Electroliză
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Electroliza este procesul de orientare şi separare a ionilor unui electrolit (substanţă a cărei molecule prin dizolvare sau topire se disociază în ioni, permiţând trecerea curentului electric continuu) cu ajutorul curentului electric continuu.
În procesul de electroliză, ionii pozitivi sau cationii sunt dirijaţi înspre catod (pol negativ), iar ionii negativi sau anionii înspre anod (pol pozitiv) unde îşi pierd sarcina şi se depun sau intră în reacţie chimică. Specificăm că la anod există un proces de oxidare, în timp ce la catod unul de reducere.
În electroliză se ţine seama de tensiunea de descompunere, care este tensiunea minimă la care se poate desfăşura procesul şi care depinde de potenţialul de electrod, care este influienţat la rândul lui de poziţia pe care o are substanţa în seria potenţialelor electrochimice. De asemeni, tensiunea de la bornele electrozilor trebuie să acopere şi căderea de tensiune în electrolit, în contacte şi în electrozi.
Masa elementului separat prin electroliză este dată de legea lui Faraday sau legea electrolizei. Dacă în electrolit sunt mai mulţi ioni de acelaşi semn, electroliza se produce cu o energie minimă.
Electroliza are aplicaţii industriale în electrometalurgie pentru acoperirea cu straturi protectoare a diferitelor metale feroase cu metale neferoase (exemplu = tabla galvanizată), sau de a se extrage metaloizi (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă).
(Bibliografie: Manuale de fizică de liceu)