Discuţie:Listă de cuvinte dacice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

scriemi1@hotmail.com: Nu putem fi siguri, că aceste cuvinte erau preluate la sud sau la nord de Dunăre, dar cel mai probabil (conform datelor istorice disponibile) limba şi poporul român s-a format la sud de Dunăre, de unde o parte au migrat în Nord (fiind influenţaţi în continuare de popoarele cu care au trăit). Cea mai importantă dovadă pentru acestea este, că limba română vorbită la sud şi la nord de Dunăre diferă doar puţin. Trebuie să acceptăm adevărul cel mai probabil şi să nu încercăm să falsificăm istoria. Contemporanii şi urmaşii vă critică/ vă vor critica probabil foarte dur.

Dacii traiau si la Sud de Dunare (mai ales in en:Moesia) Vezi hartile cu amplasarea cetatilor cu nume terminate in -dava. [bogdan]

Care sunt "datele istorice disponibile", potrivit carora poporul roman s-ar fi format la sudul Dunarii??? M-ar interesa mult sa le cunosc!

La care "limbă română", folosită la sudul Dunării, te referi??? De asemenea, recunoscător pentru informaţii.

Synd

nu exista dovezi clare ca s-ar fi format la sud de Dunare, asa cum nu exista nici dovezi clare pentru o formare la nord de Dunare. Vezi en:Origin of Romanians pentru argumente [bogdan]


Bogdane,

Esti istoric sau lingvist, domnule?

Nu, nu sunt nici una nici alta. [bogdan]

Bogdane,

Limba română sau daco-română descinde din "româna comună". Aria de formare a românei comune, suficient de bine conturată, cuprindea teritoriile de la sudul şi de la nordul Dunării.

Exprimarea "Teritoriile de la sudul şi nordul Dunării" este suficient de neclară pentru nu spune exact unde; de aceea formularea este folosită de mulţi lingvişti/istorici. Limba română este mult prea omogenă pentru a se fi format in *tot* teritoriul României - Moldovei - Estul Serbiei - Nord-Vestul Bulgariei. O limbă care s-ar fi format pe un teritoriu mare ca acesta ar fi avut zeci de mici dialecte intermediare, aşa cum e aria lingvistică "Italiană-Occitană-Franceză-Catalană-Spaniolă".
Româna s-a format intr-o regiune mai ingustă, probabil undeva aproape de Banat (inclusiv in Moesia/Serbia) iar in acest timp dacii "liberi" au fost asimilaţi de valurile de slavi, pentru a fi apoi "romanizaţi" de români. [bogdan]

Din "româna comună" s-a desprins, cândva, între secolele VII-IX, daco-româna, respectiv limba vorbită la nordul Dunării. Cauza divizării blocului lingvistic romanic trebuie, probabil, căutată în ruperea "barajului" Dunării în anul 602 de către slavi şi invazia lor în Peninsula Balcanica.

Daco-româna s-a format definitiv, ca limbă de sine stătătoare, la nordul Dunării, între secolele IX-XI, perioadă în care s-a format însuşi poporul român

Este amabila precizarea ta. Tocmai din acest motiv mi-aş permite să te rog sa nu mai intervii in discuţiile mele, pe teme istorice şi lingvistice, cu alti participanţi la Wikipedia. Ce zici? Sper că nu-ţi cer prea mult.

Salut

Synd



Bogdane,


Du-te la Biblioteca Academiei, caută şi citeşte sau, mă rog, frunzăreşte următoarele două lucrări:

1. Al. Rosetti, Istoria limbii române. De la origini pînă la începutul secolului al XVII-lea. Ediţie definitivă. Bucureşti, 1986.

2. I. I. Russu, Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dacic şi componenta latino-romanică. Bucureşti, 1981.

Vei găsi in aceste două lucrări, cu o imensă bibliografie, răspunsuri la problema care te preocupă. Timp de aproape două secole, generaţii întregi de cercetători - români şi străini - au încercat să ofere explicaţii convingătoare întrebărilor ridicate de tine şi nu numai. Mă surprinde faptul că faci trimiteri "bibliografice", pentru a mă lămuri un partener de discuţie, la diverse pagini de pe net, pagini scrise de oameni mai mult sau mai puţin neaveniţi în materie. Deci, informează-te mai întâi din surse serioase şi, apoi, pronunţă-te! Gândesc că aşa este mai corect.

Ce zici??? Esti doar "student în calculatoare", viitor specialist!

[modifică] Räsfoind

Mai înainte am gäsit în listä câteva cuvinte ce nu mi se par deloc dacice:

  • gard --> prezent în toate limbile romanice, sub diferite forme. De la «grad» avem "a îngrädi" si "grädinä". Asemänati cu picarda "gârdin" (="grädinä") sau fr "jardin".
  • mătrăgună --> lat pop "matrigummis"
  • groapa --> germanice: lu "Gruef", de "Graben", nl "groeve"
  • brânză --> lat pop "brandia". Cf reto-romanä "brentina".
  • fărâmă, a sfär(î)ma --> faremina

mire, mireasă --> derivat de la "mir" din gr "myrrhon". Popii cäsätoriti se cheamä "preoti de mir".

  • mură --> lat "mura". Cf fr "mûre", reto-rom "mura", "amura".
  • bäiat --> din ceticä "valet". În väleanä cuvîntul pästreazä acelasi sens ca în limba românä. Franceza l-a împrumutat din wa, pt a exprima altceva. Evolutiunea de la "valet" la «bäiat» e simplä. Ca în "veteranus" -> «bätrân». "L" se moaie, apoi "e" de face duftong.
  • tare --> lat "trans" (cu metatezä) ar fi putut deveni "tarns" --> "taris". Cf wa si reto-r "tar", fr "très". Mai se pästreazä de pildä prefixul "trans" sub forma "tri". Ro «trimite», reto-r «trameter», wa «termete».
  • mare --> dupë cei vechi, lat "magnus". "Gn" poate deveni "r" în multe cazuri. Eu cred mai repede cä e o adjectivizare a substantivului, neschimbat din latinä.
  • motan --> celtic, cf fr "matou".

Altele sunt de-a binelea tracice, cäci le gäsim si în armeanä:

  • prunc
  • gorun

Am uitat sä mä semnez: - Waelsch