta adevarata biblioteca alexandriana. Ca in orice incape sub conceptul de "biblioteca", gasesti de toate, de la "ineptiile ineptiilor" pana la "adevaruri adevarate". Ca in orice incape sub conceptul de "biblioteca" , dilema cititorului aflat printre rafturi intesate cu "informatie" ramane aceeasi: "care dintre ciupercile astea or fi comestibile si care or fi otravitoare?"; "care o fi "pai" si care o fi "fan"? Zice pe la "nutritie" ca multa lume confunda conceptul "aliment" cu conceptul "nutrient". Pe mine ma facu sa scriu aci, "Manastirea lui Manole". Ar fi ea o frumoasa parafraza (si parafrazare)a acelui " nimic nu e parfect, totul e perfectibil", daca romanul ( din pacate, nu doar el, doar ca el e mai in frunte) nu ar citi (de milenii) "mot-a-mot", orice dram de filozofie (indiferent ce haine, filozofia, ar purta -povata, poveste, roman, nuvela sau tele - nuvela). Adica sa nu priceapa pasagerul vasului asta de croaziera care se cheama "anul doua mii doispe" carei "propriul" si care e "figuratul" nici la "Capra cu trei iezi", nici la "Manastirea lui Manole", nici la "Legendele Olimpului" si nici la "Biblie"? Pai eu zic ca e destul de babeste de inteles, ca in orice iti propui sa faci daca nu pui suflet, se naruie. Fireste ca poti pune in ceea ce te scremi sa faci, acea parte din sufletul tau pe care o daruiesti dragei tale proprii Ane, dar fara ca prin asta sa te atingi la modul propriu de vreuna din persoanele fizice ale acestei lumi. Numai niste idioti "amazonieni ai vremilor lor" aruncau pe altii in pari convinsi ca dau ciubuc la vama. Din pacate, "amazonieni ai vremilor lor" sunt (doar ca, alti actori pe o aceeasi scena)in fiecare secunda care poarta numele de "prezent". '''VA FELICIT''' aceasta legenda mia placut foarte mult va felicit pentru ca ati reusit a va face admiratori cu acesta mica legenda(poezie) PE MINE MA AJUTAT FOARTE MULT!!! povestea e super .Noi la scoala o inscenam de anul nou , siie eu is fata cea mica . imi place enorm == Modificarea titulaturii == Va rog sa midificati titulatura...corect este Cetatea "Neamt", si nu "Neamtului". Poezia este superba, nu vor mai exista asa scriitori romani niciodata! == Wikisource este cea mai buna idee! == Ne ajuta la proiecte si fise de lectura si partea cea mai buna fiind faptul ca este povestirea originala. As vrea sa traduc " Din cind in cind " de Eminescu in italiana? Exista deja traducerea???? Nita Petronela nitapetronela@alice.it == Imi place. == ====Imi place==== *'''Mesaj:''' Wikisource e o idee bună. Ar trebui să o dezvoltați. *'''Nume:''' Alex [[Special:Contribuții/5.14.44.194|5.14.44.194]] 27 august 2013 11:49 (EEST) == Imi place == ====Imi place==== *'''Mesaj:''' Wikisource e o idee bună. Ar trebui să o dezvoltați. *'''Nume:''' Alex [[Special:Contribuții/5.14.44.194|5.14.44.194]] 27 august 2013 11:50 (EEST) == Incalcarea Legii nr.8/1996 Lgea dreptului de autor == Buna ziua va rog respectuos sa indepartati textul care contine nuvela DUMBRAVA MINUNATA. Detinatoul legal al drepturilor de autor ce revin din publicarea operei sadoveniene e-mail: mihail.sadoveanu@gmail.com == mesaj == acest site este cel mai "bine utilat " din cîte am avut ocazia s�? v�?d. g�?se�?ti aici de toate :cultur�?, s�?n�?tate, legisla�?ie, divertisment într-un cuvînt informa�?ie de calitate. == Multumiri din Madrid == Perfect.Am trei copiii care s au nascut si traiesc in Madrid,departe de tara.Acesta este pentru mine unul din putinele mijloacele de a i face sa cunoasca si sa iubeasca ceea ce eu iubesc din draga mi Romanie.Mii de multumiri. == Foarte util == [[Categorie:]] Mereu gasesc ceea ce caut si asta datorita acestui site minunat. Multumesc celor care l-au conceput == Basmul Stan Bolovan de Ioan Slavici == Bună ziua ! Vă aduc la cunoștință că textul basmului Stan Bolovan de pe site-ul Wikisource nu este textul original, scris de Ioan Slavici. Cel care l-a postat a furat povestirea pe scurt a basmului de pe site-ul meu, Povestiri de lecturi școlare, schimbând doar două-trei cuvinte la început. Cum nu a cerut și, deci, nu a primit permisiunea mea, vă rog frumos să verificați și dvs. și să luați măsurile de cuviință. Vă mulțumesc ! P.S. Adaug un citat din pagina lui Ionutzmovie, administrator al Wikipedia, cel care a furat articolul de pe site-ul meu : ”Dacă v-am șters articolele sau imaginile încărcate, înainte de a-mi adresa întrebări, asigurați-vă că ați citit politicile privind imaginile, drepturile de autor, materialele protejate și ștergerea articolelor — Fundația Wikimedia ne obligă să respectăm cât mai strict legile drepturilor de autor.” !!! Zinaida Strinu[[Special:Contribuții/89.37.56.166|89.37.56.166]] 15 decembrie 2014 13:12 (EET) == Imi place == Super. Continuati tot asa pentru a furniza informatii! == Piraterie de carte conform Legii nr8/1996 Legea dreptului de autor,valabila in Romania si în toata lumea! == In atentia administratorului acestei pagini. Stimata,Stimat Administrator Ceea ce faceti dumneavoastra este in conflict cu legea nr8./1996 legea dreptului de autor care interzice publicarea operei unui autor fara aprobarea acestuia sau detinatorului legal de drepturi de autor ale operei care este publicata atat in scris cat si digital. Va rugam si totodata va somama ca sa indepartati imediat titlul NEAMUL SOIMARESTILOR de Mihail Sadoveanu de pa aceasta pagina.In caz contrar ne vom adresa in Justitie Detinator legal al drepturilor de autor ce revin din editatrea si publicarea operelor marelui scriitor Mihail Sadoveanu Directia Editurii MIHAIL SADOVEANU S.R.L.<small> &larr; ''Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de [[Utilizator:Baltagul1930|Baltagul1930]] ([[Discuție Utilizator:Baltagul1930|discuție]]&nbsp;&bull;&nbsp;[[Special:Contributions/Baltagul1930|contribuții]]). ''</small> :Articolul [[Neamul Șoimăreștilor]] a fost șters. Mulțumim pentru atenționare. --[[Utilizator:Silenzio76|Silenzio]] ([[Discuție Utilizator:Silenzio76|discuție]]) 17 august 2016 21:31 (EEST) == Din Listă DOLJ lipsește comuna BUCOVĂȚ cu cele șapte sate componente == ATENȚIE !! Din Lista localităților județului DOLJ, republicată în anul 1981, LIPSEȘTE comuna BUCOVĂȚ, cu toate cele șapte sate componente !!!!!!!! Precizare făcută de DAN LUPESCU (născut în comuna Sărbătoarea, care - după Reforma administrativ-teritorială din 1968 - a fost resorbită/ înglobată în comuna BUCOVĂȚ)... Comuna SĂRBĂTOAREA cuprindea satul de centru (Sărbătoarea), Leamna de Sus și Italieni. Până în 1968, comuna Bucovăț includea doar satele Leamna de Jos, Palilula și Cârligei (plus, se înțelege, satul reședință de comună: Bucovăț)... <small> &larr; ''Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de [[Utilizator:79.117.142.80|79.117.142.80]] ([[Discuție Utilizator:79.117.142.80|discuție]]&nbsp;&bull;&nbsp;[[Special:Contributions/79.117.142.80|contribuții]]). ''</small> == cultură adevărată == Într-adevăr, se mai promovează și adevarata cultură.<small> &larr; ''Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de [[Utilizator:109.99.96.230|109.99.96.230]] ([[Discuție Utilizator:109.99.96.230|discuție]]&nbsp;&bull;&nbsp;[[Special:Contributions/109.99.96.230|contribuții]]). ''</small> == Balta-Albă == Bună ziua! Vă multumesc pentru ca existati! Aici am gasit de fiecare data cele mai exacte informatii si texte literare. Va marturisesc ca mi-a fost de mare ajutor cand m-am pregatit pentru mai multe examene, cum ar fi, grad didactic II, grad I si chiar pentru titularizare. Acum am fost foarte curioasa sa cunosc istoria, literara vorbind , a Baltii-Albe. Acest loc exista si eu il vizitez vara de vara, chiar are efecte miraculoase, dar nu cu orbii si surzii, ci cu cei care au probleme reumatice de orice fel, boli ale pielii, ginecologice, si unele efecte de intinerire a pielii. Sunt efecte testate personal. Deci, mergeti pe urmele francezului pentru a va convinge! Romania este spectaculoasa, dar trebuie descoperita!!!<small> &larr; ''Acest comentariu nesemnat a fost adaugat de [[Utilizator:86.124.203.13|86.124.203.13]] ([[Discu?ie Utilizator:86.124.203.13|discu?ie]]&nbsp;&bull;&nbsp;[[Special:Contributions/86.124.203.13|contribu?ii]]). ''</small> * Vă mulțumesc în numele colaboratorilor pentru aprecieri. În acest caz este vorba de [[Utilizator:Bogdan|Bogdan]], cel mai prolific cred de aici, care a introdus și textul [[Balta-albă]] de [[Autor:Vasile Alecsandri|Vasile Alecsandri]]. --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 23 iunie 2020 10:32 (EEST) == NU imi place == De ce: Pai exista unele exercitii care sut gresir == George Coșbuc - poezia "Primăvara" == Această poezie este de fapt de George Topîrceanu. [[Special:Contribuții/86.123.209.217|86.123.209.217]] 6 martie 2024 17:58 (EET) :Adevărat, am șters [[Primăvara (George Coșbuc)]] care era numai o dublură a poeziei [[Primăvară (Topîrceanu)]].--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 7 martie 2024 09:24 (EET) == Luceafarul == scris orect [[Special:Contribuții/~2026-56676-97|~2026-56676-97]] ([[Discuție Utilizator:~2026-56676-97|discuție]]) 23 octombrie 2026 14:20 (EEST) tpg950d9c0nno6ti2grf77jtiz7lau9 10 7590 152872 152838 2026-10-22T17:16:43Z Mishuletz 445 152872 wikitext text/x-wiki <noinclude> <!--! **************************************************************************************** * Acest format conține o listă cu ultimele 20 de texte adăugate la Wikisource * * Dacă doriți să adăugați un text (la începutul primei liste), * * mutați ultima intrare din prima listă în cea de-a doua listă * **************************************************************************************** --> '''Noutăți:''' : <big>Introduceți textele nou-adăugate la începutul acestei liste, și mutați ultimele texte din această listă în cea de-a doua listă (care nu este vizibilă pe pagina principală)</big> </noinclude><div style="font-size:90%; text-align:left;"> # {{export|Lume, lume, soro lume}} ''[[Lume, lume, soro lume]]'' (cântec popular) # {{export|Vijelie}} '''[[Autor:Romulus Cioflec|Romulus Cioflec]]''', ''[[Vijelie]]'' (1919) # {{export|Hotarul nestatornic}} '''[[Autor:Ionel Teodoreanu|Ionel Teodoreanu]]''', ''[[Hotarul nestatornic]]'' (1925; seria ''La Medeleni'', vol. I) # {{export|Cerșetorii}} '''[[Autor:Hortensia Papadat-Bengescu|Hortensia Papadat-Bengescu]]''', ''[[Cerșetorii]]'' (1919) # {{export|Un veac de frământări sociale}} '''[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]''', ''[[Un veac de frământări sociale]]'' (1945) # {{export|Pe drumuri de apă}} '''[[Autor:Jean Bart|Jean Bart]]''', ''[[Pe drumuri de apă]]'' (1931) # {{export|Curente și tendințe în filozofia românească}} '''[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]''', ''[[Curente și tendințe în filozofia românească]]'' (1946) # {{export|Sub trei dictaturi}} '''[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]''', ''[[Sub trei dictaturi]]'' (1945) # {{export|Resemnare}} '''[[Autor:Alexandru Petrino|Alexandru Petrino]]''', ''[[Resemnare]]'' (1878) # {{export|Ce vor socialiștii}} '''[[Autor:Constantin Dobrogeanu-Gherea|Constantin Dobrogeanu-Gherea]]''', ''[[Ce vor socialiștii]]'' (1944) # {{export|Daphnis și Chloe}} '''[[Autor:Longus|Longus]]''', ''[[Daphnis și Chloe]]'' (1922, traducere de [[Autor:Constantin Balmuș|Constantin Balmuș]]) # {{export|Tragedia lui Othello}} '''[[Autor:William Shakespeare|William Shakespeare]]''', ''[[Tragedia lui Othello]]'' (1943, traducere de [[Autor:Dragoș Protopopescu|Dragoș Protopopescu]]) # {{export|Unde mergem}} '''[[Autor:Sofia Nădejde|Sofia Nădejde]]''', ''[[Unde mergem]]'' (1893) # {{export|Evoluția familiei}} '''[[Autor:Sofia Nădejde|Sofia Nădejde]]''', ''[[Evoluția familiei]]'' (1894) # {{export|Înainte (Nicolae Iorga)}} '''[[Autor:Nicolae Iorga|Nicolae Iorga]]''', ''[[Înainte (Nicolae Iorga)|Înainte]]'' (1893) # {{export|Onestitatea în artă}} '''[[Autor:Alexandru Vlahuță|Alexandru Vlahuță]]''', ''[[Onestitatea în artă]]'' (1893) # {{export|Visul (Bonifaciu Florescu)}} '''[[Autor:Bonifaciu Florescu|Bonifaciu Florescu]]''', ''[[Visul (Bonifaciu Florescu)|Visul]]'' (1892) # {{export|Epigamme}} '''[[Autor:Bonifaciu Florescu|Bonifaciu Florescu]]''', ''[[Epigamme]]'' (1892) # {{export|Dorul (Bonifaciu Florescu)}} '''[[Autor:Bonifaciu Florescu|Bonifaciu Florescu]]''', ''[[Dorul (Bonifaciu Florescu)|Dorul]]'' (1892) # {{export|Spovedania unui învins}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Spovedania unui învins]]'' (1929) </div> <noinclude> '''Noutăți din trecut (nu sunt afișate pe pagina principală)''' : ''(mutați elementele de la sfârșitul listei anterioare la începutul acestei liste, astfel încât în prima listă să râmănă mereu doar 20 de elemente; atunci când lista aceasta devine prea lungă, transferați sfârșitul listei în pagina de arhivă.)'' <div style="font-size:90%;"> # {{export|Pentru a fi iubit pământul}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Pentru a fi iubit pământul|Pentru a fi iubit pământul…]]'' (1930) # {{export|Artele și umanitatea de azi}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Artele și umanitatea de azi]]'' (1932) # {{export|Omul care nu aderă la nimic}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Omul care nu aderă la nimic]]'' (1933) # {{export|Moartea noastră laică}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Moartea noastră laică]]'' (1935) # {{export|George Orwell: La vache enragée}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[George Orwell: La vache enragée]] (1935) # {{export|Curs de istoria logicii 1929-1930}} '''[[Autor:Nae Ionescu|Nae Ionescu]]''', ''[[Curs de istoria logicii 1929-1930]] # {{export|Fire-aș râu...}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Fire-aș râu...]] (1872, traducere de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]) # {{export|Hora câinilor}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Hora câinilor]] (1904, traducere de [[Autor:Octavian Goga|Octavian Goga]]) # {{export|Hora lupilor}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Hora lupilor]] (1904, traducere de [[Autor:Octavian Goga|Octavian Goga]]) # {{export|Pe drumul de fier}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Pe drumul de fier]] (1949, traducere de R. Popescu) </div> Vedeți pagina de arhivă: * [[Wikisource:Noutăți/Arhivă|Arhivă]] [[Categorie:Pagina principală]] [[Categorie:Formate pentru articole]] [[de:Vorlage:Hauptseite Neue Artikel]] [[en:Template:New texts]] [[pl:Szablon:Nowe]] [[vi:Tiêu bản:Văn kiện mới]] </noinclude> o43sufivau3ewz00qkwg96u0ztwnepy 152878 152872 2026-10-22T18:41:20Z Mishuletz 445 152878 wikitext text/x-wiki <noinclude> <!--! **************************************************************************************** * Acest format conține o listă cu ultimele 20 de texte adăugate la Wikisource * * Dacă doriți să adăugați un text (la începutul primei liste), * * mutați ultima intrare din prima listă în cea de-a doua listă * **************************************************************************************** --> '''Noutăți:''' : <big>Introduceți textele nou-adăugate la începutul acestei liste, și mutați ultimele texte din această listă în cea de-a doua listă (care nu este vizibilă pe pagina principală)</big> </noinclude><div style="font-size:90%; text-align:left;"> # {{export|Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare}} '''[[Autor:Radu Dragnea|Radu Dragnea]]''', ''[[Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare]]'' (1921) # {{export|Lume, lume, soro lume}} ''[[Lume, lume, soro lume]]'' (cântec popular) # {{export|Vijelie}} '''[[Autor:Romulus Cioflec|Romulus Cioflec]]''', ''[[Vijelie]]'' (1919) # {{export|Hotarul nestatornic}} '''[[Autor:Ionel Teodoreanu|Ionel Teodoreanu]]''', ''[[Hotarul nestatornic]]'' (1925; seria ''La Medeleni'', vol. I) # {{export|Cerșetorii}} '''[[Autor:Hortensia Papadat-Bengescu|Hortensia Papadat-Bengescu]]''', ''[[Cerșetorii]]'' (1919) # {{export|Un veac de frământări sociale}} '''[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]''', ''[[Un veac de frământări sociale]]'' (1945) # {{export|Pe drumuri de apă}} '''[[Autor:Jean Bart|Jean Bart]]''', ''[[Pe drumuri de apă]]'' (1931) # {{export|Curente și tendințe în filozofia românească}} '''[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]''', ''[[Curente și tendințe în filozofia românească]]'' (1946) # {{export|Sub trei dictaturi}} '''[[Autor:Lucrețiu Pătrășcanu|Lucrețiu Pătrășcanu]]''', ''[[Sub trei dictaturi]]'' (1945) # {{export|Resemnare}} '''[[Autor:Alexandru Petrino|Alexandru Petrino]]''', ''[[Resemnare]]'' (1878) # {{export|Ce vor socialiștii}} '''[[Autor:Constantin Dobrogeanu-Gherea|Constantin Dobrogeanu-Gherea]]''', ''[[Ce vor socialiștii]]'' (1944) # {{export|Daphnis și Chloe}} '''[[Autor:Longus|Longus]]''', ''[[Daphnis și Chloe]]'' (1922, traducere de [[Autor:Constantin Balmuș|Constantin Balmuș]]) # {{export|Tragedia lui Othello}} '''[[Autor:William Shakespeare|William Shakespeare]]''', ''[[Tragedia lui Othello]]'' (1943, traducere de [[Autor:Dragoș Protopopescu|Dragoș Protopopescu]]) # {{export|Unde mergem}} '''[[Autor:Sofia Nădejde|Sofia Nădejde]]''', ''[[Unde mergem]]'' (1893) # {{export|Evoluția familiei}} '''[[Autor:Sofia Nădejde|Sofia Nădejde]]''', ''[[Evoluția familiei]]'' (1894) # {{export|Înainte (Nicolae Iorga)}} '''[[Autor:Nicolae Iorga|Nicolae Iorga]]''', ''[[Înainte (Nicolae Iorga)|Înainte]]'' (1893) # {{export|Onestitatea în artă}} '''[[Autor:Alexandru Vlahuță|Alexandru Vlahuță]]''', ''[[Onestitatea în artă]]'' (1893) # {{export|Visul (Bonifaciu Florescu)}} '''[[Autor:Bonifaciu Florescu|Bonifaciu Florescu]]''', ''[[Visul (Bonifaciu Florescu)|Visul]]'' (1892) # {{export|Epigamme}} '''[[Autor:Bonifaciu Florescu|Bonifaciu Florescu]]''', ''[[Epigamme]]'' (1892) # {{export|Dorul (Bonifaciu Florescu)}} '''[[Autor:Bonifaciu Florescu|Bonifaciu Florescu]]''', ''[[Dorul (Bonifaciu Florescu)|Dorul]]'' (1892) </div> <noinclude> '''Noutăți din trecut (nu sunt afișate pe pagina principală)''' : ''(mutați elementele de la sfârșitul listei anterioare la începutul acestei liste, astfel încât în prima listă să râmănă mereu doar 20 de elemente; atunci când lista aceasta devine prea lungă, transferați sfârșitul listei în pagina de arhivă.)'' <div style="font-size:90%;"> # {{export|Spovedania unui învins}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Spovedania unui învins]]'' (1929) # {{export|Pentru a fi iubit pământul}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Pentru a fi iubit pământul|Pentru a fi iubit pământul…]]'' (1930) # {{export|Artele și umanitatea de azi}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Artele și umanitatea de azi]]'' (1932) # {{export|Omul care nu aderă la nimic}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Omul care nu aderă la nimic]]'' (1933) # {{export|Moartea noastră laică}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[Moartea noastră laică]]'' (1935) # {{export|George Orwell: La vache enragée}} '''[[Autor:Panait Istrati|Panait Istrati]]''', ''[[George Orwell: La vache enragée]] (1935) # {{export|Curs de istoria logicii 1929-1930}} '''[[Autor:Nae Ionescu|Nae Ionescu]]''', ''[[Curs de istoria logicii 1929-1930]] # {{export|Fire-aș râu...}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Fire-aș râu...]] (1872, traducere de [[Autor:Iosif Vulcan|Iosif Vulcan]]) # {{export|Hora câinilor}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Hora câinilor]] (1904, traducere de [[Autor:Octavian Goga|Octavian Goga]]) # {{export|Hora lupilor}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Hora lupilor]] (1904, traducere de [[Autor:Octavian Goga|Octavian Goga]]) # {{export|Pe drumul de fier}} '''[[Autor:Sándor Petőfi|Petőfi Sándor]]''', ''[[Pe drumul de fier]] (1949, traducere de R. Popescu) </div> Vedeți pagina de arhivă: * [[Wikisource:Noutăți/Arhivă|Arhivă]] [[Categorie:Pagina principală]] [[Categorie:Formate pentru articole]] [[de:Vorlage:Hauptseite Neue Artikel]] [[en:Template:New texts]] [[pl:Szablon:Nowe]] [[vi:Tiêu bản:Văn kiện mới]] </noinclude> o6t7v8bl35j5cmqblvs0fyjzhivejue 104 27069 152860 108957 2026-10-22T15:26:37Z Mishuletz 445 152860 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="D'AroemenenZullenNiVergaan" /></noinclude>{{c|'''PREFAȚĂ'''}} {{sep|2em}} Înainte de a pleca în Anglia, Titu Maiorescu ne chema acasă într’un rând pe Cerna și pe mine. Poetul fusese prin străinătăți și putea urmări mai bine pe Maiorescu, care, pornit do­mol în evocarea unor amintiri din orașele apu­sului, ne luă în biblioteca și, arătându-ne două caiete mari, cu negre coperți, zise : „Le veți citi odată, mai târziu. Am așternut jos ce mi-au trecut pe dinainte: oameni și în­tâmplări; așa să vă deprindeți și dumneavoa­stră”. Ne-am uitat cu Cerna în ochi întrebător. Puteam noi face așa ceva? Maiorescu urmă: „Impresii mai ales… Vă duceți unul în Germania, celălt în Anglia; cât ar fi de binevenite niște însemnări de-acolo! Aproape lipsește acest gen în literatura noastră”. O vreme, după ajungerea în Anglia, uita­sem de îndemnul profesorului. Eram și prea copleșit de vălmășagul unei lumi necunoscute,<noinclude><references/></noinclude> t6di9xv9f1fsc4jo5ei3nt354eyg213 152861 152860 2026-10-22T15:26:48Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152861 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{c|'''PREFAȚĂ'''}} {{sep|2em}} Înainte de a pleca în Anglia, Titu Maiorescu ne chema acasă într’un rând pe Cerna și pe mine. Poetul fusese prin străinătăți și putea urmări mai bine pe Maiorescu, care, pornit do­mol în evocarea unor amintiri din orașele apu­sului, ne luă în biblioteca și, arătându-ne două caiete mari, cu negre coperți, zise : „Le veți citi odată, mai târziu. Am așternut jos ce mi-au trecut pe dinainte: oameni și în­tâmplări; așa să vă deprindeți și dumneavoa­stră”. Ne-am uitat cu Cerna în ochi întrebător. Puteam noi face așa ceva? Maiorescu urmă: „Impresii mai ales… Vă duceți unul în Germania, celălt în Anglia; cât ar fi de binevenite niște însemnări de-acolo! Aproape lipsește acest gen în literatura noastră”. O vreme, după ajungerea în Anglia, uita­sem de îndemnul profesorului. Eram și prea copleșit de vălmășagul unei lumi necunoscute,<noinclude><references/></noinclude> chjvsoofh2pf5buqpckn4oe21rva1vq 104 27070 152862 121588 2026-10-22T15:30:56Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152862 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>în care pătrundeam. Treptat, însă, cum toate se desfac din pâcla dimineții, așa începură a se lămuri și impune luării-aminte, clădiri istorice, case de scriitori, monumente, priveliști osebite, teatre, galerii de pictura, și mai cu seamă Mu­zeul Britanic. Retras, parcă ascuns, într’una din străzi mai lăturalnice, cu frontonul sculp­tat, cu îndoitul șir de coloane ale porticului, aș putea să-l uit vre-odată? Cu ce râvnă l-am cer­cetat luni după luni! Și în zile frumoase, când porumbeii gungureau în lumină, când o boare se simțea cu dulci îmbieri din parcuri verzi, urcându-i treptele și înaintând pe o mica intrare în fund, de câte ori nu mi-am repetat: „Strâmtă este poarta și îngustă calea, care duce la viata…“. Înțelegeam viața nesfârșita a gândurilor, prin­se în mii și mii de cărți jur-împrejur. Căutam aci să adâncesc impresiile ce le căpătăm în afara. Și, dacă eram obosit de citit, o luam încet dea-lungul încăperilor numeroase ale muzeului: în sala manuscriselor și în sala de marmore grecești și în sala cu ciudățenii din Babilonia și în sala statuelor și sfinxilor Egiptului — atâtea vechi civilizații stinse. Contactul des cu ele vor fi dat poate scrisului meu un imbold de înăl­țare peste măruntele preocupări ale zilei, dar și o tristeță, nedespărțită orelor de reculegere meditativă. Cititorii să nu mi-o iee în nume de rău! '''M. B.'''<noinclude><references/></noinclude> 7rnnhp1grb5uqx8gue5v2nfxzpkz5mt 104 27071 152863 121642 2026-10-22T15:33:38Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152863 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude><center>'''DUMINECA ÎN LONDRA'''</center> {{sep|3em}}> Într’un oraș ca acesta săptămâna trece cu mare vâlvă, cu sgomote necurmate, grele, cari nu-ți dau pace, te urmăresc zi și noapte, îți lasă în urechi un vâjâit continuu. Însă, cum ajunge Duminica, toate încetează; amuțesc străzile. Prăvăliile sunt închise. Foile zilnice nu apar. Și nici poștă nu-i. Ca un monstru obosit orașul dormitează. Mâine se va trezi, desigur; mugi-va iar; bufni-va fumul din coșuri; porni-se-va mulțimea cu larma, cu vuetul ca de ape adânci, răscolite. Dar azi măcar e bine s’o iei razna, să te pierzi în labirintul străzilor și să guști cu atât mai mult hodina și tăcerea orașului, care — așa cum este, își are frumusețea lui. Se plâng mulți de negură; dar ce-ar fi Londra fără negura? Se înțelege, nu-i vorba de negura<noinclude><references/></noinclude> 97blynogl281l3iesznskqo3i9li11o 152864 152863 2026-10-22T15:33:58Z Mishuletz 445 152864 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude><center>'''DUMINECA ÎN LONDRA'''</center> {{sep|3em}} Într’un oraș ca acesta săptămâna trece cu mare vâlvă, cu sgomote necurmate, grele, cari nu-ți dau pace, te urmăresc zi și noapte, îți lasă în urechi un vâjâit continuu. Însă, cum ajunge Duminica, toate încetează; amuțesc străzile. Prăvăliile sunt închise. Foile zilnice nu apar. Și nici poștă nu-i. Ca un monstru obosit orașul dormitează. Mâine se va trezi, desigur; mugi-va iar; bufni-va fumul din coșuri; porni-se-va mulțimea cu larma, cu vuetul ca de ape adânci, răscolite. Dar azi măcar e bine s’o iei razna, să te pierzi în labirintul străzilor și să guști cu atât mai mult hodina și tăcerea orașului, care — așa cum este, își are frumusețea lui. Se plâng mulți de negură; dar ce-ar fi Londra fără negura? Se înțelege, nu-i vorba de negura<noinclude><references/></noinclude> 4ptpojhwlkfuetgend25wpl2z37jh0u 104 28099 152845 112027 2026-10-22T13:55:35Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152845 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{C|10}}{{sep|3em}}</noinclude>cu speriatele căpățâni rotunde, brune. Câte patru cinci măcar, la fiecare casă. In cărticica de alături persicul și zarzarul surâd. Câte un podeț e lucrat ca pe vremea Romanilor. Iată o gospodărie țerănească, Măgărușul stă la disposiție, ciulind urechioaiele la orice zgomot. Femeia în fustă învoaltă neagră, pe cap cu o broboada cu țuguiu, de aceiași coloare; omul în haine albastre de muncitor. Feței oacheșe, severe, adânc sculptate, cu ochii negri foarte vii în cari tremură o flacăra de bunătate: pretutindeni tipul lui „Tata Traian”. Câte o admirabilă băbuță ca tăiată în chiparos cu gura-i suplă înăuntru și ochii duioși. Fânul măgărușului, cu îngrijire clădit, e protejat la basă cu împletituri, și tot felul de petece sânt aruncate de asupra lui ca să-l apere de umezeală. Bestia bună trebuie hrănită onest: ei un atât de docil camarad! Pe alocuri, tot câmpul e acoperit de florile roșii, amestecate cu triste puncte galbene; câte o largă Departe, o geană de senin se încearcă pe culmi. Înalte desișuri de ceia ce pare dughie înspicată. O zidire de fermă se prelungește cu zidul alb, jos, fără deschizături, supt țiglăria greoaie. De-a-floare albă își deschide ochiul în iarba din față, supra ciudate ogeacuri cu basa puternică. Intr’un loc bucătăria de vară se presintă ca un moșiroiu de piatră cu îngusta deschizătură înegrită. Ciudați copaci înalți, rotunzi, lucii, de pe cari scoarța se desface în fășii; frunze tari, neschimbatei de iarnă, atârnă pleoștite. Tot fondul zării se desface acum într’un zimbet de soare nehotărât, pe când norii apasă încă asupra muntelui. Puncte albe lucind la soare arată casele răzlețe ale unei țeranimi care nu formează sate.{{nop}}<noinclude><references/></noinclude> ns2yazrtsrfrtj6hiejoa9vo46ke1fm 104 28100 152848 112028 2026-10-22T13:57:27Z Mishuletz 445 152848 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="D'AroemenenZullenNiVergaan" />{{C|11}}{{sep|3em}}</noinclude>San Vincente. De-asupra fermei, un porumbel umflat în pene supraveghiază. Alții se rotesc de-asupra acoperișului. Doi țerani, suiți pe același cal, pornesc la drum. Vite grase, puternice, cu coarnele vânjos arcuite, privesc din marii ochi negri. Putem privi cât voim. Trenul merge destul de comod pentru aceasta. „O linie puțin cercetată”, spune conductorul. Iberia mediteraneană nu se leagă esențial cu Iberia atlantică, liasa poate fi aceiași, altele sânt orizonturile. Și, în fisionomia pe căre o ieau țerile, ceia ce hotărăște sânt orizonturile- Pământul, tot mai lipsit de rostogolirea pietrelor, se ară cu caii și cu boii, câte patru, pe coastele în fundul cărora un râu spumegând își sfarma undele de colții stâncii. Tot mai dese informele clădării de piatră nevăruită cu pălăriile de țiglă roșie. De lespezi se prinde cactusul gros, cu frunzele groase și largi. La cantoane se expun străchini largi cu desemnuri simplu slilisate ca ale noastre, ulcioare de formă renană. Drumuri albe taie, în sfârșit, peisagiul roșu și verde. Stația de graniță. Valencia de Alcantara. De o parte stația-și afișează firmele, nu în două limbi, ci în patru, englezește și franțuzește („change de monnais et billets”; de refăcut la altă zugrăveală). Noua uniformă a vameșilor portughesi cu înselături de aur la guler. De alta elegantul tren mărunt al Spaniolilor, cu vagoanele proaspete roșii adânc, purtând o admirabilă marcă a țerii. La doi pași de stație fabrica de superfosfați, pentru îngrășăminte, a „Unniunii Fabril”. Produsele ci vor fi permițând bogata vegetație de legume care, în țerna de sânge, se scărițează de-a lungul coastei ce coboară prăpăstios. Apoi iar câmpul cu tufișuri<noinclude><references/></noinclude> bswplim3y6zuq5bp3qnyq80nxc70ray 104 28101 152846 112029 2026-10-22T13:56:56Z Mishuletz 445 152846 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="D'AroemenenZullenNiVergaan" />{{C|12}}{{sep|3em}}</noinclude>dârze, stejari mărunți torturați și pe alocuri largi pajiști de mărunte flori albe. Pietre și măslini cu frunza fină supt cerul din nou zburlit a ploaie. Pe drumul pietros coboară solemn cară de formă arhaică trase de ieratici boi roșii. Unde înverzește câmpul, piersicul în floare zimbește. Un despoblado de stânci sure, sălbatec rostogolite, cu pâlcuri de flori albe, înseamnâ hotarul prin pustiu între cele două țeri. Locuitori nu se văd. Doar o femeie legală la cap ca lelițele noastre caută buruieni în șanțul din margine. Portugalia nu-și arată încă fața în această pitorească pustietate, prin care rătăcesc numai vacile roșii păscând aspra iarbă rară. Puținele sumbre cuiburi omenești nu se deosebesc de cele de pănă acum și nici fermele roșii și albe, Această țarft. n’a venit din munte la șes, ci e o coastă care înaintând s’a închis în munte. Cea d’intăiu stație, a vămii (nume și engles), în arabă: Alfandega, e foarte cochetă: toată văruită, cu ornamente de azulejos verzi. Coloane de piatră frumos sculptate. Bolți ca de vechiu palat gotic. Pe o bancă ale carii săpături, de caracter popular, samănă cu ale noastre, doi copii bruni, cu fața rotundă, privesc foarte serios la tretnul care sosește. Deocamdată, omul cu șapcă înaltă de la „Alfandega” ni pândește bagajele, cu tot pașaportul diplomatic. Pare a se teme de o fraudă importantă în curs de execuție. Amabil, funcționarul îl înlătură. Armata portughesă. Reproduce tipul cunoscut engles: șapcă lată ca la aviația noastră, cu două săbii de argint încrucișate, tunică și pantaloni bufanți, cenușii, guler roșu cu lampasuri de aur, multe bran-deburguri roș și aur; gradul arătat și cu dungi de aur la mânecă. Un fel de gărzi vamali cu mantaua<noinclude><references/></noinclude> dpq6nf2x38s6gmhzcphhfdzqynti0eu 104 28102 152849 112030 2026-10-22T13:58:26Z Mishuletz 445 152849 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="D'AroemenenZullenNiVergaan" />{{C|13}}{{sep|3em}}</noinclude>albastru închis pe pantaloni gris-deschis și lampasuri albastru-deschis la șapcă. Figuri în parte deosebite de ale Spaniolilor. Largi fețe osoase, mustăcioase, foarte brune, mai mult sânge în față. Ochii n’au strălucirea de dincolo. E ceva mai arhaic și mai masiv. Lipsește, se pare, stratul roman și adausul maur. Iberul, Celtiberul primitiv se conservă, așa cum la noi, de la Ilațeg pănă în Mehedințul-de-sus, Dacul persistă. Era natural ca un prinț burgund să facă țara. Și iată o femeie cu părul creț zburlit și ochii foarlc vii. Un tip, ai zice, frances. Deosebirea de rasă e pretutindeni. Și în limbă e o răpezeală de sunete celtice fără nimic din calma demnitate spaniolă. Beira are și un splendid restaurant numai în săpaturi și ceramică, răsărind alb și roz. Aceiași veselie și în cele câteva case vecine, pierdute în pustiu. După această oasă, iarăși în pustiul pietros care e aici fortificația naturală a graniței. Doi copaci cu crăcile desperate îmbrățișează o piatră, o strâng în. sforțarea lor de a se uni. Asămănarea locuinților populare e perfectă, doar cu o sforțare către mai mult alb. Un curios ogeag cu trei deschizături triunghiulare de-asupra căsuței din margine. Țeranul roșcovan cu pălăriuță neagră, largul brâu de aceiași coloare și mânecile libere, albe, care se ivește între bolovani, pe când tăietorul cu bereta îi mână văcuțele roșii, pare un fercheș Prahovean cu mustața în spic. Ceva mai departe, mi s’a părut că văd un măgăruș la plug, resemnat cu soarta lui. Și, de-odată, într’o crăpătură de stâncă, o întreagă fațadă de case albe, de-asupra căreia păzește biserica veche, cu turnurile, două, alipite de portal. In fund scrijelata coamă albastră a unui șir de muscele.{{nop}}<noinclude><references/></noinclude> l3mzghjohh3q9xj3t5lf0jlyvwg8qyz 104 39309 152865 121572 2026-10-22T15:39:28Z Mishuletz 445 /* Proofread */ 152865 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Mishuletz" />{{C|— 125 —}}</noinclude>nire; căci în forma cadențelor nimerite el izbutise a prinde ceeace apăsă mut în sufletele multora. Și, consfințindu-și poezia prin moarte, toți văzură într’însul simbolul jertfirii atâtor tineri deplin conștienți de bogăția și prețul tinereții lor. {{Separator personalizat|sp|40|fy1|40|sp|40}}<noinclude><references/></noinclude> i1pm2kzgrceex17kfd00ygzjn5ao9rr 102 42794 152868 149289 2026-10-22T16:44:10Z Mishuletz 445 152868 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Poezii== * La fântâna Castaliei, 1910 * Inscripții, 1916 ==Proză== * Zâna din fundul lacului (poveste), 1912 * Sfinxul (volum de nuvele), 1915 * Conservator & C-ie, roman, 1924 * Crima din Strada Nopții, povestiri, Bucureşti, 1925 * Vioara mută, 1928 * Fântâna cu chipuri, roman, Bucureşti, 1933 ==Critică literară== * Aspecte și direcții literare, vol. 1, 1921 * Aspecte și direcții literare, vol. 2, 1924 ==Din periodice== :* [[Trandafirii]], poezii, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] * [[Lebedele sfinte]] * [[Decembrie]] * [[Cântec de pace]] * [[Parisul rănit]] * [[La Sfânta Sofia]] * [[Copilărie]] * [[S’a prăvălit Olimpul]] * [[Iunie]] * [[Revolta lui Prometeu]] * [[Serenadă (Nicolae Davidescu)|Serenadă]] * [[Peisagiu nordic]] :* [[Fragment pentru Paște]], proză și critică, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] * [[Interior]] * [[Corona benignitatis agni dei]] * [[Les ailes rouges de la guerre]] 712wg9jz754r4yr9ve13fencejpeexy 152870 152868 2026-10-22T16:58:36Z Mishuletz 445 /* Din periodice */ 152870 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Poezii== * La fântâna Castaliei, 1910 * Inscripții, 1916 ==Proză== * Zâna din fundul lacului (poveste), 1912 * Sfinxul (volum de nuvele), 1915 * Conservator & C-ie, roman, 1924 * Crima din Strada Nopții, povestiri, Bucureşti, 1925 * Vioara mută, 1928 * Fântâna cu chipuri, roman, Bucureşti, 1933 ==Critică literară== * Aspecte și direcții literare, vol. 1, 1921 * Aspecte și direcții literare, vol. 2, 1924 ==Din periodice== :* [[Trandafirii]], poezii, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] * [[Lebedele sfinte]] * [[Decembrie]] * [[Cântec de pace]] * [[Parisul rănit]] * [[La Sfânta Sofia]] * [[Copilărie]] * [[S’a prăvălit Olimpul]] * [[Iunie]] * [[Revolta lui Prometeu]] * [[Serenadă (Nicolae Davidescu)|Serenadă]] * [[Peisagiu nordic]] :* [[Fragment pentru Paște]], proză și critică, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] * [[Interior]] * [[Corona benignitatis agni dei]] * [[Les ailes rouges de la guerre]] :* [[Patriarhală]], proză, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 27-52|Sburătorul II]] efndp15c3kqk542vbzpjo4bkg3nc736 152880 152870 2026-10-23T02:20:19Z Mishuletz 445 /* Din periodice */ 152880 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Poezii== * La fântâna Castaliei, 1910 * Inscripții, 1916 ==Proză== * Zâna din fundul lacului (poveste), 1912 * Sfinxul (volum de nuvele), 1915 * Conservator & C-ie, roman, 1924 * Crima din Strada Nopții, povestiri, Bucureşti, 1925 * Vioara mută, 1928 * Fântâna cu chipuri, roman, Bucureşti, 1933 ==Critică literară== * Aspecte și direcții literare, vol. 1, 1921 * Aspecte și direcții literare, vol. 2, 1924 ==Din periodice== :* [[Chemarea pământului]], poezii, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] * [[Inoptare]] * [[Cenușăreasa (Nicolae Davidescu)|Cenușăreasa]] * [[Făt-Frumos]] * [[Cântecul nostru]] * [[Cântecul omului (Nicolae Davidescu)|Cântecul omului]] * [[Stanțe (Nicolae Davidescu)|Stanțe]] * [[Deasupra furtunii]] :* [[Fragment pentru Paște]], proză și critică, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] * [[Interior]] * [[Corona benignitatis agni dei]] * [[Les ailes rouges de la guerre]] :* [[Patriarhală]], proză, revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 27-52|Sburătorul II]] kkula9xwrivdsgqbx6n7zc9tt3fzge1 104 43801 152859 136585 2026-10-22T15:23:41Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152859 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{C|{{Mai mare|M. BEZA}}}} {{Separator|5em}} {{C|{{Xxxx-mai mare|{{sc|Din ANGLIA}}}} {{Mai mare|— INSEMNARILE UNUI LITERAT —}} }} {{Separator personalizat|sp|40|fy1|40|sp|40}} {{C| {{Mai mare|„VIAȚA ROMÂNEASCĂ”}}<br/> '''IAȘI''' }}<noinclude><references/></noinclude> ap67eh4mwe4do2nwsm9j4ifv1gwca71 102 46379 152888 141908 2026-10-23T04:12:44Z Mishuletz 445 /* Traduceri */ 152888 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = I }} ==Volume== * ''Balade'', Craiova, 1919 * ''Sub zidurile Troiei'', Craiova, 1920 * ''Umbre peste ape'', versuri, Craiova, 1923 * ''Cosânzeana'', versuri, Craiova, 1924 * ''Icoane și priveliști'', proză, Arad, 1926 * ''Elegii și poeme'', Craiova, 1928 * ''Lauri și purpură'', versuri, Craiova, 1929 * ''Chipuri de bronz'', Craiova, 1930 * ''Icoane din Bosfor'', proză, Craiova, 1932 * ''Pulberi înstelate'', Craiova, 1935 * ''Ursul cu laba-ntoarsă'', București, 1939 * ''Vraja'', București, 1939 * ''Maiestății Sale, Regelui'', București, 1940 * ''Dracul păcălit. Povești'', București, 1941 * ''Comoara de sub stâncă'', București, 1942 * ''Moartea zimbrului'', roman, București, 1944 * ''Fântâna fermecată'', povești, București, 1945 * ''Poeme'', București * ''Sonete'', București ===Traduceri=== * Victor Hugo, ''Frunze de toamnă'', București, 1916 * Pierre Loti, ''Spre trecutul mort'', București, 1916; * Jules Lemaitre, ''Sofia de Montcernay și alte nuvele'', București, 1916 * Balzac, ''Prăvălia „La mâța cu mingea"'', București, 1917 * [[Giacomo Leopardi]], ''Poeme'', Craiova, 1918 * Ladislas Raymont, ''Povestiri'', București, 1918 * [[Autor:Alexandre Dumas|Alexandre Dumas]], ''Othon Arcașul'', București, 1919, ''După douăzeci de ani'', București, 1936, ''Vicontele de Bragelonne'', București, 1942, ''Laleaua neagră'', București, * Walter Scott, ''Oglinda mătușei Margareta'', București, 1919, ''Richard Inimă de Leu'', București, 1941, ''Lucia de Lamermoor'', 1943, ''Waverley'', București, 1944, ''Cavalerul crucii'', București, 1945, ''Talismanul'', București, 1958 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni) * Charles Dickens, ''Și lacrimile curgeau'', București, 1920, ''Povestiri de Crăciun'', București, 1945 * Emile Zola, ''Madeleine Ferat'', București, 1924, ''Visul'', București, 1928, ''Otrava'', L-II, București, 1929 * George Sand, ''El și ea'', București, 1926, ''Ultima dragoste'', București, 1930, '''Cora''', București, * Ivan Bunin, ''Potirul vieții'', București, 1928 * Joseph Kessel, ''Nopți princiare'', București, 1928 * F.M. Dostoievski, ''Umiliți și ofensați'', București, 1930, ''Casa morților''', București, 1944 * Jack London, ''Martin Eden'', I-II, București, 1931 * Otokar Březina, ''Prolog – Noapte de primăvară – Regii visărilor – Vânturi pornind dinspre poli – Mama – De-asupra focurilor vii și peste ape – Ruga dimineții – Cântec întru mărirea soarelui, a apelor și a focului – Întâlnire mută – Povestea tainicei greșeli'', 1933 * Cervantes, ''Don Quijote'', I-II, București, 1936 * Fenimore Cooper, ''Corsarul roșu'', București, 1937, ''Pilotul'', București, 1938 * Andre Maurois, ''Instinctul fericirii'', București, 1938 * Andreas Latzko, ''Lafayette'', București, 1939 * H. Sienkiewicz, ''Quo Vadis'', I-II, București, 1939, ''Prin foc și sabie'', București, 1940, ''Potopul'', București, 1941, ''Neamul Polaniecki'', București, 1942, ''Pan Wolodiowski'', București, 1942; * Frații Grimm, ''Cenușăreasa și alte povești'', București, 1940 * Hervey Alien, ''Antonio Adverso'', I-II, București, 1941 * H. C. Andersen, ''Soldatul de plumb'', București, 1941 * Alessandro Manzoni, ''Logodnicii'', București, 1941 * Van der Meersch, ''Maxence. Karelina'', București, 1942 * A. D'Ennery, ''Două orfeline'', prefață de Tudor Arghezi, București, 1943 * Henry Fielding, ''Tom Jones'', I-II, București, 1943 * Pierre Benoit, ''Deșertul Gobi'', București, 1944; * E.B. Lytton, ''Vâltoarea'', București, 1945 * Karl May, ''Valea Morții'', București, 1947 * James Oliver Curwood, ''Capcana de aur'', București * Goethe, ''Stella'', București rq241dbi7dpe0qd8bj7hqkwlklvt3bx 104 46623 152852 142558 2026-10-22T14:22:28Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152852 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{Casetă centrată/s|style=border: 2px solid; padding: 2px; background-color: var(--background-color-error-subtle--active, #ffc8bd)}} {{Casetă centrată/s|style=border: 1px solid}} {| {{ts|pt1|pl1|pr1|w100}} | {{ts|ac|wnw}} | {{X-mai mare|'''N. IORGA'''}}<br/>✶ | colspan="2" {{ts|aj|alj|pl2}} | {{Mai mare|ȚARA LATINĂ CEA MAI<br/>DEPĂRTATĂ {{asc|{{supraliniere|ÎN}}}} EUROPA:}} |- | colspan="3" {{ts|fs280}} | '''{{lsp|0.2em|PORTUGALI|A}}''' |} {| {{ts|pb1|pl1|pr1|w100}} | {{ts|aj|alj|w0}} | ILUSTRAȚII<br/>DE BECU ∗ | {{ts|wmax|ac}} | ✶ | {{ts|aj|alj|w0|wnw}} | NOTE DE DRUM<br/>ȘI CONFERINȚE ∗ |} {| {{ts|bt|bb|w100|ac}} | {{ts|br|w10}} | &nbsp; | {{ts|fs069|pt2}} | {{bordură|[[File:Portugalia - N. Iorga (1928) - frontispiece - page 1.png|frameless|center|250px]]|padding=2px|max-width=max-content|bgcolor=transparent|color=var(--color-base-fixed)}} <p style="padding-top: 1em">'''Chip al Mântuitorului''' de un pictor portughes din evul mediu.</p> | {{ts|bl|w10}} | &nbsp; |} {| {{ts|w100|pl1|pr1|pt.5|pb.5}} | {{ts|w0}} | EDITURA CASEI ȘCOALELOR | {{ts|wmax|ac}} | ⸬ | {{ts|w0}} | BUCUREȘTI 1928 |} {{Casetă centrată/e}} {{Casetă centrată/e}}<noinclude><references/></noinclude> nbgbsx2eiptjif7cbblbkh0ohf2eulf 104 46624 152851 142559 2026-10-22T14:22:11Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152851 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{C/s}} {{X-mai mare|ȚARA LATINĂ<br/> CEA MAI DEPĂRTATA<br/> IN EUROPA:}} {{Xxxx-mai mare|'''PORTUGALIA'''}} NOTE DE DRUM<br/> ȘI CONFERINȚE DE {{X-mai mare|N. IORGA}} — {{sc|Ilustrații de Becu}} — {{dhr}}{{dhr}} [[File:N. Iorga - Portugalia (1928) - divider - page 2.png|center|30px]] {{dhr}}{{dhr}}{{dhr}} EDITURA CASEI ȘCOALELOR<br/> BUCUREȘTI<br/> — 1928 — {{C/e}}<noinclude><references/></noinclude> frqkazm2pdxosrc6mp9wb894sat4php 104 46625 152855 142560 2026-10-22T14:58:03Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152855 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{C| ❖ Așezământul tipografic<br/> „Datina Romănească”<br/> Vălenii-de-Munte ❖ }} Prețul: 40 Lei.<noinclude><references/></noinclude> 06yphwtexghfq0ialsudblzjtvqs12f 104 46627 152856 142562 2026-10-22T14:58:18Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152856 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>{{C|{{Mai mare|{{lsp||CUPRINSU|L}}}}}}<noinclude><references/></noinclude> cshb324t10csyimzl30fio30sjzupbh 104 46631 152850 142579 2026-10-22T14:21:48Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152850 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>[[Fișier:N. Iorga - Portugalia (1928) - illustration - page 5.png|frameless|center|500px|Turnul de la Belhem]] {{C|''Turnul de la Belhem''}}<noinclude><references/></noinclude> b2qh1zj91v3lrqb0q2gcclbad6f4qli 104 46633 152847 142589 2026-10-22T13:57:05Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152847 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>[[File:N. Iorga - Portugalia (1928) - illustration - page 14.png|center|500px|Mănăstirea de la Leça do Balta]] {{C|''Mănăstirea de la Leça do Balta''}}<noinclude><references/></noinclude> ow6m6poha27ht4eonqv12jhk125c1kr 104 46636 152858 142592 2026-10-22T15:07:16Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152858 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>[[File:N. Iorga - Portugalia (1928) - illustration - page 32.png|center|500px|Palatul din Cintra]] {{C|''Palatul din Cintra''}}<noinclude><references/></noinclude> 0s7a7pmvmo7g569nxcv12l3ascadf01 104 46637 152854 142593 2026-10-22T14:44:42Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152854 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>[[File:N. Iorga - Portugalia (1928) - illustration - page 41.png|center|500px|Cintra: azulejos și coloane]] {{C|''Cintra: azulejos și coloane''}}<noinclude><references/></noinclude> pybgbwz4xdvnusk3aqpe8wsvliroaqh 102 48755 152873 148711 2026-10-22T17:54:26Z Mishuletz 445 152873 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Volume== * ''Mihail Kogălniceanu'', Cluj, 1921 (ed. a II-a, întregită și prelucrată, București, 1926) * ''Creatorul naționalismului'', Craiova, 1921 ==Din periodice== * [[Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare]], revista [[Gândirea]], anul I, nr. 1, Cluj, 1 mai 1921 {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} sqvw88jkbdt5ycqehnmgabgbn3507sa 102 48760 152879 148708 2026-10-22T19:01:56Z Mishuletz 445 152879 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = F }} ==Volume== * ''Din istoria neamului'' (1920); * ''Maial'' (1921); * ''Ileana Cosânzeana'': Feerie melodramatică în trei acte și un tablou (1922); * ''O șezătoare'' (1922); * ''Inimi nobile'' (1924); * ''Romana''. Piesă națională într-un act pentru școlari și tinerime (1924); * ''Bunica''. Piesă ocazională petru serbarea națională de 10 Maiu în 2 acte (1926); * ''Rosamunda''. Alegorie eucharistică în patru acte și un tablou. Legenda lui Gral prelucrată pentru scenă de Elena dr. Aciu, n. Fabian (1927); * ''Visul mamei'' (1930); * ''Cuibul''. Piesă ocazională de Paști pentru copiii de la grădiniță, cu cântece și dansuri populare în trei acte (1935). ==Din periodice== * [[Amintiri (Elena Aciu)|Amintiri]], publicate în revista femenină ''Flori de crin''. nr. 1. 1932 {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} 35o5v04u39nopfvmjk2ejho3xqp0xum 102 49832 152883 149425 2026-10-23T03:17:47Z Mishuletz 445 152883 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = M }} ==Volume== * ''V. Alecsandri și Italia'', București 1927 * ''Romantismul italian'', București 1929 * ''Dicționar român-italian'', București 1929 * ''Conspiratori și conspirații în epoca renașterii politice a României 1848-1877'', București 1930 * ''Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian și Iosif Hodoș la studii în Italia cu documente inedite'', București 1935 * ''Torquato Tasso în romantica românească'', I, București 1937 * ''Figuri femenine din renaștere'', București 1939 * ''Aspecte italiene (schițe, studii, amintiri)'', București 1942 * ''Valoarea artei în Renaștere'', București 1942, 1982 {{digitizare externă|https://www.scribd.com/doc/249131699/Valoarea-Artei-in-Renastere}} ===Traduceri=== * [[Giovanni Papini]], ''Viața lui Isus'', Editura „Cartea Românească”, 1928, Ediția a II-a a apărut la Editura „Ago-Temporis” din Chișinău în 1991; (Titlul original: ''Storia di Cristo'', 1921) * [[Dante Alighieri]], ''Infernul'', tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Românesc, Craiova, 1932 (traducere în proză) * Dante Alighieri, ''Purgatoriul'', tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Românesc, Craiova, 1933 (traducere în proză) * Dante Alighieri, ''Paradisul'', tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Românesc, Craiova, 1934 (traducere în proză). * Giovanni Papini, ''Un om sfârșit'', Editura „Socec”, 1943 * [[Vittorio Alfieri]], ''Mirra'' (Această tragedie a fost reprezentată la Teatrul Național din București la 23 aprilie 1942.), Tragedie în 5 acte, Colecția „Teatrul Italian”, Institutul de Cultură Italiană, Imprimeria „Tiparul Universitar”, București, 1943, str. Elie Radu, 6. * [[Gabriele D'Annunzio]], ''Fata lui Iorio'', Colecția „Teatrul Italian”, Tragedie pastorală în 3 acte, Institutul de Cultură Italiană, Imprimeria „Tiparul Universitar”, București, [[1943]]. * ''Critica italiană dela Vico la Croce. Antologia alcătuită'', București 1941 (Antologie de critică literară italiană de la Vico la Croce). * Edoardo Susmel, ''Fascismul italian,'' București, Fundația Culturală Principele Carol, 1928. ==Din periodice== * [[G. Leopardi în românește]] * [[Pilde de literatură franceză]] * [[I. Chiru Nanov: „Pe căile profeților”]] {{DP-expirat}} {{control de autoritate}} it6f80697chnlrby1q0mpv6ba70stdc 104 50686 152857 151348 2026-10-22T15:06:38Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152857 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{C|29}}{{sep|3em}}</noinclude>între aceste vechi blocuri de zidărie cu fața zgâriată, de ghiara vremii. Câte o bătrână în gluga ei ori coase ori ațipește, poate și una și alta, ca într'un bătrân cuib maur. Pe alocuri în ganguri, ca în Orientul musulman, meșteri de mărunțișuri lucrează în fața mușteriilor. Apoi străzile de viață, de muncă și comerț, învăluindu-se până la câte o piață în care verdeața, îngrijită în grădinile mult iubite, se cațără până și pe frontonul bisericilor, cu surâsul ei tânăr, ca un ștrengar prins de trăsura arhiepiscopului, ori pe cutare veche casă căreia-i dă, pe o lature înegrită a țiglelor sparte, ca o perucă proaspătă. La mijloc, piața cu teatrul dom Carlos, de o armonioasă desfășurare albă. Aproape, cocheta clădire nouă, în stil delicat, arhaic, a gării. Aici e Rocio, centrul orașului, cu statuia bunului rege tânăr dom Pedro al IV-lea. Aproape Piața Târgului (Figueira) dă necontenit un interesant spectacol de viață populară. O străbat, acuma dimineață, acele sprintene ''varinas'' cu iuțile picioare goale înroșite de apa mării, țerance din Algarve, care, depositare ale pescuitului proaspăt, poartă pe cap cu o siguranță instinctivă — adesea întrebuințând ca sprijin o pălăriuță neagră turtită, care li șede bine, — coșul cu chișcarii de argint abia junghiați și cu alte daruri vii ale mării. Pretutindeni le vezi, cea mai grăbită, dar și cea mai zâmbitoare apariție populară a Lisabonei, până seara când cu pasul ușor ostenit aduc tot pe cap, coșul gol, punga fiind, în schimb, plină, supt vârtejul fustei și șalul care o acopere. De aici pleacă spre Nord noile ''avenide'', cartierul cel mai larg, mai luminos și mai bogat al orașului. Vilele acoperite cu plăci strălucitoare de ceramică se succedează amestecând toate colorile în fața stra-<noinclude><references/></noinclude> 2kp2ntzxen6ukaotc54527pfr9jj0w7 102 51246 152891 152673 2026-10-23T10:29:46Z Francesco 19367 4xHearn 152891 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Traduceri== * [[Autor:Lafcadio Hearn|Lafcadio Hearn]], [[Balada despre O-Shichi]] * [[Autor:Lafcadio Hearn|Lafcadio Hearn]], [[Haru]] * [[Autor:Lafcadio Hearn|Lafcadio Hearn]], [[La o stație de drum de fier]] * [[Autor:Lafcadio Hearn|Lafcadio Hearn]], [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 1b8qmgks5z96bgq9asvdptsh7ax1ll2 104 51302 152853 2026-10-22T14:44:02Z Mishuletz 445 /* Proofread */ 152853 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Mishuletz" />{{C|36}}{{sep|3em}}</noinclude>fermele, satele cu case risipite. Țerani la câmp, fără port popular. Lucrul lor e de o extremă îngrijire: se poate învăța de la dânșii ca de la Lombarzi. Pretutindeni marile fântâni rotunde de piatră cu scripete de fier. Pinhal Novo supt uriașii palmieri, pe care se suie în voie iedere și cresc buruieni părăsite. In Alemtejo, „Tara de peste Tajo”, cu pământul mai sărac, lucrat cu aceiași dragoste. Pe deal se întind zidurile unui imens castel. Ară încet boii roși, grei, cu coarnele largi, de pe care atârnă panglice negre do găteală. Îndată ne găsim însă în domeniul țernei albicioase din care numai rădăcina adâncă a copacilor poate trage hrana. Apar iarăși depositele de plută, oile răslețe și măgărușul. Cutare gară măruntă e năpădită de butoaie. Pe camp e însă un triumf de maci. Ici și colo se împlântă via, lucrată cu atâta trudă, tot pământul fiind cu îngrijire scrijelat pentru mersul apelor puține. Dar oamenii sânt puțini, doi-trei la chilometrul pătrat. Iarăși țeranul arând cu măgărușii. Gări rare, goale. Caselor din Alemtejo li se zice „munți”, ''montes''. Și iată ce spune un scriitor portughes, d. Balhao Pato, despre răsărirea lor din pustiu: „Populația se concentrează aici în oraș sau în târg ''(vila)''. Câmpul e deșert. Abia „muntele” apare la distanțe mari în ochii călătorului, ca un punct de odihnă și un sălaș ospitalier. Tocmai pentru ca e rar, e mai plăcut”. Ventas Novas, cu un întreg grup de cochete case albe. Câțiva țerani cu bonete „țurcănești” se coboară mergând la lucru. Unde se poate numai, se prinde catifeaua deasă a grânelor. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> 423uy056dfx5xbi3qbbs87lx84pny35 102 51303 152866 2026-10-22T15:54:10Z Mishuletz 445 n 152866 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Volume== * ''Caii lui Cibicioc. Schițe fără umor'', 1923 * ''Haiducul Codău, moartea poterelor, bucuria văduvelor'', 1924 * ''Paradisul static'', 1926 * ''Abecedar de povestiri populare'', editura unu, București, 1930] (tiraj de 200 de exemplare afară din comerț) * ''Omul de după ușă'', 1931 * ''Charlot'', Editura Vremea, București, 1933 * ''Don Juan cocoșatul'', 1934 * ''Erdora'', Colecția "Rosidor", Editura „Națională-Ciornei” S.A, 1934 (ediție numerotată) * ''De la cinci până la cinci'', 1935 * ''Copilăria unui netrebnic'', 1936 (retipărit în 1962 la Editura pentru Literatură și în 1996 la Editura Hasefer) * ''Trustul'', 1937 (retipărit în [[1956]] la Editura Tineretului) * ''Scriitorii libertății'', 1945 * ''Ion și Salomeea: Scenariu dramatic. Un prolog și 3 acte'', Editura de Stat, 1947 * ''Lumina primăverii'', 1948 (retipărit în 1955 la Editura de Stat pentru literatură și artă) * ''Am dat ordin să tragă. Schițe și nuvele'', București, 1948 * ''Clovnul care gândește'', Editura de Stat, București, 1949 * ''Măseaua stricată'', 1949 * ''Oțel și pâine'', 1952 (retipărit în 1955 și în 1960 la Editura de Stat pentru literatură și artă) * ''Casa șoarecilor. Schițe fără umor și nuvele'', E.S.P.L.A., București, 1957 ediție îngrijită de Sașa Pană; postum) * ''Paradisul statistic'', Editura Minerva, București, 1971 (ediție îngrijită și prefațată de Cornelia Ștefănescu; postum) ==Din periodice== 8j4qmx0ocs9uumi979wjvst3hxocugw 152871 152866 2026-10-22T17:09:20Z Mishuletz 445 152871 wikitext text/x-wiki {{Copyvio|2027}} {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Volume== * ''Caii lui Cibicioc. Schițe fără umor'', 1923 * ''Haiducul Codău, moartea poterelor, bucuria văduvelor'', 1924 * ''Paradisul static'', 1926 * ''Abecedar de povestiri populare'', editura unu, București, 1930] (tiraj de 200 de exemplare afară din comerț) * ''Omul de după ușă'', 1931 * ''Charlot'', Editura Vremea, București, 1933 * ''Don Juan cocoșatul'', 1934 * ''Erdora'', Colecția "Rosidor", Editura „Națională-Ciornei” S.A, 1934 (ediție numerotată) * ''De la cinci până la cinci'', 1935 * ''Copilăria unui netrebnic'', 1936 (retipărit în 1962 la Editura pentru Literatură și în 1996 la Editura Hasefer) * ''Trustul'', 1937 (retipărit în [[1956]] la Editura Tineretului) * ''Scriitorii libertății'', 1945 * ''Ion și Salomeea: Scenariu dramatic. Un prolog și 3 acte'', Editura de Stat, 1947 * ''Lumina primăverii'', 1948 (retipărit în 1955 la Editura de Stat pentru literatură și artă) * ''Am dat ordin să tragă. Schițe și nuvele'', București, 1948 * ''Clovnul care gândește'', Editura de Stat, București, 1949 * ''Măseaua stricată'', 1949 * ''Oțel și pâine'', 1952 (retipărit în 1955 și în 1960 la Editura de Stat pentru literatură și artă) * ''Casa șoarecilor. Schițe fără umor și nuvele'', E.S.P.L.A., București, 1957 ediție îngrijită de Sașa Pană; postum) * ''Paradisul statistic'', Editura Minerva, București, 1971 (ediție îngrijită și prefațată de Cornelia Ștefănescu; postum) ==Din periodice== :* [[Lăutarul și șerpele]], proză, revista [[Sburătorul Literar, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul Literar]] * [[Între copii]] * [[Odată]] :* [[Pe mine nu mă doare]], proză, revista [[Sburătorul Literar, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 27-52|Sburătorul Literar]] * [[Mahmud]] 6e4wqeozwl9fn5k360s7jk8hxdpj8ya 0 51304 152867 2026-10-22T15:55:17Z Mishuletz 445 Redirecționat înspre [[Autor:Ion Călugăru]] 152867 wikitext text/x-wiki #redirect[[Autor:Ion Călugăru]] o4o6j8qcpp76c2iklnqibvln5ksamm3 14 51305 152869 2026-10-22T16:45:09Z Mishuletz 445 n 152869 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Autori români]] {{DEFAULTSORT:Davidescu,Nicolae}} i09pkivl4y9g5ph7wdvesnjffj4f0mf 0 51306 152874 2026-10-22T18:12:45Z Mishuletz 445 n 152874 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare | autor = Radu Dragnea | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = Publicat cu subtitlul „Fragment dintr-un studiu sub tipar.” în revista ''Gândirea''. anul I, nr. 1, 1 mai 1921 }} Care scriitor, din trinitatea de la ''Dacia Literară'', — Negruți, Alecsandri, Kogălniceanu, — a descoperit poezia populară? Cui îi revine meritul istoric? Negruți, până la contactul cu Kogălniceanu, adică până la 1840, când a apărut articolul prozatorului în ''Dacia Literară'': „scene pitorești din obiceiurile Moldovei: ''Cântece populare'' a Moldovei”, nu a vorbit despre poezia populara, deși putuse să o facă, atunci când știm că ținuse condeiul în mână încă de la 1823 și când începe să devină literator public la 1833. Alecsandri veni în țară, de la Paris, la sfârșitul anului 1839, după ce încercase poezia în limba franceză (Versuri franceze scrie și la 1841!) Cea mai aproape de literatura românească, din încercările lui franceze, — deși așa de depărtată de idealul naționalizator al lui Kogălniceanu! — ar fi fost, numai printr-un personagiu, o poezie în care era vorba de-o româncă răpită spre Crimeea de un han. Asache, care avusese o colecție de poezii populare, nu le valorificase în destul, pentru că, dacă nu a publicat din ele până la 1827, când au ars într-un incendiu, întrebarea este: de ce nu a mai revenit asupra lor ulterior, când deabea după această dată, devine literator public militant? Când au venit în țară, mai întăiu Alecu Russo, la sfârșitul anului 1838, și apoi la un an, Alecsandri, îl găseau pe Kogălniceanu acasă, familiarizat cu problemele literare și mai ales cu programul național formulat, pe care am văzut că în ianuarie 1839, mergea la București din Iași, să-l arate și poetului Grigore Alecsandrescu. Dar mai ales îl găseau și cu o mică activitate literară, începută la ''Alăuta Românească'', unde lansase primul său manifest literar, care manifestase în luna iulie 1838, convingerea necesității de a ne cunoaște istoria, „''obiceiurile'', așezământurile patriei" etc. Dar numai cu atât le era înaintaș Kogălniceanu? Să intrăm puțin în amănunte. Mihail Kogălniceanu, auzise de mic copil baladele populare, fie la moșia părintească, fie la lași. Le auzise și ceilalți scriitori; însă el avu ocazia să le valorifice, pe care nu au avut-o și ceilalți. Alecsandri în Franța scrie versuri franceze, A. Russo a părăsit Basarabia foarte de mic, nu la 1828 cum au afirmat unii biografi, ci mai înainte, pentru că la 1822 tatăl său se afla la Viena, unde negocia pentru Basarabia, cum am arătat altădată.<ref>Viața lui Alecsandu Russo în ''Neamul Românesc Literar'', 1912, n-rele 43—44.</ref> La 1822 Allecsandru Russo, copil de 5 ani, dacă admitem ca dată a nașterii 1817, era mutat de-acasă <references/> 9dz0oh9ozc8e5i6te84oa2wxmb98zeq 152875 152874 2026-10-22T18:22:58Z Mishuletz 445 152875 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare | autor = Radu Dragnea | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1921 | note = Publicat cu subtitlul „Fragment dintr-un studiu sub tipar.” în revista ''Gândirea''. anul I, nr. 1, 1 mai 1921 }} Care scriitor, din trinitatea de la ''Dacia Literară'', — Negruți, Alecsandri, Kogălniceanu, — a descoperit poezia populară? Cui îi revine meritul istoric? Negruți, până la contactul cu Kogălniceanu, adică până la 1840, când a apărut articolul prozatorului în ''Dacia Literară'': „scene pitorești din obiceiurile Moldovei: ''Cântece populare'' a Moldovei”, nu a vorbit despre poezia populara, deși putuse să o facă, atunci când știm că ținuse condeiul în mână încă de la 1823 și când începe să devină literator public la 1833. Alecsandri veni în țară, de la Paris, la sfârșitul anului 1839, după ce încercase poezia în limba franceză (Versuri franceze scrie și la 1841!) Cea mai aproape de literatura românească, din încercările lui franceze, — deși așa de depărtată de idealul naționalizator al lui Kogălniceanu! — ar fi fost, numai printr-un personagiu, o poezie în care era vorba de-o româncă răpită spre Crimeea de un han. Asache, care avusese o colecție de poezii populare, nu le valorificase în destul, pentru că, dacă nu a publicat din ele până la 1827, când au ars într-un incendiu, întrebarea este: de ce nu a mai revenit asupra lor ulterior, când deabea după această dată, devine literator public militant? Când au venit în țară, mai întăiu Alecu Russo, la sfârșitul anului 1838, și apoi la un an, Alecsandri, îl găseau pe Kogălniceanu acasă, familiarizat cu problemele literare și mai ales cu programul național formulat, pe care am văzut că în ianuarie 1839, mergea la București din Iași, să-l arate și poetului Grigore Alecsandrescu. Dar mai ales îl găseau și cu o mică activitate literară, începută la ''Alăuta Românească'', unde lansase primul său manifest literar, care manifestase în luna iulie 1838, convingerea necesității de a ne cunoaște istoria, „''obiceiurile'', așezământurile patriei" etc. Dar numai cu atât le era înaintaș Kogălniceanu? Să intrăm puțin în amănunte. Mihail Kogălniceanu, auzise de mic copil baladele populare, fie la moșia părintească, fie la lași. Le auzise și ceilalți scriitori; însă el avu ocazia să le valorifice, pe care nu au avut-o și ceilalți. Alecsandri în Franța scrie versuri franceze, A. Russo a părăsit Basarabia foarte de mic, nu la 1828 cum au afirmat unii biografi, ci mai înainte, pentru că la 1822 tatăl său se afla la Viena, unde negocia pentru Basarabia, cum am arătat altădată.<ref>Viața lui Alecsandu Russo în ''Neamul Românesc Literar'', 1912, n-rele 43—44.</ref> La 1822 Allecsandru Russo, copil de 5 ani, dacă admitem ca dată a nașterii 1817, era mutat de-acasă sau în Moldova sau călătorea cu tatăl, care-l duse la un institut din Elveția. A. Russo, a avut ca substrat sufletesc, decorul natal, întietate psihologică față de ceilalți scriitori „orășeni", al unui „sat frumos, răschirat între grădini și copaci, pe o vale a codrilor Bacului, cu un păr mare în mijloc”; dar a pierdut contactul de mic copil cu țara, așa că până târziu, după ce se înnapoiase din străinătate, scrie numai în limba franceză. În schimb, Kogălniceanu are contact literar cu Moldova, se interesează de toate publicațiile, când era la studii în Franța și Germania, după cum am arătat; face apel din străinătate la colecțiile de cronicari de acasă și asistă la valorificarea științifică a folclorului, în Germania, unde cunoștea, după cum mărturisește în schița despre istoria literaturii române, faima lui Vuc Stefanovici. Încă din 8 aprilie 1836, cere surorilor printr-o scrisoare, trimisă din Berlin, balada ''Moartea lui Ghica Vodă'', iar în scrisoarea de la 13 octombrie, roagă pe vărul lui să-i trimită poezia ''Luarea Hotinului'', „ainsi que d’autres choses de ce'genre”. Cererile lui Kogălniceanu dovedesc cunoștința pe care o avea despre literatura populară, ''înainte'' de 1834, când a plecat din Moldova la studii în străinătate. Acum le colecționa prin intermediul vărului și surorilor sale, în vederea schiței ''Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur'', care era scrisă în 1836, de vreme ce apare în ianuarie 1837, la Berlin, într-o publicație mare. Kogălniceanu scrie în această schiță, după ce a făcut istoria literaturii românești vechi și contemporane: <references/> [[Categorie:Gândirea]] 0j9niqegxwsku6efd9l395q4zp6f5zz 152876 152875 2026-10-22T18:33:14Z Mishuletz 445 152876 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Mihail Kogălniceanu și descoperirea poeziei populare | autor = Radu Dragnea | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1921 | note = Publicat cu subtitlul „Fragment dintr-un studiu sub tipar.” în revista ''Gândirea''. anul I, nr. 1, 1 mai 1921 }} Care scriitor, din trinitatea de la ''Dacia Literară'', — Negruți, Alecsandri, Kogălniceanu, — a descoperit poezia populară? Cui îi revine meritul istoric? Negruți, până la contactul cu Kogălniceanu, adică până la 1840, când a apărut articolul prozatorului în ''Dacia Literară'': „scene pitorești din obiceiurile Moldovei: ''Cântece populare'' a Moldovei”, nu a vorbit despre poezia populara, deși putuse să o facă, atunci când știm că ținuse condeiul în mână încă de la 1823 și când începe să devină literator public la 1833. Alecsandri veni în țară, de la Paris, la sfârșitul anului 1839, după ce încercase poezia în limba franceză (Versuri franceze scrie și la 1841!) Cea mai aproape de literatura românească, din încercările lui franceze, — deși așa de depărtată de idealul naționalizator al lui Kogălniceanu! — ar fi fost, numai printr-un personagiu, o poezie în care era vorba de-o româncă răpită spre Crimeea de un han. Asache, care avusese o colecție de poezii populare, nu le valorificase în destul, pentru că, dacă nu a publicat din ele până la 1827, când au ars într-un incendiu, întrebarea este: de ce nu a mai revenit asupra lor ulterior, când deabea după această dată, devine literator public militant? Când au venit în țară, mai întăiu Alecu Russo, la sfârșitul anului 1838, și apoi la un an, Alecsandri, îl găseau pe Kogălniceanu acasă, familiarizat cu problemele literare și mai ales cu programul național formulat, pe care am văzut că în ianuarie 1839, mergea la București din Iași, să-l arate și poetului Grigore Alecsandrescu. Dar mai ales îl găseau și cu o mică activitate literară, începută la ''Alăuta Românească'', unde lansase primul său manifest literar, care manifestase în luna iulie 1838, convingerea necesității de a ne cunoaște istoria, „''obiceiurile'', așezământurile patriei" etc. Dar numai cu atât le era înaintaș Kogălniceanu? Să intrăm puțin în amănunte. Mihail Kogălniceanu, auzise de mic copil baladele populare, fie la moșia părintească, fie la lași. Le auzise și ceilalți scriitori; însă el avu ocazia să le valorifice, pe care nu au avut-o și ceilalți. Alecsandri în Franța scrie versuri franceze, A. Russo a părăsit Basarabia foarte de mic, nu la 1828 cum au afirmat unii biografi, ci mai înainte, pentru că la 1822 tatăl său se afla la Viena, unde negocia pentru Basarabia, cum am arătat altădată.<ref>Viața lui Alecsandu Russo în ''Neamul Românesc Literar'', 1912, n-rele 43—44.</ref> La 1822 Allecsandru Russo, copil de 5 ani, dacă admitem ca dată a nașterii 1817, era mutat de-acasă sau în Moldova sau călătorea cu tatăl, care-l duse la un institut din Elveția. A. Russo, a avut ca substrat sufletesc, decorul natal, întietate psihologică față de ceilalți scriitori „orășeni", al unui „sat frumos, răschirat între grădini și copaci, pe o vale a codrilor Bacului, cu un păr mare în mijloc”; dar a pierdut contactul de mic copil cu țara, așa că până târziu, după ce se înnapoiase din străinătate, scrie numai în limba franceză. În schimb, Kogălniceanu are contact literar cu Moldova, se interesează de toate publicațiile, când era la studii în Franța și Germania, după cum am arătat; face apel din străinătate la colecțiile de cronicari de acasă și asistă la valorificarea științifică a folclorului, în Germania, unde cunoștea, după cum mărturisește în schița despre istoria literaturii române, faima lui Vuc Stefanovici. Încă din 8 aprilie 1836, cere surorilor printr-o scrisoare, trimisă din Berlin, balada ''Moartea lui Ghica Vodă'', iar în scrisoarea de la 13 octombrie, roagă pe vărul lui să-i trimită poezia ''Luarea Hotinului'', „ainsi que d’autres choses de ce'genre”. Cererile lui Kogălniceanu dovedesc cunoștința pe care o avea despre literatura populară, ''înainte'' de 1834, când a plecat din Moldova la studii în străinătate. Acum le colecționa prin intermediul vărului și surorilor sale, în vederea schiței ''Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur'', care era scrisă în 1836, de vreme ce apare în ianuarie 1837, la Berlin, într-o publicație mare. Kogălniceanu scrie în această schiță, după ce a făcut istoria literaturii românești vechi și contemporane: „Dar ceea ce este sâmburile poezie noastre, sunt ''baladele'' și ''cântecele populare''. Sunt unele dintre ele care ar onora pe cel mai bun poet, iar cele mai interesante sunt următoarele: ''Moartea lui Hangerliu'', domnul Munteniei, ''Cucerirea Cetăței Hotinului'', ''Moartea lui Ghica'', domnul Moldovei și altele<ref>Kogălniceanu înțelege greșit prin „poezia națională”, poeziile populare ca și poeziile făcute de un autor anumit, ca ''Stihurile asupra lui Ghica Vodă'', care nu sunt din popor, ci sunt scrise de cineva din clasa cultă. Kogălniceanu însăși a atribuit mai târziu această poezie lui Enache Kogălniceanu, greșit, cum a arătat dl. N. Iorga în ''Istoria Literaturei Românești în v. XVIII''. La 1837 el nu deosebea poezia populară de așa zisă poezie cultă, deosebire pe care o făcea însă în conspectul unei conferințe despre istoria literaturei românești, scrisă între 1844—1846, care se păstrează la Academia Română (Manuscrisul No. 1176, filele 258—266.) </ref>”. Iar după ce face un citat străin; în favoarea poeziei populare române, mai adoagă: „Aici mai trebuie de adăogat că se mai află și ''poezii istorice'', despre diferiți domni și haiduci români, ca despre Iamandi, Bujor, fiul româncei și altele”. Lui Kogălniceanu pe lângă că îi era cunoscut, întrebuința și pentru poezia populară română, termenul german Volkslied. Așa dar încă de la 1836, cu doi ani înainte de a veni Russo în țară și cu patru ani înainte de a se începe curentul favorabil poeziei populare, Kogălniceanu era convins, nu numai de frumsețea, dar și de importanța ei în universalul studiu al folclorului. — ''El este cel dintâiu scriitor român, care consacră poeziei populare, importanța și dreptul la un capitol, în istoria noastră literară''. <references/> [[Categorie:Gândirea]] [[Categorie:Mihail Kogălniceanu]] pbzeafmvg46zjb4rmfcrm5kw9c5wyec 0 51307 152881 2026-10-23T02:37:22Z Mishuletz 445 n 152881 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Chemarea pământului | autor = Nicolae Davidescu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = 1919 | note = Publicată în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]], anul I, nr. 3, București, 3 mai 1919 }} {{ppoem|Stăpâne, Lămurește-mă, de ce în astă seară Mă simt atât de greu Și’mi par, Solitar Și ros de chin, Eu, Mie însu-mi un străin. Plugul cugetului meu nu mai ară Si nu mai răstoarnă cu cuțitele lui sfinte Și ’nfipte în pământ din plin Aceleași brazde dinainte. Mâinile nu-mi mai întâlnesc în vie Aceleași roade în ciorchin; Glasul și-a pierdut vechea melodie Si nu mai cântă; Limba nu-și mai află vechile cuvinte, Cu care odinioară vorbise lămurit; Bătaia inimei nu mă mai îndeamnă înainte Spre infinit; Mlădierea trupului mi-e stângace Și, gestul, fără armonie, În loc să cuvintele, tace. Întreg, zac, astfel tăvălit În agonia mută-a unui dobitoc rănit. Sufletul mi-e zdrențuit De nu știu ce impresii de nelămurit Venite ca un semn din infinit Să pună lumei mele un sfârșit. Natura parcă s’a schimbat, și ’ntreagă Cu izvoarele, cu munții, cu câmpiile, Își ’alunecă ’n ochii mei armoniile, Și ochii mei nu mai pot s’o înțeleagă. E toamnă. Frunzăturile păstrează o tainică tăcere Si-și închid cu șapte lacăte năutrul lor cântările, În gâturi de ’ntuneric se prefac cărările Și unul câte unul secătuesc izvoarele. În fie-care floare se stinge soarele, Și-n fie care fir de iarbă piere, Ca niște galbine suspine, În tăcere, Una câte una harnicile-albine. Toate lucrurile parcă țin Să ne soarbă ca pe-un vin Încălzitor în mijlocul atâtor ploi. Vor insă să ne ia cu ochii goi Ca izvoarele secate De soare, Cu mâinile înțepenite Ca crengele uscate Pe trunchiurile ’n lung trântite De topoare, Și cu sângele culcat în somnul sevei adormite. Toamna a intrat astfel, în noi Ca un spion în haină ruginită de mătase, Și ’n timp ce visul nostru apucase Pe balconul genelor să ni se lase, Ea, Ne-a pus pe buze fluturi vișinii, Ne-a țintuit cântecul pe ramura tăcerei Și, în timpul ploilor târzii, Și monotone ca un cântec al durerei, Golindu-ne treptat, Ne-a preschimbat într’un zdrențuit cuvânt Ușor de aruncat Cu piciorul în pământ, De unde cine-știe de vom mai reveni din nou Ca un ecou.}} jjkt3e0yk6vdik45szgk1to05kupv9k 0 51308 152882 2026-10-23T02:52:03Z Mishuletz 445 n 152882 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Inoptare | autor = Nicolae Davidescu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = Publicată în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]], anul I, nr. 5, București, 17 mai 1919, pag. 99 }} {{ppoem|A fost îndeajuns să-mi dai Din părul tău nocturn o floare Drept a ivirei tale veste, Și noaptea limpede de Mai S’a’ntins și mai tulburătoare :::::::De cum este. Pământu ’ntreg a tresărit Din voluptate-ai amorțită, În zarea tainică și-adâncă S’a pogorât din infinit Peste pădurea ’ncremenită :::::::Ca o stâncă. Un murmur lung și’ntraripat De mulțumire ’n așteptare Și de nădejde se ’ntinsese Peste natură ’n lung și ’n lat Cu freamăte copleșitoare ::::::::Și alese. Când ai plecat, în urma ta, Ca un parfum, apoi, subțire Mi-a nălucit o ’ntraripare Și-a început a fremăta În fiecare-atom din fire ::::::Tot mai tare. Erai departe, însă eu, Crescut adânc prin năzuință, Croiam din nou a ta făptură, Asemeni unui Dumnezeu Ce-și plimbă propria-i ființă. :::::::Prin natură.}} klxzaud1uy20jdj5kw7fofefq9t1bu9 0 51309 152884 2026-10-23T03:35:19Z Mishuletz 445 n 152884 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = G. Leopardi în românește | autor = Alexandru Marcu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = }} O traducere a câtorva poezii din Giacomo Leopardi, în românește, ne-o oferă d. ''Al. Iacobescu'', în broșura intitulata ''„Poeme”''. (Edit. Ramuri, Craiova, 1918, prețul 2 lei). D. Al. Iacobescu ni se înfățișează — din prefața „Poemelor”, — ca un traducător cu „program”; d-sa are o specială predilecțiune pentru literatura romantică în genere și în special pentru cea franceză. Scopul său este „să facă cunoscute în românește cele mai frumoase poezii ale celor mai de seamă scriitori ai lumei”. Și începe cu Leopardi, traducând 12 poezii, alese la întâmplare, din volumul cunoscut sub numele de „Poesie”. A tradus din Leopardi pentru că melancolia și pesimismul acestuia găsește, probabil, un corespondent în temperamentul său. Aceasta ne-o dovedește mai ales faptul că deseori, traducând… colaborează cu Leopardi! D. Al. Iacobescu, ne face impresia că nu s’a prea folosit de originalul italian, sau în orice caz, l’a interpretat adesea greșit. Pentru a dovedi aceasta, vom da un fragment din traducerea „ad-litteram”, — a poeziei „''Alla Luna''” alături de varianta d-lui Al. Iacobescu: {{c|'''G. Leopardi'''}} {{ppoem|Dar întunecată și tremurătoare din cauza plânsului Ce-mi isvora pe gene, apărea fața ta Ochilor mei, căci viața îmi era de nesuferit: Și tot așa e și acum, nici nu-și schimbă cursul, Draga mea lună! Și totuși îmi place Amintirea și numărarea anilor Durerii mele. Oh! cât e de plăcut În tinerețe, — când drumul speranței e încă lung, Și scurt e drumul aducerii aminte.}} {{dhr}} {{c|'''D-l Al. Iacobescu'''}} {{ppoem|De-am fost apoi îndurerat și trist, Te-ai arătat sub ochii-mi plini de lacrimi Să-mi spui că viața-i sumbră și pustie: ''Rămâi aceiași totdeauna, lună (?)'' Ajută-mă să’ntineresc pe-o clipă Pierdutele-amintiri. E-atâta farmec În anii tinereții, când departe ''Rămas-au șoaptele desamăgirii (?)''}} Tot atât de palid sunt redate poezii ca „Ase stess” — „L’Infinito” și singurele în care a prins ceva din atmosfera leopardiană sunt „Către Silvia” și „Seara unei zile de sărbătoare”. Privită din punct de vederi al realizării estetice, desigur traducerea d-lui Al. Iacobescu nu are importantă; îi vom recunoaște însă meritul de-a o fi oferit, chiar imperfect, publicului românesc. Din acest punct de vedere traducerea „Poemelor” din Leopardi are o anumită valoare culturală căci, poate prea târziu, bine sau rău, complect ori fragmentat, un poet universal, a fost făcut cunoscut publicului nostru. d39hil3zxk8c3zz35y7bn4ax1we4gva 152889 152884 2026-10-23T04:13:31Z Mishuletz 445 152889 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = G. Leopardi în românește | autor = Alexandru Marcu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = }} O traducere a câtorva poezii din Giacomo Leopardi, în românește, ne-o oferă d. ''Al. Iacobescu'', în broșura intitulata ''„Poeme”''. (Edit. Ramuri, Craiova, 1918, prețul 2 lei). D. Al. Iacobescu ni se înfățișează — din prefața „Poemelor”, — ca un traducător cu „program”; d-sa are o specială predilecțiune pentru literatura romantică în genere și în special pentru cea franceză. Scopul său este „să facă cunoscute în românește cele mai frumoase poezii ale celor mai de seamă scriitori ai lumei”. Și începe cu Leopardi, traducând 12 poezii, alese la întâmplare, din volumul cunoscut sub numele de „Poesie”. A tradus din Leopardi pentru că melancolia și pesimismul acestuia găsește, probabil, un corespondent în temperamentul său. Aceasta ne-o dovedește mai ales faptul că deseori, traducând… colaborează cu Leopardi! D. Al. Iacobescu, ne face impresia că nu s’a prea folosit de originalul italian, sau în orice caz, l’a interpretat adesea greșit. Pentru a dovedi aceasta, vom da un fragment din traducerea „ad-litteram”, — a poeziei „''Alla Luna''” alături de varianta d-lui Al. Iacobescu: {{c|'''G. Leopardi'''}} {{ppoem|Dar întunecată și tremurătoare din cauza plânsului Ce-mi isvora pe gene, apărea fața ta Ochilor mei, căci viața îmi era de nesuferit: Și tot așa e și acum, nici nu-și schimbă cursul, Draga mea lună! Și totuși îmi place Amintirea și numărarea anilor Durerii mele. Oh! cât e de plăcut În tinerețe, — când drumul speranței e încă lung, Și scurt e drumul aducerii aminte.}} {{dhr}} {{c|'''D-l Al. Iacobescu'''}} {{ppoem|De-am fost apoi îndurerat și trist, Te-ai arătat sub ochii-mi plini de lacrimi Să-mi spui că viața-i sumbră și pustie: ''Rămâi aceiași totdeauna, lună (?)'' Ajută-mă să’ntineresc pe-o clipă Pierdutele-amintiri. E-atâta farmec În anii tinereții, când departe ''Rămas-au șoaptele desamăgirii (?)''}} Tot atât de palid sunt redate poezii ca „Ase stess” — „L’Infinito” și singurele în care a prins ceva din atmosfera leopardiană sunt „Către Silvia” și „Seara unei zile de sărbătoare”. Privită din punct de vederi al realizării estetice, desigur traducerea d-lui Al. Iacobescu nu are importantă; îi vom recunoaște însă meritul de-a o fi oferit, chiar imperfect, publicului românesc. Din acest punct de vedere traducerea „Poemelor” din Leopardi are o anumită valoare culturală căci, poate prea târziu, bine sau rău, complect ori fragmentat, un poet universal, a fost făcut cunoscut publicului nostru. [[Categorie:Giacomo Leopardi]] [[Categorie:Alexandru Iacobescu]] qe8es80xbjrgm1iacxyo51rbod277c3 0 51310 152885 2026-10-23T04:00:54Z Mishuletz 445 Redirecționat înspre [[Autor:Giacomo Leopardi]] 152885 wikitext text/x-wiki #redirect[[Autor:Giacomo Leopardi]] l3cz53plxd96dsknzlnlpqa81uq0unf 102 51311 152886 2026-10-23T04:02:29Z Mishuletz 445 n 152886 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = L }} ==Despre autor== * [[G. Leopardi în românește]], de [[Autor:Alexandru Marcu|Alexandru Marcu]] m5mbqyd5fudtw1gdb55vgafjwx5sxag 14 51312 152887 2026-10-23T04:08:09Z Mishuletz 445 n 152887 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Autori italieni]] {{DEFAULTSORT:Leopardi, Giacomo}} ll2w5yn0m1urj3mtiahhzq84rgyq0b7 0 51313 152890 2026-10-23T09:16:46Z ~2026-56683-48 22851 Nomura-Teichi 152890 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = La o stație de drum de fier | autor = Lafcadio Hearn | traducător = Grigore Goilav | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Revista Ideei'', 1910, nr. 97, 7, p. 96.<br>Titlul original: ''At a Railway Station''}} ''Ziua a 7-a, luna a 6-a, anul 36, ora Meiji.'' O depeșă din Fukuoka dădu de veste ieri, că un criminal disperat, prins acolo, are să fie adus, astăzi, cu trenul de amiază, la Kumamoto, pentru a fi judecat. Un om din poliția din Kumamoto fu și trimis la Fukuoka, ca să ieie pe seamă pe arestat. Acum patru ani, un hoț zdravăn călcă noaptea o casă din strada Luptătorilor, vârî în sperieți pe cei ce locuiau în ea, îi legă și lua cu dânsul o mulțime de lucruri de preț. Urmărit de aproape de poliție, fu prins în 24 de ceasuri, chiar înainte de-a se putea desface de cele furate. Dar pe când era în drumul spre secție, ici își zdrobi lanțurile, smuci sabia celui care-l prinsese, îl ucise și cu chipul acesta scăpă. Și nu se mai auzi nimica de dânsul, până în timpul din urmă. Un detectiv din Kumamoto, care din întâmplare vizită o închisoare din Fukuoka, zări printre cei care munceau acolo, o față ce se întipărise de patru ani în creierul său. -- Cine-i omul acesta? întrebă dânsul pe păzitor. -- Un tâlhar, fu răspunsul, înscris aici sub numele de Kusabe. Detectivul păși spre arestat și-i spuse: -- Kusabe nu e numele tău. Nomura Teichi, ești chemat în Kumamoto pentru un omor. Criminalul mărturisi totul. Într-o mare îmbulzeală de lume, mersei și eu, ca să fiu de față la sosirea-i în gară. Mă așteptam să văd și să aud zarvă mare, ocări, îmi era chiar teamă de niscaiva silnicii. Ofițerul ucis fusese foarte iubit: rudele lui aveau fără îndoială să fie printre privitori; și gloata din Kumamoto nu era tocmai atât de blajină. Mai credeam că voi găsi poliție multă, având de furcă. Presupunerile mele deteră toate greș. Trenul se opri cu obișnuita-i înfățoșare de grabă și zgomot: îmbulzeala și gălăgia călătorilor care-și târau bagajele, strigătele băieților care voiau să-și vândă ziarele japoneze și limonada de Kumamoto. Așteptai la ieșire, ca la vreo cinci minute. Apoi, împins pe portiță, de către un sergent de poliție, se ivi arestatul, un om mare de stat, cu privirea încruntată, cu capul plecat înainte, cu mâinile legate la spate. Arestatul și păzitorul se opriră amândoi în fața portiței, lumea se îndesa mereu înainte, să vadă, însă păstra o tăcere desăvârșită. Atunci auzii pe ofițer strigând: -- Sughihara San! Sughihara O-Kibi, e-aici? O femeie mică, slăbănoagă, de lângă mine, cu un copil în spate, răspunse: „Hai!” și înaintă prin mulțime. Era văduva celui ce fusese ucis: copilul din spate, era copilul lui. La un semn din mână al ofițerului, mulțimea se dete laoparte, pentru a lăsa loc slobod în jurul arestatului și a celor ce-l însoțeau. Femeia stătea în fața ucigașului, cu copilul. Era o tăcere ca de mormânt. Atunci ofițerul vorbi, dar nu deloc către femeie, ci numai către copil. Grăi încet, dar atât de limpede că putui prinde fiecare silabă : -- Micuțule, iată, acesta-i omul care-a ucis pe tatăl tău acum patru ani. Tu nu erai încă născut, erai în sânul mamei tale. Dacă astăzi n-ai tată, care să te iubească, e datorită acestui om, Privește-l... Aici ofițerul apucând de sub bărbie pe arestat, îl sili numaidecât ca să-și ridice ochii... -- Uită-te bine la el, băiețele. N-ai teamă. E dureros, însă e datoria ta. Uită-te la el. De după umărul maică-sii, băiatul se uită cu ochii mari, holbați ca de spaimă: apoi începu să ofteze, și-l pododiră lacrimile. Dar liniștit, ascultător, el se uita mereu, se uita, se uita țintă la fața care prinse a se strâmba. Mulțimea părea că încetase să mai răsufle. Văzui cum se răsuceau trăsăturile arestatului, îl văzui deodată aruncându-se în genunchi la pământ, așa legat cum era, lovindu-se cu fața în țărână și izbucnind într-un muget de plâns, ca o mustrare de cuget, care ne zgudui inima: -- Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă, micuțule. Ceea ce am săvârșit, n-am săvârșit din ură, ci numai dintr-o frică nebună, din dorința de a scăpa. Am fost din cale-afară de blestemat. Ți-am făcut ție un rău nespus. Dar acum am să mor, pentru a-mi ispăși păcatul. Chiar doresc moartea. Sunt mulțumit să mor. De aceea, o micuțule, fii îndurător, iartă-mă! Copilul plângea mereu în tăcere. Ofițerul ridică de jos pe criminalul apucat de cutremur: mulțimea se dete laoparte, ca să-i lese să treacă. Apoi, deodată, întreaga mulțime începu să suspine. Și pe când păzitorul cu fața de bronz trecea pe lângă mine, văzui, ceea ce nu văzusem niciodată, ceea ce puțini pot vreodată vedea, ceea ce fără doar nu voi mai vedea niciodată, văzui lacrimile unui polițist japonez. Mulțimea se strecură și mă lăsă, gândindu-mă la morala ciudată a acestei priveliști. Asta-i dreptatea nestrămutată, dar totuși înduioșătoare, silind recunoașterea crimei prin mărturia mișcătoare a urmării sale celei mai simple. Aici e mustrarea deznădăjduită de cuget, care nu cere alta decât iertare înainte de a muri. Și aici e și o mulțime de jos, poate mulțimea cea mai primejdioasă din întreagă împărăție, când e întărâtată: înțelegând totul, mișcată de cele petrecute, satisfăcută de căința și rușinarea vădită, și plină nu de mânie, ci numai de jalea păcatului, și asta numai din adânca încercare a greutăților vieții și a slăbăciunii firii omenești. Dar faptul cel mai vorbitor, cel mai deosebitor al Orientului, din această întâmplare, e că această aducere la remușcare e făcută prin simțul de paternitate al criminalului: acea dragoste înnăscută pentru copii, care cuprinde atâta loc în sufletul fiecărui japonez. E o poveste, cu cel mai vestit din toți hoții japonezi, Ishikawa Goemon, intrând odată, noaptea, într-o casă, ca să omoare și să prade, fu atât de fermecat de zâmbetul unui prunc, care întinse mânuțele spre el, încât rămase jucându-se cu mica ființă, până ce nu mai era cu putință a-și îndeplini planul. Nu e atât de greu a crede această poveste: pe fiecare an rapoartele poliției ne vorbesc de înduioșarea ce-o au față de copii criminalii de meserie. Acum câteva luni chiar gazetele locale au povestit un caz fioros de omor, uciderea unei căsnicii întregi, de către niște hoți: șapte inși au fost curat tăiați în bucăți, apucați în somn. Dar poliția descoperi acolo și un mic băiețel, cu totul neatins, care plângea singur într-o baltă de sânge. Și se aflară semne neîndoielnice, că cel ce omorâse, trebuie să fi avut o mare băgare de seamă, ca să nu atingă copilul. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:At_A_Railway_Station]] ksipy5e59wuubafcfrcm1rs7twp5ga7