Judeţul Tulcea (interbelic)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
|
---|---|
Provincie: | Dobrogea |
Reşedinţa: | Tulcea |
Populaţie: •Total 1930: |
Locul 184.038 loc. |
Suprafaţă: •Total: |
Locul km² |
Perioadă de existenţă: | ' |
Subdiviziuni: | patru plăşi |
Judeţul Tulcea a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Tulcea.
Cuprins |
[modifică] Întindere
[modifică] Organizare
Judeţul era organizat în patru plăşi.
[modifică] Populaţie
Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 184.038 de locuitori, dintre care 62,6% români, 12,2% ruşi, 10,6% bulgari, 2,5% turci, 1,7% greci, 1,3% germani ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită din 85,8% ortodocşi, 8,3% ortodocşi de stil vechi, 2,8% mahomedani, 1,5% romano-catolici, 0,6% lutherani ş.a.
[modifică] Mediul urban
În 1930 populaţia urbană a judeţului era de 41.632 locuitori, dintre care 64,7% români, 12,8% ruşi, 5,5% turci, 4,4% greci, 3,3% bulgari, 2,5% evrei, 0,8% germani ş.a. În mediul urban domina ca limbă maternă româna (69,4%), urmată de rusă (15,0%), turcă (5,5%), greacă (3,9%), bulgară (2,5%), idiş (1,5%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era formată din ortodocşi (87,5%), mahomedani (5,7%), mozaici (2,6%), romano-catolici (1,9%) ş.a.
Alba | Arad | Argeş | Bacău | Baia | Bălţi | Bihor | Botoşani | Brăila | Braşov | Buzău | Cahul | Caliacra | Câmpulung | Caraş | Cernăuţi | Cetatea-Albă | Ciuc | Cluj | Constanţa | Covurlui | Dâmboviţa | Dolj | Dorohoi | Durostor | Făgăraş | Fălciu | Gorj | Hotin | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Ismail | Lăpuşna | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Muscel | Năsăud | Neamţ | Odorhei | Olt | Orhei | Prahova | Putna | Rădăuţi | Râmnicu-Sărat | Roman | Romanaţi | Sălaj | Satu-Mare | Severin | Sibiu | Someş | Soroca | Storojineţ | Suceava | Târnava-Mare | Târnava-Mică | Tecuci | Teleorman | Tighina | Timiş-Torontal | Trei-Scaune | Tulcea | Turda | Tutova | Vâlcea | Vaslui | Vlaşca