Triaj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Triajul, numit de asemenea staţie de triaj sau gară de triaj, este o staţie de cale ferată tehnică specială având ca scop descompunerea şi compunerea trenurilor de marfă prin trierea vagoanelor. De obicei, triajele sunt situate în noduri mari de cale ferată şi în principalele oraşe industriale sau portuare.
Cuprins |
[modifică] Compunerea triajelor
În mod obişnuit triajele se compun din următoarele grupe şi părţi dispuse în serie:
- grupa A: grupa de primire a trenurilor;
- cocoaşă de triere: una sau două linii în plan înclinat pe o pantă artificală pentru lansarea prin gravitaţie a vagoanelor prelucrate;
- opţional, în triaje mecanizate sau automatizate: frâne de cale, frâne plasate la baza cocoaşei pentru reglarea vitezei vagoanelor;
- grupa B: grupa de triere, cea mai mare grupă de linii din triaj cu în medie 20 până 40 (in Europa freqvent 32) linii, pentru trierea vagoanelor spre destinaţie; în triajele fără grupa D este de asemenea grupa de expediere a trenurilor;
- opţional: grupa C, grupa de retriere vagoanelor separat după staţii, pentru expediere cu trenuri de marfă locale;
- opţional: grupa D, grupa de expediere a trenurilor.
Triajele sunt în majoritate în formă de trecere cu un singur sens de triere, numit triaj simplu, sau în triajele mari uneori au două sensuri de triere, numit triaj dublu sau bilateral; există şi puţine triaje cu structură de staţie terminus, în special în Italia.
[modifică] Triaje în România
Cele mai importante triaje din România sunt (se indică numărului liniilor din grupa B):
- Socola (Iaşi, 24)
- Dej Triaj (25)
- Oradea Est Triaj (24)
- Arad (18)
- Ronaţ Triaj (Timişoara, 23)
- Caransebeş Triaj (24)
- Simeria Triaj (28)
- Coşlariu (Teiuş; 24, alte 8 linii au fost desfiinţate)
- Braşov Triaj (26)
- Adjud (24)
- Barboşi Triaj (Galaţi, în satul Movileni, 32)
- La combinatul siderurgic din Galaţi există un alt triaj special.
- Ploieşti Triaj (30)
- Goleşti (Piteşti, ??)
- Craiova Triaj (20)
- Bucureşti Triaj (16, alte 16 linii au fost desfiinţate; anterior a fost un triaj dublu al cărui sens de triere secundar avea 21 de linii în grupa B)
- Palas (Constanţa, 23)
- În portul maritim Constanţa este situat un alt triaj special cu două sensuri de triere.
[modifică] Alte triaje
Singurul triaj din Republica Moldova este în gara Chişinău.
Cel mai mare triaj din lume este triajul Bailey Yard (în limba engleză, classification yard: triaj) din North Platte (Nebraska, SUA), cu două sensuri de triaj şi 64 / 50 linii în grupele de triere. Cel mai mare triaj din Europa este triajul Maschen Rbf (în limba germană, Rangierbahnhof: triaj), la sud de Hamburg, Germania, de asemenea cu două sensuri de triaj şi 64 / 48 linii în grupele de triere.
[modifică] Triaje desfiinţaţe
Din cauza declinului transportului de marfă pe calea ferată, în special cel executat cu vagoane separate, în favoarea transportului rutier, multe staţii de triaj au fost desfiinţate. Printre acestea se numără toate staţiile de triaj din Regatul Unit, Norvegia, Danemarca, Japonia şi Australia.
[modifică] Literatură
- RĂDULEŢ Remus et al.: Lexiconul tehnic Romîn. Vol. 17, pp. 612 ... 615. Bucureşti: Editură tehnică 1965.
- MANOLIU C.: Tendinţe actuale în dezvoltarea şi modernizarea staţiilor de triaj. În: Revista căilor ferate, I/1970, pp. 24 ... 30, 43.
- POPA Ioan I.: Triaje automatizate. Bucureşti: Oficiul de informare documentară pentru transporturi şi telecomunicaţii 1979 (fără ISBN).
- IORDĂNESCU Dumitru/ GEORGESCU Constantin: Construcţii pentru transporturi în România 1881 - 1981. Monografie volumul I. Bucureşti: Centrală de Construcţii Căi ferate (CCCF) 1986. (fără ISBN).
- POPESCU Ilie/ JELESNIAC Teodora/ TURTURICĂ Ion et al.: Căile ferate Române. O istorie în date şi imagini. Bucureşti: SNCFR: Centrul de perfectionare şi editura 1994 (fără ISBN).