Plută
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pluta este un mijloc de transport pe apă, de persoane sau bunuri materiale ca şi transportul lemnului din care este alcătuită pluta.
Pluta constă din mai mulţi buşteni sau trunchiuri de copaci fixaţi,împreună care plutesc pe apă fără a poseda ca vaporul un mijloc autonom de locomoţie, fiind transportaţi în mod pasiv de curentul apei.
În Germania o rută mai cunoscută este pe râul Isar, azi acest mijloc de transport pe apă devine tot mai atractiv turiştilor.
Pe când în România ruta mai cunoscută fiind râul Bistriţa, existând şi o operă literară "Plutaşii de pe Bistriţa". Azi se pot întâlni şi unele plute cu vâsle, pânze, sau cu motor, prevăzute cu o cârmă, dar în mod normal o plută este dusă de curentul apei.
In anul 1947 Thor Heyerdahl demonstrează cu pluta Kon-Tiki practic teoria care susţinea, cu ajutorul plutei s-au parcurs în trecut distanţe mari pe apa mărilor, astfel reuşeşte într-o astfel de călătorie cu pluta să străbată din Peru pe Oceanul Pacific 7 800 km. până la Raroia-Atol în estul insulei Tahiti, demonstrând posibilitatea populării preistorice a Americii.