Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti (1868, Târgovişte – 1946), prozator român. Este faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi.
[modifică] Biografie
Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti vede lumina zilei la Târgovişte, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela “Neamul Udreştilor” e un strămoş al scriitorului. A făcut Liceul şi Universitatea la Bucureşti. A fost judecător în Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova şi Târgovişte, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române, şi, pentru mulţi ani, deputat.
În anul 1925 a câştigat Premiul Naţional Perntru Proză.
Nuvelele şi schiţele sunt partea teoretică a operei sale. Nuvela mai amplă “În lumea dreptăţii” este o adevărată capodoperă. Admirabile sunt scrierile sale pentru copii: “Puiul” (tragica moarte a puiului de prepeliţă), “Privighetoarea”, “Bietul Tric”, “Niculăiţă Minciună” (un copil isteţ de la ţără neînţeles de săteni), ş.a.
S-a stins din viaţă în anul 1946, lăsând în urma sa adevărate capodopere ale literaturii române.
[modifică] Volume de schiţe şi nuvele
- Nuvele şi schiţe (1903);
- În lumea dreptăţii(1905);
- Întuneric şi lumină
- Rătăcire şi Firimituri (1929).
- Nicuşor(1929)