Gastronomie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gastronomia[1] este studiul relaţiei dintre cultură şi alimentaţie. Deseori se greşeşte considerând că termenul gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti (vezi Arte culinare), dar aceasta este doar o mică parte a acestei ştiinţe. Nu se poate spune că un bucătar este întotdeauna şi un gurmet, adică un rafinat al gustului.
Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentaţia şi mâncarea, în general, ca element de bază. Astfel, ea este relaţionată cu Artele frumoase şi Ştiinţele sociale în termeni de cultură, şi cu Ştiinţele naturale referitor la sistemul nutriţional al corpului uman.
Principalele activităţi ale unui gurmet includ descoperirea, gustarea, experimentarea, cercetarea, înţelegerea şi documentarea în scris a alimentelor şi mâncărurilor. Gastronomia este, prin urmare, o activitate destul de complexă. Urmărind cu atenţie, oricine va descoperi că în jurul mâncărurilor există dans, teatru, pictură, sculptură, literatură, arhitectură şi muzică - în alte cuvinte, Artele frumoase. Mai mult, există fizică, matematică, chimie, biologie, geologie, agronomie, precum şi antropologie, istorie, filosofie, psihologie şi sociologie.
Primul studiu de bază al gastronomiei este probabil eseul numit "Fiziologia gustului" (la {Physiologie du gout) de Anthelme Brillat-Savarin (apărut în 1825). Spre deosebire de tradiţionalele cărţi de bucate, gastronomia se ocupă de relaţia dintre simţuri şi mâncare, tratând delectarea de la masă ca pe o ştiinţă.
Gastronomie[2] - s.f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însuşirea de a le aprecia calitatea, gustul.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul "gastronomie" este derivat din
- Greaca antică, "gastros" semnificând stomac şi "nomos" - cunoaştere sau lege.
- Franceză - "gastronomie".
[modifică] Note
- ^ Gastronomy
- ^ Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia 1998