Alexandru Averescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Alexandru Averescu (n. 1859, Babele lângă Ismail, acum în Ucraina – d. 1938) a fost general de armată român şi comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru victoria României din acel război.

A fost de asemenea prim-ministru al României pentru două mandate.

Alexandru Averescu a fost o figură atipică pentru viaţa politică a României interbelice. S-a născut în ţinutul Bugeacului, lângă Ismail. Cariera sa militară a avut o traiectorie constant ascendentă. A făcut studii în Italia (la Torino) unde a fost Comandant al Şcolii Superioare de Război (1894-1895), a fost ataşat militar al României la Berlin (1895-1898) şi Şef al Marelui Stat Major (1911-1913). Partizan al ordinii şi legalităţii, a participat la reprimarea mişcărilor ţărăneşti din 1907. În 1913 ia parte în războiul balcanic, conducând ofensiva română pe pământul Bulgariei, până la Sofia. Primul Război Mondial i-a adus glorie. S-a remarcat printr-un spirit ingenios şi plin de iniţiativă, care l-a adus la conflicte cu Marele Cartier General, condus de generalul Prezan. A iniţiat celebra manevră de la Flămânda (1916), a condus Armata a II - a în bătăliile de la Mărăşti şi Oituz (1917). Un episod din timpul războiului a ramas întipărit în minţile istoricilor: în timpul războiului se zvonise că Averescu ar vrea să-l răstoarne pe rege şi să preia puterea. Jignit de neîncrederea suveranilor, Averescu şi-a dat demisia, dar peste câteva zile regina Maria îl cheamă în audienţă, declarând: "Ia-o înapoi! Îmi arde degetele."

Din tranşee, generalul va intra în viaţa politică. Prin unele conjucturi favorabile va fi în mai multe rânduri prim-ministru (ianuarie-martie 1918, 1920-1921, 1926-1927). Averescu a înfiinţat în 1918 şi a condus Liga Poporului (din 1920 va deveni Partidul Poporului).În anul 1930 Alexandru Averescu şi vechiul său rival, Constantin Prezan ajung la rangul de mareşali.

Viaţa sa politică nu a fost lipsită de tensiuni. În primul rând Alexandru Averescu a fost loial casei regale şi s-a luptat să îşi păstreze popularitatea pe treptele cele mai înalte în faţa declinului. A fost preţuit de către regele Ferdinand, iar o dovadă de preţuire a fost momentul unei destăinuri: când regele se afla pe patul de moarte a poruncit ca Averescu să vină la el şi să fie lăsaţi singuri. Înainte să moară, regele i-a declarat: "Averescu, multe s-au spus între noi; de mult însă n-am mai crezut nimic rău despre tine. Îţi fac această mărturisire ca să intru uşurat în groapă". Spre finele vieţii sale, bătrân şi bolnav se retrage din viaţa politică. Moare în octombrie 1938 la Bucureşti. A fost membru de onoare al Academiei Române.


 
Mareşalii României
Bulawas, simbol al Mareşalilor Poloniei

Alexandru Averescu | Constantin Presan | Ion Antonescu


Prim Miniştrii ai României
 Principatele Române Unite  B. Catargiu | Creţulescu | Kogălniceanu | Creţulescu | L. Catargiu | I. Ghica | Creţulescu | Ş. Golescu | N. Golescu | Ion C. Brătianu | D. Ghica | A. Golescu | Epureanu | I. Ghica | L. Catargiu | Florescu | Epureanu | Ion C. Brătianu | D. Brătianu | Ion C. Brătianu
 Regatul României  Ion C. Brătianu | Rosetti | L. Catargiu | Florescu | L. Catargiu | Sturdza | Aurelian | Sturdza | Cantacuzino | Carp | Sturdza | Cantacuzino | Sturdza | Ion I. C. Brătianu | Carp | Maiorescu | Ion I. C. Brătianu | Averescu | Marghiloman | Coandă | Ion I. C. Brătianu | Văitoianu | Vaida-Voevod | Averescu | Ionescu | Ion I. C. Brătianu | Averescu | Ştirbey | Ion I. C. Brătianu | V. Brătianu | Maniu | Mironescu | Maniu | Mironescu | Iorga | Vaida-Voevod | Maniu | Vaida-Voevod | Duca | Anghelescu | Tătărescu | Goga | Cristea | Călinescu | Argeşanu | Argetoianu | Tătărescu | Gigurtu | Antonescu | Sănătescu | Rădescu | Groza
 România comunistă  Groza | Gheorghiu-Dej | Stoica | Maurer | Mănescu | Verdeţ | Dăscălescu
 România după 1989  Roman | Stolojan | Văcăroiu | Ciorbea | Dejeu | Vasile | Athanasiu | Isărescu | Năstase | Bejinariu | Popescu-Tăriceanu



Predecesor:
Ion I. C. Brătianu
Ministrul României al Afacerilor Externe
29 ianuarie4 martie 1918
ad-interim
Succesor:
Constantin C. Arion
Predecesor:
Ion I. C. Brătianu
Prim-ministrul României
9 februarie15 martie 1918
Succesor:
Alexandru Marghiloman
Predecesor:
Alexandru Vaida-Voievod
Prim-ministrul României
19 martie 192018 decembrie 1921
Succesor:
Tache Ionescu
Predecesor:
Ion I. C. Brătianu
Prim-ministrul României
30 martie 19264 iunie 1927
Succesor:
Barbu A. Ştirbey