Ioan Joldea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Joldea a fost domn al Moldovei în septembrie 1552.
Joldea, un boier moldovean cu rang de comis a fost ales domn în tabăra de la Tutora, după uciderea lui Ştefan Rareş pe 8 septembrie 1552, de către boierii Sturza şi Moghilă. Acest fapt a stârnit ostilităţi la Cracovia. Regele Sigismund al II-lea avea de gând să îl înscăuneze la Suceava pe feciorul lui Bogdan III cel Orb, pe Alexandru Lăpuşneanu. Joldea îşi alesese soţie pe Ruxandra, fata lui Petru Rareş, pentru a fi îndreptăţit să ocupe tronul ţării.
Pribegii se aşteptau ca boierii să i se închine lui Lăpuşneanu după asasinarea lui Ştefan Vodă, fapt ce nu s-a petrecut. Istoricii bănuiesc că în această treabă era mâna lui Castaldo, generalul imperial al curţii vieneze. Dacă afirmaţia este corectă şi verosimilă, Lăpuşneanu nu era prost să se masoare în luptă cu habsburgii. Era nevoie de chibzuintă si nicidecum de pripeală!
Joldea se îndrepta spre Suceava pentru a fi uns domn, dar greşeala lui a fost popasul de la Şipote. Lăpuşneanu cu sprijin de la nobilul Seniawiski şi de la vornicul Moţoc au prins prin vicleşug pe Joldea şi pe boierii credincioşi lui. Pe Joldea l-a crestat la nas ca să nu mai ridice nasul la scaun domnesc şi a fost călugarit. Pe dregătorii credincioşi lui Joldea i-a eliberat. Măsura a fost înteleaptă, căci îi era teamă să nu îl supere pe Castaldo care avea o oarecare influenţă în rândul divanului.