John R. Searle
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
John R. Searle este un pragmatician american, profesor de filozofia spiritului şi a limbii la Universitatea Berkeley din California. A fost primul care a descris intr-un tratat intenţionalitatea .
John Rogers Searle (n 31 iulie 1932) este Mills Professor de Filozofie la Universitatea din California, Berkeley, şi este cunoscut pentru contribuţiile sale la and is noted for contributions to the filozofia limbajului, filozofia minţii şi a conştiinţei, asupra caracteristicilor realităţii sociale construite în opoziţie cu realitatea fizică, si asupra raţiunii practice.
Cuprins |
[modifică] Forţa ilocuţionară
Primele studii ale lui Searle continuau eforturile de cercetare ale profesorilor săi J. L. Austin si P. F. Strawson. [[Actele vorbirii]] lui Searle au dezvoltat analizele actelor performative descrise de J.L. Austin. Searle s-a concentrat doar asupra actelor ilocuţionare, actele performate atunci când spui ceva.
In analiza propoziţiile (vezi Speech Acts p. 22)
- Sam fumează frecvent.
- Fumează Sam frecvent?
- Sam, fumează frecvent!
- Ar fuma Sam frecvent.
au fiecare acelaşiconţinut propositional, Sam fumează, dar diferă din punctul de vederea al forţei ilocuţionare , fiind respectiv o afirmaţie, o întrebare, un ordin, sau o exprimare a unei dorinţe.
Searle explica modul in care forţa ilocuţtionară a unei propoziţii poate fi descrisă ca respectând anumite reguli, anumite condiţii. Aceste reguli trasează circumstanţele şi scopurile fiecărui act ilocuţionar. Searle propune patru tipuri generale de reguli.
De obicei o ilocuţie are un conţinut propozitional specificabil. De pilda, o cerere are un conţinut viitor în timp ce o declaraţie poate avea orice tip de conţinut. Unele ilocuţii cum sunt urările nu au nici un asemenea conţinut.
Anumite condiţii de background sunt necesare pentru succesul oricărui act ilocuţionar. de exemplu, pentru succesul unei cereri, este necesar ca cel care o primeşte să fie capabil să o îndeplinească, iar cel care o formulează să creadă in abilitatea sa de a o putea indeplini. Pentru ca o urare să aibă succes cei doi trebuie să se fi întâlnit sau măcar cunoscut. Searle numeşte toate acestea condiţii preparatorii.
O urare poate fi nesinceră. Dar pentru a mulţumi cuiva e necesar ca vorbitorul să fie sincer in aprecieri, si pentru a pune sincer o întrebare, el trebuie să-si dorească să primească un răspuns. Searle a numit asta condiţia de sinceritate.
In cele din urmă şi cea mai importantă condiţie cere ca fiecare ilocuţie să fie descrisă in termenii a exact ceea ce încercă să facă. Astfel o aserţiune contează exact pe prezumţia că acel ceva se întâmplă cu adevărat. O întrebare contează doar ca o încercare de a obţine o informaţie suplimentară. A mulţumi cuiva contează doar ca o exprimare a gratitudinii. Asta asumă intenţia vorbitorului sau intentionalitatea propozitiei, idee care a devenit un focus in operele de maturitate ale lui Searle.
[modifică] AI puternic
Argumentul impotriva aceea ce el numeste " AI puternic" este parte a unei pozitii ceva mai largi, ce cuprinde relaţia dintre minte şi corp. Searle se opune deopotrivă dualismului si reductionismului in favorea unei pozitii pe care o numeşte " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conştiinţa drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăţi fizice (analog modului in care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc).
Intentionalitatea sta in inima teoriei lui Searle' a Camerei chinezesti argument impotriva intelligenţei artificiale care spune că din moment ce minţile posedă intentionalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minţi .
[modifică] Intenţionalitatea
Searle a generalizat mai apoi aceasta descriere a forţei ilocuţionare si a tratat-o ca un caz specific al intentionalităţii. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenţionalităţii si a numit-o direcţie de suprapunere( direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentala se muleaza pe starea lumii. Direcţia de suprapunere este dinspre minte către lume. Dar daca altcineva ridică mâna şi vrea sa culeagă floarea scopul sau este ca lumea să se muleze peste starea lui mentală. Deci direcţia de suprapunere este dinspre lume către minte.
El a utilizat termenul background, intr-un mod strict tehnic, in linii mari însă aceasta este contextul în care actul intenţional se petrece. E foarte important faptul ca el include înţelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului in care ceilalti pot lua parte la activităţile intenţionale.
[modifică] Intenţionalitatea socială
Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noţiunii de intenţionalitate in contexte sociale ceva mai largi. Intenţionalitatea e un termen tehnic care înseamna proprietate. Intenţionalitatea indică faptul că cineva a ataşat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credinţă anume, o proprietate şi asa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenţiei înţeleasă in sens comun . In tratatul Collective intentions and actions Searle cauta sa explice intentiile colective ca o forma distincta de intentionalitate.
[modifică] Teze ale intenţionalităţii
- 1. Comportamentul intenţional există, şi el nu este suma comportamentelor intenţionale individuale.
- 2. Intenţiile colective nu pot fi reduse la cele individuale.
- 3. Cele doua teze functioneaza doar daca :
-
- a. Societatea constă in nimic altceva decit din indivizi, nu exista o conştiinţă de grup.
-
- b. Intenţionalitatea individuală sau de grup e independentă de adevărul sau falsitatea credinţelor individuale.
Searle dezvolta o notatie a intentiei colective care le leaga pe cele doua dar le tine in acelasi timo distincte. De aceea:
- 4. Intentionalitatea colectivă presupune un sens de Background al celuilalt ca actor social – capabil sa ia parte la activitati colective.
In final toate acestea la un loc conduc la concluzia ca:
- 5. Teoria intentionalităţii si notiunea de background, sunt capabile sa explice intentionalitatea colectiva .
[modifică] Construcţia realităţii sociale
Searle a aplicat recent analiza intentionalităţii la constructe sociale. Interesul său merge în direcţia în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intentionalitatii combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei este o bacnotă de zece lei doar in virtutea acestei intentionalitati colective . Si asta pentru ca cei care o folosesc cred in valoarea ei economica. asta in ciuda faptului ca guvernul român se străduieşte să-i dea valoare. Imaginaţi-vă că vreţi să cumparati ceva de la cineva care nu-i recunoaste valoarea. Pina nu-l convingeti ca are valoarea, bacnota nu e decât o bucată de hârtie colorată. Asemenea obiecte constructe sociale ne fac vieţile mai uşoare. Chiar limba pe care o folosim, proprietatea sau relaţiile cu ceilalţi depinde de asemenea intenţionalităţi.
Spre finalul cărţii The Construction of Social Reality(Construcţia realităţii sociale) Searle prezintă argumente in favoarea unui realism in filozofia modern .
[modifică] Vezi si
Pragmatică, raţiunea practică, AI puternic, AI slab
[modifică] Legături externe
[modifică] Lecturi suplimentare
All by John Searle:
- Consciousness - Annu Rev Neurosci. 2000;23:557-78. Review.
- 'Is the Brain a Digital Computer? Presidential Address to the American Philosophical Association
[modifică] Opera selectivă
- Speech Acts. En Essay in the Philosophy of Language , (1969)
- The Campus War, (1971)
- Expression and Meaning. Studies in the Theory of Speech ActsMeaning, (1979)
- "Minds, Brains and Programs", The Behavioral and Brain Sciences.3, pp. 417-424. (1980)
- Intentionality. An Essay in the Philosophy of Mind, (1983)
- Minds, Brains and Science, Harvard University Press, Cambridge, Mass. (1984)
- Foundations of Illocutionary Logic, in colaborare cu Daniel Vanderveken, 1985;
- Mind, Language and Society. Philosophy in the Real World, 1988.
- studiul "Collective intentions and actions".(1990) in Intentions in Communication J. M. P. R. Cohen, & M. and E. Pollack. Cambridge, Mass.: . MIT Press: 401-416.
- The Construction of Social Reality, (1995)
- Rationality in Action, MIT Press, (2001)
- The Rediscovery of the Mind, (1995) ISBN 026269154X
- The Construction of Social Reality, 1996;
- The Mistery of Conciousness, 1997;
- John Searle (Philosophy Now), Nick Fotion, ISBN 1902683099
- Mind, (2004)
[modifică] Traduceri in limba română
In colectia Plural a Editurii Polirom a aparut traducerea lucrarii Realitatea ca proiect social (2000).
Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului' |
Donald Davidson | Jacques Derrida | Gottlob Frege | Saul Kripke | Hilary Putnam | Bertrand Russell | John R. Searle | W.O. Quine | Ludwig Wittgenstein |