Komsomol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Insigna de komsomolist
Extinde
Insigna de komsomolist
Timbru sovietic din 1966 dedicat Komsomolului
Extinde
Timbru sovietic din 1966 dedicat Komsomolului

Komsomol (Комсомол) este o abreviere silabică a denumirii în limba rusă a "Uniunii Tineretului Comunist" – Коммунистический Союз Молодёжи ( Kommunisticeski Soiuz Molodioji). Organizaţia a fost fondată pe 29 octombrie 1918. Până în 1922 numele oficial a fost "Uniunea Tineretului Comunist Leninist din întreaga Uniune" – Всесоюзный Ленинский Коммунистический Союз Молодёжи (Vsesoiuznîi Leninski Kommunisticeski Soiuz Molodioji).

Komsomolul a fost organizaţia de tineret a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cei mai tineri membri având 14 ani, limita superioară de vârstă fiind 28 de ani, cu excepţia funcţionarilor organizaţiei care puteau fi mai în vârstă. Copii de până la 14 ani erau înscrişi în organizaţiile de pionieri.

Komsomolul avea o influenţă neglijabilă în politica partidului comunist sau a organelor puterii sovietice. Dar Komsomolul juca un rol important ca un mecanism pentru îndoctrinarea tinerilor, dar şi pentru introducerea acestora în domeniul politic. Alături de aceste scopuri, Komsomolul era şi teren de muncă şi activitate politică, fiind principalul rezervor de cadre pentru partidul comunist. Membrii activi primeau privilegii notabile şi puteau fi promovaţi în organele de conducere comuniste. De exemplu, Iuri Andropov, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pentru o scurtă perioadă după moartea lui Leonid Brejnev, a ajuns în funcţii importante după ce a activat în organizaţia de Komsomol din Karelia.

În anii în care a atins maximul de dezvoltare, Komsomolul a avut zeci de milioane de membri, aproximativ două treimi dintre persoanele adulte din Rusia fiind la un moment dat membri ai organizaţiei.

În timpul revoluţiei, bolşevicii nu au arătat vreun interes pentru înfiinţarea unei organizaţii pentru tineret. Totuşi, în 1918, primul congres al tineretului comunist s-a ţinut sub patronajul partidului bolşevic, deşi scopurile şi credinţele celor două organizaţii nu coincideau în totalitate. Până la al doilea congres din anul următor, bolşevicii câştigaseră practic controlul total asupra organizaţiei, în scurtă vreme Komsomolul fiind consacrat în mod oficial ca aripa de tineret a partidului.

Reformele lui Mihail Gorbaciov, (perestroica şi glasnost), au admis în sfârşit că organizaţia Komsomol nu mai servea intereselor celor pe care trebuia să-i reprezinte. Cadrele de conducere nu erau de calitate şi acest fapt, împreună cu unele probleme structurale, nu mai puteau fi ascuns în noua atmosferă deschisă, transparentă.

Komsomolul fusese pentru vreme îndelungată un rai al birocraţiei şi conservatorismului şi fusese în tot acest timp fără nici o putere politică, proprietăţi care se perpetuau în timp. La Congresul al XX-lea al Komsomolului, regulile organizaţiei au fost schimbate radical. Până în cele din urmă, aceste reforme au distrus organizaţia prin fragmentare, lipsă de claritate în domeniul obiectivelor, lipsă de membri şi de calitate a membrilor rămaşi. Pur şi simplu nu mai era nevoie de această organizaţie.

În primele stadii ale perestrocăi, când s-a început legalizarea cu prudenţă a micilor întreprinderi private, komsomoliştilor li s-au acordat privilegii în deschiderea unor afaceri, pentru a da tinerilor şanse mai mari în viaţă. Ca rezultat, mulţi conducători komsomolişti au avut şansa să se îmbogăţească rapid, un exemplu tipic fiind Mihail Hodorkovski. Se începuse să se glumească pe seama motto-ului lui Lenin "Sindicatele sunt şcoli ale comunismului" schimbat în "Komsomolul este şcoala capitalismului".

Ziarul Komsomolului, Komsomolskaia Pravda, mai apare încă, în ciuda dispariţiei organizaţiei pe care a slujit-o.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Komsomol

Site-ul oficial al ziarului Komsomolskaia Pravda, în rusă