Lugoj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lugoj
Stema oraşului Lugoj Lugoj în România
stemă amplasare
Amplasare 45°41′10″N, 21°54′2″E
Ţară România
Judeţ Timiş
Atestare documentară 1333
Populaţie 46.540 (2004)
Suprafaţă 88,05 km²
Densitatea populaţiei 506 loc./km²
Altitudine 124 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Marius Martinescu, PD
Sit web ro Sit oficial al primăriei
Harta administrativă a oraşului Lugoj
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Municipiul Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este al doilea oraş ca mărime şi importanţă din judeţul Timiş, Banat, România. Situat în sud-vestul României, la intersecţia paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53' longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării şi acoperă o suprafaţă de 9.855 hectare. Râul Timiş străbate oraşul pe o distanţă de 4 km, împărţindu-l în două. La recensământul din 2002, Lugojul avea o populaţie de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% ţigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populaţia este estimată la circa 55000 - 60000 locuitori.

Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare naţională a românilor din Banat.

Cuprins

[modifică] Istorie

Lugojul în 1814
Extinde
Lugojul în 1814

Prima atestare documentară a cetăţii Lugoj apare spre sfârşitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali László (Ladislau) şi István Loszonczy. La sfârşitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părţile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Iancu de Hunedoara, pe când era comite de Timiş (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a oraşului, întărind cetatea cu şanţuri, metereze şi palisade.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa şi poposeşte şi la Lugoj, la Hanul Poştei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeş a rezistat presiunilor turceşti până în 1658 când Acaţiu (Ákos) Barcsai, Principele Transilvaniei a cerut lugojenilor şi caransebeşenilor să accepte hotărârea dietei din Sighişoara, supunându-se turcilor. Aceştia au ocupat oraşul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar şi filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o aşezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiş".

Lugoj 1804 - Piaţa Regina Maria (astăzi Piaţa Drăgan)
Extinde
Lugoj 1804 - Piaţa Regina Maria (astăzi Piaţa Drăgan)

După înfrângerea turcilor în al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă şi ocupă pentru scurt timp cetăţile Lipova şi Lugoj (1688). După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominaţie otomană, însă prin câteva stipulaţii ale tratatului, turcii sunt obligaţi să dărâme unele fortificaţii, printre care şi zidurile cetăţii Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, primii colonişti s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiş (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică şi biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secţiunea următoare).

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reşedinţa comitatului Caraş, iar în 1795 Lugojul român şi Lugojul german s-au unificat.

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare naţională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertăţii din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin naţional ale românilor bănăţeni din Revoluţia Paşoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.

Prin rezoluţia imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Banat.

Vedere din centrul oraşului
Extinde
Vedere din centrul oraşului

Lugojul a fost reşedinţa comitatului Caraş-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat judeţul Caraş şi judeţul Severin, cel din urmă cu reşedinţa la Lugoj până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare naţională în care s-a proclamat dreptul naţiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraş liber de sub regimul comunist din România.

În 1996 este finalizată clădirea Universităţii Europene Drăgan, prin generozitatea marelui filantrop profesor dr. Iosif Constantin Drăgan, născut la Lugoj. Tot datorită lui, Lugojul obţine câte un post de televiziune, de radio, o tipografie şi un ziar săptămânal.

[modifică] Populaţie

Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", în stil baroc
Extinde
Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", în stil baroc
  • 1890 - 12.489 locuitori [1]
  • 1900 - 17.000 locuitori [2]
  • 1910 - 19.818 locuitori [3]
  • 1930 - 23.593 locuitori [4]
  • Conform datelor recensământului din 1930, din cei 23.593 de locuitori, 9.630 s-au declarat români, 6.152 germani, 5.397 maghiari, 1.387 evrei, 264 ţigani, tot 264 cehi şi slovaci ş.a. Sub aspect confesional populaţia oraşului era alcătuită din 9.790 romano-catolici, 8.344 ortodocşi, 1.716 reformaţi (calvini), 1.474 greco-catolici, 1.418 mozaici, 626 lutherani ş.a.
  • 1941 - 26.328 locuitori [5]
  • 1956 - 30.252 locuitori [6]
  • 1968 - 36.542 locuitori [7]
  • 2002 - 44.570 locuitori
  • 2004 - 46.540 locuitori

Evoluţia demografică

[modifică] Geografie

Clima este continentală de tranziţie, blândă cu influenţe mediteraneene. Precipitaţiile sunt variabile şi cad neregulat, cele mai mari cantităţi înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord.

Suprafaţa de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% paşune, 5% vii, 2% livezi, 2% fâneţe. Vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei. În est predomină pădurile de brad, molid şi fag, iar în celelalte părţi se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timişului se găsesc salcii şi plopi, iar vegetaţia de mlaştină este reprezentată de stuf, nufăr şi papură.

Fauna este cea caracteristică stepei şi silvostepei.

[modifică] Transport

Lugojul este străbătut de două importante rute comerciale: drumul naţional DN 68 către Deva şi drumul european E98 către Bucureşti. Distanţele către principalele oraşe din apropiere sunt: Timişoara - 60 km; Reşiţa - 58 km; Caransebeş - 45 km; Deva - 101 km; Lugoj - Bucureşti - 600 km. În ceea ce priveşte transportul feroviar, Lugojul face parte din Regionala de Căi Ferate Timişoara. Din Gara Lugoj se poate călători către orice destinaţie din ţara, cele mai importante rute directe fiind: Timişoara - Bucureşti (prin Craiova sau Brasov), Timişoara - Iaşi. La 60 km distanţă de Lugoj se află Aeroportul Internaţional Timişoara. La Arad şi Caransebeş sunt aeroporturi naţionale. Reţeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

[modifică] Politică

La ultimele alegeri, primar al Lugojului a fost ales Marius Martinescu, membru al Partidului Democrat. Viceprimar este Iosif Poszar, UDMR. În ceea ce priveşte Consiliului Local, acesta este compus din 19 membri, împărţiţi astfel: 4 - PD, 4 - PNL (total 8 - Alianţa D.A.), 7 - PSD, 3 - UDMR şi 2 - PRM.

[modifică] Cultură

Arteră pitonală în centrul oraşului
Extinde
Arteră pitonală în centrul oraşului

Continuând importantele tradiţii culturale şi de spiritualitate românească, Lugojul fiind considerat capitala culturală a Banatului, Casa de Cultură a municipiului Lugoj organizează următoarele manifestări artistice :

  • Festivalul Internaţional Coral Ion Vidu;
  • Festivalul Internaţional de Teatru Neprofesionist;
  • Festivalul Internaţional de Folclor Ana Lugojana;
  • Concursul Internaţional de Canto Traian Grozăvescu;

În ceea ce priveşte educaţia şi instruirea, în Lugoj există 17 grădiniţe, 10 şcoli primare (clasele I-VIII) şi 5 licee: Coriolan Brediceanu, Iulia Haşdeu, Valeriu Branişte, Aurel Vlaicu şi Ştefan Odobleja. După revoluţia din 1989, omul de afaceri şi personalitate marcantă a culturii lugojene, Iosif Constantin Drăgan a înzestrat oraşul cu Universitatea Europeană Drăgan, instituţie de învăţământ superior cu profilele economic şi juridic, care conferă localităţii statutul de oraş universitar.

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătoreşte Ziua Lugojului, amintind că oraşul a fost în decembrie 1989 al doilea oraş liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.

[modifică] Obiective turistice

Catedrala greco-catolică din Lugoj
Extinde
Catedrala greco-catolică din Lugoj
  • Hanul Poştei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 şi adăposteşte în prezent sediul protopopiatului ortodox român;
  • Biserica şi fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
  • Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
  • Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil clasicist între 1843-1854;
  • Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402);
  • Ansamblul arhitectural ce compune Piaţa J. C. Drãgan de astãzi;
  • Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe faţada fostei şcoli de fete, operã a pictorului academic Virgil Simonescu;
  • Teatrul vechi, construit la 1902;
  • Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, şi Ion Dragalina;
  • Casa scriitorului Ion Popovici Bănăţeanul;
  • Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
  • Casa tenorului Traian Grozãvescu;
  • Casa compozitorului Ion Vidu;
  • Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte, Victor Vlad Delamarina şi Traian Grozãvescu.

[modifică] Media

La Lugoj apar săptămânal două ziare locale, "Redeşteptarea" (sub egida Fundaţiei Europene Drăgan) şi "Actualitatea". De asemenea sub egida FED se află şi postul local de televiziune Europa Nova Lugoj, postul de radio "Nova FM" şi tipografia FEDPrint.

[modifică] Economia

Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăţi comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăţi pe acţiuni, 19 societăţi în nume colectiv, 1634 societăţi cu răspundere limitată. Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăţi comerciale sunt de producţie, 2 de turism, 1.636 desfăşoară activităţi de comerţ. În perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici şi mijlocii, dar s-au stabilit aici şi filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Vileroy şi Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradiţiile de confecţii încălţăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, acestea fiind doar câteva exemple în acest sens.

[modifică] Sport

Activităţile sportivilor din Lugoj au ieşit în evidenţă mai ales prin gimnastică, lupte şi volei, domenii care au oferit rezultate bune la nivel naţional şi chiar internaţional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloşovici, multiplă campioană europeană, mondială si olimpică. De asemenea Alina Goreac si Kurt Szlier au fost medaliati cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horvath, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum şi Francisc Borlovan, Francisc Horvath, Simion Popescu şi Robert Papp. La volei feminin, echipa C.S.Ş. Banatul Lugoj a fost campioana naţională de juniori în 1990. Sunt practicate cu success şi alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, artele marţiale (clubul Wodan Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) şi ciclismul montan. În fiecare an începând cu 1997 în Lugoj se organizează concursul de ciclism montan "Cupa Concordia" organizat de Clubul de turism Concordia din Lugoj. Acest concurs are un caracter regional, participand concurenţi din Timişoara, Reşiţa, Deva, Hunedoara, Caransebeş, Arad şi evident din Lugoj şi satele din apropiere.

[modifică] Personalităţi

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Bibliografie

  • Dan Popescu - Ghid turistic Lugoj şi împrejurimi, ed. Fundaţia Europeană Drăgan, 1993
  • Gheorghe Luchescu - Lugojul cultural şi artistic, ed. Facla, 1975

[modifică] Legături externe

Portal Portal Banat

[modifică] Note

  • ^  Temeswarer Zeitung, 26 ianuarie 1901
  • ^  Dan Popescu - Ghid turistic Lugoj şi împrejurimi, ed. Fundaţia Europeană Drăgan, 1993
Stema judeţului Timiş România | Oraşe din judeţul Timiş Stema judeţului Timiş
Buziaş | Ciacova | Deta | Făget | Gătaia | Jimbolia | Lugoj | Recaş | Sânnicolau Mare | Timişoara