Vânt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Schema - formärii vinturilor in functie de cordoanele de presiuni atmosferice diferite
Extinde
Schema - formärii vinturilor in functie de cordoanele de presiuni atmosferice diferite

Ca Vânt se subînţelege în Meteorologie un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulţie dirijată de aer în atmosfera terestră. Vânturile cu tăria între 2 - 5 se numeşte briză, iar cele cu tăria între 6 -8 este numit vânt puternic, început de furtună
Vântul cu gradul de tărie 9 este numit pur şi simplu furtună, iar vântul cu tăria 12 este numit orcan, uragan, taifun. Pe pământ vântul poate atinge teoretic 1230 km/oră aceasta este de fapt viteza sunetului, practic această viteză nu poate fi atins de cel mai puternic tornado (până în prezent s-a măsurat la tornado o viteză maximă de 500 - 600 km/oră).

Curenţii de aer se deplasează urmând forţa gradientă de la un "minim" ecuator unde aerul cald se ridică spre un "maxim" la Pol
Extinde
Curenţii de aer se deplasează urmând forţa gradientă de la un "minim" ecuator unde aerul cald se ridică spre un "maxim" la Pol
Forţa Corioli deviază, prin rotaţia pământului, în emisfera nordică curentul de aer (vântul) spre vest.(Vânturile de vest)
Extinde
Forţa Corioli deviază, prin rotaţia pământului, în emisfera nordică curentul de aer (vântul) spre vest.(Vânturile de vest)
Vânt care întâlneşte un munte (obstacol topografic)
Extinde
Vânt care întâlneşte un munte (obstacol topografic)

Cauza principală a formării vântului este diferenţa presiunii atmosferice între două regiuni, aerul cald fiind mai uşor se înalţă producându-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferică) , până când se va egala diferenţa de presiune dintre cele două regiuni
.Această circulaţie a maselor de aer stă la baza termodinamicii.
Intensitatea vântului depinde direct proporţional de diferenţa de presiune dintre cele două zone geografice.
Direcţia vântului este influenţată de forţa Corioli care i-a naştere prin rotaţia pământului, deviind de exemplu în emisfera nordică, vânturile spre vest.
Un alt factor care schimbă direcţia şi eventual temperatura vântului sunt obstacolele topografice ca: munţi, văi, sau canioane. Fönul de exemplu este un vânt rece din Munţii Alpi care la trecerea peste Alpi (urcare şi coborâre) prin fenomenul de frecare a maselor de aer de munte se încălzeşte.
După direcţia de mişcare maselor de aer, mai sunt vânturi care se rotesc (vârtej de aer). După durata lor sunt vânturi temporare ce bat numai în anumite anotimpuri ca: Crivăţul un vânt rece ce suflă iarna în Europa de est, sau vânturi permanente ca de exemplu vântul Monzunul (Musonul de iarnă şi de vară), Pasatul sau Alizeele, Vânturile de vest.

[modifică] Vezi şi