Wikipedia
scnwiki
https://scn.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0ggina_principali
MediaWiki 1.47.0-wmf.8
first-letter
Mèdia
Spiciali
Discussioni
Utenti
Discussioni utenti
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiutu
Discussioni aiutu
Catigurìa
Discussioni catigurìa
Purtali
Discussioni purtali
Pruggettu
Discussioni pruggettu
TimedText
TimedText talk
Mòdulu
Discussioni mòdulu
Evento
Discussioni evento
San Giuvanni (Girgenti)
0
3078
782939
697841
2026-06-25T16:08:16Z
~2026-24157-14
50758
782939
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=San Giuvanni|
mmaggini=San Giovanni Gemini-Stemma.png|
muttu= |
nomuufficiali=San Giovanni Gemini|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]] (AG)|
superfici=26|
abbitanti=8.169|
dinsita=314|
cumunilimitrofi=[[Cammarata]]|
cap=92020 <ref> [https://www.ilcapdi.it/agrigento/san-giovanni-gemini CAP San Giovanni Gemini, Agrigento]</ref>|
prifissutelefonicu=+0922
}}
'''Santu Giuvanni''' è un [[cumuni|cumuni sicilianu]] di 8.169 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]].
== Giografìa ==
Lu sò tirritoriu cumunali è nteramenti circunnatu di chiddu dû cumuni di [[Cammarata]], dû quali è pirtantu n'[[enclavi]]. Famusu dittu: "Scrusciu di carta.. e cubbaita nenti".
==Noti==
<references/>
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
hu40wn7e6z590mkzfq2gb95zj0o0unr
Parma di Muntichiaru
0
6380
782936
752381
2026-06-25T16:01:10Z
~2026-24157-14
50758
782936
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Parma di Muntichiaru|
mmaggini=Parma di Muntichiaru-Stemma.png|
muttu= |
nomuufficiali=Palma di Montechiaro|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]]|
superfici=76|
abbitanti=21.533|
dinsita=283|
cumunilimitrofi= [[Girgenti]], [[Camastra]], [[Licata]], [[Naru]] |
cap=92020 <ref> [https://www.ilcapdi.it/agrigento/palma-di-montechiaro#google_vignette CAP Palma Di Montechiaro, Agrigento]</ref> |
prifissutelefonicu=+0922
}}
''' Parma di Muntichiaru''' (o simpricimenti '''Parma''') è un cumuni di 21.533 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]].
== Storia antica ==
La citati di Parma fu funnata lu [[3 di maiu]] dû [[1637]] di li jèmmuli [[Rausa|rausani]] [[Carlu Tomasi|Carlu]] e [[Giuliu Tomasi]] chi ncaricaru lu scienziatu e architettu [[Rausa|rausanu]] [[Giovan Battista Odierna]] pi lu disignu dâ citati, nta chiddu chi era lu fèudu ''La Comune''.
==Parma, citati santa==
[[Image:GB-Odierna.jpg|thumb|right|200px|Giuvan Battista Hodierna]]
Puru ntô clima ginirali di firvuri riliggiusu dâ [[Sicilia]] dâ [[Contrariforma]] la famigghia Tomasi spiccava. Parma, nfatti, già dâ funnazzioni era nu locu fortimenti spirituali, na [[Girusalemmi]] nova.
Doppu la rinunza ô ducatu di parti dû funnaturi, macari [[Rusalìa Tràina]], muggheri di lu Duca Giuliu (dittu ''lu Duca Santu'') cu quattru dî sò figghi fìmmini funna lu [[Munasteru di Clausura]] dû SS. Rusariu, e ci si chiudi. Pi lu munasteru lu Duca Giuliu dunau addirittura lu sò palazzu nun ancora accabbatu. Una dî soru, La Biata Sor Marìa Crucifissa addiventa na [[mìstica]] famusa. Dî dù figghi màsculi lu maiuri siquìu lu zu ntra li [[Tiatini]], e addiventa nfini lu [[cardinali]] [[San Giuseppi Marìa Tomasi]].
Ô sèquitu dî Tomasi arrivau a Parma Don [[Giuvanni Battista Hodierna]], di [[Rausa]], piuneri dâ scienza e ntillittuali.
Puru nta l'edificazzioni dâ citati l'aspettu riliggiusu è asssai mpurtanti; trent'anni doppu la funnazzioni Parma cunta sulu 4.630 abbitanti, ma avvanta deci cresi, cchiù lu Munasteru dû SS. Rusariu, Lu santuariu ''extra moenia'' dû [[Calvariu]] meta di prucissioni, sìdici prèviti e àutri chièrici, e li cresi sunnu addutati di arredi ricchi, tutti assulutamenti cunformi a li dittami dû ricenti [[Cunciliu di Trentu]]; summi mpurtanti sunnu spisi netta l’accattata di riliqui, c’attràinu piddigrini macari di lochi luntani.
L'urganizzazzioni dâ sucitati làica era basata supra li cunfratèrniti.
==La storia cchiù ricenti==
[[Image:Chiesa_Madre_Palma_Montechiaro.JPG|thumb|left|200px|La Matrici]]
Ntô [[1812]], Parma vinni eliggiutu a cumuni autònumu.
L'[[11 di giugnettu]] dû [[1943]], sùbbitu doppu lu sbarcu anglu-miricanu n [[Sicilia]] ([[Opirazzioni Husky]]), la 3a Divisioni estinnìu la testa di ponti dâ Sèttima Armata di [[Licata]] versu Ovest. La Sèttima Fantarìa, doppu na battagghia dura casa pi casa, ammuttau li difinzura taliani fora di Parma di Muntichiaru. Ntô stissu tempu, lu Cumandu Combat A e la 2a Divisioni Armata, s’uneru â 3a, fìciru n’attaccu â citati di [[Naru]]. Subbisci lu [[24 di sittèmmiru]] dû [[1943]] un massacru dâ pupulazzioni ca prutistava contra lu richiamu a l’armi, di parti d’arcuni riparti militari miricani.
Ntô doppuguerra, addiventa terra di forti emigrazzioni, speci versu lu nord Italia e li paisi di l'Europa Uccidintali.[[ Giuseppi Fava]], ntô sò ''Mafia'' cita Parma comu unu dî lochi unni la prisenza dâ mafia, chidda ca nasci secunnu a iddu dâ cuncumitanza di tri fattura, puvirtati, gnuranza, assenza dû Statu, è mpurtanti.
== Parma oi ==
Parma oi è nu centru agrìculu grossu. L'emigrazzioni, puru siddu n tonu minuri, cuntìnua versu la [[Girmania]] (sitturi dâ risturazzioni) e li riggiuni sittintriunali taliani (sitturi edilizziu). Li spiranzi pi nu sviluppu stannu suprattuttu ntê praji nun cuntaminati dû liturali.
==La famigghia Tomasi==
La funnazzioni ''ex novo'' di citati ntâ [[Sicilia]] dû [[XVI sèculu|XVI]] e [[XVII sèculu]] è finòminu di granni prupurzioni; ntô casu di Palma, lu mutivu dâ funnazzioni era na campagna di liggittimazzioni di na famigghia nubbiliari emirgenti ma ancora nun abbastanti arradicata ntô tirritoriu e nta l'aristucrazzìa dâ [[Sicilia]]. [[Mariu Tomasi]] avìa agghicatu n Sicilia ô sèquitu di [[Marcantoniu Colonna]], ca l'avìa numinatu Capitanu d'armi di Licata, sulu ntô [[1585]]. Sulu lu sò matrimoniu cu [[Francisca Caru]] di Muntichiaru avìa signatu la sò accittazzioni nta l'àutu cetu.[[Image:Tomasi di lampedusa.jpg|thumb|left|140px|[[Giuseppi Tomasi di Lampidusa]]]] L'acquisizzioni di parte di Carlu, Baruni dû [[1616]], dâ ''[[Licentia Populandi]]'' ntô [[1637]] cu l’elivazzioni ô tìtulu di Duca di Parma, è nu passu ntâ stissa direzzioni. Picca dopppu [[Carlu Tomasi]], dâ saluti fràggili e di sempri attrattu dâ vita riliggiusa, lassa lu ducatu e la zita [[Rusalìa Tràina]], niputi dû putenti Vìscuvu di [[Girgenti]] ô frati Giuliu, pi tràsiri nta l'Òrdini dî Chièrici Rigulari [[Tiatini]]. La dota dâ Nova Duchissa, nummarusi fèudi e un patrimoniu lìquidu mpurtanti, pirmèttinu lu cunzulidamentu difinitivu dâ Famigghia Tomasi ntê strati cchiù àuti di l'aristucrazzìa [[Sicilia|isulana]], dâ quali java a èssiri tra li famigghi ca duraru a longu: è saputu ca lu pinùrtimu dî [[Tomasi di Lampidusa]] [[Giuseppi Tomasi di Lampedusa|Giuseppi]], auturi dû [[Il Gattopardo (rumanzu)|Gattupardu]] pussidìa ancora vasti prupitati ntâ zona di Parma, e ca ci ambientau granni parti dî vicenni dû sò rumanzu, appena mascarànnunni lu nomu n "Donnafugata".
== Monumenta ==
Ntâ citati è ntirissanti la Matrici barocca, ca s’attrova n cima a na scalunata. Sempri ntô centru, vicinu la cresia, si pò ammirari lu palazzu Tomasi (o ''Palazzu Ducali''). S’havi a vìdiri videmma lu ''Munasteru Binidittinu di Marìa SS. dû Rusariu'', zoè lu primu palazzu ducali, n stili [[baroccu]].
Vicinu lu centru ci sunnu li ruvini dû Cumplessu dâ cresia di ''S. Marìa dâ Luci'' o ''Munti Calvariu'' bisugnusi di ristàuri.
=== Lu Casteddu ===
[[Image:castello_chiaromonte_palma_montechiaro.jpg|thumb|right|200px|Marina di Parma: lu casteddu chiaramuntanu]]
Ntê dintorni, versu ''Marina di Parma'', si pò visitari lu casteddu. Nta l’architittura tìpica e sivera dî furtizzi mediuevali, lu casteddu surgìu ntô [[XIV sèculu]] a difisa d’un carricaturi. Secunnu a lu [[Tomasi Fazellu]] fu funnatu di [[Famigghia Chiaramunti|Fidiricu III Chiaramunti]] ntô [[1358]]. Passatu a àutri prupitari nòbbili, canciau la dinuminazzioni di Casteddu Chiaramunti a Casteddu di Muntichiaru. Ntô [[XV sèculu]] fu assignatu ê nòbbili [[de Caro]] e di chisti a li [[Tomasi]], appoi pr ìncipi di [[Lampidusa]]. Ô nternu s’attrova la cappella dû casteddu, unni è sarvata la stàtua n màrmuru dâ Madonna di Muntichiaru, òpira di [[Ntuneddu Gagini]]. Lu maneru fu ristauratu ricentimenti.
== Taliati macari==
*[[Littra dû Diàvulu]]
*[[Dumìnicu Pruvinzani]]
==Lijami di fora==
* [http://www.comune.palmadimontechiaro.ag.it Situ Web Stituzziunali dû cumuni di Parma di Muntichiaru]
* [http://www.mondimedievali.net/Castelli/Sicilia/agrigento/palmamontechiaro.htm Lu casteddu di Parma di Muntichiaru]
* [http://www.palmadimontechiaro.com Situ Web supra Parma di Muntichiaru]
*[https://web.archive.org/web/20040822101912/http://www.forzagiovanipalma.it/TESTO/news/Fatto/2712ag06.pdf N'artìculu dû giurnali ''La Sicilia'' chi parra di stu fattu]
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
==Noti==
<references/>
bklbxox3qkrm7i9hfmm3pcwon9ad3ln
San Brasi (Girgenti)
0
6384
782938
776255
2026-06-25T16:05:58Z
~2026-24157-14
50758
782938
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|nomucumuni=San Brasi|nomuufficiali=San Biagio Platani
|pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]] (AG)
|superfici=42
|abbitanti=3.784
|dinsita=90
|cumunilimitrofi= [[Lisciànnira di la Rocca]], [[Casteltermini]], [[Sant'Àngilu Muxaru]], [[Santu Stèfanu Quisquina]], [[Cianciana]]
|cap=92020 <ref> [https://www.ilcapdi.it/agrigento/san-biagio-platani CAP San Biagio Platani, Agrigento]</ref>
|prifissutelefonicu=0922
}}
'''San Brasi''' (o '''San Blasi''' ntâ parrata lucali o '''San Mrasi''' nta àutri parrati siciliani) è un cumuni di 3.784 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]].
== Giografìa ==
San Brasi è nu paisi dâ ntruterra girgintanu, a 38 chilòmitri dû [[Girgenti|capulocu]], situatu supra lu virsanti mediu di na cullina ca lu puntu cchiù àutu s’attrova ntâ [[cuntrata Garipi]] e diminuisci versu lu ciumi [[Plàtani]].
== Storia ==
L’urìggini acchiànanu ô [[1635]], annu ntô quali [[Giuvanni Battista Gerardi]] uttinni la "[[licentia populandi]]". [[Gaitanu Di Giovanni]], ntâ sò òpira ''Notizie storiche su Casteltermini e il suo territorio'', attribbuisci a [[Marianu Gianguerciu]], ntô [[1648]], la funnazzioni dû nzidiamentu urbanu, tinennu cuntu ca ntô ''Cedolario dei feudi della Val di Mazara'', accumenza propiu allura a èssiri citata la "terra di San Brasi". Ma la "licentia" fà nveci suppòniri ca l'abbitatu accuminzau a sviluppàrisi arcuni anni prima, cu picca casi attornu a na crisiudda.
Lu cuntestu stòricu, carattirizzatu dî canciamenti di rotta versu li [[Mèrica|Mèrichi]] e dâ marginalizzazzioni di l'ìsula, purtau la pupulazzioni isulana a ripiegari ntâ sò econumìa cchiù tradizziunali. Di ccà l'agricultura stinziva attraversu lu pupulamentu dî [[fèudu|fèudi]]. Ma la funnazzioni d’agglumirati urbani avìa midemma àutri finalitati lijati ô pristiggiu dî fiudatari. Nfatti nu villaggiu cu cchiù di 80 cristiani dava ô prìncipi lu drittu d’un seggiu ô parramentu oppuru a nu votu n cchiù, ortri ô putiri supra a iddi attraversu la facurtati d’amministrari la giustizzia dintra lu propiu fèudu. Lu fèudu di San Brasi ô nizziu era cumpunutu dî terri di San Brasi, Gialdonieri e Mandralia. Ntô [[1660]] fu appoi agghiunciutu lu fèudu di Ragattanu, grazzi a na pèrmuta effittuata dî feudatari Iòppulu e Gianguerciu. Lu fèudu era accussì cumpunutu. Lu centru abbitatu si sviluppau dû nizziu attornu â [[Matrici (architittura)]] e ô [[Palazzu Ducali]]. Vinni stabbilutu nu tracciatu a nchiantu ortugunali ca l’assi principali è lu càssaru Umbertu I, ca tannu era dinuminatu « strata Chiazza ».
Pi quasi tuttu lu [[XIX sèculu]] la strata veni bluccata dâ cresia nica dû Purgatoriu, appoi sdirrupata â fini dû sèculu. Lu puntu cintrali dâ via, lucalizzatu ntâ Matrici rapprisenta lu baricentru di l'assettu, dû quali parti l'àutru assi principali ch’è lu viali attuali dâ Vittoria già « strata Chiarenza ». Di frunti ô Palazzu Ducali parti parallelamenti via Veneziano.
Lu pupulamentu avvinni cu n’annamentu custanti, e già ntô [[1653]] lu paisi cuntava circa 300 abbitanti. Ma ntô [[XVIII sèculu]], la crisi pruduttiva e lu sistema [[pulìtica|pulìticu]] stituzziunali troppu vecchiu, ditirminaru na flissioni nta l'annamentu dimugràficu. Gravi prubbrema era rapprisintatu dâ pruduzzioni monuculturali, ca la pruduzzioni ammancata d’un annu criava caristìi. Ntô [[XVIII sèculu|setticentu]] si nni virificaru tri e pi fàricci frunti fu chiamatu a [[Aggisilau Bonannu]], ca appoi avissi addivintatu signuri dâ terra di San Brasi, n qualitati di Vicariu pâ ncetta dî [[frumentu|frumenti]]. La dicadenza dî famigghi nòbbili siciliani nun sparagnau mancu chidda dû signuri di San Brasi, ca si trasfirìu ntâ Villa dâ Nuci a [[Palermu]], cu na seri di cuntratti ridatti â fini dû [[XVIII sèculu|setticentu]] cunzegna n [[gabbella]] tutti li pussidimenti. Lu [[1812]] segna la fini dâ fiudalitati.
Ntô [[1863]] s’agghiuncìu lu nomu Platani pi distìnchiri stu cumuni di l’àutri centri [[Italia|taliani]] cû stissu topònimu.
=== Alencu dî fiudatari ===
[[1635]] Licentia Populandi
* [[1635]] Giuvanbattista Gerardu
* [[1640]] Petru Gianguerciu
* [[1648]] Ntunina Gianguerciu
* [[1649]] Cèsari Gianguerciu
* [[1655]] Carlu Setaiolu
* [[1665]] Ntunina Gianguerciu
* [[1666]] Diegu Iòppulu
* [[1687]] Mpusizzioni dû Ducatu
* [[1687]] Ntuninu Giuseppi Iòppulu
* [[1690]] Petru Iòppulu Gianguerciu
* [[1716]] Ludovicu Iòppulu Spatafora
* [[1733]] Ludovicu Iòppulu Pescatori
* [[1769]] Aggisilau Bonannu Iòppulu
* [[1810]] Aggisilau Gioeni Bonannu
* [[1812]] Fini dû fiudalèsimu
== Econumìa ==
L'econumìa dû paisi si basa supra l'agricultura cu na distribbuzzioni di siminativi, jardina, [[minnulitu|minnuliti]], [[alivitu|aliviti]] e [[vignitu|vigniti]]. L'avventu dâ curtivazzioni dî [[frastuca|pedi di frastuca]] si fici prubbabbirmenti ntâ mitati dû [[XIX sèculu|1800]].
== Festi pupulari ==
[[File:Archi pasqua 2007-10.jpg|thumb|L'archi di Pasqua dû 2007.]]
La manifistazzioni cchiù singulari ca richiama ogni annu na prisenza forti di visitatura, è certamenti chidda di [[Pasqua]].
Nta st'accasioni vèninu custruuti archi di canni di [[bambù]] e àutri [[chianta|chianti]] dû gèniri ([[juncu]], ecc.) e vèninu vinnuti macari [[souvenir]] di [[pani]] carattirìstici.
* 03 frivaru, Festa 'rî San Blasi. Fisteggiamenti.
Riti pasquali e rapprisintazzioni.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 17}}.</ref>
== Giamillaggi ==
San Brasi è giamillata cu:
* [[Remchingen]], [[Girmania]]
== Noti ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Lijami di fora ==
* [https://web.archive.org/web/20071008220305/http://www.comunesanbiagioplatani.it/ Situ supra lu cumuni di San Brasi]
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
ofejnekx7nn8chsppkgxc264ah1sxvk
Maje/snt
0
8820
782932
758898
2026-06-25T13:55:02Z
Davide2025
48295
Dialetto di Soleto/Maglie.
782932
wikitext
text/x-wiki
{{Appellu a le salentini}}
{{VariantiSalentu|artìculu è scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard|[[Maje]]}}
{{Cumuni Talianu|
nomucumuni=Maje|
mmaggini=Maglie.PNG|
nomuufficiali=Maglie|
riggiuni=[[Pugghia]]|
pruvincia=[[Pruvincia di Lecci|Lecci]] (LE)|
superfici=23|
abbitanti=13.066|
dinsita=577|
cumunilimitrofi= [[Bagnulu|Bagnulu]], [[Corianu|Corianu]], [[Curse|Curse]], [[Cutrufianu|Cutrufianu]], [[Melpignanu|Melpignanu]], [[Muru|Muru]], [[Parmarici|Parmarici]], [[Scurranu|Scurranu]] |
cap=73024|
prifissutelefonicu=+0836
}}
'''Maje''' ete 'nu comune salentinu ca se trova intra'lla [[pruvincia di Lecci|provincia te Lecce]].
==Posizzione giografica==
Siccomu ca Maje stae ammienzu allu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]] tene na posizzione te privileggiu, comu nnudu stratale e ferroviariu e comu centru economicu e culturale te 'na zona ca comprende tutti li paìsi te "[[Capu te Leuca|sotta'llu capu]]". Te Maje passane puru le vie e le ferrovie ca collegane [[Utrantu|Otrantu]], [[Cisarea|Santa Cisària]] e [[Casciu]] (a est), [[Thricase]] e [[Santa Maria te Leuca]] (a sud), [[Casaranu]] e [[Caddhrìpuli (Lecci)|Caddhripuli]] (a ovest). Ete luntana vintottu chilometri te [[Lecci|Lecce]], sidici te [[Utrantu|Otrantu]] e quaranta te lu [[Capu te Leuca]].
==Origgine te lu nome e te lu stemma==
Lu stemma te Maje ete formatu te thré aneddhi te argentu susu a'nnu sfondu blé. Susu a st'aneddhri ave ccerti parìti culle torri te argentu e 'na cuardiola te oru.
'Stu disegnu alimentau la leggenda (ca se dice ca ete te Luigi Tarelli, 'nu monecu te [[Casaranu]]) ca lu paese se formau te thré [[Masseria|mmassarie]], ca se misera 'ncodde comu le "maje" te 'na catìna e fìcera 'nu primu 'nsediamentu.
Secondu Emiliu Panarese, 'nu storicu te Maje, nunn'ete cusìne. Quiddhru penza ca lu nome deriva te 'nu [[toponimu]] te origgine [[Messapi|messapica]], ''mal'', ca se canuscìa intru ttutta la zona te lu [[Mari Meditirràniu|Mediterraneu]] (nnò ssulamente intra'llu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]]). Stu nome forzi significa "muntagna" (puru se Maje stae su 'nna pianura, e forzi propriu pe' cquistu, percé pe'lli salentini ogne gobba pare muntagna). La palora latina (''Malliae'') ete simile a quiddhra te Mallia, comu se chiamava l'isola te [[Siru]], 'ntra'lle [[Cicladi]], e a ''ta Mallia'', 'na città te l'isola te [[Crita]].
==Storia==
Se sape ca li primi abbitanti 'rrivara all'[[età te lu bronzu]] (oppuramente all'[[età te lu fierru]]). Li primi abbitanti costruera puru certi monumenti comu [[specchie]], [[dolmen]] e [[menhir]] (sta zona è china). Ave puru lu "fondu Cattie": 'na cava te cose fatte a mmanu, la scoprera allu 1980: avìa cchiù o menu tuticimila strumenti e schegge e ottucentu stozzi te osse.
Lu casale te Maje zziccau cu sse sviluppa chiù o menu allu [[1200|milleddocentu]] te coste allu castieddhru, ca forzi lu costruera sotta all'[[Angioini]] e ca poi risthrutturara cu Andriolu Lubellu (lu barone te Maje quandu regnava [[Arfonzu I t'Aragona]]). Lu castieddhru rimase cusìne pe' seculi finché don Ascaniu Filumarinu (ca diventau lu feudatariu), decise cu lla cangia, cu lla fazza cchiu' moderna, e costruìu 'na facciata elegante invece te quiddhra militare ca avìa. Poi aggiunsera puru 'nu purtone [[baroccu]] cu'llu stemma te li [[Capece]], li feudatari novi.
== Cose sthrane ==
A Maje costruèra allu [[1998]] 'na statua pe' [[Aldu Moro|Aldu Moru]], ca nascìu ddhrai, e binne puru cu lla inaugura lu presidente te la Repubblica [[Oscar Luiggi Scalfaru|Oscar Luigi Scalfaru]]. 'Sta statua fice 'nu menzu casinu percé sott'ambrazzu Aldu Moru porta [[L'Unità]].
== Dialettu ==
Lu dialettu te Maije appartene alla famija te la [[lingua siciliana]]: ete lu [[Salentinu|dialettu salentinu]].
==Iventi==
A Maje n'ce parecchi eventi ca se svolgune ogni annu.
Forse ca lu cchiu significativu ete ''Lu Mercatino de lu Gustu'', ca se svolge pe quatthru sire te li primi te Agostu: ete n'eventu sthraordinariu, infatti tutte e vie su bloccate e vidi nu casinu de gente. Pe stu motivu venene a stu mercatinu parecchi cristiani te fore paise, puru te lu Nord.
Authri eventi mutu 'mportanti suntu ''La fiera te li campaneddhi'' e la festa patronale pe' [[San Nicola di Bari|San Nicola]] (lu 9 te Maggiu); essendu Maje nu paise mutu devotu, se svolgune parecchie processioni (a cchiu beddha ete quiddha te lu Vinirdia Santu) e puru mutu beddhe suntu e chiese ca se potene vidire a Maje.
== Varda puru ==
*[[Dialettu salentinu]]
*[[Lingua siciliana]]
[[Catigurìa:Parlata salentina]]
qopqutersv81u3kthb77okmt5qi75oa
782933
782932
2026-06-25T13:55:20Z
Davide2025
48295
Davide2025 spustau la pàggina [[Maje (artìculu 'n salentinu)]] nni [[Maje/snt]]
782932
wikitext
text/x-wiki
{{Appellu a le salentini}}
{{VariantiSalentu|artìculu è scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard|[[Maje]]}}
{{Cumuni Talianu|
nomucumuni=Maje|
mmaggini=Maglie.PNG|
nomuufficiali=Maglie|
riggiuni=[[Pugghia]]|
pruvincia=[[Pruvincia di Lecci|Lecci]] (LE)|
superfici=23|
abbitanti=13.066|
dinsita=577|
cumunilimitrofi= [[Bagnulu|Bagnulu]], [[Corianu|Corianu]], [[Curse|Curse]], [[Cutrufianu|Cutrufianu]], [[Melpignanu|Melpignanu]], [[Muru|Muru]], [[Parmarici|Parmarici]], [[Scurranu|Scurranu]] |
cap=73024|
prifissutelefonicu=+0836
}}
'''Maje''' ete 'nu comune salentinu ca se trova intra'lla [[pruvincia di Lecci|provincia te Lecce]].
==Posizzione giografica==
Siccomu ca Maje stae ammienzu allu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]] tene na posizzione te privileggiu, comu nnudu stratale e ferroviariu e comu centru economicu e culturale te 'na zona ca comprende tutti li paìsi te "[[Capu te Leuca|sotta'llu capu]]". Te Maje passane puru le vie e le ferrovie ca collegane [[Utrantu|Otrantu]], [[Cisarea|Santa Cisària]] e [[Casciu]] (a est), [[Thricase]] e [[Santa Maria te Leuca]] (a sud), [[Casaranu]] e [[Caddhrìpuli (Lecci)|Caddhripuli]] (a ovest). Ete luntana vintottu chilometri te [[Lecci|Lecce]], sidici te [[Utrantu|Otrantu]] e quaranta te lu [[Capu te Leuca]].
==Origgine te lu nome e te lu stemma==
Lu stemma te Maje ete formatu te thré aneddhi te argentu susu a'nnu sfondu blé. Susu a st'aneddhri ave ccerti parìti culle torri te argentu e 'na cuardiola te oru.
'Stu disegnu alimentau la leggenda (ca se dice ca ete te Luigi Tarelli, 'nu monecu te [[Casaranu]]) ca lu paese se formau te thré [[Masseria|mmassarie]], ca se misera 'ncodde comu le "maje" te 'na catìna e fìcera 'nu primu 'nsediamentu.
Secondu Emiliu Panarese, 'nu storicu te Maje, nunn'ete cusìne. Quiddhru penza ca lu nome deriva te 'nu [[toponimu]] te origgine [[Messapi|messapica]], ''mal'', ca se canuscìa intru ttutta la zona te lu [[Mari Meditirràniu|Mediterraneu]] (nnò ssulamente intra'llu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]]). Stu nome forzi significa "muntagna" (puru se Maje stae su 'nna pianura, e forzi propriu pe' cquistu, percé pe'lli salentini ogne gobba pare muntagna). La palora latina (''Malliae'') ete simile a quiddhra te Mallia, comu se chiamava l'isola te [[Siru]], 'ntra'lle [[Cicladi]], e a ''ta Mallia'', 'na città te l'isola te [[Crita]].
==Storia==
Se sape ca li primi abbitanti 'rrivara all'[[età te lu bronzu]] (oppuramente all'[[età te lu fierru]]). Li primi abbitanti costruera puru certi monumenti comu [[specchie]], [[dolmen]] e [[menhir]] (sta zona è china). Ave puru lu "fondu Cattie": 'na cava te cose fatte a mmanu, la scoprera allu 1980: avìa cchiù o menu tuticimila strumenti e schegge e ottucentu stozzi te osse.
Lu casale te Maje zziccau cu sse sviluppa chiù o menu allu [[1200|milleddocentu]] te coste allu castieddhru, ca forzi lu costruera sotta all'[[Angioini]] e ca poi risthrutturara cu Andriolu Lubellu (lu barone te Maje quandu regnava [[Arfonzu I t'Aragona]]). Lu castieddhru rimase cusìne pe' seculi finché don Ascaniu Filumarinu (ca diventau lu feudatariu), decise cu lla cangia, cu lla fazza cchiu' moderna, e costruìu 'na facciata elegante invece te quiddhra militare ca avìa. Poi aggiunsera puru 'nu purtone [[baroccu]] cu'llu stemma te li [[Capece]], li feudatari novi.
== Cose sthrane ==
A Maje costruèra allu [[1998]] 'na statua pe' [[Aldu Moro|Aldu Moru]], ca nascìu ddhrai, e binne puru cu lla inaugura lu presidente te la Repubblica [[Oscar Luiggi Scalfaru|Oscar Luigi Scalfaru]]. 'Sta statua fice 'nu menzu casinu percé sott'ambrazzu Aldu Moru porta [[L'Unità]].
== Dialettu ==
Lu dialettu te Maije appartene alla famija te la [[lingua siciliana]]: ete lu [[Salentinu|dialettu salentinu]].
==Iventi==
A Maje n'ce parecchi eventi ca se svolgune ogni annu.
Forse ca lu cchiu significativu ete ''Lu Mercatino de lu Gustu'', ca se svolge pe quatthru sire te li primi te Agostu: ete n'eventu sthraordinariu, infatti tutte e vie su bloccate e vidi nu casinu de gente. Pe stu motivu venene a stu mercatinu parecchi cristiani te fore paise, puru te lu Nord.
Authri eventi mutu 'mportanti suntu ''La fiera te li campaneddhi'' e la festa patronale pe' [[San Nicola di Bari|San Nicola]] (lu 9 te Maggiu); essendu Maje nu paise mutu devotu, se svolgune parecchie processioni (a cchiu beddha ete quiddha te lu Vinirdia Santu) e puru mutu beddhe suntu e chiese ca se potene vidire a Maje.
== Varda puru ==
*[[Dialettu salentinu]]
*[[Lingua siciliana]]
[[Catigurìa:Parlata salentina]]
qopqutersv81u3kthb77okmt5qi75oa
Racalmutu
0
12028
782937
765588
2026-06-25T16:03:51Z
~2026-24157-14
50758
782937
wikitext
text/x-wiki
{{Cumuni|
nomucumuni=Racalmutu|
mmaggini=Racalmuto-Stemma.png|
muttu= Obmutui et silui cor meum enuitit |
nomuufficiali=Racalmuto|
pruvincia=[[Pruvincia di Girgenti|Girgenti]]|
superfici=68|
abbitanti=9.723|
dinsita=143|
cumunilimitrofi=[[Naduri]], [[Caniattì]], [[Castrufilippu]], [[Favara]], [[Grutti]], [[Milocca]], [[Muntidoru]]|
cap=92020 <ref> [https://www.ilcapdi.it/agrigento/racalmuto#google_vignette CAP Racalmuto, Agrigento]</ref>|
prifissutelefonicu=+0922
}}
'''Racalmutu''' è un cumuni di 9.723 abbitanti dâ [[pruvincia di Girgenti]]. E' lu paisi natali di [[Liunardu Sciascia]].
== Àutri noma siciliani ==
Racarmutu, Racammutu, Ragalmutu, Regalmutu, Recalmutu.
== Tradizzioni ==
* Rappresentazzioni pasquali ducumintati.<ref>{{Cita|Giuseppe Pitrè|pp. 19}}.</ref>
== Bibliografia ==
* {{Cita libro
|titolo = "''DELLE SACRE RAPPRESENTAZIONI POPOLARI IN SICILIA MEMORIA DI GIUSEPPE PITRE' ''"
|autore = Giuseppe Pitrè
|url = https://www.google.it/books/edition/Delle_sacre_rappresentazioni_popolari_in/Ije64-yk-vEC
|editore = Stabilimento Tipografico di B, Virzì
|città = Palermo
|anno = 1876
|volume = Unico
|cid = Giuseppe Pitrè
}}
== Note ==
<references/>
== Giamillaggi ==
Racalmutu è giamillata cu:
* [[Hamilton (Ontariu)|Hamilton]], [[Canada]]
== Pirsunalitati illustri==
[[Image:Statua sciascia.jpg|thumb|200px|Stàtua di Sciascia a Racalmutu.]]
[[File:Frase_sciascia.jpg|200px|thumb|Panurama di Racalmutu.]]
Racalmutu detti li natali a [[Petru D'Àsaru]] dittu Lu Monòculu racalmutisi, [[Euggeniu Napuliuni Messana]] e [[Liunardu Sciascia]].
[[Catigurìa:Cumuni dâ pruvincia di Girgenti]]
i9n9fmz1v4lgikxnu2rmrxa5554dyw2
Discussioni:Sulitu/snt
1
20763
782929
163831
2026-06-25T13:21:39Z
Davide2025
48295
Davide2025 spustau la pàggina [[Discussioni:Sulitu (artìculu 'n salentinu)]] nni [[Discussioni:Sulitu/snt]]
163831
wikitext
text/x-wiki
== Nomi salentini ==
quiddhi de Vernule su' "lenghi e ressi", a Sulitu: "li stuscia cessi". ... quelli di Vernole: sono "lunghi e grossi", a Soleto "svuotacessi
http://www.trovasalento.it/informazioni/saggezza_popolare/motti_e_maldicenze.htm
C'e Calimera ine reccudhàgia c'e ene fserune na fane pi velanàgia, c'e Sternatia i sciddhi livieri c'e Sulitu magàri, a te nna fseri. ..
http://www.salentu.com/grecia-salentina/gr_canti.asp?ID=8
masseria Le Carrare continua con la Collina Litarà (luogo pietroso), la Serra te Sulitu (serra di soleto),
http://mktgterr.provincia.le.it/lecce/moduli/10_comuni/scheda_comune.php?COD_COMUNE=91
C'avete dei personaggi mitici (vedi sulitu) e dei luoghi fantafantastici
http://www.comune.botrugno.le.it/guestbook_leggi.php?pp=3
il nome in questo momento (detto sulitu) grandi sono state le emozioni
http://www.comune.botrugno.le.it/guestbook_leggi.php?pp=2
a Sulitu: li stuscia cessi.
http://66.102.9.104/search?q=cache:KMm3i37eVkMJ:kalinitta.splinder.com/%3Ffrom%3D29+burgagne+salento&hl=fr&ct=clnk&cd=5&gl=fr
A Sulitu su' stuscia-cessi, All'Acaia le culi-ppuntate, ... Cuccuìu fu l'insulto rivolto da un cittadino di Calimera al sindaco di Castrì
http://www.bpp.it/Apulia/html/archivio/1980/III/art/R80III023.html
C'es Sulito magari, a te' nnafseri.
http://www.bpp.it/Apulia/html/archivio/1980/III/art/R80III023.html
Ca quali stuscia-cessi, a Sulitu simu "macari", comu a Matteu Tafuri.
== In salentinu ==
===Origgine te lu nome===
Lu nome ''Sulitu'' ticene ca vene te [[suli|sole]], ma nunn'è veru. Certi penzane ca la parola vene te ''basoleto''(''syllithos''), la petra te Sulitu.
Pocu tiempu arretu trovara 'na [[ostrakon|crasta]], 'nu stozzu t'argilla ca susu stia tisegnata 'na mappa, la "[[mappa te Sulitu]]", addhrune le prime ttre llettere te lu nome (SOL) identificane lu paese. Siccomu ca la crasta ete [[Messapi|messapica]], nu sse sape cce significa 'sta parola.
Te 'sta parola ''Soletum'' forzi deriva puru, siccomu ca Sulitu stae a 'mmienzu allu [[Salentu]] e 'na fiata era mutu 'mportante, lu nome te tutta la zona.
Lu stozzu ca misi te cchiui è pijatu te la uichipedia in 'talianu. Lu tialettu ete quiddhru sulitanu.
*Caru anònimu, grazzie pir lu vostru cuntributu. Non avete scrittu in salentinu lu restu de l'artìculu, allura ho dovutu adattare in sicilianu la parte che avete scrittu 'n salentinu. Se volete, potete scrivere quistu artìculu cumpletamente in salentinu, e dopu noi possiamu accittarlu. Salutamu! --[[Utenti:Sarvaturi|Sarvaturi]] 20:06, 26 Sitt 2007 (UTC)
Ah, 'sta cosa nu'lla sapìa. Mo' la cangiu tutta, allora. Me pare ggiustu ca l'articulu su Sulitu a'ddessere in sulitanu, no? --[[Utenti:SkizoFreeNik|SkizoFreeNik]] 09:18, 28 Sitt 2007 (UTC)
*Ciau, ti rispundu ntra la tua pàscina te tiscussione. Salutamu! --[[Utenti:Sarvaturi|Sarvaturi]] 17:07, 28 Sitt 2007 (UTC)
*'''"Fiata"''' = (traduzzioni) '''"Na vota"''' - Fonti: http://www.etimo.it/?term=fiata
Salutamu!--[[Utenti:Santu|Santu]] 06:24, 29 Sitt 2007 (UTC)
*Grazzi Santu! Salutamu! --[[Utenti:Sarvaturi|Sarvaturi]] 11:57, 29 Sitt 2007 (UTC)
Vulìa cu ssacciu se vu piace la storia te le 'ngiurie te li paisàni. Tegnu 'na beddhra ricerca (nu mme ricordu mancu iu te quanti anni arretu, ma penzu 'na decina... se chiama "Aggenda te Babbarabbà") te lu [http://www.piemmeonline.it/quotidianodipuglia_1.php Quotidianu] cu tutte le spiegazzioni te le 'ngiurie salentine. --[[Utenti:SkizoFreeNik|SkizoFreeNik]] 16:44, 29 Sitt 2007 (UTC)
Traduzzione a'n Italianu te le ngiurie te li paisàni
===Soprannomi degli abitanti===
I soletani sono chiamati ''Macàri'' (maghi). Si dice che, fino a una quarantina di anni fa, Soleto fosse piena di gente che metteva e toglieva le ''macarìe'', il malocchio: i clienti arrivavano persino dai paesi vicini per farsi risolvere i problemi. Un altra ragione è la leggenda del [[campanile]] di Soleto: un bellissimo monumento che si narra fu costruito da [[Matteo Tafuri]], filosofo e alchimista, in una notte sola, con l'aiuto di diavoli e streghe.
*Ciau Lucìa, la sezzioni ca facisti supra li "ngiurie" è n'idea bona! E' assai ntirissanti! Grazzi pi la traduzzioni 'n italianu. Ho traduciutu e aggiungiutu sta rùbbrica ntra l'artìculu in sicilianu. Ti salutu. --[[Utenti:Sarvaturi|Sarvaturi]] 20:02, 30 Sitt 2007 (UTC)
fa4q0lt33g3me0wlbg4bxzmaz5l47r3
Sulitu/snt
0
20764
782926
753269
2026-06-25T13:15:13Z
Davide2025
48295
Dialetto di Soleto.
782926
wikitext
text/x-wiki
{{Appellu a le salentini}}
{{VariantiSalentu|artìculu è scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard|[[Sulitu]]}}
{{Cumuni Talianu|
nomucumuni=Sulitu|
mmaggini=Soleto-Stemma.svg|
nomuufficiali=Soleto|
riggiuni=[[Pugghia]]|
pruvincia=[[Pruvincia di Lecci|Lecce]] (LE)|
superfici=30|
abbitanti=5.064|
dinsita=166|
cumunilimitrofi= [[Corianu|Corianu]], [[Galatina|Galatina]], [[Lècule|Lècule]], [[Martanu|Martanu]], [[Santu Dunatu (Lecci)|Santu Dunatu]], [[Sujanu|Sujanu]], [[Sternatìa|Sternatìa]], [[Zuddhrinu|Zuddhrinu]] |
cap=73010|
prifissutelefonicu=+0836
}}
'''Sulitu''' ete nu comune salentinu ca se trova intra'lla [[pruvincia di Lecci|provincia te Lecce]]. A'n dialettu grecu lu comune se chiama '''Sulito'''.
==Orìggine te lu nome==
Ticene ca lu nome ''Sulitu'' vene te [[suli|sole]], ma nunn'è veru. Certi penzane ca la parola vene te ''basoleto'' (''syllithos''), la petra te Sulitu.
Pocu tiempu arretu trovara 'na [[ostrakon|crasta]], 'nu stozzu te crita ca susu stia tisegnata 'na mappa, la "[[mappa te Sulitu]]", addhrune le prime ttre llettere te lu nome (SOL) identificane lu paese. Siccomu ca la crasta ete [[Messapi|messapica]], nu sse sape cce significa 'sta parola.
Te 'sta parola ''Soletum'' forzi deriva puru, siccomu ca Sulitu stae a 'mmienzu allu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]] e 'na fiata era mutu 'mportante, lu nome te tutta la zona.
=='Ngiurie te li paisàni==
Li sulitani su 'ngiuriati ''Macàri''. Se tice ca, mentru a 'na quarantina t'anni arretu, Sulitu era china te gente ca facìa e cacciava le ''macarìe'': 'rrivavane clienti puru te li paìsi vicini cu sse fazzane risolvìre li probblemi. N'addhru motivu ete la leggenda te lu [[campanaru di Sulitu|campanaru]]: 'nu monumentu maravigliosu ca se tice foe costhruitu te [[Matteu Tafuri]], filosofu e alchimista, intra'nna notte sula, 'jutatu te li diàuli e te le mmacare.
== Dialettu ==
Lu dialettu te Sulitu ete lu [[dialettu neo-grecu]] (notu comu [[Dialettu grecu-salentinu|gricànicu o griku]]). Stu paese salentinu face parte te la [[Grecìa salentina|Grecìa Salentina]] (situata intra llu Salentu centrale) ca ete n'[[Ìsula linguìstica]].
== Santu prutettore: Sant'Antoni ==
''Sant'Antoni, te Sulitu
tie sinti lu santu patrunu
e pruteggi propri'ognunu
te qualunque sia partitu !.''
''Osci ca ete la toa festa,
fanne a tuttu la paese
cu spiccianu le cuntese,
nu rancore cu no resta !.''
''Tutti quanti nui pruteggi
te qualsiasi sia rapine:
sia de quiddhre alle vetrine,
ca de quiddhre alli greggi.''
''E se qualche malviventi
vole rubba a qualche banca:
dalli tie nu rancu all’anca;
cu li vegna n’accidenti !.''
''N’addhra grazia poi hai fare
prutettore de stu paese:
fanne quadranu le spese
sulla casa comunale !''
''Fanne sfaltanu le vie
de campagna e , mill’a mille,
fanne sorganu le ville
e poi fanne ce bboi tie.''
''Danne a ognunu quiddhru ca vole:
danni pane e danni vinu,
danni l’acqua , se la vulimu
e se no ..... danni lu sole !! .''
== Nu picca te storia ==
'''Sulitu''' è cusì anticu ca se perde nella notte te li tiempi. Dopu ca trovara ddhra crasta cu supra scritto SOL non capera chiù nienzi. Quista era la prova definitiva ca ni mancava cu dimostramu ca era n'importante città messapica (addhru ca Galatina) !! Avjiane truvatu tante addhre ''acchiature'' (tesoretti) cu sordi (monete), vasi e chissa chissa... ori ma sta fiata tocca se stannu citti tutti li detrattori. SULITU me sape propriu ca era la famosa SALLENTIA da cui il nome di SALENTINI. Me pare ca truvara puru monete te argentu ca rretu stia scrittu ''SALLENTINON'' (in grecu = dei SALENTINI). Insomma scava osci e scava crai trovara le vecchie mura. Vo bbidi ca trovane puru addrunca faciane li sacrifici allu SULE ? Se no de ddhru venia lu stemma cullu SULE ?
=== Raimundellu nosciu ===
Ma lu periudu cchiu beddhru pe Sulitu foe lu tiempu de la Cuntea de Raimondello Orsini ca li mise tutti in fila , zzicandu de lu sire ca vulia cu llassa tuttu allu frate grande. Allora Raimundellu cu 700 cavaglieri vae a Gerusalemme , rubba nu poco te oru e argentu e nu stozzu te discetu de Santa Caterina d'Alessandria. Torna a Sulitu e se re'mpussessa de la rroba soa e a Galatina face costruiscanu na Chiesa pe ringraziare la Santa Caterina.
Lu Papa, ca li vulia bene percè l'avja lliberatu de li nemici soi, li dese tanta robba ca non sapia chiu ddhru l'avja mmentire. Se 'nzurau bonu culla bella e giovane cuntessa de Lecce e quando sta diventava cchiù riccu e putente de lu Re de Napuli va bae more vicinu a Tarantu.
=== Lu fiju sou : Giovannantonio Orsini Del Balzo===
Dopu Raimundellu la cuntessa va se ssposa proprio lu Re de Napuli e cusì pe picca tiempu foe regina. Ma ddurau pocu e quandu li morse lu maritu se ritirau a Lecce e lassau tuttu allu fiju Giovannantonio.
Quistu se ngrandiu te cchiui e se spusau la nipote de lu Papa : Anna Colonna ca se la vidivi nu potivi cridire qquantu era grossa !!! ( erta e grassa).
Purtroppo nun ippera fiji e qundu morse lu principe de Tarantu alla famosa cena de Altamura ( ca li vvelenara tutti cu li pezzetti de cavaddhru), lu Re te Napuli ( ca era lu nipote de Giovannantonio) se pijau tuttu.
== Lu campanaru de Sulitu==
Puru ca lu chiamane ''campanaru'' nun tene le campane e forse nu foe mancu custruitu pe campanaru. Infatti quandu lu restaurara l'ultima fiata, salera sull'ultimu pezzulu e trovara certi stuppieddhri sporchi d'oiu ca jane a servire cu ddumanu la sera o la notte ma non se sape lu motivu. Forse pe' bellezza o pe' grandezza o pe'mpurtanza stae te fattu ca lu nosciu è lu meiu de tutta la provincia e unu te li meiu d'Italia.
Ogni tantu li cade qualche furmine e se crepa te 'cchiui. Toccava ogni tantu cu controllane dhru vecchiu parafurmine cu biscianu se funziona bonu se no qualche fiata invece cu lu prutegga va spiccia ca cade qualche furmine e lu distrugge completamente !!
Se lu guardi allu merisciu o allu tramontu ,quandu lo sole lu 'ncarezza, vidi te luntanu na luce ca se parte e te ceca tantu è beddhru.
Pensa ca all'iniziu avia na scala te tavule ca salia all'internu de la torre e sull'urtimo parapettu potivi vidire Otrantu e Caddripuli.
Dici ca servia cu descianu l'allarme pe li Turchi ?
Moi è monumentu naziunale e s'ia studiare sulli libri te storia dell'arte !!
== Varda puru ==
*[[Dialettu salentinu]]
*[[Lingua siciliana]]
[[Catigurìa:Parlata salentina]]
0ojguvtx0bw4mepnarj8gom8ud42448
782927
782926
2026-06-25T13:21:39Z
Davide2025
48295
Davide2025 spustau la pàggina [[Sulitu (artìculu 'n salentinu)]] nni [[Sulitu/snt]]
782926
wikitext
text/x-wiki
{{Appellu a le salentini}}
{{VariantiSalentu|artìculu è scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard|[[Sulitu]]}}
{{Cumuni Talianu|
nomucumuni=Sulitu|
mmaggini=Soleto-Stemma.svg|
nomuufficiali=Soleto|
riggiuni=[[Pugghia]]|
pruvincia=[[Pruvincia di Lecci|Lecce]] (LE)|
superfici=30|
abbitanti=5.064|
dinsita=166|
cumunilimitrofi= [[Corianu|Corianu]], [[Galatina|Galatina]], [[Lècule|Lècule]], [[Martanu|Martanu]], [[Santu Dunatu (Lecci)|Santu Dunatu]], [[Sujanu|Sujanu]], [[Sternatìa|Sternatìa]], [[Zuddhrinu|Zuddhrinu]] |
cap=73010|
prifissutelefonicu=+0836
}}
'''Sulitu''' ete nu comune salentinu ca se trova intra'lla [[pruvincia di Lecci|provincia te Lecce]]. A'n dialettu grecu lu comune se chiama '''Sulito'''.
==Orìggine te lu nome==
Ticene ca lu nome ''Sulitu'' vene te [[suli|sole]], ma nunn'è veru. Certi penzane ca la parola vene te ''basoleto'' (''syllithos''), la petra te Sulitu.
Pocu tiempu arretu trovara 'na [[ostrakon|crasta]], 'nu stozzu te crita ca susu stia tisegnata 'na mappa, la "[[mappa te Sulitu]]", addhrune le prime ttre llettere te lu nome (SOL) identificane lu paese. Siccomu ca la crasta ete [[Messapi|messapica]], nu sse sape cce significa 'sta parola.
Te 'sta parola ''Soletum'' forzi deriva puru, siccomu ca Sulitu stae a 'mmienzu allu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]] e 'na fiata era mutu 'mportante, lu nome te tutta la zona.
=='Ngiurie te li paisàni==
Li sulitani su 'ngiuriati ''Macàri''. Se tice ca, mentru a 'na quarantina t'anni arretu, Sulitu era china te gente ca facìa e cacciava le ''macarìe'': 'rrivavane clienti puru te li paìsi vicini cu sse fazzane risolvìre li probblemi. N'addhru motivu ete la leggenda te lu [[campanaru di Sulitu|campanaru]]: 'nu monumentu maravigliosu ca se tice foe costhruitu te [[Matteu Tafuri]], filosofu e alchimista, intra'nna notte sula, 'jutatu te li diàuli e te le mmacare.
== Dialettu ==
Lu dialettu te Sulitu ete lu [[dialettu neo-grecu]] (notu comu [[Dialettu grecu-salentinu|gricànicu o griku]]). Stu paese salentinu face parte te la [[Grecìa salentina|Grecìa Salentina]] (situata intra llu Salentu centrale) ca ete n'[[Ìsula linguìstica]].
== Santu prutettore: Sant'Antoni ==
''Sant'Antoni, te Sulitu
tie sinti lu santu patrunu
e pruteggi propri'ognunu
te qualunque sia partitu !.''
''Osci ca ete la toa festa,
fanne a tuttu la paese
cu spiccianu le cuntese,
nu rancore cu no resta !.''
''Tutti quanti nui pruteggi
te qualsiasi sia rapine:
sia de quiddhre alle vetrine,
ca de quiddhre alli greggi.''
''E se qualche malviventi
vole rubba a qualche banca:
dalli tie nu rancu all’anca;
cu li vegna n’accidenti !.''
''N’addhra grazia poi hai fare
prutettore de stu paese:
fanne quadranu le spese
sulla casa comunale !''
''Fanne sfaltanu le vie
de campagna e , mill’a mille,
fanne sorganu le ville
e poi fanne ce bboi tie.''
''Danne a ognunu quiddhru ca vole:
danni pane e danni vinu,
danni l’acqua , se la vulimu
e se no ..... danni lu sole !! .''
== Nu picca te storia ==
'''Sulitu''' è cusì anticu ca se perde nella notte te li tiempi. Dopu ca trovara ddhra crasta cu supra scritto SOL non capera chiù nienzi. Quista era la prova definitiva ca ni mancava cu dimostramu ca era n'importante città messapica (addhru ca Galatina) !! Avjiane truvatu tante addhre ''acchiature'' (tesoretti) cu sordi (monete), vasi e chissa chissa... ori ma sta fiata tocca se stannu citti tutti li detrattori. SULITU me sape propriu ca era la famosa SALLENTIA da cui il nome di SALENTINI. Me pare ca truvara puru monete te argentu ca rretu stia scrittu ''SALLENTINON'' (in grecu = dei SALENTINI). Insomma scava osci e scava crai trovara le vecchie mura. Vo bbidi ca trovane puru addrunca faciane li sacrifici allu SULE ? Se no de ddhru venia lu stemma cullu SULE ?
=== Raimundellu nosciu ===
Ma lu periudu cchiu beddhru pe Sulitu foe lu tiempu de la Cuntea de Raimondello Orsini ca li mise tutti in fila , zzicandu de lu sire ca vulia cu llassa tuttu allu frate grande. Allora Raimundellu cu 700 cavaglieri vae a Gerusalemme , rubba nu poco te oru e argentu e nu stozzu te discetu de Santa Caterina d'Alessandria. Torna a Sulitu e se re'mpussessa de la rroba soa e a Galatina face costruiscanu na Chiesa pe ringraziare la Santa Caterina.
Lu Papa, ca li vulia bene percè l'avja lliberatu de li nemici soi, li dese tanta robba ca non sapia chiu ddhru l'avja mmentire. Se 'nzurau bonu culla bella e giovane cuntessa de Lecce e quando sta diventava cchiù riccu e putente de lu Re de Napuli va bae more vicinu a Tarantu.
=== Lu fiju sou : Giovannantonio Orsini Del Balzo===
Dopu Raimundellu la cuntessa va se ssposa proprio lu Re de Napuli e cusì pe picca tiempu foe regina. Ma ddurau pocu e quandu li morse lu maritu se ritirau a Lecce e lassau tuttu allu fiju Giovannantonio.
Quistu se ngrandiu te cchiui e se spusau la nipote de lu Papa : Anna Colonna ca se la vidivi nu potivi cridire qquantu era grossa !!! ( erta e grassa).
Purtroppo nun ippera fiji e qundu morse lu principe de Tarantu alla famosa cena de Altamura ( ca li vvelenara tutti cu li pezzetti de cavaddhru), lu Re te Napuli ( ca era lu nipote de Giovannantonio) se pijau tuttu.
== Lu campanaru de Sulitu==
Puru ca lu chiamane ''campanaru'' nun tene le campane e forse nu foe mancu custruitu pe campanaru. Infatti quandu lu restaurara l'ultima fiata, salera sull'ultimu pezzulu e trovara certi stuppieddhri sporchi d'oiu ca jane a servire cu ddumanu la sera o la notte ma non se sape lu motivu. Forse pe' bellezza o pe' grandezza o pe'mpurtanza stae te fattu ca lu nosciu è lu meiu de tutta la provincia e unu te li meiu d'Italia.
Ogni tantu li cade qualche furmine e se crepa te 'cchiui. Toccava ogni tantu cu controllane dhru vecchiu parafurmine cu biscianu se funziona bonu se no qualche fiata invece cu lu prutegga va spiccia ca cade qualche furmine e lu distrugge completamente !!
Se lu guardi allu merisciu o allu tramontu ,quandu lo sole lu 'ncarezza, vidi te luntanu na luce ca se parte e te ceca tantu è beddhru.
Pensa ca all'iniziu avia na scala te tavule ca salia all'internu de la torre e sull'urtimo parapettu potivi vidire Otrantu e Caddripuli.
Dici ca servia cu descianu l'allarme pe li Turchi ?
Moi è monumentu naziunale e s'ia studiare sulli libri te storia dell'arte !!
== Varda puru ==
*[[Dialettu salentinu]]
*[[Lingua siciliana]]
[[Catigurìa:Parlata salentina]]
0ojguvtx0bw4mepnarj8gom8ud42448
Sulitu
0
27619
782931
770669
2026-06-25T13:39:08Z
Davide2025
48295
Sport a Soleto.
782931
wikitext
text/x-wiki
{{Appellu a le salentini}}
{{VariantiSalentu|artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE)|[[Sulitu/snt]]}}
{{Cumuni Talianu|nomucumuni=Sulitu|nomuufficiali=Soleto
|riggiuni=[[Pugghia]]
|pruvincia=[[Pruvincia di Lecci|Lecce]] (LE)
|superfici=30
|abbitanti=5.064
|dinsita=166
|cumunilimitrofi= [[Corianu|Corianu]], [[Galatina|Galatina]], [[Lècule|Lècule]], [[Martanu|Martanu]], [[Santu Dunatu (Lecci)|Santu Dunatu]], [[Sujanu|Sujanu]], [[Sternatìa|Sternatìa]], [[Zuddhrinu|Zuddhrinu]]
|cap=73010
|prifissutelefonicu=0836
}}
'''Sulitu''' è nu cumuni salentinu ca si trova nta la [[pruvincia di Lecci]]. 'N dialettu grecu lu cumuni si chiama '''Sulito'''.
==Orìggini di lu nomu==
Lu nomu ''Sulitu'' dìcinu ca veni di [[suli]], ma forsi nun è veru. Certi pènzanu ca la parola veni di ''basoleto'' (''syllithos''), la petra di Sulitu.
Pocu tempu arretu truvaru na [[ostrakon|crasta]], nu stozzu d'argilla ca susu stava disignata na mappa, la "[[mappa di Sulitu]]", unni li primi tri littri di lu nomu (SOL) idintìficanu lu paisi. Siccomu ca la crasta è [[Messapi|messàpica]], nun si sapi cchi signìfica sta parola.
Siccomu ca Sulitu stà ammenzu a lu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]] e na vota era assai mpurtanti, di sta parola ''Soletum'' forsi diriva puru lu nomu di tutta la zona.
==Nciuri di li paisani==
Li sulitani sù nciuriati ''magàra''. Si dici ca, mentri a na quarantina d'anni arretu, Sulitu era china di genti ca facìa e cacciava li ''magarìi'': arrivàvanu clienti puru di li paisi vicini pi fàrisi risòrviri li prubbremi. N'àutru mutivu è la liggenna di lu [[campanaru di Sulitu|campanaru]]: nu monumentu maraviggghiusu ca si dici fu custruitu di [[Matteu Tafuri]], filòsufu e archimista, nta na notti sula, aiutatu di li diàuli e di li magàra.
== Dialettu ==
Lu dialettu di Sulitu è lu [[dialettu neo-grecu]] (notu comu [[Dialettu grecu-salentinu|gricànicu o griku]]). Stu paisi salentinu faci parti di la [[Grecìa salentina|Grecìa Salentina]] (situata nta lu Salentu cintrali) ca è n'[[Ìsula linguìstica]].
== Sport ==
La squatra di [[Palluni (sport)|palluni]] di Sulitu è lu ''Solito Calcio'', funnatu nto [[2009]], ca joca nta la [[Seconda Categoria (palluni)|Seconda Categoria pugghisa]] giruni C.
== Talìa puru ==
*[[Dialettu salentinu]]
*[[Lingua siciliana]]
{{Purtalisalentu}}
[[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Lecci]]
[[Catigurìa:Paisi Arbëreshë]]
2k7jlfd1v9g5x9uzi9xkkkatbbtrgwf
Maje
0
27860
782935
751817
2026-06-25T14:15:15Z
Davide2025
48295
Sport a Maglie.
782935
wikitext
text/x-wiki
{{Appellu a le salentini}}
{{VariantiSalentu|artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE)|[[Maje/snt]]}}
{{Cumuni Talianu|
nomucumuni=Maje|
mmaggini=Maglie.PNG|
nomuufficiali=Maglie|
riggiuni=[[Pugghia]]|
pruvincia=[[Pruvincia di Lecci|Lecci]] (LE)|
superfici=23|
abbitanti=13.066|
dinsita=577|
cumunilimitrofi= [[Bagnulu|Bagnulu]], [[Corianu|Corianu]], [[Curse|Curse]], [[Cutrufianu|Cutrufianu]], [[Melpignanu|Melpignanu]], [[Muru|Muru]], [[Parmarici|Parmarici]], [[Scurranu|Scurranu]] |
cap=73024|
prifissutelefonicu=+0836
}}
'''Maje''' (o '''Majie''' nta àutri parlati salentini) è nu cumuni salentinu ca si trova nta la [[pruvincia di Lecci]].
==Pusizzioni giogràfica==
Siccomu ca Maje stà ammenzu a lu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]], havi na pusizzioni di privileggiu, comu nudu stratali e ferruviariu e comu centru econòmicu e culturali di na zona ca cumprenni tutti li paisi di "[[Capu di Leuca|sutta lu capu]]" (chiddu di Leuca). Di Maje pàssanu puru li vìi e li ferruvìi ca cullèganu [[Utrantu|Otrantu]], [[Cisarea|Santa Cisària]] e [[Casciu]] (a est), [[Thricase]] e [[Santa Maria te Leuca|Santa Marìa di Leuca]] (a sud), [[Casaranu]] e [[Caddhrìpuli (Lecci)|Caddhrìpuli]] (a ovest). È luntana vintottu chilòmitri di [[Lecci]], sìdici di [[Utrantu|Otrantu]] e quaranta di lu [[Capu di Leuca]].
==Orìggini di lu nomu e di lu stemma==
Lu stemma di Maje è furmatu di tri aneddi d'argentu susu a nu sfunnu blé. Susu a st'aneddi ci sunnu certi pariti cu li turri d'argentu e na guardiola d'oru.
Stu disignu alimintau la liggenna (ca si dici ch'è di [[Luiggi Tarelli]], nu mònicu di [[Casaranu]]) ca lu paisi si furmau di tri [[Massarìa|massarìi]], ca si mìsiru 'n coddu comu li "magghi" ("maje" 'n salentinu) di na catina e fìciuru nu primu nzidiamentu.
Secunnu [[Emiliu Panarese]], nu stòricu di Maje, nun è accussìni. Chiddu penza ca lu nomu diriva di nu [[topònimu]] d'orìggini [[Messapi|missàpica]], ''mal'', ca si canuscìa nta tutta la zona di lu [[Mari Meditirràniu|Miditirràniu]] (e no sulamenti nta lu [[Salentu (tirritoriu)|Salentu]]). Stu nomu forsi signìfica "muntagna" (puru siddu Maje stà supra na chianura, e forsi propiu picchistu, pirchì pi li salentini ogni locu àutu pari muntagna). La palora latina (''Malliae'') è sìmuli a chidda di Mallia, comu si chiamava l'ìsula di [[Siru]], nta li [[Cicladi]], e a ''ta Mallia'', na cità di l'ìsula di [[Crita]].
==Storia==
Si sapi ca li primi abbitanti arrivaru a l'[[età di lu brunzu]] (oppuru a l'[[età di lu ferru]]). Li primi abbitanti custrueru puru certi monumenti comu [[specchi]], [[dolmen]] e [[menhir]] (sta zona nn'è china). C'è puru lu "fondu Cattie": na cava di cosi fatti a manu, la scupreru a lu [[1980]]: avìa cchiù o menu dudicimila strumenti e scheggi e ottucentu stozzi d'ossa.
Lu casali di Maje si sviluppau chiù o menu a lu [[1200|milliducentu]] accostu a lu casteddu, ca forsi lu custrueru sutta a l'[[Angioini]] e ca poi ristrutturaru cu [[Andriolu Lubbellu]] (lu baruni di Maje quannu rignava [[Arfonzu I d'Aragona]]). Lu casteddu ristau cussìni pi sèculi nzinu ca don [[Ascaniu Filumarinu]] (c'addivitau lu fiudatariu), dicidìu di canciàrila, cu la faccia cchiù muderna, e custruìu na facciata eliganti mmeci di chidda militari ca avìa. Poi agghiunceru puru nu purtuni [[baroccu]] cu lu stemma di li "[[Capece]]", li fiudatari novi.
== Cosi strani ==
A Maje custrueru a lu [[1998]] na stàtua pi [[Aldu Moro|Ardu Moru]], ca nascìu ddàni, e vinni puru pi nauguràrila lu prisidenti dâ Ripùbbrica taliana [[Oscar Luiggi Scalfaru|Oscar Luiggi Scarfaru]]. Sta stàtua fici nu menzu casinu pirchì sutta un vrazzu [[Aldu Moro|Ardu Moru]] porta [[L'Unità]].
== Dialettu ==
Lu dialettu di Maje apparteni a la famigghia di la [[lingua siciliana]]: è lu [[Salentinu|dialettu salentinu]].
== Sport ==
La squatra di [[Palluni (sport)|palluni]] di Maje è lu ''Toma Maglie'', funnatu nto [[1944]], ca joca nta l'[[Eccellenza (palluni)|Eccellenza pugghisa]] [[2026]]-[[2027]].
Lu circulu [[tennis]] di Maje ospita diversi turnei internazziunali; lu cumuni è famosu macari pi li [[bocci]].
Nta la [[pallanuotu]] cc'è la ''FIMCO Sport'' e nta la [[pallavvolu]] fimminili cc'è la ''Betitaly Volley'' (nta B1).
== Varda puru ==
*[[Dialettu salentinu]]
*[[Lingua siciliana]]
{{Purtalisalentu}}
[[Catigurìa:Cumuna dâ pruvincia di Lecci]]
c6uttx4dmj76hcti9aegdiyfuujmh30
Majie (artìculu 'n salentinu)
0
29078
782940
179448
2026-06-25T19:43:04Z
EmausBot
7110
Bot: Sistemo i reindirizzamenti doppi da [[Maje (artìculu 'n salentinu)]] a [[Maje/snt]]
782940
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Maje/snt]]
fspiypap9v7f0up9bv8g61ti4vgt4kw
Sulitu (artìculu 'n salentinu)
0
67504
782928
2026-06-25T13:21:39Z
Davide2025
48295
Davide2025 spustau la pàggina [[Sulitu (artìculu 'n salentinu)]] nni [[Sulitu/snt]]
782928
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Sulitu/snt]]
f00mvbidqapdbjxznot5nrole1gmfrq
Discussioni:Sulitu (artìculu 'n salentinu)
1
67505
782930
2026-06-25T13:21:39Z
Davide2025
48295
Davide2025 spustau la pàggina [[Discussioni:Sulitu (artìculu 'n salentinu)]] nni [[Discussioni:Sulitu/snt]]
782930
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Discussioni:Sulitu/snt]]
2brbinqak1qrpvam8dklkd1ypb1q5u2
Maje (artìculu 'n salentinu)
0
67506
782934
2026-06-25T13:55:20Z
Davide2025
48295
Davide2025 spustau la pàggina [[Maje (artìculu 'n salentinu)]] nni [[Maje/snt]]
782934
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Maje/snt]]
fspiypap9v7f0up9bv8g61ti4vgt4kw
IPhone
0
67507
782941
2026-06-25T21:12:45Z
ApplePigeon1979
50206
Creata dalla traduzione della pagina "[[:it:Special:Redirect/revision/150803468|IPhone]]"
782941
wikitext
text/x-wiki
<templatestyles src="Infobox/styles.css" />iPhone è 'na linea di telèfuni rializzata da Apple Inc.
89jm5hczhatsxb8cyaq6af5ffrfmjz6