Discuţie:Listă de etimologii ale judeţelor României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Braşov - denumire slavizată de origine turk boru (tulbure) şi su (râu)
Sunt cam sceptic in legătură cu denumirea asta, pentru că:
- nu există nici un râu cu numele Braşov, deci denumire de râu nu are sens.
- denumirea e probabil mai veche, fiind anterioară sosirii turcilor (otomanilor, cumanilor, pecenegilor, etc)
- românii asimilaseră deja populaţia slavă din Braşov la vremea aceea, deci ar fi trebuit să fie preluat direct in română, fără mijlocirea slavei.
- Caraş - râul Caraş - de la cuvintele turk kara (negru ) si su (râu )
"Craş" (zonă calcaroasă in serbo-croată)
- se potriveşte mai bine fonetic.
- sârbii sunt imediat in apropiere, cat despre turci, ei nu au avut influenţă mare in toponimele locale
Synd, dacă ai vreo referinţă către vreun document istoric care spune că e cuv. turc, te rog scrie-o aici. 193.231.116.73 5 Oct 2004 18:23 (UTC)
- Tulcea - denumire compusă din Tul (etimologie necunoscută) + turk cay(râu, apă curgătoare).
particula "cea" apare destul de des la turci/tătari, dar are mai multe inţelesuri: de exemplu, tătarii işi zic la limba lor "tatarcea" (tătărească). Atâta timp cât nu se ştie etimologia lui Tul, nu cred că avem de unde şti ce sens are "cea"/"cay". 193.231.116.73 5 Oct 2004 18:27 (UTC)
193.231...
Toponimia este una dintre cele mai dificile si controversate ramuri ale lingvisticii (N. Drăganu), care permite adeseori diverse interpretari. Controversata şi dificilă este tocmai pentrucă lipsesc aproape cu desavârşire izvoarele istorice, care să clarifice satisfăcator semnificaţia lor etimologică sau paternitatea lingvistică. Fac aici o mică paranteză pentru a sublinia că semnificaţia hidronimului Moldova, din care derivă, probabil, chiar macrotoponimul Moldova nu este cunoscută. Se stie sau, mai bine zis, se presupune că numele provine din slavă.
Azi, când am făcut modificările respective, imi adunasem materialul necesar, pe care acum l-am pus din nou în registre. In legătură cu originea hidronimului "Caraş", situatia mi se pare relativ clară, derivarea fiind propusa si de I. Kniezsa, Gewässernamen, Berlin 1943. In spatiul de locuire turcica exista numeroase exemple de hidronime "Karasu", toate desemnând "apa, râul negru" (vezi Schostakowitsch, W. B.-, Die historische-ethnograph. Bedeuteung der Benennungen sibirischer Flüsse, Berlin und Leipzig 1927).
- Iar in spatiul slavic, numele de "Crash" are multe exemple, mai ales in zona serbo-croata. Eu cred ca varianta slavica e mai probabila din cauza ca inca mai exista sarbi si croati in zona. Oricum, mai bine le adaugam pe amandoua. [bogdan]
Imi caut materialul folosit si voi reveni cu detalii (ai scris tu articolele respective??)
Numai bine
Synd
Referitor la Brasov: obiectiile tale mi se par, in parte, intemeiate. Specialistii maghiari, care au propus aceasta derivare (Györrfy, G., Bóna I. si Szabó A.T.) au fost si ei putin derutati de aspectul slav al termenului, ramanand totusi la etimologia turcica. Specialstii romani, Iordan I. si Patrut I, propun derivare slava. Prima atestare documentara a localitatii Brasov dateaza din anul 1252 sub forma "Barassu" (nu mi se pare deloc a fi slava forma), forma care ar putea lesne proveni din termenul turk propus de mine.
- Eu sunt derutat de lipsa unui hidronim identic in zona :-) [bogdan]
Referitor la forma "cay" din Tulcea: este particula cea mai des utilizata de popoarele turk, pentru a desemna un curs de apa, un rau (ex. Arpa-Cay in Turcia, Iran, etc.) Forma "cea" este un sufix romanesc (Puscariu, S., Diminutivsuffixe, Leipzig, 1899, p.42). Exemplul invocat de tine, fiind folosit de tatari in limba romana (Tatarcea), nu-mi spune absolut nimic despre semnificatia sa semantica si nici originea radacinii termenului in cauza, respectiv in combinatie cu particula "tul". De altfel, lingvistii romani evita, dupa informatiile ce-mi stau la dispozitie, clarificarea toponimului "Tulcea". Explicatia mea are, recunosc, doar o valoare ipotetica, mai buna decat aceea precedenta (nu exista nici una!).
- "tatarcea" este numele limbii tatare in limba tatara. "cea" este echivalentul tataresc al cuvantului "eshte". [bogdan]
[modifică] despre Botoşani
Nu s-a amintit nimic de Batus-han, despre care se spune că a dat numele acestui oraş.
[modifică] Frâncii
- în româna veche "frânc", "frâncu" însemna "occidental", "franc".
Nu chiar. Eu ştiam că "frânc" însemna doar "italian" sau "francez". La nemţi le ziceam "nemţi". Iar DEXul confirmă:
- FRÂNC, -Ă, frânci, -ce, s.m. şi f. (Adesea adjectival) Nume generic dat odinioară la noi occidentalilor de origine latină. – Lat. Francus.
- Etimologia "francea"-"vrancea" este foarte probabilă,
Cine spune că e foarte probabilă ? Şi cum se explică trecerea din "f" în "v" ? Româna nu cunoaşte asemenea schimbare fonetică.
- mai ales având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de saşi.
Populată de saşi? În Moldova erau două-trei cetăţi de apărare, (ca de exemplu Cetatea Neamţului, Piatra Neamţ) şi din câte ţin eu minte nici una în Vrancea.
- Este puţin probabil ca amintirea Babei Vrâncioaia să vreo aibă legătură cu corbii, varianta "Baba Frâncioaia" fiind în schimb foarte plauzibilă.
Vrâncioaia e clar că vine de la Vrancea, numele locului fiind mai vechi decât legenda. Numele locului apare într-un document din 1431, legenda se referă la domnia lui Ştefan (1457-1504).
Şi în plus, cine suntem noi să o declarăm ca "foarte plauzibilă"? ar fi interesant să citeşti despre NPOV...
- Apropo de Etimologia "francea"-"vrancea" este foarte probabilă, Cineva se întreabă: "Cine spune că e foarte probabilă ? Şi cum se explică trecerea din "f" în "v" ? Româna nu cunoaşte asemenea schimbare fonetică". Dar se contrazice singur, poate din neştiinţă: "mai ales având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de saşi". Exact! În germană "v" iniţial se pronuntă "f"! 88.192.241.146 19 septembrie 2006 21:37 (EEST)