Odorheiu Secuiesc
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Harghita | ||||
Atestare documentară | 1301 | ||||
Populaţie | 36.926, 2002 | ||||
Suprafaţă | km² | ||||
Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||
Altitudine | m n.m. | ||||
Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
Primar | Jenő Szász, independent | ||||
Sit web | ro Primăria Odorheiu Secuiesc | ||||
![]() |
|||||
---|---|---|---|---|---|
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului |
Odorheiu Secuiesc (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un oraş din judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 36.926 locuitori, dintre care 35.357 (95,75%) sunt maghiari, 1.077 români (2,91%) şi 429 romi (1,16%). Primarul oraşului este Jenő Szász, care face parte din Uniunea Civică Maghiară.
Cuprins |
[modifică] Aşezare geografică
Oraşul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureş şi este străbătut de râul Târnava Mare.
[modifică] Istorie
Prima atestare a oraşului datează din 1301 cu numele de Uduord. Denumirea oraşului indică faptul că executorul secuilor îşi avea aici sediul.
Se presupune că localitatea a fost oraş liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ţinut prima Dietă a secuilor. Cetatea din oraş a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcţie ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câştigat o bătălie cu secuii. Între anii 1562 şi 1565 Principatul Transilvaniei a finanţat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilinţă adusă secuilor înfrânţi în bătălia cu trupele princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Mihai Viteazul. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616 paşa Ali l-a ars din temelii, iar în 1704 generalul Tiege l-a jefuit. În cele din urmă a fost demolat parţial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci se numeşte Csonkavár ("castelul trunchiat") şi a dăinuit până în zilele noastre.
Oraşul a fost scutit de plata impozitului în 1558 de regina Isabella.
În anul 1876 a devenit reşedinţa comitatului Odorhei, care a luat fiinţă prin unirea a trei scaune secuieşti. În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Odorhei.
[modifică] Demografie
Conform datelor recensământului din 1930 Odorheiul avea în acel an o populaţie de 8.518 locuitori, dintre care 6.928 maghiari (81,3%), 962 români (11,3%), 283 evrei (3,3%), 172 germani (2,0%), 122 ţigani (1,4%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia oraşului era alcătuită din 4.369 romano-catolici (51,3%), 2.203 reformaţi (25,9%), 680 ortodocşi (8,0%), 455 unitarieni (5,3%), 313 mozaici (3,7%), 282 greco-catolici (3,3%), 165 lutherani (1,9%) ş.a.
[modifică] Personalităţi
La Odorheiu Secuiesc s-au născut:
- în 1620: preotul István Lakatos, scriitor,
- în 1737: Mihály Tölcséres de Odorhei scriitor ecleziastic,
- în 1897: poetul Sándor Tomcsa,
- în 1871: poetul şi traducătorul Ferenc Szemlér,
- în 1883: poetul László Tompa,
- în 1909: László Rajk, politician comunist, secretar adjunct al MKP (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic în anul 1949.
Aici a studiat marele povestitor de basme Elek Benedek.
[modifică] Oraşe înfrăţite
Békéscsaba - Ungaria
Tatabánya - Ungaria
Subotica - Serbia
[modifică] Legături externe
Băile Tuşnad | Bălan | Borsec | Cristuru Secuiesc | Gheorgheni | Miercurea Ciuc | Odorheiu Secuiesc | Topliţa | Vlăhiţa