Mircea Martin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mircea Martin s-a născut la 12 aprilie 1940, la Reşiţa. Este profesor universitar doctor, şeful catedrei de Teoria literaturii a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti, editor al revistei Cuvântul, critic literar, teoretician literar, eseist.
A absolvit Facultatea de Filologie, secţia de critică literară a Universităţii din Bucureşti în 1962.
Şi-a luat doctoratul în litere în anul 1980, cu teza G. Călinescu, critic şi istoric literar. Privire teoretică.
A beneficiat, în 1973, de o bursă Pro Helvetia la Universitatea din Geneva, lucrând sub îndrumarea lui Marcel Raymond.
A fost director al Editurii Univers (1990-2001).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Grupului pentru Dialog Social şi al Centrului PEN Român.
[modifică] Articole publicate
A publicat în perioada 1962 - 2004 peste 1000 de articole în revistele şi ziarele culturale româneşti: România literară, Contemporanul, Cahiers Roumains d'Etudes Litteraires, Revista "22" etc.
[modifică] Cărţi în ordinea publicării
- Generaţie şi creaţie (1969), Eseu despre "noul val" în literatura română contemporană, cu trimitere la generaţia literară şaizecistă;
- Critică şi profunzime, 1974; Studii despre critica literară franceză de la Sainte-Beuve la Jean Pierre Richard;
- Identificări, 1977; Eseu despre marii scriitori români moderni;
- Les Actes du Colloque International Beguin-Raymond, Cartigny, 1977, Paris, Editions Jose Corti, co-autor alături de Pierre Grotzer, Joseph Hillis Miller, Georges Poulet, Jean Rousset, Jean Starobinski ;
- G. Călinescu şi complexele literaturii române, 1981, ed. a II-a, Editura Paralela 45, 2002; Studiu asupra tradiţiei literare româneşti în context european
- Dicţiunea ideilor, 1981;
- Introducere în opera lui B. Fundoianu, 1984;
- Singura critică 1986. Eseu asupra deontologiei criticii literare
[modifică] Premii si distinctii
În 2003 a fost distins de către Guvernul Republicii Brazilia cu Ordinul Naţional Crucea Sudului pentru promovarea culturii şi literaturii braziliene, devenind Comandor al Ştiinţelor şi al Literelor.
În anii 1981, 1974, 1969 i-a fost decernat Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România.