Sigrid Undset

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia) este o scriitoare norvegiană. Capodopera ei este trilogia Kristin Lavronsdatter(Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1928.

Sigrid Undset
Extinde
Sigrid Undset

Cuprins

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"în special pentru descrierea plină de forţă a vieţii Nordului în timpul Evului Mediu".

[modifică] Date biografice

Sigrid Undset s-a născut în Kalundborg, Danemarca, dar familia sa s-a mutat în Norvegia când avea doi ani.Şi-a petrecut copilăria la Kristiania (Oslo). Mama , o daneză luminată şi echilibrată, a crescut-o în prima copilărie în atmosfera de saga şi de folclor scandinav iar tatăl , in distins arheolog, a educat-o în spiritul respectului faţă de valorile culturale ale antichităţii şi ale dragostei faţă de vremurile trecute. La vârsta de 11 ani este zguduită profund de moartea tatălui său, pe care îl adora. Greutăţiile familiale o obligă pe Sigrid să-şi întrerupă studiile - inclusiv pe cele de pictură- iar la 16 ani devine funcţionară. Drama copilăriei sale este povestită în romanul "Unsprezece ani", care apare abia în anul 1934. Pentru deosebitele ei calităţi morale sunt elocvente "condiţiile de creaţie" pe care le-a avut în perioada când a scris măiastra sa capodoperă, care i-a adus consacrarea pe plan mondial, trilogia Kristin Lavransdatter. Când a început să scrie această trilogie, Sigrid Undset avea 37 de ani, se despărţise de soţul ei şi plecase de la Oslo la Lillehammer, era însărcinată şi îngrijea de cinci copii, trei ai soţului din prima căsătorie şi doi ai ei, Unul din băieţii soţului şi o fetiţă a sa erau oligofreni. Sigrid scria toată noaptea, învingându-şi oboseala cu cafea şi ţigări, iar dimineaţa, după ce se ocupa câteva ore de copii şi gospodărie, se aşeza în pat şi descifra documente laice şi religioase din Norvegia medievală şi catolică a secolului al XIV-lea, scrise în latină şi în norvegiana veche, documentare absolut necesară pentru lucrarea sa. După apariţia primului volum, în 1920, era atât de epuizată încât nici n-a sesizat excepţionala primire de care s-a bucurat cartea. Lucrând în acelaşi ritm uluitor, în 1921 şi 1922 îi apar şi celelalte cărţi ale trilogiei. În primul volum, Kransen (Cununa), ne este prezentată o fată din Norvegia de la începutul veacului al XIV-lea, Kristin, fiica lui Lavrans, care refuză să se căsătorească cu logodnicul ales de părinţi şi se lasă sedusă de un bărbat cu o proastă reputaţie. La căsătoria cu acesta, Kristin poartă "cununa neprihănirii", deşi este însărcinată. Acest păcat îl va plăti din greu când, devenind Husfrue (Stăpâna casei), pune pe roate gospodăria în ruină a soţului său, de la care are şapte copii. Ultimul volum, Korset (Crucea), reprezintă ispăşirea păcatelor din tinereţe, prin moartea soţului său şi retragerea ei într-o mânăstire, unde îşi regăseşte liniştea sufletească.

[modifică] Bibliografie

  • Fru Marta Oulie (Doamna Marie Oulie), roman, (1907)
  • Den lykkelige alder (nuvelă), 1908
  • Viga-Ljot og Vigdis (roman), 1909
  • Ungdom , 1910
  • Jenny (roman), 1911
  • Fattige skjebner (nuvelă), 1912
  • Vaaren (roman), 1914
  • Fortællinger om kong Artur og ridderne av det runde bord , 1915
  • Splinten av troldspeilet (roman), 1917
  • Tre søstre (eseuri), 1917
  • De kloge jomfruer (nuvelă), 1918
  • Et kvindesynspunkt (eseuri), 1919
  • Kristin Lavransdatter (trilogie) 1920-1922
    • Kransen (Cununa) (1920)
    • Husfrue (Stăpâna casei) (1921)
    • Korset (Crucea) (1922)
  • Vårskyer, 1921
  • Sankt Halvards liv, død og jærtegn, 1925
  • Olav Audunssøn i Hestviken (roman), 1925
  • Olav Audunssøn og hans barn (roman), 1927
  • Katholsk propaganda (eseuri), 1927
  • Gymnadenia (roman), 1929
  • Etapper (eseuri), 1929
  • Den brændende busk (roman), 1930
  • Hellig Olav, Norges konge (eseuri), 1930
  • Ida Elisabeth (roman), 1932
  • Etapper. Ny række (eseuri), 1933
  • To europeiske helgener, 1933
  • Elleve aar (roman), 1934
  • Den trofaste hustru (Soţia credincioasă) (roman), 1936
  • Norske helgener , 1937
  • Selvportretter og landskapsbileder, 1938
  • Madame Dorthea (roman), 1939

[modifică] Legături externe


Predecesor:
Henri Bergson
Premiul Nobel pentru literatură
1928
Succesor:
Thomas Mann