Yoga
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
Cuprins |
[modifică] Definirea noţiunii de yoga
În limba sanscrită, cuvântul "Yoga" are mai multe semnificaţii: comuniune, contopire, fuziune, unire. Yoga este un sistem filozofic tradiţional, teoretic şi practic apărut în India cu mii de ani în urmă pe baza experienţelor directe transmise până la noi în faimosul tratat "Yoga Sutra", sub forma unui grupaj de aforisme şi enunţuri lapidare sintetizate de către înţeleptul Patanjali
Mai mult celebră decât înţeleasă, yoga este şi rămâne un ansamblu de metode milenare sistematice care vizează eliberarea definitivă a fiinţei umane. Cunoscută în Occident sub forme vulgarizate şi uneori degradate, yoga constituie o disciplină spirituală extrem de riguroasă. Un text al înţelepciunii orientale, Ishvara-Gita, spune referitor la yoga:

. Pentru cei mai mulţi oameni, yoga este practica ciudată a concentrării atenţiei, uitându-te la buric şi controlându-ţi respiraţia. Performanţele unora dintre aceste exemplare se înscriu în ordinul spectacolului: contorsionarea membrelor, transa, moartea aparentă, levitaţia, telepatia, mersul pe foc ş.a.m.d. Pentru cunoscătorii autentici, problema este mult mai serioasă şi se bucură de creditul unei discipline fizice şi mentale precise care trece dincolo de stereotipia performanţelor. În ceea ce priveşte originile sistemului yoga, acestea se pierd în negura timpului. Încă din veacul al III-lea, celebrul text Philosophoumena al Sfântului Hippolit menţionează despre o anumită categorie de rătăcitori (yoghini) - gymnosofiţi cum sunt numiţi acolo. Ei îşi petreceau atunci, întocmai ca şi astăzi, viaţa goi, pentru că Dumnezeu le-a creat corpul ca haină a spiritului. După ei, Dumnezeu este lumină, nu ca soarele sau ca focul, ci în calitate de supremă-rostire infinită, a cărui cunoştinţă şi-o dezvăluie înţelepţilor, pentru ca aceştia să pătrundă în misterele ultime ale naturii şi Universului.
În viziunea lor, lumina spirituală este o misterioasă rostire şi ei pretind că o cunosc intim fiindcă s-au debarasat de deşarta părere personală şi de ego, care este ultima cămaşă a spiritului. Pentru ei, toate organele corpului sunt la fel de importante şi n-au de ce să le atribuie o ierarhie morală când nu constituie nici unul "corpus delictus", pentru care mulţi dintre noi se ruşinează şi caută ascunzătoare în decenţă! Cine practică yoga - şi o poate face oricine, indiferent de sex, religie sau poziţie socială - urmăreşte progresiv să-şi purifice conştiinţa de legăturile sale trupeşti în primul rând şi să realizeze cunoaştere şi puteri paranormale în al doilea rând. Yoga îl face pe om să răstoarne timpul şi spaţiul! yoghinul urmăreşte să atingă iluminarea şi mântuirea prin control, detaşare şi transcenderea tuturor limitelor.
Prin Yoga totul este cu putinţă dar nu orice este permis. Yoghinul ispăşeşte şi anihilează în cursul unei singure vieţi toate greşelile sau, altfel spus, păcatele săvârşite de suflet în cursul reîncarnărilor precedente. Un text al înţelepciunii yoghine spune:

[modifică] Realizarea Sinelui
Realizarea Sinelui, într-o largă accepţiune este în fapt fenomenul prin care, în mod individual se realizează natura cea mai profundă a fiinţei umane. Completa realizare spirituală este starea de Yoga despre care vorbesc Vedele, este uniunea cu Întregul, este armonia universală, bucuria totală în care dispare orice tensiune şi se împlineşte orice năzuinţă. Yoghinii o numesc "Samadhi" , Biblia - "A doua naştere", Zen - "Satori", Advaita Vedanta o numeşte „Nondualitate“ , etc. Realizarea Sinelui este definită ca pasul următor al evoluţiei colective. Realizarea sinelui ca şi "fenomen" este definită ca o depăşire a aspectelor cunoscute ale naturii umane - planurile fizic, mental, afectiv şi psihic. Se presupune astfel că există şi o altă stare de conştiinţă descrisă mai ales de artişti, poeţi şi profeţi denumită în mod divers. Această stare de conştiinţă presupune depăşirea limitelor individualităţii - şi odată cu aceasta conflictele şi temerile - pentru a accede la o esenţă a "realităţii spirituale pure"
Realizarea sinelui conform Sahaja Yoga are şi semnificaţia unei prime meditaţii sahaja (spontane) în urma căreia are loc, în anumite condiţii activarea energiei Kundalini şi integrarea în armonia universală. Meditaţiile acestei şcoli de yoga sunt extrem de simple şi au loc în stare de deplină conştiinţă fiind absolut lipsite de pericol dacă sunt efectuate în prezenţa unei persoane autorizate. În urma primei meditaţii, Sahaja Yoga precizează că are loc o "trezire" a energiei Kundalini care se activează automat şi urcă de-a lungul coloanei vertebrale iluminând cei 7 centri energetici ai corpului. Fondatoarea Sahaja Yoga, Shri Mataji Nirmala Devi a subliniat în repetate rânduri faptul că accesul la cunoaştere este un drept al oricărui om.
[modifică] Versiunea Yoga revizută
Yoga este o învăţătură filozofică indiană unde o se pot găsi o serie de exerciţii fizice şi mentale (psihice) exerciţii ca: Asanas, Pranayama, Yama, Niyama, Kriyas, Meditation şi Askese.
Termenul de yoga provine din limba sanscrită योग, yoga, von yuga „Joch“, yui (pentru acţiunea de îmbinare, legare înhămare sau înjugare ) se poate interpreta şi ca unire sau integrare a tuturor forţelor de concentrare (mentală).
Spre deosebire de India în SUA sau Europa occidentală termenul de yoga se reduce la exerciţiile Asanas (exerciţii fizice).
Unele forme meditative de yoga pun accentul pe concentraţia mentală (psihică), altele în schimb se concentrează mai mult pe exerciţii fizice (corporale) ca Asanas.
[modifică] Istoric
Ca un mijloc de ajutor al meditaţiei (dhyâna) vor fi exerciţiile de respiraţie, şi retragere în sine (relaxare) aceasta fiind forma mai veche (700 î.e.n) a exerciţiului (metodei) Upanishade unele elemente vor fi preluate din acest sistem de sistemele noi de yoga.
Sankhya este sistemul care îmbină elementele filozofice(teoretice), pe când Mahabharata (300 î.e.n) îmbină elementele practice din yoga.
Intemeietorii acestei învăţături sunt bătrânul Puranas, Kapila şi mai tânărul Puranas, Patanjali.
In yoga clasică indiană se disting 4 căi:
- Raja Yoga este o formă meditativă deyoga după Patanjali (alcătuit din 8 părţi).
- Jnana Yoga (Yoga cunoaşterii de sine cu tendenţă teoretică)
- Karma Yoga (Yoga der Tat, des selbstlosen Handelns)
- Bhakti Yoga (Yoga dăruirii de sine,adoraţiei)
[modifică] Conceptul de yoga
Exerciţiile de yoga cuprind exerciţii
- - corporale (fizice - prin anumite mişcări sau poziţii corporale)
- - mentale
- - sufleteşti (psihice)
care sunt aduse la o rezonanţă, printr-o respiraţie controlată, determinând o relaxare, o vitalitate crescută, controlarea sentimentelor, dorinţelor, prin aşa numitele metode curăţire.
Este nevoie de prezenţa unui yoga expert pentru ca aceste exerciţii să fie poată fi corect executate, atingându-se scopul propus.
[modifică] Efectele yoga asupra sănătăţii
In principu yoga are un efect pozitiv asupra psihicului, prin alinarea problemelor de insomnie, de tulburări de circulaţie a sângelui, dureri de cap şi de spinare.
Părerile exerciţiilor de yoga asupra sănătăţii organismului sunt împărţite, în Germania de pildă exerciţiile de yoga, sunt finanţate de asigurările de boală, în unele cazuri de profilaxie.
In general yoga este recunoscut faptul că yoga la majoritatea oamenilor, are un efect de liniştire, relaxare, putând diminua efectul negativ al reacţiei la stres prin exerciţii de meditaţie şi respiraţie.