Perpetua şi Felicitas
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Perpetua şi Felicitas (d. 203, Cartagina), martire creştine la Cartagina
[modifică] Viaţa
Au fost martirizate la Cartagina în anul 203, în timpul prigoanei lui Septimius Severus, fiind aruncate pradă fiarelor, apoi ucise cu pumnalul. S-a păstrat o relatare bogată a morţii lor, în parte de prima mână, redactată de Perpetua însăşi, în parte de un scriitor din aceeaşi perioadă. Perpetua era o patriciană, căsătorită de tânără, la Cartagina. Tatăl ei, în vârstă, a vizitat-o în închisoare şi a vrut să o îndemne la apostazie, amintindu-i de copilul ei, de numai un an. Felicitas era sclavă şi, cu puţin timp înainte de execuţie, născuse o fetiţă.
Sărbătorite în Biserica Catolică la 7 martie.
[modifică] Bibliografie
- "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti 1994, p. 1325-1326.
- "Schott-Messbuch", Freiburg 1962.