Nojorid, Bihor
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||
Judeţ | Bihor | ||
Atestare | 1229 | ||
Primar | Mircea Crainic, , din [[|]] | ||
Suprafaţă | 183,09 km² | ||
Populaţie (2002) | 4.370 | ||
Densitate | 23,87 loc./km² | ||
Amplasare | |||
Sate | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | ||
Sit web | ro Prezentare Comuna Nojorid | ||
{{{note}}} |
---|
Nojorid este o localitate în judeţul Bihor, Transilvania, România, situată la 9 km sud de Oradea, pe drumul naţional spre Timişoara.
Nojorid este centrul administrativ al comunei omonime, din care mai fac parte satele Apateu, Chişirid, Leş, Livada, Păuşa şi Şauaieu. Din cei 4370 locuitori ai comunei, 95% sunt români, 4% maghiari şi 1% ţigani.
[modifică] Istoric
Localitatea este atestată documentar in anul 1229 într-un act de donaţie. Numele latinesc al localităţii este Villa Irug. Mai târziu, constatându-se existenţa a două vetre ale satului, ele au fost numite Villa Irug Maior şi Villa Irug Minor. Echivalenţele româneşti ale acestor două toponime au fost Ieruga Mare şi Ieruga Mică. Numele celor două localităţi au fost maghiarizate, devenind Nagy Ürögy sau Uregd şi Kiss Ürögy, iar apoi din nou românizate, devenind Nojorid şi Chişirid. Populaţia românească din satul Nojorid a trecut la Greco-catolicism după unirea cu Roma a unei părţi a bisericii româneşti din Ardeal, în timp ce locuitorii altor sate din comună şi din judeţul Bihor au rămas ortodocşi. În 1719 este consemnată existenţa a 84 de familii în satul liber Nojorid. Între cele mai vechi numele de familie atestate în comună se numără Culici, David, Ierugan, Iambor, Pop şi Silaghi. Prenumele cele mai uzuale sunt Ana, Floare şi Maria pentru femei şi Gheorghe, Ioan şi Petru pentru bărbaţi. După instaurarea comunismului, greco-catolicismul a fost interzis în România, iar cultul a fost practicat mai departe pe ascuns de mulţi săteni, care au revenit la această religie după 1989. În perioada comunistă, mai mulţi locuitori ai satului şi ai comunei au avut de suferit persecuţii, pământul şi uneltele agricole au fost confiscate, iar unii săteni au fost trimişi la Canal sau în închisori pentru că nu au acceptat să se înscrie de bună voie în cooperativa agricolă de producţie.
Despre tradiţiile acestui sat, Ioan Silaghi a scris o monografie complexă, Satul bihorean la început de secolul XX.
[modifică] Referinţe
Ioan Silaghi, Satul bihorean la început de secol XX, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2002
Abram | Abrămuţ | Aştileu | Auşeu | Avram Iancu | Balc | Batăr | Biharia | Boianu Mare | Borod | Borş | Bratca | Brusturi | Budureasa | Buduslău | Bulz | Bunteşti | Căbeşti | Căpâlna | Cărpinet | Câmp | Cefa | Ceica | Cetariu | Cherechiu | Chişlaz | Ciuhoi | Ciumeghiu | Câmpani | Cociuba Mare | Copăcel | Criştioru de Jos | Curăţele | Curtuişeni | Derna | Diosig | Dobreşti | Drăgăneşti | Drăgeşti | Finiş | Gepiu | Girişu de Criş | Hidişelu de Sus | Holod | Husasău de Tinca | Ineu | Lazuri de Beiuş | Lăzăreni | Lugaşu de Jos | Lunca | Mădăras | Măgeşti | Nojorid | Miersig | Olcea | Oşorhei | Paleu | Pietroasa | Pocola | Pomezeu | Popeşti | Răbăgani | Remetea | Rieni | Roşia | Roşiori | Săcădat | Sălacea | Sălard | Sâmbăta | Sânmartin | Sânnicolau Român | Sântandrei | Sârbi | Sudrigiu | Spinuş | Suplacu de Barcău | Şilindru | Şimian | Şinteu | Şoimi | Şuncuiuş | Tarcea | Tămăşeu | Tărcaia | Tăuteu | Tileagd | Tinca | Tulca | Ţeţchea | Uileacu de Beiuş | Vadu Crişului | Viişoara | Vârciorog
BH Acest articol despre o localitate din judeţul Bihor este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.