Comitatul Timiş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Comitatul Timiş (maghiară Temes vármegye) a fost o unitate administrativă ("comitat") în Regatul Ungariei cu reşedinţa în oraşul Timişoara (maghiară Temesvár). În prezent teritoriul acestuia se găseşte în sud-vestul României şi nordul Serbiei.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Comitatul Timiş a făcut parte din regiunea Banat. Se învecina cu Serbia şi comitatele Torontal, Arad şi Caraş-Severin. Dunărea forma graniţa sa sudică iar râul Mureş cea nordică. În 1910 avea o suprafaţă de 7.433 km²
[modifică] Istorie
Comitatul Timiş a fost înfiinţat în secolul XI. În secolul XVI a fost cucerit de Imperiul Otoman şi încorporat în Paşalâcul Timişoara. După ce Banatul a fost recucerit de habsburgi, în 1718, teritoriul comitatului a fost inclus în provincia Banatul Timişoarei. După Desfiinţarea provinciei în 1778, teritoriul comitatului a fost încorporat în Regatul Ungariei. Între 1849 şi 1860 a făcut parte din voievodatul Voivodina sârbească şi Banatul timişan. Abia în anii 1860, Comitatul Timiş a fost reînfiinţat, când teritoriul a intrat din nou sub stăpânirea regatului Ungariei.
În 1918, comitatul a fost mai întâi încorporat în autoproclamata Republică bănăţeană, după care a fost oficial desfiinţat şi teritoriul lui împărţit între România şi nou-înfiinţatul Regat al Serbiei, împărţire recunoscută oficial de Tratatul de la Trianon din 1920. Aproximativ o treime din suprafaţa sudică a comitatului a fost încrediţată Serbiei, marea majoritate a teritoriului fiind încredinţată României.
În prezent, partea sudică a fostului Comitat Timiş, face parte din provincia autonomă sârbă Voivodina. Partea românească este acum în mare parte constituită din judeţul Timiş, cu excepţia unei fâşii de circa 10km lăţime, întinsă de-a lungul râului Mureş, care face parte din judeţul Arad.
[modifică] Demografie
Conform recensământului din 1910, comitatul avea 500.835 de locuitori. După limba maternă, populaţia era împărţită în:
- Români = 169.030 (33,75%)
- Germani = 165.883 (33,12%)
- Unguri = 79.960 (15,97%)
- Sârbi = 69.905 (13,96%)
- Slovaci = 3.080
[modifică] Subdiviziuni
La începutul secolului XX, subdiviziunile comitatului Timiş erau:
Regiuni (járás) | |
---|---|
Districtul | Reşedinţa |
Buziasfürdő | Buziasfürdő, RO Buziaş |
Csák | Csák, RO Ciacova |
Detta | Detta, RO Deta |
Fehértemplom | Fehértemplom, CS Bela Crkva |
Kevevára | Kevevára, CS Kovin |
Központ | Temesvár, RO Timişoara |
Lippa | Lippa, RO Lipova |
Temesrékas | Temesrékas, RO Recaş |
Újarad | Újarad, RO Aradu Nou |
Versec | Versec, CS Vršac |
Vinga | Vinga |
Regiuni urbane(törvényhatósági jogú város) | |
Temesvár, RO Timişoara | |
Versec, CS Vršac | |
Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
Fehértemplom, CS Bela Crkva |
Oraşele Vršac, Bela Crkva, si Kovin aparţin astăzi de Serbia, toate celelalte aparţin României.
[modifică] Comiţi de Timiş până la 1552
- În timpul lui Arpad: Kun, Kusid şi Kupian
- În timpul lui Zoltan: Bulei
- În timpul lui Ştefan cel Sfânt: Achtum
- Sub Bela: Pancartiu Poth
- 1203 - Poth
- 1214 - Hetze
- 1233 - Gylet, principe de Sirmiu
- 1235 - Mathäus
- 1240 - Dionisius
- 1270 - Ştefan Csáky
- 1316 - Nicolae Treutul
- 1333 - Nicolae Pap, Sigismund Andrásy
- 1366 - Benedict Heem, Dionisie Bebec
- 1367 - Ladislau Korogh
- 1368 - Benedict Heem
- 1370 - Vladislau prinţ de Opulia
- 1371 - Benedict Heem
- 1387 - Ştefan Losoncius
- 1392 - Ladislau Sarov
- 1396 - 1402 - Nicolaie Csáky şi Nicolaie Marcyaly
- 1402 - Ioan Gara
- 1407 - 1424 Pipo de Ozora
- 1424 - 1439 Ştefan Rozgony, Ştefan Bathos
- 1441 - Nicolae Ujlaky
- 1441 - Ioan Huniade
- 1456 - Ladislau Huniade, Mihail Silagiu
- 1459 - Grigore Labatlan
- 1460 - George Orbonas
- 1464 - Ştefan Socoli
- 1476 - Ambrosie Nagy
- 1478 - 1494 - Paul Chinezul
- 1494 - Iosif Somy
- 1509 - Matey Várday
- 1511 - Ştefan Báthory
- 1518 - Petru Pereni
- 1519 - Laurenţiu Ujlaky
- 1520 - Caspar Raskay
- 1523 - Nicolae de Macedonia
- 1525 - Ioan Dragfy
- 1526 - Petru Pereni, Valentin Török
- 1527 - Emeric Czybak
- 1538 - Petru Petrovici
- 1551 - Ştefan Losoncius
[modifică] Vezi şi
[modifică] Note
- I Preyer, Monographie der Köiglichen Freistadt Temesvar
- Nicolae Ilieşu, Timişoara Monografie Istorică
Comitate istorice ale Regatului Ungariei (1867-1918) | ![]() |
---|---|
Abaúj-Torna · Alba de Jos · Arad · Árva · Bács-Bodrog · Baranya · Bars · Bichiş · Bereg · Bistriţa-Năsăud · Bihor · Borsod · Braşov Caraş-Severin · Cenad · Ciuc · Cluj · Csongrád · Esztergom · Fejér · Făgăraş · Gömör-Kishont · Győr · Hajdú · Heves · Hont · Hunedoara Jász-Nagykun-Szolnok · Komárom · Liptó · Maramureş · Mureş-Turda · Moson · Nógrád · Nyitra Pest-Pilis-Solt-Kiskun · Pojon · Şaroş · Somogy · Sopron · Szabolcs · Sătmar · Sibiu · Szepes · Sălaj · Solnoc-Dăbâca · Târnava Mare · Târnava Mică · Timiş · Tolna · Trei Scaune · Torontal · Trencsén · Turóc · Turda-Arieş · Odorhei · Ugocsa · Ung · Vas · Vesprem · Zala · Zemplén · Zólyom |