Nae Ionescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu) (n. 4 iunie stil vechi/16 iunie 1890 - d. 15 martie 1940 ), filozof, logician, pedagog, jurnalist român. Este cunoscut şi apreciat pentru lucrările sale publicistice, Roza vânturilor şi filozofice, Logica).
[modifică] Date biografice
- La Bucureşti s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie, ale cărei cursuri le încheie în 1912 cu specializare în filosofie.
- În anul 1912, este numit profesor la Liceul Matei Basarab din Bucureşti.
- După o vreme în care colaborează la "Studii filosofice" sau la "Noua Revistă Română", pleacă în Germania, la Göttingen, în vederea desăvârşirii studiilor. Aici îl prinde Primul Război Mondial. Aproape cinci ani de zile îi petrece într-un lagăr de prizonieri.
- În anul 1919 îşi susţine doctoratul în filosofie la „Universitatea din München”, la profesorul Bäumker, cu teza: Die Logistik als Versuch einer neuen Bergründung der Mathematik (Logistica ca o nouă încercare de definire a matematicii).
- Revenit în ţară în 1919, este pentru scurtă vreme profesor, apoi director la „Liceul militar Mânăstirea Dealu” pentru ca, în acelaşi an, să fie numit asistent la catedra de „Logică şi Teoria cunoaşterii” a profesorului Constantin Rădulescu-Motru.
- Nae Ionescu şi-a inaugurat activitatea universitară cu lecţia Funcţiunea epistemologică a iubirii.
- În 1922, publică în „Gazeta Matematică” studiul "Comentarii la un caz de intranzienţă a conceptelor matematice", pentru care obţine "Premiul de filosofie matematică" în anul 1923. Profesor al Universităţii bucureştene, Nae Ionescu, prin prelegerile şi cursurile susţinute, a avut o mare influenţă asupra tinerei generaţii, determinînd mulţi intelectuali ai vremii să se îndrepte, vremelnic, spre extrema dreaptă. A fost profesor universitar al lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, C. Floru.
- Cel mai cunoscut logician român, Nae Ionescu a condus ziarul Cuvântul în care au scris numeroşi membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran etc.).
- A fost întemniţat la Miercurea Ciuc împreună cu alţi discipoli ai săi, datorită vederilor politice de extrema dreapta, el fiind unul din ideologii principali ai legionarismului interbelic şi un apologet al fascismului românesc. Moare în 1940 la Bucureşti.
- În timpul vieţii i-a apărut o singură carte, Roza vânturilor în 1937, o culegere de articole gazetăreşti strînse din iniţiativa lui Mircea Eliade care a şi prefaţat-o.
- După moartea sa, elevii săi au publicat folosindu-şi notiţele de curs un Curs de metafizică şi un curs de Istoria logicii.
[modifică] Referinţe
- Dora Mezdrea, Biografia, patru volume, ed. Universal Dalsi între anii 2000 şi 2005.
- Isabela Vasiliu Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, 2000.