Aragon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
![]() |
|||||
Capitală • Populaţie |
Zaragoza 660 895 (2005) |
||||
Limba locală | aragoneză | ||||
Limbi oficiale | spaniolă | ||||
Suprafaţă - total - % din Spania |
Locul 4 47 719 km² 6,3% |
||||
Populaţie - Total (2005) - % din Spania - Densitate |
Locul 11 1 269 071 2,9% 26,18 loc./km² |
||||
Statutul de autonomie | 16 august 1982 | ||||
ISO 3166-2 | ES-AR | ||||
Reprezentare în parlament - Congres - Senat |
13 12 |
||||
Preşedinte | Marcelino Iglesias Ricou (PSOE) | ||||
Pagina oficială |
Aragon (spaniolă, Aragón) este o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Are o suprafaţă de 47,719 km² cu o populaţie de 1.217.514 (2003).
Aragon are graniţă cu Franţa la nord, cu Catalonia la est, cu Valencia la sud, şi cu Castilia-La Mancha, Castilia-Leon, La Rioja şi Navarra la vest. Este compusă din provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel.
Capitala sa este Zaragoza.
În plus pe lângă cele trei provincii, Aragon este divizat în 33 de comarcas (judeţe).
Cuprins |
[modifică] Limbă
Pe lângă spaniolă, există o limbă aragoneză originală, vorbită încă în unele văi din Pirinei, care este diferită de dialectul aragonez al limbii spaniole castelane.
Catalona este vorbită de asemenea în unele comarque (judeţe) adiacente Cataloniei, în special: dialectul ribagorzan în Ribagorza (capitală Benabarre) şi Litera (capitală Tamarite de Litera), şi un alt dialect asemănător Terra Alta în Matarraña (capitală Valderrobres) şi Bajo Cinca (capitală Fraga).
[modifică] Istorie
Din 1035 până în 1479 Aragón a fost şi numele unui regat independent ce se întindea peste graniţele actualei regiuni administrative, incluzând şi Catalonia din 1137 şi mai târziu Insulele Baleare, Valencia, Sicilia, Napoli şi Sardinia (vezi Imperiul Catalono-Aragonez). Adevăratul centru al acestui regat era Barcelona, de vreme ce conţii cataloni au cucerit Coroana Aragoneză. Istoricii din ziua de astăzi numesc regatul "Confederaţia Catalono-Aragoneză" sau, unii chiar, doar "Catalonia-Aragon". Barcelona era centrul a ceea ce afost în mai multe feluri Imperiul Mediteranean, ce conducea peste MArea Mediterană şi care stabilea reguli pentru întreaga mare (de exemplu, prin Llibre del Consolat del Mar).
Uniunea dinastică dintre Castilia şi Aragón din 1479, când Ferdinand al II-lea al Aragonului s-a căsătorit cu Isabella I a Castiliei, a condus la creerea formală a Spaniei ca şi o singură entitate în 1516.
[modifică] Vezi şi
- Râul Aragón
- Catherine de Aragon, prima regină a lui Henry al VIII-lea al Angliei
[modifică] Legături externe
- Guvernul Aragonez (spaniolă)
- Date statistice despre Aragon (spaniolă)
![]() |
Comunităţile autonome ale Spaniei | ![]() |
---|---|---|
Andaluzia | Aragon | Asturias | Insulele Baleare | Ţara Bascilor | Insulele Canare | Cantabria | Castilia-La Mancha | Castilia-Leon | Catalonia | Extremadura | Galicia | La Rioja | Madrid | Murcia | Navarra | Valencia | Oraşe autonome în Africa: Ceuta, Melilla |