Wikționar rowiktionary https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.9 case-sensitive Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikționar Discuție Wikționar Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Apendice Discuție Apendice TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 7381 1012137 949450 2026-07-02T19:52:43Z VladDraculaVoda1478 25037 1012137 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} [[Fișier:Spectrevertical.png|thumb|Spectru]] =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[coloare]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[color]]'', ''[[coloris]]''. Confer franceză ''[[couleur]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: /kuˈlo̯a.re/ {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=culoare |nom-pl=culori |art-sg=culoarea |art-pl=culorile |dat-sg=culorii |dat-pl=culorilor |voc-sg=culoareo |voc-pl=culorilor }} #[[totalitate]]a [[radiație|radiațiilor]] de [[lumină]] de [[diferit]]e [[frecvență|frecvențe]] pe care le [[reflecta|reflectă]] [[corp]]urile și care [[crea|creează]] asupra [[retină|retinei]] o [[impresie]] [[specific]]ă; [[aspect]]ul [[colorat]] al [[corp]]urilor. #[[fel]] de a [[descrie]] sau de a [[prezenta]] pe [[cineva]] sau [[ceva]]. #[[substanță]] [[întrebuințat]]ă pentru a [[vopsi]], a [[picta]] etc., [[materie]] [[colorant]]ă. #fiecare dintre cele patru [[categorie|categorii]] în care se [[împărți|împart]] [[carte|cărțile]] de [[joc]] după culoare și forma [[punct]]elor. {{-sin-}} * [[vopsea]] {{-deriv-}} * [[color]] * [[colora]] * [[colorant]] * [[colorat]] {{-comp-}} * [[culoare caldă]] * [[culoare rece]] * [[culoare fundamentală]] * [[culoare locală]] * [[culoare istorică]] * [[culoare politică]] {{-loc-}} * (''loc.adj.'') (''despre oameni'') '''de culoare''' = care [[avea|are]] [[pigmentație]] [[negru|neagră]], [[galben]]ă etc. {{-expr-}} *'''''A avea culoare''' = a avea obrajii rumeni, arăta bine'' *'''''A-și pierde culoarea''' = '''a)''' (despre fața omului) a deveni palid; '''b)''' (despre țesuturi) a se decolora'' {{-trans-}} {{(|impresie produsă asupra ochiului omenesc de radiațiile luminoase de diferite frecvențe}} * {{afr}}: {{trad|af|kleur}} * {{sqi}}: {{trad|sq|ngjyrë}} * {{bam}}: {{trad|bm|aka sija}} * {{eus}}: {{trad|eu|kolore}}, {{trad|eu|adierak}} * {{bre}}: {{trad|br|liv}} {{m}} {{trad|br|livioù}} {{p}} * {{bul}}: {{trad|bg|цвят}} {{m}} * {{cat}}: {{trad|ca|color}}, {{trad|ca|pintura}} * {{zho}}: {{trad|zh|颜色}} * {{ces}}: {{trad|cs|barva}} * {{dan}}: {{trad|da|farve}}, {{trad|da|kulør}} * {{dog}}: {{trad|dog|sivon}} * {{heb}}: {{trad|he|צבע}} * {{eng}}: {{trad|en|colour}} (''Anglia''), {{trad|en|color}} (''SUA'') * {{epo}}: {{trad|eo|koloro}}, {{trad|eo|farbo}} * {{fao}}: {{trad|fo|litur}}, {{trad|fo|litur}}, {{trad|fo|liting}} * {{fin}}: {{trad|fi|väri}} * {{fra}}: {{trad|fr|couleur}} * {{fry}}: {{trad|fy|ferve}} * {{gla}}: {{trad|gd|dath}} * {{glg}}: {{trad|gl|color}} * {{deu}}: {{trad|de|Farbe}}, {{trad|de|Couleur}} * {{ell}}: {{trad|el|χρώμα}} * {{grn}}: {{trad|gn|sa'y}} * {{yid}}: {{trad|yi|פאַרבּ}} * {{ind}}: {{trad|id|warna}}, {{trad|id|rona}} * {{ina}}: {{trad|ia|color}} {{-}} * {{ita}}: {{trad|it|colore}} * {{jpn}}: {{trad|ja|色}} ( {{trad|ja|いろ}}, iro) * {{kur}}: {{trad|ku|reng}} {{m}}, {{trad|ku|gon}} {{m}}, {{trad|ku|boyax}} {{f}}, {{trad|ku|sibox}} {{f}} * {{lat}}: {{trad|la|color}} * {{hun}}: {{trad|hu|szín}} * {{msa}}: {{trad|ms|warna}} * {{mal}}: {{trad|ml|നിറം}} (niRam), {{trad|ml|വര്‍ണ്ണം}} (varNam) * {{mon}}: {{trad|mn|өнгө}} * {{nld}}: {{trad|nl|kleur}}, {{trad|nl|verf}} * {{nor}}: {{trad|no|farge}} * {{pap}}: {{trad|pap|koló}} * {{fas}}: {{trad|fa|رنگ}} (rang) * {{pol}}: {{trad|pl|kolor}} * {{por}}: {{trad|pt|cor}}, {{trad|pt|tinta}} * {{prg}}: {{trad|prg|bārwi}} * {{rus}}: {{trad|ru|цвет}} * {{spa}}: {{trad|es|color}}, {{trad|es|colorante}}, {{trad|es|colorete}} * {{srn}}: {{trad|srn|kloru}}, {{trad|srn|ferfi}} * {{swa}}: {{trad|sw|rangi}} * {{swe}}: {{trad|sv|färg}} * {{tgl}}: {{trad|tl|kúlay}}, {{trad|tl|pintúra}} * {{tur}}: {{trad|tr|renk}}, {{trad|tr|boya}} * {{vol}}: {{trad|vo|köl}} * {{yua}}: {{trad|yua|bon}} * {{zul}}: {{trad|zu|umbala}} {{)}} {{-anagr-}} * [[caro]]ule * [[corela]]u == Alte == {{tablă:colors/ro}} ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Culori în română|*]] gl9wqpc8sou426x6vxkwd8mc20xjh36 1012138 1012137 2026-07-02T19:53:20Z VladDraculaVoda1478 25037 1012138 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} [[Fișier:Spectrevertical.png|thumb|Spectru]] =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[coloare]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[color]]'', ''[[coloris]]''. Confer franceză ''[[couleur]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: /kuˈlo̯a.re/ {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=culoare |nom-pl=culori |art-sg=culoarea |art-pl=culorile |dat-sg=culorii |dat-pl=culorilor |voc-sg=culoareo |voc-pl=culorilor }} #[[totalitate]]a [[radiație|radiațiilor]] de [[lumină]] de [[diferit]]e [[frecvență|frecvențe]] pe care le [[reflecta|reflectă]] [[corp]]urile și care [[crea|creează]] asupra [[retină|retinei]] o [[impresie]] [[specific]]ă; [[aspect]]ul [[colorat]] al [[corp]]urilor. #[[fel]] de a [[descrie]] sau de a [[prezenta]] pe [[cineva]] sau [[ceva]]. #[[substanță]] [[întrebuințat]]ă pentru a [[vopsi]], a [[picta]] etc., [[materie]] [[colorant]]ă. #fiecare dintre cele patru [[categorie|categorii]] în care se [[împărți|împart]] [[carte|cărțile]] de [[joc]] după culoare și forma [[punct]]elor. {{-sin-}} * [[vopsea]] {{-deriv-}} * [[color]] * [[colora]] * [[colorant]] * [[colorat]] {{-comp-}} * [[culoare caldă]] * [[culoare rece]] * [[culoare fundamentală]] * [[culoare locală]] * [[culoare istorică]] * [[culoare politică]] {{-loc-}} * (''loc.adj.'') (''despre oameni'') '''de culoare''' = care [[avea|are]] [[pigmentație]] [[negru|neagră]], [[galben]]ă etc. {{-expr-}} *'''''A avea culoare''' = a avea obrajii rumeni, arăta bine'' *'''''A-și pierde culoarea''' = '''a)''' (despre fața omului) a deveni palid; '''b)''' (despre țesuturi) a se decolora'' {{-trans-}} {{(|impresie produsă asupra ochiului omenesc de radiațiile luminoase de diferite frecvențe}} * {{afr}}: {{trad|af|kleur}} * {{sqi}}: {{trad|sq|ngjyrë}} * {{bam}}: {{trad|bm|aka sija}} * {{eus}}: {{trad|eu|kolore}}, {{trad|eu|adierak}} * {{bre}}: {{trad|br|liv}} {{m}} {{trad|br|livioù}} {{p}} * {{bul}}: {{trad|bg|цвят}} {{m}} * {{cat}}: {{trad|ca|color}}, {{trad|ca|pintura}} * {{zho}}: {{trad|zh|颜色}} * {{ces}}: {{trad|cs|barva}} * {{dan}}: {{trad|da|farve}}, {{trad|da|kulør}} * {{dog}}: {{trad|dog|sivon}} * {{heb}}: {{trad|he|צבע}} * {{eng}}: {{trad|en|colour}} (''Anglia''), {{trad|en|color}} (''SUA'') * {{epo}}: {{trad|eo|koloro}}, {{trad|eo|farbo}} * {{fao}}: {{trad|fo|litur}}, {{trad|fo|litur}}, {{trad|fo|liting}} * {{fin}}: {{trad|fi|väri}} * {{fra}}: {{trad|fr|couleur}} * {{fry}}: {{trad|fy|ferve}} * {{gla}}: {{trad|gd|dath}} * {{glg}}: {{trad|gl|color}} * {{deu}}: {{trad|de|Farbe}}, {{trad|de|Couleur}} * {{ell}}: {{trad|el|χρώμα}} * {{grn}}: {{trad|gn|sa'y}} * {{yid}}: {{trad|yi|פאַרבּ}} * {{ind}}: {{trad|id|warna}}, {{trad|id|rona}} * {{ina}}: {{trad|ia|color}} {{-}} * {{ita}}: {{trad|it|colore}} * {{jpn}}: {{trad|ja|色}} ( {{trad|ja|いろ}}, iro) * {{kur}}: {{trad|ku|reng}} {{m}}, {{trad|ku|gon}} {{m}}, {{trad|ku|boyax}} {{f}}, {{trad|ku|sibox}} {{f}} * {{lat}}: {{trad|la|color}} * {{hun}}: {{trad|hu|szín}} * {{msa}}: {{trad|ms|warna}} * {{mal}}: {{trad|ml|നിറം}} (niRam), {{trad|ml|വര്‍ണ്ണം}} (varNam) * {{mon}}: {{trad|mn|өнгө}} * {{nld}}: {{trad|nl|kleur}}, {{trad|nl|verf}} * {{nor}}: {{trad|no|farge}} * {{pap}}: {{trad|pap|koló}} * {{fas}}: {{trad|fa|رنگ}} (rang) * {{pol}}: {{trad|pl|kolor}} * {{por}}: {{trad|pt|cor}}, {{trad|pt|tinta}} * {{prg}}: {{trad|prg|bārwi}} * {{rus}}: {{trad|ru|цвет}} * {{spa}}: {{trad|es|color}}, {{trad|es|colorante}}, {{trad|es|colorete}} * {{srn}}: {{trad|srn|kloru}}, {{trad|srn|ferfi}} * {{swa}}: {{trad|sw|rangi}} * {{swe}}: {{trad|sv|färg}} * {{tgl}}: {{trad|tl|kúlay}}, {{trad|tl|pintúra}} * {{tur}}: {{trad|tr|renk}}, {{trad|tr|boya}} * {{vol}}: {{trad|vo|köl}} * {{yua}}: {{trad|yua|bon}} * {{zul}}: {{trad|zu|umbala}} {{)}} {{-anagr-}} * [[caro]]ule * [[corela]]u == Alte == {{tablă:culori/ro}} ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Culori în română|*]] cbtpqbi8rhwd9riee6nir9a7ohvrl7a 1012143 1012138 2026-07-02T19:59:43Z VladDraculaVoda1478 25037 Nu va fi inclus până când e înbunătățit formatul 1012143 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} [[Fișier:Spectrevertical.png|thumb|Spectru]] =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[coloare]] {{-etimologie-}} Din latină ''[[color]]'', ''[[coloris]]''. Confer franceză ''[[couleur]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: /kuˈlo̯a.re/ {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=culoare |nom-pl=culori |art-sg=culoarea |art-pl=culorile |dat-sg=culorii |dat-pl=culorilor |voc-sg=culoareo |voc-pl=culorilor }} #[[totalitate]]a [[radiație|radiațiilor]] de [[lumină]] de [[diferit]]e [[frecvență|frecvențe]] pe care le [[reflecta|reflectă]] [[corp]]urile și care [[crea|creează]] asupra [[retină|retinei]] o [[impresie]] [[specific]]ă; [[aspect]]ul [[colorat]] al [[corp]]urilor. #[[fel]] de a [[descrie]] sau de a [[prezenta]] pe [[cineva]] sau [[ceva]]. #[[substanță]] [[întrebuințat]]ă pentru a [[vopsi]], a [[picta]] etc., [[materie]] [[colorant]]ă. #fiecare dintre cele patru [[categorie|categorii]] în care se [[împărți|împart]] [[carte|cărțile]] de [[joc]] după culoare și forma [[punct]]elor. {{-sin-}} * [[vopsea]] {{-deriv-}} * [[color]] * [[colora]] * [[colorant]] * [[colorat]] {{-comp-}} * [[culoare caldă]] * [[culoare rece]] * [[culoare fundamentală]] * [[culoare locală]] * [[culoare istorică]] * [[culoare politică]] {{-loc-}} * (''loc.adj.'') (''despre oameni'') '''de culoare''' = care [[avea|are]] [[pigmentație]] [[negru|neagră]], [[galben]]ă etc. {{-expr-}} *'''''A avea culoare''' = a avea obrajii rumeni, arăta bine'' *'''''A-și pierde culoarea''' = '''a)''' (despre fața omului) a deveni palid; '''b)''' (despre țesuturi) a se decolora'' {{-trans-}} {{(|impresie produsă asupra ochiului omenesc de radiațiile luminoase de diferite frecvențe}} * {{afr}}: {{trad|af|kleur}} * {{sqi}}: {{trad|sq|ngjyrë}} * {{bam}}: {{trad|bm|aka sija}} * {{eus}}: {{trad|eu|kolore}}, {{trad|eu|adierak}} * {{bre}}: {{trad|br|liv}} {{m}} {{trad|br|livioù}} {{p}} * {{bul}}: {{trad|bg|цвят}} {{m}} * {{cat}}: {{trad|ca|color}}, {{trad|ca|pintura}} * {{zho}}: {{trad|zh|颜色}} * {{ces}}: {{trad|cs|barva}} * {{dan}}: {{trad|da|farve}}, {{trad|da|kulør}} * {{dog}}: {{trad|dog|sivon}} * {{heb}}: {{trad|he|צבע}} * {{eng}}: {{trad|en|colour}} (''Anglia''), {{trad|en|color}} (''SUA'') * {{epo}}: {{trad|eo|koloro}}, {{trad|eo|farbo}} * {{fao}}: {{trad|fo|litur}}, {{trad|fo|litur}}, {{trad|fo|liting}} * {{fin}}: {{trad|fi|väri}} * {{fra}}: {{trad|fr|couleur}} * {{fry}}: {{trad|fy|ferve}} * {{gla}}: {{trad|gd|dath}} * {{glg}}: {{trad|gl|color}} * {{deu}}: {{trad|de|Farbe}}, {{trad|de|Couleur}} * {{ell}}: {{trad|el|χρώμα}} * {{grn}}: {{trad|gn|sa'y}} * {{yid}}: {{trad|yi|פאַרבּ}} * {{ind}}: {{trad|id|warna}}, {{trad|id|rona}} * {{ina}}: {{trad|ia|color}} {{-}} * {{ita}}: {{trad|it|colore}} * {{jpn}}: {{trad|ja|色}} ( {{trad|ja|いろ}}, iro) * {{kur}}: {{trad|ku|reng}} {{m}}, {{trad|ku|gon}} {{m}}, {{trad|ku|boyax}} {{f}}, {{trad|ku|sibox}} {{f}} * {{lat}}: {{trad|la|color}} * {{hun}}: {{trad|hu|szín}} * {{msa}}: {{trad|ms|warna}} * {{mal}}: {{trad|ml|നിറം}} (niRam), {{trad|ml|വര്‍ണ്ണം}} (varNam) * {{mon}}: {{trad|mn|өнгө}} * {{nld}}: {{trad|nl|kleur}}, {{trad|nl|verf}} * {{nor}}: {{trad|no|farge}} * {{pap}}: {{trad|pap|koló}} * {{fas}}: {{trad|fa|رنگ}} (rang) * {{pol}}: {{trad|pl|kolor}} * {{por}}: {{trad|pt|cor}}, {{trad|pt|tinta}} * {{prg}}: {{trad|prg|bārwi}} * {{rus}}: {{trad|ru|цвет}} * {{spa}}: {{trad|es|color}}, {{trad|es|colorante}}, {{trad|es|colorete}} * {{srn}}: {{trad|srn|kloru}}, {{trad|srn|ferfi}} * {{swa}}: {{trad|sw|rangi}} * {{swe}}: {{trad|sv|färg}} * {{tgl}}: {{trad|tl|kúlay}}, {{trad|tl|pintúra}} * {{tur}}: {{trad|tr|renk}}, {{trad|tr|boya}} * {{vol}}: {{trad|vo|köl}} * {{yua}}: {{trad|yua|bon}} * {{zul}}: {{trad|zu|umbala}} {{)}} {{-anagr-}} * [[caro]]ule * [[corela]]u ===Referințe=== * [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Culori în română|*]] q9b0dgn90492u1qr5xkjl7l8hu3ksu2 0 84380 1012113 525460 2026-07-02T16:32:34Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012113 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furaj]]e'' + ''[[concentrate]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈra.ʒe kon.ʧenˈtra.te/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furaj]]e [[concentrate]]''' #[[nutreț]]uri de [[origine]] [[vegetal]]ă sau [[animal]]ă cu [[valoare]] [[nutritiv]]ă [[ridicat]]ă, [[bogat]]e în [[proteină|proteine]] și cu [[procent]] [[redus]] de [[apă]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Zootehnie în română]] tunlmgjmkbkjo2z5ts04gf92shuight 0 95558 1012087 555336 2026-07-02T15:26:55Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012087 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[fucoïdes]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fu.koˈi.de/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=fucoidă |nom-pl=fucoide |art-sg=fucoida |art-pl=fucoidele |dat-sg=fucoidei |dat-pl=fucoidelor |voc-sg=fucoidă |voc-pl=fucoidelor }} #[[urmă|urme]] ale [[algă|algelor]] sau ale [[deplasare|deplasării]] [[vierme|viermilor]], [[vizibil]]e pe [[suprafață|suprafețele]] [[strat]]urilor sau în [[interior]]ul lor. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 7hb6wltqeezvaacnexkj342fdqrxd4i 0 95559 1012089 555337 2026-07-02T15:31:12Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012089 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[fucoxanthine]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fu.ko.ksanˈti.nə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=fucoxantină |nom-pl=fucoxantine |art-sg=fucoxantina |art-pl=fucoxantinele |dat-sg=fucoxantinei |dat-pl=fucoxantinelor |voc-sg=fucoxantină |voc-pl=fucoxantinelor }} #[[pigment]] de [[culoare]] [[brun]]ă, care se [[găsi|găsește]] în [[algă|algele]] [[brun]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 9ym2u989yeuv1p5e75eqz67e4ecqvmf 0 95560 1012090 876774 2026-07-02T15:32:10Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012090 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Fuchsia Magellanica Purranque.JPG|thumb|''Fucsie'']] =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[fuchsia]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfuk.si.e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=fucsie |nom-pl=fucsii |art-sg=fucsia |art-pl=fucsiile |dat-sg=fucsiei |dat-pl=fucsiilor |voc-sg=fucsie |voc-pl=fucsiilor }} #(''bot.'') [[cerceluș]]. {{-sin-}} * (bot.) (pop.) [[cerceluș]] {{-apr-}} * [[fucsină]] {{-trans-}} {{(|plantă; floare}} *{{bul}}: {{trad|bg|фуксия}} (fuksija) {{f}} *{{cat}}: {{trad|ca|fúcsia}} {{f}} *{{ces}}: {{trad|cs|fuchsie}} *{{zho}}: {{trad|zh|倒掛金鐘}}, {{trad|zh|倒挂金钟}} (dàoguàjīnzhōng) *{{dan}}: {{trad|da|fuksia}} {{c}} *{{eng}}: {{trad|en|fuchsia}} *{{epo}}: {{trad|eo|fuksio}} *{{est}}: {{trad|et|fuksia}} *{{fin}}: {{trad|fi|verenpisara}}, {{trad|fi|fuksia}} *{{fra}}: {{trad|fr|fuchsia}} {{m}} *{{glg}}: {{trad|gl|fucsia}} {{f}} *{{deu}}: {{trad|de|Fuchsie}} {{f}} *{{ell}}: {{trad|el|φούξια}} (foúxia) {{f}} {{-}} *{{ita}}: {{trad|it|fucsia}} {{f}} *{{jpn}}: {{trad|ja|フクシャ}} (fukusha), {{trad|ja|ホクシャ}} (hokusha) *{{hun}}: {{trad|hu|fukszia}} *{{nld}}: {{trad|nl|bellenplant}} *{{nor}}: {{trad|no|fuksia}} {{m}} *{{fas}}: {{trad|fa|گل آویز}} (gol-âviz) *{{pol}}: {{trad|pl|fuksja}} {{f}} *{{por}}: {{trad|pt|brinco-de-princesa}} {{m}} *{{rus}}: {{trad|ru|фуксия}} (fúksija) {{f}} *{{hsb}}: {{trad|hsb|fuchsija}} {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|fucsia}} {{f}} *{{swe}}: {{trad|sv|fuchsia}} {{c}} *{{tur}}: {{trad|tr|küpe çiçeği}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Arbuști în română]] [[Categorie:Plante în română]] [[Categorie:Flori în română]] ok0lhd6342iv4lrapdmgeuzxc8zimzv 0 95588 1012091 555365 2026-07-02T15:32:46Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012091 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[fultuială]] {{-etimologie-}} Din ''[[fuitui]]'' (regionalism pentru „a [[îndesa]]” < maghiară) + sufixul ''[[-eală]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuj.tuˈja.lə/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=fuituială |nom-pl=fuituieli |art-sg=fuituiala |art-pl=fuituielile |dat-sg=fuituielii |dat-pl=fuituielilor |voc-sg=fuituială |voc-pl=fuituielilor }} #(''înv. și reg.'') [[material]] [[folosit]] în [[exploatare|exploatările]] [[miniere]] la [[astupare]]a [[gaură|găurilor]] de [[mină]]. #(''înv.'') [[umplutură]] [[făcut]]ă din [[câlți]], [[cârpă|cârpe]], [[hârtie]], care se [[băga|bagă]] în [[pușcă]] sau în [[pistol]] peste [[alice]] sau peste [[pulbere]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Regionalisme în română]] 6wq5l0lzwoe4wf3y791vfucp7r142zr 0 95596 1012092 876800 2026-07-02T15:33:07Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012092 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[foulée]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈlew/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=fuleu |nom-pl=fulee |art-sg=fuleul |art-pl=fuleele |dat-sg=fuleului |dat-pl=fuleelor |voc-sg=fuleule |voc-pl=fuleelor }} #[[alergare]] în [[pas]] [[mare]], [[mână|mâinile]] mișcându-se în [[ritm]]ul [[picior|picioarelor]]. #[[distanță|distanța]] [[parcurs]]ă de un [[cal]] din [[moment]]ul când se [[desprinde]] de [[pământ]] și până îl [[atinge]] din [[nou]], [[marcat]]ă de două [[urmă|urme]] [[succesiv]]e ale aceluiași [[picior]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 8jywkyh2pglwcso1cjqting3vdep2vs 0 95615 1012093 555389 2026-07-02T15:33:33Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012093 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[fulgurație]]'' + ''[[electrică]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ful.ɡuˈra.ʦi.e eˈlek.tri.kə/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[fulgurație]] [[electrică]]''' #(''med.'') [[metodă]] de [[tratare]] a [[rană|rănilor]] prin [[aplicare]] de [[scânteie|scântei]] [[electric]]e de [[înalt]]ă [[frecvență]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Medicină în română]] 6m2fu13q0r182y9p437c34i6y8k8vy3 0 95616 1012094 459743 2026-07-02T15:33:48Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012094 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer ''[[fulgurație]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ful.ɡu.ra.ʦiˈu.ne/}} {{-substantiv-}} #''formă alternativă pentru'' '''[[fulgurație]]'''. ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]] hptwg15zkhrc8i7jt76y4kcr1ubvry1 0 95622 1012095 555394 2026-07-02T15:34:14Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012095 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[fulminat]]'' + ''de'' + ''[[mercur]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ful.miˈnat de merˈkur/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[fulminat]] de [[mercur]]''' #[[sare]] de [[mercur]] a [[acid]]ului [[fulminic]], [[exploziv]] [[detonat]], foarte [[otrăvitor]], care se [[prezenta|prezintă]] sub [[formă|forma]] unui [[praf]] [[cenușiu]], cu [[gust]] [[metalic]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 7eszgo5rkna7aomi6kz7qcmbxxnwlgt 0 95658 1012096 459848 2026-07-02T15:36:13Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012096 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer ''[[fumoar]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈmwar/}} {{-substantiv-}} #''formă alternativă pentru'' '''[[fumoar]]'''. ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]] tmn4rc2ngaojkuh68sqzha83i9oyhsu 0 95677 1012097 876841 2026-07-02T15:37:00Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012097 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[fonctionnalité]]'' (după ''[[funcțional]]''). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/funk.ʦi.o.na.liˈta.te/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=funcționalitate |nom-pl={{inv}} |art-sg=funcționalitatea |art-pl={{inv}} |dat-sg=funcționalității |dat-pl={{inv}} |voc-sg=funcționalitate |voc-pl={{inv}} }} #[[calitate]]a de a fi [[funcțional]]. {{-deriv-}} * [[multifuncționalitate]] {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] onru00kkucfr2sbqqyk5lfom8zmrk9e 0 95682 1012098 555439 2026-07-02T15:37:23Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012098 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[funcționar]]'' + sufixul ''[[-aș]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/funk.ʦi.o.nəˈraʃ/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=funcționăraș |nom-pl=funcționărași |art-sg=funcționărașul |art-pl=funcționărașii |dat-sg=funcționărașului |dat-pl=funcționărașilor |voc-sg=funcționărașule |voc-pl=funcționărașilor }} #[[diminutiv]] al lui [[funcționar]]; (''depr.'') [[funcționar]] [[lipsit]] de [[importanță]], fără [[valoare]], [[mic]] în [[grad]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 9mw9glcj5alhg2otszak9wsn2j3eb59 0 95684 1012099 555441 2026-07-02T15:37:46Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012099 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[funcționar]]'' + sufixul ''[[-ime]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/funk.ʦi.o.nəˈri.me/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=funcționărime |nom-pl={{inv}} |art-sg=funcționărimea |art-pl={{inv}} |dat-sg=funcționărimii |dat-pl={{inv}} |voc-sg=funcționărime |voc-pl={{inv}} }} #[[număr]] [[mare]] de [[funcționar]]i; [[totalitate]]a [[funcționar]]ilor. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 5dr1mac1ardxjb3lgsf9g88en584efy 0 95701 1012100 459891 2026-07-02T15:38:05Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012100 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer ''[[fundație]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fun.da.ʦiˈu.ne/}} {{-substantiv-}} #''formă alternativă pentru'' '''[[fundație]]'''. ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]] 6dbn4if2eq4hv4orf3cjlt1eo2svroa 0 95707 1012101 555456 2026-07-02T15:38:25Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012101 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer ''[[funduc]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fun.duˈkliw/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=funducliu |nom-pl=funduclii |art-sg=funducliul |art-pl=funducliii |dat-sg=funducliului |dat-pl=funducliilor |voc-sg=funducliule |voc-pl=funducliilor }} #[[funduc]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] gzaxg9r9zk0m9oqe5a9jfkpzew9d1kg 0 95709 1012102 555459 2026-07-02T15:38:47Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012102 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[funérailles]]'' < latină ''[[funeralia]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fu.neˈra.lij/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg={{inv}} |nom-pl=funeralii |art-sg={{inv}} |art-pl=funeraliile |dat-sg={{inv}} |dat-pl=funeraliilor |voc-sg={{inv}} |voc-pl=funeraliilor }} #[[ceremonie]] [[fastuos|fastuoasă]] a [[înmormântare|înmormântării]] sau a [[incinerare|incinerării]] unei [[personalitate|personalități]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] kidzd3h12ly7qyvwk6awjog0ex0icht 0 95716 1012103 876868 2026-07-02T15:40:14Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012103 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din latină ''[[#latină|fungi]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/funʤʲ/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg={{inv}} |nom-pl=fungi |art-sg={{inv}} |art-pl=fungii |dat-sg={{inv}} |dat-pl=fungilor |voc-sg={{inv}} |voc-pl=fungilor }} #(''bot.; rar'') [[ciupercă|ciuperci]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Fungi în română]] mufx2cyabs32sijwvg0qzheyait8adi 0 95729 1012106 555476 2026-07-02T15:41:07Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012106 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[funie]]'' + ''de'' + ''[[pământ]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfu.ni.e de pəˈmɨnt/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[funie]] de [[pământ]]''' #[[suprafață]] de [[teren]] de [[dimensiune|dimensiuni]] [[redus]]e, [[avea|având]] de [[obicei]] [[formă|forma]] unei [[fâșie|fâșii]] [[îngust]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] b6qdr4h00zm2sjo6npagkj7r5awis6s 0 95730 1012105 555475 2026-07-02T15:40:52Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012105 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[funie]]'' + ''de'' + ''[[moșie]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfu.ni.e de moˈʃi.e/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[funie]] de [[moșie]]''' #[[suprafață]] de [[teren]] de [[dimensiune|dimensiuni]] [[redus]]e, [[avea|având]] de [[obicei]] [[formă|forma]] unei [[fâșie|fâșii]] [[îngust]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] r5gp6xq5w8tr6ozvq25dw3e886m8b3p 0 95731 1012111 555477 2026-07-02T16:31:13Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012111 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[funie]]'' + ''de'' + ''[[usturoi]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfu.ni.e de us.tuˈroj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[funie]] de [[usturoi]]''' #[[împletitură]], [[cunună]] de [[ceapă]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 8ux0m5oomw6bnejrn8b70f1j7j14j4z 0 95732 1012104 555474 2026-07-02T15:40:36Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012104 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[funie]]'' + ''de'' + ''[[ceapă]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfu.ni.e de ˈʧe̯a.pə/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[funie]] de [[ceapă]]''' #[[împletitură]], [[cunună]] de [[ceapă]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] jz44rcdgpwva76lcjkeq2c40dkxc4q1 0 95740 1012112 733526 2026-07-02T16:31:40Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012112 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furaj]]e'' + ''[[combinate]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈra.ʒe kom.biˈna.te/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furaj]]e [[combinate]]''' #[[nutreț]]uri [[complex]]e [[obținut]]e pe [[cale]] [[industrial]]ă, prin [[amestecare]]a [[diferit]]elor [[leguminos|leguminoase]], [[concentrat]]e, [[reziduu]]ri [[industrial]]e, [[sare|săruri]] [[mineral]]e etc., [[prezentat]]e sub [[formă]] de [[uruială]] și de [[granulă|granule]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Agricultură în română]] 4q08af7a3ypj8v7x3wur9pw8rovymi7 0 95754 1012115 555493 2026-07-02T16:32:54Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012115 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[drum]]ului''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka ˈdru.mu.luj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[drum]]ului''' #[[răspântie]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 6pn7cm30tt4xzbce0rqji2v3uh1oyvj 0 95755 1012121 555498 2026-07-02T16:34:33Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012121 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[scrânciob]]ului''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka ˈskrɨn.ʧjo.bu.luj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[scrânciob]]ului''' #[[stâlp]]ul [[orizontal]] de care [[fi|este]] [[fixat]] [[scrânciob]]ul. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] pagcrun7awbgfehmjpnoybrpsveocbd 0 95756 1012116 555494 2026-07-02T16:33:09Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012116 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[fântână|fântânii]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka fɨnˈtɨ.nij/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[fântână|fântânii]]''' #[[stâlp]]ul de care se [[sprijini|sprijină]] [[cumpănă|cumpăna]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 954d86iibd74yeu82ckfse9rqwntn8n 0 95757 1012119 555497 2026-07-02T16:34:09Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012119 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[puț]]ului''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka ˈpu.ʦu.luj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[puț]]ului''' #[[stâlp]]ul de care se [[sprijini|sprijină]] [[cumpănă|cumpăna]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 7cx496s6zixd1aey9tlexht9u4x5989 0 95758 1012117 555495 2026-07-02T16:33:36Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012117 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[gât]]ului''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka ˈɡɨ.tu.luj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[gât]]ului''' #[[extremitate]]a [[superior|superioară]] a [[stern]]ului, cu cele două [[claviculă|clavicule]] [[fixat]]e de el. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] asd9n2l6vkv6aw59li6ov03ay2itgkj 0 95759 1012118 555496 2026-07-02T16:33:52Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012118 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[piept]]ului''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka ˈpjep.tu.luj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[piept]]ului''' #[[extremitate]]a [[inferior|inferioară]] a [[stern]]ului, cu cele două [[cartilaj]]e [[costal]]e [[fixat]]e de el; [[lingură|lingura]] [[piept]]ului, [[lingurea]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] tukn27xgb3us9r0j2cofq9xsvl5rz51 0 95760 1012122 555499 2026-07-02T16:34:52Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012122 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furcă|furca]]'' + ''[[telefon]]ului''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈfur.ka te.leˈfo.nu.luj/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furcă|furca]] [[telefon]]ului''' #[[parte]]a [[aparat]]ului de [[telefon]] pe care [[sta|stă]] [[receptor]]ul. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] 1c0rs87cy8l2sasmmq0m2ywwespelov 0 95766 1012123 876894 2026-07-02T16:35:16Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012123 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din bulgară ''[[#bulgară|фурда]]'' (furda). Confer turcă ''[[hurda]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/furˈda/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=furda |nom-pl=furdale |art-sg=furdaua |art-pl=furdalele |dat-sg=furdalei |dat-pl=furdalelor |voc-sg=furda |voc-pl=furdalelor }} #(''la sg. cu sens colectiv'') [[rămășiță|rămășițe]] (de [[calitate]] [[inferior|inferioară]]) de la [[prelucrare]]a [[lână|lânii]], a [[blană|blănurilor]], a [[tutun]]ului. #[[deșeu]]ri de [[piele]] de [[calitate]] [[inferior|inferioară]], [[rezultat]]e la [[tăiere]]a [[margine|marginilor]] și a [[parte|părților]] cu [[defect]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] t7vohbolp634487olhko1jjtpjgjpe8 0 95774 1012124 876909 2026-07-02T16:36:15Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012124 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din italiană ''[[#italiană|furioso]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈrjo.zo/}} {{-adverb-|ron}} #(''indică modul de executare a unei bucăți muzicale'') cu [[pasiune]], [[vijelios]], [[puternic]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=furioso |nom-pl={{inv}} |art-sg=furiosoul |art-pl={{inv}} |dat-sg=furiosoului |dat-pl={{inv}} |voc-sg=furiosoule |voc-pl={{inv}} }} #[[varietate]] de [[cale|căi]] [[rezultat]]ă din [[încrucișare]]a [[rasă|rasei]] de [[galop]] [[englezesc|englezești]] cu [[rasă|rase]] [[local]]e. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] dca859tk51wky8ony8fndbbhhu9w4s3 0 95784 1012125 555525 2026-07-02T16:37:01Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012125 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[furnică]]'' + ''[[alb]]ă''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/furˈni.kə ˈal.bə/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[furnică]] [[alb]]ă''' #[[termită]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] brmqdl8x0d7zvkci7z561sn5yozguhr 0 95797 1012126 982706 2026-07-02T16:37:18Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012126 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[fourreau]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈrow/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=furou |nom-pl=furouri |art-sg=furoul |art-pl=furourile |dat-sg=furoului |dat-pl=furourilor |voc-sg=furoule |voc-pl=furourilor }} #[[cămașă]] de zi [[femeiesc|femeiască]]; [[combinezon]]. {{-trans-}} {{(|combinezon}} *{{eng}}: {{trad|en|chemise}} *{{ita}}: {{trad|it|sottoveste}} {{f}} *{{jpn}}: {{trad|ja|キャミソール}} (kyamisōru) *{{por}}: {{trad|pt|camisola}} {{f}} *{{rus}}: {{trad|ru|сорочка}} (soróčka) {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|camisón}} {{m}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] ml7qi2rx6kue5ls7ba6yl9e5lcqc2nq 0 95808 1012127 876934 2026-07-02T16:37:39Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012127 wikitext text/x-wiki {{wikipedia}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din latină ''[[furunculus]]''. Confer franceză ''[[furoncle]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈrun.kul/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=furuncul |nom-pl=furuncule |art-sg=furunculul |art-pl=furunculele |dat-sg=furunculului |dat-pl=furunculelor |voc-sg=furunculule |voc-pl=furunculelor }} #[[inflamație]] [[purulent]]ă a [[folicul]]ilor [[fir]]elor de [[păr]] ca [[urmare]] a unei [[infecție|infecții]] cu [[stafilococ]]i, care [[putea|poate]] [[prinde]] [[țesut]]urile [[învecinat]]e, [[provoca|provocând]] [[leziune|leziuni]] [[întins]]e ale [[piele|pielii]]; [[abces]], [[buboi]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] mkck28yvczt2f8e07lsqvpqy3d4u11r 0 95813 1012128 555554 2026-07-02T16:37:52Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012128 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[fus]]'' + ''[[sferic]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fus ˈsfe.rik/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[fus]] [[sferic]]''' #[[porțiune]] din [[suprafață|suprafața]] unei [[sferă|sfere]] [[cuprins]]ă între două [[cerc]]uri [[mare|mari]] care au un [[diametru]] [[comun]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] gkxkzi2i2hmhjg793pi12u9ty6x33fp 0 95815 1012129 555556 2026-07-02T16:38:07Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012129 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[fusar]]'' + ''[[mare]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈsar ˈma.re/}} {{-cuvânt compus-|ron}} '''[[fusar]] [[mare]]''' #[[pietrar]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] g8kc5llj0mc8bpp62vn1feu0tv3b7xl 0 95816 1012132 460008 2026-07-02T16:41:12Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012132 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Confer ''[[fusar]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈsa.ri.u/}} {{-substantiv-}} #''formă alternativă pentru'' '''[[fusar]]'''. {{-anagr-}} * [[fisura]]u * [[furișa]]u ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:{{alt. subst}} {{ron}}]] oc52l5p2se5vxgzg5p9rbj8m6wowb91 0 95821 1012133 952870 2026-07-02T16:41:52Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012133 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din ''[[fustă]]'' + sufixul ''[[-angiu]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fus.tanˈʤiw/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{m}} |nom-sg=fustangiu |nom-pl=fustangii |art-sg=fustangiul |art-pl=fustangiii |dat-sg=fustangiului |dat-pl=fustangiilor |voc-sg=fustangiule |voc-pl=fustangiilor }} #(''fam.'') [[bărbat]] [[afemeiat]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-adjectiv-|ron}} #(''fam.'') [[afemeiat]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] aqwf1eh39wir4xwamk1ogvv436biwyy 0 95827 1012134 555587 2026-07-02T16:43:37Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012134 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din germană ''[[Fuschelei]]'', ''[[Phuscher]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fu.ʃeˈraj/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{n}} |nom-sg=fușerai |nom-pl={{inv}} |art-sg=fușeraiul |art-pl={{inv}} |dat-sg=fușeraiului |dat-pl={{inv}} |voc-sg=fușeraiule |voc-pl={{inv}} }} #(''arg.'') [[înșelare]], [[furt]]. #(''fam.'') [[lucru]] de [[mântuială]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} {{-anagr-}} * [[șerfui]]a ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] [[Categorie:Argou în română]] nx5kdqbk9uu6engljluyyyq180t2m7j 0 95843 1012135 876954 2026-07-02T16:44:00Z UbiquitousSwizzy 25943 AFI adăugat. 1012135 wikitext text/x-wiki =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din franceză ''[[fusée]]''. {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/fuˈze.(j)e/}} {{-substantiv-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=fuzee |nom-pl=fuzee |art-sg=fuzeea |art-pl=fuzeele |dat-sg=fuzeei |dat-pl=fuzeelor |voc-sg=fuzee |voc-pl=fuzeelor }} #[[corp]] de [[formă]] [[aerodinamică]], [[capabil]] să [[înainta|înainteze]] în [[atmosferă]] [[datorit]]ă [[forță|forței]] de [[reacție]] a [[gaz]]elor [[ars]]e care [[ieși|ies]] dintr-un [[efuzor]]. {{-trans-}} {{(}} {{-}} {{)}} ===Referințe=== * DEX '98 via [http://dexonline.ro/ DEX online] r3ljqpc3jw1e982yvg1n8pqdvcpvoyf 0 139042 1012088 1010400 2026-07-02T15:28:33Z HyBoxwood 26048 [[w:zh:Template_talk:中华人民共和国国徽#編輯請求_2026-04-17_将svg替换为File:中華人民共和國國徽.svg]] 1012088 wikitext text/x-wiki {{vezi|china}} {{țară|drapel=Flag of the People's Republic of China.svg|stemă=中華人民共和國國徽.svg|st_lat=136px|localizare=People's Republic of China (orthographic projection).svg|loc_lat=148px}} =={{limba|ron}}== {{-etimologie-}} Din persană [[چینی]] (čīnī, „[[chinezesc]]; [[porțelan]]”) + sufixul [[ـی]] (-ī), care provine din persana medie < limba sanscrită [[चीन]] (cīna). Anterior se credea că numele țării provenea din numele dinastiei ''[[Qin]]'' ([[秦朝]]). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/ˈki.na/}} {{-nume propriu-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=China |nom-pl={{inv}} |art-sg=China |art-pl={{inv}} |dat-sg=Chinei |dat-pl={{inv}} |voc-sg=- |voc-pl={{inv}} }} #(''geogr., defectiv de plural'') [[țară]] din [[Asia]] de [[est]], care este [[cea]] [[mai]] [[populat]]ă din [[lume]]. Nume oficial: [[Republica Populară Chineză]]. Capitală: [[Beijing]]. Limbi oficiale: [[chineză]] ([[mandarină]]) este [[limbă|limba]] [[oficial]]ă [[standard]]; [[engleză]] are [[același]] [[statut]] de [[limbă]] [[oficial]]ă în [[Hong Kong]], iar în [[Macao]] [[portugheză]] ([[zhuang]], [[mongolă]], [[tibetană]], [[uigură]], [[hmong]] și [[coreeană]] sunt [[vorbit]]e pe [[scară]] [[larg]]ă de către [[minoritate|minoritățile]] [[etnic]]e). {{-sin-}} * (geogr.) [[Republica Populară Chineză]] {{-deriv-}} * [[chinez]], [[chineză]], [[chinezoaică]] * [[chinezărie]] * [[chinezesc]] * [[chinezește]] {{-comp-}} * [[China Imperială]] {{-apr-}} * [[sinic]] * [[sinizare]] * [[sino-]] * [[sinofil]], [[sinofilă]] * [[sinofilie]] * [[sinofob]] * [[sinofobie]] * [[sinologie]] ===Vezi și=== {{(|vedeți și}} * [[bambus]] * [[confucianism]] * [[Fluviul Galben]] * [[ginkgo]] * [[Gobi]] * [[Himalaya]] * [[Hong Kong]] * [[Karakoram]] * [[Macao]] * [[Marele Zid Chinezesc]] {{-}} * [[Pamir]] * [[panda]] * [[porțelan]] * [[qigong]] * [[Taipei]] * [[Taiwan]] * [[taoism]] * [[Taklamakan]] * [[Tian Shan]] * [[Yangtze]] {{)}} {{(|orașe chineze}} * [[Beijing]] * [[Chengdu]] * [[Chongqing]] * [[Dalian]] * [[Dongguan]] * [[Fuzhou]] * [[Guangzhou-Foshan]] * [[Hangzhou]] * [[Nanking]] * [[Harbin]] {{-}} * [[Qingdao]] * [[Quanzhou]] * [[Shanghai]] * [[Shenyang]] * [[Shenzhen]] * [[Suzhou]] * [[Tianjin]] * [[Wuhan]] * [[Xi'an]] * [[Zhengzhou]] {{)}} {{-trans-}} {{(|țară}} *{{abk}}: {{trad|ab|Чынҭ}} (Č̍ənt) *{{afr}}: {{trad|af|Sjina}}, {{trad|af|China}} *{{sqi}}: {{trad|sq|Kina}} {{f}} *{{als}}: {{trad|als|China}} *{{amh}}: {{trad|am|ቻይና}} (čayəna) *{{ara}}: {{trad|ar|اَلصِّين}} (aṣ-ṣīn) {{f}} *{{arg}}: {{trad|an|China}} {{f}} *{{arc}}: {{trad|arc|ܕܨܝܢ ܥܡܡܝܬܐ ܩܘܛܢܝܘܬܐ}} *{{hye}}: {{trad|hy|Չինաստան}} (Čʿinastan) *{{ast}}: {{trad|ast|China}} {{f}} *{{aze}}: {{trad|az|Çin}} *{{eus}}: {{trad|eu|Txina}} *{{bak}}: {{trad|ba|Ҡытай}} (Qïtay) *{{bar}}: {{trad|bar|Kina}} *{{ben}}: {{trad|bn|চীন}} (cin), {{trad|bn|গণচীন}} (gôncin) *{{bel}}: {{trad|be|Кітай}} (Kitáj) {{m}} *{{mya}}: {{trad|my|တရုတ်}} (ta.rut), {{trad|my|တရုတ်နိုင်ငံ}} (ta.rutnuingngam) *{{bis}}: {{trad|bi|Jaena}} *{{bos}}: {{trad|bs|Kina}} {{f}} *{{bre}}: {{trad|br|Sina}} *{{bul}}: {{trad|bg|Китай}} (Kitáj) {{m}} *{{bua}}: {{trad|bua|Хитад}} (Xitad) *{{yue}}: {{trad|yue|中國}}, {{trad|yue|中国}} (zung1 gwok3) *{{kas}}: {{trad|ks|चीन}} (cīn) *{{csb}}: {{trad|csb|Chinë}} *{{cat}}: {{trad|ca|Xina}} {{f}} *{{ceb}}: {{trad|ceb|Tsina}} *{{che}}: {{trad|ce|Китай}} (Kitaj) *{{ces}}: {{trad|cs|Čína}} {{f}} *{{chr}}: {{trad|chr|ᏥᎾ}} (tsina) *{{zho}}: {{trad|zh|中國}}, {{trad|zh|中国}} (Zhōngguó) *{{chv}}: {{trad|cv|Китай}} (Kitaj) *{{kor}}: {{trad|ko|중국}} (Jungguk) ([[中國]]) *{{cor}}: {{trad|kw|China}} *{{hrv}}: {{trad|hr|Kina}} {{f}} *{{dan}}: {{trad|da|Kina}} {{n}} *{{div}}: {{trad|dv|ޗައިނާ}} (cainā), {{trad|dv|ސީނުކަރަ}} (sīnukara) *{{dzo}}: {{trad|dz|རྒྱ་ནག}} (rgya nag), {{trad|dz|རྒྱ་མི}} (rgya mi) *{{heb}}: {{trad|he|סין}} (sin) {{f}} *{{eng}}: {{trad|en|China}} *{{myv}}: {{trad|myv|Китай}} (Kitaj) *{{epo}}: {{trad|eo|Ĉinio}}, {{trad|eo|Ĉinujo}}, {{trad|eo|Ĥinujo}} *{{est}}: {{trad|et|Hiina}} *{{ewe}}: {{trad|ee|China}} *{{ext}}: {{trad|ext|China}} {{f}} *{{fao}}: {{trad|fo|Kina}} {{n}} *{{fin}}: {{trad|fi|Kiina}} *{{fra}}: {{trad|fr|Chine}} {{f}} *{{frp}}: {{trad|frp|Ch·ina}} {{f}} *{{fry}}: {{trad|fy|Sina}} *{{cym}}: {{trad|cy|Tsieina}} *{{glv}}: {{trad|gv|Sheen}} *{{gla}}: {{trad|gd|Sìona}} {{f}}, {{trad|gd|Sìna}} {{f}} *{{glg}}: {{trad|gl|China}} {{f}} *{{gag}}: {{trad|gag|Kitay}} *{{kat}}: {{trad|ka|ჩინეთი}} (č’inet’i) *{{deu}}: {{trad|de|China}} {{n}} *{{ell}}: {{trad|el|Κίνα}} (Kína) {{f}} *{{kal}}: {{trad|kl|Kina}} *{{grn}}: {{trad|gn|China}} *{{guj}}: {{trad|gu|ચીન}} (čin) *{{hau}}: {{trad|ha|Sin}} *{{haw}}: {{trad|haw|Kina}} *{{hin}}: {{trad|hi|चीन}} (cīn) {{m}} *{{sah}}: {{trad|sah|Кытай}} (Kıtay) *{{yid}}: {{trad|yi|כינע}} (khine) {{f}} *{{ido}}: {{trad|io|Chinia}} *{{ilo}}: {{trad|ilo|Tsína}} *{{ind}}: {{trad|id|Cina}}, {{trad|id|China}}, {{trad|id|Tiongkok}} *{{ina}}: {{trad|ia|China}} *{{ile}}: {{trad|ie|China}} *{{gle}}: An {{trad|ga|tSín}}, {{trad|ga|Daon-Phoblacht na Síne}} {{f}} *{{isl}}: {{trad|is|Kína}} {{n}} *{{ita}}: {{trad|it|Cina}} {{f}} *{{jpn}}: {{trad|ja|中国}} ([[ちゅうごく]], Chūgoku) *{{jav}}: {{trad|jv|Cina}}, {{trad|jv|China}} *{{kbd}}: {{trad|kbd|Хъутей}} (Χ°tej) *{{kan}}: {{trad|kn|ಚೀನಾ}} (cīnā), {{trad|kn|ಚೀನ}} (cīna) *{{kaa}}: {{trad|kaa|Qıtay}} *{{kaz}}: {{trad|kk|Қытай}} (Qıtay), {{trad|kk|Жұңго}} (Juñgo) *{{khm}}: {{trad|km|ចិន}} (chən) *{{kik}}: {{trad|ki|Chaina}} *{{kir}}: {{trad|ky|Кытай}} (Kıtay), {{trad|ky|Жуңго}} (Cuñgo) *{{kon}}: {{trad|kg|Sina}} *{{kur}}: {{trad|ku|Çîn}} *{{lao}}: {{trad|lo|ຈີນ}} (chīn), {{trad|lo|ປະເທດຈີນ}} (pa thēt chīn) *{{lat}}: {{trad|la|Sina}} {{f}} *{{lav}}: {{trad|lv|Ķīna}} {{f}} *{{lez}}: {{trad|lez|Чин}} (Čin) *{{lim}}: {{trad|li|Sjina}} {{-}} *{{lin}}: {{trad|ln|Sína}}, {{trad|ln|Shína}} *{{lit}}: {{trad|lt|Kinija}} {{f}} *{{jbo}}: {{trad|jbo|djunguos}} *{{ltz}}: {{trad|lb|China}} *{{mkd}}: {{trad|mk|Кина}} (Kína) {{f}} *{{hun}}: {{trad|hu|Kína}} *{{msa}}: {{trad|ms|Negara China}}, {{trad|ms|China}}, {{trad|ms|Cina}} *{{mal}}: {{trad|ml|ചൈന}} (caina) *{{mlg}}: {{trad|mg|Sina}} *{{mlt}}: iċ-{{trad|mt|Ċina}} {{f}} *{{mri}}: {{trad|mi|Haina}} *{{mar}}: {{trad|mr|चीन}} (čīn) *{{nan}}: {{trad|nan|中國}}, {{trad|nan|中国}} (Tiong-kok) *{{mwl}}: {{trad|mwl|China}} {{f}} *{{mon}}: {{trad|mn|Хятад}} (Hjatad), {{trad|mn|Дундад улс}} (Dundad uls) *{{nah}}: {{trad|nah|China}} *{{nap}}: {{trad|nap|Cina}} {{f}} *{{nau}}: {{trad|na|Tsiene}} *{{nav}}: {{trad|nv|Tsiiʼyishbizhí Dineʼé Bikéyah}} *{{nld}}: {{trad|nl|China}} {{n}} *{{nep}}: {{trad|ne|चीन}} (cīn) *{{nor}}: {{trad|no|Kina}} *{{nov}}: {{trad|nov|China}} *{{nno}}: {{trad|nn|Kina}} *{{oci}}: {{trad|oc|China}} {{f}} *{{ori}}: {{trad|or|ଚୀନ}} (čīn) *{{orm}}: {{trad|om|Chaayinaa}} *{{oss}}: {{trad|os|Китай}} (Kitaj) *{{pam}}: {{trad|pam|Tsina}} *{{pap}}: {{trad|pap|China}} *{{pus}}: {{trad|ps|چين}} (Čīn), {{trad|ps|ختاي}} (Ḫatāy) *{{fas}}: {{trad|fa|چین}} (Čin) *{{pcd}}: {{trad|pcd|Kine}} *{{pms}}: {{trad|pms|Cin-a}} {{f}} *{{pol}}: {{trad|pl|Chiny}} {{p}} *{{por}}: {{trad|pt|China}} {{f}} *{{pan}}: {{trad|pa|ਚੀਨ}} (čīn) *{{que}}: {{trad|qu|Chunkuk}}, {{trad|qu|Chunwakuk}} *{{rus}}: {{trad|ru|Китай}} (Kitáj) {{m}}, {{trad|ru|Поднебесная}} (Podnebésnaja) {{f}} (''poetic''), {{trad|ru|Срединное Царство}} (Sredínnoje Cárstvo) {{n}} *{{kin}}: {{trad|rw|Ubushinwa}} *{{sme}}: {{trad|se|Kiinná}} *{{smo}}: {{trad|sm|Saina}} *{{bat}}: {{trad|bat-smg|Kėnėjė}} *{{san}}: {{trad|sa|चीन}} (cīna) {{m}} *{{srd}}: {{trad|sc|Cina}} {{f}} *{{srp}}: {{trad|sr|Кина}} ([[Kina]]) {{f}} *{{sco}}: {{trad|sco|Cheenae}} *{{sna}}: {{trad|sn|China}} *{{scn}}: {{trad|scn|Cina}} {{f}} *{{szl}}: {{trad|szl|Chiny}} *{{sin}}: {{trad|si|චීනය}} (cīnaya) *{{slk}}: {{trad|sk|Čína}} {{f}} *{{slv}}: {{trad|sl|Kitájska}} {{f}} *{{som}}: {{trad|so|Shiinaha}} *{{dsb}}: {{trad|dsb|Chinska}} {{f}} *{{hsb}}: {{trad|hsb|China}} {{f}} *{{spa}}: {{trad|es|China}} {{f}} *{{swe}}: {{trad|sv|Kina}} {{n}} *{{sun}}: {{trad|su|Tiongkok}}, {{trad|su|Tjina}}, {{trad|su|Cina}} *{{swa}}: {{trad|sw|Uchina}} *{{tgk}}: {{trad|tg|Чин}} (Čin), {{trad|tg|Хитой}} (Xitoy) *{{tgl}}: {{trad|tl|Tsina}} *{{tah}}: {{trad|ty|Tinitō}} *{{tam}}: {{trad|ta|சீனா}} (cīṉā) *{{tat}}: {{trad|tt|Кытай}} (Qıtay) *{{crh}}: {{trad|crh|Çin}} *{{tel}}: {{trad|te|చైనా}} (cainā) *{{tet}}: {{trad|tet|Xina}} *{{tha}}: {{trad|th|จีน}} (jeen), {{trad|th|ประเทศจีน}} (bprà-tâyt jeen) *{{bod}}: {{trad|bo|རྒྱ་ནག}} (rgya nag), {{trad|bo|ཀྲུང་གོ}} (krung go) *{{tpi}}: {{trad|tpi|Saina}} *{{tso}}: {{trad|ts|China}} *{{tur}}: {{trad|tr|Çin}} *{{tuk}}: {{trad|tk|Hytaý}}, {{trad|tk|Çin}} *{{ukr}}: {{trad|uk|Китай}} (Kytáj) {{m}} *{{udm}}: {{trad|udm|Китай}} (Kitaj) *{{uig}}: {{trad|ug|خىتاي}} (xitay), {{trad|ug|جۇڭگو}} (junggo) *{{urd}}: {{trad|ur|چین}} (cīn) {{f}} *{{uzb}}: {{trad|uz|Xitoy}} *{{vec}}: {{trad|vec|Cina}} {{f}} *{{vep}}: {{trad|vep|Kitai}} *{{vie}}: {{trad|vi|Trung Quốc}} ([[中國]]), {{trad|vi|Trung Hoa}}, {{trad|vi|Tàu}} *{{vol}}: {{trad|vo|Tsyinän}} *{{vro}}: {{trad|fiu-vro|Hiina}} *{{war}}: {{trad|war|Tsina}} *{{wol}}: {{trad|wo|Siin}} *{{wuu}}: {{trad|wuu|中國}}, {{trad|wuu|中国}} (tson55 koq21) *{{yor}}: {{trad|yo|Ṣáínà}} *{{zul}}: {{trad|zu|IShayina}} {{)}} ===Referințe=== * [http://ro.wikipedia.org/wiki/ Wikipedia] [[Categorie:Țări în română]] {{alta}} =={{limba|eng}}== {{cuv|en}} {{-etimologie-}} Din persană [[چینی]] (čīnī, „[[chinezesc]]; [[porțelan]]”) + sufixul [[ـی]] (-ī), care provine din persana medie < limba sanscrită [[चीन]] (cīna). Anterior se credea că numele țării provenea din numele dinastiei ''[[Qin]]'' ([[秦朝]]). {{-pronunție-}} * {{AFI}}: {{AFI|/'tʃaɪnə/}} * {{AFI}}: {{AFI|/'tʃ(ʰ)aɪ̯nə/}} {{-nume propriu-|eng}} '''China''' #(''geogr.'') [[#română|China]] #(''geogr., p.ext.'') [[regiune]] în [[est]]ul [[Asia|Asiei]], care [[cuprinde]] [[#română|China]] și [[Taiwan]] #(''spec.'') [[cultură|cultura]] [[chinezesc|chinezească]] {{-sin-}} *'''1:''' (geogr.) [[People's Republic of China]] {{-deriv-}} * [[Chinaman]] * [[Chinese]] {{-comp-}} * [[China Hand]] * [[China syndrome]] {{-apr-}} * [[sinophobia]] {{-expr-}} * [[all the tea in China]] * [[made in China]] ===Vezi și=== * [[Beijing]] * [[Cathay]] {{-anagr-}} * [[chain]] ===Referințe=== * [http://dictionary.reference.com/ Dictionary.com] * [http://en.wiktionary.org/wiki/ Wiktionary] [[Categorie:Țări în engleză]] [[Categorie:Regiuni în engleză]] [[Categorie:Cultură în engleză]] rccnnpkcwbrqz2tzhjco3mijurhgedj 2 211374 1012108 1012014 2026-07-02T16:03:20Z Pafsanias 10056 /* G */ edit 1012108 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, limbi ~''' - grup de [[limbă|limbi]] vorbite în nordul și estul [[Africa|Africii]]; exemple: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - întâlnirea a două [[vocală|vocale]] care fac parte din [[silabă|silabe]] diferite. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care denumește o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă datorită necunoașterii formei [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a temerii acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, forme [[gramatical]]e datorită intenției [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, datorită [[sufix]]ului [[diminutival]], exprimă un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu ajutorul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care desemnează o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce desemnează [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca urmare a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care exprimă [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în cadrul aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de obicei [[consoană]]) care se inserează în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] exercitată de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în cadrul unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], cazul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] (transmis și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care arată [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se realizează [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se poate [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le leagă. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de vorbire este format din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se înțeleagă cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], limba ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care constă în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care arată pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei anumite [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], limbi ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], limba ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă servind [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe baza [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], limba ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să elimine cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care intervine într-un fenomen lingvistic și care exprimă [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care servește ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], limba ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[Limba lombardă|lombardă]], limba ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} oyp5dgyk37trdtvs01olf3psou3adhb 1012109 1012108 2026-07-02T16:20:05Z Pafsanias 10056 /* H */ edit 1012109 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care desemnează o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce desemnează [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca urmare a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care exprimă [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în cadrul aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de obicei [[consoană]]) care se inserează în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] exercitată de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în cadrul unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], cazul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] (transmis și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care arată [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se realizează [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se poate [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le leagă. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de vorbire este format din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se înțeleagă cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], limba ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care constă în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care arată pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei anumite [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], limbi ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], limba ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă servind [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe baza [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], limba ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să elimine cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care intervine într-un fenomen lingvistic și care exprimă [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care servește ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], limba ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[Limba lombardă|lombardă]], limba ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} ke6ex30u9glwita5tzwlio85dpz7ieh 1012110 1012109 2026-07-02T16:31:11Z Pafsanias 10056 /* I */ edit 1012110 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei anumite [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], limbi ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], limba ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă servind [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe baza [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], limba ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să elimine cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care intervine într-un fenomen lingvistic și care exprimă [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care servește ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], limba ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[Limba lombardă|lombardă]], limba ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} r2g2vmfzay5l04qi0zjhiskae4ykr9d 1012114 1012110 2026-07-02T16:32:48Z Pafsanias 10056 /* J */ edit 1012114 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], limba ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă servind [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe baza [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], limba ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să elimine cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care intervine într-un fenomen lingvistic și care exprimă [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care servește ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], limba ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[Limba lombardă|lombardă]], limba ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} 0b3q1mw54qrrcrilb70auhondk0ep72 1012120 1012114 2026-07-02T16:34:13Z Pafsanias 10056 /* K */ edit 1012120 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], limba ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să elimine cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care intervine într-un fenomen lingvistic și care exprimă [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care servește ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], limba ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[Limba lombardă|lombardă]], limba ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} p19fk2qgomi6rofhgw5rlr0n1ji5a6v 1012130 1012120 2026-07-02T16:39:20Z Pafsanias 10056 /* L */ edit 1012130 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[Limba lombardă|lombardă]], [[șimbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} hid5m2t7jt56lcrje7wlvwf0op09jbz 1012131 1012130 2026-07-02T16:40:53Z Pafsanias 10056 /* L */ typo 1012131 wikitext text/x-wiki == G == * '''[[galicism]]''' - [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[limba|limbii]] [[franceză|franceze]], care se [[abate]] de la [[regulă|regulile]] [[gramatică|gramaticii]] sau [[dificil]] de [[traduce|tradus]] în altă limbă. * '''[[geminație]]''' - [[lungire]] a unei [[consoană|consoane]], care este [[pronunța]]tă cu o [[durată]] mai [[mare]]. {{Wikipedia|Gen gramatical}} * '''[[gen gramatical]]''' - [[categorie]] [[flexionar]]ă [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] dintre [[sex]]ul [[masculin]] și cel [[feminin]] și [[exprimat]]ă cu [[ajutor]]ul [[substantiv]]ului, [[desinență|desinenței]] sau [[articol]]ului. * '''[[geografie lingvistică]]''' - [[metodă]] care [[înregistra|înregistrează]] pe [[hartă|hărți]] [[varietate|varietățile]] [[dialect]]ale ale unei [[limbă|limbi]] și le [[interpreta|interpretează]] în [[perspectivă]] [[geografic]]ă. * '''[[gerundiv]]''' - [[formă]] [[verbal]]ă [[latină]] cu [[sens]] [[pasiv]] [[dublat]] de cel de [[necesitate]], [[derivat]]ă de la [[temă|tema]] [[gerunziu]]lui; una dintre formele [[participiu]]lui [[prezent]] (ale [[gerunziu]]lui) din [[franceză]]. {{Wikipedia|Gerunziu}} * '''[[gerunziu]]''' - [[mod]] al [[verb]]ului ([[nepersonal]], [[nepredicativ]], [[simplu]]) care [[exprima|exprimă]] [[acțiune]]a în [[desfășurare]] sau [[încheiat]]ă sub [[formă|forma]] unei [[caracteristică|caracteristici]] [[circumstanțial]]e. * '''[[glosar]]''' - [[listă]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[însoțit]]ă de [[explicație|explicația]] lor; [[dicționar]], [[vocabular]]. * '''[[glosar dialectal]]''' - [[repertoriu]] de [[cuvânt|cuvinte]], [[formă|forme]] și [[sens]]uri [[lexical]]e [[înregistrat]]e prin [[anchetă|anchete]] [[special]]e, [[monografie|monografii]] și [[atlas]]e [[lingvistic]]e. * '''[[glosă]]''' - [[explicare]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sau al unui [[pasaj]] dintr-o [[scriere]]. * '''[[glosemantică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] [[structuralist]]e care [[aplica|aplică]] în [[domeniu]]l [[semiotică|semioticii]] [[teoria]] [[pozitivism]]ului [[logic]]. * '''[[glotonim]]''' (sau '''[[glosonim]]''') - [[nume]] dat unei [[limbă|limbi]]. * '''[[grafie]]''' - [[mod]] de [[redare]] în [[scris]] a [[cuvânt|cuvintelor]]; [[scriere]]. {{Wikipedia|Gramaticalizare}} * '''[[gramaticalizare]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] care [[consta|constă]] în [[abstractizare]]a [[cuvânt|cuvintelor]], [[pierdere]]a [[conținut]]ului lor [[noțional]], [[lexic]]al și [[afectiv]] și [[transformare]]a lor în [[instrument]]e [[gramatical]]e. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hamitic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în nordul și estul [[Africa|Africii]]; [[exemple]]: [[berberă]], [[cușitică]], [[egipteană]]. * '''[[hartă lingvistică]]''' - vezi ''[[atlas]] [[lingvistic]]''. {{Wikipedia|Hiat}} * '''[[hiat]]''' - [[întâlnire]]a a două [[vocală|vocale]] care [[face|fac]] [[parte]] din [[silabă|silabe]] [[diferit]]e. * '''[[hidronim]]''' - [[cuvânt]] care [[denumi|denumește]] o [[apă]]. * '''[[hidronimie]]''' - [[totalitate]]a [[nume]]lor de [[ape]] dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[țară]]. {{Wikipedia|Hipercorectitudine}} * '''[[hipercorectitudine]]''' - [[abatere]] [[lingvistic]]ă [[datorită]] [[necunoaștere|necunoașterii]] [[formă|formei]] [[corect]]e de către [[vorbitor]]i și a [[temere|temerii]] acestora de a nu [[greși]]. * '''[[hiperurbanism]]''' - [[creare]]a unor [[variantă|variante]] [[fonetic]]e, [[formă|forme]] [[gramatical]]e [[datorită]] [[intenție]]i [[vorbitor]]ului de a [[evita]] o [[exprimare]] [[presupus]]ă [[neliterar]]ă; [[formă]] [[rezultat]]ă din acest [[fenomen]]. {{Wikipedia|Hipocoristic}} * '''[[hipocoristic]]''' - [[cuvânt]] care, [[datorită]] [[sufix]]ului [[diminutival]], [[exprima|exprimă]] un [[sentiment]] de [[afecțiune]], de [[consolare]], de [[dezmierdare]]. * '''[[hipotaxă]]''' - [[raport]]ul de [[subordonare]] prin [[joncțiune]] în cadrul [[frază|frazei]], cu [[ajutor]]ul [[conjuncție|conjuncțiilor]] și [[locuțiune|locuțiunilor]] [[conjuncțional]]e [[subordonator|subordonatoare]], al [[pronume]]lor și [[adjectiv]]elor [[relativ]]e, al pronumelor și adjectivelor [[nehotărât]]e cu [[funcție]] de [[relație]] și al [[adverb]]elor relative. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[idiom]]''' - [[termen]] [[general]] care [[desemna|desemnează]] o [[unitate]] [[lingvistic]]ă ([[limbă]], [[dialect]], [[grai]]). {{Wikipedia|Imperialism lingvistic}} * '''[[imperialism lingvistic]]''' - [[concept]] din [[sociolingvistică]] ce [[desemna|desemnează]] [[proces]]ul prin care o [[limbă]] își [[extinde]] și își [[menține]] poziția [[dominant]]ă asupra altor limbi, în [[detriment]]ul acestora, ca [[urmare]] a unor [[raport]]uri [[inegal]]e de [[putere]] [[politic]]ă, [[economic]]ă sau [[cultural]]ă. * '''[[implicație cauzală]]''' - [[implicație]] care [[exprima|exprimă]] [[relație|relația]] [[cauzal]]ă în [[propoziție|propozițiile]] [[condițional]]e. * '''[[implozie]]''' - [[prim]]a [[fază]] a [[articulare|articulării]] unei [[consoană oclusivă|consoane oclusive]]. * '''[[inerență]]''' - [[calitate]] a unui [[raport]] dintre două [[categorie|categorii]] [[sintaxă|sintactice]], ce se [[presupune|presupun]] în [[cadru]]l aceleaiași [[unitate|unități]] și se [[defini|definesc]] una prin cealaltă. * '''[[infix]]''' - [[element]] [[fonetic]] (de [[obicei]] [[consoană]]) care se [[insera|inserează]] în [[rădăcină|rădăcina]] unui [[cuvânt]] și are o [[valoare]] [[morfologic]]ă. * '''[[influență]]''' - [[acțiune]] [[exercitat]]ă de [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]] asupra vorbitorilor altei limbi. * '''[[inovație]]''' - [[creare]]a unei [[formă|forme]] noi în [[cadru]]l unei [[limbă|limbi]] ca [[urmare]] a [[evoluție]]i acesteia. {{Wikipedia|Cazul instrumental}} * '''[[instrumental]], [[caz]]ul ~''' - ''[[caz]]'' al [[flexiune|flexiunii]] [[nominal]]e în [[indo-european|indo-europeană]] ([[transmis]] și în [[limbă|limba]] [[rusă]]) care [[arăta|arată]] [[instrument]]ul cu [[ajutor]]ul căruia se [[realiza|realizează]] [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi și ''[[propoziție]] [[instrumental]]ă''. * '''[[instrument gramatical]]''' - [[cuvânt]] cu [[funcție]] [[exclusiv]] [[gramatical]]ă, care nu se [[putea|poate]] [[utiliza]] [[singur]] în [[vorbire]], ci numai [[împreună]] cu cuvintele pe care le [[lega|leagă]]. * '''[[insuficiență noțională]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[noțional]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[insuficiență semantică]]''' - [[slăbire]] [[accentuat]]ă sau [[lipsă]] a [[conținut]]ului [[semantic]] al unui [[cuvânt]]. * '''[[inteligibilitate]]''' - [[procent]]ul de [[element]]e de [[vorbire]] (atunci când [[material]]ul de [[vorbire]] este [[format]] din [[cuvânt|cuvinte]] [[întregi]], [[frază|fraze]] sau [[propoziție|propoziții]]) [[recepționa]]te [[corect]] în [[raport]] cu toate elementele [[transmis]]e. {{Wikipedia|Inteligibilitate mutuală}} * '''[[inteligibilitate mutuală]]''' - [[relație|relația]] dintre [[limbă|limbi]] și [[dialect]]e în care [[vorbitor]]ii [[diferit]]elor [[varietate|varietăți]] (care sunt [[înrudit]]e [[lingvistic]]) pot să se [[înțelege|înțeleagă]] cu [[ușurință]] între ei fără a [[studia]] [[limbă|limba]] sau [[dialect]]ul celorlalți. * '''[[intercalare]]''' - [[poziționare]] [[neobișnuit]]ă a unei [[parte de propoziție|părți de propoziție]] între [[componentă|componentele]] unei [[structură|structuri]] [[verbal]]e sau [[propozițional]]e sau a unei [[propoziție|propoziții]] întregi între componentele unei alte propoziții. * '''[[interslavă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[artificială]] [[construit]]ă prin [[modernizare]]a [[slavonă|limbii slavone]] pentru comunicarea dintre [[slav]]i. {{Wikipedia|Intonație}} * '''[[intonație]]''' - [[unitate]] [[suprasegmental]]ă [[extensiv]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a înălțimii [[ton]]ului pe [[parcurs]]ul unui [[enunț]]. * '''[[inventar]]''' - [[totalitate]]a [[unitate|unităților]] care [[constitui]]e o [[parte de vorbire]], o [[clasă]] ori o [[specie]] [[lexical]]ă sau [[gramatical]]ă. * '''[[ipostază]]''' - [[schimbare]] a [[categorie]]i [[gramatical]]e. * '''[[izoglosă]]''' - [[linie]] care [[arăta|arată]] pe o [[hartă]] [[limită|limitele]] [[teritorial]]e ale unei [[particularitate|particularități]] de [[limbă]]. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[îmbinare frazeologică]]''' - [[combinare]] [[stabil]]ă de [[cuvânt|cuvinte]], [[perceput]]ă ca [[unitate]] [[distinct]]ă, ale cărei [[element]]e își păstrează [[independență|independența]] [[semantic]]ă. * '''[[îmbinare liberă de cuvinte]]''' - [[combinație]] [[accidental]]ă de [[cuvânt|cuvinte]] în [[proces]]ul [[comunicare|comunicării]], [[neconsacrat]]ă de [[uz]]. {{Wikipedia|Împrumut (lingvistică)}} * '''[[împrumut]]''' - [[cuvânt]] sau [[îmbinare]] de cuvinte [[luat]]e dintr-o [[limbă]] [[străin]]ă; împrumutul poate fi [[direct]], când este luat [[nemijlocit]] de către [[vorbitor]]i prin [[contact]] cu alte [[popor|popoare]], sau [[indirect]] ([[savant]]), când este luat sau [[traduce|tradus]] din altă limbă pe [[cale]] [[cult]]ă (vezi și: ''[[calc]]'', ''[[neologism]]''). {{cuprinscompact}} == J == {{Wikipedia|Jargon}} * '''[[jargon]]''' - [[limbaj]] [[specific]] unei [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu o [[circulație]] [[restrâns]]ă și care [[conține]] un [[număr]] [[redus]] de [[cuvânt|cuvinte]]. * '''[[jogo]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[mande]] [[vorbit]]e în [[special]] în [[Ghana]] și în [[Coasta de Fildeș]]. * '''[[joncțiune]]''' - [[legătură]], [[unire]] între două [[parte de propoziție|părți de propoziție]], [[propoziție|propoziții]], [[locuțiune|locuțiuni]], cu [[ajutor]]ul unor [[instrument]]e [[gramatical]]e ca: [[prepoziție|prepoziții]], [[conjuncție|conjuncții]], [[locuțiune|locuțiuni]] [[prepozițional]]e, locuțiuni [[conjuncțional]]e etc. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[khazară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[dialect]]e [[turcic]]e, [[vorbit]]e în [[trecut]] de către [[khazar]]i. {{Wikipedia|Limba greacă comună}} * '''[[koine]]''' - [[variantă]] [[lingvistic]]ă [[servi]]nd [[comunicare|comunicării]] între [[vorbitor]]i de [[dialect]]e sau [[grai]]uri [[diferit]]e; vezi și ''[[lingua franca]]''; [[limbă|limba]] [[greacă]] [[comun]]ă, [[format]]ă din [[secol]]ele IV-III î. Hr. pe [[bază|baza]] [[dialect]]ului [[atic]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[labializare]]''' - [[pronunțare]] a unui [[sunet]] [[însoțit]] de o [[mișcare]] de [[rotunjire]] a [[buză|buzelor]]. * '''[[ladină]] [[dolomitic]]ă''' - [[ramură]] [[centrală]] a [[limbă|limbii]] [[retoromană|retoromane]], [[vorbit]]ă în [[munte|Munții]] [[Tirolului]] (Dolomiți) și pe [[vale|văile]] [[râu]]lui Adige. {{Wikipedia|Limba latină}} * '''[[latină]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-european]]ă din [[ramură|ramura]] [[italic]]ă, [[vorbit]]ă în [[antichitate|Antichitate]] de [[roman]]i și din care au [[proveni]]t limbile [[romanic]]e. * '''[[latină clasică]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[scris]] de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[educat]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[literar]]ă''. * '''[[latină contemporană]]''' - vezi ''[[latină]] [[viu|vie]]''. * '''[[latină dunăreană]]''' - [[latină]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] [[romanizat]]e din [[ținut]]ul [[Dunăre|Dunării]] până în [[secol]]ele V-VI. * '''[[latină literară]]''' - vezi ''[[latină]] [[clasic]]ă''. {{Wikipedia|Latina medievală}} * '''[[latină medievală]]''' - [[latină]] [[utilizat]]ă în [[Europa]] [[occidental|Occidentală]] în [[act]]e [[public]]e și ca [[limbă]] de [[cult]]. * '''[[latină populară]]''' - vezi ''[[latină]] [[vulgar]]ă''. * '''[[latină târzie]]''' - [[latină]] [[folosit]]ă în [[epocă|epoca]] [[imediat]] [[anterior|anterioară]] [[formare|formării]] [[limbă|limbilor]] [[romanic]]e. * '''[[latină vie]]''' - [[limbă]] [[internațional]]ă [[auxiliar]]ă, [[utilizat]]ă în [[special]] în [[denumire|denumiri]] [[științific]]e (cum ar fi în [[taxonomie]]) sau în [[cult]]ul [[catolic]] (''[[latină|latina]] [[ecleziastic]]ă''); altă [[denumire]]: ''[[latină]] [[contemporan]]ă''. {{Wikipedia|Latina vulgară}} * '''[[latină vulgară]]''' - [[latină|latina]] [[folosit]]ă de [[populație|populația]] [[roman]]ă [[neinstruit]]ă; [[sinonim]]: ''[[latină]] [[popular]]ă''. * '''[[latinism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] sau [[construcție]] [[sintactic]]ă [[împrumutat]]e fără [[necesitate]] din [[latină]] și [[neasimilat]]e în [[limbă|limba]] [[respectiv]]ă; [[curent]] [[apărut]] în [[lingvistică|lingvistica]] [[românească]], care, pentru a [[demonstra]] [[caracter]]ul [[latin]] al [[limbă|limbii]] [[română|române]], a [[încerca]]t să [[elimina|elimine]] cuvintele de alte [[origine|origini]] și să introducă în mod [[forțat]] [[termen]]i [[latin]]i. * '''[[latinizare]]''' - [[introducere]] de [[cuvânt|cuvinte]] [[latină|latine]] într-o [[limbă]]; [[modificare]]a [[formă|formei]] cuvintelor dintr-o limbă pentru a [[obține]] un [[aspect]] [[latin]]. {{Wikipedia|Latino sine flexione}} * '''[[latino sine flexione]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[creat]]ă prin [[simplificare]]a [[gramatică|gramaticii]] [[limbă|limbii]] [[latină|latine]]. * '''[[lege lingvistică]]''' - [[raport]]ul [[necesar]], [[esențial]] și [[repetabil]] dintre [[latură|laturile]] aceluiași [[fenomen]] [[lingvistic]]; [[modificare]] cu [[caracter]] [[regulat]] care [[interveni|intervine]] într-un fenomen lingvistic și care [[exprima|exprimă]] [[esență|esența]] acestuia. {{Wikipedia|Lexem}} * '''[[lexem]]''' - [[cuvânt]] sau [[parte]] de [[cuvânt]] care [[servi|servește]] ca [[suport]] [[minimal]] al [[semnificație]]i. * '''[[liaison]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] al [[franceză|limbii franceze]], care constă în [[pronunțare]]a unei [[consoană|consoane]] la [[final]]ul unui [[cuvânt]] [[succeda]]t de o [[vocală]]; vezi și ''[[eliziune]]''. * '''[[ligbi]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de [[tip]] [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Ghana]] și în nord-vestul [[regiune|regiunii]] Brong-Ahafo. {{Wikipedia|Limbă (comunicare)}} * '''[[limbă]]''' - [[sistem]] de [[comunicare]] [[alcătui]]t din [[sunet]]e [[articulat]]e, [[specific]] [[om|oamenilor]], prin care aceștia își [[exprima|exprimă]] [[gând]]urile, [[sentiment]]ele și [[dorință|dorințele]]; vezi și: ''[[limbaj]]'', ''[[grai]]''; [[limbaj]]ul unei [[comunitate|comunități]] [[uman]]e, [[istoric]] [[constituit]]ă, [[caracterizat]] prin [[structură]] [[gramatical]]ă, [[fonetic]]ă și [[lexical]]ă proprie. {{Wikipedia|Limbă analitică}} * '''[[limbă analitică]]''' - [[limbă]] care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile [[gramatical]]e prin [[cuvânt|cuvinte]] [[izolat]]e. * '''[[limbă artificială]]''' - [[limbă]] care nu a [[apărut]] prin [[evoluție]] și a cărei [[fonologie]], [[gramatică]] și [[vocabular]] au fost [[inventa]]te de către un [[om]] sau un [[grup]] [[mic]] de oameni. * '''[[limbă cu marcare nulă]]''' - [[limbă]] care nu [[marca|marchează]] [[gramatical]] [[dependent|dependenții]] sau [[modificator]]ii sau [[capăt|capetele]] sau [[nucleu|nucleele]] care arată [[relație|relația]] dintre [[diferit]]ele [[component]]e ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[limbă de lucru]]''' - [[limbă]] [[oficial]]ă [[folosit]]ă la [[traducere]]a [[discurs]]urilor, la [[proces-verbal|procese verbale]] etc. {{Wikipedia|Limbă literară}} * '''[[limbă literară]]''' - [[formă|forma]] cea mai [[îngrijit]]ă, [[normat]]ă a unei [[limbă|limbi]] [[național]]e, [[rezultat]] al [[folosire|folosirii]] acesteia de către [[scriitor]]i. * '''[[limbă maternă]]''' - [[prim]]a [[limbă]] [[învățat]]ă de o [[persoană]] de [[obicei]] în [[copilărie]], în [[familie]]. {{Wikipedia|Limbă moartă}} * '''[[limbă moartă]]''' - [[limbă]] care nu mai este [[vorbit]]ă din [[motiv]]e de [[ordin]] [[istoric]], [[vorbitor]]ii ei [[dispărea|dispărând]] în [[timp]] sau [[suferi]]nd [[transformare|transformări]] [[radical]]e. * '''[[limbă națională]]''' - [[limba]] [[vorbit]]ă de [[majoritate]]a [[popor]]ului unui [[stat]], nefiind [[neapărat]] [[limbă|limba]] [[oficial]]ă. * '''[[limbă oficială]]''' - [[limbă]] [[desemnat]]ă de [[constituție|constituția]] unui [[stat]] și [[utilizat]]ă de [[instituție|instituțiile]] acestuia. * '''[[limbă OSV]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[subiect]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă OVS]]''' - [[limbă]] în care [[complement]]ul, [[predicat]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă regională]]''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă într-o [[zonă]] [[restrâns]]ă a unui [[stat]]. * '''[[limbă scrisă]]''' - [[limbă]] care are un [[sistem]] de [[scriere]]. {{Wikipedia|Limbă sintetică}} * '''[[limbă sintetică]]''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]], de [[obicei]], prin [[adăugare]]a de ''[[afix]]e'' la [[temă|tema]] [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[limbă SOV]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[complement]]ul și [[predicat]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă SVO]]''' - [[limbă]] în care [[subiect]]ul, [[predicat]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă-țintă]]''' - [[limbă|limba]] în care se [[traduce]] sau limba [[străin]]ă [[studiat]]ă. * '''[[limbă veche]]''' - [[limbă]] care s-a [[vorbit]] într-o [[epocă]] [[îndepărtat]]ă, care este [[cunoscut]]ă (și [[studiat]]ă) sub [[aspect]]ul ei din [[trecut]] ([[deosebit]] de cel [[actual]]); [[exemplu|exemple]]: [[greacă|greaca]] [[veche]], [[engleză|engleza]] veche. {{Wikipedia|Limbă vehiculară}} * '''[[limbă vehiculară]]''' - [[limbă]] care servește [[comunicare|comunicării]] între [[popor|popoare]] cu limbi [[matern]]e [[diferit]]e, [[existent]]e pe un anumit [[teritoriu]]. * '''[[limbă vie]]''' - [[limbă]] care se [[vorbi|vorbește]] și [[evolua|evoluează]], care este în [[circulație]]. * '''[[limbă vorbită]]''' - [[limbă]] ale cărei [[cuvânt|cuvinte]] sunt [[pronunța]]te de [[cunoscător]]ii acesteia. * '''[[limbă VOS]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[complement]]ul și [[subiect]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. * '''[[limbă VSO]]''' - [[limbă]] în care [[predicat]]ul, [[subiect]]ul și [[complement]]ul unei [[propoziție|propoziții]] apar în [[mod]] [[uzual]] în această [[ordine]]. {{Wikipedia|Lingua franca}} * '''[[lingua franca]]''' - [[limbă]] [[comun]]ă care [[consta]] din [[italiană]] [[amestecat]]ă cu [[element]]e din [[franceză]], [[provensală]], [[spaniolă]], [[greacă]], [[turcă]] și [[arabă]], [[vorbit]]ă în [[trecut]] în [[port]]urile [[mediteranean|mediteraneene]]; vezi și ''[[koine]]''; [[limbă]] [[folosit]]ă drept [[mijloc]] de [[comunicare]] între [[persoană|persoane]] [[vorbitor|vorbitoare]] de [[divers]]e limbi. {{Wikipedia|Lingvistică}} * '''[[lingvistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]], [[aspect]]ele și [[lege|legile]] ei de [[dezvoltare]]. * '''[[lingvistică aplicată]]''' - [[știință]] care are ca [[obiectiv]] [[descriere]]a [[complet]]ă a [[limbă|limbilor]] și [[aplicare]]a [[lingvistică|lingvisticii]] în alte [[domeniu|domenii]] (cum ar fi: [[educație]], [[psihologie]], [[antropologie]], [[sociologie]], [[studiu]]l [[comunicare|comunicării]]). * '''[[lingvistică comparativă]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[comparativ]] [[concordanță|concordanțele]] [[fonetic]]e, [[semantic]]e și [[gramatical]]e din mai [[mult]]e [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Lingvistică computațională}} * '''[[lingvistică computațională]]''' - [[domeniu]] [[interdisciplinar]] care se [[ocupa|ocupă]] de [[modelare]]a [[statistic]]ă sau [[bazat]]ă pe [[regulă|reguli]] a [[limbaj]]elor [[natural]]e, dintr-un [[punct]] de [[vedere]] [[legat]] de [[calculator|calculatoare]]. * '''[[lingvistică diacronică]]''' - vezi ''[[lingvistică]] [[istoric]]ă'' și ''[[lingvistică]] [[sincronic]]ă''. * '''[[lingvistică generală]]''' - [[domeniu]] al [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limba]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[trăsătură|trăsăturilor]] ei [[general]]e, de [[mijloc]] de [[comunicare]] [[specific]] [[om]]ului. * '''[[lingvistică istorică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]] din [[perspectivă|perspectiva]] [[evoluție]]i acestora; altă [[denumire]]: ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică matematică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[fenomen]]ele de [[limbă]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e. * '''[[lingvistică neștiințifică]]''' - [[totalitate]]a [[preocupare|preocupărilor]] [[lingvistic]]e [[manifestat]]e în [[antichitate|Antichitate]] și în [[evul mediu|Evul mediu]], care nu [[beneficia]]u de [[metodă|metode]] [[riguros|riguroase]] de [[cercetare]]. * '''[[lingvistică sincronică]]''' - [[studiu]] al [[fapt]]elor de [[limbă]] așa cum se [[prezenta|prezintă]] acestea la un [[moment]] [[dat]]; vezi și ''[[lingvistică]] [[diacronic]]ă''. * '''[[lingvistică structurală]]''' (sau '''[[structuralist]]ă''') - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[relație|relațiile]] dintre [[element]]ele [[limbă|limbii]] și [[caracter]]ul [[sistematic]] al acesteia. * '''[[lingvistică științifică]]''' - [[lingvistică]] ce se [[baza|bazează]] pe [[cunoștință|cunoștințe]] [[veridic]]e despre [[limbă]] și pe [[principiu|principii]] și [[metodă|metode]] [[științific]]e de [[cercetare]]; a [[luat]] [[naștere]] la [[început]]ul [[secol]]ului al XIX-lea. {{Wikipedia|Lingvistică teoretică}} * '''[[lingvistică teoretică]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[modelare]]a [[cunoștință|cunoștințelor]] [[lingvistic]]e. * '''[[linie de dialog]]''' - [[semn]] de [[punctuație]] care [[preceda|precedă]] și [[semnala|semnalează]] [[început]]ul [[vorbire|vorbirii]] [[direct]]e a [[persoană|persoanelor]] din [[cadru]]l unui [[dialog]]. * '''[[liniuță de unire]]''' - vezi ''[[cratimă]]''. {{Wikipedia|Listă Swadesh}} * '''[[listă Swadesh]]''' - [[serie]] de [[cuvânt|cuvinte]] de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]], care [[servi|servește]] la [[efectua]]rea de [[comparație|comparații]] între [[divers]]e limbi. * '''[[loc de articulare]]''' - [[loc]]ul de pe [[canal]]ul [[fonator]] în care [[flux]]ul de [[aer]] este [[bloca]]t sau [[îngusta]]t pentru a [[produce]] o [[turbulență]] [[audibil]]ă. * '''[[lombardă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[vorbit]] în [[special]] în [[Italia]] de Nord și în [[Elveția]] de Sud. {{cuprinscompact}} o4yc4k0sue90fay8qz9md9ermb9w2j2 2 211375 1012086 1012085 2026-07-02T12:26:49Z Pafsanias 10056 /* N */ + O 1012086 wikitext text/x-wiki == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{cuprinscompact}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{cuprinscompact}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{cuprinscompact}} thndzseer5h8gnbvwljx0qgcrb2pvfs 1012107 1012086 2026-07-02T15:47:32Z Pafsanias 10056 /* N */ typo 1012107 wikitext text/x-wiki == M == * '''[[mahalagism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[vulgar]]ă, [[caracteristic]]ă [[om|oamenilor]] de la [[periferie]], [[neinstruit|neinstruiți]]. {{Wikipedia|Mai mult ca perfect}} * '''[[mai mult ca perfect]]''' - [[timp]] al [[mod]]ului [[indicativ]], care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, [[terminat]]ă [[înainte]]a altei acțiuni trecute și [[încheiat]]e. * '''[[majusculă]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[expresie|expresia]] „[[literă]] majusculă”, cu [[sens]]ul de „[[literă mare]]”. {{Wikipedia|Limbi mande}} * '''[[mande]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[limbă|limbi]] [[nigerian|nigero]]-[[congolez]]e [[vorbit]]e în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[Africa]] de vest de către [[popor|popoarele]] mandé și care [[include|includ]] limbile maninka, mandinka, soninke, bambara, kpelle, dioula, bozo, mende, susu'' și vai. * '''[[medic]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[iranian]]ă [[veche]], [[limbă moartă|dispărută]], [[folosit]]ă de [[med|mezi]] în [[antichitate|Antichitate]]; era [[înrudit]]ă cu [[kurd]]a, [[azer]]a [[veche]] ș.a. {{Wikipedia|Mesaj}} * '''[[mesaj]]''' - [[comunicare]] [[concret]]ă, [[oral]]ă sau [[scris]]ă. * '''[[mesaj codat]]''' - [[comunicare]] [[realizat]]ă cu [[ajutor]]ul unui [[cod]] [[comun]] [[emițător]]ului și [[receptor]]ului. * '''[[metadialect]]''' - una din [[formă|formele]] [[concret]]e de [[manifestare]] ale [[metalimbă|metalimbii]], [[caracterizat]]ă prin [[cuvânt|cuvinte]] și [[expresie|expresii]] [[specific]]e. * '''[[metafonie]]''' - [[modificare]] a [[timbru]]lui unei [[vocală|vocale]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altei vocale dintr-o [[silabă]] [[învecinat]]ă. * '''[[metalimbă]]''' - [[limbaj]] [[specific]] [[lingvist|lingviștilor]], [[utilizat]] ca [[instrument]] [[specializat]] pentru a [[descrie]] [[limbă|limbile]] [[natural]]e. * '''[[metalingvistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbaj]]ului [[specific]] [[utilizat]] de [[lingvist|lingviști]]. * '''[[metaplasmă]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]] de la o [[declinare]] la alta sau a unui [[verb]] de la o [[conjugare]] la alta, prin [[adăugare]]a sau [[înlăturare]]a unor [[sunet]]e (ca [[rezultat]] al [[analogie]]i). {{Wikipedia|Metateză}} * '''[[metateză]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[loc]]ului [[sunet]]elor sau al [[silabă|silabelor]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[metodă comparativ-istorică]]''' - [[metodă]] de [[cercetare]] care [[consta|constă]] în [[comparare]]a [[fapt]]elor [[similar]]e din [[limbă|limbi]] care [[deriva|derivă]] din aceeași limbă de [[bază]]. * '''[[metodă statistică]]''' - [[metodă]] care [[presupune]] [[cercetare]]a [[limbă|limbii]] cu [[mijloc|mijloace]] [[matematic]]e, cercetarea [[aspect]]elor [[algebric]]e, [[cantitativ]]e și [[formal]]e ale [[fenomen]]elor de [[limbă]], în [[vedere]]a [[folosire|folosirii]] lor în [[traducere]]a [[automat]]ă. * '''[[moabit]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[dispărut]] al [[limbă|limbilor]] [[cananean|cananeene]]. {{Wikipedia|Mod (gramatică)}} * '''[[mod]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[verb]]ului, care [[exprima|exprimă]] [[apreciere]]a [[vorbitor]]ului față de [[acțiune]], [[fel]]ul în care acesta exprimă acțiunea. * '''[[modală]], [[propoziție]] ~''' - [[propoziție]] [[regent]]ă și cu [[trei]] [[nuanță|nuanțe]] ale [[raport]]ului [[modal]] [[exprima]]t ([[propriu-zis]]ă, [[comparativ]]ă, de [[măsură]] [[progresiv]]ă). * '''[[modificare analogică]]''' - [[schimbare]] a unui [[element]] din [[limbă]] sub [[influență|influența]] unui alt element [[asemănător]]. {{Wikipedia|Modificare fonetică}} * '''[[modificare fonetică]]''' - [[transformare]] [[suferit]]ă de un [[sunet]] în [[evoluție|evoluția]] unei [[limbă|limbi]]. * '''[[monosilabic]], [[cuvânt]] ~''' - [[cuvânt]] [[format]] dintr-o [[singur]]ă ''[[silabă]]''. * '''[[multilingvism]]''' - [[utilizare]]a a cel [[puțin]] [[două]] [[limbă|limbi]], de către un [[individ]] sau de către o [[comunitate]]; vezi și ''[[poligloție]]''. {{cuprinscompact}} == N == * '''[[nazal]]''' - (despre [[sunet]]e, [[voce]]) care are un [[timbru]] [[specific]], [[rezultat]] din [[fapt]]ul că, în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]], [[aer]]ul este [[expira]]t ([[exclusiv]] sau [[parțial]]) pe [[nas]]; [[exemplu]]: [[consoană]] [[nazal]]ă. * '''[[nazalitate]]''' - [[particularitate]] a unui [[sunet]] de a se [[pronunța]] pe [[nas]]. * '''[[nazalizare]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] în sunet [[nazal]]. {{Wikipedia|Negație (gramatică)}} * '''[[negație]]''' - [[cuvânt]] cu [[ajutor]]ul căruia se [[nega|neagă]] [[idee]]a [[exprima]]tă de o [[parte]] de [[propoziție]] sau de o [[propoziție]] prin [[predicat]]ul acesteia. * '''[[neogramatică]]''' - [[curent]] [[apărut]] în a doua [[jumătate]] a [[secol]]ului al XIX-lea, care [[pune]]a [[accent]]ul pe [[studiu]]l [[limbă|limbilor]] [[viu|vii]] și pe [[lege|legile]] [[fonetică|foneticii]]. * '''[[neolingvistică]]''' - [[curent]] [[lingvistic]] ce [[acorda|acordă]] o [[importanță]] [[deosebit]]ă [[împrumut]]urilor și [[explicare|explicării]] [[deosebire|deosebirilor]] dintre [[limbă|limbi]] [[înrudit]]e cu [[ajutor]]ul [[arie|ariilor]] [[lingvistic]]e. {{Wikipedia|Neologism}} * '''[[neologism]]''' - orice [[cuvânt]] [[nou]] [[creat]] prin [[mijloc|mijloace]] [[propriu|proprii]] sau [[împrumutat]] din altă [[limbă]]; (în [[dialectologie]]) [[formă]] [[pătruns]]ă, în [[anumit]]e [[condiție|condiții]], din [[limbă literară|limba literară]] într-un [[grai]] [[oarecare]]. * '''[[neutralizare]]''' - [[suprimare]] a unei [[opoziție|opoziții]] [[existent]]e între două [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e. * '''[[nivel de limbă]]''' - vezi ''[[registru]] de [[limbă]]''. {{Wikipedia|Cazul nominativ}} * '''[[nominativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă de [[subiect]] sau de [[element]] [[predicativ]] [[suplimentar]]. * '''[[normă]]''' - [[ordine]] [[recunoscut]]ă ca [[obligatoriu|obligatorie]], de care [[ține|țin]] [[seamă|seama]] [[vorbitor]]ii unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Nosism}} * '''[[nosism]]''' - [[practică]] în care [[persoană|persoanele]] [[vorbi|vorbesc]] la persoana [[întâi]] [[plural]], [[referi]]ndu-se la ei înșiși; un [[caz]] [[particular]] este ''[[pluralis majestatis]]''. * '''[[noțiune]]''' - [[formă]] [[logic]]ă de [[reflectare]] a [[lume|lumii]] în [[gândire]], cu [[ajutor]]ul căreia este [[fixa]]t și [[cunoscut]] [[caracter]]ul [[general]], [[esențial]] al unei [[clasă|clase]] de [[obiect]]e sau [[fenomen]]e. * '''[[nucleu]]''' - centru al unei [[propoziție|propoziții]] sau al unei [[frază|fraze]], cu funcție importantă și care conferă stabilitate propoziției sau frazei. {{Wikipedia|Număr (gramatică)}} * '''[[număr]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[flexionar]]ă, [[specific]]ă [[substantiv]]elor (și [[parte de vorbire|părților de vorbire]] care se [[acomoda|acomodează]] după acesta), [[bazat]]ă pe [[distincție|distincția]] [[natural]]ă dintre un [[singur]] [[exemplar]] și [[două]] sau mai [[mult]]e exemplare ale aceluiași [[obiect]]. * '''[[număr dual]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] în unele [[limbă|limbi]] două [[obiect]]e ori [[ființă|ființe]] [[alcătui]]nd de [[obicei]] o [[pereche]]. * '''[[număr plural]]''' - [[număr]] care se [[referi|referă]] la [[două]] sau mai [[mult]]e [[exemplar]]e dintr-o [[categorie]] de [[ființă|ființe]], de [[obiect]]e sau de [[fenomen]]e. * '''[[număr singular]]''' - [[număr]] care [[indica|indică]] un [[singur]] [[exemplar]] din [[categorie|categoriile]] de mai sus. * '''[[nume]]''' - [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte prin care sunt [[numi]]te și [[individualiza]]te [[ființă|ființe]], [[obiect]]e, [[fenomen]]e etc. {{Wikipedia|Nume predicativ}} * '''[[nume de agent]]''' - [[substantiv]] sau [[adjectiv]] [[derivat]] de la un [[verb]] care [[indica|indică]] pe [[autor]]ul [[real]] al [[acțiune|acțiunii]] unui verb. * '''[[nume predicativ]]''' - [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[numeral]] care, [[împreună]] cu un [[verb copulativ]], [[forma|formează]] [[predicat nominal|predicatul nominal]] al unei [[propoziție|propoziții]]. {{Wikipedia|Numeral}} * '''[[numeral]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[exprima|exprimă]], sub [[diferit]]e [[aspect]]e, un [[număr]], o [[determinare]] [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau [[ordine]]a obiectelor prin [[numărare]]. * '''[[numeral adverbial]]''' - [[numeral]] care [[arăta|arată]] de câte ori se [[îndeplini|îndeplinește]] [[precis]] o [[acțiune]] sau de câte ori [[însușire]]a (sau [[caracteristică|caracteristica]]) [[exprimat]]ă de un [[adjectiv]] (sau de un [[adverb]]) este [[superior|superioară]] sau [[inferior|inferioară]] altei însușiri (sau caracteristici). * '''[[numeral cardinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] un [[număr]] [[natural]] [[întreg]], [[abstract]] sau un [[număr]] [[determinat]] de [[obiect]]e, de [[ființă|ființe]] etc. dintr-un [[șir]] [[finit]] și din care se [[forma|formează]] [[majoritate]]a numeralelor. * '''[[numeral colectiv]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[idee]]a de [[însoțire]], de [[grupare]] a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]]. * '''[[numeral distributív]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[repartizare]]a [[precis]]ă a [[obiect]]elor în [[spațiu]] și în [[timp]], pe [[grupă|grupe]] [[egal]]e. * '''[[numeral fracționar]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[parte]] sau o [[fracțiune]] dintr-un [[întreg]] sau dintr-un [[grup]] [[unitar]] de [[obiect]]e; [[sinonim]]: ''[[numeral]] [[partitiv]]''. * '''[[numeral multiplicativ]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] o [[creștere]] [[cantitativ]]ă, [[proporțional]]ă și [[precis]]ă (prin [[înmulțire]]) a unei [[forță|forțe]], a unei [[putere|puteri]], a unui [[efort]], a unui [[câștig]] etc. sau a unei [[acțiune|acțiuni]]. * '''[[numeral ordinal]]''' - [[numeral]] care [[exprima|exprimă]] [[ordine]]a [[numeric]]ă a [[obiect]]elor sau a [[acțiune|acțiunilor]] în [[spațiu]] și în [[timp]] și care [[corespunde]] [[context]]elor [[diagnostic]]e de [[tip]]ul „al câtelea?”, „a câta?”. * '''[[numeral partitiv]]''' - vezi ''[[numeral]] [[fracționar]]''. {{cuprinscompact}} == O == * '''[[obiect]]''' ([[gramatical]]): - [[parte de propoziție]] care [[indica|indică]] asupra cui este [[orienta]]tă [[acțiune]]a [[verb]]ului; vezi ''[[complement]]''; [[entitate]] [[denumit]]ă de un [[substantiv]], [[indiferent]] de [[conținut]]ul acesteia ([[ființă]], [[lucru]], [[fenomen]] etc.). * '''[[obiect direct]]''' - vezi ''[[complement direct]]''. * '''[[ocluziune]]''' - [[închidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unei [[consoană|consoane]]. * '''[[omofonie]]''' - [[calitate]] a unor [[silabă|silabe]] sau a unor [[cuvânt|cuvinte]] de a se [[pronunța]] [[asemănător]], dar de a se [[scrie]] [[diferit]]. * '''[[omonim]]''' - [[cuvânt]] care are aceeași [[formă]] și aceeași [[pronunțare]] cu un alt cuvânt, dar [[diferi|diferă]] de acesta prin [[sens]] și [[origine]]. {{Wikipedia|Omonimie}} * '''[[omonimie]]''' - [[relație]] dintre [[două]] [[cuvânt|cuvinte]] sau [[structură|structuri]] [[identic]]e ca [[formă]], dar între care nu [[exista|există]] nicio [[legătură]] de [[sens]]; [[fapt]]ul sau [[însușire]]a de a fi [[omonim]]. * '''[[onomastică]]''' - [[disciplină]] care [[studia]]ză [[origine]]a, [[formare]]a și [[evoluție|evoluția]] [[nume propriu|numelor proprii]]; [[totalitate]]a numelor proprii dintr-o [[regiune]], dintr-o [[epocă]]. {{Wikipedia|Onomatopee}} * '''[[onomatopee]]''' - [[cuvânt]] care [[imita|imită]] un [[sunet]] din [[natură]]. * '''[[opoziție binară]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[structuralist]]ă) [[relație|relația]] dintre [[două]] [[trăsătură|trăsături]] [[fonologic]]e [[distinct]]e care se [[exclude|exclud]] [[reciproc]]; vezi și ''[[binarism]]''. * '''[[ortoepie]]''' - [[pronunțare]]a [[corect]]ă, [[literar]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] dintr-o [[limbă]]; ramură a [[lingvistică|lingvisticii]] care se [[ocupa|ocupă]] cu aceasta. * '''[[ortofonie]]''' - [[pronunție]] [[considerat]]ă [[corect]]ă a unui [[fonem]] sau a unui [[grup]] de foneme. {{Wikipedia|Ortografie}} * '''[[ortografie]]''' - [[ansamblu]] de [[regulă|reguli]] care [[stabili|stabilesc]] [[scriere]]a [[corect]]ă a [[cuvânt|cuvintelor]] unei [[limbă|limbi]]; [[aplicare]]a [[practic]]ă a acestor reguli. * '''[[ortografie etimologică]]''' - [[ortografie]] în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza|bazează]] pe [[etimologie|etimologia]] lor și în care scrierea se [[putea|poate]] [[deosebi]] de [[pronunție]]. {{Wikipedia|Ortografie fonemică}} * '''[[ortografie fonetică]]''' (sau '''[[fonemic]]ă''') - [[ortografie]] în care [[scriere]]a [[cuvânt|cuvintelor]] se [[face]] după [[fel]]ul cum se [[pronunța|pronunță]]. * '''[[ortografie italienizantă]]''' - [[ortografie]] [[veche]] [[românesc|românească]] ([[inițiat]]ă de Ion Heliade-Rădulescu) în care [[principiu|principiile]] [[scriere|scrierii]] [[cuvânt|cuvintelor]] se [[baza]]u pe [[intenție|intenția]] de [[apropiere]] [[forțat]]ă, [[artificial]]ă a acestora de [[formă|formele]] [[limbă|limbii]] [[italiană|italiene]]; vezi și ''[[ciunism]]''. * '''[[oxitonic]]''' - (despre [[limbă|limbi]]) care [[tinde]] să [[plasa|plaseze]] [[accent]]ul la [[sfîrșit]]ul [[cuvânt|cuvintelor]] sau al [[grup]]urilor de cuvinte care [[forma|formează]] o [[sintagmă]]. * '''[[oxitonie]]''' - [[accentuare]] a unui [[cuvânt]] pe [[ultim]]a [[silabă]]. {{cuprinscompact}} ek46042q3kyyvu3xi9jo13rieibbzlu 2 211376 1012136 2026-07-02T19:41:11Z Pafsanias 10056 import 1012136 wikitext text/x-wiki == D == {{Wikipedia|Cazul dativ}} * '''[[dativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[substantiv]]ului căruia îi [[corespunde]] [[funcție|funcția]] de [[complement indirect]] sau de [[complement circumstanțial]]. * '''[[dativ adnominal]]''' - [[dativ]] cu [[valoare]] [[posesiv]]ă. * '''[[dativ etic]]''' - [[dativ]]ul unui [[pronume]] care [[indica|indică]] pe cel [[interesat]] în [[acțiune]]. {{Wikipedia|Declinare}} * '''[[declinare]]''' - [[modificare]] [[suferit]]ă de un [[substantiv]], [[articol]], [[pronume]] sau [[numeral]] pentru [[exprimare]]a unui [[anumit]] [[caz]], [[gen]] sau [[număr]]. * '''[[decodare]]''' - [[descifrare]] a unui [[mesaj]], [[alcătuit]] pe [[bază|baza]] unui [[cod]]. * '''[[dedublare]]''' - [[transformare]] a unei [[formă|forme]] [[pronominal]]e în [[două]] forme [[diferit]]e, pentru a [[putea]] [[explica]] cele două [[nuanță|nuanțe]] [[simultan]]e ale [[conținut]]ului ei [[semantică|semantic]]. * '''[[definiție]]''' - [[formulare]] prin care se [[exprima|exprimă]] [[conținut]]ul unei [[noțiune|noțiuni]]. {{Wikipedia|Deglutinare}} * '''[[deglutinare]]''' - [[fenomen]] [[contrar]] [[aglutinare|aglutinării]], [[schimbare]] [[fonetic]]ă care [[consta|constă]] în [[separare]]a unui [[segment]] [[inițial]] al unui [[cuvânt]] de [[rest]]ul acestuia. * '''[[deictic]]''' - [[cuvânt]] a cărui [[funcție]] [[principal]]ă este de a [[indica]] un [[obiect]] în [[spațiu]] ([[exemple]]: [[adjectiv]]ele și [[pronume]]le [[demonstrativ]]e) * '''[[denominativ]]''' - [[adjectiv]], [[adverb]] sau [[verb]] [[derivat]] de la un [[substantiv]] sau un [[adjectiv]]. * '''[[denotație]]''' - [[desemnare]] a [[sens]]ului [[propriu]] al unui [[cuvânt]]; [[act]]ul [[repetabil]] prin care unui [[obiect]] i se [[atribui]]e un [[nume]]. * '''[[depalatalizare]]''' - [[pierdere]]a [[caracter]]ului [[palatal]] al unei [[consoană|consoane]] care se află [[înainte]]a unui /e/ sau /i/. * '''[[dependență]]''' - [[stare]] de [[subordonare]], [[lipsă]] de [[autonomie]] a unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e. * '''[[dependență multiplă]]''' - [[dependență]] de [[două]] sau mai [[mult]]e [[element]]e [[regent]]e. * '''[[dependență unică]]''' - [[dependență]] de un [[singur]] [[element]] [[regent]]. * '''[[deraiere lexicală]]''' - [[deviere]] a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] altui cuvânt. * '''[[deschidere]]''' - [[lărgire]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[articulare|articulării]] unui [[sunet]]; [[însușire]] a unei [[vocală|vocale]] de a fi [[deschis]]ă. * '''[[deschidere a silabelor]]''' - [[terminare]] în [[vocală]] a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[deschidere a unei vocale]]''' - [[trecere]]a unei [[vocală|vocale]] din [[serie|seria]] celor [[închis]]e în seria celor [[deschis]]e. {{Wikipedia|Desinență}} * '''[[desinență]]''' - [[element]] [[morfologic]] [[adăugat]] la [[temă|tema]] unui [[cuvânt]] în [[curs]]ul [[flexiune|flexiunii]] pentru a [[exprima]] [[număr]]ul, [[caz]]ul, [[gen]]ul, [[persoană|persoana]], [[diateză|diateza]] etc. * '''[[determinant abstract]]''' - [[termen]] [[subordonat]] celui [[regent]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] fără [[conținut]] [[lexic]]al, numai cu o [[semnificație]] [[gramatică|gramaticală]]. * '''[[determinant concret]]''' - [[termen]] care [[intra|intră]] în [[raport]]ul [[sintactic]] [[dispune|dispunând]] de un [[conținut]] [[lexical]] [[precis]]. * '''[[dezacord]]''' - [[neconcordanță]] între [[subiect]] și [[predicat]] din [[punct]]ul de [[vedere]] al [[persoană|persoanei]] și [[număr]]ului. * '''[[deziotacizare]]''' - [[revenire]], sub [[influență|influența]] [[limbă|limbii]] [[literar]]e, la [[formă|formele]] [[fonetic]]e cu [[dentală|dentalele]] sau cu [[vocală|vocala]] /e/ [[nealterat]]e de [[iot]]. * '''[[diacronie]]''' - [[evoluție]] în [[timp]] a [[fenomen]]elor [[lingvistic]]e sau [[considerare]]a acestor fenomene în evoluția lor [[istoric]]ă. {{Wikipedia|Dialect}} * '''[[dialect]]''' - [[ramificație]] [[teritorial]]ă a unei [[limbă|limbi]], [[superior|superioară]] [[subdialect]]ului și [[grai]]ului, dar [[subordonat]]ă limbii [[național]]e și care [[permite]] [[comunicare]]a între [[comunitate|comunități]] [[vecin]]e și ai cărui [[vorbitor]]i au, în [[general]], [[conștiință|conștiința]] [[apartenență|apertenenței]] la un [[anumit]] [[tip]] [[dialectal]]. * '''[[dialect convergent]]''' ([[tipic]]) - [[dialect]] în [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[varietate|varietăți]] ale [[limbă|limbii]] căreia i se [[subordona|subordonează]]. * '''[[dialect divergent]]''' ([[atipic]]) - [[dialect]] fără [[contact]] [[geografic]] și [[lingvistic]] cu celelalte [[unitate|unități]] [[teritorial]]e ale unei [[limbă|limbi]], fără [[perspectivă|perspectiva]] [[unire|unirii]] sale cu limba [[național]]ă și nici de a [[deveni]] limbă [[independent]]ă. {{Wikipedia|Diateză (gramatică)}} * '''[[diateză]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[verbal]]ă care [[exprima|exprimă]] [[raport]]ul dintre [[subiect]] și [[acțiune]]a [[verb]]ului. * '''[[diateza activă]]''' - ''[[diateză]]'' care [[arăta|arată]] că [[subiect]]ul [[îndeplini|îndeplinește]] [[acțiune]]a. * '''[[disilabic]]''' - vezi ''[[bisilabic]]''. * '''[[dislocare]]''' - [[procedeu]] [[sintactic]] prin care un [[grup]] de [[cuvânt|cuvinte]] dintr-o [[propoziție]] sau dintr-o [[frază]] este [[frânt]] și [[despărțit]] prin anumite [[unitate|unități]] [[lexical]]e [[incident]]e, [[independent]]e sau [[dependent]]e ([[parte|părți]] de [[propoziție]], [[propoziție|propoziții]] sau [[frază|fraze]]) de [[rest]]ul propoziției sau al frazei. * '''[[dual]]''' - vezi ''[[număr dual]]''. {{Wikipedia|Dublet (lingvistică)}} * '''[[dublet]]''' - fiecare dintre [[cuvânt|cuvintele]] cu același [[etimon]], dar cu [[aspect]] [[fonetic]] și uneori cu [[sens]] [[diferit]], care au [[intra]]t într-o [[limbă]] [[dat]]ă în [[moment]]e sau pe [[cale|căi]] [[diferit]]e. * '''[[dyula]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] de tip [[mande]] [[vorbit]]ă în [[Burkina Faso]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Mali]]. {{cuprinscompact}} trmyszi5hoqhhbp33cuqspjjq0iu691