Wikisource:Scriptoriu

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="ro">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikisource</sitename>
    <dbname>rowikisource</dbname>
    <base>https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83</base>
    <generator>MediaWiki 1.47.0-wmf.24</generator>
    <case>first-letter</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="first-letter">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Special</namespace>
      <namespace key="0" case="first-letter" />
      <namespace key="1" case="first-letter">Discuție</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utilizator</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discuție Utilizator</namespace>
      <namespace key="4" case="first-letter">Wikisource</namespace>
      <namespace key="5" case="first-letter">Discuție Wikisource</namespace>
      <namespace key="6" case="first-letter">Fișier</namespace>
      <namespace key="7" case="first-letter">Discuție Fișier</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discuție MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="first-letter">Format</namespace>
      <namespace key="11" case="first-letter">Discuție Format</namespace>
      <namespace key="12" case="first-letter">Ajutor</namespace>
      <namespace key="13" case="first-letter">Discuție Ajutor</namespace>
      <namespace key="14" case="first-letter">Categorie</namespace>
      <namespace key="15" case="first-letter">Discuție Categorie</namespace>
      <namespace key="102" case="first-letter">Autor</namespace>
      <namespace key="103" case="first-letter">Discuție Autor</namespace>
      <namespace key="104" case="first-letter">Pagină</namespace>
      <namespace key="105" case="first-letter">Discuție Pagină</namespace>
      <namespace key="106" case="first-letter">Index</namespace>
      <namespace key="107" case="first-letter">Discuție Index</namespace>
      <namespace key="710" case="first-letter">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="first-letter">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="first-letter">Modul</namespace>
      <namespace key="829" case="first-letter">Discuție Modul</namespace>
      <namespace key="1728" case="first-letter">Event</namespace>
      <namespace key="1729" case="first-letter">Event talk</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wikisource:Scriptoriu</title>
    <ns>4</ns>
    <id>3565</id>
    <revision>
      <id>152975</id>
      <parentid>152480</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T14:00:55Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>MediaWiki message delivery</username>
        <id>10303</id>
      </contributor>
      <comment>/* Schimbare de server — wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp */ secțiune nouă</comment>
      <origin>152975</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="13498" sha1="c77kk8jko1lrpevb6ldgu5qxh8cpwlo" xml:space="preserve">{{titlu de proces
 | titlu      = Scriptoriu
 | secțiune   =
 | precedent  = [[WS:I/C|Paginile comunității]]
 | următor    = [[Wikisource:Scriptoriu/Arhivă|Arhivă]]
 | scurtătură = [[WS:S]]
 | note       = Aceasta este pagina de discuție a comunității; simțiți-vă liber să adresați întrebări ori lăsa comentarii. Puteți participa la orice discuție curentă sau puteți  '''[{{fullurl:Wikisource:Scriptoriu|action=edit&amp;section=new deschide}} o discuție nouă]'''. Pentru discuții legate de întregul proiect (nu doar de secțiunea în limba română) sunteți rugat să vă adresați în cadrul [[oldwikisource:Wikisource:Scriptorium|proiectului multilingv]].
}}
__NEWSECTIONLINK__
[[Categorie:Wikisource]]
&lt;!-- Adăugați mesajele noi după acest rând --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Migration to Parsoid&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;em&gt;[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Product and Technology/Parsoid Read Views/Read View Announcement|Read this in another language]]&lt;/em&gt;

Hello everyone! I am glad to inform you that as the next step in the [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification|Parser Unification]] project, Parsoid will soon be turned on as the default article renderer on your wiki. We are gradually increasing the number of wikis using Parsoid, with the intention of making it the default wikitext parser for MediaWiki's next long-term support release. This will make our wikis more reliable and consistent for editors, readers, and tools to use, as well as making the development of future wikitext features easier.

If this disrupts your workflow, don’t worry! You can still opt out through a user preference or turn Parsoid off on the current page using the Tools submenu, as described in the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:ParserMigration|Extension:ParserMigration]] documentation.

There is [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Confidence Framework|more information about our roll-out strategy]] available, including the testing done before we turn on Parsoid for a new wiki.

To report bugs and issues, please look at our [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Known Issues|known issues]] documentation and if you found a new bug please create a phab ticket and tag the [[phab:project/view/5846|Content Transform Team in Phabricator]].
&lt;section end=&quot;announcement-content&quot; /&gt;
&lt;/div&gt;

[[mw:User:MSantos (WMF)|Content Transform Team]] 3 august 2026 19:31 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:MSantos (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikisource&amp;oldid=28221043 --&gt;

== Schimbare de server - Wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp ==
&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;

[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] vai testa intre centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Traficul va comuta la  '''{{#time:j xg|2026-09-23|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2026-09-23T14:00|en}} {{#time:H:i e|2026-09-23T14:00}}]''' (17:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. 
Puteți contribui la [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&amp;group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&amp;task=view&amp;language=&amp;filter=&amp;action=translate traducerea sau corectura] a acestui text banner.

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.'''

* Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2026-09-23|ro}}.
* Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

* Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior.
* Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fii disponibil pentru vreo 90 de minute.

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. 

'''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

[[m:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] 15 septembrie 2026 15:58 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=30513874 --&gt;

== Wikidata ==
A fost deschisă o discuția de [[:d:Wikidata:Cafenea#Ani_în_descrieri]], interesantă poate și pentru noi.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 18 septembrie 2026 11:43 (EEST)

== Transcludere sau includere ==
Am mai deschis o discuție relevanta pentru Wikisource: [[:w:ro:Wikipedia:Cafenea#Transcludere,_includere_sau_apelare]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|discuție]]) 22 septembrie 2026 08:21 (EEST)

== Your feedback wanted: Remove ''(Language link added:) and similar'' edits from Special:RecentChanges ==
''(Apologies for posting in English. You can help by translating it)''

Hello, I’m Danny from [[:en:w:Wikimedia_Deutschland|Wikimedia Deutschland’s]] [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects|Wikidata For Wikimedia Projects]] team.&lt;br/&gt;
We have been investigating and examining how Wikidata’s use in the [[Special:RecentChanges]] and [[Special:Watchlist]] pages can be made to be more useful, or less ‘noisy’ (fewer edits that have little value to the reader).

We are currently exploring to make a change in the volume and the type of Wikidata edits that appear in these pages, and '''we need your feedback''' to help us ensure this is a positive change for the Wikis and won’t disrupt your workflows.&lt;br/&gt;
Language links are also known as sitelinks or interlanguage links and describe when a Wikidata item is connected to a Wiki, adding it to the language dropdown tool for other connected Wikis.
[[File:Types of Lang Link changes.png|x350px|frame|A variety of &quot;Language Link&quot; edits as seen in the Recent Changes feed]]

The request for feedback is whether you support the removal of these language link edits from the Recent Changes and Watchlist feed, or would you oppose such a change and if so, why?
Please share you thoughts on the dedicated '''[[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|metawiki Talk page]]'''. 

Further information about this change: [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Hide_Language_Link_edits]]

Thank you for any participation or feedback you give, -- [[m:User:Danny_Benjafield_(WMDE)|User:Danny Benjafield (WMDE)]] 25 septembrie 2026 15:18 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_test_list&amp;oldid=31080967 --&gt;

== Wikidata Sitelink changes in Recent Changes and Watchlist ==
''(Apologies for cross-posting in English, translating it will help spread the message)''

Editors on group 1 wikis, including Wikiquote, Wikibooks, Wikiversity, Wikivoyage, and Wikisource, will no longer see notifications on [[Special:RecentChanges|Recent Changes]] and [[Special:Watchlist|Watchlist]] when a link to ''another'' language version of a page is added, removed, or changed in its Wikidata item. This change will begin on '''October 5 at 07:00 UTC''' as a two-week trial to reduce high-volume, low-value notifications and make higher-value changes easier to identify. Editors who rely on these notifications should be aware of the change and can share feedback or concerns on the [[m:Wikidata For Wikimedia Projects/Clearer Wikidata Edit Summaries/Hide Language Link edits|project]] or [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|talk page]].&lt;br/&gt;Please reach out if you have any questions, thank you! -- [[User:Danny_Benjafield_(WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[User_talk:Danny_Benjafield_(WMDE)|talk]])  sent via [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 1 octombrie 2026 15:42 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_test_list&amp;oldid=31106967 --&gt;

== Schimbare de server — wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp ==
&lt;section begin=&quot;server-switch&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&amp;group=page-Tech%2FServer+switch&amp;language=&amp;action=page&amp;filter= {{int:please-translate}}]

Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] va comuta între centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru.

Traficul va comuta la  '''{{#time:j xg|2026-10-28|ro}}'''. Comutarea va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2026-10-28T15:00|en}} {{#time:H:i e|2026-10-28T15:00}}]''' (17:00 CEST).

Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. 

Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. 
Puteți contribui la [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&amp;group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&amp;task=view&amp;language=&amp;filter=&amp;action=translate traducerea sau corectura] acestui text banner.

'''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.'''

* Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2026-10-28|ro}}.
* Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate.

„Alte efecte”:

* Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite.
* Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior.
* Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fi disponibil pentru vreo 90 de minute.

Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. 

'''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;server-switch&quot;/&gt;

[[user:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]] 26 octombrie 2026 16:00 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&amp;oldid=30513874 --&gt;</text>
      <sha1>c77kk8jko1lrpevb6ldgu5qxh8cpwlo</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Mai târziu</title>
    <ns>0</ns>
    <id>36979</id>
    <revision>
      <id>152976</id>
      <parentid>106778</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T17:40:51Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152976</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="676" sha1="k029comw48r5rnhn5ljjab3f6n49upa" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = Mai târziu
 | autor    = Ilarie Voronca
 | secțiune = Plante și animale
 | anterior = Sborul vulturului
 | următor  = În oglinzi plantele
 | note     = 
}}

{{ppoem|prin gratiile cerului zilele se dau peste cap ca maimuțele
marea își scoate limba la stele, vântul
ca un preot în odăjdii oficiază între frunzele de tăcere

și iată că trăsura somnului sărbătorească
intră pe potecile privirii în catifea nisipul,
inima ca o poartă de bronz sună revenirea,
heliotropii lunei alunecă pe scările aerului,
mesteacănii își pun șorțuri albe ca infirmierii,
din depărtări cornul de vânătoare tulbură sufletul
ca un acvarium.}}</text>
      <sha1>k029comw48r5rnhn5ljjab3f6n49upa</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Wikisource:Știri/Tech News</title>
    <ns>4</ns>
    <id>47817</id>
    <revision>
      <id>152989</id>
      <parentid>152817</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:56:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>MediaWiki message delivery</username>
        <id>10303</id>
      </contributor>
      <comment>/* Tech News: 2026-44 */ secțiune nouă</comment>
      <origin>152989</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="348979" sha1="8jtzm602j7s36bqev82dszapyqf0kv0" xml:space="preserve">{{titlu de proces
 | titlu      = Știri „Tech News”
 | secțiune   =
 | precedent  = [[Wikisource:Știri]]
 | următor    =
 | scurtătură = 
 | note       = Acesta este o pagină de livrare pentru știri săptămânale de tip „Tech News” (''Noutăți tehnice'') din partea Meta-Wiki. Pentru mai multe detalii despre acestea, consultați [[:meta:Tech/News/ro|descrierea lor de la Meta-Wiki]].
}}

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-31&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W31&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/31|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Community Tech team will be focusing on wishes related to Watchlists and Recent Changes pages, over the next few months. They are looking for feedback. Please [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Updates#July 24, 2025: Watchlists and Recent Changes pages|read the latest update]], and if you have ideas, please [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist|submit a wish]] on the topic.

'''Updates for editors'''
* The Wikimedia Commons community has decided to block [[:mw:Special:MyLanguage/Upload dialog|cross-wiki uploads]] to Wikimedia Commons, for all users without autoconfirmed rights on that wiki, starting on August 16. This is because of [[:c:Commons:Cross-wiki media upload tool/History|widespread problems]] related to files that are uploaded by newcomers. Users who are affected by this will get an error message with a link to the less restrictive UploadWizard on Commons. Please help translating the [[:c:Special:MyLanguage/MediaWiki:Abusefilter-disallowed-cross-wiki-upload|message]] or give feedback on the message text. Please also update your local help pages to explain this restriction. [https://phabricator.wikimedia.org/T370598]
* On wikis with temporary accounts enabled and Meta-Wiki, administrators may now set up a footer for the Special:Contributions pages of temporary accounts, similar to those which can be shown on IP and user-account pages. They may do it by creating the page named &lt;code dir=ltr&gt;MediaWiki:Sp-contributions-footer-temp&lt;/code&gt;. [https://phabricator.wikimedia.org/T398347]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:21}} community-submitted {{PLURAL:21|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.12|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* [[wmania:Special:MyLanguage/2025:Wikimania|Wikimania 2025]] will run from August 6–9. The [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/schedule/ program is available] for you to plan which sessions you want to attend. Most sessions will be live-streamed, with exceptions for those that show the &quot;no camera&quot; icon. If you are joining online to watch live-streams and use the interactive features, please [[wmania:Special:MyLanguage/2025:Registration|register]] for a free virtual ticket. For example, you may be interested in technical sessions such as:
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/KFEFVG/ Temporary Accounts: Enhancing privacy for our unregistered editors]
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/TVCVAB/ Building a Sustainable Future for Wikimedia Contributors]
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/WTRQCJ/ A dozen visions for wikitext!]
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/8YKKP9/ Coordinate Across Stakeholders with the Product and Technology Advisory Council]
* The [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Users and Developers Conference Fall 2025|MediaWiki Users and Developers Conference, Fall 2025]] will be held 28–30 October 2025 in Hanover, Germany. This event is organized by and for the third-party MediaWiki community. You can propose sessions and register to attend.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/31|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W31&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 29 iulie 2025 03:26 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29051727 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-32&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W32&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/32|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* Editors can now enable the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Anti-abuse signals/User Info|User Info card]]. This feature adds an icon next to usernames on history pages and similar user-contribution log pages. When you tap or click on the icon, it displays data related to that user account such as the number of edits, reverted edits, blocks, and more. It's part of a broader project to make it easier for moderators to evaluate account trustworthiness. The feature can be enabled in [[testwiki:Special:GlobalPreferences#mw-prefsection-rendering|your global preferences]], and later this week it will be available in local preferences. [https://phabricator.wikimedia.org/T386439]
* Everybody is invited to share comments on [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Collaborative contributions|Collaborative Contributions]], a project recently launched by the [[m:Special:MyLanguage/Connection Team|Connection team]]. The project aims to create a new way to display the impact of collaborative editing activities (such as edit-a-thons, backlog drives, and WikiProjects) on the wikis. Post your comments on the [[m:Talk:CampaignEvents/Collaborative contributions|project talk page]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T378035]
* Administrators can now define the default block duration for temporary accounts. To do that, they need to create a page named &lt;code dir=ltr&gt;MediaWiki:Ipb-default-expiry-temporary-account&lt;/code&gt; and use a value defined in &lt;code dir=ltr&gt;MediaWiki:Ipboptions&lt;/code&gt;. This allows administrators to easily block temporary accounts for 90 days, which is functionally equivalent to an indefinite block. The advantage of this solution is that it does not clutter Special:BlockList. [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Block and unblock#Default block duration options|More documentation]] is available. [https://phabricator.wikimedia.org/T398626]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* Gadgets can now include &lt;code dir=ltr&gt;.vue&lt;/code&gt; files. This makes it easier to develop modern user interfaces using [[mw:Vue.js|Vue.js]], in particular using [[mw:Special:MyLanguage/Codex|Codex]], the official design system of Wikimedia. [[wmdoc:codex/latest/icons/overview.html|Codex icons]] can be loaded through the gadget definition. [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Gadgets#Pages|The documentation]] has examples. For user scripts that use Vue.js, an [[mw:API:CodexIcons|API module]] now exists to load Codex icons. [https://phabricator.wikimedia.org/T340460][https://phabricator.wikimedia.org/T311099]
* Module developers can now use a [[mw:Help:Extension:Translate/Message Bundles/Lua reference|Lua interface]] to simplify the preparation of Lua modules for translation on Meta-Wiki. This improvement makes it easier for translators to find and edit module strings without dealing with raw Lua code. It helps prevent mistakes that could break the module during translation. Module developers and translators are invited to [[commons:File:Translatable modules video demo July 2025.webm|watch the demo video]], read more about [[mw:Special:MyLanguage/Translatable modules|translatable modules]] to understand how it works, refer to Meta-Wiki's [[m:Module:User Wikimedia project|Module:User Wikimedia project]] for example usage, and [[mw:Talk:Translatable modules|share their feedback]] on how well it addresses the challenges in their workflow. The interface still has some performance issues, so it should not be used in widely used modules yet. [https://phabricator.wikimedia.org/T359918]
* Developers of external tools that connect to Wikimedia pages must set a user-agent that complies with [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia Foundation User-Agent Policy|the user-agent policy]]. This policy will start to be more strongly enforced in August because of external crawlers that are [[diffblog:2025/04/01/how-crawlers-impact-the-operations-of-the-wikimedia-projects/|overusing]] Wikimedia's resources. Tools that are hosted on Wikimedia's Toolforge or Cloud VPS will not be affected by this for now, but should still set a user-agent. [[phab:T400119|More technical details are available]], and related questions are welcome in that task.
* Parsoid Read Views is going to be rolling out to some smaller Wikipedias over the next few weeks, following the successful transition of Wikivoyages and Wiktionaries to Parsoid Read Views. For more information, see the [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification|Parsoid/Parser Unification]] project page. [https://phabricator.wikimedia.org/project/profile/7694/]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.13|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* [[wmania:Special:MyLanguage/2025:Wikimania|Wikimania 2025]] will run from August 6–9. The [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/schedule/ program is available] for you to plan which sessions you want to attend. Most sessions will be live-streamed, with exceptions for those that show the &quot;no camera&quot; icon. If you are joining online to watch live-streams and use the interactive features, please [[wmania:Special:MyLanguage/2025:Registration|register]] for a free virtual ticket. For example, you may be interested in technical sessions such as:
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/GEH9DH/ Wikimedia’s knowledge infrastructure in a changing internet: Establishing sustainable pathways for content reuse]
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/7ELN9Q/ Wikifunctions is coming soon to a wiki near you!]
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/ZMGVJV/ Shaping the Future of Wikipedia’s Reader Experience]
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/KCKTFZ/ Making Wikipedia More Readable: What Comes Next]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/32|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W32&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 5 august 2025 06:40 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29083927 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-33&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W33&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/33|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The WikiEditor toolbar now includes [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:WikiEditor#Keyboard shortcuts|its keyboard shortcuts]] in the tooltips for its buttons. This will help to improve the discoverability of this feature. [https://phabricator.wikimedia.org/T400583]
* The [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council|Product and Technology Advisory Council]] published a set of [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/August 2025 draft PTAC proposals for feedback|proposed experiments]] the Wikimedia Foundation can try to improve communication with community. Feedback on the proposals are welcomed until August 22 on [[m:Talk:Product and Technology Advisory Council/August 2025 draft PTAC proposals for feedback|this talk page]].
* The search bar on the Minerva skin (mobile) has been updated to use the same type-ahead search component that is used on the Vector 2022 skin. There are no changes in search functionality but there are minor visual changes. Specifically, the close-search button has been changed from an &quot;X&quot; to a back arrow. This helps to distinguish it from the other &quot;X&quot; button that is used to clear any text. [https://phabricator.wikimedia.org/T393944]
* Editors on some wikis will see a new toggle for &quot;Group results by page&quot; on watchlist, related changes, and recent changes pages. This is [[mw:Special:MyLanguage/Moderator Tools/Watchlist/Experiment|an A/B experiment]] that is planned to start on August 11, and will run for 3–6 weeks on the Bengali, Chinese, Czech, French, Greek, Portuguese, and Urdu Wikipedias. The experiment will examine how making this feature more discoverable might affect editors' ability to find the edits they are looking for. [https://phabricator.wikimedia.org/T396789]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:31}} community-submitted {{PLURAL:31|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* The multiwiki datasets of [[:wikt:en:Module:Unicode data|Unicode data]] have been moved to [[c:Category:Unicode Module Datasets|Category:Unicode Module Datasets]] on Wikimedia Commons, to follow the idea of &quot;One common data source, multiple local wikis&quot;. Most wikis have been updated to use the Commons version. You can ask questions at [[c:Category talk:Unicode Module Datasets|the talkpage]]. [https://en.wiktionary.org/wiki/Module_talk:Unicode_data#Data_from_commons]
* Lua code can add warnings when something is wrong, by using the &lt;code dir=ltr&gt;mw.addWarning()&lt;/code&gt; function. It is now possible to add more than one warning, instead of new warnings replacing old ones. If you maintain a Lua module that used warnings, you should check it still works as expected. [https://phabricator.wikimedia.org/T398390]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.14|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/33|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W33&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 12 august 2025 02:29 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29106516 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-34&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W34&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/34|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* Later this week, people who are logged-in and have the &quot;[[mw:Special:MyLanguage/Talk pages project/Feature summary|Discussion tools]]&quot; [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|Beta Feature]] enabled will gain the ability to &quot;Thank&quot; individual comments directly from talk pages, rather than needing to navigate to page history. [[mw:Special:MyLanguage/Talk pages project/Feature summary#Comment actions|Learn more about this feature]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T400849]
* An A/B test comparing two versions of the desktop donate link launched on testwiki on 12 August and on English Wikipedia 14 August for 0.1% of logged out users on the desktop site. The experiment will run for three weeks, ending on 12 September. [https://phabricator.wikimedia.org/T395716]
* An A/A test to measure the baseline for reader retention was launched 12 August using [[wikitech:Experimentation Lab|Experimentation Lab]]. This measures the percentage of users who revisit a wiki after their initial visit over a 14-day period. No visual changes are expected. The experiment will run through 31 August. [https://phabricator.wikimedia.org/T399227]
* Five new wikis have been created:
** a {{int:project-localized-name-group-wikisource/en}} in [[d:Q34057|Tagalog]] ([[s:tl:|&lt;code&gt;s:tl:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T388639]
** a {{int:project-localized-name-group-wikisource/en}} in [[d:Q36213|Madurese]] ([[s:mad:|&lt;code&gt;s:mad:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T391747]
** a {{int:project-localized-name-group-wikipedia/en}} in [[d:Q3450749|Rakhine]] ([[w:rki:|&lt;code&gt;w:rki:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T392490]
** a {{int:project-localized-name-group-wikibooks/en}} in [[d:Q13324|Minangkabau]] ([[b:min:|&lt;code&gt;b:min:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T395452]
** a {{int:project-localized-name-group-wiktionary/en}} in [[d:Q7598268|Standard Moroccan Amazigh]] ([[wikt:zgh:|&lt;code&gt;wikt:zgh:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T399684]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:46}} community-submitted {{PLURAL:46|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.15|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/34|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W34&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 19 august 2025 03:38 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29127690 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-35&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W35&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/35|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[File:Octicons-gift.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] [[File:Octicons-tools.svg|12px|link=|class=skin-invert|Advanced item]] Template authors can now use additional CSS properties, since the CSS sanitizer used by [[mw:Special:MyLanguage/Help:TemplateStyles|TemplateStyles]] was updated. For example: &lt;code&gt;width: fit-content&lt;/code&gt;; &lt;code&gt;ruby-align&lt;/code&gt;; relative units such as &lt;code&gt;lh&lt;/code&gt;; and custom strings in &lt;code&gt;list-style-type&lt;/code&gt;. These improvements are a [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Wishes/Allow use of modern CSS in templates by updating the TemplateStyles CSS sanitizer|Community Wishlist wish]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T271958][https://phabricator.wikimedia.org/T277755][https://phabricator.wikimedia.org/T293633][https://phabricator.wikimedia.org/T295088][https://phabricator.wikimedia.org/T326906][https://phabricator.wikimedia.org/T340057][https://phabricator.wikimedia.org/T360725][https://phabricator.wikimedia.org/T371809][https://phabricator.wikimedia.org/T375344][https://phabricator.wikimedia.org/T394619]
* On large wikis, the default time period to display edits from, within the Special:RecentChanges page, has been changed from 7 days to 1 day. This is part of a performance improvement project. This should have no user-facing impact due to the quantity of edits on these wikis. [https://phabricator.wikimedia.org/T399455]
* Administrators can now access the [[{{#special:BlockedExternalDomains}}]] page from the [[{{#special:CommunityConfiguration}}]] list page. This makes it easier to find. [https://phabricator.wikimedia.org/T393240]
* Wikimedia Commons videos were not shown in the Videos tab in Google Search. The problem was investigated and reported to Google who have now fixed the issue. [https://phabricator.wikimedia.org/T396168][https://meta.wikimedia.org/wiki/Community_Wishlist/Wishes/Do_something_about_Google_%26_DuckDuckGo_search_not_indexing_media_files_and_categories_on_Commons] 
* One new wiki has been created: a {{int:project-localized-name-group-wiktionary/en}} in [[d:Q33014|Betawi]] ([[wikt:bew:|&lt;code&gt;wikt:bew:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T402130]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:39}} community-submitted {{PLURAL:39|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* Two fields of the [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Recentchanges table|recentchanges database table]] are being removed. &lt;code&gt;rc_new&lt;/code&gt; and &lt;code&gt;rc_type&lt;/code&gt; are being removed in favor of &lt;code&gt;rc_source&lt;/code&gt;. Queries to these older fields will start to fail starting this week and developers should use &lt;code&gt;rc_source&lt;/code&gt; instead. These older fields were deprecated over 10 years ago and should not be in use. This is part of work to improve the performance and stability of queries to the recentchanges table. [https://phabricator.wikimedia.org/T400696] 
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.16|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The latest quarterly [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/July|Language and Internationalization Newsletter]] is now available. This edition includes: support for new languages in MediaWiki and translatewiki; the start of the Language Onboarding and Development project to help support the growth of new and small wikis; updates on research projects; and more.

'''Meetings and events'''
* The next [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Community meetings#29 August 2025|Language Community Meeting]] is happening soon, August 29th at [https://zonestamp.toolforge.org/1756479600 15:00 UTC]. This week's meeting will cover: the Avro keyboard developers from Wikimedia Bangladesh, who were recently awarded a national award for their contributions to this keyboard; and other topics. 

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/35|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W35&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 26 august 2025 03:12 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29175124 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-36&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W36&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/36|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Editing team wants to compile a list of templates, jargon terms, and policies used in edit summaries when a copyright violation is removed. This will help them identify the number of edits reverted due to copyright issues. We invite community members from the following Wikis to list these terms in [[Phab:T402601|T402601]], or to share their list with [[User:Trizek (WMF)|Trizek_(WMF)]]: {{int:project-localized-name-arwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-cswiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-dewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-enwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-eswiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-fawiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-frwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-hewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-idwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-itwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-jawiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-kowiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-nlwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-plwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-ptwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-trwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-ukwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-viwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-zhwiki/en}}. This project is open until September 9th 2025.

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]] has been enabled for all Wikisources. The extension makes it easier to organize and participate in collaborative activities, like edit-a-thons and WikiProjects, on the wikis. The extension has three features: [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]], [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Collaboration list|Collaboration List]], and [[m:Special:MyLanguage/Connection Team/Invitation list|Invitation List]]. To request the extension for your wiki, visit the Deployment information page. [https://meta.wikimedia.org/wiki/CampaignEvents/Deployment_status#How_to_Request_the_CampaignEvents_Extension_for_your_wiki]
* The lists in the footer of the editing interface, such as &quot;Templates used on this page,&quot; will now be organized into columns when there is enough space. This enhancement minimizes scrolling when editing lengthy articles on Wikipedia. [https://phabricator.wikimedia.org/T401066]
* On September 3rd, 2025 we will increase the sampling percentages of our [[mw:Special:MyLanguage/Moderator Tools/Watchlist/Experiment#Scope of the experiment|group by toggle experiment]] of the &lt;code&gt;Special:RecentChanges&lt;/code&gt;, &lt;code&gt;Special:Watchlist&lt;/code&gt;, and &lt;code&gt;Special:RelatedChanges&lt;/code&gt; pages on the Chinese, French, and Portuguese Wikipedias to 100 percent, allowing more editors to be part of this experiment. This adjustment is intended to ensure we have sufficient data to make informed decisions when evaluating the experiment results. [https://phabricator.wikimedia.org/T402958][https://phabricator.wikimedia.org/T396789]
* Upon clicking an empty search bar, logged-out users will see suggestions of articles for further reading on English Wikipedia beginning the week of September 22. The feature will be available on both desktop and mobile. All non-English wikis received this change in June and July. The goal is to make it easier for users to find articles. [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Content Discovery Experiments/Search Suggestions|Learn more]].
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:37}} community-submitted {{PLURAL:37|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.17|MediaWiki]]

'''In depth'''
* Wikifunctions now has a new capability called &quot;lightweight enumeration types&quot;, an enumeration type is simply a fixed set of values that's in the type's definition. This capability makes it quick and easy to define such a type, and allows for the reuse of values that are already present in Wikidata. Here is [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status updates/2025-07-19|a newsletter]] to learn more.
* The latest [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Newsletter updates#August 2025: Newsletter #1|Readers Newsletter]] is now available. This edition includes: the formation of two new teams — Reader Growth and Reader Experience; insights into declining pageviews and account creations; highlights from the Wikimania Nairobi panel on improving the reading experience; upcoming experiments to engage new and existing readers; and more.

'''Meetings and events'''
* Spotlight on some Wikimania 2025 Sessions:
** Identifying AI-generated text by searching for ISBNs whose checksums fail: Mathias Schindler of WMDE [https://www.youtube.com/watch?v=Dw9o8Lsl974&amp;t=15910s shared tools to help communities search for these].
** [https://wikimedia.eventyay.com/talk/wikimania2025/talk/TCHZKH/ La durabilité du mouvement Wikimedia face aux défis actuels et futurs]: This session explored how Wikimedia can stay a trusted source of knowledge in the age of generative AI, information overload, and disinformation.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/36|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W36&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 1 septembrie 2025 23:50 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29196010 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-37&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W37&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/37|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Editing team is working on a new check: [[mw:Special:MyLanguage/Paste check|Paste check]]. This check informs newcomers who paste text into Wikipedia that the content might not be accepted. This check is an effort to increase the likelihood that the new content people are adding to Wikipedia is aligned with the Movement's commitment to offering information under a free content license. This check will soon be tested at a few wikis. If your community is interested in this test, please [[phab:T403680|tell us in this task]], or [[mw:Talk:Edit check|contact the team]].

'''Updates for editors'''
* [[File:Octicons-tools.svg|12px|link=|class=skin-invert|Advanced item]] Later this week, users of the &quot;{{int:codemirror-beta-feature-title}}&quot; [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta feature]] will be able to use a [[w:en:Lint (software)|linting tool]] to see errors or other potential problems in wikitext in real time. See the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#Linting|help page for more information]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T381577]
* [[File:Octicons-tools.svg|12px|link=|class=skin-invert|Advanced item]] When browsing a wiki (like &lt;code dir=ltr&gt;en.wikipedia.org&lt;/code&gt;), the software responds in one of two ways: a desktop page, or a redirect to a mobile version on an &quot;m&quot; domain (like &lt;code dir=ltr&gt;en.m.wikipedia.org&lt;/code&gt;). Over the next three weeks, MediaWiki will start displaying the mobile version to mobile devices directly on the standard domain, without this redirect. This change does not affect existing m-dot URLs, or the &quot;Desktop view&quot; opt-out. [[mw:Requests for comment/Mobile domain sunsetting/2025 Announcement|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T214998]
* When an edit changes the categories of a page, the changes to the category membership counts are now happening asynchronously. This improves the speed of saving edits, especially when moving many pages to or from the same category, and reduces the risk of site outages, but it means that the counts can show outdated information for a few minutes. [https://phabricator.wikimedia.org/T365303] 
* Edits on Wikidata to qualifiers (properties and values) and references (properties and values) in a Wikidata item statement will now not add entries to the RecentChanges or Watchlist pages on all other Wikis. This is a temporary change to improve performance while other solutions are created. Wikidata's own pages remain unchanged. [[m:Wikidata For Wikimedia Projects/Reduce change propagation noise#Phase 1: Turn off (temporarily) Qualifiers and References Wikidata edits to the Recent Changes tables|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T401286][https://phabricator.wikimedia.org/T400698]
* Japanese-language wikis have had a major upgrade to the way that search works. The new search should generally give more accurate and more relevant search results. [https://phabricator.wikimedia.org/T318269]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:31}} community-submitted {{PLURAL:31|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.18|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/37|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W37&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 9 septembrie 2025 04:14 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29238161 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-38&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W38&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/38|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* References lists that are made using the &lt;code dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;&lt;references/&gt;&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; [[mw:Special:MyLanguage/Help:Cite#references-tag|tag]] will now automatically display with columns in Vector 2022 when readers are using its 'standard' settings for text-size and page-width. [https://phabricator.wikimedia.org/T334941]
* Starting in the week of October 6, on [[gitiles:operations/mediawiki-config/+/a2d2aaab9ace84280dd2f4c70a33bb69cd73850f/dblists/small.dblist|small wikis]] and [[gitiles:operations/mediawiki-config/+/a2d2aaab9ace84280dd2f4c70a33bb69cd73850f/dblists/medium.dblist|medium wikis]] that have the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]] enabled, all autoconfirmed users will be able to use [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]] as an organizer. No changes will be made for [[gitiles:operations/mediawiki-config/+/a2d2aaab9ace84280dd2f4c70a33bb69cd73850f/dblists/large.dblist|large wikis]] unless requested in Phabricator. This change is being made to make it easier for more people to use Event Registration, especially on wikis that are less likely to have policies related to the Event Organizer right. [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Proposal to grant autoconfirmed users on small and medium wikis the organizer access to the event registration tool|Learn more]].
* Users that search using regular expressions (regex) can now use additional features including:
** for the &lt;code dir=ltr&gt;intitle:&lt;/code&gt; keyword: [[mw:Special:MyLanguage/Help:CirrusSearch#Metacharacters|metacharacters]] for start-of-line (&lt;code dir=ltr&gt;^&lt;/code&gt;) and end-of-line (&lt;code dir=ltr&gt;$&lt;/code&gt;) anchors [https://phabricator.wikimedia.org/T317599]
** for both &lt;code dir=ltr&gt;intitle:&lt;/code&gt; and &lt;code dir=ltr&gt;insource:&lt;/code&gt; keywords: shorthand [[mw:Special:MyLanguage/Help:CirrusSearch#Character_Classes|character classes]] for digits (&lt;code dir=ltr&gt;\d&lt;/code&gt;), whitespace (&lt;code dir=ltr&gt;\s&lt;/code&gt;), and word characters (&lt;code dir=ltr&gt;\w&lt;/code&gt;); and [[mw:Special:MyLanguage/Help:CirrusSearch#Escape codes|escape codes]] for line feed (&lt;code dir=ltr&gt;\r&lt;/code&gt;), newline (&lt;code dir=ltr&gt;\n&lt;/code&gt;), tab (&lt;code dir=ltr&gt;\t&lt;/code&gt;), and unicode (e.g. &lt;code dir=ltr&gt;\uHHHH&lt;/code&gt;). [https://phabricator.wikimedia.org/T403212]
* When you search for text that looks like an IP, the system will now show search results. It used to take you to the contributions for that IP instead of showing search results. [https://phabricator.wikimedia.org/T306325]
* [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|All wikis will be read-only]] for a few minutes on September 24. This is planned at [https://zonestamp.toolforge.org/1758726000 15:00 UTC]. This is for the datacenter server switchover backup tests which happen twice a year. You can [[diffblog:2025/03/12/hear-that-the-wikis-go-silent-twice-a-year/|read more about the background and details of this process on the Diff blog]].
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:24}} community-submitted {{PLURAL:24|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, a bug was fixed that affected users who used the page-tabs to switch from wikitext editing of a section into the visualeditor. [https://phabricator.wikimedia.org/T401043]

'''Updates for technical contributors'''
* The MediaWiki Interfaces team is redesigning the Wikimedia REST API Sandbox with Codex. If you have feedback on improvements for the API documentation or what makes developer experiences smooth (or frustrating), you’re invited to [https://calendar.google.com/calendar/u/0/appointments/schedules/AcZssZ2aZzbXeQvjOF7gB1fJXiwAYemQjKf4sXNaRODPA7_obFyNBwkzNkoVCoTF-aeov89kIjXHbCQm join an upcoming discovery interview], or [[mw:MediaWiki Interfaces Team/Developer Feedback/Wikimedia Web APIs|leave feedback onwiki]]. [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/C4FBAOA57PH6G5ORVMAUF5TGYBLZDU5Q/|Learn more]].
* Edits to Wikidata aliases (an alternative name for an item or a property) will now be shown in RecentChanges and Watchlist entries on other wikis less often, reducing unnecessary notifications. This will reduce the overall quantity of 'noisy' entries. Wikidata's own pages remain unchanged. [[m:Wikidata For Wikimedia Projects/Reduce change propagation noise#Phase 1: More granular Alias tracking|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T401288]
* The new [https://www.unicode.org/versions/Unicode17.0.0/ Unicode 17.0] version has been released. The [[:c:Category:Unicode Module Datasets|datasets on Commons]] for the [[:d:Q39301585|Module:Unicode data]] have been updated. Wikipedias that do not use the Commons datasets should either update their own data or switch to the Commons datasets.
* Users of the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Enterprise|Wikimedia Enterprise]] Structured Contents endpoints can now access [https://enterprise.wikimedia.com/blog/parsed-wikipedia-tables/ Parsed Tables]. The new Parsed Tables feature extracts and represents Wikipedia tables in structured JSON. This improves machine accessibility as part of the [https://enterprise.wikimedia.com/api/structured-contents/ Structured Contents initiative]. Structured Contents output is freely available through the [https://enterprise.wikimedia.com/docs/on-demand/#article-structured-contents-beta On-demand API], or through Wikimedia Cloud Services. 
* A [https://www.kaggle.com/datasets/wikimedia-foundation/english-wikipedia-people-dataset dataset of English Wikipedia biographical information] from [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Enterprise|Wikimedia Enterprise]] has been published on Kaggle, for evaluation and research. This provides structured data from more than 1.5 million biographies, including birth and death dates, education, affiliations, careers, awards, and more (from a June 2024 snapshot).
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.19|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* [[wmania:Special:MyLanguage/2026:Scholarships|Scholarship applications]] for Wikimania 2026 in Paris, France, are open until October 31.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/38|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W38&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 15 septembrie 2025 20:07 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29263921 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-39&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W39&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/39|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* [https://zonestamp.toolforge.org/1758726000 On September 24th at 15:00 UTC], all Wikimedia sites users will experience a brief read-only period due to a scheduled [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|datacenter server switchover]]. The Wikimedia Foundation's Site Reliability Engineering (SRE) team will redirect all traffic from one primary server to its backup. You can listen to the switchover using the [http://listen.hatnote.com/ &quot;Listen to Wikipedia&quot;] tool, where you will hear edits stop for a few minutes during the read-only phase, then resume. This twice-yearly datacenter server switchover ensures reliability by testing the backup datacenter, so that our sites can stay online even if the primary datacenter fails. You can [[diffblog:2025/03/12/hear-that-the-wikis-go-silent-twice-a-year/|read more about the process on the Diff blog]].

'''Updates for editors'''
* Editors of [[f:Special:Mylanguage/Wikifunctions:Status updates/2025-09-12#Next round of Wiktionaries to receive embedded Wikifunctions calls|60 more Wiktionaries]] will soon be able to call [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Introduction|functions from Wikifunctions]] and integrate them into their pages. A function takes one or more inputs and transforms them into a desired output, like adding numbers, converting miles to meters, calculating elapsed time, or declining a word into a case. They will join the other [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status updates/2025-08-29#Wikifunctions available on 65 Wiktionaries|65 Wiktionary language editions]], which already have access to embedded Wikifunctions calls. Later this year, plans are in place to expand to more Wiktionaries and the Incubator.
* A new [[mw:Special:MyLanguage/Help:Magic words#Technical metadata of another page|parser function]] has been added: &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{#contentmodel}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;. Template editors and admins can use it to get the localized or canonical name of the [[mw:Special:MyLanguage/Help:ChangeContentModel|content model]] of a specific page. The function makes it easier to create and edit system messages, such as ''MediaWiki:editinginterface'', even when you switch types of pages, like wiki, JavaScript, CSS or JSON page. [https://phabricator.wikimedia.org/T328254]
* Adding or editing a &lt;code&gt;DISPLAYTITLE&lt;/code&gt; for an article using VisualEditor will no longer be broken. Editors who use VisualEditor mode to modify the &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{DISPLAYTITLE}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; would no longer have the literal text &quot;DISPLAYTITLE&quot; or its localized variant added to their articles. A list of pages that may have been affected and might need cleanup is documented in [[phab:P83438|this ticket]]. 
* Beta users of the Wikipedia Android app can now try the redesigned [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Android/Activity Tab Experiment|Activity tab]], which replaces the Edits tab. The new tab offers personalized insights into reading, editing, and donation activity, while simplifying navigation and making app use more engaging.
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:12}} community-submitted {{PLURAL:12|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.20|MediaWiki]]

'''In depth'''
* Wikifunctions users can now import many essential facts involving [[f:Special:MyLanguage/Z6011|geo-coordinates]], [[f:Special:MyLanguage/Z6010|quantities]] and [[f:Special:MyLanguage/Z6064|time]] values from Wikidata. This is made possible by the creation of Wikifunctions types for these values, which makes them available for use by functions in Wikifunctions. Learn more about how this works in [[c:File:ImportingWikidataDatatypesIntoWikifunctions.webm|this video]] and Wikifunctions' [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status updates/2025-08-01#News in Types I: Wikidata quantity|August 1 newsletter]] (for quantities) and [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status updates/2025-08-22#News in Types: Wikidata geo-coordinate|August 22 newsletter]] (for geo-coordinates).

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/39|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W39&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 23 septembrie 2025 01:55 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29305556 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-40&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W40&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/40|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* A major software upgrade has been made to [[phab:|Phabricator]]. The update introduces performance improvements, a refreshed search interface, enhancements to Maniphest task search, updates to user profile pages and project workboards, new Herald automation features, as well as general text input, mobile experience improvements and more. [https://phabricator.wikimedia.org/phame/post/view/321/iterative_improvements_september_2025/]

'''Updates for editors'''
* The Community Tech team will release the new Community Wishlist extension on October 1, that will improve the way wishes will be submitted. The new extension will allow users to add tags to their wishes to better categorise them, and (in a future iteration) to filter them by status, tags and focus areas. It will also be possible to support individual wishes again, as requested by the community in many instances. The old system will be retired. There will be a brief period of downtime while the extension is deployed and wishes are migrated to the new system. You can read more about this [[:m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Updates|in the latest update]] or you can consult the [[:mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CommunityRequests|current documentation on MediaWiki]].
* As announced [[diffblog:2025/09/02/better-detecting-bots-and-replacing-our-captcha/|on Diff blog]], the production trial of the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Anti-abuse signals/hCaptcha|hCaptcha]] service for bot detection has begun. The trial is currently using hCaptcha to protect account creation on Chinese, Persian, Portuguese, Indonesian, Japanese, and Turkish Wikipedias, where it will replace our existing [[mw:Special:MyLanguage/Extension:ConfirmEdit#FancyCaptcha|CAPTCHA]] (FancyCaptcha). The goal with the trial is to better block bots while also improving usability and accessibility for users who encounter CAPTCHA challenges.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CampaignEvents|CampaignEvents]] extension has been [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Deployment status|deployed]] to Wikimedia Commons. The extension makes it easier to organize and participate in collaborative activities, like edit-a-thons and WikiProjects, on the wikis. On Commons, anyone who is a registered user can use it as an event participant. To use it as an organizer, someone needs to have the [[c:Special:MyLanguage/Commons:Event organizers|event organizer right]].
* [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|Sub-referencing]], a new feature to re-use references with different details has been released to German Wikipedia. You can [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#test|test the feature]] on testwiki or [https://en.wikipedia.beta.wmcloud.org/wiki/Sub-referencing on betawiki] as well. Please share your thoughts on [[:m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Templates used in sub-references|using templates in sub-references]] or [[:m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Pilot wikis|volunteer to become a pilot wiki]].
* On wikis using the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Growth/Mentorship|Mentorship]] system, communities can now opt experienced editors out of Mentorship through [[{{#special:CommunityConfiguration/Mentorship}}]]. Within this setting, communities may define thresholds, based on edit count and account age, to decide when an editor is considered experienced enough to no longer receive Mentorship. [https://phabricator.wikimedia.org/T403563]
* The Editing Team and the Machine Learning Team are working on a new check for newcomers: [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Tone Check|Tone check]]. Using a prediction model, this check will encourage editors to improve the tone of their edits, using artificial intelligence. We invite volunteers to review the first version of the Tone language model for the following languages: Arabic, Czech, German, Hebrew, Indonesian, Dutch, Polish, Russian, Turkish, Chinese, Farsi, Italian, Norwegian, Romanian and Latvian. Users from these wikis interested in reviewing this model are [[mw:Special:MyLanguage/Edit_check/Tone_Check/Model_evaluation|invited to sign up at MediaWiki.org]]. The deadline to sign up is on October 3, which will be the start date of the test.
* The rollout of [[:mw:Special:MyLanguage/Help:Manage blocks|multiblocks]] had the side effect that non-active block logs may have been shown on {{#special:Contributions}} and on blocked users' user and user_talk pages. This issue will be fully resolved in a few days. As part of the fix, [{{fullurl:Special:Allmessages|prefix=sp-contributions-blocked-notice}} messages prefixed with &lt;code&gt;sp-contributions-blocked-notice&lt;/code&gt;] will be removed and replaced with [{{fullurl:Special:Allmessages|prefix=blocked-notice-logextract}} those prefixed with &lt;code&gt;blocked-notice-logextract&lt;/code&gt;] in a few weeks. Please help translate the new messages and update any local overrides if needed.
* There was a bug with links added using visual editor if they included characters such as &lt;code dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;[ ] |&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; after the fragment identifier (&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;#&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;). They were not encoded properly creating an incorrect link. This has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T404823]
* One new wiki has been created: a {{int:project-localized-name-group-wikiquote/en}} in [[d:Q9237|Malay]] ([[q:ms:|&lt;code&gt;q:ms:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T404698]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:21}} community-submitted {{PLURAL:21|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Anti-abuse signals/User Info|User Info Card]] now displays currently active global lock/blocks. [https://phabricator.wikimedia.org/T401128]

'''Updates for technical contributors'''
* Later this week, editors using Lua modules will be able to use the &lt;code&gt;[[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual#mw.title.newBatch|mw.title.newBatch]]&lt;/code&gt; function to look up the existence of up to 25 pages at once, in a way that only increases the [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Parser functions#Expensive parser functions|expensive function]] count once.
* A new [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/Unsupported Tools Working Group|Unsupported Tools Working Group]] has been formed as part of ongoing efforts to collectively determine technical work priorities, similar to the [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council|Product &amp; Technology Advisory Council]] (PTAC). The working group will help prioritize and review requests for support of unmaintained extensions, gadgets, bots, and tools. For the first cycle, the group will be prioritizing an unsupported Wikimedia Commons tool.
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.21|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/40|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W40&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 29 septembrie 2025 23:52 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29355230 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-41&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W41&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/41|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Edit check#paste|Paste Check]] is a new Edit Check feature to help avoid and fight copyright violations. When editors paste text into an article, Paste Check prompts them to confirm the origin and licensing of the content. Starting Wednesday, 8 October, [[phab:T403680|22 wikis will test Paste Check]]. Paste Check will help new volunteers understand and follow the policies and guidelines necessary to make constructive contributions to Wikipedia projects.
'''Updates for editors'''
* Mobile devices will receive mobile articles directly on the standard domain (like &lt;code&gt;en.wikipedia.org&lt;/code&gt;), instead of via a redirect to an &quot;m&quot; domain (like &lt;code&gt;en.m.wikipedia.org&lt;/code&gt;). This change improves performance. This week it will be enabled on Wikipedias. The existing mobile URLs and the &quot;Desktop view&quot; opt-out remain available. [[mw:Requests for comment/Mobile domain sunsetting/2025 Announcement|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T214998]
* New [[mw:Special:MyLanguage/Help:CirrusSearch#creationdate and lasteditdate|date filters]], &lt;code dir=ltr&gt;creationdate:&lt;/code&gt; and &lt;code dir=ltr&gt;lasteditdate:&lt;/code&gt;, are now available in the wiki search engine. This allows users to filter search results by a page's first or last revision date. The filters support comparison operators (e.g. &lt;code dir=ltr&gt;&gt;2024&lt;/code&gt;) and relative dates (e.g. &lt;code dir=ltr&gt;today-1d&lt;/code&gt;), making it easier to find recently updated content or pages within specific age ranges. [https://phabricator.wikimedia.org/T403593]
* [[f:|Wikifunctions]] now supports rich text in embedded calls across the 150 wikis where it's enabled. To showcase this, the team created a [[f:Z26333|Latin declination table]] that Wiktionary editors can use to automatically generate noun forms, producing clear, formatted results — see an [[f:Wikifunctions:Embedded function calls/Wiktionary tables demonstration|example output]]. If you need any help or have any feedback, please [[f:Wikifunctions:Project chat|contact the Wikifunctions Team]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T397402]
* An edit link will now appear inside the categories box on article pages for logged in users, which will directly launch the VisualEditor category dialog. [https://phabricator.wikimedia.org/T291691]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:34}} community-submitted {{PLURAL:34|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, there was a problem downloading pdf files last week and that has been resolved. [https://phabricator.wikimedia.org/T405957]
'''Updates for technical contributors'''
* The field &lt;code dir=ltr&gt;rev_sha1&lt;/code&gt; in the revision database table is being removed in favor of &lt;code dir=ltr&gt;content_sha1&lt;/code&gt; in the content database table. See [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/cloud@lists.wikimedia.org/thread/2D2M3SP4WHR6BXXKTZ2PBLZQYR3EGQVR/ the announcement] for more information.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web|Reader Experience team]] will roll out [[w:en:Light-on-dark color scheme|Dark Mode]] user interface on all Wikimedia sites on October 29, 2025. All anonymous users of Wikimedia sites will have the option to activate a color scheme that features light-colored text on a dark background. This is designed to provide a more comfortable reading experience, especially in low-light situations. Template authors and technical contributors are encouraged to [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Accessibility for reading/Updates/2024-04|learn how to make pages ready for Dark mode]] and address any compatibility issues found in templates in their wiki before the enablement. Please contact the Web team for questions or any support on [[mw:Talk:Reading/Web/Accessibility for reading#|this talk page]] before the enablement. [https://phabricator.wikimedia.org/T395628]
* Starting on Monday, October 6, API endpoints under the &lt;code&gt;rest.php&lt;/code&gt; path will be rerouted through a new internal API Gateway. Individual wikis will be updated based on the standard release groups, with total traffic increased over time. This change is expected to be non-breaking and non-disruptive. If any issues are observed, please file a Phabricator ticket to the [[phab:tag/serviceops/|Service Ops team board]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T400130]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.22|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/41|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W41&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 6 octombrie 2025 20:23 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29400897 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-42&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W42&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/42|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Last week, improvements to account security and two-factor authentication (2FA) features were enabled across all wikis. These changes include user interface improvements for [https://auth.wikimedia.org/metawiki/wiki/Special:AccountSecurity Special:AccountSecurity], the support of multiple 2FA methods via authenticator apps and portable security keys (previously users could only enable one method), and a new Recovery Codes module which facilitates fewer account lockouts due to lost two-factor apps and devices. As part of the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security|Account Security]] project, work is continuing through the rest of 2025 on further user experience improvements, and support for passkeys as an alternate second factor. 

'''Updates for editors'''

* Another part of the Account security project is making 2FA generally available to all users. Along with editors with advanced privileges, such as administrators and bureaucrats, 40% of editors now have access to 2FA. You can check if you have access at [https://auth.wikimedia.org/metawiki/wiki/Special:AccountSecurity Special:AccountSecurity]. Instructions for activation are on the linked page. The plan is to continue increasing availability if it is determined that the user support capabilities are able to support global usage. [https://phabricator.wikimedia.org/T400579]
* This week, users at wikis where talk page [[mw:Special:MyLanguage/Talk pages project/Usability|Usability Improvements]] are already available by default (everywhere ''except'' the 12 wikis listed in [[phab:T379264|T379264]]) will gain the ability to Thank a comment directly from the talk page it appears on. Before this change, Thanking could only be done by visiting the revision history of the talk page. You can [[diffblog:2025/10/13/revolutionizing-gratitude-a-new-era-of-thanking-comments/|learn more about this change]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T366095]
* Users who have not [[Special:Preferences#mw-prefsection-personal-email|verified their email address]] will soon be receiving monthly Notification reminders to do so. This is because users who have verified their email can more easily recover their account. These reminders will not be sent if the user is inactive or removes the unverified email from their account. [https://www.mediawiki.org/wiki/Special:MyLanguage/Help:Email_confirmation][https://phabricator.wikimedia.org/T58074]
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:21}} community-submitted {{PLURAL:21|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, a fix was made for an occasional error with saving translated paragraphs in the Content Translation tool, and the related error messages are now easier to see. [https://phabricator.wikimedia.org/T376531]

'''Updates for technical contributors'''

* The Unsupported Tools Working Group has chosen [[c:Special:MyLanguage/Commons:Video2commons|Video2Commons]] as the first tool for its pilot cycle. The group will explore ways to improve and sustain the tool over the coming months. [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/Unsupported Tools Working Group|Learn more on Meta]].
* [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.23|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/42|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W42&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 13 octombrie 2025 21:59 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29434481 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-43&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W43&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/43|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* To optimize how user data is stored in our databases, the saved preferences of users who haven't logged in for over five years and have fewer than 100 edits will be cleared. When those users return, default settings will apply. [https://phabricator.wikimedia.org/T406724]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, there was a broken link from the GlobalContributions interface message to the XTools GlobalContributions page which has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T406415]

'''Updates for technical contributors'''
* The work to reroute all traffic to API endpoints under the &lt;code dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;rest.php&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; route through a common API gateway is now complete. If any issues are observed, please file a phabricator ticket to the [[phab:tag/serviceops/|Service Ops team board]].
* Edits to Wikidata references or qualifiers will now be shown in RecentChanges and Watchlist entries on other wikis less often, reducing unnecessary notifications. This will reduce the overall quantity of 'noisy' entries. Wikidata's own pages remain unchanged. [https://phabricator.wikimedia.org/T401290]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.24|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/43|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W43&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 20 octombrie 2025 22:36 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29478670 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-44&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W44&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/44|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The Wikipedia iOS app has launched an A/B/C test of improvements made to the tabbed browsing feature for select regions and languages. The test, named “More dynamic tabs”, explores new tab experiences and includes “Did you know” and “Because you read” article recommendations. You can [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/iOS/Tabbed Browsing (Tabs)/New Tab Experience and Recommendations Experiment|read more on the project page]].
* Autoconfirmed users on [[gitiles:operations/mediawiki-config/+/a2d2aaab9ace84280dd2f4c70a33bb69cd73850f/dblists/small.dblist|small]] and [[gitiles:operations/mediawiki-config/+/a2d2aaab9ace84280dd2f4c70a33bb69cd73850f/dblists/medium.dblist|medium wikis]] with the CampaignEvents extension can now use [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]] without the Event Organizer right. This feature lets organizers enable registration, manage participants, and lets users register with one click instead of signing event pages.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:31}} community-submitted {{PLURAL:31|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue of flashing colors when holding or pressing the arrow keys under the dark mode settings in Vector 2022 has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T402285]

'''Updates for technical contributors'''

* The CampaignEvents extension will be deployed to all remaining wikis during the week of 17 November 2025. The extension currently includes three features: Event Registration, Collaboration List, and Invitation List. For this rollout, Invitation List will not be enabled on Wikifunctions and MediaWiki unless requested by those communities. [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Deployment status|Visit the deployment page to learn more]].
* The SwaggerUI-based REST sandbox experience is now live on all wiki projects. The sandbox can be accessed through the [[{{#special:RestSandbox}}]] page. Please report any issues to the MediaWiki Interfaces team board, or join the discussion on the [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Interfaces Team/Feature Feedback/REST Sandbox|project launch]] page. [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/6931/]
* Transform endpoints with a trailing slash path in the MediaWiki REST API are now marked as deprecated. They will remain functional during this time, but removal is expected by the end of January 2026. All API users currently calling them are encouraged to transition to the non-trailing slash versions. Both endpoint variations can be found and tested using the [https://test.wikipedia.org/w/index.php?api=mw-extra&amp;title=Special%3ARestSandbox REST Sandbox]. See the [[mw:API/Deprecation|MediaWiki REST API Deprecation]] page for more detailed information about the API deprecation policies and procedures.
* A dedicated [[mw:API:REST API/Changelog|changelog now exists for the MediaWiki REST API]]. The changelog provides an overview of these changes, making it easier for developers to keep track of improvements and iterations. Announcements will also continue to flow through the standard communication channels, including Tech News and email distribution lists, but can now be more easily referenced from a central location. If you have feedback about the style, structure, or content of this changelog, please [[mw:API talk:REST API/Changelog|join the discussion]].
* Administrators can delete the tracking category which was previously added by the JsonConfig extension, as it is no longer used. See the categories linked from [[d:Q130635582#sitelinks-wikipedia|Q130635582]]. It is OK if there are still pages listed in the category as that is just a caching issue, and they will be automatically cleared out the next time each page is edited. [https://phabricator.wikimedia.org/T378352]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.25|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/44|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W44&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 27 octombrie 2025 21:31 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29513638 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-45&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W45&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/45|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* Administrators will now find that [[{{#special:MergeHistory}}]] is now significantly more flexible about what it can merge. It can now merge sections taken from the middle of the history of the source (rather than only the start) and insert revisions anywhere in the history of the destination page (rather than only the start). [https://phabricator.wikimedia.org/T382958]
* For users with &quot;{{int:discussiontools-preference-autotopicsub}}&quot; [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing|enabled in their preferences]], starting a new topic or adding a reply to an existing topic will now subscribe them to replies to that topic. Previously, this would only happen if the DiscussionTools &quot;{{int:Skin-action-addsection}}&quot; or &quot;{{int:Discussiontools-replybutton}}&quot; widgets were used. When DiscussionTools was originally launched existing accounts were not opted in to automatic topic subscriptions, so this change should primarily affect newer accounts and users who have deliberately changed their preferences since that time. [https://phabricator.wikimedia.org/T290778]
* Scribunto modules can now be used to [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual#SVG library|generate SVG images]]. This can be used to build charts, graphics and other visualizations dynamically through Lua, reducing the need to compose them externally and upload them as files. [https://phabricator.wikimedia.org/T405861]
* Wikimedia sites now provide all anonymous users with the option to enable a dark mode color scheme, featuring light-colored text on a dark background. This enhancement aims to deliver a more enjoyable reading experience, especially in dimly lit environments.  [https://phabricator.wikimedia.org/T395628]
* Users with large watchlists have long faced timeouts when editing [[Special:EditWatchlist|Special:EditWatchlist]]. The page now loads entries in smaller sections instead of all at once due to a paging update, allowing everyone to edit their watchlists smoothly. As part of the database update, sorting by expiry has been removed because it was over 100× slower than sorting by title. A [https://meta.wikimedia.org/wiki/Community_Wishlist/W454 community wish] has been created to explore alternative ways to restore sort-by-expiry. If this feature is important to you, please support the wish! [https://phabricator.wikimedia.org/T41510]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:31}} community-submitted {{PLURAL:31|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the fixing of the persisting highlighting when using VisualEditor find and replace during a query. [https://phabricator.wikimedia.org/T407318]
'''Updates for technical contributors'''
* Since 2019 the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia URL Shortener|Wikimedia URL Shortener]] at https://w.wiki is available for all Wikimedia wikis to create short links to articles, permalinks, diffs, etc. It is available in the sidebar as &quot;Get shortened URL&quot;. There are 30 wikis that also install an older &quot;ShortUrl&quot; extension. The old extension will soon be removed. This means &lt;code&gt;/s/&lt;/code&gt; URLs will not be advertised under article titles via HTML &lt;code dir=ltr&gt;class=&quot;title-shortlink&quot;&lt;/code&gt;. The &lt;code&gt;/s/&lt;/code&gt; URLs will keep working. [https://phabricator.wikimedia.org/T107188]
* On Thursday, October 30, the [[:mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Interfaces Team|MediaWiki Interfaces]] and [[:mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Site Reliability Engineering|SRE Service Operations]] teams began rerouting Action API traffic through a common API gateway. Individual wikis will be updated based on the standard release groups, with total traffic increased over time. This change is expected to be non-breaking and non-disruptive. If any issues are observed, please file a Phabricator ticket to the [https://phabricator.wikimedia.org/tag/serviceops/ Service Ops team] board.
* MediaWiki Train deployments will pause for the final two weeks of 2025: 22 December and 29 December. Backport windows will also pause between Monday, 22 December 2025 and Thursday, 2 January 2026. A backport window is a scheduled time to add things like bug fixes and configuration changes. There are seven deployment trains remaining for 2025. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/SMWTEAES4SDLDUSK4HMWNBSKNCXZAWYN/]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.26|MediaWiki]]

'''In depth'''
* In 2025, the Wikimedia Foundation reported that AI systems and search engines increasingly use Wikipedia content without driving users to the site, contributing to an 8% drop in human pageviews compared to 2024. After detecting bots disguised as humans, Wikimedia updated its traffic data to reflect this shift. Read more about current user trends on Wikipedia in [[diffblog:2025/10/17/new-user-trends-on-wikipedia/|a Diff blog post]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/45|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W45&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 3 noiembrie 2025 21:34 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29552512 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-46&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W46&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/46|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
[[File:Talk pages default look (April 2023).jpg|thumb|alt=Screenshot of the visual improvements made on talk pages|Example of a talk page with the new design, in French.]]
* Starting November 12, users will see a change in the [[m:Special:MyLanguage/Talk pages project/Feature summary#Usability improvements|appearance of talk pages]] on [[Phab:T379264|some Wikipedias]]. Almost [[phab:T392121|all wikis]] have received this design change; [[phab:T409297|English Wikipedia]] will get these changes later. You can read more [[diffblog:2024/05/02/making-talk-pages-better-for-everyone/|on ''Diff'']]. Users can opt out of these changes [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing|in their user preferences]] in &quot;{{int:discussiontools-preference-visualenhancements}}&quot;. [https://phabricator.wikimedia.org/T379264]
* MediaWiki can now display a [[mw:Special:MyLanguage/Help:Protection indicators|page indicator]] automatically while a page is protected. This feature is disabled by default. It can be enabled by [[m:Special:MyLanguage/Requesting wiki configuration changes|community request]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T12347]
* Using the &quot;{{int:showpreview}}&quot; or &quot;{{int:showdiff}}&quot; buttons in the wikitext editor will now carry over certain URL parameters like '[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Parameters to index.php#useskin|useskin]]', '[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Parameters to index.php#uselang|uselang]]' and '[[mw:Special:MyLanguage/Help:Section#Editing sections|section]]'. This update also fixes an issue where, if the browser crashed while previewing an edit to a single section, saving this edit could overwrite the entire page with just that section’s content. [https://phabricator.wikimedia.org/T62744][https://phabricator.wikimedia.org/T24029][https://phabricator.wikimedia.org/T155097]
* Wikivoyage wikis can use [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:Kartographer#Markers and counters|colored map markers in the article text]]. The text of these markers will now be shown in contrasting black or white color, instead of always being white. Local workarounds for the problem can be removed. [https://phabricator.wikimedia.org/T369454]
* The Activity tab in the Wikipedia Android app is now available for all users. The new tab offers personalized insights into reading, editing, and donation activity, while simplifying navigation and making app use more engaging. [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia_Apps/Team/Android/Activity_Tab_Experiment]
* The Reader Growth team is launching an experiment called &quot;Image browsing&quot; to test how to make it easier for readers to browse and discover images on Wikipedia articles. This experiment, a mobile-only A/B test, will go live on English Wikipedia in the week of November 17 and will run for four weeks, affecting 0.05% of users on English wiki. The test launched on November 3 on Arabic, Chinese, French, Indonesian, and Vietnamese wikis, affecting up to 10% of users on those wikis. [https://www.mediawiki.org/wiki/Readers/Reader_Growth/WE3.1.3_Image_Browsing]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example the inability to lock accounts on mobile sites has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T256185]

'''Updates for technical contributors'''
* [[wikitech:Help talk:Toolforge/Toolforge standards committee#November 2025 committee nominations|Nominations are open on Wikitech]] for new [[wikitech:Help:Toolforge/Toolforge standards committee|Toolforge standards committee]] members. The committee oversees the Toolforge [[wikitech:Help:Toolforge/Right to fork policy|Right to fork policy]] and [[wikitech:Help:Toolforge/Abandoned tool policy|Abandoned tool policy]] among other duties. Nominations will remain open through 2025-11-28.
* The [[w:JSON Web Token#Standard fields|JWT issuer field]] in [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/For Developers#OAuth 2|OAuth 2 access tokens]] for [[m:Special:MyLanguage/Help:Unified login|SUL wikis]] has been changed to &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;https://meta.wikimedia.org&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;. Old access tokens will still work. [https://phabricator.wikimedia.org/T399199]
* The [[w:JSON Web Token#Standard fields|JWT subject field]] in [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/For Developers#OAuth 2|OAuth 2 access tokens]] will soon change from &lt;code&gt;&lt;user id&gt;&lt;/code&gt; to &lt;code dir=ltr style=&quot;white-space:nowrap&quot;&gt;mw:&lt;identity type&gt;:&lt;user id&gt;&lt;/code&gt;, where &lt;code&gt;&lt;identity type&gt;&lt;/code&gt; is typically &lt;code dir=ltr&gt;CentralAuth:&lt;/code&gt;&lt;!-- not a typo --&gt; (for [[m:Special:MyLanguage/Help:Unified login|SUL wikis]]) or &lt;code dir=ltr style=&quot;white-space:nowrap&quot;&gt;local:&lt;wiki id&gt;&lt;/code&gt; (for other wikis). This is to avoid conflicts between different user ID types, and to make OAuth 2 access tokens and the &lt;code&gt;sessionJwt&lt;/code&gt; cookie more similar. Old access tokens will still work. [https://phabricator.wikimedia.org/T399199]
* MediaWiki's block messages ([[MediaWiki:Blockedtext|blockedtext]], [[MediaWiki:Blockedtext-partial|blockedtext-partial]], [[MediaWiki:Autoblockedtext|autoblockedtext]], [[MediaWiki:Systemblockedtext|systemblockedtext]], [[MediaWiki:Blockedtext-tempuser|blockedtext-tempuser]], [[MediaWiki:Autoblockedtext-tempuser|autoblockedtext-tempuser]]) now support additional parameters indicating whether the user is blocked from editing their own user talk page &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;$9&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; or emailing other users &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;$&lt;/nowiki&gt;&lt;nowiki&gt;10&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;. [https://phabricator.wikimedia.org/T285612]
* A &lt;code&gt;REL1_45&lt;/code&gt; branch for MediaWiki core and each of the extensions and skins in Wikimedia git has been created. This is the first step in the release process for MediaWiki 1.45.0, scheduled for late November 2025. If you are working on a critical bug fix or working on a new feature, you may need to take note of this change. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/ZUY7TY3Z6XPZWZVAZV63OPO5OW52Q6GE/]
* The process for generating CirrusSearch dumps has been updated due to slowing performance. If you encounter any issues migrating to the replacement dumps, please contact the Search Platform Team for support. [https://phabricator.wikimedia.org/T366248][https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/3KQPOR6ACVN6OVLMLZPIBXQSWQKW4E3K/]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.2|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/46|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W46&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 10 noiembrie 2025 22:38 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29606150 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-47&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W47&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/47|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience|Reader Experience team]] is experimenting with [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/WE3.3.4_Reading lists|reading lists on mobile web]], allowing logged-in readers with no edits to save private lists of articles for later. The experiment is running on Arabic, Chinese, French, Indonesian, and Vietnamese Wikipedias since the week of 10 November, and will begin on English Wikipedia the week of 17 November.
* Users who can’t receive their email verification code during login can now get help by submitting a form on a new special page. This update is part of the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security|Account Security]] initiative. If your account has an email address, please make sure you still have access to it. When logging in from a new device or location without 2FA, you may be asked to enter a 6-digit code sent by email to finish logging in. [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security#Why are you requiring me to enter a code from my email to log in? Can I opt out of this?|Learn more]].
* One new wiki has been created: a {{int:project-localized-name-group-wikisource}} in [[d:Q13324|Minangkabau]] ([[s:min:|&lt;code&gt;s:min:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T408317]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* As part of the [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification|Parser Unification]] project, the Content Transform Team rolled out Parsoid as the default parser to many low-traffic Wikipedias and is preparing the next step to high traffic ones. This message is an invitation for you to opt-in to Parsoid, as described in the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:ParserMigration|Extension:ParserMigration]] documentation, and identify any issues you might encounter with your own workflow using bots, gadgets, or user scripts. Please, let us know through the ''&quot;Report Visual Bug&quot;'' link in the Tools sidebar or create a phab ticket and tag the [[phab:project/view/5846|Content Transform Team in Phabricator]].
* Unsupported Tools: Several issues with [[:c:Special:MyLanguage/Commons:Video2commons|Video2Commons]] have been fixed, including filename-related upload failures, black-video imports, and retry handling. AV1 support has also been added. Ongoing work focuses on backend stability, ffmpeg errors, subtitle imports, metadata handling, and playlist uploads. To track specific tasks, check the [[phab:tag/video2commons/|Phabricator board]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.3|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* Save the date for the next Wikimedia Hackathon happening in Milan, Italy from May 1–3, 2026. Registration will open in January 2026. [https://pretix.eu/wikimedia/Hackathon-2026/ Scholarship applications are currently open], and will close on November 28, 2025. If you have any questions, please email &lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;hackathon@wikimedia.org&lt;/bdi&gt;.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/47|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W47&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 17 noiembrie 2025 19:26 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29627455 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-48&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W48&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/48|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* Last week, the [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Search Platform|Wikimedia Search Team]] recreated the &quot;DWIM&quot; (Do What I Mean) gadget functionality server-side, for Russian and Hebrew Wikipedias. This feature adds cross-keyboard suggestions to the standard search-box suggestions. For example, searching for ''&lt;span lang=&quot;und&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;cxfcnmt&lt;/span&gt;'' on Russian Wikipedia will now add suggestions for ''&lt;span lang=&quot;ru&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;счастье&lt;/span&gt;'' (&quot;happiness&quot;) that the user probably intended. They plan to enable this feature for other Russian and Hebrew wikis this week. [https://phabricator.wikimedia.org/T408734]
* Later this week, users of the &quot;{{int:codemirror-beta-feature-title}}&quot; [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta feature]] will have syntax highlighting available in [[mw:Special:MyLanguage/Help:DiscussionTools|DiscussionTools]]. This requires that the &quot;{{int:discussiontools-preference-sourcemodetoolbar}}&quot; preference be set. [https://phabricator.wikimedia.org/T407918]
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|Campaign events extension]] – the set of tools for coordinating events and other on-wiki collaborations has now been deployed to all Wikimedia wikis. A new feature known as [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Collaborative contributions|Collaborative contribution]] to help organizers and participants see the impact of activities has also been added. Join the upcoming [[m:Special:MyLanguage/Event:Connection learning session 3|learning session]] to see the new feature in action and share your feedback.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:24}} community-submitted {{PLURAL:24|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the bug which stopped CodeReviewBot from working, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T410417]

'''Updates for technical contributors'''
*  Users of Wikimedia API can join a usability study to help validate the new design of Wikimedia REST API sandboxes. Interested participants should fill the [https://wikimediafoundation.limesurvey.net/487662 recruitment survey]. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/IREJRRWTZTGCYWQHDMSNJFTQAEPOOAE3/]
* The MediaWiki Interfaces team is deprecating XSLT stylesheets within the Action API. Support for &lt;code dir=ltr&gt;format=xml'''&amp;xlst={stylesheet}'''&lt;/code&gt; will be removed from Wikimedia projects by the end of November, 2025. In addition, it will soon be disabled by default in MediaWiki release versions: v1.43 (LTS), v1.44, and v1.45. Support for XSLT stylesheets will be fully removed from MediaWiki v1.46 (expected to release between April and May 2026). [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/5AX7UWAVVUNUSBOIRHMNOKWOZ5EZI3JX/]
* The WDQS legacy endpoint ([https://query-legacy-full.wikidata.org/ query-legacy-full.wikidata.org]) will be decommissioned at the end of December 2025, and finally closed down on 7th January 2026. After this date, users should expect requests to query.wikidata.org that require the full graph to fail or return invalid results if they are not rewritten to use SPARQL federation. The team encourages users to ensure that tools and workflows use the supported WDQS endpoints (&lt;span dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;https://query.wikidata.org/&lt;/nowiki&gt;&lt;/span&gt; - Main graph or &lt;span dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;https://query-scholarly.wikidata.org/&lt;/nowiki&gt;&lt;/span&gt; - Scholarly graph). For support with migrating use cases, please review the [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Data_access|Data Access]] and [[d:Wikidata:Request_a_query|Request a Query]] pages for details and assistance on alternative access methods.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.4|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/48|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W48&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 24 noiembrie 2025 17:56 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29702226 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-49&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W49&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/49|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The Wikipedia Year in Review 2025 will be available on December 2 for users of iOS and Android Wikipedia apps, featuring new personalized insights, updated reading highlights, and refreshed designs. Learn more on the review's [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Wikipedia Year in Review/Updates|project page]].
* The Growth team is working on improving the text and presentation of the Verification Email sent to new users to make them more welcoming, useful and informative. Some new text have been drafted for A/B testing and you can help by translating them. See [[phab:T396155|Phabricator]].
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Growth/Tools/Add a link|Add a link]] will now be deployed at Japanese, Urdu and Chinese Wikipedias on December 2. Add a link is based on a prediction model that suggests links to be added to articles. While this feature has already been available on most Wikipedias, the prediction model could not support certain languages. A new model has now been developed to handle these languages, and it will be gradually rolled out to other Wikipedias over time. If you would like to know more, please contact [[mw:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:34}} community-submitted {{PLURAL:34|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue where search boxes on some Commons pages showed no results due to switch from SpecialSearch to MediaSearch, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T399476]
* Two new wikis have been created:
** a {{int:project-localized-name-group-wikipedia}} in [[d:Q36846|Toki Pona]] ([[w:tok:|&lt;code&gt;w:tok:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T404457]
** a {{int:project-localized-name-group-wikiquote}} in [[d:Q33655|Nigerian Pidgin]] ([[q:pcm:|&lt;code&gt;q:pcm:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T408318]
'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.5|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The Wikimedia Foundation is in the early stages of exploring approaches to '''Article guidance'''. The initiative aims to identify interventions that could help new editors easily understand and apply existing Wikipedia practices and policies when creating an article. The project is in the exploration and early experimental design phase. All community members are encouraged to [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance|learn more]] about the project, and share their thoughts on [[mw:Special:MyLanguage/Talk:Article guidance|the talk page]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/49|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W49&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 1 decembrie 2025 20:57 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29732328 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-50&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W50&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/50|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Anybody who wishes to secure their user account can now use [[m:Special:MyLanguage/Help:Two-factor authentication|two-factor authentication]] (2FA). This is available to all registered users of all Wikimedia projects. This is part of the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security|Account Security]] initiative. Later, 2FA will be required for all users who can take security- or privacy-sensitive actions.

'''Updates for editors'''
* Following last week's deployments, the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Growth/Tools/Add a link|Add a link]] feature, which allows editors to add suggested links during editing, will be available to an additional [[Phab:T410469|33 Wikipedias]] starting on 9 December. This expansion is possible thanks to the new prediction model that now supports all languages, including those that were previously not covered. While the feature has been available on most Wikipedias for some time, this rollout brings us closer to using the improved model everywhere. If you have any questions or would like more details please contact [[mw:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]].
* Last week, the [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Search Platform|Search Platform team]] added [[w:en:Transliteration|transliterated]] as-you-type search suggestions to Georgian wikis. If there are only a few regular search suggestions, then queries in Latin or Cyrillic script [[phab:T127003|are now rewritten into Georgian script]] to look for more matches. For example, searching for either &lt;bdi lang=&quot;ka-Latn&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;''bedniereba''&lt;/bdi&gt; or &lt;bdi lang=&quot;ka-Cyrl&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;''бедниереба''&lt;/bdi&gt; will now suggest the existing article about &lt;bdi lang=&quot;ka&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;ბედნიერება&lt;/bdi&gt; (&quot;happiness&quot;). You can recommend other languages where transliterated suggestions would be useful [[phab:T375215|on Phabricator]] for future development.
* Later this week, a controlled experiment will begin for editors on the 100 largest Wikipedias who are editing a section in the mobile web visual editor. 50% of these editors will notice a new &quot;Edit full page&quot; button that will enable them to expand their editing session to the whole page. This feature is intended to make it easier for people on mobile web to edit any article section, regardless of which section-edit icon they tapped to begin. The experiment will last ~4 weeks. You can find [[phab:T409112|more details]] about the project.
* Later this week, the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth|Reader Growth team]] will launch a [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/WE3.1.14 Expanded Mobile Sections|mobile web experiment]] to expand all article sections by default (currently they are collapsed by default) and pin the section header the user is currently reading to the top of the page. The experiment will affect 10% of users on Arabic, Chinese, French, Indonesian, and Vietnamese Wikipedias. [https://phabricator.wikimedia.org/T409485]
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Wikipedia Year in Review/2025 Year in Review|Wikipedia Year in Review 2025]], a feature in the Wikipedia mobile apps (iOS and Android) that provides users with a personalised summary of their engagement with Wikipedia over the year, is now available on the iOS and Android apps. This edition includes expanded personalised insights, improved reading highlights, new donor messaging, and updated designs. Open the app to view your Year in Review and explore your reading journey from 2025.
* A recent software bug caused edits made with VisualEditor to make unintended changes to wikitext, including removing whitespace and replacing spaces with underscores in wikilinks inside citations. This was partially fixed last week, and further fixes are in progress. Editors who used VisualEditor between November 28 and December 2 should review their edits for unexpected modifications. [https://phabricator.wikimedia.org/T411238]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the incorrect handling of URLs copied from the address bar of Microsoft Edge users, has been resolved. [https://phabricator.wikimedia.org/T341281]

'''Updates for technical contributors'''
* Starting this week, users of the &quot;{{int:codemirror-beta-feature-title}}&quot; [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta feature]] will have [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|CodeMirror]] as the editor for Lua, JavaScript, CSS, JSON and Vue content models, instead of [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeEditor|CodeEditor]]. With this, the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#Linting|linters]] will be upgraded. This is part of a larger effort to eventually replace CodeEditor and provide a consistent code editing experience. [https://phabricator.wikimedia.org/T373711]
* Developers are encouraged to take the [https://wikimediafoundation.limesurvey.net/552643 2025 Developer Satisfaction Survey], which remains open until 5 January 2026. If you build software for the Wikimedia ecosystem and would like to share your experiences or feedback, your participation is greatly appreciated. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/W4WBKO6Q55UWWCCSFWQATKEXBEHP3QNR/]
* There is no new MediaWiki version this week.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/50|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W50&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 8 decembrie 2025 19:45 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29738112 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-51&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W51&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/51|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:18}} community-submitted {{PLURAL:18|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, one of the fixes addressed an issue for temporary accounts adding an external URL, which triggered an hCaptcha request in more cases than intended, and did not display the required popup on the first attempt to publish the edit. [https://phabricator.wikimedia.org/T411927]

'''Updates for technical contributors'''
* To improve database and site performance, external links to Wikimedia projects will no longer be stored in the database. This means they will not be searchable in [[{{#special:LinkSearch}}]], will not be checked by the Spam Blacklist or AbuseFilter as new links, and will not be in the &lt;code dir=ltr&gt;externallinks&lt;/code&gt; table on database replicas. In the future this may be extended to other highly-linked trusted websites on a per-wiki basis, such as Creative Commons links on Wikimedia Commons. [https://phabricator.wikimedia.org/T405005]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.7|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/51|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W51&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 15 decembrie 2025 21:03 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29796010 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2025-52&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2025-W52&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/52|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* From January, edit filters [[mw:Special:MyLanguage/Extension:AbuseFilter/Access flags|can be set]] to automatically suppress their details such as rules and list of attempted edits and actions. This will help oversighters use edit filters to prevent doxxing or other suppressible material. [https://phabricator.wikimedia.org/T290324]
* The next issue of Tech News will be sent out on 12 January 2026 because of the end of year holidays. Thank you to all of the translators, and people who submitted content or feedback, this year.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:16}} community-submitted {{PLURAL:16|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the crash that occurred when tapping &quot;First Steps&quot; in the Wikipedia Android Year in Review has now been fixed, and the feature opens as expected. [https://phabricator.wikimedia.org/T411546]

'''Updates for technical contributors'''
* Interface elements such as diffs and categories generated by MediaWiki used to have the attribute &lt;code dir=ltr&gt;data-mw=&quot;interface&quot;&lt;/code&gt; to distinguish from wiki content. The attribute has been replaced with &lt;code dir=ltr&gt;data-mw-interface=&quot;&quot;&lt;/code&gt;, to avoid potential conflicts with other &lt;code dir=ltr&gt;data-mw&lt;/code&gt; attributes, which are generated by Parsoid. [https://phabricator.wikimedia.org/T409187]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] There is no new MediaWiki version this week or next week.
'''Meetings and events'''
* The [[mw:Wikimedia Hackathon Northwestern Europe 2026|Wikimedia Hackathon Northwestern Europe 2026]] will take place on 13-14 March 2026 in Arnhem, the Netherlands. Applications just opened mid-December and will close in mid-January or earlier if capacity is reached. With space for approximately 100 participants, early application is encouraged.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/52|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2025-W52&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 22 decembrie 2025 23:45 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29831856 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-03&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W03&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/03|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Wikimedia Foundation has shared some guiding questions for the July 2026–June 2027 Annual Plan on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2026-2027/Product &amp; Technology OKRs|Meta]] and ''[[diffblog:2025/12/10/shaping-wikimedia-foundations-2026-2027-annual-goals-key-questions-for-the-wikimedia-movement/|Diff]]''. These focus on global trends, faster and healthier experimentation, better support for newcomers, strengthening editors and advanced users, improving collaboration across projects, and growing and retaining readership. Feedback and ideas are welcome on the [[m:Talk:Wikimedia Foundation Annual Plan/2026-2027|talk page]].

'''Updates for editors'''
* As part of the current work of Community Tech team on the [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/W372|Multiple watchlists]] project, the display of [[Special:EditWatchlist|EditWatchlist]] will be updated as a first step towards multiple watchlists. Additionally, the pagination on [[Special:Search|Search]] will be updated too, as a part of the work on the [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/W186|Revamp pagination / page navigation]] wish. [https://phabricator.wikimedia.org/T411596]
* [[m:Special:GlobalWatchlist|The Global Watchlist]] is a MediaWiki [[mw:Special:MyLanguage/Extension:GlobalWatchlist|extension]] that lets you see your watchlists from different wikis on the same page. It was recently updated to look more like the regular [[Special:Watchlist|Watchlist]], such as preparing it for temporary accounts in IP masking (including rerouting user links to contributions pages), making page titles bold, and opening links in edit summaries and tags in new browser tabs. [https://phabricator.wikimedia.org/T398361][https://phabricator.wikimedia.org/T298919][https://phabricator.wikimedia.org/T273526][https://phabricator.wikimedia.org/T286309]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:28}} community-submitted {{PLURAL:28|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue where global blocks did not have the option to disable sending emails, has now been fixed, and will be available for use in the week of January 13. [https://phabricator.wikimedia.org/T401293]

'''Updates for technical contributors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Citation tool|VisualEditor citation tool]] and [[mw:Special:MyLanguage/Help:Reference Previews|Reference Previews]] now support &quot;map&quot; as a reference type. [https://phabricator.wikimedia.org/T411083]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.10|MediaWiki]]/[[mw:MediaWiki 1.46/wmf.11|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/03|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W03&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 12 ianuarie 2026 21:33 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29907192 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-04&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W04&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/04|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The tray shown on [[Special:Diff|Special:Diff]] in mobile view has been redesigned. It is now collapsed by default, and incorporates a link to undo the edit being viewed, making it easier for mobile editors and reviewers to take action while keeping the interface uncluttered. [https://phabricator.wikimedia.org/T402297] 
* [[m:Special:GlobalWatchlist|The Global Watchlist]] lets you view your watchlists from multiple wikis on one page. The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:GlobalWatchlist|extension]] continues to improve — it now automatically determines the text direction (ensuring correct display of sites with unusual domain names) and shows detailed descriptions for log actions. Later this week, a new permanent link for page creations and CSS classes for each entry element will be added. [https://phabricator.wikimedia.org/T412505][https://phabricator.wikimedia.org/T287929][https://phabricator.wikimedia.org/T262768][https://phabricator.wikimedia.org/T414135]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:32}} community-submitted {{PLURAL:32|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the previously observed issue in Vector 2022, where anchor link targets were obscured by the sticky header, has now been addressed. [https://phabricator.wikimedia.org/T406114]

'''Updates for technical contributors'''
* As mentioned in the [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/44|October 2025 deprecation announcement]], MediaWiki Interfaces team will begin sunsetting all transform endpoints containing a trailing slash from the MediaWiki REST API the week of January 26. Changes are expected to roll out to all wikis on or before January 30th. All API users currently calling them are encouraged to transition to the non-trailing slash versions. Both endpoint variations can be found, compared, and tested using the [https://test.wikipedia.org/wiki/Special:RestSandbox REST Sandbox]. If you have questions or encounter any problems, please file a ticket in Phabricator to the [https://phabricator.wikimedia.org/project/view/6931/ #MW-Interfaces-Team board].
* Interactive reference documentation for the [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia REST API|Wikimedia REST API]] has moved. Requests to API docs previously hosted through [[mw:Special:MyLanguage/RESTBase|RESTBase]] (e.g.: &lt;code dir=ltr&gt;https://en.wikipedia.org/api/rest_v1/&lt;/code&gt;) are now redirected to the [[w:en:Special:RestSandbox|REST Sandbox]].
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikidata Platform|WMF Wikidata Platform team]] (WDP) has published its [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Wikidata Platform team/Newsletter|January 2026 newsletter]]. It includes updates on the legacy full-graph endpoint decommissioning, the User-Agent policy change, the monthly Blazegraph migration office hours, and efforts to reduce regressions caused by the legacy endpoint shutdown. As a reminder, you can [[m:Special:MyLanguage/Global message delivery/Targets/WDP team updates|subscribe to the WDP newsletter]]!
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.12|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* The [[mw:Wikimedia Hackathon Northwestern Europe 2026|Wikimedia Hackathon Northwestern Europe 2026]] will take place on 13-14 March 2026 in Arnhem, the Netherlands. Applications opened mid-December and will close soon or when capacity is reached. It's a two-day, technically oriented hackathon bringing together Wikimedians from the region. Hope to see you there!

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/04|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W04&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 19 ianuarie 2026 22:29 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29943403 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-05&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W05&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/05|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* Wikimedia Foundation invites comments on [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/Year1 Reflections and Proposed Way Forward 2026 Update|proposed future]] of the [[:m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council|Product and Technology Advisory Council]] until 28 February.
* All users with registered accounts can now use passkeys for [[m:Special:MyLanguage/Help:Two-factor authentication|two-factor authentication]] (2FA). Passkeys are a simple way to log in without using a second device. They verify the user's identity using a fingerprint, face scan, or a PIN code. To set up a passkey, first set up a regular 2FA method. Currently, to log in with a passkey, users must also use a password. Later this quarter, passwordless login will allow users to log in with a single click and a passkey. Users with advanced rights will also be required to have 2FA enabled. This is part of the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security|Account Security]] project.
* Unregistered contributors on blocked IPs or blocked IP ranges can now interact on-wiki to appeal a block by creating a temporary account to appeal a block on the user talk page, unless the &quot;prevent this user from editing their own talk page&quot; is enabled. This solves the problem of logged-out users unable to use the default unblock process via user talk page. [https://phabricator.wikimedia.org/T398673]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the Two-Factor Authentication (2FA) methods description on the management page has been updated. It is now clearer and easier for users to understand and make use of. [https://phabricator.wikimedia.org/T332385]

'''Updates for technical contributors'''
* A new AbuseFilter variable, &lt;code&gt;account_type&lt;/code&gt;, has been added to provide a reliable way to determine the account type being created in the &lt;code&gt;createaccount&lt;/code&gt; and &lt;code&gt;autocreateaccount&lt;/code&gt; actions. As part of this change, the variable &lt;code&gt;accountname&lt;/code&gt; has been renamed to &lt;code&gt;account_name&lt;/code&gt;, and &lt;code&gt;accountname&lt;/code&gt; is now deprecated. Edit filter managers should update any filters that use hardcoded account type checks or the deprecated variable. [https://phabricator.wikimedia.org/T414049]
* Image thumbnails that are requested in non-standard sizes, and using non-standard methods such as direct requests to &lt;code dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;upload.wikimedia.org/…&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; will stop working in the near future. This change is to prevent ongoing external abuse by web-scrapers and bots. Some users with custom CSS/JS, Interface Admins who can fix gadgets and local skins, and Tool-authors, will need to update their code to use standard thumbnail sizes. [[phab:T414805|Details, search-links, and examples of how to fix them, are available in the task]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.13|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/05|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W05&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 26 ianuarie 2026 23:17 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=29969530 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-06&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W06&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/06|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The &quot;{{int:pageinfo-toolboxlink}}&quot; feature, which gives validating information about a page ([{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=info}} example]), now automatically includes a table of contents. If there is a local [[{{ns:8}}:Pageinfo-header]] page created by individual users, it can now be removed. [https://phabricator.wikimedia.org/T363726]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:21}} community-submitted {{PLURAL:21|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, VisualEditor previously added bold or italic formatting inside link descriptions, making the wikicode complex. This has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T409669]

'''Updates for technical contributors'''
* There was no XML dump on 20 January. Additionally, from now on, dumps will be generated once per month only. [https://phabricator.wikimedia.org/T414389]
* The MediaWiki Interfaces team removed support for all transform endpoints containing a trailing slash from the [https://www.mediawiki.org/wiki/Special:MyLanguage/API:REST%20API MediaWiki REST API]. All API users currently calling those endpoints are encouraged to transition to the non-trailing slash versions. If you have questions or encounter any problems, please file a ticket in phabricator to the [https://phabricator.wikimedia.org/project/view/6931/ #MW-Interfaces-Team board].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.14|MediaWiki]]

'''Weekly highlight'''
* Users are reminded that the Wikimedia Foundation has shared some guiding questions for the July 2026–June 2027 Annual Plan on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2026-2027/Product &amp; Technology OKRs|Meta]] and ''[[diffblog:2025/12/10/shaping-wikimedia-foundations-2026-2027-annual-goals-key-questions-for-the-wikimedia-movement/|Diff]]''. These focus on global trends, faster and healthier experimentation, better support for newcomers, strengthening editors and advanced users, improving collaboration across projects, and growing and retaining readership. Feedback and ideas are welcome on the [[m:Talk:Wikimedia Foundation Annual Plan/2026-2027|talk page]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/06|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W06&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 2 februarie 2026 19:43 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30000986 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-07&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W07&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/07|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[File:Maki-gift-15.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] Logged-in contributors who manage large or complex watchlists can now organise and filter watched pages in ways that improve their workflows with the new [[mw:Special:MyLanguage/Help:Watchlist labels|Watchlist labels]] feature. By adding custom labels (for example: pages you created, pages being monitored for vandalism, or discussion pages) users can more quickly identify what needs attention, reduce cognitive load, and respond more efficiently. This improves watchlist usability, especially for highly active editors.
* A new feature available on [[Special:Contributions|Special:Contributions]] shows [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts|temporary accounts]] that are likely operated by the same person, and so makes patrolling less time-consuming. Upon checking contributions of a temporary account, users with access to temporary account IP addresses can now see a view of contributions from the related temporary accounts. The feature looks up all the IPs associated with a given temporary account within the data retention period and shows all the contributions of all temporary accounts that have used these IPs. [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts#February 2026: Improvements to the patroller tooling|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T415674] 
* When editors preview a wikitext edit, the reminder box that they are only seeing a preview (which is shown at the top), now has a grey/neutral background instead of a yellow/warning background. This makes it easier to distinguish preview notes from actual warnings (for example, edit conflicts or problematic redirect targets), which will now be shown in separate warning or error boxes. [https://phabricator.wikimedia.org/T414742]
* The [[m:Special:GlobalWatchlist|Global Watchlist]] lets you view your watchlists from multiple wikis on one page. The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:GlobalWatchlist|extension]] continues to improve — it now properly supports more than one Wikibase site, for example both [[d:|Wikidata]] and [[testwikidata:|testwikidata]]. In addition, issues regarding text direction have been fixed for users who prefer Wikidata or other Wikibase sites in right-to-left (RTL) languages. [https://phabricator.wikimedia.org/T415440][https://phabricator.wikimedia.org/T415458]
* The automatic &quot;magic links&quot; for ISBN, RFC, and PMID numbers have been [[mw:Special:MyLanguage/Help:Magic links|deprecated in wikitext since 2021]] due to inflexibility and difficulties with localization. Several wikis have successfully replaced RFC and PMID magic links with equivalent external links, but a template was often required to replace the functionality of the ISBN magic link. There is now a new [[mw:Special:MyLanguage/Help:Magic words#isbn|built-in parser function]] &lt;code dir=ltr&gt;&lt;nowiki&gt;{{#isbn}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; available to replace the basic functionality of the ISBN magic link. This makes it easier for wikis who wish to migrate off of the deprecated magic link functionality to do so. [https://phabricator.wikimedia.org/T145604]
* Two new wikis have been created: 
** a {{int:project-localized-name-group-wikipedia}} in [[d:Q35401|Jju]] ([[w:kaj:|&lt;code&gt;w:kaj:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T413283]
** a {{int:project-localized-name-group-wikipedia}} in [[d:Q1186896|Nawat]] ([[w:ppl:|&lt;code&gt;w:ppl:&lt;/code&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T413273]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. 

'''Updates for technical contributors'''
* A new global user group has been created: [[{{int:grouppage-local-bot}}|{{int:group-local-bot}}]]. It will be used internally by the software to allow community bots to bypass rate limits that are applied to abusive [[w:en:Web scraping|web scrapers]]. Accounts that are approved as bots on at least one Wikimedia wiki will be automatically added to this group. It will not change what user permissions the bot has. [https://phabricator.wikimedia.org/T415588]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.15|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Users and Developers Conference Spring 2026|MediaWiki Users and Developers Conference, Spring 2026]] will be held March 25–27 in Salt Lake City, USA. This event is organized by and for the third-party MediaWiki community. You can propose sessions and register to attend. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/AZBWVI46SDEB65PGR5J6E4TYOQQEZXM7/]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/07|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W07&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 10 februarie 2026 01:30 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30026671 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-08&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W08&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/08|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Site Reliability Engineering|SRE Team]] will be performing a cleanup of Wikimedia's [[m:Special:MyLanguage/Etherpad|Etherpad]] instance, the web-based editor for real-time collaborative document editing. All pads will be permanently deleted after 30 April, 2026 – if there are still migration projects in progress at that point the team can revisit the date on a case by case basis. Please create local backups of any content you wish to keep, as deleted data cannot be recovered. This cleanup helps reduce database size and minimize infrastructure footprint. Etherpad will continue to support real-time collaboration, but long-term storage should not be expected. Additional cleanups may occur in the future without prior notice. [https://phabricator.wikimedia.org/T415237]

'''Updates for editors'''
* The Information Retrieval team will be launching an [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Information Retrieval/Phase 1|Android mobile app experiment]] that tests hybrid search capabilities which can handle both semantic and keyword queries. The improvement of on-platform search will enable readers to find what they’re looking for directly on Wikipedia more easily. The experiment will first be launched on Greek Wikipedia in late February, followed by English, French, and Portuguese in March. [https://diff.wikimedia.org/2026/01/08/semantic-search-making-it-easier-to-find-the-information-readers-want/ Read more] on Diff blog. [https://www.mediawiki.org/wiki/Readers/Information_Retrieval]
* The Reader Growth team will run [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/WE3.10.2 Mobile Table of Contents|an experiment]] for mobile web users, that adds a table of contents and automatically expands all article sections, to learn more about navigation issues they face. The test will be available on Arabic, Chinese, English, French, Indonesian, and Vietnamese Wikipedias.
* Previously, site notices ([[{{ns:8}}:Sitenotice]] and [[{{ns:8}}:Anonnotice]]) would only render on the desktop site. Now, they will render on all platforms. Users on mobile web will now see these notices and be informed. Site administrators should be prepared to test and fix notices on mobile devices to avoid interference with articles. To opt out, interface admins can add &lt;code dir=&quot;ltr&quot;&gt;#siteNotice { display: none; }&lt;/code&gt; to [[{{ns:8}}:Minerva.css]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T138572][https://phabricator.wikimedia.org/T416644]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:19}} community-submitted {{PLURAL:19|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue on [[Special:RecentChanges|Special:RecentChanges]] has been fixed. Previously, clicking hide in the active filters caused the &quot;view new changes since…&quot; button to disappear, though it should have remained visible. The button now behaves as expected. [https://phabricator.wikimedia.org/T406339]

'''Updates for technical contributors'''
* New documentation is now available to help editors debug on-site search features. It supports troubleshooting when pages do not appear in results, when ranking seems unexpected, and when you need to inspect what content is being indexed, helping make search behavior easier to understand and analyze. [[mw:Help:CirrusSearch/Debug|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T411169]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.16|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/08|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W08&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 16 februarie 2026 21:17 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30086330 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-09&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W09&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/09|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Reference Check|Reference Check]] has been deployed to English Wikipedia, completing its rollout across all Wikipedias. The feature prompts newcomers to add a citation before publishing new content, helping reduce common citation-related reverts and improve verifiability. In A/B testing, the impact was substantial: newcomers shown Reference Check were approximately 2.2 times more likely to include a reference on desktop and about 17.5 times more likely on mobile web. [https://analytics.wikimedia.org/published/reports/editing/reference_check_ab_test_report_final_2025.html]
'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:InterwikiSorting|InterwikiSorting extension]], which allowed for the [[m:Special:MyLanguage/Interwiki sorting order|sorting of interwiki links]], has been undeployed from Wikipedia. As a result, editors who had enabled interwiki link sorting in non-compact mode (full list format) will now see links reordered. The links moving forward will be listed in the alphabetical order of language code. [https://phabricator.wikimedia.org/T253764]
* Later this week, people who are editing a page-section using the mobile visual editor, will notice a new &quot;Edit full page&quot; button. When tapped, you will be able to edit the entire article. This helps when the change you want to make is outside the section you initially opened. [https://phabricator.wikimedia.org/T387175][https://phabricator.wikimedia.org/T409112]
* [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience|The Reader Experience team]] is inviting editors to assess whether dark mode should still be considered &quot;beta&quot; on their wiki, based on their experience of how well it functions on desktop and mobile. If the feature is deemed mature, editors can update the interface messages in &lt;code dir=ltr&gt;MediaWiki:skin-theme-description&lt;/code&gt; and &lt;code dir=ltr&gt;MediaWiki:Vector-night-mode-beta-tag&lt;/code&gt; to indicate that dark mode is ready and no longer considered beta.
* The improved [[mw:Wikimedia_Apps/Team/iOS/Activity_Tab|Activity tab]] which displays user-insights is now available to all users of the Wikipedia iOS app (version 7.9.0 and later). Following earlier A/B testing that showed higher account creation among users with access to the feature, it has been rolled out to 100% of users along with some updates. The Activity tab now shows your edited articles in the timeline, offers editing impact insights like contribution counts and article view trends, and customization options to improve in-app experience for users.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:21}} community-submitted {{PLURAL:21|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, a bug that prevented [[mw:Special:MyLanguage/Extension:DiscussionTools|DiscussionTools]] from working on mobile has now been fixed, restoring full functionality. [https://phabricator.wikimedia.org/T415303]

'''Updates for technical contributors'''
* The [[m:Special:GlobalWatchlist|Global Watchlist]] lets you view your watchlists from multiple wikis on one page. The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:GlobalWatchlist|extension]] that makes this possible continues to improve. The latest upgrade is the inclusion of a [[mw:Extension:GlobalWatchlist#hook|new hook]], &lt;code dir=ltr&gt;ext.globalwatchlist.rebuild&lt;/code&gt;, which fires after each watchlist rebuild. This allows you to run gadgets and user scripts for the Special page. [https://phabricator.wikimedia.org/T275159]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.17|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/09|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W09&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 23 februarie 2026 21:03 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30119102 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-10&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W10&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/10|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Wikipedia 25 [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 25/Easter egg experiments|Birthday mode]] is now live on Betawi, Breton, Chinese, Czech, Dutch, English, French, Gorontalo, Indonesian, Italian, Luxembourgish, Madurese, Sicilian, Spanish, Thai, and Vietnamese Wikipedias! This limited-time campaign feature celebrates 25 years of Wikipedia with a birthday mascot, Baby Globe. When turned on, Baby Globe is shown on [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 25/Easter egg experiments/article configuration|~2,500 articles]], waiting to be discovered by readers. Communities can choose to turn Birthday mode on by getting consensus from their community and asking an admin to enable the feature and customize it via [[m:Special:MyLanguage/Wikipedia 25/Easter egg experiments#Community Configuration Demo|community configuration]] on the local wiki.

'''Updates for editors'''
* [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|Sub-referencing]], a new feature to re-use references with different details has been released to Swedish Wikipedia, Polish Wikipedia and [[:phab:T418209|a couple of other wikis]]. You can [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#test|try the feature]] on these projects or on testwiki and [https://en.wikipedia.beta.wmcloud.org/wiki/Sub-referencing betawiki]. Learnings from the first pilot wiki German Wikipedia have been [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/Learnings|published in a report]]. Reach out to the Wikimedia Deutschland team if you are [[:m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#Pilot wikis|interested in becoming a pilot wiki]].
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Edit check#Paste check|Paste Check]] will become available at all Wikipedias this week. The feature prompts newcomers who are pasting text they are not likely to have written into VisualEditor to consider whether doing so risks a copyright violation. Paste Check [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Tags|tags]] all edits where it is shown for potential review. Local administrators can configure various aspects of the feature via [[{{#special:EditChecks}}]]. [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Paste Check#A/B Experiment|Research]] across 22 wikis found that Paste Check resulted in an 18% decrease in relative reverted-edits compared to the control group. Translators can [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3ATranslate&amp;group=ext-visualeditor-ve-mw-editcheck&amp;filter=&amp;optional=1&amp;action=translate help to localize] this and related features.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience|Reader Experience team]] will be standardizing the user menu in the top right for all mobile users so that it is closer to the desktop experience. Currently this user menu is only visible to users with Advanced Mobile Controls (AMC) turned on. The only change is that a couple buttons previously in the left-side menu will move to the top right for users who do not have AMC turned on. This change is expected to go out March 9 and seeks to improve the user interface. [https://phabricator.wikimedia.org/T413912]
* Starting in the week of March 2, the emails sent out when an email address was added, removed, or changed for an account will switch to a substantially nicer and clearer HTML email from the prior plaintext one. [https://phabricator.wikimedia.org/T410807]
* Notifications are currently limited to 2,000 historic entries per user, and extend back to 2013 when the feature was released. This is going to be changed to only store Notifications from the last 5 years, but up to 10,000 of them. This will help with long-term infrastructure health and help to prevent more recent notifications from disappearing too soon. [https://phabricator.wikimedia.org/T383948]
* The [[m:Special:GlobalWatchlist|Global Watchlist]] which lets you view your watchlists from multiple wikis on a single page continues to see improvements. The latest update improves label usage experience. The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:GlobalWatchlist|extension]] now allows activating the [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Language#Fallback languages|language fallback system]] for Wikidata items without labels in the viewed language, and showing those labels in the user’s preferred Wikidata language if no &lt;code dir=ltr&gt;uselang=&lt;/code&gt; URL parameter is provided. [https://phabricator.wikimedia.org/T373686][https://phabricator.wikimedia.org/T416111]
* The Wikipedia Android team has started a beta test of [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Information Retrieval/Phase 1|hybrid search]] on Greek Wikipedia. Hybrid search capabilities can handle both semantic and keyword queries enabling readers to find what they’re looking for directly on Wikipedia more easily.
* For security reasons, members of certain user groups are [[m:Special:MyLanguage/Mandatory two-factor authentication for users with some extended rights|required to have two-factor authentication]] (2FA) enabled. Currently, 2FA is required to use the group, but not to be a member of it. Given that this model still has some vulnerabilities, the situation will [[phab:T418580|gradually change in March]]. Members of these groups will be unable to disable last 2FA method on their account, and it will be impossible to add users without 2FA to these groups. Users will still be able to add new authentication methods or remove them, as long as at least one method is continuously enabled. In the second half of March, users without 2FA will be removed from these groups. This applies to: CentralNotice administrators, checkusers, interface administrators, suppressors, Wikidata staff, Wikifunctions staff, WMF Office IT and WMF Trust &amp; Safety. Nothing will change for other users. See the linked task for deployment schedule. [https://phabricator.wikimedia.org/T418580]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue preventing users from creating an instance in [https://www.wikibase.cloud/ Wikibase.cloud] has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T416807]

'''Updates for technical contributors'''
* To help ensure [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Product Insights/Responsible Reuse|fair use of infrastructure]], over the next month the Wikimedia Foundation will implement global API rate limits across our APIs. In early March, stricter limits will be applied to unidentified requests from outside Toolforge/WMCS and API requests that are made from web browsers. In April, higher limits will be applied to identified traffic. These limits are intentionally set as high as possible to minimise impact on the community. Bots running in Toolforge/WMCS or with the bot user right on any wiki should not be affected for now. However, all developers are advised to follow updated best practices. For more information, see [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits|Wikimedia APIs/Rate limits]].
* The Wikidata Query Service Linked Data Fragment (LDF) endpoint will be decommissioned in February. This endpoint served limited traffic, which was successfully migrated to other data access methods that were better suited to support existing use cases. The hardware used to support the LDF endpoint will be reallocated to support the ongoing backend migration efforts. [https://phabricator.wikimedia.org/T415696]
* The new Parsoid parser [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Updates|continues to be deployed to additional wikis]], improving platform sustainability and making it easier to introduce new reading and editing features. Parsoid is now the default parser on 488 WMF wikis (268 Wikipedias), now covering more than 10% of all Wikipedia page views.
* The process and criteria for [[Special:MyLanguage/Wikimedia Enterprise#Access|requesting exceptional access]] to the high volume feed of the ''Wikimedia Enterprise'' APIs (at no cost for mission-aligned usecases), [[m:Talk:Wikimedia Enterprise#Exceptional access criteria|have now been published]]. This is to provide more thorough and clearer documentation for users.
* [https://techblog.wikimedia.org/ Tech Blog], the blog dedicated to the Wikimedia technical community [https://techblog.wikimedia.org/2026/02/24/a-tech-blog-diff/ will be migrating] to [[diffblog:|Diff]], the community news and event blog. The migration should be complete in April 2026, after which new posts will be accepted for publishing. Readers will be able to access posts – old and new – on the landing page at https://diff.wikimedia.org/techblog.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.18|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/10|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W10&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 2 martie 2026 19:51 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30137798 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-11&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W11&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/11|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|All wikis will be read-only]] for a few minutes on Wednesday, 25 March 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1774450800 15:00 UTC]. This is for the datacenter server switchover backup tests, [[wikitech:Deployments/Yearly calendar|which happen twice a year]]. During the switchover, all Wikimedia website traffic is shifted from one primary data center to the backup data center to test availability and prevent service disruption even in emergencies.
* Last week, all wikis had 2 hours of read-only time, and extended unavailability for user-scripts and gadgets. This was due to a security incident which has since been resolved. Work is ongoing to prevent re-occurrences. For current information please see the [[m:Steward's noticeboard#Statement on Meta about today's user script security incident|post on the Stewards' noticeboard]] ([[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Product and Technology/Product Safety and Integrity/March 2026 User Script Incident|translations]]).

'''Updates for editors'''
* Users facing multiple blocks on mobile will now see the reasons for each block separately, instead of a generic message. This helps them understand why they are blocked and what steps they can take to resolve the issue. For example, users affected for using common VPNs (such as [[Special:MyLanguage/Apple iCloud Private Relay|iCloud Private Relay]]) will receive clearer guidance on what they need to do to start editing again. [https://phabricator.wikimedia.org/T357118]
* Later this week, [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Suggestion Mode|Suggestion Mode]] will become available as a beta feature within the visual editor at all Wikipedias. This feature proactively suggests various types of actions that people can consider taking to improve Wikipedia articles, and learn about related guidelines. The feature is locally configurable, and can also be locally expanded with custom Suggestions. Current settings can be seen at [[Special:EditChecks]] and there are [[mw:Special:MyLanguage/Help:Suggestion mode#For administrators %E2%80%93 local customization|instructions for how administrators can customize]] the links to point to local guidelines. The feature is connected to [[mw:Special:MyLanguage/Help:Edit check|Edit check]] which suggests improvements while someone is writing new content. In the future, the Editing team plans to evaluate the feature's impact with newcomers through a controlled experiment. [https://phabricator.wikimedia.org/T404600]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue where the cursor became misaligned during the use of CodeMirror’s syntax highlighting, which makes wikitext and code easier to read, has now been fixed. This problem specifically affected users who defined a font rule in a custom stylesheet while creating a new topic with DiscussionTools. [https://phabricator.wikimedia.org/T418793]

'''Updates for technical contributors'''
* API rate limiting update: To help ensure [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Product Insights/Responsible Reuse|fair use of infrastructure]], global API rate limits will be applied this week to requests without a compliant User-Agent that originate from outside Toolforge/WMCS and to unauthenticated requests made from web browsers. Higher limits will be applied to identified traffic in April. Bots running in Toolforge/WMCS or with the bot user right on any wiki should not be affected for now. However, all developers are advised to follow updated best practices. For more information, see [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits|Wikimedia APIs/Rate limits]].
* The new GraphQL API has been released. The API was developed as a flexible alternative to select features of the Wikidata Query Service (WDQS), to improve developer experience and foster adaptability, and efficient data access. Try it out and [[d:Wikidata:Wikibase GraphQL#Feedback and development|give feedback]]. You can also [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/GraphQLAPI/apply sign up for usability tests].
* The [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/Unsupported Tools Working Group|PTAC Unsupported Tools Working Group]] continued improvements to [[commons:Special:MyLanguage/Commons:Video2commons#|Video2Commons]] in February, with fixes addressing authentication errors, large-file handling, task queue visibility, and clearer upload behavior. Work is still ongoing in some areas, including changes related to deprecated server-side uploads. Read [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/Unsupported Tools Working Group#February 2026|this update]] to learn more.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.19|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The Article Guidance team invites experienced Wikipedia editors from selected [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance/Pilot wikis and collaborators#Collaborators|pilot wikis]] and interested contributors from other Wikipedias to fill out this questionnaire which is available in [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfmLeVWnxmsCbPoI_UF2jyRcn73WRGWCVPHzerXb4Cz97X_Ag/viewform English], [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSd6rzr4XXQw8r4024fE3geTPFe13M_6w7Mitj-YJi0sOlWTAw/viewform?usp=header Arabic], [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdok3-RfB18lcugYTUMGkpwmqG_8p760Wv4dCXitOXOszjUDw/viewform?usp=header Bengali], [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfjTfYp4jEo0akA4B1e-Nfg3QZPCudUjhJzHzzDi6AHyAaMGA/viewform?usp=header Japanese], [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScteVoI29Aue4xc72dekk-6RYtvmMgQxzMI900UOawrFrSTWg/viewform?usp=header Portuguese], [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSetdxnYwL3ub2vqA7awCg5hJZPMIYcDPaiTe12rY9h0GYnVlw/viewform?usp=header Persian], and [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScNvfJF-Ot-4pzA4qAN771_0QDJ4Li19YcUsaTgSKW8Nc7U_Q/viewform?usp=header Turkish]. Your answers will help the team customize guidance for less experienced editors and help them learn community policies and practices while creating an article. Learn more [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance|on the project page]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/11|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W11&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 9 martie 2026 20:53 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30213008 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-12&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W12&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/12|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|{{int:codemirror-beta-feature-title}}]] beta feature, also known as [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|CodeMirror 6]], has been used for wikitext syntax highlighting since November 2024. It will be promoted out of beta by May 2026 in order to bring improvements and new [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#Features|features]] to all editors who use the standard syntax highlighter. If you have any questions or concerns about promoting the feature out of beta, [[mw:Special:MyLanguage/Help talk:Extension:CodeMirror|please share]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T259059]
* Some changes to local user groups are performed by stewards on Meta-Wiki and logged there only. Now, interwiki rights changes will be logged both on Meta-Wiki and the wiki of the target user to make it easier to access a full record of user's rights changes on a local wiki. Past log entries for such changes will be backfilled in the coming weeks. [https://phabricator.wikimedia.org/T6055]
* On wikis using [[m:Special:MyLanguage/Flagged Revisions|Flagged Revisions]], the number of pending changes shown on [[{{#Special:PendingChanges}}]] previously counted pages which were no longer pending review, because they have been removed from the system without being reviewed, e.g. due to being deleted, moved to a different namespace, or due to wiki configuration changes. The count will be correct now. On some wikis the number shown will be much smaller than before. There should be no change to the list of pages itself. [https://phabricator.wikimedia.org/T413016]
* Wikifunctions composition language has been rewritten, resulting in a new version of the language. This change aims to increase service stability by reducing the orchestrator's memory consumption. This rewrite also enables substantial latency reduction, code simplification, and better abstractions, which will open the door to later feature additions. Read more about [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status updates/2026-03-11|the changes]].
* Users can now sort search results alphabetically by page title. The update gives an additional option to finding pages more easily and quickly. Previously, results could be sorted by Edit date, Creation date, or Relevance. To use the new option, open 'Advanced Search' on the search results page and select 'Alphabetically' under 'Sorting Order'. [https://phabricator.wikimedia.org/T403775]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:28}} community-submitted {{PLURAL:28|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the bug that prevented UploadWizard on Wikimedia Commons from importing files from Flickr has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T419263]
'''Updates for technical contributors'''
* A new special page, [[{{#special:LintTemplateErrors}}]], has been created to list transcluded pages that are flagged as containing lint errors to help users discover them easily. The list is sorted by the number of transclusions with errors. For example: [[{{#special:LintTemplateErrors}}/night-mode-unaware-background-color]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T170874]
* Users of the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|{{int:codemirror-beta-feature-title}}]] beta feature have been using [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|CodeMirror]] instead of [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeEditor|CodeEditor]] for syntax highlighting when editing JavaScript, CSS, JSON, Vue and Lua content pages, for some time now. Along with promoting CodeMirror 6 out of beta, the plan is to replace CodeEditor as the standard editor for these content models by May 2026. [[mw:Special:MyLanguage/Help talk:Extension:CodeMirror|Feedback or concerns are welcome]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T419332]
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|CodeMirror]] JavaScript modules will soon be upgraded to CodeMirror 6. Leading up to the upgrade, loading the &lt;code dir=ltr&gt;ext.CodeMirror&lt;/code&gt; or &lt;code dir=ltr&gt;ext.CodeMirror.lib&lt;/code&gt; modules from gadgets and user scripts was deprecated in July 2025. The use of the &lt;code dir=ltr&gt;ext.CodeMirror.switch&lt;/code&gt; hook was also deprecated in March 2025. Contributors can now make their scripts or gadgets compatible with CodeMirror 6. See the [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror#Gadgets and user scripts|migration guide]] for more information. [https://phabricator.wikimedia.org/T373720]
* The MediaWiki Interfaces team is expanding coverage of REST API module definitions to include [[mw:Special:MyLanguage/API:REST API/Extensions|extension APIs]]. REST API modules are groups of related endpoints that can be independently managed and versioned. Modules now exist for [https://phabricator.wikimedia.org/T414470 GrowthExperiments] and [https://phabricator.wikimedia.org/T419053 Wikifunctions] APIs. As we migrate extension APIs to this structure, documentation will move out of the main MediaWiki OpenAPI spec and REST Sandbox view, and will instead be accessible via module-specific options in the dropdown on the [https://test.wikipedia.org/wiki/Special:RestSandbox REST Sandbox] (i.e., [[{{#Special:RestSandbox}}]], available on all wiki projects).
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto|Scribunto]] extension provides different pieces of information about the wiki where the module is being used via the [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual|mw.site]] library. Starting last week, the library also provides a [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual#mw.site.wikiId|way]] of accessing the [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Wiki ID|wiki ID]] that can be used to facilitate cross-wiki module maintenance. [https://phabricator.wikimedia.org/T146616]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.20|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The [[m:Special:MyLanguage/Coolest Tool Award|2026 Coolest Tool Award]] celebrating outstanding community tools, is now open for nominations! Nominate your favorite tool using the [https://wikimediafoundation.limesurvey.net/435684?lang=en nomination survey] form by 23 March 2026. For more information on privacy and data handling, please see the [[foundation:Special:MyLanguage/Legal:Coolest_Tool_Award_2026_Survey_Privacy_Statement|survey privacy statement]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/12|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W12&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 16 martie 2026 21:35 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30260505 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-13&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W13&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/13|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Wikimedia site users can now log in without a password using passkeys. This is a secure method supported by fingerprint, facial recognition, or PIN. With this change, all users who opt for passwordless login will find it easier, faster, and more secure to log in to their accounts using any device. The new passkey login option currently appears as an autofill suggestion in the username field. An additional [[phab:T417120|&quot;Log in with passkey&quot; button]] will soon be available for users who have already registered a passkey. This update will improve security and user experience. The [[c:File:Passwordless_login_screencast.webm|screen recording]] demonstrates the passwordless login process step by step.
* [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|All wikis will be read-only]] for a few minutes on Wednesday, 25 March 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1774450800 15:00 UTC]. This is for the datacenter server switchover backup tests, [[wikitech:Deployments/Yearly calendar|which happen twice a year]]. During the switchover, all Wikimedia website traffic is shifted from one primary data center to the backup data center to test availability and prevent service disruption even in emergencies.

'''Updates for editors'''
* Wikimedia site users can now export their notifications older than 5 years using a [[toolforge:echo-chamber|new Toolforge tool]]. This will ensure that users retain their important notifications and avoid them being lost based on the planned change to delete notifications older than 5 years, as previously announced. [https://phabricator.wikimedia.org/T383948]
* Wikipedia editors in Indonesian, Thai, Turkish, and Simple English now have access to Special:PersonalDashboard. This is an [[mw:Special:MyLanguage/Moderator Tools/Dashboard|early version of an experience]] that introduces newer editors to patrolling workflows, making it easier for them to move from making edits to participating in more advanced moderation work on their project. [https://phabricator.wikimedia.org/T402647]
* The [[Special:Block]] now has two minor interface changes. Administrators can now easily perform indefinite blocks through a dedicated radio button in the expiry section. Also, choosing an indefinite expiry provides a different set of common reasons to select from, which can be changed at: [[MediaWiki:Ipbreason-indef-dropdown]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T401823]
* Mobile editors [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments#Logged-out|at several wikis]] can now see an improved logged-out edit warning, thanks to the recent updates from the Growth team. These changes released last week are part of ongoing efforts and tests to enhance [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments|account creation experience on mobile]] and then increase participation. [https://phabricator.wikimedia.org/T408484]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:36}} community-submitted {{PLURAL:36|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the bug that prevented mobile web users from seeing the block information when affected by multiple blocks has been fixed. They can now see messages of all the blocks currently affecting them when they access Wikipedia.

'''Updates for technical contributors'''
* Images built using Toolforge will soon get the upgraded buildpacks version, bringing support for newer language versions and other upstream improvements and fixes. If you use Toolforge Build Service, review the recent [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/cloud-announce@lists.wikimedia.org/thread/EMYTA32EV2V5SQ2JIEOD2CL66YFIZEKV/ cloud-announce email] and update your build configuration as necessary to ensure your tools are compatible. [https://wikitech.wikimedia.org/w/index.php?title=Help:Toolforge/Building_container_images&amp;oldid=2392097#Buildpack_environment_upgrade_process][https://phabricator.wikimedia.org/T380127]

* The [https://api.wikimedia.org/wiki/Main_Page API Portal] documentation wiki will shut down in June 2026. API keys created on the API Portal will continue to work normally. api.wikimedia.org endpoints will be deprecated gradually starting in July 2026. Documentation on the API Portal is moving to [[mw:Wikimedia APIs|mediawiki.org]]. Learn more on the [[wikitech:API Portal/Deprecation|project page]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.21|MediaWiki]]

'''In depth'''
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|WMDE Technical Wishes]] is considering improvements to [[m:WMDE Technical Wishes/References/VisualEditor automatic reference names|automatically generated reference names in VisualEditor]]. Please check out the [[m:WMDE Technical Wishes/References/VisualEditor automatic reference names#Proposed solutions|proposed solutions]] and participate in the [[m:Talk:WMDE Technical Wishes/References/VisualEditor automatic reference names#Request for comment|request for comment]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/13|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W13&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 23 martie 2026 18:51 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30268305 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-14&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W14&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/14|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Beta version of [[abstract:|Abstract Wikipedia]] a new Wikimedia project which is language-independent, was launched last week. The project allows communities to build Wikipedia articles in their native language, which can be readily accessed by other users in their own languages. The wiki is powered by instructions from Wikifunctions and also based on structured content from Wikidata. [[:f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status updates/2026-03-26|Read more]].

'''Updates for editors'''
* The Growth team is running an A/B test to evaluate a clearer, more user-friendly message that promotes account creation on wikis. Currently when logged-out mobile users begin editing, they see a jarring warning message that can feel abrupt and discouraging. This also presents temporary account editing as the default rather than encouraging account creation. The test is running on ten Wikipedias, including Arabic, French, Spanish and German. [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments#2. Improve logged-out warning message (T415160)|Read more]].
* The Wikimedia Apps team is inviting feedback on [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Future of Editing on the Mobile Apps|how editing should work on the Wikipedia mobile apps]]. The discussion focuses on improving how users access editing tools when they tap &quot;Edit&quot;. This is part of a broader effort to convert readers who develop an interest in editing, to access a more user-friendly pathway to start contributing.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:45}} community-submitted {{PLURAL:45|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where citation fetching from the large newspaper archive [https://www.newspapers.com Newspapers.com] was no longer working, due to a block in [[mw:Special:MyLanguage/Citoid|Citoid]] requests, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T419903]

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.22|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/14|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W14&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 30 martie 2026 22:25 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30329462 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-15&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W15&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/15|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''

* The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]] now includes a new group goal-setting feature, enabling organizers to set and track event goals such as the number of articles created and participating contributors in real time. Similarly, participants can work toward shared targets and see their collective impact as the event unfolds. The feature is now available on all Wikimedia wikis. Learn more in [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents/Registration/Collaborative contributions#Goal setting|the documentation]].
* [[File:Maki-gift-15.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] The new [[mw:Special:MyLanguage/Help:Watchlist labels|watchlist labels]] feature (announced in [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/07|Tech News 2026-07]]) is now available via VisualEditor, the source editor, and the 'watchstar' (or watch link, for skins that don't have a star icon). Previously it was only possible to assign labels via [[Special:EditWatchlist|EditWatchlist]]. In all three places it is a new field following the expiry field.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue where talk pages on mobile with Parsoid are unusable after empty section headers, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T419171]

'''Updates for technical contributors'''
* The [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|sub-referencing feature]], which lets editors add details to an existing reference without duplicating it, will be gradually rolled out to [[phab:T414094|more wikis]] later this year. Wikis using the [[mw:Special:MyLanguage/Reference Tooltips|Reference Tooltips]] gadget are encouraged to update their version (typically at [[m:MediaWiki:Gadget-ReferenceTooltips.js|MediaWiki:Gadget-ReferenceTooltips.js]] as shown [https://en.wikipedia.org/w/index.php?diff=1344408362 here]) to ensure compatibility. Other reference-related gadgets may also be affected. [https://phabricator.wikimedia.org/T416304]
* All Wikinews editions will be closed and switched to read-only mode on 4 May 2026. Content will remain accessible, but no new edits or articles can be added. This closure was approved by the Board of Trustees of the Wikimedia Foundation following extended discussions. [[m:Wikimedia Foundation Board noticeboard#Board of Trustees Approves Closure of Wikinews|Read more]].
* The [[:mw:Special:MyLanguage/API:Action API|Action API]] has had several formats for requested output. One of them, &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;format=php&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, is being removed soon. Please ensure your scripts or bots use the [[mw:Special:MyLanguage/API:Data formats#Output|JSON format]]. This removal should affect very few scripts and bots. [https://phabricator.wikimedia.org/T118538]
* The [[Special:NamespaceInfo|Special:NamespaceInfo]] page now includes namespace aliases. For example &quot;WP&quot; for the &quot;Project&quot; (&quot;Wikipedia&quot;) namespace on the German Wikipedia. [https://phabricator.wikimedia.org/T381455]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.23|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/15|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W15&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 6 aprilie 2026 19:19 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30362761 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-16&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W16&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/16|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Experienced editors are invited to [https://b24e11a4f1.catalyst.wmcloud.org/wiki/Main_Page test] the [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance|Article guidance]] feature, designed to help less-experienced editors create well-structured, policy-compliant Wikipedia articles. Testing instructions are [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance/Test feature guide|available]]. Also, after reviewing [https://b24e11a4f1.catalyst.wmcloud.org/wiki/Category:Pages_using_article_guidance the outlines], please provide feedback on the [[mw:Talk:Article guidance|project talk page]]. Based on your input, the feature will be refined and transferred to the pilot Wikipedias to translate and adapt. Check out [[c:File:Article Guidance workflow demo - April 2026.webm|the video]] explaining the feature.
'''Updates for editors'''
* On most wikis, all autoconfirmed users can now use [[Special:ChangeContentModel|Special:ChangeContentModel]] page to [[mw:Special:MyLanguage/Help:ChangeContentModel|create new pages with custom content models]], such as mass message lists, making custom page formats more accessible. Check [[Special:ListGroupRights|Special:ListGroupRights]] for the status of your wiki. [https://phabricator.wikimedia.org/T248294]
* The Growth team has launched an [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account_Creation_Experiments|account creation experiment]] to evaluate whether adding an account creation button to the mobile web header increases new account registrations and encourages more mobile users to contribute to the wikis. The experiment is currently live on Hindi, Indonesian, Bengali, Thai, and Hebrew Wikipedia, and targets 10% of logged-out mobile web users.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:30}} community-submitted {{PLURAL:30|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where VisualEditor could get stuck loading on Windows devices with animations turned off, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T382856]

'''Updates for technical contributors'''
* Starting later this week, {{int:group-abusefilter}} who have the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|{{int:codemirror-beta-feature-title}}]] beta feature enabled will have [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|CodeMirror]] instead of [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeEditor|CodeEditor]] as the editor at [[Special:AbuseFilter|Special:AbuseFilter]]. This is part of the broader effort to make the user experience more consistent across all editors. [https://phabricator.wikimedia.org/T399673][https://phabricator.wikimedia.org/T419332]
* Tools and bots that access the [[mw:Special:MyLanguage/Notifications/API|Notifications API]] (&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;action=query&amp;meta=notifications&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;) will need to update their OAuth or BotPassword grants to also include access to private notifications. [https://phabricator.wikimedia.org/T421991]
* Due to a library upgrade, listings on category pages may be displayed out of order starting on Monday, 20th April. A migration script will be run to correct this, and will take hours to days depending on the size of the wiki (up to a week for English Wikipedia). [https://phabricator.wikimedia.org/T422544]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.24|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/16|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W16&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 13 aprilie 2026 18:19 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30380527 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-17&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W17&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/17|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* After two years of development, [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|{{int:codemirror-beta-feature-title}}]], also known as [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|CodeMirror 6]], is to be promoted out of beta on Tuesday, April 21. It brings better code and wikitext readability, reduction in typing errors, and other [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|benefits]] to all users of the standard syntax highlighter. A huge thank you to volunteer [https://phabricator.wikimedia.org/p/Bhsd/ Bhsd] who developed many of the new features, including [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#Code folding|code folding]], [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#Autocompletion|autocompletion]], and [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#Linting|linting]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T259059]
* A major update to the Wikipedia app for iOS is now rolling out, redesigning the interface to align with Apple's latest &quot;Liquid Glass&quot; visual design. [https://apps.apple.com/us/app/wikipedia/id324715238 Download the latest version] and explore the update.

'''Updates for editors'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/WE3.3.4 Reading lists|Reading lists]] is a feature which allows readers to save articles to a list for reading later. This feature is now in beta on Arabic, French, Indonesian, Vietnamese, and Chinese Wikipedias and by default for all new accounts on all Wikipedias.
* An experiment which explores extending [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Mobile page previews|Page Previews to mobile web]] will be launched in the week of April 20 on Arabic, English, French, Italian, Polish, and Vietnamese Wikipedias. Page Previews are pop-ups that display a thumbnail, lead paragraph, and a link to open the full article of a blue link, thereby improving content discovery. The feature is already available on desktop and in the apps. [[m:Special:MyLanguage/List of experiments in Product and Technology#Template|Read more about this experiment and others]].
* On several wikis, logged-in editors who haven't [[mw:Special:MyLanguage/Help:Email confirmation|confirmed their email addresses]] can now see a banner encouraging them to do so. Having the email address confirmed allows a user to restore access to the account if they lose it. [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security#Encouraging users to confirm their email addresses|Learn more]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T421366]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:15}} community-submitted {{PLURAL:15|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where editing very large wiki pages in the 2017 wikitext editor caused slow loading, preview and scrolling lag, and performance issues when selecting, cutting, or pasting content, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T184857]

'''Updates for technical contributors'''
* As part of the promotion of [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|CodeMirror]] from a beta feature, all users will use [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeMirror|CodeMirror]] instead of [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CodeEditor|CodeEditor]] for syntax highlighting when editing JavaScript, CSS, JSON, Vue and Lua content pages. [https://phabricator.wikimedia.org/T419332]
* The &lt;code&gt;mirrors.wikimedia.org&lt;/code&gt; service for Debian and Ubuntu users will sunset and stop working on May 15. The resources for the service will be replaced with new and better options. Some users may need to switch to a different server which should take about a minute. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/LJYRIS4WB66HIRCAO4GIDTXCMDVZRBMA/ You can read more]. [https://phabricator.wikimedia.org/T416707]
* The &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;image&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;oldimage&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; table will be removed from [[wikitech:Help:Wiki Replicas|wikireplicas]]. If your tools or queries access &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;image&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; or &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;oldimage&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; directly, please update them to use the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;file&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;filerevision&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; table before 28 May. [https://phabricator.wikimedia.org/T28741]
* Following the recent implementation of global API rate limits on unidentified traffic, the Wikimedia Foundation will continue efforts to ensure [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Product Insights/Responsible Reuse|fair use of infrastructure]] by applying global limits to identified API traffic beginning the last week of April. These limits are intentionally set as high as possible to minimise impact on the community. Bots running in Toolforge/WMCS or with the bot user right on any wiki should not be affected for now. However, all developers are advised to follow updated best practices. For more information, see [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits|Wikimedia APIs/Rate limits]] and [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits/FAQ|Frequently Asked Questions]].
* The [[mw:Special:MyLanguage/Attribution API|Attribution API]] is now available as a [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Stability policy|beta]]. The API fetches information for crediting Wikimedia articles and media files wherever they are used. Reference documentation is available through the REST Sandbox special page available on all Wikimedia wikis (such as the [https://en.wikipedia.org/w/index.php?api=attribution.v0-beta&amp;title=Special%3ARestSandbox REST sandbox on English Wikipedia]). Share your feedback on the [[mw:Talk:Attribution API|project talk page]].
* There is no new MediaWiki version this week.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/17|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W17&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 20 aprilie 2026 18:00 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30432763 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-18&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W18&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/18|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* There is a change in how new users are autoconfirmed that will improve anti-vandalism protection. Currently, users who have had an account for a few days and made a few edits are automatically added to the [[{{int:grouppage-autoconfirmed/{{CONTENTLANGUAGE}}}}|{{int:group-autoconfirmed}}]] group. This configuration tends to be exploited by some vandals, who create accounts and start to use them only after some time. To mitigate this, the configuration will be updated next week so that – for the purpose of becoming autoconfirmed – the account age will be counted from their first edit, instead of registration date. The numeric value of the age threshold will remain the same. This change will be deployed only to wikis which require at least one edit as part of the autoconfirmation conditions. [https://phabricator.wikimedia.org/T418484]
* All Wikipedia users with new accounts and those who activated the &quot;automatically enable most beta features&quot; option in their preference can now use the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/WE3.3.4 Reading lists|reading lists]] beta feature to save articles for later reading. This helps organize reading interests in one place for convenient access. 
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:30}} community-submitted {{PLURAL:30|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue where infobox images have huge padding in Firefox, has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T423676]

'''Updates for technical contributors'''
* As a reminder, the global API rate limits will be applied this week to identified API traffic. This is to help ensure [[mw:MediaWiki Product Insights/Responsible Reuse|fair use of infrastructure]]. Bots running in Toolforge/WMCS or with the bot user right on any wiki should not be affected for now. However, all developers are advised to follow updated best practices. For more information, including the actual rate limits, see [[mw:Wikimedia APIs/Rate limits|Wikimedia APIs/Rate limits]] and [[mw:Wikimedia APIs/Rate limits/FAQ|Frequently Asked Questions]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.26|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/18|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W18&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 27 aprilie 2026 21:06 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30458046 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-19&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W19&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/19|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance|Article guidance]] team invites experienced editors of [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance/Pilot wikis and collaborators|pilot Wikipedias]]—Arabic, Bangla, Japanese, Portuguese, Persian, Turkish, Simple English, Spanish, and French—to help translate and adapt [https://b24e11a4f1.catalyst.wmcloud.org/wiki/Category:Pages_using_article_guidance sample outlines]. These outlines will guide editors in creating clear, well-structured, and policy-compliant articles when using [https://b24e11a4f1.catalyst.wmcloud.org/wiki/Special:NewArticle the feature] once it is launched in May 2026. [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance#Adapting a sample outline in a Wikipedia|Simple instructions]] on how to translate and adapt the outlines are available.
'''Updates for editors'''
* The [[:m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council|Product and Technology Advisory Council]] has published [[:m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council/May 2026 draft PTAC recommendation for feedback|draft recommendations]] on a model that affiliates can follow when contributing to the technical space. Community members are invited to provide feedback on the recommendation until May 8th [[:m:Talk:Product and Technology Advisory Council/May 2026 draft PTAC recommendation for feedback|on the talk page]].
* The number of available thumbnail size preferences in MediaWiki is being reduced to three standardized options—Small (180px), Regular (250px), and Large (400px), as part of ongoing efforts to improve performance and reduce strain on thumbnail services. As a result, existing preferences will be mapped to the nearest new size (for example, smaller selections like 120px or 150px will render at 180px, while larger ones like 300px or 360px will render at 400px). The preferences interface will soon be updated to reflect these changes, and users who wish to opt out or provide feedback can do so. [https://phabricator.wikimedia.org/T424909]
* From now on, even when a permission expires automatically, users will receive an Echo notification similar to the standard notification for permission changes. There is a difference between this and [[m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]] in that the latter reminds users a week ''before'' the rights are due to expire, so that they can renew the rights.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:32}} community-submitted {{PLURAL:32|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the problem where the ULS language selector in [[m:Special:Translate|Special:Translate]] would scroll vertically when it shouldn't, has been resolved. Previously, when users opened the &quot;Translate to English&quot; dropdown and typed certain inputs, the dialog would scroll vertically by a few pixels even when there was enough space to display all results. The dropdown no longer shifts unnecessarily when filtering languages. [https://phabricator.wikimedia.org/T358864] 
* The [[m:Special:GlobalWatchlist|Global Watchlist]], which lets you view your watchlists from multiple wikis on a single page, continues to improve. For example, watchlists for Wikibase sites such as [[:d:|Wikidata]] now support [[mw:Special:MyLanguage/Extension:EntitySchema|EntitySchema]] elements for better tracking. The Live Updates mode now refreshes the special page every 60 seconds to comply with the updated [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits|global API rate limits]] for improved real-time responsiveness. Additionally, a directionality bug that displayed links as &quot;changes 3&quot; instead of &quot;3 changes&quot; in mixed-direction lists has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T415450][https://phabricator.wikimedia.org/T424422][https://phabricator.wikimedia.org/T418091]
'''Updates for technical contributors'''
* The second phase of [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits|global API rate limits]] has been rolled out to reduce the [[diffblog:2026/03/26/quo-vadis-crawlers-progress-and-whats-next-on-safeguarding-our-infrastructure/|impact of AI crawlers]] and ensure fair, sustainable access to Wikimedia resources, prioritising human and mission-aligned traffic. [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia APIs/Rate limits#Limits|Limits]] have been shifted from per-hour to per-minute, producing smoother traffic patterns and more predictable API load. Community users are not expected to be affected, and no action is required. Early indications show some User-Agent-based requestors are adjusting behaviour, and around 64% of automated API traffic has been identified. Monitoring continues, and Wikimedia Enterprise remains available for commercial support.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.46/wmf.27|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/19|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W19&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 4 mai 2026 23:43 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30498077 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-20&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W20&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/20|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Community Tech has published [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/How to write a good wish|new guidance]] explaining how wishes on Community Wishlist are triaged and prioritized. The documentation is intended to help contributors write stronger proposals by clarifying the factors that influence prioritization decisions. Beyond vote counts, the guidance highlights considerations such as potential impact on the community when determining which wishes move forward.

'''Updates for editors'''
* The Reader Growth team is launching an experiment to test a new [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Growth/Share_Card|Share Card feature]] that allows readers to create visually engaging cards from Wikipedia articles or selected article sections and share them online, with each card linking back to the original article to help expand readership and article discovery. The mobile-only A/B test will be available to a portion of readers on Arabic, Chinese, French, Vietnamese, and English Wikipedia to better understand reading and sharing habits, and is scheduled to begin the week of May 18 and run for four weeks.
* The Android and iOS Wikipedia apps recently released the [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia_Apps/Team/25th_Birthday_Reading_Challenge|25-day reading challenge]] into Beta, as part of efforts to drive reader engagement by encouraging users to complete reading milestones. To track their reading streak during the challenge, App users can add a widget featuring Baby Globe to their home screen. The challenge officially begins May 11.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:17}} community-submitted {{PLURAL:17|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where the global preference for enabling syntax highlighting in wikitext could unexpectedly disable itself after being turned on, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T425286]

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Octicons-tools.svg|12px|link=|alt=|Advanced item]] The ResourceLoader module &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;mediawiki.ui.input&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, deprecated since [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2023/39|September 2023]], will be removed this week. There is a [[mw:Special:MyLanguage/Codex/Migrating_from_MediaWiki_UI|guide for migrating from MediaWiki UI to Codex]] for any tools that use it. [https://phabricator.wikimedia.org/T420125]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.2|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/20|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W20&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 11 mai 2026 22:20 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30524429 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-21&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W21&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/21|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Abstract Wikipedia team has identified five potential pilot wikis to assess their interest in adopting abstract articles on their wikis. The pilots are Malayalam, Bengali, Dagbani, Arabic, and Indonesian Wikipedia. The feedback period will be open until May 22. If your community is interested in becoming a pilot, [[m:Talk:Abstract Wikipedia|let us know on Meta]].

'''Updates for editors'''
* An experiment to show [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|Reading Lists]] to logged-out readers on mobile web will launch on May 18 across German, Spanish, Italian, Portuguese, Polish, Dutch, Turkish, and Urdu Wikipedias, and will run for one month. The effort supports broader goals of helping readers save and organize articles for later reading, while encouraging habits that could lead to future Wikipedia contributions.
* To support a bookmark button in the Reading List beta feature, the &quot;Tools &gt; Action&quot; menu has been updated to display icons, including the watch star indicator that helps editors identify temporarily watched articles. The icons now also match those used on mobile, improving consistency across platforms. The change is currently limited to the actions menu and mainly affects editors with privileged user rights. [https://phabricator.wikimedia.org/T426008]
* [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Suggestion Mode|Suggestion Mode]] was released as an [[w:en:A/B test|A/B test]] for newcomer editors on the mobile website at [[phab:T421189|~15 Wikipedias]]. The experiment will measure the impact that Suggestion Mode has on the proportion of newcomer mobile web edit sessions that result in constructive (un-reverted) article edits. The experiment will also evaluate the feature's impact on editor retention, and monitor changes in revert and block rates.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue in the Wikipedia Android app where images could sometimes fail to load after opening a recommended reading list notification, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T418231]

'''Updates for technical contributors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikidata Platform|Wikidata Platform team]] has published its [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:SPARQL query service/WDQS backend update/Backend Replacement|backend replacement recommendation]] and accompanying [[wikitech:Wikidata Query Service/WDQS Architecture re-design|technical architecture]] for the migration of the Wikidata Query Service (WDQS) away from Blazegraph. Feedback is invited until May 25th 2026, especially on potential gaps and impacts on advanced use cases. Wikidata community members and WDQS users are also encouraged to help identify high-impact tools and workflows that may need attention on [[d:Wikidata:SPARQL query service/WDQS backend update/High-Impact Use Cases|this page]]. Feedback can be shared on the [[d:Wikidata talk:SPARQL query service/WDQS backend update|Migration talk page]] or during the [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Blazegraph Migration Office Hours|next office hour]]. See the [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Wikidata Platform team/Newsletter|WDP team newsletter]] for more details.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.3|MediaWiki]]

'''In depth'''

* On English, French, Japanese, and a few other Wikipedias, there was a [[diffblog:2025/09/02/better-detecting-bots-and-replacing-our-captcha/|trial of hCaptcha]], a third-party bot detection service. The trial showed that hCaptcha effectively detects and deters some bad-faith automated activity, on its own and by giving [[w:en:Wikipedia:Village pump (technical)/Archive 225#Introducing SuggestedInvestigations|checkusers and stewards]] signals to look into. Because the results were positive, hCaptcha will be rolled out across all wikis over the next few weeks. [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Anti-abuse signals/hCaptcha|See the hCaptcha project page]] for technical information about the implementation and privacy protections. [[diffblog:2026/05/04/better-detecting-bots-and-replacing-our-captcha-part-2/|Learn more]].
* The latest Community Tech update is now available, with progress across several Community Wishlist initiatives, including Reading Lists expansion from the mobile app to the website, new language support for &quot;Who Wrote That&quot; and the Personal Dashboard, improvements to 3D rendering and Charts, and upcoming work on talk page sorting, audio playback, and editing workflows. The update also shares current priorities, wishlist status trends, and opportunities for community feedback on future focus areas and the Wikimedia Foundation’s 2026–2027 Annual Plan. [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Updates#May 13, 2026: Latest updates from the Community Tech team|Read the full newsletter for details]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/21|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W21&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 18 mai 2026 23:21 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30539262 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-22&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W22&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/22|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Following a [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments#LOWM|successful account creation experiment]], an improved logged-out edit warning message will be deployed to all Wikimedia wikis in the first week of June. The change will only affect logged-out users on mobile web who open an editing session. The updated experience is designed to encourage account creation more clearly, while still allowing users to edit with temporary accounts. Results from the experiment showed a significant increase in account creation, with a 27% relative lift among users shown the updated message. As expected, as more people funnel into account creation, temporary accounts decreased by a relative 16%. The experiment did not show any significant changes in constructive edit rates or other monitored contributor metrics. [https://phabricator.wikimedia.org/T424595] 

'''Updates for editors'''
* For security reasons, members of certain user groups are [[m:Special:MyLanguage/Mandatory two-factor authentication for users with some extended rights|required to have two-factor authentication]] (2FA) enabled. Members of these groups will be unable to disable the last 2FA method on their account, and it will be impossible to add users without 2FA to these groups. Users will still be able to add new authentication methods or remove them, as long as at least one method is continuously enabled. In the next few weeks, users without 2FA will be removed from these groups. Notably, this applies to bureaucrats. See the linked tasks for deployment schedules. [https://phabricator.wikimedia.org/T423119][https://phabricator.wikimedia.org/T423120]
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|WMDE Technical Wishes]] will run an [[w:en:A/B testing|A/B test]] on [[:phab:T415904|10 wikis]], testing [[m:WMDE Technical Wishes/References/Reference Previews|potential improvements for Reference Previews]]. The experiment will run for ~2 weeks at the end of May / beginning of June and will affect 10% of desktop readers on the participating wikis.
* After two successful experiments, the Reader Growth team is rolling out an [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Image Browsing|Image Browsing]] beta feature for all Wikipedias on mobile on May 25. This means that anyone who has all beta features on by default will start to see this feature, and others can check the box to turn it on in their preferences. The beta feature will include a carousel of all an article's images at the top of the article, with controls for editors to [[mw:Readers/Reader_Growth/Image_Browsing#Phase_2.1_beta_feature|exclude images from the article's carousel or to exclude an article from the feature entirely]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:30}} community-submitted {{PLURAL:30|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, three dimensional STL files were being rendered incorrectly by the media viewer 3D extension which is now fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T416723]

'''Updates for technical contributors'''
* The legacy CSS classes &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;tleft&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;tright&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; have been replaced with &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;floatleft&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;floatright&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; as the former do not work consistently across all MediaWiki platforms, notably mobile web and mobile apps. Projects relying on these classes are encouraged to review related usage and plan for migration. Please note that &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;floatleft&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;floatright&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; may also be deprecated in future, although there are currently no plans to do so. [[phab:T426452|Read more]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.4|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/22|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W22&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 26 mai 2026 00:52 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30584502 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-23&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W23&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/23|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience|Reader Experience team]] is conducting an experiment to show the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|reading lists]] feature, which is still in development, to logged-out mobile readers to test whether it encourages account creation at a higher rate compared to the watchstar button. The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists#Experiment timeline|experiment]] was launched on May 18th on German, Spanish, Italian, Portuguese, Polish, Dutch, Turkish, and Urdu wikis, and it will run for a month.
* The Wikimedia Apps team released [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Explore Feed Refresh/Phase 1|Phase 1]] of the redesigned Home Feed to the Android Beta app. The new Home Feed includes a refreshed &quot;Community&quot; tab and a personalized &quot;For You&quot; tab featuring daily updated reading recommendations. The redesign is part of a broader effort to improve content discovery and create more engaging learning experiences in the Wikipedia apps.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:18}} community-submitted {{PLURAL:18|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where images could fail to load for some suggested edits on [[w:Special:Homepage|Special:Homepage]], leaving the thumbnail stuck in a loading state, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T424048]

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.5|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/23|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W23&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 2 iunie 2026 00:08 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30613639 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-24&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W24&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/24|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Wikimedia Enterprise has increased the free usage limits for its API offerings. The monthly request limit for the On-demand API has increased from 5,000 to 50,000 requests, while the Snapshot API limit has increased from 15 to 30 requests per month. In addition, Structured Contents snapshots are now available for free accounts. These changes expand access to Wikimedia Enterprise data for developers, researchers, and organizations using Wikimedia content. [https://enterprise.wikimedia.com/blog/enhanced-free-api]

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia_Apps/Team/Explore Feed Refresh/Phase 1|refreshed Explore Feed]], now called the Home Feed, is rolling out to 50% of users of the Wikipedia Android app. The Home Feed helps readers discover relevant content through two new tabs: ''Community'' and ''For You''. The Community tab provides a scrollable feed of curated content and updates from the broader Wikimedia community and movement, while the ''For You'' tab offers a full-screen, swipeable experience that shows content tailored to a user's interests. The redesign is part of a broader effort to improve discovery and enhance the learning experience in the Wikipedia app.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/iOS/&quot;Which came first?&quot; Game|Which came first?]] daily trivia game is now available in the beta version of the Wikipedia iOS app in English, German, French, Portuguese, Russian, Spanish, Arabic, Chinese, and Turkish. The game uses historical events from Wikipedia's &quot;On This Day&quot; content and challenges readers to guess which of two events happened first. The game was previously released on Android. Communities interested in making the game available in their languages can [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia_Apps/Team/Games#Game availability by language|read the instructions and requirements]].
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|Sub-referencing]], a new MediaWiki feature that allows editors to reuse references with different details, will begin rolling out to Wikimedia wikis following a successful pilot phase. Deployment will start on 8 June for most [[wikitech:Deployments/Train#Wednesday|Group 1 wikis]] and French Wikipedia, with additional Wikipedia language editions receiving the feature over the coming months. Communities are encouraged to prepare by checking for [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3ATranslate&amp;group=ext-cite&amp;language=en&amp;action_source=search&amp;filter=%21translated&amp;optional=1&amp;action=translate untranslated Cite extension messages] in their language and reviewing any use of [[mw:Special:MyLanguage/Reference Tooltips|Reference Tooltips]], which may require [[:phab:T416304#11668731|updates]] to support the new functionality. Wikis using [[mw:Special:MyLanguage/Help:Reference Previews|Reference Previews]] do not need to take any action. Communities may also wish to create the ''cite-tracking-category-ref-details'' [[Special:TrackingCategories|tracking category]] as a hidden category using &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;__HIDDENCAT__&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt; (or a dedicated template), and connect it to the corresponding Wikidata item [[d:Q129764848]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T425662]
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Mobile page previews#Experimentation|Page Previews experiment]] on mobile web has concluded. The team decided not to roll out the feature after the results showed no statistically significant impact on reader retention, as the primary success metric was retention improvement. Page Previews, which are already available on desktop and in the apps, display a thumbnail, lead paragraph, and link to the full article when readers tap a blue link. The experiment tested this experience on mobile web across six Wikipedias.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Codex/Design/Icons|user interface icon library]] will be [[phab:T399175|updated later this week or next week]]. Most of the ~300 icons have been slightly refined and ~30 new icons have been added. These changes improve the icons to make them more consistent and comprehensible, and provide more visual balance when they are used in groups.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Universal Language Selector|Universal Language Selector]] (ULS) interface in MediaWiki, which helps users select content in other languages, has been updated. The new version improves speed and accessibility, and users of Wikimedia projects can now pin languages for quicker language switching. The deployment to Wikimedia sites will happen gradually in the coming weeks. You can test it now as a beta feature by selecting [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta features]] in your profile preferences and share your feedback on [[mw:Special:MyLanguage/Universal Language Selector/New ULS|the project page]]. 
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:21}} community-submitted {{PLURAL:21|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where the Pageviews Analysis dashboard on pageviews.wmcloud.org stopped updating graph data in May 2026, affecting all users, has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T427171]

'''Updates for technical contributors'''
* The function signature for &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;mw.util.addPortletLink()&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; has been simplified. Developers can now pass a configuration object instead of a list of positional parameters when creating portlet links. The previous function signature remains supported for backwards compatibility. For example, instead of: &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;mw.util.addPortletLink('p-cactions', '#', 'Stub', 'ca-stubtag', 'Add a stub tag to this page');&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; use &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;mw.util.addPortletLink('p-cactions', { href: '#', text: 'Stub', id: 'ca-stubtag', tooltip: 'Add a stub tag to this page' });&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. Script maintainers are encouraged to review existing uses of &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;addPortletLink()&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and update them where appropriate. This change will be available on all wikis from 11 June. Thanks to community volunteer Gerges for contributing this improvement. [https://phabricator.wikimedia.org/T427945]
* '''Community Wishlist discussion''': Product &amp; Technology [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Updates#May 20, 2026: Community Tech becomes a program|introduced changes]] meant to increase the number and complexity of wishes fulfilled, including the disbanding of the Community Tech team. They are [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Updates|engaging in discussions]] about a [[m:Talk:Community Wishlist#Proposed direction for Wishlist|proposed direction for the wishlist]] from community members. Includes ways to structure annual voting, better tracking of wishes, removing focus areas, and [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Updates|staffing updates]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.6|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/24|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W24&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 9 iunie 2026 00:30 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30650573 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-25&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W25&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/25|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth|Reader Growth team]] has launched an [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Image Browsing|Image Browsing]] beta feature on the mobile web version of all Wikipedias. The feature shows an image carousel at the top of articles with 3 or more images. Editors can configure this feature with the following controls: to hide a specific image from a page, either use &lt;code&gt;class=notpageimage&lt;/code&gt; excluding it from thumbnail previews, or &lt;code&gt;class=noviewer&lt;/code&gt; excluding it from MediaViewer. The carousel can also be disabled from a page entirely, with the magic word &lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;__NOMEDIAVIEWERCAROUSEL__&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;. To submit feedback or flag bugs, please visit the [[mw:Talk:Readers/Reader Growth/Image Browsing|project page]]. 
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Tables#class=&quot;wikitable&quot;|Wikitables]] can now be [[mw:Special:MyLanguage/Help:Sortable tables#Forcing the initial sort direction|sorted in descending order]] on the first click by adding &lt;code dir=ltr&gt;data-sort-order=&quot;desc&quot;&lt;/code&gt; to the header cell. Previously, by default, clicking a column header for the first time sorts it in ascending order. This addition to a Wikitable gives it more control and flexibility, while the default behavior for subsequent clicks remains unchanged. [https://phabricator.wikimedia.org/T398416]

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance|Article guidance]] feature is currently being tested with some editors creating new articles on the Simple English, French, and Turkish Wikipedias. The experiment will soon begin on the Arabic and Bangla Wikipedias as well. [[w:simple:Special:NewArticle|This feature]] gives editors community-curated guidance to help them create articles that follow community standards. Experienced editors can continue creating or adapting outlines for specific article types that are commonly created by less experienced contributors. The outlines guide less experienced editors in creating high-quality articles. A quick guide to markups used in outlines can be found on [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance/Test feature guide#Markups in outlines|this page]]. [[w:simple:Wikipedia:Article Guidance|Example outlines]] that can be adapted and instructions for how to adapt them are on [[mw:Special:MyLanguage/Article guidance#Adapting a sample outline in a Wikipedia|this section]] of the project page.
* Wikis that wish to replace the &quot;indefinitely&quot; button in Special:Block for temporary accounts (for example, wikis that block temporary users only until account expiration) will be able to do so by creating [[MediaWiki:ipb-indefinite-expiry-temporary-account]] with the block duration they want. [https://phabricator.wikimedia.org/T427125]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:41}} community-submitted {{PLURAL:41|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* By the end of June, a valid user-agent string will be required for automated dumps downloads from the dumps.wikimedia.org website. Automated requests that provide a generic or empty user-agent will be blocked. This [[phab:T400119|extends enforcement]] of the long standing [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia Foundation User-Agent Policy|user-agent policy]]. Access to dumps through Wikimedia Cloud Services will not change.
* The roll out of global [[mw:Wikimedia APIs/Rate limits|API rate limits]] is now complete, with limits enforced across all APIs and at the documented levels for all groups. Bots running in Toolforge/WMCS or with the bot user right on any wiki remain exempt. All bots should continue to follow the documented best practices to avoid being rate limited.
* The [https://api.wikimedia.org/wiki/Main_Page API Portal wiki] will be read only starting this week (June 15-18). The following week (June 22-25), all API Portal wiki URLs will redirect to [[mw:Wikimedia APIs|Wikimedia APIs on mediawiki.org]]. Learn more on the [[wikitech:API Portal/Deprecation|project page]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.7|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* On June 17th at 6pm UTC the WMF will be holding Discord call focused on a code review. We've heard through the [[mw:Special:MyLanguage/Developer Satisfaction Survey/2026|Developer Satisfaction Survey]] that volunteers are struggling with code review and we'd like to discuss these experiences with the goal of surfacing workable solutions. You can join the call [https://discord.gg/wikipedia?event=1514727511102062664 via the Wikimedia Community Discord server].
* The [[m:Special:MyLanguage/Conferencia Wikimedia de América Latina 2026|Latin American Wikimedia Conference]] will host a regional hackathon that will bring together the Wikimedia movement’s technical community including developers, system administrators, data scientists, and users with extended rights. Interested technical contributors can [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf4osJzTHBJjQbYJk7TMVEJjTEQv7IgtsUDfP-o-qTgeRQQxw/viewform apply for a scholarship] to participate until June 21 at midnight (Bolivia time, UTC-4).
* Sign up for Wikimania Team Challenges to join this special event. The Team challenges will take place online and in person from July 21 to 22, before Wikimania conference. Everyone is welcome, regardless of skills or Wikimania registration. Teams will work on 10 important challenges supporting the Wikimedia community. For details, visit [[wmania:Special:MyLanguage/2026:Team challenges|the Team Challenges page]] and [https://wikimedia.eventyay.com/wm/teamchallenges/ register there]. Registration closes on June 20th at 11pm UTC. 

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/25|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W25&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 15 iunie 2026 19:48 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30689604 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-26&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W26&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/26|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Growth/Feature summary|Growth features]] are [[phab:T418115|now available at Wikidata]]. This update enables access to Mentorship ([[mw:Special:MyLanguage/Help:Growth/Mentorship|if configured]]), Impact module, the Help Panel, and a simplified Newcomer Homepage (without Suggested Edits). Wikidata administrators are still configuring the features through Community Configuration.

'''Updates for editors'''
* The special page [[{{#special:RangeCalculator}}]] has been created. It allows users to find an IP range without needing to rely on external tools. Until now, this tool was only available to CheckUsers. [https://phabricator.wikimedia.org/T268429]
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|Sub-referencing]] is a new MediaWiki feature that allows editors to reuse references with different details. It will be deployed to most small and medium-sized Wikipedia language versions on June 23. The [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#deployment|FAQ]] lists possible actions to take on your wiki to support the deployment. Check the [[:phab:T414094|rollout plan]] for the next deployment steps. [https://phabricator.wikimedia.org/T428902]
* Starting next week, users will get a notification when they are blocked or unblocked from editing, or if this block changes. [https://phabricator.wikimedia.org/T100974]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:32}} community-submitted {{PLURAL:32|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].

'''Updates for technical contributors'''
* Starting next week, abuse filters that are set to &quot;require CAPTCHA verification&quot; will begin to also affect users with the &lt;code&gt;skipcaptcha&lt;/code&gt; right, which includes most autoconfirmed users. Bots are exempted. This change only affects edits that trigger an abuse filter. The &lt;code&gt;skipcaptcha&lt;/code&gt; right will continue to exempt users from having to solve CAPTCHAs in the ordinary course of using the wikis. [https://phabricator.wikimedia.org/T402595]
* Reference documentation for the [[wikitech:Machine_Learning/LiftWing/API|Lift Wing API]] has moved from the API Portal to the interactive [https://wikitech.wikimedia.org/w/index.php?api=lift-wing&amp;title=Special%3ARestSandbox REST Sandbox].
* The API Portal wiki is now closed. For API documentation, see [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia_APIs|Wikimedia APIs on mediawiki.org]]. All API Portal wiki URLs (https://api.wikimedia.org/wiki/) will redirect to the mediawiki.org page starting June 22. [https://phabricator.wikimedia.org/T427537]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.8|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* Join an online call on 25 June at 2:30pm UTC to meet the current Wikimedia interns for [[mw:Google_Summer_of_Code/2026|Google Summer of Code]] and [[mw:Outreachy/Round_32|Outreachy]]. Interns will provide an overview of their projects and a brief demo of their work so far. Attendees are encouraged to [[mw:event:Google_Summer_of_Code/Summer_2026_June_Internship_open_session|share ideas and connections in their community]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/26|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W26&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 23 iunie 2026 16:05 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30722494 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-27&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W27&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/27|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* As part of the [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments|Account Creation Experiments]], the Growth team tested adding a user account icon in the mobile web header for logged-out users, providing direct access to &quot;Create account&quot; and &quot;Log in&quot; actions. The experiment increased account creation by about 20% without negatively affecting edit quality or constructive edit rates. The feature will now be rolled out to all Wikimedia Foundation wikis on mobile web in the first week of July. [https://phabricator.wikimedia.org/T428220]
* After a [[phab:T426248|successful experiment]], logged-in users who did not [[mw:Special:MyLanguage/Help:Email_confirmation|confirm their email address]] when their account was created see a new banner asking them to complete that process. This helps reduce the risk that users get locked out of their account, and makes account email addresses overall more reliable. This is part of the [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity/Account Security|Account Security]] project. [https://phabricator.wikimedia.org/T428292]
* An update to [[Special:Search|Search]] is refining how the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;-prefix:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; behaves when used to exclude results. Previously, using &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;-prefix:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; with negation could unintentionally broaden search results by adding the namespaces included in the search scope, leading to confusing behavior for users expecting a straightforward exclusion filter. With the update, &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;-prefix:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; will now strictly exclude matching page titles as intended and may display a warning if the relevant namespace has not been explicitly selected. The behavior of &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;prefix:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; without negation however remains unchanged. [https://phabricator.wikimedia.org/T427443]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:33}} community-submitted {{PLURAL:33|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where reviewers using the Page Curation toolbar were not automatically subscribed to talk page discussions they started has now been fixed. Reviewers will now receive notifications when someone replies to those discussions. [https://phabricator.wikimedia.org/T329346]

'''Updates for technical contributors'''
* Starting June 29th, automated downloads from the dumps.wikimedia.org website will be subject to the [[Foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia Foundation User-Agent Policy|user-agent policy]]. Automated requests that provide a generic or empty user-agent will be blocked. Access to dumps through Wikimedia Cloud Services remains unaffected. This is a follow up to the announcement made in the [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/25|2026/25 issue of Tech News]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.9|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/27|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W27&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 29 iunie 2026 14:48 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30744833 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-28&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W28&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/28|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:34}} community-submitted {{PLURAL:34|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where the search bar results on Wikidata, showed English results instead of using the correct language fallback for users of language variants, has now been fixed. Search suggestions will now follow the expected language fallback chain. [https://phabricator.wikimedia.org/T429769]

'''Updates for technical contributors'''
* In preparation for [[m:Special:MyLanguage/Event:Celebrate Women|Celebrate Women campaign]] planned for March 2027, the Wikimedia Foundation’s [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Advancement/Community Growth/Content Enablement|Content Enablement team]] has launched a 22-question survey to better understand technical contributions by women+ (anyone who identifies as a woman) across Wikimedia projects. The survey takes approximately 15–20 minutes to complete and will remain open until 20 July 2026. The [[m:Special:MyLanguage/Celebrate Women/Technical contributions survey|questions]] are also available on-wiki for review in advance.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Score|Score extension]] now supports rendering music scores as SVG images in addition to PNG, addressing a long-standing [[:phab:T49578|feature request]] and resolving historical image quality issues. Both formats are now provided to clients, with PNG in the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;src&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; attribute and SVG in the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;srcset&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; attribute.
* The new [[wikitech:Parsoid|Parsoid]] parser [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser_Unification/Updates|continues to be deployed to additional wikis]], making it easier to introduce new reading and editing features. It was enabled on French Wikipedia, bringing total progress to covering 78.9% of Wikipedia page views. Rollout to English Wikipedia desktop will progress through this week.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.10|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The Wikimedia Hackathon 2026 [[diffblog:2026/06/29/wikimedia-hackathon-2026-building-collaborating-and-shaping-the-future-together/|recap blog post]] is now live. It highlights the projects, sessions, and social activities from this year’s event, and shares initial plans for the 2027 Wikimedia Hackathon.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/28|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W28&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 6 iulie 2026 16:57 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30773578 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-29&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W29&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/29|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Growth/Revise_Tone|Revise Tone]] helps newcomers identify passages in Wikipedia articles that may contain non-encyclopedic language and encourages them to consider revising the tone. The feature was [[w:en:A/B_testing|A/B tested]] on the Arabic, English, French, and Portuguese Wikipedias, where newcomer task completion rates [[mw:Special:MyLanguage/Growth/Revise_Tone#Experiment_Results|increased by 38.7%]] compared to the default Copyedit task, with no decrease in edit quality. The test ended on July 9, and the feature is now available for everyone on these wikis, configurable via Community Configuration. [[phab:T426364|The plan]] is to release Revise Tone to more wikis.
* The community configuration that allows [[mw:Special:MyLanguage/Help:Growth/Mentorship#Automated mentor list cleanup|automatic removal of inactive mentors]] based on configurable criteria will be enabled on Thursday 16, [[mw:Special:MyLanguage/Growth/Deployment|on some wikis]] to keep mentor lists up to date. Mentors are experienced contributors who opt in to help new users on-wiki through the [[mw:Special:MyLanguage/Growth/Feature summary|Growth Features]]. Administrators can now prepare the settings via [[w:Special:CommunityConfiguration/Mentorship|Special:CommunityConfiguration/Mentorship]]; they will take effect starting Thursday.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:38}} community-submitted {{PLURAL:38|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where some users of the Wikipedia Android app were logged out immediately after signing in, preventing them from staying logged in and editing pages, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T316916]

'''Updates for technical contributors'''
* Editing a page via user scripts or gadgets was causing watchlist labels that the user had assigned to that page to reset. This has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T423778]
* To work around a Safari bug (see [[phab:T425211]]), on Parsoid-enabled wikis, wikilink hrefs now use absolute urls instead of protocol-relative urls. REST API output remains unchanged and continue to use protocol-relative urls. Gadgets, user scripts, bots, and CSS might need to be adapted if they relied on the presence of protocol-relative urls in wikilink hrefs. [https://phabricator.wikimedia.org/T431358]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.11|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The Wikimedia Foundation’s Experiment Platform Team has published a blog post reflecting on its first year of structured experimentation. It highlights successful experiments such as Paste Check, Reference Check, and Tone Check, which improved editing outcomes and have been rolled out to more users, as well as experiments that did not lead to product changes. [[diffblog:2026/07/07/moving-the-needle-how-we-test-new-ideas-across-wikimedia-projects|Read more]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/29|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W29&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 13 iulie 2026 19:11 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30804401 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-30&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W30&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/30|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Reader/Reader Experience|Reader Experience team]] has incorporated community feedback around the placement of watchstar and watchlist buttons for the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/WE3.3.4 Reading lists|Reading Lists beta feature]], which would allow for saving articles for later reading – a [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/W102|wishlist item]] to bring the functionality to web. Editors are invited to enable the beta feature to test it out and [[phab:T426453|share their thoughts]].
* [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor/Suggestion Mode|Suggestion Mode]] offers edit suggestions within the VisualEditor for improving Wikipedia articles. [[Special:EditChecks|All suggestions]] are [[mw:Special:MyLanguage/Help:Suggestion mode#For administrators – local customization|community-configurable]]. The [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/TextMatch|TextMatch]] feature is a way for volunteers to create custom local suggestions. The feature searches in articles for strings of text, and now includes support for regular expressions. This gives volunteers greater precision and flexibility over the kinds of local suggestions they can create. Note: Suggestions [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Configuration#:~:text=maximumEditcount|can be targeted]] based on the edit count of the person editing as well as other aspects of the page. You can [[mw:Special:MyLanguage/Help:Suggestion mode#Create custom local types of Suggestions|find examples from other communities]] for inspiration, including TextMatches that detect: typos, grammar-errors, potential advertisements, clichés, incorrect dash or hyphen usage, non-specific time keywords, outdated names, and more. Any [[mw:Special:MyLanguage/Talk:VisualEditor/Suggestion Mode|feedback]] is appreciated.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where the SVG Translate tool could use an outdated version of a file, causing existing translations to be overwritten when new ones were uploaded, has now [[phab:T430577|been fixed]]. Overall, in the last quarter from April – June 2026 about 337 community tasks were resolved by the Wikimedia Foundation.

'''Updates for technical contributors'''
* On Parsoid-enabled wikis, Parsoid now renders a maximum of 1,250 images per page. A new tracking category, &quot;media-limit-reached&quot;, will be soon made available to identify pages where this limit is reached, making it easier to find content whose media output may have been restricted during rendering. See [[phab:T430854]] for more information and to provide feedback.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.12|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/30|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W30&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 21 iulie 2026 08:46 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30836091 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-31&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W31&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/31|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[File:Maki-gift-15.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] [[mw:Special:MyLanguage/ContentTranslation|Content Translation]] now supports dark mode, fulfilling a [[m:Community Wishlist/W544|Community Wishlist request]]. This brings the tool in line with the accessibility features available in the Vector 2022 and Minerva skins, helping reduce visual fatigue for users translating content. [https://phabricator.wikimedia.org/T367077]
* DiscussionTools' source mode and the 2017 wikitext editor will now offer autocomplete for links (&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;[[&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;), templates (&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;), HTML and parser tags (&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;&lt;&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;), and magic words (&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;__&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;), making it quicker and easier to insert links, templates, and other wiki markup while editing. [https://phabricator.wikimedia.org/T432400]
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Mobile page previews|Readers Growth team]] has concluded its experiment with mobile page previews and will not roll out the feature. Page Previews are a pop-up bottom sheet that appears when readers tap a blue link, showing a thumbnail, lead paragraph, and an option to open the article. The experiment showed flat retention and negative indicator metrics, suggesting that mobile web readers preferred navigating directly to linked articles rather than using page previews.
* The Reader Experience team has seen encouraging early results from the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|Reading Lists feature]], with 93% of participating users reporting that it was useful. Reading Lists help active readers save articles for future reading and support their learning goals on Wikimedia projects. The team plans further improvements before expanding the feature to more users.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Explore Feed Refresh|Explore Feed Refresh]] initiative was tested with new and casual Wikipedia app readers. The refreshed feed helps readers discover new and relevant content. After a 10.5% increase in engagement with the feed, Wikimedia Apps team has decided to scale the Home Feed redesign to iOS with the learnings from the Android release applied.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where subject names in the Article Guidance feature were displayed with incorrect capitalization on French Wikipedia, has now been fixed. Subject names will now follow the correct capitalization rules for the language. [https://phabricator.wikimedia.org/T427201]

'''Updates for technical contributors'''
* After running several [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments|Account Creation Experiments]] to improve registration completion rates, a new version of the username field on [[Special:CreateAccount|Create Account]] has been rolled out. It includes [[:c:File:Create account - July 2026 updates.png|a popover summarizing the username policy]] to provide clearer guidance during account creation. As part of this change, the messages &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;createacct-helpusername&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;createacct-username-help&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; that several communities have configured will no longer be used. If communities want to customize the guidance shown in the new popover, they can instead edit the following messages: &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;createacct-username-policy-popover-bullet1&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;createacct-username-policy-popover-bullet2&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;createacct-username-policy-popover-bullet3&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. [https://phabricator.wikimedia.org/T430604]
* Later this week, the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|CodeMirror syntax highlighter]] will offer [[w:en:Theme (computing)|themes]]. The themes can be picked from a dropdown menu in the full [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror#CodeMirror preferences|CodeMirror preferences]] dialog. For wikitext, available themes are default, colorblind-friendly (previously the colorblind preference option on [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing]]) and no-highlighting. For code languages (i.e., CSS/JavaScript/JSON/Vue/Lua), there are several themes available. These same themes will eventually be available for wikitext, too. [https://phabricator.wikimedia.org/T163533]
* From now on, wikis can restrict editing in the &quot;User&quot; namespace to only the page owner and certain user groups. [[mw:Special:MyLanguage/Manual:$wgRestrictUserPageEditing|Read the configuration documentation]] to learn more.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.14|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/31|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W31&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 27 iulie 2026 21:49 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30856308 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-32&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W32&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/32|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience|Reader Experience team]] has developed a [https://82db7c8d4b.catalyst.wmcloud.org/w/index.php?title=Regent%27s_Park&amp;uselang=de patch demo] that wraps the page toolbar onto two lines when there is not enough horizontal space for all the buttons. This aims to reduce crowding in the Vector 2022 toolbar, which can occur on some language Wikipedias at certain screen widths. [https://phabricator.wikimedia.org/T429518]
* The Reader Experience team is planning to launch [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|Reading Lists]], a [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist Survey 2021/Mobile and apps/Have Apps reading lists available on Destop/Mobile|Community Wishlist item]], which is currently available to try in beta, as a full feature in September. Before then, volunteer translator help is needed for [https://translatewiki.net/w/i.php?title=Special%3ATranslate&amp;group=ext-readinglists&amp;filter=&amp;action=translate string translations] into a number of languages. The feature supports reading and learning goals on Wikipedia.
* Next week, the table of contents on Wikimedia Commons file pages will be improved by consolidating the file page table of contents with the page table of contents. This will make it easier to understand a file page’s structure, navigate to specific sections, and share links to individual sections. [https://phabricator.wikimedia.org/T332644]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:24}} community-submitted {{PLURAL:24|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where some [[w:TIFF|TIFF]] images failed to load after clicking their thumbnail, causing a broken image to be displayed instead of the full-size image, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T429326]

'''Updates for technical contributors'''
* The variable and function selector in AbuseFilter has been updated to support search and autocomplete. It will allow filter maintainers to find the desired variable or function more quickly. [https://phabricator.wikimedia.org/T323698]
* The MJPEG and VP8 formats are removed from the video player. The MP4 format (MPEG-4 Part 2) is added instead, which provides higher quality videos to older iPhone devices. It may take a few weeks to retroactively update all existing videos. The default format for modern devices stays the same (VP9/WebM). [https://phabricator.wikimedia.org/T358266]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.15|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/32|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W32&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 3 august 2026 22:46 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30872536 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-33&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W33&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/33|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[File:Maki-gift-15.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] A new ChartWizard is [[c:Special:ChartWizard/Data:Example.Pie.chart|now available on Wikimedia Commons]] for users interested in creating charts from their own data. The wizard makes the [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Chart extension]] more beginner-friendly by allowing editors to create charts, such as bar and pie charts, without needing to use JSON. Users can still switch to the JSON editor if they prefer. Feedback on the new tool is welcome on the [[m:Talk:Community Wishlist/W414|wish talk page]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:19}} community-submitted {{PLURAL:19|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where the Wikipedia iOS app’s Picture of the Day widget displayed the same image every day instead of updating daily, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T430692]

'''Updates for technical contributors'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Math|Math formula]] SVG images will soon be generated in the browser instead of on the server. MathML continues to be generated on the server and renders in the browser without JavaScript. Wikibooks will see this change on 12 August, Wikisource on 19 August and Wikipedia from 20-27 August. You can try this by selecting &quot;{{int:Mw-math-mathjax}}&quot; in your preferences. This change is part of [[mw:Special:MyLanguage/RESTBase/deprecation|deprecating RESTBase]] and [[phab:T431372|deprecating Mathoid]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T271001]
* Category pages will soon support sorting entries by the time they are added to a category. This will make it easier to find recently or long-standing categorized pages. It will also improve workflows for maintenance categories such as deletion backlogs and other time-based review tasks. You can use &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;cldsort=timestamp&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; URL argument in category view to sort the entries. [https://phabricator.wikimedia.org/T433768]
* [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Gadgets|Gadgets]] and user scripts on Wikimedia wikis may now use [[phab:T395347|ES2018 features]] and [[phab:T419142|ES2019 features]] in JavaScript code. Previously, the platform only allowed up to ES2017. MediaWiki validates the source code to protect functionality from syntax errors and to ensure scripts are valid in all [[mw:Special:MyLanguage/Compatibility#Browser_support_matrix|supported browsers]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T419142]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.16|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/33|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W33&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 10 august 2026 23:45 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30901051 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-34&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W34&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/34|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents/Registration/Worklist|Worklist feature]] for the Event Registration tool is now live on all Wikimedia wikis. With Worklist, event organizers can add the articles their event will focus on directly to the event page. The Worklist also powers [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents/Registration/Worklist#How Event Pathways uses the worklist|Event Pathways]] which notifies other editors of the upcoming or ongoing event when they edit an article featured in the event's Worklist. This is the minimum viable version (MVP), and feedback is welcome. Organizers are encouraged to try the feature. A hands-on [[m:Special:MyLanguage/Event:Worklist Setup Workshop: Get Your Event Ready|Worklist Setup Workshop]] will take place on 18 August at 16:00 UTC and 19 August at 11:00 UTC.

'''Updates for editors'''
* [[Special:ShortPages]] displays short pages by their size, but in many cases it gets filled with disambiguations and soft redirects, making it harder to find the short articles themselves. Starting this weekend, you will be able to choose not to include an article in the special page by adding the magic word &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;__EXPECTSHORTPAGE__&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. [https://phabricator.wikimedia.org/T433203]
* One new wiki has been created: a {{int:project-localized-name-group-wikipedia/en}} in [[d:Q3436680|Bole]] ([[w:bol:|&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;w:bol:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;]]) [https://phabricator.wikimedia.org/T429921]
* Starting the week of August 17, the page toolbar will wrap onto two lines when there is not enough horizontal space for all the buttons. This is a [[phab:T429518|fully merged patch from the Reader Experience team]] which aims to reduce crowding in the Vector 2022 toolbar, that may occur on some language Wikipedias at certain screen widths.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:16}} community-submitted {{PLURAL:16|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, uploading large files to Wikimedia Commons has become more stable and less prone to failure following some fixes related to the “Could not acquire lock” upload error. [https://phabricator.wikimedia.org/T386640]

'''Updates for technical contributors'''
* Debian Bullseye will reach the end of its Long Term Support on 31 August 2026. [[phab:T434103|Some Cloud VPS projects]] still have instances running Debian Bullseye. Maintainers of those projects are encouraged to migrate to Debian Bookworm or Debian Trixie. A [[wikitech:Help:Cloud VPS instance operating system migration|migration guide]] is available to help with the process, and users may also want to consider whether their workload is better suited to Toolforge. If you need help or cannot complete the migration by 31 August, please contact the Cloud VPS admins as soon as possible. [[listarchive:list/cloud-announce@lists.wikimedia.org/thread/RVIPQSYLKMSL5M46JP6NEJVGVE6I2RXQ/|Read more]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.16|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/34|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W34&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 18 august 2026 00:03 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30922806 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-35&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W35&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/35|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* The [[Special:CreateAccount|Special:CreateAccount]] page has been simplified as part of ongoing work to modernize the account creation experience. The panel showing project statistics no longer appears next to the form on desktop and mobile web. Multiple account creation experiments show that a simpler form helps newcomers complete registration. [https://phabricator.wikimedia.org/T433783]
* In order to improve page performance, images now load when they are viewed. This means images lower down an article will not load if a reader never scrolls to that part of the page, which may affect some image-related metrics. [https://phabricator.wikimedia.org/T148047]

* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:42}} community-submitted {{PLURAL:42|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where image thumbnails in Abstract Wikipedia could fail to display after the corresponding file was moved on Wikimedia Commons, has now been fixed. Thumbnails will now update correctly when files are moved. [https://phabricator.wikimedia.org/T433448]

'''Updates for technical contributors'''
* User Info card is a feature that helps patrollers see information about user accounts. So far, it has been available only in places such as page history, logs and recent changes. Now, it's possible to [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CheckUser#User_Info_card_in_page_content|place it in the page content]] as well, using the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{#uic:}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; parser function. It can be particularly useful in templates like [[:en:Template:Userlinks|&lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{Userlinks}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;]] (or their specialized variants), as it will make it easier to see the context about a user on various noticeboard pages. The card will be displayed only to users who have it enabled in their [[Special:Preferences#mw-input-wpcheckuser-userinfocard-enable|preferences]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T424466]
* Due to user security and privacy risks, we have disabled access to &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;Special:MyPage&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; URLs when specifically using &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;action=raw&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. If you are impacted by this, consider whether you can use an alternative approach. &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;Special:MyPage&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; URLs can still be accessed and used without &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;action=raw&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. Specified user page URLs (e.g. &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;User:Myusername&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;) can still be used with &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;action=raw&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. [https://phabricator.wikimedia.org/T120386]
* Due to an update, the thumbnailing software has been improved. This includes upgrading &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;librsvg&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; to 2.60 and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;ImageMagick&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; to 7, as well as resolving a number of long-standing thumbnailing bugs like rendering errors. [https://phabricator.wikimedia.org/T419815#12222841]

* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.17|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/35|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W35&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 24 august 2026 23:46 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30961208 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-36&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W36&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/36|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* A new format for the Community Wishlist is open for feedback. You can [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Community Wishlist 2027|read the proposed ideas on Meta]]. This new process plans to improve how wishes are triaged, voted on, and prioritized in a way that is transparent and balanced across project families and language editions. This consultation is open for two weeks.

'''Updates for editors'''
* The latest release of the Wikipedia Android app includes updates to the Saved feature, bringing the app’s saving experience closer to iOS and Web. The update redesigns the Saved tab with an “All articles” view, removes the default “Saved” reading list, renames reading lists to “Collections,” and modernizes the article-saving experience. [https://phabricator.wikimedia.org/T420788]
* The [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|Reading Lists]] feature was enabled for all logged-in users on Bengali, Chinese, Czech and Vietnamese Wikipedias on August 25, after several months as a beta feature. Reading Lists will be available to all logged-in users on Arabic, French and Indonesian Wikipedias on September 1, followed by English Wikipedia on September 14, and all other Wikipedia wikis on September 28.
* At the end of the month, some logged-out readers on Bengali, Czech, Persian, English, and Polish Wikipedias using the Minerva skin on mobile will see an [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Growth/Minimal_Minerva|updated navigation bar]] in an [[w:A/B test|A/B test]]. The test will compare the current navigation bar with a new version designed to make it easier to find information more quickly. The goal is to determine whether these changes encourage readers to return more often. This experiment will not change the experience for logged-in readers and/or editors.
* Editors who maintain redirects, templates, and categories used on redirect pages now have improved ways for finding and curating redirects. Previously, redirects pages could not be searched. Two new search keywords, &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;onlyredirects:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;withredirects:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, now allow redirects to be searched directly and can be combined with existing keywords such as &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;incategory:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;intitle:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;, and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;insource:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. [https://phabricator.wikimedia.org/T204089]
* The ISBN lookup tools for generating citations were recently not working because of external service problems. Developers are working on solutions. [https://phabricator.wikimedia.org/T435179]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:30}} community-submitted {{PLURAL:30|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where searching for pages by category using &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;deepcat&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; could return no results or unrelated results has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T414859]

'''Updates for technical contributors'''
* The domain of URLs for thumbnails is changing from upload.wikimedia.org to thumb.wikimedia.org. The old URLs will continue to work for the foreseeable future but MediaWiki will advertise the new domain instead. URLs to other types of media such as original files, videos and transcodes will still be served from upload.wikimedia.org. [https://phabricator.wikimedia.org/T427465]
* The Wikimedia [https://www.mediawiki.org/w/index.php?api=wmf-math%2Fv1&amp;title=Special%3ARestSandbox Math API] is now deprecated. These endpoints will be fully sunset by the end of September 2026. Developers who call these endpoints should transition to alternative math rendering solutions, such as the native [https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Web/MathML MathML] or [https://www.mathjax.org/ MathJax]. Third-party MediaWiki installations that utilize the Math extension for formula rendering are required to upgrade to v1.43+ to avoid disruption of service.

* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.18|MediaWiki]]

'''In depth'''
* Read more about [[mw:Special:MyLanguage/Edit_check/TextMatch|TextMatch]] in a Diff post titled, [[diffblog:2026/08/28/custom-edit-suggestions-for-every-wiki-how-communities-are-shaping-suggestion-mode-with-textmatch/|Custom edit suggestions for every wiki: How communities are shaping Suggestion Mode with TextMatch]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/36|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W36&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 31 august 2026 23:53 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=30990659 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-37&lt;/span&gt; ==

&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W37&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/37|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Growth/Tools/Add_a_link|Add a Link]] has been upgraded for English Wikipedia users with improved detection of links that have different capitalization. This will help reduce ambiguous suggestions caused by differences in capitalization in article titles, including articles about cultural goods. A second phase of improvements is planned, which will also prepare the feature for release in other languages. [https://phabricator.wikimedia.org/T435526#12240876] [https://phabricator.wikimedia.org/T434259]
* The [[mw:Special:MyLanguage/Article_guidance|Article guidance]] feature will be enabled by default for junior editors on Simple English and Turkish Wikipedia starting 10 September 2026 following [[mw:Special:MyLanguage/Article_guidance/Updates#Summary_of_experiment_result|an experiment]]. Junior editors with 0 to 99 edits will automatically see the feature when they click a red link or use the &quot;[[tr:Vikipedi:Madde_sihirbazı|Madde oluşturto]]&quot; option on Turkish Wikipedia to create a new article. The change is intended to help junior editors create higher-quality articles that meet each Wikipedia’s standards. [[phab:maniphest/query/z3tcTjmLMxk5/#R|Additional improvements]] will continue based on the experiment results and community feedback.
* The [https://pageviews.wmcloud.org Pageviews Analysis] tool which allows users to compare pageviews across multiple pages, turns 10 years old this year and several new features have been added. They include [[toolforge:wikinav|WikiNav]] which provides insights into how readers of Wikipedia explore the content, editing stats in [https://pageviews.wmcloud.org/siteviews?range=latest-30&amp;sites=en.wikipedia.org Siteviews], the ability to [https://pageviews.wmcloud.org/massviews?source=wikiproject&amp;project=en.wikipedia.org lookup articles belonging to a WikiProject], and support for dark mode. [https://phabricator.wikimedia.org/T378549]
* A [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Growth/Minimal_Minerva|visually simplified Minerva]] navigation bar is being tested for logged-out readers using mobile web on the Bengali, Czech, English, Farsi, and Polish Wikipedias. The experiment aims to determine whether simplifying the navigation improves reader retention. The test will run from August 31 to September 28, and no action is required from users.
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|WMDE Technical Wishes]] is working on improving [[en:Wikipedia:VisualEditor/Named references|auto-generated reference names in VisualEditor]]. Editors will only notice a slight change starting this week. When adding automatic reference names the numbering will start at &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;:1&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; instead of &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;:0&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. Read more on the [[m:WMDE Technical Wishes/References/VisualEditor automatic reference names|project page]]. [https://gerrit.wikimedia.org/r/c/VisualEditor/VisualEditor/+/1332704]
*  All wikis will be [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|read-only for a few minutes]] on September 23. This is planned at 14:00 UTC. More information will be published in Tech News and will also be posted on individual wikis in the coming weeks. [https://phabricator.wikimedia.org/T433363]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:25}} community-submitted {{PLURAL:25|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid|Parsoid]] could mishandle nested nowiki tags, causing content to be lost and displaying unwanted text has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T435116]
'''Updates for technical contributors'''
* Interface administrators can configure gadgets from [[MediaWiki:Gadgets-definition]]. The definition format has been updated and no longer requires the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;ResourceLoader&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; option, as gadgets are always loaded through &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;ResourceLoader&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;. This simplifies gadget configuration by removing an option that is no longer necessary, making gadget definitions easier for administrators. [https://phabricator.wikimedia.org/T298199]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.19|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/37|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W37&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 7 septembrie 2026 21:44 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31008437 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-38&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W38&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/38|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The Future Audiences team has started a [[en:Special:MyLanguage/Wikipedia:Village pump (proposals)#New proposed experiment to let readers know about “Google preferred sources”|discussion on English Wikipedia]] about a proposed new experiment to show a temporary notice about the new [https://blog.google/products-and-platforms/products/search/original-high-quality-content-search/ Google Preferred Sources] feature to Wikipedia readers coming from Google. The experiment is to test whether this notice makes visitors come back to Wikipedia more often. Preferred Sources feature lets users choose websites they trust so Google can highlight content from those sources more prominently in Search and AI experiences. We are interested in testing this on other languages that Google supports and would welcome assistance with starting conversations on other wikis. If interested, please reach out to Future Audiences on the [[m:Special:MyLanguage/Future Audiences/Preferred sources|talk page]].

'''Updates for editors'''
* The chat platform Discord is releasing a new self-service framework that websites can use to specify how their links should look when shared on Discord. The Future Audiences team is planning to start using this new framework to improve how Wikipedia links look when shared on Discord, giving better attribution and credit to contributors. The link appearance and behavior won't change in the first phase of this project as we want to first collect some baseline data to assess the impact of future changes. However, if community members who are active on Discord spot any issues, they can reach out on [[phab:tag/future-audiences/|Phabricator]] or [[m:Special:MyLanguage/Future Audiences|Metawiki]].
* The Reader Growth team will be running an experiment to test whether [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Growth/Compact Lead|compacting article lead sections on mobiles]] with the addition of a &quot;read more&quot; button improves reader retention. The test will begin on September 17 on Arabic, Spanish, French, Indonesian, Italian, Japanese, Portuguese, Vietnamese, and Chinese Wikipedias and will run for four weeks.
* All wikis will be [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|read-only for a few minutes]] on September 23. This is planned at 14:00 UTC. More information will be published in Tech News and will also be posted on individual wikis in the coming week. [https://phabricator.wikimedia.org/T433363]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:28}} community-submitted {{PLURAL:28|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where [https://wikistats.wmcloud.org/ Wikistats] for Wikipedias was returning an HTTP 500 error and could not be reached, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T435959]

'''Updates for technical contributors'''
* Developers who maintain a tool that queries the Wikimedia Commons links tables need to update their code to connect to the new x4 database cluster. The links tables have been moved from the s4 cluster to x4, and will no longer receive updates on s4. The page and redirect tables remain available on both clusters. A wiki replica for the x4 cluster will be set up afterwards. The change is being made because the s4 cluster has grown too large to operate efficiently. You can [[wikitech:Special:MyLanguage/News/2026 Commons links tables database split|read more]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.20|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/38|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W38&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 14 septembrie 2026 18:31 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31039826 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-39&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W39&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/39|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|All wikis will be read-only]] for a few minutes on Wednesday, 23 September 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1790172000 14:00 UTC]. This is for the datacenter server switchover backup tests, [[wikitech:Special:MyLanguage/Deployments/Yearly calendar|which happen twice a year]]. During the switchover, all Wikimedia website traffic is shifted from one primary data center to the backup data center to test availability and prevent service disruption even in emergencies. [https://phabricator.wikimedia.org/T433363]

'''Updates for editors'''
* The Growth team tested a new post-edit notice designed to [[mw:Special:MyLanguage/Contributors/Account Creation Experiments#4. Encourage Temporary Accounts to Register|encourage Temporary Account holders to register for a permanent account]]. The new notice replaced multiple dialogs and a simultaneous welcome notification with a single message highlighting the benefits of creating an account. The experiment increased permanent account creation from 1.94% to 3.66%, an 87% relative increase. The change will now be released to all wikis. [https://phabricator.wikimedia.org/T433551]
* For Wikipedia editors using the [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|&quot;Suggestion mode&quot; Beta Feature]], there is a [[Special:Preferences#mw-input-wpvisualeditor-editcheck-experimental|new opt-in user preference]] for showing &quot;experimental&quot; edit checks and suggestions. These types are listed at [[Special:EditChecks#experimental-checks|Special:EditChecks]], and are intended for early developer-testing and for gathering feedback from experienced users. Administrators can change the [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Configuration|configuration details]] for each suggestion as usual. Administrators can also [[mw:Special:MyLanguage/Help:Suggestion mode#Experimental Suggestions|use this feature]] to help test their community's ideas for locally created checks and suggestions. Experimental types will have a more distinct visual style later this week. [[mw:Talk:VisualEditor/Suggestion Mode|Feedback is welcome]].
* The [[m:CEE Technical Village Pump|CEE Technical Village Pump]] has been launched as a space for technical discussions and collaboration among Wikimedia communities in Central and Eastern Europe.
* A new tool, [[mw:Special:MyLanguage/Language Onboarding and Development/Starter kit|Starter Kit]], is now available for new and small language Wikipedia communities. It brings together guided tasks, tools, and resources to help communities get started, monitor their progress, and collaborate with the broader Wikimedia community. Starter Kit is hosted on Wikimedia Toolforge and is designed for Wikipedias with fewer than 50,000 articles. Learn more about how Starter Kit works and how communities have been using it in [[diffblog:2026/09/18/introducing-starter-kit-for-new-and-small-language-wikipedias/|this Diff blog post]].
* The Reader Growth team is launching a retest of the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Image Browsing|image carousel experiment]]. The retest will use three new versions of the design, updated based on community feedback. The team will assess results and determine with communities whether or not to proceed with the feature. The experiment will begin the week of September 28 and will run on Arabic, Bengali, Chinese, Czech, English, Farsi, French, German, Indonesian, Japanese, Polish, Portuguese, Spanish, Swedish, and Vietnamese Wikipedias.
* After successful rollouts to Arabic, Bengali, Chinese, Czech, English, French, Indonesian, and Vietnamese Wikipedias, the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|Reading Lists feature]] from the Reader Experience team will be available to all logged-in users on all Wikipedia wikis starting September 28.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:28}} community-submitted {{PLURAL:28|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where the mentor status script repeatedly updated mentors’ status even when nothing had changed, creating unnecessary Recent Changes entries, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T436659]

'''Updates for technical contributors'''
* The &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;abusefilters&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; list query API, used to retrieve specific details about active or historical abuse filters configured on a wiki, has been updated to support the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;formatversion=2&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; configuration parameter, thereby leading to breaking changes to the API response. All users who maintain user-scripts or other code need to check if they use the &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;abusefilters&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; list query API, and respond to any breaking changes. [https://phabricator.wikimedia.org/T435828]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.21|MediaWiki]]

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/39|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W39&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 27 septembrie 2026 14:56 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31085309 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-40&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W40&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/40|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* Users of default skins on desktop and mobile web (Vector 2022 and Minerva respectively) will now be informed if the search suggestions displayed as they type into Search come from page redirects. Previously, users could get confused when the top search suggestions did not match exactly what they had typed. The new redirect notice clarifies that these suggestions are not random, but related to the search. The suggested pages may be redirects to the most relevant destination articles being searched for. [https://phabricator.wikimedia.org/T303013]
* Logged-out Wikipedia users on mobile web will begin to see a bookmark button for saving articles to their [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Experience/Reading lists|reading lists]] instead of the current Watchstar button. When clicked, the bookmark button prompts users to log in or create an account to save an article for later. An earlier experiment found that the bookmark icon was four times more likely than the Watchstar button to encourage logged-out users to create an account. This change is part of efforts to encourage more readers to become account holders and use features that help them save and return to content. [https://phabricator.wikimedia.org/T438769]
* An experiment will begin on September 29 on Spanish, Arabic, English, and French Wikipedias to simplify the experience users encounter immediately after account creation. The test will explore whether removing friction from the current Welcome Survey helps new users understand what to do next more easily. The experiment will run through the end of October. [https://phabricator.wikimedia.org/T430058]

* The [[m:Special:MyLanguage/Product and Technology Advisory Council|Product and Technology Advisory Council]] has put out a call for the community to suggest topics that it should consider and discuss with the Wikimedia Foundation. Editors and technical contributors are invited to add topics to [[m:Talk:Product and Technology Advisory Council|the council's talk page]].
* Later this week, it will be possible for communities to configure [[mw:Special:MyLanguage/Help:Edit check|Edit Checks and Suggestions]] so that they are [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Configuration#extraNamespaces|shown within additional namespaces]], such as a &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;Draft:&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; namespace. [[mw:Talk:VisualEditor/Suggestion Mode|Feedback is welcome]].
* A bug in the [[m:Special:GlobalWatchlist|Global Watchlist]] is causing the page to fail to load for users that have unseen changes on Wikimedia Commons. Developers are working on a fix. Until then, affected users can follow the workarounds described in the [[mw:Special:MyLanguage/Extension:GlobalWatchlist#GlobalWatchlist temporarily broken for users with Wikimedia Commons|relevant]] help section.
* New magic words &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{CATEGORYSORT:TIMESTAMP}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; and &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{{CATEGORYSORT:RTIMESTAMP}}&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; are now available for use. They are able to change the default sorting of categories to be based on timestamp of categorization. [https://phabricator.wikimedia.org/T433768]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]].  For example, the issue where [https://wikistats.wmcloud.org/ Wikistats] for Wikipedias was not reachable has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T435959]

'''Updates for technical contributors'''
* The datacenter switchover, scheduled on September 23, has been postponed. [[diffblog:2025/03/12/hear-that-the-wikis-go-silent-twice-a-year/|The equinox exercise]] revealed capacity issues, preventing the switch of all services to the other datacenter. The process has been paused, prioritizing investigating that issue, to ensure that we continue to be able to serve our users reliably. A new exercise will be scheduled. Meanwhile, all traffic and edits continue to work as usual.
* On September 23, a power loss briefly affected all wikis, creating intermittent issues on both reading and editing modes. This also affected Gerrit. This is unrelated to the datacenter switchover postponement. [https://www.wikimediastatus.net/incidents/9fm19t8qykk8]
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:Produnto|Produnto]] has been deployed to mediawiki.org and [[phab:T421436|some Indic language wikis]]. We want to hear your feedback on this experimental product. Produnto allows users to use Lua modules hosted in [[gitlab:repos/lua|Wikimedia's GitLab]]. It simplifies the sharing of Lua code between wikis. Instead of copying each individual Lua module from one wiki to another, users will be able to easily share packages across all wikis.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.22|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* A [[m:Event:Cross-wiki Code Collaboration Workshop|Cross-wiki code collaboration workshop]] will be held online on October 2 at 12:30 UTC, bringing together South Asian technical contributors to learn about Produnto and begin piloting it on Hindi, Punjabi, Odia, Telugu, and Malayalam Wikipedias. Produnto is a package manager for deploying Lua modules hosted on GitLab to Wikimedia wikis, and was recently deployed on some pilot wikis.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/40|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W40&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 28 septembrie 2026 13:49 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31092225 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-41&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W41&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/41|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* The process for this year’s Community Wishlist [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Community Wishlist 2027#Updated Community Wishlist Process 2027/2028|has been published]], incorporating community feedback. The wish submission process will [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/FAQ#What is the deadline for submitting wishes?|end on November 8]]. This year, [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/Community Wishlist 2027/Working group|a working group (open for volunteering)]] that includes community members familiar with the technical aspect of our wikis alongside Wikimedia Foundation staff, will take care of the [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist/FAQ#What is triage?|triage process]]. The triage is expected to be completed by late November. Votes for wishes will start in January.

'''Updates for editors'''
* Editors using the [[mw:Special:MyLanguage/VisualEditor|visual editor]] will now see a warning when they paste text that is likely to have initially been copied from one of five external generative AI chatbots into Wikipedia. This feature is known as [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/LLM Paste Check|LLM Paste Check]]. It is a type of [[mw:Special:MyLanguage/Edit check|Edit Check]] that is community configurable. The check looks for markers in the copied HTML and is not using content watermark detection. Edits will also [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/LLM Paste Check#Edit tags|be tagged]] so that patrollers can review them more closely. The feature helps newcomers add content that respects Wikipedia’s policies and makes it easier for experienced editors to identify problematic edits. Communities with local policies about LLM usage can [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/LLM Paste Check#Configuration|adjust the wording and policy that is linked]]. The team [[listarchive:list/translators-l@lists.wikimedia.org/message/EVHKWJ4IERZELMPIWNH3XUVUSQV5KOO4/|apologizes]] that this was rolled out without a delay for translations.
* Editors can now easily [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Future of Editing on the Mobile Apps|access the web visual editor directly from the iOS and Android apps]]. When opening the editor, users will be given a choice between visual editing and source editing. If they choose visual editing, they will be sent to a mobile web window in their phone's browser. After completing their edit, a banner will give them the option to return to the app. This enables readers to make quick contributions while casually reading.
* Users of the Wikipedia Android and iOS apps will now see a one-time account creation prompt after they have used the app for two consecutive weeks. This prompt explains the benefits of having an account. It is intended to help more casual readers become logged-in users who return to the apps regularly. [https://phabricator.wikimedia.org/T434847]
* Editors on [[wmnoc:conf/dblists/group1.dblist|group1 wikis]], including Wikiquote, Wikibooks, Wikiversity, Wikivoyage, and Wikisource, will no longer see notifications on [[mw:Special:MyLanguage/Help:Recent changes|Recent Changes]] and [[mw:Special:MyLanguage/Help: Watching pages|Watchlist]] when a link to another language version of a page is added, removed, or changed in its Wikidata item. This change will begin on October 5 at 07:00 UTC as a two-week trial to reduce high-volume, low-value notifications and make important changes easier to identify. Editors who rely on these notifications can read more on the [[m:Wikidata For Wikimedia Projects/Clearer Wikidata Edit Summaries/Hide Language Link edits|project page]] and share feedback or concerns on the [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|talk page]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T439415]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:36}} community-submitted {{PLURAL:36|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where mentors who removed themselves from the mentorship program could still have mentees assigned to them and receive questions, has now been fixed. Mentees will now be reassigned when a mentor leaves the program. [https://phabricator.wikimedia.org/T418194]

'''Updates for technical contributors'''
* Wikimedia Brasil has published its [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Brasil/Arcabouço de Boas Práticas de Desenvolvimento|Development Best Practices Framework]] (ABPD). It is a guide for staff, contractors and volunteers building technical tools and projects. It covers the project lifecycle, security, accessibility, personal data protection and responsible AI use, and explains how movement-wide guidelines were adapted to a local context. They encourage other affiliates to reuse it and adapt it. Read more in the [[wmfblog:2026/09/26/wikimedia-brasils-development-best-practices-framework-technical-sustainability-as-an-organizational-responsibility|Diff post]]. 
* A new, canonical base URL for Wikimedia APIs will soon be introduced. The new canonical route follows a &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{projectName}/api/&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt; pattern and will act as an alternative path for current REST APIs (for example: &lt;bdi lang=&quot;zxx&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;&lt;code&gt;&lt;nowiki&gt;{projectName}/w/rest.php/&lt;/nowiki&gt;&lt;/code&gt;&lt;/bdi&gt;). Both versions will be callable for all existing APIs, but the new structure will be the preferred path for newly created API modules. This change will be non-breaking for most users. The existing pathways will remain available for all existing endpoint requests. However, some endpoints may return URLs following the new pattern in response bodies. Changes will be available on test wiki first, with the rollout expected to cover all wikis by the end of October. [https://phabricator.wikimedia.org/T433535]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.23|MediaWiki]].

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/41|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W41&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

5 octombrie 2026 21:52 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:Trizek (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31098825 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-42&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W42&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/42|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* Starting October 13, wikis can change the default pattern for [[:en:Wikipedia:VisualEditor/Named references|auto-generated reference names in VisualEditor]] (currently &lt;syntaxhighlight lang=&quot;wikitext&quot; inline&gt;&lt;ref name=&quot;:1&quot; /&gt;&lt;/syntaxhighlight&gt;). They will be able to use human-readable, content-based reference names that are more helpful to contributors using the source editor (e.g. &lt;syntaxhighlight lang=&quot;wikitext&quot; inline&gt;&lt;ref name=&quot;Miller2026-1&quot; /&gt;&lt;/syntaxhighlight&gt;). VisualEditor reference name patterns can be defined using MediaWiki system messages, JSON, templates and modules ([[:mw:Special:MyLanguage/Help:Cite/VisualEditor reference names|more information]]). Admins can enable these changes via [[Special:CommunityConfiguration/Cite-VisualEditor-Autonames|community configuration]]. This is a [[:m:Special:MyLanguage/Community_Wishlist/W17|community wish]] implemented by [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|WMDE Technical Wishes]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T436255]
* [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|Sub-referencing]] is a new MediaWiki feature that allows editors to reuse references with different details. It will be deployed to English Wikipedia on October 14 and to remaining Wikimedia Foundation wikis by end of October (likely October 21). The [[m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes/Sub-referencing#deployment|FAQ]] lists possible actions to take on your wiki to support the deployment. This is a [[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing/History|long-standing community wish]] implemented by [[:m:Special:MyLanguage/WMDE Technical Wishes|WMDE Technical Wishes]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T440243][https://phabricator.wikimedia.org/T440304]

'''Updates for editors'''
* [[mw:Special:MyLanguage/Moderator Tools|Moderator Tools]] will be removing the list view of the Watchlist and defaulting everyone to the changelog view. Previously, there were two versions of how the Watchlist is shown to mobile web users: the list view, where editors could see watched articles in a list format, and the changelog view, where editors could see changes to watched articles in a log format, controlled by a user's Advanced Mobile Control settings. This has created issues for code-base maintenance: two different displays means two sets of code to manage. By defaulting to the changelog view, we are simplifying the codebase and avoiding the likelihood of missing bugs.
* The Wikipedia Android app is testing a way to listen to article introductions in the “For you” feed. A text-to-speech model reads the existing article text aloud without rewriting it or adding any content. The 30-day experiment will begin in the Wikipedia Beta app during the third week of September, then move to the regular Wikipedia Android app in October for a limited group of eligible users. A small portion of app users (those with English feeds and at least one topic interest) will have access to the feature. This experiment is part of broader efforts to give app readers options in how they consume content in order to deepen engagement and user retention. [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Listening to Wikipedia/Phase 1|Learn more]] and [[mw:Talk:Readers/Listening to Wikipedia|share feedback]].
* [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CodeMirror|CodeMirror syntax highlighting]] was [[phab:T288161|enabled]] by default for all logged out and newly registered users on the English Wikipedia on September 14. With no signs of adverse effects, the same change is being proposed to be made globally across all wikis in a few weeks. If you have concerns or feedback, or if your wiki would like to opt out, [[mw:Special:MyLanguage/Help talk:Extension:CodeMirror#Enabling CodeMirror by default on all WMF wikis for newbies|please see the help page]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T440077]
* [[d:Wikidata:Usability_and_usefulness/Item_editing_experience/Mobile_editing_of_statements|Wikidata mobile statement editing]] of all datatypes will be officially launched on October 13, when it will be removed from Wikidata [[d:Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|beta features]] and become available to all editors. Users can [[d:Wikidata_talk:Usability_and_usefulness/Item_editing_experience/Mobile_editing_of_statements|report bugs and share feedback]].
* Last week, language link changes were removed from [[Special:RecentChanges|Recent Changes]] and [[Special:Watchlist|Watchlist]] feeds on Wikivoyage, Wikisource, Wikiversity, Wikiquote and Wiktionary. As no adverse effects have been observed, the [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects|Wikidata For Wikimedia Projects]] plans to roll out this change globally to all Wikipedias. This is scheduled for October 13 at 07:00 UTC, after which editors will no longer see when a link to ''another'' language version of a page is added, removed, or changed in its Wikidata item. Editors who rely on these notifications can read more on the [[m:Wikidata For Wikimedia Projects/Clearer Wikidata Edit Summaries/Hide Language Link edits|project page]] and share feedback or ask to opt out their wiki on the [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|talk page]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T440698]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:28}} community-submitted {{PLURAL:28|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where accidentally touching the graph while scrolling on the Pageviews tool on mobile could unintentionally zoom in has now been fixed. Click-and-drag zoom is now disabled on touch devices. [https://phabricator.wikimedia.org/T440075]

'''Updates for technical contributors'''
* There are three major changes coming to dumps: the legacy content dumps [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/xmldatadumps-l@lists.wikimedia.org/thread/E6D5EU4PMSTSOI2J7A46HJ3YW2W554CS/ deprecated in January 2026] will now be sunset, the replacement [https://wikitech.wikimedia.org/wiki/MediaWiki_Content_File_Exports MediaWiki Content File Exports] will be delayed to implement a “safety buffer”, and they are now also available as 7zip-compressed files. Users will need to switch the URL they download their dump from. For more information, timeline and migration instructions, see [https://wikitech.wikimedia.org/wiki/Legacy_content_dumps_sunset Legacy content dumps sunset].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.47/wmf.24|MediaWiki]]

'''In depth'''
* The Wikimedia Foundation discovered unauthorized activity by OpenAI agents on Wikimedia projects, including edits to wikis, attempts to exploit a public note-taking tool, and heavy automated traffic. [[diffblog:2026/10/05/openai-rogue-agent-activities-found-on-wikimedia-projects/|Read the blog post on Diff]] for more details about the activity and the Foundation’s response.

'''Meetings and events'''
* Save the date for the next Wikimedia Hackathon! We’ll be meeting in lovely Tirana, Albania for the [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia%20Hackathon%202027 2027 Wikimedia Hackathon] from April 9–11, 2027. Scholarship and staff sponsorship applications are currently being [https://pretix.eu/wikimedia/Hackathon-2027/ accepted through Pretix] and will close on October 30, 2026. General registration will open in January 2027.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/42|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W42&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 13 octombrie 2026 10:39 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31142468 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-43&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W43&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/43|Translations]] are available.

'''Updates for editors'''
* To measure the impact of incorporating some [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Growth/Image_Browsing#November 2025: Ideas and feedback|community-requested features]] on logged-out reader retention, a test for [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Growth/Image_Browsing|Image Carousel]] will be pushed to logged-out readers. With the Image Carousel feature, readers browse community-uploaded images, selected by editors as relevant to specific articles. The test starts on November 20.
* An experimental notice will be pushed to 0.5% of logged-out mobile readers who come to English Wikipedia from Google, asking them to add Wikipedia as a [https://blog.google/products-and-platforms/products/search/preferred-sources/ Google Preferred Source]. The test is to see if this notice increases reader retention and encourages people who use Google Search to visit Wikipedia more often. It will run from October 15–29 and will be assessed for its impact on retention and referrals.
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:26}} community-submitted {{PLURAL:26|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, an issue where [[quarry:|Quarry]] returned an “Access denied” error when users tried to run SQL queries, preventing queries from running normally, has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T440966]

'''Updates for technical contributors'''
* [[File:Cog-icon-grey.svg|12px|link=|class=skin-invert|Advanced item]] Due to a long-standing bug, applications that use the [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/For_Developers|OAuth 2]] client credentials flow to act on their owners’ behalf are treated as if they are logged out. This will be fixed for new applications registered on or after Monday, October 19. Some affected applications need to re-register. [https://phabricator.wikimedia.org/T420297]
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.48/wmf.1|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* A proposal to hold the Wikimedia Hackathon every three years, with regional hackathons in between, [[mw:Wikimedia Hackathon/Community Proposal 2026|has been shared]]. It explores making the event more accessible to technical communities in different regions. Share your feedback on the proposal’s [[mw:Talk:Wikimedia Hackathon/Community Proposal 2026|talk page]] before November 6.

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/43|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W43&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 19 octombrie 2026 17:38 (EEST)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31178499 --&gt;

== &lt;span lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;Tech News: 2026-44&lt;/span&gt; ==
&lt;div lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;
&lt;section begin=&quot;technews-2026-W44&quot;/&gt;&lt;div class=&quot;plainlinks&quot;&gt;
Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/44|Translations]] are available.

'''Weekly highlight'''
* An experiment launched on September 29 is testing [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader_Experience/Reading_recommendations|article recommendations]] for new account holders who also identify as readers. By suggesting articles to read, similar to recommendations in the Wikipedia app for logged-in readers, the experiment aims to encourage new account holders to read and return to the website regularly, with the goal of increasing internal referrals by 1%. See the related [[m:Community Wishlist/W505|Community Wishlist]] proposal.
* Several Wikimedia services were taken offline last week because of a [https://www.php.net/archive/2026.php#2026-10-20-1 security vulnerability in PHP]. This is because they need to be updated before they are safe to put back online. This is not a problem just for the Wikimedia movement but affects a lot of websites. You can follow updates on [[wikitech:Incidents/2026-10-21 PHP security update/Community|Wikitech]]. Cloud VPS and Toolforge will take longer to bring back online. This is to make sure that applications which run on Cloud VPS or Toolforge are not affected. Tool developers can see updates and more information on the [https://lists.wikimedia.org/postorius/lists/cloud-announce.lists.wikimedia.org/ Cloud-announce mailing list]. [https://diff.wikimedia.org/2026/10/21/impact-of-php-vulnerabilities-on-wikimedia-tools-and-services/][https://diff.wikimedia.org/2026/10/21/impact-of-php-vulnerabilities-on-wikimedia-cloud-services/]
* [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/43|Last week we shared]] that to measure the impact of incorporating some community-requested features on logged-out reader retention, a test for the [[mw:Special:MyLanguage/Readers/Reader Growth/Image Browsing|Image Carousel]] feature would be pushed to logged-out readers. Due to an issue, we will be restarting the test, but it will be live on October 26, not November 20 as initially announced.

'''Updates for editors'''
* A new [[wikitech:KAPOW|bot detection system]] to better identify automated traffic that disguises itself as human visitors, is coming to the Wikimedia wikis. This might cause sudden changes to visitor statistics starting from 26 October, going back to 20 June 2026.
* The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Score|Score extension]] which renders musical notation inside wiki pages, has been temporarily disabled on all wikis due to a security issue. Affected pages will display a notice instead of musical scores, but the underlying code remains intact. No action is needed from editors, and a fix is in progress. A separate announcement will follow when the extension is re-enabled. Read more on [[phab:T441579|Phabricator]].
* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:18}} community-submitted {{PLURAL:18|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the issue where CodeMirror syntax highlighter appears to have been enabled in error for existing editors has been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T441308]

'''Updates for technical contributors'''
* [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|All wikis will be read-only]] for a few minutes on Wednesday, October 28 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1793199600 15:00 UTC]. This is for the datacenter server switchover backup tests, [[wikitech:Deployments/Yearly calendar|which happen twice a year]]. During the switchover, all Wikimedia website traffic is shifted from one primary data center to the backup data center to test availability and prevent service disruption even in emergencies. [https://phabricator.wikimedia.org/T439703]

* [[File:Reload icon with two arrows.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.48/wmf.2|MediaWiki]]

'''Meetings and events'''
* Scholarship and sponsorship applications for the [https://www.mediawiki.org/wiki/Wikimedia%20Hackathon%202027 2027 Wikimedia Hackathon] will close on Friday, October 30th. Submit your application [https://pretix.eu/wikimedia/Hackathon-2027/ through Pretix] before the deadline!

'''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&amp;nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2026/44|Translate]]&amp;nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&amp;nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&amp;nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].''
&lt;/div&gt;&lt;section end=&quot;technews-2026-W44&quot;/&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;bdi lang=&quot;en&quot; dir=&quot;ltr&quot;&gt;[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]&lt;/bdi&gt; 26 octombrie 2026 20:56 (EET)
&lt;!-- Mesaj trimis de Utilizator:STei (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&amp;oldid=31199592 --&gt;</text>
      <sha1>8jtzm602j7s36bqev82dszapyqf0kv0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/60</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47952</id>
    <revision>
      <id>152979</id>
      <parentid>147516</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:28:52Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152979</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1354" sha1="8y0rrhnfp3empg796bjhl2cgqcm2o56" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|60|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;— O aștept… știe ea ce-o așteaptă! — vorbi uscat doamna Deleanu.

— Pfuu!

Doamna Deleanu dojeni din ochi pe părintele vinovatei și încrucișându-și brațele ridică umerii cu revoltă coborându-i cu desnădejde. Domnul Deleanu erà avocat într’atăta, încât nici pe copii nu-i putea judecà, — mai ales pe Olguța.

Tribunalul vindictei părintești își inaugura șe­dințele în pridvor, la adăpostul plin de cântece, de umbră și de soare al viței.

Cu inima grea ca o lacată de biserică pustie, Dănuț ședea în picioare îndărătul fotoliului de pai împletit, în care fierbea judecătorește mânia mamei lui.

Domnul Deleanu, răsturnat în fotoliu, picior peste picior, privea în sus, gândindu-se cu ne­răbdare și curiozitate la pledoaria Olguței. Ți­gareta de chilimbar cu țigara neîncepută, pândeà de pe masă clipa când orgolios de Olguța, o va chemà la el să-i întregească mulțumirea fără chip și fără glas. Olguța urcă singură treptele pridvorului. Descoperindu-l pe Dănuț îndărătul baricadei, se încruntă scuturându-și pletele.

— Am venit.

— Văd.

— Știu de ce m’ați chemat. Eu am dreptate.

— Crezi?!

— Sunt sigură.

— Atunci să taci din gură.

— Dacă-i așà, eu mă duc.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>8y0rrhnfp3empg796bjhl2cgqcm2o56</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/61</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47953</id>
    <revision>
      <id>152980</id>
      <parentid>147517</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:31:19Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152980</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1149" sha1="85n4wye1262kouin3aub2prx078vzb3" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|61}}&lt;/noinclude&gt;— Ba te poftesc sa stai… și să stai cuviincios.

— Alice, interveni domnul Deleanu, las’o și pe ea să se apere!

— N’are nevoe! Are destui avocați!

— …Dar trebue să aibă și un judecător! — stărui cu înțeles știut domnul Deleanu, asupra acestui substantiv ''abstract'', cum îi spunea el uneori.

— Poftim, judec’o!

— Nu! — se apără el… Știi, eu…

— Știu. Țț… Spune ce ai de spus? — reîn­cepu doamna Deleanu, adresându-se Olguței.

— Eu tac.

— Olguța, nu mă scoate din sărite!

— Eu tac.

— …Dănuț, spune tu ce ți-a făcut?

— Eu am ertat-o! — îngână posomorât și răgușit Dănuț.

— Asta nu, sări Olguța. Ertare nu primesc. Eu am dreptate. El m’a lovit întâiu. Așa-i, Monica?

— Asta-i adevărat. Am văzut și eu… la gară.

— Vedeți? — triumfă Olguța.

— Minți! — se revoltă Dănuț.

— Ba tu minți.

— Nu-i adevărat.

— Ba da.

— Tu m’ai insultat.

— Si tu m’ai lovit! — zvâcni Olguța, gata să-și ia revanșa.

— De ce m’ai făcut „Buftea?”
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>85n4wye1262kouin3aub2prx078vzb3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/62</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47954</id>
    <revision>
      <id>152981</id>
      <parentid>147518</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:33:47Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152981</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1189" sha1="a73gk5xrr7xeudm4cnece8cnd5b8qz4" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|62|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;— Fiindcă ești.

— Eu??

— Tu, Buftea!

— Să-mi dea zmeul, mamă! — scânci Dănuț.

— Ia-l! — zâmbi Olguța mefistofelic, arătându-i cerul.

— Am ascultat destul. Lasă-mă pe mine, Dănuț? — îl acoperi doamna Deleanu.

— Sigur! Toți pe mine!

— Olguța!

— Eu am dreptate. 

— Foarte bine… Ai să te duci la tine în odae — unde ai să stai toată ziua — și ai să scrii de o sută de ori „Eu am dreptate” și de două sute de ori „Eu n’am dreptate”. Mâne dimineață să vii să-mi spui față de Dănuț cine are drep­tate, — dacă vrei să-ți mai dau voe să te joci și să capeți bomboane.

— Să stau până mâne dimineață in odae!… Eu!? — sui glasul Olguței treptele eșafodului, împlântând pe ultima, roșul răzvrătirii.

— Da. Tu… și imediat.

— Dacă-i așa, eu mă mut.

— Te muți?!

— Mă mut.

— Și unde, mă rog?

— La Moș Gheorghe. El nu mă persecută fiindcă am dreptate și fiindcă nu-s băiat.

Domnul Deleanu aprinse țigara. Olguța pierduse procesul cu brio.

— Olguța, trebue s’o asculți pe mama…
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>a73gk5xrr7xeudm4cnece8cnd5b8qz4</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/63</title>
    <ns>104</ns>
    <id>47955</id>
    <revision>
      <id>152982</id>
      <parentid>147519</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:38:22Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152982</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1363" sha1="o6n47962908t01etszfhtt82fhr4qxx" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|63}}&lt;/noinclude&gt;Olguța se încruntă.

Domnul Deleanu făcu o pauză savantă, dând răgaz propoziției să capete o valoare neatârnată… Rostogoli un colac de fum aromat spre Olguța…

— …când te roagă tata.

Olguța intră în casă, cu capul sus, strănutând.

— Așa strici tu copiii!

— Alice… — începu domnul Deleanu, răsfirându-și mustețile. Spune drept, Alice, fără mânie, fără enervare… dacă Olguța nu-i un drac… ingeresc! — zâmbi el cu ochii Olguței…

— …Așa e! — oftà doamna Deleanu, abia stă­pânind o lucire de tainică mândrie.

Și se grăbi să dezmierde capul înfrântului Dănuț.

— Bine face tante Alice, aprobă în șoaptă Monica, gata să facă la fel.

— Lasă, Dănuț, îți cumpără mama un zmeu mai mare… Uite chiar acum scriu la „Universel”… Acuma ia-o pe Monica de mână și jucați-vă ’mpreună.

Dănuț lua cu acreală mânuța timidă a supli­nitoarei zmeului și o zmunci spre livadă.

Doamna Deleanu se ridică de pe fotoliu, por­nind spre ușă… Din treacăt dezmierdă fruntea impertinent bombată a capului culcat pe speteaza fotoliului.

— Și pe tine ar trebui să te pun la colț! zâmbi ea blând.

— Păcat că nu se mai poate! — ofta nostalgic domnul Deleanu, scuturând scrumul țigării.

{{*}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>o6n47962908t01etszfhtt82fhr4qxx</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/84</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48108</id>
    <revision>
      <id>152983</id>
      <parentid>147541</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:43:53Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152983</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1279" sha1="87bhoij0idy2wq8x3aend2er6i2tni4" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|84|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;lui Dănuț întâlniră o dezamăgire, — și pe deasupra ochii Olguței, la pândă. Vrasăzică Olguța nu uitase spiritul făcut pe socoteala ei!… Dănuț se concentră asupra șervetului.

— Mamă, hai să vorbim franțuzește, propuse Olguța, aruncând o privire spre Dănuț.

— Cum nu! ― consimți surprinsă, dar cu plă­cere, doamna Deleanu.

— Mamă, eu pot să mă scol? întrebă Dănuț, luăndu-și inima în dinți.

— De ce, Dănuț? Stai cu noi. Vorbim cu toții, împreună.

Dănuț clipi, înghiți, și se supuse. Răzbunarea Olguței începea.

— Olguța, que fais-tu en ce moment? ― începu doamna Deleanu.

— Ça c’est trop simple, maman! Poses moi une autre question… plus difficile: n’est-ce pas, mon frère?

― …

— Est-ce que tu as mal a la tête, mon frere?… Dis vrai! Si c’est oui que je ne te dèrange plus!

— Dă-mi pace! — mormăi Dănuț, primenindu-și obrajii cu altă roșeață.

— Voyons, mon petit, dis cela en français, au moins!… Dănuț, comment dit-on en français: lasă-mă ’n pace?

― Laisse le tranquille, maman, il ne comprends pas! — disprețui Olguța pe Dănuț, cu vorba, cu tonul și cu mișcarea buzelor.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>87bhoij0idy2wq8x3aend2er6i2tni4</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/86</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48110</id>
    <revision>
      <id>152984</id>
      <parentid>147543</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:46:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152984</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1175" sha1="cf6qyx0ksz69iglyaha5lyumkcz8xj2" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|86|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;Patapum închise ochii și căzu narcotizat.

— Hai, Monica!… Și Patapum știe franțu­zește! — vorbi tare Olguța, trecând cu Monica de mână pe lângă Dănuț.

Dănuț, tot pe scară între căni, își strânse dinții, și tăcu patriotic în noaptea românească.

— La ce te gândești, Alice?

— …La nimic… îmbătrânim… Copiii cresc mari…

— Da…

― Ca mâne-poimâne, casa rămâne goală… noi mai bătrâni…

— Ce putem face?

— Nimic! Să-i creștem pe ei, și să ne privim tot mai rar in oglindă…

— Oglinzile de-acum înainte sânt numai pentru ei, cași noi.

Tăcură…

— Olguța și Monica, puneți-vă paltoanele. Și tu, Dănuț!

― Puneți-l și tu Alice, să nu răcești.

Se pornise parcă o mișcare undeva pe cer sau pe pământ. Nici vânt și nici murmur de frunze nu erà.

O clipă broaștele-amuțiră. Și din tăcerea lor de inimi zbuciumate care s’au oprit delaolaltă, buhaiul de baltă se tângui așà de simplu și de trist! Și broaștele ’ncepură iar, dar altfel, căci de pe zări desprinsă, se apropià încet, cu amfora&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>cf6qyx0ksz69iglyaha5lyumkcz8xj2</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/87</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48111</id>
    <revision>
      <id>152985</id>
      <parentid>147544</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:48:46Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152985</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1130" sha1="rzgiuutpyir5jq2l2l950jabdndcbd0" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|87}}&lt;/noinclude&gt;răcoarei pe umărul ei gol de lună plină, adevă­rata noapte.

{{***}}

― Monica, ți-a plăcut ce i-am făcut?

„Săracu’ Dănuț” gândi Monica, văzându-l din nou singur pe scară între căni. Și cu glas tare:

― Dănuț nu știe franțuzește?

― Cum să nu știe! ― îl apără jignită Olguța, scuturăndu-și trupul în căderea albă a cămeșei de noapte.

— Atunci de ce nu vrea să vorbească?

— Așà-s băeții… proști!… Monica, închee-mă la gât.

— Cum? Dănuț îi prost? ― se miră Monica, ― prinzându-i nasturele în cheutoarea gulerașului.

— Am spus eu asta?

— …Da. Tu ai spus că băeții îs proști.

— Sigur.

— Atunci cum?

— El nu-i prost… Da’ așa-s băeții!

— Olguța, tu nu-ți pui papucii?

— Nuu! Așa-i bine! Scoate-i și tu! Așa-i că-i altfel cu picioarele goale?

— Ce frumos e, Olguța! — zâmbi fetița, căl­când desculță în apa lunii.

— Vezi, dacă m’asculți!

— Acum ce facem?!

— Ne batem cu perne, îi dovedi Olguța, aruncându-i un puișor.
{{nop]]&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>rzgiuutpyir5jq2l2l950jabdndcbd0</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/88</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48127</id>
    <revision>
      <id>152986</id>
      <parentid>147545</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:49:25Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152986</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1443" sha1="7df24cezqmarw8c6stlendnd1enumsj" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Cdorobu&quot; /&gt;{{antetPagină|88|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;Tu nu te’nchini, Olguța? ― o întreba, ferindu-se, Monica.

― După ce ne batem cu perne!

― Nu. Eu mă ’nchin.

― Hai și eu atunci!

Ingenunchînd pe pat, Monica se rugă în gând cu ochii închiși. „Tatăl nostru cel din ceruri”… Olguța, cu glas tare, în picioare…. Se opri ca să îndrepte icoana strâmbată de inaugurarea bătăii cu perne.

― Monica, tu ai vrea să fii Maica Domnului?

― …in numele tatălui, al fiului și-al Sfântului Duh, Amin… Ce-ai spus, Olguța? ― o întrebă Monica desprinzându-și fața din cerul bunicei.

― Hai să ne batem cu perne!… Num… tată… fiu… duh… amin.

Dănuț știa de ce dormea Ali pe covor în odaia lui, în loc să doarmă afară, în pridvor. Dar nimeni nu trebuià să știe nici ce știa Dănuț, nici că Ali sforăià în odaia lui, încolăcit pe covor ca un continent de purici. La drept vorbind nici lui Dănuț nu-i prea veneà ’ndămână să știe ce știà, fiindcă știind, frica de noapte și singurătate, nenumită, ― il priveà gata să vie, ca cineva strigat pe nume.

― Hai să mă dezbrac, se îmbărbătă Dănuț, sculându-se zgomotos de pe pat.

Incepù să-și scoată hainele, cu mișcările factice ale actorilor când reproduc pe scenă gesturile mici de toate zilele. Din odaia Olguței răsunară moi bufnituri de perne și râsete de doua glasuri.&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>7df24cezqmarw8c6stlendnd1enumsj</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/89</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48516</id>
    <revision>
      <id>152987</id>
      <parentid>149508</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:50:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152987</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1653" sha1="i7uv9uio1910k8r7ltunb3wag5on57i" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Cdorobu&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|89}}&lt;/noinclude&gt;„Ce bine-i să fii însurat”... Și se gândi deodată cu nedumerire că într’o zi chiar el, Dănuț, va fi mare... Își ridică ochii în oglindă, și privi sus, cu capul dat pe ceafă, locul unde va fi capul unui Dănuț... capul lui Dan de peste mulți ani... Parcă nu-i venea să creadă!...

Adică va veni un străin, un uriaș, îl va înghiți pe Dănuț, și cu Dănuț în el, va face pe ceilalți să creadă că-i însuși Dănuț?... Ciudat!... Și Dănuț unde va fi?... Dănuț nu va mai fi nicăeri...

— Nu vreau! — se împotrivi Dănuț, ca în fața morții și-a mormântului.

Nu-i așa! Dănuț va fi în el, ca un ou mic de lemn într’un ou mare... Nu-i tot una!... Fiindcă uriașul va fi tot Dănuț... Cum asta? Și mic și mare?... Capul lui Dănuț îi ajunge până la buzunarul dela jiletcă, unde-i ceasul tatei, — și totodată, capul uriașului e însuși capul lui Dănuț? Ciudat!.. Ca și cum ai ținea capul între mâni, și capul ar gândi deoparte — cum? poate să gân­dească așa! - Și trupul fără cap, s’ar gândi și el!... Foarte ciudat!...

— Oare și tata a fost mic?... Sigur c’a fost...

...Vrasăzică a fost odată un copil de-o vrâstă cu Dănuț, frate cu Dănuț și cu Qlguța dac’ar mai fi, și acuma nu mai este decât tatăl lui Dănuț... Da’ unde-i celălalt?... S’a dus, sau e în el?... Dacă l-ar tăià pe tata în două, l-ar găsi pe celălalt? Sigur că nu!... În trup e scheletul, inima, plămânii. Dănuț a învățat la școală tot ce-i în trupul tatei. Atuncea unde-i celălalt?
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>i7uv9uio1910k8r7ltunb3wag5on57i</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/90</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48753</id>
    <revision>
      <id>152988</id>
      <parentid>147547</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:53:02Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152988</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1406" sha1="tqccoump7j685lk2dsnnufr3duredyg" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|90|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;— Oare nu-s eu?

Dănuț clipi amețit.

…El e copilul tatei… și-al mamei! Ciudat!… Să fii unul singur și să fii copilul a doi oameni!… Unu plus unu face doi… Asta-i sigur! A învățat la aritmetică… Atunci de ce Dănuț e copilul ''și'' al tatei ''și'' al mamei?…

Și cum se fac copiii?…

— Oare eu am să fac copii?

Dănuț se privi cu spaimă în oglindă.

— Eu îs băiat! — se liniști el, cași cum s’ar fi amăgit pe sine ca pe altcineva mai mic decât el și mai neștiutor…

„Olguța are să aibă copii”, o pedepsi Dănuț.

…Olguța!… Olguța e sora lui!… De ce?… Fiindcă și ea e a tatei și a mamei… Nu se poate!… Olguța e a mamei și Dănuț al tatei… Mama e femee… Cum poate să facă o femee un băiat!… Atunci tata l-a făcut pe Dănuț?… Bine, da’ motanii nu fac pui; numai pisicile fac!… Asta-i altceva!… Nu spune mama că Dănuț e băiatul ei? Oare mama spune minciuni?… De ce e mama femee?… Are păr lung?… Tata are musteți!… Mama are rochie!… Și tata ai- putea’ să-și pue rochie!

Inchipuindu-și-l în rochie, Dănuț zâmbi.

…Tata e avocat… și mama e femee… Oare și Dănuț va fi avocat? …Nu-i vine să creadă!…

Cum poate oare să vorbească tata un ceas în șir, fără să cetească?… Oare învață pe derost? Nu se&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>tqccoump7j685lk2dsnnufr3duredyg</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/92</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48903</id>
    <revision>
      <id>152990</id>
      <parentid>147700</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:58:55Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152990</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1208" sha1="qbh4wdu58fmhwm5ncis66xl3g9uij3y" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|92|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;Doamna Deleanu, în kimono, făcea rondul de noapte, pe tăcute, ca toți ce-i care-l fac.

— Te-ai spălat pe dinți?

— M’am spălat.

— Mănile ți-s curate?… Ia să văd… Dănuț — Dănuț! Pentru ce-s făcute periile de unghii?

„Pentru mata, mamă, ar fi răspuns Olguța” gândi Dănuț, roșindu-se.

— Să vii mâne dimineață să-ți tai unghiile. Ai auzit? ,

— Am auzit.

— Și-acuma culcă-te… Dănuț! Da’ asta ce mai e? — înmărmuri doamna Deleanu, descoperindu-l pe Ali… Marș, Ali!

Ali deschise ochi de cuvios călugăr descoperit de stareță la maici, și ondulă spre ușă.

— Ce caută dumnealui aici?

— A venit singur, mamă!

— Cred bine! Asta mai lipsea!… De ce nu l-ai dat afară?

— …Am uitat.

— Noroc că mi-am adus eu aminte!… Da’ tu ce cauți aici??

— N’aveam chibrituri, mamă!…

Capul Olguței răsărise atent, prin crăpătura ușii care dădea în antret.

— Umbli cu picioarele goale? Olguța!

— Nu-mi găsesc papucii! Am să-i arăt eu Anicăi!

— Ba te poftesc să te culci!

— Ce cauți la ''mine'' în odae? — se oțări Dănuț.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>qbh4wdu58fmhwm5ncis66xl3g9uij3y</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/94</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48905</id>
    <revision>
      <id>152991</id>
      <parentid>147552</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T19:02:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152991</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1117" sha1="9597nopr3lwtv3gvknxqhrn7de2a04o" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|94|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;„...In cimitir, se ridică din mormânt strigoiul. E galbăn la față, ochii negri ard; dinții și unghiile cresc, cresc,,, și strigoiul vine fără să-l auzi, prin lumina lunii... In cimitir, în cimitir... Și nici nu-l auzi când vine...”

Deschise ochii: spaima lunii umplea odaia... Se zmulse de pe pernă și repede întoarse capul: nu era nimeni la spate, dar poate plecase și venise la loc...

„...Strigoii caută sânge de om tânăr...”

„...De fată tânără!” — țipă alt gând de-al lui Dănuț.

Iși făcu semnul crucii... Se culcase fără să spue rugăciunea. Se făcu palid în paloarea lunii.
{{dhr}}
Olguța lăsă lingura în gavanos, gavanosul îl vârî in sobă. Monica se vârî în pat. Hotărită, Olguța porni spre ușa dintre odaia lor și a lui Dănuț, de unde răsunau bocăniturile.

— Cine-i acolo?

— Eu.

— Cine, eu?

— Eu, fratele tău.

— Nu cred!

— Dacă-ți spun!

— Și ce vrei?

— Să-ți spun ceva.

— Spune.

— Deschide ușa.

— Pentru ce?

— Ca să-ți spun.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>9597nopr3lwtv3gvknxqhrn7de2a04o</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/95</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48906</id>
    <revision>
      <id>152992</id>
      <parentid>149511</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T19:04:04Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152992</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="949" sha1="dykl05h3roa6dcmv42vvzht8rbnlzxw" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|95}}&lt;/noinclude&gt;— Si ce-mi dai, dacă deschid?

— Spune tu ce vrei?

Olguța se ’ncruntă. Nu mai înțelegea nimic.

— Olguța, nu deschide! — o îndemnă tainic Monica.

— De ce să nu deschid?

— Deschide Olguța, răsună tare și grăbită, vocea lui Dănuț. 

— Să-mi dai pușca ta.

— Ți-o dau!

— Jură-te.

— Spun pe onoarea mea.

— Spune: jur.

— Deschide, Olguța. Jur pe onoarea mea.

Olguța răsuci cheia, apăsă clanța și brusc deschizând, răsări în prag.

— Unde-i pușca?

— Ia-o.

Olguța desprinse pușca, nelăsându-l pe Dănuț să încalce hotarul.

— Buftea! — îl încercà ea, înarmată cu pușca.

— Poți să-mi spui! Nu mă supăr.

— Atunci nu-ți mai spun.

— Cum vrei tu.

— Da’ tu ce vrei?

— Olguța... vreau să mă împac.

— Vrei să te ’mpaci?

— Da.

— Spui drept?

— Spun drept.

— Atunci intră.{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>dykl05h3roa6dcmv42vvzht8rbnlzxw</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/100</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48911</id>
    <revision>
      <id>152993</id>
      <parentid>151367</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T19:07:24Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152993</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1271" sha1="77tljqfc69gil9ms8itlfqpcftourdz" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|100|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;— Monica, tu vrei să ’ncerci rochița albastră ?

— Sigur că vrea! — comentă imperativ Olguța, roșeața Monicăi, înainte de-a o vedea.

— Vreau, tante Alice, îngână Monica porunca Olguței, încântată că i se împlinea o vinovată dorință nu din vina ei.

Rochița albastră o aștepta pe Monica dela începutul vacanței. Doamna Deleanu i-o făcuse deîndată, dar Monica o încercase numai. Pe atunci, Monica își iubea rochița de doliu nu ca o datorie ci ca o amintire dela bunica.

Intr’o zi, Dănuț, Olguța și Monica se jucau de-a culorile: născocire de-a Olguței.

— Ce culoare ai vrea să fii tu?... Spune repede că altfel spui minciuni și mă supăr!

Luat din scurt, pe neașteptate, de glasul și ochii Olguței, Dănuț se zăpăcise. Nici nu-i trecuse prin cap una ca asta! Ce-avea el cu culorile!

— Albastru, Olguța, se hotărâse el, scos din încurcătură de culoarea cerului.

— Și de ce-ai vrea să fii albastru?

— Fiindcă-i frumos.

— Daa?!

— Sigur! se înverșunase Dănuț.

— Foarte frumos?

— Foarte frumos.

— Cel mai frumos?

— Cel mai frumos.

— Nu-i adevărat. Roșul e mai frumos, foarte frumos, cel mai frumos.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>77tljqfc69gil9ms8itlfqpcftourdz</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/101</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48912</id>
    <revision>
      <id>152997</id>
      <parentid>151368</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T04:52:31Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152997</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1193" sha1="hspxvorq2q2cm8glhpfh3bp2nvnyo0i" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|101}}&lt;/noinclude&gt;— Ba albastrul e și mai frumos.

— Spui minciuni. Spune și tu, Monica?

— …Eu nu știu!

— Atunci și tu spui cași mine și ''noi'' avem dreptate, biruise Olguța.

…Vrasăzică și lui Dănuț îi plăcea albastrul… De-atunci, Monica începuse să aștepte rochița de culoarea lui Dănuț. Doamna Deleanu nu mai îndrăznea să i-o dea, de teamă să n’o mâhnească. Monica nu se încumeta s’o ceară… Și tare se temea Monica să n’o supere pe bunica ei!… Și nici pe Olguța n’ar fi vrut s’o trădeze.

Monica urmă în etac pe doamna Deleanu. Olguța intră o clipă după ele și dădu să iasă.

— Olguța, unde te duci?

— Vreau să vorbesc cu papa.

— Olguța, azi nu-i lucru curat cu tine!

— De ce?

— Bine, Olguța, n’ai spus tu că vrei să vezi cum îi șade Monicăi cu rochița albastră?

— Ba da, eu am vrut.

— Atunci de ce te duci?

— Fiindcă…

Zâmbi.

— Mamă dragă, eu am mai văzut-o pe Monica în pantaloni! Până ce se îmbracă eu mă întorc.

{{*}}

Când făcea vizite, Olguța nu intra niciodată intr’o odae înainte de-a bate la ușă. O singură&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>hspxvorq2q2cm8glhpfh3bp2nvnyo0i</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/102</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48913</id>
    <revision>
      <id>153000</id>
      <parentid>151369</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:00:28Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>153000</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1196" sha1="eg3r2a706rl3gnon79yzc2ehc95ldfn" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină|102|{{asc|Ionel Teodoreanu}}|}}&lt;/noinclude&gt;ușă făcea excepție dela acest tratament: ușa odăii lui Dănuț, în care Olguța bătea cu piciorul când nu vroia să intre dar vroia să-l scoată pe Dănuț, — și pe care o deschidea pe tăcute când vroia să-l suprindă.

Olguța bătu o toacă discretă în ușa biuroului domnului Deleanu.

— Intră.

— Am venit să te văd, papa.

— Bine, dragu’ tatei… Poate vrei ceva?

- Nuu, papa! Am venit să te văd.

— Uite un scaun, Olguța. Așa, stai jos.

— Ca o clientă, papa!

— Dragu’ tatei… De-ași avea clienți ca tine ași câștiga toate procesele.

— Tu pierzi procese, papa?

— Sigur. Pierd și eu ca oricare altul!

— Papa, dac’aș fi eu judecător tu n’ai pierde nici un proces.

— De ce, Olguța? Tata n’are dreptate întotdeauna.

— Da… numai mama are!

Domnul Deleanu privi spre fereastră, ferindu-și fața de ochii Olguței; se întoarse la loc din cale-afară de serios.

— Papa, eu știu întotdeauna când râzi tu.

- …?

— Fiindcă și mie îmi vine să râd.

Începură să râdă amândoi.

- …Și-l iubești tu pe tata?

Olguța se încruntă.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>eg3r2a706rl3gnon79yzc2ehc95ldfn</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/103</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48914</id>
    <revision>
      <id>152998</id>
      <parentid>151370</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T04:54:43Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152998</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1115" sha1="j8zj1xw6mh2ri7f7oztz0ssvz3yf46b" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{antetPagină||{{asc|La Medeleni}}|103}}&lt;/noinclude&gt;— De ce mă întrebi? Parcă tu nu știi!

— Știu-știu! Da-mi place să mi-o spui tu.

— Mie nu.

— De ce, Olguța?

— Așa… Nu știu…

— Vrei bomboane?

— Merci… Papa, de ce nu fumezi tu? Fiindcă-s eu aici?

— Nu, Olguța. Uitasem… Vrei tu să fumez?

- Da, papa. Ție-ți stă bine când fumezi.

Domnul Deleanu înșurubă țigara răsucită în țigaretă. Olguța aprinse un chibrit oferindu-i cu băgare de seamă flacăra conică.

— Fuuu. Papa, de ce-i mai frumoasă o lulea decât o țigaretă?

— Fiindcă-ți place ție.

— Eii, papa! Asta-i altceva! Da’ ție nu-ți place luleaua?

— Ba îmi place.

— Atunci de ce nu fumezi cu luleaua?

— M’am deprins cu țigareta… și nu fac bine!

Cu luleaua numai pufăi; nu tragi în piept cum fac eu, — pildui cu voluptate domnul Deleanu.

— Și luleaua o mai ai?

— Sigur. Am mai multe.

— Și ce faci cu ele?

— Le țin și eu degeaba.

— Degeaba?

— Adică mai dau câte una la vre-un prieten.

— Papa, tu mă iubești pe mine?

— Nuu!
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>j8zj1xw6mh2ri7f7oztz0ssvz3yf46b</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/104</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48915</id>
    <revision>
      <id>153001</id>
      <parentid>151649</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:02:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>153001</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1163" sha1="tkk3qwukkvdfzord6amqrkho02coe5v" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Mai mic|{{AntetPagină| 104 | IONEL TEODOREANU | }}}}&lt;/noinclude&gt;— Ba da.

— Cum vrei tu!

— Papa, da' mă iubești mai mult decât pe prietenii tăi?

— Mai încape vorbă!

— Atunci dă-mi și mie o lulea.

— O lulea?

— Dacă mă iubești, papa!

— Și ce vrei să faci tu c’o lulea?

— S'o am și eu la mine… așa, de frumuseță.

— Bine, Olguța… Uite… Alege-ți tu una pe placul tău.

Deschise un saltar ticsit cu felurite unelte deale fumatului.

— Uite, Olguța: asta-i frumoasă și-i mică; de spumă de mare. Numai bună pentru tine. Îți place?

— Îmi place, papa. Da' eu vreau una mare.

— Alege-ți una mare atunci!

— Asta-i bună, papa? — întrebă Olguța, punând mâna pe cea mai mare.

— Bună, cum nu! Asta… asta o am și eu dela un franțuz care acordă piane la Iași… A murit, săracu'! Ce om cumsecade!… Excelentă pipă.

— Atunci o iau pe asta. Merci, papa. Am să țin minte.

— Lasă, dragu' tatii. Toate-s ale tale. Tu nu știi că tata-ți dă orice?

Olguța îi desmierdă fruntea și părul.

— Ce păr frumos ai tu, papa. Parcă-i mătasă!… De-acuma mă duc.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>tkk3qwukkvdfzord6amqrkho02coe5v</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/105</title>
    <ns>104</ns>
    <id>48916</id>
    <revision>
      <id>152999</id>
      <parentid>151650</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T04:56:40Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>152999</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1317" sha1="l6f7gem09mex8u42xkbjrjzxmd3iyrc" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Mai mic|{{AntetPagină|| LA MEDELENI | 105}}}}&lt;/noinclude&gt;— Ascultă, Olguța, hai și tu cu tata la pădure. Îl iau și pe Dănuț; poate vine și mama. Facem o plimbare cu docarul.

Olguta-și trecu mâna pe frunte.

— Merg altădată, papa. Azi fac o vizită lui Moș Gheorghe, cu Monica… Știi, el ne-a poftit, — plecă ea capul.

Domnul Deleanu își resfiră mustățile… o măsură pe Olguța… și deschise din nou saltarul cu lulele.

— Olguța, mai ia-ți o lulea: să ai și tu una.

Olguța îi privi fruntea, zâmbind.

— Papa, tare ești tu deștept! Merci. Mie nu-mi trebue.

După ce plecă Olguța, domnul Deleanu își luă fruntea în mâni, și se gândi îndelung, cu inima strânsă, întovărășindu-și copilul peste pragul vremii, departe…

— Când te gândești că într'o zi Olguța va fi mare… Biata Olguța.

{{***}}

Monica pornise din salon îmbrăcată cu rochița neagră, urmând-o încetișor – de bucurie stăpânită – pe doamna Deleanu.

Din etac se întoarse ea în frunte, cu rochița albastră. Însă Monica cea care intrase în etac nu mai eșise la loc. Atârnă în cuerul rochiilor, cu rochița neagră. Monica nu schimbase o rochiță ci un anotimp. Și ochii, și părul îi luceau altfel…

Când cerul e albastru toate lacurile limpezi&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>l6f7gem09mex8u42xkbjrjzxmd3iyrc</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/322</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50759</id>
    <revision>
      <id>153005</id>
      <parentid>151474</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:27:08Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>Adding trailing {{nop}} to break paragraph at the page boundary.</comment>
      <origin>153005</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1204" sha1="mhdwskkucwhafjntumzo5pr5uuzq8ye" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Gdeaconu&quot; /&gt;322  IONEL TEODOREANU&lt;/noinclude&gt;usa de teamă, să nu vadă tante Alice că Dănuț se juca de-a ascunselea în sufletul ei.

– Dănuț! Olguța! Unde sunteți?

– …

– Vezi, nu-s dincolo, Monica?

– Nu-s, tante Alice!

Monica se uită subt patul lui Dănuț: Doamna Deleanu scotoci prin dulap.

– Sărut mâna, coniță.

– Ce-i, mamă Mario?

– Am venit să iau poruncă dela stăpânul meu – zâmbi ea, clipind – ce dulciu să-i fac de rămas bun?

— Auzi, Dănuț! — îl ispiti deamna Deleanu ca pe un duh mâncăcios.

– Eu es, Olguța! — explodă Dănuț, îmbrâncind capacul.

Zburlit, congestionat, buimăcit de lumină, stăpânul bucătăreisei și-al Monicăi încalecă marginea cufărului

— Aii! — se schimonosi el, mușcânduși limba.

– Ce-i, Dănuț ?

– M'a pișcat de picior!
– Să te 'nveți minte să privești unde calci! – tună Olguța, căutându-și nou-născutul cucui pe frunte.

– Bată-i norocul să-i bată copii! — chioti bucătăreasa ajutând Olguței să iasă.

— Babo, să faci bezele.

— Lasă, Olguța. Azi poruncește Dănuț.

— Nu vezi că tace, mamă dragă! Până ce se hotărăște el, vine masa!
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>mhdwskkucwhafjntumzo5pr5uuzq8ye</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/323</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50760</id>
    <revision>
      <id>153006</id>
      <parentid>151475</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:29:43Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>153006</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1391" sha1="henguut4kbftlwxgaeej7kbunw70vxn" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;LA MEDELENI   323&lt;/noinclude&gt;– Eu nu tac…: spun… să… facă…

– Ce să facă? Bezele. Uite: nu poți spune nimic! – îi porunci Olguța, țintindu-l cu ochi de hipnotizator.

– Spune, Dănuț, îl încurajă doamna Deleanu: ce-ți place ție mai mult? O cremă de vanilie? Clătite cu dulceață de căpșune? Niște crafle?…

– Bezele-s cele mai bune. Eu vreau bezele cu frișcă.

– Cu frișcă? Cataif cu frișcă, o contrazise Dănuț inspirat.

– Bezele, sfidă Olguța.

– Văd eu că am doi stăpâni! Face baba și cataif cu frișcă și bezele cu frișcă.

…La fereastră, mărul despuiat de frunze, clocotea de vrăbii. Gălăgia lor subțire și destrăbălată semăna atât de mult cu întâia recreație a unei școli primare după sfârșitul vacanței, că te-așteptai mereu să răsune clopoțelul de intrare în clasă, curmând-o.

&lt;center&gt;* &lt;sup&gt;*&lt;/sup&gt; *&lt;/center&gt;

Întrecerea la fuga pornea din față ogrăzii. Monica își înoda cozile subt bărbie. Întinzându-și brațele și îndoindu-și trupul, Dănuț își verifica elasticitatea mușchilor greu încercați în cufăr. Ali latra, gudurându-se pe lângă ei. Cu muchia tălpii, Olguța trase o linie pe șosea; în dreptul pietrei care marca locul Olguței, linia era dreaptă, – se strâmba însă cotind îndărăt pe măsură ce se apropia de piatra lui Dănuț.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>henguut4kbftlwxgaeej7kbunw70vxn</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/324</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50761</id>
    <revision>
      <id>153007</id>
      <parentid>151476</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:30:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>Adding trailing {{nop}} to break paragraph at the page boundary.</comment>
      <origin>153007</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1314" sha1="j95u7dbrj4pc5bowwscj7dwjc403kvh" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;3&quot; user=&quot;Gdeaconu&quot; /&gt;324 IONEL TEODOREANU&lt;/noinclude&gt;– Nu mă țin! protestă Dănut privind pieziș linia vicleană.

– Tare-i prost! Fă-o tu, Monica.

Monica-și cruță tălpile. Luă o piatră ascuțită și zgârie conștiincios pe șoseaua jilavă o linie tremurătoare.

— Un… doi, murmură Olguța, istovitor de rar, încordându-și pulpele.

– Trei, țipă Dănuț, pripindu-se.

— 'Napoi. Eu număr.

Dănuț își reluă locul, încruntat

— Un, doi… trei.

Porniră în pas alergător cu Ali în frunte; Monica în rând cu Dănuț, Olguța în urmă. Dănuț privea casa lui Moș Gheorghe, spe care alergau, Monica trăgea cu coada ochiului la Dănuț cu care alerga: Olguța-i urma calm, ca și cum amândoi ar fi fost înhamați la goana ei.

Cozile Monicăi se desfăcură: și le 'nodă la loc întorcând capul spre Dănuț. Ce bine ar fi fost să alerge cu cozile în mânile lui prin frigul de aur! Nimeni nu i-ar fi întrecut!

Dănuț gâfâia. Întoarse capul îndărăt; Olguța și-l plecă în jos, zâmbind. Adunându-și puterile, Dănuț își dădu drumul. Se 'mpiedică.

Oprindu-se, Monica-l ajută să se ridice.

– Din cauza ta am căzut!

Olguța trecu pe lângă el in goana mare, cu ochii la Moș Gheorghe care-i aștepta în pragul porții.

– Buftea, acuma te ții?
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>j95u7dbrj4pc5bowwscj7dwjc403kvh</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/325</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50762</id>
    <revision>
      <id>153008</id>
      <parentid>151477</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:32:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>153008</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1254" sha1="8m6sn9ehdomi74zgqxwh9wfri1n6mbx" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;LA MEDELENI   325&lt;/noinclude&gt;Dănuț suspină. Monica-și încetini goana jertfindu-se pentru Dănuț.

– Ai văzut, Moș Gheorghe?

– Ca o rândunică, duduița moșului!

– Cine-i al doilea? — se interesă distrat Olguța.

– Dănuț, triumfă Monica.

Danuț nu mai putea vorbi: respira. Aruncând din treacăt o privire haină învinsei, întră pe poartă înaintea ei, dimpreună cu Olguța: așa-s biruitorii.


— Cine merge cu mine la scrânciob? întrebă Olguța umplându-și gura cu vișine uscate.

Monica așteptă răspunsul lui Dănuț. Moș Gheorghe își scutură luleaua pregătindu-se de plecare.

Dănuț tăcu. Ședea întins pe laviță, în fața vetrei. Îi era așa de lene că-i venea să râdă și nu putea.

– Tu nu mergi, Monica?

– Mi-i frig.

– Atunci mă duc singură.

– Da' pe moșu nu-l ei?

Olguța zâmbi.

– Da' casa cine-o păzește?

– Hei! Moșnegii care stau la foc. Noi tinerii ne dăm huță în scrânciob.

Singură cu Dănuț!… Necutezând să se așeze pe laviță, alături de el, Monica se așeză pe un scăunel, lângă laviță, cu fața la foc. Dacă flăcările vetrei ar fi putut străbate prin sufletul Monicăi, deasupra lui Dănuț ar fi lucit un curcubeu…
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>8m6sn9ehdomi74zgqxwh9wfri1n6mbx</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/359</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50826</id>
    <revision>
      <id>153002</id>
      <parentid>152349</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:05:06Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>153002</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1300" sha1="4csi0qfzv65mscuo07d0v0kve25afg5" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Mai mic|{{AntetPagină| | LA MEDELENI | 359 }}}}&lt;/noinclude&gt;— De ce greșești tu, papa, tocmai la ''L’oncle Léon''?

— Mare mister! — se'ncruntă domnul Deleanu… Eu cred că ''tante Meélanie'' îmi pune piedică!

Olguța bufni de râs.

— Vai, papa! Dac' ai ști tu cine-i tante Mélanie n'ai spune una ca asta!

— Da’ tu de unde-o cunoști?

— Așa!… Mi-o închipui eu… Știi, papa, are ochilari pe vârful nasului și se uită pe deasupra lor, — o invocă Olguța, sculptând-o cu degetele în aer.

— Și ce mai are?

— Aa! Un neg… un neg păros deasupra buzei! Și-i slabă ca un țâr…

— …Cu ochelari, adaugă domnul Deleanu.

— Stai, papa! Are musteți!

— I-auzi!

— Zău papa. Mă jur! Când mănâncă ouă fierte îi rămâne gălbănuș pe musteți. Asta-i grețos! Vai, ce urâtă-i!… Papa, tante Mélanie e nevasta lui oncle Léon, saracul de el.

— Ce-ți spuneam eu! Vrea să divorțeze și m'a angajat pe mine avocat.

— Nu primi, papa. Oncle Léon are dreptate. Tante Mélanie e o zgripțuroaică. Ea îl persecută.

— Ce-i de făcut?

— S'o persecutăm și noi pe ea.

— Atunci hai să mai cântăm odată.

— Hai.

Și din nou, glasul de soprană și cel de bariton,
silabisiră pomelnicul rimat al tantelor.
{{nop}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>4csi0qfzv65mscuo07d0v0kve25afg5</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/360</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50831</id>
    <revision>
      <id>153003</id>
      <parentid>151643</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:07:13Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>/* Validated */</comment>
      <origin>153003</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1222" sha1="geaj07u5nl74o7ll964poofmqcs7s8j" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Mishuletz&quot; /&gt;{{Mai mic|{{AntetPagină| 360 | IONEL TEODOREANU |  }}}}&lt;/noinclude&gt;Diminața intra pe ferestre ca un viscol de polen, aurind sclipitor covoare și oglinzi. Monica ședea pe divan lângă sobă, ținând pe genunchi o carte din „Bibliotheque Rose&quot;.

— Saraca Olguța! oftă ea adânc din cap.

Din întâmplare, Monica aflase adevărata pricină a contramandării plecării la Iași, dar făgăduise doamnei Deleanu să nu spue nimic Olguței.

{{c|„…Et l'oncle Leon“}}

— Bravo, papa!

— Cu așa profesoară ajung departe!

— Știi ce, papa? Hai să te 'nvăț acompaniamentul.

— Vrei să mor?

— Hai, papa… c'un deget macar.

Vrând-nevrând domnul Deleanu se așeză la pian. Olguța începu să-i călăuzească degetele nedibace printre clapele uniforme.

Ușa salonului se deschise încetișor. Anica-și vârî numai capul, așteptând. Monica eși afară.

— A venit doctorul?

— Da, dudue, înghiți Anica ștergăndu-și ochii cu pestelca… Cere conița spirtul din dulap și un prosop curat.

Cu prosopul și sticla în mână, Anica o luă la goană pe scări. Monica intră în salon cu fruntea încrețită și ochii grei.

{{c|
&lt;poem&gt;
„La tante Julie
La tante Sophie
&lt;/poem&gt;}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>geaj07u5nl74o7ll964poofmqcs7s8j</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Pagină:I. Teodoreanu - Hotarul nestatornic (La Medeleni, vol. I).pdf/361</title>
    <ns>104</ns>
    <id>50832</id>
    <revision>
      <id>153004</id>
      <parentid>151644</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T05:09:33Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>153004</origin>
      <model>proofread-page</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="1256" sha1="0dykw9p3bs004gh9yaxl6mnrkmzm4e6" xml:space="preserve">&lt;noinclude&gt;&lt;pagequality level=&quot;4&quot; user=&quot;Gdeaconu&quot; /&gt;{{Mai mic|{{AntetPagină|  | LA MEDELENI | 361 }}}}&lt;/noinclude&gt;{{c|{{ppoem|start=follow|
La tante Mélanie
Et l’oncle Léon…”
}}}}

Doanna Deleanu eși cu doctorul în tindă.

— …?

— Dă, doamnă,… azi… mâne: e o chestie de ore.

— Să-l transportăm la Iași, la spital…

— Păcat de cheltuială! Nu rezistă.

— …Anica, du-l pe domnul doctor la curte… Domnule doctor, vorbi doamna Deleanu trecându-și mâna peste frunte, — fetița mea îl iubește pe Moș Gheorghe… Ași vrea să nu știe… O lăsăm să creadă că ești un client al bărbatului meu, venit pentru afaceri.

— Voyons! N'aveți nici-o închietudine, zâmbi doctorul ridicând mâna. În cinci minute suntem cei mai buni amici. J'en fais mon affaire.

Văzându-l pe doctor, țăranii așezați pe prispă se ridicară în picioare, salutându-l adânc.

— Scapă, domnule doftor? — întrebă unul.

— Ceva moștenire? — glumi doctorul ascuțindu-și privirea. N'aveți nici o grijă. Mult nu mai are.

Urmat de Anica, doctorul trecu înainte, trăsura-l aștepta la poartă cu Ion pe capră.

— Spurcăciune! — scuipă printre dinți Oțăleanca, urmându-l c'o privire dușmănoasă pornită din ochii uzi de lacrimi curate.

{{***}}&lt;noinclude&gt;&lt;references/&gt;&lt;/noinclude&gt;</text>
      <sha1>0dykw9p3bs004gh9yaxl6mnrkmzm4e6</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Cât de mult iubesc japonezii copiii</title>
    <ns>0</ns>
    <id>51331</id>
    <revision>
      <id>152995</id>
      <parentid>152946</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T20:22:34Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152995</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="5927" sha1="7vr93i3ru02cf31fhtl1z6gw2vs5ud3" xml:space="preserve">——{{titlu
 | titlu    = Cât de mult iubesc japonezii copiii
 | autor    = Lafcadio Hearn
 | traducător = Apostol D. Culea
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = Publicată în ''Albina'', 1-15 februarie 1926, pp. 79-81.&lt;br&gt;Titlul original: ''At a Railway Station''}}

Un polițist din Kumamoto s-a dus la Fukuoka să ia în primire un criminal.

Acum patru ani, un mare tâlhar a intrat noaptea într-o casă din strada Atleților, a speriat și a legat pe chiriași și a luat cu el mai multe lucruri de valoare. Urmărit de poliție, el a fost prins în 24 ore — chiar înainte de a-și fi putut vinde prada. Însă pe când era dus la poliție, își desfăcu legăturile, înșfăcă sabia celui care-l prinsese, îl ucise și fugi.

Nu s-a mai auzit nimic despre el până săptămâna trecută, când un polițist din Kumamoto, vizitând din întâmplare închisoarea din Fukuoka, văzu printre deținuți o figură ce fusese întipărită în mintea sa acum 4 ani.

— Cine e omul acela? întrebă pe gardian.

— Un tâlhar, cu numele de Kusabe, fu răspunsul.

Polițistul se duse la deținut și-i spuse:

— Numele tău nu este Kusabe, dumneata ești căutat în Kumamoto pentru omor.

Criminalul a mărturisit totul.


{{*}}


Mă dusei la gară, cu un mare număr de oameni, ca să fiu de față la sosirea lui. Mă așteptam să aud și să văd mânie, izbucnirea furiei mulțimii. Polițistul omorât fusese iubit, rudele sale cu siguranță că trebuiau să fie printre cei de față și mulțimea din Kumamoto nu prea știe de glumă. Mă așteptam de asemenea să găsesc o mare desfășurare de forțe polițienești. Bănuielile mele au dat însă greș.

Trenul s-a oprit în zarva călătorilor și a copiilor care doreau să-și vândă jurnalele și limonada. Dincolo de bariera peronului, am așteptat aproape 5 minute până apăru deținutul împins de un polițist înspre portiță — banditul, un om înalt, cu o înfățișare sălbatică, ținea capul în pământ, iar mâinile le avea legate la spate.

Prizonierul și paznicul se opriră amândoi în fața portiței, iar lumea se îngrămădi să-l vadă — însă în liniște. După asta polițistul strigă:

— Ea e aici ?

O femeie mică și subțirică, care stătea aproape de mine cu un copil în spate, răspunse:

— Aici! — și înaintă prin mulțime.

Ea era văduva polițistului omorât, iar copilul pe care-l purta în spate, era copilul lui.

La un semn cu mâna făcut de polițist, lumea se dete înapoi ca să se lase un loc gol împrejurul deținutului și al pazei lui. În acest spațiu femeia cu copilul se opri în fața omorâtorului.

Se făcu o tăcere de mormânt.

Paznicul nu se adresă de loc femeii, ci numai copilului; el vorbi încet, însă așa de clar că putui să prind fiecare cuvânt:

— Micuțule, acesta este omul care acum patru ani a omorât pe tatăl tău. Tu încă nu erai născut, erai în pântecele mamei tale. Dacă azi tu nu mai ai tată pe care să-l iubești, e din cauza acestui om. Uită-te la el — (în timpul acesta păzitorul punând mâna pe bărbia deținutului, cu sila îl făcu să ridice capul). Uită-te bine la el, copilașule! Nu-ți fie frică. E dureros, însă e de datoria ta ca să te uiți la el.

Copilașul de pe umărul mamei sale se uită cu ochii căscați ca și cum i-ar fi fost frică și apoi începu să suspine, în vreme ce lacrimile îi curgeau șiroaie. Însă cu tărie și cu supunere, privea țintă la figura de fiară a criminalului.

Se părea că mulțimea a încetat să mai răsufle.

Văzui cum criminalul se schimbă la față, îl văzui că se aruncă imediat în genunchi, cu toate că purta cătușe, lovindu-și fața de pământul prăfuit și într-o zbuciumare de durere, strigă:

— Iartă-mă, iartă-mă, micuțule! Ceea ce am făcut n-am făcut-o din ură, ci numai dintr-o frică nebună, în dorința de a scăpa. Foarte, foarte mare ticălos am fost, un negrăit de mare rău ți-am făcut! Însă acum, pentru păcatul ăsta al meu, voi muri, doresc să mor, sunt mulțumit să mor. De aceea, micuțule, fii plin de milă și iartă-mă!

Copilul plângea în tăcere. Păzitorul ridică pe criminal, care tremura; mulțimea, mută, se dădu la o parte pentru a le face loc să treacă și imediat începu a suspina. Pe când păzitorul trecea, văzui ceea ce n-am mai văzut nici odată — ceea ce puțini oameni văd — ceea ce poate nu voi mai vedea — lacrimile unui polițist japonez.

Mulțimea se împrăștie și mă lăsă pe gânduri.

A fost o judecată aspră și simplă. A fost o părere de rău disperată, cerând iertare înainte de a muri și a mai fost o mulțime care a înțeles totul, care a fost mișcată, pe care a împăcat-o mâhnirea și rușinea — și a săturat-o nu cu ură, ci cu marea mâhnire a păcatului.

Părerea de rău izbucni din simțul de părinte al criminalului — acea iubire pentru copii, care este așa de mare în sufletul fiecărui japonez.

Se zice că cel mai vestit dintre toți tâlharii japonezi, Goemon, intrând noaptea într-o casă pentru ca să omoare și să fure, a fost fermecat de zâmbetul unui copil ce întinsese mâinile spre el și tâlharul rămase să se joace cu mica făptură uitând scopul pentru care venise.

Nu e greu de a crede această întâmplare, căci în fiecare an poliția ne face cunoscut mila ce o arată copiilor, criminalii înrăiți.

Acum câteva luni, jurnalele japoneze au publicat un grozav caz de omor, măcelărirea unei familii de către tâlhari. Șapte persoane au fost hăcuite, pe când dormeau; dar poliția descoperi un copil, cu totul neatins, stând singur într-un lac de sânge și plângând. Omorâtorii au avut grijă să nu se atingă de copil.
::::{{mai mic|povestitor dela Sudiți}}


[[Categorie:Traduceri din limba engleză]]
[[en:At_A_Railway_Station]]</text>
      <sha1>7vr93i3ru02cf31fhtl1z6gw2vs5ud3</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Eötvös József, Chestiunea de naționalitate</title>
    <ns>0</ns>
    <id>51335</id>
    <revision>
      <id>152977</id>
      <parentid>152974</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:12:30Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152977</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="250265" sha1="jhuomleclvja88bghsprynfemg4pxpf" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Chestiunea de naționalitate
 | autor       = József Eötvös 
 | traducător  = Sever Bocu
 | secțiune    = 
 | anterior    = 
 | următor     = 
 | an          = 1906
 | note        = Arad, Tipografia George Nichin, 1906
}}

== PREFAȚĂ. ==

O carte, ce înnainte cu aproape un jumătate veac a văzut lumina, m'am hotărât să pun în traducere românească în mâna publicului cetitor român. Este cartea celebrului bărbat de stat și a renumitului scriitor maghiar din jumătatea a doua a veacului trecut, a baronului Eötvös József, despre chestiunea de naționalitate în Ungaria.

Sunt convins că cel ce o va ceti, și îndeosebi cetitorul pe care-l interesează chestiunea de naționalitate a țării noastre și soartea viitorului nostru politic, va înțelege iute rostul traducerii de față, a traducerii unei opere de înainte cu un jumătate veac, despre care însă s'ar putea zice cu drept cuvânt, că este doar mai actuală azi, decât în zilele când a fost scrisă.

Făcând însă chiar abstracție dela împrejurarea actualității ei, opera aceasta a lui Eötvös a fost și pân'aci și fără îndoială e și azi cel mai bogat și mai clasic isvor de argumente, pentru dreptatea causei noastre, contestată tocmai de aceia, acăror bărbat incontestat Eötvös este.

Nimic mai firesc deci, că e bine să punem la o dispoziție cât mai întinsă acest arsenal de argumente, abea cunoscut de generația luptătorilor de azi.

Iată de ce am crezut că fac un lucru folositor întrebuințând timpul de două luni, cât sunt osândit să-l petrec aici în temnița Aradului pentru causa dreaptă și sfântă a neamului meu, — traducând opera lui Eötvös și popularisănd-o între Români.

Arad, în temniță, Noembre 1906.

TRADUCĂTORUL,


=== CHESTIUNEA DE NAȚIONALITATE. ===

Noi vrem să ne desvoltăm și asigurăm viața constituțională pe baza deplinei egalități de drepturi. Vrem, ca în privința împărtășirii de drepturi cetățenești, nici religia, nici naționalitatea să nu facă nici o osebire între cetățenii patriei, și dorim ca pretențiunile naționale a concetățenilor noștri de altă naționalitate, încât e cu putință aceasta fără Sacrificarea integrității politice și a independenței legale a țării, să se garanteze și prin legi.

Adresa Dietei ungare dela, 6 Iuliu 1861.

== I ==

=== INFLUENȚA IDEILOR DOMINANTE. ===

Nota principală caracteristică a civilizațiunii noastre, ce o deosebește mai ales de civilizațiu-nea evului vechiu, este comunitatea, care dela începutul erei creștine se remarcă în evoluțiunea popoarelor Europei.

În evul vechiu progresul nici când nu e general. Rezultatele, la cari o cultură mai înaltă conduc popoarele, nici odată nu sunt comune. Precum religiunea, așa și civilizația care s'a ridicat pe aceasta, este posesiunea fiecărui popor, pe care nu vrea s'o lățească peste hotarăle imperiului său. Câte-odată întâmplări mari frâng aceste hotare, între cari se mișcă viața singuraticelor popoare. Asta s'a întâmplat în urma războiului uimitor al lui Alexandru-cel-mare, aceasta pe urmele cuceririlor poporului roman și prin acea influință pacinică, pe care-au ezercitat-o în evul vechiu popoarele mercantile. Astfel întâlnim colonii eline în Asia, Africa și în mai multe țări ale Europei, cari s'au înființat parte prin puterea lui Alexandru-cel-mare și a urmașilor săi, parte prin spiritul de întreprindere a poporului elin; așa dăm de urmele civilizațiunei feniciene în diferite părți ale lumei cunoscute de evul vechiu, și este știut, că sub dominațiunea seculară a Romei în multe părți a perit și limba popoarelor cucerite.

Dar acea atingere continuă și în urmarea acesteia influență reciprocă, pe care de present o ezercită civilizațiunile diferitelor națiuni una asupra alteia și acea comunitate, care prin aceasta se naște în judecata, părerile și tendențele lor — aceasta în întreagă istoria evului vechiu înzădar o căutăm.

Precum popoarele așa și civilizațiunile lor stau cu desăvârșire străine ori vrăjmașe unele lângă altele; relația lor e indiferență completă ori luptă, ce se termină numai cu încălcarea desăvârșită a uneia. Nimic nu dovedește mai clar aceasta, decât starea coloniilor eline, cari în diferite părți ale lumii și-au susținut secole întregi propria-le civilizație ; fără ca dînsele să fi ezercitat, asupra popoarelor barbare de cari erau încunjurate, ori aceste asupra civilizațiunei eline, vre-o influență mai remarcabilă.

De când principiile creștinătății au învins asupra vederilor evului vechiu (ceeace natural nu s'a făcut în clipa, în care Constantin s'a făcut

creștin, ci gradat, și atunci, când Roma rupîndu-se dela imperiul oriental, dezvoltarea independentă a bisericii a devenit posibilă) situația aceasta se schimbă și pânăce în evul vechiu găsim numai popoare asupritoare și asuprite, numai separațiune absolută ori luptă: cu civilizațiunea creștină iasă la iveală societatea popoarelor, la început slab și abia observată, dar vădindu-se în tot mai multe și mai luminoase apariții, în măsura, în care legătura ce leagă popoarele într'olaltă, adică învățăturile comune ale religiei și influența tot mai largă a bisericii, se întăresc într'însele.

Lupte, între diferitele popoare vedem și de acî înainte, războaie a căror cruzimi stau în raport cu starea culturală a acelora ce le poartă: dar relațiunea, în care se află între sine popoarele creștine ale Europei, se aseamănă cu aceea, pe care au avut-o în evul vechiu diferitele ramificații ale poporului elin, între olaltă. Ca și la acestea așa și la diferite popoare ale Europei creștine, religiunea comună dă naștere unei anumite comunități a civilizațiunei, cu care împreună începe puterea generală a ideilor, ce se răspândește asupra tuturor popoarelor, așa că dela sfîrșitul migrațiunii popoarelor până'n ziua de azi, nu găsim epocă, în care anumite idei să nu fi ezercitat asupra întregei lumi creștine o influință generală, și în care dezvoltarea civilizațiunii noastre n'ar fi fost tocmai rezultatul înrîuririi acestor idei.

Lunga luptă, care veacuri întregi a decurs pentru întâietatea ori neatârnarea statului și a bisericii, stabilirea și regularea afacerilor feudale, năzuințele spre libertăți civice în orașele evului mediu, organizațiunea constituțională a singuraticelor țeri și proviincii, formațiunea statelor noastre mai mari, lărgirea puterii suverane, marea reformațiune religioasă și revoluțiunea, care nizuiește după asemenea transformațiuni în stat — dovedesc deopotrivă, ca și aproape tot, ce a exercitat înrîurire hotărîtoare asupra dezvoltării singuraticelor popoare ale Europei, că s'au produs sub impulzul unor idei, cari nu sunt posesiunea unui ori altui popor, ci au fost comune tuturora cari s'au dezvoltat sub înrîurirea bisericii occidentale; și mândrul cuvânt, care s'a zis despre revoluțiunea franceză, că acela va circula lumea întreagă, se potrivește tocmai așa pentru orice idee, care dela veacul al X-lea până la vremile mai nuoi aprodus în mijlocul singuraticelor popoare mișcări mari.

Dacă privim gradul osebit și inferior de cultură, în care au stat popoarele Europei în evul mediu, atingerea rară dintre dînsele și împrejurările lor de stat și sociale: natural, că influința, ce unele idei au exercitat asupra întregei lumi creștine, nu s'a putut răspândi asupra tuturor popoarelor dintr'odată. Astfel de idei, cari au avut efect asupra dezvoltării unor anumite națiuni în anumite epoce, la altele s'au ivit mult mai târziu ori într'o formă cu totului schimbată și câteodată au condus la rezultate cu totului osebite; și dacă privim istoria Europei, dela creștinizarea ei până azi: o aflăm asămănând înaintării unei trupe uriașe, la care ultimele rînduri trec mult mai în urmă pe terenul părăsit deja de avangarde, dar peste care va trece întreaga trupă.

Dacă ne aruncăm privirea asupra ideilor singuratice, cari au avut efect hotărîtor asupra popoarelor Europei, aflăm cea mai mare varietate, ba aflăm chiar contraste. Ceeace o epocă primește drept vecinie adevăr, câteodată de aceeași generație, care a crescut încă 'n respectul respectivei idei, devine obiect de asalt general, de hulă chiar, și în locul ei se proclamă cu asemenea entuziasm, tocmai contrarul, ca și aceasta după o anumită vreme să se degradeze tot în mijlocul disprețului general; și cine își aruncă privirea numai asupra contrastului, în care stau ideile și aspirațiile singuraticelor epoce, ca acelea, ce cu scurt înainte erau la modă — cu drept cuvânt se poate întrista asupra slăbiciunii geniului nostru, a cărui istorie nu stă din altceva decât din lanțul lung al decepțiunilor; dar părerea aceasta se schimbă, dacă atențiunea ne-o îndreptăm nu asupra epocelor, ci a mersului întregei noastre civilizațiuni. Așa privind istoria, pe lângă acele schimbări, pe cari le observăm asupra înrîuriii unor idei în diferite epoce, ne arată totodată și acea consecință, cu care omenimea merge într'o anumită direcție înainte, toată dezvoltarea civilizațiunii noastre nefiind altceva decât o năzuință neîntreruptă spre ținte pe cari le-a pus creștinizmul și față de cari ideile ce s'au ivit în anumite epoce servesc numai de mijloace, cari imediat să se schimbe cu altele, îndată ce nu mai slujesc progresului general, ori tocmai îl împedecă.

Asta o vedem în biserică, unde independența intereselor spirituale, la cari provocându-se biserica Romei și-a întemeiat libertatea, ba chiar dominațiunea mai târziu s'a folosit de reformațiune drept armă împotriva bisericei romane.

Asta o aflăm în statele noastre, unde aspirațiile de libertate a clasei civice, pe care odinioară domnitorii, luptând în contra feudalilor își sprigineau puterea, mai târziu au restrâns între margini de legi puterea suverană.

Asta o observăm în fine și în cercurile industriei, pentrucă cine nu știe, că comandele până la minuțiozități, cu care sistemul de bresle stingenea odată activitatea individuală, s'au întrodus numai spre asigurarea claselor muncitoare și spre dezvoltarea industriei; că sistemul acesta mai târziu a fost atacat în numele acelorași interese; și că în zilele noastre dupăce libertatea nemărginită a muncei n'a adus rezultatele așteptate: spre ajungerea aceluiaș scop căutăm din nou alte mijloace; și, că în chipul acesta breslele, libertatea absolută a muncei după revoluțiunea franceză — și în zilele noastre aceace numim organizațiunea muncii, — ori cât ar părea că stau în contradicție unele cu altele, nu sunt decât fazele osebite ale unei și aceiaș aspirații.

Și ceeace vedem aci, aflăm și în celelalte cercuri ale desvoltării genului omenesc. Din clipa, în care cu creștinismul s'a așezat noua bază a civilizațiunii, direcțiunea dezvoltării noastre nu s'a schimbat. Dezvoltarea aceasta odată e mai iute, odată mai lentă, dar e neîntreruptă și dacă în mijlocul confuziunii și încurcăturilor, pe cari le întâlnim în unele epoce, ni-se zgudue credința în înalta chemare a genului nostru: nu e nevoie, decât în loc de a ne arunca privirea asupra momentelor singuratice, să ni-o aruncăm asupra intervalelor mai mari, ca să ni-se împrăștie îndoiala. In chipul acesta istoria ne conduce la acea convingere, că din vremea în care unitatea genului omenesc și credința în menirea sa mai înaltă s'a răspândit cu religia creștină nu se poate găsi un astfel de moment, în care vre-o parte a genului omenesc să nu fi luptat împotriva tirăniei puterii materiale — într'o formă sau alta pentru libertate, egalitate și comunitatea binelui, și în care împotriva a orice pedeci. nu s'ar fi apropiat de aceste ținte; și dacă în trecutul nostru căutăm acea lege generală, care se manifestă ca înrîuritoare asupra ideilor în istoria universală, rezultatul este acea convingere, că fiecare idee numai atunci și 'n acea formă devine dominantă într'o epocă, în care o reclamă interesul progresului general și că puterea, pe care o ezercită îu cutare epocă, fiecare o perde, dacă ajunge în contradicție cu direcția generală a civilizațiunii.

De aci, putem formula, asupra chipului de înrîurire și a extenziunei în care unele idei înrîuresc în anumite epoce, următoarele regule:

întâi, că idei cari odată au devenit generale, nu se pot oprima și evita, și că popoare ori chiar țări, fie cât de puternice, nu se pot emancipa de sub influința lor.

A doua, că mărimea și direcția influinței, pe care-o ezercită o idee, depinde dela stările, cari au existat în sânul unui popor ori țări, când ideia își inaugurează domnia și că precum fiecare idee ezercită influința transformatoare asupra acelor părți a stărilor existente, cu cari stă în contrast: așa stările existente reezercită aseminea influința asupra ideii și îndeosebi asupra acelei forme, în care se prezintă ea în singuraticele țări.

A treia, că influința, ce ideile ezercită asupra societății, niciodată nu se estinde într'atât, încât să transforme întreaga societate dintr'odată și să distrugă orice stări existente, și că și la cele mai mari prefaceri, drept rezultante a puterii unor idei, totdeauna rămâne cu mult mai mult din cea ce a fost, decât ceeace se schimbă.

Dacă privim până 'n capăt peste trecutul civilizațiunii noastre, aflăm în ea tezele aceste justificate una câte una. In tot decursul ei, fiecare epocă, precum ne învederează forța ideilor ezercitată asupra dezvoltării noastre, așa ne arată și marginile în cadrele cărora se ezercitează aceasta forță, — și când ne conduc la acea convingere mângâietoare că forța materială nu poate subjuga dăinuitor spiritul și că în fața credinței ba chiar a prejudițiilor omenești Ia sfârșit rămâne totdeauna învinsă: ne advertizează deodată să fim cu moderațiune în așteptările noastre. Pentrucă dupăce niciodată idee n'a învins încă pe deplin, n'a transformat încă imediat întreaga societate: dela propriile noastre idei încă nu putem aștepta astfel de rezultate.

Civilizațiunea se aseamănă cu desvoltarea individului. Precum cunoștințele și convingerile și ceeace depinde dela acestea, direcția intelectuală, ezercitează influență hotărîtoare asupra aspirațiilor și asupra întregei vieți individuale: așa înrîuresc ideile asupra întregei omeniri; dar precum individul, așa epoce întregi nici când nu stau sub influența exclusivă a unei singure idei și acolo ca și aici convingerile ne pot schimba radical direcția năzuințelor; nu pot însă distruge nici amintirile trecutului nici împrejurările existente și fiecare epocă în favorul propriilor sale idei se poate folosi numai de acele mijloace pe cari i-le-a făurit propriul ei trecut. De acì devine, că precum puterea materială, folosită cu ori-câtă rigoare și consecvență rămâne totdeauna învinsă când ajunge în conflict cu spiritul timpului: așa unele idei dominante ale epocei nici odată nu înving pe deplin și nici odată nu pricinuesc toate consecințele lor logice.

Ar duce departe peste ținta mea, dac'aș întră în dovedirea amănunțită a acestor afirmațiuni, — să ne întoarcem acum la obiectul pe care l'am pus drept scop scrierii prezente.

== II. ==

=== IDEA DE NAȚIONALITATE. ===

Îndreptându-ne atențiunea asupra epocei de față, aflăm trei idei, cari ezercitează asupra sa influință hotărîtoare: idea libertății, egalității și a naționalității; și fiindcă aspirațiunea veacului nostru — după realizarea libertății și egalității — apare numai ca continuitatea unei mișcări începută deja de mult: idea de naționalitate este cea adevărată care-i dă, celei mai nuoi epoce, timbrul caracteristic.

Ce e dar aceasta idee ori simțire de naționalitate, care îmbrățișată cu un nemărginit entuziasm, dă în zilele noastre prilej la atâtea lupte ?

Naționalitatea nu e altceva, decât aceea conștiință a aparținerii la olalta, ce naște într'o mulțime mai mare de oameni din amintirile trecutului, starea lor prezentă, și ceeace derivă din aceste, comunitatea lor de interese și sentimente. De unde reese evident, că izvorul sentimentului de naționalitate, poate să fie tot prin ce se naște între oameni aceasta simțire a aparținerii laolaltă. 

Un mare factor pentru aceasta este comunitatea limbei, și d'aceea e natural, că acolo, unde aceasta există, găsim dezvoltat sentimentul unei naționalități la astfel de popoare, cari au trăit veacuri întregi dezbinate și câteodată în teri antagoniste ; ba că chiar și înrudirea de limbă produce asemenea rezultate, și între popoarele germaneslave și romane încât popoarele în înrudire de limbă stau în față cu un dujman comun, conduce la sentimentul unei anumite unități. Dar afară de limbă și înrudire de rassă mai are sentimentul de naționalitate și alți factori și ar trebui să uităm experiențele istorice și a veacului de față, dac'am vroi să nu recunoaștem, că amintirile comune ale trecutului și interesele și speranțele comune ale prezentului produc asemenea, câte-odată simțiri mai puternice chiar între cetățenii unei teri de diferite limbi.

Sentimentul de naționalitate la popoare este acelaș, ca la individ conștiința individualității. Atât de mult stă această, încât dacă suntem întrebați: ce să recunoaștem de naționalitate osebită — nu putem răspunde altceva, decât că naționalitate osebită trebue să recunoaștem orice mulțime de popor, în care s'a deșteptat sentimentul individualității sale osebite. Dupăce deci conștiința aceasta de naționalitate osebită se naște prin felurite cauze: contrastele pe care le observăm de multeori în manifestarea sentimentului de naționalitate nu numai la diferite popoare, ci la acelaș popor, la acelaș om, zac în natura lucrului și nu trebue decât să ne întoarcem la izvorul, din care în anumite cazuri nasc aceste sentimente, ca să înțelegem cauza, pentru care germanul din Alsacia ori Ungaria, care e gata la orice sacrificiu pentru naționalitatea sa politică, se simte totuși atins de orice ar putea întuneca numele națiunei germane.

E clar din acestea, că sentimentul de naționalitate nu e nou și că în întreaga istorie nu există epocă în care să nu-i putem arăta manifestația ; e neîndoios cu toate acestea, că sentimentul acesta niciodată n'a influințat mai mult asupra faptelor omenești și n'a dat prilej In atâtea pretențiuni, ca și în veacul de față. La ce se atribue aceasta?

Întâia cauză: progresul în cultură ce-au făcut popoarele Europei. Precum la singuratic conștiința individualității sale este pasul întâi, cu care începe dezvoltarea sa intelectuală, și orice progres ce face în aceasta dezvoltare, conduce numai la pătrunderea mai clară a acestei conștiinți: așa e aceasta și la națiuni și e imposibil, ca în măsura, în care ajung mai civilizate, să nu se deștepte, într'însele, conștiința individualității și a naționalității lor.

A doua cauză: nexul logic, în care stă ideea de naționalitate, cu ideile ajunse dominante în veacul al XVIII-lea în câmpul politicei și al societății. Dac'atunci, când suveranitatea s'a considerat de posesiunea unora, a căror drepturi se judecau după principiile dreptului privat, așa că aproape fiecare stat existent își poate mulțumi formațiunea dreptului de succesiune și învoielilor încheiate între familii domnitoare; dacă, zic, atunci, când principatul hărăzit din grația lui Dumnezeu,

era singura bază a dreptului public, individualitatea popoarelor nu s'a luat în nici o seamă și cele mai diferite popoare s'au alăturat într'un stat; ori când vre-o familie domnitoare s'a stins în linia bărbătească și o națiune s'a dismembrat între erede în zece părți: în aceasta vedem numai aplicarea logică a acelor principii, cari au domnit atunci în general; dar' tot atât de luminos e și aceea, că dupăce veacul al XVIlI-lea a preconizat idea suveranității poporului, asta nu s'a putut întâmpla, fără o anumită recunoaștere de îndreptățire a popoarelor.

Idea suveranității poporului cuprinde în sine idea îndreptățirii singuraticelor popoare și fiindcă veacul al XVlIl-lea deodată cu suveranitatea poporului a așezat și principiul egalității: efectul comun al acestor două principii conduce necesarminte la recunoașterea egalei îndreptățiri a popoarelor, care prin urmare nu e altceva decât aplicarea consecventă la popoare a acelor principii, pe cari secolul al XVIII-lea le-a primit ca bază pentru toate relațiile juridice; numai patima fiind aici surprinzătoare, cu care aceasta s'a întâmplat.

Ba chiar și aceasta patimă pare firească daca ne aruncăm privirea asupra acelor împrejurări, cari au existat în întreaga Europă dela sfîrșitul veacului trecut până în vremile mai nuoi, și cari sunt a treia și poate principala cauză a însuflețirii din zilele noastre pentru idea de naționalitate.

Experiența ne arată, că precum singuraticii așa și popoarele își atribuesc nemulțumirea lor de obicei unei cauze și dela îndepărtarea acesteia așteaptă toată mântuirea; de unde urmează, că de câte-ori progresând și mai multă vreme într'o direcție, au aflat-o pe aceasta de rea: își caută mântuirea tocmai în contrarul. Intelectul omenesc înaintează în contraste, și ori privim dezvoltarea singuraticilor, ori a națiunilor, vom experia, că desfășurarea lor istorică în definitiv conzistă din reacțiuni ce și-au urinat, unele altora. Aceasta o observăm și în istoria secolului XVIII.

Precum către sfârșitul evului mediu, dupăce unele clase s'au ridicat la o mai înaltă treaptă a culturei, nimic n'a fost mai simțitor decât lipsa unei ordine și a unei puteri superioare, care să ție în frîu pe acei nenumărați mici tirani a acelui veac; și precum atunci singuraticele clase ale popoarelor au sacrificat bucuros totul, ca numai să scape de necazurile acăror povară devenise insuportabilă: așa dela sfârșitul veacului XVII, dupăce statul, respective nemărginirea puterii domnitorilor a produs aproape aceleaș urmări, pentru evitarea cărora a fost înființat, restrângerea acestei puteri și eluptarea libertății politice s'a pus drept panaceă, proprie pentru vindecarea tuturor relelor existente; și fiind-că fiece abuz, fiece nedreptate, ce în secolul XVIII a stat în calea progresului era în legătură cu absolutizmul puterii regale, prerogativele de clasă și abuzurile moștenite încă din evul mediu: toate năzuințele s'au concentrat exclusiv spre nimicirea acestora și orice alte interese au fost puse la o parte.

Dar aceste interese, deși uitate, existau nu mai puțin, și îndată ce marea mișcare, care a început în numele libertății și egalității și-a ajuns cel puțin scopurile negative, respective îndată ce a distrus organizația medievala a statelor: aceste interese, cari la aceasta mare prefacere nu s'au luat în considerare, au pășit înainte, între aceste și interesele de naționalitate.

Ceeace caracterizează mai ales aceasta prefacere prin care a trecut Europa în veacul trecut, și cel prezent: este influența nemărginită a științii asupra-i. Alte rcvoluțiuni, prin cari au trecut unele state, erau îndreptate împotriva unor abuzuri, a unor clase ori domnitori și îndată ce și-au ajuns scopul, se îngrigiau cel puțin de garanții în contra repețirii a asemenea rele. Revoluțiunea secolului XVIII și-a pus drept țintă nu sistarea vre-unor abuzuri ci înființarea, pe baza principiilor așezate de știință, a unui sistem cu totului nou, arangiarea nouă a întregei lumi amăsurat teoriilor științifice și în urmărirea acestui scop a dovedit atâta intoleranță, cum nu ne oferă pildă epocele puterii suverane absolute.

întreaga evoluție, ce s'a petrecut în senz politic în ultimele secole, nu e altceva decât lățirea principiului centralistic și restrângerea acelei autonomii de care dispuneau în evul mediu unele provincii, orașe ba chiar nobili; dar domnitorii, până ce puterea statelor s'a exercitat numai prin și pentru dânșii, lasă neatins cel puțin acea, prin ce nu se simt dânșii restrânși. De când însă legislația a trecut în mâna poporului și guvernarea s'a făcut în numele majorităților: principiul centralistic s'a estins asupra a toate. Ceeace nu s'a potrivit cu unitatea deplină a statului, ceeace putea să restrângă puterea absolută a majorității țării; ceeace putea să conturbe egalitatea ori uniformitatea, idealul epocei: toate acestea, conziderându-se de ofenzătoare a vecinicei dreptăți și o împedicare a drepturilor imprescriptibile și a bunăstării omenești, dacă și nu s'a atacat, s'a luat cel puțin de astfel, ce nu merită atenția legiuitorului; și acì a aparținut mai ales și naționalitatea cetățenilor. Secolul nostru în privința aceasta a urmat numai direcțiunea pe care i-a desemnat-o secolul XVIII-lea și nu 'ncape îndoială că principiul de naționalitate sub întreaga desfășurare a civilizației creștine niciodată n'a fost mai mult călcată în picioare ca și după marele război ce a urmat revoluțiunii și în vremea congresului din Viena, ce l-a urmat. Să ne mire deci, dacă precum totdeauna, așa și acuma, în numele acelor interese, cari erau mai ales lezate de stările existente, s'a născut reacțiune împotriva acestor stări și constituția de stat pe care secolul XVIII a înființat-o pentru realizarea egalei îndreptățiri, dar care n'a asigurat decât puterea absolută a majorității, s'a atacat tocmai în numele egalei îndreptățiri, în acele țari, unde locuesc mai multe naționalități împreună și acelea, cari sunt în minoritate, se simt prin puterea absolută a majorității, împedicate în libera lor dezvoltare.

Rezultă clar din aceste, că acea mare mișcare de naționalitate în mijlocul căreia trăim, și care amenință cu primejdie state, ba chiar întregul sistem politic al Europei, se poate atribui numai astorfel de cauze, acăror efect îl putem fixa; și tocmai ca și mișcarea, care s'a pornit în favoarea puterii regale, contra relațiilor de stat medievale, și ca aceace mai târziu s'a pornit în favoarea libertății și egalității contra puterii absolute regale, e numai un nou pas, în aceeaș direcție, pe care o urmează omenirea în progresul ei; de unde cu cea mai mare probabilitate putem deduce, ca precum între cauze, — cărora idea aceasta și ideile dominante a altor veacuri au a-și mulțumi influința, — există cea mai mare analogie: aceeaș analogie vom observa și cu privire la consecventele acelei idei.

Ca și orice idee, ce a devenit dominantă într'o epocă ori alta a istoriei, așa și idea de naționalitate va atrage după sine urmările necesare, și nu este putere să-i împedece influința mare și hotărîtoare asupra desvoltării noastre.

Dar ca și la alte idei, așa și aci influința aceasta se estinde numai până unde pretențiunile, ce s'au făcut în numele ideei, n-au ajuns în conflict cu direcția, pe care-o urmează civilizația noastră.

Și ca la alte idei așa și aici, influința aceasta nici odată nu se estinde așa de mult, ca toate stările de stat și sociale imediat să le schimbe și pe toate cele existente să le transforme.

Mărimea și direcția influenței depinde și aici dela acele stări, între cari se încearcă validitarea ideii într'o țară și precum idea de naționalitate va ezercita influență modificatoare asupra acestora: așa stările acestea vor reezercita aseminea influință asupra formei, în care validitarea ideii de naționalitate este posibilă.

Din aceasta din urmă c clar că despre urmările verosimile ale ideii de naționalitate și despre modurile conform cărora pretențiunile făcute în numele naționalității se pot realisa, numai atunci putem vorbi cu temeinicie, dacă vom desbate chestiunea aceasta nu în general, ci din punctul de vedere al împrejurărilor specifice ale unui stat ori țeri — și aceasta este ce încercăm în capitolele următoare.

== III ==

=== IDEA DE NAȚIONALITĂTE IN UNGARIA. ===

Nu există țeară, asupra stării căreia chestiunea de naționalitate să ezercite o influință mai generală și determinătoare, ca patria noastră.

Pretutindenea, unde în vremea mai nouă întâlnim mișcări naționaliste: acelea urmăresc o direcție. In Germania și Italia pretențiunile naționaliste se provoacă numai la unitatea de rassă și limbă, în Polonia numai la drepturile istorice; la noi ambele direcții apar deodată și pânace țeara față de Monarchie — și Croația față de Ungaria își întemeiază legitimitatea neatârnării pe istorie: în aceeaș vreme în cercurile separate ale Ungariei, Ardealului și Croației, Românii, Slavii, Germanii, Sârbii, Rușii în virtutea limbei și obârșiei vin cu pretențiimi cari stau în conflict cu dreptul istoric; și putem fără exagerare spune, că idea de naționalitate nici unde nu s'a pus în vre-o formă, pentru care în patria noastră n'am afla exemplu. Situația aceasta caracteristică este efluxul dezvoltării noastre istorice și d'aceea, pentru a ne rosti temeinic asupra chestiunii de naționalitate, e de lipsă a arunca o scurta reprivire asupra trecutului patriei noastre și asupra împrejurărilor, între cari chestiunea aceasta s'a ivit la noi.

Teritoriul, care formează acum patria noastră, veacuri întregi a servit de stațiune ori de teatru de război popoarelor ce înaintau dela răsărit spre apus, unde acelea poposeau pe o vreme, pânăce nu erau împinse de un alt val de popoare ce le venea în urmă. Așa s'a întâmplat, că antecesorii noștri, când terminând epoca migrațiunii s'au înfățișat pe aceste plaiuri, au aflat aici fragmentele celor mai diferite popoare, aparținând partea mai mare la Slavi, dar' cari nici unde nu s'au închegat în masse mai compacte de națiuni. Starea aceasta a ezercitat efect neîndoios asupra fondării imperiului maghiar. — Precum la răsărit și meazăzi Carpații, la meazănoapte și apus imperiul încă în ființă dela răsărit și imperiul german deja format fixau frontierele, peste cari antecesorii noștri, prin lupte vitejești urmate un secol întreg nu și-au putut lățì domnia: așa faptul, că aceasta mare provincie au putut-o ocupà în așa scurtă vreme, și între hotarele ei forma un așa puternic imperiu, își află mai ales în împrejurările etnografice, esplicarea. Pentrucă în locul, unde au descins, formarea unui imperiu mai mare era necesară; și pentrucă feluritele fragmente de popoare, cari posedau mai nainte țeara nu s'au arătat destoinice pentru aceasta: d'aceea le-a succes părinților, ceeace altora mai mari la număr și cu asemenea vitejie, nu le-a succes. Cucerirea maghiară este numai acel ciment, care unește aceste diferite bucăți într'un singur întreg, fără a sista osebirile dintre dânsele și e mai presus de orice îndoială, că imperiul maghiar, deja la înfățișarea sa cuprindea în sinul său mai multe naționalități.

Starea aceasta în primele secole a istoriei noastre nu s'a schimbat, și aceasta e natural. Până ce rassa cuceritoare stăpânește absolut: nu ezistă motiv, pentru care să dorească a-și răspândi naționalitatea — baza prerogativelor ei și asupra altora, și poporul maghiar, tocmai așa ca și acelea pe cari le-a cucerit, n'au stat la aceea treaptă a culturei, ca dintre dânsele oricare să fi asimilat naționalitatea celorlalte. Intâiele secole a istoriei noastre în privința aceasta nu se osebesc de ale altor teri; știm, de pildă, câtă vreme a trebuit, pânăce cuceritorul normau contopindu-se cu saxonul au format puternica națiune engleză. De mirat este numai, că situația, în care le aflăm pe diferitele naționalități la începutul istoriei noastre, a rămas și mai târziu aceeaș, și istoria noastră în nimic doar nu se deosebește de a altor popoare, ca și în aceasta.

Spre sfârșitul evului mediu, în urmarea aspirațiunilor când ale domnitorilor, când ale bisericii, se formează pretutindenea naționalități compacte și unde aceste năzuinți în unele teri n'au succes, acolo diferitele naționalități își stau față în față, dujmane. - Patria noastră în privința aceasta face escepțiune și din momentul în care s'a întrodus creștinizmul până la căderea dela Mohács, nu aflăm lege, nu putem arătă document, din care să reiasă măcar cea mai îndepărtată intenție, ca diferitele naționalități ale terii să se contopească, ori vre-una dintre dânsele sa se asuprească.

Patria noastră în privința aceasta este în adevărat contrast cu Francia. Pânăce acolo deia Suger până la Ludovic al XIV-lea, orice individualitate distinsă, ce a domnit peste țeară, pe diferite căi a muncit totdeauna pentru crearea unității poporului francez: la noi puterea statului a procedat aproape neîntrerupt în direcție inversă.

Ca și cum părerea, pe care și-o exprimă Sfântul Ștefan în sfaturile către fiul său, că o »țeară cu o limbă și obicei e slabă» — unius lingue uniusque moris regn u m imbecille et fragille est » (Decret, lib. I. Cap. 6. §. 3.) ar fi fost primită de descendenți drept axiomă de guvernare: puterea regală n'a nizuit spre asimilarea diferitelor popoare ale terii, din contră ea și-a înțeles mai ales așa misiunea, că susținând particularitățile unor ținuturi ale imperiului, relațiunea, în care acele stăteau față de Coroană, să nu se schimbe.

Ar duce mai departe, dac'aș caută cauzele acestei proceduri a regilor noștri. Faptul e indiscutabil, și ori ne aruncăm privirea asupra relațiunilor dintre singuraticele provincii față de țară; ori privim starea diferitelor naționalități între marginile țării: vom afla, că precum acolo autonomia singuraticelor provincii, așa particularitățile diferitelor naționalități din țară nici când nu s'au atacat în virtutea unității țării și că dacă, neamul maghiar, a fost împărtășit de distincțiune, aceasta conzistă numai într'acea că situația sa nici când n'a fost asigurată prin legi și privilegii osebite.

Politica internași externă a Ungariei a trecut prin multe schimbări, dar în privința aceasta nu; și dela începutul monarchiei noastre până la căderea dela Mohâcs aflăm aplicarea aceloraș principii, cărora pe deoparte avem ale mulțumi, că pânăce în evul mediu aproape pretutindenea în alte țări, feudali puternici, sprijinindu-se pe interese provinciale ori naționaliste, duceau statul la primejdie, la noi, existau vederi așa de lămurite despre unitatea statului, puterea indivizibilă a coroanei, ca și cari înainte de secolul XVI nicăieri în Europa n'aflăm; aceasta procedură însă a atras după sine cealaltă consecință, că imperiul maghiar adevărat c'a format un întreg compact fată de alte țări, dar în privința naționalistă nici când n'a putut deveni una și în secolele independenței sale, pana la căderea dela Mohâcs, apare totdeauna ca națiune politică.

Stăpânirea turcească, și schimbările mari ce s'au făcut prin aceasta în viața noastră de stat, că prin comunitatea domnitorilor noștri am ajuns în legătură cu provinciile ereditare ale dinastiei Habsburgice, asemenea nu ne-au schimbat starea în privința aceasta.

Marele contrast, ce a existat între creștinism și islam a absorbit totul, astfel și interesele speciale de naționalitate și lunga luptă, în care țara și-a apărat independența de atâtea ori atacată și vechea sa constituție, a dezvoltat și mai intenziv conștiința unității politice între cetățenii de diferite naționalități a tarei, nu numai față de străinătate, ci și față de provinciile ereditare, cu acăror locuitori erau o parte din fii acestei patrii în înrudire de naționalitate.

Și acì zace explicațiunea marei deosebiri, ce ezistă de prezent în privința națională între patria noastră și alte țări.

Toate țările Europei s'au format din diferite naționalități; dar despre diferența aceasta a rămas în general puține urme. Poporul dominant, parte prin cultura-i superioară, parte prin violență — ca și care au folosit Germanii pentru germanizarea Slavilor — a contopit pe ceilalți și din fracțiuni de popoare diferite s'au format mari națiuni compacte. La noi o astfel de acțiune până 'n vremile mai noui nici nu s'a încercat; și cu toată deosebirea de rassă și naționalitate ce a ezistat totdeauna în țeara aaeasta, nu este doar țeară, în care chestiunea de naționalitate să îi dat până 'n vremile mai recente mai puțin prilej de tulburări; și dacă, nu putem nega ca fapt, că locuitorii Ungariei după origine aparțin la diferite popoare și vorbesc felurite limbi, trebue să recunoaștem, că faptul acesta n'a avut asupra desfășurării istoriei noastre până 'n vremea cea mai nouă nici o influință.

In vremea mai nouă a dat prilej de discuție științifică naționalitatea unora dintre cei mai distinși ai noștri bărbați. Fost-au, cari pretindeau gloria Zrinyi-eștilor croaților, a Huniazi-lor, românilor și însuș Dugonics, pe lângă toată exagerațiunea însuflețirii cu care se alipea de națiunea maghiară a fost socotit de sârb; dar tocmai, dacă afirmațiunile acestea sunt ezacte, nu dovedește oare viața acestor bărbați, sângele, ce l-au vărsat pentru patrie, locul, ce-au ocupat în literatura noastră, că spiritul, care de prezent oferă prilej pentru aceste discuții, înaintea lor era necunoscut?

Am trecut prin grele vremi. Discordia între partide nicăiri n'a lăsat urme mai sângeroase ca în patria noastră și cetățenii de multeori au stat înarmați unii împotriva altora.

Diferite au fost pricinele acestor lupte. Religia, succesiunea la tron, conflicte între domni și iobagi, usurparea unor dinaști, —- cu un cuvânt tot ce în alte țari au dat prilej pentru neînțelegeri, la noi au udat cu sânge pământul țării. Numai un lucru rămâne cert, dacă reprivim peste aceste negre pagini ale istoriei noastre până 'n vremile mai noui, și anume: niciodată nu chestiunea de naționalitate a servit de cauză fundamentală a conflictelor.

Când casa lui Árpád s'a stins, și când dinastia habsburgică a fost ridicată în scaunul regelui ungar, oastea de iobagi, în epoca grea a războaielor religioase și civice, partizanii și adversarii casei de Anjou, adicții lui Ferdinand și ai lui Zâpolya, iobagi și nobili, catolici și protestanți — o jumătate a Ungariei cu cealaltă — stat-a fața 'n față; — dar o naționalitate cu cealaltă niciodată! Să ne îndreptăm privirea asupra oricărei părți a istoriei noastre, partidele s'au format după interese și convingeri și nu după naționalitate și nu ezistă caz, că un partid ori altul să fi primit numai pe o naționalitate în șirele sale, stând celelalte în fața ei. Locuitorii de diferite limbi ai acestei patrii, opt veacuri dearândul s'au simțit cetățenii unei țări, cari după limbă au rămas Slavi, Români, Germani, dar niciodată un moment n'au încetat a fi ungari, și la cari tenacitatea cu care s'au legat de propria-le limbă, niciodată n'a primejduit unitatea patriei noastre; eăci precum sub jugul turcesc de un veac și jumătate, așa și mai târziu fiecare naționalitate își căuta garantele propriei libertăți numai în puterea și libertatea patriei comune.

Efectul, ce chestiunea de naționalitate ezercită asupra desfășurării noastre, începe numai cu vremea mai nouă, și dacă privim împrejurările cari s'au dezvoltat dela finea veacului trecut: nu e greu a afla cauzele acesteia.

Ungaria, a luat numai puțină parte în mișcările intelectuale ale veacului XVIII și pentru acest cuvânt, la noi nici principiul suveranității poporului, nici cel al egalității n'a putut ezercita influența nemijlocită pe care am fixat-o mai sus asupra deșteptării sentimentului de naționalitate.

E indiscutabil, că în urma legăturii ce ezistă în dezvoltarea intelectuală a popoarelor aparținând bisericii occidentale, entuziasmul, ce cu sfârșitul secolului trecut s'a deșteptat în mai multe locuri față de idea de naționalitate, n'a rămas nici la noi fără efect; și precum activitatea lui Kazinczy și a tovarășilor săi stă în legătură neîndoioasă cu aspirațiunile literare ale Germaniei : astfel e netăgăduit efectul ezercitat de literatura noastră națională asupra înălțării conștiinței poporului maghiar; nu mai puțin sigur este însă, că acest efect, mai ales la început, s'a putut răspândi numai asupra populației maghiare a țării și și în cercurile acesteia numai asupra claselor mai culte și că influența generală, ce idea de naționalitate a ezercitat mai târziu asupra întregei națiuni, este de atribuit altor cauze.

întâia între acestea este progresul, ce popoarele de diferite limbi din patria noastră, au făcut în cultură, care a condus necesarmente și în sînul naționalităților nemaghiare, la cultivarea limbei și literaturii lor.

A doua, mișcarea de naționalități din țările vecine și înrudirea de limbă și rassă, în cari stau o parte din cetățenii patriei noastre cu popoarele acestor țări.

A treia, abandonarea limbei latine în legiuire și administrație, prin ce locuitorii maghiari ai țării au fost împărtășiți de astfel de favor, pe care mai înainte nu l-au avut.

A patra, progresul rapid pe câmpul politicei, care la noi a ezercitat efect mai nemijlocit asupra desfășurării principiului de naționalitate, pentrucă cea mai mare parte a claselor privilegiate aparținând de fapt naționalității maghiare, contrastul, ivit în epoca discuțiunilor politice asupra intereselor nobililor și a nenobililor, au făcut mai vie simțirea osebirii de naționalitate.

A cincia în fine este înrîurirea, ce dela transformarea noastră democratică, a câștigat fiecare cetățean de ori ce limbă și naționalitate, asupra afacerilor publice.

Dacă zace în natura lucrului, că fiecare națiune, îndată ce s'a ridicat la un anumit grad al culturii, își îndreaptă preocuparea asupra cultivării limbei și literaturii sale; și dacă prin urmare nu este nimic surprinzător în stăruința în aceasta direcție a națiunei maghiare la sfârșitul secolului trecut: tot acestea stau și față de aceleași nazuinți a popoarelor de altă naționalitate din patria noastră; și în adevăr, nimenea nu se poate mira, că dupăce legile noastre au decretat deplină egalitate pentru fiecare cetățean al patriei: aplicarea faptică a acestui principiu s'a pretins și în privința de naționalitate și anume în mod tot așa de general și absolut, ca și cum am observat aceasta la toate pretențiunile ce s'au făcut în numele egalității. Toate acestea zac în natura lucrurilor și dacă luăm în conziderare situația particulară a Ungariei și acele împrejurări, în cari naționalitățile diferite din patrie au stat unele față de altele nu în senzul legii, ci de fapt: nu suntem surprinși nici de patima, cu care s'a desbătut aceasta chestiune și la noi aproape dela ivirea ei.

Patria noastră, care în urma unității domnitorului, a stat peste trei secole în legătură strânsă cu imperiul austriac, nu numai în senzul legilor, dar de fapt s'a simțit țeară neatârnată, care numai prin propriul ei guvern și prin legile țării se poate guverna și, s'a alipit cu atât mai ales de aceasta neatârnare, pentrucă a văzut într'însa acea garanta a libertății sale constituționale, de care celelalte părți ale imperiului atunci încă nu se bucurau.

Că aceasta neatârnare, s'a menținut prin atâtea vicisitudini și furtuni este a se mulțumi numai buneiînțelegeri de care națiunea a dat dovezi în apărarea constituției sale; și cine privià fără sinamăgire starea patriei noastre, trebuia s'ajungă la convingerea: că ezistența Ungariei e în primejdie îndată ce sentimentul patriotic ce a contopit într'un întreg pe toți cetățenii acestei patrii, piere. Să ne pună oare 'n mirare, când interesarea ce s'a deșteptat între cetățenii patriei față de propria-le naționalitate, eclipsa tot mai mult dragostea patriei comune și în numele naționalității se făceau astfel de pretențiuni, cari stăteau în aparență în contradicție cu unitatea țării: aspirațiunile naționaliste fost-au la noi primite cu mai mult resenz, ca aiurea? Să ne mirăm oare, că eram câteodată nedrepți față de dânșii, și atribuiam agitațiunii meșteșugite a unora, ceeace nu era decât firească desfășurare a lucrurilor, urmarea numai a celor mai nobile și cu ale noastre înrudite sentimente.

Dincontră, dacă ne gândim, că deși legile noastre nici când n'au făcut deosebire între naționalitățile din patrie și fiecare — aparținând oricărei naționalități — s'a împărtășit de drepturi și datorințe, precum a aparținut la privilegiați ori neprivilegiați, totuși acești privilegiați erau în mare parte maghiari: — întreb, nu e firesc și aceea, că între locuitorii de diferite naționalități a acestei țări s'au arătat în multe locuri neîncredere ori porniri dujmănoase față de Maghiari? Neîncrederea aceasta fără îndoială era nedreaptă, mai ales în momentul când nobilimea maghiară abdicând la privilegii a împărtășit cu egală libertate pe fiecare cetățean al țării; dar oare nu a trecutului, a situației în care au trăit veacuri dearîndul cetățenii neprivilegiați ai țării, și a cărei amintire nu a putut fi ștearsă de binefacerile anilor ultimi, consecință logică este aceasta? E adevărat, greșeli s'au făcut din partea noastră

și și din partea naționalităților: noi în apărare, ca și dânșii în pretențiuni, demulte-ori am trecut peste marginile, pe cari ni-le impuneau interesele de unitate a țării și de liberă dezvoltare a singuraticelor naționalități; și e neîndoios, că dacă ne ferim de aceste greșeli și aceia cari în înțelegerea noastră-'și vedeau împedecarea scopurilor lor, nu exploatau cu istețime aceste greșeli ale noastre: evitam multe amărăciuni și suferințe; dar că chestiunea de naționalitate să fie delăturată și să nu ezerciteze influență decizătoarc asupra întregei noastre desvoltări: n'a depins dela manierele nimăruia, și urmarea tot așa de naturală a antecedențelor, ca și faptul, că locuitorii de diferite limbi a țării, însuflețească-se ori cât pentru propria-le naționalitate, cel puțin în marea lor majoritate și azi se simțesc fiii patriei comune, gata pentru binele și libertatea ei la orice jertfă.

Durere, că tocmai când era mai mare nevoie de înțelegere, s'a ivit chestiunea aceasta între noi. Putem privi în ea obstacolul progresului și primejdia viitorului nostru; dar precum din cele de sus ne putem convinge, că nu vina ori greșala unuia ori altuia a născut chestiunea aceasta, ci dânsa e consecința necesară a împrejurărilor întregului nostru trecut și prezent: așa trebue să ne convingem și de faptul, că primejdia ce ea conține nu va fi delăturată, dacă vom ignora chestiunea, ori o vom amâna, ci numai așa dacă o vom rezolva.

Viitorul nostru depinde dela deslegarea noa rocoasă a acestei chestiuni, și convingerea mea este, că aceasta stă în puterea noastră.

== IV. ==

=== ÎN PATRIA NOASTRĂ NUMAI O ASTFEL DE DESLEGARE A CHESTIUNII DE NAȚIONALITATE E POTRIVITĂ, CARE CORESPUNDE JUSTELOR CERINȚE FĂCUTE ÎN NUMELE NAȚIONALITĂȚII ATĂT POLITICE CÂT ȘI DE LIMBĂ. ===

E o tristă, dar generală esperiență, că ori ce chestiune, ce a servit vreme mai îndelungată drept obiect de discuție politică, la sfârșit se formulează așa, cum e mai greu de rezolvat. Aceasta s'a întâmplat și cu chestiunea naționalistă. Dintr'oparte s'au făcut astfel de pretențiuni, acăror împlinire ar avea drept urmare nimicirea statului, din cealaltă parte s'au tăgăduit cele mai naturale consecințe a principiului de egalitate primit ca temei de drept; și e sigur, că chestiunea aceasta se desbate din partea multora astfel, ca și cum nu rezolvirea ei, ci ura neîmpăcată ce se naște din frecările pricinuite de dînsa, li-ar fi ținta. Fiindcă discuția se învârte în jurul intereselor cari derivă din cele mai nobile ale noastre sentimente, patima cu care decurge e poate firească, dar tocmai d'acea e îndoită nevoe, ca încunjurând totul, ce ar putea ofenza simțirea oricărui, să păstrăm strictă obiectivitate.

Din scurta reprivire, cu care m'am silit s'arat desvoltarea chestiunii de naționalitate în patria noastră — ne putem convinge de două fapte.

întâiu: că deși diversitatea locuitorilor acestei patrii a existat totdeuna, ca fapt: aceasta n'a împedecat până în vremea mai nouă sentimentul de unitate a patriei, ba, că sub întreaga durată a evului mediu, abea găsim stat, cu acest sentiment așa de desvoltat ca și patria noastră.

A doua: că mișcarea, ce s'a ivit în vremea mai nouă în jurul chestiunei de naționalitate, este rezultatul nu a unei agitațiuni meșteșugite, ci a mai multor cauze derivând dintr'o logică desfășurare de fapte.

De acì reese clar, ca acele două, la aparență contrare direcții, pe care, în țara noastră le urmărește mișcarea naționalistă și dintre cari una se provoacă la legitimitatea unității politice a terii (a naționalității istorice) alta la legitimitatea naționalității de limbă și rassă: zace deopotrivă în firea lucrurilor.

Admit, exagerări putem afla în amândouă direcțiile, cari sunt numai urmări a discuțiunii pătimașe ori a agitațiunilor meșteșugite; dar nu e mai puțin sigur: că pe lângă aceste discuțiuni pătimașe și agitațiuni meșteșugite există astfel de aspirațiuni, pe cari trebue să le respectăm și că mișcarea, chiar cu aceste exagerări, nu este mai puțin firească. Precum sentimentul comunității, care s'a născut în urma unui trai milenar a locuitorilor terii, n'a putut să dispară: așà faptul, că marea mișcare naționalistă care trece peste întreagă Europa n'a putut lăsa neatinsă patria noastră: în adevăr pe nimenea n'a putut surprinde.

Aceste doua direcții, una urmarea naturală a întreg trecutului nostru, alta a împrejurărilor formate în vremea mai nouă; amândouă deopotrivă de juste și prin urmare de așa fel, încât asuprirea lor nu stă în puterea nimănuia, și de acì putem trage deducția:

că chestiunea de naționalitate în patria noastră numai atunci trebue privită de definitiv deslegată, dacă rezolvirea ei corespunde amânduor acestor direcții și va satisface deopotrivă justele pretențiuni formulate de naționalitatea politică și de limbă.

Dacă dând la o parte una dintre aceste două direcții, dam esclusivă atenție naționalității politice, ori naționalității de limbă, pericolele cari amenință prin chestiunea naționalistă patria noastră, s'ar transpune pe alt tărîm, clar n'ar înceta. In virtutea pretențiilor ignorate, s'ar ivi în cazul acesta reacția, care e cu atât mai primejdioasă, cu cât după părerea mea, pe lângă o astfel de procedură unilaterală nici pe una din aceste direcții nu o putem mulțumi constant și ca să ne convingem de aceasta, nu e nevoe, decât să judecăm consequențele ce ar trage în mod firesc după sine dismembrarea statului maghiar pentru unele naționalități și continua nemulțumire a unor naționalități pentru statul maghiar.

Am amintit mai sus deja, că faptul istoric, că Ungaria nu și-a putut lățî stăpânirea peste hotarăle actuale, înafară de situația geografică își află esplicarea mai ales în împrejurările sale etnografice și tot acestor cauze este a se atribui că patria aceasta, dupăce sub dominațiunea turcească s'a dismembrat în trei părți, între ia aparență cele mai nefavorabile împrejurări, la sfârșit iar s'a format într'un întreg.

Dupăce teritorul, care prin lanțul Carpaților devine un întreg geografic, este locuit nu de o mare națiune, ci de mai multe diferite popoare, care fiecare e mai mic la număr decât să-și poată menține o independență fără hotare geografice: numai unitatea imperiului maghiar este scutul, sub care fiecare-și poate căuta siguranța.

Citim în mai mulți scriitori slavi, că descă-licarea poporului maghiar este cea mai mare lovitură ce a putut vreodată ajunge națiunea slavă. După dânșii seminția maghiară e un ic ce s'a bătut în corpul națiunii slave, împedecând unirea ramurilor sale dela răsărit cu celea dela meazănoapte. — Mie mi-se pare, că părerea aceasta, se întemeiază pe acea des întrebuințată eroare, cu care aplicăm principiile veacului nou la secolele trecute, și la judecarea evenimentelor luăm drept bază nu stările de atunci — ci pe cele prezente.

Nu examinez, încât e generală idea unității la popoarele slave și în zilele noastre. Dacă considerăm relațiunile dintre cele două națiuni rusă și polonă și acele conflicte cari există și azi între vlăstarele mai mici ale trupinei slave, poate nu ne 'nșelăm, dându-ne espresiune convingerii, că idea unității slave nici azi nu are efectul asupra sufletelor popoarele, ce i-se atribue.

Cu privire la evul mediu, e neîndoioasă afir-mațiunea aceasta și pentru a ne convinge nu e nevoe decât a ne îndrepta atențiunea asupra împrejurărilor, în cari au stat diferitele vlăstare ale ramurei slave în epoca aceasta la astfel de puncte, unde neseparate de nici un fel de elemente străine, au rămas în coatingere nemijlocită. Pentrucă dupăce istoria, demonstrând, că Slavii nicăiri nu s'au închegat în state mai mari, și că deosebirile între dânșii s'au menținut și după o viață împreună de veacuri și acolo, unde 'n cercurile lor s'au format state mai mari, aceasta s'a făcut cu ajutorul elementelor străine: poate nu ne înșelăm, afirmând, că înclinarea pentru închegarea de state mari, nu aparține calităților manifestate în istorie, a popoarelor slave și dacă Maghiarii nu ocupau niciodată Panonia, istoria acelei părți a ramurei slave, care locuește aici, se desfășura probabil tot așa, ca și în alte țâri.

Nu amintesc aceasta, pentru a atribui rasselor, cari au dovedit mai multă capacitate pentru formare de state mari, o superioritate. Precum spiritul poetic, ce se manifestă așa de expresiv la popoarele slave, ori capacitatea particulară a rassei germane pentru științele speculative, nu le îndreptățește la vre-un dispreț pentru capacitatea intelectuală a altora: așa înclinarea ce vre-un popor a dovedit pentru o anumită formă a transformării sociale, asemenea nu-i dovedește absoluta superioritate.

Proprietățile, acăror totalitate promovează progresul geniului omenesc sunt proprietăți nu a unor popoară ci a întreg genului uman; și înclinarea cc-o aflăm la popoarele slave pentru formațiunile autonomice locale, este fără nici o îndoiala tot așa de însemnată, ca împrejurările noastre sociale să se ridice la perfecția, pe care o solicită libertatea și bunăstarea omenirii.

Am voit numai s'atrag atențiunea cetitorului asupra faptului istoric, din care reese probabilitatea, că ocupațiunea strămoșilor noștri nu este singura împrejurare, ce a împedecat pe teritorul patriei noastre închegarea unui mare stat slav și că dacă antecesorii noștri nu apar în Europa, asta probabil avea drept urmare că între Carpați și Adria nu se formează nici un stat mai mare; ceeace admițând, trebue să recunoaștem, că în cazul acesta soartea naționalităților mai mici, ce locuesc în patria noastră abia putea să fie alta decât aceea, ce a fost în evul mediu a tuturor acelor neamuri mai mici ce au locuit în vecinătatea rassei germane. Starea actuală a popoarelor slave din sud-ost și activitatea împăraților germani din secolul XI de a încorpora Ungaria la imperiul lor, nu lasă în privința aceasta nici o îndoială; și cine privește nepreocupat trecutul, va trebui să admită că aspirațiunile acestea în evul mediu s'au frânt numai de unitatea statului maghiar, care a făcut posibilă rezistența.

Și oare nu e asemenea situațiunea noastră în prezent, ba poate și în viitor?

Ori încătrău ne aruncăm privirea în Europa, pretutindenea aflăm state mari, ce-și mulțumesc înființarea naționalităților mari, ori tendența spre formarea de asemenea state mari, care deși în Italia încă nu și-a ajuns pe deplin scopul și în Germania începe numai acum, mai curând ori mai târziu, dar' desigur va atrage după sine formarea de asemenea state mari.

La noi o asemenea tendință e imposibilă, împrejurările etnografice nu permit ca în aceasta parte a Europei să se formeze un stat mai mare, care să cuprindă numai o naționalitate; dar' oare pentru aceasta alcătuirea unui stat mare e aici de mai puțină trebuință? Oare acele mici popoare, ce umplu spațiul acesta, în ce-și pot căuta siguranța că patria lor să nu devină teatrul luptelor vecinilor lor puternici, ei înșiși să nu devină prada poftelor lor de expansiune, decât în formațiunea unui stat asemenea mare, și dacă aceasta numai prin unirea lor, numai așa se poate ajunge, dacă aceste popoare mai mici la număr, susținându-si propria-Ie naționalitate, față de vecinii lor puternici, se încheagă într'un ireductibil întreg de stat: poate-se afla oare o combinațiune care să coraspundă mai bine acestui scop, decât susținându-se unitatea acelor provincii, pe cari le cuprinde Coroana Sfântului Ștefan ? — nu numai pentrucă, ori în ce extenziune ni-am închipui statul acărui alcătuire se pretinde de siguranța acestor diferite naționalități, secole ar trebui, până ce între părțile-i constitutive s'ar naște o astfel de chestiune ca si care a produs istoria milenară a patriei noastre: ci și pentrucă abia ne putem închipui combinațiune, care ar putea mai bine asigura pe singuraticele naționalități de orice asuprire, împrejurările etnografice a patriei noastre ofer în privința aceasta deplină siguranță fiecărei naționalități.

Dacă locuitorii de diferite limbi ai patriei noastre și-au păstrat individualitatea lor națională, până ce acolo, unde tot aceste rasse de popoare întâlnindu-se cu puternica rassă germană, au perit, ori cel puțin li-s'a redus considerabil cercul de estindere: cauza desigur zace nu în mărinimia ori o mai bună creștere a poporului maghiar, ci în poporația numerică și culturală ce a existat între diferitele popoare ale terii, — și oare nu stă aceasta acum, ca în trecut? Popoarele, ce locuesc țara, ar putea găsi oare garanții mai sigure pentru dezvoltarea naționalității lor, ca aici unde toate, de-ar fi adevărate câte se spun despre pofta de expansiune a rassei maghiare, asuprirea e cu neputință; — cu neputință pentrucă proporția numerică ce există între naționalități n'o îngădue.

E clar din acestea, că deși însuflețirea pentru unitatea terii se manifestă de prezent mai ales în populațiunea maghiară: menținerea unității zace în interesul fiecărei naționalități și că prin distrugerea acestei unități fiecare naționalitate a patriei s'ar despoiâ de cea mai mare garantă a liberei sale dezvoltări.

La asemenea rezultat ajungem, dacă privim cealaltă parte a chestiunii; și înaintea mea e cert, că un astfel de arangiament al vieții npastre care ținând cont exclusiv de dreptul istoric, n'ar satisface pretențiunile de limbă și rassă a naționalităților, tot așa n'ar corăspunde scopului.

Dupăce chestiunea de naționalitate la noi s'a folosit de mijloc pentru alte scopuri politice și în numele naționalităților se fac de multeori pretențiuni, cari primejduesc unitatea terii: în mulți s'au încuibat îndoeli cu privire la soluția chestiunei și s'a lățit părerea: n'ar fi oare mai conzult, ca ținând în vedere esclusiv interesele patriei comune, să renunțăm la împlinirea dorințelor naționalităților, ce și așa e ceva cu neputin[ț]ă. — Dacă cu privire la forma statului neînțelegem cu guvernul imperial și acela nu sprijinește împotriva noastră pe singuraticele naționalități ; dacă agitațiunea meșteșugită încetează și neezercitând nici o influință în guvernarea terii, pe corifeii diferitelor naționalități îi câștigăm cu căpătuiri de slujbe: întreaga această larmă și agitație încetează dela sine.

Dacă reprivim în trecut, și ne gândim la chipul, cum ni-s'au refuzat bunăvoința și încercările făcute pentru aplanarea nemulțumirilor naționaliste de către cei ce se numiau pe sine de reprezentanți ai naționalităților: aflăm de naturală amărăciunea ce servește drept temei acestei păreri; dar părerea însăși pentru aceasta nu e mai puțin greșită și eu abea cunosc pentru viitorul patriei noastre pericol mai mare, decât dac'am urma-o.

Admit că guvernul imperial, care pâna'acì se afirma de părtinitor al diferitelor naționalități, sub anumite condițiuni, ar procede în direcție tocmai contrară. Dacă cu privire la chestiunea constituțională s'ar aplana între noi și imperiu contraversele: alcătuirea astorfel de legi, cari s'asigure între hotarele noastre superioritatea elementului maghiar, n'ar întâmpina poate greutăți. Presa vieneză de multe ori a arătat favorurile, la cari pot conta cu siguranță naționalitatea germană și maghiară dându-și mâna și pășind solidar în potriva aspirațiilor celorlalte naționalități; și dacă dispare ori ce speranță a aplanării pacinice și aspirațiile naționalităților devenind incompatibile cu existența noastră de stat, Maghiarul ar trebuì să aleagă între principiile sale liberale și țeara: poate ar venì vremea, când sfatul acesta ar afla primitori. Admit aceasta; dar sunt convins că o astfel de supremație a propriei noastre naționalități este cea mai mare lovitură ce o poate pe dânsa ajunge; și cine privește nepreocupat situația, îmi va da dreptate.

Fac abstracție, de prețul care pentru o astfel de favorizare a naționalității noastre, ni s'ar cere; dar putea-vom oare pe calea aceasta să ne asigurăm viitorul ? Naționalitatea maghiară,, a dovedit — ceea-ce nu pot nega nici dușmanii — o astorfel de tărie și tenacitate, ca și care numai puține exemple sunt. Esclusă din cercurile științei, vieții publice, ba chiar și din societatea cercurilor mai înalte, naționalitatea aceasta, într'o jumătate de secol și-a creat o literatură și a ezercitat în cercuri îndepărtate influență, răspândind întâia oară în această parte a Europei spiritul, care mai târziu s'a generalizat. Cauza, căreia avem de a-i mulțumi aceasta, residă nu în protecția puternicilor ci în puterea intrinsecă a poporului nostru. Ca șî stejarul, ce stă în vârf de munte singuratic, neapărat și negrijit de nimeni, luptându-se numai din propria-i putere cu viforele și tempestațile vremii, ce-i sbuciumă trunchiul, și rupe crengile, dar pe cel obicinuit cu furtunile: frânge nu-l pot: așà crescut-a și desvoltatu-s'a naționalitatea noastră. Dacă reprivim în trecut, aflăm destule epoce, când toate aparițiile arătaseră perirea noastră; dar o astfel de apariție în care naționalitatea noastră să fi fost favorizata puterii, obiectul de îngrijire a guvernului nu putem afla; și dacă acesteia este a i-se atribui lipsa oare-cărei poleituri a acestui neam, ei avem a-i mulțumi și puterea cu care trunchiul aspru, de multe ori vătămat, a rezistat la toate. Nu e aceasta plantă, ce ar trebui meșteșugit apărată, ce numai în sera încălzită de guvern se poate desvoltâ mai departe; dincontră o astfel de îngrijire i-ar stânjeni puterea de viața. Intr'o libertate de primejdii stat-a pân'acî; numai în libertate se poate desvoltâ mai departe și cine în locul acesteia îi dă scutire și protecție: îi detrage elementul, fără de care nu poate trăi.

Convingerea mea este, că dacă nu ținem altceva în vedere, decât escluziv interesele naționalității maghiare: o astfel de părtinire nici aici n'ar produce mulțumirea, ce unii așteaptă dela aceasta. Naționalitatea maghiară, ca să fie mulțumită, are nevoe de libertate întâi de toate și aceasta e imposibil, dacă refuzând pretențiunile diferitelor naționalități din țeară, creăm astfel de stări, cari numai prin forța represivă a guvernului se pot menține.

Dar este oare numai mulțumirea naționalității maghiare necesară pentru asigurarea viitorului țării?

Cu anul 1848 amîntrat în împrejurări nouă ; și dacă și sunt cari regretă aceasta și privesc cu dor la vremea când națiunea își trăia neatârnată, în afară de marile mișcări europene, zilele, sunt numai aceia cari nu ezercită nici o influintă : nu este nici unul care ar putea spera readucerea acelor stări acăror schimbare fost-a isvorul atâtor glorii și atâtor suferinți. Acea vreme, când soarta terii depindea dela voința și patriotismul unor clase, a dispărut pe vecie; și ori cum ni s'ar desvoltâ împrejurările, una putem cu siguranță spune că acelea nu se mai pot desvoltâ așa, ca principiul de egalitate să fie din nou tras la îndoială. Și dacă stă aceasta, nu trebue oare să recunoaștem, că desvoltarea, bunăstarea ba chiar existența terii d'acì încolo va depinde numai dela cultura, valoarea morală a fiecărui locuitor al ei și că din motivul acesta, totul prin ce o parte a acestor locuitori s'ar putea înălța, este fără îndoială în interesul nostru a tuturora. Eu, în adevăr nu pot înțelege modul de gândire a acelora, cari, recunoscând, că naționalitățile ce locuesc aici nu pot fi despoiate de drepturi politice, totuși cultivarea acelora o află indiferentă pentru patrie. Dupăce în acest veac al liberei concurențe, bunăstarea materială a patriei noastre poate fi opera nu a unor clase, ci a totalității cetățenilor; și dupăce zelul, ce s'a născut între diferiții locuitori pentru cultivarea naționalităților, s'a dovedit după esperiențele noaste de cel mai puternic mijloc pentru răspândirea culturei generale: trebue să recunoaștem că aceste nizuințe ale naționalităților numai promova pot interesele noastre publice. Ori ce pedecă punem în calea desvoltării singuraticelor naționalități, în măsura în care duce la scop, despoaie patria aceasta de cele mai frumoase speranțe.

Dacă însă — abstracție făcând dela toate acestea, și neluând în seamă pericolele ce ne amenință libertatea când drepturile politice s'ar ezercitâ de aceia cari n'au pentru aceasta suficienta cualificațiune ne punem drept țintă escluziv asigurarea naționalității maghiare: putea-vom oare ajunge aceasta prin o procedură care în urmările ci ar naște indiferență absolută în sufletele nemaghiare, față de existența acestei patrii?

Să ne întoarcem iar la trecut, care ne dă cea mai bună lămurire la această întrebare.

Abeâ găsim țeară, care atacată d'atâtea ori, și-ar fi putut păstra în luptele seculare nu numai existența, dar și hotarele, ca și patria noastră. Așezată Ia hotarele civilizației apusene, întregul nostru trecut c un neîntrerupt lanț de grele lupte; și dacă reprivim oare asupra acestor viforoase epoce, energia în lupte, tenacitatea ce am dovedit dacă am fost învinși: nu este oare consecința acelei solidarități, cu care toți fiii patriei sărit-au în fața primejdiei comune, — și a cărei temei îl putem căuta numai în convingerea că existența acestei patrii este în interesul tuturor fiilor patriei deopotrivă.

Să ne închipuim patria noastră fără aceasta comunitate de sentimente, să ne închipuim că o parte a locuitorilor ei, unele ținuturi ori provincii își dădeau mâna cu dușmanii, ori că rămâneau numai nepăsători: și credem oare de probabil, credem oare de cu putință că țeara aceasta atacată dintr'atâtea părți să mai existe?

Viitorul, ce ne așteaptă, e aseminea acestui trecut, și situația, în ce privește primejdia, nu s'a schimbat Acum, ca atunci Ia marginele civilizației apusene stăm între două mari națiuni, dintre care una — ca și în evul mediu cea turcească — de veacuri se tot lățește și și-â întemeiat mărirea pe ruinele altor popoare, până ce cealaltă, după număr și cultură una dintre cele dintâiu națiuni a Europei, ajunge tot mai mult la conștiința puterii sale, sacrifică tot mai mult pentru unitatea sa, ca, întemeind-o pe aceasta, să-și lățească puterea peste întreg basinul dunărean.

Lupta, la care se pregătesc națiunile mari ale Europei, va decurge la hotarele noastre, și ce ne așteaptă, dacă momentul de mult de prevăzut, când se va disolva imperiul turcesc, ce va hotărî și asupra viitorului nostru, ne va afla nepregătiți ; dacă, având atunci nevoe de încordarea tuturor forțelor noastre, pentru a ne apăra independența, o parte a locuitorilor terii, pentruca nu-și văd justele aspirații împlinite, pentruca comunitatea de interese, ce avertisează la o solidaritate pe popoarele mai mici de lângă Dunăre și Tisa, nu s'a recunoscut; — dacă, zic, o parte a compatrioților noștri, au devenit nepăsători față de viitorul patriei, — ori aducându-și aminte de înrudirea în care stau cu popoarele altor state, se silesc tocmai la distrugerea patriei? —

Esplicarea mai amănunțită a acestei chestiuni cred că e de prisos.

Din toate acestea reese clar, că deși cu privire la chestiunea de naționalități dorințele ni se deosebesc și în focul discuțiunilor din ambele părți se accentuiaza astfel de pretențiuni, cari stau în contrast unele cu altele: interesele noastre sunt desigur aceleaș. Fie că pornim din interesele generale ale terii — fie din cele speciale ale naționalităților, judecând cuminte, ajungem numai la o conclusie și anume:

că numai așa putem asigura interesele națiunii politice și istorice, dacă se vor îndeplini toate aspirațiile de limbă ale naționalităților; și că dimpotrivă aspirațiile diferitelor naționalități se pot numai așa împlini, dacă s'a asigurat unitatea și existența de stat a terii.

Numai dac'am corespuns acestor două la aparință contradictorii cerințe: atunci putem zice ca chestiunea naționalistă este în adevăr resolvată.

Dar înnainte de a vorbi despre modul în care aceasta se poate ezecuta: aflu de necesar a-mi spune părerile asupra altei chestiuni, care strîns luat, nu face parte din chestiunea naționalistă, dar e în oarecare legătură cu aceasta, și se confundă adese cu ea, prin ce, aceasta și altfel destul de încurcată chestiune, se complică și mai mult.

== V. ==

=== CROAȚIA. ===

Entuziasmul, ce s'a născut la sfârșitul secolului trecut pentru limba și literatura maghiară, a aflat mai iute și mai mulți următori în Croația. Greutățile, pricinuite în patria noastră prin chestiunea de naționalitate, întâi s'au ivit în Croația; aici s'au formulat pretențiunile, cari în virtutea principiului de naționalitate, mai târziu au devenit generale.

Cauza acestei apariții, trebue căutată în autonomia Croației, prin care s'a putut susține la poporul croat conștiința individualității sale și totodată acea reacțiune, ce s'a născut între alte naționalități prin legile aduse în favorul limbii maghiare, au aflat în adunările municipale și provinciale organ legal. Asemenea acestei cauze este însă a i-se atribui, că mișcarea din Croația pornită în virtutea principiului de naționalitate : aici nu s'a restrâns la limbă, ci trecând pe tărâmul politicei și-a pus drept țintă schimbarea acelor relații, ce-au existat de secoli între Croația și guvernul și corpul legislativ ungar.

Divergența de idei, ce există de prezent între Croația și Ungaria și a tulburat înțelegerea seculară dintre dânsele, nu e chestie de naționalitate, ci în senzul strict al cuvântului chestiune politică; prin urmare nu se va aplana prin concesii naționaliste și de limbă, ci numai așa: dacă vom regula referințele politice mutuale a acestor doua teri într'un chip care să corespundă șî pretențiunilor poporului croat și intereselor coroanei ungare.

Nefiind în patria noastră nimeni, care ar trage la îndoială dreptul națiunei croate privitor la desvoltarea limbii și naționalității sale, chestiunea de naționalitate de astădată nu e chestiune între Croația și Ungaria, ci este chestiune separată a Croației ca șî a Ungariei, încât și acea țeară cuprinzând mai multe naționalități, are interesul ca cetățenii ei sârbi, germani și italieni să fie în privința naționalității lor satisfăcuți; — și numai îngreuna ne poate situația, dacă amestecând discuțiunea politică ce decurge între aceste două teri cu chestiunea de naționalitate încurcăm aceste două și altfel destul de încurcate chestiuni. Nu se ține deci de problema mea și nici nu vreau să mă întrețin mai amănunțit la tesa aceasta; și dacă totuși îmi spun pe scurt părerile despre dânsa, o fac, ca tăcerea să nu mi-se răstălmăcească.

După părerea mea, cel mai bun, ba chiar unicul modru a aplanării pacinice a diferențierii între noi și Croația este perzistând neclintit la principiile depuse în cele două adrese a corpului nostru legiuitor.

«Suntem deciși — zice întâia adresă să facem totul ca neînțelegerile să dispară; și facem, ce putem face fără sacrificarea neatârnării și dismembrării țerii, ca cetățenii de ori ce naționalitate ai patriei să se contopească în interese și sentimente. — Dorim modificarea echitabilă conform intereselor noastre comune a acelor dispozițiuni a legilor noastre, cari azi împedecă aceasta. — Nu pretindem, ca împotriva numărului mai mic de deputați Croați, numărul nostru mai mare să decidă asupra pretențiunilor și dorințelor lor. Croația are propriul ei teritor, situație separată și n'a fost niciodată incorporată Ungariei, ci a stat în conexiune cu noi și tovarăș ni-a fost, cu care am împărțit drepturile, datorințele, norocul și nenorocirile. Dacă deci Croația vroește să participe ca țeară la legislația noastră; dacă întâi vrea sa fie în curat cu condițiunile pe lângă cari este gata a-și lega situația de drept public cu Ungaria; dacă în privința aceasta vrea să discute cu noi ca și națiune cu națiune: nu vom respinge aceasta».&lt;ref&gt;întâia adresă.&lt;/ref&gt; «Deocamdată pare neîndoios, că Croația vrea să lărgească legăturile, ce-au ținut-o veacuri întregi strânsă de Ungaria. Noi apreciam cu mult mai mult interesele și dorințele ei, decât să nu fim gata a stă cu dânsa ori când la discuție în privința aceasta și susținerea ori transformarea echitabilă a acestei legături nu întimpină greutăți la noi. Numai când Croația ar dori să se desfacă de noi și intrând în șirul provinciilor austriace s'ar înrola la corpurile legiuitoare a acestora ceeace nu putem presupune despre sentimentele constituționale ale Croaților — noi n-am împedecă aceasta, ci din partea noastră n-am recunoaște-o de legal și constituțional și nu ni-am învoi la aceasta, pentrucă nu suntem îndreptățiți a dismembrà imperiul coroanei Sfântului Ștefan.»&lt;ref&gt;A doua adresă.&lt;/ref&gt;

Situația noastră față de Croația dela cea din urmă dieta încoaci, nu s'a schimbat de loc; și legiuitorii noștri exprimând când s'au declarat în afacerea aceasta părerea marei majorități a terii: pentru aplanarea diferențelor existente după părerea mea nu trebue altceva decât sinceritate pentru principiile preconizate în aceste adrese.

Patria noastră n-are interes mai însemnat; dar precum legătura ce a existat într'aceste două teri a fost efluxul nu a forței ci a acelei convingeri comune a amânduror națiuni, că libertatea și fericirea lor depinde dela această tovărășie: așa și'n viitor legătura aceasta numai așa va fi salutară, dacă va sta pe un astfel de temei. Unindu-ne prin libertate, punând capăt lungei certe, așa că una dintre părți să nu se considere de învinsă: atunci am chezășuit viitorul; și deșî declarațiunile ultimei diete maghiare au rămas la aparență fără efect asupra atitudine» ce Croația a luat împotrivă-ne: înaintea mea e neîndoios, că stăm mai aproape de scop și anume pentrucă bizuind dieta noastră fixarea condițiunilor sub cari se poate susținea vechea alianță, Croației, a delăturat tot ce-ar putea vătăma demnitatea poporului croat și pentrucă prin aceasta a transpus chestiunea, ce era obiectul unei agitațiuni pătimașe, pe câmpul unei discuțiuni mai liniștite, — și pe terenul acesta, privindu-ne fără preocupare situația, ajungem la acelaș rezultat primind punctul de vedere fie maghiar fie croat.

Din punctul de vedere maghiar e clar, că precum situația ce patria noastră a ocupat dinainte de căderea dela Mohács, în concertul european, se putea mulțumi numai împrejurării, că națiunea maghiară, corespunzând misiunii sale când mergea înaintea întru apărare independenții comune, n'a călcat niciodată condițiuniie sub cari i-se atașau celelalte popoare: așa și 'n viitor, existența acestei patrii se poate numai așa asigura, dacă întru apărarea ei într'o comună înfrățire-'și dau mâna toți membrii imperiului Sf. Ștefan. Și oare patriotul croat, ori cât s'ar însufleți pentru propria-i naționalitate, ori cât ar fi convins despre o înaltă menire în viitor: poate trage la îndoială necezitatea acestei alianțe?

Primejdiile, decurgând din situația geografică și etnografică a țării ungurești și acăror comunitate a cimentat atâtea veacuri pe diferitele noastre popoare: nu există oare ele și acum ca atunci când semiluna ne ataca independența, atât, pentru Croația cât și pentru Ungaria?

Marile naționalități ale Europei, Rusul, care ca și capul seminției slave, aspiră la unirea diferitelor sale fracțiuni într'un mare imperiu Italianul, care aspiră la întemeierea puterii sale pe cele două țermuri ale Adriei și Germanul care-și vede hotarele misiunii sale civilizatoare la Marea-neagră: nu amenință oare viitorul poporului croat, tocmai așa ca și pe cel al poporului maghiar? Și naționalitățile mai mici în lupta titanică, pentru realizarea acestor mari scopuri, în ce altceva își pot căuta mântuirea decât în unirea lor; pe cine să se spriginească, de nu se vor spriginî într'olaltă, destul de tari la olaltă, spre ași apăra osebit fiecare naționalitatea, dar nici una destul de puternică, să primejduiască chiar de ar voi neatârnarea celorlalte ?

Conced, că părerea aceasta încă nu e atât de generală pe cât de mult ar cere aceasta interesele noastre comune; conced că încă există multe interpretări greșite față de scopurile și mai ales față de situația noastră, atât în Ungaria cât și în Croația; și că trebue o vreme mai îndelungată până ce simțirea exprimată de Nicolau Zrinyi despre fratele său Petru:

Viteazul meu frate, atât maghiar cât și croat Își iubește — căci vedem patria.&lt;ref&gt;Cântul al XVI din Zrinyiadă.&lt;/ref&gt;

se va generaliza. Precum după furtună, marea nu se liniștește îndată și drojdia murdară scoasă de furtună mai plutește o vreme oare-care pe luciul mării: așa dacă patimile răscolesc pacea popoarelor, trebue vreme, până ce se potolesc valurile, și elementul murdar, scos de învălmășala generală la suprafața mișcării, se așează. Dacă patimele însă au amuțit; mai curând ori mai târziu sentimentele naturale și interesele își redobândesc stăpânirea; și în momentul când se va întâmpla aceasta, lunga discordie dintre noi și croați, spre paguba și a noastră și a lor — va înceta; — deși afirmațiunea se pare cutezată, o spun, că după declarația serbătorească în afacerea-croată, a ultimei diete ungare, aceasta este numai chestie de timp să se întâmple.

== VI. ==

=== CONDIȚIUNILE REZOLVIRII CHESTIUNEI NAȚIONALITĂȚILOR IN PATRIA NOASTRĂ. ===

M'am silit a dovedi în capitolele precedente, că aspirațiunile juste ale fiecărei naționalități se pot numai așa asigura, dacă s'a asigurat unitatea și existența de stat a terii și că dimpotrivă unitatea și existența de stat a terii numai atunci se poate privi de garantată, dacă se vor împlini justele aspirații ale diferitelor naționalități și că prin urmare, aceste doua la aparență contraversate direcții, stau într'o strînsă legătură.

Deslegarea chestiunei naționalităților în patria noastră depinde dela înțelegerea lămurită a acestei teze. — Punctul corect de mânecare, nu e a aceluia, care lapădă dela sine orice simțire națională, ci a aceluia, care însuflețit de interesele naționalității sale, nu uită, că alții simțesc tot așa de cald, și că deslegarea chestiunii de naționalitate nu este interesul special al unei sau altei naționalități, ci interesul comun al tuturor naționalităților, la care nu supremația ori asuprirea meșteșugită, ci aceea ne poate fi scopul, ca pretențiunile echitabile a tuturor naționalităților ce locuesc aceasta țară, după putință să se satisfacă.

După-putință, zisei, pentrucă scopul nostru fiind tocmai mulțumirea tuturor naționalităților, o astfel de deslegare a chestiunii care să corăspundă tuturor pretentiunilor de multeori contradictorii a diferitelor naționalități, sau care să satisfacă pe deplin toate dorințele fie măcar a uneia, e cu neputință.

Chestiunea aceasta aparține acelora, cari ca și religia se bazează mai mult pe sentimente decât pe logică și care nu prin concluzele imperative ale majorităților, ci în unire frățească așa le putem rezolvi, dacă fiecare abzicem de acea parte a pretentiunilor noastre, care stă cu pretențiunile juste ale altora ori ale interesului public în contrast și nu uităm nici odată, că intereselor fiecărei naționalități acel fel de deslegare a chestiunii corăspunde mai ales, care se recunoaște de just de toate naționalitățile deopotrivă.

O astfel de deslegare numai sub două condițiuni e posibilă:

l-iu. Ca pe deoparte luând în considerare pretențiunile singuraticelor naționalități, pe de altă parte necesitățile noastre de stat: contra aspirațiilor naționalităților numai într'atât să ne împotrivim încât interesele statului o cer aceasta imperios.

2-a. Ca încât, consideranta din urmă, cere dela fiecare naționalitate un anumit sacrificiu, să nu pretindem dela nici una mai mult, și dela nici una mai puțin, decât e necesar pentru ajungerea, scopului.

Principiul ce trebue să urmăm nu poate fi altul decât deplina egalitate de drepturi. Direcțiunea ni-o dă dorințele naționalităților singuratice.

Și fiindcă — nu crearea de teorii, poate corecte în sine, și nu satisfacerea unor ambițiuni, ci aceea ne e scopul — ca satisfăcând toate dorințele echitabile a naționalităților din patrie, să punem capăt zizaniilor ce s'au născut din aceasta, — numai o astfel de rezolvire o putem considera de îndestulitoare, care se recunoaște de atare de către majoritatea cetățenilor de diferite naționalități a patriei.

Și acum să ne dezvoltăm mai pe larg părerile.

== VII. ==

=== CONTRASTELE, CE STAU ÎN CALEA REZOLVIRII CHESTIUNII NAȚIONALITĂȚILOR. ===

Experiența ne arată, că în ori ce mișcare mai vie politică cea mai ultraistă părere se manifestă mai zgomotos și aceasta e cauza, că într'o astfel de mișcare, nuanțele ultraiste ezercită totdeauna influență mai mare, decât li-s'ar cuveni. Ori ce zgomot de acesta, schimbă pe moment rezultatul discuțiunii, dar nu poate schimba starea faptelor; și deși poate să fie adevărat, că milioanele, cari tac, sunt covârșite de acele sute, ori mii ce-și vestesc zgomotos opiniunile; putem îi siguri că opiniunile ultraiste sunt totdeauna în minoritate și că opiniunea mulțimii niciodată nu se poate schimba așa de iute, cum le pare acelora a crede, cari privesc numai suprafața mișcării politice.

Opinia majorității, izgonită câteodată, amuțește, și sunt epoce, când majoritatea răpită de agitație își și perde la aparință conștiința opiniunii sale; dar opiniunea aceasta există, așteptând numai prilejul să se manifeste, iar aceasta opiniune nici când nu e altceva decât rezultatulevoluției de pân'aci și a naturii lucrurilor, modificat de impregiurările actuale, dorurile și sperările momentului, dar în fond e aceeaș.

Aceasta stă indiscutabil și față de opiniunile, cu cari ne întâlnim în chestiunea de naționalitate.

Dacă luăm în seamă numai lozincele, câteodată se pare, ca și când o parte a compatrioților noștri nemaghiari ar primi cu indiferență dismembrarea țării, ba chiar că mulți dela aceasta ar aștepta viitorul naționalității lor. Dar cu siguranță 'deplină o putem spune, că părerea aceasta, vestită ori cât de zgomotos de conducători, nu e părerea mulțimii și o putem spune anume pentrucă aceasta stă în contrazicere cu interesele mulțimii și pentrucă nu e în firea lucrurilor, ca părerile locuitorilor unei mari țări în. decursul a câtorva ani să treacă prin o astfel de prefacere, ca și cum ar fi aceea, dacă viitorul și unitatea țării ar fi devenit indiferente pentru dânșii.

Cea dintâi e în sine clară.

Tot, ce a existat mai de multa vreme, nu se poate schimba, fără ca o sumă mare de interese să nu s'atingă. Tocmai aceasta este, în ce residă puterea așa numitelor fapte împlinite. Ori care ar fi secretul originei lor, oricât ar vătăma concepțiunile de drept ale unora: ce odată există, se ia drept bază a acelor relații, ce se leagă sub durata existenței sale, și nu se poate schimba fără. vătămarea multor interese chiar și a acelora, cari au negat legalitatea stărilor faptice. Cu cât mai mult se poate prevedea aceasta la împrejurări, cari născute din situația geografică a vre-unei țeri, cu necesitate oarecum firească, au dus o viață milenară, fără ca sa li-se fi negat până în vremea mai nouă legalitatea, și cari tocmai pentru acest cuvânt, s'au luat drept bază pentru orice alte împrejurări. Cine nu vede, că distrugerea unor astfel de împrejurări nu e posibilă fără a zdruncină o sumă mare de interese particulare. Să strămutăm stejarul secular! Admit, că locul ce i-l'am ales e mai bun, mai gras și mai scutit de furtuni, dar nu i-se vor usca oare, mutându-l, o mulțime de crengi, nu-i vor cădea oare frunzele ce azi îl împodobesc; nu va stângenì vreme îndelungată, poate pentru totdeauna; pentrucă situația mai favorabilă în care a ajuns nu poate suplini pagubele ce a suferit, întrerupându-i-se volnic dezvoltarea.

Privind nepreocupat situațiile, nu poate dubita nimeni că sacrificarea integrității ori independenței Ungariei ar avea influința cea mai rea posibilă o lungă vreme pentru bunăstarea tuturor locuitorilor și după părerea mea, aceasta o putem spune și despre sentimentele locuitorilor acestei patrii.

Indiscutabil, că dintre factorii cari au influințat ivirea sentimentului de naționalitate în veacul nostru, unitatea de limbă și rassă sunt cei mai de căpetenie. Am arătat pe scurt cauzele, pentru cari s'au întâmplat aceasta în patria noastră mai ales și sunt convins, că până ce vor exista aceste cauze, adică până ce toate justele pretențiuni ale naționalităților privitoare la libera desvoltarea limbei lor, nu se vor împlini: mișcarea nu-și va schimba direcția. După ce însă e neîndoios, că sentimentul naționalist se basează nu numai pe comunitatea de rassă și de limbă ci pe toate acelea momente cari trezesc în masse mai mari sentimentul aparținerii la olaltă, dupăce entuziasmul pentru naționalitatea istorică și politică, pe care pentru osebire îl putem numi patriotism, nu-și perde nici odată influența asupra oamenilor, și nu numai pilda Elveției, Belgiei și Engliterei unde sentimentul acesta a redus cu desăvârșire conștiința de limbă și rassă ci și istoria patriei noastre dovedește acea putere, ce ezercita acest sentiment asupra cetățenilor de diferite limbi și origini: e într'adevăr mare decepția acelora, cari și-l închipue deodată nimicit.

Admit, ca însuflețirea cu care naționalitățile și-au îmbrățișat cultivarea limbei lor, au dat la o parte sentimentele ce veacuri întregi le-au dovedit în luptele pentru apărarea patriei, dar de sigur nu le-au distrus; și precum rassă maghiară, deși se pare că energiile îi sunt concentrate mai ales asupra susținerii naționalității istorice și politice, pentru aceea nu mai puțin se alipește de limba sa, si dac'ar vedea-o pe această primejduită, poate ar pune asemenea, apărarea ei în planul întâi al sforțărilor sale; așa între diferitele naționalități ale patriei desigur nu este una, care nu s'ar simți vătămată în cele mai sfinte ale ei sentimente, prin ori ce ar putea vătăma existența patriei comune, ce s'a susținut prin sacrificiile tuturor fiilor ei.

Ce s'a creat pe cale naturală, prin lunga evoluție a veacurilor, nu se poate nimici prin greșelile ori machinațiunile unora ori prin agitația a câtorva ani. Cel mult dacă putem zice, că popoarele azi, țin mai mult la limba lor decât la patrie; că sentimentul lor de naționalitate e mai mare decât dragostea de țară; dar numai pânatunci pânăce contrastul în care a ajuns aceste două sentimente prin jocul întâmplărilor și păcatele unora, nu este aplanat și primejdiile cari după părerea unora azi le amenință limba, nu s'au delăturat. îndată ce s'a întâmplat aceasta, patra-'și reocupă locul în inima cetățenilor.

Aplanarea pacinică a certurilor noastre naționaliste depinde deci numai dela aplanarea contrastului ce există între condițiunile de unitate ale terii și între pretențiunile speciale ale naționalităților. Și ca la întrebarea: încât se poate speră astfel de aplanare? să putem răspunde, e necesar, să venim întâi de toate în curat cu chestiunea de putință a aplanării acestui contrast

La prima vedere, și dac'ascultăm numai pe conducătorii partidelor ce stau față 'n față, aplanarea este cu neputință. Pe deoparte se pretinde în interesul statului o astfel de centralizație, pe lângă care desvoltarea naționalităților pare în adevăr imposibilă; pe de altă parte se fac în numele naționalităților astfel de pretenții, pe lângă cari administrarea potrivită a unui stat arangiat, nu e de închipuit. Vin însă oare aceste pretenții, desvoltându-se din natura lucrurilor, ori sunt mai mult rezultatul discuțiunii aprinse și pătimașe?

Ca să răspundem la aceasta, e de lipsă, ca între zgomotul ce s'a născut asupra pretențiilor statului și a naționalităților, s'aflăm soluția următoarelor întrebări:

1-iu: de ce grad de centralizație este nevoie în patria noastră, ca statul să corespundă chemării sale?

2-a: cari sunt pretențiile diferitelor naționalități dela împlinirea cărora depinde mulțumirea lor.

Să'ncercăm soluția întrebărilor.

== VIII. ==

=== EXIGENȚELE STATULUI Șl PRETENȚIUNILE NAȚIONALITĂȚILOR. ===

Dupăce 'n Europa 'ntreagă s'au constituit state mari și 'n acestea s'a aplicat principiul centralist: nici un stat nu poate ezistâ făr'acel grad de centralizație, prin care statul e în stare a-și concentra toate forțele întru apărarea neatârnării sale.

Mai sunt afară de aceasta și alți factori de influență 'n aceasta direcție. Cu înmulțirea sumei de interese, ce nasc din civilizație, se mărește și forța ce exzistă între aceste interese și cu cât e mai de dorit ca fiecare dintr'aceste se fie apărată de asuprire: cu atât e mai necesar, ca statul, care ține balanța 'ntre ele, să fie 'nvestit cu putere mare. La aceasta mai contribue siguranța mai mare și uniformitatea relațiilor de drept, și împregiurarea, că acele mari lucrări, cari de prezent pot fi privite de condițiuni ale culturei superioare, căile ferate, canalizările, porturile etc. în multe țări pot fi numai prin forța statelor realizate, ceeace reclamă pentru stat atât în legi și în ezecutarea acelora, cât și în folosirea forțelor materiale ce stau la dispoziția statului, un astfel de cerc de competență, de care nici evul vechiu nici cel mediu nici idee n'aveau; d'acì explicațiunea că statele în secolul nostru aproape fără escepție nizuesc spre centralizație.

Nu este țară, care să fi rezistat acestei direcții și e neîndoios, că Elveția, Belgia și Englitera, având un sistem de dislocare administrativă ori cât de practic, în privința aceasta, în vremea din urmă au trecut prin mari transformări. Țin de sigur deci, considerând aceste cauze, că și noi, ori cât ne-am lega de sistemul nostru al comitatelor moștenit dela strămoși, nu vom putea încungiura un anumit grad de centralizație și nu ne vom putea arangia așa trebile, ca unele afaceri, cari odinioară ori n'aveau de loc nevoe, ori se rezolvau prin oficiile locale, sa nu fie atrase la agendele corpurilor legiuitoare.

Dacă privim însă mai d'aproape evoluția prin care trec în momentul de față statele noastre, ne convingem despre două lucruri:

1-iu: că, deși direcția ce duce la o tot mai mare desăvîrșire a centralizației e generală: măsura în care singuraticele state progresează e prea diferită și în stările diferitelor țări în nimic nu se vădește mai mult osebirea decât în gradațiunea în care au aplicat principiul centralizației.

2-a: că mai ales în țări, cari au înaintat mai departe în direcția aceasta în vremea din urmă s'arată o reacție, care deși n'a dus încă la rezultate practice, în știință s'afirmă tot mai conștientă și mai clară, căutând părțile umbroase ale vieții sociale tocmai în acea exagerare a centralizației, a cărei perfecționare pân'aci era preocuparea de frunte a științei de stat și a guvernului.

Direcțiunea aceasta, pe care 'n vremea mai nouă au urmat-o cei mai distinși bărbați ai științelor de stat, poate conduce la greșeli tocmai așa ca și cea contrară. Necezitățile diferite și de multeori contradictorii ale societății noastre, nu se pot niciodată satisface prin urmărirea esclusivă a unei singure direcții și cine ar vroi să explice toate nevoile societății dintr'o cauză, ori să-i satisfacă toate pretențiunile prin aplicarea unui principiu, stă sub stăpânirea unei fixe idei, acărei urmări pot să fie cu atât mai grave, cu cât a fost mai riguroasă logica cu care s'a aplicat.

Atâta însă e indiscutabil, că direcția, pe care o observăm în vremea mai nouă în științele noastre de stat, nu poate rămânea fără influență practică asupra organizării statelor noastre tocmai așa ca evoluțiile științelor de stat în secolul XVIII.

Și de acì e clar, că deși recunoaștem în genera! necezitatea centralizației, măsura, cu care trebue aplicată în diferite țări, n'o putem fixa în general. In privința aceasta depinde totul dela starea internă și externă a respectivei țări.

Cu cât e mai mică suma puterilor, asupra cărora dispune țara și cu cât îi sunt mai puternici vecinii, împotriva cărora trebue să-și apere independența, ori cu cât sunt mai numeroase și mai importante interesele, cari fără centralizație nu pot fi împlinite: cu atât mai mare centralizație se recere.

Dimpotrivă, cu cât sunt mai multe obstacolele naturale ale centralizației, adică cu cât sunt mai multe interesele cari s'ar vătăma prin centralizație și cu cât stă mai mult aceasta 'n contrast cu obiceiurile și moravurile națiunei, într'o sferă cu atât mai mică trebue aplicat principiul.

Să ne îndreptăm acum privirea asupra patriei noastre.

Dacă-i privim împregiurările exterioare, e neîndoios, că în urma situației sale geografice pare menită a ezercita dacă are destulă putere — influență hotărîtoare în rezolvirea acelor mari chestiuni, dela cari atârnă viitorul Europei, ori, dacă e slaba, să devie la resolvirea acestor chestiuni teatrul de luptă al popoarelor Europei; drept'acea, nu ezistă poate tară, mai amenințată în viitorul si neatârnarea ei și în care nevoia unei atari organizații, prin care s'ar centraliza toate forțele disponibile ale națiunei, ar fi mai evidentă, ca 'n patria noastră.

Nu e mai puțin clar și acea, că duplice 'n vremea mai nouă am trecut din împrejurări aproape medievale pragul civilizației veacului XIX, formele vechi ale organizației noastre de stat, nu mai corespund cerințelor veacului nou, și că continuele daraveri a locuitorilor terii într'olaltă, legătura în care am ajuns prin raporturile comerciale și financiare cu străinătatea, reclamă o astfel de uniformizare a administrației, agilitate a justiției, cari solicită intervenirea guvernului terii în afaceri, cari pân'acî erau de domeniul autorităților locale, ori erau lăsate la discreția particularilor. Când legislația din 1848, scliimbând vechea noastră organizație a introdus cu principiul responzabilității ministeriale o centralizație mai mare în administrație, prin aceasta n-a făcut altceva, decât ceeace cerea interesul terii și netezirea căii înaintării viitoare. E indiscutabil însă și acea, că precum legislației din 1848 nu i-a trecut nici odată prin minte sistarea absolută a sistemului nostru decentralist, astfel, chiar de am admite această intenție, o reformare atât de radicală a administrației noastre nu 5-ar fi stat în putință și anume pentru motivul, că condițiunile centralizației administrative în țeara noastră lipsesc mai mult, ca ori unde poate în Europa, și pentrucă obstacolile ce stau în calea introducerii acestui sistem, la noi sunt mai mari, aproape neinvincibile.

Cea dintâi e evidentă. Pentrucă deși recunoaștem, că centralizația administrativă cu preț scump — în bani și mai ales în libertate — produce rezultate pe cari niciodată nu le putem aștepta dela administrația decentralistă: nici cei mai fervenți aderenți ai ideii centraliste nu pot tăgădui, că acele minuni a!e ordinei și punctualității pe cari le admirăm în Franța și în Germania, se pot numai așa ajunge, dacă pentru esecuțiunea acestui sistem stă un personaj suficient ca număr și cualificație, la dispoziția statului; și că în Europa aproape n-am aflà țeară unde am putea atât de puțin calcula cu aceasta, ca la noi.

In privința aceasta ne provocăm la încercările făcute la noi în trecutul mai recent pentru întroducerea centralizației administrative, cari au avut drept rezultat netăgăduit, că pe lângă toate defectele ce decurg din această formă admininistrativă nu ne-am putut împărtăși de favorurile ci, fără îndoială pentru motivul absolutei lipse de funcționari corespunzători; căci dacă unele efecte ale centralîzației nu pot fi delăturate nici pe lângă ce! mai iscusit corp de funcționari, e sigur, că toate avantagiile acestui sistem, depind dela calitatea funcționarilor și că generațiuni întregi trebuesc, până ce s'ar recruta numărul suficient de funcționari, indispenzabili pentru administrația centralizată a unei teri mari.

Dar nu e mai puțin evident, că afară de lipsa funcționarilor, centralizația administrativă (înțelegând totdcuna gradul ei mai înalt, cum e în Franța și Germania) are la noi și alte neînvingibile pedeci.

Unde astfel de autorități locale cari ar corespunde nevoilor unei administrații normale nu există; ori, unde autoritățile locale existente fac abuzuri de putere asuprind unele clase ori naționalități ale ținutului: acolo centralizația se naște dela sine; dar fără aceste împrejurări introducerea acestei forme de guvernare se lovește de greutăți, pe cari chiar absolutismul numai cu greu le poate învinge.

De multe ori auzim, că trebue să ne dedăm la libertate și că o națiune, care nu e pregătită pentru aceasta, nu se poate bucura de binefacerile ei. Cu atât mai adins stă aceasta despre servitute, ori măcar despre o astfel de formă de guvernare care pretinde absoluta subordinare a individului, și tocmai chipul, în care centralizația administrativă s'a introdus gradat una după alta în diferitele teri din Europa, dovedește clar aceasta.

E neîndoios, că regatul a ezercitat deja în veacul XV pretutindenea o mare inîluință, că după natura lucrului acesta a nizuit tot spre centralizație și în aceste silințe a fost sprijinit de biserică, știință și de ordinul civil; cu toate acestea, câtă vreme a trebuit, până ce sistemul dicasterial și-a perdut importanța de care se bucura în evul mediu, și în privința administrativă și în Spania, Italiași Germania s'a introdus numai acel grad al centralizației, pe care-l aflăm în țerile acestea, deși acesta dela perfecția, la care această formă s'a ridicat în Francia, e încă foarte departe.

Și de unde această osebire într'aceste țeri?

A fost o vreme, când actuala centralizație a Franciei, se considera de opera exclusivă a revoluțiunii și a lui Napoleon I. Dar nouile cercetări științifice, pe cari le-a produs Tocqueville în ultima sa lucrare, au arătat contrarul și nimeni nu se mai îndoiește, că centralizația franceză este a se atribui nu unei mari personalități ori evenimente, ci a unui lung șir de evenimente și bărbați iluștri, cari dela Suger până la Ludovic al XIV au muncit pentru ridicarea puterii centrale și mai ales pentru nimicirea tuturor acelor stări cari împedecau centralizația; astfel că revoluțiunea și Napoleon l au putut numai d'aceea introduce o centralizație mai mare în Franța, ca șì care nu s'a văzut aiurea, fiindcă dintre țerile Europei nici una n-a fost preparată spre aceasta ca Franța.

Și nu trebue oare să mărturisim tocmai contrarul despre Ungaria; nu trebue oare să recunoaștem că întregul nostru trecut, a cărui împrejurări numai în vremea mai nouă s'au schimbat, stă în flagrantă contrazicere cu această formă administrativă; că obiceiurile noastre contrazic reforma aceasta; că clasele noastre mai culte, adecă tocmai acele, acăror păreri pot fi determinătoare în această reformă — pentrucă din sinul ei și-ar recruta administrația organele sunt contrare centralizației; și că în fine, abstragând dela toate acestea, însuș mișcarea de naționalitate ce s'a ivit așa de vie în țeara noastră, pune pedeci neinvingibile în calea centralizației administrației.

Sunt convins, că mișcările naționaliste numai în acel caz pot deveni primejdioase pentru viitorul patriei noastre, dacă prin compresiune forțată, care preschimbă în forțe explosive apa, aburii, ba chiar și acrul, s'ar face primejdioase; și cred, că patria noastră, cu toate osebirile ei de naționalități se poate forma un stat tot așa de puternic, ca și cum între asemenea împrejurări s'a desvoltat Belgia; dar că țeara noastră, cel puțin atâta vreme cât țin mișcările naționale nu se poate transforma în stat centralist în senzul Franciei ori Prusiei: aceasta pentru mine e și pentru aceea evident, pentrucă sub această formă a administrației nu se pot satisface nici cele mai moderate pretențiuni ale naționalităților.

Fără 'ndoială trebue deci să centralizăm. Trebue să lărgim cercul de competență a legislației și a guvernului central, restringând independența municipiilor, de cari acestea dispuneau odată față de guvernul central; și greutățile cu care este împreunată fie măcar o centralizație moderată nu ne va putea face să uităm irecusabilile exigențe ale epocei de față ; dar tocmai aceste exigențe fixează și hotarele nizuințelor noastre, peste cari trecând, guvernul, pe care am voi să-l întărim, îl despoiem de putere; fiindcă e neîndoios, că organizația dicasterială este poate forma mai greoaie a administrației; că această formă a administrației e însă pe lângă toate defectele ei totuși mai bună, decât aceea, dacă guvernul, mijloacele cu cari se susține, ar trebui încă să le creeze, și toată puterea ori cel puțin o mare parte a ei ar trebui să și-o întrebuințeze, ca să alcătuiască mașinăria administrativă și s'o ție în mișcare. De unde reese cu evidență, că ori cari ne-ar fi în teorie părerile despre centralizație, în mod practic numai o astfel de centralizație e posibilă în țeara noastră, care se restrânge la afacerile, a căror resolvire colectivă este indispenxabilă din punctul de vedere al unității statului și pe lângă care li-se lasă organizațiilor actuale municipale un cerc larg în privința administrativă.

Si acum să trecem la cealaltă chestiune și să vedem, cari sunt pretențiunile diferitelor naționalități din patria noastră, dela acăror împlinire depinde mulțumirea lor?

Nimic nu e mai greu, decât a fixa țintele mișcărilor mari. Nu le înțeleg pe acelea, eari se vestesc prin conducătorii lor; pentrucă nu este mișcare mai mare la care fiecare dintre partidele ce-și stau față 'n față n-ar afișa pe stindard vre-un principiu absolut; ci pe acelea ținte, pentru cari poporul se atașează mișcării. Și totuși nimic nu e mai important ca tocmai aceasta; pentrucă dacă amenință cu primejdie o mișcare căreia nu i-s'ar da cuvenita atenție ; primejdia nu e mai puțină, când unei mișcări i-s'ar da prea multă atenție, ori țintele ei ar fi greșit judecate, și decepțiunea în cazul din urmă e mult mai ordinară.

Efectul ce unele idei ezercită asupra unor anumite epoce, este asemuitor urmărilor, ce produce un vânt puternic într'un ținut. Nuorii pe cer, val-vârtejurile de praf, valurile apei, coamele arborilor: toate se mișcă într'o direcție, toate înclină într'o parte; se pare ca și cum suflarea aceasta uriașă ar fi singura forță ce dominează în natură peste toate și care va schimba locul la toate ; până ce dup'o anumită vreme, cânt vântul s'a potolit ori și-a schimbat direcția, vedem, că în sfârșit afară de vre-o câteva frunze uscate, pe cari curentul de aer le-a luat cu sine, totul a rămas la vechiul loc și că marea consecință a marei mișcări este numai aceea, că totul scuturându-se, fiecare plantă, în acelaș loc, unde a fost, se desvoltă mai frumos.

Singuratica mișcare, ori cât de generală pare, nici odată nu schimbă situația tuturor lucrurilor, asupra cărora se estinde și numai așa putem judecà urmările ei, dacă deodată vom lua în samă și pe acei factori, cari înrîuresc în direcție contrară.

Scopul fiecărei mișcări la aparență e simplu: crearea unui anumit principiu, sistarea ori înființarea unor anumite stări. Programul partidelor e de regulă foarte precis, lămurit, logic, cuprinzând limpede principiul ce și-au propus, dar numai tocmai principiul și nu și condițiunile sub cari, unii doresc realizarea acestui principiu; și tocmai pentru cuvântul acesta programele partidelor rareori pot fi primite de expresia voinței adevărate a mulțimii. Ca să apreciem acestea exact, trebue să luăm în samă nu numai însuflețirea aparentă ce se manifestă pe lângă un principiu, ci și influența, ce aplicarea consecventă a principiului propagat cu însuflețire, ar ezercita asupra stării singuraticilor; pentrucă putem fi convinși, că mulțimea câteodată se poate înșela față de adevăratele ei interese, dar' bunăstarea nici odată nu și-o sacrifică de bunăvoie unei curate consecinți și dacă de multeori și solicită cu zgomot astfel de pretenții a căror realizare e cu neputință fără transformarea radicală a tuturor stărilor existente, totuși în realitate numai aceea pretinde, ce într'adevăr în interesul ei trebue să pretinză. — Patima, care ținând numai un scop înaintea ochilor, sacrifică pentru aceasta totul, e totdeauna o stare escepțională, și putem primi drept regulă, pe care-o justifică întreaga istorie, că mulțimea nici odată nu profesează constant direcții exagerate.

Să nu ne uităm de aceasta, nici la mișcarea naționalistă. Numai așa putem judeca despre urmările probabile a aceleia și mai ales despre dorințele, a căror satisfacere constitue scopul acestei mișcări, — nu la singuratici, ci la marea mulțime, ce participă Ia aceasta mișcare și acărei satisfacere incumbă datoriei principale a guvernului; pentrucă pericolele ce amenință de prezent statul, numai așa se pot delătura.

Dacă privim numai suprafața mișcării și pretențiile acăror ecou se fac conducătorii singuraticelor naționalități: vom afla multe din ele incompatibile cu organizația unui stat regulat și în patria noastră ar avea drept urmare disoluțiunea terii. Oratoria șefilor, programele partidelor naționaliste și izbucnirea ziarelor arată, ca și cum orice aplanare între diferitele naționalități din Ungaria, ar fi imposibilă. Pretențiunile unei părți sunt tot atât de exagerate și nedrepte, ca și îndărătnicia, cu care alții se leagă de litera legii ; si așa se pare, ca și cum contrastul naționalist s'ar întemeia pe osebirea naturală a rasselor și starea lor contradictorie.

Așa privită, rezolvirea chestiunii de naționalitate e cu neputință. Primejdiile, ce decurg din contrastul rasselor, le-ar putea delătura numai învingerea absolută a uncia și anihilarea definitivă a celorlalte. Dar' temerea noastră se împrăștie dacă privim mișcarea de aproape. Diferența, pe care-o aflăm între suprafața și adâncul mării, dacă asămănăm temperatura apei, ori a valurilor sbiciuite de vifor cu păturile puternice dar' liniștite a adâncurilor, nu e mai mare decât aceea, ce cu privire la chestiunea de naționalitate există între șefii proclamați dela sine ai popoarelor și între blocurile compacte a acestora.

Putem primi drept principiu, că în proporția progresului popoarelor în cultură, influența ce o ezercită asupra moravurilor lor cauza fizică a diferenței de rassă, devine tot mai mică și că în aceeaș proporție crește influența factorilor, cari precum religia, istoria și interesele prezentului înrîuresc asupra convingerilor și spiritului oamenilor; și astfel putem afirma cu siguranță că lupta națională — ce ține de prezent în mișcare Europa — își ia originea nu din osebirea și din acele contraste dintre rasse, ce există ca urmări a acesteia între moravurile și obiceiurile singuraticelor popoare&lt;ref&gt;Dacă privim diferitele naționalități ale continentului, abia găsim alte osebiri mai mari între dînsele, decât în îmbrăcămintea. Materia, părțile ei principale sunt aceleași, numai în culori, în proporția bucăților între sine și în croi aflăm osebiri și ca clasele culte dispar și aceste, așa că cel puțin în Europa, asămănarea, pe o aflăm între vederile și modul de viață moral al diferitelor popoare, depinde mai mult dela gradul lor de cultură decât dela înrudirea lor de rassă.&lt;/ref&gt; — ci se dezvoltă mai ales din trecutul lor; așa că fără exagerare putem afirma, că aproape fiecare luptă naționalistă nu e altceva decât luptă pe lângă, ori în contra dreptului istoric.

Tot aceasta stă și despre mișcarea naționalistă a patriei noastre. Maghiarul superioritatea, Croatul independența numai provocându-se la istorie o pretind, si alte popoare numai împotriva dreptului istoric luptă, prin care se cred împedecate în libera lor dezvoltare; drept aceea, numai atunci vom putea aprecia mișcarea naționalistă dacă vom avea înaintea noastră raportul, în care ea stă cu trecutul nostru.

Diferitele naționalități ale patriei noastre nu pretind altceva, decât ceeace, privind aceasta, trebue să pretindă. Admit: în măsură mai mare decât justifică acest punct de vedere, dar' nu altceva; și acî zace esplicațiunea acelei mari osebiri, ce aflăm în pășirea naționalităților singuratice, fiind logic, dacă aceia dezvoltă mai multă cerbicie întru eluptarea drepturilor naționalității lor, cari au simțit mai ales greutatea împrejurărilor ce-au existat mai nainte.

Am observat mai nainte, că osebirile ce-au ezistat între starea deosebitelor naționalități, înnaintc de 1848 au fost numai urmările acelei cauze, că nobilimea, mai ales nobilimea avută, a aparținut în mare parte naționalității maghiare și și 'ntre clasele, cari după stările lor au fost împărtășite cu privilegii nemeșești, anumite naționalități au fost reprezintate cu un număr mai mic. Supremațiunea naționalității maghiare asupra celoralaltc, nu s'a bazat deci pe legi, dar d'acea nu mai puțin a ezistat; și dacă ne gândim mai ales la împregiurările urbariale dinainte de 1848 trebue sa recunoaștem, că locuitorii nemaghiari ai patriei au ocupat astfel de situație, care a lăsat multe amintiri amare după sine.

E sigur, ca ponosurile, cu cari s'au ridicat împotriva noastră singuraticele naționalități tocmai în momentul când am făcut totul pentru a repara greșelile trecutului, sunt nedrepte; dar trebue să recunoaștem că sunt naturale; și eu din partemi nu aflu nimic surprinzător, nimic ce ar da ansă la supărare, în aceea, că dupace noi, abzicând de privilegiile noastre, am fost drepți față de toate clasele și naționalitățile țării: n'au fost și acestea deodată drepte față de noi. E doar numai natural, că suvenirile luptei țin mai mult și sunt mai amare la aceia, cari îi poartă și ranele.

Mișcările naționalităților, cari au primejduit ezistența patriei noastre în 1848 își află explicarea în stările politice și sociale, ce-au ezistat în țară veacuri dearândul; și eu sunt convins că cauza fundamentală a mișcării naționaliste și de prezent în aceste se poate căuta.

Dacă legile din 1848 pot intra liniștit în viață; dacă toți locuitorii țării pot o vreme oarecare ezercia drepturile politice ce le asigurau aceste legi: efectul acestor cauze ar fi încetat; și ori cât auzim, că mișcarea de naționalitate este mai ales rezultatul legilor din 1848, eu cred, că pentru potolirea acelora, ori cel puțin pentru a li-se lua caracterul primejdios, numai ezecutarea cinstită a acelora era necesară. Dacă se 'ntâmplă aceasta, favorurile ce s'au asigurat pe seama limbei maghiare în legile din 1848 erau numai într'atâta de susținut, în cât o pretindea aceasta interesul comun al tuturor naționalităților din patrie, și toate pretențiunile juste ale naționalităților ajungeau la îndeplinire. Dupăce însă aceasta nu s'a putut întâmpla, e numai natural, că acele cauze, cari au provocat aceasta mișcare, nici acum nu și-au perdut efectul și ceeace stă cu privire la cauzele acestei mișcări, aceea stă și față de scopurile ei; și eu sunt convins că pretențiile cu cari au pășit, înainte de 1848 singuraticele naționalități față de noi, în fond nu s'au schimbat.

Ceeace atunci nu era decât dorință, pentru împlinirea căreia nu s'arăta nici o speranță, acum pășește ca pretensiune de drept și șefii mișcării, în măsura în care s'a lărgit sfera posibilității, și-au lărgit șirul pretențiilor, punând drept preț al aplanării astfel de condiții, cari ar asigura heghemonia propriei lor naționalități, ori cel puțin le-ar aplana lor calea ce duce la putere; dar blocul naționalităților nici azi nu pretinde altceva, decât ce a pretins în 1848: ca propria-le naționalitate să fie respectată și să nu fie de nimeni conturbați în datinile și moravurile lor naționale, ca pentru cultivarea limbei, desvoltarea naționalității lor, să se poată folosi de ori ce mijloace pe cari siguranța țării le permit.

Cu un cuvânt, toate naționalitățile din țară pretind egală libertate și o astfel de organizare a țării, pe lângă care să poată trăi în aceasta libertate.

Cine privește nepreocupat aceste pretenții, fără 'ndoială le va afla drepte.

Precum într'o țară, cu mai multe confesiuni religioase, libertatea individuală este de neînchipuit fără egala îndreptățire a confesiunilor: aseminea e nexul ce există între egala îndreptățire în acest senz a naționalităților patriei noastre și între libertatea lor individuală? Pretențiunile aceste sunt numai efluxul principiilor pe cari în 1848 le-am acceptat, drept'acea e de prevăzut, că aplanarea pacinică a chestiunii naționaliste este posibilă numai împlinind aceste pretenții, dar oare nu trebue să și recunoaștem că în acelea nu se cuprinde nimic ce-ar sta în contradicție cu adevăratele interese ale țării; din contră, aderând la principiile acceptate în 1848, organizația administrativă pe care — considerând împregiurările patriei, părerile asupra trecutului și prezentului a națiunei noastre — o aflăm singur aplicabilă: atrage cu necesitate după sine împlinirea pretențiunilor.

Căci stând faptul, că națiunea noastră se mulțumește numai cu o astfel de formă administrativă în care se deschide teren larg autonomiilor comunale și municipale; și daca pe lângă legile din 1848 nu putem restrânge influența acelor clase, cari nu aparțin într'o parte a comunelor și municipiilor noastre naționalității maghiare: eu nu pot înțelege, cum vom împedeca naționalitățile a nu-și putea folosi drepturile de cari liber dispun în cadrele autonomiilor comunale și comitatense spre cultivarea și desvoltarea limbii și naționalității lor.

Pe lângă legile din 1848 și organizația noastră municipală o supremație a oricărei naționalități, în detrimentul celorlalte este imposibilă în Ungaria; și putem spune cu drept cuvânt că organizația aceasta administrativă este aceea pe care o cere interesul terii, și cu pretențiile naționalităților nu numai că nu stă în contrast, dar' se condiționează reciproc. Precum garanta supremă a susținerii sistemului acesta de administrație decentralistă zace tocmai în pretențiile naționalităților noastre: așa pentru împăcarea pretențiunilor naționalităților nu e nevoe de altceva decât ca constituția și sistemul nostru de administrație decentralist, să fie susținute.

Contrastul între interesele terii și a naționalităților zace deci nu în firea lucrurilor ci numai în chipul în care se fac aceste pretențiuni și în mijloacele prin cari se caută împăcarea lor; și după convingerea mea numai dela alegerea acestora depinde, ca, ceace azi pare pericolul cel mare pentru libertatea ba chiar existența noastră ca stat, mâne să devie cea mai puternică garantă a constituționalismului și a neatârnării noastre naționale.

Și care sunt acele mijloace dela cari putem așteptà rezultatul ?

== IX. ==

=== CELE DOUĂ SISTEME DE REZOLVARE A CHESTIUNII DE NAȚIONALITATE. ===

Dacă o chestiune stă vreme mai îndelungată la ordinea zilei propozițiunile de soluție a ei nu lipsesc, câteodată tocmai numărul acestora este, în ce zace greutatea rezolvirii anumitor chestiuni deoparte pentrucă, ca și în alte cazuri așa și acî, ghemul după fiecare încercare neisbutitâ se 'ncâlcește și mai mult, pedealtă parte pentrucă, discuțiunea asupra deslegării, în politică mai ales, lasă de multeori cu totul la o parte scopul și astfel aceia cari în privința aceasta se 'nțeleg, stau față 'n față ca dujmani, pentrucă nu convin în păreri asupra mijloacelor. — Asta-o observăm și la chestiunea de naționalitate. Nu este obiect, cu care mai ales la noi să se fi ocupat în vremea din urmă mai mulți. Fiecare catalog din Lipsea, înșiră mai multe reptilii, trădând aceasta arzătoare chestiune. Ezistă ziare și reviste cari și-au pus drept țintă mai ales limpezirea acestei chestiuni și putem da seamă de un întreg șir de proiecte de deslegare, care numai într'atât se aseamănă într'olaltă, că autorul fiecăruia se crede infalibil și publicul le crede pe toate de neacceptabile.

Nu vreau să întru în apreciarea acestor proiecte. Intr'una, toți aceia cărora le zace la inimă deslegarea chestiunii, convin: și anume în convingerea, că în veacul nostru chestiunea aceasta nu se poate deslega decât pe baza egalității și că 'n aplicarea principiilor, pe lângă cari încercăm aceasta, nu putem face excepțiune.

Dar ori cât de mare e numărul acestor proiecte de deslegare aceste se pot rezuma în două sisteme.

Unul e al acelora, cari țin deslegarea numai așa de posibilă, dacă se fixează în lege exact sfera de drept a fiecărei naționalități.

Al doilea e al acelora, cari așteaptă rezolvirea chestiunii dela aceea, ca libertatea individuală a fiecărui cetățean al țării, precum în altele așa și cu privire la limbă și naționalitate să se garanteze pe deplin, ori cu alte cuvinte, ca cercul în care o naționalitate se poate mișca să nu se fixeze prin lege, ci să depindă dela libera voință a indivizilor.

Aderenții sistemului prim se deosebesc în păreri, întrucât pretind ca legea să fixeze sferele de drept speciale a naționalităților ori (cu privire la greutățile tehnice) numai a naționalităților mai mari; și întru cât pretind cea mai desăvârșită egalitate pentru starea fiecărei naționalități ori privilegii pentru singuratici.

Amicii sistemului al doilea discută asupra cercului, în care rezolvirea chestiunii de naționalitate se poate bizui pe libertatea individuală, și  care, precum cred unii, se poate estinde numai la comună, după alții la toate ramurile administrației și a vieții publice.

Diferența de păreri privitoare la aplicarea principiului însă tocmai așa nu poate schimba corectitatea principiului, ca și consecințele lui; precum,dac'un anumit principiu s'a acceptat odată, a-i restrânge aplicabilitatea între hotare fixe cel puțin până ce ne ținem de constituționalitate, nu stă 'n puterea nimăruia.

Ceace am dat unei naționalități, ca sfera de drept a ei firească, asta n'o putem refuza celorlalte; și dac'am primit principiul că hotărârea chestiunilor naționaliste într'un anumit cerc depinde dela libera voință a singuraticilor cetățeni: principiul se va aplica și 'n alte cercuri. Totul ce am face pentru împedecarea acesteia, ar fi numai spre lungirea luptei; dar ori vrem, ori nu, în ori ce direcție, progresa-vom însă neîntrerupt, până la egalitate, care dela 1789 încoaci inspiră orice mișcare politică, pe care în 1848 am primit-o ca principiu fundamentul al constituțiunii noastre și care precum a sistat privilegiile unor clase, așa va sista și prerogativele unor naționalități și precum între indivizi așa și 'ntre naționalități în zilele noastre este singura măsură de aplicat pentru regularea stărilor lor mutuale.

înainte de a compara aceste două sisteme, și ami spune părerea asupra lor, las să urmeze câteva observațiuni indispenzabile pentru fixarea precisă a punctului de vedere ce l-am urmat pân'acì în scrierea de față și pe care vreau să-l urmez și mai departe.

1-iu: Nu mi-am luat drept țintă desbaterea științifică a unei chestiuni de importanță politică generală. — In Englitera ori Franța aceasta ar putea fi la loc; la noi chestiunea de naționalitate aparține nu problemelor științii ci a celor a vieții practice și deslegarea ei practică dela care depinde viitorul nostru, este numai așa posibilă dacă vom lua în considerare stările, în care diferitele naționalități ale terii stau între sine și unele față de altele.

2-a: E mare și generală influența chestiunii de naționalitate în patria noastră și admit, că la o parte a compatrioților noștri, interesele naționaliste prevalează peste toate. Dar ori cât de mare și general ar fi zgomotul, cu care se solicită împlinirea intereselor naționaliste se 'nșală cine crede, că îndată ce s'au aplanat acestea, toate nevoile s'au împăcat Chestiunea de naționalitate în momentele actuale este cea mai importantă, cea mai arzătoare poate, dar nu e singura; și e neîndoios, că dela resolvirea ei numai așa putem aștepta liniște, dacă aceasta reușește fără vătămarea altora nu mai puțin importante interese, adecă dacă putem află o astfel de soluție, care, cu o administrație bine arangeată, cu această condiție prealabilă a bunăstării materiale a cetățenilor și cu libertatea lor personală și civică dela care depinde mulțumirea lor nu stă în contrazicere.

3-a: Problema principală, pe care nu-i iertat s'o perdem niciodată din vedere la resolvirea acestei chestiuni, este: liniștirea diferitelor naționalități nemaghiare și împlinirea dorințelor lor între marginile posibilității. Când ostenim însă la deslegarea acestei probleme, nu este permis să uităm nici de raportul ce există, în veacul nostru între toate popoarele Europei, de unde urmează că direcția folosită de noi la deslegarea acestei chestiuni va înriuri tocmai așa asupra terilor, în cari s'a ivit într'o măsură mai mică ori mai mare această chestiune: ca și cum pe de altă parte e sigur, că și 'n patria noastră, numai o astfel de resolvire a chestiunii e posibilă, care nu sta în contradicție cu direcția, ce-o urmăresc în desvoltarea lor popoarele Europei.

Având aceste înaintea ochilor noștri, să ne 'ntoarcem la cele două sisteme ce se recomandă pentru soluțiunea chestiunii de naționalitate și să vedem :

1-iu: încât se pot aplica aceste în starea specială a terii noastre?

2-a: cari ar fi urmările aplicării acestor duor sisteme cu privire la desvoltarea diferitelor naționalități? -— In fine a

3-a: care dintre aceste două sisteme, se împacă cu direcția, ce-o urmează de prezent popoarele Europei în desvoltarea lor și ce consecințe ar provoca asupra deslegării chestiunilor de naționalitate în alte țări, dacă în patria noastră am accepta pe unul ori pe celălalt sistem ?

== X. ==

=== SE POATE OARE APLICA PRACTIC IN ȚARA NOASTRĂ SISTEMUL, CARE SĂ FIXEZE PRIN LEGE CERCUL DE DREPT AL FIECĂREI NAȚIONALITĂȚI? ===

Ca să răspundem la întrebarea aceasta, e nevoe înainte de toate să fim în curat cu părerile acelora, cari dela acest sistem așteaptă rezolvirea chestiunei de naționalitate.

«Nu există stat în Europa așa rezonează prietenii acestui sistem unde ezercitarea drepturilor politice și civice să fie legată de anumită naționalitate și unde să nu se recunoască, în principiu, cea mai deplină egalitate între locuitorii de diferite limbi ai terii; și totuși, cu escepția Elveției, nu există stat, unde în practică, să nu se fi ridicat o anumită naționalitate la heghemonie. Daca deci vroim, ca în țara noastră egalitatea naționalităților să nu rămâie literă moartă: e indispensabil să garantăm în lege drepturile minorității; ceeace numai așa e posibil dacă pe acele cercuri și cazuri în cari limbile naționalităților se folosesc în afaceri publice, le vom fixa prin legi nu permisive ci imperative și vom fixa totodată și o anumită proporție, în cari funcțiunile sunt de a se împărți între diferitele naționalități.

Chestiunea de naționalitate după aceasta se poate numai așa rezolvi,

1-iu: dacă înființăm anumite regule, după cari se poate stabili sfera fiecărei naționalități.

2-a: dacă stabilim o cheie dreaptă, pe care s'o folosim la împărțirea funcțiunilor mai importante între naționalități.

Este aceasta posibil în patria noastră?

La prima privire se pare, ca și cum regulele și cheia amintită n'ar întimpina greutăți.

«Dacă se decretează în lege: că în fiecare comună, cerc, și în întregi comitate și'n orașe, ca limbă administrativă, consultativă și peste tot oficială acea limbă să servească, care e limba majorității populațiunii a respectivei autorități, cerc, comună ori oraș»;

«și dacă comitate, și cercuri — asemenea pe calea legislației— se vor arangia astfel ca în câte un cerc, respective comitat să se grupeze astfel de comune, cari cel puțin în majoritatea lor generală cuprind în sine locuitori de aceeaș naționalitate;»

«dacă afară de aceasta se decretează în lege, ca deputații comitatenși și comunali și orășenești sunt a se alcătui în proporția diferitelor naționalități a acestor teritorii și ca aceasta proporție să-i servească și guvernului de cinosură la acele posturi mai înalte administrative și judecătorești, a căror îndeplinire este lăsată la discreția lui: așa se pare, că problema aceasta grea s'ar puteà privì de rezolvată».&lt;ref&gt;Cuvintele opiniunii separate a minorității date comisiunii esmisă de către Dieta din 1861 în chestiunea de naționalitate.&lt;/ref&gt;

Dar să aruncăm o privire asupra împrejurărilor noastre și să vedem greutățile, cu care sunt împreunate executarea practică a acestor măsuri în țara noastră.

Dupăce diferitele naționalități locuesc amestecat, și dela Sfântul Ștefan până în vremurile mai nuoi, nici la formarea comitatelor, nici la împărțirea lor în cercuri, ba nici la așezarea satelor, nu s'a luat nici odată în considerare limba locuitorilor; îri mai multe comitate, nici o naționalitate nu dispune de majoritate absolută; în altele majoritatea e așa de disparentă, încât e discutabilă între cei familiarizați în ale statisticei. Alcătuirea după naționalități a comitatelor ar cere prin urmare o nouă împărțire a unei mari părți a terii, care ar fi cu atât mai mult împreunată cu greutăți, cu cât acolo, unde populația e amestecată, și comunele aparținânde diferitelor naționalități sunt numai sporadice, ba mai adese și populația singuraticelor comune este compusă din diferite naționalități.

Dar să presupunem, că o astfel de arondare a țării este grea, dar nu imposibilă. La tot cazul rezultatul acestor reguli depinde dela principiile și modul,confonn căruia se execută, și astfel întâiu de toate trebue să venim în clar asupra următoarelor :

1-iu: cui să i-se bizuiască noua arondare?

2-a: după cari principii să se facă aceasta ?

Ca și aproape la orice întrebare așa și aici la prima vedere răspunsul pare ușor.

In țară constituțională o nouă arondare a teritorului aparține fără îndoială cercului de competență a corpului legiuitor și fără confusionarea a orice concepție de drept, nici nu i-se dispută. Dar' putem nădăjdui oare că scopul pentru care vroitn aceasta dispoziție, se poate ajunge pe calea aceasta ?

Problema noastră este, mulțumirea diferitelor naționalități și asta numai așa se poate aștepta, dacă noua arondare a municipiilor noastre nu e numai dreaptă ci și recunoscută de dreaptă din partea diferitelor naționalități; și putem oare aștepta aceasta, dacă vom încredința legislației noastre, adecă acelui corp arondarea, în care elementul maghiar este indiscutabil în majoritate și împotriva procedurii căruia și pân'acì s'au ridicat atâtea ponosuri din partea naționalităților. Dacă nu vrem să ne sinamăgim și reprivim asupra întregei istorii a agitațiunii naționaliste: nu ne putem legăna într'o așa dulce sinamăgire; ba ne convingem chiar, că pasul acesta ar da nou prilej la nuoi gravamìne împotriva legislației și la nouă agitațiune naționalistă, pe cea din urmă însă nici atunci n'am puteà-o evita, dacă noua arondare i-s'ar bizui domnitorului. Căci lăsând chiar la o parte chestiunea: este conzult oare, ca în țară constituțională, să se lase drept arbitrar guvernului în privința unei noue arondări a cercurilor electorale, dela care depinde formarea corpului legiuitor: am avea în adevăr o mare doză de optimism, ca să presupunem, că o arondare, astfel executată, ar avea drept rezultat mulțumirea naționalităților. E drept, că domnitorul stă peste partidele de naționalitate, și ca împotriva lui motivele ce s'aduc împotriva legislației, nu se pot aduce; dar' fiindcă noua arondare a cercurilor electorale și a municipiilor nu se poate executa așa, ca prin aceasta unele naționalități să nu se simtă despoiate de starea mai favorabilă ce-au ocupat, ori înșelate în speranțele lor: rezultatul și în cazul acesta ar fi, că toata nemulțumirea s'ar îndrepta împotriva aceluia, ce a executat arondarea. Admit, fără motiv, dar' pentru aceea nu mai puțin amarnic; și experiențele ce-am câștigat la înființarea Voivodinei sârbești și la noua formare a cercurilor electorale ardelene: dovedesc îndestul aceasta părere.

Dar ori care ar fi acela, căruia i-s'ar bizui arondarea comitatelor, districtelor și cercurilor electorale după naționalități: e neîncungiurabil de lipsă ca întâi de toate să ne înțelegem asupra principiilor după cari să se judece naționalitatea cetățeanului, singuratic.

O legendă veche ne spune că șeapte orașe grecești își disputau gloria: că Homer căreia dintre ele îi aparține că cetățean ? Dacă țara se împarte din nou după naționalitatea locuitorilor și limba majorității absolute în fiecare comitat și oraș se întroduce prin lege imperativ, ca limbă oficială, atunci în Ungaria fiecare om, căruia ceriul i-a dăruit mai mulți copii poate aspira la asemenea distincție, întrebarea: la ce naționalitate se hotărește cineva, — mai ales în cazuri când majoritatea e dubie în cerc are cea mai mare importanță; și fiindcă statul, dela care fiecare naționalitate așteaptă scut, nu poate permite, ca oricare dintre dânsele pentru caprițiile ori răutatea cu cari unii își neagă propria limbă, sa fie despoiate de drepturile sale: nu rămâne altceva, decât a stabili anumite regiile, după cari sa se hotărască individual naționalitatea fiecăruia.

La prima vedere aceasta apare curios. Conceptul naționalității în zilele noastre abia se poate stabili altfel decât după limbă și așa se vede, dacă ceva, cel puțin aceasta aparține dreptului fiecăruia: ce limbă recunoaște de a sa maternă? Dar, ori la ce urmări comice ar duce, dacă stabilirea naționalității individului n'ar fi 'ncredințată voinții sale, ci fiecare contra voinții sale și amăsurat unor anumite reguli s'ar condamna legal a fi maghiar, slav ori român: — toate aceste ar fi numai urmările necesare ale sistemului.

Dacă împregiurarea că cineva e membrul cutarei naționalități, dă drepturi, cari sunt importante nu numai pentru individ&lt;ref&gt;Dupăce la fiecare naționalitate a patriei noastre numărul persoanelor capabile de funcțiuni e mai mic, e neîndoios, că acela, care dorește funcțiune prin faptul că se declară pe sine de altă naționalitate — își poate rectifica șansele.&lt;/ref&gt;  ci și pentru stat; dacă limba oficială a municipiilor se determină imperativ după majoritatea absolută a naționalităților și prin aceasta situația ce deosebitele naționalități ocupă în țară, depinde dela limba maternă a indivizilor ce locuesc într'un anumit comitat: stabilirea acesteia nu poate fi lăsată la volnicia singuraticilor.

După cari principii să se hotărască chestiunea naționalistă în cazuri singuratice; limba singuraticilor, sunetul numelui lor să se ia în considerare ori strămoșii și în cazul din urmă după ce regulă? — Rassa singuraticului să se hotărască, precum eră la vechii germani și la popoarele autohtone a Americei, după mamă, ori, cum e obiceiul mai nou, după tată? — Și verdictul prin cine și prin ce forme de procedure să se enunțe? — Toate acestea, le las în sarcina acelora cari caută deslegarea chestiunii de naționalitate pe calea aceasta. — Din parte-mi n-am vroit decât să fixez condițiunile dela cari depinde în patria noastră aplicarea acestui sistem; și cine s'a gândit serios asupra acestui obiect, va recunoaște că n'am afirmat prin cele de sus nimica ce n'ar fi drept urmare a principiului acceptat. Pentrucă precum din faptul, dacă întrebuițarea limbii nu se încredințează voinții libere a individului, ci se impune prin lege imperativă, decurge dela sine, ca asupra întrebării, care să fie limba oficială a cutărui cerc trebue să decidă o putere superioară, guvernul ori legislația: astfel la hotărârea aceasta, numai majoritatea absolută în care o naționalitate ori alta stă într'un anumit cerc, o putem primi de cinosură; ceace iarăș are drept urmare, că după ce constituirea astorfel de majorități, cari formează baza sferei de drept a fiecărei naționalități, depinde dela chipul, conform căruia se determină fiecare naționalitate: în privința aceasta e nevoie de stabilirea unor principii precise și de aplicarea lor severă.

Și din aceste după părerea mea e clar, că sistemul acesta, care chiar și în țări, unde două sau trei naționalități stau lângă olaltă în masse mari, compacte, din multe puncte de vedere e periculos, dar poate executabil: la noi în pactică e nexecutabil, fiindcă 'n patria noastră, socotind numai naționalitățile mai numeroase, afară de cea maghiră sunt cea română, slavă, sârbă, rusă și germană adecă cinci naționalități, trăind atât de amestecate, încât a determina hotarele fiecăreia este o imposibilitate.

== XI. ==

=== CARI AR FI URMĂRILE ACESTUI SISTEM ASUPRA LIBERTĂȚII INDIVIDUALE ȘI CIVICE ȘI ASUPRA APLANĂRII CONTRASTELOR NAȚIONALISTE. ===

Să admitem, că m'am înșelat în cele de mai nainte; și vom afla cheia prin care teritorul și funcțiunile țării să se împartă astfel între naționalități, ca aceasta să se recunoască de către fiecare de dreaptă.

Unii privesc poate drept scop ezecuțiunea acestui sistem, numai funcțiunile publice dacă s'au împărțit pe placul lor, au ajuns totul, ce-i însufleția în mișcarea națională. — Dar un număr incomparabil mai mare gândește altfel. Ținta acestora nu e o așa împărțire a cercurilor electorale și a funcțiunilor, care să le lărgească speranțele personale, ci aceea, ca libertățile individuale și politice să fie cât mai mari, condițiunile de desvoltare națională cât mai sigure.

Promovăm oare aceste scopuri, regulând prin legi imperative poziția ce naționalitățile ocupă 'n stat?

Să vedem întâi de toate influința ce-ar ezercità acest sistem asupra liberei desvoltări a naționalităților și a sistării divergențelor dintre dânsele.

Am înșirat greutățile, prentru cari cred aproape neesecutabilă o împărțeală nouă a municipiilor după naționalități. Mai este una și poate cea mai mare.

Temeiul, pe baza căruia trebue să se facă această împărțire, este nu dreptul istoric, ci proporția în care stau unele față de altele naționalitățile în diferitele municipii; și d'aci e clar, că — dacă numai nu voim să violentăm pricipiul din care am pornit — împărțirea aceasta nici când nu e definitivă, odată pentru totdeuna.

Dacă e în disarmonie cu adevărul, cu luminile secolului nostru și cu principiile libertății și egalității, ca limba acelui popor, care a cucerit țeara șr a susținut-o o miie de ani, să fie favorizată în viața publică: desigur ar fi o nedreptate și mai stridentă, dacă folosirea exclusivă a unei limbi s'ar impune prin lege într'un municipiu, pentrucă majoritatea locuitorilor șei cu un jumătate veac mai nainte au vorbit limba aceasta.îndată ce am primit ca principiu, ca limba oficială a fiecărui municipiu să se determine prin lege imperativă după majoritatea absolută a locuitorilor săi, și că acolo, unde o astfel de majoritate nu există, să se facă o nouă arondare a municipiilor, urmează dela sine: ca atât hotărîrea asupra limbei oficiale, cât și noua arondare trebue mereu reînoită, de câteori se modifică proporția naționalităților în diferitele municipii.

Fără 'ndoială nu este în interesul țării, ca noua arondare a municipiilor și fixarea limbii majorității să fie o perpetuă preocupare a agendelor ei; fiind deci înainte de prevăzut, că daca se primesc aceste principii, fiecare naționalitate va ușa de orice mijloc pentru răspândirealimbei sale: ar incumba datorințelor statului, să fixeze stavilare acestui proselitism naționalist, ori cel puțin să sprijinească municipiile în tendența lor de susținere a status-quo-lui privitor la limbă. Și oare cu ce mijloace o poate face aceasta?

E de prisos, să întru în amănunteie acestei chestiuni. Municipiile noastre neputându-se aronda după naționalități în așa chip, ca în cele mai multe să nu rămâe o mulțime de singuratici, cari nu aparțin ca naționalitate majorității absolute: putem oare avea cea mai mică îndoială, că vroind a garanta egalitatea naționalităților prin întemeierea stăpânirei absolute a unei naționalități într'un anumit cerc, prin aceasta vom ajunge numai la rezultatul, că în fiecare cerc naționalitatea în majoritate, va asupri pe celelalte, în vreme ce aceste, acolo, unde sunt dînsele în majoritate, vor resplăti cu prisosință; până ce în sfârșit divergințele naționaliste își ajung în țara noastră culmea și degenerează în dujmănii fățișe.

Că urmările acestui sistem sunt mai periculoase pentru naționalități și că de ex. Germanul și Sârbul, care precum de prezent, așa după fiecare nouă arondare, ar forma numai în foarte puține municipii majoritatea absolută, ar resimți mai mult ineficienta acestor stări ca și de ex. Românul, Slavul și mai ales Maghiarul e cert; dar' peste tot urmările acestui sistem sunt generale, și experiența ar dovedi în scurtă vreme, că ceeace s'a făcut, pentru a garanta egala îndreptățire a fiecărei naționalități a terii, au dus numai acolo, ca dintre naționalitățile cari locuesc în provinciile Sf. Ștefan, n'ar rămâneà nici una, care acolo unde nu e în majoritate, nu s'ar simțî nespus de asuprită.

Împotriva acesteia s'ar putea obiecționa, că guvernul n'ar tolera o astfel de dezvoltare a lucrurilor și ca apărător firesc al minorităților, ar restrînge veleitățile majorității între hotarele dreptății. Nu cred, că un astfel de sistem, pe lângă care se silește guvernul să stea în neîntrerupt conflict cu majoritatea fiecărui municipiu, să conducă la întărirea lui, mai ales dacă prin aceasta nu deobligă pe nimenea, ca în cazul acesta, unde acele naționalități cari ar fi sprijinite ca minorități într'un municipiu din partea guvernului, în alteler unde alcătuesc ele majoritatea, s'ar simțî împedecate prin dînsul. Dar' abstrăgând dela aceasta, întreb: în ce să conziste avantagiul, de care s'ar împărtăși unele naționalități prin noua arondare a municipiilor — dacă întru răspândirea naționalității lor și daca și'n acele cercuri pe cari i-le-au fixat legea ar fi împedecate,și fiecare pas ce-ar face în direcția aceasta, ar provoca intervenția puterii centrale ?

Am spus-o mai de multeori — și fiindcă rezolvirea chestiunii de naționalitate depinde dela claritatea la care trebue s'ajungem în privința cauzelor cari i-au dat naștere, o spun din nou - că mișcările de naționalitate nu sunt produsul antipatiei ce-ar exista între diferitele naționalități, nici a machinațiunilor acelora, cari le folosesc spre satisfacerea unor scopuri grandomane.

Temeiul veridic al mișcării naționaliste este aceea înaltă pietate, care leagă pe fiecare om adevărat de amintirea strămoșilor sei și de limba moștenită dela dînșii; acel simț firesc, ce ne îndeamnă să ne cerem libertatea personală și să nu ne liniștim, până ce nu facem să se recunoască mai ales ceea ce ne era dorirea inimei; și daca aceste sentimente au devenit acum mai puternice și au împins pe planul al doilea alte mari interese, cauza trebue căutată în cultura mereu dezvoltândă a popoarelor terii, care le-a adus la o mai limpede conștiință a propriei lor naționalități; dar' tocmai pentru aceasta, nimeni să nu creadă, că mișcarea se va evita satisfăcând ura care a răpit pe unii împotriva unor naționalități ori grandomania șefilor proclamați de sine înșiși.

Mișcarea de naționalitate este numai o parte a acelei mari mișcări liberale, ce de un veac încoaci a prefăcut aproape toate relațiile popoarelor Europei. Dărîmarea acelor obstacole, prin cari naționalitățile se simțeau infestate în libera lor dezvoltare, garanta libertății lor: asta e, ceeace majoritatea covârșitoare a cetățenilor terii înțelege sub pretențiile naționaliste; și le vom putea oare pe aceste satisface, dacă în locul dominațiunii esclusive, ce a ezercitat o naționalitate în țară, întemeiăm o altă asemenea, ba chiar mai mare și mai intolerantă dominațiune, cu osebirea numai, că aceasta se ezercită în fiecare municipiu de câte o altă naționalitate?

O mișcare, ce s'a pornit pentru garantarea libertății, nu se poate termina prin dispoziții cari conduc numai la o și mai mare ciuntire a libertății individuale, și prin cari libertatea politică în forma și 'n senztil, în care ea formează ținta supremă a năzuințelor popoarelor Europei, devine imposibilă.

Dar pentru a judeca urmările unui sistem, nu e destul a-i cunoaște efectul numai într'o direcție.

Libertatea individuală și politică este cea mai generală dar nu unicul scop al năzuințelor veacului și e sigur, că nimic n'ar mulțumi pe popoarele veacului nostru, ce-ar sta 'n dujmănie cu interesele lor materiale.

Cerem dela cea mai liberală constituție, să înlesnească o bună administație și servirea dreptății să dee fiecărui siguranța, care e prealabila condițiune a oricărei bunăstări materiale, și oare sistemul recomandat oferă aceasta?

Se 'nșală, cine 'n împărțirea funcțiunilor după naționalități vede numai o pretenție a imora în interesul lor particular, dar căreia massele naționalităților nu-i dau nici o importanță: ba îndată ce s'a admis principiul ca situația fiecărei naționalități să s'asigure prin lege, pretențiunea zace în firea lucrului. Aceleaș cauze, ce s'aduc pe lângă împărțirea teritorială a țării, argumentează la fel și pentru împărțirea funcțiunilor ; și dacă siguranța naționalităților pretinde, ca fiecare 'n cercul ei să fie apărată de preponderanța celeilalte: nu mai puțin pretinde această siguranță, că într'aceia, cari să bizuesc cu esecutarea legilor — funcționari și judecători — să fie fiecare naționalitate proporțional reprezentată. Atât de mult stă aceasta, încât unde s'a ivit numai chestiunea naționalistă, deși împărțirea teritorială nu i-a venit nimărui în minte, împărțirea funcțiunilor e întâia cerință a fiecărei naționalități cu care pășește întru asigurarea intereselor ei; la ce, ca să las la o parte pilde mai îndepărtate, mă provoc numai la privilegiile cu cari în evul mediu au fost înzestrați locuitorii germani ai mai multor orașe, ca funcțiunea judecătorească esclusiv ori alternativ cu Maghiari, tot în fiecare al doilea an, să se împlinească cu Germani.

Nu vreau să cântăresc, greutățile mari, cu .cari ar fi împreunate pentru numărul diferitelor naționalități la noi fixarea unor regiile, cari ar satisface exigențele fiecărei naționalități și nu cercetez, încât ar congruâ cu principiile, ce se urmează în state constituționale la îndeplinirea funcțiunilor. E în sine cert, că la acele oficii cari se îndeplinesc prin alegere, împărțirea între naționalități a unei sume precise de oficii este incompatibilă cu libertatea alegerilor, și la acele, cari depind dela numirea guvernului, fac imposibilă aplicarea principiului responzabilității; dar abstracție făcând dela aceste greutăți: putem oare serios crede că pe lângă acest sistem ar putea fi posibilă o administrație corespunzătoare cerințelor patriei noastre?

Dacă șansele individului la împlinirea funcțiunilor atârnă nu dela capacitatea ci naționalitatea sa și ministrul tot așa, ca alegătorul, nu capabilitateaci legea e silit s'o observe la îndeplinirea posturilor, care dispune de naționalitatea funcționarilor; dacă 'ntr'un cerc cei mai distinși bărbați nu pot fi aplicați numai pentrucă aparțin unei anumite naționalități, într'altul, cei cari nu corespund datorințelor lor, nu pot fi destituiți pentrucă în locul lor nu se află alți potriviți din respectiva naționalitate: o administrație bazată pe aceste principii poate oare corăspunde și celor mai modeste recerințe?

A fost vreme, când capabilitatea de funcțiuni o avea numai nobilimea și de sigur nu e nimeni care ar ținea cu putință reînvierea acelor vremi, dar o dispozițiune oare, care n'ar ținea cont la împlinirea funcțiunilor de necezitățile administrației, ci numai de drepturile speciale ale naționalităților, n'ar atrage după sine aceleaș urmări ? — Și dacă ținem de absurd sistemul, că la împlinirea funcțiunilor să se ia în conziderare numai meritele antecesorilor și arborele familiar al candidatului : în adevăr nu e cu mult mai cu minte, dacă acum la îndeplinirea funcțiunilor, stabilim aseminea privilegii nu pentru singuratice familii, ci pentru singuratice naționalități, cari în fine se bazează tot pe rassă și origine.

Din aceste așa cred, resultă clar, că în cât marea majoritate a compatrioților noștri, când participă la mișcarea naționalistă își caută garantarea libertății sale individuale și civice și aceea ca de libertatea aceasta să uzeze întru răspândirea naționalității sale: scopul acesta nu s'ajunge prin acest sistem.

Și acum să ne îndreptăm privirea asupra influinței ce-ar ezercitâ acest sistem asupra vieții noastre de stat.

Mi-am accentuat mai de multeori convingerea, că sentimentul ele naționalitate a pășit numai înnainte, dar n'a nimicit sentimentele seculare de alipire a naționalităților față de patria comună și că marea majoritate ori cât de mult se însuflețește pentru propria-i naționalitate, o face aceasta în convingerea că prin indeplinirea acestor pretențiuni viitorul patriei nu se primejduește. Părtinitorii cei mai fervenți ai mișcării naționaliste simțesc și recunosc legătura, în care stă poziția Ungariei cu împlinirea pretențiilor lor, și în stăruința lor, ca locul ce le ocupă propria naționalitate în patrie să fie cât mai bun: nici nu pot pretinde altceva decât ca țara însaș să devie cât mai independentă, cât mai puternică. Fără aceasta, tot ce-au eluptat pe seama naționalității lor, n'are nici o valoare.

Și 'n privința aceasta, cari ar fi urmările necesare ale sistemului propus ?

Varietatea naționalităților în sine nu e pedică, ca o țară să se ridice la acel grad al puterii care e necesar pentru asigurarea neatârnării sale. Fiind în Europa foarte puține state, cu o singură naționalitate numai, putem primi de axiomă, că varietatea naționalităților dintr'o țară nu poate impedica formarea acelui sentiment de unitate, care este prealabila condiție a puterii ba chiar a existenței fiecărui stat.

Altcum stă aceasta, dacă susținerea varietății de naționalități și garantarea intereselor fiecărei naționalități se consideră de scopul de căpetenie al statului, cărora trebuesc ori ce alte scopuri și interese subordinate. Să luăm un ezemplu practic, care dovedește mai mult decât orice combinație teoretică.

E indiscutabil, că 'n zilele noastre osebirile confesionale nu mai constituesc primejdii pentru state. In măsura, în care s'a recunoscut principiul libertății religioase, osebirea religiunii și-a perdut importanța pentru stat; și nimenui nu-i trece prin minte, că vre'un stat e în pericol, pentruca o parte a concetățenilor săi sunt catolici, o altă parte protestanți, și pentruca fiecare dintr'aceste confesiuni desvoltă o activitate spre a-și lărgi, prin scoale, literatură și oratorie confesională cercul ei de credincioși. Cu toate acestea se pot naște rivalități între osebitele confesiuni, ba poate și frecări și înverșunare reciprocă, dar pentru stat, care scutește pe fiecare confesiune deopotrivă în libertatea ei, desigur nici un pericol; și s'ar declară de nebun acel bărbat de stat, care ar veni să pretindă, în virtutea siguranței statului ca vre-una dintre confesiuni să se restrângă în libera-i desvoltare ori întru răspândirea învățăturilor ei, ba chiar, încât ar uza numai de mijloacele legale în aceasta, să i-se pună stavile în calea extindere!. Dar să ne închipuim, că una ori mai multe confesiuni pentru asigurarea influenței și a libertății, ce le compete în stat, ar păși cu pretențiunea, ca confesiunea lor să formeze un corp separat în stat, cu teritor separat, drepturi separate, conform cărora confesiunea să fie separat reprezentată în corpurile legiuitoare, în administrație să participe cu un anumit număr de funcționari: cine nu va recunoaște oare, că aceasta nu se poate întâmpla fără primejduirea statului și că înființarea mai multor state între hotarele unei țări, dividarea unor părți a națiunei în mai multe separate corpuri organice după toată probabilitatea ar atrage după sine, aceleaș urmări acum, ca și atunci când protestanții Franciei pretindeau pentru asigurarea confesiunii lor orașe separate, fortificații separate și s'au organizat împotriva compatrioților lor catolici în adevărate caste, până ce Richelieu n-a pus cu armata capăt acestor stări și n-a mântuit Franța de dismembrarea, în care vedem Germania. Și oare dacă recurgem tot la aceste mijloace pentru asigurarea intereselor nu confesionale, ci naționaliste: n-ar avea asta tot acelea urmări?

Nu sunt dintre aceia, cari atribue mișcării naționaliste aceeaș importanță ca și aceleia a mișcării religioase. — Mișcarea religioasă are incomparabil mai mare importanță, nu numai în sine ci și înaintea ochilor poporului. Dar ori cât de mult se deosebește obiectul, ori cât de mult se deosebesc secolele în care apar aceste două mișcări: firea omenească rămâne aceeaș, și asta aduce cu sine, că asupra patimei cu care se duce lupta, nu importanța chestiunii, ci proporțiile mișcării, hotărăsc. Unde aceasta e mare și a ținut o vreme oarecare: nici când nu absentează o anumită dosă de fanatism. Ceeace a făcut și a suferit fiecare în decurgerea luptei; sentimentul de onoare, pentru care nu vrea să se recunoască nici unul de învins, contribue mai mult la învrăjbirea luptătorilor, decât motivul luptei lor.

Pe lângă aceasta, există în împrejurările particulare a patriei noastre cauze, pentru cari aplicarea acestui sistem la naționalități, la noi devine și mai primejdios.

Experiență generală ne arată, că cercuri mai restrânse au totdeauna o mai mare forță atractivă pentru individ. Egoismul firesc, pe care-l putem învinge, dar de care în mod absolut nimeni nu se poate libera, aduce cu sine, că părțile singuratice a ori cărui întreg, se alipesc cu atât mai mult de dânsul, cu cât mai multă influență pot ezercita asupra desvoltării lui. Filosoful își poate fixa axiome, să-și iubească mai mult familia decât pe sine, patria mai mult decât familia, umanitatea mai mult decât patria: e însă sigur că marea majoritate a oamenilor în practică urmează tocmai contrarul. — Aceasta 'n sine nu conține nici o primejdie, ba dimpotrivă, legăturile, prin cari singuraticul se simte înlănțuit cercului său mai restrâns sunt capabile a întări omogenitatea întregului, dacă nu s'a disolvat cimentul care unea aceste cercuri mai restrânse, și între dânsele și între întreg nu s'a produs discordanță.

Precum atracțiunea ce o simte singuraticul pentru comuna ori provincia sa: așa însuflețirea cu care se leagă de naționalitatea sa, nu numai nu slăbește ci dimpotrivă poate întări legăturile cari îl leagă de patrie, până ce rămâne luminos nexul, în care stă bunăstarea și desvoltarea comunei ori naționalității sale cu bunăstarea și înflorirea întregului — dar numai pan'atunci — și îndată ce legăturile, cari leagă părțile 'ntre sine și pe fiecare la întreg, se desfac și interesele singuraticelor părți ajung în colisiune fie măcar aparentă cu interesele întregului: majoritatea oamenilor se va alipi la cea mai deaproape, la aceea adică, la care se simte mai legat, simțind mai ușor nexul propriilor interese.

Cu cât mai generală e însuflețirea naționalistă în zilele noastre, și cu cât mai viu e interesul cu care fiecare solicită drepturile naționalității sale, cu atât mai mare e necesitatea, ca legăturile, cari unesc într'una pe toate naționalitățile patriei să nu se destrame și în fiecare să se țină trează convingerea, că și siguranța naționalității sale depinde numai dela existența întregei teri. Dispozițiunile propuse ar conduce însă la rezultat tocmai contrar și putem cu siguranță profeți, că precum îndeplinirea funcțiunilor după naționalități ar avea drept rezultat că funcționarii publici s'ar considera de slujitorii nu ai statului ci ai naționalității lor: așa că dividarea teritorului terii în conformitate cu acest principiu ar avea drept consecință că fiecare nu s'ar simți cetățean al patriei, ci al districtului său naționalist; ceeace dacă pretutindenea e periculos, în patria noastră e desigur îndoit.

Dintre toate naționalitățile patriei noastre, nici una nu este, afară de cea maghiară, care nu s'ar estinde peste hotarele terii. Precum la sud pe Sârbi și pe Români, așa la ost pe Slavi și pe Ruși numai hotarele politice îi separă de frații lor de un sânge și'n adevăr e nevoie de un grad superlativ de optimism să presupunem, că împărțirea petriei noastre după naționalități ar mulțumi constant toate pretențiunile naționalităților. Recunoscând odată că dezvoltarea liberă a naționalităților se poate garanta numai prin o poziție a lor separată, tendențele naționalităților nu se pot opri la noua împărțire a acestei patrii și necesarmente vor tinde într'acolo, ca fracțiunile de popoare ce locuesc în aceasta patrie să se contopească cu frații lor de peste hotare ceeace ar atrage după sine disoluțiunea țerii și anume cu atât mai sigur, cu cât o astfel de împărțire a terii nu numai ar slăbi legăturile, cari leagă pe diferiții cetățeni de patria comună, ci ar da în mâna singuraticelor părți și mijloacele, prin cari aceste tendințe pot deveni realizabile,

Bine știm, că sunt unii cari privesc integritatea teritorială a statului ungar de o așa ceva, ce e numai în interesul naționalității maghiare și stă în colizie cu interesul de mare putere a Monarchiei și cu interesele naționalităților ei. Căușele înșirate, vor putea prin urmare pe unii convinge mai mult despre favorurile disposițiunilor recomandate, decât despre daunele ei. E de lipsă deci să ne dăm seamă și de efectul ce împărțirea teritorului patriei noastre după naționalități ar ezercita asupra întregului imperiu austriac și asupra viitorului acelor naționalități în interesul cărora se solicită aceasta de prezent mai ales.

== XII. ==

=== CE INFLUINȚĂ AR EZERCITA ÎMPĂRȚIREA DUPĂ NAȚIONALITĂȚI A TERITORULUI PATRIEI ASUPRA IMPERIULUI AUSTRIAC ȘI ASUPRA VIITORULUI DIFERITELOR NAȚIONALITĂȚI DIN PATRIE? ===

E fapt, că în zilele noastre, totul ce ezercită mai mare influință asupra vieții interne a unui stat, trece departe peste hotare și abeâ se ivește vre-o chestiune mai importantă, care într'o anumită măsură să nu fie numită europeană.

Din solidaritatea aceasta, se naște pentru singuraticele state datoria, că la arangiarea trebilor lor să aibă în vedere și efectul, ce-l pot ezercită prin aceasta asupra altor state și țări, mai ales când acelea ca șî patria noastră și imperiul austriac, stau de veacuri într'o strânsă legătură și astfel există între interesele lor o comunitate pe care o putem uita în focul discuțiunilor, dar pe care ignorând-o, mai curând ori mai târziu totdeuna însă sigur se răsbună.

S'a zis de multeori, că patria noastră și imperiul austriac, în ce privește chestia națională, sunt în aceeaș situație, și aceasta e indiscutabil. E drept, că la noi s'a ivit mai iute chestiunea, ceace se poate atribui constituționalizmului nostru și s'a dezbătut cu mai multă patimă, ceeace se poate atribui altor cauze; dar' varietatea naționalităților și mereu crescânda lor conștiință națională, este asemenea în amândouă părți ale imperiului și precum naționalitățile dincolo de Leitha pășesc cu aceleași pretenții, ca'n patria noastră; astfel principiile pe cari le vom folosi la rezolvirea chestiunii de naționalitate, fără îndoială vor fi hotărîtoare și în imperiul austriac.

Sunt convins, că bărbații de stat, cari au propagat necesitatea împărțirii teritorului Ungariei după naționalități, ar refuza cu energie propriile lor principii dacă aplicarea acestor principii s'ar pretinde în Tirol ori Stiria; dar' știu și aceea, că aceasta nu le stă în putere.

Numim bun, mărinimos poporul; îi lăudăm cumpătul și toate aceste se pot cu exemple dovedi ; are însă poporul o calitate mult mai generală, pe care o aflăm pretutindenea și'n toate veacurile: sentimentul său de drept. Concepțiunile sale de drept difer, dar' fiecare popor, îndată ce s'a ridicat la un grad anumit al culturii, pretinde stabilirea unei măsuri oarecare, cu care să cântărească veritatea faptelor și e cu siguranță de prevăzut, că dacă ne vom abate dela dreptul istoric, care în imperiul austriac era temeiul celor mai importante relații de drept și-l vom înlocui cu principiul de naționalitate: aceasta numai atunci poate corăspunde sentimentului de drept al poporului, dacă principiul s'a aplicat în toate consecințele Iui. Exemplul Franței și consecințele principiilor preconizate de revoluțiunea franceză mărturisesc despre nemiloasa logică, cu care un popor stărue pe lângă temeiul de drept odată primit.

Nu există putere, care ar reuși, ca 'n țările unui domnitor, oricât de independente ar fi unele de altele, aceleaș naționalități pe un țerm al unui râu să fie înzestrate cu favoruri, cari li-s'ar nega pe celălalt țerm. Dupăce deci în provinciile imperiului austriac — în afară de ducatul austriac și Salzburg — aflăm pfetutindenea mai multe naționalități: sunt convins, că adoptând în Ungaria principiul, că chestiunea de naționalitate numai prin împărțirea teritorului după naționalități se poate resolvi, aceasta ar atrage necesarminte după sine adoptarea și 'n Austria a acestui principiu și astfel împărțirea teritorului imperiului, în urmarea căreia afară de cele două provincii amintite, n-ar rămânea aici una care și-ar putea menține actualele hotare. Tirolul s'ar împărți în german și italian, Stiria, Karinthia și Kraina în german și slav, Boemia și Moravia în german si boem, Galiția în polon și rutean, Bucovina în rutean și român, și astfel fiecare provincie după naționalitățile ce-o constitue.

Nu vorbesc de greutățile, cari sunt în fiecare provincie a imperiului ca și 'n patria noastră, pentrucă și aici ca și la noi, naționalitățile nu prea locuiesc în masse compacte și aflăm în fiecare provincie, teritorii mari, cu o populație așa de amestecată, încât abea-i putem determina naționalitatea și nici nu cercetez efectul ce-ar ezercità necesarminte astfel de împărțire în fiecare provincie cel puțin asupra unei părți a locuitorilor, care, ca d. e. Tirolul, dupăce a apărat cu credință imperiul de cele mai mari primejdii, acum drept răsplată s'ar disolvà; dar să ne în'ndreptăm privirea esclusiv asupra urmărilor, pe cari le-am putea aștepta dela aplicarea acestui sistem asupra întregului imperiu.

Mulți privesc statul numai ca o mașină mare. Unul privește în el un mare ceasornic cu cuc, care numai prin greutățile ce-i sunt atârnate se ține 'n mișcare; altul un mare răsboi de țesut, a cărui chemare e, ca din nenumăratele fire, de cari atârnă existența milioanelor, să se țese pe seama unora, acoperitoare calde și moi. Ca și 'n ceasornic, rotiță la rotiță, și fiecare învârtindu-se 'n jurul osiei sale: așa fie statul, așa funcționeze. Dacă rezultatul nu corespunde așteptării: sminta e 'n mașinărie. Poate trebuesc atârnate greutăți mai mari, ori trebuesc mai multe rotițe, ori e nevoie a întărì șurupurile — și cine toate acestea le înțelege și le știe: acela e mare bărbat de stat — Dup'a mea părere nu există o mai greșită definiție ca aceasta. — Dacă trecem peste istorie, aflăm, că nu acele națiuni i-au înscris cele mai. frumoase pagini, acăror mașinerie administrativă a corespuns mai ales cerințelor științii, ci acele la cari individul s'a simțit mai strâns legat de întreg,, la cari aflăm mai multă dragoste de patrie.

Efectul celor mai perfecte mașinerii depinde dela mărimea forței mobilisătoare, și această forță mobilisătoare în ori ce stat zace numai în sentimentele popoarelor. Nici un stat nu le poate vătăma pe acestea nepedepsit și între toate pericolele ce-l pot pe stat ajunge, cel mai mare e, când din sufletele cetățenilor sei, a perit putința de însuflețire.

Aceasta stă și relativ la imperiul austriac.

Îl putem declara imperiul de stat unitar; îi putem da o constituție care 'n ce privește centralisația să întreacă pe cea a Franței; pentru înlesnirea administrației îi putem geometric în formă unghiulară și pătrată împărți teritorul, ori îl putem împărți după diferitele naționalități. Dar conceptul, care pe 35,000.000 de oameni cu acest cuvânt: patrie, îi unește, fie acela oricât de greșit și învechit, prin nici o putere și născocire nu-l putem dintr'odată schimba, acest concept, afară de ducatul austriac doar, — e legat nu de imperiul întreg, ci de singuraticele provincii.

Patriotismul austriac, adecă acea dragoste de patrie ce bate pentru întregul imperiu, îl putem afla în sentimentele unor bărbați de stat, în armată, la o anumită parte a claselor culte și mai ales la aceea care dispune de hârtii de stat; și sentimentul acesta, admit, se va lăți în măsura în care s'a garantat libertatea constituțională; și dacă imperiul constituțional va avea vre-odată istorie, sentimentul acesta va trece poate și asupra claselor și va prevala poate sentimentele ce azi îl însu flețește pe individ pentru provincia sa: dar în momentul de față înzădar căutăm acest sentiment la popoarele Austriei. Nu e nici una 'ntrînsele, care să nu-și fi dovedit cu prisosință devotamentul la jertfă față de imperiu și luptele dela începutul acestui veac au dovedit strălucit puterea și solidaritatea imperiului austriac, pe lângă toată eterogenitatea elementelor sale constitutive. Dar între acele mii, cari și-au vărsat în aceste lupte sângele, au fost de sigur puțini, cari au făcut-o aceasta pentru idea imperiului. Boemul, tirolezul, au luptat pentru onoarea propriei lor patrii și așa s'a susținut patria comună; pentrucă între părțile ei n'a fost nici una, a cărei cetățeni pentru propria lor patrie, să nu fi fost totdeauna gata ași vărsa sângele lor. Crede oare cineva că și sentimentele popoarelor constituesc obiectul administrației, că cu dragostea de patrie se poate manipula ca și cu casieratele centrale, transpune dintr'o parte sau alta, ori contopi; ori e poate mai frumos, mai sublim a iubi marele imperiu austriac, decât micul Tirol ori Boemia, cari totuși sunt numai părticele ale marelui întreg? — Nu există confesiune creștină, care să nu-și aibă martirii săi. Fiecare confesiune își are și azi martirii și de sigur n'a murit nimenea pentru confesiunea sa, fără ca prin moartea lui să nu fi promovat în general ideea creștinătății. Ideea universală a creștinătății e frumoasă, sublimă. De unde vine totuși, că nu se află nimeni care disconsiderând osebirile confesionale, să fie capabil de un asemenea efort de sacrificiu numai pentru aceasta idee universală ? Va veni poate vreme, când se va întâmpla aceasta. Vom vedea poate odată: cât de aproape stăm unii de alții și aceea, ce ne e comun în religie, va nimicì osebirile, cărora le dăm o așa mare importanță. — Dar celce acuma contează la aceasta, celce ar vrea să convingă pe misionarul catolic ori protestant că e o prostie a se sacrifica pentru confesiunea sa, — acela, dacă reușește, îl convinge cel mult să nu se sacrifice de loc — dar nu-l va emoționa pentru ideea universală a creștinătății. — Aceleaș rezultate le putem aștepta dacă în imperiul austriac, prin împărțirea teritoriilor de cari se leagă azi patriotizmul cetățenilor, am reușit să nimicim atât de urgisitul provincialism. Poate reușim să atrofiem acel fel al sentimentului patriotic pe care nu-l voim, dar pe acela, pe care l-am dori în interesul monarchiei comune, nu-l putem produce.

Și probabil e oare cel puțin aceasta ? Residă în natura omului, să s'alăture la un ce mai mare. Eul său nici când nu-l îndestulește și 35 milioane de oameni nici nu-i putem închipui neavând spiritul lor public. Ori cât s'ar nizuì deci întru nimicirea patriotismului de provincii, detrăgându-i prin împărțirea provinciilor, subiectul: e probabil, că dragostea cu care tirolezul se leagă de patria sa, să pestreacă existența ei politică. Prezentul și viitorul ne arată, că poporul poate iubi ardent o patrie, pe care diplomația de mult a șters-o. E în firea noastră, că acolo unde vedem trecut, să sperăm și viitor; sperările noastre patriotice pot vestejì numai cu amintirile și ceace ferbinte iubim în vecinicia aceleia nu ne îndoim: și cine nu vede pericolele, cari ar urma d'acì asupra imperiului austriac?

Dragostea de patrie a singuraticilor provincii, pe care s'a putut spriginì pân' acì imperiul, pentrucă fiecare a simțit că siguranța propriei lui patrii depinde dela existența imperiului, îndată ce s'a generalizat convingerea că interesul imperiului nu se împacă cu existența acestor provincii, s'ar întoarce împotriva lui și e vai de statul, a cărui existență este în conflict cu cele mai nobile sentimente ale cetățenilor săi.

Dar' să presupunem, că aceasta nu se întâmplă și că prin noua împărțire a imperiului ar înceta dintr'odată și sentimentele ce animă azi pe fiecare pentru patria-i mai restrânsă. Slavul a devenit indiferent pentru patrie, în luptele căreia a luat parte veacuri de-arândul, împărtășindu-se în bucuriile și durerile ei și abia mai știe că odată s'a ținut pe sine ungar. Numele Bosniei, îi lasă reci pe fiii ei și amintirile Tirolului și Știrici numai în archive le mai putem căuta. Precum s'au șters hotarele provinciilor de pe harta imperiului, așa s'au șters și din inimile cetățenilor; — patriotismul lor a perdut hotarele de mai nainte. Ceeace și la bărbați de stat e rar, să recunoască de fapt complinit, ceeace e în divergență cu doririle lor, aceasta presupun la fiecare cetățean al imperiului austriac: ce urmează însă d'aci?

Putem oare spera, că locul sentimentului ce însuflețește azi pe fiecare pentru propria sa provincie, va fi ocupat de entuziasmul pentru idea imperiului ?

Mă îndoesc.

Sunt convins, că popoarele Austriei nici în cazul acesta nu se vor scoborî la un josnic egoism și cred, că precum pân'acì așa și d'acì 'ncolo vor fi gata de a se jerfî pentru anumită idee; din idea aceasta nu va fi însă o mare Austrie, ci necesarminte gloria națională a fiecăruia.

Reprivind asupra celui mai recent trecut și cugetându-ne câte s'au întâmplat atât prin revoluțiune cât și prin contrarii ei, ca idea naționalistă să se întărească; și văzând însuflețirea pre-

121

zentă a miilor pentru aceasta idee, în privința aceasta nu putem sta la îndoială, întrebarea e numai : cari ar fi urmările din aceasta asupra imperiului austriac, acăror naționalități, afară de cea maghiară se ramifică toate și peste hotăra?

Las pe cetitor să dea răspunsul; din parte-mi observ numai, că dacă delăturând în imperiu fondul dreptului istoric, plecăm din principiul că prin 1848 și evenimentele ce l'au urmat afară de unitatea imperiului toate celelalte s'au nimicit și că numai deosebirea naționalităților este singurul criteriu determinant pentru relațiile părților singuratice a imperiului: atunci aspirațiile unor popoare a Germanilor și Italienilor tocmai așa ca a Sârbilor și Românilor nu pot fi altele decât ca principiul de naționalitate să se validiteze cât mai perfect. Precum Franța, care în momentul ce a distins dreptul istoric, l'a înlocuit cu principiul deplinei egalități, nu s'a liniștit și nu se va liniști pânăce nu va realiza principiul în toate consecințele lui, ori nu i-se va recunoaște irealizabilitatea: astfel, dacă în Ungaria s'a adoptat principiul că exigențele naționalităților se pot împlini numai prin împărțire teritorială, nu ne putem opri pânăce nu se va fi adoptat și în Austria și poate și aiurea , adecă pânăce n'a reușit o astfel de arondare a terilor, care dă granițe separate fiecărei rasse și naționalități. Principiul acesta poate fi mare și sublim, e poate și ezecutabil, dar' e de o astfel de natură, încât realizându-se vreodată, numai pe ruinele imperiului austriac își poate serba gloria.

Sunt poate, pe cari aceasta nu i-ar înspăimânta. Imperiul austriac a făcut importante servicii civilizațiunii și indiscutabil că existența sa a ezercitat mare influența asupra popoarelor cari au crescut sub scutul ei; dar' dacă aceste popoare, tocmai ridicându-se la o mai înaltă treaptă a culturii își cer acum cerc mai liber și imperiul, care pân'acì a promovat dezvoltarea acestor popoare și prin acea-ta cauza mare a civilizațiunii, stă în contrast cu ele: necesitatea și posibilitatea existenții sale mai departe a încetat.

E de prisos să intrăm în discuțiuni teoretice asupra adevărului acestei opiniuni. — E indiscutabil, că interesul cel mai înalt al umanității este progresul civilizațiunii și eu încă sunt convins, că conștiința, la care s'au deșteptat în veacul nostru atâtea naționalități și însuflețirea cu care lucrează fiecare pentru progresul ei, este semnul cel mai îmbucurător al acestui progres și deodată cea mai sigură alui chezășuire. Orice forță nouă, participând la munca mare a civilizației este un câștig pentru întreaga omenire, care poate conta ia cuceriri cu atât mai mari, cu cât e mai bogată în individualități. Misiunea problemei noastre nu e deci a micșora numărul acestora, ci ca întărind legăturile ce unesc într'un întreg mare pe toate aceste individualități să asigurăm libera desvoltare a fiecăruia; și în cât pentru aceasta s'ar cere, că anumite naționalități pe cari pân'acì numai asuprite le cunoșteam, să participe constituind state nuoi, ca membri independenți ai marei familii de popoare la progresul general: noi numai bucura ne putem de aceste tendențe și n'aflăm în aparițiile cari trădează aceste năzuinți, nimic îngrijitor. Dar dacă aceasta ne este opiniunea și vedem înainte că toată abilitatea diplomaților noștri, de a astruca urmele putrefacției în imperiul otoman rivalizează cu vechii egipteni; și dacă suntem convinși că zelul bărbaților de stat cari se mărturisesc mai ales de creștini de a susține sub jugul otoman pe popoarele creștine din orientul Europei, nu pot salva acest imperiu; și ca ne apropiem de momentul, în care popoarele creștine ale Europei vor fi chemate a urma pilda Grecilor și a constitui state: nu urmează oare d'acì că în toate ce poate ezercita influință asupra acestei formațiuni dela care depinde soarta civilizațiunii în aceasta parte a Europei să procedăm cu îndoită precauție și cine nu prevede că felul în care se resolvă chestiunea de naționalitate în patria noastră, în privința aceasta este de cea mai mare importanță?

Dintre toate popoarele Europei, țara noastră e chemată să ezercite influință decizătoare asupra acelor provincii cari odinioară stat-au în legătură mai strînsă cu dînsa. Relațiunea, în care a stat odată patria noastră cu aceste provincii și faptul că o parte a țării noastre este locuită de aceleaș naționalități, pe cari le'aflăm în imperiul otoman, și că aceste au ajuns la noi Ia o treaptă mai înaltă a culturii: ne asigură aceasta influință; trebue oare, permis e să fixăm astfel de principii, pe lângă cari în cazul disolvării statului otoman, formarea oricărui stat în această parte a Europei devine imposibilă. Și e indiscutabil, că adoptând în genera! principiul, că existența naționalităților se poate numai așa asigura, dacă fiecare naționalitate se va separa teritorial, în locul unde azi stă imperiul otoman, devine imposibilă constituirea astorfel de state, cari în urma extenziunii, a numărului și a situației lor geografice să fie capabile de apărarea neatârnării și consolidării lor interne.

Aceleaș principii, cari primejduesc în Ungaria existența sa de stat milenară, vor împedeca și mai mult formarea pe teritoriul imperiului otoman a unui stat puternic român, sârb ori slav și în locul lor în această parte a Europei, în urma situației geografice, putem conta numai la mici teritorii slave, bulgare, sârbe și române cari în neîntreruptă luptă între sine, ar fi deopotrivă neputincioase pentru apărarea propriei lor independențe și a civilizației, de unde rezultă, că aplicarea acelor principii în patria noastră sunt în vădit contrast nu numai cu interesele acelora cari țin la integritatea terii și cari conzideră de o condiție prealabilă a dezvoltării liniștite a Europei existența monarchiei Austro-Ungare ci și cu interesele acelor naționalități, în numele cărora se pretinde aceasta mai mult.

Sistemul, în vîrtutea căruia rezolvirea chestiunii de naționalitate se caută în fixarea în legi a sferei de drept a fiecărei naționalități și în împărțirea teritoriului și a funcțiunilor terii între diferitele naționalități, din cele de sus — așa cred e clar, că între împrejurările particulare ale patriei noastre nu e aplicabil și în loc de a sista divergențele între naționalități, ar atrage după sine numai anihilarea libertăților individuale și civice, și ducând la dizolvarea patriei noastre, și a monarchiei în aceeaș vreme, în acea parte a Europei care în privința variației naționalităților este în aceeaș situație cu patria noastră: ar împedeca ori ce formațiune mai mare de stat și 'n chipul acesta ar strica viitorul tocmai a acelor popoare în favorul cărora se propune. Fie-mi permis a încheia cu o observațiune generală teza aceasta.

Am început cu două afirmațiuni.

întâia, că trăsătura principală caracteristică a civilizației noastre, este comunitatea ce ezistă în desvoltarea popoarelor Europei.

A doua, că programul nostru, este eminamente rezultatul acelei stabilități, cu care popoarele Europei muncesc la validitarea principiilor așezate de creștinism. Cea mai principală dintr'aceste este unitatea genului nostru și comunitatea chemării sale.

Dacă zidurile despărțitoare dintre popoare s'au dărîmat, dacă am scuturat vederile barbare ale evului mediu și pe dujmanii, cu cari am stat față în față pe câmpul de război, îi privim acum de semenii noștri ; dacă sclavagiul a încetat și însaș absoluta putere suverană, acolo unde mai există, a devenit mai blândă: toate aceste sunt efluxul acestor idei și experiențele și știința mărturisesc deopotrivă resonul lor.

Precum în prezent între sutele de popoare ale pământului aflăm primele năzuinți spre cultură; așa în trecut aflăm ruinile a o sută de culturi, toate advertizându-ne că capacitatea culturală este un dar Dumnezeesc ce s'a dat nu unei clime ori unei națiuni ci întregei omeniri, și când în fruntea civilizației noastre aflăm pe acele popoare pe care evul vechiu le-a numit barbare și incapabile de cultură și ne gândim că locul Grecilor și al Romanilor în veacul nostru l-au ocupat urmașii locuitorilor sălbatici a insulelor britice și înfricoșații teutoni, trebue să suridem de presumpția cu cari unii privesc de un privilegiu inerent esclusiv poporului lor cabilitatea de cultură, mărturisind în aceaș vreme, subordinația naturală a altora. Dacă există fapt, pe care știința și experiența l-a stabilit mai presus de orice îndoială, aceasta e, că între popoarele pe cari le cunoaștem în Europa, nu este nici unul care n'ar fi capabil de o cultură superioară, și căruia, prin urmare, i-s'ar putea nega dreptul la aspirațiunea unei stări mai bune; și încât aspirațiunile naționaliste a veacului nostru purced din această convingere și se nisuesc numai a delăturâ obstacolele, cari îinpedecă desvoltarea liberă a fiecărei naționalități: aspirațiunile acestea sunt consecințele firești ale desvoltării de pân'acì a civilizației noastre; și-l putem numi de inprudent pe acela ce speră a sista aceste aspirații prin măsuri guverniale ori legislative, ori voește a asigură în vre-o țeară heghemonia vreunei naționalități, care s'ar putea susținea numai prin asuprirea altora. — Dar de sigur nu e nici acela mai luminat, care crede, că prin faptul, că a împărțitteritorul vre-unui stat după naționalități și a fixat sfera de drept a fiecărei limbi și naționalități va opri evoluția firească a lucrurilor și va asigura prin mijloace meșteșugite viitorul cuiva, din cari lipsesc germenii dătători de viață,

Toate acestea, ce se recomandă spre acest scop, au existat odinioară. Știe ori cine, că barbarii, cari au ocupat provinciile imperiului roman, au lăsat multă vreme în vigoare legile romane și că în epoca, în care s'au format statele noastre mai noui, naționalitățile stăteau nu ca teritor, ci ca persoane separizate una lângă alta; așa că cetățenii aceleiași țări trăiau după legile, romane, franceze, gotice ori burgendeze, precum aparțineau la una ori alta dintre naționalități și aceste împrejurări, în cari vedem fără îndoială aplicarea cea mai consecuentă a sistemului din nou recomandat, au existat în patria noastră până la vremile cele noui în Ardeal, unde națiunea maghiară, săcuiască și săsească au trăit veacuri dearândul lâng'olaltă cu teritor separat și legi separate ; stările acestea s'au sistat pretutindenea, nu prin omnipotența unora, nici prin voința poporului dominant, ci prin firea lucrurilor, prin acea forță, pe care cursul neîntrerupt al civilizației noastre o ezercită asupra tuturor împrejurărilor, prefăcând, resturnând totul ce s'ar pune în calea valurilor sale cutropitore. Și credem oare, că ne putem împotrivi acesteia, că putem întrerupe evoluția întregei civilizații și putem încerca din nou în patria noastră principiile, dela cari s'au abătut Visigoții în Spania în veacul al XVII?

Las răspunsul pe sama cititorilor; din parte-mi îmi dau numai espresie convingerii, că o astfel de încercare în ori ce țară, sub ori ce formă de guvernare și ori cât cu învoiala tuturor naționalităților, cari locuesc țara: pe o vreme oare care poate produce mari încurcături, poate conduce la asupriri mari; că o astfel de încercare poate oprì în desvoltare pe o vreme oarecare respectiva țară, în care s'a făcut; o poate împinge înapoi în civilizație, dar la o stabilitate desigur nu poate contà.

== XIII. ==

=== CHESTIUNEA NAȚIONALITĂȚILOR SE POATE REZOLVI NUMAI ASIGURÎND LIBERTATEA INDIVIDUALĂ A SINGURATICULUI. ===

Mișcările noastre naționaliste, precum am mai spus-o în șirul părerilor mele, se aseamănă în multe privințe mișcărilor religioase de pe vremea reformațiunei. Privind fie generalitatea acestor mișcări, fie influența-le asupra spiritelor, în urmarea cărora și-au forțat față de toate celelalte mișcări, întâietatea, modificând ori-ce aspirație a veacului, aflăm cea mai mare analogie. Și tot aceasta o putem spune, comparând evoluția acestor două mișcări. — Precum mișcarea naționalistă s'a ivit în veacul nostru ca o aspirațiune de libertate, căutându-și ținta numai în delăturarea obstacolelor din calea liberei dezvoltări a naționalităților: tot aceasta o vedem și la mișcările religioase din veacul XVI, cari l-a început s'au ivit aseminea numai pentru libertatea conștiinței și nu cereau altceva decât ca fiecare om să-și poată ruga conform propriei convingeri pe Dumnezeul său ; și precum mișcările noastre naționaliste și-au schimbat pe nevăzute ținta, până ce-'n fine, cei ce s'au adunat sub steagul libertății, nizuesc spre asemenea dominațitme, ca și aceea împotriva căreia s'au înrolat ; — acelaș lucru îl observăm și în decurgerea mișcării religioase : în numele toleranței aseminea intoleranță, în semnul libertății aceaș poftă de dominație, între gravamenele împotriva expansiunii altora aceeaș vrere de expansiune ; ba chiar mai mult, analogia aceasta se estinde și asupra amănuntelor mișcării.

Dacă naționalitățile, spre a-și asigura libertatea pretind teritorii separate, unde dânsele să domnească, dacă pretind să li-se garanteze în lege o specială sferă de drept și ca dreptul, ce-i compete individului privitor la folosința limbei sale să i-se confereze nu ca la individ, ci ca la un membrii al anumitei naționalități; dacă se cere ca funcțiunile terii să se împartă după naționalități și că 'ntr'un anumit cerc numai membrii unei anumite naționalități să fie capabili de funcțiuni; dacă cu un cuvânt la o mișcare care s'a pornit în numele libertății și egalității acum fie-care cere privilegii și se silește ca aceste să fie cât mai mari: — toate acestea nu sunt nuoi, și cine cunoaște istoria știe că odinoară diferitele confesiuni religioase au pășit tot cu aseminea pretențiuni una față de alta și tot sub aceste pretexte. Ca să asigure pe câte-o confesiune împotriva asupririi celeilalte și fixând cu precisiune sfera de drept a fiecăreia, prilejul frecărilor să fie înlăturat: aceasta a fost cauza pentru care au fost spriginite ca și acum interesele singuraticelor naționalități așa atunci interesele singuraticelor confesiuni. In teri catolice s'au ficsat teritorii separate pentru protestanți, s'au ridicat fortificații servite de depozitul de arme al religiunei; numărul bisericilor s'a limitat prin legi; s'a decretat, pentru cari oficii câți să se candideze din fiecare confesiune și care parte a conziliului comunal să se formeze dintre credincioșii uneia ori alteia confesiuni ; — și care a fost urmarea acestor măsuri și dispozițiuni, pretutindeni, unde s'a încercat resolvirea chestiunii religioase pe această cale ? Oare nu neîntrerupt conflicte a confesiunilor ; asuprirea aceleia, care într'un cerc oare-care s'a văzut în minoritate ; și ca urmare a toate acestea, o luptă sângeroasă ca de un veac, care a zguduit cele mai puternice state, a pricinuit o ireparabilă rupere până în ziua de azi la una din cele mai mari națiuni ale Europei, pretutindenea împedecând progresul civilizațiunii ? Lupta într' un stat a fost mai sângeroasă ; în altul a adus la totala asuprire a câte unei confesiuni; dar în tot locul, unde n'a reușit aceasta și împăcarea confesiunilor s'a căutat pe calea de a le stabili în lege sfera de drept și privilegiile, urmarea a fost aceeaș: cetățenii fie-cărei astfel de țări separându-se după confesiuni, au stat ca dujmani lâng'olaltă și pacea și liniștea confesională s'a ajuns cu atât mai puțin, cu cât a fost mai mare numărul legilor alcătuite spre acest scop.

Evul mai nou a fixat și 'n aceasta privință direcții nuoi. In locul sferelor de drept și a privilegiilor s'a așezat principiul libertății religionare, după care osebirea confesională nu ezercită nici o influență asupra drepturilor civice ale individului. S'a recunoscut că asupra întrebării la care confesiune aparține cineva, hotărește numai propria-i conștiință și că respândirea și cultivarea fiecărei religiuni este a se bizui pe zelul credincioșilor, rămânând singura chemare a legilor, să apere pe fiecare în usarea de aceasta libertate; — și iată în măsura, în care principiul s'a aplicat:: chestiunea religioasă era aplanată. Libertatea n'a sistat emularea zeloasă între diferitele confesiuni, acărei aparițiuni așa de interesante le aflăm în America de ost; n'a micșorat proselitismul pe pe care-1 întâlnim în Englitera mai mult ca oricând ; dar pacea prin toate aceste nu se tulbură și putem cu siguranță afirma, că niciodată n'a existat mai perfectă înțelegere între osebitele confesiuni și că sfera de drept a fiecărei confesiuni chiar și 'n țari, unde vre-una — ca de ex. protestanții în Franța face numai o mică minoritate a populației, niciodată n'a fost mai perfect asigurată.

Analogia între mișcările naționaliste a veacului nostru și a celor religioase din vremile anterioare, residă 'n firea lucrurilor.

Cele două, — cu privire la obiect așa de osebite mișcări — nizuesc spre un țel, care la una e libertatea religioasă la cealaltă naționalistă, dar în amândouă cazurile e libertatea. Amândouă mișcări își trag puterea din forța, pe care o au ideile asupra sufletelor oamenilor. Și locul, pe care-l ocupa unii atât în mișcarea religioasă, cât și în cea naționalistă, depinde nu dela teritorul, pe care locuesc, ori dela clasa, căreia aparțin, ci singur numai dela convingerea lor personală. Dar' oare analogia aceasta, care indiscutabil ezistă privind fie cauzele fundamentale ale mișcării, f ie decurgerea ei: nu justifică oare părerea noastră, că și chestiunile naționaliste a veacului nostru se pot rezolvi numai pe calea care s'a dovedit atât de ducătoare la scop la mișcările religioase; n'ar justifica oare aceasta chiar și atunci, dacă n'am putea aduce în spriginul acestei păreri acea experiență generală că primejdia chestiunii de naționalitate depinde pretutindenea dela măsura cu care se aplică în țările singuratice pentru arangiarea divergențelor naționaliste principiul libertății individuale și că pânăce de cs. în America, Elveția și Belgia diferitele naționalități locuesc în pace lâng'olaltă: certele naționale acolo au devenit mai ascuțite, unde, ca de ex. în Ardeal s'a stabilit în lege sfera de drept a fiecărei naționalități și s'a garantat starea lor privilegiată.

După toate aceste experiențe, ce ne zac înainte, putem afirma cu siguranță, că pentru sistarea certelor la cari au dat ansă în veacul nostru osebirile naționale și cari amenință unele state cu serioase pericole, pân'aci libertatea s'a dovedit de cea mai puternică panacea și aceasta zace în firea lucrurilor. O astfel de mișcare, ce s'a produs prin asuprirea reală ori închipuită a unora: prin nimic altceva nu se poate mai bine potoli decât îndepărtându-i-se cauzele. — In politică însă cel puțin încât e vorba de rezolvirca chestiunilor practice nu există regula generală care să n'aibă excepții și oricât de mult am fi convinși despre felul recunoscut în general de practic al unui sistem, înainte de a-i încerca aplicarea într'o anumită ,țară, e nevoie, să fim cu osebită atențiune la situația și împrejurările aceleia.

Ungaria, tocmai cu privire la împrejurările ei naționale e 'ntr'o stare cu totului specială, Relațiunea, în care stăm cu imperiul, înrudirea ba chiar identitatea națională la o parte a locuitorilor țării cu popoarele țărilor învecinate; întreagă evoluția noastră istorică și mai ales evenimentele ultimelor vremi, cari au săpat brazde adânci în sufletele cetățenilor acestei țări: sunt tot atâtea cauze, esplicând indiscutabilul fapt, că divergențele naționaliste la noi sunt mai ascuțite decât aiurea și că măsuri cari în alte țări s'au dovedit proprii a resolvî chestiunea aceasta: la noi nu promit aceleaș rezultate.

Pe deoparte singuraticele naționalități, cari veacuri dearândul s'au simțit oprimate în libera-le desvoltare, la noi cer garanții mai tari pentru asigurarea viitorului lor, pe de altă parte mai multe garante cere și țara, acărei viitor e din toate părțile amenințat, drept-acea libertatea, care în alte părți s'a dovedit suficientă pentru rezolvirea acestei chestiuni, la noi nu satisface dorințele fiecărei naționalități, și totuș e mai mult, decât ce le putem oferi fără sacrificarea intereselor statului.

Acesta e reproșul, ce-l aduc părtinitorii mai zeloși ai diferitelor naționalități și aceia, cari se 'ngrijesc de unitatea țării, împotriva acestui fel de rezolvire a chestiunii naționaliste.

Să vedem, încât e corectă părerea aceasta?

Avem o chestiune curat practică înaintea noastră; s'o examinăm deci din punct de vedere curat practic adecă lăsând la o parte orice excursiuni teoretice, și ținând seamă numai de împrejurările patriei noastre: să ne punem cele două întrebări:

l-iu: drept e oare, că pretențiunile diferitelor naționalități ale patriei noastre nu se satisfac acordând fiecăreia deplină libertate?

2-a: drept e oare, că libertățile acordate naționalităților strică unitatea și primejduiesc existența țării ?

== XIV. ==

=== INFLUINȚA LIBERTĂȚII ASUPRA SINGURATICELOR NAȚIONALITĂȚI. ===

Patria noastră în privința chestiunilor de naționalitate are o situație cu totului particulară. Asta o auzim de nenumărateori, și e corectă, însă precum la patria noastră, așa la fiecare țară, și precum la chestiunea de naționalitate așa la orice chestiune se potrivește; pentrucă 'n definitiv nu înseamnă mai mult, decât că orice chestiune se poate rezolva numai după cântărirea exactă a împrejurărilor cari ezercită influință asupra ei.

Și cari sunt acele împrejurări particulare ale patriei noastre?

întâia: numărul diferitelor noastre naționalități, și împrejurarea că nu locuesc în masse compacte ci cât se poate de amestecate, neputânduli-se astfel fixa hotarele geografice. Nu există în patria noastră naționalitate, din care o parte n'ar locui într'un astfel de ținut, unde majoritatea se compune din altă naționalitate. Așa întâlnim Slavi pe Alföld, Maghiari în Ungaria de sus, — ne mai amintind pe Germani cari sunt împrăștiați în țara întreagă, și afara de un comitat, nici unde nu constituesc majoritate.

A doua e: alipirea națiunii noastre către așa numitele instituțiuni municipale ale sale.

E indiscutabil, ca aceste particularități ezercită o mare influință asupra resolvirii chestiei de naționalitate; însă această după părerea mea sta într'aceea, că tocmai pentru aceste împrejurări, la noi o altă deslegare a chestiunii decât cea a asigurării deplinei libertăți, nici închipui nu se poate.

Tocmai imposibilitatea de a demarca astfel de granițe naționale, cari să nu cuprindă între sine și pe alte naționalități este cauza pentru care prin împărțirea teritorială nu satisfacem pretențiiile naționalităților. Și tocmai pentrucă națiunea se alipește de vechile ei instituții municipale, e de sperat, că deplina libertate, ce legea oferă fiecărui individ îi va câștiga fiecărei naționalități influența, ce cu drept cuvânt îi compete.

împărțirea țărilor după teritorii, chiar și acolo unde — ca d. es. în Tirol stau numai două naționalități în masse compacte față 'n față e ceva dificil, și totdeauna periculos, pentrucă frânge unitatea, prealabila condiție a oricărei forțe. Dar împărțirea între astfel de împrejurări e cel puțin posibilă; dacă divergențele ce se nasc pe urma unei astfel de împărțiri la început sunt ascuțite, este cel puțin de sperat, ca mai târziu ajungând, după amare experiențe cele două naționalități la convingerea că fiecare nu-și poate nici oprima nici contopì rivalul: rivalii abzic în sfârșit daca și nu de pofta de expansiune, cel puțin de încercările de a se asupri unul pe altul. — Dar' dacă într'o țară stau față 'n față, nu doua, ci șase naționalități, fiecare solicitând recunoașterea legitimității sale, și fiecare pășind cu aceleaș pretenții față de stat: cine poate oare aștepta aceasta?

Nu vreau să le prezint dificultățile mai mari decât ce sunt, și fac abstracție dela ce se produce în cercul aceleași naționalități prin osebirea confesională și de es. la compatrioții noștri sârbi, atrofiază cu totul simpatiile, pe cari le-am aștepta dela limba comună: și nici nu vorbesc de acele naționalități mai mici, cari deși stau în înrudire .cu altele mai mari, totuși au sentimentul unei proprii individualități nu numai pe cele mai mari, naționalitatea maghiară, germană, slavă, sârbă, rusă și română. In ce chip să se facă împărțirea ca prin aceasta fiecare dintre naționalități în părțile ei număroase să nu se simtă atinse? Nu vorbesc de Maghiari, cu a căror convingeri de drept împărțirea teritorului după naționalități nici odată nu se împacă și nu de Germani, cari prin orice fel de împărțire, nici odată nu-și vor putea validitâ aspirațiile lor naționale: ci sa ne îndreptăm privirea esclusiv asupra naționalităților în numele cărora se cere împărțirea.

Repet: mișcarea naționalistă nu este produsul unei agitațiuni meșteșugite, nu este lupta împotriva unor principii teoretice ori gravamene închipuite; ci urmarea necesară a întregei noastre desvoltări de pân' acì, întrucât scopul întregei mișcări nu e altceva, decât ca principiul libertății individuale, să se aplice și în cercul naționalităților. O astfel de mișcare precum nu se poate oprima cu violență, așa nu se poate potoli cu concesiuni date la aparență, ci numai așa, dacă vom satisface trebuințele, ce i-au dat naștere; și astfel în cașul present, numai atunci dacă îndepărtând obstacolele prin cari singuraticul cetățean s'a simțit împedecat în ezercitarea liberă a naționalității sale, fiecare individ, precum în altele așa și cu privire la naționalitate să se poată simți deopotrivă liber.

Nimeni nu poate trage la îndoială, că voivodatul sârbesc, ori căpitanatul românesc, care ar cuprinde numai pe cetățenii aparținători acestori naționalități, nu ne stă în putere a-l demarca, și că și mai puțin se poate executa o astfel de împărțire, pe lângă care o mulțime de membri ai acestor naționalități să nu locuiască pe un teritor, pe care legea l-a fixat ca proprietatea altei naționalități; și că prin urmare nu se poate închipui o astfel de împărțire, în care drepturile, de care se bucură individul ca membru al unei naționalități, n-ar depinde dela împrejurarea, ca să locuiască pe teritorul fixat propriei sale naționalități. Dacă odată Sârbii din Buda și Slavii de pe Alföld pot pretinde aceeași libertate pe seama naționalității lor, ca și cum aceia ar fi în Sirrniu, ceștialalți în Ungaria de sus ; și când aceasta li-s'ar refuza, s'ar putea cu acelaș drept plânge de asuprire: cum am putea oare satisface aceste dorințe contradictorii dacă nu singur numai prin faptul că vom asigura fiecărui individ deplină libertate și în privința națională?

Incontestabil deci, că după ce Ungaria se osebește de alte țări tocmai prin numărul naționalităților sale și prin faptul, că nu se pot irage granițele geografice a singuraticelor naționalități și după ce pretențiunile naționalităților nu se pot împlini prin împărțirea teritorului nostru: singura cale, deschizându-se resolvirii chestiunii naționaliste în patria noastră se poate căuta numai în deplina asigurare a libertății individuale.

Vechiul nostru sistem administrativ și dragostea națiunii noastre pentru el — aceasta a doua, nu mai puțin importantă prticularitate — oferii garantă, că libertatea, pe care o dă legea individului întru libera dezvoltare a naționalității sale, nu va rămânea literă moartă.

Dacă pe de o parte se proclamă drept principiu, că legea, precum în privința religiei, așa și în privința naționalității nu cunoaștem nici o osebire între cetățeni și că nici o naționalitate nu-și poate vindica drepturi, cari celorlalte li-s'au refuzat;

dacă prin urmare nu este cerc, în care singuraticul să fie împiedecat întru folosirea limbei sale și stabilirea limbei oficiale depinde în fiecare cerc esclusiv dela voința majorității;

dacă, cu un cuvânt, am stăvilit principiul celei mai desăvîrșite libertăți în privința limbii și naționalității :

atunci situația, ce fiecare naționalitate ocupă în patrie, depinde în cea mai mare parte dela aceeaș pietate, cu care singuraticii se alipesc de naționalitatea lor; e însă incontestabil că asupra acesteia are o mare influință și organizația administrativă și că aceasta se poate așa arangia, că libertatea asigurată în lege pe seama fiecărei naționalități, în practică nu există.

Intr'o țară, acărei administrație s'a arangiat după principiile centralizației riguroase, unde cetățenii, în afară de corpul legiuitor, nu pot avea altundeva cuvânt asupra trebilor publice și întreaga diriguirese face prin funcționarii guvernului: efectul principiilor depuse în lege nu poate fi decât prea disparent. Fiecare se poate eșofâ liber pentru naționalitatea sa, poate încerca terenul de întruniri pentru dezvoltarea și răspândirea limbii sale și dacă înaintea legii vrea să vorbească în propria sa limbă o poate face aceasta liber; dar' dupăce guvernul central nu poate dirigui deodată în șasă limbi, incontestabil, că în măsura, în care s'a lățit principiul centralist, se restrînge terenul, ce se deschide limbilor singuratice în administrație; sică acolo, unde instrucția, ca și în orice stat centralist s'a concentrat în manile guvernului, naționalitățile nu mai au nici măcar garanta, că interesele lor în jurul instrucției, care e cea mai principală pentru dezvoltarea lor, vor fi deplin respectate.

Pe lângă organizația noastră comitatensă, — ori mai bine zis, pe lângă o organizație comitatensă cum este aceeace se conturează în legile din 1848 în care se deschide un teren larg vieții comunale și comitatense și întreaga administrație se așează pe principiul autonomist: putem afirma tocmai contrarul.

In țeară centralistă guvernul, chiar presupunându-i cele mai bune intențiuni nu poate apăra naționalitățile în minoritate împotriva preponderanței majorității; pe lângă o astfel de organizație administrativă pe care o reclamă geniul națiunei noastre, asuprirea naționalităților mai mici devine imposibilă. Pentrucă, comitatul neputând fi oprit să uzeze de limba pe care o vorbește și înțelege majoritatea sa; să s'adreseze către alte municipii, aparținând aceleiaș naționalități, în limba sa; și că, cu un cuvânt să decreteze aceasta limbă de a sa oficială și s-o întrebuințeze în toate afacerile pe cari organizația noastră administrativă le-a rezervat comitatelor; și având comitatele singuratice față de guvernul central în parte aceaș libertate pe care o au comunele față de dânsul ; guvernului, ba chiar municipiilor le lipsesc mijloacele, prin cari ar putea octroa naționalitatea majorității asupra altora, și dac'ar voî să restrîngă pe aceste din urmă în cercul comitatelor și a comunelor, spre pildă punând cunoștința vreunei limbi drept condițiune elegibilă a deputaților comitatenși ori dietali: o astfel de lege ar da prilej la o mare discuție, s'ar putea decide prin o mare majoritate, și ar putea pricinui adâncă nemulțumire și mari divergențe, dar de respectat abea se va respecta.

Unicul avantaj, care, într'aceste îrnpregiurări îi va reveni unei naționalități este, că în interesul înlesnirii, administrației se va fixa o limbă, ca limbă oficială a legislației și a guvernului central, și eu sunt convins că aceasta, cu învoirea fiecărei naționalități a patriei va fi cea maghiară; e evident însă ca aceasta poate cu atât mai puțin împedeca pe diferitele naționațități în desvoltarea lor, cu cât, nici aceea ca cineva să folosească în desbaterile legiuitoare propria-i limbă, nici aceea ca guvernul central să primească scripte adresate lui în orice limbă, și să le resolve, nu va esclude.

Când prin legile din 1848 am sistat privilegiile nemeșești și am lățit drepturile politice și civice asupra fiecărui locuitor al țării pe lângă un astfel de cens, în urmarea căruia, drepturile acestea într'o parte a țării se ezercită prin aceia, cari în majoritatea lor nu aparțin naționalității maghiare: pentru validitarea practică a egalei îndreptățiri naționaliste se cere executarea legilor din 1848 și ca în organizația noastră administrativă, să rămânem credincioși principiului autonomist, adecă acelei forme administrative pe care un lung trecut și datinile și moravurile națiunei noastre le-a contopit cu întreagă existența noastră.

Susținând principiul egalei îndreptățiri și ținând la organizațiunea noastră administrativă, situația, ce naționalitățile ocupă în țară, va depinde numai dela voința lor și dela libertatea, ce se va asigura vieții municipale în țara noastră; sub aceste condițiuni împăcarea naționalităților poate fi numai chestie de timp, care după ce a potolit patimile și a redus pretențiile singuratice la măsura ce se împacă cu interesele țării și cu pretențiile juste ale altora: de odată va convinge pe toate naționalitățile patriei, că tot ce s'a putut ajunge între acestea hotăra, s'a ajuns.

== XV. ==

=== DREPT E OARE, CĂ LIBERTATEA DEPLINA ACORDATĂ NAȚIONALITĂȚILOR PRIMEJDUEȘTE EXISTENȚA ȚĂRII? ===

Influința, pe care organizația noastră municipală și principiul egalei îndreptățiri depus în legile din 1848 ar ezercita-o asupra stării naționalităților, cari mai 'nainte, — când drepturile politice erau privilegii nemeșești — erau în mare parte excluse dela aceasta: e clară; și deși opiniunea, că starea naționalităților se poate asigura numai prin împărțire teritorială, câștigă și acum aderenți: zi cu zi sporește numărul acelora, cari ținând înnaintea ochilor interesele lor nu personale ci naționale, recunosc, că promovarea acestora depinde nu dela privilegiile acordate singuraticelor naționalități, ci dela aceea, că garantându-se libertatea individuală a fiecărui cetățean al țării administrația și exercițiul drepturilor noastre politice să se organizeze astfel, ca fiecare naționalitate din patrie să găsească o sferă, în cadrele căreia să-și poată liber dezvolta naționalitatea sa.

Sunt mai puțin clare avantagiile acstui sistem, privindu-le din punctul de vedere al interesului naționalității maghiare ori al intereselor generale ale țării; și eu nu mă mir dacă, — mai ales din punctul de vedere ultim — se dau pe față scrupuli și mulți judecă de periculoase pentru viitorul țării libertățile depline ce s'ar acorda naționalităților.

Pericolele există, și nimeni, cine ne privește situația și direcția pe care o urmează mișcările naționaliste, nu le poate trage la îndoială caracterul lor serios; însă existența acestor pericole nu se poate aduce împotriva acelei direcții, pe cari eu o cred mai potrivită pentru deslegarea chestiunei naționalităților, anume nu pentru motivul, că pericolele acestea sunt urmările firești ale situației noastre, și adoptându-se acum principiul egalei îndreptățiri, nu se pot evita; și pentrucă dacă există un remediu al acestor primejdii, acesta se poate afla numai în libertatea acordată naționalităților.

In ce privește pe cea dântâiu: afirmațiunea mea e evidentă. — Legile din 1848 generalizând drepturile politice asupra fiecărui cetățean al terii, în urma entusiasmului ce-l vedem manifestându-se între cetățeni pentru naționalitatea lor, suntem în drept a presupune cu siguranță, că aceștia își vor folosi fiecare situația în interesul propriei lor naționalități.

Fără preocupare privind însă lucrul, ușor ne putem convinge și de contrarul.

Admit, că primejdiile ce s'au deslănțuit asupra patriei și asupra naționalității maghiare prin recunoașterea principiului egalei îndreptățiri, devin atât de grave numai prin libertatea ce le este asigurată naționalităților în organizația noastră administrativă, și admit, că dacă libertatea politică se stabilește într'o astfel de formă, cum era la modă în Francia înainte de cesariat, puterea absolută a majorității legiuitoare și administrația centralistă responsabilă acesteia, ar împărtăși naționalitatea maghiară în așa favoruri, cum niciodată, pân'acì n'a avut; dar abstrăgând chiar dela greutățile, cu care ar ti împreunată întroducerea principiilor riguroase centraliste: oare aceste favoruri de cari s'ar bucura naționalitatea maghiară, pot asigura statul maghiar?

Să presupunem, că toate dorințele celor mai fervenți aderenți ai acestei păreri s'au împlinit. Corp legislativ, acărui majoritate dispune de putere absolută în trebile publice; administrație, după cele mai viguroase principii centraliste, și că majoritatea acestui corp legiuitor este îmbibată de cel mai exagerat șovinism pentru supremația naționalității maghiare și administrația uzează de toată puterea pe care i-o dă cea mai perfectă mașinerie administrativă în scopul acesta — și ce-am ajuns oare? Putem atâta ajunge, ca împiedecând libera mișcare a naționalităților în comună și 'n comitat amuțim glasurile, cari umplu azi de temeri pe atâția inși; putem ajunge, ca centralizând toată instrucția în manile guvernului să o folosim pe aceasta de mijloc pentru răspândirea propriei noastre limbi; dar ca diferitele naționalități din patrie să-și piardă conștiința proprie-i lor individualități: asta pe calea aceasta tocmai așa nu o vom ajunge, cum n'au ajuns-o alții cari au probat-o cu aceleaș mijloace împotriva naționalității maghiare, și rezultatul, la care putem calcula va fi, că luată mișcarea dela suprafața vieții publice, va pătrunde în păturile adânci, schimbând aversiunea de azi împotriva limbii maghiare, într'un sentiment de vrăjmășie față de unitatea patriei, față de statul ungar.

Dacă prin urmare mișcarea naționalistă amenință cu primejdii patria noastră și există de fapt factori puternici cari țintesc la destrămarea statului; dacă forța de atracțiune, pe care o ezercită naționalitatea comună asupra unei părți a locuitorilor terii este mai tare decât legăturile milenare ce au unit pe fii acestei patrii: putem fi convinși că între astfel de împrejurări, puterea, pe care i-o dă guvernului mașineria administrativă se va dovedi insuficientă pentru apărarea țerii; și ca unitatea limbii oficiale, chiar dacă am reușit s'o octroăm până la protocolul celei din urmă comune și armata de funcționari nu vor putea susținea unitatea terii. Față de astfel de primejdii avem nevoe de alte remedii, pentru resolvirea unei astfel de probleme trebuesc alte mijloace și eu numai una cunosc care ar corespunde mărimii acestei probleme și anume: să satisfacem pretențiunile legitime ale diferitelor noastre naționalități și în chipul acesta să delăturăm cauzele, cari au dat naștere acestei mișcări.

Mișcarea naționalistă tocmai pentrucă nu e — cum poate cred unii produsă prin machinațiunile unora — pentrucă nu e rezultatul unei agitațiuni meșteșugite: pentru aceste cuvinte astfel de măsuri, prin cari se satisfac pretenziunile unor corifei, ori se oprimă meșteșugit o aparițiune de neliniște ce se manifestă în spirite, nu vor sista aceasta mișcare. Agitațiile naționaliste ale veacului nostru, sunt numai o ramură a acelei mari mișcări, care a început cu reformațiunea pentru eluptarea libertății și a egalității pe terenul religios și pretutindenea, precum în cercurile religiei unde odată a început, așa și pe terenul naționalist numai atunci va înceta, daca își va ajunge scopul după putință; ori cât de mari sunt jertfele ce se cer dela noi cari ne țineam națiune dominantă în patria aceasta, e sigur, că numai așa vom putea evita primejdiile ce amenință patria noastră.

Știu bine, sunt destui cari vorbesc cu mult disprețdespre însuflețireanaționalistă, luându-o deceva efemer, care precum s'a ivit pe neașteptate așa va și dispare, cu atât mai vârtos, cu cât puterea principiilor democratice, necesitatea existenței statelor mai mari, facilitatea și iuțeala comunicațiunei cu un cuvânt direcția de față a întregei noastre civilizații nu e favorabilă pentru separațiunea naționalităților mici; și eu admit, că pot veni vremi, când urmașii noștri vor înțelege tot așa de puțin însuflețirea noastră pentru naționalitate, ca și noi pe aceea care în veacul XI și XII a mânat jumătate Europa la sfântul mormânt; dar' dacă și concedem, că chestiunea naționalistă poate deja peste un jumătate secol se va număra în șirul acelor chestiuni rezolvite, asupra cărora oamenii privesc cu regret; atâta e sigur, că evenimentele cele mai importante a jumătății prime a secolului nostru s'au provocat prin influința principiului naționalist; și că precum întâia putere cesară în Franța s'a frânt nu de înțelepciunea guvernului ci de însuflețirea națiunei spaniole, ruse și germane: așa în prezent și'n cel mai apropiat viitor, principiul naționalist va ezercita cea mai hotărîtoare influință asupra tuturor acelor țeri unde s'a ivit.

Idea de naționalitate, după natura sa nu e idee revoluționară, ba încât se întemeiază în mare parte pe istorie și stă în nex cu moravurile poporului înrîurește tocmai în direcție contrară: și dacă în epoca de față totuși îi vedem efectul contrar, cauza trebue căutată în atitudinea ce unele state au luat față de naționalitățile lor, pășind cu vrăjmășie împotriva ideii, căreia în decurgerea acestui secol și-au putut mulțumi existența. Aceasta s'a întâmplat și se va întâmplà fără 'ndoială și 'n patria noastră: și dacă în numele unității terii preconizăm astfel de principii cari împedecă pe naționalități în libera lor dezvoltare; dacă uităm, că oamenii mai ușor sufăr cea mai mare nedreptate, decât o astfel de stare, care le pricinuește zilnic mici, dar continue neplăceri și că pentru aceasta o administrație vexatorică produce nemulțumiri mai adânci decât cel mai cras despotism; dacă ignorând influența ce aceasta idee ezercita asupra sufletului milioanelor, ori pornind din convingerea, că nu se împacă cu unitatea statului nostru, ne arangiăm viața constituțională în contrast cu aspirațiile naționaliste: aceste aspirații, precum pân'acì, așa și d'aci încolo ne vor amenința cu primejdii viitorul. Dar' tot atât de sigur e, că în măsura în care împăcând pretențiile naționaliste am dovedit, că existența statului nostru nu primejduește pe diferitele naționalități ba este chiar o mai mare garantă a liberei lor dezvoltări: aceea, ce părea periculos, devine chezășia viitorului nostru și greutățile cu cari luptăm, se vor întoarce împotriva vrăjmașilor existenței noastre de stat, învingerea lor nefiind nici pentru dînșii mai ușoară, ca și cum ni-a fost nouă.

Neputând oprima sentimentele ce izvoresc din idea naționalistă, aceasta ca pân'acì, așa cel puțin o vreme oarecare va ezercitâ și d'acì 'ncolo influență hotărâtoare asupra tuturor împrejurărilor noastre, dar modul acestei influențe depinde cu totului dela noi; și fiind pe deoparte siguri, că 'n această parte a Europei nu se poate forma stat mai mare cuprinzând mai multe naționalități; pe de altă parte nici cei mai înfocați aderenți ai naționalității maghiare neputându-se legăna în speranța cu una cu două a contopi aceste naționalități în cea maghiară; și dupăce prin urmare, orice s'ar întâmpla, diferitele naționalități ale patriei noastre nu pot aștepta dela viitor mai mult, decât ca condițiile de înaintare ale naționalității lor să fie asigurate în stat și noi Maghiarii nu putem cere altceva, decât ca compatrioții nostrii de diferite limbi să țină cu deopotrivă credință la patria comună: pentru delăturarea divergențelor, pricinuite prin mișcarea naționalistă, ba chiar pentruca sentimentele naționaliste sa devie cea mai sigură garantă a statului și libertății noastre, nu e nevoie de altceva, decât ca 'n locul viselor frumoase să ținem înaintea ochilor noștri starea-ne reală și să abdicăm la dorinți, acăror realizare, judecând cu minte, o recunoaștem singuri de imposibilă.

Alegerea e în mâna noastră, dar' nu e neîndoios și aceasta este, că urmările aceleia, fie bune, fie rele, le va simți, nu una ori alta naționalitate, ci toate deopotrivă; și tocmai în aceasta comunitate a intereselor noastre conzistă chezășia în care eu văd rezolvirea norocoasă a acestei chestiuni.

== XVI. ==

=== INCHEERE. ===

Și acum să recapitulăm pe scurt cele zise.

In istoria civilizațiunii noastre mai nuoi, nu găsim moment, în care idei să nu fi ezercitat influință hotărâtoare asupra înaintării omenești; și întreg cursul civilizației noastre s'a determinat prin acele schimbări, ce s'au întâmplat în aceste idei când deodată, când gradat.

Privind unele epoce, observăm cele mai mari deosebiri, ba chiar contraste aparente în aspirațiunile omenești și ideile croind directivele acestora; dar îndreptându-ne privirea asupra întregului curs al civilizației noastre, apare numai acea cale a consequenței, pe care vedem genul omenesc într'o într'o anumită direcție mergând înainte, întreaga-i evoluție nefiind altceva decât o neîntreruptă năzuință spre țelurile, pe cari le-a arătat creștinismul, în privința cărora ideile ivite în singuraticele secole servesc numai de mijloace și sunt imediat schimbate cu altele, îndată ce nu mai fac serviciu înaintării generale și împedecă libertatea, egalitatea și comunitatea fericirii omenești spre care nizuiește civilizațiunea creștină.

Ceea-ce în general zicem despre întreaga desvoltare a civilizației noastre, aceasta stă și despre epoca noastră și influința ce ideia naționalistă o ezercită asupra ei, este numai repetarea acelor apariții, pe cari le întâlnim în alte epoce, asupra influinței altor idei.

Precum între cauzele, cărora ideia naționalistă și ideile dominante ale altor epoce își mulțumesc efectul general, așa și 'ntre mișcările, cari au provocat în veacul nostru ideia naționalistă și 'n alte veacuri, alte idei, găsim cea mai mare analogie; drept aceea putem presupune asemenea analogie și cu privire la rezultatele, pe cari le putem aștepta dela această mișcare, putem adecă presupune că șî ideia naționalistă își va atrage după sine consecințele-i firești; dar numai pan' atunci, până ce, acestea nu ajung în contradicție cu direcția, pe care civilizația o urmează în progresul ei, și că această influență, pe care o putem aștepta dela ideia naționalistă, la nici un caz nu se extinde așa de mult, ca să schimbe imediat orice stare de stat și socială, și să transforme tot ce există.

Precum în altele, așa și 'n cazul acesta, mărimea și direcția influenței ideii depinde dela împrejurările, între cari se încearcă în diferitele țări crearea ei; și precum ideia ezercită asupra acestor împrejurări influința modificatoare: așa împrejurările reezercită asemenea influința asupra acelei forme în care ideia este realizabilă; de unde e clar, că problema, acărei rezolvire a devenit necesară prin chestiunea naționalistă, este pretutindenea una și aceeaș, dar că mijloacele prin care e posibilă această deslegare sunt diferite și se pot fixa, numai luându-se în considerare diferitele împrejurări ale diferitelor țari.

Aceasta e, ce în scrierea prezentă am încercat cu privire la Ungaria. Am înșirat pe scurt cauzele, pentru cari chestiunea de naționalitate ezercită în vremea din urmă, o așa de mare influință asupra vieții noastre publice și se discută cu atâta pasiune.

Am fixat divergența de opiniuni, ce există în patria noastră, chiar și cu privire la interpretațiunea conceptului de naționalitate și acele contraste, care în urmarea aceasta se produc între pretențiile ce se fac în numele idei naționaliste, și am arătat legătura, în care, împotriva acestor aparente contraste, stau interesele diferitelor naționalități cu interesele patriei comune; așa că rezolvirea chestiunei numai atunci e de nădejduit, daca principial având înaintea ochilor deplina egalitate de drepturi, nu ne uităm nici de pretențiile singuraticelor naționalități nici de faptul, că împlinirea tuturor acestor dorinți depinde dela susținerea unității țării și a libertăților ei constituționale.

In fine comparând cele doua direcții, recomandate pentru deslegarea chestiunei noastre naționaliste, mi-am esprimat convingerea;

că, după ce sistemul, să se fixeze în legi sfera de drept a fiecărei naționalități, în patria noastră nu se poate practic aplica:

după ce, aplicarea acestui sistem, în loc de a aplana divergențele naționaliste ar avea drept urmare o mai mare restrângere a libertăților individuale și civice;

și dupăce, asta ar avea după toate prevederile drept urmare, întâi dizolvarea patriei noastre și a monarchiei austriace, în aceeaș vreme însă ar împedecà formarea oricărui stat mare în aceea parte a Europei care în privința variației naționalităților este în aceeaș situație, prin urmare ar strica viitorul tocmai a acelor naționalități în interesul cărora se propune;

dupăce, cu un cuvânt, dacă luăm în considerare situația terii noastre, direcțiile epocei și adevăratele dorințe ale naționalităților, ajungem Ia convingerea, că împărțirea teritorului terii și a funcțiunilor după națioualități, propunerea unora pentru sistarea chestiunii naționaliste ar atrage după sine numai nuoi complicații, numai ascuțirea contrastelor existente; pentru toate acestea:

rezolvirea chestiunii naționaliste în patria noastră se poate ajunge numai prin lărgirea libertății individuale și susținerea neatârnării noastre constituționale, și pentru executarea practică a egalîndreptățirii naționaliste, dela care depinde deslegarea acestei chestiuni, în patria noastră nu se cere altceva decât executarea cinstită a legilor din 1848 și aceea ca în organizațiunea noastră municipală să menținem principiul autonomist.

Ca și cuvântul, într'o strâmtoare de stânci, așa și idea, care într'o epocă oare-care face mult ecou, prin zgomotul mare, ce pricinuește, devine neînțeleasă; aceasta s'a întâmplat în zilele noastre și cu chestiunea naționalistă; dar cine, învingându-și amărăciunea primită în decursul lungei discuțiuni, în locul dorințelor ține înaintea ochilor numai ceeace cu mintea sănătoasă se poate crede de ezecutabil: poate va primi părerile aceste și ceeace probabil nu-i va succede scrierii de față, aceasta o putem aștepta dela vreme, care cu siguranță va dovedi, că chestiunea de naționalitate în patria noastră numai pe calea aceasta se poate rezolvi; pentrucă o mișcare ce s'a pornit în numele libertății și numai spre asigurarea acesteia, singur prin libertate se poate termina;

pentrucă îndreptându-ne privirea asupra marei mișcări religioase, care este în cea mai mare analogie cu mișcarea naționalistă și privim starea acelor țări în cari stau diferitele naționalități, esperiența verifică părerea aceasta;

și în fine, pentrucă ceeace a dovedit întreaga istorie a civilizației noastre despre influența ideilor dominante, aceasta va dovedi-o și experiențele epocei prezente: că fiecare idee devine în vre-o epocă numai în acea formă dominantă, în care o cere interesul înaintării generale, și că fiecare, își perde puterea ce a avut, când ajunge în contrazicere cu direcția &quot;generală pe care o urmează civilizația în progresul ei; și că tocmai pentru cuvântul acesta, purcezând la rezolvirea chestiunei în senzul conceptelor lumei vechi și readucând împregiurările evului mediu, înființăm cu naționalitățile un nou fel al sistemului de castă; regulând condițiunile diferitelor naționalități nu după exemplul Svițerei și Americei, ci așa cum s'a întâmplat înainte de 1848 în Ardeal, unde unor anumite naționalități li-s'au garantat drepturi speciale, în teritorii speciale; căutând aplanarea chestiunii nu în libertate ci în privilegii ce s'ar acorda cutăror naționalități și cu un cuvânt, uzând de astfel de principii în chestiunea aceasta cari stau în hotărâtă contradicție cu întreaga direcție a civilizațiunii noastre: aplanarea pacinică a chestiunii devine imposibilă.

O știu bine, că sunt mulți, cari afirmă aceasta; și dacă esaminăm pretențiunile ce se fac în numele ideii naționaliste și aceste ar atrage după sine corigarea harței Europei, ba chiar ar împedica într'o parte a Europei formarea oricărui stat mare respective independent; dacă vedem încurcătura, ce există chiar cu privire la interpretarea chestiunii naționaliste și patima, cu cari pășesc pretențiunile: în adevăr pare ca și cum civilizația noastră e amenințată prin chestiunea aceasta de o nouă primejdie, ce se poate delătura numai zdrobind curentul ce și-a pus de țintă eluptarea de drepturi naționaliste. - Dar eu nu împărtășesc aceste îngrijorări, și în încurcătura ce s'a născut în jurul acestei chestiuni, nu văd decât repetarea acelor apariții, ce acolo sunt la ivirea fiecărei idei nuoi și ai putea zice dovedesc numai celeritatea impulsului, ce fiecare idee nouă dă progresului general.

Cine nu cunoaște tulburările la cari a dat ansă și dă și 'n zilele noastre idea libertății și a egalității; — cine n'a auzit ponosurile zilnice pe cari le aduc împotriva acestor idei, adversarii lor? Nu s'a zis oare de o mie de ori, că distrugându-se principiul autorității se destramă toate statele lumii; că principiul liberei investigații va zgudui principiile morale pe cari stă așezată societatea, va distruge legăturile care unesc pe oameni ? — Nu se susține oare până azi, că egalitatea face imposibil orice stat, cari nu se pot închipui fără subordinație, nimicește dreptul de proprietate și cu dânsul toată civilizația noastră; — și nu s'aduc oare fapte cari înadevăr par a justifica aceste afirmări ? — Pentrucă cine poate nega, că libera investigație într'adevăr a zguduit multe! că libertatea politică, acolo unde a fost refuzată, a amenințat statele cu zguduire; că în numele egalității se fac pretenții, cari tulbură orice ordine și primejduesc întreaga civilizațiune; — și totuși privind fără preocupare marea mișcare căreia i-a dat naștere principiul libertății și egalității, cine nu va recunoaște că aceea luată în întreg a promovat civilizația, ba că este chiar condițiunea prealabilă a progresului culturii noastre.

Totul ce s'a zis, împotriva libertății și egalității se poate cu tot dreptul spune și împotriva principiului naționalist și primejdiile, cu cari mișcarea aceasta la aparență ne amenință civilizația, nu sunt mai puține; dar oare nu putem face aseminea asemănare și cu privire la cauzele finale ale ei ?

Se aseamănă și turnului babilonic veacul nostru, care cu îndrăznețele lui aspirații nu cunoaște hotar și care ar vrea să-și înalțe până la cer clădirea civilizației sale, dar acărei provocatoare aspirații D-zeu le pedepsește acum așa, că a amestecat din nou limbile oamenilor.

Primesc asămănarea, dar după părerea mea e rău aplicată. — Nu popoarele pământului, ci un tiran imprudent a voit să ridice turnul, care s'ajungă până la cer și împrăștierea ce s'a făcut prin amestecarea limbilor l'a pedepsit numai pe tiran; dar pentru popoare a fost o binefacere a provedinței, care n'a voit ca în muncă de soboli să-și mistue puterile pentru preamărirea unuia, ci li-a împrăștiat, ca să fructifice pretutindenea. Ceeace în cartea sfântă cetim despre zidirea turnului babilonic prima mișcare pentru libertate, acărei amintire a rămas — este întâiul protest pe care-l cunoaștem al genului nostru contra puterii absolute, și în senzul acesta mișcările naționaliste ale veacului nostru sunt în adevăr continuarea acestei întâmplări, întreaga mișcare nefiind altceva decât aplicarea nouă a acelor principii, pentru cari omenirea veacuri întregi și-a vărsat sângele, nefiind altceva decât urmarea firească a convingerii, că dupăce fiecare om s'a născut spre libertate și dupăce toate privilegiile de clasă s'au șters și drept bază a societății noastre, s'a acceptat deplina egalitate de drepturi nu putem refuza aceste principii nici când ele se cer pentru regularea raporturilor dintre întregi popoare. Dar având încredere în urmările binefăcătoare ale libertății, și recunoscând minunile pe cari ni le-a dat egalitatea în epoca noastră: ce ne îndreptățește oare să dubităm în efectul acelorași principii, aplicându-se în sfere mai largi?

Tocmai fiindcă mișcarea naționalistă este numai o ramură a marilor mișcări a epocei noastre și aceea decepțiune, care confundă egalitatea de drepturi cu egalitatea de situații; libertatea cu nimicirea oricărei ordini, zace și aici în firea lucrurilor: e de prevăzut, că și aceasta va da încă prilej la multe și grele lupte; asemenea e de prevăzut și aceea, că nici aceasta mișcare nu va împlini toate acele așteptări, pe cari nu le vestesc drept rezultat final al ei.

Precum victoria principiului de egalitate, n'a pricinuit între singuratici urmările pe cari le vesteau unii anteluptători și egalitate, așa cum a înțeles-o Rousseau, nicari nu există: asemenea rezultat putem aștepta și dela izbânda principiului egalității naționaliste. Principii, ori cât ne-am însufleți pentru ele, nu pot schimba firea lucrurilor și acele osebirir cari există între diferiții oameni ori diferitele naționalități — în urmările poziției, trecutului istoric și a capacității lor firești — nu se sistează nici prin legi, nici prin doctrine.

Și precum mișcările noastre naționaliste nu pot împlini speranțele acelora, cari, așteaptă dela aceste nu egala îndreptățire a tuturor popoarelor pământului ci egalitatea lor faptică: așa nu vor realiza nici frumoasele fantazii, deșteptate în unii de aceste mișcări cu privire la viitorul neamului lor.

Nuoile cercetări filologice dovedesc, că acele popoare pe care știința le grupează la familia arică ori indogermană și a căror luptă constitue obiectul istoriei nuoi și vechi; își trag dintr'o sorginte origina; și mergând înapoi în istoria antică, fost-a vreme, când persanul și elinul ce sta cu el în lupte pe moarte și viață, acesta și latinul, care l-a încălcat, germanii și slavii dujmânindu-se între sine, blândul indian și englezul care 1-a subjugat, toate acestea aveau ca un popor, încă o istorie comună. Progresând mereu știința află tot mai multe puncte de întâlnire între seminția arică și semită și sunt convins, că tot aceasta se va întâmpla și în privința popoarelor ural-altaice, cu cât mai mult se va face obiect de studiu aprofundat cunoștința limbii lor. — Dar când după' atâtea lupte și calamități, în fine se dovedește știențific originea comună a popoarelor pământului, așa că nimeni să nu fie nici într'o îndoială în privința inrudirii lor, solidaritatea lor încă nu s'a fixat și frații cari s'au găsit nu-și vor cădea unii altora în brațe. Siguri putem fi că ceeace n'a succes religiunei, nu-i va succede nici științei, nici politicei, și aspirațiunile de unire a tuturor popoarelor slave ale Europei, fie acele ori cât de frumoase și poetice, ca speculați uni pornite din unitatea genului omenesc, pot fără îndoială produce mari succese morale, dar prin mișcările naționaliste ale veacului nostru, nu se vor realiza.

Peste tot după ce marea schimbare, ce a urmat cu dăiimarea lumii vechi, prin distrugerea barbară a civilizației romane și totala prefacere în domeniul ideilor pe urma creștinismului, n'a putut esopera ca o parte a stărilor lumii vechi, să nu se mențină; și dacă și acum jumătatea mai mare a întregei noastre, civilizațiuni zace pe rămășițele lumii vechi, tot aceasta ni-o putem imagina și despre inarea prefacere, la care azistăm ca martori.

Dar dacă idea naționalistă nici nu va produce acele mari rezultate pe cari le așteaptă unii dela dânsa; dacă știm cu siguranță, că nu putem aștepta dela dânsa nici egalitatea stării popoarelor, nici realizarea frumoaselor vise panslaviste: recunoașterea acelui principiu, că precum indivizii așa și popoarele pot să fie în stări osebite, dar în drepturi egale —, entuziasmul oare, cu care atâtea națiuni pe lângă apărarea cu gelosie a propriei individualități ostenesc toate pentru înălțimea propriei lor culturi, nobila emulare, ce se naște între dânsele și generala însuflețire pentru libertate: nu sunt oare mari progrese? — Și dacă privim la acestea, pe care mișcarea naționalistă în parte le-a realizat și cari sunt urmările firești ale ei, nu trebue oare să recunoaștem, că ceea ce stă în fața noastră în mișcarea aceasta, acărei apariții umplu pe mulți de teroare, nu e altceva decât una din acelea manifestațiuni ale provedinței divine, pe cari le întâlnim adese în istorie, tocmai în acele momente când progresul la aparență a devenit imposibil, se ivește o nouă idee, ca doborând ce a fost putred și învechit să deschiză omenirii noui cărări pentru mersul ei înainte.

Dacă stă faptul, pe care-l dovedește istoria întregului gen omenesc, că ori ce progres se naște nu din atingerea diferitelor elemente (diferite persoane); dacă recunoaștem, că civilizația noastră numai atunci va putea corespunde înaltei sale chemări, dacă toate popoarele pământului vor participa la munca ei comună și fiecare-și va folosi capacitatea cu care l-a dăruit Dzeu și calitățile-și persoanele ostenind pentru ținta comună; dacă însfârșit totul ce duce la înălțarea individului, ce-l scoate din cercul strâmt al egoismului său conduce la înălțarea umanității: atunci în adevăr efectul puternicei înfluențe ce-o ezercită ideia naționalistă asupra culturei noastre în rezultatul său final nimeni nu-l poate trage la îndoială, și de aci urmează și atitudinea ce noi Maghiarii trebue să luăm față de aceasta mișcare. Pentrucă dacă aspirațiile naționaliste ale veacului nostru se pot privi numai de urmări necesare ale direcțiilor în cari înaintează cetățenii Europei, dacă egala îndreptățire naționalistă este numai consecința irefuzabilă a acelor idei cari constituesc temelia societății de azi: nici noi n'o putem refuza aceasta dela noi și viitorul ne depinde, dela partea ce o luăm din munca la care sunt angajate popoarele Europei, întru realizarea acestor idei.

Eu înțeleg îngrijorarea unora în chestia națională. Ascultând pretențiunile ce se fac în virtutea ideii naționaliste cari exclud posibilitatea susținerii oricărui stat regulat — ura, cu care pășesc șefii naționalităților împotriva noastră a Maghiarilor — îndărătnicia, cu care ni-se refuză mâna întinsă spre pace: aflăm naturale sentimentele acelora, cari, dupăce orice chip al aplanării pacinice s'a arătat iluzoriu, în sfîrșit cred problema noastră în luptă, pentrucă orice ne-ar aștepta, susținerea unității țării și apărarea propriei noastre naționalități, este prima noastră datorie, înțeleg aceste îngrijorări și știu aprecia aceste sentimente, dar nu le împărtășesc.

Căci sunt convins că nici individ singuratic nici națiune — prin ură și invidie nu s'a făcut mai mare, dar nimeni n'a devenit nici mai mic, din pricina, că a fost hulit ori batjocorit. Mărimea, pentru care ne-am născut nu prin păcatul ori lăcomia altora ci numai prin propriile noastre greșeli vom puteâ-o pierde. Viitorul fiecărui popor, după Dumnezeu, care l'a înzestrat cu anumite calități, depinde numai dela tăria voinții sale, și astfel zgomotul ce s'a născut în jurul nostru și exploziunile pătimașe ale adversarilor noștri, pot deveni primejdioase pentru noi numai abătându-ne dela calea desemnată de situația și datoriile noastre.

Pentrucă recunosc, că prima noastră datorie este a susțineà unitatea patriei; dar știu, că precum acei muri cari s'au zidit din cele mai felurite petri și cărămizi, de multe ori sunt cei mai tari: așa șì din cele mai diferite elemente se poate alcătui stat puternic; dar știu și aceea că cel ce la zidire în loc de a așeza piatră pe piatră și a le lega cu ciment, ar voî să le contopească: ar perde numai vreme, și că asemenea am procede noi, dacă nemulțumindu-ne cu închiegarea într'un puternic întreg a difemelor naționalități ce locuesc în patria noastră, am voi să ajungem contopirea acestora.

Pentrucă, tăgăduiesc, că libertatea deplina acordată naționalităților poate primejdui patria aceasta; dar nu vreau să evit aceste primejdii prin astfel de mijloace, cari în urmările lor sunt și mai primejdioase. — Știm că Constituanta franceză, dupăce prin toate actele sale s'a îngrijit ca puterea executivă să nu fie prea tare, în fine a slăbit-o așa de mult, încât n'a mai putut apăra ordinea,și legalitatea și că și direcția contrară, care nisuește a lua posibilitatea oricărei împotriviri față de guvern, produce asemenea urmări daunoase și că'n momentul când ne-am înarmat absolut contra exceselor guvernului am creat anarchia — în celalalt, în care am făcut imposibilă revoluțiunea, am creat despotizmul. Și aceasta stă pentru toate; și desigur nimic nu e mai primejdios, decât când într'un stat vroirn să ne îngrădim cu toate măsurile împotriva unor primejdii. Ca și 'n toate altele așa și 'n chestia naționalistă trebue să ne bizuim și pe oarecare cumințenie; căci unde lipsește aceasta, acolo organizație sănătoasă de stat și așa nu e posibilă.

Pentrucă 'n fine sunt convins, că existența națiunii maghiare — pentru care a osteni este datoria de căpetenie a vieții noastre și 'n viitorul căreia avem tot așa de nemărginită încredere, pe cât de mare este dragostea ce ne încălzește pentru neamul nostru — că existența națiunii maghiare nu depinde dela privilegii ce s'ar fixa în legi pe seama ei și că viitorul ei nu se va primejdui când ca șî în 1848 nobilimea, așa acum poporul maghiar ar abzice la toate prerogativele sale, dar numai pentrucă în chipul acesta își poate asigura mai bine interesele și libertatea patriei sale și pentrucă simte că pentru a ocupa un loc de onoare între aceste hotăra, nu e de lipsă, ca să fie pusă la acest loc de onoare.

Și dacă după atătea acuzațiuni nedrepte ce se ridică împotrivă-ne, dacă în mijlocul primejdiilor, cari ne amenință viitorul și pe cari dujmanii noștri le vestesc de neinvincibile câte odată ni-se strânge inima: să ne întoarcem la istoria viforosului nostru trecut, acesta liniștindu-ne, deodată ne va arăta și calea pe care purcezând vom evita primejdiile.

Dupăce națiunea noastră, când a descălicat în actuala-i patrie, a răspuns unei mari necesități, care cerea alcătuirea unui stat puternic această parte a Europei; și pentrucă de când a luat creștinismul întrând în marea înfrățire a popoarelor apusene dânsa a devenit sentinela civiliza-țiunii în această parte a Europei: acesteia avem ai mulțumi, că pânăce alte popoare ale vremilor acestor migrațiuni, au perit, națiunea maghiară a rezistat veacuri întregi împotriva atacurilor, îndreptate de împărăția dela apus și meazănoapte contra neatârnării sale.

Fiind din secolul XIV până în cel al XVI fortăreața creștinismului apusean, pe care l-a apărat împotriva Osmanilor: acesteia area-și mulțumi patria poziția ce a ocupat până lacăderea dela Mohács.

Fiindcă națiunea noastră n'a căzut în desnădăjduire nici în urma acestei lovituri, și sub steagul creștinismului și-a continuat lupta cu aceeaș energie: d'acea au luptat vitejii a jumătate Europei în șirele noastre, până când de pe zidurile din Buda a căzut semiluna și s'au reîntregit vechile hotare ale patriei.

Și fiindcă ia parte la mișcările constituționale ale veacului mai nou, la marile mișcări pentru libertate și egalitate: aceasta este ce i-a câștigat în vremea mai nouă și a menținut până azi simpatiile universale pe seama acestui popor, la număr relativ mic și stând fără neamuri în mijlocul Europei.

Știm, că luând Sf. Ștefan creștinizmul și arătând poporului său această nouă direcție, mulți au privit în aceasta pericolul naționalității maghiare și că un mare partid patriotic a ridicat arma împotriva acestui pericol.

Știm, că din secolul XIV. până în al XVI. n-am dus lipsa acelora, cari căutau chemarea națiunii noastre în lățirea sa spre apus și spre răsărit asupra boemilor și polonilor;

că mai târziu au fost cari au aflat singura garantă a susținerii patriei într'o alianță cu turcii;

și că în fine acum înainte cu patruzeci de ani un mare partid în a cărui patriotizm și intenții bune nu dubităm, profeția perirea neamului maghiar prin adoptarea nouilor forme democratice, afirmând, că numai astfel ne vom putea asigura viitorul, dacă vom ținea la instituțiile vechi și ne vom ferî de influințele vremii mai noui.

Dar reprivind acum cine nu recunoaște:

dacă Sf. Ștefan rămâne păgân și-și caută siguranța poporului său în isolure: națiunea noastră peria de mult, cum au perit altele de asemenea vitejie și mult mai mare la număr;

că toate acelea lupte, prin cari națiunea noastră iși căuta mărirea spre răsărit și apus, n-au avut rezultate statornice;

dacă după căderea dela Mohács, părăsind calea veche legăm alianța cu turcii: poziția țării noastre ar fi acum ca a Valahiei, Serbiei și a celoralalte provincii ale imperiului otoman;

că în fine rezistând duhului vremii, nu ne transformăm constituțiunea după cerințele veacului ; dacă nizuințele lui Széchenyi, prin cari acest nemuritor bărbat îndrumă națiunea noastră pe văgașul progresului, nu reușesc și evenimentele din 1848 aflu națiunea noastră în vechea-i stare, pe diferitele clase ale națiunii în vechea împărechiare : marea mișcare, ce s'a lățit asupra întregei Europe, și pe care nici noi n-am fi putut-o evita, ar fi șters patria noastră de pe fața pământului.

Reprivind asupra cursului lung al istoriei noastre putem scoate învățătura, că poporul nostru are ași mulțumi existența nu faptului, că ar fi rămas izolat de mișcările popoarelor apusene, ci tocmai dimpotrivă împrejurării: că dânsa a prins în această parte a Europei steagul civilizațiunii apusene, că a luptat cu cerbicia, adusă cu sine din leagănul său din orient, pentru idealele comune ale apusului; că de când a descălicat s'a conziderat pe sine ca aparținând familiei popoarelor apusene și s'a distins întru slujirea scopurilor comune; — și aceasta e dela care depinde susținerea patriei noastre, viitorul naționalității noastre și de aci înainte.

Nu prin legi, ce am alcătui în favorul rassei maghiare, ci numai așa ne putem asigura viiitorul, daca în marea mișcare ce s'a pornit în Europa în jurul celor mai sfinte interese ale popoarelor, credincioși trecutului, nu ne vom schimba poziția și aceasta totdeuna a fost într'aceia, cari au luptat pentru libertate; - — aceasta stă, precum în toate celelalte așa și 'n chestia naționalistă, unde necrezătoarea precauțiune în viitorul neamului va puteà da alte sfaturi, interesele noastre momentane, ar putea la aparență pretinde altceva, dar unde, precum în toate, garanta viitorului nostru zace în faptul, ca și chestiunea aceasta să se resoalve în înteresul libertății.

Dupăce năzuințele spre libertate și egalitate individuală determină direcțiunea evoluțiunii veacului nostru; după ce ideia de unitate a genului omenesc ezercită totdeuna o mare influență și însăși chestia naționalistă este numai rezultatul năzuințelor spre libertate și egalitate individuală: este absolut imposibilă o astfel de resolvire a chestiunii, care să fie în contrazicere cu principiile, pe care însăși naționalitatea își întemeiază legitimațiunea; și cea mai mare primejdie, ce ar putea amenința patria noastră prin chestiunea naționalistă, ar fi fără îndoială dacă ne-am uità de aceasta.

Nu există putere, care s'ar putea împotrivi duhului vremii; nu există popor, care s'ar putea sustrage progresului general; și poziția ce unele popoare ocupă în anumite epoce, depinde dela chipul, în care s'au apropiat de ideile dominante, ridicându-se la bunăstare și putere, ori coborându-seși nimicindu-se: după cum muncesc la realizarea ideilor dominante a veacului lor, ori stau în contradicție cu aceasta; pentrucă precum la indivizi așa și la popoare puterea și mărirea lor atârnă dela serviciul ce-l aduc pe altarul intereselor comune.

&lt;references/&gt;</text>
      <sha1>jhuomleclvja88bghsprynfemg4pxpf</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>152978</id>
      <parentid>152977</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T18:25:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152978</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="250385" sha1="16r26ocb6w8gb721qzllpaog2vvkhcs" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Chestiunea de naționalitate
 | autor       = József Eötvös 
 | traducător  = Sever Bocu
 | secțiune    = 
 | anterior    = 
 | următor     = 
 | an          = 1906
 | note        = Arad, Tipografia George Nichin, 1906
}}

== PREFAȚĂ. ==

O carte, ce înnainte cu aproape un jumătate veac a văzut lumina, m-am hotărât să pun în traducere românească în mâna publicului cetitor român. Este cartea celebrului bărbat de stat și a renumitului scriitor maghiar din jumătatea a doua a veacului trecut, a baronului Eötvös József, despre chestiunea de naționalitate în Ungaria.

Sunt convins că cel ce o va ceti, și îndeosebi cetitorul pe care-l interesează chestiunea de naționalitate a țării noastre și soarta viitorului nostru politic, va înțelege iute rostul traducerii de față, a traducerii unei opere de înainte cu un jumătate veac, despre care însă s-ar putea zice cu drept cuvânt, că este doar mai actuală azi, decât în zilele când a fost scrisă.

Făcând însă chiar abstracție de la împrejurarea actualității ei, opera aceasta a lui Eötvös a fost și pân'aci și fără îndoială e și azi cel mai bogat și mai clasic isvor de argumente, pentru dreptatea causei noastre, contestată tocmai de aceia, acăror bărbat incontestat Eötvös este.

Nimic mai firesc deci, că e bine să punem la o dispoziție cât mai întinsă acest arsenal de argumente, abea cunoscut de generația luptătorilor de azi.

Iată de ce am crezut că fac un lucru folositor întrebuințând timpul de două luni, cât sunt osândit să-l petrec aici în temnița Aradului pentru causa dreaptă și sfântă a neamului meu, — traducând opera lui Eötvös și popularisănd-o între Români.

Arad, în temniță, Noembre 1906.

TRADUCĂTORUL,


=== CHESTIUNEA DE NAȚIONALITATE. ===

Noi vrem să ne desvoltăm și asigurăm viața constituțională pe baza deplinei egalități de drepturi. Vrem, ca în privința împărtășirii de drepturi cetățenești, nici religia, nici naționalitatea să nu facă nici o osebire între cetățenii patriei, și dorim ca pretențiunile naționale a concetățenilor noștri de altă naționalitate, încât e cu putință aceasta fără Sacrificarea integrității politice și a independenței legale a țării, să se garanteze și prin legi.

Adresa Dietei ungare de la, 6 Iuliu 1861.

== I ==

=== INFLUENȚA IDEILOR DOMINANTE. ===

Nota principală caracteristică a civilizațiunii noastre, ce o deosebește mai ales de civilizațiu-nea evului vechiu, este comunitatea, care de la începutul erei creștine se remarcă în evoluțiunea popoarelor Europei.

În evul vechiu progresul nici când nu e general. Rezultatele, la cari o cultură mai înaltă conduc popoarele, nici odată nu sunt comune. Precum religiunea, așa și civilizația care s-a ridicat pe aceasta, este posesiunea fiecărui popor, pe care nu vrea s'o lățească peste hotarăle imperiului său. Câte-odată întâmplări mari frâng aceste hotare, între cari se mișcă viața singuraticelor popoare. Asta s-a întâmplat în urma războiului uimitor al lui Alexandru-cel-mare, aceasta pe urmele cuceririlor poporului roman și prin acea influință pacinică, pe care-au ezercitat-o în evul vechiu popoarele mercantile. Astfel întâlnim colonii eline în Asia, Africa și în mai multe țări ale Europei, cari s-au înființat parte prin puterea lui Alexandru-cel-mare și a urmașilor săi, parte prin spiritul de întreprindere a poporului elin; așa dăm de urmele civilizațiunei feniciene în diferite părți ale lumei cunoscute de evul vechiu, și este știut, că sub dominațiunea seculară a Romei în multe părți a perit și limba popoarelor cucerite.

Dar acea atingere continuă și în urmarea acesteia influență reciprocă, pe care de present o ezercită civilizațiunile diferitelor națiuni una asupra alteia și acea comunitate, care prin aceasta se naște în judecata, părerile și tendențele lor — aceasta în întreagă istoria evului vechiu înzădar o căutăm.

Precum popoarele așa și civilizațiunile lor stau cu desăvârșire străine ori vrăjmașe unele lângă altele; relația lor e indiferență completă ori luptă, ce se termină numai cu încălcarea desăvârșită a uneia. Nimic nu dovedește mai clar aceasta, decât starea coloniilor eline, cari în diferite părți ale lumii și-au susținut secole întregi propria-le civilizație ; fără ca dînsele să fi ezercitat, asupra popoarelor barbare de cari erau încunjurate, ori aceste asupra civilizațiunei eline, vre-o influență mai remarcabilă.

De când principiile creștinătății au învins asupra vederilor evului vechiu (ceeace natural nu s-a făcut în clipa, în care Constantin s-a făcut

creștin, ci gradat, și atunci, când Roma rupîndu-se de la imperiul oriental, dezvoltarea independentă a bisericii a devenit posibilă) situația aceasta se schimbă și pânăce în evul vechiu găsim numai popoare asupritoare și asuprite, numai separațiune absolută ori luptă: cu civilizațiunea creștină iasă la iveală societatea popoarelor, la început slab și abia observată, dar vădindu-se în tot mai multe și mai luminoase apariții, în măsura, în care legătura ce leagă popoarele într'olaltă, adică învățăturile comune ale religiei și influența tot mai largă a bisericii, se întăresc într'însele.

Lupte, între diferitele popoare vedem și de acî înainte, războaie a căror cruzimi stau în raport cu starea culturală a acelora ce le poartă: dar relațiunea, în care se află între sine popoarele creștine ale Europei, se aseamănă cu aceea, pe care au avut-o în evul vechiu diferitele ramificații ale poporului elin, între olaltă. Ca și la acestea așa și la diferite popoare ale Europei creștine, religiunea comună dă naștere unei anumite comunități a civilizațiunei, cu care împreună începe puterea generală a ideilor, ce se răspândește asupra tuturor popoarelor, așa că de la sfîrșitul migrațiunii popoarelor până'n ziua de azi, nu găsim epocă, în care anumite idei să nu fi ezercitat asupra întregei lumi creștine o influință generală, și în care dezvoltarea civilizațiunii noastre n'ar fi fost tocmai rezultatul înrîuririi acestor idei.

Lunga luptă, care veacuri întregi a decurs pentru întâietatea ori neatârnarea statului și a bisericii, stabilirea și regularea afacerilor feudale, năzuințele spre libertăți civice în orașele evului mediu, organizațiunea constituțională a singuraticelor țeri și proviincii, formațiunea statelor noastre mai mari, lărgirea puterii suverane, marea reformațiune religioasă și revoluțiunea, care nizuiește după asemenea transformațiuni în stat — dovedesc deopotrivă, ca și aproape tot, ce a exercitat înrîurire hotărîtoare asupra dezvoltării singuraticelor popoare ale Europei, că s-au produs sub impulzul unor idei, cari nu sunt posesiunea unui ori altui popor, ci au fost comune tuturora cari s-au dezvoltat sub înrîurirea bisericii occidentale; și mândrul cuvânt, care s-a zis despre revoluțiunea franceză, că acela va circula lumea întreagă, se potrivește tocmai așa pentru orice idee, care de la veacul al X-lea până la vremile mai nuoi aprodus în mijlocul singuraticelor popoare mișcări mari.

Dacă privim gradul osebit și inferior de cultură, în care au stat popoarele Europei în evul mediu, atingerea rară dintre dînsele și împrejurările lor de stat și sociale: natural, că influința, ce unele idei au exercitat asupra întregei lumi creștine, nu s-a putut răspândi asupra tuturor popoarelor dintr'odată. Astfel de idei, cari au avut efect asupra dezvoltării unor anumite națiuni în anumite epoce, la altele s-au ivit mult mai târziu ori într'o formă cu totului schimbată și câteodată au condus la rezultate cu totului osebite; și dacă privim istoria Europei, de la creștinizarea ei până azi: o aflăm asămănând înaintării unei trupe uriașe, la care ultimele rînduri trec mult mai în urmă pe terenul părăsit deja de avangarde, dar peste care va trece întreaga trupă.

Dacă ne aruncăm privirea asupra ideilor singuratice, cari au avut efect hotărîtor asupra popoarelor Europei, aflăm cea mai mare varietate, ba aflăm chiar contraste. Ceeace o epocă primește drept vecinie adevăr, câteodată de aceeași generație, care a crescut încă 'n respectul respectivei idei, devine obiect de asalt general, de hulă chiar, și în locul ei se proclamă cu asemenea entuziasm, tocmai contrarul, ca și aceasta după o anumită vreme să se degradeze tot în mijlocul disprețului general; și cine își aruncă privirea numai asupra contrastului, în care stau ideile și aspirațiile singuraticelor epoce, ca acelea, ce cu scurt înainte erau la modă — cu drept cuvânt se poate întrista asupra slăbiciunii geniului nostru, a cărui istorie nu stă din altceva decât din lanțul lung al decepțiunilor; dar părerea aceasta se schimbă, dacă atențiunea ne-o îndreptăm nu asupra epocelor, ci a mersului întregei noastre civilizațiuni. Așa privind istoria, pe lângă acele schimbări, pe cari le observăm asupra înrîuriii unor idei în diferite epoce, ne arată totodată și acea consecință, cu care omenimea merge într'o anumită direcție înainte, toată dezvoltarea civilizațiunii noastre nefiind altceva decât o năzuință neîntreruptă spre ținte pe cari le-a pus creștinizmul și față de cari ideile ce s-au ivit în anumite epoce servesc numai de mijloace, cari imediat să se schimbe cu altele, îndată ce nu mai slujesc progresului general, ori tocmai îl împedecă.

Asta o vedem în biserică, unde independența intereselor spirituale, la cari provocându-se biserica Romei și-a întemeiat libertatea, ba chiar dominațiunea mai târziu s-a folosit de reformațiune drept armă împotriva bisericei romane.

Asta o aflăm în statele noastre, unde aspirațiile de libertate a clasei civice, pe care odinioară domnitorii, luptând în contra feudalilor își sprigineau puterea, mai târziu au restrâns între margini de legi puterea suverană.

Asta o observăm în fine și în cercurile industriei, pentrucă cine nu știe, că comandele până la minuțiozități, cu care sistemul de bresle stingenea odată activitatea individuală, s-au întrodus numai spre asigurarea claselor muncitoare și spre dezvoltarea industriei; că sistemul acesta mai târziu a fost atacat în numele acelorași interese; și că în zilele noastre dupăce libertatea nemărginită a muncei n'a adus rezultatele așteptate: spre ajungerea aceluiaș scop căutăm din nou alte mijloace; și, că în chipul acesta breslele, libertatea absolută a muncei după revoluțiunea franceză — și în zilele noastre aceace numim organizațiunea muncii, — ori cât ar părea că stau în contradicție unele cu altele, nu sunt decât fazele osebite ale unei și aceiaș aspirații.

Și ceeace vedem aci, aflăm și în celelalte cercuri ale desvoltării genului omenesc. Din clipa, în care cu creștinismul s-a așezat noua bază a civilizațiunii, direcțiunea dezvoltării noastre nu s-a schimbat. Dezvoltarea aceasta odată e mai iute, odată mai lentă, dar e neîntreruptă și dacă în mijlocul confuziunii și încurcăturilor, pe cari le întâlnim în unele epoce, ni-se zgudue credința în înalta chemare a genului nostru: nu e nevoie, decât în loc de a ne arunca privirea asupra momentelor singuratice, să ni-o aruncăm asupra intervalelor mai mari, ca să ni-se împrăștie îndoiala. In chipul acesta istoria ne conduce la acea convingere, că din vremea în care unitatea genului omenesc și credința în menirea sa mai înaltă s-a răspândit cu religia creștină nu se poate găsi un astfel de moment, în care vre-o parte a genului omenesc să nu fi luptat împotriva tirăniei puterii materiale — într'o formă sau alta pentru libertate, egalitate și comunitatea binelui, și în care împotriva a orice pedeci. nu s-ar fi apropiat de aceste ținte; și dacă în trecutul nostru căutăm acea lege generală, care se manifestă ca înrîuritoare asupra ideilor în istoria universală, rezultatul este acea convingere, că fiecare idee numai atunci și 'n acea formă devine dominantă într'o epocă, în care o reclamă interesul progresului general și că puterea, pe care o ezercită îu cutare epocă, fiecare o perde, dacă ajunge în contradicție cu direcția generală a civilizațiunii.

De aci, putem formula, asupra chipului de înrîurire și a extenziunei în care unele idei înrîuresc în anumite epoce, următoarele regule:

întâi, că idei cari odată au devenit generale, nu se pot oprima și evita, și că popoare ori chiar țări, fie cât de puternice, nu se pot emancipa de sub influința lor.

A doua, că mărimea și direcția influinței, pe care-o ezercită o idee, depinde de la stările, cari au existat în sânul unui popor ori țări, când ideia își inaugurează domnia și că precum fiecare idee ezercită influința transformatoare asupra acelor părți a stărilor existente, cu cari stă în contrast: așa stările existente reezercită aseminea influința asupra ideii și îndeosebi asupra acelei forme, în care se prezintă ea în singuraticele țări.

A treia, că influința, ce ideile ezercită asupra societății, niciodată nu se estinde într'atât, încât să transforme întreaga societate dintr'odată și să distrugă orice stări existente, și că și la cele mai mari prefaceri, drept rezultante a puterii unor idei, totdeauna rămâne cu mult mai mult din cea ce a fost, decât ceeace se schimbă.

Dacă privim până 'n capăt peste trecutul civilizațiunii noastre, aflăm în ea tezele aceste justificate una câte una. In tot decursul ei, fiecare epocă, precum ne învederează forța ideilor ezercitată asupra dezvoltării noastre, așa ne arată și marginile în cadrele cărora se ezercitează aceasta forță, — și când ne conduc la acea convingere mângâietoare că forța materială nu poate subjuga dăinuitor spiritul și că în fața credinței ba chiar a prejudițiilor omenești Ia sfârșit rămâne totdeauna învinsă: ne advertizează deodată să fim cu moderațiune în așteptările noastre. Pentrucă dupăce niciodată idee n'a învins încă pe deplin, n'a transformat încă imediat întreaga societate: de la propriile noastre idei încă nu putem aștepta astfel de rezultate.

Civilizațiunea se aseamănă cu desvoltarea individului. Precum cunoștințele și convingerile și ceeace depinde de la acestea, direcția intelectuală, ezercitează influență hotărîtoare asupra aspirațiilor și asupra întregei vieți individuale: așa înrîuresc ideile asupra întregei omeniri; dar precum individul, așa epoce întregi nici când nu stau sub influența exclusivă a unei singure idei și acolo ca și aici convingerile ne pot schimba radical direcția năzuințelor; nu pot însă distruge nici amintirile trecutului nici împrejurările existente și fiecare epocă în favorul propriilor sale idei se poate folosi numai de acele mijloace pe cari i-le-a făurit propriul ei trecut. De acì devine, că precum puterea materială, folosită cu ori-câtă rigoare și consecvență rămâne totdeauna învinsă când ajunge în conflict cu spiritul timpului: așa unele idei dominante ale epocei nici odată nu înving pe deplin și nici odată nu pricinuesc toate consecințele lor logice.

Ar duce departe peste ținta mea, dac'aș întră în dovedirea amănunțită a acestor afirmațiuni, — să ne întoarcem acum la obiectul pe care l'am pus drept scop scrierii prezente.

== II. ==

=== IDEA DE NAȚIONALITATE. ===

Îndreptându-ne atențiunea asupra epocei de față, aflăm trei idei, cari ezercitează asupra sa influință hotărîtoare: idea libertății, egalității și a naționalității; și fiindcă aspirațiunea veacului nostru — după realizarea libertății și egalității — apare numai ca continuitatea unei mișcări începută deja de mult: idea de naționalitate este cea adevărată care-i dă, celei mai nuoi epoce, timbrul caracteristic.

Ce e dar aceasta idee ori simțire de naționalitate, care îmbrățișată cu un nemărginit entuziasm, dă în zilele noastre prilej la atâtea lupte ?

Naționalitatea nu e altceva, decât aceea conștiință a aparținerii la olalta, ce naște într'o mulțime mai mare de oameni din amintirile trecutului, starea lor prezentă, și ceeace derivă din aceste, comunitatea lor de interese și sentimente. De unde reese evident, că izvorul sentimentului de naționalitate, poate să fie tot prin ce se naște între oameni aceasta simțire a aparținerii laolaltă. 

Un mare factor pentru aceasta este comunitatea limbei, și d'aceea e natural, că acolo, unde aceasta există, găsim dezvoltat sentimentul unei naționalități la astfel de popoare, cari au trăit veacuri întregi dezbinate și câteodată în teri antagoniste ; ba că chiar și înrudirea de limbă produce asemenea rezultate, și între popoarele germaneslave și romane încât popoarele în înrudire de limbă stau în față cu un dujman comun, conduce la sentimentul unei anumite unități. Dar afară de limbă și înrudire de rassă mai are sentimentul de naționalitate și alți factori și ar trebui să uităm experiențele istorice și a veacului de față, dac'am vroi să nu recunoaștem, că amintirile comune ale trecutului și interesele și speranțele comune ale prezentului produc asemenea, câte-odată simțiri mai puternice chiar între cetățenii unei teri de diferite limbi.

Sentimentul de naționalitate la popoare este acelaș, ca la individ conștiința individualității. Atât de mult stă această, încât dacă suntem întrebați: ce să recunoaștem de naționalitate osebită — nu putem răspunde altceva, decât că naționalitate osebită trebue să recunoaștem orice mulțime de popor, în care s-a deșteptat sentimentul individualității sale osebite. Dupăce deci conștiința aceasta de naționalitate osebită se naște prin felurite cauze: contrastele pe care le observăm de multeori în manifestarea sentimentului de naționalitate nu numai la diferite popoare, ci la acelaș popor, la acelaș om, zac în natura lucrului și nu trebue decât să ne întoarcem la izvorul, din care în anumite cazuri nasc aceste sentimente, ca să înțelegem cauza, pentru care germanul din Alsacia ori Ungaria, care e gata la orice sacrificiu pentru naționalitatea sa politică, se simte totuși atins de orice ar putea întuneca numele națiunei germane.

E clar din acestea, că sentimentul de naționalitate nu e nou și că în întreaga istorie nu există epocă în care să nu-i putem arăta manifestația ; e neîndoios cu toate acestea, că sentimentul acesta niciodată n'a influințat mai mult asupra faptelor omenești și n'a dat prilej In atâtea pretențiuni, ca și în veacul de față. La ce se atribue aceasta?

Întâia cauză: progresul în cultură ce-au făcut popoarele Europei. Precum la singuratic conștiința individualității sale este pasul întâi, cu care începe dezvoltarea sa intelectuală, și orice progres ce face în aceasta dezvoltare, conduce numai la pătrunderea mai clară a acestei conștiinți: așa e aceasta și la națiuni și e imposibil, ca în măsura, în care ajung mai civilizate, să nu se deștepte, într'însele, conștiința individualității și a naționalității lor.

A doua cauză: nexul logic, în care stă ideea de naționalitate, cu ideile ajunse dominante în veacul al XVIII-lea în câmpul politicei și al societății. Dac'atunci, când suveranitatea s-a considerat de posesiunea unora, a căror drepturi se judecau după principiile dreptului privat, așa că aproape fiecare stat existent își poate mulțumi formațiunea dreptului de succesiune și învoielilor încheiate între familii domnitoare; dacă, zic, atunci, când principatul hărăzit din grația lui Dumnezeu,

era singura bază a dreptului public, individualitatea popoarelor nu s-a luat în nici o seamă și cele mai diferite popoare s-au alăturat într'un stat; ori când vre-o familie domnitoare s-a stins în linia bărbătească și o națiune s-a dismembrat între erede în zece părți: în aceasta vedem numai aplicarea logică a acelor principii, cari au domnit atunci în general; dar' tot atât de luminos e și aceea, că dupăce veacul al XVIlI-lea a preconizat idea suveranității poporului, asta nu s-a putut întâmpla, fără o anumită recunoaștere de îndreptățire a popoarelor.

Idea suveranității poporului cuprinde în sine idea îndreptățirii singuraticelor popoare și fiindcă veacul al XVlIl-lea deodată cu suveranitatea poporului a așezat și principiul egalității: efectul comun al acestor două principii conduce necesarminte la recunoașterea egalei îndreptățiri a popoarelor, care prin urmare nu e altceva decât aplicarea consecventă la popoare a acelor principii, pe cari secolul al XVIII-lea le-a primit ca bază pentru toate relațiile juridice; numai patima fiind aici surprinzătoare, cu care aceasta s-a întâmplat.

Ba chiar și aceasta patimă pare firească daca ne aruncăm privirea asupra acelor împrejurări, cari au existat în întreaga Europă de la sfîrșitul veacului trecut până în vremile mai nuoi, și cari sunt a treia și poate principala cauză a însuflețirii din zilele noastre pentru idea de naționalitate.

Experiența ne arată, că precum singuraticii așa și popoarele își atribuesc nemulțumirea lor de obicei unei cauze și de la îndepărtarea acesteia așteaptă toată mântuirea; de unde urmează, că de câte-ori progresând și mai multă vreme într'o direcție, au aflat-o pe aceasta de rea: își caută mântuirea tocmai în contrarul. Intelectul omenesc înaintează în contraste, și ori privim dezvoltarea singuraticilor, ori a națiunilor, vom experia, că desfășurarea lor istorică în definitiv conzistă din reacțiuni ce și-au urinat, unele altora. Aceasta o observăm și în istoria secolului XVIII.

Precum către sfârșitul evului mediu, dupăce unele clase s-au ridicat la o mai înaltă treaptă a culturei, nimic n'a fost mai simțitor decât lipsa unei ordine și a unei puteri superioare, care să ție în frîu pe acei nenumărați mici tirani a acelui veac; și precum atunci singuraticele clase ale popoarelor au sacrificat bucuros totul, ca numai să scape de necazurile acăror povară devenise insuportabilă: așa de la sfârșitul veacului XVII, dupăce statul, respective nemărginirea puterii domnitorilor a produs aproape aceleaș urmări, pentru evitarea cărora a fost înființat, restrângerea acestei puteri și eluptarea libertății politice s-a pus drept panaceă, proprie pentru vindecarea tuturor relelor existente; și fiind-că fiece abuz, fiece nedreptate, ce în secolul XVIII a stat în calea progresului era în legătură cu absolutizmul puterii regale, prerogativele de clasă și abuzurile moștenite încă din evul mediu: toate năzuințele s-au concentrat exclusiv spre nimicirea acestora și orice alte interese au fost puse la o parte.

Dar aceste interese, deși uitate, existau nu mai puțin, și îndată ce marea mișcare, care a început în numele libertății și egalității și-a ajuns cel puțin scopurile negative, respective îndată ce a distrus organizația medievala a statelor: aceste interese, cari la aceasta mare prefacere nu s-au luat în considerare, au pășit înainte, între aceste și interesele de naționalitate.

Ceeace caracterizează mai ales aceasta prefacere prin care a trecut Europa în veacul trecut, și cel prezent: este influența nemărginită a științii asupra-i. Alte rcvoluțiuni, prin cari au trecut unele state, erau îndreptate împotriva unor abuzuri, a unor clase ori domnitori și îndată ce și-au ajuns scopul, se îngrigiau cel puțin de garanții în contra repețirii a asemenea rele. Revoluțiunea secolului XVIII și-a pus drept țintă nu sistarea vre-unor abuzuri ci înființarea, pe baza principiilor așezate de știință, a unui sistem cu totului nou, arangiarea nouă a întregei lumi amăsurat teoriilor științifice și în urmărirea acestui scop a dovedit atâta intoleranță, cum nu ne oferă pildă epocele puterii suverane absolute.

întreaga evoluție, ce s-a petrecut în senz politic în ultimele secole, nu e altceva decât lățirea principiului centralistic și restrângerea acelei autonomii de care dispuneau în evul mediu unele provincii, orașe ba chiar nobili; dar domnitorii, până ce puterea statelor s-a exercitat numai prin și pentru dânșii, lasă neatins cel puțin acea, prin ce nu se simt dânșii restrânși. De când însă legislația a trecut în mâna poporului și guvernarea s-a făcut în numele majorităților: principiul centralistic s-a estins asupra a toate. Ceeace nu s-a potrivit cu unitatea deplină a statului, ceeace putea să restrângă puterea absolută a majorității țării; ceeace putea să conturbe egalitatea ori uniformitatea, idealul epocei: toate acestea, conziderându-se de ofenzătoare a vecinicei dreptăți și o împedicare a drepturilor imprescriptibile și a bunăstării omenești, dacă și nu s-a atacat, s-a luat cel puțin de astfel, ce nu merită atenția legiuitorului; și acì a aparținut mai ales și naționalitatea cetățenilor. Secolul nostru în privința aceasta a urmat numai direcțiunea pe care i-a desemnat-o secolul XVIII-lea și nu 'ncape îndoială că principiul de naționalitate sub întreaga desfășurare a civilizației creștine niciodată n'a fost mai mult călcată în picioare ca și după marele război ce a urmat revoluțiunii și în vremea congresului din Viena, ce l-a urmat. Să ne mire deci, dacă precum totdeauna, așa și acuma, în numele acelor interese, cari erau mai ales lezate de stările existente, s-a născut reacțiune împotriva acestor stări și constituția de stat pe care secolul XVIII a înființat-o pentru realizarea egalei îndreptățiri, dar care n'a asigurat decât puterea absolută a majorității, s-a atacat tocmai în numele egalei îndreptățiri, în acele țari, unde locuesc mai multe naționalități împreună și acelea, cari sunt în minoritate, se simt prin puterea absolută a majorității, împedicate în libera lor dezvoltare.

Rezultă clar din aceste, că acea mare mișcare de naționalitate în mijlocul căreia trăim, și care amenință cu primejdie state, ba chiar întregul sistem politic al Europei, se poate atribui numai astorfel de cauze, acăror efect îl putem fixa; și tocmai ca și mișcarea, care s-a pornit în favoarea puterii regale, contra relațiilor de stat medievale, și ca aceace mai târziu s-a pornit în favoarea libertății și egalității contra puterii absolute regale, e numai un nou pas, în aceeaș direcție, pe care o urmează omenirea în progresul ei; de unde cu cea mai mare probabilitate putem deduce, ca precum între cauze, — cărora idea aceasta și ideile dominante a altor veacuri au a-și mulțumi influința, — există cea mai mare analogie: aceeaș analogie vom observa și cu privire la consecventele acelei idei.

Ca și orice idee, ce a devenit dominantă într'o epocă ori alta a istoriei, așa și idea de naționalitate va atrage după sine urmările necesare, și nu este putere să-i împedece influința mare și hotărîtoare asupra desvoltării noastre.

Dar ca și la alte idei, așa și aci influința aceasta se estinde numai până unde pretențiunile, ce s-au făcut în numele ideei, n-au ajuns în conflict cu direcția, pe care-o urmează civilizația noastră.

Și ca la alte idei așa și aici, influința aceasta nici odată nu se estinde așa de mult, ca toate stările de stat și sociale imediat să le schimbe și pe toate cele existente să le transforme.

Mărimea și direcția influenței depinde și aici de la acele stări, între cari se încearcă validitarea ideii într'o țară și precum idea de naționalitate va ezercita influență modificatoare asupra acestora: așa stările acestea vor reezercita aseminea influință asupra formei, în care validitarea ideii de naționalitate este posibilă.

Din aceasta din urmă c clar că despre urmările verosimile ale ideii de naționalitate și despre modurile conform cărora pretențiunile făcute în numele naționalității se pot realisa, numai atunci putem vorbi cu temeinicie, dacă vom desbate chestiunea aceasta nu în general, ci din punctul de vedere al împrejurărilor specifice ale unui stat ori țeri — și aceasta este ce încercăm în capitolele următoare.

== III ==

=== IDEA DE NAȚIONALITĂTE IN UNGARIA. ===

Nu există țeară, asupra stării căreia chestiunea de naționalitate să ezercite o influință mai generală și determinătoare, ca patria noastră.

Pretutindenea, unde în vremea mai nouă întâlnim mișcări naționaliste: acelea urmăresc o direcție. In Germania și Italia pretențiunile naționaliste se provoacă numai la unitatea de rassă și limbă, în Polonia numai la drepturile istorice; la noi ambele direcții apar deodată și pânace țeara față de Monarchie — și Croația față de Ungaria își întemeiază legitimitatea neatârnării pe istorie: în aceeaș vreme în cercurile separate ale Ungariei, Ardealului și Croației, Românii, Slavii, Germanii, Sârbii, Rușii în virtutea limbei și obârșiei vin cu pretențiimi cari stau în conflict cu dreptul istoric; și putem fără exagerare spune, că idea de naționalitate nici unde nu s-a pus în vre-o formă, pentru care în patria noastră n'am afla exemplu. Situația aceasta caracteristică este efluxul dezvoltării noastre istorice și d'aceea, pentru a ne rosti temeinic asupra chestiunii de naționalitate, e de lipsă a arunca o scurta reprivire asupra trecutului patriei noastre și asupra împrejurărilor, între cari chestiunea aceasta s-a ivit la noi.

Teritoriul, care formează acum patria noastră, veacuri întregi a servit de stațiune ori de teatru de război popoarelor ce înaintau de la răsărit spre apus, unde acelea poposeau pe o vreme, pânăce nu erau împinse de un alt val de popoare ce le venea în urmă. Așa s-a întâmplat, că antecesorii noștri, când terminând epoca migrațiunii s-au înfățișat pe aceste plaiuri, au aflat aici fragmentele celor mai diferite popoare, aparținând partea mai mare la Slavi, dar' cari nici unde nu s-au închegat în masse mai compacte de națiuni. Starea aceasta a ezercitat efect neîndoios asupra fondării imperiului maghiar. — Precum la răsărit și meazăzi Carpații, la meazănoapte și apus imperiul încă în ființă de la răsărit și imperiul german deja format fixau frontierele, peste cari antecesorii noștri, prin lupte vitejești urmate un secol întreg nu și-au putut lățì domnia: așa faptul, că aceasta mare provincie au putut-o ocupà în așa scurtă vreme, și între hotarele ei forma un așa puternic imperiu, își află mai ales în împrejurările etnografice, esplicarea. Pentrucă în locul, unde au descins, formarea unui imperiu mai mare era necesară; și pentrucă feluritele fragmente de popoare, cari posedau mai nainte țeara nu s-au arătat destoinice pentru aceasta: d'aceea le-a succes părinților, ceeace altora mai mari la număr și cu asemenea vitejie, nu le-a succes. Cucerirea maghiară este numai acel ciment, care unește aceste diferite bucăți într'un singur întreg, fără a sista osebirile dintre dânsele și e mai presus de orice îndoială, că imperiul maghiar, deja la înfățișarea sa cuprindea în sinul său mai multe naționalități.

Starea aceasta în primele secole a istoriei noastre nu s-a schimbat, și aceasta e natural. Până ce rassa cuceritoare stăpânește absolut: nu ezistă motiv, pentru care să dorească a-și răspândi naționalitatea — baza prerogativelor ei și asupra altora, și poporul maghiar, tocmai așa ca și acelea pe cari le-a cucerit, n'au stat la aceea treaptă a culturei, ca dintre dânsele oricare să fi asimilat naționalitatea celorlalte. Intâiele secole a istoriei noastre în privința aceasta nu se osebesc de ale altor teri; știm, de pildă, câtă vreme a trebuit, pânăce cuceritorul normau contopindu-se cu saxonul au format puternica națiune engleză. De mirat este numai, că situația, în care le aflăm pe diferitele naționalități la începutul istoriei noastre, a rămas și mai târziu aceeaș, și istoria noastră în nimic doar nu se deosebește de a altor popoare, ca și în aceasta.

Spre sfârșitul evului mediu, în urmarea aspirațiunilor când ale domnitorilor, când ale bisericii, se formează pretutindenea naționalități compacte și unde aceste năzuinți în unele teri n'au succes, acolo diferitele naționalități își stau față în față, dujmane. - Patria noastră în privința aceasta face escepțiune și din momentul în care s-a întrodus creștinizmul până la căderea de la Mohács, nu aflăm lege, nu putem arătă document, din care să reiasă măcar cea mai îndepărtată intenție, ca diferitele naționalități ale terii să se contopească, ori vre-una dintre dânsele sa se asuprească.

Patria noastră în privința aceasta este în adevărat contrast cu Francia. Pânăce acolo deia Suger până la Ludovic al XIV-lea, orice individualitate distinsă, ce a domnit peste țeară, pe diferite căi a muncit totdeauna pentru crearea unității poporului francez: la noi puterea statului a procedat aproape neîntrerupt în direcție inversă.

Ca și cum părerea, pe care și-o exprimă Sfântul Ștefan în sfaturile către fiul său, că o »țeară cu o limbă și obicei e slabă» — unius lingue uniusque moris regn u m imbecille et fragille est » (Decret, lib. I. Cap. 6. §. 3.) ar fi fost primită de descendenți drept axiomă de guvernare: puterea regală n'a nizuit spre asimilarea diferitelor popoare ale terii, din contră ea și-a înțeles mai ales așa misiunea, că susținând particularitățile unor ținuturi ale imperiului, relațiunea, în care acele stăteau față de Coroană, să nu se schimbe.

Ar duce mai departe, dac'aș caută cauzele acestei proceduri a regilor noștri. Faptul e indiscutabil, și ori ne aruncăm privirea asupra relațiunilor dintre singuraticele provincii față de țară; ori privim starea diferitelor naționalități între marginile țării: vom afla, că precum acolo autonomia singuraticelor provincii, așa particularitățile diferitelor naționalități din țară nici când nu s-au atacat în virtutea unității țării și că dacă, neamul maghiar, a fost împărtășit de distincțiune, aceasta conzistă numai într'acea că situația sa nici când n'a fost asigurată prin legi și privilegii osebite.

Politica internași externă a Ungariei a trecut prin multe schimbări, dar în privința aceasta nu; și de la începutul monarchiei noastre până la căderea de la Mohâcs aflăm aplicarea aceloraș principii, cărora pe deoparte avem ale mulțumi, că pânăce în evul mediu aproape pretutindenea în alte țări, feudali puternici, sprijinindu-se pe interese provinciale ori naționaliste, duceau statul la primejdie, la noi, existau vederi așa de lămurite despre unitatea statului, puterea indivizibilă a coroanei, ca și cari înainte de secolul XVI nicăieri în Europa n'aflăm; aceasta procedură însă a atras după sine cealaltă consecință, că imperiul maghiar adevărat c'a format un întreg compact fată de alte țări, dar în privința naționalistă nici când n'a putut deveni una și în secolele independenței sale, pana la căderea de la Mohâcs, apare totdeauna ca națiune politică.

Stăpânirea turcească, și schimbările mari ce s-au făcut prin aceasta în viața noastră de stat, că prin comunitatea domnitorilor noștri am ajuns în legătură cu provinciile ereditare ale dinastiei Habsburgice, asemenea nu ne-au schimbat starea în privința aceasta.

Marele contrast, ce a existat între creștinism și islam a absorbit totul, astfel și interesele speciale de naționalitate și lunga luptă, în care țara și-a apărat independența de atâtea ori atacată și vechea sa constituție, a dezvoltat și mai intenziv conștiința unității politice între cetățenii de diferite naționalități a tarei, nu numai față de străinătate, ci și față de provinciile ereditare, cu acăror locuitori erau o parte din fii acestei patrii în înrudire de naționalitate.

Și acì zace explicațiunea marei deosebiri, ce ezistă de prezent în privința națională între patria noastră și alte țări.

Toate țările Europei s-au format din diferite naționalități; dar despre diferența aceasta a rămas în general puține urme. Poporul dominant, parte prin cultura-i superioară, parte prin violență — ca și care au folosit Germanii pentru germanizarea Slavilor — a contopit pe ceilalți și din fracțiuni de popoare diferite s-au format mari națiuni compacte. La noi o astfel de acțiune până 'n vremile mai noui nici nu s-a încercat; și cu toată deosebirea de rassă și naționalitate ce a ezistat totdeauna în țeara aaeasta, nu este doar țeară, în care chestiunea de naționalitate să îi dat până 'n vremile mai recente mai puțin prilej de tulburări; și dacă, nu putem nega ca fapt, că locuitorii Ungariei după origine aparțin la diferite popoare și vorbesc felurite limbi, trebue să recunoaștem, că faptul acesta n'a avut asupra desfășurării istoriei noastre până 'n vremea cea mai nouă nici o influință.

In vremea mai nouă a dat prilej de discuție științifică naționalitatea unora dintre cei mai distinși ai noștri bărbați. Fost-au, cari pretindeau gloria Zrinyi-eștilor croaților, a Huniazi-lor, românilor și însuș Dugonics, pe lângă toată exagerațiunea însuflețirii cu care se alipea de națiunea maghiară a fost socotit de sârb; dar tocmai, dacă afirmațiunile acestea sunt ezacte, nu dovedește oare viața acestor bărbați, sângele, ce l-au vărsat pentru patrie, locul, ce-au ocupat în literatura noastră, că spiritul, care de prezent oferă prilej pentru aceste discuții, înaintea lor era necunoscut?

Am trecut prin grele vremi. Discordia între partide nicăiri n'a lăsat urme mai sângeroase ca în patria noastră și cetățenii de multeori au stat înarmați unii împotriva altora.

Diferite au fost pricinele acestor lupte. Religia, succesiunea la tron, conflicte între domni și iobagi, usurparea unor dinaști, —- cu un cuvânt tot ce în alte țari au dat prilej pentru neînțelegeri, la noi au udat cu sânge pământul țării. Numai un lucru rămâne cert, dacă reprivim peste aceste negre pagini ale istoriei noastre până 'n vremile mai noui, și anume: niciodată nu chestiunea de naționalitate a servit de cauză fundamentală a conflictelor.

Când casa lui Árpád s-a stins, și când dinastia habsburgică a fost ridicată în scaunul regelui ungar, oastea de iobagi, în epoca grea a războaielor religioase și civice, partizanii și adversarii casei de Anjou, adicții lui Ferdinand și ai lui Zâpolya, iobagi și nobili, catolici și protestanți — o jumătate a Ungariei cu cealaltă — stat-a fața 'n față; — dar o naționalitate cu cealaltă niciodată! Să ne îndreptăm privirea asupra oricărei părți a istoriei noastre, partidele s-au format după interese și convingeri și nu după naționalitate și nu ezistă caz, că un partid ori altul să fi primit numai pe o naționalitate în șirele sale, stând celelalte în fața ei. Locuitorii de diferite limbi ai acestei patrii, opt veacuri dearândul s-au simțit cetățenii unei țări, cari după limbă au rămas Slavi, Români, Germani, dar niciodată un moment n'au încetat a fi ungari, și la cari tenacitatea cu care s-au legat de propria-le limbă, niciodată n'a primejduit unitatea patriei noastre; eăci precum sub jugul turcesc de un veac și jumătate, așa și mai târziu fiecare naționalitate își căuta garantele propriei libertăți numai în puterea și libertatea patriei comune.

Efectul, ce chestiunea de naționalitate ezercită asupra desfășurării noastre, începe numai cu vremea mai nouă, și dacă privim împrejurările cari s-au dezvoltat de la finea veacului trecut: nu e greu a afla cauzele acesteia.

Ungaria, a luat numai puțină parte în mișcările intelectuale ale veacului XVIII și pentru acest cuvânt, la noi nici principiul suveranității poporului, nici cel al egalității n'a putut ezercita influența nemijlocită pe care am fixat-o mai sus asupra deșteptării sentimentului de naționalitate.

E indiscutabil, că în urma legăturii ce ezistă în dezvoltarea intelectuală a popoarelor aparținând bisericii occidentale, entuziasmul, ce cu sfârșitul secolului trecut s-a deșteptat în mai multe locuri față de idea de naționalitate, n'a rămas nici la noi fără efect; și precum activitatea lui Kazinczy și a tovarășilor săi stă în legătură neîndoioasă cu aspirațiunile literare ale Germaniei : astfel e netăgăduit efectul ezercitat de literatura noastră națională asupra înălțării conștiinței poporului maghiar; nu mai puțin sigur este însă, că acest efect, mai ales la început, s-a putut răspândi numai asupra populației maghiare a țării și și în cercurile acesteia numai asupra claselor mai culte și că influența generală, ce idea de naționalitate a ezercitat mai târziu asupra întregei națiuni, este de atribuit altor cauze.

întâia între acestea este progresul, ce popoarele de diferite limbi din patria noastră, au făcut în cultură, care a condus necesarmente și în sînul naționalităților nemaghiare, la cultivarea limbei și literaturii lor.

A doua, mișcarea de naționalități din țările vecine și înrudirea de limbă și rassă, în cari stau o parte din cetățenii patriei noastre cu popoarele acestor țări.

A treia, abandonarea limbei latine în legiuire și administrație, prin ce locuitorii maghiari ai țării au fost împărtășiți de astfel de favor, pe care mai înainte nu l-au avut.

A patra, progresul rapid pe câmpul politicei, care la noi a ezercitat efect mai nemijlocit asupra desfășurării principiului de naționalitate, pentrucă cea mai mare parte a claselor privilegiate aparținând de fapt naționalității maghiare, contrastul, ivit în epoca discuțiunilor politice asupra intereselor nobililor și a nenobililor, au făcut mai vie simțirea osebirii de naționalitate.

A cincia în fine este înrîurirea, ce de la transformarea noastră democratică, a câștigat fiecare cetățean de ori ce limbă și naționalitate, asupra afacerilor publice.

Dacă zace în natura lucrului, că fiecare națiune, îndată ce s-a ridicat la un anumit grad al culturii, își îndreaptă preocuparea asupra cultivării limbei și literaturii sale; și dacă prin urmare nu este nimic surprinzător în stăruința în aceasta direcție a națiunei maghiare la sfârșitul secolului trecut: tot acestea stau și față de aceleași nazuinți a popoarelor de altă naționalitate din patria noastră; și în adevăr, nimenea nu se poate mira, că dupăce legile noastre au decretat deplină egalitate pentru fiecare cetățean al patriei: aplicarea faptică a acestui principiu s-a pretins și în privința de naționalitate și anume în mod tot așa de general și absolut, ca și cum am observat aceasta la toate pretențiunile ce s-au făcut în numele egalității. Toate acestea zac în natura lucrurilor și dacă luăm în conziderare situația particulară a Ungariei și acele împrejurări, în cari naționalitățile diferite din patrie au stat unele față de altele nu în senzul legii, ci de fapt: nu suntem surprinși nici de patima, cu care s-a desbătut aceasta chestiune și la noi aproape de la ivirea ei.

Patria noastră, care în urma unității domnitorului, a stat peste trei secole în legătură strânsă cu imperiul austriac, nu numai în senzul legilor, dar de fapt s-a simțit țeară neatârnată, care numai prin propriul ei guvern și prin legile țării se poate guverna și, s-a alipit cu atât mai ales de aceasta neatârnare, pentrucă a văzut într'însa acea garanta a libertății sale constituționale, de care celelalte părți ale imperiului atunci încă nu se bucurau.

Că aceasta neatârnare, s-a menținut prin atâtea vicisitudini și furtuni este a se mulțumi numai buneiînțelegeri de care națiunea a dat dovezi în apărarea constituției sale; și cine privià fără sinamăgire starea patriei noastre, trebuia s-ajungă la convingerea: că ezistența Ungariei e în primejdie îndată ce sentimentul patriotic ce a contopit într'un întreg pe toți cetățenii acestei patrii, piere. Să ne pună oare 'n mirare, când interesarea ce s-a deșteptat între cetățenii patriei față de propria-le naționalitate, eclipsa tot mai mult dragostea patriei comune și în numele naționalității se făceau astfel de pretențiuni, cari stăteau în aparență în contradicție cu unitatea țării: aspirațiunile naționaliste fost-au la noi primite cu mai mult resenz, ca aiurea? Să ne mirăm oare, că eram câteodată nedrepți față de dânșii, și atribuiam agitațiunii meșteșugite a unora, ceeace nu era decât firească desfășurare a lucrurilor, urmarea numai a celor mai nobile și cu ale noastre înrudite sentimente.

Dincontră, dacă ne gândim, că deși legile noastre nici când n'au făcut deosebire între naționalitățile din patrie și fiecare — aparținând oricărei naționalități — s-a împărtășit de drepturi și datorințe, precum a aparținut la privilegiați ori neprivilegiați, totuși acești privilegiați erau în mare parte maghiari: — întreb, nu e firesc și aceea, că între locuitorii de diferite naționalități a acestei țări s-au arătat în multe locuri neîncredere ori porniri dujmănoase față de Maghiari? Neîncrederea aceasta fără îndoială era nedreaptă, mai ales în momentul când nobilimea maghiară abdicând la privilegii a împărtășit cu egală libertate pe fiecare cetățean al țării; dar oare nu a trecutului, a situației în care au trăit veacuri dearîndul cetățenii neprivilegiați ai țării, și a cărei amintire nu a putut fi ștearsă de binefacerile anilor ultimi, consecință logică este aceasta? E adevărat, greșeli s-au făcut din partea noastră

și și din partea naționalităților: noi în apărare, ca și dânșii în pretențiuni, demulte-ori am trecut peste marginile, pe cari ni-le impuneau interesele de unitate a țării și de liberă dezvoltare a singuraticelor naționalități; și e neîndoios, că dacă ne ferim de aceste greșeli și aceia cari în înțelegerea noastră-'și vedeau împedecarea scopurilor lor, nu exploatau cu istețime aceste greșeli ale noastre: evitam multe amărăciuni și suferințe; dar că chestiunea de naționalitate să fie delăturată și să nu ezerciteze influență decizătoarc asupra întregei noastre desvoltări: n'a depins de la manierele nimăruia, și urmarea tot așa de naturală a antecedențelor, ca și faptul, că locuitorii de diferite limbi a țării, însuflețească-se ori cât pentru propria-le naționalitate, cel puțin în marea lor majoritate și azi se simțesc fiii patriei comune, gata pentru binele și libertatea ei la orice jertfă.

Durere, că tocmai când era mai mare nevoie de înțelegere, s-a ivit chestiunea aceasta între noi. Putem privi în ea obstacolul progresului și primejdia viitorului nostru; dar precum din cele de sus ne putem convinge, că nu vina ori greșala unuia ori altuia a născut chestiunea aceasta, ci dânsa e consecința necesară a împrejurărilor întregului nostru trecut și prezent: așa trebue să ne convingem și de faptul, că primejdia ce ea conține nu va fi delăturată, dacă vom ignora chestiunea, ori o vom amâna, ci numai așa dacă o vom rezolva.

Viitorul nostru depinde de la deslegarea noa rocoasă a acestei chestiuni, și convingerea mea este, că aceasta stă în puterea noastră.

== IV. ==

=== ÎN PATRIA NOASTRĂ NUMAI O ASTFEL DE DESLEGARE A CHESTIUNII DE NAȚIONALITATE E POTRIVITĂ, CARE CORESPUNDE JUSTELOR CERINȚE FĂCUTE ÎN NUMELE NAȚIONALITĂȚII ATĂT POLITICE CÂT ȘI DE LIMBĂ. ===

E o tristă, dar generală esperiență, că ori ce chestiune, ce a servit vreme mai îndelungată drept obiect de discuție politică, la sfârșit se formulează așa, cum e mai greu de rezolvat. Aceasta s-a întâmplat și cu chestiunea naționalistă. Dintr'oparte s-au făcut astfel de pretențiuni, acăror împlinire ar avea drept urmare nimicirea statului, din cealaltă parte s-au tăgăduit cele mai naturale consecințe a principiului de egalitate primit ca temei de drept; și e sigur, că chestiunea aceasta se desbate din partea multora astfel, ca și cum nu rezolvirea ei, ci ura neîmpăcată ce se naște din frecările pricinuite de dînsa, li-ar fi ținta. Fiindcă discuția se învârte în jurul intereselor cari derivă din cele mai nobile ale noastre sentimente, patima cu care decurge e poate firească, dar tocmai d'acea e îndoită nevoe, ca încunjurând totul, ce ar putea ofenza simțirea oricărui, să păstrăm strictă obiectivitate.

Din scurta reprivire, cu care m-am silit s-arat desvoltarea chestiunii de naționalitate în patria noastră — ne putem convinge de două fapte.

întâiu: că deși diversitatea locuitorilor acestei patrii a existat totdeuna, ca fapt: aceasta n'a împedecat până în vremea mai nouă sentimentul de unitate a patriei, ba, că sub întreaga durată a evului mediu, abea găsim stat, cu acest sentiment așa de desvoltat ca și patria noastră.

A doua: că mișcarea, ce s-a ivit în vremea mai nouă în jurul chestiunei de naționalitate, este rezultatul nu a unei agitațiuni meșteșugite, ci a mai multor cauze derivând dintr'o logică desfășurare de fapte.

De acì reese clar, ca acele două, la aparență contrare direcții, pe care, în țara noastră le urmărește mișcarea naționalistă și dintre cari una se provoacă la legitimitatea unității politice a terii (a naționalității istorice) alta la legitimitatea naționalității de limbă și rassă: zace deopotrivă în firea lucrurilor.

Admit, exagerări putem afla în amândouă direcțiile, cari sunt numai urmări a discuțiunii pătimașe ori a agitațiunilor meșteșugite; dar nu e mai puțin sigur: că pe lângă aceste discuțiuni pătimașe și agitațiuni meșteșugite există astfel de aspirațiuni, pe cari trebue să le respectăm și că mișcarea, chiar cu aceste exagerări, nu este mai puțin firească. Precum sentimentul comunității, care s-a născut în urma unui trai milenar a locuitorilor terii, n'a putut să dispară: așà faptul, că marea mișcare naționalistă care trece peste întreagă Europa n'a putut lăsa neatinsă patria noastră: în adevăr pe nimenea n'a putut surprinde.

Aceste doua direcții, una urmarea naturală a întreg trecutului nostru, alta a împrejurărilor formate în vremea mai nouă; amândouă deopotrivă de juste și prin urmare de așa fel, încât asuprirea lor nu stă în puterea nimănuia, și de acì putem trage deducția:

că chestiunea de naționalitate în patria noastră numai atunci trebue privită de definitiv deslegată, dacă rezolvirea ei corespunde amânduor acestor direcții și va satisface deopotrivă justele pretențiuni formulate de naționalitatea politică și de limbă.

Dacă dând la o parte una dintre aceste două direcții, dam esclusivă atenție naționalității politice, ori naționalității de limbă, pericolele cari amenință prin chestiunea naționalistă patria noastră, s-ar transpune pe alt tărîm, clar n'ar înceta. In virtutea pretențiilor ignorate, s-ar ivi în cazul acesta reacția, care e cu atât mai primejdioasă, cu cât după părerea mea, pe lângă o astfel de procedură unilaterală nici pe una din aceste direcții nu o putem mulțumi constant și ca să ne convingem de aceasta, nu e nevoe, decât să judecăm consequențele ce ar trage în mod firesc după sine dismembrarea statului maghiar pentru unele naționalități și continua nemulțumire a unor naționalități pentru statul maghiar.

Am amintit mai sus deja, că faptul istoric, că Ungaria nu și-a putut lățî stăpânirea peste hotarăle actuale, înafară de situația geografică își află esplicarea mai ales în împrejurările sale etnografice și tot acestor cauze este a se atribui că patria aceasta, dupăce sub dominațiunea turcească s-a dismembrat în trei părți, între ia aparență cele mai nefavorabile împrejurări, la sfârșit iar s-a format într'un întreg.

Dupăce teritorul, care prin lanțul Carpaților devine un întreg geografic, este locuit nu de o mare națiune, ci de mai multe diferite popoare, care fiecare e mai mic la număr decât să-și poată menține o independență fără hotare geografice: numai unitatea imperiului maghiar este scutul, sub care fiecare-și poate căuta siguranța.

Citim în mai mulți scriitori slavi, că descă-licarea poporului maghiar este cea mai mare lovitură ce a putut vreodată ajunge națiunea slavă. După dânșii seminția maghiară e un ic ce s-a bătut în corpul națiunii slave, împedecând unirea ramurilor sale de la răsărit cu celea de la meazănoapte. — Mie mi-se pare, că părerea aceasta, se întemeiază pe acea des întrebuințată eroare, cu care aplicăm principiile veacului nou la secolele trecute, și la judecarea evenimentelor luăm drept bază nu stările de atunci — ci pe cele prezente.

Nu examinez, încât e generală idea unității la popoarele slave și în zilele noastre. Dacă considerăm relațiunile dintre cele două națiuni rusă și polonă și acele conflicte cari există și azi între vlăstarele mai mici ale trupinei slave, poate nu ne 'nșelăm, dându-ne espresiune convingerii, că idea unității slave nici azi nu are efectul asupra sufletelor popoarele, ce i-se atribue.

Cu privire la evul mediu, e neîndoioasă afir-mațiunea aceasta și pentru a ne convinge nu e nevoe decât a ne îndrepta atențiunea asupra împrejurărilor, în cari au stat diferitele vlăstare ale ramurei slave în epoca aceasta la astfel de puncte, unde neseparate de nici un fel de elemente străine, au rămas în coatingere nemijlocită. Pentrucă dupăce istoria, demonstrând, că Slavii nicăiri nu s-au închegat în state mai mari, și că deosebirile între dânșii s-au menținut și după o viață împreună de veacuri și acolo, unde 'n cercurile lor s-au format state mai mari, aceasta s-a făcut cu ajutorul elementelor străine: poate nu ne înșelăm, afirmând, că înclinarea pentru închegarea de state mari, nu aparține calităților manifestate în istorie, a popoarelor slave și dacă Maghiarii nu ocupau niciodată Panonia, istoria acelei părți a ramurei slave, care locuește aici, se desfășura probabil tot așa, ca și în alte țâri.

Nu amintesc aceasta, pentru a atribui rasselor, cari au dovedit mai multă capacitate pentru formare de state mari, o superioritate. Precum spiritul poetic, ce se manifestă așa de expresiv la popoarele slave, ori capacitatea particulară a rassei germane pentru științele speculative, nu le îndreptățește la vre-un dispreț pentru capacitatea intelectuală a altora: așa înclinarea ce vre-un popor a dovedit pentru o anumită formă a transformării sociale, asemenea nu-i dovedește absoluta superioritate.

Proprietățile, acăror totalitate promovează progresul geniului omenesc sunt proprietăți nu a unor popoară ci a întreg genului uman; și înclinarea cc-o aflăm la popoarele slave pentru formațiunile autonomice locale, este fără nici o îndoiala tot așa de însemnată, ca împrejurările noastre sociale să se ridice la perfecția, pe care o solicită libertatea și bunăstarea omenirii.

Am voit numai s-atrag atențiunea cetitorului asupra faptului istoric, din care reese probabilitatea, că ocupațiunea strămoșilor noștri nu este singura împrejurare, ce a împedecat pe teritorul patriei noastre închegarea unui mare stat slav și că dacă antecesorii noștri nu apar în Europa, asta probabil avea drept urmare că între Carpați și Adria nu se formează nici un stat mai mare; ceeace admițând, trebue să recunoaștem, că în cazul acesta soarta naționalităților mai mici, ce locuesc în patria noastră abia putea să fie alta decât aceea, ce a fost în evul mediu a tuturor acelor neamuri mai mici ce au locuit în vecinătatea rassei germane. Starea actuală a popoarelor slave din sud-ost și activitatea împăraților germani din secolul XI de a încorpora Ungaria la imperiul lor, nu lasă în privința aceasta nici o îndoială; și cine privește nepreocupat trecutul, va trebui să admită că aspirațiunile acestea în evul mediu s-au frânt numai de unitatea statului maghiar, care a făcut posibilă rezistența.

Și oare nu e asemenea situațiunea noastră în prezent, ba poate și în viitor?

Ori încătrău ne aruncăm privirea în Europa, pretutindenea aflăm state mari, ce-și mulțumesc înființarea naționalităților mari, ori tendența spre formarea de asemenea state mari, care deși în Italia încă nu și-a ajuns pe deplin scopul și în Germania începe numai acum, mai curând ori mai târziu, dar' desigur va atrage după sine formarea de asemenea state mari.

La noi o asemenea tendință e imposibilă, împrejurările etnografice nu permit ca în aceasta parte a Europei să se formeze un stat mai mare, care să cuprindă numai o naționalitate; dar' oare pentru aceasta alcătuirea unui stat mare e aici de mai puțină trebuință? Oare acele mici popoare, ce umplu spațiul acesta, în ce-și pot căuta siguranța că patria lor să nu devină teatrul luptelor vecinilor lor puternici, ei înșiși să nu devină prada poftelor lor de expansiune, decât în formațiunea unui stat asemenea mare, și dacă aceasta numai prin unirea lor, numai așa se poate ajunge, dacă aceste popoare mai mici la număr, susținându-si propria-Ie naționalitate, față de vecinii lor puternici, se încheagă într'un ireductibil întreg de stat: poate-se afla oare o combinațiune care să coraspundă mai bine acestui scop, decât susținându-se unitatea acelor provincii, pe cari le cuprinde Coroana Sfântului Ștefan ? — nu numai pentrucă, ori în ce extenziune ni-am închipui statul acărui alcătuire se pretinde de siguranța acestor diferite naționalități, secole ar trebui, până ce între părțile-i constitutive s-ar naște o astfel de chestiune ca si care a produs istoria milenară a patriei noastre: ci și pentrucă abia ne putem închipui combinațiune, care ar putea mai bine asigura pe singuraticele naționalități de orice asuprire, împrejurările etnografice a patriei noastre ofer în privința aceasta deplină siguranță fiecărei naționalități.

Dacă locuitorii de diferite limbi ai patriei noastre și-au păstrat individualitatea lor națională, până ce acolo, unde tot aceste rasse de popoare întâlnindu-se cu puternica rassă germană, au perit, ori cel puțin li-s-a redus considerabil cercul de estindere: cauza desigur zace nu în mărinimia ori o mai bună creștere a poporului maghiar, ci în poporația numerică și culturală ce a existat între diferitele popoare ale terii, — și oare nu stă aceasta acum, ca în trecut? Popoarele, ce locuesc țara, ar putea găsi oare garanții mai sigure pentru dezvoltarea naționalității lor, ca aici unde toate, de-ar fi adevărate câte se spun despre pofta de expansiune a rassei maghiare, asuprirea e cu neputință; — cu neputință pentrucă proporția numerică ce există între naționalități n'o îngădue.

E clar din acestea, că deși însuflețirea pentru unitatea terii se manifestă de prezent mai ales în populațiunea maghiară: menținerea unității zace în interesul fiecărei naționalități și că prin distrugerea acestei unități fiecare naționalitate a patriei s-ar despoiâ de cea mai mare garantă a liberei sale dezvoltări.

La asemenea rezultat ajungem, dacă privim cealaltă parte a chestiunii; și înaintea mea e cert, că un astfel de arangiament al vieții npastre care ținând cont exclusiv de dreptul istoric, n'ar satisface pretențiunile de limbă și rassă a naționalităților, tot așa n'ar corăspunde scopului.

Dupăce chestiunea de naționalitate la noi s-a folosit de mijloc pentru alte scopuri politice și în numele naționalităților se fac de multeori pretențiuni, cari primejduesc unitatea terii: în mulți s-au încuibat îndoeli cu privire la soluția chestiunei și s-a lățit părerea: n'ar fi oare mai conzult, ca ținând în vedere esclusiv interesele patriei comune, să renunțăm la împlinirea dorințelor naționalităților, ce și așa e ceva cu neputin[ț]ă. — Dacă cu privire la forma statului neînțelegem cu guvernul imperial și acela nu sprijinește împotriva noastră pe singuraticele naționalități ; dacă agitațiunea meșteșugită încetează și neezercitând nici o influință în guvernarea terii, pe corifeii diferitelor naționalități îi câștigăm cu căpătuiri de slujbe: întreaga această larmă și agitație încetează de la sine.

Dacă reprivim în trecut, și ne gândim la chipul, cum ni-s-au refuzat bunăvoința și încercările făcute pentru aplanarea nemulțumirilor naționaliste de către cei ce se numiau pe sine de reprezentanți ai naționalităților: aflăm de naturală amărăciunea ce servește drept temei acestei păreri; dar părerea însăși pentru aceasta nu e mai puțin greșită și eu abea cunosc pentru viitorul patriei noastre pericol mai mare, decât dac'am urma-o.

Admit că guvernul imperial, care pâna'acì se afirma de părtinitor al diferitelor naționalități, sub anumite condițiuni, ar procede în direcție tocmai contrară. Dacă cu privire la chestiunea constituțională s-ar aplana între noi și imperiu contraversele: alcătuirea astorfel de legi, cari s-asigure între hotarele noastre superioritatea elementului maghiar, n'ar întâmpina poate greutăți. Presa vieneză de multe ori a arătat favorurile, la cari pot conta cu siguranță naționalitatea germană și maghiară dându-și mâna și pășind solidar în potriva aspirațiilor celorlalte naționalități; și dacă dispare ori ce speranță a aplanării pacinice și aspirațiile naționalităților devenind incompatibile cu existența noastră de stat, Maghiarul ar trebuì să aleagă între principiile sale liberale și țeara: poate ar venì vremea, când sfatul acesta ar afla primitori. Admit aceasta; dar sunt convins că o astfel de supremație a propriei noastre naționalități este cea mai mare lovitură ce o poate pe dânsa ajunge; și cine privește nepreocupat situația, îmi va da dreptate.

Fac abstracție, de prețul care pentru o astfel de favorizare a naționalității noastre, ni s-ar cere; dar putea-vom oare pe calea aceasta să ne asigurăm viitorul ? Naționalitatea maghiară,, a dovedit — ceea-ce nu pot nega nici dușmanii — o astorfel de tărie și tenacitate, ca și care numai puține exemple sunt. Esclusă din cercurile științei, vieții publice, ba chiar și din societatea cercurilor mai înalte, naționalitatea aceasta, într'o jumătate de secol și-a creat o literatură și a ezercitat în cercuri îndepărtate influență, răspândind întâia oară în această parte a Europei spiritul, care mai târziu s-a generalizat. Cauza, căreia avem de a-i mulțumi aceasta, residă nu în protecția puternicilor ci în puterea intrinsecă a poporului nostru. Ca șî stejarul, ce stă în vârf de munte singuratic, neapărat și negrijit de nimeni, luptându-se numai din propria-i putere cu viforele și tempestațile vremii, ce-i sbuciumă trunchiul, și rupe crengile, dar pe cel obicinuit cu furtunile: frânge nu-l pot: așà crescut-a și desvoltatu-s-a naționalitatea noastră. Dacă reprivim în trecut, aflăm destule epoce, când toate aparițiile arătaseră perirea noastră; dar o astfel de apariție în care naționalitatea noastră să fi fost favorizata puterii, obiectul de îngrijire a guvernului nu putem afla; și dacă acesteia este a i-se atribui lipsa oare-cărei poleituri a acestui neam, ei avem a-i mulțumi și puterea cu care trunchiul aspru, de multe ori vătămat, a rezistat la toate. Nu e aceasta plantă, ce ar trebui meșteșugit apărată, ce numai în sera încălzită de guvern se poate desvoltâ mai departe; dincontră o astfel de îngrijire i-ar stânjeni puterea de viața. Intr'o libertate de primejdii stat-a pân'acî; numai în libertate se poate desvoltâ mai departe și cine în locul acesteia îi dă scutire și protecție: îi detrage elementul, fără de care nu poate trăi.

Convingerea mea este, că dacă nu ținem altceva în vedere, decât escluziv interesele naționalității maghiare: o astfel de părtinire nici aici n'ar produce mulțumirea, ce unii așteaptă de la aceasta. Naționalitatea maghiară, ca să fie mulțumită, are nevoe de libertate întâi de toate și aceasta e imposibil, dacă refuzând pretențiunile diferitelor naționalități din țeară, creăm astfel de stări, cari numai prin forța represivă a guvernului se pot menține.

Dar este oare numai mulțumirea naționalității maghiare necesară pentru asigurarea viitorului țării?

Cu anul 1848 amîntrat în împrejurări nouă ; și dacă și sunt cari regretă aceasta și privesc cu dor la vremea când națiunea își trăia neatârnată, în afară de marile mișcări europene, zilele, sunt numai aceia cari nu ezercită nici o influintă : nu este nici unul care ar putea spera readucerea acelor stări acăror schimbare fost-a isvorul atâtor glorii și atâtor suferinți. Acea vreme, când soarta terii depindea de la voința și patriotismul unor clase, a dispărut pe vecie; și ori cum ni s-ar desvoltâ împrejurările, una putem cu siguranță spune că acelea nu se mai pot desvoltâ așa, ca principiul de egalitate să fie din nou tras la îndoială. Și dacă stă aceasta, nu trebue oare să recunoaștem, că desvoltarea, bunăstarea ba chiar existența terii d'acì încolo va depinde numai de la cultura, valoarea morală a fiecărui locuitor al ei și că din motivul acesta, totul prin ce o parte a acestor locuitori s-ar putea înălța, este fără îndoială în interesul nostru a tuturora. Eu, în adevăr nu pot înțelege modul de gândire a acelora, cari, recunoscând, că naționalitățile ce locuesc aici nu pot fi despoiate de drepturi politice, totuși cultivarea acelora o află indiferentă pentru patrie. Dupăce în acest veac al liberei concurențe, bunăstarea materială a patriei noastre poate fi opera nu a unor clase, ci a totalității cetățenilor; și dupăce zelul, ce s-a născut între diferiții locuitori pentru cultivarea naționalităților, s-a dovedit după esperiențele noaste de cel mai puternic mijloc pentru răspândirea culturei generale: trebue să recunoaștem că aceste nizuințe ale naționalităților numai promova pot interesele noastre publice. Ori ce pedecă punem în calea desvoltării singuraticelor naționalități, în măsura în care duce la scop, despoaie patria aceasta de cele mai frumoase speranțe.

Dacă însă — abstracție făcând de la toate acestea, și neluând în seamă pericolele ce ne amenință libertatea când drepturile politice s-ar ezercitâ de aceia cari n'au pentru aceasta suficienta cualificațiune ne punem drept țintă escluziv asigurarea naționalității maghiare: putea-vom oare ajunge aceasta prin o procedură care în urmările ci ar naște indiferență absolută în sufletele nemaghiare, față de existența acestei patrii?

Să ne întoarcem iar la trecut, care ne dă cea mai bună lămurire la această întrebare.

Abeâ găsim țeară, care atacată d'atâtea ori, și-ar fi putut păstra în luptele seculare nu numai existența, dar și hotarele, ca și patria noastră. Așezată Ia hotarele civilizației apusene, întregul nostru trecut c un neîntrerupt lanț de grele lupte; și dacă reprivim oare asupra acestor viforoase epoce, energia în lupte, tenacitatea ce am dovedit dacă am fost învinși: nu este oare consecința acelei solidarități, cu care toți fiii patriei sărit-au în fața primejdiei comune, — și a cărei temei îl putem căuta numai în convingerea că existența acestei patrii este în interesul tuturor fiilor patriei deopotrivă.

Să ne închipuim patria noastră fără aceasta comunitate de sentimente, să ne închipuim că o parte a locuitorilor ei, unele ținuturi ori provincii își dădeau mâna cu dușmanii, ori că rămâneau numai nepăsători: și credem oare de probabil, credem oare de cu putință că țeara aceasta atacată dintr'atâtea părți să mai existe?

Viitorul, ce ne așteaptă, e aseminea acestui trecut, și situația, în ce privește primejdia, nu s-a schimbat Acum, ca atunci Ia marginele civilizației apusene stăm între două mari națiuni, dintre care una — ca și în evul mediu cea turcească — de veacuri se tot lățește și și-â întemeiat mărirea pe ruinele altor popoare, până ce cealaltă, după număr și cultură una dintre cele dintâiu națiuni a Europei, ajunge tot mai mult la conștiința puterii sale, sacrifică tot mai mult pentru unitatea sa, ca, întemeind-o pe aceasta, să-și lățească puterea peste întreg basinul dunărean.

Lupta, la care se pregătesc națiunile mari ale Europei, va decurge la hotarele noastre, și ce ne așteaptă, dacă momentul de mult de prevăzut, când se va disolva imperiul turcesc, ce va hotărî și asupra viitorului nostru, ne va afla nepregătiți ; dacă, având atunci nevoe de încordarea tuturor forțelor noastre, pentru a ne apăra independența, o parte a locuitorilor terii, pentruca nu-și văd justele aspirații împlinite, pentruca comunitatea de interese, ce avertisează la o solidaritate pe popoarele mai mici de lângă Dunăre și Tisa, nu s-a recunoscut; — dacă, zic, o parte a compatrioților noștri, au devenit nepăsători față de viitorul patriei, — ori aducându-și aminte de înrudirea în care stau cu popoarele altor state, se silesc tocmai la distrugerea patriei? —

Esplicarea mai amănunțită a acestei chestiuni cred că e de prisos.

Din toate acestea reese clar, că deși cu privire la chestiunea de naționalități dorințele ni se deosebesc și în focul discuțiunilor din ambele părți se accentuiaza astfel de pretențiuni, cari stau în contrast unele cu altele: interesele noastre sunt desigur aceleaș. Fie că pornim din interesele generale ale terii — fie din cele speciale ale naționalităților, judecând cuminte, ajungem numai la o conclusie și anume:

că numai așa putem asigura interesele națiunii politice și istorice, dacă se vor îndeplini toate aspirațiile de limbă ale naționalităților; și că dimpotrivă aspirațiile diferitelor naționalități se pot numai așa împlini, dacă s-a asigurat unitatea și existența de stat a terii.

Numai dac'am corespuns acestor două la aparință contradictorii cerințe: atunci putem zice ca chestiunea naționalistă este în adevăr resolvată.

Dar înnainte de a vorbi despre modul în care aceasta se poate ezecuta: aflu de necesar a-mi spune părerile asupra altei chestiuni, care strîns luat, nu face parte din chestiunea naționalistă, dar e în oarecare legătură cu aceasta, și se confundă adese cu ea, prin ce, aceasta și altfel destul de încurcată chestiune, se complică și mai mult.

== V. ==

=== CROAȚIA. ===

Entuziasmul, ce s-a născut la sfârșitul secolului trecut pentru limba și literatura maghiară, a aflat mai iute și mai mulți următori în Croația. Greutățile, pricinuite în patria noastră prin chestiunea de naționalitate, întâi s-au ivit în Croația; aici s-au formulat pretențiunile, cari în virtutea principiului de naționalitate, mai târziu au devenit generale.

Cauza acestei apariții, trebue căutată în autonomia Croației, prin care s-a putut susține la poporul croat conștiința individualității sale și totodată acea reacțiune, ce s-a născut între alte naționalități prin legile aduse în favorul limbii maghiare, au aflat în adunările municipale și provinciale organ legal. Asemenea acestei cauze este însă a i-se atribui, că mișcarea din Croația pornită în virtutea principiului de naționalitate : aici nu s-a restrâns la limbă, ci trecând pe tărâmul politicei și-a pus drept țintă schimbarea acelor relații, ce-au existat de secoli între Croația și guvernul și corpul legislativ ungar.

Divergența de idei, ce există de prezent între Croația și Ungaria și a tulburat înțelegerea seculară dintre dânsele, nu e chestie de naționalitate, ci în senzul strict al cuvântului chestiune politică; prin urmare nu se va aplana prin concesii naționaliste și de limbă, ci numai așa: dacă vom regula referințele politice mutuale a acestor doua teri într'un chip care să corespundă șî pretențiunilor poporului croat și intereselor coroanei ungare.

Nefiind în patria noastră nimeni, care ar trage la îndoială dreptul națiunei croate privitor la desvoltarea limbii și naționalității sale, chestiunea de naționalitate de astădată nu e chestiune între Croația și Ungaria, ci este chestiune separată a Croației ca șî a Ungariei, încât și acea țeară cuprinzând mai multe naționalități, are interesul ca cetățenii ei sârbi, germani și italieni să fie în privința naționalității lor satisfăcuți; — și numai îngreuna ne poate situația, dacă amestecând discuțiunea politică ce decurge între aceste două teri cu chestiunea de naționalitate încurcăm aceste două și altfel destul de încurcate chestiuni. Nu se ține deci de problema mea și nici nu vreau să mă întrețin mai amănunțit la tesa aceasta; și dacă totuși îmi spun pe scurt părerile despre dânsa, o fac, ca tăcerea să nu mi-se răstălmăcească.

După părerea mea, cel mai bun, ba chiar unicul modru a aplanării pacinice a diferențierii între noi și Croația este perzistând neclintit la principiile depuse în cele două adrese a corpului nostru legiuitor.

«Suntem deciși — zice întâia adresă să facem totul ca neînțelegerile să dispară; și facem, ce putem face fără sacrificarea neatârnării și dismembrării țerii, ca cetățenii de ori ce naționalitate ai patriei să se contopească în interese și sentimente. — Dorim modificarea echitabilă conform intereselor noastre comune a acelor dispozițiuni a legilor noastre, cari azi împedecă aceasta. — Nu pretindem, ca împotriva numărului mai mic de deputați Croați, numărul nostru mai mare să decidă asupra pretențiunilor și dorințelor lor. Croația are propriul ei teritor, situație separată și n'a fost niciodată incorporată Ungariei, ci a stat în conexiune cu noi și tovarăș ni-a fost, cu care am împărțit drepturile, datorințele, norocul și nenorocirile. Dacă deci Croația vroește să participe ca țeară la legislația noastră; dacă întâi vrea sa fie în curat cu condițiunile pe lângă cari este gata a-și lega situația de drept public cu Ungaria; dacă în privința aceasta vrea să discute cu noi ca și națiune cu națiune: nu vom respinge aceasta».&lt;ref&gt;întâia adresă.&lt;/ref&gt; «Deocamdată pare neîndoios, că Croația vrea să lărgească legăturile, ce-au ținut-o veacuri întregi strânsă de Ungaria. Noi apreciam cu mult mai mult interesele și dorințele ei, decât să nu fim gata a stă cu dânsa ori când la discuție în privința aceasta și susținerea ori transformarea echitabilă a acestei legături nu întimpină greutăți la noi. Numai când Croația ar dori să se desfacă de noi și intrând în șirul provinciilor austriace s-ar înrola la corpurile legiuitoare a acestora ceeace nu putem presupune despre sentimentele constituționale ale Croaților — noi n-am împedecă aceasta, ci din partea noastră n-am recunoaște-o de legal și constituțional și nu ni-am învoi la aceasta, pentrucă nu suntem îndreptățiți a dismembrà imperiul coroanei Sfântului Ștefan.»&lt;ref&gt;A doua adresă.&lt;/ref&gt;

Situația noastră față de Croația de la cea din urmă dieta încoaci, nu s-a schimbat de loc; și legiuitorii noștri exprimând când s-au declarat în afacerea aceasta părerea marei majorități a terii: pentru aplanarea diferențelor existente după părerea mea nu trebue altceva decât sinceritate pentru principiile preconizate în aceste adrese.

Patria noastră n-are interes mai însemnat; dar precum legătura ce a existat într'aceste două teri a fost efluxul nu a forței ci a acelei convingeri comune a amânduror națiuni, că libertatea și fericirea lor depinde de la această tovărășie: așa și'n viitor legătura aceasta numai așa va fi salutară, dacă va sta pe un astfel de temei. Unindu-ne prin libertate, punând capăt lungei certe, așa că una dintre părți să nu se considere de învinsă: atunci am chezășuit viitorul; și deșî declarațiunile ultimei diete maghiare au rămas la aparență fără efect asupra atitudine» ce Croația a luat împotrivă-ne: înaintea mea e neîndoios, că stăm mai aproape de scop și anume pentrucă bizuind dieta noastră fixarea condițiunilor sub cari se poate susținea vechea alianță, Croației, a delăturat tot ce-ar putea vătăma demnitatea poporului croat și pentrucă prin aceasta a transpus chestiunea, ce era obiectul unei agitațiuni pătimașe, pe câmpul unei discuțiuni mai liniștite, — și pe terenul acesta, privindu-ne fără preocupare situația, ajungem la acelaș rezultat primind punctul de vedere fie maghiar fie croat.

Din punctul de vedere maghiar e clar, că precum situația ce patria noastră a ocupat dinainte de căderea de la Mohács, în concertul european, se putea mulțumi numai împrejurării, că națiunea maghiară, corespunzând misiunii sale când mergea înaintea întru apărare independenții comune, n'a călcat niciodată condițiuniie sub cari i-se atașau celelalte popoare: așa și 'n viitor, existența acestei patrii se poate numai așa asigura, dacă întru apărarea ei într'o comună înfrățire-'și dau mâna toți membrii imperiului Sf. Ștefan. Și oare patriotul croat, ori cât s-ar însufleți pentru propria-i naționalitate, ori cât ar fi convins despre o înaltă menire în viitor: poate trage la îndoială necezitatea acestei alianțe?

Primejdiile, decurgând din situația geografică și etnografică a țării ungurești și acăror comunitate a cimentat atâtea veacuri pe diferitele noastre popoare: nu există oare ele și acum ca atunci când semiluna ne ataca independența, atât, pentru Croația cât și pentru Ungaria?

Marile naționalități ale Europei, Rusul, care ca și capul seminției slave, aspiră la unirea diferitelor sale fracțiuni într'un mare imperiu Italianul, care aspiră la întemeierea puterii sale pe cele două țermuri ale Adriei și Germanul care-și vede hotarele misiunii sale civilizatoare la Marea-neagră: nu amenință oare viitorul poporului croat, tocmai așa ca și pe cel al poporului maghiar? Și naționalitățile mai mici în lupta titanică, pentru realizarea acestor mari scopuri, în ce altceva își pot căuta mântuirea decât în unirea lor; pe cine să se spriginească, de nu se vor spriginî într'olaltă, destul de tari la olaltă, spre ași apăra osebit fiecare naționalitatea, dar nici una destul de puternică, să primejduiască chiar de ar voi neatârnarea celorlalte ?

Conced, că părerea aceasta încă nu e atât de generală pe cât de mult ar cere aceasta interesele noastre comune; conced că încă există multe interpretări greșite față de scopurile și mai ales față de situația noastră, atât în Ungaria cât și în Croația; și că trebue o vreme mai îndelungată până ce simțirea exprimată de Nicolau Zrinyi despre fratele său Petru:

Viteazul meu frate, atât maghiar cât și croat Își iubește — căci vedem patria.&lt;ref&gt;Cântul al XVI din Zrinyiadă.&lt;/ref&gt;

se va generaliza. Precum după furtună, marea nu se liniștește îndată și drojdia murdară scoasă de furtună mai plutește o vreme oare-care pe luciul mării: așa dacă patimile răscolesc pacea popoarelor, trebue vreme, până ce se potolesc valurile, și elementul murdar, scos de învălmășala generală la suprafața mișcării, se așează. Dacă patimele însă au amuțit; mai curând ori mai târziu sentimentele naturale și interesele își redobândesc stăpânirea; și în momentul când se va întâmpla aceasta, lunga discordie dintre noi și croați, spre paguba și a noastră și a lor — va înceta; — deși afirmațiunea se pare cutezată, o spun, că după declarația serbătorească în afacerea-croată, a ultimei diete ungare, aceasta este numai chestie de timp să se întâmple.

== VI. ==

=== CONDIȚIUNILE REZOLVIRII CHESTIUNEI NAȚIONALITĂȚILOR IN PATRIA NOASTRĂ. ===

m-am silit a dovedi în capitolele precedente, că aspirațiunile juste ale fiecărei naționalități se pot numai așa asigura, dacă s-a asigurat unitatea și existența de stat a terii și că dimpotrivă unitatea și existența de stat a terii numai atunci se poate privi de garantată, dacă se vor împlini justele aspirații ale diferitelor naționalități și că prin urmare, aceste doua la aparență contraversate direcții, stau într'o strînsă legătură.

Deslegarea chestiunei naționalităților în patria noastră depinde de la înțelegerea lămurită a acestei teze. — Punctul corect de mânecare, nu e a aceluia, care lapădă de la sine orice simțire națională, ci a aceluia, care însuflețit de interesele naționalității sale, nu uită, că alții simțesc tot așa de cald, și că deslegarea chestiunii de naționalitate nu este interesul special al unei sau altei naționalități, ci interesul comun al tuturor naționalităților, la care nu supremația ori asuprirea meșteșugită, ci aceea ne poate fi scopul, ca pretențiunile echitabile a tuturor naționalităților ce locuesc aceasta țară, după putință să se satisfacă.

După-putință, zisei, pentrucă scopul nostru fiind tocmai mulțumirea tuturor naționalităților, o astfel de deslegare a chestiunii care să corăspundă tuturor pretentiunilor de multeori contradictorii a diferitelor naționalități, sau care să satisfacă pe deplin toate dorințele fie măcar a uneia, e cu neputință.

Chestiunea aceasta aparține acelora, cari ca și religia se bazează mai mult pe sentimente decât pe logică și care nu prin concluzele imperative ale majorităților, ci în unire frățească așa le putem rezolvi, dacă fiecare abzicem de acea parte a pretentiunilor noastre, care stă cu pretențiunile juste ale altora ori ale interesului public în contrast și nu uităm nici odată, că intereselor fiecărei naționalități acel fel de deslegare a chestiunii corăspunde mai ales, care se recunoaște de just de toate naționalitățile deopotrivă.

O astfel de deslegare numai sub două condițiuni e posibilă:

l-iu. Ca pe deoparte luând în considerare pretențiunile singuraticelor naționalități, pe de altă parte necesitățile noastre de stat: contra aspirațiilor naționalităților numai într'atât să ne împotrivim încât interesele statului o cer aceasta imperios.

2-a. Ca încât, consideranta din urmă, cere de la fiecare naționalitate un anumit sacrificiu, să nu pretindem de la nici una mai mult, și de la nici una mai puțin, decât e necesar pentru ajungerea, scopului.

Principiul ce trebue să urmăm nu poate fi altul decât deplina egalitate de drepturi. Direcțiunea ni-o dă dorințele naționalităților singuratice.

Și fiindcă — nu crearea de teorii, poate corecte în sine, și nu satisfacerea unor ambițiuni, ci aceea ne e scopul — ca satisfăcând toate dorințele echitabile a naționalităților din patrie, să punem capăt zizaniilor ce s-au născut din aceasta, — numai o astfel de rezolvire o putem considera de îndestulitoare, care se recunoaște de atare de către majoritatea cetățenilor de diferite naționalități a patriei.

Și acum să ne dezvoltăm mai pe larg părerile.

== VII. ==

=== CONTRASTELE, CE STAU ÎN CALEA REZOLVIRII CHESTIUNII NAȚIONALITĂȚILOR. ===

Experiența ne arată, că în ori ce mișcare mai vie politică cea mai ultraistă părere se manifestă mai zgomotos și aceasta e cauza, că într'o astfel de mișcare, nuanțele ultraiste ezercită totdeauna influență mai mare, decât li s-ar cuveni. Ori ce zgomot de acesta, schimbă pe moment rezultatul discuțiunii, dar nu poate schimba starea faptelor; și deși poate să fie adevărat, că milioanele, cari tac, sunt covârșite de acele sute, ori mii ce-și vestesc zgomotos opiniunile; putem îi siguri că opiniunile ultraiste sunt totdeauna în minoritate și că opiniunea mulțimii niciodată nu se poate schimba așa de iute, cum le pare acelora a crede, cari privesc numai suprafața mișcării politice.

Opinia majorității, izgonită câteodată, amuțește, și sunt epoce, când majoritatea răpită de agitație își și perde la aparință conștiința opiniunii sale; dar opiniunea aceasta există, așteptând numai prilejul să se manifeste, iar aceasta opiniune nici când nu e altceva decât rezultatulevoluției de pân'aci și a naturii lucrurilor, modificat de impregiurările actuale, dorurile și sperările momentului, dar în fond e aceeaș.

Aceasta stă indiscutabil și față de opiniunile, cu cari ne întâlnim în chestiunea de naționalitate.

Dacă luăm în seamă numai lozincele, câteodată se pare, ca și când o parte a compatrioților noștri nemaghiari ar primi cu indiferență dismembrarea țării, ba chiar că mulți de la aceasta ar aștepta viitorul naționalității lor. Dar cu siguranță 'deplină o putem spune, că părerea aceasta, vestită ori cât de zgomotos de conducători, nu e părerea mulțimii și o putem spune anume pentrucă aceasta stă în contrazicere cu interesele mulțimii și pentrucă nu e în firea lucrurilor, ca părerile locuitorilor unei mari țări în. decursul a câtorva ani să treacă prin o astfel de prefacere, ca și cum ar fi aceea, dacă viitorul și unitatea țării ar fi devenit indiferente pentru dânșii.

Cea dintâi e în sine clară.

Tot, ce a existat mai de multa vreme, nu se poate schimba, fără ca o sumă mare de interese să nu s-atingă. Tocmai aceasta este, în ce residă puterea așa numitelor fapte împlinite. Ori care ar fi secretul originei lor, oricât ar vătăma concepțiunile de drept ale unora: ce odată există, se ia drept bază a acelor relații, ce se leagă sub durata existenței sale, și nu se poate schimba fără. vătămarea multor interese chiar și a acelora, cari au negat legalitatea stărilor faptice. Cu cât mai mult se poate prevedea aceasta la împrejurări, cari născute din situația geografică a vre-unei țeri, cu necesitate oarecum firească, au dus o viață milenară, fără ca sa li-se fi negat până în vremea mai nouă legalitatea, și cari tocmai pentru acest cuvânt, s-au luat drept bază pentru orice alte împrejurări. Cine nu vede, că distrugerea unor astfel de împrejurări nu e posibilă fără a zdruncină o sumă mare de interese particulare. Să strămutăm stejarul secular! Admit, că locul ce i-l'am ales e mai bun, mai gras și mai scutit de furtuni, dar nu i-se vor usca oare, mutându-l, o mulțime de crengi, nu-i vor cădea oare frunzele ce azi îl împodobesc; nu va stângenì vreme îndelungată, poate pentru totdeauna; pentrucă situația mai favorabilă în care a ajuns nu poate suplini pagubele ce a suferit, întrerupându-i-se volnic dezvoltarea.

Privind nepreocupat situațiile, nu poate dubita nimeni că sacrificarea integrității ori independenței Ungariei ar avea influința cea mai rea posibilă o lungă vreme pentru bunăstarea tuturor locuitorilor și după părerea mea, aceasta o putem spune și despre sentimentele locuitorilor acestei patrii.

Indiscutabil, că dintre factorii cari au influințat ivirea sentimentului de naționalitate în veacul nostru, unitatea de limbă și rassă sunt cei mai de căpetenie. Am arătat pe scurt cauzele, pentru cari s-au întâmplat aceasta în patria noastră mai ales și sunt convins, că până ce vor exista aceste cauze, adică până ce toate justele pretențiuni ale naționalităților privitoare la libera desvoltarea limbei lor, nu se vor împlini: mișcarea nu-și va schimba direcția. După ce însă e neîndoios, că sentimentul naționalist se basează nu numai pe comunitatea de rassă și de limbă ci pe toate acelea momente cari trezesc în masse mai mari sentimentul aparținerii la olaltă, dupăce entuziasmul pentru naționalitatea istorică și politică, pe care pentru osebire îl putem numi patriotism, nu-și perde nici odată influența asupra oamenilor, și nu numai pilda Elveției, Belgiei și Engliterei unde sentimentul acesta a redus cu desăvârșire conștiința de limbă și rassă ci și istoria patriei noastre dovedește acea putere, ce ezercita acest sentiment asupra cetățenilor de diferite limbi și origini: e într'adevăr mare decepția acelora, cari și-l închipue deodată nimicit.

Admit, ca însuflețirea cu care naționalitățile și-au îmbrățișat cultivarea limbei lor, au dat la o parte sentimentele ce veacuri întregi le-au dovedit în luptele pentru apărarea patriei, dar de sigur nu le-au distrus; și precum rassă maghiară, deși se pare că energiile îi sunt concentrate mai ales asupra susținerii naționalității istorice și politice, pentru aceea nu mai puțin se alipește de limba sa, si dac'ar vedea-o pe această primejduită, poate ar pune asemenea, apărarea ei în planul întâi al sforțărilor sale; așa între diferitele naționalități ale patriei desigur nu este una, care nu s-ar simți vătămată în cele mai sfinte ale ei sentimente, prin ori ce ar putea vătăma existența patriei comune, ce s-a susținut prin sacrificiile tuturor fiilor ei.

Ce s-a creat pe cale naturală, prin lunga evoluție a veacurilor, nu se poate nimici prin greșelile ori machinațiunile unora ori prin agitația a câtorva ani. Cel mult dacă putem zice, că popoarele azi, țin mai mult la limba lor decât la patrie; că sentimentul lor de naționalitate e mai mare decât dragostea de țară; dar numai pânatunci pânăce contrastul în care a ajuns aceste două sentimente prin jocul întâmplărilor și păcatele unora, nu este aplanat și primejdiile cari după părerea unora azi le amenință limba, nu s-au delăturat. îndată ce s-a întâmplat aceasta, patra-'și reocupă locul în inima cetățenilor.

Aplanarea pacinică a certurilor noastre naționaliste depinde deci numai de la aplanarea contrastului ce există între condițiunile de unitate ale terii și între pretențiunile speciale ale naționalităților. Și ca la întrebarea: încât se poate speră astfel de aplanare? să putem răspunde, e necesar, să venim întâi de toate în curat cu chestiunea de putință a aplanării acestui contrast

La prima vedere, și dac'ascultăm numai pe conducătorii partidelor ce stau față 'n față, aplanarea este cu neputință. Pe deoparte se pretinde în interesul statului o astfel de centralizație, pe lângă care desvoltarea naționalităților pare în adevăr imposibilă; pe de altă parte se fac în numele naționalităților astfel de pretenții, pe lângă cari administrarea potrivită a unui stat arangiat, nu e de închipuit. Vin însă oare aceste pretenții, desvoltându-se din natura lucrurilor, ori sunt mai mult rezultatul discuțiunii aprinse și pătimașe?

Ca să răspundem la aceasta, e de lipsă, ca între zgomotul ce s-a născut asupra pretențiilor statului și a naționalităților, s-aflăm soluția următoarelor întrebări:

1-iu: de ce grad de centralizație este nevoie în patria noastră, ca statul să corespundă chemării sale?

2-a: cari sunt pretențiile diferitelor naționalități de la împlinirea cărora depinde mulțumirea lor.

Să'ncercăm soluția întrebărilor.

== VIII. ==

=== EXIGENȚELE STATULUI Șl PRETENȚIUNILE NAȚIONALITĂȚILOR. ===

Dupăce 'n Europa 'ntreagă s-au constituit state mari și 'n acestea s-a aplicat principiul centralist: nici un stat nu poate ezistâ făr'acel grad de centralizație, prin care statul e în stare a-și concentra toate forțele întru apărarea neatârnării sale.

Mai sunt afară de aceasta și alți factori de influență 'n aceasta direcție. Cu înmulțirea sumei de interese, ce nasc din civilizație, se mărește și forța ce exzistă între aceste interese și cu cât e mai de dorit ca fiecare dintr'aceste se fie apărată de asuprire: cu atât e mai necesar, ca statul, care ține balanța 'ntre ele, să fie 'nvestit cu putere mare. La aceasta mai contribue siguranța mai mare și uniformitatea relațiilor de drept, și împregiurarea, că acele mari lucrări, cari de prezent pot fi privite de condițiuni ale culturei superioare, căile ferate, canalizările, porturile etc. în multe țări pot fi numai prin forța statelor realizate, ceeace reclamă pentru stat atât în legi și în ezecutarea acelora, cât și în folosirea forțelor materiale ce stau la dispoziția statului, un astfel de cerc de competență, de care nici evul vechiu nici cel mediu nici idee n'aveau; d'acì explicațiunea că statele în secolul nostru aproape fără escepție nizuesc spre centralizație.

Nu este țară, care să fi rezistat acestei direcții și e neîndoios, că Elveția, Belgia și Englitera, având un sistem de dislocare administrativă ori cât de practic, în privința aceasta, în vremea din urmă au trecut prin mari transformări. Țin de sigur deci, considerând aceste cauze, că și noi, ori cât ne-am lega de sistemul nostru al comitatelor moștenit de la strămoși, nu vom putea încungiura un anumit grad de centralizație și nu ne vom putea arangia așa trebile, ca unele afaceri, cari odinioară ori n'aveau de loc nevoe, ori se rezolvau prin oficiile locale, sa nu fie atrase la agendele corpurilor legiuitoare.

Dacă privim însă mai d'aproape evoluția prin care trec în momentul de față statele noastre, ne convingem despre două lucruri:

1-iu: că, deși direcția ce duce la o tot mai mare desăvîrșire a centralizației e generală: măsura în care singuraticele state progresează e prea diferită și în stările diferitelor țări în nimic nu se vădește mai mult osebirea decât în gradațiunea în care au aplicat principiul centralizației.

2-a: că mai ales în țări, cari au înaintat mai departe în direcția aceasta în vremea din urmă s-arată o reacție, care deși n'a dus încă la rezultate practice, în știință s-afirmă tot mai conștientă și mai clară, căutând părțile umbroase ale vieții sociale tocmai în acea exagerare a centralizației, a cărei perfecționare pân'aci era preocuparea de frunte a științei de stat și a guvernului.

Direcțiunea aceasta, pe care 'n vremea mai nouă au urmat-o cei mai distinși bărbați ai științelor de stat, poate conduce la greșeli tocmai așa ca și cea contrară. Necezitățile diferite și de multeori contradictorii ale societății noastre, nu se pot niciodată satisface prin urmărirea esclusivă a unei singure direcții și cine ar vroi să explice toate nevoile societății dintr'o cauză, ori să-i satisfacă toate pretențiunile prin aplicarea unui principiu, stă sub stăpânirea unei fixe idei, acărei urmări pot să fie cu atât mai grave, cu cât a fost mai riguroasă logica cu care s-a aplicat.

Atâta însă e indiscutabil, că direcția, pe care o observăm în vremea mai nouă în științele noastre de stat, nu poate rămânea fără influență practică asupra organizării statelor noastre tocmai așa ca evoluțiile științelor de stat în secolul XVIII.

Și de acì e clar, că deși recunoaștem în genera! necezitatea centralizației, măsura, cu care trebue aplicată în diferite țări, n'o putem fixa în general. In privința aceasta depinde totul de la starea internă și externă a respectivei țări.

Cu cât e mai mică suma puterilor, asupra cărora dispune țara și cu cât îi sunt mai puternici vecinii, împotriva cărora trebue să-și apere independența, ori cu cât sunt mai numeroase și mai importante interesele, cari fără centralizație nu pot fi împlinite: cu atât mai mare centralizație se recere.

Dimpotrivă, cu cât sunt mai multe obstacolele naturale ale centralizației, adică cu cât sunt mai multe interesele cari s-ar vătăma prin centralizație și cu cât stă mai mult aceasta 'n contrast cu obiceiurile și moravurile națiunei, într'o sferă cu atât mai mică trebue aplicat principiul.

Să ne îndreptăm acum privirea asupra patriei noastre.

Dacă-i privim împregiurările exterioare, e neîndoios, că în urma situației sale geografice pare menită a ezercita dacă are destulă putere — influență hotărîtoare în rezolvirea acelor mari chestiuni, de la cari atârnă viitorul Europei, ori, dacă e slaba, să devie la resolvirea acestor chestiuni teatrul de luptă al popoarelor Europei; drept'acea, nu ezistă poate tară, mai amenințată în viitorul si neatârnarea ei și în care nevoia unei atari organizații, prin care s-ar centraliza toate forțele disponibile ale națiunei, ar fi mai evidentă, ca 'n patria noastră.

Nu e mai puțin clar și acea, că duplice 'n vremea mai nouă am trecut din împrejurări aproape medievale pragul civilizației veacului XIX, formele vechi ale organizației noastre de stat, nu mai corespund cerințelor veacului nou, și că continuele daraveri a locuitorilor terii într'olaltă, legătura în care am ajuns prin raporturile comerciale și financiare cu străinătatea, reclamă o astfel de uniformizare a administrației, agilitate a justiției, cari solicită intervenirea guvernului terii în afaceri, cari pân'acî erau de domeniul autorităților locale, ori erau lăsate la discreția particularilor. Când legislația din 1848, scliimbând vechea noastră organizație a introdus cu principiul responzabilității ministeriale o centralizație mai mare în administrație, prin aceasta n-a făcut altceva, decât ceeace cerea interesul terii și netezirea căii înaintării viitoare. E indiscutabil însă și acea, că precum legislației din 1848 nu i-a trecut nici odată prin minte sistarea absolută a sistemului nostru decentralist, astfel, chiar de am admite această intenție, o reformare atât de radicală a administrației noastre nu 5-ar fi stat în putință și anume pentru motivul, că condițiunile centralizației administrative în țeara noastră lipsesc mai mult, ca ori unde poate în Europa, și pentrucă obstacolile ce stau în calea introducerii acestui sistem, la noi sunt mai mari, aproape neinvincibile.

Cea dintâi e evidentă. Pentrucă deși recunoaștem, că centralizația administrativă cu preț scump — în bani și mai ales în libertate — produce rezultate pe cari niciodată nu le putem aștepta de la administrația decentralistă: nici cei mai fervenți aderenți ai ideii centraliste nu pot tăgădui, că acele minuni a!e ordinei și punctualității pe cari le admirăm în Franța și în Germania, se pot numai așa ajunge, dacă pentru esecuțiunea acestui sistem stă un personaj suficient ca număr și cualificație, la dispoziția statului; și că în Europa aproape n-am aflà țeară unde am putea atât de puțin calcula cu aceasta, ca la noi.

In privința aceasta ne provocăm la încercările făcute la noi în trecutul mai recent pentru întroducerea centralizației administrative, cari au avut drept rezultat netăgăduit, că pe lângă toate defectele ce decurg din această formă admininistrativă nu ne-am putut împărtăși de favorurile ci, fără îndoială pentru motivul absolutei lipse de funcționari corespunzători; căci dacă unele efecte ale centralîzației nu pot fi delăturate nici pe lângă ce! mai iscusit corp de funcționari, e sigur, că toate avantagiile acestui sistem, depind de la calitatea funcționarilor și că generațiuni întregi trebuesc, până ce s-ar recruta numărul suficient de funcționari, indispenzabili pentru administrația centralizată a unei teri mari.

Dar nu e mai puțin evident, că afară de lipsa funcționarilor, centralizația administrativă (înțelegând totdcuna gradul ei mai înalt, cum e în Franța și Germania) are la noi și alte neînvingibile pedeci.

Unde astfel de autorități locale cari ar corespunde nevoilor unei administrații normale nu există; ori, unde autoritățile locale existente fac abuzuri de putere asuprind unele clase ori naționalități ale ținutului: acolo centralizația se naște de la sine; dar fără aceste împrejurări introducerea acestei forme de guvernare se lovește de greutăți, pe cari chiar absolutismul numai cu greu le poate învinge.

De multe ori auzim, că trebue să ne dedăm la libertate și că o națiune, care nu e pregătită pentru aceasta, nu se poate bucura de binefacerile ei. Cu atât mai adins stă aceasta despre servitute, ori măcar despre o astfel de formă de guvernare care pretinde absoluta subordinare a individului, și tocmai chipul, în care centralizația administrativă s-a introdus gradat una după alta în diferitele teri din Europa, dovedește clar aceasta.

E neîndoios, că regatul a ezercitat deja în veacul XV pretutindenea o mare inîluință, că după natura lucrului acesta a nizuit tot spre centralizație și în aceste silințe a fost sprijinit de biserică, știință și de ordinul civil; cu toate acestea, câtă vreme a trebuit, până ce sistemul dicasterial și-a perdut importanța de care se bucura în evul mediu, și în privința administrativă și în Spania, Italiași Germania s-a introdus numai acel grad al centralizației, pe care-l aflăm în țerile acestea, deși acesta de la perfecția, la care această formă s-a ridicat în Francia, e încă foarte departe.

Și de unde această osebire într'aceste țeri?

A fost o vreme, când actuala centralizație a Franciei, se considera de opera exclusivă a revoluțiunii și a lui Napoleon I. Dar nouile cercetări științifice, pe cari le-a produs Tocqueville în ultima sa lucrare, au arătat contrarul și nimeni nu se mai îndoiește, că centralizația franceză este a se atribui nu unei mari personalități ori evenimente, ci a unui lung șir de evenimente și bărbați iluștri, cari de la Suger până la Ludovic al XIV au muncit pentru ridicarea puterii centrale și mai ales pentru nimicirea tuturor acelor stări cari împedecau centralizația; astfel că revoluțiunea și Napoleon l au putut numai d'aceea introduce o centralizație mai mare în Franța, ca șì care nu s-a văzut aiurea, fiindcă dintre țerile Europei nici una n-a fost preparată spre aceasta ca Franța.

Și nu trebue oare să mărturisim tocmai contrarul despre Ungaria; nu trebue oare să recunoaștem că întregul nostru trecut, a cărui împrejurări numai în vremea mai nouă s-au schimbat, stă în flagrantă contrazicere cu această formă administrativă; că obiceiurile noastre contrazic reforma aceasta; că clasele noastre mai culte, adecă tocmai acele, acăror păreri pot fi determinătoare în această reformă — pentrucă din sinul ei și-ar recruta administrația organele sunt contrare centralizației; și că în fine, abstragând de la toate acestea, însuș mișcarea de naționalitate ce s-a ivit așa de vie în țeara noastră, pune pedeci neinvingibile în calea centralizației administrației.

Sunt convins, că mișcările naționaliste numai în acel caz pot deveni primejdioase pentru viitorul patriei noastre, dacă prin compresiune forțată, care preschimbă în forțe explosive apa, aburii, ba chiar și acrul, s-ar face primejdioase; și cred, că patria noastră, cu toate osebirile ei de naționalități se poate forma un stat tot așa de puternic, ca și cum între asemenea împrejurări s-a desvoltat Belgia; dar că țeara noastră, cel puțin atâta vreme cât țin mișcările naționale nu se poate transforma în stat centralist în senzul Franciei ori Prusiei: aceasta pentru mine e și pentru aceea evident, pentrucă sub această formă a administrației nu se pot satisface nici cele mai moderate pretențiuni ale naționalităților.

Fără 'ndoială trebue deci să centralizăm. Trebue să lărgim cercul de competență a legislației și a guvernului central, restringând independența municipiilor, de cari acestea dispuneau odată față de guvernul central; și greutățile cu care este împreunată fie măcar o centralizație moderată nu ne va putea face să uităm irecusabilile exigențe ale epocei de față ; dar tocmai aceste exigențe fixează și hotarele nizuințelor noastre, peste cari trecând, guvernul, pe care am voi să-l întărim, îl despoiem de putere; fiindcă e neîndoios, că organizația dicasterială este poate forma mai greoaie a administrației; că această formă a administrației e însă pe lângă toate defectele ei totuși mai bună, decât aceea, dacă guvernul, mijloacele cu cari se susține, ar trebui încă să le creeze, și toată puterea ori cel puțin o mare parte a ei ar trebui să și-o întrebuințeze, ca să alcătuiască mașinăria administrativă și s'o ție în mișcare. De unde reese cu evidență, că ori cari ne-ar fi în teorie părerile despre centralizație, în mod practic numai o astfel de centralizație e posibilă în țeara noastră, care se restrânge la afacerile, a căror resolvire colectivă este indispenxabilă din punctul de vedere al unității statului și pe lângă care li-se lasă organizațiilor actuale municipale un cerc larg în privința administrativă.

Si acum să trecem la cealaltă chestiune și să vedem, cari sunt pretențiunile diferitelor naționalități din patria noastră, de la acăror împlinire depinde mulțumirea lor?

Nimic nu e mai greu, decât a fixa țintele mișcărilor mari. Nu le înțeleg pe acelea, eari se vestesc prin conducătorii lor; pentrucă nu este mișcare mai mare la care fiecare dintre partidele ce-și stau față 'n față n-ar afișa pe stindard vre-un principiu absolut; ci pe acelea ținte, pentru cari poporul se atașează mișcării. Și totuși nimic nu e mai important ca tocmai aceasta; pentrucă dacă amenință cu primejdie o mișcare căreia nu i s-ar da cuvenita atenție ; primejdia nu e mai puțină, când unei mișcări i-s-ar da prea multă atenție, ori țintele ei ar fi greșit judecate, și decepțiunea în cazul din urmă e mult mai ordinară.

Efectul ce unele idei ezercită asupra unor anumite epoce, este asemuitor urmărilor, ce produce un vânt puternic într'un ținut. Nuorii pe cer, val-vârtejurile de praf, valurile apei, coamele arborilor: toate se mișcă într'o direcție, toate înclină într'o parte; se pare ca și cum suflarea aceasta uriașă ar fi singura forță ce dominează în natură peste toate și care va schimba locul la toate ; până ce dup'o anumită vreme, cânt vântul s-a potolit ori și-a schimbat direcția, vedem, că în sfârșit afară de vre-o câteva frunze uscate, pe cari curentul de aer le-a luat cu sine, totul a rămas la vechiul loc și că marea consecință a marei mișcări este numai aceea, că totul scuturându-se, fiecare plantă, în acelaș loc, unde a fost, se desvoltă mai frumos.

Singuratica mișcare, ori cât de generală pare, nici odată nu schimbă situația tuturor lucrurilor, asupra cărora se estinde și numai așa putem judecà urmările ei, dacă deodată vom lua în samă și pe acei factori, cari înrîuresc în direcție contrară.

Scopul fiecărei mișcări la aparență e simplu: crearea unui anumit principiu, sistarea ori înființarea unor anumite stări. Programul partidelor e de regulă foarte precis, lămurit, logic, cuprinzând limpede principiul ce și-au propus, dar numai tocmai principiul și nu și condițiunile sub cari, unii doresc realizarea acestui principiu; și tocmai pentru cuvântul acesta programele partidelor rareori pot fi primite de expresia voinței adevărate a mulțimii. Ca să apreciem acestea exact, trebue să luăm în samă nu numai însuflețirea aparentă ce se manifestă pe lângă un principiu, ci și influența, ce aplicarea consecventă a principiului propagat cu însuflețire, ar ezercita asupra stării singuraticilor; pentrucă putem fi convinși, că mulțimea câteodată se poate înșela față de adevăratele ei interese, dar' bunăstarea nici odată nu și-o sacrifică de bunăvoie unei curate consecinți și dacă de multeori și solicită cu zgomot astfel de pretenții a căror realizare e cu neputință fără transformarea radicală a tuturor stărilor existente, totuși în realitate numai aceea pretinde, ce într'adevăr în interesul ei trebue să pretinză. — Patima, care ținând numai un scop înaintea ochilor, sacrifică pentru aceasta totul, e totdeauna o stare escepțională, și putem primi drept regulă, pe care-o justifică întreaga istorie, că mulțimea nici odată nu profesează constant direcții exagerate.

Să nu ne uităm de aceasta, nici la mișcarea naționalistă. Numai așa putem judeca despre urmările probabile a aceleia și mai ales despre dorințele, a căror satisfacere constitue scopul acestei mișcări, — nu la singuratici, ci la marea mulțime, ce participă Ia aceasta mișcare și acărei satisfacere incumbă datoriei principale a guvernului; pentrucă pericolele ce amenință de prezent statul, numai așa se pot delătura.

Dacă privim numai suprafața mișcării și pretențiile acăror ecou se fac conducătorii singuraticelor naționalități: vom afla multe din ele incompatibile cu organizația unui stat regulat și în patria noastră ar avea drept urmare disoluțiunea terii. Oratoria șefilor, programele partidelor naționaliste și izbucnirea ziarelor arată, ca și cum orice aplanare între diferitele naționalități din Ungaria, ar fi imposibilă. Pretențiunile unei părți sunt tot atât de exagerate și nedrepte, ca și îndărătnicia, cu care alții se leagă de litera legii ; si așa se pare, ca și cum contrastul naționalist s-ar întemeia pe osebirea naturală a rasselor și starea lor contradictorie.

Așa privită, rezolvirea chestiunii de naționalitate e cu neputință. Primejdiile, ce decurg din contrastul rasselor, le-ar putea delătura numai învingerea absolută a uncia și anihilarea definitivă a celorlalte. Dar' temerea noastră se împrăștie dacă privim mișcarea de aproape. Diferența, pe care-o aflăm între suprafața și adâncul mării, dacă asămănăm temperatura apei, ori a valurilor sbiciuite de vifor cu păturile puternice dar' liniștite a adâncurilor, nu e mai mare decât aceea, ce cu privire la chestiunea de naționalitate există între șefii proclamați de la sine ai popoarelor și între blocurile compacte a acestora.

Putem primi drept principiu, că în proporția progresului popoarelor în cultură, influența ce o ezercită asupra moravurilor lor cauza fizică a diferenței de rassă, devine tot mai mică și că în aceeaș proporție crește influența factorilor, cari precum religia, istoria și interesele prezentului înrîuresc asupra convingerilor și spiritului oamenilor; și astfel putem afirma cu siguranță că lupta națională — ce ține de prezent în mișcare Europa — își ia originea nu din osebirea și din acele contraste dintre rasse, ce există ca urmări a acesteia între moravurile și obiceiurile singuraticelor popoare&lt;ref&gt;Dacă privim diferitele naționalități ale continentului, abia găsim alte osebiri mai mari între dînsele, decât în îmbrăcămintea. Materia, părțile ei principale sunt aceleași, numai în culori, în proporția bucăților între sine și în croi aflăm osebiri și ca clasele culte dispar și aceste, așa că cel puțin în Europa, asămănarea, pe o aflăm între vederile și modul de viață moral al diferitelor popoare, depinde mai mult de la gradul lor de cultură decât de la înrudirea lor de rassă.&lt;/ref&gt; — ci se dezvoltă mai ales din trecutul lor; așa că fără exagerare putem afirma, că aproape fiecare luptă naționalistă nu e altceva decât luptă pe lângă, ori în contra dreptului istoric.

Tot aceasta stă și despre mișcarea naționalistă a patriei noastre. Maghiarul superioritatea, Croatul independența numai provocându-se la istorie o pretind, si alte popoare numai împotriva dreptului istoric luptă, prin care se cred împedecate în libera lor dezvoltare; drept aceea, numai atunci vom putea aprecia mișcarea naționalistă dacă vom avea înaintea noastră raportul, în care ea stă cu trecutul nostru.

Diferitele naționalități ale patriei noastre nu pretind altceva, decât ceeace, privind aceasta, trebue să pretindă. Admit: în măsură mai mare decât justifică acest punct de vedere, dar' nu altceva; și acî zace esplicațiunea acelei mari osebiri, ce aflăm în pășirea naționalităților singuratice, fiind logic, dacă aceia dezvoltă mai multă cerbicie întru eluptarea drepturilor naționalității lor, cari au simțit mai ales greutatea împrejurărilor ce-au existat mai nainte.

Am observat mai nainte, că osebirile ce-au ezistat între starea deosebitelor naționalități, înnaintc de 1848 au fost numai urmările acelei cauze, că nobilimea, mai ales nobilimea avută, a aparținut în mare parte naționalității maghiare și și 'ntre clasele, cari după stările lor au fost împărtășite cu privilegii nemeșești, anumite naționalități au fost reprezintate cu un număr mai mic. Supremațiunea naționalității maghiare asupra celoralaltc, nu s-a bazat deci pe legi, dar d'acea nu mai puțin a ezistat; și dacă ne gândim mai ales la împregiurările urbariale dinainte de 1848 trebue sa recunoaștem, că locuitorii nemaghiari ai patriei au ocupat astfel de situație, care a lăsat multe amintiri amare după sine.

E sigur, ca ponosurile, cu cari s-au ridicat împotriva noastră singuraticele naționalități tocmai în momentul când am făcut totul pentru a repara greșelile trecutului, sunt nedrepte; dar trebue să recunoaștem că sunt naturale; și eu din partemi nu aflu nimic surprinzător, nimic ce ar da ansă la supărare, în aceea, că dupace noi, abzicând de privilegiile noastre, am fost drepți față de toate clasele și naționalitățile țării: n'au fost și acestea deodată drepte față de noi. E doar numai natural, că suvenirile luptei țin mai mult și sunt mai amare la aceia, cari îi poartă și ranele.

Mișcările naționalităților, cari au primejduit ezistența patriei noastre în 1848 își află explicarea în stările politice și sociale, ce-au ezistat în țară veacuri dearândul; și eu sunt convins că cauza fundamentală a mișcării naționaliste și de prezent în aceste se poate căuta.

Dacă legile din 1848 pot intra liniștit în viață; dacă toți locuitorii țării pot o vreme oarecare ezercia drepturile politice ce le asigurau aceste legi: efectul acestor cauze ar fi încetat; și ori cât auzim, că mișcarea de naționalitate este mai ales rezultatul legilor din 1848, eu cred, că pentru potolirea acelora, ori cel puțin pentru a li-se lua caracterul primejdios, numai ezecutarea cinstită a acelora era necesară. Dacă se 'ntâmplă aceasta, favorurile ce s-au asigurat pe seama limbei maghiare în legile din 1848 erau numai într'atâta de susținut, în cât o pretindea aceasta interesul comun al tuturor naționalităților din patrie, și toate pretențiunile juste ale naționalităților ajungeau la îndeplinire. Dupăce însă aceasta nu s-a putut întâmpla, e numai natural, că acele cauze, cari au provocat aceasta mișcare, nici acum nu și-au perdut efectul și ceeace stă cu privire la cauzele acestei mișcări, aceea stă și față de scopurile ei; și eu sunt convins că pretențiile cu cari au pășit, înainte de 1848 singuraticele naționalități față de noi, în fond nu s-au schimbat.

Ceeace atunci nu era decât dorință, pentru împlinirea căreia nu s-arăta nici o speranță, acum pășește ca pretensiune de drept și șefii mișcării, în măsura în care s-a lărgit sfera posibilității, și-au lărgit șirul pretențiilor, punând drept preț al aplanării astfel de condiții, cari ar asigura heghemonia propriei lor naționalități, ori cel puțin le-ar aplana lor calea ce duce la putere; dar blocul naționalităților nici azi nu pretinde altceva, decât ce a pretins în 1848: ca propria-le naționalitate să fie respectată și să nu fie de nimeni conturbați în datinile și moravurile lor naționale, ca pentru cultivarea limbei, desvoltarea naționalității lor, să se poată folosi de ori ce mijloace pe cari siguranța țării le permit.

Cu un cuvânt, toate naționalitățile din țară pretind egală libertate și o astfel de organizare a țării, pe lângă care să poată trăi în aceasta libertate.

Cine privește nepreocupat aceste pretenții, fără 'ndoială le va afla drepte.

Precum într'o țară, cu mai multe confesiuni religioase, libertatea individuală este de neînchipuit fără egala îndreptățire a confesiunilor: aseminea e nexul ce există între egala îndreptățire în acest senz a naționalităților patriei noastre și între libertatea lor individuală? Pretențiunile aceste sunt numai efluxul principiilor pe cari în 1848 le-am acceptat, drept'acea e de prevăzut, că aplanarea pacinică a chestiunii naționaliste este posibilă numai împlinind aceste pretenții, dar oare nu trebue să și recunoaștem că în acelea nu se cuprinde nimic ce-ar sta în contradicție cu adevăratele interese ale țării; din contră, aderând la principiile acceptate în 1848, organizația administrativă pe care — considerând împregiurările patriei, părerile asupra trecutului și prezentului a națiunei noastre — o aflăm singur aplicabilă: atrage cu necesitate după sine împlinirea pretențiunilor.

Căci stând faptul, că națiunea noastră se mulțumește numai cu o astfel de formă administrativă în care se deschide teren larg autonomiilor comunale și municipale; și daca pe lângă legile din 1848 nu putem restrânge influența acelor clase, cari nu aparțin într'o parte a comunelor și municipiilor noastre naționalității maghiare: eu nu pot înțelege, cum vom împedeca naționalitățile a nu-și putea folosi drepturile de cari liber dispun în cadrele autonomiilor comunale și comitatense spre cultivarea și desvoltarea limbii și naționalității lor.

Pe lângă legile din 1848 și organizația noastră municipală o supremație a oricărei naționalități, în detrimentul celorlalte este imposibilă în Ungaria; și putem spune cu drept cuvânt că organizația aceasta administrativă este aceea pe care o cere interesul terii, și cu pretențiile naționalităților nu numai că nu stă în contrast, dar' se condiționează reciproc. Precum garanta supremă a susținerii sistemului acesta de administrație decentralistă zace tocmai în pretențiile naționalităților noastre: așa pentru împăcarea pretențiunilor naționalităților nu e nevoe de altceva decât ca constituția și sistemul nostru de administrație decentralist, să fie susținute.

Contrastul între interesele terii și a naționalităților zace deci nu în firea lucrurilor ci numai în chipul în care se fac aceste pretențiuni și în mijloacele prin cari se caută împăcarea lor; și după convingerea mea numai de la alegerea acestora depinde, ca, ceace azi pare pericolul cel mare pentru libertatea ba chiar existența noastră ca stat, mâne să devie cea mai puternică garantă a constituționalismului și a neatârnării noastre naționale.

Și care sunt acele mijloace de la cari putem așteptà rezultatul ?

== IX. ==

=== CELE DOUĂ SISTEME DE REZOLVARE A CHESTIUNII DE NAȚIONALITATE. ===

Dacă o chestiune stă vreme mai îndelungată la ordinea zilei propozițiunile de soluție a ei nu lipsesc, câteodată tocmai numărul acestora este, în ce zace greutatea rezolvirii anumitor chestiuni deoparte pentrucă, ca și în alte cazuri așa și acî, ghemul după fiecare încercare neisbutitâ se 'ncâlcește și mai mult, pedealtă parte pentrucă, discuțiunea asupra deslegării, în politică mai ales, lasă de multeori cu totul la o parte scopul și astfel aceia cari în privința aceasta se 'nțeleg, stau față 'n față ca dujmani, pentrucă nu convin în păreri asupra mijloacelor. — Asta-o observăm și la chestiunea de naționalitate. Nu este obiect, cu care mai ales la noi să se fi ocupat în vremea din urmă mai mulți. Fiecare catalog din Lipsea, înșiră mai multe reptilii, trădând aceasta arzătoare chestiune. Ezistă ziare și reviste cari și-au pus drept țintă mai ales limpezirea acestei chestiuni și putem da seamă de un întreg șir de proiecte de deslegare, care numai într'atât se aseamănă într'olaltă, că autorul fiecăruia se crede infalibil și publicul le crede pe toate de neacceptabile.

Nu vreau să întru în apreciarea acestor proiecte. Intr'una, toți aceia cărora le zace la inimă deslegarea chestiunii, convin: și anume în convingerea, că în veacul nostru chestiunea aceasta nu se poate deslega decât pe baza egalității și că 'n aplicarea principiilor, pe lângă cari încercăm aceasta, nu putem face excepțiune.

Dar ori cât de mare e numărul acestor proiecte de deslegare aceste se pot rezuma în două sisteme.

Unul e al acelora, cari țin deslegarea numai așa de posibilă, dacă se fixează în lege exact sfera de drept a fiecărei naționalități.

Al doilea e al acelora, cari așteaptă rezolvirea chestiunii de la aceea, ca libertatea individuală a fiecărui cetățean al țării, precum în altele așa și cu privire la limbă și naționalitate să se garanteze pe deplin, ori cu alte cuvinte, ca cercul în care o naționalitate se poate mișca să nu se fixeze prin lege, ci să depindă de la libera voință a indivizilor.

Aderenții sistemului prim se deosebesc în păreri, întrucât pretind ca legea să fixeze sferele de drept speciale a naționalităților ori (cu privire la greutățile tehnice) numai a naționalităților mai mari; și întru cât pretind cea mai desăvârșită egalitate pentru starea fiecărei naționalități ori privilegii pentru singuratici.

Amicii sistemului al doilea discută asupra cercului, în care rezolvirea chestiunii de naționalitate se poate bizui pe libertatea individuală, și  care, precum cred unii, se poate estinde numai la comună, după alții la toate ramurile administrației și a vieții publice.

Diferența de păreri privitoare la aplicarea principiului însă tocmai așa nu poate schimba corectitatea principiului, ca și consecințele lui; precum,dac'un anumit principiu s-a acceptat odată, a-i restrânge aplicabilitatea între hotare fixe cel puțin până ce ne ținem de constituționalitate, nu stă 'n puterea nimăruia.

Ceace am dat unei naționalități, ca sfera de drept a ei firească, asta n'o putem refuza celorlalte; și dac'am primit principiul că hotărârea chestiunilor naționaliste într'un anumit cerc depinde de la libera voință a singuraticilor cetățeni: principiul se va aplica și 'n alte cercuri. Totul ce am face pentru împedecarea acesteia, ar fi numai spre lungirea luptei; dar ori vrem, ori nu, în ori ce direcție, progresa-vom însă neîntrerupt, până la egalitate, care de la 1789 încoaci inspiră orice mișcare politică, pe care în 1848 am primit-o ca principiu fundamentul al constituțiunii noastre și care precum a sistat privilegiile unor clase, așa va sista și prerogativele unor naționalități și precum între indivizi așa și 'ntre naționalități în zilele noastre este singura măsură de aplicat pentru regularea stărilor lor mutuale.

înainte de a compara aceste două sisteme, și ami spune părerea asupra lor, las să urmeze câteva observațiuni indispenzabile pentru fixarea precisă a punctului de vedere ce l-am urmat pân'acì în scrierea de față și pe care vreau să-l urmez și mai departe.

1-iu: Nu mi-am luat drept țintă desbaterea științifică a unei chestiuni de importanță politică generală. — In Englitera ori Franța aceasta ar putea fi la loc; la noi chestiunea de naționalitate aparține nu problemelor științii ci a celor a vieții practice și deslegarea ei practică de la care depinde viitorul nostru, este numai așa posibilă dacă vom lua în considerare stările, în care diferitele naționalități ale terii stau între sine și unele față de altele.

2-a: E mare și generală influența chestiunii de naționalitate în patria noastră și admit, că la o parte a compatrioților noștri, interesele naționaliste prevalează peste toate. Dar ori cât de mare și general ar fi zgomotul, cu care se solicită împlinirea intereselor naționaliste se 'nșală cine crede, că îndată ce s-au aplanat acestea, toate nevoile s-au împăcat Chestiunea de naționalitate în momentele actuale este cea mai importantă, cea mai arzătoare poate, dar nu e singura; și e neîndoios, că de la resolvirea ei numai așa putem aștepta liniște, dacă aceasta reușește fără vătămarea altora nu mai puțin importante interese, adecă dacă putem află o astfel de soluție, care, cu o administrație bine arangeată, cu această condiție prealabilă a bunăstării materiale a cetățenilor și cu libertatea lor personală și civică de la care depinde mulțumirea lor nu stă în contrazicere.

3-a: Problema principală, pe care nu-i iertat s'o perdem niciodată din vedere la resolvirea acestei chestiuni, este: liniștirea diferitelor naționalități nemaghiare și împlinirea dorințelor lor între marginile posibilității. Când ostenim însă la deslegarea acestei probleme, nu este permis să uităm nici de raportul ce există, în veacul nostru între toate popoarele Europei, de unde urmează că direcția folosită de noi la deslegarea acestei chestiuni va înriuri tocmai așa asupra terilor, în cari s-a ivit într'o măsură mai mică ori mai mare această chestiune: ca și cum pe de altă parte e sigur, că și 'n patria noastră, numai o astfel de resolvire a chestiunii e posibilă, care nu sta în contradicție cu direcția, ce-o urmăresc în desvoltarea lor popoarele Europei.

Având aceste înaintea ochilor noștri, să ne 'ntoarcem la cele două sisteme ce se recomandă pentru soluțiunea chestiunii de naționalitate și să vedem :

1-iu: încât se pot aplica aceste în starea specială a terii noastre?

2-a: cari ar fi urmările aplicării acestor duor sisteme cu privire la desvoltarea diferitelor naționalități? -— In fine a

3-a: care dintre aceste două sisteme, se împacă cu direcția, ce-o urmează de prezent popoarele Europei în desvoltarea lor și ce consecințe ar provoca asupra deslegării chestiunilor de naționalitate în alte țări, dacă în patria noastră am accepta pe unul ori pe celălalt sistem ?

== X. ==

=== SE POATE OARE APLICA PRACTIC IN ȚARA NOASTRĂ SISTEMUL, CARE SĂ FIXEZE PRIN LEGE CERCUL DE DREPT AL FIECĂREI NAȚIONALITĂȚI? ===

Ca să răspundem la întrebarea aceasta, e nevoe înainte de toate să fim în curat cu părerile acelora, cari de la acest sistem așteaptă rezolvirea chestiunei de naționalitate.

«Nu există stat în Europa așa rezonează prietenii acestui sistem unde ezercitarea drepturilor politice și civice să fie legată de anumită naționalitate și unde să nu se recunoască, în principiu, cea mai deplină egalitate între locuitorii de diferite limbi ai terii; și totuși, cu escepția Elveției, nu există stat, unde în practică, să nu se fi ridicat o anumită naționalitate la heghemonie. Daca deci vroim, ca în țara noastră egalitatea naționalităților să nu rămâie literă moartă: e indispensabil să garantăm în lege drepturile minorității; ceeace numai așa e posibil dacă pe acele cercuri și cazuri în cari limbile naționalităților se folosesc în afaceri publice, le vom fixa prin legi nu permisive ci imperative și vom fixa totodată și o anumită proporție, în cari funcțiunile sunt de a se împărți între diferitele naționalități.

Chestiunea de naționalitate după aceasta se poate numai așa rezolvi,

1-iu: dacă înființăm anumite regule, după cari se poate stabili sfera fiecărei naționalități.

2-a: dacă stabilim o cheie dreaptă, pe care s'o folosim la împărțirea funcțiunilor mai importante între naționalități.

Este aceasta posibil în patria noastră?

La prima privire se pare, ca și cum regulele și cheia amintită n'ar întimpina greutăți.

«Dacă se decretează în lege: că în fiecare comună, cerc, și în întregi comitate și'n orașe, ca limbă administrativă, consultativă și peste tot oficială acea limbă să servească, care e limba majorității populațiunii a respectivei autorități, cerc, comună ori oraș»;

«și dacă comitate, și cercuri — asemenea pe calea legislației— se vor arangia astfel ca în câte un cerc, respective comitat să se grupeze astfel de comune, cari cel puțin în majoritatea lor generală cuprind în sine locuitori de aceeaș naționalitate;»

«dacă afară de aceasta se decretează în lege, ca deputații comitatenși și comunali și orășenești sunt a se alcătui în proporția diferitelor naționalități a acestor teritorii și ca aceasta proporție să-i servească și guvernului de cinosură la acele posturi mai înalte administrative și judecătorești, a căror îndeplinire este lăsată la discreția lui: așa se pare, că problema aceasta grea s-ar puteà privì de rezolvată».&lt;ref&gt;Cuvintele opiniunii separate a minorității date comisiunii esmisă de către Dieta din 1861 în chestiunea de naționalitate.&lt;/ref&gt;

Dar să aruncăm o privire asupra împrejurărilor noastre și să vedem greutățile, cu care sunt împreunate executarea practică a acestor măsuri în țara noastră.

Dupăce diferitele naționalități locuesc amestecat, și de la Sfântul Ștefan până în vremurile mai nuoi, nici la formarea comitatelor, nici la împărțirea lor în cercuri, ba nici la așezarea satelor, nu s-a luat nici odată în considerare limba locuitorilor; îri mai multe comitate, nici o naționalitate nu dispune de majoritate absolută; în altele majoritatea e așa de disparentă, încât e discutabilă între cei familiarizați în ale statisticei. Alcătuirea după naționalități a comitatelor ar cere prin urmare o nouă împărțire a unei mari părți a terii, care ar fi cu atât mai mult împreunată cu greutăți, cu cât acolo, unde populația e amestecată, și comunele aparținânde diferitelor naționalități sunt numai sporadice, ba mai adese și populația singuraticelor comune este compusă din diferite naționalități.

Dar să presupunem, că o astfel de arondare a țării este grea, dar nu imposibilă. La tot cazul rezultatul acestor reguli depinde de la principiile și modul,confonn căruia se execută, și astfel întâiu de toate trebue să venim în clar asupra următoarelor :

1-iu: cui să i-se bizuiască noua arondare?

2-a: după cari principii să se facă aceasta ?

Ca și aproape la orice întrebare așa și aici la prima vedere răspunsul pare ușor.

In țară constituțională o nouă arondare a teritorului aparține fără îndoială cercului de competență a corpului legiuitor și fără confusionarea a orice concepție de drept, nici nu i-se dispută. Dar' putem nădăjdui oare că scopul pentru care vroitn aceasta dispoziție, se poate ajunge pe calea aceasta ?

Problema noastră este, mulțumirea diferitelor naționalități și asta numai așa se poate aștepta, dacă noua arondare a municipiilor noastre nu e numai dreaptă ci și recunoscută de dreaptă din partea diferitelor naționalități; și putem oare aștepta aceasta, dacă vom încredința legislației noastre, adecă acelui corp arondarea, în care elementul maghiar este indiscutabil în majoritate și împotriva procedurii căruia și pân'acì s-au ridicat atâtea ponosuri din partea naționalităților. Dacă nu vrem să ne sinamăgim și reprivim asupra întregei istorii a agitațiunii naționaliste: nu ne putem legăna într'o așa dulce sinamăgire; ba ne convingem chiar, că pasul acesta ar da nou prilej la nuoi gravamìne împotriva legislației și la nouă agitațiune naționalistă, pe cea din urmă însă nici atunci n'am puteà-o evita, dacă noua arondare i-s-ar bizui domnitorului. Căci lăsând chiar la o parte chestiunea: este conzult oare, ca în țară constituțională, să se lase drept arbitrar guvernului în privința unei noue arondări a cercurilor electorale, de la care depinde formarea corpului legiuitor: am avea în adevăr o mare doză de optimism, ca să presupunem, că o arondare, astfel executată, ar avea drept rezultat mulțumirea naționalităților. E drept, că domnitorul stă peste partidele de naționalitate, și ca împotriva lui motivele ce s-aduc împotriva legislației, nu se pot aduce; dar' fiindcă noua arondare a cercurilor electorale și a municipiilor nu se poate executa așa, ca prin aceasta unele naționalități să nu se simtă despoiate de starea mai favorabilă ce-au ocupat, ori înșelate în speranțele lor: rezultatul și în cazul acesta ar fi, că toata nemulțumirea s-ar îndrepta împotriva aceluia, ce a executat arondarea. Admit, fără motiv, dar' pentru aceea nu mai puțin amarnic; și experiențele ce-am câștigat la înființarea Voivodinei sârbești și la noua formare a cercurilor electorale ardelene: dovedesc îndestul aceasta părere.

Dar ori care ar fi acela, căruia i-s-ar bizui arondarea comitatelor, districtelor și cercurilor electorale după naționalități: e neîncungiurabil de lipsă ca întâi de toate să ne înțelegem asupra principiilor după cari să se judece naționalitatea cetățeanului, singuratic.

O legendă veche ne spune că șeapte orașe grecești își disputau gloria: că Homer căreia dintre ele îi aparține că cetățean ? Dacă țara se împarte din nou după naționalitatea locuitorilor și limba majorității absolute în fiecare comitat și oraș se întroduce prin lege imperativ, ca limbă oficială, atunci în Ungaria fiecare om, căruia ceriul i-a dăruit mai mulți copii poate aspira la asemenea distincție, întrebarea: la ce naționalitate se hotărește cineva, — mai ales în cazuri când majoritatea e dubie în cerc are cea mai mare importanță; și fiindcă statul, de la care fiecare naționalitate așteaptă scut, nu poate permite, ca oricare dintre dânsele pentru caprițiile ori răutatea cu cari unii își neagă propria limbă, sa fie despoiate de drepturile sale: nu rămâne altceva, decât a stabili anumite regiile, după cari sa se hotărască individual naționalitatea fiecăruia.

La prima vedere aceasta apare curios. Conceptul naționalității în zilele noastre abia se poate stabili altfel decât după limbă și așa se vede, dacă ceva, cel puțin aceasta aparține dreptului fiecăruia: ce limbă recunoaște de a sa maternă? Dar, ori la ce urmări comice ar duce, dacă stabilirea naționalității individului n'ar fi 'ncredințată voinții sale, ci fiecare contra voinții sale și amăsurat unor anumite reguli s-ar condamna legal a fi maghiar, slav ori român: — toate aceste ar fi numai urmările necesare ale sistemului.

Dacă împregiurarea că cineva e membrul cutarei naționalități, dă drepturi, cari sunt importante nu numai pentru individ&lt;ref&gt;Dupăce la fiecare naționalitate a patriei noastre numărul persoanelor capabile de funcțiuni e mai mic, e neîndoios, că acela, care dorește funcțiune prin faptul că se declară pe sine de altă naționalitate — își poate rectifica șansele.&lt;/ref&gt;  ci și pentru stat; dacă limba oficială a municipiilor se determină imperativ după majoritatea absolută a naționalităților și prin aceasta situația ce deosebitele naționalități ocupă în țară, depinde de la limba maternă a indivizilor ce locuesc într'un anumit comitat: stabilirea acesteia nu poate fi lăsată la volnicia singuraticilor.

După cari principii să se hotărască chestiunea naționalistă în cazuri singuratice; limba singuraticilor, sunetul numelui lor să se ia în considerare ori strămoșii și în cazul din urmă după ce regulă? — Rassa singuraticului să se hotărască, precum eră la vechii germani și la popoarele autohtone a Americei, după mamă, ori, cum e obiceiul mai nou, după tată? — Și verdictul prin cine și prin ce forme de procedure să se enunțe? — Toate acestea, le las în sarcina acelora cari caută deslegarea chestiunii de naționalitate pe calea aceasta. — Din parte-mi n-am vroit decât să fixez condițiunile de la cari depinde în patria noastră aplicarea acestui sistem; și cine s-a gândit serios asupra acestui obiect, va recunoaște că n'am afirmat prin cele de sus nimica ce n'ar fi drept urmare a principiului acceptat. Pentrucă precum din faptul, dacă întrebuițarea limbii nu se încredințează voinții libere a individului, ci se impune prin lege imperativă, decurge de la sine, ca asupra întrebării, care să fie limba oficială a cutărui cerc trebue să decidă o putere superioară, guvernul ori legislația: astfel la hotărârea aceasta, numai majoritatea absolută în care o naționalitate ori alta stă într'un anumit cerc, o putem primi de cinosură; ceace iarăș are drept urmare, că după ce constituirea astorfel de majorități, cari formează baza sferei de drept a fiecărei naționalități, depinde de la chipul, conform căruia se determină fiecare naționalitate: în privința aceasta e nevoie de stabilirea unor principii precise și de aplicarea lor severă.

Și din aceste după părerea mea e clar, că sistemul acesta, care chiar și în țări, unde două sau trei naționalități stau lângă olaltă în masse mari, compacte, din multe puncte de vedere e periculos, dar poate executabil: la noi în pactică e nexecutabil, fiindcă 'n patria noastră, socotind numai naționalitățile mai numeroase, afară de cea maghiră sunt cea română, slavă, sârbă, rusă și germană adecă cinci naționalități, trăind atât de amestecate, încât a determina hotarele fiecăreia este o imposibilitate.

== XI. ==

=== CARI AR FI URMĂRILE ACESTUI SISTEM ASUPRA LIBERTĂȚII INDIVIDUALE ȘI CIVICE ȘI ASUPRA APLANĂRII CONTRASTELOR NAȚIONALISTE. ===

Să admitem, că m-am înșelat în cele de mai nainte; și vom afla cheia prin care teritorul și funcțiunile țării să se împartă astfel între naționalități, ca aceasta să se recunoască de către fiecare de dreaptă.

Unii privesc poate drept scop ezecuțiunea acestui sistem, numai funcțiunile publice dacă s-au împărțit pe placul lor, au ajuns totul, ce-i însufleția în mișcarea națională. — Dar un număr incomparabil mai mare gândește altfel. Ținta acestora nu e o așa împărțire a cercurilor electorale și a funcțiunilor, care să le lărgească speranțele personale, ci aceea, ca libertățile individuale și politice să fie cât mai mari, condițiunile de desvoltare națională cât mai sigure.

Promovăm oare aceste scopuri, regulând prin legi imperative poziția ce naționalitățile ocupă 'n stat?

Să vedem întâi de toate influința ce-ar ezercità acest sistem asupra liberei desvoltări a naționalităților și a sistării divergențelor dintre dânsele.

Am înșirat greutățile, prentru cari cred aproape neesecutabilă o împărțeală nouă a municipiilor după naționalități. Mai este una și poate cea mai mare.

Temeiul, pe baza căruia trebue să se facă această împărțire, este nu dreptul istoric, ci proporția în care stau unele față de altele naționalitățile în diferitele municipii; și d'aci e clar, că — dacă numai nu voim să violentăm pricipiul din care am pornit — împărțirea aceasta nici când nu e definitivă, odată pentru totdeuna.

Dacă e în disarmonie cu adevărul, cu luminile secolului nostru și cu principiile libertății și egalității, ca limba acelui popor, care a cucerit țeara șr a susținut-o o miie de ani, să fie favorizată în viața publică: desigur ar fi o nedreptate și mai stridentă, dacă folosirea exclusivă a unei limbi s-ar impune prin lege într'un municipiu, pentrucă majoritatea locuitorilor șei cu un jumătate veac mai nainte au vorbit limba aceasta.îndată ce am primit ca principiu, ca limba oficială a fiecărui municipiu să se determine prin lege imperativă după majoritatea absolută a locuitorilor săi, și că acolo, unde o astfel de majoritate nu există, să se facă o nouă arondare a municipiilor, urmează de la sine: ca atât hotărîrea asupra limbei oficiale, cât și noua arondare trebue mereu reînoită, de câteori se modifică proporția naționalităților în diferitele municipii.

Fără 'ndoială nu este în interesul țării, ca noua arondare a municipiilor și fixarea limbii majorității să fie o perpetuă preocupare a agendelor ei; fiind deci înainte de prevăzut, că daca se primesc aceste principii, fiecare naționalitate va ușa de orice mijloc pentru răspândirealimbei sale: ar incumba datorințelor statului, să fixeze stavilare acestui proselitism naționalist, ori cel puțin să sprijinească municipiile în tendența lor de susținere a status-quo-lui privitor la limbă. Și oare cu ce mijloace o poate face aceasta?

E de prisos, să întru în amănunteie acestei chestiuni. Municipiile noastre neputându-se aronda după naționalități în așa chip, ca în cele mai multe să nu rămâe o mulțime de singuratici, cari nu aparțin ca naționalitate majorității absolute: putem oare avea cea mai mică îndoială, că vroind a garanta egalitatea naționalităților prin întemeierea stăpânirei absolute a unei naționalități într'un anumit cerc, prin aceasta vom ajunge numai la rezultatul, că în fiecare cerc naționalitatea în majoritate, va asupri pe celelalte, în vreme ce aceste, acolo, unde sunt dînsele în majoritate, vor resplăti cu prisosință; până ce în sfârșit divergințele naționaliste își ajung în țara noastră culmea și degenerează în dujmănii fățișe.

Că urmările acestui sistem sunt mai periculoase pentru naționalități și că de ex. Germanul și Sârbul, care precum de prezent, așa după fiecare nouă arondare, ar forma numai în foarte puține municipii majoritatea absolută, ar resimți mai mult ineficienta acestor stări ca și de ex. Românul, Slavul și mai ales Maghiarul e cert; dar' peste tot urmările acestui sistem sunt generale, și experiența ar dovedi în scurtă vreme, că ceeace s-a făcut, pentru a garanta egala îndreptățire a fiecărei naționalități a terii, au dus numai acolo, ca dintre naționalitățile cari locuesc în provinciile Sf. Ștefan, n'ar rămâneà nici una, care acolo unde nu e în majoritate, nu s-ar simțî nespus de asuprită.

Împotriva acesteia s-ar putea obiecționa, că guvernul n'ar tolera o astfel de dezvoltare a lucrurilor și ca apărător firesc al minorităților, ar restrînge veleitățile majorității între hotarele dreptății. Nu cred, că un astfel de sistem, pe lângă care se silește guvernul să stea în neîntrerupt conflict cu majoritatea fiecărui municipiu, să conducă la întărirea lui, mai ales dacă prin aceasta nu deobligă pe nimenea, ca în cazul acesta, unde acele naționalități cari ar fi sprijinite ca minorități într'un municipiu din partea guvernului, în alteler unde alcătuesc ele majoritatea, s-ar simțî împedecate prin dînsul. Dar' abstrăgând de la aceasta, întreb: în ce să conziste avantagiul, de care s-ar împărtăși unele naționalități prin noua arondare a municipiilor — dacă întru răspândirea naționalității lor și daca și'n acele cercuri pe cari i-le-au fixat legea ar fi împedecate,și fiecare pas ce-ar face în direcția aceasta, ar provoca intervenția puterii centrale ?

Am spus-o mai de multeori — și fiindcă rezolvirea chestiunii de naționalitate depinde de la claritatea la care trebue s-ajungem în privința cauzelor cari i-au dat naștere, o spun din nou - că mișcările de naționalitate nu sunt produsul antipatiei ce-ar exista între diferitele naționalități, nici a machinațiunilor acelora, cari le folosesc spre satisfacerea unor scopuri grandomane.

Temeiul veridic al mișcării naționaliste este aceea înaltă pietate, care leagă pe fiecare om adevărat de amintirea strămoșilor sei și de limba moștenită de la dînșii; acel simț firesc, ce ne îndeamnă să ne cerem libertatea personală și să nu ne liniștim, până ce nu facem să se recunoască mai ales ceea ce ne era dorirea inimei; și daca aceste sentimente au devenit acum mai puternice și au împins pe planul al doilea alte mari interese, cauza trebue căutată în cultura mereu dezvoltândă a popoarelor terii, care le-a adus la o mai limpede conștiință a propriei lor naționalități; dar' tocmai pentru aceasta, nimeni să nu creadă, că mișcarea se va evita satisfăcând ura care a răpit pe unii împotriva unor naționalități ori grandomania șefilor proclamați de sine înșiși.

Mișcarea de naționalitate este numai o parte a acelei mari mișcări liberale, ce de un veac încoaci a prefăcut aproape toate relațiile popoarelor Europei. Dărîmarea acelor obstacole, prin cari naționalitățile se simțeau infestate în libera lor dezvoltare, garanta libertății lor: asta e, ceeace majoritatea covârșitoare a cetățenilor terii înțelege sub pretențiile naționaliste; și le vom putea oare pe aceste satisface, dacă în locul dominațiunii esclusive, ce a ezercitat o naționalitate în țară, întemeiăm o altă asemenea, ba chiar mai mare și mai intolerantă dominațiune, cu osebirea numai, că aceasta se ezercită în fiecare municipiu de câte o altă naționalitate?

O mișcare, ce s-a pornit pentru garantarea libertății, nu se poate termina prin dispoziții cari conduc numai la o și mai mare ciuntire a libertății individuale, și prin cari libertatea politică în forma și 'n senztil, în care ea formează ținta supremă a năzuințelor popoarelor Europei, devine imposibilă.

Dar pentru a judeca urmările unui sistem, nu e destul a-i cunoaște efectul numai într'o direcție.

Libertatea individuală și politică este cea mai generală dar nu unicul scop al năzuințelor veacului și e sigur, că nimic n'ar mulțumi pe popoarele veacului nostru, ce-ar sta 'n dujmănie cu interesele lor materiale.

Cerem de la cea mai liberală constituție, să înlesnească o bună administație și servirea dreptății să dee fiecărui siguranța, care e prealabila condițiune a oricărei bunăstări materiale, și oare sistemul recomandat oferă aceasta?

Se 'nșală, cine 'n împărțirea funcțiunilor după naționalități vede numai o pretenție a imora în interesul lor particular, dar căreia massele naționalităților nu-i dau nici o importanță: ba îndată ce s-a admis principiul ca situația fiecărei naționalități să s-asigure prin lege, pretențiunea zace în firea lucrului. Aceleaș cauze, ce s-aduc pe lângă împărțirea teritorială a țării, argumentează la fel și pentru împărțirea funcțiunilor ; și dacă siguranța naționalităților pretinde, ca fiecare 'n cercul ei să fie apărată de preponderanța celeilalte: nu mai puțin pretinde această siguranță, că într'aceia, cari să bizuesc cu esecutarea legilor — funcționari și judecători — să fie fiecare naționalitate proporțional reprezentată. Atât de mult stă aceasta, încât unde s-a ivit numai chestiunea naționalistă, deși împărțirea teritorială nu i-a venit nimărui în minte, împărțirea funcțiunilor e întâia cerință a fiecărei naționalități cu care pășește întru asigurarea intereselor ei; la ce, ca să las la o parte pilde mai îndepărtate, mă provoc numai la privilegiile cu cari în evul mediu au fost înzestrați locuitorii germani ai mai multor orașe, ca funcțiunea judecătorească esclusiv ori alternativ cu Maghiari, tot în fiecare al doilea an, să se împlinească cu Germani.

Nu vreau să cântăresc, greutățile mari, cu .cari ar fi împreunate pentru numărul diferitelor naționalități la noi fixarea unor regiile, cari ar satisface exigențele fiecărei naționalități și nu cercetez, încât ar congruâ cu principiile, ce se urmează în state constituționale la îndeplinirea funcțiunilor. E în sine cert, că la acele oficii cari se îndeplinesc prin alegere, împărțirea între naționalități a unei sume precise de oficii este incompatibilă cu libertatea alegerilor, și la acele, cari depind de la numirea guvernului, fac imposibilă aplicarea principiului responzabilității; dar abstracție făcând de la aceste greutăți: putem oare serios crede că pe lângă acest sistem ar putea fi posibilă o administrație corespunzătoare cerințelor patriei noastre?

Dacă șansele individului la împlinirea funcțiunilor atârnă nu de la capacitatea ci naționalitatea sa și ministrul tot așa, ca alegătorul, nu capabilitateaci legea e silit s'o observe la îndeplinirea posturilor, care dispune de naționalitatea funcționarilor; dacă 'ntr'un cerc cei mai distinși bărbați nu pot fi aplicați numai pentrucă aparțin unei anumite naționalități, într'altul, cei cari nu corespund datorințelor lor, nu pot fi destituiți pentrucă în locul lor nu se află alți potriviți din respectiva naționalitate: o administrație bazată pe aceste principii poate oare corăspunde și celor mai modeste recerințe?

A fost vreme, când capabilitatea de funcțiuni o avea numai nobilimea și de sigur nu e nimeni care ar ținea cu putință reînvierea acelor vremi, dar o dispozițiune oare, care n'ar ținea cont la împlinirea funcțiunilor de necezitățile administrației, ci numai de drepturile speciale ale naționalităților, n'ar atrage după sine aceleaș urmări ? — Și dacă ținem de absurd sistemul, că la împlinirea funcțiunilor să se ia în conziderare numai meritele antecesorilor și arborele familiar al candidatului : în adevăr nu e cu mult mai cu minte, dacă acum la îndeplinirea funcțiunilor, stabilim aseminea privilegii nu pentru singuratice familii, ci pentru singuratice naționalități, cari în fine se bazează tot pe rassă și origine.

Din aceste așa cred, resultă clar, că în cât marea majoritate a compatrioților noștri, când participă la mișcarea naționalistă își caută garantarea libertății sale individuale și civice și aceea ca de libertatea aceasta să uzeze întru răspândirea naționalității sale: scopul acesta nu s-ajunge prin acest sistem.

Și acum să ne îndreptăm privirea asupra influinței ce-ar ezercitâ acest sistem asupra vieții noastre de stat.

Mi-am accentuat mai de multeori convingerea, că sentimentul ele naționalitate a pășit numai înnainte, dar n'a nimicit sentimentele seculare de alipire a naționalităților față de patria comună și că marea majoritate ori cât de mult se însuflețește pentru propria-i naționalitate, o face aceasta în convingerea că prin indeplinirea acestor pretențiuni viitorul patriei nu se primejduește. Părtinitorii cei mai fervenți ai mișcării naționaliste simțesc și recunosc legătura, în care stă poziția Ungariei cu împlinirea pretențiilor lor, și în stăruința lor, ca locul ce le ocupă propria naționalitate în patrie să fie cât mai bun: nici nu pot pretinde altceva decât ca țara însaș să devie cât mai independentă, cât mai puternică. Fără aceasta, tot ce-au eluptat pe seama naționalității lor, n'are nici o valoare.

Și 'n privința aceasta, cari ar fi urmările necesare ale sistemului propus ?

Varietatea naționalităților în sine nu e pedică, ca o țară să se ridice la acel grad al puterii care e necesar pentru asigurarea neatârnării sale. Fiind în Europa foarte puține state, cu o singură naționalitate numai, putem primi de axiomă, că varietatea naționalităților dintr'o țară nu poate impedica formarea acelui sentiment de unitate, care este prealabila condiție a puterii ba chiar a existenței fiecărui stat.

Altcum stă aceasta, dacă susținerea varietății de naționalități și garantarea intereselor fiecărei naționalități se consideră de scopul de căpetenie al statului, cărora trebuesc ori ce alte scopuri și interese subordinate. Să luăm un ezemplu practic, care dovedește mai mult decât orice combinație teoretică.

E indiscutabil, că 'n zilele noastre osebirile confesionale nu mai constituesc primejdii pentru state. In măsura, în care s-a recunoscut principiul libertății religioase, osebirea religiunii și-a perdut importanța pentru stat; și nimenui nu-i trece prin minte, că vre'un stat e în pericol, pentruca o parte a concetățenilor săi sunt catolici, o altă parte protestanți, și pentruca fiecare dintr'aceste confesiuni desvoltă o activitate spre a-și lărgi, prin scoale, literatură și oratorie confesională cercul ei de credincioși. Cu toate acestea se pot naște rivalități între osebitele confesiuni, ba poate și frecări și înverșunare reciprocă, dar pentru stat, care scutește pe fiecare confesiune deopotrivă în libertatea ei, desigur nici un pericol; și s-ar declară de nebun acel bărbat de stat, care ar veni să pretindă, în virtutea siguranței statului ca vre-una dintre confesiuni să se restrângă în libera-i desvoltare ori întru răspândirea învățăturilor ei, ba chiar, încât ar uza numai de mijloacele legale în aceasta, să i-se pună stavile în calea extindere!. Dar să ne închipuim, că una ori mai multe confesiuni pentru asigurarea influenței și a libertății, ce le compete în stat, ar păși cu pretențiunea, ca confesiunea lor să formeze un corp separat în stat, cu teritor separat, drepturi separate, conform cărora confesiunea să fie separat reprezentată în corpurile legiuitoare, în administrație să participe cu un anumit număr de funcționari: cine nu va recunoaște oare, că aceasta nu se poate întâmpla fără primejduirea statului și că înființarea mai multor state între hotarele unei țări, dividarea unor părți a națiunei în mai multe separate corpuri organice după toată probabilitatea ar atrage după sine, aceleaș urmări acum, ca și atunci când protestanții Franciei pretindeau pentru asigurarea confesiunii lor orașe separate, fortificații separate și s-au organizat împotriva compatrioților lor catolici în adevărate caste, până ce Richelieu n-a pus cu armata capăt acestor stări și n-a mântuit Franța de dismembrarea, în care vedem Germania. Și oare dacă recurgem tot la aceste mijloace pentru asigurarea intereselor nu confesionale, ci naționaliste: n-ar avea asta tot acelea urmări?

Nu sunt dintre aceia, cari atribue mișcării naționaliste aceeaș importanță ca și aceleia a mișcării religioase. — Mișcarea religioasă are incomparabil mai mare importanță, nu numai în sine ci și înaintea ochilor poporului. Dar ori cât de mult se deosebește obiectul, ori cât de mult se deosebesc secolele în care apar aceste două mișcări: firea omenească rămâne aceeaș, și asta aduce cu sine, că asupra patimei cu care se duce lupta, nu importanța chestiunii, ci proporțiile mișcării, hotărăsc. Unde aceasta e mare și a ținut o vreme oarecare: nici când nu absentează o anumită dosă de fanatism. Ceeace a făcut și a suferit fiecare în decurgerea luptei; sentimentul de onoare, pentru care nu vrea să se recunoască nici unul de învins, contribue mai mult la învrăjbirea luptătorilor, decât motivul luptei lor.

Pe lângă aceasta, există în împrejurările particulare a patriei noastre cauze, pentru cari aplicarea acestui sistem la naționalități, la noi devine și mai primejdios.

Experiență generală ne arată, că cercuri mai restrânse au totdeauna o mai mare forță atractivă pentru individ. Egoismul firesc, pe care-l putem învinge, dar de care în mod absolut nimeni nu se poate libera, aduce cu sine, că părțile singuratice a ori cărui întreg, se alipesc cu atât mai mult de dânsul, cu cât mai multă influență pot ezercita asupra desvoltării lui. Filosoful își poate fixa axiome, să-și iubească mai mult familia decât pe sine, patria mai mult decât familia, umanitatea mai mult decât patria: e însă sigur că marea majoritate a oamenilor în practică urmează tocmai contrarul. — Aceasta 'n sine nu conține nici o primejdie, ba dimpotrivă, legăturile, prin cari singuraticul se simte înlănțuit cercului său mai restrâns sunt capabile a întări omogenitatea întregului, dacă nu s-a disolvat cimentul care unea aceste cercuri mai restrânse, și între dânsele și între întreg nu s-a produs discordanță.

Precum atracțiunea ce o simte singuraticul pentru comuna ori provincia sa: așa însuflețirea cu care se leagă de naționalitatea sa, nu numai nu slăbește ci dimpotrivă poate întări legăturile cari îl leagă de patrie, până ce rămâne luminos nexul, în care stă bunăstarea și desvoltarea comunei ori naționalității sale cu bunăstarea și înflorirea întregului — dar numai pan'atunci — și îndată ce legăturile, cari leagă părțile 'ntre sine și pe fiecare la întreg, se desfac și interesele singuraticelor părți ajung în colisiune fie măcar aparentă cu interesele întregului: majoritatea oamenilor se va alipi la cea mai deaproape, la aceea adică, la care se simte mai legat, simțind mai ușor nexul propriilor interese.

Cu cât mai generală e însuflețirea naționalistă în zilele noastre, și cu cât mai viu e interesul cu care fiecare solicită drepturile naționalității sale, cu atât mai mare e necesitatea, ca legăturile, cari unesc într'una pe toate naționalitățile patriei să nu se destrame și în fiecare să se țină trează convingerea, că și siguranța naționalității sale depinde numai de la existența întregei teri. Dispozițiunile propuse ar conduce însă la rezultat tocmai contrar și putem cu siguranță profeți, că precum îndeplinirea funcțiunilor după naționalități ar avea drept rezultat că funcționarii publici s-ar considera de slujitorii nu ai statului ci ai naționalității lor: așa că dividarea teritorului terii în conformitate cu acest principiu ar avea drept consecință că fiecare nu s-ar simți cetățean al patriei, ci al districtului său naționalist; ceeace dacă pretutindenea e periculos, în patria noastră e desigur îndoit.

Dintre toate naționalitățile patriei noastre, nici una nu este, afară de cea maghiară, care nu s-ar estinde peste hotarele terii. Precum la sud pe Sârbi și pe Români, așa la ost pe Slavi și pe Ruși numai hotarele politice îi separă de frații lor de un sânge și'n adevăr e nevoie de un grad superlativ de optimism să presupunem, că împărțirea petriei noastre după naționalități ar mulțumi constant toate pretențiunile naționalităților. Recunoscând odată că dezvoltarea liberă a naționalităților se poate garanta numai prin o poziție a lor separată, tendențele naționalităților nu se pot opri la noua împărțire a acestei patrii și necesarmente vor tinde într'acolo, ca fracțiunile de popoare ce locuesc în aceasta patrie să se contopească cu frații lor de peste hotare ceeace ar atrage după sine disoluțiunea țerii și anume cu atât mai sigur, cu cât o astfel de împărțire a terii nu numai ar slăbi legăturile, cari leagă pe diferiții cetățeni de patria comună, ci ar da în mâna singuraticelor părți și mijloacele, prin cari aceste tendințe pot deveni realizabile,

Bine știm, că sunt unii cari privesc integritatea teritorială a statului ungar de o așa ceva, ce e numai în interesul naționalității maghiare și stă în colizie cu interesul de mare putere a Monarchiei și cu interesele naționalităților ei. Căușele înșirate, vor putea prin urmare pe unii convinge mai mult despre favorurile disposițiunilor recomandate, decât despre daunele ei. E de lipsă deci să ne dăm seamă și de efectul ce împărțirea teritorului patriei noastre după naționalități ar ezercita asupra întregului imperiu austriac și asupra viitorului acelor naționalități în interesul cărora se solicită aceasta de prezent mai ales.

== XII. ==

=== CE INFLUINȚĂ AR EZERCITA ÎMPĂRȚIREA DUPĂ NAȚIONALITĂȚI A TERITORULUI PATRIEI ASUPRA IMPERIULUI AUSTRIAC ȘI ASUPRA VIITORULUI DIFERITELOR NAȚIONALITĂȚI DIN PATRIE? ===

E fapt, că în zilele noastre, totul ce ezercită mai mare influință asupra vieții interne a unui stat, trece departe peste hotare și abeâ se ivește vre-o chestiune mai importantă, care într'o anumită măsură să nu fie numită europeană.

Din solidaritatea aceasta, se naște pentru singuraticele state datoria, că la arangiarea trebilor lor să aibă în vedere și efectul, ce-l pot ezercită prin aceasta asupra altor state și țări, mai ales când acelea ca șî patria noastră și imperiul austriac, stau de veacuri într'o strânsă legătură și astfel există între interesele lor o comunitate pe care o putem uita în focul discuțiunilor, dar pe care ignorând-o, mai curând ori mai târziu totdeuna însă sigur se răsbună.

s-a zis de multeori, că patria noastră și imperiul austriac, în ce privește chestia națională, sunt în aceeaș situație, și aceasta e indiscutabil. E drept, că la noi s-a ivit mai iute chestiunea, ceace se poate atribui constituționalizmului nostru și s-a dezbătut cu mai multă patimă, ceeace se poate atribui altor cauze; dar' varietatea naționalităților și mereu crescânda lor conștiință națională, este asemenea în amândouă părți ale imperiului și precum naționalitățile dincolo de Leitha pășesc cu aceleași pretenții, ca'n patria noastră; astfel principiile pe cari le vom folosi la rezolvirea chestiunii de naționalitate, fără îndoială vor fi hotărîtoare și în imperiul austriac.

Sunt convins, că bărbații de stat, cari au propagat necesitatea împărțirii teritorului Ungariei după naționalități, ar refuza cu energie propriile lor principii dacă aplicarea acestor principii s-ar pretinde în Tirol ori Stiria; dar' știu și aceea, că aceasta nu le stă în putere.

Numim bun, mărinimos poporul; îi lăudăm cumpătul și toate aceste se pot cu exemple dovedi ; are însă poporul o calitate mult mai generală, pe care o aflăm pretutindenea și'n toate veacurile: sentimentul său de drept. Concepțiunile sale de drept difer, dar' fiecare popor, îndată ce s-a ridicat la un grad anumit al culturii, pretinde stabilirea unei măsuri oarecare, cu care să cântărească veritatea faptelor și e cu siguranță de prevăzut, că dacă ne vom abate de la dreptul istoric, care în imperiul austriac era temeiul celor mai importante relații de drept și-l vom înlocui cu principiul de naționalitate: aceasta numai atunci poate corăspunde sentimentului de drept al poporului, dacă principiul s-a aplicat în toate consecințele Iui. Exemplul Franței și consecințele principiilor preconizate de revoluțiunea franceză mărturisesc despre nemiloasa logică, cu care un popor stărue pe lângă temeiul de drept odată primit.

Nu există putere, care ar reuși, ca 'n țările unui domnitor, oricât de independente ar fi unele de altele, aceleaș naționalități pe un țerm al unui râu să fie înzestrate cu favoruri, cari li-s-ar nega pe celălalt țerm. Dupăce deci în provinciile imperiului austriac — în afară de ducatul austriac și Salzburg — aflăm pfetutindenea mai multe naționalități: sunt convins, că adoptând în Ungaria principiul, că chestiunea de naționalitate numai prin împărțirea teritorului după naționalități se poate resolvi, aceasta ar atrage necesarminte după sine adoptarea și 'n Austria a acestui principiu și astfel împărțirea teritorului imperiului, în urmarea căreia afară de cele două provincii amintite, n-ar rămânea aici una care și-ar putea menține actualele hotare. Tirolul s-ar împărți în german și italian, Stiria, Karinthia și Kraina în german și slav, Boemia și Moravia în german si boem, Galiția în polon și rutean, Bucovina în rutean și român, și astfel fiecare provincie după naționalitățile ce-o constitue.

Nu vorbesc de greutățile, cari sunt în fiecare provincie a imperiului ca și 'n patria noastră, pentrucă și aici ca și la noi, naționalitățile nu prea locuiesc în masse compacte și aflăm în fiecare provincie, teritorii mari, cu o populație așa de amestecată, încât abea-i putem determina naționalitatea și nici nu cercetez efectul ce-ar ezercità necesarminte astfel de împărțire în fiecare provincie cel puțin asupra unei părți a locuitorilor, care, ca d. e. Tirolul, dupăce a apărat cu credință imperiul de cele mai mari primejdii, acum drept răsplată s-ar disolvà; dar să ne în'ndreptăm privirea esclusiv asupra urmărilor, pe cari le-am putea aștepta de la aplicarea acestui sistem asupra întregului imperiu.

Mulți privesc statul numai ca o mașină mare. Unul privește în el un mare ceasornic cu cuc, care numai prin greutățile ce-i sunt atârnate se ține 'n mișcare; altul un mare răsboi de țesut, a cărui chemare e, ca din nenumăratele fire, de cari atârnă existența milioanelor, să se țese pe seama unora, acoperitoare calde și moi. Ca și 'n ceasornic, rotiță la rotiță, și fiecare învârtindu-se 'n jurul osiei sale: așa fie statul, așa funcționeze. Dacă rezultatul nu corespunde așteptării: sminta e 'n mașinărie. Poate trebuesc atârnate greutăți mai mari, ori trebuesc mai multe rotițe, ori e nevoie a întărì șurupurile — și cine toate acestea le înțelege și le știe: acela e mare bărbat de stat — Dup'a mea părere nu există o mai greșită definiție ca aceasta. — Dacă trecem peste istorie, aflăm, că nu acele națiuni i-au înscris cele mai. frumoase pagini, acăror mașinerie administrativă a corespuns mai ales cerințelor științii, ci acele la cari individul s-a simțit mai strâns legat de întreg,, la cari aflăm mai multă dragoste de patrie.

Efectul celor mai perfecte mașinerii depinde de la mărimea forței mobilisătoare, și această forță mobilisătoare în ori ce stat zace numai în sentimentele popoarelor. Nici un stat nu le poate vătăma pe acestea nepedepsit și între toate pericolele ce-l pot pe stat ajunge, cel mai mare e, când din sufletele cetățenilor sei, a perit putința de însuflețire.

Aceasta stă și relativ la imperiul austriac.

Îl putem declara imperiul de stat unitar; îi putem da o constituție care 'n ce privește centralisația să întreacă pe cea a Franței; pentru înlesnirea administrației îi putem geometric în formă unghiulară și pătrată împărți teritorul, ori îl putem împărți după diferitele naționalități. Dar conceptul, care pe 35,000.000 de oameni cu acest cuvânt: patrie, îi unește, fie acela oricât de greșit și învechit, prin nici o putere și născocire nu-l putem dintr'odată schimba, acest concept, afară de ducatul austriac doar, — e legat nu de imperiul întreg, ci de singuraticele provincii.

Patriotismul austriac, adecă acea dragoste de patrie ce bate pentru întregul imperiu, îl putem afla în sentimentele unor bărbați de stat, în armată, la o anumită parte a claselor culte și mai ales la aceea care dispune de hârtii de stat; și sentimentul acesta, admit, se va lăți în măsura în care s-a garantat libertatea constituțională; și dacă imperiul constituțional va avea vre-odată istorie, sentimentul acesta va trece poate și asupra claselor și va prevala poate sentimentele ce azi îl însu flețește pe individ pentru provincia sa: dar în momentul de față înzădar căutăm acest sentiment la popoarele Austriei. Nu e nici una 'ntrînsele, care să nu-și fi dovedit cu prisosință devotamentul la jertfă față de imperiu și luptele de la începutul acestui veac au dovedit strălucit puterea și solidaritatea imperiului austriac, pe lângă toată eterogenitatea elementelor sale constitutive. Dar între acele mii, cari și-au vărsat în aceste lupte sângele, au fost de sigur puțini, cari au făcut-o aceasta pentru idea imperiului. Boemul, tirolezul, au luptat pentru onoarea propriei lor patrii și așa s-a susținut patria comună; pentrucă între părțile ei n'a fost nici una, a cărei cetățeni pentru propria lor patrie, să nu fi fost totdeauna gata ași vărsa sângele lor. Crede oare cineva că și sentimentele popoarelor constituesc obiectul administrației, că cu dragostea de patrie se poate manipula ca și cu casieratele centrale, transpune dintr'o parte sau alta, ori contopi; ori e poate mai frumos, mai sublim a iubi marele imperiu austriac, decât micul Tirol ori Boemia, cari totuși sunt numai părticele ale marelui întreg? — Nu există confesiune creștină, care să nu-și aibă martirii săi. Fiecare confesiune își are și azi martirii și de sigur n'a murit nimenea pentru confesiunea sa, fără ca prin moartea lui să nu fi promovat în general ideea creștinătății. Ideea universală a creștinătății e frumoasă, sublimă. De unde vine totuși, că nu se află nimeni care disconsiderând osebirile confesionale, să fie capabil de un asemenea efort de sacrificiu numai pentru aceasta idee universală ? Va veni poate vreme, când se va întâmpla aceasta. Vom vedea poate odată: cât de aproape stăm unii de alții și aceea, ce ne e comun în religie, va nimicì osebirile, cărora le dăm o așa mare importanță. — Dar celce acuma contează la aceasta, celce ar vrea să convingă pe misionarul catolic ori protestant că e o prostie a se sacrifica pentru confesiunea sa, — acela, dacă reușește, îl convinge cel mult să nu se sacrifice de loc — dar nu-l va emoționa pentru ideea universală a creștinătății. — Aceleaș rezultate le putem aștepta dacă în imperiul austriac, prin împărțirea teritoriilor de cari se leagă azi patriotizmul cetățenilor, am reușit să nimicim atât de urgisitul provincialism. Poate reușim să atrofiem acel fel al sentimentului patriotic pe care nu-l voim, dar pe acela, pe care l-am dori în interesul monarchiei comune, nu-l putem produce.

Și probabil e oare cel puțin aceasta ? Residă în natura omului, să s-alăture la un ce mai mare. Eul său nici când nu-l îndestulește și 35 milioane de oameni nici nu-i putem închipui neavând spiritul lor public. Ori cât s-ar nizuì deci întru nimicirea patriotismului de provincii, detrăgându-i prin împărțirea provinciilor, subiectul: e probabil, că dragostea cu care tirolezul se leagă de patria sa, să pestreacă existența ei politică. Prezentul și viitorul ne arată, că poporul poate iubi ardent o patrie, pe care diplomația de mult a șters-o. E în firea noastră, că acolo unde vedem trecut, să sperăm și viitor; sperările noastre patriotice pot vestejì numai cu amintirile și ceace ferbinte iubim în vecinicia aceleia nu ne îndoim: și cine nu vede pericolele, cari ar urma d'acì asupra imperiului austriac?

Dragostea de patrie a singuraticilor provincii, pe care s-a putut spriginì pân' acì imperiul, pentrucă fiecare a simțit că siguranța propriei lui patrii depinde de la existența imperiului, îndată ce s-a generalizat convingerea că interesul imperiului nu se împacă cu existența acestor provincii, s-ar întoarce împotriva lui și e vai de statul, a cărui existență este în conflict cu cele mai nobile sentimente ale cetățenilor săi.

Dar' să presupunem, că aceasta nu se întâmplă și că prin noua împărțire a imperiului ar înceta dintr'odată și sentimentele ce animă azi pe fiecare pentru patria-i mai restrânsă. Slavul a devenit indiferent pentru patrie, în luptele căreia a luat parte veacuri de-arândul, împărtășindu-se în bucuriile și durerile ei și abia mai știe că odată s-a ținut pe sine ungar. Numele Bosniei, îi lasă reci pe fiii ei și amintirile Tirolului și Știrici numai în archive le mai putem căuta. Precum s-au șters hotarele provinciilor de pe harta imperiului, așa s-au șters și din inimile cetățenilor; — patriotismul lor a perdut hotarele de mai nainte. Ceeace și la bărbați de stat e rar, să recunoască de fapt complinit, ceeace e în divergență cu doririle lor, aceasta presupun la fiecare cetățean al imperiului austriac: ce urmează însă d'aci?

Putem oare spera, că locul sentimentului ce însuflețește azi pe fiecare pentru propria sa provincie, va fi ocupat de entuziasmul pentru idea imperiului ?

Mă îndoesc.

Sunt convins, că popoarele Austriei nici în cazul acesta nu se vor scoborî la un josnic egoism și cred, că precum pân'acì așa și d'acì 'ncolo vor fi gata de a se jerfî pentru anumită idee; din idea aceasta nu va fi însă o mare Austrie, ci necesarminte gloria națională a fiecăruia.

Reprivind asupra celui mai recent trecut și cugetându-ne câte s-au întâmplat atât prin revoluțiune cât și prin contrarii ei, ca idea naționalistă să se întărească; și văzând însuflețirea prezentă a miilor pentru aceasta idee, în privința aceasta nu putem sta la îndoială, întrebarea e numai : cari ar fi urmările din aceasta asupra imperiului austriac, acăror naționalități, afară de cea maghiară se ramifică toate și peste hotăra?

Las pe cetitor să dea răspunsul; din parte-mi observ numai, că dacă delăturând în imperiu fondul dreptului istoric, plecăm din principiul că prin 1848 și evenimentele ce l'au urmat afară de unitatea imperiului toate celelalte s-au nimicit și că numai deosebirea naționalităților este singurul criteriu determinant pentru relațiile părților singuratice a imperiului: atunci aspirațiile unor popoare a Germanilor și Italienilor tocmai așa ca a Sârbilor și Românilor nu pot fi altele decât ca principiul de naționalitate să se validiteze cât mai perfect. Precum Franța, care în momentul ce a distins dreptul istoric, l'a înlocuit cu principiul deplinei egalități, nu s-a liniștit și nu se va liniști pânăce nu va realiza principiul în toate consecințele lui, ori nu i-se va recunoaște irealizabilitatea: astfel, dacă în Ungaria s-a adoptat principiul că exigențele naționalităților se pot împlini numai prin împărțire teritorială, nu ne putem opri pânăce nu se va fi adoptat și în Austria și poate și aiurea , adecă pânăce n'a reușit o astfel de arondare a terilor, care dă granițe separate fiecărei rasse și naționalități. Principiul acesta poate fi mare și sublim, e poate și ezecutabil, dar' e de o astfel de natură, încât realizându-se vreodată, numai pe ruinele imperiului austriac își poate serba gloria.

Sunt poate, pe cari aceasta nu i-ar înspăimânta. Imperiul austriac a făcut importante servicii civilizațiunii și indiscutabil că existența sa a ezercitat mare influența asupra popoarelor cari au crescut sub scutul ei; dar' dacă aceste popoare, tocmai ridicându-se la o mai înaltă treaptă a culturii își cer acum cerc mai liber și imperiul, care pân'acì a promovat dezvoltarea acestor popoare și prin acea-ta cauza mare a civilizațiunii, stă în contrast cu ele: necesitatea și posibilitatea existenții sale mai departe a încetat.

E de prisos să intrăm în discuțiuni teoretice asupra adevărului acestei opiniuni. — E indiscutabil, că interesul cel mai înalt al umanității este progresul civilizațiunii și eu încă sunt convins, că conștiința, la care s-au deșteptat în veacul nostru atâtea naționalități și însuflețirea cu care lucrează fiecare pentru progresul ei, este semnul cel mai îmbucurător al acestui progres și deodată cea mai sigură alui chezășuire. Orice forță nouă, participând la munca mare a civilizației este un câștig pentru întreaga omenire, care poate conta ia cuceriri cu atât mai mari, cu cât e mai bogată în individualități. Misiunea problemei noastre nu e deci a micșora numărul acestora, ci ca întărind legăturile ce unesc într'un întreg mare pe toate aceste individualități să asigurăm libera desvoltare a fiecăruia; și în cât pentru aceasta s-ar cere, că anumite naționalități pe cari pân'acì numai asuprite le cunoșteam, să participe constituind state nuoi, ca membri independenți ai marei familii de popoare la progresul general: noi numai bucura ne putem de aceste tendențe și n'aflăm în aparițiile cari trădează aceste năzuinți, nimic îngrijitor. Dar dacă aceasta ne este opiniunea și vedem înainte că toată abilitatea diplomaților noștri, de a astruca urmele putrefacției în imperiul otoman rivalizează cu vechii egipteni; și dacă suntem convinși că zelul bărbaților de stat cari se mărturisesc mai ales de creștini de a susține sub jugul otoman pe popoarele creștine din orientul Europei, nu pot salva acest imperiu; și ca ne apropiem de momentul, în care popoarele creștine ale Europei vor fi chemate a urma pilda Grecilor și a constitui state: nu urmează oare d'acì că în toate ce poate ezercita influință asupra acestei formațiuni de la care depinde soarta civilizațiunii în aceasta parte a Europei să procedăm cu îndoită precauție și cine nu prevede că felul în care se resolvă chestiunea de naționalitate în patria noastră, în privința aceasta este de cea mai mare importanță?

Dintre toate popoarele Europei, țara noastră e chemată să ezercite influință decizătoare asupra acelor provincii cari odinioară stat-au în legătură mai strînsă cu dînsa. Relațiunea, în care a stat odată patria noastră cu aceste provincii și faptul că o parte a țării noastre este locuită de aceleaș naționalități, pe cari le'aflăm în imperiul otoman, și că aceste au ajuns la noi Ia o treaptă mai înaltă a culturii: ne asigură aceasta influință; trebue oare, permis e să fixăm astfel de principii, pe lângă cari în cazul disolvării statului otoman, formarea oricărui stat în această parte a Europei devine imposibilă. Și e indiscutabil, că adoptând în genera! principiul, că existența naționalităților se poate numai așa asigura, dacă fiecare naționalitate se va separa teritorial, în locul unde azi stă imperiul otoman, devine imposibilă constituirea astorfel de state, cari în urma extenziunii, a numărului și a situației lor geografice să fie capabile de apărarea neatârnării și consolidării lor interne.

Aceleaș principii, cari primejduesc în Ungaria existența sa de stat milenară, vor împedeca și mai mult formarea pe teritoriul imperiului otoman a unui stat puternic român, sârb ori slav și în locul lor în această parte a Europei, în urma situației geografice, putem conta numai la mici teritorii slave, bulgare, sârbe și române cari în neîntreruptă luptă între sine, ar fi deopotrivă neputincioase pentru apărarea propriei lor independențe și a civilizației, de unde rezultă, că aplicarea acelor principii în patria noastră sunt în vădit contrast nu numai cu interesele acelora cari țin la integritatea terii și cari conzideră de o condiție prealabilă a dezvoltării liniștite a Europei existența monarchiei Austro-Ungare ci și cu interesele acelor naționalități, în numele cărora se pretinde aceasta mai mult.

Sistemul, în vîrtutea căruia rezolvirea chestiunii de naționalitate se caută în fixarea în legi a sferei de drept a fiecărei naționalități și în împărțirea teritoriului și a funcțiunilor terii între diferitele naționalități, din cele de sus — așa cred e clar, că între împrejurările particulare ale patriei noastre nu e aplicabil și în loc de a sista divergențele între naționalități, ar atrage după sine numai anihilarea libertăților individuale și civice, și ducând la dizolvarea patriei noastre, și a monarchiei în aceeaș vreme, în acea parte a Europei care în privința variației naționalităților este în aceeaș situație cu patria noastră: ar împedeca ori ce formațiune mai mare de stat și 'n chipul acesta ar strica viitorul tocmai a acelor popoare în favorul cărora se propune. Fie-mi permis a încheia cu o observațiune generală teza aceasta.

Am început cu două afirmațiuni.

întâia, că trăsătura principală caracteristică a civilizației noastre, este comunitatea ce ezistă în desvoltarea popoarelor Europei.

A doua, că programul nostru, este eminamente rezultatul acelei stabilități, cu care popoarele Europei muncesc la validitarea principiilor așezate de creștinism. Cea mai principală dintr'aceste este unitatea genului nostru și comunitatea chemării sale.

Dacă zidurile despărțitoare dintre popoare s-au dărîmat, dacă am scuturat vederile barbare ale evului mediu și pe dujmanii, cu cari am stat față în față pe câmpul de război, îi privim acum de semenii noștri ; dacă sclavagiul a încetat și însaș absoluta putere suverană, acolo unde mai există, a devenit mai blândă: toate aceste sunt efluxul acestor idei și experiențele și știința mărturisesc deopotrivă resonul lor.

Precum în prezent între sutele de popoare ale pământului aflăm primele năzuinți spre cultură; așa în trecut aflăm ruinile a o sută de culturi, toate advertizându-ne că capacitatea culturală este un dar Dumnezeesc ce s-a dat nu unei clime ori unei națiuni ci întregei omeniri, și când în fruntea civilizației noastre aflăm pe acele popoare pe care evul vechiu le-a numit barbare și incapabile de cultură și ne gândim că locul Grecilor și al Romanilor în veacul nostru l-au ocupat urmașii locuitorilor sălbatici a insulelor britice și înfricoșații teutoni, trebue să suridem de presumpția cu cari unii privesc de un privilegiu inerent esclusiv poporului lor cabilitatea de cultură, mărturisind în aceaș vreme, subordinația naturală a altora. Dacă există fapt, pe care știința și experiența l-a stabilit mai presus de orice îndoială, aceasta e, că între popoarele pe cari le cunoaștem în Europa, nu este nici unul care n'ar fi capabil de o cultură superioară, și căruia, prin urmare, i-s-ar putea nega dreptul la aspirațiunea unei stări mai bune; și încât aspirațiunile naționaliste a veacului nostru purced din această convingere și se nisuesc numai a delăturâ obstacolele, cari îinpedecă desvoltarea liberă a fiecărei naționalități: aspirațiunile acestea sunt consecințele firești ale desvoltării de pân'acì a civilizației noastre; și-l putem numi de inprudent pe acela ce speră a sista aceste aspirații prin măsuri guverniale ori legislative, ori voește a asigură în vre-o țeară heghemonia vreunei naționalități, care s-ar putea susținea numai prin asuprirea altora. — Dar de sigur nu e nici acela mai luminat, care crede, că prin faptul, că a împărțitteritorul vre-unui stat după naționalități și a fixat sfera de drept a fiecărei limbi și naționalități va opri evoluția firească a lucrurilor și va asigura prin mijloace meșteșugite viitorul cuiva, din cari lipsesc germenii dătători de viață,

Toate acestea, ce se recomandă spre acest scop, au existat odinioară. Știe ori cine, că barbarii, cari au ocupat provinciile imperiului roman, au lăsat multă vreme în vigoare legile romane și că în epoca, în care s-au format statele noastre mai noui, naționalitățile stăteau nu ca teritor, ci ca persoane separizate una lângă alta; așa că cetățenii aceleiași țări trăiau după legile, romane, franceze, gotice ori burgendeze, precum aparțineau la una ori alta dintre naționalități și aceste împrejurări, în cari vedem fără îndoială aplicarea cea mai consecuentă a sistemului din nou recomandat, au existat în patria noastră până la vremile cele noui în Ardeal, unde națiunea maghiară, săcuiască și săsească au trăit veacuri dearândul lâng'olaltă cu teritor separat și legi separate ; stările acestea s-au sistat pretutindenea, nu prin omnipotența unora, nici prin voința poporului dominant, ci prin firea lucrurilor, prin acea forță, pe care cursul neîntrerupt al civilizației noastre o ezercită asupra tuturor împrejurărilor, prefăcând, resturnând totul ce s-ar pune în calea valurilor sale cutropitore. Și credem oare, că ne putem împotrivi acesteia, că putem întrerupe evoluția întregei civilizații și putem încerca din nou în patria noastră principiile, de la cari s-au abătut Visigoții în Spania în veacul al XVII?

Las răspunsul pe sama cititorilor; din parte-mi îmi dau numai espresie convingerii, că o astfel de încercare în ori ce țară, sub ori ce formă de guvernare și ori cât cu învoiala tuturor naționalităților, cari locuesc țara: pe o vreme oare care poate produce mari încurcături, poate conduce la asupriri mari; că o astfel de încercare poate oprì în desvoltare pe o vreme oarecare respectiva țară, în care s-a făcut; o poate împinge înapoi în civilizație, dar la o stabilitate desigur nu poate contà.

== XIII. ==

=== CHESTIUNEA NAȚIONALITĂȚILOR SE POATE REZOLVI NUMAI ASIGURÎND LIBERTATEA INDIVIDUALĂ A SINGURATICULUI. ===

Mișcările noastre naționaliste, precum am mai spus-o în șirul părerilor mele, se aseamănă în multe privințe mișcărilor religioase de pe vremea reformațiunei. Privind fie generalitatea acestor mișcări, fie influența-le asupra spiritelor, în urmarea cărora și-au forțat față de toate celelalte mișcări, întâietatea, modificând ori-ce aspirație a veacului, aflăm cea mai mare analogie. Și tot aceasta o putem spune, comparând evoluția acestor două mișcări. — Precum mișcarea naționalistă s-a ivit în veacul nostru ca o aspirațiune de libertate, căutându-și ținta numai în delăturarea obstacolelor din calea liberei dezvoltări a naționalităților: tot aceasta o vedem și la mișcările religioase din veacul XVI, cari l-a început s-au ivit aseminea numai pentru libertatea conștiinței și nu cereau altceva decât ca fiecare om să-și poată ruga conform propriei convingeri pe Dumnezeul său ; și precum mișcările noastre naționaliste și-au schimbat pe nevăzute ținta, până ce-'n fine, cei ce s-au adunat sub steagul libertății, nizuesc spre asemenea dominațitme, ca și aceea împotriva căreia s-au înrolat ; — acelaș lucru îl observăm și în decurgerea mișcării religioase : în numele toleranței aseminea intoleranță, în semnul libertății aceaș poftă de dominație, între gravamenele împotriva expansiunii altora aceeaș vrere de expansiune ; ba chiar mai mult, analogia aceasta se estinde și asupra amănuntelor mișcării.

Dacă naționalitățile, spre a-și asigura libertatea pretind teritorii separate, unde dânsele să domnească, dacă pretind să li-se garanteze în lege o specială sferă de drept și ca dreptul, ce-i compete individului privitor la folosința limbei sale să i-se confereze nu ca la individ, ci ca la un membrii al anumitei naționalități; dacă se cere ca funcțiunile terii să se împartă după naționalități și că 'ntr'un anumit cerc numai membrii unei anumite naționalități să fie capabili de funcțiuni; dacă cu un cuvânt la o mișcare care s-a pornit în numele libertății și egalității acum fie-care cere privilegii și se silește ca aceste să fie cât mai mari: — toate acestea nu sunt nuoi, și cine cunoaște istoria știe că odinoară diferitele confesiuni religioase au pășit tot cu aseminea pretențiuni una față de alta și tot sub aceste pretexte. Ca să asigure pe câte-o confesiune împotriva asupririi celeilalte și fixând cu precisiune sfera de drept a fiecăreia, prilejul frecărilor să fie înlăturat: aceasta a fost cauza pentru care au fost spriginite ca și acum interesele singuraticelor naționalități așa atunci interesele singuraticelor confesiuni. In teri catolice s-au ficsat teritorii separate pentru protestanți, s-au ridicat fortificații servite de depozitul de arme al religiunei; numărul bisericilor s-a limitat prin legi; s-a decretat, pentru cari oficii câți să se candideze din fiecare confesiune și care parte a conziliului comunal să se formeze dintre credincioșii uneia ori alteia confesiuni ; — și care a fost urmarea acestor măsuri și dispozițiuni, pretutindeni, unde s-a încercat resolvirea chestiunii religioase pe această cale ? Oare nu neîntrerupt conflicte a confesiunilor ; asuprirea aceleia, care într'un cerc oare-care s-a văzut în minoritate ; și ca urmare a toate acestea, o luptă sângeroasă ca de un veac, care a zguduit cele mai puternice state, a pricinuit o ireparabilă rupere până în ziua de azi la una din cele mai mari națiuni ale Europei, pretutindenea împedecând progresul civilizațiunii ? Lupta într' un stat a fost mai sângeroasă ; în altul a adus la totala asuprire a câte unei confesiuni; dar în tot locul, unde n'a reușit aceasta și împăcarea confesiunilor s-a căutat pe calea de a le stabili în lege sfera de drept și privilegiile, urmarea a fost aceeaș: cetățenii fie-cărei astfel de țări separându-se după confesiuni, au stat ca dujmani lâng'olaltă și pacea și liniștea confesională s-a ajuns cu atât mai puțin, cu cât a fost mai mare numărul legilor alcătuite spre acest scop.

Evul mai nou a fixat și 'n aceasta privință direcții nuoi. In locul sferelor de drept și a privilegiilor s-a așezat principiul libertății religionare, după care osebirea confesională nu ezercită nici o influență asupra drepturilor civice ale individului. s-a recunoscut că asupra întrebării la care confesiune aparține cineva, hotărește numai propria-i conștiință și că respândirea și cultivarea fiecărei religiuni este a se bizui pe zelul credincioșilor, rămânând singura chemare a legilor, să apere pe fiecare în usarea de aceasta libertate; — și iată în măsura, în care principiul s-a aplicat:: chestiunea religioasă era aplanată. Libertatea n'a sistat emularea zeloasă între diferitele confesiuni, acărei aparițiuni așa de interesante le aflăm în America de ost; n'a micșorat proselitismul pe pe care-l întâlnim în Englitera mai mult ca oricând ; dar pacea prin toate aceste nu se tulbură și putem cu siguranță afirma, că niciodată n'a existat mai perfectă înțelegere între osebitele confesiuni și că sfera de drept a fiecărei confesiuni chiar și 'n țari, unde vre-una — ca de ex. protestanții în Franța face numai o mică minoritate a populației, niciodată n'a fost mai perfect asigurată.

Analogia între mișcările naționaliste a veacului nostru și a celor religioase din vremile anterioare, residă 'n firea lucrurilor.

Cele două, — cu privire la obiect așa de osebite mișcări — nizuesc spre un țel, care la una e libertatea religioasă la cealaltă naționalistă, dar în amândouă cazurile e libertatea. Amândouă mișcări își trag puterea din forța, pe care o au ideile asupra sufletelor oamenilor. Și locul, pe care-l ocupa unii atât în mișcarea religioasă, cât și în cea naționalistă, depinde nu de la teritorul, pe care locuesc, ori de la clasa, căreia aparțin, ci singur numai de la convingerea lor personală. Dar' oare analogia aceasta, care indiscutabil ezistă privind fie cauzele fundamentale ale mișcării, f ie decurgerea ei: nu justifică oare părerea noastră, că și chestiunile naționaliste a veacului nostru se pot rezolvi numai pe calea care s-a dovedit atât de ducătoare la scop la mișcările religioase; n'ar justifica oare aceasta chiar și atunci, dacă n'am putea aduce în spriginul acestei păreri acea experiență generală că primejdia chestiunii de naționalitate depinde pretutindenea de la măsura cu care se aplică în țările singuratice pentru arangiarea divergențelor naționaliste principiul libertății individuale și că pânăce de cs. în America, Elveția și Belgia diferitele naționalități locuesc în pace lâng'olaltă: certele naționale acolo au devenit mai ascuțite, unde, ca de ex. în Ardeal s-a stabilit în lege sfera de drept a fiecărei naționalități și s-a garantat starea lor privilegiată.

După toate aceste experiențe, ce ne zac înainte, putem afirma cu siguranță, că pentru sistarea certelor la cari au dat ansă în veacul nostru osebirile naționale și cari amenință unele state cu serioase pericole, pân'aci libertatea s-a dovedit de cea mai puternică panacea și aceasta zace în firea lucrurilor. O astfel de mișcare, ce s-a produs prin asuprirea reală ori închipuită a unora: prin nimic altceva nu se poate mai bine potoli decât îndepărtându-i-se cauzele. — In politică însă cel puțin încât e vorba de rezolvirca chestiunilor practice nu există regula generală care să n'aibă excepții și oricât de mult am fi convinși despre felul recunoscut în general de practic al unui sistem, înainte de a-i încerca aplicarea într'o anumită ,țară, e nevoie, să fim cu osebită atențiune la situația și împrejurările aceleia.

Ungaria, tocmai cu privire la împrejurările ei naționale e 'ntr'o stare cu totului specială, Relațiunea, în care stăm cu imperiul, înrudirea ba chiar identitatea națională la o parte a locuitorilor țării cu popoarele țărilor învecinate; întreagă evoluția noastră istorică și mai ales evenimentele ultimelor vremi, cari au săpat brazde adânci în sufletele cetățenilor acestei țări: sunt tot atâtea cauze, esplicând indiscutabilul fapt, că divergențele naționaliste la noi sunt mai ascuțite decât aiurea și că măsuri cari în alte țări s-au dovedit proprii a resolvî chestiunea aceasta: la noi nu promit aceleaș rezultate.

Pe deoparte singuraticele naționalități, cari veacuri dearândul s-au simțit oprimate în libera-le desvoltare, la noi cer garanții mai tari pentru asigurarea viitorului lor, pe de altă parte mai multe garante cere și țara, acărei viitor e din toate părțile amenințat, drept-acea libertatea, care în alte părți s-a dovedit suficientă pentru rezolvirea acestei chestiuni, la noi nu satisface dorințele fiecărei naționalități, și totuș e mai mult, decât ce le putem oferi fără sacrificarea intereselor statului.

Acesta e reproșul, ce-l aduc părtinitorii mai zeloși ai diferitelor naționalități și aceia, cari se 'ngrijesc de unitatea țării, împotriva acestui fel de rezolvire a chestiunii naționaliste.

Să vedem, încât e corectă părerea aceasta?

Avem o chestiune curat practică înaintea noastră; s'o examinăm deci din punct de vedere curat practic adecă lăsând la o parte orice excursiuni teoretice, și ținând seamă numai de împrejurările patriei noastre: să ne punem cele două întrebări:

l-iu: drept e oare, că pretențiunile diferitelor naționalități ale patriei noastre nu se satisfac acordând fiecăreia deplină libertate?

2-a: drept e oare, că libertățile acordate naționalităților strică unitatea și primejduiesc existența țării ?

== XIV. ==

=== INFLUINȚA LIBERTĂȚII ASUPRA SINGURATICELOR NAȚIONALITĂȚI. ===

Patria noastră în privința chestiunilor de naționalitate are o situație cu totului particulară. Asta o auzim de nenumărateori, și e corectă, însă precum la patria noastră, așa la fiecare țară, și precum la chestiunea de naționalitate așa la orice chestiune se potrivește; pentrucă 'n definitiv nu înseamnă mai mult, decât că orice chestiune se poate rezolva numai după cântărirea exactă a împrejurărilor cari ezercită influință asupra ei.

Și cari sunt acele împrejurări particulare ale patriei noastre?

întâia: numărul diferitelor noastre naționalități, și împrejurarea că nu locuesc în masse compacte ci cât se poate de amestecate, neputânduli-se astfel fixa hotarele geografice. Nu există în patria noastră naționalitate, din care o parte n'ar locui într'un astfel de ținut, unde majoritatea se compune din altă naționalitate. Așa întâlnim Slavi pe Alföld, Maghiari în Ungaria de sus, — ne mai amintind pe Germani cari sunt împrăștiați în țara întreagă, și afara de un comitat, nici unde nu constituesc majoritate.

A doua e: alipirea națiunii noastre către așa numitele instituțiuni municipale ale sale.

E indiscutabil, ca aceste particularități ezercită o mare influință asupra resolvirii chestiei de naționalitate; însă această după părerea mea sta într'aceea, că tocmai pentru aceste împrejurări, la noi o altă deslegare a chestiunii decât cea a asigurării deplinei libertăți, nici închipui nu se poate.

Tocmai imposibilitatea de a demarca astfel de granițe naționale, cari să nu cuprindă între sine și pe alte naționalități este cauza pentru care prin împărțirea teritorială nu satisfacem pretențiiile naționalităților. Și tocmai pentrucă națiunea se alipește de vechile ei instituții municipale, e de sperat, că deplina libertate, ce legea oferă fiecărui individ îi va câștiga fiecărei naționalități influența, ce cu drept cuvânt îi compete.

împărțirea țărilor după teritorii, chiar și acolo unde — ca d. es. în Tirol stau numai două naționalități în masse compacte față 'n față e ceva dificil, și totdeauna periculos, pentrucă frânge unitatea, prealabila condiție a oricărei forțe. Dar împărțirea între astfel de împrejurări e cel puțin posibilă; dacă divergențele ce se nasc pe urma unei astfel de împărțiri la început sunt ascuțite, este cel puțin de sperat, ca mai târziu ajungând, după amare experiențe cele două naționalități la convingerea că fiecare nu-și poate nici oprima nici contopì rivalul: rivalii abzic în sfârșit daca și nu de pofta de expansiune, cel puțin de încercările de a se asupri unul pe altul. — Dar' dacă într'o țară stau față 'n față, nu doua, ci șase naționalități, fiecare solicitând recunoașterea legitimității sale, și fiecare pășind cu aceleaș pretenții față de stat: cine poate oare aștepta aceasta?

Nu vreau să le prezint dificultățile mai mari decât ce sunt, și fac abstracție de la ce se produce în cercul aceleași naționalități prin osebirea confesională și de es. la compatrioții noștri sârbi, atrofiază cu totul simpatiile, pe cari le-am aștepta de la limba comună: și nici nu vorbesc de acele naționalități mai mici, cari deși stau în înrudire .cu altele mai mari, totuși au sentimentul unei proprii individualități nu numai pe cele mai mari, naționalitatea maghiară, germană, slavă, sârbă, rusă și română. In ce chip să se facă împărțirea ca prin aceasta fiecare dintre naționalități în părțile ei număroase să nu se simtă atinse? Nu vorbesc de Maghiari, cu a căror convingeri de drept împărțirea teritorului după naționalități nici odată nu se împacă și nu de Germani, cari prin orice fel de împărțire, nici odată nu-și vor putea validitâ aspirațiile lor naționale: ci sa ne îndreptăm privirea esclusiv asupra naționalităților în numele cărora se cere împărțirea.

Repet: mișcarea naționalistă nu este produsul unei agitațiuni meșteșugite, nu este lupta împotriva unor principii teoretice ori gravamene închipuite; ci urmarea necesară a întregei noastre desvoltări de pân' acì, întrucât scopul întregei mișcări nu e altceva, decât ca principiul libertății individuale, să se aplice și în cercul naționalităților. O astfel de mișcare precum nu se poate oprima cu violență, așa nu se poate potoli cu concesiuni date la aparență, ci numai așa, dacă vom satisface trebuințele, ce i-au dat naștere; și astfel în cașul present, numai atunci dacă îndepărtând obstacolele prin cari singuraticul cetățean s-a simțit împedecat în ezercitarea liberă a naționalității sale, fiecare individ, precum în altele așa și cu privire la naționalitate să se poată simți deopotrivă liber.

Nimeni nu poate trage la îndoială, că voivodatul sârbesc, ori căpitanatul românesc, care ar cuprinde numai pe cetățenii aparținători acestori naționalități, nu ne stă în putere a-l demarca, și că și mai puțin se poate executa o astfel de împărțire, pe lângă care o mulțime de membri ai acestor naționalități să nu locuiască pe un teritor, pe care legea l-a fixat ca proprietatea altei naționalități; și că prin urmare nu se poate închipui o astfel de împărțire, în care drepturile, de care se bucură individul ca membru al unei naționalități, n-ar depinde de la împrejurarea, ca să locuiască pe teritorul fixat propriei sale naționalități. Dacă odată Sârbii din Buda și Slavii de pe Alföld pot pretinde aceeași libertate pe seama naționalității lor, ca și cum aceia ar fi în Sirrniu, ceștialalți în Ungaria de sus ; și când aceasta li-s-ar refuza, s-ar putea cu acelaș drept plânge de asuprire: cum am putea oare satisface aceste dorințe contradictorii dacă nu singur numai prin faptul că vom asigura fiecărui individ deplină libertate și în privința națională?

Incontestabil deci, că după ce Ungaria se osebește de alte țări tocmai prin numărul naționalităților sale și prin faptul, că nu se pot irage granițele geografice a singuraticelor naționalități și după ce pretențiunile naționalităților nu se pot împlini prin împărțirea teritorului nostru: singura cale, deschizându-se resolvirii chestiunii naționaliste în patria noastră se poate căuta numai în deplina asigurare a libertății individuale.

Vechiul nostru sistem administrativ și dragostea națiunii noastre pentru el — aceasta a doua, nu mai puțin importantă prticularitate — oferii garantă, că libertatea, pe care o dă legea individului întru libera dezvoltare a naționalității sale, nu va rămânea literă moartă.

Dacă pe de o parte se proclamă drept principiu, că legea, precum în privința religiei, așa și în privința naționalității nu cunoaștem nici o osebire între cetățeni și că nici o naționalitate nu-și poate vindica drepturi, cari celorlalte li-s-au refuzat;

dacă prin urmare nu este cerc, în care singuraticul să fie împiedecat întru folosirea limbei sale și stabilirea limbei oficiale depinde în fiecare cerc esclusiv de la voința majorității;

dacă, cu un cuvânt, am stăvilit principiul celei mai desăvîrșite libertăți în privința limbii și naționalității :

atunci situația, ce fiecare naționalitate ocupă în patrie, depinde în cea mai mare parte de la aceeaș pietate, cu care singuraticii se alipesc de naționalitatea lor; e însă incontestabil că asupra acesteia are o mare influință și organizația administrativă și că aceasta se poate așa arangia, că libertatea asigurată în lege pe seama fiecărei naționalități, în practică nu există.

Intr'o țară, acărei administrație s-a arangiat după principiile centralizației riguroase, unde cetățenii, în afară de corpul legiuitor, nu pot avea altundeva cuvânt asupra trebilor publice și întreaga diriguirese face prin funcționarii guvernului: efectul principiilor depuse în lege nu poate fi decât prea disparent. Fiecare se poate eșofâ liber pentru naționalitatea sa, poate încerca terenul de întruniri pentru dezvoltarea și răspândirea limbii sale și dacă înaintea legii vrea să vorbească în propria sa limbă o poate face aceasta liber; dar' dupăce guvernul central nu poate dirigui deodată în șasă limbi, incontestabil, că în măsura, în care s-a lățit principiul centralist, se restrînge terenul, ce se deschide limbilor singuratice în administrație; sică acolo, unde instrucția, ca și în orice stat centralist s-a concentrat în manile guvernului, naționalitățile nu mai au nici măcar garanta, că interesele lor în jurul instrucției, care e cea mai principală pentru dezvoltarea lor, vor fi deplin respectate.

Pe lângă organizația noastră comitatensă, — ori mai bine zis, pe lângă o organizație comitatensă cum este aceeace se conturează în legile din 1848 în care se deschide un teren larg vieții comunale și comitatense și întreaga administrație se așează pe principiul autonomist: putem afirma tocmai contrarul.

In țeară centralistă guvernul, chiar presupunându-i cele mai bune intențiuni nu poate apăra naționalitățile în minoritate împotriva preponderanței majorității; pe lângă o astfel de organizație administrativă pe care o reclamă geniul națiunei noastre, asuprirea naționalităților mai mici devine imposibilă. Pentrucă, comitatul neputând fi oprit să uzeze de limba pe care o vorbește și înțelege majoritatea sa; să s-adreseze către alte municipii, aparținând aceleiaș naționalități, în limba sa; și că, cu un cuvânt să decreteze aceasta limbă de a sa oficială și s-o întrebuințeze în toate afacerile pe cari organizația noastră administrativă le-a rezervat comitatelor; și având comitatele singuratice față de guvernul central în parte aceaș libertate pe care o au comunele față de dânsul ; guvernului, ba chiar municipiilor le lipsesc mijloacele, prin cari ar putea octroa naționalitatea majorității asupra altora, și dac'ar voî să restrîngă pe aceste din urmă în cercul comitatelor și a comunelor, spre pildă punând cunoștința vreunei limbi drept condițiune elegibilă a deputaților comitatenși ori dietali: o astfel de lege ar da prilej la o mare discuție, s-ar putea decide prin o mare majoritate, și ar putea pricinui adâncă nemulțumire și mari divergențe, dar de respectat abea se va respecta.

Unicul avantaj, care, într'aceste îrnpregiurări îi va reveni unei naționalități este, că în interesul înlesnirii, administrației se va fixa o limbă, ca limbă oficială a legislației și a guvernului central, și eu sunt convins că aceasta, cu învoirea fiecărei naționalități a patriei va fi cea maghiară; e evident însă ca aceasta poate cu atât mai puțin împedeca pe diferitele naționațități în desvoltarea lor, cu cât, nici aceea ca cineva să folosească în desbaterile legiuitoare propria-i limbă, nici aceea ca guvernul central să primească scripte adresate lui în orice limbă, și să le resolve, nu va esclude.

Când prin legile din 1848 am sistat privilegiile nemeșești și am lățit drepturile politice și civice asupra fiecărui locuitor al țării pe lângă un astfel de cens, în urmarea căruia, drepturile acestea într'o parte a țării se ezercită prin aceia, cari în majoritatea lor nu aparțin naționalității maghiare: pentru validitarea practică a egalei îndreptățiri naționaliste se cere executarea legilor din 1848 și ca în organizația noastră administrativă, să rămânem credincioși principiului autonomist, adecă acelei forme administrative pe care un lung trecut și datinile și moravurile națiunei noastre le-a contopit cu întreagă existența noastră.

Susținând principiul egalei îndreptățiri și ținând la organizațiunea noastră administrativă, situația, ce naționalitățile ocupă în țară, va depinde numai de la voința lor și de la libertatea, ce se va asigura vieții municipale în țara noastră; sub aceste condițiuni împăcarea naționalităților poate fi numai chestie de timp, care după ce a potolit patimile și a redus pretențiile singuratice la măsura ce se împacă cu interesele țării și cu pretențiile juste ale altora: de odată va convinge pe toate naționalitățile patriei, că tot ce s-a putut ajunge între acestea hotăra, s-a ajuns.

== XV. ==

=== DREPT E OARE, CĂ LIBERTATEA DEPLINA ACORDATĂ NAȚIONALITĂȚILOR PRIMEJDUEȘTE EXISTENȚA ȚĂRII? ===

Influința, pe care organizația noastră municipală și principiul egalei îndreptățiri depus în legile din 1848 ar ezercita-o asupra stării naționalităților, cari mai 'nainte, — când drepturile politice erau privilegii nemeșești — erau în mare parte excluse de la aceasta: e clară; și deși opiniunea, că starea naționalităților se poate asigura numai prin împărțire teritorială, câștigă și acum aderenți: zi cu zi sporește numărul acelora, cari ținând înnaintea ochilor interesele lor nu personale ci naționale, recunosc, că promovarea acestora depinde nu de la privilegiile acordate singuraticelor naționalități, ci de la aceea, că garantându-se libertatea individuală a fiecărui cetățean al țării administrația și exercițiul drepturilor noastre politice să se organizeze astfel, ca fiecare naționalitate din patrie să găsească o sferă, în cadrele căreia să-și poată liber dezvolta naționalitatea sa.

Sunt mai puțin clare avantagiile acstui sistem, privindu-le din punctul de vedere al interesului naționalității maghiare ori al intereselor generale ale țării; și eu nu mă mir dacă, — mai ales din punctul de vedere ultim — se dau pe față scrupuli și mulți judecă de periculoase pentru viitorul țării libertățile depline ce s-ar acorda naționalităților.

Pericolele există, și nimeni, cine ne privește situația și direcția pe care o urmează mișcările naționaliste, nu le poate trage la îndoială caracterul lor serios; însă existența acestor pericole nu se poate aduce împotriva acelei direcții, pe cari eu o cred mai potrivită pentru deslegarea chestiunei naționalităților, anume nu pentru motivul, că pericolele acestea sunt urmările firești ale situației noastre, și adoptându-se acum principiul egalei îndreptățiri, nu se pot evita; și pentrucă dacă există un remediu al acestor primejdii, acesta se poate afla numai în libertatea acordată naționalităților.

In ce privește pe cea dântâiu: afirmațiunea mea e evidentă. — Legile din 1848 generalizând drepturile politice asupra fiecărui cetățean al terii, în urma entusiasmului ce-l vedem manifestându-se între cetățeni pentru naționalitatea lor, suntem în drept a presupune cu siguranță, că aceștia își vor folosi fiecare situația în interesul propriei lor naționalități.

Fără preocupare privind însă lucrul, ușor ne putem convinge și de contrarul.

Admit, că primejdiile ce s-au deslănțuit asupra patriei și asupra naționalității maghiare prin recunoașterea principiului egalei îndreptățiri, devin atât de grave numai prin libertatea ce le este asigurată naționalităților în organizația noastră administrativă, și admit, că dacă libertatea politică se stabilește într'o astfel de formă, cum era la modă în Francia înainte de cesariat, puterea absolută a majorității legiuitoare și administrația centralistă responsabilă acesteia, ar împărtăși naționalitatea maghiară în așa favoruri, cum niciodată, pân'acì n'a avut; dar abstrăgând chiar de la greutățile, cu care ar ti împreunată întroducerea principiilor riguroase centraliste: oare aceste favoruri de cari s-ar bucura naționalitatea maghiară, pot asigura statul maghiar?

Să presupunem, că toate dorințele celor mai fervenți aderenți ai acestei păreri s-au împlinit. Corp legislativ, acărui majoritate dispune de putere absolută în trebile publice; administrație, după cele mai viguroase principii centraliste, și că majoritatea acestui corp legiuitor este îmbibată de cel mai exagerat șovinism pentru supremația naționalității maghiare și administrația uzează de toată puterea pe care i-o dă cea mai perfectă mașinerie administrativă în scopul acesta — și ce-am ajuns oare? Putem atâta ajunge, ca împiedecând libera mișcare a naționalităților în comună și 'n comitat amuțim glasurile, cari umplu azi de temeri pe atâția inși; putem ajunge, ca centralizând toată instrucția în manile guvernului să o folosim pe aceasta de mijloc pentru răspândirea propriei noastre limbi; dar ca diferitele naționalități din patrie să-și piardă conștiința proprie-i lor individualități: asta pe calea aceasta tocmai așa nu o vom ajunge, cum n'au ajuns-o alții cari au probat-o cu aceleaș mijloace împotriva naționalității maghiare, și rezultatul, la care putem calcula va fi, că luată mișcarea de la suprafața vieții publice, va pătrunde în păturile adânci, schimbând aversiunea de azi împotriva limbii maghiare, într'un sentiment de vrăjmășie față de unitatea patriei, față de statul ungar.

Dacă prin urmare mișcarea naționalistă amenință cu primejdii patria noastră și există de fapt factori puternici cari țintesc la destrămarea statului; dacă forța de atracțiune, pe care o ezercită naționalitatea comună asupra unei părți a locuitorilor terii este mai tare decât legăturile milenare ce au unit pe fii acestei patrii: putem fi convinși că între astfel de împrejurări, puterea, pe care i-o dă guvernului mașineria administrativă se va dovedi insuficientă pentru apărarea țerii; și ca unitatea limbii oficiale, chiar dacă am reușit s'o octroăm până la protocolul celei din urmă comune și armata de funcționari nu vor putea susținea unitatea terii. Față de astfel de primejdii avem nevoe de alte remedii, pentru resolvirea unei astfel de probleme trebuesc alte mijloace și eu numai una cunosc care ar corespunde mărimii acestei probleme și anume: să satisfacem pretențiunile legitime ale diferitelor noastre naționalități și în chipul acesta să delăturăm cauzele, cari au dat naștere acestei mișcări.

Mișcarea naționalistă tocmai pentrucă nu e — cum poate cred unii produsă prin machinațiunile unora — pentrucă nu e rezultatul unei agitațiuni meșteșugite: pentru aceste cuvinte astfel de măsuri, prin cari se satisfac pretenziunile unor corifei, ori se oprimă meșteșugit o aparițiune de neliniște ce se manifestă în spirite, nu vor sista aceasta mișcare. Agitațiile naționaliste ale veacului nostru, sunt numai o ramură a acelei mari mișcări, care a început cu reformațiunea pentru eluptarea libertății și a egalității pe terenul religios și pretutindenea, precum în cercurile religiei unde odată a început, așa și pe terenul naționalist numai atunci va înceta, daca își va ajunge scopul după putință; ori cât de mari sunt jertfele ce se cer de la noi cari ne țineam națiune dominantă în patria aceasta, e sigur, că numai așa vom putea evita primejdiile ce amenință patria noastră.

Știu bine, sunt destui cari vorbesc cu mult disprețdespre însuflețireanaționalistă, luându-o deceva efemer, care precum s-a ivit pe neașteptate așa va și dispare, cu atât mai vârtos, cu cât puterea principiilor democratice, necesitatea existenței statelor mai mari, facilitatea și iuțeala comunicațiunei cu un cuvânt direcția de față a întregei noastre civilizații nu e favorabilă pentru separațiunea naționalităților mici; și eu admit, că pot veni vremi, când urmașii noștri vor înțelege tot așa de puțin însuflețirea noastră pentru naționalitate, ca și noi pe aceea care în veacul XI și XII a mânat jumătate Europa la sfântul mormânt; dar' dacă și concedem, că chestiunea naționalistă poate deja peste un jumătate secol se va număra în șirul acelor chestiuni rezolvite, asupra cărora oamenii privesc cu regret; atâta e sigur, că evenimentele cele mai importante a jumătății prime a secolului nostru s-au provocat prin influința principiului naționalist; și că precum întâia putere cesară în Franța s-a frânt nu de înțelepciunea guvernului ci de însuflețirea națiunei spaniole, ruse și germane: așa în prezent și'n cel mai apropiat viitor, principiul naționalist va ezercita cea mai hotărîtoare influință asupra tuturor acelor țeri unde s-a ivit.

Idea de naționalitate, după natura sa nu e idee revoluționară, ba încât se întemeiază în mare parte pe istorie și stă în nex cu moravurile poporului înrîurește tocmai în direcție contrară: și dacă în epoca de față totuși îi vedem efectul contrar, cauza trebue căutată în atitudinea ce unele state au luat față de naționalitățile lor, pășind cu vrăjmășie împotriva ideii, căreia în decurgerea acestui secol și-au putut mulțumi existența. Aceasta s-a întâmplat și se va întâmplà fără 'ndoială și 'n patria noastră: și dacă în numele unității terii preconizăm astfel de principii cari împedecă pe naționalități în libera lor dezvoltare; dacă uităm, că oamenii mai ușor sufăr cea mai mare nedreptate, decât o astfel de stare, care le pricinuește zilnic mici, dar continue neplăceri și că pentru aceasta o administrație vexatorică produce nemulțumiri mai adânci decât cel mai cras despotism; dacă ignorând influența ce aceasta idee ezercita asupra sufletului milioanelor, ori pornind din convingerea, că nu se împacă cu unitatea statului nostru, ne arangiăm viața constituțională în contrast cu aspirațiile naționaliste: aceste aspirații, precum pân'acì, așa și d'aci încolo ne vor amenința cu primejdii viitorul. Dar' tot atât de sigur e, că în măsura în care împăcând pretențiile naționaliste am dovedit, că existența statului nostru nu primejduește pe diferitele naționalități ba este chiar o mai mare garantă a liberei lor dezvoltări: aceea, ce părea periculos, devine chezășia viitorului nostru și greutățile cu cari luptăm, se vor întoarce împotriva vrăjmașilor existenței noastre de stat, învingerea lor nefiind nici pentru dînșii mai ușoară, ca și cum ni-a fost nouă.

Neputând oprima sentimentele ce izvoresc din idea naționalistă, aceasta ca pân'acì, așa cel puțin o vreme oarecare va ezercitâ și d'acì 'ncolo influență hotărâtoare asupra tuturor împrejurărilor noastre, dar modul acestei influențe depinde cu totului de la noi; și fiind pe deoparte siguri, că 'n această parte a Europei nu se poate forma stat mai mare cuprinzând mai multe naționalități; pe de altă parte nici cei mai înfocați aderenți ai naționalității maghiare neputându-se legăna în speranța cu una cu două a contopi aceste naționalități în cea maghiară; și dupăce prin urmare, orice s-ar întâmpla, diferitele naționalități ale patriei noastre nu pot aștepta de la viitor mai mult, decât ca condițiile de înaintare ale naționalității lor să fie asigurate în stat și noi Maghiarii nu putem cere altceva, decât ca compatrioții nostrii de diferite limbi să țină cu deopotrivă credință la patria comună: pentru delăturarea divergențelor, pricinuite prin mișcarea naționalistă, ba chiar pentruca sentimentele naționaliste sa devie cea mai sigură garantă a statului și libertății noastre, nu e nevoie de altceva, decât ca 'n locul viselor frumoase să ținem înaintea ochilor noștri starea-ne reală și să abdicăm la dorinți, acăror realizare, judecând cu minte, o recunoaștem singuri de imposibilă.

Alegerea e în mâna noastră, dar' nu e neîndoios și aceasta este, că urmările aceleia, fie bune, fie rele, le va simți, nu una ori alta naționalitate, ci toate deopotrivă; și tocmai în aceasta comunitate a intereselor noastre conzistă chezășia în care eu văd rezolvirea norocoasă a acestei chestiuni.

== XVI. ==

=== INCHEERE. ===

Și acum să recapitulăm pe scurt cele zise.

In istoria civilizațiunii noastre mai nuoi, nu găsim moment, în care idei să nu fi ezercitat influință hotărâtoare asupra înaintării omenești; și întreg cursul civilizației noastre s-a determinat prin acele schimbări, ce s-au întâmplat în aceste idei când deodată, când gradat.

Privind unele epoce, observăm cele mai mari deosebiri, ba chiar contraste aparente în aspirațiunile omenești și ideile croind directivele acestora; dar îndreptându-ne privirea asupra întregului curs al civilizației noastre, apare numai acea cale a consequenței, pe care vedem genul omenesc într'o într'o anumită direcție mergând înainte, întreaga-i evoluție nefiind altceva decât o neîntreruptă năzuință spre țelurile, pe cari le-a arătat creștinismul, în privința cărora ideile ivite în singuraticele secole servesc numai de mijloace și sunt imediat schimbate cu altele, îndată ce nu mai fac serviciu înaintării generale și împedecă libertatea, egalitatea și comunitatea fericirii omenești spre care nizuiește civilizațiunea creștină.

Ceea-ce în general zicem despre întreaga desvoltare a civilizației noastre, aceasta stă și despre epoca noastră și influința ce ideia naționalistă o ezercită asupra ei, este numai repetarea acelor apariții, pe cari le întâlnim în alte epoce, asupra influinței altor idei.

Precum între cauzele, cărora ideia naționalistă și ideile dominante ale altor epoce își mulțumesc efectul general, așa și 'ntre mișcările, cari au provocat în veacul nostru ideia naționalistă și 'n alte veacuri, alte idei, găsim cea mai mare analogie; drept aceea putem presupune asemenea analogie și cu privire la rezultatele, pe cari le putem aștepta de la această mișcare, putem adecă presupune că șî ideia naționalistă își va atrage după sine consecințele-i firești; dar numai pan' atunci, până ce, acestea nu ajung în contradicție cu direcția, pe care civilizația o urmează în progresul ei, și că această influență, pe care o putem aștepta de la ideia naționalistă, la nici un caz nu se extinde așa de mult, ca să schimbe imediat orice stare de stat și socială, și să transforme tot ce există.

Precum în altele, așa și 'n cazul acesta, mărimea și direcția influenței ideii depinde de la împrejurările, între cari se încearcă în diferitele țări crearea ei; și precum ideia ezercită asupra acestor împrejurări influința modificatoare: așa împrejurările reezercită asemenea influința asupra acelei forme în care ideia este realizabilă; de unde e clar, că problema, acărei rezolvire a devenit necesară prin chestiunea naționalistă, este pretutindenea una și aceeaș, dar că mijloacele prin care e posibilă această deslegare sunt diferite și se pot fixa, numai luându-se în considerare diferitele împrejurări ale diferitelor țari.

Aceasta e, ce în scrierea prezentă am încercat cu privire la Ungaria. Am înșirat pe scurt cauzele, pentru cari chestiunea de naționalitate ezercită în vremea din urmă, o așa de mare influință asupra vieții noastre publice și se discută cu atâta pasiune.

Am fixat divergența de opiniuni, ce există în patria noastră, chiar și cu privire la interpretațiunea conceptului de naționalitate și acele contraste, care în urmarea aceasta se produc între pretențiile ce se fac în numele idei naționaliste, și am arătat legătura, în care, împotriva acestor aparente contraste, stau interesele diferitelor naționalități cu interesele patriei comune; așa că rezolvirea chestiunei numai atunci e de nădejduit, daca principial având înaintea ochilor deplina egalitate de drepturi, nu ne uităm nici de pretențiile singuraticelor naționalități nici de faptul, că împlinirea tuturor acestor dorinți depinde de la susținerea unității țării și a libertăților ei constituționale.

In fine comparând cele doua direcții, recomandate pentru deslegarea chestiunei noastre naționaliste, mi-am esprimat convingerea;

că, după ce sistemul, să se fixeze în legi sfera de drept a fiecărei naționalități, în patria noastră nu se poate practic aplica:

după ce, aplicarea acestui sistem, în loc de a aplana divergențele naționaliste ar avea drept urmare o mai mare restrângere a libertăților individuale și civice;

și dupăce, asta ar avea după toate prevederile drept urmare, întâi dizolvarea patriei noastre și a monarchiei austriace, în aceeaș vreme însă ar împedecà formarea oricărui stat mare în aceea parte a Europei care în privința variației naționalităților este în aceeaș situație, prin urmare ar strica viitorul tocmai a acelor naționalități în interesul cărora se propune;

dupăce, cu un cuvânt, dacă luăm în considerare situația terii noastre, direcțiile epocei și adevăratele dorințe ale naționalităților, ajungem Ia convingerea, că împărțirea teritorului terii și a funcțiunilor după națioualități, propunerea unora pentru sistarea chestiunii naționaliste ar atrage după sine numai nuoi complicații, numai ascuțirea contrastelor existente; pentru toate acestea:

rezolvirea chestiunii naționaliste în patria noastră se poate ajunge numai prin lărgirea libertății individuale și susținerea neatârnării noastre constituționale, și pentru executarea practică a egalîndreptățirii naționaliste, de la care depinde deslegarea acestei chestiuni, în patria noastră nu se cere altceva decât executarea cinstită a legilor din 1848 și aceea ca în organizațiunea noastră municipală să menținem principiul autonomist.

Ca și cuvântul, într'o strâmtoare de stânci, așa și idea, care într'o epocă oare-care face mult ecou, prin zgomotul mare, ce pricinuește, devine neînțeleasă; aceasta s-a întâmplat în zilele noastre și cu chestiunea naționalistă; dar cine, învingându-și amărăciunea primită în decursul lungei discuțiuni, în locul dorințelor ține înaintea ochilor numai ceeace cu mintea sănătoasă se poate crede de ezecutabil: poate va primi părerile aceste și ceeace probabil nu-i va succede scrierii de față, aceasta o putem aștepta de la vreme, care cu siguranță va dovedi, că chestiunea de naționalitate în patria noastră numai pe calea aceasta se poate rezolvi; pentrucă o mișcare ce s-a pornit în numele libertății și numai spre asigurarea acesteia, singur prin libertate se poate termina;

pentrucă îndreptându-ne privirea asupra marei mișcări religioase, care este în cea mai mare analogie cu mișcarea naționalistă și privim starea acelor țări în cari stau diferitele naționalități, esperiența verifică părerea aceasta;

și în fine, pentrucă ceeace a dovedit întreaga istorie a civilizației noastre despre influența ideilor dominante, aceasta va dovedi-o și experiențele epocei prezente: că fiecare idee devine în vre-o epocă numai în acea formă dominantă, în care o cere interesul înaintării generale, și că fiecare, își perde puterea ce a avut, când ajunge în contrazicere cu direcția &quot;generală pe care o urmează civilizația în progresul ei; și că tocmai pentru cuvântul acesta, purcezând la rezolvirea chestiunei în senzul conceptelor lumei vechi și readucând împregiurările evului mediu, înființăm cu naționalitățile un nou fel al sistemului de castă; regulând condițiunile diferitelor naționalități nu după exemplul Svițerei și Americei, ci așa cum s-a întâmplat înainte de 1848 în Ardeal, unde unor anumite naționalități li-s-au garantat drepturi speciale, în teritorii speciale; căutând aplanarea chestiunii nu în libertate ci în privilegii ce s-ar acorda cutăror naționalități și cu un cuvânt, uzând de astfel de principii în chestiunea aceasta cari stau în hotărâtă contradicție cu întreaga direcție a civilizațiunii noastre: aplanarea pacinică a chestiunii devine imposibilă.

O știu bine, că sunt mulți, cari afirmă aceasta; și dacă esaminăm pretențiunile ce se fac în numele ideii naționaliste și aceste ar atrage după sine corigarea harței Europei, ba chiar ar împedica într'o parte a Europei formarea oricărui stat mare respective independent; dacă vedem încurcătura, ce există chiar cu privire la interpretarea chestiunii naționaliste și patima, cu cari pășesc pretențiunile: în adevăr pare ca și cum civilizația noastră e amenințată prin chestiunea aceasta de o nouă primejdie, ce se poate delătura numai zdrobind curentul ce și-a pus de țintă eluptarea de drepturi naționaliste. - Dar eu nu împărtășesc aceste îngrijorări, și în încurcătura ce s-a născut în jurul acestei chestiuni, nu văd decât repetarea acelor apariții, ce acolo sunt la ivirea fiecărei idei nuoi și ai putea zice dovedesc numai celeritatea impulsului, ce fiecare idee nouă dă progresului general.

Cine nu cunoaște tulburările la cari a dat ansă și dă și 'n zilele noastre idea libertății și a egalității; — cine n'a auzit ponosurile zilnice pe cari le aduc împotriva acestor idei, adversarii lor? Nu s-a zis oare de o mie de ori, că distrugându-se principiul autorității se destramă toate statele lumii; că principiul liberei investigații va zgudui principiile morale pe cari stă așezată societatea, va distruge legăturile care unesc pe oameni ? — Nu se susține oare până azi, că egalitatea face imposibil orice stat, cari nu se pot închipui fără subordinație, nimicește dreptul de proprietate și cu dânsul toată civilizația noastră; — și nu s-aduc oare fapte cari înadevăr par a justifica aceste afirmări ? — Pentrucă cine poate nega, că libera investigație într'adevăr a zguduit multe! că libertatea politică, acolo unde a fost refuzată, a amenințat statele cu zguduire; că în numele egalității se fac pretenții, cari tulbură orice ordine și primejduesc întreaga civilizațiune; — și totuși privind fără preocupare marea mișcare căreia i-a dat naștere principiul libertății și egalității, cine nu va recunoaște că aceea luată în întreg a promovat civilizația, ba că este chiar condițiunea prealabilă a progresului culturii noastre.

Totul ce s-a zis, împotriva libertății și egalității se poate cu tot dreptul spune și împotriva principiului naționalist și primejdiile, cu cari mișcarea aceasta la aparență ne amenință civilizația, nu sunt mai puține; dar oare nu putem face aseminea asemănare și cu privire la cauzele finale ale ei ?

Se aseamănă și turnului babilonic veacul nostru, care cu îndrăznețele lui aspirații nu cunoaște hotar și care ar vrea să-și înalțe până la cer clădirea civilizației sale, dar acărei provocatoare aspirații D-zeu le pedepsește acum așa, că a amestecat din nou limbile oamenilor.

Primesc asămănarea, dar după părerea mea e rău aplicată. — Nu popoarele pământului, ci un tiran imprudent a voit să ridice turnul, care s-ajungă până la cer și împrăștierea ce s-a făcut prin amestecarea limbilor l'a pedepsit numai pe tiran; dar pentru popoare a fost o binefacere a provedinței, care n'a voit ca în muncă de soboli să-și mistue puterile pentru preamărirea unuia, ci li-a împrăștiat, ca să fructifice pretutindenea. Ceeace în cartea sfântă cetim despre zidirea turnului babilonic prima mișcare pentru libertate, acărei amintire a rămas — este întâiul protest pe care-l cunoaștem al genului nostru contra puterii absolute, și în senzul acesta mișcările naționaliste ale veacului nostru sunt în adevăr continuarea acestei întâmplări, întreaga mișcare nefiind altceva decât aplicarea nouă a acelor principii, pentru cari omenirea veacuri întregi și-a vărsat sângele, nefiind altceva decât urmarea firească a convingerii, că dupăce fiecare om s-a născut spre libertate și dupăce toate privilegiile de clasă s-au șters și drept bază a societății noastre, s-a acceptat deplina egalitate de drepturi nu putem refuza aceste principii nici când ele se cer pentru regularea raporturilor dintre întregi popoare. Dar având încredere în urmările binefăcătoare ale libertății, și recunoscând minunile pe cari ni le-a dat egalitatea în epoca noastră: ce ne îndreptățește oare să dubităm în efectul acelorași principii, aplicându-se în sfere mai largi?

Tocmai fiindcă mișcarea naționalistă este numai o ramură a marilor mișcări a epocei noastre și aceea decepțiune, care confundă egalitatea de drepturi cu egalitatea de situații; libertatea cu nimicirea oricărei ordini, zace și aici în firea lucrurilor: e de prevăzut, că și aceasta va da încă prilej la multe și grele lupte; asemenea e de prevăzut și aceea, că nici aceasta mișcare nu va împlini toate acele așteptări, pe cari nu le vestesc drept rezultat final al ei.

Precum victoria principiului de egalitate, n'a pricinuit între singuratici urmările pe cari le vesteau unii anteluptători și egalitate, așa cum a înțeles-o Rousseau, nicari nu există: asemenea rezultat putem aștepta și de la izbânda principiului egalității naționaliste. Principii, ori cât ne-am însufleți pentru ele, nu pot schimba firea lucrurilor și acele osebirir cari există între diferiții oameni ori diferitele naționalități — în urmările poziției, trecutului istoric și a capacității lor firești — nu se sistează nici prin legi, nici prin doctrine.

Și precum mișcările noastre naționaliste nu pot împlini speranțele acelora, cari, așteaptă de la aceste nu egala îndreptățire a tuturor popoarelor pământului ci egalitatea lor faptică: așa nu vor realiza nici frumoasele fantazii, deșteptate în unii de aceste mișcări cu privire la viitorul neamului lor.

Nuoile cercetări filologice dovedesc, că acele popoare pe care știința le grupează la familia arică ori indogermană și a căror luptă constitue obiectul istoriei nuoi și vechi; își trag dintr'o sorginte origina; și mergând înapoi în istoria antică, fost-a vreme, când persanul și elinul ce sta cu el în lupte pe moarte și viață, acesta și latinul, care l-a încălcat, germanii și slavii dujmânindu-se între sine, blândul indian și englezul care l-a subjugat, toate acestea aveau ca un popor, încă o istorie comună. Progresând mereu știința află tot mai multe puncte de întâlnire între seminția arică și semită și sunt convins, că tot aceasta se va întâmpla și în privința popoarelor ural-altaice, cu cât mai mult se va face obiect de studiu aprofundat cunoștința limbii lor. — Dar când după' atâtea lupte și calamități, în fine se dovedește știențific originea comună a popoarelor pământului, așa că nimeni să nu fie nici într'o îndoială în privința inrudirii lor, solidaritatea lor încă nu s-a fixat și frații cari s-au găsit nu-și vor cădea unii altora în brațe. Siguri putem fi că ceeace n'a succes religiunei, nu-i va succede nici științei, nici politicei, și aspirațiunile de unire a tuturor popoarelor slave ale Europei, fie acele ori cât de frumoase și poetice, ca speculați uni pornite din unitatea genului omenesc, pot fără îndoială produce mari succese morale, dar prin mișcările naționaliste ale veacului nostru, nu se vor realiza.

Peste tot după ce marea schimbare, ce a urmat cu dăiimarea lumii vechi, prin distrugerea barbară a civilizației romane și totala prefacere în domeniul ideilor pe urma creștinismului, n'a putut esopera ca o parte a stărilor lumii vechi, să nu se mențină; și dacă și acum jumătatea mai mare a întregei noastre, civilizațiuni zace pe rămășițele lumii vechi, tot aceasta ni-o putem imagina și despre inarea prefacere, la care azistăm ca martori.

Dar dacă idea naționalistă nici nu va produce acele mari rezultate pe cari le așteaptă unii de la dânsa; dacă știm cu siguranță, că nu putem aștepta de la dânsa nici egalitatea stării popoarelor, nici realizarea frumoaselor vise panslaviste: recunoașterea acelui principiu, că precum indivizii așa și popoarele pot să fie în stări osebite, dar în drepturi egale —, entuziasmul oare, cu care atâtea națiuni pe lângă apărarea cu gelosie a propriei individualități ostenesc toate pentru înălțimea propriei lor culturi, nobila emulare, ce se naște între dânsele și generala însuflețire pentru libertate: nu sunt oare mari progrese? — Și dacă privim la acestea, pe care mișcarea naționalistă în parte le-a realizat și cari sunt urmările firești ale ei, nu trebue oare să recunoaștem, că ceea ce stă în fața noastră în mișcarea aceasta, acărei apariții umplu pe mulți de teroare, nu e altceva decât una din acelea manifestațiuni ale provedinței divine, pe cari le întâlnim adese în istorie, tocmai în acele momente când progresul la aparență a devenit imposibil, se ivește o nouă idee, ca doborând ce a fost putred și învechit să deschiză omenirii noui cărări pentru mersul ei înainte.

Dacă stă faptul, pe care-l dovedește istoria întregului gen omenesc, că ori ce progres se naște nu din atingerea diferitelor elemente (diferite persoane); dacă recunoaștem, că civilizația noastră numai atunci va putea corespunde înaltei sale chemări, dacă toate popoarele pământului vor participa la munca ei comună și fiecare-și va folosi capacitatea cu care l-a dăruit Dzeu și calitățile-și persoanele ostenind pentru ținta comună; dacă însfârșit totul ce duce la înălțarea individului, ce-l scoate din cercul strâmt al egoismului său conduce la înălțarea umanității: atunci în adevăr efectul puternicei înfluențe ce-o ezercită ideia naționalistă asupra culturei noastre în rezultatul său final nimeni nu-l poate trage la îndoială, și de aci urmează și atitudinea ce noi Maghiarii trebue să luăm față de aceasta mișcare. Pentrucă dacă aspirațiile naționaliste ale veacului nostru se pot privi numai de urmări necesare ale direcțiilor în cari înaintează cetățenii Europei, dacă egala îndreptățire naționalistă este numai consecința irefuzabilă a acelor idei cari constituesc temelia societății de azi: nici noi n'o putem refuza aceasta de la noi și viitorul ne depinde, de la partea ce o luăm din munca la care sunt angajate popoarele Europei, întru realizarea acestor idei.

Eu înțeleg îngrijorarea unora în chestia națională. Ascultând pretențiunile ce se fac în virtutea ideii naționaliste cari exclud posibilitatea susținerii oricărui stat regulat — ura, cu care pășesc șefii naționalităților împotriva noastră a Maghiarilor — îndărătnicia, cu care ni-se refuză mâna întinsă spre pace: aflăm naturale sentimentele acelora, cari, dupăce orice chip al aplanării pacinice s-a arătat iluzoriu, în sfîrșit cred problema noastră în luptă, pentrucă orice ne-ar aștepta, susținerea unității țării și apărarea propriei noastre naționalități, este prima noastră datorie, înțeleg aceste îngrijorări și știu aprecia aceste sentimente, dar nu le împărtășesc.

Căci sunt convins că nici individ singuratic nici națiune — prin ură și invidie nu s-a făcut mai mare, dar nimeni n'a devenit nici mai mic, din pricina, că a fost hulit ori batjocorit. Mărimea, pentru care ne-am născut nu prin păcatul ori lăcomia altora ci numai prin propriile noastre greșeli vom puteâ-o pierde. Viitorul fiecărui popor, după Dumnezeu, care l'a înzestrat cu anumite calități, depinde numai de la tăria voinții sale, și astfel zgomotul ce s-a născut în jurul nostru și exploziunile pătimașe ale adversarilor noștri, pot deveni primejdioase pentru noi numai abătându-ne de la calea desemnată de situația și datoriile noastre.

Pentrucă recunosc, că prima noastră datorie este a susțineà unitatea patriei; dar știu, că precum acei muri cari s-au zidit din cele mai felurite petri și cărămizi, de multe ori sunt cei mai tari: așa șì din cele mai diferite elemente se poate alcătui stat puternic; dar știu și aceea că cel ce la zidire în loc de a așeza piatră pe piatră și a le lega cu ciment, ar voî să le contopească: ar perde numai vreme, și că asemenea am procede noi, dacă nemulțumindu-ne cu închiegarea într'un puternic întreg a difemelor naționalități ce locuesc în patria noastră, am voi să ajungem contopirea acestora.

Pentrucă, tăgăduiesc, că libertatea deplina acordată naționalităților poate primejdui patria aceasta; dar nu vreau să evit aceste primejdii prin astfel de mijloace, cari în urmările lor sunt și mai primejdioase. — Știm că Constituanta franceză, dupăce prin toate actele sale s-a îngrijit ca puterea executivă să nu fie prea tare, în fine a slăbit-o așa de mult, încât n'a mai putut apăra ordinea,și legalitatea și că și direcția contrară, care nisuește a lua posibilitatea oricărei împotriviri față de guvern, produce asemenea urmări daunoase și că'n momentul când ne-am înarmat absolut contra exceselor guvernului am creat anarchia — în celalalt, în care am făcut imposibilă revoluțiunea, am creat despotizmul. Și aceasta stă pentru toate; și desigur nimic nu e mai primejdios, decât când într'un stat vroirn să ne îngrădim cu toate măsurile împotriva unor primejdii. Ca și 'n toate altele așa și 'n chestia naționalistă trebue să ne bizuim și pe oarecare cumințenie; căci unde lipsește aceasta, acolo organizație sănătoasă de stat și așa nu e posibilă.

Pentrucă 'n fine sunt convins, că existența națiunii maghiare — pentru care a osteni este datoria de căpetenie a vieții noastre și 'n viitorul căreia avem tot așa de nemărginită încredere, pe cât de mare este dragostea ce ne încălzește pentru neamul nostru — că existența națiunii maghiare nu depinde de la privilegii ce s-ar fixa în legi pe seama ei și că viitorul ei nu se va primejdui când ca șî în 1848 nobilimea, așa acum poporul maghiar ar abzice la toate prerogativele sale, dar numai pentrucă în chipul acesta își poate asigura mai bine interesele și libertatea patriei sale și pentrucă simte că pentru a ocupa un loc de onoare între aceste hotăra, nu e de lipsă, ca să fie pusă la acest loc de onoare.

Și dacă după atătea acuzațiuni nedrepte ce se ridică împotrivă-ne, dacă în mijlocul primejdiilor, cari ne amenință viitorul și pe cari dujmanii noștri le vestesc de neinvincibile câte odată ni-se strânge inima: să ne întoarcem la istoria viforosului nostru trecut, acesta liniștindu-ne, deodată ne va arăta și calea pe care purcezând vom evita primejdiile.

Dupăce națiunea noastră, când a descălicat în actuala-i patrie, a răspuns unei mari necesități, care cerea alcătuirea unui stat puternic această parte a Europei; și pentrucă de când a luat creștinismul întrând în marea înfrățire a popoarelor apusene dânsa a devenit sentinela civiliza-țiunii în această parte a Europei: acesteia avem ai mulțumi, că pânăce alte popoare ale vremilor acestor migrațiuni, au perit, națiunea maghiară a rezistat veacuri întregi împotriva atacurilor, îndreptate de împărăția de la apus și meazănoapte contra neatârnării sale.

Fiind din secolul XIV până în cel al XVI fortăreața creștinismului apusean, pe care l-a apărat împotriva Osmanilor: acesteia area-și mulțumi patria poziția ce a ocupat până lacăderea de la Mohács.

Fiindcă națiunea noastră n'a căzut în desnădăjduire nici în urma acestei lovituri, și sub steagul creștinismului și-a continuat lupta cu aceeaș energie: d'acea au luptat vitejii a jumătate Europei în șirele noastre, până când de pe zidurile din Buda a căzut semiluna și s-au reîntregit vechile hotare ale patriei.

Și fiindcă ia parte la mișcările constituționale ale veacului mai nou, la marile mișcări pentru libertate și egalitate: aceasta este ce i-a câștigat în vremea mai nouă și a menținut până azi simpatiile universale pe seama acestui popor, la număr relativ mic și stând fără neamuri în mijlocul Europei.

Știm, că luând Sf. Ștefan creștinizmul și arătând poporului său această nouă direcție, mulți au privit în aceasta pericolul naționalității maghiare și că un mare partid patriotic a ridicat arma împotriva acestui pericol.

Știm, că din secolul XIV. până în al XVI. n-am dus lipsa acelora, cari căutau chemarea națiunii noastre în lățirea sa spre apus și spre răsărit asupra boemilor și polonilor;

că mai târziu au fost cari au aflat singura garantă a susținerii patriei într'o alianță cu turcii;

și că în fine acum înainte cu patruzeci de ani un mare partid în a cărui patriotizm și intenții bune nu dubităm, profeția perirea neamului maghiar prin adoptarea nouilor forme democratice, afirmând, că numai astfel ne vom putea asigura viitorul, dacă vom ținea la instituțiile vechi și ne vom ferî de influințele vremii mai noui.

Dar reprivind acum cine nu recunoaște:

dacă Sf. Ștefan rămâne păgân și-și caută siguranța poporului său în isolure: națiunea noastră peria de mult, cum au perit altele de asemenea vitejie și mult mai mare la număr;

că toate acelea lupte, prin cari națiunea noastră iși căuta mărirea spre răsărit și apus, n-au avut rezultate statornice;

dacă după căderea de la Mohács, părăsind calea veche legăm alianța cu turcii: poziția țării noastre ar fi acum ca a Valahiei, Serbiei și a celoralalte provincii ale imperiului otoman;

că în fine rezistând duhului vremii, nu ne transformăm constituțiunea după cerințele veacului ; dacă nizuințele lui Széchenyi, prin cari acest nemuritor bărbat îndrumă națiunea noastră pe văgașul progresului, nu reușesc și evenimentele din 1848 aflu națiunea noastră în vechea-i stare, pe diferitele clase ale națiunii în vechea împărechiare : marea mișcare, ce s-a lățit asupra întregei Europe, și pe care nici noi n-am fi putut-o evita, ar fi șters patria noastră de pe fața pământului.

Reprivind asupra cursului lung al istoriei noastre putem scoate învățătura, că poporul nostru are ași mulțumi existența nu faptului, că ar fi rămas izolat de mișcările popoarelor apusene, ci tocmai dimpotrivă împrejurării: că dânsa a prins în această parte a Europei steagul civilizațiunii apusene, că a luptat cu cerbicia, adusă cu sine din leagănul său din orient, pentru idealele comune ale apusului; că de când a descălicat s-a conziderat pe sine ca aparținând familiei popoarelor apusene și s-a distins întru slujirea scopurilor comune; — și aceasta e de la care depinde susținerea patriei noastre, viitorul naționalității noastre și de aci înainte.

Nu prin legi, ce am alcătui în favorul rassei maghiare, ci numai așa ne putem asigura viiitorul, daca în marea mișcare ce s-a pornit în Europa în jurul celor mai sfinte interese ale popoarelor, credincioși trecutului, nu ne vom schimba poziția și aceasta totdeuna a fost într'aceia, cari au luptat pentru libertate; - — aceasta stă, precum în toate celelalte așa și 'n chestia naționalistă, unde necrezătoarea precauțiune în viitorul neamului va puteà da alte sfaturi, interesele noastre momentane, ar putea la aparență pretinde altceva, dar unde, precum în toate, garanta viitorului nostru zace în faptul, ca și chestiunea aceasta să se resoalve în înteresul libertății.

Dupăce năzuințele spre libertate și egalitate individuală determină direcțiunea evoluțiunii veacului nostru; după ce ideia de unitate a genului omenesc ezercită totdeuna o mare influență și însăși chestia naționalistă este numai rezultatul năzuințelor spre libertate și egalitate individuală: este absolut imposibilă o astfel de resolvire a chestiunii, care să fie în contrazicere cu principiile, pe care însăși naționalitatea își întemeiază legitimațiunea; și cea mai mare primejdie, ce ar putea amenința patria noastră prin chestiunea naționalistă, ar fi fără îndoială dacă ne-am uità de aceasta.

Nu există putere, care s-ar putea împotrivi duhului vremii; nu există popor, care s-ar putea sustrage progresului general; și poziția ce unele popoare ocupă în anumite epoce, depinde de la chipul, în care s-au apropiat de ideile dominante, ridicându-se la bunăstare și putere, ori coborându-seși nimicindu-se: după cum muncesc la realizarea ideilor dominante a veacului lor, ori stau în contradicție cu aceasta; pentrucă precum la indivizi așa și la popoare puterea și mărirea lor atârnă de la serviciul ce-l aduc pe altarul intereselor comune.

&lt;references/&gt;</text>
      <sha1>16r26ocb6w8gb721qzllpaog2vvkhcs</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>152994</id>
      <parentid>152978</parentid>
      <timestamp>2026-10-26T20:10:50Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <origin>152994</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="250587" sha1="gx9hi4uiqywnv47gbeup808elll2nsq" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu       = Chestiunea de naționalitate
 | autor       = József Eötvös 
 | traducător  = Sever Bocu
 | secțiune    = 
 | anterior    = 
 | următor     = 
 | an          = 1906
 | note        = Arad, Tipografia George Nichin, 1906
}}

== PREFAȚĂ. ==

O carte, ce înnainte cu aproape un jumătate veac a văzut lumina, m-am hotărât să pun în traducere românească în mâna publicului cetitor român. Este cartea celebrului bărbat de stat și a renumitului scriitor maghiar din jumătatea a doua a veacului trecut, a baronului Eötvös József, despre chestiunea de naționalitate în Ungaria.

Sunt convins că cel ce o va ceti, și îndeosebi cetitorul pe care-l interesează chestiunea de naționalitate a țării noastre și soarta viitorului nostru politic, va înțelege iute rostul traducerii de față, a traducerii unei opere de înainte cu un jumătate veac, despre care însă s-ar putea zice cu drept cuvânt, că este doar mai actuală azi, decât în zilele când a fost scrisă.

Făcând însă chiar abstracție de la împrejurarea actualității ei, opera aceasta a lui Eötvös a fost și pân-aci și fără îndoială e și azi cel mai bogat și mai clasic isvor de argumente, pentru dreptatea causei noastre, contestată tocmai de aceia, acăror bărbat incontestat Eötvös este.

Nimic mai firesc deci, că e bine să punem la o dispoziție cât mai întinsă acest arsenal de argumente, abea cunoscut de generația luptătorilor de azi.

Iată de ce am crezut că fac un lucru folositor întrebuințând timpul de două luni, cât sunt osândit să-l petrec aici în temnița Aradului pentru causa dreaptă și sfântă a neamului meu, — traducând opera lui Eötvös și popularisănd-o între Români.

Arad, în temniță, Noembre 1906.

TRADUCĂTORUL,


=== CHESTIUNEA DE NAȚIONALITATE. ===

Noi vrem să ne desvoltăm și asigurăm viața constituțională pe baza deplinei egalități de drepturi. Vrem, ca în privința împărtășirii de drepturi cetățenești, nici religia, nici naționalitatea să nu facă nici o osebire între cetățenii patriei, și dorim ca pretențiunile naționale a concetățenilor noștri de altă naționalitate, încât e cu putință aceasta fără Sacrificarea integrității politice și a independenței legale a țării, să se garanteze și prin legi.

Adresa Dietei ungare de la, 6 Iuliu 1861.

== I ==

=== INFLUENȚA IDEILOR DOMINANTE. ===

Nota principală caracteristică a civilizațiunii noastre, ce o deosebește mai ales de civilizațiu-nea evului vechiu, este comunitatea, care de la începutul erei creștine se remarcă în evoluțiunea popoarelor Europei.

În evul vechiu progresul nici când nu e general. Rezultatele, la cari o cultură mai înaltă conduc popoarele, nici odată nu sunt comune. Precum religiunea, așa și civilizația care s-a ridicat pe aceasta, este posesiunea fiecărui popor, pe care nu vrea s-o lățească peste hotarăle imperiului său. Câte-odată întâmplări mari frâng aceste hotare, între cari se mișcă viața singuraticelor popoare. Asta s-a întâmplat în urma războiului uimitor al lui Alexandru-cel-mare, aceasta pe urmele cuceririlor poporului roman și prin acea influință pacinică, pe care-au exercitat-o în evul vechiu popoarele mercantile. Astfel întâlnim colonii eline în Asia, Africa și în mai multe țări ale Europei, cari s-au înființat parte prin puterea lui Alexandru-cel-mare și a urmașilor săi, parte prin spiritul de întreprindere a poporului elin; așa dăm de urmele civilizațiunei feniciene în diferite părți ale lumei cunoscute de evul vechiu, și este știut, că sub dominațiunea seculară a Romei în multe părți a perit și limba popoarelor cucerite.

Dar acea atingere continuă și în urmarea acesteia influență reciprocă, pe care de present o ezercită civilizațiunile diferitelor națiuni una asupra alteia și acea comunitate, care prin aceasta se naște în judecata, părerile și tendențele lor — aceasta în întreagă istoria evului vechiu înzădar o căutăm.

Precum popoarele așa și civilizațiunile lor stau cu desăvârșire străine ori vrăjmașe unele lângă altele; relația lor e indiferență completă ori luptă, ce se termină numai cu încălcarea desăvârșită a uneia. Nimic nu dovedește mai clar aceasta, decât starea coloniilor eline, cari în diferite părți ale lumii și-au susținut secole întregi propria-le civilizație ; fără ca dînsele să fi exercitat, asupra popoarelor barbare de cari erau încunjurate, ori aceste asupra civilizațiunei eline, vre-o influență mai remarcabilă.

De când principiile creștinătății au învins asupra vederilor evului vechiu (ceeace natural nu s-a făcut în clipa, în care Constantin s-a făcut

creștin, ci gradat, și atunci, când Roma rupîndu-se de la imperiul oriental, dezvoltarea independentă a bisericii a devenit posibilă) situația aceasta se schimbă și până ce în evul vechiu găsim numai popoare asupritoare și asuprite, numai separațiune absolută ori luptă: cu civilizațiunea creștină iasă la iveală societatea popoarelor, la început slab și abia observată, dar vădindu-se în tot mai multe și mai luminoase apariții, în măsura, în care legătura ce leagă popoarele într-olaltă, adică învățăturile comune ale religiei și influența tot mai largă a bisericii, se întăresc într'însele.

Lupte, între diferitele popoare vedem și de acî înainte, războaie a căror cruzimi stau în raport cu starea culturală a acelora ce le poartă: dar relațiunea, în care se află între sine popoarele creștine ale Europei, se aseamănă cu aceea, pe care au avut-o în evul vechiu diferitele ramificații ale poporului elin, între olaltă. Ca și la acestea așa și la diferite popoare ale Europei creștine, religiunea comună dă naștere unei anumite comunități a civilizațiunei, cu care împreună începe puterea generală a ideilor, ce se răspândește asupra tuturor popoarelor, așa că de la sfîrșitul migrațiunii popoarelor până'n ziua de azi, nu găsim epocă, în care anumite idei să nu fi exercitat asupra întregei lumi creștine o influință generală, și în care dezvoltarea civilizațiunii noastre n-ar fi fost tocmai rezultatul înrîuririi acestor idei.

Lunga luptă, care veacuri întregi a decurs pentru întâietatea ori neatârnarea statului și a bisericii, stabilirea și regularea afacerilor feudale, năzuințele spre libertăți civice în orașele evului mediu, organizațiunea constituțională a singuraticelor țeri și proviincii, formațiunea statelor noastre mai mari, lărgirea puterii suverane, marea reformațiune religioasă și revoluțiunea, care nizuiește după asemenea transformațiuni în stat — dovedesc deopotrivă, ca și aproape tot, ce a exercitat înrîurire hotărîtoare asupra dezvoltării singuraticelor popoare ale Europei, că s-au produs sub impulzul unor idei, cari nu sunt posesiunea unui ori altui popor, ci au fost comune tuturora cari s-au dezvoltat sub înrîurirea bisericii occidentale; și mândrul cuvânt, care s-a zis despre revoluțiunea franceză, că acela va circula lumea întreagă, se potrivește tocmai așa pentru orice idee, care de la veacul al X-lea până la vremile mai nuoi aprodus în mijlocul singuraticelor popoare mișcări mari.

Dacă privim gradul osebit și inferior de cultură, în care au stat popoarele Europei în evul mediu, atingerea rară dintre dînsele și împrejurările lor de stat și sociale: natural, că influența, ce unele idei au exercitat asupra întregei lumi creștine, nu s-a putut răspândi asupra tuturor popoarelor dintr'odată. Astfel de idei, cari au avut efect asupra dezvoltării unor anumite națiuni în anumite epoce, la altele s-au ivit mult mai târziu ori într-o formă cu totului schimbată și câteodată au condus la rezultate cu totului osebite; și dacă privim istoria Europei, de la creștinizarea ei până azi: o aflăm asămănând înaintării unei trupe uriașe, la care ultimele rînduri trec mult mai în urmă pe terenul părăsit deja de avangarde, dar peste care va trece întreaga trupă.

Dacă ne aruncăm privirea asupra ideilor singuratice, cari au avut efect hotărîtor asupra popoarelor Europei, aflăm cea mai mare varietate, ba aflăm chiar contraste. Ceeace o epocă primește drept vecinie adevăr, câteodată de aceeași generație, care a crescut încă 'n respectul respectivei idei, devine obiect de asalt general, de hulă chiar, și în locul ei se proclamă cu asemenea entuziasm, tocmai contrarul, ca și aceasta după o anumită vreme să se degradeze tot în mijlocul disprețului general; și cine își aruncă privirea numai asupra contrastului, în care stau ideile și aspirațiile singuraticelor epoce, ca acelea, ce cu scurt înainte erau la modă — cu drept cuvânt se poate întrista asupra slăbiciunii geniului nostru, a cărui istorie nu stă din altceva decât din lanțul lung al decepțiunilor; dar părerea aceasta se schimbă, dacă atențiunea ne-o îndreptăm nu asupra epocelor, ci a mersului întregei noastre civilizațiuni. Așa privind istoria, pe lângă acele schimbări, pe cari le observăm asupra înrîuriii unor idei în diferite epoce, ne arată totodată și acea consecință, cu care omenimea merge într-o anumită direcție înainte, toată dezvoltarea civilizațiunii noastre nefiind altceva decât o năzuință neîntreruptă spre ținte pe cari le-a pus creștinizmul și față de cari ideile ce s-au ivit în anumite epoce servesc numai de mijloace, cari imediat să se schimbe cu altele, îndată ce nu mai slujesc progresului general, ori tocmai îl împedecă.

Asta o vedem în biserică, unde independența intereselor spirituale, la cari provocându-se biserica Romei și-a întemeiat libertatea, ba chiar dominațiunea mai târziu s-a folosit de reformațiune drept armă împotriva bisericei romane.

Asta o aflăm în statele noastre, unde aspirațiile de libertate a clasei civice, pe care odinioară domnitorii, luptând în contra feudalilor își sprigineau puterea, mai târziu au restrâns între margini de legi puterea suverană.

Asta o observăm în fine și în cercurile industriei, pentru că cine nu știe, că comandele până la minuțiozități, cu care sistemul de bresle stingenea odată activitatea individuală, s-au întrodus numai spre asigurarea claselor muncitoare și spre dezvoltarea industriei; că sistemul acesta mai târziu a fost atacat în numele acelorași interese; și că în zilele noastre după ce libertatea nemărginită a muncei n-a adus rezultatele așteptate: spre ajungerea aceluiaș scop căutăm din nou alte mijloace; și, că în chipul acesta breslele, libertatea absolută a muncei după revoluțiunea franceză — și în zilele noastre aceace numim organizațiunea muncii, — ori cât ar părea că stau în contradicție unele cu altele, nu sunt decât fazele osebite ale unei și aceiaș aspirații.

Și ceeace vedem aci, aflăm și în celelalte cercuri ale desvoltării genului omenesc. Din clipa, în care cu creștinismul s-a așezat noua bază a civilizațiunii, direcțiunea dezvoltării noastre nu s-a schimbat. Dezvoltarea aceasta odată e mai iute, odată mai lentă, dar e neîntreruptă și dacă în mijlocul confuziunii și încurcăturilor, pe cari le întâlnim în unele epoce, ni-se zgudue credința în înalta chemare a genului nostru: nu e nevoie, decât în loc de a ne arunca privirea asupra momentelor singuratice, să ni-o aruncăm asupra intervalelor mai mari, ca să ni-se împrăștie îndoiala. In chipul acesta istoria ne conduce la acea convingere, că din vremea în care unitatea genului omenesc și credința în menirea sa mai înaltă s-a răspândit cu religia creștină nu se poate găsi un astfel de moment, în care vre-o parte a genului omenesc să nu fi luptat împotriva tirăniei puterii materiale — într-o formă sau alta pentru libertate, egalitate și comunitatea binelui, și în care împotriva a orice pedeci. nu s-ar fi apropiat de aceste ținte; și dacă în trecutul nostru căutăm acea lege generală, care se manifestă ca înrîuritoare asupra ideilor în istoria universală, rezultatul este acea convingere, că fiecare idee numai atunci și 'n acea formă devine dominantă într-o epocă, în care o reclamă interesul progresului general și că puterea, pe care o ezercită îu cutare epocă, fiecare o perde, dacă ajunge în contradicție cu direcția generală a civilizațiunii.

De aci, putem formula, asupra chipului de înrîurire și a extenziunei în care unele idei înrîuresc în anumite epoce, următoarele regule:

întâi, că idei cari odată au devenit generale, nu se pot oprima și evita, și că popoare ori chiar țări, fie cât de puternice, nu se pot emancipa de sub influența lor.

A doua, că mărimea și direcția influinței, pe care-o ezercită o idee, depinde de la stările, cari au existat în sânul unui popor ori țări, când ideia își inaugurează domnia și că precum fiecare idee ezercită influența transformatoare asupra acelor părți a stărilor existente, cu cari stă în contrast: așa stările existente reezercită aseminea influența asupra ideii și îndeosebi asupra acelei forme, în care se prezintă ea în singuraticele țări.

A treia, că influența, ce ideile ezercită asupra societății, niciodată nu se estinde într'atât, încât să transforme întreaga societate dintr'odată și să distrugă orice stări existente, și că și la cele mai mari prefaceri, drept rezultante a puterii unor idei, totdeauna rămâne cu mult mai mult din cea ce a fost, decât ceeace se schimbă.

Dacă privim până 'n capăt peste trecutul civilizațiunii noastre, aflăm în ea tezele aceste justificate una câte una. In tot decursul ei, fiecare epocă, precum ne învederează forța ideilor exercitată asupra dezvoltării noastre, așa ne arată și marginile în cadrele cărora se ezercitează aceasta forță, — și când ne conduc la acea convingere mângâietoare că forța materială nu poate subjuga dăinuitor spiritul și că în fața credinței ba chiar a prejudițiilor omenești Ia sfârșit rămâne totdeauna învinsă: ne advertizează deodată să fim cu moderațiune în așteptările noastre. pentru că după ce niciodată idee n-a învins încă pe deplin, n-a transformat încă imediat întreaga societate: de la propriile noastre idei încă nu putem aștepta astfel de rezultate.

Civilizațiunea se aseamănă cu desvoltarea individului. Precum cunoștințele și convingerile și ceeace depinde de la acestea, direcția intelectuală, ezercitează influență hotărîtoare asupra aspirațiilor și asupra întregei vieți individuale: așa înrîuresc ideile asupra întregei omeniri; dar precum individul, așa epoce întregi nici când nu stau sub influența exclusivă a unei singure idei și acolo ca și aici convingerile ne pot schimba radical direcția năzuințelor; nu pot însă distruge nici amintirile trecutului nici împrejurările existente și fiecare epocă în favorul propriilor sale idei se poate folosi numai de acele mijloace pe cari i-le-a făurit propriul ei trecut. De acì devine, că precum puterea materială, folosită cu ori-câtă rigoare și consecvență rămâne totdeauna învinsă când ajunge în conflict cu spiritul timpului: așa unele idei dominante ale epocei nici odată nu înving pe deplin și nici odată nu pricinuesc toate consecințele lor logice.

Ar duce departe peste ținta mea, dac'aș întră în dovedirea amănunțită a acestor afirmațiuni, — să ne întoarcem acum la obiectul pe care l-am pus drept scop scrierii prezente.

== II. ==

=== IDEA DE NAȚIONALITATE. ===

Îndreptându-ne atențiunea asupra epocei de față, aflăm trei idei, cari ezercitează asupra sa influință hotărîtoare: idea libertății, egalității și a naționalității; și fiindcă aspirațiunea veacului nostru — după realizarea libertății și egalității — apare numai ca continuitatea unei mișcări începută deja de mult: idea de naționalitate este cea adevărată care-i dă, celei mai nuoi epoce, timbrul caracteristic.

Ce e dar aceasta idee ori simțire de naționalitate, care îmbrățișată cu un nemărginit entuziasm, dă în zilele noastre prilej la atâtea lupte ?

Naționalitatea nu e altceva, decât aceea conștiință a aparținerii la olalta, ce naște într-o mulțime mai mare de oameni din amintirile trecutului, starea lor prezentă, și ceeace derivă din aceste, comunitatea lor de interese și sentimente. De unde reese evident, că izvorul sentimentului de naționalitate, poate să fie tot prin ce se naște între oameni aceasta simțire a aparținerii laolaltă. 

Un mare factor pentru aceasta este comunitatea limbei, și d'aceea e natural, că acolo, unde aceasta există, găsim dezvoltat sentimentul unei naționalități la astfel de popoare, cari au trăit veacuri întregi dezbinate și câteodată în țări antagoniste ; ba că chiar și înrudirea de limbă produce asemenea rezultate, și între popoarele germaneslave și romane încât popoarele în înrudire de limbă stau în față cu un dujman comun, conduce la sentimentul unei anumite unități. Dar afară de limbă și înrudire de rassă mai are sentimentul de naționalitate și alți factori și ar trebui să uităm experiențele istorice și a veacului de față, dac'am vroi să nu recunoaștem, că amintirile comune ale trecutului și interesele și speranțele comune ale prezentului produc asemenea, câte-odată simțiri mai puternice chiar între cetățenii unei țări de diferite limbi.

Sentimentul de naționalitate la popoare este acelaș, ca la individ conștiința individualității. Atât de mult stă această, încât dacă suntem întrebați: ce să recunoaștem de naționalitate osebită — nu putem răspunde altceva, decât că naționalitate osebită trebue să recunoaștem orice mulțime de popor, în care s-a deșteptat sentimentul individualității sale osebite. după ce deci conștiința aceasta de naționalitate osebită se naște prin felurite cauze: contrastele pe care le observăm de multeori în manifestarea sentimentului de naționalitate nu numai la diferite popoare, ci la acelaș popor, la acelaș om, zac în natura lucrului și nu trebue decât să ne întoarcem la izvorul, din care în anumite cazuri nasc aceste sentimente, ca să înțelegem cauza, pentru care germanul din Alsacia ori Ungaria, care e gata la orice sacrificiu pentru naționalitatea sa politică, se simte totuși atins de orice ar putea întuneca numele națiunei germane.

E clar din acestea, că sentimentul de naționalitate nu e nou și că în întreaga istorie nu există epocă în care să nu-i putem arăta manifestația ; e neîndoios cu toate acestea, că sentimentul acesta niciodată n-a influențat mai mult asupra faptelor omenești și n-a dat prilej In atâtea pretențiuni, ca și în veacul de față. La ce se atribue aceasta?

Întâia cauză: progresul în cultură ce-au făcut popoarele Europei. Precum la singuratic conștiința individualității sale este pasul întâi, cu care începe dezvoltarea sa intelectuală, și orice progres ce face în aceasta dezvoltare, conduce numai la pătrunderea mai clară a acestei conștiinți: așa e aceasta și la națiuni și e imposibil, ca în măsura, în care ajung mai civilizate, să nu se deștepte, într'însele, conștiința individualității și a naționalității lor.

A doua cauză: nexul logic, în care stă ideea de naționalitate, cu ideile ajunse dominante în veacul al XVIII-lea în câmpul politicei și al societății. Dac'atunci, când suveranitatea s-a considerat de posesiunea unora, a căror drepturi se judecau după principiile dreptului privat, așa că aproape fiecare stat existent își poate mulțumi formațiunea dreptului de succesiune și învoielilor încheiate între familii domnitoare; dacă, zic, atunci, când principatul hărăzit din grația lui Dumnezeu,

era singura bază a dreptului public, individualitatea popoarelor nu s-a luat în nici o seamă și cele mai diferite popoare s-au alăturat într-un stat; ori când vre-o familie domnitoare s-a stins în linia bărbătească și o națiune s-a dismembrat între erede în zece părți: în aceasta vedem numai aplicarea logică a acelor principii, cari au domnit atunci în general; dar' tot atât de luminos e și aceea, că după ce veacul al XVIlI-lea a preconizat idea suveranității poporului, asta nu s-a putut întâmpla, fără o anumită recunoaștere de îndreptățire a popoarelor.

Idea suveranității poporului cuprinde în sine idea îndreptățirii singuraticelor popoare și fiindcă veacul al XVlIl-lea deodată cu suveranitatea poporului a așezat și principiul egalității: efectul comun al acestor două principii conduce necesarminte la recunoașterea egalei îndreptățiri a popoarelor, care prin urmare nu e altceva decât aplicarea consecventă la popoare a acelor principii, pe cari secolul al XVIII-lea le-a primit ca bază pentru toate relațiile juridice; numai patima fiind aici surprinzătoare, cu care aceasta s-a întâmplat.

Ba chiar și aceasta patimă pare firească daca ne aruncăm privirea asupra acelor împrejurări, cari au existat în întreaga Europă de la sfîrșitul veacului trecut până în vremile mai nuoi, și cari sunt a treia și poate principala cauză a însuflețirii din zilele noastre pentru idea de naționalitate.

Experiența ne arată, că precum singuraticii așa și popoarele își atribuesc nemulțumirea lor de obicei unei cauze și de la îndepărtarea acesteia așteaptă toată mântuirea; de unde urmează, că de câte-ori progresând și mai multă vreme într-o direcție, au aflat-o pe aceasta de rea: își caută mântuirea tocmai în contrarul. Intelectul omenesc înaintează în contraste, și ori privim dezvoltarea singuraticilor, ori a națiunilor, vom experia, că desfășurarea lor istorică în definitiv conzistă din reacțiuni ce și-au urinat, unele altora. Aceasta o observăm și în istoria secolului XVIII.

Precum către sfârșitul evului mediu, după ce unele clase s-au ridicat la o mai înaltă treaptă a culturei, nimic n-a fost mai simțitor decât lipsa unei ordine și a unei puteri superioare, care să ție în frîu pe acei nenumărați mici tirani a acelui veac; și precum atunci singuraticele clase ale popoarelor au sacrificat bucuros totul, ca numai să scape de necazurile acăror povară devenise insuportabilă: așa de la sfârșitul veacului XVII, după ce statul, respective nemărginirea puterii domnitorilor a produs aproape aceleaș urmări, pentru evitarea cărora a fost înființat, restrângerea acestei puteri și eluptarea libertății politice s-a pus drept panaceă, proprie pentru vindecarea tuturor relelor existente; și fiind-că fiece abuz, fiece nedreptate, ce în secolul XVIII a stat în calea progresului era în legătură cu absolutizmul puterii regale, prerogativele de clasă și abuzurile moștenite încă din evul mediu: toate năzuințele s-au concentrat exclusiv spre nimicirea acestora și orice alte interese au fost puse la o parte.

Dar aceste interese, deși uitate, existau nu mai puțin, și îndată ce marea mișcare, care a început în numele libertății și egalității și-a ajuns cel puțin scopurile negative, respective îndată ce a distrus organizația medievala a statelor: aceste interese, cari la aceasta mare prefacere nu s-au luat în considerare, au pășit înainte, între aceste și interesele de naționalitate.

Ceeace caracterizează mai ales aceasta prefacere prin care a trecut Europa în veacul trecut, și cel prezent: este influența nemărginită a științii asupra-i. Alte rcvoluțiuni, prin cari au trecut unele state, erau îndreptate împotriva unor abuzuri, a unor clase ori domnitori și îndată ce și-au ajuns scopul, se îngrigiau cel puțin de garanții în contra repețirii a asemenea rele. Revoluțiunea secolului XVIII și-a pus drept țintă nu sistarea vre-unor abuzuri ci înființarea, pe baza principiilor așezate de știință, a unui sistem cu totului nou, arangiarea nouă a întregei lumi amăsurat teoriilor științifice și în urmărirea acestui scop a dovedit atâta intoleranță, cum nu ne oferă pildă epocele puterii suverane absolute.

întreaga evoluție, ce s-a petrecut în senz politic în ultimele secole, nu e altceva decât lățirea principiului centralistic și restrângerea acelei autonomii de care dispuneau în evul mediu unele provincii, orașe ba chiar nobili; dar domnitorii, până ce puterea statelor s-a exercitat numai prin și pentru dânșii, lasă neatins cel puțin acea, prin ce nu se simt dânșii restrânși. De când însă legislația a trecut în mâna poporului și guvernarea s-a făcut în numele majorităților: principiul centralistic s-a estins asupra a toate. Ceeace nu s-a potrivit cu unitatea deplină a statului, ceeace putea să restrângă puterea absolută a majorității țării; ceeace putea să conturbe egalitatea ori uniformitatea, idealul epocei: toate acestea, conziderându-se de ofenzătoare a vecinicei dreptăți și o împedicare a drepturilor imprescriptibile și a bunăstării omenești, dacă și nu s-a atacat, s-a luat cel puțin de astfel, ce nu merită atenția legiuitorului; și acì a aparținut mai ales și naționalitatea cetățenilor. Secolul nostru în privința aceasta a urmat numai direcțiunea pe care i-a desemnat-o secolul XVIII-lea și nu 'ncape îndoială că principiul de naționalitate sub întreaga desfășurare a civilizației creștine niciodată n-a fost mai mult călcată în picioare ca și după marele război ce a urmat revoluțiunii și în vremea congresului din Viena, ce l-a urmat. Să ne mire deci, dacă precum totdeauna, așa și acuma, în numele acelor interese, cari erau mai ales lezate de stările existente, s-a născut reacțiune împotriva acestor stări și constituția de stat pe care secolul XVIII a înființat-o pentru realizarea egalei îndreptățiri, dar care n-a asigurat decât puterea absolută a majorității, s-a atacat tocmai în numele egalei îndreptățiri, în acele țari, unde locuesc mai multe naționalități împreună și acelea, cari sunt în minoritate, se simt prin puterea absolută a majorității, împedicate în libera lor dezvoltare.

Rezultă clar din aceste, că acea mare mișcare de naționalitate în mijlocul căreia trăim, și care amenință cu primejdie state, ba chiar întregul sistem politic al Europei, se poate atribui numai astorfel de cauze, acăror efect îl putem fixa; și tocmai ca și mișcarea, care s-a pornit în favoarea puterii regale, contra relațiilor de stat medievale, și ca aceace mai târziu s-a pornit în favoarea libertății și egalității contra puterii absolute regale, e numai un nou pas, în aceeaș direcție, pe care o urmează omenirea în progresul ei; de unde cu cea mai mare probabilitate putem deduce, ca precum între cauze, — cărora idea aceasta și ideile dominante a altor veacuri au a-și mulțumi influența, — există cea mai mare analogie: aceeaș analogie vom observa și cu privire la consecventele acelei idei.

Ca și orice idee, ce a devenit dominantă într-o epocă ori alta a istoriei, așa și idea de naționalitate va atrage după sine urmările necesare, și nu este putere să-i împedece influența mare și hotărîtoare asupra desvoltării noastre.

Dar ca și la alte idei, așa și aici influența aceasta se estinde numai până unde pretențiunile, ce s-au făcut în numele ideei, n-au ajuns în conflict cu direcția, pe care-o urmează civilizația noastră.

Și ca la alte idei așa și aici, influența aceasta nici odată nu se estinde așa de mult, ca toate stările de stat și sociale imediat să le schimbe și pe toate cele existente să le transforme.

Mărimea și direcția influenței depinde și aici de la acele stări, între cari se încearcă validitarea ideii într-o țară și precum idea de naționalitate va ezercita influență modificatoare asupra acestora: așa stările acestea vor reezercita aseminea influință asupra formei, în care validitarea ideii de naționalitate este posibilă.

Din aceasta din urmă c clar că despre urmările verosimile ale ideii de naționalitate și despre modurile conform cărora pretențiunile făcute în numele naționalității se pot realisa, numai atunci putem vorbi cu temeinicie, dacă vom desbate chestiunea aceasta nu în general, ci din punctul de vedere al împrejurărilor specifice ale unui stat ori țeri — și aceasta este ce încercăm în capitolele următoare.

== III ==

=== IDEA DE NAȚIONALITĂTE IN UNGARIA. ===

Nu există țeară, asupra stării căreia chestiunea de naționalitate să ezercite o influință mai generală și determinătoare, ca patria noastră.

Pretutindenea, unde în vremea mai nouă întâlnim mișcări naționaliste: acelea urmăresc o direcție. In Germania și Italia pretențiunile naționaliste se provoacă numai la unitatea de rassă și limbă, în Polonia numai la drepturile istorice; la noi ambele direcții apar deodată și pânace țeara față de Monarchie — și Croația față de Ungaria își întemeiază legitimitatea neatârnării pe istorie: în aceeaș vreme în cercurile separate ale Ungariei, Ardealului și Croației, Românii, Slavii, Germanii, Sârbii, Rușii în virtutea limbei și obârșiei vin cu pretențiimi cari stau în conflict cu dreptul istoric; și putem fără exagerare spune, că idea de naționalitate nici unde nu s-a pus în vre-o formă, pentru care în patria noastră n-am afla exemplu. Situația aceasta caracteristică este efluxul dezvoltării noastre istorice și d'aceea, pentru a ne rosti temeinic asupra chestiunii de naționalitate, e de lipsă a arunca o scurta reprivire asupra trecutului patriei noastre și asupra împrejurărilor, între cari chestiunea aceasta s-a ivit la noi.

Teritoriul, care formează acum patria noastră, veacuri întregi a servit de stațiune ori de teatru de război popoarelor ce înaintau de la răsărit spre apus, unde acelea poposeau pe o vreme, până ce nu erau împinse de un alt val de popoare ce le venea în urmă. Așa s-a întâmplat, că antecesorii noștri, când terminând epoca migrațiunii s-au înfățișat pe aceste plaiuri, au aflat aici fragmentele celor mai diferite popoare, aparținând partea mai mare la Slavi, dar' cari nici unde nu s-au închegat în masse mai compacte de națiuni. Starea aceasta a exercitat efect neîndoios asupra fondării imperiului maghiar. — Precum la răsărit și meazăzi Carpații, la meazănoapte și apus imperiul încă în ființă de la răsărit și imperiul german deja format fixau frontierele, peste cari antecesorii noștri, prin lupte vitejești urmate un secol întreg nu și-au putut lățì domnia: așa faptul, că aceasta mare provincie au putut-o ocupà în așa scurtă vreme, și între hotarele ei forma un așa puternic imperiu, își află mai ales în împrejurările etnografice, esplicarea. pentru că în locul, unde au descins, formarea unui imperiu mai mare era necesară; și pentru că feluritele fragmente de popoare, cari posedau mai nainte țeara nu s-au arătat destoinice pentru aceasta: d'aceea le-a succes părinților, ceeace altora mai mari la număr și cu asemenea vitejie, nu le-a succes. Cucerirea maghiară este numai acel ciment, care unește aceste diferite bucăți într-un singur întreg, fără a sista osebirile dintre dânsele și e mai presus de orice îndoială, că imperiul maghiar, deja la înfățișarea sa cuprindea în sinul său mai multe naționalități.

Starea aceasta în primele secole a istoriei noastre nu s-a schimbat, și aceasta e natural. Până ce rassa cuceritoare stăpânește absolut: nu ezistă motiv, pentru care să dorească a-și răspândi naționalitatea — baza prerogativelor ei și asupra altora, și poporul maghiar, tocmai așa ca și acelea pe cari le-a cucerit, n-au stat la aceea treaptă a culturei, ca dintre dânsele oricare să fi asimilat naționalitatea celorlalte. Intâiele secole a istoriei noastre în privința aceasta nu se osebesc de ale altor țări; știm, de pildă, câtă vreme a trebuit, până ce cuceritorul norman contopindu-se cu saxonul au format puternica națiune engleză. De mirat este numai, că situația, în care le aflăm pe diferitele naționalități la începutul istoriei noastre, a rămas și mai târziu aceeaș, și istoria noastră în nimic doar nu se deosebește de a altor popoare, ca și în aceasta.

Spre sfârșitul evului mediu, în urmarea aspirațiunilor când ale domnitorilor, când ale bisericii, se formează pretutindenea naționalități compacte și unde aceste năzuinți în unele țări n-au succes, acolo diferitele naționalități își stau față în față, dujmane. - Patria noastră în privința aceasta face escepțiune și din momentul în care s-a întrodus creștinizmul până la căderea de la Mohács, nu aflăm lege, nu putem arătă document, din care să reiasă măcar cea mai îndepărtată intenție, ca diferitele naționalități ale țării să se contopească, ori vre-una dintre dânsele sa se asuprească.

Patria noastră în privința aceasta este în adevărat contrast cu Francia. până ce acolo deia Suger până la Ludovic al XIV-lea, orice individualitate distinsă, ce a domnit peste țeară, pe diferite căi a muncit totdeauna pentru crearea unității poporului francez: la noi puterea statului a procedat aproape neîntrerupt în direcție inversă.

Ca și cum părerea, pe care și-o exprimă Sfântul Ștefan în sfaturile către fiul său, că o »țeară cu o limbă și obicei e slabă» — unius lingue uniusque moris regn u m imbecille et fragille est » (Decret, lib. I. Cap. 6. §. 3.) ar fi fost primită de descendenți drept axiomă de guvernare: puterea regală n-a nizuit spre asimilarea diferitelor popoare ale țării, din contră ea și-a înțeles mai ales așa misiunea, că susținând particularitățile unor ținuturi ale imperiului, relațiunea, în care acele stăteau față de Coroană, să nu se schimbe.

Ar duce mai departe, dac'aș caută cauzele acestei proceduri a regilor noștri. Faptul e indiscutabil, și ori ne aruncăm privirea asupra relațiunilor dintre singuraticele provincii față de țară; ori privim starea diferitelor naționalități între marginile țării: vom afla, că precum acolo autonomia singuraticelor provincii, așa particularitățile diferitelor naționalități din țară nici când nu s-au atacat în virtutea unității țării și că dacă, neamul maghiar, a fost împărtășit de distincțiune, aceasta conzistă numai într-acea că situația sa nici când n-a fost asigurată prin legi și privilegii osebite.

Politica internă și externă a Ungariei a trecut prin multe schimbări, dar în privința aceasta nu; și de la începutul monarchiei noastre până la căderea de la Mohacs aflăm aplicarea aceloraș principii, cărora pe deoparte avem ale mulțumi, că până ce în evul mediu aproape pretutindenea în alte țări, feudali puternici, sprijinindu-se pe interese provinciale ori naționaliste, duceau statul la primejdie, la noi, existau vederi așa de lămurite despre unitatea statului, puterea indivizibilă a coroanei, ca și cari înainte de secolul XVI nicăieri în Europa n-aflăm; aceasta procedură însă a atras după sine cealaltă consecință, că imperiul maghiar adevărat c'a format un întreg compact fată de alte țări, dar în privința naționalistă nici când n-a putut deveni una și în secolele independenței sale, pana la căderea de la Mohâcs, apare totdeauna ca națiune politică.

Stăpânirea turcească, și schimbările mari ce s-au făcut prin aceasta în viața noastră de stat, că prin comunitatea domnitorilor noștri am ajuns în legătură cu provinciile ereditare ale dinastiei Habsburgice, asemenea nu ne-au schimbat starea în privința aceasta.

Marele contrast, ce a existat între creștinism și islam a absorbit totul, astfel și interesele speciale de naționalitate și lunga luptă, în care țara și-a apărat independența de atâtea ori atacată și vechea sa constituție, a dezvoltat și mai intenziv conștiința unității politice între cetățenii de diferite naționalități a tarei, nu numai față de străinătate, ci și față de provinciile ereditare, cu acăror locuitori erau o parte din fii acestei patrii în înrudire de naționalitate.

Și acì zace explicațiunea marei deosebiri, ce ezistă de prezent în privința națională între patria noastră și alte țări.

Toate țările Europei s-au format din diferite naționalități; dar despre diferența aceasta a rămas în general puține urme. Poporul dominant, parte prin cultura-i superioară, parte prin violență — ca și care au folosit Germanii pentru germanizarea Slavilor — a contopit pe ceilalți și din fracțiuni de popoare diferite s-au format mari națiuni compacte. La noi o astfel de acțiune până 'n vremile mai noui nici nu s-a încercat; și cu toată deosebirea de rassă și naționalitate ce a ezistat totdeauna în țeara aaeasta, nu este doar țeară, în care chestiunea de naționalitate să îi dat până 'n vremile mai recente mai puțin prilej de tulburări; și dacă, nu putem nega ca fapt, că locuitorii Ungariei după origine aparțin la diferite popoare și vorbesc felurite limbi, trebue să recunoaștem, că faptul acesta n-a avut asupra desfășurării istoriei noastre până 'n vremea cea mai nouă nici o influință.

In vremea mai nouă a dat prilej de discuție științifică naționalitatea unora dintre cei mai distinși ai noștri bărbați. Fost-au, cari pretindeau gloria Zrinyi-eștilor croaților, a Huniazi-lor, românilor și însuș Dugonics, pe lângă toată exagerațiunea însuflețirii cu care se alipea de națiunea maghiară a fost socotit de sârb; dar tocmai, dacă afirmațiunile acestea sunt exacte, nu dovedește oare viața acestor bărbați, sângele, ce l-au vărsat pentru patrie, locul, ce-au ocupat în literatura noastră, că spiritul, care de prezent oferă prilej pentru aceste discuții, înaintea lor era necunoscut?

Am trecut prin grele vremi. Discordia între partide nicăiri n-a lăsat urme mai sângeroase ca în patria noastră și cetățenii de multeori au stat înarmați unii împotriva altora.

Diferite au fost pricinele acestor lupte. Religia, succesiunea la tron, conflicte între domni și iobagi, usurparea unor dinaști, —- cu un cuvânt tot ce în alte țari au dat prilej pentru neînțelegeri, la noi au udat cu sânge pământul țării. Numai un lucru rămâne cert, dacă reprivim peste aceste negre pagini ale istoriei noastre până 'n vremile mai noui, și anume: niciodată nu chestiunea de naționalitate a servit de cauză fundamentală a conflictelor.

Când casa lui Árpád s-a stins, și când dinastia habsburgică a fost ridicată în scaunul regelui ungar, oastea de iobagi, în epoca grea a războaielor religioase și civice, partizanii și adversarii casei de Anjou, adicții lui Ferdinand și ai lui Zâpolya, iobagi și nobili, catolici și protestanți — o jumătate a Ungariei cu cealaltă — stat-a fața 'n față; — dar o naționalitate cu cealaltă niciodată! Să ne îndreptăm privirea asupra oricărei părți a istoriei noastre, partidele s-au format după interese și convingeri și nu după naționalitate și nu ezistă caz, că un partid ori altul să fi primit numai pe o naționalitate în șirele sale, stând celelalte în fața ei. Locuitorii de diferite limbi ai acestei patrii, opt veacuri dearândul s-au simțit cetățenii unei țări, cari după limbă au rămas Slavi, Români, Germani, dar niciodată un moment n-au încetat a fi ungari, și la cari tenacitatea cu care s-au legat de propria-le limbă, niciodată n-a primejduit unitatea patriei noastre; eăci precum sub jugul turcesc de un veac și jumătate, așa și mai târziu fiecare naționalitate își căuta garantele propriei libertăți numai în puterea și libertatea patriei comune.

Efectul, ce chestiunea de naționalitate ezercită asupra desfășurării noastre, începe numai cu vremea mai nouă, și dacă privim împrejurările cari s-au dezvoltat de la finea veacului trecut: nu e greu a afla cauzele acesteia.

Ungaria, a luat numai puțină parte în mișcările intelectuale ale veacului XVIII și pentru acest cuvânt, la noi nici principiul suveranității poporului, nici cel al egalității n-a putut ezercita influența nemijlocită pe care am fixat-o mai sus asupra deșteptării sentimentului de naționalitate.

E indiscutabil, că în urma legăturii ce ezistă în dezvoltarea intelectuală a popoarelor aparținând bisericii occidentale, entuziasmul, ce cu sfârșitul secolului trecut s-a deșteptat în mai multe locuri față de idea de naționalitate, n-a rămas nici la noi fără efect; și precum activitatea lui Kazinczy și a tovarășilor săi stă în legătură neîndoioasă cu aspirațiunile literare ale Germaniei : astfel e netăgăduit efectul exercitat de literatura noastră națională asupra înălțării conștiinței poporului maghiar; nu mai puțin sigur este însă, că acest efect, mai ales la început, s-a putut răspândi numai asupra populației maghiare a țării și și în cercurile acesteia numai asupra claselor mai culte și că influența generală, ce idea de naționalitate a exercitat mai târziu asupra întregei națiuni, este de atribuit altor cauze.

întâia între acestea este progresul, ce popoarele de diferite limbi din patria noastră, au făcut în cultură, care a condus necesarmente și în sînul naționalităților nemaghiare, la cultivarea limbei și literaturii lor.

A doua, mișcarea de naționalități din țările vecine și înrudirea de limbă și rassă, în cari stau o parte din cetățenii patriei noastre cu popoarele acestor țări.

A treia, abandonarea limbei latine în legiuire și administrație, prin ce locuitorii maghiari ai țării au fost împărtășiți de astfel de favor, pe care mai înainte nu l-au avut.

A patra, progresul rapid pe câmpul politicei, care la noi a exercitat efect mai nemijlocit asupra desfășurării principiului de naționalitate, pentru că cea mai mare parte a claselor privilegiate aparținând de fapt naționalității maghiare, contrastul, ivit în epoca discuțiunilor politice asupra intereselor nobililor și a nenobililor, au făcut mai vie simțirea osebirii de naționalitate.

A cincia în fine este înrîurirea, ce de la transformarea noastră democratică, a câștigat fiecare cetățean de ori ce limbă și naționalitate, asupra afacerilor publice.

Dacă zace în natura lucrului, că fiecare națiune, îndată ce s-a ridicat la un anumit grad al culturii, își îndreaptă preocuparea asupra cultivării limbei și literaturii sale; și dacă prin urmare nu este nimic surprinzător în stăruința în aceasta direcție a națiunei maghiare la sfârșitul secolului trecut: tot acestea stau și față de aceleași nazuinți a popoarelor de altă naționalitate din patria noastră; și în adevăr, nimenea nu se poate mira, că după ce legile noastre au decretat deplină egalitate pentru fiecare cetățean al patriei: aplicarea faptică a acestui principiu s-a pretins și în privința de naționalitate și anume în mod tot așa de general și absolut, ca și cum am observat aceasta la toate pretențiunile ce s-au făcut în numele egalității. Toate acestea zac în natura lucrurilor și dacă luăm în conziderare situația particulară a Ungariei și acele împrejurări, în cari naționalitățile diferite din patrie au stat unele față de altele nu în senzul legii, ci de fapt: nu suntem surprinși nici de patima, cu care s-a desbătut aceasta chestiune și la noi aproape de la ivirea ei.

Patria noastră, care în urma unității domnitorului, a stat peste trei secole în legătură strânsă cu imperiul austriac, nu numai în senzul legilor, dar de fapt s-a simțit țară neatârnată, care numai prin propriul ei guvern și prin legile țării se poate guverna și, s-a alipit cu atât mai ales de aceasta neatârnare, pentru că a văzut într'însa acea garanta a libertății sale constituționale, de care celelalte părți ale imperiului atunci încă nu se bucurau.

Că aceasta neatârnare, s-a menținut prin atâtea vicisitudini și furtuni este a se mulțumi numai bunei înțelegeri de care națiunea a dat dovezi în apărarea constituției sale; și cine privià fără sinamăgire starea patriei noastre, trebuia s-ajungă la convingerea: că existența Ungariei e în primejdie îndată ce sentimentul patriotic ce a contopit într-un întreg pe toți cetățenii acestei patrii, piere. Să ne pună oare 'n mirare, când interesarea ce s-a deșteptat între cetățenii patriei față de propria-le naționalitate, eclipsa tot mai mult dragostea patriei comune și în numele naționalității se făceau astfel de pretențiuni, cari stăteau în aparență în contradicție cu unitatea țării: aspirațiunile naționaliste fost-au la noi primite cu mai mult resenz, ca aiurea? Să ne mirăm oare, că eram câteodată nedrepți față de dânșii, și atribuiam agitațiunii meșteșugite a unora, ceeace nu era decât firească desfășurare a lucrurilor, urmarea numai a celor mai nobile și cu ale noastre înrudite sentimente.

Dincontră, dacă ne gândim, că deși legile noastre nici când n-au făcut deosebire între naționalitățile din patrie și fiecare — aparținând oricărei naționalități — s-a împărtășit de drepturi și datorințe, precum a aparținut la privilegiați ori neprivilegiați, totuși acești privilegiați erau în mare parte maghiari: — întreb, nu e firesc și aceea, că între locuitorii de diferite naționalități a acestei țări s-au arătat în multe locuri neîncredere ori porniri dujmănoase față de Maghiari? Neîncrederea aceasta fără îndoială era nedreaptă, mai ales în momentul când nobilimea maghiară abdicând la privilegii a împărtășit cu egală libertate pe fiecare cetățean al țării; dar oare nu a trecutului, a situației în care au trăit veacuri dearîndul cetățenii neprivilegiați ai țării, și a cărei amintire nu a putut fi ștearsă de binefacerile anilor ultimi, consecință logică este aceasta? E adevărat, greșeli s-au făcut din partea noastră și și din partea naționalităților: noi în apărare, ca și dânșii în pretențiuni, demulte-ori am trecut peste marginile, pe cari ni le impuneau interesele de unitate a țării și de liberă dezvoltare a singuraticelor naționalități; și e neîndoios, că dacă ne ferim de aceste greșeli și aceia cari în înțelegerea noastră-'și vedeau împedecarea scopurilor lor, nu exploatau cu istețime aceste greșeli ale noastre: evitam multe amărăciuni și suferințe; dar că chestiunea de naționalitate să fie delăturată și să nu ezerciteze influență decizătoarc asupra întregei noastre desvoltări: n-a depins de la manierele nimăruia, și urmarea tot așa de naturală a antecedențelor, ca și faptul, că locuitorii de diferite limbi a țării, însuflețească-se ori cât pentru propria-le naționalitate, cel puțin în marea lor majoritate și azi se simțesc fiii patriei comune, gata pentru binele și libertatea ei la orice jertfă.

Durere, că tocmai când era mai mare nevoie de înțelegere, s-a ivit chestiunea aceasta între noi. Putem privi în ea obstacolul progresului și primejdia viitorului nostru; dar precum din cele de sus ne putem convinge, că nu vina ori greșala unuia ori altuia a născut chestiunea aceasta, ci dânsa e consecința necesară a împrejurărilor întregului nostru trecut și prezent: așa trebue să ne convingem și de faptul, că primejdia ce ea conține nu va fi delăturată, dacă vom ignora chestiunea, ori o vom amâna, ci numai așa dacă o vom rezolva.

Viitorul nostru depinde de la deslegarea noa rocoasă a acestei chestiuni, și convingerea mea este, că aceasta stă în puterea noastră.

== IV. ==

=== ÎN PATRIA NOASTRĂ NUMAI O ASTFEL DE DESLEGARE A CHESTIUNII DE NAȚIONALITATE E POTRIVITĂ, CARE CORESPUNDE JUSTELOR CERINȚE FĂCUTE ÎN NUMELE NAȚIONALITĂȚII ATĂT POLITICE CÂT ȘI DE LIMBĂ. ===

E o tristă, dar generală experiență, că ori ce chestiune, ce a servit vreme mai îndelungată drept obiect de discuție politică, la sfârșit se formulează așa, cum e mai greu de rezolvat. Aceasta s-a întâmplat și cu chestiunea naționalistă. Dintr'oparte s-au făcut astfel de pretențiuni, acăror împlinire ar avea drept urmare nimicirea statului, din cealaltă parte s-au tăgăduit cele mai naturale consecințe a principiului de egalitate primit ca temei de drept; și e sigur, că chestiunea aceasta se desbate din partea multora astfel, ca și cum nu rezolvirea ei, ci ura neîmpăcată ce se naște din frecările pricinuite de dînsa, li-ar fi ținta. Fiindcă discuția se învârte în jurul intereselor cari derivă din cele mai nobile ale noastre sentimente, patima cu care decurge e poate firească, dar tocmai d'acea e îndoită nevoie, ca încunjurând totul, ce ar putea ofenza simțirea oricărui, să păstrăm strictă obiectivitate.

Din scurta reprivire, cu care m-am silit s-arat desvoltarea chestiunii de naționalitate în patria noastră — ne putem convinge de două fapte.

întâiu: că deși diversitatea locuitorilor acestei patrii a existat totdeuna, ca fapt: aceasta n-a împedecat până în vremea mai nouă sentimentul de unitate a patriei, ba, că sub întreaga durată a evului mediu, abea găsim stat, cu acest sentiment așa de desvoltat ca și patria noastră.

A doua: că mișcarea, ce s-a ivit în vremea mai nouă în jurul chestiunei de naționalitate, este rezultatul nu a unei agitațiuni meșteșugite, ci a mai multor cauze derivând dintr'o logică desfășurare de fapte.

De acì reese clar, ca acele două, la aparență contrare direcții, pe care, în țara noastră le urmărește mișcarea naționalistă și dintre cari una se provoacă la legitimitatea unității politice a țării (a naționalității istorice) alta la legitimitatea naționalității de limbă și rassă: zace deopotrivă în firea lucrurilor.

Admit, exagerări putem afla în amândouă direcțiile, cari sunt numai urmări a discuțiunii pătimașe ori a agitațiunilor meșteșugite; dar nu e mai puțin sigur: că pe lângă aceste discuțiuni pătimașe și agitațiuni meșteșugite există astfel de aspirațiuni, pe cari trebue să le respectăm și că mișcarea, chiar cu aceste exagerări, nu este mai puțin firească. Precum sentimentul comunității, care s-a născut în urma unui trai milenar a locuitorilor țării, n-a putut să dispară: așà faptul, că marea mișcare naționalistă care trece peste întreagă Europa n-a putut lăsa neatinsă patria noastră: în adevăr pe nimenea n-a putut surprinde.

Aceste doua direcții, una urmarea naturală a întreg trecutului nostru, alta a împrejurărilor formate în vremea mai nouă; amândouă deopotrivă de juste și prin urmare de așa fel, încât asuprirea lor nu stă în puterea nimănuia, și de acì putem trage deducția:

că chestiunea de naționalitate în patria noastră numai atunci trebue privită de definitiv deslegată, dacă rezolvirea ei corespunde amânduor acestor direcții și va satisface deopotrivă justele pretențiuni formulate de naționalitatea politică și de limbă.

Dacă dând la o parte una dintre aceste două direcții, dam esclusivă atenție naționalității politice, ori naționalității de limbă, pericolele cari amenință prin chestiunea naționalistă patria noastră, s-ar transpune pe alt tărîm, clar n-ar înceta. In virtutea pretențiilor ignorate, s-ar ivi în cazul acesta reacția, care e cu atât mai primejdioasă, cu cât după părerea mea, pe lângă o astfel de procedură unilaterală nici pe una din aceste direcții nu o putem mulțumi constant și ca să ne convingem de aceasta, nu e nevoie, decât să judecăm consequențele ce ar trage în mod firesc după sine dismembrarea statului maghiar pentru unele naționalități și continua nemulțumire a unor naționalități pentru statul maghiar.

Am amintit mai sus deja, că faptul istoric, că Ungaria nu și-a putut lățî stăpânirea peste hotarăle actuale, înafară de situația geografică își află esplicarea mai ales în împrejurările sale etnografice și tot acestor cauze este a se atribui că patria aceasta, după ce sub dominațiunea turcească s-a dismembrat în trei părți, între ia aparență cele mai nefavorabile împrejurări, la sfârșit iar s-a format într-un întreg.

după ce teritorul, care prin lanțul Carpaților devine un întreg geografic, este locuit nu de o mare națiune, ci de mai multe diferite popoare, care fiecare e mai mic la număr decât să-și poată menține o independență fără hotare geografice: numai unitatea imperiului maghiar este scutul, sub care fiecare-și poate căuta siguranța.

Citim în mai mulți scriitori slavi, că descălicarea poporului maghiar este cea mai mare lovitură ce a putut vreodată ajunge națiunea slavă. După dânșii seminția maghiară e un ic ce s-a bătut în corpul națiunii slave, împedecând unirea ramurilor sale de la răsărit cu celea de la meazănoapte. — Mie mi se pare, că părerea aceasta, se întemeiază pe acea des întrebuințată eroare, cu care aplicăm principiile veacului nou la secolele trecute, și la judecarea evenimentelor luăm drept bază nu stările de atunci — ci pe cele prezente.

Nu examinez, încât e generală idea unității la popoarele slave și în zilele noastre. Dacă considerăm relațiunile dintre cele două națiuni rusă și polonă și acele conflicte cari există și azi între vlăstarele mai mici ale trupinei slave, poate nu ne 'nșelăm, dându-ne espresiune convingerii, că idea unității slave nici azi nu are efectul asupra sufletelor popoarele, ce i-se atribue.

Cu privire la evul mediu, e neîndoioasă afirmațiunea aceasta și pentru a ne convinge nu e nevoie decât a ne îndrepta atențiunea asupra împrejurărilor, în cari au stat diferitele vlăstare ale ramurei slave în epoca aceasta la astfel de puncte, unde neseparate de nici un fel de elemente străine, au rămas în coatingere nemijlocită. pentru că după ce istoria, demonstrând, că Slavii nicăiri nu s-au închegat în state mai mari, și că deosebirile între dânșii s-au menținut și după o viață împreună de veacuri și acolo, unde 'n cercurile lor s-au format state mai mari, aceasta s-a făcut cu ajutorul elementelor străine: poate nu ne înșelăm, afirmând, că înclinarea pentru închegarea de state mari, nu aparține calităților manifestate în istorie, a popoarelor slave și dacă Maghiarii nu ocupau niciodată Panonia, istoria acelei părți a ramurei slave, care locuește aici, se desfășura probabil tot așa, ca și în alte țâri.

Nu amintesc aceasta, pentru a atribui rasselor, cari au dovedit mai multă capacitate pentru formare de state mari, o superioritate. Precum spiritul poetic, ce se manifestă așa de expresiv la popoarele slave, ori capacitatea particulară a rassei germane pentru științele speculative, nu le îndreptățește la vre-un dispreț pentru capacitatea intelectuală a altora: așa înclinarea ce vre-un popor a dovedit pentru o anumită formă a transformării sociale, asemenea nu-i dovedește absoluta superioritate.

Proprietățile, acăror totalitate promovează progresul geniului omenesc sunt proprietăți nu a unor popoară ci a întreg genului uman; și înclinarea cc-o aflăm la popoarele slave pentru formațiunile autonomice locale, este fără nici o îndoiala tot așa de însemnată, ca împrejurările noastre sociale să se ridice la perfecția, pe care o solicită libertatea și bunăstarea omenirii.

Am voit numai s-atrag atențiunea cetitorului asupra faptului istoric, din care reese probabilitatea, că ocupațiunea strămoșilor noștri nu este singura împrejurare, ce a împedecat pe teritorul patriei noastre închegarea unui mare stat slav și că dacă antecesorii noștri nu apar în Europa, asta probabil avea drept urmare că între Carpați și Adria nu se formează nici un stat mai mare; ceeace admițând, trebue să recunoaștem, că în cazul acesta soarta naționalităților mai mici, ce locuesc în patria noastră abia putea să fie alta decât aceea, ce a fost în evul mediu a tuturor acelor neamuri mai mici ce au locuit în vecinătatea rassei germane. Starea actuală a popoarelor slave din sud-ost și activitatea împăraților germani din secolul XI de a încorpora Ungaria la imperiul lor, nu lasă în privința aceasta nici o îndoială; și cine privește nepreocupat trecutul, va trebui să admită că aspirațiunile acestea în evul mediu s-au frânt numai de unitatea statului maghiar, care a făcut posibilă rezistența.

Și oare nu e asemenea situațiunea noastră în prezent, ba poate și în viitor?

Ori încătrău ne aruncăm privirea în Europa, pretutindenea aflăm state mari, ce-și mulțumesc înființarea naționalităților mari, ori tendența spre formarea de asemenea state mari, care deși în Italia încă nu și-a ajuns pe deplin scopul și în Germania începe numai acum, mai curând ori mai târziu, dar' desigur va atrage după sine formarea de asemenea state mari.

La noi o asemenea tendință e imposibilă, împrejurările etnografice nu permit ca în aceasta parte a Europei să se formeze un stat mai mare, care să cuprindă numai o naționalitate; dar' oare pentru aceasta alcătuirea unui stat mare e aici de mai puțină trebuință? Oare acele mici popoare, ce umplu spațiul acesta, în ce-și pot căuta siguranța că patria lor să nu devină teatrul luptelor vecinilor lor puternici, ei înșiși să nu devină prada poftelor lor de expansiune, decât în formațiunea unui stat asemenea mare, și dacă aceasta numai prin unirea lor, numai așa se poate ajunge, dacă aceste popoare mai mici la număr, susținându-si propria-Ie naționalitate, față de vecinii lor puternici, se încheagă într-un ireductibil întreg de stat: poate-se afla oare o combinațiune care să coraspundă mai bine acestui scop, decât susținându-se unitatea acelor provincii, pe cari le cuprinde Coroana Sfântului Ștefan ? — nu numai pentru că, ori în ce extenziune ni-am închipui statul acărui alcătuire se pretinde de siguranța acestor diferite naționalități, secole ar trebui, până ce între părțile-i constitutive s-ar naște o astfel de chestiune ca si care a produs istoria milenară a patriei noastre: ci și pentru că abia ne putem închipui combinațiune, care ar putea mai bine asigura pe singuraticele naționalități de orice asuprire, împrejurările etnografice a patriei noastre ofer în privința aceasta deplină siguranță fiecărei naționalități.

Dacă locuitorii de diferite limbi ai patriei noastre și-au păstrat individualitatea lor națională, până ce acolo, unde tot aceste rasse de popoare întâlnindu-se cu puternica rassă germană, au perit, ori cel puțin li-s-a redus considerabil cercul de estindere: cauza desigur zace nu în mărinimia ori o mai bună creștere a poporului maghiar, ci în poporația numerică și culturală ce a existat între diferitele popoare ale țării, — și oare nu stă aceasta acum, ca în trecut? Popoarele, ce locuesc țara, ar putea găsi oare garanții mai sigure pentru dezvoltarea naționalității lor, ca aici unde toate, de-ar fi adevărate câte se spun despre pofta de expansiune a rassei maghiare, asuprirea e cu neputință; — cu neputință pentru că proporția numerică ce există între naționalități n'o îngădue.

E clar din acestea, că deși însuflețirea pentru unitatea țării se manifestă de prezent mai ales în populațiunea maghiară: menținerea unității zace în interesul fiecărei naționalități și că prin distrugerea acestei unități fiecare naționalitate a patriei s-ar despoiâ de cea mai mare garantă a liberei sale dezvoltări.

La asemenea rezultat ajungem, dacă privim cealaltă parte a chestiunii; și înaintea mea e cert, că un astfel de arangiament al vieții npastre care ținând cont exclusiv de dreptul istoric, n-ar satisface pretențiunile de limbă și rassă a naționalităților, tot așa n-ar corăspunde scopului.

după ce chestiunea de naționalitate la noi s-a folosit de mijloc pentru alte scopuri politice și în numele naționalităților se fac de multeori pretențiuni, cari primejduesc unitatea țării: în mulți s-au încuibat îndoeli cu privire la soluția chestiunei și s-a lățit părerea: n-ar fi oare mai conzult, ca ținând în vedere esclusiv interesele patriei comune, să renunțăm la împlinirea dorințelor naționalităților, ce și așa e ceva cu neputin[ț]ă. — Dacă cu privire la forma statului neînțelegem cu guvernul imperial și acela nu sprijinește împotriva noastră pe singuraticele naționalități ; dacă agitațiunea meșteșugită încetează și neezercitând nici o influință în guvernarea țării, pe corifeii diferitelor naționalități îi câștigăm cu căpătuiri de slujbe: întreaga această larmă și agitație încetează de la sine.

Dacă reprivim în trecut, și ne gândim la chipul, cum ni-s-au refuzat bunăvoința și încercările făcute pentru aplanarea nemulțumirilor naționaliste de către cei ce se numiau pe sine de reprezentanți ai naționalităților: aflăm de naturală amărăciunea ce servește drept temei acestei păreri; dar părerea însăși pentru aceasta nu e mai puțin greșită și eu abea cunosc pentru viitorul patriei noastre pericol mai mare, decât dac'am urma-o.

Admit că guvernul imperial, care pâna'acì se afirma de părtinitor al diferitelor naționalități, sub anumite condițiuni, ar procede în direcție tocmai contrară. Dacă cu privire la chestiunea constituțională s-ar aplana între noi și imperiu contraversele: alcătuirea astorfel de legi, cari s-asigure între hotarele noastre superioritatea elementului maghiar, n-ar întâmpina poate greutăți. Presa vieneză de multe ori a arătat favorurile, la cari pot conta cu siguranță naționalitatea germană și maghiară dându-și mâna și pășind solidar în potriva aspirațiilor celorlalte naționalități; și dacă dispare ori ce speranță a aplanării pacinice și aspirațiile naționalităților devenind incompatibile cu existența noastră de stat, Maghiarul ar trebuì să aleagă între principiile sale liberale și țeara: poate ar venì vremea, când sfatul acesta ar afla primitori. Admit aceasta; dar sunt convins că o astfel de supremație a propriei noastre naționalități este cea mai mare lovitură ce o poate pe dânsa ajunge; și cine privește nepreocupat situația, îmi va da dreptate.

Fac abstracție, de prețul care pentru o astfel de favorizare a naționalității noastre, ni s-ar cere; dar putea-vom oare pe calea aceasta să ne asigurăm viitorul? Naționalitatea maghiară, a dovedit — ceea-ce nu pot nega nici dușmanii — o astfel de tărie și tenacitate, ca și care numai puține exemple sunt. Esclusă din cercurile științei, vieții publice, ba chiar și din societatea cercurilor mai înalte, naționalitatea aceasta, într-o jumătate de secol și-a creat o literatură și a exercitat în cercuri îndepărtate influență, răspândind întâia oară în această parte a Europei spiritul, care mai târziu s-a generalizat. Cauza, căreia avem de a-i mulțumi aceasta, residă nu în protecția puternicilor ci în puterea intrinsecă a poporului nostru. Ca șî stejarul, ce stă în vârf de munte singuratic, neapărat și negrijit de nimeni, luptându-se numai din propria-i putere cu viforele și tempestațile vremii, ce-i sbuciumă trunchiul, și rupe crengile, dar pe cel obicinuit cu furtunile: frânge nu-l pot: așà crescut-a și desvoltatu-s-a naționalitatea noastră. Dacă reprivim în trecut, aflăm destule epoce, când toate aparițiile arătaseră perirea noastră; dar o astfel de apariție în care naționalitatea noastră să fi fost favorizata puterii, obiectul de îngrijire a guvernului nu putem afla; și dacă acesteia este a i-se atribui lipsa oare-cărei poleituri a acestui neam, ei avem a-i mulțumi și puterea cu care trunchiul aspru, de multe ori vătămat, a rezistat la toate. Nu e aceasta plantă, ce ar trebui meșteșugit apărată, ce numai în sera încălzită de guvern se poate desvoltâ mai departe; dincontră o astfel de îngrijire i-ar stânjeni puterea de viața. Intr'o libertate de primejdii stat-a pân-acî; numai în libertate se poate desvoltâ mai departe și cine în locul acesteia îi dă scutire și protecție: îi detrage elementul, fără de care nu poate trăi.

Convingerea mea este, că dacă nu ținem altceva în vedere, decât escluziv interesele naționalității maghiare: o astfel de părtinire nici aici n-ar produce mulțumirea, ce unii așteaptă de la aceasta. Naționalitatea maghiară, ca să fie mulțumită, are nevoie de libertate întâi de toate și aceasta e imposibil, dacă refuzând pretențiunile diferitelor naționalități din țeară, creăm astfel de stări, cari numai prin forța represivă a guvernului se pot menține.

Dar este oare numai mulțumirea naționalității maghiare necesară pentru asigurarea viitorului țării?

Cu anul 1848 amîntrat în împrejurări nouă ; și dacă și sunt cari regretă aceasta și privesc cu dor la vremea când națiunea își trăia neatârnată, în afară de marile mișcări europene, zilele, sunt numai aceia cari nu ezercită nici o influintă : nu este nici unul care ar putea spera readucerea acelor stări acăror schimbare fost-a isvorul atâtor glorii și atâtor suferinți. Acea vreme, când soarta țării depindea de la voința și patriotismul unor clase, a dispărut pe vecie; și ori cum ni s-ar desvoltâ împrejurările, una putem cu siguranță spune că acelea nu se mai pot desvoltâ așa, ca principiul de egalitate să fie din nou tras la îndoială. Și dacă stă aceasta, nu trebue oare să recunoaștem, că desvoltarea, bunăstarea ba chiar existența terii d'acì încolo va depinde numai de la cultura, valoarea morală a fiecărui locuitor al ei și că din motivul acesta, totul prin ce o parte a acestor locuitori s-ar putea înălța, este fără îndoială în interesul nostru a tuturora. Eu, în adevăr nu pot înțelege modul de gândire a acelora, cari, recunoscând, că naționalitățile ce locuesc aici nu pot fi despoiate de drepturi politice, totuși cultivarea acelora o află indiferentă pentru patrie. după ce în acest veac al liberei concurențe, bunăstarea materială a patriei noastre poate fi opera nu a unor clase, ci a totalității cetățenilor; și după ce zelul, ce s-a născut între diferiții locuitori pentru cultivarea naționalităților, s-a dovedit după esperiențele noaste de cel mai puternic mijloc pentru răspândirea culturei generale: trebue să recunoaștem că aceste nizuințe ale naționalităților numai promova pot interesele noastre publice. Ori ce pedecă punem în calea desvoltării singuraticelor naționalități, în măsura în care duce la scop, despoaie patria aceasta de cele mai frumoase speranțe.

Dacă însă — abstracție făcând de la toate acestea, și neluând în seamă pericolele ce ne amenință libertatea când drepturile politice s-ar ezercitâ de aceia cari n-au pentru aceasta suficienta cualificațiune ne punem drept țintă escluziv asigurarea naționalității maghiare: putea-vom oare ajunge aceasta prin o procedură care în urmările ci ar naște indiferență absolută în sufletele nemaghiare, față de existența acestei patrii?

Să ne întoarcem iar la trecut, care ne dă cea mai bună lămurire la această întrebare.

Abeâ găsim țeară, care atacată d'atâtea ori, și-ar fi putut păstra în luptele seculare nu numai existența, dar și hotarele, ca și patria noastră. Așezată Ia hotarele civilizației apusene, întregul nostru trecut c un neîntrerupt lanț de grele lupte; și dacă reprivim oare asupra acestor viforoase epoce, energia în lupte, tenacitatea ce am dovedit dacă am fost învinși: nu este oare consecința acelei solidarități, cu care toți fiii patriei sărit-au în fața primejdiei comune, — și a cărei temei îl putem căuta numai în convingerea că existența acestei patrii este în interesul tuturor fiilor patriei deopotrivă.

Să ne închipuim patria noastră fără aceasta comunitate de sentimente, să ne închipuim că o parte a locuitorilor ei, unele ținuturi ori provincii își dădeau mâna cu dușmanii, ori că rămâneau numai nepăsători: și credem oare de probabil, credem oare de cu putință că țeara aceasta atacată dintr'atâtea părți să mai existe?

Viitorul, ce ne așteaptă, e aseminea acestui trecut, și situația, în ce privește primejdia, nu s-a schimbat Acum, ca atunci Ia marginele civilizației apusene stăm între două mari națiuni, dintre care una — ca și în evul mediu cea turcească — de veacuri se tot lățește și și-â întemeiat mărirea pe ruinele altor popoare, până ce cealaltă, după număr și cultură una dintre cele dintâiu națiuni a Europei, ajunge tot mai mult la conștiința puterii sale, sacrifică tot mai mult pentru unitatea sa, ca, întemeind-o pe aceasta, să-și lățească puterea peste întreg basinul dunărean.

Lupta, la care se pregătesc națiunile mari ale Europei, va decurge la hotarele noastre, și ce ne așteaptă, dacă momentul de mult de prevăzut, când se va disolva imperiul turcesc, ce va hotărî și asupra viitorului nostru, ne va afla nepregătiți ; dacă, având atunci nevoie de încordarea tuturor forțelor noastre, pentru a ne apăra independența, o parte a locuitorilor țării, pentruca nu-și văd justele aspirații împlinite, pentruca comunitatea de interese, ce avertisează la o solidaritate pe popoarele mai mici de lângă Dunăre și Tisa, nu s-a recunoscut; — dacă, zic, o parte a compatrioților noștri, au devenit nepăsători față de viitorul patriei, — ori aducându-și aminte de înrudirea în care stau cu popoarele altor state, se silesc tocmai la distrugerea patriei? —

Esplicarea mai amănunțită a acestei chestiuni cred că e de prisos.

Din toate acestea reese clar, că deși cu privire la chestiunea de naționalități dorințele ni se deosebesc și în focul discuțiunilor din ambele părți se accentuiaza astfel de pretențiuni, cari stau în contrast unele cu altele: interesele noastre sunt desigur aceleaș. Fie că pornim din interesele generale ale țării — fie din cele speciale ale naționalităților, judecând cuminte, ajungem numai la o conclusie și anume:

că numai așa putem asigura interesele națiunii politice și istorice, dacă se vor îndeplini toate aspirațiile de limbă ale naționalităților; și că dimpotrivă aspirațiile diferitelor naționalități se pot numai așa împlini, dacă s-a asigurat unitatea și existența de stat a țării.

Numai dac'am corespuns acestor două la aparință contradictorii cerințe: atunci putem zice ca chestiunea naționalistă este în adevăr resolvată.

Dar înnainte de a vorbi despre modul în care aceasta se poate ezecuta: aflu de necesar a-mi spune părerile asupra altei chestiuni, care strîns luat, nu face parte din chestiunea naționalistă, dar e în oarecare legătură cu aceasta, și se confundă adese cu ea, prin ce, aceasta și altfel destul de încurcată chestiune, se complică și mai mult.

== V. ==

=== CROAȚIA. ===

Entuziasmul, ce s-a născut la sfârșitul secolului trecut pentru limba și literatura maghiară, a aflat mai iute și mai mulți următori în Croația. Greutățile, pricinuite în patria noastră prin chestiunea de naționalitate, întâi s-au ivit în Croația; aici s-au formulat pretențiunile, cari în virtutea principiului de naționalitate, mai târziu au devenit generale.

Cauza acestei apariții, trebue căutată în autonomia Croației, prin care s-a putut susține la poporul croat conștiința individualității sale și totodată acea reacțiune, ce s-a născut între alte naționalități prin legile aduse în favorul limbii maghiare, au aflat în adunările municipale și provinciale organ legal. Asemenea acestei cauze este însă a i-se atribui, că mișcarea din Croația pornită în virtutea principiului de naționalitate : aici nu s-a restrâns la limbă, ci trecând pe tărâmul politicei și-a pus drept țintă schimbarea acelor relații, ce-au existat de secoli între Croația și guvernul și corpul legislativ ungar.

Divergența de idei, ce există de prezent între Croația și Ungaria și a tulburat înțelegerea seculară dintre dânsele, nu e chestie de naționalitate, ci în senzul strict al cuvântului chestiune politică; prin urmare nu se va aplana prin concesii naționaliste și de limbă, ci numai așa: dacă vom regula referințele politice mutuale a acestor doua țări într-un chip care să corespundă șî pretențiunilor poporului croat și intereselor coroanei ungare.

Nefiind în patria noastră nimeni, care ar trage la îndoială dreptul națiunei croate privitor la desvoltarea limbii și naționalității sale, chestiunea de naționalitate de astădată nu e chestiune între Croația și Ungaria, ci este chestiune separată a Croației ca șî a Ungariei, încât și acea țeară cuprinzând mai multe naționalități, are interesul ca cetățenii ei sârbi, germani și italieni să fie în privința naționalității lor satisfăcuți; — și numai îngreuna ne poate situația, dacă amestecând discuțiunea politică ce decurge între aceste două țări cu chestiunea de naționalitate încurcăm aceste două și altfel destul de încurcate chestiuni. Nu se ține deci de problema mea și nici nu vreau să mă întrețin mai amănunțit la tesa aceasta; și dacă totuși îmi spun pe scurt părerile despre dânsa, o fac, ca tăcerea să nu mi-se răstălmăcească.

După părerea mea, cel mai bun, ba chiar unicul modru a aplanării pacinice a diferențierii între noi și Croația este perzistând neclintit la principiile depuse în cele două adrese a corpului nostru legiuitor.

«Suntem deciși — zice întâia adresă să facem totul ca neînțelegerile să dispară; și facem, ce putem face fără sacrificarea neatârnării și dismembrării țerii, ca cetățenii de ori ce naționalitate ai patriei să se contopească în interese și sentimente. — Dorim modificarea echitabilă conform intereselor noastre comune a acelor dispozițiuni a legilor noastre, cari azi împedecă aceasta. — Nu pretindem, ca împotriva numărului mai mic de deputați Croați, numărul nostru mai mare să decidă asupra pretențiunilor și dorințelor lor. Croația are propriul ei teritor, situație separată și n-a fost niciodată incorporată Ungariei, ci a stat în conexiune cu noi și tovarăș ni-a fost, cu care am împărțit drepturile, datorințele, norocul și nenorocirile. Dacă deci Croația vroește să participe ca țeară la legislația noastră; dacă întâi vrea sa fie în curat cu condițiunile pe lângă cari este gata a-și lega situația de drept public cu Ungaria; dacă în privința aceasta vrea să discute cu noi ca și națiune cu națiune: nu vom respinge aceasta».&lt;ref&gt;întâia adresă.&lt;/ref&gt; «Deocamdată pare neîndoios, că Croația vrea să lărgească legăturile, ce-au ținut-o veacuri întregi strânsă de Ungaria. Noi apreciam cu mult mai mult interesele și dorințele ei, decât să nu fim gata a stă cu dânsa ori când la discuție în privința aceasta și susținerea ori transformarea echitabilă a acestei legături nu întimpină greutăți la noi. Numai când Croația ar dori să se desfacă de noi și intrând în șirul provinciilor austriace s-ar înrola la corpurile legiuitoare a acestora ceeace nu putem presupune despre sentimentele constituționale ale Croaților — noi n-am împedecă aceasta, ci din partea noastră n-am recunoaște-o de legal și constituțional și nu ni-am învoi la aceasta, pentru că nu suntem îndreptățiți a dismembrà imperiul coroanei Sfântului Ștefan.»&lt;ref&gt;A doua adresă.&lt;/ref&gt;

Situația noastră față de Croația de la cea din urmă dieta încoaci, nu s-a schimbat de loc; și legiuitorii noștri exprimând când s-au declarat în afacerea aceasta părerea marei majorități a țării: pentru aplanarea diferențelor existente după părerea mea nu trebue altceva decât sinceritate pentru principiile preconizate în aceste adrese.

Patria noastră n-are interes mai însemnat; dar precum legătura ce a existat într'aceste două țări a fost efluxul nu a forței ci a acelei convingeri comune a amânduror națiuni, că libertatea și fericirea lor depinde de la această tovărășie: așa și'n viitor legătura aceasta numai așa va fi salutară, dacă va sta pe un astfel de temei. Unindu-ne prin libertate, punând capăt lungei certe, așa că una dintre părți să nu se considere de învinsă: atunci am chezășuit viitorul; și deșî declarațiunile ultimei diete maghiare au rămas la aparență fără efect asupra atitudine» ce Croația a luat împotrivă-ne: înaintea mea e neîndoios, că stăm mai aproape de scop și anume pentru că bizuind dieta noastră fixarea condițiunilor sub cari se poate susținea vechea alianță, Croației, a delăturat tot ce-ar putea vătăma demnitatea poporului croat și pentru că prin aceasta a transpus chestiunea, ce era obiectul unei agitațiuni pătimașe, pe câmpul unei discuțiuni mai liniștite, — și pe terenul acesta, privindu-ne fără preocupare situația, ajungem la acelaș rezultat primind punctul de vedere fie maghiar fie croat.

Din punctul de vedere maghiar e clar, că precum situația ce patria noastră a ocupat dinainte de căderea de la Mohács, în concertul european, se putea mulțumi numai împrejurării, că națiunea maghiară, corespunzând misiunii sale când mergea înaintea întru apărare independenții comune, n-a călcat niciodată condițiuniie sub cari i-se atașau celelalte popoare: așa și 'n viitor, existența acestei patrii se poate numai așa asigura, dacă întru apărarea ei într-o comună înfrățire-'și dau mâna toți membrii imperiului Sf. Ștefan. Și oare patriotul croat, ori cât s-ar însufleți pentru propria-i naționalitate, ori cât ar fi convins despre o înaltă menire în viitor: poate trage la îndoială necezitatea acestei alianțe?

Primejdiile, decurgând din situația geografică și etnografică a țării ungurești și acăror comunitate a cimentat atâtea veacuri pe diferitele noastre popoare: nu există oare ele și acum ca atunci când semiluna ne ataca independența, atât, pentru Croația cât și pentru Ungaria?

Marile naționalități ale Europei, Rusul, care ca și capul seminției slave, aspiră la unirea diferitelor sale fracțiuni într-un mare imperiu Italianul, care aspiră la întemeierea puterii sale pe cele două țermuri ale Adriei și Germanul care-și vede hotarele misiunii sale civilizatoare la Marea-neagră: nu amenință oare viitorul poporului croat, tocmai așa ca și pe cel al poporului maghiar? Și naționalitățile mai mici în lupta titanică, pentru realizarea acestor mari scopuri, în ce altceva își pot căuta mântuirea decât în unirea lor; pe cine să se spriginească, de nu se vor spriginî într-olaltă, destul de tari la olaltă, spre ași apăra osebit fiecare naționalitatea, dar nici una destul de puternică, să primejduiască chiar de ar voi neatârnarea celorlalte ?

Conced, că părerea aceasta încă nu e atât de generală pe cât de mult ar cere aceasta interesele noastre comune; conced că încă există multe interpretări greșite față de scopurile și mai ales față de situația noastră, atât în Ungaria cât și în Croația; și că trebue o vreme mai îndelungată până ce simțirea exprimată de Nicolau Zrinyi despre fratele său Petru:

Viteazul meu frate, atât maghiar cât și croat Își iubește — căci vedem patria.&lt;ref&gt;Cântul al XVI din Zrinyiadă.&lt;/ref&gt;

se va generaliza. Precum după furtună, marea nu se liniștește îndată și drojdia murdară scoasă de furtună mai plutește o vreme oare-care pe luciul mării: așa dacă patimile răscolesc pacea popoarelor, trebue vreme, până ce se potolesc valurile, și elementul murdar, scos de învălmășala generală la suprafața mișcării, se așează. Dacă patimele însă au amuțit; mai curând ori mai târziu sentimentele naturale și interesele își redobândesc stăpânirea; și în momentul când se va întâmpla aceasta, lunga discordie dintre noi și croați, spre paguba și a noastră și a lor — va înceta; — deși afirmațiunea se pare cutezată, o spun, că după declarația serbătorească în afacerea-croată, a ultimei diete ungare, aceasta este numai chestie de timp să se întâmple.

== VI. ==

=== CONDIȚIUNILE REZOLVIRII CHESTIUNEI NAȚIONALITĂȚILOR IN PATRIA NOASTRĂ. ===

m-am silit a dovedi în capitolele precedente, că aspirațiunile juste ale fiecărei naționalități se pot numai așa asigura, dacă s-a asigurat unitatea și existența de stat a țării și că dimpotrivă unitatea și existența de stat a țării numai atunci se poate privi de garantată, dacă se vor împlini justele aspirații ale diferitelor naționalități și că prin urmare, aceste doua la aparență contraversate direcții, stau într-o strînsă legătură.

Deslegarea chestiunei naționalităților în patria noastră depinde de la înțelegerea lămurită a acestei teze. — Punctul corect de mânecare, nu e a aceluia, care lapădă de la sine orice simțire națională, ci a aceluia, care însuflețit de interesele naționalității sale, nu uită, că alții simțesc tot așa de cald, și că deslegarea chestiunii de naționalitate nu este interesul special al unei sau altei naționalități, ci interesul comun al tuturor naționalităților, la care nu supremația ori asuprirea meșteșugită, ci aceea ne poate fi scopul, ca pretențiunile echitabile a tuturor naționalităților ce locuesc aceasta țară, după putință să se satisfacă.

După-putință, zisei, pentru că scopul nostru fiind tocmai mulțumirea tuturor naționalităților, o astfel de deslegare a chestiunii care să corăspundă tuturor pretentiunilor de multeori contradictorii a diferitelor naționalități, sau care să satisfacă pe deplin toate dorințele fie măcar a uneia, e cu neputință.

Chestiunea aceasta aparține acelora, cari ca și religia se bazează mai mult pe sentimente decât pe logică și care nu prin concluzele imperative ale majorităților, ci în unire frățească așa le putem rezolvi, dacă fiecare abzicem de acea parte a pretentiunilor noastre, care stă cu pretențiunile juste ale altora ori ale interesului public în contrast și nu uităm nici odată, că intereselor fiecărei naționalități acel fel de deslegare a chestiunii corăspunde mai ales, care se recunoaște de just de toate naționalitățile deopotrivă.

O astfel de deslegare numai sub două condițiuni e posibilă:

l-iu. Ca pe deoparte luând în considerare pretențiunile singuraticelor naționalități, pe de altă parte necesitățile noastre de stat: contra aspirațiilor naționalităților numai într'atât să ne împotrivim încât interesele statului o cer aceasta imperios.

2-a. Ca încât, consideranta din urmă, cere de la fiecare naționalitate un anumit sacrificiu, să nu pretindem de la nici una mai mult, și de la nici una mai puțin, decât e necesar pentru ajungerea, scopului.

Principiul ce trebue să urmăm nu poate fi altul decât deplina egalitate de drepturi. Direcțiunea ni-o dă dorințele naționalităților singuratice.

Și fiindcă — nu crearea de teorii, poate corecte în sine, și nu satisfacerea unor ambițiuni, ci aceea ne e scopul — ca satisfăcând toate dorințele echitabile a naționalităților din patrie, să punem capăt zizaniilor ce s-au născut din aceasta, — numai o astfel de rezolvire o putem considera de îndestulitoare, care se recunoaște de atare de către majoritatea cetățenilor de diferite naționalități a patriei.

Și acum să ne dezvoltăm mai pe larg părerile.

== VII. ==

=== CONTRASTELE, CE STAU ÎN CALEA REZOLVIRII CHESTIUNII NAȚIONALITĂȚILOR. ===

Experiența ne arată, că în ori ce mișcare mai vie politică cea mai ultraistă părere se manifestă mai zgomotos și aceasta e cauza, că într-o astfel de mișcare, nuanțele ultraiste ezercită totdeauna influență mai mare, decât li s-ar cuveni. Ori ce zgomot de acesta, schimbă pe moment rezultatul discuțiunii, dar nu poate schimba starea faptelor; și deși poate să fie adevărat, că milioanele, cari tac, sunt covârșite de acele sute, ori mii ce-și vestesc zgomotos opiniunile; putem îi siguri că opiniunile ultraiste sunt totdeauna în minoritate și că opiniunea mulțimii niciodată nu se poate schimba așa de iute, cum le pare acelora a crede, cari privesc numai suprafața mișcării politice.

Opinia majorității, izgonită câteodată, amuțește, și sunt epoce, când majoritatea răpită de agitație își și perde la aparință conștiința opiniunii sale; dar opiniunea aceasta există, așteptând numai prilejul să se manifeste, iar aceasta opiniune nici când nu e altceva decât rezultatulevoluției de pân-aci și a naturii lucrurilor, modificat de impregiurările actuale, dorurile și sperările momentului, dar în fond e aceeaș.

Aceasta stă indiscutabil și față de opiniunile, cu cari ne întâlnim în chestiunea de naționalitate.

Dacă luăm în seamă numai lozincele, câteodată se pare, ca și când o parte a compatrioților noștri nemaghiari ar primi cu indiferență dismembrarea țării, ba chiar că mulți de la aceasta ar aștepta viitorul naționalității lor. Dar cu siguranță 'deplină o putem spune, că părerea aceasta, vestită ori cât de zgomotos de conducători, nu e părerea mulțimii și o putem spune anume pentru că aceasta stă în contrazicere cu interesele mulțimii și pentru că nu e în firea lucrurilor, ca părerile locuitorilor unei mari țări în. decursul a câtorva ani să treacă prin o astfel de prefacere, ca și cum ar fi aceea, dacă viitorul și unitatea țării ar fi devenit indiferente pentru dânșii.

Cea dintâi e în sine clară.

Tot, ce a existat mai de multa vreme, nu se poate schimba, fără ca o sumă mare de interese să nu s-atingă. Tocmai aceasta este, în ce residă puterea așa numitelor fapte împlinite. Ori care ar fi secretul originei lor, oricât ar vătăma concepțiunile de drept ale unora: ce odată există, se ia drept bază a acelor relații, ce se leagă sub durata existenței sale, și nu se poate schimba fără. vătămarea multor interese chiar și a acelora, cari au negat legalitatea stărilor faptice. Cu cât mai mult se poate prevedea aceasta la împrejurări, cari născute din situația geografică a vre-unei țeri, cu necesitate oarecum firească, au dus o viață milenară, fără ca sa li-se fi negat până în vremea mai nouă legalitatea, și cari tocmai pentru acest cuvânt, s-au luat drept bază pentru orice alte împrejurări. Cine nu vede, că distrugerea unor astfel de împrejurări nu e posibilă fără a zdruncină o sumă mare de interese particulare. Să strămutăm stejarul secular! Admit, că locul ce i-l-am ales e mai bun, mai gras și mai scutit de furtuni, dar nu i-se vor usca oare, mutându-l, o mulțime de crengi, nu-i vor cădea oare frunzele ce azi îl împodobesc; nu va stângenì vreme îndelungată, poate pentru totdeauna; pentru că situația mai favorabilă în care a ajuns nu poate suplini pagubele ce a suferit, întrerupându-i-se volnic dezvoltarea.

Privind nepreocupat situațiile, nu poate dubita nimeni că sacrificarea integrității ori independenței Ungariei ar avea influența cea mai rea posibilă o lungă vreme pentru bunăstarea tuturor locuitorilor și după părerea mea, aceasta o putem spune și despre sentimentele locuitorilor acestei patrii.

Indiscutabil, că dintre factorii cari au influențat ivirea sentimentului de naționalitate în veacul nostru, unitatea de limbă și rassă sunt cei mai de căpetenie. Am arătat pe scurt cauzele, pentru cari s-au întâmplat aceasta în patria noastră mai ales și sunt convins, că până ce vor exista aceste cauze, adică până ce toate justele pretențiuni ale naționalităților privitoare la libera desvoltarea limbei lor, nu se vor împlini: mișcarea nu-și va schimba direcția. După ce însă e neîndoios, că sentimentul naționalist se basează nu numai pe comunitatea de rassă și de limbă ci pe toate acelea momente cari trezesc în masse mai mari sentimentul aparținerii la olaltă, după ce entuziasmul pentru naționalitatea istorică și politică, pe care pentru osebire îl putem numi patriotism, nu-și perde nici odată influența asupra oamenilor, și nu numai pilda Elveției, Belgiei și Engliterei unde sentimentul acesta a redus cu desăvârșire conștiința de limbă și rassă ci și istoria patriei noastre dovedește acea putere, ce ezercita acest sentiment asupra cetățenilor de diferite limbi și origini: e într'adevăr mare decepția acelora, cari și-l închipue deodată nimicit.

Admit, ca însuflețirea cu care naționalitățile și-au îmbrățișat cultivarea limbei lor, au dat la o parte sentimentele ce veacuri întregi le-au dovedit în luptele pentru apărarea patriei, dar de sigur nu le-au distrus; și precum rassă maghiară, deși se pare că energiile îi sunt concentrate mai ales asupra susținerii naționalității istorice și politice, pentru aceea nu mai puțin se alipește de limba sa, si dac'ar vedea-o pe această primejduită, poate ar pune asemenea, apărarea ei în planul întâi al sforțărilor sale; așa între diferitele naționalități ale patriei desigur nu este una, care nu s-ar simți vătămată în cele mai sfinte ale ei sentimente, prin ori ce ar putea vătăma existența patriei comune, ce s-a susținut prin sacrificiile tuturor fiilor ei.

Ce s-a creat pe cale naturală, prin lunga evoluție a veacurilor, nu se poate nimici prin greșelile ori machinațiunile unora ori prin agitația a câtorva ani. Cel mult dacă putem zice, că popoarele azi, țin mai mult la limba lor decât la patrie; că sentimentul lor de naționalitate e mai mare decât dragostea de țară; dar numai pânatunci până ce contrastul în care a ajuns aceste două sentimente prin jocul întâmplărilor și păcatele unora, nu este aplanat și primejdiile cari după părerea unora azi le amenință limba, nu s-au delăturat. îndată ce s-a întâmplat aceasta, patra-'și reocupă locul în inima cetățenilor.

Aplanarea pacinică a certurilor noastre naționaliste depinde deci numai de la aplanarea contrastului ce există între condițiunile de unitate ale țării și între pretențiunile speciale ale naționalităților. Și ca la întrebarea: încât se poate speră astfel de aplanare? să putem răspunde, e necesar, să venim întâi de toate în curat cu chestiunea de putință a aplanării acestui contrast

La prima vedere, și dac'ascultăm numai pe conducătorii partidelor ce stau față 'n față, aplanarea este cu neputință. Pe deoparte se pretinde în interesul statului o astfel de centralizație, pe lângă care desvoltarea naționalităților pare în adevăr imposibilă; pe de altă parte se fac în numele naționalităților astfel de pretenții, pe lângă cari administrarea potrivită a unui stat arangiat, nu e de închipuit. Vin însă oare aceste pretenții, desvoltându-se din natura lucrurilor, ori sunt mai mult rezultatul discuțiunii aprinse și pătimașe?

Ca să răspundem la aceasta, e de lipsă, ca între zgomotul ce s-a născut asupra pretențiilor statului și a naționalităților, s-aflăm soluția următoarelor întrebări:

1-iu: de ce grad de centralizație este nevoie în patria noastră, ca statul să corespundă chemării sale?

2-a: cari sunt pretențiile diferitelor naționalități de la împlinirea cărora depinde mulțumirea lor.

Să'ncercăm soluția întrebărilor.

== VIII. ==

=== EXIGENȚELE STATULUI Șl PRETENȚIUNILE NAȚIONALITĂȚILOR. ===

după ce 'n Europa 'ntreagă s-au constituit state mari și 'n acestea s-a aplicat principiul centralist: nici un stat nu poate ezistâ făr'acel grad de centralizație, prin care statul e în stare a-și concentra toate forțele întru apărarea neatârnării sale.

Mai sunt afară de aceasta și alți factori de influență 'n aceasta direcție. Cu înmulțirea sumei de interese, ce nasc din civilizație, se mărește și forța ce exzistă între aceste interese și cu cât e mai de dorit ca fiecare dintr'aceste se fie apărată de asuprire: cu atât e mai necesar, ca statul, care ține balanța 'ntre ele, să fie 'nvestit cu putere mare. La aceasta mai contribue siguranța mai mare și uniformitatea relațiilor de drept, și împregiurarea, că acele mari lucrări, cari de prezent pot fi privite de condițiuni ale culturei superioare, căile ferate, canalizările, porturile etc. în multe țări pot fi numai prin forța statelor realizate, ceeace reclamă pentru stat atât în legi și în ezecutarea acelora, cât și în folosirea forțelor materiale ce stau la dispoziția statului, un astfel de cerc de competență, de care nici evul vechiu nici cel mediu nici idee n-aveau; d'acì explicațiunea că statele în secolul nostru aproape fără escepție nizuesc spre centralizație.

Nu este țară, care să fi rezistat acestei direcții și e neîndoios, că Elveția, Belgia și Englitera, având un sistem de dislocare administrativă ori cât de practic, în privința aceasta, în vremea din urmă au trecut prin mari transformări. Țin de sigur deci, considerând aceste cauze, că și noi, ori cât ne-am lega de sistemul nostru al comitatelor moștenit de la strămoși, nu vom putea încungiura un anumit grad de centralizație și nu ne vom putea arangia așa trebile, ca unele afaceri, cari odinioară ori n-aveau de loc nevoie, ori se rezolvau prin oficiile locale, sa nu fie atrase la agendele corpurilor legiuitoare.

Dacă privim însă mai d'aproape evoluția prin care trec în momentul de față statele noastre, ne convingem despre două lucruri:

1-iu: că, deși direcția ce duce la o tot mai mare desăvîrșire a centralizației e generală: măsura în care singuraticele state progresează e prea diferită și în stările diferitelor țări în nimic nu se vădește mai mult osebirea decât în gradațiunea în care au aplicat principiul centralizației.

2-a: că mai ales în țări, cari au înaintat mai departe în direcția aceasta în vremea din urmă s-arată o reacție, care deși n-a dus încă la rezultate practice, în știință s-afirmă tot mai conștientă și mai clară, căutând părțile umbroase ale vieții sociale tocmai în acea exagerare a centralizației, a cărei perfecționare pân-aci era preocuparea de frunte a științei de stat și a guvernului.

Direcțiunea aceasta, pe care 'n vremea mai nouă au urmat-o cei mai distinși bărbați ai științelor de stat, poate conduce la greșeli tocmai așa ca și cea contrară. Necezitățile diferite și de multeori contradictorii ale societății noastre, nu se pot niciodată satisface prin urmărirea esclusivă a unei singure direcții și cine ar vroi să explice toate nevoile societății dintr'o cauză, ori să-i satisfacă toate pretențiunile prin aplicarea unui principiu, stă sub stăpânirea unei fixe idei, acărei urmări pot să fie cu atât mai grave, cu cât a fost mai riguroasă logica cu care s-a aplicat.

Atâta însă e indiscutabil, că direcția, pe care o observăm în vremea mai nouă în științele noastre de stat, nu poate rămânea fără influență practică asupra organizării statelor noastre tocmai așa ca evoluțiile științelor de stat în secolul XVIII.

Și de acì e clar, că deși recunoaștem în genera! necezitatea centralizației, măsura, cu care trebue aplicată în diferite țări, n'o putem fixa în general. In privința aceasta depinde totul de la starea internă și externă a respectivei țări.

Cu cât e mai mică suma puterilor, asupra cărora dispune țara și cu cât îi sunt mai puternici vecinii, împotriva cărora trebue să-și apere independența, ori cu cât sunt mai numeroase și mai importante interesele, cari fără centralizație nu pot fi împlinite: cu atât mai mare centralizație se recere.

Dimpotrivă, cu cât sunt mai multe obstacolele naturale ale centralizației, adică cu cât sunt mai multe interesele cari s-ar vătăma prin centralizație și cu cât stă mai mult aceasta 'n contrast cu obiceiurile și moravurile națiunei, într-o sferă cu atât mai mică trebue aplicat principiul.

Să ne îndreptăm acum privirea asupra patriei noastre.

Dacă-i privim împregiurările exterioare, e neîndoios, că în urma situației sale geografice pare menită a ezercita dacă are destulă putere — influență hotărîtoare în rezolvirea acelor mari chestiuni, de la cari atârnă viitorul Europei, ori, dacă e slaba, să devie la resolvirea acestor chestiuni teatrul de luptă al popoarelor Europei; drept'acea, nu ezistă poate tară, mai amenințată în viitorul si neatârnarea ei și în care nevoia unei atari organizații, prin care s-ar centraliza toate forțele disponibile ale națiunei, ar fi mai evidentă, ca 'n patria noastră.

Nu e mai puțin clar și acea, că duplice 'n vremea mai nouă am trecut din împrejurări aproape medievale pragul civilizației veacului XIX, formele vechi ale organizației noastre de stat, nu mai corespund cerințelor veacului nou, și că continuele daraveri a locuitorilor țării într-olaltă, legătura în care am ajuns prin raporturile comerciale și financiare cu străinătatea, reclamă o astfel de uniformizare a administrației, agilitate a justiției, cari solicită intervenirea guvernului țării în afaceri, cari pân-aci erau de domeniul autorităților locale, ori erau lăsate la discreția particularilor. Când legislația din 1848, schimbând vechea noastră organizație a introdus cu principiul responsabilității ministeriale o centralizație mai mare în administrație, prin aceasta n-a făcut altceva, decât ceeace cerea interesul țării și netezirea căii înaintării viitoare. E indiscutabil însă și acea, că precum legislației din 1848 nu i-a trecut nici odată prin minte sistarea absolută a sistemului nostru decentralist, astfel, chiar de am admite această intenție, o reformare atât de radicală a administrației noastre nu s-ar fi stat în putință și anume pentru motivul, că condițiunile centralizației administrative în țara noastră lipsesc mai mult, ca ori unde poate în Europa, și pentru că obstacolile ce stau în calea introducerii acestui sistem, la noi sunt mai mari, aproape neinvincibile.

Cea dintâi e evidentă, pentru că deși recunoaștem, că centralizația administrativă cu preț scump — în bani și mai ales în libertate — produce rezultate pe cari niciodată nu le putem aștepta de la administrația decentralistă: nici cei mai fervenți aderenți ai ideii centraliste nu pot tăgădui, că acele minuni ale ordinei și punctualității pe cari le admirăm în Franța și în Germania, se pot numai așa ajunge, dacă pentru esecuțiunea acestui sistem stă un personaj suficient ca număr și cualificație, la dispoziția statului; și că în Europa aproape n-am aflà țeară unde am putea atât de puțin calcula cu aceasta, ca la noi.

In privința aceasta ne provocăm la încercările făcute la noi în trecutul mai recent pentru întroducerea centralizației administrative, cari au avut drept rezultat netăgăduit, că pe lângă toate defectele ce decurg din această formă admininistrativă nu ne-am putut împărtăși de favorurile ci, fără îndoială pentru motivul absolutei lipse de funcționari corespunzători; căci dacă unele efecte ale centralîzației nu pot fi delăturate nici pe lângă cel mai iscusit corp de funcționari, e sigur, că toate avantagiile acestui sistem, depind de la calitatea funcționarilor și că generațiuni întregi trebuesc, până ce s-ar recruta numărul suficient de funcționari, indispenzabili pentru administrația centralizată a unei țări mari.

Dar nu e mai puțin evident, că afară de lipsa funcționarilor, centralizația administrativă (înțelegând totdeuna gradul ei mai înalt, cum e în Franța și Germania) are la noi și alte neînvingibile pedeci.

Unde astfel de autorități locale cari ar corespunde nevoilor unei administrații normale nu există; ori, unde autoritățile locale existente fac abuzuri de putere asuprind unele clase ori naționalități ale ținutului: acolo centralizația se naște de la sine; dar fără aceste împrejurări introducerea acestei forme de guvernare se lovește de greutăți, pe cari chiar absolutismul numai cu greu le poate învinge.

De multe ori auzim, că trebue să ne dedăm la libertate și că o națiune, care nu e pregătită pentru aceasta, nu se poate bucura de binefacerile ei. Cu atât mai adins stă aceasta despre servitute, ori măcar despre o astfel de formă de guvernare care pretinde absoluta subordinare a individului, și tocmai chipul, în care centralizația administrativă s-a introdus gradat una după alta în diferitele țări din Europa, dovedește clar aceasta.

E neîndoios, că regatul a exercitat deja în veacul XV pretutindenea o mare influință, că după natura lucrului acesta a nizuit tot spre centralizație și în aceste silințe a fost sprijinit de biserică, știință și de ordinul civil; cu toate acestea, câtă vreme a trebuit, până ce sistemul dicasterial și-a perdut importanța de care se bucura în evul mediu, și în privința administrativă și în Spania, Italiași Germania s-a introdus numai acel grad al centralizației, pe care-l aflăm în țerile acestea, deși acesta de la perfecția, la care această formă s-a ridicat în Francia, e încă foarte departe.

Și de unde această osebire într'aceste țeri?

A fost o vreme, când actuala centralizație a Franciei, se considera de opera exclusivă a revoluțiunii și a lui Napoleon I. Dar nouile cercetări științifice, pe cari le-a produs Tocqueville în ultima sa lucrare, au arătat contrarul și nimeni nu se mai îndoiește, că centralizația franceză este a se atribui nu unei mari personalități ori evenimente, ci a unui lung șir de evenimente și bărbați iluștri, cari de la Suger până la Ludovic al XIV au muncit pentru ridicarea puterii centrale și mai ales pentru nimicirea tuturor acelor stări cari împedecau centralizația; astfel că revoluțiunea și Napoleon l au putut numai d'aceea introduce o centralizație mai mare în Franța, ca șì care nu s-a văzut aiurea, fiindcă dintre țerile Europei nici una n-a fost preparată spre aceasta ca Franța.

Și nu trebue oare să mărturisim tocmai contrarul despre Ungaria; nu trebue oare să recunoaștem că întregul nostru trecut, a cărui împrejurări numai în vremea mai nouă s-au schimbat, stă în flagrantă contrazicere cu această formă administrativă; că obiceiurile noastre contrazic reforma aceasta; că clasele noastre mai culte, adică tocmai acele, acăror păreri pot fi determinătoare în această reformă — pentru că din sinul ei și-ar recruta administrația organele sunt contrare centralizației; și că în fine, abstragând de la toate acestea, însuș mișcarea de naționalitate ce s-a ivit așa de vie în țeara noastră, pune pedeci neinvingibile în calea centralizației administrației.

Sunt convins, că mișcările naționaliste numai în acel caz pot deveni primejdioase pentru viitorul patriei noastre, dacă prin compresiune forțată, care preschimbă în forțe explosive apa, aburii, ba chiar și acrul, s-ar face primejdioase; și cred, că patria noastră, cu toate osebirile ei de naționalități se poate forma un stat tot așa de puternic, ca și cum între asemenea împrejurări s-a desvoltat Belgia; dar că țeara noastră, cel puțin atâta vreme cât țin mișcările naționale nu se poate transforma în stat centralist în senzul Franciei ori Prusiei: aceasta pentru mine e și pentru aceea evident, pentru că sub această formă a administrației nu se pot satisface nici cele mai moderate pretențiuni ale naționalităților.

Fără 'ndoială trebue deci să centralizăm. Trebue să lărgim cercul de competență a legislației și a guvernului central, restringând independența municipiilor, de cari acestea dispuneau odată față de guvernul central; și greutățile cu care este împreunată fie măcar o centralizație moderată nu ne va putea face să uităm irecusabilile exigențe ale epocei de față ; dar tocmai aceste exigențe fixează și hotarele nizuințelor noastre, peste cari trecând, guvernul, pe care am voi să-l întărim, îl despoiem de putere; fiindcă e neîndoios, că organizația dicasterială este poate forma mai greoaie a administrației; că această formă a administrației e însă pe lângă toate defectele ei totuși mai bună, decât aceea, dacă guvernul, mijloacele cu cari se susține, ar trebui încă să le creeze, și toată puterea ori cel puțin o mare parte a ei ar trebui să și-o întrebuințeze, ca să alcătuiască mașinăria administrativă și s-o ție în mișcare. De unde reese cu evidență, că ori cari ne-ar fi în teorie părerile despre centralizație, în mod practic numai o astfel de centralizație e posibilă în țeara noastră, care se restrânge la afacerile, a căror resolvire colectivă este indispenxabilă din punctul de vedere al unității statului și pe lângă care li-se lasă organizațiilor actuale municipale un cerc larg în privința administrativă.

Si acum să trecem la cealaltă chestiune și să vedem, cari sunt pretențiunile diferitelor naționalități din patria noastră, de la acăror împlinire depinde mulțumirea lor?

Nimic nu e mai greu, decât a fixa țintele mișcărilor mari. Nu le înțeleg pe acelea, eari se vestesc prin conducătorii lor; pentru că nu este mișcare mai mare la care fiecare dintre partidele ce-și stau față 'n față n-ar afișa pe stindard vre-un principiu absolut; ci pe acelea ținte, pentru cari poporul se atașează mișcării. Și totuși nimic nu e mai important ca tocmai aceasta; pentru că dacă amenință cu primejdie o mișcare căreia nu i s-ar da cuvenita atenție ; primejdia nu e mai puțină, când unei mișcări i-s-ar da prea multă atenție, ori țintele ei ar fi greșit judecate, și decepțiunea în cazul din urmă e mult mai ordinară.

Efectul ce unele idei ezercită asupra unor anumite epoce, este asemuitor urmărilor, ce produce un vânt puternic într-un ținut. Nuorii pe cer, val-vârtejurile de praf, valurile apei, coamele arborilor: toate se mișcă într-o direcție, toate înclină într-o parte; se pare ca și cum suflarea aceasta uriașă ar fi singura forță ce dominează în natură peste toate și care va schimba locul la toate ; până ce dup'o anumită vreme, cânt vântul s-a potolit ori și-a schimbat direcția, vedem, că în sfârșit afară de vre-o câteva frunze uscate, pe cari curentul de aer le-a luat cu sine, totul a rămas la vechiul loc și că marea consecință a marei mișcări este numai aceea, că totul scuturându-se, fiecare plantă, în acelaș loc, unde a fost, se desvoltă mai frumos.

Singuratica mișcare, ori cât de generală pare, nici odată nu schimbă situația tuturor lucrurilor, asupra cărora se estinde și numai așa putem judecà urmările ei, dacă deodată vom lua în samă și pe acei factori, cari înrîuresc în direcție contrară.

Scopul fiecărei mișcări la aparență e simplu: crearea unui anumit principiu, sistarea ori înființarea unor anumite stări. Programul partidelor e de regulă foarte precis, lămurit, logic, cuprinzând limpede principiul ce și-au propus, dar numai tocmai principiul și nu și condițiunile sub cari, unii doresc realizarea acestui principiu; și tocmai pentru cuvântul acesta programele partidelor rareori pot fi primite de expresia voinței adevărate a mulțimii. Ca să apreciem acestea exact, trebue să luăm în samă nu numai însuflețirea aparentă ce se manifestă pe lângă un principiu, ci și influența, ce aplicarea consecventă a principiului propagat cu însuflețire, ar ezercita asupra stării singuraticilor; pentru că putem fi convinși, că mulțimea câteodată se poate înșela față de adevăratele ei interese, dar' bunăstarea nici odată nu și-o sacrifică de bunăvoie unei curate consecinți și dacă de multeori și solicită cu zgomot astfel de pretenții a căror realizare e cu neputință fără transformarea radicală a tuturor stărilor existente, totuși în realitate numai aceea pretinde, ce într'adevăr în interesul ei trebue să pretinză. — Patima, care ținând numai un scop înaintea ochilor, sacrifică pentru aceasta totul, e totdeauna o stare escepțională, și putem primi drept regulă, pe care-o justifică întreaga istorie, că mulțimea nici odată nu profesează constant direcții exagerate.

Să nu ne uităm de aceasta, nici la mișcarea naționalistă. Numai așa putem judeca despre urmările probabile a aceleia și mai ales despre dorințele, a căror satisfacere constitue scopul acestei mișcări, — nu la singuratici, ci la marea mulțime, ce participă Ia aceasta mișcare și acărei satisfacere incumbă datoriei principale a guvernului; pentru că pericolele ce amenință de prezent statul, numai așa se pot delătura.

Dacă privim numai suprafața mișcării și pretențiile acăror ecou se fac conducătorii singuraticelor naționalități: vom afla multe din ele incompatibile cu organizația unui stat regulat și în patria noastră ar avea drept urmare disoluțiunea țării. Oratoria șefilor, programele partidelor naționaliste și izbucnirea ziarelor arată, ca și cum orice aplanare între diferitele naționalități din Ungaria, ar fi imposibilă. Pretențiunile unei părți sunt tot atât de exagerate și nedrepte, ca și îndărătnicia, cu care alții se leagă de litera legii ; si așa se pare, ca și cum contrastul naționalist s-ar întemeia pe osebirea naturală a rasselor și starea lor contradictorie.

Așa privită, rezolvirea chestiunii de naționalitate e cu neputință. Primejdiile, ce decurg din contrastul rasselor, le-ar putea delătura numai învingerea absolută a uncia și anihilarea definitivă a celorlalte. Dar' temerea noastră se împrăștie dacă privim mișcarea de aproape. Diferența, pe care-o aflăm între suprafața și adâncul mării, dacă asămănăm temperatura apei, ori a valurilor sbiciuite de vifor cu păturile puternice dar' liniștite a adâncurilor, nu e mai mare decât aceea, ce cu privire la chestiunea de naționalitate există între șefii proclamați de la sine ai popoarelor și între blocurile compacte a acestora.

Putem primi drept principiu, că în proporția progresului popoarelor în cultură, influența ce o ezercită asupra moravurilor lor cauza fizică a diferenței de rassă, devine tot mai mică și că în aceeaș proporție crește influența factorilor, cari precum religia, istoria și interesele prezentului înrîuresc asupra convingerilor și spiritului oamenilor; și astfel putem afirma cu siguranță că lupta națională — ce ține de prezent în mișcare Europa — își ia originea nu din osebirea și din acele contraste dintre rasse, ce există ca urmări a acesteia între moravurile și obiceiurile singuraticelor popoare&lt;ref&gt;Dacă privim diferitele naționalități ale continentului, abia găsim alte osebiri mai mari între dînsele, decât în îmbrăcămintea. Materia, părțile ei principale sunt aceleași, numai în culori, în proporția bucăților între sine și în croi aflăm osebiri și ca clasele culte dispar și aceste, așa că cel puțin în Europa, asămănarea, pe o aflăm între vederile și modul de viață moral al diferitelor popoare, depinde mai mult de la gradul lor de cultură decât de la înrudirea lor de rassă.&lt;/ref&gt; — ci se dezvoltă mai ales din trecutul lor; așa că fără exagerare putem afirma, că aproape fiecare luptă naționalistă nu e altceva decât luptă pe lângă, ori în contra dreptului istoric.

Tot aceasta stă și despre mișcarea naționalistă a patriei noastre. Maghiarul superioritatea, Croatul independența numai provocându-se la istorie o pretind, si alte popoare numai împotriva dreptului istoric luptă, prin care se cred împedecate în libera lor dezvoltare; drept aceea, numai atunci vom putea aprecia mișcarea naționalistă dacă vom avea înaintea noastră raportul, în care ea stă cu trecutul nostru.

Diferitele naționalități ale patriei noastre nu pretind altceva, decât ceeace, privind aceasta, trebue să pretindă. Admit: în măsură mai mare decât justifică acest punct de vedere, dar' nu altceva; și acî zace esplicațiunea acelei mari osebiri, ce aflăm în pășirea naționalităților singuratice, fiind logic, dacă aceia dezvoltă mai multă cerbicie întru eluptarea drepturilor naționalității lor, cari au simțit mai ales greutatea împrejurărilor ce-au existat mai nainte.

Am observat mai nainte, că osebirile ce-au ezistat între starea deosebitelor naționalități, înnaintc de 1848 au fost numai urmările acelei cauze, că nobilimea, mai ales nobilimea avută, a aparținut în mare parte naționalității maghiare și și 'ntre clasele, cari după stările lor au fost împărtășite cu privilegii nemeșești, anumite naționalități au fost reprezintate cu un număr mai mic. Supremațiunea naționalității maghiare asupra celoralaltc, nu s-a bazat deci pe legi, dar d'acea nu mai puțin a ezistat; și dacă ne gândim mai ales la împregiurările urbariale dinainte de 1848 trebue sa recunoaștem, că locuitorii nemaghiari ai patriei au ocupat astfel de situație, care a lăsat multe amintiri amare după sine.

E sigur, ca ponosurile, cu cari s-au ridicat împotriva noastră singuraticele naționalități tocmai în momentul când am făcut totul pentru a repara greșelile trecutului, sunt nedrepte; dar trebue să recunoaștem că sunt naturale; și eu din partemi nu aflu nimic surprinzător, nimic ce ar da ansă la supărare, în aceea, că dupace noi, abzicând de privilegiile noastre, am fost drepți față de toate clasele și naționalitățile țării: n-au fost și acestea deodată drepte față de noi. E doar numai natural, că suvenirile luptei țin mai mult și sunt mai amare la aceia, cari îi poartă și ranele.

Mișcările naționalităților, cari au primejduit existența patriei noastre în 1848 își află explicarea în stările politice și sociale, ce-au ezistat în țară veacuri dearândul; și eu sunt convins că cauza fundamentală a mișcării naționaliste și de prezent în aceste se poate căuta.

Dacă legile din 1848 pot intra liniștit în viață; dacă toți locuitorii țării pot o vreme oarecare ezercia drepturile politice ce le asigurau aceste legi: efectul acestor cauze ar fi încetat; și ori cât auzim, că mișcarea de naționalitate este mai ales rezultatul legilor din 1848, eu cred, că pentru potolirea acelora, ori cel puțin pentru a li-se lua caracterul primejdios, numai ezecutarea cinstită a acelora era necesară. Dacă se 'ntâmplă aceasta, favorurile ce s-au asigurat pe seama limbei maghiare în legile din 1848 erau numai într'atâta de susținut, în cât o pretindea aceasta interesul comun al tuturor naționalităților din patrie, și toate pretențiunile juste ale naționalităților ajungeau la îndeplinire. după ce însă aceasta nu s-a putut întâmpla, e numai natural, că acele cauze, cari au provocat aceasta mișcare, nici acum nu și-au perdut efectul și ceeace stă cu privire la cauzele acestei mișcări, aceea stă și față de scopurile ei; și eu sunt convins că pretențiile cu cari au pășit, înainte de 1848 singuraticele naționalități față de noi, în fond nu s-au schimbat.

Ceeace atunci nu era decât dorință, pentru împlinirea căreia nu s-arăta nici o speranță, acum pășește ca pretensiune de drept și șefii mișcării, în măsura în care s-a lărgit sfera posibilității, și-au lărgit șirul pretențiilor, punând drept preț al aplanării astfel de condiții, cari ar asigura heghemonia propriei lor naționalități, ori cel puțin le-ar aplana lor calea ce duce la putere; dar blocul naționalităților nici azi nu pretinde altceva, decât ce a pretins în 1848: ca propria-le naționalitate să fie respectată și să nu fie de nimeni conturbați în datinile și moravurile lor naționale, ca pentru cultivarea limbei, desvoltarea naționalității lor, să se poată folosi de ori ce mijloace pe cari siguranța țării le permit.

Cu un cuvânt, toate naționalitățile din țară pretind egală libertate și o astfel de organizare a țării, pe lângă care să poată trăi în aceasta libertate.

Cine privește nepreocupat aceste pretenții, fără 'ndoială le va afla drepte.

Precum într-o țară, cu mai multe confesiuni religioase, libertatea individuală este de neînchipuit fără egala îndreptățire a confesiunilor: aseminea e nexul ce există între egala îndreptățire în acest senz a naționalităților patriei noastre și între libertatea lor individuală? Pretențiunile aceste sunt numai efluxul principiilor pe cari în 1848 le-am acceptat, drept'acea e de prevăzut, că aplanarea pacinică a chestiunii naționaliste este posibilă numai împlinind aceste pretenții, dar oare nu trebue să și recunoaștem că în acelea nu se cuprinde nimic ce-ar sta în contradicție cu adevăratele interese ale țării; din contră, aderând la principiile acceptate în 1848, organizația administrativă pe care — considerând împregiurările patriei, părerile asupra trecutului și prezentului a națiunei noastre — o aflăm singur aplicabilă: atrage cu necesitate după sine împlinirea pretențiunilor.

Căci stând faptul, că națiunea noastră se mulțumește numai cu o astfel de formă administrativă în care se deschide teren larg autonomiilor comunale și municipale; și daca pe lângă legile din 1848 nu putem restrânge influența acelor clase, cari nu aparțin într-o parte a comunelor și municipiilor noastre naționalității maghiare: eu nu pot înțelege, cum vom împedeca naționalitățile a nu-și putea folosi drepturile de cari liber dispun în cadrele autonomiilor comunale și comitatense spre cultivarea și desvoltarea limbii și naționalității lor.

Pe lângă legile din 1848 și organizația noastră municipală o supremație a oricărei naționalități, în detrimentul celorlalte este imposibilă în Ungaria; și putem spune cu drept cuvânt că organizația aceasta administrativă este aceea pe care o cere interesul țării, și cu pretențiile naționalităților nu numai că nu stă în contrast, dar' se condiționează reciproc. Precum garanta supremă a susținerii sistemului acesta de administrație decentralistă zace tocmai în pretențiile naționalităților noastre: așa pentru împăcarea pretențiunilor naționalităților nu e nevoie de altceva decât ca constituția și sistemul nostru de administrație decentralist, să fie susținute.

Contrastul între interesele țării și a naționalităților zace deci nu în firea lucrurilor ci numai în chipul în care se fac aceste pretențiuni și în mijloacele prin cari se caută împăcarea lor; și după convingerea mea numai de la alegerea acestora depinde, ca, ceace azi pare pericolul cel mare pentru libertatea ba chiar existența noastră ca stat, mâne să devie cea mai puternică garantă a constituționalismului și a neatârnării noastre naționale.

Și care sunt acele mijloace de la cari putem așteptà rezultatul ?

== IX. ==

=== CELE DOUĂ SISTEME DE REZOLVARE A CHESTIUNII DE NAȚIONALITATE. ===

Dacă o chestiune stă vreme mai îndelungată la ordinea zilei propozițiunile de soluție a ei nu lipsesc, câteodată tocmai numărul acestora este, în ce zace greutatea rezolvirii anumitor chestiuni deoparte pentru că, ca și în alte cazuri așa și acî, ghemul după fiecare încercare neisbutitâ se 'ncâlcește și mai mult, pedealtă parte pentru că, discuțiunea asupra deslegării, în politică mai ales, lasă de multeori cu totul la o parte scopul și astfel aceia cari în privința aceasta se 'nțeleg, stau față 'n față ca dujmani, pentru că nu convin în păreri asupra mijloacelor. — Asta-o observăm și la chestiunea de naționalitate. Nu este obiect, cu care mai ales la noi să se fi ocupat în vremea din urmă mai mulți. Fiecare catalog din Lipsea, înșiră mai multe reptilii, trădând aceasta arzătoare chestiune. Ezistă ziare și reviste cari și-au pus drept țintă mai ales limpezirea acestei chestiuni și putem da seamă de un întreg șir de proiecte de deslegare, care numai într'atât se aseamănă într-olaltă, că autorul fiecăruia se crede infalibil și publicul le crede pe toate de neacceptabile.

Nu vreau să întru în apreciarea acestor proiecte. Intr'una, toți aceia cărora le zace la inimă deslegarea chestiunii, convin: și anume în convingerea, că în veacul nostru chestiunea aceasta nu se poate deslega decât pe baza egalității și că 'n aplicarea principiilor, pe lângă cari încercăm aceasta, nu putem face excepțiune.

Dar ori cât de mare e numărul acestor proiecte de deslegare aceste se pot rezuma în două sisteme.

Unul e al acelora, cari țin deslegarea numai așa de posibilă, dacă se fixează în lege exact sfera de drept a fiecărei naționalități.

Al doilea e al acelora, cari așteaptă rezolvirea chestiunii de la aceea, ca libertatea individuală a fiecărui cetățean al țării, precum în altele așa și cu privire la limbă și naționalitate să se garanteze pe deplin, ori cu alte cuvinte, ca cercul în care o naționalitate se poate mișca să nu se fixeze prin lege, ci să depindă de la libera voință a indivizilor.

Aderenții sistemului prim se deosebesc în păreri, întrucât pretind ca legea să fixeze sferele de drept speciale a naționalităților ori (cu privire la greutățile tehnice) numai a naționalităților mai mari; și întru cât pretind cea mai desăvârșită egalitate pentru starea fiecărei naționalități ori privilegii pentru singuratici.

Amicii sistemului al doilea discută asupra cercului, în care rezolvirea chestiunii de naționalitate se poate bizui pe libertatea individuală, și  care, precum cred unii, se poate estinde numai la comună, după alții la toate ramurile administrației și a vieții publice.

Diferența de păreri privitoare la aplicarea principiului însă tocmai așa nu poate schimba corectitatea principiului, ca și consecințele lui; precum,dac'un anumit principiu s-a acceptat odată, a-i restrânge aplicabilitatea între hotare fixe cel puțin până ce ne ținem de constituționalitate, nu stă 'n puterea nimăruia.

Ceace am dat unei naționalități, ca sfera de drept a ei firească, asta n'o putem refuza celorlalte; și dac'am primit principiul că hotărârea chestiunilor naționaliste într-un anumit cerc depinde de la libera voință a singuraticilor cetățeni: principiul se va aplica și 'n alte cercuri. Totul ce am face pentru împedecarea acesteia, ar fi numai spre lungirea luptei; dar ori vrem, ori nu, în ori ce direcție, progresa-vom însă neîntrerupt, până la egalitate, care de la 1789 încoaci inspiră orice mișcare politică, pe care în 1848 am primit-o ca principiu fundamentul al constituțiunii noastre și care precum a sistat privilegiile unor clase, așa va sista și prerogativele unor naționalități și precum între indivizi așa și 'ntre naționalități în zilele noastre este singura măsură de aplicat pentru regularea stărilor lor mutuale.

înainte de a compara aceste două sisteme, și ami spune părerea asupra lor, las să urmeze câteva observațiuni indispenzabile pentru fixarea precisă a punctului de vedere ce l-am urmat pân-acì în scrierea de față și pe care vreau să-l urmez și mai departe.

1-iu: Nu mi-am luat drept țintă desbaterea științifică a unei chestiuni de importanță politică generală. — In Englitera ori Franța aceasta ar putea fi la loc; la noi chestiunea de naționalitate aparține nu problemelor științii ci a celor a vieții practice și deslegarea ei practică de la care depinde viitorul nostru, este numai așa posibilă dacă vom lua în considerare stările, în care diferitele naționalități ale țării stau între sine și unele față de altele.

2-a: E mare și generală influența chestiunii de naționalitate în patria noastră și admit, că la o parte a compatrioților noștri, interesele naționaliste prevalează peste toate. Dar ori cât de mare și general ar fi zgomotul, cu care se solicită împlinirea intereselor naționaliste se 'nșală cine crede, că îndată ce s-au aplanat acestea, toate nevoile s-au împăcat Chestiunea de naționalitate în momentele actuale este cea mai importantă, cea mai arzătoare poate, dar nu e singura; și e neîndoios, că de la resolvirea ei numai așa putem aștepta liniște, dacă aceasta reușește fără vătămarea altora nu mai puțin importante interese, adică dacă putem află o astfel de soluție, care, cu o administrație bine arangeată, cu această condiție prealabilă a bunăstării materiale a cetățenilor și cu libertatea lor personală și civică de la care depinde mulțumirea lor nu stă în contrazicere.

3-a: Problema principală, pe care nu-i iertat s-o perdem niciodată din vedere la resolvirea acestei chestiuni, este: liniștirea diferitelor naționalități nemaghiare și împlinirea dorințelor lor între marginile posibilității. Când ostenim însă la deslegarea acestei probleme, nu este permis să uităm nici de raportul ce există, în veacul nostru între toate popoarele Europei, de unde urmează că direcția folosită de noi la deslegarea acestei chestiuni va înriuri tocmai așa asupra țărilor, în cari s-a ivit într-o măsură mai mică ori mai mare această chestiune: ca și cum pe de altă parte e sigur, că și 'n patria noastră, numai o astfel de resolvire a chestiunii e posibilă, care nu sta în contradicție cu direcția, ce-o urmăresc în desvoltarea lor popoarele Europei.

Având aceste înaintea ochilor noștri, să ne 'ntoarcem la cele două sisteme ce se recomandă pentru soluțiunea chestiunii de naționalitate și să vedem :

1-iu: încât se pot aplica aceste în starea specială a țării noastre?

2-a: cari ar fi urmările aplicării acestor duor sisteme cu privire la desvoltarea diferitelor naționalități? -— In fine a

3-a: care dintre aceste două sisteme, se împacă cu direcția, ce-o urmează de prezent popoarele Europei în desvoltarea lor și ce consecințe ar provoca asupra deslegării chestiunilor de naționalitate în alte țări, dacă în patria noastră am accepta pe unul ori pe celălalt sistem ?

== X. ==

=== SE POATE OARE APLICA PRACTIC IN ȚARA NOASTRĂ SISTEMUL, CARE SĂ FIXEZE PRIN LEGE CERCUL DE DREPT AL FIECĂREI NAȚIONALITĂȚI? ===

Ca să răspundem la întrebarea aceasta, e nevoie înainte de toate să fim în curat cu părerile acelora, cari de la acest sistem așteaptă rezolvirea chestiunei de naționalitate.

«Nu există stat în Europa așa rezonează prietenii acestui sistem unde ezercitarea drepturilor politice și civice să fie legată de anumită naționalitate și unde să nu se recunoască, în principiu, cea mai deplină egalitate între locuitorii de diferite limbi ai țării; și totuși, cu escepția Elveției, nu există stat, unde în practică, să nu se fi ridicat o anumită naționalitate la heghemonie. Daca deci vroim, ca în țara noastră egalitatea naționalităților să nu rămâie literă moartă: e indispensabil să garantăm în lege drepturile minorității; ceeace numai așa e posibil dacă pe acele cercuri și cazuri în cari limbile naționalităților se folosesc în afaceri publice, le vom fixa prin legi nu permisive ci imperative și vom fixa totodată și o anumită proporție, în cari funcțiunile sunt de a se împărți între diferitele naționalități.

Chestiunea de naționalitate după aceasta se poate numai așa rezolvi,

1-iu: dacă înființăm anumite regule, după cari se poate stabili sfera fiecărei naționalități.

2-a: dacă stabilim o cheie dreaptă, pe care s-o folosim la împărțirea funcțiunilor mai importante între naționalități.

Este aceasta posibil în patria noastră?

La prima privire se pare, ca și cum regulele și cheia amintită n-ar întimpina greutăți.

«Dacă se decretează în lege: că în fiecare comună, cerc, și în întregi comitate și'n orașe, ca limbă administrativă, consultativă și peste tot oficială acea limbă să servească, care e limba majorității populațiunii a respectivei autorități, cerc, comună ori oraș»;

«și dacă comitate, și cercuri — asemenea pe calea legislației— se vor arangia astfel ca în câte un cerc, respective comitat să se grupeze astfel de comune, cari cel puțin în majoritatea lor generală cuprind în sine locuitori de aceeaș naționalitate;»

«dacă afară de aceasta se decretează în lege, ca deputații comitatenși și comunali și orășenești sunt a se alcătui în proporția diferitelor naționalități a acestor teritorii și ca aceasta proporție să-i servească și guvernului de cinosură la acele posturi mai înalte administrative și judecătorești, a căror îndeplinire este lăsată la discreția lui: așa se pare, că problema aceasta grea s-ar puteà privì de rezolvată».&lt;ref&gt;Cuvintele opiniunii separate a minorității date comisiunii esmisă de către Dieta din 1861 în chestiunea de naționalitate.&lt;/ref&gt;

Dar să aruncăm o privire asupra împrejurărilor noastre și să vedem greutățile, cu care sunt împreunate executarea practică a acestor măsuri în țara noastră.

după ce diferitele naționalități locuesc amestecat, și de la Sfântul Ștefan până în vremurile mai nuoi, nici la formarea comitatelor, nici la împărțirea lor în cercuri, ba nici la așezarea satelor, nu s-a luat nici odată în considerare limba locuitorilor; îri mai multe comitate, nici o naționalitate nu dispune de majoritate absolută; în altele majoritatea e așa de disparentă, încât e discutabilă între cei familiarizați în ale statisticei. Alcătuirea după naționalități a comitatelor ar cere prin urmare o nouă împărțire a unei mari părți a țării, care ar fi cu atât mai mult împreunată cu greutăți, cu cât acolo, unde populația e amestecată, și comunele aparținânde diferitelor naționalități sunt numai sporadice, ba mai adese și populația singuraticelor comune este compusă din diferite naționalități.

Dar să presupunem, că o astfel de arondare a țării este grea, dar nu imposibilă. La tot cazul rezultatul acestor reguli depinde de la principiile și modul,confonn căruia se execută, și astfel întâiu de toate trebue să venim în clar asupra următoarelor :

1-iu: cui să i-se bizuiască noua arondare?

2-a: după cari principii să se facă aceasta ?

Ca și aproape la orice întrebare așa și aici la prima vedere răspunsul pare ușor.

In țară constituțională o nouă arondare a teritorului aparține fără îndoială cercului de competență a corpului legiuitor și fără confusionarea a orice concepție de drept, nici nu i-se dispută. Dar' putem nădăjdui oare că scopul pentru care vroitn aceasta dispoziție, se poate ajunge pe calea aceasta ?

Problema noastră este, mulțumirea diferitelor naționalități și asta numai așa se poate aștepta, dacă noua arondare a municipiilor noastre nu e numai dreaptă ci și recunoscută de dreaptă din partea diferitelor naționalități; și putem oare aștepta aceasta, dacă vom încredința legislației noastre, adică acelui corp arondarea, în care elementul maghiar este indiscutabil în majoritate și împotriva procedurii căruia și pân-acì s-au ridicat atâtea ponosuri din partea naționalităților. Dacă nu vrem să ne sinamăgim și reprivim asupra întregei istorii a agitațiunii naționaliste: nu ne putem legăna într-o așa dulce sinamăgire; ba ne convingem chiar, că pasul acesta ar da nou prilej la nuoi gravamìne împotriva legislației și la nouă agitațiune naționalistă, pe cea din urmă însă nici atunci n-am puteà-o evita, dacă noua arondare i-s-ar bizui domnitorului. Căci lăsând chiar la o parte chestiunea: este conzult oare, ca în țară constituțională, să se lase drept arbitrar guvernului în privința unei noue arondări a cercurilor electorale, de la care depinde formarea corpului legiuitor: am avea în adevăr o mare doză de optimism, ca să presupunem, că o arondare, astfel executată, ar avea drept rezultat mulțumirea naționalităților. E drept, că domnitorul stă peste partidele de naționalitate, și ca împotriva lui motivele ce s-aduc împotriva legislației, nu se pot aduce; dar' fiindcă noua arondare a cercurilor electorale și a municipiilor nu se poate executa așa, ca prin aceasta unele naționalități să nu se simtă despoiate de starea mai favorabilă ce-au ocupat, ori înșelate în speranțele lor: rezultatul și în cazul acesta ar fi, că toata nemulțumirea s-ar îndrepta împotriva aceluia, ce a executat arondarea. Admit, fără motiv, dar' pentru aceea nu mai puțin amarnic; și experiențele ce-am câștigat la înființarea Voivodinei sârbești și la noua formare a cercurilor electorale ardelene: dovedesc îndestul aceasta părere.

Dar ori care ar fi acela, căruia i-s-ar bizui arondarea comitatelor, districtelor și cercurilor electorale după naționalități: e neîncungiurabil de lipsă ca întâi de toate să ne înțelegem asupra principiilor după cari să se judece naționalitatea cetățeanului, singuratic.

O legendă veche ne spune că șeapte orașe grecești își disputau gloria: că Homer căreia dintre ele îi aparține că cetățean ? Dacă țara se împarte din nou după naționalitatea locuitorilor și limba majorității absolute în fiecare comitat și oraș se întroduce prin lege imperativ, ca limbă oficială, atunci în Ungaria fiecare om, căruia ceriul i-a dăruit mai mulți copii poate aspira la asemenea distincție, întrebarea: la ce naționalitate se hotărește cineva, — mai ales în cazuri când majoritatea e dubie în cerc are cea mai mare importanță; și fiindcă statul, de la care fiecare naționalitate așteaptă scut, nu poate permite, ca oricare dintre dânsele pentru caprițiile ori răutatea cu cari unii își neagă propria limbă, sa fie despoiate de drepturile sale: nu rămâne altceva, decât a stabili anumite regiile, după cari sa se hotărască individual naționalitatea fiecăruia.

La prima vedere aceasta apare curios. Conceptul naționalității în zilele noastre abia se poate stabili altfel decât după limbă și așa se vede, dacă ceva, cel puțin aceasta aparține dreptului fiecăruia: ce limbă recunoaște de a sa maternă? Dar, ori la ce urmări comice ar duce, dacă stabilirea naționalității individului n-ar fi 'ncredințată voinții sale, ci fiecare contra voinții sale și amăsurat unor anumite reguli s-ar condamna legal a fi maghiar, slav ori român: — toate aceste ar fi numai urmările necesare ale sistemului.

Dacă împregiurarea că cineva e membrul cutarei naționalități, dă drepturi, cari sunt importante nu numai pentru individ&lt;ref&gt;după ce la fiecare naționalitate a patriei noastre numărul persoanelor capabile de funcțiuni e mai mic, e neîndoios, că acela, care dorește funcțiune prin faptul că se declară pe sine de altă naționalitate — își poate rectifica șansele.&lt;/ref&gt;  ci și pentru stat; dacă limba oficială a municipiilor se determină imperativ după majoritatea absolută a naționalităților și prin aceasta situația ce deosebitele naționalități ocupă în țară, depinde de la limba maternă a indivizilor ce locuesc într-un anumit comitat: stabilirea acesteia nu poate fi lăsată la volnicia singuraticilor.

După cari principii să se hotărască chestiunea naționalistă în cazuri singuratice; limba singuraticilor, sunetul numelui lor să se ia în considerare ori strămoșii și în cazul din urmă după ce regulă? — Rassa singuraticului să se hotărască, precum eră la vechii germani și la popoarele autohtone a Americei, după mamă, ori, cum e obiceiul mai nou, după tată? — Și verdictul prin cine și prin ce forme de procedure să se enunțe? — Toate acestea, le las în sarcina acelora cari caută deslegarea chestiunii de naționalitate pe calea aceasta. — Din parte-mi n-am vroit decât să fixez condițiunile de la cari depinde în patria noastră aplicarea acestui sistem; și cine s-a gândit serios asupra acestui obiect, va recunoaște că n-am afirmat prin cele de sus nimica ce n-ar fi drept urmare a principiului acceptat. pentru că precum din faptul, dacă întrebuițarea limbii nu se încredințează voinții libere a individului, ci se impune prin lege imperativă, decurge de la sine, ca asupra întrebării, care să fie limba oficială a cutărui cerc trebue să decidă o putere superioară, guvernul ori legislația: astfel la hotărârea aceasta, numai majoritatea absolută în care o naționalitate ori alta stă într-un anumit cerc, o putem primi de cinosură; ceace iarăș are drept urmare, că după ce constituirea astorfel de majorități, cari formează baza sferei de drept a fiecărei naționalități, depinde de la chipul, conform căruia se determină fiecare naționalitate: în privința aceasta e nevoie de stabilirea unor principii precise și de aplicarea lor severă.

Și din aceste după părerea mea e clar, că sistemul acesta, care chiar și în țări, unde două sau trei naționalități stau lângă olaltă în masse mari, compacte, din multe puncte de vedere e periculos, dar poate executabil: la noi în pactică e nexecutabil, fiindcă 'n patria noastră, socotind numai naționalitățile mai numeroase, afară de cea maghiră sunt cea română, slavă, sârbă, rusă și germană adică cinci naționalități, trăind atât de amestecate, încât a determina hotarele fiecăreia este o imposibilitate.

== XI. ==

=== CARI AR FI URMĂRILE ACESTUI SISTEM ASUPRA LIBERTĂȚII INDIVIDUALE ȘI CIVICE ȘI ASUPRA APLANĂRII CONTRASTELOR NAȚIONALISTE. ===

Să admitem, că m-am înșelat în cele de mai nainte; și vom afla cheia prin care teritorul și funcțiunile țării să se împartă astfel între naționalități, ca aceasta să se recunoască de către fiecare de dreaptă.

Unii privesc poate drept scop ezecuțiunea acestui sistem, numai funcțiunile publice dacă s-au împărțit pe placul lor, au ajuns totul, ce-i însufleția în mișcarea națională. — Dar un număr incomparabil mai mare gândește altfel. Ținta acestora nu e o așa împărțire a cercurilor electorale și a funcțiunilor, care să le lărgească speranțele personale, ci aceea, ca libertățile individuale și politice să fie cât mai mari, condițiunile de desvoltare națională cât mai sigure.

Promovăm oare aceste scopuri, regulând prin legi imperative poziția ce naționalitățile ocupă 'n stat?

Să vedem întâi de toate influența ce-ar ezercità acest sistem asupra liberei desvoltări a naționalităților și a sistării divergențelor dintre dânsele.

Am înșirat greutățile, prentru cari cred aproape neesecutabilă o împărțeală nouă a municipiilor după naționalități. Mai este una și poate cea mai mare.

Temeiul, pe baza căruia trebue să se facă această împărțire, este nu dreptul istoric, ci proporția în care stau unele față de altele naționalitățile în diferitele municipii; și d'aci e clar, că — dacă numai nu voim să violentăm pricipiul din care am pornit — împărțirea aceasta nici când nu e definitivă, odată pentru totdeuna.

Dacă e în disarmonie cu adevărul, cu luminile secolului nostru și cu principiile libertății și egalității, ca limba acelui popor, care a cucerit țeara șr a susținut-o o miie de ani, să fie favorizată în viața publică: desigur ar fi o nedreptate și mai stridentă, dacă folosirea exclusivă a unei limbi s-ar impune prin lege într-un municipiu, pentru că majoritatea locuitorilor șei cu un jumătate veac mai nainte au vorbit limba aceasta.îndată ce am primit ca principiu, ca limba oficială a fiecărui municipiu să se determine prin lege imperativă după majoritatea absolută a locuitorilor săi, și că acolo, unde o astfel de majoritate nu există, să se facă o nouă arondare a municipiilor, urmează de la sine: ca atât hotărîrea asupra limbei oficiale, cât și noua arondare trebue mereu reînoită, de câteori se modifică proporția naționalităților în diferitele municipii.

Fără 'ndoială nu este în interesul țării, ca noua arondare a municipiilor și fixarea limbii majorității să fie o perpetuă preocupare a agendelor ei; fiind deci înainte de prevăzut, că daca se primesc aceste principii, fiecare naționalitate va ușa de orice mijloc pentru răspândirealimbei sale: ar incumba datorințelor statului, să fixeze stavilare acestui proselitism naționalist, ori cel puțin să sprijinească municipiile în tendența lor de susținere a status-quo-lui privitor la limbă. Și oare cu ce mijloace o poate face aceasta?

E de prisos, să întru în amănunteie acestei chestiuni. Municipiile noastre neputându-se aronda după naționalități în așa chip, ca în cele mai multe să nu rămâe o mulțime de singuratici, cari nu aparțin ca naționalitate majorității absolute: putem oare avea cea mai mică îndoială, că vroind a garanta egalitatea naționalităților prin întemeierea stăpânirei absolute a unei naționalități într-un anumit cerc, prin aceasta vom ajunge numai la rezultatul, că în fiecare cerc naționalitatea în majoritate, va asupri pe celelalte, în vreme ce aceste, acolo, unde sunt dînsele în majoritate, vor resplăti cu prisosință; până ce în sfârșit divergințele naționaliste își ajung în țara noastră culmea și degenerează în dujmănii fățișe.

Că urmările acestui sistem sunt mai periculoase pentru naționalități și că de ex. Germanul și Sârbul, care precum de prezent, așa după fiecare nouă arondare, ar forma numai în foarte puține municipii majoritatea absolută, ar resimți mai mult ineficienta acestor stări ca și de ex. Românul, Slavul și mai ales Maghiarul e cert; dar' peste tot urmările acestui sistem sunt generale, și experiența ar dovedi în scurtă vreme, că ceeace s-a făcut, pentru a garanta egala îndreptățire a fiecărei naționalități a țării, au dus numai acolo, ca dintre naționalitățile cari locuesc în provinciile Sf. Ștefan, n-ar rămâneà nici una, care acolo unde nu e în majoritate, nu s-ar simțî nespus de asuprită.

Împotriva acesteia s-ar putea obiecționa, că guvernul n-ar tolera o astfel de dezvoltare a lucrurilor și ca apărător firesc al minorităților, ar restrînge veleitățile majorității între hotarele dreptății. Nu cred, că un astfel de sistem, pe lângă care se silește guvernul să stea în neîntrerupt conflict cu majoritatea fiecărui municipiu, să conducă la întărirea lui, mai ales dacă prin aceasta nu deobligă pe nimenea, ca în cazul acesta, unde acele naționalități cari ar fi sprijinite ca minorități într-un municipiu din partea guvernului, în alteler unde alcătuesc ele majoritatea, s-ar simțî împedecate prin dînsul. Dar' abstrăgând de la aceasta, întreb: în ce să conziste avantagiul, de care s-ar împărtăși unele naționalități prin noua arondare a municipiilor — dacă întru răspândirea naționalității lor și daca și'n acele cercuri pe cari i-le-au fixat legea ar fi împedecate,și fiecare pas ce-ar face în direcția aceasta, ar provoca intervenția puterii centrale ?

Am spus-o mai de multeori — și fiindcă rezolvirea chestiunii de naționalitate depinde de la claritatea la care trebue s-ajungem în privința cauzelor cari i-au dat naștere, o spun din nou - că mișcările de naționalitate nu sunt produsul antipatiei ce-ar exista între diferitele naționalități, nici a machinațiunilor acelora, cari le folosesc spre satisfacerea unor scopuri grandomane.

Temeiul veridic al mișcării naționaliste este aceea înaltă pietate, care leagă pe fiecare om adevărat de amintirea strămoșilor sei și de limba moștenită de la dînșii; acel simț firesc, ce ne îndeamnă să ne cerem libertatea personală și să nu ne liniștim, până ce nu facem să se recunoască mai ales ceea ce ne era dorirea inimei; și daca aceste sentimente au devenit acum mai puternice și au împins pe planul al doilea alte mari interese, cauza trebue căutată în cultura mereu dezvoltândă a popoarelor țării, care le-a adus la o mai limpede conștiință a propriei lor naționalități; dar' tocmai pentru aceasta, nimeni să nu creadă, că mișcarea se va evita satisfăcând ura care a răpit pe unii împotriva unor naționalități ori grandomania șefilor proclamați de sine înșiși.

Mișcarea de naționalitate este numai o parte a acelei mari mișcări liberale, ce de un veac încoaci a prefăcut aproape toate relațiile popoarelor Europei. Dărîmarea acelor obstacole, prin cari naționalitățile se simțeau infestate în libera lor dezvoltare, garanta libertății lor: asta e, ceeace majoritatea covârșitoare a cetățenilor țării înțelege sub pretențiile naționaliste; și le vom putea oare pe aceste satisface, dacă în locul dominațiunii esclusive, ce a exercitat o naționalitate în țară, întemeiăm o altă asemenea, ba chiar mai mare și mai intolerantă dominațiune, cu osebirea numai, că aceasta se ezercită în fiecare municipiu de câte o altă naționalitate?

O mișcare, ce s-a pornit pentru garantarea libertății, nu se poate termina prin dispoziții cari conduc numai la o și mai mare ciuntire a libertății individuale, și prin cari libertatea politică în forma și 'n senztil, în care ea formează ținta supremă a năzuințelor popoarelor Europei, devine imposibilă.

Dar pentru a judeca urmările unui sistem, nu e destul a-i cunoaște efectul numai într-o direcție.

Libertatea individuală și politică este cea mai generală dar nu unicul scop al năzuințelor veacului și e sigur, că nimic n-ar mulțumi pe popoarele veacului nostru, ce-ar sta 'n dujmănie cu interesele lor materiale.

Cerem de la cea mai liberală constituție, să înlesnească o bună administație și servirea dreptății să dee fiecărui siguranța, care e prealabila condițiune a oricărei bunăstări materiale, și oare sistemul recomandat oferă aceasta?

Se 'nșală, cine 'n împărțirea funcțiunilor după naționalități vede numai o pretenție a imora în interesul lor particular, dar căreia massele naționalităților nu-i dau nici o importanță: ba îndată ce s-a admis principiul ca situația fiecărei naționalități să s-asigure prin lege, pretențiunea zace în firea lucrului. Aceleaș cauze, ce s-aduc pe lângă împărțirea teritorială a țării, argumentează la fel și pentru împărțirea funcțiunilor ; și dacă siguranța naționalităților pretinde, ca fiecare 'n cercul ei să fie apărată de preponderanța celeilalte: nu mai puțin pretinde această siguranță, că într'aceia, cari să bizuesc cu esecutarea legilor — funcționari și judecători — să fie fiecare naționalitate proporțional reprezentată. Atât de mult stă aceasta, încât unde s-a ivit numai chestiunea naționalistă, deși împărțirea teritorială nu i-a venit nimărui în minte, împărțirea funcțiunilor e întâia cerință a fiecărei naționalități cu care pășește întru asigurarea intereselor ei; la ce, ca să las la o parte pilde mai îndepărtate, mă provoc numai la privilegiile cu cari în evul mediu au fost înzestrați locuitorii germani ai mai multor orașe, ca funcțiunea judecătorească esclusiv ori alternativ cu Maghiari, tot în fiecare al doilea an, să se împlinească cu Germani.

Nu vreau să cântăresc, greutățile mari, cu .cari ar fi împreunate pentru numărul diferitelor naționalități la noi fixarea unor regiile, cari ar satisface exigențele fiecărei naționalități și nu cercetez, încât ar congruâ cu principiile, ce se urmează în state constituționale la îndeplinirea funcțiunilor. E în sine cert, că la acele oficii cari se îndeplinesc prin alegere, împărțirea între naționalități a unei sume precise de oficii este incompatibilă cu libertatea alegerilor, și la acele, cari depind de la numirea guvernului, fac imposibilă aplicarea principiului responzabilității; dar abstracție făcând de la aceste greutăți: putem oare serios crede că pe lângă acest sistem ar putea fi posibilă o administrație corespunzătoare cerințelor patriei noastre?

Dacă șansele individului la împlinirea funcțiunilor atârnă nu de la capacitatea ci naționalitatea sa și ministrul tot așa, ca alegătorul, nu capabilitateaci legea e silit s-o observe la îndeplinirea posturilor, care dispune de naționalitatea funcționarilor; dacă 'ntr'un cerc cei mai distinși bărbați nu pot fi aplicați numai pentru că aparțin unei anumite naționalități, într'altul, cei cari nu corespund datorințelor lor, nu pot fi destituiți pentru că în locul lor nu se află alți potriviți din respectiva naționalitate: o administrație bazată pe aceste principii poate oare corăspunde și celor mai modeste recerințe?

A fost vreme, când capabilitatea de funcțiuni o avea numai nobilimea și de sigur nu e nimeni care ar ținea cu putință reînvierea acelor vremi, dar o dispozițiune oare, care n-ar ținea cont la împlinirea funcțiunilor de necezitățile administrației, ci numai de drepturile speciale ale naționalităților, n-ar atrage după sine aceleaș urmări ? — Și dacă ținem de absurd sistemul, că la împlinirea funcțiunilor să se ia în conziderare numai meritele antecesorilor și arborele familiar al candidatului : în adevăr nu e cu mult mai cu minte, dacă acum la îndeplinirea funcțiunilor, stabilim aseminea privilegii nu pentru singuratice familii, ci pentru singuratice naționalități, cari în fine se bazează tot pe rassă și origine.

Din aceste așa cred, resultă clar, că în cât marea majoritate a compatrioților noștri, când participă la mișcarea naționalistă își caută garantarea libertății sale individuale și civice și aceea ca de libertatea aceasta să uzeze întru răspândirea naționalității sale: scopul acesta nu s-ajunge prin acest sistem.

Și acum să ne îndreptăm privirea asupra influinței ce-ar ezercitâ acest sistem asupra vieții noastre de stat.

Mi-am accentuat mai de multeori convingerea, că sentimentul ele naționalitate a pășit numai înnainte, dar n-a nimicit sentimentele seculare de alipire a naționalităților față de patria comună și că marea majoritate ori cât de mult se însuflețește pentru propria-i naționalitate, o face aceasta în convingerea că prin indeplinirea acestor pretențiuni viitorul patriei nu se primejduește. Părtinitorii cei mai fervenți ai mișcării naționaliste simțesc și recunosc legătura, în care stă poziția Ungariei cu împlinirea pretențiilor lor, și în stăruința lor, ca locul ce le ocupă propria naționalitate în patrie să fie cât mai bun: nici nu pot pretinde altceva decât ca țara însaș să devie cât mai independentă, cât mai puternică. Fără aceasta, tot ce-au eluptat pe seama naționalității lor, n-are nici o valoare.

Și 'n privința aceasta, cari ar fi urmările necesare ale sistemului propus ?

Varietatea naționalităților în sine nu e pedică, ca o țară să se ridice la acel grad al puterii care e necesar pentru asigurarea neatârnării sale. Fiind în Europa foarte puține state, cu o singură naționalitate numai, putem primi de axiomă, că varietatea naționalităților dintr'o țară nu poate impedica formarea acelui sentiment de unitate, care este prealabila condiție a puterii ba chiar a existenței fiecărui stat.

Altcum stă aceasta, dacă susținerea varietății de naționalități și garantarea intereselor fiecărei naționalități se consideră de scopul de căpetenie al statului, cărora trebuesc ori ce alte scopuri și interese subordinate. Să luăm un ezemplu practic, care dovedește mai mult decât orice combinație teoretică.

E indiscutabil, că 'n zilele noastre osebirile confesionale nu mai constituesc primejdii pentru state. In măsura, în care s-a recunoscut principiul libertății religioase, osebirea religiunii și-a perdut importanța pentru stat; și nimenui nu-i trece prin minte, că vre'un stat e în pericol, pentruca o parte a concetățenilor săi sunt catolici, o altă parte protestanți, și pentruca fiecare dintr'aceste confesiuni desvoltă o activitate spre a-și lărgi, prin scoale, literatură și oratorie confesională cercul ei de credincioși. Cu toate acestea se pot naște rivalități între osebitele confesiuni, ba poate și frecări și înverșunare reciprocă, dar pentru stat, care scutește pe fiecare confesiune deopotrivă în libertatea ei, desigur nici un pericol; și s-ar declară de nebun acel bărbat de stat, care ar veni să pretindă, în virtutea siguranței statului ca vre-una dintre confesiuni să se restrângă în libera-i desvoltare ori întru răspândirea învățăturilor ei, ba chiar, încât ar uza numai de mijloacele legale în aceasta, să i-se pună stavile în calea extindere!. Dar să ne închipuim, că una ori mai multe confesiuni pentru asigurarea influenței și a libertății, ce le compete în stat, ar păși cu pretențiunea, ca confesiunea lor să formeze un corp separat în stat, cu teritor separat, drepturi separate, conform cărora confesiunea să fie separat reprezentată în corpurile legiuitoare, în administrație să participe cu un anumit număr de funcționari: cine nu va recunoaște oare, că aceasta nu se poate întâmpla fără primejduirea statului și că înființarea mai multor state între hotarele unei țări, dividarea unor părți a națiunei în mai multe separate corpuri organice după toată probabilitatea ar atrage după sine, aceleaș urmări acum, ca și atunci când protestanții Franciei pretindeau pentru asigurarea confesiunii lor orașe separate, fortificații separate și s-au organizat împotriva compatrioților lor catolici în adevărate caste, până ce Richelieu n-a pus cu armata capăt acestor stări și n-a mântuit Franța de dismembrarea, în care vedem Germania. Și oare dacă recurgem tot la aceste mijloace pentru asigurarea intereselor nu confesionale, ci naționaliste: n-ar avea asta tot acelea urmări?

Nu sunt dintre aceia, cari atribue mișcării naționaliste aceeaș importanță ca și aceleia a mișcării religioase. — Mișcarea religioasă are incomparabil mai mare importanță, nu numai în sine ci și înaintea ochilor poporului. Dar ori cât de mult se deosebește obiectul, ori cât de mult se deosebesc secolele în care apar aceste două mișcări: firea omenească rămâne aceeaș, și asta aduce cu sine, că asupra patimei cu care se duce lupta, nu importanța chestiunii, ci proporțiile mișcării, hotărăsc. Unde aceasta e mare și a ținut o vreme oarecare: nici când nu absentează o anumită dosă de fanatism. Ceeace a făcut și a suferit fiecare în decurgerea luptei; sentimentul de onoare, pentru care nu vrea să se recunoască nici unul de învins, contribue mai mult la învrăjbirea luptătorilor, decât motivul luptei lor.

Pe lângă aceasta, există în împrejurările particulare a patriei noastre cauze, pentru cari aplicarea acestui sistem la naționalități, la noi devine și mai primejdios.

Experiență generală ne arată, că cercuri mai restrânse au totdeauna o mai mare forță atractivă pentru individ. Egoismul firesc, pe care-l putem învinge, dar de care în mod absolut nimeni nu se poate libera, aduce cu sine, că părțile singuratice a ori cărui întreg, se alipesc cu atât mai mult de dânsul, cu cât mai multă influență pot ezercita asupra desvoltării lui. Filosoful își poate fixa axiome, să-și iubească mai mult familia decât pe sine, patria mai mult decât familia, umanitatea mai mult decât patria: e însă sigur că marea majoritate a oamenilor în practică urmează tocmai contrarul. — Aceasta 'n sine nu conține nici o primejdie, ba dimpotrivă, legăturile, prin cari singuraticul se simte înlănțuit cercului său mai restrâns sunt capabile a întări omogenitatea întregului, dacă nu s-a disolvat cimentul care unea aceste cercuri mai restrânse, și între dânsele și între întreg nu s-a produs discordanță.

Precum atracțiunea ce o simte singuraticul pentru comuna ori provincia sa: așa însuflețirea cu care se leagă de naționalitatea sa, nu numai nu slăbește ci dimpotrivă poate întări legăturile cari îl leagă de patrie, până ce rămâne luminos nexul, în care stă bunăstarea și desvoltarea comunei ori naționalității sale cu bunăstarea și înflorirea întregului — dar numai pan-atunci — și îndată ce legăturile, cari leagă părțile 'ntre sine și pe fiecare la întreg, se desfac și interesele singuraticelor părți ajung în colisiune fie măcar aparentă cu interesele întregului: majoritatea oamenilor se va alipi la cea mai deaproape, la aceea adică, la care se simte mai legat, simțind mai ușor nexul propriilor interese.

Cu cât mai generală e însuflețirea naționalistă în zilele noastre, și cu cât mai viu e interesul cu care fiecare solicită drepturile naționalității sale, cu atât mai mare e necesitatea, ca legăturile, cari unesc într-una pe toate naționalitățile patriei să nu se destrame și în fiecare să se țină trează convingerea, că și siguranța naționalității sale depinde numai de la existența întregei țări. Dispozițiunile propuse ar conduce însă la rezultat tocmai contrar și putem cu siguranță profeți, că precum îndeplinirea funcțiunilor după naționalități ar avea drept rezultat că funcționarii publici s-ar considera de slujitorii nu ai statului ci ai naționalității lor: așa că dividarea teritorului țării în conformitate cu acest principiu ar avea drept consecință că fiecare nu s-ar simți cetățean al patriei, ci al districtului său naționalist; ceeace dacă pretutindenea e periculos, în patria noastră e desigur îndoit.

Dintre toate naționalitățile patriei noastre, nici una nu este, afară de cea maghiară, care nu s-ar estinde peste hotarele țării. Precum la sud pe Sârbi și pe Români, așa la ost pe Slavi și pe Ruși numai hotarele politice îi separă de frații lor de un sânge și'n adevăr e nevoie de un grad superlativ de optimism să presupunem, că împărțirea petriei noastre după naționalități ar mulțumi constant toate pretențiunile naționalităților. Recunoscând odată că dezvoltarea liberă a naționalităților se poate garanta numai prin o poziție a lor separată, tendențele naționalităților nu se pot opri la noua împărțire a acestei patrii și necesarmente vor tinde într'acolo, ca fracțiunile de popoare ce locuesc în aceasta patrie să se contopească cu frații lor de peste hotare ceeace ar atrage după sine disoluțiunea țerii și anume cu atât mai sigur, cu cât o astfel de împărțire a țării nu numai ar slăbi legăturile, cari leagă pe diferiții cetățeni de patria comună, ci ar da în mâna singuraticelor părți și mijloacele, prin cari aceste tendințe pot deveni realizabile,

Bine știm, că sunt unii cari privesc integritatea teritorială a statului ungar de o așa ceva, ce e numai în interesul naționalității maghiare și stă în colizie cu interesul de mare putere a Monarchiei și cu interesele naționalităților ei. Căușele înșirate, vor putea prin urmare pe unii convinge mai mult despre favorurile disposițiunilor recomandate, decât despre daunele ei. E de lipsă deci să ne dăm seamă și de efectul ce împărțirea teritorului patriei noastre după naționalități ar ezercita asupra întregului imperiu austriac și asupra viitorului acelor naționalități în interesul cărora se solicită aceasta de prezent mai ales.

== XII. ==

=== CE INFLUINȚĂ AR EZERCITA ÎMPĂRȚIREA DUPĂ NAȚIONALITĂȚI A TERITORULUI PATRIEI ASUPRA IMPERIULUI AUSTRIAC ȘI ASUPRA VIITORULUI DIFERITELOR NAȚIONALITĂȚI DIN PATRIE? ===

E fapt, că în zilele noastre, totul ce ezercită mai mare influință asupra vieții interne a unui stat, trece departe peste hotare și abeâ se ivește vre-o chestiune mai importantă, care într-o anumită măsură să nu fie numită europeană.

Din solidaritatea aceasta, se naște pentru singuraticele state datoria, că la arangiarea trebilor lor să aibă în vedere și efectul, ce-l pot ezercită prin aceasta asupra altor state și țări, mai ales când acelea ca șî patria noastră și imperiul austriac, stau de veacuri într-o strânsă legătură și astfel există între interesele lor o comunitate pe care o putem uita în focul discuțiunilor, dar pe care ignorând-o, mai curând ori mai târziu totdeuna însă sigur se răsbună.

s-a zis de multeori, că patria noastră și imperiul austriac, în ce privește chestia națională, sunt în aceeaș situație, și aceasta e indiscutabil. E drept, că la noi s-a ivit mai iute chestiunea, ceace se poate atribui constituționalizmului nostru și s-a dezbătut cu mai multă patimă, ceeace se poate atribui altor cauze; dar' varietatea naționalităților și mereu crescânda lor conștiință națională, este asemenea în amândouă părți ale imperiului și precum naționalitățile dincolo de Leitha pășesc cu aceleași pretenții, ca'n patria noastră; astfel principiile pe cari le vom folosi la rezolvirea chestiunii de naționalitate, fără îndoială vor fi hotărîtoare și în imperiul austriac.

Sunt convins, că bărbații de stat, cari au propagat necesitatea împărțirii teritorului Ungariei după naționalități, ar refuza cu energie propriile lor principii dacă aplicarea acestor principii s-ar pretinde în Tirol ori Stiria; dar' știu și aceea, că aceasta nu le stă în putere.

Numim bun, mărinimos poporul; îi lăudăm cumpătul și toate aceste se pot cu exemple dovedi ; are însă poporul o calitate mult mai generală, pe care o aflăm pretutindenea și'n toate veacurile: sentimentul său de drept. Concepțiunile sale de drept difer, dar' fiecare popor, îndată ce s-a ridicat la un grad anumit al culturii, pretinde stabilirea unei măsuri oarecare, cu care să cântărească veritatea faptelor și e cu siguranță de prevăzut, că dacă ne vom abate de la dreptul istoric, care în imperiul austriac era temeiul celor mai importante relații de drept și-l vom înlocui cu principiul de naționalitate: aceasta numai atunci poate corăspunde sentimentului de drept al poporului, dacă principiul s-a aplicat în toate consecințele Iui. Exemplul Franței și consecințele principiilor preconizate de revoluțiunea franceză mărturisesc despre nemiloasa logică, cu care un popor stărue pe lângă temeiul de drept odată primit.

Nu există putere, care ar reuși, ca 'n țările unui domnitor, oricât de independente ar fi unele de altele, aceleaș naționalități pe un țerm al unui râu să fie înzestrate cu favoruri, cari li-s-ar nega pe celălalt țerm. după ce deci în provinciile imperiului austriac — în afară de ducatul austriac și Salzburg — aflăm pfetutindenea mai multe naționalități: sunt convins, că adoptând în Ungaria principiul, că chestiunea de naționalitate numai prin împărțirea teritorului după naționalități se poate resolvi, aceasta ar atrage necesarminte după sine adoptarea și 'n Austria a acestui principiu și astfel împărțirea teritorului imperiului, în urmarea căreia afară de cele două provincii amintite, n-ar rămânea aici una care și-ar putea menține actualele hotare. Tirolul s-ar împărți în german și italian, Stiria, Karinthia și Kraina în german și slav, Boemia și Moravia în german si boem, Galiția în polon și rutean, Bucovina în rutean și român, și astfel fiecare provincie după naționalitățile ce-o constitue.

Nu vorbesc de greutățile, cari sunt în fiecare provincie a imperiului ca și 'n patria noastră, pentru că și aici ca și la noi, naționalitățile nu prea locuiesc în masse compacte și aflăm în fiecare provincie, teritorii mari, cu o populație așa de amestecată, încât abea-i putem determina naționalitatea și nici nu cercetez efectul ce-ar ezercità necesarminte astfel de împărțire în fiecare provincie cel puțin asupra unei părți a locuitorilor, care, ca d. e. Tirolul, după ce a apărat cu credință imperiul de cele mai mari primejdii, acum drept răsplată s-ar disolvà; dar să ne în'ndreptăm privirea esclusiv asupra urmărilor, pe cari le-am putea aștepta de la aplicarea acestui sistem asupra întregului imperiu.

Mulți privesc statul numai ca o mașină mare. Unul privește în el un mare ceasornic cu cuc, care numai prin greutățile ce-i sunt atârnate se ține 'n mișcare; altul un mare răsboi de țesut, a cărui chemare e, ca din nenumăratele fire, de cari atârnă existența milioanelor, să se țese pe seama unora, acoperitoare calde și moi. Ca și 'n ceasornic, rotiță la rotiță, și fiecare învârtindu-se 'n jurul osiei sale: așa fie statul, așa funcționeze. Dacă rezultatul nu corespunde așteptării: sminta e 'n mașinărie. Poate trebuesc atârnate greutăți mai mari, ori trebuesc mai multe rotițe, ori e nevoie a întărì șurupurile — și cine toate acestea le înțelege și le știe: acela e mare bărbat de stat — Dup'a mea părere nu există o mai greșită definiție ca aceasta. — Dacă trecem peste istorie, aflăm, că nu acele națiuni i-au înscris cele mai. frumoase pagini, acăror mașinerie administrativă a corespuns mai ales cerințelor științii, ci acele la cari individul s-a simțit mai strâns legat de întreg,, la cari aflăm mai multă dragoste de patrie.

Efectul celor mai perfecte mașinerii depinde de la mărimea forței mobilisătoare, și această forță mobilisătoare în ori ce stat zace numai în sentimentele popoarelor. Nici un stat nu le poate vătăma pe acestea nepedepsit și între toate pericolele ce-l pot pe stat ajunge, cel mai mare e, când din sufletele cetățenilor sei, a perit putința de însuflețire.

Aceasta stă și relativ la imperiul austriac.

Îl putem declara imperiul de stat unitar; îi putem da o constituție care 'n ce privește centralisația să întreacă pe cea a Franței; pentru înlesnirea administrației îi putem geometric în formă unghiulară și pătrată împărți teritorul, ori îl putem împărți după diferitele naționalități. Dar conceptul, care pe 35,000.000 de oameni cu acest cuvânt: patrie, îi unește, fie acela oricât de greșit și învechit, prin nici o putere și născocire nu-l putem dintr'odată schimba, acest concept, afară de ducatul austriac doar, — e legat nu de imperiul întreg, ci de singuraticele provincii.

Patriotismul austriac, adică acea dragoste de patrie ce bate pentru întregul imperiu, îl putem afla în sentimentele unor bărbați de stat, în armată, la o anumită parte a claselor culte și mai ales la aceea care dispune de hârtii de stat; și sentimentul acesta, admit, se va lăți în măsura în care s-a garantat libertatea constituțională; și dacă imperiul constituțional va avea vre-odată istorie, sentimentul acesta va trece poate și asupra claselor și va prevala poate sentimentele ce azi îl însu flețește pe individ pentru provincia sa: dar în momentul de față înzădar căutăm acest sentiment la popoarele Austriei. Nu e nici una 'ntrînsele, care să nu-și fi dovedit cu prisosință devotamentul la jertfă față de imperiu și luptele de la începutul acestui veac au dovedit strălucit puterea și solidaritatea imperiului austriac, pe lângă toată eterogenitatea elementelor sale constitutive. Dar între acele mii, cari și-au vărsat în aceste lupte sângele, au fost de sigur puțini, cari au făcut-o aceasta pentru idea imperiului. Boemul, tirolezul, au luptat pentru onoarea propriei lor patrii și așa s-a susținut patria comună; pentru că între părțile ei n-a fost nici una, a cărei cetățeni pentru propria lor patrie, să nu fi fost totdeauna gata ași vărsa sângele lor. Crede oare cineva că și sentimentele popoarelor constituesc obiectul administrației, că cu dragostea de patrie se poate manipula ca și cu casieratele centrale, transpune dintr'o parte sau alta, ori contopi; ori e poate mai frumos, mai sublim a iubi marele imperiu austriac, decât micul Tirol ori Boemia, cari totuși sunt numai părticele ale marelui întreg? — Nu există confesiune creștină, care să nu-și aibă martirii săi. Fiecare confesiune își are și azi martirii și de sigur n-a murit nimenea pentru confesiunea sa, fără ca prin moartea lui să nu fi promovat în general ideea creștinătății. Ideea universală a creștinătății e frumoasă, sublimă. De unde vine totuși, că nu se află nimeni care disconsiderând osebirile confesionale, să fie capabil de un asemenea efort de sacrificiu numai pentru aceasta idee universală ? Va veni poate vreme, când se va întâmpla aceasta. Vom vedea poate odată: cât de aproape stăm unii de alții și aceea, ce ne e comun în religie, va nimicì osebirile, cărora le dăm o așa mare importanță. — Dar celce acuma contează la aceasta, celce ar vrea să convingă pe misionarul catolic ori protestant că e o prostie a se sacrifica pentru confesiunea sa, — acela, dacă reușește, îl convinge cel mult să nu se sacrifice de loc — dar nu-l va emoționa pentru ideea universală a creștinătății. — Aceleaș rezultate le putem aștepta dacă în imperiul austriac, prin împărțirea teritoriilor de cari se leagă azi patriotizmul cetățenilor, am reușit să nimicim atât de urgisitul provincialism. Poate reușim să atrofiem acel fel al sentimentului patriotic pe care nu-l voim, dar pe acela, pe care l-am dori în interesul monarchiei comune, nu-l putem produce.

Și probabil e oare cel puțin aceasta ? Residă în natura omului, să s-alăture la un ce mai mare. Eul său nici când nu-l îndestulește și 35 milioane de oameni nici nu-i putem închipui neavând spiritul lor public. Ori cât s-ar nizuì deci întru nimicirea patriotismului de provincii, detrăgându-i prin împărțirea provinciilor, subiectul: e probabil, că dragostea cu care tirolezul se leagă de patria sa, să pestreacă existența ei politică. Prezentul și viitorul ne arată, că poporul poate iubi ardent o patrie, pe care diplomația de mult a șters-o. E în firea noastră, că acolo unde vedem trecut, să sperăm și viitor; sperările noastre patriotice pot vestejì numai cu amintirile și ceace ferbinte iubim în vecinicia aceleia nu ne îndoim: și cine nu vede pericolele, cari ar urma d'acì asupra imperiului austriac?

Dragostea de patrie a singuraticilor provincii, pe care s-a putut spriginì pân' acì imperiul, pentru că fiecare a simțit că siguranța propriei lui patrii depinde de la existența imperiului, îndată ce s-a generalizat convingerea că interesul imperiului nu se împacă cu existența acestor provincii, s-ar întoarce împotriva lui și e vai de statul, a cărui existență este în conflict cu cele mai nobile sentimente ale cetățenilor săi.

Dar' să presupunem, că aceasta nu se întâmplă și că prin noua împărțire a imperiului ar înceta dintr'odată și sentimentele ce animă azi pe fiecare pentru patria-i mai restrânsă. Slavul a devenit indiferent pentru patrie, în luptele căreia a luat parte veacuri de-arândul, împărtășindu-se în bucuriile și durerile ei și abia mai știe că odată s-a ținut pe sine ungar. Numele Bosniei, îi lasă reci pe fiii ei și amintirile Tirolului și Știrici numai în archive le mai putem căuta. Precum s-au șters hotarele provinciilor de pe harta imperiului, așa s-au șters și din inimile cetățenilor; — patriotismul lor a perdut hotarele de mai nainte. Ceeace și la bărbați de stat e rar, să recunoască de fapt complinit, ceeace e în divergență cu doririle lor, aceasta presupun la fiecare cetățean al imperiului austriac: ce urmează însă d'aci?

Putem oare spera, că locul sentimentului ce însuflețește azi pe fiecare pentru propria sa provincie, va fi ocupat de entuziasmul pentru idea imperiului ?

Mă îndoesc.

Sunt convins, că popoarele Austriei nici în cazul acesta nu se vor scoborî la un josnic egoism și cred, că precum pân-acì așa și d'acì 'ncolo vor fi gata de a se jerfî pentru anumită idee; din idea aceasta nu va fi însă o mare Austrie, ci necesarminte gloria națională a fiecăruia.

Reprivind asupra celui mai recent trecut și cugetându-ne câte s-au întâmplat atât prin revoluțiune cât și prin contrarii ei, ca idea naționalistă să se întărească; și văzând însuflețirea prezentă a miilor pentru aceasta idee, în privința aceasta nu putem sta la îndoială, întrebarea e numai : cari ar fi urmările din aceasta asupra imperiului austriac, acăror naționalități, afară de cea maghiară se ramifică toate și peste hotăra?

Las pe cetitor să dea răspunsul; din parte-mi observ numai, că dacă delăturând în imperiu fondul dreptului istoric, plecăm din principiul că prin 1848 și evenimentele ce l-au urmat afară de unitatea imperiului toate celelalte s-au nimicit și că numai deosebirea naționalităților este singurul criteriu determinant pentru relațiile părților singuratice a imperiului: atunci aspirațiile unor popoare a Germanilor și Italienilor tocmai așa ca a Sârbilor și Românilor nu pot fi altele decât ca principiul de naționalitate să se validiteze cât mai perfect. Precum Franța, care în momentul ce a distins dreptul istoric, l-a înlocuit cu principiul deplinei egalități, nu s-a liniștit și nu se va liniști până ce nu va realiza principiul în toate consecințele lui, ori nu i-se va recunoaște irealizabilitatea: astfel, dacă în Ungaria s-a adoptat principiul că exigențele naționalităților se pot împlini numai prin împărțire teritorială, nu ne putem opri până ce nu se va fi adoptat și în Austria și poate și aiurea , adică până ce n-a reușit o astfel de arondare a țărilor, care dă granițe separate fiecărei rasse și naționalități. Principiul acesta poate fi mare și sublim, e poate și ezecutabil, dar' e de o astfel de natură, încât realizându-se vreodată, numai pe ruinele imperiului austriac își poate serba gloria.

Sunt poate, pe cari aceasta nu i-ar înspăimânta. Imperiul austriac a făcut importante servicii civilizațiunii și indiscutabil că existența sa a exercitat mare influența asupra popoarelor cari au crescut sub scutul ei; dar' dacă aceste popoare, tocmai ridicându-se la o mai înaltă treaptă a culturii își cer acum cerc mai liber și imperiul, care pân-acì a promovat dezvoltarea acestor popoare și prin acea-ta cauza mare a civilizațiunii, stă în contrast cu ele: necesitatea și posibilitatea existenții sale mai departe a încetat.

E de prisos să intrăm în discuțiuni teoretice asupra adevărului acestei opiniuni. — E indiscutabil, că interesul cel mai înalt al umanității este progresul civilizațiunii și eu încă sunt convins, că conștiința, la care s-au deșteptat în veacul nostru atâtea naționalități și însuflețirea cu care lucrează fiecare pentru progresul ei, este semnul cel mai îmbucurător al acestui progres și deodată cea mai sigură alui chezășuire. Orice forță nouă, participând la munca mare a civilizației este un câștig pentru întreaga omenire, care poate conta ia cuceriri cu atât mai mari, cu cât e mai bogată în individualități. Misiunea problemei noastre nu e deci a micșora numărul acestora, ci ca întărind legăturile ce unesc într-un întreg mare pe toate aceste individualități să asigurăm libera desvoltare a fiecăruia; și în cât pentru aceasta s-ar cere, că anumite naționalități pe cari pân-acì numai asuprite le cunoșteam, să participe constituind state nuoi, ca membri independenți ai marei familii de popoare la progresul general: noi numai bucura ne putem de aceste tendențe și n-aflăm în aparițiile cari trădează aceste năzuinți, nimic îngrijitor. Dar dacă aceasta ne este opiniunea și vedem înainte că toată abilitatea diplomaților noștri, de a astruca urmele putrefacției în imperiul otoman rivalizează cu vechii egipteni; și dacă suntem convinși că zelul bărbaților de stat cari se mărturisesc mai ales de creștini de a susține sub jugul otoman pe popoarele creștine din orientul Europei, nu pot salva acest imperiu; și ca ne apropiem de momentul, în care popoarele creștine ale Europei vor fi chemate a urma pilda Grecilor și a constitui state: nu urmează oare d'acì că în toate ce poate ezercita influință asupra acestei formațiuni de la care depinde soarta civilizațiunii în aceasta parte a Europei să procedăm cu îndoită precauție și cine nu prevede că felul în care se resolvă chestiunea de naționalitate în patria noastră, în privința aceasta este de cea mai mare importanță?

Dintre toate popoarele Europei, țara noastră e chemată să ezercite influință decizătoare asupra acelor provincii cari odinioară stat-au în legătură mai strînsă cu dînsa. Relațiunea, în care a stat odată patria noastră cu aceste provincii și faptul că o parte a țării noastre este locuită de aceleaș naționalități, pe cari le'aflăm în imperiul otoman, și că aceste au ajuns la noi Ia o treaptă mai înaltă a culturii: ne asigură aceasta influință; trebue oare, permis e să fixăm astfel de principii, pe lângă cari în cazul disolvării statului otoman, formarea oricărui stat în această parte a Europei devine imposibilă. Și e indiscutabil, că adoptând în genera! principiul, că existența naționalităților se poate numai așa asigura, dacă fiecare naționalitate se va separa teritorial, în locul unde azi stă imperiul otoman, devine imposibilă constituirea astorfel de state, cari în urma extenziunii, a numărului și a situației lor geografice să fie capabile de apărarea neatârnării și consolidării lor interne.

Aceleaș principii, cari primejduesc în Ungaria existența sa de stat milenară, vor împedeca și mai mult formarea pe teritoriul imperiului otoman a unui stat puternic român, sârb ori slav și în locul lor în această parte a Europei, în urma situației geografice, putem conta numai la mici teritorii slave, bulgare, sârbe și române cari în neîntreruptă luptă între sine, ar fi deopotrivă neputincioase pentru apărarea propriei lor independențe și a civilizației, de unde rezultă, că aplicarea acelor principii în patria noastră sunt în vădit contrast nu numai cu interesele acelora cari țin la integritatea țării și cari conzideră de o condiție prealabilă a dezvoltării liniștite a Europei existența monarchiei Austro-Ungare ci și cu interesele acelor naționalități, în numele cărora se pretinde aceasta mai mult.

Sistemul, în vîrtutea căruia rezolvirea chestiunii de naționalitate se caută în fixarea în legi a sferei de drept a fiecărei naționalități și în împărțirea teritoriului și a funcțiunilor țării între diferitele naționalități, din cele de sus — așa cred e clar, că între împrejurările particulare ale patriei noastre nu e aplicabil și în loc de a sista divergențele între naționalități, ar atrage după sine numai anihilarea libertăților individuale și civice, și ducând la dizolvarea patriei noastre, și a monarchiei în aceeaș vreme, în acea parte a Europei care în privința variației naționalităților este în aceeaș situație cu patria noastră: ar împedeca ori ce formațiune mai mare de stat și 'n chipul acesta ar strica viitorul tocmai a acelor popoare în favorul cărora se propune. Fie-mi permis a încheia cu o observațiune generală teza aceasta.

Am început cu două afirmațiuni.

întâia, că trăsătura principală caracteristică a civilizației noastre, este comunitatea ce ezistă în desvoltarea popoarelor Europei.

A doua, că programul nostru, este eminamente rezultatul acelei stabilități, cu care popoarele Europei muncesc la validitarea principiilor așezate de creștinism. Cea mai principală dintr'aceste este unitatea genului nostru și comunitatea chemării sale.

Dacă zidurile despărțitoare dintre popoare s-au dărîmat, dacă am scuturat vederile barbare ale evului mediu și pe dujmanii, cu cari am stat față în față pe câmpul de război, îi privim acum de semenii noștri ; dacă sclavagiul a încetat și însaș absoluta putere suverană, acolo unde mai există, a devenit mai blândă: toate aceste sunt efluxul acestor idei și experiențele și știința mărturisesc deopotrivă resonul lor.

Precum în prezent între sutele de popoare ale pământului aflăm primele năzuinți spre cultură; așa în trecut aflăm ruinile a o sută de culturi, toate advertizându-ne că capacitatea culturală este un dar Dumnezeesc ce s-a dat nu unei clime ori unei națiuni ci întregei omeniri, și când în fruntea civilizației noastre aflăm pe acele popoare pe care evul vechiu le-a numit barbare și incapabile de cultură și ne gândim că locul Grecilor și al Romanilor în veacul nostru l-au ocupat urmașii locuitorilor sălbatici a insulelor britice și înfricoșații teutoni, trebue să suridem de presumpția cu cari unii privesc de un privilegiu inerent esclusiv poporului lor cabilitatea de cultură, mărturisind în aceaș vreme, subordinația naturală a altora. Dacă există fapt, pe care știința și experiența l-a stabilit mai presus de orice îndoială, aceasta e, că între popoarele pe cari le cunoaștem în Europa, nu este nici unul care n-ar fi capabil de o cultură superioară, și căruia, prin urmare, i-s-ar putea nega dreptul la aspirațiunea unei stări mai bune; și încât aspirațiunile naționaliste a veacului nostru purced din această convingere și se nisuesc numai a delăturâ obstacolele, cari îinpedecă desvoltarea liberă a fiecărei naționalități: aspirațiunile acestea sunt consecințele firești ale desvoltării de pân-acì a civilizației noastre; și-l putem numi de inprudent pe acela ce speră a sista aceste aspirații prin măsuri guverniale ori legislative, ori voește a asigură în vre-o țeară heghemonia vreunei naționalități, care s-ar putea susținea numai prin asuprirea altora. — Dar de sigur nu e nici acela mai luminat, care crede, că prin faptul, că a împărțitteritorul vre-unui stat după naționalități și a fixat sfera de drept a fiecărei limbi și naționalități va opri evoluția firească a lucrurilor și va asigura prin mijloace meșteșugite viitorul cuiva, din cari lipsesc germenii dătători de viață,

Toate acestea, ce se recomandă spre acest scop, au existat odinioară. Știe ori cine, că barbarii, cari au ocupat provinciile imperiului roman, au lăsat multă vreme în vigoare legile romane și că în epoca, în care s-au format statele noastre mai noui, naționalitățile stăteau nu ca teritor, ci ca persoane separizate una lângă alta; așa că cetățenii aceleiași țări trăiau după legile, romane, franceze, gotice ori burgendeze, precum aparțineau la una ori alta dintre naționalități și aceste împrejurări, în cari vedem fără îndoială aplicarea cea mai consecuentă a sistemului din nou recomandat, au existat în patria noastră până la vremile cele noui în Ardeal, unde națiunea maghiară, săcuiască și săsească au trăit veacuri dearândul lâng'olaltă cu teritor separat și legi separate ; stările acestea s-au sistat pretutindenea, nu prin omnipotența unora, nici prin voința poporului dominant, ci prin firea lucrurilor, prin acea forță, pe care cursul neîntrerupt al civilizației noastre o ezercită asupra tuturor împrejurărilor, prefăcând, resturnând totul ce s-ar pune în calea valurilor sale cutropitore. Și credem oare, că ne putem împotrivi acesteia, că putem întrerupe evoluția întregei civilizații și putem încerca din nou în patria noastră principiile, de la cari s-au abătut Visigoții în Spania în veacul al XVII?

Las răspunsul pe sama cititorilor; din parte-mi îmi dau numai espresie convingerii, că o astfel de încercare în ori ce țară, sub ori ce formă de guvernare și ori cât cu învoiala tuturor naționalităților, cari locuesc țara: pe o vreme oare care poate produce mari încurcături, poate conduce la asupriri mari; că o astfel de încercare poate oprì în desvoltare pe o vreme oarecare respectiva țară, în care s-a făcut; o poate împinge înapoi în civilizație, dar la o stabilitate desigur nu poate contà.

== XIII. ==

=== CHESTIUNEA NAȚIONALITĂȚILOR SE POATE REZOLVI NUMAI ASIGURÎND LIBERTATEA INDIVIDUALĂ A SINGURATICULUI. ===

Mișcările noastre naționaliste, precum am mai spus-o în șirul părerilor mele, se aseamănă în multe privințe mișcărilor religioase de pe vremea reformațiunei. Privind fie generalitatea acestor mișcări, fie influența-le asupra spiritelor, în urmarea cărora și-au forțat față de toate celelalte mișcări, întâietatea, modificând ori-ce aspirație a veacului, aflăm cea mai mare analogie. Și tot aceasta o putem spune, comparând evoluția acestor două mișcări. — Precum mișcarea naționalistă s-a ivit în veacul nostru ca o aspirațiune de libertate, căutându-și ținta numai în delăturarea obstacolelor din calea liberei dezvoltări a naționalităților: tot aceasta o vedem și la mișcările religioase din veacul XVI, cari l-a început s-au ivit aseminea numai pentru libertatea conștiinței și nu cereau altceva decât ca fiecare om să-și poată ruga conform propriei convingeri pe Dumnezeul său ; și precum mișcările noastre naționaliste și-au schimbat pe nevăzute ținta, până ce-'n fine, cei ce s-au adunat sub steagul libertății, nizuesc spre asemenea dominațitme, ca și aceea împotriva căreia s-au înrolat ; — acelaș lucru îl observăm și în decurgerea mișcării religioase : în numele toleranței aseminea intoleranță, în semnul libertății aceaș poftă de dominație, între gravamenele împotriva expansiunii altora aceeaș vrere de expansiune ; ba chiar mai mult, analogia aceasta se estinde și asupra amănuntelor mișcării.

Dacă naționalitățile, spre a-și asigura libertatea pretind teritorii separate, unde dânsele să domnească, dacă pretind să li-se garanteze în lege o specială sferă de drept și ca dreptul, ce-i compete individului privitor la folosința limbei sale să i-se confereze nu ca la individ, ci ca la un membrii al anumitei naționalități; dacă se cere ca funcțiunile țării să se împartă după naționalități și că 'ntr'un anumit cerc numai membrii unei anumite naționalități să fie capabili de funcțiuni; dacă cu un cuvânt la o mișcare care s-a pornit în numele libertății și egalității acum fie-care cere privilegii și se silește ca aceste să fie cât mai mari: — toate acestea nu sunt nuoi, și cine cunoaște istoria știe că odinoară diferitele confesiuni religioase au pășit tot cu aseminea pretențiuni una față de alta și tot sub aceste pretexte. Ca să asigure pe câte-o confesiune împotriva asupririi celeilalte și fixând cu precisiune sfera de drept a fiecăreia, prilejul frecărilor să fie înlăturat: aceasta a fost cauza pentru care au fost spriginite ca și acum interesele singuraticelor naționalități așa atunci interesele singuraticelor confesiuni. In țări catolice s-au ficsat teritorii separate pentru protestanți, s-au ridicat fortificații servite de depozitul de arme al religiunei; numărul bisericilor s-a limitat prin legi; s-a decretat, pentru cari oficii câți să se candideze din fiecare confesiune și care parte a conziliului comunal să se formeze dintre credincioșii uneia ori alteia confesiuni ; — și care a fost urmarea acestor măsuri și dispozițiuni, pretutindeni, unde s-a încercat resolvirea chestiunii religioase pe această cale ? Oare nu neîntrerupt conflicte a confesiunilor ; asuprirea aceleia, care într-un cerc oare-care s-a văzut în minoritate ; și ca urmare a toate acestea, o luptă sângeroasă ca de un veac, care a zguduit cele mai puternice state, a pricinuit o ireparabilă rupere până în ziua de azi la una din cele mai mari națiuni ale Europei, pretutindenea împedecând progresul civilizațiunii ? Lupta într' un stat a fost mai sângeroasă ; în altul a adus la totala asuprire a câte unei confesiuni; dar în tot locul, unde n-a reușit aceasta și împăcarea confesiunilor s-a căutat pe calea de a le stabili în lege sfera de drept și privilegiile, urmarea a fost aceeaș: cetățenii fie-cărei astfel de țări separându-se după confesiuni, au stat ca dujmani lâng'olaltă și pacea și liniștea confesională s-a ajuns cu atât mai puțin, cu cât a fost mai mare numărul legilor alcătuite spre acest scop.

Evul mai nou a fixat și 'n aceasta privință direcții nuoi. In locul sferelor de drept și a privilegiilor s-a așezat principiul libertății religionare, după care osebirea confesională nu ezercită nici o influență asupra drepturilor civice ale individului. s-a recunoscut că asupra întrebării la care confesiune aparține cineva, hotărește numai propria-i conștiință și că respândirea și cultivarea fiecărei religiuni este a se bizui pe zelul credincioșilor, rămânând singura chemare a legilor, să apere pe fiecare în usarea de aceasta libertate; — și iată în măsura, în care principiul s-a aplicat:: chestiunea religioasă era aplanată. Libertatea n-a sistat emularea zeloasă între diferitele confesiuni, acărei aparițiuni așa de interesante le aflăm în America de ost; n-a micșorat proselitismul pe pe care-l întâlnim în Englitera mai mult ca oricând ; dar pacea prin toate aceste nu se tulbură și putem cu siguranță afirma, că niciodată n-a existat mai perfectă înțelegere între osebitele confesiuni și că sfera de drept a fiecărei confesiuni chiar și 'n țari, unde vre-una — ca de ex. protestanții în Franța face numai o mică minoritate a populației, niciodată n-a fost mai perfect asigurată.

Analogia între mișcările naționaliste a veacului nostru și a celor religioase din vremile anterioare, residă 'n firea lucrurilor.

Cele două, — cu privire la obiect așa de osebite mișcări — nizuesc spre un țel, care la una e libertatea religioasă la cealaltă naționalistă, dar în amândouă cazurile e libertatea. Amândouă mișcări își trag puterea din forța, pe care o au ideile asupra sufletelor oamenilor. Și locul, pe care-l ocupa unii atât în mișcarea religioasă, cât și în cea naționalistă, depinde nu de la teritorul, pe care locuesc, ori de la clasa, căreia aparțin, ci singur numai de la convingerea lor personală. Dar' oare analogia aceasta, care indiscutabil ezistă privind fie cauzele fundamentale ale mișcării, f ie decurgerea ei: nu justifică oare părerea noastră, că și chestiunile naționaliste a veacului nostru se pot rezolvi numai pe calea care s-a dovedit atât de ducătoare la scop la mișcările religioase; n-ar justifica oare aceasta chiar și atunci, dacă n-am putea aduce în spriginul acestei păreri acea experiență generală că primejdia chestiunii de naționalitate depinde pretutindenea de la măsura cu care se aplică în țările singuratice pentru arangiarea divergențelor naționaliste principiul libertății individuale și că până ce de cs. în America, Elveția și Belgia diferitele naționalități locuesc în pace lâng'olaltă: certele naționale acolo au devenit mai ascuțite, unde, ca de ex. în Ardeal s-a stabilit în lege sfera de drept a fiecărei naționalități și s-a garantat starea lor privilegiată.

După toate aceste experiențe, ce ne zac înainte, putem afirma cu siguranță, că pentru sistarea certelor la cari au dat ansă în veacul nostru osebirile naționale și cari amenință unele state cu serioase pericole, pân-aci libertatea s-a dovedit de cea mai puternică panacea și aceasta zace în firea lucrurilor. O astfel de mișcare, ce s-a produs prin asuprirea reală ori închipuită a unora: prin nimic altceva nu se poate mai bine potoli decât îndepărtându-i-se cauzele. — In politică însă cel puțin încât e vorba de rezolvirca chestiunilor practice nu există regula generală care să n-aibă excepții și oricât de mult am fi convinși despre felul recunoscut în general de practic al unui sistem, înainte de a-i încerca aplicarea într-o anumită ,țară, e nevoie, să fim cu osebită atențiune la situația și împrejurările aceleia.

Ungaria, tocmai cu privire la împrejurările ei naționale e 'ntr'o stare cu totului specială, Relațiunea, în care stăm cu imperiul, înrudirea ba chiar identitatea națională la o parte a locuitorilor țării cu popoarele țărilor învecinate; întreagă evoluția noastră istorică și mai ales evenimentele ultimelor vremi, cari au săpat brazde adânci în sufletele cetățenilor acestei țări: sunt tot atâtea cauze, esplicând indiscutabilul fapt, că divergențele naționaliste la noi sunt mai ascuțite decât aiurea și că măsuri cari în alte țări s-au dovedit proprii a resolvî chestiunea aceasta: la noi nu promit aceleaș rezultate.

Pe deoparte singuraticele naționalități, cari veacuri dearândul s-au simțit oprimate în libera-le desvoltare, la noi cer garanții mai tari pentru asigurarea viitorului lor, pe de altă parte mai multe garante cere și țara, acărei viitor e din toate părțile amenințat, drept-acea libertatea, care în alte părți s-a dovedit suficientă pentru rezolvirea acestei chestiuni, la noi nu satisface dorințele fiecărei naționalități, și totuș e mai mult, decât ce le putem oferi fără sacrificarea intereselor statului.

Acesta e reproșul, ce-l aduc părtinitorii mai zeloși ai diferitelor naționalități și aceia, cari se 'ngrijesc de unitatea țării, împotriva acestui fel de rezolvire a chestiunii naționaliste.

Să vedem, încât e corectă părerea aceasta?

Avem o chestiune curat practică înaintea noastră; s-o examinăm deci din punct de vedere curat practic adică lăsând la o parte orice excursiuni teoretice, și ținând seamă numai de împrejurările patriei noastre: să ne punem cele două întrebări:

l-iu: drept e oare, că pretențiunile diferitelor naționalități ale patriei noastre nu se satisfac acordând fiecăreia deplină libertate?

2-a: drept e oare, că libertățile acordate naționalităților strică unitatea și primejduiesc existența țării ?

== XIV. ==

=== INFLUENȚA LIBERTĂȚII ASUPRA SINGURATICELOR NAȚIONALITĂȚI. ===

Patria noastră în privința chestiunilor de naționalitate are o situație cu totului particulară. Asta o auzim de nenumărateori, și e corectă, însă precum la patria noastră, așa la fiecare țară, și precum la chestiunea de naționalitate așa la orice chestiune se potrivește; pentru că 'n definitiv nu înseamnă mai mult, decât că orice chestiune se poate rezolva numai după cântărirea exactă a împrejurărilor cari ezercită influință asupra ei.

Și cari sunt acele împrejurări particulare ale patriei noastre?

întâia: numărul diferitelor noastre naționalități, și împrejurarea că nu locuesc în masse compacte ci cât se poate de amestecate, neputânduli-se astfel fixa hotarele geografice. Nu există în patria noastră naționalitate, din care o parte n-ar locui într-un astfel de ținut, unde majoritatea se compune din altă naționalitate. Așa întâlnim Slavi pe Alföld, Maghiari în Ungaria de sus, — ne mai amintind pe Germani cari sunt împrăștiați în țara întreagă, și afara de un comitat, nici unde nu constituesc majoritate.

A doua e: alipirea națiunii noastre către așa numitele instituțiuni municipale ale sale.

E indiscutabil, ca aceste particularități ezercită o mare influință asupra resolvirii chestiei de naționalitate; însă această după părerea mea sta într'aceea, că tocmai pentru aceste împrejurări, la noi o altă deslegare a chestiunii decât cea a asigurării deplinei libertăți, nici închipui nu se poate.

Tocmai imposibilitatea de a demarca astfel de granițe naționale, cari să nu cuprindă între sine și pe alte naționalități este cauza pentru care prin împărțirea teritorială nu satisfacem pretențiiile naționalităților. Și tocmai pentru că națiunea se alipește de vechile ei instituții municipale, e de sperat, că deplina libertate, ce legea oferă fiecărui individ îi va câștiga fiecărei naționalități influența, ce cu drept cuvânt îi compete.

împărțirea țărilor după teritorii, chiar și acolo unde — ca d. es. în Tirol stau numai două naționalități în masse compacte față 'n față e ceva dificil, și totdeauna periculos, pentru că frânge unitatea, prealabila condiție a oricărei forțe. Dar împărțirea între astfel de împrejurări e cel puțin posibilă; dacă divergențele ce se nasc pe urma unei astfel de împărțiri la început sunt ascuțite, este cel puțin de sperat, ca mai târziu ajungând, după amare experiențe cele două naționalități la convingerea că fiecare nu-și poate nici oprima nici contopì rivalul: rivalii abzic în sfârșit daca și nu de pofta de expansiune, cel puțin de încercările de a se asupri unul pe altul. — Dar' dacă într-o țară stau față 'n față, nu doua, ci șase naționalități, fiecare solicitând recunoașterea legitimității sale, și fiecare pășind cu aceleaș pretenții față de stat: cine poate oare aștepta aceasta?

Nu vreau să le prezint dificultățile mai mari decât ce sunt, și fac abstracție de la ce se produce în cercul aceleași naționalități prin osebirea confesională și de es. la compatrioții noștri sârbi, atrofiază cu totul simpatiile, pe cari le-am aștepta de la limba comună: și nici nu vorbesc de acele naționalități mai mici, cari deși stau în înrudire .cu altele mai mari, totuși au sentimentul unei proprii individualități nu numai pe cele mai mari, naționalitatea maghiară, germană, slavă, sârbă, rusă și română. In ce chip să se facă împărțirea ca prin aceasta fiecare dintre naționalități în părțile ei număroase să nu se simtă atinse? Nu vorbesc de Maghiari, cu a căror convingeri de drept împărțirea teritorului după naționalități nici odată nu se împacă și nu de Germani, cari prin orice fel de împărțire, nici odată nu-și vor putea validitâ aspirațiile lor naționale: ci sa ne îndreptăm privirea esclusiv asupra naționalităților în numele cărora se cere împărțirea.

Repet: mișcarea naționalistă nu este produsul unei agitațiuni meșteșugite, nu este lupta împotriva unor principii teoretice ori gravamene închipuite; ci urmarea necesară a întregei noastre desvoltări de pân' acì, întrucât scopul întregei mișcări nu e altceva, decât ca principiul libertății individuale, să se aplice și în cercul naționalităților. O astfel de mișcare precum nu se poate oprima cu violență, așa nu se poate potoli cu concesiuni date la aparență, ci numai așa, dacă vom satisface trebuințele, ce i-au dat naștere; și astfel în cașul present, numai atunci dacă îndepărtând obstacolele prin cari singuraticul cetățean s-a simțit împedecat în ezercitarea liberă a naționalității sale, fiecare individ, precum în altele așa și cu privire la naționalitate să se poată simți deopotrivă liber.

Nimeni nu poate trage la îndoială, că voivodatul sârbesc, ori căpitanatul românesc, care ar cuprinde numai pe cetățenii aparținători acestori naționalități, nu ne stă în putere a-l demarca, și că și mai puțin se poate executa o astfel de împărțire, pe lângă care o mulțime de membri ai acestor naționalități să nu locuiască pe un teritor, pe care legea l-a fixat ca proprietatea altei naționalități; și că prin urmare nu se poate închipui o astfel de împărțire, în care drepturile, de care se bucură individul ca membru al unei naționalități, n-ar depinde de la împrejurarea, ca să locuiască pe teritorul fixat propriei sale naționalități. Dacă odată Sârbii din Buda și Slavii de pe Alföld pot pretinde aceeași libertate pe seama naționalității lor, ca și cum aceia ar fi în Sirrniu, ceștialalți în Ungaria de sus ; și când aceasta li-s-ar refuza, s-ar putea cu acelaș drept plânge de asuprire: cum am putea oare satisface aceste dorințe contradictorii dacă nu singur numai prin faptul că vom asigura fiecărui individ deplină libertate și în privința națională?

Incontestabil deci, că după ce Ungaria se osebește de alte țări tocmai prin numărul naționalităților sale și prin faptul, că nu se pot irage granițele geografice a singuraticelor naționalități și după ce pretențiunile naționalităților nu se pot împlini prin împărțirea teritorului nostru: singura cale, deschizându-se resolvirii chestiunii naționaliste în patria noastră se poate căuta numai în deplina asigurare a libertății individuale.

Vechiul nostru sistem administrativ și dragostea națiunii noastre pentru el — aceasta a doua, nu mai puțin importantă prticularitate — oferii garantă, că libertatea, pe care o dă legea individului întru libera dezvoltare a naționalității sale, nu va rămânea literă moartă.

Dacă pe de o parte se proclamă drept principiu, că legea, precum în privința religiei, așa și în privința naționalității nu cunoaștem nici o osebire între cetățeni și că nici o naționalitate nu-și poate vindica drepturi, cari celorlalte li-s-au refuzat;

dacă prin urmare nu este cerc, în care singuraticul să fie împiedecat întru folosirea limbei sale și stabilirea limbei oficiale depinde în fiecare cerc esclusiv de la voința majorității;

dacă, cu un cuvânt, am stăvilit principiul celei mai desăvîrșite libertăți în privința limbii și naționalității :

atunci situația, ce fiecare naționalitate ocupă în patrie, depinde în cea mai mare parte de la aceeaș pietate, cu care singuraticii se alipesc de naționalitatea lor; e însă incontestabil că asupra acesteia are o mare influință și organizația administrativă și că aceasta se poate așa arangia, că libertatea asigurată în lege pe seama fiecărei naționalități, în practică nu există.

Intr'o țară, acărei administrație s-a arangiat după principiile centralizației riguroase, unde cetățenii, în afară de corpul legiuitor, nu pot avea altundeva cuvânt asupra trebilor publice și întreaga diriguirese face prin funcționarii guvernului: efectul principiilor depuse în lege nu poate fi decât prea disparent. Fiecare se poate eșofâ liber pentru naționalitatea sa, poate încerca terenul de întruniri pentru dezvoltarea și răspândirea limbii sale și dacă înaintea legii vrea să vorbească în propria sa limbă o poate face aceasta liber; dar' după ce guvernul central nu poate dirigui deodată în șasă limbi, incontestabil, că în măsura, în care s-a lățit principiul centralist, se restrînge terenul, ce se deschide limbilor singuratice în administrație; sică acolo, unde instrucția, ca și în orice stat centralist s-a concentrat în manile guvernului, naționalitățile nu mai au nici măcar garanta, că interesele lor în jurul instrucției, care e cea mai principală pentru dezvoltarea lor, vor fi deplin respectate.

Pe lângă organizația noastră comitatensă, — ori mai bine zis, pe lângă o organizație comitatensă cum este aceeace se conturează în legile din 1848 în care se deschide un teren larg vieții comunale și comitatense și întreaga administrație se așează pe principiul autonomist: putem afirma tocmai contrarul.

In țeară centralistă guvernul, chiar presupunându-i cele mai bune intențiuni nu poate apăra naționalitățile în minoritate împotriva preponderanței majorității; pe lângă o astfel de organizație administrativă pe care o reclamă geniul națiunei noastre, asuprirea naționalităților mai mici devine imposibilă. pentru că, comitatul neputând fi oprit să uzeze de limba pe care o vorbește și înțelege majoritatea sa; să s-adreseze către alte municipii, aparținând aceleiaș naționalități, în limba sa; și că, cu un cuvânt să decreteze aceasta limbă de a sa oficială și s-o întrebuințeze în toate afacerile pe cari organizația noastră administrativă le-a rezervat comitatelor; și având comitatele singuratice față de guvernul central în parte aceaș libertate pe care o au comunele față de dânsul ; guvernului, ba chiar municipiilor le lipsesc mijloacele, prin cari ar putea octroa naționalitatea majorității asupra altora, și dac'ar voî să restrîngă pe aceste din urmă în cercul comitatelor și a comunelor, spre pildă punând cunoștința vreunei limbi drept condițiune elegibilă a deputaților comitatenși ori dietali: o astfel de lege ar da prilej la o mare discuție, s-ar putea decide prin o mare majoritate, și ar putea pricinui adâncă nemulțumire și mari divergențe, dar de respectat abea se va respecta.

Unicul avantaj, care, într'aceste îrnpregiurări îi va reveni unei naționalități este, că în interesul înlesnirii, administrației se va fixa o limbă, ca limbă oficială a legislației și a guvernului central, și eu sunt convins că aceasta, cu învoirea fiecărei naționalități a patriei va fi cea maghiară; e evident însă ca aceasta poate cu atât mai puțin împedeca pe diferitele naționațități în desvoltarea lor, cu cât, nici aceea ca cineva să folosească în desbaterile legiuitoare propria-i limbă, nici aceea ca guvernul central să primească scripte adresate lui în orice limbă, și să le resolve, nu va esclude.

Când prin legile din 1848 am sistat privilegiile nemeșești și am lățit drepturile politice și civice asupra fiecărui locuitor al țării pe lângă un astfel de cens, în urmarea căruia, drepturile acestea într-o parte a țării se ezercită prin aceia, cari în majoritatea lor nu aparțin naționalității maghiare: pentru validitarea practică a egalei îndreptățiri naționaliste se cere executarea legilor din 1848 și ca în organizația noastră administrativă, să rămânem credincioși principiului autonomist, adică acelei forme administrative pe care un lung trecut și datinile și moravurile națiunei noastre le-a contopit cu întreagă existența noastră.

Susținând principiul egalei îndreptățiri și ținând la organizațiunea noastră administrativă, situația, ce naționalitățile ocupă în țară, va depinde numai de la voința lor și de la libertatea, ce se va asigura vieții municipale în țara noastră; sub aceste condițiuni împăcarea naționalităților poate fi numai chestie de timp, care după ce a potolit patimile și a redus pretențiile singuratice la măsura ce se împacă cu interesele țării și cu pretențiile juste ale altora: de odată va convinge pe toate naționalitățile patriei, că tot ce s-a putut ajunge între acestea hotăra, s-a ajuns.

== XV. ==

=== DREPT E OARE, CĂ LIBERTATEA DEPLINA ACORDATĂ NAȚIONALITĂȚILOR PRIMEJDUEȘTE EXISTENȚA ȚĂRII? ===

influența, pe care organizația noastră municipală și principiul egalei îndreptățiri depus în legile din 1848 ar ezercita-o asupra stării naționalităților, cari mai 'nainte, — când drepturile politice erau privilegii nemeșești — erau în mare parte excluse de la aceasta: e clară; și deși opiniunea, că starea naționalităților se poate asigura numai prin împărțire teritorială, câștigă și acum aderenți: zi cu zi sporește numărul acelora, cari ținând înnaintea ochilor interesele lor nu personale ci naționale, recunosc, că promovarea acestora depinde nu de la privilegiile acordate singuraticelor naționalități, ci de la aceea, că garantându-se libertatea individuală a fiecărui cetățean al țării administrația și exercițiul drepturilor noastre politice să se organizeze astfel, ca fiecare naționalitate din patrie să găsească o sferă, în cadrele căreia să-și poată liber dezvolta naționalitatea sa.

Sunt mai puțin clare avantagiile acstui sistem, privindu-le din punctul de vedere al interesului naționalității maghiare ori al intereselor generale ale țării; și eu nu mă mir dacă, — mai ales din punctul de vedere ultim — se dau pe față scrupuli și mulți judecă de periculoase pentru viitorul țării libertățile depline ce s-ar acorda naționalităților.

Pericolele există, și nimeni, cine ne privește situația și direcția pe care o urmează mișcările naționaliste, nu le poate trage la îndoială caracterul lor serios; însă existența acestor pericole nu se poate aduce împotriva acelei direcții, pe cari eu o cred mai potrivită pentru deslegarea chestiunei naționalităților, anume nu pentru motivul, că pericolele acestea sunt urmările firești ale situației noastre, și adoptându-se acum principiul egalei îndreptățiri, nu se pot evita; și pentru că dacă există un remediu al acestor primejdii, acesta se poate afla numai în libertatea acordată naționalităților.

In ce privește pe cea dântâiu: afirmațiunea mea e evidentă. — Legile din 1848 generalizând drepturile politice asupra fiecărui cetățean al țării, în urma entusiasmului ce-l vedem manifestându-se între cetățeni pentru naționalitatea lor, suntem în drept a presupune cu siguranță, că aceștia își vor folosi fiecare situația în interesul propriei lor naționalități.

Fără preocupare privind însă lucrul, ușor ne putem convinge și de contrarul.

Admit, că primejdiile ce s-au deslănțuit asupra patriei și asupra naționalității maghiare prin recunoașterea principiului egalei îndreptățiri, devin atât de grave numai prin libertatea ce le este asigurată naționalităților în organizația noastră administrativă, și admit, că dacă libertatea politică se stabilește într-o astfel de formă, cum era la modă în Francia înainte de cesariat, puterea absolută a majorității legiuitoare și administrația centralistă responsabilă acesteia, ar împărtăși naționalitatea maghiară în așa favoruri, cum niciodată, pân-acì n-a avut; dar abstrăgând chiar de la greutățile, cu care ar ti împreunată întroducerea principiilor riguroase centraliste: oare aceste favoruri de cari s-ar bucura naționalitatea maghiară, pot asigura statul maghiar?

Să presupunem, că toate dorințele celor mai fervenți aderenți ai acestei păreri s-au împlinit. Corp legislativ, acărui majoritate dispune de putere absolută în trebile publice; administrație, după cele mai viguroase principii centraliste, și că majoritatea acestui corp legiuitor este îmbibată de cel mai exagerat șovinism pentru supremația naționalității maghiare și administrația uzează de toată puterea pe care i-o dă cea mai perfectă mașinerie administrativă în scopul acesta — și ce-am ajuns oare? Putem atâta ajunge, ca împiedecând libera mișcare a naționalităților în comună și 'n comitat amuțim glasurile, cari umplu azi de temeri pe atâția inși; putem ajunge, ca centralizând toată instrucția în manile guvernului să o folosim pe aceasta de mijloc pentru răspândirea propriei noastre limbi; dar ca diferitele naționalități din patrie să-și piardă conștiința proprie-i lor individualități: asta pe calea aceasta tocmai așa nu o vom ajunge, cum n-au ajuns-o alții cari au probat-o cu aceleaș mijloace împotriva naționalității maghiare, și rezultatul, la care putem calcula va fi, că luată mișcarea de la suprafața vieții publice, va pătrunde în păturile adânci, schimbând aversiunea de azi împotriva limbii maghiare, într-un sentiment de vrăjmășie față de unitatea patriei, față de statul ungar.

Dacă prin urmare mișcarea naționalistă amenință cu primejdii patria noastră și există de fapt factori puternici cari țintesc la destrămarea statului; dacă forța de atracțiune, pe care o ezercită naționalitatea comună asupra unei părți a locuitorilor țării este mai tare decât legăturile milenare ce au unit pe fii acestei patrii: putem fi convinși că între astfel de împrejurări, puterea, pe care i-o dă guvernului mașineria administrativă se va dovedi insuficientă pentru apărarea țerii; și ca unitatea limbii oficiale, chiar dacă am reușit s-o octroăm până la protocolul celei din urmă comune și armata de funcționari nu vor putea susținea unitatea țării. Față de astfel de primejdii avem nevoie de alte remedii, pentru resolvirea unei astfel de probleme trebuesc alte mijloace și eu numai una cunosc care ar corespunde mărimii acestei probleme și anume: să satisfacem pretențiunile legitime ale diferitelor noastre naționalități și în chipul acesta să delăturăm cauzele, cari au dat naștere acestei mișcări.

Mișcarea naționalistă tocmai pentru că nu e — cum poate cred unii produsă prin machinațiunile unora — pentru că nu e rezultatul unei agitațiuni meșteșugite: pentru aceste cuvinte astfel de măsuri, prin cari se satisfac pretenziunile unor corifei, ori se oprimă meșteșugit o aparițiune de neliniște ce se manifestă în spirite, nu vor sista aceasta mișcare. Agitațiile naționaliste ale veacului nostru, sunt numai o ramură a acelei mari mișcări, care a început cu reformațiunea pentru eluptarea libertății și a egalității pe terenul religios și pretutindenea, precum în cercurile religiei unde odată a început, așa și pe terenul naționalist numai atunci va înceta, daca își va ajunge scopul după putință; ori cât de mari sunt jertfele ce se cer de la noi cari ne țineam națiune dominantă în patria aceasta, e sigur, că numai așa vom putea evita primejdiile ce amenință patria noastră.

Știu bine, sunt destui cari vorbesc cu mult disprețdespre însuflețireanaționalistă, luându-o deceva efemer, care precum s-a ivit pe neașteptate așa va și dispare, cu atât mai vârtos, cu cât puterea principiilor democratice, necesitatea existenței statelor mai mari, facilitatea și iuțeala comunicațiunei cu un cuvânt direcția de față a întregei noastre civilizații nu e favorabilă pentru separațiunea naționalităților mici; și eu admit, că pot veni vremi, când urmașii noștri vor înțelege tot așa de puțin însuflețirea noastră pentru naționalitate, ca și noi pe aceea care în veacul XI și XII a mânat jumătate Europa la sfântul mormânt; dar' dacă și concedem, că chestiunea naționalistă poate deja peste un jumătate secol se va număra în șirul acelor chestiuni rezolvite, asupra cărora oamenii privesc cu regret; atâta e sigur, că evenimentele cele mai importante a jumătății prime a secolului nostru s-au provocat prin influența principiului naționalist; și că precum întâia putere cesară în Franța s-a frânt nu de înțelepciunea guvernului ci de însuflețirea națiunei spaniole, ruse și germane: așa în prezent și'n cel mai apropiat viitor, principiul naționalist va ezercita cea mai hotărîtoare influință asupra tuturor acelor țeri unde s-a ivit.

Idea de naționalitate, după natura sa nu e idee revoluționară, ba încât se întemeiază în mare parte pe istorie și stă în nex cu moravurile poporului înrîurește tocmai în direcție contrară: și dacă în epoca de față totuși îi vedem efectul contrar, cauza trebue căutată în atitudinea ce unele state au luat față de naționalitățile lor, pășind cu vrăjmășie împotriva ideii, căreia în decurgerea acestui secol și-au putut mulțumi existența. Aceasta s-a întâmplat și se va întâmplà fără 'ndoială și 'n patria noastră: și dacă în numele unității țării preconizăm astfel de principii cari împedecă pe naționalități în libera lor dezvoltare; dacă uităm, că oamenii mai ușor sufăr cea mai mare nedreptate, decât o astfel de stare, care le pricinuește zilnic mici, dar continue neplăceri și că pentru aceasta o administrație vexatorică produce nemulțumiri mai adânci decât cel mai cras despotism; dacă ignorând influența ce aceasta idee ezercita asupra sufletului milioanelor, ori pornind din convingerea, că nu se împacă cu unitatea statului nostru, ne arangiăm viața constituțională în contrast cu aspirațiile naționaliste: aceste aspirații, precum pân-acì, așa și d'aci încolo ne vor amenința cu primejdii viitorul. Dar' tot atât de sigur e, că în măsura în care împăcând pretențiile naționaliste am dovedit, că existența statului nostru nu primejduește pe diferitele naționalități ba este chiar o mai mare garantă a liberei lor dezvoltări: aceea, ce părea periculos, devine chezășia viitorului nostru și greutățile cu cari luptăm, se vor întoarce împotriva vrăjmașilor existenței noastre de stat, învingerea lor nefiind nici pentru dînșii mai ușoară, ca și cum ni-a fost nouă.

Neputând oprima sentimentele ce izvoresc din idea naționalistă, aceasta ca pân-acì, așa cel puțin o vreme oarecare va ezercitâ și d'acì 'ncolo influență hotărâtoare asupra tuturor împrejurărilor noastre, dar modul acestei influențe depinde cu totului de la noi; și fiind pe deoparte siguri, că 'n această parte a Europei nu se poate forma stat mai mare cuprinzând mai multe naționalități; pe de altă parte nici cei mai înfocați aderenți ai naționalității maghiare neputându-se legăna în speranța cu una cu două a contopi aceste naționalități în cea maghiară; și după ce prin urmare, orice s-ar întâmpla, diferitele naționalități ale patriei noastre nu pot aștepta de la viitor mai mult, decât ca condițiile de înaintare ale naționalității lor să fie asigurate în stat și noi Maghiarii nu putem cere altceva, decât ca compatrioții nostrii de diferite limbi să țină cu deopotrivă credință la patria comună: pentru delăturarea divergențelor, pricinuite prin mișcarea naționalistă, ba chiar pentruca sentimentele naționaliste sa devie cea mai sigură garantă a statului și libertății noastre, nu e nevoie de altceva, decât ca 'n locul viselor frumoase să ținem înaintea ochilor noștri starea-ne reală și să abdicăm la dorinți, acăror realizare, judecând cu minte, o recunoaștem singuri de imposibilă.

Alegerea e în mâna noastră, dar' nu e neîndoios și aceasta este, că urmările aceleia, fie bune, fie rele, le va simți, nu una ori alta naționalitate, ci toate deopotrivă; și tocmai în aceasta comunitate a intereselor noastre conzistă chezășia în care eu văd rezolvirea norocoasă a acestei chestiuni.

== XVI. ==

=== INCHEERE. ===

Și acum să recapitulăm pe scurt cele zise.

In istoria civilizațiunii noastre mai nuoi, nu găsim moment, în care idei să nu fi exercitat influință hotărâtoare asupra înaintării omenești; și întreg cursul civilizației noastre s-a determinat prin acele schimbări, ce s-au întâmplat în aceste idei când deodată, când gradat.

Privind unele epoce, observăm cele mai mari deosebiri, ba chiar contraste aparente în aspirațiunile omenești și ideile croind directivele acestora; dar îndreptându-ne privirea asupra întregului curs al civilizației noastre, apare numai acea cale a consequenței, pe care vedem genul omenesc într-o într-o anumită direcție mergând înainte, întreaga-i evoluție nefiind altceva decât o neîntreruptă năzuință spre țelurile, pe cari le-a arătat creștinismul, în privința cărora ideile ivite în singuraticele secole servesc numai de mijloace și sunt imediat schimbate cu altele, îndată ce nu mai fac serviciu înaintării generale și împedecă libertatea, egalitatea și comunitatea fericirii omenești spre care nizuiește civilizațiunea creștină.

Ceea-ce în general zicem despre întreaga desvoltare a civilizației noastre, aceasta stă și despre epoca noastră și influența ce ideia naționalistă o ezercită asupra ei, este numai repetarea acelor apariții, pe cari le întâlnim în alte epoce, asupra influinței altor idei.

Precum între cauzele, cărora ideia naționalistă și ideile dominante ale altor epoce își mulțumesc efectul general, așa și 'ntre mișcările, cari au provocat în veacul nostru ideia naționalistă și 'n alte veacuri, alte idei, găsim cea mai mare analogie; drept aceea putem presupune asemenea analogie și cu privire la rezultatele, pe cari le putem aștepta de la această mișcare, putem adică presupune că șî ideia naționalistă își va atrage după sine consecințele-i firești; dar numai pan' atunci, până ce, acestea nu ajung în contradicție cu direcția, pe care civilizația o urmează în progresul ei, și că această influență, pe care o putem aștepta de la ideia naționalistă, la nici un caz nu se extinde așa de mult, ca să schimbe imediat orice stare de stat și socială, și să transforme tot ce există.

Precum în altele, așa și 'n cazul acesta, mărimea și direcția influenței ideii depinde de la împrejurările, între cari se încearcă în diferitele țări crearea ei; și precum ideia ezercită asupra acestor împrejurări influența modificatoare: așa împrejurările reezercită asemenea influența asupra acelei forme în care ideia este realizabilă; de unde e clar, că problema, acărei rezolvire a devenit necesară prin chestiunea naționalistă, este pretutindenea una și aceeaș, dar că mijloacele prin care e posibilă această deslegare sunt diferite și se pot fixa, numai luându-se în considerare diferitele împrejurări ale diferitelor țari.

Aceasta e, ce în scrierea prezentă am încercat cu privire la Ungaria. Am înșirat pe scurt cauzele, pentru cari chestiunea de naționalitate ezercită în vremea din urmă, o așa de mare influință asupra vieții noastre publice și se discută cu atâta pasiune.

Am fixat divergența de opiniuni, ce există în patria noastră, chiar și cu privire la interpretațiunea conceptului de naționalitate și acele contraste, care în urmarea aceasta se produc între pretențiile ce se fac în numele idei naționaliste, și am arătat legătura, în care, împotriva acestor aparente contraste, stau interesele diferitelor naționalități cu interesele patriei comune; așa că rezolvirea chestiunei numai atunci e de nădejduit, daca principial având înaintea ochilor deplina egalitate de drepturi, nu ne uităm nici de pretențiile singuraticelor naționalități nici de faptul, că împlinirea tuturor acestor dorinți depinde de la susținerea unității țării și a libertăților ei constituționale.

In fine comparând cele doua direcții, recomandate pentru deslegarea chestiunei noastre naționaliste, mi-am esprimat convingerea;

că, după ce sistemul, să se fixeze în legi sfera de drept a fiecărei naționalități, în patria noastră nu se poate practic aplica:

după ce, aplicarea acestui sistem, în loc de a aplana divergențele naționaliste ar avea drept urmare o mai mare restrângere a libertăților individuale și civice;

și după ce, asta ar avea după toate prevederile drept urmare, întâi dizolvarea patriei noastre și a monarchiei austriace, în aceeaș vreme însă ar împedecà formarea oricărui stat mare în aceea parte a Europei care în privința variației naționalităților este în aceeaș situație, prin urmare ar strica viitorul tocmai a acelor naționalități în interesul cărora se propune;

după ce, cu un cuvânt, dacă luăm în considerare situația țării noastre, direcțiile epocei și adevăratele dorințe ale naționalităților, ajungem Ia convingerea, că împărțirea teritorului țării și a funcțiunilor după națioualități, propunerea unora pentru sistarea chestiunii naționaliste ar atrage după sine numai nuoi complicații, numai ascuțirea contrastelor existente; pentru toate acestea:

rezolvirea chestiunii naționaliste în patria noastră se poate ajunge numai prin lărgirea libertății individuale și susținerea neatârnării noastre constituționale, și pentru executarea practică a egalîndreptățirii naționaliste, de la care depinde deslegarea acestei chestiuni, în patria noastră nu se cere altceva decât executarea cinstită a legilor din 1848 și aceea ca în organizațiunea noastră municipală să menținem principiul autonomist.

Ca și cuvântul, într-o strâmtoare de stânci, așa și idea, care într-o epocă oare-care face mult ecou, prin zgomotul mare, ce pricinuește, devine neînțeleasă; aceasta s-a întâmplat în zilele noastre și cu chestiunea naționalistă; dar cine, învingându-și amărăciunea primită în decursul lungei discuțiuni, în locul dorințelor ține înaintea ochilor numai ceeace cu mintea sănătoasă se poate crede de ezecutabil: poate va primi părerile aceste și ceeace probabil nu-i va succede scrierii de față, aceasta o putem aștepta de la vreme, care cu siguranță va dovedi, că chestiunea de naționalitate în patria noastră numai pe calea aceasta se poate rezolvi; pentru că o mișcare ce s-a pornit în numele libertății și numai spre asigurarea acesteia, singur prin libertate se poate termina;

pentru că îndreptându-ne privirea asupra marei mișcări religioase, care este în cea mai mare analogie cu mișcarea naționalistă și privim starea acelor țări în cari stau diferitele naționalități, esperiența verifică părerea aceasta;

și în fine, pentru că ceeace a dovedit întreaga istorie a civilizației noastre despre influența ideilor dominante, aceasta va dovedi-o și experiențele epocei prezente: că fiecare idee devine în vre-o epocă numai în acea formă dominantă, în care o cere interesul înaintării generale, și că fiecare, își perde puterea ce a avut, când ajunge în contrazicere cu direcția &quot;generală pe care o urmează civilizația în progresul ei; și că tocmai pentru cuvântul acesta, purcezând la rezolvirea chestiunei în senzul conceptelor lumei vechi și readucând împregiurările evului mediu, înființăm cu naționalitățile un nou fel al sistemului de castă; regulând condițiunile diferitelor naționalități nu după exemplul Svițerei și Americei, ci așa cum s-a întâmplat înainte de 1848 în Ardeal, unde unor anumite naționalități li-s-au garantat drepturi speciale, în teritorii speciale; căutând aplanarea chestiunii nu în libertate ci în privilegii ce s-ar acorda cutăror naționalități și cu un cuvânt, uzând de astfel de principii în chestiunea aceasta cari stau în hotărâtă contradicție cu întreaga direcție a civilizațiunii noastre: aplanarea pacinică a chestiunii devine imposibilă.

O știu bine, că sunt mulți, cari afirmă aceasta; și dacă esaminăm pretențiunile ce se fac în numele ideii naționaliste și aceste ar atrage după sine corigarea harței Europei, ba chiar ar împedica într-o parte a Europei formarea oricărui stat mare respective independent; dacă vedem încurcătura, ce există chiar cu privire la interpretarea chestiunii naționaliste și patima, cu cari pășesc pretențiunile: în adevăr pare ca și cum civilizația noastră e amenințată prin chestiunea aceasta de o nouă primejdie, ce se poate delătura numai zdrobind curentul ce și-a pus de țintă eluptarea de drepturi naționaliste. - Dar eu nu împărtășesc aceste îngrijorări, și în încurcătura ce s-a născut în jurul acestei chestiuni, nu văd decât repetarea acelor apariții, ce acolo sunt la ivirea fiecărei idei nuoi și ai putea zice dovedesc numai celeritatea impulsului, ce fiecare idee nouă dă progresului general.

Cine nu cunoaște tulburările la cari a dat ansă și dă și 'n zilele noastre idea libertății și a egalității; — cine n-a auzit ponosurile zilnice pe cari le aduc împotriva acestor idei, adversarii lor? Nu s-a zis oare de o mie de ori, că distrugându-se principiul autorității se destramă toate statele lumii; că principiul liberei investigații va zgudui principiile morale pe cari stă așezată societatea, va distruge legăturile care unesc pe oameni ? — Nu se susține oare până azi, că egalitatea face imposibil orice stat, cari nu se pot închipui fără subordinație, nimicește dreptul de proprietate și cu dânsul toată civilizația noastră; — și nu s-aduc oare fapte cari înadevăr par a justifica aceste afirmări ? — pentru că cine poate nega, că libera investigație într'adevăr a zguduit multe! că libertatea politică, acolo unde a fost refuzată, a amenințat statele cu zguduire; că în numele egalității se fac pretenții, cari tulbură orice ordine și primejduesc întreaga civilizațiune; — și totuși privind fără preocupare marea mișcare căreia i-a dat naștere principiul libertății și egalității, cine nu va recunoaște că aceea luată în întreg a promovat civilizația, ba că este chiar condițiunea prealabilă a progresului culturii noastre.

Totul ce s-a zis, împotriva libertății și egalității se poate cu tot dreptul spune și împotriva principiului naționalist și primejdiile, cu cari mișcarea aceasta la aparență ne amenință civilizația, nu sunt mai puține; dar oare nu putem face aseminea asemănare și cu privire la cauzele finale ale ei ?

Se aseamănă și turnului babilonic veacul nostru, care cu îndrăznețele lui aspirații nu cunoaște hotar și care ar vrea să-și înalțe până la cer clădirea civilizației sale, dar acărei provocatoare aspirații D-zeu le pedepsește acum așa, că a amestecat din nou limbile oamenilor.

Primesc asămănarea, dar după părerea mea e rău aplicată. — Nu popoarele pământului, ci un tiran imprudent a voit să ridice turnul, care s-ajungă până la cer și împrăștierea ce s-a făcut prin amestecarea limbilor l-a pedepsit numai pe tiran; dar pentru popoare a fost o binefacere a provedinței, care n-a voit ca în muncă de soboli să-și mistue puterile pentru preamărirea unuia, ci li-a împrăștiat, ca să fructifice pretutindenea. Ceeace în cartea sfântă cetim despre zidirea turnului babilonic prima mișcare pentru libertate, acărei amintire a rămas — este întâiul protest pe care-l cunoaștem al genului nostru contra puterii absolute, și în senzul acesta mișcările naționaliste ale veacului nostru sunt în adevăr continuarea acestei întâmplări, întreaga mișcare nefiind altceva decât aplicarea nouă a acelor principii, pentru cari omenirea veacuri întregi și-a vărsat sângele, nefiind altceva decât urmarea firească a convingerii, că după ce fiecare om s-a născut spre libertate și după ce toate privilegiile de clasă s-au șters și drept bază a societății noastre, s-a acceptat deplina egalitate de drepturi nu putem refuza aceste principii nici când ele se cer pentru regularea raporturilor dintre întregi popoare. Dar având încredere în urmările binefăcătoare ale libertății, și recunoscând minunile pe cari ni le-a dat egalitatea în epoca noastră: ce ne îndreptățește oare să dubităm în efectul acelorași principii, aplicându-se în sfere mai largi?

Tocmai fiindcă mișcarea naționalistă este numai o ramură a marilor mișcări a epocei noastre și aceea decepțiune, care confundă egalitatea de drepturi cu egalitatea de situații; libertatea cu nimicirea oricărei ordini, zace și aici în firea lucrurilor: e de prevăzut, că și aceasta va da încă prilej la multe și grele lupte; asemenea e de prevăzut și aceea, că nici aceasta mișcare nu va împlini toate acele așteptări, pe cari nu le vestesc drept rezultat final al ei.

Precum victoria principiului de egalitate, n-a pricinuit între singuratici urmările pe cari le vesteau unii anteluptători și egalitate, așa cum a înțeles-o Rousseau, nicari nu există: asemenea rezultat putem aștepta și de la izbânda principiului egalității naționaliste. Principii, ori cât ne-am însufleți pentru ele, nu pot schimba firea lucrurilor și acele osebirir cari există între diferiții oameni ori diferitele naționalități — în urmările poziției, trecutului istoric și a capacității lor firești — nu se sistează nici prin legi, nici prin doctrine.

Și precum mișcările noastre naționaliste nu pot împlini speranțele acelora, cari, așteaptă de la aceste nu egala îndreptățire a tuturor popoarelor pământului ci egalitatea lor faptică: așa nu vor realiza nici frumoasele fantazii, deșteptate în unii de aceste mișcări cu privire la viitorul neamului lor.

Nuoile cercetări filologice dovedesc, că acele popoare pe care știința le grupează la familia arică ori indogermană și a căror luptă constitue obiectul istoriei nuoi și vechi; își trag dintr'o sorginte origina; și mergând înapoi în istoria antică, fost-a vreme, când persanul și elinul ce sta cu el în lupte pe moarte și viață, acesta și latinul, care l-a încălcat, germanii și slavii dujmânindu-se între sine, blândul indian și englezul care l-a subjugat, toate acestea aveau ca un popor, încă o istorie comună. Progresând mereu știința află tot mai multe puncte de întâlnire între seminția arică și semită și sunt convins, că tot aceasta se va întâmpla și în privința popoarelor ural-altaice, cu cât mai mult se va face obiect de studiu aprofundat cunoștința limbii lor. — Dar când după' atâtea lupte și calamități, în fine se dovedește știențific originea comună a popoarelor pământului, așa că nimeni să nu fie nici într-o îndoială în privința inrudirii lor, solidaritatea lor încă nu s-a fixat și frații cari s-au găsit nu-și vor cădea unii altora în brațe. Siguri putem fi că ceeace n-a succes religiunei, nu-i va succede nici științei, nici politicei, și aspirațiunile de unire a tuturor popoarelor slave ale Europei, fie acele ori cât de frumoase și poetice, ca speculați uni pornite din unitatea genului omenesc, pot fără îndoială produce mari succese morale, dar prin mișcările naționaliste ale veacului nostru, nu se vor realiza.

Peste tot după ce marea schimbare, ce a urmat cu dăiimarea lumii vechi, prin distrugerea barbară a civilizației romane și totala prefacere în domeniul ideilor pe urma creștinismului, n-a putut esopera ca o parte a stărilor lumii vechi, să nu se mențină; și dacă și acum jumătatea mai mare a întregei noastre, civilizațiuni zace pe rămășițele lumii vechi, tot aceasta ni-o putem imagina și despre inarea prefacere, la care azistăm ca martori.

Dar dacă idea naționalistă nici nu va produce acele mari rezultate pe cari le așteaptă unii de la dânsa; dacă știm cu siguranță, că nu putem aștepta de la dânsa nici egalitatea stării popoarelor, nici realizarea frumoaselor vise panslaviste: recunoașterea acelui principiu, că precum indivizii așa și popoarele pot să fie în stări osebite, dar în drepturi egale —, entuziasmul oare, cu care atâtea națiuni pe lângă apărarea cu gelosie a propriei individualități ostenesc toate pentru înălțimea propriei lor culturi, nobila emulare, ce se naște între dânsele și generala însuflețire pentru libertate: nu sunt oare mari progrese? — Și dacă privim la acestea, pe care mișcarea naționalistă în parte le-a realizat și cari sunt urmările firești ale ei, nu trebue oare să recunoaștem, că ceea ce stă în fața noastră în mișcarea aceasta, acărei apariții umplu pe mulți de teroare, nu e altceva decât una din acelea manifestațiuni ale provedinței divine, pe cari le întâlnim adese în istorie, tocmai în acele momente când progresul la aparență a devenit imposibil, se ivește o nouă idee, ca doborând ce a fost putred și învechit să deschiză omenirii noui cărări pentru mersul ei înainte.

Dacă stă faptul, pe care-l dovedește istoria întregului gen omenesc, că ori ce progres se naște nu din atingerea diferitelor elemente (diferite persoane); dacă recunoaștem, că civilizația noastră numai atunci va putea corespunde înaltei sale chemări, dacă toate popoarele pământului vor participa la munca ei comună și fiecare-și va folosi capacitatea cu care l-a dăruit Dzeu și calitățile-și persoanele ostenind pentru ținta comună; dacă însfârșit totul ce duce la înălțarea individului, ce-l scoate din cercul strâmt al egoismului său conduce la înălțarea umanității: atunci în adevăr efectul puternicei înfluențe ce-o ezercită ideia naționalistă asupra culturei noastre în rezultatul său final nimeni nu-l poate trage la îndoială, și de aci urmează și atitudinea ce noi Maghiarii trebue să luăm față de aceasta mișcare. pentru că dacă aspirațiile naționaliste ale veacului nostru se pot privi numai de urmări necesare ale direcțiilor în cari înaintează cetățenii Europei, dacă egala îndreptățire naționalistă este numai consecința irefuzabilă a acelor idei cari constituesc temelia societății de azi: nici noi n'o putem refuza aceasta de la noi și viitorul ne depinde, de la partea ce o luăm din munca la care sunt angajate popoarele Europei, întru realizarea acestor idei.

Eu înțeleg îngrijorarea unora în chestia națională. Ascultând pretențiunile ce se fac în virtutea ideii naționaliste cari exclud posibilitatea susținerii oricărui stat regulat — ura, cu care pășesc șefii naționalităților împotriva noastră a Maghiarilor — îndărătnicia, cu care ni-se refuză mâna întinsă spre pace: aflăm naturale sentimentele acelora, cari, după ce orice chip al aplanării pacinice s-a arătat iluzoriu, în sfîrșit cred problema noastră în luptă, pentru că orice ne-ar aștepta, susținerea unității țării și apărarea propriei noastre naționalități, este prima noastră datorie, înțeleg aceste îngrijorări și știu aprecia aceste sentimente, dar nu le împărtășesc.

Căci sunt convins că nici individ singuratic nici națiune — prin ură și invidie nu s-a făcut mai mare, dar nimeni n-a devenit nici mai mic, din pricina, că a fost hulit ori batjocorit. Mărimea, pentru care ne-am născut nu prin păcatul ori lăcomia altora ci numai prin propriile noastre greșeli vom puteâ-o pierde. Viitorul fiecărui popor, după Dumnezeu, care l-a înzestrat cu anumite calități, depinde numai de la tăria voinții sale, și astfel zgomotul ce s-a născut în jurul nostru și exploziunile pătimașe ale adversarilor noștri, pot deveni primejdioase pentru noi numai abătându-ne de la calea desemnată de situația și datoriile noastre.

pentru că recunosc, că prima noastră datorie este a susțineà unitatea patriei; dar știu, că precum acei muri cari s-au zidit din cele mai felurite petri și cărămizi, de multe ori sunt cei mai tari: așa șì din cele mai diferite elemente se poate alcătui stat puternic; dar știu și aceea că cel ce la zidire în loc de a așeza piatră pe piatră și a le lega cu ciment, ar voî să le contopească: ar perde numai vreme, și că asemenea am procede noi, dacă nemulțumindu-ne cu închiegarea într-un puternic întreg a difemelor naționalități ce locuesc în patria noastră, am voi să ajungem contopirea acestora.

pentru că, tăgăduiesc, că libertatea deplina acordată naționalităților poate primejdui patria aceasta; dar nu vreau să evit aceste primejdii prin astfel de mijloace, cari în urmările lor sunt și mai primejdioase. — Știm că Constituanta franceză, după ce prin toate actele sale s-a îngrijit ca puterea executivă să nu fie prea tare, în fine a slăbit-o așa de mult, încât n-a mai putut apăra ordinea,și legalitatea și că și direcția contrară, care nisuește a lua posibilitatea oricărei împotriviri față de guvern, produce asemenea urmări daunoase și că'n momentul când ne-am înarmat absolut contra exceselor guvernului am creat anarchia — în celalalt, în care am făcut imposibilă revoluțiunea, am creat despotizmul. Și aceasta stă pentru toate; și desigur nimic nu e mai primejdios, decât când într-un stat vroirn să ne îngrădim cu toate măsurile împotriva unor primejdii. Ca și 'n toate altele așa și 'n chestia naționalistă trebue să ne bizuim și pe oarecare cumințenie; căci unde lipsește aceasta, acolo organizație sănătoasă de stat și așa nu e posibilă.

pentru că 'n fine sunt convins, că existența națiunii maghiare — pentru care a osteni este datoria de căpetenie a vieții noastre și 'n viitorul căreia avem tot așa de nemărginită încredere, pe cât de mare este dragostea ce ne încălzește pentru neamul nostru — că existența națiunii maghiare nu depinde de la privilegii ce s-ar fixa în legi pe seama ei și că viitorul ei nu se va primejdui când ca șî în 1848 nobilimea, așa acum poporul maghiar ar abzice la toate prerogativele sale, dar numai pentru că în chipul acesta își poate asigura mai bine interesele și libertatea patriei sale și pentru că simte că pentru a ocupa un loc de onoare între aceste hotăra, nu e de lipsă, ca să fie pusă la acest loc de onoare.

Și dacă după atătea acuzațiuni nedrepte ce se ridică împotrivă-ne, dacă în mijlocul primejdiilor, cari ne amenință viitorul și pe cari dujmanii noștri le vestesc de neinvincibile câte odată ni-se strânge inima: să ne întoarcem la istoria viforosului nostru trecut, acesta liniștindu-ne, deodată ne va arăta și calea pe care purcezând vom evita primejdiile.

după ce națiunea noastră, când a descălicat în actuala-i patrie, a răspuns unei mari necesități, care cerea alcătuirea unui stat puternic această parte a Europei; și pentru că de când a luat creștinismul întrând în marea înfrățire a popoarelor apusene dânsa a devenit sentinela civiliza-țiunii în această parte a Europei: acesteia avem ai mulțumi, că până ce alte popoare ale vremilor acestor migrațiuni, au perit, națiunea maghiară a rezistat veacuri întregi împotriva atacurilor, îndreptate de împărăția de la apus și meazănoapte contra neatârnării sale.

Fiind din secolul XIV până în cel al XVI fortăreața creștinismului apusean, pe care l-a apărat împotriva Osmanilor: acesteia area-și mulțumi patria poziția ce a ocupat până lacăderea de la Mohács.

Fiindcă națiunea noastră n-a căzut în desnădăjduire nici în urma acestei lovituri, și sub steagul creștinismului și-a continuat lupta cu aceeaș energie: d'acea au luptat vitejii a jumătate Europei în șirele noastre, până când de pe zidurile din Buda a căzut semiluna și s-au reîntregit vechile hotare ale patriei.

Și fiindcă ia parte la mișcările constituționale ale veacului mai nou, la marile mișcări pentru libertate și egalitate: aceasta este ce i-a câștigat în vremea mai nouă și a menținut până azi simpatiile universale pe seama acestui popor, la număr relativ mic și stând fără neamuri în mijlocul Europei.

Știm, că luând Sf. Ștefan creștinizmul și arătând poporului său această nouă direcție, mulți au privit în aceasta pericolul naționalității maghiare și că un mare partid patriotic a ridicat arma împotriva acestui pericol.

Știm, că din secolul XIV. până în al XVI. n-am dus lipsa acelora, cari căutau chemarea națiunii noastre în lățirea sa spre apus și spre răsărit asupra boemilor și polonilor;

că mai târziu au fost cari au aflat singura garantă a susținerii patriei într-o alianță cu turcii;

și că în fine acum înainte cu patruzeci de ani un mare partid în a cărui patriotizm și intenții bune nu dubităm, profeția perirea neamului maghiar prin adoptarea nouilor forme democratice, afirmând, că numai astfel ne vom putea asigura viitorul, dacă vom ținea la instituțiile vechi și ne vom ferî de influințele vremii mai noui.

Dar reprivind acum cine nu recunoaște:

dacă Sf. Ștefan rămâne păgân și-și caută siguranța poporului său în isolure: națiunea noastră peria de mult, cum au perit altele de asemenea vitejie și mult mai mare la număr;

că toate acelea lupte, prin cari națiunea noastră iși căuta mărirea spre răsărit și apus, n-au avut rezultate statornice;

dacă după căderea de la Mohács, părăsind calea veche legăm alianța cu turcii: poziția țării noastre ar fi acum ca a Valahiei, Serbiei și a celoralalte provincii ale imperiului otoman;

că în fine rezistând duhului vremii, nu ne transformăm constituțiunea după cerințele veacului ; dacă nizuințele lui Széchenyi, prin cari acest nemuritor bărbat îndrumă națiunea noastră pe văgașul progresului, nu reușesc și evenimentele din 1848 aflu națiunea noastră în vechea-i stare, pe diferitele clase ale națiunii în vechea împărechiare : marea mișcare, ce s-a lățit asupra întregei Europe, și pe care nici noi n-am fi putut-o evita, ar fi șters patria noastră de pe fața pământului.

Reprivind asupra cursului lung al istoriei noastre putem scoate învățătura, că poporul nostru are ași mulțumi existența nu faptului, că ar fi rămas izolat de mișcările popoarelor apusene, ci tocmai dimpotrivă împrejurării: că dânsa a prins în această parte a Europei steagul civilizațiunii apusene, că a luptat cu cerbicia, adusă cu sine din leagănul său din orient, pentru idealele comune ale apusului; că de când a descălicat s-a conziderat pe sine ca aparținând familiei popoarelor apusene și s-a distins întru slujirea scopurilor comune; — și aceasta e de la care depinde susținerea patriei noastre, viitorul naționalității noastre și de aci înainte.

Nu prin legi, ce am alcătui în favorul rassei maghiare, ci numai așa ne putem asigura viiitorul, daca în marea mișcare ce s-a pornit în Europa în jurul celor mai sfinte interese ale popoarelor, credincioși trecutului, nu ne vom schimba poziția și aceasta totdeuna a fost într'aceia, cari au luptat pentru libertate; — aceasta stă, precum în toate celelalte așa și 'n chestia naționalistă, unde necrezătoarea precauțiune în viitorul neamului va puteà da alte sfaturi, interesele noastre momentane, ar putea la aparență pretinde altceva, dar unde, precum în toate, garanta viitorului nostru zace în faptul, ca și chestiunea aceasta să se resoalve în înteresul libertății.

după ce năzuințele spre libertate și egalitate individuală determină direcțiunea evoluțiunii veacului nostru; după ce ideia de unitate a genului omenesc ezercită totdeuna o mare influență și însăși chestia naționalistă este numai rezultatul năzuințelor spre libertate și egalitate individuală: este absolut imposibilă o astfel de resolvire a chestiunii, care să fie în contrazicere cu principiile, pe care însăși naționalitatea își întemeiază legitimațiunea; și cea mai mare primejdie, ce ar putea amenința patria noastră prin chestiunea naționalistă, ar fi fără îndoială dacă ne-am uità de aceasta.

Nu există putere, care s-ar putea împotrivi duhului vremii; nu există popor, care s-ar putea sustrage progresului general; și poziția ce unele popoare ocupă în anumite epoce, depinde de la chipul, în care s-au apropiat de ideile dominante, ridicându-se la bunăstare și putere, ori coborându-seși nimicindu-se: după cum muncesc la realizarea ideilor dominante a veacului lor, ori stau în contradicție cu aceasta; pentru că precum la indivizi așa și la popoare puterea și mărirea lor atârnă de la serviciul ce-l aduc pe altarul intereselor comune.

&lt;references/&gt;</text>
      <sha1>gx9hi4uiqywnv47gbeup808elll2nsq</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Categorie:Apostol D. Culea</title>
    <ns>14</ns>
    <id>51338</id>
    <revision>
      <id>152996</id>
      <timestamp>2026-10-26T20:23:43Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Mishuletz</username>
        <id>445</id>
      </contributor>
      <comment>n</comment>
      <origin>152996</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="59" sha1="3cgnuzxsyp5k45bgas248y3qr36jr73" xml:space="preserve">[[Categorie:Autori români]]
{{DEFAULTSORT:Culea, Apostol}}</text>
      <sha1>3cgnuzxsyp5k45bgas248y3qr36jr73</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Discuție Utilizator:Aylin09</title>
    <ns>3</ns>
    <id>51339</id>
    <revision>
      <id>153009</id>
      <timestamp>2026-10-27T11:16:14Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>New user message</username>
        <id>6487</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>[[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]]</comment>
      <origin>153009</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="170" sha1="kkyibiywim4jhhibkdelzr6bloyikvk" xml:space="preserve">{{Template:Welcome|name=Aylin09}}

-- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 27 octombrie 2026 13:16 (EET)</text>
      <sha1>kkyibiywim4jhhibkdelzr6bloyikvk</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Kimiko</title>
    <ns>0</ns>
    <id>51340</id>
    <revision>
      <id>153010</id>
      <timestamp>2026-10-27T11:20:28Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Francesco</username>
        <id>19367</id>
      </contributor>
      <comment>Kimiko</comment>
      <origin>153010</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="23740" sha1="570ur0gaf902cmxqln97t73u1hc5atz" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = Kimiko
 | autor    = Lafcadio Hearn
 | traducător = Grigore Goilav
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = Publicată în ''Revista Ideei'', 1910, nr. 95, 5, p. 65—68.&lt;br&gt;Titlul original: ''Kimiko''}}

I.

Numele acesta se găsește pe un felinar de hârtie de la intrarea unei case din ulița Geisha-lor.

Văzută noaptea, ulița asta este una din cele mai ciudate din lume. Strâmtă, ca un coridor, pe fațada caselor, toate bine încuiate, lemnăria lucește întunecoasă. La fiece casă intrarea e o ușă mititică, cu geamuri de hârtie, ce seamănă cu niște geamuri acoperite de flori de gheață: ușa alunecă, ca acele de la compartimentele de clasa I-a, de drum de fier. Do fapt sunt cu mai multe caturi toate clădirile. Dar asta nu se bagă deodată de seamă, mai ales când nu-i lună, deoarece numai rândurile de jos sunt luminate până la streșini, iar deasupra totul este în întuneric. Lumina vine de la candelele din dosul ușilor celor înguste, cu geamurile de hârtie, și de la felinarele de hârtie atârnate afară, câte unul la fiecare ușă. Te uiți de-a lungul uliței, printre două rânduri de felinare, rânduri care hăt departe se pierd într-un șir nemișcat de lumini galbene. Unele felinare sunt în formă de ou, altele sunt rotunde, alte-n patru și-n șase muchii, încrustate cu slove japoneze, frumos. Ulița-i foarte liniștită, tăcută, ca o înfățoșare de lucruri de cabinet, din vreo mare expoziție, după ceasul închiderii. Asta, fiindcă locuitoarele, în cea mai mare parte, sunt duse de acasă, spre a sluji pe la ospețe de desfătare sau pe la alte serbări. Viața acestora e o viață de noapte.

Inscripția de pe cel dintâi felinar, din stânga, dacă apuci spre Miazăzi, este: «Kynoya: uchi O-Kata». Ceea ce înseamnă: «Casa de aur, unde locuiește O-Kata». Felinarul din dreapta zice: «Casa lui Nishimura și a unei fete Miyotsuri». Unul, care înseamnă: «Cocostârcul ce se răsfață cu măreție». Apoi, pe stânga, vine «Casa lui Kajita», și în casă se află Kohana, «Bobocul de floare» și Hinako, a cărei față e drăgălașă, ca obrajii unei păpuși. Peste drum este casa Nagaye, unde trăiește Kimika și Kimiko... Și acest catastif luminos de nume se întinde astfel pe o lungime de o jumătate de milă.

Inscripția de pe felinarul casei din urmă vădește legătura dintre Kimika și Kimiko, încă ceva mai mult, pentru că Kimiko este întitulată Ni-dai-me, titlu onorific, care nu poate fi tălmăcit și care înseamnă că ea nu este decât Kimiko No. 2. Kimika este învățătoarea, stăpâna: ea a crescut două geisha, amândouă numite, sau, mai bine, răsnumite de dânsa și după dânsa, Kimiko. Această folosire de același nume e o dovadă vădită, că cea dintâi Kimiko, Ichi-dai-me, trebuie să fi fost prea vestita. Numele profesional purtat de o geisha fără de noroc sau chiar nenorocită, nu se dă niciodată urmașei sale.

Dacă ai avea vreo pricină binecuvântată, îndeajuns de îndreptățită, ca să intri în asemenea casă, dând într-o parte acel geam al micii uși alunecătoare, ce pune în mișcare un clopot de gong, care vestește venirea unui vizitator, vei avea poate prilej să vezi pe Kimika, bineînțeles dacă mica sa trupă nu-i va fi, pentru seară, închiriată. Vei afla în ea o persoană foarte deșteaptă și cu care face să stai de vorbă. Dânsa-ți va putea spune, de va voi, cele mai de seamă povești, istorii adevărate, în carne și-n oase, documente netăgăduite, despre firea cea omenească. Pentru că ulița Geisha-lor este plină de tradiții, când tragice, când comice, când amestecate cu tragic și comic: fiecare casă își are amintirile sale, și Kimika pe toate le știe. Unele sunt fioroase de tot, altele te vor face să râzi, iar altele te vor pune pe gânduri. Istoria celei dintâi Kimiko face parte, din aceste din urmă. Nu-i una din cele mai extraordinare, dar e una din cele mai anevoie de priceput de mintea apuseană.


II.

Ichi-dai-me Kimiko acum nu mai e, ea e numai o amintire. Kimika era tânără de tot, când pe acea Kimiko, ea o numi sora-i de meserie.

„O fată peste măsură de minunată&quot;, iată ce spune Kimika despre Kimiko. Pentru a dobândi o faimă în meseria-i, o geisha trebuie să fie frumoasă sau prea deșteaptă. Și cele mai vestite sunt de obicei și una și alta, fiind alese de cele ce le cresc, de la o vârstă fragedă și numai la vederea unor însușiri ca acestea, care făgăduiesc. Chiar și cele din cea mai obișnuită clasă de cântărețe, trebuie să aibă vreun farmec în anii lor cel mai buni, fie și numai acea „beauté du diable» sau frumusețea diavolească, care a dat naștere proverbului japonez, că la optsprezece ani până și dracul este frumos. Dar Kimiko era cu mult mai mult decât numai frumoasă. Era făcută după tiparul idealului japonez de frumusețe, ideal care-i atins doar de una dintr-o sută de mii de femei. Totodată era și nemăsurat de deșteaptă: era desăvârșită. Compunea niște prea gingașe poezii, știa să rânduiască florile în chip ales, să îndeplinească fără de nicio meteahnă ceremoniile ceaiului, știa să lucreze la gherghef, să plăsmuiască mozaicuri de mătase: în scurt avea o educație cu totul aleasă. Și cea dintâi a ei arătare în public stârni mișcare în lumea de petreceri din Kyoto. Adevărat că putea să facă aproape orice cucerire i-ar fi plăcut, și că norocul îi stătea în față.

Și se văzu în curând, că ea fusese crescută pe deplin în vederea profesiei sale. Pusese deprinsă cum să se poarte aproape în orice împrejurare, ce se putea ivi. Iar cu privire la cele ce dânsa nu le-ar fi putut ști, Kimika le știa pe toate: puterea frumuseței și prețul indiferenței - și toată nerozia și perversitatea bărbaților. Așa că Kimiko făcu numai puține greșeli și puține lacrimi vărsă. Pe lângă asta, dovedi, cu încetul, că era și puțin cam primejdioasă, după cum și dorea Kimiko. Primejdioasă, cam în felul cum e primejdioasă candela, pentru fluturii cei de noapte, pentru că, de altminterea, vreunul din aceștia ar putea s-o și stingă. Și doar menirea candelei este de-a face să fie văzute lucrurile plăcute: în sine n-are nicio răutate. Kimiko nici răutate n-avea și nici nu era din cale afară de primejdioasă. Părinții, îngrijorați, își dădură în curând seamă, că ea nu căuta nicidecum să intre în familiile vrednice de cinste, și nici nu era înclinată să se lase ademenită de vreo aventură amoroasă mai serioasă. Dar nici ea nu era tocmai atât de blajină față de acea teapă de tineri care iscălesc documente cu propriul lor sânge și cer unei dănțuitoare să-și taie vârful degetului celui mic al stângii, ca o mărturie și chezășie de nepieritoare iubire. Cu aceștia era destul de răutăcioasă, așa în cât îi lecuia lesne de nebunia lor. Niște persoane simandicoase, care i-au oferit palate, moșii, numai să fie cu trup și suflet numai a lor, au găsit-o și mai puțin milostivă. Unul s-a arătat până într-atâta de darnic, încât i-a răscumpărat libertatea, fără de nicio condiție și cu un preț care din Kimika a făcut o femeie bogată. Kimiko i-a fost recunoscătoare, dar tot geisha a rămas. Își mânuia însă refuzurile cu prea mult tact, așa că nu stârni niciodată vreo ură și de multe ori se pricepu cum să tămăduiască până și disperarea. Au fost neapărat și abateri. Un bătrân, încredințat că viața nu făcea să fie trăită, fără să aibă pe Kimiko cu totul numai a lui, o pofti într-o seară la un ospăț și-i ceru să bea un vin cu el. Dar Kimika, deprinsă a citi în fețele oamenilor, avu dibăcia de a pune ceai, care avea întocmai aceeași floare, în locul vinului lui Kimiko, și astfel scăpă fetei, fără de știrea ei, scumpa ei viață. Căci abia peste zece minute sufletul neroadei gazde era singur pe drum spre Meido, spre iad, desigur foarte dezamăgit... Din noaptea ceea Kimika veghe asupra lui Kimiko, cum veghează a pisică sălbatică asupra pisoilor ei.

Dar pisicuța ajunse în cele din urmă o manie a modei, o nebuneală, un delir, una din curiozitățile și senzațiile cele mai mari ale vremii. Se vorbește și de un prinț străin, în legătură cu numele ei. El îl trimise un dar de diamante, pe care dânsa nu-l purtă niciodată. Alte daruri, nenumărate, primi ea de la toți, care-și puteau îngădui luxul de-a o plăcea: a fi în bunele-i grații, fie și numai pentru o singură zi, era ambiția, „tineretului aurit”. Totuși ea nu lăsă pe nimenea să se creadă c-ar fi un favorit al ei mai deosebit și se feri de a încheia vreo legătură de dragoste veșnică. La orice protestare, în această privință, ea răspundea, că își cunoștea locul ei. Chiar nici femeile respectabile nu vorbeau despre dânsa de rău, deoarece numele ei nu fu amestecat niciodată în vreo istorie de nenorocire în familii, era cu totul la locul ei.

Vremea părea a o face tot mai încântătoare. Și alte geisha au ajuns să fie vestite, dar niciuna n-a fost măcar asemuită cu ea. Niște fabricanți de manufactură și-au asigurat numai pentru ei dreptul de a se folosi de fotografia ei, ca marcă de fabrică. Și această marcă le aduse îmbogățirea firmei.

Într-o zi însă se răspândi uimitoarea veste, cum că inima lui Kimiko în sfârșit se muiase. Ea își luase cu tot dinadinsul rămas bun de la Kimika și plecase cu cineva, în stare să-i deie vestminte frumoase, oricâte ar fi poftit ea, cu cineva dornic să-i deie chiar o poziție socială și în stare să facă să tacă toate trăncănelele despre trecutul ei cel pătat, cu cineva, gata să și moară de zece ori pentru ea și care și era pe jumătate mort de dragostea ei. Kimika spunea că un nătărău încercase să se omoare din pricina lui Kimiko, că pe Kimiko o prinsese mila de el și că voise să-l dădăcească, pentru a-l face să-și vie în fire din nerozia lui.

Taiko-Hideyoschi spune că pe lumea asta sunt numai două lucruri de care se teme: un nebun și noaptea cea neagră. Lui Kimika îi fusese totdeauna teamă de nebuni și un nebun îi șterpelise pe Kimiko. Și, cu lacrimi nu tocmai dezinteresate, ea mai adăuga, că Kimiko nu avea să se mai întoarcă niciodată la ea, că acesta era un caz de dragoste reciprocă, pentru vreme de mai multe viețuiri.

Totuși, Kimika avea numai pe jumătate dreptate. Era într-adevăr prea hâtră, dar nu fusese niciodată în stare să-și arunce ochii și-n cămăruțele ascunse ale sufletului lui Kimiko. De-ar fi putut pătrunde acolea, de uimire ar fi țipat.


III.

Kimiko se deosebea de celelalte geisha prin sângele ei cel nobil. Până a nu-și lua numele ei profesional, pe dânsa o chema Aî, ceea ce scris cu slova-i, înseamnă iubire. Cu alte slove scris, același cuvânt înseamnă durere. Istoria lui Aî le o poveste de durere și de iubire.

Fusese crescută alintată de tot. Copilă încă, fu dată la o școală particulară, ținută de un bătrân samurai, unde fetițele se ghemuiau pe niște perinuțe, înaintea unor măsuțe de scris, înalte numai de douăsprezece parmace și unde dascălii dădeau lecții fără de nicio leafă, unde propovăduiau pe degeaba. În zilele de azi, când învățătorul capătă o leafă mai bună decât slujbașii din slujbele administrative, învățătura nu este nici atât de onorată, nici atât de plăcută, precum era odinioară. O slujnică întovărășea copila și la școală și înapoi, ducându-i cărțile, călimara cu pensula de scris, perinuța de îngenunchiat și mica-i măsuță.

După asta urmă la școala elementară publică. Tocmai ieșiseră cele dintâi cărți didactice, noi, care cuprindeau traduceri japoneze din povești englezești, germane, franceze, despre onoare, datorie și eroism, niște lucruri minunat de bune și ilustrate cu niște desenuri naive, mici de tot, de oameni apuseni, în niște costume de pe altă lume. Aceste scumpe cărțulii, atât de drăgălașe, sunt astăzi niște antice. De mult au fost înlocuite cu niște compilări pretențioase, mult mai puțin drăgălașe, și editate cu mult mai puțin gust.

Aî învăța bine. Un înalt demnitar vizita școala o dată pe an, vorbind copilelor, pare că toate ar fi fost copilele sale, și netezind fiecăreia capul cel mătăsos, când le împărțea premii. Azi acest demnitar este un bărbat de Stat în retragere, care fără îndoială că a uitat de Aî, și în școalele de azi nimeni nu mai dezmiardă micile copilițe, nici le dă premii.

Veniră acele schimbări radicale, în urma cărora familiile de rang fură aduse la sărăcie și aduse să cadă-n uitare. Aî trebui să părăsească școala. Avură loc multe și mari supărări, până când, în cele din urmă, acesteia nu-i mai rămase decât mama și o soră mai mică. Mama și Aî nu se pricepeau la alta decât la țesut și numai prin țesut nu puteau agonisi îndestul pentru trai. Casa și ogoarele mai întâi, apoi, bucată cu bucată, toate câte nu erau numai decât de nevoie, toate giuvaierurile, care erau o antică din moși-strămoși, veșminte scumpe, obiecte mândre de lac, trecură în preț mic la acei, pe care îi îmbogățește nevoia altora, și-a căror bogăție e poreclită de popor «Namida no kané», «banul lacrimelor». De la cel în viață era greu de așteptat ajutor, deoarece cele mai multe familii de samurai din rubedenia lor se aflau tot în aceeași nevoie. Când nu mai rămase nimic de vândut, nici chiar micile cărți de școală ale lui Aî, se căută ajutor de la morți. Pentru că își aduseră aminte că tatăl tatălui lui Aî fusese înmormântat cu sabia lui, un dar al unui Daimyo și că podoabele acestei săbii erau de aur. Așadar se deschise mormântul și mânerul cel mare al sabiei, de o lucrătură străină, fu înlocuit cu altul obișnuit și fură luate și ornamentele de pe teaca de lac. Tăișul cel bun de oțel nu fu însă luat, deoarece viteazul putea să aibă trebuință de el. Aî văzu fața bunicului său, cum sta în picioare, în ulciorul cel de lut roș, care slujea de sicriu la samuraii de rang înalt când erau înmormântați după ritul cel vechi. Trăsăturile, cu toate că stătuse de atâția ani în mormânt, i se cunoșteau încă, și se părea că făcea cu asprime, un semn de învoire la cele ce se făcuse, când i se dete sabia înapoi.

În cele din urmă mama lui Aî ajunse prea slabă și bolnavă. Încât nu mai putea să lucreze la stative și se cheltuise și aurul luat de la mort. Aî atunci zise: «Mamă, văd că nu ne rămâne decât un lucru. Hai să mă dau vândută ca dănțuitoare». Mama se puse pe plâns și nu răspunse nimic. Aî, fără să plângă, plecă. Dânsa își adusese aminte că pe vremuri, când se dădeau banchete în casa tatălui ei și dănțuitoarele serveau vinul, o geisha liberă, cu numele de Kimika, o dezmierdase de multe ori. Ea merse întins la casa lui Kimika: «Am nevoie ca tu să mă cumperi», făcu Aî, «și-mi trebuie bani mulți». Kimika zâmbi, o dezmierdă și-i dădu de mâncat, și-i ascultă istorisirea, care-i fu spusă voinicește, fără nicio lacrimă. «Copila mea», făcu Kimika, «nu pot să-ți dau mulți bani, pentru că am puțini. Uite însă ce pot să fac: îți făgăduiesc că eu voi ține pe mama ta. Va fi mai bine, decât să-i dai, în schimbul tău, bani mulți. Pentru că mama ta, copilă dragă, a fost crescută cucoană mare, și de aceea nu știe a mânui cu pricepere banul. Roagă pe cinstita ta mamă, să iscălească învoiala prin care se leagă că tu vei sta la mine până la douăzeci și patru de ani, sau până atunci, până când vei putea să-mi plătești datoria, să te răscumperi. Și ce bani pot să înjgheb acuma, i-ai cu tine, ca un dar pe deasupra.

Iată cum se făcu Aî, geisha. Kimika îi dete numele de Kimiko și se ținu de făgăduința de a purta de grijă mamei și surioarei sale. Mama muri înainte de a ajunge Kimiko atât de vestită, iar sora cea mică fu dată la școală.

După astea se petrecură acele lucruri despre care am vorbit.

Tânărul care voise să se omoare de dragostea unei dănțuitoare era vrednic de o soartă mai bună, era singurul copil la părinți și părinții, oameni cu dare de mână și ranguri, erau gata, pentru dânsul, să facă orișice jertfă, până și pe aceea de a primi ca noră o dănțuitoare. Mai mult, pentru dragostea ei pentru băiatul lor, Kimiko nici nu le era lor urâtă.

Înainte însă de a pleca, Kimiko avu grijă de măritișul micii sale surori, Umé, care tocmai își isprăvise și școala. Era bună și drăgălașă. Kimiko, plănuind asemenea căsnicie, se folosi, pentru alcătuirea ei, de iscusita-i cunoaștere de bărbați. Dânsa alese un negustor de modă veche, foarte simplu, cinstit, un om care nu putea să fie rău, chiar dacă ar fi voit să fie. Umé nici nu mai discută cu sora ei această alegere înțeleaptă, pe care vremea o și dovedi fericită.


IV.

Era pe vremea lunii a patra, când Kimiko fu dusă la locuința, gătită anume pentru dânsa, un loc unde să-și uite toate realitățile cele urâte ale vieții, un fel de palat fermecat, pierdut în liniștea încântătoare a unor grădini, mari, umbroase, tăcute, înconjurate de ziduri nalte. Aici, putea să se creadă, prin mijlocirea faptelor bune, ca nou născută întru împărăția lui Horai, în rai. Dar, trecu primăvara și veni vara, și Kimiko rămase tot numai Kimiko. În trei rânduri născoci ea, pentru pricini pe care nu le spunea, amânarea ceasului nunții.

Pe vremea lunii a opta, Kimiko încetă de-a se mai juca de-a ascunselea, și-și dădu pe față motivele ei, cu foarte multă blândețe, dar și cu o strașnică hotărâre: «Este vremea să spun ceea ce am tot întârziat a o spune. Ca să ajut pe mama, care mi-a dat viața, și ca să vin în sprijinul micii mele surori, eu am trăit în iad. Au trecut toate. Dar arsura focului prin care-am trecut tot mă mistuie încă și nu-i putere pe lume care ar putea să mă scape de ea. Nu se cade ca una ca mine să intre într-o familie cinstită, nici să-ți nască un fiu, nici să-ți întemeieze o casă... Lasă-mă să vorbesc, pentru că în cunoștința răului eu sunt cu mult mai știutoare ca tine... Ei, niciodată eu n-am să-ți fiu soție, întru rușinea ta. Eu îți sunt numai tovarășa de jucărie, însoțitoarea, musafiru-ți de-un ceas și asta nu pentru niscaiva daruri, nu. Când nu voi mai fi cu tine, pentru că, fără doar, și asta trebuie să se întâmple, vederea îți va fi mai senină. Scumpă-ți voi fi, dar nu în felul de-acum, care nu-i decât nebunie. Ai să-ți aduci aminte de vorbele mele, care pornesc din inima mea. O femeie frumoasă și credincioasă se va alege și pentru tine, să fie mama copiilor tăi. Eu am să-i văd, dar locul unei femei eu n-am să-l iau niciodată, și bucuria unei mame eu niciodată n-am s-o cunosc. Eu nu sunt decât nebunia-ți, iubitul meu, o nălucă, un vis, o umbră, care, fâlfâind din aripi, trece prin viața ta. În vremurile de apoi pot ajunge ceva, dar femeia ta niciodată, nici în existența aceasta, nici în cea viitoare. Mal uită-te la mine o dată, și mă retrag.

Pe vremea lunii a zecea și fără vreo pricină vădită ori închipuită, Kimiko se făcu nevăzută, pieri, încetă cu desăvârșire de-a exista. Nimenea nu știa când și cum, și încotro apucase. Prin vecinătatea casei, pe care-o părăsise, nimeni n-o văzuse trecând. Din toate lucrurile frumoase și de preț ale ei, din rochiile, din podoabele și darurile ei, o avere numai prin ele, nimic nu luase cu dânsa. Trecură săptămâni, fără să vie vreun cuvânt de la ea. Se ivi teama ca nu cumva să i se fi întâmplat ceva groaznic. Râurile au fost scormonite și fântânile cercetate. Se făcură cercetări prin telegraf și prin poștă. Slujitori credincioși fură trimese s-o caute. Fu făgăduită răsplată pentru vreo știre adusă despre ea, o răsplată deosebită lui Kimika, care ținea la fată cu adevărat și ar fi fost prea fericită s-o găsească, chiar și fără nicio răsplată. Dar taina, taina a rămas. Ar fi fost zadarnic să se îndrepte către autorități: fugara nu făcuse nimănui niciun rău, nu călcase nicio lege, și întinsa organizație a polițtel împărătești nu era să fie pusă în mișcare pentru capriciul unul băiat.

Din luni, se făcură ani. Dar nici Kimika, nici mica soră din Kyoto, nici cineva din miile care cunoscuseră fi admiraseră odinioară pe frumoasa dănțuitoare, nu mai dădură cu ochii de Kimiko. Cele prezise de dânsa însă s-adeveriră. Pentru că vremea usucă toate lacrimile și orice dor potolește. Și, chiar în Japonia, cineva nu încearcă de două ori să se omoare pentru aceeași disperare. Ibovnicul lui Kimiko se cuminți și se găsi pentru dânsul o persoană foarte duioasă, ca să-i fie soție. Aceasta-i dete un fiu. Și mai trecură alți ani, și era fericire în casa de zâne, unde odinioară sălășluise Kimiko.

Într-o dimineață, se abătu pe la casa aceasta, ca și când ar fl umblat după pomană, o călugăriță călătoare. Copilul, la auzul strigătului ei budhist de «ha-î, ha-î», și alergă la poartă. Curând o servitoare din casă, aducându-i darul obișnuit de orez, se minună văzând cum călugărița mângâia cu duioșie copilul și ședea de taină cu dânsul. Apoi micuțul strigă la slugă: «Lasă ca să-i dau eu!» Iar călugărița, din dosul umbrei marii ei pălării, care-i ascundea fața, la rândul ei se rugă: „Cu cinste rog, lăsa-ți copilul să-mi deie el&quot;. Și așa, băiețelul puse orezul în scafa cerșetoarei. Ea îi mulțumi și-l rugă: «Vrei acuma ca să mai zici o dată acea mică vorbă pe care te-am rugat să o spui cinstitului tău părinte?» Iar copilul șopti încetișor:

-- Tată, una, pe care n-ai s-o mai vezi niciodată, zice că inima îi veselă din pricină că ți-a văzut feciorul.

Călugărița zâmbi cu blândețe și-l dezmierdă din nou, plecând iute. Servitoarea se minună mai mult ca oricând, pe când copilul alergă ca să spuie tatălui său cuvintele cerșetoarei.

Ochii tatălui se întunecară când auzi cuvintele spuse și plânse asupra copilului său. Pentru că el, numai el singur, știa cine fusese la poartă și-și dădu seamă de sfânta jertfă a tot ce fu tăinuit.

Acum el cugetă multe, dar nu spune cele ce cugetă, nimănui.

El știu că depărtarea de la un soare la alt soare este mai mică decât depărtarea dintre dânsul și femeia care-l iubise.

El știu că ar fi în zadar să întrebe în care oraș depărtat, în care cută fantastică de uliță-ngustă și fără nume, în care capiște scundă, întunecată, cunoscută numai sărmanilor celor mai săraci, așteaptă dânsa întunericul de dinaintea Zorilor Luminii celei fără sfârșit, când fața Învățătorului asupra-i va zâmbi, când gura Învățătorului îi va zice, în glasuri de-o dulceață mai adâncă decât a purces vreodată din buzele unul iubitor omenesc: «O, Fiica mea în Lege, tu ai lucrat în chip desăvârșit. Tu ai crezut și ai înțeles adevărul cel mai înalt. Pentru aceea eu vin acum să te întâmpin și să-ți zic ție: Bine-ai venit!»


[[Categorie:Traduceri din limba engleză]]
[[en:'Kokoro:Kimiko]]</text>
      <sha1>570ur0gaf902cmxqln97t73u1hc5atz</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>153011</id>
      <parentid>153010</parentid>
      <timestamp>2026-10-27T11:21:32Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Francesco</username>
        <id>19367</id>
      </contributor>
      <minor />
      <comment>0</comment>
      <origin>153011</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="23739" sha1="nct2835x5tlra6uka18vmnjvjb00gji" xml:space="preserve">{{titlu
 | titlu    = Kimiko
 | autor    = Lafcadio Hearn
 | traducător = Grigore Goilav
 | secțiune = 
 | anterior = 
 | următor  = 
 | note     = Publicată în ''Revista Ideei'', 1910, nr. 95, 5, p. 65—68.&lt;br&gt;Titlul original: ''Kimiko''}}

I.

Numele acesta se găsește pe un felinar de hârtie de la intrarea unei case din ulița Geisha-lor.

Văzută noaptea, ulița asta este una din cele mai ciudate din lume. Strâmtă, ca un coridor, pe fațada caselor, toate bine încuiate, lemnăria lucește întunecoasă. La fiece casă intrarea e o ușă mititică, cu geamuri de hârtie, ce seamănă cu niște geamuri acoperite de flori de gheață: ușa alunecă, ca acele de la compartimentele de clasa I-a, de drum de fier. Do fapt sunt cu mai multe caturi toate clădirile. Dar asta nu se bagă deodată de seamă, mai ales când nu-i lună, deoarece numai rândurile de jos sunt luminate până la streșini, iar deasupra totul este în întuneric. Lumina vine de la candelele din dosul ușilor celor înguste, cu geamurile de hârtie, și de la felinarele de hârtie atârnate afară, câte unul la fiecare ușă. Te uiți de-a lungul uliței, printre două rânduri de felinare, rânduri care hăt departe se pierd într-un șir nemișcat de lumini galbene. Unele felinare sunt în formă de ou, altele sunt rotunde, alte-n patru și-n șase muchii, încrustate cu slove japoneze, frumos. Ulița-i foarte liniștită, tăcută, ca o înfățoșare de lucruri de cabinet, din vreo mare expoziție, după ceasul închiderii. Asta, fiindcă locuitoarele, în cea mai mare parte, sunt duse de acasă, spre a sluji pe la ospețe de desfătare sau pe la alte serbări. Viața acestora e o viață de noapte.

Inscripția de pe cel dintâi felinar, din stânga, dacă apuci spre Miazăzi, este: «Kynoya: uchi O-Kata». Ceea ce înseamnă: «Casa de aur, unde locuiește O-Kata». Felinarul din dreapta zice: «Casa lui Nishimura și a unei fete Miyotsuri». Unul, care înseamnă: «Cocostârcul ce se răsfață cu măreție». Apoi, pe stânga, vine «Casa lui Kajita», și în casă se află Kohana, «Bobocul de floare» și Hinako, a cărei față e drăgălașă, ca obrajii unei păpuși. Peste drum este casa Nagaye, unde trăiește Kimika și Kimiko... Și acest catastif luminos de nume se întinde astfel pe o lungime de o jumătate de milă.

Inscripția de pe felinarul casei din urmă vădește legătura dintre Kimika și Kimiko, încă ceva mai mult, pentru că Kimiko este întitulată Ni-dai-me, titlu onorific, care nu poate fi tălmăcit și care înseamnă că ea nu este decât Kimiko No. 2. Kimika este învățătoarea, stăpâna: ea a crescut două geisha, amândouă numite, sau, mai bine, răsnumite de dânsa și după dânsa, Kimiko. Această folosire de același nume e o dovadă vădită, că cea dintâi Kimiko, Ichi-dai-me, trebuie să fi fost prea vestita. Numele profesional purtat de o geisha fără de noroc sau chiar nenorocită, nu se dă niciodată urmașei sale.

Dacă ai avea vreo pricină binecuvântată, îndeajuns de îndreptățită, ca să intri în asemenea casă, dând într-o parte acel geam al micii uși alunecătoare, ce pune în mișcare un clopot de gong, care vestește venirea unui vizitator, vei avea poate prilej să vezi pe Kimika, bineînțeles dacă mica sa trupă nu-i va fi, pentru seară, închiriată. Vei afla în ea o persoană foarte deșteaptă și cu care face să stai de vorbă. Dânsa-ți va putea spune, de va voi, cele mai de seamă povești, istorii adevărate, în carne și-n oase, documente netăgăduite, despre firea cea omenească. Pentru că ulița Geisha-lor este plină de tradiții, când tragice, când comice, când amestecate cu tragic și comic: fiecare casă își are amintirile sale, și Kimika pe toate le știe. Unele sunt fioroase de tot, altele te vor face să râzi, iar altele te vor pune pe gânduri. Istoria celei dintâi Kimiko face parte, din aceste din urmă. Nu-i una din cele mai extraordinare, dar e una din cele mai anevoie de priceput de mintea apuseană.


II.

Ichi-dai-me Kimiko acum nu mai e, ea e numai o amintire. Kimika era tânără de tot, când pe acea Kimiko, ea o numi sora-i de meserie.

„O fată peste măsură de minunată&quot;, iată ce spune Kimika despre Kimiko. Pentru a dobândi o faimă în meseria-i, o geisha trebuie să fie frumoasă sau prea deșteaptă. Și cele mai vestite sunt de obicei și una și alta, fiind alese de cele ce le cresc, de la o vârstă fragedă și numai la vederea unor însușiri ca acestea, care făgăduiesc. Chiar și cele din cea mai obișnuită clasă de cântărețe, trebuie să aibă vreun farmec în anii lor cel mai buni, fie și numai acea „beauté du diable» sau frumusețea diavolească, care a dat naștere proverbului japonez, că la optsprezece ani până și dracul este frumos. Dar Kimiko era cu mult mai mult decât numai frumoasă. Era făcută după tiparul idealului japonez de frumusețe, ideal care-i atins doar de una dintr-o sută de mii de femei. Totodată era și nemăsurat de deșteaptă: era desăvârșită. Compunea niște prea gingașe poezii, știa să rânduiască florile în chip ales, să îndeplinească fără de nicio meteahnă ceremoniile ceaiului, știa să lucreze la gherghef, să plăsmuiască mozaicuri de mătase: în scurt avea o educație cu totul aleasă. Și cea dintâi a ei arătare în public stârni mișcare în lumea de petreceri din Kyoto. Adevărat că putea să facă aproape orice cucerire i-ar fi plăcut, și că norocul îi stătea în față.

Și se văzu în curând, că ea fusese crescută pe deplin în vederea profesiei sale. Pusese deprinsă cum să se poarte aproape în orice împrejurare, ce se putea ivi. Iar cu privire la cele ce dânsa nu le-ar fi putut ști, Kimika le știa pe toate: puterea frumuseței și prețul indiferenței - și toată nerozia și perversitatea bărbaților. Așa că Kimiko făcu numai puține greșeli și puține lacrimi vărsă. Pe lângă asta, dovedi, cu încetul, că era și puțin cam primejdioasă, după cum și dorea Kimiko. Primejdioasă, cam în felul cum e primejdioasă candela, pentru fluturii cei de noapte, pentru că, de altminterea, vreunul din aceștia ar putea s-o și stingă. Și doar menirea candelei este de-a face să fie văzute lucrurile plăcute: în sine n-are nicio răutate. Kimiko nici răutate n-avea și nici nu era din cale afară de primejdioasă. Părinții, îngrijorați, își dădură în curând seamă, că ea nu căuta nicidecum să intre în familiile vrednice de cinste, și nici nu era înclinată să se lase ademenită de vreo aventură amoroasă mai serioasă. Dar nici ea nu era tocmai atât de blajină față de acea teapă de tineri care iscălesc documente cu propriul lor sânge și cer unei dănțuitoare să-și taie vârful degetului celui mic al stângii, ca o mărturie și chezășie de nepieritoare iubire. Cu aceștia era destul de răutăcioasă, așa în cât îi lecuia lesne de nebunia lor. Niște persoane simandicoase, care i-au oferit palate, moșii, numai să fie cu trup și suflet numai a lor, au găsit-o și mai puțin milostivă. Unul s-a arătat până într-atâta de darnic, încât i-a răscumpărat libertatea, fără de nicio condiție și cu un preț care din Kimika a făcut o femeie bogată. Kimiko i-a fost recunoscătoare, dar tot geisha a rămas. Își mânuia însă refuzurile cu prea mult tact, așa că nu stârni niciodată vreo ură și de multe ori se pricepu cum să tămăduiască până și disperarea. Au fost neapărat și abateri. Un bătrân, încredințat că viața nu făcea să fie trăită, fără să aibă pe Kimiko cu totul numai a lui, o pofti într-o seară la un ospăț și-i ceru să bea un vin cu el. Dar Kimika, deprinsă a citi în fețele oamenilor, avu dibăcia de a pune ceai, care avea întocmai aceeași floare, în locul vinului lui Kimiko, și astfel scăpă fetei, fără de știrea ei, scumpa ei viață. Căci abia peste zece minute sufletul neroadei gazde era singur pe drum spre Meido, spre iad, desigur foarte dezamăgit... Din noaptea ceea Kimika veghe asupra lui Kimiko, cum veghează a pisică sălbatică asupra pisoilor ei.

Dar pisicuța ajunse în cele din urmă o manie a modei, o nebuneală, un delir, una din curiozitățile și senzațiile cele mai mari ale vremii. Se vorbește și de un prinț străin, în legătură cu numele ei. El îl trimise un dar de diamante, pe care dânsa nu-l purtă niciodată. Alte daruri, nenumărate, primi ea de la toți, care-și puteau îngădui luxul de-a o plăcea: a fi în bunele-i grații, fie și numai pentru o singură zi, era ambiția, „tineretului aurit”. Totuși ea nu lăsă pe nimenea să se creadă c-ar fi un favorit al ei mai deosebit și se feri de a încheia vreo legătură de dragoste veșnică. La orice protestare, în această privință, ea răspundea, că își cunoștea locul ei. Chiar nici femeile respectabile nu vorbeau despre dânsa de rău, deoarece numele ei nu fu amestecat niciodată în vreo istorie de nenorocire în familii, era cu totul la locul ei.

Vremea părea a o face tot mai încântătoare. Și alte geisha au ajuns să fie vestite, dar niciuna n-a fost măcar asemuită cu ea. Niște fabricanți de manufactură și-au asigurat numai pentru ei dreptul de a se folosi de fotografia ei, ca marcă de fabrică. Și această marcă le aduse îmbogățirea firmei.

Într-o zi însă se răspândi uimitoarea veste, cum că inima lui Kimiko în sfârșit se muiase. Ea își luase cu tot dinadinsul rămas bun de la Kimika și plecase cu cineva, în stare să-i deie vestminte frumoase, oricâte ar fi poftit ea, cu cineva dornic să-i deie chiar o poziție socială și în stare să facă să tacă toate trăncănelele despre trecutul ei cel pătat, cu cineva, gata să și moară de zece ori pentru ea și care și era pe jumătate mort de dragostea ei. Kimika spunea că un nătărău încercase să se omoare din pricina lui Kimiko, că pe Kimiko o prinsese mila de el și că voise să-l dădăcească, pentru a-l face să-și vie în fire din nerozia lui.

Taiko-Hideyoschi spune că pe lumea asta sunt numai două lucruri de care se teme: un nebun și noaptea cea neagră. Lui Kimika îi fusese totdeauna teamă de nebuni și un nebun îi șterpelise pe Kimiko. Și, cu lacrimi nu tocmai dezinteresate, ea mai adăuga, că Kimiko nu avea să se mai întoarcă niciodată la ea, că acesta era un caz de dragoste reciprocă, pentru vreme de mai multe viețuiri.

Totuși, Kimika avea numai pe jumătate dreptate. Era într-adevăr prea hâtră, dar nu fusese niciodată în stare să-și arunce ochii și-n cămăruțele ascunse ale sufletului lui Kimiko. De-ar fi putut pătrunde acolea, de uimire ar fi țipat.


III.

Kimiko se deosebea de celelalte geisha prin sângele ei cel nobil. Până a nu-și lua numele ei profesional, pe dânsa o chema Aî, ceea ce scris cu slova-i, înseamnă iubire. Cu alte slove scris, același cuvânt înseamnă durere. Istoria lui Aî le o poveste de durere și de iubire.

Fusese crescută alintată de tot. Copilă încă, fu dată la o școală particulară, ținută de un bătrân samurai, unde fetițele se ghemuiau pe niște perinuțe, înaintea unor măsuțe de scris, înalte numai de douăsprezece parmace și unde dascălii dădeau lecții fără de nicio leafă, unde propovăduiau pe degeaba. În zilele de azi, când învățătorul capătă o leafă mai bună decât slujbașii din slujbele administrative, învățătura nu este nici atât de onorată, nici atât de plăcută, precum era odinioară. O slujnică întovărășea copila și la școală și înapoi, ducându-i cărțile, călimara cu pensula de scris, perinuța de îngenunchiat și mica-i măsuță.

După asta urmă la școala elementară publică. Tocmai ieșiseră cele dintâi cărți didactice, noi, care cuprindeau traduceri japoneze din povești englezești, germane, franceze, despre onoare, datorie și eroism, niște lucruri minunat de bune și ilustrate cu niște desenuri naive, mici de tot, de oameni apuseni, în niște costume de pe altă lume. Aceste scumpe cărțulii, atât de drăgălașe, sunt astăzi niște antice. De mult au fost înlocuite cu niște compilări pretențioase, mult mai puțin drăgălașe, și editate cu mult mai puțin gust.

Aî învăța bine. Un înalt demnitar vizita școala o dată pe an, vorbind copilelor, pare că toate ar fi fost copilele sale, și netezind fiecăreia capul cel mătăsos, când le împărțea premii. Azi acest demnitar este un bărbat de Stat în retragere, care fără îndoială că a uitat de Aî, și în școalele de azi nimeni nu mai dezmiardă micile copilițe, nici le dă premii.

Veniră acele schimbări radicale, în urma cărora familiile de rang fură aduse la sărăcie și aduse să cadă-n uitare. Aî trebui să părăsească școala. Avură loc multe și mari supărări, până când, în cele din urmă, acesteia nu-i mai rămase decât mama și o soră mai mică. Mama și Aî nu se pricepeau la alta decât la țesut și numai prin țesut nu puteau agonisi îndestul pentru trai. Casa și ogoarele mai întâi, apoi, bucată cu bucată, toate câte nu erau numai decât de nevoie, toate giuvaierurile, care erau o antică din moși-strămoși, veșminte scumpe, obiecte mândre de lac, trecură în preț mic la acei, pe care îi îmbogățește nevoia altora, și-a căror bogăție e poreclită de popor «Namida no kané», «banul lacrimelor». De la cel în viață era greu de așteptat ajutor, deoarece cele mai multe familii de samurai din rubedenia lor se aflau tot în aceeași nevoie. Când nu mai rămase nimic de vândut, nici chiar micile cărți de școală ale lui Aî, se căută ajutor de la morți. Pentru că își aduseră aminte că tatăl tatălui lui Aî fusese înmormântat cu sabia lui, un dar al unui Daimyo și că podoabele acestei săbii erau de aur. Așadar se deschise mormântul și mânerul cel mare al sabiei, de o lucrătură străină, fu înlocuit cu altul obișnuit și fură luate și ornamentele de pe teaca de lac. Tăișul cel bun de oțel nu fu însă luat, deoarece viteazul putea să aibă trebuință de el. Aî văzu fața bunicului său, cum sta în picioare, în ulciorul cel de lut roș, care slujea de sicriu la samuraii de rang înalt când erau înmormântați după ritul cel vechi. Trăsăturile, cu toate că stătuse de atâția ani în mormânt, i se cunoșteau încă, și se părea că făcea cu asprime, un semn de învoire la cele ce se făcuse, când i se dete sabia înapoi.

În cele din urmă mama lui Aî ajunse prea slabă și bolnavă. Încât nu mai putea să lucreze la stative și se cheltuise și aurul luat de la mort. Aî atunci zise: «Mamă, văd că nu ne rămâne decât un lucru. Hai să mă dau vândută ca dănțuitoare». Mama se puse pe plâns și nu răspunse nimic. Aî, fără să plângă, plecă. Dânsa își adusese aminte că pe vremuri, când se dădeau banchete în casa tatălui ei și dănțuitoarele serveau vinul, o geisha liberă, cu numele de Kimika, o dezmierdase de multe ori. Ea merse întins la casa lui Kimika: «Am nevoie ca tu să mă cumperi», făcu Aî, «și-mi trebuie bani mulți». Kimika zâmbi, o dezmierdă și-i dădu de mâncat, și-i ascultă istorisirea, care-i fu spusă voinicește, fără nicio lacrimă. «Copila mea», făcu Kimika, «nu pot să-ți dau mulți bani, pentru că am puțini. Uite însă ce pot să fac: îți făgăduiesc că eu voi ține pe mama ta. Va fi mai bine, decât să-i dai, în schimbul tău, bani mulți. Pentru că mama ta, copilă dragă, a fost crescută cucoană mare, și de aceea nu știe a mânui cu pricepere banul. Roagă pe cinstita ta mamă, să iscălească învoiala prin care se leagă că tu vei sta la mine până la douăzeci și patru de ani, sau până atunci, până când vei putea să-mi plătești datoria, să te răscumperi. Și ce bani pot să înjgheb acuma, i-ai cu tine, ca un dar pe deasupra.

Iată cum se făcu Aî, geisha. Kimika îi dete numele de Kimiko și se ținu de făgăduința de a purta de grijă mamei și surioarei sale. Mama muri înainte de a ajunge Kimiko atât de vestită, iar sora cea mică fu dată la școală.

După astea se petrecură acele lucruri despre care am vorbit.

Tânărul care voise să se omoare de dragostea unei dănțuitoare era vrednic de o soartă mai bună, era singurul copil la părinți și părinții, oameni cu dare de mână și ranguri, erau gata, pentru dânsul, să facă orișice jertfă, până și pe aceea de a primi ca noră o dănțuitoare. Mai mult, pentru dragostea ei pentru băiatul lor, Kimiko nici nu le era lor urâtă.

Înainte însă de a pleca, Kimiko avu grijă de măritișul micii sale surori, Umé, care tocmai își isprăvise și școala. Era bună și drăgălașă. Kimiko, plănuind asemenea căsnicie, se folosi, pentru alcătuirea ei, de iscusita-i cunoaștere de bărbați. Dânsa alese un negustor de modă veche, foarte simplu, cinstit, un om care nu putea să fie rău, chiar dacă ar fi voit să fie. Umé nici nu mai discută cu sora ei această alegere înțeleaptă, pe care vremea o și dovedi fericită.


IV.

Era pe vremea lunii a patra, când Kimiko fu dusă la locuința, gătită anume pentru dânsa, un loc unde să-și uite toate realitățile cele urâte ale vieții, un fel de palat fermecat, pierdut în liniștea încântătoare a unor grădini, mari, umbroase, tăcute, înconjurate de ziduri nalte. Aici, putea să se creadă, prin mijlocirea faptelor bune, ca nou născută întru împărăția lui Horai, în rai. Dar, trecu primăvara și veni vara, și Kimiko rămase tot numai Kimiko. În trei rânduri născoci ea, pentru pricini pe care nu le spunea, amânarea ceasului nunții.

Pe vremea lunii a opta, Kimiko încetă de-a se mai juca de-a ascunselea, și-și dădu pe față motivele ei, cu foarte multă blândețe, dar și cu o strașnică hotărâre: «Este vremea să spun ceea ce am tot întârziat a o spune. Ca să ajut pe mama, care mi-a dat viața, și ca să vin în sprijinul micii mele surori, eu am trăit în iad. Au trecut toate. Dar arsura focului prin care-am trecut tot mă mistuie încă și nu-i putere pe lume care ar putea să mă scape de ea. Nu se cade ca una ca mine să intre într-o familie cinstită, nici să-ți nască un fiu, nici să-ți întemeieze o casă... Lasă-mă să vorbesc, pentru că în cunoștința răului eu sunt cu mult mai știutoare ca tine... Ei, niciodată eu n-am să-ți fiu soție, întru rușinea ta. Eu îți sunt numai tovarășa de jucărie, însoțitoarea, musafiru-ți de-un ceas și asta nu pentru niscaiva daruri, nu. Când nu voi mai fi cu tine, pentru că, fără doar, și asta trebuie să se întâmple, vederea îți va fi mai senină. Scumpă-ți voi fi, dar nu în felul de-acum, care nu-i decât nebunie. Ai să-ți aduci aminte de vorbele mele, care pornesc din inima mea. O femeie frumoasă și credincioasă se va alege și pentru tine, să fie mama copiilor tăi. Eu am să-i văd, dar locul unei femei eu n-am să-l iau niciodată, și bucuria unei mame eu niciodată n-am s-o cunosc. Eu nu sunt decât nebunia-ți, iubitul meu, o nălucă, un vis, o umbră, care, fâlfâind din aripi, trece prin viața ta. În vremurile de apoi pot ajunge ceva, dar femeia ta niciodată, nici în existența aceasta, nici în cea viitoare. Mal uită-te la mine o dată, și mă retrag.

Pe vremea lunii a zecea și fără vreo pricină vădită ori închipuită, Kimiko se făcu nevăzută, pieri, încetă cu desăvârșire de-a exista. Nimenea nu știa când și cum, și încotro apucase. Prin vecinătatea casei, pe care-o părăsise, nimeni n-o văzuse trecând. Din toate lucrurile frumoase și de preț ale ei, din rochiile, din podoabele și darurile ei, o avere numai prin ele, nimic nu luase cu dânsa. Trecură săptămâni, fără să vie vreun cuvânt de la ea. Se ivi teama ca nu cumva să i se fi întâmplat ceva groaznic. Râurile au fost scormonite și fântânile cercetate. Se făcură cercetări prin telegraf și prin poștă. Slujitori credincioși fură trimese s-o caute. Fu făgăduită răsplată pentru vreo știre adusă despre ea, o răsplată deosebită lui Kimika, care ținea la fată cu adevărat și ar fi fost prea fericită s-o găsească, chiar și fără nicio răsplată. Dar taina, taina a rămas. Ar fi fost zadarnic să se îndrepte către autorități: fugara nu făcuse nimănui niciun rău, nu călcase nicio lege, și întinsa organizație a polițtel împărătești nu era să fie pusă în mișcare pentru capriciul unul băiat.

Din luni, se făcură ani. Dar nici Kimika, nici mica soră din Kyoto, nici cineva din miile care cunoscuseră fi admiraseră odinioară pe frumoasa dănțuitoare, nu mai dădură cu ochii de Kimiko. Cele prezise de dânsa însă s-adeveriră. Pentru că vremea usucă toate lacrimile și orice dor potolește. Și, chiar în Japonia, cineva nu încearcă de două ori să se omoare pentru aceeași disperare. Ibovnicul lui Kimiko se cuminți și se găsi pentru dânsul o persoană foarte duioasă, ca să-i fie soție. Aceasta-i dete un fiu. Și mai trecură alți ani, și era fericire în casa de zâne, unde odinioară sălășluise Kimiko.

Într-o dimineață, se abătu pe la casa aceasta, ca și când ar fl umblat după pomană, o călugăriță călătoare. Copilul, la auzul strigătului ei budhist de «ha-î, ha-î», și alergă la poartă. Curând o servitoare din casă, aducându-i darul obișnuit de orez, se minună văzând cum călugărița mângâia cu duioșie copilul și ședea de taină cu dânsul. Apoi micuțul strigă la slugă: «Lasă ca să-i dau eu!» Iar călugărița, din dosul umbrei marii ei pălării, care-i ascundea fața, la rândul ei se rugă: „Cu cinste rog, lăsa-ți copilul să-mi deie el&quot;. Și așa, băiețelul puse orezul în scafa cerșetoarei. Ea îi mulțumi și-l rugă: «Vrei acuma ca să mai zici o dată acea mică vorbă pe care te-am rugat să o spui cinstitului tău părinte?» Iar copilul șopti încetișor:

-- Tată, una, pe care n-ai s-o mai vezi niciodată, zice că inima îi veselă din pricină că ți-a văzut feciorul.

Călugărița zâmbi cu blândețe și-l dezmierdă din nou, plecând iute. Servitoarea se minună mai mult ca oricând, pe când copilul alergă ca să spuie tatălui său cuvintele cerșetoarei.

Ochii tatălui se întunecară când auzi cuvintele spuse și plânse asupra copilului său. Pentru că el, numai el singur, știa cine fusese la poartă și-și dădu seamă de sfânta jertfă a tot ce fu tăinuit.

Acum el cugetă multe, dar nu spune cele ce cugetă, nimănui.

El știu că depărtarea de la un soare la alt soare este mai mică decât depărtarea dintre dânsul și femeia care-l iubise.

El știu că ar fi în zadar să întrebe în care oraș depărtat, în care cută fantastică de uliță-ngustă și fără nume, în care capiște scundă, întunecată, cunoscută numai sărmanilor celor mai săraci, așteaptă dânsa întunericul de dinaintea Zorilor Luminii celei fără sfârșit, când fața Învățătorului asupra-i va zâmbi, când gura Învățătorului îi va zice, în glasuri de-o dulceață mai adâncă decât a purces vreodată din buzele unul iubitor omenesc: «O, Fiica mea în Lege, tu ai lucrat în chip desăvârșit. Tu ai crezut și ai înțeles adevărul cel mai înalt. Pentru aceea eu vin acum să te întâmpin și să-ți zic ție: Bine-ai venit!»


[[Categorie:Traduceri din limba engleză]]
[[en:Kokoro:Kimiko]]</text>
      <sha1>nct2835x5tlra6uka18vmnjvjb00gji</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>