Java Centrală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Java centrală (Indoneziană: Jawa Tengah) are o populaţie de aprox. 30 de milioane de locuitori, pe o suprafaţă de 34.503 km pătraţi, cu capitala la Semarang. Este situată în inima insulei Java şi este recunoscută ca fiind cea mai „indoneziană“ parte a Indoneziei. Această parte a insulei a fost centrul civilizaţiei indianizate şi originile culturii javaneze se află aici. Mai târziu, apariţia islamului a construit sultanate puternice centrate în jurul palatelor în Yogyakarta (se citeşte Giorgiakarta) şi Surakarta (Solo).Cu toate că coasta de nord a fost înâi de origine musulmană, influenţele hinduse şi budiste şi chiar şi crestinismul şi-au pus amprenta puternic mai ales asupra artei şi tradiţiilor javaneze.
Chiar dacă această provincie are capitala la Semarang, totuşi în sud există o altă provincie cu autonomie proprie, Yogyakarta, o privincie cu cele mai frumoase atracţii turistice din Java. Teritoriul Yogya se întinde de la renumitul vulcan Gunung Merapi, care delimitează vârful de nord a formei triunghiulare a teritoriului şi Oceanul Indian fiind baza triunghiului, în sud. Cele două oraşe mari din această provincie Yogyakarta şi Surakarta, au capitalele în cetăţile proprii. În jurul acestor oraşe se găsesc cele mai mari şi frumoase temple din Indonezia, Borobudur şi Prambanan. Vulcanul Merapi, la fel atrage foarte mulţi vizitatori, fiind unul dintre cei mai renumiţi vulcani activi din Indonezia.
Cuprins |
[modifică] Istoria
Java Centrală a fost un mare centru hindus şi budist în perioada regatelor Sailendra şi Mataram, înflorind în perioada secolelor al VIII-lea şi al X-lea, perioadă în care s-au constuit cele mai faimoase monumente religioase.
Ascendenţa politică renascentistă a provinciei Java Centrală a început în secolul 16 cu dezintegrarea Imperiului Majapahit Hindus şi dezvoltarea Imperiului Mataram, care a dominat Java Centrală şi de Est şi Insula Madura, având capitala la Kota Gede, lângă Yogya. Perioada înfloritoare a fost în perioada sultanului Agung, unul dintre cei mai faimoşi razboinici ai istoriei indoneziene. Mormântul Sultanului Agung se află la Imogiri, lângă Yogyakarta şi este considerat un mormânt sfânt. După moartea sultanului Agung (1646) imperiul a inceput să se dezintegreze rapid sfârşind in cele din urmă in dominaţia Olandeză. A urmat la tron sultanul Amangkurat I, ducând o politică tiranică, a fost învins de Prinţul Trunojoyo în noul palat de la Plered, în 1675, luând cu el tezaurul Imperiului Mataram. După moartea sultanului Amangkurat I, în 1677, fiul şi succesorul său a moştenit tronul, şi a condus regatul din noua capitală de la Kartasura, lângă actuala Solo, după ce s-a aliat cu olandezii. În 1678, trupele olandeze şi javaneze au învins dominaţia Trunojoyo la Kediri şi recuperând o mare parte a tezaurului.
În secolul al XVIII-lea intrigile din curtea Mataramului s-au transformat în ceea ce se numeşte azi Primul şi Al Doilea Razboi de Succesiune Javanez. Mai târziu, repercusiunile masacrului Batavian Chinez din 1740 s-au simţint şi în Java Centrală iar bătăliile au durat aproape 17 ani. Regele Pakubuwono al II-lea s-a aliat cu trupele Chineze încercând să intre în bazele Olandeze dar a fost forţat să se retragă. Trupele Madureze s-au folosit de acest razboi şi în 1742, curtea de la Mataram a fost din nou învinsă. Razboiul a fost sfârşit cu tratatul din 1743. Acum Kartasura a fost din nou abandonată iar în 1745, Pakubuwono al II-lea s-a stabilit la Surakarta care este dominată in prezent de descendenţii acestuia. Oricum această cetate nu era atât de stabilă ca cea veche iar în 1746 a început Al Treilea Război de Succesiune Javanez şi a continuat până în 1757. În 1757, Imperiul Mataram s-a divizat in trei principate rivale guvernate individual: Yogyakarta, Surakarta şi un domeniu mai mic numit Mangkunegara creat în interiorul Surakarta.
Fondatorul Yogyakartei, sultanul Hamengkubuwono I (1755-1792) a fost cel mai bun conducător după Sultanul Agung. În timpul domniei sale, cea mai mare putere militară era în Java centrală dar totuşi, la 40 de ani după moartea s-a succesorul său, sultanul Hamengkubuwono al II-lea, nu numai că a distrus relaţiile cu celelalte principate dar a condus şi la distrugerea independenţei Javaneze şi a început adevărata colonizare a provinciei. În 1812,fratele său, Mangkunegara, s-a aliat cu trupele europene şi au intervenit pentru ca sultanul sa fie exilat. După exil, tronul a fost preluat de fiul sultanului iar fratele său a fost numit Prinţul Paku Alam.
În această perioada, Java a fost într-o continuă schimbare din cauza intervenţiilor repetate a europenilor şi corupţia olandeză facea presiuni asupra poporului Javanez. În timpul acestor vremuri tulburi , Prinţul Diponegoro, unul dintre figurile cele mai importante ale istoriei Javaneze, a început Razboiul Javanez din 1825-1830. La sfârşitul războiului, Olandezii a sprijinit Yogya şi au pus în respunderea sa toate districtele din jurul Yogyei. Sultanul Pakubuwono al IV-lea a fost exilat în Sulawesi.
În timp, Yogya a fost pentru scurt timp capitala guvernului Republican, câştigând o popularitate care şi acum se simte. Succesorii sultanateor mai administreaza şi azi „teritoriul special“ cu statutul de provincie.
Actualul guvernator al provinciei Java Centrală este H. Mardiyanto.
[modifică] Guvernatori
Nr. | Perioada | Nume Guvernator | |
1 | 1945 - 1945 | Pandji Soeroso | |
2 | 1945 - 1949 | K.R.T. Mr. Wongsonegoro | |
3 | 1949 - 1954 | R. Boedijono | |
4 | 1954 - 1958 | R.Boedijono | |
5 | 1958 - 1960 | R.M.T. Soekadji Mangoenkoesoema | |
6 | 1960 - 1966 | R.M. Hadi Soebeno S. | |
7 | 1960 - 1966 | Mokhtar | |
8 | 1966 - 1974 | Moenadi | |
9 | 1974 - 1982 | Soepardjo Roestam | |
10 | 1982 - 1987 | H.Ismail | |
11 | 1987 - 1993 | H.Ismail | |
12 | 1993 - 1998 | Soewardi | |
13 | 1998 - 2003 | H. Mardiyanto | |
14 | 2003 - 2008 | H. Mardiyanto |
[modifică] Oraşele din Java Centrală
Brebes, Tegal, Slawi, Pemalang, Pekalongan, Kajen, Batang, Kendal, Ungaran, Demak, Kudus, Pati, Jepara, Rembang, Purwodadi, Blora, Salatiga, Boyolali, Sukoharjo, Wonogiri, Sragen, Magelang, Mungkid, Muntilan, Temanggung, Purbalingga, Purwokerto, Wonosobo, Banjarnegara, Cilacap, Kebumen, şi Purworejo.