Judeţul Hotin (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judeţul Hotin
Judeţul Hotin în Regatul României
Provincie: Basarabia
Reşedinţa: Hotin
Populaţie:
 •Total 1930:
Locul
392.430 loc.
Suprafaţă:
 •Total:
Locul
3.782 km²
Perioadă de existenţă: - 1940
Subdiviziuni: patru plăşi

Judeţul Hotin a fost o unitate administrativă din Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Hotin.

Cuprins

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în nordul estul României Mari, în partea de nord a Basarabiei, la graniţa cu U.R.S.S., iar actualmente teritoriul lui este împărţit între Ucraina şi o parte mai mică Republica Moldova. Se învecina la nord cu U.R.S.S. şi Polonia la est şi sud-est judeţele Soroca şi Bălţi la sud cu judeţul Dorohoi şi la vest cu judeţul Cernăuţi.

[modifică] Organizare

Teritoriul judeţului era împărţit în patru plăşi: I. Plasa Briceni, II. Plasa Hotin, III. Plasa Lipcani, IV. Plasa Secureni, la care ulterior s-au adăugat alte două: Plasa Suliţa şi VI. I. G. Duca.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 392.430 de locuitori, dintre care 41,6% ucrainieni, 35,0% români, 13,6% ruşi, 9,2% evrei, 0,3% poloni ş.a. Ca limbă maternă domina ucraineana (45,1%), urmată de română (33,4%), rusă (12,0%), idiş (9,2%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia judeţului era alcătuită din 87,0% ortodocşi, 9,2% mozaici, 1,9% baptişti, 1,0% ortodocşi pe stil vechi, 0,3% romano-catolici ş.a.

[modifică] Mediul urban

În 1930 populaţia urbană a judeţului era de 15.334 de locuitori, dintre care 37,7% evrei, 36,6% ruşi, 14,8% ucrainieni, 8,8% români, 1,5% poloni ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba idiş (37,6%), urmată de rusă (37,5%), ucranineană (14,7%), română (8,6%), polonă (1,2%) ş.a. Sub aspect confesional orăşenimea era formată din 57,6% ortodocşi, 37,7% mozaici, 2,1% ortodocşi pe stil vechi, 1,6% romano-catolici ş.a.

În alte limbi