Gastrectumìa

From Wikipedia

La nfurmazzioni ripurtata ccasutta riteni sulu nu scopu llustrativu: nun si ntenni d'èssiri né na rifirenna né nu cunzigghiu mèdicu.


La gastrectumìa è l'opirazzioni chirùrgica chi cunsisti dû tagghiu parziali o tutali dû stòmacu.

Enlarge

Si ricorri pi tutti le malattìi dû stòmacu chi hannu pirtinenza chirùrgica, sparti dî vozzi binigni nichi. Praticamenti, li principali applicazzioni sunnu: ùlcira gastru-duodinali cumpricati (percia, murraggìa, apprèttitu di na vina) e carcinoma gàstricu.

Ìndici

[cancia] Tipi

Si distinguinu tri tipi di gastrectumìa:

  • gastrectumìa allargata
  • gastrectumìa tutali
  • gastrectumìa parziali.

[cancia] Gastrectumìa allargata

Cunsisti dû tagghiu di tuttu lu stòmacu e dî tissuti cèllulu-linfàtici vicini.
Veni affittuata suprattuttu 'n prisenza di cancru ô stòmacu.

[cancia] Gastrectumìa tutali

Cunsisti dû tagghiu dû stòmacu , dû cardias â vucca di vureddu.
Lu mugnuni di cannarozzu veni culligatu drittamenti ô ntistinu ileu o ô colon, crìsciri allargànnusi prugrissivamenti rinesci a furmari na speci di stòmacu novu (neostòmacu). Asisti puru na gastrectumìa suttatutali cu dui tipi di opirazzioni:

  1. Gastruenterostumìa a Y (o gastruenterostumìa secunnu a Roux): un mugnuni di stòmacu veni culligatu c'un stremu sizziunatu di curva ntistinali, quindi si cullega lu duodenu latiralmenti a la curva ntistinali stissa
  2. Anastomosi a ω (o gastruenterostumìa secunnu a Bilroth II): culligannu lu mugnuni câ cunvissità d'una dî primi curvi ntistinali, chi veni disposta a furmare la littra greca omega majùscula.

[cancia] Gastrectumìa parziali

Cunsisti dû tagghiu di na parti dû stòmacu. La riduzzioni abbeni 'n quadri patològgici chi hanno sedi elettiva ntô tissutu custitutivu dû stòmacu, quali l'ùlcira gàstrica e l'ùlcira duodinali.
Lu tagghiu cumporta quasi sempri l'eliminazzioni puru dâ vucca di vureddu. Lu transitu dû stòmacu ô ntistinu veni assicuratu di na gastruduodinustumìa, cchiù friquentimenti lu culligamentu abbeni tra lu mugnuni dû stòmacu e lu diggiunu (opirazzioni di Polya, opirazzioni di Finsterer, opirazzioni di Kocher, ecc.).

[cancia] Cunsiquenzi

La mancanza tutali o suttatutali dû stòmacu, mplica la mancata pruduzzioni di sucu gàstricu, di ddà lu gastrectumizzatu nicèssita di n'alimintazzioni particulari. Lu manciari havi a èssiri particularmenti diggirìbbili e assao frazziunatu nta l'arcu dâ jurnata. Nzèmmula a chissi ponnu èssiri sumministrati puru enzimi prutiulìtici armali o viggitali (tripsina, pepsina, bromelina, papaina, ecc.).

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Gastrectumìa.


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi | Spicialità Chirùrgichi