Concorde

From Wikipedia

L'ùrtimu volu dû Concorde.
Enlarge
L'ùrtimu volu dû Concorde.

Lu Concorde è un apparecchiu supersònicu di fabbricazzioni anglo-francisi, ntra l'Aérospatiale e la British Aerospace, e fu unu dî dui supersònici di linia ô munnu cû Tupolev TU-144.

Lu 29 di nuvèmmiru 1962, si firmau un accordu ntra Sud Aviation (oggi "Aérospatiale") (Francia) e British Aircraft (oggi "British Aerospace") (Regnu Unitu) pi jùnciri li sforzi e arrivari a custruiri un apparecchiu supersònicu di trasportu. Ntô 1963 l'apparecchiu novu pigghiau lu nomu di "Concorde" (Cuncordia). Lu mudelluzzu stàticu si prisintau ntô 1965 duranti lu 26èsimu "Saluni di l'Aeronàutica e dû Spazziu" a Le Bourget, n Francia. Lu primu volu dû prutòtipu francisi abbinni lu 2 di marzu 1969, mentri lu 4 di nuvèmmiru 1970 vola pâ prima vota a velocitati Mach 2.

Lu Concorde trasìu ufficiarmenti n sirvizziu lu 21 di jinnaru 1976 chî linî Pariggi-Dakar-Rio de Janeiro e Londra-Bahrain; lu nuvèmmiru di l'annu doppu nizziaru li voli versu Nova York.

Lu 20 di aprili 1979 trasìu n sirvizziu l'ùrtimu Concorde pruduciutu.

Ô principiu, si pinzàu di custruìrinni un cintinaru e, nfatti, assai cumpagnìi aèrî si mìsiru n lista ppi accattàrilu, macari l'Alitalia pi l'Italia, ma li miricani cci boicottaru dicennu ca è troppu rumurusu e nquini, chiudennu li sô scali e facennu n modu di fari pèrdiri cuntratti. Ma li dui guverni francisi e ngrisi obbligaru li sô cumpagnìi nazziunali a accattari armenu 10 apparecchi d'ognunu. Â fini, ni foru custruiuti sulu 16.

Un Concorde di l'Air France
Enlarge
Un Concorde di l'Air France

Duranti la sô vita opirativa, lu Concorde havi statu putagunista di nummarusi ncidenti comu la pèrdita dû timoni lu (14 di aprili 1989) o la scuperta di prubblemi a li ali di tutti 7 Concorde ngrisi lu (24 di giugnettu 2000).

L'episodiu nigativu cchiù mpurtanti abbinni lu 25 di giugnettu 2000 quannu cascau, sùbbitu doppu lu dicollu di l'ariuportu Roissy-Charles De Gaulle di Pariggi, un apparecchiu di l'Air France cu 113 pirsuni a bordu. Tutti li passaggeri dû volu AF4590 mureru. Li ndaggini dìssiru di un pezzu mitàllicu pirdutu d'un apparecchiu miricanu ca fici scuppiari na gumma dû Concorde e misi focu ô muturi. Cu sti fatti, British Airways e Air France dicìsiru di suspènniri timpuraniamenti li voli chi arricuminzaru poi lu 7 di nuvèmmiru 2001 pi tirminari difinitivamenti lu 30 di uttùviru 2003.


La granni àquila d'argentu fu n gradu di arrivari a Nova York tri uri prima rispettu a l'ura di partuta (grazzî ô jocu dî fusi urari) n quantu vulau a 2,2 voti la vilocitati dû sonu.


[cancia] Culligamenti esterni