Secară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secară (Secale cereale)
Extinde
Secară (Secale cereale)

Secara (Secale cereale), aparţine grupei cerealelor, existând două varităţi de secară, - de vară şi - iarnă. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă şi uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Cuprins

[modifică] Istoric

Secara nefiind cultivată in antichitate, ci s-a răspândit ca buriană în lanurile de grâu din Asia Mică de unde s-a răspândit în Europa.

[modifică] Folosire

Secara este folosită ca cereală pentru pâine în special în Europa de est şi centrală unde este mai răspândită pâinea de secară. În Germania secara are ambele utilizări ca pâine de secară şi ca furaj în hrana animalelor.Aici de exemplu în anul 2004 s-a recoltat de pe o suprafaţă de 635.000 ha 3,9 milioane tone de secară. Din care s-au folosit 706.000 tone în industria de panificaţie. Din anul 2004/05 secara este folosită ca materie primă pentru producerea de bio-etanol, de asemenea este utilizat pentru producerea alcoolului, de exemplu vodca de calitate se obţine din secară. Secara de iarnă poate să fie şi folosit la îngrăşarea terenului agricol. Din "cornul secarei" produs de o ciupercă parazită (Claviceps purpurea), a sintetizat Albert Hofmann substanţa halucinogenă LSD.

[modifică] Făina de secară

Are proprietăţi diferite de făina din grâu la coacere, aceasta se explică prin faptul că moleculele de gluten, prin prezenţa de pentosan nu se produce efectul lipicios ca făina de grâu pentru a reţine gazele din aluat. Însă datorită prezenţei substanţelor mucilaginoase din secară se produce prin coacere o crustă brună aromată, pâinea de secară fiind mai densă în comparaţie cu pâinea de grâu.Se pot întîlni la unele recolte de secară prezenţa unor amilaze care descompun amidonul, degradând calitatea făinii.

[modifică] Fiziologie

Conţinutul ridicat în lizină şi pentozane determină ca secara să fie indispensabilă unei alimentaţii echilibrate, prin pentozane se prelungeşte fenomenul de digestie ce se presupune că ar avea un efect anticarcinogen.

[modifică] Secara conţine

  • Apă 10,95 %
  • Proteină 14,76 %
  • Lipide 2,5 %
  • Carbohidraţi 69,76 %
  • Substanţe balast 14,6 %
  • Substanţe minerale 2 %

- pe 100 grame secară

  • Calorii: 1400 kJ

[modifică] Substanţe minerale

[modifică] Vitamine

  • Tiamină 0,316 mg
  • Riboflavină 0,251 mg
  • Niacină 4,270 mg
  • Acid pantotenic 1,456 mg
  • Vitamina B6 0,294 mg
  • Acid folic 0,060 mg
  • Vitamina E 1,870 mg
  • Alfa-Tocoferol 1,280 mg

[modifică] Aminoacizi

  • Triptofan 0,154 g
  • Treonină 0,532 g
  • Isoleucină 0,549 g
  • Leucină 0,980 g
  • Lisină 0,605 g
  • Metionină 0,248 g
  • Cistină 0,329 g
  • Fenilalanină 0,674 g
  • Tirozină 0,339 g
  • Valină 0,747 g
  • Arginină 0,813 g
  • Histidină 0,367 g
  • Alanină 0,711 g
  • Asparagină 1,177 g
  • Glutamină 3,661 g
  • Glicină 0,701 g
  • Prolină 1,491 g
  • Serină 0,681 g

Aceste date diferă bine înţeles influenţat de climă, teren, îngrăşăminte, ierbicide folosite la cultivare. Ţara care conduce în cultivarea secarei este China.


Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Secară