Târnăveni
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Mureş | ||||
Atestare documentară | 1278 | ||||
Populaţie | 26.537 (2002) | ||||
Suprafaţă | 60,39 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 430 loc./km² | ||||
Altitudine | 300 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Octavian Popa |
||||
Sit web | ro Site-ul oficial al Primariei | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Târnăveni (până în 3 mai 1941 Diciosânmartin, maghiară Dicsőszentmárton, în germană Sankt Martin, mai demult Martinskirch, în dialectul săsesc Mierteskirch) este un oraş în judeţul Mureş, Transilvania, România, situat pe râul Târnava Mică.
Cuprins |
[modifică] Istoric
[modifică] Atestare documentară
Primele dovezi ale unei existenţe umane datează din perioada neolitică. Înfiinţat în anul 1962, muzeul municipal găzduieşte numeroase exponate ce atestă o existenţă sedentară şi ulterior în epoca bronzului şi a fierului şi prezintă vizitatorilor o bogată colecţie de fosile şi vestigii arheologice, precum şi materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.
Din perioada evului mediu timpuriu datată scriptic în a doua jumatatate a secolul al XIII-lea, mai exact 1278, localitatea a purtat numele de Sent Marton, sau în limbajul latinizat al cancelarilor vremii, "terra Tycheum Sent Marton". Mai apoi, în anul 1278 şi mai târziu, în 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502 localitatea e menţionată ca târg (oppidum), de-a lungul timpului având şi diferite funcţii administrative.
În epoca moderna apare în grafia maghiară cu numele de "Dycso-Sent-Marton", în 1854. Pentru limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sânmartin, CoroiSânmartin, Diciosânmartin dupa cum era consemnat în toate documentele vremii până în anul 1940.
[modifică] Repere istorice
În aprilie 1912, Târnăveniul este ridicat la rangul de oraş. În anul 1913, oraşul a fost iluminat cu gaz.
Anul 1918 mai exact, ziua de 1 decembrie, cea care din 1990 va deveni Ziua Naţională a României va aduce Unirea Transilvaniei la Patria Mamă.
Târnăveniul a fost reşedinţa judeţului Târnava Mică, denumit judeţ în timpul Regatului României şi comitat în perioada austro-ungară. Administraţia românească interbelică va duce şi la Târnaveni la o dezvoltare socio-economică şi la o creştere a nivelului de trai al populaţiei.
Regimentul 82 Infanterie este cel care, în septembrie-octombrie 1944, va lupta, pe valea Târnavei Mici şi pe dealurile din preajma oraşului, pentru alungarea cotropitorilor hitleristo-horthyşti şi ştergerea nedreptului Dictat de la Viena din 1940, care a mutilat teritorial nord-vestul Transilvaniei româneşti, în favoarea Ungariei. După cel de-al doilea război mondial, regimul comunist instaurat cu ajutorul sovietic va însemna şi pentru Târnăveni o reorganizare administrativă şi o viaţă social-economică etatizată şi egalitară, ce va determina o închistare a energiilor creatoare.
Revolutia din decembrie 1989 s-a manifestat paşnic în localitate.
Primar al oraşului Târnăveni este ing. Octavian Popa.
[modifică] Date geografice
Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu acelaşi nume, în Podişul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei şi puţin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică şi meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiş a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea oraşului în jurul a două străzi paralele cu direcţia râului, intersectate de şase străduţe, situate în partea de nord a Târnavei.
Localitatea este atestatã documentar din anul 1278, deşi s-au găsit urme de locuire umanã încã din neolitic. Prosperitatea localitãţii a făcut ca partea de est să cuprindă satul Cuştelnic, asimilată oraşului spre sfârşitul anului 2000, prin referendum local.
În partea de vest şi sud, peste râul Târnava Mica, se află zona Boziaş, comuna Adămuş şi Botorca, ultimele doua fiind incluse administrativ oraşului Târnaveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viţei-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Ţară a vinului" (Weinland). Prin construirea spitalului şi a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localităţii, mutându-se bariera localităţii de la podul Târnavei pe linia căii ferate.
Municipiul Târnăveni este punct nodal a două şosele, care-l străbat pe directia Est-Vest şi Sud-Nord, şi care fac legătura cu oraşele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaş (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) şi colateral Târgu Mureş (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută şi de calea ferată de interes secundar Praid-Blaj, precum şi de drumurile DN 14A Iernut-Mediaş, DJ 117 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Capâlna-Ungheni şi de DJ 142 Târnăveni-Bălăuşeri.
Localitaţile învecinate municipiului şi în acelaşi timp care aparţin administrativ Târnaveniului sunt:
- Găneşti şi Cuştelnic la Est ultima localitate fiind cartier al Târnăveniului
- Dâmbău la Vest sat aparţinând comunei Adămuş
- Cucerdea şi Bobohalma a doua localitate fiind sat aparţinând de Târnăveni la Nord
- Botorca la Sud fiind în acelaşi timp cartier al municipiului
- Alte comune mai importante care aparţin sau au aparţinut administrativ de Târnăveni sunt Cetatea de Baltă, Mica, Băgaciu, Suplac, Bahnea
[modifică] Industrie
Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazului metan s-a dezvoltat şi industria, predominând cea chimică, anorganică şi industria materialelor de construcţii. Astfel în 1916 se construieşte o uzină de materiale explozibile şi gaze de luptă numita Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde în prezent (ca şi în trecut) fabricarea carbidului deţine o pondere importantă.
A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) şi fabrica de cărămidă (1918), între cele două razboaie mondiale mai funcţionând o uzină metalurgică, o fabrică de maşini de uz casnic, utilaje agricole şi o fabrică de spirt, economia oraşului diversificându-se şi după a II-a conflagratie mondială.
În prezent în localitate sunt sute de societăţi comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puţin profitabil, atât activitati de producţie (intern şi export) cât şi de prestări servicii către populaţie.
[modifică] Populaţie
[modifică] Populaţia din oraş
Evoluţia demografică a localităţii din anul 1850 până în prezent: Oraşul Târnăveni fără satele aferente: Botorca, Bobohalma, Boziaş acum cartier al oraşului din 1966.
- 1850 - 1.207 locuitori din care 412 români, 656 maghiari, 2 germani, 3 evrei şi 123 rromi
- 1880 - 1.958 locuitori din care 528 români, 1.226 maghiari, 30 germani şi 174 rromi
- 1890 - 2.421 locuitori din care 581 români, 1.542 maghiari, 75 germani, 221 rromi şi 1 slovac
- 1900 - 3.360 locuitori din care 730 români, 2.520 maghiari, 83 germani, 23 rromi, 1 sârb şi 4 slovaci
- 1910 - 4.417 locuitori din care 957 români, 3.210 maghiari, 118 germani, 125 rromi şi 7 slovaci
- 1920 - 4.709 locuitori din care 1.220 români, 2.871 maghiari, 56 germani, 490 evrei şi 72 rromi
- 1930 - 6.567 locuitori din care 1.805 români, 3.522 maghiari, 181 germani, 530 evrei, 455 rromi, 4 ucrainieni, 4 sârbi, 26 slovaci şi 40 alte naţionalităţi
- 1941 - 8.049 locuitori din care 4.783 români, 2.151 maghiari, 223 germani, 892 alte naţionalităţi
- 1956 - 14.883 locuitori din care 9.987 români, 4.045 maghiari, 390 germani, 101 evrei, 339 rromi şi 4 sârbi
- 1966 - 17.136 locuitori din care 11.937 români, 4.345 maghiari, 383 germani, 97 evrei, 332 rromi, 1 ucrainian, 2 sârbi şi 4 ceho-slovaci
- 1977 - 26.073 locuitori Târnăveni şi cartierul Boziaş, din care 16.507 români, 5.417 maghiari, 454 germani, 43 evrei, 1.232 rromi, 9 ucrainieni, 1 sârb, 3 ceho-slovaci
- 1992 - 28.634 locuitori din care 20.054 români, 5.966 maghiari, 214 germani, 15 evrei, 2.368 rromi, 6 ucrainieni şi un ceh sau slovac
[modifică] Populaţia oraşului cu sate componente
Populaţia oraşului Târnăveni împreună cu satele componente începând cu 1880:
- 1880 - 3.719 locuitori din care 2.149 români, 1.282 maghiari, 31 germani, 257 alte naţionalităţi
- 1890 - 4.215 locuitori din care 2.241 români, 1.616 maghiari, 75 germani, 283 alte naţionalităţi
- 1900 - 5.304 locuitori din care 2.513 români, 2.666 maghiari, 83 germani, 42 alte naţionalităţi
- 1910 - 6.439 locuitori din care 2.862 români, 3.320 maghiari, 120 germani, 137 alte naţionalităţi
- 1920 - 6.591 locuitori din care 3.000 români, 2.967 maghiari, 57 germani, 495 evrei şi 567 alte naţionalităţi
- 1930 - 9.027 locuitori din care 3.741 români, 3.760 maghiari, 223 germani, 549 evrei, 603 rromi, 4 ucrainieni, 4 sârbi, 90 slovaci şi 53 alte naţionalităţi
- 1941 - 10.764 locuitori din care 7.074 români, 2.368 maghiari, 243 germani, 1079 alte naţionalităţi
- 1948 - 7.585 locuitori din care 4.325 români, 2.380 maghiari, 143 germani, 278 evrei şi 737 alte naţionalităţi
- 1956 - 16.760 locuitori inclusiv satul Botorca din care 11.531 români, 3925 maghiari, 430 germani, 342 evrei, 484 rromi, 1 ucrainian, 5 sârbi, 2 ceho-slovaci şi 40 alte naţionalităţi
- 1966 - 22.302 din care 16.308 români, 4.931 maghiari, 454 germani, 104 evrei, 460 rromi, 1 ucranian, 2 sârbi, 4 ceho-slovaci
- 1977 - 26.073 locuitori din care 18.770 români, 5.531 maghiari, 456 germani, 1316 alte naţionalităţi din care 43 evrei, 1232 rromi, 9 ucrainieni, 1 sârb, 3 ceho-slovaci şi alţii
- 1992 - 30.520 locuitori din care 21.833 români, 6.068 maghiari, 216 germani, 15 evrei, 2.369 rromi, 7 ucrainieni, 1 ceh sau slovac şi 11 de alte naţionalităţi
Conform recensământului din anul 2002 oraşul are o populaţie de 26.537 de locuitori structuraţi pe etnii şi religie astfel:
- 19.231 români, 4.721 maghiari, 2.568 rromi, 6 ucrainieni, 105 germani, 5 ruşi-lipoveni, 1 turc, 1 sârb, 2 slavi, 4 evrei, 1 polonez, 4 italieni, 5 alte naţionalităţi
- 19.921 ortodocşi, 853 romano-catolici, 1.135 greco-catolici, 2.552 reformaţi, 257 penticostali, 214 baptişti, 99 adventişti, 4 musulmani, 941 unitarieni, 256 evenghelişti, 38 evanghelici-lutherani, 16 lutherani, 3 mozaici, 285 alte religii, 44 liberi cugetători, 17 atei, 17 nu au răspuns.
[modifică] Personalităţi
- Ladislau Bölöni, sportiv, selecţioner al echipei naţionale de fotbal a României, a jucat la Chimica Târnăveni (n. 1953)
- György Ligeti, compozitor evreu de limbă maghiară născut în Târnăveni, ulterior cetăţean austriac (n. 28 mai 1923 - d. 2006)
- Vasile Moldovan, prefect de legiune în timpul revoluţiei de la 1848 condusă de Avram Iancu
- Eugen S. Cucerzan, profesor universitar la Universitatea din Cluj, (n. 1940)
[modifică] Obiective turistice şi monumente

[modifică] Muzeul municipal
Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecţie arheologică, precum şi materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.
[modifică] Fostul sediu al administraţiei comitatului Târnava Mică
În perioada interbelică în clădire a funcţionat prefectura judeţului Târnava Mică.
[modifică] Biserica unitariană
A fost construită în stil gotic în secolul al XV-lea. Biserica este declarată monument istoric.
[modifică] Alte edificii publice şi atracţii turistice
- Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Martin, patronul oraşului,
- Biserica greco-catolică „din deal”, cu hramul Sfinţii Mihail şi Gavril, biserică protopopială,
- Biserica protopopială ortodoxă "Sf.Treime", construită între 1939-1940; biserica ortodoxă Sfântul Gheorghe;
- La 15 km distanţă de Târnăveni spre Blaj în Cetatea de Baltă se găseşte un castel medieval, construit între 1570-1580.
- Ar mai fi de vizitat: Padurea "Corona", care se găseşte pe dealul oraşului în zona dintre râul Târnava Mică şi râul Mureş
[modifică] Oraşe înfrăţite
Târnăveniul este înfrăţit cu două oraşe:
Iernut | Luduş | Miercurea Nirajului | Reghin | Sărmaşu | Sângeorgiu de Pădure | Sighişoara | Sovata | Târgu Mureş | Târnăveni | Ungheni