Andorra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Andorra
Steagul Andorei Stema Andorei
în detaliu mai mare
Deviză naţională: Virtus Unita Fortior
(Latina: Virtutea unită e mai puternică)
Limbă oficială Limba catalană
Capitală
 
Andorra la Vella
42°30′N 1°31′E
Oraş principal Andorra la Vella
Co-principele francez
Co-principele episcopal
Jacques Chirac
Joan Enric Vives Sicília
Prim ministru Albert Pintat
Sistem politic Monarhie Constitutională
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 178
468 km²
Neglijabil
Populaţie
 - Total
 - Densitate
locul 182
96.150
144,5/km²
Independenţă 8 septembrie 1278
PIB
 - Total
 - PIB/cap de loc.
[[Lista ţărilor după PIB|]]
-
-
Monedă Euro
Fus orar UTC + 1
Imn naţional El Gran Carlemany, Mon Pare
Domeniu Internet .ad
Prefix telefonic +376

Principatul Andorra (catalană: Principat d'Andorra, franceză: Principauté d'Andorre, spaniolă: Principado de Andorra) este un principat mic în sud-vetul Europei, situat în munţii Pirinei care se învecinează cu Franţa şi Spania. Ţara la moment prosperă datorită turismului şi a impozitelor joase pe teritoriul ţării.

Cuprins

[modifică] Originea şi istoria numelui

Numele "Andorra" probabil provine de la cuvântul Navarrez andurrial, care înseamnă ţară acoperită de tufe.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Andorreivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

După tradiţie, Carol cel Mare a acrodat poporului Andorrei o cartă pentru lupta lor contra maurilor. Suzeranitatea teritoriului a trecut la Contele de la Urgell şi ulterior la episcopul regiunii Urgell. În secolul al XI-lea a izbucnit un conflict între episcop şi vecinul său francez de la nord despre Andorra.

În anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care a acordat suzeranitatea teritoriului la două persoane: contele de la Foix (a cărui titlu ulterior s-a transferat la şeful de stat francez) şi episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Această hotărâre a dat principatului teritoriul său şi structura sa politică.

Mai târziu, titlul a ajuns la regii din Navarre. Când Henry din Navarre a devenit rege Henric al IV-lea a emis un decret în 1607, unde a declarat că şeful statului Francez şi Episcopul din Urgeil o să fie co-prinţii regiunii Andorra.

În perioada 1812–13, Imperiul Francez a anexat Catalonia şi au divizionat-o în patru departamente. Andorra a fost şi ea anexată şi integrată în districtul Puigcerdà (département of Sègre).

În 1933 Franţa a ocupat Andorra ca rezulat la tulburările sociale care au avut loc în ajunul alegerilor. Pe data de 12 iulie, 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamaţie în Urgel, declarându-se Boris I, prinţul suzeran a Andorrei, şi imediat declarând război episcopului din Urgel. El a fost arestat de către autorităţile spaniole pe data de 20 iulie şi a fost expulzat din Spania. Din 1936 până în 1940, un detaşament francez a fost staţionat în Andorra pentru a minimaliza influenţa războiului civil spaniol şi a Spaniei fasciste.

În anul 1958 Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece ţara a fost uitată la semnarea Tratatului de la Versaille, rămânând, formal, într-o stare de război.

Datorită izolării sale relative, Andorra s-a situat în afara centrului istoriei euoropene, având doar puţine legături cu alte ţări, în afară de Franţa şi Spania. Totuşi, în ultima vreme, turismul intensiv al ţării, împreună cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare şi de transport, au scos ţara din starea sa de izolare iar sistemul său politic a fost modernizat pe deplin în anul 1993, când ţara a devenit membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul politica Andorreivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Până nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clară într-o ramură legislativă, executivă, şi juridică. Constituţia Andorrei, ratificată în 1993, instituie guvernului Andorrei sub forma unei democraţii parlamentare care formal reţine co-prinţii ca şefi de stat, însă şeful guvernului deţine puterea executivă. Cei doi prinţi împart puterea lor limitată care nu include dreptul de de veto asupra legilor guvernului. Ei sunt reprezentaţi în Andorra de către un delegat.

Felul în care cei doi prinţi sunt aleşi marchează sitemul politic distinct a Andorrei. Unul din co-prinţi este persoana care deţine postul de preşedinte al Franţei, în prezent acesta e Jacques Chirac (istoric titlul a fost deţinut de oricare şef de stat a Franţei, inclusiv regii şi imperatorii ţării). Al doilea prinţ este episcopul catolic a oraşului catalan La Seu d'Urgell, în prezent- Joan Enric Vives i Sicilia. Deoarece nici unul din prinţi nu locuieşte în Andorra, acest post este doar ceremonial.

Organul principal legislativ a ţării este Consiliul General a Văilor (Consell General de les Valls), un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt aleşi prin vot direct, 14 dintr-o selecţie naţională şi 14 din cele 7 districte, cu termen de serviciu de patru ani. Guvernul Andorrei e format din alegerea în Consiliul General a şefului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numeşte miniştrii din Consiliul Executiv. (Guvern). În prezent, guvernul este format din Partidul Liberal, cu Albert Pintat în funcţia de prim ministru. Partidul Social-Democrat formează opoziţia.

Apărarea ţării este responsabilitatea Franţei şi Spaniei.

[modifică] Diviziuni administrative

Harta Andorrei
Extinde
Harta Andorrei

Andorra constă din şapte comunităţi, numite parròquies (singular parròquia)

  • Andorra la Vella
  • Canillo
  • Encamp
  • Escaldes-Engordany
  • La Massana
  • Ordino
  • Sant Julià de Lòria

[modifică] Geografie

Din cauza poziţiei sale în munţii Pirinei, Andorra constă dintr-un teritoriu muntos, cu o înălţime medie de 1.996 m, cel mai înalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2,946 m. Munţii sunt despărţiţi de o serie de văi prin care curg râuri care se varsă în cursul de apă principal, râul Valira, care părăseşte ţara înspre Spania (la cel mai jos punct al ţării, 870 m). Clima Andorrei este similară cu clima temperată a vecinelor sale, însă altitudinea ridicată a ţării cauzează mai multă zăpadă iarna şi temperaturi puţin mai joase vara.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Andorreivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Andorra La Vella

Turismul, este una din cele mai importante activităţi economice a Andorrei şi este responsabil pentru circa 80% din PIB-ul ţării. Aproximativ 9 milioane de turişti vizitează Andorra în fiecare an. Sectorul bancar, datorită la impozitele joase a ţării, la fel contribue mult la economie. Producţia agricolă este limitată– doar 2% a pământului este arabil– şi din această cauză majoritatea produselor alimentare sunt importate.

Andorra nu este un membru deplin a Comunităţii Europene, însă are o relaţie specială cu această organizaţie, fiind tratată ca un membru în privinţa comerţului fără tarife însă ca un stat non-membru pentru produse agricole. Andorra nu are o valută proprie şi foloseşte cea a vecinelor săi, la moment euro.


[modifică] Demografie

Andorrezii formează o minoritate naţională în propria lor ţară; doar 33% din locuitori deţin naţionalitatea andorreză. Cel mai mare grup străin este format de către spanioli (43%), portughezii (11%) şi francezii (7%) formând alte grupe majore.

Unica limbă oficială a ţării este catalana, limba regiunii spaniole Catalonia, cu care Andorra are multe legături culturale, cu toate că spaniola, portugheza şi franceza sunt vorbite şi ele. Religia predominantă este cea Catolică.