RSSA Moldovenească
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
RSSA Moldovenească (Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, RSSAM) a fost o entitate teritorială "autonomă" creată de autorităţile sovietice în componenţa Ucrainei la 12 octombrie 1924. Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Balta, Bârzula, Ocnele Roşii, Kodîma, Kotovsk, Crutîi, Pesceana şi Ananiev din actuala regiune Odesa din Ucraina.
Cuprins |
[modifică] Crearea
Crearea acestei entitaţi moldoveneşti a fost iniţiată de Grigore Kotovski, dar în scurtă vreme a devenit un motiv de dispută cu Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe Gheorghi Cicerin, care considera înfiinţarea acestei regiuni administrative ca prematură. În plus, Cicerin considera că astfel se dă o mână de ajutor "expansionismului şovinismului românesc". În schimb, Kotovski susţinea că această nouă republică ar fi propagat comunismul în Basarabia învecinată, existând şanse să aducă revoluţia comunistă în România şi chiar şi în Balcani. La început, pe 7 martie 1924, s-a decis luat decizia prudentă de creare a unei regiuni autonome moldoveneşti în cadrul RSS Ucrainiene, dar până în cele din urmă punctul de vedere al lui Kotovski a avut câştig de cauză şi regiunea a fost ridicată la rangul de republică autonomă pe 12 octombrie. Capitala oficială a fost proclamat "oraşul vremelnic ocupat Chişinău", capitala executivă fiind până în 1929 oraşul Balta şi după această dată şi până la desfiinţare (1940), oraşul Tiraspol.
Republica avea o suprafaţa de 8,100 km² şi includea 11 raioane pe malul stâng al râului Nistru.
Crearea RSSAM urma o tendinţă generală din Uniunea Sovietică a acelor vremuri, de creare a autonomiilor teritoriale şi acordare a unor drepturi culturale pentru diferite naţionalităţi. Prin crearea RSSAM conducerea sovietică a sperat să încurajeze iredentism pro-sovietic în Basarabia şi să-şi sporească influenţa în România, efectul contat nefiind însă atins.
[modifică] Situaţia demografică
Conform recensămîntului sovietic din 1926, populaţia RSSA Moldoveneşti era de 572339 persoane, din care 172419 moldoveni (30,1%), 277515 ucraineni (48,5%), 48868 ruşi (8,54%), 48564 evrei (8,49%)[1]. Pe raioane, situaţia era:
Raionul | total | moldoveni; în % | ucraineni | ruşi | evrei | polonezi | nemţi | bulgari | alţii |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Dubăsari | 42609 | 28559; .... 67,03 | 6077 | 2867 | 4612 | 27 | 246 | 16 | 205 |
Slobozia | 37617 | 24341; .... 64,71 | 6537 | 5714 | 571 | 22 | 72 | 25 | 335 |
Ananiev | 62289 | 21005; .... 33,72 | 32224 | 2136 | 6406 | 164 | 122 | 8 | 227 |
Birzula | 57823 | 18521; .... 32,03 | 30717 | 3804 | 2978 | 710 | 446 | 19 | 628 |
Rîbniţa | 47731 | 17023; .... 35,66 | 23064 | 1809 | 4422 | 1138 | 28 | 15 | 232 |
Tiraspol | 64750 | 16845; .... 26,02 | 12627 | 21205 | 6608 | 147 | 1020 | 5862 | 436 |
Camenca | 39169 | 15038; .... 38,39 | 18263 | 424 | 4172 | 952 | 215 | 4 | 86 |
Grigoriopol | 30094 | 13744; .... 45,67 | 4629 | 3851 | 1114 | 33 | 6315 | 21 | 387 |
Cruteni | 50913 | 8592; ...... 16,88 | 36518 | 402 | 4601 | 481 | 118 | 5 | 196 |
Ocna Roşie | 41249 | 6472; ...... 15,69 | 27203 | 2161 | 2718 | 341 | 2118 | 19 | 217 |
Balta | 75061 | 1895; ........ 2,52 | 70830 | 316 | 1246 | 485 | 17 | 4 | 268 |
or. Balta | 23034 | 369; ......... 1,60 | 8826 | 4182 | 9116 | 353 | 22 | 28 | 138 |
Cei 172,4 mii moldoveni care trăiau între graniţele RSSA Moldoveneşti constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni cîţi locuiau atunci în Ucraina.
[modifică] Apariţia teoriei etnicităţii moldoveneşti
Două tendinţe au existat de la început printre conducătorii RSSA Moldoveneşti: crearea unei "limbi moldoveneşti" separate de limba română, pentru a feri truditorii moldoveni de influenţa nefastă a culturii româneşti "burgheze", sau recunoaşterea unităţii de limbă şi etnie dintre moldoveni şi români, cu nădejdea că astfel se va putea realiza comunizarea şi sovietizarea întregii Românii.
"Teoria limbii moldoveneşti" îşi are locul de naştere aici. Această teorie pseudoştiinţifică pretinde că moldovenii sunt o naţiune diferită de cea a "românilor imperialişti opresori". După al doilea război mondial, această teorie va deveni parte a ideologiei oficiale deznaţionalizatoare a Partidului Comunist din RSS Moldovenească.
Pentru început au avut cîştig de cauză adepţii curentului moldovenist, în şcoli şi presă folosindu-se alfabetul chirilic. Lingvistul Leonid Madan a alcătuit o nouă limbă literară, pe baza graiurilor moldoveneşti din Transnistria şi Basarabia, împrumuturilor din rusă şi unor neologisme născocite de el însuşi.
Exemplu de "limbă moldovenească" din anii '20 (transpusă în alfabet latin): "De-amu v-o două luni di zăli, dicînd "Plugaru Roş" îşi lunjeşte discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirera sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî" (Petru Chior, comisar al poporului pentru învăţămînt în RSSA Moldovenească, în broşura "Despre orfografia moldovenească" din 1929)[2].
La începutul anilor '30 în întreaga Uniune Sovietică a existat o tendinţă de trecere a scrisului diferitelor popoare la alfabetul latin, se plănuia ca însăşi limba rusă să fie trecută la alfabet latin. Cu acest prilej, în 1932 a trecut la alfabetul latin şi "limba moldovenească", renunţîndu-se la gramatica lui Leonid Madan (a cărui cărţi au fost scoase din biblioteci şi distruse) şi folosindu-se limba română literară.
În 1937, intelectualii români şi activiştii comunişti de etnie română din RSSAM au fost acuzaţi de către autorităţile sovietice că ar spiona şi ar organiza sabotaje şi aproape toţi au fost îndepărtaţi din funcţiile publice, deportaţi sau executaţi. Conform unei noi tendinţe generale din Uniunea Sovietică, limba "moldovenească" a trecut înapoi la alfabetul chirilic, revenindu-se la teoria unei limbi şi etnicităţi moldoveneşti diferite de cea română, fără însă să se revină în totalitate la limba literară creată de Leonid Madan.
Pentru românii din RSSA Moldovenească, efectul pozitiv al creării acesteia a fost posibilitatea de a beneficia de învăţământ în limba maternă. S-a dezvoltat şi o literatură sovietică moldovenească, care, datorită cenzurii ideologice, schimbărilor frecvente în ceea ce se considera limbă literară şi exterminării unora dintre creatori, nu a putut dezvolta opere de valoare.
Constituţia RSSA Moldoveneşti din 1925 prevedea ca limbi oficiale moldoveneasca, ucraineana şi rusa. Deşi autorităţile sovietice au efectuat periodic campanii de "moldovenizare", propunînd (dar nepunînd în practică) sancţiuni pentru activiştii de partid care nu vorbeau moldoveneşte sau stimulente financiare pentru cei care cunoşteau limba, în întreaga perioadă de existenţă a RSSA Moldoveneşti adevărata limbă oficială a fost rusa, etnicii români fiind subreprezentaţi în conducerea RSSAM.
În zonă s-a produs industrializarea de tip stalinist şi în regiunea preponderent agricolă au fost aduşi muncitori, cadre tehnice şi profesori din toate republicile sovietice, în mod special ruşi şi ucrainieni. În 1938, din 14.300 de muncitori industriali, numai aproximativ 600 erau moldoveni.
Colectivizarea agriculturii în RSSA Moldovenească a fost un proces chiar mai rapid decât cel desfăşurat în Ucraina. S-a raportat colectivizarea completă a agriculturii republicii în vara anului 1931. Peste 2.000 de familii de culaci (chiaburi) au fost deportate în Kazahstan.
Foametea a lovit RSSAM în 1925 şi 1932-1933, făcând zeci de mii de victime moarte de foame printre români şi ucrainieni. (Vezi şi Holodomor).
În timpul foametei, mii de locuitori ai încercat să fugă peste Nistru, în ciuda primejdiei de a fi împuşcaţi de grăniceri. Pe 23 februarie 1932, numai din satul Olăneşti au fost împuşcaţi 40 de fugari. Această tragedie a fost povestită de supravieţuitori în mai multe ziare europene. Partea sovietică a afirmat că cei care au murit au fost "elemente chiabureşti cucerite de propaganda românească".
[modifică] Desfiinţarea
În 1940, Uniunea Sovietică a anexat Basarabia, în acel moment parte a României, şi a fost proclamată RSS Moldovenească, în componenţa căreia a intrat partea vestică a RSSA Moldoveneşti şi cea mai mare parte a Moldovei dintre Prut şi Nistru. Partea răsăriteană a RSSAM, inclusiv prima ei capitală, Balta, a devenit parte a RSS Ucraineană, în cadrul căreia minoritarii români şi-a pierdut statutul de autonomie şi orice drepturi lingvistice.
[modifică] Referinţe
- ↑ 1926 Crearea RSSAM
- ↑ Elena Negru - "Politica etnoculturală în RASS Moldovenească", Editura Prut Internaţional, Chişinău 2003