Călăraşi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
- Pentru alte localităţi cu acest nume, vezi Călăraşi (dezambiguizare)
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Călăraşi | ||||
Atestare documentară | între 1534 şi 1545 (în timpul domniei lui Radu Paisie) | ||||
Populaţie | 71.046 loc (2003) | ||||
Suprafaţă | 133,22 km² | ||||
Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
Altitudine | 7 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Nicolae Dragu (PNL) | ||||
Sit web | ro Sit primărie | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, România, fiind situat pe malul de nord al braţului Borcea. Călăraşiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie şi industria de prefabricate. În 2003 avea o populaţie de 71.046 locuitori.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Municipul Călăraşi este menţionat pentru prima dată în anul 1534, pe vremea aceea fiind un popas pentru călăraşii (de unde provine şi numele localităţii) care făceau legătura dintre Bucureşti si Istanbul. Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost capitala judeţului Ialomiţa (care se întindea pe atunci pe suprafaţa actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa), în perioada comunistă capitala este mutată la Slobozia, până în anul 1981 când judeţul Ialomiţa este spart în două judeţe (actualele Călăraşi şi Ialomiţa), iar Călăraşiul devine capitala judeţului omonim (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981).
[modifică] Presă
[modifică] Ziare
În materie de ziare, Călăraşi-ul are un cotidian, Observator de Călăraşi ([1]), şi alte cateva săptămânale: Jurnalul de Călăraşi, Curierul de Călăraşi ([2]), Evenimentul,Arena,Plus(ziar de mica si mare publicitate),Impact,Pământul.
[modifică] Posturi de Radio
În Călăraşi emit 5 posturi de radio: Kiss fm (98,5 FM), Magic fm (101,8 FM), Stil fm (105,5 FM), Radio Voces Campi (101,1 FM) şi Europa fm (99,5 FM). De asemenea, în 2005 CNA-ul a mai scos la concurs 2 licenţe pentru Călăraşi: 95,5 FM (care a fost câştigată de Radio Minisat) şi 100,0 FM (care a fost câştigată de Radio Bărăgan). RADIO BARAGAN emite in prezent pe 100 fm.
[modifică] Televiziune
Pentru moment, singurul post local de televiziune este CTV, ce emite numai în reţeaua de cablu Satline. Chiar dacă CNA a scos în 2005 la concurs o licenţă de emisie în eter, postul ce a câştigat-o, Antena 1, nu a început încă emisia, dar se vehiculeaza informatia ca ar fi foarte posibil sa emita incepand cu luna Decembrie 2006. In momentul de fata, s-a achizitionat aparatura necesara, s-a amenajat sediul, si se construieste echipa redactionala.
[modifică] Economie
[modifică] Combinatul Siderurgic
Pe vremea lui Nicolae Ceauşescu s-a construit la Călăraşi un mare combinat siderurgic care, după ce a fost scos din folosinţă în 1998 a intrat în faliment în 2001.
În ziua de azi din combinat a mai rămas doar oţelăria, o firmă privată, Repsteel, care se ocupă cu confecţionarea de structuri metalice, şi fosta divizie de transport a combinatului, care s-a privatizat şi se numeşte Sidertrans.
[modifică] Firme Importante din Călăraşi
Astăzi în Călăraşi funcţionează o fabrică de zahăr - Zahăr SA Călăraşi, o fermă avicolă - Avicola Călăraşi, una dintre cele mai importante fabrici de mezeluri din Romania - Aldis, , o importantă firmă de transport (fosta parte a combinatului siderurgic) - Sidertrans, o fabrică de hârtie - Comceh şi o fabrică de BCA si alte materiale de constructii - Prefab. TENARIS a achizitionat de la firma italiana BELTRAME o parte din fostul combinat siderugic de la Calarasi. TENARIS foloseste otelaria de la Calarasi pentru a obtine materie prima pt. fabrica de tevi, Silcotub Zalau.
[modifică] Investitori externi importanţi din perioada post-decembristă
După falimentul combinatului (Siderca), grupul Tenaris a păstrat oţelăria (Donasid), iar partea de demolare a halelor închise a fost preluată de o firmă din Bucureşti, Lemtrans. În 2004 a fost finalizată construcţia fabricii de PAL Melaminat din plop Romply, investiţie austriacă în valoare de 18 milioane de euro. În 2005, grupul Saint-Gobain anunţă începerea lucrărilor la o linie de producţie a sticlei la Călăraşi în valoare totală de peste 100 de milioane de euro, lucrările urmând a fi finalizate în 2006.
[modifică] Atracţii turistice
- Grădina Zoologică (având cea mai mare suprafaţă din România)
- Muzeul Dunării de Jos
- Ostroavele de pe Dunăre, braţul Borcea
- Parcul Municipal (unde se află unica statuie a lui Burebista)
- Păcuiul lui Soare (fosta cetate Vicina)
- Un bogat fond cinegetic (mistreţi, căprioare, fazani, raţe, etc)
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Legături externe
- Municipiul Călăraşi (pagina oficială)
- Date statistice
- Articol din Jurnalul Naţional despre Combinatul Siderurgic
- Reportaje, anchete şi informaţii utile din Călăraşi (pagina Curierului de Călăraşi)
![]() |
Dunărea românească | ![]() |
---|---|---|
Localităţi riverane: Baziaş · Moldova Nouă · Orşova · Drobeta Turnu-Severin · Calafat · Bechet · Corabia · Turnu Măgurele · Zimnicea · Giurgiu · Olteniţa · Călăraşi · Cernavodă · Feteşti · Hârşova · Măcin · Brăila · Galaţi · Isaccea · Tulcea · Sulina | ||
Obiective turistice: Cazanele Dunării · Porţile de Fier · Podul lui Traian · Insula Golu · Schela Cladovei · Insula Şimian · Ada Kaleh · Ostrovu Mare · Ostrov · Lacul Bugeac · Cetatea Durostorum · Oltina · Dunăreni · Cetatea Sucidava · Canalul Dunăre-Marea Neagră · Podul Regele Carol I · Cetatea Axiopolis · Cetatea Capidava · Topalu · Canaralele Hârşovei · Cetatea Carsium · Giurgeni · Insula Mică a Brăilei · Cetatea Troesmis · Cetatea Arrubium · Lacul Brateş · Cetatea Noviodunum · Delta Dunării |