Ion Chelcea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Chelcea (n. 1902 – d. 1991) a fost un etnograf, sociolog folclorist şi muzeolog român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iaşi), şef de secţie la Muzeului Satului din Bucureşti. Promotor al metodei mongrafice, Ion Chelcea a fost autorul unui număr impresionant de studii ştiinfice şi a contribuit la organizarea şi completarea fondurilor etnogarfice ale multor muzee din România. A fost unul dintre sociologii consideraţi incomozi, a căror operă a fost subestimată în perioada regimului comunist. Teoria sa despre fluxurile şi refluxurile etnice este apreciată de specialişti ca fiind o viziune etnopolitică "înalt reprezentativă", alături de cea a lui Simion Mehedinţi, de exemplu (Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Ion Chelcea. În I. Bădescu şi M. Ungheanu (coord.). Enciclopedia valorilor reprimate (vol.I, pp. 478-486), Bucureşti, 2000). Lucrările sale sunt citate în acelaşi context cu alte nume de referinţă în sociologia românească, precum Sabin Manuilă, Anton Golopenţia, Ion Conea, Gh. I. Brătianu, Nicolae Iorga ş.a. (Ion Chelcea, Privire către noi înşine, ca popor, Piteşti, 2002). În opinia lui Paul H. Stahl, "Ion Chelcea face parte din generaţia de excepţie care, între cele două războaie mondiale, a adunat informaţii asupra vieţii sociale din România cea mare; autentici patrioţi care, cu adevărat, şi-au iubit ţara".
Cuprins |
[modifică] Studii şi educaţie
A făcut şcoala elementară şi liceul în satul natal (Boteni, Muscel) şi, respectiv, la Braşov. A absolvit Universitatea din Cluj (1929-1934) şi şi-a luat licenţa în etnografie (Doctor în Etnografie) tot la Universitatea din Cluj.
[modifică] Activitate didactică şi ştiinţifică
A fost conferenţiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-şef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invăţător (la Braşov şi Lujerdiu), şef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din Bucureşti, conferenţiar la Universitatea din Iaşi, director al Muzeului Etnografic al Moldovei (sub egida Univesităţii Al.I. Cuza din Iaşi) (1943), lucrător al Muzeului Satului din Bucureşti.
Ion Chelcea este autorul a peste 200 de titluri de lucrări publicate în cei peste 70 de ani activitate ştiinţifică. Cea mai mare parte a operei sale a ramas însă în manuscris, nefiind publicată în timpul vieţii autorului din cauza cenzurii comuniste.
[modifică] Bibliografie selectivă
[modifică] Studii şi monografii publicate
- Grecii în colindele noastre. Un aspect al vieţii sociale de la noi în trecut: grecii negustori 1930, Cluj,
- Neam şi ţară. Pagini de etnografie şi folclor, 1940, Bucureşti,
- Schiţă monografică asupra Lujerdiului-Someş (1932, Cluj),
- Literatura monografică a satelor noastre şi problemele în legătură cu studiul satului românesc. Momente principale (1933, Cluj),
- Ţiganii din România. Monografie etnografică (1944, Bucureşti),
- Preliminarii la o cercetare sociologică. Comuna Boteni. Documentar-toponimic (în colaborare, 1975, Bucureşti).
- Semnificaţii sociologice desrpe Negru-Vodă, creaţie muscelean-argeşană, pentru spiritualitatea românească. În Argeşul în cercetarea sociologică' (pp. 81-100), 1989, Piteşti,
- Privire către noi înşine, ca popor (2002, Piteşti)
- Literatura populară română contra dominaţiunii maghaire în Ardeal (La littйrature populaire roumaine contre la domination hongroise en Transylvanie). s.l., s.n., s.a., 30 p.
- Lucrări inedinte. Locuinţa rurală din Moldova (secolele XVII-XVII) şi Meşteşugul fierăritului. În Societes europeennes', 18, 2001, Paris-Bucureşti.
[modifică] Lucrări în manuscris
[modifică] Monografii
- Tovărăşii de feciori şi fete ăn viaţa poporului roman. Teză de doctorat (260 p.)
- Curs de etnografie (250 p.)
- Agricultuta tradiţională în România. De la origini până la jumătatea secolului al XX-lea (350 p.)
- Agricultura tradiţională şi începuturile agriculturii socialiste în unlele localităţi din ţara noastră. Note de teren (195 p.)
- Monografia comunei Borteni - Muscel (360 p.)
- Muscelul. Individualitatea sa etnografică (350 p.)
- Carul ca mijloc de transport la noi. Tehnică, terminologie, evoluţie (82 p.)
- Industriile săteşti în Moldova (142 p.)
- Clasele de vârstă şi gen la români (210 p.)
- Poporul roman în lumina cercetărilor sintetico etnografice şi etnopsihologice (258 p.)
[modifică] Articole şi studii
- Vatra în legătură cu viaţa de familie
- La originea vieţii economice. Czlesul în natură
- O datină suceveană: ritualul înmormântării în sunet de trâmbiţă
- Păstoritul în nord-estul regiunii Iaşi
- Boteni. Clăcaşi, boieri, moşeni
- Aspecte ale culturii populare muscelene
- Cercetări etnolingvistice în Muscel
- Contribuţie la cunoaşterea satului Feleac – Cluj
- Istoria satului Boteni – Muscel
- Satul Boteni pe parcursul istoriei
- Documente inedite privind satul Boteni – Muscel
- Boteni, satul ăn cuvinte şi expresii
- Aşezări şi tipuri de sate în Muscel
- Muscelul: caracterizare etnologică
- Aspecte folclorice privind albinăritul în Moldova
- La intersecţia dintre etnografie şi arheologie: “Coaşta”
- Botenii cei de din jos de Târgovişte
- Fierăritul în unele sate din Valea Dunării
- Un muscelean ce nu trebuie uitat: profesorul Petre Coman din Chilii (1906 –1983)
- Specificul naţional în viziunea lui G.Călinescu