Mitropolia Basarabiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mitropolia Basarabiei este în prezent o unitate canonică a Bisericii Ortodoxe Autonome a Basarabiei. Până în 1944 a făcut parte în mod nemijlocit din Biserica Ortodoxă Română, care a înfiinţat-o în anul 1918.

Potrivit propriilor date numără 117 parohii pe teritoriul Republicii Moldova, 3 în Ucraina, 6 în Federaţia Rusă, respectiv cate una în Estonia, Letonia si Lituania şi 3 în Statele Unite ale Americii, cuprinzând în total aproape un milion de credincioşi. În Statele Unite a fost înfiinţată şi o mănăstire de călugări.

A fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. Şi-a reactivat mai multe structuri sufragane, dintre care cele mai importante sunt: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Seminarul Teologic "Mitropolit Gurie Grosu" din Chişinău. Şi-a reactivat sau creat instituţii specializate cum ar fi "ASCOR" ([1]) Misiunea Socială "Diaconia"([2], Frăţia Ortodoxă Română, Arhiva Mitropoliei Basarabiei, Centrul de Pelerinaj "Emaus"([3]) şi publicaţia "Misionarul". A fost recunoscută oficial de autorităţile de la Chişinău drept "succesoare spirituală, canonică şi istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în 1944".

Petru Păduraru este actualul mitropolit al Basarabiei.

Cuprins

[modifică] Istoric

[modifică] Formarea Arhiepiscopiei Basarabiei, in 1918/1919

Românii din Republica Moldova – care este o parte din Basarabia istorică - au fost supuşi unei politici de rusificare, după anexarea acestei părţi a Moldovei de către Imperiul Ţarist în 1812.

La 26 ianuarie 1918, arhiepiscopul Anastasie al Chişinăului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldoveneşti, spre realizarea unei vieţi bisericeşti autonome, ca urmare a independenţei politice faţă de Imperiul Rus. În cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului bisericii basarabene faţă de cea română. La 7 aprilie 1918 a fost trimisă o delegaţie la mitropolitul Pimen de la Iaşi. Acesta a explicat delegaţiei basarabene că prin independenţa politică a Basarabiei s-a restabilit legătura canonică a Episcopiei Chişinăului şi Hotinului cu Mitropolia Moldovei şi Sucevei. Mitropolitul de Iaşi a arătat că problemele bisericeşti din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chişinăului.

Sfântul Sinod de la Bucureşti a decis ca episcopul Huşilor, Nicodim, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chişinăului a fost numit Gurie Grosu.

La 30 decembrie 1919 Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor româneşti reunite, întrunit în şedinţă extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor româneşti la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze şi unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă".

[modifică] Ridicarea la rang de mitropolie

Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chişinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfântului Sinod de la Busureşti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autorităţile române prin Decret Regal.

I-a avut ca mitropoliţi, până la ocupaţiile sovietice din 1940 şi 1944 pe Gurie Grosu şi Efrem Enachescu.

[modifică] Ocupatia sovietica din 1940 si razboiul

[modifică] Regimul comunist

[modifică] Reorganizarea Mitropoliei Basarabiei

Autorităţile Republicii Moldova au refuzat iniţial recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române. Pe 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamând nesocotirea dreptului la libertate religioasă de către autorităţile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului de către autorităţile Republicii Moldova şi a dispus recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro. (Cauza 45.701/1999, Mitropolia Basarabiei vs. Republica Moldova, textul deciziei: [4]).

Această decizie a dus la recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile Republicii Moldova.

În alte limbi