Letea Veche, Bacău
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||
Judeţ | Bacău | ||
Atestare | 1881 | ||
Primar | , , din [[|]] | ||
Suprafaţă | 40 km² | ||
Populaţie ([[|]]) | |||
Densitate | loc./km² | ||
Amplasare | |||
Sate | Letea Veche, Holt, Radomireşti, Ruşi Ciutea, Siretu. | ||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | ||
Sit web | ro [ ] | ||
{{{note}}} |
---|
Letea Veche este o localitate în judeţul Bacău, Moldova, România.
Comuna Letea Veche, în componenţa căreia intră satele Letea Veche, Holt, Ruşi-Ciutea, Siretu şi Radomireşti este aşezată în partea de est a oraşului Bacău, între râurile Siret şi Bistriţa, la altitudinea de 150 m între meridianele 26º55’ şi 27° longitudine estică şi paralelele de 46°35’ şi 46°30’ latitudine nordică, având o suprafaţă de 4000 ha. În cadrul judeţului ea este amplasată aproximativ în partea de nord-est.
[modifică] Caracteristicile reliefului
Relieful acestei comune este alcătuit din şes, în care predomină terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistriţa şi Siretul. În partea de nord a comunei se află şoseaua naţională care uneşte municipiul Bacău cu restul judeţului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Siretului şi Bistriţei, terasele acestora.
Declivitatea terenului este foarte redusă.
Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comuna Săuceşti, la sud – est cu Tamaşi, la est cu comuna Buhoci, la sud - vest are vecin comuna Nicolae Bălcescu iar la vest oraşul Bacău şi este străbătută de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G.
[modifică] Resurse de apă
[modifică] Apa de suprafaţă.
Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Siretului şi al Bistriţei.
Siretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenţa Bistriţei cu Siretul există pericolul de inundaţii în perioadele de viituri.
[modifică] Apa subterană
Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În văi, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime.
În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri şi un grad ridicat de potabilitate.
[modifică] Clima
Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvo-stepă, cu ierni aspre şi veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°.
Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii şi insuficiente vara şi toamna. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august şi septembrie este dăunător culturii de porumb. Vânturile de nord şi nord vest aduc iarna zăpadă şi geruri.
[modifică] Caracteristici geotehnice
Comuna Letea-Veche este situată la marginea estică a unităţii colinelor Tutovei, în imediata apropierea a contactului cu unitatea pericarpatică, contact materializat în teren prin valea Siretului.
[modifică] Riscuri Naturale.
Pe teritoriul administrativ al comunei Letea-Veche există zone afectate de inundaţii şi de eroziuni de teren. Au fost făcute unele propuneri de înlăturare a cauzelor acestor fenomene, propuneri rezultate în urma unor distrugeri din anul 1998. În satele Holt, Radomireşti, Siretu, viiturile râului Siret au afectata un obiectiv economic şi suprafeţe de teren din extravilan de 40,25 respectiv 30 ha.
[modifică] Relaţii în teritoriu
Comuna Letea-Veche se află situată în partea de est a municipiului Bacău, în raza acestuia de influenţă. Legătura cea mai importantă cu restul teritoriului judeţului se află în partea de nord, respectiv DN 2F – în partea de sud neexistând ieşire din cauza zonei de confluenţă a celor două râuri – Siretul şi Bistriţa
Din analiza planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –Secţiunea I – Căi de comunicaţie rezultă că pe teritoriul comunei Letea-veche va trece autostrada care va face legătura dintre Bucureşti şi nordul Moldovei şi drumul rapid Ruşi – Novaci, cea care va lega vestul ţării de estul Moldovei. Autostrada va urma în general traseul lui DN2 (E85) care trece prin partea de vest a comunei Letea-Veche.
[modifică] Prezentare istorică
Primele date legate de comuna Letea-Veche le găsim în anul 1881, într-o adresă din partea Şcolii Primare din Letea-Veche către inspectoratul Plăşii Bistriţa de Jos prin care se aduce la cunoştinţă organelor superioare faptul că din satul Letea-Veche frecventează cursurile şcolii un nr. de 11 elevi, la Ruşi-Ciutea merg la şcoală 16 elevi, la şcoala Radomireşti 6 elevi iar la şcoala Holt frecventează cursurile 21 de copii.
După cum spun bătrânii, satul Letea-Veche a luat fiinţă cam prin 1870, când în depresiunea dintre râurile Siret şi Bistriţa au venit cu oile la iernat nişte ciobani din localitatea Letca-Veche din Ardeal (actual jud. Covasna) s-au stabilit cu timpul aici şi şi-au întemeiat familii. Această aşezare a luat denumirea de Letea-Veche, denumire asemănătoare cu cea din Ardeal.
Despre existenţa celorlalte sate există date mai vechi. Câteve hărţi atestă existenţa satului Ruşi-Ciutea din 1867, imediat după reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ruşi-Ciutea, aşezare situată pe malul stâng al Bistriţei, actualmente cu o populaţie de 2.390 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaică, pe nume Ciuta. Aceasta a adus să-i lucreze terenurile nişte ruşi rămaşi în ţară de la războiul din 1828-1830, cu timpul aşezarea nou înfiinţată a fost denumită Ruşi-Ciutea. Până în 1830 a fost comună cu primărie proprie, aparţinând Plasei Bistriţa de Jos ca şi Letea-veche. [1]
În continuarea satului Ruşi–Ciutea se află satul Siretu, fost Fundu lui Bogdan.[2]. Despre întemeierea acestui sat există o legendă. Se spune că Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desişul luncii de la vărsarea Bistriţei în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de Fundu lui Bogdan, denumire ce s-a păstrat până în 1969, când satul a primit denumirea de Siretu. În prezent această localitate numără 438 locuitori.
Planul pământurilor locuitoreşti şi proprietăţi de pe moşia Ruşii pe partea Doamnei Catinca născută Dimitriu – Districtul Bacău – ridicat 1866 prezintă formele incipiente ale satelor Ruşi-Ciute, Siretu şi Furnicari, sunt conturate domeniile boierilor Murguleţu ,Păvalache şi Chiriţoaia lui Ioan Giuşcă precum şi domeniile celorlalţi proprietari. Planul prezintă şi un înscris cu privire la structura populaţiei. Astfel în satul Ruşi-Ciutea existau 8 mijlocaşi şi 9 pălmaşi, în satul Fundul lui Bogdan erau 1 fruntaş şi 13 mijlocaşi. [3]
Planul locurilor Locuitoreşti de pe proprietatea Doamnei Elena Murguleţ – Socoteala fălceacă a locurilor date foştilor alocaşi de pe proprietăţile Coteni, Furnicari, Fundu şi Ruşii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit şi cele destinate arăturilor din vatra satului Ruşi şi Fundul lui Bogdan, locuri de arătură din ţarina cătunei Fundul în care intră şi o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache…..
Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă şoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Siretului, actualmente cu un număr de 1438 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre satul Holt se spune că la origine locuitorii acestei aşezări sunt ruşi rămaşi din timpul războiului de independenţă pe aceste meleaguri, dând naştere localităţii Holt. Până în anul 1950 acest sat aparţinea comunei Săuceşti, ulterior a trecut la comuna Letea-Veche.
Radomireşti, sat mai mic cu o populaţie de 226 locuitori, situat în estul comunei Letea-Veche, la sud de satul Holt, pe malul drept al Siretului este atestat ca localitate din 1867. O familie de boieri pe nume Radu stăpânea terenurile arabile. Satul s-a numit Radomireşti după denumirea boierilor. [4]
Evoluţia societăţii româneşti, dezvoltarea legăturilor economice, comerciale, evenimentele după actul unirii din 1859 au avut o influenţă nemijlocită şi asupra comunei Letea-Veche. S-a înfiinţat în fiecare sat câte o şcoală primară, învăţământul se preda în limba română. Ocupaţia de bază a locuitorilor este, încă, agricultura.
Astăzi, asemenea tuturor satelor noastre această comună a cunoscut o însemnată dezvoltare din punct de vedere economic, social şi cultural. De-a lungul timpului comuna Letea-Veche şi-a pus în aplicare planul de sistematizare urmărind concentrarea aşezărilor şi vetrelor satelor, dezvoltarea centrelor civice prin construirea diferitelor unităţi publice.
[modifică] Situaţia actuală
[modifică] Intravilanul existent
Intravilanul existent este cel aprobat prin Hotărârea Consiliului local nr.20 din 26.10.1998 şi are o suprafaţă de 298,30 ha.
În componenţa intravilanului existent intră toate trupurile aflate pe teritoriul administrativ al comunei. Suprafaţa actuală a teritoriului intravilan se prezintă astfel:
-
- 1.- Letea-Veche – 117,61 ha
- 2.- Holt – 80,68 ha
- 3.- Radomireşti – 21,77 ha
- 4.- Ruşi-Ciutea – 38,85 ha
- 5.- Siretu – 39,39 ha
- Total comună – 298,30 ha
Introducerea unor noi suprafeţe în intravilan a fost făcută ţinându-se seama de perimetrul construibil dinainte de anul 1990, perimetru relativ restrâns şi care lăsa în afara vetrelor satelor o mulţime de construcţii.
[modifică] Zone funcţionale
Bilanţul zonelor funcţionale în intravilanul existent este următorul:
-
- A). zona pentru locuinţe: 81,80 ha
- B). zona instituţii publice şi servicii: 4,44 ha
- C). zona unităţi agricole şi industriale: 10,06 ha
- D). zona gospodărie comunală cimitire: 1,35 ha
- E). zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare: 0 ha
- F). zona căi de comunicaţie rutieră: 21,56 ha
- G). terenuri agricole: 167,63 ha
- H). ape: 0 ha
- I). terenuri neproductive: 11,46 ha
- Total intravilan: 298,30 ha
Zona pentru locuinţe ocupă 27,42 ha din teritoriul intravilan ( categoria curţi-construcţii) şi este formată din locuinţe cu nivel mic de înălţime (max. 2 niveluri). Starea clădirilor de locuit este în proporţie de 80% bună, materialele folosite sunt în general: paiantă şi chirpici cu învelişuri din ţiglă, tablă sau şindrilă. Casele vechi au un caracter rural; cele noi, mai bine utilate au un caracter semiurban.
[modifică] Bilanţ teritorial
Conform recensământului din 2002 situaţia pe sate se prezintă astfel:
Localitate | Locuitori | Locuinţe | Camere |
---|---|---|---|
Letea Veche | 2390 | 842 | 2491 |
Holt | 1438 | 490 | 1523 |
Radomireşti | 226 | 87 | 212 |
Ruşi-Ciutea | 438 | 175 | 479 |
Siretu | 459 | 193 | 466 |
Zona pentru instituţii publice şi servicii ocupă doar 1,48% din teritoriul intravilan, situaţie normală pentru satele de şes.
[modifică] Disfuncţionalităţi
Din analizele făcute precum şi din cele semnalate de către conducerea comunei au rezultat următoarele disfuncţionalităţi:
-
- străzile din intravilan nu au îmbrăcăminţi şi au profile transversale necorespunzătoare;
- şcolile necesită reperaţii şi dotări tehnico-edilitare, la fel şi căminele culturale;
- lipsa unor zone special amenajate;
- alimentare centralizată cu apă-incompletă;
- lipsa alimentării cu gaz metan;
- lipsă canalizare;
- lipsă delimitare a zonelor de protecţie ale monumentelor
- insuficienta delimitare a zonelor cu diferite categorii de risc.
[modifică] Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei
Opţiunile populaţiei sunt determinate în primul rând de cerinţele etapei actuale în care predomină problemele de existenţă generate de slăbiciunile economiei româneşti. Acestea au generat reîntoarceri din mediul urban ale unor tineri care au rămas fără locuri de muncă şi speră să supravieţuiască din activităţi agricole.
Prima cerinţă devine astfel necesitatea locurilor de casă. A doua cerinţă, legată de prima este un minim de infrastructură.
Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesităţile imediate semnalate. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în funcţie de fondurile de care va dispune comuna. Ca priorităţi se enumerează:
-
- finalizarea lucrărilor de modernizare a drumurilor de legătură dintre satele comunei şi comunele învecinate;
- realizarea de investiţii pentru dotări sanitare: dispensar-spital Letea-Veche
- puncte sanitare în toate satele comunei;
- staţii peco;
- extinderea reţelelor telefonice, cablu…
- realizarea studiilor de specialitate pentru delimitarea zonelor de protecţie ale monumentelor.
Principalele coordonate pe care se va dezvolta în continuare comuna Letea-Veche sunt reprezentate de agricultură şi activităţile complementare ei, cu un specific de zonă periurbană, în relaţie directă cu activităţi agroindustriale şi industriale care sunt deja structurate în comună. Ocuparea dominantă a suprafeţei din intravilanul propus rămâne zona de locuit. Se menţin zonele de locuinţe care înglobează şi instituţii şi mici servicii, extinderea acestor zone făcându-se prin completarea zonelor existente, reparcelări, crearea de noi zone de locuit.
Limita intravilanului localităţilor comunei Letea-Veche s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii sau amenajări, precum şi suprafeţele de teren necesare dezvoltării în următorii 10 ani. Zonificarea existentă s-a menţinut, au apărut modificări ale unor zone funcţionale.
Comuna Letea Veche, judetul Bacău este comună de gradul II. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se divide după cum urmeaza :
Teren arabil |
Păşuni | Fâneţe | Vii | Livezi | Păduri | Ape şi stuf | Alte terenuri |
Construcţii şi curţi |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
2.737 ha | 392 ha | 100 ha | 7 ha | - | - | 23 ha | 788 ha | 298 ha |
[modifică] Activităţi economice
Aşezarea geografică şi relieful comunei noastre conferă o privelişte deosebită şi constituie o zonă favorabilă pentru productia de cereale, legume, fructe, viţă de vie, dar şi un sector zootehnic de creştere a animalelor si păsărilor. Pe teritoriul comunei Letea Veche se deruleaza activităţi economice dintre cele mai variate, functionând o societate cu răspundere limitata, 5 persoane fizice autorizate, 10 asociaţii familiale si 40 societăţi comerciale pe acţiuni, obiectele principale de activitate ale acestor agenti economici fiind : comerţul, servicii, construcţii, import–export, prelucrarea lemnului, zootehnie, alte activităţi agricole.
Cei peste 4.952 de locuitori ai comunei au preocupări diferite, de la ţăran agricultor, până la profesori, ingineri, specialişti în chimie, aeronautică şi altele. Rata şomajului la nivelul comunei Letea Veche este de aproximativ 30 % din totalul populaţiei apte de muncă, în timp ce aproximativ 20% din populaţie lucrează în afara României, în ţări ca: Spania, Italia, Germania, Anglia, Israel.
Natalitatea populaţiei din comună se menţine la cote normale, ceea ce înseamnă că populaţia din comună este tânără, iar construcţiile de locuinţe sunt tot mai multe, căpătând contururi noi.
[modifică] Cultura, culte, monumente
Comuna Letea Veche, cu satele ei componente, are o importanţă economică şi istorică prin asezarea sa, prin descoperirile arheologice, cât şi prin evenimentele care s-au petrecut de-a lungul anilor pe aceste ţinuturi.
Un obiectiv de importanţă deosebită este "Conacul Lecca", situat în satul Radomireşti, declarat muzeu.
[modifică] Căile de comunicaţii. Patrimoniul public şi privat
Teritoriul comunei este traversat de drumul judeţean DJ.207 G, precum şi de o reţea de drumuri comunale şi sâteşti, drumuri de exploatare, toate aparţinând domeniului public al comunei. Tot în această categorie se includ şi poduri şi podeţe, rezervoare de înmagazinare a apei, conducte de aducţiune şi distrubuţie, cismele de apâ potabilâ, parcuri, terenuri de sport, conducte de gaze naturale, precum şi terenul aferent instituţiilor publice de pe raza comunei.
Potrivit legii, patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi în proprietatea privată ale acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. Aceste bunuri se inventariază anual, în termen de 60 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare anuale.
Teritoriul comunei este deservit de reţeaua de telefonie publică Romtelecom iar posesorii de telefoane mobile se pot bucura de prezenţa tuturor operatorilor de telefonie mobilă din ţară. În ceea ce priveşte televiziunea, există o reţea de televiziune prin cablu, care se află într-o continuă expansiune şi modernizare şi care va putea în viitor să răspundă tuturor cerinţelor locuitorilor. Nevoia de informare a cetăţenilor comunei Letea Veche este satisfacută şi de toate publicaţiile care apar pe plan local, în municipiul Bacău, precum şi cele la nivel national.
[modifică] Note
- ↑ Notă : Ruşi-Ciute (Et. Ruşi-din lb.rusă –ruşi + Ciute-din lb.albaneză –shute care înseamnă slăbiciune, fiară, dihanie).
- ↑ Fundu lui Bogdan (Et. Din lat. Fundus + lui + Bogdan :compus din elementul bog – Dumnezeu şi dan-“dată”, deci sensul compusului este de « dăruiti, dat de Dumnezeu »
- ↑ Unui fruntaş i se cuveneau 5 fălcii şi 40 prăjini.
- ↑ Radomireşti Et. Hipocristic de la persoanele compuse cu elementul “rad” – bucuros.
Agăş | Ardeoani | Asău | Balcani | Bereşti-Bistriţa | Bereşti-Tazlău | Berzunţi | Bârsăneşti | Blăgeşti | Bogdăneşti | Brusturoasa | Buhoci | Caşin | Căiuţi | Cleja | Coloneşti | Corbasca | Coţofăneşti | Dămieneşti | Dealu Morii | Dofteana | Faraoani | Filipeni | Filipeşti | Găiceana | Gârleni | Ghimeş-Făget | Gioseni | Glăvăneşti | Gura Văii | Helegiu | Hemeiuş | Huruieşti | Horgeşti | Izvoru Berheciului | Letea Veche | Lipova | Livezi | Luizi-Călugăra | Măgireşti | Măgura | Mănăstirea Caşin | Mărgineni | Motoşeni | Negri | Nicolae Bălcescu | Oituz | Onceşti | Orbeni | Palanca | Parava | Pânceşti | Parincea | Pârgăreşti | Pârjol | Plopana | Podu Turcului | Poduri | Racova | Răcăciuni | Răchitoasa | Roşiori | Sascut | Sănduleni | Săuceşti | Scorţeni | Secuieni | Solonţ | Stănişeşti | Strugari | Ştefan cel Mare | Tamaşi | Tătărăşti | Târgu Trotuş | Traian | Ungureni | Urecheşti | Valea Seacă | Vultureni | Zemeş |