Stema Transilvaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Stema Transilvaniei
Extinde
Stema Transilvaniei
Stema Principatului Transilvănean
Extinde
Stema Principatului Transilvănean

Heraldica Transilvaniei este alcătuit din 3 elemente. Aceste elemente (steme individuale) sunt legate de cele 3 naţiuni temeitoare de stat din care era formată populaţia Transilvaniei (românii nu erau luaţi în considerare, ca naţiune temelitoare de stat), - maghiarii, secuii şi saşii. Naţiunea maghiară era reprezentată de acvila negră, secuii de soarele şi luna, al rolului militar defensiv al acestora. Acvila este reprezentată doar pe jumătate ca simbol al poziţiei defensive pe care o are (ea însăşi se află într-o cetate, fâşia roşie). Iar saşii de cele şapte cetăţi de culoare roşie /Siebenbürgen!/. Aceste steme erau folosite în vremea Marelui Principat Transilvănean erau folosite de principii lui combinate cu stemele familiare. Oficial Stema Transilvaniei a luat "naştere" pe vremea împărăteasei Maria Terezia, în 1765, când ea a ridicat Principatul Transilvaniei la rangul de Marele Principat al Transilvaniei (2 noiembrie).

Stema Transilvaniei este alcătuită dintr-un scut împărţit în două câmpuri egale printr-o fâşie orizontală roşie. În partea de sus pe fond albastru este o acvilă cu aripile desfăşurate, cu capul spre dreapta, cu cioc de aur şi având scoasă limba de culoarea roşie. În partea dreaptă este o faţă de soare din aur (acum se află un soare simplu), iar în stânga o semilună de argint, cu cornurile spre stânga. În câmpul inferior se află pe fond de aur şapte bastoioane roşii în două rânduri (4+3) cu porţi negre şi având fiecare câte 2 ferestre.

Pe stema originală din 1765, pe stemă se afla şi o coroană princiară, iar pe cele două părţi a stemei se afla câte o femeie, reprezentând dreptatea (partea dreaptă) şi belşugul, abundenţa (partea stângă). Aceste elemente au fost înlăturate în 1848., când Transilvania a fost reunit cu Ungaria.

Fâşia orizontală roşie, care împarte stema în două câmpuri, a fost folosit prima dată de principele Mihai Apafi I., pe talerii din 1666. Înainte de această dată nu s-a folosit nicăieri.

Stema se regăseşte în stema mijlocie a Regatului Maghiar din anul 1867, şi în Stema României, folosită şi în zilele noastre.

În alte limbi