Pericle Papahagi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pericle Papahagi (n. 20 octombrie 1872 la Avdela, Grecia, dec. 20 ianuarie 1943 la Silistra, Bulgaria) lingvist, filolog şi folclorist român. S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia şi folclorul macedo-românilor. Şi-a extins cercetările şi asupra megleno-românilor. A fost preocupat de toponimele balcanice şi de relaţiile culturale aromâneşti. Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii. Sub egida Academiei Române a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni. Membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1916).

Cuprins

[modifică] Studii

A început studiile în comuna natală, după care le-a continuat la Bucureşti. A studiat la Leipzig, unde a luat doctoratul în litere.

[modifică] Activitate pedagogică şi ştiinţifică

Profesor la licee din Salonic şi Giurgiu. Profesor şi director al liceului din Silistra. Profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A condus Seminarul de Dialectologie şi Folclor Romanic. A reeditat lucrările lui Cavallioti, Ucuta şi Daniil; a publicat "Gramatica aromână sau macedoromână" a lui M. Boiagi; a îngrijit "Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice" de Ioan Caragiani. Aceste lucrări, devenite rare, sunt veritabile monumente de limbă, de importanţă capitală pentru filologia şi lingvistica românească.

[modifică] Din lucrările sale

  • Din literatura poporană a aromânilor, 2 vol. (1900)
  • Românii din Meglenia. Texte şi gosar (1900)
  • Meglenoromânii. Studiu etnografico-filologic. 2 vol. (1902)
  • Graie aromâne (1905)
  • Basme aromâne şi glosar (1905)
  • Scriitori aromâni din sec. XVIII (1909)
  • Din trecutul cultural al aromânilor (1912)
  • Poesia înstăinării la aromâni (1912)
  • Antologie aromânească (1922)
  • Numiri etnice la aromâni (1925)
  • Urme româneşti în toponimia Peninsulei Balcanice (1925)
  • Macedo-românuu sau aromânii (1927)
  • Din dicţionarul dialectului aromân, general şi etimologic (1947)

[modifică] Cursuri

  • Latina vulgară (1921)
  • Din epoca de formaţiune a limbii române (1923)
  • Dispariţii şi suprapuneri locale (1926)
  • Etnografie lingvistică română (1926)
  • Introducere în filologia romanică. Cu privire specială asupra limbii române (1930)
  • Aromânii. Grai-Folclor-Etnografie. Cu o introducere istorică (1932)

[modifică] Bibliografie

  • Jana Balaccciu – Rodica Chiriacescu, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Bucureşti, Editura Albatros, 1978;
  • Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Dicţionar, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1999.