Insula Bora Bora

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Extinde

Insula Bora Bora este aşezată la 225 km nord-vest de Tahiti (151,8 V; 16.5 S= şi are 6,5 km lungime şi 4 km lăţime. Formată în urma unor erupţii la nivelul fundului oceanic care au forţat lava să treacă de suprafaţa oceanului, cândva se înălţa cam la 1200 m deasupra apei şi la 5400 m sub apă. După stingerea vulcanului, lava nu a mai putut să contribuie la crearea insulei, aşa că Bora Bora a rămas în seama forţelor de eroziune. Vârfurile Taimanu şi Pahia, care se înalţă mai mult de 655 m deasupra nivelului mării, reprezintă tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte şi abisuri verticale, pantele muntoase sunt azi îmbrăcate într-o bogată vegetaţie tropicală.

Navigatorii polinezieni au fost primii care au păşit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintaşii lor erau populaţia Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuţi care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 BC. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul şi au pescuit în apele recifului.

În 1769, exploratorul britanic James Cook a descoperit insula denumind-o Bolabola.