Lenauheim, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Lenauheim
[[Imagine:|100px|Stemă]] Amplasare
Judeţ Timiş
Atestare 1415, ("Csatad")
Primar Alinel Nariţa, PSD, din 2004
Suprafaţă 112,75 km²
Populaţie (2006) 6.194
Densitate 54,93 loc./km²
Amplasare 45°52′19″N, 20°48′02″E
Sate Bulgăruş, Grabaţ, Lenauheim
Cod poştal 307240
Sit web ro Primăria Lenauheim
{{{note}}}

Lenauheim (germană Lenauheim, Schadat, maghiară Csatád) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România. Se găseşte la o distanţă de 45 km de reşedinţa de judeţ, Timişoara. Localitatea a fost înfiinţată în anul 1767 prin colonizare cu populaţie germană (şvabi). A purtat denumirea oficială de Csatád până în 1926, an în care i-a fost schimbat numele în Lenauheim, în cinstea poetului Nikolaus Lenau, care s-a născut în această localitate.

În anul 1865, localitatea avea circa 3.200 de locuitori, în 1940 mai avea numai 2.400, din care peste 95% germani. Imediat după al doilea război mondial, mulţi locuitori au emigrat în Germania, populaţia de origine germană scăzând la circa 50%. La recensământul din 1992, localitatea Lenauheim mai avea doar 1.400 de locuitori, din care numai 100 germani.

Casa în care s-a născut Nikolaus Lenau adăposteşte în prezent muzeul Lenau, care pe lângă documente privitoare la poet deţine şi o colecţie etnografică, constând din păpuşi îmbrăcate în costume populare specifice şvabilor bănăţeni.

La 3 noiembrie 2000, cu ocazia comemorării a 150 de ani de la moartea poetului Nikolaus Lenau, în comuna Lenauheim au fost prezenţi ambasadorul Austriei, Execelenţa Sa Karl Vetter von der Lillie, dl. Helmuth Kahr, primarul localităţii austriece Mureck, înfrăţită cu Lenauheim, ing. Franz Wieser, coordonatorul investiţiilor austriece în România, oficialităţi judeţene. Cu aceast prilej s-au finalizat unele investiţii privind alimentarea cu apă a comunei în valoare de 110.000 DM (partea austriacă) şi 300 de milioane lei, susţinere din partea autorităţilor locale. Partea austriacă a asigurat branşarea a 140 de gospodării, a adus piesele necesare (ţeavă, fitinguri, apometre etc.) şi a suportat costurile.

[modifică] Populaţia

Recensământul[1] Structura etnică
Anul Populaţia Români Germani Maghiari Sârbi Romi Slovaci Alte etnii
1880 8.780 46 8.487 58 2 - 2 -
1930 7.170 114 6.653 77 6 253 60 2
1956 7.876 3.190 4.193 118 6 327 34 3
1977 7.490 3.478 3.509 77 4 402 12 6
1992 5.123 3.943 346 66 6 734 12 10
2002 5.665 4.617 193 90 8 723  ? 34

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe