Limba dacoromână

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Răspândirea celor patru limbi romanice răsăritene. Limba dacoromână este reprezentată cu culoarea verde.
Extinde
Răspândirea celor patru limbi romanice răsăritene. Limba dacoromână este reprezentată cu culoarea verde.

Limba dacoromână este limba românilor vorbită la nord de spaţiul lingvistic slav meridional (reprezentat de sârbi, bulgari şi macedoneni slavi). Limba dacoromână este vorbită în special la nord de Dunăre (România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria), dar şi la sud, în Dobrogea (România şi Bulgaria) şi în Timoc (Serbia).

Termenul a fost introdus pentru a deosebi limba română pe care aceştia o vorbesc de celelalte limbi romanice răsăritene cu care româna se înrudeşte îndeaproape: aromâna (macedoromâna) şi meglenoromâna, vorbite în teritorii din sudul peninsulei Balcanice, precum şi istroromâna vorbită în peninsula Istria. Termenul a fost construit din "dac" şi "român", deoarece în spaţiul lor longvistic au trăit în antichitate populaţii de daci (provinciile Dacia şi Moesia, ulterior Dacia Ripensis).

Lingviştii nu au ajuns la un acord în privinţa statutului acestor patru limbi, unii afirmând că ele sunt dialecte ale aceleiaşi limbi (punct de vedere susţinut şi de lingviştii români), iar alţii considerându-le limbi independente. Discuţiile pe acest subiect se lovesc adesea de interese politice, etnice şi naţionale.

[modifică] Legături externe

În alte limbi