Moisei, Maramureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Moisei
[[Imagine:|100px|Stemă]] [[Imagine:|180px|Amplasare]]
Judeţ Maramureş
Atestare
Primar Toader Şteţcu, , din 2004
Suprafaţă 113.000 ha km²
Populaţie (1992) 8961
Densitate  loc./km²
Amplasare
Sate
Cod poştal {{{cod-poştal}}}
Sit web ro [ ]
{{{note}}}
Moisei
Extinde
Moisei
Moisei
Extinde
Moisei

Moisei (maghiară Majszin) este o comună în judeţul Maramureş.

Cuprins

[modifică] Aşezare

Comuna Moisei este situată în partea de sud-est a judeţului Maramureş, la 136 de km faţă de Baia Mare, la 5 km de Borşa şi la 7 km de oraşul Vişeu de Sus. Localitatea Moisei este amplasată în Depresiunea Maramureşului, culoarul Vişeului, la poalele Munţilor Rodnei, ale masivului Pietrosu, la sud, şi ale Munţilor Maramureşului, la nord. Moiseiul este aşezat în lunca râului Vişeu, a Izvorului Dragoş şi a Izvorului Negru.Comuna Moisei este traversată de două artere principale, DN 17 şi DN 18.

Moisei
Extinde
Moisei

[modifică] Demografie

Conform recensământului din 1910 populaţia comunei Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani şi 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnaţi 8.961 de locuitori, dintre care 8.956 români, 2 germani, 2 unguri şi un ucrainean. Natalitatea în Moisei a cunoscut variaţii importante, urmând tendinţa naţională. În prezent, din 2832 de familii, majoritatea au doi sau trei copii şi numai 17 familii sunt fără copii. Au existat familii care au avut peste 10 copii, cum ar fi: Coman Gheorghe Ceapă a avut 10 fete şi 10 băieţi, Tomoiagă Nistor Oacălă, 14 copii, toţi în viaţă, Coman Ioan Birăiţa a avut 12 copii.

[modifică] Istoric

Moiseiul este o comună foarte veche. A făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. La 1365, "Moyse" se află printre cele opt villae ţinând de Cuhea, confiscate de la Bogdan şi dăruite Drăgoşeştilor. Localitatea este atestată documentar din 1213, fiind menţionată în acel an sub numele de Moyzun. Pe 14 octombrie 1944 a avut loc aici Masacrul din Moisei.

În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu stareţul Lucian Pop, au fost arestaţi. În locul lor autorităţile comuniste au instalat călugări ortodocşi. În prezent mănăstirea este revendicată de Episcopia Greco-Catolică a Maramureşului.

Extinde

[modifică] Învăţământul

Prima şcoală a fost înfiinţată în Moisei pe lângă mănăstirea din localitate, în anul 1694. Învăţământul preşcolar a existat înaintea primului război mondial, educatoare fiind Andoroaie şi Luci Drăgan. După al doilea război mondial, au profesat ca educatoare Irina Huzău, Măricuţa Mazilu, Coman Năstaca Vărzari, Coman Palade Flintaru şi Tomoiagă Maria a lui Ştefan de la Pod. Astăzi, Moiseiul are 13 posturi de educatoare, la care lucrează Ştefancu Maria, Tomoiagă Ileana, Alb Vioara, Albu Anişca. La Moisei apare şcoală la 1781, pe baza edictului de toleranţă Norma Regia, dat de Iosif al II-lea. În anul 1856 s-a înfiinţat şcoala confesională greco-catolică pentru fiii de poporeni, iar în 1866 s-a construit şcoala de pe uliţa bisericii. Şcoala de la Mocirău a fost construită înaintea primului război mondial şi a fost incendiată de horthyşti în anul 1944. Dascălii care i-au învăţat carte pe moiseieni până în 1921 au fost:

  • 1856-1860-Dan Laurenţiu
  • 1860-1873-Alexa, zis Bulbuc
  • 1874-1875-Georgie Vlonga
  • 1875-1876-Augustin Ivaşcu
  • 1876-1877-Găvrilă Rakoczi
  • 1877-1880-Ilie Grad
  • 1880-1921-Coman Andrei (Andor)

[modifică] Monografii

Gheorghe Coman, Moisei-străveche vatră românească, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, cu un cuvânt înainte de Mircea Petean, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004

În alte limbi