Zonele aliate de ocupaţie din Germania
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Istoria Germaniei |
---|
![]() |
Antichitatea |
Triburile germanice |
Perioada migraţiilor |
Imperiul Francilor |
Evul mediu |
Sfântul Imperiu Roman |
Colonizarea răsăritului |
Apariţia naţiunii germane |
Confederaţia Rinului |
Confederaţia Germană |
Confederaţia Germană de Nord |
Imperiul German |
Imperiul German |
Primul război mondial |
Republica de la Weimar |
Republica de la Weimar |
Germania Nazistă |
Germania nazistă |
Al doilea război mondial |
Germania postbelică |
Germania între 1945-1990 |
Ocupaţia şi împărţirea |
Expulzarea germanilor |
RDG |
RFG |
Reunificarea Germaniei |
Germania în zilele noastre |
Germania |
Alte subiecte germane |
Istoria militară |
Tabel cronologic |
Istoria germanei |
[Editează acest format] |
|
|||||
![]() Drapelul Germaniei ocupate de Aliaţi 1946 - 1949 |
|||||
Capitala | Berlin (de jure) | ||||
Forma de guvernământ | Ocupaţie militară | ||||
Repere istorice | |||||
![]() |
Germania Nazistă | ||||
![]() |
Republica Federală Germania | ||||
![]() |
Republica Democrată Germană | ||||
![]() |
Berlinul Occidental | ||||
![]() |
Berlinul Răsăritean | ||||
Puterile Aliate care au învins Germania Nazistă în al doilea război mondial au împărţit în scopuri administrative ţara (la vest de linia Oder-Neisse) în patru zone de ocupaţie în perioada 1945 – 1949.
Cuprins |
[modifică] Zonele de ocupaţie
- Zoana americană de ocupaţie era formată din:
- Bavaria,
- Hesse,
- zona de nord a landului Baden-Württemberg,
- oraşele Bremen şi Bremerhaven
Cartierul general al Zonei americane de ocupaţie era Clădirea IG Farben din Frankfurt.
- Zona britanică de ocupaţie era formată din:
Cartierul general al Zonei britanice de ocupaţie se afla în oraşul Bad Oeynhausen.
- La început, Franţei, deşi făcea parte dintre Aliaţi, nu-i fusese repartizată o zonă de ocupaţie, în principal datorită temerilor cu privire la reacţia populaţiei date fiind ostilitatea istorică dintre francezi şi germani, dar şi datorită importanţei mai scăzute din punct de vedere militar a Franţei Libere în timpul războiului. Până în cele din urmă, americanii şi britanicii au căzut de acord să cedeze câte o porţiune din propriile lor zone de ocupaţie în favoarea francezilor. Datorită acestui aranjament, Zona franceză de ocupaţie era formată din două teritorii separate, şi anume:
- Renania-Palatinat
- zona sudică a landului Baden-Württemberg
Cartierul general al Zonei de ocupaţie franceze se afla în Baden-Baden.
- Zonele occidentale de ocupaţiei au fost combinate mai târziu în Trizonă.
- Zona sovietică de ocupaţie era formată din:
- Turingia,
- Saxonia,
- Saxonia-Anhalt,
- Brandenburg şi
- Mecklenburg-Pomerania Inferioară.
Cartierul general al Zonei sovietice de ocupaţie se afla în Berlin-Karlshorst.
- Berlinul a fost ocupat de cele patru Puteri Aliate fiind divizat la rândul lui în patru zone de ocupaţie.
Fiecare putere ocupantă a format propria autoritate de guvernare şi a dus diferite politici faţă de populaţia civilă şi guvernarea locală.
Planul original care prevedea guvernarea Germaniei ca un singur stat prin intermediul Comisiei Aliate de Control a fost abandonat în 1946 – 1947 (fără să fi fost vreodată pus în practică) datorită tensiunileor în creştere dintre occidentali şi Uniunea Sovietică, care au primit denumirea generică de războiul rece. Ruptura definitivă dintre Aliaţi în privinţa administraţiei Germaniei postbelice a devenit evidentă în timpul Blocadei Berlinului.
Cele trei zone occidentale de ocupaţie au fost unite pentru a forma Republica Federală Germania, noul stat german fiind proclamat pe 23 mai 1949. În zona sovietică de ocupaţie a fost proclamată Republica Democrată Germania pe 7 octombrie 1949.
În Germania de Vest, ocupaţia a continuat în mod oficial până în 1955, dar după proclamarea RFG-ului, guvernatorii militari au fost înlocuiţi cu înalţi comisari civili, a căroro poziţie era undeva între cea a unui guvernator şi cea a unui ambasador. După recunoaşterea Germaniei Occidentale ca stat pe deplin suveran în 1955, ocupaţia s-a terminat, iar înalţii comisari au fost înlocuiţi cu ambasadori.
Oraşul Berlin nu a fost parte a niciunui stat şi a continuat să se afle sub controlul Aliaţilor până în 1990. Cele trei sectoare occidentale au fost unite în scopuri administrative în Berlinul Occidental, în vreme ce sectotul sovietic a funcţionat ca Berlinul Răsăritean.
Toate teritoriilre germane de la vest de Oder şi Neisse (Pomerania, Neumark, Silezia şi Prusia Răsăriteană) au fost anexate de Polonia şi Uniunea Sovietică. Klaipeda (în germană: Memel) şi şi regiunea înconjurătoare au fost alipite la RSS Lituaniană. Teritoriile Franţei, Austriei Belgiei, Cehoslovaciei, Poloniei şi Lituaniei anexate de Germania Nazistă în timpul războiului au fost retrocedate ţărilor respective sau au fost anexate de URSS.
[modifică] Guvernatorii militari şi înalţii comisari
[modifică] Zona americană
[modifică] Guvernatorii militari
- 8 mai 1945 - 10 noiembrie 1945: Dwight David Eisenhower
- 1 noiembrie 1945 - 25 noiembrie 1945 George S. Patton Jr. (interimar)
- 26 noiembrie 1945 - 5 ianuarie 1947 Joseph T. McNarney
- 6 ianuarie 1947 - 14 mai 1949 Lucius DuBignon Clay
- 15 mai 1949 - 1 septembrie 1949 Clarence R. Huebner (interimar)
[modifică] Înalţii comisarii
- 2 septembrie 1949 - 1 august 1952 John J. McCloy
- 1 august 1952 - 1 decembrie1 1952 Walter J. Donnelly
- 1 decembrie1 1952 - 10 februarie 1953 Samuel Reber (interimar)
- 10 februarie 1953 - 5 mai 1955 James B. Conant
[modifică] Zona britanică
[modifică] Guvernatori militari
- 22 mai 1945 - 30 aprilie 1946 Sir Bernard_Law_Montgomery
- 1 mai 1946 - 31 octombrie 1947 William Sholto Douglas
- 1 noiembrie 1947 - 21 septembrie 1949 Sir Brian Hubert Robertson
[modifică] Înalţii comisari
- 21 septembrie 1949 - 24 iunie 1950 Sir Brian Hubert Robertson
- 24 iunie 1950 - 29 septembrie 1953 Sir Ivone Kirkpatrick
- 29 septembrie 1953 - 5 mai 1955 Sir Frederick Hoyer-Millar
[modifică] Zona franceză
[modifică] Comandant militar
- mai 1945 - iulie 1945 Jean de Lattre de Tassigny
[modifică] Guvernator militar
- iulie 1945 - 21 septembrie 1949 Marie-Pierre Koenig
[modifică] Înalt comisar
- 21 septembrie 1949 - 5 mai 1955 André François-Poncet
[modifică] Zona sovietică
[modifică] Comandant militar
- aprilie 1945 - 9 iunie 1945 Gheorghi Jukov
[modifică] Guvernatori militari
- 9 iunie 1945 - 10 aprilie 1946 Gheorghi Jukov
- 10 aprilie 1946 - 29 martie 1949 Vasili Sokolovski
- 29 martie 1949 - 10 octombrie 1949 Vasili Ciuikov
[modifică] Preşedinte al Comisiei Sovietice de Control
- 10 octombrie 1949 - 28 mai 1953 Vasili Ciuikov
[modifică] inalţi comisari
- 28 mai 1953 - 16 iulie 1954 Vladimir Semionovici Semionov
- 16 iulie 1954 - 20 septembrie 1955 Georghi Maximovici Puşkin