Vector

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuvântul vector provine din latină, în care înseamnă purtător.

  • În fizică prin vector (notat \overrightarrow{v}) se înţelege o mărime fizică orientată spaţial. Altfel spus, vectorii se caracterizează întotdeauna printr-o valoare numerică (scalarul ataşat vectorului) şi o direcţie în spaţiu. Deseori ei se reprezintă grafic prin săgeţi.
    • Ca metodologie generală de lucru, orice vector se poate proiecta pe set de 2 sau 3 axe perpendiculare (după cum se lucrează în plan sau în spaţiu), după care ecuaţia generală vectorială a unui proces se reduce la două sau trei ecuaţii liniare, ce pot fi rezolvate mult mai uşor decât ecuaţia vectorială spaţială.
    • Exemple de vectori în fizică, adică de mărimi fizice vectoriale, sunt: viteza, acceleraţia, forţa, impulsul, momentul forţei şi multe altele.
    • Prin contrast, mărimile fizice fără orientate în spaţiu se numesc scalare; de exemplu culoarea şi temperatura unui obiect nu posedă şi o direcţie.
Dezambiguizare
Această pagină de dezambiguizare afişează o listă de legături la articole care ar avea altfel acelaşi nume.