Sovhoz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(în limba rusă: cовхо́з, forma contrasă a cове́тское хозя́йство, "gospodărie sovietică"), tradus de obicei prin fermă de stat, era un tip de fermă agricolă în Uniunea Sovietică care, în contrast cu colhozul, care era o proprietate de grup al membrilor lui, era direct în proprietatea statului. Membrul unui sovhoz era numit sovhoznic.

În timpul colectivizării agriculturii iniţiată de Stalin, cei mai mulţi ţărani au fost obligaţi să intre în colhozuri sau în sovhozuri. Sovhozurile au fost organizate de stat cu muncitori care erau plătiţi cu salarii în bani, spre deosebire de colhozuri, ai căror membrii erau plătiţi prin cote părţi din recoltele obţinute.

La început, sovhozurile au fost organizate de stat pe marile proprietăţi confiscate de la moşieri, în vreme ce colhozurile au fost create prin unirea micilor ferme individuale.

Distincţia dintre sovhozuri şi colhozuri era mică în practică, excepţie făcând evident modul de plată al lucrătorilor. Ambele categorii de ferme erau controlate strict de stat prin intermediul planurilor de producţie şi prin cumpărarea de către agenţiile guvernamentale a întregii producţii la preţuri controlate de la centru. Guvernul putea decide transformare colhozurilor în sovhozuri, sau invers.

În 1990, în Uniunea Sovietică erau cam 25.000 de ferme, dintre care 45% erau sovhozuri, iar 55% erau colhozuri. Suprafaţa medie a sovhozurilor era de 15.300 ha, de peste două ori mai mare decât cea a colhozurilor. Numărul sovhozurilor era cu mult mai mare în partea asiatică a Uniunii Sovietice.

[modifică] Vezi şi: