Revoluţia de la 1848 în Franţa
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Revolutia de la 1848 in Franta
Miscarea de la 1848,aceasta a3-a revolutie din Franta,spre deosebire de celelalte doua dinainte,nu este franceza in intregime,nici macar ce are principal.Este europeana sin u in Franta s-au simtit primele eiseisme.Burghezia franceza si in primul rand industriasii din nord au jucat un rol important. In ziua de 25februarie 1848,insurectia republicana este victorioasa,inconjurand primaria orasului Paris unde instaleaza un nou guvern format din membrii burgheziei si un socialist pe nume Louis Blanc.Acest govern cere proclamarea republicii.In zilele urmatoare se constituie o noua garda nationala,voluntarii fiind platiti.O alta reforma o constituie abolirea pedepsei cu moartea care a facut atatea victime in Franta revolutionara. La 27februarie se infiinteaza ateliere pentru a da de lucru somerilor. La 5 martie guvernul provizoriu hotaraste ca alegerile pentru constituanta sa aiba la baza votul universal,trecandu se astfel de la 200000 de alegatori cenzitari(in functie de avere) la cateva milioane din care majoritatea avea o slaba educatie politica. Pentru multi francezi,revolutia de la 48’ nu a insemnat decat reinceperea revolutiei de la 1789,cu o intrerupere de peste o jumatate de secol.Franta continua sa viseze la frontierele ei naturale,insa revolutia de la 1848 are un character preponderant social sin u national. La 21 martie se organizeaza la Paris clubul cluburilor care are si filiale in provincie.Membrii clubului militeaza pentru ca poporul sa ia in mainile sale Banca Nationala,societatile de asigurare,caile ferate,minele si salinele.De cealalta parte,marea burghezie,care are ca aliata masa burgheziei se pregateste de lupta. In timp ce aceste mari partied isi incruciseaza sabiile in cursul campaniei electorale,guvernul face fata unor dificultati financiare foarte grave. Alegerile au fost o stralucita victorie pentru republicanii moderati,adica antisocialisti si un dureros esec pentru extrema stanga.Dintr-un total de 88o de membrii Constituanta numara 500de moderati,mai putin de 100de partizani ai republicii sociale si o suta de catolici legitimisti. La 23 iunie dup ace intreaga parte rasariteana a Parisului se acopera de barricade,puterea trece la generalul Cavaignac,ministrul de razboi iar in ziua urmatoare acesta este numit “seful puterii executive”.Garzile nationale burgheze din cartierele vestice vor lua parte la represiune alaturi de armata.La 23 iunie,balalia ramasese nehotarata.La 26iunie,foburgul Antoine,bastionul supreme al insurectie capituleaza.Represiunea a fost nemiloasa iar o mare parte din rasculati au fost deportati in Algeria. In luna iulie au loc alegerile iar invingatorul este Ludovic Napoleon Bonaparte fiul lui Ludovic Bonaparte,capul familiei dupa moartea fratelui sau.Ludovic Napoleon avea popolaritatea sa sau mai bine zis a numelui sau.Din 1840,legenda napoleoniana a inceput sa dobandeasaca tot mai mare forta in randurile poporului francez.Ludovic Napoleon era asemena oamenilor de la 1848 care au infaptuit revolutia,urmasul traditiei nationale. Anul 1848 a fost un an revolutionar, o "primavara a popoarelor", deoarece în acest an au avut loc revolutii în Franta, Statele Germane, Imperiul Austriac. Revolutia a izbucnit în Palermo (ian. 1848) Paris (22 febr. 1848), Viena (13 martie), Berlin, Budapesta (15 martie). Popoarele oprimate din Imperiul Habsburgic - cehi, slovaci, italieni, croati, maghiari, români - îsi revendica dreptul la libertate nationala si sociala