Mezolitic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mezoliticul (Epoca de Mijloc a Pietrei), epocă denumită şi Epipaleolitic, încadrată aproximativ între 10.000/8.000 şi 5.500 î.Hr., este perioada de retragere şi dispariţie a glaciaţiunii Würm, precum şi a variaţiunilor climaterice care au condus şi la schimbări ale vegetaţiei şi faunei.

Cuprins

[modifică] Economia

Uneltele devin diverse. Se generalizează folosirea arcului cu săgeţi în interdependenţă cu practicarea vânatului mic. Se remarcă marea răspândire a tehnicii microlitelor, care duce la mărirea productivităţii muncii şi la creşterea rezervelor permanente de hrană - carne sau plante; dovadă: prezenţa unor gropi de provizii în aşezări (exemplu: Shanidar). Economia este întemeiată pe vânătoare, pe pescuitul foarte dezvoltat cu noi unelte: plasele şi vârşele, şi pe culegerea, foarte dezvoltată, care va duce treptat la recoltare. Se dezvoltă totodată extragerea materiei prime şi începe schimbul la mari distanţe.

[modifică] Aşezări şi locuinţe

Se accentuează procesul de stabilizare, bazat pe o economie mai avansată.

[modifică] Relaţii sociale

În urma progreselor realizate în domeniul economic, comunităţile gentilice sunt mai strâns legate între ele. Apar premisele organizării tribale, constituită din mai multe ginţi înrudite. Existenţa mormintelor singulare sau a cimitirelor de mici dimensiuni trebuie puse în legătură cu apariţia unor mici nuclee: familii pereche.

[modifică] Viaţa spirituală

Se păstrează, se pare, cultul fecundităţii.

[modifică] Arta

Se menţine pictura rupestră, apărută în paleoliticul supe­rior. Se practică sculptura în ronde-bosse, iar obiectele de uz casnic sunt, în continuare, decorate cu motive geometrice.