Pădure
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Ecosistemul unei păduri
Mediul de viata se caracterizeaza prin diferiti factori naturali. Cei lipsiti de viata se numesc factori abiotici, iar vietuitoarele sau produsiii acestora se numes factori biotici. Comunitatea de populatii (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate in relatii interspecifice se numeste biocenoza. Unitatea structurala si functionala care se stabileste intre un biotop si o biocenoza constituie un ecosistem.
[modifică] Ecosistemul unei păduri de stejar
Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine de pana la 700-800 m. In zonele de campie, aceste paduri sunt formate din stejar brumariu si stejar pufos.In zonele joase, ele sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul). In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul care formeaza paduri intinse numai de gorun (numite gorunete) sau in amestec cu alte specii de foioase. Fauna shi vegetatia padurilor de stejar:
- Fauna: Radasca, Arici, Salamandra, Cuc, Caprioara etc.
- Vegetatia: Ghiocei, Porumbar etc.
[modifică] Ecosistemul unei păduri de fag
Padurile de fag, numite si fagete, sunt raspandite in zonele cu altitudini de 600-1300 m. Padurile de fag se intalnesc insa si la altitudini mai mici, pe versanti umbriti (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versantii insoriti. Fauna si vegetatia padurilor de fag:
- Fauna: Viezure, Veverita, Ras, Mistreti, Cerb, Huhurez etc.
- Vegetatia: Alun, Ciuperci etc.
[modifică] Ecosistemul unei păduri de molid
Padurile de molid, numite si molidisuri, ocupa regiunile inalte ale muntilor nostri, de la limita superioara a fagului pana in zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. In nordul Carpatilor, limita inferioara a padurilor de molid atinge, in unele locuri, 600 m.
- Fauna: Omida molidului, Ciocanitoare, Pitigoi de bradet, Forfecuta, Soarece vargat, Jder, Cocos de munte etc.