Wikipedia
scwiki
https://sc.wikipedia.org/wiki/P%C3%A0gina_printzipale
MediaWiki 1.39.0-wmf.21
first-letter
Media
Ispetziale
Cuntierra
Usuàriu
Cuntierra usuàriu
Wikipedia
Cuntierra Wikipedia
File
Cuntierra file
MediaWiki
Cuntierra MediaWiki
Template
Cuntierra template
Agiudu
Cuntierra agiudu
Categoria
Cuntierra categoria
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Gadget
Gadget talk
Gadget definition
Gadget definition talk
Museu de Arte de sa Provìntzia de Nùgoro
0
18146
177671
172978
2022-07-22T10:51:04Z
L2212
7227
wikitext
text/x-wiki
{{coord|40.32146|N|9.33368|E|display=title}}
{{LSC}}
{{Museu
|Nùmene = MAN - Museu de arte de sa provìntzia de Nùgoro
|Indiritzu= Carrera Bustianu Satta, 15, Nùgoro
|Immàgine=Esposizione al MAN, Nuoro.jpg
|Didascalia=Mustra in su MAN
|Tipologia = [[Arte contemporànea]], [[Arte moderna]]
}}
Su '''MAN - Museu de arte de sa provìntzia de Nùgoro''' est unu museu de [[Nùgoro]].
== Istòria ==
Su MAN aberit a su pùblicu in su [[1999]], a intro de un'edifìtziu de sos annos binti chi fiat istadu giai sede de s'[[Provìntzia de Nùgoro|Istitutzione provintziale]], postu intre sas artèrias de su tzentru istòricu de [[Nùgoro]]. Finas a su 2003 est insertadu che a ufìtziu internu de su setore cultura de s'amministratzione provintziale. Su primu nùcleu de sa colletzione naschet de s'acorpamentu de unas cantas regortas pùblicas (Provìntzia, Comuna, Ente provintziale pro su turismu, Càmera de cummèrtziu). S'idea de una pinacoteca provintziale benit isvilupada in presse in unu progetu museale.<ref name=":0">{{Tzita web|url=https://www.sardegnacultura.it/j/v/253?s=19514&v=2&c=2487&c1=2124&t=1|tìtulu=Nuoro, Man - Museo d'Arte della provincia di Nuoro|situ=Sardegna Cultura|limba=it|atzessu=2021-08-11}}</ref> Sa colletzione s'arricat de achirimentos noos e su traballu s'estendet a su cuntestu territoriale. In su 2004 su museu achirit autonomia gestionale, istruturende·si comente Istitutzione chene personalidade giurìdica, e intrat a fàghere parte de Amaci, s'Assòtziu natzionale de sos museos de arte cuntemporànea.
[[File:Museo MAN, Nuoro.JPG|thumb|Intrada de su MAN]]
== Espositzione ==
Su Museu at organizadu mustras de annotu de artistas italianos e internatzionales cuntemporàneos.<ref name=":0" />
== Espositzione permanente ==
Sa colletzione de su MAN annoverat pinturas de autores de s'istòria de s'arte sarda, comente a Antonio Ballero, [[Giuseppe Biasi]], [[Frantziscu Ciusa]], [[Mario Delitala]], [[Carmelo Floris]], [[Maria Lai]], [[Màuru Manca]], [[Antine Nivola]], [[Salvatore Fancello]] e [[Giovanni Pintori]].<ref name=":0" /><ref>{{Tzita web|url=https://www.sardegnaturismo.it/it/esplora/man-museo-darte|tìtulu=MAN - Museo d'Arte|situ=SardegnaTurismo - Sito ufficiale del turismo della Regione Sardegna|data=2015-11-20|limba=it|atzessu=2021-08-11}}</ref>
== Diretores ==
* Cristiana Collu (1998 - 2012)
* Lorenzo Giusti (2012 - 2018)
* Luigi Fassi (2018 - 2022)<ref>{{Tzita web|url=https://www.artribune.com/professioni-e-professionisti/2018/03/luigi-fassi-nuovo-direttore-museo-man-nuoro/|tìtulu=Luigi Fassi nuovo direttore del MAN di Nuoro {{!}} Artribune|autore=Desirée Maida|data=2018-03-08|limba=it-IT|atzessu=2022-07-22}}</ref>
* Chiara Gatti (2022 - oe)<ref>{{Tzita web|url=https://www.artribune.com/professioni-e-professionisti/2022/02/e-chiara-gatti-la-nuova-direttrice-del-man-di-nuoro-succede-a-luigi-fassi/|tìtulu=Chiara Gatti è la nuova direttrice del Man di Nuoro|autore=Roberta Vanali|data=2022-02-02|limba=it-IT|atzessu=2022-07-22}}</ref><ref>{{Tzita web|url=https://www.lanuovasardegna.it/nuoro/cronaca/2022/02/02/news/chiara-gatti-e-la-nuova-direttrice-del-museo-man-di-nuoro-1.41192292|tìtulu=Chiara Gatti è la nuova direttrice del museo Man di Nuoro|situ=[[La Nuova Sardegna]]|limba=en|atzessu=2022-07-22}}</ref>
== Catàlogos ==
* C. Collu (a incuru de), ''Mirò, Orizzonte lirico, pittura, scultura e disegno'', Skira, 2001
* [[:it:Marilena_Pasquali|Marilena Pasquali]], Lorenza Selleri (a cura di), ''Giorgio Morandi: i fiori'', Skira, 2001 [[:it:Speciale:RicercaISBN/8884910315|ISBN 8884910315]], [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788884910318|ISBN 9788884910318]]
* Emanuela De Cecco, [[:it:Filiberto_Menna|Filiberto Menna]] (a incuru de), ''Maria Lai. Come un gioco'', Cagliari, AD-Arte Duchamp, 2002
* Noriko Fuku, John P. Jacob (a incuru de), ''MAN RAY. Unconcerned but not indifferent - Incurante ma non indifferente'', Silvana Editoriale, 2008
* [[:it:Guido_Harari|Guido Harari]], [[:it:Vittorio_Bo|Vittorio Bo]], [[:it:Studio_Azzurro|Studio Azzurro]] (a incuru de), ''Fabrizio De André. La mostra'', Silvana Editoriale, 2008 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788836612635|ISBN 9788836612635]]
* Dario Cimorelli, [[:it:Elena_Valdini|Elena Valdini]] (a incuru de), ''Fabrizio De André. Poesia e realtà in mostra'', [[:it:Silvana_Editoriale|Silvana Editoriale]], 2009 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788836619979|ISBN 9788836619979]]
* Sérgio Mah, Paul Wombell, [[:it:Susan_Sontag|Susan Sontag]], [[:it:Allan_Sekula| Allan Sekula]], [[:it:John_Berger|John Berger]], [[:it:Victor_Burgin|Victor Burgin]], [[:it:Roland_Barthes|Roland Barthes]], ''Anni '70. Fotografia e vita quotidiana'', Silvana Editoriale, 2009 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788836614226|ISBN 9788836614226]]
* [[:it:Rudy_Chiappini|Rudy Chiappini]], Lorenzo Giusti (a incuru de), ''La galassia di Arp'', Silvana Editoriale, 2013 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788836627608|ISBN 9788836627608]]
* Tradutzione de Piero Berengo Gardin, ''Robert Capa. Una vita leggermente fuori fuoco'', [[:it:Contrasto_(agenzia_fotografica)|Contrasto]], 2014
* C. Gatti e Bellasi P. (a incuru de), ''A un Passo dal Tempo. Alberto Giacometti e l'Arcaico'', Silvana Editoriale, Cinisello Balsamo, 2014 [[:it:Speciale:RicercaISBN/8836629784|ISBN 88-366-2978-4]]
* ''Maria Lai. Ricucire il mondo'', Silvana Editoriale, 2015 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788836629879|ISBN 9788836629879]]
* [[:it:Pietro_Bellasi|Pietro Bellasi]] e G. Magnaguagno (a incuru de) ''Paul Klee. Mondi animati.'' Catalogo della mostra (30 ottobre 2015-14 febbraio 2016), Magonza, 2015 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788898756216|ISBN 978-88-98756-21-6]]
* [[:it:Chiara_Gatti|Chiara Gatti]], Raffaella Resch (a incuru de), ''L'elica e la luce. Le futuriste 1912-1944'', 2018, [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788899765927|ISBN 9788899765927]]
* MAN, Otto Letze (a incuru de), ''La Bohème. Henri de Toulouse-Lautrec e i Maestri di Montmartre'', Silvana Editoriale, 2018 [[:it:Speciale:RicercaISBN/9788836640232|ISBN 9788836640232]]
== Riferimentos ==
<references />
== Ligàmenes esternos ==
* [http://www.museoman.it/sc/index.html Situ ufitziale de su museu]
* [http://www.museoman.it/it/museo/cataloghi/index.html Catàlogos de su MAN]
{{Controllu de autoridade}}
[[Categoria:Museos de sa Sardigna]]
iuq24wln2vrs0uzamwe3t43wxfw6q21
Ignazio Serra
0
21915
177670
177666
2022-07-22T10:40:57Z
L2212
7227
wikitext
text/x-wiki
{{CAM}}{{Bio|Sesso=M|Epoca=1900|Sambenàdu=Serra|Nòmene=Ignazio|Faìna=polìticu|Natzionalidade=italianu|Faìna2=abogau|LoguNascita=Roma|LoguMorte=Casteddu|AnnuNascita=1903|DieMeseNascita=19 de abrili|AnnuMorte=1980|DieMeseMorte=8 de cabudanni}} Primu presidenti de sa [[Provìntzia de Casteddu|Provìncia de Casteddu]] de su perìodu republicanu, est stètiu intra is fundadoris de sa [[Democratzia Cristiana]] in Sardìnnia.
== Biografia ==
De genia nòbili, mannu de Francesco Serra Ballero<ref>Nebodi de su senadori [[Francesco Maria Serra]].</ref> e Maria Isabella Nieddu Tola, a pustis de is stùdius clàssicus frecuentat sa facultadi de Giurisprudèntzia de s'Universidadi de Casteddu laureendi·si in su [[1925]].<ref>{{Tzita web|url=https://archiviostorico.unica.it/persone/serra-ignazio|tìtulu=Ignazio Serra|atzessu=2022-05-06}}</ref> Imperat sa professioni cun Luigi Crespellani.
Lòmpit in custus annus a diversus arrolus de importu: segretàriu regionali de s'Atzioni catòlica, cummissàriu regionali de s'ASCI, vice-presidenti de Casteddu de sa FUCI. Antifascista cumbintu, fundat in Sardìnnia su Partidu Populari, e duranti sa [[Segunda gherra mundiale|Segundu gherra mundiali]] s'assòtziat a su nùcleu clandestinu de sa Democratzia cristiana e a su Comitau de liberatzioni natzionali.
=== Faina polìtica ===
A s'acabbu de sa cuntierra benit elìgiu presidenti de sa Provìncia de Casteddu, e in custu arrolu proponit su fàbricu de su Spidali Marinu de sa citadi. In su [[1949]] est elìgiu in Cunsillu regionali e peri is annus pigat assessoraus varius: a s'Indùstria e Cumèrciu de su 1954 a su 1955 (giunta Corrias II), a sa Laurera de su 1957 a su [[1954|1958]] (giunta[[Giuseppe Brotzu|Brotzu]] II), a is Entis localis de su 1961 a su 1963 (giunta Corrias II) e de su 1966 a su [[1957|1967]] (giunta Dettori).
In su [[1971]] diventat senadori de sa Repùblica, cambiendi a Salvatore Mannironi.
Si morit in Casteddu po infartu su 8 de cabudanni 1980.
== Referèntzias ==
<references />
== Bibliografia ==
* {{Tzita libru|tìtulu=Enciclopedia della Sardegna|annu=2007|editore=La Nuova Sardegna|tzitade=Tàtari|pp=581-582|volume=vol. 8}}
* {{Tzita noas|autore=Massimo Fantola|tìtulu=Il “conte” Ignazio Serra: cattolico e politico autentico|publicatzione=[[Il Popolo]]|data=martzu-abrili1991}}
* {{Tzita noas|autore=A. De Marinis|tìtulu=Avv. Ignazio Serra, a cento anni dalla nascita|publicatzione=[[Il Portico|NuovOrientamenti]]|data=7 de mes'e idas 2003}}
* {{Tzita noas|autore=Sergio Atzeni|tìtulu=Ignazio Serra: fondò l’ospedale Marino|publicatzione=[[L'Unione Sarda]]|data=14 de freaxu 2006}}
cwxs3pluywg08zml4au9t28wijyu17i