Stephen Hawking

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Stephen Hawking
Profesorul Stephen William Hawking
Profesorul Stephen William Hawking
Născut 8 ianuarie 1942
Oxford, Regatul Unit
Rezidenţă Regatul Unit
Naţionalitate Britanic
Domeniu Fizician
Alma Mater Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge
Doctoranzi Harvey Reall, Tim Prestidge, Raymond Laflamme, Julian Luttrell, Bruce Allen
Cunoscut pentru Gaură neagră, Cosmologie teoretică şi gravitate cuantică
Societăţi Fellow, Royal Society
Premii Medalia Eddington (1975), Medalia Hughes (1976), Medalia Albert Einstein (1979), Premiul Wolf (1988), Premiul Julius Edgar Lilienfeld (1999), Medalia Copley (2006)
Soţie Jane Wilde (c. 1965; div. 1990), Elaine Mason (c. 1995)
Copii Robert (n. 1967), Lucy (n. 1970), Timothy (n. 1979)
Religie nu crede într-un Dumnezeu personal
Dexteritate stângaci
Pagină web: Pagina web a lui Stephen Hawking

Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia), teoretician al originei universului, profesor la catedra de Matematică la Universitatea din Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.

Hawking şi-a făcut educaţia la St.Albans School (Hertfordshire) şi la University College (Oxford); în 1962 - la vârsta de 20 de ani - obţine titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde îşi începe activitatea ştiinţifică. Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica quantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra orginei şi evoluţiei universului în expansiune din momentul "marei explozii" iniţiale ("The Big Bang") şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre "black holes" ("găurile negre" din univers) şi termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste "găuri negre" nu există pentru veşnicie, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând cu timpul la o "evaporare" sub forma radiaţiei Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei black hole, reprezentare ce contrazice regulile mecanicei quantice, teorie cunoscută sub numele de black hole information paradox. La Conferinţa Internaţională asupra Relativităţii Generale şi Gravitaţiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că "găurile negre" ar putea transmite, într-o manieră deformată, informaţii asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

La vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, se constată o îmbolnăvire progresivă a neuronilor motori, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawiking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidităţii. Devine complet imobilizat, îşi pierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat, care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut!

Foarte populare sunt cărţile sale pentru nespecialişti: "O scurtă istorie a timpului" (A Brief History of Time, 1988) şi "Universul într-o coajă de nucă" (The Universe in a Nutshell, 2001).

Stephen Hawking este Fellow of the Royal Society din 1974 şi Companion of the Order of the British Empire din 1982. În 1985 a primit Medalia de Aur din partea Royal Astronomical Society iar în 1999 Premiul "J.E.Lilienfeld" de la American Physical Society. În 1975, Vaticanul i-a decernat medalia de aur cu numele Papei Pius al XII-lea iar în 1986 este admis în Accademia Pontificia delle Scienze, deşi teoriile sale nu sunt întru totul de acord cu interpretarea religioasă a creaţiei lumii.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe