Opera Română din Cluj-Napoca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Opera Română | |
![]() Vedere frontală |
|
Informaţii despre clădire | |
---|---|
Localitate | Cluj-Napoca |
Ţară | România |
Arhitect | Helmer şi Fellner |
Beneficiar | Statul Român |
Data Începerii Construcţiei | 1904 |
Data Finalizării | 1906 |
Stil | Neobaroc |
Pagină Web | [1] |
Opera Română din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, este o companie naţională de operă şi balet, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor din România.
[modifică] Istoric
Opera Română din Cluj-Napoca şi-a deschis porţile la 18 septembrie 1919, simultan cu Teatrul Naţional şi Conservatorul de Muzică. Pe 13 - 14 mai 1920 au fost puse pe scenă 2 concerte simfonice conduse de dirijorul ceh Oskar Nebdal, inaugurarea oficială fiind însă pe 25 mai 1920 cu opera Aida de Verdi. Toate dificultăţile inerente deschiderii unei astfel de instituţii lirico-dramatice, cea mai veche din România, au fost depăşite datorită mai multor personalităţi culturale de renume, cum ar fi tenorul Constantin Pavel, care a fost şi primul director al instituţiei, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu şi baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth.
După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la Timişoara, revenind la Cluj în 1945. În existenţa sa, Opera Română din Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaţii de operă, operete şi balete. Dintre marile personalitati care si-au daruit aproape intreaga activitate acestui lacas de cultura a fost si LIA HUBIC. Născută pe meleaguri transilvane la 9 ianuarie 1911, in Comuna Paleu dintr-o familie de muzicieni, Lya Hubic a devenit studentă la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Clu, în toamna anului 1931, la secţiile canto şi pedagogie având-o ca maestru de cânt pe renumita cântăreaţă, membră fondatoare a Operei Naţionale din Cluj, Lya Pop. Lya Hubic a avut si un noroc extraordinar, deoarece a fost instruita si de alti dascăli cum ar fi: Augustin Bena - cor, Marţian Negrea - armonie, Andreescu Skeletty - contrapunct, George Simonis - istoria muzicii, Ana Voileanu Nicoară - pian, Traian Vulpescu - teorie muzicala. Studenta fiind, participă la Concursul Internaţional de Canto de la Viena (1935), unde i se decernează Diploma de Onoare. În juriul de concurs s-a aflat si renumitul si inegalabilul dirijor Bruno Walter. In anii '70, perioada in care Director a fost reputata soprana Lucia Stanescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovada turneele europene din acea epoc. Dintre artistii cu distinctii si recunoastere europeana si mondiala sau numarat: Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (prim-balerin, fost Director la teatre de opera si balet din Republica Federala Germana), Niculina Mirea (soprana, actualmente Prof.univ. la Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa Sorban (prim-balerina si sotia reputatului istoric Raoul Sorban, care spune cum a cunoscut-o pe Larisa: De departe cea mai spectaculoasă căsnicie a fost cea cu Larisa Kleismer, prim-balerină a Teatrului Naţional din Cluj. "A fost o căsătorie formală, care a durat 6 ani, din care 4 am stat în închisoare. Ea a fost singura persoană care mă vizita acolo", rememorează istoricul de artă.
Balerina se refugiase din URSS şi trebuia să se mărite cu un român pentru a nu fi trimisă înapoi şi închisă. "A venit la mine şi mi-a cerut ajutorul. Mai întâi am măritat-o cu un ofiţer de aviaţie, care a fost ulterior arestat. Apoi am divorţat-o. M-am consultat cu avocaţi şi cu prieteni şi am luat-o eu de nevastă", se destăinuie Şorban.), etc. Dar, marea si inegalabila Ana Rosza-Vasiliu, partenera lui Aureliano Pertile a debutat si a cantat de nenumarate ori pe scena Operei din Cluj-napoca.
Clădirea Operei este un monument istoric, aflată în atenţia UNESCO. A fost construită la începutul secolului al XX-lea de către compania vieneză Fellner & Helmer, specializată în realizarea de clădiri de operă. Sala de reprezentaţii a clădirii are o capacitate de până la 900 de locuri.
Bastionul Croitorilor | Biblioteca Universitară | Biserica Bob | Biserica cu Cocoş | Biserica Evanghelică | Biserica Franciscană | Biserica Ortodoxă din Deal | Biserica Piariştilor | Biserica Reformată de pe Str. Kogălniceanu | Biserica Reformată din Oraşul de Jos | Biserica Calvaria | Biserica Sf. Petru | Biserica Sf. Mihail | Biserica Unitariană | Casa Călăului | Casa Matei Corvin | Catedrala Ortodoxă | Catedrala Schimbarea la Faţă | Cetăţuia | Cimitirul Hajongard | Grădina Botanică | Monumentul Memorandiştilor | Muzeul Etnografic | Muzeul Satului | Obeliscul Carolina | Opera Română | Parcul Mare | Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe | Palatul Bánffy | Palatul de Finanţe | Palatul de Justiţie | Palatul Poştei | Palatul Prefecturii | Palatul Reduta | Palatul Regionalei Căilor Ferate | Palatul Szeky | Palatul Telefoanelor | Palatul Urania | Statuia Fecioarei Maria | Statuia Lupoaicei | Statuia lui Sf. Gheorghe | Statuia lui Matei Corvin | Statuia lui Mihai Viteazul | Teatrul Naţional din Cluj-Napoca
Instituţii teatrale şi de operă din România | ||
Braşov | Teatrul „Sică Alexandrescu” | Opera Braşov | Filarmonica „Gheorghe Dima” | |
Brăila | Teatrul "Maria Filotti" | |
Bucureşti | Teatrul Bulandra | Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” | Opera Naţională | |
Cluj-Napoca | Teatrul Naţional | Opera Naţională Română | |
Iaşi | Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” | Opera Naţională Română | |
Oradea | Teatrul de Stat Oradea | |
Piatra Neamţ | Teatrul Tineretului | |
Târgu-Mureş | Teatrul Naţional | |
Timişoara | Teatrul Naţional din Timişoara | Opera Naţională Română |