Archioluggìa

From Wikipedia

L'archioluggìa (tèrmini dirivatu dû grecu Αρχαιολογία, cumpostu di αρχαίος archàios "anticu" e λόγος, lògos = "discursu" o "studiu") è la disciprina chi studia li civirtati e li culturi umani, e li sò cullicamenti cu l'ammienti circustanti. Si tratta d'arricògghiri, ducumintari e analizzari li tracci matiriali chi hannu lassatu (archititturi, manufatti, resti biològgici e umani).

L'archioluggìa è tradizziunarmenti spartuta 'n disciplini a secùnnu di l'èbbica chi veni studiata (p'asempiu archioluggìa clàssica; archioluggìa nnustriali o paleontoluggìa), o a secùnnu ê tècnichi di nnàggini (p'asempiu archioluggìa subbàcquia o archioluggìa spirimintali), o di spicìfichi prubbremi (p'asempiu archioluggìa urbana), o ancora suprâ basa dû tipu di matiriali esaminatu (p'asempiu numismàtica o epigrafìa).


Ìndici

[cancia] Tècnichi e mètudi di nnàggini

[cancia] Storia di l'archioluggìa

Johann Joachim Winckelmann

Alois Riegl

Pompei

Erculanu

Troia Heinrich Schliemann

Pristoria


[cancia] Vuci cullicati

  • Archioluggìa subbàcquia
  • Archioluggìa cèlibbri
  • Storia
  • Paleontoluggìa
  • Etnoluggìa
  • Ristàuru

[cancia] Liami sterni