Vulcani din Islanda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Vulcanismul
Islanda este una din regiunile vulcanice cele mai active , şi cu formele vulcanologice cele mai variate de pe glob, explicaţia este aşezarea insulei pe fractura centrală a scoarţei terestre din Oceanul Atlantic.
[modifică] Zonele cu vulcani activi
De-a lungul fracturii terestre amintită mai sus, la marginea platoului continental, se grupează vulcanii activi din Islanda, aici iese magma din profunzime la suprafaţă. Astfel au luat naştere în această zonă o serie de vulcani tineri, cu excepţia vulcanilor de pe insula Snæfellsnes care în partea lor sudică se bifurcă în două ramuri. Câmpurile de bazalt din vestul şi estul insulei s-au format în perioda geologică terţiară. Prin creşterea suprafaţei insulei în direcţia est-vest, vulcanii deja existenţi au fost izolaţi printr-o zonă mlăştinoasă, nemaifiind alimentaţi cu magmă au devenit inactivi. Aceaşi situaţie se prezintă şi prin izolarea vulcanilor vechi prin placa de bazalt cenuşiu din zona Altpleistozän, cele mai vechi datând de asemenea din terţiar, cu depuneri sedimentare, morene (ce documentează activitatea glaciară) şi bombe vulcanice. Majoritatea vulcanilor activi se găsesc în zonele nelocuite ale Islandei (podişul înalt înalt insular), mulţi vulcani poartă pe creasta lor gheţari, după cum urmează:
- Vatnajökull (8.300 km²)
- Langjökull (953 km²)
- Hofsjökull (930 km²)
- Mýrdalsjökull (695 km²)
- Drangajökull (199 km²)
- Eyjafjallajökull (107 km²)
Procesele vulcanice din Islanda generază noi insule vulcanice ca de exemplu: Heimaey, Surtsey.