Wikisource rowikisource https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.48.0-wmf.4 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikisource Discuție Wikisource Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Autor Discuție Autor Pagină Discuție Pagină Index Discuție Index TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 38674 153166 134889 2026-11-11T11:30:13Z Mishuletz 445 /* Poezii */ 153166 wikitext text/x-wiki ==Poezii== * [[Autor:Ada Umbră|Ana din Coștilă]] ** [[Apus de soare (Ada Umbră)|Apus de soare]] ** [[Răsărit de soare]] * [[Luca Caragiale|Luca Ion Caragiale]] ** [[Stanțe (Luca Caragiale, 4)|Stanțe]], 11 * [[Maria Cunțan]] ** [[Spre voi]], 7 * [[Autor:Ludovic Dauș|Ludovic Dauș]] ** [[Toamnă (Ludovic Dauș)|Toamnă]] ** [[Zidul]] * [[Alexandru Dominic]] ** [[Piramida]], 413 * [[Autor:Elena Farago|Elena Farago]] ** [[O dezamăgită plânge]]], 20 ** [[O, nu-ți închide ochii]], 51 ** [[Să mutăm altarul]], 115 ** [[Cântă astăzi viața]], 211 ** [[Poveste pentru Mihnea]], 359 * [[Autor:Ovidiu Hulea|Ovidiu Hulea]] ** [[Faust (Ovidiu Hulea|Faust]] * [[Ștefan Octavian Iosif]] ** [[Cântec bachic]], 277 * [[Autor:Dumitru Nanu|Dumitru Nanu]] ** [[Veșnica Evă]], 2 ** [[În fața Pietrei Craiului]], 69 ** [[Fluviul]], 163 ** [[Umbra]], 244 ** [[Dragostea]], 371 * [[Autor:Constantin Narly|C. Narli]] ** [[Orgoliu]], 25 ** [[Așteptare (Constantin Narly)|Așteptare]], 138 * [[Gavril Rotică]] ** [[Pe stradă]], 95 ** [[Vorbește liliacul]], 104 ** [[Greșelile tale]], 155 ** [[Taina]], 200 ** [[Anume pentru tine]], 237 ** [[Lydia]], 342 ** [[Zadarnic]], 356 * [[Marcel N. Romanescu]] ** [[Între vis și viață]], 75 ** [[În tăcere]], 98 ** [[Litanii]], 142 ** [[Mărul]], 178 ** [[Nocturnă (Marcel Romanescu)|Nocturnă]], 260 ** [[Gallus către Cynthia]], 309 * [[Ion Sângiorgiu]] ** [[Știință și poezie]], 42 ** [[Elegii]], 124, 139, 218 ** [[Singurătăți]], 330 * [[Alexandrina Scurtu]] ** [[Nocturnă (Alexandrina Scurtu)|Nocturnă]], 10 ** [[Întâlnire]], 132 ** [[Pulsație]], 171 ** [[Cu aripi desfăcute]], 215 ** [[Aș vrea]], 255 ** [[În seri pustii]], 268 ** [[În seară]], 579 * [[Autor:Alexandru T. Stamatiad|Al. Th. Stamatiad]] ** [[În primăvară]], 10 ** [[Doină (Alexandru Stamatiad)|Doină]], 98 ** [[Ertare]], 170 ** [[Desmoșteniții]], 284 * [[Ada Umbră]] ** [[Grădină pustie]], 298 ==Nuvele, schițe, povestiri etc.== * [[Gheorghe Brăescu]] ** [[Sfârșit de manevră]], 66 ** [[Balul prefecturii]], 98, 116 ** [[Cum sunt ei]], 313 ** [[Un om mai spălat]], 325 ** [[Select-Club]], 344 ** [[Declin (Gheorghe Brăescu)|Declin]], 365 ** [[Bolocan]], 380 * [[George Cair]] ** [[Ce-a zis Saadi]], 85 ** [[Legături de cauzalitate]], 214 * [[Autor:George Cornea|Gheorghe Cornea]] ** [[Spionul]], 346 * [[Ion Dragoslav]] ** [[Dihorul]], 278 * [[Constanța Marino-Moscu]] ** [[Mirto]], 3 ** [[Alecu Brădeanu]], 357, 373, 392 * [[Ion Minulescu]] ** [[O agapă literară]], 263 * [[Autor:Dumitru Nanu|Dumitru Nanu]] ** [[O agapă literară]], 265 * [[Ramiro Ortiz]] ** [[Primăvara]], 21, 42, 57, 71 * [[Autor:Liviu Rebreanu|Liviu Rebreanu]] ** [[Ghinionul]], 196 * [[Ion C. Vissarion]] ** [[Sub călcâi]], 179 ==Epiloguri== ==Cronici== ===Cronici literare=== * [[Ion Sângiorgiu]] ** [[O prietenie literară]], 299 ===Cronici teatrale=== * [[Autor:Liviu Rebreanu|Liviu Rebreanu]] ===Cronica ideilor=== * [[Autor:Dumitru Nanu|Dumitru Nau]] ** [[Răvașe: Evoluție, Schimbare]], 331 ===Insemnări=== [[Categorie:Sburătorul]] 6ow13fczac3ctx429lw6zzi7gvsi63k 0 46366 153164 141883 2026-11-11T11:23:19Z Mishuletz 445 Mishuletz a redenumit pagina [[NOCTURNĂ]] în [[Nocturnă (Ion Pillat)]] 141883 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = NOCTURNĂ | autor = Ion Pillat | secțiune = | anterior = | următor = | note = Editura Flacăra, Editor C.Banu 1916{{ediție}} }} <poem> Prin nucii din vie, pe plopii din zare murea asfințitul, și-n mine murea, și-n geamul ferestrii deschise pe vise. În toamnă târzie, în luna Brumar, când frunze luându-și răvașe de drum au aripi de vânt, și zboară ca păsări acum, la pământ. De la cules, atare ori, venea un cântec vechiu, un cântec vechiu de dor, de jale, plângând aleanul tuturor, agale. Și glasuri de fete cu umbra veneau, și scârțâia pe caldarâm un car pe dealuri cu lună, pe-urcușuri ninse cu var. Visam în noapte... visam... De ce deodată m-am trezit străin în locul unde am crescut tovarăș altor vremi? Mă minunam de parcă ieri sosisem ici pe lume. Și-am auzit afară ca-n mersul de șoareci în noapte venind, și-am tresărit uimit. Pe scara de piatră ce urcă-n pridvor, recunoscui un neam întreg. Cu cât priveam necunoscuții-i cunoșteam. Erau precum fusesem: copil, băiat, flăcău... tot ce-a trăii odată, tot ce-a pierit de mult. Cu fețe albe ca de morți, cu vii priviri tăcuți veneau: cei mici în frunte, cu ochii mari, cu plete lungi cum le purtam pe-atunci. Zâmbeau cei mici, și după ei mai gânditori pășeau cei mari spre mine. «Tot țintirimul meu de morți adânc îl port în fund de suflet îngropat». — Strigai de spaimă — «Ce-ați venit»! Nimic n-au spus, Cu ochi mirați priveau cei mici nevinovat și lung. «Ce vreți? răspundeți!“ am țipat. Nimic n-au spus, dar ochii lor simțeam cum mă străpung. De groază mută, am șoptit: «Pieriți, pieriți...» Nimic n-au spus, dar pașii lor mărunți în depărtări i-a dus. În toamnă, târziu, în luna Brumar, când frunzele joacă-nvârtite pe drum cu vântul în horă cu ele, am priceput: veniseră să-și ia răvaș de drum, să plece și ei cu frunzele moarte, departe, departe... Și m-au lăsat singur acum, ș-un aprig dor m-a înjunghiat, un dor de ducă după ei, — după copiii ce s-au stins în mine, să plec în noapte, să plec... În vie, în geamul fereștrii închise, și-n mine, amurgul murise. De la cules, din când în când, un cântec vechiu, un cântec vechiu venea plângând... Adus de vânt, în vânt adie pierind în vânt. Și singur stau străin, visând. </poem> 0opybvxjhfdwe8569saocl1zfzdn3p7 104 46638 153157 142594 2026-11-11T10:09:17Z Mishuletz 445 /* Validated */ 153157 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="4" user="Mishuletz" /></noinclude>[[File:N. Iorga - Portugalia (1928) - illustration - page 50.png|center|500px|Castelul Pena]] {{C|''Castelul Pena''}}<noinclude><references/></noinclude> pnvdp3iidaaablbmfn4fls5siz01t97 0 51287 153163 152834 2026-11-11T10:26:38Z Iurii.s 18221 153163 wikitext text/x-wiki {{versiuni}} *[[Lume, lume, soro lume (Petrea Crețul Șolcan, ortografia originală)]], 1883 *[[Lume, lume, soro lume (Petrea Crețul Șolcan, ortografia modernă)]], 1883 *[[Lume, lume, soro lume („Frunză verde ș-un dudău”, Nicolae Bocșeru, Gorj)]], 1943 *[[Lume, lume, soro lume (Gheorghe Moțoi și Taraful din Clejani)]], 1952 *[[Lume, lume, soro lume (Ion Crețu)]], 1957 *[[Lume, lume (Maria Tănase)]], 1958 *[[Lume, lume, soro lume (Gică Petrescu)]], 1967 *[[Lume, lume, soro lume (Romica Puceanu)]], 1969 *[[Lume, lume, soro lume (Fanfare Ciocărlia)]], 2001 [[Categorie:Cântece populare|*]] 37l7s1onksn598xfl3y1zmluykhwvyt 3 51378 153153 153131 2026-11-11T05:02:03Z Yubi Zovan 22896 /* */ Răspuns 153153 wikitext text/x-wiki {| style="margin:0 auto;width:100%;background-color:var(--background-color-success-subtle, #dff2eb);border:2px solid var(--border-color-success, #099979); padding:3px;font-size:100%;min-height:50px;vertical-align:center;color: var(--color-base, #202122)" | style="text-align:left;margin-left:2em" | Bine ați venit la [[Wikisource]], '''{{PAGENAME}}'''! Vă mulțumim pentru interesul dumneavoastră pentru acest proiect. Sperăm să vă veți simți bine alături de comunitatea de aici. Dacă aveți nevoie de ajutor, vă recomandăm să consultați [[Ajutor:Cuprins|paginile de ajutor]] (în special [[Ajutor:Adăugare text|Adăugarea textelor]] și [[Wikisource:Manual de stil|manualul de stil al Wikisource]]). Puteți discuta sau adresa întrebări generale pentru comunitate la [[Wikisource:Scriptoriu|Scriptoriu]]. [[Wikisource:Portalul comunității|Portalul comunității]] cuprinde sarcinile cu care puteți ajuta dacă doriți. Vă invităm să participați și la un scurt '''[[Wikisource:Interviu|interviu]]'''. |} Din păcate filtrul (care a fost adaptat de la Wikipedia) are uneori probleme cu textele de aici. Totuși, din cauză că comunitatea este așa de mică, nu putem renunța la el. Dar este posibil să fiți exceptat de la filtru, trebuie doar să așteptăm până vine un administrator. Între timp am pus eu textul și l-am citit de corectură. Numai bine.--[[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] ([[Discuție Utilizator:Mishuletz|discuție]]) 7 noiembrie 2026 05:54 (EET) :Mulţumesc din toată inima pentru ajutor. Voi pune altele noi la sfârşit de săptămână. La revedere! [[Utilizator:Yubi Zovan|Yubi Zovan]] ([[Discuție Utilizator:Yubi Zovan|discuție]]) 11 noiembrie 2026 07:02 (EET) tpq47us521rx91o2xluufbop5e4pnhq 104 51387 153154 2026-11-11T09:26:17Z Mishuletz 445 /* Proofread */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153154 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="3" user="Mishuletz" /></noinclude>{{c/s}} V. {{Mai mare|'''{{lsp||Inapoi la Lisabona|a}}'''}} {{c/e}} {{sep|3em}} In Lisabona, orașul nou se întrupează în puternica și frumoasa clădire a Bursei (Bolsa). Este în Lisabona o uriașă bogăție de opere de artă pe care dispariția mănăstirilor, care ocupau locul unor cartiere întregi, le-a lăsat la disposiția Statului secularisator, iar acesta, decât să facă închisori sau spitale, ca la noi, a preferat — și n'aș spune că n'a greșit, și el, — bandelor de băiețași mai mult sau mai puțin orfani, cari firește n'au nicio înțelegere pentru frumusețile ce li stau necontenit supt ochi, sau autorităților. Mergem astfel la S. Vicente, biserica patronului Lisabonei. Neapărat că aici cultul bisericesc se păstrează în zidirea de mari proporții, greoaie, fără mare interes artistic în ea însăși, un S. Suplice, în stilul secolului al XVII-lea. Dar de-a lungul claustrului de pe vremuri, azi simplu culuar prin care se merge la nu știu ce birouri, pe când o scară de marmură duce la încăperile unui liceu, ceramica înfățișează toată viața secolului al XVIII-lea, în toate tipurile și în tot felul de scene, până la moartea care vine să îea de pe scaun pe bolnavul înfofolit în șaluri. Mai toate capetele sânt distruse de izbiturile copiilor sau ale trecătorilor. Ele ar fi putut face mândria unui Museu. Uși mari moderne, fără nicio distincție. Sus îns-<noinclude><references/></noinclude> gprqr2ft9ei0ks23z3te6pnso4boh5x 104 51388 153155 2026-11-11T09:35:33Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153155 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{c|43}}{{sep|3em}}</noinclude>cripția că regele Pedro al V-lea a făcut acest Panteon, pentru dinastia lui. Inăuntru zac ei cu toții, regii rasei însângerate și izgonite, de la Ioan al IV-lea († 1656) până la Carlos cel împușcat pe stradă și la Ludovic-Filip căzut în brațele mamei sale. De câteva luni nu se mai poate întra acolo; motivul ar fi oribil că îmbălsămarea corpului ultimului rege n'ar fi fost bine făcută. {{c|*}} O lume întreagă de artă se ascunde după înaltele ziduri galbene, cojite de vreme, de la mănăstirea „Maicii lui Dumnezeu” (Madre de Deus). Printre straturile pline de toporași, ziși aici ”iubire desăvârșită”, și de trandafiri, mergem spre biserica, desafectată astăzi, ai cării păreți sânt acoperiți de bogate sculpturi aurite cu profusiune. Strălucite, ''azulejos'' reproduc tablouri din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea, dintre care câte unul se păstrează în altar. Ce vii apar cei de-ai doilea ctitori după Ioan al II-lea și Lionor a lui, ale căror plăci funerare se văd înaintea ușii, cel de-al treilea Ioan cu blânda lui mireasă Caterina de Austría îngenunchiată înaintea lui Dumnezeu: el cu masca bărboasă a lui Ieremia Movilă Moldoveanul! In sacristie, cu legenda sfintei mucenice Anta, căsătoria Ursulei cea preacurată, purtând moaștele înfășurate cu brocard de aur, se înfundă în fațada de odinioară, înlocuită acum prin alta, de o delicată și foarte originală sculptură, în parte maură, ca și curiosul turnuleț țuguiat care se ridică de-asupra edificiului. Dacă nimic din prima formă, împodobită de un della Robbia, nu se mai păstrează, reparațiile din veacul al XVI-lea și din cel trecut n'au putut să schimbe aceste elemente din epoca fericită a Renașterii; jos atâtea lespezi sânt din aceiași vreme. In claustrul cel mic și în cel mare e o uimitoare<noinclude><references/></noinclude> cd8n3676m0nfkj247egka0m2tsf5f7o 104 51389 153156 2026-11-11T09:52:26Z Mishuletz 445 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153156 proofread-page text/x-wiki <noinclude><pagequality level="1" user="Mishuletz" />{{c|44}}{{sep|3em}}</noinclude>succesiune de ceramică albastră și admirația se preface în uimire la apariția coloanelor arabe supțiratece, pline de o neștiută fantasie, ale „capelei arabe”. Intregul e de un farmec asemenea cu al palatelor și grădinilor maure din Sudul spaniol. {{c|*}} In apropiere, cartierele populare înfățișează prin „traversele” înguste, obscure, ducând către culmi un spectacol de viață quasi-italiană. O lume întreagă se amestecă și se încurcă în ele, căruțele fiind prea largi pentru a le străbate. Ruinele îngrămădite adaugă la pitoresc, și, tocmai sus, ți se întâmplă să vezi așezată pe pietrele deslocate o caldă figură de madonină care luminează totul cu privirea prelungă, liniștită. Iată, chiar lângă S. Vicente, „târgul puricilor", hala vechiturilor, cu cele mai neînchipuite lucruri oferite cumpărătorilor săraci: sfărâmături de metal, cituri de tot felul, tablouri, lămpi în bucăți stau așternute pe caldarâm, cercetate cu atenție de clientela cea mai variată. Nu lipsesc cerșitorii, și acela care-și întinde piciorul crăpat de o oribilă rană. Totul însă în cea mai perfectă tăcere și cu un fel de miseră demnitate. {{c|*}} La Museul de artă modernă, multă influență francesă, de la Léopold Robert până la Corot și Millet. Dar nu odată spectacole din viața de aici în aierul de aici, Portrete impresionante, de Lupi, de alții. Spectacolele de viață populară ale lui Malhoa. Foarte frumoasă, la sculpturi, femeia care, cu un gest umil și dulce, întinde mâna copilului care se apropie. Și, la admirabila grădină botanică, al cării șir de palmieri de toate spețele e fără păreche, geamurile serei sânt distruse; clădirea Institutului politehnic e<noinclude><references/></noinclude> d84k1xrozobi8zkbp8c7cco59v8hu38 0 51390 153158 2026-11-11T10:21:28Z Mishuletz 445 Redirecționat înspre [[Autor:Constantin Narly]] 153158 wikitext text/x-wiki #redirect[[Autor:Constantin Narly]] pi4pwaa3glxxlx61sh8opi3ju70le47 102 51391 153159 2026-11-11T10:22:20Z Mishuletz 445 n 153159 wikitext text/x-wiki {{copyvio|2027}} {{AutorWikidata |index-alfabetic = N }} ==Volume== * ''Educație și ideal'', București, 1927 * ''Evocări venețiene'', Cernăuți, 1928 * ''Pedagogia socială și personalitatea'', București, 1928 * ''Tolstoi educator'', București, 1929 * ''Ispite și biruinți'', București, 1930 * ''Patru mari educatori. John Locke, V. Conta, Freud, Kerschensteiner'', București, 1933 * ''Istoria pedagogiei'', vol. I, Cernăuți, 1935 * ''Pedagogia lui Immanuel Kant'', București, 1936 * ''Către o politică școlară'', f.a. * ''Pedagogie generală'', 1938 * ''Metode de educație'', 1943 * ''Texte pedagogice'', îngrijită și prefațată de Viorel Nicolescu, București, 1980 egag2cd38qgjfwkdwcf5leldyk5kzgx 14 51392 153160 2026-11-11T10:24:45Z Mishuletz 445 n 153160 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Autori români]] {{DEFAULSORT:Narly, Constantin}} rwnc1zutb7zhf6qpsnrbuughqlh7b8s 153161 153160 2026-11-11T10:25:09Z Mishuletz 445 153161 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Autori români]] {{DEFAULTSORT:Narly, Constantin}} 2hnox2u4o31ky1chpoj9edtjm90m21m 0 51393 153162 2026-11-11T10:26:17Z Iurii.s 18221 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 153162 wikitext text/x-wiki {{titlu | titlu = [[Lume, lume, soro lume]] | autor = Nicolae Bocșeru | traducător = | secțiune = Lume, lume, soro lume („Frunză verde ș-un dudău”, Nicolae Bocșeru, Gorj), 1943 | anterior = | următor = | an = | note = Sursă: Gheorghe Tazlăuanu. Comoara neamului, V. II, 1943, Doine și cântece de lume, p. 227. }} {{alte versiuni|Lume, lume, soro lume}} {{ppoem| Frunză verde ș'un dudău, Căci n'a lăsat Dumnezeu, Ce-oiu iubi, să fie-al meu Și să mor, când oiu vrea eu. Să mă 'ngroape, unde-oiu zice La piept, între două țâțe, Să mă îngroape mai adânc, Să-mi facă tronul de nuc, Să nu putrezesc curând. Cu mâna la tâtâșoară, Cu gura la bărbișoară, Unde-i dragostea mai mare. Frunză verde mărăcine, Lume… lume… soro lume… Drag mi-e să trăiesc pe lume, Frică mi-e că mor ca mâine. Lume… lume… soro lume… C'așa'i lumea trecătoare, De voinici amăgitoare, Ca și-o apă curgătoare: Unul naște, altul moare. Și iar verde trei căline, Lume… lume… soro lume… Când să mă satur de tine? Când mi-o face coliva, Când în groapă m'o băga Și mi-o curge țărâna. Când popa m'o descânta, La cap cu cădelnița, Și-o habă m'o tămâia. Lume… lume, ce-ai cu mine? Că mult dor mai am de tine. Și de-ai ține omu 'n floare, Dar de-i vine moartea, moare. De s'ar ține cât și cât, Toate merg la rând, la rând. }} [[Categorie:Cântece populare]] 8ffcvtp98l7ho81f4ar9m6xu8a3ehq7 0 51394 153165 2026-11-11T11:23:20Z Mishuletz 445 Mishuletz a redenumit pagina [[NOCTURNĂ]] în [[Nocturnă (Ion Pillat)]] 153165 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Nocturnă (Ion Pillat)]] 84aqr18x2trj48t4bkec4g3q4k7x2cw