Myanmar
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Deviză naţională: | |||||
![]() |
|||||
Limbă oficială | Birmaneză | ||||
Capitală |
Yangon (Rangoon) 16º46'N 96º10'E |
||||
Oraş principal | Yangon (Rangoon) | ||||
Presedinte (SPDC) | Sr. Gen. Than Shwe | ||||
Prim ministru | Lt.-Gen. Soe Win | ||||
Sistem politic | Dictatură militară | ||||
Suprafaţă - Total - % apă |
locul 39 678.500 km² 3,06% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
{{{Populaţie-loc}}} 54 milioane 62/km² |
||||
Independenţă | De la Marea Britanie în 4 ianuarie 1948 | ||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
[[Lista ţărilor după PIB|]] 74,53 mld. USD 1.800 USD |
||||
Monedă | K; kyat (MMK) | ||||
Fus orar | UTC + 6:30 | ||||
Imn naţional | Gba Majay Bma ("Vom iubi Burma") | ||||
Domeniu Internet | .mm fost .bu | ||||
Prefix telefonic | +95 | ||||
Uniunea Myanmar, fosta Uniune Burma (Birmania), este cea mai mare ţară din Asia de sud-est. Se învecinează cu Republica Populară Chineză la nord, Laos la est, Tailanda la sud-est, Bangladesh la vest şi India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud şi Golful Bengal la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coastă). Ţara a fost guvernată de o huntă militară condusă de generalul Ne Win din 1962 până în 1988, şi sistemul său politic a rămas până astăzi sub un strâns control al huntei militare.
Cuprins |
[modifică] Originea şi istoria numelui
În 1989, ţara şi-a schimbat oficial versiunea engleză a numelui din Burma în Myanmar (împreună cu schimbarea denumirii multor localităţi, cum a fost şi cazul capitalei, din Rangoon în Yangon). Denumirea oficială a ţării în limba birmaneză, Myanma, a rămas neschimbată. Schimbarea denumirilor s-a dovedit a fi controversată politic, văzută de unii ca fiind mai puţin permisivă minorităţilor şi nepedagogică.
[modifică] Istoria
Iniţial, un regat independent, în 1824-26, 1851-52 şi 1885-86 Burma a fost invadată de Imperiul Britanic şi a devenit parte a Indiei. Japonezii i-au alungat pe britanici împreună cu Aung San şi au ocupat ţara în timpul celui de-al doilea Război mondial, dar a fost reocupată de britanici în 1945.
În 1948 naţiunea a devenit suverană, cunoscută ca Uniunea Burma, cu U Nu primul prim ministru. Guvernarea democratică s-a terminat în 1962 cu o lovitură de stat militară condusă de generalul Ne Win. Ne Win a condus ţara aproape 26 de ani. În 1990 s-au ţinut alegeri libere pentru prima dată în aproape 30 de ani, însă victoria LND, partidul lui Aung San Suu Kyi a fost anulată de militari care au refuzat să predea puterea.
Una din cele mai proeminete personalităţi din istoria birmaneză a secolului XX este fondatorul armatei şi luptător pentru libertate, generalul Aung San, un student transformat în activist al LND, al carei fiică este laureata Premiului Nobel pentru pace şi o imagine a păcii, libertăţii şi democraţiei, Aung San Suu Kyi, acum arestată la domiciliu. A treia dintre cele mai recunoscute personalităţi pe plan mondial este U Thant, care a fost secretar general al ONU pentru două mandate, foarte respectat prin istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite.
[modifică] Politica
Myanmar s-a aflat sub guvernare militară din 1962. Actual şef al statului este generalul Than Shwe care deţine titlul de „preşedinte al Consiliului de stat pentru pace şi dezvoltare”. Primul său ministru numit a fost Khin Nyunt până la 19 octombrie 2004, când a fost înlocuit de locotenent-general Soe Win. Aproape toate fotoliile ministeriale sunt deţinute de ofiţeri militari. Sancţiunile SUA împotriva guvernului militar au fost în mare măsură ineficinete, datorită breşelor şi dorinţei, în principal a afaceriştilor asiatici, de a continua să investească în Myanmar şi să iniţieze noi investiţii, în principal în exploatarea resurselor naturale. De exemplu, compania petrolieră franceză Total cumpără petrol din Myanmar în ciuda faptului că ţara se află sub sacţiuni economice, cu toate că Total (fostă TotalFinaElf) este subiectul unor procese in tribunalele din Franţa şi Belgia pentru implicare în abuzuri asupra drepturilor omului, de-a lungul conductei petroliere deţinută impreună de Total, compania americana Unocal şi de armata din Myanmar. Industria de imbrăcăminte şi încălţăminte din Stalete Unite ar putea fi de asemenea afectată daca toate breşele în sancţiuni ar fi închise, cu toate acestea ele sunt deja subiectul boicotării anterioare a sancţiunilor americane impuse in iunie 2002.
Regimul este acuzat că nu respectă drepturile omului, şi situaţia respectării drepturilor omului în ţară este subiect de îngrijorare pentru un numar larg de organizaţii. Nu există justiţie independentă în Myanmar şi opoziţia politică impotriva guvernului militar nu este tolerată.
În 1988 protestele împotriva proastei conduceri economice şi a opresiunii politice au fost reprimate cu violenţă, când militarii au deschis focul asupra demonstranţilor. Fărăîndoială, protestele din 1988 au pavat drumul către alegerile din 1990, care au fost invalidate de militari. Aung San Suu Kyi, al cărei partid de opoziţie a câştigat 83% din locurile în parlament la alegerile naţionale din 1990, dar care a fost împiedicată de militari să devină prim ministru, a obţinut lauda internaţională ca activistă pentru întoarcerea la guvernarea democratică a Myanmarului. Ea a obţinut Premiul Nobel pentru pace în 1991. Ea a fost pusă frecvent sub arest la domiciliu, cu toate acestea în ultimii ani regimul a dorit să inceapă negocieri cu ea şi partidul său, Liga Naţională pentru Democraţie. Ea a fost cel mai recent arestată la domiciliu la 31 mai 2003, urmare a unui atac al convoiului ei în nordul Myanmarului şi rămâne sub arest la domiciliu.
[modifică] Diviziuni administrative
Myanmar este împărţită in şapte regiuni şi şapte state, bazate pe grupările etnic dominante. Regiunile sunt în principal birmaneze, în timp ce statele sunt formate predominant din alte grupări etnice.
1. Regiuni (în birmaneză: taing): • Ayeyarwady (fostă Irrawady) • Bago (fostă Pegu) • Magway • Mandalay • Sagaing • Tanintharyi (fostă Tenasserim) • Yangon (fostă Rangoon)
2. State (în brmaneză: pyi) • Chin • Kachin • Kayin (fost Karen) • Kayah • Mon • Rakhine (fost Arakan) • Shan
[modifică] Geografie
Myanmar este localizată între Bangladesh şi Tailanda, având la nord China şi India la nord-vest, cu litoral la Golful Bengal şi Marea Andaman. Ţara are o suprafaţă totală de 678.500 km2, din care aproape jumătate sunt păduri. Din punct de vedere topographic, ţara are munţi de-a lungul graniţei sale cu India şi China şi în vest, care înconjură o zonă centrală joasă în jurul râului Ayeyarwady, care formează o deltă fertilă la vărsarea sa în mare. Majoritatea populaţiei locuieste în zona joasă din centrul ţării.
[modifică] Economia
Econimia Myanmarului este într-o formă foarte săracă, datorită lipsei de organizare a guvernului.
[modifică] Demografia
Myanmar este diversă etnic. Grupul etnic dominant este bamar şi vorbeşte birmaneza, o limbă tibeto-burmană. 10% din populaţie sunt descendenţi shan, care vorbesc shan, o limba tai-kadai. Karen (kayin) constituie până la 7% din populaţie. Ceilalţi sunt rakhine (arakan), chinezi, mon şi indieni. Birmaneza este limba oficială în Myanmar. Engleza se vorbeşte în general ca a doua limbă. Budismul therevada este religia majorităţii populaţiei bamar (şi rakhine), shan, mon şi chineze, în timp ce creştinismul este dominant printre karen. Indienii practică hinduismul sau islamismul.
[modifică] Cultura
Majoritatea polulaţiei, atât bărbaţii cât şi femeile, poartă longyis sau un fel de sarong.
[modifică] Vezi şi
- Literatura Myanmarului
- Informaţii de călătorie în Myanmar
- Muzica în Myanmar
[modifică] Alte topicuri:
• Comunicaţiile în Myanmar
• Myanmar Wide Web
• Relaţiile internaţionale ale Myanmarului
• Triunghiul de aur
• Armata în Myanmar
• Convenţia baptistă în Myanmar
• Transporturile în Myanmar
• Statul Wa