Ion Popescu-Gopo
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Popescu-Gopo (3 aprilie 1923 - 29 noiembrie 1989) este un artist plastic român, creatorul a nenumărate filme de desen animat în care personajul principal era "omuleţul lui Gopo", o creaţie proprie care l-a făcut celebru şi i-a câştigat câteva premii naţionale şi internaţionale. Gopo s-a impus, prin creaţiile sale artistice, ca o mare personalitate a cinematografiei româneşti, câştigând, în 1957, premiul "Palme d'or" la Festivalul de la Cannes, cu filmul de scurt metraj "Scurtă istorie".
Cuprins |
[modifică] Date Biografice
Gopo a debutat în presă în anul 1939 publicând caricaturi. A studiat la Academia de Arte din Bucureşti, pe care nu a absolvit-o. A urmat la Moscova un curs de animaţie pe care l-a absolvit. În animaţie debutează în 1949 alături de tatăl său şi Matty Aslan cu scurt-metrajul de animaţie "Punguţa cu doi bani". Din anul 1950 începuse să lucreze la Studioul Cinematografic Bucureşti, în cadrul secţiei de animaţie.
[modifică] Opera
- Albina si porumbelul - (1951)
- Ratoiul neascultator - (1951)
- 2 iepurasi - (1952)
- Marinica - (1953)
- O musca cu bani - (1954)
- Surubul lui Marinica - (1955)
- Ariciul rautacios - (1955)
- Fetiţa mincinoasă - (1956)
- Scurtă istorie*) - (1957)
- Galateea - (1957)
- 7 arte - (1958)
- Homo Sapiens - (1960)
- S-a furat o bombă - (1961)
- Alo, Hallo! - (1962)
- Paşi spre lună - (1963)
- De-aş fi ...Harap-Alb - (1965)
- Comedie fantastică - (1975)
- Ecce Homo - (1977)
- Maria-Mirabela - (1981)
- Rămăşagul - (1984)
- Galax - omul păpuşă - (1984)
- Maria şi Mirabela în Tranzistoria - (1989)
- Quo Vadis
- Faust XX
- De trei ori Bucureşti
*) Animaţie premiată la Cannes (prima de acest gen din România)