Judeţul Mureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mureş este un judeţ în regiunea Transilvania din România.

Judeţul Mureş
Harta României cu Judeţul Mureş indicat
Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Târgu Mureş
Populaţie:
 •Total 2002:
 •Densitate:
Locul 13
580.851 loc.
86 loc/km²
Suprafaţă:
 •Total:
Locul 11
6.714 km²
Abreviere: MS
Prefix Telefonic: (+40) x65 (1)
Consiliul Judeţean:
 •Preşedinte
 •Adresa web

Lokodi Edita Emöke
C.J. Mureş
Prefectura:
 •Prefect
 •Adresa web

Ciprian M. Dobre
Prefectura Mureş
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Cuprins

[modifică] Geografie

Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine vestică şi paralele 46°09’ şi 47°00’ latitudine nordică.

Cu o suprafaţă de 6.714 km², ceea ce reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava pe o distanţă 16 kilometri, la est cu judeţul Harghita pe o distanţă 159 kilometri între localităţile Archita şi Neagra, la sud-est cu judeţul Braşov pe o distanţă de 26 kilometri între Apold şi Archita, la sud cu judeţul Sibiu pe o distanţă de 98 kilometri între localităţile Corneşti - Apold, la vest cu judeţul Cluj pe o distanţă de 67 kilometri Hădăreni şi Sărmăşel-Gară, la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud pe o distanţă 116 kilometri între Sărmăşel Gară - Andreneasa, iar la sud-vest cu judeţul Alba pe o distanţă de 45 kilometri Hădăreni - Corneşti.

[modifică] Pricipalele râuri

Harta judeţului Mureş
Extinde
Harta judeţului Mureş
  • Râul Mureş cu 187 de kilometri pe teritoriul judeţului Mureş din 761 kilometri în România şi 803 lungimea totală a râului
  • Târnava Mare cu 43 kilometri pe teritoriul judeţului Mureş din totalul de 246 kilometri
  • Târnava Mică cu 115 kilometri pe teritoriul judeţului Mureş din cei 196 kilometri cât are râul
  • Râul Niraj cu o lungime de 78 kilometri toţi aceştia găsindu-se în judeţul Mureş
  • Râul Gurghiu având 55 kilometri aceştia fiind în întregime pe teritoriul judeţului Mureş

[modifică] Principalele lacuri

  • Zau de Câmpie - lac artificial suprafaţa lui fiind de 133 hectare folosit ca iaz piscicol
  • Văleni - lac artificial având suprafaţa de 53 hectare, utilizat ca iaz piscicol
  • Şăulia - lac artificial cu o suprafaţă de 48 hectare folosit ca iaz piscicol
  • Iernut - lac artificial, suprafaţa lacului este de 122 hecatre, este un heleşteu piscicol
  • Tăureni - lac artifical având suprafaţa de 53 hectare folosit ca helşteu piscicol
  • Fărăgău - lac natural cu apă dulce cu o suprafaţă de 38 hectare
  • Lacu Ursu - la Sovata, lac natural având o suprafaţă de 5 hectare

[modifică] Cele mai înalte vârfuri muntoase

  • Vârful Pietrosu în Munţii Căliman cu o altitudine de 2100 metri
  • Vârful Răchitiş în Munţii Căliman cu o altitudine de 2022 metri
  • Vârful Bistricioru în Munţii Căliman cu o altitudine de 1990 metri
  • Vârful Saca în Munţii Gurghiului cu o altitudine de 1777 metri
  • Vârful Tătarca în Munţii Gurghiului cu o altitudine de 1688 metri
  • Vârful Fanacelu în Munţii Gurghiului cu o altitudine de 1684 metri
  • Vârful Bătrâna în Munţii Gurghiului cu o altitudine de 1634 metri
  • Vârful Crucii în Munţii Gurghiului cu o altitudine de 1515 metri

[modifică] Stema judeţului

Stema judeţului Mureş
Extinde
Stema judeţului Mureş

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema judeţului Mureş se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roşu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de formă ovală, şi din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcţie cu poartă închisă, cu şapte ferestre şi două turnuri, cu acoperiş conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roşu, se află trei brâuri ondulate de argint.

Semnificaţia elementelor însumăte: Piesa metalica din primul cartier este cunoscuta sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparţinând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială şi spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcţia evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât şi sistemul de fortificaţii specific epocii feudale. Balanţa, însemn heraldic care evocă justiţia socială, face aluzie la echilibrul şi cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităţilor comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogaţia hidrologică a judeţului şi desemnează râurile Mureş, Târnava Mică şi Niraj.

[modifică] Lista localităţilor din judeţul Mureş

Stemă Municipii Stemă Oraşe
Târgu Mureş Luduş
center‎ Reghin Sovata
Sighişoara Iernut
center‎ Târnăveni Ungheni
Miercurea Nirajului
Sărmaşu
Sângeorgiu de Pădure

[modifică] Populaţia

Conform recensământului din 2002 judeţul Mureş avea o populaţie de 580.851 locuitori având o densitate de 86,1 Locuitori pe kilometrul pătrat, dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin şi 300.015 de sex feminin.

Populaţia judeţului a cunoscut o creştere semnificativă de-a lungul timpului, tabelul de mai jos conţine câteva date relevante în acest sens.

An Locuitori Grafic
1829 77.823
1846 87.400
1868 91.000
1890 95.581
1900 178.096
1910 194.072
1926 254.801
1930 427.721
1948 461.403
1956 513.261
1966 561.598
1977 605.345
1992 610.053
2002 580.851

[modifică] Etnicitate

După etnie în populaţia judeţului era astfel structurată:

  • Români 309.375
  • Maghiari 228.275
  • Ţigani 40.425
  • Germani 2.045
  • Celelalte etnii fiind sub 1.000 locuitori

[modifică] Religie

După religie populaţia judeţului era asftel structurată:

  • Ortodoxă 309.337
  • Reformată 157.046
  • Romano-Catolica 55.287
  • Unitariană 14.308
  • Greco-Catolica 13.187
  • Celelalte confesiuni având sub 10.000 credincioşi

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi