Târgu Neamţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Târgu Neamţ
Stema oraşului Târgu Neamţ [[Imagine:|200px|Târgu Neamţ în România]]
stemă amplasare
Amplasare 47°12′9″N, 26°21′31″E
Ţară România
Judeţul Neamţ
Atestare documentară 1387
Populaţie 20.496, 2002
Suprafaţă km²
Densitatea populaţiei loc./km²
Altitudine m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Decebal Arnăutu, PSD
Sit web ro Primăria Târgu Neamţ
Harta administrativă a oraşului Târgu Neamţ
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Târgu Neamţ este un oraş din judeţul Neamţ, Moldova, România. Are o populaţie de 20.654 de locuitori. Sub jurisdicţia administrativă a oraşului Târgu Neamţ intră şi localităţile Humuleşti, Humuleştii Noi şi Blebea. Oraşul este renumit pentru Cetatea Neamţului (secolele XIII - XIV), ridicată de Petru I Muşat, şi de asemenea, prin satul Humuleşti, leagănul copilăriei lui Ion Creangă, marele povestitor român. Alte puncte de interes în oraş şi în apropiere sunt: Casa Memorială "Veronica Micle", Şcoala Domnească (actualul Muzeu de Istorie si Etnografie), Monumentul Eroilor (Culmea Pleşu - ridicat după Primul Război Mondial), Staţiunea Oglinzi, Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" (Vânători Neamţ), Mânăstirile Ortodoxe Agapia, Văratec, Neamţ, Secu, Sihăstrie (mânăstirile se află la doar câţiva kilometri de Târgu Neamţ), Muzeul "Nicolae Popa" de la Târpeşti (Etnografie, Folclor şi Istorie - măştile tradiţionale) şi Rezevaţia de Zimbri si Animale Sălbatice de la Neamţ (in drumul spre Mânăstirea Neamţ).

Cuprins

[modifică] Istorie

Târgu Neamţ este unul din cele mai vechi oraşe moldovene, fiind atestat documentar la sfârşitul anilor 1300 (Letopiseţul Novgorodului - cunoscut şi ca "Lista rusă de oraşe", datat între 1387-1392), din timpul domniei lui Petru vodă, când se construieşte şi Cetatea Neamţului. Toponimul Neamţ este menţionat întâia oară în lista rusă de oraşe "valahe" - adică româneşti - întocmită între anii 1387 şi 1392, unde este înscris "Neamţul în munţi". Ulterior, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a folosit acest toponim "ante castrum Nempch" (înaintea Cetăţii Neamţ) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni în Moldova, urmată de o lupta la Ghindăoani, unde a fost învins de domnul Ştefan I.

La 7 ianuarie 1403, toponimul Neamţ apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul ţării, Alexandru cel Bun, menţiona pe boierul pan Sansru de la Neamţca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii.

Asupra originii toponimului Neamţ au existat diferite discuţii şi ipoteze, care nu au soluţionat mulţumitor această problemă. Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că Neamţ e tot Neamţ, adica numele de Neamţ se referă la grupul de nemţi, poate chiar cavaleri teutoni ori saşi, care au zidit Cetatea Neamţ. Această ipoteză a fost susţinută şi de alţi istorici: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu şi alţii. O părere deosebită a avut Ilie Minea în 1943 (susţinută de mai mulţi lingvişti şi istorici: Alexandru Lepâdatu, Nicolae Iorga, Radu Rosetti, Nicolae Constantinescu, Nicolae Grigoraş, Gheoghe Cojoc, Virgil Vătăşeanu, Dumitru Constantinescu, Constantin Turcu şi alţii), care consideră toponimul Neamţ de origine slavă, de la termenul nemeţi, care înseamnă liniştit sau tăcut, definind caracteristicile zonei şi ale râului principal.

Tăcut - tăcută este termen de origine latină, iar expresia tacenta loca înseamnă locuri calme, liniştite, tăcute, tăinuite . Tăcut prin traducere a devenit nemeţi, care cu timpul a căpătat forma romanizată de Neamţ, ce a înlocuit termenul străvechi latino-românesc tăcută. Revenind la cele de mai sus, acceptăm că numele oraşului vine de la toponimul râului Neamţ (râu tăcut sau liniştit). În sprijinul acestei idei sunt şi însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolica din Târgu Neamţ, în 1646, nota: "oraşul este aşezat lângă un râu ... , de la care îşi ia numele" Călători străini prin Ţările Române,( t. V, 1973). Dacă numele oraşului ar fi fost de origine germană, sigur Marco Bandini ar fi subliniat acest lucru.

De la oraşul Neamţ şi-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamţ, respectiv Mănăstirea Neamţ. Toponimul Neamţ s-a extins asupra oculului şi ţinutului care şi-a avut centrul în oraş sau la cetate. În cele din urmă a intrat şi în componenţa numelui Piatra care din Piatra lui Crăciun, cum se numea la început, a devenit Piatra Neamţ.

Cetatea, aflată deasupra târgului, va avea cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Ştefan cel Mare care o include în sistemul defensiv de cetăţi ce aveau ca rol apărarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetăţii Neamţului este în anul 1691 când a rezistat în faţa atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan Sobieski.

[modifică] Personalităţi

[modifică] Vezi şi



[modifică] Legături externe

În alte limbi