Childebert I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
Childebert I (Rheims, c.496 – 13 decembrie 558) a fost regele franc al Parisului, făcând parte din Dinastia Merovingiană, unul dintre cei patru fii ai lui Clovis I care şi-au împărţit regatul francilor la moartea tatălui lor în 511. A fost unul dintre fiii Sfintei Clotilda.
La împărţirea regatului , a primit oraşul Paris, teritoriul său mărginindu-se la nord cu râul Somme, la vest cu Marea Mânecii şi peninsula Armorica (astăzi Bretania). Fraţii săi au primit diferite alte teritorii: Theuderic I la Metz, Chlodomer la Orléans, şi Clotaire I la Soissons.
În 523, Childebert a luat parte la Războiul Burgundiei. Chlodomer a murit în Bătălia de la Vézeronce. În 524, după asasinarea copiilor lui Chlodomer, Childebert a anexat oraşele Chartres şi Orléans.
A luat parte la mai multe expediţii ulterioare împotriva regatului Burgundiei. A asediat Autun în 532 şi, în 534, a primit ca urmare a dezintegrării acestui regat, oraşele Mâcon, Geneva, şi Lyon. Când Witiges, regele ostrogoţilor, a cedat Provence francilor în 535, oraşele Arles şi Marsilia au fost cedate lui Childebert de fraţii săi. Anexarea provinciei a fost încheiată, cu ajutorul lui Clotaire, în iarna anilor 536–537.
În 531, a primit o cerere de ajutor din partea surorii sale Chrotilda, soţia regelui Amalaric al vizigoţilor. După afirmaţiile sale, regele arian al Hispaniei o maltrata pe ea, o catolică. Childebert a invadat cu o armată, şi l-a învins pe regele goţilor, omorându-l în luptă. Chrotilda a murit pe drumul de întoarcere la Paris din cauze necunoscute.
Childebert a avut şi alte expediţii împotriva vizigoţilor. În 542, a ocupat Pamplona cu ajutorul fratelui său Clotaire, şi a asediat Zaragoza, dar a fost obligat să se retragă. Din această expediţie a adus la Paris o relicvă valoroasă, tunica Sfântului Vincent, în onoarea căruia a construit la porţile Parisului cunoscuta mănăstire a Sf. Vincent, cunoscută mai târziu sub numele de St-Germain-des-Prés.
A murit la 13 decembrie 558, şi a fost îngropat în abaţia pe care a fondat-o, unde a fost descoperit mormântul său (vezi "Nouveaux documents sur le tombeau de Childebert a Saint-Germain-des-Prés" din Bulletin de la Société des Antiquaires, 1887). Childebert a fost un monarh expansiv. Şi-a extins posesiunile prin mai multe războaie străine decât orice alt frate al său: luptând în Burgundia (de mai multe ori), în Spania (de mai multe ori), în Provence, precum şi în alte părţi ale Galiei. Grigore de la Tours, un contemporan, vorbind ca neustrian, a pus aceaste cuvinte în gura lui Childebert: Velim unquam Arvernam Lemanem quae tantae jocunditatis gratia refulgere dicitur, oculis cernere.[1] Childebert a fost de asemenea unul dintre cei mai religioşi fii ai lui Clovis, cooperând cu fraţii săi, salvându-şi sora, şi construind mănăstirea Sf. Vincent pentru a-i adăposti relicvele.