Ion Heliade Rădulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Ion Heliade Rădulescu - ( 1802, Târgovişte1872 ) a fost un academician, filolog, fondator de reviste, îndrumător literar, om politic român, profesor la Colegiul Sfântul Sava, scriitor român, fiind considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.

  • Fondator al unor reviste, printre care cea mai importantă este considerată a fi Curierul românesc de ambe sexe publicată începând cu 1829, primul ziar apărut în Ţara Românească, dar şi Gazeta Teatrului Naţional, Muzeul naţional, etc.
  • Fondator al Societăţii Filarmonice (1833).
  • Implicat în evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamaţiei de la Islaz, membru în guvernul provizoriu, etc.
  • Teoretician şi îndrumător literar în Regulile sau gramatica poeziei.
  • Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic Anatolida sau Omul şi forţele, realizat fragmentar, a cultivat meditaţia cu motive preromantice, lamartiniene O noapte pe ruinele Târgoviştei, elegia Dragele mele umbre, mitul popular Sburătorul, capodopera sa literară, satira şi fabula politică.
  • Proză cu conţinut satiric şi pamfletar, în maniera fiziologilor, Domnul Sărsăilă autorul, Conu Drăgan şi cuconiţa Drăgana.
  • Este autor a numeroase traduceri, imitaţii şi prelucrări din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron ş.a.m.d..
  • A militat pentru unificarea limbii române literare (Gramatica românească), 1828).
  • Preocupări de natură filosofică şi religioasă de inspiraţie gnostică (Biblicele, 1858; Echilibru între antiteze).
  • Membru fondator al Societăţii Academice Române (Academia Română) şi primul preşedinte al aceteia (1867 - 1870).

[modifică] Cronologie

  • 6 ianuarie 1802 – Se naşte la Târgovişte, fiul lui Ilie Rădulescu şi al Eufrosinei Danielopol. Ajuns la Bucureşti, învaţă româneşte după cărţile populare, iar greceşte cu dascălul Alexe; prin 1814 însuşi Naum Râmniceanu i-a fost dascăl.
  • 1815/1818 – Frecventează Şcoala grecească de la Schitu Măgureanu; cunoaşte poezia lui Hristopulos, poet la mare modă, pe care o şi traduce.
  • 1822/1829 – Devine succesorul lui Gh. Lazăr la Colegiul Sfântul Sava, după retragerea acestuia.
  • 1827 – Apare Societatea literară, din iniţiativa sa şi a lui Dinicu Golescu. care promova ideile iluministe: răspândirea şcolii româneşti, înfiinţarea unui teatru naţional, publicarea de gazete, de traduceri şi de opere originale. Aici, Heliade citeşte din traducerile sale din Lamartine.
  • 1828 – Apare la Sibiu Gramatica Românească, în care autorul se dovedeşte un reformator la domeniul limbii; susţine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, împrumutarea neologismelor din latină şi din limbile romanice.
  • 1829, 8 aprilie – Apare Curierul românesc, priam gateză în limba română din Principate.
  • 1830 – Apare volumul Meditaţii poetice dintr-ale lui A. de la Martin. Traduse şi alăturate cu alte bucăţi originale din D. I. Eliad; poeziile originale sunt:
    • Cântarea dimineţii
    • Trecutul
    • Dragele mele vorbe
    • Epitaf de la o tânără mamă
  • 1833 – Apare Societatea Filarmonică la iniţiativa lui I.H. Rădulescu, Ion Câmpineanu şi C. Aristia.
  • 1834 – Este director al Şcolii de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură care avea rostul de a pregăti actori profesionişti.
  • 1835
    • Publică traducerea comediei Amfitrion de Molière.
    • Apare Gateza Teatrului Naţional.
  • 1836
    • Îşi adună toate producţia literară în volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze şi de poezie.
    • Apare, în subredacţia lui Heliade şi a lui Florian Aaron, Muzeul Naţional, supliment săptămânal al Curierului românesc
Wikisource
La Wikisursă există texte originale legate de Ion Heliade Rădulescu
În alte limbi