Nicolae Băciuţ
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Băciuţ, (Ioan Nicolae), născut la 10 decembrie 1956, la Chintelnic, judeţul Bistriţa-Năsăud, tatăl Grigore Băciuţ (decedat, 1995), mama Maria, născută Măgheruşan, (decedată, 1970) A urmat clasele I-VI, la Şcoala Generală Chintelnic, judeţul Bistriţa-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII, la Şcoala Generală Nr. 1, Bistriţa, 1969-1971, clasele IX-XII, la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistriţa, 1971-1975, şi Facultatea de Filologie, secţia română-engleză, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982.
Şi-a început activitatea publicistică în timpul studenţiei la revista “Echinox”, Cluj-Napoca, unde a fost redactor, apoi secretar de redacţie, între 1978-1982, a fost profesor, director adjunct la Şcoala Generală Găleşti, judeţul Mureş, între 1982-1983, redactor la revista “Vatra”, Târgu-Mureş, între 1983-2003, corespondent la Televiziunea Română, Bucureşti, Departamentul Emisiunilor Informative, între 1991-2003, redactor-şef la Editura Tipomur, Târgu-Mureş, între 1991-2003, redactor-şef la revista “Mondo bussines”,Târgu-Mureş, în 1995, redactor cultural la cotidianul “Cuvântul liber”, Târgu-Mureş, 1999 -, director la revista “Alpha”, Târgu-Mureş, 1990, secretar de redacţie la revista “Societatea încotro?, Târgu-Mureş, între 1995-1997, director la revista “Gura lumii”,Târgu-Mureş, între 1997-1999, redactor-şef la revista “Teatru-n teatru”, Târgu-Mureş, în 1998, redactor-şef la revista “Ambasador”, Târgu-Mureş, între 1996-2003, coordonator al publicaţiilor “Gazeta Reghinului”, 1990-, “Informaţia mureşeană”, 1991-1993, “Făgurel” (revistă pentru copii) şi “Codrul Cosminului”, publicaţii pentru Bucovina de Nord, tipărite la Târgu-Mureş, 1994-1998, al revistei “Comlodul”, Râciu, judeţul Mureş, 2001-, cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, din 1998, publicist comentator la Mesagerul de Bistriţa-Năsăud, 2005, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, din februarie 2001, membru în Consiliul de Administraţie al TVR, din 1995, şi membru supleant, 1997-2001, deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia, din 1998, şi deputat în Adunarea Naţională Bisericească din 2002. Bursier al “Magazine Publishers of America”, iulie-septembrie 1990. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teză despre Caragiale, Cehov şi Ibsen.
Masterat la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, 2004 - 2005. Membru al Cenaclului “Echinox”, 1978-1982, al Cenaclului revistei Vatra, 1981-1989, al Cenaclului “Romulus Guga”, 1984-1989, membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1990. A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studenţească, Napoca Universitară, Mişcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ş.a., la Radiodifuziunea Română, studiourile Cluj, Târgu-Mureş, Bucureşti, şi la Televiziunea Română, programele I, II, TVR Cultural, TVR Internaţional.
I-au apărut poeme în revistele Magyar Lettre International, 2001 (poemele Allatkerti sétak şi Arviz, în traducerea lui Fazakas Attila), Poezja nr. 1/3, p.91-92, (Apel wieczorny şi Inna pora roku, în traducerea lui Valeriu Butulescu).
A fost inclus în Antologia Spaţii posibile, Bistriţa, 1979, în antologia Biblioteca Opinia, Iaşi, 1981, Caietul debutanţilor, 1980-1981, Editura Albatros, 1983, Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984, antologia Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmaţiei, Fundaţia Luceafărul, 1998, antologia Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeţi bistriţeni, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2001, antologia Cenaclul literar George Coşbuc – 30, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2003, Antologia poeţilor ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor şi Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeţii revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Romana Rediviva”, Bistriţa, 1975, a iniţiat în 1979, în revista Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generaţia ’80, continuată în revista Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureş, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, iniţiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureş, 1985, cu ediţii anuale, fondator al revistei lunare Alpha, Târgu-Mureş, apărută în 12 numere în 1990, a înfiinţat prima editură târgumureşeană postdecembristă, Casa de Editură “Alpha”, iniţiator şi autor unic al revistei Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, în 1990, la Emmaus, SUA, iniţiator al Taberei de Pictură Millenium, de la Sovata, o singură ediţie, în 1999, iniţiator al colecţiei “Poeţii oraşului Târgu-Mureş”, în 2001, al Concursului de Poezie Religioasă “Credo”, Târgu-Mureş, 2001, cu ediţii anuale, al Concursului de Poezie şi Eseu pentru Elevi şi Studenţi “Serafim Duicu”, Târgu-Mureş, 2001, cu ediţii anuale, al Taberei de Pictură şi Sculptură în Sare de la Salina Praid, 2001, cu ediţii anuale, al Taberei de Sculptură în Lemn “Interart”, de la Reghin, 2002, cu ediţii anuale, al Salonului Judeţean de Carte Mureşeană, în 2001, cu ediţii la Reghin şi Târnăveni, al Teberei de Pictură “Apollo”, cu tema “Nudul”, Sângeorgiu de Mureş, 2003, a iniţiat seria de volume Repere Culturale Mureşene, I – 2002, II – 2003, III – 2004, IV – 2005, Editura Tipomur, a iniţiat galerii de artă în spaţii nonconvenţionale – bănci, sedii de firme etc.
A debutat cu publicistică în ziarul bistriţean Ecoul, şi cu poezie în revista Liceului “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, Zări senine, în 1975, făcând parte dintr-un grup de poeţi tineri, între care Domniţa Petri şi Cleopatra Lorinţiu, membri ai cenaclului liceului. După mai multe prezenţe în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editura Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri.
A publicat volumele Memoria zăpezii, poeme, Editura Cartea Românească, 1989, Jocuri încrucişate, versuri pentru copii, Casa de Editură “Alpha”, Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Târgu-Mureş, 1991, America, partea nevăzută a lunii, jurnal de călătorie, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 1994, Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995, Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996, A doua Americă, jurnal, Editura Tipomur, 1996, Şi aşa mai departe, publicistică, Editura Arhipelag, 1997, Curs şi recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997, Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997, Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999, Babel după Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000, Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001, Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001, Poduri de umbră – Hidak az arnyekok felett, versuri, ediţie bilingvă română – maghiară, traducător Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001, N.Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuţ, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Dacia, 2001, Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureşeană, Editura Tipomur, 2001, Solstiţiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002, Zona liberă, interviuri, publicistică, Editura Tipomur, 2003, Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003, Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004, De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004, O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, Editura Reîntregirea, 2005, Valori mureşene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005.
I-a fost editat CD-ul “Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Puşcaş, la Radio Târgu-Mureş. A editat la Editura Tipomur aproape 400 de titluri din 1991 încoace, a scris zeci de prefeţe, postfeţe. A realizat aproape 3000 de reportaje TV.
[modifică] Referinţe critice (selectiv)
În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poantă, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, şi în Pledoarie pentru o literatură „nobilă şi sentimentală”, vol. II, Ed.Cronica, 2001. p.20-22, Dumitru Andraşoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian T. Coşovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu G. Ţeposu, Flacăra, 28 iunie 1986, p. 11, Eugeniu Nistor, Orizont, 1986, Constantin Zărnescu, manuscris, Serafim Duicu, Steaua roşie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoşănene, nr. 4 / 1987, p.4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987, Constanţa Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronica, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p.7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albina, nr. 9/ septembrie 1990, Alina Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p.3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp.55 – 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstiţiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian T. Coşovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, şi în volumul Hotel Urmuz, Editura Călăuza, 2000, pp. 100 – 102, Alexandru Pleşcan, România literară, „Postmodernist pierdut în grădină”, România literară 24, nr. 47 /21 noiembrie, 1991, p. 10, Traian T. Coşovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Alexandru Pintescu, Poesis nr. 11 – 12 / 1991, p. 5, şi nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Mănarcă, Răsunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1 octombrie 1994, p.3, Silviu Achim, Adevărul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alina Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1994, Daria Coroş, Clipa cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spaţii ale regăsirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiş, Graiul Maramureşului, 31 martie 1995 şi în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creştin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 – 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore mureşene, Cornel Moraru, Cuvântul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p.12, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 24 februarie 1996, p.3, Zburătorul nr. 4 – 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurăţelu, Cuvântul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Ştir, Mesagerul, 1996, I. S. Moişa, 24 ore mureşene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piştănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Ştir, Viaţa azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1997, Ştefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ştefan Covrig, Cuvântul liber, 1997, Ion Şeuleanu, Cuvântul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ştefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvântul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureşene, 30 iunie 2000, p.5, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mureş, nr. /2001, Camelia Crăciun, Vatra, 2001, Tit Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. / 2001, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar şi artistic, nr. 24, octombrie 2001, p.II, şi în Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coşbuc”, 2003, Adrian Alui Gheorghe, Convorbiri literare, ianuarie 2002, Silvia Obreja, Jurnalul de Mureş, 18 ianuarie 2002, p. 3, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar şi artistic, nr. 1(28), ianuarie 2002, p.2, Roxana Olteanu – Roşu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 – 58, şi volumul Retorica aproximaţiei, breviar de poezie optzecistă, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvântul liber, 2003, p.6, Iulian Boldea, Cuvântul liber, nr. / 2003, p.3, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 2003, p. 3, Laurean Stănchescu, Cuvântul liber, 17 ianuarie 2004, p.3, Valentin Marica, Cuvântul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blăjeană nr. 2/2005, p. 19, Daniela Pănăzan, Astra blăjeană nr. 2/2005, p.19, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Valentin Marica, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Ion Ilie Mileşan, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor Ştir, Mesagerul literar şi artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula As, 23 mai, 2005, Gabriela Măcănaşu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Paşii Profetului, (Alba Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ştefănescu, România literară nr. 15/2005, p.4, pr. Ovidiu Vintilă, Blaj, manuscris, Victor Ştir, Mesagerul literar şi artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 7 decembrie 2005, p. 1.
În volume: Traian T. Coşovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureş, 1993, Radu G. Ţeposu, Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Eminescu, ediţia I, 1993, ediţia a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract şi ermetic, pp. 125-126, Gheorghe Crăciun, Competiţia continuă: Generaţia ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Tanco, Dicţionar literar 1639-1997 al judeţului Bistriţa-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generaţia ’80, precursori şi urmaşi, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureşeni, Editura Tipomur, 2000, Traian T. Coşovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură nobilă şi sentimentală, Editura Cronica, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicţionar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coşbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximaţiei (breviar de poezie optzecistă), Editura Timpul, Iaşi, 2004, Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicţionar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiş, Dicţionar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005.
A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei şi Creaţiei Studenţeşti, Timişoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenţilor din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele Dunării”, Galaţi, 1979, Premiul Special al Juriului la acelaşi Festival, ediţia 1980, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul de Poezie “Nicolae Labiş”, Suceava, 1981, Premiul II la faza finală a Festivalului Artei şi Creaţiei Studenţeşti Suceava, 1981, Premiul revistei “Astra” la Sighetu Marmaţiei, 1982, Premiul Editurii Junimea, la Festivalul “M.Sadoveanu”, Piatra Neamţ, 1982, Premiul revistei “România literară” la Festivalul “Vasile Lucaciu”, Cicârlău, Maramureş, 1982. Nominalizat pentru Premiul “Oscar” în publicistică în 1991, în SUA, Premiul Societăţii Culturale “Lucian Blaga” pentru volumele “Memoria zăpezii” şi “Nostalgii interzise”, Premiul pentru publicistică al Asociaţiei Scriitorilor Mureş pentru volumul “Anotimpul probabil"” 1996, Premiul “George Coşbuc” al Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Casa cu idoli”, Bistriţa, 1997, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Mureş pentru volumul “Curs şi recurs”, 1999, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Mureş pentru volumul “Babel după Babel”, 2000, Premiul “Maria Ivănescu” pentru traducerea în colaborare cu Alina Cadariu a piesei de teatru “Prieteni absenţi”, de Alan Ayckbourn.
A primit “Diplome de excelenţă” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” pentru sprijinul acordat mişcării culturale, Diploma de Merit, acordată de Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elena din Ardeal”, mai 2005, şi a fost distins cu titlul de “Cetăţean de onoare” al localităţii Deleni, Mureş, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, la Reno, Nevada, SUA, în 1995, şi Liege, Belgia, 1998. A călătorit în SUA, Anglia, Franţa, Germania, Italia, Austria, Belgia, Olanda, Grecia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, de mai multe ori. Căsătorit cu Codruţa Băciuţ, profesoară la Şcoala Generală nr. 2, Târgu-Mureş. Are doi copii, Raul Mihai Băciuţ, absolvent al Facultăţii de Informatică, Universitatea „Petru Maior, promoţia 2005, ”şi Sergiu-Paul Băciuţ, student în anul III, la Facultatea de Drept, Universitatea din Sibiu. Adresa: Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29, telefon 0365/407700. Nicolae Băciuţ, (Ioan Nicolae), născut la 10 decembrie 1956, la Chintelnic, judeţul Bistriţa-Năsăud, tatăl Grigore Băciuţ (decedat, 1995), mama Maria, născută Măgheruşan, (decedată, 1970) A urmat clasele I-VI, la Şcoala Generală Chintelnic, judeţul Bistriţa-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII, la Şcoala Generală Nr. 1, Bistriţa, 1969-1971, clasele IX-XII, la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistriţa, 1971-1975, şi Facultatea de Filologie, secţia română-engleză, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Şi-a început activitatea publicistică în timpul studenţiei la revista “Echinox”, Cluj-Napoca, unde a fost redactor, apoi secretar de redacţie, între 1978-1982, a fost profesor, director adjunct la Şcoala Generală Găleşti, judeţul Mureş, între 1982-1983, redactor la revista “Vatra”, Târgu-Mureş, între 1983-2003, corespondent la Televiziunea Română, Bucureşti, Departamentul Emisiunilor Informative, între 1991-2003, redactor-şef la Editura Tipomur, Târgu-Mureş, între 1991-2003, redactor-şef la revista “Mondo bussines”,Târgu-Mureş, în 1995, redactor cultural la cotidianul “Cuvântul liber”, Târgu-Mureş, 1999 -, director la revista “Alpha”, Târgu-Mureş, 1990, secretar de redacţie la revista “Societatea încotro?, Târgu-Mureş, între 1995-1997, director la revista “Gura lumii”,Târgu-Mureş, între 1997-1999, redactor-şef la revista “Teatru-n teatru”, Târgu-Mureş, în 1998, redactor-şef la revista “Ambasador”, Târgu-Mureş, între 1996-2003, coordonator al publicaţiilor “Gazeta Reghinului”, 1990-, “Informaţia mureşeană”, 1991-1993, “Făgurel” (revistă pentru copii) şi “Codrul Cosminului”, publicaţii pentru Bucovina de Nord, tipărite la Târgu-Mureş, 1994-1998, al revistei “Comlodul”, Râciu, judeţul Mureş, 2001-, cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, din 1998, publicist comentator la Mesagerul de Bistriţa-Năsăud, 2005, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, din februarie 2001, membru în Consiliul de Administraţie al TVR, din 1995, şi membru supleant, 1997-2001, deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia, din 1998, şi deputat în Adunarea Naţională Bisericească din 2002. Bursier al “Magazine Publishers of America”, iulie-septembrie 1990. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teză despre Caragiale, Cehov şi Ibsen.
Masterat la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, 2004 - 2005. Membru al Cenaclului “Echinox”, 1978-1982, al Cenaclului revistei Vatra, 1981-1989, al Cenaclului “Romulus Guga”, 1984-1989, membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1990. A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studenţească, Napoca Universitară, Mişcarea literară, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Varşovia, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria ş.a., la Radiodifuziunea Română, studiourile Cluj, Târgu-Mureş, Bucureşti, şi la Televiziunea Română, programele I, II, TVR Cultural, TVR Internaţional. I-au apărut poeme în revistele Magyar Lettre International, 2001 (poemele Allatkerti sétak şi Arviz, în traducerea lui Fazakas Attila), Poezja nr. 1/3, p.91-92, (Apel wieczorny şi Inna pora roku, în traducerea lui Valeriu Butulescu).
A fost inclus în Antologia Spaţii posibile, Bistriţa, 1979, în antologia Biblioteca Opinia, Iaşi, 1981, Caietul debutanţilor, 1980-1981, Editura Albatros, 1983, Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984, antologia Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmaţiei, Fundaţia Luceafărul, 1998, antologia Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeţi bistriţeni, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2001, antologia Cenaclul literar George Coşbuc – 30, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001, antologia Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2003, Antologia poeţilor ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor şi Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeţii revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004. Fondator al Cenaclului “Virtus Romana Rediviva”, Bistriţa, 1975, a iniţiat în 1979, în revista Echinox, ancheta “Dreptul la timp”, despre generaţia ’80, continuată în revista Vatra în 1984, până la suspendarea ei, în 1985, de cenzură, a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureş, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, iniţiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureş, 1985, cu ediţii anuale, fondator al revistei lunare Alpha, Târgu-Mureş, apărută în 12 numere în 1990, a înfiinţat prima editură târgumureşeană postdecembristă, Casa de Editură “Alpha”, iniţiator şi autor unic al revistei Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, în 1990, la Emmaus, SUA, iniţiator al Taberei de Pictură Millenium, de la Sovata, o singură ediţie, în 1999, iniţiator al colecţiei “Poeţii oraşului Târgu-Mureş”, în 2001, al Concursului de Poezie Religioasă “Credo”, Târgu-Mureş, 2001, cu ediţii anuale, al Concursului de Poezie şi Eseu pentru Elevi şi Studenţi “Serafim Duicu”, Târgu-Mureş, 2001, cu ediţii anuale, al Taberei de Pictură şi Sculptură în Sare de la Salina Praid, 2001, cu ediţii anuale, al Taberei de Sculptură în Lemn “Interart”, de la Reghin, 2002, cu ediţii anuale, al Salonului Judeţean de Carte Mureşeană, în 2001, cu ediţii la Reghin şi Târnăveni, al Teberei de Pictură “Apollo”, cu tema “Nudul”, Sângeorgiu de Mureş, 2003, a iniţiat seria de volume Repere Culturale Mureşene, I – 2002, II – 2003, III – 2004, IV – 2005, Editura Tipomur, a iniţiat galerii de artă în spaţii nonconvenţionale – bănci, sedii de firme etc. A debutat cu publicistică în ziarul bistriţean Ecoul, şi cu poezie în revista Liceului “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, Zări senine, în 1975, făcând parte dintr-un grup de poeţi tineri, între care Domniţa Petri şi Cleopatra Lorinţiu, membri ai cenaclului liceului. După mai multe prezenţe în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editura Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri.
A publicat volumele Memoria zăpezii, poeme, Editura Cartea Românească, 1989, Jocuri încrucişate, versuri pentru copii, Casa de Editură “Alpha”, Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Târgu-Mureş, 1991, America, partea nevăzută a lunii, jurnal de călătorie, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 1994, Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995, Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996, A doua Americă, jurnal, Editura Tipomur, 1996, Şi aşa mai departe, publicistică, Editura Arhipelag, 1997, Curs şi recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997, Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997, Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999, Babel după Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000, Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001, Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001, Poduri de umbră – Hidak az arnyekok felett, versuri, ediţie bilingvă română – maghiară, traducător Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001, N.Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuţ, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Dacia, 2001, Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureşeană, Editura Tipomur, 2001, Solstiţiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002, Zona liberă, interviuri, publicistică, Editura Tipomur, 2003, Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003, Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004, De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004, O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, Editura Reîntregirea, 2005, Valori mureşene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005. I-a fost editat CD-ul “Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Puşcaş, la Radio Târgu-Mureş. A editat la Editura Tipomur aproape 400 de titluri din 1991 încoace, a scris zeci de prefeţe, postfeţe. A realizat aproape 3000 de reportaje TV.
[modifică] Referinţe critice (selectiv)
În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poantă, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, şi în Pledoarie pentru o literatură „nobilă şi sentimentală”, vol. II, Ed.Cronica, 2001. p.20-22, Dumitru Andraşoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian T. Coşovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu G. Ţeposu, Flacăra, 28 iunie 1986, p. 11, Eugeniu Nistor, Orizont, 1986, Constantin Zărnescu, manuscris, Serafim Duicu, Steaua roşie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoşănene, nr. 4 / 1987, p.4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987, Constanţa Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronica, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p.7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albina, nr. 9/ septembrie 1990, Alina Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p.3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp.55 – 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstiţiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian T. Coşovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, şi în volumul Hotel Urmuz, Editura Călăuza, 2000, pp. 100 – 102, Alexandru Pleşcan, România literară, „Postmodernist pierdut în grădină”, România literară 24, nr. 47 /21 noiembrie, 1991, p. 10, Traian T. Coşovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Alexandru Pintescu, Poesis nr. 11 – 12 / 1991, p. 5, şi nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Mănarcă, Răsunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1 octombrie 1994, p.3, Silviu Achim, Adevărul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alina Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1994, Daria Coroş, Clipa cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spaţii ale regăsirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiş, Graiul Maramureşului, 31 martie 1995 şi în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creştin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 – 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore mureşene, Cornel Moraru, Cuvântul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p.12, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 24 februarie 1996, p.3, Zburătorul nr. 4 – 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurăţelu, Cuvântul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Ştir, Mesagerul, 1996, I. S. Moişa, 24 ore mureşene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piştănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Ştir, Viaţa azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1997, Ştefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ştefan Covrig, Cuvântul liber, 1997, Ion Şeuleanu, Cuvântul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ştefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvântul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureşene, 30 iunie 2000, p.5, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mureş, nr. /2001, Camelia Crăciun, Vatra, 2001, Tit Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. / 2001, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar şi artistic, nr. 24, octombrie 2001, p.II, şi în Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coşbuc”, 2003, Adrian Alui Gheorghe, Convorbiri literare, ianuarie 2002, Silvia Obreja, Jurnalul de Mureş, 18 ianuarie 2002, p. 3, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar şi artistic, nr. 1(28), ianuarie 2002, p.2, Roxana Olteanu – Roşu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 – 58, şi volumul Retorica aproximaţiei, breviar de poezie optzecistă, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvântul liber, 2003, p.6, Iulian Boldea, Cuvântul liber, nr. / 2003, p.3, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 2003, p. 3, Laurean Stănchescu, Cuvântul liber, 17 ianuarie 2004, p.3, Valentin Marica, Cuvântul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blăjeană nr. 2/2005, p. 19, Daniela Pănăzan, Astra blăjeană nr. 2/2005, p.19, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Valentin Marica, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Ion Ilie Mileşan, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor Ştir, Mesagerul literar şi artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula As, 23 mai, 2005, Gabriela Măcănaşu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Paşii Profetului, (Alba Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ştefănescu, România literară nr. 15/2005, p.4, pr. Ovidiu Vintilă, Blaj, manuscris, Victor Ştir, Mesagerul literar şi artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 7 decembrie 2005, p. 1.
În volume: Traian T. Coşovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureş, 1993, Radu G. Ţeposu, Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Eminescu, ediţia I, 1993, ediţia a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract şi ermetic, pp. 125-126, Gheorghe Crăciun, Competiţia continuă: Generaţia ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Tanco, Dicţionar literar 1639-1997 al judeţului Bistriţa-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generaţia ’80, precursori şi urmaşi, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureşeni, Editura Tipomur, 2000, Traian T. Coşovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură nobilă şi sentimentală, Editura Cronica, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicţionar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coşbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximaţiei (breviar de poezie optzecistă), Editura Timpul, Iaşi, 2004, Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicţionar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiş, Dicţionar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005.
A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei şi Creaţiei Studenţeşti, Timişoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenţilor din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul “Baladele Dunării”, Galaţi, 1979, Premiul Special al Juriului la acelaşi Festival, ediţia 1980, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul de Poezie “Nicolae Labiş”, Suceava, 1981, Premiul II la faza finală a Festivalului Artei şi Creaţiei Studenţeşti Suceava, 1981, Premiul revistei “Astra” la Sighetu Marmaţiei, 1982, Premiul Editurii Junimea, la Festivalul “M.Sadoveanu”, Piatra Neamţ, 1982, Premiul revistei “România literară” la Festivalul “Vasile Lucaciu”, Cicârlău, Maramureş, 1982. Nominalizat pentru Premiul “Oscar” în publicistică în 1991, în SUA, Premiul Societăţii Culturale “Lucian Blaga” pentru volumele “Memoria zăpezii” şi “Nostalgii interzise”, Premiul pentru publicistică al Asociaţiei Scriitorilor Mureş pentru volumul “Anotimpul probabil"” 1996, Premiul “George Coşbuc” al Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Casa cu idoli”, Bistriţa, 1997, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Mureş pentru volumul “Curs şi recurs”, 1999, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Mureş pentru volumul “Babel după Babel”, 2000, Premiul “Maria Ivănescu” pentru traducerea în colaborare cu Alina Cadariu a piesei de teatru “Prieteni absenţi”, de Alan Ayckbourn. A primit “Diplome de excelenţă” din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Râciu, Premiul “Mihai Eminescu” al Casei de Cultură “M. Eminescu” pentru sprijinul acordat mişcării culturale, Diploma de Merit, acordată de Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni, pentru „sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar „Elena din Ardeal”, mai 2005, şi a fost distins cu titlul de “Cetăţean de onoare” al localităţii Deleni, Mureş, pentru sprijinul acordat în promovarea valorilor ortodoxiei. A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, la Reno, Nevada, SUA, în 1995, şi Liege, Belgia, 1998. A călătorit în SUA, Anglia, Franţa, Germania, Italia, Austria, Belgia, Olanda, Grecia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, de mai multe ori. Căsătorit cu Codruţa Băciuţ, profesoară la Şcoala Generală nr. 2, Târgu-Mureş. Are doi copii, Raul Mihai Băciuţ, absolvent al Facultăţii de Informatică, Universitatea „Petru Maior, promoţia 2005, ”şi Sergiu-Paul Băciuţ, student în anul III, la Facultatea de Drept, Universitatea din Sibiu. Adresa: Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29, telefon 0365/407700.
[modifică] Repere critice
“Calităţile poetice ale lui Nicolae Băciuţ sunt înafară de orice îndoială”. (C. Pricop, Convorbiri literare, 1986).
“Nicolae Băciuţ se relevă a fi un împătimit al poeziei, înţeleasă nu numai ca modalitate de exprimare a fiinţei, ci şi ca substanţă a acestei fiinţe şi, desigur, a exprimării poetice. Poemele sale sunt structurate de un patetism sobru, adesea ţinut în frâu, spre a nu sentimentaliza, de ironie sau autoironie”. (Gabriel Rusu, Tomis, 1996).
“Poet instruit şi inteligent, sigur pe mijloacele sale, Nicolae Băciuţ se afirmă de la început şi din interior ca o voce originală în lirica tânără”. (Cornel Moraru, Vatra, 1987).
“Nicolae Băciuţ este unul din acei poeţi rari care încă din tinereţe iubeşte şi exprimă esenţe, contemplă stări limită şi o face cu calm şi sinceritate emoţionantă”. (Constanţa Buzea, Amfiteatru, 1987).
“Provenit din grupul de la Echinox, Nicolae Băciuţ este în Muzeul de iarnă un poet interesant, îndeosebi prin fineţea scriiturii, elegantă, concisă şi cultivată. Se poate cita aproape orice. (…) Remarcabilă este ingeniozitatea metaforică. (…) Acurateţea stilistică e neîndoielnică, Nicolae Băciuţ fiind în definitiv un calofil, cu emoţii discrete, o natură aşa-zicând delicată”. (Nicolae Manolescu, România literară, 1986).
“Debutanţii lui ’86 nu au depăşit aşteptările. Multă versificaţie, puţină poezie autentică. Există şi o excepţie: Nicolae Băciuţ, Muzeul de iarnă. Este un debut de zile mari, care anunţă pe unul dintre cei mai talentaţi poeţi ai momentului literar”. (Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987).
“Am găsit cu bucurie şi nu fără emoţie la Nicolae Băciuţ, una din marile obsesii ale poeziei din vremea tinereţelor mele: ideea poemului ca operă impecabilă, ca ideal absolut, unic, suprem, atotîmbărbător şi atotbiruitor al oricărui cutează să scrie versuri”. (N. Steinhardt, Tribuna, 1986).
“Privit în contextul debuturilor din ultimii ani, volumul lui Nicolae Băciuţ face dovada deopotrivă a inteligenţei şi talentului, poezia lui găsind toate argumentele pentru a cuceri şi convinge”. (Traian T.Coşovei, Slast, 1986).
“Versurile lui Nicolae Băciuţ au tensiune şi eleganţă” (Radu G.Ţeposu, Flacăra, 1986).
“Poezia lui Băciuţ are toate însemnele poeziei adevărate”. (Serafim Duicu, Steaua roşie, 1986).
“Rupt din epiderma emoţiei, Muzeul de iarnă este o introducere fascinantă în viaţa şi patimile poeziei. Fără artificii, fără zgomote lexicale, riguroase şi sincere până la mari adâncimi, versurile din acest volum semnalează începutul stării de graţie a poetului Nicolae Băciuţ”. (Rodica Beraru Draghincescu, Astra, 1988).
“Nu ne ferim să spunem, chiar dacă vom fi acuzaţi, ştim noi, poate de entuziasm, că Nicolae Băciuţ sare din grămadă (fiind prezent înaintea cărţii de debut în două antologii ale debutanţii: Albatros şi Dacia) direct în plutonul fruntaş, pe care se bate moneda poeziei de mâine, fiind ales de poezie, nu tolerat de ea”. (Gellu Dorian, Caiete botoşenene, 1987).
“Nicolae Băciuţ face trecerea între echinoxiştii manierist –încifraţi ai anilor ’70 şi cei ai textualismului livresc-anafectiv, în nuanţa sa clujeană, din deceniul nouă”. (Cristian Livescu, Cronica, 1987).
“Nicolae Băciuţ şi-a creat un teritoriu întreţinut de fervoare tinerească, de tăietura precisă a versului, de strigătul lucid, izvorât din reflexivitate şi interogaţie”. (Bucur Demetrian, Ramuri, 1987).
“Grav şi melancolic, geometru abstract al trăirilor, de un senzualism rece, uşor livresc al versurilor, Nicolae Băciuţ se înscrie, prin formulă şi tematică, în cea mai bună tradiţie a poeziei echinoxiste”. (Iulian Boldea, Ambasador, 1997).
“Nicolae Băciuţ are de-acum un univers poetic conturat, poezia sa poate întruni cele mai înalte atribute”. (I. S. Moişa, 24 de ore mureşene, 1996).
“Ardelean prin ascendenţă şi temperament, refuzând arguţia verbală şi misticismul suficienţei existenţiale, repudiind însă neaoşismul, mai mult, pariind pe experienţele ţinând de confluenţele culturale, înşcolit fără ostentaţie, interesat de real, avid de realitate până la privirea acidă a reporterului impenitent, N.B. parcurge stadiul de la discursivitate la metafora revigorată de un sens moral, civic ori chiar (de ce nu?) civilizator”. (Al. Pintescu, Poesis, 1991).
“Starea de urgenţă degajată şi din acest nou titlu (Nostalgii interzise) al lui Nicolae Băciuţ este cauză/efect al încolţirii eului nevoit astfel să se retragă în faţa unei perpetue ofensive a realului”. (Cristian Stamatoiu, Vatra, 1991).
“Versurile din Memoria zăpezii îl situează pe Băciuţ mai degrabă în vecinătatea primei generaţii echinoxiste (Adrian Popescu, Ion Mircea, Dan Damaschin) prin caracterul reflexiv al textelor, printr-o accentuată aplecare spre esenţele lor, prin familiaritatea cu sensurile grave ale lumii şi, mai ales, cu moartea altoită în trunchiul vieţii”. (Viorel Chirilă, Familia, 1995).
“După trei cărţi de poezie apărute, Nicolae Băciuţ pare a-şi fi consolidat o formulă poetică care devine interesantă în contextul a ceea ce, mai demult, numeam Biblioteca din nord”. (Traian T.Coşovei, Contemporanul, 1992).
“Starea lirică, statutul cuvântului, poesisul sunt socotite fără prejudecată drept motivări principale ale discursului liric, racorduri plauzibile, necontenit reluate, la substanţa sa intrinsecă. Biografismului sentimental ori anecdotic i se preferă unul specific, ca aventură a expresiei. Existenţialului i se conferă un înţeles legat de existenţa întru poezie, cu nimic mai prejos, sub raportul complexităţii şi implicaţiilor umane, decât variantele sale ‘clasice’. Tânărul poet îşi divulgă sensibilitatea la nivelul elaborării lirice, aşadar nu într-un chip artificios, convenţional, alienat, ci, contrar aparenţelor, într-unul genuin. (…) Nicolae Băciuţ e un poet ce merită urmărit cu interes.” (Gh.Grigurcu, Steaua, 1986).
“Nicolae Băciuţ e unul dintre rarii poeţi care (pe urmele lui Nichita Stănescu) dematerializează, ‘dezîncarnează’ cuvântul dintr-o tentaţie absolutorie: poezia sa pare scrisă într-o purificată stare de rasă, transmiţând continuu o jubilaţie a gândului autarhic…” (Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983).
“(Poezia sa) atestă de pe acum o remarcabilă putere de invenţie metaforică, de conturare a unei atmosfere de notaţii adesea totale, uzând de o anume violenţă a concretului, menită să reprime, alături de comentariul ironic şi autoironic, pornirile sentimentale.” (Ion Pop, Slast, 1982).
“Ştiinţa ambiguizării, a intersectării planului afectiv cu al discursului, este exemplară. Poemul face parte din recuzita imagistică, fiziologicul devine limbaj.” (Petru Poantă, Tribuna, 1985).
“Nicolae Băciuţ e un poet al imaginii şi închipuirii şi nu al ‘textualizării’, ceea ce ne face să credem că între mai multele modele expresive ce par a-l fi tentat, cel echinoxist rămâne predominant.” (Marian Papahagi, Tribuna ,1986).
“Mai decantată în irizări metaforice, cu o mai adâncă pânză freatică în toposul adiacent al poeziei, noua carte a lui Nicolae Băciuţ poposeşte nebănuit de uşor înlăuntrul laboratorului de facere a poemului. În postura unei poezii de stare estetică, ea îşi arogă dreptul de locuire în perimetrul pe care şi-l rotunjeşte din mers, fără clauza limitelor, un perimetru neutru, dar al sinelui său poetic. În el încape toată aventura lirică în care s-a lăsat purtat, ca o ofrandă feciorelnică, poetul dezmierdat al memoriei zăpezii” (Cornel Munteanu, Solstiţiu, 1990).
“Absorbţia dramei antologice în câmpul poetic şi stringenţa autoreflexivă şi autoreferenţială a poemelor estompează şi ele indicele de implicare existenţială, închizând suferinţa într-un cerc şi privilegiindu-i componenta profesională. Drama poiesisului ii e, într-adevăr, intimă lui Nicolae Băciuţ şi revelaţiile sale din interior sunt tulburătoare. Diagrama aşteptării, a pândei, a eşecului victorios, a amânării şi provocării este tema sa de mare productivitate revelată în nuanţe şi în profunzime. Spectacolul poietic e, fireşte, unul implicit existenţial şi sub acest unghi el cumulează o funcţie confesivă mult mai amplă.” (Al.Cistelecan, Vatra, 1990).
“Biografia rămâne, în continuare, dominată de fantasmele cunoscute ale poeziei post-blagiene. O biografie a Poeziei şi, cum am zis, a Poetului care umblă prin lumea plină de tâlcuri pentru a afla arhetipurile şi înţelesurile. Nicolae Băciuţ îi dă oarecare identitate, nuanţând această călătorie orfică printre lucrurile gravide de semne.“ (Eugen Simion, România literară, 1990).
„Ce nu este cartea: (…) un dicţionar complet de autori; (…). Fac această precizare pentru a preîntâmpina unele obiecţii referitoare, bunăoară, la absenţa câtorva minime comentarii asupra poeţilor care urmează primului val, , mai ale că printr ei sunt nume de referinţă în lirica românească, de la Aurel Şorobetea, Mariana Bojan, Dan Damaschin, Ion Cristofor, Virgil Mihaiu, Nicolae Băciuţ, la Marta Petreu, Ion Mureşan, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ioan Milea ş.a.” (p. 12), „Adevărul e că poeţii reprezentativi ai acestei generaţii, Marta Petreu, Ion Mureşan, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ruxandra Cesereanu, Virgil Mihaiu, Nicolae Băciuţ, Virgil Leon, Ioan Milea, Augustin Pop, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, nu pot fi «descrişi» decât parţial şi la nivelul unor «tehnici» prin poetica postmodernismului, însă tot atât de adevărat e că nu mai scriu ca predecesorii lor” (p.159) (Petru Poantă, în Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Biblioteca Apostrof, 2003).