Karl Gjellerup

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Karl Adolph Gjellerup (n. 2 iunie, 1857 - d. 13 octombrie 1919) este scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1917.

Cuprins

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"Pentru poetica sa variată şi bogată, inspirată din idealuri înalte".

[modifică] Date biografice

Karl Gjellerup s-a născut în 1857 la Roholte. Deşi student în teologie, în climatul spiritual de liberalism instaurat de mişcarea de renaştere intelectuală denumită Det Moderne Gennembrud şi sub influenţa marelui critic danez Georg Brandes şi a romancierului Schandorph, trece la o opoziţie deschisă faţă de creştinism. Din această perioadă datează primele sale romane: Un idealist, Tânăra Danemarcă şi Antigonas (a cărui acţiune se desfăşoară în Grecia secolului al II-lea). Totodată, sub înrâurirea teoriilor darwiniene, îşi afirmă opiniile deterministe în teza sa Ereditatea şi morala. La întoarcerea dintr-o lungă călătorie în Germania, Grecia şi Rusia, moment care marchează ruptura sa cu Brandes, se orientează spre un idealism de inspitaţie germană. dramele sale poetice, dintre care şi Brynhild, poartă amprenta influenţei lui Schiller, iar, în ceea ce priveşte stilul savant, pe cea a lui Swinburne. Romanele sale aparţinând aceleaşi perioade, şi în special Romulus, sunt tributare romancierilor ruşi, cu precădere lui Turgheniev. În 1892 se stabileşte în Germania prin căsătorie şi, sub neta înrâurire a lui Shopenhauer, publică acum romanele Minna şi Moara, ultimul fiind considerat capodopera sa.

[modifică] Bibliografie

  • En idealist (Un idealist) (1878)
  • Det unge Danmark (Tânăra Damemarcă) (1879)
  • Antigonos (1880)
  • Germanernes loerling (Discipolul germanilor) (1882)
  • Brynhild (1884)
  • Minna (1889)
  • Møllen (Moara) (1896)
  • Pilgrimmen Kamanita (Pelerinul Kamanita) (1906)

[modifică] Legături externe


Predecesor:
Verner von Heidenstam
Premiul Nobel pentru literatură
1917
Succesor:
Carl Spitteler