Duisburg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Duisburg | |
Amplasare | 51° 25' 49" N, 6° 45' 05" E |
Ţară | Germania |
Land | Renania de Nord-Westfalia |
Altitudine | 31 m n.m. |
Suprafaţa | 232,82 km² |
Densitatea populaţiei | 2154 loc./km² |
Căsuţa poştală | 47001–47279 |
Prefixe telefonice | 0203, 02065 (Rheinhausen), 02066 (Homberg), 02841 (Baerl), 02151 (Rumeln- Kaldenhausen) |
Nr.de înmatricuare (auto) | DU |
Cartiere | 7 sectoare mari subîmpărţite în 46 de cartiere |
sit-adresă | www.duisburg.de /E-Mail-Adresse: info@stadt-duisburg.de |
Administraţia | |
[Oberbürgermeister: (Primar)] | Adolf Sauerland (CDU) |
Duisburg este un oraş în landul Renania de Nord-Westfalia, Germania este situat în regiunea Niederrhein (Rinul de Jos) la marginea zonei puternic industrializate Ruhrgebiet (Bazinul Ruhrului), şi la vărsarea acestuia în Rin.
Oraşul cu un jumătate de milion de locuitori este situat pe locul cinci pe lista oraşelor din Renania de Nord-Westfalia cu centrul în Düsseldorf.
Deja în Evul Mediu era localitatea un centru comercial important, pierde însă acest rol în secolul XIII prin mutarea comerţului în afara Rinului.
În secolul XIX creşte din nou importanţa economică a oraşului prin depozitarea cărbunelui de-a lungul cursului Rinului, acest necesar de cărbuni creşte prin dezvoltarea industriei metalurgice din bazinul Ruhrului.
Cuprins |
[modifică] Etimologia denumirii oraşului
Sunt mai multe variante de esplicare a originii numelui localităţii, una dintre acestea ar fi: prima silabă a denumirii „dheus“ în germana veche înseamnă "regiune umedă" sau "regiune inundabilă".
Duisburg înseamnă de fapt "fortăreaţă în zonă inundabilă".
O altă explicaţie ar fi "Duisburg" înseamnă "cetatea de pe deal", oraşul vechi fiind întradevăr situat pe o ridicătură de teren pe malul Rinului, o denumire asemănătoare o poartă şi o localitate din Belgia, de asemenea acest nume poartă un convoi de vapoare italiene fiind distrus de englezi la data de 9 noiembrie 1941.
[modifică] Geografie
Duisburg este amplasat la marginea regiunii deluroase din regiunea Rinului de Jos, la vărsarea râului Ruhr în Rin, oraşul întinzându-se pe ambele maluri ale acestora.
In partea nordică a oraşului se varsă în Rin răul Emscher.
Altitudinea oraşului variază între 82,5 m şi 14,85 m n.m..
[modifică] Localităţi învecinate
Spre vest oraşul se învecinează cu oraşele Moers, Rheinberg şi Dinslaken din districtul Wesel, in est cu oraşele Oberhausen şi Mülheim pe Ruhr, in sud cu oraşul Ratingen din districtul Mettmann, cu Düsseldorf, Meerbusch din districtul Rhein-Neuss şi oraşul Krefeld.
[modifică] Subîmpărţirea oraşului
Duisburg-Mitte ▪ Duisburg-Süd ▪ Hamborn ▪ Homberg/Ruhrort/Baerl ▪ Meiderich/Beeck ▪ Rheinhausen ▪ Walsum
Aceste sectoare se subîmpart la rândul lor în 46 de cartiere.
[modifică] Istorie
Prin săpăturile arheologice s-au descoperit urme ale civilizaţiei romane prin întărituri, fortăreţe care asigurau legiunilor romane traversarea Rinului.
"Piaţa veche" era prin secolul V un centru comercial, fiind legat direct prin strada "Hellweg" de malul Rinului.
Pentru prima oară în anul 883 este amintit oraşul în cronica "Regino von Prüm", când este cucerit de normanzi respectiv vikingi, care iernează aici.
Prin poziţia geografică favorabilă şi o poziţie strategică importantă a Duisburgului la confluarea căilor nautice a Rinului cu Ruhrul, a determinat deja în anul 740 instaurarea unei curţi regale.
In secolul X din anul [[929] ]este atestată existenţa unei curţi regale.
In anul 1002 îl sfinţesc episcopii din Köln şi Lüttich (Liege) pe regele Heinrich II.
In anii 1773 a îngăduit regele Barbarossa să se ţină în Duisburg anual timp de 14 zile "piaţa stofelor".
Până în anul 1290 este un oraş independent, la această dată însă regele Rudolf von Habsburg l-a dăruit grofului din Kleve pentru suma de 2000 de mărci de argint.
In perioada următoare devine Duisburg până în secolul XIV membru a oraşelor hanseatice, (Liga Hanseatică).
Dintr-un oraş comercial devine oraşul treptat un oraş provincial cu o pondere crescută în agricultură.
O influenţă importantă în dezvoltarea culturală a oraşului o are Gerhard Mercator şi înfiinţarea Universităţii 1655.
In anul 1666 aparţine oraşul împreună cu principatul Kleve de Brandenburg respectiv de Prusia, astfel prinţul Kurfürst Friedrich Wilhelm înterzice oraşului ca să se considere oraş imperial.
[modifică] Date mai importante
- în secolul XVII are loc dezvoltarea manufacturilor de textile şi tutun.
- o dezvoltare industrială intensă are loc în secolul XIX cu cel mai mare port (la malul unui fluviu) din lume.
- 1824 construirea fabricii Curtius prima fabrică de acid sulfuric din lume.
- 1846 se stabilesc la nord de Duisburg fabricile de renume mondial Thyssen şi Krupp şi filiala căilor ferate Mindener Köln.
- necesarul de forţă de muncă s-a asigurat prin muncitori proveniţi mai ales din Olanda, Austria şi Polonia.
- 1905 devine Duisburg o metroplolă, fiind extins portul în 1905 a cărui extindere a fost deja începută în 1716.
- 1916 din cauza primului război mondial domneşte în oraş o anarhie.
- 1921 - 1925 oraşul este sub ocupaţie franceză şi belgiană
- 1929 - 1933 oraşul suferă din cauza crizei economice mondială (perioadă de recesiune)
- 9 noiembrie 1938 distrug fasciştii marea sinagogă a oraşului de pe strada Junker.
- 1942 - 1942 în timpul celui de-al doilea război mondial se află aici un lagăr de concentraţie care în 1943este distrus prin bombardare.
- 1942 din acest an este oraşul regulat bombardat de aliaţi, distrugându-se nu numai portul ci şi centrul important de chimie, siderurgie, oţelărie, precum şi o mare parte din populaţia civilă, fiind 80 % din clădiri distruse.
- după terminarea celui al doilea război mondial a trebuit toată infrastructura oraşului, ca şi toate clădirile istorice refăcute.
- 1961 până la acest an atinge populaţia oraşului cifra de 502.933 de locuitori, refăcându-se instalaţiile de oţelărie.
- 1970 scade producţia de fier şi oţel prin înrăutăţirea conjuncturilor mondiale, crescând numărul şomerilor, prin închiderea porţilor unor fabrici ca de exemplu firma Krupp.
Districte urbane: Aachen | Bielefeld | Bochum | Bonn | Bottrop | Dortmund | Duisburg | Düsseldorf | Essen | Gelsenkirchen | Hagen | Hamm | Herne | Köln | Krefeld | Leverkusen | Mönchengladbach | Mülheim an der Ruhr | Münster | Oberhausen | Remscheid | Solingen | Wuppertal
Districte rurale: Aachen (district) | Borken | Coesfeld | Düren | Ennepe-Ruhr (disctrict) | Euskirchen | Gütersloh | Heinsberg | Herford | Hochsauerland | Höxter | Kleve | Lippe | Märkischer | Mettmann | Minden-Lübbecke | Neuss | Oberbergischer | Olpe | Paderborn | Recklinghausen | Rhein-Erft | Rhein-Sieg | Rheinisch-Bergischer | Siegen-Wittgenstein | Soest | Steinfurt | Unna | Viersen | Warendorf | Wesel