Noi vrem pământ!

Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.48.0-wmf.3 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk Noi vrem pământ! 0 3034 153145 153118 2026-11-07T08:04:34Z Mishuletz 445 153145 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Noi vrem pământ! | autor = George Coșbuc | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în ''Vatra'', 1894, nr. 3 }} {{ppoem|Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut :Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ Să-ți fim toți câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai, și jug de boi :Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o vezi la noi tu ne-o apuci. Băieții tu-n război ni-i duci, :Pe fete ni le ceri. Înjuri ce-avem noi drag și sfânt: Nici milă n-ai, nici crezământ! Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor Dar toate le-am trăi ușor :De-ar fi pământ! De-avem un cimitir în sat Ni-l faceți lan, noi, boi în jug. Și-n urma lacomului plug :Ies oase și-i păcat! Sunt oase dintr-al nostru os: Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos Din case goi, în ger și-n vânt, Ne-ați scos și morții din mormânt; O, pentru morți și-al lor prinos :Noi vrem pământ! Și-am vrea și noi, și noi să știm Că ni-or sta oasele-ntr-un loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc :De noi, dacă murim. Orfani și cei ce dragi ne sânt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem, Căci nici pentr-un mormânt n-avem Pământ și noi creștini suntem! :Și vrem pământ! N-avem nici vreme de-nchinat. Căci vremea ni-e în mâni la voi; Avem un suflet încă-n noi :Și parcă l-ați uitat! Ați pus cu toții jurământ Să n-avem drepturi și cuvânt; Bătăi și chinuri, când țipăm, Obezi și lanț când ne mișcăm, Și plumb când istoviți strigăm :Că vrem pământ! Voi ce-aveți îngropat aici? Voi grâu? Dar noi strămoși și tați Noi mame și surori și frați! :În lături, venetici! Pământul nostru-i scump și sfânt, Că el ni-e leagăn și mormânt; Cu sânge cald l-am apărat, Și câte ape l-au udat Sunt numai lacrimi ce-am vărsat :Noi vrem pământ! N-avem puteri și chip de-acum Să mai trăim cerșind mereu, Că prea ne schingiuiesc cum vreu :Stăpânii luați din drum! Să nu dea Dumnezeu cel sfânt, Să vrem noi sânge, nu pământ! Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa :Nici în mormânt!}} {{Coșbuc-Fire de tort}} qpra7ks1h9xfjrn93zrs2dszgur6bfg Un cîntec 0 3118 153140 70691 2026-11-07T07:30:48Z Mishuletz 445 153140 wikitext text/x-wiki {{similar|Un cântec}} {{titlu | titlu = Un cîntec | autor = Ștefan Octavian Iosif | secțiune = | anterior = | următor = | note = {{ediție}} }} <div align="right"><poem>''O, mamă, dulce mamă... <small>[[EMINESCU]]</small></poem></div> {{ppoem|Aud un cîntec. Vine de departe, Adus de vîntul serii, și mă cheamă... Nu-i plîns de fluier, nu-i suspin de-aramă, Nici glas de om... E dincolo de moarte... Sunt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte! E doina ta cea dulce, dulce mamă!... E vocea ta... Mă strigă cîteodată De sus, de-acolo unde nu-i durere Și unde toți ne-om întîlni odată... — De ce se zbate pieptu-mi cu putere?... Vai, ce-ntuneric s-a făcut deodată În jurul meu, — ce groaznică tăcere !}} [[Categorie:Sonete]] kfdl76fm7u4ce76jwv0ih5vhgr2amqo Wikisource:Scriptoriu 4 3565 153126 152975 2026-11-06T12:27:46Z Yubi Zovan 22896 /* Obscenităţi?!? */ secțiune nouă 153126 wikitext text/x-wiki {{titlu de proces | titlu = Scriptoriu | secțiune = | precedent = [[WS:I/C|Paginile comunității]] | următor = [[Wikisource:Scriptoriu/Arhivă|Arhivă]] | scurtătură = [[WS:S]] | note = Aceasta este pagina de discuție a comunității; simțiți-vă liber să adresați întrebări ori lăsa comentarii. Puteți participa la orice discuție curentă sau puteți '''[{{fullurl:Wikisource:Scriptoriu|action=edit&section=new deschide}} o discuție nouă]'''. Pentru discuții legate de întregul proiect (nu doar de secțiunea în limba română) sunteți rugat să vă adresați în cadrul [[oldwikisource:Wikisource:Scriptorium|proiectului multilingv]]. }} __NEWSECTIONLINK__ [[Categorie:Wikisource]]  == <span lang="en" dir="ltr">Migration to Parsoid</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> <em>[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Product and Technology/Parsoid Read Views/Read View Announcement|Read this in another language]]</em> Hello everyone! I am glad to inform you that as the next step in the [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification|Parser Unification]] project, Parsoid will soon be turned on as the default article renderer on your wiki. We are gradually increasing the number of wikis using Parsoid, with the intention of making it the default wikitext parser for MediaWiki's next long-term support release. This will make our wikis more reliable and consistent for editors, readers, and tools to use, as well as making the development of future wikitext features easier. If this disrupts your workflow, don’t worry! You can still opt out through a user preference or turn Parsoid off on the current page using the Tools submenu, as described in the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:ParserMigration|Extension:ParserMigration]] documentation. There is [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Confidence Framework|more information about our roll-out strategy]] available, including the testing done before we turn on Parsoid for a new wiki. To report bugs and issues, please look at our [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Known Issues|known issues]] documentation and if you found a new bug please create a phab ticket and tag the [[phab:project/view/5846|Content Transform Team in Phabricator]]. <section end="announcement-content" /> </div> [[mw:User:MSantos (WMF)|Content Transform Team]] 3 august 2026 19:31 (EEST)  == Schimbare de server - Wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp == <section begin="server-switch"/><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}] Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] vai testa intre centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru. Traficul va comuta la '''{{#time:j xg|2026-09-23|ro}}'''. Testul va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2026-09-23T14:00|en}} {{#time:H:i e|2026-09-23T14:00}}]''' (17:00 CEST). Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. Puteți contribui la [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&task=view&language=&filter=&action=translate traducerea sau corectura] a acestui text banner. '''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.''' * Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2026-09-23|ro}}. * Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate. „Alte efecte”: * Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite. * Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior. * Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fii disponibil pentru vreo 90 de minute. Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. '''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''</div><section end="server-switch"/> [[m:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] 15 septembrie 2026 15:58 (EEST)  == Wikidata == A fost deschisă o discuția de [[:d:Wikidata:Cafenea#Ani_în_descrieri]], interesantă poate și pentru noi.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 18 septembrie 2026 11:43 (EEST) == Transcludere sau includere == Am mai deschis o discuție relevanta pentru Wikisource: [[:w:ro:Wikipedia:Cafenea#Transcludere,_includere_sau_apelare]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|discuție]]) 22 septembrie 2026 08:21 (EEST) == Your feedback wanted: Remove ''(Language link added:) and similar'' edits from Special:RecentChanges == ''(Apologies for posting in English. You can help by translating it)'' Hello, I’m Danny from [[:en:w:Wikimedia_Deutschland|Wikimedia Deutschland’s]] [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects|Wikidata For Wikimedia Projects]] team.<br/> We have been investigating and examining how Wikidata’s use in the [[Special:RecentChanges]] and [[Special:Watchlist]] pages can be made to be more useful, or less ‘noisy’ (fewer edits that have little value to the reader). We are currently exploring to make a change in the volume and the type of Wikidata edits that appear in these pages, and '''we need your feedback''' to help us ensure this is a positive change for the Wikis and won’t disrupt your workflows.<br/> Language links are also known as sitelinks or interlanguage links and describe when a Wikidata item is connected to a Wiki, adding it to the language dropdown tool for other connected Wikis. [[File:Types of Lang Link changes.png|x350px|frame|A variety of "Language Link" edits as seen in the Recent Changes feed]] The request for feedback is whether you support the removal of these language link edits from the Recent Changes and Watchlist feed, or would you oppose such a change and if so, why? Please share you thoughts on the dedicated '''[[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|metawiki Talk page]]'''. Further information about this change: [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Hide_Language_Link_edits]] Thank you for any participation or feedback you give, -- [[m:User:Danny_Benjafield_(WMDE)|User:Danny Benjafield (WMDE)]] 25 septembrie 2026 15:18 (EEST)  == Wikidata Sitelink changes in Recent Changes and Watchlist == ''(Apologies for cross-posting in English, translating it will help spread the message)'' Editors on group 1 wikis, including Wikiquote, Wikibooks, Wikiversity, Wikivoyage, and Wikisource, will no longer see notifications on [[Special:RecentChanges|Recent Changes]] and [[Special:Watchlist|Watchlist]] when a link to ''another'' language version of a page is added, removed, or changed in its Wikidata item. This change will begin on '''October 5 at 07:00 UTC''' as a two-week trial to reduce high-volume, low-value notifications and make higher-value changes easier to identify. Editors who rely on these notifications should be aware of the change and can share feedback or concerns on the [[m:Wikidata For Wikimedia Projects/Clearer Wikidata Edit Summaries/Hide Language Link edits|project]] or [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Hide_Language_Link_edits|talk page]].<br/>Please reach out if you have any questions, thank you! -- [[User:Danny_Benjafield_(WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] ([[User_talk:Danny_Benjafield_(WMDE)|talk]]) sent via [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție Utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 1 octombrie 2026 15:42 (EEST)  == Schimbare de server — wiki-ul dvs. va fi în curând doar pentru citire pentru o perioadă scurtă de timp == <section begin="server-switch"/><div class="plainlinks"> [[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Citiți acest mesaj în altă limbă]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}] Fundaţia [[foundation:|Wikimedia]] va comuta între centrele sale de date primar şi secundar. Acest lucru va asigura că Wikipedia și alte wiki-uri ale Wikimediei pot rămâne online chiar și după un dezastru. Traficul va comuta la '''{{#time:j xg|2026-10-28|ro}}'''. Comutarea va începe la '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2026-10-28T15:00|en}} {{#time:H:i e|2026-10-28T15:00}}]''' (17:00 CEST). Din păcate, din cauza unor limitări din [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], toate editările trebuie să se oprească în timp ce comutarea este efectuată. Ne cerem scuze pentru această perturbare și ne străduim să o reducem la minimum în viitor. Un banner va fi afișat pe toate wiki-urile cu 30 de minute înainte ca această operațiune să aibă loc. Acest banner va rămâne vizibil până la sfârșitul operațiunii. Puteți contribui la [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&task=view&language=&filter=&action=translate traducerea sau corectura] acestui text banner. '''Veți putea citi, dar nu edita, toate wiki-urile pentru o scurtă perioadă de timp.''' * Nu veți putea edita până la o oră {{#time:l j xg Y|2026-10-28|ro}}. * Dacă încercați să editați sau să salvați în aceste perioade, veți vedea un mesaj de eroare. Sperăm că nu se vor pierde modificări în aceste minute, dar nu putem garanta acest lucru. Dacă vedeți mesajul de eroare, vă rugăm să așteptați până când totul revine la normal. Apoi ar trebui să puteți salva editarea. Dar, vă recomandăm să faceți mai întâi o copie a modificărilor dvs., pentru orice eventualitate. „Alte efecte”: * Lucrările de fundal vor fi mai lente și unele pot fi abandonate. Este posibil ca linkurile roșii să nu fie actualizate la fel de repede ca în mod normal. Dacă creați un articol care este deja legat în altă parte, linkul va rămâne roșu mai mult decât de obicei. Unele scripturi de lungă durată vor trebui oprite. * Ne așteptăm ca implementările de cod să se întâmple ca în orice altă săptămână. Cu toate acestea, unele înghețări de cod în fiecare caz ar putea să se întâmple punctual dacă operațiunea le va necesita ulterior. * Serviciul [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] nu va fi disponibil pentru vreo 90 de minute. Acest proiect poate fi amânat dacă este necesar. Puteți [[wikitech:Switch_Datacenter|citiți programul la wikitech.wikimedia.org]]. Orice modificare va fi anunțată în program. '''Vă rugăm să partajați aceste informații comunității dvs.'''</div><section end="server-switch"/> [[user:Trizek_(WMF)|Trizek_(WMF)]] 26 octombrie 2026 16:00 (EET)  == Obscenităţi?!? == Am dorit să public "Visasem" de Ion C. Vissarion, apărută în revista Sburătorul, anul I, nr. 4, 10 mai 1919. Nu mă lasă, îmi dă acest mesaj de eroare: ''Atenție: Această acțiune a fost identificată în mod automat ca fiind periculoasă. Modificările neconstructive vor fi rapid înlăturate, iar acțiunile evident neconstructive și repetate vor avea ca efect blocarea contului sau adresei IP de la care vă conectați. Dacă într-adevăr credeți că această acțiune este constructivă, o puteți retrimite pentru a o confirma. O descriere sumară a regulii abuzului care se potrivește acțiunii dumneavoastră este'': '''Obscenități''' [[Utilizator:Yubi Zovan|Yubi Zovan]] ([[Discuție Utilizator:Yubi Zovan|discuție]]) 6 noiembrie 2026 14:27 (EET) cafc6y7atqc0mx7n4qdfu4xpuagtf2t Un cântec 0 12706 153136 34239 2026-11-07T07:25:49Z Mishuletz 445 Ștergerea conținutului paginii 153136 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 153137 153136 2026-11-07T07:26:54Z Mishuletz 445 153137 wikitext text/x-wiki {{dezambiguizare}} * [[Un cântec (Vasile Demetrius)|Un cântec]], poezie de [[Autor:Vasile Demetrius|Vasile Demetrius]] * [[Un cântec (Duiliu Zamfirescu)|Un cântec]], poezie de [[Autor:Duiliu Zamfirescu|Duiliu Zamfirescu]] * [[Un cîntec]], de [[Autor:Ștefan Octavian Iosif|Ștefan Octavian Iosif]] t2oz150lwy4pe9yu8pb3ifwfifqr9rr Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26 0 37580 153144 149408 2026-11-07T07:58:11Z Mishuletz 445 /* Poezii */ 153144 wikitext text/x-wiki ==Poezii== *Al. George, Ion *Anonim * [[Autor:Carol Ardeleanu|Ardeleanu, C.]] ** [[Pe valuri]], 250 * [[George Cair|Cair, G.]] ** [[În țara lor]], 454 * [[Autor:Maria Cunțan|Cunțan, Maria]] ** [[Toamna (Cunțan)|Toamna]], 201 ** [[Din foișor]], 343 ** [[Strofe scrise pe o carte]], 430 ** [[Fire pierdută]], 431 ** [[Fire rupte]], 548 *[[Autor:Nicolae Davidescu|Davidescu, N.]] ** [[Chemarea pământului]] ** [[Inoptare]] ** [[Cenușăreasa (Nicolae Davidescu)|Cenușăreasa]] ** [[Făt-Frumos (Nicolae Davidescu)|Făt-Frumos]] ** [[Cântecul nostru]] ** [[Cântecul omului (Nicolae Davidescu)|Cântecul omului]] ** [[Stanțe (Nicolae Davidescu)|Stanțe]] ** [[Deasupra furtunii]] * [[Autor:Vasile Demetrius|Demetrius, V.]] ** [[Cei dintâi]], 190 ** [[Tocilarul]], 429 ** [[Refugiu]], 595 *Eftimiu, Victor *[[Autor:Elena Farago|Farago, Elena]] **[[Și iar mi-e sufletul la tine]], 2 **[[Din șoaptele umbrelor]], 50 **[[Era o fântână]], 77 **[[O fecioară bătrână plânge]], 187 **[[O fecioară bătrână cântă]], 238 **[[La poarta grădinii cu gardul de zid]], 355 **[[Intâiele raze]], 452 *Freamăt, Mircea *Ghibu, Otilia *[[Ion I. Greculescu]] **[[Fatum]], 268 *Gregorian, George *[[Autor:Ovidiu Hulea|Hulea, Ovid]] **[[Cules de vii]] *Ignotus *Mândru, A. *[[Liviu Marian]] **[[Dorință]], 287 **[[Sonet (Liviu Marian)|Sonet]], 433 *Millian, Claudia *Moldovanu, Corneliu *Moscovici, Virgiliu *[[Alfred Moșoiu]] **[[Sufletul grădinei]], 10 **[[Năzuință]], 127 **[[1917]], 167 **[[Umbra]], 273 **[[Ploae]], 343 **[[Epigramă]], 441 **[[Spre ideal (Alfred Moșoiu)|Spre ideal]], 443 *[[Autor:Dumitru Nanu|Dimitrie Nanu]] **[[Ploae de noapte]], 3 **[[Din singurătate]], 37 **[[Scafandrierii]], 119 **[[Poporanistă]], 153 **[[Din săptămâna patimilor noastre]], 163 **[[Din săptămâna învierii noastre]], 211 **[[În fața morții]], 284 **[[Reflexuri de amurg]], 362 **[[De vei căta un sens vieții]], 547 *Perpessicius *Petrescu, Camil *[[Dragoș Protopopescu]] **[[Seară de Septembre]], 103 **[[Povestea unei case]], 536 *Rally, Alexandru *Relgis, Eugen *Romanescu, Mircea N. *Rotică, G. *[[Ion Sân-Giorgiu]] **[[Macii (Ion Sân-Giorgiu)|Macii]], 147 **[[Cei din urmă trandafiri]], 297 **[[Tăcere (Ion Sân-Giorgiu)|Tăcere]], 462 **[[Sfinxul]], 551 *[[Alexandrina Scurtu]] **[[Satirul]], 57 **[[Visul spicelor]], 94 **[[Nimfa]], 145 **[[Potirul]], 219 **[[Vâltoarea]], 334 **[[Sonata (Alexandrina Scurtu)|Sonata]], 405 *Stamatiad, Al. T. *Stratulat, G. I. *Teleajen, Sandu *[[Autor:Alexandru Terziman|Alexandru Terziman]] **[[Estompă naivă]], 600 *Toma, A. *[[Ada Umbră|Umbră, Ada]] **[[Eu port un lanț în suflet]], 318 **[[Nădejde...]], 603 ==Nuvele, schițe, povestiri, etc.== * [[George Cair]] ** [[Supremul argument]], 142 ** [[Ca boaba de mură]], 604 * Cazaban, Al * Davidescu, N. * [[Vasile Demetrius]] ** [[Poșta la țară]], 318 * [[Alexis V. Drăculea]] ** [[Conrad]], 464 * Eftimiu, Victor * [[Ion Gorun]] ** [[File Albe]], 239 ** [[Porți sfărâmate]], 385 ** [[Un democrat]], 407 ** [[O restituire socială]], 478 * Lungianu, Mihail * Mândru, A. * [[Autor:Constanța Marino-Moscu|Constanța Marino-Moscu]] ** [[Spre Văratec]], 28 ** [[Maica Epraxia]], 120 ** [[Tâlharul]], 288 ** [[Larghetto, în re, de Mozart]], 500 * [[Gib Mihăescu]] ** [[Soldatul Nistor]], 485 * [[Nicolae Mihăescu-Nigrim]] ** [[Praznicul nebun]], 221 * Pamfile, Maria * [[Autor:Hortensia Papadat-Bengescu|Hortensia Papadat-Bengescu]] ** [[Cerșetorii]], 100 ** [[Cântecul plopului]], 412 ** [[De toamnă]], 412 ** [[Pe cine a iubit Alisia]], 551, 572, 596 ** [[Femeea în fata oglinzii]] *** Volubilis, 9 *** Garoafe, 236 *** Basme, 259 *** Gemenii, 308 *** Trecutul mort, 333 *** Agonie, 357 *** Zile bolnave, 381 ** [[Miraje]] *** Plânsul, 32 *** Cele două focuri, 189 *** Cântecele mele, 213 *** Laptele, 432 *** Norocul meu, 432 *** Satirii, 452 *** Prietenul cel ingrat, 453 * Paraschivescu, Gr. * Petrovici, I. * [[Dragoș Protopopescu]] ** [[Sabia]], 294 * [[Liviu Rebreanu]] ** [[Pozna]], 60 ** [[A murit o femeie...|A murit o femeie]], 148 ** [[Cântecul lebedei]], 456 ** [[Divorțul]], 509 ** [[Calvarul_(Liviu_Rebreanu)#6_3|Fuga]], 600 * [[Henric Sanielevici]] ** [[Amicul meu Tiam Bobo Madiagne]] * [[Caton Theodorian]] ** [[Urgia]], 4 * [[Ion C. Vissarion]] ** [[Visasem]], 78 ** [[Vorba tatii]], 217 ** [[O presimțire]], 314 ** [[Minciună grecească]], 363 ==Epiloguri== * [[Eugen Lovinescu]] ** [[Sburătorul - primul articol|Sburătorul]], 1 ** [[Apa bucuriei]], 25 ** [[Cei ce vin]], 49 ** [[Eugen Lovinescu: Titu Maiorescu|T. Maiorescu]], 73 ** [[Eugen Lovinescu: Mihail Sadoveanu|M. Sadoveanu]], 89 ** [[Democrația literară]], 113 ** [[„Corupția Regatului”]], 138 ** [[Germanofobia culturală]], 161 ** [[Procopovici sau meritul de a nu fi scris nimic]], 185 ** [[Caliban]], 210 ** [[Procopovici sau vina de-a fi scris ceva]], 233 ** [[Glosse asupra criticei]], 257 ** [[Duiliu Zamfirescu sau despre dragoste]], 281, 305 ** [[Un nou idol național]], 329 ** [[Doi pamfletari: N. Iorga și T. Arghezi]], 353 ** [[Eugen Lovinescu: Hortensia Papadat-Bengescu|Hortensia Papadat-Bengescu]], 377, 401, 425 ** [[Cele două coarde]], 449, 474 ** [[Eugen Lovinescu: D. D. Pătrășcanu|D. D. Pătrășcanu]], 497, 521 ** [[Snobism literar]], 545 ** [[În marginea teatrului grec]], 569 ** Tabla de materie, 593 ==Cronici== ===Cronici literare=== * [[Eugen Lovinescu]] ** [[Coșbuc: Trei, Doamne, și toți trei]], 15 ** [[Coșbuc: Fragment]], 38 ** [[Războiul generator de literatură]], 64 ** [[G. Coșbuc și Adelbert von Chamisso]], 128 ** [[Arta de vară]], 154 ** [[D. Mihail Dragomirescu despre sine însuși]], 298 ** [[O revistă literară la... Galați]], 415 * [[Autor:Dumitru Nanu|Dumitru Nanu]] **[[Titu Maiorescu în viața universitară]], 84 **[[„Ruguri” de I. Sân-Giorgiu]], 105 **[[Lipsa de olfactivitate morală în literatură]], 177 **[[Psihologia experimentală]], 322 **[[Lădița cu necazuri]], 372 **[[Toi et Moi]], 418 ===Cronici teatrale=== * [[Eugen Lovinescu]] * [[Liviu Rebreanu]] ** [[Teatru Național: HANGIOAICA]] ===Cronica ideilor=== * [[Autor:Henric Sanielevici|Sanielevici Henric]] ** [[Cauzele istorice ale dezastrului Germaniei]], p. 277 * Simionescu-Râmniceanu, Marin * Vianu, Tudor ===Cronici artistice=== * [[Autor:Francisc Șirato|Francisc Șirato]] ** [[Despre pictura românească de ieri și de mâine]], 22 ** [[Expoziția Societății „Arta Română”]], 46 ** [[Expoziția pictorul Al. I. Steriade]], 87 ** [[„Grafica”]], 110 ** [[Expoziția pictorului Horațiu Dumitriu]], 131 ** [[Expoziția pictorului Bunescu]], 157 ** [[Salonul sculptorilor români]], 181 ** [[Expoziția d-lui Th. Pallady]], 205 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/I]], 230 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/II]], 254 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/III]], 278 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/IV]], 301 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/V]], 326 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/VI]], 349 ** [[Expoziția Societății „Tinerimea Artistică”/VII]], 374 ** [[Pictorii și publicul]], 398 ** [[Spre o artă națională/I]], 422 ** [[Spre o artă națională/II]], 445 ** [[Spre o artă națională/III]], 468 ** [[„Marfa de sezon”]], 491 ** [[Expozițiile de artă și debutanții]], 515 ** [[Concursurile de pictură]], 541 ** [[Expozițiile]], 564 ** [[Coloarea]], 589 ===Cronic muzicală=== * Emanoil Ciomac ==Săptămâna lui Caliban== ==Însemnări== ===Recenzii=== ===Revista revistelor=== ===Însemnări=== [[Categorie:Sburătorul]] g2ldzb1dht4t84mxgaa7apjknyefe1d Un cântec (Vasile Demetrius) 0 40422 153134 126231 2026-11-07T07:22:26Z Mishuletz 445 153134 wikitext text/x-wiki {{similar|Un cântec}} {{titlu | titlu = Un cântec | autor = Vasile Demetrius | secțiune = | anterior = | următor = | note = publicată în [[Revista Literatură și Artă Română/Cuprinsul revistei „Literatură și Artă Română” pe anul 1897-98|Revista Literatură și Artă Română]], 1897-98, p. 786 }} <poem>Sub barbă și-a suit vioara. Și-a început încet și lin, Cu ochit plin! de-adînc senin, Un vînt domol ce-adie seara. Arcușul tremura pe strune, Și strunele vibrau măeastre, Spunea de ceruri, largi, albastre, De sărutări de foc, nebune. Domol și tremurat, arar, Părea un psalm măreț și sfînt, Un cor de ângeri, — jurămînt Pe vecinicie la altar. Ofta maestrul și plângea Vioara lui a plâns suna Și cânt de preoți ce ’ngâna A ’mormîntat. — Murise ea.</poem> emz497pctbx6cvbvcmtyqa6ox6kvj3a 153135 153134 2026-11-07T07:24:02Z Mishuletz 445 153135 wikitext text/x-wiki {{similar|Un cântec}} {{titlu | titlu = Un cântec | autor = Vasile Demetrius | secțiune = | anterior = | următor = | note = publicată în [[Revista Literatură și Artă Română/Cuprinsul revistei „Literatură și Artă Română” pe anul 1897-98|Revista Literatură și Artă Română]], 1897-98, p. 786 }} <poem>Sub barbă și-a suit vioara. Și-a început încet și lin, Cu ochii plin! de-adînc senin, Un vînt domol ce-adie seara. Arcușul tremura pe strune, Și strunele vibrau măeastre, Spunea de ceruri, largi, albastre, De sărutări de foc, nebune. Domol și tremurat, arar, Părea un psalm măreț și sfînt, Un cor de ângeri, — jurămînt Pe vecinicie la altar. Ofta maestrul și plângea Vioara lui a plâns suna Și cânt de preoți ce ’ngâna A ’mormîntat. — Murise ea.</poem> sdz1l21tzcn8ws1fj2f05u7hfhra2ki Tocilarul 0 40936 153141 127988 2026-11-07T07:35:07Z Mishuletz 445 153141 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Tocilarul | autor = Vasile Demetrius | secțiune = | anterior = | următor = | note = publicată în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] }} {{ppoem|La fiecare poartă își oprește Unealta lui pe roate și așteaptă Bătrânul meșter; ochii și-i rotește; Și simți ce greu spinarea și-o îndreaptă A căpătat de lucru. De pe fața Moșneagului, un zâmbet de mândrie, De-ncredere, s-adună sub mustața De cânepă: „Săraca meserie!” Pe un picior își cumpănește trupul, Ca un cocor; cu celălalt lucrează, Necontenit. Ca-n cremene șurupul, Cuțitele se tânguie, oftează. Strâmbat, într-un picior, cu îndârjire Din celălalt cu sârguință mișcă: Îi dă uneltei lui însuflețire Și face dintr-o gresie — morișcă. Nici mâinile nu stau; cu dibăcie Sunt fără preget ochilor robite. Și se-nfierbântă lama, parcă-nvie, Și sar scântei de aur din cuțite. O, pieptul scofâlcit de aplecare, Se-ndreaptă, în sfârșit, ca să respire! Trosnindu-și gâtul țeapăn de-acordare, Moșneagul parcă-ascultă în neștire. Îi vâjie urechile, vezi bine! Îi rumegă tot sunetul frecării Oțelului de cute; roi de-albine, Scânteile îi joacă-n drumul zării. Și el zâmbește mut, cu bunătate, Icoanelor ce-i perindează-n minte; Aude glasuri dulci, apropiate, Își vede țâncii, — moșul e părinte! Pe ascuțiș, pe fiecare lamă O pipăie, și își primește plata; La cărucior, înveselit, se-nhamă: „Aduce bani, avu de lucru tata!” Și oboseala zilei lungi de muncă Îi dă răgaz, se lasă păsuită; „Acasă” parcă-i o-nflorită luncă, Cu tihnă fără umbre, fericită. E lume pe la porți, se cască unii; Pășește grabnic omul, se strecoară; Nu l-ar opri din cale-i nici păunii Vestiți, ai lui Irod, odinioară. Un automobil, la colț, năvalnic, Se năpusti spre meșter și tocilă; Abia scăpară! Sus, în ceruri, falnic, Plutea un aparat, ca o acvilă! }} c9mfriv2zd7ko1hyqg915h4ixfrf5ml 153142 153141 2026-11-07T07:45:13Z Mishuletz 445 153142 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Tocilarul | autor = Vasile Demetrius | secțiune = | anterior = | următor = | note = Publicată în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] }} {{ppoem|La fiecare poartă își oprește Unealta lui pe roate și așteaptă Bătrânul meșter; ochii și-i rotește; Și simți ce greu spinarea și-o îndreaptă A căpătat de lucru. De pe fața Moșneagului, un zâmbet de mândrie, De-ncredere, s-adună sub mustața De cânepă: „Săraca meserie!” Pe un picior își cumpănește trupul, Ca un cocor; cu celălalt lucrează, Necontenit. Ca-n cremene șurupul, Cuțitele se tânguie, oftează. Strâmbat, într-un picior, cu îndârjire Din celălalt cu sârguință mișcă: Îi dă uneltei lui însuflețire Și face dintr-o gresie — morișcă. Nici mâinile nu stau; cu dibăcie Sunt fără preget ochilor robite. Și se-nfierbântă lama, parcă-nvie, Și sar scântei de aur din cuțite. O, pieptul scofâlcit de aplecare, Se-ndreaptă, în sfârșit, ca să respire! Trosnindu-și gâtul țeapăn de-acordare, Moșneagul parcă-ascultă în neștire. Îi vâjie urechile, vezi bine! Îi rumegă tot sunetul frecării Oțelului de cute; roi de-albine, Scânteile îi joacă-n drumul zării. Și el zâmbește mut, cu bunătate, Icoanelor ce-i perindează-n minte; Aude glasuri dulci, apropiate, Își vede țâncii, — moșul e părinte! Pe ascuțiș, pe fiecare lamă O pipăie, și își primește plata; La cărucior, înveselit, se-nhamă: „Aduce bani, avu de lucru tata!” Și oboseala zilei lungi de muncă Îi dă răgaz, se lasă păsuită; „Acasă” parcă-i o-nflorită luncă, Cu tihnă fără umbre, fericită. E lume pe la porți, se cască unii; Pășește grabnic omul, se strecoară; Nu l-ar opri din cale-i nici păunii Vestiți, ai lui Irod, odinioară. Un automobil, la colț, năvalnic, Se năpusti spre meșter și tocilă; Abia scăpară! Sus, în ceruri, falnic, Plutea un aparat, ca o acvilă! }} 1wgexft02jm9k9udwzvt6f9ebh4415o Un cântec (Duiliu Zamfirescu) 0 44705 153139 138549 2026-11-07T07:28:41Z Mishuletz 445 153139 wikitext text/x-wiki {{similar|Un cântec}} {{titlu | titlu = Un cântec | autor = Duiliu Zamfirescu | secțiune = | anterior = | următor = | note = }} {{ppoem| Puișor de rândunică Ce de-abia te-ncerci să zbori, Bați din pana ușurică, Ramuri miști și roua pică, Pică roua de pe flori. Tot așa zburând amorul, Bate aripa a lene, Mișcă aerul cu zborul, Picură pe inimi dorul. Pică lacrimi de pe gene. }} ek60c8ndf5yysqeq699egagcotfol37 Visasem 0 51375 153129 153125 2026-11-07T03:30:44Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153129 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Visasem | autor = Ion C. Vissarion | secțiune = | anterior = | următor = | note = apărută în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]], anul I, nr. 4, 10 mai 1919. }} Visasem odată că murisem. Mă vedeam mort, cu ochii închiși și sgăurați, cu mâinele pe pieptul scofâlcit și el in jos de cea din urmă eșire a aerului. Nevasta mea, cu ochii mari și negri, cu buzele mari și groase, mă privea necăjită. Copiii mă jeliseră, apoi, cei mici plecaseră la joacă, iar cei mari se apucaseră de treburile casei. Rămăsese singură cu mine, adică cum se zice: cu mortul în casă, numai nevasta. Mă pomenii cu ea că’ncepu să mă jelească: — Aoleo! Aoleo! bărbățele, să te jelesc, ai? Îmi veni să înnalț din umeri, adică să-i spui, să facă cum îi place, că mie mi-e tot una, dar o auzii: — Cât trăiși, până muriși, tot la alta te gândiși!... Plecai o zi și stai o săptămână, și n'ai mai fi venit o lună, și acum să te jelesc ?... Mai du-te, mai pleacă la ea... Sâc! Aci îmi veni să râz, dar când îmi văzui chipul meu serios și supt de durerea cea din urmă, nu mai râsei, ci doar zâmbii. Nevasta mă privi iar mult — fără’ndoială gândiá — și iar îmi spuse: — Bărbățele!... Bărbățele... Mult mi-ai fost un pui de lele! Pe unde îți zburà gândul, vreai să te ducă și picioarele. Și gândul tău de zi și noapte, ere la ea, numai la ea!... Pe ea o visai într’una și de ea îți plăcea să vorbești mereu! La gândul ei: te’nviorai, și ca să placi numai ei: munceai!... Sâc!... mai du-te și-acuși! — Hei, gândii eu și mă căznii ca să plec și acum să-i fac în necaz. Mâna îmi alunecă de pe piept în jos. Nevasta sări speriată în sus, strigând: „Mișcă!”... Se opri tocmai la ușă și mă privi cu spaimă. — Ha-ha-ha!... — gândii eu — Un bărbat mort, tot e mai viteaz ca o femee vie! Un copil d’ai mei intră tocmai atunci pe ușă. — Ce răcniși, mamă? —- Mișcă tat-tău!... — Și dacă mișcă?... — Umblă să'nvieze iar... Te pomenești că nu m’a scăpat Dumnezeu... Dar se opri din spuse, luându-și seama că n’o sâ fie tocmai pe placul băiatului. Copilul veni și se uită înfipt la mine. Corpul meu mort stà ca un lemn trântit jos. — Nu mișcă, mamă!... — A mișcat, mă!... Mâna era cu cotul sus de pat și-acum e jos... — O fi alunecat...? Și băiatul îmi puse mâna la loc. Ca sa nu-l sperii, o înțepenii însumi eu, unde o pusese el, și stătui așa. — D'acum cine să mai vază de noi, mamă? începu copilul trist. El ne da la școală, el îngrijia s’avem ce mânca și ce’mbrăca, și tot el ne apăra casa și pe noi de orice și oricine... Tată, tată, cine o să mai vadă de noi?!... — Dumnezeu! gândii eu foarte serios. Nevasta porni și ea să gândească la fel cu băiatul. — Așa e — zise și ea — era rău, dar acum va fi mai rău fără rău... Iubià pe alta, dar tot pe mine mă strângea în brațe de dragul ei!... Sărăcuțul!... Multe dorea, dar lua numai ce găsea!... N’a fost nici el fericit!... Iar tăcu nițel și șopti ea pentru ea; — Eu încai pe el l-am vrut, pe el l-am avut; dar el... Sărăcuțul! Și o lacrimă îi sticli în ochii ei mari și negri. Rupse un trandafir din ghiveci și mi-l puse pe gura cu buzele galbene și înțepenite. — Riia avea trandafiri mirositori... Avea!... Avea!... Și ție îți plăceau trandafirii!... Câți ți-a dat? — Nici unul! încercai să spui. — Vezi, vezi!... Tot oropsita de nevastă îți dă cel din urmă trandafir!... Iar tăcu nițel, dar apoi: — Dar tu poate nu vrei trandafirul meu și l-ai vrea tot p’al ei! Unde e ea acum?... E la vre-o petrecere, că e sărbătoare! E tânără, e frumoasă, se rotește într’un joc fermecător cu unul și cu altul. Inima îi bate sub piepții rochiei să se spargă pentru altul, dar nu pentru tine, nu pentru tine, sărmane!... — Așa e, vrusei să zic și eu, dar tot nu putui. — Și ce inimă a bătut pentru tine? A mea a bătut odată, dar dacă a ta nu i-a răspuns, a tăcut... Ai rămas să cauți pe aceea care să te iubească cum o iubești tu... Ai găsit-o, spune-mi?... N’ai găsit-o sărmane, și acum iată-te mort, fără valeatul tău!... Iar tăcu cu mâna la falcă și privindu-mă cu ochii ațintiți în dreptul frunței. —- Șoptiși numele ei până îți îngheță limba între dinți... „Riia” mai putuși zice și te duseși'... Unde ?... Nu cumva tot la ea ?... Mă privi cercetătoare și necăjită. Avea dreptate. Adormisem somnul morței cu gândul tot la Riia și mă trezisem apoi doi inși: unul rece, galben și nemișcat în pat, și altul eu, care pluteam ușor ca fulgul în aerul odăiței mele mici și’ngustă. — Da, da... ar trebui să te țin legat, ca să nu te mai duci la ea! Nu mergeau căruțele, nu mergeau trenurile, dar tu te agățai de locomotive, și cu ochii roșii de scânteile coșului, plin de unsoare și de funingine, ajungeai la ea. Stai cu săptămânile, pe unde puteai... erai în stare să dormi și’n canalele orașului, numai să te afli în preajma ei. Când veneai îndărăt, zăceai două-trei zile de dorul picioarelor, fiindcă plecai pe jos!... Visai într’una, bolboroseai în somn numele ei... Spuneai că te umilește, că-și bate joc, că ești Bubică ce face sluj la poruncă!.. Și-mi părea bine!... îmi părea bine, fiindcă mă răzbunà!... Și acum ai isprăvit drumurile... Mai du-te la ea!... Sâc!... Mai iubește-o!... Huideo! — Ce ziseși mamă? o’ntrebă băiatul de acest huideo, auzit și de el. — Nimic, maică. Ea își reveni din patima ei și mă privi cu ochii mai potoliți: — Așa e!... Batjocorit și de ea și ne iubit nici de mine! Ce nebună sunt!... Eu n’am drept... Sunt soața ta... Din sufletul nostru al amândurora am închegat copiii... Iartă-mă!... Aci îmi plăcu gândul ei și-mi veni și mie să zic: iartă-mă nevastă că nu mai mă duc la... Dar mă gândii că nu e bine să mință nimeni nici în cer și nici pe pământ, și tăcui. — Și acuși ce ne facem, mamă? — Să regulăm îngropăciunea, maică. — Când? — Mâine pe seară. — Ei bine — gândii eu — dacă sunt mort, pace buna... Ce-o vrea Dumnezeu! Am vrut eu și altfel de cum vrea el, dar dacă n’am putut, treaba lui d’acum! Eu ce să mai păzesc aici lângă ăst trup înțepenit?... Mă duc la Riia, o mai văd și aflu ce va simți ea când va află de moartea mea!... Viu tocmai pe la trei, mâine, să-mi văd îngroparea și bucuria dușmanilor. Plecai pe fuga... — Vrei să mori de două ori, nenorocitule!? auzii un glas. — De ce? întrebai. — Intoarce-te îndărăt! Vocea era puternică. Un tânăr înalt mă luă de ceafă și mă ridică în sus. — Ca să te încredințezi, mai stai dar și pe pământ. Mă asvârli pe mortul din pat și... mă deșteptai înnădușit, dar rece și amorțit cu totul. — Nevastă? — Ce e? — Sunt eu viu sau mort ? — Ce?!... — Sunt viu sau mort? — Iaca na!... Ești viu!... — N’am murit, nevastă?!... — Drac mort se poate, bărbate?... — Drac, drac, dar vezi acuși era să moară și el. Bodaproste însă că nu murii... — Ai visat ceva rău ?... — Lasă-mă!... Și nu i-am spus visul. 9wv3ojs5n2ajopa5su870h74wtjt6fg Vorba tatii 0 51376 153127 2026-11-06T12:42:10Z Yubi Zovan 22896 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153127 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Vorba tatii | autor = Ion C. Vissarion | secțiune = | anterior = | următor = | note = apărută în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]], anul I, nr. 10, 21 iunie 1919. }} — Eu am avut dascăl bun — povestește nea Păunică — pe bietu tata. Băieții ăștia n’au. Auzi, flăcăi să facă ei datorii de câte 100—200 de'lei la cârciumar!.. Da pe ce iei tu banii, băete? Nu-l întreabă nimeni pe flăcău și... noaptea vine și-mi deșartă cotețul de găini, să le vânză cârciumarului ori altuia, ca să plătească datoria!.. O găină acum costă cât costa o vițea acum patru ani! Fură băeții azi și beau, mâine fură și beau și cu ’ncetul, cu ’ncetul se deoache și... poate fac și pușcărie. Treabă-i asta? Nu e treabă; dar n’au dascăli buni. Mie mi-a spus tata vorbele astea: Mă! ferește-te ca de foc de hoție, că e mai amăgitoare ca beția. Hoția e atât de hoață că te fură și pe tine hoțul și te trântește în fundul temniței. Când pleci pe drum cu omul hoț, ori mergi ’nainte mult — ca el să rămâe de tine, ori stai încet, ca să rămâi tu în urma lui de el; că dacă ești cu el și face vre-o hoție, o păți și tu de tovarăș!.. Și l-am ascultat pe bietu tata, și am văzut că vorbele lui drepte au fost și drepte sunt. Am plecat într'o vară, prin August la lemne la deal. Și ca să nu fiu singur la drum lung, am plecat cu unul d’aici din sat — nu-l spui pe nume, pentru că i-ar sta rușine. — El cu căruța cu cai și cu nevasta. Ca să ajungi de vreme Ia pădure, trebue să pleci: sau de cu seara, — noaptea pe răcoare e mai bine de mers — sau dimineața de mult. Noi am plecat decuseara. Aveam de mers vre-o două poștii, ce trebuiau călcate în 5—6 ceasuri de drum. Pe drum ăl tovarăș al meu rupe-rupe porumb de prin tarlalele de pe marginea șoselei și asvârle la nevastă sus în căruțl Nevasta mea: — Mă, vezi tu ce face ăla? — Văz, dar ce?.. # — Nimic. — Lasă-l, că plătește ea cățeaua bucățeaua. Găsește el finu pe nași*său!» Și mi-am văzut de treabă. Dădusem eu nainte, dar oricât mânam, el cu caii mai buni ca ai mei, mă prindea după urmă. Insfârșit, am ajuns în pădure, ani cumpărat lemne, le-am încărcat, dar caii iui, mai grași ca ai mei, numai porumb au mâncat. Ai mei au mâncat buruiană. Când am plecat, i-am spus: — Păi vere, să dai tu 'naintea mea, că ți-s caii mai bine trăiți..! Să merg eu în urmă... — Să mergi». Și am plecat cu soarele pe cer din pădure, hotărâți să mergerii iar toată noaptea, pe răcoare. Cum am eșit la câmp și s’a făcut noapte, el iar trosc-trosc cotolanii, pe ales, și svârie în căruță sus la nevastă. Nevasta mea iar: — Vezi mă p’ăla?.. — Taci fa, că dă el Nan de găvari... Noi să rămânem mai în urmă, că așa mi-a spus tata să fac când plec la drum cu astfel de oameni!» Și m'am făcut că înnod niște ștreanguri !a cai și am rămas în urmă. El mergea încet și rupea porumb, iar nevasta iui mână caii de sus de pe crăci și primea porumbul ce i-l asvârlia- Se depărtă de mine ca de zece trăsuri de loc și auzii: *— Aoleo! fă! — Sai, mă!.. — Lasă-l, mă! — Ține-l Ioane! — Dă-i Stane! — Aoleu, fă!... — Auzi mă, auzi — zise nevasta mea din căruță — bate p’âia. nu știu cine... — Las’ să-i bată, nevastă... că bătae Ie trebue; acuși o fi găsit finu pe nași-său!» Acolo ’nainte s’auzea sgomot, răcnete și bușia de se auzia dela noi: — Au! Buf! — lartă-tmă! — Na! — Sai, fa ! — Lasă-I, mă !... — Dă-i mă! — lertați-l, mă!» _ — Alearg, mă, că-l omoară!.— zise iar nevaslă-mea. c— Taci femee... nu-l omoară, îl învață minte ! Ăia de acolo îi îndeasă cu măciucile cinstea în oase, c’o uitase rumânu acas’ după ușă!...» • Și nu m’am dus deloc. Când am auzit că s’a spart chilomanul, am pornit cu căruța și eu. El mă așteptă bleg, învârtindu-se pe lângă căruța lui. — Măi frati-meu... n’ai tu vr’un ștreang de pristos ?... începu el să se roage de mine. — Am, da ce? —- îl întrebai eu. ^ — Să mi-l împrumuți că... s’a rupt ai meu... — Unde e, s|-l înnodăm?... — L-am lăpădat.» înțelesei că pândarji i-au luat ștreangurile dela cai. Da nevasta mea: — Ce chil oman se auzia aici.- cutări ță ? — Ei, nu vezi, surioară... niște calici de pândari... — Ce-a făcut?... — De... s’a legat de ăsta al meu... — Și unde sunt pândari i?... S’or fi dus... — Ad fa ștreangurile de sus — zisei nevestii — și taci din gură! Și-i dădui ștreangurile de putu și el să plece. Dumnezeu tot nu i-a ajutat, că într’o vale apucă caii alături și scăpă căruța într’un șanț... — Frati-meu, nu mă lăsa!...» Trebuia lăsat acolo, dar mi-am zis: nu fac nici pentru el, că nu e vrednic acest hoț să fie ajutat, nu fac nici pentru mine, fac pentru Dumnezeu.-, de ce m’am însoțit cu hoțu tovarăș de drum!... și am muncit acolo până la ziuă. L-am scos și i am spus : Ești om cu nevastă și copii... lasă fleacurile, că te lasă Dumnezeu în seama dracului și atunci e vai de tine,» Rânjia și*mi spunea: He... ce fleacuri!... nu e nimic!... — Bine vere, bine, n’o fi nimic, dar să nu vezi vreodată că sunt ceva și alea!,..» Și s’a împlinit vorba tati... Și acum,... luați aminte și voi... 7uftobqbcoqze6jpxtue86seukjq2si 153130 153127 2026-11-07T03:53:11Z Mishuletz 445 153130 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Vorba tatii | autor = Ion C. Vissarion | secțiune = | anterior = | următor = | note = apărută în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]], anul I, nr. 10, 21 iunie 1919. }} — Eu am avut dascăl bun — povestește nea Păunică — pe bietu tata. Băieții ăștia n’au. Auzi, flăcăi să facă ei datorii de câte 100—200 de'lei la cârciumar!.. Da pe ce iei tu banii, băete? Nu-l întreabă nimeni pe flăcău și... noaptea vine și-mi deșartă cotețul de găini, să le vânză cârciumarului ori altuia, ca să plătească datoria!.. O găină acum costă cât costa o vițea acum patru ani! Fură băeții azi și beau, mâine fură și beau și cu ’ncetul, cu ’ncetul se deoache și... poate fac și pușcărie. Treabă-i asta? Nu e treabă; dar n’au dascăli buni. Mie mi-a spus tata vorbele astea: Mă! ferește-te ca de foc de hoție, că e mai amăgitoare ca beția. Hoția e atât de hoață că te fură și pe tine hoțul și te trântește în fundul temniței. Când pleci pe drum cu omul hoț, ori mergi ’nainte mult — ca el să rămâe de tine, ori stai încet, ca să rămâi tu în urma lui de el; că dacă ești cu el și face vre-o hoție, o păți și tu de tovarăș!.. Și l-am ascultat pe bietu tata, și am văzut că vorbele lui drepte au fost și drepte sunt. Am plecat într'o vară, prin August la lemne la deal. Și ca să nu fiu singur la drum lung, am plecat cu unul d’aici din sat — nu-l spui pe nume, pentru că i-ar sta rușine. — El cu căruța cu cai și cu nevasta. Ca să ajungi de vreme Ia pădure, trebue să pleci: sau de cu seara, — noaptea pe răcoare e mai bine de mers — sau dimineața de mult. Noi am plecat decuseara. Aveam de mers vre-o două poștii, ce trebuiau călcate în 5—6 ceasuri de drum. Pe drum ăl tovarăș al meu rupe-rupe porumb de prin tarlalele de pe marginea șoselei și asvârle la nevastă sus în căruțl Nevasta mea: — Mă, vezi tu ce face ăla? — Văz, dar ce?.. — Nimic. — Lasă-l, că plătește ea cățeaua bucățeaua. Găsește el finu pe nași-său! Și mi-am văzut de treabă. Dădusem eu nainte, dar oricât mânam, el cu caii mai buni ca ai mei, mă prindea după urmă. Insfârșit, am ajuns în pădure, am cumpărat lemne, le-am încărcat, dar caii lui, mai grași ca ai mei, numai porumb au mâncat. Ai mei au mâncat buruiană. Când am plecat, i-am spus: — Păi vere, să dai tu 'naintea mea, că ți-s caii mai bine trăiți..! Să merg eu în urmă... — Să mergi. Și am plecat cu soarele pe cer din pădure, hotărâți să mergem iar toată noaptea, pe răcoare. Cum am eșit la câmp și s’a făcut noapte, el iar trosc-trosc cotolanii, pe ales, și svârle în căruță sus la nevastă. Nevasta mea iar: — Vezi mă p’ăla?.. — Taci fa, că dă el Nan de găvari... Noi să rămânem mai în urmă, că așa mi-a spus tata să fac când plec la drum cu astfel de oameni! Și m'am făcut că înnod niște ștreanguri !a cai și am rămas în urmă. El mergea încet și rupea porumb, iar nevasta lui mână caii de sus de pe crăci și primea porumbul ce i-l asvârlia. Se depărtă de mine ca de zece trăsuri de loc și auzii: — Aoleo! fă! — Sai, mă!.. — Lasă-l, mă! — Ține-l Ioane! — Dă-i Stane! — Aoleu, fă!... — Auzi mă, auzi — zise nevasta mea din căruță — bate p’âia. nu știu cine... — Las’ să-i bată, nevastă... că bătae le trebue; acuși o fi găsit finu pe nași-său! Acolo ’nainte s’auzea sgomot, răcnete și bușia de se auzia dela noi: — Au! Buf! — Iartă-tmă! — Na! — Sai, fa ! — Lasă-l, mă !... — Dă-i mă! — Iertați-l, mă! — Alearg, mă, că-l omoară! — zise iar nevastă-mea. — Taci femee... nu-l omoară, îl învață minte ! Ăia de acolo îi îndeasă cu măciucile cinstea în oase, c’o uitase rumânu acas’ după ușă!... Și nu m’am dus deloc. Când am auzit că s’a spart chilomanul, am pornit cu căruța și eu. El mă așteptà bleg, învârtindu-se pe lângă căruța lui. — Măi frati-meu... n’ai tu vr’un ștreang de pristos?... începu el să se roage de mine. — Am, da ce? —- îl întrebai eu. — Să mi-l împrumuți că... s’a rupt al meu... — Unde e, să-l înnodăm?... — L-am lăpădat. Înțelesei că pândarii i-au luat ștreangurile dela cai. Da nevasta mea: — Ce chiloman se auzia aici... cutăriță ? — Ei, nu vezi, surioară... niște calici de pândari... — Ce-a făcut?... — De... s’a legat de ăsta al meu... — Și unde sunt pândarii?... — S’or fi dus... — Ad fa ștreangurile de sus — zisei nevestii — și taci din gură! Și-i dădui ștreangurile de putu și el să plece. Dumnezeu tot nu i-a ajutat, că într’o vale apucă caii alături și scăpă căruța într’un șanț... — Frati-meu, nu mă lăsa!... Trebuia lăsat acolo, dar mi-am zis: nu fac nici pentru el, că nu e vrednic acest hoț să fie ajutat, nu fac nici pentru mine, fac pentru Dumnezeu... de ce m’am însoțit cu hoțu tovarăș de drum!... și am muncit acolo până la ziuă. L-am scos și i am spus : «Ești om cu nevastă și copii... lasă fleacurile, că te lasă Dumnezeu în seama dracului și atunci e vai de tine.» Rânjia și-mi spunea: «He... ce fleacuri!... nu e nimic!... — Bine vere, bine, n’o fi nimic, dar să nu vezi vreodată că sunt ceva și alea!...» Și s’a împlinit vorba tati... Și acum,... luați aminte și voi... 2sv6e3tt0vwmzqqxp1v8zjg4hg1xpyv Discuție:Vorba tatii 1 51377 153128 2026-11-06T12:45:09Z Yubi Zovan 22896 /* Textul etichetat "Obscenităţi" */ secțiune nouă 153128 wikitext text/x-wiki == Textul etichetat "Obscenităţi" == Visasem odată că murisem. Mă vedeam mort, cu ochii închişi şi sgăuraţi, cu mâinele pe pieptul scofâlcit şi el in jos de cea din urmă eşire a aerului. Nevasta mea, cu ochii mari şi negri, cu buzele mari şi groase, mă privea necăjită. Copiii mă jeliseră, apoi, cei mici plecaseră la joacă, iar cei mari se apucaseră de treburile casei. Rămăsese singură cu mine, adică cum se zice: cu mortul în casă, numai nevasta. Mă pomenii cu ea că’ncepu să mă jelească: — Aoleo! Aoleo! bărbăţele, să te jelesc, ai? Îmi veni să înnalţ din umeri, adică să-i spui, să facă cum îi place, că mie mi-e tot una, dar o auzii: — Cât trăişi, până murişi, tot la alta te gândişi!... Plecai o zi şi stai o săptămână, şi nai mai fi venit o lună, şi acum să te jelesc ?... Mai du-te, mai pleacă la ea... Sâc! Aci îmi veni să râz, dar când îmi văzui chipul meu serios şi supt de durerea cea din urmă, nu mai râsei, ci doar zâmbii. Nevasta mă privi iar mult — fără’ndoială gândiá — şi iar îmi spuse: — Bărbăţele!... Bărbăţele... Mult mi-ai fost un pui de lele! Pe unde îţi zbură gândul, vreai să te ducă şi picioarele. Şi gândul tău de zi şi noapte, ere Ia ea, numai Ia ea!... Pe ea o visai într’una şi de ea îţi plăcea să vorbeşti mereu! La gândul ei te’nviorai, şi ca să placi numai ei: munceai!... Sâc!... mai du-te şi-acuşi! — Hei, gândii eu şi mă căznii ca să plec şi acum să-i fac în necaz. Mâna îmi alunecă de pe piept în jos. Nevasta sări speriată în sus, strigând: „Mişcă!"... Se opri tocmai la uşă şi mă privi cu spaimă. — Ha-ha-ha!... — gândii eu — Un bărbat mort, tot e mai viteaz ca o femee vie! Un copil d’ai mei intră tocmai atunci pe uşă. — Ce răcnişi, mamă? —- Mişcă tat-tău!... — Şi dacă mişcă?.., — Umblă să'nvieze iar... Te pomeneşti că nu m’a scăpat Dumnezeu... Dar se opri din spuse, luându-şi seama că n’o sâ fie tocmai pe placul băiatului. Copilul veni şi se uită înfipt la mine; Corpul meu mort stă ca un lemn trântit jos. — Nu mişcă, mamă!... — A mişcat, mă!... Mâna era cu cotul sus de pat şi-acum e jos... — O fi alunecat...? Şi băiatul îmi puse mâna la loc. Ca sa nu-l sperii, o înţepenii însumi eu, unde o pusese el, şi stătui aşa. — D'acum cine să mai vază de noi, mamă ? începu copilul trist. El ne da Ia şcoală, el îngrijia s’avem ce mânca şi ce’mbrăca, şi tot el ne apăra casa şi pe noi de orice şi oricine... Tată, tată, cine o să mai vadă de noi?!... — Dumnezeu! gândii eu foarte serios. Nevasta porni şi ea să gândească la fel cu băiatul. — Aşa e — zise şi ea — era rău, dar acum va fi mai rău fără rău... Iubiá pe alta, dar tot pe mine mă strângea în braţe de dragul ei!... Sărăcuţul!... Multe dorea, dar lua numai ce găsea!... N’a fost nici el fericit!... Iar tăcu niţel şi şopti ea pentru ea; — Eu încai pe el l-am vrut, pe el l-am avut; dar el... Sărăcuţul ! ' Şi o lacrimă îi sticli în ochii ei mari şi negri. Rupse un trandafir din ghiveci şi mi-l puse pe gura cu buzele galbene şi înţepenite. — Rîia avea trandafiri mirositori... Avea!... Avea!... Şi ţie îţi plăceau trandafiriii... Câţi ţi-a dat? — Nici unul! încercai să spui. — Vezi, vezi!... Tot oropsita de nevastă îţi dă cel din urmă trandafir!... Iar tăcu niţel, dar apoi: — Dar tu poate nu vrei trandafirul meu şi l-ai vrea tot p’al ei! Unde e ca acum?... E Ia vre-o petrecere, că e sărbătoare! E tânără, e frumoasă, se roteşte într’un joc fermecător cu unul şi cu altul. Inima îi bate sub piepţii rochiei să se spargă pentru altul, dar nu pentru tine, nu pentru tine, sărmane!... — Aşa e, vrusei să zic şi eu, dar tot nu putui. — Şi ce inimă a bătut pentru tine? A mea a bătut odată, dar dacă a ta nu i-a răspuns, a tăcut... Ai rămas să cauţi pe aceea care să te iubească cum o iubeşti tu... Ai găsit-o, spune-mi?... N’ai găsit-o sărmane, şi acum iată-te mort, fără văleatul tăul... Iar tăcu cu mâna Ia falcă şi privindu-mă cu ochii aţintiţi în dreptul frunţei. —- Şoptişi numele ei până îţi îngheţă limba între dinţi... „Rîia" mai putuşi zice şi te duseşi'... Unde ?.,, Nu cumva tot la ea ?... Mă privi cercetătoare şi necăjită. Avea dreptate. Adormisem somnul morţei cu gândul tot la Rîia şi mă trezisem apoi doi inşi: unul rece, galben şi nemişcat în pat, şi altul eu, care pluteam uşor ca fulgul în aerul odăiţei mele mici şi’ngustă. — Da, dai...ar trebui să te ţin legat, ca să nu te mai duci la ea ! Nu mergeau căruţele, nu mergeau trenurile, dar tu te agăţai de locomotive,. şi cu ochii roşii de scânteile coşului, plin de unsoare şi de funingine, ajungeai la ea. Stai cu săptămânile, pe unde puteai... erai în stare să dormi şi’n canalele oraşului, numai să te afli în preajma ei. Când veneai îndărăt, zăceai două-trei zile de dorul picioarelor, fiindcă plecai pe jos!.,. Visai într’una, bolboroseai în somn numele ei... Spuneai că te umileşte, că-şi bate joc, că eşti Bubică ce face sluj la poruncă!.. Şi-mi părea bine!... îmi părea bine, fiindcă mă răzbună !... Şi acum ai isprăvit drumurile... Mai du-te la ea!... Sâc!... Mai iubeşte-o!... Huideo! — Ce ziseşi mamă? o’ntrebă băiatul de acest huideo, auzit şi de el. — Nimic, maică. Ea îşi reveni din patima ei şi mă privi cu ochii mai potoliţi: — Aşa e !... Batjocorit şi de ea şi ne iubit nici de mine ! Ce nebună sunt!... Eu n’am drept... Sunt soaţa ta... Din sufletul nostru al amândurora am închegat copiii... Iartă-măl... Aci îmi plăcu gândul ei şi-mi veni şi mie să zic: iartă-mă nevastă că nu mai mă duc la... Dar mă gândii că nu e bine să mintă nimeni nici în cer şj nici pe pământ, şi tăcui. — Şi acuşi ce ne facem, mamă? — Să regulăm îngropăciunea, maică. — Când ? — Mâine pe seară. — Ei bine — gândii eu—dacă sunt mort, pace buna.:. Ce-o vrea Dumnezeu! Am vrut eu şi altfel de cum vrea el, dar dacă n’am putut, treaba lui d’acum! Eu ce să mai păzesc aici lângă ăst trup înţepenit?... Mă duc la Rîia, o mai văd şi aflu ce va simţi ea când va află de moartea mea!... Viu tocmai pe la trei, mâine, să-mi văd îngroparea şi bucuria duşmanilor. Plecai pe fuga... — Vrei să mori de două ori, nenorocitule!? auzii un glas. — De ce ? întrebai. — Intoarce-te îndărăt! Vocea era puternică. Un tânăr înalt mă luă de ceafă şi mă ridică în sus. — Ca să te încredinţezi, mai stai dar şi pe pământ. Mă asvârli pe mortul din pat şi... mă deşteptai înnăduşit, dar rece şi amorţit cu totul. — Nevastă? — Ce e? — Sunt eu viu sau mort ? — Ce ?!... — Sunt viu sau mort?. — Iaca na!.., Eşti viu!... — N’am murit, nevastă?!... — Drac mort se poate, bărbate?... — Drac, drac, dar vezi acuşi era să moară şi eL. Bodaproste însă că nu murii... — Ai visat ceva rău ?... — Lasă-mă!... Şi nu i-am spus visul. [[Utilizator:Yubi Zovan|Yubi Zovan]] ([[Discuție Utilizator:Yubi Zovan|discuție]]) 6 noiembrie 2026 14:45 (EET) qg5m28lurt60q4j1w8yer7upr3cu6te Discuție Utilizator:Yubi Zovan 3 51378 153131 2026-11-07T03:55:00Z Mishuletz 445 Pagină nouă: {{subst:Bunvenit}} Din păcate filtrul (care a fost adaptat de la Wikipedia) are uneori probleme cu textele de aici. Totuși, din cauză că comunitatea este așa de mică, nu putem renunța la el. Dar este posibil să fiți exceptat de la filtru, trebuie doar să așteptăm până vine un administrator. Între timp am pus eu textul și l-am citit de corectură. Numai bine.--~~~~ 153131 wikitext text/x-wiki {| style="margin:0 auto;width:100%;background-color:var(--background-color-success-subtle, #dff2eb);border:2px solid var(--border-color-success, #099979); padding:3px;font-size:100%;min-height:50px;vertical-align:center;color: var(--color-base, #202122)" | style="text-align:left;margin-left:2em" | Bine ați venit la [[Wikisource]], '''{{PAGENAME}}'''! Vă mulțumim pentru interesul dumneavoastră pentru acest proiect. Sperăm să vă veți simți bine alături de comunitatea de aici. Dacă aveți nevoie de ajutor, vă recomandăm să consultați [[Ajutor:Cuprins|paginile de ajutor]] (în special [[Ajutor:Adăugare text|Adăugarea textelor]] și [[Wikisource:Manual de stil|manualul de stil al Wikisource]]). Puteți discuta sau adresa întrebări generale pentru comunitate la [[Wikisource:Scriptoriu|Scriptoriu]]. [[Wikisource:Portalul comunității|Portalul comunității]] cuprinde sarcinile cu care puteți ajuta dacă doriți. Vă invităm să participați și la un scurt '''[[Wikisource:Interviu|interviu]]'''. |} Din păcate filtrul (care a fost adaptat de la Wikipedia) are uneori probleme cu textele de aici. Totuși, din cauză că comunitatea este așa de mică, nu putem renunța la el. Dar este posibil să fiți exceptat de la filtru, trebuie doar să așteptăm până vine un administrator. Între timp am pus eu textul și l-am citit de corectură. Numai bine.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 7 noiembrie 2026 05:54 (EET) psbc28n6ao424jgt4bhprthzw2qg5j7 Discuție Utilizator:Sophia tascau 3 51379 153132 2026-11-07T06:59:55Z New user message 6487 [[Template:Welcome|Mesaj de bun-venit]] 153132 wikitext text/x-wiki {{Template:Welcome|name=Sophia tascau}} -- [[Utilizator:New user message|New user message]] ([[Discuție Utilizator:New user message|discuție]]) 7 noiembrie 2026 08:59 (EET) qx0jk50t9d6bo6fcl8z68m9jpssnxaa Un câtec 0 51380 153133 2026-11-07T07:20:42Z Mishuletz 445 n 153133 wikitext text/x-wiki {{dezambiguizare}} * [[Un cântec (Vasile Demetrius)|Un cântec]], poezie de [[Autor:Vasile Demetrius|Vasile Demetrius]] * [[Un cântec (Duiliu Zamfirescu)|Un cântec]], poezie de [[Autor:Duiliu Zamfirescu|Duiliu Zamfirescu]] * [[Un cîntec]], de [[Autor:Ștefan Octavian Iosif|Ștefan Octavian Iosif]] t2oz150lwy4pe9yu8pb3ifwfifqr9rr 153138 153133 2026-11-07T07:27:23Z Mishuletz 445 Pagină înlocuită cu „{{șr|typo}}” 153138 wikitext text/x-wiki {{șr|typo}} qljzrtu0w0qpbm7iufwmm77qvqth6is Refugiu 0 51381 153143 2026-11-07T07:48:10Z Mishuletz 445 n 153143 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = Refugiu | autor = Vasile Demetrius | traducător = | secțiune = | anterior = | următor = | an = | note = Publicată în revista [[Sburătorul, revistă literară săptămânală, tabla de materie, anul I, No. 1-26|Sburătorul]] }} {{ppoem| Tristețea, gravă și tăcută, Își plimbă fruntea înorată Prin asfințitul ce-o sărută, Ca pe copila lui un tată. Aripi de umbră cresc în jarul, Misterioasei trecătoare, Și ’ncet încet se umple ciurul De sus — cu perle lucitoare. Drumeții grabnici, în neștire Pălesc, încetinindu-și mersul; Suspină în nedumerire, Când luna albă-și spune versul. Dorințe vagi, nebănuite, Vin pân’ la buze să murmure Voința lor, de-a fi ’mplinite, — Ca un ecou! ca din pădure! Și fiecare frunte-atinge Pios veșmintele tristeții; Pe fiecare creștet ninge Înțelepciunea grea a vieții. Singurătatea împresoară; Apasă uriașa noapte; Se smulge omul, se strecoară În cuibu-i plin de el, de șoapte. Și ’n brațele contopitoare Ale iubirii se afundă, Cu-un sentiment ciudat: că moare Și-o nouă viață îl inundă.}} 9weave8v145u0atjscv8iad1g615766