Mr. Olympia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mr. Olympia este un concurs internaţional de culturism organizat anual de către Federaţia Internaţională a Culturiştilor (IFBB). Câştigarea titlului este considerat cel mai important rezultat în domeniul culturismului profesionist. Concursul a fost creat de Joe Weider pentru a oferi campionilor mondiali şi continentali ai diferitelor federaţii de culturism din anii '60 ocazia cuceririi unui nou titlu. Primul concurs Mr. Olympia a avut loc la New York în 18 septembrie 1965. Ediţia din 2006 s-a desfăşurat pe 30 septembrie la Las Vegas. Campionul din 1965, Larry Scott, a primit ca premiu o coroană şi suma de 1000 dolari. Campionul din acest an, americanul Jay Cutler, a primit alături de statueta Sandow şi medalie, un cec de 155 000 dolari. Începând din anul 1980, există şi o competiţie paralelă pentru femei, Ms. Olympia. De asemenea, din 1995 se organizează şi o variantă fitness, Ms. Fitness Olympia, iar din 2003 şi un concurs de frumuseţe Ms. Figure Olympia.
Cuprins |
[modifică] Istoric
[modifică] Anii '60
Ediţia inaugurală din 1965 a fost câştigată de Larry Scott, cel mai renumit culturist american al acelei perioade. El a cucerit titlul şi în 1966, după care şi-a anunţat retragerea din activitatea competiţională.
Sergio Oliva, supranumit "Mitul" a câştigat primul său titlu în 1967. Oliva şi-a apărat cu succes titlul în următorii doi ani, iar specialiştii consideră că ar fi putut continua să domine culturismul profesionist dacă nu ar fi apărut legendarul Arnold Schwarzenegger. Acesta a participat pentru prima oară la Mr. Olympia în 1969, clasându-se pe locul secund, după Oliva. De remarcat că ediţia din 1969 a fost una din doar trei competiţii la care Schwarzenegger nu s-a clasat pe locul întâi.
[modifică] Anii '70
Arnold Schwarzenegger l-a învins pe Sergio Oliva la ediţia din 1970. La 1,82m şi aproape 120kg, l-a egalat pe Oliva ca masă musculară, iar arbitrii l-au considerat superior la definire şi densitate musculară. Schwarzenegger şi-a apărat cu succes titlul în următorii cinci ani, învingându-l pe Oliva din nou în 1972, după care Oliva s-a retras din competiţiile IFBB. Concursul din 1975 a fost subiectul filmului "Pumping Iron", în care alături de Schwarzenegger au apărut şi alte nume mari din culturism, şi anume Lou Ferrigno, Serge Nubret şi Franco Columbu (partenerul de antrenament al lui Schwarzenegger), care a cucerit titlul în 1976.
După al şaselea titlu, în 1975, Schwarzenegger şi-a anunţat retragerea din activitatea competiţională.
Frank Zane a câştigat ediţiile din 1977, 1978 şi 1979. Deşi mai puţin masiv decât campionii ediţiilor precedente, Schwarzenegger şi Oliva, Zane a excelat la simetrie, armonie and definire musculară.
[modifică] Anii '80
În 1980, Schwarzenegger a câştigat o decizie foarte controversată a concursului. Mai mulţi concurenţi şi comentatori şi-au exprimat dezacordul cu decizia arbitrilor, bazată - susţin criticii - nu pe forma de concurs a lui Schwarzenegger (departe de forma sa de vărf din anii '70) ci pe popularitatea sa enormă. În urma acestei controverse, Mike Mentzer, clasat pe locul 4 , s-a retras din competiţii, iar mai mulţi concurenţi, între care Frank Zane, clasat al doilea, şi Boyer Coe, clasat pe locul 4 (la egalitate cu Mentzer), au boicotat competiţiile IFBB timp de câţiva ani.
Anul următor Franco Columbu a obţinut o victorie la fel de controversată, în urma căreia criticii au declarat că arbitrajul şi-a pierdut obiectivitatea şi că titlul se acordă bazat pe renume în loc de calitatea fizicului.
Chris Dickerson a câştigat în 1982, având un procentaj al grăsimii corporale extrem de redus; la 42 de ani el este cel mai vârstnic câştigător al titlului.
Supranumit "leul libanez", Samir Bannout a obţinut decizia în 1983, deţinător al unui fizic foarte simetric şi estetic.
Având o masă musculară impresionantă, definire, simetrie şi separare, americanul Lee Haney a câştigat primul din opt titluri consecutive în 1984.
[modifică] Anii '90
Lee Haney s-a retras din competiţii după ultimul său titlu Mr. Olympia în 1991.
Englezul Dorian Yates, clasat al doilea în 1991, a câştigat titlul în 1992, 1993, 1994, 1995, 1996 şi 1997. El a fost renumit pentru masa musculară impresionantă şi densitatea ieşită din comun.
După retragerea lui Yates, începând din 1998, Ronnie Coleman a cucerit statueta Sandow la următoarele opt ediţii.
[modifică] Anii 2000
Americanul Ronnie Coleman şi-a continuat dominaţia începută în 1998, fiind urmărit îndeaproape de Jay Cutler, clasat al doilea la ediţiile din 2001, 2003, 2004 şi 2005. Jay a fost la un pas de câştigarea titlului în 2001 şi 2005, declarând că nu se lasă până când cucereşte statueta Sandow. El a reuşit în final să-l detroneze pe Coleman în 2006, obţinând numai voturi de locul I (punctaj maxim) de la toţi arbitrii.
[modifică] Calificarea la Mr. Olympia
Toţi participanţii la Mr. Olympia trebuie să se califice prin clasarea superioară la unul din concursurile de profesionişti organizate sub egida IFBB. Sunt calificaţi următorii sportivi:
- deţinătorii titlului Mr. Olympia (dacă trec mai mult de 5 ani este necesară aprobarea IFBB);
- primii 6 clasaţi la ediţia precedentă a Mr. Olympia;
- primii 5 clasaţi la concursul Arnold Classic din acelaşi an;
- primii 5 clasaţi la concursul New York Men’s Professional din acelaşi an;
- primii 3 clasaţi la celelalte concursuri profesioniste organizate de IFBB între două ediţii consecutive Mr. Olympia;
- câştigătorul titlului la Campionatul Mondial de Profesionişti la Veterani;
Pe lângă aceştia, organizatorii pot oferi o "invitaţie specială" unui sportiv care nu a reuşit să se califice. Aceasta a fost regula care i-a permis lui Arnold Schwarzenegger să participe la ediţia din 1980, în ciuda faptului că era "retras din activitatea competiţională" până la câteva zile înaintea concursului.