Constantin Dobrogeanu-Gherea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Constantin Dobrogeanu-Gherea (n. Solomon Katz, 1855, Iekaterinoslav, azi în Ucraina – d. 1920, Bucureşti) a fost un scriitor şi fruntaş socialist român de origine evreiască.
Cuprins |
[modifică] Biografie
A fost unul dintre membrii marcanţi ai Partidului Socialist Român, un critic literar marcant, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susţine ideea artei pentru artă în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendinţă.
Lev Troţki îi face un portret special: "Printre miniştri, diplomaţii sau prefecţii din România, nu puţini sunt cei care au învăţat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890 Gherea a condus prima generaţie de muncitori socialişti români spre învăţăturile marxism leninismului. Gherea şi Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluţia din Rusia şi au iniţiat un nou tip de partid socialist" .
Prin lucrarea sa Neoiobăgia devine unul dintre părinţii sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Gherea este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.
[modifică] Opera literară
În cele trei volume de studii critice publicate i se reţine meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.
A fost influenţat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paşte cu romanele lui Fiodor Dostoievski şi a fost un adept al narodnicismului, şi un precursor al sămănătorismului şi a jucat un rol activ în mişcarea poporanistă.
A deţinut în proprietate restaurantul gării din Ploieşti, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competenţelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reuşesc mai bine sandvişurile decât articolele de critică literară.
A fost unul din apropiaţii lui Ion Luca Caragiale şi a scris un articol foarte interesant despre pesimismul lui Mihai Eminescu, unul dintre primele articole de receptare a operei marelui poet, încercând să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului său.
În concluzie, Constantin Dobrogeanu-Gherea poate fi considerat un precursor al criticii sociologice din prezent. Articolul său fundamental, veritabilă ars poetica a criticii literare rămâne Asupra criticii.
[modifică] Operă
[modifică] Studii politice şi sociale
- Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare) - 1910
[modifică] Studii critice
- Personalitatea şi morala în artă
- Asupra criticii
- Tendenţionismul şi tezismul în artă
- Decepţionismul în literatura română
- Cauza pesimismului în literatură şi viaţă
- Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice
- Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice
- Idealurile sociale şi arta Asupra mişcării literare şi ştiinţifice
- Munca creatoare şi munca-exerciţiu
- Dl Panu asupra criticii şi literaturii