Statutul românilor din Voivodina
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În Voivodina, locuiesc 34.576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:
- În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sârbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sunt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.
Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.
Cuprins |
[modifică] Politică
Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Uniunea Statală Serbia-Muntenegru, o formă de realizare a autonomiei minoritare în domeniul culturii, învăţământului, informării şi a uzului oficial al limbii române, îi reprezintă pe toţi românii din Uniunea Serbia-Muntenegru, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau vlahi).[1]
Reprezentanţii principalelor partide, asociaţii şi organizaţii ale românilor din Serbia (Comunitatea Românilor din Serbia din Voivodina, Partidul Democrat al Românilor din Serbia din Timoc, Alianţa Românilor din Voivodina, Mişcarea Democratică a Românilor din Serbia din Timoc şi Asociaţia pentru cultura vlahilor-românilor Ariadnae Filum) au semnat şi emis la 10 mai 2004 Declaraţia de la Belgrad, prin care şi-au exprimat dorinţa de a înfiinţa un consiliu naţional comun pentru minoritatea română de la nord şi sud de Dunăre.[2] Acesta şi-a început activitatea ca reprezentant al românilor din Voivodina şi Valea Timocului în septembrie 2005 (înlocuind vechiul consiliu care era format doar din reprezentanţi ai românilor din Voivodina),[3] şi lucrează prin patru departamente (Departamentul pentru Informaţii, Departamentul pentru Învăţământ, Departamentul pentru cultură şi Departamentul pentru uzul oficial al limbii). Partidul politic al minorităţii româneşti din Voivodina este Alianţa Românilor din Voivodina.
[modifică] Demografie
Conform recensământului din 2002, în Voivodina locuiesc 34.576 de români concentraţi în 42 de localităţi, reprezentând 1,50% din populaţie. Localităţile cu cele mai mari comunităţi româneşti sunt Alibunar, Vârşeţ, Panciova, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Jitişte, Cuvin, Apatin, Biserica Albă, Plandişte şi Novi Sad.
Potrivit aceleiaşi surse, 29.512 de cetăţeni au declarat limba română ca limbă maternă (1,45%). Astfel, limba română este a patra limbă în funcţie de numărul de vorbitori, după sârbă, maghiară şi slovacă.
[modifică] Educaţie
Provincia Autonomă Voivodina se îngrijeşte de asigurarea condiţiilor pentru ca instruirea membrilor altor naţiuni şi naţionalităţii (decât cea sârbă) să se desfăşoare şi în limbile lor, în conformitate cu legea. (Statutul Provinciei Autonome Voivodina, articolul 13)
În Voivodina există 37 unităţi de învăţământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar 2.[4] Un număr de 145 de copii români din Valea Timocului şi Voivodina au participat la interviuri pentru a obţine un loc cu bursă la liceele şi facultăţile din România pentru anul şcolar 2005-2006.[5] În plus există, la nivel superior, o şcoală pedagogică la Vârşeţ şi o catedră de limba română la Novi Sad. Programele de învăţământ se fac în limba română, de la grădiniţă până la liceu; de asemenea există un Institut unde se fac manualele în limba română.[6] Situaţia şcolilor româneşti din Voivodina este destul de bună, dar suferă de pe urma lipsei de manuale, material didactic şi dotări tehnice. Există patru şcoli sută la sută româneşti, la Grebenaţ, Nicolinţ, Coştei şi Sân-Mihai. Pentru copiii români din Iugoslavia se organizează anual excursii şi tabere în România.
[modifică] Cultură
Segmentul cultural este bine reprezentat în Voivodina. La 15 noiembrie 2003 s-a redeschis după aproape 50 de ani Teatrul Profesionist Românesc, care dă reprezentaţii în principalele localităţi cu comunităţi românesti, cum ar fi Vârşeţ, pe scena Teatrului Naţional "Sterija".
Activitatea culturală este bine reprezentată prin casele de editură finanţate de stat, precum Libertatea. Casa de Presă şi Editură Libertatea scoate anual aproximativ 20 de titluri. La ediţia a 45-a a târgului de carte de la Belgrad, editura a realizat un CD cu nouă titluri de excepţie sub sloganul 3.000 de pagini pentru mileniul trei. În plus, există şi alte edituri, care au primit în timp renume, precum este Editura Fundaţiei.
Pe 3 martie 1995, din iniţiativa unor oameni de cultură din Banatul sârbesc s-a fondat la Begheiţi / Torac Societatea (Fundaţia) Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, menită să protejeze dreptul la cultură al minorităţii române în această regiune. Activitatea sa se bazează pe organizarea mai multor manifestări culturale, simpozioane şi chiar a unui Muzeu al Spritualităţii Româneşti la Begheiţi. Organizaţia mai deţine o editură şi revista Tradiţia, revistă cu scop informativ asupra fundaţiei. Din 2004, fundaţia organizează anual o ceremonie de premiere a realizărilor deosebite din anul precedent, în cadrul căreia decernează înalta distincţie Cavalerul de Aur. Printre cei decoraţi cu această distincţie se numără preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde şi preşedintele Adunării P.A. Voivodina, Boian Costreş.[7]
[modifică] Mass media
Provincia Autonomă Voivodina asigură condiţii ca informarea publică a cetăţenilor, pe lângă limba sârbocroată şi scrierile sale, să se efectueze şi în limbile şi scrierile maghiară, slovacă, română şi ruteană, ca şi în limbile şi scrierile altor naţionalităţi. (Statutul Provinciei Autonome Voivodina, articolul 15)
Mass media apare în Voivodina în şapte limbi. Guvernul finanţează parţial ziare şi săptămânale în limbile minorităţilor naţionale, între care şi săptămânalul Libertatea (Panciova). Alte publicaţii româneşti sunt Tinereţea (care ţine de Libertatea) şi Cuvântul Românesc (Vârşeţ). La nivel audiovizual, mass media românească este prezentă prin emisiuni româneşti la Radio Novi Sad, Multiradio şi TV Novi Sad 2.[8] În prezent se difuzează 6 ore de program radio şi între o oră şi o oră jumătate de program tv în română zilnic. Programele BBC în română sunt retransmise în comuna Alibunar de Radio FAR pe FM.[9] De asemenea în Voivodina poate fi recepţionat canalul 1 (În direct, România) al Radio România Internaţional, care transmite 24 de ore, şi postul TVR1.
[modifică] Biserică
În Voivodina funcţionează 40 de parohii româneşti istorice în care activează 42 de preoţi,[10] aflate începând cu 1996 sub jurisdicţia episcopiei ortodoxe române de Vârşeţ, direct subordonată episcopiei de Caransebeş.
Episcopia Ortodoxă Română din Serbia, cu sediul la Vârşeţ, încredinţată spre administrare Prea Sfinţiei Sale, Daniil Partoşanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, funcţionează în semilegalitate datorită refuzului autorităţiilor sârbe de a o recunoaşte oficial.[11]
Episcopia Ortodoxă Română din Serbia are începând cu ianuarie 2004 şase protopopiate:
- Protopopiatul Panciova, protopop Gheorghe Ianeş
- Protopopiatul Torac, protopop Petru Drăghicescu
- Protopopiatul Vârşeţ, protopop Moise Ianeş
- Protopopiatul Cuvin, protopop Traian Abraham
- Protopopiatul Alibunar, protopop Ionel Mălaimare
- Protopopiatul Biserica Albă, protopop Drăgan Chilom
Din 2002 apare revista „Dealul Vârşeţului“, un periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Vârşeţ.
Numărul preoţilor din eparhia de Vârşeţ este insuficient, fapt pentru care Biserica Ortodoxă Română asigură preoţi misionari pentru ocuparea locurilor vacante.
[modifică] Uzul oficial al limbii române
În Constituţia Republicii Serbia (Monitorul oficial al Republicii Serbia, nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republica Serbia în uz oficial este limba sârbă şi alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă aceasta, dispoziţia articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Serbia unde trăiesc minorităţi naţionale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt şi limbile şi grafiile acestora, în modul stabilit de lege.
În Statutul Provinciei Autonome Voivodina (Buletinul oficial al PAV, nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă şi alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi grafiile acestora, dar şi limbile şi grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv şi organele provinciale ale administraţiei.
Româna este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte şi Secanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială doar în localităţile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mali Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac şi Kuštilj.[12]
Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale se ocupă, prin serviciile şi departamentele sale, de colectarea şi analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale în domeniul culturii, învăţământului, informării, uzului oficial al limbii şi alfabetelor şi aplicarea reglementărilor care stipulează acestea.
Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române are un departament care se ocupă de analizarea şi promovarea uzului oficial al limbii române.
Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană, şi grafiile acestora.
[modifică] Adunarea Provinciei
Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este organismul reprezentativ al cetăţenilor, care adoptă reglementări pentru executarea legilor şi alte reglementări şi acte generale ale Republicii Serbia, a căror executare este încredinţată Adunării precum şi hotărâri şi alte acte generale din sfera sa de atribuţii.
În activitatea Adunării, concomitent cu limba sârbă (grafia chirilică şi latină), în uz oficial sunt şi limbile: maghiară, slovacă, română, ruteană şi croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputaţii au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile şi scrierile oficiale în provincie (Statutul Provinciei Autonome Voivodina, articolul 26). Statutul, hotărârea şi actul general al Adunării, precum şi actele Consiliului Executiv şi ale organelor administraţiei sunt publicate concomitent în limba sârbocroată şi în limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană (Statutul Provinciei Autonome Voivodina, articolul 46, alineatul 3).
Serviciul pentru traduceri al Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale se ocupă printre altele cu traducerea în limbile oficiale a hotărârilor şi actelor adoptate de Adunarea PAV, a buletinelor şi publicaţiilor Adunării şi Consiliului Executiv, precum şi a actelor de interes provincial emise de autorităţile Republicii Serbia. Totodată, Servicul pentru Traduceri efectuează interpretarea (traducerea) simultană a lucrărilor şedinţelor Adunării PAV.[13]
[modifică] Sistemul judiciar
Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale numeşte în bază de concurs interpreţi judiciari permanenţi pentru tribunalele districtuale din Provincia Autonomă Voivodina (din Novi Sad, Zrenianin, Subotica, Panciova, Sremska Mitrovica şi Sombor).[14] Interpreţi români au fost detaşaţi la tribunalele din Novi Sad (5) şi Panciova (12).
Vezi şi: Lista celor mai importanţi români din Voivodina, Distribuţia geografică a limbii române
[modifică] Bibliografie
- Electronic Banat: „Iugoslavia - Populaţia românească“
- Situl oficial al Administraţiei PA Voivodina en
- Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile naţionale: Uzul oficial al limbilor şi grafiilor în Provincia Autonomă Voivodina
[modifică] Note
- ↑ Costa Roşu: „Se potolesc spiritele în etnia noastră“, publicat în săptămânalul Libertatea, ediţia din 31 decembrie 2005
- ↑ Gh. Miron: „Guvernul român este indiferent faţă de românii de dincolo“, publicat în Ziua de Vest la 29 mai 2004
- ↑ Viorel Dolha: „B.O.R si fostul executiv român au ignorat umilirea brutală a etnicilor ortodocsi români“ publicat în Adevărul de Arad la 4 ianuarie 2005
- ↑ „Copiii românilor din Serbia-Muntenegru vor învăţa la şcoli din Romania“, publicat în buletinul informativ Divers
- ↑ Marcel Baica: „La studii spre România: Un mare interes pentru înscrierea la facultăţii“, publicat în săptămânalul Libertatea, ediţia din 20 august 2005
- ↑ Procesul verbal al şedinţelor din 3, 4 şi 5 decembrie 2002 ale Comisiei pentru Învâţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Cadrul Camerei Deputaţilor a României
- ↑ Administratie.ro: „Preşedintele CJ Caraş-Severin, decorat de românii din Serbia şi Muntenegru“
- ↑ Programul TV Novi Sad 2 de astăzi
- ↑ BBCRomanian.com
- ↑ Romanian Global News: „PS Daniil Stoenescu va înfiinţa un centru religios la Vârşeţ“
- ↑ „Românii din Serbia“, revista Geopolitica, Nr.1(5)/2005, an IV
- ↑ Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile naţionale: Uzul oficial al românei pe teritoriul PAV
- ↑ Secretariatul Provincial pentru Regelmentări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale (Serviciul pentru Traduceri)
- ↑ Secretariatul Provincial pentru Regelmentări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale (Interpreţi judiciari)
[modifică] Legături externe
[modifică] Administraţie
- en sr Administraţia din Voivodina
- ro Adunarea Provinciei Autonome Voivodina
- ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina
- ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
- ro Documente utile, anunţuri
- ro Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale
- ro Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală şi Cooperarea Intercomunală
- ro Cancelaria Ombudsmanului provincial
- ro Ambasada României în Serbia şi Muntenegru
[modifică] Cultură
- ro Asociaţia de Afaceri a Editorilor şi Librarilor din Voivodina
- ro Centrul multicultural
- ro Institutul pentru manuale şi îndrumătoare, Belgrad - Manuale în limbile minorităţilor
[modifică] Mass Media
- ro Săptămânalul Libertatea
- ro Multiradio
- ro Radio Novi Sad
- ro Radio România Internaţional
- ro South East European Times
- ro BBCRomanian.com