Judeţul Brăila (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judeţul Brăila
Judeţul Brăila în Regatul României
Provincie: Muntenia
Reşedinţa: Brăila
Populaţie:
 •Total 1930:
Locul
219.932 loc.
Suprafaţă:
 •Total:
Locul
4.286 km²
Perioadă de existenţă: '
Subdiviziuni: patru plăşi

Judeţul Brăila a fost o unitate administrativă în Regatul României.

Cuprins

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în partea sud-estică a României Mari, în Muntenia. Teritoriul lui cuprindea partea de la est şi sud-est de râul Buzău din actualul judeţ Brăila. Se învecina la vest cu judeţele Buzău şi Râmnicu-Sărat, la nord cu judeţul Covurlui, la est cu judeţul Tulcea iar la sud cu judeţele Constanţa şi Ialomiţa.

[modifică] Organizare

Teritoriul judeţului era împărţit în patru plăşi: I. Plasa Călmăţui, II. Plasa Ianca, III. Plasa Silistrara şi IV. Plasa Viziru. Ulterior a fost desfiinţată Plasa Călmăţui şi au fost înfiinţate: Plasa I.I.C. Brătianu şi Plasa Vădeni.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 219.831 de locuitori, din care: 89,4% români, 3,1% evrei, 2,2% greci, 0,7% maghiari, 0,6% ruşi ş.a. Din punct de vedere confesional 93,6% erau ortodocşi, 3,3% mozaici, 1,2% romano-catolici ş.a.

[modifică] Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană a judeţului era de 68.347 locuitori, dintre care 75,4% români, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% ruşi ş.a. Ca limbă maternă domina în mediul urban româna (82,6%), urmată de greacă (5,8%), idiş (4,8%), rusă (1,9%), maghiară (1,5%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 84,4% ortodocşi, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici ş.a.