Kaliningrad
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la centrul administrativ al oblastului (regiunii) Kaliningrad. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Kaliningrad (dezambiguizare).
Stemă | Hartă |
---|---|
![]() |
|
Date de bază | |
Stat: | Rusia |
Districte federale: | Rusia de nord-vest |
Împărţire teritorială: | Regiunea Kaliningrad |
Tip de localitate: | Oraş |
Coordonate pe glob: | Coordonate: 54° 44' N; 20° 29' E 54° 44' N; 20° 29' E |
Înălţime: | 4,8 m peste nivelul mării |
Suprafaţă: | 215,7 km2 |
Locuitori: | 434.954 (1 ianuarie 2005) |
Densitatea populaţiei: | 2.016 locuitori pe km2 |
Cod poştal: | 236 010 |
Prefix telefonic: | +7 (01 12) |
Cod autovehicule: | 39 |
Diviziuni: | 5 districte ale oraşului |
Adresa Stadtverwaltung: |
pl. Pobedy 1, Kaliningrad |
Website oficial: | www.klgd.ru/en |
adresă e-mail: | ums@klgd.ru |
Politică | |
Primar: | Juri Savenko (2005) |
Listă a oraşelor din Rusia |
Kaliningrad (în rusă Калининград, mai demult în germană Königsberg, în poloneză Królewiec, în lituaniană Karaliaučius), oraş centru administrativ al regiunii cu acelaş nume, o exclavă rusă de la Marea Baltică. Are 440 mii locuitori (45 % din populaţia regiunii Kaliningrad) şi a fost fondat în 1255 de germani.
Kaliningrad a fost capitala Ordinului Teuton, apoi a Principatului Prusiei (din 1701 regat). În 1772 devine centru administrativ al provinciei Prusia Orientală din cadrul Regatului Prusiei. În pofida faptului că din 1648 capitala Prusiei a fost de-facto la Berlin, Königsbergul a rămas locul de încoronare al regilor Prusiei pînă în 1918. A fost cel mai important centru economic şi cultural al estului german pînă în 1945.
La faimoasa universitate Albertina din acest oraş (fondată în 1544, închisă în 1945 de către sovietici şi redeschisă în 1948 cu predare în limba rusă, azi numită Universitatea Immanuel Kant) au activat filozofii Johann Gottfried von Herder şi Immanuel Kant, astronomul Friedrich Wilhelm Bessel, fizicianul Hermann von Helmholtz, scriitorul Ernst Theodor Amadeus Hoffmann ş.a.
Printre monumentele de arhitectură celebre ale oraşului se numărau blocul central al Universităţii Albertina, Domul, castelul regal (aruncat în aer de sovietici în 1967), oraşul vechi Knaiphof, cu clădiri din secolele XV - XVIII (a suferit mult în momentul asedierii oraşului din primăvara anului 1945 şi a fost demolat în totalitate între 1946 - 1950).
La 2 august 1945 oraşul şi partea de nord a Prusiei Orientale a fost atribuită URSS. Iniţial s-a preconizat transferul acestui teritoriu Lituaniei, la acel moment o republică unională în URSS, dar în 1946 s-a decis crearea unei regiuni în componenţa Federaţiei Ruse. Populaţia germană din oraş a fost expatriată în Germania între 1945 şi 1947, oraşul fiind populat cu etnici ruşi. Tot în 1946 oraşul a fost denumit "Kaliningrad" în amintirea lui Mihail Kalinin, un apropiat al lui Stalin.
În perioada sovietică oraşul a fost o importantă bază militară. Dintre vechile monumente de arhitectură se mai păstrează cîteva porţi ale oraşului, inclusiv Porţile Brandenburgice (secolul al XVIII-lea), palatul Holstein (secolul al XVII-lea, puternic avariat), cîteva biserici din secolele XVI - XIX, fostul cartier rezidenţial Amalienau (cu vile din secolul al XIX - prima jumătate a secolului 20), Teatrul (secolul al XIX-lea) ş.a.m. d. Recent a fost reconstruit Domul, unde se află şi mormîntul lui Kant. Există ideea reconstrucţiei celebrului Ordenschloss - castelul regal din Königsberg, rămăşiţele căruia sînt în prezent restabilite şi conservate de o echipă de arheologi ruşi şi germani. {diacritice}}
Cuprins |
[modifică] Istoric
Königsberg, tradus în română ar fi "Dealul Regelui", (cunoscut în poloneză sub denumirea Królewiec, în lituaniană Karaliaučius), a fost centrul cultural, economic şi administrativ al provinciei germane Prusia Orientală. Distrus în mare parte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La 2 august 1945 a fost anexat de URSS împreună cu împrejurimile sale, iar în anul 1946 a primit denumirea de Kaliningrad, în amintirea lui Mihail Kalinin, un om de încredre al lui Stalin.
[modifică] Aşezare geografică
Situat la gurii de vărsare a râului Pregel in Marea Baltică, pe peinsula Frişe Nehrung, un canal de 50 km prin Pilau ce leagă oraşul de mare. Pe cale rutieră sau cale feratä fiind situatä la 650 km de Berlin. Peninsula Samland din regiune este cunoscutä prin localitätile baleare Cranz, Neukuhren, Palmnicken, Rauschen.
[modifică] Primele aşezări
Deja in epoca de piatră sunt descoperite urme istorice a aşezărilor omeneşti. Asfel de urme arheologice s-au găsit in satele prusace: Juditten, (pe limba prusacä=negru), Kosse (prusacă.:pomi mici), Tragheim (pr.:poiană), Sackheim (pr.:răşinä de pin), Laak (pr.:tufişul iepurelui) s.a.m.d. Insula Dom a fost din cauza inundaţiilor dese, in anul 1327 a fost consolidat, putând fi locuit.
[modifică] Colonizarea germană
Ţinutul de la Marea Baltică in jurul anului 1000 e.n. era locuit de popoarele baltice "pruţi". In anul 1225 a fost intemeiat primul ordin (al teutonilor) de cälugäri germani prin ordinul regelui Boemiei Ottokar II ce a cucerit cetatea existentă de lemn înlocuind-o cu o cetate construitä din piaträ "Cönigsberg" ce folosea cälugärilor ca fortäreaţă impotriva necredincioşilor "pruţi". In regiunea cetăţii apar trei oraşe germane Altsstadt, Löbenicht, Kneiphof fiecare cu o administraţie proprie. După distrugerea cetăţii de către pruţi in 1263, va fi comunitatea germană din jurul cetäţii reconstruită. In anul 1286 aparţine comunitatea de Hansa cu drepturi depline de oraş al Hansei 1340. Fiind in 1330 - 1380 construit un Dom (catedralä). Dupä infrângerea de la Marienburg (teuton) 1457 a cavalerilor teutoni, devine cetatea Königsberg, centrul Ordinului cavalerilor cälugäri germani.
[modifică] Prusia
- In 1525 marele magister al ordinului călugărilor (teutoni) Abrecht von Brandenburg-Ansbach schimbă statutul de "Ţară a ordinului cälugărilor" in "Principatul Prusiei" ce duce la reorganizarea provinciei. După anul 1466 aparţine de statul prusac Pommerellen si Ermland denumit ducatul Prusiei. *In 1569 (Uniunea din Lublin) este unită o parte din regiune cu Polonia.
- In 1544 este intemeiată Universitatea evanghelică din Königsberg Albertina de către ducele Albrecht cu rectoratul in Elbing.Unde a ţinut ca rector al universităţii, cursuri Villem van de Voldersgraft fiind şi sfetnicul ducelui. Istoricul prusac Christoph Hartknoch descrie viaţa rectorului universitäţii in "Vita Guilielmi" (Acta Borusica III).
- Prinţul Johann Sigismund von Brandenburg urmează pe tronul ducatului Prusiei în 1618. Ca şi precedesorii săi trebuie sä recunoască suveranitatea Poloniei. Prin manevre politice iscusite reuşeşte prinţul Friedrich Wilhelm von Brandenburg să obţină suveranitatea deplină asupra ducatului Prusiei căreia îi aparţin oraşele Labiau 1656, Wehlau 1657, Friden von Oliva 1660 după ce a inäbuşit o revoltă, cauzată de impozitele mari, care erau necesare intreţinerii armatei pretinsă de Polonia, (al cărui vasal rămine mai departe).
- Abia in 1701 devine din "Ducatul Prusiei", "Regatul Prusiei" si prinţul Friedrich III poate să se încoroneze la 18 ianuarie in Königsberg ca regele Friedrich I din Prusia. Abia in anul 1772 va fi numit "Frederic cel Mare" rege al Prusiei (fiind regele Prusiei de est si de vest). Trei oraşe Löbenicht, Altstadt si Kneiphof se alipesc in 1701 oraşului Königsberg care este capitala statului Prusia de est.
- Pierderi mari din numărul populaţiei "Prusiei räsäritene" 1708-1710 sint cauzate de izbucnirea pestei, care a bântuit in regiune. Aceastä pierdere de locuitori a fost inläturatä de "Regele soldat" Friedrich Wilhelm I prin colonizări forţate in regiune ca de exemplu 1732 au fost colonişti aduşi din Salzburg (Exulanti), protestanţi refugiati din cauza episcopului catolic Firmian.
- Frederic cel Mare (1740 - 1763) are in Prusia de est ciocniri de trupe cu armata ţarului Rusiei, ca urmare provincia este de trupele ruse ocupată 1758.
- Marel filizof Immanuel Kant născut in 1724 este unul dintre personalităţile provenite din oraşul Königsberg, prin universitatea oraşului devine Königsberg un centru al filozofiei din aceeea perioadă de timp.
- In anul 1800 avea oraşul 60.000 de locuitori fiind unul dintre cele mai mari oraşe germane. Aici s-a născut 1730 filozoful si scriitorul Johann Georg Hamann, in 1776 scriitorul si compozitorul E.T.A. Hoffmann.
- Friedrich II-lea 1772 care a luat parte la prima impărţire a Poloniei, iar teritoriul primit la sud de fluviul Vistula fiind numit "Prusia de vest" sub domnia regilor din dinastia Hohenzollern capitala fiind Königsberg.
- Prusia devine din nou teatru de război in timpul lui Napoleon Bonaparte trupele prusace fiind invinse 1807. Dupä infringerea suferită de Napoleon in campania militară impotriva Rusiei, incepe şi in Prusia de est reorganizarea unei lupte de eliberare 30 decembrie 1812 Convenţia militarä de la Tauroggen între generalul prusac Yorck si comandantul armatei ruse Hans Karl von Diebitsch.
- Intre anii 1829 si 1878 au fost ambele provincii "Prusia de est" şi "de vest" numite impreună ca Prusia Königsberg fiind mai departe capitala provinciei.
- Din data de 1867 fiind Prusia parte a "Uniunii Germane de Nord" iar din anul 1871 aparţinind (imperiului) Germaniei.
Se mai poate aminti anul 1860 când a fost construitä "calea feratä prusacă de est", făcând legătura dintre Königsberg şi Berlin, ce contribuie la dezvoltarea economică a regiunii.
[modifică] După primul räzboi mondial
Dezvoltare economică a oraşului este frânatä prin distrugerile materiale si pierderile de vieţi omeneşti din timpul războiului. Prin Pacea de la Versaille Prusia de est este separatä de restul Germaniei ceeace dus la o situatie economicä dezastruoasă a ţinutului.
- In anul 1920 devine preşedintele Germaniei Friedrich Ebert, deoarece împäratul dupä primul räzboi mondial este obligat sä abdice.
- In grădina zoologicä din Königsberg se organizează primul târg internaţional la Marea Balticä, ceeace duce la o ameliorare a greutäţilor financiare a provinciei. Acest târg s-a tinut regulat pânä in anul 1941. *In anul 1919 este proiectat primul aeroport civil din Germania de cätre Hans Hopp in Königsberg-Devau. Imbunätäţiri economice sunt exprimate, prin inaugurarea gării de cale feratä in partea sudicä a oraşului, şi acţiunea de înlăturare zidurilor de apărare, clädite in timpul războiului ca o centurä in jurul oraşului, în locul lor se amenajează parcuri (602 ha).
[modifică] Al doilea räzboi mondial
Dupä marşul trupelor germane in Uniunea Sovieticä, oraşul Königsberg va suferi bombardamente sovietice. Aceste atacuri aerine încetează la pătrunderea trupelor germane mai adânc pe teritoriul sovietic, fiind oraşul cruţat de distrugerile războiului, până in noaptea de 26 spre 27 mai 1944 ca şi 30 august 1944, când a fost o mare parte a oraşului , printre care centrul, catedrala, cetatea sunt distruse de bombardamentele britanice, oraşul arzând mai multe zile. Numărul morţilor cifrându-se-se la 4.200 iar un număr de 200.000 de locuitori a oraşului rămân fără adăpost.
- Timp de trei luni s-au apărat locuitorii oraşului încercuiţi de armata sovietică fiind izolaţi fără ajutor din Germania. Numai cu citeva săptămâni înaintea sfirşitului războiului a reuşit sä pătrundă in oraş armata sovietică, soldaţii dând dovadă de-o cruzime deosebită, intrat in istorie este masacrul unei comunităţi masacrul din Metgethen din luna februarie 1945. Conducerea militarä a oraşului in frunte cu Otto Lasch se predă la data de 9 aprilie 1945, atacanţii sovietici fiind ajunşi la aceastä dată deja in piaţa universităţii unde se afla buncărul lui Otto Lasch, care se predă dupä o luptä crâncenă cu pierderi însemnate de ambele pärţi.
[modifică] Uniunea Sovieticä
Prin Conferinţa de la Potsdam au hotărit Puterile Invingătoare ca nordul "Prusiei de Est" sä treacă sub administraţie sovietică. La data de 17 octombrie 1945 a integrat Uniunea Sovietică partea anexată sub numele de "Kaliningradskaja Oblast" (Regiunea Kaliningrad) cu capitala regiunii Kaliningrad (Königsberg) In anul 1946 este schimbat numele oraşului în Kaliningrad, din luna octombrie 1947 s-a inceput transportul în Germania a populaţiei germane din oraş şi din împrejurimi, iar in anul 1948 au fost locuitorii germani definitiv alungaţi din oraş, pinä in acel timp se aflau in oraş incă 150.000 de civili germani majoritatea femei, copii si bătrini. Aceşti locuitori au fost arestaţi şi ca deţinuţi politici maltrataţi obligaţi să reconstruiască patria sovietică, din aceşti detinuţi supravieţuiesc circa 20.000, această decimare a populaţiei se datorează executărilor la moarte, foametei si bolilor de subnutriţie.
[modifică] Vezi şi
Subdiviziunile administrative al Rusiei | ![]() |
||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Subiectele federale ale Rusiei | |||||||||||
|
|||||||||||
|
|||||||||||
Okruguri federale | |||||||||||
Central | Orientul Îndepărtat | Nord-Vestic | Siberian | Sudic | Urali | Volga |