Statele Confederate ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezvoltare

Unul sau mai mulţi wikipedişti lucrează în acest moment la extinderea acestui articol.

Din această cauză este posibil să existe deficienţe în formatare sau conţinut. Vă rugăm să nu faceţi modificări în timp ce este afişat acest anunţ. În schimb puteţi face sugestii în pagina de discuţii a articolului.

Dacă vedeţi în istoricul articolului că a trecut mai mult de o săptămână de la ultima editare, puteţi şterge acest anunţ şi modifica articolul.


Confederate States of America
Statele Confederate ale Americii
Al treilea steag al Statelor Confederate ale Americii Sigiliul Statelor Confederate ale Americii
Al treilea steag al Statelor Confederate ale Americii Sigiliul Statelor Confederate ale Americii
Motto:
Deo Vindice
(Latină - Cu Dumnezeu ca al nostru Protector
Imn: Dumnezeu salvează Sudul
God Save the South (neoficial)
Dixie (popular) The Bonnie Blue Flag (popular)
Image:CSAlocation.png
Capitală Montgomery, Alabama
(4 februarie 186129 mai 1861)
Richmond, Virginia
(29 mai 18619 aprilie 1865)
Danville, Virginia
3 aprilie10 aprilie 1865)
Cele mai mari oraşe New Orleans
(4 februarie 18611 mai 1862) (capturat)
Richmond
3 aprilie 1865–până la capitulare
Limbă oficială
Engleza
De facto au fost atât franceza cât şi limbi nativ-americane
Guvern
Preşedinte
Vicepreşedinte
Republică federală
Jefferson Davis (D)
Alexander Stephens (D)
Suprafaţa
 - Totală
 - % apă
(excluzând MO & KY)
1.995.392 km²
5.7%
Populaţie
 - 1860 Census

 - Densitate
(excluzând MO & KY)
9.103.332 (incluzând 3.521.110 sclavi)

 Independenţă
  - Declarată
  - Recunoscută
  - Recunoscută
  - Dezmembrare

vezi Războiul Civil
la 4 februarie 1861
de Ducatul de Saxa Coburg
la 30 iulie 1861
23 iunie 1865
Monedă naţională Dolar SCA (au fost emise doar bancnote)

Statele Confederate ale Americii, conform originalului în engleză, The Confederate States of America (o uniune de state federale cunoscute de asemenea şi sub numele de Confederate States, CSA, sau doar ca the Confederacy) a fost un stat federal independent autoproclamat care a existat între 1861 şi 1865 în America de Nord, pe teritoriul actual al Statelor Unite ale Americii, constând din 11 state care susţineau sclavia şi care au secesionat din Statele Unite ale Americii de atunci.

Deşi în mod aparent, cauzele secesiunii CSA din USA sunt legate de menţinerea sclaviei, menţionându-se în documentele vremii frica ca "drepturile statelor" să prevaleze asupra drepturilor deţinătorilor de sclavi, în realitate majoritatea istoricilor contemporani sunt de acord că secesiunea Sudului din Statele Unite ale Americii, a fost mult mai complexă şi că Războiul Civil American, care a urmat (1861 - 1865), opunând Sudului subdezvoltat forţa industrială şi umană copleşitoare a Nordului, a fost extrem de devastator pentru ambele tabere, marcând decisiv până azi societatea americană.

Statele Unite ale Americii ("Uniunea" sau "Nordul") a refuzat să recunoască Confederaţia ca stat independent sau să negocieze independenţa sa. Războiul Civil American a izbucnit atunci când preşedintele confederat Jefferson Davis a ordonat asaltul asupra bazei militare a Uniunii, din Charleston, South Carolina, în aprilie 1861.

Toate bătăliile majore ale războiului, cu excepţia a două dintre ele, au avut loc pe teritoriul confederat, care era copleşit de Uniunea care era superioară din toate punctele de vedere materiale, la care s-a adăugat continua blocadă a Nordului, care a sugrumat din faşă orice încercare a Sudului dea scăpa din cercul care se strângea mereu.

Când generalul Robert E. Lee a decis capitularea în primăvara anului 1865, Confederaţia s-a prăbuşit de la sine, sclavii au fost eliberaţi şi lungul şi dificilul proces al Reconstrucţiei a început.

Cuprins

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Războiul Civil Americanvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Procesul de secesiune în perioada decembrie 1860 - mai 1861

Şapte state secesionaseră până la sfârşitul lunii martie 1861:

După ce preşedintele Lincoln a ordonat mobilizare generală, alte patru state au secesionat:

Fracţiuni politice pro-secesiune din alte două state au format guverne confederate, deşi aceste state au fost considerate de către Nord, Uniunea, ca fiind state ale acesteia:

Ca urmare a alegerii preşedintelui Abraham Lincoln în alegerile prezidenţiale din 1860, pe baza unei platforme electorale care se opunea extinderii sclaviei, ameninţând a o considera ulterior ilegală, primele şapte state sudice care au secesionat au fost dintre acele state care evident doreau menţinerea şi perpetuarea sclaviei. La 4 februarie 1861, acestea au format Statele Confederate ale Americii, alegându-l pe Jefferson Davis primul şi unicul său preşedinte la 9 februarie şi inaugurându-l la 18 februarie.

 Statele Confederate ale Americii (1861 - 1865)
Extinde
Statele Confederate ale Americii (1861 - 1865)

[modifică] Puterea politică şi liderii politici ai Confederaţiei

[modifică] Putere executivă

FUNCŢIE NUME TERMEN
Preşedinte Jefferson Davis 25 februarie 1861 – (10 mai) 1865
Vicepreşedinte Alexander Stephens 25 februarie 1861 – (11 mai) 1865
Secretar de stat Robert Toombs 25 februarie 186125 iulie 1861
  Robert M. T. Hunter 25 iulie 186122 februarie 1862
  William M. Browne (acting) 7 martie 186218 martie 1862
  Judah P. Benjamin 18 martie 1862 – mai 1865
Secretar al trezoreriei Christopher Memminger 25 februarie 186115 iunie 1864
  George Trenholm 18 iulie 186427 aprilie 1865
  John H. Reagan 27 aprilie 1865 – (10 mai) 1865
Secretar de război Leroy Pope Walker 25 februarie 186116 septembrie 1861
  Judah P. Benjamin 17 septembrie 186124 martie 1862
  George W. Randolph 24 martie 186215 noiembrie 1862
  Gustavus Smith (acting) 17 noiembrie 186220 noiembrie 1862
  James Seddon 21 noiembrie 18625 februarie 1865
  John C. Breckinridge 6 februarie 1865 – mai 1865
Secretar al Marinei Stephen Mallory 4 martie 1861 – (20 mai) 1865
Diriginte al Poştei John H. Reagan 6 martie 1861 – (10 mai) 1865
Attorney General Judah P. Benjamin 25 februarie 186117 septembrie 1861
  Wade Keyes (acting) 17 septembrie 186121 noiembrie 1861
  Thomas Bragg 21 noiembrie 186118 martie 1862
  Thomas H. Watts 18 martie 18621 octombrie 1863
  Wade Keyes (acting a 2-a oară) 1 octombrie 18634 ianuarie 1864
  George Davis 4 ianuarie 186424 aprilie 1865


[modifică] Puterea legislativă

Pentru detalii, vedeţi articolul Confederate Congressvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

The legislative branch of the Confederate States of America was the Confederate Congress. Like the United States Congress, the Confederate Congress consisted of two houses: the Confederate Senate, whose membership included two senators from each state (and chosen by the state legislature), and the Confederate House of Representatives, with members popularly elected by residents of the individual states.

Speakers of the Provisional Congress

Presidents pro tempore

Tribal Representatives to Confederate Congress

  • Elias Cornelius Boudinot 1862-65 - Cherokee
  • Burton Allen Holder 1864-1865 Chickasaw
  • Robert McDonald Jones 1863-65 - Choctaw

[modifică] Sessions of the Confederate Congress
  • Provisional Confederate Congress
  • First Confederate Congress
  • Second Confederate Congress

[modifică] Puterea juridică

A Judicial branch of the government was outlined in the C.S. Constitution but the would-be "Supreme Court of the Confederate States" was never created or seated because of the ongoing war.[1] Some Confederate district courts were, however, established within some of the individual states of the Confederate States of America; namely, Alabama, Florida, Georgia, Louisiana, North Carolina, Tennessee, Texas and Virginia (and possibly others). At the end of the war, U.S. district courts resumed jurisdiction.[2]

The state and local courts generally continued to operate as they had been, simply recognizing the CSA, rather than the USA, as the national government.[3]

Supreme Court - not established

District Court

  • Asa Biggs (1861 - 1865)
  • John White Brockenbrough (1861)
  • Alexander Mosby Clayton (1861)
  • Jesse J. Finley {1861 - 1862)

[modifică] Legături externe (toate în limba engleză)

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Statele Confederate ale Americii