Drăgaica
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova şi Oltenia, în preajma solstiţiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea şi protecţia culturilor, mai ales de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creştină a Naşterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiţia cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.
Drăgaica se sărbătoreşte printr-un un dans făcut de un grup de 5-7 fete din care una este aleasă, ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă şi împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un val pe faţă în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână ţin o coasă. Odată constituit, alaiul Drăgaicei porneşte prin sat şi pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se aşează în cerc, cântând şi executând un dans săltat ale cărui mişcări desenează o cruce.
Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni şi putrezire. În alte părţi această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar şi mai multe semnificaţii.
De asemenea, drăgaica poate desemna şi floarea galbenă denumită ştiinţific Galium verum, sau sânziană, care de obicei înfloreşte în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfăşurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele.