Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.48.0-wmf.3 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 1705 153110 124297 2026-11-04T12:28:04Z ~2026-58656-74 22888 153110 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Căprioara | autor = Emil Gârleanu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe, să încerce puterile iedului. Și iedul i se ține voinicește de urmă; doar la săriturile amețitoare se oprește câte o clipă, ca și cum ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele subțiri ca niște lujere. Dar trebuiesc să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri. Căprioara contenește fuga; pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolți de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeață, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii. Și-au mers mult așa, până ce au dat în sfârșit de luminiș. Iedul, bucuros, o ia înainte, sărind. Dar în aceeași clipă căprioara se oprește, ca de-o presimțire, adulmecând. În fața ei, de supt o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, și iedul ar fi fost sfâșiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâșietor, cum nu mai scosese încă, și, dintr-un salt, cade în mijlocul luminișului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea... Prăbușită în sânge, la pământ, sub colții fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morții.. kyu8k2pajy2vafp8rgsq7q0stv7lv42 153113 153110 2026-11-04T13:50:50Z Mishuletz 445 Anulat modificarea [[Special:Diff/153110|153110]] făcută de [[Special:Contributions/~2026-58656-74|~2026-58656-74]] ([[User talk:~2026-58656-74|Discuție]]) 153113 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Căprioara | autor = Emil Gârleanu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe, să încerce puterile iedului. Și iedul i se ține voinicește de urmă; doar la săriturile amețitoare se oprește câte o clipă, ca și cum ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele subțiri ca niște lujere. Dar trebuiesc să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri. Căprioara contenește fuga; pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolți de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeață, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii. Și-au mers mult așa, până ce au dat în sfârșit de luminiș. Iedul, bucuros, o ia înainte, sărind. Dar în aceeași clipă căprioara se oprește, ca de-o presimțire, adulmecând. În fața ei, de supt o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, și iedul ar fi fost sfâșiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâșietor, cum nu mai scosese încă, și, dintr-un salt, cade în mijlocul luminișului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea... Prăbușită în sânge, la pământ, sub colții fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morții. r1sbgeo6e4ycqd2em46ca79j7f1jm9f 153120 153113 2026-11-04T18:46:45Z Misteriosul67 22890 Ortografic 153120 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Căprioara | autor = Emil Gârleanu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe, să încerce puterile iedului. Și iedul i se ține voinicește de urmă; doar la săriturile amețitoare se oprește câte o clipă, ca și cum ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele subțiri ca niște lujere. Dar trebuiesc să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri. Căprioara contenește fuga; pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolți de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeață, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii. Și-au mers mult așa, până ce au dat în sfârșit de luminiș. Iedul, bucuros, o ia înainte, sărind. Dar în aceeași clipă căprioara se oprește, ca de-o presimțire, adulmecând. În fața ei, de supt o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, și iedul ar fi fost sfâșiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâșietor, cum nu mai scosese încă, și, dintr-un salt, cade în mijlocul luminișului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea... Prăbușită în sânge, la pământ, sub colții fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morții.. kyu8k2pajy2vafp8rgsq7q0stv7lv42 0 3034 153118 124507 2026-11-04T16:50:56Z ~2026-58718-68 22889 Corectat erori gramaticale 153118 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Noi vrem pământ! | autor = George Coșbuc | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Vatra'', 1894, nr. 3 }} <poem>Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ Să-ți fim toți câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai, și jug de boi Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o vezi la noi tu ne-o apuci. Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni le ceri. Înjuri ce-avem noi drag și sfânt: Nici milă n-ai, nici crezământ! Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor Dar toate le-am trăi ușor De-ar fi pământ! De-avem un cimitir în sat Ni-l faceți lan, noi, boi în jug. Și-n urma lacomului plug Ies oase și-i păcat! Sunt oase dintr-al nostru os: Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos Din case goi, în ger și-n vânt, Ne-ați scos și morții din mormânt; O, pentru morți și-al lor prinos Noi vrem pământ! Și-am vrea și noi, și noi să știm Că ni-or sta oasele-ntr-un loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc De noi, dacă murim. Orfani și cei ce dragi ne sânt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem, Căci nici pentr-un mormânt n-avem Pământ și noi creștini suntem! Și vrem pământ! N-avem nici vreme de-nchinat. Căci vremea ni-e în mâni la voi; Avem un suflet încă-n noi Și parcă l-ați uitat! Ați pus cu toții jurământ Să n-avem drepturi și cuvânt; Bătăi și chinuri, când țipăm, Obezi și lanț când ne mișcăm, Și plumb când istoviți strigăm Că vrem pământ! Voi ce-aveți îngropat aici? Voi grâu? Dar noi strămoși și tați Noi mame și surori și frați! În lături, venetici! Pământul nostru-i scump și sfânt, Că el ni-e leagăn și mormânt; Cu sânge cald l-am apărat, Și câte ape l-au udat Sunt numai lacrimi ce-am vărsat Noi vrem pământ! N-avem puteri și chip de-acum Să mai trăim cerșind mereu, Că prea ne schingiuiesc cum vreu Stăpânii luați din drum! Să nu dea Dumnezeu cel sfânt, Să vrem noi sânge, nu pământ! Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa Nici în mormânt!</poem> {{Coșbuc-Fire de tort}} [[Categorie:George Coșbuc]] j2cbau1c4d930kjfz80vqwmvsr8wt57 102 7894 153111 153050 2026-11-04T13:12:26Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153111 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Volume== * ''Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni'', București, 1905 (ed. II, întregită, 1909; ed. III, 1921; ed. V, 1943) * ''Cea dintâi durere'', București, 1907 (ed. II, 1909) * ''Odată!'', București, 1907 * ''Într-o zi de mai'', București, 1908 * ''1877. Schițe din război'', București, 1908 * ''Punga'', cu un cuvânt înainte de M. Dragomirescu, București, 1909 * ''Amintiri și schițe'', București, 1910 * ''Din lumea celor care nu cuvântă'', Editura „Convorbiri Literare”, București, 1910 (ed. IX, 1943; ed. X, 1946) {{dig|https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Jul/din-lumea-celor-cari-nu-cuvanta-povesti/wtNDmIr049sC7Uemdx464DFE0a7QK2pZDkAe1AbF.pdf}} * ''Nucul lui Odobac'', București, 1910 (ed. II, 1924; ed. IV, 1944) * ''Trei vedenii'', București, 1910 * ''Visul lui Pillat'', București, 1915 * ''O lacrimă pe-o geană'', București, 1915 * ''Priveliști din țară'', București, 1916 * ''Fetița mamei'', București, 1916 * ''Culegătorul de rouă'', București, 1919 * ''Gisa-Icoana cu tâlc'', București, 1921 * ''Bucăți alese'', Craiova, 1945 === Traduceri === * A. Daudet, Nevestele artiștilor, București ==Povestiri și schițe== *[[Pe-atunci]] ===1877 - Schițe din război=== *[[Santinela]] *[[Prizonierul]] ===Într-o noapte de mai=== *[[Om milostiv]] *[[Furnica]] *[[Primăvara!]] *[[Bolnavii]] *[[Punga]] ===Bătrânii (1905)=== *[[Bătrânii]] *[[Sineturile conului Gheorghieș]] *[[Nadișanca]] *[[Boierul Iorgu Buhtea]] ===Cea dintâi durere (1907)=== *[[Cea dintâi durere]] *[[Ucigașul]] *[[Tată]] *[[Ochiul lui Turculeț]] *[[Vierul]] *[[În ajunul anului nou (Emil Gârleanu)|În ajunul anului nou]] *[[Întâmplarea]] *[[Înecatul]] *[[La vorbă, într-o seară de iarnă]] *[[Uitat]] *[[Cine a iubit-o!]] *[[Moștenitorul]] *[[Frați]] *[[Grușan]] *[[Flămând]] *[[Patima]] *[[Părtașul]] *[[Fugitul]] *[[Puișorii (Emil Gârleanu)|Puișorii]] *[[La moarte]] *[[Negustorul Meremet]] *[[Colonelul]] ===Punga (1909)=== *[[Punga]] *[[Bolnavii]] *[[Furnica]] ===Nucul lui Odobac (1910) === *[[Nucul lui Odobac]] *[[Demisia]] *[[Oratorul]] *[[Fetița mamei]] ===Din lumea celor care nu cuvântă (1910)=== *[[Cât un fir de neghină]] *[[Gândăcelul]] *[[Sărăcuțul! ...]] *[[Călătoare! ...]] *[[Musculița]] *[[Cântărețul]] *[[Hoinar]] *[[În curtea mea]] *[[După asemănarea lor!]] *[[Cioc! cioc! cioc!]] *[[În fel de fel de fețe]] *[[Mai sus!]] *[[Nedespărțite! ...]] *[[Pasăre de noapte]] *[[Vulturul_(Emil_Gârleanu)|Vulturul]] *[[Cocoșul]] *[[Ca soarele!]] *[[Luptătorii]] *[[Mărinimie]] *[[Singuraticii]] *[[Filozoful]] *[[Când stăpânul nu-i acasă!]] *[[Grivei]] *[[Fricosul]] *[[Musafirul]] *[[Căprioara]] *[[Voinicul!]] *[[Gâza]] *[[Părăsită]] *[[Calul]] *[[Tovarășii]] *[[Trandafirul (Emil Gârleanu)|Trandafirul]] *[[Frunza]] *[[O rază]] ==Postume== ===Visul lui Pilat (1915)=== *[[Meșterul de oglinzi]] *[[Sorțaș]] *[[Comoara (Gârleanu)|Comoara]] ===O lacrimă pe-o geană (1915)=== ===Priveliști din țară – schițe, însemnări (1915)=== ==Despre autor== * [[Emil Gârleanu (Mihail Sebastian)|Emil Gârleanu]] de [[Autor:Mihail Sebastian|Mihail Sebastian]], articol publicat în ''Universul literar'' din 8 iulie 1928 ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=2kUQAAAAYAAJ Google Books: Emil Gârleanu - Cea dintăi durere, Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”, București, 1907] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=99 BiblioPhil: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă, „Litera Internațional”, București & Chișinău, 2002] d3vcwda93q74v3kxpugb416whxgr58f 153112 153111 2026-11-04T13:48:54Z Mishuletz 445 /* Volume */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153112 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Volume== * Ion Creangă (Încercare asupra lui). Broșură, editura revistei „Arhiva”, Iași, 1902 * ''Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni'', Editura Minerva, București, 1905 (ed. II, întregită, 1909; ed. III, 1921; ed. V, 1943) * ''Cea dintâi durere'', nuvel și schițe, cu ilustrații de A. Baltazar, Editura Socec, București, 1907 (ed. II, 1909) * ''Odată!'', Schițe, „Biblioteca pentru toți”, București, 1907 * ''Într-o zi de mai'', nuvele, cu ilustrații de Al. C. Satmary, Editura Socec, București, 1908 * ''1877. Schițe din război'', „Biblioteca Românească Socec”, nr. 1, București, 1908 * ''Punga'', cu un cuvânt înainte de M. Dragomirescu, București, 1909 * ''Amintiri și schițe'', București, 1910 * ''Din lumea celor care nu cuvântă'', Editura „Convorbiri Literare”, București, 1910 (ed. IX, 1943; ed. X, 1946) {{dig|https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Jul/din-lumea-celor-cari-nu-cuvanta-povesti/wtNDmIr049sC7Uemdx464DFE0a7QK2pZDkAe1AbF.pdf}} * ''Nucul lui Odobac'', nuvele și schițe, Editura Minerva, București, 1910 (ed. II, 1924; ed. IV, 1944) * ''Trei vedenii'', București, 1910 * ''Amintiri și schițe'', culegere, „Biblioteca Steaua”, 1910 * Pe Bistrita la vale..., călătorie, cu ilustrații și fotografii de Al. C. Satmary, 1911 * ''1910'', pagini, însemnări și rânduri, jurnal, 1911. * ''Visul lui Pillat'', București, 1915 * ''O lacrimă pe-o geană'', București, 1915 * ''Priveliști din țară'', București, 1916 * ''Fetița mamei'', București, 1916 * ''Culegătorul de rouă'', București, 1919 * ''Gisa-Icoana cu tâlc'', București, 1921 * ''Bucăți alese'', Craiova, 1945 === Traduceri === * [[Autor:Guy de Maupassant|Guy de Maupassant]], ''O viață'' (Une vie), roman, Editura Minerva, 1908 (ediția a II-a, Editura Socec 1911) * [[Autor:Alphonse Daudet|Alphonse Daudet]], ''Sapho'', roman, în colaborare cu D-na S. Th. Voinescu, Editura Minerva, 1903 * [[Autor:Alphonse Daudet|A. Daudet]], ''Nevestele artiștilor'', „Biblioteca Românească Socec”, nr. 11—12, București, 1908 * Brândușa (Blanchette) de Brieux. Piesă în 3 acte, * Portofoliul de O. Mirbeau. Piesă întrun act, * Paseri călătoare. (Oiseaux de passage) de Descaves și Donnay. Piesă în 4 acte, (Aceste trei din urmă în repertoriul Teatrului Național). ===Prelucrări=== * ''Halima'', Prelucrare după Ediția Barac, din 1835, în «Bibl. Românească Socec» (No. 7 și 8) 1903—1907 ===Ediții de clasici=== * Gr. Alexandrescu.—Poezii, Satire, Fabule.—In «Bibi, pentru toți», (No. 295-293). 1907. * Mihail Kogălniceanu. Iluzii pierdute.—Nuvelă. In «Bibi. Românească Socec» (No. 28) 1903. * V. Alecsandri. Poezii populare. «Minerva» 1909. * C. Negri. Poezii, Proză, Scrisori. «Minerva» 1909. ==Povestiri și schițe== *[[Pe-atunci]] ===1877 - Schițe din război=== *[[Santinela]] *[[Prizonierul]] ===Într-o noapte de mai=== *[[Om milostiv]] *[[Furnica]] *[[Primăvara!]] *[[Bolnavii]] *[[Punga]] ===Bătrânii (1905)=== *[[Bătrânii]] *[[Sineturile conului Gheorghieș]] *[[Nadișanca]] *[[Boierul Iorgu Buhtea]] ===Cea dintâi durere (1907)=== *[[Cea dintâi durere]] *[[Ucigașul]] *[[Tată]] *[[Ochiul lui Turculeț]] *[[Vierul]] *[[În ajunul anului nou (Emil Gârleanu)|În ajunul anului nou]] *[[Întâmplarea]] *[[Înecatul]] *[[La vorbă, într-o seară de iarnă]] *[[Uitat]] *[[Cine a iubit-o!]] *[[Moștenitorul]] *[[Frați]] *[[Grușan]] *[[Flămând]] *[[Patima]] *[[Părtașul]] *[[Fugitul]] *[[Puișorii (Emil Gârleanu)|Puișorii]] *[[La moarte]] *[[Negustorul Meremet]] *[[Colonelul]] ===Punga (1909)=== *[[Punga]] *[[Bolnavii]] *[[Furnica]] ===Nucul lui Odobac (1910) === *[[Nucul lui Odobac]] *[[Demisia]] *[[Oratorul]] *[[Fetița mamei]] ===Din lumea celor care nu cuvântă (1910)=== *[[Cât un fir de neghină]] *[[Gândăcelul]] *[[Sărăcuțul! ...]] *[[Călătoare! ...]] *[[Musculița]] *[[Cântărețul]] *[[Hoinar]] *[[În curtea mea]] *[[După asemănarea lor!]] *[[Cioc! cioc! cioc!]] *[[În fel de fel de fețe]] *[[Mai sus!]] *[[Nedespărțite! ...]] *[[Pasăre de noapte]] *[[Vulturul_(Emil_Gârleanu)|Vulturul]] *[[Cocoșul]] *[[Ca soarele!]] *[[Luptătorii]] *[[Mărinimie]] *[[Singuraticii]] *[[Filozoful]] *[[Când stăpânul nu-i acasă!]] *[[Grivei]] *[[Fricosul]] *[[Musafirul]] *[[Căprioara]] *[[Voinicul!]] *[[Gâza]] *[[Părăsită]] *[[Calul]] *[[Tovarășii]] *[[Trandafirul (Emil Gârleanu)|Trandafirul]] *[[Frunza]] *[[O rază]] ==Postume== ===Visul lui Pilat (1915)=== *[[Meșterul de oglinzi]] *[[Sorțaș]] *[[Comoara (Gârleanu)|Comoara]] ===O lacrimă pe-o geană (1915)=== ===Priveliști din țară – schițe, însemnări (1915)=== ==Despre autor== * [[Emil Gârleanu (Mihail Sebastian)|Emil Gârleanu]] de [[Autor:Mihail Sebastian|Mihail Sebastian]], articol publicat în ''Universul literar'' din 8 iulie 1928 ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=2kUQAAAAYAAJ Google Books: Emil Gârleanu - Cea dintăi durere, Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”, București, 1907] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=99 BiblioPhil: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă, „Litera Internațional”, București & Chișinău, 2002] e6lev7q89qpn7fs4zmhagws8091cfpp 153114 153112 2026-11-04T13:55:54Z Mishuletz 445 /* Din lumea celor care nu cuvântă (1910) */ 153114 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Volume== * Ion Creangă (Încercare asupra lui). Broșură, editura revistei „Arhiva”, Iași, 1902 * ''Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni'', Editura Minerva, București, 1905 (ed. II, întregită, 1909; ed. III, 1921; ed. V, 1943) * ''Cea dintâi durere'', nuvel și schițe, cu ilustrații de A. Baltazar, Editura Socec, București, 1907 (ed. II, 1909) * ''Odată!'', Schițe, „Biblioteca pentru toți”, București, 1907 * ''Într-o zi de mai'', nuvele, cu ilustrații de Al. C. Satmary, Editura Socec, București, 1908 * ''1877. Schițe din război'', „Biblioteca Românească Socec”, nr. 1, București, 1908 * ''Punga'', cu un cuvânt înainte de M. Dragomirescu, București, 1909 * ''Amintiri și schițe'', București, 1910 * ''Din lumea celor care nu cuvântă'', Editura „Convorbiri Literare”, București, 1910 (ed. IX, 1943; ed. X, 1946) {{dig|https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Jul/din-lumea-celor-cari-nu-cuvanta-povesti/wtNDmIr049sC7Uemdx464DFE0a7QK2pZDkAe1AbF.pdf}} * ''Nucul lui Odobac'', nuvele și schițe, Editura Minerva, București, 1910 (ed. II, 1924; ed. IV, 1944) * ''Trei vedenii'', București, 1910 * ''Amintiri și schițe'', culegere, „Biblioteca Steaua”, 1910 * Pe Bistrita la vale..., călătorie, cu ilustrații și fotografii de Al. C. Satmary, 1911 * ''1910'', pagini, însemnări și rânduri, jurnal, 1911. * ''Visul lui Pillat'', București, 1915 * ''O lacrimă pe-o geană'', București, 1915 * ''Priveliști din țară'', București, 1916 * ''Fetița mamei'', București, 1916 * ''Culegătorul de rouă'', București, 1919 * ''Gisa-Icoana cu tâlc'', București, 1921 * ''Bucăți alese'', Craiova, 1945 === Traduceri === * [[Autor:Guy de Maupassant|Guy de Maupassant]], ''O viață'' (Une vie), roman, Editura Minerva, 1908 (ediția a II-a, Editura Socec 1911) * [[Autor:Alphonse Daudet|Alphonse Daudet]], ''Sapho'', roman, în colaborare cu D-na S. Th. Voinescu, Editura Minerva, 1903 * [[Autor:Alphonse Daudet|A. Daudet]], ''Nevestele artiștilor'', „Biblioteca Românească Socec”, nr. 11—12, București, 1908 * Brândușa (Blanchette) de Brieux. Piesă în 3 acte, * Portofoliul de O. Mirbeau. Piesă întrun act, * Paseri călătoare. (Oiseaux de passage) de Descaves și Donnay. Piesă în 4 acte, (Aceste trei din urmă în repertoriul Teatrului Național). ===Prelucrări=== * ''Halima'', Prelucrare după Ediția Barac, din 1835, în «Bibl. Românească Socec» (No. 7 și 8) 1903—1907 ===Ediții de clasici=== * Gr. Alexandrescu.—Poezii, Satire, Fabule.—In «Bibi, pentru toți», (No. 295-293). 1907. * Mihail Kogălniceanu. Iluzii pierdute.—Nuvelă. In «Bibi. Românească Socec» (No. 28) 1903. * V. Alecsandri. Poezii populare. «Minerva» 1909. * C. Negri. Poezii, Proză, Scrisori. «Minerva» 1909. ==Povestiri și schițe== *[[Pe-atunci]] ===1877 - Schițe din război=== *[[Santinela]] *[[Prizonierul]] ===Într-o noapte de mai=== *[[Om milostiv]] *[[Furnica]] *[[Primăvara!]] *[[Bolnavii]] *[[Punga]] ===Bătrânii (1905)=== *[[Bătrânii]] *[[Sineturile conului Gheorghieș]] *[[Nadișanca]] *[[Boierul Iorgu Buhtea]] ===Cea dintâi durere (1907)=== *[[Cea dintâi durere]] *[[Ucigașul]] *[[Tată]] *[[Ochiul lui Turculeț]] *[[Vierul]] *[[În ajunul anului nou (Emil Gârleanu)|În ajunul anului nou]] *[[Întâmplarea]] *[[Înecatul]] *[[La vorbă, într-o seară de iarnă]] *[[Uitat]] *[[Cine a iubit-o!]] *[[Moștenitorul]] *[[Frați]] *[[Grușan]] *[[Flămând]] *[[Patima]] *[[Părtașul]] *[[Fugitul]] *[[Puișorii (Emil Gârleanu)|Puișorii]] *[[La moarte]] *[[Negustorul Meremet]] *[[Colonelul]] ===Punga (1909)=== *[[Punga]] *[[Bolnavii]] *[[Furnica]] ===Nucul lui Odobac (1910) === *[[Nucul lui Odobac]] *[[Demisia]] *[[Oratorul]] *[[Fetița mamei]] ===Din lumea celor care nu cuvântă (1910)=== *[[Cât un fir de neghină]] *[[Gândăcelul]] *[[Sărăcuțul! ...]] *[[Călătoare! ...]] *[[Musculița]] *[[Într-un colț de biserică]] *[[Cântărețul]] *[[Hoinar]] *[[În curtea mea]] *[[După asemănarea lor!]] *[[Cioc! cioc! cioc!]] *[[În fel de fel de fețe]] *[[Mai sus!]] *[[Nedespărțite! ...]] *[[Pasăre de noapte]] *[[Vulturul_(Emil_Gârleanu)|Vulturul]] *[[Cocoșul]] *[[Ca soarele!]] *[[Luptătorii]] *[[Mărinimie]] *[[Singuraticii]] *[[Filozoful]] *[[Când stăpânul nu-i acasă!]] *[[Grivei]] *[[Fricosul]] *[[Musafirul]] *[[Căprioara]] *[[Voinicul!]] *[[Gâza]] *[[Părăsită]] *[[Calul]] *[[Tovarășii]] *[[Trandafirul (Emil Gârleanu)|Trandafirul]] *[[Frunza]] *[[Floarea lacrimilor]] *[[O rază]] ==Postume== ===Visul lui Pilat (1915)=== *[[Meșterul de oglinzi]] *[[Sorțaș]] *[[Comoara (Gârleanu)|Comoara]] ===O lacrimă pe-o geană (1915)=== ===Priveliști din țară – schițe, însemnări (1915)=== ==Despre autor== * [[Emil Gârleanu (Mihail Sebastian)|Emil Gârleanu]] de [[Autor:Mihail Sebastian|Mihail Sebastian]], articol publicat în ''Universul literar'' din 8 iulie 1928 ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=2kUQAAAAYAAJ Google Books: Emil Gârleanu - Cea dintăi durere, Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”, București, 1907] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=99 BiblioPhil: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă, „Litera Internațional”, București & Chișinău, 2002] c71r8td5gat7l2b2dbxmwujn0300h0p 153115 153114 2026-11-04T13:58:11Z Mishuletz 445 /* Din lumea celor care nu cuvântă (1910) */ 153115 wikitext text/x-wiki {{AutorWikidata |index-alfabetic = G }} ==Volume== * Ion Creangă (Încercare asupra lui). Broșură, editura revistei „Arhiva”, Iași, 1902 * ''Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni'', Editura Minerva, București, 1905 (ed. II, întregită, 1909; ed. III, 1921; ed. V, 1943) * ''Cea dintâi durere'', nuvel și schițe, cu ilustrații de A. Baltazar, Editura Socec, București, 1907 (ed. II, 1909) * ''Odată!'', Schițe, „Biblioteca pentru toți”, București, 1907 * ''Într-o zi de mai'', nuvele, cu ilustrații de Al. C. Satmary, Editura Socec, București, 1908 * ''1877. Schițe din război'', „Biblioteca Românească Socec”, nr. 1, București, 1908 * ''Punga'', cu un cuvânt înainte de M. Dragomirescu, București, 1909 * ''Amintiri și schițe'', București, 1910 * ''Din lumea celor care nu cuvântă'', Editura „Convorbiri Literare”, București, 1910 (ed. IX, 1943; ed. X, 1946) {{dig|https://restitutio.bcub.ro/storage/item/2024/Jul/din-lumea-celor-cari-nu-cuvanta-povesti/wtNDmIr049sC7Uemdx464DFE0a7QK2pZDkAe1AbF.pdf}} * ''Nucul lui Odobac'', nuvele și schițe, Editura Minerva, București, 1910 (ed. II, 1924; ed. IV, 1944) * ''Trei vedenii'', București, 1910 * ''Amintiri și schițe'', culegere, „Biblioteca Steaua”, 1910 * Pe Bistrita la vale..., călătorie, cu ilustrații și fotografii de Al. C. Satmary, 1911 * ''1910'', pagini, însemnări și rânduri, jurnal, 1911. * ''Visul lui Pillat'', București, 1915 * ''O lacrimă pe-o geană'', București, 1915 * ''Priveliști din țară'', București, 1916 * ''Fetița mamei'', București, 1916 * ''Culegătorul de rouă'', București, 1919 * ''Gisa-Icoana cu tâlc'', București, 1921 * ''Bucăți alese'', Craiova, 1945 === Traduceri === * [[Autor:Guy de Maupassant|Guy de Maupassant]], ''O viață'' (Une vie), roman, Editura Minerva, 1908 (ediția a II-a, Editura Socec 1911) * [[Autor:Alphonse Daudet|Alphonse Daudet]], ''Sapho'', roman, în colaborare cu D-na S. Th. Voinescu, Editura Minerva, 1903 * [[Autor:Alphonse Daudet|A. Daudet]], ''Nevestele artiștilor'', „Biblioteca Românească Socec”, nr. 11—12, București, 1908 * Brândușa (Blanchette) de Brieux. Piesă în 3 acte, * Portofoliul de O. Mirbeau. Piesă întrun act, * Paseri călătoare. (Oiseaux de passage) de Descaves și Donnay. Piesă în 4 acte, (Aceste trei din urmă în repertoriul Teatrului Național). ===Prelucrări=== * ''Halima'', Prelucrare după Ediția Barac, din 1835, în «Bibl. Românească Socec» (No. 7 și 8) 1903—1907 ===Ediții de clasici=== * Gr. Alexandrescu.—Poezii, Satire, Fabule.—In «Bibi, pentru toți», (No. 295-293). 1907. * Mihail Kogălniceanu. Iluzii pierdute.—Nuvelă. In «Bibi. Românească Socec» (No. 28) 1903. * V. Alecsandri. Poezii populare. «Minerva» 1909. * C. Negri. Poezii, Proză, Scrisori. «Minerva» 1909. ==Povestiri și schițe== *[[Pe-atunci]] ===1877 - Schițe din război=== *[[Santinela]] *[[Prizonierul]] ===Într-o noapte de mai=== *[[Om milostiv]] *[[Furnica]] *[[Primăvara!]] *[[Bolnavii]] *[[Punga]] ===Bătrânii (1905)=== *[[Bătrânii]] *[[Sineturile conului Gheorghieș]] *[[Nadișanca]] *[[Boierul Iorgu Buhtea]] ===Cea dintâi durere (1907)=== *[[Cea dintâi durere]] *[[Ucigașul]] *[[Tată]] *[[Ochiul lui Turculeț]] *[[Vierul]] *[[În ajunul anului nou (Emil Gârleanu)|În ajunul anului nou]] *[[Întâmplarea]] *[[Înecatul]] *[[La vorbă, într-o seară de iarnă]] *[[Uitat]] *[[Cine a iubit-o!]] *[[Moștenitorul]] *[[Frați]] *[[Grușan]] *[[Flămând]] *[[Patima]] *[[Părtașul]] *[[Fugitul]] *[[Puișorii (Emil Gârleanu)|Puișorii]] *[[La moarte]] *[[Negustorul Meremet]] *[[Colonelul]] ===Punga (1909)=== *[[Punga]] *[[Bolnavii]] *[[Furnica]] ===Nucul lui Odobac (1910) === *[[Nucul lui Odobac]] *[[Demisia]] *[[Oratorul]] *[[Fetița mamei]] ===Din lumea celor care nu cuvântă (1910)=== *[[Cât un fir de neghină]] *[[Gândăcelul]] *[[Sărăcuțul! ...]] *[[Călătoare! ...]] *[[Musculița]] *[[Într-un colț de biserică…]] *[[Cântărețul]] *[[Hoinar]] *[[În curtea mea]] *[[După asemănarea lor!]] *[[Cioc! cioc! cioc!]] *[[În fel de fel de fețe]] *[[Mai sus!]] *[[Nedespărțite! ...]] *[[Pasăre de noapte]] *[[Vulturul_(Emil_Gârleanu)|Vulturul]] *[[Cocoșul]] *[[Ca soarele!]] *[[Luptătorii]] *[[Mărinimie]] *[[Singuraticii]] *[[Filozoful]] *[[Când stăpânul nu-i acasă!]] *[[Grivei]] *[[Fricosul]] *[[Musafirul]] *[[Căprioara]] *[[Voinicul!]] *[[Gâza]] *[[Părăsită]] *[[Calul]] *[[Tovarășii]] *[[Trandafirul (Emil Gârleanu)|Trandafirul]] *[[Frunza]] *[[Floarea lacrimilor]] *[[O rază]] ==Postume== ===Visul lui Pilat (1915)=== *[[Meșterul de oglinzi]] *[[Sorțaș]] *[[Comoara (Gârleanu)|Comoara]] ===O lacrimă pe-o geană (1915)=== ===Priveliști din țară – schițe, însemnări (1915)=== ==Despre autor== * [[Emil Gârleanu (Mihail Sebastian)|Emil Gârleanu]] de [[Autor:Mihail Sebastian|Mihail Sebastian]], articol publicat în ''Universul literar'' din 8 iulie 1928 ==Legături externe== *[http://books.google.com/books?id=2kUQAAAAYAAJ Google Books: Emil Gârleanu - Cea dintăi durere, Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”, București, 1907] *[http://ebibliophil.bjvaslui.ro/?s=catalog&f=7&codIDCarte=99 BiblioPhil: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă, „Litera Internațional”, București & Chișinău, 2002] 30phxb1ba2m3rjkcxyj6ptbxatk2s6o 0 36645 153121 119438 2026-11-05T06:35:33Z Iurii.s 18221 153121 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Balada basarabeană despre bătălia de la Lipnic | autor = | secțiune = | anterior = | următor = | note = Auzită de la Mihalache a Ciobăniței din satul Năvârneț, în vârstă de 77 de ani, în anul 1884, pe 18 august, și publicată în revista "Calendarul Basarabiei" din anul 1927 de Ioan Popovici, institutor din Chișinău }} <poem> Numai frunză trei măsline Spre Soroca cine vine Cu călări și sulițași, Feciori de casă și arcași? Cine în fruntea lor ca zmeu Călărește pe albău, Strălucește ca un soare Ș'are pinteni la picioare?!... Mări-i Ștefan Domn cel Mare, Al Moldovei mândru soare, Ce zorește la hotare, Înspre hoardele tătare, Ce ne strică satele, Și ne fur bucatele, Osândi-i-ar Dumnezeu Nici mai bine, nici mai rău Decât numai cum știu eu!... ...................... Ș'apoi foaie mărărel La Lipnic pe colincel Supărat și'ngândurat Și la față încruntat Ștefan-Vodă mări s'arată Cu-a lui oaste'nbărbătată, Și pe loc că să oprește Și din gură că grăiește: - Dragii mei, voinicii mei De la Dorna, din Orhei, Din Suceava, de la Putna, Din Vaslui și din Lăpușna, Vedeți voi cum satele, Satele și orașele Ni le ard ani hoardele De tătari păgâni și răi?!... Luați seama, toți odată În a lor păgână ceată Ca un fulger să răzbim Și din viață să-i gătim!... Iute-acuma, măi flăcăi, Săriți grabnic dar pe ei Și mereu la cap să dați, Sama la arme luați Înapoi să nu vă dați Și Moldova s'o-apărați!... ................................ Numai frunză ș'o alună Urlă buciumul și sună Și ca leii cei turbați Moldoveni'nfierbântați Taie, taie și omoară Până hăt colo sub sară, Când tătarii sfărâmați, 'Nspăimântați și'mpuținați, Fug mereu pământ mâncând, Peste Nistru buzna dând!... </poem> [[Categorie:Balade]] [[Categorie:Balade populare]] 4fwmgfd0ompmem66vmiiae8ias9miu0 0 51371 153116 2026-11-04T14:04:31Z Mishuletz 445 n 153116 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Într-un colț de biserică… | autor = Emil Gârleanu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = }} Toți s’au dus; — cari au murit, cari s’au împrăștiat, pe unde norocul sau nenorocul i-au mânat. Și odată cu stăpânii și viața de pe moșie s’a stins. Casele și-au pătat pereții de pecinginea ruinii; pe scări s’a prins mușchiul; lângă temelie cresc ciupercile; în geamuri bate, a pustiu, degetele moi ale vântului călător. Dinăuntru nimeni nu răspunde. Mai la o parte, în marginea livezii, bisericuța unde se ’nchinau ai casei se macină în uitare. Dranița acoperișului s’a desfăcut, bucățile au sburat departe și-au căzut apoi, la pământ, ca niște paseri rănite. Crucea s’a plecat într’o parte, apăsând par’că și clopotnița supt greutatea ei. Ușa zăvorită nu dă pas nimănui să calce pragul. Dar prin ferestrele sparte ploaia și viscolul se năpustesc cu șuerături, cu hohote nebune, clătinând policandrul din mijloc. Catapiteasma geme supt loviturile lor; zugrăveala sfinților se șterge; auriturile se fărămițesc ca miezul uscat de pâne. Numai într’un colț a rămas, neatinsă, atârnată acolo sus, de către mâni smerite, o iconiță: Maica Domnului cu Isus în brațe. Pe fereastra din față soarele pătrunde, în zilele frumoase, și chipul Sfintei Marii par’că trăește și buzele copilului par’că zâmbesc. Dar vremea nu cruță nici pe această din urmă fereastră: geamurile cad, ploaia bate până în colțul ce adăpostește icoana, iar pe fața Maicii Domnului picăturile de ploaie se scurg, ca niște lacrimi, deasupra părului bălan al copilului nevinovat. Și atunci, singura scânteie de viață din acest lăcaș al uitării, un păianjen, s’a scoborât încet-încet, din ungherul întunecat, și a ’nceput să-și țese, răbdător, pânza de jurîmprejurul iconiței, până ce a acoperit’o. Și când băteă soarele pânza părea o broderie măiastră de aur; iar când ploua, se păreau mărgăritare cusute pe ea. Iar, u-neori, când adieri desmierdătoare atingeau țesătura străvezie, părea că însăși răsuflarea caldă a copilului o saltă ușor. 3ybwo3afjgyu7hmint56v637v38gfb6 153117 153116 2026-11-04T14:10:54Z Mishuletz 445 153117 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Într-un colț de biserică… | autor = Emil Gârleanu | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = Volumul ''[[Autor:Emil_Gârleanu#Din_lumea_celor_care_nu_cuvântă_(1910)|Din lumea celor care nu cuvântă]]'', Editura „Convorbiri Literare”, București, 1910 }} Toți s’au dus; — cari au murit, cari s’au împrăștiat, pe unde norocul sau nenorocul i-au mânat. Și odată cu stăpânii și viața de pe moșie s’a stins. Casele și-au pătat pereții de pecinginea ruinii; pe scări s’a prins mușchiul; lângă temelie cresc ciupercile; în geamuri bate, a pustiu, degetele moi ale vântului călător. Dinăuntru nimeni nu răspunde. Mai la o parte, în marginea livezii, bisericuța unde se ’nchinau ai casei se macină în uitare. Dranița acoperișului s’a desfăcut, bucățile au sburat departe și-au căzut apoi, la pământ, ca niște paseri rănite. Crucea s’a plecat într’o parte, apăsând par’că și clopotnița supt greutatea ei. Ușa zăvorită nu dă pas nimănui să calce pragul. Dar prin ferestrele sparte ploaia și viscolul se năpustesc cu șuerături, cu hohote nebune, clătinând policandrul din mijloc. Catapiteasma geme supt loviturile lor; zugrăveala sfinților se șterge; auriturile se fărămițesc ca miezul uscat de pâne. Numai într’un colț a rămas, neatinsă, atârnată acolo sus, de către mâni smerite, o iconiță: Maica Domnului cu Isus în brațe. Pe fereastra din față soarele pătrunde, în zilele frumoase, și chipul Sfintei Marii par’că trăește și buzele copilului par’că zâmbesc. Dar vremea nu cruță nici pe această din urmă fereastră: geamurile cad, ploaia bate până în colțul ce adăpostește icoana, iar pe fața Maicii Domnului picăturile de ploaie se scurg, ca niște lacrimi, deasupra părului bălan al copilului nevinovat. Și atunci, singura scânteie de viață din acest lăcaș al uitării, un păianjen, s’a scoborât încet-încet, din ungherul întunecat, și a ’nceput să-și țese, răbdător, pânza de jurîmprejurul iconiței, până ce a acoperit’o. Și când bătea soarele pânza părea o broderie măiastră de aur; iar când ploua, se păreau mărgăritare cusute pe ea. Iar, uneori, când adieri desmierdătoare atingeau țesătura străvezie, părea că însăși răsuflarea caldă a copilului o saltă ușor. 2r68va9z2tv9o2u2f14mpnyctjsgl8j 3 51372 153119 2026-11-04T18:45:51Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 153119 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|name=Misteriosul67}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 4 noiembrie 2026 20:45 (EET) toxy3vieucpw6buxd0s7u1kjsal85ml