Mărginimea Sibiului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mărginimea Sibiului (maghiară: Szeben-Hegyalja, germană Hermannstädter Randgebiet) este o zonă care include 18 localităţi din România aflate în partea de sud-vest a judeţului Sibiu din Transilvania, toate având o moştenire etnologică, culturală, arhitecturală şi istorică unică.

Cuprins

[modifică] Poziţionare

 Mărginimea Sibiului
Extinde
Mărginimea Sibiului

Zona este situată în imediata vecinătate a centrului culturii săseşti din Transilvania - oraşul Sibiu şi are o arie de peste 200 km2, fiind îngrădită de râul Sadu la sud şi râul Sălişte la nord. Satele sunt situate pe văile râurilor care curg din Munţii Cindrel prin platoul transilvan.

Regiunea cuprinde următoarele sate şi oraşe:

[modifică] Istoric

Cel mai vechi sat cunoscut este Răşinari, atestat de la 1204, apoi Tălmaciu (1318), Orlat (1322) şi Sălişte (1354). De-a lungul istoriei aceste aşezări au fost în diverse momente parte componentă a principatului Valahiei, împreună cu Ţara Făgăraşului. Un eveniment important în zonă a avut loc în secolul XVIII când împărăteasa Maria Theresa a decis înfiinţarea Regimentului 1 de graniţă la Orlat.

[modifică] Populaţia

În general principala ocupaţie istorică a populaţiei a fost păstoritul, motiv pentru care se trecea tot timpul Carpaţii, ceea ce a dus la menţinerea unei legături între comunităţile româneşti aflate la sud, respectiv la nord de munţi. Locuitorii zonei sunt numiţi mocani, sau mărgineni.

[modifică] Descriere zonă

Zona are o bogăţie excepţională a obiceiurilor legate de diferite momente din viaţă. Şi astăzi există obiceiul de a purta costumul popular tradiţional - alb-negru cu o pălărie rotunjită purtată de bărbaţi la evenimentele importante. Pictura pe sticlă este o tradiţie, în strânsă legătură cu tradiţiile religiei ortodoxe, predominantă în zonă.

Arhitectura are influenţe puternice saxone, cu case mari, impunătoare, cu o curte interioară închisă din toate părţile. Lemnul a fost materialul de construcţie tradiţional, în ultima sută de ani a fost înlocuit însă cu cărămizile.

[modifică] Atracţii turistice

Biserica din Răşinari
Extinde
Biserica din Răşinari

Cea mai veche biserică din zonă se află la Sălişte, iar picturile din ea datează de la 1674. Alte biserici vechi sunt bisericile din lemn de la Poiana Sibiului - 1771 - şi Tălmăcel - 1776.

În Răşinari şi Sălişte există câteva mici muzee ale satului şi case memoriale. Emil Cioran este personalitatea cea mai cunoscută, care s-a născut în zonă. Alte personalităţi ale zonei sunt Octavian Goga şi alţi şase membri ai Academiei Române. În Sibiel există un muzeu al icoanelor pictate pe sticlă.

Lângă Tilişca s-au descoperit urme ale civilizaţiei dacice. Un alt muzeu se află la Sadu, locul în care afost construită cea de-a treia uzină hidro-electrică din Europa.

[modifică] Referinţe

În alte limbi