Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pe 18 iulie 2003, proiectul final al tratatului constituţional (oficial Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa) pentru Uniunea Europeană a fost publicat în Praesidiumul Convenţiei pentru Viitorul Europei.
Tratatul care instituie Constituţia Europeană (TCE), în mod obişnuit denumit Constituţia Europeană, este un tratat internaţional care are ca scop creearea unei Constituţii pentru Uniunea Europeană. Acest Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanţi ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alcătuiesc actuala "constituţie" a Uniunii, să dea o formulă comprehensivă drepturilor omului pe teritoriul UE, şi să fluentizeze procesul de luare a deciziilor în actuala organizaţie de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de către reprezentanţi ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, şi a fost supus procesului de ratificare de către Statele Membre până când, în 2005, votanţii francezi (29 Mai) şi olandezi (1 Iunie) l-au respins în cursul referendumurilor. Eşecul înregistrat de constituţie în a câştiga sprijinul popular în aceste două ţări a făcut ca şi alte ţări să amâne sau să oprească procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituţiei este foarte incert. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituţiei Europene este ratificat în următoarele ţări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia şi Spania.
Cuprins
Istoric
1.1 Schiţare
1.2 Ratificare
2 Dezbatere despre viitorul Uniunii
3 Prevederi existente, prevederi nou introduse şi prevederi întărite
3.1 Funcţionarea Uniunii
3.1.1 Structura Instituţională
3.1.2 Conferral, subsidiaritate, proporţionalitate
3.1.3 Prevalenţa Legislaţiei Uniunii
3.1.4 Valori Comune ale Statelor Membre
3.1.5 Scopurile Uniunii
3.2 Gama de competenţe a Uniunii
3.2.1 Competenţe
3.2.2 Clauza de flexibilitate
3.2.3 Politica de externe şi de securitate comună
4 Prevederi noi
4.1 Competenţele Uniunii
4.1.1 Personalitate juridică
4.1.2 Noi competenţe
4.1.3 Proceduri privitoare la dreptul penal
4.1.4 Clauza de solidaritate
4.1.5 Procurorul Public European
4.1.6 Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii
4.2 Simplificare
4.2.1 Jargon simplificat şi instrumente legale
4.2.2 Poziţia Ministrului de Afaceri Externe al Uniunii
4.3 Funcţionarea Instituţiilor
4.3.1 Votarea cu Majoritate Calificată
4.3.2 Preşedintele Consiliului European
4.3.3 Preşedintele Consiliului de Miniştrii
4.3.4 Comisia redusă
4.4 Puterea parlamentară şi transparenţa
4.5 Integrarea viitoare, amendamente şi retragere
4.5.1 Cooperare sporită
4.5.2 Revizuiri ale Tratatelor
4.5.3 Clauze de retragere
5 Puncte în litigiu
5.1 Lungime şi complexitate
5.2 Votarea prin majoritate calificată
5.3 Legislaţia Uniunii şi legislaţia naţională
5.4 Îngrădirea statalităţii
.5 Lipsa democraţiei
5.6 Secularism
5.7 Militarism
5.8 Economie politică
5.9 Drepturile omului
6 Ratificare
6.1 Ratificarea TCE prin referendum
6.2 Aprobarea parlamentară a TCE
6.3 Ţările în curs de aderare
7 Citate
8 Legături externe şi referinţe
8.1 Referinţe
8.2 Legături externe
<acest articol este o traducere a paginii în limba engleză referitoare la Tratatul pentru instituirea unei Constituţii Europene şi o completare a articolului anterior>
Obiectivele proiectului de constituţie sunt, în principal, cel de a simplifica seriile de Tratate şi Protocoale ce dau în prezent constituţia legală a Europei, şi cel de a spori funcţionarea viitoarei Uniuni când 10 până la 12 ţări din Europa de Est se vor alătura celor 15 state membre pe 1 mai 2004 respectiv 1 ianuarie 2007. Tratatul acorda personalitate juridică UE în dreptul internaţional (fiind subiect de drept internaţional), în dreptul comunitar şi în dreptul intern al statelor membre. Instituţiile UE vor fi conform Constituţiei Europene: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeană şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. De asemenea prevede şi izvoarele dreptului comunitar: legea europeană (înlocuieşte regulamentul), legea-cadru (înlocuieşte directiva), regulamentul - act non-legislativ edictat pentru aplicarea unor acte sau prevedri specifice Constituţiei, decizia, recomandarea şi avizul. Tratatul va înlocui Tratatul de la Roma instituind Comunitatea Europeană, Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene şi tratatele care le amendează pe acestea. Tratatul Euroatom rămâne în vigoare. Carta drepturilor fundamentale ale UE este introdusă în tratat; se deschide astfel posibilitatea aderării UE la CEDO. Noul tratat prevede posibilitatea dezvoltării apărării europene şi introduce o clauză de solidaritate a UE în faţa unui atac extern. Înfiinţează un Parchet European competent în lupta contra fraudelor, dar şi împotriva criminalităţii grave.
Istoria, structura şi tratatele Uniunii Europene | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1952 | 1958 | 1967 | 1993 | 1999 | 2003 | ? | |||
Comunităţile Europene: CECO, CEE, Euratom | Uniunea Europeană (UE) | ||||||||
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) | |||||||||
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) | |||||||||
Comunitatea Economică Europeană (CEE) | Comunitatea Europeană (CE) | ||||||||
Justiţie şi afaceri interne (JAI) | |||||||||
Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală (CPJMP) | |||||||||
Politica externă şi de securitate comună (PESC) | |||||||||
Tratatul de la Paris |
Tratatele de la Roma |
Tratatul de fuziune |
Tratatul de la Maastricht |
Tratatul de la Amsterdam |
Tratatul de la Nisa |
Constituţia Europeană |
|||
"TREI PILONI" - Comunităţile Europene (CE, Euratom), Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC), Justiţie şi Afaceri Interne |