Imre Kertész

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Imre Kertész (n. 9 noiembrie 1929, Budapesta) este un scriitor evreu de limbă maghiară, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2002. În prezent trăieşte la Berlin şi la Budapesta.

Cuprins

[modifică] Viaţa

În anul 1944 a fost deportat în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, căruia i-a supravieţuit. A debutat ca scriitor în 1975, fiind practic ignorat. Nu a mai publicat până în anul 1988. După căderea comunismului romanul său de debut a fost tradus în limba germană şi în alte limbi europene, cartea suscitând interesul cititorilor occidentali.

[modifică] Opera

În limba română au apărut până în acest moment 4 lucrări ale autorului:

  • Fără destin, editura EST, 2003
  • Altcineva. Cronica schimbărilor, Editura Humanitas, 2004,
  • Drapelul englez, Editura Humanitas (cartea de pe noptieră, 67), 2004;
  • Kadis pentru copilul nenăscut, Editura EST, 2005.

Tot editura EST promite să editeze volumele Eşecul şi Lichidarea.

În 2005 romanul "Fără destin" a fost ecranizat în regia lui Lajos Koltai. Kertész consideră acest film mai autobiografic decât cartea ce i-a stat la bază.

[modifică] Bibliografie

  • Fără destin - roman de debut (1975)

[modifică] Institutul lui Ceauşescu

Kertész scrie în mod obişnuit in ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Într-un text publicat pe 22 februarie 2006, Kertész a lansat un virulent atac la adresa universităţii de stat din Cluj, pe care a numit-o "Institutul lui Ceausescu" şi "o relicva a epocii naţional-socialiste". Învăţământul în limba maghiară la universitatea din Cluj a cunoscut o severă restrângere in timpul dictaturii ceauşiste încheiate în 1989. Într-o petiţie lansată în 2006 împreună cu fizicianul Peter Hantz şi adresată preşedintelui României, primului ministru al României şi preşedintelui Comisiei Europene, Kertész cere înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat, separată la Cluj.

[modifică] Legături externe