Oradea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Bihor | ||||
Atestare documentară | |||||
Populaţie | 206.527 (237.674 în zona metropolitană) | ||||
Suprafaţă | 115,56 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 1910 loc./km² | ||||
Altitudine | 142 m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Petru Filip | ||||
Sit web | ro Sit web oficial | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Coordonate: 47° 03' 05" Nord, 21° 56' 25" Est
Oradea, mai demult Oradea Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiş Groysvardayn, în latină Magnovaradinum) este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului. În anul 2002 populaţia oraşului număra 206.527 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de slovaci, ucrainieni etc. (vezi: judeţul Bihor (interbelic)).
Cuprins |
[modifică] Istoric
Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.
Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095). Conform Cronicii pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor şi patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.
Invazia tătară de la 1241 a fost descrisă de Rogerius, călugăr italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.
Papa Pius al VI-lea a înfiinţat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Şcolii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost şi urmaşul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, care astăzi îi poartă numele.
În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraş, toate hărţile terestre şi maritime ale lumii din acea vreme menţionând acest fapt. În prezent numai unele hărţile maritime mai păstrează acest reper. [1]
[modifică] Obiective turistice
- Palatul Vulturul Negru, Pasajul pietonal Vulturul Negru
- Muzeul memorial Iosif Vulcan
- Muzeul memorial Ady Endre
- Pasajul pietonal „Corso” (Bulevardul Republicii)
- Palatul episcopiei greco-catolice (Episcopia de Oradea Mare), fosta locaţie a bibliotecii judeţene
- Complexul baroc: Bazilica, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Şirul Canonicilor
- Grădina Zoologică Oradea
- Dealul Ciuperca (oferă o panoramă superbă a oraşului Oradea şi a împrejurimilor)
[modifică] Evoluţia structurii populaţiei
- 1787: 9.790
- 1830: 18.091
- 1850: 22.538
- 1857: 22.443
- 1869: 28.698
- 1880: 31.324 (6,6% romani, maghiari 86,4% )
- 1890: 38.557 (romani 6,6%, maghiari 88,8 % ).Circa 26% din locuitori erau de religie israelita.
- 1900: 47.018 (romani 5,1%, maghiari 91,3 % )
- 1910: 69.000 (români:5.6%, maghiari: 91.10%)
- 1920: 72.000 (r: 5%, u: 92%)
- 1930: 90.000 (r: 25%, u: 67%)
- 1941: 98.621 (r: 5,17% ,u: 92,08%)
- 1966: 122.634 (r: 46%, u: 52%)
- 1977: 170.531 (r: 53%, u: 45%)
- 1992: 222.741 (r: 64%, u: 34%)
Recensământul din 2002:
- Români: 145,295 (70,4%)
- Maghiari: 56,830 (27,5%)
- Rromi: 2,466 (1,2%)
- Germani: 566 (0,3%)
- Slovaci: 477 (0,2%)
- Evrei: 172
- Ucrainieni: 76
- Bulgari: 25
- Ruşi: 25
- Sârbi: 17
- Turci: 9
- Cehi: 8
[modifică] Cartiere
Sub Cetate (Centru civic|Centrul civio) | Nufărul | Rogerius | Velenţa | Ioşia | Ioşia-Nord | Cantemir | Eminescu | Episcopia Bihorului | Oncea
[modifică] Zona metropolitană Oradea
Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea şi opt comune înconjurătoare: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin şi Sântandrei. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 260.964 de locuitori.
[modifică] Transport
Nod feroviar cu staţie de triaj Oradea Est Triaj, Oradea Vest şi Episcopia Bihorului, ultima fiind şi punct de trecere a frontierei pe calea ferată.
Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Punct Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţie sanitar-veterinară.
Aeroport internaţional mic, dar în creştere în privinţa traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă zilnică, precum şi zboruri charter. De asemenea, din 4 aprilie 2006, Austrian Airlines zboară de la Viena la Oradea şi înapoi. Aeroportul Internaţional Viena Schwechat oferă multe legături intercontinentale (mai ales în cadrul Star Alliance) cu America şi Asia.
[modifică] Personalităţi
(Următoarele personlităţi s-au născut în Oradea. Sunt afişate cronologic după data naşterii.)
- Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa, (cca. 1450)
- Péter Pázmány, arhiepiscop de Esztergom, (1570-1637)
- Sigismund Báthory, principe de Transilvania, (1572-1613)
- Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor), principe de Transilvania, (1589-1613)
- Graf Ferenc Rhédey, principe de Transilvania, (* 1610)
- Mihály Teleki, cancelar al Transilvania, (* 1634)
- Ödön Beöthy, însărcinat cu afaceri pentru Transilvania din partea guvernului în 1848,, (* 2 decembrie 1796)
- Emanuil Gojdu, avocat şi patriot român de origine aromână (1802-1870), a lăsat moştenire întreaga sa avere Fundaţiei Gojdu
- József Nagysándor, general, (* 17 octombrie 1804)
- Antal Csengery, istoric, (* 2 iunie 1822)
- Dezső Szilágyi, avocat, ministru al justiţiei, (* 1840)
- Diósy Ödönné Adél Brüll, muză a lui Endre Ady (* 1 septembrie 1872)
- Károly Bakonyi, scriitor (*28 iulie 1873)
- Ernő Osvát, fondator al revistei Nyugat, (* 1877)
- Friedrich Schorr, Bass-Bariton iudeo-ungar, (* 1888)
- Zsigmond Széchenyi, călător în Africa, (* 1898)
- Boris Palotai, scriitoare, premiată cu Premiul József Attila, (* 23 mai 1904
- Margit Dajka, actriţă, premiată cu Premiul Kossuth, (* 13 octombrie 1907)
- Iosif Vulcan născut la 31 martie 1841, Holod, decedat în 8 septembrie 1907 la Oradea, academician, animator cultural, publicist şi scriitor român.
- Szabolcs Fényes, compozitor, premiat cu Premiul Erkel, (* 30 aprilie 1912)
- Brunó Straub F., şef de stat al Ungariei între 1988-89, (* 5 ianuarie 1914)
- Nándor Wagner, sculptor, (* 7 octombrie 1922)
- Mircea Maliţa (n. 1927), matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA şi director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar
- Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927), profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară, a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România
[modifică] Cultură
- Universitatea Oradea
- Teatrul de Stat
- Teatrul de păpuşi Arcadia
- Filarmonica Oradea
- Asociaţia Logic Club
[modifică] Presa locală
- Crişana - cotidian;
- Reggeli Újság - cotidian de limbă maghiară
- Jurnal Bihorean - cotidian;
- Bihari Napló - cotidian de limbă maghiară;
- Realitatea Bihoreană - cotidian;
- Jurnalul de dimineaţă - cotidian;
- Informaţia de vest - săptămânal;
- Bihoreanul - săptămânal;
- Gazeta de Oradea - săptămânal;
- Ziarul Primăriei Oradea - publicaţie lunară;
- Familia - revistă periodică de cultură;
- Bazar Bihorean - săptămânal de publicitate;
- Radio Romania Actualitati - redactia jud. Bihor.
[modifică] Sport
- Crişul Oradea
- FC Bihor
- CSM Oradea
- Asociaţia Logic Club
[modifică] A se vedea şi
Listă de cartiere din Oradea
[modifică] Legături externe
- Site oficial
- Zona metropolitană Oradea
- Harta interactiva Oradea
- Portal Oradean
- hu Nagyvárad a mi városunk(Portal dedicat Oradea)
Bazilica Romano-Catolică | Biserica cu Lună | Catedrala Sf. Nicolae | Cetatea Oradea | Dealul Ciuperca | Palatul Baroc | Palatul Episcopiei Greco-Catolice | Palatul primăriei | Palatul Rimanoczy Junior | Palatul Rimanoczy Senior | Palatul Vulturul Negru | Şirul Canonicilor | Teatrul de Stat