Gheorghe Taşcă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
---|
Născut |
30 ianuarie 1875 Bălăbăneşti. jud. Tutova (azi Galaţi), România |
Decedat |
12 martie 1951 Sighet, jud. Maramureş, România |
Gheorghe Taşcă (n. 30 ianuarie 1875, Bălăbăneşti. judeţul Tutova (azi judeţul Galaţi), - d. 12 martie 1951, Sighet, judeţul Maramureş a fost un economist şi om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România.
Cuprins |
[modifică] Biografie
[modifică] Copilărie şi perioada şcolarizării
Gheoghe Taşcă se naşte la 30 ianuarie 1875 în comuna Bălăbăneşti din judeţul Tutova. Tatăl său, Gheorghe Taşcă se trăgea dintr-o familie de răzeşi, iar mama sa, Maria Taşcă era fiica unui preot din sat. Părinţii săi aveau 12 copii, astfel încât aveau dificultăţi materiale. Cu toate acestea, au reuşit să trimită pe toţi cei 6 băieţi la şcoală, toţi terminând studii universitare.
În perioada 1882-1886 Gheorghe Taşcă învaţă la şcoala primară din Bălăbăneşti, azi numită ‘’’Şcoala Gheorghe şi Maria Taşcă’’’ în cinstea părinţilor săi. Apoi, din 1886 – 1895 învaţă la ‘’’Liceul Gh. Roşca Codreanu’’’ din Bârlad. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept din Bucureşti iar în 1899 îşi susţine teza de licenţă cu tema ‘’’Despre evoluţia proprietăţii rurale în România’’’. După absolvire se înscrie în baroul avocaţilor din judeţul Ilfov, După ce profesează câţiva ani, Gheorghe Taşcă pleacă la studii la Paris unde îşi trece doctoratul în drept în 1907 cu teza ‘’’La question agraire. Commentaire critique de la legislation rurale en Roumanie, Angleterre, Irlande, Allemagne’’’. La întoarcere se înscrie la concursul pentru postul de conferenţiar la catedra de economie politică al Facultăţii de Drept. Deşi este declarat câştigător al concursului, Spiru Haret, Ministrul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, casează concursul, cu justificarea că un doctorat în drept nu îndreptăţea candidatul să predea ştiinţe economice, Gheorghe Taşcă se întoarce la Paris, iar în 1910 obţine şi un titlu de doctor în ştiinţe economice cu teza ‘’Les nouvelles reformes agraires Roumanie’’,
[modifică] Activitatea economică
![Clădirea veche în care Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a funcţionat până în 1926 unde a predat profesorul Gheorghe Taşcă. [[1]]](../../../upload/thumb/b/bd/Academia_comercial_veche.jpg/400px-Academia_comercial_veche.jpg)
După un nou concurs, Gheorghe Taşcă obţine, în 1911, numirea sa în postul de conferenţiar de economie politică al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În 1920 este numit profesor plin la aceeaşi catedră, post pe care l-a ocupat până în 1940,
La înfiinţarea prin decret regal a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale la 10 august 1913, obţine şi catedra de Economie Politică şi Doctrine Economice, post pe care l-a ocupat de asemenea până în 1940. În perioada 1929 – 1931 a fost rector al Academiei, renunţând la această sarcină în momentul numirii sale ca ministru plenipotenţiar al României la Berlin.
În timpul primului război mondial, când, din cauza ocupaţiei germane, instituţiile de învâţământ din Bucureşti nu funcţionau, Gheorge Taşcă s-a refugiat în Moldova. Fiind concentrat, în această perioadă a fost curier diplomatic între Iaşi şi Petrograd.
După terminarea războiului şi-a reluat activitatea didactică. Pe lângă cele două catedre menţionate, în diferite intervale a mai predat economia politică la Şcoala Politehnică, Şcoala Superioară de Război şi alte instituţii de învăţământ superior.
În 1925 este ales membru corespondent al Academiei Române.
![Clădirea nouă a Academie de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, dată în funcţiune în 1926 unde a predat profesorul Gheorghe Taşcă până la pensionare în 1940[[2]]](../../../upload/thumb/c/c5/Academia_comercial%C4%83_nou%C4%83.jpg/400px-Academia_comercial%C4%83_nou%C4%83.jpg)
În afară de însărcinările sale cu caracter didactic, Gheorghe Taşcă a fost şi presedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER).
În concepţia lui Gheorghe Taşcă, termenul de economie politică acoperă întregul spectru al ştiinţelor economice. „Economia politică se ocupă cu cercetarea normelor după care se produc, circulă şi se distribuie bunurile care sunt necesare pentru satisfacerea trebuinţelor omeneşti”.
In perioada interbelică, doctrinele şi practicile cooperatiste au constituit o preocupare de prim ordin în ansamblul literaturii social-economice din ţara noastra. Mai mult, ideile si solutiile cooperatiste ocupau un loc important în programele diferitelor partice politice. Atât ca economist, cât şi ca om politic, Gheorghe Taşcă a luat o parte deosebit de activă în discuţiile legate de cooperaţie şi a publicat numeroase lucrări în care îşi susţinea în mod strălucit punctele de vedere.
De asemenea, în lucrările sale s-a ocupat în mare măsură de problemele ecomice şi sociale specifice României, analizând în particular problemele economice spefice perioadei de după cel de al doilea război mondial şi ale perioadei crizei economice din 1929-1933.
În 1940, este scos la pensie din cauza opoziţiei pe care o manifestase pe linie politică faţă de regimul legionar. În perioada 1942-1943 a făcut parte dintre cadrele universitare care au ţinut prelegeri la Palatul Peleş din Sinaia pentru desăvârşirea pregătirii regelui Mihai I. Aceste prelegeri au constituit baza cursului de economie politică pe care Gheorghe Taşcă l-a publicat în 1945
Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferinţă pe care a ţinut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat Idei călăuzitoare în istoria poporului român. Conferinţa avea tema Ideea legăturii cu pământul iar în cadrul ei Gheorghe Taşcă arăta că conceptele comuniste ale colhozurilor sunt contrare spiritului ţăranului român. Dar în 1946 timpurile începuseră să se schimbe. Conferinţa a fost întreruptă de agitatori ai partidului comunist care invadasară sala şi scandau lozinci. Ea a fost ţinută peste câteva săptâmâni în aula Academiei de Înalte Ştiinţe Comerciale şi Industriale, siguranţa fiind asigurată de studenţii anti-comunişti care au împiedicat accesul perturbatorilor.
[modifică] Activitatea politică
După terminarea Facultăţii de Drept, Gheorghe Taşcă se înscrie în partidul conservator. Participă la alegerile din 1905 în calitate de candidat al partidului în judeţul Tutova şi reuşeşte să câştige un loc de deputat După întoarcerea sa de la studiile din Franţa l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul Conservator Democrat, contribuind la definirea orientării economice a partidului. În 1918 partidul Conservator Democrat s-a desfiinţat iar Gheorghe Taşcă a trecut în Partidul Naţional Democrat al lui Nicolae Iorga în cadrul căruia a activat până la desfiinţarea partidului, în 1938. În cadrul activităţilor sale în acest partid, pentru o anumită perioadă a fost director al ziarului Neamul Românesc înfiinţat de Nicolae Iorga în 1906
În 1930 este numit ministru plenipotenţiar al României la Berlin. Situaţia grea a Românei în condiţiile crizei economic determinase pe Gheorghe Mironescu primul ministru al României să încerce să obţină condiţii comerciale mai avantajoase din partea Germaniei şi îl însărcineze pe Gheorghe Taşcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931.
În 1932 Gheorghe Taşcă este numit ministrul al Industriei şi Comerţului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Taşcă şi-a concentrat activitatea spre cea didactică.
După desfiinţarea Partidului Naţional Democrat, Gheorghe Taşcă a trecut la Partidul Naţional Ţărănist, fiind membru în delegaţia permanentă a partidului şi preşedinte al organizaţiei judeţului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în judeţul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan şi toate locurile de deputaţi au revenit Frontului Naţional Democratic, condus de comunişti.
La 1 august 1950, Gheorghe Taşcă este arestat de autorităţile comuniste împreună cu alţi foşti demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus şi lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Taşcă s-a stins din viaţă, după o grea suferinţă la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii.
[modifică] Distincţii
Pentru activitatea sa a fost distins cu ordinul Coroana României, cu grad de comandor şi cu Ordinul Gediminas al Lituaniei cu gradul de mare cruce.
[modifică] Lucrări principale
- Evoluţia proprietăţilor rurale in România (1899)
- Lectiuni de introducere in economia politica (1908)
- Les nouvelles réformes agraires en Roumanie (1910)
- Problema valutară (1919)
- Liberalismul economic (1923)
- Starea financiară a României după război (1925)
- Probleme cooperative - Capitalismul român şi cooperaţia. Raporturile economice întresate şi oraşe (1927)
- Probleme economice şi financiare (1927)
- Introducere în ştiinţele economice (1929 - 1930)
- Devalorizarea şi inflaţia (1932)
- Liberalism şi corporatism (1937)
- Liberalism, corporatism, intervenţionism 1938)]
- Politica socială a României (1940)
- Curs de economie politica (1945)
[modifică] Cronologie
- 30 ianuarie 1875 Se naşte Gheorghe Taşcă în satul Bălăbăneşti din judeţul Tutova
- 1882 – 1886 Urmează cursurile şcolii primare la şcoala primară din Bălăbăneşti, numită azi Şcoala Gheorghe şi Maria Taşcă în cinstea părinţilor săi
- 1886 – 1895 Elev al Liceului Gh. Roşca Codreanu din Bârlad
- 1895 – [[1899[[ Urmează cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti
- 1899 Susţine teza de licenţă în drept cu tema Despre evoluţia proprietăţii rurale în România
- 1899 Se înscrie în Baroul Avocaţilor din Judeţul Ilfov
- 1904 Se căsătoreşte cu Cordelia Demetriescu, fiica istoricului şi scriitorului Anghel Demetriescu
- 1905 Participă la alegerile parlamentare, candidând în judeţul Tutova din partea Partidului Conservator şi este ales deputat.
- 1905 Pleacă la Paris înscriindu-se la Facultatea de Drept din Paris pentru pregătirea doctoratului
- 14 noiembrie 1906 se naşte la Paris prima sa fiică, Elisabeta, căsătorită în 1929 cu Eugen Filotti, diplomat, ziarist şi scriitor.
- 1907 Obţine titlul de doctor în drept al Facultăţii de Drept din Paris, cu teza La question agraire. Commentaire critique de la legislation rurale en Roumanie, Angleterre, Irlande, Allemagne.
- 1908 Se naşte a doua sa fiică, Cordelia, căsătorită în 1933 cu Vasile Vasiliu, director în Ministerul de Finanţe şi, ulterior, Administrator al Domeniilor Coroanei.
- 1908 Pleacă din nou la Paris înscriindu-se la Facultatea de Drept din Paris pentru pregătirea doctoratului în ştiinţe economice.
- 1910 Obţine titlul de doctor în ştiinţe economice cu teza Les nouvelles reformes agraires Roumanie
- 1911 Numit confereţiar la catedra de economie politică a Facultăţii de Drept din Bucureşti
- 1913 Numit profesor al catedrei de economie politică şi doctrine economice al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, nou înfiiţată.
- 1913 Cumpără moşia din satul Cioca-Boca, judeţul Iaşi
- 1916 – 1918 Concentrat în timpul primului război mondial, este curier diplomatic al României între Iaşi şi Petrograd
- 1920 Numit profesor titular al catedrei de economie politică a Facultăţii de Drept din Bucureşti.
- 1925 Ales membru corespondent al Academiei Române.
- 1927 Cumpără moşia din comuna Pochidia, judeţul Tutova
- 1929 Este ales rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale
- 1930 – 1932 Ministru plenipotenţiar al României la Berlin
- 1932 Ministru al Industriei şi Comerţului
- 1940 Publică lucrarea sa de căpetenie Politica socială a României o sinteză a gândirii sale economice.
- septembrie 1940 Este scos la pensie după venirea la putere a regimului legionar.
- 1942 - 1943 Predă cursuri de economie politică regelui Mihai I, la Palatul Peleş
- 1945 Publică cursul de economie politică
- 1 august 1950 Este arestat de autorităţile comuniste şi încarcerat la închisoarea Sighet
- 12 martie 1951 După o grea suferinţă, Gheorghe Taşcă se stinge din viaţă în închisoarea Sighet, fiind inhumat în groapa comună a închisorii.
[modifică] Legături Externe
http://www.ase.ro/site/despre/ase/monografia.asp
Predecesor: Ion N. Angelescu |
Rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale 1929 – 1931 |
Succesor: Ion Răducanu |
Predecesor: ' |
Ministru al Industriei şi Comerţului 1932 |
Succesor: ' |