Paul Goma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Paul Goma este scriitor român, şi un foarte cunoscut disident anticomunist.

Cuprins

[modifică] Biografie

În anul anul 1935, la 2 octombrie, în satul Mana, comuna Vatici, judeţul Orhei, Basarabia se naşte al doilea fiu al familiei de învăţători, Goma, Paul Goma.Odată cu cedarea Basarabiei fostei U.R.S.S., în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia se mută în ţară.

În mai 1952, Paul Goma, elev în clasa a X-a a liceului "Gh. Lazăr" din Sibiu, este "convocat" la Securitate şi "reţinut" opt zile, după care este exmatriculat din toate şcolile din ţară deoarece susţinuse în şcoală cauza luptătorilor anticomunişti. Reuşeşte să se înscrie la liceul "Radu Negru" din Făgăraş, pe care îl absolvă în iunie 1953.

În 1954 susţine simultan examene de admitere la Universitatea din Bucureşti la filologie-română şi la Institutul de literatură şi critică literară "Mihai Eminescu". Reuşeşte la amândouă, alegând însă Institutul.

Din toamna anul 1955, are dispute la seminarii şi cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafiţa, T.G.Maiorescu, M.Novicov, fapt ce duce ca în iunie 1956 să fie "judecat" de către rectoratul Universităţii. Şi astfel pentru prima dată ia naştere "cazul Goma".

După înfrângerea revoluţiei maghiare din 1956 de către tancurile "fraţilor sovietici", în luna octombrie a aceluiaşi an hotărăşte să predea carnetul de membru U.T.M., în semn de protest faţă de măcelul comis.

Este arestat în luna următoare, noiembrie, acuzat de tentativă de organizare de manifestaţie ostilă, fiind condamnat anul următor în martie la doi ani de închisoare corecţională, pe care îi execută la închisorile Jilava şi Gherla. După aceea este trimis cu domiciliu forţat în Bărăgan, la Lăteşti, unde rămâne până în 1964.

Neputându-se reînmatricula în anul III la Institut, se vede nevoit ca în vara anului 1965, să dea examen de admitere la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti.

Publică la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, romanul Ostinato şi debutează la revista "Luceafarul" cu povestirea "Când tace toba"(1966). În vara anului 1967 trimete prima variantă a romanului "Ostinato" în Occident.

În zilele invadării Cehoslovaciei de către armatele reunite ale Tratatului de la Varşovia în 22 august 1968, are loc lansarea volumului "Camera de alături".

La sfârşitul lunii august 1968, la Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România, are loc şedinţa de primire în Partidul Comunist Român a unor tineri scriitori, cum sunt Mariana Costescu, Aurel Dragoş Munteanu, Adrian Păunescu, Alexandru Ivasiuc şi... Paul Goma.

Dar se pare că au greşit cu primirea, întrucât în tot cursul anului 1969 la Uniunea Scriitorilor este "judecat" , cum că un scriitor român, "mai ales când este un necunoscut, nu are dreptul să se comporte ca şi cum ar fi singur pe lume", avându-se în vedere demersurile sale de a publica romanul "Ostinato" în Occident.

În aprilie 1970 predă romanul "Uşa" editurii Cartea Românească, care este însă respins de Marin Preda şi Mihai Gafiţa, ca urmare a pretinsei "decodificari" de către Alexandru Ivasiuc, la două personaje din carte, cum că ar fi vorba de cei doi soţi Ceauşescu. Ulterior şi manuscrisul acestui roman este trimis în Occident.

În octombrie 1971 apare în limba germană, publicat de către editura "Suhrkamp Verlag", romanul "Ostinato", la târgul de carte de la Frankfurt. Paul Goma apare la stand cu acest roman cu titulatura de "carte interzisă în România". Imediat Dumitru Popescu propune excluderea din partid a lui Paul Goma - pentru că "a pus în mâna duşmanului o armă cu care să lovească în patria noastră". Îl anatemizează Eugen Barbu, Titus Popovici, Dinu Săraru şi-l apără Mihai Novicov, Ion Lăncrănjan, Mihai Ungheanu, Darie Novăceanu.

La aceeaşi editură vest-germană, în 1972 apare şi romanul "Uşa",preluat în 1974, în franceză, la Gallimard. Prin aceste cărţi Paul Goma intră în circuitul european, ajungând la mari şi nesfârşite conflicte cu autorităţile comuniste de la Bucureşti, culminând cu "Mişcarea 77" şi soldate cu arestarea şi detenţia sa la Rahova.

La 20 noiembrie 1977, Paul Goma, împreună cu soţia şi copilul pleacă în exil. Ajunşi la Paris, cer azil politic. Aici scriitorul va continua lupta sa împotriva regimului de la Bucureşti şi a conducătorului lui, Ceauşescu..

Abia după revoluţia din decembrie1989 i se publică şi în România o parte din cărţi. Îi apar articole în revistele "Vatra", "Familia", "Timpul", "Jurnalul Literar".

Paul Goma şi familia locuiesc în continuare în Franţa. Nu este membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost dat afară în 1977, de către conducerea de atunci a uniunii, din care făceau parte, între alţii şi Nicolae Manolescu, Ana Blandiana şi Augustin Doinaş.

[modifică] Săptamâna roşie 28 iunie - 3 iulie sau Basarabia şi Evreii

În 2002, Paul Goma scrie eseul "Săptămâna roşie 28 iunie - 3 iulie sau Basarabia şi Evreii". În lucrare, autorul prezintă atrocităţile comise de populaţia neromână (printre care şi evrei) în timpul retragerii trupelor şi administraţiei române din Basarabia şi Bucovina, de după ultimatumurile sovietice din iunie 1940. Explicaţia autorului pentru fermitatea cu care regimul antonescian îi pedepsise pe evrei, după 22 iunie 1941, constă în răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent. Totodată, Goma militeză pentru asumarea responsabilităţii evreilor pentru crimele comise contra românilor, şi este contra distorsionarii istoriei în vederea instituirii unui mit exclusiv al genocidului doar contra evreilor în scopuri politice (de dominaţie), economice (extorcare de fonduri) şi de culpabilizare a tuturor celorlalte naţiuni ne-evreieşti, fără o analiză critică a propriilor acţiuni criminale antiromâneşti (şi în general anti-goim), susţinute sau aprobate de cvasi-totalitatea cercurilor evreieşti.

Între anii 2002 şi 2005, eseul a cunoscut numeroase variante. Prima ediţie tipărită a apărut la "Editura Museum" din Chişinău (2003), cea de-a doua la "Criterion Publishing House", Bucureşti (2003), iar cea de-a treia la "Editura Vremea", Bucureşti (2004).

[modifică] Volume publicate

  • Camera de alături (în limba română - 1968)
  • Ostinato (germana - 1971, franceză, olandeză- 1974, română - 1992)
  • Uşa noastra ce de toate zilele (germană - 1972, franceză - 1972, română - 1991)
  • Gherla (franceză - 1976, suedeză - 1978, română - 1990)
  • În cerc (franceză - 1977, română - 1995)
  • Garda inversă (franceză - 1979, română - 1997)
  • Culoarea curcubeului (franceză - 1979, olandeză - 1980, română - 1990)
  • Patimile după Piteşti (franceză - 1981, germană - 1984, olandeză - 1985, romana - 1990, abia in 1999 se pune in vinzare!)
  • Chassee-croise (franceză - 1983, romana - 1991 Humanitas)
  • Soldatul câinelui (română - 1991 Humanitas)
  • Bonifacia (franceză - 1986, romana - 1993)
  • Din Calidor ( franceză - 1987, romana - 1989, 1995, My Childhood at the Gate of Unrest: A Romanian Memoir, engleza - 1990
  • Arta refugii (franceza - 1990, romana - 1991, 1995 la Chisinau, ed Basarabia)
  • Astra (franceza - 1992, romana - 1992)
  • Sabina (romana - 1991, franceza - 1993)
  • Adameva ( "Loreley", Iasi - 1995)
  • Amnezia la români ("Litera" - 1995)
  • Scrisori întredeschise - singur impotriva lor (Multiprint "Familia", Oradea - 1995)
  • Justa (romana, "Nemira", Bucuresti - 1995)
  • Jurnal (3 vol.) (romana "Nemira"- 1997)
  • Jurnal de apocrif,
  • Garda inversă (romana, "Univers" - 1997)
  • Altina - gradina scufundată (romana - 1998 aparută la Chişinau, editura Cartier)
  • Alte jurnale, Dacia,
  • Jurnalul unui jurnal, Dacia, Cluj, 1998
  • Scrisuri, Nemira, Bucureşti,
  • Basarabia, Jurnalul Literar, Bucureşti,
  • Săptămâna roşie 28 iunie - 3 iulie sau Basarabia şi Evreii, (2003 - Editura Museum, Chişinău şi Criterion Publishing House, Bucureşti; 2004 - Editura Vremea, Bucureşti).

[modifică] Legături externe

În alte limbi