Costume populare româneşti
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
România este una dintre puţinele ţări din lume unde, în anii 2000, unii oameni de la sat încă mai poartă costume tradiţoanle şi în zilele de lucru, nu numai cu ocazia anumitor sărbători. România se remarcă print-o varietate extraordinară de costume populare.
În mare, costumele populare româneşti se pot împărţi în şapte regiuni folclorice. Mai detaliat, costumele populare româneşti se pot clasifica pe zone etnografice, numărul zonelor variind între 40 şi 120, totul depinzînd de persoana care face împarţirea şi de criteriile folosite.
Cele şapte mari regiuni folcorice sunt:
- . Transilvania-Ardeal
- . Câmpiile de vest:Câmpia Mureşului Inferior; Câmpia Crişurilor (Crişul Negru, Crişul Alb, Crişul Repede); Câmpia Someşului inferior (Ţara Oaşului)
- . Banatul, cuprinzînd Lunca Timişului şi Caraş-Severin.
- . Valahia, cuprinzînd Oltenia şi Muntenia.
- . Zona Dunării inferioare, cuprinzînd Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei.
- . Moldovenii, inclusiv Basarabia, Bucovina şi Transnistria.
- . Balcanicii sau Românii din peninsula Balcanică.
- Daco-românii de-alungul graniţlor româneşti: Cadrilater (Bulgaria), Timoc (nord-vestul Bulgariei şi estul Serbiei), Banatul sârbesc şi în Ucraina (mai ales în regiunile Cernăuţi şi Odesa)
- Istroromânii în Istria, Croaţia
- Macedoromânii (sau "aromânii") în Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia.
- Meglenoromânii în Grecia şi Macedonia.