Julius Popper

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Julius Popper.
Extinde
Julius Popper.

Julius Popper (15 decembrie 1857-5 iunie 1893) a fost un inginer, aventurier şi explorator român de origine evreiască.

Cuprins

[modifică] Începuturile expediţiei lui Popper în Ţara de Foc

În anul 1885, Julius Popper se afla în Brazilia când află ştirea despre descoperirea de aur la Cabo Vírgenes cu ocazia sosirii transportului naţional Villarino din călătoria sa în sudul continentului american.

La sfârşitul anului 1885, în timpul perioadei cunoscute sub denumirea de "febra aurului", Popper călătoreşte la Buenos Aires. Acolo, el studiază cu atenţie informaţia şi posibilităţile existente. La scurt timp intră în relaţii cu societatea politică şi cu oamenii de afaceri din Argentina cărora le expune planul său.

La începutul anului 1886, Compania Anonimă (aflată în proces de înfiinţare) Lavadero de Oro îl trimite pe Popper pentru a inspecta exploatările lor miniere de la Cabo Vírgenes. Reîntors în Argentina, ajunge la ideea că exploatarea auriferă ar fi mai productivă în Ţara de Foc decât la Santa Cruz. Din acest motiv, începe să strângă personal şi materiale pentru organizarea unei explorări ştiinţifice în Ţara de Foc.

În septembrie 1886 Popper îşi începe a doua călătorie în Ţara de Foc. Soseşte la Punta Arenas. Traversează Strâmtoarea Magellan, debarcă în golful Porvenir şi traversează insula, ajungând în golful Inútil a San Sebastián, stabilindu-se în nordul golfului aflat la Oceanul Atlantic în punctul unde începe peninsula care închide golful prin partea de est. Construieşte instalaţii de spălare a aurului şi locuinţe pentru o comunitate numeroasă în punctul aflat la 53° 1´20´´ sud şi 68° 15´ vest şi numeşte aşezarea El Páramo –astăzi Río Grande- (cea mai importantă dintre aşezările miniere pe care le-a avut Popper în Ţara de Foc). Până în anul 1891 au fost angajate la El Páramo 540 persoane, şi după moartea sa încă vreo 750, unii dintre mineri stabilindu-se definitiv în acea regiune.

Ziarele "La Nación" şi "La Prensa" anunţă, împreună cu alte periodice, într-o formă extinsă că Ing. Julius Popper va organiza prima sa conferinţă publică sub auspiciile Institutului Argentinian de Geografie; aceasta a avut loc în luna martie 1887. În concluziile prezentate de el, Poper afirmă "ţinând cont de caracterul general al ţării (se referea la Ţara de Foc), înclin să cred că viitorul său este reprezentat de două industrii importante. Prima dintre ele, cea mai productivă, constă în exploatarea zăcămintelor aurifere şi va servi pentru introducerea celei de-a doua, mai pozitivă şi fecundă, care este creşterea ovinelor".[1]

Şase ani mai târziu, în anul 1893, plănuia să efectueze o călătorie la Polul Sud. Acest aventurier genial, întemeietor de ţări noi şi promotor al marilor proiecte cum ar fi telegraful din Patagonia, moare inexplicabil la 6 iunie 1893. Moartea sa a rămas învăluită în mister.

[modifică] Monedele emise de Julius Popper

Moneda de 1 gram Popper.
Extinde
Moneda de 1 gram Popper.

În timpul şederii sale în Ţara de Foc, Julius Popper a bătut propria sa monedă de aur, care a purtat denumirea de Popper. Studenţii şi numismaţii care au cercetat această emisiune monetară neobişnuită şi foarte rară astăzi n-au reuşit să stabilească precis cantitatea de aur transformat în monede la exploatarea El Paramo dar pe care o consideră semnificativă pentru monedele de 1 gram şi mult mai mică pentru cele de 5 grame.

În anul 1889 a emis două tipuri de monede din aur, cu greutatea de 1 gram şi 5 grame. Nu se ştie exact cât aur a fost transformat în monede. Unele surse susţin că s-au emis 1000 bucăţi din piesa de 5 grame şi circa 5000 bucăţi din piesa de 1 gram la monetăria din El Paramo (piese mai grosolan realizate). Alte surse susţin că s-au mai emis şi la monetăria din Buenos Aires monede din circa 175 kg aur.

În Casa de la Moneda s-au bătut două serii din monedele lui Popper. În cartea sa, "Cine a fost cuceritorul patagonez Julius Popper" apărută la Editorial Plus Ultra, 1974, Buenos Aires, pag. 121-122, Boleslao Lewin descrie tipurile de monede sau medalii:

"... Juan Angel Farini afirmă că în una din casele din El Páramo, Popper "a improvizat şi a adaptat maşinării, a confecţionat prese de batere şi prin intermediul acestor mecanisme atât de primitive, urmându-şi voinţa sa de neînvins şi temperamentul său impulsiv, s-au bătut, la adăpostul legii, primele monede de cinci şi de un gram din aur pur obţinut în Teritoriul Argentinian" [2]. Această primă batere de monede este caracterizată prin literele A şi B.Cele care poartă literele C, D şi E au fost bătute în Casa de la Moneda..."

"...Pe monedele lui Julius Popper figurează greutatea lor şi nu valoarea lor, ceea ce ne duce la concluzia că aceste monede pot fi considerate ca medalii. Acest lucru i-a servit de asemenea pentru ca faptele sale să nu fie considerate un delict, deoarece valoarea monedelor se reducea la greutatea lor şi la preţul metalului pe care îl reprezenta, prin aceasta extinzându-şi aria de circulaţie nu numai în Ţara de Foc". [3]

Prima monedă de un gram (12,5-13 mm) avea inscripţionat pe avers circular: "Tierra del Fuego- 1889" şi în mijloc peste un cerc simbolizând o grămada granule de aur "POPPER", iar pe revers: "El Paramo-Un gramo", iar într-un cerc interior care imită granulele de nisip aurifer sunt reprezentate încrucişat un ciocan şi un târnăcop. Sub acestea sunt trecute cu litere mici : "AU.864-AG 132" reprezentând titlul aurului (864 părţi aur şi 132 argint).

Moneda de 5 grame (17,5-18 mm) are pe avers: inscripţie circulară "Tierra del Fuego-1889" , în mijloc peste ciocanul încrucişat cu târnăcopul, situate într-un cerc interior, este scris "Popper". Revers: circular "Lavaderos de oro-Del sud" (Compania pentru spălarea aurului din sud -este denumirea unei societăţi destinate strângerii fondurilor necesare exploatării aurului din sud şi care reunea personalităţile capitalei Argentinei). În centrul monedei, într-un cerc cu aceeaşi simbolistică, este cifra 5, iar peste acesta este inscripţionat "Gramos". În partea de jos a cercului este trecut titlul "AU.864-AG 132".

Asociacion HANIS (Asociaţia pentru Istoria, Antropologia şi Mediul Natural din Insulele de Sud şi Antarctica) în calitate de consilier şi în cooperare cu Museo Fin del Mundo din Ushuaia, Argentina (Decretul Teritorial Nr. 621/79) a reuşit în anul 1994 să construiască o matriţă care să permită o emisiune limitată, simbolică, a unei replici a monedei de 1 gram bătută de Popper, încredinţând realizarea ei companiei Auro Sur. Aceasta interesantă replică a monedei emise de Popper se vinde în mod curent în muzeu, înseriată şi certificată pentru autenticitate.

În catalogul Krause (Standard catalog of world coins 1801-1900, ed. a III-a) aceste monede sunt evaluate pentru starea VF la 650 dolari piesa de 1 gram, şi 3000 dolari piesa de 5 grame.

Moneda de 5 grame Popper.
Extinde
Moneda de 5 grame Popper.

Dar pentru a înţelege importanţa reală a baterii de monedă de către Popper, este necesar să ştim care a fost numărul de monede (sau medalii) care au fost lansate pe piaţă. Conform unul calcul efectuat de către Juan A. Farini, în El Páramo s-au bătut 200 monede de 5 grame şi 1.000 monede de 1 gram. Ţinând cont de faptul că aceasta a însumat 10.000 grame de aur nu este dificil de imaginat cam care ar fi cantitatea de aur extrasă de Popper din Ţara de Foc.

Se poate admite ceea ce afirma Popper într-o scrisoare din iulie 1892 trimisă lui Don Bartolome Mitre y Vedia, fiul generalului Mitre: "... lipsa de comunicaţii regulate între Ţara de Foc şi capitala Republicii, precum şi constantele fluctuaţii ale cursului hârtiei monedă... şi necesitatea de evita inconvenientele care provin din manevrarea prafului şi pepitelor din acest metal, a dat naştere la aceste bateri de monedă ...". Dintr-un articol de presă reiese că aceste medalii aveau putere circulatorie în Ţara de Foc, beneficiind chiar de o primă faţă de valoarea sa intrinsecă în oraşul Punta Arenas. Astfel, prin intermediul articolelor unui organ de presă care nu îi era ostil, reiese că medaliile sale îndeplineau un rol important în circulaţia monetară.

S-au păstrat deasemenea câteva matriţe ale monedelor fabricate fie în îndepărtata exploatare minieră din Ţara de Foc fie la Monetăria Buenos Aires. Acestea sunt păstrate la Museo del Fin del Mundo şi la Museo Numismatico del Banco de la Nacion din Buenos Aires, Republica Argentina.


[modifică] Timbrele poştale emise de Julius Popper

Timbru poştal emis de Julius Popper
Extinde
Timbru poştal emis de Julius Popper

"Marca poştală", "ştampila" sau "timbrul local", emis de către Julius Popper a fost desenată de către Rodolfo Soukup (litograf argentinian) şi imprimat de către J.H. Kidd y Cía. de Buenos Aires, care erau cei care imprimau timbrele poştale argentiniene din acea epocă.

"Timbrul" reprezenta simbolul activităţii de minerit, ciocanul şi târnăcopul, peste care este desenat un soare care are în centru litera "P" (Popper); acest ansamblu de imagini este înconjurat de o bandă cu titlul "TIERRA DEL FUEGO". Ca supliment, în partea de stânga sus se află o stea cu cinci colţuri şi în partea din dreapta jos o scrisoare. Timbrul poartă înscris pe el "DIEZ CENTAVOS ORO LOCAL" şi cifra "10" în fiecare din cele patru colţuri.

Culoarea timbrului este "roşu carmin".

Emisiunea primului timbru de 10 centavos echivalent cu 10 centigrame de aur pur, s-a realizat în anul 1891. Aceasta a reprezentat un impuls pentru mesagerii care transportau scrisori între diferitele aşezări ale Companiei (El Páramo en San Sebastián, Carmen Sylva, mai la sud şi Río Grande -Colonia Popper-) şi un Centru Poştal care funcţiona la San Sebastián.

Scrisorile care circulau între diferitele aşezări ale companiei erau francate numai cu timbre Popper. Acest timbru local sau "marcă de control" al mijlocului de transport local, a circulat de la începutul anului 1891 până în luna august a aceluiaşi an.

În localitatea Bahía de San Sebastián funcţiona un oficiu poştal, cu un Administrator sau Şef. Era vorba de Ramón L. Cortés, Comisar al Poliţiei din San Sebastián care îndeplinea această funcţie ad-honorem. Într-o scrisoare adresată Directorului General al Poştei şi Telegrafului, acesta l-a denunţat în iulie 1891 pe Julius Popper că utiliza o emisiune de timbre de o legalitate îndoielnică.

Directorul General al Poştei şi Telegrafului a înaintat mai departe denunţul către Ministerul de Interne al Argentinei, care la rândul său a solicitat opinia Procuratorului General al Republicii cu privire la procedurile legale ce ar urma să fie adoptate în această circumstanţă. În cele din urmă cauza a fost trimisă către Judecătoria Teritoriului Ţara de Foc, în conformitate cu legea nr. 1532 din 18 octombrie 1884 de înfiinţare a Teritoriilor Naţionale.

Timbre poştale emise de Julius Popper ştampilate în diferite colonii ale Ţării de Foc
Extinde
Timbre poştale emise de Julius Popper ştampilate în diferite colonii ale Ţării de Foc

Julius Popper, într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne preciza motivul emiterii acestor timbre poştale:

..."Aşezările mele din Ţara de Foc se află desori fără nici o legătură de comunicare cu restul continentului pentru perioade mai mari de şase luni. Acolo muncitorii nu lucrează ca salariaţi, ci primesc o casă, unelte şi maşini de lucru gratis, precum şi o parte din aurul pe care îl extrag din sol, praf de aur, care în timpul intemperiilor, în câmp deschis, este imposibil de manipulat sau fracţionat, fără pierderi considerabile.

Pentru a evita aceste inconveniente, am început să batem aurul în Casa de la Moneda din Buenos Aires, sub formă de medalii, indicând greutatea lor şi titlul pe care îl reprezintă, şi nu reprezintă valoare monetară. Dar es dificil de a bate medalii pentru fracţiuni inferioare de 1 gram şi ţinând cont de faptul că de multe ori există diferenţe de centigrame de aur, a trebuit să emitem valori sub formă de timbre, care reprezintă conform inscripţiei 10 centavos sau centigrame de aur local din Ţara de Foc, adică a zecea parte dintr-o medalie"...

În aceeaşi scrisoare, s-au făcut referiri la deficienţele administrative existente în acele timpuri în Ţara de Foc:

..."şi când acum patru luni a existat un oficiu poştal la San Sebastián, a fost prima şi ultima dată într-o perioadă de şase ani, domnule Ministru, când corespondenţa a fost francată de către această poştă solitară, care mi-a adus un prejudiciu de câteva mii de pesos, datorate gravelor neglijenţe în birourile sale...

Mesagerii mei merg pe cale terestră, traversând deşertul călare între localităţi lipsite de vreun mijloc de comunicaţie. Aceşti mesageri, pe lângă salariul pe care îl plătesc, primesc ca stimulent pentru a evita pierderea corespondenţei, pentru fiecare scrisoare pe care o aduc la destinaţie, un timbru de 10 centavos, pe care îl utilizează sau îl schimbă primind în locul lui aur efectiv"... [4]



[modifică] Note

  1. [European Adventurer in Tierra del Fuego: Julio Popper, Bernard D. Ansel, Hispanic American Historical Review, Vol. 50, No. 1 (Feb., 1970), pp. 89-110]
  2. [Juan A. Farini "La Moneda de Tierra del Fuego" în Revista del Museo Mitre N° 6, Buenos Aires, 1957. pag. 57]
  3. [Revista de Correos y Telégrafos N° 55. Buenos Aires. 15 de marzo de 1942. pag. 1156]
  4. [Revista Raices, La estampilla de Popper, http://www.tierradelfuego.org.ar/museo/raices-estampilla.htm]

[modifică] Legături externe

În alte limbi