Creier

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mărimea relativă a creierului uman comparat cu creier de animale
Extinde
Mărimea relativă a creierului uman comparat cu creier de animale
Lobii scoarţei cerebrale includ lobii frontali (red), temporali (green), occipital (yellow), şi parietali (orange). cerebelul (blue) nu face parte din telencefal. In vertebrates a gross division into three major parts is used.
Extinde
Lobii scoarţei cerebrale includ lobii frontali (red), temporali (green), occipital (yellow), şi parietali (orange). cerebelul (blue) nu face parte din telencefal. In vertebrates a gross division into three major parts is used.
A human brain showing frontotemporal lobar degeneration (degenerarea lobilor frontali şi temporali cauzează dementia).
Extinde
A human brain showing frontotemporal lobar degeneration (degenerarea lobilor frontali şi temporali cauzează dementia).

Creierul (lat. Cerebrum, grec. Ενκέφαλον Encephalon) este denumirea părţii sistemului nervos central de la cap, creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia craniană care este căptuşit cu o membrană (meninge)

[modifică] Funcţie

Creierul funcţionează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior ce coordonează comportarea organismului în funcţie de informaţiile primite.
De fapt nu toate informaţiile de la nervii periferici ajung până la scoarţa cerebrală, , ci sunt prin împletiturile de nervilor (plexuri) reţinute la unii centri nervoşi externi ca măduva spinării sau bulbul rahidian, deci la unele informaţii reacţionăm inconştient prin relexe.
La animalele cu un sistem nervos superior ca şi la om există acest sistem nervos autonom ce funcţionează independent de sistemul nervos central (din creier). Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, uşurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de informaţii, putând ajunge la blocarea activiăţii cerebrale (inhibiţia corticală), astfel de reflexe a sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respiraţia, activitatea cardiacă, digestia, excreţia, setea, ca şi reproducţia (înmulţirea speciei).
Funcţiunea creierului se realizează printr-o reţea densă de neuroni, această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă), ce stabilesc intensitatea biocurenţilor produşi la acest nivel.
Diferenţierea structurală şi funcţională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluţiei speciilor, ce se manifestă prin apariţia inteligentei şi a capacităţii de a învăţa prin proprietăţile plastice neuronale.

[modifică] Alcătuire

Creierul la vertebrate este alcătuit din:

  • Prosencephalon (creierul anterior (lobii olfactivi))
  • Telencephalon (Creierul posterior)
  • Cortex (scoarţa cerebrală)
  • Basalganglien (ganglionii bazali)
  • Limbisches System (sistemul limbului)
  • Diencephalon (Creierul mijlociu)
  • Thalamus
  • Epithalamus
  • Subthalamus
  • Hypothalamus (regina glandelor endocrine Hipofiza este legată de Hipotalamus)
  • Metathalamus
  • In împărţirea didactică a creierului Rhombencefalul şi Mezencefalul sunt de multe ori tratate împreună ca truncus cerebri (trunchiul cerebral)


v·d·e
Sistemul nervos
Creier | Măduva  spinării | Sistemul nervos central | Sistemul nervos periferic | Sistemul nervos somatic | Sistemul nervos autonom | Sistemul  nervos simpatic | Sistemul  nervos parasimpatic | Sistem senzorial