Iosif Romanov
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iosif Romanov a fost un librar, editor şi tipograf român din Bucureşti din prima jumătate a secolului XIX.
In anul 1827, este mentionat pentru prima data numele lui Iosif Romanov pe o carte,care-l recomanda ca librar in Bucuresti. Cartea se intitula Inceputul obiceiului de a se intrebuinta in zilele Sfintelor Pasti oua rosii si fusese scrisa de Constantin ,preotul Patriarhiei Tarigradului.Tradusa din limba greaca in romaneste de Alexandru Geanoglu Lesviodax,ea vazuse lumina tiparului in tipografia Mitropoliei.Cine era insa Iosif Romanov,cel care isi incepea astfel activitatea,in Bucuresti,ca intaiul librar roman ?
Din traditia pastrata in familie,el s-ar fi nascut la 17 iulie 1803,in Transilvania,la Bendorf, scaunul Nocrich, langa Sibiu. Parintii sai, Iosif şi Maria, erau romani din ţinutul Tarnavelor, cu ascendenti probabil in randul familiilor de negustori care activasera in zona comerciala a Sibiului. Iosif,ca şi fraţii sai mai mari,Ana şi Ioan,a invatat carte la şcolile romaneşti din Transilvania,care i-au imprimat conştinţa latinitaţii poporului nostru. La Sibiu,impreuna cu un alt ardelean,Iosif Popovici,a cunoscut activitatea tipografica a saşilor,cu care va pastra stranse legaturi pe toata perioada activitaţii de mai tarziu.Casa de comerţ Constantin Hagi Pop ori altele similare ale grecilor,precum era aceea a lui Manicate Safranos,le-au inlesnit celor doi stabilirea in Tara Romaneasca şi inceputul activitaţii lor,actiune pusa in legatura cu activitatea culturala desfaşurata de romanii de o parte şi de alta a Carpaţilor in primele decenii ale secolului al XIX-lea.Din documentele vremii reiese ca Iosif Romanov,librarul,venise in capitala Tarii Romanesti de la Sibiu şi ca era supus chesaro-craiesc,adica austriac,statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau şi işi desfaşurau comerţul in Principatele romane.
In asociere sau tovaraşie,cum se mai spunea atunci,Iosif Romanov va infiinţa prima Companie de carte romaneasca cu sediul in Bucureşti care ulterior va avea reprezentanţi la Viena,Constantinopol şiCairo.Cam in acelaşi timp,dupa ce tiparise la Sibiu Gramatica romanesca -1828-Ion Heliade Radulescu reuşea sa cumpere tipografia privileghiata a doctorului Constantin Caracaş,in care va tipari Curierul romanesc incepand cu anul 1829 ,precum şi o serie intreaga de traduceri din literatura universala,care asigurau culturii romaneşti o larga deschidere spre Europa. Inca din primii ani de apariţie,gazeta lui Heliade işi anunţa cititorii despre carţile ce se afla de vanzare la Iosif Romanov,librierul roman,iar in 1830,tiparindu-se la Craiova Dialoguri francezo-romaneşti ale profesorului Grigore Pleşoianu,se menţiona ,pe prima pagina, ca aceasta carte se afla de vanzare" in Bucuresti la domnii librieri George Petrovici şi Iosif Romanov".Tot din paginile acestei carti cunoastem numele prenumerantilor la cartile tiparite de I.Heliade Radulescu,printe abonatii din Bucuresti fiind mentionati siIosif Romanov si Iosif Popovici,"vanzatori de carti bisericesti langa Sfantul Gheorghe Nou".
Informatia potrivit careia sediul librariei infiintate de cei doi se afla in apropiere de biserica Sfantul Gheorghe Nou este confirmata si de alte izvoare,Astfel,in Catagrafia Statisticeasca a Politiei Bucuresti din anul 1831 se mentioneaza ca Iosif Romanov era supus chesaro-craiesc si ca activa in cularea de rosu a Capitalei,adica in centrul negustoresc din mahalaua Sfantul Gheorghe Nou,la numarul 419,avand inchiriata bolta raposatului doctor Panaiotache Stefan,fostul medic al Scolii de la Sfantul Sava,decedat in 1829 datorita ciumei care bantuise Bucurtestiul.La randul sau Ion Heliade Radulescu,care il incurajase in activitatea sa,propunandu-i sa infiinteze o asociatie culturala de difuzare a cartilor si presei romanesti,avea sa-si aminteasca peste ani: "Nu trecu mult şi Iosif Romanov se stabilii intr-o bolta in colţ la Sfantul Gheorghe,spre Baraţia.Pe atunci ieşira din Meditaţiunile lui Lamartine,Luarea Corintului,Corsarul,Lara,Logodnica d-Abydos,Bepo,Cerul şi Pamantul de lord Byron."
Aşadar,libraria lui Iosif Romanov devenise un centru de desfacere a gazetelor şi cartilor tiparite incepand din 1829 de Ion Heliade Radulescu.
Strans legata de carte şi implicit de actul educational,cultural,activitatea de librarie are ca scop circulaţia acesteia de la autor şi tipograf la cititor.Pe Iosif librarul il aflam in aceasta perioada implicat şi in procesul educaţional al noilor generaţii,intreţinind stranse relaţii cu profesori ca I.Heliade Radulescu,Simion Marcovici,Florian Aron,Ioan Gherasim Gorjan,Nicolae Simonide,Grigore Pleşoianu,Ioan Maiorescu,Dionisie Romano ş.a.Pentru contribuţia sa la inzestrarea bibliotecii Colegiului de la Sfantul Sava,Obşteasca Adunare a Tarii Romaneşti poruncea ca" pe leatul 1834 sa se achite domnului Iosif Romanov,pentru carţile in limba romaneasca suma de 1326,6o lei".Unele din aceste carţi fusesera oferite ca premii elevilor la finele anului şcolar.In anii urmatori 1835-1838,dupa cum rezulta din Analele parlamentare vol.VII-VIII,numele sau este menţionat din nou pentru plata carţilor romaneşti destinate elevilor,precum şi a abonamentelor la periodicele din Trabsilvania şi Moldova . Pentru raspandirea cuvantului scris in limba romana,dar,totodata,şi pentru cunoaşterea de cit mai mulţi cititori din toate provinciile istorice romaneşti a carţilor ce se tipareau in acel timp,Iosif carturarul ,editeaza şi primele cataloage de librarie.Cel dintai a fost tiparit in anul 1833,urmat apoi de acela din 1836,intitulat " KATALOG PENTRU TOATE CARTILE CE SE AFLA IN LIBRARIA D.D.IOSIF ROMANOV SI COMPANIA ,in Bucureşti la nr.419 Vapseaua Roşie,in uliţa Braşovenilor.In anul urmator un nou catalog de carti ale acestui librar era tiparit la sfarşitul volumului Istoria Genovevei de Brabant,al care editor era.Au urmat apoi cataloagele din anii 1838,1840 şi 1845.Cel mai complet şi mai bine sistematizat este calatogul din anul 1838.Acesta cuprindea doua parţi,prima conţinand carţile pentru sfintele biserici,iar cea de-a doua carţile profane sau mireneşti.Prezentarea lor era facuta in ordine cronologica şi alfabetica,indicandu-se numele autorilor.Folosirea cataloagelor de librarie,care constituiau adevarate carţi de vizita pentru Iosif Romanov şi compania sa,il recomandau ca staroste al librarilor,cu o bogata activitate intr-o perioada cand cartea işi facea cu greu drumul de la autor la cititor.Cunoaşterea prin intermediul acestor cataloage ale carţilor şi autorilor lor pe intrerg spaţiul locuit de romani reprezinta totodata marturia unitaţii culturale a romanilor de atunci,dupa cum aprecia renumitul autor al Bibliografiei literere romane Nicolae Georgescu-Tistu,in anul 1932.
Rigorile cenzurii,drumurile lungi şi anevoioase,nu lipsite de riscuri,preţul ridicat al carţilor pentru cei cu venituri modeste,nu au putut impiedica totuşi circuitul valorilor culturale şi spirituale.Erau situaţii in care locitorii unui intreg sat cumparau carţi,in special religioase,pe care le dadeau in pastrare preotului,spre folosul şi al generaţiilor urmatoare.Tot atunci se utiliza sistemul listelor de prenumeranţi,pe care Iosif Romanov le adauga la fiecare carte ce se tiparea pentru a se cunoaşte in randul obştei toţi aceia care au contribuit la realizarea ei.Aparţinand unor categorii sociale diferite,prenumeranţii realizau,prin gestul lor,un act de solidaritate culturala.
Un aspect semnificativ din activitatea librarului o constituie relaţiile sale cu carturarii romani din Transilvania.Fiind nascut in Transilvania,el a fost strans legat de oamenii şi locurile de acolo.Trecerea munţilor spre Sibiu şi Braşov era inlesnita de faptul ca era sudit austriac,avand pasaportul eliberat de Consulatul austriac din Bucureşti.Nu numai drumurile sale in Ardeal,dar şi calatoriile in Tra Romaneasca ale unor intelectuali transilvaneni ca TIMOTEI CIPARIU şi GEORGE BARIT in deceniile al patrulea şi al cincilea din secolul trecut au contribuit la strangerea acestor relaţii.Datorita legaturilor pe care şi le crease Compania de carte romaneasca a lui Iosif Romanov ajunsese sa fie cunoscuta şi apreciata,ea realizand un adevarat circuit al valorilor spirituale romanesti intre cele trei provincii istorice Tara Romaneasca,Moldova şi Transilvania.Totodata ,ea a constituit o poarta de patrundere in tarile romane a culturii occidentale cat şi a celei orientale.Este cunoscut faptul ca realizarea faimoasei biblioteci a lui Timotei Cipariu,profesor la Blaj,s-a facut cu contribuţia lui Iosif Romanov.
George Nicolau,asociatul lui Romanov,realiza circulaţia carţii spre Sibiu,Braşov şi Viena,iar Simion Petrovici era reprezentantul companiei la Constantinopol,iar mai tarziu chiar la Cairo.Prin intermediul celui din urma erau aduse la Blaj lui Cipariu cele mai valoroase şi rare carţi ale lumii orientale." Cinstite domnule Petrovici-scria Timotei Cipatiu-ma simt dator a va mulţumi..pentru catalogul ce aţi binevoit a-mi trimite prin prietenul nostru Iosif Romanov ".
In vara anului 1836 George Bariţ şi Timotei Cipariu soseau in Bucureşi pentru a contacta pe cei mai de seama reprezentanţi ai mişcarii culurale din Tara Romaneasca,in frunte cu Ion Heliade Radulescu şi Ion Campineanu.Cu acest prilej-dupa cum o atesta notele lor de calatorie-ei il viziteaza şi pe Iosif Romanov.Deasemenea corespondenţa celor doi fruntaşi transilvaneni evidenţiaza o stransa colaborare cu librarul din Bucureşti.Periodice ca" Organul luminarii",,editat de Cipariu la Blaj,"Foaia Duminecii","Gazeta de Transilvania "şi "Foaia pentru minte ,inima şi literatura" scoase de George Bariţ,la Braşov,erau raspandite la sud de Carpaţi prin difuzorii Companiei Romanov.Din cercetarea presei romaneşti de pana la 1848,rezulta ca Iosif Romanov a fost nu numai principalul difuzor şi corespondent al gazetelor din Transilvania ,dar şi al celor din Tara Romaneasca şi Moldova.Astfel,ziare din Tara Romanesca precum "Curierul romanesc","Curierul de ambe sexe "ale lui Heliade Radulescu,"Gazeta Teatrului Naţional","Universul "lui Iosif Genilie,sau cele din Moldova ca "Icoana lumii","Albina romaneasca", a lui George Asachi,"Dacia literara "a lui Mihail Kogalniceanu,erau difuzate tot de librarul bucureştean.
Pe langa activitatea de librarie Iosif Romanov s-a facut remarcat şi ca editor.Pentru perioada anterioara anului 1848,dintre carţile pe care le-a editat pot fi amintite "Fabulele" lui Tichindeal,"Pildelele lui Esop "şi "Genoveve de Brabant".Acestora li se adauga carţile religioase pe care le-a tiparit la Sibiu in tipografia lui GEORGE DE KLOSIUS pe cheltuiala sa ca "Alfavita sufleteasa","Czania",diverse "Ceasloave" ,precum şi altele scoase la Braşov in tipografia lui JOHANN GOTT.{Fragment din articolul cu acelaşi titlu semnat de CRISTIAN ROMANO in ANUARUL ARHIVELOR BUCURESTI NR.1/1997 pag.32-42 )