Detunata
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Legendă
Odinioară pe timpurile cind trăiau incä uriaşii şi zinele in ţara Ardealului, au sălăşuit în apropiere de Buciumani o ceatä de uriaşi conducătorul lor fiind duşman inverşunat al zinelor, omorînd zînele care-i cădeau in mânä. Aceastä căpetenie avea un fiu foarte frumos şi viteaz, care mergea să se i-a la trântä cu bourii si urşii ce trăiau in pădurea Buciumanilor. Intr-o zi s-a rătăcit in pädure înserându-se s-a culcat la poalele unui brad, in acest timp a observat o luminiţă, ciulind urechea a auzit cântecul dulce a unei doine. Fiul uriaşului s-a indreptat spre direcţia luminii şi intr-o poieniţä a văzut o fecioarä frumoasă care cânta lângä un foc de vreascuri. Era o zânä una dintre duşmanele de moarte a tatlui său. Väzându-l zâna s-a speriat voind sä fugä, feciorul uriaşului a linistit-o spunind sä rämânä. Toatä noaptea au vorbit şi au glumit împreună, îndrägostindu-se de zânä din ziua aceasta nemaiputând ura zinele, şi pe ascuns intâlnindu-se zilnic cu ea. Tatäl său bănuind ceva necurat şi-a urmărit fiul in pădure, väzându-si fiul in braţele unei zâne exact in locul unde azi Detunata se află. Cu un strigăt de urä străpunge lancea uriaşului corpul zânei, in acelaşi moment este inima uriaşului străpuns de pumnalul fiului säu. Pämântul s-a deschis ieşind flăcări din adâncime, inghiţind trupurile indrăgostiţilor, iar flăcările s-au transformat in stană de piatră.
[modifică] Bucium şi Detunatele
Ca să ajungi la stâncile Detunatelor (1254 m) trebuie să-ţi alegi ca punct de pornire a drumeţiei localitatea Bucium din Munţii Metaliferi. Pornind cu maşina din Alba Iulia pe DN 74 trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) la 7 km depărtare se află comuna Bucium (sinonim instrumentului muzical "tulnic" folosit de păstorii din regiunea de munte).
[modifică] Detunata goală
Denumirea grupării de stânci alcătuite din coloane de bazalt neacoperite de vegetaţie cu o înălţime de 1169 m, având la poalele masivului grohotiş, dacă se desprinde o piatră din masiv prin cădere produce un zgomot asemănător tunetului, de unde provine şi numele de Detunata.
[modifică] Structura mineralogică şi petrografică
Silicaţii se găsesc în bazalt sub procentul de 52 %. Mineralele care le putem aici printre altele întîlni sunt: olivin, pyroxen, feldspate. Caracteristic bazaltului de la Detunata aici sunt frecvente bazalte coloane patrulatere pe când în alte regiuni sunt mai frecvente bazalte hexagonale. Explicaţia este timpul diferit de răcire a lavei.