Nina Cassian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nina Cassian (născută Renée Annie Cassian) este o poetă şi eseistă româncă. S-a născut la 27 noiembrie 1924 la Galaţi, într-o familie de origine evreiască; avea apoi să se mute pe rând cu familia la Braşov, unde Nina Cassian intră la liceul Principesa Elena, şi Bucureşti, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga şi intră la vârsta de 16 ani în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând "să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc." În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi şi Ion Barbu.
Cuprins |
[modifică] Opera
Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri surrealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, începe să scrie treptat şi poezie proletcultistă. "După un ocol de aproximativ opt ani", cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956 se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie şi candoare, precum şi două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos şi Paul Celan. Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză, şi inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România.
[modifică] Exilul
În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ca visiting professor, în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună află de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era menţionată "cu părerile mele politice, evident anticeauşiste". Ia hotărârea de a nu reveni în ţară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărţile îi sunt interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu.
În Anglia îi apare volumul de versuri Call Yourself Alive şi, în Statele Unite, Life Sentence, traduceri reuşite ale volumelor din ţară, precum şi volumele inedite Take My Word for It!, Blue Apple şi Lady of Miracles, care se bucură de succes. Susţine recitaluri de poezie şi publică în reviste americane. În prezent, poeta Nina Cassian trăieşte la New York, iar "proiectul major al vârstei şi vieţii" sale este scrierea memoriilor, oglindă a "anilor furaţi şi dăruiţi", proiect ale cărui prime două volume, Memoria ca zestre, s-au bucurat de un ecou important în ţară şi de numeroase cronici. În anul 1994 i se decernează "Leul literar" de către New York Library. În 2005 lansează la Institutul Cultural Român din New York al treilea volum memorialistic, Memoria ca zestre. Cartea a III-a.
[modifică] Cărţi publicate în România
- La scala 1/1
- Sufletul nostru
- An viu, nouă sute şi şaptesprezece
- Horea nu mai este singur
- Tinereţe
- Versuri alese
- Vârstele anului
- Dialogul vântului cu marea
- Spectacol în aer liber, o monografie a dragostei
- Să ne facem daruri
- Disciplina harfei
- Sângele
- Destinele paralele
- Ambitus
- Cronofagie
- Recviem
- Marea conjugare
- Loto poeme
- Suave
- Spectacol în aer liber, antologie
- O sută de poeme
- Viraje
- Îndurare
- Numărătoarea inversa
[modifică] Proza in limba română
- Atât de grozavă şi adio
- Confidenţe fictive
- Jocuri de vacanţă
[modifică] Antologii
Poemele sale au apărut în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review, si American Poetry Review.
[modifică] Legături externe
- interviu cu Nina Cassian realizat de Daniel Cristea-Enache
- memoria - interviu cu Nina Cassian
- http://www.blouseroumaine.com/freeexcerpt_p5.html
- http://english.agonia.net/index.php/author/0002146/index.html
- http://www.didactic.ro/files/1/nina_casian.doc
- http://www.evenimentul.ro/articol/memoria-ca-loc-de.html