Relaţiile externe ale Rusiei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rusia |
![]() Acest articol face parte din seria: |
|
Politica altor ţări • Portal Politică |
În domeniul relaţiilor externe, Rusia, după proclamarea independenţei, a făcut paşi importanţi pentru a deveni un partener cu drepturi depline în principalele organizaţii şi grupări politice internaţionale.
Cuprins |
[modifică] Calitatea de membru al ONU şi parteneriatrul cu UE şi NATO
Pe 27 decembrie 1991, Federaţia Rusă a preluat locul oficial deţinut de Uniunea Sovietică în Consiliul de Securitate al ONU.
Rusia este de asemenea membru al CSI, Uniunii Rusia-Belarus, OSCE, NACC,.
Rusia a semnat pe 22 iunie 1994 iniţiativa Parteneriat pentru Pace a NATO. Pe 27 mai 1997, NATO şi Rusia au semnat Actul de Fondare NATO-Rusia, act care pune bazele parteneriatului de durată între alianţă şi Federaţia Rusă, ceea ce este o contribuţie importantă la arhitectura sistemului de securitate a Europei în secolul al XXI-lea. Pe 24 iunie 1994, Rusia şi Uniunea Europeană au semnat o înţelegere de parteneriat şi cooperare.
[modifică] Relaţiile cu ţările desprinse din fosta URSS
Ţările neruse care au fost parte a Uniunii Sovietice au fost etichetate ca străinătate apropiată de Rusia. Mai apropape de zilele noastre, liderii politici ruşi au denumit cele 15 republici apărute după destrămarea Uniunii Sovietice sunt numite în mod colectiv "spaţiul postsovietic", Rusia manifestându-şi în acest fel interesul special pentru zonă. [1] în tările aşa-numitei străinătăţi apropiate a rămas o foarte importantă minoritate rusă, această problemă fiind tratată diferit în fiecare ţară în parte. Astefel, în ţări vecine cu Rusia, aşa cum sunt Ucraina sau Kazahstan, reprezentanţii minorităţii ruse au cerut în unele cazuri alipirea teritoriilor locuite de ei la patria mamă. Intervenţia activă a Rusiei în apărarea minorităţii naţionale ruse nu este privită cu ochi buni în ţările în care aceşti minoritari trăiesc.[2] Mai mult, ţarile baltice (Estonia, Lituania şi Letonia), şi-au exprimat în mod cât se poate de clar dorinţa de a se afla în afara oricărei zone de influenţă pretinsă de Rusia, aşa cum a demonstrat atât aderarea la NATO cât şi de admiterea în Uniunea Europeană în 2004.
Între Rusia, Belarus şi Ucraina există strânse legături etnice, istorice şi cultural. Cel puţin din punctul de vedere al Rusiei, cetăţenii celor trei ţări au fost trataţi ca un singur grup etnic, numindu-i pe ruşii ca "ruşi mari", belaruşii ca "ruşi albi", iar pe ucrainieni ca "ruşi mici". Pe de altă parte, trebuie spus că puţini ucrainieni acceptă statutul de "fraţi mai mici" ai ruşilor, iar eforturile Rusiei de a se amesteca în politica internă a ţării, aşa cum a fost sprijinul acordat de Vladimir Putin unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale de la Kiev, sunt privite cu o deosebită rezervă.
[modifică] Conflictele internaţionale – eforturi pentru menţinerea păcii
Rusia a jucat un rol important în medierea unor conflicte internaţionale, fiind implicată în mod deosebit în eforturile pentru reglementarea procesului de pace din Kosovo. Rusia este cosponsor al procesuilui de pace din Orientul Mijlociu şi sprijină activ eforturile ONU în Golful Persic, Cambodgia, Angola, fosta Iugoslavie şi haiti. Rusia este membru fondator al Grupului de Contact şi, (de la Summitul de la Denver din 1997), este membru al G8. În noiembrie 1988, Rusia a devenit membră a APEC.
Rusia a contribuit cu trupe la forţa de stabilizare (condusă de NATO) din Bosnia şi şi-a afirmat public sprijinul pentru respectare dreptului internaţional şi a principiilor OSCE.
Rusia a acceptat implicarea ONU sau OSCE în zonele de conflict din ţările vecine, inclusiv prin plasarea de observatori în Georgia, Republica Moldova, Tadjikistan şi Nagorno-Karabah.
Rusia încearcă să întărească legăturile de securitate şi apărare cu unele state membre CSI, sau să-şi păstreze influenţa în zonă, păstrând baze militare în Armenia, Tadjikistan, Georgia, Republica Moldova şi Kîrgîstan.
[modifică] Dispute teritoriale
Rusia a moştenit problemele teritoriale ale defunctei URSS cu Republica Populară Chineză, pe care le-a rezolvat în 2005 şi cu Japonia, disputa nefiind soluţionată în acest caz. După destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia a trebuit să rezolve problemele de graniţă cu statele baltice, Azerbaidjanul şi Kazahstanul.
[modifică] Drepturile omului
Rusia este criticată de multe ori pentru ceea ce sunt considerate violări ale drepturilor omului, (de exemplu în cazul comportării militarilor ruşi faţă de populaţia civilă în timpul războiului din Cecenia).
[modifică] Participarea la organizaţii internaţionale
Rusia este membră a:
- Administraţia Provizorie a Naţiunilor Unite în Timorul de Est;
- Asociaţia Latinoamericană de Integrare, (cu statut de observator);
- Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţională;
- Banca de Reglremetări Internaţionale;
- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
- Banca Mondială;
- Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa;
- Comisia Economică şi Socială pentru Asia şi Pacific;
- Comisia Internaţională pentru Energie Atomică;
- Comitetul Olimpic Internaţional;
- Comitetul Zangger;
- Comunitatea Statelor Independente;
- Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare;
- Consiliul de Securitate al ONU;
- Consiliul Europei;
- Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic;
- Consiliul Statelor Mării Baltice;
- Cooperarea Economică Asia-Pacific;
- Corporaţia Financiară Internaţională;
- Curtea Permanentă de Arbitraj;
- Fondul Monetar Internaţional;
- G8;
- Grupul Furnizorilor Nucleari;
- Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi;
- Inmarsat;
- Institutul Naţiunilor Unite pentru Formare Profesională şi Cercetare;
- Intelsat;
- Interpol;
- Mişcarea de Nealiniere, (cu statut de invitat);
- Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie;
- Misiunea de Observatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite în Georgia;
- Misiunea de Observatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite în Iraq-Kuweit;
- Misiunea de Observatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite în Prevlaka;
- Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Bosnia şi Herţegovina;
- Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Etiopia şi Eritreea;
- Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Democrată Congo;
- Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Sierra Leone;
- Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Administraţia Provizorie în Kosovo;
- Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Referendumul din Sahara Occidentală;
- Organizaţia Conferinţei Islamice, (cu statut de observator);
- Organizaţia de Cooperare a Mării Negre;
- Organizaţia de Cooperare Shanghai;
- Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare, (cu statut de observator);
- Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile;
- Organizaţia Internaţională a Muncii;
- Organizaţia Internaţională Hidrografică;
- Organizaţia Internaţională Maritimă;
- Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, (cu statut de observator);
- Organizaţia Internaţională pentru Standardizare;
- Organizaţia Mondială a Comerţului, (solicită calitatea de membru);
- Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale;
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii;
- Organizaţia Mondială a Sindicatelor;
- Organizaţia Mondială a Turismului;
- Organizaţia Mondială a Vămilor;
- Organizaţia Mondială de Meteorologie;
- Organizaţia Naţiunilor Unite de Supraveghere a Armistiţiului;
- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială;
- Organizaţia Naţiunilor Unite;
- Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice;
- Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa;
- Organizaţia Statelor Americane, (cu statut de observator);
- Parteneriatul pentru Pace;
- UNESCO;
- Uniunea Poştală Universală;
- Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor.
[modifică] Note şi bibliografie
- ↑ Vladimir Socor, "Kremlin Refining Policy in 'Post-Soviet Space'," Eurasia Daily Monitor pe http://www.jamestown.org/edm/article.php?article_id=2369222.
- ↑ Lowell W. Barrington, Erik S. Herron, şi Brian D. Silver, "The Motherland Is Calling: Views of Homeland among Russians in the Near Abroad," World Politics 55, nr. 2 (2003) : 290-313.
[modifică] Vedeţi şi:
- Relaţiile japonezo-ruse
- Relaţiile japonezo-sovietice
- Relaţiile chino-ruse
- Relaţiile americano-ruse
Relaţiile externe ale: Albania • Andorra • Armenia • Austria • Azerbaijan • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Cipru • Republica Cehă • Danemarca • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa • Georgia • Germania • Grecia • Islanda • Irlanda • Italia • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Republica Macedonia • Malta • Marea Britanie • Moldova • Monaco • Muntenegru • Norvegia • Olanda • Polonia • Portugalia • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Turcia • Ungaria • Ucraina • Vatican
Teritorii: Åland • Muntele Athos • Akrotiri şi Dhekelia • Insulele Faroe • Gibraltar • Guernsey • Jan Mayen • Jersey • Insula Man • Svalbard