Dacia romană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dacia romană a fost o provincie romană după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman sub conducerea lui Traian în 106 şi a durat până în 271, deci un total de 165 de ani.
Cum Dacia nu fusese cucerită complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul de a hărţui legiunile romane din această zonă. De asemenea, au existat şi multe revolte împotriva stăpânirii romane în interiorul provinciei, astfel că ocupaţia romană nu a fost deloc uşoară. În aproximativ 100 din cei 165 de ani au existat conflicte armate.
În 271, după o incursiune a goţilor din nord-vest, Împăratul Aurelian hotărăşte să retragă graniţa imperiului la sud de Dunăre pentru o mai bună apărare, sfârşind dominaţia romană.
![]() |
Provinciile Romane (anul 120 A.D.) | ![]() |
---|---|---|
Achaea | Aegyptus | Africa | Alpes Cottiae | Alpes Maritimae | Alpes Poenninae | Arabia Petraea | Armenia Inferior | Asia | Asiria | Bithinia | Britannia | Cappadocia | Cilicia | Commagene | Corduene | Corsica et Sardinia | Creta et Cirenaica | Cipru | Dacia | Dalmatia | Epirus | Galatia | Gallia Aquitania | Gallia Belgica | Gallia Lugdunensis | Gallia Narbonensis | Germania Inferior | Germania Superior | Hispania Baetica | Hispania Lusitania | Hispania Tarraconensis | Italia | Iudaea | Lycaonia | Lycia | Macedonia | Mauretania Caesariensis | Mauretania Tingitana | Moesia | Noricum | Numidia | Osroene | Pannonia | Pamphylia | Pisidia | Pontus | Raetia | Sicilia | Sophene | Siria | Thracia | ||
edit |