Norbertu Bobbiu

From Wikipedia

Norbertu Bobbiu (18 di uttùviru, 1909 9 di jinnaru, 2004) era nu filòsufu talianu ri liggi e scienzi pulìtichi e nu stòricu dû pinzeru pulìticu. Scrivìa macari pû cotidianu turinesi La Stampa. Bobbiu era nu sucialista libberali e siguia la tradizziuni di Pieru Gobetti, Carlu Rosselli, Guidu Caloggeru, e Aldu Capitini. Era puri nfluenzatu fortimenti di Hans Kelsen e Vilfredo Paretu.

Ìndici

[cancia] Vita e punti di vista

Bobbiu nascìu nta chidda ca lu necrologgiu dû giurnali britànnicu Guardian discrissi comu "...na famigghia turinesi rilativamenti benistanti, burghisi" chi ci avìeunu simpatie ca Bobbiu stissu chiamau, quannu era vivu, "filu-fascisti', vidennu lu fascismu comu nu mali a ddi tempi nicissariu contra chiddu ca iddu suppunìa cchiù piriculusu dûBolscevismu". Nte i scoli supiriori 'ncuntrauVittoriu Foa, Leone Ginzburg e Cesari Pavesi, e nta nivirsità addivintau micu cu Alessandru Galanti Garroni.

Nt' u 1942, sutta u reggimi fascista ri Binitu Mussulini e duranti a Sicunna Guerra Mundiali, Bobbiu fici parti ri chiddu ca a ddi tiempi era nu partitu illigali radicali Partitu d'Azzioni ("Party of Action") e fu macari mpriggionatu brivimenti ntra u 1943 e u 1944. Quannu nisciu si candidau sinza cchianari nte i lizzioni ro u 1946 ppi Assimblìa Custituenti Taliana. Co u fallimentu ro u partitu nto u dopuguerra ca virì a amaggioranza re i Dimucratici Cristiani, Bobbio lassau peddiri ca a pulitica litturali e si cuncintrau ccu li sturdi accademici.

Era unu ca sustinìa futtimenti a fozza ro u dirittu, a siparazzioni re i putiri, e a limitazzioni re i putiri, addivintau chiddu ca a ddi tiempi si ciamavunu socialisti, ma sempri n'opposizzioni a chiddu ca a iddu cci parìa limenti anti-dimucratici, autoritari na filusufia pulitica Marxista. Fu nu partiggianu ro u "Comprumissu Storicu" tra chiddu ca a ddi tiempi era lu Paritu Comunista Talianu e li Dimucratici Cristiani, e un criticu firocu ri Silviu Berlusconi. Bobbiu murìu a Torinu, a stissa città unni nascìu e vissi ppa a maggiur parti râ so vita.

[cancia] Carriera ccademica e ricanuscimenti

Bobbiu sturiau Filosufìa ra Liggi ccu Gioele Solari; e cchiù tardi nzignau a Camerinu, Siena, Padua, e a fini attonna a Turinu comu succissuri ri Solari 'nto u 1948; ro u 1972 finu o 1984, e cci appi na cattidra ri nzignanti nta a facultati ri scienzi pulitichi ca s'avia criatu ri picca a Turinu.

Era macari Associatu Nazzionali ri l'Accadimi re i Lincei e diritturi (ccu Nicola Abbagnano) da a Rivista ri Filusuofìa. Addivintàu "Corresponding Associate ra a British Academy 'nto u 1966; e 'nto u 1979 fu numinatu Sinaturi a vvita ro u Prisidenti ra Ripubblica Sandro Pertini. Bobbio arricivitti diploma honoris causa ri li Nivirsitati ri Pariggi, Buenos Aires, Madrid, Bulogna, e Chambéry.

[cancia] Travagghi cchiù mportanti

  • L'indirizzu finominuloggicu ra a filusufia sociali e giuriddica
  • Destra e sinistra (Right and Left), Roma, 1994

[cancia] Lliamenti sterna

[cancia] References

  • Stu articulu accuminzau comu na traduzzioni ra vuci ngrisi Norberto Bobbio January 31, 2005.