Johannes Vilhelm Jensen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Johannes Vilhelm Jensen (n.20 ianuarie 1873 – d.25 noiembrie 1950) a fost prozator şi poet danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1944.

Cuprins

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"pentru neobişnuita forţă şi fecunditate a imaginaţiei sale poetice care este îmbinată cu o curiozitate intelectuală de largă cuprindere şi cu un stil curajos şi proaspăt".

[modifică] Date biografice

Johannes V. Jensen s-a născut în 1873 la Farso în himmerland (Iutlanda) în familia unui medic veterinar. Studiază mai întâi medicina, dar o abandonează curând pentru a se consacra literaturii. În primele sale romane (exemplu Einar Elkar ) descrie atmosfera bolnăvicioasă ce domnea în Danemarca - dar şi în Europa - sfârşitului de veac. Propria lui sănătate morală, influenţată şi de frecventarea operei unor Whitman şi Kipling, îl ridică însă deasupra acestui climat în nuvelele care vor alcătui ciclurile succesive de Povestiri din Himmerland, în care celebrează natura şi locuitorii regiunii natale.

După lungi peregrinări, mai întâi prin Statele Unite în calitate de corespondent de presă (1896) şi Franţa (1899), publică Renaşterea gotică, în care atribuie raselor "gotice", adică anglo-saxone şi germanice, meritul oricărui progres material şi tehnic al omenirii.

Între 1902 şi 1903 face o călătorie în jurul lumii iar în 1913 un lung popas în Extremul Orient şi, din nou, în Statele Unite. Opera sa de căpetenie, marele ciclu romanesc cuprins sub titlul global Lunga călătorie, este de fapt o istorie a umanităţii, începând din epoca glaciară până la descoperirea Lumii Noi de către Columb şi vremurile progresului tehnic american. Reia aici teoriile rasiale şi evoluţioniste (expuse dealtfel şi în diverse eseuri, ca Estetica şi evoluţia, Evoluţia şi morală), exaltând cuceririle pe care le-a făcut umanitatea, nu datorită culturii, ci în pofida ei, şi devenind, cum îl va caracteriza critica, "unul dintre profeţii industrialismului". Mai scrie apoi şi alte romane (printre care Gudrun), care apar concomitent cu publicarea, în continuare, a povestirilor şi legendelor din Himmerland.

Adversar făţiş al creştinismului, Johannes Jensen ar fi vrut să reînvie serbările epocii păgâne, volumul său Anotimpuri cuprinzând şi câteva cânturi menite să substitue cânticele bisericeşti. Printre operele sale cele mai originale se numără micile eseuri în proză reunite sub titlul Mituri, din care nouă culegeri se succed între anii 1907 şi 1940.

După ce, între 1940 şi 1943, în anii întunecoşi ai războiului, Premiul Nobel pentru literatură nu se atribuie, primul care va fi distins cu această supremă recunoaştere internaţională odată cu ivirea zorilor pacifici, în 1944, este Johannes Jensen. Moare în 1950.

[modifică] Bibliografie

  • Einar Elkar (1898)
  • Himmerlands-historier (Povestiri din Himmerland) (1898 - 1910)
  • Den gotiske renaessance (Renaşterea gotică) (1901)
  • Digte (Poezii) (1906)
  • Den nye verden (Lumea nouă) (1907)
  • Den lange reijse (Lunga călătorie) (1908 - 1922)
  • Myter (Mituri) (1907 - 1940)
  • Aarstiderne (Anotimpuri) (1923)
  • Gudrun (1936)

[modifică] Legături externe


Predecesor:
Frans Eemil Sillanpää
Premiul Nobel pentru literatură
1944
Succesor:
Gabriela Mistral