Mihail Sebastian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
||
Acest articol face parte din seria Literatură |
||
Istoria literaturii | ||
Antichitate - Evul Mediu |
||
Specii literare | ||
BD - Basm - Literatură pentru copii |
||
Genuri literare | ||
Genul epic - Genul liric |
||
Vezi şi | ||
Literatură română | ||
Scriitori - Cărţi |
||
Literatură străină | ||
americană - arabă |
||
Meta | ||
Proiectul literatură |
||
editează |
Mihail Sebastian (n. 8 octombrie 1907 - d. 29 mai 1945) a fost pseudonimul literar al unui romancier şi dramaturg român de origine evreiască, născut la Brăila. Pe numele său adevărat Iosif Hechter face studii universitare de drept şi filozofie la Bucureşti. A lucrat ca secretar la o importantă casă de avocatură din epoca respectivă dar a fost şi avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, preşedintele comisiei sale de bacalaureat, încă din periaoda liceului, a fost invitat de acesta să colaboreze la revista Cuvântul, unde s-a împrietenit cu Mircea Eliade. Odată cu creşterea antisemitismului i s-a interzis să mai funcţioneze ca jurnalist, şi se transformă în dramaturg, semnându-si piesele cu pseudonimul Victor Mincu.
Cuprins |
[modifică] Opera literară
A debutat cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet găsit, apoi a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Accidentul (roman de dragoste), Oraşul cu salcâmi (roman al adolescenţei), influenţate de Marcel Proust, Gustave Flaubert şi de alţi romancieri francezi. În anul 1934 publică un alt roman De două mii de ani, de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. La scurt timp va publica şi Cum am devenit huligan, în care adună articolele apărute în presă, care reprezintă un dosar al receptării operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de André Gide în romanul Falsificatorii de bani.
Cartea a căpătat o celebritate nedorită, mai ales în urma prefeţei semnată de magistrul lui Sebastian şi al generaţiei Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu încerca să fundamenteze antisemitismul din perspectivă teologală, conchizând că evreii nu au nici o putinţă de salvare întrucât sunt evrei.
[modifică] Dramaturgia
Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanţa, Ultima oră. Piesa Insula a rămas neîncheiată. A murit călcat de un camion în 1945, la numai câteva luni după ce naziştii fuseseră alungaţi din România, în plină tinereţe creatoare.
[modifică] Opera literara
Fenomenul receptării lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atât în timpul vieţii scriitorului, cât şi în posteritate. Scandalul generat de prefaţa lui Nae Ionescu la volumul "De două mii de ani" (1934) a făcut ca autorul, discret plasat până atunci pe scena literară, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, să ajungă brusc în centrul atenţiei. Capriciile istoriei nu l-au putut împiedica pe Sebastian să aibă succes şi ca dramaturg, încă din timpul vieţii. După moartea sa prematură în 1945, la nici 38 de ani, el rămâne în atenţia publicului mai ales ca autor de teatru. Piesele i se joacă din când în când, dar tinerii îl ignoră. Atât criticul cât şi romancierul din el intră în umbră pentru o jumătate de secol, până când, în 1996 (anul publicării Jurnalului său din perioada 1935-1944), se redeşteaptă interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale Steaua fără nume, Ultima oră şi Jocul de-a vacanţa au fost chiar ecranizate, cea din urmă transformându-se într-o coproducţie româno-franceză, în care rolul principal feminin era interpretat de Marina Vladi.
[modifică] Jurnalul
Jurnalul său cu privire la anii de groază 1935-1944 a apărut abia în 1996, originalul găsindu-se în posesia fratelui său, avocatul Pierre Hechter, stabilit în Franţa. Leon Volovici, profesor şi critic literar israelian originar din România, a prefaţat ediţia publicată la editura Humanitas şi îngrijită de Gabriela Omăt, cartea fiind un document de mare valoare istorică care documentează antisemitismul societăţii româneşti în anii războiului (care a dus la masacrarea a cca. 200.000 de evrei) şi rinocerizarea (aderarea la fascism) a unor intelectuali ca Mircea Eliade şi Nae Ionescu.
Între timp Jurnalul a fost publicat şi în Franţa, SUA, Olanda şi de curând şi în Germania. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperită atât în ţară cât şi în străinătate. În Germania Jurnalul a fost publicat sub numele Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebücher 1935-1944 şi a apărut în editura Claassen Verlag, Berlin 2005.
Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006, premiu ce este conferit în fiecare an începând din 1985 de către Börsenverein des Deutschen Buchhandels.
[modifică] Varia
Manuscrisul iniţial al romanului Accidentul a fost pierdut de Mihail Sebastian într-un compartiment de tren iar autorul nu l-a mai găsit. A fost obligat să-l rescrie de la început.
[modifică] Opere publicate
[modifică] Proza
- Fragmente dintr-un carnet gasit (1932),
- Femei, nuvele, 1932
- Oraşul cu salcâmi (1935), roman
- Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001
- De două mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman şi Cum am devenit huligan dosarul receptării sale
[modifică] Piese de teatru
A avut interdicţie de reprezentare a pieselor din cauză că era evreu. A folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.
- Jocul de-a vacanţa (1939),
- Steaua fără nume (1942),
Restul operei dramatice a fost publicată postum.
- Ultima oră
- Insula - text neterminat
[modifică] Jurnal
- Jurnal, 1935-1944, Text îngrijit de Gabriela Omăt. Prefaţă şi note de Leon Volovici, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995,
[modifică] Publicistică
- Corespondenţa lui Marcel Proust (1939). Criticul foiletonist a fost recuperat postum de editorul Cornelia Ştefănescu. Publicistica sa se gaseste in volumele:
- Mihail Sebastian, Opere, vol. I, editura Minerva, 1990
- Mihail Sebastian, Jurnal de epocă. Publicistică
[modifică] Legaturi externe
- Capitolul al treilea din cartea on line Dublul Narcis despre romanele lui Sebastian
- Mihail Sebastian - precursor al "criticii bogate" de Nicolae Bârna
- [1], o piesă de teatru scrisă de Dumitru Crudu, Steaua fara Mihail Sebastian, inspirată de Jurnalul acestuia
- [2], articol despre Mihail Sebastian.
[modifică] Bibliografie
- Mihail Sebastian, Sebastian sub vremi. Singurătatea şi vulnerabilitatea martorului, editura Universal Dalsi, Caiet cultural nr.(6) al revistei „REALITATEA EVREIASCĂ", Redactor şef: DOREL DORIAN
Coordonarea volumului: GEO ŞERBAN