Nicolae Mărgineanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Mărgineanu (n. 22 iunie 1905 - d.13 iunie 1980) a fost un mare psiholog român. A studiat psihologia persoanei, psihometrica, psihologia matematică, psihologia ştiinţei, psihologia aplicată în marea industrie. A studiat legătura dintre psihologie şi literatură. Este organizatorul învăţământului profesional de la noi, a şcolilor de ucenici, precursoare ale liceelor profesionale din prezent. A corespondat cu mari psihologi ai secolului XX, cu Al. Gordon Allport, de exemplu.
Cuprins |
[modifică] Studiile
Nicolae Mărgineanu a urmat şcoala primară din Blaj. Licenţă în 1927 şi doctorat în filosofie, specialitatea psihologie în 1929 al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, cu menţiunea magna cum laude. Nicolae Margineanu a facut stagii de specialitate post universitare la Leipzig, Berlin, Hamburg, în 1929, la Paris,1930 şi la Londra, în 1935. S-a reîntors în ţară şi a ocupat catedra de psihologie a Universităţii din Cluj. A fost de asemenea cercetător ştiinţific şi bursier al fundaţiei Rockefeller la Universităţile Duke, Yale, Columbia şi Chicago în perioada 1932-1943
Între 1926-1947 a urcat în ierarhia universitară de la preparator la conferenţiar la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Cluj.
Mărgineanu a fost închis în anul 1948, pentru activitatea lui în Asociaţia Româno-Americană( A.R.A.), ce-a constat în conferinţe despre America şi în informarea părţii americane despre situaţia Transilvaniei; cu alte cuvinte, a ajuns în închisoare fiindcă şi-a folosit talentul persuasiv pe lângă americani pentru ca Transilvania să revină României.
Între 1971-1980 a fost profesor suplinitor al fostei sale catedre. În 1971 devine profesor invitat la Universitatea din Bonn. În 1972 devine profesor invitat la Universitatea din Hamburg. Invitat al fundaţiei Rockefeller în anii 1979-1980. Diagnosticat cu cancer se întoarce în ţară unde moare pe 13 iunie 1980. A murit in inchisoare, impuscat de generalul A, dupa ce a fost lasat sa petreaca ultimile 5 min din viata alaturi de fiul sau Petru-Eugen....
[modifică] Cariera
Profesor de psihologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a fost arestat în 1948, acuzat de înaltă trădare, condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a executat 16 (vezi volumul memorialistic Amfiteatre şi închisori, volumul său de memorii publicat la editura Dacia, 1991). A fost arestat în 1948 si a executat 16 ani din pedeapsa de 25, trecând prin infernul puşcăriilor: Malmaison, Jilava, Piteşti, Aiud şi Gherla. Este autorul tratatului de Psihologia persoanei, a fost unul dintre primii cercetători în domeniul psihologiei muncii, s-a implicat în organizarea pe baze psihologice ale centrelor de reeducare şi a organizat prima reţea a şcolilor de ucenici. A scris mai multe cărţi despre anii petrecuţi în închisoare, un volum autobiografic şi un alt volum, "Amfiteatre şi închisori", despre profesorii universitari alungaţi de la catedră sau închişi de comunişti.
Nicolae Mărgineanu a fost, împreună cu diplomatul Vasile Stoica, vicepreşedinte al Asociaţiei Româno-Americane. După ieşirea din detenţie a fost încadrat documentarist la Biblioteca Filialei Academiei, apoi numit director al Institutului de Ştiinţe Pedagogice şi, în fine, reintegrat la catedra de psihologie a Universităţii din Cluj, în perioada ministeriatului lui Mircea Maliţa.
[modifică] Cărţi publicate
[modifică] La Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj
- Psihologia exerciţiului, 1929
- Psihotehnica în Germania, 1929
- Psihologia germană contemporană, 1930
- Psihologia învăţării, 1930
- Psihologia franceză contemporană, 1932
- Psihologia configuraţiei( în colaborare cu L.Rusu, A. Roşca, D. Todoran), 1932
- Elemente de psihometrie, 1938
- Analiza factorilor psihici, 1938
- Psihologia persoanei, 1940
- Psihotehnica în marea industrie, 1942
- Psihotehnica, 1943
[modifică] La alte edituri
- Problema evoluţiei, Editura Societatea de Mâine, Cluj, 1931
- Natura ştiinţei, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1969
- Sub semnul omeniei, Editura pentru Literatură, Bucreşti, 1970
- Psihologie şi literatură, Cluj, Dacia, 1971
- Condiţia umană, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1973
- Psihologie logică şi matematică, Dacia, 1975
- Amfiteatre şi închisori, Editura Dacia, Cluj, 1991
[modifică] Opere în limbi străine
- Beitrage zur Psychologie der Ubung, Zeitscher. F. Angew. Psychol. 39, 1931, 491-530.
- La théorie des facteurs, L’Ann Psychologie, Paris, 1934,
- Les facteurs psychologique, L’ Ann Psychologie, Paris, 1934,
- La nature de la loi scientifique et ses conditions d’exactitude, Alcan, Paris, studiu intr-un volum colectiv de omagiere a lui Pierre Janet
- Logical and Mathematical Psychology, Editura Presa Universitara, Cluj, 1997(postum)
- Depht and Height Psychology, Editura Presa Universitara, Cluj, 1998, (postum)