Râul Argeş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la Argeş (râu). Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Argeş (dezambiguizare).


Imagine:Parcurse Arges
Argeş
Lungime: 350 km
Izvor: Munţii Făgăraş
Vărsare: la Olteniţa în Dunăre
Altitudine la izvor: 2030 m deasupra nivelului mării
Altitudine la vărsare: deasupra nivelului mării
Diferenţă la atitudine: m
Bazin hidrografic: 12.550 km²
Ţări:
Judeţe:
Oraşe importante:
Afluenţi: {{{afluent}}}
Porturi:
Poduri renumite:


Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeş)izvorăşte de sub vf. Arpaşu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar pârâul Capra izvorăşte din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluenţa pârâului Buda cu Capra, a fost construit lacul de acumulare Vidraru din bazinul căruia porneşte în prezent cursul râului Argeş. De la izvor şi până în zona municipiului Piteşti, râul Argeş are o direcţie de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munţilor Făgăraş, străbate apoi Muscelele Argeşului şi Dealurile Argeşului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândeşti (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunităţi ale Câmpiei Române. Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieşirea din zona piemontană şi 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeş s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeş, Cerbureni, Oeşti, Albeşti, Curtea de Argeş, Zigoneni, Băiculeşti, Budeasa, Merişani etc.). Valea superioară a râului Argeş se încadrează într-o interesantă şi neasemuită zonă turistică străbătută de şoseaua naţională Transfăgărăşan. Afluenţi principali: Vâlsan, Râu Doamnei, Sabar, Dâmboviţa, Neajlov.