Utilizator:Vali avram
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta fizica
BOTOSANI
Istoria Judetului Botosani
Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani în 1439. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judetul nostru pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.
Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.
Istoria Judetului Botosani
Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani în 1439. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judetul nostru pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.
Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.
Geografie
- asezare: regiune cuprinsa între Siret si Prut, în extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se învecineaza cu judetele Suceava si Iasi;
- suprafata: 4986 Km 2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii); - populatie: 454023 dupa recensamântul efectuat în anul 2002; - orase: Botosani: - resedinta de judet cu 115344 locuitori se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însa mult mai mare. Din târgul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Celelalte orse ale judetului sunt: Darabani, Dorohoi, Saveni. - relieful: predominant deluros, care desi nu este prea variat, este un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m); - clima: este temperat -continentala, influientata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud - vest; - cursurile de apa: au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Bseu si Jijia în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În zona localitatilor Stânca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându - se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km.
- lacuri: Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;
Judetul Botosani - Date demografice si statistice
Dintre cei 470.537 locuitori ai judetului (la 1 iulie 1996), 188.215 (40%) locuiesc în mediul urban si 282.322 (60%) în mediul rural. Structura etnica, conform ultimului recensamânt este: 466.659 români, 2.060 rromi, 691 rusi-lipoveni, 584 ucraineni alaturi de evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni. Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind împartit între alte culte. Dupa numarul de locuitori, judetul Botosani se încadreaza la limita dintre judetele mici si mijlocii. Resedinta judetului este municipiul Botosani. Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comule cu 336 de sate. Municipiul Botosani situat în sudul judetului si resedinta a acestuia este mentionat documentar în "Letopisetul Tarii Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodata el este cunoscut în întreaga tara pentru personalitatile nascute aici. Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural al judetului. Municipiul Dorohoi este atestat documentar în anul 1408, în tratatul comercial încheiat de catre Alexandru cel Bun si regele polonez Vladislav Iagello. Acest fapt sugereaza ca, de fapt, el a existat ca asezare mai însemnata, ca târg, înca înainte de întemeierea statului Moldovenesc. În prezent Dorohoiul este recunoscut pentru obiectele de sticla si portelan ce se fabrica aici. Orasele Saveni si Darabani - mici ca suprafata si numar de locuitori, sunt alte centre de greutate ale judetului prin potentialul agricol de care dispun.
Judetul Botosani - Economie În judetul Botosani populatia ocupata reprezinta 72% din totalul populatiei si este distribuita, în principal, dupa cum urmeaza: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultura; 10,9% în comert si prestari servicii; 4,85% în învatamânt; 3,5% în sanatate.În judet sunt inregistrate 6.544 companii din care 5.615 sunt societati comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociatii familiale; 14 societati cu capital integral strain, etc. Industria În judet sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria usoara si confectii (31%), industria alimentara (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobila (2,4%). Principalele companii private sau cu capital de stat sunt:Industria usoara: Rapsodia Conf S.A., Filatura S.A., Serconf, Firmelbo S.A., Armonia S.A..Industria alimentara: Avicola S.A., Moldopan S.A., Avis S.A., Prolacom S.A..Industria electrotehnica: Electrocontact S.A., Alcor S.A., Electroalfa S.R.L..Industria chimica: Arca S.A..Industria de prelucrari metalice: Mecanica S.A., Imudo Dorohoi S.A., Mecanex S.A..Industria sticlei si portelanului: Stipo S.A., Glass Porcelain Manufactures Debelly S.R.L.. Agricultura Agricultura este o ramura importanta a economiei judetului Botosani. An dupa an creste preocuparea în ceea ce priveste asigurarea unor conditii standard pentru agricultura. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fânetele se întind pe o suprafata de 14.187 ha si asigura, în buna parte, furajele necesare septelului.De asemenea, judetul este bogat în vii (3.373 ha) si livezi (3.634 ha). Desi în ceea ce priveste cresterea animalelor s-a remarcat o descrestere în ultimii ani, totusi judetul se înscrie printre cei mai mari crescatori de oi din tara (peste 500.000 capete). De asemenea exista un numar mare de porci si vite dar cu preponderenta în sectorul privat. Sanatate si protectie sociala Asistenta medicala este asigurata în 11 spitale (8 în mediul urban si 3 în mediul rural) si în 100 de dispensare din care 67 în mediul urban si 33 în mediul rural. Tot în judet functioneaza un numar mare de farmacii si cabinete particulare.
Comert Comertul de marfuri este un sector distinct în economie si este într-o relativa dezvoltare în comparatie cu alte sectoare.În ultimii ani a crescut numarul de oameni de afaceri care lucreaza în comert. Dintre acestia, cei mai importanti sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital strain si s-au format 68 de societati mixte.Evolutia viitoare a dezvoltarii economice va influenta si comertul din judet. Vânatul si pescuitul Ca ramuri complementare ale economiei judetului, vânatul si pescuitul reprezinta domenii de mare atractie turistica. Vânatul se leaga în mare parte de paduri unde traiesc multe vietati de interes cinegetic.Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practica o piscicultura sistematica. De altfel pescuitul are traditii vechi în aceasta parte a tarii.
Judeţul Botoşani - Turism
Rezervatii si monumente ale naturii: - Stanca - Stefanesti ( lânga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha- padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha; - padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lânga Vorona); - padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie întinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat în calcare si gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase înalte; - fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha; - arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha; - rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha; - rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;
Edificii religioase:
- Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfânt din 1496; pictura interioara, de mare valoare, dateaza din secolul al XV , pastrându-se partial Biserica a fost amplasata într -o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv cladirii propriu zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce înconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas sfânt maretia de odinioara; - Biserica "Sf. Nicolae" Domneasca - Dorohoi, ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1495, construita in stil moldovenesc si având o decoratie exterioara bogata, presarata cu elemente bizantine; - Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681. - Biserica armeneasca - Botosani (1535); - Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551; - Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioara refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet; - Manastirea Agafton- Curtesti, (la 4 km sud-vest de Botosani), dateaza din secolul XVI;
- Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din jurul anului 1600, când, câtiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista înca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datând din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha; - La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868 sub îndrumarea staretului Rafail. Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta. - Manastirea Gorovei - Gorovei, Vaculesti (1742); - Schitul Frumusica (sau Bals), din satul Storesti; - Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, îsi are începuturile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga; - Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus Treboniu Laurian"; - Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost înaltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris în limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lânga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca învata religia si limba rusa.
EDIFICII CULTURALE
- Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei românesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii românesti si universale o opera de mare valoare artistica;
- Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a merelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintâi compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul natal. - Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata în una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua încaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secoluluii trecut; - Muzeul Memorial " George Enescu" - Dorohoi. Salile expozitiei de baza ale Muzeului Memorial " George Enescu" din Dorohoi (înfiintat în anul 1957) ofera vizitatorului un bogat material documentar enescian, constituit din instrumente muzicale, partituri, programe de concert tinute în tara si strainatate, fotografii, carti, lucrari de arta contemporane si postume, redându - l pe marele muzician român - Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, înfiintat în octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii, redând imaginea unor încaperi intime matematicianului; - Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros monument de arhitectura datând de la sfârsitul secolului al XVIII si reprezentând casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale încondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu. - Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta în cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pâna în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, în mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial.
- Muzeul de Stiinte ale Naturii Dorohoi. Acest muzeu a luat fiinta în anul 1953. Cladirea - monument arhitectural în stil baroc, a fost construita în anul 1887. Patrimoniul muzeului cuprinde piese naturalizate din toate grupele sistematice: minerale, plante, moluste, pesti, pasari, mamifere, pasari exotice (din Africa), etc - Muzeul de Arheologie Saveni. Acest muzeu înfiintat în anul 1964, cu salile expozitiei de baza consacrate arheologiei, prezinta vestigii arheologice descoperite în asezarile si necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Draguseni, Hanesti si Saveni din epoca paleoliticului si pâna în aceea a marilor migratii. - Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota; - Teatru de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost încununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani. - Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de apreciata atât in tara cât si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari botosaneni reprezinta o încântare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. O data la doi ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste întâlnirea la Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari atât din tara cat si din strainatate; - Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila Ventura a fost construita la sfârsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si în afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii românesti;
- Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cântece populare moldovenesti, romante, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe plan national si international prin numeroasele premii câstigate; - Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoilui - Copalau, Festvalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet, etc - Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii, cunoscuta si sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfârsitul secolului al XIX, îmbinând într-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume; - Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datând din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de târgoveti, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri sustinute de console de lemn profilate. - In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germana.