Adolf Weil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Adolf Weil (n. 7 februarie 1848, Heidelberg; d. 23 iulie 1916, Wiesbaden), a fost un medic german, evreu.

[modifică] Viaţa

Weil a studiat la universităţile din Heidelberg, Berlin şi Viena, pe care le-a absolvit în 1871.

În 1872, s-a stabilit la Heidelberg, unde a dat şi examenul de Habilitation, devenind docent, ir din 1876 a devenit profesor de sifilisologie.

A plecat la Berlin, unde a devenit asistent al lui Friedrich Theodor von Frerichs.

În 1886 a fost chemat ca profesor la universitatea din Dorpat, ca profesor de patologie şi terapie specială, de unde a trebuit să plece după numai un an, datorită stării sale de sănătate.

În 1893 s-a mutat la Wiesbaden, unde a practicat medicina până la moarete.

A fost primul care a izolat substanţa denumită Norleucin şi a descris Boala lui Weil, o formă gravă de leptospiroză.

[modifică] Opera

În 1886, în revista medicală "Dorpater Archiv für Klinische Medizin", vol. xxxix., a publicat eseul "Ueber eine Eigenthümliche mit Milztumor, Icterus und Nephritis Einhergehende Acute Infectionskrankheit" (Despre o boală infecţioasă acută caracterizată prin tumoare de splină, icter şi nefrită), descriind o boală ce avea să fie cunoscută în viitor ca Boala lui Weil.

Alte lucrări demne de menţionat:

  • "Die Auscultation der Arterien und Venen" (Leipsic, 1875);
  • "Handbuch und Atlas der Topographischen Percussion" (ib. 1877, 2d ed. 1880);
  • "Zur Lehre vom Pneumothorax" (ib. 1882);
  • "Zur Pathologie und Therapie des Typhus Abdominalis mit Besonderer Berücksichtigung der Recidive, Sowie der Renalen und Abortiven Formen" (ib. 1885).
  • Ueber die Hereditäre Form des Diabetes Insipidus", articol apărut în (1884)
  • "Die Krankheiten der Bronchien" (1884), wesu apărut în "Handbuch der Kinderkrankheiten"

[modifică] Legături extene

În alte limbi