Maastricht
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maastricht (nl Maastricht, vl şi fr Maestricht, limburgheză Màastrecht, wa Måstrék), este cel mai vechi oraş din Ţările de Jos, şi capitală a Provinciei Limburg. Populaţie: 121.456 locuitori (la 1 ianuarie 2005). Oraşul se află pe ambele părţi ale râului Meuse în partea de sud-est a ţării, între Belgia şi Germania. Numele oraşului derivă de la numele latin Mosae Traiectum (trecând peste Meuse), referindu-se la podul realizat de romani sub conducerea lui Octavian August.
Instituţii ce se află în Maastricht includ Universiteit Maastricht (Universitatea Maastricht) şi Muzeul de Artă Bonnefanten.
În sudul oraşului se află "muntele" St. Pietersberg care conţine un vechi fort şi o reţea de peşteri. În peşteri se menţine o temperatură constantă de 10°C, mediu propice pentru hibernarea liliecilor. Există posibilitatea vizitării acestor peşteri, cu un ghid turistic câteodată.
În centrul oraşului se află şi cele două catedrale: Sf. Petru (evanghelică) si Sf. Servatius (catolică). În a doua se află şi moaştele sfântului Servatius, primul episcop din Maastricht.
Maastricht are o legătură de tren de scurt parcurs cu oraşul Liège din Belgia şi spre nord una cu oraşul Eindhoven.
[modifică] Istorie
Pe locul în care se află acum oraşul exista o episcopie creştină timpurie, ce a fost ulterior mutată la Leodia (Belgia), de către episcopul de atunci, Sf. Humbert, în secolul VIII. În Evul Mediu, Maastricht a devenit un oraş al autorităţii duble, sub suveranitatea Prinţului-Episcop de Leodia şi Ducelui de Brabant. Rolul ducelui a fost ocupat de către generalii de Stat olandezi din 1632 de la ocupaţia spaniolă, a lui Frederi Hendric. Această dualitate a existat până la cucerirea şi anexarea cetăţii de către francezi în 1794. După perioada napoleoniană, Maastricht a devenit parte din Ţările de Jos în 1815. Când provincile din sud au cerut independenţa faţă de nord pentru a forma Belgia în 1830, garnizoana din Maastricht a rămas loială regelui olandez, iar în 1839 oraşul şi partea de est a provinciei Limburg, deşi părţi ale Belgiei din punct de vedere geografic, au fost adăugate definitiv Ţărilor de Jos. Datorită poziţionării stranii, Maastricht s-a concentrat în istorie mai degrabă asupra Belgiei şi Germaniei, decât pe restul altor Ţări de Jos, lucru care a adus acel caracter cosmopolit al oraşului.
Maastricht a fost primul oraş olandez eliberat de forţele americane în al doilea război mondial.
În 1992, Tratatul de la Maastricht a fost semnat aici, act care a dus la creerea Uniunii Europene.
[modifică] Cultură
În Maastricht se desfăşoară anual Târgul cultural The European Fine Art Fair.
[modifică] Legături externe
- Oraşul Maastricht, sit oficial (olandeză)
- Oraşul Maestricht, sit oficial (franceză)
- Universiteit Maastricht (engleză); Université de Maestricht (fr); Universiteit Maastricht (olandeză)
- Muzeul Bonnefanten (franceză);Muzeul Bonnefanten (engleză); Muzeul Bonnefanten (olandeză)
- Sit wiki despre Maastricht (engleză)