D-ale carnavalului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

D-ale carnavalului este o piesă de teatru de Ion Luca Caragiale. A fost scrisă pentru concursul organizat de Teatrul Naţional din Capitală, pe care autorul l-a câştigat.

[modifică] Premiera piesei

Piesa a fost reprezentată la 8 aprilie 1885. Premiera a fost un insucces, datorită fluierăturilor puse la cale de cronicarul dramatic D.D. Racoviţă-Sfinx, redactor la România liberă. Presa a fost aproape unanimă în negaţie, motivul fiind pretinsa imoralitate prin aducerea pe scenă a drojdiei mahalalei.

[modifică] Studiul lui Titu Maiorescu

În acelaşi an 1885, când D-ale Carnavalului a fost fluierată, Maiorescu a scris şi publicat în Convorbiri literare studiul Comediile domnului Caragiale, clarificând relaţia etic-estetic:

Colaboraţi la Wikicitat „Există aceste tipuri în lumea noastră? sunt adevărate aceste situaţii? Dacă sunt, atunci de la autorul dramatic trebuie să cerem numai să ni le prezinte în mod artistic, iar valoarea lor morală este afară din chestie.”
({{{2}}})

Fără să fi reuşit o curmare a şirului de adversităţi faţă de opera lui Caragiale, acest studiu, ca şi cel din 1890, al lui Gherea (prima exegeză analitică a dramaturgiei lui Caragiale de până la Năpasta), au contribuit la consolidarea prestigiului scriitorului în viaţa literară.

Wikisource
La Wikisursă există texte originale legate de D'ale carnavalului