Budapesta
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Budapest | |
[[Image:|center|150px|Budapesta]] | [[Image:|center|150px|Budapesta]] |
Harta | |
![]() |
|
Date | |
Statut | Capitala Ungariei |
Populaţie • Total (2005) • Densitate |
1.695.000 locuitori 3570 locuitori/km² |
Suprafaţă | 525.16 km² |
Altitudine | m |
Coordonate geografice | |
Fus orar | UTC+1 |
Primar | Gábor Demszky |
www | [ ] |
Steag | |
![]() |
|
Budapesta (maghiara Budapest - ['budɒˌpɛʃt])este capitala Ungariei. Este situată pe o suprafaţă de cca. 52.500 hectare, pe ambele maluri ale Dunării. Oraşul este format din două părţi. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a oraşului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
Cuprins |
[modifică] Istorie
Oraşul Ak-Ink a fost fondat de celţi pe malul drept al Dunării. Pe vremea romană primeşte numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunării se construieşte un nou oraş cu numele de Trans-Aquincum, numit şi Contraaquincum. Cele două oraşe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerţul între cele două maluri ale Dunării. În secolul al IV-lea a început să se răspândească creştinismul şi în această zonă, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. În jurul anului 450 fratele lui Attila, Buda a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă şi Sicambria, după numele său. După destrămarea Imperiului Hunic, oraşul a fost dominat de goţi (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.
Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, oraşul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al III-lea oraşele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia tătarilor din 1241, când ambele sunt incendiate. Regele Béla al IV-lea reconstruieşte cele două oraşe, şi îşi mută capitala la Óbuda. Construieşte o cetate de piatră rezistentă împotriva invaziei repetate ale tătarilor din 1285. Oraşul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se ţine Sinodul din Buda.
Construcţiile palatului şi cetăţii din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul 1417, având populaţia mai mult de origine germană. De la ei provine şi numele de „Offen” (stâncă), folosit paralel cu Buda. Oraşul a ajuns la apogeu pe vremea lui Matei Corvin. El a lărgit palatul lui Sigismund, şi a introdus în palat apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „Corvina”, cu 50.000 de exemplare, multe costând peste 1.000 de aur. Pe vremea respectivă Buda se numără între cele mai renumite oraşe din Europa atât pe plan cultural, cât şi universitar şi comercial.
În anul 1526 Buda este cucerită de turci, dieta Ungariei fiind mutată la Pozsony, azi Bratislava. În cele 145 de ani de domnie turcească se construiesc cele mai multe băi ale oraşului, şi monumentul funerar al lui Gül Baba, care este loc de pelerinaj şi azi pentru turci şi arabi.
Oraşul este eliberat de trupele creştine la data de 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I îi redă privilegiul de oraş liber în anul 1703 atât şi Pestei, cât şi Budei, cea din urmă fiind declarată oficial capitala ţării. În aceşti ani (începutul anilor 1700) oraşele sunt total reconstruite, iar din anul 1749 împărăteasa Maria Terezia începe reconstruirea palatului din Buda. În secolul următor se construieşte primul pod permanent pe Dunăre, Podul cu lanţuri - „Lánchíd” (1839-1849), dar şi alte clădiri remarcabile, ca Universitatea Politehnică (1846), Teatrul Naţional (1837), Muzeul Naţional (1838).
După unificarea Budapestei, oraşul este împărţit pe 10 sectoare, iar concepţia politică a sistematizării a fost concepută în aşa fel, ca în caz de nevoie să se poată conduce şi de acolo întreaga Monarhie Austro-Ungară. Această concepţie aduce şi multe construcţii noi, ca Opera, Academia de Muzică, Gara Nyugati, Gara Centrală (azi Keleti). Se îmbunătăţeşte şi circulaţia în capitală, fiind construite chei pe cele două maluri ale Dunării, podurile Margit, Szabadság şi cea feroviară în nordul oraşului. Se construiesc şi bulevarde în formă de semicerc, având poduri la ambele capete. Sub cetatea Budei se construieşte un Tunel (1853), iar la Pesta în 1896 primul metrou de pe continent şi al doilea din Europa (Primul fiind la Londra). Între anii 1884-1902 pe malul stâng al Dunării se construieşte Parlamentul Ungariei.
În perioada interbelică se formează suburbia oraşului, dar primarii din această perioadă nu şi-au asumat răspunderea de a înfiinţa Budapesta mare. În anii ’40 o parte din locuitorii oraşului a fost deportat, războiul având drept consecinţă bombardarea şi distrugerea unei bune părţi a Budapestei.
Au urmat anii comunismului, când nu mai conta nici un interes local, Budapesta devenind al 20-lea „judeţ” al Ungariei. Cele 10 sectoare înfiinţate la unirea celor 3 oraşe au fost dezvoltate în 14 sectoare în 1930, iar în 1950, când au fost incluse oraşele şi comunele din suburbie – adică s-a format Budapesta mare – numărul sectoarelor ajungând la 22.
În toamna anului 1956 Budapesta s-a revoltat (prima din blocul de est) împotriva ocupaţiei sovietice. Totul a început pe data de 23 octombrie, cu un marş al studenţilor. Primul ministru Imre Nagy având şi suportul armatei a încercat realizarea „socialismului cu faţă umană”, dar revoluţia a fost înfrântă de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrusă numai după 10 ani după terminarea celui de al II.-lea Război Mondial. Au urmat ani pline de represalii, dar şi aşa până în anii ’70 Ungaria a devenit cea mai liberă ţară comunistă.
Anii ’80 au adus oraşului o mişcare politică subterană, pe care dictatura slăbită o trecea cu vederea. La sfârşitul deceniului Ungaria între primii a trecut la schimbarea regimului comunist la una democratică. Primarul Budapestei a devenit Gábor Demszky, care a continuat dezvoltarea oraşului stopată aproape pentru 100 de ani. În data de 30 iunie 1991 a părăsit Ungaria şi ultimul convoi al armatei sovietice, acesta fiind comemorat de atunci în fiecare an în ultimul week-end din iunie, ca Hramul din Budapesta.
[modifică] Budapesta azi
Zilele de azi a Budapestei arată o capitală renăscută, şi pline de monumente şi construcţii străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci şi case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul secolului XX. sau şi mai vechi. Renaşterea se simte şi pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar şi pe instituţiile sanitare şi sociale. Mai puţin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are şi aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile şi redeschiderea sau renovarea cafenelelor şi a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viaţa oraşului este plină de festivaluri culturale naţionale şi internaţionale, de evenimente sportive internaţionale, dar şi de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzătorul Paradei Love din Berlin.
La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural şi turistic, devenind cea mai vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.
[modifică] Populaţie istorică
- 1800: 54.200 locuitori
- 1830: 102.700
- 1850: 178.000
- 1880: 370.800
- 1900: 733.400
- 1925: 957.800
- 1990: 2.016.100
- 2003: 1.719.342
[modifică] Geografie
Contrastul este evident şi geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează munţi, iar pe partea stângă câmpie. Temperatura medie anuală în oraş este de 12 C°. Cel mai înalt punct al oraşului este Muntele János (527 m).
[modifică] Transport
[modifică] Aeroporturi
Aeroportul Ferihegy serveşte oraşul Budapesta şi are trei diferite terminale de pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A şi Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în sectorul XVIII în Pestszentlőrinc.
[modifică] Şosele şi căi ferate
Budapesta este centrul sistemul de şosele a Ungariei - toate şoselele majore încep aici. Deasemenea, este un important punct feroviar pentru întreaga regiune central-europeană.
[modifică] Metrou
Prima linie de metrou a fost dată în funcţiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente există trei linii de metrou, iar a patra va fi dată în funcţiune în 2008, după 37 de ani de la prima planificare a sa (1972).
[modifică] Oraşe înfrăţite cu Budapesta
Berlin (Germania)
Viena (Austria)
Fort Worth (Statele Unite ale Americii)
Frankfurt am Main (Germania)
Lisabona (Portugalia)
New York (Statele Unite ale Americii)
Sarajevo (Bosnia-Herzegovina)
Tel Aviv (Israel)
Zagreb (Croaţia)
[modifică] Legături externe
- hu Pagina oficială a oraşului
- en Biroul de Turism al oraşului
- hu Biroul de Turism al oraşului
- en Imagini din oraş
- en Informaţii despre Budapesta
- en Budapesta Online - situl oficial pentru rezervare cazări
- en Metroul din Budapesta
- hu Harta metroului, liniilor suburbane şi reţeaua tramvaiului
- hu Budapest public transport map