Limba brusselară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Brusselara (fr Brusseleer, nl Brussels) este un dialect francez puternic influenţat de dialectul brabanson al neerlandezei. E vorbit în Bruxelles precum şi în comunele vecine. În trecut a fost utilizat de un număr mare de vorbitori din Brabantul belgian, astăzi numărul de locutori ai brusselarei fiind în continuă şi rapidă descreştere.

Are 3 subdialecte:

  • Marollien, cel mai vechi, astăzi pe cale de dispariţie. Are fondul lexical specific brusselar, şi multe elemente venite din franceza valonă, la care se adaugă mai multe împrumuturi din siciliană. E un grai practicat şi îmbogăţit de muncitorimea simplă.
  • Beulmans, francizat nu numai în vocabular, dar mai ales în gramatică. După unii e vorba de un nou dialect francez, cu elemente germanice. Se foloseşte de obicei de tineri, nu are proză sau poezie, ci doar piese de teatru.
  • Bargoensch, cu o gramatică asemănătoare de cea a luxemburghezei, dar cu o pronunţare foarte apropiată de cea a limbii engleze britanice. Datorită coloniştilor din Evul Mediu, avem şi în limba română câteva cuvinte din brusselară, printre care şi cuvîntul «vleek» devenit «fleac».

[modifică] Legături externe

[modifică] Bibliografie

  • Francis Wanet, Le Bruxellois de poche
  • Francis Wanet, Le Bruxellois sans interdits.
În alte limbi