John Gill
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
John Gill (1697 - 1771) a fost un baptist englez, biblist şi calvinist înflăcărat.
[modifică] Biografie
S-a născut la Kettering, Northamptonshire pe 23 noiembrie 1697. În copilărie a urmat şcoala de gramatică din Kettering, stăpânind clasicii latini şi învăţând greaca înainte de a fi împlinit 11 ani. Tânărul erudit a continuat prin studiu individual aprofundarea unor domenii ce acopereau spectrul de la logică la ebraică. Dragostea pentru ebraică o va păstra, de fapt, întreaga viaţă.
În jurul vârstei de 12 ani, Gill a ascultat o predică a pastorului său, William Wallis, la textul "Atunci Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a zis: "Unde eşti?"" (Facerea 3:9). Mesajul l-a urmărit pe Gill şi, în cele din urmă, a dus la convertirea acestuia. Doar la 19 ani, însă, a făcut tânărul John o mărturisire publică.
Prima sa lucrare pastorală a fost ca asistent al lui John Davis la Higham Ferrers în 1718. În 1719 a fost chemat să păstorească Biserica Baptistă Strictă de la Goat Yard Chapel, Horsleydown, Southwark. Având nevoie de o clădire mai mare, congregaţia sa s-a mutat în Carter Lane, St Olave's Street, Southwark în anul 1757. Pastorala sa a ţinut 51 de ani. Această biserică baptistă va deveni mai târziu Tabernacolul Metropolitan ce va fi pastorat de Charles Spurgeon.
În 1748, Gill a primit diploma de Doctor în Teologie din partea Universităţii din Aberdeen. A murit la 14 octombrie 1771.
[modifică] Opere
- Doctrina Trinităţii formulată şi apărată (1731)
- Cauza lui Dumnezeu şi a adevărului (4 părţi, 1735-1738), replică la Cele cinci puncte ale lui Daniel Whitby
- Expunere a Noului Testament (3 volume, 1746-1748), care împreună cu a sa Expunere a Vechiului Testament (6 volume, 1748-1763) formează lucrarea sa capitală
- Disertaţie asupra vechimii limbii ebraice (1767)
- Corpus de teologie dogmatică (1767)
- Corpus de teologie practică (1770)