Frumoasa, Suceava
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Frumoasa este o localitate în judeţul Suceava, Moldova, România.
SV Acest articol despre o localitate din judeţul Suceava este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
Este o localitate la 4 km de Suceava,originea numelui sa vine de vreo 200 de ani in urma cand aici era un han iar calatori i spuneu la frumoasa ,caci se zice ca nevasta hangiului ar fi fost foarte frumoasa.Este o localitate mica avand doar 65 case.Este impartit in doua linii distincte de case,pe langa soseaua care duce prin Liteni ,la Gura Humorului.Cealalta linie mai consistenta,unde era de fapt vatra satului se desfasoara dea lungul unui paraias care se pierde mai departe spre Moara Carp.Pina prin anii 1995 nu avea o biserica ortodoxa ci doar o casa de rugaciune pentu crediciosi penticostali care au un procent destul de ridicat cca 35% ,recent s-a construit si o biserica ortodoxa si s-a constituit doua cimitire,ortodox si penticostal.In sat locuiesc in buna intelegere si cateva familii de imigranti polonezi ramasi din vremea evacuari pe aceste meleaguri.In prezent este si o miscare adventist-reformista din care fac parte 5 familii participand si alti fii ai satului care locuiesc in imprejurimi.Localizare :
Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie. Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. In partea superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Specii ocrotite : Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice zonelor de vegetatie si anume :
- circumpolare : rogozul (Carex sp.); - eurasiatice : Senecia integrifolius, toporasul (Viola pumila); - europene : paroinicul (Orchis ustulata); - central - europene : laptele cainelui (Euphobia amygdaloides); - continentale : drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica), deditelul ( Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana); - pontice : barba boerului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea); - mediterano-pontice : Lathyrus pannonicus; - mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia glauca; - balcano-dacice : Centannea banatica.
Rezervatia se gaseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica. Ion Nemes a descoperit si aici o noua specie de insecte , Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la aceasta zona. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha.