Turkistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Turkistan sau Turkestan pe limba persană "Ţara turcilor" este o regiune aridă în Asia Centrală se întinde de la Marea Caspică situată în vestul ţării până la deşertul Gobi pe o suprafaţă de 2.500.000 km2 cu o populaţie de 70 de milioane de locuitori.

Cuprins

[modifică] Etimologie

"Turkistan" a aparţinut în trecutul îndepărtat de popoarele Iranului denumiţi Turani. În secolul al XIII-lea până în secolul XVI regiunea a fost denumită Tatarstan aparţinând ei în sud teritorii persane. Până şi azi o mare parte din vestul Turkistanului este constituită din depresiunea Turan. Regiunea de unde provin strămoşii turcilor este situată in est, după originea triburilor turceşti sând turcii de est şi de vest.

[modifică] Populaţia

"Turkistan" a jucat un rol hotărâtor la formarea populaţiei de azi turco-tătare. În Turkistan de exemplu a luat naştere in vestul Hanatului Cazac Hoarda Buqai ce a fost un nucleu de rezistenţă a tătaro-cazacilor împotriva expansiunii ruseşti. Cea mai mare parte a populaţiei este alcătuită din grupa neamurilor turceşti ca de pildă: uiguri, karalpaci, kazaci, kirghizi, azerbaidjani, kareimi, meşeti, krimtatari, turci, uzbeci. În afară de populaţia enumerată se găsesc în minoritate: perşi, (tadjici), afgani, chinezi.

[modifică] Limba

Limba literară este limba turcă cu variantele: karlukă, horemă, ciagaiă, se mai întâlneşte limba irană din grupa căreia cea mai importantă este persana.

[modifică] Alcătuire

"Turkistanul" este compus din trei componente mai importante:

  • "Turkistanul de vest" alcătuit din părţi sudice din Kazastan, ca şi Kirghizstan, Tadjikistan, şi Uzbekistan.
  • "Turkistanul de sud" denumit partea nordică a Afganistanului.
  • "Turkistanul de est" sau "Turkistanul chinez" cuprinde partea de sud-vest a regiunii autonome Xiniiang-Uyghur.

[modifică] Linkuri externe