Vlad al II-lea Dracul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vlad II Dracul (c. 1390 - 1447) a fost domnitor al Ţării Româneşti între 1436 şi 1442 şi din nou din 1443 până în 1447.

Era membru al familiei Basarabilor şi fiu la lui Mircea cel Bătrân. Domnitorul Ţării Româneşti era în mod oficial un vasal al regelui Ungariei. Era şi comandant de frontieră cu responsabilitatea de a proteja comerţul şi drumurile comerciale între Ţara Românească şi Transilvania] pentru Biserica Romano-Catolică. Deşi Vlad II era în favoarea Bisericii Catolice, se ştie că a ucis membrii ai familiei nobiliare rivale, familia Dăneştilor, care avea o relaţie de rudenie nu foarte îndepărtată de familia tatălui să, a Basarabilor, fondată de Basarab I. Aşa a fost cum a obţinut puterea în Ţara Românească, după întoarcerea din exilul în Transilvania în 1436

Vlad II Dracul şi-a primit titlul de "Dracul" după ce a fost primit în Ordinul Dragonului, în 1431 de Sigismund, Împărat al Sfântului Imperiu Roman. Ordinul, fondat pe 13 decembrie 1408 de Sigismund, dorea să crească puterea politică a bisericii şi să protejeze familii nobiliare ungureşti şi româneşti de Imperiul Otoman.

În 1444, regele Ungariei, Ladislau III al Poloniei a declarat război Imperiului Otoman şi a lansat Campania de la Varna sub conducerea lui Iancu de Hunedoara într-un efort de a alunga turcii din Europa. Iancu i-a cerut lui Vlad să-şi îndeplinească jurământul ca membru al Ordinului Dragonului şi ca vasal al Ungariei, dar a refuzat. Papa l-a absolvit de jurământ, dar a cerut ca fiul său Mircea să meargă în loc. Probabil că a sperat că sultanului îi va fi milă de fii săi mai tineri ţinând cont că el nu a participat la cruciadă.

Rezultatul Cruciadei de la Varna a fost dezastruos pentru armata creştină, Iancu de Hunedoara abia scăpând. Mulţi, inclusiv Mircea şi Vlad Dracul au dat vina pe Iancu pentru dezastru. Din acel moment, Iancu de Hunedoara a avut o atitudine ostilă faţă de Vlad Dracul şi fiul său cel mare.

În 1447, Vlad Dracul a fost asasinat împreună cu fiul său Mircea, care se pare că a fost îngropat de viu de către boieri şi negustorii din Târgovişte. Iancu a ales propriul său candidat pentru tronul Ţării Româneşti, un membru al clanului Dăneştilor, dar acesta va fi asasinat, astfel că Vlad Ţepeş continuă bătălia tatălui său pentru tronul Ţării Româneşti.

Deşi Vlad Dracul a fost un general de armată şi domnitor de succes, este mai bine cunoscut datorită faptelor fiului său, Vlad Ţepeş. Vlad Dracul mai avea cel puţin alţi doi fii, Mircea, fratele mai mare al lui Ţepeş şi Radu cel Frumos, fratele mai mic.

[modifică] Vezi şi


Predecesor:
Alexandru I (Aldea)
Domnitor al Ţării Româneşti
1436-1442
Succesor:
Mircea al II-lea
Predecesor:
Basarab al II-lea
Domnitor al Ţării Româneşti
1443-1447
Succesor:
Vladislav al II-lea