Geologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo = pamânt şi λογος, logos = ştiinţă) este ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii şi formarea Pamântului. Geologia ar putea fi considerată ca fiind plasată undeva la graniţa dintre geografie si astronomie, intrucât analiza Pamântului porneşte de acolo de unde se opreşte geografia şi se opreşte, la rândul său, acolo unde începe astronomia.

Cuprins

[modifică] Descriere

Un geolog examinează rocile componente dintr-o coloană de sondă.
Extinde
Un geolog examinează rocile componente dintr-o coloană de sondă.

Geologia studiază atât compoziţia rocilor de suprafaţă cât şi a celor de adâncime, zacămintele minerale solide, lichide şi gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarţei terestre, dar şi structura de profunzime a planetei noastre, straturile sale lichide succesive, ce se găsesc între crusta solidă a suprafeţei Pamântului şi miezul său greu, alcătuit preponderent din elemente de metale grele topite, fiind supuse la presiuni foarte mari.
Fazele de cercetare geologică a unei regiuni se începe cu cartarea terenului, un accent deosebit acordându-se aflorimentelor (roci la suprafaţă).
Urmează faza de prospecţie cu şanţuri de suprafaţă, şi forare de suprafaţă care ajută la formarea profilelor geologice, cu luare de eşantioane (probe pentru determinarea conţinutului), aceste date se vor înscrie pe o hartă geologică la scară cu aliniamente (cote de nivel)
Prin metode de extrapolare se pot prezice poziţia rocilor din adâncime, o examinare amănunţită la nivel microscopic oferă date despre structura mineralogică şi paleontologică (fosile) a rocilor.
Cercetarea geologică sprijintă şi în colaborare cu alte ştiinţe ca: matematica, geostatistica şi mai ales mineritul.

[modifică] Istoric

  • Vezi Istoria Geologiei

[modifică] Geologie generală

Se ocupă cu forţele şi fenomenele ce au acţionat asupra planetei şi care au contribuit la formarea rocilor terestre.
Fiecare tip de rocă se formează într-un mod aparte, fapt ce determină structura şi mărimea granulelor rocii respective aparţinând uneia din cele trei familii mari de roci: sedimentare, magmatice şi metamorfice.
Rocile se pot transforma dintr-o formă în alta, asfel rocile magmatice sau metamorfice ajunse la suprafaţă vor fi supuşi acţiunilor factorilor exogeni, cimici, dar în special eroziunii, devenind roci sedimentare (detritus, nisip, gips, sare, calcar).

Profil geologic Germnia de Nord
Extinde
Profil geologic Germnia de Nord

Procesele endogene din profunzimea pământului duc la formarea magmatitelor şi metamorfitelor - formarea rocilor metamorfice (de transformare) se produc cu rocile care sunt supuse la temperaturi şi presiuni foarte mari producând deshidraterea şi recristalizarea rocii (gnaisuri, şisturi, marmora).
Rocile magmatice se formează la adâncimi mari, ieşind la suprafaţă sub formă de magmă, în cazul când magma rămâne în staturile profunde unde prin răcire devine plutonit (granit), vulcanitul (lava) se formează din aceeaşi magmă care a ajuns la suprafaţa pământului.

  • Geologia istorică se ocupă cu istoria, trecutul îndepărtat de formare (evoluţia) pământului, şi vieţuitoarelor.
    Aceste procese se măsoară în milioane de ani, pentru uşurarea încadrării în timp şi spaţiu acestor perioade mari geologice, se utilizează scala de timp geologică pe straturi Stratigrafia

[modifică] Ramuri înrudite

[modifică] Lista unor geologi renumiţi

Der Geologe, Carl Spitzweg
Extinde
Der Geologe, Carl Spitzweg
  • Georgius Agricola (1494 - 1555)
  • Friedrich August von Alberti (1795 - 1878)
  • Leopold von Buch (1774 - 1853)
  • Johann Georg von Charpentier (1786 - 1855)
  • Hans Cloos (1885 - 1951)
  • Alcide Dessalines d'Orbigny (1802 - 1857)
  • James Dwight Dana (1813 - 1895)
  • Ludwig Meyn (1820-1878)
  • Bartholomäus Eberl (1883-1960)
  • Rudolf Falb (1838-1903)
  • Karl von Fritsch (1838 - 1906)
  • Gerard Freiherr von de Geer (1858 - 1943)
  • William F. Haxby (1949 - 2006)
  • James Hutton (1726 - 1797)
  • Charles Lyell (1797 - 1875)
  • Albrecht Penck (1858 - 1945)
  • Friedrich August von Quenstedt (1809 - 1889)
  • Karl von Raumer (1783 - 1865)
  • William Smith (1769 - 1839)
  • Nicolaus Steno (1638 - 1686)
  • Hans Stille (1876 - 1951)
  • Eduard Suess (1831 - 1914)
  • Otto Martin Torell (1828 - 1900)
  • Alfred Wegener (1880 - 1930)
  • Abraham Gottlob Werner (1749 - 1817)
  • Alexander von Humboldt (1769 - 1859)

[modifică] Legături externe

Wikţionar
Caută Geologie în Wikţionar, dicţionarul liber.
Subdomenii ale ştiinţelor Pământului
Ştiinţele atmosferei | Geodezie | Geologie | Geofizică | Glaciologie
Hidrologie | Hidrografie | Oceanografie | Pedologie