Pe aripile vântului (film)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pe aripile vântului (Gone with the Wind) | |
![]() |
|
Rating | ![]() |
Regizor | Victor Fleming, |
Scenarist | Margaret Mitchell (roman), Sidney Howard (adaptare pentru marele ecran), |
În rolurile principale | Clark Gable, Vivien Leigh, Leslie Howard, Olivia de Havilland şi Hattie McDaniel |
Producător | David O. Selznick |
Distribuitor | Metro-Goldwyn Mayer |
Premiera | 15 decembrie 1939 (intl.) România: -
Moldova: -
|
Durată | 222 min |
Limba originală | engleză |
Disponibil în română | {{{dispromână}}} |
Premii | |
Buget | $3,900,000 (estimat) |
Pagina Cinemagia |
Pe aripile vântului (Gone with the Wind) este unul dintre cele mai vizionate filme din istoria cinematografiei mondiale, decenii la rând bucurând şi mai bucură încă, milioane de cinefili. Este de asemeni producţia de film care ani la rând, zeci de ani, a deţinut supremaţia reţetei de casă, realizând cele mai mari încasări.
Filmul, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, prin tehnica cinematografică folosită devine primul film color de asemenea proporţii, realizat prin folosirea procedeului Technicolor. Filmările au durat 140 de zile. Premiera a avut loc la 15 decembrie 1939. Scriitoarea Margaret Mitchell a murit într-un stupid accident de maşină, în plină glorie, după succesul apariţiei romanului şi filmului..
"New York Herald Tribune" scria la vremea apariţiei filmului că este "Un spectacol cinematografic monumental", iar "New York Times" că este "Cea mai mare înscenare cinematografică văzută până azi şi cel mai ambiţios film de acţiune din istoria spectaculară a Hollywoodului".
[modifică] Sinopsis
Se spune că filmul este mai bun decât cartea în exprimare. Scenariul este bazat pe dramatismul unei lumi care piere definitiv din istorie, Lumea Sudului cu "părinţii iubitori ai negrilor sclavi" şi Lumea Nordului, lumea "liberalilor generoşi" care ştia ca muncitorul salariat poate fi exploatat mai bine decât robul.
In agonia aceastei lumi care piere, avem personaje cu firi puternice şi lacome totodată, pasionaţi de a câştiga şi stăpâni ca Scarlett O'Hara şi Butler, care nu se dau înapoi de la nimic pentru a-şi atinge scopurile.
Insă, total opusă acestor egoişti lacomi,dornici de înavuţire prin orice metodă, apare frumuseţea morală a Melaniei, a Melaniei, fiinţa plină de bunătate, delicată şi de o eleganţă morală deosebită, ocrotindu-i pe toţi, fără deosebire, dar cel mai mult pe Ashley, soţul ei, pe care-l iubeşte necondiţionat. Ashley, acel om slab de înger, care nu ştie ce să facă, care nu-i poate spune "nu" pasionatei Scarlett O'Hara, şi pe care firava Melanie se vede nevoită să-l ia sub aripa sa, ocrotind-l.
Si totuşi, în această lume nebună care piere, se remarcă totuşi Scarlett. Scarlett O'Hara, o femeie diabolică, plină de defecte, uneori grav imorală, datorită caracterului său irlandez, însă totuşi cea mai umană.
Ea, Scarlett O'Hara supravieţuieşte, nu se lasă zdrobită de această lume, fiindcă ea a reuşit să o iubească pe cea care i-a făcut cel mai mare rău, şi anume pe Melania care i-a luat bărbatul visurilor ei, pe nevolnicul Ashley.
[modifică] Premii
Filmul a fost distins cu 11 premii Oscar pentru:
- Film
- Regizorul Victor Fleming
- Acriţa Vivien Leigh
- Acriţa Hattie Mc Daniel, pentru compoziţie
- Scenariul lui Sidney Haward
- Imaginea Color realizată de Ernest Haller şi Ray Rennahan
- Scenografia lui Lyle Wheeler.
- Utilizarea culorii realizată de W.Cameron Menzies
- Producţie : David O. Selznick
- Editorii filmului : H.Kern, J.Newcam
- Sectorul ştiinţific şi tehnic : Dan Musgrave