Ioan al lui Dumnezeu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan al lui Dumnezeu (în portugheză João de Deus, n. 8 martie 1495, Portugalia, d. 8 martie 1550, Granada) a fost un călugăr portughez, întemeietor de ordin călugăresc. A fost canonizat în 1690 şi este sărbătorit, în Biserica Catolică, la 8 martie.
[modifică] Viaţa
S-a născut în Portugalia în anul 1495. La 8 ani a fugit de acasă (sau a fost răpit) şi a ajuns în Spania. A avut o viaţă plină de aventuri şi primejdii ca cioban, militar, salahor în Africa, negustor de obiecte bisericeşti la Gibraltar şi Granada. O predică a Fericitului Ioan de Avila l-a impresionat, făcându-l să aspire la ceva mai bun, astfel încât, în 1539, s-a dedicat total îngrijirii săracilor şi bolnavilor. A întemeiat un spital la Granada, în Spania, şi a adunat în jurul său oameni animaţi de acelaşi ideal, care au constituit apoi Ordinul cunoscut sub numele de „Fatebenefratelli”. A strălucit prin caritate, mai ales faţă de străini şi suferinzi, având metode revoluţionare de îngrijire a bolnavilor, mai ales a celor bolnavi mintal. A murit în acelaşi oraş, în anul 1550.
[modifică] Bibliografie
- "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti 1994, p. 1311.
- "Schott-Messbuch", Freiburg 1962.