Romanizare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Romanizare sau latinizare desemnează un sistem de reprezentare a unui cuvânt sau a unei limbi în alfabetul latin, atunci când respectivul cuvânt sau respectiva limbă se scrie într-o altă scriere. Metode de romanizare sunt transliterarea, reprezentarea textelor scrise, şi transcrierea, reprezentarea cuvintelor vorbite. Cea din urmă se mai poate subdiviza în transcriere fonologică, ce înregistrează fonemele sau unităţile cu semnificaţie semantică în vorbire, şi mai stricta transcriere fonetică, ce înregistrează cu precizie sunetele vorbirii. Fiecare romanizare are propriul set de reguli de pronunţie a cuvintelor romanizate.
[modifică] Exemple de sisteme de romanizare
- Pentru limba chineză:
- pinyin
- Wade-Giles
- Pentru limba japoneză:
- Hepburn
În antichiate, prin romanizare sau latinizare se înţelegea impunerea culturii şi limbii Imperiului Roman.