Judeţul Năsăud (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judeţul Năsăud
Judeţul Năsăud în Regatul României
Provincie: Transilvania
Reşedinţa: Bistriţa
Populaţie:
 •Total 1930:
Locul
144.131 loc.
Suprafaţă:
 •Total:
Locul
km²
Perioadă de existenţă: '
Subdiviziuni: patru plăşi

Judeţul Năsăud a fost o unitate adiministrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistriţa-Năsăud. Reşedinţa judeţului era oraşul Bistriţa.

Cuprins

[modifică] Întindere

Judeţul se învecina la sud cu judeţul Mureş (interbelic) şi cu o mică porţiune din judeţul Cluj (interbelic), la vest cu judeţul Someş (interbelic), la nord cu judeţul Maramureş (interbelic), iar la est cu judeţele Câmpulung şi Neamţ (interbelic).

[modifică] Organizare

Judeţul era împărţit în patru plăşi: I. Plasa Bârgău, II. Plasa Năsăud, III. Plasa Rodna şi IV. Plasa Şieu.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% ţigani ş.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiş (4,1%) ş.a. Din punct de vedere confesional locuitorii judeţului Năsăud s-au declarat în proporţie de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocşi, 4,4% mozaici, 3,6% reformaţi, 2,3% romano-catolici ş.a.

[modifică] Mediul urban

Populaţia urbană a judeţului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiş (13,9%), maghiară (9,0%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocşi, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformaţi ş.a.