Islanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Islanda (Lýðveldið Ísland în islandeză) este o republică insulară în Europa de Nord. Capitala este Reykjavik.

Lýðveldið Ísland
Steagul Islandei Stema Islandei
în detaliu mai mare
Deviză naţională: Nu are
Limbă oficială Islandeza
Capitală
 
Reykjavík
64°08' N, 21°56' W
Oraş principal Reykjavík
Preşedinte Ólafur Ragnar Grímsson
Prim-ministru Geir Haarde
Sistem politic Republică constituţională
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 105
103.125 km²
2.7%
Populaţie
 - Total
 - Densitate
Locul 169
300015[[Categorie:]]
2.85/km²
Independenţă 17 iunie 1944
PIB
 - Total
 - PIB/cap de loc.
Locul 137
$8,68 miliarde
$30,900
Monedă Króna
Fus orar UTC
Imn naţional Lofsöngur
Domeniu Internet .is
Prefix telefonic 354

-

Cuprins

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Islandei

Una din ultimele dintre cele mai mari nelocuite înainte de descoperirea şi colonizarea cu imigranţi din Scandinavia, celţi (irlandezi şi scoţieni în perioada secolului 9 şi 10.

Íslendingabók (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor), scrisă în 1122-1133 pretinde că Norwegian Ingólfur Arnarson a fost primul localnic (colonist, ocupant) al Islandei în (Reykjavík) în anul 870. Familiile au fost însoţite de servitori şi sclavi, o parte din ei fiind Celţi sau Picţi din Scoţia şi Irlanda (cunoscuţi ca şi "Oamenii din Vest" de către Nordici (Norse). Anumite scrieri literare sugerează că Călugării Irlandezi ar fi trăit în Islanda înainte de aşezarea locuitorilor Nordici, dar nici o dovadă arheologică nu a fost descoperită. Erik cel Roşu, sau Eirikur Þorvaldson, a fost exilat pentru crimă în 980, şi a pornit cercetarea (explorarea) dincolo de partea de vest a insulei. El a format prima aşezare în Greenland în jurul acestei perioade, numind zona, în concordanţă cu legenda, pentru a atrage noi colonizatori. Fiul lui Erik, Leifr Eiriksson, pune piciorul în America în cele din urmă, în jurul anului 1000. Cu toate că se spune că a fost deviat de la ruta stabilită, mult mai probabil este că era în căutarea tărâmului indicat (decoperit) de Bjarni Herjólfsson cu câţiva ani mai devreme. Se consideră că el a întemeiat o colonie la L'Anse aux Meadows în Newfoundland, care a supravieţuit doar timp de un an. Alte două tentative de colonizare de către fratele său s-au finalizat cu eşec.

Prima dată au colonizat această insulă popoarele scandinave, în special din Norvegia de astăzi dar şi celţi (scoţieni, irlandezi, ş.a.m.d).

Islandezii sunt foarte mândri de parlamentul lor care este de altfel primul din lume. Acest parlament pe care l-au numit Althing a fost înfiinţat în anul 930.

Islanda a rămas independentă timp de 300 de ani dupa care a intrat pe rând sub suzeranitatea Norvegiei apoi a Danemarcăi.

Islanda a devenit din nou independentă în 1944. (vezi Althingul Islandez)

[modifică] Geografie

Articol principal: Geografia Islandei

Teritoriul ţării reprezintă un podiş de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridică circa 100 de conuri vulcanice, dintre care mulţi sunt activi (Hekla, Laki, Vatnajökull, 2000 m, Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere şi izvoare fierbinţi, gheţari masivi. Câmpiile ocupă zonele restrânse de litoral. Rauri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá. Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris. Clima maritimă blândă. Vegetatie de tundră, plantaţii de conifere. Fauna: diverse specii de păsări, peşti, balene.

[modifică] Politică

Articol principal: Politica Islandei

[modifică] Economie

Articol principal: Economia Islandei

Pescuitul (locul 1 pe glob la cantitatea pescuita/loc) si prelucrarea pestelui, cresterea animalelor (pentru carne si lapte), industria metalurgica (pentru neferoase), industria energetica bazata pe resurse naturale (hidrocentrale, centrale geotermice). Produce nave, ciment, conserve, ulei de balena. Este practicata legumicultura in sere. Vanat. Exporta peste si produse din peste, carne, produse lactate, piei, lana, aluminiu. Importa masini, echipamente si utilaje industriale, combustibili, produse alimentare. Comert extern cu Marea Britanie, Franta, Germania, SUA, Danemarca, Olanda, Japonia s.a. Cai rutiere: 12.5 mii km.

[modifică] Demografie

Rata populaţiei urbane: 92%; Durata medie a vieţii: 79 ani;

[modifică] Cultură

Articol principal: Cultura Islandei

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Islanda
Consiliul Nordic / Scandinavia Statele nordice
Danemarca DanemarcaFinlanda FinlandaIslanda IslandaNorvegia NorvegiaSuedia Suedia
Membri asociaţi: Insulele Åland Insulele ÅlandInsulele Feroe Insulele FeroeGroenlanda Groenlanda