Emanuil Gojdu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Emanuil Gojdu (maghiară Gozsdu Manó, * 1802, Oradea - † 1870, Budapesta) a fost un avocat de succes şi patriot ardelean de origine aromână, familia sa fiind originară din Moscopol. Gojdu a fost un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania. Casa in care s-a născut mai poate fi văzută şi astazi în Oradea lângă Biserica cu Lună.
Studiile preuniversitare le-a făcut la liceul romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea şi Pojon. Studiile universitare le-a făcut la Bratislava, Budapesta şi Viena. Diploma de avocat a obţinut-o la Budapesta, pentru ca mai târziu să o ia şi pe cea de "notar cambial". În 1824 s-a aşezat la Budapesta atât avocat cât şi ca politician.
Gojdu era conştient de originea sa de român ortodox şi chiar se mândrea cu asta. Prin tot ceea ce a făcut, a demonstrat, atât prin acţiunile întreprinse cât şi prin declaraţiile politice că nu a uitat de originile sale româneşti şi nici nu a ascuns faptul că se trăgea dintr-o familie modestă. Casa lui a fost cunoscută tot timpul ca fiind o casă românească, unde toţi românii erau bine primiţi şi spijiniţi. La locuinţa sa, obişnuia să ţină întruniri cu deputaţii români. Cu aceştia şi sub preşedinţia lui, s-a discutat şi un proiect de lege "pentru egala îndreptăţire a naţionalităţilor".
[modifică] Testamentul Gojdu
Cel mai important gest al său, a fost testamentul făcut la Budapesta în 4 noiembrie 1869, prin care îşi lăsa averea "acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. În acest sens a fost constituită o fundaţie. Acestă fundaţie a funcţionat între 1870 şi 1917, acordând foarte multe burse studenţilor români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza şi Victor Babeş.
După 1945 "Fundaţia Gojdu" a fost naţionalizată de regimul comunist din Ungaria. După 1990 noul regim maghiar a refuzat retrocedarea bunurilor acestei fundaţii. În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu şi ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cedarea gratuită a patrimoniului "Fundaţiei Gojdu" în favoarea statului maghiar, care s-a obligat împreună cu statul român să contribuie la fondul de burse de studii în vederea evocării memoriei lui Gojdu. Una dintre puţinele clădiri care au rămas statului român este cea a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu din Oradea
Deputatul independent Aurelian Pavelescu, vice-preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat, ales pe listele PD, a scos la iveală "minciuni sfruntate" prin care reprezentanţii MAE au încercat să intoxice parlamentul şi opinia publică. "S-a spus că Biserica Ortodoxă Română a fost despagubită de câtre Ungaria deşi despăgubită trebuie să fie Fundaţia Gojdu. S-a minţit că Biserica a fost consultată în acest domeniu şi s-a fabulat că statul român nu ar avea nici o atribuţie în recuperarea moştenirii Gojdu", a arătat Pavelescu. "În cazul Gojdu este vorba despre o conspiraţie anti-BOR şi anti-religioasă", a conchis deputatul. El a avertizat că PPCD va trimite listele cu numele parlamentarilor care au votat pro-Ordonanţă în toate circumscripţiile electorale, inclusiv în Ardeal, pentru ca aceştia să fie cunoscuţi de întreaga populaţie.
[modifică] Legături externe
- Adevărul, Curţile Gojdu, pentru averea reformaţilor, 6 martie 2006
- Ziua, Bani publici pentru averea Gojdu
- Grupul Independent pentru Democraţie Fundaţia Gojdu
- Jurnalul Naţional Acasa la Curtile Gojdu