László Tőkés
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
László Tőkés (* 1 aprilie 1952, Cluj) este episcopul Eparhiei Reformate de Piatra Craiului, cu sediul în Oradea.
Cuprins |
[modifică] Originea şi studiile
S-a născut ca fiu al lui István Tőkés, preot reformat şi profesor la Institutul Teologic Protestant din Cluj. A urmat la rândul său studiile de teologie reformată (calvină), pe care le-a absolvit la sfârşitul anilor 1970.
[modifică] Activitatea pînă în 1989
Şi-a început activitatea ca paroh al unei biserici reformate din Dej. În anii 1981-1982 a contribuit la editarea revistei clandestine Ellenpontok, ceea ce a atras urmărirea sa de către Securitate. Publicarea unui articol în care a denunţat încălcarea drepturilor omului în România a atras mutarea sa disciplinară în comuna Sânpetru de Câmpie. László Tőkés a refuzat să se mute în Sânpetru de Câmpie. Situaţia sa a ajuns pe agenda Comisiei de Relaţii Externe a Senatului Statelor Unite, care a intervenit pe lângă autorităţile comuniste din România. Astfel i-a fost acordată permisiunea de a activa ca preot adjunct la parohia reformată din Timişoara. După moartea lui Leo Peuker, preotul titular al parohiei, sprijinit de membrii Consiliului Parohial, László Tőkés a cerut episcopului de Oradea Laszlo Papp, să fie titularizat pe postul de preot paroh la Timişoara. Refuzul episcopului a fost unul din motivele conflictului dintre acesta şi László Tőkés. În 31 octombrie 1988, cu prilejul Zilei Reformei (sărbătoare tradiţională în Biserica Reformată), László Tőkés a organizat la parohia sa o manifestare culturală, la care au luat parte şi membri ai trupei de teatru de limbă maghiară "Thalia" - trupă organizată pe lîngă Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara. La acea manifestare s-au citit poezii care n-au fost pe placul autorităţilor, motiv pentru care atît Tőkés cît şi membrii trupei "Thalia" au fost avertizaţi să nu mai organizeze asemenea manifestări. Totuşi, în 4 decembrie 1988 s-a organizat o a 2-a manifestare culturală la parohia reformată, motiv de interzicere vremelnică a trupei "Thalia". László Tőkés a protestat faţă de desfiinţarea acestei trupe de teatru, iar protestul său a fost prezentat de radio Budapesta în 28 mai 1989, astfel László Tőkés devenind cunoscut ca dizident. O altă acţiune a sa prin care a nemulţumit autorităţile comuniste a fost întocmirea, împreună cu Janos Molnar, preot în Sebiş (judeţul Arad), a unui apel legat de planul de sistematizare a satelor, care a fost votat în 6 septembrie 1988 la şedinţa preoţilor din Protopopiatul Reformat de Timişoara (cu sediul pe atunci la Arad). În acel apel se cerea ca statul să construiască biserici şi case parohiale noi în locul celor care se plănuia să fie demolate, iar comunităţile religioase să nu fie dispersate cînd se va pune în practică sistematizarea satelor. În 24 iulie 1989 Televiziunea maghiară i-a luat un interviu lui László Tőkés, fapt care a înfuriat şi mai mult autorităţile. Ca urmare, episcopul Laszlo Papp a hotărît destituirea acestuia de la parohia din Timişoara şi mutarea sa în satul Mineu, judeţul Sălaj. Refuzul lui László Tőkés de a accepta hotărîrea episcopului l-a determinat pe acesta să deschidă un proces la Judecătoria Timişoara pentru evacuarea preotului din locuinţa în care stătea - locuinţă proprietate a parohiei reformate. În 20 octombrie 1989 Judecătoria Timişoara emite o sentinţă prin care László Tőkés era obligat să evacueze locuinţa. Recursul acestuia e respins de Tribunalul Timiş în data de 28 noiembrie 1989. Conform somaţiei executorului judecătoresc, László Tőkés avea termen pînă la 15 decembrie 1989 să evacueze de bună voie locuinţa, fapt pe care acesta l-a adus la cunoştiinţa enoriaşilor cu prilejul slujbei duminicale din 10 decembrie 1989.
[modifică] Rolul său în declanşarea Revoluţiei Române din 1989
Pe 16 decembrie 1989 organele Securităţii au încercat să-l ridice din casa sa parohială din Timişoara, ceea ce a generat protestul enoriaşilor reformaţi maghiari, cărora li s-a alăturat imediat un grup de enoriaşi baptişti conduşi de pastorul Petre Dugulescu. În scurt timp grupului de credincioşi protestanţi adunaţi în faţa bisericii reformate din strada Timotei Cipariu din Timişoara s-au alăturat numeroşi trecători, mulţimea începând să scandeze lozinci anticomuniste. Acţiunea de protest a generat mişcarea populară din Timişoara, punctul de pornire al Revoluţiei române din 1989.
[modifică] Activitatea de după 1989
Imediat după revoluţie, László Tőkés a fost ales episcop reformat de Oradea, în locul lui Laszlo Papp, cu care fusese în conflict. Deasemeni a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Prin unele declaraţii ale sale, de orientare naţionalistă, László Tőkés a pierdut o parte din simpatia de care se bucura în opinia publică românească imediat după Revoluţia română din 1989. În 2001 a fost sancţionat cu "mustrare scrisă" de către conducerea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Ulterior s-a îndepărtat de această organizaţie, fiind unul din susţinătorii Uniunii Civice maghiare.
[modifică] Referinţe
- Marius Mioc, Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes, Editura Almanahul Banatului, Timişoara 2002
- László Tőkés, Asediul Timişoarei, editată de Eparhia Reformată de pe lîngă Piatra Craiului, Oradea 1999