Politica externă şi de securitate comună

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Politică - Portal politică

Uniunea Europeană


Acest articol este parte a seriei:
Politica şi conducerea
Uniunii Europene

Cei trei piloni

Pilonul I: Comunităţile Europene
Pilonul II: Politica externă şi de securitate comună
Pilonul III: Cooperare poliţienească şi judiciară

Instituţii politice

Comisia
Preşedintele (José Barroso)
Comisia Barroso
Consiuliul de Miniştri şi Consiliul European
Preşedinţia (Finlanda)
Parlamentul
Preşedintele (Josep Borrell)
Membru al Parlamentului European
Circumscripţii electorale
Alegerile (2004 / După stat)
Grupuri parlamentare
Comitete

Justiţie

Curtea de Justiţie
Tribunalul de Primă Instanţă
Tribunalul Civil
Tribunalul de Patente

Organe consultative

Comitetul Economic şi Social
Comitetul Regiunilor

Organe financiare

Banca Centrală Europeană
Banca Europeană de Investiţii
Fondul European de Investiţii

Organe decentralizate

Agenţiile UE

Drept

Acquis comunitar
Procedura
Tratatele
Ordonanţe - Directive - Decizii
Recomandări - Opinii

Subiecte legate de UE

Uniunea Economică şi Monetară
Extinderea
Relaţiile externe
Partide politice pan-europene
Tabel cu partide afiliate după stat

edit

Soldat membru al EUFOR participând la in Operaţiunea Spring Lift(parte din Althea)
Extinde
Soldat membru al EUFOR participând la in Operaţiunea Spring Lift(parte din Althea)

Politica externă şi de securitate comună (PESC) este stabilită în Titlul V al Tratatului Uniunii Europene. Astfel, PESC a înlocuit Cooperarea politică Europeană (CPE); pe termen lung este planificată şi o politică comună în domeniul apărării, care ar putea conduce la un moment dat la alcătuirea unei forţe de apărare comune.

Obiectivele acestui al doilea pilon al Uniunii sunt stabilite în Articolul 11 (fostul Articol J.1) din Tratatul UE, fiind urmărite prin intermediul propriilor instrumente legale (acţiune comună, poziţia comună a Consiliului), adoptate prin vot unanim de către Consiliul Uniunii Europene. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, Uniunea dispune de un nou instrument, de aşa numita strategie comună (noul Articol 12). În plus, a fost creată şi funcţia de Înalt reprezentant pentru PESC.

Începând din 1999, în urma mai multor sesiuni ale Consiliului European s-a decis — având în vedere provocările la nivel extern (Kosovo, atacurile teroriste etc.) — dezvoltarea în direcţia unei politici europene de securitate şi apărare (PESA). Această hotărâre s-a regăsit în Tratatul de la Nisa.





























Uniunea Europeană
  Primul pilon (supranaţional-federaţie)   Al doilea pilon (interguvernamental-confederaţie)   Al treilea pilon (interguvernamental-confederaţie)  
Comunităţile Europene (CE) Politica externă şi de securitate comună (PESC) Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală (JAI)
  • Politica agricolă comună
  • Uniune vamală şi Piaţa internă
  • Politica în domeniul conncurenţei , Subvenţii de stat
  • Politică structurală
  • Politică comercială
  • Uniunea Economică şi Monetară
  • Cetăţenia europeană
  • Educaţie şi Cultură
  • Cercetare şi Mediul înconjurător
  • Reţele transeuropene
  • Sănătate
  • Protecţia consumatorului
  • Politică socială
  • Politica comună de imigraţie
  • Politica în domeniul azilului
  • Protecţia frontierelor

 Politica externă:

  • Cooperare
  • Menţinerea păcii
  • Observatorii electorali şi Trupele comune de intervenţie
  • Drepturile omului
  • Democraţie
  • Asistenţa acordată statelor terţe

 Politica de securitate:

  • Politica europeană de securitate şi apărare
  • Dezarmarea
  • Aspectele economice ale dezarmării
  • Sistemul european de securitate
  • Trafic de droguri şi Trafic de arme
  • Trafic de carne vie
  • Terorismul
  • Infracţiuni împotriva minorilor
  • Crimă organizată
  • Corupţie, coruptibilitate şi înşelăciune
 
În alte limbi