Nixeria

De Uiquipedia

Federal Republic of Nigeria
Bandera de_ Nixeria Escudu de_ Nixeria
(En detalle) (En detalle)
Lema nacional: Unity and Strength, Peace and Progress (inglés: «Xunidá y Fuercia, Paz y Progresu»)
Himnu nacional: Arise O Compatriots, Nigeria's Call Obey
Situación de Nixeria
Capital
 • Población
 • Coordenaes
Abuya
174.152 (2005)
8°49′ N 7°10′ E
Principal ciudá Lagos
Idiomes oficiales Inglés¹
Forma de gobiernu
Presidente
Vicepresidente
República federal presidencial
Olusegun Obasanjo
Alhaji Abubakar Atiku
Independencia
 • Fecha
Del Reinu Xuníu
1 d'ochobre de 1960
Superficie
 • Total
 • % agua
Llendes
Costes
Puestu 31º
923.768 km²
1,4%
4.047 km
853 km
Población
 • Total
 • Densidá
Puestu 9º
131.859.731 (nel añu 2006)
147 hab./km²
PIB
 • Total (2005)
 • PIB per cápita
Puestu 46º
US$ 173.704 millones
US$ 908
Moneda Naira (NGN)
Xentiliciu Nixerianu, -a
Fusu horariu
 • en branu
UTC+1
Dominiu Internet .ng
Códigu telefónicu +234
Prefixu radiofónicu 5NA-5OZ
Códigu ISO 566 / NGA / NG
Miembru de: ONU, Commonwealth, OPEP, UA
¹ En Nixeria fálense más de 200 idiomas, pero l'únicu oficial ye l'inglés. Otros importantes son: yoruba, hausa, ibo, ...


Nixeria ye un país africanu, el más pobláu del continente.

Tabla de conteníos

[editar] Historia

[editar] Gobiernu y Política

[editar] Rexones alministratives

Nixeria ta repartida en 36 estaos y 1 territoriu:

  • Abia
  • Adamawa
  • Akwa Ibom
  • Anambra
  • Bauchi
  • Bayelsa
  • Benue
  • Borno
  • Cross River
  • Delta
  • Ebonyi
  • Edo
  • Ekiti
  • Enugu
  • Gombe
  • Imo
  • Djigawa
  • Kaduna
  • Kano
  • Katsina
  • Kebbi
  • Kogi
  • Kwara
  • Llagos
  • Nassarawa
  • Níger
  • Ogún
  • Ondo
  • Osún
  • Oyo
  • Plateau
  • Ríos
  • Sokoto
  • Taraba
  • Yobe
  • Zamfara
  • Territoriu Capital Federal de Abuja

[editar] Xeografía

[editar] Economía

[editar] Demografía

[editar] Cultura

[editar] References

  • ICOM, Red List, International Council of Museums [1]
  • Fabio Maniscalco, Archaeological Looting and the Protection of Cultural Property in Nigeria, in "Web Journal on Cultural Patrimony", vol. 1, 2006 [2]


África
Angola | Arxelia | Benin | Botsuana | Burkina Faso | Burundi | Cabu Verde | Camerún | Chad | Congo | Costa de Marfil | Eritrea | Etiopía | Exipto | Gabón | Gambia | Ghana | Guinea | Guinea-Bissáu | Guinea Ecuatorial | Islles Comores | Islles Seychelles | Keña | Lesotho | Liberia | Libia | Madagascar | Malaui | Malí | Marruecos | Mauricio | Mauritania | Mozambique | Namibia | Níxer | Nixeria | República Centroafricana | República Democrática del Congo | República Surafricana | República Xunida de Tanzania | Ruanda | Santu Tomás y Príncipe | Senegal | Sierra Leona | Somalia | Sudán | Suazilandia | Togo | Túnez | Uganda | Yibuti | Zambia | Zimbabue

Posesiones: Ceuta | Europa | Islles Canaries | Islles Kerguelen | Madeira | Mayotte | Melilla | Reunión | Sahara Occidental | Socotra | Tromelin

UA
Bandeira de la OCI Organización de la Conferencia Islámica Bandeira de la OCI
Afganistán | Albania | Arabia Saudina | Arxelia | Azerbaiyán | Bahrain | Bangladesh | Benín | Brunei | Burkina Faso | Camerún | Islles Comores | Chad | Costa de Marfil | Emiratos Árabes Uníos | Exipto | Gabón | Gambia | Guinea | Guinea-Bissau | Guyana | Indonesia | Irán | Irak | Kazakhistán | Kuwait | Kirguizistán | Líbano | Libia | Malasia | Maldives | Malí | Mauritania | Marruecos | Mozambique | Níxer | Nixeria | Omán | Paquistán | Palestina | Qatar | Senegal | Sierra Leona | Somalia | Sudán | Surinam | Siria | Tayiquistán | Togo | Túnez | Turquía | Turkmenistán | Uganda | Uzbequistán | Yemen | Yibuti | Xordania |