Slatina
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | 45°25'52" N 24°23'0" E | ||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Olt | ||||
Atestare documentară | 1368 | ||||
Populaţie | 79.171 (2002) | ||||
Suprafaţă | km² | ||||
Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
Altitudine | m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Darius Bogdan Vâlcov (PD) |
||||
Sit web | ro Sit web oficial | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Slatina este capitala judeţului Olt,Oltenia,România.
Cuprins |
[modifică] Istoria oraşului
Prima atestare documentară a aşezării este din 20 ianuarie 1368, când, într-un act oficial, Vladislav I Vlaicu acordă scutire de vamă tuturor negustorilor braşoveni la trecerea peste râul Olt, la Slatina. Actul demonstrează că aici se afla un loc de vamă, lângă care s-a format treptat şi un târg. În iunie 1522, Radu de la Afumaţi i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina.
În timpul Revoluţiei de la 1821 Tudor l-a intalnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor.
[modifică] Stema oraşului Slatina
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 17 noiembrie 2005.
Descrierea stemei: Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită şi zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoţit de un soare în dreapta şi de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur. În partea inferioară, în câmp roşu, se află un pod de aur, cu trei deschideri şi o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieşind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate: Turnul simbolizează punctul de pază şi vamă al localităţii, fapt menţionat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii braşoveni. Cele două astre, soarele şi luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veşnicie, creştere şi cunoaştere. Podul peste râul Olt reprezintă importanţa localităţii în traficul comercial şi de călători. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ.
[modifică] Populaţia
Conform recensământului din anul 2002. populaţia oraşului este de 79 171 locuitori.
[modifică] Economia
Industria cea mai importantă a oraşului este industria aluminiului - producere şi prelucrare. Nu doar industria aluminiului a facut din Slatina un oraş industrial destul de dezvoltat, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii care au revigorat industria oraşului. De curând grupul italian Pirelli a deschis o fabrică de anvelope, ce a creat locuri de muncă, dar şi perspective favorabile pentru noi investiţii.
[modifică] Climă
Clima din oraşul Slatina este de tip temperat-continetală, media anuală a temperaturilor fiind de 10.7 C, iar media anuală a precipitaţiilor având o valoare de mai puţin de 515.6 mm. Pentru intervalul de timp dintre 1869 şi 2002, recordul de cea mai mare temperatură este de +40.5 C înregistrat în august 1952. Cea mai scazută temperatură înregistrată la Slatina a fost de -31 C în ianuarie 1942.
[modifică] Cultură
Oraşul a dat importanţi oameni de cultură ai Secolul XX : aici s-a născut Eugen Ionescu, faimos scriitor şi om de teatru avangardist, iar Ion Minulescu îşi petrece vacanţele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui Romanţe pentru mai târziu au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944).
[modifică] Obiective turistice
- Muzeul Judeţean Olt- cu două secţii: istorie şi artă populară - prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată a paleoliticului descoperite pe Valea Darjovului, interesante costume populare, cusături şi ţesături specifice zonei.
- Biserica Troiţei - cea mai veche construcţie din oraş, ridicată în 1645 şi renovată în 1729.
- Catedrala - construită în 1782 de Ionaşcul Cupetul, mare negustor din localitate şi pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
- Pădurea Srehareţ - frumos parc natural cu un lac de acumulare. În pădure se află:
- Schitul Strehareţ - construit între 1664-1668, reparat în 1844,
- Schitul Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazu, reconstruit în 1645 de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.
[modifică] Moştenirea Culturală şi Istorică
Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locaşuri de cult, dar sunt există şi structuri urbane cu valoare istorică şi culturală.
Mănăstirile din Slatina sunt:
- Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstuită de Mihai Viteazu în 1594 şi din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
- Mănăstirea Strehareti, a cărei construcţie a început în 1665 şi care a fost terminată în 1672
Bisericile care fac parte din moştenirea culturală a oraşului Slatina sunt:
- “Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
- “Sfântul Nicolae” din deal (1700);
- “Adromirea Maicii Domnului” (1736);
- “Sfinţii Împăraţi” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793, cu fresce pictate în anul 1899);
- “Sfântul Ion Boezatorul” (1796);
- “Birth of the Virgin” (1802);
- “Holy Princes” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831);
- Cimitirul “Sfântul Nicolae” (1820-1821);
- "Sfântul Gheorghe” Ionaşcu (1872-1877], cu fresce pictate de Tatarascu);
- “Sfântul Nicolae” (1937).
Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în pesisajul urban din centrul vechi al oraşului. Ele sunt situate pe strada Lipscani şi strada Mihai Eminescu pe ambele părţi. În total sunt 81 de structuri, constuite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco şi renovari din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spaţiu comercial, iar la etaj un spaţiu rezidenţial.
Clădiri istorice se pot găsi şi pe următoarele străzi: Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Gradiniţei (6) şi Fraţii Buzesti (15), toate construite între anii 1780 şi 1902. Din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891), Primaria Slatina (1905), Secţia de Etnografie a muzeulului judeţului Olt, Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), şi vechiul sediu al Băncii Naţionale a României din Slatina (1908).
În ciuda a faptului că Slatina este unul dintre puţinele oraşe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiţia în care se află aceste construcţii nu este una prea bună. În general aceste case sunt deţinute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu îşi permit restaurarea acestor construcţii.
Un obiectiv demn de menţionat este podul care traversează râul Olt, construit între anii 1888-1891. Podul, constuit de inginerul Davidescu, este primul pod de metal peste un râu din România. În plus faţă de valoarea sa practică şi estetică, podul este una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectura, idee lansată la Expoziţia Mondială de la Paris, din anul 1889. Monumentul “Ecaterina Teodoroiu” a fost constuit în anul 1925 de către D. Mataoanu. Ion Irimescu a creat în anul 1968 obeliscul “Slatina 600”, cu ocazia celebrării a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului Slatina.
[modifică] Oraşe înfrăţite
Balş | Caracal | Corabia | Drăgăneşti-Olt | Scorniceşti | Slatina | Piatra Olt