Isidor din Sevilla
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sf. Isidor din Sevilla (n. cca. 560, Sevilla, Spania, d. 636), a fost un episcop hispanic, învăţător al Bisericii.
Cuprins |
[modifică] Viaţa
S-a născut în jurul anului 560 la Sevilla, în Spania. După moartea tatălui, a fost educat de fratele său mai mare, Leandru, Arhiepiscop de Sevilla. Sfinţit episcop al oraşului natal (600), a scris multe cărţi, cu mare erudiţie; a organizat în Spania şi a condus mai multe concilii în care s-au luat hotărâri înţelepte. S-a îngrijit de pregătirea ştiinţifică a preoţilor.
Considerat ultimul dintre Părinţii apuseni ai Bisericii.
[modifică] Opera
Isidor era interesat de foarte multe domenii (ştiinţele naturii, gramatică, istorie, teologie) şi a încercat să transmită vremurilor viitoare întreaga cunoaştere a antichităţii.
În domeniul ştiinţelor naturii, lucrarea lui principală, "Etymologiae", o lucrare de bază a întregului Ev Mediu, este un gen de enciclopedie care cuprindea întreaga cunoaştere profană şi religioasă a timpului.
"De viris illustribus" conţine material biografic şi hagiografic despre scriitorii africani şi hispanici din sec. VI-VII.
Sf. Isidor s-a remarcat în primul rând ca teolog, influenţând prin opera sa dogmatica şi morala întregului Ev Mediu. Lucrarea sa teologică principală, concepută ca manual de teologie morală, "Sententiarum libri tres", se ocupă de învăţătura Bisericii despre conduita creştină şi etică şi despre organizarea bisericească. Subliniază misiunea caritativă a clerului, ţinând seama de porunca iubirii faţă de aproapele. Necreştinii sunt aspru combătuţi, însă Sf. Isidor respinge folosirea violenţei în scopul convertirilor forţate.
[modifică] Ediţii
- J. P. Migne, Patrologiae cursus completus, series Latina, Paris 1878-1890, vol. 81-83;
- Isidoris iunioris episcopi Hispalensis Historia Gothorum Vandalorum, Sueborum. Ed. îngrijită de Theodor Mommsen, Hannover 1894 (MG AA 11), 267-303;
- Isidoris iunioris episcopi Hispalensis Chronica maiora. Ed. îngrijită de Theodor Mommsen, Hannover 1894 (MG AA 11), 424-488;
- Isidoris Hispalensis episcopi etymologiarum sive originum libri XX. Ed. îngrijită de Wallce M. Lindsay, Oxford 1911;
- Isidore, Traité de la nature. Ed. îngrijită de Jacques Fontaine, Bordeaux 1960;
- The letters of St. Isidore. Ed. îngrijită de Gordon B. Ford, Amsterdam 21970;
- Isidore's Etymologies. Engl. - Lat., Paris.
- George A. Hench, Der althochdeutsche I. Faksimile-Ausgabe des Paris Codes ..., Straßburg 1893;
- Der althochdeutsche Isidor Nach der Pariser Handschrift und den Monseer Fragmenten neu hrsg. von Hans Aggers, Tübingen 1964.
[modifică] Cult
În anul 1722 a fost proclamat doctor al Bisericii şi, în anul 2001, patron al Internetului.
Sărbătorit în Biserica Catolică la 4 aprilie.
[modifică] Bibliografie
- Liturgia orelor, Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti 1994, p. 1349.
- Schott-Messbuch, Freiburg 1961.
- R. Tenberg, "Isidor, Erzbischof von Sevilla", în Biographish-Bibliographisches Kirchenlexikon II (1990) 1374-1379.