Statele Confederate ale Americii
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Motto: Deo Vindice (Latină - Cu Dumnezeu ca al nostru Protector |
|||||
Imn: Dumnezeu salvează Sudul God Save the South (neoficial) Dixie (popular) The Bonnie Blue Flag (popular) |
|||||
![]() |
|||||
Capitală | Montgomery, Alabama (4 februarie 1861–29 mai 1861) Richmond, Virginia (29 mai 1861–9 aprilie 1865) Danville, Virginia 3 aprilie–10 aprilie 1865) |
||||
Cele mai mari oraşe | New Orleans (4 februarie 1861–1 mai 1862) (capturat) Richmond 3 aprilie 1865–până la capitulare |
||||
Limbă oficială | Engleza De facto au fost atât franceza cât şi limbi nativ-americane |
||||
Guvern Preşedinte Vicepreşedinte |
Republică federală Jefferson Davis (D) Alexander Stephens (D) |
||||
Suprafaţa - Totală - % apă |
(excluzând MO & KY) 1.995.392 km² 5.7% |
||||
Populaţie - 1860 Census - Densitate |
(excluzând MO & KY) 9.103.332 (incluzând 3.521.110 sclavi) |
||||
Independenţă - Declarată - Recunoscută - Recunoscută - Dezmembrare |
vezi Războiul Civil la 4 februarie 1861 de Ducatul de Saxa Coburg la 30 iulie 1861 23 iunie 1865 |
||||
Monedă naţională | Dolar SCA (au fost emise doar bancnote) |
Statele Confederate ale Americii, conform originalului în engleză, The Confederate States of America (o uniune de state federale cunoscute de asemenea şi sub numele de Confederate States, CSA, sau doar ca the Confederacy) a fost un stat federal independent autoproclamat care a existat între 1861 şi 1865 în America de Nord, pe teritoriul actual al Statelor Unite ale Americii, constând din 11 state care susţineau sclavia şi care au secesionat din Statele Unite ale Americii de atunci.
Deşi în mod aparent, cauzele secesiunii CSA din USA sunt legate de menţinerea sclaviei, menţionându-se în documentele vremii frica ca "drepturile statelor" să prevaleze asupra drepturilor deţinătorilor de sclavi, în realitate majoritatea istoricilor contemporani sunt de acord că secesiunea Sudului din Statele Unite ale Americii, a fost mult mai complexă şi că Războiul Civil American, care a urmat (1861 - 1865), opunând Sudului subdezvoltat forţa industrială şi umană copleşitoare a Nordului, a fost extrem de devastator pentru ambele tabere, marcând decisiv până azi societatea americană.
Statele Unite ale Americii ("Uniunea" sau "Nordul") a refuzat să recunoască Confederaţia ca stat independent sau să negocieze independenţa sa. Războiul Civil American a izbucnit atunci când preşedintele confederat Jefferson Davis a ordonat asaltul asupra bazei militare a Uniunii, din Charleston, South Carolina, în aprilie 1861.
Toate bătăliile majore ale războiului, cu excepţia a două dintre ele, au avut loc pe teritoriul confederat, care era copleşit de Uniunea care era superioară din toate punctele de vedere materiale, la care s-a adăugat continua blocadă a Nordului, care a sugrumat din faşă orice încercare a Sudului dea scăpa din cercul care se strângea mereu.
Când generalul Robert E. Lee a decis capitularea în primăvara anului 1865, Confederaţia s-a prăbuşit de la sine, sclavii au fost eliberaţi şi lungul şi dificilul proces al Reconstrucţiei a început.
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Procesul de secesiune în perioada decembrie 1860 - mai 1861
Şapte state secesionaseră până la sfârşitul lunii martie 1861:
- South Carolina (20 decembrie 1860),
- Mississippi (9 ianuarie 1861),
- Florida (10 ianuarie 1861),
- Alabama (11 ianuarie 1861),
- Georgia (19 ianuarie 1861),
- Louisiana (26 ianuarie 1861),
- Texas (1 februarie 1861).
După ce preşedintele Lincoln a ordonat mobilizare generală, alte patru state au secesionat:
- Virginia (17 aprilie 1861),[1]
- Arkansas (6 mai 1861),
- Tennessee (7 mai 1861).[2]
- North Carolina (20 mai 1861)
Fracţiuni politice pro-secesiune din alte două state au format guverne confederate, deşi aceste state au fost considerate de către Nord, Uniunea, ca fiind state ale acesteia:
- Missouri (31 octombrie 1861 de către Legislatura Neosho) şi
- Kentucky (20 noiembrie 1861 de către Russellville Convention)
Ca urmare a alegerii preşedintelui Abraham Lincoln în alegerile prezidenţiale din 1860, pe baza unei platforme electorale care se opunea extinderii sclaviei, ameninţând a o considera ulterior ilegală, primele şapte state sudice care au secesionat au fost dintre acele state care evident doreau menţinerea şi perpetuarea sclaviei. La 4 februarie 1861, acestea au format Statele Confederate ale Americii, alegându-l pe Jefferson Davis primul şi unicul său preşedinte la 9 februarie şi inaugurându-l la 18 februarie.
[modifică] Puterea politică şi liderii politici ai Confederaţiei
[modifică] Putere executivă
FUNCŢIE | NUME | TERMEN |
Preşedinte | Jefferson Davis | 25 februarie 1861 – (10 mai) 1865 |
Vicepreşedinte | Alexander Stephens | 25 februarie 1861 – (11 mai) 1865 |
Secretar de stat | Robert Toombs | 25 februarie 1861 – 25 iulie 1861 |
Robert M. T. Hunter | 25 iulie 1861 – 22 februarie 1862 | |
William M. Browne (acting) | 7 martie 1862 – 18 martie 1862 | |
Judah P. Benjamin | 18 martie 1862 – mai 1865 | |
Secretar al trezoreriei | Christopher Memminger | 25 februarie 1861 – 15 iunie 1864 |
George Trenholm | 18 iulie 1864 – 27 aprilie 1865 | |
John H. Reagan | 27 aprilie 1865 – (10 mai) 1865 | |
Secretar de război | Leroy Pope Walker | 25 februarie 1861 – 16 septembrie 1861 |
Judah P. Benjamin | 17 septembrie 1861 – 24 martie 1862 | |
George W. Randolph | 24 martie 1862 – 15 noiembrie 1862 | |
Gustavus Smith (acting) | 17 noiembrie 1862 – 20 noiembrie 1862 | |
James Seddon | 21 noiembrie 1862 – 5 februarie 1865 | |
John C. Breckinridge | 6 februarie 1865 – mai 1865 | |
Secretar al Marinei | Stephen Mallory | 4 martie 1861 – (20 mai) 1865 |
Diriginte al Poştei | John H. Reagan | 6 martie 1861 – (10 mai) 1865 |
Attorney General | Judah P. Benjamin | 25 februarie 1861 – 17 septembrie 1861 |
Wade Keyes (acting) | 17 septembrie 1861 – 21 noiembrie 1861 | |
Thomas Bragg | 21 noiembrie 1861 – 18 martie 1862 | |
Thomas H. Watts | 18 martie 1862 – 1 octombrie 1863 | |
Wade Keyes (acting a 2-a oară) | 1 octombrie 1863 – 4 ianuarie 1864 | |
George Davis | 4 ianuarie 1864 – 24 aprilie 1865 |
[modifică] Puterea legislativă
The legislative branch of the Confederate States of America was the Confederate Congress. Like the United States Congress, the Confederate Congress consisted of two houses: the Confederate Senate, whose membership included two senators from each state (and chosen by the state legislature), and the Confederate House of Representatives, with members popularly elected by residents of the individual states.
Speakers of the Provisional Congress
- Robert Woodward Barnwell of South Carolina - February 4 1861
- Howell Cobb, Sr. of Georgia - February 4 1861-February 17 1862
- Thomas Stanhope Bocock of Virginia - February 18, 1862-March 18, 1865
Presidents pro tempore
- Howell Cobb, Sr. of Georgia
- Robert Woodward Barnwell of South Carolina
- Josiah Abigail Patterson Campbell of Mississippi
- Thomas Stanhope Bocock of Virginia
Tribal Representatives to Confederate Congress
- Elias Cornelius Boudinot 1862-65 - Cherokee
- Burton Allen Holder 1864-1865 Chickasaw
- Robert McDonald Jones 1863-65 - Choctaw
[modifică] Sessions of the Confederate Congress
- Provisional Confederate Congress
- First Confederate Congress
- Second Confederate Congress
[modifică] Puterea juridică
A Judicial branch of the government was outlined in the C.S. Constitution but the would-be "Supreme Court of the Confederate States" was never created or seated because of the ongoing war.[1] Some Confederate district courts were, however, established within some of the individual states of the Confederate States of America; namely, Alabama, Florida, Georgia, Louisiana, North Carolina, Tennessee, Texas and Virginia (and possibly others). At the end of the war, U.S. district courts resumed jurisdiction.[2]
The state and local courts generally continued to operate as they had been, simply recognizing the CSA, rather than the USA, as the national government.[3]
Supreme Court - not established
District Court
- Asa Biggs (1861 - 1865)
- John White Brockenbrough (1861)
- Alexander Mosby Clayton (1861)
- Jesse J. Finley {1861 - 1862)
[modifică] Legături externe (toate în limba engleză)
- Confederate offices Index of Politicians by Office Held or Sought
- Civil War Research & Discussion Group - Fields Of Conflict - Containing 1000+ Links And 350+ Articles.
- Declaration of the Immediate Causes Which Induce and Justify the Secession of South Carolina from the Federal Union, 1860, South Carolina's Declaration of Independence
- An Act to Prohibit the Importation of Luxuries, or of Articles not Necessary or of Common Use, 1864, a Confederate Congress document
- Confederate States of Am. Army and Navy Uniforms, 1861
- The Countryman, 1862-1866, published weekly by Turnwold, Ga., edited by J.A. Turner
- The Federal and the Confederate Constitution Compared
- The Making of the Confederate Constitution, by A. L. Hull, 1905.
- Official Journal of the House of Representatives of the State of Louisiana, November, 1861
- Photographic History of the Civil War, 10 vols., 1912.
- Preventing Diplomatic Recognition of the Confederacy
- DocSouth: Documenting the American South - numerous online text, image, and audio collections.
- Confederate States of America: Heads of State: 1861-1865
- The Geographical Reader for the Dixie Children - a Confederacy textbook written in 1863.Format:For