Paria (repudiaţii) Japoniei medievale
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
PARIA (REPUDIAŢII) JAPONIEI MEDIEVALE
Sub toate stările sociale, recunoscute oficial, se mai aflau anumite pături, nerecunoscute ca fiind formate din japonezi şi, rareori, din indivizi consideraţi fiinţe umane. Cei care aparţineau acestei pături erau numiţi oficial hinin. Ei erau de asemenea cunoscuţi sub denumirea kootsu, hyakusho şi eta / hinin, iar ca un colectiv erau numiţi burakumin.
Ei erau “cei de neatins”. Aveau cel mai de jos grad social, sub populaţia ainu, care era considerată a fi “barbarii sălbatici”, fiind număraţi folosindu-se numărătoarea specifică pentru animale în limba japoneză: ippiki, nihiki, sambiki - unu, doi, trei etc. Membrii ei nu sunt numiţi folosindu-se pronumele pentru persoane (hito), ci pentru lucruri (mono).
Potrivit ritualului religiei budiste, în Japonia medievală, o serie de munci ca tăierea vitelor, prelucrarea pieilor precum şi cele ale groparilor, călăilor, latrinarilor, îngroparea morţilor, sacrificarea vitelor ş.a. erau considerate ruşinoase pentru oamenii liberi. Aceste munci erau îndeplinite de către condamnaţii pentru diferite infracţiuni. Treptat, aceste profesiuni au devenit ereditare, trecând din generaţie în generaţie. Astfel membrii ei erau lipsiţi de orice drepturi, nu puteau să practice decât profesiunile rezervate lor şi trăiau în regiuni speciale la periferia satelor.
Cei care nu se clasau în starea repudiaţilor făceau toate eforturile pentru a se distinge, şi astfel au fost stratificaţi în 3 categorii de bază: priprietari de pământuri şi fermieri independenţi (ryoke); cei care luau sau dau pământ în arendă (gesakunin); artizani (meseriaşi) şi muncitori (zomin, nuhi, genin).
Aceşti oameni de rând erau într-o continuă luptă cu cei care nu munceau pământul. De exemplu, după anul 1200, 95% din japonezi produceau orezul necesar elitelor, care totaliazu un procent de 5%, fapt care a confirmat declinul lor social şi economic. Fermierii se vor revolta în mod regulat, iar pentru controlarea lor s-a apelat la prto-samurai (ji-samurai), aceştia din urmă ducând la naşterea ca stare socială a samurailor.
[modifică] Bibliografie
Mihnea Voicu Şimăndan [1], „Spiritul Japoniei medievale – The Spirit of Mediaeval Japan”, editie bilingva (romana-engleza), Editura Nipponica, Bucuresti, 1999.