Wikipedia:Versiuni de limbă română/Propunere IulianU
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Introducere
Româna scrisă cunoaşte în prezent două variante:
- cea care acceptă Norma Academiei Române din 17 februarie 1993, privitoare la scrierea cu  în mijlocul cuvintelor şi la folosirea formei "sunt" în loc de "sînt";
- cea care nu acceptă norma de mai sus.
Prima variantă este cea oficială în România, Voivodina (Serbia şi Muntenegru) şi Bucovina (Ucraina), în vreme ce cea de-a doua este oficială în Republica Moldova şi câteva teritorii ucrainene adiacente.
[modifică] Norma Academiei din 1993
Norma Academiei din 1993 prevede:
- folosirea literei â în loc de î în interiorul cuvintelor, cu excepţia celor prefixate ("cântec", "târî", "preîntâmpina" în loc de "cîntec", "tîrî", "preîntîmpina");
- folosirea pronumelor "sunt", "suntem", "sunteţi" în loc de "sînt", "sîntem", "sînteţi".
Această normă este contestată din următoarele motive:
- este o abatere de la principiul fonetic al scrierii româneşti
- nu conduce la scriere etimologic corectă, cu alte cuvinte nu "ilustrează originea latină a limbii române". Majoritatea cuvintelor latine din româneşte care au sunetul â/î se scriau în latină cu alte litere decât a. În plus multe cuvinte cu â/î din limba română sunt de origine turcă sau slavonă.
- folosirea literei â este arbitrară: doar în mijlocul cuvintelor. Aceasta conduce la lipsă de consistenţă. De ex., se scrie a coborî, dar coborând
- a fost adoptată în ciuda opoziţiei ferme a lingviştilor
- este ignorată de institutele de lingvistică ale Academiei, de filialele Academiei din Iaşi şi Cluj şi de multe publicaţii culturale şi edituri de prestigiu.
[modifică] Politica Wikipediei în limba română
Pe Wikipedia în limba română se folosesc ambele norme. Această Wikipedie este în limba română, adică este a tuturor vorbitorilor de română, indiferent de ce normă folosesc. Atât varianta cu â, cît şi cea cu î sunt la fel de legitime şi de corecte pe Wikipedia în limba română.
NOTĂ: Această politică nu trebuie interpretată în sensul că "scriem cum vrem, fără nici un fel de reguli". Celelalte reguli de ortografie şi punctuaţie ale Academiei trebuie respectate.
Pentru a preveni neconcordanţe de stil, rugăm contribuitorii să se ghideze după următoarele linii generale:
[modifică] Titlurile
- Titlurile articolelor despre România, Voivodina, Bucovina, despre localităţi din aceste zone, despre personalităţi care au activat în aceste zone, vor folosi grafia cu â. Exemplu: Târgu Jiu, nu Tîrgu Jiu. Este permisă menţionarea la începutul articolului a grafiei cu î;
- Titlurile articolelor despre Republica Moldova şi comunităţile româneşti din Ucraina, despre localităţi din aceste zone şi despre personalităţi care au activat în aceste zone, vor folosi grafia cu î. Exemplu: Hînceşti, nu Hânceşti. Este permisă menţionarea la începutul articolului a formei folosind grafia cu â;
- În cazul articolelor care se referă la Rusia şi alte popoare slave, sau la Turcia şi alte popoare turcice, la geografia, cultura sau personalităţile acestora, titlurile care conţin î/â vor folosi de preferinţă forma cu î, întrucât acest sunet este frecvent transliterat în alfabetul latin cu I sau cu variante ale acestuia (ex. Y). Exemplu: Boris Elţîn (transliterat în engleză ca Yeltsin, în germană ca Jelzin. Forma "Elţân" arată artificial); Isarlîk (scris în turceşte İsarlık)
- În toate cazurile de articole dedicate personalităţilor: dacă respectiva persoană şi-a semnat numele folosind una din norme, atunci şi titlul articolului va folosi aceeaşi normă. De exemplu Vasile Pârvan şi nu Pîrvan; George Topîrceanu şi nu Topârceanu;
- Dacă într-un titlu există cuvinte din dicţionarele limbii române, acestea vor apărea în forma lor oficială din dicţionar, adică folosind â. Exemplu: Cântecul lui Roland, nu Cîntecul lui Roland. Această prevedere nu se aplică pentru nume de persoane sau de localităţi.
[modifică] Corpul articolelor
- Dacă titlul unui articol conţine ă/î, se va păstra aceeaşi formă ori de cîte ori titlul este repetat în corpul articolului. De exemplu, într-un articol despre Constantin Brâncoveanu, de fiecare dată cînd îi amintim numele vom folosi forma Brâncoveanu, chiar dacă altminteri articolul este redactat cu î. Invers, în articolul despre George Topîrceanu ne vom referi mereu la scriitor drept Topîrceanu, chiar dacă redactăm articolul cu â. Ca excepţie, este permisă la începutul articolului menţionarea ortografiei alternative (dacă este folosită). Exemplu: "Târgu Mureş (scris şi Tîrgu Mureş) este un oraş în judeţul Mureş [...]"
- Nu editaţi un articol doar pentru a schimba â în î sau viceversa. Acesta denotă lipsă de respect pentru autorul care a redactat articolul, şi este aproape sigur că în cazul unei astfel de modificări se va reveni la forma anterioară a articolului.