Mumbai
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mumbai (în marathi: मुम़बई), fost Bombay, este capitala statului indian Maharashtra şi este cel mai populat oraş oraş indian. Mumbai este situat pe o insulă în apropierea coastei coastei vestice a Indiei. Cu o populaţie metropolitană estimată
(2005) la 17 milioane de locuitori [1], este a treia cea mai mare zonă metropolitană din lume, iar împreună cu oraşele satelite învecinate formează una dintre cele mai populate aglomerări urbane. Oraşul, care are un port adânc natural, este totodată cel mai mare port din India vestică, desfăşurând jumătate din traficul de pasageri al Indiei.
Mumbai este capitala comercială a Indiei şi găzduieşte importante instituţii financiare cum ar fi Banca Indiei, Bursa de mărfuri Bombay şi sediile grupate ale multor companii indiene. Cu mari oportunităţi de afaceri şi un nivel de trai relativ ridicat, Mumbai a atras oameni din întreaga Indie şi din Asia de sud, transformându-se într-un oraş cosmopolit cu numeroase comunităţi şi culturi. În Mumbai este situat Bollywood, epicentrul hindi al industriei de film şi televiziune, care produce anual cel mai mare număr de filme din lume. Mumbai este unul dintre puţinele oraşe care găzduieşte pe teritoriul său un parc naţional.
Numele Mumbai este un eponim, derivat etimologic din Mumba — numele zeiţei locale hinduse Mumbadevi şi Aai — însemnând mamă în limba marathi. În secolul al XVI-lea, portughezii au numit regiunea Bom Bahia, care înseamnă Golf bun. Acesta s-a transformat ulterior în Bomaím sau Bombaim, nume sub care este cunoscut şi astăzi în portugheză; şi după ce britanicii l-au cucerit, numele i-a fost anglicizat în Bombay. Numele a fost schimbat oficial din Bombay în Mumbai în 1995, dar vechiul nume este încă mult folosit în Occident, de mulţi dintre locuitorii oraşului şi de instituţiile renumite.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Mumbai-ul din zilele noastre era format la început din şapte insule. Obiecte descoperite lângă Kandivali în nordul Mumbai-ului demonstrează că aceste insule erau locuite încă din Epoca de piatră. În secolul al III-lea î.e.n., erau parte a imperiului Maurya condus de împăratul budist Ashoka. Mai târziu, insulele au fost guvernate de conducătorii hinduşi ai dinastiei Silhara, până în 1343, când au fost anexate de regatul Gujarat. Câteva dintre cele mai vechi edificii ale arhipelagului – Peşterile Elefantului şi complexul de temple Walkeshwar datează din această perioadă.
În 1534, portughezii şi le-au însuşit de la şahul Bahadur de Gujarat. Au fost cedate lui Carol al II-lea al Angliei în 1661 ca zestre, mai precis, drept cadou de nuntă pentru Caterina de Braganza. Insulele au fost închiriate Companiei britanice a Indiei de Est în 1668 pentru suma de 10 £ pe an. Compania a găsit că golful adânc al Bombay-ului este foarte potrivit transporturilor, şi populaţia a crescut de la 10.000 de locuitori, în 1661, la 60.000, în 1675. În 1687 Compania Indiilor de Est şi-a transferat sediul de la Surat la Bombay.
Din 1817 oraşul a fost remodelat prin mari proiecte de inginerie civilă pentru a uni insulele într-o singură masă amalgamată. Acest proiect, Hornby Vellard, a fost terminat în 1845 şi a rezultat o suprafaţă mărită la 435 km². Opt ani mai târziu, în 1853, s-a înfiinţat prima cale ferată a Indiei, legând Bombay de Thana. În timpul Războiului Civil din America, (1861–1865), oraşul a devenit principala piaţă din lume a bumbacului, ceea ce a dat un impuls economiei şi, drept urmare, un impuls dezvoltării oraşului. Deschiderea Canalului Suez în 1869 a transformat Bombay într-unul dintre cele mai mari porturi la Marea Arabiei.

În următorii 30 de ani, oraşul s-a transformat într-un centru urban important, datorită îmbunătăţirii infrastructurii şi înfiinţării unor instituţii. Populaţia a crescut la un milion de locuitori în 1906, devenind al doilea oraş indian ca mărime, după Calcuta. Mai târziu a devenit un centru al mişcării pentru independemţa Indiei, Mişcarea „Părăsiţi India” numită aşa de către Mahatma Gandhi, din 1942 fiind cel mai de seamă eveniment. După câştigarea independenţei oraşul a încorporat părţi ale insulei Salsette, extinzându-se la limitele actuale în 1957. A devenit capitala noului stat lingvistic Maharashtra în 1960.
La sfârşitul anilor 1970, în Bombay s-a construit mult şi populaţia a acrescut datorită afluxului de imigranţi. În 1986 depăşise Calcuta, devenind cel mai populat oraş al Indiei. Ţesătura seculară a oraşului s-a destrămat în 1992, după ce o revoltă violentă hinduso-musulmană a dus la pierderea de vieţi şi la distrugeri. Câteva luni mai târziu, în 12 martie 1993, un şir de atentate cu bombă puse la cele de lumea interlopă au ucis aproximativ 300 de locuitori. În 1995, oraşul a fost redenumit Mumbai, după ce partidul de dreapta Shiv Sena a ajuns la putere în Maharashtra, în acord cu politica sa de a înlocui numele instituţiilor coloniale cu nume istorice locale.
[modifică] Geografie
Mumbai este dituat pe Insula Salsette care se găseşte la gurile râului Ulhas pe coasta vestică a Indiei în regiunea ţărmului cunoscut sub numele de Konkan. Cea mai mare parte a oraşului Mumbai se găseşte la nivelul mării şi înălţimea medie este curpinsă între 10 şi 15 metri. Partea nordică a oraşului este deluroasă, cel mai înalt punct al oraşului se găseşte la 450 metri[2]. Mumbai se întinde pe o suprafaţă de 438 km² .
În zona metropolitană se găsesc trei lacuri: Tulsi, Vihar şi Powai. Primele două sunt incluse în Parcul Naţional Borivali şi furnizează o parte din apa potabilă a oraşului. Mumbai are şi trei râuri mici care au izvoarele în Parcul Naţional Borivali. Zona de ţărm a oraşului are numeroase golfuri. La est, o zonă mlăştinoasă de mangrove, de mare biodiversitate, ocupă cea mai mare parte a regiunii.
Datorită vecinătăţii mării, terenul din regiunea oraşului este, predominant, nisipos. În suburbii, solul este acoperit de argilă aluvionară. Mumbai stă pe o zonă activă seismic, catalogată ca regiune din zona a III-a, ceea ce înseamnă că este predispusă la un cutremur de pământ cu magnitudinea de până la 6,5 .
Mumbai este considerat drept metropolă a Indiei, aflată sub jurisdicţia municipalităţii. Se compune din două regiuni nedelimitate strict — Oraşul (the City) şi Suburbiile (the Suburbs), formând de asemenea două districte ale statului Maharashtra.
[modifică] Climă
[modifică] Vezi şi
State şi teritorii unionale ale Indiei | Capitale de state ale Indiei |
---|
Agartala • Aizawl • Bangalore • Bhopal • Bhubaneswar • Calcuta (Kolkata) • Chandigarh • Chennai (Madras) • Daman • Dehradun • Delhi • Dispur • Gandhinagar • Gangtok • Hyderabad • Imphal • Itanagar • Jaipur • Kavaratti • Kohima • Lucknow • Mumbai (Bombay) • Panaji • Patna • Pondicherry • Port Blair • Raipur • Ranchi • Shillong • Shimla • Silvassa • Srinagar • Thiruvananthapuram |