From Wikipedia
La fisioluggìa è la disciplina biològgica chi studia lu funziunamentu di l'organismi viventi. È na scienza ntigrata chi utilizza principî chìmicu-fìsici pi capiri lu funziunamentu dî viventi essennu viggitali o armali, monu o pluricellulari. L'etimoluggìa dâ parola diriva dî paroli grechi "φύσις" e "λόγος" chi si traduùcinu comu "discursu supra li finòmini naturali".
[cancia] Arcuni vranchi dâ fisioluggìa
- Fisioluggìa armali: studia li finòmini e li miccanismi assuciati ê funzioni di l'armali.
- Fisioluggìa applicata: studia la capacitati umana di ntiràggiri cu l'ambienti sternu.
- Fisioluggìa cumparata: studia li sumigghianzi e li diffirenzi dî diversi speci armali.
- Fisioluggìa patològgica: studia li canciamenti dî funzioni 'n siquitu a na patoluggìa.
- Fisioluggìa umana: studia li finòmini e li miccanismi assuciati ê funzioni di l'èssiri umani.
- Fisioluggìa cellulari: studia li miccanismi assuciati ô funziunamentu dî cèlluli e li soi ntirazzioni cu l'ambienti.
- Fisioluggìa dû sviluppu: studia li miccanismi e li fasi chi cunnùcinu un organismu â maturitati ripruduttiva.
- Fisioluggìa viggitali: studia li finòmini e li miccanismi assuciati ê funzioni dî viggitali.
 |
Biologia |
Anatumìa • Biochìmica • Bionfurmàtica • Butànica • Bioluggìa cellulari • Bioluggìa marina • Bioluggìa muliculari • Bioticnoluggìa |
Ecoluggìa • Esobioluggìa • Etoluggìa • Bioluggìa dû sviluppu • Bioluggìa evolutiva • Farmacoluggìa • Fisioluggìa • Genètica • Microbioluggìa |
Paleontoluggìa • Patoluggìa • Tassinumìa • Zuoluggìa |
|
Àutri vuci pirtinenti Armali (discursu) • Chianti (discursu) • Funci (discursu) • Midicina (discursu) • Chìmica (discursu) |