Ion Agârbiceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ion Agârbiceanu - (n. 12 septembrie 1882, Cenade, Comitatul Alba de Jos - d. 28 mai 1963, Cluj) - a fost un preot greco-catolic, ziarist şi romancier român, adept al Semănătorismului, parlamentar, academician.

Cuprins

[modifică] Date biografice

  • Studii gimnaziale la Blaj (1892 - 1900), superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 - 1904).Din ([1901]] - 1902, începe să colaboreze cu poezii la ,,Tribuna" Sibiu, ,,Gazeta Transilvaniei" Braşov, ,,Familia" Oradea, ,,Drapelul" Lugoj. În anul 1903, începe colaborarea la revista ,,Sămănătorul" cu Legendă în versuri.
  • Sub-prefect la Internatul de băieţi din Blaj (1904 - 1905);
  • În septembrie 1905, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, secţia de limbi clasice, română şi istorie; audiază frecvent şi activează la toate cursurile organizate de Societatea ,,Petru Maior". Spre sfârşitul anului, revista Luceafărul îi tipăreşte primul său volum de schiţe şi povestiri intitulat ,,De la Ţară".
  • Preot paroh în Bucium - Sasa, judeţul Alba, (1906 - 1910), apoi în Orlat, judeţul Sibiu (1910 - 1919); retras în timpul primului război mondial în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, fiind pentru un timp preot militar in corpul voluntarilor ardeleni (1917 - 1918);
  • După 1918 a fost director al ziarului “Patria” din Cluj (1919 - 1927), apoi al ziarului “Tribuna” din Cluj (1938 - 1940).
  • A deţinut mai multe functii politice în Primul Parlament al României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922 - 1926), mai târziu a fost senator şi vicepreşedinte al Senatului.
  • A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (1919).
  • A fost preot şi protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei de Cluj-Gherla (din 1931).
  • Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secţiilor literare-ştiinţifice ale Astrei (1925 - 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei "Transilvania."
  • A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiaşi Academii în 1955 la Secţia de ştiinţe istorice, ştiinţa limbii, literatură şi artă.
  • A fost membru în Comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor, până la moarte a fost şi preşedinte al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat (începând cu 1921).
  • A primit premiul naţional pentru proză în 1927, “Ordinul Muncii”, pentru merite deosebite, ” în domeniul creaţiei literare “ în 1954, ordinul “Steaua Republicii”, clasa I în 1962, a fost sărbătorit oficial cu ocazia a 80 ani de viaţă.
  • La 28 mai 1963 se stinge din viaţă la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infract miocardic. Necrologul semnat de Academie şi de Uniunea Scriitorilor evidenţiază bogata şi îndelungata sa activitate - peste şase decenii - pe tărâm literar. La mitingul de doliu, ţinut la Cluj, la 31 mai îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.

[modifică] Romane

  • De la ţară, 1905
  • Căsnicia lui Ludovic Petrescu, 1906
  • Arhanghelii, 1913
  • Povestiri
  • Amintiri

[modifică] Lucrări teologice

  • Ieşit-a semănătorul, Sibiu, 1930, 101 p.
  • Rugăciunea Domnului, Beiuş, 1930, 91 p.
  • Suspinul Creştinului, (Rugăciunea Cuviosului Părinte Efrem Sirul), Beiuş, 1930, 93 p.
  • Căile fericirii, Beiuş, 1930, 108 p.
  • Mântuitorul, Beiuş, 1930, 104 p.
  • Viţa şi mlădiţele ei, Beiuş, 1931, 103 p.
  • Răul în lume, Beiuş, 1931, 109 p.
  • Două comori (traducere), Beiuş, 1931, 96 p.
  • Preacurata, Beiuş, 1931, 100 p.
  • Nicodim sluga lui Dumnezeu, Beiuş, 1931, 90 p.
  • Teodora maica cea bună!, Beiuş, 1931, 79 p.
  • Din pildele Domnului, Sibiu, 1939, 88 p.
  • Despre minuni', Sibiu, 1939, 32 p.
  • Meditaţii. Faţa de lumină a creştinismului, Blaj, 1941, 165 p. (retipărire din "Cultura Creştină")
  • Preotul şi familia Preoţească, Rostul lor etnic în satul Românesc, Sibiu, 1942, 192 p.
  • Familia Creştină, Cluj, 1947, 160 p.
  • Peste 200 de articole cu caracter religios în periodicele "Unirea", "Unirea Poporului", "Transilvania", "Ţara noastră", "Patria", "Tribuna", "Glasul Ardealului", "Curierul Latin", "Clujul creştin"

[modifică] Legături externe