Figâr

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Un ringraziament al va a cui che al à scrit chest articul.

Dut câs il test nol è scrit inte grafie normalizade; se tu puedis, modifiche la pagjine seont lis regulis che tu cjatis ca.

  • Non furlan :Figâr o ben Fiâr
  • Non talian :Fico
  • Non sientific :Ficus Carica


Il Figâr,de famee des Moracee,al ven-su di spes di bessôl tes regjions temperadis e cjaldis.Achenti,in Friûl,al cres ben tal plan e tali fons vâl da mont mežane e basse.Plante no masse grande,valadi alte cinc-sîs metros,si preferîs cun t'une ramadure scompagnade.Il tronc cuviert di une scusse grîse-clare,al a ramaz che si plêin cence crevâsi. Lis fueis,de carateristiche forme palmade,a' son lungjis ancjie vincjiecinc centesims.a cinc antis e cui cortôrs apene dentelâz.Inmo' il colôr al e' vert clâr. Tal Fiâr,a' esistin dôs cualitâz di flôrs ch'a vegnin-su sore plantis difarentis:la prime 'e conten nome rosis feminîlis;la seconde 'e 'a invessit rosis masculinis e feminîls sterpis.Il polvar di semence (pulin)si stramude a travêrs un inset ch'al lasse i siei ûfs parsore i flôrs.La pome dal Ficus Carica (fîc) e je' formade di dut il flôr che madurinsi si e' jemplât di tantis piçulis semencis ch'a fasin un dutun cu la polpe unevore inzucarade.Lis poms dal Figâr a' puedis jessi di colôr vert8fîcs blancs)o viole-scûr e brun (fîcs neris).