Obşcina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Obshchina (în limba rusă: община) era denumirea dată în Imperiul Rus comunităţilor săteşti (obştile săteşti) pentru a le deosebi de ţăranii care exploatau ferme independente şi care locuiau în hutoare. Termenul derivă din cuvântul rusesc общий "obşci" ("comun"). Această instituţie a fost desfiinţată de reformele agrare ale lui Stolîpin (1906-1914) şi de revoluţia bolşevică şi de colectivizarea agriculturii.

Chiar şi după emanciparea iobagilor din 1861, ţăranul era în continuare legat de obştea sătească, condusă la nivel local de (mir) de adunarea sătească (shod). Printre obligaţiile obştei se aflau controlul şi redistribuirea a pămanturilor şi pădurilor comune, recrutarile pentru armata imperială şi pedepsirea infractorilor mărunţi. Obşcina era de asemenea făcută responsabilă pentru neplata taxelor şi impozitelor de către membrii ei, ca şi pentru infracţiunile făcute de aceştia. Acesta era un tip de împărţire a responsabilităţii.

În secolul al XIX-lea, filozofii ruşi considerau obşcina drept o caracteristică unică prin care Rusia se deosebea de alte ţări. Alexandr Herzen, părintele socialismului rusesc, saluta această instituţie pre-capitalistă ca pe germenul viitoarei socităţi socialiste. Oponentul lui slavofil, Alexei Homiakov, considera obşcina ca un simbol al unităţii şi cooperării interne a societăţii ruse şi lucra la o sofisticată "filozofie a obşcinei".

[modifică] Vezi şi:


Subdiviziuni administrative la popoarele slave
Gubernie | Kraină/Kraj | Obşcina/Opština | Oblast | Okrug | Raion | Selsoviet | Uezd | Voievodat | Volost
În alte limbi