Aa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[modifică] Aa

Aa – societate secretă catolică pentru formarea tinerilor studenţi laici şi clerici. Nu se cunoaşte numele ei adevărat; a fost notată cu misterioasa siglă «Aa» (care ar însemna: „Assemblée des Associés”).

Înfiinţată în 1632 în Colegiul iezuiţilor de La Fléche (în Franţa), unde se prezenta ca o congregaţie secretă în interiorul Congregaţiei Mariane a Colegiului (care era publică).

Asociaţia îşi propunea să constituie un grup de asociaţi plin de zel pentru scopurile Congregaţiei. Acest fel de ascociaţii erau prezente şi în Italia şi Germania încă de la fine le secolului al XVI-lea. Din La Fléche obiceiul de a se asocia în secret a trecut în Colegiul din Clermont (Paris) în 1643, unde asociaţia s-a organizat în mod definitif. Membrii ei erau ţinuţi la cel mai strict secret cu privire la tot ce constituia esenţa societăţii. Aceste societăţi au mai fost numite şi „Bons Amis” de către simpatizanţi, iar de cei „răuvoitori” „Bagotiens”, de la numele preotului Bagot.

În 1658 centrul organizaţiei trece la Toulouse, unde bretonul Vincent de Meur (primul superior al Seminarului pentru Misiuni Externe) a proiectat divizarea Societăţii. Proiectul a fost dus la îndeplinire abia în 1676: o parte dintre studenţii, care se pregăteau pentru preoţie şi vieţuiau în afara Seminariilor, au format „l’Assamblée des clercs”; iar ceilalţi studenţi mireni, „l’Assamblée des laïcs”.

În Franţa, Societatea avea organizaţii în peste 30 de oraşe; mai era prezentă în Canada, Italia, Elveţia, Germania.

În 1871 s-a format un puternic centru la Torino, centru căruia îi aparţine slujitorul lui Dumnezeu, Pio Brunone Lanteri. Biografii acestuia au interpretat eronat sigla Aa ca fiind „Amiciţia Anonimă”.


[modifică] Bibliografie

F. Cavallera, Aux origines de la Société des Missions étrangères: l’Aa de Toulouse, în Bulletin de litérature ecclésiastique, (Toulouse, 1933, pp. 173-186; 206-226; 1934, pp. 17-31; 71-96).

E. Villaret, Les Congregations mariales, (I Paris, 1947, pp. 415-425).