Nera

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nera (sârbă: Nera sau Нера, maghiară: Néra) este un râu de 124 km lungime din România şi Serbia.

Cuprins

[modifică] România

Nera izvorăşte din Munţii Semenic, în estul Banatului, la sud de oraşul Reşiţa, în judeţul Caraş-Severin. Curge drept spre sud de la vârful Piatra Grozbe, de unde izvorăşte. La satul Borlovenii Vechi, se întoarce către sud-vest, primind ca afluent pe Rudăria, şi trecând pe lângă numeroase sate, cum ar fi Prilipeţ, Dalboşeţ sau Moceriş, până ce ajunge la Şopotu-Nou, unde se întoarce către nord-vest. Trece apoi pe lângă satele Sasca Română, Sasca Montana, Slatina Nera şi Naidăş, de unde devine râu de graniţă între România şi Serbia, pentru ceilalţi 27 km.

[modifică] Râu de graniţă

În secţiunea de graniţă, Nera curge prin depresiunea Biserica Albă (Belocrkvanska kotlina; chirilică: Белоцркванска котлина). Printre aşezările de pe malul ei se numără Lescoviţa, Zlatiţa şi Socol pe malul românesc, în timp ce pe cel sârb există un singur sat situat chiar pe râu, Kusić, mai multe aşezări aflându-se în vecinătatea apei: Kaluđerovo, oraşul Biserica Albă, Vračev Gaj şi Banatska Palanka. La Vračev Gaj, râul se întoarce către sud şi se varsă în Dunăre, în apropiere de satul Stara Palanka.

În ultima secţiune, are 20-40 m lăţime, adâncime variabilă, şi, cum albia e formată în principal din pietrişuri, formează limanuri cu ape tulburi. Gura de vărsare este o destinaţie populară printre amatorii de pescuit.

Nera drenează o suprafaţă de 1.240 km², aparţinând bazinului de drenare al Mării Negre, şi nu este navigabilă.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Referinţe

  • Mala Prosvetina Enciklopedija, A treia ediţie (1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
  • Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
În alte limbi