Childebert I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dinastia Merovingiană
Regi ai tuturor francilor
Regi ai Neustriei
Regi ai Austrasiei
Pharamond 410-426
Clodio 426-447
Merovech 447-458
Childeric I 458-481
Clovis I 481 - 511
  Childebert I 511-558
  Clotaire I 511-561
  Chlodomer 511-524
  Theuderic I 511-534
    Theudebert I 534-548
    Theudebald 548-555
Clotaire I 558-561
  Charibert I 561-567
  Chilperic I 561-584
    Clotaire al II-lea 584-629
  Guntram 561-592
    Childebert al II-lea 592-595
    Theuderic al II-lea 595-613
    Sigebert al II-lea 613
  Sigebert I 561-575
    Childebert al II-lea 575-595
    Theudebert al II-lea 595-612
    Theuderic al II-lea 612-613
    Sigebert al II-lea 613
Clotaire al II-lea 613-629
  Dagobert I 623-629
Dagobert I 629-639
  Charibert al II-lea 629-632
    Chilperic 632
  Clovis al II-lea 639-658
    Clotaire al III-lea 658-673
    Theuderic al III-lea 673
    Childeric al II-lea 673-675
    Theuderic al III-lea 675-691
  Sigebert al III-lea 634-656
     Childebert cel Adoptat      656-661
    Clotaire al III-lea 661-662
     Childeric al II-lea 662-675
     Clovis al III-lea 675-676
     Dagobert al II-lea 676-679
Theuderic al III-lea 679-691
Clovis al IV-lea 691-695
Childebert al III-lea 695-711
Dagobert al III-lea 711-715
Chilperic al II-lea 715-720
  Clotaire al IV-lea 717-720
Theuderic IV 721-737
Childeric al III-lea 743-751
Statuia lui Childebert.
Extinde
Statuia lui Childebert.

Childebert I (Rheims, c.49613 decembrie 558) a fost regele franc al Parisului, făcând parte din Dinastia Merovingiană, unul dintre cei patru fii ai lui Clovis I care şi-au împărţit regatul francilor la moartea tatălui lor în 511. A fost unul dintre fiii Sfintei Clotilda.

La împărţirea regatului , a primit oraşul Paris, teritoriul său mărginindu-se la nord cu râul Somme, la vest cu Marea Mânecii şi peninsula Armorica (astăzi Bretania). Fraţii săi au primit diferite alte teritorii: Theuderic I la Metz, Chlodomer la Orléans, şi Clotaire I la Soissons.

În 523, Childebert a luat parte la Războiul Burgundiei. Chlodomer a murit în Bătălia de la Vézeronce. În 524, după asasinarea copiilor lui Chlodomer, Childebert a anexat oraşele Chartres şi Orléans.

A luat parte la mai multe expediţii ulterioare împotriva regatului Burgundiei. A asediat Autun în 532 şi, în 534, a primit ca urmare a dezintegrării acestui regat, oraşele Mâcon, Geneva, şi Lyon. Când Witiges, regele ostrogoţilor, a cedat Provence francilor în 535, oraşele Arles şi Marsilia au fost cedate lui Childebert de fraţii săi. Anexarea provinciei a fost încheiată, cu ajutorul lui Clotaire, în iarna anilor 536537.

În 531, a primit o cerere de ajutor din partea surorii sale Chrotilda, soţia regelui Amalaric al vizigoţilor. După afirmaţiile sale, regele arian al Hispaniei o maltrata pe ea, o catolică. Childebert a invadat cu o armată, şi l-a învins pe regele goţilor, omorându-l în luptă. Chrotilda a murit pe drumul de întoarcere la Paris din cauze necunoscute.

Childebert a avut şi alte expediţii împotriva vizigoţilor. În 542, a ocupat Pamplona cu ajutorul fratelui său Clotaire, şi a asediat Zaragoza, dar a fost obligat să se retragă. Din această expediţie a adus la Paris o relicvă valoroasă, tunica Sfântului Vincent, în onoarea căruia a construit la porţile Parisului cunoscuta mănăstire a Sf. Vincent, cunoscută mai târziu sub numele de St-Germain-des-Prés.

A murit la 13 decembrie 558, şi a fost îngropat în abaţia pe care a fondat-o, unde a fost descoperit mormântul său (vezi "Nouveaux documents sur le tombeau de Childebert a Saint-Germain-des-Prés" din Bulletin de la Société des Antiquaires, 1887). Childebert a fost un monarh expansiv. Şi-a extins posesiunile prin mai multe războaie străine decât orice alt frate al său: luptând în Burgundia (de mai multe ori), în Spania (de mai multe ori), în Provence, precum şi în alte părţi ale Galiei. Grigore de la Tours, un contemporan, vorbind ca neustrian, a pus aceaste cuvinte în gura lui Childebert: Velim unquam Arvernam Lemanem quae tantae jocunditatis gratia refulgere dicitur, oculis cernere.[1] Childebert a fost de asemenea unul dintre cei mai religioşi fii ai lui Clovis, cooperând cu fraţii săi, salvându-şi sora, şi construind mănăstirea Sf. Vincent pentru a-i adăposti relicvele.