Wikipedia scnwiki https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali MediaWiki 1.39.0-wmf.22 first-letter Mèdia Spiciali Discussioni Utenti Discussioni utenti Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiutu Discussioni aiutu Catigurìa Discussioni catigurìa Purtali Discussioni purtali Pruggettu Discussioni pruggettu TimedText TimedText talk Mòdulu Discussioni mòdulu Accessorio Discussioni accessorio Definizione accessorio Discussioni definizione accessorio Giarnu 0 2913 734665 718677 2022-07-29T16:48:18Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {| align="right" |- | width="200" height="200" style="background: yellow;" color:white;"|<br /><big>Chistu è nu quatratu culuratu di ''giarnu''.&nbsp; |} Lu '''giarnu''' è unu dî [[culuri|culura]] dû [[spettru]] ca l'[[omu]] arrinesci a [[vista|vìdiri]]. Havi la [[lunghizza d'unna]] cumprisa tra 565 e 590 [[nanumetru|nanumetri]]. È unu di li tri [[culuri primariu|culura primari]] suttrattivi, nzèmmula a lu [[blu]] e a lu [[russu]], lu sò [[culuri cumprimintari]] è lu blu. Tuttavia, accausa dî carattirìstichi dî pigmenti utilizzati nticamenti, tradizziunarmenti ntâ pittura lu culuri cumprimintari veni idintificatu cu lu [[pùrpura]]. == Usu, simmulismu e sprissioni virbali == * [[Littiratura giarna|Giarnu]] è nu [[Gèniri di littiratura|gèniri littirariu]] e cinimatugràfico. * Giarnu è lu sìmmulu dâ [[Cina]]. * 'N arcuni citati li [[taxi (trasportu)|taxi]] sunnu giarni, tali usu prubbabbilmenti addiriva di [[New York City]], unni lu tassista [[Harry N. Allen]] pittau di giarnu lu sò taxi dopppu aviri mparatu ca lu giarnu è lu culuri cchiù facirmenti distinchìbbuli d'arrassu. * Tanti [[scolabbussi]] sunnu pittati di giarnu p'aumintàrinni la visibbilitati e uffriri maiuri sicurizza nta l'acchianata e discisa di l'utenti nichi. * Ntê [[cursa autumubbilìstica|cursi autumubbilìstichi]], na [[bannera]] giarna nnica prìculu. Li màchini nun ponnu [[surpassu|surpassari]] 'n prisenza di tali abbirtimentu. * Li ''[[Pàggini giarni]]'' è dd'[[elencu tilifònicu]] o sizzioni d'iddu ch'elenca l'attivitati cummirciali raggruppati pi catigurìa. == Cuurdinati dû culuri giarnu == '''[[Esadicimali]]''' = #FFFF00 '''[[RGB]]''' (r, g, b) = (255, 255, 0) '''[[CMYK]]''' (c, m, y, k) = (0, 0, 255, 0) '''[[HSV]]''' (h, s, v) = (60, 100, 100) {{Spettru alittromagnèticu}} [[Catigurìa:Culura]] [[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]] nu3jcc8oj4c70e3ozmdvfh3sggtucbd 734666 734665 2022-07-29T16:49:19Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {| align="right" |- | width="200" height="200" style="background: yellow;" color:white;"|<br /><big>Chistu è nu quatratu culuratu di ''giarnu''.&nbsp; |} Lu '''giarnu''' è unu dî [[culuri|culura]] dû [[spettru]] ca l'[[omu]] arrinesci a [[vista|vìdiri]]. Havi la [[lunghizza d'unna]] cumprisa tra 565 e 590 [[nanumetru|nanumetri]]. È unu di li tri [[culuri primariu|culura primari]] suttrattivi, nzèmmula a lu [[blu]] e a lu [[russu]], lu sò [[culuri cumprimintari]] è lu blu. Tuttavia, accausa dî carattirìstichi dî pigmenti utilizzati nticamenti, tradizziunarmenti ntâ pittura lu culuri cumprimintari veni idintificatu cu lu [[pùrpura]]. == Usu, simmulismu e sprissioni virbali == * [[Littiratura giarna|Giarnu]] è nu [[Gèniri di littiratura|gèniri littirariu]] e [[Pillìcula|cinimatugràfico]]. * Giarnu è lu sìmmulu dâ [[Cina]]. * 'N arcuni citati li [[taxi (trasportu)|taxi]] sunnu giarni, tali usu prubbabbilmenti addiriva di [[New York City]], unni lu tassista [[Harry N. Allen]] pittau di giarnu lu sò taxi dopppu aviri mparatu ca lu giarnu è lu culuri cchiù facirmenti distinchìbbuli d'arrassu. * Tanti [[scolabbussi]] sunnu pittati di giarnu p'aumintàrinni la visibbilitati e uffriri maiuri sicurizza nta l'acchianata e discisa di l'utenti nichi. * Ntê [[cursa autumubbilìstica|cursi autumubbilìstichi]], na [[bannera]] giarna nnica prìculu. Li màchini nun ponnu [[surpassu|surpassari]] 'n prisenza di tali abbirtimentu. * Li ''[[Pàggini giarni]]'' è dd'[[elencu tilifònicu]] o sizzioni d'iddu ch'elenca l'attivitati cummirciali raggruppati pi catigurìa. == Cuurdinati dû culuri giarnu == '''[[Esadicimali]]''' = #FFFF00 '''[[RGB]]''' (r, g, b) = (255, 255, 0) '''[[CMYK]]''' (c, m, y, k) = (0, 0, 255, 0) '''[[HSV]]''' (h, s, v) = (60, 100, 100) {{Spettru alittromagnèticu}} [[Catigurìa:Culura]] [[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]] m4x8sgsn1payiks1j3it2aoctzpvga0 Diu 0 4416 734662 734656 2022-07-29T16:33:08Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Cima da Conegliano, God the Father.jpg|right|thumb|250px|Diu ntâ lu [[cristianèsimu]]]] [[File:Ares Canope Villa Adriana b.jpg|right|thumb|250px|Ares, diu ra [[guerra]] nta la]] Lu tèrmini '''Diu''' è usatu nta li [[riliggiuni]] monuteisti pi difiniri l'èssiri supremu, aternu e nfinitu, chi criau l'[[universu]].<br /> Nta la tradizzioni riliggiusa abbràica, [[cristianu|cristiana]] e islàmica, '''Diu''' havi nu caràttiri propiu, comu si fussi na pirsuna, e na rivilazzioni pùbblica, tràmiti li libbra sacri comu la [[Bibbia]] e 'n particular modu lu [[Vangilu]] pi li cristiani, a [[Torah]] ppi l'ebbrei e lu [[Coranu]] pî mussulmani. Nta li riliggiuna politeisti '''diu''' (ca, nta stu casu, s'havi a scrìviri cu la nizziali minùscula) è n'èssiri supiriuri a l'omu pi quantu riguarda la putenza e a li voti, ma nun sempri, puru pi quantu riguarda la sapienza e la muralitati; quasi sempri è immurtali ma nun è dittu. Nta lu casu di li riliggiuni politeisti ogni diu veni dintificatu cu lu sò [[nomu propiu]] (lu diu [[Apollu (diu rumanu)|Apollu]], lu diu [[Marti]] etc.) {{Riliggiuni}} [[Catigurìa:Riliggiuni]] [[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]] 9lbkv9sks034gmd5uj7cz1zbsx6ycee 734663 734662 2022-07-29T16:34:44Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Cima da Conegliano, God the Father.jpg|right|thumb|250px|Diu ntâ lu [[cristianèsimu]]]] [[File:Ares Canope Villa Adriana b.jpg|right|thumb|250px|[[Ares]], diu ra [[guerra]] nta la [[mituluggìa greca]]]] Lu tèrmini '''Diu''' è usatu nta li [[riliggiuni]] monuteisti pi difiniri l'èssiri supremu, aternu e nfinitu, chi criau l'[[universu]].<br /> Nta la tradizzioni riliggiusa abbràica, [[cristianu|cristiana]] e islàmica, '''Diu''' havi nu caràttiri propiu, comu si fussi na pirsuna, e na rivilazzioni pùbblica, tràmiti li libbra sacri comu la [[Bibbia]] e 'n particular modu lu [[Vangilu]] pi li cristiani, a [[Torah]] ppi l'ebbrei e lu [[Coranu]] pî mussulmani. Nta li riliggiuna politeisti '''diu''' (ca, nta stu casu, s'havi a scrìviri cu la nizziali minùscula) è n'èssiri supiriuri a l'omu pi quantu riguarda la putenza e a li voti, ma nun sempri, puru pi quantu riguarda la sapienza e la muralitati; quasi sempri è immurtali ma nun è dittu. Nta lu casu di li riliggiuni politeisti ogni diu veni dintificatu cu lu sò [[nomu propiu]] (lu diu [[Apollu (diu rumanu)|Apollu]], lu diu [[Marti]] etc.) {{Riliggiuni}} [[Catigurìa:Riliggiuni]] [[Catigurìa:850 palori siciliani di basi]] a7oe4r4488qdeuixsn9lyvzp5t6gpd7 Fascismu 0 6085 734664 729238 2022-07-29T16:37:37Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Benito Mussolini.jpg|thumb|right|160px|[[Binitu Mussulini]] duranti un discursu]] Lu '''fascismu''' (o "fascìsimu") deriva da li fasci di combattimiento fu un muvimentu pulìticu dû [[XX sèculu]] ca surcìu 'n Italia a partiri dâ fini dâ [[Prima Guerra Munniali|prima guerra munniali]], 'n parti comu riazzioni â [[Rivuluzzioni Bulscèvica]] dû [[1917]] e a li primi lutti sinnacali upirari, 'n parti 'n pulèmica câ sucitati libbirali-dimucràtica nisciuta lacirata di l’espirienza dâ [[prima verra munniali|verra]]. Lu nomu diriva dâ palora ''[[fasciu littoriu|fasciu]]'' (lat.: ''fascis'') e fa rifirimentu a li fasci usati di l'antichi littori comu sìmmulu d'unioni. L’ascia prisenti ntô fasciu simmulizzava lu sô putiri, 'n particulari lu sô putiri jurisdizziunali. Funnaturi e ispiraturi di lu muvimentu fascista fu [[Binitu Mussulini]], ca lu [[23 di marzu]] dû [[1919]] detti vita a Milanu ôn nicu gruppu dinuminatu ''Fasci italiani di combattimento'' (Fasci taliani di cummattimentu). Lu fascismu fu unu di li granni muvimenti nazziunalisti diffùsisi rapidamenti 'n Europa nta l'anni vinti e trenta dû sèculu scursu 'n tanti paisi europei, accumunati di na matrici cumuni di cunsirvaturismu, nazziunalismu, razzismu, auturitarismu e cultu dâ pirsunalitati dû capu: lu [[nazzismu]] 'n [[Girmania]], li [[guardî di ferru]] 'n [[Rumania]], lu [[franchismu]] 'n [[Spagna]]. Lu fascismu tinnìa a mpòniri na priminenza dû [[partitu nazziunali fascista|partitu fascista]], idintificatu cû Statu, 'n ogni aspettu dâ vita pulìtica e suciali. Puru cummattennu lu [[cumunismu]] e lu [[sucialismu]] comu nimici dâ patria e dâ sucitati (cu lu direttu appoju, 'n chistu, dâ granni nnustria e di li [[capitalismu|capitalisti privati]], scantati dî rivinnicazzioni sinnacali, cu cui lu fascismu appi sempri nu rapportu priviliggiatu) Mussulini mutuau dâ duttrina sucialista tanti idei, criannu nu statu furtimenti cintralizzatu e efficenti e strutturannu l’econumìa 'n un mudellu assai sìmili ô sucialismu [[curpurativismu|curpurativista]]. Li ràdichi dû fascismu, comu di l'àutri reggimi tutalitari europei “cucini” dû piriodu, vannu ndividuati ntâ prufunna crisi dâ sucitati taliana di lu primu doppuguerra e ntê dèbbuli ràdichi dâ sô [[dimucrazzìa]] libbirali. L’ideoluggìa dû fascismu fu elabburata nta l' [[1920ini|anni '20]] di [[Sergiu Panunziu]] e succissivamenti stilata ni n'artìculu scrittu di [[Juanni Gintili]] duranti lu sô ncàrricu di ministru di l’Istruzzioni e appoi siglatu di Mussulini, ma nun vinni mai viramenti applicata, ristannu un [[ducumentu]] privu di sìquitu. Lu fascismu campau suprattuttu dâ vuluntati di Mussulini e si limitau a siquiri arcuni principî di màssima d'iddu ndicati di vota 'n vota e a alimintari lu cultu dâ pirsunalitati, aduprannu li menzi di cumunicazzioni di massa pi trasmèttiri n'idiali d'omu forti, dicisu e risulutu. Di certu lu fascismu si riallazza a currenti di pinzeru ultracunsirvatrici, c'acchiananu a lu [[XIX sèculu]], 'n ginirali cuntraddistinti dâ critica contra lu pritisu [[matirialismu]] e l’idia di prugressu dî sucitati [[capitalismu|capitalisti]] [[burghisìa|burghisi]], ritinuti distruttrici dî valura cchiù prufunni dâ civirtati europea. Tali scoli di pinzeru tènninu a rievucari n’idia [[rumanticismu|rumàntica]], e secunnu tanti sturicamenti nun esatta, di na mìtica sucitati premuderna, armònica e urdinata, 'n cui li diversi ceti dâ società, ognidunu nta lu sô àmmitu, cullàbburanu pû beni cumuni. Di chistu prumana la crìtica â dimocrazzìa libbirali e â sucitati di massa c'abbilisci l’omu (lu nùmmaru contra la qualitati), finu a jùnciri a pinzatura ca supra lu finiri dû sèculu XIX e lu nizziu di lu [[sèculu XX]] ritinìanu esauruta la funzioni dâ civirtati uccidintali (Alfred Rosenberg ''Il mito del XX secolo'', [[Oswald Spengler]], ''Il tramonto dell’Occidente''). == Storia dû Fascismu == ===Lu Futurismu ntî l'idioluggìa=== 'N Italia lu fascismu attruvau li sô pricursura, nta l'anni pricidenti â prima guerra munniali, ntô muvimentu artìsticu dû [[futurismu]] (lu cui ispiraturi, [[Filippu Tommasi Marinetti]], aderìu succissivamenti ô muvimentu di Mussulini), ntô dicadintismu e nta l’arditismu di [[Gabrieli D'Annunziu]] e nni àutri nummarusi pinzatura e azziunisti pulìtici [[nazziunalismu|nazziunalisti]] ca si ritrovaru ntâ [[rivista]] ''Il Regno'' ([[Giuseppi Prizzulini]], [[Luiggi Fidirzuna]], [[Juanni Papini]]), tanti dî quali militaru 'n sìquitu nta li fila fascisti. Fu la nun discutìbbili [[abbilitati]] di pulìticu di Binitu Mussulini, ex lider massimalista dû [[Partitu Sucialista Talianu]], cummirtutu â causa dû [[nazziunalismu]] e dâ [[Prima Guerra Munniali|Granni Guerra]], a fùnniri lu cunfusu nzemi d'idei, aspirazzioni, frustrazzioni di l'ex cummattenti rèduci dâ dura spirienza dâ guerra di trincea, 'n un muvimentu pulìticu ca ô nizziu appi na chiara ispirazzioni sucialista e rivuluzziunaria (vidi lu prugramma dî fasci di cummattimentu dû marzu 1919) e ca si cuntraddistinsi finu di sùbbitu pâ viulenza dî mètudi mpigati contra l'uppusitura. La crisi ecunòmica dû doppuguerra, la disaccupazzioni e la nflazzioni criscenti, la smubbilitazzioni di l’esèrcitu (ca ristituìu â vita civili migghiara di pirsuni), li cunflitti suciali e li sciòpiri ntê fàbbrichi dû nord, l’avanzata dû partitu sucialista divinutu lu primu partitu a l'elizzioni dû 1919, criaru, nta l'anni 1919-1922, li cunnizzioni pûn gravi ndibbulimentu dî strutturi statali e pûn criscenti timuri di parti di li ceti agrari e nnustriali di na rivuluzzioni cumunista 'n Italia supra lu mudellu di chidda 'n cursu 'n [[Russia]]. Nni sta situazzioni fluida, Mussulini cugghìu l’accasioni e, abbannunannu rapidamenti lu prugramma sucialista e ripubblicanu, si punìu ô sirvizzu dâ causa antisucialista; li milizzî fascisti, appujati di li ceti pussidenti e di na parti di l’apparatu statali ca vidìa 'n iddu lu ristauraturi di l’òrdini, lanciaru na viulenta affensiva contra li [[sinnacatu|sinnacati]] e li partiti d'ispirazzioni sucialista (ma videmma cattòlici), spicialmenti ntô nord d’Italia ([[Emilia Rumagna]], [[Tuscana]] 'n particulari modu), causannu nummarusi vìttimi ntâ sustanziali ndiffirenza dî forzi di l’òrdini. Li viulenzi foru ntâ granni parti di li casi pruvucati dî [[squadrismu|squadristi]] fascisti, ca di forma sempri cchiù chiara foru appujati di [[Dinu Granni]], l’ùnicu riali cumpitituri di Mussulini pâ ''leadership'' ô nternu dû partitu, ca ntô cungressu di Roma dû 1921 si fici di parti e detti via lìbbira a lu futuru Duci. === Lu Vintenniu === La viulenza criscìu cunziddirivurmenti nta l'anni 1920-22 finu â [[Marcia supra Roma]] ([[28 di uttùviru]] dû [[1922]]). Di frunti a l’avanzata di milizzî fascisti mal armati e guidati supra Roma, lu Reghi [[Vittoriu Emanueli III di Savoia]], prifirennu evitari ogni spargimentu di sangu, dicidìu d'affidari lu ncàrricu di [[Prisidenti dû Cunzigghiu]] a Mussulini, ca nni ddu mumentu avìa 'n [[Parramentu]] nun chiù di 22 diputati. Vittoriu Emanueli mantinni sempri lu cuntrollu di l’esèrcitu: siddu avissi vulutu, avissi pututu senza prubblemi cacciari di Roma Mussulini e li forzi fascisti, nfiriuri 'n tuttu â varniggioni di stanza ntâ capitali; quinni nun si pò parrari, a riguri di tèrmini, di [[corpu di statu]] 'n quantu Mussulini uttinni lu cuvernu ligarmenti, cu nu ncàrricu (quant'e gghiè uggettu di tanti e prufunni crìtichi) di lu suvranu. Di primu ministru, li primi anni di Mussulini ([[1922]]-[[1925]]) foru carattirizzati dûn cuvernu di cualizzioni, cumpostu di nazziunalisti, libbirali e pupulari, ca nun assumìu finu ô [[delittu Mattiotti]] cunnutati dittaturiali. 'N pulìtica nterna Mussulini favurìu la cumpreta ristaurazzioni di l’auturitati statali, cu lu nsirimentu dî fasci di cummattimentu ntô nternu di l’esèrcitu (funnazzioni, ntô jinnaru dû [[1923]], dâ [[Milizzia vuluntaria pâ sicurizza nazziunali]]) e la prugrissiva idintificazzioni di lu Partitu 'n Statu. 'N pulìtica ecunòmica e suciali vìnniru emanati prubbidimenti ca favurìanu li ceti gnustriali e agrari (privatizzazzioni, libbiralizzazzioni di l'affitti, smantiddamentu di li sinnacati). Ntô giugnettu dû 1923 vinni appruvata na nova [[liggi elitturali]] majuritaria, c'assignava dui terzi di li seggi â cualizzioni c'avissi uttinutu armenu lu 25% dî suffraggi, rèula puntuarmenti applicata nta l'elizzioni dû [[6 d'aprili]] [[1924]], ntê quali lu “listuni fascista” uttinni nu straurdinariu successu, aggivulatu macari di li brogghi, dî viulenzi e dî ntimidazzioni contra l'uppusitura. ===L'assassiniu dâ dimùcrazzia=== L’assassiniu dû diputatu sucialista [[Jacumu Mattiotti]], c'avìa spiatu l’annullamentu di l'elizzioni pi l'irriularitati cummisi, pruvucau na mumintania crisi dû cuvernu Mussulini. La dèbbuli risposta di l'uppusizzioni (sicissioni di l’Aventinu), ncapaci di trasfurmari lu sô gestu nni n’azzioni antifascista di massa, nun fu sufficienti a alluntanari li classi diriggenti e la Munarchìa di Mussulini ca, lu [[3 di jinnaru]] [[1925]], rumpìu li nduggi e, cûn notu discursu ntô quali assumìa supra d'iddu la ntera rispunsabbilitati dû delittu Mattiotti e di l'àutri viulenzi squadristi, di fattu pruclamau la [[dittatura]], supprimennu ogni risidua libbirtati e cumplitannu l’idintificazzioni assuluta dû [[Partitu Nazziunali Fascista]] cû Statu. Dû [[1925]] finu â mitati di l' [[1930ina|anni trenta]] lu fascismu canuscìu picca e isulati uppusitura, sippuru mimuràbbili ('n bona parti [[cumunismu|cumunisti]] comu [[Ntoni Gramsci]], sucialisti comu [[Petru Nenni]], dimo-libbirali comu [[Juanni Amènnula]], libbirali comu [[Pieru Gubbetti]]), tanti di li quali pajaru câ vita, l’[[esiliu]], peni ditintivi o lu [[cunfinu]] lu sô rifiutu di lu fascismu. La stragranni majuranza dî taliani, videmma chidda vicina ô [[partitu pupulari]], attruvau un ''[[modus vivendi]]'' câ nova situazzioni, vidennu forsi 'n Mussulini un baluardu contra lu [[matirialismu]] e lu sucialismu e suprattuttu contra lu disòrdini ecunòmicu succissivu â [[prima verra munniali|verra '15-18]]: di parti sô, lu fascismu talianu nun esircitau mai na granni òpira di nduttrinamentu dâ pupulazzioni comu chidda ntraprisa dû nazzismu 'n Girmania, ma chiuttostu, comu lu [[franchismu]] spagnolu, si limitau ntâ majuri parti di li casi a esìggiri sulu na participazzioni di facciata. Tali situazzioni vinni favuruta di lu riabbicinamentu câ [[Cresia Cattòlica]], ca culminau ntô [[Cuncurdatu]] di l’[[11 di frivaru]] [[1929]], cu cui si nchiudìa l’annusa chistioni di li rapporti tra Statu e Cresia graputa nta lu 1870 dâ [[breccia di Porta Pia]] e ca ristituìa ô cattulicèsimu lu rolu di [[riliggiuni di Statu]]. ===Pulìtica èstira=== 'N [[pulìtica èstira]] Mussulini, doppu lu ncidenti di [[Corfù]] dû 1923, pûn longu piriudu nun si discustau di l’ubbiettivu dû mantinimentu dû ''status quo'' 'n [[Europa]] cu na pulìtica prudenti e scevra d'abbinturi militari, nunustanti la ritòrica nazziunalista. L’Italia mantinni òttimi rilazzioni cu [[Francia]] e [[Nghilterra]], cullabburau a lu ritornu dâ [[Girmania]] ntô sistema dî putenzi europei puru nta li lìmmiti dû [[Trattatu di Versailles]], tintannu autresì d'estènniri la sô nfruenza versu li Paisi sorti dû sfacelu dû [[Mperu austru-ungàricu]] ([[Austria]] e [[Ungaria]]) e ntê [[Barcani]] ([[Arbania]], [[Grecia]]) 'n funzioni anti-[[juguslavia|juguslava]]. L’Italia fu noltri unu di li primi paisi europei a stabbiliri ntô 1929 rilazzioni dipromàtichi cu l’[[Unioni Suviètica]]. Ntô [[1934]] Mussulini s'eriggìu a difinsuri di la ndipinnenza di l’[[Austria]] contra li miri annissiunìstichi dâ Girmania hitleriana, sibbeni l’abbicinamentu talianu cû Paisi cunfinanti, ca lui Duci purtau sinu â pirsunali amistati cû cancilleri Dolfuss (ammazzatu appuntu di li tudischi), nun avissi 'n funnu ubbiettivi tantu diffirenti. L’affirmazzioni di lu nazzismu 'n Girmania e lu successu d' [[Hitler]] nta l'anni 1934-36, di frunti â sustanziali inazzioni dî dimocrazzìi uccidintali, cummìnsiru Mussulini ca vi fussi pi l’Italia l’uppurtunitati d'espànniri ultiriurmenti lu sô pristiggiu e li sô cunquisti tirrituriali, puru cûn apparatu gnustriali gràcili e pruvatu dâ [[Crisi dû 1929|crisi ecunòmica dû 1929]] e cûn [[esèrcitu]] arritratu e mal equipaggiatu. Ntô [[1935]] l’Italia mmadìu cûn pritestu l’[[Etiopia]], ca vinni rapidamenti cunquistata (maju [[1936]]: pruclamazzioni dû Mperu) puru cu atrucitati quali lu mpiegu di gas e straggi ndiscriminati contra l’uppusizzioni dâ pupulazzioni lucali. Picca misi doppu l’Italia fascista si schirau chî franchisti ntâ [[verra civili spagnola]], mmiannnu videmma un corpu di spidizzioni di 20.000 òmini. Longi dû riffurzari ecunumicamenti lu paisi, sti mprisi ndibbuleru lu cunsensu ô règgimi jittannu li primi simenzi dû risintimentu pupulari, e 'n pulìtica èstira l'alluntanaru di Francia e Nghilterra spincènnulu a alliniàrisi 'n manera criscenti cu la Girmania nazzista (1936: [[Assi Roma-Birlinu]], [[1937]]: [[Pattu Anticomintern]] cumprinnenti macàri lu [[Giappuni]]; [[1938]]: acquiscenza di Mussulini a l’annissioni di l’Austria; [[1939]]: [[Pattu d'Azzaru]] 'n funzioni affensiva). Ntô 1938 Mussulini fici prumulgari dû Reghi li [[liggi razziali]] antisemiti, ca nun avìanu pricidenti 'n Italia e ca foru applicati senza entusiasmu. Ntô marzu di [[1939]], senza arcuna vera raciuni, urdinau l’accupazzioni di l’[[Arbanìa]] già saldamenti ntâ sfera di nfruenza taliana, punènnuvi comu cuvirnaturi (vicirré) lu jènniru [[Galiazzu Cianu]]. Nunustanti li clàusuli dû Pattu d’Azzaru (assistenza autumàtica 'n casu di verra), ntô sittèmmiru dû [[1939]] Mussulini si dichiarau nun billiggiranti, ma ntô giugnu dû [[1940]], contra la vuluntati di granni parti dî girarchii fascisti, trasìu 'n verra contra Francia e Nghilterra, fidannu ntâ ràpida vittoria tudisca. L’impriparazzioni di l’esèrcitu e l’incapacitati dî sô cumannanti cunduceru a tirrìbbuli scunfitti supra tutti li frunti (Grecia 1940) e â ràpida pèrdita dî [[culunî di l’Àfrica Urientali]] ([[1941]]) e dâ [[Libbia]] ([[1943]]), criannu nu ndibbulimentu dî difisi ca grapìu li porti â mmasioni dâ [[Sicilia]]. ===Fini dû Fascismu=== Lu [[25 di giugnettu]] [[1943]] na manovra ordita di parti d'arcuni mpurtanti girarchi (Granni, [[Juseppi Vuttara|Vuttara]] e Cianu) cu l’appoju dû Reghi, si traducìu nn'un famusu Òrdini dû jornu prisintatu a lu [[Granni Cunzigghiu dû Fascismu]] cû quali si spiava a lu Reghi di riprènniri lu putiri, e purtau a l’arrestu di Mussulini e â sdirrubbata a l’antrasatta dû fascismu, ca si dissulvìu ntra lu giùbbilu dâ pupulazzioni; ma la caduta di Mussulini nun priludìa â cunchiusioni dâ verra, ca si prutrassi p'arcuni simani ntâ criscenti ammiguitati dû novu cuvernu [[Petru Badogghiu|Badogghiu]]. Cu l’[[8 di sittèmmiru]] nizziau l’ùrtima fasi di lu fascismu, ca riturnau ê sô urìggini ripubblicani e sucialistiggianti cu la funnazzioni dâ [[Ripùbblica Suciali Taliana]] (RSI, ditta videmma [[Ripùbblica di Salò]] dâ lucalitati 'n cui appi sedi), cu a capu nu sfiduciatu e oramai spentu Mussulini. La RSI, ùrtimu cuvernu fascista 'n Italia ca cuvirnau supra li tirritori sittintriunali nun ancora accupati dê forzi alleati, vitti macari la participazzioni d'arcuni effettivi di l’esèrcitu, oramai sbannatu, e àutri elimenti nun appartinenti a lu fascismu. L’adisioni â RSI, suprattuttu nta l’òttica di st'ùrtimi, fu un tintativu di riscattari quarchicosa di l’anuri talianu pirdutu l’8 di sittèmmiru cu lu mpruvvisu canciu d'allianza a favuri di l'Alliati, fattu ritinutu vriugnusu videmma pî mudalitati cu cui abbinni e pû cumpurtamentu, ritinutu nun qualificàbbili, tinutu dû marasciallu Badogghiu, dû Reghi Vittoriu Emanueli III e dû statu majuri di l’esèrcitu talianu. Comu la [[Ripùbblica di Vichy]] 'n Francia, macari chidda di Salò fu sustanziarmenti nu statu satèlliti dâ Girmania Nazzista, sippuru cu nu mìnimu d'autunumìa duvutu suprattuttu â stima ch'Hitler ancora avìa pi Mussulini, e li forzi ripubblichini foru suprattuttu mpignati ntô cuntrollu dû tirritoriu e ntâ riprissioni dî muvimenti partiggiani. Lu [[25 d'aprili]] [[1945]] la [[libbirazzioni]] dû nord Italia e la fucilazzioni di Mussulini signaru la fini dâ verra e dû fascismu 'n Italia, c'armenu pi nustalgìa supravvivìu, nunustanti lu divetu dâ [[Custituzzioni dâ Ripùbblica Taliana|Custituzzioni Ripubblicana]], ntê '''partitini munàrchici''' e suprattuttu ntô [[Muvimentu Suciali Talianu]] d' [[Arturu Michulini]]: tanti ex-ministri fascisti e nutàbbili dû partitu si riciclaru appoi ntâ niunata [[Dimucrazzìa Cristiana]], ca vincìu l'elizzioni dû [[1948]] cu na majuranza schiaccianti e cuvirnau l’Italia dû doppuverra pi dicenni. L’MSI arridducìu ntô [[1994]] li liami cû muvimentu mussulinianu e si trasfurmau 'n [[Allianza Nazziunali]]. == Lu fascismu ntô munnu == di sviluppari == Vuci currilati == * [[Italia Fascista]] * [[Fascismu giappunisi]] * [[Muvimenti fascisti]] * [[Neofascismu]] * [[Ripùbblica Suciali Taliana]] == Liami esterni == * [http://digilander.libero.it/storiafascismo/ Storia dû fascismu 1 (lingua taliana)] * [http://www.fascismo.too.it/ Storia dû fascismu 2 (lingua taliana)] == Fonti == La fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana: http://it.wikipedia.org/wiki/Fascismo [[Catigurìa:Pulìtica]] [[Catigurìa:Formi di cuvernu]] [[Catigurìa:Storia cuntimpurania]] [[Catigurìa:Storia europea]] qmnm6hho44o0b9fx6esf8cgolwitct4 Lingua ngrisa 0 7891 734674 733758 2022-07-30T05:05:54Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {| bgcolor="#efefef" border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300" ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="font-size:120%;color:white"|English |- | valign="top"|Parratu n: |[[Regnu Unitu]], [[Stati Uniti]], [[Canada]], [[Australia]], [[Nova Zilanna]], e n'àutri 102 paisi |- | valign="top"|Pirsuni: |circa 514 miliuna |- | valign="top"|[[Lista di lingui parrati ntô munnu|Classìfica]]: | - |- | valign="top"|[[Famigghi linguìstichi]]: |[[Lingui innu-europei]]<br /> &nbsp;&nbsp;[[Lingui girmànichi]]<br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Uccidintali <br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;'''''Ngrisi''''' |- ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="color:white"|Lingua ufficiali |- | valign="top"|[[Paisi dû Munnu|Paisi]]: | valign="top"| taliati la vuci |- | valign="top"|Riulata di: | valign="top"| nun ufficiarmenti di l'''Oxford English Dictionary'' |- ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="color:white"|Classificazzioni |- |ISO 639-1|| en |- |ISO 639-2|| eng |- |SIL|| ENG |- |} [[file:Anglospeak (subnational version).svg|thumb]] Lu '''ngrisi''' (o '''nglisi'''; nomu ndìgginu: ''English'') è na [[Lingui indoeuropei|lingua indoeuropea]] appartinenti ô vrancu occidintali dî [[lingui girmànichi]], nzèmmula cu l'[[Lingua ulannisa|ulannisi]], cu l'àutu e vasciu [[Lingua tudisca|tudiscu]], cû [[Lingua fiamminga|fiammingu]] e cû [[Lingua frisuni|frisuni]]. È la lingua parrata nta l'[[Amèrica dû Nord]], nta l'[[Australia]], nta lu [[Regnu Unitu]], nta l'[[Africa dû Sud]], nta la [[Nova Zilanna]] e nta tanti àutri paisi. Lu ngrisi òccupa na pusizzioni particulari, nun sulu rispettu ê lingui girmànichie, ma puru ô nternu dû gruppu linguìsticu indoeuropeu: havi simprificatu e canciatu la propia struttura d'avvicinàrisi oramai cchiù a na lingua isulanti chiuttostu ca a na lingua flissiva. Dû puntu di vista dû vucabbulariu, tuttavia, cunteni cchiù tèrmini d'urìggini nun girmànica (spiciarmenti [[lingua latina|latina]]) ca girmànica, e pi chissu è la lingua cchiù aperta â trasuta di novi tèrmini d'àutri lingui. Ntô corsu dû [[sèculu XX]] lu ngrisi addivintò la [[lingua franca]] p'eccillenza, abbattennu la pricidenti suprianata dû [[Lingua francisa|francisi]] chi a sò tempu avìa sustitutu lu talianu e lu latinu a fini di cumunicazzioni diprumàtica e scintìfica. È oi puru strumentu pâ cumunicazzioni ntra etnìi privi di cunnissioni culturali, scintìfichi o pulìtichi. Si càrcula ca li parranti ngrisi comu lingua matri (''English as a native language'', ENL) s'agghicanu a circa 350 miliuna; li parranti di ''English as a second language'' (ESL), zoè appressu â lingua nazziunali o nativa, circa 300 miliuna, li parranti di ''English as a foreign language'' (EFL), zzoè comu una lingua nzignata a scola ma nun 'n usu ntô propiu paisi, circa 100 miliuna. Lu nùmmaru di chiddi chi nun ùsanu lu ngrisi comu lingua matri supira dunca chiddu di chiddi ca lu pàrranu di nasciuta. == Storia == La sò storia accuminza cu la migrazzioni di genti di la zona dû mari dû nord appressu â pinìsula di lu [[Jutland]].<br /> Èranu tri pòpuli:<br /> * li juti, * l'angli e * li sassuna.<br /> Cu li migrazzioni sti genti purtàranu li soi lingui nta l'ìsula britànnica. Sti lingui ntacchia nticchia, grazzi puru a la forza di li re accuminciaru a èssiri unificati nta n'ùnica lingua ca veni òi chiamata anglussassuni (ngrisi:''anglo-saxon''). Cu l'agghicata di li genti [[nurmanni]] la lingua nun fu parrata cchiù di li signura, chisti parràvanu la lingua di li novi patruna, lu francisi di ddu tempu. A picca a picca li francisi accuminzaru a parrari la lingua di li genti. Granni scrittura comu Geoffrey Chaucer accuminciavanu a scriviri nta sta lingua. Lu dialettu parratu nta la capitali accuminzò a addivintari la lingua cumuni. Li ngrisi accuminzaru a spanniri lu sò tirritoriu e purtaru la sò lingua pi tuttu lu munnu. Li sò terri èranu accussì lachi ca si dicìa ca lu suli mai tramuntassi nta li sò rumini. A l'[[Amèrica]], l'[[Innia]] e nzinu a l'[[Australia]] la sò lingua fu purtata. Cu la fini di l'etati di li culoni li nglisi pirderu li terri ma la sò lingua era parrata ancora. Videmma li paisi comu lu nostru e tutti chiddi di l'[[Europa]] accuminzaru a nzignàrila a li carusi nta li scoli. Òi lu Regnu Unitu dici ca unu su cincu sapi parrari ngrisi, arcuni dìcinu ca unu su quattru. La lingua di li vari paisi accuminza a canciari e sulu la forma scritta pò èsseri caputa, suprattuttu pi li paisi nichi o chiddi ca sunnu cchiù pòviri, nta l'[[Africa]]. Lu ngrisi dî [[Stati Uniti]], lu miricanu (nglisi: American-English) e chiddu caa tutti ponnu vidiri supra li canali comu lu CNN o chiddu di li tracci n nglisi di li film di [[Hollywood]]. == Distribuzzioni giogràfica == Lu ngrisi è usatu comu '''lingua matri''' (ufficiarmentie) nnî siquenti paesi: * n '''[[Europa]]''' ** nnî [[Arcipilacu britànnicu|Ìsuli britànnichi]]: *** [[Ìsuli dû Canali|Ìsuli dû Canali (Ìsuli Anglu Nurmanni)]] (nzèmmula câ [[lingua francisa]]) *** [[Galles]] (nzèmmula cû [[lingua gallisa|gallisi]]) *** [[Nghilterra]] *** [[Irlanna dû Nord]] *** [[Ripùbblica d'Irlanna]] (nzèmmula cû [[gaèlicu irlannisi]]) *** [[Ìsula di Man]] (nzèmmula cû dialettu mannisi) *** [[Scozzia]] (nzèmmula cû [[gaèlicu scuzzisi]]) ** a [[Malta]] (nzèmmula cû [[lingua maltisa|maltisi]]) ** a [[Gibbilterra]] (nzèmmula cû [[lingua spagnola|spagnolu]]) ** a [[Cipru]] (nzèmmula cû [[lingua greca|grecu]]) * n '''[[Oceania]]''' e ntô '''[[Oceanu Pacìficu|Pacìficu]]''': ** [[Australia]] (nzèmmula chî [[lingui aborìggini australiani|lingui aborìggini]] e lingui purtati cu l'immigrazzioni, zoè grecu, talianu, cinisi, eccetra) ** [[Nova Zilanna]] (nzèmmula cû [[lingua mauri|mauri]]) * n '''[[Àfrica]]''': ** [[Libbirìa]] (nzèmmula chî lingui dû gruppu Niger-Congu) ** [[Àfrica dû Sud]] (nzèmmula cu l' [[afrikaans]] e chî [[lingui bantu]] e [[lingui khoisan|khoisan]]) * nti l'<nowiki/>'''[[Amèrica]]''' e nni l''''[[Oceanu Atlànticu|Atlànticu]]''': ** [[Anguilla (ìsula)|Anguilla]] ** [[Antigua e Barbuda]] ** [[Ìsula di Ascensioni|Ascensioni]] ** [[Bahamas]] ** [[Barbados]] ** [[Belizi]] ** [[Bermuda]] ** [[Canada]] ** [[Domìnica]] ** [[Ìsuli Falkland]] ** [[Ìsuli Vèrgini]] miricani e britànnichi ** [[Giamaica]] ** [[Grenada]] ** [[Gujana]] ** [[Montserrat]] ** [[Saint Kitts e Nevis]] ** [[Sant'Elena (ìsula)|Sant'Elena]] ** [[Santa Lucia (statu)]] (nzèmmula cû [[creolu]]) ** [[Saint Vincent e Grenadine]] ** [[Stati Uniti d'Amèrica]] (40 miliuna di ispanòfuni, 28 miliuna cu matri lingua diversa dû ngrisi) ** [[Trinidad e Tobbagu]] È mpijatu comu lingua ufficiali n: [[Bangladesci]], [[Botswana]], [[Brunei]], [[Camerun]], [[Ìsuli Cook]], [[Figgi]], [[Filippini]], [[Gambia]], [[Ghana]], [[Hong Kong]], [[Innia]], [[Kenya]], [[Kiribbati]], [[Lesothu]], [[Malawi]], [[Malesia]], [[Malta]], [[Mauritius]], [[Namibbia]], [[Nauru]], [[Niggeria]], [[Pakistan]], [[Palau]], [[Papua Nova Guinia]], [[Portu Ricu]], [[Samoa Occidintali]], [[Seychelles]], [[Sierra Liuni]], [[Singapura]], [[Ìsuli Salomuni]], [[Sri Lanka]], [[Tuvalu]], [[Swaziland]], [[Tanzania]], [[Uganda]], [[Vanuatu]], [[Zambia]] e [[Zimbabwe]]. È mpijatu comu lingua a usu cummerciali e turisticu cù nutevuli successu in: [[Sardigna]], [[Sicilia]], [[Corsica]], [[Isuli Baleari]], [[Isuli Azzorre]], [[Maldivi]], [[Isuli Canarie]] e [[Madeira]]. È macari la lingua cchiù usata ntô [[cummerciu]] ntirnazziunali. === Nta l'Italia === Una liggi dû rumilaquattru fici ubblicatoria la lingua nglisi nta li scoli di l'Italia accuminzannu di la prima classi di l'elemintari. L'Eurostat dici ca nta lu [[2005]] lu 59% di li genti di l'unioni sapìa parrari lu ngrisi. È la lingua chi l'Unioni Europea usa comu lingua di travagghiu appressu ô [[Lingua francisa|francisi]] e ô [[Lingua tudisca|tudiscu]], ma chiossai di sissanta carti fatti nta li'istituzzioni sunnu scrivuti n ingrisi. == Rifirimenti == * Crystal, David, ''English as a Global Language Second Editon'', Cambridge University Press. * Eurostat - li statistichi sunnu rispunìbbili pi tutti un si paanu * Eurobarometro speciale lingue 2005 - rispunìbbili pi tutti un si paa == Vuci currilati == * [[Prununza dû ngrisi]] * [[Fausi amici nnâ lingua ngrisa]] * [[Lingui di Internet]] * [[Wikspeak]] * [[Strine]] * [[Siculish]] == Lijami sterni == * [http://www.nspeak.com/newbasic/grammatica/grammar.htm Grammàtica ngrisa]: Grammàtica ngrisa di basa cu asèrcizzi ntirattivi * [http://www.soundcomparisons.com Sound Comparisons]: p'ascutari e paragunari comu si prunùnzanu li stessi palori nnî vari accenti riggiunali e intirnazziunali dû ngrisi ==Autri pruggetti== {{InterWiki|codice=en}} {{Lingui ufficiali di l'Unioni Europea}} [[Catigurìa:Lingua ngrisa]] [[Catigurìa:Linguìstica]] [[Catigurìa:Lingui]] hf7s427xyw9sto26gynk56v5z6z1trk 734675 734674 2022-07-30T05:06:53Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {| bgcolor="#efefef" border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" style="margin-left:0.5em;margin-bottom:0.5em" width="300" ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="font-size:120%;color:white"|English |- | valign="top"|Parratu n: |[[Regnu Unitu]], [[Stati Uniti]], [[Canada]], [[Australia]], [[Nova Zilanna]], e n'àutri 102 paisi |- | valign="top"|Pirsuni: |circa 514 miliuna |- | valign="top"|[[Lista di lingui parrati ntô munnu|Classìfica]]: | - |- | valign="top"|[[Famigghi linguìstichi]]: |[[Lingui innu-europei]]<br /> &nbsp;&nbsp;[[Lingui girmànichi]]<br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Uccidintali <br /> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;'''''Ngrisi''''' |- ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="color:white"|Lingua ufficiali |- | valign="top"|[[Paisi dû Munnu|Paisi]]: | valign="top"| taliati la vuci |- | valign="top"|Riulata di: | valign="top"| nun ufficiarmenti di l'''Oxford English Dictionary'' |- ! colspan="2" bgcolor="#7CA0DB" style="color:white"|Classificazzioni |- |ISO 639-1|| en |- |ISO 639-2|| eng |- |SIL|| ENG |- |} [[file:Anglospeak (subnational version).svg|thumb]] Lu '''ngrisi''' (o '''nglisi'''; nomu ndìgginu: ''English'') è na [[Lingui indoeuropei|lingua indoeuropea]] appartinenti ô vrancu occidintali dî [[lingui girmànichi]], nzèmmula cu l'[[Lingua ulannisa|ulannisi]], cu l'àutu e vasciu [[Lingua tudisca|tudiscu]], cû [[Lingua fiamminga|fiammingu]] e cû [[Lingua frisuni|frisuni]]. È la lingua parrata nta l'[[Amèrica dû Nord]], nta l'[[Australia]], nta lu [[Regnu Unitu]], nta l'[[Africa dû Sud]], nta la [[Nova Zilanna]] e nta tanti àutri paisi. Lu ngrisi òccupa na pusizzioni particulari, nun sulu rispettu ê lingui girmànichie, ma puru ô nternu dû gruppu linguìsticu indoeuropeu: havi simprificatu e canciatu la propia struttura d'avvicinàrisi oramai cchiù a na lingua isulanti chiuttostu ca a na lingua flissiva. Dû puntu di vista dû vucabbulariu, tuttavia, cunteni cchiù tèrmini d'urìggini nun girmànica (spiciarmenti [[lingua latina|latina]]) ca girmànica, e pi chissu è la lingua cchiù aperta â trasuta di novi tèrmini d'àutri lingui. Ntô corsu dû [[sèculu XX]] lu ngrisi addivintò la [[lingua franca]] p'eccillenza, abbattennu la pricidenti suprianata dû [[Lingua francisa|francisi]] chi a sò tempu avìa sustitutu lu talianu e lu latinu a fini di cumunicazzioni diprumàtica e scintìfica. È oi puru strumentu pâ cumunicazzioni ntra etnìi privi di cunnissioni culturali, scintìfichi o pulìtichi. Si càrcula ca li parranti ngrisi comu lingua matri (''English as a native language'', ENL) s'agghicanu a circa 350 miliuna; li parranti di ''English as a second language'' (ESL), zoè appressu â lingua nazziunali o nativa, circa 300 miliuna, li parranti di ''English as a foreign language'' (EFL), zzoè comu una lingua nzignata a scola ma nun 'n usu ntô propiu paisi, circa 100 miliuna. Lu nùmmaru di chiddi chi nun ùsanu lu ngrisi comu lingua matri supira dunca chiddu di chiddi ca lu pàrranu di nasciuta. == Storia == La sò storia accuminza cu la migrazzioni di genti di la zona dû mari dû nord appressu â pinìsula di lu [[Jutland]].<br /> Èranu tri pòpuli:<br /> * li juti, * l'angli e * li sassuna.<br /> Cu li migrazzioni sti genti purtàranu li soi lingui nta l'ìsula britànnica. Sti lingui ntacchia nticchia, grazzi puru a la forza di li re accuminciaru a èssiri unificati nta n'ùnica lingua ca veni òi chiamata anglussassuni (ngrisi:''anglo-saxon''). Cu l'agghicata di li genti [[nurmanni]] la lingua nun fu parrata cchiù di li signura, chisti parràvanu la lingua di li novi patruna, lu francisi di ddu tempu. A picca a picca li francisi accuminzaru a parrari la lingua di li genti. Granni scrittura comu Geoffrey Chaucer accuminciavanu a scriviri nta sta lingua. Lu dialettu parratu nta la capitali accuminzò a addivintari la lingua cumuni. Li ngrisi accuminzaru a spanniri lu sò tirritoriu e purtaru la sò lingua pi tuttu lu munnu. Li sò terri èranu accussì lachi ca si dicìa ca lu suli mai tramuntassi nta li sò rumini. A l'[[Amèrica]], l'[[Innia]] e nzinu a l'[[Australia]] la sò lingua fu purtata. Cu la fini di l'etati di li culoni li nglisi pirderu li terri ma la sò lingua era parrata ancora. Videmma li paisi comu lu nostru e tutti chiddi di l'[[Europa]] accuminzaru a nzignàrila a li carusi nta li scoli. Òi lu Regnu Unitu dici ca unu su cincu sapi parrari ngrisi, arcuni dìcinu ca unu su quattru. La lingua di li vari paisi accuminza a canciari e sulu la forma scritta pò èsseri caputa, suprattuttu pi li paisi nichi o chiddi ca sunnu cchiù pòviri, nta l'[[Africa]]. Lu ngrisi dî [[Stati Uniti]], lu miricanu (nglisi: American-English) e chiddu caa tutti ponnu vidiri supra li canali comu lu CNN o chiddu di li tracci n nglisi di li film di [[Hollywood]]. == Distribuzzioni giogràfica == Lu ngrisi è usatu comu '''lingua matri''' (ufficiarmentie) nnî siquenti paesi: * n '''[[Europa]]''' ** nnî [[Arcipilacu britànnicu|Ìsuli britànnichi]]: *** [[Ìsuli dû Canali|Ìsuli dû Canali (Ìsuli Anglu Nurmanni)]] (nzèmmula câ [[lingua francisa]]) *** [[Galles]] (nzèmmula cû [[lingua gallisa|gallisi]]) *** [[Nghilterra]] *** [[Irlanna dû Nord]] *** [[Ripùbblica d'Irlanna]] (nzèmmula cû [[gaèlicu irlannisi]]) *** [[Ìsula di Man]] (nzèmmula cû dialettu mannisi) *** [[Scozzia]] (nzèmmula cû [[gaèlicu scuzzisi]]) ** a [[Malta]] (nzèmmula cû [[lingua maltisa|maltisi]]) ** a [[Gibbilterra]] (nzèmmula cû [[lingua spagnola|spagnolu]]) ** a [[Cipru]] (nzèmmula cû [[lingua greca|grecu]]) * n '''[[Oceania]]''' e ntô '''[[Oceanu Pacìficu|Pacìficu]]''': ** [[Australia]] (nzèmmula chî [[lingui aborìggini australiani|lingui aborìggini]] e lingui purtati cu l'immigrazzioni, zoè grecu, talianu, cinisi, eccetra) ** [[Nova Zilanna]] (nzèmmula cû [[lingua mauri|mauri]]) * n '''[[Àfrica]]''': ** [[Libbirìa]] (nzèmmula chî lingui dû gruppu Niger-Congu) ** [[Àfrica dû Sud]] (nzèmmula cu l' [[afrikaans]] e chî [[lingui bantu]] e [[lingui khoisan|khoisan]]) * nti l'<nowiki/>'''[[Amèrica]]''' e nni l''''[[Oceanu Atlànticu|Atlànticu]]''': ** [[Anguilla (ìsula)|Anguilla]] ** [[Antigua e Barbuda]] ** [[Ìsula di Ascensioni|Ascensioni]] ** [[Bahamas]] ** [[Barbados]] ** [[Belizi]] ** [[Bermuda]] ** [[Canada]] (nzèmmula câ [[Lingua francisa|francisa]]) ** [[Domìnica]] ** [[Ìsuli Falkland]] ** [[Ìsuli Vèrgini]] miricani e britànnichi ** [[Giamaica]] ** [[Grenada]] ** [[Gujana]] ** [[Montserrat]] ** [[Saint Kitts e Nevis]] ** [[Sant'Elena (ìsula)|Sant'Elena]] ** [[Santa Lucia (statu)]] (nzèmmula cû [[creolu]]) ** [[Saint Vincent e Grenadine]] ** [[Stati Uniti d'Amèrica]] (40 miliuna di ispanòfuni, 28 miliuna cu matri lingua diversa dû ngrisi) ** [[Trinidad e Tobbagu]] È mpijatu comu lingua ufficiali n: [[Bangladesci]], [[Botswana]], [[Brunei]], [[Camerun]], [[Ìsuli Cook]], [[Figgi]], [[Filippini]], [[Gambia]], [[Ghana]], [[Hong Kong]], [[Innia]], [[Kenya]], [[Kiribbati]], [[Lesothu]], [[Malawi]], [[Malesia]], [[Malta]], [[Mauritius]], [[Namibbia]], [[Nauru]], [[Niggeria]], [[Pakistan]], [[Palau]], [[Papua Nova Guinia]], [[Portu Ricu]], [[Samoa Occidintali]], [[Seychelles]], [[Sierra Liuni]], [[Singapura]], [[Ìsuli Salomuni]], [[Sri Lanka]], [[Tuvalu]], [[Swaziland]], [[Tanzania]], [[Uganda]], [[Vanuatu]], [[Zambia]] e [[Zimbabwe]]. È mpijatu comu lingua a usu cummerciali e turisticu cù nutevuli successu in: [[Sardigna]], [[Sicilia]], [[Corsica]], [[Isuli Baleari]], [[Isuli Azzorre]], [[Maldivi]], [[Isuli Canarie]] e [[Madeira]]. È macari la lingua cchiù usata ntô [[cummerciu]] ntirnazziunali. === Nta l'Italia === Una liggi dû rumilaquattru fici ubblicatoria la lingua nglisi nta li scoli di l'Italia accuminzannu di la prima classi di l'elemintari. L'Eurostat dici ca nta lu [[2005]] lu 59% di li genti di l'unioni sapìa parrari lu ngrisi. È la lingua chi l'Unioni Europea usa comu lingua di travagghiu appressu ô [[Lingua francisa|francisi]] e ô [[Lingua tudisca|tudiscu]], ma chiossai di sissanta carti fatti nta li'istituzzioni sunnu scrivuti n ingrisi. == Rifirimenti == * Crystal, David, ''English as a Global Language Second Editon'', Cambridge University Press. * Eurostat - li statistichi sunnu rispunìbbili pi tutti un si paanu * Eurobarometro speciale lingue 2005 - rispunìbbili pi tutti un si paa == Vuci currilati == * [[Prununza dû ngrisi]] * [[Fausi amici nnâ lingua ngrisa]] * [[Lingui di Internet]] * [[Wikspeak]] * [[Strine]] * [[Siculish]] == Lijami sterni == * [http://www.nspeak.com/newbasic/grammatica/grammar.htm Grammàtica ngrisa]: Grammàtica ngrisa di basa cu asèrcizzi ntirattivi * [http://www.soundcomparisons.com Sound Comparisons]: p'ascutari e paragunari comu si prunùnzanu li stessi palori nnî vari accenti riggiunali e intirnazziunali dû ngrisi ==Autri pruggetti== {{InterWiki|codice=en}} {{Lingui ufficiali di l'Unioni Europea}} [[Catigurìa:Lingua ngrisa]] [[Catigurìa:Linguìstica]] [[Catigurìa:Lingui]] hhgycq000amh3yxxjoxcp2ypd4mympb Scantu 0 18285 734676 661427 2022-07-30T06:10:46Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:COS 09.JPG|thumb|200px]] Lu '''scantu''' è n'emuzzioni, spissu mpruvvisa, ca si ditèrmina n rilazzioni a situazzioni o ntê cunfrunti di pirsuni o cosi ca custituìscinu pirìculu o ca vennu avvirtuti comu minazzusi e ca cumporta turbamentu, smarrimentu, anzia. {{stub}} [[Catigurìa:Scantu]] jfjqu0boof0gujdh8q2z5hpdo82latg 734677 734676 2022-07-30T06:11:01Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:COS 09.JPG|thumb|200px]] Lu '''scantu''' è n'[[emuzzioni]], spissu mpruvvisa, ca si ditèrmina n rilazzioni a situazzioni o ntê cunfrunti di pirsuni o cosi ca custituìscinu pirìculu o ca vennu avvirtuti comu minazzusi e ca cumporta turbamentu, smarrimentu, anzia. {{stub}} [[Catigurìa:Scantu]] olyhnexxa76vohmvh2te45ydovrq1jw Death note 0 38090 734659 734653 2022-07-29T16:27:03Z TheWikipedian1250 32291 /* Trama */ wikitext text/x-wiki {{wikificari}} (EN) « The human whose name is written in this note shall die » (IT) « L' umanu ru cui u nnomi veni scrittu supra stu quadennu mori.» '''Death note''' ie un manga fattu in [[Giappuni]] scrittu ri unu ca si fa sentiri Tsugumi Obha ie disignatu ri Takeshi Obata. Stu manga ie ncetratu supra 'n tiziu ca vulia liberari u munnu re mavvaggi cu l'aiutu ru death note, chissu fu pubblicato pa prima vota ad episodi settimanali ntu dicembri 2003 in Giappuni ie a maggiu 2006 da Planet Manga nta ll'[[Italia]], dopo tuttu stu sentiri ri successu ci fu' u desideriu ri fari n cattuni ri 37 episodi ca in Italia si po avvidiri supra [[MTV]]. == Trama == ---- Light Yagami ie nu sturenti modello, iddu ie molto annoiatu ri tuttu chiddu ca u ciccuna in tutta a so città. A so vita addiventa megghiu quannu iddu nto 2003 attrova n quadennu ca scritta "Death note" (''quadennu ra morti'' nta [[Lingua ngrese|ngrese]]) unni ci è scrittu supra ca si ci scrivi ri ncoddu u nomi ri n cristianu iddu mori in 40 sicunni, iddu quannu scrivi i nnomi di dui criminali ie i viri ammoriri capisci appidaveru chiddu ca c'avi nte manu. Da sira stissa veni visitatu ru veru proprietariu ri du quadennu u [[shinigami]] ([[diu]] ra [[morti]] nta la [[mituluggìa giappunisa]]) Ryuk. Ca ci rici tutti i cosi ca a sapiri supra a stu quadennu ca però iddu avià scrivutu macari supra u quadennu stissu in inglisi pikki iddu sapia ca u lingaggiu chiu cunusciutu supra u munnu iera l'inglisi. Dopo na para i tempu tutti sti tizi ca murevunu attiranu l'attenzione ri l'[[interpol]] e ru misteriusu detective L (ca tradotto putissi esseri macari R, picchi quannu u sintiti chiamari u chiamunu ere). L dopo na picca ri tempu s'accoggi ca Kira (dalla pronunzia ri "killer" in [[Lingua giappunisa|giappunisi]]) s'attrova in giappuni e soprattutto ntu quatteri ru Kanto. Aora inizia a sfida fra i dui nemici. ---- == I PIRSSUNAGGI IMPOTTANTI== Light Yagami Figghiu ru comandanti ra polizia ri ndistrettu ri [[Tokio]], iddu ie no studenti modello, ma ancosciato ri tutti i crimini ca ci su nta sò città e ntò so quatteri, quannu capisci u funzionamentu ru death note iddu si voli innalzari a diu ru [[Utopia|novu munnu]]. ---- L (Ryuzaki) Chissu ie un pirssunaggio motto emblematico picchi all'inizio non si farà mai avvidiri mancu ra polizia, ma sarà solu na tattica pi capiri ri cui fidarisi, e chissu fà capiri quantu iddu ie spettu. Iddu ie npocu stranu picchi cammina senza scappi, ie s'assitta nta na manera npocu strana e singolari. L crisciu 'n un [[orfanottrofio]] gestito da Watari nta [[Nglaterra]]. ---- Ryuk Chissu ie u veru proprietario ru death note ri Light a picchi n'avia dui, ri cui unu si l'avia sgamato, iddu po gghiessiri virutu solu ri cui tocca u death note, ie pi chissu u po sia avvidiri chi sentiri solo Light. Gli shinigami quannu nun mancianu mele nescinu pazzi, accomu appoi si po avvidiri nta a na puntata. ---- Misa Amane Idda ie motta r'amuri pi Light, infatti fara tutti pari i cosi ri stu munnu pi stari cu iddu. Idda ie n'attrua ca c'avi u death note ca cu resi nte manu n'attru shinigami, idda ie motto infantile cosa che appoi si potrà avvidiri si vi taliati stu cattuni o vi liggiti stu manga. ---- Near iddu ie n'orfanu criscitu cu Mello nta l'orfanottrofio gestito da [[Watari]] pi truvari u sostituto ri L. ---- Mello (o Carmelo) Iddu a 14 anni sinni scappau ri l'offanottrofio, picchi si sinteva rivale di Near a cui iera sempi sicunnu, appoi i due si ncotreranno addopo. [[category:fumetti]] i22694dzldwj86pbh1ohr7xu7muns0c 734660 734659 2022-07-29T16:28:42Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {{wikificari}} (EN) « The human whose name is written in this note shall die » (IT) « L' umanu ru cui u nnomi veni scrittu supra stu quadennu mori.» '''Death note''' ie un manga fattu in [[Giappuni]] scrittu ri unu ca si fa sentiri Tsugumi Obha ie disignatu ri Takeshi Obata. Stu manga ie ncetratu supra 'n tiziu ca vulia liberari u munnu re mavvaggi cu l'aiutu ru death note, chissu fu pubblicato pa prima vota ad episodi settimanali ntu dicembri 2003 in Giappuni ie a maggiu 2006 da Planet Manga nta ll'[[Italia]], dopo tuttu stu sentiri ri successu ci fu' u desideriu ri fari n cattuni ri 37 episodi ca in Italia si po avvidiri supra [[MTV]]. == Trama == ---- Light Yagami ie nu sturenti modello, iddu ie molto annoiatu ri tuttu chiddu ca u ciccuna in tutta a so città. A so vita addiventa megghiu quannu iddu nto 2003 attrova n quadennu ca scritta "Death note" (''quadennu ra morti'' nta [[Lingua ngrisa|ngrisi]]) unni ci è scrittu supra ca si ci scrivi ri ncoddu u nomi ri n cristianu iddu mori in 40 sicunni, iddu quannu scrivi i nnomi di dui criminali ie i viri ammoriri capisci appidaveru chiddu ca c'avi nte manu. Da sira stissa veni visitatu ru veru proprietariu ri du quadennu u [[shinigami]] ([[diu]] ra [[morti]] nta la [[mituluggìa giappunisa]]) Ryuk. Ca ci rici tutti i cosi ca a sapiri supra a stu quadennu ca però iddu avià scrivutu macari supra u quadennu stissu in inglisi pikki iddu sapia ca u lingaggiu chiu cunusciutu supra u munnu iera l'inglisi. Dopo na para i tempu tutti sti tizi ca murevunu attiranu l'attenzione ri l'[[interpol]] e ru misteriusu detective L (ca tradotto putissi esseri macari R, picchi quannu u sintiti chiamari u chiamunu ere). L dopo na picca ri tempu s'accoggi ca Kira (dalla pronunzia ri "killer" in [[Lingua giappunisa|giappunisi]]) s'attrova in giappuni e soprattutto ntu quatteri ru Kanto. Aora inizia a sfida fra i dui nemici. ---- == I PIRSSUNAGGI IMPOTTANTI== Light Yagami Figghiu ru comandanti ra polizia ri ndistrettu ri [[Tokio]], iddu ie no studenti modello, ma ancosciato ri tutti i crimini ca ci su nta sò città e ntò so quatteri, quannu capisci u funzionamentu ru death note iddu si voli innalzari a diu ru [[Utopia|novu munnu]]. ---- L (Ryuzaki) Chissu ie un pirssunaggio motto emblematico picchi all'inizio non si farà mai avvidiri mancu ra polizia, ma sarà solu na tattica pi capiri ri cui fidarisi, e chissu fà capiri quantu iddu ie spettu. Iddu ie npocu stranu picchi cammina senza scappi, ie s'assitta nta na manera npocu strana e singolari. L crisciu 'n un [[orfanottrofio]] gestito da Watari nta [[Nglaterra]]. ---- Ryuk Chissu ie u veru proprietario ru death note ri Light a picchi n'avia dui, ri cui unu si l'avia sgamato, iddu po gghiessiri virutu solu ri cui tocca u death note, ie pi chissu u po sia avvidiri chi sentiri solo Light. Gli shinigami quannu nun mancianu mele nescinu pazzi, accomu appoi si po avvidiri nta a na puntata. ---- Misa Amane Idda ie motta r'amuri pi Light, infatti fara tutti pari i cosi ri stu munnu pi stari cu iddu. Idda ie n'attrua ca c'avi u death note ca cu resi nte manu n'attru shinigami, idda ie motto infantile cosa che appoi si potrà avvidiri si vi taliati stu cattuni o vi liggiti stu manga. ---- Near iddu ie n'orfanu criscitu cu Mello nta l'orfanottrofio gestito da [[Watari]] pi truvari u sostituto ri L. ---- Mello (o Carmelo) Iddu a 14 anni sinni scappau ri l'offanottrofio, picchi si sinteva rivale di Near a cui iera sempi sicunnu, appoi i due si ncotreranno addopo. [[category:fumetti]] qco36dm0ljgb5pdsqy8bcstkjfrujee 734661 734660 2022-07-29T16:30:58Z TheWikipedian1250 32291 /* Trama */ wikitext text/x-wiki {{wikificari}} (EN) « The human whose name is written in this note shall die » (IT) « L' umanu ru cui u nnomi veni scrittu supra stu quadennu mori.» '''Death note''' ie un manga fattu in [[Giappuni]] scrittu ri unu ca si fa sentiri Tsugumi Obha ie disignatu ri Takeshi Obata. Stu manga ie ncetratu supra 'n tiziu ca vulia liberari u munnu re mavvaggi cu l'aiutu ru death note, chissu fu pubblicato pa prima vota ad episodi settimanali ntu dicembri 2003 in Giappuni ie a maggiu 2006 da Planet Manga nta ll'[[Italia]], dopo tuttu stu sentiri ri successu ci fu' u desideriu ri fari n cattuni ri 37 episodi ca in Italia si po avvidiri supra [[MTV]]. == Trama == ---- Light Yagami ie nu sturenti modello, iddu ie molto annoiatu ri tuttu chiddu ca u ciccuna in tutta a so città. A so vita addiventa megghiu quannu iddu nto 2003 attrova n quadennu ca scritta "Death note" (''quadernnu ra morti'' nta [[Lingua ngrisa|ngrisi]]) unni ci è scrittu supra ca si ci scrivi ri ncoddu u nomi ri n cristianu iddu mori in 40 sicunni, iddu quannu scrivi i nnomi di dui criminali ie i viri ammoriri capisci appidaveru chiddu ca c'avi nte manu. Da sira stissa veni visitatu ru veru proprietariu ri du quadernnu u [[shinigami]] ([[diu]] ra [[morti]] nta la [[mituluggìa giappunisa]]) Ryuk. Ca ci rici tutti i cosi ca a sapiri supra a stu quadernnu ca però iddu avià scrivutu macari supra u quadennu stissu in inglisi picchi iddu sapia ca u lingaggiu chiu cunusciutu supra u munnu iera l'inglisi. Dopo na para i tempu tutti sti tizi ca murevunu attiranu l'attenzione ri l'[[interpol]] e ru misteriusu detective L (ca tradotto putissi esseri macari R, picchi quannu u sintiti chiamari u chiamunu ere). L dopo na picca ri tempu s'accoggi ca Kira (dalla pronunzia ri "killer" in [[Lingua giappunisa|giappunisi]]) s'attrova in giappuni e soprattutto ntu quatteri ru Kanto. Aora inizia a sfida fra i dui nemici. ---- == I PIRSSUNAGGI IMPOTTANTI== Light Yagami Figghiu ru comandanti ra polizia ri ndistrettu ri [[Tokio]], iddu ie no studenti modello, ma ancosciato ri tutti i crimini ca ci su nta sò città e ntò so quatteri, quannu capisci u funzionamentu ru death note iddu si voli innalzari a diu ru [[Utopia|novu munnu]]. ---- L (Ryuzaki) Chissu ie un pirssunaggio motto emblematico picchi all'inizio non si farà mai avvidiri mancu ra polizia, ma sarà solu na tattica pi capiri ri cui fidarisi, e chissu fà capiri quantu iddu ie spettu. Iddu ie npocu stranu picchi cammina senza scappi, ie s'assitta nta na manera npocu strana e singolari. L crisciu 'n un [[orfanottrofio]] gestito da Watari nta [[Nglaterra]]. ---- Ryuk Chissu ie u veru proprietario ru death note ri Light a picchi n'avia dui, ri cui unu si l'avia sgamato, iddu po gghiessiri virutu solu ri cui tocca u death note, ie pi chissu u po sia avvidiri chi sentiri solo Light. Gli shinigami quannu nun mancianu mele nescinu pazzi, accomu appoi si po avvidiri nta a na puntata. ---- Misa Amane Idda ie motta r'amuri pi Light, infatti fara tutti pari i cosi ri stu munnu pi stari cu iddu. Idda ie n'attrua ca c'avi u death note ca cu resi nte manu n'attru shinigami, idda ie motto infantile cosa che appoi si potrà avvidiri si vi taliati stu cattuni o vi liggiti stu manga. ---- Near iddu ie n'orfanu criscitu cu Mello nta l'orfanottrofio gestito da [[Watari]] pi truvari u sostituto ri L. ---- Mello (o Carmelo) Iddu a 14 anni sinni scappau ri l'offanottrofio, picchi si sinteva rivale di Near a cui iera sempi sicunnu, appoi i due si ncotreranno addopo. [[category:fumetti]] ftubwdzsqyfc7pvmw9km01meidkzld8 734667 734661 2022-07-29T17:24:42Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {{wikificari}} (EN) « The human whose name is written in this note shall die » (IT) « L' umanu ru cui u nnomi veni scrittu supra stu quadennu mori.» '''Death note''' ie un manga fattu in [[Giappuni]] scrittu ri unu ca si fa sentiri Tsugumi Obha ie disignatu ri Takeshi Obata. Stu manga ie ncetratu supra 'n tiziu ca vulia liberari u munnu re mavvaggi cu l'aiutu ru death note, chissu fu pubblicato pa prima vota ad episodi settimanali ntu dicembri 2003 in Giappuni ie a maggiu 2006 da Planet Manga nta ll'[[Italia]], dopo tuttu stu sentiri ri successu ci fu' u desideriu ri fari n cattuni ri 37 episodi ca in Italia si po avvidiri supra [[MTV]]. == Trama == ---- Light Yagami ie nu sturenti modello, iddu ie molto annoiatu ri tuttu chiddu ca u ciccuna in tutta a so città. A so vita addiventa megghiu quannu iddu nto 2003 attrova n quadennu ca scritta "Death note" (''quadennu ra morti'' nta [[Lingua ngrisa|ngrisi]]) unni ci è scrittu supra ca si ci scrivi ri ncoddu u nomi ri n cristianu iddu mori in 40 sicunni, iddu quannu scrivi i nnomi di dui criminali ie i viri ammoriri capisci appidaveru chiddu ca c'avi nte manu. Da sira stissa veni visitatu ru veru proprietariu ri du quadennu u [[shinigami]] ([[diu]] ra [[morti]] nta la [[mituluggìa giappunisa]]) Ryuk. Ca ci rici tutti i cosi ca a sapiri supra a stu quadernnu ca però iddu avià scrivutu macari supra u quadennu stissu in inglisi picchi iddu sapia ca u lingaggiu chiu cunusciutu supra u munnu iera l'inglisi. Dopo na para i tempu tutti sti tizi ca murevunu attiranu l'attenzione ri l'[[interpol]] e ru misteriusu detective L (ca tradotto putissi esseri macari R, picchi quannu u sintiti chiamari u chiamunu ere). L dopo na picca ri tempu s'accoggi ca Kira (dalla pronunzia ri "killer" in [[Lingua giappunisa|giappunisi]]) s'attrova in giappuni e soprattutto ntu quatteri ru Kanto. Aora inizia a sfida fra i dui nemici. ---- == I PIRSSUNAGGI IMPOTTANTI== Light Yagami Figghiu ru comandanti ra polizia ri ndistrettu ri [[Tokio]], iddu ie no studenti modello, ma ancosciato ri tutti i crimini ca ci su nta sò città e ntò so quatteri, quannu capisci u funzionamentu ru death note iddu si voli innalzari a diu ru [[Utopia|novu munnu]]. ---- L (Ryuzaki) Chissu ie un pirssunaggio motto emblematico picchi all'inizio non si farà mai avvidiri mancu ra polizia, ma sarà solu na tattica pi capiri ri cui fidarisi, e chissu fà capiri quantu iddu ie spettu. Iddu ie npocu stranu picchi cammina senza scappi, ie s'assitta nta na manera npocu strana e singolari. L crisciu 'n un [[orfanottrofio]] gestito da Watari nta [[Nglaterra]]. ---- Ryuk Chissu ie u veru proprietario ru death note ri Light a picchi n'avia dui, ri cui unu si l'avia sgamato, iddu po gghiessiri virutu solu ri cui tocca u death note, ie pi chissu u po sia avvidiri chi sentiri solo Light. Gli shinigami quannu nun mancianu mele nescinu pazzi, accomu appoi si po avvidiri nta a na puntata. ---- Misa Amane Idda ie motta r'amuri pi Light, infatti fara tutti pari i cosi ri stu munnu pi stari cu iddu. Idda ie n'attrua ca c'avi u death note ca cu resi nte manu n'attru shinigami, idda ie motto infantile cosa che appoi si potrà avvidiri si vi taliati stu cattuni o vi liggiti stu manga. ---- Near iddu ie n'orfanu criscitu cu Mello nta l'orfanottrofio gestito da [[Watari]] pi truvari u sostituto ri L. ---- Mello (o Carmelo) Iddu a 14 anni sinni scappau ri l'offanottrofio, picchi si sinteva rivale di Near a cui iera sempi sicunnu, appoi i due si ncotreranno addopo. [[category:fumetti]] 6keh5awd1zjggf82dq06ep475s5l09o 734672 734667 2022-07-30T05:00:16Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {{wikificari}} (EN) « The human whose name is written in this note shall die » (IT) « L' umanu ru cui u nnomi veni scrittu supra stu quadennu mori.» '''Death note''' ie un manga fattu in [[Giappuni]] scrittu ri unu ca si fa sentiri Tsugumi Obha ie disignatu ri Takeshi Obata. Stu manga ie ncetratu supra 'n tiziu ca vulia liberari u munnu re mavvaggi cu l'aiutu ru death note, chissu fu pubblicato pa prima vota ad episodi settimanali ntu dicembri 2003 in Giappuni ie a maggiu 2006 da Planet Manga nta ll'[[Italia]], dopo tuttu stu sentiri ri successu ci fu' u desideriu ri fari n cattuni ri 37 episodi ca in Italia si po avvidiri supra [[MTV]]. == Trama == ---- Light Yagami ie nu sturenti modello, iddu ie molto annoiatu ri tuttu chiddu ca u ciccuna in tutta a so città. A so vita addiventa megghiu quannu iddu nto 2003 attrova n quadennu ca scritta "Death note" (''quadennu ra morti'' nta [[Lingua ngrisa|ngrisi]]) unni ci è scrittu supra ca si ci scrivi ri ncoddu u nomi ri n cristianu iddu mori in 40 sicunni, iddu quannu scrivi i nnomi di dui criminali ie i viri ammoriri capisci appidaveru chiddu ca c'avi nte manu. Da sira stissa veni visitatu ru veru proprietariu ri du quadennu u [[shinigami]] ([[diu]] ra [[morti]] nta la [[mituluggìa giappunisa]]) Ryuk. Ca ci rici tutti i cosi ca a sapiri supra a stu quadernnu ca però iddu avià scrivutu macari supra u quadennu stissu in inglisi picchi iddu sapia ca u lingaggiu chiu cunusciutu supra u munnu iera l'inglisi. Dopo na para i tempu tutti sti tizi ca murevunu attiranu l'attenzione ri l'[[interpol]] e ru misteriusu detective L (ca tradotto putissi esseri macari R, picchi quannu u sintiti chiamari u chiamunu ere). L dopo na picca ri tempu s'accoggi ca Kira (dalla pronunzia ri "killer" in [[Lingua giappunisa|giappunisi]]) s'attrova in giappuni e soprattutto ntu quatteri ru Kanto. Aora inizia a sfida fra i dui nemici. ---- == I PIRSSUNAGGI IMPOTTANTI== Light Yagami Figghiu ru comandanti ra polizia ri ndistrettu ri [[Tokio]], iddu ie no studenti modello, ma ancosciato ri tutti i crimini ca ci su nta sò città e ntò so quatteri, quannu capisci u funzionamentu ru death note iddu si voli innalzari a diu ru [[Utopia|novu munnu]]. ---- L. Lawliet (Ryuzaki) Chissu ie un pirssunaggio motto emblematico picchi all'inizio non si farà mai avvidiri mancu ra polizia, ma sarà solu na tattica pi capiri ri cui fidarisi, e chissu fà capiri quantu iddu ie spettu. Iddu ie npocu stranu picchi cammina senza scappi, ie s'assitta nta na manera npocu strana e singolari. L crisciu 'n un [[orfanottrofio]] gestito da Watari nta [[Nglaterra]]. ---- Ryuk Chissu ie u veru proprietario ru death note ri Light a picchi n'avia dui, ri cui unu si l'avia sgamato, iddu po gghiessiri virutu solu ri cui tocca u death note, ie pi chissu u po sia avvidiri chi sentiri solo Light. Gli shinigami quannu nun mancianu mele nescinu pazzi, accomu appoi si po avvidiri nta a na puntata. ---- Misa Amane Idda ie motta r'amuri pi Light, infatti fara tutti pari i cosi ri stu munnu pi stari cu iddu. Idda ie n'attrua ca c'avi u death note ca cu resi nte manu n'attru shinigami, idda ie motto infantile cosa che appoi si potrà avvidiri si vi taliati stu cattuni o vi liggiti stu manga. ---- Near iddu ie n'orfanu criscitu cu Mello nta l'orfanottrofio gestito da [[Watari]] pi truvari u sostituto ri L. ---- Mello (o Carmelo) Iddu a 14 anni sinni scappau ri l'offanottrofio, picchi si sinteva rivale di Near a cui iera sempi sicunnu, appoi i due si ncotreranno addopo. [[category:fumetti]] i63k14b69er5f7pbnigk3pqcdu9qjex 734673 734672 2022-07-30T05:02:58Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki {{wikificari}} (EN) « The human whose name is written in this note shall die » (IT) « L' umanu ru cui u nnomi veni scrittu supra stu quadennu mori.» '''Death note''' ie un manga fattu in [[Giappuni]] scrittu ri unu ca si fa sentiri Tsugumi Obha ie disignatu ri Takeshi Obata. Stu manga ie ncetratu supra 'n tiziu ca vulia liberari u munnu re mavvaggi cu l'aiutu ru death note, chissu fu pubblicato pa prima vota ad episodi settimanali ntu dicembri 2003 in Giappuni ie a maggiu 2006 da Planet Manga nta ll'[[Italia]], dopo tuttu stu sentiri ri successu ci fu' u desideriu ri fari n cattuni ri 37 episodi ca in Italia si po avvidiri supra [[MTV]]. == Trama == ---- Light Yagami ie nu sturenti modello, iddu ie molto annoiatu ri tuttu chiddu ca u ciccuna in tutta a so città. A so vita addiventa megghiu quannu iddu nto 2003 attrova n quadennu ca scritta "Death note" (''quadennu ra morti'' nta [[Lingua ngrisa|ngrisi]]) unni ci è scrittu supra ca si ci scrivi ri ncoddu u nomi ri n cristianu iddu mori in 40 sicunni, iddu quannu scrivi i nnomi di dui criminali ie i viri ammoriri capisci appidaveru chiddu ca c'avi nte manu. Da sira stissa veni visitatu ru veru proprietariu ri du quadennu u [[shinigami]] ([[diu]] ra [[morti]] nta la [[mituluggìa giappunisa]]) Ryuk. Ca ci rici tutti i cosi ca a sapiri supra a stu quadernnu ca però iddu avià scrivutu macari supra u quadennu stissu in inglisi picchi iddu sapia ca u lingaggiu chiu cunusciutu supra u munnu iera l'inglisi. Dopo na para i tempu tutti sti tizi ca murevunu attiranu l'attenzione ri l'[[interpol]] e ru misteriusu detective L (ca tradotto putissi esseri macari R, picchi quannu u sintiti chiamari u chiamunu ere). L dopo na picca ri tempu s'accoggi ca Kira (dalla pronunzia ri "killer" in [[Lingua giappunisa|giappunisi]]) s'attrova in giappuni e soprattutto ntu quatteri ru Kanto. Aora inizia a sfida fra i dui nemici. ---- == I PIRSSUNAGGI IMPOTTANTI== Light Yagami Figghiu ru comandanti ra polizia ri ndistrettu ri [[Tokio]], iddu ie no studenti modello, ma ancosciato ri tutti i crimini ca ci su nta sò città e ntò so quatteri, quannu capisci u funzionamentu ru death note iddu si voli innalzari a diu ru [[Utopia|novu munnu]]. ---- L. Lawliet (Ryuzaki) Chissu ie un pirssunaggio motto emblematico picchi all'inizio non si farà mai avvidiri mancu ra polizia, ma sarà solu na tattica pi capiri ri cui fidarisi, e chissu fà capiri quantu iddu ie spettu. Iddu ie npocu stranu picchi cammina senza scappi, ie s'assitta nta na manera npocu strana e singolari. L crisciu 'n un [[orfanottrofio]] gestito da Watari nta [[Nglaterra]]. ---- Ryuk Chissu ie u veru proprietario ru death note ri Light a picchi n'avia dui, ri cui unu si l'avia sgamato, iddu po gghiessiri virutu solu ri cui tocca u death note, ie pi chissu u po sia avvidiri chi sentiri solo Light. Gli shinigami quannu nun mancianu mele nescinu pazzi, accomu appoi si po avvidiri nta a na puntata. ---- Misa Amane Idda ie una mudella chi ie motta r'amuri pi Light, infatti fara tutti pari i cosi ri stu munnu pi stari cu iddu. Idda ie n'attrua ca c'avi u death note ca cu resi nte manu n'attru shinigami, idda ie motto infantile cosa che appoi si potrà avvidiri si vi taliati stu cattuni o vi liggiti stu manga. ---- Near iddu ie n'orfanu criscitu cu Mello nta l'orfanottrofio gestito da [[Watari]] pi truvari u sostituto ri L. ---- Mello (o Carmelo) Iddu a 14 anni sinni scappau ri l'offanottrofio, picchi si sinteva rivale di Near a cui iera sempi sicunnu, appoi i due si ncotreranno addopo. [[category:fumetti]] 5ot9krzal7u5ckexy7glv7knd7dcjmq Super Mario 0 47344 734668 730921 2022-07-30T03:51:10Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Supermario Kungsbacka.jpg|thumb|250px]] '''Mario''' è un pupu ri [[Videogioco|videojochi]] [[Nintendo]], addisignatu nu [[1981]] da Shigeru Miyamoto. T'annu iddru era abbanniato cumu '''Jumpman''' (da l'inglisi ''omu chi sata''). == Sviluppu == [[File:Volantino Donkey Kong.jpg|thumb|150px|Affacciata ru joco ''Donkey Kong''|link=Special:FilePath/Volantino_Donkey_Kong.jpg]] Mario cumpariu pi la prima vòta 'nnu munnu ri [[Vidiujocu|vidiujochi]] comu muraturi [[italia]]nu e era abbanniatu ''Jumpman'' 'nnu videogioco arcade ''Donkey Kong'', addisignatu modificannu un [[vidiujocu]] su Braccio ri Ferro picchì à Nintendo avia perso la licenza. == Cumparsi == Cumpariu in diversi jochi, chisti i principali: * [<nowiki/>[[NES]]] Donkey Kong * [<nowiki/>[[NES]]] Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 2 * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 3 * [SNES] Super Mario World * [SNES] Mario & Yoshi * [SNES] Super Mario RPG * [SNES] Super Mario Kart * [N64] Super Mario 64 *[N64] Mario Kart 64 *[N64] Paper Mario *[N64] Mario Party *[N64] Mario Party 2 *[N64] Mario Party 3 * [N64] Super Smash Bros. * [NGC] Super Smash Bros. Melee * [NGC] Mario Kart: Double Dash!!! *[NGC] Mario Party 4 *[NGC] Mario Party 5 *[NGC] Mario Party 6 *[NGC] Mario Party 7 *[NGC] Paper Mario: Il portale millenario * [<nowiki/>[[Wii]]] New Super Mario Bros. Wii * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy 2 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Kart Wii *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Paper Mario * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici di Londra 2012 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Strikers * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Sport Mix *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 8 *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 9 *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Smash Bros. Brawl * [GB] Super Mario Land 1 * [GB] Super Mario Land 2 * [GB] Super Mario Land 3 * [GBC] Mario Bros. Deluxe * [GBA] Super Mario Kart *[GBA] Mario & Luigi: Superstar Saga *[NDS] Super Mario 64 DS * [NDS] Mario Kart DS * [NDS] Mario Party DS * [NDS] New Super Mario Bros. *[NDS] Mario & Luigi: Viaggio al centro di Bowser *[NDS] Mario & Luigi: Fratelli nel tempo * [3DS] [[Mario Kart 7]] * [3DS] Super Mario 3D Land *[3DS] New Super Mario Bros. 2 *[3DS] Paper Mario: Sticker Star *[3DS] Mario Party: Island Tour *[3DS] Mario Party: Star Rush *[3DS] Mario & Luigi: Dream Team Bros. *[3DS] Mario & Luigi: Paper Jam *[3DS] Mario Sports Superstars *[3DS] Super Smash Bros. for 3DS *[<nowiki/>[[Wii U]]] New Super Mario Bros. U *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario 3D World *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Kart 8 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario Maker *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Party 10 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Tennis: Ultra Smash *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Smash Bros. for Wii U *[NS] Super Mario Odyssey *[NS] Mario Kart 8 Deluxe *[NS] Mario + Rabbids Kingdom Battle *[NS] Super Mario Party *[NS] Super Mario Maker 2 *[NS] Mario Tennis Aces *[NS] New Super Mario Bros. U Deluxe *[NS] Paper Mario: The Origami King *[NS] Super Smash Bros. Ultimate ==Talìa puru== [[Portale:Nintendo]] [[Catigurìa:Vidiuggiochi]] 3yv3bhbu53uq5210swlnh1iq0czdmqm 734669 734668 2022-07-30T03:52:15Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Supermario Kungsbacka.jpg|thumb|250px|[[Stàtua]] ri Super Mario in [[Svezzia]]]] '''Mario''' è un pupu ri [[Videogioco|videojochi]] [[Nintendo]], addisignatu nu [[1981]] da Shigeru Miyamoto. T'annu iddru era abbanniato cumu '''Jumpman''' (da l'inglisi ''omu chi sata''). == Sviluppu == [[File:Volantino Donkey Kong.jpg|thumb|150px|Affacciata ru joco ''Donkey Kong''|link=Special:FilePath/Volantino_Donkey_Kong.jpg]] Mario cumpariu pi la prima vòta 'nnu munnu ri [[Vidiujocu|vidiujochi]] comu muraturi [[italia]]nu e era abbanniatu ''Jumpman'' 'nnu videogioco arcade ''Donkey Kong'', addisignatu modificannu un [[vidiujocu]] su Braccio ri Ferro picchì à Nintendo avia perso la licenza. == Cumparsi == Cumpariu in diversi jochi, chisti i principali: * [<nowiki/>[[NES]]] Donkey Kong * [<nowiki/>[[NES]]] Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 2 * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 3 * [SNES] Super Mario World * [SNES] Mario & Yoshi * [SNES] Super Mario RPG * [SNES] Super Mario Kart * [N64] Super Mario 64 *[N64] Mario Kart 64 *[N64] Paper Mario *[N64] Mario Party *[N64] Mario Party 2 *[N64] Mario Party 3 * [N64] Super Smash Bros. * [NGC] Super Smash Bros. Melee * [NGC] Mario Kart: Double Dash!!! *[NGC] Mario Party 4 *[NGC] Mario Party 5 *[NGC] Mario Party 6 *[NGC] Mario Party 7 *[NGC] Paper Mario: Il portale millenario * [<nowiki/>[[Wii]]] New Super Mario Bros. Wii * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy 2 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Kart Wii *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Paper Mario * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici di Londra 2012 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Strikers * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Sport Mix *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 8 *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 9 *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Smash Bros. Brawl * [GB] Super Mario Land 1 * [GB] Super Mario Land 2 * [GB] Super Mario Land 3 * [GBC] Mario Bros. Deluxe * [GBA] Super Mario Kart *[GBA] Mario & Luigi: Superstar Saga *[NDS] Super Mario 64 DS * [NDS] Mario Kart DS * [NDS] Mario Party DS * [NDS] New Super Mario Bros. *[NDS] Mario & Luigi: Viaggio al centro di Bowser *[NDS] Mario & Luigi: Fratelli nel tempo * [3DS] [[Mario Kart 7]] * [3DS] Super Mario 3D Land *[3DS] New Super Mario Bros. 2 *[3DS] Paper Mario: Sticker Star *[3DS] Mario Party: Island Tour *[3DS] Mario Party: Star Rush *[3DS] Mario & Luigi: Dream Team Bros. *[3DS] Mario & Luigi: Paper Jam *[3DS] Mario Sports Superstars *[3DS] Super Smash Bros. for 3DS *[<nowiki/>[[Wii U]]] New Super Mario Bros. U *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario 3D World *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Kart 8 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario Maker *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Party 10 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Tennis: Ultra Smash *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Smash Bros. for Wii U *[NS] Super Mario Odyssey *[NS] Mario Kart 8 Deluxe *[NS] Mario + Rabbids Kingdom Battle *[NS] Super Mario Party *[NS] Super Mario Maker 2 *[NS] Mario Tennis Aces *[NS] New Super Mario Bros. U Deluxe *[NS] Paper Mario: The Origami King *[NS] Super Smash Bros. Ultimate ==Talìa puru== [[Portale:Nintendo]] [[Catigurìa:Vidiuggiochi]] tnnyvtbuxr4xrwxl03uiyo5ywyjqhqb 734670 734669 2022-07-30T03:54:28Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Supermario Kungsbacka.jpg|thumb|250px|[[Stàtua]] ri Super Mario in [[Svezzia]]]] '''Mario''' è un pupu ri [[Videogioco|videojochi]] [[Nintendo]], addisignatu nu [[1981]] da Shigeru Miyamoto. T'annu iddru era abbanniato cumu '''Jumpman''' (da l'inglisi ''omu chi sata''). == Sviluppu == Mario cumpariu pi la prima vòta 'nnu munnu ri [[Vidiujocu|vidiujochi]] comu muraturi [[italia]]nu e era abbanniatu ''Jumpman'' 'nnu videogioco arcade ''Donkey Kong'', addisignatu modificannu un [[vidiujocu]] su Braccio ri Ferro picchì à Nintendo avia perso la licenza. == Cumparsi == Cumpariu in diversi jochi, chisti i principali: * [<nowiki/>[[NES]]] Donkey Kong * [<nowiki/>[[NES]]] Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 2 * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 3 * [SNES] Super Mario World * [SNES] Mario & Yoshi * [SNES] Super Mario RPG * [SNES] Super Mario Kart * [N64] Super Mario 64 *[N64] Mario Kart 64 *[N64] Paper Mario *[N64] Mario Party *[N64] Mario Party 2 *[N64] Mario Party 3 * [N64] Super Smash Bros. * [NGC] Super Smash Bros. Melee * [NGC] Mario Kart: Double Dash!!! *[NGC] Mario Party 4 *[NGC] Mario Party 5 *[NGC] Mario Party 6 *[NGC] Mario Party 7 *[NGC] Paper Mario: Il portale millenario * [<nowiki/>[[Wii]]] New Super Mario Bros. Wii * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy 2 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Kart Wii *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Paper Mario * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici di Londra 2012 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Strikers * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Sport Mix *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 8 *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 9 *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Smash Bros. Brawl * [GB] Super Mario Land 1 * [GB] Super Mario Land 2 * [GB] Super Mario Land 3 * [GBC] Mario Bros. Deluxe * [GBA] Super Mario Kart *[GBA] Mario & Luigi: Superstar Saga *[NDS] Super Mario 64 DS * [NDS] Mario Kart DS * [NDS] Mario Party DS * [NDS] New Super Mario Bros. *[NDS] Mario & Luigi: Viaggio al centro di Bowser *[NDS] Mario & Luigi: Fratelli nel tempo * [3DS] [[Mario Kart 7]] * [3DS] Super Mario 3D Land *[3DS] New Super Mario Bros. 2 *[3DS] Paper Mario: Sticker Star *[3DS] Mario Party: Island Tour *[3DS] Mario Party: Star Rush *[3DS] Mario & Luigi: Dream Team Bros. *[3DS] Mario & Luigi: Paper Jam *[3DS] Mario Sports Superstars *[3DS] Super Smash Bros. for 3DS *[<nowiki/>[[Wii U]]] New Super Mario Bros. U *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario 3D World *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Kart 8 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario Maker *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Party 10 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Tennis: Ultra Smash *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Smash Bros. for Wii U *[NS] Super Mario Odyssey *[NS] Mario Kart 8 Deluxe *[NS] Mario + Rabbids Kingdom Battle *[NS] Super Mario Party *[NS] Super Mario Maker 2 *[NS] Mario Tennis Aces *[NS] New Super Mario Bros. U Deluxe *[NS] Paper Mario: The Origami King *[NS] Super Smash Bros. Ultimate ==Talìa puru== [[Portale:Nintendo]] [[Catigurìa:Vidiuggiochi]] 1vji4hzp7u10zgszvlvj6zbvrpt9cb5 734671 734670 2022-07-30T04:12:10Z TheWikipedian1250 32291 wikitext text/x-wiki [[File:Logotipo de Mario Bros (Nintendo).png|thumb|200px]] [[File:Supermario Kungsbacka.jpg|thumb|250px|[[Stàtua]] ri Super Mario in [[Svezzia]]]] '''Mario''' è un pupu ri [[Videogioco|videojochi]] [[Nintendo]], addisignatu nu [[1981]] da Shigeru Miyamoto. T'annu iddru era abbanniato cumu '''Jumpman''' (da l'inglisi ''omu chi sata''). == Sviluppu == Mario cumpariu pi la prima vòta 'nnu munnu ri [[Vidiujocu|vidiujochi]] comu muraturi [[italia]]nu e era abbanniatu ''Jumpman'' 'nnu videogioco arcade ''Donkey Kong'', addisignatu modificannu un [[vidiujocu]] su Braccio ri Ferro picchì à Nintendo avia perso la licenza. == Cumparsi == Cumpariu in diversi jochi, chisti i principali: * [<nowiki/>[[NES]]] Donkey Kong * [<nowiki/>[[NES]]] Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 2 * [<nowiki/>[[NES]]] Super Mario Bros. 3 * [SNES] Super Mario World * [SNES] Mario & Yoshi * [SNES] Super Mario RPG * [SNES] Super Mario Kart * [N64] Super Mario 64 *[N64] Mario Kart 64 *[N64] Paper Mario *[N64] Mario Party *[N64] Mario Party 2 *[N64] Mario Party 3 * [N64] Super Smash Bros. * [NGC] Super Smash Bros. Melee * [NGC] Mario Kart: Double Dash!!! *[NGC] Mario Party 4 *[NGC] Mario Party 5 *[NGC] Mario Party 6 *[NGC] Mario Party 7 *[NGC] Paper Mario: Il portale millenario * [<nowiki/>[[Wii]]] New Super Mario Bros. Wii * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy * [<nowiki/>[[Wii]]] Super Mario Galaxy 2 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Kart Wii *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Paper Mario * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici di Londra 2012 * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario & Sonic ai Giochi Olimpici * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Strikers * [<nowiki/>[[Wii]]] Mario Sport Mix *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 8 *[<nowiki/>[[Wii]]] Mario Party 9 *[<nowiki/>[[Wii]]] Super Smash Bros. Brawl * [GB] Super Mario Land 1 * [GB] Super Mario Land 2 * [GB] Super Mario Land 3 * [GBC] Mario Bros. Deluxe * [GBA] Super Mario Kart *[GBA] Mario & Luigi: Superstar Saga *[NDS] Super Mario 64 DS * [NDS] Mario Kart DS * [NDS] Mario Party DS * [NDS] New Super Mario Bros. *[NDS] Mario & Luigi: Viaggio al centro di Bowser *[NDS] Mario & Luigi: Fratelli nel tempo * [3DS] [[Mario Kart 7]] * [3DS] Super Mario 3D Land *[3DS] New Super Mario Bros. 2 *[3DS] Paper Mario: Sticker Star *[3DS] Mario Party: Island Tour *[3DS] Mario Party: Star Rush *[3DS] Mario & Luigi: Dream Team Bros. *[3DS] Mario & Luigi: Paper Jam *[3DS] Mario Sports Superstars *[3DS] Super Smash Bros. for 3DS *[<nowiki/>[[Wii U]]] New Super Mario Bros. U *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario 3D World *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Kart 8 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Mario Maker *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Party 10 *[<nowiki/>[[Wii U]]] Mario Tennis: Ultra Smash *[<nowiki/>[[Wii U]]] Super Smash Bros. for Wii U *[NS] Super Mario Odyssey *[NS] Mario Kart 8 Deluxe *[NS] Mario + Rabbids Kingdom Battle *[NS] Super Mario Party *[NS] Super Mario Maker 2 *[NS] Mario Tennis Aces *[NS] New Super Mario Bros. U Deluxe *[NS] Paper Mario: The Origami King *[NS] Super Smash Bros. Ultimate ==Talìa puru== [[Portale:Nintendo]] [[Catigurìa:Vidiuggiochi]] q2xj7yw42ab3aqu1ogjx4cpvdg1oz28 Shida Kartli 0 60643 734678 702851 2022-07-30T11:51:28Z GiorgiXIII 24507 wikitext text/x-wiki {{StubGiorgia}} [[Mmàggini:Shida Kartli in Georgia.svg|thumb|right|300px|]] '''Shida Kartli''' ('n [[Lingua giorgiana|giorgianu]]: '''შიდა ქართლის მხარე''') è unu dî [[mkhare]] dâ [[Giorgia]]. ==Giografìa== Cunfina a nord cu [[Russia]], a ovest cu [[Racha-Lechkhumi - Kvemo Svaneti]] e [[Imeretia]], a est cu [[Mtskheta-Mtianeti]], a sud-ovest cu [[Samtskhe-Javakheti]] e a sud-est cu [[Kvemo Kartli]]. ==Pòpulazzioni== La pòpulazzioni, sècunnu lu cenzimentu dû [[2014]], è di 263.382 abbitanti e la superfici è di 4,807 km<sup>2</sup>. Lu capolocu è [[Gori (Giorgia)|Gori]]. ==Distritti== * [[Distrittu di Gori]] * [[Distrittu di Khashuri]] * [[Distrittu di Java]] * [[Distrittu di Kaspi]] * [[Distrittu di Kareli]] ==Nuti== <references /> ==Autri pruggetti== {{Commonscat|}} ==Lijami di fora== * [http://www.shidakartli.gov.ge/index.php/en/ Situ ufficiali] [[Catigurìa:Riggiuna dâ Giorgia]] g83s6nzc0yznl3rujw1hrolgg2pueii