Linguistica

From Wikipedia

WikiLettera

Issu articulu hè in custruzzioni. Pudeti cuntribuiscia à a so redazzioni.

A linguistica hè u studiu di a lingua d'appressu i metodi di a scienza moderna.

A linguistica si sparte in queste discipline : a fonologia, a morfologia, sintassa (inseme formanu ciò chì hè tradizionalmente chjamatu a grammatica), a metrica (chì studieghja a struttura ritmica è u cumpunimentu di i versi), a semantica, a lessicografia (chi comprende dinù l'etimologia). Altre sottudiscipline sò dinù a dialettologia, a sociolinguistica, l'etnolinguistica e a psicolinguistica.

I dui principali metodi usati da a linguistica sò:

  • a linguistica diacronica
  • a linguistica sincronica, chì suvita oghje generalmente e teorie di Noam Chomsky hè in particulare a grammatica generativa, chì hè principalmente basata annantu à a ricerca di e leghje chì regulanu a produzione o a generazione di i fatti linguistici.

[edit] Nascita di a linguistica sincronica

A linguistica sincronica hè nata incù i corsi di linguistica generale da Ferdinand di Saussure à Geneva. Ferdinand di Saussure considera chè l'oggettu di a linguistica hè di custruisce i teoremi chì si rapportanu à a lingua e di dimustrà li. Per Saussure, a lingua è un sistema strintu. U so modellu di scienza hè a geometria.

Per ghjungne à questu scopu scientificu, Saussure si propone di definisce di manera precisa ciò ch'hè una lingua. A a differenza di l'altre scienze, a linguistica usa com'è strumentu d'analisa u so oggettu propriu.

[edit] E principale discipline è scole linguistiche

  • Etimologia
  • Etnolinguistica
  • Geolinguistica (o geografia linguistica)
  • Glossematica
  • Glottologia
  • Linguistica strutturalista
  • Psicolinguistica
  • Sociolinguistica
  • Trasformaziunalismu