Hakuin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hakuin (1685-1769) filozof japonez.
Pentru o serie de raţiuni de natură istorică, politică şi religioasă filozofia Zen Rinzai a devenit forma de budism cea mai cunoscută în Occident. Printre motive se numără influenţa acestei şcoli asupra anumitor forme de artă şi obiceiuri japoneze: ceremonia ceaiului chanoyu, teatrul noh, versurile haiku, aranjamentele florale ikebana şi diferitele arte marţiale.
Zen Rinzai este şcoala reprezentată de Hakuin, cel care a făcut-o să renască şi cel mai mare sistematizator al ei. Născut în satul Hara, situat la poalele Muntelui Fuji, Hakuin a fost un băiat dotat şi sensibil, puternic influenţat în copilărie de mama sa, membră a şcolii Nichiren. Dovedind de timpuriu deschidere spre problemele religioase, Hakuin va părăsi casa natală la 15 ani pentru a începe pregătirea necesară unui călugăr. Renumele său se va răspândi mai apoi în întreaga Japonie, afirmându-se atât prin scrierile sale, dar şi ca un distins pictor şi caligraf. Întreaga sa gândire filosofică se bazează pe metafizica preluată de Zen de la şcoala budistă mamă, Mahayana. Moare la vârsta de 83 de ani în templul Shoinji, aproape de locurile natale.
[modifică] Bibliografie
- Diané Collinson şi Robert Wilkinson, “Mic dicţionar de filozofie orientală”, Editura Nemira, 1999 (colecţia “Dicţionarele Nemira”, coordonată de Dana Moroiu)