Masacre antiromâneşti în Transilvania de Nord, 1940-1944

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Harta satului Ip
Extinde
Harta satului Ip

În toamna anului 1940, odată cu ocuparea Ardealului de către trupele horthyste, în mai multe localităţi transilvănene a avut loc masacrarea populaţiei româneşti. Printre cele mai cunoscute localităţi în care au avut loc crime împotriva populaţiei româneşti se numără Moisei, Trăznea, Ip, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud.

Cuprins

[modifică] Cronologie parţială

  • 7 septembrie 1940 - comuna Mihai Bravu, jud. Bihor - 20 de ţărani români, printre care şi doi copii, sunt adunaţi pe câmp şi împuşcaţi de soldaţi unguri.
  • 8 septembrie 1940 - comuna Ciumirna - au fost ucişi 11 români; Almaşul-Mare - soldaţii unguri execută 13 ţărani români. Zalău - 4 femei şi 3 bărbaţi sunt asasinaţi de trupele ungare. Cadavrele femeilor sunt găsite dezgolite şi batjocorite; Trupele ungare mărşaluind spre Româneşti găsesc gospodăriile lui Gavrilă Vicaş şi Gheorghe Prunea, agronomi. Sunt împuşcaţi pe loc alături de familiile lor. Ciumarna - Trupele ucid 11 români: Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Ţiriac şi soţia sa Ana, N. Rati, Teodor Ţiriac, Rozalia Ţirac, Gavrilă Oprea Ticău, Gavrilă Ortelecan, Florea Ciglăneanu, Niculae Barbanaş şi un ţăran din Trăznea.
  • 9 septembrie 1940 - comuna Trăznea (jud. Sălaj) - au fost ucişi 80 de români, răniţi grav 183 şi 47 de gospodării au fost distruse.
  • 10 septembrie 1940 - Salonta, jud. Bihor - Iosif Cristea este torturat sadic apoi ucis in chinuri.
  • 10/11 septembrie 1940 - Sântion - Gheorghe Tiponuţ şi fiul sau sunt ucişi de soldaţi unguri.
  • 13-14 septembrie 1940 - satul Ip - au fost ucişi 157 de români.
  • 4 septembrie 1944 - comuna Aita Seacă - au fost luati ostatici, torturaţi şi omorâţi militarii români izolati, aflati in retragere dezorganizată. Numărul este aproximat undeva între 40 şi 100.
  • 9 septembrie 1944 - comuna Iara (jud. Turda) - au fost ucişi 98 de romani ucisi (decapitaţi).
  • 14 octombrie 1944 - comuna Moisei - 39 de români şi 3 evrei au fost forţaţi să intre în case şi apoi au fost împuşcaţi prin ferestrele locuinţelor de soldaţi unguri aflaţi în retragere.
Monumentul victimelor hortyste din comuna Trăznea
Extinde
Monumentul victimelor hortyste din comuna Trăznea

[modifică] Progromurile hortyste

Majoritatea cadavrelor au fost aruncate într-o groapa comună, fără a se oficia nici o ceremonie religioasă. Masacrul din localitatea Ip a durat până pe 15 septembrie 1940, moment în care guvernul britanic a somat autorităţile de la Budapesta să înceteze progromul. După 1990, în satul Ip a fost ridicat un monument în memoria victimelor progromului horthyst, iar Armata Română a realizat un film pentru Televiziunea Română.

Printre personalităţile maghiare transilvănene implicate în acţiuni contra românilor se numără:

  • Albrecht Dezsö - politician naţionalist extremist, activ la Cluj până în 1944. Deputat în parlamentul lui Horthy, se refugiase cu armata nazistă în occident şi devenise şeful emigraţiei maghiare în Franţa. Integrat în Ministerul Afacerilor Străine din Paris, a elaborat materiale şi a organizat diverse manifestări revizioniste contestând dreptul României asupra Transilvaniei.
  • Florián Tibor - (armean maghiarizat din Gherla), poet minor. Emigrează în 1945 în SUA, unde devine fondatorul unei edituri de limbă maghiară şi susţine campanii intense împotriva poporului român.
  • Antal Dániel - în toamna anului 1944 (sub administraţia Armatei roşii) a funcţionat ca subprefect al Dejului. Între 1941-1944 a fost senator în parlamentul lui Horthy la Budapesta.
  • Árvay Árpád - între anii 1941-1944 a fost redactor-şef şi publicist la ziarul «Estilap» din Oradea. Deputat (1941-1944) în parlamentul lui Miklós Horthy. A colaborat cu Biroul II (contraspionaj) al Armatei Regale Ungare şi a întocmit liste cu numele acelor români care au fost expulzaţi de administraţia militară ungară din Oradea. A fost judecat de Tribunalul Poporului din Cluj şi condamnat, în lotul unor criminali de război la mai mulţi ani de închisoare. Árvay a preferat să revină în 1945 în România, întrucât în Ungaria risca să fie condamnat la moarte. După ce şi-a ispăşit pedeapsa, s-a stabilit la Bucureşti.

[modifică] Acţiunile postdecembriste

În 28 iunie 1995 au avut loc în Camera Deputaţilor dezbaterile referitoare la declararea ca localitati martir a comunelor Ip, Traznea si Moisei.

Pe 4 septembrie 2004, prin grija Protopopiatului Ortodox Sfântu Gheorghe şi a Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", cu sprijinul Prefecturii judeţului Covasna, a Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, a autorităţilor publice şi a societăţii civile româneşti din judetul Covasna, a avut loc exhumarea osemintelor ostaşilor români din groapa comună aflată în vechiul cimitir al parohiei ortodoxe din sat şi reînhumarea lor în curtea bisericii din localitate, cu oficierea slujbei înmormântării după ritualul ortodox.

[modifică] Bibliografie

  • Monumente non grata. Falşi martiri maghiari pe pământ românesc, dr. Petre Turlea (fost deputat membru în Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi Naţionale), ed. Bravo Press, Bucureşti, 1996
  • Ardealul pământ românesc. Problema Ardealului văzută de un american, Milton G. Lehrer, ed. Vatra Românească, 1991
  • Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940 - octombrie 1944), Mihai Fătu, Mircea Muşat (coord.), Ed. Politică, Bucureşti, 1985.
  • Ip si Trãznea, Atrocitãti maghiare si Actiune diplomaticã, dr. Petre Ţurlea , ed. Enciclopedică, Bucureşti 1996
  • Urmaşii lui Atilla, Radu Theodoru, Editura Miracol, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9315-38-0

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi