Vălenii de Munte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vălenii de Munte
Stema oraşului Vălenii de Munte Vălenii de Munte în România
stemă amplasare
Amplasare 45°11′8″N, 26°2′23″E
Ţară România
Judeţ Prahova
Atestare documentară 1431
Populaţie 13 689 loc (1992), 13 309 loc (2002)
Suprafaţă 21,59 km²
Densitatea populaţiei 616 loc./km²
Altitudine 350 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar ec. Stelian Manolescu (PSD), din 2004
Sit web ro [ ]
Adresa de e-mail a Primariei oraşului
Harta administrativă a oraşului Vălenii de Munte
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Vălenii de Munte este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, cu o populaţie de 13 309 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km faţă de municipiul Bucureşti, 28 km înspre nord faţă de municipiul Ploieşti şi la 89 km înspre sud-est faţă de municipiul Braşov, într-un spaţiu geografic ideal, mărginit de mireasma de pădure şi de clipocitul apei ce curge neîncetat din vremuri imemoriale. Este atestat documentar ca "târg al săcuienilor" şi vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială Nicolae Iorga, care poate fi vizitată.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca prezenţa omului să fie atrasă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu şi continuând cu etapele succesive, mezeliticul şi neoliticul.

Cuprins

[modifică] Vecini

  • Nord: Comunele Teişani şi Drajna
  • Sud: Comuna Gura Vitioarei
  • Est: Comulele Predeal-Sărari şi Gornet
  • Vest: Comunele Vărbilău şi Dumbrăveşti

[modifică] Cronologie

  • 1431: atestare documentară a localităţii Vălenii de Munte într-o poruncă a lui Dan al II-lea.
  • 1433: prima atestare documentară a "drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Ceraşu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buţii - Vama Buzăului - Braşov).
  • 1 octombrie 1473: este semnalată prezenţa lui Ştefan cel Mare la "Cetatea Teleajenului" (poate Homorciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile şi dă foc cetăţii.
  • 1573: Alexandru al II-lea întăreşte fiilor popii Neagoe moşie "peste valea Vălenilor".
  • 1580: Mihnea Turcitu dă o întărire marelui spătar Albina asupra moşiei Albinari (Ariceştii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întăreşte altora ocine în hotarul Berevoieştilor (azi cartier în Vălenii de Munte).
  • 1608: Radu Şerban întăreşte marelui vornic Cernica şi soţiei sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni şi Berevoieşti, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădişte.
  • 1645: prima mărturie documentară asupra judeţului Sacueni (Saac) cu capitala la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.
  • 1684: Miron Costin menţionează în cronica sa Vălenii de Munte printre oraşele Ţării Româneşti.
  • 1794: Târgoveţii oraşului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situaţiei lor pe moşia acesteia.
  • 1794: Se menţionează în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte".
  • 1797: existenţa unui dascăl plătit la şcoala din Văleni.
  • 1832: Văleniul numără 518 gospodării (cu 2590 suflete).
  • 1848: Nicolae Bălcescu recrutează din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu şi Ion Gherasim Gorjan.
  • 1907: se instalează aici istoricul Nicolae Iorga care deschide, în iulie 1908, Universitatea populară de vară.

[modifică] În literatură, respectiv scrisori

[modifică] Nicolae Iorga

"...şi ce frumoasă era aici imaculata iarnă, cu sărutul soarelui clar pe gheaţă, cu pitorescele cortegii ale irozilor mergând foarte serioşi, ca în Botoşanii mei, din casă în casă...

Era aici o pace, o bună înţelegere românească, o ceremonie întârziată, fără nici un amestec de populaţie străină...

Era ceva de creat în acest colţ de lume pustie."

[modifică] Nicolae Labiş

"Vălenii sunt de fapt de deal şi nu de munte."

[modifică] Imnul oraşului (compus de Carmen Aldea Vlad şi interpretat de Fuego)

  • De două ori:
Privirea lui Iorga veghează din timp
Aici la Vălenii de Munte
Şi cheia istoriei cere răstimp
Celor mulţi care ştiu să asculte.
  • Refren (bis):
Loc de legenda ca-o lume de vis
Cu oamenii dintr-o bucată
Vălenii de Munte au cerul deschis
Străbunii veghează în vatră.
  • De două ori:
Privirea lui Iorga e vie oricând
Aici la Vălenii de Munte
Şi pietre şi râuri transmit într-un gând
Vălenilor locul de frunte.
  • Refren (bis)
  • De două ori:
Cinstind festivalul cu ţuica dintâi
Se adună românii pe seară
Miroase-a prune din fiert şi gutui
Vălenii-s bucată din ţară
  • Refren (ter)

[modifică] Personalităţi ale oraşului

Primarul oraşului Vălenii de Munte, Stelian Manolescu
Extinde
Primarul oraşului Vălenii de Munte, Stelian Manolescu
Hanul „La barieră” din Muzeul Satului, Bucureşti; hanul a fost adus din Vălenii de Munte.
Extinde
Hanul „La barieră” din Muzeul Satului, Bucureşti; hanul a fost adus din Vălenii de Munte.
  • Nicolae Iorga
  • Ecaterina Iorga
  • Nicolae Tonitza
  • Toma Gh. Tomescu
  • Miron Radu Paraschivescu
  • Ion Gherasim Gorjanu
  • Dumitru (Tache) Brumărescu
  • Acad. Mircea Maliţa
  • Valentin Ciucă
  • Prof. Dr. Constantin Pârvu
  • Dr. Gheorghe Brătescu
  • Dr. Gheorghe (Ghiţă) Brătescu
  • Dr. Costache Dimitriu
  • Dr. Aurelian Pârvulescu
  • Dr. Constantin Găucan
  • Gheorghe Pădure
  • Grigore Jipescu
  • Prof. Petre Dumitrescu
  • Călin N. Turcu
  • Ioan D. Petrescu
  • Gheorghe Pănculescu
  • Gheorghe Ionescu-Siseşti
  • Mircea Palaghiu

[modifică] Muzee

  • Casa memorială N. Iorga
  • Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului"
  • Muzeul de Ştiinţe Naturale "Cultura Prunului"
  • Muzeul de artă religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale "Regina Maria"

[modifică] Monumente

  • Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creaţia lui Oscar Hand
  • Bustul N. Iorga din faţa Bisericii Mănăstirea, creaţia sculptorului Emil Russi
  • Bustul N. Iorga din faţa Colegiului Naţional N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
  • Bustul N. Tonitza din faţa Centrului de Cultură Europeană
  • Monumentul eroilor din faţa Complexului muzeal

[modifică] Lăcaşe de cult

  • Biserica "Mănăstirea"
  • Biserica "Nica Filip"
  • Biserica Berceni
  • Biserica Berevoieşti
  • Biserica Sfântul Ioan
  • Biserica Sf. Nicolae Tabaci

[modifică] Biblioteci

  • Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu"

[modifică] Oraşe înfrăţite

  • Eaubonne (Franţa)
  • Cimişlia (Republica Moldova)
  • Saranda (Albania)

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

[modifică] Bibliografie

  • Ion Bocioacă, Vălenii de Munte, Editura ASA, Bucureşti, 2004
  • Ion Bocioacă şi Paul Popescu, Vălenii de Munte, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988
În alte limbi