Discuţie:Ceangăi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Am înlăturat dintre toponimele de origine maghiară Vasluiul (Vasló "Cal de fier") :-). Nu cred că în lume ar fi cineva atît de trăsnit să boteze o localitate în asemenea hal... --85.204.110.126 30 decembrie 2005 13:24 (EET)

Personal am întâlnit forma veche românească "Vaşlău" pentru "Vaslui". Cred că prin "cal de fier" se înţelegea cavaler sau aşa ceva. --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 13:32 (EET) PS. În afară de asta mi se pare anacronică ideea că "cineva" a trebuit să boteze localitatea respectivă. Existenţa denumirilor dictate de la centru este de dată relativ recentă. Particula "vaş-" provine din ungurescul "vas", care înseamnă "Fier". Ca şi "Vaşcău" (Vas-kö) etc. "Vas"-"ló" > Vaslui este la fel de evident, chiar dacă sună "trăznit". :) --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 14:06 (EET)

Ai ceva date despre Vasluiul pronunţat Vaşlău? Dacă există aşa ceva, asta pune totul într-o lumină nouă (despre Vaslui mai mult se crede că ar veni din cumană, ca şi Bahlui de altfel).

Cât despre "denumirea de la centru", normal că nu a existat aşa ceva în trecut (dacă m-am exprimat într-un fel interpretabil, scuze) . De obicei, fondatorii dădeau numele, sau cei din satul vecin (cănd vorbeau despre satul nou-înfiinţat).--Sattila 10 ianuarie 2006 22:08 (EET)

Momentan pot să-ţi indic doar sursa pentru Vasló: Peter Bencsik, Place-Name Changes in Europe between 1763-1995, volum apărut în 1997, pag. 288. --Mihai Andrei 11 ianuarie 2006 11:49 (EET)

[modifică] Un alt punct de vedere

Întîmplător am dat peste acestă pagină de internet:

Asociaţia Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş"

care susţine că ceangăii nu există, ci sînt doar români ardeleni stabiliţi în Moldova. Le-aş sugera autorilor articolului de faţă să arunce o privire şi acolo. Mulţumesc. — AdiJapan  24 iulie 2006 11:06 (EEST)

Am citit etimologiile (cu mare rabdare) si am dat peste o groaza de cuvinte cica imprumutate din maghiara, fara a se considera macar posibilittea ca acestea sa vina direct din latina sau slava, de unde maghiarii le-au imprumutat la randul lor. Unele sunt niste derivari grosolane rau, care bat la ochi imediat
  • Podu Iloaiei (oraş) (magh. "Lónyahíd", "luna" în slavă "vânători", transmis în română prin filieră maghiară: Lónya> Loaia - e stupid rau de tot, avand in vedere cand au venit slavii si cand maghiarii prin acea zona).
  • Făurei (comună) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + magh. "hely", în traducere "loc" = "locul lui Făur") este iarasi trasa de par fiindca in romana avem faur, fierar.
  • Ceahlău (comună) (de la muntele Ceahlău, care vine din magh. "Csalhó", în trad. "zăpadă înşelătoare") Csalhó ar fi dat Cialhau.
  • Oşlobeni (sat, comuna Bodeşti) (1. din magh. "vas" - în dialectul secuiesc "vos" - , în trad. "fier" + "láb", în trad. "parcelă" sau "poale" = "parcela fieroasă" sau "poalele (muntelui) fieros") (2. de la antroponimul Vas "puternic" + "láb", în trad. "parcelă" = "parcela lui Vas") (observaţie: pentru va>o vezi város>oraş, udvarhely>odorhei) zgarie urechea numai prin traducere (parcela fieroasa?! poale fieroase?! sau poale puternice??!)
  • Ghergheşti (comună) (din antoponimul maghiar Gergely "Grigore") de parca in romana n-ar fi Gheorghe sau gherghef.
  • Huşi (oras) (magh. "Husz" de la husiţi - aceasta e numai una din etimologiile posibile) Hus e nume (Jan Hus) si cel mai probabil a fost preluat direct, in timpul lui Alexandru cel Bun.
  • Pogana (comună) (studiul fonetic arată că Pogana vine din forma maghiară “pogány”). Avem pogon, pogoane... halal studiu fonetic.
  • Şendreni (sat, comuna Frumuşica) (de la antroponimul Sándor "Alexandru"). Il reamintesc pe celebrul portar de Suceava Şendrea.
  • Ionăşeşti (sat, comuna Nicoreşti) (magh. "Jánosfalva", de la antroponimul János "ioan") in romana avem numele Ionaş.
  • Rarău (munte, jud. Suceava, magh. Ráró, de la o specie de vulturi migratori, un fel de uliu, şoim - de asemenea nume dat cailor . Mentionat in sec XI sub numele Rorou (maghiarii erau cam departe de el...)
  • Căiuţul Mare (din magh. "köves", "kövecs", în trad. "pietros"). Cam greu cu transformarea, nu? (Ar trebui sa iasa Coieci, Căieci?)

o fi el Rosetti bun, dar prea multe cuvinte sunt cica preluate din maghiara in momentul in care exista radacini latine, slave sau chiar din fondul vechi dacic (prin comparatie cu albaneza si sanscrita) mult asemanatoare ca sens si forma. Ramane intrebarea: maghiarii de la cine au preluat, cand ei habar n-aveau de multe (mina, padure etc.) pe cand traiau in stepa. De la germani, latini, români sau slavi. Ramane de discutat chiar si ce a fost mai intai: Fărcaş sau Farcas? Dragoş sau Dragfy? Miclăuş sau Miklos? Ban sau Bannfy? Cei care cunosc problema aceasta imi vor da dreptate, restul sigur au sa-mi sara in cap. Nu in ultimul rand, ceangaii (csángó = starpitura; ce-ar fi sa ne denumim moldovenii starpituri, oltenii bastarzi si asa mai departe - intelegeti unde bat?) se recunosc (in majoritate) ca fiind romani. Propun pagina pentru punct de vedere disputat, din cauzele expuse mai sus. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex:D (discuţie • contribuţii).

Din păcate singurele argumente care contează la Wikipedia sînt cele bibliografice, prin citarea de surse. Deci dacă doriţi să susţineţi o afirmaţie spuneţi-ne cine şi unde a publicat-o. Altfel cădem în cercetare originală, iar Wikipedia nu este locul unde se stabileşte adevărul. — AdiJapan  29 iulie 2006 12:55 (EEST)