Cristian Petru Bălan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cristian Petru Bălan este un prozator, poet, dramaturg, publicist, editor şi artist plastic din Statele Unite; profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Academiei Americano-Române de Ştiinte şi Arte. Corespondent din S.U.A. al posturilor de radio Vocea Americii şi Europa Liberă.
Cuprins |
[modifică] Biografie[1]
![]() |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
Cristian Petru Bălan s-a născut la 27 iunie 1936, la Sibiu. Este fiul lui Tănase Bălan, profesor, şi al Margaretei Bălan, învăţătoare (n. Vasilescu); căsătorit cu Dorina (n. Chivulescu), cosmetician-esteticiană; are două fiice, profesoare: Codrina şi Ozana. Studii: După ce, în 1954, a terminat liceul I.L. Caragiale din Ploieşti, unde a fost coleg de clasă cu pictorul Vladimir Zamfirescu, cu scriitorii Bujor Nedelcovici, Alexandru Sincu, Mihai Negulescu şi Corneliu Şerban, a urmat Facultatea de Zootehnie, Bucureşti (1956). Şi-a continuat studiile, absolvind Universitatea din Bucureşti, Facultatea de română-istorie (1964), precum şi Colegiul Harry S. Truman din Chicago (1989), cu bursă Pell Grant, pentru cursuri de artă. În ţară, timp de 26 de ani, a fost profesor gradul I de limba română, limba latină şi istorie, la diferite şcoli generale şi licee din judeţul Prahova; de asemenea, directorul celei mai vechi şcoli din Ploieşti (Şcoala nr. 3). La vârsta de 19 ani, a debutat cu versuri în ziarul „Flamura Prahovei“, apoi a continuat să publice versuri şi proză ori articole de popularizarea ştiinţei în „România literară“, „România liberă“, „Flacăra“, „Magazin“, „Magazin istoric“ şi „Telegraful român.“ A purtat o bogată corespondenţă cu acad. Dumitru Panaitescu-Perpessicius, cu poeta Otilia Cazimir şi cu Gheorghe Eminescu, nepotul marelui nostru poet. În 1967, Studioul Cinematografic Bucureşti îi achiziţionează scenariul de film „Geniu sublim“, conceput cu doi ani înainte, care descrie viaţa zbuciumată a lui Mihai Eminescu, de la naştere până la tragica lui moarte, proiectându-se realizarea unui film după el. C.P. Bălan a scris prefeţele unor cărţi de versuri apărute în ţară, făcând prezentarea unor tinere poete talentate: Speranţa Miron, cu volumul ei de poezii „La larme de l'argile“, în limba franceză, dedicat preşedintelui Franţei, Jaques Chirac, cu o variantă în limba română, „Lacrima lutului“ (editura „Pax aura mundi“, 2000, Galaţi) - şi poetei Adina Sas-Simoniak, din Chicago, cu volumul „Perpendiculară pe un colţ de nemurire“, apărut la editura „Multimedia“ din Arad, în 2002. Ca pictor şi sculptor amator, este autorul a numeroase icoane, al celui mai mare portret „Eminescu“ existent în ţară, aflat pe frontispiciul Casei de cultură din Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, al unei statui de aproape 2 m înălţime, intitulată „Îngerul judecăţii“, şi postată sus, pe acoperişul unei capele din centrul oraşului; al bustului lui Teodor Diamant, creatorul Falansterului de la Scăieni, al Lupoaicei Romane („Lupa Capitolina“), cu Romulus şi Remus (bustul, îngerul şi lupoaica, din păcate, au fost distruse de cutremurul din 1977); al marii statui de oţel inox „Rupătorul de geam“ (6-7 m), înălţată la intrarea principală a Fabricii de Geamuri Scăieni; al picturilor religioase de pe faţada cimitirului din aceeaşi localitate; al portretului primului preşedinte austriac Karl Renner (1870-1950), de pe faţada bibliotecii din oraşul austriac Gloggnitz, Nieder Õsterreich; este autor a două mari portrete religioase, în acelaşi oraş, pe faţada vilei compozitorului austriac Gustav Mahler, reprezentându-i pe Iisus şi pe Fecioare Maria cu Pruncul, lucrări dedicate soldaţilor austrieci căzuţi în cel de al doilea război mondial - picturi care au primit elogiul specialiştilor din Viena. Pentru Colegiul Truman din Chicago, a mai sculptat portretul preşedinelui Truman şi un bust al lui Eminescu. În urma persecuţiilor şi ameninţărilor organelor române de securitate, din perioada dictaturii comuniste, scriitorul s-a văzut silit să emigreze ilegal, în 1985, mai întâi în Austria, apoi în Statele Unite (1986). În America, după câţiva ani de studii, s-a angrenat în lupta generală a intelectualilor români din lumea liberă împotriva comunismului, devenind cunoscut prin susţinuta campanie de demascare a atrocităţilor regimului ceauşist, făcută atât prin intermediul presei libere din diaspora românească, dar mai cu seamă prin emisiuni şi interviuri acordate posturilor de radio „Vocea Americii“ şi „Europa liberă“. La acesta din urmă i s-a transmis şi un scurt interviu luat regelui Mihai I. Mare răsunet a avut, în acea perioadă, articolul „În România, condiţiile pentru o revoluţie populară sau pentru o schimbare deosebită sunt mai coapte ca oricând!“, publicat în ziarul „Micro Magazin“ din New York, la 2 aprilie 1989, în care autorul prezice şi descrie cu exactitate revoluţia, cu lupte de stradă, care va avea loc abia peste opt luni, precum şi execuţia la zid a dictatorilor. De asemenea, în acelaşi ziar, articolul din 25 noiembrie 1989, intitulat „Domnule Ceauşescu, nu rămâne decât să demisionaţi!“, trimis şi prin poştă fostului dictator, prin care îl avertiza limpede că va ajunge să fie judecat de un tribunal militar şi condamnat la moarte... Cristian Petru Bălan a înfiinţat prima emisiune de televiziune în limba română pentru românii din Chicago, intitulată „Suflet românesc“, bogată în informaţii politice şi cultural-artistice. Tot la Chicago, în 1996, împreună cu N. Manolescu, a editat ziarul „Datoria românească“, publicaţie care apare şi astăzi, cu unele mici intermitenţe. În două din marile ziare româneşti din America - „Meridianul românesc”, din California, şi „Romanian Tribune”, din Chicago - scriitorul este menţionat în colegiul redacţional. Amintim, de asemenea, că erau foarte apreciate programele literare săptămânale prezentate de scriitor la postul local de radio „Mândră Românie“ din metropola Chicago. După căderea regimului comunist din ţară, a intervievat, pentru TV, câteva mari personalităţi ale culturii româneşti, printre care memorabilele interviuri luate scriitorului Octavian Paler şi actorilor Dem Rădulescu şi Mircea Crişan, cât şi alte interviuri luate unei serii întregi de artişti români de teatru şi film, interpreţi de muzică populară şi uşoară, sportivi etc. La Chicago a funcţionat ca asistent la Truman College, lucrând îndeosebi cu studenţii străini. Tot în acea metropolă, a funcţionat ca profesor de limba română la Institutul de limbi străine „Berlitz“, apoi s-a stabilit la Wheaton, Illinois, unde a fost mai mulţi ani editor la „Societatea Misionară Română-SMR“, până la transferarea acesteia în România. Aici a lucrat în colectivul de redactare a „Marelui Dicţionar Biblic“, de 1354 pag., primul mare dicţionar biblic românesc, apărut la editura „Cartea Creştină“ din Oradea. După serviciul de la S.M.R. din Wheaton, a fost solicitat ca traducător pentru limbile franceză, spaniolă, portugheză, italiană şi rusă la marea companie americană „Floral Transworld Delivery“ din Downers Grove, Illinois. Tot ca traducător, a funcţionat şi la Societatea Americană de Telefoane Internaţionale „FoneTel“, din Chicago. În prezent, scriitorul este pensionar şi, după ce a locuit succesiv, la Sibiu, Râu de Mori, Hunedoara (lângă Haţeg), Ceptura-Prahova, Scăieni-Prahova, Bucureşti, Ploieşti, oraşul Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova (în acest oraş, unde Cristian Petru Bălan a botezat toate străzile la fondarea lui, în 1968, şi-a recăpătat locuinţa ce-i fusese confiscată de regimul comunist), oraşul Gloggnitz-Nieder Õsterreich (Austria), apoi la Chicago şi Wheaton, după atâtea perindări, s-a stabilit cu familia la Glen Ellyn, statul Illinois, într-o casă proprie. A continuat să publice articole politice, proză şi versuri în diferite reviste („Lumea liberă“, „Universul“, „Cuvântul românesc“, „Meridianul românesc“, „Luceafărul românesc“, „Romanian Tribune“, „Datoria românească“, „Transilvania“ (din Mǘnchen), „Curentul internaţional“, „Solia“, „Impact“, „ARA Journal“, „Ziua“, „Lumină lină“, „ZUM“, „Arcada“, „Exodus“, „Orizont creştin“ etc., etc.) A scris şi publicat trei romane: „Dincolo de curcubeu“ (carte recomandată de „Vocea Americii“, care a apărut şi în România, într-o ediţie piratată, fără consimţământul autorului), „Zborul destinului“ şi „Oaspeţii din Elizeu“. . În 2006 a publicat în ţară două piese de teatru, „Ispită si virtute“ (Una storia veneziana) şi drama de inspiraţie biblică "Neprihănitul Iov", propuse pentru „Teatrul de Stat Toma Caragiu“ din Ploieşti, precum şi un volum de versuri, „Stindarde transparente“. Ca pictor de icoane şi biserici, precum şi ca sculptor, are lucrări expuse public în oraşul Boldeşti-Scăieni, judeţul Prahova,
[modifică] Cărţi publicate
- Dincolo de curcubeu (Roman politic şi religios, 406 pag.; Ed. North America, Chicago, 1992).
- Amplificările tăcerii (Poeme, Ed. Liberty, New York, 1993).
- Viaţa lui Iisus (Prezentată în secvenţe istorice şi cronologice; Ed. Holy Cross, San Francisco, 1993).
- Dicţionarul partidelor politice din România (Ed. Yellow Bird, Chicago, 1993).
- Dicţionarul criminalilor politici comunişti din România (Ed. White Wings, Glen Ellyn, Illinois, USA, 1995).
- Un dicţionar al eroilor căzuţi victime ale comunismului în România (Ed. Yellow Bird, Chicago, 1993).
- Stropi de rouă (Colecţie de poezii pentru copii. Volum colectiv, editat de A.B.R., USA, Chicago, 1987).
- Visuri cosmice (Poeme cosmice; Ed. California, Hollywood, USA, 1994).
- Cioburi de cristal (4000 de maxime şi cugetări, scrise între 1955-1981, cu prefeţe de Acad. D. Panaitescu-Perpessicius şi M.N. Rusu. Ed. Phoenix, Glen Ellyn, Illinois, USA, 1996).
- Vagabond pe mapamond (Jurnal de călătorii în Hong Kong, Noua Zeelandă şi Australia; Ed. Windows, Glen Ellyn, Illinois, 2003).
[modifică] Teatru, Editura MSM, Bucureşti, 2006
1. Ispită şi virtute; 2. Neprihănitul Iov.
[modifică] Scenarii de film
1. Geniu sublim (Viaţa lui Mihai Eminescu); un scenariu de film scris în 1965/66 şi contractat cu Cinematografia Română, Studiourile Cinematografice Buftea, în 1967; Editura Western, Chicago, 1996).
2. Disperation Aboard (scenariu în limba engleză despre refugiaţii vietnamezi; Ed. Western, Chicago, 1996).
[modifică] Volume publicate în România
- Zborul destinului (roman, Ed. Eminescu, Bucureşti, 2003).
- Oaspeţii din Elizeu (roman, Ed. Eminescu, Bucureşti, 2004).
- Stindarde transparente (poeme, Ed. Premier, Ploieşti, 2006).
- Teatru: „Ispita şi virtute; Neprihănăitul Iov”, (Ed. MSM, Bucureşti, 2006).
[modifică] Editări
Cristian Petru Bălan a fost editorul unor publicaţii ale Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe (ARA):
Jurnalele Academiei Române (ARA), Editura ARA, California, numerele 21-22, pe anii 1996/97, şi nr. 23-24, pe anii 1998/99. De asemenea, în 1994 , a prefaţat şi publicat o nouă ediţie a volumului de versuri „Stropi de rouă“, de Vasile Militaru, la „Yellow Bird Publishing“ din Chicago.
[modifică] Referinţe bio-bibliografice
- Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, Dicţionarul scriitorilor români (vezi. www.Scriitori romani.ro);
- Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada, (Editura Albatros, Bucureşti, 2001);
- Dicţionarul enciclopedic al academiei ARA:
- Români în ştiinţa şi cultura occidentală, ed. I, 1992, pp. 27-28; ed. a II-a, 1996, pag. 24-25 (ambele ediţii la Editura Davis, California);
- Acad. Dumitru Panaitescu Perpessicius (1891-1971): Cuvânt înainte la cartea de maxime „Cioburi de cristal” (Editura Phoenix, Glen Ellyn, USA, 1996);
- M.N. Rusu, „Aforismele lui Cristian Petru Bălan“, prefaţa cărţii „Cioburi de cristal“, (Editura Phoenix, Glen Ellyn, 1996);
- Marian Popa, Istoria literaturii române, de azi pe mâine, (Editura Fundaţia Luceafărul, Bucureşti, 2001);
- Dan Fornade, Who's Who - Românii din America, 500 de personalităţi din S.U.A. si Canada, (Editura Danway Publications, Montreal, 2000);
- George Băjenaru, „Cititor în exilul creator“, pp.97-102 şi pag. 218 (Editura Danubius, Bucureşti, 2001);
- George Băjenaru, „Teism şi ateism în proza anticomunistă“ , în „Meridianul românesc“ din 6 martie 1998;
- Ioan Dan (1922-2003), „Dincolo de curcubeu, un roman de Cristian Petru Bălan“, în „Meridianul românesc“ din 18 sept. 1998;
- Constantin Enciu, „Oaspeţii din Elizeu“ - Roman de Cristian Petru Bălan, în „Meridianul românesc“ din 22 mai 2004;
- Marin Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Mihai Apostol şi Maria Nicula, „Personalităţi prahovene” (Dicţionar bio-bibliografic), pag. 36, Editura Premier, Ploieşti, 2003;
- Nicolae Dumitrescu, „Ploieşti, orizonturi culturale“, pag. 252, cu prefaţa de Acad. Eugen Simion, Preşedintele Academiei Române (Editura Lumina Tipo, Editată de Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti, 2005);
- Mihai Apostol, „Dicţionar istoric al judeţului Prahova” , pag. 54, Editura Ploieşti - Mileniul III, 2004;
- Gh. Nedelea, „Din istoricul unor şcoli prahovene”, vol. I, Editura PRINTEURO, Ploieşti, 2006, pag 193;
- Corneliu Şerban, "Cristian Petru Bălan - cetăţean american, suflet românesc, statornicie prahoveană", articol din ziarul „Cheia succesului”, Ploieşti, nr. 219, din 27 iunie, 1996;
- Corneliu Şerban, „În S.U.A., departe, cu Eminescu-n gând...”, Consemnări, în ziarul „Prahova” din 15 ianuarie 1997;
- Petre State, „Cristian Petru Bălan şi romanul său Dincolo de curcubeu”, în revista Caleidoscop, Ploieşti, 1 iunie 1998;
- Doina Jela, „Lexiconul negru - unelte ale represiunii comuniste”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001;
- N.I. Dobra, „Un sibian în America”, articol din ziarul TRIBUNA din Sibiu, nr. 4735, 7 sept. 2006, pag. 11;
- Prof. Dumitru Buhai, „Dincolo de curcubeu, de Cristian Petru Bălan”, în „Romanian Tribune”, 6 oct. 2006, Chicago;
- Prof.univ. Aurel Sasu, „Dicţionarul general al literaturii române”, (2 vol.), Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2006.
[modifică] Note
^ Articol apărut şi în Obsevatorul de Toronto, pentru a vedea această postare click aici. În ziarul din Toronto este transcris articolul de faţă, din Wikipedia.