Tancredi di Lecci
From Wikipedia
Tancredi di Lecci (chiamatu puru Tancredi di Sicilia) (1135-20 di frivaru 1194), fu Cunti di Lecci (1149-1154 e 1169-1194), Re di Sicilia (1189-1194), dâ dinastia dî Nurmanni, famigghia d'Autavilla.
[cancia] Biografia
Tancredi, figghiu naturali di Ruggeru di Pugghia (lu figghiu granni di Ruggeru II di Sicilia) e di Emma di Lecci, divintau cunti di Lecci ntô 1149. Â morti di Ruggeru II, Tancredi si nn'appi aggh'iri n esiliu a Costantinopoli pi cumannu di Gugghiermu I di Sicilia (Gugghiermu lu Malu). Chissu succidìu duranti nu tempu quannu cc'èra na rivurtata contra lu regnu di Gugghiermu I, suppurtata di tanti nòbbili. Ritorna n Sicilia sulu doppu l'elezzioni di Gugghiermu II di Sicilia (Gugghiermu lu Bonu) (1169).
Quannu Gugghiermu lu Bonu murìu, nun siènnucci eredi diretti si punìu lu prubblema dâ succissioni. 'N puntu di morti Gugghiermu nnicau paru Custanza di Sicilia ubbligannu li cavalieri a giuràricci fidelitati (idda avennu già spusatu cu Arricu VI di Girmania niputi dû svevu Fidiricu Barbarussa). Sparti, Costanza era figghia liggìttima di Ruggeru II e zia dû stissu Tancredi, ma a l'èbbica era assai forti l'opposizioni dî cavalèri nurmanni â dinastìa mpiriali sveva n Sicilia. Na parti dâ curti, spirannu nti l'appoggiu dû papa, simpatizzava pi Tancredi, chi era stimatu comu cumannanti militari e di stirpi nurmanna. E comu lu mpiraturi Fidiricu Barbarussa era mpignatu nti na cruciata n Terra Santa, Arricu VI e Custanza si nn'appiru a stari ntô Regnu di Girmania, chi era nti na situazzioni dilicata e a disintirissàrisi dâ Sicilia. Nta stu cuntestu ntô misi di nuvèmmiru dû 1189 Tancredi fu ncurunatu a Palermu Re di Sicilia. Lu papa, appruvau l'elezzioni.
Quannu Arricu succidìu ô tronu di sò patri, dicisi di pàrtiri pi ricunquistàrisi la Sicilia, suppurtatu puru dâ marineria pisana. La flotta siciliana battìu chidda dî pisani e l'esèrcitu di Arricu, a causa di na pistilenza fu dicimatu. Sparti, Tancredi arriniscìu a catturari la cugina Custanza, e Arricu appi a scìnniri a patti cu Tancredi, n sècuitu a cui na tregua fu stabbiluta.
La succissioni a Tancredi fu prubblimatica. Tancredi nnicàu sò figghiu Ruggeru, chi però murìu ntô 1193 e doppu nnicau l'autru figghiu Gugghiermu câ riggenza dâ mugghèri Sibilla di Medania, nzinu a quannu divintassi maggiurenni.
 morti di Tancredi, Arricu rinesci a cchianari ô tronu di Sicilia sulu cu nu sanguinusu ntirventu armatu ntô 1194.