Chevereşu Mare, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Chevereşu Mare
[[Imagine:|100px|Stemă]] Amplasare
Judeţ Timiş
Atestare secolul XIV
Primar Marcel Muia, PSD, din 2004
Suprafaţă 81,17 km²
Populaţie (2006) 1.965
Densitate 24,20 loc./km²
Amplasare 45°40′1″N, 21°29′27″E
Sate Chevereşu Mare, Dragşina,
Vucova
Cod poştal 307105
Sit web Format:Icon [ ]
{{{note}}}

Chevereşu Mare (germană Grosskeweresch, maghiară Nagykövéres) este o comună în judeţul Timiş.

Cuprins

[modifică] Istoric

Deşi majoritatea referinţelor consideră prima atestare documentară a satului în anul 1717, surse mai noi împing această dată până în secolul al XIV-lea.[1] Alte atestări documentare mai vechi decât anul 1717 sunt din secolul al XVI-lea[2] şi din secolul al XVII-lea.[1]

Tradiţia locală vorbeşte despre trei cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a aşezării: Corneanţ (nucleul viitoarei aşezări), Bocea (cel mai mare) şi Drila. Corneanţul era aşezat acolo unde astăzi se găseşte cartierul cu acelaşi nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragşina şi Sârbova. Pe vechile hărţi austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre Banat, Bocea nu mai apare. Astăzi Bocea este cartierul care ocupă partea de nord a aşezării. Cartierul contemporan Regat, situat la nord - vest, s-a numit, până în perioada interbelică, Drila. Astăzi doar puţini locuitori în vârstă îşi mai amintesc acest nume.

[modifică] Populaţie

Populaţia băştinaşă a Chevereşului are trei componente: localnici bănăţeni, olteni imigraţi la începutul secolului al XVIII-lea şi moţi exilaţi de autorităţi în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereşu Mare reşedinţă de cerc, aici au fost aduşi în acelaşi secol şi germani, în special funcţionari. Cateva zeci de evrei s-au numărat printre locuitorii satului în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Peste 100 de maghiari au fost colonizaţi de guvernul de la Budapesta la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. O şatră de ţigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localităţii. În ultimul secol populaţia evreiască, apoi şi cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale ţării, în special din Moldova şi Ardeal s-au aşezat aici. A apărut şi o componentă de origine etnică ucraineană.


[modifică] Evoluţia populaţiei comunei Chevereşu Mare

Recensământul[3] Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Romi Slovaci Alte etnii
1880 3765 2826 73 386 - 442 2
1900 4102 2863 96 489 - 598 4
1930 3657 2473 58 513 58 550 1
1977 2651 1901 10 326 139 271 3
1992 2029 1397 8 203 225 178 17
2002 1959 1376 5 211 215 146 6

[modifică] Evoluţia populaţiei satului Chevereşu Mare

Recensământul[3] Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Romi Slovaci Alte etnii
1880 1867 1615 47 121 - 4 80
1900 1995 1692 57 203 - - 43
1930 1660 1485 51 102 10 7 5
1977 1368 1242 4 28 92 - 2
1992 1131 909 5 11 203 1 2

[modifică] Mediu

De-a lungul Timişului, care este frontiera de nord a comunei, se întinde, pe vreo zece kilometri, pădurea Chevereş. Aceasta a fost unul dintre locurile de vânătoare favorite ale lui Nicolae Ceauşescu. În colecţia rămasă în urma sa, numeroase trofee de mistreţ provin de acolo.

Arborii din familia stejarului sunt predominanţi în pădure. Dar pădurea Chevereş este, în cea mai mare parte a sa, pădure cultivată. Arborele nativ în Chevereş este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. În sud, aproape de Vucova, o altă pădurice, Făgimacul, cu statut de fâneaţă împădurita, a fost masacrata în anii de după 1989. Astazi doar o întindere de tufişuri, presărată de puţinii arbori rămaşi în picioare, aminteşte de ceea ce a fost.

Defrişarea Făgimacului este din plin resimţită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acţiunea pădurii Chevereş asupra norilor aducători ai ploilor de vară.

Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca şi în urmă cu 250 de ani, prunul.

Satul Chevereşu Mare este străbătut de râuleţul canalizat numit de localnici Şorcan, iar oficial Şurgani. Acesta izvorăşte la nord - vest de Buziaş, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiş, pe partea stângă, puţin în amonte de plaja de la Albina. Un braţ secat al Şorcanului, Vâna, străbate cartierul Corneanţ. Pe vremuri Cheveresu Mare avea si un lac, Hergheşceul, secat în urma lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din 1969-1970.

[modifică] Vecini

Satul Chevereşu Mare se învecinează cu:

iar comuna Chevereşu Mare cu:

[modifică] Personalităţi locale

  • Petru Ţărţan (Ţăran) - mathusalemul Banatului
  • Pătruţ Vancea - haiduc din secolul al XVIII-lea, funcţionar imperial la cercul Chevereş, fiul celebrului căpitan de lotri Petru Vancea
  • Pavel Blidariu (a lu' Ioca) - deputat în timpul guvernării Iorga, scriitor ţăran, membru marcant al Frontului Plugarilor

[modifică] Note

  1. 1.0 1.1 I. D. Suciu şi R. Constantinescu, „Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”
  2. Costin Feneşan, „Documente medievale bănăţene 1440 - 1653”
  3. 3.0 3.1 Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992

[modifică] Legături externe

În alte limbi