Constantin Virgil Gheorghiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Constantin Virgil Gheorghiu, (n. Războieni, în Moldova, 1916 - d. 1992) a fost un diplomat român interbelic şi un romancier român din exil postbelic, tradus în multe limbi, a cărui faimă se datorează în primul rând romanului Ora 25, a cărui ecranizare aparţine lui Henri Verneuil.

[modifică] Romanul Ora 25

Deşi a scris câteva zeci de romane, acesta i-a adus faima internaţională după ce a fost publicat în 1949. Este povestea unui ţăran român, Iohan Moritz, care trece pe rând drept evreu, apoi român când ajunge prizonier la unguri, fiind apoi salvat de nazişti, pentru ca să ajungă în final într-o închisoare americană drept colaborator al naziştilor.

Povestea este doar parţial ficţiune, căci Gheorghiu însuşi, în calitatea sa de vechi diplomat a fost arestat de autorităţile americane după cel de-al doilea război mondial.

[modifică] Scandal la Paris

În 1951 izbucneşte un mare scandal la Paris, legat de Virgil Gheorghiu. Cu ocazia publicării unui nou volum se descoperă că înainte de a părăsi Romania, Gheorghiu a scris o altă carte, netradusă în limba franceză în care aducea elogii soldaţilor lui Hitler. Filosoful Gabriel Marcel, cel care a scris prefaţa romanului Ora 25 a cerut ca ediţia să fie retrasă de pe piaţă. Ca atare, Gheorghiu pleacă din Franţa în Argentina, ca să fie uitat.

Deşi refuză să-şi retragă afirmaţiile antisemite, în memoriile sale declară totuşi că-i este ruşine că este român, asemenea membrilor Gărzii de fier.

În alte limbi