Sri Lanka
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Deviză naţională: Nu are | |||||
![]() |
|||||
Limbă oficială | Sinhala, Tamil | ||||
Capitală |
Colombo1 Sri Jayewardanapura Kotte2 |
||||
Oraş principal | Colombo | ||||
Preşedinte | Chandrika Bandaranaike Kumaratunga | ||||
Prim-ministru | Mahinda Rajapakse | ||||
Sistem politic | |||||
Suprafaţă - Total - % apă |
Locul 119 65.610 km² 1,3% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
Locul 51 19.607.519 298/km² |
||||
Independenţă | Faţă de Regatul Unit 8 februarie 1948 |
||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
[[Lista ţărilor după PIB|]] |
||||
Monedă | Rupie Sri Lanka | ||||
Fus orar | UTC +6 | ||||
Imn naţional | Sri Lanka Matha | ||||
Domeniu Internet | .lk | ||||
Prefix telefonic | 94 | ||||
2 Capitală legislativă |
Sri Lanka, este o ţară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian. Are coaste la Golful Bengala, în est, Oceanul Indian în sud şi vest şi Strâmtoarea Palk în nord-est, care o separă de India. Capitala Sri Lankăi este Colombo.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Evoluţia istorică a insulei este strâns legată de cea a subcontinentului indian. Primii locuitori aparţin populaţiei preistorice vedda, întâlnită din India până în arhipelagul Filipinelor. Din mileniul 2 î.Hr. se stabilesc în Ceylon triburi singhaleze (de origine indo-europeană) originare din India septentrională. O dată cu ele se răspândeşte şi cultura orezului.
În secolul al VI-lea î.Hr. se constituie un puternic regat singhalez cu reşedinţa la Anuradhapura. Acesta adoptă în vremea suveranului Devampiya Tissa (247 - 207 î.Hr.) ca religie oficială budismul, la a cărui răspândire în Asia se sud est Ceylonul va contribui plenar în secolele următoare. Începând din secolul al III-lea î.Hr., în nordul insulei pătrund triburi tamile, de limbă dravidiană, originare din sud Indiei. Populaţia singhaleză constituie elementul majoritar, hegemon, elementul tamil rămânând grupat în peninsula Jaffna din nord. Dualismul singhalezo-tamil se va menţine timp de două milenii, conducând în ultimile decenii ale secolului al XX-lea la o situaţie explozivă în ţară. Graţie poziţiei sale geografice, insula Ceylon joacă încă din antichitate, un rol cheie în comerţul Indiei şi Chinei cu Europa. Profitând de fărâmiţarea feudală (în secolele XIII - XVI se înfruntau trei regate rivale, unul tamil şi două singhaleze), din 1505 se stabilesc la Colombo, de unde controlează coasta de nord şi vest a insulei, portughezii. În 1658 ei sunt înlocuiţi de o nouă putere colonială, Olanda, la rândul ei eliminată de Marea Britanie, care ocupă în 1795 - 1796 insula, declarând-o în 1802, colonie britanică. În 1815 este supus şi regatul autohton cu centrul la Kandy.
Marea Britanie introduce în secolul al XIX-lea plantaţii de arbori de cafea, ceai şi cauciuc, aducând ca forţă de muncă muncitori muncitori tamil din sud - estul Indiei.
La 4 februarie 1948 insula Ceylon îşi proclamă independenţa în cadrul Commonwealthului.
Pe 26 decembrie 2004, coastele de sud şi de vest ale Sri Lankăi au fost afectate de o serie de valuri tsunami provocate de un cutremur cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter.
[modifică] Geografie
Insula Ceylon (fostul nume al statului Sri Lanka) este a noua insulă ca marime din lume, situată în Oceanul Indian, despărţită de India prin strâmtoarea Palk (50 km). Din punct de vedere geologic, insula este o prelungire a continentului, şi mai exact a Platoului Deccan.
Ţara măsoară 400 de kilometri de la nord la sud şi 200 km de la vest la est. Ea este împărţită în trei regiuni: câmpiile fertile şi dens populate de pe coastă, masivul muntos din interiorul ţării şi zona aridă cu roci calcaroase din nord.
Cadrul natural este dat de un relief de podişuri vechi dominat de inselberguri tipice în nord şi est şi prezentând câteva depresiuni mai mari bine populate (Kandy, Ratnapura. Cotele cele mai mari se întâlnesc în partea central sudică (Padurutalagala, 2524 m, altitudinea maximă din ţară, Sri Pada, Vârful lui Adam, 2243 m).
Câmpiile au o poziţie periferică, însoţind ţărmul (1 340 km) care , la rândul său, este marcat de lagune şi plaje.
Clima este tropicală cu manifestări ale musonilor de nord est (în peroada decembrie - martie) şi de sud vest (iunie - octombrie) cu precipitaţii bogate în sud vest şi în regiunea înaltă (2400 - 4000 mm/an) şi mai reduse în nord unde sezonul uscat durează până la 7 luni. Ciclonii care se abat destul de frecvent asupra Sri Lankăi provoacă pagube, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti. Valul seismic (tsunami) produs de cutremurul din nordul insulei Sumatera la 26 decembrie 2004 a provocat moartea a 31000 persoane din estul ţării şi mari pagube materiale.
Râurile sunt scurte (Mahaweli Ganga cel mai lung are 331 km) şi prezintă un potenţial energetic ridicat.
[modifică] Economie
Economia Sri Lankăi a cunoscut modificări semnificative în ultimul sfert de veac, accentul fiind pus pe industriile orientate spre export şi dezvoltarea sectorului particular. S-au înfiinţat zone economice libere deschise investiţiilor străine, fapt care a dinamizat activitatea industrială. Cu deosebire ramura confecţilor se dezvoltă rapid, ea contribuind cu 1/3 la producţia globală industrială şi peste 50% la exporturi. Alte ramuri industriale sunt legate de prelucrarea materialelor prime agricolr, forestiere (6,3 milioane m³ material lemnos, 2004). Dintre resursele de subsol se valorifică (2002) cele de fosfaţi naturali (8.8 mii tone), pietre preţioase (safire, rubine, topaze, 6,9 milioane carate, 2001), nisipuri metalifere (cu zirconiu 8,8 mii tone în 1998, rutil, titan 34,1 mii tone, 1998), sare (73,8 mii tone), grafit(3,8 mii tone, 2003), mică, caolin, feldspaţi, ilmenit etc.
Principalele produse industriale: energie electrică, benzină, anvelope, îngrăşăminte fosfatice, celuloză, hârtie şi carton, cherestea, ciment, fibre sintetice, textile şi confecţii, ulei de cocos, zahăr brut, lapte, carne, bere, ţigarete etc.
Cultura plantelorse practică pe mai puţin de 30% din teritoriu şi are o diversitate remarcabilă, evidenţiindu-se plantaţiile de ceai care de multe decenii, situiază Ari Lanka pe "podimul" producătorilor mondiali.
[modifică] Politică
[modifică] Provincii
Statul Sri Lanka este împărţit în 25 de districte grupate în nouă provincii.
[modifică] Demografie
[modifică] Cultură
[modifică] Turism
Turismul dispune de un remarcabil potenţial cultural-istoric, căruia i se alătură elementele potenţialului natural. Principalele zone şi obiective:
- zona central-nordică, unde se află vechile capitale:
- Anuradhapura (cu templele budiste Thuparamaya - cel mai vechi din Sri Lanka şi Ruwanweli secolul al II-lea î.Hr.),
- Polonnaruwa (al doilea oraş ca vechime al ţării, templul Lankatilaka, secolul al XII-lea),
- Sigiriya (reşedinţă regală în secolul al V-lea - considerată a opta minune a lumii antice),
toate trei incluse în anul 1982 în Patrimoniul cultural universal;
- zona central-sudică (oraşul Kandy - fostă capitală cu templul Dalada Maligawa - unde se păstrează, conform tradiţiei, un dinte al lui Buddha - şi locul unor impresionante şi fastuoase procesiuni religioase ce au loc în mijlocul verii (10 zile din iulie- august), de asemenea inclus (în 1988 în Patrimoniul cultural universal.
- vârful Sri Pada, cu urme uriaşe de paşi, atribuite lui Adam (de musulmani), Buddha (de budişti), Shiva ( de hinduşi) şi Sfântul Toma (de creştini). Templul ridicat în acest spaţiu este vizitat anual de peste 500.000 pelerini.
- oraşul Colombo, cu obiective religioase şi laice (temple, moschei, catedrale, etc.)
- staţiunea Mount Lavinia, care s-a impus încă din perioada colonială.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
Ţări în Asia de Sud |
Bangladesh | Bhutan | India | Iran | Maldive | Nepal | Pakistan | Sri Lanka |