Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la oraşul Sibiu, judeţul Sibiu, România. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Sibiu (dezambiguizare).
Sibiu
Stema oraşului Sibiu Sibiu în România
stemă amplasare
Amplasare 45°47′45″N, 24°09′08″E
Ţară România
Judeţ Sibiu
Atestare documentară 1191
Populaţie 171.355, 2002
Suprafaţă 121 km²
Densitatea populaţiei 1.417 loc./km²
Altitudine 415 m n.m.
Localităţi suburbane {{{componenţă}}}
Primar Klaus Johannis, FDGR
Sit web ro Pagina oficială a municipiului Sibiu
Harta administrativă a oraşului Sibiu
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului
Catedrala Ortodoxă din Sibiu
Extinde
Catedrala Ortodoxă din Sibiu

Sibiu (germană Hermannstadt, maghiară Nagyszeben, latină Cibinium) important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

Cuprins

[modifică] Geografie

Sibiul este situat în partea de sud a Transilvaniei în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), al Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest.. Oraşul Sibiu se întinde, actualmente, pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei. Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena).Altitudinea fata de nivelul marii variază intre 415 m in Oraşul de Jos si 431 m in Oraşul de Sus. Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate munţilor din vecinătate. Clima este deci temperat - continentală ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine in general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează intre 140 in depresiuni si 170 la munte. În legătură cu variaţia temperaturii în cursul anului, trebuie analizat şi fenomenul îngheţului. Cunoaşterea acestui fenomen interesează îndeaproape agricultura. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, pana in luna mai . Îngheţurile târzii de primăvară sunt dăunătoare pomilor fructiferi şi vitei de vie, iar cele timpurii, de toamna, aduc stricăciuni unora dintre culturile de legume şi zarzavaturi. Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, iarna este supusă unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord - vest Vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare ( Mâncătorul de zăpadă) care se manifesta la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole. Ca o consecinţa a corelaţiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele, se manifesta inversiuni de temperatura, în special în perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediana a versantului rămâne mai calda. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni termice, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasa, în schimb, în arealele depresionare, aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor. Vara predomina vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţa si ninsoare . De asemenea, vara mai bate şi Austrul ( dinspre sud-vest). Un alt vânt predominant bate dinspre nord - est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului. Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.

[modifică] Istorie

Sibiul istoric dominat de Catedrala Evanghelică, aşa cum se vede din Turnul Sfatului
Extinde
Sibiul istoric dominat de Catedrala Evanghelică, aşa cum se vede din Turnul Sfatului

În vremea romană zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.

A fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de coloniştii saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi, în parte distrus de hoardele mongole.

În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat în anul 1544 Catehismul Lutheran prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este primul oraş electrificat din România. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări in Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

[modifică] Locuitori

Biserica romano-catolică din Piaţa Mare, construită între 1726 şi 1733 de călugării iezuiţi
Extinde
Biserica romano-catolică din Piaţa Mare, construită între 1726 şi 1733 de călugării iezuiţi

În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de ca. 170.000 locuitori.

Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:

(1992): 169.696 (3,36% germani, 2,45% maghiari)

Din punct de vedere confesional, majoritatea populaţiei este ortodoxă. Protestanţii, romano-catolicii şi greco-catolicii reprezintă peste 6% din populaţie.

  • 25% din locuitori au peste 50 de ani
  • 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior

[modifică] Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orase din România, şi primeste una din cele mai mari rate de investiti străine.

Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini, intdustria confecţiilor şi a produselor alimentare. Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice, de rulmenţi şi de curele de transmisie. In Sibiu isi au sediul central Banca Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig. In Sibiu isi are sediul Bursa Monetar Financiara si de Marfuri, institutie financiara emblematica pentru mediul financiar romanesc.

[modifică] Transport

Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara.

Pe calea ferată există legături zilnice directe cu trenuri accelerate sau Inter-city (Săgeata Albastră) către Bucureşti (3 trenuri), Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, şi Arad.

Din autogară mai multe companii asigură transportul de pasageri către Bucureşti , Braşov, Cluj-Napoca, Deva, Târgu Jiu Oradea şi Timişoara. Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai mult de 5 curse zilnice pentru unele destinaţii.

Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele autobuzelor şi troleibuzelor. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari. Preţurile biletelor sunt mai mici decât în alte oraşe ale ţării, fiind de 2 RON/bilet cu două călătorii. Exista deasemnea si puternice companii de taximetrie pretul fiind de 1,1 RON/km, iar pornirea de 1 RON.

[modifică] Angajaţi pe sector industrial

  • Industrie - 49%
  • Comerţ - 15%
  • Construcţii - 7,5%
  • Sănătate - 7,5%
  • Educaţie - 7%
  • Transport - 6,5%

[modifică] Educaţie

Colegiul "Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor
Extinde
Colegiul "Gheorghe Lazăr", urmaşul de azi al colegiului iezuiţilor

În Sibiu se găsesc o serie de universităţi instituţii de nivel superior cele mai importante fiind:

  • Universitatea "Lucian Blaga"[2]
  • Academia Trupelor de Uscat[3]
  • Universitatea Romano-Germana
  • Universitatea "Alma Mater"

La nivel liceeal, cele mai prestigioase licee din oraş sunt:

  • Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr"
  • Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană)[4]
  • Colegiul Naţional "Octavian Goga"
  • Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu"
  • Colegiul Pedagogic "Andrei Şaguna"
  • Grup Scolar Industrial Energetic

[modifică] Cultură

În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu si Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' .

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru - [5], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc si Festivalul de Artă Mediavelă, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada" şi Festivalul de Jazz. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor. Sibiul va fi împreună cu Luxembourg Capitala Culturală Europeană în 2007 - Site-ul oficial.

În 2004 centrul istoric a fost declarat de către UNESCO monument universal.

[modifică] Muzee

Sibiul are un mare număr de muzee, organizate în jurul celor două mari Muzeul Brukenthal şi Muzeul ASTRA:

  • Muzeul Brukenthal
    • Muzeul de Istorie
    • Muzeul de Istorie a Farmaciei
    • Muzeul de Istorie Naturală
    • Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare
  • Muzeul ASTRA [6]
    • Muzeul de Etnografie si Artă Populară Săsească Emil Sigerus
    • Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
    • Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"
    • Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA")

De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de Locomotive cu aburi.

[modifică] Biserici

Catedrala Evanghelică (Lutherană)
Extinde
Catedrala Evanghelică (Lutherană)

În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:

  • Catedrala Evanghelică (Lutherană)
  • Biserica Reformată (Calvină)
  • Catedrala Ortodoxă
  • Biserica Catolică
  • Biserica şi Complexul Ursuline
  • Biserica Franciscană de pe Strada Şelarilor
  • Biserica Dintre Brazi
  • Capela Sfintei Cruci din Piaţa Gării

La Sibiu se află sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului.

Tot la Sibiu funcţionează Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Lutherană).

[modifică] Presa

Componenta esentiala a democratei, presa este reprezentata in toate componentele sale. Cel mai important cotidian local si unul din cele mai venerabile la nivel national este Tribuna Sibiului, cotidian infiintat si condus de Ioan Slavici. Telegraful Roman este ziarul cu cea mai indelungata aparitie (1853) din aceasta parte a Europei. Alaturi de acestea presa scrisa mai este reprezentata printr-un mozaic de cotidiene si saptamanale. Printre ele mentionam Monitorul de Sibiu, Sibianul si Ziarul de Sibiu. Nu putem incheia enumerarea noastra fara a sublinia rolul ziarelor comunitatii germane Hermannstadter Zeitung si Allemeine DZ, liante intre comunitatea germana din Romania si numerosii abonati din Germania. Comunitatea maghiara, desi redusa ca numar are propriul saptamanal Szebeni Ujsag. Publicatiile de cultura sunt Euphorion si Revista Transilvania a carei prim numar a fost tiparit la 1868. Primaria Sibiu isi face cunoscute stirile, dar si hotararile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume...Primaria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisaptamanalul "De toate pentru toti" si Oferta de la A la Z.

Posturile TV cu sediul central in Sibiu sunt TV 9 si TV Eveniment. Alaturi de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale PRO TV, Antena 1, Alpha TV. Acestea difuzeaza atat programe de stiri si divertisment local, cat si preluari ale posturilor centrale.

Diversitatea si numarul posturilor locale de radio reflecta atat multiculturalitatea locala cat si faptul ca Sibiul traieste prin tinerii sai. Unele posturi de radio au sediu central in Sibiu cum ar fii Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele reprezentante locale ale posturilor centrale. In benzile de frecventa receptionate in Sibiu se regasesc:

National FM 87,8
Radio Vocea Evangheliei 89,4
Radio 21 91,1
Kiss FM 91,8
PRO FM 92,4
Radio Info PRO 94,9
Europa FM 106,2
Romantic FM 96,6

[modifică] Personalităţi

  • Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Estzergom, primat şi regent al Ungariei
  • Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
  • David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia
  • George Bariţ (1812-1893), istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania
  • Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)
  • Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
  • Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
  • Arthur Arz von Straussenburg (1857-1935), general, ultimul şef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare
  • Emil Sigerus (1854-1947)
  • Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
  • Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
  • Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
  • Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
  • Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne (între 1996 şi 2000), avocat în Baroul Sibiu
  • Nicolae Manolescu, scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
  • Dieter Acker (n. 1940), compozitor
  • Mircea Păcurariu, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
  • Paul Niedermaier, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
  • Alexandru Lupaş, profesor univ., matematician
  • Lucian Vintan, prof. univ., membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din România
  • Radu Vasile (n. 1942), prim ministru (între 1998 şi 1999)
  • Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
  • Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor
  • Mircea Ivănescu, poet
  • Zeno Popovici, profesor universitar, membru al Academiei de Ştiinte Medicale din România
  • Klaus Johannis (n. 1959), primar
  • Dinu Giurgiu, compozitor
  • Toma Dordea, profesor, membru al Academiei Române
  • Sabina Cojocar, gimnastă

[modifică] Administraţie

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Formului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000 şi reales în 2004 cu 88,7% din voturi.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. De asemenea, a reuşit să înceapă lucrările la centura ocolitoare a oraşului, una din cele mai stringente probleme ale urbei.

[modifică] Oraşe înfrăţite



[modifică] Stema

Stema este vechea stemă a oraşului ce conţine pe un blazon roşu (zidul oraşului era din cărămidă roşie) trei frunze de nuferi legate între ele, ce simbolizează lacurile de pe malul Cibinului, două săbii ce se intersectează în interiorul triunghiului cu colţurile în frunzele de nuferi, ce simbolizează trecutul glorios al oraşului. Tot pe blazon, în partea de sus, se găseşte o coroană. Deasupra blazonului se află un zid cu 7 turnuri, ce indică cele 7 oraşe săseşti din Transilvania (Siebenbürgen)

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Sibiu