Luna de Sus, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Luna de Sus
Amplasare
Judeţ Cluj
Comună Floreşti
Atestare 1298
Populaţie (2002) 2054 locuitori
Cod poştal 407281

Luna de Sus, mai demult Lona Săsească, colocvial Lona, (în maghiară Szászlóna, în germană Deutschdorf) este o localitate în judeţul Cluj, Transilvania, România. Aparţine de comuna Floreşti.

Cuprins

[modifică] Prezentarea satului

A fost atestat documentar în anul 1298, sub numele Lonna. Între anii 1330-1652 apare cu numele Lona, iar apoi, până în 1896 ca Szászlóna (Lona Săsească). Între 1896-1919 numele oficial a devenit Magyarlona (Lona Ungurească). Din 1919 până în 1925 s-a numit oficial Lona Săsească, iar din 1925 până azi Luna de Sus.

Localitatea este aşezată de-o parte şi de alta a DJ 107 M, (care face legătura între DN1 şi Dn 75, ajungând la Aiud) la o distanţă de 12 km vest de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Lonii (numită şi Feneşul), care izvorăşte de pe teritoriul satului Plopi din comuna Valea Ierii şi se varsă în Someşu Mic, după ieşirea din sat. Suprafaţa satului este traversată de DN 1,la N de intravilan. Someşul Mic îşi are cursul mai la nord.

Suprafaţa satului este de 1586 ha, dintre care 1155 ha sunt proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443păşuni, 261 fânaţe, 9 livezi şi 197 păduri, potrivit Recensământului general agricol din anul 2002.

Din punct de vedere administrativ Luna de Sus aparţine comunei Floreşti, din anul 1950, până la care era comună de sine stătătoare, având arondat şi satul Stolna şi pentru un timp şi Vlaha.

Pe teritoriul satului s-au descoperit unelte ce datează din paleoliticul superior: un răzuitor din silex şi 2 topoare. După marea invazie tătară din 1241 localitatea a fost colonizată cu saşi de către episcpoul romano-catolic al Alba-Iuliei, stăpânul domeniului din care satul făcea parte.

În secolul al XVIII-lea Luna de Sus era un centru de olărit, între anii 1701-1767 fiind pomeniţi 15 meşteri.

La 22 mai 1660 pe teritoriul satului are loc lupta dintre principele Gheorghe Rakoczi II şi oastea turcească.

Satul beneficiază de o şcoală cu clasele I-VIII şi grădiniţă cu program normal, ambele cu secţie romînă şi maghiară, Cămin cultural, dispensar cu cabinet medical de familie şi cabinet stomatologic, farmacie, agenţie poştală la domiciliul factorului. De asemenea teritoriul este echipat cu curent electric, apă potabilă, gaz metan, reşea de telefonie, televiziune prin cablu şi au început lucrările de canalizare ce se realizează prin programul ISPA.

În Luna de Sus îşi are sediul RA Registrul Auto Român, Reprezentanţa Cluj şi Asociaşia Bioagricultorilor "Bioterra România". De asemenea aici se desfăşoară târgul de maşini, al doilea ca mărime din ţară. Există şi o Centrală Hidroelectrică şi o staţie de transformare a energiei electrice.

[modifică] Populaţia

Populaţia satului, conform ultimului recensământ era de 2.054 locuitori, dintre care 1.254 maghiari, 761 români, 38 romi şi un locuitor de altă naţionalitate. Din punct de vedere confesional 736 erau ortodocşi, 1.104 reformaţi, 54 romano-catolici, 132 baptişti, 14 penticostali, 3 greco-catolici. De asemenea erau înregistrate 710 gospodării.

[modifică] Agricultura

Agricultura se desfăşoară pe loturi individuale şi mica industrie prin societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe platformele fostelor CAP şi AVICOLA.

[modifică] Bisericile

Biserica reformată din Luna de Sus datează din 1298, este monument istoric şi de arhitectură. A fost construită în stil gotic, se mai păstrează contraforturile şi ancadramentele de la uşi şi ferestre pe latura sudică. La început a aparţinut Bisericii Romano-Catolice, după 1550 o scurtă perioadă celui unitarian, iar apoi celui reformat. În această perioadă au fost pictate frescele, au fost înlăturate statuile, iar sacristia care exista pe latura de nord a fost demolată. În anul 1752, în timpul pastorului Baconi Incze Samuel, a fost executat tavanul casetat în stilul Renaşterii, de către meşterul sas Laurenţiu Umling din Cluj, originar din Saschiz şi cei doi fii ai săi. Turnul bisericii a fost construit în stil baroc în anul 1828, luând locul unuia din lemn, care era lângă biserică. Pastorul actual este Bela Szatmari.

Biserica ortodoxă cu hramul "Sf.Arhangheli Mihail şi Gavriil" a fost construită din cărămidă în anul 1927, în timpul păstoririi preotului Ioan Radu şi a fost sfinţită în 28 octombrie 1928 de către episcopul Nicolae Ivan. Planul a fost executat de arhitectul Kuncz Ernest, iar iconostasul este pictat de Emil Cornea. În 1975 întreaga biserică a fost pictată de către Titorenco Roman Simion din Bucureşti. În 9 noiembrie 1980 a fost resfinţită de arhiepiscopul Teofil Herineanu.

Vechea biserică ortodoxă din Luna de Sus, construită din lemn în 1784, pictată de meşterul Nistor Zugravul din Feleac şi sfinţită de Episcopul Vasile Moga în 1842 şi care avea acelaşi hram a fost strămutată în 1939 la Predeal. A fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. Preotul paroh este Vasile Bonda.

Comunitatea baptistă, majoritar maghiară, îşi are începutul în anul 1895, aceasta este filie a parohiei Căpuşu Mic. Casa de adunare a fost construită în 1930, azi este demolată şi se ridică o nouă casă de rugăciuni pe acelaşi loc.

[modifică] Bibliografie

  • Dacian But-Căpuşan - Luna de Sus, monografie istorică, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2003.
În alte limbi