Călimăneşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Călimăneşti
[[Imagine:|100px|Stema oraşului Călimăneşti]] [[Imagine:|200px|Călimăneşti în România]]
stemă amplasare
Amplasare
Ţară România
Judeţ Vâlcea
Atestare documentară
Populaţie 8.598
Suprafaţă km²
Densitatea populaţiei loc./km²
Altitudine m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar
Sit web [ ]
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Călimăneşti]]
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Călimăneşti este un oraş în judeţul Vâlcea, regiunea geografică Oltenia, România.

Oraşul se află situat în parte de nord -est al judeţului Vâlcea la poalele masivului Cozia şi Căpăţânii din Carpaţii Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieşirea acestuia din defileu, fiind la 20 km nord de reşedinţa judeţului municipiul Râmnicu Vâlcea şi 80 km sud de municipiul Sibiu.

Se compune din cartierele: Seaca, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Căciulata, Cozia şi Păuşa.

[modifică] Istoricul aşezării

Despre această aşezare milenară unde valurile bătrânului Olt lovesc zidurile Mănăstirii Cozia lăcaş sfânt ctitorit de marele voievod al Ţării Româneşti întinsă până la marea cea mare, Mircea cel Bătrân şi căruia i-a zis "pământul cel făgăduit", se ştie încă de pe vremea străbunilor daci. Ei au fost primii care au ştiut de existenţa apelor calde şi binefăcătoare, izvorâte din pământul sfânt de peste Olt de locul unde peste veacuri marele voievod va ridicata ctitoria sa de seamă.

În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor, Kogheon(Cozia), cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela". Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. Construcţia castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o aşezare rurală bine închegată şi bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului.

Însă această obşte sătească se va destrăma în secolul V, fiind împărţită între conducătorii ei, Căliman, Şerban şi Bogdan. Noile aşezări se vor numi Călimăneşti pe locul actualului oraş, Serbăneşti pe dealul de sub masivul Cozia şi Bogdăneşti la sud de actualul oraş pe malul drept al Oltului.

Localitatea sub denumirea de Călimăneşti este atestată documentar prima dată la 18 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân "...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire...la locul numit Călimăneşti pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă".

În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân, unde se află locul de veşnică odihnă al său şi al maicii Teofana, mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române, Mihai Viteazul, se mai găsesc Schitul Ostrov şi mănăstirile Turnu şi Stănişoara construite în diferite epoci ale istoriei.

[modifică] Staţiunea balneo-climaterică

Legenda spune că un cioban se spovedeşte călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". Crede că acest lac are "puteri cereşti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat". Călugării au verificat mărturia ciobanului şi au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". Meşteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniţă" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze.

Însuşi ctitorul mânăstirii domnitorul Mircea cel Bătrân a venit şi s-a tratat aici la bătrâneţe. Mai târziu va veni spre vindecare şi urmaşul său Matei Basarab.

Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată şi dusă cu poştalionul la Paris.

După 1900 la Călimăneşti se construieşte "Hotel Central", dotat cu o bază de tratament, la început băi, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odată pacienţii fac şi cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimăneşti-Centru, cât şi la Căciulata.

Staţiunea, în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale şi minerale din belşug, iar apoi către Cozia, prin construirea de hoteluri şi baze de tratament.

La Păuşa se aflăuna din cele mai mari tabere şcolare.

Industria de bază a oraşului este cea a turismului balnear.

[modifică] Legătură externă

În alte limbi