Judeţul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la Judeţul Arad. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Arad (dezambiguizare).
Judeţul Arad
Harta României cu Judeţul Arad indicat
Regiune: Crişana
Reşedinţa: Arad
Populaţie:
 •Total 2003:
 •Densitate:
Locul 20
461.744 loc.
59,5 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 5
7.754 km²
Abreviere: AR
Prefix Telefonic: (+40) x57 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Iosif Matula
C.J. Arad
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Cristian Stargea
Prefectura Arad
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.
Steagul judeţului Arad
Extinde
Steagul judeţului Arad

Aradul este judeţ al Ardealului, aşezat în vestul ţării, de o parte şi de alta a Mureşului şi Crişului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord şi nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiş la sud şi cu Ungaria la vest. Suprafaţa pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 oraşe (din care 1 municipiu) , 68 de comune şi 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureş, teritoriul său este cuprins în proporţie de aproximativ 2/3 în regiunea Crişana, cealaltă treime fiindu-i tributară regiunii Banat.

Cuprins

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică

Conform datelor statistice pe anul 2003, Aradul are o populaţie de 461.744 şi o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media naţională de densitate (93/km2), dintre care 221.907 bărbaţi şi 239.837 femei. Durata medie a vieţii pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35(66,92 la bărbaţi, respectiv 73,85 la femei). Populaţia la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.

[modifică] Etnicitate

  • Români:82,2%
  • Maghiari:10,7% maghiari
  • Rromi(ţigani):3,8%
  • Slovaci:1,3%
  • Germani:1,0%
  • Ucrainieni:0,4%
  • Sârbi:0,3%

[modifică] Geografie

Judeţul Arad se întinde la vest de Munţii Apuseni. Coordonatele 20°45’ (Nădlac) şi 22°39’ (Târnăviţa) longitudine estică, respectiv 45°58’ (Labaşinţ) şi 46°38’ (Berechiu) latitudine nordică, reprezintă punctele extreme ale judeţului.

Relieful coboară în trepte dispre est spre vest:

  • Munţii Zărand, Munţii Codru-Moma şi porţiuni din Masivul Găina, Depresiunea Zărandului intercalată intre culmile muntoase
  • Altitudinea maximă: vf. Pleşu 1109 m
  • Dealurile Vestice
  • Câmpia înaltă a Aradului şi Câmpia Crişului Alb


Reţeaua hidrografică:

  • Râul Mureş cu afluenţii săi, Crişul Alb, Teuz. Canale: Morilor, Matca.
  • Principalele lacuri: Tauţ (lac de acumulare), Seleuş, Cermei, Rovine şi Balta Ţiganilor (heleşteie), Cladova.

[modifică] Lista oraşelor din judeţul Arad

Pentru detalii, vedeţi articolul Listă de unităţi administrative din judeţul Aradvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Oraşe

[modifică] Cultură

[modifică] Monumente istorice

  • http://www.statuialibertatii-arad.ro (1890)
  • Cetatea de piatră Şiria ( 1331) , cu statut de cetate regală. Printre ocupanţii ei s-au numărat Hunyadi János,regele Sigismund de Luxemburg , despotul sîrb George Brâncovici , Matei Corvin , familia Báthory .
  • Cetatea de piatra Şoimoş ( 1278 ) - Lipova
  • Cetatea Agriş ( 1400 )
  • Fortăreaţa Tauţ( sec XII )-ruine
  • Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
  • Castelul Bohus - Bohus ( sec XIX ), construit in stil neoclasic
  • Castelul Brazi, construit in stil neoclasic( 1800 )
  • Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
  • Castelul Conop ( sec XVIII ), locuit mai multe decenii de Ştefan Cicio Pop
  • Castelul Curtici ( 1769 )
  • Castelul Macea, însoţit de o frumoasă grădină botanică
  • Castelul Săvîrşin( 1870)- domeniu regal
  • Castelul Şiria ( secXVII ), construit in stil baroc - Galşa din Şiria
  • Monumentul ostaşilor români - Arad
  • Monumentul eroilor - Păuliş

[modifică] Edificii religioase

  • Mănăstirea Hodoş - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţa monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul 1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise şi alte piese muzeistice[1]
  • Mănăstirea Bezdin (1334)
  • Biserica sârbeasca Arad( 1698 ), construită în stil baroc
  • Mănăstirea franciscană(1756) - Radna
  • Mănăstirea Sf. Simion(1760-1762) - Arad Gai
  • Biserici de lemn - Buceava, Groşii Noi, Hălmagiu, Săvârşin.

[modifică] Etnografie

Ţara Zărandului este una dintre cle mai renumite zone etnografice din ţară.În localităţi precum Batsa, Bârzava, Birchiş-Căpâlnaş, Buteni, se conservă piese de valoare şi originalitate inestimabilă.

[modifică] Surse

Direcţia Judeţeană de Statistică - ARAD

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe