Vatra (revistă)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vatra este o revistă literară cu apariţie lunară, redactată şi tipărită la Târgu Mureş.
A fost întemeiată în 1885 de Ion Luca Caragiale, George Coşbuc şi Ioan Slavici. Seria nouă apare din mai 1971 şi a fost condusă de poetul, romancierul şi dramaturgul Romulus Guga. După moartea lui Romulus Guga (boală), redacţia e condusă de criticul literar şi universitarul Cornel Moraru. Fondatorii revistei au fost scriitorii Dan Culcer, Romulus Guga şi Mihai Sin. Printre membrii primei echipe redacţionale se aflau ziarişti cu o cariera la radio sau in presa cotidiana locala si centrala (Ion Calion-Caloi, Cornel Pogăceanu, Atanasie Popa), universitari cu activităţi de istorie literară, recenzenţi (Serafim Duicu), fizicieni recalificaţi (poetul şi sculptorul Gavril Şedran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficieni (Ion Petru Pop, Radu Ceontea). Printre colaboratorii stabili, care au deţinut şi rubrici, se numără : istoriograful Grigore Ploeşteanu, biologii acad. Alexandru Pora şi Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toşa, sociologul Andrei Roth. În perioada dinainte de decembrie 1989, o mulţime de scribi, adesea funcţionari de partid şi de stat locali, produc mai ales texte conjuncturale (Florin Ciotea, Ioan Chiorean, Eugen Trîmbiţaş). În 1995, la sărbătorirea centenarului, revista abandonează formatul A3 (între 16 şi 32 de pagini) în favoarea lui A 4 (96pagini + 4 -coperta). Editorii Vetrei şi finanţatorii se schimbă de mai multe ori: la fundare -Comitetul judeţean Mureş pentru cultură şi artă. În urma restricţiilor bugetare impuse de conducerea României comuniste, pentru supravieţuire, redacţia începe să insereze pagini de publicitate şi caută un coeditor, găsit în Uniunea Scriitorilor din R.S. România. Vatra deţine o singularitate în peisajul presei din România sub comunism. După dispariţia Colecţiei ştiinţifico-fantastice, specializată, editată de revista Ştiinţă şi tehnică, Vatra a fost singura revistă de cultură din România care a întreţinut un constant interes pentru literatura de conjectura raţionala, altfel zisă ştiinţifico-fantastică. Un public tînăr a avut acces astfel la scriitori români şi străini de valoare recunoscută - Mircea Opriţă, Ion Hobană, Marian Popa - şi la debutanţi interesanţi - Leonard Oprea, Ovidiu Bufnilă, care au confirmat excepţional.