Wikipedia:Cumpenniu Stilìsticu

From Wikipedia

Ìndici

[cancia] Ntroduzzioni

Pi scrìviri artìculi ntâ Wikipedia n Sicilianu, raccumannamu di usari lu Sicilianu Standard, vulemu diri, la lingua littiraria. Stu cumpenniu prova di spiari li formi cchiù mpurtanti dû Sicilianu Standard e li normi accittàbbili pi scrìviri ntâ Wikipedia n Sicilianu.

Putiti vìdiri na brevi grammàtica siciliana ccà. Sta grammàtica ammustra li formi grammaticali cchiù prifiruti. Usamu l’alfabbetu sicilianu. Pî nostri mudelli, usamu supratuttu:

semu nfruinzati e spirati dâ puisìa di sti granni maistri siciliani:

Sippuru Piccitto, unu dî cchiù granni studiusi dâ lingua siciliana, rapprisenta un mudellu pi nuàutri, prifiremu, a diffirenza di iddu:

  • nun usari lu radduppiamentu ô principiu dâ palora, comu: BB, DD, RR, PP, ecc. (cu l'eccizzioni di quannu la palora havi persu la vucali nizziali, pi asempiu: nnuccenti, mmàggini, ecc.);
  • usari ci- ô postu di “çi-“, pi asempiu: ciumi, ciàuru, ciuri, ecc.; e
  • usari la "j" pû sonu semi-vucàlicu ô principiu dâ palora, pi asempiu: jucari, jattu, jiri, jìnchiri, ecc.

[cancia] Princìpi pi na Lingua Standard

Sti princìpi standard dùnanu na guida pi aiutari a chiddi chi vonnu scrìviri:

  • li formi cchiù prifiruti sunnu chiddi cumpreti, pi asempiu: lu, li, la, granni, grossu, nun, accuminzari, avemu, sunnu, ecc. (li formi cchiù ricanusciuti accurzati di l'artìculu + pripusizzioni sunnu accittàbbili aguarmenti chî formi cchiù longhi, pi asempiu: di lu = dû, pi la = pâ, nta li = ntê, cu li = chî, ecc.);
  • l’apòstrufu n principiu di palora si usa sulu siddu è propriu nicissariu; unni la parola si capisci, si prifirisci nun usari l'apòstrufu;
  • li formi di palori cchiù diffusi n Sicilia sunnu prifiruti a chiddi lucali. Quarchi vota cci ponnu èssiri dui formi dâ stissa palora, chi sunnu tutti dui accittàbbili.

[cancia] Normi Spicìfichi Accittàbbili

  • Dittungazzioni dâ vucali accintata, pi asempiu: bonu-buonu, pedi-piedi, la vucali pura è prifiruta.
  • La sustituzzioni dâ DR, pi asempiu: diri-riri, dari-rari, l’usu dâ D è prifirutu.
  • GGHI e GLI: figghiu-figliu, ogghiu-ogliu, GGHI è prifirutu.
  • C surda e G sunora: manciari-mangiari, lacrima-lagrima, C surda è prifiruta.
  • CHI e CI/CCI, chiànciri-ciànciri, CHI è prifirutu.
  • G dura nizziali prima dâ R: granni-ranni, G dura nizziali arresta.
  • J cunzunantali e G dura: jattu-gattu, J cunzunantali è prifiruta.
  • DD e LL: beddu-bellu, DD è prifirutu.
  • La sustituzzioni dâ R interna câ vucali: porcu-poiccu, purtari-puittari, R arresta.
  • Nzirzioni di na V: àutru-àvutru, niuru-nìvuru, senza V è prifirutu.
  • Palori chi pirderu la "i" nizziali nun ùsanu l’apòstrufu, p’asempiu: mpurtanti, gnuranti, nzignari, ecc.
  • Certi palori accumènzanu câ "i" picchì veni prununzata, pi asempiu: idia, ìsula, Italia, Islanda, ecc.
  • Sarvu di quarchi eccizzioni (pi asempiu: ô principiu dâ palora e certi palori muderni), la “e” e la “o” s'attròvanu supratuttu accintati, masinnò si usa la "i" e la "u"; pi asempiu: cumpenniu (no compenniu), cumunitati (no comunitati), culligamenti, sustituzzioni, cunziddirari, ecc.
  • Quannu la "z" havi na vucali d'ogni latu, -ZZ- duppiata è prifiruta (pi asempiu: "-zzioni" è megghiu di "-zioni".
  • Quannu la "b" havi na vucali d'ogni latu, -BB-' duppiata è prifiruta (pi asempiu: lìbbiru e accabbari).
  • -NZ- è prifirutu mmeci di "-NS-", (pi asempiu: nzignari e cunziddirari).
  • Sarvu di l'eccizzioni "picchì" (zoè "pirchì"), nun si scrivi mai l'assimiliazzioni funèticha tra cunzunanti:
arba-abba, RB arresta;   porcu-poccu RC arresta;   pèrdita-pèddita, RD arresta;   Arfiu-Affiu, RF arresta;   Argintina-Aggintina, RG arresta;   Parlamentu-Parramentu, Carluzzu-Carruzzu RL arresta RL o pò addivintari RR (na ccizzioni);   armuarra-ammuarra, RM arresta;   corpu-coppu, scarparu-scapparu, RP arresta; pirsuna-pissuna, RS arresta;   porta-potta, RT arresta;   àrvuru-àvvuru, RV arresta.

[cancia] Àutri rifirimenti e funti

Tra li dizziunari muderni, prifiremu Sarbaturi Camilleri: Vocabolario Italiano Siciliano, ma unni è pussìbbili, prifiremu usari ssi rèuli ccà supra mmeci dî soi formi. Sparti di chissu, cunziddiramu a Camilleri comu nu rifirimentu ccillenti, spiciarmenti pi nu scopu di n'enciclopedìa (pû fattu ca n'apprisenta na granni scelta). Tra li rifirimenti etimològgici, attruvamu ca chiddu di Salvatore Giarrizzo, Dizionario Etimologico Siciliano, usa quasi sempri li formi prifiruti, câ ccizzioni ca nun usa la "j" ô princìpiu dî palori. Sparti di chissu, è n'àutru rifirimentu ccillenti.

[cancia] Libbra diversi chi ùsanu la lingua standard

Sta lista di libbra nun rapprisenta na lista di rifirimenti prifiruti, ma pi l'àutra manu nnâ maggiuranza di casi, ssi libbra ùsanu la lingua standard e dunca rapprisèntanu asempi boni dâ lingua scritta (sia traduzzioni di libbra canusciuti sia dramma e puisìa siciliani).

  • Porcelli, R., A Sicilian Shakespeare: a Sicilian/English Ed. of His Sonnets, Legas.
  • Provenzano, A. Vinissi...I'd Love to Come (Sicilianu/Ngrisi), Legas.
  • Cinquemani, A. (ed.) La Barunissa di Carini (puema tradizziunali), Legas.
  • Cavallaru, G. (trad.) Iliadi, Nuova Tavolozza, Palermu, 1997.

[cancia] Li jorna e li misi

  • Chissi sunnu li jorna e li misi comu vennu usati ntâ Wikipedia, ricurdannu ca cci sunnu tanti formi diversi, ma ntâ Wikipedia avemu a pruvari a usari na forma custanti pû fattu dî liami e ìnnici.

[cancia] L'usu di l'accentu

[cancia] Accentu tònicu

  • Evidinziazzioni gràfica di l'accentu tònicu
    • palori tronchi: lu mittemu sempri; asempiu: , cchiù, etc.
    • palori chiani: nun lu mittemu; asempiu: dumani, manciari, etc.
    • palori chiani ammigui: lu mittemu sempri; asempiu: cantàru (pi diffirinziàrilu di càntaru), capìri (pi diffirinziàrilu di càpiri), filìci (pi diffirinziàrilu di la chianta fìlici), etc.
    • palori sdrùzzuli: è furtimenti cunzigghiatu; asempiu: pinùrtimu, etc.
    • palori bisdrùzzuli: è furtimenti cunzigghiatu; asempiu: cunzìddiranu, etc.

Lu mutivu pû quali cunzigghiamu di evidinziari graficamenti l'accentu tònicu puru nta li palori sdrùzzuli e bisdrùzzuli è ca, di ssa manera, rinnemu cchiù fàcili la liggiuta dî testi a ddi pirsuni ca nun sunnu di matrilingua siciliana o ca, s'iddu puru lu sunnu, nun sunnu abbituati a lèggiri testi n sicilianu.

[cancia] Accentu circunflessu

  • Usamu l'accentu circunflessu:
    • ntâ forma cuntratta dî pripusizzioni articulati (viditi la Wikipedia:Grammàtica).
    • ntê sìncupi: avemu-âmu; auguriu-aûriu; aviti-âti; eccetra.

Pi quantu riguarda lu plurali di certi palori ca nnô singulari finìscinu in i+vucali, prifiremu, pi na custioni di praticitati, nun usari lu circunfressu; pirò nun cunziddiramu comu erruri lu sò usu (variu-vari/varî; nutizzia-nutizzi/nutizzî; eccetra).

[cancia] Li prifissi custanti

Li prifissi custanti sunnu usati ntê palori novi, muderni, ntirnazziunali, sculàstichi, ecc. S'hannu a usari li stissi prifissi, pi quantu è pussìbbili. Pi accuminzari, li Uicchipidisti criaru na tavuledda dî prifissi cchiù usati:

Tavuledda dî prifissi custanti

[cancia] Li sufissi custanti

Tavuledda dî sufissi custanti


[cancia] Li vucali ncerti

Vucali ncerti


[cancia] Li diminutivi siciliani

Tavuledda dî diminutivi siciliani



[cancia] Taliati puru:

[cancia] Liami esterni

Siti unni putiti attruvari beddi asempi dû sicilianu standard: