Bistriţa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la oraşul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, România. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Bistriţa (dezambiguizare).
Bistriţa
Stema oraşului Bistriţa Bistriţa în România
stemă amplasare
Amplasare 47°10′00″N, 24°30′00″E
Ţară România
Judeţ Bistriţa-Năsăud
Atestare documentară 1264
Populaţie 86.109 (2002)
Suprafaţă km²
Densitatea populaţiei loc./km²
Altitudine 356 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Moldovan Vasile
(Alianţa D.A.)
Sit web ro Primăria Municipiului Bistriţa
Harta administrativă a oraşului Bistriţa
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Bistriţa (germană:Bistritz, maghiară: Beszterce) este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România, şi cel mai mare oraş din acest judeţ, cu o populaţie de 86.109 locuitori (2002).

Cuprins

[modifică] Geografie

Municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei şi este străbătut de râul al cărui nume îl poartă. Principala cale de acces este drumul european E576 (DN17) care face legătura între Transilvania şi Moldova.

Localităţile limitrofe sunt:

Clima Bistriţei este temperat-continentală, cu veri mai umede şi relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 8-9°C.

[modifică] Istoric

Prima colonizare a zonei de către saşi a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată localitatea Nösen, regiunea din jur fiind denumită Nösnerland.

Localitatea a fost atestată documentar din anul 1241, primind drepturi orăşeneşti de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetăţi ale Transilvaniei.

Biserica Evanghelică a fost construită iniţial în stil romanic, fiind extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 şi 1519. Are o înălţime de 74 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.

După 1944 populaţia germană (săsească) a oraşului a fost deportată în Rusia. De acolo saşii au preferat să emigreze în Republica Federală Germania sau în Austria. Puţini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorşi, cei mai mulţi au emigrat după 1989.

[modifică] Demografie

Extinde

În anul 1930 populaţia oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia Bistriţei era alcătuită din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocşi, 1.046 romano-catolici, 869 reformaţi ş.a.

În prezent oraşul are o populaţie de 82.400 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmaţi de maghiari (6%) şi romi (3,6%). Populaţia de etnie germană a scăzut foarte mult, ajungând la procentul de 0,2%.

[modifică] Personalităţi

  • Andrei Mureşanu - poet şi autor al Imnului de Stat, Deşteaptă-te, române!,
  • Laurenţiu Oanea - secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia,
  • Gheorghe Matheiu - a infiinţat prima tipografie românească din Bistriţa,
  • Arnold Graffi (1910-2006) - oncolog,
  • Otto Dahinten - arhitect

[modifică] Legături externe