Wikipedia:Ghid (Formatare)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Prima pagină, 1: Modificare, 2: Formatare, 3: Legături Wikipedia, 4: Legături A se vedea şi, 5: Legături externe, 6: Pagini de discuţie, 7: Reţineţi, 8: Înregistrare, 9: Domenii de nume, 10: Încheiere
Acest articol face parte din
Ghidul Wikipedia
Conţinut

Prima pagină
Modificare
Formatare
Legături Wikipedia
Legături A se vedea şi
Legături externe
Pagini de discuţie
Reţineţi
Înregistrare
Domenii de nume
Încheiere

Vezi şi...

Pagină de ajutor

De obicei, majoritatea formatării este executată prin intermediul limbajului Wiki, astfel încât contribuitorii să nu fie nevoiţi să înveţe limbajul HTML.

Cuprins

[modifică] Limbaj Wiki

Scrierea articolelor în cadrul Wikipediei este un pic diferită faţă de scrierea într-un editor standard de text. În schimbul unei abordări stricte gen "ceea ce vezi este ceea ce primeşti", wiki foloseşte coduri de text simple pentru formatare. Această abordare este similară în cea folosită în scrierea în HMTL a paginilor web, însă codurile sunt mai simple decât acolo.

Wiki poate accepta direct câteva etichete HTML, însă majoritatea contribuitorilor folosesc sistemul incorporat de formatare, creat pentru uşurarea utilizării.

[modifică] Îngroşare şi cursive

Cele mai folosite etichete wiki sunt îngroşare (bold) şi cursive (italics). Îngroşarea şi cursivizarea sunt făcute prin încercuirea unui cuvânt sau unei fraze cu apostrofuri multiple ('):

  • ''cursive'' rezultă cursive. (2 apostrofuri de ambele părţi)
  • '''îngroşare''' rezultă îngroşare. (3 apostrofuri de ambele părţi)
  • '''''cursive îngroşate''''' rezultă cursive îngroşate. (5 apostrofuri de ambele părţi)

Notă: Puteţi introduce caractere citate multiple încercuindu-le între etichetele <pre> sau <nowiki>.

Îngroşarea primei menţiuni a subiectului dezvoltat într-un articol este o convenţie adoptată la Wikipedia. De exemplu, articolul Sindromul Münchhausen începe astfel:

Sindromul Münchhausen este o boală mentală în care bolnavul exagerează ...

Aceeaşi conveţie se aplică şi în cazul articolelor unde există denumiri alternative pentru subiectele acestora. De exemplu, Mihai al României începe astfel:

Regele Mihai I al României (*25 octombrie 1921, Sinaia) este fiul Regelui Carol al II-lea...

O altă convenţie Wikipedia o reprezintă cursivizarea titlurilor cărţilor, filmelor şi jocurilor pe computer sau video. De asemenea, dacă prima menţiune a subiectului unui articol este o carte sau un titlu de film, atunci se foloseşte ingroşarea cursivă. De exemplu, articolul Ion (roman) începe astfel:

Ion este un roman social, obiectiv, realist şi modern scris de Liviu Rebreanu şi apărut în anul 1920.

[modifică] Anteturi şi subanteturi

Anteturile şi subanteturile reprezintă o cale uşoară de a îmbunătăţi organizarea unui articol. Dacă vedeţi două sau mai multe topici distincte în dezbatere, puteţi separa articolul prin introducerea unui antet pentru fiecare secţiune.

Anteturile pot fi create astfel:

  • ==Antet de nivel superior== (2 semne de egalitate)
  • ===Subantet=== (3 semne de egalitate)
  • ====Antet de nivel inferior==== (4 semne de egalitate)

Dacă un articol are cel puţin patru antete, conţinutul acestuia va fi generat automat. Încercaţi crearea unui antet în cutia cu nisip a acestei pagini. El va fi adăugat automat în conţinutul paginii, presupunând că există alte trei antete.

[modifică] Crestare

Crestearea la Wikipedia este folosită în principal în paginile de discuţie. Aşadar, vedeţi Capitolul 6 al acestui ghid pentru instrucţiuni privind crestarea textelor.

[modifică] Stil de formatare Wikipedia

Vă pot veni câteva idei despre stilul de formatare standard folosit la Wikipedia în articol adnotat.

Jucaţi-vă în cutia cu nisip dacă doriţi, iar apoi continuaţi cu ghidul.

Prima pagină, 1: Modificare, 2: Formatare, 3: Legături Wikipedia, 4: Legături A se vedea şi, 5: Legături externe, 6: Pagini de discuţie, 7: Reţineţi, 8: Înregistrare, 9: Domenii de nume, 10: Încheiere