Muntenia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Muntenia este regiunea din sudul României situată între Dunăre la sud şi est, Carpaţii Meridionali, râul Milcov şi râul Siret la nord şi râul Olt la vest. Are în componenţă actualele judeţe şi unităţi administrative: Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Teleorman, Municipiul Bucureşti, precum şi o parte a judeţelor Olt, Vâlcea şi Vrancea.
Muntenia era denumirea dată de către moldoveni şi polonezi Ţării Româneşti încă din sec. 13, de la formarea acesteia ca stat, datorită faptului că nucleul politic şi demografic se afla în zona montană din nord. Doar mai tîrziu, în sec. 16, au apărut denumirile de "Oltenia" şi "olteni", şi a început să se facă o oarecare distincţie teritorială mai clară în înţelesul celor două denumiri, Oltenia fiind totuşi percepută ca o parte a Munteniei. Această distincţie teritorială a culminat în anul 1718, când Oltenia a urmat să fie încorporată Imperiului Habsburgic până în 1739. După această dată, Oltenia nu a mai fost percepută ca fiind o parte a Munteniei, ci o regiune istorică distinctă în cadrul Ţării Româneşti alături de Muntenia.
Principalele râuri care străbat aceasta regiune şi se varsă în Dunăre sunt de la vest la est: Olt, Vedea, Argeş, Ialomita, Călmăţui şi Siret.
Reşedinţele de judeţ în această regiune sunt:
- Alexandria (jud. Teleorman)
- Brăila (jud. Brăila)
- Buftea (jud. Ilfov)
- Buzău (jud. Buzău)
- Piteşti (jud. Argeş)
- Ploieşti (jud. Prahova)
- Slatina (jud. Olt)
- Slobozia (jud. Ialomiţa)
- Târgovişte (jud. Dâmboviţa),
precum şi capitala României
Vezi şi
Banat | Basarabia | Bucovina | Bugeac | Cadrilater | Crişana | Dobrogea | Maramureş | Moldova | Muntenia | Oltenia | Sătmar | Transilvania | Ţinutul Herţa
Subregiuni istorice: Mărginimea Sibiului | Ţara Bârsei | Ţara Făgăraşului | Ţara Haţegului | Ţara Mocanilor | Ţara Moţilor | Ţara Năsăudului | Ţara Oaşului | Ţara Oltului | Ţara Haţegului | Ţara Zarandului