Ungaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".
Magyar Köztársaság
Steagul Ungariei Stema Ungariei
în detaliu mai mare
Deviză naţională: Nu are
Limbă oficială Maghiara
Capitală
 
Budapesta
Oraş principal Budapesta
Preşedinte László Sólyom
Prim-ministru Ferenc Gyurcsány
Sistem politic Republică constituţională
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 108
93.030 km²
0,74%
Populaţie
 - Total
 - Densitate
Locul 80
10.032.375
107,84/km²
Independenţă Decembrie 1000
PIB
 - Total
 - PIB/cap de loc.
Locul 49
$162,29 miliarde
$16,627
Monedă Forint (HUF)
Fus orar UTC+1/+2
Imn naţional Isten, áldd meg a magyart
Domeniu Internet .hu, .eu1
Prefix telefonic 36

1Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Ungaria face parte

Harta Ungariei
Extinde
Harta Ungariei
Parlamentul din Budapesta
Extinde
Parlamentul din Budapesta
Dunarea la Visegrad
Extinde
Dunarea la Visegrad
Basilica Esztergom
Extinde
Basilica Esztergom


Ungaria ( Magyarország) este o ţară din Europa Centrală. Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba turcă veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece săgeţi.

Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaţia (sud) şi Slovenia (sud).

Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română, dar mai ales de dialectul secuilor, aşa explicându-se numele local al Ungariei sub numele Magyarország. Împreună cu Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, formează grupul de la Vişegrad.

Forma de guvernământ republică.

Cuprins

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul stat Ungaria, Panonia. După căderea Imperiulul roman, triburile Germanice au stăpânit Panonia, în această perioadă a continuat migraţiile si invaziile. Primii au fost Hunii conduşi de Attila. După căderea Hunilor triburile Germanice lombarzii şi gepizii au stăpânit Panonia în jur de o sută de ani. În această perioadă şi triburile Slavice au migrat în partea sudică a Europei, în 560 sub conducerea Avarilor Panonia a fost sub controlul lor timp de două secole pănă în secolul 9. Mai târziu Panonia a fost sub controlul Francilor, regatului Slavonic Moravia mare şi principatele Balatonului până la sfârşitul secolului al IXlea. Spre sfârşitul secolului IX Maghiarii au migrat în Panonia. După tradiţie ţara maghiarilor (Magyarország) a fost descoperită de Árpád, conducătorul maghiarilor, care i-a adus în Panonia după 895; cele "Zece Săgeţi" menţionate mai sus se referă la baza de invazie militară maghiară. În anul 895/896, ungurii se aşează în Câmpia Panoniei, venind din Etelköz ("Teritoriul dintre Râuri").

Regatul maghiar a fost înfiinţat în anul 1000 de Ştefan I al Ungariei. Numele originar al acestuia înainte de a trece la creştinism era Vajk(Voicu), iar tatăl său a fost Géza, conducătorul maghiarilor. Sfântul Ştefan, în maghiară Szent István, care a fost botezat de mic copil, s-a căsătorit cu Ghizela, fica lui Henric II Duce de Bavaria, în 996 a devenit conducatorul ţării. Ştefan a primit coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în oraşul Esztergom ; ca rege creştin a infiinţat Biserica Ungară, zece biserici iar regatul administrativ al ţării a fost împărţit în comitate, (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împărţit în proprietăţi private.

Iniţial istoria politică al Ungariei a evoluat alături de asociaţia cu Polonia şi Boemia condusă de preoţi ai Imperiului Roman Sfânt.

Între 1241-1242 Ungaria a fost devastată de armata tătară şi mongolă condusă de Batu Khan în bătălia de la Muhi .

În mod gradual sub conducerea dinastiei Árpád s-au alăturat de civilizaţia Europeană. Sub conducerea Angevinilor în 1308 Ungaria încet, încet şi-a pierdut controlul asupra Valahiei în (1330) şi Moldovei în (1359). Regele Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara (János Hunyady) a condus regatul maghiar din 1458 pănă-n 1490. În această perioadă Ungaria a înflorit, devenind o ţară cu importanţă artistică şi culturală în centrul Europei pănă la Renaştere. Matei Corvin a luptat cu succes împotriva Imperiului Otoman.

Independenţa maghiară s-a sfârşit în 1526 după bătalia cu Otomanii de la Mohács. Regatul a fost împărţit în trei părţi: partea de est a fost anexată de austrieci, vestul (Transilvania) a devenit independent, iar centrul ţării a ajuns sub stăpânirea imperiului Otoman.

150 de ani mai târziu, în secolul 17 Austria şi alianţa creştină au eliberat regiunile ocupate de imperiul Otoman. Intre 1703 şi 1711 revolta maghiară pentru independenţă condusă de Francisc Rákóczi al II-lea.

Altă revoluţie şi război între 1848-1849, Austria a putut interveni numai cu ajutorul Rusiei.

La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară. În martie 1919 comuniştii a preluat puterea sub Béla Kun care a proclamat statul Ungar. În ianuarie 1920 Miklós Horthy a fost ales de asamblul naţional ca Regent. Regele Carol I al Austriei a incercat sa revină înapoi fără succes. La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, care a fixat noile graniţe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu şi 66% din populaţie, o treime din populaţia maghiară a devenit o minoritate etnică în ţăriile vecine, Ungaria a pierdut propriul port în Fiume (azi Rijeka).

Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în 1930 cu speranţa de a primi înapoi teritoriile pierdute din primul război mondial. Astfel, Ungaria a anexat Sudul Slovaciei şi apoi, după pactul de la Viena, Ardealul de Nord. Ungaria a intrat în al doilea război mondial în 1941 şi în luptă impotriva Rusiei în 1944. Adolf Hitler l-a înlocuit pe Miklós Horthy şi l-a instalat pe pro-nazistul Ferenc Szálasi impreună cu partidul său Săgetar-Cruciat. Ungaria a înfiinţat o serie de legi anti-evreieşti incepând cu prima lege din 1920 - iniţiatorul a fost Pál Teleki prim-ministru.

Cînd Germania a ocupat Ungaria partidul Săgetar-Cruciat şi autoritatea guvernamentală au participat în Holocaust. În jur de 440,000 evrei în 145 de trenuri au foşti deportaţi la Auschwitz, inclusiv dintre evreii din Ardealul de Nord. După terminarea războiului, Ungaria a devenit ţară comunistă. După o perioadă scurtă de democraţie (1946 - 1947), după anul1948 Liderul Comunist Mátyás Rákosi a înfiinţat regimul după modelul lui Stalin - acesta a fost motivul pornirii revoluţiei maghiare din 1956. În acelaşi an Ungaria a anunţat ieşirea din Pactul de la Varşovia, după care armata sovietică a intervenit cu un atac militar masiv, în urma căruia un milion de oameni au plecat din Ungaria (în 1956 graniţele ungare erau deschise). János Kádár a fost instalat de sovietici la conducere ca prim-ministru.

La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria devine membru NATO.


Migratia ungurilor 1. Yugra (strămoşi unguri) 2.Magna Hungaria 3. Lévédié 4. Etelköz.

Triburile maghiare : Jenő, Kér, Keszi, Kürt-Gyarmat, Megyer (Magyar), Nyék, şi Tarján, şi incă trei triburi Kabare, în total 10 triburi.

[modifică] Etelköz 830-895

În jurul anului 830, a pornit un război civil în Khaganate Kazar, ca rezultat 3 triburi Kabare au ieşit din imperiul Kazar şi s-au alăturat, ataşat de Proto-Magyars şi s-au dus la Etelköz, teritoriu între Carpaţi şi răul Dnieper azi Ucraina în jurul anului 854 Proto-Magyars trebuia să facă faţă cu atacul Pecenegean de aceea s-au indepărtat spre Etelköz Tribul Kabar i-au invăţat pe Maghiari limba turcă, cel puţin 300 de cuvinte din limba turcă este prezentă în limba maghiara cea modernă, noii vecini ai Proto-Magyars erau Vikingii şi Slavii, arhiologii au gasit o sugestie că Proto-Magyars au intrat în interacţie cu ambele grupe, din 862 încolo Proto-Magyars numiţi deja ca Ungri impreună cu aliaţi Kabarii au început o serie de atacuri din Etelköz în bazele din Carpaţi.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Istorie

  • 900 d.c 250,000 - 500,000 Maghiari s-au aşezat în cămpia panonică predominantă de Slavi
  • 1222 - 2,000,000 în perioada sau epoca de aur.
  • 1242 - 1,200,000 după invazia Mongolico-Tatară
  • 1370 - 2,500,000 în perioada regii de Angevin
  • 1490 - 4,000,000 înaintea ocupaţii otomane (3.2 milioane de Maghiari)
  • 1699 - 3,300,000 în perioada Tratatului de la Karlowitz (mai puţin de 2 milioane de maghiari)
  • 1711 - 3,000,000 în perioada sfărşitului de război Kuruc (1.6 milioane Maghiari)
  • 1790 - 8,000,000 (39% Maghiari)
  • 1828 - 11,495,536
  • 1846 - 12,033,399
  • 1880 - 13,749,603 (46% Maghiari)
  • 1900 - 16,838,255 (51,4% Maghiari)
  • 1910 - 18,264,533 (54,5% Maghiari, 5% de evrei maghiari vezi istoria evreilor din ungaria)
  • 1920 - 7,516,000 după Tratatul de la Trianon (90% Maghiari, 6.1% evrei)
  • 1981 - 10,800,000
  • 2001 - 10,197,119
  • 2005 – 10,090,330 [1]

[modifică] Prezent

Populaţia maghiară din ungaria de azi reprezintă 95%, limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică, alte minorităti : rromi, sau Romák în maghiară (5%), etnici Germani sau Svábok în maghiară (1.2%), etnici Români sau Románok în maghiară (0.8%), etnici Slovaci (0.4%), etnici Croaţi (0.2%), etnici Sărbi (0.2%) şi Ucraini (0.1%).

Religia Catolică e cea dominantă, 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă , şi 3% de religie Lutheran, 1% din populaţie sunt de religie Mozaică (evrei). [2]

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă.

Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum şi sârbii, slovacii, românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici), fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. Ca exemplu, românii din Ungaria, grupaţi în special în zona oraşului Gyula (Giula), reprezintă 0,7% din totalul populaţiei ţării. Comunităţi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, Partium şi Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în Statele Unite ale Americii şi în Canada.

67,5% din populaţia Ungariei este de confesiune catolică. Comunităţii reformate (calvine) din Ungaria îi aparţin 20% din cetăţeni. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani. Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%), cea ortodoxă română, precum şi cea iudaică (0,2%). Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula, care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari, ruteni, slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza.



[modifică] Sistemul politic

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Parlamentul Ungar este format din 386 de deputaţi, odată la 4 ani sunt aleşi pe listele individuale de 176 de candidaţi în circumscripţiile electorale, iar 210 de deputaţi partidele formează listele de candidaţi nu sunt votaţi în direct de alegător ci prin alegerea partidului de alegători , deputaţii îl aleg pe primul ministru, iar primul ministru desemnează guvernul şi miniştrii.


Forma de stat al ungariei este republică în maghiară: köztársaság Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori prima modificare a fost în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară, preşedintele aprobă, în caz ca nu corespunde preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin curtea de constituţie.

Ungaria face parte din NATO şi a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.

Pentru detalii, vedeţi articolul Primii Miniştri al Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Economie

Hungarian 100 Forint
Extinde
Hungarian 100 Forint

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creştere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investiţiilor străine în Europa Centrală. Din 1989 investiţiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflaţia şi şomajul au crescut uşor în ultimii ani şi se aşteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o uşoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creşterea încasărilor şi mai puţin scăderea cheltuielilor.

Guvernul ungar şi-a exprimat dorinţa de a adera la zona euro în 2010. Analiştii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analişti au sugerat chiar că următorii membrii UE - Bulgaria şi România - ar putea depăşi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro [1]

[modifică] Comitate

Pentru detalii, vedeţi articolul comitatele Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Ungaria este împărţită în 19 comitate (megye) şi 23 de oraşe cu dreptul de comitat (Pest este comitat cu administraţia în capitala Budapesta) (megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém şi Zalaegerszeg.

[modifică] Referinţe

  1. http://euobserver.com/9/22015

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Ungaria