Variants dal furlan

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr.

Il furlan al è une lenghe che e jê struturade in dute une schirie di dialets o, par doprâ la terminologjie che a ven par solit impleade, in variants locâls.

Al reste dut câs un sisteme linguistic avonde omogjeni, intant parcè che al è avonde diferent di dutis lis lenghis convicinis e dopo parcè che i furlans, ancje cuant che a fevelin des variants une vore diferentis, a rivin simpri a capîsi e a comunicâ fra di lôr ogniun doprant la proprie varietât.

Cuant che invezit a fevelin cuntun forest a bandonin il furlan passant a un altre des lenghis che san plui dongje a che dal ospit.

Si pues disi che cuasit ducj i paisuts de Furlanie a dopredin une variant diferente e dut câs i fevelants furlan a son par solit bogns di visâsi subit di chestis diferencis ancje cuant che a son piçulis.

A son però des grandis fameis che a cjapin dentri scuasit dutis lis variants dal furlan e che a son:

  • Il furlan centrâl
  • Il furlan gurizan e chel de basse
  • Il cjargnel
  • Il furlan concuardiês che si dopre di là da la aghe.

Il furlan centrâl al è chel de coinè leterarie classiche e al è chel plui dongje al furlan standard doprât tai documents uficiâi. Lis diferencis fra lis varietâts a son sei fonologjichis sei morfologjichis.


Bandiere furlane La lenghe furlane (marilenghe) Bandiere furlane

Gramatiche | Alfabet | Storie | Lessic furlan | Toponims
Lis variants dal furlan: Furlan standard | Furlan centrâl | Furlan de Cjargne | Furlan gurizan | Furlan concuardiês
La grafie: Grafie uficiâl | Grafie de filologjiche | Grafie Faggin-Nazzi
Leterature furlane | Teatri furlan | Poesie furlane
Personaçs: Jacopo Pirona | Josef Marchet | Pieri Çorut