Gurize
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Gurize | |
![]() |
|
Non ufiziâl par talian | Gorizia |
Provincie | Gurize |
Part | Friûl oriental (di là dal Clap) |
Altitudin | 84 m s.n.m |
Superficie | 41 km² |
Popolazion | 36.615 ab. |
Densitât | 863 ab/km² |
Frazions | Cjastiel, Lucinìs, Oslavie, Peume, Sant Maur, Sant Andrât, Straccis, Ossari, Valon da l'Aghe, Gradiscjule, Pudigori, Moncjalvarie, Pubride, Machete, C.is Cipriani, Monsante, Plaçute, Sant Aroc, Madonute |
Comuns confinants | Cuei (Brda) (SLO), Fare, Mosse, Gnove Gurize (Nova Gorica) (SLO), San Florean dal Cuei, Savogne di Gurize |
CAP | 34170 |
Prefìs telefonic | 0481 |
Patron | Sants Macôr e Fortunât |
Sît istituzionâl | |
Cjale il Progjet comuns | |
Gurize (par talian Gorizia, par sloven Gorìca , par todesc Görz , par servian e crauvat Gòrica - tes lenghis sclavis la "c" a si pronuncie "ts") e je une citât di 35.401 abitants, che e je just sul confin cun la Slovenie; di che altre bande dal confin e je le citât di Nova Gorica, nassude intal 1947 subit dopo de fin de Seconde Vuere Mondiâl. E je la citât plui a Est dulà che a si fevele par furlan (tes zonis di Lucinìs, Straccis, Monsante, Plaçute e Sant Aroc). Cjaulûc dal Friûl Isuntin. Citât cun dôs animis, partignint par istorie sedi al Friûl, sedi a la Vignesie Julie.
[cambie] Storie
Nomenade pe prime volte ai 28 di Avrîl 1001 (quae sclavonica lingua vocatur Goritia) vie pai secui e je stade prime sot dal Patriarcjât di Acuilee, daspò sot dai conts de Bavarie e, dal 1500 fin tal 1919, sot dai Asburc. De metât dal XVIII secul e fo sente arcjivescuvîl, cuntune jurisdizion une vore grande (rivave fintremai Como). Gurize e fo cjapade dentri dal Ream d'Italie daspò de Prime Vuere Mondiâl, e e fo duramentri ocupade dai todescs e dai jugoslâfs te Seconde Vuere Mondiâl. Dopo dal 1945 e à passât une dure crisi economiche.
[cambie] Monuments
- Cjiscjel fortificât, dal XI secul;
- Catedrâl gotiche, metude sù tal XIV secul, tornade a fâ tal XVII secul;
- Glesie di Sant Ignazi (1680-1725);
- Monument ai Colâts inte Prime Vuere Mondiâl;