José Echegaray

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează
José Echegaray
Extinde
José Echegaray

José Echegaray y Eizaguirre ( * 19 aprilie 1832 Madrid - † 14 septembrie, 1916 ) inginer, dramaturg, matematician şi politician spaniol de origine bască, primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură spaniolă în 1904.

Cuprins

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"ca recunoaştere a numeroaselor şi stralucitelor sale scrieri care, într-o manieră personală şi plină de originalitate, au reînviat marile tradiţii ale dramei spaniole"

[modifică] Date biografice

José Echegaray s-a născut la Madrid.Inginer de profesie, după propria sa mărturisire, între activităţile şi vocaţiile sale, literatura se situează pe locul al doilea, între matematică şi politică. Echegaray a fost pe lângă dramaturg şi membru al Academiei de Limbă Spaniolă din 1869, profesor de matematici şi politician progresist. A fost deputat în Adunarea Constituantă din 1869, ministru al Economiei Naţionale după revoluţia din 1868, ministru de Finanţe în 1864, creator al Băncii Spaniole şi fondator al Partidului Republican Progresist, al cărui manifest din 1880 îl semnează. Opera sa, foarte inegală ca valoare, şi foarte abundentă, cuprinde peste 150 de piese reprezentate între 1874, anul debutului său cu El libro talonario, semnat Jorge Hayaseca, şi anul 1908. Ea cuprinde trei directii tematice, şi anume:

  • drame istorice de tip romantic;
  • drame de inspiratie contemporane;
  • piese de idei, în stilul dramelor ibseniene.

În anul 1917 publica un volum de amintiri (Recuerdos).

[modifică] Bibliografie

  • El libro talonario (Chitanţierul) - (1874)
  • La esposa del vengador - (1874)
  • En el puño de la espada (Pe mânerul spadei) - (1875)
  • O locura ó santidad (Sau nebunie sau sfinţenie) - (1877)
  • En el seno de la muerte (În sânul morţii) - (1879)
  • En el pilar y en la cruz - (1878)
  • El gran galeoto (Marele codoş) - (1881)
  • Conflicto entre dos deberes - (1882)
  • El hijo de Don Juan (Fiul lui Don Juan) - (1892)
  • El estigma (Stigmatul) - (1895)
  • Mancha que limpia (Pata care curăţă) - (1895)
  • La duda (Îndoiala) - (1898)
  • El loco Dios (Dumnezeul nebun) - (1900)
  • A fuerza de arrastrase (Tot târându-se) - 1905
  • Recuerdos (Amintiri) - 1917

[modifică] Legături externe


Predecesor:
Bjørnstjerne Bjørnson
Premiul Nobel pentru literatură
1904
Succesor:
Henryk Sienkiewicz