Soliman I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Soliman I, cunoscut şi sub numele de Soliman Magnificul, (în limba turcă Süleyman, în limba arabă سليمان, Sulaymān) numit şi Kanuni (Cel ce face Legile) (n. 27 aprilie 1495, Trabzon – d. 6 septembrie 1566, moare la asediul cetăţii Szigetvár), a fost sultan al Imperiului Otoman între anii 1520 - 1566.
[modifică] Biografie
Soliman s-a născut în Trabzon fiul al lui Selim I, până la moartea tatălui conduce Provincia Magnesia. La urcare pe tron restituie bunurile confiscate de tatăl lui, luând măsuri drastice împotriva corupţiei care domnea in administraţia otomană.
[modifică] Campaniile militare
- Prin refuzul plătirii tributului "Porţii Otomane" la urcarea pe tron a regelui Ungariei, porneşte o campanie militară de pedepsire a acesteia, ocupând Şabaţ, Semlin şi Belgrad (1521) (ce aparţineau Ungariei).
- Asediază insula Rodos care capitulează (1522) după şase luni de asediu, insula fiind anexată imperiului otoman. Cavalerii ioaniţi apărătorii insulei Rodos se retrag pe insula Malta, 40 de ani mai târziu va fi şi aceasta de Soliman fără succes asediată.
- În aprilie 1526 porneşte din nou o campanie militară puternică (100.000 de soldaţi cu 300 de tunuri) împotriva Ungariei, la Mohács obţine o victorie zdrobitoare, chiar regele Ungariei Ludovic II cade pe câmpul de luptă. La 10 septembrie cade cetatea Buda, teritoriul Ungariei fiind împărţit între Imperiul otoman şi Sfântul Imperiu Roman, împăratul Sfântului Imperiu Roman devenind ulterior succesor al coroanei Ungariei. În această perioadă se crează condiţiile intergrării Regatului Ungariei în Sfântul Imperiu Roman, Ferdinand I (IRG).
- După înăbuşirea unei revolte în Asia Mică, Soliman porneşte a treia campanie militară împotriva Ungariei (1529) ocupă Ofen (8 septembrie) ajungând la 27 septembrie cu o armată de 120 000 de soldaţi până la porţile Vienei, asediul Vienei. La data de 14 octombrie se retrage, după ce pierde în timpul asediului Vienei 40 000 de soldaţi .
- După această campanie militară îşi îndreaptă atenţia spre est, în toamna anului 1533 ocupă fortăreţele Ardşiş, Ahlat, şi Van, la 13 iulie 1534 cade capitala persiană Tabriz. Bagdadul este în acelaşi an la 4 decembrie cucerit de unde va organiza provinciile ocupate.
- Campanile militare continuă, 1533 cade Koron, şi 1534 Tunis, care în 1539 este recucerit de Carol Quintul. În anul 1541 ocupă Soliman mai mult de jumătate din Ungaria, fiul lui Ioan Zapolya, Sigismund Zapolya trebuie să se mulţumească cu Transilvania.
- În anul 1547 a fost încheiat un tratat de pace de cinci ani prin care sultanul primea un tribut anual de 50 000 de ducaten (taleri). Luptele cu perşii durează doi ani, în anul 1551 porneşte o nouă campanie împotriva Ungariei, urmat de o pace (1562).
- Soliman are 70 de ani când asediază în Ungaria Szigetvár unde moare la data de 5 septembrie 1566.
[modifică] Urmări ale domniei sale
În perioada lui de domnie imperiul otoman a avut o peroadă de înflorire, au fost elaborate legi hotărîtoare care au influenţat dezvoltarea imperiului otoman, la fel în timpul lui s-au construit mult, dintre aceste construcţii unele există şi azi.
Soliman, aceaşi persoană care a fost un sultan aspru şi crud, a iubit poezia, el insuşi a fost un poet. Soţia lui favorită, care l-a influenţat mult, a fost o rusoaică inteligentă şi frumoasă, aceasta a uneltit ca fiul ei Selim II să ajungă pe tron, ceilalţi fii a lui Soliman fiind ucişi.
![]() |
|
![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Apasă omolog pentru extindere/ascundere
|