Efectele alcoolului asupra organismului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

[modifică] Efecte la nivelul creierului

Unul din locurile principale în care acţioneaza etanolul(substanţa activă din alocool) este sistemul nervos central. Chiar dacă alcoolul este o substanţă care se găseşte peste tot, efectele sale nu sunt la fel de bine cunoscute ca cele ale altor substanţe psihocative(morfină, THC, etc.).

In timp ce alte subsţante actionează pe receptorii specifici ai unor neurotranmiţători la nivelul sinapselor, nu s-au identificat receptori pentru etanol(adică ori nu există, ori trebuie descoperiţi). In schimb s-a constatat că etanolul inteacţionează cu sistemul GABA-ergic.


[modifică] In complexul amigdalian

In complexul amigdalian, în nucleul central amigdalian, prezenţa etanolului determină o amplificare a potenţialelor postsinaptice inhibitorii(PPSI) determinate de receptorii GABAA, cât şi a descărcărilor spontane. Apare şi o creştere în frecvenţă a descărcărilor spontane. Amigdala joacă un rol important în anxietate(frică) şi se presupune că această interacţiune are rol în efectul anxiolitic al alcoolului(de reducere a fricii)

[modifică] In hipocamp

In hipocamp etanolul determină tot amplificarea PPSI mediate de receptorii GABAA, dar numai în cazul unor stimulări mici(inferenţele nu sunt certe, vezi bibliografie, articolul 3). Hipocampul este o "staţie de releu", dar este strâns legată de memoria spaţială, şi se presupune că acţiunea etanolului în această structură este legată de amneziile ce apar în cazul consumului excesiv de alcool. Studii pe şoareci au demonstrat că lezarea hipocampului şi intoxicarea sa cu alcool au aceleaşi simptome.


[modifică] Efecte asupra mesagerilor de ordinul II şi III

S-a constat că prezenţa etanolului determină o creştere a nivelului de cAMP(mesager de ordinul II, vezi sinapsă), ceea ce determină o translocare a subunitaţii catalitice Cα a PKA(mesager de ordinul III, vezi sinapsă) spre nucleu unde modulează expresia genelor. Aceasta poate avea implicaţii serioase în activitatea celulei, de exemplu la nivelul răspunsurilor mediate de hormoni şi neurotransmiţători.


[modifică] Rolul dopaminei

Dopamina(DA), prin acţiunea sa in sistemul mezocorticolimbic(vezi: cortex, mezencefal, sistem limbic), este molecula cel mai direct implicată în formarea dependenţei de diferite subsţante, datorită efectului ei de recompensare. Zona ventral tegmentală şi nucleus acumbens au fost asociate cu formarea dependenţelor, prin input-urile glutamatergice venite de le cortexul prefrontal, hipocamp şi amigdală.


[modifică] Rolul receptorilor de opioizi

Consumul de etanol la şobolani se reduce după administrarea antagonistilor nonselectivi sau selectivi(adică substanţe care blochează fie ambele tipuri de receptor fie câte unul) pentru receptorii µ si δ de opioizi, ceea ce sugerează o interacţiune între etanol şi receptorii opioizi. Se presupune că această interacţiune este mediată de DA, şi că neuronii DA din mezencefal au funcţia de a converti semnalele motivaţionale care prezic recompensa, în comportamente direcţionate spre obţinerea stimulilor recompensatorii.


[modifică] Rolul altor receptori şi altor neurotransmiţători

Administrarea unui antagonist pentru receptorii cannabinoizi poate reduce ingestia voluntară de etanol la şobolani şi previne formarea comportamentului obsesiv de consum de etanol. Neuropeptidul Y(NPY) joacă de asemenea un rol în dependenţa de etanol. Şoarecii NPY KO(fara receptori pentru NPY) prezintă sensibilitate scazută la etanol şi consum voluntar pronunţat, în timp ce şoarecii cu expresie accentuată a NPY manifestă opusul.

[modifică] Genetica şi alcoolul

Deşi factorii de mediu sunt importanţi în formarea dependenţelor, studiile relevă tot mai mult importanţa mare a factorilor genetici. Studiile epidemiologice au demonstrat că se moşteneşte o sensibilitate la alcoolism. Intre diverse linii de şobolani există diferenţe comportamentale induse de etanol şi se incearcă identificarea bazei genetice a acestor diferenţe prin diverse metode ca analiza quantitative trait locus(QTL).


[modifică] Descoperiri

Studiile genetice au confirmat mulţi dintre receptorii pe care acţionează substanţele psihoactive si a adus şi noi contribuţii. Şoarecii fără receptori serotoninergici 5HT1b sunt mai receptivi la etanol, ceea ce indică o implicare a serotoninei şi a receptorilor săi în efectele şi dependenţa de alcool.

După uzul cronic de alcool se constată o acumulare a factorului transcripţional ΔFosB în nucleus acumbens. ΔFosB persistă în această regiune mult timp după ce consumul de alcool incetează. Cercetările actuale se concentrează pe determinarea genelor prin care acţioneaza factori transcripţionali ca ΔFosB.

Alcoolul şi substanţele psihoactive acţionează asupra expresiei genelor, adică asupra modului în care genele îşi exercită funcţiile în activitatea celulară.

[modifică] Bibliografie

  • [1] John C. Crabbe, Pamela Metten, Andy J. Cameron, Douglas Wahlsten(2005). An analysis of the genetics of alcohol intoxication in inbred mice. Neuroscience and Biobehavioral Reviews 28 (2005) 785–802
  • [2] George F. Koob,Pietro Paolo Sanna,Floyd E. Bloom(1998). Neuroscience of Addiction. Neuron, Vol. 21, 467-476
  • [3] FANG-JUNG WAN, FULVIA BERTON, SAMUEL G. MADAMBA, WALTER FRANCESCONI, AND GEORGE ROBERT SIGGINS(1996).Low ethanol concentrations enhance GABAergic inhibitory

postsynaptic potentials in hippocampal pyramidal neurons only after block of GABAB receptors. Proc. Natl. Acad. Sci. USA Vol. 93, pp. 5049-5054

  • [4] Marisa Roberto, Samuel G. Madamba, Scott D. Moore, Melanie K. Tallent,George R. Siggins(2002). Ethanol increases GABAergic transmission at both pre- and postsynaptic sites in rat central amygdala neurons. PNAS vol. 100 no. 4 pag 2053–2058
  • [5] Janelle M. Silvers, Sayaka Tokunaga, Raymond B. Berry, Aaron M. White, Douglas B. Matthews(2003). Impairments in spatial learning and memory: ethanol, allopregnanolone, and the hippocampus. Brain Research Reviews 43 pag. 275– 284
  • [6] DOUGLAS P. DOHRMAN, IVAN DIAMOND, AND ADRIENNE S. GORDON(1996).Ethanol causes translocation of cAMP-dependent protein kinase catalytic subunit to the nucleus. Proc. Natl. Acad. Sci. USA Vol. 93, pp. 10217-10221.
  • [7] Francis J. White(2002).A Behavioral/Systems Approach to the Neuroscience of Drug

Addiction. The Journal of Neuroscience 22(9):3303–3305

  • [8] Friedbert Weiss, Linda J. Porrino(2002).Behavioral Neurobiology and Challenges. The Journal of Neuroscience, 22(9):3332–3337
  • [9] Eric J. Nestler(2000) Genes and addiction. nature genetics volume 26 pag 277 - 281