Aragon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comunitate Autonomă Aragon
Comunidad Autónoma de Aragón
Drapelul Aragoniei Stema Aragoniei
(Despre un drapel) (Despre o stemă)
Capitală
 • Populaţie
Zaragoza
660 895 (2005)
Limba locală aragoneză
Limbi oficiale spaniolă
Suprafaţă
 - total
 - % din Spania
Locul 4
47 719 km²
6,3%
Populaţie
 - Total (2005)
 - % din Spania
 - Densitate
Locul 11
1 269 071
2,9%
26,18 loc./km²
Statutul de autonomie 16 august 1982
ISO 3166-2 ES-AR
Reprezentare în parlament
 - Congres
 - Senat
 
13
12
Preşedinte Marcelino Iglesias Ricou (PSOE)
Pagina oficială

Aragon (spaniolă, Aragón) este o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Are o suprafaţă de 47,719 km² cu o populaţie de 1.217.514 (2003).

Aragon are graniţă cu Franţa la nord, cu Catalonia la est, cu Valencia la sud, şi cu Castilia-La Mancha, Castilia-Leon, La Rioja şi Navarra la vest. Este compusă din provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel.

Capitala sa este Zaragoza.

În plus pe lângă cele trei provincii, Aragon este divizat în 33 de comarcas (judeţe).

Cuprins

[modifică] Limbă

Pe lângă spaniolă, există o limbă aragoneză originală, vorbită încă în unele văi din Pirinei, care este diferită de dialectul aragonez al limbii spaniole castelane.

Catalona este vorbită de asemenea în unele comarque (judeţe) adiacente Cataloniei, în special: dialectul ribagorzan în Ribagorza (capitală Benabarre) şi Litera (capitală Tamarite de Litera), şi un alt dialect asemănător Terra Alta în Matarraña (capitală Valderrobres) şi Bajo Cinca (capitală Fraga).

[modifică] Istorie

Din 1035 până în 1479 Aragón a fost şi numele unui regat independent ce se întindea peste graniţele actualei regiuni administrative, incluzând şi Catalonia din 1137 şi mai târziu Insulele Baleare, Valencia, Sicilia, Napoli şi Sardinia (vezi Imperiul Catalono-Aragonez). Adevăratul centru al acestui regat era Barcelona, de vreme ce conţii cataloni au cucerit Coroana Aragoneză. Istoricii din ziua de astăzi numesc regatul "Confederaţia Catalono-Aragoneză" sau, unii chiar, doar "Catalonia-Aragon". Barcelona era centrul a ceea ce afost în mai multe feluri Imperiul Mediteranean, ce conducea peste MArea Mediterană şi care stabilea reguli pentru întreaga mare (de exemplu, prin Llibre del Consolat del Mar).

Uniunea dinastică dintre Castilia şi Aragón din 1479, când Ferdinand al II-lea al Aragonului s-a căsătorit cu Isabella I a Castiliei, a condus la creerea formală a Spaniei ca şi o singură entitate în 1516.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Steagul Spaniei Comunităţile autonome ale Spaniei Steagul Spaniei

Andaluzia | Aragon | Asturias | Insulele Baleare | Ţara Bascilor | Insulele Canare | Cantabria | Castilia-La Mancha | Castilia-Leon | Catalonia | Extremadura | Galicia | La Rioja | Madrid | Murcia | Navarra | Valencia | Oraşe autonome în Africa: Ceuta, Melilla