Pintea Viteazul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grigore Pintea, zis Pintea Viteazul a fost un vestit haiduc din Ţara Lăpuşului, Maramureş.
„De-un viteaz aşa fălos Şi la inimă milos. De-un viteaz aşa de mare, La sărmani de-ajutoare.” spune balada
Era fiu de mici nobili români din Măgoaja, în comitatul Clujului, fugit să haiducească în codrii Maramureşului.
A fost căpitan în armata lui Francisc Rakoczi, alături de care participă în 1703 la eliberarea oraşului Baia Mare din mâinile austriecilor.
Intră în conflict cu boierii din zonă si decide să lupte împotriva lor. După doi ani în care a terorizat nobilii locali şi a scăpat poterelor, se spune că a fost ucis, fiind împuşcat de către un mercenar plătit de nobili, care l-a pândit şi a tras asupra lui din Bastionul Măcelarilor în Baia Mare.
Se mai spune despre el că ar fi luptat şi împotriva tătarilor, probabil pe când era în armată, în biserica din Budeşti se află o cămaşă de zale şi un coif pe care le-ar fi purtat Pintea Viteazul sau pe care le-a luat în luptă de la tătari, iar la muzeul din Baia Mare sunt expuse armele şi harnaşamentul pe care le folosea Pintea.