Cjastinâr

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Un ringraziament al va a cui che al à scrit chest articul.

Dut câs il test nol è scrit inte grafie normalizade; se tu puedis, modifiche la pagjine seont lis regulis che tu cjatis ca.

  • Non furlan :Cjastinâr,o ben Tistignâr o Moronâr
  • Non talian :Castagno
  • Non sientific :Castanea Sativa


Di divignince des regjions di tramontane,i Cjastinârs a' son par plui arbui unevôre gruês,cu la scusse dal tronc ruspie di colôr grîs-brun e la ramadure slargjiade e vierte.In Friûl cheste plante (de famee des Fagacee)'e jè prisinte in forme slargjiade massimamentri tai boscs de mont mežane e basse. Lis fueis,ungrum seghetadis,a' cressin cun disposizion cadençade sui frandêi.I flôrs,presiz sedi te forme masculine che feminîl,'a dan adun dai particolârs gjatuz.I flôrs masculins a' son inffat tirâz adun in čufs sl dapît dal gjatùt,dulàche invesst chei feminii si cjatin in grops di dôi o tre sul scomenža' dal stes. Ognidun dai flôrs feminii al e' in prionte torcenât di une cupule cuvierte di spins sutii.Dilunc il svilup des pomis chestis cupulis si tramudin tai riž che ,a svilup complet,a' cjiapin dentri dôs o tre pomis (cjistinis),lustris e dal carateristic colôr moron. Lis cjistinis a' son dopradis in plusôrs ûs di cusine e ancjie tramudadis in farine. Il lèn di Cjistinâr nol e' cui sa ce ricercjât ma dutrcâs unevore fuart e resistent,tant che une volte lu si doprave par fâ fravadure di cuviert.