Mpiru bizzantinu

From Wikipedia

Lu mperu Bizantinu era la parti est dû Mperu Romanu, chi continuàu a campari dopu chi la parti ovest scumparìu. Duràu da lu 395 a lu 1453. La lingua ufficiali era lu grecu bizantinu, accussì comu puru la cultura.

Lu mperu Bizantinu nascìu grazzî a Teodosiu, chi dividìu lu mperu Romanu nta la parti ovest e la parti est nta lu 395. Murìu dopu la conquista di Costantinopoli (chi oi è Istanbul) dî Turchi ntî 1453.

La cultura bizantina continua a campari nta la riggioni dâ Calabbria e ntô Salentu, aundi oi si pàrranu ancora 2 dialetti dû grecu bizantinu, lu grecu-càlabbru e lu grecu-salentinu.

[cancia] Curiusità

Lu mpiraturi Custanti II dicisi di spustari la capitali di lu mperu a Sarausa ntô 663. La capitali di lu mperu fu spustata nàutra vota a Costantinòpuli ntô 668, â morti di Custanti II.

[cancia] La Sicilia e lu sud Italia, tirritoria bizzantini

Lu mpiru bizzantinu versu lu 1040.
Enlarge
Lu mpiru bizzantinu versu lu 1040.

La Sicilia fu tirritoriu bizzantinu cu la cunquista di Belisariu ntô 535 sutta Giustinianu I. Ristau ntiramenti bizzantina nzino ô 827, quannu l`'àrabbi, sbarcati a Mazzara cunquistarru la parti uccidintali dâ Sicilia. Picca a picca, lu mpiru bizzantinu persi li cità principali di Palermu (831) e Sarausa (878). Ntô 900 presidî bizzantini tinèvunu ancora a Taurmina chi fu pigghiata di l'arabbi ntô 902, e Rumetta chi tummau sulu ntô 965. N'seguitu, versu lu 1038, Maniaci ripigghiau provvisoriamenti lu cuntrollu dâ Sicilia urientali, pi pirdirlu definitivamenti quarchi annu doppu.

Li bizzantini, a parti quarchi incursioni arabba, riniscerru comunqui a mantèniri na prisenza cuntìnua n Calabbria, ntâ Pugghia e a Napuli, nzinu â scinnuta dî Nurmanni, versu lu 1060.