Fluor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fluorul este un element chimic din grupa 17 a sistemului periodic (după stilul vechi grupa a-VII-a principală sau VIIA), grupa halogenilor.

În stare elementară formează molecule compuse din doi atomi F2, care este singura legătură posibilă dintre cei doi atomi. Este cel mai electronegativ dintre toate elementele.

Modelul atomic al fluorului
Extinde
Modelul atomic al fluorului

Cuprins

[modifică] Caracteristici

[modifică] Proprietăţi

[modifică] Răspândire

Fiind un element foarte reactiv nu se găseşte în natură decât sub formă de compuşi.

[modifică] Compuşii fluorului

Minereurile cu conţinut de fluor sunt:

  • fluorita CaF2 (fluorură de calciu),
  • criolita Na3[AlF6],
  • apatita 3Ca3(PO4)2.Ca(F,Cl)2.

[modifică] Istoric

Fluorul a fost descoperit de Moissan (Franţa) în 1886.

Timp îndelungat fluorul nu a fost studiat deloc datorită marii sale reactivităţi şi toxicităţi.

În 1907, chimistul belgian Frédéric Swarts (1866-1940) a preparat diclorodifluorometanul, cercetările asupra fluorului fiind stimulate de folosirea acestui compus ca amestec răcitor.

În 1986, la aniversarea a 100 de ani de la descoperirea sa, Karl Christe a pus la punct o metodă pur chimică de preparare prin reacţia în mediu de HF anhidru, la 150°C dintre K2MnF6 şi SbF5. Are loc următoarea reacţie:

 2K2MnF6+4SbF6 → 4KSbF6 + MnF2 + F2

[modifică] Fabricare

Singura metodă industrială de obţinere a fluorului elementar, este electroliza unei soluţii de KF în acid fluorhidric anhidru. Operaţia se desfăşoară în recipienţi de cupru sau nichel, care reprezintă catodul, unde se formează hidrogen H2 iar la anodul din grafit se degajă fluorul F2

[modifică] Utilizare

Faptul că diverşi compuşi organici, în care hidrogenul este înlocuit cu fluor, sunt deosebit de inactivi a condus la variate aplicaţii industriale: izolatori electici, mase plastice cu inerţie mare, lubrifianţi. Fluorul se mai utilizează la prevenirea apariţiei cariilor dentare dar şi în industria atomică.

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Fluor

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Impactul asupra sănătăţii

[modifică] Bibliografie

  • C. D. Neniţescu, Chimie generală, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972
  • Mică enciclopedie de chimie Editura Enciclopedică română, Bucureşti, 1974
89 Ac, 13 Al, 95 Am, 47 Ag, 18 Ar, 33 As, 85 At, 79 Au, 7 N, 56 Ba, 4 Be, 97 Bk, 83 Bi, 107 Bh, 5 B, 35 Br, 48 Cd, 20 Ca, 98 Cf, 6 C, 58 Ce, 55 Cs, 17 Cl, 27 Co, 24 Cr, 29 Cu, 96 Cm, 110 Ds, 66 Dy, 105 Db, 99 Es, 68 Er, 63 Eu, 100 Fm, 26 Fe, 9 F, 15 P, 87 Fr, 64 Gd, 31 Ga, 32 Ge, 72 Hf, 108 Hs, 2 He, 1 H, 67 Ho, 49 In, 53 I, 77 Ir, 36 Kr, 57 La, 103 Lr, 3 Li, 71 Lu, 12 Mg, 25 Mn, 109 Mt, 101 Md, 80 Hg, 42 Mo, 11 Na, 60 Nd, 10 Ne, 93 Np, 28 Ni, 41 Nb, 102 No, 76 Os, 8 O, 46 Pd, 78 Pt, 82 Pb, 94 Pu, 84 Po, 19 K, 59 Pr, 61 Pm, 91 Pa, 88 Ra, 86 Rn, 75 Re, 45 Rh, 111 Rg, 37 Rb, 44 Ru, 104 Rf, 62 Sm, 21 Sc, 106 Sg, 34 Se, 14 Si, 50 Sn, 51 Sb, 38 Sr, 16 S, 81 Tl, 73 Ta, 43 Tc, 52 Te, 65 Tb, 22 Ti, 90 Th, 69 Tm, 112 Uub, 116 Uuh, 118 Uuo, 115 Uup, 114 Uuq, 117 Uus, 113 Uut, 92 U, 23 V, 74 W, 54 Xe, 39 Y, 70 Yb, 30 Zn, 40 Zr