Produs intern brut

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

[modifică] Definiţie

Produsul Intern Brut (în engleză Gross Domestic Product) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an.

[modifică] Mod de calcul

După aşa-numitul calcul originar PIB-ul se calculează scăzând valoarea materialelor folosite în producţie din valoarea producţiei brute. Adăugând acestui calcul taxele de import şi cele de producţie şi scăzând subvenţiile se obţine produsul intern brut.

După aşa-numitul calcul după întrebuinţare PIB ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private şi a organizaţiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiţii, a cheltuielilor statului, a investiţiilor în scopul depozitării ca şi câştigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.

PIB = consum + investiţii + exporturi − importuri

Economiştii (pornind de la Keynes) au împărţit termenul de consum general în două părţi; consumul privat şi cheltuielile sectorului public. Două avantaje ale împărţirii consumului total în acest mod în teoria macroeconomică sunt:

  • Consumul privat este o preocupare centrală a economiei bunăstării. Investiţiile private şi subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcţionate ultimativ (în curentul principal al modelelor economice) înspre creşterea pe termen lung a consumului privat.
  • Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi considerat exogen, astfel încât diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi considerate ca făcând parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei.


Astfel BIP poate fi exprimat:

PIB = consum privat + consumul statului+ investiţii + exporturi nete
exporturi nete = exporturi − importuri

Dacă din PIB se scad deprecierile se obţine produsul intern net.

PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul împărţit la numărul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca ajustat, însemnând că este astfel calculat încât nivelurile diferitelor preţuri sunt mascate în diferite ţări. Astfel poate fi comparată eficienţa diferitelor ţări.

Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităţilor care se pot evalua în bani şi nu a folosinţei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiţionat de măsurare a bunăstării şi a calităţii vieţii. Pentru acest scop se recomandă alte metode de calcul, cum ar fi Human Development Index (HDI).

[modifică] Produsul intern brut si inflaţia

PIB nominal

PIB-ul nominal este forma uzuală de comparaţie a produsului intern al ţărilor sau regiunilor. Acesta redă suma valorii adăugate interne în preţurile actuale ale pieţei. Dezavantajul este că prin modificări ale valorii banilor, PIB poate fi "falsificat". Astfel, o modificare de 3% a ratei inflaţiei, în aceleaşi condiţii ale producţiei de bunuri, duce de asemenea la o creştere cu 3% a PIB.

Deflatorul PIB

Deflatorul PIB este procentul obţinut din PIBul nominal si cel real. Deflatorul PIB se foloseşte de exemplu pentru a descoperi proporţia de dezvoltare economică influenţată de inflaţie într-o perioadă anume de timp.

[modifică] Vezi şi

GDP (engleză)

[modifică] Linkuri