Kinetoscop
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kinetoscopul, este aparatul care redă imagini în mişcare din lumea reală obţinute cu ajutorul unui kinetograf, mai pe înţeles un aparat de filmat cu suport fexibil de 35 mm cu perforaţii.
Kinetoscopul este inventat şi realizat de Edison în anul 1890 şi prezentat pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Chicago. Pentru a creia senzaţia de mişcare, foloseşte un tambure dinţat cu rotaţie sacadată imprimată de un sistem de transport sacadat, astfel că fiecare imagine va sta în faţa vizorului un anumit timp pentru a fi pecepută, după care obturatorul o va acoperi făcând posibilă aducerea următoarei. Deplasare se făcea cu o frecvenţă de 46 imagini pe secundă.
Aparatul a fost conceput pentru vizionare unei singure persoane. Începe producerea lui în serie din 1893. Edison a făcut şi o încercare de sonorizare a filmuleţelor, asociind kinetoscopul cu o altă invenţie de a lui fonograful. Pentru durata filmuleţelor, circa 1 minut, a fost o mare reuşită, ţinând cont şi de tehnologiile de atunci.
Oricum, cu toate că aplicaţia lui, a kinetoscopului nu a fost de durată a însemanat un pas important spre invenţia fraţilor Lumière, cinematograful