Wikționar rowiktionary https://ro.wiktionary.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.47.0-wmf.12 case-sensitive Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikționar Discuție Wikționar Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Apendice Discuție Apendice TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 143960 1012665 852494 2026-07-21T08:20:45Z CommonsDelinker 179 Replacing Flag_of_Cape_Verde.svg with [[File:Flag_of_Cape_Verde_(10-17).svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Government standardized ratio is 2:3. For fu 1012665 wikitext text/x-wiki {{țară|drapel=Flag of Cape Verde (10-17).svg|dr_lat=201px|stemă=Coat of arms of Cape Verde.svg|st_lat=119px|localizare=Location Cape Verde AU Africa.svg|loc_lat=129px}} =={{limba|ron}}== {{-var-}} * [[Republica Capul Verde]] {{-etimologie-}} Din portugheză ''[[Cabo Verde]]''; compus din ''[[cabo]]'' („[[cap]]”) + ''[[verde]]'' („[[verde]]”). {{-pronunție-}} {{-pron-lipsă-|ron}} {{-nume propriu-|ron}} {{substantiv-ron |gen={{f}} |nom-sg=Republica Capului Verde |nom-pl={{inv}} |art-sg=Republica Capului Verde |art-pl={{inv}} |dat-sg=Republicii Capului Verde |dat-pl={{inv}} |voc-sg=- |voc-pl={{inv}} }} #(''geogr., defectiv de plural'') [[republică]] [[situat]]ă în [[arhipelag]]ul [[omonim]] din [[regiune]]a [[Macaronesia]] din [[Oceanul Atlantic]], în [[larg]]ul [[coastă|coastelor]] [[Africa|Africii]] de [[vest]]. Nume oficial: '''Republica Capului Verde'''. Capitală: [[Praia]]. Limbă oficială: [[portugheză]] ([[creolă din Capul Verde]] este [[limbă]] [[recunoscut]]ă). {{-sin-}} * (geogr.) (rar) [[Capul Verde]] {{-apr-}} * [[capverdian]], [[capverdiană]] {{-paro-}} * [[Capul Verde]] ===Vezi și=== * [[Praia]] {{-trans-}} {{(|țară; insule}} *{{afr}}: {{trad|af|Kaap Verde}} *{{sqi}}: {{trad|sq|Kepi i Gjelbër}} *{{als}}: {{trad|als|Kap Verde}}, {{trad|als|Kapverden}}, {{trad|als|Kapverdischi Insle}} *{{amh}}: {{trad|am|ኬፕ ቨርድ}} *{{ara}}: {{trad|ar|كاب فيردي}} (kaab fiirdi) {{m}}, {{trad|ar|الرأس الأخضر}} (al-ra's al-'ákhDar) {{m}} *{{arg}}: {{trad|an|Cabo Verde}} {{m}} *{{hye}}: {{trad|hy|Կաբո Վերդե}} (Kabo Verde), {{trad|hy|Կանաչ Հրվանդան}} (Kanačʿ Hrvandan) *{{ast}}: {{trad|ast|Cabu Verde}} {{m}} *{{aze}}: {{trad|az|Kabo-Verde}} *{{eus}}: {{trad|eu|Cabo Verde}} *{{bak}}: {{trad|ba|Кабо-Верде}} (Kabo-Verde) *{{bar}}: {{trad|bar|Kap Verde}} *{{ben}}: {{trad|bn|কেপ ভার্দ}} *{{bel}}: {{trad|be|Каба-Вердэ}} (Kaba-Verde) {{f}} *{{mya}}: {{trad|my|ကိတ်ဗာဒီနိုင်ငံ}} *{{bos}}: {{trad|bs|Zelenortska Ostrva}} {{f}}, {{trad|bs|Zelenortska Republika}} {{f}} *{{bre}}: {{trad|br|Kab Glas}} *{{bul}}: {{trad|bg|Кабо Верде}} (Kabo Verde) {{f}}, {{trad|bg|Република Кабо Верде}} (Republika Kabo Verde) {{f}}, {{trad|bg|Зелени нос}} (Zeleni nos) {{m}} *{{cat}}: {{trad|ca|Cap Verd}} {{m}} *{{ceb}}: {{trad|ceb|Cabo Verde}} *{{che}}: {{trad|ce|Кабо-Верде}} (Kabo-Verde) *{{ces}}: {{trad|cs|Kapverdy}} {{mp}} *{{zho}}: {{trad|zh|佛得角}} (Fódéjiǎo) *{{chv}}: {{trad|cv|Кабо Верде}} (Kabo Verde) *{{kor}}: {{trad|ko|카보베르데}} (Kabobereude) *{{cor}}: {{trad|kw|Pennrynn Gwyrdh}} *{{cos}}: {{trad|co|Capu Verde}} {{m}} *{{hat}}: {{trad|ht|Kap Vè}} *{{hrv}}: {{trad|hr|Zelenortska Republika}} {{f}}, {{trad|hr|Zelenortski Otoci}} {{mp}} *{{dan}}: {{trad|da|Kap Verde}} {{n}} *{{div}}: {{trad|dv|ވާޑޭ ކޭޕް}} *{{heb}}: {{trad|he|כף ורדה}} *{{eng}}: {{trad|en|Cape Verde}} *{{epo}}: {{trad|eo|Kabo-Verdo}} *{{est}}: {{trad|et|Roheneemesaared}} *{{ewe}}: {{trad|ee|Cape Verde}} *{{ext}}: {{trad|ext|Repúbrica de Cabu Verdi}} {{f}}, {{trad|ext|Cabu Verdi}} {{m}} *{{fao}}: {{trad|fo|Grønhøvdaoyggjarnar}} *{{fin}}: {{trad|fi|Kap Verde}} *{{fra}}: {{trad|fr|Cap-Vert}} {{m}} *{{frp}}: {{trad|frp|Cap-Vèrd}} {{m}} *{{fry}}: {{trad|fy|Kaapverdje}}, {{trad|fy|Kaapverdyske eilannen}} *{{cym}}: {{trad|cy|Cabo Verde}} *{{glv}}: Yn {{trad|gv|Rheynn Ghlass}} *{{gla}}: {{trad|gd|Cape Verde}}, {{trad|gd|Ceap Verde}} *{{glg}}: {{trad|gl|Cabo Verde}} {{m}} *{{gag}}: {{trad|gag|Kabo Verde}} *{{kat}}: {{trad|ka|კაბო-ვერდე}} (kabo-verde) *{{deu}}: {{trad|de|Kap Verde}} {{n}} *{{ell}}: {{trad|el|Πράσινο Ακρωτήριο}} (Prásino Akrotírio) {{n}} *{{haw}}: {{trad|haw|Laeuliuli}} *{{hin}}: {{trad|hi|केप वर्डे}} (kēp varḍē) *{{sah}}: {{trad|sah|Кабо Верде}} (Kabo Verde) *{{yid}}: {{trad|yi|אינזלען קאפווערדישע}} *{{ido}}: {{trad|io|Kabverdo}} *{{ibo}}: {{trad|ig|Cape Verde}} *{{ilo}}: {{trad|ilo|Kabo Berde}} *{{ind}}: {{trad|id|Tanjung Verde}} *{{ina}}: {{trad|ia|Capo Verde}} *{{gle}}: {{trad|ga|Rinn Verde}} {{f}}, {{trad|ga|Poblacht Rinn Verde}} {{f}} *{{isl}}: {{trad|is|Grænhöfðaeyjar}} {{fp}} *{{ita}}: {{trad|it|Capo Verde}} {{m}} *{{jpn}}: {{trad|ja|カーボベルデ}} (Kāboberude) *{{jav}}: {{trad|jv|Tanjung Verde}} *{{kaz}}: {{trad|kk|Кабо-Верде}} (Kabo-Verde) *{{khm}}: {{trad|km|កាប់វែរ}} (kab vaer) *{{kik}}: {{trad|ki|Kepu Vad}} *{{kon}}: {{trad|kg|Kap Verde}} *{{kur}}: {{trad|ku|Kap Verde}} *{{lat}}: {{trad|la|Res publica Capitis Viridis}} {{f}} *{{lav}}: {{trad|lv|Kaboverde}} *{{lij}}: {{trad|lij|Cappo Verde}} {{m}} *{{lim}}: {{trad|li|Kaapverdië}}, {{trad|li|Kaapverdische Eilen}} *{{lin}}: {{trad|ln|Cap-Vert}} *{{lit}}: {{trad|lt|Žaliasis Kyšulys}} {{-}} *{{ltz}}: {{trad|lb|Kap Verde}} *{{mkd}}: {{trad|mk|Зелено’ртска Република}} (Zeleno'rtska Repúblika) {{p}}, {{trad|mk|Зелено’ртски Острови}} (Zeleno'rtski Óstrovi) {{p}} *{{hun}}: {{trad|hu|Zöld-foki Köztársaság}}, {{trad|hu|Zöld-foki-szigetek}} *{{msa}}: {{trad|ms|Tanjung Verde}} *{{mal}}: {{trad|ml|കേപ്പ് വേർഡ്}} *{{mlg}}: {{trad|mg|Cabo Verde}} *{{mlt}}: il-{{trad|mt|Kape Verde}} {{m}} *{{mri}}: {{trad|mi|Kēpa Weriti}} *{{mar}}: {{trad|mr|केप व्हर्दे}} *{{nah}}: {{trad|nah|Cabo Xoxoctic}} *{{nau}}: {{trad|na|Keip Berde}} *{{nav}}: {{trad|nv|Tónteel Bibąąh Dootłʼizhí}} *{{nld}}: {{trad|nl|Kaapverdië}} {{n}} *{{nep}}: {{trad|ne|केप भर्ड}} *{{nor}}: {{trad|no|Kapp Verde}}, {{trad|no|Republikken Kapp Verde}} *{{nov}}: {{trad|nov|Kabe Verdi}} *{{nno}}: {{trad|nn|Kapp Verde}} *{{oci}}: {{trad|oc|Cap Verd}} {{m}} *{{ori}}: {{trad|or|କେପ ଭର୍ଡ}} *{{orm}}: {{trad|om|Keeppi Verdee}} *{{oss}}: {{trad|os|Кабо-Верде}} (Kabo-Verde) *{{pam}}: {{trad|pam|Cape Verde}} *{{pap}}: {{trad|pap|Kabu Verdi}} *{{fas}}: {{trad|fa|ورد کیپ}} *{{pms}}: {{trad|pms|Cap Verd}} {{m}} *{{pol}}: {{trad|pl|Republika Zielonego Przylądka}} {{f}} *{{por}}: {{trad|pt|Cabo Verde}} {{m}} *{{pan}}: {{trad|pa|ਕੇਪ ਵਰਦੇ}} *{{que}}: {{trad|qu|Q'umir Kawu}} *{{rus}}: {{trad|ru|Кабо-Верде}} (Kábo-Vérde) {{f}}, {{trad|ru|Острова Зелёного Мыса}} (Ostrová Zeljónovo Mýsa) {{mp}} *{{kin}}: {{trad|rw|Kapu Veri}} *{{sme}}: {{trad|se|Kap Verde}} *{{bat}}: {{trad|bat-smg|Žalėjė Ėškīšolė Respoblėka}} *{{san}}: {{trad|sa|केप वर्डी}} *{{srd}}: {{trad|sc|Cabu Birde}} {{m}} *{{srp}}: {{trad|sr|Зеленортска Острва}} ([[Zelenortska Ostrva]]) {{f}}, {{trad|sr|Зеленортска Република}} ([[Zelenortska Republika]]) {{f}} *{{sco}}: {{trad|sco|Cape Verde}} *{{sna}}: {{trad|sn|Cape Verde}} *{{scn}}: {{trad|scn|Capu Virdi}} {{m}} *{{slk}}: {{trad|sk|Kapverdy}} {{mp}} *{{slv}}: {{trad|sl|Kapverdski otoki}} {{mp}}, {{trad|sl|Zelenortski otoki}} {{mp}} *{{som}}: {{trad|so|Kab Ferde}} *{{dsb}}: {{trad|dsb|Kap Verde}} {{m}} *{{hsb}}: {{trad|hsb|Kap Verde}} {{m}} *{{spa}}: {{trad|es|Cabo Verde}} {{m}} *{{swe}}: {{trad|sv|Kap Verde}} {{n}} *{{sun}}: {{trad|su|Tanjung Verdé}} *{{swa}}: {{trad|sw|Kepuvede}} *{{tgk}}: {{trad|tg|Ҷазираҳои Димоғаи Сабз}} (Jazirahoyi Dimoğai Sabz) *{{tgl}}: {{trad|tl|Kabo Berde}} *{{tam}}: {{trad|ta|கேப் வர்டி}} *{{tat}}: {{trad|tt|Кабо-Верде}} (Kábo-Vérde) *{{crh}}: {{trad|crh|Kabo Verde}} *{{tel}}: {{trad|te|కేప్ వర్దె}} *{{tet}}: {{trad|tet|Kabuverde}} *{{tha}}: {{trad|th|ประเทศกาบูเวร์ดี}} *{{bod}}: {{trad|bo|ཁེབ་ཝར་ཌི།}} *{{tso}}: {{trad|ts|Cape Verde}} *{{tur}}: {{trad|tr|Yeşil Burun Adaları}} *{{tuk}}: {{trad|tk|Kabo-Werde}} *{{ukr}}: {{trad|uk|Кабо-Верде}} (Kabo-Verde) {{f}} *{{uig}}: {{trad|ug|ئاراللىرى تۇمشۇق يېشىل}} *{{urd}}: {{trad|ur|ورڈی کیپ}} *{{uzb}}: {{trad|uz|Keyp Verd}} *{{wln}}: {{trad|wa|Cap-Vert}}, {{trad|wa|Vete Cap}} *{{vec}}: {{trad|vec|Capo Verde}} {{m}} *{{vep}}: {{trad|vep|Kabo Verde}} *{{vie}}: {{trad|vi|Cabo Verde}}, {{trad|vi|Cộng hòa Cabo Verde}}, {{trad|vi|Cáp Ve}} *{{vol}}: {{trad|vo|Kabovärduäns}} *{{vro}}: {{trad|fiu-vro|Cabo Verde}} *{{war}}: {{trad|war|Cabo Verde}}, {{trad|war|Cape Verde}} *{{wol}}: {{trad|wo|Kap Weert}} *{{yor}}: {{trad|yo|Kepu Ferde}} *{{zul}}: {{trad|zu|IKhepi Vedhi}} {{)}} ===Referințe=== * [http://ro.wikipedia.org/wiki/ Wikipedia] [[Categorie:Țări în română]] [[Categorie:Insule în română]] ga4wk8xjtrz6qb5lhe3hpsyyggjep7w 2 211388 1012666 1012662 2026-07-21T19:09:24Z Pafsanias 10056 /* B */ edit 1012666 wikitext text/x-wiki == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{cuprinscompact}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) format din două [[silabă|silabe]]; sinonim: ''disilabic''. * '''[[bisociație]]''' - asociație între doi termeni foarte îndepărtați ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] creat pentru a fi utilizat în [[transliterare]]a din [[chineză]] standard în scopuri pedagogice și didactice. * '''[[brahilogie]]''' - tip de [[elipsă (figură de stil)|elipsă]] care constă în evitarea repetării unui element al [[frază|frazei]], exprimat anterior. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din familia [[limbi celtice|celtică]], vorbită de [[bretoni]]. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] scurtă, concisă, concentrată. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă (comunicare)|limba]] vorbită de [[bulgari]], care face parte din [[limbi slave de sud|grupul de sud al limbilor slave]]. * '''[[bustrofedon]]''' - tip de [[scriere]] foarte veche, în care rândurile mergeau fără discontinuități de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau o frază la modă, cu capacitate de impresionare, care este utilizată frecvent într-un anumit domeniu de activitate sau într-un context social specific. {{cuprinscompact}} 0nhi0vfivky3j983qmyv2iyh7cotv50 1012667 1012666 2026-07-22T16:19:29Z Pafsanias 10056 /* B */ edit 1012667 wikitext text/x-wiki == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{cuprinscompact}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{cuprinscompact}} 4wlt5ltjk51pbetqqqhi7z90zmufq1m 1012668 1012667 2026-07-22T19:09:30Z Pafsanias 10056 /* B */ import 1012668 wikitext text/x-wiki == A == {{Wikipedia|Abatere (lingvistică)}} * '''[[abatere]]''' - [[îndepărtare]] de la [[regulă|regulile]] [[lingvistică|lingvisticii]] în [[scriere]] sau [[pronunție]]. * '''[[ablativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] al [[declinare|declinării]] în unele [[limbi indo-europene]] care [[exprima|exprimă]] [[despărțire]]a de un [[anumit]] [[loc]], [[punct]]ul de [[plecare]], [[corespunde|corespunzând]] în [[linie|linii]] [[mare|mari]] [[acuzativ]]ului cu [[prepoziție]] din [[română]]. * '''[[ablativ absolut]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[limbă|limbilor]] [[latină]] și [[greacă]], [[alcătuit]]ă dintr-un [[substantiv]] (sau un [[pronume]]) și dintr-un [[participiu]] în [[caz]]ul [[ablativ]], [[avea|având]] [[rol]] de [[propoziție circumstanțială]] care [[exprima|exprimă]] [[multiplu|multiple]] [[relație|relații]]. * '''[[ablaut]]''' - [[termen]] [[utilizat]] în [[special]] în [[germanistică]] pentru a [[desemna]] [[alternanță|alternanța]] [[vocalic]]ă, ce [[consta|constă]] în [[schimbare]]a [[vocală|vocalei]] [[radical]]e a unui [[cuvânt]] [[conform]] unor [[lege|legi]] [[constant]]e; [[sinonim]]e: ''[[alternanță vocalică]]'', ''[[apofonie]]''; vezi și ''[[umlaut]]''. {{Wikipedia|Abreviere}} * '''[[abreviere]]''' - [[prescurtare]] în [[scris]] sau în [[vorbire]] a unuia sau mai multor [[cuvânt|cuvinte]]; [[procedeu]] de [[formare]] a cuvintelor [[nou|noi]] prin prescurtarea unui cuvânt prin [[literă|litera]] [[inițial]]ă sau printr-un [[grup]] de litere. * '''[[abstract]]''' - [[parte de vorbire]] cu [[conținut]] [[lexical]] care nu este [[reprezentabil]] în [[plan]]ul [[senzorial]], [[provenit]]ă de la o [[alt]]ă parte de vorbire prin [[derivare]] cu [[sufix]]e sau prin [[conversiune]]. * '''[[abstract verbal]]''' - [[substantiv]] [[provenit]] de la un [[verb]] prin [[derivare]] cu [[sufix]]e și prin [[schimbare]]a [[valoare|valorii]] [[gramatical]]e, de la [[infinitiv]] sau de la [[supin]]. * '''[[abstractizare]]''' - [[slăbire]]a sau [[pierdere]]a [[sens]]urilor [[lexical]]e [[concret]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[acazual]]''' - care nu [[arăta|arată]] [[caz]]ul [[gramatical]]. {{Wikipedia|Accent}} * '''[[accent]]''' - [[pronunțare]] mai [[intens]]ă sau pe un [[ton]] mai [[înalt]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]] sau a unui cuvânt dintr-un [[grup]] [[sintactic]]; [[semn]] [[grafic]] pus [[deasupra]] unei [[literă|litere]] pentru a [[marca]] [[loc]]ul și [[fel]]ul [[accent]]ului sau [[alt]]ă [[particularitate]] de [[pronunțare]]; [[mod]] de pronunțare [[specific]] unui [[anumit]] [[grai]]; [[inflexiune]] [[particular]]ă a [[voce|vocii]], care [[exprima|exprimă]] o [[stare]] [[afectiv]]ă; [[intonație]] afectivă. * '''[[accent ascuțit]]''' (sau '''[[acut]]''') - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] pe [[silabă|silaba]] [[accentuat]]ă sau pe [[parte]]a [[final]]ă a [[acest]]eia; [[semn]]ul [[grafic]] ('''´''') al acestui [[mod]] de [[pronunțare]]. * '''[[accent circumflex]]''' - [[ridicare]]a [[voce|vocii]] în [[prim]]a [[parte]] a unei [[silabă|silabe]] [[lung]]i [[accentuat]]e, [[însoțit]]ă de o [[coborâre]] a vocii în partea ei [[final]]ă; [[semn]]ul [[grafic]] ('''^''') al [[acest]]ui [[tip]] de [[accent]]. * '''[[accent de intensitate]]''' - (sau ''[[dinamic]]'', ''[[expirator]]'') [[pronunțare]] cu o [[forță]] mai [[mare]] a unei [[silabă|silabe]] dintr-un [[cuvânt]]. * '''[[accent grav]]''' - [[menținere]] a [[același|aceluiași]] [[ton]] pe o [[silabă]] care, în [[mod]] [[obișnuit]], are [[accent]] [[ascuțit]]; [[semn]]ul [[grafic]] (''`'') al [[acest]]ui [[tip]] de accent. * '''[[accent melodic]]''' - vezi ''[[accent muzical]]''. * '''[[accent muzical]]''' - [[pronunțare]] [[realizat]]ă prin [[ridicare]]a sau [[coborâre]]a [[ton]]ului; [[sinonim]]: ''[[accent melodic]]''. * '''[[accent sintactic]]''' - [[accent]] care [[scoate]] în [[evidență]] un [[cuvânt]] dintr-o [[propoziție]] sau o propoziție dintr-o [[frază]]. * '''[[accent tonic]]''' - [[accent]]ul [[muzical]] al [[vocală|vocalelor]] și al [[silabă|silabelor]]; (prin [[extensie]]) accentul [[expirator]] sau de [[intensitate]]. * '''[[acceptabilitate]]''' - [[însușire]] a unui [[enunț]] de a fi [[ușor]] de [[înțeles]] pentru [[subiect|subiecții]] [[vorbitor]]i. * '''[[accepție]]''' - [[semnificație]], [[valoare]] a unui [[cuvânt]], a unui [[afix]] etc. * '''[[accident fonetic]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă fără [[caracter]] de [[lege]], ca [[asimilație|asimilația]], [[epenteză|epenteza]], [[metateză|metateza]] etc. * '''[[acomodare]]''' - [[asimilație]] [[parțial]]ă între [[două]] [[sunet]]e în [[contact]] [[direct]]. {{Wikipedia|Acord (gramatică)}} * '''[[acord]]''' - [[concordanță]] (în [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]]) a [[formă|formei]] [[cuvânt|cuvintelor]] între care [[exista|există]] [[anumit]]e [[raport]]uri [[sintactic]]e (de [[exemplu]] [[acord]]ul dintre [[predicat]] și [[subiect]], între [[atribut]]ul [[adjectival]] și [[substantiv]]ul [[determinat]] etc.). * '''[[acord după înțeles]]''' - [[acord]] în care [[modificare]]a [[formă|formei]] unui [[cuvânt]] este [[determinat]]ă de [[sens]]ul și nu de forma [[gramatical]]ă a [[celălalt|celuilalt]] cuvânt din [[relație|relația]] [[sintactic]]ă. * '''[[acord prin atracție]]''' - [[acord]] [[greșit]] al unui [[cuvânt]] cu [[alt]]ul care se [[afla|află]] mai [[aproape]] sau care se [[impune]] mai [[mult]] [[atenție]]i [[vorbitor]]ului decât cuvântul [[determinat]]. * '''[[acordat]]''' - [[cuvânt]] care este [[pus]] în [[același]] [[număr]], [[gen]], [[caz]], [[persoană]] ca și cuvântul de care este [[legat]] printr-un [[raport]] [[sintactic]]. {{Wikipedia|Acronim}} * '''[[acronim]]''' - [[cuvânt]] [[format]] din [[literă|literele]] ([[inițial]]e) sau din [[segment]]ele unor cuvinte. * '''[[acronimie]]''' - [[procedeu]] de [[formare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] cu [[ajutor]]ul [[abreviere|abrevierilor]]. * '''[[actant]]''' - [[termen]] care, într-o [[frază]], [[desemna|desemnează]] [[element]]ele [[participant]]e la [[proces]] ([[persoană|persoane]] sau [[lucru]]ri) și care [[putea|poate]] [[juca]] unul din [[rol]]urile: [[agent]], [[pacient]], [[temă]], [[experimentator]], [[sursă]], [[locativ]] etc. * '''[[activ]]''' - (despre [[diateză|diateza]] [[verbal]]ă) care [[exprima|exprimă]] [[fapt]]ul că [[subiect]]ul î[[îndeplini|ndeplinește]] [[acțiune]]a; (despre [[vocabular]]) care este [[utilizat]] în [[mod]] [[frecvent]] în [[vorbire]]. * '''[[act lingvistic]]''' - [[funcție]] [[pragmatic]]ă [[legat]]ă de [[limbaj]] ([[cerere]], [[sfat]], [[ordin]], [[afirmație]]). * '''[[actualizare]]''' - [[aducere]] a uneia dintre [[însușire|însușirile]] unui [[obiect]] în [[centru]]l [[atenție]]i prin [[intermediu]]l unui [[context]] în care se [[putea|poate]] [[afla]] un [[cuvânt]], [[face|făcând]] să [[coincide|coincidă]] [[extensie|extensia]] [[semnificat]]ului cuvântului cu [[reprezentare]]a pe care și-o face [[vorbitor]]ul despre o [[anumit]]ă [[realitate]]. * '''[[actualizator]]''' - [[cuvânt]] care [[restrânge]] sau [[preciza|precizează]] [[semnificație|semnificația]] [[alt]]ui cuvânt. * '''[[aculalie]]''' - [[limbaj]] în care [[predomina|predomină]] [[utilizare]]a unor [[cuvânt|cuvinte]] [[inexistent]]e și [[nonsens]]urile. {{Wikipedia|Cazul acuzativ}} * '''[[acuzativ]], [[caz]]ul ~''' - [[caz]] [[avea|având]] ca [[funcțiune]] [[specific]]ă [[exprimare]]a [[complement direct|complementului direct]]. * '''[[acuzativ cu infinitiv]]''' - [[construcție]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă [[anumit]]or [[limbă|limbi]] ([[greacă|greaca]] [[veche]], [[latină|latina]], [[engleză|engleza]]) [[echivalent]]ă cu o [[propoziție completivă]] [[directă]], după [[verb]]e cu [[sens]]ul „a [[spune]]”, „a [[vedea]]”, „a [[simți]]” etc., în care [[subiect]]ul [[sta|stă]] la [[acuzativ]], iar [[predicat]]ul la [[infinitiv]]. * '''[[adaptare]]''' - [[proces]] prin care [[cuvânt|cuvintele]] de [[origine]] [[străin]]ă [[suferi|suferă]] [[transformare|transformări]] (mai ales [[fonetic]]e) [[conform]]e cu [[sistem]]ul [[limbă|limbii]] care le [[primi|primește]]; [[exemplu]]: [[adaptare]]a [[fonetic]]ă a [[neologism]]elor. * '''[[adhortativ]]''' - [[formă]] a [[imperativ]]ului la [[persoană|persoana]] I [[plural]], care [[exprima|exprimă]] un [[îndemn]], o [[îmbărbătare]]. {{Wikipedia|Adjectiv}} * '''[[adjectiv]]''' - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă, care [[arăta|arată]] o [[însușire]] a unui [[obiect]] și [[determina|determină]] [[nume]]le [[acest]]uia, [[acorda|acordându-se]] cu acesta în [[gen]], [[număr]] și [[caz]]. * '''[[adjectiv calificativ]]''' - [[adjectiv]] [[propriu]]-[[zis]], care [[exprima|exprimă]] [[apreciere|aprecieri]] [[legat]]e de [[dimensiune]], [[greutate]], [[formă]], [[culoare]], [[vechime]], [[vârstă]], [[valoare]], [[însușire|însușiri]] [[fizic]]e, însușiri [[psihic]]e etc. {{Wikipedia|Adjectiv pronominal}} * '''[[adjectiv pronominal]]''' - [[determinant]] căruia îi [[corespunde]] un [[pronume]]. * '''[[adjectivare]]''' - [[trecere]] a unui [[substantiv]], [[participiu]], [[gerunziu]] sau [[adverb]] la [[adjectiv]]. * '''[[adjoncțiune]]''' - [[alipire]] a [[articol hotărât|articolului hotărât]] [[enclitic]] cu [[substantiv]]ul [[determinat]]. * '''[[adnominal]]''' - (despre [[adjectiv]]e) care [[sta|stă]] pe [[lângă]], care [[determina|determină]] un [[nume]]; vezi și ''[[dativ adnominal]]''. * '''[[adnotare]]''' - (în [[lingvistică|lingvistica]] [[computațional]]ă) [[atașare]], la [[unitate|unitățile]] dintr-un [[text]] în [[format]] [[electronic]], de [[informație|informații]] [[suplimentar]]e ([[morfologic]]e, [[sintactic]]e, [[semantic]]e) care să [[putea|poată]] [[fi]] [[prelucra]]te de către [[computer]]. * '''[[adstrat]]''' - [[totalitate]]a [[element]]elor [[datorat]]e [[influență|influenței]] care s-a [[exercita]]t asupra unui [[idiom]] [[imediat]] după [[constituire]]a lui. {{Wikipedia|Adverb}} * '''[[adverb]]''' - [[parte de vorbire]] [[neflexibil]]ă, care [[exprima|exprimă]] [[caracteristică|caracteristici]] ale [[verb]]ului, [[interjecție]]i, [[adjectiv]]ului sau ale unui [[alt]] [[adverb]], [[arăta|arătând]] [[loc]]ul, [[timp]]ul, [[mod]]ul, [[cauză|cauza]], [[scop]]ul sau care [[putea|poate]] [[îndeplini]] [[funcție|funcția]] [[sintactic]]ă [[specific]]ă de [[circumstanțial]]. * '''[[adverbializare]]''' - [[transformare]] a unui [[substantiv]], [[adjectiv]] sau [[participiu]], prin [[conversiune]], în [[adverb]]. {{Wikipedia|Afereză}} * '''[[afereză]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] (sau a unui [[grup]] de sunete) de la [[început]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[afinitate lingvistică]]''' - [[relație]] între [[două]] [[limbă|limbi]] care [[prezenta|prezintă]] [[analogie|analogii]] de [[structură]] ce nu se [[datora|datorează]] [[înrudire|înrudirii]] dintre ele. * '''[[afirmativ]]''' - (despre [[enunț|enunțuri]]) care [[afirma|afirmă]], [[susține]] ceva sau prin care se afirmă ceva. * '''[[afirmație]]''' - [[formulare]] cu [[caracter]] [[afirmativ]]; [[enunț]] prin care se [[afirma|afirmă]] ceva; (la [[plural]]) [[cuvânt|cuvinte]] care [[exprima|exprimă]] o [[idee]], o [[judecată]] etc. {{Wikipedia|Afix}} * '''[[afix]]''' - [[element]] [[morfematic]] ([[sufix]], [[prefix]] sau [[infix]]) care, [[adăugat]] la o [[rădăcină]] sau o [[temă]], [[forma|formează]] [[împreună]] cu aceasta un [[cuvânt]] sau o [[formă]] [[flexionar]]ă, [[modifica|modificând]] [[sens]]ul, [[funcție|funcția]], [[valoare]]a [[gramatical]]ă. * '''[[afixat]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) [[format]] cu [[ajutor]]ul unui [[afix]]. * '''[[afixoid]]''' - [[element]] de [[compunere]] [[tematic]]ă; [[sinonim]]: ''[[pseudoafix]]''. * '''[[afon]]''' - (despre o [[consoană]]) care este [[surd]]ă. * '''[[afonizare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pierdere]]a [[vibrație|vibrațiilor]] [[glotal]]e la [[sunet]]ele [[sonor]]e; [[sinonim]]: ''[[asurzire]]''. * '''[[africanism]]''' - [[particularitate]] a [[limbă|limbii]] [[franceză|franceze]] [[vorbit]]e în [[Africa]]. {{Wikipedia|Consoană africată}} * '''[[africat]]ă, [[consoană]] ~''' - [[consoană]] cu [[caracter]] [[complex]] a cărei [[articulație]] [[începe]] cu o [[ocluziune]] și se [[termina|termină]] printr-o [[constricție]]; sinonim: ''[[semiocluzivă]]''. * '''[[afrikaans]], [[limbă|limba]] ~''' - [[varietate]] a [[limbă|limbii]] [[olandeze]], [[caracterizat]]ă prin [[simplificare]] [[morfologic]]ă ([[reducere]]a [[flexiune|flexiunii]]), [[diferență|diferențe]] în [[fonetică]] și [[influență|influențe]] [[lexical]]e [[englez]]e, [[portughez]]e și [[malaez]]e, [[vorbit]]ă în [[Africa de Sud]] și în unele [[stat]]e [[vecin]]e. * '''[[afro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[zonă|zonele]] de [[contact]] între [[Africa]] și [[Asia]] (cea mai [[răspândit]]ă fiind [[arabă|araba]]) și care [[cuprinde]] [[ramură|ramurile]]: [[berber]]ă, [[chadic]]ă, [[cushidic]]ă, [[egiptean]]ă, [[omotic]]ă și [[semitic]]ă. * '''[[agent]]''' - [[factor]] care [[determina|determină]] un [[proces]], [[autor]] [[real]] al unei [[comunicare|comunicări]]; [[termen]] [[atribuit]] [[acel]]ui [[actant]] ([[caz]] sau [[rol]]) care [[desemna|desemnează]] pe [[inițiator]]ul [[voluntar]] al [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e prin [[verb]]; vezi termenii: ''[[complement de agent]]'', ''[[nume de agent]]'', ''[[propoziție completivă de agent]]''. {{Wikipedia|Limbă aglutinantă}} * '''[[aglutinant]]ă, [[limbă]] ~''' - [[limbă]] în care [[raport]]urile [[gramatical]]e se [[exprima|exprimă]] prin [[alipire]]a unor [[afix]]e la [[rădăcină|rădăcina]] [[cuvânt]]ului; [[exemplu|exemple]]: [[maghiară|maghiara]], [[turcă|turca]], [[basc|basca]]. * '''[[aglutinare]]''' - [[alipire]] a unei [[particulă|particule]] sau [[cuvânt]] la alt cuvânt; vezi și ''[[deglutinare]]''. * '''[[agnomen]]''' - [[supranume]] [[purtat]] de [[roman]]i în [[urmă|urma]] unor [[fapt]]e [[deosebit]]e. * '''[[agramatism]]''' - [[necunoaștere]] a [[vorbire|vorbirii]] și a [[scriere|scrierii]] [[corect]]e; [[caracteristică]] a unei [[persoană|persoane]] [[incult]]e. * '''[[albaneză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], [[provenit]]ă din [[tracă]] sau [[iliră]], [[vorbit]]ă în [[Albania]]. {{Wikipedia|Alfabet}} * '''[[alfabet]]''' - [[totalitate]]a [[literă|literelor]] [[dispus]]e într-o [[anumit]]ă [[ordine]], care [[reda]]u [[sunet]]ele de [[bază]] ale unei [[limbă|limbi]]. * '''[[alfabet chirilic]]''' - [[vechi]] [[alfabet]] [[slav]], [[creat]] de Chiril de Salonic în [[secol]]ul al IX-lea, după [[model]]ul [[literă|literelor]] [[majuscul]]e din [[alfabet]]ul [[grec]], [[folosit]] de [[popor|popoarele]] slave [[ortodox]]e, precum și în [[text]]ele [[slav]]o-[[român]]e și în [[majoritate]]a textelor românești vechi și [[premodern]]e pînă la 1860; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[alfabet slavon]]''. * '''[[alfabet fonetic]]''' - [[sistem]] [[convențional]] de [[simbol]]uri [[caracterizat]] de o [[corespondență]] [[precis]]ă între [[grafie]] și [[sunet]]. * '''[[alfabet slavon]]''' - vezi ''[[alfabet chirilic]]''. {{Wikipedia|Alofon}} * '''[[alofon]]''' - [[variantă]] [[combinatoriu|combinatorie]] ([[pozițional]]ă) sau [[liber]]ă ([[individual]]ă) a unui [[fonem]]. * '''[[aloglot]]''' - ([[persoană]]) care [[vorbi|vorbește]] o [[alt]]ă [[limbă]]; care [[aparține]] unei limbi [[diferit]]e de cea [[oficial]]ă a unui [[stat]], care se [[referi|referă]] la o limbă diferită de cea oficială a unui stat. {{Wikipedia|Alomorf}} * '''[[alomorf]]''' - [[variantă]] (sau [[realizare]]) a unui [[morfem]]. * '''[[alomorfism]]''' - [[termen]] care se [[referi|referă]] la [[deosebire|deosebirile]] [[structural]]e între [[divers]]e [[limbă|limbi]]. * '''[[altaic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[ramură]] de [[limbă|limbi]] dintr-o [[presupus]]ă [[familie]] de limbi [[uralo-altaic]]e, [[vorbit]]e de [[populație|populațiile]] care [[trăi]]esc în [[regiune]]a [[munte|munților]] [[Altai]] și [[anume]] limbile: [[turcic]]e, [[limbi mongolice|mongole]], [[turc]]o-[[mongol]]e, [[tunguz]]e, [[tunguz]]o-[[manciurian|manciuriene]], precum și [[coreeană|coreeana]], [[japoneză|japoneza]]. * '''[[alterare]]''' - [[modificare]] a [[pronunțare|pronunțării]] unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui sunet. {{Wikipedia|Alternanță foneică}} * '''[[alternanță fonetică]]''' - [[schimbare]] [[regulat]]ă a unui [[sunet]] din [[temă]] prin [[alt]]ul, în [[formă|formele]] [[flexionar]]e sau în [[familie|familia]] unui [[cuvânt]]; vezi și ''[[ablaut]]''. * '''[[alternanță consonantică]]''' - [[alternanță]] care se [[produce]] între [[consoană|consoanele]] din [[temă|tema]] unui [[cuvânt]]. * '''[[alternanță vocalică]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[alveolar]]''' - [[sunet]] a cărui [[articulație]] se [[produce]] prin [[atingere]]a [[vârf]]ului [[limbă|limbii]] de [[regiune]]a [[alveolă|alveolelor]] [[dinte|dinților]] [[superior]]i (de [[exemplu]] /r/ [[românesc]]). * '''[[alveolopalatal]]''' - (despre [[consoană|consoane]]) care este [[articulat]] la [[limită|limita]] [[alveolă|alveolelor]] și a [[palat]]ului [[dur]]. * '''[[americanism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] [[propriu|proprie]] [[engleză|englezei]] [[american]]e; vezi și ''[[anglicism]]''. * '''[[ambigen]]''' - [[gen]]ul [[neutru]] al [[substantiv]]ului în [[anumit]]]e [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]]: [[română]]). {{Wikipedia|Ambiguitate (lingvistică)}} * '''[[ambiguitate]]''' - [[lipsă]] de [[precizie]], de [[claritate]]; [[prezență|prezența]] [[simultan]]ă a mai [[mult]]or [[sens]]uri care [[genera|generează]] [[interpretare|interpretări]] [[multiplu|multiple]] ale unui [[cuvânt]], ale unei [[expresie|expresii]]; [[sinonim]]: ''[[amfibolie]]''. * '''[[amfibolie]]''' - vezi ''[[ambiguitate]]''. * '''[[amfibologie]]''' - [[construcție]] [[retoric]]ă [[defectuos|defectuoasă]] [[stilistic]], [[sintactic]] etc. care [[putea|poate]] [[da]] [[naștere]] la [[echivoc]]. * '''[[amuțire]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] ce [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a din ce în ce mai [[puțin]] [[perceptibil]]ă, până la [[dispariție|dispariția]] [[total]]ă, a unui [[sunet]]. {{Wikipedia|Anacolut}} * '''[[anacolut]]''' - [[întrerupere]] în [[structură|structura]] [[sintactic]]ă a unei [[frază|fraze]]. * '''[[anadiploză]]''' - [[figură]] [[sintactic]]ă (de [[construcție]]) care [[consta|constă]] în [[repetare]]a unui [[cuvânt]] sau [[grup]] de cuvinte la [[sfârșit]]ul unei [[unitate|unități]] [[sintactic]]e sau [[metric]]e și la [[început]]ul celei [[următor|următoare]]; [[sinonim]]e: ''[[geminație]]'', ''[[reduplicație]]''. {{Wikipedia|Anagramă}} * '''[[anagramă]]''' - [[schimbare]]a [[ordine|ordinii]] [[literă|literelor]] unui [[cuvânt]] pentru a se [[obține]] un [[alt]] cuvânt. * '''[[analecte]]''' - vezi ''[[crestomație]]''. * '''[[analitic]]''' - (despre o [[formă]] [[gramatical]]ă) [[alcătuit]] din [[două]] sau mai [[mult]]e [[cuvânt|cuvinte]]; (despre [[limbă|limbi]]) [[limbă]] [[flexionar]]ă ([[italiană]], [[franceză]] etc.) care [[exprima|exprimă]] [[raport]]urile gramaticale prin cuvinte [[izolat]]e ([[prepoziție|prepoziții]], [[particulă|particule]] [[adverbial]]e, [[verb]]e [[auxiliar]]e) și prin [[topică]], spre [[deosebire]] de limbile [[sintetic]]e care se [[folosi|folosesc]] de [[modificare|modificări]] [[intern]]e ale [[cuvânt|cuvintelor]]. * '''[[analitism]]''' - [[calitate]] a unei [[limbă|limbi]] de a [[utiliza]] [[morfem]]e [[flexionar]]e [[analitic]]e, care nu [[face|fac]] [[corp]] [[comun]] cu [[parte de vorbire|părțile de vorbire]] pe care le [[însoți|însoțesc]]. * '''[[analizabil]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]] [[derivat]]e) în [[structură|structura]] căruia se [[recunoaște]] atât [[afix]]ul, cât și [[cuvântul]] de [[bază]] [[existent]] în [[limbă]]. * '''[[analiză fonetică]]''' - [[cercetare]] a [[sunet]]elor care [[compune|compun]] [[cuvânt|cuvintele]]. * '''[[analiză fonologică]]''' - [[studiu]]l [[fonem]]elor unei [[limbă|limbi]] și a [[relație|relațiilor]] dintre [[acest]]ea. * '''[[analiză gramaticală]]''' - [[descompunere]] a unei [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e ([[cuvânt]], [[propoziție]], [[frază]]) în [[element]]ele [[component]]e, pentru [[determinare]]a [[valoare|valorii]] lor [[morfologic]]e și [[sintactic]]e. * '''[[analiză lingvistică]]''' - [[studiu]]l [[complet]] al [[text]]elor din [[punct]] de [[vedere]] [[fonetic]], [[lexical]], [[semantic]], [[gramatical]] și [[ortografic]]. * '''[[analiză morfologică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de vorbire|părți de vorbire]] [[distinct]]e, a [[criteriu|criteriilor]] de [[clasificare]] a [[acest]]ora și a [[tip]]urilor de [[flexiune]] cărora le [[aparține|aparțin]]. * '''[[analiză semantică]]''' - [[cercetare]] a [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e după [[sens]]urile [[acest]]ora. * '''[[analiză sintactică]]''' - [[studiu]]l [[cuvânt|cuvintelor]] din [[text]]e ca [[parte de propoziție|părți de propoziție]] cu [[trăsătură|trăsături]] [[distinct]]e. {{Wikipedia|Analogie (lingvistică)}} * '''[[analogie]]''' - [[fenomen]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a [[formă|formei]] sau, [[uneori]], a [[sens]]ului unui [[cuvânt]] sub [[influență|influența]] [[alt]]ui cuvânt ori a altei forme al [[același|aceluiași]] cuvânt. * '''[[analogism]]''' - [[teorie]] a lui Aron Pumnul, care [[încerca]] să [[dea]] [[limbă|limbii]] [[română|române]] o [[ortografie]] [[practic]]ă și o [[explicație]] [[teoretic]]ă [[întemeiat]]e pe [[principiu|principiile]] [[analogic]]e. * '''[[anaptixă]]''' - [[modificare]] [[fonetic]]ă [[necondiționat]]ă [[consta|constând]] în [[introducere]]a unei [[vocală|vocale]] între [[două]] [[consoană|consoane]] în [[cadru]]l unui [[cuvânt]]. * '''[[anceps]]''' - [[semn]] [[grafic]] care [[marca|marchează]], într-o [[anumit]]ă [[situație]], [[cantitate]]a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[anchetă]]''' - [[operație]] de [[adunare]] ([[direct]]ă sau prin [[corespondență]]) a unor [[fapt]]e de [[limbă]] cu [[ajutor]]ul unui [[chestionar]]; prin [[anchetă|anchetele]] [[dialectal]]e se [[aduna|adună]] [[material]] [[referitor]] la [[grai]]urile sau la [[dialect]]ele unei [[limbă|limbi]]. {{Wikipedia|Anglicism}} * '''[[anglicism]]''' - [[cuvânt]] sau [[expresie]] de [[origine]] [[engleză]], [[pătruns]]e într-o [[alt]]ă [[limbă]] (și încă [[neadaptat]]e la [[sistem]]ul [[acest]]eia); [[englezism]]; vezi și ''[[americanism]]''. * '''[[anglistică]]''' - [[disciplină]] care se [[ocupa|ocupă]] cu [[studiu]]l [[limbă|limbii]], [[cultură|culturii]] și [[civilizație]]i [[engleză|engleze]] și a [[popor|popoarelor]] de limbă engleză. * '''[[anglo-americanism]]''' - [[cuvânt]], [[expresie]] sau [[construcție]] [[propriu|proprii]] [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]] [[vorbit]]e în [[SUA]]. * '''[[anglo-normand]]''' - [[dialect]]ul [[franceză|francez]] [[vechi]] [[vorbit]] pe cele [[două]] [[coastă|coaste]] ale Canalului Mânecii, după [[cucerire]]a [[Anglia|Angliei]] de către [[normand|normanzi]]. * '''[[anglo-saxonă]]''' - [[limbi germanice|limbă germanică]] [[vorbit]]ă în [[Britannia]] în [[secol]]ele VIII-XII; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[engleza veche]]''. * '''[[antepoziție]]''' - [[antepunere]]; [[stare]] a [[cuvânt]]ului, a [[particulă|particulelor]] [[antepus]]e. * '''[[antepunere]]''' - vezi ''[[procliză]]''. * '''[[anterior]]''' - (despre [[sunet]]e) [[articulat]] în [[parte]]a [[dinainte]] a [[cavitate|cavității]] [[bucal]]; [[exemplu]]: ''[[vocală anterioară]]''. * '''[[anticipare]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[pronunțare]]a unui [[sunet]] dintr-un [[cuvânt]] [[înainte]] de [[loc]]ul unde era [[pronunțat]] într-o [[epocă]] mai [[vechi|veche]] sau unde în [[mod]] [[normal]] ar [[trebui]] pronunțat; [[exprimare]] [[anticipat]]ă a [[subiect]]ului sau a [[subiectiv]]ei, a [[complement]]ului [[direct]] sau [[indirect]] și a [[propoziție subordonată|subordonatelor]] [[completivă|completive]] directe sau indirecte. {{Wikipedia|Antonim}} * '''[[antonim]]''' - [[cuvânt]] care, [[considerat]] în [[raport]] cu [[alt]]ul, are un [[înțeles]] [[exact]] [[opus]]. * '''[[antropofonie]]''' - [[fonetică]] [[fiziologic]]ă. * '''[[antroponimic]]''' - care [[aparține]] [[antroponimie]]i, care se [[referi|referă]] la antroponimie; [[sinonim]]: ''[[antroponomastic]]''. {{Wikipedia|Antroponimie}} * '''[[antroponimie]]''' - [[ramură]] a [[lingvistică|lingvisticii]] care [[studia]]ză [[nume]]le de [[persoană]]; [[totalitate]]a numelor de persoană dintr-o [[localitate]], dintr-o [[regiune]] sau dintr-o [[limbă]]. * '''[[antroponomastic]]''' - vezi ''[[antroponimic]]''. {{Wikipedia|Aorist}} * '''[[aorist]]''' - [[formă]] [[verb]]ală în unele [[limbă|limbi]] (de [[exemplu]] în [[greacă|greaca]] [[vechi|veche]]), care [[exprima|exprimă]] o [[acțiune]] [[trecut]]ă, fără a [[indica]] dacă [[efect]]ul ei [[persista|persistă]] sau nu în [[moment]]ul [[vorbire|vorbirii]]. * '''[[apelativ]]''' - care se [[aplica|aplică]] unei [[clasă|clase]], unui [[gen]], unei [[specie|specii]] [[întreg]]i, cu [[referire]] la [[ființă|ființe]] sau [[lucru]]ri; [[general]], [[generic]]; [[substantiv]] [[comun]] prin care se [[denumi|denumește]], se [[caracteriza|caracterizează]] (prin [[trăsătură|trăsături]] generale) o [[persoană]], un [[obiect]], o [[specie]] etc. și care se [[opune]] [[nume propriu|numelor proprii]] sau altor [[categorie|categorii]] de [[substantiv]]e. * '''[[apelativizare]]''' - [[transformare]] a unui [[termen]] în [[apelativ]]. * '''[[apendice]]''' - [[element]] [[fonic]] [[suplimentar]] care [[însoți|însoțește]] [[articulație|articulația]] unui [[sunet]]. * '''[[apertură]]''' - [[grad]] de [[deschidere]] a [[canal]]ului [[fonator]] în [[timp]]ul [[emitere|emiterii]] [[sunet]]elor. * '''[[apex]]''' - (în [[grafie|grafia]] [[literă|literelor]] [[latin]]e) [[semn]] [[diacritic]] în [[formă|forma]] unei [[mic]]i [[bară|bare]] [[vertical]]e care [[marca|marchează]] [[vocală|vocalele]] [[lung]]i. * '''[[apical]]''' - despre [[sunet]]e care se [[articula|articulează]] [[apropia|apropiind]] [[vârf]]ul [[limbă|limbii]] de [[dinte|dinți]], de [[alveolă|alveole]] sau de [[boltă|bolta]] [[palat]]ului. {{Wikipedia|Apocopă}} * '''[[apocopă]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[dispariție|dispariția]] unui [[sunet]] sau a unui [[grup]] de sunete de la [[sfârșit]]ul unui [[cuvânt]]. * '''[[apodoză]]''' - a [[doilea|doua]] [[parte]] a unei [[perioadă|perioade]] [[condițional]]e, care [[exprima|exprimă]] [[consecință|consecința]] [[prim]]ei părți ([[numit]]ă [[protază]]); se [[numi|numește]] apodoză în [[special]] [[propoziție|propoziția]] [[regent]]ă a unei [[subordonat]]e condiționale. * '''[[apofonie]]''' - vezi ''[[ablaut]]''. * '''[[apostrof]]''' - [[semn]] [[ortografic]], în [[formă|forma]] unei [[virgulă|virgule]] ('''`'''), [[utilizat]] pentru a [[arăta]] [[dispariție|dispariția]] [[accidental]]ă în [[rostire]] a unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. {{Wikipedia|Apoziție}} * '''[[apoziție]]''' - [[atribut]] [[pus]] pe [[același]] [[plan]] cu [[cuvânt]]ul [[determinat]] (de [[obicei]], în [[caz]]ul [[nominativ]]). * '''[[arabă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[semitic]]ă, [[vorbit]]ă în mai [[mult]]e [[țară|țări]] din [[sud]]-[[vest]]ul [[Asia|Asiei]] și [[nord]]ul [[Africa|Africii]], [[avea|având]] [[alfabet]] [[propriu]]. {{Wikipedia|Limba aramaică}} * '''[[aramaică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de limbi și [[dialect]]e din [[familie|familia]] [[afro-asiatic]]ă, [[ramură|ramura]] [[semitic]]ă, și care [[forma|formează]], [[împreună]] cu [[cananean]]a, [[subgrup]]ul [[occidental]] [[nordic]], [[reprezenta|reprezentând]] una dintre cele mai [[important]]e limbi ale [[antichitate|Antichității]], (în care sunt [[scris]]e unele [[carte|cărți]] ale [[Biblie]]i). * '''[[arbitrarul semnului lingvistic]]''' - în [[teorie|teoria]] lui Ferdinand de Saussure, [[lipsă|lipsa]] de [[legătură]] dintre [[conținut]]ul [[exprimat]] de [[semn]]ul [[lingvistic]] și [[formă|forma]] [[acest]]uia (forma semnului este [[întâmplător|întâmplătoare]] în [[raport]] cu conținutul acestuia, nu [[depinde]] de el). * '''[[arbore]]''' - [[reprezentare]] [[grafic]]ă a [[structură|structurii]] de [[constituent|constituenți]] a unei [[frază|fraze]]. * '''[[areologie]]''' - [[studiu]] al [[distribuție]]i [[arie|ariilor]] [[dialect]]ale pe un [[anumit]] [[teritoriu]]. {{Wikipedia|Argou}} * '''[[argou]]''' - [[limbaj]] [[convențional]] [[utilizat]] de [[anumit]]e [[categorie|categorii]] [[social]]e, cu [[scop]]ul de a nu [[fi]] [[înțeles]]e de [[neinițiat|neinițiați]], mai [[ales]] de [[autoritate|autorități]] și [[folosit]] mai ales de către anumite categorii ([[delicvent|delincvenți]], [[vagabond|vagabonzi]], [[cerșetor]]i etc.) {{Wikipedia|Arhaism}} * '''[[arhaism]]''' - [[cuvânt]], [[formă]] [[fonetic]]ă sau [[gramatical]]ă a unui [[cuvânt]] ori [[construcție]] de [[limbă]] care nu mai [[circula|circulă]] în [[vorbire]]a [[curent]]ă. * '''[[arhifonem]]''' - [[unitate]] [[fonologic]]ă [[superior|superioară]] [[fonem]]ului, [[caracterizat]]ă prin [[îmbinare]]a unor [[trăsătură|trăsături]] [[distinctiv]]e [[proveni]]nd din mai [[mult]]e [[fonem]]e [[înrudit]]e. * '''[[arhigen]]''' - [[tip]] de [[gen]] [[gramatical]] [[dedus]] din genurile gramaticale [[clasic]]e ale [[prim]]ului [[nivel]] de [[repartizare]] a [[acest]]ora. {{Wikipedia|Limba armeană}} * '''[[armeană]] [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă din [[familie|familia]] [[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[armean|armeni]], care în [[formă|forma]] [[clasic]]ă ([[veche]]) era limba [[liturgic]]ă a [[biserică|Bisericii]] [[armenesc|armenești]], [[împărțit]]ă [[astăzi]] în [[două]] [[dialect]]e [[principal]]e. * '''[[armonie vocalică]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] [[caracteristic]] unor [[limbă|limbi]] ([[fino-ugric]]e, [[turc]]o-[[tătar]]e ș.a.), care [[consta|constă]] în [[potrivire]]a de [[timbru]] a [[vocală|vocalelor]] din [[element]]ele [[alcătuitor|alcătuitoare]] ale unui [[cuvânt]]; [[sinonim]]: ''[[sinarmonie]]''. {{Wikipedia|Limba aromână}} * '''[[aromână]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] al [[română|limbii române]] [[vorbit]] de [[aromâni]]. * '''[[articol]]''' - [[cuvânt]] dintr-o [[limbă]] [[determinat]]ă, dintr-un [[dialect]], dintr-un [[autor]] etc, [[dispus]], [[împreună]] cu [[alt]]e cuvinte, după [[anumit]]e [[criteriu|criterii]] și [[însoțit]] de [[obicei]] de [[definiție]], de [[explicare]]a [[sens]]urilor, de [[formă|forme]] [[flexionar]]e și [[variantă|variante]] etc, [[inclus]] într-un [[dicționar]], [[glosar]] etc.; vezi și ''[[cuvânt-titlu]]'', ''[[lemă]]''. {{Wikipedia|Articol (gramatică)}} * '''[[articol]]''' ([[parte de vorbire]]) - [[parte de vorbire]] [[flexibil]]ă care [[însoți|însoțește]] un [[substantiv]], un [[adjectiv]], un [[pronume]], un [[numeral]] și [[avea|are]] [[rol]]ul de a [[individualiza]] [[obiect]]ul [[desemnat]] de substantiv și de a [[marca]] [[divers]]e [[funcțiune|funcțiuni]] [[gramatical]]e. * '''[[articulare]]''' - (în [[morfologie]]) [[alăturare]]a [[articol]]ului [[hotărât]] la un [[cuvânt]]; (în [[fonetică]]) [[modelare]] a [[curent]]ului de [[aer]] [[expira]]t, [[produs]]ă în [[cavitate]]a [[bucal]]ă, cu [[participare]]a [[divers]]elor [[organ]]e [[articulatoriu|articulatorii]], pentru [[realizare]]a unui [[sunet]]. * '''[[articulat]]''' - (despre [[substantiv]] sau despre un [[echivalent]]) care are [[articol]]. * '''[[ascendent]], [[diftong]] ~''' - [[diftong]] în care [[prim]]ul [[element]] este o [[semivocală]], iar al [[doilea]] o [[vocală]]. * '''[[asemantic]]''' - (despre [[unitate|unități]] [[lingvistic]]e) care este [[lipsit]] de [[sens]]. {{Wikipedia|Asibilație}} * '''[[asibilare]]''' (sau '''[[asibilație]]''') - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[transformare]]a unei [[consoană|consoane]] [[ocluzivă|ocluzive]] în consoană [[africat]]ă sub [[influență|influența]] unui /i/ sau /e/ [[următor]]. {{Wikipedia|Asimilație (lingvistică)}} * '''[[asimilație]]''' - [[fenomen]] [[fonetic]] care [[consta|constă]] în [[modificare]]a unui [[sunet]] sub [[influență|influența]] [[alt]]uia. * '''[[asimilație progresivă]]''' - [[transformare]] a unui [[sunet]] de către [[alt]]ul care-l [[preceda|precedă]]. * '''[[asimilație reciprocă]]''' - [[transformare]]a a [[două]] [[sunet]]e prin [[acțiune]] [[reciproc]]ă. * '''[[asimilație regresivă]]''' - [[fenomen]] în care [[element]]ul [[asimilator]] se [[găsi|găsește]] după elementul [[asimilat]]. * '''[[asindeton]]''' - [[absență|absența]] [[conjuncție|conjuncțiilor]] între [[doi]] sau mai [[mult|mulți]] [[termen]]i ai unei [[propoziție|propoziții]], între două sau mai multe propoziții ale unei [[frază|fraze]]. * '''[[asintaxie]]''' - [[limbaj]] [[lipsit]] [[total]] de [[structură]] [[gramatical]]ă, [[consta|constând]] într-o [[succesiune]] de [[cuvânt|cuvinte]] care își [[păstra|păstrează]] [[semnificație|semnificația]]. {{Wikipedia|Aspect și mod de acțiune}} * '''[[aspect]]''' - [[categorie]] [[gramatical]]ă [[propriu|proprie]] [[anumit]]or [[limbă|limbi]], care [[arăta|arată]] [[grad]]ul de [[realizare]] a [[acțiune|acțiunii]] [[exprimat]]e de [[verb]]. * '''[[aspectual]]''' (sau '''[[aspectiv]]''') - care se [[referi|referă]] la [[aspect]]ul [[verb]]al. * '''[[aspirat]]''' - (despre un [[sunet]]) [[realizat]] prin [[aspirație]]. * '''[[aspirație]]''' - [[zgomot]] [[produs]] prin [[frecare]]a [[aer]]ului în [[trecere]]a lui prin [[laringe]], în [[timp]]ul [[pronunțare|pronunțării]] unor [[sunet]]e. * '''[[assameză]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[indo-arian]]ă [[vorbit]]ă în [[nord]]ul [[stat]]ului [[Assam]] din [[India]]. {{Wikipedia|Asterisc}} * '''[[asterisc]]''' - [[semn]] [[grafic]] în [[formă]] de [[steluță]] prin care se [[separa|separă]] [[unitate|unități]] de [[text]] ([[subcapitol]]e) sau, [[așezat]] [[înainte]]a unui [[cuvânt]] sau [[formă|forme]] [[gramatical]]e, [[arăta|arată]] că [[acest]]ea nu [[apărea|apar]] în [[text]]e, ci sunt [[presupus]]e, [[reconstruit]]e, iar, dacă apare în [[urmă|urma]] unui cuvânt, [[indica|indică]] [[trimitere]]a la o [[notă]]. * '''[[asurzire]]''' - vezi ''[[afonizare]]''. * '''[[atac]]''' - [[mișcare]] [[articulatoriu|articulatorie]] a [[coardă|coardelor]] [[vocal]]e, [[propriu|proprie]] [[început]]ului unei [[vocală|vocale]]. * '''[[atematic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) în care [[sufix]]ul sau [[desinență|desinența]] se [[adăuga|adaugă]] [[direct]] la [[rădăcină]], fără [[vocală|vocala]] [[tematic]]ă; [[lipsit]] de vocală tematică. * '''[[atemporal]]''' - (despre [[formă|forme]] [[verb]]ale) care nu [[exprima|exprimă]] un [[timp]], care este în [[afară|afara]] timpului, care [[transcende]] timpul. * '''[[atestat]]''' - (despre un [[cuvânt]], [[formă]] [[gramatical]]ă) a cărui [[existență]] este [[dovedi]]tă mai [[ales]] printr-un [[document]] [[scris]]. * '''[[atic]], [[dialect]] ~''' - [[dialect]] [[antic]] [[grec]] [[vorbit]] în [[Atica]], care [[sta|stă]] la [[bază|baza]] [[limbă|limbii]] [[grecesc|grecești]] [[comun]]e ([[koine]]). * '''[[atlas lingvistic]]''' - [[lucrare]] care, în [[urmă|urma]] [[anchetă|anchetelor]] [[dialect]]ale, [[studiu]]lui [[text]]elor, [[prezenta|prezintă]] pe [[hartă|hărți]] [[răspândire]]a [[teritorial]]ă a [[diferit]]elor [[fenomen]]e [[lingvistic]]e, cum ar [[fi]]: [[trasare]]a [[izoglosă|izogloselor]], [[stabilire]]a [[eventual]]ului [[continuum]] [[dialectal]] etc.; [[alt]]ă [[denumire]]: ''[[hartă lingvistică]]''; vezi și ''[[stratigrafie lingvistică]]''. * '''[[aton]]''' - (despre o [[vocală]], o [[silabă]], un [[cuvânt]]) care este [[lipsit]] de [[accent]] [[dinamic]] sau [[muzical]]. * '''[[atracție]]''' - [[abatere]] a unor [[cuvânt|cuvinte]] sub [[influență|influența]] [[vecinătate|vecinătății]] [[alt]]or cuvinte. * '''[[atracție paronimică]]''' - [[abatere]] care [[face]] ca [[termen]]ul mai [[frecvent]] în [[limbă]] să-l [[atrage|atragă]] pe cel mai [[puțin]] [[cunoscut]]. {{Wikipedia|Atribut}} * '''[[atribut]]''' - [[parte]] [[secundar]]ă a [[propoziție]]i, care [[determina|determină]] un [[substantiv]] sau un [[substitut]] al [[acest]]uia. * '''[[augment]]''' - [[element]] [[vocalic]] [[adăugat]] în unele [[limbi indo-europene]] [[înainte]]a unei [[formă|forme]] de [[trecut]] a [[indicativ]]ului. {{Wikipedia|Augmentativ}} * '''[[augmentativ]]''' - [[afix]] [[servi]]nd la [[formare]]a unui [[cuvânt]] [[nou]] care [[denumi|denumește]] un [[obiect]] de [[dimensiune|dimensiuni]] mai [[mare|mari]] decât ale obiectului [[desemnat]] prin cuvântul de [[bază]]; cuvânt [[format]] cu un [[astfel]] de afix. * '''[[australiană]]''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[limbă|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de [[austroneziană]] și [[papua]]. {{Wikipedia|Limbi austro-asiatice}} * '''[[austro-asiatic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[familie]] de [[limbă|limbi]] (munda, monkhmer, malacca, nicobareza și miao-yao) vorbite în [[Asia]] de Sud-Est. * '''[[austroneziană]], [[limbă|limbi]] ~''' - una dintre cele [[trei]] [[mare|mari]] [[familie|familii]] de [[familie|limbi]] [[vorbit]]e în [[Oceania]], [[alături]] de cea [[australiană]] și [[papua]]. * '''[[autohton]]''' - (despre [[limbă|limbi]], [[grai]]uri, [[cuvânt|cuvinte]] etc.) care este [[socotit]] drept cel mai [[vechi]] dintre [[grai]]urile sau limbile [[vorbit]]e într-un [[ținut]]. * '''[[auxiliar]]''' - (sau ''[[cuvânt]] [[ajutător]]'') [[cuvânt]] având [[rol]]ul de a [[exprima]] [[raport]]uri între cuvinte sau [[nuanță|nuanțe]] [[gramatical]]e ale cuvintelor pe care le [[însoți|însoțește]] (vezi și ''[[verb auxiliar]]''). {{Wikipedia|Limba avară}} * '''[[avară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[caucazian]]ă de [[nord-est]], [[vorbit]]ă în [[principal]] în Daghestan (unde este [[limbă]] [[oficial]]ă) și în unele [[regiune|regiuni]] din [[Azerbaijan]]. * '''[[avestică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[ramură|ramura]] [[indo-iranian]]ă, [[grup]]ul [[iranian]], [[dispărut]]ă, în care a fost [[scris]]ă [[colecție|colecția]] [[carte|cărților]] [[sacru|sacre]] ale lui Zoroastru. {{Wikipedia|Limba azeră}} * '''[[azeră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] din [[familie|familia]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă în [[Azerbaidjan]]. * '''[[aztec]]ă, [[limbă|limba]] ~''' - [[grup]] de [[idiom]]uri [[amerindian|amerindiene]]; vezi și ''[[uto-aztecană]]''. {{cuprinscompact}} == B == * '''[[babiloniană]], [[limbă|limba]] ~''' - [[dialect]] [[akadian]] [[vorbit]] în [[trecut]] în [[Mesopotamia]]. {{Wikipedia|Limbi din Peninsula Balcanică}} * '''[[balcanic]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] de [[limă|limbi]] care se [[vorbi|vorbesc]] în [[regiune]]a [[Balcani]]lor; deși [[face|fac]] [[parte]] din [[familie|familii]] [[diferit]]e, [[acest]]e limbi au [[forma]]t „[[uniune]]a [[lingvistic]]ă [[balcanic]]ă”, [[căpăta|căpătând]] [[asemănare|asemănări]] [[structural]]e [[izbitor|izbitoare]] de-a [[lung]]ul [[timp]]ului. * '''[[balcanism]]''' - [[fenomen]] [[lingvistic]] [[specific]] [[regiune|regiunii]] [[balcanic]]e. * '''[[balcanistică]]''' - [[știință]] care [[studia]]ză [[limbă|limbile]], [[literatură|literaturile]] și [[istorie|istoria]] [[popor|popoarelor]] [[balcanic]]e. * '''[[baltică]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] [[vorbit]]ă de [[populație|populațiile]] de pe [[coastă|coasta]] [[oriental]]ă a [[Marea Baltică|Mării Baltice]] și din care s-au [[desprinde|desprins]]: [[letonă|letona]], [[lituaniană|lituaniana]] și [[limbă|limba]] [[prusac]]ă [[veche]]. * '''[[bantu]], [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]] [[mare]] de [[limbă|limbi]] [[aglutinant]]e [[negroafrican]]e, din [[Africa]] [[central|Centrală]] și [[meridional|Meridional]]ă, cu [[structură]] [[gramatical]]ă și [[lexic]] [[apropiat]]e. {{Wikipedia|Barbarism}} * '''[[barbarism]]''' - [[termen]] sau [[construcție]] de [[origine]] [[străin]]ă, [[folosit]] [[inutil]] și fără a [[fi]] [[asimilat]] de [[limbă|limba]] care l-a [[împrumutat]] deoarece are [[echivalent]] [[aici]]; [[element]] de [[jargon]]. * '''[[bască]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[izolat]]ă ne-[[limbi indo-europene|indo-europeană]], [[probabil]] [[rămășiță]] a unui [[grup]] de limbi [[mediteranean|mediteraneene]] pre-indo-europene, [[vorbit]]ă de [[basc]]i. * '''[[Basic English]]''' - [[formă]] [[simplificat]]ă a [[limbă|limbii]] [[engleză|engleze]], cu [[circa]] 850 de [[cuvânt|cuvinte]], cu [[scop]]ul de a [[servi]] ca [[limbă]] [[internațional]]ă. * '''[[Basic French]]''' - [[limbă]] [[artificial]]ă [[obținut]]ă în 1952 prin [[simplificare]]a limbii [[franceză|franceze]]. {{Wikipedia|Limba bașchiră}} * '''[[bașchiră]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[altaic]]ă, [[ramură|ramura]] [[turcic]]ă, [[vorbit]]ă de [[bașkir]]i. * '''[[bază de articulație]]''' - [[mod]]ul de [[articulare]] a [[sunet]]elor [[caracteristic]] pentru o [[anumit]]ă [[limbă]] sau un anumit [[dialect]]; [[sistem]]ul [[poziție|pozițiilor]] și [[mișcare|mișcărilor]] [[organ]]elor [[fonator|fonatoare]] [[caracteristic]] [[vorbitor]]ilor într-o anumită limbă sau într-un anumit dialect. * '''[[bază dialectală]]''' - [[fundament]] al [[limbă literară|limbii literare]] [[alcătuit]] din [[particularitate|particularitățile]] cele mai [[important]]e ale unui [[grai]] sau [[dialect]]. {{Wikipedia|Limba belarusă}} * '''[[belarusă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[slav]]ă, [[grup]]ul [[oriental]], [[vorbit]]ă de [[bielorus|belaruși]]. * '''[[bengali]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limbă indo-europeană]], din [[ramură|ramura]] [[limbi indo-iraniene|indo-iraniană]], [[grup]]ul [[indic]] de [[est]], [[vorbit]]ă în Bengal ([[India]]) și în [[Bangladesh]]. {{Wikipedia|Limbi berbere}} * '''[[berber]]e, [[limbă|limbi]] ~''' - [[grup]]ă de [[limbă|limbi]] [[hamitic]]e, [[vorbit]]e de [[berber]]i. * '''[[betacism]]''' - [[pronunțare]] [[alterat]]ă a [[consoană|consoanelor]] /b/ și /p/. * '''[[bilabial]]''' - [[sunet]] sau [[consoană]] care [[articula|articulează]] cu [[participare]]a [[ambii|ambelor]] [[buză|buze]] ([[exemple]]: /b/, /p/). * '''[[bilingv]]''' - (despre [[persoană|persoane]]) care [[vorbi|vorbește]] în [[mod]] [[curent]] și la [[fel]] de [[bine]] [[două]] [[limbă|limbi]]; (despre [[text]]e) care este [[scris]] în două limbi. * '''[[bilingv]], [[dicționar]] ~''' - [[dicționar]] care [[cuprinde]] [[cuvânt|cuvintele]] unei [[limbă|limbi]] [[traduce|traduse]] (și [[explicat]]e) în [[alt]]ă limbă. {{Wikipedia|Bilingvism}} * '''[[bilingvism]]''' - [[situație|situația]] în care se [[afla|află]] un [[vorbitor]] sau un [[grup]] [[social]] care [[folosi|folosește]] în [[mod]] [[curent]] și cu [[același|aceeași]] [[ușurință]] [[două]] [[limbă|limbi]] [[diferit]]e. * '''[[binarism]]''' - [[teorie]] [[fonologic]]ă [[bazat]]ă pe [[ipoteză|ipoteza]] [[opoziție|opozițiilor]] [[binar]]e. * '''[[birmană]]''' (sau '''[[birmanez]]ă'''), '''[[limbă|limba]] ~''' - [[limbă|limbă]] din [[familie|familia]] [[sino-tibetan]]ă, [[ramură|ramura]] [[tibeto-birman]]ă, [[vorbit]]ă de [[birman]]i. * '''[[bisemic]]''' - (despre [[cuvânt|cuvinte]]) care are [[două]] [[sens]]uri [[diferit]]e, în [[funcție]] de [[context]]. * '''[[bisilabic]]''' - ([[cuvânt]]) [[format]] din [[două]] [[silabă|silabe]]; [[sinonim]]: ''[[disilabic]]''. * '''[[bisociație]]''' - [[asociație]] între [[doi]] [[termen]]i [[foarte]] [[îndepărtat|îndepărtați]] ca [[sens]]. * '''[[bopomofo]]''' - [[alfabet]] [[creat]] pentru a [[fi]] [[utilizat]] în [[transliterare]]a din [[chineză]] [[standard]] în [[scop]]uri [[pedagogic]]e și [[didactic]]e. * '''[[brahilogie]]''' - [[tip]] de [[elipsă]] care [[consta|constă]] în [[evitare]]a [[repetare|repetării]] unui [[element]] al [[frază|frazei]], [[exprimat]] [[anterior]]. * '''[[bretonă]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbi indo-europene|limba indo-europeană]] din [[familie|familia]] [[celtic]]ă, [[vorbit]]ă de [[breton]]i. * '''[[brevilocvență]]''' - [[vorbire]] [[scurt]]ă, [[concis]]ă, [[concentrat]]ă. {{Wikipedia|Limba bulgară}} * '''[[bulgară]], [[limbă|limba]] ~''' - [[limbă]] [[vorbit]]ă de [[bulgari]], care [[face]] [[parte]] din [[grup]]ul de [[sud]] al limbilor [[slav]]e. * '''[[bustrofedon]]''' - [[tip]] de [[scriere]] [[foarte]] [[veche]], în care [[rând]]urile [[merge]]au fără [[discontinuitate|discontinuități]] de la [[stânga]] la [[dreapta]] și de la dreapta la stânga. {{Wikipedia|Buzzword}} * '''[[buzzword]]''' - [[cuvânt]] sau [[frază]] la [[modă]], cu [[capacitate]] de [[impresionare]], care este [[utiliza]]tă [[frecvent]] într-un [[anumit]] [[domeniu]] de [[activitate]] sau într-un [[context]] [[social]] [[specific]]. {{cuprinscompact}} == C == {{Wikipedia|Cacofonie}} * '''[[cacofonie]]''' - asociație de sunete neplăcute [[auz]]ului, care trebuie evitate. * '''[[cacografie]]''' - [[ortografie]]re greșită. * '''[[cacologie]]''' - construcție [[gramatică|gramaticală]], [[locuțiune]] sau expresie greșită. {{Wikipedia|Calc (lingvistică)}} * '''[[calc]]''' - traducerea din altă [[limbă (comunicare)|limbă]] a elementelor de formare a unui [[cuvânt]] sau a unei expresii; adăugarea la un cuvânt a unui [[sens]] nou după modelul unui cuvânt străin; altă denumire: ''împrumut semantic''. * '''[[calc lexical]]''' - aspect al împrumutului [[lexic]]al, care constă în atribuirea de sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă. * '''[[calc gramatical]]''' - copiere dintr-o limbă străină a unui procedeu [[morfologie|morfologic]] sau [[sintaxă|sintactic]]. * '''[[calc frazeologic]]''' - copiere a structurii unui grup de cuvinte care exprimă un conținut unic și formează o unitate frazeologică. * '''[[calchiere]]''' - formarea de [[cuvânt|cuvinte]] sau ''expresii'' noi sau îmbogățirea un cuvânt sau o expresie cu un sens nou cu ajutorul unui [[calc (lingvistică)|calc]]. * '''[[calitate]]''' - vezi ''timbru''. * '''[[calmucă]]''' - [[limbă (comunicare)|limbă]] din familia [[limbi altaice|altaică]], ramura [[limbi mongolice|mongolă]], vorbită de [[calmuci]]. * '''[[canal fonator]]''' - spațiul dintre organele vorbirii prin care trece curentul de aer sonor și a cărui formă determină caracteristicile sunetelor. * '''[[cantitate]]''' - durată a pronunțării unui [[sunet]] sau a unei [[silabă|silabe]]. * '''[[capacism]]''' - [[pronunție|pronunțare]] alterată a [[consoană|consoanei]] ''c''. * '''[[catalană]]''' - [[limbi romanice|limbă romanică]] vorbită în [[Catalonia]] și în regiunile învecinate. {{Wikipedia|Categorie gramaticală}} * '''[[categorie gramaticală]]''' - [[noțiune]] [[morfologie|morfologică]] fundamentală care caracterizează anumite [[parte de vorbire|părți de vorbire]] (flexibile) și care est exprimată gramatical prin schimbarea formei [[cuvânt|cuvintelor]] sau prin îmbinări de cuvinte; exemple: [[gen gramatical|genul]], [[număr (gramatică)|numărul]], [[caz]]ul, [[persoană (gramatică)|persoana]], [[timp (gramatică)|timpul]], [[mod (gramatică)|modul]]. * '''[[limbi caucaziene|caucaziene, limbi ~]]''' - [[familie de limbi]] vorbite în [[Caucaz]], din care fac parte [[georgiană|georgiana]], [[limba cecenă|cecena]] etc. * '''[[cauzativ]]''' - vezi ''factitiv''. {{Wikipedia|Caz (gramatică)}} * '''[[caz]]''' - categorie gramaticală specifică [[substantiv]]ului, prin care se exprimă raporturile logice dintre acesta și alte [[parte de propoziție|părți de propoziție]]; fiecare dintre formele flexionare ale substantivului, prin care se exprimă funcțiile sale [[sintaxă|sintactice]]. * '''[[caz oblic]]''' - nume dat uneori în [[gramatică|gramatica]] [[română]] cazurilor [[genitiv]] și [[dativ]], iar în gramatica altor [[limbă (comunicare)|limbi]], în mod curent, tuturor [[caz (gramatică)|cazurilor]], cu excepția [[nominativ]]ului și a [[vocativ]]ului. * '''[[cazual]]''' - care arată [[caz]]ul. {{Wikipedia|Limba cehă}} * '''[[cehă]]''' - [[limbi slave|limbă slavă]] din [[Limbi slave de vest|grupul occidental]], vorbită în special în [[Cehia]]. * '''[[limbi celtice|celtice, limbi ~]]''' - [[familie de limbi]] [[limbi indo-europene|indo-europene]] vorbite, în [[antichitate]], de vechii [[gali]] și, astăzi, de [[limba bretonă|bretoni]], [[limba irlandeză|irlandezi]], [[limba scoțiană|scoțieni]] etc. * '''[[centum]], [[limbă]] ~''' - [[Limbi indo-europene|limbă indo-europeană]] care a păstrat, în evoluția ei, sunetele [[consoană velară|velare]] „c" și „g" nealterate înaintea [[vocală|vocalelor]] „e" și „i"; exemple: ''[[greacă|greaca]]'', ''[[limbă romanică|limbile romanice]]'', ''[[limbi germanice|limbile germanice]]''; vezi și ''[[satem]], [[limbă]] ~''. * '''[[cezură]]''' - pauză de respirație între două [[propoziție|propoziții]] dintr-o [[frază]] sau între două fraze. * '''[[chestionar]]''' - listă de întrebări întocmită de [[lingvist|lingviști]] cu scopul de a obține răspunsuri privitoare la fenomenele de [[limbă (comunicare)|limbă]]. * '''[[chimograf]]''' - aparat folosit în [[fonetică|fonetica]] experimentală pentru înregistrarea traseelor corespunzătoare unor caracteristici articulatorii sau acustice ale sunetelor vorbirii. * '''[[circumlocuțiune]]''' - vezi ''perifrază''. * '''[[circumstanțial]]''' - care depinde de o circumstanță; vezi și: ''[[complement circumstanțial]]'', ''[[propoziție circumstanțială]]''. * '''[[citat|citare]]''' - Reproducere exactă a celor spuse sau scrise de cineva. * '''[[citire erasmică]]''' - sistem de citire a limbii [[greaca veche|grecești vechi]], stabilit de [[Erasmus din Rotterdam]], în conformitate cu pronunțarea [[Antichitate|antică]]. * '''[[citire reuchliniană]]''' - sistem de citire a limbii [[greaca veche|grecești vechi]], numit după [[Johann Reuchlin]], bazat pe normele de pronunțarea din [[greacă|greaca nouă]]. * '''[[ciunism]]''' - preferință manifestată de [[Aron Pumnul]] pentru cuvintele cu [[sufix]]ul ''ciune''; vezi și ''ortografie italienizantă''. * '''[[clasem]]''' - ansamblu al trăsăturilor [[semantică|semantice]] minimale ale unei unități lexicale. * '''[[clasificare genealogică]]''' - clasificare a [[limbă (comunicare)|limbilor]] bazată pe înrudirea acestora, în sensul provenienței dintr-o limbă comună inițială. * '''[[clasificare morfologică]]''' (sau '''[[tipologică]]''') - clasificare a limbilor bazată pe particularitățile structurii [[gramatică|gramaticale]] a acestora. * '''[[clișeu lexical]]''' - v. ''[[șablon]]''. {{Wikipedia|Coalescență (fonetică)}} * '''[[coalescență]]''' - [[schimbare fonetică]] ce constă în fuziunea a două [[Sunet (fonetică)|sunete]] într-unul singur. * '''[[cod]]''' - sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui [[mesaj]], a unei [[comunicare|comunicări]]. * '''[[codare]]''' - transformare a unui [[text]] scris în [[limbaj]] obișnuit în grupe de semne, de [[literă|litere]] sau de [[cifră|cifre]], potrivit echivalențelor stabilite într-un ''[[cod]]''. {{Wikipedia|Complement}} * '''[[complement]]''' - [[parte de propoziție]] secundară care determină un [[verb]], un [[adjectiv]], un [[adverb]] sau o [[interjecție]] predicativă. * '''[[complement circumstanțial]]''' - [[complement]] care arată împrejurarea în care se desfășoară acțiunea exprimată de [[verb]]. * '''[[complement circumstanțial de excepție]]''' - [[complement]] care desemnează obiectul sau faptul ce exprimă o excepție în raport cu [[subiect]]ul, cu [[nume predicativ|numele predicativ]] sau cu complementul. * '''[[complement circumstanțial de timp]]''' - ''[[complement circumstanțial]]'' care arată timpul când se petrece o acțiune sau când există o stare ori o însușire. * '''[[complement circumstanțial instrumental]]''' - ''[[complement circumstanțial]]'' care arată mijlocul prin care se realizează o acțiune; vezi și ''[[cazul instrumental|instrumental]]''. {{Wikipedia|Complement de agent}} * '''[[complement de agent]]''' - [[subiect]]ul logic al acțiunii unui [[verb]] pasiv. * '''[[complement direct]]''' - ''[[complement]]'' care exprimă obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea unui [[verb]]; sinonim: ''obiect direct''. * '''[[compunere]]''' - procedeu de formare a [[cuvânt|cuvintelor]] prin combinarea a două sau mai multe cuvinte-bază. {{Wikipedia|Comunicare}} * '''[[comunicare]]''' - transmitere sau schimb reciproc de cunoștințe, informații prin intermediul unui limbaj articulat. * '''[[comunicare orală]]''' - transmitere de informație prin viu grai; * '''[[comunicare scrisă]]''' - transmitere de informație prin intermediul [[scris]]ului. * '''[[comunitate lingvistică]]''' - grup uman ai cărui membri au în comun o singură varietate lingvistică și normele întrebuințării sale corespunzătoare. * '''[[comutare]]''' -înlocuirea unui element lingvistic cu alte elemente lingvistice din același plan, pentru a i se determina valoarea lui în [[limbă (comunicare)|limbă]]. {{Wikipedia|Concordanța timpurilor}} * '''[[concordanța timpurilor]]''' - potrivire, acord între [[timp (gramatică)|timpul]] din [[propoziție subordonată|propoziția subordonată]] și timpul din cea [[Propoziție principală|regentă]]. * '''[[concordanță]]''' - specie de [[glosar]] constând în listarea [[cuvânt|cuvintelor]], însoțite fiecare de un microcontext pentru înțelegerea acestora. {{Wikipedia|Condițional}} * '''[[condițional]]''' - aspect al modului condițional-optativ care presupune realizarea unei acțiuni numai cu îndeplinirea unei condiții. * '''[[condițional-optativ-potențial]]''' - [[Mod (gramatică)|Mod]] al [[verb]]ului care exprimă o posibilitate reală dorită și o posibilitate realizabilă. * '''[[conectiv]]''' - cuvânt care realizează o relație, o legătură în cadrul [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]] (de exemplu: [[prepoziție|prepozițiile]] și [[conjuncție|conjuncțiile]]). * '''[[congruență]]''' - acord dintre [[subiect]] și [[predicat]]. {{Wikipedia|Conjugare}} * '''[[conjugare]]''' - modificare a formei [[verb]]elor în raport cu categoriile gramaticale de [[persoană (gramatică)|persoană]], [[număr (gramatică)|timp]], [[mod (gramatică)|mod]] și [[diateză (gramatică)|diateză]]; categorie sau grupă de verbe rezultată dintr-o clasificare al cărui criteriu este terminația [[infinitiv]]ului scurt. * '''[[conjunctiv]]''' - [[mod (gramatică)|mod]] al verbului care exprimă o posibilitate reală și realizabilă. {{Wikipedia|Conjuncție}} * '''[[conjuncție]]''' - [[parte de vorbire]] care leagă, în cadrul [[propoziție]]i sau [[frază|frazei]], unități sintactice omogene sau eterogene, realizând raporturi de ''coordonare'' sau ''subordonare''. * '''[[conjuncție adversativă]]''' - ''[[conjuncție]]'' care introduce o ''propoziție adversativă''. * '''[[conjuncție cauzală]]''' - ''[[conjuncție]]'' care introduce o ''propoziție cauzală''. * '''[[conjuncționalizare]]''' - trecere, prin conversiune, a unui [[adverb]] relativ sau a unei [[prepoziție|prepoziții]] la [[conjuncție]]. * '''[[conotație]]''' - restrângere sau extindere a sensului unui [[cuvânt]] în funcție de context. {{Wikipedia|Consoană}} * '''[[consoană]]''' - [[sunet]] format prin închiderea totală și deschiderea bruscă a canalului vorbitor într-un punct oarecare al parcursului său. * '''[[consoană africată]]''' - ''consoană'' care se pronunță prin închiderea și deschiderea treptată, nu bruscă, a canalului fonator, urmate de o constricție a acestuia; acestea sunt: {{IPA|[t͡s], [d͡z], [t͡ʃ], [d͡ʒ], [t͡ɕ], [d͡ʑ], [ʈ͡ʂ], [ɖ͡ʐ]}}; altă denumire: ''consoană semioclusivă''. * '''[[consoană aproximantă]]''' - [[sunet]] de [[vorbire]] care se produce, fără flux de aer turbulent, în tractul vocal. * '''[[consoană fricativă]]''' - ''consoană'' pronunțată prin strâmtarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia. * '''[[consoană fricativă alveolopalatală sonoră]]''' - sunet [[consoană|consonantic]] care apare în anumite limbi vorbite și cu simbolul fonetic {{IPA|ʑ}}. * '''[[consoană nazală palatală]]''' - sunet [[consoană|consonantic]] având simbolul fonetic {{AFI|[ɲ]}} și care se pronunță prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului. {{Wikipedia|Consoană obstructivă}} * '''[[consoană obstructivă]]''' - sunet produs atunci când fluxul de aer este parțial sau complet blocat în tractul vocal; poate fi: [[Consoană oclusivă|oclusivă]], [[Consoană africată|africată]] sau [[Consoană fricativă|fricativă]]. * '''[[consoană semioclusivă]]''' - vezi ''[[consoană africată]]''. * '''[[consoană sonantă labiopalatală]]''' - [[consoană]] sau [[semivocală]] al cărui [[loc de articulare]] este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial; simbolul său fonetic este {{AFI|[ɥ]}}. * '''[[consoană sonantă velară]]''' - [[consoană sonantă]] cu simbolul fonetic {{AFI|[ɰ]}}, pronunțată prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului. {{Wikipedia|Consoană sonoră}} * '''[[consoană sonoră]]''' (sau '''[[fonică]]''') - [[consoană]] care este rostită prin [[vibrație|vibrarea]] [[coardă vocală|coardelor vocale]], [[glotă|glota]] fiind închisă. * '''[[consonantism]]''' - totalitatea consoanelor unei [[limbă (comunicare)|limbi]]. * '''[[construcție gramaticală]]''' - îmbinare de elemente [[gramatică|gramaticale]]. * '''[[construcție asindetică]]''' - construcție în care topica devine un mijloc de exprimare a raporturilor [[sintaxă|sintactice]] în locul [[conjuncție|conjuncțiilor]] care lipsesc. * '''[[contaminație]]''' (sau '''[[contaminare]]''') - încrucișare între două [[limbă (comunicare)|limbi]]; influență reciprocă între două elemente lingvistice asemănătoare (cu modificare formei). {{Wikipedia|Context (lingvistică)}} * '''[[context]]''' - [[text]] mai mare dintr-o scriere în care se încadrează un [[cuvânt]], o ''expresie'', interesante dintr-un anumit punct de vedere. * '''[[context minimal]]''' - cea mai mică îmbinare de [[cuvânt|cuvinte]] prin care se poate ilustra un raport [[sintaxă|sintactic]], o valoare a unei forme. {{Wikipedia|Continuum dialectal}} * '''[[continuum dialectal]]''' - o serie de [[limbă (comunicare)|limbi]] și [[dialect]]e vorbite pe o arie geografică, în care vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate. * '''[[contragere]]''' - reducerea cantitativă a unor entități precum [[Cuvânt|cuvinte]], grupuri de cuvinte, [[Propoziție gramaticală|propoziții]] sau [[Frază|fraze]], din dorința de a simplifica [[Vorbire|vorbirea]]. {{Wikipedia|Conversiune (lingvistică)}} * '''[[conversiune]]''' - procedeu de formare a [[cuvânt|cuvintelor]] prin schimbarea [[categorie gramaticală|categoriei gramaticale]]. * '''[[co-ocurență]]''' - prezența simultană a două sau mai multe entități lingvistice în același [[Context (lingvistică)|context]], acesta fiind considerat în sensul cel mai larg, de la [[silabă]] la [[Context (lingvistică)#Context situațional|contextul situațional]]. * '''[[cratimă]]''' - semn grafic ca liniuță orizontală folosit (pentru a lega două sau mai multe [[cuvânt|cuvinte]] care se pronunță împreună sau) pentru a despărți cuvintele în [[silabă|silabe]]; sinonim: ''liniuță de unire''. * '''[[crază]]''' - fuziune a [[vocală|vocalei]] inițiale a unui [[cuvânt]] cu vocala finală a cuvântului precedent. {{Wikipedia|Limba croată}} * '''[[croată]]''' - [[limbă indo-europeană]] din ramura [[limbi slave|limbilor slave]], grupul limbilor slave de sud, vorbită în special în [[Croația]], și considerată de unii specialiști ca fiind identică cu ''[[limba sârbă|sârba]]'' (''[[limba sârbocroată]]''). * '''[[cușită]]''' - grupă de [[limbi afro-asiatice]] vorbite în nord-estul [[Africa|Africii]]. {{Wikipedia|Cuvânt}} * '''[[cuvânt]]''' - cea mai mică unitate independentă de [[semnificație]] și structură care poate fi utilizată într-o [[comunicare]]; este un element de bază al [[limbaj]]ului, format dintr-o succesiune de [[sunet]]e (în [[limbă vorbită|limbajul oral]]) sau semne grafice (în [[limbă scrisă|limbajul scris]]), care exprimă un sens și are [[funcție gramaticală]]. * '''[[cuvânt-cheie]]''' - termen esențial, reprezentativ sau central care captează ideea principală, tema sau [[subiectul]] unui [[text]], [[discurs]] sau [[Context (lingvistică)|context]], având o [[semnificație]] deosebită în raport cu tema analizată și care evidențiază [[concept]]ele esențiale. * '''[[cuvânt împrumutat]]''' (sau ''împrumut lexical'') - ''cuvânt'' care a fost preluat dintr-o altă limbă și integrat în [[lexic|vocabularul]] unei limbi, păstrând total sau parțial forma și sensul original. {{Wikipedia|Cuvânt înrudit}} * '''[[cuvânt înrudit]]''' - ''cuvânt'' care are aceeași [[Rădăcină și radical (lingvistică)|rădăcină]] cu alt cuvânt și este format prin [[Derivare (lingvistică)|derivare]], [[Compunere (lingvistică)|compunere]] sau [[flexiune]], păstrând o legătură de sens și origine între ele. * '''[[cuvânt-titlu]]''' - [[cuvânt]] pus în fața unui [[articol (dezambiguizare)|articol]] de [[dicționar]]. {{cuprinscompact}} 604bpfehqfniyrloi4h7b4pw79qmxi4 2 211394 1012663 1012565 2026-07-20T14:50:58Z UbiquitousSwizzy 25943 1012663 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care: # pot alcătui singure o [[silabă]] # pot purta [[accent]]ul # reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]] În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e: {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică |- | <code>[a]</code> || amar || a |- | <code>[e]</code> || elev || e |- | <code>[i]</code> || iris || i |- | <code>[o]</code> || ocol || o |- | <code>[u]</code> || uluc || u |- | <code>[ə]</code> || fără || ă |- | <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u {| class="wikitable" |+ Caracteristicile fiecărei vocale |- ! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio |- | <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |} În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. {| class="wikitable" |+ Caracteristicile vocalelor rare |- ! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio |- | <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} = Semivocalele = [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit. Statutul lor este controversat. Există două opinii principale: # [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române. # [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte: #* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>; #* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>; #* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>; #* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>. Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română: {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet !! Echivalent !! Exemplu |- | <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code> |- | <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code> |- | <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code> |- | <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code> |} == Vocala asilabică <code>/ʲ/</code> == [[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente. Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>. Câteva exemple: * bani <code>/banʲ/</code> * dormi <code>/dormʲ/</code> * oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code> * câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code> Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou); # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a; # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>. = Alofone = Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante: * nu schimbă [[sens]]ul cuvântului; * apar în funcție de contextul [[fonetic]]; * sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]]. De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de: * [[sunet]]ele vecine; * [[semivocală|semivocale]]; * [[consoană|consoane]]; * [[stil]]ul de vorbire; * pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă; ** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc. ** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic * caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului; ** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.) ** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite. Câteva exemple: * [[teacă]] ** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă. * [[toacă]] ** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>. Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[^ə̯a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ^ə̯a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[^ə̯ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ^ə̯ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[^ə̯ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[^ə̯ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="5" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] </gallery> |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] </gallery>[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară surdă.ogg]] <code>[ʧ]</code> [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară sonoră.ogg]] <code>[ʤ]</code> |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] </gallery> |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] </gallery> |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɾ]</code> | <gallery> Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ] </gallery> |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[t͡ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[t͡ɬ]</code> |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[ɬ]</code> |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Sonantă laterală alveolară.ogg]]<code>[l]</code> |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɺ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Bătută laterală alveolară.ogg]]<code>[ɺ]</code> |- ! colspan="5" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] </gallery> |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] </gallery> |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ] </gallery> |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] </gallery> |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] </gallery> |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ] </gallery> |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ] </gallery> |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q] </gallery> |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ] </gallery> |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ] </gallery> |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |<code>[h]</code> |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă glotală surdă.ogg]] <code>[h]</code> |} iqjnders1mke3qd1bsj7td3t2163z1l 1012664 1012663 2026-07-20T17:07:48Z UbiquitousSwizzy 25943 Adăugat alofone pentru consoane + corecturi 1012664 wikitext text/x-wiki Notițe pentru mine în legătură cu fonologie și AFI. = TODO: = * Adaugă corecturi. * Adaugă secțiune pentru diacritice. = Referințe = * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonologia_limbii_rom%C3%A2ne Fonologia limbii române, Wikipedia] * [https://en.wikipedia.org/wiki/International_Phonetic_Alphabet International Phonetic Alphabet, Wikipedia în engleză] = Vocalele = [[vocală|Vocalele]] sunt [[sunet|sunete]] care: # pot alcătui singure o [[silabă]] # pot purta [[accent]]ul # reprezintă [[nucleu]]l fiecărei [[silabă|silabe]] În limba română sunt 7 vocale [[fonematic]]e: {| class="wikitable" |+ Vocale |- ! Sunet !! Exemplu !! Notație ortografică |- | <code>[a]</code> || amar || a |- | <code>[e]</code> || elev || e |- | <code>[i]</code> || iris || i |- | <code>[o]</code> || ocol || o |- | <code>[u]</code> || uluc || u |- | <code>[ə]</code> || fără || ă |- | <code>[ɨ]</code> || vârî || â, î |} == Clasificare == [[Fișier:Vocalele in AFI.png|thumb|''Vocalele din AFI''|400x400px]] === După gradul de deschidere === Reprezintă cât de mult este [[deschis]]ă cavitatea bucală ([[gură|gura]]). Există [[vocal]]e: * [[deschis]]e: a * [[mijlociu|mijlocii]]: e, o, ă * [[închis]]e: i, u, â/î === După locul articulării === Există [[vocal]]e: * [[anterior|anterioare]]: Se pronunță cu limba apropiată de partea din față a gurii. ** e, i * [[central]]e: Se articulează în centrul gurii. ** a, ă, â/î * [[posterior|posterioare]]: Se articulează în partea din spate a gurii. ** o, u === După poziția buzelor === * [[nerotunjit]]e: Buzele rămân aproape relaxate. ** a, e, i, ă, â/î * [[rotunjit]]e: Buzele sunt rotunjite. ** o, u {| class="wikitable" |+ Caracteristicile fiecărei vocale |- ! Vocală !! Grad deschidere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio |- | <code>A</code> || deschisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_deschis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală deschisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală deschisă centrală nerotunjită.ogg]] |- | <code>E</code> || mijlocie || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară nerotunjită.ogg]] |- | <code>I</code> || închisă || anterioară || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară nerotunjită.ogg]] |- | <code>O</code> || mijlocie || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie posterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie posterioară rotunjită.ogg]] |- | <code>U</code> || închisă || posterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_posterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă posterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă posterioară rotunjită.ogg]] |- | <code>Ă</code> || mijlocie || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_central%C4%83 Vocală mijlocie centrală] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie centrală nerotunjită.ogg]] |- | <code>Â/Î</code> || închisă || centrală || nerotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_central%C4%83_nerotunjit%C4%83 Vocală închisă centrală nerotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă centrală nerotunjită.ogg]] |} În unele cuvinte împrumutate din alte limbi se păstrează încă două vocale. Acestea nu fac parte din inventarul fonologic de bază al limbii române. {| class="wikitable" |+ Caracteristicile vocalelor rare |- ! Sunet !! Exemple !! Grad descriere !! Loc articulare !! Poziție buze !! Articol !! Audio |- | <code>[ø̞]</code> || bleu, löss || mijlocie || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_mijlocie_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală mijlocie anterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală mijlocie anterioară rotunjită.ogg]] |- | <code>[y]</code> || führer, bruxellez || închisă || anterioară || rotunjită || [https://ro.wikipedia.org/wiki/Vocal%C4%83_%C3%AEnchis%C4%83_anterioar%C4%83_rotunjit%C4%83 Vocală închisă anterioară rotunjită] || [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Vocală închisă anterioară rotunjită.ogg]] |} = Semivocalele = [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[sunet]]e foarte apropiate de [[vocală|vocale]], însă nu pot constitui singure [[nucleu]]l unei [[silabă|silabe]]. Ele apar întotdeauna împreună cu o [[vocală]] și participă la formarea [[diftong]]ilor și [[triftong]]ilor. Din punct de vedere [[fonetic]], sunt asemănătoare [[vocală|vocalelor]], dar din punct de vedere [[funcțional]] se comportă diferit. Statutul lor este controversat. Există două opinii principale: # [[semivocală|Semivocalele]] sunt [[fonem]]e distincte, separate de [[vocală|vocalele]] corespunzătoare. În această interpretare, ele fac parte din inventarul fonologic al limbii române. # [[semivocală|Semivocalele]] sunt doar [[alofon]]e [[asilabic]]e ale [[vocală|vocalelor]]. Cu alte cuvinte: #* <code>/e̯/</code> este o variantă a lui <code>/e/</code>; #* <code>/i̯/</code> este o variantă a lui <code>/i/</code>; #* <code>/o̯/</code> este o variantă a lui <code>/o/</code>; #* <code>/u̯/</code> este o variantă a lui <code>/u/</code>. Așadar, există patru [[semivocală|semivocale]] în limba română: {| class="wikitable" |+ Semivocale |- ! Sunet !! Echivalent !! Exemplu |- | <code>/e̯/</code> || - || deal</br><code>/de̯al/</code> |- | <code>/i̯/</code> || <code>/j/</code> || fier</br><code>/fi̯er/, /fjer/</code> |- | <code>/o̯/</code> || - || coasă</br><code>/ko̯a.sə/</code> |- | <code>/u̯/</code> || <code>/w/</code> || leu</br><code>/leu̯/, /lew/</code> |} == Vocala asilabică <code>[ʲ]</code> == [[vocală|Vocala]] [[asilabic]]ă <code>/ʲ/</code> este un <code>⟨i⟩</code> foarte scurt care apare după o [[consoană]] și nu formează o [[silabă]] proprie. De fapt, el produce [[palatalizare]]a ([[înmuiere]]a) [[consoană|consoanei]] precedente. Aceasta se mai notează și <code>͜ i</code>. Câteva exemple: * bani <code>/banʲ/</code> * dormi <code>/dormʲ/</code> * oricine <code>/orʲˈʧi.ne/</code> * câțiva <code>/kɨʦʲˈva/</code> Și statutul acesteia este controversat. Există trei interpretări principale: # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Petrovici Emil Petrovici] îl consideră parte a unei [[consoană|consoane]] [[palatalizat]]e ([[fonem]] nou); # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Avram Andrei Avram] îl consideră un [[fonem]] separat (<code>/ʲ/</code>), care marchează [[palatalizare]]a; # [https://ro.wikipedia.org/wiki/Emanuel_Vasiliu Emanuel Vasiliu] îl consideră un [[alofon]] al [[vocală|vocalei]] <code>/i/</code>. = Alofone = Un [[alofon]] este o variantă de pronunțare a aceluiași [[fonem]]. Aceste variante: * nu schimbă [[sens]]ul cuvântului; * apar în funcție de contextul [[fonetic]]; * sunt percepute de vorbitori ca reprezentând aceeași [[vocală]]. De exemplu, [[vocală|vocala]] <code>/a/</code> din două cuvinte diferite poate fi pronunțată ușor diferit fără ca vorbitorul să considere că este altă [[vocală]]. Pronunțarea unei [[vocală|vocale]] este influențată de: * [[sunet]]ele vecine; * [[semivocală|semivocale]]; * [[consoană|consoane]]; * [[stil]]ul de vorbire; * pronunțarea [[îngrijit]]ă sau [[familiar]]ă; ** [[îngrijit]]ă: specifică limbii literare, discursurilor oficiale, profesorilor, etc. ** [[familiar]]ă: specifică vorbirii [[cotidian|cotidiene]], relaxate, unde unele [[vocală|vocale]] pot fi mai reduse, pot apărea [[devocalizare|devocalizări]], și anumite sunete se influențează reciproc mai puternic * caracterul vechi sau [[neologic]] al cuvântului; ** [[împrumut]]uri relativ recente din alte limbi ([[marketing]], [[weekend]], [[software]], [[manager]], [[hobby]] etc.) ** Unii vorbitori păstrează pronunțarea apropiată de limba de origine, iar alții o adaptează la regulile românești. Din acest motiv, pot apărea variante [[fonetic]]e ([[alofon]]e) diferite. Câteva exemple: * [[teacă]] ** [[vocală|Vocala]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[palatalizat]]ă deoarece este influențată de [[semivocală|semivocala]] precedentă. * [[toacă]] ** Aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code> este ușor [[labializa|labializată]] (buzele sunt mai rotunjite), fiind influențată de [[semivocală|semivocala]] <code>/o̯/</code>. Deși pronunțarea diferă, vorbitorii percep aceeași [[vocală]] <code>⟨a⟩</code>. {| class="wikitable" |+ Alofone |- ! Vocală !! Alofon !! Caracteristică !! Exemplu !! AFI !! Audio |- | rowspan="8" | <code>⟨a⟩</code> | <code>[ä]</code> || realizare centrală (obișnuită) || sat || <code>[sät]</code> || [[Fișier:Ro-sat.ogg]] |- | <code>[ḁ]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă || |- | <code>[a̟]</code> || ușor palatalizat (mai anterior) || piatră || <code>[ˈpi̯a̟.trə]</code> || [[Fișier:Ro-piatră.ogg]] |- | <code>[a̹]</code> || ușor labializat (rotunjit) || coate || <code>[ˈko̯a̹.te]</code> || [[Fișier:Ro-coate.ogg]] |- | <code>[a̹̟]</code> || simultan palatalizat și labializat || aripioare || <code>[a.riˈpi̯o̯a̹̟.re]</code> || [[Fișier:Ro-aripioare.ogg]] |- | <code>[ã]</code> || variantă ușor palatalizată, întâlnită la unii vorbitori || real || <code>[reˈãl]</code> |- | <code>[ʷa̹]</code> || precedat de un scurt <code>[w]</code>, ușor labializat || proactiv || <code>[pro.ʷa̹kˈtiv]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-proactiv.ogg]] |- | <code>[^ə̯a̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || asta (la unii vorbitori)|| <code>[ˈ^ə̯a̞s.ta]</code> || [[Fișier:Ro-asta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨e⟩</code> | <code>[e̞]</code> || realizare mijlocie || repede || <code>[ˈre̞.pe̞.de̞]</code> || [[Fișier:Ro-repede.ogg]] |- | <code>[e̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ẽ]</code> || ușor închis || este, epocă || <code>[ˈẽs.te̞], [ˈẽ.po.kə]</code> |- | <code>[e̯]</code> || realizare semivocalică (în unele interpretări) || rea || <code>[re̯a]</code> || [[Fișier:Ro-rea.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨i⟩</code> | <code>[i]</code> || realizare obișnuită || ridic || <code>[riˈdik]</code> || [[Fișier:Ro-ridic.ogg]] |- | <code>[i̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ĩ]</code> || ușor închis || inimă || <code>[ˈĩ.ni.mə]</code> |- | <code>[ʲ], [‿i]</code> || palatalizarea consoanei precedente (în unele interpretări) || pești || <code>[peʃtʲ], [peʃt‿i]</code> || [[Fișier:Ro-pești.ogg]] |- | <code>[i̯]</code> || realizare semivocalică (echivalent cu <code>[j]</code> || viață || <code>[vi̯a.ʦə]</code> || [[Fișier:Ro-viață.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨o⟩</code> | <code>[o̞]</code> || realizare mijlocie || pot || <code>[po̞t]</code> || [[Fișier:Ro-pot.ogg]] |- | <code>[o̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[o̟]</code> || ușor palatalizat || ciot || <code>[ʧi̯o̟t]</code> || [[Fișier:Ro-ciot.ogg]] |- | <code>[ʷo̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || omul || <code>[ˈʷo̹.mul]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-omul.ogg]] |- | <code>[o̯]</code> || realizare semivocalică || roată || <code>[ro̯a.tə]</code> || [[Fișier:Ro-roată.ogg]] |- | rowspan="5" | <code>⟨u⟩</code> | <code>[u]</code> || realizarea obișnuită || scurt || <code>[skurt]</code> || [[Fișier:Ro-scurt.ogg]] |- | <code>[u̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[u̟]</code> || ușor palatalizat || știucă || <code>[ʃti̯u̟.kə]</code> || [[Fișier:Ro-știucă.ogg]] |- | <code>[ʷu̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || unde || <code>[ˈʷu̹n.de]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-unde.ogg]] |- | <code>[u̯]</code> || realizare semivocalică || steaua || <code>[ˈste̯a.u̯a]</code> || [[Fișier:Ro-steaua.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨ă⟩</code> | <code>[ə]</code> || realizarea obișnuită || păstrăv || <code>[ˈpəs.trəv]</code> || [[Fișier:Ro-păstrăv.ogg]] |- | <code>[ə̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷə̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, ușor labializat || două || <code>[ˈdo.u̯ʷə̹]</code> || [[Fișier:Ro-două.ogg]] |- | <code>[^ə̯ə̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || ăsta || <code>[ˈ^ə̯ə̞s.ta]</code>, la unii vorbitori || [[Fișier:Ro-ăsta.ogg]] |- | rowspan="4" | <code>⟨â⟩, ⟨î⟩</code> | <code>[ɨ]</code> || realizarea obișnuită || prâslea || <code>[ˈprɨs.le̯a]</code> || [[Fișier:Ro-prâslea.ogg]] |- | <code>[ɨ̥]</code> || parțial sau total devocalizat || - || Apare în vorbirea rapidă |- | <code>[ʷɨ̹]</code> || precedat de un <code>[w]</code>, labializat || luând || <code>[luˈʷɨ̹nd]</code> || [[Fișier:Ro-luând.ogg]] |- | <code>[^ə̯ɨ̞]</code> || precedat de un <code>[ə]</code> asilabic || înalt || <code>[^ə̯ɨ̞ˈnalt]</code> || [[Fișier:Ro-înalt.ogg]] |} Prin [[devocalizare]] se înțelege pierderea parțială sau totală a [[sonoritate|sonorității]] unei [[vocală|vocale]]. = Consoane = == Locuri de articulare == [[Fișier:Places of articulation.svg|stanga|miniatura|350x350px]] {| | 1. [[exolabial]] <small>(partea externă a buzei)</small><br> 2. [[endolabial]] <small>(partea internă a buzei)</small><br> 3. [[dental]] <small>(dinții)</small><br> 4. [[alveolar]] <small>(partea anterioară a crestei alveolare)</small><br> 5. [[postalveolar]] <small>(partea posterioară a crestei alveolare și imediat în spatele acesteia)</small><br> 6. [[prepalatal]] <small>(partea anterioară a palatului dur, unde acesta începe să se curbeze în sus)</small><br> 7. [[palatal]] <small>(palatul dur)</small><br> 8. [[velar]] <small>(palatul moale)</small><br> 9. [[uvular]] <small>(uvula)</small> | | &nbsp;&nbsp;&nbsp; | 10. [[faringal]] <small>(peretele faringelui)</small><br> 11. [[glotal]] <small>(pliurile vocale)</small><br> 12. [[epiglotal]] <small>(epiglota)</small><br> 13. [[radical]] <small>(rădăcina limbii)</small><br> 14. [[posterodorsal]] <small>(partea posterioară a corpului limbii)</small><br> 15. [[anterodorsal]] <small>(partea anterioară a corpului limbii)</small><br> 16. [[laminal]] <small>(lama limbii)</small><br> 17. [[apical]] <small>(vârful limbii)</small><br> 18. [[sublaminal]] <small>(partea inferioară a limbii; numită și subapicală)</small> |} {| class="wikitable" |+ Clasificarea consoanelor |- ! colspan="5" | Mod de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Cum se produce? !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Oclusive'''|| Aerul este blocat complet, apoi eliberat brusc. Se mai numesc și explozive. || Închiderea completă a tractului vocal, urmată de o explozie a aerului. || <code>[p], [b], [t], [d], [c], [ɟ], [k], [ɡ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] </gallery> |- | '''Africate'''|| Încep ca o oclusivă și continuă ca o fricativă. Sunt un singur sunet. || Blocarea completă este urmată imediat de o frecare. || <code>[ʦ], [ʧ], [ʤ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] </gallery>[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară surdă.ogg]] <code>[ʧ]</code> [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată postalveolară sonoră.ogg]] <code>[ʤ]</code> |- | '''Fricative'''|| Aerul trece prin-trun canal foarte îngust și produce frecare. || Nu există închidere completă. || <code>[f], [v], [s], [z], [ʃ], [ʒ], [h]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiceless palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced palato-alveolar fricative articulation.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] </gallery> |- | '''Nazale'''|| Aerul iese prin nas. || Vălul palatin este coborât. || <code>[m], [ɱ], [n], [ŋ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- | '''Sonante'''|| Aerul trece aproape liber. Sunt apropiate de vocale și nu produc zgomot de frecare. || Obstacol foarte redus. || <code>[j]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- | '''Vibrante'''|| Vârful limbii vibrează de una sau mai multe ori. || Vibrația limbii produsă de curentul de aer. || <code>[r]</code>|| <gallery> Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] </gallery> |- | '''Bătute'''|| Limba lovește foarte rapid o singură dată locul de articulare. || O singură atingere, fără vibrații repetate. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɾ]</code> | <gallery> Fișier:Alveolar flap.svg|Bătută alveolară sonoră [ɾ] </gallery> |- | '''Africate laterale'''|| Aerul este eliberat de marginile limbii după o ocluzie. || Combină o africată cu articularea laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[t͡ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Africată laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[t͡ɬ]</code> |- | '''Fricative laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii producând frecare. || Frecare laterală. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɬ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă laterală alveolară surdă.ogg]]<code>[ɬ]</code> |- | '''Sonante laterale'''|| Aerul trece pe marginile limbii fără frecare. || Articulare laterală sonoră. || <code>[l]</code>|| [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Sonantă laterală alveolară.ogg]]<code>[l]</code> |- | '''Bătute laterale'''|| Limba lovește o singură dată, iar aerul trece lateral. || Variantă laterală a consoanelor bătute. || Nu există în română. Exemplu: <code>[ɺ]</code> | [[Fișier:UbiquitousSwizzy-Bătută laterală alveolară.ogg]]<code>[ɺ]</code> |- ! colspan="5" | Loc de articulare |- ! Categorie !! Ce înseamnă? !! Organele implicate !! Exemple !! Imagini / Audio |- | '''Bilabiale'''|| Se pronunță cu ambele buze. || Buza superioară + buza inferioară. || <code>[p], [b], [m]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială surdă [p] Fișier:Voiced bilabial plosive.svg|Oclusiva bilabială sonoră [b] Fișier:Voiced bilabial nasal.svg|Nazală bilabială sonoră [m] </gallery> |- | '''Labiodentale'''|| Buza inferioară atinge dinții superiori. || Buza inferioară + dinții superiori. || <code>[f], [v], [ɱ]</code>|| <gallery> Fișier:Voiceless labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală surdă [f] Fișier:Voiced labiodental fricative articulation.svg|Fricativă labiodentală sonoră [v] Fișier:Voiced labiodental nasal.svg|Nazală labiodentală sonoră [ɱ] </gallery> |- |'''Dentale''' |Limba atinge dinții superiori. |Vârful limbii + dinții. |Nu există în română. Exemplu: <code>[θ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless dental fricative articulation.svg|Fricativă dentală surdă [θ] </gallery> |- |'''Alveolare''' |Limba atinge alveolele (proeminența din spatele dinților superiori). |Vârful limbii + alveole. |<code>[t], [d], [ʦ], [s], [z], [r], [l], [n]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară surdă [t] Fișier:Voiced alveolar plosive.svg|Oclusivă alveolară sonoră [d] Fișier:Voiceless alveolar sibilant affricate.gif|Africată alveolară surdă [ʦ] Fișier:Voiceless alveolar fricative articulation.svg|Fricativă alveolară surdă [s] Fișier:Voiced alveolar fricative.svg|Fricativă alveolară sonoră [z] Fișier:Voiced alveolar trill articulation.svg|Vibrantă alveolară sonoră [r] Fișier:Voiced alveolar nasal.svg|Nazală alveolară sonoră [n] </gallery> |- |'''Postalveolare''' |Limba se deplasează puțin în spatele alveolelor. |Limba + zona dintre alveole și palat. |<code>[ʧ], [ʤ], [ʃ], [ʒ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară surdă [ʃ] Fișier:Voiced apical postalveolar fricative.svg|Fricativă postalveolară sonoră [ʒ] </gallery> |- |'''Alveolopalatale''' |Articularea este între alveole și palatul dur. |Limba + zona alveolopalatală. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless alveolo-palatal fricative articulation.svg|Fricativă alveolopalatală surdă [ɕ] </gallery> |- |'''Retroflexe''' |Vârful limbii este îndoit spre înapoi. |Limba curbată spre palat. |Nu există în română. Exemplu: <code>[ɻ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced retroflex approximant.svg|Sonantă retroflexă sonoră [ɻ] </gallery> |- |'''Palatale''' |Limba se apropie de palatul dur. |Partea anterioară a limbii + palatul dur. |<code>[c], [ɟ], [ç], [j]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless palatal plosive.svg|Oclusivă palatală surdă [c] Fișier:Voiced palatal plosive.svg|Oclusivă palatală sonoră [ɟ] Fișier:Voiceless palatal fricative articulation.svg|Fricativă palatală surdă [ç] Fișier:Voiced palatal approximant.svg|Sonantă palatală sonoră [j] </gallery> |- |'''Velare''' |Limba se apropie de palatul moale (velum). |Partea posterioară a limbii + velum. |<code>[k], [ɡ], [x], [ŋ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless velar plosive.svg|Oclusivă velară surdă [k] Fișier:Voiced velar plosive.svg|Oclusivă velară sonoră [ɡ] Fișier:Voiceless velar fricative articulation.svg|Fricativă velară surdă [x] Fișier:Voiced velar nasal.svg|Nazală velară sonoră [ŋ] </gallery> |- |'''Uvulare''' |Limba atinge sau se apropie de uvulă (omuleț). |Limba + uvula. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[q]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless uvular plosive.svg|Oclusivă velară surdă [q] </gallery> |- |'''Faringale''' |Constricția are loc în faringe. |Pereții faringelui. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʕ]</code> |<gallery> Fișier:Voiced pharyngeal fricative articulation.svg|Fricativă faringală sonoră [ʕ] </gallery> |- |'''Epiglotale''' |Articularea implică epiglota și peretele faringian. |Epiglota. |Nu există în limba română. Exemplu: <code>[ʡ]</code> |<gallery> Fișier:Voiceless epiglottal plosive.svg|Oclusivă epiglotală surdă [ʡ] </gallery> |- |'''Glotale''' |Sunetul este produs la nivelul glotei (corzile vocale). |Glota. |<code>[h]</code> |[[Fișier:UbiquitousSwizzy-Fricativă glotală surdă.ogg]] <code>[h]</code> |} == Alofone == La fel ca [[vocală|vocalele]], și [[consoană|consoanele]] pot avea mai multe variante de pronunțare ([[alofon]]e). {| class="wikitable" |+ !Fonem !Alofone !Exemple !Transcrieri !Informații |- | rowspan="2" |<code>[k]</code> |<code>[k]</code> |cap |<code>[kap]</code> | |- |<code>[c]</code> |chel |<code>[cel]</code> |Înaintea vocalelor anterioare. |- | rowspan="2" |<code>[ɡ]</code> |<code>[ɡ]</code> |gaz |<code>[ɡaz]</code> | |- |<code>[ɟ]</code> |ghem |<code>[ɟem]</code> |Înaintea vocalelor anterioare. |- | rowspan="3" |<code>[h]</code> |<code>[h]</code> |haz |<code>[haz]</code> | |- |<code>[ç]</code> |vlahi |<code>[vlaçʲ]</code> | |- |<code>[x]</code> |vlah |<code>[vlax]</code> | |- | rowspan="2" |<code>[m]</code> |<code>[m]</code> |măr |<code>[mər]</code> | |- |<code>[ɱ]</code> |tramvai |<code>[traɱˈvaj]</code> |Înainte de f și v. |- | rowspan="3" |<code>[n]</code> |<code>[n]</code> |nas |<code>[nas]</code> | |- |<code>[ŋ]</code> |bancă |<code>[ˈbaŋ.kə]</code> |Înainte de f și g. |- |<code>[ɱ]</code> |conversa |<code>[koɱ.verˈsa]</code> |Înainte de f și v. |} [[consoană|Consoanele]] [[oclusiv]]e pot avea variante speciale de pronunțare. * La începutul unui cuvânt, după o pauză, poate lipsi faza de [[implozie]], rămânând doar [[explozie|explozia]]. * La sfârșitul unui cuvânt, înainte de o [[pauză]], poate apărea o ușoare [[aspirație]]. Aceasta poate fi transcrisă: <code>[pʰ], [bʱ], [tʰ], [dʱ], [kʰ], [ɡʱ]</code>. Majoritatea [[consoană|consoanelor]] limbii române au atât o variantă obișnuită, cât și una [[palatalizat]]ă. [[palatalizare|Palatalizarea]] apare înaintea lui <code>[e], [i], [e̯], [i̯], [ʲ]</code>. [[intensitate|Intensitatea]] [[palatalizare|palatalizării]] crește în aceeași ordine. Cu cât sunetul următor este mai [[închis]] și mai puțin [[silabic]], cu atât [[palatalizare]]a este mai puternică. [[consoană|Consoanele]] cele mai afectate de [[palatalizare]] sunt <code>[k], [ɡ], [h]</code>. [[consoană|Consoanele]] pot avea și variante [[labializat]]e. [[labializare|Labializarea]] apare înaintea lui <code>[o], [u], [o̯], [u̯]</code>. În timpul pronunțării [[consoană|consoanei]], buzele încep deja să se rotunjească pentru [[vocală|vocala]] sau [[semivocală|semivocala]] următoare. Consoanele <code>[ʧ], [ʤ]</code> nu au variante ne[[palatalizat]]e în limba română. 861mzjy9w1ho4lga7zmawnq96fgwaak