Ion Popovici-Bănăţeanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
||
Acest articol face parte din seria Literatură |
||
Istoria literaturii | ||
Antichitate - Evul Mediu |
||
Specii literare | ||
BD - Basm - Literatură pentru copii |
||
Genuri literare | ||
Genul epic - Genul liric |
||
Vezi şi | ||
Literatură română | ||
Scriitori - Cărţi |
||
Literatură străină | ||
americană - arabă |
||
Meta | ||
Proiectul literatură |
||
editează |
Ion Popovici-Bănăţeanu (*1869, Lugoj - †29 august 1893, Lugoj) a fost un nuvelist român şi promotor al limbii literare bănăţene. S-a născut într-o familie de meseriaşi, fiu al unui maistru-opincar. A urmat liceul maghiar la Lugoj, liceul român la Braşov apoi institutul de pedagogic şi teologic la Caransebeş. Înainte de a termina studiile, intră în conflict cu conducerea institutului şi pleacă în 1892 la Bucureşti pentru a ocupa postul de funcţionar la "Liga pentru unitatea culturală a românilor". Totodată intră în contact cu membrii Junimii şi este remarcat de Titu Maiorescu. Acest lucru îi permite să-şi publice rapid câteva din poeziile şi nuvelele sale, în revista Convorbiri literare. În special nuvela sa În lume atrage recunoaşterea calităţilor sale de nuvelist. În scrierile sale Bănăţeanu descrie datinile şi năravurile lugojenilor, într-un grai bănăţean mult mai literar şi mai rafinat. A mai tradus din Ibsen şi Björnson.
La scurt timp de la debutul literar, se îmbolnăveşte şi este nevoit să se întoarcă acasă, în primăvara lui 1893. vara o petrece la Băile Tuşnad, încercând să-şi recupereze sănătatea, însă fără rezultat. Se întoarce acasă unde se stinge din viaţă pe 29 august 1893, la vârsta de numai 24 de ani.
Cuprins |
[modifică] Opera
- Expediţiunea nordică, Ibsen (traducere a unei piese în 4 acte)
- Din viaţa meseriaşilor (1909)
- În lume
- Darul lui Hristos
- La fereastră
[modifică] Colaborări
- Convorbiri Literare
- Familia
- Tribuna
- Gazeta Bucovinei
- Adevărul
[modifică] Legături externe
[modifică] Bibliografie
- Lucian Predescu, Eniclopedia României, Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9399-03-7
- Dicţioarul Enciclopedic Român, 1962, Volumul III, p.825