Alexandru Surdu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938, Braşov) este un filozof român, profesor de filozofie la Facultatea de Filozofie la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române.
Cuprins |
[modifică] Biografie
- 1959 - 1963 studiază la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureş
- 1969 - 1970 - studidiază la Universitatea din Amsterdam logica simbolică şi fundamentele matematicii
- 1972 Membru corespondent al Consiliului Superior de Logica şi Ştiinţe Comparate din Bologna
- 1976 - Doctor în filosofie
- 1992 Vicepreşedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane
- 1993 Preşedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane
- 1993 - prezent profesor la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucuresti
- 1994 - prezent profesor la Facultatea de Psihologie a Universitatii "Titu Maiorescu" din Bucureşti
- 1998 Membru al Uniunii Scriitorilor din România
[modifică] Operă
[modifică] Cărţi
- Logică clasică şi logică matematică, 1971
- Elemente de logică intuiţionistă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1976
- Neointuiţionismul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1977
- Actualitatea relaţiei gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989
- Pentamorfoza artei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993
- Vocaţii filosofice româneşti, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995
- Contribuţii româneşti în domeniul logicii în secolul XX, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 1999
- Gândirea speculativă - Coordonate istorico-sistematice, Paideia, Bucureşti, 2000
- Filosofia modernă - Orientări fundamentale, Editura Paideia, Bucureşti, 2002
- Confluenţe cultural-filosofice, Editura Paideia, Bucureşti, 2002
- Filosofia contemporană, Editura Paideia, Bucureşti, 2003
- Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, Bucureşti, 2004
- Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2006
[modifică] Traduceri
- Karl R. Popper: Logica cercetării (Logik der Forschung), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 (în colaborare cu M. Flonta si E. Tivig);
- Ludwig Wittgenstein: Tratatul logico-filosofic (Tractatus logico-philosophicus), în: "Secolul 20", nr. 11–12, 1981; în Filosofia contemporană în texte alese şi adnotate, Partea I, Universitatea din Bucureşti, 1985; în Editura Humanitas, Bucureşti, 1991;
- Immanuel Kant: Logica generală (Logik), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985;
- Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii (Grundzüge der Logik für Gymnasien), în: "Manuscriptum", XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986 şi în Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988;
- Nae Ionescu: Logistica – încercarea unei noi fundamentări a matematicii (Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik), în: "Astra", XXV, nr. 1–2, 1992 şi în Nae Ionescu: Neliniştea metafizică, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993.
[modifică] Articole şi studii
- Bemerkungen zur Frage der Wahrheit in der Ersten Analytiken (în colaborare cu G.N. Öffenberger), în: „Analele Universităţii Bucureşti“, seria Acta logica, nr. 7–8, 1964;
- Zur Wahrheit und Richtigkeitsfrage in der Aristotelischen Syllogistik (în colaborare cu G. N. Öffenberger), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 9, nr. 3, 1965;
- Consideration sur le probleme d’une „logique integrale“, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 10, nr. 2, 1966;
- Despre problema termenilor singulari în silogistică, în: „Probleme de logică“, vol.I, Editura Academiei, Bucureşti, 1968;
- Asupra conceptului de logică integrală, în: „Ramuri“, nr. 1, 1968;
- Logica integrală şi paradoxele logice, în: „Ramuri“, nr. 4, 1968; Despre semnificaţia „Tratatului logico-filosofic“ al lui L. Wittgenstein, în: „Ramuri“, nr. 9, 1968;
- Trei sensuri ale logicii dialectice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1968;
- La logique mathematique et la theorie du langage, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 2, 1969;
- Actualitatea perpetuă a conceptului de modalitate, în: „Ramuri“, nr. 12, 1969;
- La logique d'Aristote et la logique stoïcienne, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 3, 1969;
- Judecata ca principiu formal, în: „Probleme de logică“, vol. II, Editura Academiei, Bucureşti, 1970;
- Considération sur la définition du syllogisme aristotelique dans les Analytica Priora, în: „Recherches sur l'Organon“, Editura Academiei, Bucureşti, 1971;
- Intérpretation symbolique des prémiers chapitres des „Categories“ d'Aristote, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 3, 1971;
- Theorie der praejudikativen Formen in den Aristotelischen Kategorien, comunicare la al IV-lea Congres Internaţional de filosofie, metodologie şi filosofie a ştiinţei, Bucureşti, 1971;
- Trei sensuri ale formei logice „Noţiune“ în interpretare logico-clasică, în: „Probleme de logică“, vol. III, Editura Academiei, Bucureşti, 1971;
- Du problème des termes singuliers en syllogistique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 2, 1971;
- Despre înţelesul şi semnificaţia cuvintelor, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1972;
- Definiţia aristotelică a silogismului, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1972;
- Problema universalului la Aristotel din perspectiva lucrării „Categoriae“, în: „Probleme de logică“, vol. V, Editura Academiei, Bucureşti, 1973;
- De la signification prédicative des relations entre le genre et l'espèce, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 17, nr. 3, 1973;
- Dialectica matematicii, I, II, III, în: „Ramuri“, nr. 3, nr. 4, nr. 5, 1973;
- Logică şi contemporaneitate, în: „Ramuri“, nr. 4, 1973;
- F. Engels despre logica dialectică şi ştiinţele pozitive, în: „Ramuri“, nr. 6, 1973;
- La logique et son developpment en Roumanie (în colaborare cu V. Streinu şi T. Ristea), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 18, nr. 3, 1974;
- Zur logisch-klassischen Deutung des Hegelschen Triade, comunicare la al X-lea Congres internaţional Hegel, Moscova, 1974;
- Problemele logiciste, formaliste şi intuiţioniste în filosofia greacă, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, Bucureşti, 1975;
- Restricţii intuiţioniste în analiza logică a limbajului ştiinţific, în vol. Epistemologia şi analiza logică a limbajului ştiinţei, Bucureşti, 1975;
- Sur la logistique, la logique mathematique et la logique symbolique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 19, nr. 1, 1975;
- Das Problem der stoischen deduktiven Schluesse, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de philosophie et logique, tome 19, nr. 3, 1975;
- Noţiunea clasică şi conceptul hegelian, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, Bucureşti, 1977;
- Perspectivele logicii moderne, în: „Probleme de logică“, vol. VII, Editura Academiei, Bucureşti, 1977;
- Primul curs de logică al lui Titu Maiorescu, în: „Forum“, XX, nr. 4, 1978;
- Metamorfoza logicii lui Maiorescu, în: „Revista de filosofie“, nr. 4, 1978;
- Quelques aspects dialectiques des formes classiques, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 22, nr. 2, 1978;
- Intuitionists elements in Aristotle’s work, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 23, nr. 3–4, 1979;
- Conceptul de hipnoză – coordonate logice, în: „Revista de psihologie“, tomul 26, nr. 2, 1980;
- Valenţe creative ale argumentării silogistice, în: „Revista de psihologie“, tomul 27, nr. 1, 1981;
- Valenţe creative ale formelor logice, în vol. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;
- Intuicionistki ogranicenija v logiceskija analiz na naucnija ezik, în: „Filosofska misal“, Sofia, XXXVII, nr. 5, 1981;
- Consideraţii asupra manuscrisului „Logica“ al lui Ştefan Odobleja, în: „Şcoala Mehedinţului“, VIII-IX, Drobeta Turnu-Severin, 1982;
- Logica lui Ştefan Odobleja în vol. Cibernetica generalizată, Editrice Nagard, Roma, 1982;
- Orientări tradiţionale, moderne şi moderniste în dialectică în: „Astra“, XXVII, nr. 5, 1983;
- Petre Botezatu – Roumain logician (1911–1981), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 27, nr. 2–3, 1983;
- Stephane Lupasco – un reprezentant extremist al dialecticii moderniste, în: „Astra“, XVII, nr. 9, 1983;
- Începuturile diateticii binare, în: „Astra“, XIX, nr. 10, 1984; Logica rezonanţei a lui Ştefan Odobleja, în: „Ramuri“, nr. 10, 1984;
- Almanah „Viaţa românească“, 1985; Perspectiva clasicist-filosofică a lui Athanase Joja, în: „Luceafărul“, XXVII, nr. 45, 10 nov. 1984;
- Klassische Praedikation und Hegelsche Triade, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 28, nr. 3–4, 1984;
- Die Geschichte der Logik aus der klassisch-philosophischen Perspektive Athanase Joja, în: „Noesis“, XI, 1985;
- În apărarea logicii lui Maiorescu, în: „Luceafărul“, XXX, nr. 2, 1987; Considération sur la logique de Platon, în: „Noesis“, XIII, 1987;
- Concepţia lui Athanase Joja despre istoria logicii, în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989;
- Dialectica binară în viziunea lui Ştefan Odobleja, în: „Forum“, XXXI, nr. 4, 1989;
- Perspective şi limite ale „Tratatului logico-filosofic“ al lui Wittgenstein, în: „Revista de filosofie“, XXXVI, nr. 5, 1989;
- Introducere la dialogurile logice, în: Platon, Opere, vol. VI, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989;
- Probleme ale dialecticii pentadice în teoria şi filosofia muzicii, în: „Revista de filosofie“, XXXVII, nr. 1, 1990; Notă introductivă, la Dimitrie Cantemir: Compendiolum universae logices institutionis, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 1–2, 1991;
- Logica genetică, în: „Academica“, I, nr. 9, 1991;
- Specificul logicii hermeneutice, în: „Academica“, I, nr. 10, 1991;
- Titu Maiorescu – logicianul. Între tradiţie şi actualitate, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 3–4, 1991;
- Logica în cultura română, în: „Academica“, I, nr. 12, 1991;
- Ipostazele dialecticii, în „Academica“, II, nr. 3, 1992;
- Formalismul şi intuiţionismul în dezvoltarea logicii moderne, în vol. Orientări contemporane în filosofia logicii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991;
- Intelect, raţiune, speculaţiune, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
- Principii de logică şi filosofie matematică, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
- Semnificaţia metodologică a dialecticii, în: „Academica“, III, nr. 1, 1992;
- Suportul ontic al doctrinelor logice, în: „Academica“, III, nr. 2, 1992; Inovaţii în logica formală la Florea Ţuţugan, în: „Academica“, III, nr. 7, 1993;
- Antitetică, dialectică negativă şi antiologie la Platon, în „Probleme de logică“, vol. X, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993; Ierarhia sistemelor formale, în „Academica“, III, nr. 11, 1993; *Semnificaţia logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IV, nr. 3, 1994;
- Athanase Joja şi Centrul de Logică, în „Academica“, IV, nr. 6, 1994;
- Prefaţă, la Niels Öffengerger, Contribuţii la preistoria logicii polivalente, Editura Saeculum, Bucureşti, 1993;
- Probleme de logică speculativă, în: „Academica“, IV, nr. 12 (48), 1994; în România. Accelerarea tranziţiei, Editura I.N.I., Bucureşti, 1996;
- Semnificaţia logicii naturale a lui Petre Botezatu, în „Academica“, VI, nr. 12 (72), 1996;
- Sur la logique de la résonance de Ştefan Odobleja, în: „Noesis“, XXI, 1996;
- Logica naturală şi operativă, în vol. Petre Botezatu. In memoriam, Editura Ancarom, Iaşi, 1996; *Scheme şi sisteme dialectico-speculative, în: „Academica“, nr. 6 (78), 1997;
- Consideraţiuni despre logica ştiinţelor sociale, în: „Revista de teorie socială“, I, nr. 1, 1997;
- Conceptul de logică a religiei, în: „Revista de teorie socială“, II, nr. 1, 1998;
- Intelect, raţiune şi speculaţiune la Nae Ionescu, în: „Dosarele istoriei“, IV, nr, 5 (33), 1999;
- Aplicaţii ale logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IX, nr. 6 (102), 1999;
- Semnificaţia logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Armonia“, VII, nr, 1–2, 1999;
- Lazăr Şăineanu despre logică şi gramatică, în: „Academica“, IX, nr. 11 (107), 1999;
- Probleme dialectico-speculative în Critica raţiunii pure, în: „Revista de teorie socială“, III, nr. 4, 1999;
- Absolutizarea dialecticii triadice la Hegel, în: „Academica“, X, nr. 3 (111), 2000;
- Începuturile gândirii speculative la grecii antici, în: „Academica“, XI, nr. 1–2 (121–122), 2000; „Revista de teorie socială“, IV, nr. 4, 2000;
- Ion Petrovici – un pionier al logicii modale, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
- Anton Dumitriu – logica polivalentă şi philosophia mirabilis, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
- Valoarea logicii şi valoarea vieţii la Petre Andrei, în: „Academica“, XI, nr. 9–10 (129–130), 2001;
- Performanţele logicii româneşti în secolul al XX-lea, în: „Revista de filosofie“, XLVIII, nr. 1–2, 2001;
- Psihologia consonantistă şi logica rezonanţei la Ştefan Odobleja, în: „Argeş“, II (36), nr. 9 (240), 2002;
- Socrate şi începuturile logicii, în: „Academica“, XIII, nr. 9 (146), 2002;
- Dan Bădărău – un reprezentant al clasicismului logic, în: „Academica“, XIII, nr. 12 (149), 2003;
- Contribuţii teologico-filosofice ale scriitorilor daco-romani, în: „Academica“, XIII, nr. 16–17 (153–154), 2003;
- Probleme logico-filosofice în scrierile slavo-române, în: „Academica“, XIII, nr. 18 (155), 2003; *Semnificaţia axiomelor în context istoric la Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, XIII, nr. 19 (156), 2003; Autologiile transcendenţei, în: „Academica“, XIV, nr. 23 (160), 2004.
[modifică] Ediţii critice
- Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. I (De la presocratici la Aristotel), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 (în colaborare cu C. Noica);
- Ştefan Odobleja: Definiţia concepţiilor logice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1981;
- Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. II (Comentarii aristotelice), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 (în colaborare cu C. Noica);
- Ştefan Odobleja: Raportul logicii cu alte ştiinţe, în: „Forum“, XXIV, nr. 3, 1982;
- Titu Maiorescu: Un manual de logică inedit, în: „Astra“, XVII, nr. 1, 1983;
- Titu Maiorescu: Logica elementară II şi III, în: „Astra“, XVII, nr. 3, 1983 şi XVII, nr. 6, 1983; *Ştefan Odobleja: Introducere în logica rezonanţei, Editura „Scrisul Românesc“, Craiova, 1984 (Prefaţă de C. Noica);
- Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii, în: „Manuscriptum“ XV, nr. 1-2, 1984 şi XVII, nr. 1, 1986;
- Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988;
- Alexandru Bogza: Sistemul conceptelor. Logica muzicii, în: „Academica“, I, nr. 6, 1991; Dimitrie Cantemir: Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995.
[modifică] Premii
- 1975 Premiul "Vasile Conta" al Academiei Romane
- 2000 Medalia "150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu" pentru contribuţia adusă la editarea operei eminesciene