Porcul de Bazna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Extinde
Extinde

Bazna este o rasă de porc autohtonă.

Cuprins

[modifică] Originea şi modul de formare

S-a format în urma unor încrucişări nedirijate între scrofiţe de rasă Mangaliţa şi vieruşi Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna din Transilvania utilizându-se şi consangvinitatea. Produşii rezultaţi, având însuşiri productive superioare rasei Mangaliţa, au fost apreciaţi de crescători astfel că populaţia hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul oraşelor Mediaş, Sighişoara, Sibiu şi Făgăraş, datorită precocităţii şi prolificităţii superioare faţă de rasa maternă, locală.

În anul 1885 şi apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din Anglia care au fost utilizaţi în scopul ameliorării şi omogenizării rasei Bazna în curs de formare şi consolidare. Au mai fost utilizate episodic pentru infuzie, rasele Yorkshire şi Sattelschwein. În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex.

Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948 după care s-au înfiinţat câteva nuclee de selecţie.

[modifică] Aria de răspândire

La scurt timp după formare porcinele Bazna s-au răspândit în jurul oraşelor Mediaş, Sibiu şi Făgăraş având calităţi superioare raselor Mangaliţa şi Stocli; după cel de-al doilea război mondial rasa Bazna s-a răspândit ca şi rasa de porci Negru de Strei şi în alte zone din Transilvania (judeţele Cluj, alba, Hunedoara, Mureş, Harghita şi altele, cu precădere în zonele de deal şi munte precum şi în Banat, odată cu unele mişcări ale populaţiei în această zonă.

[modifică] Însuşiri morfo-productive

Porcinele din rasa Bazna sunt de talie mijlocie şi au conformaţia corporală caracteristică tipului morfo-productiv mixt. Capul este potrivit de mare, cu profilul uşor concav. Urechile sunt mijlocii purtate înainte şi lateral sau orizontal. Gâtul este scurt, larg şi adânc, bine legat de cap şi trunchi. Trunchiul este de lungime mijlocie, larg, destul de adânc şi aproape cilindric. Linia superioară a corpului este uşor convexă. Grebănul este plin şi bine conformat; spinarea şi şalele potrivit de lungi şi largi. Pieptul potrivit de larg, coastele bine arcuite şi flancurile pline, bine întinse. Crupa este potrivit de lungă, largă, uşor oblică şi bine îmbrăcată în musculatură. Şuncile sunt bine dezvoltate dar mai puţin descinse. Membrele sunt mijlocii ca lungime, suficient de puternice, animalele au o bună mobilitate. Abdomenul este ceva mai mare decât normal, consecutiv alimentaţiei care cuprinde şi furaje suculente (sfeclă, cartofi, napi etc), prezintă pe parte inferioară 12 sfârcuri aşezate simetric.

Animalele adulte au înălţimea la grebăn 74-78 cm, lungimea corpului de cca 14 cm, perimetrul fluierului 18-20 cm, iar greutatea corporală de 160-180 kg la scroafe şi de 180-220 kg la vieri adulţi. (Farkaş, 1983; Gligor, 1969).

Culoarea caracteristică rasei este neagră cu brâu alb care înconjoară trunchiul în dreptul spetelor cuprinzând şi membrele anterioare. Lăţirea brâului alb variază de la câţiva cm până la 30-40 cm. Trecerea de la brâul alb la culoarea neagră se face printr-o zonă fumurie, datorită pieliii pigmentate şi părului nepigmentat, zonă caracterisitcă tuturor raselor negre cu brâu alb. La unele exemplare culoarea albă se întâlneşte şi la extremităţile membrelor posterioare, râtul şi vârful cozii, particularităţi de culoare de la rasa Berk. Părul este suficient de bogat, neted sau uşor arcuit cu lungimea medie de 4 cm şi de culoare caracteristică zonei pe care creşte. Brâul alb este dominant faţă de culoarea neagră şi roşie şi este recesiv faţă de culoarea albă. Un număr redus de exemplare au culoarea complet neagră sau cu caoul negru şi restul alb; acestea se exclud de la reproducţie.

Prolificitatea rasei este bună, iar media de 9,5 purcei la fătare din care înţarcă cca 8 purcei. capacitatea de alăptare a scroafelor este bună de cca 38-42 kg. Longevitatea productivă este remarcabilă: 8-12 fătări/viaţă. Purceii au 14-15 kg la înţărcare care se face la vârsta de 2 luni.

Precocitatea este mediocră. Tinereul se introduce la reproducţie la vârsta de cca 10-11 luni, ajungând la dezvoltarea completă de adult la vârsta de 3 ani. La diferite vârste tineretul ajunge la următoarele greutăţi corporale: la naştere 1,2 kg; la o lună 5,6 kg; la două luni 14 kg; la şase luni 60-65 kg; iar la un an 125-135 kg. Sporul mediu zilnic realizat în perioada de îngrăşare este de 550-600 g cu un consum specific ridicat, de 5-5.5 U.N. Tineretul se pretează şi la îngrăşarea timpurie pentru carne, cu o greutate la sacrificare de 90-110 kg, dar fiind o rasă mixtă cele mai bune rezultate se obţin la îngrăşarea până la greutatea de 140-160 kg., când rapotul carne:grăsime în carcasă este de 1.3-1,4: 1.

Rasa Bazna este adaptată la condiţiile naturale de creştere din aria sa de răspândire. Este puţin pretenţioasă la condiţiile de întreţinere şi valorifică bine cele mai variate surse de hrană: păşune, rădăcinoase, cartofi, porumb, resturi menajere etc. Animalele sunt rezistente putând fi crescute în sistem extensiv şi semiintensiv.

[modifică] Importanţa şi perspective de dezvoltare

Perspectivele rasei sunt limitate, fiind depăşite de perspectivele de rase de carne care au însuşiri productive superioare. Se va creşte în continuare în zonele în care s-a crescut şi până în prezent, şi unde este apreciat de localnici din cauza rezistenţei şi a calităţii cărnii şi slăninii care este fermă. Se va menţine de asemenea pentru rezerva de gene.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Bibliografie:

  • Sas, E., Huţu I., Zootehnie -Îndrumător de Lucrări Practice, Ed. Eurostampa, Timişoara, 2004.