Cernăuţi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cernăuţi (ucr. Чернівці, eng. Chernivtsi, germ. Czernowitz) este un oraş din regiunea cu acelaşi nume, Ucraina (nordul Bucovinei), un loc modern plin de fumuseţi naturale şi arhitectură interesantă, multe monumente sculptate, parcuri verzi şi pieţe primitoare. Râul Prut trece prin acest oraş.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Atestat documentar într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi or. Lvov) (8 octombrie 1408), începând cu 1775, oraşul a făcut parte din Austria. La recensământul din acel an au fost numărate în oraş 338 de familii. Autorităţile imperiale au colonizat la Cernăuţi populaţie de limbă germană, atât germani, cât şi evrei. În anul 1849 Cernăuţiul a devenit capitala Ducatului Bucovina, instituit prin Constituţia Austriei din 4 martie 1849. Cei şase primari pe care i-a avut oraşul între 1864 şi 1914, au fost un polonez, un armean, doi germani şi doi evrei. În anul 1875 a fost înfiinţată Universitatea Cernăuţi, o instituţie de învăţământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar. Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat în 1918, Cernăuţiul a devenit parte a României. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roşie a URSS, împreună cu Nordul Bucovinei. După destrămarea URSS, a devenit parte a Ucrainei.
[modifică] Populaţie
Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuţi, 35.387 erau ortodocşi, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ş.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruşi, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ş.a.
Cea mai mare parte a populaţiei Cernăuţiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice imediat după instaurarea regimului comunist. În locul celor deportaţi, au fost aduşi oameni din toate republicile sovietice socialiste, care nu aveau nici o legătură cu oraşul Cernăuţi şi cu cultura sa. Populaţia actuală este, potrivit datelor recensământului populaţiei Ucrainei din 2001, de 236.691 de locuitori. Între aceştia se află 189.021 de ucrainieni, 26.733 ruşi, 10.553 români şi 3.829 moldoveni (au fost împărţiţi pentru că după drepturile internaţionale ar fi fost o naţiune compactă şi ar fi trebuit să le fie conferite mult mai multe drepturi; însă în ultimele întâlniri România-Ucraina s-a convenit că sunt aceeaşi naţiune), 1.408 polonezi 1.308 evrei şi alţii 971.
România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuţi.
[modifică] Personalităţi
- Paul Celan (* 1920, Cernăuţi – 1970, Paris), scriitor
- Gregor Rezzori
- Rose Ausländer
- Eusebius Mandyczewski
- Carol Miculi
[modifică] Bibliografie
- Helmut Braun, Czernowitz. Die Geschichte einer untergegangenen Kuturmetropole (în trad. "Cernăuţi. Istoria unei metropole culturale apuse"), Berlin 2005.