Galaţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Galaţi
Stema oraşului Galaţi Galaţi în România
stemă amplasare
Amplasare 45°26′22.1″N, 28°02′03.7″E
Ţară România
Judeţ Galaţi
Atestare documentară approx. 1445
Populaţie 354.000 (2005)
Suprafaţă 18.5 km²
Densitatea populaţiei loc./km²
Altitudine approx. 50 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Nicolae Dumitru
Sit web ro Pagina oficială
Harta administrativă a oraşului Galaţi
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului
Dezambiguizare
Acest articol se referă la oraşul Galaţi, judeţul Galaţi. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Galaţi (dezambiguizare).

Galaţi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, Moldova, România. Cu o populaţie de 354.000 de locuitori (inclusiv suburbiile), municipiul Galaţi este al şaptelea oraş ca mărime din România. Este cel mai mare port al Dunării maritime.

Cuprins

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul Galaţi este situat pe Dunăre, între vărsarea în fluviu a râurilor Siret şi Prut, la cca. 80 de mile de Marea Neagră. Cel mai apropiat oraş este Brăila, aflat la 15 km.

[modifică] Istoric

Prima menţionare istorică a oraşului (pe atunci târg) Galaţi datează din 1445 (într-un act semnat de Ştefan-Vodă). În 1789,în timpul războiului ruso-turc, Galaţiul a fost ars de către armatele generalului rus Mihail Kamensky.

O revoltă ţărănească a izbucnit în regiune în 1907, aceasta fiind înăbuşită de armata română, la ordinele [[Regele Carol I|Regelui Carol I)

În perioada interbelică, Galaţiul a cunoscut o înflorire deosebită, dat fiind statutul său de Porto Franco (port liber), devenind, din punct de vedere al populaţiei, al patrulea oraş al ţării, fiind devansat doar de Bucureşti, Chişinău şi Cernăuţi.

Din 1965 cunoaşte o nouă înflorire, o dată cu începutul funcţionării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.

[modifică] Economie

[modifică] Structura producţiei industriale pe domenii de activitate

Industria metalurgică din Galaţi realizează 55,6% din producţia de oţel a României, 55% din cea a producţiei de laminate şi 90,4 % din producţia de tablă şi benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producţia metalurgică este exportată. Construcţiile navale, ramură de mare tradiţie în oraş, furnizează flotei fluviale şi maritime nave de până la 55.000 tdw ( barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere ) şi platforme de foraj marin. Galaţi este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicaţie europeană: pe cale fluvială la canalul Rhin-Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în ţările ex-sovietice;Zona Libera Galati este un punct strategic in zona de est a orasului pe teritoriul acesteia intalnindu-se toate caile de comunicatie enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european si naval; are staţie de triaj de Barboşi Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se realizează printr-o reţea densă de şosele naţionale şi judeţene. Oraşul Galaţi, amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 km de Deltă Dunarii, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de 9.328.857 tone (1997), permiţând accesul navelor de până la 30.000 tdw.

[modifică] Firmele şi forţa de muncă

Din totalul de 17.614 de operatori economici înregistraţi la Registrul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Galaţi la sfârşitul anului 1997, 150 de mari întreprinderi asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaţilor din judeţ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor şi oferă locuri de muncă pentru 18% din populaţia activă. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 17.614 agenţi economici, 1165 sunt asociaţii familiale şi persoane fizice; 138 sunt regii autonome sau organizaţii cooperatiste şi 16.311 sunt societăţi comerciale. Dintre cele 16.311 societăţi comerciale, 15.743 sunt cu capital privat integral român, 404 cu participare de capital străin, 125 cu capital mixt, de stat si privat şi 39 cu capital integral de stat. La 31 decembrie 1997, cele 100 de firme exportatoare situau judetul Galaţi printre primele din România, având un export total de peste 250 milioane de dolari americani, din care 53,8% produse metalurgice şi 20,5 % nave. Dintr-un număr total de 396.000 al populaţiei active, populaţia ocupată este de 328.000 persoane. Numărul total de şomeri în judeţul Galaţi este de 31.600 de persoane (nivelul şomajului fiind de 10,8%, mai ridicat decât cel la nivel naţional de 8,9%) din care 61,3% sunt femei, 26% tineri până în 25 de ani, 53,3% din total având o calificare profesională.

[modifică] Oportunităţi de afaceri pentru investitori străini

Poziţia geo-strategică a judeţului Galaţi, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest şi de la Nord către Sud, existenţa celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forţei de muncă reprezintă atuuri demne de atenţia potenţialilor investitori străini.

Procesul de restructurare şi de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunităţi investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-şi fi menţinut şi chiar lărgit piaţa. Zona Liberă Galaţi, înfiinţată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de oraşul Galaţi constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilităţile fiscale pe care le oferă.

Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galaţi (suprafaţă totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre ), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) şi rutiere precum şi în accesul la chei şi la instalaţiile portuare, poziţionarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră şi foarte aproape de frontierele cu Ukraina şi Republica Moldova.

[modifică] Învăţământ şi Cercetare

O reţea densă de unităţi de învăţământ de toate gradele, începând cu creşe şi grădiniţe şi terminând cu universităţi asigură infrastructura instruirii şi educării tinerei generaţii. Cele două Universităţi din Galaţi includ 11 facultăţi şi 3 colegii. În cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" există două facultăţi cu profil unic în România: "Facultatea de Nave şi Inginerie Electrică" şi "Facultatea de Piscicultură". În afară de centrele de cercetare care funcţionează în cadrul Universităţilor, în Galaţi există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Construcţii Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole şi Staţiunea de Cercetări Viticole Tg. Bujor. Baza materială pentru manifestări culturale şi artistice este oferită de 330 biblioteci publice, 21 săli de cinema, 3 teatre, 10 muzee, 94 cluburi culturale, 5 case de cultura etc. Şcoala Nr. 24 (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil) este cea mai veche şcoală din judeţ. A fost fondată în anul 1832, până în anul 1896 aflându-se în interiorul Mănastirii Metoc. Pe data de 26 octombrie 1896 a fost inaugurată clădirea actuală a şcolii. Cea mai prestigioasă unitate de învăţământ preuniversitar este Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri".


Dunărea românească Dunărea românească Steagul României
Localităţi riverane: Baziaş · Moldova Nouă · Orşova · Drobeta Turnu-Severin · Calafat · Bechet · Corabia · Turnu Măgurele · Zimnicea · Giurgiu · Olteniţa · Călăraşi · Cernavodă · Feteşti · Hârşova · Măcin · Brăila · Galaţi · Isaccea · Tulcea · Sulina
Obiective turistice: Cazanele Dunării · Porţile de Fier · Podul lui Traian · Insula Golu · Schela Cladovei · Insula Şimian · Ada Kaleh · Ostrovu Mare · Ostrov · Lacul Bugeac · Cetatea Durostorum · Oltina · Dunăreni · Cetatea Sucidava · Canalul Dunăre-Marea Neagră · Podul Regele Carol I · Cetatea Axiopolis · Cetatea Capidava · Topalu · Canaralele Hârşovei · Cetatea Carsium · Giurgeni · Insula Mică a Brăilei · Cetatea Troesmis · Cetatea Arrubium · Lacul Brateş · Cetatea Noviodunum · Delta Dunării