Politica Georgiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[modifică] Politica

Articol principal: Politica în Georgia Vezi de asemenea Relaţiile externe ale Georgiei

Ca rezultat a crizei datorată suspiciunilor de fraudare a voturilor la alegerile parlamentare din 2003, Eduard Shevardnadze şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte pe 23 noiembrie 2003 în timpul paşnicei Revoluţii a Trandafirilor. Preşsedintele interimar a fost purtătorul de cuvânt al parlamentului Nino Burjanadze. Pe 4 ianuarie 2004 Mikhail Saakashvili, conducătorul al Mişcarii Naţionale - Democraţii (MND) (fosta Mişcarea Naţională Unită), a câştigat alegerile presidenţiale şi şi-a început mandatul pe 25 ianuarie.

Noi alegeri parlamentare s-au ţinut pe 28 martie iar MND şi-a asigurat marea majoritate a mandatelor (cu circa 75% din voturi) şi doar încă un partid a atins pragul electoral de 7% ( Opoziţia de Dreapta cu circa 7.5%). Acest vot este considerat unul dintre cele mai libere dintre toate cele ţinute vreodată în Georgia, deşi o creştere a tensiunii dintre guvernul central şi conducătorul regiunii separatiste Ajaria, Aslan Abashidze a adus prejudicii alegerilor de aici.

Tensiunile dintre guvernul georgian şi Ajaria au crescut continuu după alegeri până în aprile anul următor., atingând punctul critic pe 1 mai când Abashidze a reacţionat la manevrele militare ţinute de Georgia în apropierea regiunii cu aruncarea în aer a trei poduri peste râul Choloki care legau Ajaria de restul Georgiei. Pe 5 mai, Abashidze a fost forţat să părăsească Georgia ca urmare a masivelor demonstraţii din Batumi care cereau demisia sa cât şi a presiunilor exercitate de Rusia odata cu trimiterea secretarului Consiliului de Securitate Igor Ivanov.

Pe 3 februarie 2005, primul-ministru georgian Zurab Zhvania a murit în ceea ce pare o pierdere de gaze acasă la adjunctul guvernatorului, Raul Usupov. La şedinţa de urgenţă din aceeaşi zi, Giorgi Baramidze a fost numit în funcţia de prim-ministru interimar.



În alte limbi