Wiesbaden

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Stemă Amplasare
Stema oraşului Wiesbaden Poziţia oraşului Wiesbaden în Germania
Datele de bază
Land federal: Hessa (Hessen)
Circumscripţie: Darmstadt
District: (nu ţine de nici un district)
Suprafaţa: 203,90 km²
Populaţie: 274.865 (30 sept. 2005)
Densitate de populaţie: 1.348 locuitori / km²
Altitudine: 115 m
Coduri poştale: 65001 - 65207 (vechi: 6200)
55240 - 55246 (vechi: 6502)
55247 - 55252 (vechi: 6503)
Prefixe telefonice: 0611, 06122, 06127, 06134
Coordonate geografice: 50° 05' N, 08° 15' E
Placheta la maşini: WI - ...
Codul comunităţii: 06 4 14 000
UN/LOCODE: DE WIB
Divizare: 26 cartiere
Adresa Administraţiei oraşului: Schlossplatz 6,
65183 Wiesbaden, Germania
Sit Web: www.wiesbaden.de
Adresa de e-mail: pressereferat@wiesbaden.de
Politica
Primar principal: Hildebrand Diehl (CDU)
Partidele la putere: CDU şi FDP

Wiesbaden este capitala landului federal german Hessa (Hessen ). Ca număr de locuitori, Wiesbaden este pe locul doi în Hessa, după Frankfurt am Main. Wiesbaden este unul din cele mai vechi oraşe balneare din Europa, dispunând de 26 izvoare de apă minerală caldă şi un izvor de apă minerală rece. Se situează în marea zonă urbană Rhein-Main (zona din jurul locului unde râul Main se varsă în Rin), unde se mai află în apropiere şi următoarele oraşe importante: Frankfurt am Main, Darmstadt, Offenbach am Main, Hanau şi Mainz.

Numărul de locuitori din Wiesbaden a depăşit 100.000 încă din anul 1905, drept care, conform Conferinţei Internaţionale de Statistică din anul 1887, Wiesbaden este considerat un "oraş mare".

Cuprins

[modifică] Detalii geografice

[modifică] Poziţie

Wiesbaden, cel mai mare oraş al zonei geografice Rheingau, este plasat pe malul drept al râului Rin (Rhein), direct vizavi de Mainz, capitala landului federal german Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), într-o vale de la poalele lanţului muntos Taunus. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: latitudinea 50° 05' N şi longitudinea 08° 15' E. Altitudinea medie a oraşului este de 115 m, cu maxima la 608 m pe drumul numit Rheinhöhenweg şi minima la 83 m în cartierul Schierstein, unde se află şi portul la Rin al oraşului. Suprafaţa oraşului este de 204 km², întinderea de la N la S măsoară 17,6 Km iar cea V-E 19,7 Km.

Teritoriul orăşenesc cuprinde în partea sa de nord păduri întinse (27,4 %), la vest parcele de viţă de vie, iar la est suprafeţe agricole (31,1 %). Graniţele oraşului măsoară ca lungime totală 79 Km, din care 10,3 Km sunt direct la Rin.

Wiesbaden este supranumit Poarta spre Rheingau - o zonă întinsă, pe partea dreaptă a Rinului, renumită (printre altele) prin vinuri de mare tradiţie şi calitate.

[modifică] Climă

Poziţia apărată a Wiesbaden-ului la poalele înălţimilor Taunus îi conferă o climă blândă. Temperatura medie anuală în Wiesbaden este de 9,5 °C, precipitaţiile se adună la 622 l/m², iar soarele străluceşte pe cer în medie 1.565 ore pe an, Wiesbaden fiind astfel unul dintre cele mai calde oraşe din Germania. Totuşi, din cauza poziţiei defavorabile a centrului oraşului precum şi a câtorva blocuri înalte, cartierele centrale primesc puţin aer proaspăt.

[modifică] Aspectul general al oraşului

[modifică] Centrul

Aspectul general al centrului oraşului este determinat de următoarele fapte:

  • Majoritatea clădirilor din partea centrală a Wiesbaden-ului s-au construit în numai circa 60 ani (1850 - 1914). Constructorii responsabili pentru aspectul oraşului au fost Christian Zais (pe la începutul secolului XIX) şi Felix August Helfgott Genzmer (spre sfârşitul acestui secol).
  • Tot în această perioadă, Wiesbaden-ul a atras numeroşi vizitatori sau oaspeţi bogaţi care şi-au putut satisface în Wiesbaden dorinţele lor de reprezentaţie luxurioasă.
  • În plus, în timpul primului război mondial, centrul Wiesbaden-ului a suferit distrugeri mult mai mici decât alte oraşe germane: in Wiesbaden au fost distruse "numai" ca. 30 % din clădiri.

Din aceste motive centrul Wiesbaden-ului de azi prezintă un tablou destul de unitar, majoritatea clădirilor aparţinând stilurilor architectonice clasicism, istorism şi aşa-numitului Jugendstil ("stilul tineretului"). La sfârşitul sec. XIX au fost construite aici numeroase cartiere de case mici şi vile cu faţadele împodobite bogat precum şi alei frumoase largi. Renumele de oraş balnear de talie mondială a provenit şi de la multele clădiri publice reprezentative, ca de exemplu Kurhaus (pavilionul balnear principal) cu parcul său frumos, clădirea teatrului (adăposteşte acum Teatrul de stat al landului federal Hessa), biserica Marktkirche (construită între 1853-1862) precum şi de la numeroasele parcuri foarte centrale, ca de exemplu Warmer Damm, Reisinger-Anlagen şi Bowling Green.

În cartierele centrale există foarte puţine zone ocupate de industrie, comerţ sau micile industrii.

[modifică] Alte cartiere

Cu cât ne îndepărtăm mai mult de centrul cu clădirile sale autentice şi decorative, cu atât întâlnim mai des construcţii post-belice, de multe ori anoste, ca de exemplu blocuri mari de locuit cu arhitectură simplistă sau chiar "inexistentă".

Cu timpul, multe orăşele şi comune din apropiere au fost alipite la teritoriul Wiesbaden-ului. Unele, mai apropiate, s-au integrat repede în oraş (de exemplu cartierele Dotzheim, Schierstein, Rambach). Şi cartierele Biebrich şi Bierstadt au aspect orăşenesc. Însă alte comune, acum integrate, şi-au păstrat în bună măsură caracterul lor rural (Naurod, Auringen, Breckenheim, Kloppenheim, Hessloch, Igstadt, Nordenstadt, Erbenheim, Delkenheim, Frauenstein).

Zonele şi cartierele industriale se află situate în general în sudul oraşului, la Rin: Schierstein, Biebrich, precum şi cele 3 cartiere care iniţial ţineau de Mainz anume Amöneburg, Kastel şi Kostheim. În cartierele Erbenheim şi Nordenstadt se află câteva zone industrializate mai mici.

Pe mai multe domenii relativ centrale se aflau sau încă se mai află puncte de sprijin ale trupelor SUA. Astfel, în cartierul Erbenheim se află un mic aeroport militar (Air Base). Câteva zone de locuit ale acestor trupe sunt de exemplu Aukamm, Crestview şi Hainerberg Village. În 1993 americanii au părăsit cazărmile Camp Pieri (din cartierul Dotzheim) şi Camp Lindsey (care azi se numeşte Cartierul Europa). De atunci aceste foste cazărmi sunt folosite civil de către germani, iar în unele părţi ale lor s-au construit deja cartiere de locuinţe noi, moderne, cu proprietate particulară. Dar şi unele instituţii importante au primit aici noi sedii, ca de exemplu: Bundeskriminalamt (Oficiul federal de criminalistică), Volkshochschule (Universitatea Populară din Wiesbaden), Einwohnermeldeamt (Oficiul administrativ al locuitorilor Wiesbaden-ului), Fachhochschule (căminul studenţesc al Şcolii superioare din Wiesbaden) ş.a.

[modifică] Istorie

Izvoarele minerale ale Wiesbaden-ului erau cunoscute încă de pe vremea romanilor. Prin anii 9 – 15 d.Hr. aceştia au dispus construirea unei cetăţui în apropierea izvoarelor. Ele au fost pentru prima dată descrise de către Plinius cel Bătrân în lucrarea sa "Naturalis historia" din anul 77 d.Hr. Pe aceste locuri s-a format mai apoi şi prima aşezare romană care s-a numit "Aquae Mattiacorum" ("Apele Matthiacilor"). Matthiacii au fost o gintă hattică. De la acest nume provine şi inscripţia de pe pavilionul balnear central de azi (Kurhaus ), anume "Aquis Matthiacis" (<Închinat> apelor Matthiacilor).

Cea mai veche adnotare în scris a oraşului datează din anii 828 – 830, când biograful lui Carol cel Mare a folosit numele ’’Wisibada’’ (baia de pe pajişti).

În jurul anului 1170 ducii de Nassau au cumpărat domenii imperiale pe teritoriul şi în jurul oraşului Wiesbaden de azi.

Se pare că la 1232 Wiesbaden a fost numit oraş imperial. Acesta ar fi fost şi motivul pentru care în anul 1242 arhiepiscopul de Mainz a dat ordin să se distrugă oraşul.

În 1296 regele romano-german Adolf von Nassau a fondat pe teritoriul de azi al oraşului mânăstirea Klarenthal. În acelaşi an trupele regelui Ludwig der Bayern (Ludovic Bavarezul) au asediat în zadar oraşul. Totuşi mânăstirea Klarenthal şi vecinătăţile ei au fost jefuite şi distruse.

În 1525, în timpul războaielor ţărăneşti, locuitorii Wiesbaden-ului s-au angajat în război, dar, după ce au fost învinşi, şi-au pierdut toate privilegiile. Ei şi le-au recâştigat abia în 1566.

Reformarea luterană s-a realizat în Wiesbaden la 1543 - prin numirea lui Wolf Denthener ca preot evanghelic-luteran.

Între 1609 şi 1610 s-a construit în Wiesbaden "Primăria Veche" – cea mai veche clădire păstrată până azi. Dar cele mai multe clădiri vechi au căzut victima incendiilor din anii 1547 şi 1561.

În 1744 dinastia Nassau şi-a stabilit reşedinţa principală la palatul Biebrich, aflat direct la Rin. În 1806 Wiesbaden a devenit sediul guvernului şi capitala ducatului Nassau. În timpul acestei dinastii s-au trimis soldaţi din Wiesbaden să lupte în războaie în Spania de partea lui Napoleon contra partizanilor şi trupelor spaniole şi a aliaţilor lor britanici. În 1813 regenţii de Nassau (şi bine-înţeles şi armatele lor) au trecut de partea aliaţilor Spania şi Britania. Noi trupe au trebuit alcătuite pentru a sprijini Rusia şi Prusia împotriva francezilor. Bătălia de la Waterloo (1815) a pus până la urmă capăt succeselor lui Napoleon. În Wiesbaden, ostaşii din oraş căzuţi la Waterloo sunt comemoraţi prin monumentul din piaţa Luisa (Luisenplatz ).

Timpurile de înflorire ale Wiesbaden-ului şi transformarea sa într-un oraş balnear de categorie mondială au început în sec. XIX. În continuă dezvoltare, oraşul a devenit încă de pe-atunci un loc prielnic pentru congrese precum şi un sediu administrativ important. Supranumit „Nisa nordului“, oraşul a fost vizitat deseori, mai ales în timpul verii, de către împăratul Wilhelm al 2-lea, care i-a conferit prin aceasta rangul (inoficial) de oraş imperial. Curtea sa a atras mulţi nobili, artişti şi industriaşi bine-situaţi, dintre care mulţi şi-au stabilit reşedinţa sau locuinţa lor permanentă la Wiesbaden. Drept consecinţă, în această perioadă au fost construite multe clădiri de reprezentaţie.

Populaţia oraşului a crescut repede, aproape înzecindu-se între anii 1840 – 1910, şi anume de la 11.650 la 109.000 de locuitori. În aceasta perioadă Wiesbaden a fost oraşul german cu cei mai mulţi milionari.

Perioada înfloririi Wiesbaden-ului ca oraş balnear renumit s-a sfârşit o dată cu sfârşitul primului razboi mondial. În 1918 oraşul a fost ocupat de armata franceză, iar în 1921 s-au stabilit plăţile datorate Franţei ca despăgubiri de război. În 1925 Armata de la Rin engleză şi-a stabilit aici sediul principal. Ocupaţia de către forţele Antantei (Anglia şi Franta) s-a sfârşit abia în 1930.

În timpul celui de-al doilea razboi mondial Wiesbaden-ul a avut norocul să nu fie bombardat prea puternic de către Aliaţi. La 28 martie 1945 trupele americane au ocupat oraşul. Printre altele, acestea au decis afilierea la Wiesbaden a trei cartiere de pe malul drept al Rinului care până atunci aparţinuseră oraşului Mainz: Amöneburg, Kastel şi Kostheim. Generalul Dwight D. Eisenhower a întemeiat landul Hessa Mare, cu capitala la Wiesbaden.

După întemeierea Republicii Federale Germania în 1949, Wiesbaden a devenit capitala noului land federal Hessa, iar ceva mai târziu sediul a două oficii federale: în 1953 s-a înfiinţat aici Oficiul Federal de Criminalistică (Bundeskriminalamt ), iar în 1956 s-a terminat noua construcţie a Oficiului Federal de Statistică (Statistisches Bundesamt ).

În perioada 1948 – 1949, aeroportul militar american Army Airfield de pe teritoriul cartierului Erbenheim al Wiesbaden-ului a fost unul din cele 8 aeropoarte care au asigurat aprovizionarea cu alimente a populaţiei Berlinului de vest în timpul blocadei sovietice. Pentru câtava vreme, Wiesbadenul chiar a fost sediul US Air Force în Europa (USAFE).

În 1957 s-au deschis halele "Rhein-Main", potrivite pentru târguri, congrese şi spectacole. Zona comercială pietonală a luat formă între 1969 – 1974. Renumita Deutsche Klinik für Diagnostik din Wiesbaden şi-a deschis porţile în 1970. În 1977 aşezările învecinate Auringen, Breckenheim, Delkenheim, Medenbach, Naurod şi Nordenstadt au fost integrate administrativ în Wiesbaden.

În ziua de azi, Wiesbaden este sediu guvernamental (de land) şi administrativ important, care adăposteşte şi numeroase edituri, întreprinderi de asigurări, bănci, o şcoala superioară, un port la Rin, întreprinderi din ramura cinematografiei, multe întreprinderi industriale şi comerciale importante, şcoli, muzee, spitale renumite, băi termale şi alte întreprinderi balneare, un teatru cu 4 scene al landului Hessa, noduri de circulaţie rutieră, fluvială şi feroviară, lăcaşe de sport precum şi cartiere întregi de locuinţe frumoase, reşedinţele multor persoane din marea zonă urbanistică Rhein-Main .

[modifică] Puncte de interes

Wiesbaden oferă vizitatorilor săi numeroase puncte de atracţie. Turismul care rezultă de aici, împreună cu ofertele balneare numeroase, faptul că este capitala landului precum şi buna infrastructură pentru congrese - toate acestea constituie factori economici importanţi. Astfel, numărul de turişti-zile se ridică în ultima vreme la circa 1.000.000 pe an. Există cu totul 67 hoteluri şi pensiuni; o mare Jugendherberge (hotel pentru tineret); precum şi 3 locuri de camping.

[modifică] Schlossplatz (Piaţa palatului)

Centrului istoric al oraşului – de formă pentagonală între 5 străzi – are în mijlocul său Schlossplatz , unde a luat naştere Wiesbaden-ul evului mediu; aici se află şi un ansamblu de clădiri istorice ca de exemplu cea mai veche clădire din oraş, Vechea Primărie (construită în perioada 1608-1610) precum şi Noua Primărie (1884-1887). Tot aici se găseşte şi palatul cel mai important al oraşului, cel al conţilor de Nassau din anii 1837-1842, cu exterior simplu, dar cu saloane împodobite bogat şi bine păstrate. Aici a locuit şi împăratul Wilhelm II în timpul numeroaselor sale vizite în Wiesbaden. Acest palat adăposteşte azi Hessischer Landtag (parlamentul landului Hessa).

Între 1853 şi 1862, Carl Boos a construit Marktkirche - biserica pieţei, evanghelică; posedă 5 turnuri, cel mai înalt ajungând la 98 m. Este cea mai înaltă clădire din cărămidă a fostului ducat Nassau.

Noua Primărie, la origină o clădire foarte decorativă, a fost grav lovită în timpul celui de-al doilea război mondial. După razboi ea a fost reparată, dar în stil mai simplu. Nu departe se mai află şi Pivniţele istorice ale pieţii, renovate de curând; deasupra lor, la suprafaţă, domină Marktsäule (coloana pieţii), făcută din piatră roşie masivă, frumos sculptată, nu foarte înaltă.

[modifică] Wilhelmstraße (strada împăratului Wilhelm) şi Kureck (colţul balnear)

Wilhelmstraße este o stradă cu numeroase clădiri frumoase, adăpostind pe o parte a ei restaurante, cofetării, hoteluri, galerii şi prăvălii elegante, şi învecinându-se cu parcul orăşenesc Warmer Damm pe cealaltă parte a străzii. Tot aici se mai găsesc: Muzeul Landului, Palatul prinţului moştenitor (construit în 1813-1817; azi sediul Camerei de Industrie şi Comerţ) precum şi vila Clementine (azi folosită pentru diverse activităţi culturale). Pe Wilhelmstraße are loc în fiecare iunie serbarea stradală numită Theatrium, cea mai mare serbare de acest gen din Germania.

La capătul nordic al lui Wilhelmstraße se află aşa-numitul colţ balnear. El se grupează în jurul frumoasei pajişti dreptunghiulare numită „Bowling Green“, în mijlocul căreia tronează 2 fântâni arteziene impozante. Această pajişte este înconjurată de:

  • Kurhaus (pavilionul balnear principal), clădit între 1905-1907 de către Friedrich von Thiersch. Adăposteşte printre altele o mare şi elegantă sală de spectacole, câteva săli de expoziţii sau întruniri, un restaurant de lux şi Cazinoul din Wiesbaden. În spatele acestei clădiri se întinde Kurpark (parcul balnear), un parc în stil englez cu o suprafaţă de circa 6,5 hectare.
  • Colonadele balneare, cea mai lungă hală cu coloane din Europa (129 m).
  • Vizavi de ele, de cealaltă parte a pajiştei, se află Colonadele teatrului. Clădirea teatrului datează din anul 1894 şi adăposteşte în zilele noastre Teatrul de stat al landului Hessa.
  • În fine, pe a patra latură se află o statuie a împăratului Friedrich III precum şi hotelul nobil Nassauer Hof .

[modifică] Tot în apropiere

Nu departe se află Kranzplatz (piaţa coroanei) cu un mic templu deschis, octogonal, plasat direct peste izvorul termal Kochbrunnen (izvorul fierbător). Acest izvor livrează circa 500.000 litri de apă termală fierbinte de 67 °C pe zi. În jurul acestei pieţi se află câteva din grandhotelurile Wiesbaden-ului: Schwarzer Bock (hotelul Ţapul negru), cel mai vechi hotel din Germania, datând din anul 1486. Apoi clădirea Palasthotel (hotelul Palatului - astăzi prăvălii şi locuinţe) şi în fine clădirea Hotel Rose (hotelul Trandafir) care nici ea nu mai funcţionează ca hotel, ci incepând din 2004 adăposteşte Cancelaria primului ministru al landului Hessa.

Lânga Kranzplatz se află Kaiser-Friedrich-Bad (Băile împăratului Friedrich), construite în 1913 şi alimentate cu apă termală. Tot acolo se află şi Römertor (Poarta romanilor), unde se pot vedea resturi din vechiul zid roman al oraşului.

[modifică] Alte puncte de interes în centru

Luisenplatz (piaţa Luisei) este construită în stil clasic. La unul din capetele ei se află biserica catolică Sf. Bonifaţiu în stil neo-gotic, cu 2 turnuri de 68 m înălţime, construită între 1844-1849. În această piaţă se află şi monumentul ostaşilor din Wiesbaden căzuţi în bătălia de la Waterloo (1815) împotriva lui Napoleon.

O stradă principală, cu zonă verde în mijloc şi clădiri de locuinţe cu faţade frumos împodobite, este Rheinstraße (strada Rinului). Aici se mai află:

  • Ringkirche (biserica de pe centură), construită în 1892-1894, având două turnuri gemene de 65 m înălţime;
  • Hessische Landesbibliothek (Biblioteca landului Hessa) cu circa 600.000 volume şi o sală de lectură istorică;
  • Ministerul hessan de ştiinţe şi arte;
  • precum şi sediul băncii Nassauische Sparkasse.

Gara. A fost construită între anii 1904-1906 în stil neo-baroc, fiind renovată de curând. Turnul cu ceas al gării atinge 40 m.

[modifică] Punctele de interes ceva mai îndepărtate de centru

Nerobergbahn este un trenuleţ cu numai 2 vagoane, legate între ele printr-un cablu; a fost construit la 1888. El pleacă de la staţia de jos (din oraş) şi ajunge sus pe dealul Neroberg la 245 m altitudine. Trenuleţul este fără motor; este antrenat prin greutatea unui bazin de apă plasat sub vagon, care se umple sus de la un râuşor, devenind astfel mai greu şi trăgând celălalt vagon, golit şi deci mai uşor, în sus. De vizitat pe Neroberg: vinăria orăşenească, biserica rusească, cimitirul rusesc vechi, micul templu decorativ „Monopteros“, bazinul de înot in aer liber Opelbad şi restaurantul cu acelaşi nume.

Cetatea Sonnenberg din cartierul cu acelaşi nume al Wiesbaden-ului a fost construită in sec. XIII. Mai sunt păstrate: turnul cetăţii, o parte din zidurile ei precum şi o parte din zidurile aşezării vechi, în vecinătate.

Portul la Rin din cartierul Wiesbaden-Schierstein atrage prin parcursul său de Regatta, promenada la malul apei, serbări populare ş.a.

În cartierul Dotzheim se află gara liniei de tren Nassauische Touristikbahn, care leagă Wiesbaden cu oraşul Dietz, traseu numit şi Aartalbahn (linia văii râului Aar). Această linie este declarată monument istoric; este cel mai lung monument istoric al Germaniei, măsurând circa 60 Km.

Palatul baroc Biebricher Schloss s-a construit intre 1700-1750 drept reşedinţă a conţilor de Nassau, direct la malul Rinului, în cartierul Biebrich. În spatele palatului se află un parc elegant în stil englez, mare de circa 50 ha, cu copaci impresionanţi, pajişti întinse, lăcuşor şi râuleţe precum şi ruina unui mic castel. În acest parc are loc anual de Rusalii un turnir tradiţional renumit de călărie (dresură şi parcurs cu obstacole).

În sfârsit, la marginea nord-vestică a oraşului, în pădure, se află parcul zoologico-botanic numit Fasanerie (Fazanerie) - ţelul de sfârşit de săptămână al multor locuitori ai Wiesbaden-ului.

[modifică] Viaţa culturală

[modifică] Teatre

  • Hessisches Staatstheater – 2 sedii in Wiesbaden, impreuna 5 scene
  • Pariser Hoftheater
  • Walhalla Studio Theater
  • Mitternachtstraum Theater

[modifică] Muzică

  • Wiesbadener Orchesterverein e.V. (e.V.=eingetragener Verein = asociaţie înregistrată, oficială)

[modifică] Muzee

  • Museum Wiesbaden (colecţia de arte, colecţia de stiinţe naturale, antichităţi din <fostul> Nassau)
  • Frauenmuseum Wiesbaden (muzeul femeilor)
  • Nassauischer Kunstverein (asociaţia de artă din <fostul> Nassau - expoziţii de artă contemporană)

[modifică] Literatură

  • Wiesbaden dispune de o Casă a Literaturii în care au loc lecturi şi alte evenimente culturale: vila Clementine.
  • Biblioteca orăşenească a Wiesbaden-ului
  • O altă bibliotecă publică importantă în Wiesbaden este Hessische Landesbibliothek (Biblioteca landului Hessa).
  • Biblioteca din cadrul Oficiului Federal de Statistică - cea mai mare bibliotecă cu specialitate statistică din Germania.
  • În sfârşit, in Wiesbaden se mai află şi Hessisches Hauptstaatsarchiv (Arhivele principale de stat ale landului Hessa).

[modifică] Sport

  • Fotbal
    • Echipa şi asociaţia de fotbal SV Wiesbaden – amatori de înalt nivel cu sediul la stadionul de pe strada Berliner Straße.
    • Clubul de fotbal SG Germania Wiesbaden
    • Clubul Biebricher FV 02
    • Clubul FSV Schierstein 08
    • Marea asociaţie sportivă TuS Dotzheim
    • Clubul de tineret SpVgg. Nassau Wiesbaden
  • Volei
    • 1. VC Wiesbaden – femei – în Liga natională I
    • TuS Eintracht Wiesbaden – bărbaţi – în Liga nationala II
  • Călărie
    • Cel mai important eveniment sportiv din Wiesbaden este Turnirul anual de rusalii din parcul palatului Biebricher Schloss.
  • Tir
    • În Wiesbaden există numeroase asociaţii de tir, ca de exemplu Schützenverein Biebrich 1864 .

[modifică] Alte atracţii culturale

  • Sala de spectacole Thalhaus se foloseşte pentru o largă gamă de evenimente culturale ca de exemplu teatru improvizat, cabaret, concerte, nopţi de tango argentinian.
  • Centrul cultural Schlachthof oferă concerte, party-uri, lecturi de poezie ş.a.

[modifică] Evenimente culturale care se repetă anual

  • aprilie: "goEast" – Festivalul filmului din Europa centrală şi de răsărit, la care de multe ori iau parte şi filme româneşti
  • mai: Internationale Maifestspiele (Festivalul internaţional de teatru din mai)
  • mai: Apfelblütenfest (Sărbătoarea florilor merilor) în cartierul Naurod
  • mai/iunie (rusalii): Turnirul internaţional de călărie şi dresură
  • mai/iunie: Kranzplatzfest (Serbarea Piaţii coroanei)
  • iunie: Wilhelmstraßenfest "Theatrium" (Serbarea străzii Wilhelmstraße cu numele "Theatrium")
  • iulie: Serbarea portului din cartierul Schierstein
  • iulie: Gibber Kerb (Sărbătoare populară a cartierului Gibb)
  • iulie-august: Skate Nights (Nopţi pentru skaters)
  • august: Rheingauer Weinwoche (Săptămâna vinului de Rheingau) în Piaţa palatului
  • august: Folklore im Garten (Folclor în grădină)
  • septembrie: Taunusstraßenfest (Sărbătoarea străzii Taunus)
  • noiembrie: Festivalul de film "Exground"
  • noiembrie/decembrie: Andreasmarkt (Târgul lui Andreas) în Piaţa Elsass
  • noiembrie/decembrie: Târgul de Crăciun
  • 31 decembrie: Noaptea de revelion cu artficii şi muzică în părculeţul "Bowling Green"