Stema României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stema României | |
---|---|
![]() |
|
Detalii | |
Adoptată | 1992 |
Elemente principale | Scut albastru; acvilă cruciată de aur; scutul de pe pieptul acvilei |
Elemente secundare | pe scutul de pe pieptul acvilei: acvilă de aur; bour; delfini ; o acvilă neagră, apte castele (turnuri) roşii, o soare şi o lună; un leu şi un pod în ghearele acvilei: un buzdugan şi o sabie în ciocul acvilei: o cruce ortodoxă |
Versiuni anterioare | 1922-1947, the Regatul României |
Versiuni alternative | da, fără scutul de azur |
Versiune alb-negru | numai conturul |
Utilizare | pe moneda naţională, în sălile de clasă În şcoli, în Parlament, pe clădirile oficiale, pe paşapoarte, pe cărţile de indentitate (fără scutul de azur), în antetul documentelor oficiale (incluzând diplomele) |
Stema României, adoptată de cele doua Camere ale Parlamentului, reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ţine o cruce iar în gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărţit în cinci de părţi cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice :
- Stema Ţării Româneşti : vultur sau acvilă cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.
- Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou şi o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.
- Stema Transilvaniei: scut împărţit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieşind din linia de demarcaţie, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Şapte cetăţi"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
- Stema Banatului, Crişanei şi Maramureş: nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit un leu de aur, ţinând un paloş în laba din dreapta faţă, ieşind de pe un pod cu două arce (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian).
- Stema Dobrogei: doi delfini afrontaţi, pe fond de azur, dispuşi cu capul în jos.
Stema de astăzi este o combinaţie a celor două proiecdte prezentate Parlamentului, inspirate din stema Regatului României. Cele două proiecte veneau (doar aparent) în contradicţie cu opţiunea republicană. Chiar dacă Acvila României apărea încoronată, era vorba despre Coroana de Oţel, care reprezintă însemnul Independenţei şi al Suveranităţii depline ale României. Coroana de Oţel a fost turnată din ţeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de Independenţă, reprezentând astfel un însemn al Independenţei căpătate prin luptă, deci un trofeu de război. Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decoraţiei "Trecerea Dunării"
[modifică] Imagini
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
Steaguri naţionale |
---|
Listă a steagurilor naţionale | Listă a stemelor naţionale |
Stema: Albania • Andorra • Armenia • Austria • Azerbaijan • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Cipru • Republica Cehă • Danemarca • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa • Georgia • Germania • Grecia • Islanda • Irlanda • Italia • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Republica Macedonia • Malta • Marea Britanie • Moldova • Monaco • Muntenegru • Norvegia • Olanda • Polonia • Portugalia • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Turcia • Ungaria • Ucraina • Vatican
Teritorii: Åland • Muntele Athos • Akrotiri şi Dhekelia • Insulele Faroe • Gibraltar • Guernsey • Jan Mayen • Jersey • Insula Man • Svalbard