Talveg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prin talveg (adesea numit şi "firul văii") se înţelege linia care urmează partea cea mai joasă a albiei unui curs de apă sau al unei văi şi care uneşte între ele punctele cele mai adânci ale albiei unei ape curgătoare sau ale unei văi uscate.
În cazul apelor curgătoare, poartă denumirea de talveg hidrografic şi reprezintă linia care uneşte punctele cu altitudinea cea mai coborâtă din lungul albiei minore a unui râu. Aceasta corespunde, de regulă, cu linia vitezelor celor mai mari din secţiunea râului, ca un canal ce dirijează cu viteză maximă scurgerea apelor, iar la suprafaţa apei corespunde cu creasta râului.
În cazul râurilor navigabile, linia celor mai adânci puncte ale albiei (talvegul) formează şenalul navigabil.
Frontiera de stat pe un râu navigabil se stabileşte pe talveg. Dacă fluviul sau râul respectiv este nenavigabil, frontiera se stabileşte pe mijlocul apei.