Odin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Odin, Rătăcitorul
Extinde
Odin, Rătăcitorul

Odin este zeul suprem în mitologia nordică, care a dobândit înţelepciunea universală sugând seva Arborelui Înţelepciunii, Yggdrasil şi plătind acest privilegiu cu un ochi. A avut mai mulţi fii cu mai multe soţii dar cel mai important urmaş al său este Thor, un zeu destul de popular in epoca contemporană. Odin este zeul cunoaşterii şi al iniţierii, are o suliţă numită Grungir care nu-şi greşeşte niciodată ţinta asemenea ciocanului lui Thor. El este fiul lui Bor şi a zeiţei Bestla. Zeu suprem, similar lui Zeus, stapân al cerului şi pământului, zeu al războiului şi al morţii dar şi al magiei şi inspiraţiei poetice. Soţ al zeiţei Frigg, împreună cu fraţii săi, Vili şi Ve a construit Universul din cadavrul uriaşului primordial Ymir. Locuia în Asgard, împreună cu toţi ceilalti zei, cărora le era conducător. La germani era identificat cu Wodan sau Wotan. În limbile germanice "Wodan" derivă de la cuvântul "wut" ("furie").

Cuprins

[modifică] Înţelepciunea supremă

Odin a căpătat înţelepciune supremă, prin sacrificiul la care s-a supus. El s-a spânzurat timp de nouă nopţi în arborele Yggdrasil, iar în tot timp el nu a mâncat, nu a băut şi s-a lovit singur cu lancea. În urma acestui ritual iniţiatic, el dobândeşte ştiinţa ocultă şi darul poeziei. Odin pătrunde astfel în tainele magiei. La fel ca şamanii el poate să-şi schimbe forma, poate să-şi trimită spiritul sub forma unor animale, iar în Havamal el spune că ştie un farmec cu care ar putea face ca un spânzurat să coboare din spânzuratoare. Odin este ajutat de cei doi corbi ai săi, Hugin şi Munin, care îi povestesc tot ce se întâmplă în lume.

După alte legende, Odin a căpătat inteligenţa supremă prin intermediul vicleniei sale. El a poruncit zeilor să taie capul gigantului Mimir, vestit pentru ştiinţa sa ocultă. Odin a conservat capul gigantului şi se spune că pentru a afla un răspuns la întrebările sale, trebuia doar îl consulte pe acesta. După Snorri Sturluson, Mimir era păzitorul izvorului înţelepciunii de la rădăcina arborelui Yggdrasil, izvor din care Odin n-a avut voie să bea, decât după ce şi-a sacrificat un ochi şi l-a ascuns în albia lui.


[modifică] Odin, zeu al morţii şi al războiului

Odin este în acelaşi timp şi un zeu al morţilor şi al războiului. El ocroteşte prin mijloace magice pe marii eroi, însă în cele din urmă îi trădează pentru ca aceştia să fie ucişi de adversarii lor. Explicaţia acestui comportament este dorinţa de a avea alături de el, în Valhalla, pe cei mai mari eroi, pentru a fi ajutat de ei în ziua Ragnarok-ului, în lupta contra giganţilor. Valhalla nu primea decât sufletelor celor ce au murit eroic pe câmpul de luptă. Deoarece Odin era ocrotitorul vestitelor Mannerbunde, creaturi ce terorizau satele, acest zeu nu era unul din zeii favoriţi ai populaţiei rurale. Acest lucru este întărit de cultul lui care includea sacrificii umane prin spânzurarea unor bărbaţi de copac pentru a aminti de căpătarea înţelepciunii runelor.

[modifică] Ragnarok

În ziua apocaliptică a Ragnarok-ului, Odin va fi sfâşiat şi devorat de lupul uriaş, Fenris, dar va fi răzbunat de fiul său cel mic, Vidar.

[modifică] Alte nume

Alte nume sub care este cunoscut Odin sunt: Rognir, Sann, Omi, Ohinn, Oer, Sidhott, Thund, Haptagod, Sidskegg, Sigtyr, Unn, Ηerran, Herteit, Hropt, Herian, Ialg, Iolf, Ialk, Iolnir, Sigfadhir, Skilfing, Svipal, Blindi, Nikar, Nikuz, Oski, Svidur, Svidrir, Thunn, Vakr, Fiolsvinn, Hergaut, Grim, Yggr, Grimnir, Valfadhir, Haer, Alfader, Haerbardhr, Ganglari, Hroptr, Fiolnir, Gaut.

[modifică] Vezi şi

Rune Mitologie nordică Rune

Aegir - Aesir - Alfheim - Audumbla - Berserker - Bragi - Elf - Fenris
Forseti - Freya - Freyr - Frigg - Gerd - Gnom - Heimdall - Hel -
Helheim - Hod - Hugin şi Munin - Idunna - Jormungand - Jotunheim - Loki - Midgard - Muspelheim - Niflheim - Nixes -
Njord - Odin - Ragnarok - Ran - Saga - Sif - Skadi - Skuld - Sunna - Thor - Trol
Tyr - Ull - Urd - Vanir - Verdandi - Walhalla - Walkirie - Yggdrasil