Petelea, Mureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Petelea
[[Imagine:|100px|Stemă]] Amplasare
Judeţ Mureş
Atestare
Primar , , din [[|]]
Suprafaţă  km²
Populaţie ([[|]])
Densitate  loc./km²
Amplasare
Sate
Cod poştal {{{cod-poştal}}}
Sit web ro [ ]
{{{note}}}

Petelea (în maghiară Petele, în germană Birk) este o localitate în judeţul Mureş, Transilvania, România. Petelea este o comună iar satele care aparţin acestei comune sunt: Petelea şi Habic.

Cuprins

[modifică] Istoric

[modifică] Vechimea aşezării

Monografia satului şi datelor oferite de Repertoriul arheologic al judeţului Mureş ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic şi că, pe teritoriul localitaţii au fost scoase la suprafaţă vestigii arheologice, monede şi tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului şi prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un ţăran, un tezaur format din 200 piese, din care 198 monede dacice schyphate, încadrate de arheologi în grupa III-a monedelor dacice "tip Petelea", precum şi două tetradrahme ale Macedoniei Prima. Monedele din tezaur, emise în jurul sec. I. î. Cr. se păstrează la diferite muzee: Brukenthal din Sibiu, Budapesta, Viena. În 1939 s-a descoperit o monedă română de argint din vremea împăratului Comodus. Toate acestea constituie o mărturie asupra arestării vechimii şi continuităţii vieţii omului pe teritoriul localitaţii.

[modifică] Despre grafia localitaţii

Se crede, că denumirea de Petelea provine de la mesteacăn - în latineşte Betulia vulgaris. Înainte de venirea saşilor în localitate aceasta ar fi purtat numele Mesteceni, ne informează preotul Branea, într-o încercare de monografie. În sprijinul acestei afirmaţii ar sta şi denumirea de Pădurea Mesteceni a unui colţ din pădurea de azi, ce mărgineşte localitatea, precum şi numele de BIRK mesteacăn în germană, dată de saşi, la aşezarea lor aici. Tradiţia saşilor chiar spune că la venirea lor aici, colonizaţi de statul maghiar au găsit întinderi mari de păduri pe care le-au defrişat.

Potrivit documentelor, grafia localităţii a fost următoarea:

1332 Pytula, Pycula

1348 Pechwle

1426 Petele

1465 Pethele

1645 Petelye

1824 Pelelye

1854 Petele, Birk, Petelea

[modifică] Prima atestare documentară a localităţii

Prima atestare documentară a localităţii, de la care se împlinesc 665 de ani, se află într-un registru de dijme papale cu caracter fiscal şi se referă la preotul Ilie din Pycula, care în anul 1332 a plătit un fertun şi jumătate de argint, prima plată pe anul întâi Arhidiaconatului de Ozd, ce se întindea pe cursul superior şi mijlociu al Mureşului, informaţie despre localitate regăsită într-o altă listă de dijme papale, despre plata a două pe anul întâi din Arhidiaconatul de Solnoc-Dăbâca, când preotul Ilie din Pytula, deci cu altă grafie, a plătit 40 de banali vechi. Satul Petelea este atestat documentar în anul 1332.

[modifică] Localizare

Comuna situată pe râul Mureş, pe drumun naţional DN 15 Târgu Mureş - Reghin.

Localitatea Petelea este aşezată pe terasa stângă a văii Mureşului, la 25 km nord-est de Tg. Mureş şi la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Şoseaua naţională nr. 15.

Relieful localităţii este alcătuit de valea largă a Mureşului şi culmi deluroase, ca interfluvii, puţin îngrădite, între valea Beicii şi Habicului, cu înălţimi reduse, cea mai mare înălţime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor.

Vatra localităţii se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind şesul aluvial creat de Mureş şi pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este aşezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul românesc şi cel săsesc, precum şi cartierul locuit complet de ţigani. Movilele de teren, şapte la număr, din stânga şoselei, la ieşirea din localitate spre Tg. Mureş, sunt formaţiuni naturale, create prin alunecări de teren şi nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristeşti.

Reţeaua hidrografică este bogată şi e formată din râul Mureş şi cei doi afluenţi, pârâul Beica şi pârâul Habic. Pe râul Mureş se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului şi Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi.

Din monografia localităţii Petelea reţinem interesante date consemnate sub aspect climatologic. Menţionăm printre acestea puternica grindină din 20 iulie 1853, consemnată de cantorul bisericii din localitate pe una din cele 15 cărţi de cult păstrate de biserică numită "Predici şi învăţături" de P. Maior, precum şi alte mari căderi de grindină, ca cele din 1912 sau 1956. Sunt menţionate de asemenea puternice secete din anii 1905, 1946, ba chiar mai îndepărtate 1718, 1730, 1780, precum şi marile inundaţii, cu urmări grave pentru localitate, ca cele din 1941, ce a distrus moara de pe Mureş, atestată încă în 1724, inundaţiile din 1948, din 1970 sau 1974.

Prin localitate trece artera feroviară Războieni-Deda, a cărei porţiune dintre Reghin şi Tg. Mureş a fost dată în folosinţă în 1885.

Administrativ-teritorial, constatăm că Petelea aparţinea pe la 1700 Comitatului Turda, Cercul de Jos iar la 1818 în cadrul aceluiaşi Comitat, dar Cercul de sus.

În 1876 Petelea făcea parte din judeţul Mureş - Turda, plasa Reghin de Jos. Începând cu 1950 a fost încadrată raionului Reghin, regiunea Autonomă - Maghiară, respectiv Mureş Autonomă-Maghiară, iar ca urmare reformei administrativ teritorială din 1968 se constituie comună, împreună cu satul Habic, în cadrul judeţului Mureş.

[modifică] Populaţie

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 2.780 de locuitori, dintre care 1.680 români, 119 maghiari, 944 ţigani, 36 germani şi 1 sârb.

[modifică] Bibliografie

[1] Mihail Borda, Andreiu Schertzer. PETELEA - Scurtă Monografie. Tipografia Micador. Reghin 1997

[modifică] Legături externe