Podişul Moldovei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Podişul Moldovei este un podiş situat în părţile de est şi nord-est ale României, continuându-se şi dincolo de Prut, în Republica Moldova şi Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt:
- nord: Prutul şi hotarul cu Ucraina
- est: Valea Prutului (Republica Moldova)
- sud: Câmpia Română
- vest: Carpaţii Orientali (Maramureşului şi Bucovinei) şi Subcarpaţii Moldovei
Cuprins |
[modifică] Geneză
În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din şisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul podişului Moldovei, coborând în trepte spre Carpaţii Orientali.
În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podişului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică şi neozoică s-au produs regresiuni şi transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare.
Podişul pare ca uscat la sfârşitul erei neozoice şi începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenţii exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podişului Moldovei.
[modifică] Petrografie
Peste fundamentul cristalin se găsesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrişuri, nisipuri), înclinate uşor spre sud-est (în jumătatea de nord) şi spre sud (în jumătatea de sud).
[modifică] Relief
[modifică] Caracterizare
Podişul Moldovei este cel mai întins şi mai tipic podiş din ţară, desfăşurat aproximativ de la nord la sud. Acesta prezintă altitudini diferite în funcţie de subunitate: este mai înalt în partea de nord-vest, unde atinge 500-600 metri, mai jos în nord-est (200 metri) şi coboară uşor de la 500 metri la 200 metri în partea de sud.
În partea de nord-vest, relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de culmi, depresiuni şi culoare orientate spre sud-est. În partea de nord-est, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărţite de văi largi şi joase, orientate spre sud-est. În părţile centrală şi sudică este un relief de coline joase şi o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanţi înclinaţi, lărgindu-se spre sud. Pe versanţi se evidenţiază intense procese torenţiale şi alunecări de teren.
[modifică] Subdiviziuni şi diviziuni
a. Podişul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între hotarul cu Ucraina şi Valea Moldovei. Acesta cuprinde:
- dealuri: Dragomirnei, Fălticenilor, Ciungi (688 m), Ibăneşti, Bour, Cozancea, Dealul Mare.
- depresiuni: Rădăuţi, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.
b. Câmpia Moldovei (Jijiei) ocupă partea de nord-est între Prut (la est) şi culmea Bour-Dealul Mare (la vest).
c. Podişul Bârladului. Acesta cuprinde:
- dealuri: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Podişul Covurlui.
- depresiuni: Depresiunea Elanului.
d. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podişul Bârladului şi Subcarpaţii Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci şi terase.
[modifică] Clima
Climatul podişului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podişul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei şi Podişul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°–8° C (Podişul Sucevei) şi 8°–10° C pe cea mai mare parte. Precipitaţiile medii anuale sunt de 400-500 mm (Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului) şi 500-800 mm (Podişul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivăţul (pe timp de iarnă) şi Vântul de Vest (în partea nordică). Influenţele climatice întâlnite sunt cele baltice (în nord) şi cele de ariditate pe cea mai mare întindere.