Zgârie-nori

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezvoltare

Unul sau mai mulţi wikipedişti lucrează în acest moment la extinderea acestui articol.

Din această cauză este posibil să existe deficienţe în formatare sau conţinut. Vă rugăm să nu faceţi modificări în timp ce este afişat acest anunţ. În schimb puteţi face sugestii în pagina de discuţii a articolului.

Dacă vedeţi în istoricul articolului că a trecut mai mult de o săptămână de la ultima editare, puteţi şterge acest anunţ şi modifica articolul.

 Imagine 1 - Zgârie-nori -- Clădirea Chrysler Building, New York, statul New York, simbol multiplu al Art Deco, Chrysler Corporation, Manhattan-ului, ...
Extinde
Imagine 1 - Zgârie-nori -- Clădirea Chrysler Building, New York, statul New York, simbol multiplu al Art Deco, Chrysler Corporation, Manhattan-ului, ...
  Imagine 2 - Zgârie-nori -- Clădirea Bank of China, Hong Kong, noaptea
Extinde
Imagine 2 - Zgârie-nori -- Clădirea Bank of China, Hong Kong, noaptea

Un zgârie-nori sau zgârie nori (adeseori chiar zgârienori) este o clădire foarte înaltă, continuu folosibilă până la cele mai înalte nivele ale sale.

Deşi nu există o definiţie propriu-zisă pentru un zgârie-nori, se consideră (mai ales în Statele Unite şi Canada) că orice clădire mai înaltă de 150 metri sau 500 de picioare, respectiv una care are cel puţin 30 de etaje, este un zgârie-nori.

Conform unei alte interpretări, orice clădire pentru care, în faza designării sale, importanţa studiului rezistenţei opuse de mişcările aerului are o pondere similară sau mai mare decât studiul greutăţii propriu-zise a clădirii, este în această categorie.

Definirea structurală a unui zgârie nori, a fost făcută mai târziu de către istoricii arhitecturii, considerând dezvoltarea ingineriei structurilor construcţiilor de la sfâşitul anilor 1880. Astfel, scheletele metalice, care au apărut tot atunci, folosite în locul zidăriei "clasice", care trebuia să fie progresiv mai groasă pe măsură ce clădirea era mai înaltă, au determinat o adevărată revoluţie a construcţiilor, care au putut fi ridicate dintr-o dată, cel puţin aparent, "la infinit".

Se poate considera că limita maximă de înălţime atinsă folosind metoda clasică de zidărie a fost atinsă în realizarea, în 1891, a clădirii cunoscută sub numele de Monadnock Building din Chicago, Illinois. Clădirea primăriei din Philadelphia, Pennsylvania, cunoscută ca Philadelphia's City Hall, completată în 1901, este o altă clădire despre care se pretinde că ar deţine recordul mondial de înălţime a unei clădiri construite cu "zidărie clasică".

  Imagine 3 - Zgârie-nori -- Charlotte, North Carolina, conturul zgârie-norilor downtown-ului oraşului (skyline) crează o imagine poetică de tip aparte
Extinde
Imagine 3 - Zgârie-nori -- Charlotte, North Carolina, conturul zgârie-norilor downtown-ului oraşului (skyline) crează o imagine poetică de tip aparte

Cuvântul zgârie-nori a apărut prima dată în engleza americană ca un cuvânt compus, skyscraper = sky + scraper, adică zgârietor al cerului, care a devenit zgârietor de nori, adică zgârie-nori în română, fiind folosit pentru prima dată la sfârşitul secolului al 19-lea, reflectând uimirea publică a rezidenţilor oraşului New York la vederea acestor clădiri foarte înalte, care păreau a zgâria cerul. Ulterior, a fost rapid adoptat în multe limbi, sub forma compusă specifică a acelor limbi.

  Imagine 4 - Zgârie-nori -- Proiectul unei super-structuri, The Illinois, un zgârie-nori de o milă înălţime, proiect a lui Frank Lloyd Wright niciodată adus în discuţie.
Extinde
Imagine 4 - Zgârie-nori -- Proiectul unei super-structuri, The Illinois, un zgârie-nori de o milă înălţime, proiect a lui Frank Lloyd Wright niciodată adus în discuţie.

Evoluţia definirii "corecte" a unui zgârie nori a evoluat în timp, fiind o funcţie nu numai de realizarea tehnică respectivă, dar şi de evoluţia noţiunii pe măsură ce din ce în ce mai multe clădiri au ajuns să merite acest statut. Uneori se consideră că o clădire ar avea statutul de zgârie-nori doar pentru că domină cu detaşare clădirile înconjurătoare. Alteori, se conferă acest statul unei clădiri înalte pentru că implică mândrie şi satisfacţie locuitorilor unui oraş care are o astfel de structură. Oricum, dincolo de aceste definiţii şi nominalizări, există şi alte criterii (mai mult sau mai puţin obiective) care trebuiesc luate în considerare, aşa cum ar fi plasamentul, forma, destinaţia şi aspectul clădirii, care contribuie per ansamblu la definirea unei structuri de a fi sau nu considerată un zgârie-nori.

[modifică] Istoric

Apariţia şi existenţa zgârie-norilor este strict legată de progresul ştiinţific şi tehnologic, care a generat posibilitatea de a construi clădiri ale căror structură de rezistenţă să fie preluată de materiale extrem de durabile, oţelul şi betonul armat. Astfel, alături de acestea, elementele tehnice absolut necesare pentru apariţia acestor structuri supra-înalte au fost şi sticla termoizolantă, pompele de apă, lifturile şi aerul condiţionat.

  Imagine 5 - Zgârie-nori -- Proiectul unei structuri foarte înalte din Moscova, aşa numita "Parcel 12"
Extinde
Imagine 5 - Zgârie-nori -- Proiectul unei structuri foarte înalte din Moscova, aşa numita "Parcel 12"

Până în secolul al 19-lea clădirile cu mai mult de 5-6 etaje erau extrem de rare pentru că structurile în sine ridicau probleme tehnice greu de surmontat. La aceast fapt se adăugau existenţa unor scări lungi şi greu de urcat precum şi problema presiunea apei, de cele mai multe ori insuficientă pentru a asigura apa curentă la înălţimi mai mari de 15 metri.

Oricum, în ciuda acestor multiple insuficienţe şi incovenienţe, realizarea de construcţii relativ înalte datează încă de la începutul anilor 1600 în anumite locuri. Spre exemplu, în Edinburgh, Scoţia, zidul defensiv ce înconjura oraşul limita clar expansiunea teritorială a acestuia. Ca urmare construcţiile din interiorul apărat au început să crească în înălţime. Astfel, construcţii cu 10 - 11 nivele au devenit comune, înregistrându-se şi clădiri record de înalte cu 14 - 15 nivele. Multe din acele clădiri înalte stau încă în picioare şi pot fi văzute în partea veche a oraşului, mai ales în zonele cunoscute ca Wynds şi Closes, în apropiere de Royal Mile.

Cea mai veche clădire încă "în picoare", construită structural pe baza unei structuri metalice (de fier) este The Flaxmill (cunoscută local ca [the] "Maltings"), ce se găseşte în Shrewsbury, Anglia. Construită în 1797, poate fi considerată "clădirea mamă a zgârie-norilor" datorită combinaţiei de coloane şi grinzi realizate din oţel rezistent la foc, conţinând mai mult de 2% carbon (în engleză, cast iron) aidoma scheletelor metalice moderne ce au făcut posibilă existenţa structurilor înalte de azi. Din păcate a fost mult timp desconsiderată, având statut de ruină. În 31 martie 2005, organizaţia non-profit English Heritage a anunţat că va cumpăra Flaxmill, pentru reparare, menţinere şi conservare.

Primul zgârie nori modern a fost clădirea de zece etaje Home Insurance Building din Chicago, Illinois, construită între 18841885. Deşi clădirea nu este deloc impresionantă azi ca înălţime, este importantă în istoria arhitecturii pentru că arhitectul acesteia, William Le Baron Jenney, a creat primul schelet metalic structural capabil de a suporta întreaga greutate a clădirii. Pentru prima dată, scheletul metalic al clădirii a fost astfel conceput încât zidurile nu trebuiau să suporte nimic din masa clădirii, aceasta fiind integral suportată de structura scheletului metalic. Această primă realizare de acest gen a condus la aşa numitul "Chicago skeleton" ("scheletul Chicago") model structural care a dovedit în timp, că expresia "cerul este limita" (în engleză, în original, "The sky is the limit!") avea acoperire conceptuală, tehnică şi materială.

[modifică] Istoria celor mai înalţi zgârie-nori

  • Pentru a studia actuala listă de zgârie-nori, ordonaţi după înălţime, vedeţi Listă de zgârie-nori.


Această listă ţine cont şi de înălţimea acoperişului. Un element mult mai comun de măsurare îl constituie cel mai înalt detaliu arhitectural (conform, [the] highest architectural detail); astfel de considerări includ Petronas Towers, turnuri gemene, construite în 1998.


Construit Clădire Oraş Stat / Ţară Acoperiş Etaje Vârf Statutul actual
1873 Equitable Life Building New York New York, SUA 142 ft 43 m 6 Dărâmat
1876 St Pancras Chambers London Marea Britanie 269 ft 82 m 9 În picioare
1889 Auditorium Building Chicago Illinois, SUA 269 ft 82 m 17 349 ft 106 m În picioare
1890 New York World Building New York New York, SUA 309 ft 94 m 20 349 ft 106 m Dărâmat
1894 Manhattan Life Insurance Building New York New York, SUA 348 ft 106 m 18 Dărâmat
1895 Milwaukee City Hall Milwaukee Wisconsin, SUA 350 ft 107 m 9 În picioare
1899 Park Row Building New York New York, SUA 391 ft 119 m 30 În picioare
1908 Singer Building New York New York, SUA 612 ft 187 m 47 Dărâmat
1909 Met Life Tower New York New York, SUA 700 ft 213 m 50 În picioare
1913 Woolworth Building New York New York, SUA 792 ft 241 m 57 În picioare
1930 40 Wall Street New York New York, SUA 927 ft 283 m 70 În picioare
1930 Chrysler Building New York New York, SUA 925 ft 282 m 77 1,046 ft 319 m În picioare
1931 Empire State Building New York New York, SUA 1,250 ft 381 m 102 1,472 ft 449 m În picioare
1972 World Trade Center (North tower) New York New York, SUA 1,368 ft 417 m 110 1,732 ft 528 m Distrus
1974 Sears Tower Chicago Illinois, SUA 1,451 ft 442 m 108 1,729 ft 527 m În picioare
1998 Petronas Towers Kuala Lumpur Malaysia 88 1,483 ft 452 m În picioare
2004 Taipei 101 Taipei City Republic of China (Taiwan) 1,474 ft 448 m 101 1,671 ft 509 m În picioare
Imagine:Eureka Tower LC.JPG
Second-tallest skyscraper in the Southern Hemisphere, the Eureka Tower in Melbourne

În momentul de faţă construcţia superstructurii numită Burj Dubai are loc în Dubai. Înălţimea sa exactă este ţinută secretă, dar este de aşteptat să atingă minimum 700 m înălţime, făcând din această clădire cea mai înaltă din lume la data terminării sale, prevăzută pentru 2008.

Odată cu construirea Burj Dubai va apare o nouă clasă de clădiri numite Super zgârie-nori, conform denumirii deja date de comunitatea arhitecturală, superscraper.

Chiar dacă înălţimea sa finală este necunoscută, acest fapt nu îi va scade cu nimic meritele de a fi primul superscraper realizat material, deşi proiecte de superstructuri au existat de mai bine de 50 - 60 de ani. Exemplul proiectului lui Frank Lloyd Wright, a cărui The Illinois ar fi fost de o milă înălţime (vedeţi imaginea 4), este celebru.

[modifică] Galerie de zgârie-nori