Lac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Un lac este o întindere mai mare de apă stătătoare închisă între maluri, uneori cu scurgere la o mare sau la un râu, dar nefiind alimentată din sau conectată cu apa oceanelor. De cele mai multe ori lacurile au apă dulce. Totuşi, denumirile de lac sau mare date diverselor întinderi de apă stătătoare nu respectă întru totul această definiţie. Uneori se ţine cont şi de felul de apă, sărată sau dulce, sau de mărimea întinderii de apă. Astfel, Marea Caspică şi Marea Moartă sunt de fapt lacuri (fără ieşire la ocean), dar care au apă sărată. Alteori denumirile au un caracter arbitrar, care ţine mai mult de tradiţie decât de definiţiile acceptate ale termenilor, ca de exemplu în cazul Mării Galileei din Israel care după toate definiţiile este un lac, neavând ieşire la ocean şi fiind format din apă dulce.

Cele mai multe lacuri se găsesc la latitudinile mari ale emisferei nordice. Mai mult de jumătate (60%) din lacurile lumii sunt cuprinse în teritoriul Canadei. În Europa recordul este deţinut de Finlanda, unde se află nu mai puţin de 187.888 lacuri, din care 60.000 au dimensiuni apreciabile.

La unele lacuri se constată fenomenul de heliotermie.


[modifică] Lacuri remarcabile

  • Lacul cu suprafaţa cea mai mare din lume este Marea Caspică, aria sa (394.299 km²) fiind mai mare decât a următoarelor şase lacuri luate la un loc.
  • Lacul cel mai adânc din lume, care în acelaşi timp conţine şi cel mai mare volum de apă, este Lacul Baikal din Siberia: adâncime 1741 m, volum cca 23.000 km³.
  • Lacul a cărui suprafaţă este la cea mai mare altitudine este Lacul Lhagba din Tibet: 6368 m.


Vezi şi: