Regiunea Autonomă Maghiară
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regiunea Autonomă Maghiară, cu reşedinţa la Târgu Mureş, a fost o regiune autonomă în România între 21 septembrie 1952 şi februarie 1968, compusă din cele zece raioane locuite de o majoritate secuiască. Teritoriul regiunii era 13.550 km2, şi număra cca. 730.000 locuitori. Această regiune a fost reorganizată (micşorată) în 1960, căpătând noua denumire de Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. Aceasta din urmă a fost desfiinţată prin noua organizare teritorială în februarie 1968.
Bazat pe recensământul din 1956, 77,3% din populaţie erau secui/unguri, 20,1% români, 1,5% rromi, 0,4% germani şi 0,4% evrei. Limbile oficiale ale regiunii erau româna şi maghiara, iar centrul administrativ era Târgu Mureş. Regiunea Autonomă Maghiară a fost aproximativ corespunzătoare cu Ţinutul Secuiesc.
În decembrie 1960, o ordine guvernamentală a modificat graniţele regiunii, adăugând câteva raioane din sud-vest iar plasând partea de sud a regiunii sub administraţia raionului Stalin (mai târziu, raionul Braşov). Numele regiunii a fost schimbat în Regiunea Autonomă Maghiară-Mureş, şi proporţia secuilor-maghiari a scăzut de la 77,3% la 62%.
În 1968, Guvernul României a reinstaurat judeţul ca unitate administrativă, sistem care este folosit şi în ziua de astăzi. Din cauza asta, Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară a fost eliminată şi înlocuită cu judeţe, care nu au fost delimitate pe bază etnică. Trei judeţe noi au fost formate din teritoriul Regiunii Autonome Maghiare: Mureş, Harghita şi Covasna.
Astăzi, ungurii formează majoritatea în două din aceste judeţe - Harghita şi Covasna. În legea administraţiei locale prezentă, limbile administrative nu sunt fixate de consiliile judeţene, ci de municipii sau comune. În localităţile în care comunitatea etnică maghiară formează mai mult de 20% din populaţie, aceasta are dreptul de a folosi limba maternă în contactul cu administraţia locală, şi de a beneficia de învăţământ şi de alte servicii în limba proprie. Datorită proporţiei ridicate de vorbitori de limbă maghiară, majoritatea localităţiilor din Harghita şi Covasna sunt inscripţionate bilingv, iar cetăţenii aparţinători comunităţilor secuieşti beneficiază în mod efectiv de drepturi specifice.
[modifică] Vezi şi
![]() |
Regiunile Republicii Populare Române (1952-1960) | ![]() |
---|---|---|
Regiunea Arad | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad | Regiunea Bucureşti | Regiunea Cluj | Regiunea Constanţa | Regiunea Craiova | Regiunea Galaţi | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iaşi | Regiunea Autonomă Maghiară | Regiunea Oradea | Regiunea Piteşti | Regiunea Ploeşti | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Timişoara |