Cătunu, Teleorman
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cătunu este o localitate în judeţul Teleorman, Muntenia, România. Aşezat pe braţul stâng al pârâului Glavaciog, satul Cătunu, cu o denumire Geto-Dacă, a fost în perioada interbelică localitate cu rang de comună. Este situat în nordul judeţului Teleorman, la doar 2 km de judeţele Argeş şi Dâmboviţa. Este un sat aşezat pe un bogat zăcământ de combustibil fosil, în zonă extrâgându-se ţiţeiul de peste 50 de ani. Distanţa faţă de Bucureşti este de numai 60 de km ceea ce face ca foarte mulţi locuitori ai acestui sat să muncească în capitală. În localitate există o biserică 'Cuvioasa Paraschiva' construită în anii 1800 din lemn şi renovată de mai multe ori. Lucru interesant este faptul că scrierile părintelui Gheorghe Popescu , trecut la cele veşnice, vorbesc de o strămutare a acestei localităţi. Se pare că în anii 1700 satul era situat cu 3 km la dreapta faţă de locaţia actuală, pe partea dreaptă a pârâului Glavaciog. Sunt ipoteze care spun că populaţia acelui sat ar fi fost afectată de o epidemie astfel fiind explicată migraţia. O explicaţie ar putea fi şi lipsa surselor de apă în vechea zonă. Astăzi, pe vechea locaţie, pot fi văzute pietre iar în apropiere resturile fundaţiei unui han. Oamenii vorbesc şi de un cutremurător sacrificiu al tinerelor din acea localitate care au ales, în contextul unei iminente invazii a armatei turce, să-şi pună capăt zilelor aruncându-se într-o fântână din apropiere. Se pare că astăzi încă există un izvor în acea zonă din care oamenii îşi procură apa când merg să muncească la câmp. Vechea şcoală, clasele I-IV, a fost reconstruită din temelii în ultimii ani. Nu departe de localitate a trecut Drumul Sării. Multă vreme în localitate s-a jucat căluşul de sărbătoarea Sfântului Ilie iar tinerii anilor 1940-1950 încă mai mergeau la hore în zile de sărbătoare şi la clicuri (întâlnirile moderne de astăzi). Astăzi, de Sfântul Ilie, ca şi în trecut, există obiceiul de a merge, împreună cu familia şi în mod obligatoriu cu copiii, la un târg în localitatea Gratia, la 12 km spre Bucureşti. Pădurile din apropiere: Palanga, Guşia şi Galbena sunt foarte vizitate de tineri primăvara, atunci când florile timpurii par a transmite o chemare irezistibilă la viaţă iar culoarea şi parfumul acestora rămase în memoria copilăriei îi robesc şi pe cei mari pentru o zi, două. Pârâul Glavaciog izvorăşte de sub Mânăstirea Glavaciog al cărei nume îl poartă, aflată la 8 km de satul Cătunu, în judeţul Argeş. Mânăstirea poate fi vizitată, drumul fiind accesibil dinspre autostrada Bucureşti-Piteşti,km 30 sau 70. Există posibilitatea de a lua apă chiar din izvorul aflat sub mânăstire. Această zonă este descrisă succint în romanul Rascoala de Liviu Rebreanu, atunci când vorbeşte de moşiile Teleormanului.