Stat succesor
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Statul succesor este un stat care preia o parte a teritoriului şi averii unui stat recunoscut internaţional (stat predecesor, care a existat până în momentul succesiunii. Ca termen de drept internaţional, acest concept este discutat în cadrul teoriei statelor succesoare.
Într-un context larg, statul succesor se aplică în cazuri în care conceptul dreptului internaţional ar fi nepotrivit. De exemplu, în istoria universală sau în istoria comparată. Arnold J. Toynbee folosea conceptul pentru descrierea fragmentelor unui imperiu (zis şi stat universal), astfel încât termenul poate fi aplicat atât regatelor înfiinţate de generalii lui Alexandru Macedon pe ruinele imperiului elenistic al acestuia din urmă, dar şi unei ţări precum Belarusul, succesorul modern al defunctei URSS, deşi, din punct de vedere juridic, numai Federaţia Rusă poate fi considerat stat succesor al Uniunii Sovietice.
De aceea, există mai multe conotaţii posibile ale termenului stat succesor, funcţie de continuitatea statală implicată.
- Dreptul internaţional implică legături, drepturi şi recunoaşteri legale ale legitimităţii pretenţiilor la succesiune, dar şi continuitatea în respectarea obligaţiilor asumate prin tratate, ca şi în ceea ce priveşte statutul cetăţeniei persoanelor care, în lipsa acestor legături şi recunoaşteri, ar deveni persoane apatride.
- Continuitatea culturală este obligatorie în concepţia lui Toynbee.
- Ca un termen organizaţional mai larg folosit de istorici, succesiunea implică doar o legătură credibilă de origine în arborele genealogic al grupului de conducători. Nu mai este nevoie, prin această abordare, de o moştenire specifică dincolo de stăpânirea fizică.
[modifică] Exemple
- Imperiul German – Republica de la Weimar – Al treilea Reich (şi, cu anumite limite, Republica Federală Germania);
- Imperiul Rus – Uniunea Sovietică – Federaţia Rusă;
- Republica Federală Iugoslavia – Serbia şi Muntenegru – Serbia;
- Imperiul Ming – Imperiul Qing – Republica China – Republica Populară Chineză;
- Imperiul Roman – Imperiul Bizantin;
- Imperiul Otoman – Republica Turcia;
- A Treia Republică Franceză – Guvernul Provizoriu al Republicii Franceze – A Patra Republică Franceză – A Cincea Republică Franceză;
- Anglia şi Ţara Galilor – Regatul Marii Britanii – Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei – Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- Imperiul Elenistic al lui Alexandru Macedon – regatele Ptolemeic, Selgiucid, Attalid şi Antigonid;
- Imperiul Mongol – Hoarda de Aur (Hoarda Albastră şi Hoarda Albă), Dinastia Iuan, Hanatul Chagatai şi Ilhanatul.
- Hoarda de Aur – Hanatul Crimeii, Hoarda Nogai, Hoarda Astrahanului, Hoarda Kazanului, Hanatul Qasim şi Hanatul Siberian.
[modifică] Consultaţi şi articolul:
- Stat predecesor