Apatit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Apatit
Două cristale cu o lungime de 3 respectiv 5 cm
Formula chimică Ca5[(F,Cl,OH)|(PO4)3]
Sistem de cristalizare hexagonal
Clasa hexagonal dipyramidal, 6/m\
Culoare cristal incolor, alb, verde, brun,
Urma albă
Duritate 5
Densitate 3,2 g/cm³
Strălucire sticlos, grăsos
Opacitate transparent, translucid, opac
Spărtura sidefie, neregulată
Clivaj imperfect
Habitus mic, până la agregate mari, forme aciculare. cu ace cu lungimi diferite, cristale pismatice
Suprafaţa cristalului \{10\bar{1}0\},\{0001\},\{10\bar{1}1\}
Cristale gemene __
Punct de topire --
Conductibilitatea calorică __
Proprieţăţi optice
Refracţia no=1,633-1,667
ne=1,630-1,664
Refracţia dublă 0,002 - 0,004
Pleochroismus Apatitul verde -->gălbui, Apatitul albastru -->albastru intens, sau incolor
Deviaţia optică ___
Unghiul de dspersie
a axei oprice
δ=0,003
alte caracteristici
reactivitatea chimică solubil în HNO3
Minerale asemănătoare Beryll, Diopsid, Turmalin
Radioaktivitate uneori cu urme de uraniu
Magnetism inexistent
Caractere speciale la încălzire devine fosforescent

Apatit este denumirea colectivă a mineralelor Fluorapatit, Clorapatit, Hidroxilapatit din grupa apatitului pyromorphit, diferenţiate între ele prin ionii de fluor (F), clor (Cl) sau gruparea hidroxilică (OH). Formula chimică colectivă a mineralului: Ca5(PO4)3(F,Cl,OH). Formula chimică a mineralelor separată:

  • Ca5(PO4)3F pentru Fluorapatit
  • Ca5(PO4)3Cl pentru Chlorapatit
  • Ca5(PO4)3(OH) pentru Hydroxylapatit

Ca minerale aparţin de clasa fosfaţilor, arsenaţilor şi vanadaţilor, fiind fosfaţi anhidrici cu anioni străini, ce crstalizează în sistemul hexagonal, cu duritatea 5 (scara Mohs), o densitate de 3,2 şi cu un habitus de culori variate (verde, brun, alb).

Cuprins

[modifică] Istoric

Numele mineralului provine din greaca veche: "άπατᾶν", ápatan, înşelător ce se poate interpreta după formele variate de culoare, putându-l uşor confunda cu mineralele Beril, Topaz sau Turmalina.

[modifică] Varietăţi

  • Fluorapatit - foarte frecvent întâlnit în natură, incolor de culoare albă, galbenă, roză, albastră, violetă, verde, sau brună
  • Chlorapatit - foarte puţin răspândit, de culoare albă, sau diferite nuanţe de galben
  • Hydroxylapatit -foarte puţin răspândit, de culoare albă, sau diferite nuanţe de galben, şi cenuşiu
  • Apatit-Ochi de pisică
  • Spargelstein - verde-gălbui
  • Moroxit - verde-albăstrui, violet, şi roşu

[modifică] Formare

Apatitul este întâlnit în roci vulcanice ca pegmatite, roci metamorfice, sau sedimentare, (calcare), luând naştere din materii organice. Mai frecvent fiind întâlnit în Brazilia, China, India, Marile Lacuri, Madagascar, Maroc, Mexic, Pakistan, Rusia, Elveţia, Sri Lanka şi în SUA.

[modifică] Utilizare

  • Apatitul împreună cu manganul este folosit ca etalon pentru determinarea după scara Mohs a durităţii.
  • Minereul cel mai important din care se extrage fosforul şi ca atare îngrăşămintele chimice cu fosfaţi, acidul fosforic.
  • În medicină Hydroxyapatitul combinat cu trifosfatul de calciu, ca înlocuitor al oaselor scheletului, sau implantate (cu titan).
  • În cromatografie pentru separarea fragmentelor de proteine, fiind folosit de asemenea Hydroxylapatitul.
  • În organismele vii Hydroxylapatitul est parte importantă în procesul de formare a scheletului. Osteoblastele (celulele ce sintetizează substanţa osoasă) pot să extragă ionii de fosfor şi calciu din mineral necesare pentru sinteza osului.
  • Interesul pentru apatit este în creştere ca piatră preţioasă (Ochi de pisică), dezavantajul cristalului este faptul că devine instabil la căldură, lumină şi este atacat de acizi.

[modifică] Vezi şi