Ştefan Jäger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ştefan Jäger
Extinde
Ştefan Jäger

Ştefan Jäger (germană Stefan Jäger) (* 31 mai 1877, Cenei - †16 martie 1962, Jimbolia) a fost un pictor român de etnie germană, din Banat, supranumit şi "pictorul şvab", cunoscut pentru picturile sale care descriu istoria, viaţa, tradiţiile şi obiceiurile şvabilor bănăţeni.

Cuprins

[modifică] Viaţa

Ştefan Jäger a fost fiul bărbierului Franz Jäger şi al Magdalenei Schuller din Cenei. La vârsta de 12 ani, în 1889, a fost dat la şcoala privată pentru băieţi "Franz Wieszners" din Timişoara. 4 ani mai târziu a mers la liceu in Seghedin (1893-1895) unde şi-a descoperit pasiunea pentru pictură.

La varsta de 18 ani merge la o şcoală de artă din Budapesta, unde studiază şi este influenţat de pictori faimoşi precum profesorul Ede Balló, Greguss sau Bertalan Székely. În aceeaşi perioadă tatăl lui Ştefan se îmbolnăveşte foarte tare şi nu mai poate să-l susţină financiar pe acesta. Moare în 1910. Pentru a-şi putea continua studiile, Ştefan găseşte o slujbă de tutor la o familie bogată din Budapesta.

Primele picturi i-au fost cerute de galeri privată "Almasy" din Budapesta, unde motivele religioase, natura statică şi peisajele lui Jäger se dovedesc foarte căutate. Mai departe primeşte diferite comenzi pentru icoane şi altare din oraşele Arad, Jazowa, etc.

La începutul secolului 20, Jäger era deja bine cunoscut. În 1906 picteaza prima sa mare lucrare, "Colonizarea şvabilor" (Die Einwanderung der Schwaben). Lucrarea a fost comandată de satul bănăţean Cărpiniş (atunci Gertjanosch). Şvabii de aici au strâns bani într-o chetă pentru plata lui. Succesul acestei lucrări îi aduce lui Jäger o a doua comandă de la Cărpiniş. Pentru această lucrare însă, intreprinde o călătorie în Germania unde vizitează numeroase localităţi, mai ales Ulm, Stuttgart si Nürnberg, pentru a observa obiceiurile şi costumele populare ale strămoşilor şvabilor bănăţeni.

Odată cu terminarea studiilor în arte, Jäger întreprinde şi alte călătorii, în Germania, Austria şi Italia. Totuşi, în 1910 decide să se stabilească definitiv în Banat, la Jimbolia, localitate mare şi importantă a şvabilor bănăţeni (atunci numită Hatzfeld). Va petrece restul vieţii aici. Între 1914-1918 merge la război şi luptă pe frontul din Dalmaţia. După război se întoarce la Jimbolia.

Cu timpul devine faimos în Banat, unde i se duce numele de de "pictorul şvab". Ştefan Jäger se stinge din viaţă pe data de 16 martie 1962 şi este înmormântat la Jimbolia, lângă mama sa Magdalena, decedată în 1927. Jäger nu a fost niciodată căsătorit şi nu a avut urmaşi. În prezent există un muzeu dedicat pictorului la Jimbolia.

Faimoasa lucrare Die Einwanderung der Schwaben ins Banat - Emigrarea şvabilor în Banat 1910, 1,5 x 5 m
Extinde
Faimoasa lucrare Die Einwanderung der Schwaben ins Banat - Emigrarea şvabilor în Banat 1910, 1,5 x 5 m

[modifică] Opera

Picturile sale reflectă infinita bogăţie a vieţii bănăţenilor: sărbători, tradiţii, case şi grădini, scene de muncă. Picteaza şi Kirchweih-ul în toate detaliile lui. Peisajele sale descoperă o cunoaştere profundă a naturii în ritmul anotimpurilor.

Câteva lucrări importante:

  • Die Ansiedlung der deutschen im Banat, circa. 1905, 300 cm
  • Die Einwanderung der Deutschen in Ungarn, 1906-1910, 145 x 510 cm
  • Des Schwaben Kulturarbeit, 1922

[modifică] Legături externe

[modifică] Bibliografie

  • Karl Hans Gross, Stefan Jäger - "Maler seiner heimatlichen Gefilde", Oswald Hartmann, ISBN 3-925-921-11-7
  • Karl Hans Gross, Stefan Jäger - "Skizzen, Studien und Entwürfe", Oswald Hartmann, ISBN 3-925-921-57-5
În alte limbi