Perioada elenistică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Drahmă argintie a regelui Indo-Grec Menander I (155-130 BC).
Termenul Elenistic (este derivat de la Ἕλλην, etnonimul tradiţional a grecilor) a fost creat de către istoriograful german Johann Gustav Droysen pentru a denumi extinderea culturii elene asupra altor popoare cucerite de către Alexandru cel Mare. Conform teoriei lui Droysen, civilizaţia elenistică a fost o combinaţie de cultură elenă şi orientală care a permis Creştinismului să se extindă atât de repede. Centrele culturale principale s-au extins din Grecia, la Pergamon, Rodos, Antioh şi Alexandria.