Zonele aliate de ocupaţie din Germania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Această cutie: vezidiscutămodifică
Istoria Germaniei
Antichitatea
Triburile germanice
Perioada migraţiilor
Imperiul Francilor
Evul mediu
Sfântul Imperiu Roman
Colonizarea răsăritului
Apariţia naţiunii germane
Confederaţia Rinului
Confederaţia Germană
Confederaţia Germană de Nord
Imperiul German
Imperiul German
Primul război mondial
Republica de la Weimar
Republica de la Weimar
Germania Nazistă
Germania nazistă
Al doilea război mondial
Germania postbelică
Germania între 1945-1990
Ocupaţia şi împărţirea
Expulzarea germanilor
RDG
RFG
Reunificarea Germaniei
Germania în zilele noastre
Germania
Alte subiecte germane
Istoria militară
Tabel cronologic
Istoria germanei
[Editează acest format]
Germania administrată de Aliaţi
Cele patru zone aliate de ocupaţie din Germania Cele patru zone aliate de ocupaţie din Berlin

Drapelul Germaniei ocupate de Aliaţi 1946 - 1949
Capitala Berlin (de jure)
Forma de guvernământ Ocupaţie militară
Repere istorice
Germania Nazistă
Republica Federală Germania
Republica Democrată Germană
Berlinul Occidental
Berlinul Răsăritean

Puterile Aliate care au învins Germania Nazistă în al doilea război mondial au împărţit în scopuri administrative ţara (la vest de linia Oder-Neisse) în patru zone de ocupaţie în perioada 19451949.

Cuprins

[modifică] Zonele de ocupaţie

Cartierul general al Zonei americane de ocupaţie era Clădirea IG Farben din Frankfurt.

Cartierul general al Zonei britanice de ocupaţie se afla în oraşul Bad Oeynhausen.

  • La început, Franţei, deşi făcea parte dintre Aliaţi, nu-i fusese repartizată o zonă de ocupaţie, în principal datorită temerilor cu privire la reacţia populaţiei date fiind ostilitatea istorică dintre francezi şi germani, dar şi datorită importanţei mai scăzute din punct de vedere militar a Franţei Libere în timpul războiului. Până în cele din urmă, americanii şi britanicii au căzut de acord să cedeze câte o porţiune din propriile lor zone de ocupaţie în favoarea francezilor. Datorită acestui aranjament, Zona franceză de ocupaţie era formată din două teritorii separate, şi anume:

Cartierul general al Zonei de ocupaţie franceze se afla în Baden-Baden.

Cartierul general al Zonei sovietice de ocupaţie se afla în Berlin-Karlshorst.

  • Berlinul a fost ocupat de cele patru Puteri Aliate fiind divizat la rândul lui în patru zone de ocupaţie.

Fiecare putere ocupantă a format propria autoritate de guvernare şi a dus diferite politici faţă de populaţia civilă şi guvernarea locală.

Planul original care prevedea guvernarea Germaniei ca un singur stat prin intermediul Comisiei Aliate de Control a fost abandonat în 19461947 (fără să fi fost vreodată pus în practică) datorită tensiunileor în creştere dintre occidentali şi Uniunea Sovietică, care au primit denumirea generică de războiul rece. Ruptura definitivă dintre Aliaţi în privinţa administraţiei Germaniei postbelice a devenit evidentă în timpul Blocadei Berlinului.

Cele trei zone occidentale de ocupaţie au fost unite pentru a forma Republica Federală Germania, noul stat german fiind proclamat pe 23 mai 1949. În zona sovietică de ocupaţie a fost proclamată Republica Democrată Germania pe 7 octombrie 1949.

În Germania de Vest, ocupaţia a continuat în mod oficial până în 1955, dar după proclamarea RFG-ului, guvernatorii militari au fost înlocuiţi cu înalţi comisari civili, a căroro poziţie era undeva între cea a unui guvernator şi cea a unui ambasador. După recunoaşterea Germaniei Occidentale ca stat pe deplin suveran în 1955, ocupaţia s-a terminat, iar înalţii comisari au fost înlocuiţi cu ambasadori.

Oraşul Berlin nu a fost parte a niciunui stat şi a continuat să se afle sub controlul Aliaţilor până în 1990. Cele trei sectoare occidentale au fost unite în scopuri administrative în Berlinul Occidental, în vreme ce sectotul sovietic a funcţionat ca Berlinul Răsăritean.

Toate teritoriilre germane de la vest de Oder şi Neisse (Pomerania, Neumark, Silezia şi Prusia Răsăriteană) au fost anexate de Polonia şi Uniunea Sovietică. Klaipeda (în germană: Memel) şi şi regiunea înconjurătoare au fost alipite la RSS Lituaniană. Teritoriile Franţei, Austriei Belgiei, Cehoslovaciei, Poloniei şi Lituaniei anexate de Germania Nazistă în timpul războiului au fost retrocedate ţărilor respective sau au fost anexate de URSS.

[modifică] Guvernatorii militari şi înalţii comisari

[modifică] Zona americană

[modifică] Guvernatorii militari

[modifică] Înalţii comisarii

[modifică] Zona britanică

[modifică] Guvernatori militari

[modifică] Înalţii comisari

[modifică] Zona franceză

[modifică] Comandant militar

  • mai 1945 - iulie 1945 Jean de Lattre de Tassigny

[modifică] Guvernator militar

[modifică] Înalt comisar

[modifică] Zona sovietică

[modifică] Comandant militar

[modifică] Guvernatori militari

[modifică] Preşedinte al Comisiei Sovietice de Control

[modifică] inalţi comisari

[modifică] Bibliografie