User talk:Sarvaturi

From Wikipedia

Ìndici

[cancia] GGHI - GLI

Ciau Turiddu - sta prifirenza cc'è già ntô Wikipedia:Cumpenniu_Stilisticu - ma sulu quannu cc'è la scelta tra li dui formi (ricurdannu ca quarchi parrata usa -gli- nurmalmenti). Ma avemu a tèniri accura picchì nta Piccitto s'attròvanu abbastanti palori chi hannu sulu la forma cu -gli-. Forsi si tràttanu di palori abbastanti muderni chi ni vennu drittu dû talianu doppu 1900, ma secunnu a mia, siddu la palora sulu have sta forma, nun avemu a scrivirila cu -gghi- pû fattu di na reula, picchì accuminzamu mmintari palori chi nun asìstinu. Pi quantu riguarda Gugghiermu/Gugliermu, mi addunu ora ora ca la scelta cc'è pi sicuru, e secunnu ô cumpenniu, avemu a jiri câ prima. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:43, 26 Uttùviru 2005 (UTC)

  • Ciau Turi. Mi pari ca Pippu già truvau la giusta suluzzioni... (ca era chidda chi facisti nutari tu)

Salutamu! --Giusi 23:32, 26 Uttùviru 2005 (UTC)

[cancia] Li mê nichi cuntribbuti

Ciau Turiddu - viramenti na bedda lista! (c'attruvai ntrâ tò paggina d'utenti). Cu tuttu c'hai fattu, e vistu ca stai pi junciri sei misi ca sî sociu, quannu finemu vutari pi Peppi p'addivintari bureaucrat, fussi na cosa bona numinariti comu sysop, accussì poi fari li canciamenti ntra li pàggini prutiggiuti e autri cosi. Chi nni penzi? Salutamu. pippu d'a, 31 d'utt.


[cancia] Grazie da vec.wiki

Ti ringrazio per le cose che mi hai fatto notare (non sono stato io a creare quel template!). Se vuoi collaborare anche tu a vec.wiki sei il benvenuto! Nick1915


[cancia] Galego

  1. Grazzî pi la bonvinuta, non sei se entendes o galego, pero semella que si tes algún coñecemento da súa escrita, vexo que a vosa wikipedia vaise consolidando e xa tedes un número considerable de artigos o que sen dúbida axudará á normalización da lingua siciliana. Salutamu--Rocastelo 19:15, 1 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

[cancia] Avanzamentu

Ciau Turiddu - nun cridi ca lu tempu cci havi arrivatu ca ti avanzassi di SC-2 a SC-3? Ju sulu ti cunzigghiu di addurmisciriti ogni tantu :-) Oramai la tò scrittura mi pari bona e siddu s'attròvanu li sbagghi, nun nni sunnu cchiù o menu di chiddi chi facirmenti nni facemu tutti quanti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 23:47, 1 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

[cancia] Nomi/noma

Turiddu - pruvai arreri attruvari n'asempiu di l'usu di «noma» comu plurari pi «nomu» - ma nè Bonner nè Camilleri nè Piccitto l'hannu. Nfatti, Piccitto havi sta frasa: «a li nnomi» gioco fanciulesco in cui i partecipanti erano chiamati a ripetere ad un cenno del capogioco, il nome di persona che a ciascun di essi prima era stato assegnato (?) --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 11:08, 2 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

[cancia] Biografìi

Ciau Turiddu - facisti na cosa bona canciari tutti li tìtuli sutta biografìi - ma facisti sulu menzu travagghiu! ora hai âttruvari ogni pàggina (cu nomu vecchiu) pi spustarila ô ndrizzu novu. Masinnò, sunnu tutti pirduti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:09, 2 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

[cancia] Ciau Turiddu

Missaggiu arricivutu. Ni sintemu quannu c'hai tempu. A prestu, Ricu

  • Ciau Turiddu - ora ora ti fici sysop - significa ca poi fari lu rollback dû vannalismu e poi fari li canciamenti ntê pàggini prutiggiuti - tanti auguri e a prestu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:16, 16 jinnaru 2006 (UTC)

[cancia] Cumplimenti !!!

Turi, cumplimenti pi la to' elezzioni a sysop!!! Salutamu! --Giusi 00:54, 17 jinnaru 2006 (UTC)

Cumplimenti puru di ma parti! Salutamu!! Peppi

[cancia] sondaggiu

Ciau Turiddu, quannu hai dui minuti di tempu, puoi iri ntâ paggina dê sondaggi e vutari supra du quistioni ? Grazzi. Peppi.

[cancia] Turi, "ascuta": grazzî pi l'àutru asempiu!

Si ti nni vennu àutri, li po' mèttiri ntâ pàggina tu stissu. Salutamu! --Giusi 03:03, 8 Frivaru 2006 (UTC)

[cancia] Li redirect

Ciau Turi, vidu ca spissu fai paggini unni si dici vìdiri (nautra paggina). E' na cosa assai utili, e iu videmma fazzu spissu stu tipu di cosi, pirchì spissu unu metti na parola chi cridi essiri chidda ggiusta, ma la difinizzioni esisti cu na parola tanticchia diversa. Però sti paggini, ca si chiamunu paggini di redirect s'hannu a fari usannu na sintassi pricisa. Accussi:

#REDIRECT[[veru nomu dâ paggina]]

Chistu evita puru chi sti paggini vènunu cuntati dui o tri voti ntô cuntaturi principali dê paggini. Salutamu. Peppi

[cancia] Currizzioni

Ciau Turiddu - sunnu tutti quanti pruposti boni! Grazzî e salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:16, 6 Marzu 2006 (UTC)

[cancia] Chioggia

Ciau Turiddu - haiu quarchiccosa straordinaria di cuntariti chi ti fa rìdiri pi sicuru. Circannu lu prifissu gio/geo ntô mè dizziunariu d'etimoluggìa, attruvai sta vuci: GIOGGI nella frase "acqua di gioggi", acqua piovana - Cfr. ant. sic. chioggi (piogge), lat. eccetra. Chi nni penzi?! Avissi a èssiri na palora antica pi sicuru picchì Piccittu nun la porta. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:08, 13 Marzu 2006 (UTC)

[cancia] lu situ

Saluti Totò,

Grazzî pâ liami di l'ortugrafìa siciliana ca mi mannasti. Fu criatu dû nosru bonu amicu Sergio Di Giorgi dû foru "lingua siciliana". Cualchi vota mi penzu unni si nni jia iddhu. Bonu, spiru ca vi pozzu cullabburari arreri a prestu!

ni videmu, Vicè --VingenzoTM 21:53, 20 Marzu 2006 (UTC)


Ciau, Turiddu, grazzî pi lu situ. Lu taliài l'autru jornu. Mi pari assai ntirissanti. Salutamu. Peppi

è nu bonu situ, facemu gia nu rifirimentu a stu situ ccà: Cumpenniu Stilìsticu picchì assicuta n'ortugrafìa assai sìmili a chidda nostra - speru sempri ca Sergiu ni junci, ma nun haiu sintutu nutizzî d'iddu pi tantu tempu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:23, 21 Marzu 2006 (UTC)


Ciau Turi, Macari ju t'arringrazziu pâ nfurmazzioni. Accuminzai diggià a lèggiri stu situ assai ntirissanti. Ni sintemu prestu. --Cidricu 09:17, 21 Marzu 2006 (UTC)

[cancia] Haju chiffari

Turi, grazzî pi lu missaggiu chi mi lassasti ntâ me' pàggina di discussioni. Piccamora haju n'anticchiedda di chiffari e nun sacciu quannu pozzu dari lu me' cuntribbutu; però po' stari sicuru ca quannu trovu tempu trasu e dugnu chiddu chi pozzu. Salutamu! --Giusi 01:58, 25 Marzu 2006 (UTC)

[cancia] Arricivuti

Ciau Turi, Grazzî pî tô missaggi ca haju taliatu. Purtroppu nun haju tempu di fari nenti o di travagghiari pâ Uicchipèdia. Ni sintemu. Ciau. --Cidricu 11:29, 29 Marzu 2006 (UTC)

[cancia] Platonide

Turi, scrissi a Platonide. Salutamu! --Giusi 02:39, 8 Aprili 2006 (UTC)

[cancia] Jiri 'n Sicilia

Ciau Turiddu - jiri 'n Sicilia è chiutostu nu sonnu (na bistenta anzi) ca nu prucettu rializzàbbili. Cci haiu statu du voti, ma l'ùrtima vota era unnici anni fa. Siccomu nn'haiu picciriddi (senza mancu pinzari dî pìcciuli!), criu ca nun cci pozzu fari pi tant'anni. Ma putemu spirari. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:07, 9 Aprili 2006 (UTC)

[cancia] Traduzione

Ciao, Sarvaturi! Mi puoi aiutare con la traduzione di questo articolo per il siciliano? Arges 12:19, 20 Aprili 2006 (UTC)

Grazie, Sarvaturi! Arges 17:25, 21 Aprili 2006 (UTC)

[cancia] Calannariu

Ciau Turiddu - visti li toi redirects cchiù novi. Facirmenti «calannariu» è la palora giusta. Piccittu e Camilleri la pòrtanu tutti dui. Certamenti è la palora ca ju mi ricordu. Forsi è megghiu addumannarinni Giusi e Peppi e poi facemu la canciata. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:49, 22 Aprili 2006 (UTC)

Ciau Turiddu - pi diri la viritati, ju nun haiu nudda risposta pâ tò dumanna - è propiu pi stu mutivu ca ogni tantu n'attruvamu li difficurtati, e picchì spissu n'arristamu cu du o tri formi. Puru Giuvanni Meli, versu la fini dû sèculu XVIII, usava formi ca mi pàrinu ora chiutostu taliani ca siciliani. Pi chissu accittamu tutti quanti a pigghiari la strata media - siddu la forma veru siciliana si sapi, va beni, masinnò, facemu chiddu ca putemu. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:07, 22 Aprili 2006 (UTC)

[cancia] Tassì

Ciau Turiddu - Camilleri porta «Tassì», Piccittu nun porta nuddu di ssi formi chi mi scrivisti (mancu tassì). Forsi è na palora muderna? (nun u sacciu) - salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:44, 5 May 2006 (UTC)

[cancia] Katowice

Can you translate article http://simple.wikipedia.org/wiki/Katowice to scn.wiki scn:Katowice? It's the short article about one of biggest polish cities. Thanks in advance.

greetings, pl:Wikipedysta:Herr Kriss, 11:49, 10 May 2006 (UTC)

[cancia] Colligamenti

Ciao Sarbatù, ti vulia signalari, un sacciu si si tu ca ti nni occupi, u fattu ca nna pagina principali mancanu arcuni culligamenti cu antri wikipedia c'hannu iutu nasciennu, picchì vitti p'esempiu ca nna virsioni taliana c'è un culligamentu cu a wikipedia in piemuntisi, ca nna nostra manca. grazi Daniele

Ciau Turiddu - comu no ca poi fari li canciamenti ntâ pàggina principali! Nun ti scurdari ca sî nu sysop. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:05, 11 May 2006 (UTC)
Ciau Turiddu - sulu picchì è ntirissanti, ti vulìa diri ca «lummardu» havi autri significati sparti di lombardo. Pò significari nu tavirnaru (nu patruni di na taverna), o nu portabagagli. Mi pari ca lu primu è pû fattu ca ntê tèmpura antichi, i lummardi (vogghiu diri chiddi di l'aut'Italia) èranu spissu li patruna dî taverni. Pi quantu riguarda la secunna, lu mè vucabbulariu d'etimoluggìa dici ca veni dû spagnolu albardón, o bestia di càrricu. Ma mi pari ca cci avissi statu na ncruci tra li dui picchì li tèrmini sunnu assai currilati (secunnu a mia). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:25, 11 May 2006 (UTC)
Turiddu - vai vadari a chiddu chi ju fici ora ora ntâ pàggina principali, e poi vidiri zoccu unu s'havi a fari. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:28, 11 May 2006 (UTC)

[cancia] Copyrights

Scusami Turi, ma haiu un problema, scuprivu ora ca a fotu ca misi 'n capu a naru è coperta du copyrights di l'auturi, e unn'a sacciu livari, tu pi casu sa cuomu fari, si pi fauri u putissitu fari tu, iu au cchiù prestu provvederò a mintiri n'antra fotu dû paisi. grazi Danieli

Turi capisti mali, l'immagini coperta di diritti d'auturi unn'è u stemma da città, ma a fotu du vecchiu domu ca è attualmenti nna paggina principali, è chiddra ca ha livari, a mettiri arriè u stemma ci piensu iu. Grazi Danieli

[cancia] Fotu naru

Turi, misi nna pagina di Naru au puostu da fotu di prima nna fotu d'epuca dâ chiazza principali cu a chisa di San Francì patrimoniu di l'umanità, accussì essennu d'epuca sugnu sicuru ca un c'hassiru a essiri diritti d'auturi, si vuò po' mintiri chiddra nâ pagina principali. Danieli

[cancia] Fisteggia - pirvinnuli

Turi, "fisteggia" è na sicilianizzazzioni di lu talianu "festeggia"; tu comu dicissi? (a parti "fistìa"). Pirvinnuli nun l'haju sintutu diri mai. Salutamu! --Giusi 02:22, 12 May 2006 (UTC)

Grazzî Turi! Iu staju passannu nu pirìudu di assai travagghiu, però quannu asciu 'n tanticchia di tempu mi cafuddu nta la Wikipedia! --Giusi 02:29, 12 May 2006 (UTC)

[cancia] Speci & Specia

Ciau Turiddu - mi addunai ca stai sustituennu «speci» cu «specia», e lu plurali «specî», ma puru siddu «specia» va beni, «speci» è bonu macari. Piccittu e Camilleri l'ammòstranu tutti dui, e chissa è la forma ca ju canusciu. Sulu stai dicennu ca si pò usari «specia» (è vàlida videmma), ma nun è nicissariu canciari «speci» siddu l'attrovi (criu ca sta u stissu ntô plurali, ma nun sugnu sicuru). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:21, 12 May 2006 (UTC)

[cancia] Divinità grechi

Ciau Turi, ti vulia signalari ca inta a pagina dî divinità grechi Lista di li divinitati grechi, e in alcuni pagini di chimica, picchi a valenza cuomu concettu chimicu, manna intra a pagina dâ città spagnola, ci su cullegamenti ca 'nveci di mannari intra pagini ca riguardanu l'argumantu mannanu intra pagini ca riguardanu antri cosi, anchi s'hannu u stessu nomu, quindi pinsavu ca putissiru essiri necissari arcuni pagini di risoluzioni di l'ambiguità, cioè pagini unni si fa sta distinzioni, chiddri unni c'è addisignata ddra speci di cruci cui quattru vrazza, a rosa dî venti, tipu chiddra ca c'è pi Marsala. grazi pi l'attenzioni, si truovu antri articuli cu problemi di chissi m'impegnu a 'nformariti. a prestu Danieli

[cancia] Vucali ncerti

Turi, vitti l'artìculu e mi pari pi daveru bonu! Salutamu. --Giusi 00:26, 20 May 2006 (UTC)

Vitti puru l'àutru e mi parsi bonu puru chissu! Sulu ti cunzigghiu di vidiri "carnizzèri/carnazzèri (sp. "carnicero")" siddu nun havi a jiri nta n'àutra banna o siddu havi a divintari "carnizzèri/carnuzzeri". Salutamu! --Giusi 02:09, 26 May 2006 (UTC)

[cancia] Lingua siciliana

Ciau Sarvatò, ti sta scrivu percè pi mei no eti ggiusto cuiddu ca ha scrittu sobbra la voci LINGUA SICILIANA. No eti veru ca lu salentinu lu parlunu soltantu ntra la provincia di lecci, ma puru ntra quedda di Brindisi (a parti Fasanu e Cisterninu) e di Tarantu (pi lu stuezzu chiù meridionali). Va controlla sobbra la wiki italiana e viti ca ddà, sta scrittu precisu precisu!

Statti bbuenu

[cancia] Wikipedia e matimatica

==Ciau. Grazzî pi l'innirizzu dû sarausanu. Ci scrissi propiu ora. Salutamu. Peppi.

[cancia] Ciau Turi!!!

Comu jamu? Vitti ca stai facennu un gran travagghiu (comu sempri fai, quannu dicidi di tràsiri ntâ Wikipedia). Iu pi camora nun pozzu diri lu stissu di mia: cu la stati li me' cuntribbuti sunnu chiù picca. Salutamu! --Giusi 16:42, 1 Austu 2006 (UTC)

[cancia] Palazzuni

No, Pitré dici giustu. Ma lu proverbiu chi Pitré cita è nu proverbiu in usu ntê murucani, e Muorica s'attrova a armenu 40 chilòmitri di Palazzolu, chi significa ca ê tempi di Pitré armenu dui jorna di carrettu! Perciò s'havi a ritinìri ca Pitré rifirìu dâ manèra cu cui lu murucani ammuntùvanu li palazzunisi e no la cità di Palazzolu. Salutamu. Peppi.

[cancia] Aggittivi

Ciau, Turi. Haiu nu rispettu granni pi tìa e pi lu travagghiu chi hai fattu, supratuttu pi l'artìculi nicissari chi traducisti. Pi quantu cuncerni l'aggittivi, vulìa sulu ràpiri nu dibbattitu, e discutiri cu l'autri pi so chi è megghiu fari. A rigori di lòggica, effettivamenti na cosa è arcasisi, e n'autra cosa è Arcara li Fusi. Però si vai nti na wikipedia mpurtanti comu pi esempiu en.wiki e tu metti sacagghierè comu aggettivu, pi esempiu medieval, ti ritrovi nta paggina middle age. Si tu metti syracusan, t'a ritrovi nta paggina chi parra di Sarausa. Chistu èvita na seria di pàggini nichi. A prupositu di l'aggittivi chi dinòtinu l'abbitanti di na cità, pensu ca forsi fussi lu casu di mittìrili ntô schema a destra (p.e. abbitanti: arcasisi). Chi ni pensi? Salutamu. Peppi.

[cancia] Cumpenniu stilisticu

Ciau, Turiddu. Grazzî pi l'ossirvazzioni, sempri pirtinenti e acuti. E' veru chi certi voti mi pigghiu quarchi libbirtà, ma sempri riflittènnuci supra. Pi castiddubuonu iu pensu chi forsi forra megghiu castiddubonu comu lu cumpenniu stilisticu suggirisci, puru si lu castiddubunisi dici ca la sò cità si chiama castiddubuonu, e forsi puru pi uòmunu, òmunu. Però avèmu a riflettiri supra sti rèuli ogni tantu. Pi esempiu pigghiamu la cità di Muorica. Secunnu lu cumpenniu stilisticu s'avissi a diri Mòdica, cioé esattamenti comu in italianu. Ora a Muorica, 50 mila abbitanti, a nuddu ci veni n menti di chiamari la sò cità Modica in sicilianu. Pi chistu ntâ nostra wikipedia cumpari muòrica e nu redirect di modica a muòrica. Stissa cosa pi Nuotu. Ci sunnu autri esempi comu chistu. Diversi abbitanti di Aciriali n'hannu scrittu dicènnuci ca nuddu chiama la sò cità Aciriali o Aci, ma chuitostu Jaci (attuarmenti cumpari Aciriali comu vuci principali). Li genti nun sunnu cuntenti si nu tròvunu la sò cità scritta comu iddi la canusciunu. La quistioni è: avemu a rispittari li rèuli sempri e in ogni casu, o lu cumpenniu stilisticu s'havi a ntirpritari comu na prifirenza? Ricurdàmuni chi li rèuli dû cumpenniu stilisticu, puru si sunnu cundivisibbili, sunnu diciduti di nu cumitatu di sulu 4 pirsuni! Certuni, anònimi, n'hannu puru rimpruviratu chi la nostra wikipedia havi la parrata catanisi!!

Pi cuvièrnu/cuvernu, m'agghiu pirmissu di usari cuviernu simplicimenti pirchi mi pari cchiù beddu. Ma forsi l'avissi a canciari, effittivamenti. Salutamu. Peppi.

Ciau Turiddu e Peppi - ju criu c'aviti tutti dui raciuni. È veru ca stu tipu di dittongu succedi sulu nta certi banni, ma pi l'àutra manu, pi quantu riguarda li noma dî paisi siciliani, mi pari c'avemu a accittari li noma lucali pi forza. Nun havi nuddu senzu usannu, p'asempiu, lu catanisi pi scrìviri lu nomu d'un paisi missinisi, e vici versa. P'ogni reula, s'attrova sempri la ccizzioni! Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:27, 21 Austu 2006 (UTC)
Ciau Turiddu. Mi pari chi sèmu d'accordu. Sugnu cuntentu di sta discussioni, pirchì è di sta manera chi putèmu cunfruntari l'opinioni, e mi pari chi la nostra è na discussioni assai custruttiva. Mi piaci assai la parrata nissena chi mi mannasti. Mi cunvincisti a prupòsitu di cuvèrnu e autri paroli. Nun è facili pi mìa di scriviri in sicilianu standard: lu nostru sicilianu è assai diversu (vegnu di di banni unni si dici la ciavi appisa ô ciuòvu), ma riconnucìbbili attraversu rèuli semplici a lu sicilianu standard chi usamu ccà. Cercu di scriviri n sicilianu standard, e di canciari li paroli mèi chi ascìu e chi nun sunnu standard. Però làssimi diri n'autra cosa. Nun sugnu accussì sicuru chi Pèru è megghiu di Pieru. Salutamu. Peppi.
Ciau Turiddu - ok, nun cc'era nuddu bisognu a parrari dî noma dî paisi, e capisciu zoccu voi spiegari. Ô stissu tempu, ju capisciu picchì Peppi ogni tantu s'attrova chî difficili - la parrata dî soi parti è facirmenti la cchiù ùnica di l'ìsula, e naturalmenti, mentri ca iddu scrivi, la sò parrata si cci trasi ntâ sô testa rittu rittu, e havi sempri a pinzaricci. Pi mia, chi oramai nun parru lu sicilianu assai, nun haiu stu prubbrema (ma ju nn'haiu d'àutri prubbremi, p'asempiu, ca parru e scrivu sclusivamenti lu ngrisi ogni jornu e cu tempu la tocca pî lingui latini si nni perdi). La sula ccizzioni succedi quannu haiu a scrìviri palori comu granni, grassu, drittu, eccetra - li palori ranni, rassu e rittu mi vennu sempri pi testa (c'ancora oi li usamu), e poi ju haiu a pinzaricci! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:16, 22 Austu 2006 (UTC)

[cancia] Turiddu

Salutamu Turiddu,

Pri prima ti vogghiu ringraziari pri la rispusta ca mi dasti. Mi fà praciri canúsciri a tia. Ora capivu ca sì unu di li 4 amministratura di sta nostra Wikipedia sícula. Veru è?

Pri sicunna, pri ti rispúnniri, sì, è certu ca lu sículu pò addivintari lingua ufficiali di Italia. Ma, comu?

Dici ca li scintífici afférmanu lu fattu ca lu sículu è na vera lingua. Ma cui sunnu pricisamenti sti scintífici prutagunisti? Cci sunnu chiddi ca lu chiámanu "lingua," Camilleri, Salvatore pri esempru. Ma cci sunnu poi autri ca lu chiámanu "dialettu," Pr. Ruffino, Pitré, quasi tutti li studiusi sículi.

Di ricenti, nna nu dizziunariu meu, circava li ètimi di certi paluri italiani. Lu dizziunariu pri furtuna mostra midemma li paluri currispunnenti nna li autri lingui e dialetti rumanzi. Visti la palura "così" unni si vidìa nni abbasciu (dial. sic. accussì). Nun cci pinzava prichì eu capisciu ca cci sunnu chiddi ca dícinu libbiramenti sta palura "dialettu" e poi visti la palura "zolfo" unni si vidía nni abbasciu (sard. sulfuru), sanza "dialettu". Ma chi senzu avi chistu?

A tutti banni viju sti distinzioni fatti tra lu sículu e lu sardu. Ovviamenti cci nni fussi tanticchia di distinzioni prichì lu sardu è ufficiarmenti ricanusciutu, ma nun è lu cuvernu ca scrivi li dizziunari e li testi linguístici. Chisti sunnu li scintífici, li linguisti. Pò éssiri ca sunnu picca li scintífici e linguisti prutagunisti oppuru cci sunnu assài ca nun fannu nenti.

Basta ca cci sunnu chiddi ca lu chiámanu "dialettu," lu sículu mai addiventa lingua. Avemu a canciari sti opinioni sgarrati prima di fáciri autru. E comu cci li putemu canciari? Cci apprisintamu la lingua, ovviamenti nna forma scritta! Ma chistu mancu lu putemu fáciri basta ca nun avemu na lingua standard di scríviri. Stu standard lu avemu a criari, pri forza.

E è accussì ca, sicunnu a mia, Wikipedia pò sarvari la nostra lingua. Si vidi quantu è diffusa la Wikipedia sícula incapu la internet, assài diffusa. E la internet, comu lu sai, è na cosa forti nna lu munnu. Accussì, nu situ assài diffusu incapu la internet pò agghiúnciri a assài cristiani.

Ma nenti ammatti basta ca lu sículu scrittu incapu Wikipedia nun è unificatu. Lu sardu criàu la soa LSU, Limba Sarda Unificada, ma niautri, comu sempri, semu nni arreri! Cataprásimi. Ma prichì sti scintífici nostri mancu fannu comu a li sardi a criari na LSU, Lingua Sícula Unificata? Ma è chistu, suprattuttu, ca mancu arrinesciu a capiri. Zocca fannu li nostri linguísti?

Ma liggennu la LSU sarda, si vidi ca nun fíciru nenti spiciali. Trámiti na cummissioni di esperti, ca si riuneru 21 voti nna lu corsu di dui anni pri discúrriri e dibáttiri, prubbicaru sta bedda LSU. Ma quali sunnu li normi ca prupósiru? Cosi risaputi!

E accussì mi pari ca niautri di Wikipedia putíssimu sténniri na LSU sícula. La "Grammática" e lu "Cumpenniu Stilísticu" di lu situ sunnu già nu beddu iniziu. Ma sunnu ducumenti diversi immeci di na carta, tipu la LSU sarda. Niautri avíssimu a fáciri comu a iddi, discurrennu e dibattennu pri fáciri na granni fini. Mi pari ca viautri già discúrsivu e dibattístivu, ma nun sacciu pri quali fini.

La Wikipedia assài bedda è, ma cci ahhiài ancora certi incungruenzi. Pri quantu riguarda li sardi, si è sicuru ca li incungruenzi accussì nun li fannu e ca li linguisti e scintífici soi travágghianu vigurusamenti. Viautri, si vidi, travagghiati midemma vigurusamenti ma sanza lu ajutu di li linguisti, di li scintífici e suprattutu di lu cuvernu. Ma puru sanza stu ajutu, criju ca ni putemu avanzari.

La lingua sícula scritta esisti, comu dici tu, trámiti li scrittura Buttitta e Martogghiu. Ma sta scritta nun è affatta unificata, Martogghiu pruvinennu di Catania e Buttitta di Bagheria, mancu la situazioni di Dante, Boccaccio e Petrarca, tutti crisciuti a Firenze. E, cu tuttu rispettu pri Buttitta e Martogghiu, sti scrittura mancu si ponnu méttiri a cunfrontu di chiddi hiurintini (di Firenze).

Puru siddu avemu scritta e littiratura, nun abbástanu, sunnu troppu sparsi. E nna fini nun è la littiratura ca stabbilisci la lingua, è la basi, sì, ma cci voli ancora assài travagghiu, di li linguisti, di li scintífici, di lu pópulu e di lu cuvernu. La basi la avemu, macari, ma cci è ancora assài travagghiu.

E sì, è veru ca li sículi stissi ponnu sarvari la nostra lingua quannu cci sunnu li elizzioni, ma basta ca li sículi mancu crídinu ca è na vera lingua, nun cáncianu nenti e mancu cci veni a menti di lu canciari. E pri cci li fáciri crídiri, cci la avemu a dimustrari comu na vera lingua, sempri nna forma scritta prichì la forma parrata nun avi a canciari mai. Quannu cci la dimustramu nna forma scritta e unificata, macari capíscinu ca è na vera lingua, capennu tannu lu sou valuri e essennu cumminti e spinti a lu sarvari. Nun ti pari accussì?

E sì, sugnu di accordu midemma, ca sta Wikipedia è nu mudellu (ma nun sulu nu mudellu) pri ammustrari ca lu sículu pò arrinásciri e arrinésciri pri parrari e scríviri incapu tutti li temi. Ma cu rispettu a parrari, li sículi già sannu ca lu sículu servi pri parrari, vistu ca lu párranu ogni jornu. Lu scríviri è viramenti la chiavi e dunca la scritta unificata è la parti chiui impurtanti, sicunnu a mia.

Ma, oramai aju scrittu nu beddu pizzuddu e mi fannu tanticchia mali li jídita e li occhi. Speru ca li mei palori ti áhhianu di bona saluti e assusu di murali. Aspettu cu praciri la toa rispusta. Mi fà praciri discúrriri sta lingua nostra e lu sou futuru.

Addéu e salutamu,

Calicchiu

P.S. Ti pregu a léggiri zocca scrissi eu a Pippu. Zocca cci dissi vali midemma pri tia, cu rispettu a li mei canciamenti pruposti nna li vari ducumenti. Nni vulissi discúrriri midemma cu tia, siddu cci sì dispostu. Fa-mi sapiri chi nni dici.

[cancia] la nostra lingua

Turiddu,

Grazi pri la rispusta. Ti aspettu cu praciri la próssima rispusta quannu ai chiui tempu. E casu mai aviti lu bisognu, fussi pri mia nu granni praciri tradúciri di li artículi pri sta Wikipedia. Vistu ca ancora nun capisciu comu funziona, nun mi vogghiu ammiscari. Ma siddu aviti bisognu di qualunca ajutu, a mia mi lu aviti a dari. A la próssima!

Calicchiu

[cancia] Turiddu

No Turiddu, avi raggiuni Pippu, mi scummigghiàu, è troppu spertu chiddu. Sugnu infatti ddu amiricanu di lu forum LinguaSiciliana. Ma datu li discursi addumati e infucati ca fícimu ddà, dicisi di canciari nomi pri scanzari discursi símmili nna la Wikipedia. Nun vogghiu ca ddu passatu mi inzécuta midemma nna stu situ prichì mi impidissi di cuntribbuiri comu vogghiu. Pinzava ca, siddu cci fussi sdegnu tra di niautri, nun vulíssivu ascutari a mia e a li mei idei, sulu pri ddu mutivu. E accussì mancu si pò fáciri discursi civili e aperti.

È sicuru ca nun vosi pigghiari pri fissa a nuddu, sulu immeci scanzari la pussibbilitati di éssiri ignuratu a causa di nu passatu già passatu. E accussì mi misi lu nomu di meu patri, Calógero e dunca Calicchiu.

Ma basta ca Pippu, tu e li autri midemma, siti disposti a mi scusari e poi a mi ascutari, pri lu mancu a li idei, mittennu-li nna cunziddirazioni, sugnu troppu cuntenti a mi affacciari.

Aviti a capiri ca li mei pruposti sunnu sulu chisti, pruposti. Sunnu ossirvazioni, suggirimenti, pruposti e idei. Eu vulissi, suprattuttu, na cunziddirazioni di li mei idei, e poi na spricazioni pri li réguli ca ascartati. Nun è ca mi aspettu ca aduttati tutti li mei pruposti, macari nuddu aduttássivu. Ma vogghiu capiri, siddu no, quali mutivu aviti. E siddu accussì la pinzati tutti viautri, "accussì sia".

Ma vogghiu ca niautri accuminzamu di incapu nna sta Wikipedia, lassannu stari lu passatu dintra lu passatu. Eu sugnu ccà pri ajutari nna qualunca mannera pussíbbili. Chi nni penzi Turiddu? Di accordu?

Salutamu,

Calicchiu o anzi Michè (ora mancu mi sacciu firmari, lu nomu di utenti è sempri Calicchiu)

P.S. Ma è veru ca mi arricanuscístivu trámiti sti palori?! Ma nun sugnu sulu eu ca li usu.

Cu rispettu a "eu," parrannu di la littiratura, sta forma era assài diffusa nna la littiratura sícula. Ogni forma nna "j" nun mi pari justu, tipu "ju, jo, eju" prichì nun cci è evidenza pri "j". "Égo > é(j)u > íu > iù > jù > jò" ma di unni vinissi sta "j"? La semi-vucali criata di la pirduta di "g"? Ma nun è na vera "j," sulamenti semi-vucali. Siddu scrivíssimu "ju, jo o eju" avíssimu a scríviri "réjula, níjuru, lijami, ecc.". Cu rispettu a lu sículu anticu, prifirisciu la "eu". E tu chi nni penzi pricisamenti?

Pri "esempru," a mia mi praci prichì manteni intatta la vucali iniziali (la vucali chiui impurtanti di na palura è chidda iniziali) e midemma prichì cancia MPL nna MPR, scanzannu lu italianismu "esempiu". Sarvu di "piaciri," accamora mancu pozzu pinzari a nu autru casu unni PL addiventa PI. Macari "piattu" ma esisti sempri "chiattu" comu forma chiui sícula. E mi pari ca MPL avissi a addivintari sempri MPR, comu si vidi nna (cumpretu, cumprimenti, cumpriannu, ecc.) e sarvu di la rara eccizzioni nna NCHI, "ínchiri" pri esempru. La sula eccizzioni facissi pri MPL fussi propriu MPL, cu rispettu a lu latinu, ma mai PI. Chi nni dici incapu di chista?

La spricazioni ccà susu vali midemma pri "práciri". "Piáciri" nu veru italianismu è. Chi autra spricazioni fussi pri la PI, quannu nna tutti li autri casi addiventa CHI e PR? Chi ti nni pari?

Pri quantu riguarda "at" e "et," nun è na cosa sicura pri mia. Nni avanti na autra "a", pri dari tanticchia di siparazioni si usassi "at" e vali midemma pri "et" nni avanti na autra "e". Chistu puru si ahhiava nna lu sículu anticu, na forma antica priberu.

Poi "soa" e "toa", eu nun capissi prichì, comu si leggi nna la "Grammática," "tou" e "sou" addivintássiru "tua" e "sua"? Pri quali mutivu facissi accussì? A mia mi pari ca na forma chiui sistimata fussi di manténiri la "o" tra tutti e dui formi, "tou > toa, sou > soa" oppuru la "u" tra tutti e dui formi, "tuu > tua, suu > sua". Chi mi nni cunti di chistu?

E a lu stissu tempu, li formi "meu" e "mea" mi párinu chiui "justi", datu li formi plurali nna "mei". Siddu manteni la "o" si avissi a manténiri, mi pari, midemma la "e". Chi dici?

E spricari "rispusta" è fácili. Talía tutti li formi virbali di "rispúnniri," si vidi ca nna ogni casu la "u" arresta intatta, fussi tónica fussi atónica. Pri esempru, "rispúnniri, rispúnnu, rispúnni, rispunnému, rispúsi, rispunnísti, rispúsimu, rispúsiru, ecc.". E assucutannu la norma, lu participiu passatu fussi "rispústa". Mi pari ca "risposta" fussi nu autru italianismu. Ma poi, siddu fússiru "rispónniri, risponnu, risposi, rispósiru, ecc.) lu p.p. addivintassi midemma "rispósta" ma nun è affattu accuddì e dunca, prifirisciu "rispusta". E chi nni penzi tu?

Li formi antichi nun li ascartu a casu. Sunnu notti ca arrestu curcatu nna lu lettu, pinzannu a sti cosi. Li formi antichi, pri tanti mutivi, mi párinu certi voti la forma chiui "justa". La littiratura è la cosa chiui cara pri niautri e pri lu sículu, spiciarmenti la littiratura quasi antica, ca ni mostra lu sículu prima di lu italianu. La littiratura oramai, e midemma 100 anni nni arreri, avía già na infruenza italiana.

Ma cumunca, li discursi ccà susu sunnu esempri di chiddu ca vogghiu fáciri. Accamora ti dissi pri quali mutivu ascartu sti formi e poi aspettu na rispusta di tia, di zocca dici tu. Speru ca sti discursi a tia nun ti sprácinu e ca ahhi ogni tantu lu tempu pri discúrriri. Mi facissi assài praciri.

[cancia] Grazzi

grazzi pi lu liami chi mi dasti di lèggiri. Salutamu. Peppi
grazzi puru di parti mia, sippuru l'avìa liggiutu quarchi tempu fa. --Giusi 01:43, 12 Uttùviru 2006 (UTC)

[cancia] Block...

Turiddu, eccu li paluri ca vulia agghiunciri a li toi quannu immeci nun putia ca mi facisti quarchi "block". Vogghiu na rispusta seria:

  • Turiddu...era jo ca fici lu criticari, senza eccitàriti. Jo sacciu ca lu criticari è facili e pi chistu cci fici puru li canciati. Jo capisciu ca ogni tantu si sgarra, è nurmali, ma nun è giustu vidiri "palora" allatu a "parola", "'n" (cu l'apostrufu) propriu allatu a la regula ca dici di nun usari l'apostrufu d'unni cala la vucali inizziali...cumpà la lista longa è.
  • Ma jo capisciu ca nna la Wikipedia tutti cuntribbuiscinu, voli diciri ca ognidunu si pò agghicari a faciri li canciati. Ma stu cumpenniu, sacciu ca tu lu capisci, avi a essiri PIRFETTU comu puru la grammatica. Sti dui cosi, puru siddu tutti l'autri articuli mancu lu ponnu essiri, sti dui paggini hannu a essiri PRICISI picchi fannu lu mudellu assicunnu lu quali tutti hannu a scriviri. E siddu lu cumpenniu e la grammatica sunnu tutti sdisurdinati, ma comu putemu spirari ca la Wikipedia fussi unificata? Mentri mancu dui paggini vennu unificati, la Wikipedia di chi manera vinissi idda stissa unificata? Capisci zoccu vogghiu diciri?
  • Li reguli d'ortugrafia mancu arrinescinu siddu mancu li reguli stissi vennu scritti d'ortugrafia custanti. E' comu rimpruvirari a li toi figghi pi aviri dittu palurazzi dicennucci "Bastardi, finiti di diri sti palurazzi di minchia!" Ma la idea mancu arrinesci picchi veni subbitu cuntraditta! Facemu lu stissu, dicemu a l'autri ca hannu a scriviri stu standard (ca purtroppu mancu esisti ancora) e mentri ca cci lu dicemu, niautri ammiscamu li nostri paluri.
  • E sacciu ca niautri nun ni canuscemu ancora bonu, ma tu ai a capiri ca jo vogghiu BEN' ASSAI a la lingua siciliana. Ti lu dicu viramenti ca sunnu notti ca mancu pozzu dormiri picchi penzu a la lingua siciliana, zoccu avemu a faciri, reguli pi l'ortugrafia. Sunnu assai li notti ca "mi votu e m'arrivotu" pinzannu a lu sicilianu (supratuttu l'ortugrafia). Tannu, nun sbagghiari mai, jo amu sta nostra lingua e mi scantu ca avi a moriri o macari chiossai gravi ca veni sarvatu ma immeci di lu veru sicilianu fussi quarchi dialettu riggiunali.
  • A prupositu ti vulia diciri ca lu sicilianu mudernu, di oji, s'abbicina chiassai a un dialettu. E' un fattu. E lu fattu ca mancu avemu na ortugrafia unificata e ca nun avemu na vera littiratura (zzoè scritta nna sta ortugrafia unificata), voli diciri ca lu sicilianu rimani un dialettu basta ca nun facemu na LSU comu ficiru li sardi e basta ca nun ricivemu tecchia d'ajutu di li pulitici.
  • Sicunnu a mia, e sicuramenti chistu vi pari tortu, ma sicunnu a mia fussi megghiu scriviri a li linguisti siciliani/eurupei e a li pulitici siciliani/eurupei pi richiediri ca lu sicilianu veni agghiuntu a la Carta ca scriviri 100mila articuli dialittali incapu sta Wikipedia. Nun viditi ca Arba Sicula sta facennu la stissa cosa e ca avi cchiù di 20 anni ca lu fa senza risurtatu? Scriviri articuli in serii mancu fa nenti.
  • Lu sicilianu avi vinutu scrittu forsi pi chiui di 800 anni, tu lu sai, vistu tutti li rifirimenti truvati incapu stu situ. Avemu na littiratura sparsa di 800 anni e ancora nun arriniscemu a chiamarini na lingua di status ufficiali. E comu? Chi cosa manca? Manca forsi chiassai littiratura dialittali prudutta in serii? Penzu di no!! Manca e mancava sempri na ortugrafia unificata. Chista...è la chiavi!
  • Appena avemu na LSU, cu l'ajutu di pulitici, vinemu agghiuntu a la Carta e poi...poi cosi beddi!
  • Penzacci a chistu, lu Sardu avi na Wikipedia assai sparsa, ma vidi ca la Wikipedia mancu cci trasi nenti nna la vera situazzioni, picchì lu Sardu, puru siddu senza na bona Wikipedia, veni chiamatu na LINGUA mentri niautri cu sta nostra Wikipedia di la quali faciti tuttu stu scrusciu, vinemu comu sempri chiamatu nu DIALETTO. Boh! Nun ti pari ca macari nun bastanu na centinara di articuli?? Sarvaturi, vogghiu sapiri di tia, chi cosa penzi tu. Chi avemu a faciri pi divintari ufficiarmenti ricanusciutu? Vogghiu sapiri viramenti chi nni penzi.

E leva stu "block" pi Diu, nun semu picciuliddi. Semu omini, tu e jo, amanti di la lingua siciliana, parramuni tanticchia. Jo penzu, vidennu li cosi ca tu ai scrittu in passatu, ca niautri avemu assài in cumuni. Ma rispunni, s'iddu nun ti spraci, a sti cummenti di susu e cuntinuamu, speru. Salutamu, //Micheli 13:41, 14 Uttùviru 2006 (UTC)

Ciau Turiddu - ju capìi chi succidìu - cci vulìa spiegari a Michè ma mi scurdai (pi stu fattu dâ canciata dû tìtulu). Nun prioccupàriti - e ju già cci cunzigghiai a usari sempri lu sò nomu d'utenti. Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:34, 15 Uttùviru 2006 (UTC)

[cancia] Sarvaturi

Ti prêu a mi scusari cumpà, nun ti vulìa offènniri, pri veru.

Diciu viramenti ca niàvutri avemu assài cosi in cumuni, ma supratuttu lu nostru amuri pri la lingua sìcula. Agghiu liggiutu assài cosi scritti di tia e mi parisci ca niàvutri tanti cosi li pinzamu simu.

Li mei crìtichi, pirò, mi pàrsiru boni e di bona qualitati (sparti macari assicutari comu dissi Giusi. Ma vistu ca nun sugnu di matrilingua siciliana, tantu vucabbulariu nun cci l'agghiu, pirò mi sforzu).

E ti dissi la virtati cumpà, ca taliannu ddha pàggina, mi vinni na mali di testa. Pri mia lu prubrema chiui gravi riguardanti lu sicilianu esti l'ortugrafìa e pri mia l'incungruenzi nna l'ortugrafìa sunnu ancora pijura. Dunca, quannu taliu nu testu d'accuddhì, cu di l'incungruenzi (nun sulu minura ma puru impurtanti e gravi), la testa s'accumenza a firriari. Mi spiu prichì si fìciru sti sgarri, siddhu l'agghiu a canciari o mancu, siddhu agghiu a accuminzari nu discursu prima pri vìdiri chi pènzanu l'àvutri, quali suluzzioni cci fussi, quali rêuli cci tràsinu, comu pozzu dimustrari li provi pri sti canciati...poi accumènzanu li mei pinzeri mmeri lu futuru, chi avi a ammàttiri siddhu cuntinuamu a fàciri sgarri gravi, prichì l'àvutri nun vìdinu videmma sti sgarri, o comu mai nun cci parìssiru sgarri, lu sicilianu avi a mòriri siddhu mancu cancia quarchicosa...

Tanti cosi tannu mi tràsinu dintra la testa quannu viju sti cosi, e supratuttu mancu arrinesciu a capiri pri quali mutivu l'àvutri nun ascùtanu a mia, e siddhu m’ascùtanu, a comu nun sunnu d'accordu cu sti cosi ca a mia mi parìscinu fàcili di si capiri. E mi scantu poi ca li dicisioni sunnu ja fatti e ca ju nun cc'era quannu foru fatti, ca puru siddhu mi sforzu a mi fàciri a capiri ca viàvutri siti ja cumminti e sanza d'èssiri pirsuasu d'àvutru. Poi penzu ca macari perdu tempu, perdu sciatu e ca tutti sti idei, ca mi vèninu di notti mentri ca mi votu e m’arrivotu cuntimprannu lu sicilianu, sunnu ja persi prichì nuddhu li voli ascutari.

Ai a capiri ca sugnu appassiunatu, ma chistu nun voli dìciri ní ca pozzu ní ca vogghiu sparrari a l'àvutri e lu travagghiu di iddhi. Ma chistu nun vulìa fàciri e criju ca nun lu fici. Immeci, quannu viju na cosa di la quali nun sugnu d'accordu, lu fazzu capiri lu mè discuntentu. Criju ca tu puru fai lu stissu. Ma nun vogghiu offènniri a nuddhu, spiciarmenti nu picciottu e amanti di la lingua siciliana, comu a mia. Chistu ai a capiri.

Speru di sèntiri di tia a prestu e ca putemu discurriri la lingua in futuru. Salutamu,

Micheli

[cancia] Sicilia e 'Talia

Ciao Turiddu, na quistioni difficili, chiddha ddha nustra isola. Ma si cci avi na cosa cche mi dispiaci assai, è cca nun ci avi nuddhu ca proponi leggi ppi ajutari a minuranza ka vivi al Nord.

Purtroppo ci si vergogna troppo spesso della sua grande isola, culla della civiltà europea. Il volgare illustre creato da Dante si ispirò come sappiamo a quello siciliano e così la poesia italiana. Giacomo da Lentini inventò il sonetto. Se venisse detto a scuola un po' più spesso, quante persone non si vergognerebbero di parlare siciliano!----muoricanu 21:20, 21 Uttùviru 2006 (UTC)

[cancia] Cira

Ciau Turiddu - grazzi, capisciu chi significa ora - ma prifiriscu attruvari n'àutra catigurìa ca chidda di «aspettu» (sulu picchì facirmenti cci nn'arresta c'una vuci pi longu tempu) - nn'hai n'idia di zoccu putemu usari ô sò postu? salutamu πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:21, 27 Uttùviru 2006 (UTC)

sì! vistu ora ora!

[cancia] Salutamu

Turiddu, t'arringraziu pi li cumplimenti ma mi sapi ca ancora n'appasari di tempu pi scriviri bonu n'sicilianu.

T'arringraziu macari pi fari i cangiamenti a lu me cuntribbutu supra Granada. Aspattati autri cuntribbuti... :o)

salutamu

Carlo

[cancia] Saivaturi...

Ri ricenti axhiài stu cummentu ca tu scrivisti e mi spiài siddhu a-pensi ancora raccussi:

Ciau a tutti, nna la Pàggina principali, vitti la forma "elezzioni". Forsi fussi megghiu scrìviri "elizzioni" o "alizzioni". Vitti l'esprissioni "previsti 1600 eventi". Ju pruponu "privisti 1600 abbinimenti". Vitti la forma "palistinesi", ma la forma "palistinisi" è chiù siciliana comu nta calabbrisi, catanisi, ecc. Vitti la forma "moschea". Prubbabbirmenti asisti na forma chiù siciliana. Quarcunu putissi cuntrullari ntô sò dizziunariu pi fauri? Vitti la forma "procràma" nna sta pàggina mentri lu verbu sicilianu è "prucramàri" (o macari "pruclamàri"). Mi pari ca stu verbu havi lu stissu "pru" di lu verbu "prupòniri". Nta l'ìsuli siciliani, ùsanu "[pruclama]". Grazzî - Salutamu Turiddu

Tanticchia n'arreri scanciamu quaichi palora ncapu i ccizzioni râ lingua sìcula e soccu ricivi tannu mi parsi riveisu ri soccu cc'esti scrittu ccasusu. Ccasusu paristi chiui "purista" mentri quannu parramu prima paristi chiui apeitu ê talianìsimi e ccizzioni.

Ma sanza sciarriari-ni, vogghiu sulu a sapiri chi nni rici nna sti joina. Suniu eu chiui purista e r'accoidu cu soccu scrivisti ccasusu e speru u stissu ri tia. Nca, speru ca ni sintemu a prestu. Salutamu,

-Micheli 09:18, 17 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Forma bastarda e mmiscatu cu l'italianu

Turi, chiddu chi dici stu cristianu è viritati: ntê paisi dâ costa si parra spissu mmiscannu sicilianu e talianu. Chistu nun voli diri ca si càncianu li palori siciliani, voli diri ca si pò sèntiri diri: "Domani mi nni vaju a Palermo picchì a jiri a comprare... etc." Nun sacciu siddu mi spiai bona: si mmiscanu parti di frasi ditti currittamenti in italianu cu àutri ditti currittamenti 'n sicilianu. Salutamu ! --Giusi 03:18, 21 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] u siculu

Salutamu Turi,

lighivu soccu scrivisti nnâ pàghina ri riscussioni ri Giusi - vistu ccà:

http://scn.wikipedia.org/wiki/User_talk:Giusi#Lu_sicilianu:_Quannu_na_lingua_addiventa_nu_dialettu...

e vulissi sapiri soccu pensi ri soccu rissi stu cristianu? Eu sugnu r’accoidu cu i palori soi. U nostru, ricemu, idioma era na vota (e macari ancora esti) na vera e autèntica lingua...ma oramai va parennu sempri ri chiui nu veru rialettu rû talianu...na parrata bastaida comu u-rissi u scritturi ri susu. Ma accura a cuantu mi faci mali rìciri sti palori picchì amu tantu u sìculu.

Ma tu chi rici rî talianìsimi nnô sìculu e ri soccu scrissi st’omu? Sicunnu a mia cuannu nnô pròssimu futuru 90 pi centu rû vucabbulariu sìculu veni rinchiazzatu rû talianu, comu viremma a grammàtica (gghi ho parlatu ‘ieri/cci parrài aieri) e nzèmmula a tant’àvutri cosi ma comu putemu rìciri “la lingua siciliana”?

Perciò mi duole molto il cuore...

[cancia] Grazie

x il suggerimento. Piffy 18:20, 26 Nuvèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Frasi nica pi ncuraggiari li siciliani

Ciau Turiddu - sta frasi mi pari bonu - grazzi - a prupòsitu - sai ca si pò usari macari «frasa» - Piccittu porta st'ùrtima comu chidda prifiruta (ma n'ammustra puru la prima). Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:16, 1 Dicèmmiru 2006 (UTC)

Turi, pi mia chiddu chi mudificasti è bonu accussì comu lu facisti! Salutamu. Aspè - mi l'avìa scurdatu - t'addumannu un favuri: mi po' mannari n'imeil ? Lu me ndirizzu l'attrovi ntâ me' pàggina d'usuariu. Nun ci scrìviri nenti, sulu mi servi pi aviri lu to' ndirizzu ca haju a mannari na meil a tia, a Pippu e a Peppi. Nun vogghiu èssiri mistiriusa: vitti nta na pàggina di internet na cosa assai ntirissanti e vi la vogghiu cumunicari... Salutamu! --Giusi 02:06, 3 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] razzi

Turi...razzi pu cummentu ca mi lassasti. aspettu cu praciri a to rispusta appena axhi u tempu. ma chi beddha nutizzia chiddha ncapu i risuitanzi ra riceica ri IRRE. suniu curiusu tannu a sapiri chi hannu a faciri i pulitici e i ducenti. speru ca nun lassanu peidiri. saccura Giusi sapissi chi si nni rici n Sicilia. saccura avissimu a scriviri a i pulitici e a i capumaistri ri scoli. ncata, salutamu cumpa- //Micheli 08:47, 3 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Lingua Sicula

Turi...m'ai a scusari siddhu ti rispunnu n ritardu e scusa siddhu canciu certi cosi nna me urtugrafia. fazzu accussi sulu pi facilitari a cumprinzioni.

ti scrivu n riguardu a quarchicosa ca mi scrivisti cca' vistu: http://scn.wikipedia.org/wiki/User_talk:Calicchiulusiculu#Lingua_siciliana

esti un piccatu ca nun si' chiui un purista, ma viu ca manteni ancora certi pinzati puristi e chista a mia mi piaci.

iu, comu sai, sugnu purista e criu ca esti megghiu d'accussi. iu capisciu ca tutti i lingui sunnu vivi e ca si cancianu quannu n cuntattu cu autri lingui. ma criu ca s'avi a faciri accura ncapu stu puntu picchi u sicilianu nun esti viramenti na "lingua". nuatri sapemu ca esti na lingua, ma a genti, u populu e supratuttu l'istituzzioni nun capiscinu stu fattu. a risurtanza di chistu esti ca u sicilianu nun nni tira nuddhu prufittu di la prutizzioni ca offrinu.

dicemu ca u talianu puru si cancia n cunfrontu a u ngrisi e chistu veru esti, ma avi effettu sulu a lingua cummuni, chiddha ufficiali mancu cancia siddhu nun la approvanu l'istituzzioni, di quali vennu scritti tutti i dizziunari e i matiriali sculastici, dunca i picciotti a scola sempri vannu mparannu u veru talianu. u ngrisi cci trasi sulu a vuluntati di l'istituzzioni. ma u sicilianu, cu' lu pruteggi? nuddhu lu pruteggi, esti na varcuzza sula sulitta ddha mmenzu a un mari aggitatu, mentri i lingui comu u talianu sunnu comu na granni petrugghiera (petroliera) ca mancu si spustassi pi na splusioni nucliari; u sicilianu esti comu na nazzioni senza asercitu mmenzu na verra. quantu ti pari, senza prutizzioni, durassi na nazzioni accussi?

iu capisciu ca n casi nurmali a evuluzzioni esti nurmali, ma oggi, tutti lu sannu, a evuluzzioni esti chiossai accilirata e n sicilia n particulari sta viramenti murennu u sicilianu. nun esti comu nno seculu VII quannu a evuluzzioni linguistica era chiossai lentu, nuddhu iva a scola, TV e radiu nun cc'eranu, picca traspurtazzioni, i jurnali siddhu cc'eranu, picca genti li sapia leggiri. E a cosa chiossai mpurtanti, nun cc'era l'internet. a linguistica e i linguisti, spiciarmenti chiddhi ca dicinu ca a "evuluzzioni esti nurmali" ancora nun hannu caputu ca i tempi su canciati e ca a linguistica puru s'ava canciari.

iu sugnu cummintu ca i nfruenzi taliani sunnu di scanzari. sugnu propriu purista picchi quarchidunu av'a pruteggiri a nostra lingua. e a evuluzzioni, chista chiara esti, nun esti affattu nurmali n sicilia. e sacunnu a mia esti un fattu mpurtanti, amu a risistiri a talianizzazzioni picchi ni sta addifennu comu "lingua" ma sempri pigghiannu palori taliani a postu di chiddhi persi siciliani. siddhu nun putemu scriviri na frasi n sicilianu senza attinciri a u talianu, nun semu na lingua. siddhu vonnu trasiri quarchi nfruenzi taliani ca stassiru o latu a chiddhi siciliani, eh, va bonu, basta ca rimaninu picca. ma quannu chiddhi taliani rinchiazzanu cumpritamenti chiddhi siciliani e dipinnemu du talianu, nun esti chiui na lingua.

e poi s'hannu a cunziddirari i nummari. quantu su i talianismi trasuti nno sicilianu? esti sicuru ca u talianu cunteni tanti palori franzisi, tideschi macari, oramai ngrisi, ma sapemu tutti ca a maggiuranza da lingua diriva dirittamenti du latinu. u sicilianu puru d'accussi esti, oppuru era, ma oggi quantu ti parinu i talianismi? putemu ancora diciri, parrannu du sicilianu mudernu (da ginirazzioni nova), ca u sicilianu esti na vera lingua dirivata n maggiuri parti du latinu? o dipinnemu du talianu oramai?

iu vogghiu ben'assai a lingua siciliana, ma nun accettu i talianismi. amu a risistiri pi forza. 2 centi anni n'arreri si putia scriviri un libru nteru senza usari mai na palora taliana. oggi ti pari pussibbili?

poi mettu u focus ncapu u talianu mentri capisciu ca u sicilianu esti fattu di tanti lingui. avemu palori spagnoli, franzisi, arabbi, chistu lu capisciu. ma quantu sunnu sti palori? e quantu sunnu, n paraguni, i palori taliani? scummettu ca fussiru chiossai i palori taliani di tutti chiddhi summati di lingui priciduti (spagnolu, franzisi, arabbi, etc.). chistu nun esti giustu! e nun sulu i palori, ma la funetica, a sintassi, tutti cosi!

chi nni dici? e comu nun si purista? u purista voli na lingua siciliana, chi mali cc'esti? u purista capisci ca i lingui cancianu, ma capisci puru ca i dialetti chiossai rapidamenti e senza prutizzioni. u purista voli beni o sicilianu.

pi quantu riguarda "elezzioni" a postu di "alizzioni", comu nno Corsu. iu dicu, bravi corsi! a palora "electionem" diriva nfatti di "elictus" di "eligere". sugnu sicuru ca siddhu sta palora avissi trasutu a lingua siciliana dirittu du latinu avissi subbutu i stissi reguli comu tutti l'autri palori e avissi divintatu "aliggiri" facennu poi "alittu" e "alizzioni" tantu nno Corsu. u fattu ca esti ora nu talianismu tu voi manteniri "elezzioni" ma iu risistu, mi cc'appognu. poi cc'esti "lezzioni" ca voi mmeci di "lizzioni". chistu diriva du latinu "lectionem" di "legere". "legere" ni fa "leggiri" e poi "leggiri" senza difficurtati diventa "liggemu" e "liggiti". tantu sti urtimi asempri avissi canciari puru "lizzioni". mantinennu "e" esti sulu un talianismu.

dicisti ca "...sti dui palori fannu parti da stissa famigghia" ma nun sacciu di quali palori dicivi. iu asciai sulu ca "elezzioni" veni di "electionem" di "eligere" e "lezzioni" di "lectionem" di "legere". quantu riguarda u rapportu n latinu tra "eligere" (to elect) e "legere" (to read), nun lu sacciu. ma sugnu sicuru nno diciri ca sti palori n sicilianu sunnu: alizzioni e lizzioni. nno sicilianu riggiunali fussiru macari "elezzioni" e "lezzioni". criu accussi.

fammi sapiri i toi pinzeri. sacciu ca tu prifirisci a scriviri l'articuli. a mia mi praci puru, puru siddhu av'assai ca nun nni scrivu, ma mi pari chiossai mpurtanti u sicilianu ca s'usa a scriviri i detti articuli. aspettu cu tantu praciri a to rispusta. salutamu cumpa, //Micheli 10:15, 3 Dicèmmiru 2006 (UTC)

p.s. scusa, n'autra cosa. si dici ca i lingui cancianu, ma sicuramenti si rifirisci a i lingui ca vennu nzignati a u so populu, no a i lingui ca mancu sapi ni scriviri ni leggiri u so populu. u sicilianu mancu veni nzignatu nne scoli, mmeci u talianu. a evuluzzioni accussi nun esti giustu, veni assai accilirata quannu n'autra lingua esti ufficiali e la lingua n custioni mancu veni ricanusciutu du guvernu ni' nzignatu nne scoli, ni' scrittu nni jurnali, ni' parratu ncapu a TV/radiu.

mi veni difficili a capiri comu si putissi cridiri na affirmazzioni accussi, ca a evuluzzioni, n riguardu a u sicilianu, fussi nurmali. "diventa poviru e servu", "quannu i palori nun figghianu palori e si mancianu tra d'iddi. Mi nn'addugnu ora, mentri accordu la CHITARRA DU DIALETTU ca PERDI NA CORDA LU JORNU." ma si nn'addunava Gnaziu, ma vuatri no? nun rinesciu affattu a capillu (senza affisa, ti lu dicu du cori, nun capisciu affattu picchi nun lu capiti vide') e aspettu na rispusta quannu asci asci u tempu. mi facissi tantu praciri. salutamu!

[cancia] Turiddhu

salutamu cumpa, razzi pa rispusta. certu ca ti dugnu ri tempu quantu nni voi. aspettu cu praciri i to rispusti. scrivi appena axhi u tempu! /Micheli 08:11, 4 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Pruposta di liggi

Turi, propiu di chistu ti vulìa parrari nta me' imeil !!! Criu ca avìssimu a pigghiari na pusizzioni ufficiali comu Wikipedia Siciliana, adirennu ô cumitatu prumuturi. Ora vaju a scrìviri st'imeil a l'amministratura... Salutamu! --Giusi 10:32, 5 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Ricanuscimentu di la lingua siciliana

Ciau Maurice, sta sira haiu arricivutu l'ùrtima newsletter di lu partitu pulìticu sicilianu "L'Altra Sicilia", e sta newsletter è veru ntirissanti pirchì pruponi di fàciri arricanùsciri lu sicilianu comu na lingua ufficiali dâ Sicilia (nta nu bilinguismu sicilianu-talianu ufficiali). Stu partitu voli ntrodùciri lu Sicilianu e àutri "materi" di civilitati siciliana (storia, littiratura, tiatru, ecc.) ntê scoli di l'ìsula. Stu partitu voli li ducumenti pùbbrici 'n sicilianu, li nzegni 'n sicilianu, li nnicazzioni stratali 'n sicilianu, e voli macari la criazzioni di na radiu-tv autenticamenti siciliana.

Pi sapìrinni cchiossai poi lèggiri l'artìculu ccà:

Laltrasicilia.org: Pruggettu linguìsticu di L'Altra Sicilia: pi lu bilinguismu ufficiali 'n Sicilia


Viva la Sicilia!

Salutamu! --Sarvaturi 20:35, 4 Dicèmmiru 2006 (UTC)

Ciau Turiddu, iu canusciu bònu lu muvimentu pulìticu "L'Altra Sicilia-Antudo", sta prupusta di liggi di iniziativa pupulari e li lòdu pî tali pruggettu. Sugnu d'accordu ccû iddi nnô liveddu linguisticu-culturali, piro', sulu chissu, vogghiu arristari 'n pocu luntanu dê sô idei picchì ritegnu contru la mô pirsunalitàti lu tintativu di vicinanza ccô centru-destra sicilianu "pseudu-autonumista"...

Salutamu! --Anakletos 13:08, 11 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Sarvaturi, ta firasti a farimmi veniri li lacrimi all'uocci oggi

Ciau Sarvaturi,
aiu leggiutu lu to missaggiu e t'agghiu a cunfissari ca ta firasti a farimi veniri li lacrimi all'uocci oggi. Agghiu a essiri sinceru ca stu partitu "L'Altra Sicilia" ciappi na bedda nizziativa, a cosa ca mi lassau pirplessu e a notizzia ca ci truvai sopra lu situ www.laltrasicilia.org ca rici:


Intervento all'inaugurazione della scuola di formazione politica
dell'Accademia Pubblicato il
Monday, 04 December @ 20:17:56 GMT di admin


www.laltrasicilia.org
Sabato 16 dicembre p.v. al Teatro Biondo di Palermo alle ore 17:00 sarà inaugurato l'anno formativo della Scuola di formazione politica dell'Accademia Nazionale della Politica dell'On. Sammartino.
Alla presentazione dei lavori interverranno, fra gli altri, i maggiori esponenti delle formazioni autonomiste e sicilianiste (Lombardo, Musumeci, Morinello). Fra questi, in piena autonomia e pariteticità, parlerà il nostro portavoce, Prof. Massimo Costa, che porterà il saluto de L'Altra Sicilia, che spiegherà qual è il valore aggiunto del nostro movimento nel panorama politico siciliano e che promuoverà da quella sede la raccolta di firme per l'inserimento del Siciliano e della storia di Sicilia nelle nostre scuole, per il bilinguismo e per una radio-televisione autenticamente siciliana.
Non mancare! All'entrata del Teatro disporremo un banchetto per la raccolta delle firme per la proposta di legge di iniziativa popolare.
Fai sentire in quel consesso il tuo valore di Siciliano libero e di sostenitore de L'Altra Sicilia.
Il Teatro sarà riempito e sarà importante che la nostra voce di "Altri Siciliani" in questo incontro sia la più forte possibile, altrimenti non potremo più lamentarci che l'autonomismo e il sicilianismo siano declinati da altri in modo che non condividiamo.
La presenza è forza e chi sarà più forte meglio potrà incidere sulla storia di Sicilia che andiamo a scrivere.
Antudo!
Ufficio stampa
L'Altra Sicilia-Antudo
Movimento politico dei Siciliani"al di qua e al di là del Faro"

valissi a ddiri ca nvitarru macari "Raffaele Lombardo" ca ppi li lizzioni si prisintau ca a Lega Nord ri Umbertu Bossi!!
Ora ppi mmia a Lega Nord su npugnu di razzisti e iu nun mavissi mai prisintatu ppi li lezzioni ca a mo fotografia assieme a cchida ri l'exxi ministru Roberto Calderoli ( foto di Lombardo e Calderoli) picciò mi scantu a ssiri tanticchia "stigghiatu" (italiano: "strumentalizzato").

A parti lu razzismu a Lega Nord s'apprisenta comu nu partitu nazzinuali na coalizzioni ri centru-destra e iu mi sientu, a ddiri a virita, ri centru-sinistra...
Ma fammicci pinzari tanticchia... ntantu scaricai lu file acrobatte pidieffi ro u linki ca mi rasti!
Iu prima ri firmari quarchi cosa ci vuogghi pinzari buonu, ma ccapiri... mo u riciunu sempri macari lu mo ligali ri fiducia e a mo zzita..

Viva lu sicilianu e li siciliani!
Maurice Carbonaro 09:08, 6 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Li canzuna

Ciau Turi, mi arricria assai ieri e ogghi. Cu mè mugghèri ni sintèmmu tutti li canzuni dû situ chi ni dasti. Tutti beddi! Grazzi. Peppi. --Gmelfi 14:37, 6 Dicèmmiru 2006 (UTC)

[cancia] Salutamu.

Salutamu Turi, grazii pa signalazioni ma ti cunfidu chi havi n'anticchia chi secutu cu piaciri "L'Altra Sicilia". Sugnu 'nfatti du pinzeri chi l'indipindenza pulitica non giuva a nenti, e l'unica cosa chi ni putissi "liberali", comu identità dignitusa, ma non sulu, fussi propriu na parlata unificata. Certu, unita a nu cumpartu organizzatu chi, partennu di scoli e passannu pi mezzi di comunicazioni, trasissi intra a socialità di tutti nuatri. Chistu èni u ma pinzeri. Tanti dubbi mi fannu veniri però tutti sti muvimenti di "moda" chi pretennunu impossibbili autonomii politichi (parlamuni chiaru: su impossibili) senza parsuarisi chi l'unica strada pi non fari moriri na cultura èni u mantenimentu... da cultura stissa. Purtroppu a maggior parti di cristiani chi ni guverna penza e minchiati e lassa stari i cosi serii... iò, a passi picciriddi, non staju certu fermu: cercu mi portu appressu, furrìannu furrìannu, chiddi chi secunnu mia sunnu i cosi importanti pi un populu: a nostra lingua e a nostra cultura. Facennulu canusciri e circannu di mantiniruli vivu. N'astrattu criticu, versu u ditirminatu contru antipaticu, si poti leggiri, a firma mia, ca: http://birbanti.blog.tiscali.it/kk2636897/


Stativi boni tutti. Maruko (Marco)

http://www.birbanti.it - http://birbanti.blog.tiscali.it

[cancia] La nizziativa di l'Avutra Sicilia

Turi...grazzi pa rispusta. nun ti pozzu diciri cuantu sugnu cuntentu a sentiri sti nutizzi e vogghiu sapiri chi nni faciti vuiavutri? parri spissu cu Pippu e Giusi, chi nni dicinu? Pippu chi nni faci a Australia e tu a Franza? Eu ca sugnu ccà sta simana ca veni m'he mettiri a chiamari e scriviri tutti li urganizzazzioni taliani/siciliani, li jurnali, li sucitati, li club, a li centri curturali, li cunzulati, ecc. fai lu stissu ddocu, Pippu n'Australia e Giusi n Sicilia? L'avutri memmiri ca sunnu spartuti, sai siddhu fannu puru d'accussi?

Sacunnu a mia, esti l'ura di canciari lu furmatu da nostra paggina principali e sacunnu a mia fora (sarebbe opportuno) ca la prima cosa ca cci mittemu esti stu articulu e nu liami direttu a lu modulu pi scarricari. ora agghicannu nna paggina principali s'avi a tirari iusu pi accuminzari a leggiri li nutizzi. chistu va bonu pi li soliti nutizzi, ma chistu nun esti solitu. ma nun esti pussibbili mettiri a lu capu da paggina, propriu nfacci cuannu si rapi, NOVA LEGGI PI LU RICANUSCIMENTU ecc. ecc. e siquennu lu liami a L'Altra Sicilia, l'articulu n talianu (accussi tutti lu capiscinu giustu giustu) e poi sicilianu cu nu liami direttu a lu modulu di scarricari.

chi nni dici? ti lu dicu a lu seriu, chista esti la nostra oppurtunitati. La genti siciliana di solitu nun nni facissi nenti, la lassassi moriri na nizziativa accussi, ma forsi hannu canciatu e ntantu semu nuiavutri, i furasteri, ca putemu ricogghiri videmma di li firmi. Eu chiamu e scrivu a tutti...comu già dissi. chista nizziativa esti soccu avemu prigatu ora di tanti anni, soccu vulemu cu tutta sta wikipedia e li nostri sforzi, lu ricanuscimentu du guvernu da lingua sicula. nu standard, bilingualisimu, sicilianu nzignatu nne scoli, nne cammari judizziali, scritti nne ducumenti uffizziali, ncapu li nzigni stratali, li nostri cugnomi riturnati a lu sicilianu comu videmma li nostri paisi e tupunumia.

ma l'amu a faciri nuiavutri videmma. speru di sentiri a prestu di tia, soccu nni penzi e soccu nni fai, nzemmula a l'avutri cu cui sì n cuntattu. scrivi a prestu. salutamu e grazzi assai pi mi nn'aviri nfurmatu.

PS...liggivu ora l'urtimi dui cummenti lassati nna to paggina di discussioni. nun canusciu li scritturi e forsi nun capivu bonu soccu dissiru, ma eu nun capivu la so esitazzioni. chi si nni futti di cuali partitu puliticu si tratta, parramu da nostra lingua, la nostra curtura e lu sò sarvamentu. SARVAMULA pi l'amuri di Deu...fussi pi centru-sinistra ca centru-destra. poti siri ca nun capivu justu li soi cummenti, ma n cuantu li capivu, nun hannu sensu. speru cu tuttu lu cori ca li siciliani capiscinu la mpurtanza di sta nizziativa e ca si levanu da sofa e du bar pi faciri quarchicosa pa propria lingua e curtura.

i siciliani sunnu na genti difficili. cca nno me paisi avemu un saccu di siciliani e tanti anni n'arrè cc'eranu tanti club siciliani, ma li siciliani cci piaci di sciarriari tra di nuiavutri, a "cercare il pelo nell'uovo" comu dici u me dizziunariu. nfini i siciliani di club vinniru tutti chiusi picchi li siciliani nun vulianu cumprumettiri e finiri di sciarriarisi. tra li pochi frasi siciliani rimastri tra li novi ginirazzioni siculu-miricani esti "testa dura". nun mi veni difficili a capiri pi cuali mutivu ha arristatu sulamenti sta frasi tra la terza e cuarta ginirazzioni ccà n'america, picchì li siciliani accussì sunnu. lassamu stari i minchiati, pi favuri, e sarvamuni un pizzicu da nostra curtura prima ca mori a favuri du talianu e ngrisi. u munnu si globbalizza e senza successu nna sta nizziativa, av'a moriri a curtura siciliana e av'a moriri a nostra lingua. ccà semu, â porta dû distinu...ch'am'a faciri?

//Micheli 21:07, 10 Dicèmmiru 2006 (UTC)!