Ţinutul Secuiesc
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ţinutul Secuiesc (maghiară: Székelyföld) este teritoriul din estul Transilvaniei, locuit în majoritate de secui-maghiari şi împărţit în mod tradiţional în scaune (magh. "szék"), de unde numele de "secui" şi "ţinut secuiesc". În perioada interbelică a existat încă judeţul Trei Scaune (magh. Háromszék), desfiinţat ulterior de autorităţile comuniste. În prezent Ţinutul Secuiesc cuprinde judeţele Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş şi câteva sate din judeţul Bacău, înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestui din urmă judeţ, cu toate că erau şi sunt locuite în mod compact de secui.
Ţinutul Secuiesc nu are nici un statut administrativ, deşi există o mişcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în acest ţinut. Centrul istoric a Ţinutului Secuiesc a fost Târgu Mureş, acum este Odorheiu Secuiesc.
[modifică] Populaţie
După recensământul din 2002, trăiesc 668.539 de secui şi unguri în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, dintr-o populaţie totală de 1.159.820. În judeţele Covasna şi Harghita, secuii formează o majoritate de 73,8% şi respectiv 84,6%.
[modifică] Oraşele Secuimii
- Baraolt
- Băile Tuşnad,
- Borsec,
- Covasna,
- Cristuru Secuiesc,
- Gheorgheni,
- Miercurea Ciuc,
- Miercurea Nirajului,
- Odorheiu Secuiesc,
- Sfântu Gheorghe,
- Târgu Mureş - care purta numele de Novum Forum Siculorum - Noul Târg al Secuilor (1332-1616),
- Târgu Secuiesc,
- Sângeorgiu de Pădure,
- Sovata.