Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/aprilie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu scrieţi mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriţi să continuaţi o discuţie arhivată aici copiaţi fragmentul care vă interesează, introduceţi-l la sfîrşitul paginii Wikipedia:Cafenea şi scrieţi mesajul acolo. Vă mulţumim. |
[modifică] studiu psihologie
Acest studiu este doar in forma teoretica si as vrea sa stiu mai multe pareri asupra punerii lui in practica.Tot acest studiu este gandit de mine si accept orice alta parere referitoare atat la forma lui teoretica cat si la punerea lui in practica.
Studiul consta in: Se face anamneza succinta a (10) subiecti. Dupa aceasta,se cere subiectului sa-si aminteasca o perioada marcanta,din viata lui,in care s-a simtit la o rascruce de drumuri si a trebuit sa ia o decizie foarte importanta(indiferent daca decizia a fost buna sau rea )si sa o povesteasca in cele mai mici detalii si urmarile acesteia(mai ales in plan afectiv). Se precizeaza subiectului,inainte de a povestii,ca tot ceea ce va spune va fi confidential si va fi introdus intr-un studiu unde va fi folosit sub un pseudonim. Dupa ce s-a inregistrat, in scris,cele spuse de subiect,,se da suiectului o povestire,scrisa pe o foaie,dar se omite sfarsitul,si se lasa subiectului timpul necesar sa o citeasca si sa se gandeasca la povestirea respectiva. La inceputul povestirii se precizeaza ca este un fapt adevarat. Povestirea se numeste:”Fericirea unei personalitati multiple,sau…………..” Povestirea care se da subiectului nu are si sfarsitul scris,terminandu-se cu o intrebare. Pe baza acelei intrebari,dupa ce I s-a acordat subiectului timpul necesar sa citeasca si sa se gandeasca la acea povestire,se poarte o discutie cu acesta.In aceasta discutie I se cere sa formuleze el sfarsitul acelei povestiri(adica sa raspunda la intrebarea formulata la sfarsit). In functie de formularea sfarsitului povestirii ,de catre subiect,vreau sa demonstrez,prin comparatia cu intamplarea povestita de el,ca sfarsitul imaginat de subiect este influentat de propriile trairi(adica de propria experienta traita in acea intamplare povestita mai devreme). Dupa ce a raspuns la intrebare,avand convingerea celor spuse,I se da ,scris pe o alta foaie intreaga povestire,cu sfarsitul atasat,pt a citi sfarsitul si pt a mai avea ocazia,daca doreste ,sa reciteasca intreaga povestire. Dupa ce I se lasa timpul necesar citirii intregii povestiri si timp de gandire si procesare a sfarsitului povestirii,se intreaba subiectul daca raspunsul lui este acelasi(legat de tragedia personajului povestirii) Sfarsitul povestirii ar putea sa-I modifice gandirea referitor la sfarsitul imaginat de el. Prin asta as vrea sa demonstrez ca daca persoana povestirii a mers pe ideea subiectului,tragedia care s-a intamplat, la sfarsit, personajului ar putea modifica deciziile subiectului. Se merge pe doua planuri: 1.se face asocierea intre intamplarea povestita de subiect la inceput si sfarsitul povestirii imaginat de subiect(respectiv intre sfarsitul experientei traita de el si sfarsitul atasat personajului povestirii) 2.se urmareste daca sfarsitul adevarat al povestirii influenteaza decizia subiectului In final vreau sa demonstrez ca experienta lui a influentat relatarea(imaginarea) sfarsitului povestrii si ca aflarea,infinal,a tragediei personajului din povestire,schimba decizia subiectului,daca aceasta a fost una negativa,sau o mentine,daca aceasta a fost una pozitiva.
POVESTIREA Fericirea unei personalitati multiple sau…………… Este un adevar de fapt si nu o povestire si ……..cea mai relevanta,pt aceasta intamplare, este acea zicala”ai grija ce-ti doresti……..ca s-ar putea sa ti se intample!” In America anilor ’50,a existat o persoana care,in urma unei despartiri de sotia lui,si-a creat o dubla personalitate,ca zid de protectie impotriva suferintei lui. A incercat sa-si refaca viata,a cunoscut o tipa,dar majoritatea timpului se gandea la relatia cu fosta lui sotie,isi crea scene in care refuza sa introduca si momentul in care a aflat ca l-a inselat,isi imagina ca si cum nu s-a intamplat nimik si viata lui ar fi continuat………. ...pana intr-o dimineata ,cand s-a trezit in patul fostei lui sotii nestiind unde se afla si cum ajunsese el acolo………….. Din acel moment parca nici nu mai existase viata lui anterioara……..nu-si amintea sa fi fost casatorit…….tot ceea ce-si amintea era legat de actuala lui prietena si tot ceea ce traise inainte de a se casatorii si de a o cunoaste pe fosta lui sotie. In fiecare dimineata se trezea cu aceeasi confuzie de a fi intr-o casa pe care el nu si-o amintea………….. Cu timpul traia tot mai putin in viata lui prezenta pt ca tot mai mult timp ii ocupa personalitatea care traia de fapt viata,pe care,in viata lui prezenta,ar fi trait-o doar din amintiri……… Desi a reusit sa-si creeze acea personalitate care sa traiasca viata pe care el a conturat-o de multe ori in minte,luind locul suferintei imense pe care o simtise,el era doar fizic prezent in acele nopti cu fosta lui sotie,pt ca dimineata el nu-si mai amintea nimic! Si-a dorit sa uite,sa nu mai sufere…….iar mintea lui i-a oferit acest lucru,dar odata cu suferinta trecutului s-a stins si amintirea fericirii de atunci si sansa de a simtii corpul si mirosul fostei lui sotii,in noptile pe care si le petrecea alaturi de ea,fapt care se intampla in prezent dar de care el nu avea cunostinta. A apelat la un detectiv ca sa il elucideze,si asa a aflat unde isi petrecea timpul de care el nu reusea sa-si aminteasca,dar pt el acea femeie era o straina si nu-si putea explica ce poate sa caute el acolo cu acea persoana si mai mult de atat nici macar nu-si aminteste cat timp a petrecut cu ea si ce s-a intamplat in tot acest timp.La in moment dat s-a gandit chiar ca ar fi fost posibil sa se apuce de baut sau chiar sa ia ceva stupefiante………nu-si putea explica comportamentul lui. A apelat la un psiholog,care ,dupa cateva sedinte de hipnoza ,i-a elucidat misterul care se afla in toata aceasta confuzie,si i-a explicat motivele care l-au adus acolo. L-a intrebat daca si-ar dorii viata lui normala inapoi! Povestindu-I cu lux de amanunte,psihologul i-a dat sansa de alege dar l-a avertizat ca in momentul in care o sa-si aminteasca totul,o sa-I revina toate acele sentimente de care el a fugit,dar ar putea sa-si proiecteze acea suferinta intr-o fericire cu altcineva, sau ar putea incerca sa se impace cu ideea de a fi fost inselat si sa traiasca in continuare alaturi de sotia lui,care deja credea ca a iertat-o din moment ce isi petrecea noptile cu ea …………….sau sa-si continue viata asa cum o traieste acum,………..si care de fapt ar putea sa nu fie a lui…………. Ce credeti ca a ales personajul si de ce?
SFARSITUL POVESTIRII
A continuat terapia,probabil in inconstient si-a dorit sa-si revina………..dar nu a reusit……….demonstrand ca nu ceea ce inconstientul vrea este important…….ci ceea ce noi ne dorim cu adevarat si constient va motiva activitatile noastre viitoare. Spunea acel psiholog ca dupa mult timp de terapie,a ajuns sa nu-si mai dea seama cu care din personalitatile acelei persoane se confrunta……. Pt ca nu a reusit sa-si invinga teama de a trai adevarata lui viata,si a se confrunta cu cruda ei realitate……………..a ajuns sa nu mai existe,cu toate ca era fizic prezent in ambele vieti……………. La un moment dat a incetat sa-l mai caute pe psiholog.Psihologul:”cred ca a incetat sa mai existe……. ……..si de fapt el a cunoscut si a trait ceea ce e mai important in viata…….dar a murit fara sa stie acest lucru…….pt ca asta a ales el!”
DE CE AM INVENTAT ACEASTA POVESTIRE PT STUDIUL MEU?
Am inventat povestirea ,cu personajul a carui inconstient a creat o a doua personalitate pt a se proteja de suferinta despartirii de sotia lui,pt ca ,in ea,subiectii sa regaseasca propriile lor experiente traite si relatate(la inceput). Faptul ca i se pune in fata sfarsitul,dupa luarea deciziei lui,s-ar putea interpreta ,din partea subiectului,ca o avertizare la decizia lui si ar lua-o ca o sansa de a-si schimba decizia. Introducand un “sau”continuat de cateva puncte,vreau sa dau posibilitatea subiectului de a-si face propriul titlu la propria experienta;de a intelege ceea ce vrea el sa inteleaga,potrivit propriei intamplari, si nu ceea ce-l constrang eu sa inteleaga,potrivit povestirii mele.
bebe_ela2005@yahoo.com
Gabriela C. 1 aprilie 2006 11:22 (EEST)
- Mi-aţi confirmat bănuiala. V-am răspuns la Wikipedia:Unde întreb. — AdiJapan ☎ 1 aprilie 2006 13:14 (EEST)
[modifică] statuete lemn
daca vreti sa vedeti original 100% intrati pe artline.ro, sculptor in lemn,roman, cu expozitii in tara si strainatate(Germania Austria)
[modifică] Articol pentru rubrica Scriitori români din exil
Vezi William Totok --Emily | msg. 2 aprilie 2006 17:39 (EEST)
Articol destinat rubricii: Scriitori români din exil - unde nu reusesc sa postez textul. 84.191.205.30 2 aprilie 2006 17:32 (EEST)
[modifică] Minoritatile din România 1941-1944
as avea nevoie de cateva informatii despre statutul minoritatilor din Romania in perioada 1941-1944,orice fel de informatie ;carti,site-uri
- Uitati-va la informatiile de pe pagina electronica a revistei bianuale de istorie... indicata in final la articolul-Wikipedia: William Totok. Cititi "Raportul final" (link extern indicat). Cea mai buna publicatie din tara este revista "Altera" din Târgu Mures.
-
- Recomand cartea Irinei Livezeanu, Cultură şi naţionalism în România Mare, Humanitas 1998, volum apărut iniţial în 1995 la Cornell University Press, cu titlul Cultural Politics in Greather Romania. Regionalism, nation building and ethnic struggle. O recentă sinteză, referitoare la cazul special al Bucovinei, este cartea Marianei Hausleitner, Die Rumänisierung der Bukowina 1918-1944, editată de Institutul Sudesteuropean din München, München 2001. Pe Wikipedia recomand articolul Pogromul de la Iaşi. --Mihai Andrei 3 aprilie 2006 16:01 (EEST)
- Recomand cartea lui Jean Ancel, History of the Holocaust in ROMANIA (2002) Bernstein Leonard 4 aprilie 2006 15:56 (EEST)
- Recomand cartea Irinei Livezeanu, Cultură şi naţionalism în România Mare, Humanitas 1998, volum apărut iniţial în 1995 la Cornell University Press, cu titlul Cultural Politics in Greather Romania. Regionalism, nation building and ethnic struggle. O recentă sinteză, referitoare la cazul special al Bucovinei, este cartea Marianei Hausleitner, Die Rumänisierung der Bukowina 1918-1944, editată de Institutul Sudesteuropean din München, München 2001. Pe Wikipedia recomand articolul Pogromul de la Iaşi. --Mihai Andrei 3 aprilie 2006 16:01 (EEST)
[modifică] Rhin sau Rin
daca aveti informaţii referitoare la denumirea corectă în limba română a acestui fluviu... am nevoie de aceste informaţii cât mai explicite pentru a convinge un şef că se scrie Rin nu Rhin în documentele editate în limba română...
-
-
- Iti recomand pagina Bibliotecii Universitare Bucuresti (vezi punctul 6 - Subiecte geografice) http://www.bcub.ro/continut/cataloage/instructiuni_vubis.php
-
Succes! Marie
[modifică] ajutor
cine imi poate spune sensul ODUVASHK . Tot ceea ce stiu este ca provine din limba rusa si poate fi o combinatie de cuvinte. l.miha
[modifică] Mali si Elvetia
BUN GASIT! As vrea sa stiu cat mai multe date generale (mai ales geografice) despre statele Mali si Elvetia sau nume de situri ce cuprind aceste date. Multumesc anticipat!
- http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/ml.html respectiv http://www.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/sz.html (din CIA World Factbook). --Vlad|-> 4 aprilie 2006 17:59 (EEST)
[modifică] Istoria medicinei in seculul XX
Salut tuturor... Eu ash dori sa aflu unde ash putea sa aflu mai mult despre istoria medicinei in sec XX shi in momentul actual,deoarece am de efectuat un proect,dar informatsie e foarte putsina...Va rog frumos cine poate sa ma ajute...
-
- Păi... sunt destule cărţi de istorie a ştiinţei care abordează subiectul. Dacă te-au dezamăgit bibliotecile la care ai încercat, treci pe la Biblioteca UMF Carol Davila. Există acolo şi un serviciu de documentare care te-ar putea ajuta dacă vrei să faci o treabă serioasă. Google ai încercat?--Nosceteipsum" 5 aprilie 2006 20:04 (EEST)
[modifică] dacodava
--NouaG88 5 aprilie 2006 16:54 (EEST) nu vreau decat sa te salut si nu uit ca esti roman --NouaG88 5 aprilie 2006 16:54 (EEST) un calduros "88".
Ce înseamnă "88" - o provocare sau altceva?
[modifică] Diacritice
Am o mică problemă cu diacriticele. Folosesc varianta academic a tastaturii românesti, pe scurt asta înseamnă o mapare a caracterelor mai convenabilă pt a scrie diacriticele precum si 2 caractere ş şi ţ care apar cu virgulă sub ele în loc de sedilla.
Diferenta: șșșȘȘȘ/țțț/ȚȚȚ cu virgulă
şşş/ŞŞŞ ţţţ/ŢŢŢ cu sedilla
Varianta corectă este cu virgulă, fără îndoială, însă pe un forum am aflat că unii utilizatori (cu Windows ca SO) au avut probleme în a citi mesajele mele. Asadar, pe wikipedia să fac un compromis si să scriu cu ş si ţ? Nu ar fi mare problemă, pentru că pot scrie tot apoi să înlocuiesc caracterele într-un editor de text.
- Problema este cu Internet Explorer (poate şi altele), care nu vrea să afişeze variantele cu virgulă. Am convenit ca deocamdată să acceptăm o scriere incorectă, cu sedile, pînă cînd majoritatea browser-elor vor deveni suficient de deştepte. Cînd se va întîmpla acest lucru vom folosi o metodă automată de a înlocui în toate paginile Wikipediei Ş-urile şi Ţ-urile în variantele cu virgulă. Se dă mare importanţă IE-ului pentru că e folosit de aproximativ 85% din utilizatori.
- Există un mod de a forţa afişarea corectă a variantelor cu virgulă chiar şi în IE: ș Ș ț Ț, dar din motive care îmi scapă nu s-a pus în practică. Probabil motivul este că tastatura românească implicită din Windows generează caracterele cu sedilă. În plus, în caseta de editare variantele cu virgulă se afişează ca nişte pătrăţele.
- Deci vă rog, dacă aveţi această posibilitate, să scrieţi deocamdată incorect, cu sedile. — AdiJapan ☎ 6 aprilie 2006 09:29 (EEST)
[modifică] Salutări şi o întrebare despre imagini
Bună ziua! Vă mulţumesc pentru primirea prietenoasă! Deşi mă îndoiesc că voi putea sa contribui cu articole întregi (cu excepţia traducerilor), sper sa pot să editez şi să traduc cât mai mult.
Am observat pe pagina mea de utilizator că imaginea pentru browserul Opera a dispărut. Este o consecinţă normală a vreunei activităţi administrative? Dacă nu, pot să fac ceva pentru a rectifica situaţia?
Încă o dată vă mulţumesc şi vă urez o zi excelentă, oriunde vă aflaţi! Apanait 6 aprilie 2006 15:47 (EEST)
- Mda, am observat şi eu asta... Am semnalat problema aici: Discuţie Format:Utilizator opr, dar dacă mă gândesc mai bine, poate imaginea era de la Commons, şi o fi fost ştearsă de acolo... --Vlad|-> 7 aprilie 2006 16:32 (EEST)
[modifică] saluty
Va multumesc pentru recomandarea www.artline.ro, sunt lucrari superbe, ador arta, ador sa respir si sa stiu ca exista arta, daca doriti sa discutam, intrati pe : giorgianav@yahoo.com. O zi buna tuturor! Gia salut Gia ma bucur ca adori arta , nu eşti singura , mai suntem cîţiva... Gia: Banuiam eu ca mai sunt macar cativa..multumesc, m-ati linistit..
[modifică] Aromânii
Stie cumva cineva cava legat de aromani, despre cultura, lor? De ce nu avem un articol despre asta? Ce sunt aromanii, cine sunt ei, avem undeva vreun dictionar? Mai traieste vreun aroman pe undeva?
Ce parere aveti despre:
http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_padzin%C3%A2
http://en.wikipedia.org/wiki/Armanian_Genocide
http://www.vlachophiles.net/buletin.htm
Multumesc anticipat.
- Avem articolele Aromâni şi Limba aromână. Vedeţi de asemenea şi legăturile externe de la aceste articole şi pagina Discuţie:Aromâni.
- Atenţie, articolul en:Armenian Genocide se referă la cu totul alt popor, cel al armenilor. — AdiJapan ☎ 7 aprilie 2006 14:37 (EEST)
[modifică] caut p cineva kare sa ma invete si p mine p tiganeste
DACA E CINEVA AMABIL CARE STIE LIMBA RROMANI SA MA INVETE SI P MINE PUTETI SA MA ACCESATI P evita_dofi2000 va multumesc,astept.......
[modifică] Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul
Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul nu poate fi trecut în categoria "Scriitori români". Eventual la politicieni, fiindca el fusese unul din exponentii de frunte ai Legiunii (Garzii de fier; Partidul totul pentru tara). Este stranie simpatia unora pentru aceste personaje care se bucura aici de ample prezentari, pe cand reprezentanti ai traditiei democratice din România sunt aproape ignorati. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.191.216.179 (discuţie • contribuţii).
- V-am copiat mesajul la pagina de discuţii a articolului în cauză: Discuţie:Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul. Puteţi eventual să discutaţi direct cu cei care au scris articolul: afişaţi pagina articolului şi apăsaţi sus unde scrie istoric; veţi vedea lista modificărilor aduse la articol şi a contribuitorilor.
- În altă ordine de idei sînteţi binevenit să echilibraţi balanţa prin scrierea de articole despre tradiţia democraţiei din România. Succes! — AdiJapan ☎ 9 aprilie 2006 10:36 (EEST)
[modifică] IMAGINEA DE SUS A ORAŞULUI BUCUREŞTI • BUCHAREST AERIAL VIEW
VĂ SALUT ! AM VIZITAT PAGINA ORAŞULUI BUCUREŞTI DE AICI ŞI M-AŞ BUCURA FOARTE MULT DACĂ MI-AŢI PUTEA INDICA DE UNDE AŞ PUTEA DESCĂRCA VARIANTA DE ÎNALTĂ REZOLUŢIE A ACELEI IMAGINI SAU ORICE ALTĂ IMAGINE DE SUS A ORAŞULUI BUCUREŞTI. MĂ NUMESC MIHAI ŞI MĂ PUTEŢI CONTACTA LA ADRESA BOSS@EMINESCU.COM ŞI VĂ MULŢUMESC ANTICIPAT PENTRU UN RĂSPUNS LA ACEST MESAJ.
- Cred că vă referiţi la această imagine: Buc de sus.jpg. Cel care a încărcat-o este Pixi. Puteţi lua legătura cu el la pagina lui de discuţii, aici: Discuţie Utilizator:Pixi.
- Atenţie, rezoluţia pe care o vedeţi în articol este mai mică decît cea reală. Apăsaţi pe imagine pentru a ajunge la o pagină în care este afişată la rezoluţia adevărată (la imaginile foarte mari şi acolo este nevoie să mai apăsaţi încă o dată).
- Un mic detaliu: v-aş ruga să nu mai scrieţi doar cu majuscule (obicei pe care unii îl consideră echivalent cu a URLA). Mesajul dumneavoastră nu este chiar atît de important.
- Succes! — AdiJapan ☎ 9 aprilie 2006 10:48 (EEST)
[modifică] o sculptura
Va rog sa-mi spuneti unde as putea afla un evaluator de obiecte de arta pentru lucrarea Miliţa Petraşcu Bust de femeie-bronz. Multumesc
[modifică] Help
- Salut!As vrea sa fac niste harti pt.comunele din judetul Timis, pe modelul celor de pe wikipedia, cu unitatea administrativa in cauza, incadrata in unitatea admin.de care apartine. In cazul de fata comuna in cadrul judetului Timis.problema mea e de ordin tehnic pt.ca nu stiu cum sa o fac.Am cautat pe net dar am dat de niste programe indescifrabile care nu m-au ajutat prea mult. Cineva care se pricepe sau stie unde as putea gasi un program special pt.asa ceva, ma poate ajuta? Mersi mult--Radufan 11 aprilie 2006 14:31 (EEST)
[modifică] Există cineva dispus să îmi arate unde greşesc?
La adresa www.geocities.com/abelcavasi am arătat că dacă precesia Pământului s-ar datora forţelor de atracţie a Soarelui, aşa cum se crede astăzi, atunci precesia ar avea loc în jurul dreptei care uneşte Soarele şi Pământul şi nu în jurul unei drepte perpendiculare pe ecliptică. Poate cineva să-mi arate unde am greşit, dacă am greşit? Vă mulţumesc. abel 13 aprilie 2006 22:37 (EEST)
[modifică] sal
sal
Monica.ionescu 14 aprilie 2006 10:14 (EEST)
sal si tie'
[modifică] imagini?
ce se intampla cu imaginile ???? As vrea sa vad ceva imagini despre baieti! Grasias
[modifică] ROG INFORMATII CURSURI MOTIVATIONALE
DORESC SA IAU LEGATURA CU PERSOANE CARE CRED IN PUTEREA LITERATURII MOTIVATIONALE, EVENTUAL DACA STIE CAREVA UNDE SE ORGANIZEAZA CURSURI. NU CUNOSC LIMBI STRAINE. MULTUMESC FRUMOS, ANTICIPAT. CU STIMA, ERWIN BAUSCHE. ROG MESAJ LA erwin1b@yahoo.com
[modifică] Help for Cetate
Hello! I need some Information for the city of Cetate at the river Dunare. On the Romanian Wikipedia, there is no information about the city. Greetings: EUBürger, Germany.
dear EUBürger
cetate , means city in old age .. for mare details , pleas give us ore me more details about this ... this CETATE need to have an name like Sramisegetusa or time of the bild ..ore the King of that time
whit pleasure Badea
[modifică] relatii internationale
as dori cat mai multe informatii in domeniul acesta
[modifică] algeria
stie cineva daca exista o organizatie a algerienilor din romania?daca da cum se poate intra in legatura cu ea?
[modifică] Lista de actrite
Vroiam sa va intreb de ce nu apare pe lista de actrite numele lui Jennifer Ehle.Mi-as dori sa apara pentru ca este una dintre actritele mele preferate si as vrea sa scriu cate ceva despre ea. Multumesc mult. 86.34.251.197 17 aprilie 2006 21:26 (EEST)
[modifică] simboluri matematice
Daca poate sa-mi spuna cineva ce semnificatie are A rasturnat.Nu stiu unde sa gasesc o lista cu semnificatia simbolurilor matematice. Multumesc !Elado 19 aprilie 2006 23:19 (EEST)
- Dacă te referi la ∀, înseamnă oricare. Codul său în HTML este ∀ O listă de simboluri matematice încă nu există pe Wikipedia în română, vezi în limba engleză la en:Table_of_mathematical_symbols --KlaudiuMihăilă Mesaj 19 aprilie 2006 23:42 (EEST)
[modifică] Incarcare imagini
Vreau sa inserez o imagine intr-un articol, dar numai imaginile incarcate in Wikipedia pot fi afisate. Am citit ca trebuie sa folosesc pagina de incarcare imagini in acest scop, dar cand apas pe link, apare pagina de modificare, de parca ar fi un articol obisnuit. Ce sa fac?!?
- În primul rînd vreau să vă asiguraţi că aveţi dreptul legal să folosiţi imaginea pe care doriţi s-o încărcaţi. E o chestiune chiar mai importantă decît utilitatea imaginii într-un articol. Puteţi folosi fie imagini pe care le-aţi creat dumneavoastră, fie imagini care au intrat în domeniul public (de exemplu reproduceri după picturi, desene etc. al căror autor a murit cu mai mult de 70 ani în urmă), fie imagini din surse care declară explicit că permit utilizarea lor în orice scop, fie în sfîrşit imagini care deşi sînt protejate de drepturi de autor pot fi considerate ceea ce se cheamă "utilizare cinstită".
- Pentru a încărca o imagine la Wikipedia trebuie să aveţi fişierul respectiv în calculator. Apăsaţi pe legătura Trimite fişier din stînga şi completaţi datele despre imagine, apoi apăsaţi pe butonul de trimitere. Atenţie, numai utilizatorii autentificaţi pot trimite imagini.
- Pentru a folosi într-un articol imaginea încărcată citiţi paginile
- Succes! — AdiJapan ☎ 21 aprilie 2006 07:00 (EEST)
[modifică] motto
am nevoie de un motto ptr. lucrarea de diploma .despre medicina : „Daruieste-mi increderea ta si eu te voi vindeca” sau „Nu este indeletnicire mai nobila pe lume decat aceea de a vindeca bolnavii” ; „Deschide-ti sufeltul in fata mea ca sa te pot vindeca”
Mottoul propus de mine:
Vindecarea se poduce cind sti cum "cine sunt" esti la momentul respectiv. El Umano.
[modifică] numarul silabelor in cuvintele cele mai frecvente
Pentru un studiu, ma intereseaza
- structura cuvintelor cele mai frecvente,
- numarul silabelor in cuv. cele mai frecvente si care sunt silabele cele mai frecvente.
Daca m-ati putea, ajuta v-ash fi recunoscatoare.
Va multumesc.
- Dacă găsiţi o astfel de bază de date care cuprinde informaţii despre frecvenţa cuvintelor şi împărţirea lor în silabe v-aş ruga să îmi spuneţi şi mie. — AdiJapan ☎ 21 aprilie 2006 06:50 (
[modifică] vreau sa sterg o greseala
Salutare, am creat articolul Oreviţa Mare, după care am văzut ca există deja un articol cu titlul Oreviţa Mare, Mehedinţi ce trebuia doar modificat. Ok am reparat greseala, in sensul ca am modificat articolul existent deja. Cum se şterge in continuare articolul creat de mine din greşeală? Mihai Sorin Sirbu 21 aprilie 2006 01:30 (EEST)
- Cînd doriţi să ştergeţi un articol sau o imagine procedaţi în felul următor. Modificaţi pagina respectivă şi adăugaţi la începutul ei formatul "şterge", astfel:
- {{şterge|motiv}}
- unde în loc de motiv scrieţi de ce propuneţi pagina pentru ştergere.
- Administratorii vor găsi pagina respectivă într-o categorie specială şi o vor şterge.
- Fără legătură cu ştergerea paginilor: ca să vă semnaţi simplu în paginile de discuţii scrieţi la sfîrşitul mesajului patru tilde: ~~~~. Succes! — AdiJapan ☎ 21 aprilie 2006 06:44 (EEST)
[modifică] ECONOMIA UTILIZARII TIMPULUI
Este cineva interesat de acest domeniu al economiei? Da
[modifică] Romanii la rascrucea istoriei
În perioada de după război şi până în anul 1989 libertatea de mişcare a românilor a fost total îngrădită, fiind „protejaţi” de celebra cortină de fier. Fac excepţie persoanele care lucrau în instituţiile centrale sau locale de stat, sportivii de performanţă care aveau, totuşi, posibilitatea de a merge în afara graniţelor ţării. În aceeaşi perioadă cetăţenii altor state care făceau parte din acelaşi bloc comunist, aveau acces liber în toate celelalte ţări ale estului european; în plus cetăţenii fostei Iugoslavii aveau libertate de mişcare în toată Europa. O parte destul de importantă dintre cei care veneau în scopuri turistice în România practicau şi micul buisness. Ani de-a rândul aceştia au prins gustul micilor afaceri dezvoltându-şi anumite abilităţi în această direcţie. O serie dintre aceştia au reuşit chiar să acumuleze averi ( în special acolo unde se practica micul trafic de frontieră). Din păcate românii n-au avut această posibilitate, iar momentul anului 1989 ia prins „descoperiţi” neavând habar ceea ce înseamnă o afacere sau o mică afacere. În comunism românul trebuia să se prezinte la întreprindere şi să muncească. În perioada imediată de după cel de-al doile-a război mondial oamenilor li se cerea să muncească nu să gândească pentru că erau în frunte „tătucii” de tip stalinist care aveau „grijă” de ei. Deschiderea frontierelor şi accesul liber în toată Europa şi chiar în lume i-a făcut pe români să creadă că orice este posibil. O parte au mulţumit pentru generozitatea occidentalilor, iar alţii ( puţini la număr ce-i drept) care se plimbau liber prin toată Europa s-au dedat la furtişaguri, lucru care nu face plăcere persoanelor serioase, cinstite. Din această cauză au avut de suferit marea majoritate a românilor cinstiţi. Măsurile restrictive nu au întârziat prea mult. S-a introdus viza pentru acces în ţările Shengen, etc, etc. Din acest punct de vedere s-au simţit foarte bine cei cu paşapoarte diplomatice. Ce-i drept că persoanele cu funcţii înalte în instituţiile statului trebuiau să beneficieze de acest tip de paşapoarte, dar au beneficiat şi destule persoane care n-ar fi trebuit să aibă acest drept. Dar miile de cetăţeni care din varii motive trebuiau să plece în occident, au fost umiliţi stând zile în şir la porţile ambasadelor diverselor ţări europene pentru a fi primiţi la interviu în vederea acordării vizei.
Românii sunt un popor muncitor şi în cea mai mare parte disciplinat. Pe timpul „edificării comunismului multilateral dezvoltat” oamenii acestei ţări au muncit ca nişte sclavi. De cele mai multe ori productivitatea muncii trebuia să crească pe seama intensificării muncii şi nu pe seama dotării cu maşini perfecţionate. Se muncea „în draci”, se muncea permanent, chiar şi duminica, pentru că în opinia conducătorilor comunişti, utilajele nu trebuiau să se răcească, trebuia păstrat în permanenţă microclimatul de lucru aşa încât luni dimineaţă să se înceapă o nouă săptămână de lucru cu mult avânt revoluţionar. Dacă uitau cumva ce înseamnă avântul revoluţionar, trebuiau să le amintească nenumăratele pancarte agăţate pretutindeni la locul de muncă cu citate mobilizatoare din gândirea geniului planetar Nicolae Ceauşescu Acest lucru a făcut ca oamenii la momentul revoluţiei să apară sleiţi de puteri. Apoi, după revoluţie, s-a produs o relaxare nepermis de mare, ceea ce a făcut ca producţia să aibă un curs descendent, cheltuiala pe unitate de produs să crească, iar întreprinderile să înregistreze pierderi. Guvernul condus de domnul Petre Roman a fost cât se poate de generos procedând la o diminuare semnificativă a normelor de muncă, dar şi la reducerea programului de lucru(de la 48 ore pe săptămână la 40 ore), înainte de a avea performanţele dorite din economie. S-a hotărât şi liberalizarea preţurilor. Fiecare producător sau comerciant nu ştia cum să procedeze ca să aibă preţurile cele mai mari de pe piaţă. Au fost câteva luni sau chiar ani de bâlbâieli în stabilirea preţurilor până ce patronii s.-au convins de faptul că într-o economie concurenţială un nivel mai redus al preţului face marfa vandabilă. O altă mare „lovitură” pe care şi-au dat-o românii singuri a fost aceea a schimbării denumirii firmelor. Pe timpul „comunismului victorios”, denumirea firmelor se făcea de cele mai multe ori după profilul lor productiv. Puţine dintre întreprinderile naţionalizate au păstrat denumirea pe care au avut-o sub proprietate privată. Este de remarcat faptul că acele firme care şi-au păstrat vechea denumire au avut cel mai mare succes datorită faptului că erau cunoscute pentru produsele lor de calitate superioară. Un singur exemplu este edificator în acest sens: firma Guban din Timişoara. Guvernul Petre Roman a găsit de cuviinţă să bulverseze acest domeniu. Întreprinderi care îşi câştigaseră foarte greu notorietatea şi care şi-au schimbat denumirea au ajuns să dea faliment. Din ce cauză? . Din cauza prostiei umane! Şi poate chiar mai mult, acest lucru ar trebui adăugat la istoria prostiei umane. Şi mai sunt multe alte lucruri care vor putea fi înscrise cu succes în această istorie după cum veţi vedea în continuare. Un exemplu ar putea da o imagine asupra unei astfel de prostii: O fabrică ce producea articole din cauciuc se numea Fabrica de articole din cauciuc; directorii „super-inteligenţi” iau dat denumirea de „Arca”. O dată cu această schimbare a denumirii a intrat într-un anonimat total. Încet, încet a survenit şi falimentul. Trebuie să recunosc că nu a fost singurul motiv care a condus la faliment. Această unitate economică producea printre altele, benzi de cauciuc pentru industria minieră. În măsura în care multe mine şi-au redus producţia sau au fost închise, în aceiaşi măsură s-a redus şi producţia de la „Arca” Se cunoaşte faptul că în aceeaşi perioadă 1990 -1991, în întreprinderi aveau loc alegeri libere, echipele aflate la conducere erau înlocuite de muncitorii sindicalişti (revoluţionari şi liber schimbişti) pe baza unor voturi culese pe liste. Oameni de o calitate deosebită, foarte buni manageri, conducători cu experienţă - mulţi dintre aceştia derulaseră contracte economice cu occidentul - erau schimbaţi pe motivul că au fost comunişti, că au cântat în strună mai marilor partidului comunist, că au fost prea duri. Nu s-au gândit că noii veniţi, fără pic de experienţă în arta conducerii, nu vor putea face faţă condiţiilor dure ale unei economii care se dorea liberă, concurenţială. Acest lucru a fot demonstrat de realitatea care a urmat acestor evenimente. Dar nu numai domnul Petre Roman era generos, ci şi domnul Ion Iliescu. El dorea ca nici o persoană să nu rămână fără serviciu. Şi atunci a semnat un Decret generos care permitea angajarea fără limite în întreprinderile care încă mai erau ale statului. Zeci de mii de muncitori au luat cu asalt sediile Direcţiilor de Muncă, porţile întreprinderilor pentru a fi angajaţi, indiferent dacă aveau calitatea, pregătirea, specializarea necesară pentru a lucra pe profilul acelei întreprinderi. O parte dintre persoanele care aveau dreptul să se angajeze proveneau din rândul celor eliberaţi recent din puşcării (hoţi, găinari, delapidatori, violatori, molestatori) prin decrete prezidenţiale, bucurându-se de clemenţă ca urmare a evenimentelor revoluţionare. Multora le mai bâzâia în ureche sloganurile comunismului care le spunea că au fost formaţi ca oameni „noi” într-o societate multilateral dezvoltată, deci erau pregătiţi pentru orice muncă în orice situaţie. Lucru cât se poate de fals. Lipsa crasă de disciplină, dezorganizarea, încărcarea costurilor datorită numărului de salariaţi în plus faţă de cerinţele întreprinderii au condus la pierderi şi în final la închiderea porţilor unităţilor respective. La falimentul acestor întreprinderi au contribuit şi furturile fără limite din perioada imediat următoare evenimentelor revoluţionare. Persoanele certate cu disciplina muncii, cei eliberaţi din puşcării la care au aderat şi alte categorii de personal au găsit metode ingenioase de a fura în mod sistematic. Marfa era valorificată fie în ţară prin pieţe, oboare şi bazaruri, fie în exterior prin bazarurile din Turcia, Polonia sau Ungaria. Aici, muncitorii care absentau de la serviciu ( erau acoperiţi cu concedii de odihnă sau concedii medicale), vindeau produsele cot la cot cu şefii lor. E drept că aceştia procurau din ţară, marfa care o vindeau în exterior, în mod legal. Dar aspectul cel mai grav constă în faptul că peroanele de tot felul(printre ele, unele rău famate) deveneau colegi de tarabă cu şefii lor care alergau după valută şi care visau la o viitoare îmbogăţire. O dată întorşi în ţară, aceşti şefi dorind să impună disciplina în întreprinderi, au eşuat în mod lamentabil. Nu se mai bucurau deloc de autoritatea pe care le - o conferea poziţiile de conducere, nu se mai puteau impune sub nici o formă şi nu mai găseau argumentele potrivite. Erau huiduiţi, erau invitaţi să-şi dea demisia. Conducătorii de întreprinderi care au fost realişti, şi care nu s-au compromis şi-au păstrat neştirbită autoritatea, ba mai mult, au pus afişe la poartă în care au scris că nu fac angajări, numărul salariaţilor existenţi fiind suficienţi pentru capacităţile productive existente; aceste unităţi bazate pe disciplină, rigoare, fermitate şi realism au reuşit să supraveţuiască. Patronatul român - între realitate şi aventurile specifice tranziţiei către o economie de piaţă. După ce ai trecut timp de 45 ani prin modul de viaţă comunist, nu-i de loc uşor să devii un patron de succes. Cei care au reuşit, cu adevărat, au avut ceva fonduri adunate de pe timpul comunismului, dar ţinute la secret, şi în afară de aceasta sau bazat şi pe specialişti în conducerea afacerilor şi evidenţa patrimoniului. Au fost sau mai sunt patroni care au redactat statutul unei societăţi, l-au legalizat, au angajat câţiva oameni, au pus pe picioare o mică afacere, au început să obţină venituri şi imediat au crezut că l-au prins pe Dumnezeu de picioare. Au început să aibă o încredere oarbă în posibilităţile lor manageriale, fără să fi făcut vreo dată studii de acest gen. Din veniturile adunate prin munca susţinută a unor muncitori prost plătiţi, aceşti patroni au început să facă investiţii de lux: autoturisme în valoare de zeci de mii de euro, blănuri pentru soţii şi amante şi nu prea târziu o „vilişoară” cu 10 – 20 camere ce nu vor fi ocupate nici o dată în totalitate şi care nu au fost gândite să aibă vreun scop economic. O vilă de asemenea dimensiuni, amplasată uneori de aiurea, în câmp, în mijlocul unei păduri, la o margine de oraş sau pe un vârf de munte, reprezintă o investiţie serioasă, iar domnul patron a trebuit să se împrumute de la o bancă ca să o poată termina. Până la rambursarea integrală a împrumutului este condamnat să folosească aceleaşi utilaje vechi cumpărate la licitaţie dintr-o fabrică aflată în stare de faliment. Muncitorii care lucrează sunt plătiţi cu salarii de mizerie pentru că situaţia financiară a firmei nu permite acest lucru. Cu utilaje învechite, depăşite moral şi fizic, cu muncitori suprasolicitaţi, obosiţi peste măsură, numai de productivitate a muncii nu poate fi vorba. Şi apoi se plâng că în România nu există un mediu de afaceri prielnic( este de fapt un mod de a se disculpa pentru modul defectuos de conducere a afacerilor) . Dimpotrivă, acei patroni care au ştiut să investească mai întâi în utilaje moderne, având în vedere şi perspectiva integrării în Comunitatea Europeană, care au stimulat şi pe muncitori cu salarii pe măsura muncii lor, au găsit şi mediul de afaceri propice. Afacerile au decurs în mod firesc, nu au acumulat datorii faţă de bugetul statului sau bugetul local, iar profiturile au fost reinvestite cu multă chibzuinţă. O situaţie bizară au avut-o cei care au emis acţiuni şi au finanţat activitatea firmei pe seama celor care au cumpărat acţiunile. Administratorii unora din aceste firme au procedat într-un stil neortodox, cumpărând, peste ani, de la micii acţionari care nu au încasat niciodată dividende, la un preţ convenabil, acţiunile, devenind acţionari majoritari şi patroni absoluţi. De multe ori micii acţionari erau aburiţi cu expresii de genul: „trebuie să vă obişnuiţi cu astfel de lucruri”; „aşa este în economia de piaţă” ; „suntem o economie în tranziţie” ; „bucuraţi-vă ca avem şi noi patroni de succes”; „o economie de piaţă nu este posibilă fără patroni şi o avere privată considerabilă”. Nu trebuie să avem nici cele mai mici resentimente faţă de patroni, dar aceştia să se îmbogăţească în mod cinstit, nu prin inginerii financiare, înşelătorii şi alte giumbuşlucuri.
Democratizarea vieţii sociale în România, liberalizarea pieţii, libera circulaţie a capitalurilor, serviciilor şi forţei de muncă a condus la posibilitatea cumpărării unor autoturisme fabricate sub mărci de prestigiu, la care până în anul 1989 nici nu visau foarte mulţi dintre români. Occidentalii obişnuiţi cu autoturismele de calitate se comportă într-un mod cât se poate de firesc. Nu acelaşi lucru îl fac şi românii care au fost ţinuţi departe de produsele de înalt nivel tehnologic. Sunt persoane care îşi manifestă bucuria asemenea unor copii atunci când conduc aceste autoturisme luxoase cum ar fi: Citroen, Alfa Romeo, Toyota, Mercedes, B.M.V., Nissan, Suzuki, Opel, Audi, Honda, Lancia, Peugeot, etc Aceştia scot capul pe geamul din stânga fluturând frenetic cu mâna şi claxonând de-ţi i-a auzul. Pe el trebuie să-l vadă toată lumea că are o maşină nouă, o marcă de prestigiu. Trebuie să te uiţi, să-l admiri şi să-l visezi în noaptea ce urmează. Pentru cei bogaţi, chiar şi pentru cei din clasa de mijloc autoturismul mai este folosit şi cu ocazia unor ceremonii deosebite: ex. nunţi. Aceste maşini performante, cu un designer deosebit, sunt împodobite cu multe flori, panglici, benzi colorate multicolor. Naşii scot partea superioară a lumânărilor împodobite pe geam, pentru a-şi face simţită prezenţa ca nişte persoane importante ce sunt. Autoturismele pornesc în trombă spre casa căsătoriilor, motoarele sunt încinse la maximum, claxoanele „urlă” cu putere, muzica specifică nunţilor se aude din difuzoare la concurenţă cu celelalte zgomote. Toată lumea îi admiră şi în mod tacit le fac loc pentru a putea rula cu toată „euforia” spre locul de cununie: sunt frumoşi, norocoşi şi peste măsură de voioşi în maşinile lor „bengoase”. Sunt şi persoane realiste, care chiar dacă au maşini luxoase, îşi văd de treabă în modul cel mai firesc, folosesc aceeaşi limuzină timp îndelungat spunând că aceasta îi defineşte sau că maşina este deja personalizată şi îţi vine greu să te desparţi de ea. Este de fapt un mod economic de a privi lucrurile. Mulţi dintre români merg în străinătate, unde lucrează un an, doi sau trei. O parte din ei reuşesc. Este nevoie şi de un dram de noroc, multă muncă, seriozitate. Sunt persoane care datorită seriozităţii lor au ajuns să se bucure de încrederea patronilor, lăsând în seama acestora valori foarte mari. Sunt şi persoane care, la un moment dat, dezamăgesc pe patronii sau binefăcătorii lor. Acestea sunt cazuri nefericite care aruncă o umbră de neîncredere asupra tuturor românilor. Pe de altă parte sunt şi patroni care profită de faptul că ai noştri români se află în ţările lor, în ceea ce priveşte şederea, la limita legalităţii şi din acest motiv îi exploatează mai ceva decât pe sclavii din antichitate. Cei ajunşi într-o asemenea situaţie limită se întorc total dezamăgiţi. Ceilalţi, aflaţi în situaţii mai bune, preferă să muncească în occident cu toate că pentru aceeaşi muncă primesc jumătate din salariul unui occidental. Şi aceasta pentru că oricum câştigă mai mult decât ar câştiga în ţara de origine pentru aceeaşi muncă. Au fost situaţii când anumiţi români aflaţi prin Orientul Mijlociu, fie nu s-au dedicat cum se cuvine muncii, hălăduind fără rost, fie nu şi-au găsit un loc de muncă, dar dorind să arate familiilor lor că nu au pierdut timpul aiurea prin străinătate şi că au bani destui, aceştia şi-au vândut, sub protecţia anonimatului, un rinichi. Justificarea faţă de familie a fost că au fost nevoiţi să renunţe la rinichiul bolnav, dar în schimb au venit acasă cu mulţi bani. Alţi români au dorit să arate compatrioţilor lor că au reuşit să facă avere în străinătate, fiind în realitate departe de adevăr. Au sosit în ţară cu maşini în valoare de zeci de mii de euro şi camere video închiriate, dorind să lase impresia că acestea le aparţin; au filmat pe prieteni şi membrii familiilor lor, locurile de baştină pentru ca ajunşi în occident să arate vecinilor, prietenilor, cunoştinţelor - locurile frumoase din România.
Agricultură
Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din agricultură prin Decretul 83/1949 a constituit un abuz al statului comunist faţă de proprietarii din agricultură. Unii din proprietari au fost nevoiţi să plece în străinătate, iar altora li s-a stabilit domiciliul forţat în alte localităţi decât cele de baştină ( acest lucru a constituit o deportare forţată), iar alţii au ales de bună voie exilul. Terenurile luate abuziv de la cei care le deţineau de drept, au fost comasate în întreprinderi agricole de stat iar mai târziu(până în anul 1963) în cooperative agricole de producţie. Ţăranii au fost obligaţi să se înscrie cu terenurile şi uneltele agricole în Cooperativele Agricole de Producţie. De fapt şi acest lucru a constituit o naţionalizare mascată. Statul comunist a dus o politică diabolică în ceea ce îi priveşte pe ţărani. Astfel, de la venirea acestora la putere şi până în anul 1963, anul încheierii cooperativizării agriculturii, s-a practicat politica „cotelor” la hectar, cote care creşteau de la un an la altul, ceea ce ia determinat pe ţărani să renunţe la pământ, neputând face faţă respectivelor cote.
Niku Savarcyuk
[modifică] art nouveau, fluturi
vreau informatii despre simbolul fluturelui si furnicii in art nouveau. nu am gasit nimic din ce am nevoie. m,ultumesc
[modifică] Cum imi scriu numele, am vreun drept de autor
Am publicat un referat pe acest site si acum toti colegii mei il au. Noua ne trebuie la tema si toti vor crede ca si eu l-am luat de pe internet. Eu, ca autoare, ce drept am? Cum pot demonstra profesorului ca eu l-am facut? Va rog raspundeti-mi si mie!!!!!!!!!!! --82.77.214.29 26 aprilie 2006 18:38 (EEST)Maria I
- Vă invit să citiţi pagina Wikipedia:Bun venit ca să aflaţi ce este Wikipedia. Concret, la întrebările dumneavoastră se poate răspunde cam aşa:
- Articolele din Wikipedia nu se semnează, pentru că informaţiile din ele nu sînt opera celor care contribuie la ele, ci sînt informaţii deja publicate în alte părţi. Ce facem noi aici este să ne punem cap la cap cunoştinţele. Deci nu sîntem autori ci mai degrabă "scribi". Fiecare articol are o listă a versiunilor prin care a trecut şi a celor care au contribuit. Afişaţi articolul pe care l-aţi scris şi apăsaţi pe "istoric".
- De îndată ce aţi apăsat pe butonul "salvează pagina" nu mai aveţi nici un drept asupra textului introdus în articol. Puteţi demonstra că l-aţi scris dumneavoastră folosind istoricul articolului. Acolo apăreţi cu numele de utilizator, dacă aveţi un nume de utilizator şi dacă v-aţi autentificat. Altfel apăreţi cu adresa IP.
- În mod normal nu dumneavoastră trebuie să dovediţi că sînteţi adevăratul autor, ci profesorul care nu vă crede va trebui să aducă dovezi că l-aţi copiat de undeva. Asta e culmea, oamenii cinstiţi n-au nici o obligaţie să aducă probele nevinovăţiei lor înainte de a fi acuzaţi.
- Sper că v-am putut ajuta cu ceva. — AdiJapan ☎ 26 aprilie 2006 19:12 (EEST)
[modifică] POEZII
TRIMITETI-MI SI MIE VA ROG POEZIA CATELUSUL SCHIOP DE ELENA FARAGO NU AM DE UNDE SA O IAU LA ORA ASTA. VA MULTUMESC
- Vă dau o veste bună: există Google! Este ceea ce se cheamă un "motor de căutare" şi vă permite să căutaţi informaţii pe internet. Faceţi clic pe legătura de mai jos:
- http://www.google.com/
- Apoi scrieţi în caseta de căutare ceva despre poezia pe care o căutaţi. De exemplu:
- Elena Farago
- Căţeluşul şchiop
- "Eu am numai trei picioare"
- şi apăsaţi enter. Veţi găsi poezia într-o mulţime de locuri. Iată un loc în care puteţi citi şi cîte ceva despre Elena Farago, nu doar poezia:
- http://www.lumea-copiilor.ro/enciclopedie/elena_farago/elena_farago.php
- Nu uitaţi cuvîntul magic: Google. — AdiJapan ☎ 27 aprilie 2006 06:47 (EEST)
[modifică] motto Cavalerii Mesei Rotunde
Stiti cumva care era motto-ul sau indemnul cavaleresc al celor care erau primiti la Masa Rotunda? Multumesc ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 194.102.219.115 (discuţie • contribuţii).
- Vezi en:Knights of the Round Table. Succes. --Rebel 28 aprilie 2006 00:31 (EEST)
[modifică] Motoare Brushless (fără perie)
Sal Aş vrea şi eu informaţii, cât mai multe, despre motoarele brushless, sau unde le-aş putea găsi. Rhadoo 28 aprilie 2006 09:20 (EEST)
- Momentan, Wikipedia Română nu deţine un articol despre motoarele brushless. Poţi găsi informaţii, în limba engleză, la Wikipedia Engleză. Succes. --Rebel 28 aprilie 2006 09:57 (EEST)
[modifică] Cernobil
Explozia din 26.04.1986 a fost cel mai mare dezastru nuclear al secolului XX. Doar in acea noapte au murit aproximativ 28 de oameni. Explozia s-a petrecut in timpul testului reactorului 4 al centralei. Cel mai apropiat oras de centrala era Pripiat. Locuitorii orasului au fost avertizati la o saptamana dupa explozie si apoi au evacuat orasul. In oras au mai ramas doar oamenii de stiinta, cazati la un hotel din orasul Pripiat. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Petrisorrares (discuţie • contribuţii).
- Detaliile despre articole se adaugă în paginile individuale ale acestora. Poţi adăuga informaţiile despre Cernobîl accesând legătură internă anterioară. Odată ajuns la pagina articolului, alegeţi opţiunea de modifică pagina, între opţiunile meniului superior. Atenţie însă, datele pe care le oferiţi trebuiesc a avea suport bibliografic. Succes. --Rebel 28 aprilie 2006 20:31 (EEST)
[modifică] Familia Movilă (Moghilă)
Bună seara. Socrul meu se numeşte Vasile Movilă (fost Moghilă) şi vreau să ştiu dacă îşi are rădăcinile în familia nobilă. Este născut în urmă cu 68 ani în satul Onceşti - în Moldova. Mulţumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Flavia movila (discuţie • contribuţii).
[modifică] Răspunsul(la radio Erevan)
Stati liniştită, numele de familie sunt de data recentă, datează de la sfârşitul secolului trecut şi dacă socrul dvs a lucrat pe moşia lui Ieremia Movilă sau a fost rom aflat în posesia acestei familii şi eliberat la 1859 a primit acest nume. Cred că nu trebuie să vă faceţi griji. Dacă există şi vreo asemănare fizică puteţi să vă adresaţi Arhivelor Statului si să încercaţi să-i faceţi genealogia.
Mayuma | msg. 29 aprilie 2006 23:05 (EEST)
- Mayuma, te anunţ că între timp am intrat în secolul 21. :-) — AdiJapan ☎ 30 aprilie 2006 19:45 (EEST)
[modifică] POV
Exista suport in ro.wikipedia.org pt. POV (points of view) ? Cum pot marca un articol ca fiind contrar NPOV (http://en.wikipedia.org/wiki/WP:POV) Neagul Marian 30 aprilie 2006 19:16 (EEST)
- Vezi Wikipedia:Formate utile/Dispute. --Rebel 30 aprilie 2006 19:18 (EEST)