Svuizare
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr. |
Svuizare | |||
|
|||
Dit: 'UNUS PRO OMNIBUS, OMNES PRO UNO' | |||
![]() |
|||
Informazions | |||
Nomenance | Confoederatio Helvetica | ||
Lenghe ufiziâl | todesc, francês, talian, romanç | ||
Capitâl | Berna (127.519 ab./ 2003) | ||
Politiche | |||
Forme di guvier | Republiche federâl | ||
Cjâf di stât | Moritz Leuenberger | ||
Cjâf di guvier | |||
Indipendence | 1 di Avost 1291 | ||
Jentrade intal ONU | 10 di Setembar 2002 | ||
Superficie | |||
Totâl | 41.285 km2 | ||
Intal mond | 132° | ||
% di aghe | 3,7% | ||
Popolazion | |||
Totâl | 7.415.102 ab. (2004) | ||
Intal mont | 92° | ||
Densitât | 180 ab./km2 | ||
Geografie | |||
Continent | Europe | ||
Fûs orari | UTC +1 | ||
Economie | |||
Monede | Franc svuizar | ||
Consum energjie | kWh/ab. | ||
Variis | |||
Domini di prin nivel | .ch | ||
Prefis tel. internazionâl | +41 | ||
Plache automobilistiche | CH | ||
Imni nazionâl | Psalm svizzer | ||
Fieste nazionâl | 1 di Avost | ||
Figure:Svuizare-Mape.png | |||
La Svuizare (par todesc Schweiz, par francês Suisse, par talian Svizzera e par romanç Svizra) al è un stât de Europe centrâl. E cunfine a nord cu la Gjermanie, a est cul Liechtenstein e la Austrie, a sud cun la Italie e a ovest cu la France.
Il non ufiziâl al è par latin Confoederatio Helvetica, di dulà che al ven la sigle CH; par talian al devente Confederazione Svizzera, par todesc Schweizerische Eidgenossenschaft, par francês Confédération Helvétique, par romanç Cunfederaziun Svizra. La Svuizare e je une republiche federâl, dividude in cjantons; la capitâl e je Berna, capitâl ancje dal omonim cjanton.
[cambie] Su pa lis lenghis de Confederazion
La lenghe plui doprade al ê il todesc (65% de int), secont al ê il francês (24%), po al ven il talian (10%) e il romanç cul 1%. Lis primis trê a son lenghis uficiâls de Cunfederazion Elvetiche. Il romanç e je la cuarte lenghe nazionâl de Sviçare dal 1938 e daspò dal 1996 ancje lenghe uficiâl parziâl (lingua ufiziala parziala dapi la dumbaziun dal pievel dal 1996); al ven a stâi ch'e je une lenghe ch'e je uficiâl nome pai rapuarts cui Romançs e no cun ducj. Di un pôc di timp la int e sta acetant la sostituzion des dôs lenghis scritis principâls romancis (il surmiran e in vallader) cul romanç grison (RG - rumantsch grischun) la lenghe unifiade (lingua unifitgada) valide par dut il Cjanton Grison, unic cjanton trilengâl e unic cjanton dulà ch'al ven fevelât il romanç.