Islanda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Islanda (Lýðveldið Ísland în islandeză) este o republică insulară în Europa de Nord. Capitala este Reykjavik.
|
|||||
Deviză naţională: Nu are | |||||
![]() |
|||||
Limbă oficială | Islandeza | ||||
Capitală |
Reykjavík 64°08' N, 21°56' W |
||||
Oraş principal | Reykjavík | ||||
Preşedinte | Ólafur Ragnar Grímsson | ||||
Prim-ministru | Geir Haarde | ||||
Sistem politic | Republică constituţională | ||||
Suprafaţă - Total - % apă |
Locul 105 103.125 km² 2.7% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
Locul 169 300015[[Categorie:]] 2.85/km² |
||||
Independenţă | 17 iunie 1944 | ||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
Locul 137 $8,68 miliarde $30,900 |
||||
Monedă | Króna | ||||
Fus orar | UTC | ||||
Imn naţional | Lofsöngur | ||||
Domeniu Internet | .is | ||||
Prefix telefonic | 354 | ||||
- |
Cuprins |
[modifică] Istorie
Articol principal: Istoria Islandei
Una din ultimele dintre cele mai mari nelocuite înainte de descoperirea şi colonizarea cu imigranţi din Scandinavia, celţi (irlandezi şi scoţieni în perioada secolului 9 şi 10.
Íslendingabók (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor), scrisă în 1122-1133 pretinde că Norwegian Ingólfur Arnarson a fost primul localnic (colonist, ocupant) al Islandei în (Reykjavík) în anul 870. Familiile au fost însoţite de servitori şi sclavi, o parte din ei fiind Celţi sau Picţi din Scoţia şi Irlanda (cunoscuţi ca şi "Oamenii din Vest" de către Nordici (Norse). Anumite scrieri literare sugerează că Călugării Irlandezi ar fi trăit în Islanda înainte de aşezarea locuitorilor Nordici, dar nici o dovadă arheologică nu a fost descoperită. Erik cel Roşu, sau Eirikur Þorvaldson, a fost exilat pentru crimă în 980, şi a pornit cercetarea (explorarea) dincolo de partea de vest a insulei. El a format prima aşezare în Greenland în jurul acestei perioade, numind zona, în concordanţă cu legenda, pentru a atrage noi colonizatori. Fiul lui Erik, Leifr Eiriksson, pune piciorul în America în cele din urmă, în jurul anului 1000. Cu toate că se spune că a fost deviat de la ruta stabilită, mult mai probabil este că era în căutarea tărâmului indicat (decoperit) de Bjarni Herjólfsson cu câţiva ani mai devreme. Se consideră că el a întemeiat o colonie la L'Anse aux Meadows în Newfoundland, care a supravieţuit doar timp de un an. Alte două tentative de colonizare de către fratele său s-au finalizat cu eşec.
Prima dată au colonizat această insulă popoarele scandinave, în special din Norvegia de astăzi dar şi celţi (scoţieni, irlandezi, ş.a.m.d).
Islandezii sunt foarte mândri de parlamentul lor care este de altfel primul din lume. Acest parlament pe care l-au numit Althing a fost înfiinţat în anul 930.
Islanda a rămas independentă timp de 300 de ani dupa care a intrat pe rând sub suzeranitatea Norvegiei apoi a Danemarcăi.
Islanda a devenit din nou independentă în 1944. (vezi Althingul Islandez)
[modifică] Geografie
Articol principal: Geografia Islandei
Teritoriul ţării reprezintă un podiş de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridică circa 100 de conuri vulcanice, dintre care mulţi sunt activi (Hekla, Laki, Vatnajökull, 2000 m, Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere şi izvoare fierbinţi, gheţari masivi. Câmpiile ocupă zonele restrânse de litoral. Rauri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá. Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris. Clima maritimă blândă. Vegetatie de tundră, plantaţii de conifere. Fauna: diverse specii de păsări, peşti, balene.
[modifică] Politică
Articol principal: Politica Islandei
[modifică] Economie
Articol principal: Economia Islandei
Pescuitul (locul 1 pe glob la cantitatea pescuita/loc) si prelucrarea pestelui, cresterea animalelor (pentru carne si lapte), industria metalurgica (pentru neferoase), industria energetica bazata pe resurse naturale (hidrocentrale, centrale geotermice). Produce nave, ciment, conserve, ulei de balena. Este practicata legumicultura in sere. Vanat. Exporta peste si produse din peste, carne, produse lactate, piei, lana, aluminiu. Importa masini, echipamente si utilaje industriale, combustibili, produse alimentare. Comert extern cu Marea Britanie, Franta, Germania, SUA, Danemarca, Olanda, Japonia s.a. Cai rutiere: 12.5 mii km.
[modifică] Demografie
Rata populaţiei urbane: 92%; Durata medie a vieţii: 79 ani;
[modifică] Cultură
Articol principal: Cultura Islandei
Consiliul Nordic / Scandinavia | |
---|---|
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Membri asociaţi: ![]() ![]() ![]() |
Belgia | Bulgaria | Canada | Cehia | Danemarca | Estonia | Franţa | Germania | Grecia | Islanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Slovacia | Slovenia | Spania | Statele Unite | Turcia | Ţările de Jos | Ungaria
Albania | Andorra | Austria | Belarus | Belgia | Bosnia şi Herţegovina | Bulgaria | Cehia | Cipru | Croaţia | Danemarca | Elveţia | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Islanda | Italia | Liechtenstein | Letonia | Lituania | Luxemburg | Macedonia | Malta | Moldova | Monaco | Muntenegru | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Rusia | San Marino | Serbia | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Turcia | Ţările de Jos | Ucraina | Ungaria | Vatican
Teritorii dependente: Akrotiri şi Dhekelia | Insulele Feroe | Gibraltar | Guernsey | Insula Man | Jan Mayen | Jersey | Svalbard