Thomas Alva Edison

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Thomas Alva Edison
Extinde
Thomas Alva Edison

Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847- d.18 octombrie 1931) a fost un important inventator şi om de afaceri american a sfârştului de secol XIX şi început de secol XX. A fost cunoscut şi ca "Magicianul din Menlo Park", fiind şi cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor ştiinţifice (1903 brevete). Este un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenţii în domeniul electricităţii (becul cu filament), telefoniei, al sistemului de transmisie multipla a telegramelor, înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) şi cinematografiei - kinetoscopul.

În lumea industriei introduce noţiunea de producţie de serie.

Pentru meritele sale, Academia Americană de Arte şi Ştiinţă îi acordă în anul 1895 "Premiul Rumford" pentru activitatea din domeniul electricităţii şi în anul 1915 "Medalia Franklin" pentru contribuţia sa pentru binele umanităţii.

Edison s-a născut în Milan, Ohio, Statele Unite ale Americii şi şi-a petrecut copilăria în Michigan. A fost parţial surd din adolescenţă, ceea ce nu l-a împiedicat să devină operator de telegraf în anii 1860. Primele invenţii ale lui au fost legate de telegraf. În adolescenţa sa, Edison a lucrat şi în alte domenii, vânzând mâncare şi bomboane călătorilor din trenuri. Primul său brevet de invenţie a fost obţinut pentru maşina electromagnatică de înregistrat voturi în 28 octombrie 1868.

În 1872 experimentează sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe acelaşi fir, două telegrame în sensuri contrare.

În 1877 inventează fonograful, primul aparat de înregistrat sunete şi totodată de redarea lor.

În 1878 perfecţionează telefonul lui Alexander Graham Bell (amplifică vocea cu ajutorul curenţilor de inducţie) şi, folosind microfonul inventat de Hughes, brevetează telefonul cu bobină de inducţie şi microfon cu cărbune, căruia îi adaugă apoi soneria electrică de apel.

Monedă comemorativă pentru invenţia becului electric (faţa)
Extinde
Monedă comemorativă pentru invenţia becului electric (faţa)
Monedă comemorativă pentru invenţia becului electric (reversul)
Extinde
Monedă comemorativă pentru invenţia becului electric (reversul)

În 1879 inventează becul cu incandescenţă iar în 1880 realizează prima distribuţie de energie elctrică instalând o centrală pe pachebotul transatlantic "Columbia", prima navă iluminată electric.

În 1880 propune un proiect pentru folosirea tracţiunii electrice pe calea ferată.

În 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison punea în funcţiune prima centrală electrică.

În 1883 descoperă efectul care îi poartă numele - efectul Edison - referitor la emisia de electroni de către metalele încălzite (fenomenul de emisie termoelectrică). Descoperă acest fenomen întâmplător: introducând într-un bec cu incandescenţă o mică placă metalică observă că un galvanometru din circuit indică trecerea unui curent electric dacă placa era legată la polul pozitiv al sursei de alimentare şi rămanea la zero dacă placa era legată la polul negativ al sursei de alimentare. Nu ia acordat vreo importanţă dar la notat totuşi. Fenomenul a fost studiat ulterior de fizicianul John Ambrose Fleming, punându-se astfel bazele electronicii .

În anul 1892 inventeză un aparat de luat vederi pentru obiecte sau oameni în mişcare, care folosea o bandă de 35 mm cu perforaţii pe margine. Primele încercari, efectuate în laborator, au fost executate cu ritmul de 15 imagini pe secundă, care însă, nu au dat rezultate satisfăcătoare.

În anul 1894 inventează kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în mişcare, cu o frecvenţă de 46 de imagini pe secundă, dar care nu puteau fi vizionate decât de o singură persoană. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, montate fără frâne, pe care imaginile luminate prin transparenţă puteau fi urmărite printr-o lentilă. Primul "spectacol" public a avut loc într-o sală de pe Broadway, după care aparatul a fost construit în serie şi comercializat.

În 1912 realizează un prototip de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful.

În 1914 perfecţionează acumulatorul alcalin cu placi de fier şi de nichel introduse în soluţie apoasă de hidroxid de potasiu sau de sodiu ca electrolit, inventat de germanul Jungner în 1901.

[modifică] Controverse asupra personalităţii sale

Deşi a avut destule invenţii proprii, Edison nu s-a sfiit să îşi atribuie fără scrupule rezultatele muncii altora, două exemple fiind concrete în acest sens:

  • Istro-românul Nicolae Teslea (Nikola Tesla). În 1885, transatlanticului Oregon i se defectase generatorul Edison. Trebuia să plece la timp, altfel întârzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. "Firma lui Edison îl însărcinează pe Teslea să repare scurt-circuitul generatorului, cauză pe care o descoperă în spirele înfăşurării bobinei şi o remediază, rebobinând-o în 20 de ore. Edison îi promisese un premiu de 50.000 dolari dacă defecţiunea este îndepărtată în timp util plecării vasului la data prenotată. Nava pleacă la timp, dar promisiunea premiului se transformă în explicaţii: fusese o glumă. Nici alte gratificaţii promise, de exemplu pentru perfecţionarea generatoarelor şi motoarelor electrice Edison în 24 de variante, înzestrate cu un regulator şi un nou tip de întrerupător, nu i se acordă. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum înainte pe cont propriu şi va realiza definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenţi alternativi polifazaţi. Trecerea timpului îi dă dreptate lui Teslea în competiţia sa cu Edison şi treptat, teza sa privind curentul alternativ se impune. [...] Edison şi Teslea au fost propuşi împreună să împartă premiul Nobel pentru fizică pe 1915, ca unii ce-şi închinaseră viaţa pentru descoperiri şi realizări tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat premiul, din cauza animozităţilor din trecut. Dar era în 1916, şi premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza războiului mondial..." (Formula As)
  • Francezul Georges Méliès. În 1902, după ce a terminat filmul "Le voyage dans la lune", Méliès a intenţionat să-şi vândă filmul în S.U.A., ceea ce i-ar fi adus profituri uriaşe. Din nefericire, tehnicienii lui Thomas A. Edison făcuseră deja copii ale acestui film, care a fost proiectat în toată America peste doar câteva săptămâni de la lansare. În timp ce Edison a făcut o mică avere de pe urma acestui film, Méliès n-a reuşit să vadă măcar un bănuţ, peste câţiva ani dând faliment.

De altfel, există o serie de invenţii şi idei de-ale angajaţilor săi pe care Edison a avut grijă să şi le însuşească. (Robert Conot - "Thomas A. Edison: A Streak of Luck").

[modifică] Legături externe