Lăsatul secului de brânză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Triodul
Intrarea în triod

Duminica vameşului. Alleluia
Duminica rătăcitului. Septuagesima
Sâmbăta cărnii
Duminica judecăţii. Sexagesima
Săptămâna tirofagiei
Sâmbăta brânzei
Duminica lui Adam. Quinquagesima

Păresimile

Miercurea cenuşii
Sâmbăta Sfântului Teodor
Duminica ortodoxiei. Quadragesima
Duminica a doua a păresimilor
Duminica Sfintei Cruci
Duminica Sfântului Ioan Scărarul
Joia canonului celui mare
Sâmbăta acatistului
Duminica Sfintei Maria Egipteanca
Sâmbăta lui Lazăr

Săptămâna mare

Duminica Floriilor
Miercurea mare
Joia mare
Vinerea mare
Sâmbăta mare

Renunţarea la lactate.
Extinde
Renunţarea la lactate.

Lăsatul secului de brânză, în creştinism e una din cele două lăsaturi are secului, şi anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.

Pentru etimologie, a se vedea articolul lăsatul secului de carne.

În riturile apusene, precum şi în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză şi lăsatul secului de carne au loc deodată. În ritul bizantin primul are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.

Astfel, lăsatul secului de brânză se sărbătoreşte în Duminica înfricoşatei judecăţi, dar e precedat de o săptămână, săptămâna tirofagiei, în care se mănâncă lactate, ouă şi peşte în toate zilele, şi în care, potrivit majorităţii tipicelor, nu are loc euharistia. După duminica înfricoşatei judecăţi, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paşti, ci se începe postul.