Proteina C reactivă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Proteina C reactivă este o proteină folosită în diagnosticarea multor boli, fiind unul din indicatorii analizaţi şi urmăriţi în evoluţia bolii. Nu trebuie confundată cu proteina C sau peptida C.

Cuprins

[modifică] Definiţie

Proteina C reactivă este o proteină serică produsă de ficat care apare în sânge în faza acută a inflamaţiilor. Este numită şi PCR sau CRP (prescurtare din engleză "C reactive protein").

PCR este criptat genetic pe primul cromozom uman 1q21-q23.

[modifică] Rol

Asistând complementul C, are rol de mediator între ţesutul care e implicat în boală şi răspunsul sistemului imunitar (izolează, anihilează, îndepărtează, repară ţesutul care este atacat). Este prezent atât în serul sanguin cât şi în lichidul de ascită (lichid adunat în burtă), pleural (între cele două foiţe ce învelesc plămânul), articular şi cefalorahidian (lichidul care înveleşte creierul şi măduva spinării) de naturä inflamatorie. Serul sanguin este lichidul gălbui care rămâne după ce s-au depus globulele roşii şi albe din sângele proaspăt recoltat.

[modifică] Valoare de diagnostic

Valoarea ei în sânge se determină în laboratorul de analize medicale.

Proteina C reactivă creşte în toate bolile acute şi cronice care se acutizează: în infecţii, în reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă, boala Crohn, artrita cronică juvenilă, spondilita anchilozantă, sindromul Reiter, vasculite sistemice sau cutanate, sindromul Behcet, rectocolita hemoragică.

Bolile în cauză dau distrugeri de ţesuturi care duc la modificări serice ale proteinelor de faza acută. Valoarea proteinei C reactive poate creşte în reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă, boala Crohn şi rectocolita hemoragică până la 3000 de ori. Infecţiile virale dau o creştere mai redusă decât infecţiile bacteriene. În unele boli ca lupus eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita PCR creşte doar foarte puţin. Urmărirea în aceste cazuri a nivelelor serice al PCR este foarte importantă, pentru că arată o acutizare, agravare a bolii.

Aceste boli sunt caracterizate printr-o inflamaţie care poate să fie de natură infecţioasă (unde inamicul vine de afară fiind o bacterie, un virus) sau autoimună ( boli unde corpul nu mai recunoaşte structuriile proprii).

[modifică] Valori normale

Este inpropriu să vorbim despre valori normale la general pentru că determinarea valorii proteinei C reactive diferă prin metoda, aparatul şi reactivul folosit. Important este direcţia de evoltuţie a valorii, când aceasta poate fi urmărită în aceleaşi condiţii de analizare la intervale mai mari de timp.Poate să crească când boala nu este sub control sau poate să scădă când tratamentul a început să dea rezultate. Poate fi determinată prin mai multe metode: aglutinare vizuală, ELISA, imunoturbidimetrie, imunodifuzare.Laboratorul denumeşte metoda folosită, unitatea de măsură şi valorile normale pentru această metodă. În mod general nu poate fi detectat proteina C reactivă în ser pentru că este sub 0.6 mg/dL

[modifică] Bibliografie

1. Mircea Cucuianu, H. G. Rus, D. Niculescu, A. Vonica: Biochimie – aplicaţii clinice. Editura DACIA Cluj-Napoca, 1991 ISBN 9773—35—0214—6

2. MedlinePlus Medical Encyclopedia about CRP