Opera (web browser)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la Opera, un web browser promovat de compania norvegiană Opera Software din Oslo. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Operă (dezambiguizare).


Opera 9 pe prima pagină Wikipedia în limba română
Extinde
Opera 9 pe prima pagină Wikipedia în limba română
Sigla Opera

Opera este o suită Internet gratuită ce funcţionează pe multiple sisteme de operare. Această suită conţine:

Opera este dezvoltat de Opera Software în Oslo, Norvegia. La baza acestui browser se află motorul de afişare numit Presto, care a fost licenţiat de parteneri de afaceri precum Adobe şi a fost integrat în Adobe Creative Suite. Browser-ul Opera este liderul mondial pe telefoane mobile, smartphone-uri şi pe PDA-uri, deoarece foloseşte tehnologia proprie Small Screen Rendering. Opera este folosit şi pe platforme iTV. Opera poate fi controlat prin voce (browser multi-modal), fiind rezultatul unui parteneriat cu IBM.

Cuprins

[modifică] Istoric

În jurul anului 1992, Jon Stephenson von Tetzchner şi Geir Ivarsøy au făcut parte dintr-un grup de cercetători la Televerket (compania naţională de telefonie a Norvegiei, acum numită Telenor). Grupul a luat parte la dezvoltarea ODA (Open Document Architecture), un sistem bazat pe standarde pentru stocare şi citire de documente, imagini şi alte materiale. Sistemul ODA nu a ajuns prea cunoscut şi a fost abandonat, în ciuda faptului că a fost performant. Aceşti cercetători au creat şi primul server şi prima pagină web norvegiană în anul 1993. Însă ei nu au fost mulţumiţi de browser-ul Mosaic deoarece avea o structură prea 'plată' pentru a fi utilizat în navigarea pe web. Astfel, cercetătorii au fost interesaţi să facă un browser nou, propriu. Inspiraţi de proiectul ODA, ei au văzut un potenţial de a face un browser mai bun, mai adaptat la multele faţete ale structurii web-ului. Compania Televerket a dat undă verde grupului, iar ei au avut primul prototip funcţional al browser-ului pe la sfârşitul anului 1993. Însă, pentru 1998 în Norvegia era pregătită liberalizarea totală a pieţei de telefonie, astfel Televerket avea să se pregătească pentru competiţie, iar ei nu au fost siguri dacă acest browser se potriveşte în afacerea lor de bază. În 1994 Televerket a fost preluată de stat, iar J. S. von Tetzchner şi G. Ivarsøy au primit permisiunea să continue dezvoltarea browser-ului pe cont propriu în sediile companiei. La sfârşitul anului 1995 Televerket a fost redenumită Telenor, iar compania Opera Software a fost înfiinţată, încă la acelaşi sediu. Produsul lor a fost cunoscut sub numele de MultiTorg Opera şi a fost recunoscut foarte rapid de comunitatea de pe Internet pentru interfaţa ce permitea deschidea mai multor documente (MDI) şi pentru 'hotlist' (bara de margine). Acestea făceau navigarea mai multor site-uri mai uşoară.

În ianuarie 2003, Opera 7 a fost lansat şi a introdus un motor nou de afişare, numit Presto. Acesta a îmbunătăţit foarte mult suportul pentru CSS, ECMAScript şi DOM.

În august 2004, Opera 7.6 a fost lansat în versiune alpha, pentru testare limitată. Această versiune a oferit suport avansat pentru standarde, introducând suport pentru control prin voce şi sintentizare vocală. De asemenea, au fost implementate o gamă de standarde web specializate ce permit dezvoltatorilor web să creeze aplicaţii web multi-modale, precum VoiceXML 2 [1], SRGS [2], SISR [3], SSML [4], XML Events [5], JSGF [6], XHTML+Voice 1.2 [7], DOM 3 Load and Save, XmlHttpRequest şi altele. Opera a introdus şi o nouă versiune pentru iTV care a inclus fit to width, o opţiune ce este disponibilă începând de la versiunea 8 pentru desktop. Fit to width ('potriveşte în lăţime') este o tehnologie proprietară ce combină puterea CSS-ului cu tehnologia internă a browser-ului. Paginile sunt redimensionate dinamic prin micşorarea imaginilor şi/sau a textelor, iar unde este necesar unele imagini sunt eliminate. Navigarea pe Internet cu ecrane mici este îmbunătăţită dramatic de această tehnologie. Opera 7.6 nu a fost lansat oficial.

În 19 aprilie, 2005, versiunea 8.0 a fost lansată. Pe lângă suportul pentru SVG Tiny, capabilităţi multi-modale şi User JavaScript [8], interfaţa implicită a fost foarte mult simplificată şi curăţată. Prima pagina de start a browser-ului este un portal de căutare mult îmbunătăţit [9]. Acest lucru sugerează că browser-ul este orientat spre utilzatorii normali, nu numai pentru cei experimentaţi. Însă nu toţi utilizatorii acestui browser au primit cu bucurie modificările, deoarece unele setări avansate au fost ascunse [10]. În 6 Iulie, 2005, Opera 8.02 technology preview a inclus, pentru prima dată într-un browser, un client BitTorrent simplu [11], dar Opera 8.02 final nu a inclus suport pentru BitTorrent [12].

Pe 20 septembrie, 2005, versiunea 8.50 a fost lansată, marcând o schimbare semnificativă în strategia de marketing prin eliminarea banner-ului publicitar. Astfel, browser-ul Opera a devenit gratuit pentru versiunea curentă şi următoarele. [13] Pe lângă această modificare, browser-ul conţine un sistem automat de modificare a site-urilor invalide ce nu funcţionează pe Opera, şi câteva găuri de securitate fixate. Actualizarea browser-ului este recomandată.

Pe 20 iunie, 2006, versiunea 9.0 a fost lansată.

[modifică] Noutăţi în Opera 9

  • Client BitTorrent simplu, integrat în browser, orientant spre utilizatorii începători
  • Blocaj conţinut. Acesta permite utilizatorilor să aleagă ce imagini şi ce animaţii să nu mai apară pe un site. Astfel se pot elimina bannerele publicitare de pe site-uri.
  • Previzualizare file (tabs). Atunci când mouse-ul este deasupra unei file, imaginea micşorată a site-ului apare automat.
  • Widgets. Aplicaţii web ce rulează în afara ferestrei aplicaţiei principale.
  • Setări individual per site.
  • Abilitatea de a adăuga motoare de căutare în Opera pe baza oricărui câmp de text pe orice pagină.
  • Editare de text îmbogăţită (rich text editing - WYSIWYG).
  • Comenzile din tastatură au fost redefinite pentru a fi mai similar cu cele din Internet Explorer.
  • Următoarele tehnologii web au fost implementate: XSLT, XPath, Web Forms 2, TLS 1.1 şi SVG 1.1 Basic. De asemenea, există suport parţial pentru CSS 3 Selectors şi CSS 3 User Interface.

[modifică] Ultimele versiuni

Notă: Există posibilitatea ca ultimele versiuni să difere de la o limbă la alta. Numerele de mai jos sunt pentru limba engleză. Pentru a le descărca intraţi pe: [14]

  • Microsoft Windows: 9.01 (Windows 95 sau mai nou)
  • Microsoft Windows: 3.62 (Windows 3.x)
  • Mac OS X: 9.01; Mac OS: 6.03
  • Linux i386, SPARC şi PowerPC: 9.01
  • Linux arm: 7.6
  • FreeBSD i386: 9.01
  • Solaris SPARC and i386: 9.01
  • OS/2: 5.12
  • BeOS: 3.62
  • QNX: 6.0.1
  • Symbian OS Series 60: 8.60 (Series 60 a doua şi a treia ediţie)
  • Symbian OS Series 60: 6.20 (Series 60 prima ediţie)
  • Symbian OS UIQ: 6.31
  • EPOC: 5.14
  • Windows Mobile: 8.6
  • Java ME (Opera Mini): 2.0.4509
  • Pocket PC: 8.60

[modifică] Ultimele versiuni în testare

Versiunile alpha sunt testate doar de angajaţii Opera Software. Versiunile beta pentru platformele desktop (Microsoft Windows, Linux, Mac OS X) sunt testate de un grup select numit 'the Elektrans'. Versiunile 'technical preview' (pentru testare de tehnologii noi) sunt lansate pe beta newsgroup al Opera Software, forum şi pe lista de email-uri (mailing-list), astfel încât publicul poate să testeze şi să discute capabilităţile noi. Pagina de download oficială pe Opera.com oferă numai versiuni finale şi variante beta publice. Pentru variante 'technical preview' accesaţi: Jurnalul/blogul echipei desktop

Opera versiunea 9.0 beta a fost primul browser de Windows care a trecut testul Acid2. [15]

[modifică] Capabilitaţi

[modifică] Accesibilitate

Opera a fost făcut întodeauna pentru a folosi puţină memorie şi viteză de navigare cât mai mare pentru a îl face potrivit pentru computere încete. Accesibilitatea este întotdeauna importantă pentru utilizatori cu handicap vizual sau motor. Interesant, J.S. von Tetzchner este fiul profesorului Stepehn von Tetzchner (Universitatea din Oslo). Acesta s-a specializat în studiul dezvoltării copiilor şi problemelor de comunicare.

Opera a fost primul browser care a integrat gesturi din mouse ca o metodă de navigare pe Internet. De asemenea, se poate controla orice aspect al browser-ului numai utilizând tastatura. Comenzile din tastatură şi gesturile din mouse pot fi modificate pentru a acomoda cerinţele diferiţilor utilizatori. Opera suportă şi access keys (comenzi din tastatură ce pot fi implementate de dezvoltatorii de site-uri) de la versiunea 7.

Controlul prin voce al browser-ului a fost dezvoltat împreună cu IBM şi a fost introdus în versiunea 8. Prin voce se pot folosi exact aceleaşi comenzi precum se pot din tastatură şi din mouse. Comenzile vocale pot fi şi ele modificate. De asemenea, Opera poate citi pagini sau textul selectat. Nu în ultimul rând Opera oferă capabilitaţi avansate ce pot fi folosite de dezvoltatori web pentru a crea site-uri interactive, multi-modale, ce acceptă comenzi vocale şi răspund prin sintetizare voce. IBM are un browser multi-modal bazat pe Opera.

De la Opera 8 există şi suport pentru "Fit to Window". Această tehnologie proprietară este similară cu Small Screen Rendering pentru Opera Mobile, ambele oferind utilizatorilor posibilitatea să "înghesuie" site-urile pe ecrane mai mici.

[modifică] Sesiuni

Întotdeauna când porniţi Opera se porneşte o sesiune nouă. Aceasta este salvată periodic într-un fişier în timp ce rulează astfel încăt atunci când închideţi Opera (sau se blochează şi este necesară repornirea forţată), puteţi reveni la navigarea paginilor exact acolo unde aţi rămas data trecută. Sesiunile pot fi salvate separat pentru a fi reîncărcate chiar şi pe computere diferite. Această capabilitate păstrează chiar şi istoricul de pagini vizitate în fiecare fereastră.

[modifică] Navigare cu file (tabs)

Opera a devenit faimos datorită faptului că permite navigarea a mai multor site-uri într-o singură fereastră. De asemenea, din acelaşi motiv Opera fost puţin dezapreciat deoarece nu era întotdeauna uşoară trecerea de la o pagină deschisă la alta (era necesară folosirea meniului Ferestre/Windows pentru a selecta una din paginile încărcate). O bară cu paginile încărcate a fost introdusă în versiunea 4, pentru a uşura alegerea paginilor. Versiunea 6 a adus încă o schimbare ce permitea utilizatorului să aleagă între navigare SDI (un singur document) sau MDI (multiple documente).

[modifică] Standarde

Opera a avut suport pentru CSS de la versiunea 3.5. Håkon Wium Lie, unul din inventatorii CSS-ului, este angajat la Opera Software [16]. Până la versiunea 6 browser-ul a avut suport pentru cele mai populare standarde web şi altele mai recente, precum WAP şi WML, însă suportul pentru ECMAScript şi DOM a fost puţin sub aşteptări.

Această problemă a fost aproape în totalitate eliminată o dată cu lansarea versiunii 7, care a introdus motorul de afişare Presto. Suportul tuturor standardelor a fost îmbunătăţit, iar câteva standarde noi au fost implementate, printre care suport aproape complet pentru HTML DOM. Nu în ultimul rând Presto este cel mai rapid interpretator ECMAScript ("JavaScript"), în comparaţie cu orice alt browser [17].

Opera are un mod de prezentare numit Opera Show. Acesta permite ca documente HTML şi XML să fie prezentate pe ecrane mari în combinaţie cu navigare pe web. Grafica paginilor se schimbă atunci când se intră în modul de afişare pe tot ecranul la pagini web, dacă acestea conţin codul CSS specific pentru prezentări.

[modifică] Mail

Opera 7 a inclus un client de e-mail şi ştiri original numit M2 (Mail 2) ce foloseşte o bază de date pentru stocare (de exemplu acelaşi e-mail poate să apară în mai multe "directoare"). În Mai 2004 Opera 7.5 a fost lansat cu suport pentru RSS şi un client de IRC, ambele fiind strâns integrate în M2.

În versiunea curentă, M2 este capabil să afişeze e-mail-uri în format HTML, dar nu e capabil de a trimite în format HTML.

[modifică] Opera Mobile pentru dispozitive mobile

Opera Small Screen Rendering (SSR) poate reformata dinamic orice pagină pentru ecrane înguste, precum smartphone-uri şi PDA-uri. Tehnologia se bazează şi pe CSS, astfel utilizatorii şi dezvoltatorii web au control asupra metodei de afişare.

Opera Mobile este disponibil pe un număr mare de PDA-uri şi smartphone-uri, printre care se pot aminti următorii producători: Nokia, BenQ, Sony Ericsson, Sharp Corporation, Sendo, Kyocera, Motorola, şi Psion.

[modifică] Opera Mini

Opera Mini a fost lansat în 8 august, 2005 în Norvegia printr-un proiect pilot cu un canal de televiziune norvegian TV2. Disponibilitatea acestui serviciu este limitată, dar există deja planuri pentru extindere. Această versiune a Opera Mini rulează pe aproape orice telefon mobil ce are suport pentru Java (lucru valabil pentru majoritatea telefoanelor mobile disponibile pe piaţă). Browser-ul este disponibil în două variante: pentru telefoane mobile cu puţină memorie şi pentru telefoane cu mai multă memorie.

Deoarece Opera Mini este făcut pentru telefoane mobile ce nu sunt capabile să afişeze pagini web, pagina cerută este prima dată comprimată şi adaptată pentru telefon de server-ele externe ale Opera Software. Tehnologia folosită pentru afişarea paginilor este "Small Screen Rendering" (precum la Opera Mobile). Conţinutul este transferat de la server la Opera Mini printr-un protocol proprietar Opera Binary Markup Language.

Lista de telefoane mobile pe care rulează Opera Mini.

[modifică] Critici

Opera a fost criticat în mare parte pentru banner-ul publicitar. De la versiunea 8.5 Opera este gratuit, fără reclamă în browser.

[modifică] Incompatibilitate percepută şi incompatibilitate reală

O problemă generală este că majoritatea site-urilor nu sunt bazate pe standarde web, sau folosesc cod învechit de detectare a browser-ului pentru a oferi diferite variante de conţinut în funcţie de browser şi versiune (cu scopul de a evita reale erori în browsere). Alte site-uri folosesc pur şi simplu cod incorect. Aceste site-uri greşite sunt în majoritatea lor testate numai pe Internet Explorer. Astfel modul de afişare dorit se bazează pe o varietate de erori şi tehnici de "recuperare" din erorile site-ului folosite de Internet Explorer. Aceste metode s-au dovedit imposibil de simulat perfect în alte browsere. Utilizatori ce nu au răbdare sau needucaţi pot considera în mod fals că Opera nu are suport complet pentru tehnologiile web.

[modifică] MSN

Site-ul MSN (deţinut de Microsoft) a cauzat probleme utilizatorilor acestui browser:

În octombrie 2001 site-ul MSN a fost modificat în aşa fel încât să trimită o versiune puţin modificată în funcţie de browser, cu acelaşi conţinut. Utilizatorii browser-ului Opera primeau pagini cu erori pe noul site. Microsoft a declarat cu tărie că la baza acestei probleme stă suportul pentru XHTML greşit al browser-ului Opera, iar că Netscape Navigator 6 şi Internet Explorer sunt singurele ce suportă această tehnologie. Site-ul MSN a fost fixat după ce Opera Software a confruntat Microsoft printr-un comunicat de presă despre problemă codat în XHTML. Acest comunicat nu funcţionează nici la ora actuală pe Internet Explorer, dar în Opera a funcţionat perfect de atunci.

Vedeţi:

În mai 2004 o entitate necunoscută a făcut o plată în valoare de USD $12.75 milioane către Opera Software. Håkon Wium Lie (şeful departamentului de tehnologie la Opera şi unul din inventorii CSS-ului) a declarat că astfel s-a rezolvat o problemă apropiată de inima lui. Însă nimeni nu a declarat oficial cine a făcut plata sau motivul. Mulţi speculează că Microsoft a plătit pentru a evita un proces. (conform Ştirii CNet)

[modifică] Legături externe

Notă: legăturile din acest articol sunt scrise în limba engleză.

[modifică] Legături oficiale

[modifică] Legături neoficiale