Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.24 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 102 2092 152923 133124 2026-10-24T12:02:20Z Mishuletz 445 152923 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Poezii== *[[Rugăciune (Cârlova)|Rugăciune]] *[[Ruinurile Târgoviștii]] *[[Păstorul întristat]] *[[Înserarea]] *[[Marșul]] [oștirii române] ==Despre autor== * [[Scriitori și curente:Vasile Cârlova]], în volumul [[Scriitori și curente]] de [[Autor:Garabet Ibrăileanu|Garabet Ibrăileanu]] ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=Jm4QAAAAYAAJ Google Books: Poezii și proză (Nicolae Nicoleanu, Vasile Cârlova, Constantin Stamati), Ediție îngrijită de G. Bogdan - Duică, Institutul de Arte Grafice și Editura „Minerva”, București (1906)] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} p3dvnak1pb8dmfgflfvkurnko8erka6 102 3591 152960 146289 2026-10-25T10:20:42Z TiberiuFr25 11409 152960 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = M }} ==Volume== *''Poezii'', publicate cu o prefață de P. V. Haneș. București, 1926 (ed. II, București, 1936) * ''Poezii'', cu o prefață de L.T. Boga, Chișinău, 1937 ==Poezii== *[[Cântecul zorilor]] *[[Țăranii]] *[[Țara]] *[[Eu cânt]] *[[În zarea anilor]] *[[Atunci când soarele apune]] *[[Pocăința hoțului]] *[[Mângâiere (Mateevici)|Mângâiere]] *[[Cina cea de taină (Alexei Mateevici)|Cina cea de taină]] *[[Hristos au înviat]] *[[Cântecul clopotului]] *[[Un vis dorit]] *[[Mântuirea]] *[[Un sfat]] *[[Roagă-te]] *[[Lumina cea de seară]] *[[Psalmul al 83-lea]] *[[Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim]] *[[Îngerul și mironosițele]] *[[În dimineața duminicii]] *[[Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos]] *[[Fratelui creștin]] *[[Căutarea lui Dumnezeu]] *[[Noaptea nașterii]] *[[În Betleem]] *[[Hristos pruncul]] *[[Hristos]] *[[Mama (Mateevici)|Mama]] *[[Limba noastră]] (imnul Republicii Moldova) *[[Văd prăbușirea]] *[[Cântec de leagăn (Mateevici)|Cântec de leagăn]] *[[Atâtea chipuri]] *[[Pietre vechi]] *[[Basarabenilor]] *[[Frunza nucului]] *[[Unora]] *[[La noul-Neamț]] *[[Deasupra Târgului Bârlad]] *[[Muncitorul]] *[[Fie voia ta!]] *[[Hristos după cina cea de taină]] *[[Cântarea slavei]] *[[Hristos în biserica Ierusalimului]] ==Proză== *[[Toamna (Mateevici)|Toamna]] ==Traduceri== ===Poezii=== *[[Rugăciunea (Lermontov)|Rugăciunea]] (de [[Mihail Lermontov]]) *[[Dumnezeu]] (de [[Autor:Gavrila Derjavin|Gavril Romanovici Derjavin]]) *[[Rugăciunea (Kolțov)|Rugăciunea]] (de [[Autor:Aleksei Kolțov|Alexandr Kolțov]]) *[[Lupta cea de pe urmă]] (de [[Autor:Aleksei Kolțov|Alexandr Kolțov]]) *[[Prorocul]] (de [[Alexandr Pușkin]]) *[[Nădejdea]] (de [[Konstantin Batiușkov]]) *[[Trimite-i, Doamne, bucurie]] (de [[Autor:Fiodor Ivanovici Tiutcev|Fiodor Ivanovici Tiutcev]]) *[[Prorocul]] (de [[Autor:Alexandr Pușkin|Alexandr Pușkin]]) *[[Din psalmul al XIV-lea]] (de [[Autor:Nikolai Iazâkov|Nikolai Iazâkov]]) *[[Aduceri aminte]] (de [[Autor:Alexandr Pușkin|Alexandr Pușkin]]) *[[Către copii]] (de [[Alexei Homeakov]]) *[[Cuvintele credinței]] (de [[Autor:Friedrich Schiller|Friedrich Schiller]]) *[[Cina cea de taină (IKP)|Cina cea de taină]] (de IKP) *[[Pe Varava ori pe Hristos?]] (de M. Vatson) *[[Iuda]] (de [[Autor:Semion Nadson|Semion Nadson]]) *[[Hristos au înviat (Ivanov)|Hristos au înviat]] (de V. Ivanov) *[[Fecioara din Nazaret]] (de Apollon Maikov) *[[Hristos au înviat (Fet)|Hristos au înviat]] (de A. Fet) *[[Hristos și Samariteana]] (de O. Ciumina) *[[Învierea]] (de Valeri Briusov) *[[Viața]] (de Kliușnikov) *[[Cuvântul lui Dumnezeu]] (de Selezniov) *[[Când trece vântișorul]] (de [[Autor:Mihail Lermontov|Mihail Lermontov]]) *[[Mântuitorul]] (de [[Autor:Alexei Konstantinovici Tolstoi|Alexei Konstantinovici Tolstoi]]) *[[Seara de vară]] (de [[Autor:Ivan Nikitin|Ivan Nikitin]]) *[[Hristos la Martha și Maria]] (de O. Ciumi) *[[Sfântul Apostol Petru]] (de S. Soloviov) *[[Rugăciune pentru pahar]] (de [[Autor:Ivan Nikitin|Ivan Nikitin]]) *[[Ioan Damaschin]] (de [[Autor:Alexei Konstantinovici Tolstoi|Alexei Konstantinovici Tolstoi]]) *[[Păcătoasa]] (de [[Autor:Alexei Konstantinovici Tolstoi|Alexei Konstantinovici Tolstoi]]) *[[Creștina]] (de [[Autor:Semion Nadson|Semion Nadson]]) *[[Zâna]] (de [[Autor:Maxim Gorki|Maxim Gorki]]) *[[Zadarnic, artiste]] (de [[Autor:Alexei Konstantinovici Tolstoi|Alexei Konstantinovici Tolstoi]]) *[[Poetului]] (de [[Autor:Alexandr Pușkin|Alexandr Pușkin]]) ===Proză=== *[[Vorbă lungă]] de [[Anton Cehov]] *[[Primejdia]] de [[Anton Cehov]] *[[Prădătorii]] de [[Anton Cehov]] *[[Șapte păcate de moarte]] de [[Selma Lagerlöf]] ==Folclor== *[[Dorul (Mateevici)|Dorul]] *[[Câteva colinde de Sfântul Crăciun]] *[[Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni]] *[[Colindele Crăciunului]] *[[Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni]] ==Anexă== *[[Cumătriile]] *[[De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun?]] ==Publicistică== *[[Chestia preoțească]] *[[Lupta moldovenilor pentru drepturi]] *[[Datoria noastră]] *[[Ce ne trebuie nouă?]] *[[Preoțimea și poporul nostru]] *[[Spre lumină!]] *[[Munca noastră]] *[[Trecutul și viitorul]] *[[Alegerile]] *[[Tovărășiile de cultură pe la sate]] *[[Unirea culturală]] *[[Două cuvinte despre tutun și băutură]] *[[Cuvânt împotriva beției]] *[[Expoziția din Kiev]] *[[Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia]] ==Corespondență== *[[Către Ioan G. Pelivan]] *[[Către Ioan Bianu]] *[[Către Artur Gorovei]] *[[Către Simeon Murafa]] d1cx85hrf440wix3l1hwr3tzanxo4f4 0 3995 152959 152921 2026-10-25T10:17:43Z TiberiuFr25 11409 152959 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Iuda | autor = Semion Nadson | traducător = Alexei Mateevici }} ==I== :Hristos se roagă. Sânge cade :Din fruntea lui în picături :Pentru a lumii răutate, :A omului păcate, uri. :Dumnezeiasca-nsuflețire :Îi arde-n ochii Lui senini, :Și cu o jalnică zâmbire :El rabdă-a crucii chinuire, :Cununa aspră cea de spini. :Pe lângă cruce stau în roată :Mulțimi de oameni. Uneori :Întunecata, oarba gloată, :De râs bufnește mișcător, :Și nu pricepe, nu gândește, :Pe Cine îl obijduiește :Cu râsul batjocoritor, :Ce a făcut El, de la chin :Ca pe un rău L-a osândit? :Și ce vrăjmaș de ură plin :La Dumnezeu s-a îndârjit? :Cu-a dragostei învățătură :El blând, în lume a intrat, :A pătimit și s-a rugat; :Iar lumea în nespusă ură :Cu sângele Lui s-a pătat. ==II== :Sfârșitu-s-a! :O noapte blândă :Ardea-n albastre înălțimi, :Ea lumina cetatea sfântă :Și largile împrejurimi. :Lumina lunii gânditoare :Când s-ascundea în nourași, :Când s-aprindea tremurătoare :Deasupra sfântului oraș. :Și a Golgothei. Jos în ceață, :Din munte târgul se vedea, :Iar sus, în pacea lor măreață, :Trei cruci înalte înnegrea: :Pe cele două... spânzurați :Se mai vedeau cei răstigniți, :Și slabi, la fețe-ngălbeniți, :Erau de lună luminați. :Iar pe-a treia nimeni nu-i. :Păzit de ucenicii Lui, :A fost Hristos luat ușor; :Cu mare jale îngropat :Și piatra gropii I-au udat :Cel de pe urmă plâns al lor... ==III== :A cui plânsoare tăinuită :Ascultă cea de mijloc cruce? :Ființa-aceasta necăjită :De unde soarta o aduce? :Nădăjduind la vindecare :Ea peste mări și peste țări :Venit-a, poate, ușurare :Să-i deie Cel trimis din cer? :Era de-acum cu rugăciune :'Naintea lui Hristos să cadă :Și iată, cu amărăciune, :Aude vestea minunată: :Cel ce a dragostei lumini :În rele inimi a aprins, :Stăpân, ce n-a știut stăpâni :Și toată jalea-n lume-a stins, :Sfârșitu-s-a batjocorit, :În chinuri grele necăjit... :Ori poate-un tainic ucenic :Plecându-și capul arzător :La cruce-și varsă al lui dor, :Plângând ca pruncușorul mic? :Un păcătos nepocăit :La cruce, poate, a venit, :Aici să-și verse pocăința? :Nu &mdash; îi Iuda. Nu dorința :De rugăciune l-a adus :La crucea Domnului Iisus: :A se ruga el nu putea :Cu firea ce-n păcat ardea; :A se ierta cu Trupul Sfânt :Nu i-a trecut prin negrul gând... :El singur sta nedumerit :Și nu știa de ce-a venit. ==IV== :La chinuri grele osândit :Și de norod batjocorit, :Cu crucea când trecea Hristos, :Căzând sub lemnul greu și gros, :Ascuns Iuda l-a văzut :Și într-o clipă-a priceput :Pe Cine el, setos de bani, :Vândut-a la vicleni dușmani, :Și că iertare nu mai are :El la preasfânta judecare... :O frică-atunci neputincioasă :Intrat-a-n firea lui fricoasă... :După aceasta &mdash; noaptea toată :Închipuirea ațâțată :Pe cel vândut i-l arăta; :Degeaba Iuda căuta :Vedenia ca să alunge: :Doritul somn la el nu vine, :Și din lucirile senine :Hristos vederea îi împunge; :Degeaba ochii el închide, :Ca minții sale ostenite :Să-i deie pace. Luminos :I se arată lui Hristos. ==V== :Îl vede Iuda necăjit :Pentru preasfântul adevăr, :În greul chin, batjocorit :Pe Dumnezeu, venit din cer. :Îl vede într-a lui osândă :Pe Cel ce-a îndrăznit să-L vândă :Viclenilor judecători, :Și ochii Lui întrebători :Tot sufletul îi săgetează... :Iar fruntea îi încununează :Cununa aspră cea de spini, :În ochii Domnului senini. :Pe buze vede și citește :Iuda dreapta judecată; :Dreptatea sfântă, mâniată, :Iertare nu-i mai dăruiește... :„Vedere-amară, fugi departe, :Căci pieptul meu de muncă arde, :Măcar un ceas ori o clipire :Tu vezi: ființa vânzătoare :Îți scaldă Sfintele picioare :În lacrimi... Doamne miluiește :Și iartă... Vezi, necazu-mi crește :Cu clipa când Te uiți la mine... :O, nu mă chinui, stăpâne, :Și leapădă-mă, dă-mi odihnă, :Un ceas ori un minut de tihnă... :Tu vezi: vicleana sărutare :Îs gata-n vecinică plânsoare :Eu s-o înec... Numai oleacă :Să-mi fie inima săracă :În pace... Dă-mi să-mi uit durerea, :Măcar un pic de mângâiere :Să pot primi prin rugăciune... :Ești Dumnezeu... Dă-mi iertăciune! :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :Iar eu? Eu am avut cruțare? :Nu! Nu pot să aștept iertare!" ==VI== :''„Încotro să fug de negrul gând? :Încotro să fug de pedepsire? :Îmi fierbe mintea mea arzând :Și sufletul de pătimire. :În pacea nopții luminoase, :În nemișcarea Lui tăcută :Hristos în chinuri sângeroase :'Mi trimite-a Lui mustrare mută"... :Iar primprejur o noapte blândă :Primăvăratică, cu ceață, :S-a liniștit cetatea sfântă :În frumusețea ei măreață. :Lumina lunii gânditoare :Se varsă lin, tremurătoare... :Și doarme muntele Sion :Și râul argintiu Chedron. ==VII== :Fugi, vânzătorule, de oameni, :Tu strângi acum ce-ai vrut să sameni! :Să știi de-acum că nu-i găsi :Tu nicăierea liniștire, :Și pentru aspra-ți pedepsire :Hristos în veci ți s-a ivi. :Fugi de această cruce sfântă, :Cu sărutare n-o spurca, :Cu-a lui Hristos Ființă blândă :În veci nu te vei împăca... :. . . . . . . . . . . . . . . . . :Și a fugit... :. . . . . . . . . . . . . . . . . ==VIII== :''În depărtare, :A zilei zori frumosul soare, :Ca un foc mare, a aprins, :Și zorile în revărsare :În străluciri luminătoare :Chedronul repede-a cuprins... :Toate-au învis... Cu-a ei verdeață :Ascunsă-n fumuria ceață, :Pădurea ne-ncetat grăiește... :Și-n adâncimea-ntunecoasă, :În umbra ramurii frunzoasă, :Un pârăiaș de-argint vuiește... :Unde nu vezi luciri de soare, :Lumina lui strălucitoare, :Pe creangă-un trup e spânzurat; :Copacul ramurile-ntinde :Deasupra celui ce-a lăsat :Viața, &mdash; parcă îl cuprinde. :Este Iuda. A pierit :În pătimiri nesuferite :Și nimenea nu l-a jelit :Cu plânsul inimii zdrobite; :Căci vânzătorul nici n-a vrut :Jelinți cu sufletul pierdut. :Dar până-n cel din urmă ceas :Vedenia lui cea de groază :Nu-l lepăda, al lui necaz :Mărind în noapte luminoasă; :Hristos, ca viu, -nainte-i sta :Și cu mustrare căuta :La el. Preasfânta judecată :Era în ochii Lui senini, :Iară pe fruntea-nsângerată, :Cununa aspră cea de spini. :''Martie 1912'' [[Categorie:Alexei Mateevici]] 4qtj11x0j0q2j7bsss2v27to2kbrrec 0 4011 152958 139393 2026-10-25T10:17:13Z TiberiuFr25 11409 152958 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Creștina | autor = Semion Nadson | traducător = Alexei Mateevici }} {{Citat|„Isprăvi din vremi de mult trecute,<br/> Predanii din vechime-adâncă”. |[[Autor:Aleksandr Pușkin|A. Pușkin]]|Ruslan și Ludmila}} ==I== {{Ppoem|style=min-width:20em| Măreața Romă doarme-n pace, Umbrită de livezi tăcute, Și-o liniște adâncă zace În rândul curților ei mute. O noapte blândă-a primăverii Domnește-n uliți somnoroase, Iar luna focul tremurării Îl scaldă-n ape scânteioase, Și Tibru &mdash; dungă lucitoare — Curgând în negrele lui maluri Cu-o murmurare gânditoare, Își mână apele în valuri… Cu capu-n piept, cu crucea-n mână, Sub a-nchisorii negre pază, O blândă tânără creștină Pe pietre aspre dormitează. Zadarnic pus-au stăruințe Chinuitorii ei cei răi, Făgăduieli și suferințe N-au sfărâmat credința ei… Neomenoasa judecată A osândit-o ieri la moarte, Dar mâine-n ceruri ridicată, Primi-va scrisul altei soarte… Și iată, c-o dorință sfântă Pe sine-n jertfă a s-aduce, Ea-și merge calea de osândă, Își merge drumul cel de cruce. Prin vis a patriei câmpie O vede, de stejari umbrită, Și râul &mdash; dungă albăstrie — Și casa dragă și iubită, Și iarăși pașnica viață, Ce-a petrecut-o, o petrece. Dar de-a trecutului dulceață Nu-i pare rău: rămâne rece. N-o tulbură mai mult pământul Și bucuriile lui sterpe; După norocul lui nici gândul, Nici inima ei nu mai fierbe. Nădăjduirea ei cerească, Fără de lacrimi și jelire, Surpat-a pofta pământească Și pieritoarea tânguire. Și traiul cel mai drag, frumos, Și tot ce-n trai i-a luminat, În jertfă Domnului Hristos La crucea Lui a înălțat… }} ==II== {{Ppoem|style=min-width:20em| Deasupra Tibrului, măreață, Stă curtea lui Neron dormind, Iar primprejur cu-a lor verdeață În rânduri plopii o cuprind. În întuneric cufundată, Miros grădina răspândește, Și în umbrirea ei bogată Mulțimea apelor grăiește. Bătrânii munți în depărtare ’Și-ridică culmile spre cer Și într-a lor albastră zare Păduri întunecoase pier. Dorm toate. Singur priveghează Albin, adânc îngândurat… Și gândurile-l îngrelează Și sufletul i-i tulburat! Breslaș slăvit, ostaș puternic, Vrăjmaș creștinilor fierbinte, El umblă ca un rob nemernic — De dorul muceniței sfinte. Sub vălul mut al nopții line, Uitând de lumea zgomotoasă, El dragul tinerei creștine Hrănește-n mintea tânguioasă. Închipuirea ațâțată Pe el la desfătări îl cheamă, Și-i naște mintea îmbătată Vederi plăcute fără seamă. Albastra noapte-a primăverii I-arată însă chipul drag Și-n ochi nădejdile-nvierii, Ce chipul luminos îl fac!… }} ==III== {{Ppoem|style=min-width:20em| De-atunci, când tânăra fecioară La judecată a venit, De-atuncea lui a prins să-i pară Că el din moarte s-a trezit. În piept a curții desfrânare Dorinți curate-i ucisese Dar a iubirii înfocare Tot greul păcătos frânsese Și, hotărându-i pedepsire Mariei, el, vestit breslaș, În inima lui fără știre Era al lui Hristos ostaș, Ș-a sfintei tinere cuvinte El cu-nsetare le prindea, Și flacăra credinței sfinte În suflet i se aprindea. Credința, dragostea &mdash; unite Din rătăciri adânci l-au scos Și-n vasul inimii smintite Suflat-au duhul luminos. }} ==IV== {{Ppoem|style=min-width:20em| Strălucitoarea revărsare Din zori în ceruri s-a aprins Și a luminii înfocare Împrejurimea a cuprins. Și în cununa strălucirii Mărețul soare se ivește, Și-n Tibru focul oglindirii Luciri de aur risipește. Se scoală Roma zgomotoasă… Ca moartea tinerei să vadă, Mulțimea ei gălăgioasă Ticsește circul tulburată. În haina sa împărătească Cu aur numai și argint, În gloata lui prietenească, Neron s-a așezat. Privind În negura îngândurării, Albin s-așează printre ei. Și noaptea neagră-a întristării Se oglindește-n ochii săi. Vuiește zgomotoasa gloată, Cu nerăbdare așteptând. Dar iată semnul! Și de-odată Se cască ușa, scârțâind, Și-n țarc tigroaica-naintează Cu pași ușori, voioasă. În urma ei, cu crucea-n mână, Cu haine albe, fără teamă, Ieșit-a tânăra creștină, Împăciuită fără seamă. De-odată via tulburare Se schimbă în adâncă pace. Albin uimit, fără mișcare, Stă ca o umbră, groaznic, tace… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și glasul sfintei în tăcere De-odată-n circ a răsunat: }} ==V== {{Ppoem|style=min-width:20em| &mdash; „Eu gura mea tremurătoare N-oi mai deschide-o-n viitor: Iertați creștina, căci ea moare Pentru al său Mântuitor; Și într-acesta ceas de moarte, Iertând chinuitorii mei Eu rugăciunea mea, ce arde, O duc în ceruri pentru ei… Să-i ierte dar Mântuitorul Pentru sfârșitul sângeros, Primească-i Răscumpărătorul În marea turmă-a lui Hristos! Lumina-nvățăturii sfinte Ce focul dragostei aprinde Și-a păcii lasă urmi neșterse, În inimi reci să se reverse!" Tăcut-a sfânta… În uimire Tăcea și adunarea toată; Scânteia de milostivire Parcă-a atins cumplita gloată. . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar iată, pe neașteptate, A coborât în circ Albin, Și a strigat: „Și eu vreau moarte… Și eu, o, Romă, sunt creștin"… Și în furtuna tulburării Norodul tot a tresărit Și cu fioru-nspăimântării Tigroaica-n lături a sărit. Dar iat-o cum din nou pândește, Ca șarpele, încet mergând… O clipă… Sângele țâșnește, Pământul galben înroșind… Dar Roma râde, face glume, A morții taină nici că-i pasă, Și la a sfintei rugăciune Din palme bate zgomotoasă. Această mândră povestire Trăiește din adânc trecut, Vorbind făr’ nici o părtinire De cele ce s-au petrecut. Din ea popoarele creștine Cu mult folos azi pot citi Cum oamenii, cândva,-n vechime, Știau a crede și-a iubi. }} ''Decembrie 1915'' [[Categorie:Traduceri din limba rusă]] 7pxro14sb9cqtg9crqii2adip28wsci 10 6172 152962 144186 2026-10-25T10:25:15Z TiberiuFr25 11409 adăugare condiție pentru categorie traducător 152962 wikitext text/x-wiki {{#invoke:Header|header}}{{#if:{{{autor|}}}|{{#if:{{{autor-nolink|}}}||{{#switch: {{{autor|}}} | necunoscut | anonim = | #default = [[Categorie:{{{autor}}}]] }}}}}}{{#if:{{{traducător|}}}|{{#if:{{{traducător-nolink|}}}||{{#switch: {{{autor|}}} | necunoscut | anonim = | #default = [[Categorie:{{{traducător}}}]] }}}}}}<noinclude>{{documentație}}</noinclude> 6s55dzk1r1xswdgjfg7qf0pv1356s8g 102 7099 152924 133225 2026-10-24T12:02:56Z Mishuletz 445 152924 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Poezii== ====traduse de [[Mihai Eminescu]]==== *[[Cântec de nuntă (Goethe)|Cântec de nuntă]] ====traduse de [[Ștefan Octavian Iosif]]==== *[[Ucenicul vrăjitor]] *[[Stropi de nectar]] *[[Craiul ielelor (Ștefan Octavian Iosif)|Craiul ielelor]] *[[Regele din Thule]] ====traduse de [[Panait Cerna]]==== *[[Prometeu]] ====traduse de [[Ion Pillat]]==== *[[Bun venit și bun rămas]] *[[Deasupra culmilor toate]] *[[Cântecul duhurilor de peste ape]] *[[Pe mare (Goethe)|Pe mare]] *[[Hotarele omului]] *[[A șaptea din elegiile romane]] *[[Răsunet]] *[[Lăsați-mi plânsul]] *[[Nădejde fericită]] ====traduse de [[Nicolae Schelitti]]==== * [[Craiul codrului]] * [[Mângâiere în lacrimi]] ====traduse de [[Grigore N. Lazu]]==== * [[Găsit]] * [[Craiul aninilor]] * [[Acalmie]] ====traduse de [[Emanoil Bucuța]]==== * [[Cântecul drumețului noaptea]] * [[Către lună (Goethe)|Către lună]] ====traduse de [[Ion Sân-Giorgiu]]==== * [[Privește (Johann Wolfgang von Goethe)|Privește]] ====traducător necunoscut==== *[[Liniștea Mărei]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} 57bfgdl2vcvhc9zw7qxjnwyoervjg3a 102 8177 152930 133237 2026-10-24T12:09:57Z Mishuletz 445 152930 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Poezie== *[[Versuri scrise pe un album]] *[[Ruinelor Cetății Neamțu]] ==Traduceri== * [[Tânărul la pârâu (Alexandru Hrisoverghi)|Tânărul la pârâu]], de [[Autor:Friedrich Schiller|Friedrich Schiller]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} gx6fd0z3tlbw6253g8smxt60b2t4lu0 102 8723 152935 144782 2026-10-24T12:15:01Z Mishuletz 445 /* Operă */ 152935 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Operă== *[[Însemnare a călătoriei mele Constantin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826]], Buda, 1826 {{digitizare externă|https://bcub.ro/lib2life/Insemnare%20a%20calatorii%20mele_Golescu%20Constantin_Bucuresti_1911.pdf}} *[[Elementuri de filozofie morală]], București, 1827 *[[Adunare de pilde bisericești și filozoficești]], Buda, 1826 {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} k11tboaxbq6macwbj3gicdi1razaey9 102 10846 152931 133407 2026-10-24T12:10:30Z Mishuletz 445 152931 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = S }} ==Operă== *[[Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului]] (''fragment'') {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} oqvjtxgdofe4spwii32u8yu39y38krg 102 10904 152928 133290 2026-10-24T12:07:49Z Mishuletz 445 152928 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = M }} ==Volume== *''Rost de poezii, adecă stihuri'' (București, 1820) *''Caracteruri'' (București, 1825) *''Poezii'' (București, 1837, ediția I. Heliade Rădulescu) *''Scrieri'', oferite de Rodica Rotaru în 1972 ==Poezii== *[[Cei mari]] *[[Alt chip]] *[[Ipocritul]] *[[Bogatul mojic]] *[[Lingușitorii]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} b3gbsq9udp7cmfip6iivbk3r3hel3ur 102 11080 152929 133146 2026-10-24T12:08:23Z Mishuletz 445 152929 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = D }} ==Operă== *[[Sfatul familiei]] &ndash; comedie în versuri *[[Lună, lună, te văz lună]] *[[O adunare de trii cocoane]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} 6eyoojxe3n5bjkdnxcbgh96ew4asr00 102 11165 152934 133394 2026-10-24T12:11:56Z Mishuletz 445 152934 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = R }} ==Operă== *[[Pentru nedreptatea ce i s-au făcut]] *[[Blăstem asupra nelegiuirilor]] *[[Rugăciune (Râmniceanu)|Rugăciune]] *[[Sfătuiri către pămînteni]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} pvbofuulwxhpveo0zkc8epeoltwcbmf 102 13651 152927 133457 2026-10-24T12:07:11Z Mishuletz 445 152927 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = V }} ==Poezie== *[[Lament amoros]], traducere de [[Autor:Ion Heliade Rădulescu|Ion Heliade Rădulescu]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} 2wc4u2ohhr86h8u5u7apu792rgscsd6 104 28100 152938 152848 2026-10-24T14:16:43Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152938 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{C|11}}{{sep|3em}}</noinclude>San Vincente. De-asupra fermei, un porumbel umflat în pene supraveghiază. Alții se rotesc de-asupra acoperișului. Doi țerani, suiți pe același cal, pornesc la drum. Vite grase, puternice, cu coarnele vânjos arcuite, privesc din marii ochi negri. Putem privi cât voim. Trenul merge destul de comod pentru aceasta. „O linie puțin cercetată”, spune conductorul. Iberia mediteraneană nu se leagă esențial cu Iberia atlantică. Basa poate fi aceiași, altele sânt orizonturile. Și, în fisionomia pe căre o ieau țerile, ceia ce hotărăște sânt orizonturile. Pământul, tot mai lipsit de rostogolirea pietrelor, se ară cu caii și cu boii, câte patru, pe coastele în fundul cărora un râu spumegând își sfarma undele de colții stâncii. Tot mai dese informele clădării de piatră nevăruită cu pălăriile de țiglă roșie. De lespezi se prinde cactusul gros, cu frunzele groase și largi. La cantoane se expun străchini largi cu desemnuri simplu stilisate ca ale noastre, ulcioare de formă renană. Drumuri albe taie, în sfârșit, peisagiul roșu și verde. Stația de graniță. Valencia de Alcantara. De o parte stația-și afișează firmele, nu în două limbi, ci în patru, englezește și franțuzește („change de monnais et billets”; de refăcut la altă zugrăveală). Noua uniformă a vameșilor portughesi cu înseilături de aur la guler. De alta elegantul tren mărunt al Spaniolilor, cu vagoanele proaspete roșii adânc, purtând o admirabilă marcă a țerii. La doi pași de stație fabrica de superfosfați, pentru îngrășăminte, a „Unniunii Fabril”. Produsele ci vor fi permițând bogata vegetație de legume care, în țerna de sânge, se scărițează de-a lungul coastei ce coboară prăpăstios. Apoi iar câmpul cu tufișuri<noinclude><references/></noinclude> ka6knejvo4qina8bb2ysorypvis7kx6 104 28101 152939 152846 2026-10-24T14:22:22Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152939 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{C|12}}{{sep|3em}}</noinclude>dârze, stejari mărunți torturați și pe alocuri largi pajiști de mărunte flori albe. Pietre și măslini cu frunza fină supt cerul din nou zburlit a ploaie. Pe drumul pietros coboară solemn cară de formă arhaică trase de ieratici boi roșii. Unde înverzește câmpul, piersicul în floare zimbește. Un ''despoblado'' de stânci sure, sălbatec rostogolite, cu pâlcuri de flori albe, înseamnă hotarul prin pustiu între cele două țeri. Locuitori nu se văd. Doar o femeie legată la cap ca lelițele noastre caută buruieni în șanțul din margine. Portugalia nu-și arată încă fața în această pitorească pustietate, prin care rătăcesc numai vacile roșii păscând aspra iarbă rară. Puținele sumbre cuiburi omenești nu se deosebesc de cele de până acum și nici fermele roșii și albe. ''Această țară n’a venit din munte la șes, ci e o coastă care înaintând s’a închis în munte.'' Cea d’intăiu stație, a vămii (nume și engles), în arabă: Alfandega, e foarte cochetă: toată văruită, cu ornamente de ''azulejos'' verzi. Coloane de piatră frumos sculptate. Bolți ca de vechiu palat gotic. Pe o bancă ale carii săpături, de caracter popular, samănă cu ale noastre, doi copii bruni, cu fața rotundă, privesc foarte serios la trenul care sosește. Deocamdată, omul cu șapcă înaltă de la „Alfandega” ni pândește bagajele, cu tot pașaportul diplomatic. Pare a se teme de o fraudă importantă în curs de execuție. Amabil, funcționarul îl înlătură. Armata portughesă. Reproduce tipul cunoscut engles: șapcă lată ca la aviația noastră, cu două săbii de argint încrucișate, tunică și pantaloni bufanți, cenușii, guler roșu cu lampasuri de aur, multe brandeburguri roș și aur; gradul arătat și cu dungi de aur la mânecă. Un fel de gărzi vamali cu mantaua<noinclude><references/></noinclude> slx4lkdn2giit9e3vn9mveqtmp2y9un 102 35964 152925 142640 2026-10-24T12:05:06Z Mishuletz 445 152925 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata| |index-alfabetic = S }} == Operă == *[[Rugăciune scurtă către Maica Domnului a Sfântului Serafim de Sarov]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} inqm3x04vvd5mybwto4itxcpuij8lup 102 37583 152933 114054 2026-10-24T12:11:30Z Mishuletz 445 152933 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = V }} * [[Eugen Lovinescu]], [[G. Coșbuc și Adelbert von Chamisso]], în [[Sburătorul]] anul I, nr. 6 {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} 38lgt37bl8t5goo4hbjnntxj7rr9kc4 102 38620 152926 118652 2026-10-24T12:06:28Z Mishuletz 445 152926 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = P }} ==Poezii== *[[Cel din urmă oaspe]], traducere de [[Autor:Ștefan Octavian Iosif|Ștefan Octavian Iosif]] *[[La o floare]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) *[[Tristan]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) *[[Prevenire]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) *[[Să văd adânc]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) *[[Cântec de iarnă]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) *[[Cântec de primăvară in Sicilia]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) *[[Inscripție pe mormânt]] (traducere de [[Autor:Ion Pillat|Ion Pillat]]) {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} adu8ectcwrcqrbsi1z4ah876clskmyn 3 44571 152937 150707 2026-10-24T12:44:52Z Mishuletz 445 /* Transliterare */ secțiune nouă 152937 wikitext text/x-wiki == Originea speciilor == Bună seara. Recunosc că nu am citi încă cartea în nicio limbă și desigur mi-ar face plăcere să colaborez la transcriere. Prevăd totuși probleme cu dreptul de autor al traducătorilor Ion E. Fuhn (1916-1987), Nicolae Botnariuc (1915-2011), Ion T. Tarnavschi (1904-1989) și Vasile Mârza (1902-1995). Știți poate un alt motiv pentru care traducerea la această carte să fie în domeniul public? Poate ceva asemănător cu Enciclopediile din acea vreme? --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 21 mai 2024 22:15 (EEST) :Bună ziua! Într-adevăr, recunosc că am omis să iau în considerare drepturile de autor ale traducătorilor – m-am bazat pe faptul că am preluat cartea de la [[iarchive:charles-darwin-originea-speciilor-ed-academiei-rpr-1957|Internet Archive]] și am presupus că fiind acolo, este și în domeniul public. Din câte văd într-o [[w:Discuție_Wikipedia:Drepturi_de_autor_în_România|discuție mai veche de la Wikipedia]], situația lucrărilor din perioada comunistă este mai complicată. Nu cred că opera aceasta s-ar încadra la categoria enciclopedii. :După ce am citit [https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8999 decretul 321/1956] (prevederile căruia se aplică operei) singura posibilitate pe care o văd ca lucrarea să fie în domeniul public este ca drepturile de autor să fi aparținut unei persoane juridice, Editurii Academiei Române. Astfel, drepturile de autor ar fi durat 50 de ani de la apariție, expirând în 2007 (Art. 7). Această variantă este, în opinia mea, probabilă, și pentru mai multe cărți pe care le am de la această editură publicate după 1990, drepturile apar a fi rezervate editurii și nu autorilor sau traducătorilor individuali. Cu toate astea, nu sunt sigur despre situația acestei opere. Am trimis un e-mail către editură rugându-i să clarifice situația, vă voi anunța când îmi răspund. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 22 mai 2024 19:40 (EEST) ::Interesantă idea cu Academia. Pentru mine nu e bai că mai am de lucru până să vă ajung din urmă. Și la Commons mai sunt destule cărți scanate [[:c:Category:Books from Romania by author|din România]]. ::Pentru că ați făcut și treabă administrativă (ați adus formate și ați făcut revert la vandalism) și posibil o să aveți nevoie de drepturi fie să ștergeți sau să ascundeți un vandalism ceva mai repede, v-am propus și ca administrator. Numai bine. [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 24 mai 2024 10:58 (EEST) :::Din păcate nu se mai dau decât drepturi de administrator temporare cu creșterea treptată (dublare până la max. 2 ani) a perioadei [[m:Steward_requests/Permissions]]. :::În legătură cu paginile de index, ne bazăm mai mult pe ele deci cred că ar trebui cumva să apară și pe pagina principală. Poate o listă cu lucrări terminate și cu invitație la corectat. Asta numai ca idee. Încă nici nu m-am uitat cum arată proofread pe tablet sau telefon, poate vrea cineva să corecteze în tramvai :) [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 3 iunie 2024 15:25 (EEST) ::::Am înțeles, o să reaplic după ce expiră perioada aceasta. ::::Și eu cred că e important să ne folosim mai mult de paginile index, cred că ar ajuta să traducem și ghidurile de la en.wikisource despre ce sunt și cum se folosesc. Ar fi o idee bună să le punem cumva și pe pagina principală, văd că la versiunea în engleză au un proiect [[:en:Wikisource:Proofread of the Month]], poate ar putea fi implementat și aici. ::::Pe telefon nu se prea poate folosi interfața actuală, dar am văzut că se dezvoltă o interfață nouă, [[m:Wikisource_EditInSequence]]. La versiunea beta afișată de ei funcționează, am încercat să o folosesc și la noi, dar panoul din stânga nu se schimbă când trec la altă pagină. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 11 iunie 2024 16:09 (EEST) == Notice of expiration of your sysop right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "sysop" (Administratori) will expire on 2025-03-06 19:04:39. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utilizator:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discuție Utilizator:Leaderbot|discuție]]) 27 februarie 2025 21:45 (EET)</div> == Wikisource a ajuns la 15.000 de texte == și văd că sărbătoriți prin muncă cu o PP nouă. Foarte frumos, mie îmi place mai mult decât cea anterioară. Poate puteți scrie o știre la [[Wikisource:Știri]] ce alte lucruri s-au mai schimbat la proiect. Din partea mea felicitări pentru tot ce ați realizat deja.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 1 august 2025 02:46 (EEST) :Mulțumesc! 15.000 de texte este într-adevăr o ocazie demnă de sărbătorit. Pentru pagina principală m-am inspirat de la cele de la Wikipedia și [[pt:Main page|pt.wikisource]], văzusem că stilul paginii noastre nu mai fusese schimbat din 2007. Mă gândesc să adaug și o secțiune cu transcrieri la care se poate contribui, poate o „transcriere a lunii” ca la en.wikisource. O să adaug și o știre în care să descriu ce am mai schimbat, este o idee bună. :Sper să mai găsim și alți contribuitori pentru acest proiect, mă gândesc să trimit și un anunț pe Cafeneaua de la Wikipedia. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 1 august 2025 16:15 (EEST) == La han la trei ulcele == Salut, am o problema la crearea indexului paginii https://ro.wikisource.org/wiki/Index:La-han-La-trei-ulcele_Dragoslav-Ioan_Bucuresti_1908.djvu . Nu reuseste sa citeasca paginile. Ce fac gresit? Multumesc, Cristian [[Utilizator:Cdorobu|Cdorobu]] ([[Discuție Utilizator:Cdorobu|discuție]]) 4 ianuarie 2026 12:46 (EET) :Salut! Am verificat acum, este o problemă cu care m-am confruntat și eu de mai multe ori când încărcam fișiere. Atunci când încarci un fișier nou la Commons, trebuie să se genereze o versiune a lui în memoria cache a serverului (nu sunt 100% sigur de toate detaliile tehnice), dar ideea este că uneori e nevoie să cureți această memorie manual ca fișierul să apară corect. :Prima dată trebuie să cureți memoria cache a fișierului la Commons, unde l-ai încărcat. Mergi la adresa lui (de ex. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:La-han-La-trei-ulcele_Dragoslav-Ioan_Bucuresti_1908.djvu) și adaugi „&action=purge” la finalul linkului (adică https://commons.wikimedia.org/wiki/File:La-han-La-trei-ulcele_Dragoslav-Ioan_Bucuresti_1908.djvu?action=purge), după care apeși pe ''ok''. :Apoi, mergi la Indexul de la Wikisource (de ex. [[Index:La-han-La-trei-ulcele Dragoslav-Ioan Bucuresti 1908.djvu]]) și, din bara de sus (sau dreapta, după cum o ai configurată), intri la Unelte și apeși pe „Curățare cache”, de sub „Acțiuni”, și totul ar trebui să fie ok. :Am făcut eu acum operațiunea asta pentru cele două indexuri pe care le-ai adăugat tu. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 5 ianuarie 2026 17:04 (EET) ::De fapt acum că mă uit, pentru primul pas, cu curățarea memoriei cache de la commons, există o modalitate și mai simplă. Dacă mergi direct pe pagina indexului, în dreapta sus, sub „Istoric”, sunt o serie de iconițe. Ultima dintre ele, săgeata care se învârte, face fix lucrul acesta, curăță memoria fișierului. Dacă apeși pe ea, totul ar trebui să se rezolve direct. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 5 ianuarie 2026 17:13 (EET) :::Am verificat acum cu https://ro.wikisource.org/wiki/Index:Strigoiul-nuvele-fantastice.djvu si aparent e intradevar un fel de delay intre incarcarea pe wikimedia si aparitia indexarii pe wikisource. Deci merge si daca o lasi in pace o perioada :)) [[Utilizator:Cdorobu|Cdorobu]] ([[Discuție Utilizator:Cdorobu|discuție]]) 6 ianuarie 2026 15:04 (EET) == Notice of expiration of your interface-admin right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "interface-admin" (Administratori de interfață) will expire on 2026-03-28 11:19:00. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utilizator:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discuție Utilizator:Leaderbot|discuție]]) 21 martie 2026 21:42 (EET)</div> == Notice of expiration of your sysop right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "sysop" (Administratori) will expire on 2026-03-28 11:19:24. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utilizator:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discuție Utilizator:Leaderbot|discuție]]) 21 martie 2026 21:42 (EET)</div> == You may be an eligible candidate for the U4C election == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Greetings, The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years. This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required. The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run. In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 28 aprilie 2026 23:11 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472482 --> == Transliterare == Cred că l-am transliterat greșit pe Simeon Nadson. Poate poți corecta tu dacă este nevoie. Apropo, recent mi-am rupt un tendon la brațul stâng la lucru, de unde prezența mea mai prelungită aici :).--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 24 octombrie 2026 15:44 (EEST) o1td7btnth40ssudxc7iak2smnyky7x 152956 152937 2026-10-25T10:15:48Z TiberiuFr25 11409 /* Transliterare */ Răspuns 152956 wikitext text/x-wiki == Originea speciilor == Bună seara. Recunosc că nu am citi încă cartea în nicio limbă și desigur mi-ar face plăcere să colaborez la transcriere. Prevăd totuși probleme cu dreptul de autor al traducătorilor Ion E. Fuhn (1916-1987), Nicolae Botnariuc (1915-2011), Ion T. Tarnavschi (1904-1989) și Vasile Mârza (1902-1995). Știți poate un alt motiv pentru care traducerea la această carte să fie în domeniul public? Poate ceva asemănător cu Enciclopediile din acea vreme? --[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 21 mai 2024 22:15 (EEST) :Bună ziua! Într-adevăr, recunosc că am omis să iau în considerare drepturile de autor ale traducătorilor – m-am bazat pe faptul că am preluat cartea de la [[iarchive:charles-darwin-originea-speciilor-ed-academiei-rpr-1957|Internet Archive]] și am presupus că fiind acolo, este și în domeniul public. Din câte văd într-o [[w:Discuție_Wikipedia:Drepturi_de_autor_în_România|discuție mai veche de la Wikipedia]], situația lucrărilor din perioada comunistă este mai complicată. Nu cred că opera aceasta s-ar încadra la categoria enciclopedii. :După ce am citit [https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8999 decretul 321/1956] (prevederile căruia se aplică operei) singura posibilitate pe care o văd ca lucrarea să fie în domeniul public este ca drepturile de autor să fi aparținut unei persoane juridice, Editurii Academiei Române. Astfel, drepturile de autor ar fi durat 50 de ani de la apariție, expirând în 2007 (Art. 7). Această variantă este, în opinia mea, probabilă, și pentru mai multe cărți pe care le am de la această editură publicate după 1990, drepturile apar a fi rezervate editurii și nu autorilor sau traducătorilor individuali. Cu toate astea, nu sunt sigur despre situația acestei opere. Am trimis un e-mail către editură rugându-i să clarifice situația, vă voi anunța când îmi răspund. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 22 mai 2024 19:40 (EEST) ::Interesantă idea cu Academia. Pentru mine nu e bai că mai am de lucru până să vă ajung din urmă. Și la Commons mai sunt destule cărți scanate [[:c:Category:Books from Romania by author|din România]]. ::Pentru că ați făcut și treabă administrativă (ați adus formate și ați făcut revert la vandalism) și posibil o să aveți nevoie de drepturi fie să ștergeți sau să ascundeți un vandalism ceva mai repede, v-am propus și ca administrator. Numai bine. [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 24 mai 2024 10:58 (EEST) :::Din păcate nu se mai dau decât drepturi de administrator temporare cu creșterea treptată (dublare până la max. 2 ani) a perioadei [[m:Steward_requests/Permissions]]. :::În legătură cu paginile de index, ne bazăm mai mult pe ele deci cred că ar trebui cumva să apară și pe pagina principală. Poate o listă cu lucrări terminate și cu invitație la corectat. Asta numai ca idee. Încă nici nu m-am uitat cum arată proofread pe tablet sau telefon, poate vrea cineva să corecteze în tramvai :) [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 3 iunie 2024 15:25 (EEST) ::::Am înțeles, o să reaplic după ce expiră perioada aceasta. ::::Și eu cred că e important să ne folosim mai mult de paginile index, cred că ar ajuta să traducem și ghidurile de la en.wikisource despre ce sunt și cum se folosesc. Ar fi o idee bună să le punem cumva și pe pagina principală, văd că la versiunea în engleză au un proiect [[:en:Wikisource:Proofread of the Month]], poate ar putea fi implementat și aici. ::::Pe telefon nu se prea poate folosi interfața actuală, dar am văzut că se dezvoltă o interfață nouă, [[m:Wikisource_EditInSequence]]. La versiunea beta afișată de ei funcționează, am încercat să o folosesc și la noi, dar panoul din stânga nu se schimbă când trec la altă pagină. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 11 iunie 2024 16:09 (EEST) == Notice of expiration of your sysop right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "sysop" (Administratori) will expire on 2025-03-06 19:04:39. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utilizator:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discuție Utilizator:Leaderbot|discuție]]) 27 februarie 2025 21:45 (EET)</div> == Wikisource a ajuns la 15.000 de texte == și văd că sărbătoriți prin muncă cu o PP nouă. Foarte frumos, mie îmi place mai mult decât cea anterioară. Poate puteți scrie o știre la [[Wikisource:Știri]] ce alte lucruri s-au mai schimbat la proiect. Din partea mea felicitări pentru tot ce ați realizat deja.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 1 august 2025 02:46 (EEST) :Mulțumesc! 15.000 de texte este într-adevăr o ocazie demnă de sărbătorit. Pentru pagina principală m-am inspirat de la cele de la Wikipedia și [[pt:Main page|pt.wikisource]], văzusem că stilul paginii noastre nu mai fusese schimbat din 2007. Mă gândesc să adaug și o secțiune cu transcrieri la care se poate contribui, poate o „transcriere a lunii” ca la en.wikisource. O să adaug și o știre în care să descriu ce am mai schimbat, este o idee bună. :Sper să mai găsim și alți contribuitori pentru acest proiect, mă gândesc să trimit și un anunț pe Cafeneaua de la Wikipedia. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 1 august 2025 16:15 (EEST) == La han la trei ulcele == Salut, am o problema la crearea indexului paginii https://ro.wikisource.org/wiki/Index:La-han-La-trei-ulcele_Dragoslav-Ioan_Bucuresti_1908.djvu . Nu reuseste sa citeasca paginile. Ce fac gresit? Multumesc, Cristian [[Utilizator:Cdorobu|Cdorobu]] ([[Discuție Utilizator:Cdorobu|discuție]]) 4 ianuarie 2026 12:46 (EET) :Salut! Am verificat acum, este o problemă cu care m-am confruntat și eu de mai multe ori când încărcam fișiere. Atunci când încarci un fișier nou la Commons, trebuie să se genereze o versiune a lui în memoria cache a serverului (nu sunt 100% sigur de toate detaliile tehnice), dar ideea este că uneori e nevoie să cureți această memorie manual ca fișierul să apară corect. :Prima dată trebuie să cureți memoria cache a fișierului la Commons, unde l-ai încărcat. Mergi la adresa lui (de ex. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:La-han-La-trei-ulcele_Dragoslav-Ioan_Bucuresti_1908.djvu) și adaugi „&action=purge” la finalul linkului (adică https://commons.wikimedia.org/wiki/File:La-han-La-trei-ulcele_Dragoslav-Ioan_Bucuresti_1908.djvu?action=purge), după care apeși pe ''ok''. :Apoi, mergi la Indexul de la Wikisource (de ex. [[Index:La-han-La-trei-ulcele Dragoslav-Ioan Bucuresti 1908.djvu]]) și, din bara de sus (sau dreapta, după cum o ai configurată), intri la Unelte și apeși pe „Curățare cache”, de sub „Acțiuni”, și totul ar trebui să fie ok. :Am făcut eu acum operațiunea asta pentru cele două indexuri pe care le-ai adăugat tu. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 5 ianuarie 2026 17:04 (EET) ::De fapt acum că mă uit, pentru primul pas, cu curățarea memoriei cache de la commons, există o modalitate și mai simplă. Dacă mergi direct pe pagina indexului, în dreapta sus, sub „Istoric”, sunt o serie de iconițe. Ultima dintre ele, săgeata care se învârte, face fix lucrul acesta, curăță memoria fișierului. Dacă apeși pe ea, totul ar trebui să se rezolve direct. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 5 ianuarie 2026 17:13 (EET) :::Am verificat acum cu https://ro.wikisource.org/wiki/Index:Strigoiul-nuvele-fantastice.djvu si aparent e intradevar un fel de delay intre incarcarea pe wikimedia si aparitia indexarii pe wikisource. Deci merge si daca o lasi in pace o perioada :)) [[Utilizator:Cdorobu|Cdorobu]] ([[Discuție Utilizator:Cdorobu|discuție]]) 6 ianuarie 2026 15:04 (EET) == Notice of expiration of your interface-admin right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "interface-admin" (Administratori de interfață) will expire on 2026-03-28 11:19:00. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utilizator:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discuție Utilizator:Leaderbot|discuție]]) 21 martie 2026 21:42 (EET)</div> == Notice of expiration of your sysop right == <div dir="ltr">Hi, as part of [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], this is an automated reminder to let you know that your permission "sysop" (Administratori) will expire on 2026-03-28 11:19:24. Please renew this right if you would like to continue using it. <i>In other languages: [[:m:Special:MyLanguage/Global reminder bot/Messages/default|click here]]</i> [[Utilizator:Leaderbot|Leaderbot]] ([[Discuție Utilizator:Leaderbot|discuție]]) 21 martie 2026 21:42 (EET)</div> == You may be an eligible candidate for the U4C election == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Greetings, The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] seeks candidates for the 2026 election. The U4C is the global committee responsible for overseeing enforcement of the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal Code of Conduct|Universal Code of Conduct]]. Elections are held annually, if elected a committee member serves for two years. This year the U4C requires candidates to hold administrator rights on at least one wiki, which is why you are being contacted as you appear to hold this right. There are other requirements, such as candidates must be at least 18 years old and may not be employed by the Wikimedia Foundation or other related chapters and affiliates. You can find more information in the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026#Call_for_Candidates|call for candidates on Meta-wiki]]. Additionally, the committee's working language is English; some ability to communicate in English is required. The election opens on 18 May, if you are eligible and interested you have until 10 May to submit your candidacy. There will be a week in between for candidates to answer questions from the community. Voting takes place privately in [[m:Special:MyLanguage/SecurePoll|SecurePoll]], successful candidates must receive at least 60% support. More information is available on [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|the 2026 Elections page]], including timelines and other candidacy information. If you read over the material and consider yourself qualified, please consider submitting your name to run for the committee. If you think someone else in your community might be interested and qualified, please encourage them to run. In partnership with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 28 aprilie 2026 23:11 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Keegan_(WMF)/test&oldid=30472482 --> == Transliterare == Cred că l-am transliterat greșit pe Simeon Nadson. Poate poți corecta tu dacă este nevoie. Apropo, recent mi-am rupt un tendon la brațul stâng la lucru, de unde prezența mea mai prelungită aici :).--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 24 octombrie 2026 15:44 (EEST) :Salut! Da, conform normelor de transliterare ar trebui să fie Semion Nadson, o să modific eu aici și la Wikidata. Îmi pare rău să aud că te-ai rănit, sper să te refaci repede, multă sănătate! Eu am fost destul de ocupat cu munca în ultimul timp, de aia nu am mai avut așa de mult timp să contribui, o să văd cum merge în săptămânile următoare. [[Utilizator:TiberiuFr25|TiberiuFr25]] ([[Discuție Utilizator:TiberiuFr25|discuție]]) 25 octombrie 2026 12:15 (EET) 1zeqfylj8eleqh7k05rb0223gqf7b6a 104 47930 152940 147657 2026-10-24T14:29:46Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152940 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{antetPagină|54|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}</noinclude>prinse cu brațul capul lui Dănuț, îl ridică, ajutându-i ca unui convalescent neîntremat să beà apă din pahar. Dănuț primeà calm, răsplata somnului. {{dhr}} Bluza de mătasă înflori cu roș de mac ne­astâmpărul văratec al Olguței. Iși închee grabnic centura de lac, despărțitoare la mijloc, între bluză și’ntre rochița écossaise. — Gata! răsuflă ea, încântată c’a întrecut-o pe Monica. — Stai, Olguța, nu ți-ai pus ciorapii. Privindu-se’n oglindă peste umăr, ridicată’n vârfuri, Monica își încheia la spate nasturii rochiței de doliu. — Monica, nu mi-ai văzut ciorapii? — în­trebă Olguța, căutând scoasă din fire, și sub pernă. — Nu i-ai pus pe scaun? — I-am pus, da’ nu-s! — se înfurie Olguța trântind perna. — Poate i-a luat Profira să-i cârpească! — Am să-i arăt eu ei… Cum?… Nu-i dau voe să umble în lucrurile mele!… Eu nu-s copil!… — bombăni Olguța trântindu-se din nou pe pat. — Iți dau eu o păreche de ciorapi… Vezi îți vin? — o îndemnă întrebător Monica, așezându-i ciorapii la căpătăiu. — Nu vreau nimic! Nu primesc!… Eu nu mă mișc din pat până ce nu-mi dă ciorapii mei!… Uite-i, Monica! I-am găsit… Merci. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> c46nvkxhkpqwl5ffr6b7ulsumls5e2w 104 47940 152941 147511 2026-10-24T14:32:00Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152941 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|55}}</noinclude>Ciorapii zvârliți de Olguța, atârnau peste pă­lării, în cuerul ușii. — Ești gata, Olguța? — Indată. Iși pălmui părul cu amândouă mânile în dreapta și’n stânga unei cărări alese pe nevăzute. — Ia uită-te! E bine? — Dece nu te piepteni în oglindă, Olguța? — o întrebă Monica îndreptându-i cărarea. Olguța se plecase docil subt mânile Monicăi. Isprăvind, Monica îi strânse părul la tâmple cu șuvițele alipite, păstrând o clipă în palmele ei capul pieptănat corect, ca pe o enormă boabă de cafea Ceylon prăjită din cale-afară… Olguța se privi in oglindă. — Ia să vedem care din noi e mai înaltă? — Ce bine-ți stă cu bluză roșie! Ești fru­moasă, Olguța. — Tu ești mai înaltă!… Da’ eu îs mai voi­nică! — se consolă Olguța, lățindu-și umerii, bombându-și pieptul în oglindă… — Ridică-ți șosetele, Olguța! — Lasă-le-așà! Haidem! In fața ușei se răsuci pe loc, pironită de un gând. — Ascultă, Monica, să știi că azi are să se’ntâmple ceva! — Nu știu! — ridică din umeri Monica, potrivindu-și cu degetul elasticul pălăriei pe subt bărbie. — Iți spun eu! — o asigură Olguța. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> tneavl5cddexqown7km5b1ypc85353z 104 47948 152942 147655 2026-10-24T14:34:56Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152942 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{antetPagină|56|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}</noinclude>— Bine, da’ ce are să se ’ntâmple? — Ceva! — se încruntă enigmatic Olguța. — Și ce pot să fac eu? — Ba poți! — Eu?? — Sigur! — apăsă Olguța, privind-o în ochi. — Ce pot eu? — Tu ''trebue'' să ții cu mine. — De ce? — Fiindcă tu ești prietena mea. — Sigur… — Atunci mi-ai făgăduit? — Da, Olguța, oftă Monica. Dănuț străbătu casa în goană. Ii erau mânile flămânde: decând așteptau ele sfoara zmeului! Totuși, dupăce trânti ușa antretului din fată, gata să fugă… încetini pasul… și se așeză pe treptele pridvorului calde de soare. Zmeul erà acolo, Dănuț erà aici… Inainte de a se jucà Dănuț se bucurà că are să se joace. Și așteptà. Fiecare bu­curie avea pentru Dănuț, întocmai cași săptă­mâna, o Sâmbătă și o Duminică… Duminica, în timpul școlii, erà Vacanța cea Mare a săptămânii. Sâmbăta erà ajunul ei. Dar pe când bucuria Duminicei, erà întotdeauna întristată de apropierea treptată a celei mai urîte zile din săptămână: Luni, zi neagră în calendar după ziua roșie, — bucuria Sâmbetei erà ocrotită de apropierea unei Duminici care-o despărțea de Luni. Dănuț ajun­sese să prețuiască mai mult Sâmbăta decât Du­minica… De Duminică parcă se temea… {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> 8b64352gta6tsssinli2q62n7h296ul 104 47949 152943 147513 2026-10-24T14:37:20Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152943 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|57}}</noinclude>„Știe”! gândi Olguța văzându-l pe Dănuț așezat pe scări. Mușcă o îmbucătură bună din tartina cu unt, rugă pe Monica să-i ție restul, și cu mânile slobode, coborî treptele. Monica o urmă cu tartinele in mână, nemai îndrăznind să muște din a ei. Trecură pe lângă Dănuț, atingându-l cu umbrele lor. Dănuț întoarse capul într’altă parte. „Laș”! murmură Olguța pentru sine, cuvântul de curând învățat într’o poezie patriotică și tălmăcit de tatăl ei. — Ce ’nseamnă asta „laș”, papa? — Cum să-ți spun eu ție!!… Uite: Dacă cineva îți dă o palmă și tu nu-i răspunzi, ești laș! — Vasăzică eu eram lașă, papa? — Dece? — …Bine papa, când îmi trăgea mama cu papucul unde știi tu? — îi replicase Olguța priviridu-l pe subt sprincene. — Asta-i altceva! — începuse să râdă domnul Deleanu. — …Și dacă ași fi dat și eu? — îndrăznise Olguța cu oarecare codeală și fără convingere. — Ai fi fost obraznică, și s’ar fi supărat și papa! — N’am înțeles. Mai spune-odată, papa. Și însfărșit se lămurise Olguța, că un copil nu poate să fie laș decât între copii, dar că acolo nu trebue să fie. — Haidem Monica; n’avem ce căută ''aici''. Un început de neliniște îl cuprinse pe Dănuț,<noinclude><references/></noinclude> 0x5uhiomjg8rzlw306o82tlnfs94d4u 104 47950 152944 147521 2026-10-24T14:39:17Z Mishuletz 445 152944 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="TiberiuFr25" />{{antetPagină|58|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}</noinclude>dupăce trecură fetițele. Abia atunci își dădù seama că lipsea cevà… ceva: a! nu s’auzeà zbârnâitoarea zmeului. Cu inima în hopuri se repezi înspre stejar. Subt cerul fără Dumnezeu și fără zmeu, Dănuț ceti biletul înfipt în sfoara care atârnà tăiată de stejar. „Asta pentru palmele dela gară, Buftea! ::::::::Olguța Deleanu” Sufletul lui Dănuț căzù, tăiat cași sfoara zmeului. Se așeză ostenit de durere la rădăcinile ste­jarului… De data aceasta, turbinca lui Ivan erà plină de lacrimi. {{dhr}} — Mai lasă zmeul, Dănuț!… Hai și mănâncă ceva, îi strigă din capul scărilor doamna Deleanu. — … — Dănuț, n’auzi! — … Doamna Deleanu coborî scările… — Te-ai lovit, Dănuț? Dece stai așà? — … — A! Asta erà foarfecele Olguței! Pe doamna Deleanu anumite lacrimi o întristau adânc. Lacrimele de acum ale lui Dănuț erau dintr’acelea… Răutatea Olguței o revoltă. — Hai cu mama, Dănut… N’ai tu încredere în mama? Dănuț așteptà un Miracol. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> h9lhty284glpza6kyah3ifb8l9deqlb 104 47951 152945 147515 2026-10-24T14:43:04Z Mishuletz 445 /* Validated */ 152945 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" />{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|59}}</noinclude>Doamna Deleanu îl luă de după gât înspre casă… Pe măsură ce se’ndepărtà de locul zmeului, Dănuț își ducea tot mai des mânile la ochi. Se împiedecă de scară, orb și zguduit de suspine, ca de pragul unei temnițe. {{dhr}} — Dudue Olguță! Dudue Olguță! — dădu alarma în livadă un glas ascuțit. — Aha! — se pregăti Olguța… Aici-s! înfruntà ea începutul începutului. — Dudue Olguță, începu Anica gâfâind de alergătură, cu mânile pe sâni, vă poftește conița în casă. — Spune că vin. — Nu se poate, dudue! — dădu ea cu spaimă din cap. A poruncit conița să veniți îndată… că de nu — Anica plecă rușinată ochii în pă­mânt — să vă aduc ''pe sus!'' — Se poftești!… Du-te și spune că vin! — comandă Olguța. — Iaca mă duc!… Da’ să veniți, dudue Olguța! se milogi Anica. Olguța așteptă până ce pierdu din ochi tulpanul roș al Anicăi. — Acuma haidem! Olguța pășeà ca un erou, înainte; Monica după ea, ca o mucenică. {{c|*}} — A spus duduia că vine îndată, — își înde­plini Anica însărcinarea cu glas scăzut și ochi cât mai de căprioară. {{nop}}<noinclude><references/></noinclude> tbdke7bfltthdbtk890q0090zokerqv 102 51242 152947 152895 2026-10-24T21:27:35Z Francesco 19367 Cât de mult iubesc japonezii copiii 152947 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Balada despre O-Shichi]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Cât de mult iubesc japonezii copiii]] * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Jikininki]] * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Kimiko]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[La o stație de drum de fier]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] * [[Mujina]] * [[O cântăreață de stradă]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[O dănțătoare]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Visul lui Akinosuké]] * [[Yuki-Onna, spectrul zăpezii]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 0hz4jl0k3jwu25pldrds7j5zujm61gr 152953 152947 2026-10-25T04:34:47Z ~2026-56862-51 22857 Nimic nu se va întâmpla 152953 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = H }} ==Din periodice== * [[Balada despre O-Shichi]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Cât de mult iubesc japonezii copiii]] * [[Haru]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Jikininki]] * [[Ju-Roku-Zakura]] * [[Kimiko]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[La o stație de drum de fier]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Legenda lui Mimi-Nashi-Hoichi]] * [[Mujina]] * [[Nimic nu se va întâmpla]] * [[O cântăreață de stradă]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[O dănțătoare]] (traducere de [[Grigore Goilav]]) * [[Visul lui Akinosuké]] * [[Yuki-Onna, spectrul zăpezii]] {{DP-vechi}} {{control de autoritate}} 55zhfin9ha2gm7m4vb0nmkvxeslrktr 102 51311 152932 152886 2026-10-24T12:10:54Z Mishuletz 445 152932 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = L }} ==Despre autor== * [[G. Leopardi în românește]], de [[Autor:Alexandru Marcu|Alexandru Marcu]] {{DP-vechi}} {{Control de autoritate}} 4jcb2dsp046s1i7s90gy70of40njnw5 102 51329 152922 152920 2026-10-24T11:59:32Z Mishuletz 445 152922 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = N }} ==Poezii== * [[Creștina]], traducere de [[Autor:Alexei Mateevici|Alexei Mateevici]] * [[Iuda]], traducere de [[Autor:Alexei Mateevici|Alexei Mateevici]] phpdlbcmyixu1e19snl0ihoje8c6p5w 152957 152922 2026-10-25T10:16:40Z TiberiuFr25 11409 TiberiuFr25 a redenumit pagina [[Autor:Simeon Nadson]] în [[Autor:Semion Nadson]] fără a lăsa o redirecționare în loc: transliterare 152922 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = N }} ==Poezii== * [[Creștina]], traducere de [[Autor:Alexei Mateevici|Alexei Mateevici]] * [[Iuda]], traducere de [[Autor:Alexei Mateevici|Alexei Mateevici]] phpdlbcmyixu1e19snl0ihoje8c6p5w 3 51330 152936 2026-10-24T12:32:26Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 152936 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|name=BEJU PEDRO}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 24 octombrie 2026 15:32 (EEST) 2asjllecgtko0wvpyvle6osgexr7ams 0 51331 152946 2026-10-24T21:26:54Z Francesco 19367 delasuditzi 152946 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Cât de mult iubesc japonezii copiii | autor = Lafcadio Hearn | traducător = Dela Sudiți | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Albina'', 1-15 februarie 1926, pp. 79-81.<br>Titlul original: ''At a Railway Station''}} Un polițist din Kumamoto s-a dus la Fukuoka să ia în primire un criminal. Acum patru ani, un mare tâlhar a intrat noaptea într-o casă din strada Atleților, a speriat și a legat pe chiriași și a luat cu el mai multe lucruri de valoare. Urmărit de poliție, el a fost prins în 24 ore -- chiar înainte de a-și fi putut vinde prada. Însă pe când era dus la poliție, își desfăcu legăturile, înșfăcă sabia celui care-l prinsese, îl ucise și fugi. Nu s-a mai auzit nimic despre el până săptămâna trecută, când un polițist din Kumamoto, vizitând din întâmplare închisoarea din Fukuoka, văzu printre deținuți o figură ce fusese întipărită în mintea sa acum 4 ani. -- Cine e omul acela ? întrebă pe gardian. -- Un tâlhar, cu numele de Kusabe, fu răspunsul. Polițistul se duse la deținut și-i spuse: -- Numele tău nu este Kusabe, dumneata ești căutat în Kumamoto pentru omor. Criminalul a mărturisit totul. * * * Mă dusei la gară, cu un mare număr de oameni, ca să fiu de față la sosirea lui. Mă așteptam să aud și să văd mânie, izbucnirea furiei mulțimii. Polițistul omorât fusese iubit, rudele sale cu siguranță că trebuiau să fie printre cei de față și mulțimea din Kumamoto nu prea știe de glumă. Mă așteptam de asemenea să găsesc o mare desfășurare de forțe polițienești. Bănuielile mele au dat însă greș. Trenul s-a oprit în zarva călătorilor și a copiilor care doreau să-și vândă jurnalele și limonada. Dincolo de bariera peronului, am așteptat aproape 5 minute până apăru deținutul împins de un polițist înspre portiță - banditul, un om înalt, cu o înfățișare sălbatică, ținea capul în pământ, iar mâinile le avea legate la spate. Prizonierul și paznicul se opriră amândoi în fața portiței, iar lumea se îngrămădi să-l vadă -- însă în liniște. După asta polițistul strigă: -- Ea e aici ? O femeie mică și subțirică, care stătea aproape de mine cu un copil în spate, răspunse: -- Aici! -- și înaintă prin mulțime. Ea era văduva polițistului omorât, iar copilul pe care-l purta în spate, era copilul lui. La un semn cu mâna făcut de polițist, lumea se dete înapoi ca să se lase un loc gol împrejurul deținutului și al pazei lui. În acest spațiu femeia cu copilul se opri în fața omorâtorului. Se făcu o tăcere de mormânt. Paznicul nu se adresă de loc femeii, ci numai copilului; el vorbi încet, însă așa de clar că putui să prind fiecare cuvânt: -- Micuțule, acesta este omul care acum patru ani a omorât pe tatăl tău. Tu încă nu erai născut, erai în pântecele mamei tale. Dacă azi tu nu mai ai tată pe care să-l iubești, e din cauza acestui om. Uită-te la el -- (în timpul acesta păzitorul punând mâna pe bărbia deținutului, cu sila îl făcu să ridice capul). Uită-te bine la el, copilașule! Nu-ți fie frică. E dureros, însă e de datoria ta ca să te uiți la el. Copilașul de pe umărul mamei sale se uită cu ochii căscați ca și cum i-ar fi fost frică și apoi începu să suspine, în vreme ce lacrimile îi curgeau șiroaie. Însă cu tărie și cu supunere, privea țintă la figura de fiară a criminalului. Se părea că mulțimea a încetat să mai răsufle. Văzui cum criminalul se schimbă la față, îl văzui că se aruncă imediat în genunchi, cu toate că purta cătușe, lovindu-și fața de pământul prăfuit și într-o zbuciumare de durere, strigă: -- Iartă-mă, iartă-mă, micuțule! Ceea ce am făcut n-am făcut-o din ură, ci numai dintr-o frică nebună, în dorința de a scăpa. Foarte, foarte mare ticălos am fost, un negrăit de mare rău ți-am făcut! Însă acum, pentru păcatul ăsta al meu, voi muri, doresc să mor, sunt mulțumit să mor. De aceea, micuțule, fii plin de milă și iartă-mă! Copilul plângea în tăcere. Păzitorul ridică pe criminal, care tremura; mulțimea, mută, se dădu la o parte pentru a le face loc să treacă și imediat începu a suspina. Pe când păzitorul trecea, văzui ceea ce n-am mai văzut nici odată -- ceea ce puțini oameni văd -- ceea ce poate nu voi mai vedea -- lacrimile unui polițist japonez. Mulțimea se împrăștie și mă lăsă pe gânduri. A fost o judecată aspră și simplă. A fost o părere de rău disperată, cerând iertare înainte de a muri și a mai fost o mulțime care a înțeles totul, care a fost mișcată, pe care a împăcat-o mâhnirea și rușinea -- și a săturat-o nu cu ură, ci cu marea mâhnire a păcatului. Părerea de rău izbucni din simțul de părinte al criminalului -- acea iubire pentru copii, care este așa de mare în sufletul fiecărui japonez. Se zice că cel mai vestit dintre toți tâlharii japonezi, Goemon, intrând noaptea într-o casă pentru ca să omoare și să fure, a fost fermecat de zâmbetul unui copil ce întinsese mâinile spre el și tâlharul rămase să se joace cu mica făptură uitând scopul pentru care venise. Nu e greu de a crede această întâmplare, căci în fiecare an poliția ne face cunoscut mila ce o arată copiilor, criminalii înrăiți. Acum câteva luni, jurnalele japoneze au publicat un grozav caz de omor, măcelărirea unei familii de către tâlhari. Șapte persoane au fost hăcuite, pe când dormeau; dar poliția descoperi un copil, cu totul neatins, stând singur într-un lac de sânge și plângând. Omorâtorii au avut grijă să nu se atingă de copil. [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:At_A_Railway_Station]] gs7d5ozhp2g4k8dx9boaj65br7e8ytm 0 51332 152948 2026-10-24T23:13:41Z Mishuletz 445 Redirecționat înspre [[Autor:Apostol D. Culea]] 152948 wikitext text/x-wiki #redirect[[Autor:Apostol D. Culea]] j1denbqtitdqm1jl1uvkwrajrhiwer9 102 51333 152949 2026-10-24T23:14:20Z Mishuletz 445 n 152949 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} bden1by7v81rzuccn1jcdlw4vygnevi 152950 152949 2026-10-24T23:34:55Z Mishuletz 445 152950 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Volume== ===Studii=== * ''Biblioteci, șesători, cursuri, școli pentru tineret și adulți'', în ''Program de lucru pentru acțiunea culturală'', București, 1933 (Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor. Direcția educației poporului). * ''Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul'', București, 1928, 260 p. * ''Cât trebuie să știe orice om despre Pămînt, Soare, * ''Lună și stele, scrisă pe înțelesul tuturor'', Vălenii de Munte, 1926, 101 p. (Casa Școalelor, „Biblioteca de popularizare a științei”, nr. 42). * ''Însemnări din cultura Italiei'', București, 1914, 242 p. * ''Invățămîntul despre natură în școala primară'', Vălenii de Munte, 1910, 559 p. * ''Învățătorul satului meu. Învățătorii generației mele'', București, 19 p. (extras din „Slova noastră” nr. 15). * ''Literatura copiilor și șezătoriile cu copii'', București, 1925, VI + 296 p. („Biblioteca pedagogică” nr. 24). * ''Olanda. Țara și poporul'', după Ed. de Amicis și alți scriitori, București, 32 p. (Cunoștințe folositoare „Din lumea largă”, seria C, nr. 9). * Împreună cu Victor Cojocaru, ''Plaja satului. Sporturi de apă la sate. Experiența din Comuna Pecineaga-Tulcea in vara anului 1937'', București, 39 p. (publicația nr. 52 a Ligii navale române). * ''Plugăria: aratul, semănatul in datini, in povești, în cintece, în istorie, în economie'', București, 1941, 32 p. cu ilustr. * ''Școlile superioare populare din Danemarca și rezultatele lor'', București, 1938, 63 p. * ''Tradițiile vieții de apă ale poporului român''. (Conferință ținută în ciclul organizat de Liga navală română duminică 1 martie 1942), București, 1942, 34 p. (publicațiunea nr. 41 a Ligii navale române). * ''Voinicul și calul în istorie, literatură populară, datini și câintece pentru tineret și iubitorii de cultură țărănească'', București, 1941, 23 p. (extras din „Revista științelor veterinare”). ===Opere literare, culegeri, traduceri, adaptări=== 8j6zk752mo8odtbjcyuybgin6k2bwai 152951 152950 2026-10-24T23:56:19Z Mishuletz 445 152951 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Volume== ===Studii=== * ''Biblioteci, șesători, cursuri, școli pentru tineret și adulți'', în ''Program de lucru pentru acțiunea culturală'', București, 1933 (Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor. Direcția educației poporului). * ''Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul'', București, 1928, 260 p. * ''Cât trebuie să știe orice om despre Pămînt, Soare, * ''Lună și stele, scrisă pe înțelesul tuturor'', Vălenii de Munte, 1926, 101 p. (Casa Școalelor, „Biblioteca de popularizare a științei”, nr. 42). * ''Însemnări din cultura Italiei'', București, 1914, 242 p. * ''Invățămîntul despre natură în școala primară'', Vălenii de Munte, 1910, 559 p. * ''Învățătorul satului meu. Învățătorii generației mele'', București, 19 p. (extras din „Slova noastră” nr. 15). * ''Literatura copiilor și șezătoriile cu copii'', București, 1925, VI + 296 p. („Biblioteca pedagogică” nr. 24). * ''Olanda. Țara și poporul'', după Ed. de Amicis și alți scriitori, București, 32 p. (Cunoștințe folositoare „Din lumea largă”, seria C, nr. 9). * Împreună cu Victor Cojocaru, ''Plaja satului. Sporturi de apă la sate. Experiența din Comuna Pecineaga-Tulcea in vara anului 1937'', București, 39 p. (publicația nr. 52 a Ligii navale române). * ''Plugăria: aratul, semănatul in datini, in povești, în cintece, în istorie, în economie'', București, 1941, 32 p. cu ilustr. * ''Școlile superioare populare din Danemarca și rezultatele lor'', București, 1938, 63 p. * ''Tradițiile vieții de apă ale poporului român''. (Conferință ținută în ciclul organizat de Liga navală română duminică 1 martie 1942), București, 1942, 34 p. (publicațiunea nr. 41 a Ligii navale române). * ''Voinicul și calul în istorie, literatură populară, datini și câintece pentru tineret și iubitorii de cultură țărănească'', București, 1941, 23 p. (extras din „Revista științelor veterinare”). ===Opere literare, culegeri, traduceri, adaptări=== * ''Aventurile lui Ion Runcan. Ultimul naufragiat pe insula lui Robinson'', București, Editura Socec, 153 p. + 1 p. * Împreună cu Nisipeanu, I., ''Cartea iernii. Fulgi de zăpadă. Povestiri pentru iarnă de citit și povestit în ora de șezătoare'', București, Cultura Românească, 1933, 137 p., cu ilustrații. * ''Către elevi'', București, 1931, 13 p. (ed. a 2-a, 1933). * Împreună cu Nicolae S. Culea, ''Ce lucrează mânuțele copiilor noștri'', București, 1934, 95 p. * ''Când Isus a fost pe pămînt, povestiri și legende'', București, 1924, 63 p. * ''Daruri pentru copii. Povestiri ilustrate'', București, 72 p. (ediții succesive 1923, 1924, 1927, 1933, 1936, 1940). * ''Din viața oamenilor întreprinzători'', București, Cartea Românească, 32 p. („Cunoștințe folositoare”*, seria A, „Știință pentru toți” nr. 35). * Förster, F. V. ''Educația cetățenească a tineretului și adulților'', traducere de Apostol D. Culea, București, 1914, 103 p. („Biblioteca Minervei” nr. 150). * ''Oameni de inițiativă'', București, 32 p. („Cunoștințe folositoare”, Seria A, „Știință pentru toți” nr. 28). * Împreună cu B. Jordan și Teodor Vicol, ''Ora de șezătoare pentru clasa IV primară'', București, 1949, 207 p. * ''Pentru a înțelege și iubi copilăria. Sufletul copilului în literatură'', I-a serie, ''Anatole France, Tolstoi, Dickens, Jules Michelet, Goethe...'', București, Editura librării Pavel Suru, 1922, 288 p. (I). * ''40 povești cu animale și păsări alese și potrivite pentru copii'', Chișinâu, 1920, 79 p. (ed. a 2-a 1922). * Împreună cu I. Nisipeanu, ''Poveștile primăverii. De citit și povestit în ora de șezătoare'', București, 1933, 114 p. * ''Povestiri cu Domnul nostru Isus Christos'', alese din literatura lumii, Craiova, 1928, 160 p. * ''Suspinele stejarului și alte povestiri'', București, 1922, 86 p. (din publicațiile „Fundației Culturale”, ed. a 2-a, 1924). * ''Șezătorile copiilor'', București, 1924, 132 p. ===Metodici, manuale=== {{mai mic|Autor și coautor la 46 de manuale școlare, de exmplu:}} * ''Cartea gospodinelor'', București, 1930, 119 p. cu ilustrații. * ''Științele fizico-chimice pentru clasa V'', Craiova, 1939, 69 p. * ''Științele fizico-chimice pentru clasa VI'', Craiova, 1939, 39 p. * ''Științele fizico-chimice pentru clasa VII'', Craiova, 1939, 36 p. 5zlcsaynf9ulvh0y06udnsmg1957hpl 152952 152951 2026-10-25T00:01:17Z Mishuletz 445 152952 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = C }} ==Volume== ===Studii=== * ''Biblioteci, șesători, cursuri, școli pentru tineret și adulți'', în ''Program de lucru pentru acțiunea culturală'', București, 1933 (Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor. Direcția educației poporului). * ''Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul'', București, 1928, 260 p. * ''Cât trebuie să știe orice om despre Pămînt, Soare, * ''Lună și stele, scrisă pe înțelesul tuturor'', Vălenii de Munte, 1926, 101 p. (Casa Școalelor, „Biblioteca de popularizare a științei”, nr. 42). * ''Însemnări din cultura Italiei'', București, 1914, 242 p. * ''Invățămîntul despre natură în școala primară'', Vălenii de Munte, 1910, 559 p. * ''Învățătorul satului meu. Învățătorii generației mele'', București, 19 p. (extras din „Slova noastră” nr. 15). * ''Literatura copiilor și șezătoriile cu copii'', București, 1925, VI + 296 p. („Biblioteca pedagogică” nr. 24). * ''Olanda. Țara și poporul'', după Ed. de Amicis și alți scriitori, București, 32 p. (Cunoștințe folositoare „Din lumea largă”, seria C, nr. 9). * Împreună cu Victor Cojocaru, ''Plaja satului. Sporturi de apă la sate. Experiența din Comuna Pecineaga-Tulcea in vara anului 1937'', București, 39 p. (publicația nr. 52 a Ligii navale române). * ''Plugăria: aratul, semănatul in datini, in povești, în cintece, în istorie, în economie'', București, 1941, 32 p. cu ilustr. * ''Școlile superioare populare din Danemarca și rezultatele lor'', București, 1938, 63 p. * ''Tradițiile vieții de apă ale poporului român''. (Conferință ținută în ciclul organizat de Liga navală română duminică 1 martie 1942), București, 1942, 34 p. (publicațiunea nr. 41 a Ligii navale române). * ''Voinicul și calul în istorie, literatură populară, datini și câintece pentru tineret și iubitorii de cultură țărănească'', București, 1941, 23 p. (extras din „Revista științelor veterinare”). ===Opere literare, culegeri, traduceri, adaptări=== * ''Aventurile lui Ion Runcan. Ultimul naufragiat pe insula lui Robinson'', București, Editura Socec, 153 p. + 1 p. * Împreună cu Nisipeanu, I., ''Cartea iernii. Fulgi de zăpadă. Povestiri pentru iarnă de citit și povestit în ora de șezătoare'', București, Cultura Românească, 1933, 137 p., cu ilustrații. * ''Către elevi'', București, 1931, 13 p. (ed. a 2-a, 1933). * Împreună cu Nicolae S. Culea, ''Ce lucrează mânuțele copiilor noștri'', București, 1934, 95 p. * ''Când Isus a fost pe pămînt, povestiri și legende'', București, 1924, 63 p. * ''Daruri pentru copii. Povestiri ilustrate'', București, 72 p. (ediții succesive 1923, 1924, 1927, 1933, 1936, 1940). * ''Din viața oamenilor întreprinzători'', București, Cartea Românească, 32 p. („Cunoștințe folositoare”*, seria A, „Știință pentru toți” nr. 35). * Förster, F. V. ''Educația cetățenească a tineretului și adulților'', traducere de Apostol D. Culea, București, 1914, 103 p. („Biblioteca Minervei” nr. 150). * ''Oameni de inițiativă'', București, 32 p. („Cunoștințe folositoare”, Seria A, „Știință pentru toți” nr. 28). * Împreună cu B. Jordan și Teodor Vicol, ''Ora de șezătoare pentru clasa IV primară'', București, 1949, 207 p. * ''Pentru a înțelege și iubi copilăria. Sufletul copilului în literatură'', I-a serie, ''Anatole France, Tolstoi, Dickens, Jules Michelet, Goethe...'', București, Editura librării Pavel Suru, 1922, 288 p. (I). * ''40 povești cu animale și păsări alese și potrivite pentru copii'', Chișinâu, 1920, 79 p. (ed. a 2-a 1922). * Împreună cu I. Nisipeanu, ''Poveștile primăverii. De citit și povestit în ora de șezătoare'', București, 1933, 114 p. * ''Povestiri cu Domnul nostru Isus Christos'', alese din literatura lumii, Craiova, 1928, 160 p. * ''Suspinele stejarului și alte povestiri'', București, 1922, 86 p. (din publicațiile „Fundației Culturale”, ed. a 2-a, 1924). * ''Șezătorile copiilor'', București, 1924, 132 p. ===Metodici, manuale=== {{mai mic|Autor și coautor la 46 de manuale școlare, de exmplu:}} * ''Cartea gospodinelor'', București, 1930, 119 p. cu ilustrații. * ''Științele fizico-chimice pentru clasa V'', Craiova, 1939, 69 p. * ''Științele fizico-chimice pentru clasa VI'', Craiova, 1939, 39 p. * ''Științele fizico-chimice pentru clasa VII'', Craiova, 1939, 36 p. ==Referințe== * Stanciu, Ilie, Diaconescu, Viorica, ''Apostol D. Culea, îndrumător al lecturii tineretului'', din ''Limba si literatura'', An. 12, Vol. 12, 1966, p. 455-470 [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/119507 BCU Iași] o3k16mid8vbj6f4hi2xc55oyvn7qv03 0 51334 152954 2026-10-25T04:51:53Z ~2026-56862-51 22857 Diplomacy 152954 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Nimic nu se va întâmpla | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 5 septembrie 1929, p. 12.<br>Titlul original: ''Diplomacy''}} Execuția urma să aibă loc în curtea închisorii. Osânditul fu adus și silit să îngenuncheze pe nisipul cald, între câteva lespezi grele de granit. Mâinile îi fură legate la spate. Mercenarii aduseră câteva hârdaie cu apă. Pe urmă înconjurară pe omul legat, cu saci umpluți cu pietriș, în așa fel ca el să nu mai poată mișca. Șeful veni ca să supravegheze preparativele, părea mulțumit, căci nu făcu nici o observație. Deodată omul hărăzit pieirii, întoarse capul spre el și strigă : -- Cinstite stăpâne, ascultă-mă... Eu n-am făptuit din vina mea proprie crima pentru care trebue :.ă mor. Am făcut această mare greșeală numai din pricina prostiei mele făiă de seamăn. Nu e deci drept, ca să execuți pe un om, a cărui singură vina e că-i cam mărginit la creier! Lucrurile nu vor rămâne însă așa... Mă voi răzbuna! Răzbunarea va naște în mine, din reacțiunea ce mi-o provoci! Răul va fi răsplătit cu rău!... Este știut că un om care moare într-un acces de furie, fantoma sa se poate răzbuna mai târziu pe cel ce i-a răpus viata... Samuraiul știa acest lucru și de aceea el îi răspunse cu glas dulce, aproape desmierdat: -- Nu te opresc de a ne speria de câte ori vei voi, după ce vei fi mort... dar ne vine cam greu să dăm crezare vorbelor tale... N-ai vrea cumva să ne dai o dovadă a puterii tale, după ce vei fi decapitat ? -- De bună seamă că da! strigă condamnatul. -- Atunci bine, zise samuraiul trăgând paloșul. Eu îți tai capul, alături de tine e lespedea... după ce-ți voi separa capul de corp, încearcă să muști piatra dacă poți. Dacă duhul tău îndârjit îți poate da puterea să faci ceea ce spui, am da poate crezare amenințărilor tale! Te vei încumeta tu să muști această lespede ? -- O voi mușca!... strigă omul cu glas tremurător. O voi mușca! O voi mu... O fulgerătură, un șuierat scurt, o lovitură surdă... Trupul omului se răsturnă ca trăsnit. Un torent de sânge țâșni din gâtul său... iar capul se rostogoli înspre lespedele de piatră... atinse marginea uneia, pe care o apucă între dinți. Dar această crispare nu ținu decât o clipă... pe urmă capul recăzu în nemișcare... Nimeni nu scoase o vorbă... Mercenarii priveau cu groază pe comandantul lor... Acesta părea însă calm. El întinse paloșul unui servitor ca să-l spele de sânge, apoi șterse lama cu hârtie de mătase. ... Și astfel se sfârși trista ceremonie. * * * Luni de zile în șir, mercenarii și slugile cari trăiau în casa Samuraiului, erau veșnic chinuiți de frică și groază. În fiecare umbră, zgomot, mișcare, ei vedeau sau bănuiau vreo stafie. Niciunul din ei nu se îndoia că mortul nu se va răzbuna totuși într-o bună zi și astfel zi de zi, ei erau în prada celei mai chinuitoare așteptări. Într-o zi ei se consfătuiră și rugară pe stăpânul lor ca să facă un parastas pentru odihna sufletului răzbunător. -- Nu cred să fie nevoie! răspunse el, când delegatul mercenarilor îi exprimă această dorință. -- Firește, spuse el, că nu-i de glumit cu răzbunarea unui ucis în ultimele sale clipe de furie. Dar în cazul de față, n-avem motive să ne fie teamă. Delegatul mercenarilor privi nedumerit pe stăpânul său. -- Lucrul e simplu reluă samuraiul, văzând mirarea servitorului. Nu acesta era ultimul său gând care ne-ar fi putut fi fatal!... Eu i-am îndreptat gândul în altă parte atunci când i-am cerut să muște piatra. El a murit cu îndârjirea de a mușca piatra. Asta a putut să o facă și a și făcut-o... dar altceva nimic, căci acesta a fost ultimul său gând... Fiți deci liniștiți și pe pace... Și nimic nu s-a mai întâmplat!... <!-- Traducere nesemnată, autor neidentificat. IA zice că traducătorul ar fi fost Basile C. Ghyka, despre care nu sunt date pe internet. --> [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan:_Stories_and_Studies_of_Strange_Things/Diplomacy]] 8c0czugklgan41a12i201z4kcx6n7ne 152955 152954 2026-10-25T06:28:49Z Francesco 19367 mai-nimic ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 152955 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Nimic nu se va întâmpla | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 5 septembrie 1929, p. 12.<br>Titlul original: ''Diplomacy''}} Execuția urma să aibă loc în curtea închisorii. Osânditul fu adus și silit să îngenuncheze pe nisipul cald, între câteva lespezi grele de granit. Mâinile îi fură legate la spate. Mercenarii aduseră câteva hârdaie cu apă. Pe urmă înconjurară pe omul legat, cu saci umpluți cu pietriș, în așa fel ca el să nu mai poată mișca. Șeful veni ca să supravegheze preparativele, părea mulțumit, căci nu făcu nici o observație. Deodată omul hărăzit pieirii, întoarse capul spre el și strigă : -- Cinstite stăpâne, ascultă-mă... Eu n-am făptuit din vina mea proprie crima pentru care trebuie să mor. Am făcut această mare greșeală numai din pricina prostiei mele fără de seamăn. Nu e deci drept, ca să execuți pe un om, a cărui singură vina e că-i cam mărginit la creier! Lucrurile nu vor rămâne însă așa... Mă voi răzbuna! Răzbunarea va naște în mine, din reacțiunea ce mi-o provoci! Răul va fi răsplătit cu rău!... Este știut că un om care moare într-un acces de furie, fantoma sa se poate răzbuna mai târziu pe cel ce i-a răpus viata... Samuraiul știa acest lucru și de aceea el îi răspunse cu glas dulce, aproape dezmierdat: -- Nu te opresc de a ne speria de câte ori vei voi, după ce vei fi mort... dar ne vine cam greu să dăm crezare vorbelor tale... N-ai vrea cumva să ne dai o dovadă a puterii tale, după ce vei fi decapitat ? -- De bună seamă că da! strigă condamnatul. -- Atunci bine, zise samuraiul trăgând paloșul. Eu îți tai capul, alături de tine e lespedea... după ce-ți voi separa capul de corp, încearcă să muști piatra dacă poți. Dacă duhul tău îndârjit îți poate da puterea să faci ceea ce spui, am da poate crezare amenințărilor tale! Te vei încumeta tu să muști această lespede ? -- O voi mușca!... strigă omul cu glas tremurător. O voi mușca! O voi mu... O fulgerătură, un șuierat scurt, o lovitură surdă... Trupul omului se răsturnă ca trăsnit. Un torent de sânge țâșni din gâtul său... iar capul se rostogoli înspre lespedele de piatră... atinse marginea uneia, pe care o apucă între dinți. Dar această crispare nu ținu decât o clipă... pe urmă capul recăzu în nemișcare... Nimeni nu scoase o vorbă... Mercenarii priveau cu groază pe comandantul lor... Acesta părea însă calm. El întinse paloșul unui servitor ca să-l spele de sânge, apoi șterse lama cu hârtie de mătase. ... Și astfel se sfârși trista ceremonie. * * * Luni de zile în șir, mercenarii și slugile cari trăiau în casa Samuraiului, erau veșnic chinuiți de frică și groază. În fiecare umbră, zgomot, mișcare, ei vedeau sau bănuiau vreo stafie. Niciunul din ei nu se îndoia că mortul nu se va răzbuna totuși într-o bună zi și astfel zi de zi, ei erau în prada celei mai chinuitoare așteptări. Într-o zi ei se consfătuiră și rugară pe stăpânul lor ca să facă un parastas pentru odihna sufletului răzbunător. -- Nu cred să fie nevoie! răspunse el, când delegatul mercenarilor îi exprimă această dorință. -- Firește, spuse el, că nu-i de glumit cu răzbunarea unui ucis în ultimele sale clipe de furie. Dar în cazul de față, n-avem motive să ne fie teamă. Delegatul mercenarilor privi nedumerit pe stăpânul său. -- Lucrul e simplu reluă samuraiul, văzând mirarea servitorului. Nu acesta era ultimul său gând care ne-ar fi putut fi fatal!... Eu i-am îndreptat gândul în altă parte atunci când i-am cerut să muște piatra. El a murit cu îndârjirea de a mușca piatra. Asta a putut să o facă și a și făcut-o... dar altceva nimic, căci acesta a fost ultimul său gând... Fiți deci liniștiți și pe pace... Și nimic nu s-a mai întâmplat!... <!-- Traducere nesemnată, autor neidentificat. IA zice că traducătorul ar fi fost Basile C. Ghyka, despre care nu sunt date pe internet. --> [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan:_Stories_and_Studies_of_Strange_Things/Diplomacy]] 3hmcwnju0tm35lknyibovu8dbwpknq1 152961 152955 2026-10-25T10:23:22Z TiberiuFr25 11409 formatare, adăugare an în titlu 152961 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Nimic nu se va întâmpla | autor = Lafcadio Hearn | traducător = necunoscut | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Ilustrațiunea Română'', 5 septembrie 1929, p. 12.<br>Titlul original: ''Diplomacy'' | an = 1929}} Execuția urma să aibă loc în curtea închisorii. Osânditul fu adus și silit să îngenuncheze pe nisipul cald, între câteva lespezi grele de granit. Mâinile îi fură legate la spate. Mercenarii aduseră câteva hârdaie cu apă. Pe urmă înconjurară pe omul legat, cu saci umpluți cu pietriș, în așa fel ca el să nu mai poată mișca. Șeful veni ca să supravegheze preparativele, părea mulțumit, căci nu făcu nici o observație. Deodată omul hărăzit pieirii, întoarse capul spre el și strigă: — Cinstite stăpâne, ascultă-mă... Eu n-am făptuit din vina mea proprie crima pentru care trebuie să mor. Am făcut această mare greșeală numai din pricina prostiei mele fără de seamăn. Nu e deci drept, ca să execuți pe un om, a cărui singură vina e că-i cam mărginit la creier! Lucrurile nu vor rămâne însă așa... Mă voi răzbuna! Răzbunarea va naște în mine, din reacțiunea ce mi-o provoci! Răul va fi răsplătit cu rău!... Este știut că un om care moare într-un acces de furie, fantoma sa se poate răzbuna mai târziu pe cel ce i-a răpus viata... Samuraiul știa acest lucru și de aceea el îi răspunse cu glas dulce, aproape dezmierdat: — Nu te opresc de a ne speria de câte ori vei voi, după ce vei fi mort... dar ne vine cam greu să dăm crezare vorbelor tale... N-ai vrea cumva să ne dai o dovadă a puterii tale, după ce vei fi decapitat ? — De bună seamă că da! strigă condamnatul. — Atunci bine, zise samuraiul trăgând paloșul. Eu îți tai capul, alături de tine e lespedea... după ce-ți voi separa capul de corp, încearcă să muști piatra dacă poți. Dacă duhul tău îndârjit îți poate da puterea să faci ceea ce spui, am da poate crezare amenințărilor tale! Te vei încumeta tu să muști această lespede ? — O voi mușca!... strigă omul cu glas tremurător. O voi mușca! O voi mu... O fulgerătură, un șuierat scurt, o lovitură surdă... Trupul omului se răsturnă ca trăsnit. Un torent de sânge țâșni din gâtul său... iar capul se rostogoli înspre lespedele de piatră... atinse marginea uneia, pe care o apucă între dinți. Dar această crispare nu ținu decât o clipă... pe urmă capul recăzu în nemișcare... Nimeni nu scoase o vorbă... Mercenarii priveau cu groază pe comandantul lor... Acesta părea însă calm. El întinse paloșul unui servitor ca să-l spele de sânge, apoi șterse lama cu hârtie de mătase. ... Și astfel se sfârși trista ceremonie. {{***}} Luni de zile în șir, mercenarii și slugile cari trăiau în casa Samuraiului, erau veșnic chinuiți de frică și groază. În fiecare umbră, zgomot, mișcare, ei vedeau sau bănuiau vreo stafie. Niciunul din ei nu se îndoia că mortul nu se va răzbuna totuși într-o bună zi și astfel zi de zi, ei erau în prada celei mai chinuitoare așteptări. Într-o zi ei se consfătuiră și rugară pe stăpânul lor ca să facă un parastas pentru odihna sufletului răzbunător. — Nu cred să fie nevoie! răspunse el, când delegatul mercenarilor îi exprimă această dorință. — Firește, spuse el, că nu-i de glumit cu răzbunarea unui ucis în ultimele sale clipe de furie. Dar în cazul de față, n-avem motive să ne fie teamă. Delegatul mercenarilor privi nedumerit pe stăpânul său. — Lucrul e simplu reluă samuraiul, văzând mirarea servitorului. Nu acesta era ultimul său gând care ne-ar fi putut fi fatal!... Eu i-am îndreptat gândul în altă parte atunci când i-am cerut să muște piatra. El a murit cu îndârjirea de a mușca piatra. Asta a putut să o facă și a și făcut-o... dar altceva nimic, căci acesta a fost ultimul său gând... Fiți deci liniștiți și pe pace... Și nimic nu s-a mai întâmplat!... <!-- Traducere nesemnată, autor neidentificat. IA zice că traducătorul ar fi fost Basile C. Ghyka, despre care nu sunt date pe internet. --> [[Categorie:Traduceri din limba engleză]] [[en:Kwaidan:_Stories_and_Studies_of_Strange_Things/Diplomacy]] qe1sc9tq7x58rv78naaqkap5rekse6p