Arad
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Arad | ||||
Atestare documentară | 1028 | ||||
Populaţie | 191.473 (2006) | ||||
Suprafaţă | km² | ||||
Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
Altitudine | 116,5 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Gheorghe Falcă (Alianţa D.A.) |
||||
Sit web | ro Primăria Municipiului Arad | ||||
Prefix telefonic (+40) x57 | |||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Municipiul Arad este reşedinţa judeţului Arad, România. În anul 2002 avea o populaţie de 172.824 locuitori.
Cuprins |
[modifică] Geografie şi climă
Aradul este situat în extremitatea vestică a Ardealului, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.
Repere geografice in ţară:
- Bucureşti - 563 km
- Braşov - 417 km
- Cluj - 267 km
- Constanţa - 813 km
- Oradea / Băile Felix - 116 km
- Satu Mare - 254 km
- Suceava - 589 km
- Timişoara - 51 km
Repere geografice in străinătate:
- Belgrad - 209 km
- Bruxelles - 1619 km
- Budapesta - 270 km
- Praga - 797 km
- Stuttgart - 1185 km
- Viena - 506 km
Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi iarna o temperatura medie de -1° C.
[modifică] Demografie
Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.
Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.
Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.824 locuitori.
Structura etnicā a populaţiei:
- Români - 82,6%
- Maghiari - 12,9%
- Rromi - 1,7%
- Germani - 1,3%
- Sârbi - 0,3%
- Slovaci - 0,2%
- Bulgari - 0,15%
- Alţii - 0,85%
[modifică] Istorie
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Arad (interbelic).
[modifică] Aradul perioadei medievale
- 1028 - Prima atestare documentară a zonei Aradului
- 1078 - 1081- Cea dintâi menţiune a localităţii
- 1131 - Oraşul este menţionat în "Cronica pictată de la Viena"
- 1551 - 1552- Turcii ocupă oraşul
- 1702 - Se înfiinţează prima breaslă a Aradului - breasla cojocarilor
- 1715 - Prima şcoală a oraşului(cu predare în limba germanã) a fost înfiinţată de călugării minoriţi
- 1765-1783 - Se construieşte cetatea noua în stil Vauban
[modifică] Aradul perioadei moderne
- 1812 - Înfiinţarea Preparandiei - prima şcoală pedagogică românească din Transilvania
- 1817 - Jakab Hirschl construieşte primul teatru de piatră din ţară
- 1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susţinut de trupa lui Mihai Pascaly
- 1833 - Ia fiinţă al şaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
- 1834 - Oraşul primeşte statutul de oraş liber regesc. La festivităţi participă împăratul Francisc I
- 6 octombrie1849 - Înfrângerea revoluţiei maghiare
- 1890 - Fondarea Societăţii Filarmonice din Arad
- 1846 - Concertează Ferenc Liszt
- 1847 - Concertează Johann Strauss fiul
- 1877 - Concertează Pablo Sarsate şi Henryk Wiernawski
- 1922 - Concertează George Enescu
- 1924 - Concertează Béla Bartók
- 15 august 1899 - La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din România.
- 1910 - Aradul devine cel mai mare oraş din Transilvania, populaţia oraşului însumând la acea dată 61.000 de locuitori.
- 10 aprilie1913 - Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei şi a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
[modifică] Aradul perioadei interbelice
- 1918 - Consiliul Naţional Român Central, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
- 13-15 mai - Iuliu Maniu exprimă opţiunea de separare totală a Transilvaniei de Ungaria şi unirea acesteia cu România
- 1937 - Oraşul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania şi al patrulea din România
[modifică] Revoluţia din Decembrie 1989 de la Arad
Edificii aradene privind Marea Unire din 1918
- 1989 - Aradul este prima reşedinţă de judeţ din ţară care s-a alăturat revoltei începute în Timişoara.
- Eroi martiri
- Răniti
- Luptători cu brevet de revoluţionar
- Reţinuţi
[modifică] Aradul perioadei postdecembriste
- 1990 - Se înfiinţează Universitatea de Vest "Vasile Goldiş"
- 1991 - Se înfiinţează Universitatea "Aurel Vlaicu"
- 1999 - Zona Industrială Arad
[modifică] Economie
Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi străine.
Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători, industria de confecţii şi textile, industria alimentară, mobilă şi accesorii pentru mobilă, componente pentru industria auto, componente electronice, contoare, încălţăminte.
[modifică] Transport
Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.
La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul Internaţional Arad.
[modifică] Angajaţi pe sectoare de activitate
- Industrie - 41,5%
- Comerţ - 13,75%
- Transport şi telecomunicaţii - 9,27%
- Construcţii - 7,92%
- Învăţământ - 5,99%
- Sănătate şi asistenţă socială - 5,14%
- Utilităţi - 3,16%
- Administraţie publică - 2,28%
- Agricultură - 1,97%
- Bănci şi asigurări - 1,70%
[modifică] Învǎţǎmânt
Ulterior anului 1989, învăţământul superior a fost reînfiinţat în Arad:
Licee de prestigiu din Arad:
- Colegiul Naţional "Moise Nicoară"[3]
- Între personalităţile care au absolvit această instituţie de învăţământ, se numără scriitorul Ioan Slavici, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, muzicologul Emil Monţia, publicistul Mircea V. Stănescu şi colegul său de clasă, dramaturgul Csiki Gergely.
- Colegiul Naţional "Elena Ghiba Birta"[4]
- Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului
- Colegiul Economic
- Liceul Teoretic "Vasile Goldis"
- Liceul de Artă "Sabin Drăgoi"
- Liceul pedagogic "Dimitrie Ţichindeal"
- Liceul german "Adam Müler Guttenbrunn"
- Liceul C.F.R.
- Liceul Baptist Alexa Popovici
- Liceul "Iuliu Maniu"
[modifică] Sănătate
- Spitalul Judeţean
- Cabinete de planificare familială
[modifică] Cultură
[modifică] Festivaluri
Anual, Aradul poate fi confundat cu o imensă scenă datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice: Festivalul de Teatru Clasic, Festivalul Internaţional Euromarionete, festivalurile de teatru liceeal în limba engleză "Teen Play" şi în limba franceză "Amifran", Festivalul Minorităţilor, Târgul Meşterilor Populari, Târgul ONG. In plus, aici are loc,în luna mai a fiecărui an Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground - cel mai important festival dedicat teatrului independent din România şi mişcării teatrale alternative (organizat de Casa de Cultură a Municipiului Arad).
Acestor spectacole li se adaugă, Festivalul Primăvara Arădeană, ce se desfăşoară pe tot parcursul lunii mai, Festivalul Zilelor Aradului din luna august sau Festivalul Vinului din luna septembrie.
[modifică] Teatru
- Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”[5]
- Teatrul de Marionete
- Teatrul Vechi
- Teatrul Maghiar
[modifică] Muzică Clasică
Filarmonica de Stat Arad continuă tradiţia muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Audiţii muzicale comentate, au loc în incinta Bibliotecii judeţene ”A. D. Xenopol”.
[modifică] Presă
[modifică] Primele publicaţii
Aradul, şi-a început periplul în lumea informaţiei prin tipărirea unui săptămânal de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani mai târziu apărea deja varianta în limba maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".
Primul periodic arădean tipărit în limba româna, a fost gazeta "Speranţa". Apărut între 1 februarie - 15 decembrie 1869 şi între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodicul a fost considerat unica şi prima foaie bisericească a românilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal. Mai târziu, între anii 1877 şi 1948, apare apreciata revistă, "Biserica şi şcoala".
[modifică] Presa după Revoluţia din Decembrie '89
După revoluţie, cititorii au beneficiat de apariţia unor noi surse de informare,“Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" şi "Libertatea Aradului" (1991-1997).
[modifică] Presa contemporană
Actualmente, presa scrisă cuprinde o varietate de publicaţii demnă de un oraş ce-şi caută locul într-o economie concurenţială. Adevărul de Arad, cel mai vechi cotidian local, apărut încă din anul 1944, a purtat succesiv denumirea de Patriotul şi Flacăra roşie. Acestuia i se alătură Arad Expres, Observator Arădean, Agenda zilei, Realitatea, Buletinul de Arad, Piaţa Aradului şi Informaţia Aradului. Acestora li se adaugă cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen.
[modifică] Presa radiofonică
Presa radiofonică transmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai ascultate posturi de radio sunt Kiss FM, Pro FM, Radio 21, Radio Arad.
[modifică] Televiziunea
Situaţia se repetă şi în televiziune unde Pro TV Arad transmite doar ştiri locale, reluând în rest programul naţional. O situaţie asemănătoare este şi în cazul postului local "TV Arad", apărut în anul 1990. Acesta retransmite programele de pe Antena 1. Singura televiziune locală cu emisiuni proprii este "Informaţia TV", cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat" (1994).
[modifică] Publicaţii culturale
- "Relief (revistă)" - editată de Fundaţia Culturală "Ioan Slavici"
- "Arca" - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
- "Studii nipone" [6] - editată de Fundaţia Nipponica (filiala Arad) [7]
[modifică] Personalităţi
Secolul al XIX-lea
Profesori:
|
Compozitori: |
Scriitori
|
Postbelic s-au remarcat scriitori precum:
- Ştefan Augustin Doinaş
- Gheorghe Schwartz
- Florian Bănescu
- R. Bucur
- Vasile Dan
- Dorel Sibii
- H. Ungureanu
- Emil Şimăndan
- Viorel Gheorghiţă
- Ioan Alexandru
Dupa Revoluţia din Decembrie '89 s-au remarcat scriitori precum:
[modifică] Organizaţii Nonguvernamentale
- Asociaţia "Christian Businessmen & Professionals Romania" Arad [8])
- Fundaţia Culturală "Ioan Slavici" (preşedinte prof. Emil Şimăndan)
- Fundaţia Nipponica - filiala Arad [9] (director Mihnea Voicu Şimăndan [10])
- CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad [11]
(proiecte 2006: Bezdin 2006 finantat de Fundatia Alcoa, Serviciul de voluntari STID - in parteneriat cu ISUJ Arad, Panou catarare artificiala 2005-2006)
[modifică] Edituri
După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:
- Editura Fundaţiei Culturale "Ioan Slavici" (preşedinte prof. Emil Şimăndan)
- Editura "Mirador"
[modifică] Atracţii turistice
[modifică] Monumente de arhitectură
- Cetatea Aradului este una din fortificatiile din Transilvania construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa
- Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
- Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Antoniu Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii comerciale şi locuinţe.
Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc.
- Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
- Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic
- Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri eclectic şi neoclasic
- Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
- Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad.
- Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Wiener Secession
- Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi corintic
[modifică] Clădiri cu valoare istorică
Unele clădiri arădene, poartă peste secole amintirea anumitor evenimente care au marcat viaţa oraşului.
- Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849
- Clădirea Preparandiei, în care a funcţionat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima şcoală în limba română din Ardeal
- Casa cu Lacăt, construită în anul 1815
- Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din ţară
- Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului. Construcţia de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decoraţiile ferestrelor şi a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcţionează o galerie de artă şi un restaurant.
- Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în pieţele Aradului
[modifică] Monumente
- Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
- Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea ciumei care a bântuit oraşul
- Aleea personalităţilor arădene
- Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluţiei de la 1848-1849
- Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919
[modifică] Lăcaşe de cult
- Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
- Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
- Catedrala ortodoxă română "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Antoniu Czigler, în stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniţă de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălţată în anul 1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase Damian. Execuţia acestei lucrări a început în anul 1957 şi s-a finalizat în anul urmator.
- Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost edificată în anul 1904 în stilul renaşcentist
- Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
- Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan
[modifică] Muzee şi expoziţii
- Complexul Muzeal Arad
- Secţia istorie
- Secţia ştiinţele naturii
- Secţia Artă
- Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"
- Colecţia de artă Doina şi Baruţu Arghezi
- Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiţie sunt: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
- Galeria Alfa
- Galeria Clio
- Galeria Turnul de Apă
- Galeria Takács
- Galeria Carola's
- Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură a judeţului Arad
[modifică] Turismul de agrement
- Ştrandul "Neptun" - Al doilea ştrand ca mărime de pe o apă curgătoare din Europa.
- Faleza Mureşului
- Păduricea (Piaţa Podgoria)
- Parcul Reconcilierii
- Catedrala Catolica
- Palatul Administrativ
- Cetatea Aradului
- Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreţ şi Insula Mureş (Trei Insule)
- Pădurea Vladimirescu
- Lacul Ghioroc
- Podgoria Miniş-Măderat, situată la aproximativ 30 km, est de Arad
[modifică] Cartiere
Podgoria | Micălaca | Aurel Vlaicu | Aradul Nou | Boul Roşu | Grădişte | Gai | Bujac | Subcetate | Funcţionarilor | Alfa | Pârneava | Sânnicolau Mic | Confecṭii
[modifică] Sport
Baschet
- Baschet Club ICIM Arad
- Baschet Club West Petrom Arad
Fotbal
- UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc a fost înfiinţată de baronul Neumann, patronul Întreprinderii Textile Arad în 18 aprilie 1945. UTA ajunge în sferturile de finală ale Cupei UEFA, după ce elimină Austria Salzburg, Zaglebie Walbrzych', Vittoria Setubal. Este şi la ora actuală Campioana provinciei (cu 6 titluri de campioana a romaniei si 2 cupe).
Polo
- Astra UAV Arad
Rugbi
- Contor Zenner UAV
Speologie
- CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad [12]
Tenis de câmp
- Ţiriac Trophy Arad
- Năstase Trophy Arad - turnee de tenis care se desfăşoară în fiecare an în cadrul Circuitului Internaţional al României, dotate cu premii în valoare de 10.000 de dolari. Siteul acestora este www.tenisarad.as.ro
[modifică] Arte marţiale
[modifică] Cluburi
- Clubul de Aikido Aikikai "ARA MITAMA" (antrenor Iulian Perpelici - 3 dan)
- Clubului Sportiv "SHIHAWA DO" din Arad (Spătaru Fabian - 2 dan)
- Wing Chun (Tsun) Kung Fu din Arad (instructor Si-Hing Gal Endre)
- CS Detectiv P&P Kick Boxing Arad
- BASSAI-PRO DINAMIK (antrenor Doru Fădoraş - 4 dan)
- HAMONI-DO (antrenor Geo Marc - 5 dan)
- DINAMO SAKURA (antrenor Oze Ştefan - 4 dan)
- DINAMO SAKURA (antrenor Erdei Emeric - 2 dan)
- KAMIKAZE (Francisc Szöcs - 3 dan)
- SHODAN (Teodor Răduţ - 3 dan)
- BANZAI Karate Club Arad (antrenor Dan Duma - 5 Dan)
- KARATE Arad (antrenor Gabriel Hajas - 5 Dan)
[modifică] Asociaţii
- Asociatia Romana de Aikido Aikikai - Arad (antrenor Daniel Dobrota -1 dan)
- Asociaţia Cluburilor de Karate Arad - A.C.K.A. (preşedinte Sensei Mihai Botez - 8 dan)
- Eşarfele Galbene
[modifică] Relaţii externe
[modifică] Oraşe înfrăţite
Zrenjanin, Serbia
Atlit, Israel
Fushun, China
Giula (Gyula), Ungaria
Hodmezovasarhely, Ungaria
Givataym, Israel
[modifică] Oraşe partenere
Kirklees, Anglia
Ditzingen, Germania
Würzburg, Germania
Trencin, Slovacia
Tatabanya, Ungaria
Pecs, Ungaria
[modifică] Surse
- Un portal pentru arădeni (stiri, evenimente din Arad)
- Primăria Arad
- Site-ul oficial al echipei fanion a oraşului Arad
[modifică] Legături externe
- Harta interactivă Arad
- Informatii, stiri si evenimente din Arad
- Aeroportul Internaţional Arad
- Cotidianul Adevărul de Arad
- Ziarul Observator Arădean
- Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad
- Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad
- Liceul "Vasile Godis" Arad
- Pagina oficială a F.C. UTA
- Pagina CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
- Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad