Gabriele d’Annunzio

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează
Imagine:Dannunzio.jpg
Gabriele D’Annunzio

Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso (n.12 martie 1863 - d.1 martie 1938) a fost un poet, romancier, nuvelist şi dramaturg italian, preşedinte al Academiei italiene.

Cuprins

[modifică] Viaţa

Gabriele d’Annunzio, poet, romancier, dramaturg si soldat s-a nascut in Pescara in 1863. S-a mutat la Roma in 1881 si si-a incput cariera literara. S-a mutat mai apoi in Franta in 1910, dar s-a intors in Italia unde a devenit un sustinator fervent al intrarii Italiei in razboi alaturi de Antanta. Dupa intrarea in razboi, d’Annunzio a devenit infanterist in armata italiana, mai apoi marinar si aviator. Misiunile sale cutezatoare din Trieste, Pola si mai ales zborul sau deasupra Vienei din 1918 pentru a raspandi manifeste l-au consacrat ca o legenda…


In septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expeditie in Dalmatia, ocupand portul Fiume, unde a infiintat un stat independent, separat de Italia si de restul Europei pana in 1921. Trupele sale, desprinse din armata regulata italiana, se numeau legionari si purtau o uniforma formata din camasa neagra, care a devenit mai apoi uniforma fascistilor. Multi din legionarii lui d’Annunzio faceau parte din gruparea stangista “Fasci di Combattimento”, multi din ei fiind fost membri ai brigazilor de soc Arditi, folosite in primul razboi mondial pe post de trupe de comando.

In armata lui d’Annunzio era simtita puternica si prezenta militantilor futuristi condusi de Marinetti, prezent in persoana in Fiume. Cand acesta a fost expulzat din Fiume pentru grave abateri in postul sau de comanda, Mino Somezi si Mario Carli, alti doi futuristi de seama, i-au luat locul in Fiume.

D’Annunzio, unul din putinii scriitori agreati de catre Mussolini, a fost unul din precursorii fascismului si un sustinator al fututrismului, fara a fi insa un reprezentant al curentului. Mussolini l-a si numit presedinte al Academiei Regale Italiene, insa d’Annunzio a murit inainte de a apuca sa-si ocupe postul.

Orasul Fiume face azi parte din Croatia si poarta denumirea de Rijeka. Fiume a apartinut Italiei doar intre 1924 si 1947, fiind primul oras-stat fascist (sau futurist) din lume.



[modifică] Opera

Operă vastă - 17 volume de poeme şi poezii; 8 romane; 6 volume de nuvele; 10 drame; 3 volume memorialistice etc.

[modifică] Poezie

  • Cântec nou (1882)
  • Elegii romane (1892)
  • Ciclul Laude (1903-1912) - capodopera sa

[modifică] Romane

  • Trilogia Trandafirul
    • Plăcerea (1889)
    • Inocentul (1892)
    • Triumful morţii (1894)
  • Fecioarele dintre stânci (1896)
  • Focul (1900)

[modifică] Volume de nuvele

  • Pământ virgin (1883)
  • Cartea fecioarelor (1884)
  • San Pantaleone

[modifică] Teatru

  • Cetatea moartă (1898)
  • Gioconda (1898)
  • Francesca de Rimini (1902)
  • Fiica lui Jorio (1904)

[modifică] Memorialistică

  • Colegul fără gene (1928)

[modifică] Legături externe