Românime
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
„Românofonie“ redirijează aici. Acest articol se referă la românimea înţeleasă prin totalitatea vorbitorilor de limbă română. Pentru sentimentul cultural naţional al românilor vedeţi românism.
Românimea sau românofonia (var. rumanofonie sau romanofonie) reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română şi reuneşte mai multe ţări şi teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari.
Cuprins |
[modifică] Teritorii
[modifică] Ţări în care româna este limbă oficială
- România
- Republica Moldova (în documentele oficiale limba moldovenească, în rest limba română/limba romînă)
- Voivodina (provincie în Serbia şi Muntenegru)
[modifică] Ţări în care româna este o limbă importantă
- Israel
- Serbia şi Bulgaria (Valea Timocului)
- Ucraina (regiunea Cernăuţi, Bugeac, Transcarpatia)
- Ungaria (Giula/Gyula)
- Italia
[modifică] Alte teritorii
- Muntele Athos
- Salonic (Grecia)*
- Istria (Croaţia)*
(*) Zone în care se vorbesc dialectele limbii române, respectiv aromâna şi meglenita la Salonic şi istroromâna în Istria
[modifică] Grupuri vorbitoare de limbă română
Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român şi cel moldovean. Conducerea politică a Republicii Moldova precum şi o parte a populaţiei (cf. recensământ 2004) tinde să identifice limba română cu o aşa-numită limbă moldovenească, a cărei existenţă este evident contestată. Înainte de cedarea Basarabiei de către România, nu exista o asemenea limbă, însă din dorinţa de individualizare a Republicii Moldova (mai precis din motive politice), s-a recurs la crearea noţiunii ce desemnează această limbă.
Vorbitorii de română trăiesc istoric în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Există însă şi un număr mare de emigranţi de origine românească şi moldoveană, care s-au stabilit atât în Europa de vest (cei mai mulţi se găsesc în Anglia, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia şi Spania, dar nu numai acolo) şi Israel, cât şi în America de Nord (cei mai mulţi fiind concentraţi în Canada şi în Statele Unite ale Americii). Se poate menţiona, de asemenea, grupul de vorbitori de română ce locuiesc la „Antipozi”, în Australia şi Noua Zeelandă, grup care este în continuă creştere. Denominarea acestui grup de vorbitori ai românei, ce locuiesc în lume fiind imigranţi mai vechi sau mai recenţi în ţările respective, se face adeseori folosind noţiunea de diasporă sau de diaspora românească.
În România, toţi vorbitorii de limbă română sunt consideraţi a fi de naţionalitate română. În Republica Moldova, vorbitorii de limbă română s-au declarat la recensăminte moldoveni sau români. În Voivodina toţi vorbitorii de limbă română sunt români ca naţionalitate, iar pe Valea Timocului vlahi. Ucraina recunoaşte atât minoritatea română cât şi cea moldoveană. În Bucovina ucraineană trăiesc atât români cât şi „moldoveni” (în proporţii aproximativ egale, împreună cca. 20%), în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în Transcarpatia (Maramureşul de Nord) trăieşte un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, ţara care oferă cele mai multe drepturi minorităţii româneşti, toţi vorbitorii de română sunt de naţionalitate română.
[modifică] Situaţia vorbitorilor de română
Deşi româna este limbă oficială doar în România, Republica Moldova şi Provincia Autonomă Voivodina şi deci numai aici îi sunt garantate drepturi depline de utilizare, autorităţile din ţările din „Românime” oferă anumite drepturi şi reprezentanţilor minorităţilor româneşti şi moldoveneşti din alte ţări.
[modifică] România
Drepturile vorbitorilor de română sunt cel mai bine reprezentate aici. Româna este singura limbă oficială, vorbită ca limbă maternă de aproape 90% din populaţie. Sistemul de învăţământ, presa, administraţia publică, puterile executivă, legislativă şi judecătorească pot fi accesate toate în limba română.
[modifică] Republica Moldova
Republica Moldova este de asemenea un loc în care limba română (moldovenească) este protejată. Româna este singura limbă oficială, vorbită de cca. 78.2% din populaţie, cu toate că rusa are un statut de „limbă de comunicare între naţionalităţi”. În raioanele de la vest de Nistru, sistemul de învăţământ, presa, administraţia publică, puterile executivă, legislativă şi judecătorească pot fi consultate toate în limba română. Totuşi rusa tinde să primească o importanţă mai mare decât limba română. În raioanele estice (în Transnistria), folosirea limbii române este puternic descurajată. În Transnistria limba română este de asemenea denumită „moldovenească”, dar este scrisă cu alfabetul chirilic.
[modifică] Voivodina
În Voivodina, româna a devenit destul de recent limbă oficială, motiv pentru care există anumite probleme în sincronizarea organelor puterii. Alte dificultăţi sunt provocate de numărul mic de membrii ai minorităţii româneşti (în jur de 30.000). Deşi în trecut învăţământul în limba maternă pentru minoritarii români a putut fi asigurat în mai multe instituţii şcolare, în prezent numărul s-a redus la câteva zeci de şcoli generale şi 2 licee. La nivel superior se studiază în limba română doar la facultatea de Filologie a Universităţii din Novi Sad, însă în prezent 800 de români din Voivodina studiază în limba maternă la universităţile din România. Săptămânalul Libertatea şi câteva reviste (cum ar fi Tradiţia) reprezintă presa scrisă în limba română. Câteva posturi de radio transmit programe româneşti, printre care se numără Radio Novi Sad şi Multiradio. Zilnic sunt transmise jurnale de ştiri şi emisiuni destinate publicului românesc la TV Novi Sad 2. Există câteva case de editură în limba română, precum şi câteva teatre de amatori. Anual se organizează festivale pentru promovarea obiceiurilor româneşti. Proiecte de viitor includ şi construirea unui Muzeu al Spiritualităţii Româneşti la Torac (Begheiţi). Minoritatea românească este concentrată în districtul Banatul de Sud, unde reprezintă a doua naţionalitate ca mărime (cca. 7%), dar reprezintă o minoritate semnificativă şi în Banatul Central.
Vezi şi: Statutul românilor din Voivodina
[modifică] Ungaria
Datorită calităţii Ungariei de stat de drept (garantat prin aderarea la Uniunea Europeană) aici românilor le sunt oferite drepturi depline. Foaia românească este singura publicaţie în limba română. Radio-Televiziunea Maghiară are o redacţie în limba română, şi transmite câteva ore în română săptămânal pe canalul 2. În privinţa educaţiei, există un liceu cu predare în limba română, „Liceul Nicolae Bălcescu”, la Giula (Gyula). Se realizează deseori schimburi de experienţă prin care elevii pot vizita România, iar, în plus, statul român oferă după absolvire burse acestor elevi pentru a studia la universităţile din România (în special la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca). Există şi câteva lăcaşe de cult româneşti.
[modifică] Ucraina
Principalele comunităţi de vorbitori de română sunt concentrate în regiunile Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia. În regiunea Cernăuţi, ţinând cont că minorităţile românească şi moldovenească (care sunt discriminate oficial prin împărţirea lor atificială) strâng aproape 200.000 de membrii, învăţământul şi presa (presă scrisă, radio şi televiziune) pot fi consultate în limba română. Datorită faptului că românii sunt majoritari în multe localităţi, membrii acestor comunităţi pot folosi limba română în adresarea către instituţiile alese (22% din localităţi au primari români sau moldoveni).
În Transcarpatia, minoritatea română se bucură de instituţii de învăţământ şi presă (printre care şi programe de radio) în limba română, finanţate de stat.
În Odesa există programe de radio în limba română şi instituţii de învăţământ cu predare în limba română, însă drepturile moldovenilor care reprezintă o minoritate importantă aici nu sunt respectate în totalitate. În ţinutul Bugeac, care cuprinde 9 raioane din vestul regiunii Odesa, pricipalele grupuri etnice sunt ucrainienii (40%), bulgarii (21%), ruşii (20%) şi moldovenii/românii (13%).
La 28 mai 1999 s-a deschis la Cernăuţi un consulat al României. Pentru prima oară România a deschis un consulat la Cernăuţi în 1892 (Austro-Ungaria), care s-a desfiinţat însă ulterior în 1916 la intrarea României în Primul Război Mondial. În prezent Romeo Sandulescu este consulul general al României la Cernăuţi.
[modifică] Valea Timocului
Vlahilor din Valea Timocului, vorbitori de limbă română, nu le sunt conferite drepturi deşi numără aproximativ 40.000 de oameni, conform recensământului oficial din 2002, cu mult mai mult faţă de românii din Voivodina. Statisticile şi politica guvernului sârb comit o segregaţie între românii din Voivodina şi cei din Valea Timocului. În unele declaraţii ale guvernului sârb se recunoaşte că „membri ai acestei populaţii, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele româneşti, iar limba şi folclorul conduc spre varianta originii lor româneşti. Reprezentanţii minorităţii vlahe susţin originea lor română” [1], însă încă se face o diferenţă majoră între cele două grupuri etnice. Vlahii locuiesc în patru judeţe de lângă graniţa cu România şi anume în Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zaiecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă autorităţile sârbe nu au permis acest lucru.
[modifică] Muntele Athos
Muntele Athos este un stat monastic, aflat sub suveranitate grecească, centru al Ortodoxiei mondiale. Pe această peninsulă serviciul religios este oficiat în cinci limbi: greacă, română, sârbă, rusă şi bulgară. Serviciul român este efectuat în schiturile Prodromu şi Lacu, de către 64 de călugări.
[modifică] Vatican
Vaticanul este un stat independent, centru al Bisericii Catolice. Un număr mic de români lucrează la diferite servicii din cadrul Vaticanului şi al Curiei Romane printre care şi Radio Vatican (care emite şi în limba română).
[modifică] Note
- ↑ Totul despre românii din Timoc, publicat pe http://ro.altermedia.info la 31 mai 2005
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
- Portalul românilor din Europa
- Despre românii din Ucraina
- Despre românii din Ungaria
- Despre românii din Voivodina
- Despre românii din Timocul sârbesc