Utilizator:Qyd/sandbox
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stemă | Hartă |
---|---|
![]() |
![]() |
Date | |
jud.: | Sibiu |
Regiune: | Transilvania |
Coordonate geografice: | |
Altitudine: | 415 m min / 431 m max |
Locuitori: | 170.000 (2002) |
www | Pagina oficială |
Prefix | 0269 |
Primar | Klaus Johannis (FDGR) |
ultimile alegeri | 2004 |
următoarele alegeri | 2008 |
Sibiu (germană Hermannstadt, maghiară Nagyszeben, latină Cibinium) important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Sibiul este situat în partea de sud a Transilvaniei în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş, al Munţilor Cindrel şi al defileului Oltului. Oraşul Sibiu se întinde pe o suprafaţă de 12164 ha.
[modifică] Istorie
În vremea romană zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.
A fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de coloniştii saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi, în parte distrus de hoardele mongole.
În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat în anul 1544 Catehismul Lutheran prima carte tipărită în limba română.
Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.
În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este primul oraş electrificat din România. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.
Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări in Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.
[modifică] Locuitori

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de ca. 170.000 locuitori.
Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:
(1992): 169.696 (3,36% germani, 2,45% maghiari)
Din punct de vedere confesional, majoritatea populaţiei este ortodoxă. Protestanţii, romano-catolicii şi greco-catolicii reprezintă peste 6% din populaţie.
- 25% din locuitori au peste 50 de ani
- 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior
[modifică] Economie
Sibiul este unul din cele mai prospere orase din România, şi primeste una din cele mai mari rate de investiti străine.
Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini, intdustria confecţiilor şi a produselor alimentare. Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice, de rulmenţi şi de curele de transmisie. In Sibiu isi au sediul central Banca Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig.
[modifică] Transport
Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara.
Pe calea ferată există legături zilnice directe cu trenuri accelerate sau Inter-city (Săgeata Albastră) către Bucureşti (3 trenuri), Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, şi Arad.
Din autogară mai multe companii asigură transportul de pasageri către Bucureşti , Braşov, Cluj-Napoca, Deva, Târgu Jiu Oradea şi Timişoara. Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai mult de 5 curse zilnice pentru unele destinaţii.
Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele autobuzelor şi troleibuzelor. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari. Preţurile biletelor sunt mai mici decât în alte oraşe ale ţării, fiind de 2 RON/bilet cu două călătorii. Exista deasemnea si puternice companii de taximetrie pretul fiind de 1,1 RON/km, iar pornirea de 1 RON.
[modifică] Angajaţi pe sector industrial
- Industrie - 49%
- Comerţ - 15%
- Construcţii - 7,5%
- Sănătate - 7,5%
- Educaţie - 7%
- Transport - 6,5%
[modifică] Educaţie

În Sibiu se găsesc o serie de universităţi instituţii de nivel superior cele mai importante fiind:
- Universitatea "Lucian Blaga"[2]
- Academia Trupelor de Uscat[3]
- Universitatea Romano-Germana
- Universitatea "Alma Mater"
La nivel liceeal, cele mai prestigioase licee din oraş sunt:
- Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr"
- Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană)[4]
- Colegiul Naţional "Octavian Goga"
- Colegiul Pedagogic "Andrei Şaguna"
[modifică] Cultură
Sibiul poate fi socotit Capitala Culturală a României. În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu si Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' .
În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru - [5], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc si Festivalul de Artă Mediavelă, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada" şi Festivalul de Jazz. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor. Sibiul va fi impreuna cu Luxembourg Capitala Culturală Europeană în 2007 - [6].
În 2004 centrul istoric a fost declarat de către UNESCO monument universal.
[modifică] Muzee
Sibiul are un mare număr de muzee, organizate în jurul celor două mari Muzeul Brukenthal şi Muzeul ASTRA:
- Muzeul Brukenthal
- Muzeul de Istorie
- Muzeul de Istorie a Farmaciei
- Muzeul de Istorie Naturală
- Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare
- Muzeul ASTRA [7]
- Muzeul de Etnografie si Artă Populară Săsească Emil Sigerus
- Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
- Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"
- Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA")
De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de Locomotive cu aburi.
[modifică] Biserici
În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:
- Catedrala Evanghelică (Lutherană)
- Biserica Reformată (Calvină)
- Catedrala Ortodoxă
- Biserica Catolică
- Biserica şi Complexul Ursuline
- Biserica Franciscană de pe Strada Şelarilor
- Biserica Dintre Brazi
- Capela Sfintei Cruci din Piaţa Gării
La Sibiu se află sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului.
Tot la Sibiu funcţionează Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Lutherană).
[modifică] Personalităţi
- Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Estzergom, primat şi regent al Ungariei
- Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
- David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia
- George Bariţ (1812-1893), istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania
- Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)
- Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
- Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
- Arthur Arz von Straussenburg (1857-1935), general, ultimul şef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare
- Emil Sigerus (1854-1947)
- Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
- Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
- Oskar Pastior (n. 1928), scriitor
- Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne (1996-2000), avocat în Baroul Sibiu
- Nicolae Manolescu, scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
- Dieter Acker (n. 1940), compozitor
- Radu Vasile, prim ministru
- Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
- Emil Hurezeanu, scriitor
- Klaus Johannis, primar
- Dinu Giurgiu, compozitor
- Dordea Toma, profesor, membru al Academiei Române
- Sabina Cojocar, gimnastă
[modifică] Administraţie
Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Formului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000 şi reales în 2004 cu 88,7% din voturi.
S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. De asemenea, a reuşit să înceapă lucrările la centura ocolitoare a oraşului, una din cele mai stringente probleme ale urbei.
[modifică] Oraşe înfrăţite
- Valencia - (Venezuela) din 1993
- Columbia - (Missouri - SUA) din 1994
- Wirall - (UK) din 1994
- Bauru - (Brazilia) din 1995
- Klagenfurt - (Austria) din 1996
- Malines - (Belgia) din 1996
- Rennes - (Franţa) din 1999
- Landshut - (Germania) din 2002
[modifică] Stema
Stema este vechea stemă a oraşului ce conţine pe un blazon roşu (zidul oraşului era din cărămidă roşie) trei frunze de nuferi legate între ele, ce simbolizează lacurile de pe malul Cibinului, două săbii ce se intersectează în interiorul triunghiului cu colţurile în frunzele de nuferi, ce simbolizează trecutul glorios al oraşului. Tot pe blazon, în partea de sus, se găseşte o coroană. Deasupra blazonului se află un zid cu 7 turnuri, ce indică cele 7 oraşe săseşti din Transilvania (Siebenbürgen)