Oradea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Oradea
Stema oraşului Oradea Oradea în România
stemă amplasare
Amplasare 47°03′N 56°25′E
Ţară România
Judeţ Bihor
Atestare documentară
Populaţie 206.527 (237.674 în zona metropolitană)
Suprafaţă 115,56 km²
Densitatea populaţiei 1910 loc./km²
Altitudine 142 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Petru Filip
Sit web ro Sit web oficial
Harta administrativă a oraşului Oradea
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului


Coordonate: 47° 03' 05" Nord, 21° 56' 25" Est

Oradea, mai demult Oradea Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiş Groysvardayn, în latină Magnovaradinum) este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului. În anul 2002 populaţia oraşului număra 206.527 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de slovaci, ucrainieni etc. (vezi: judeţul Bihor (interbelic)).

Cuprins

[modifică] Istoric

Oradea
Extinde
Oradea

Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095). Conform Cronicii pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor şi patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.

Invazia tătară de la 1241 a fost descrisă de Rogerius, călugăr italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.

Papa Pius al VI-lea a înfiinţat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Şcolii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost şi urmaşul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, care astăzi îi poartă numele.


În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraş, toate hărţile terestre şi maritime ale lumii din acea vreme menţionând acest fapt. În prezent numai unele hărţile maritime mai păstrează acest reper. [1]

[modifică] Obiective turistice

Pentru detalii, vedeţi articolul Lista locurilor în Oradeavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Centru Oradea
Extinde
Centru Oradea
  • Muzeul memorial Iosif Vulcan
  • Muzeul memorial Ady Endre
  • Pasajul pietonal „Corso” (Bulevardul Republicii)
  • Grădina Zoologică Oradea
  • Dealul Ciuperca (oferă o panoramă superbă a oraşului Oradea şi a împrejurimilor)

[modifică] Evoluţia structurii populaţiei

  • 1787: 9.790
  • 1830: 18.091
  • 1850: 22.538
  • 1857: 22.443
  • 1869: 28.698
  • 1880: 31.324 (6,6% romani, maghiari 86,4% )
  • 1890: 38.557 (romani 6,6%, maghiari 88,8 % ).Circa 26% din locuitori erau de religie israelita.
  • 1900: 47.018 (romani 5,1%, maghiari 91,3 % )
  • 1910: 69.000 (români:5.6%, maghiari: 91.10%)
  • 1920: 72.000 (r: 5%, u: 92%)
  • 1930: 90.000 (r: 25%, u: 67%)
  • 1941: 98.621 (r: 5,17% ,u: 92,08%)
  • 1966: 122.634 (r: 46%, u: 52%)
  • 1977: 170.531 (r: 53%, u: 45%)
  • 1992: 222.741 (r: 64%, u: 34%)
Sinagogă abandonată, Oradea, foto Iulian Hopulele
Extinde
Sinagogă abandonată, Oradea, foto Iulian Hopulele

Recensământul din 2002:

  • Români: 145,295 (70,4%)
  • Maghiari: 56,830 (27,5%)
  • Rromi: 2,466 (1,2%)
  • Germani: 566 (0,3%)
  • Slovaci: 477 (0,2%)
  • Evrei: 172
  • Ucrainieni: 76
  • Bulgari: 25
  • Ruşi: 25
  • Sârbi: 17
  • Turci: 9
  • Cehi: 8

[modifică] Cartiere

Sub Cetate (Centru civic|Centrul civio) | Nufărul | Rogerius | Velenţa | Ioşia | Ioşia-Nord | Cantemir | Eminescu | Episcopia Bihorului | Oncea

Primăria Oradiei
Extinde
Primăria Oradiei

[modifică] Zona metropolitană Oradea

Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea şi opt comune înconjurătoare: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin şi Sântandrei. Populaţia totală a zonei metropolitane este de 260.964 de locuitori.

[modifică] Transport

Nod feroviar cu staţie de triaj Oradea Est Triaj, Oradea Vest şi Episcopia Bihorului, ultima fiind şi punct de trecere a frontierei pe calea ferată.

Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Punct Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţie sanitar-veterinară.

Aeroport internaţional mic, dar în creştere în privinţa traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă zilnică, precum şi zboruri charter. De asemenea, din 4 aprilie 2006, Austrian Airlines zboară de la Viena la Oradea şi înapoi. Aeroportul Internaţional Viena Schwechat oferă multe legături intercontinentale (mai ales în cadrul Star Alliance) cu America şi Asia.

[modifică] Personalităţi

(Următoarele personlităţi s-au născut în Oradea. Sunt afişate cronologic după data naşterii.)

[modifică] Cultură

[modifică] Presa locală

[modifică] Sport

[modifică] A se vedea şi

Listă de cartiere din Oradea

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Oradea