Diodă semiconductoare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

[modifică] Prezentare

Simbolul diodei
Extinde
Simbolul diodei

Dioda semiconductoare este un dispozitiv electronic constituit dintr-o joncţiune pn prevăzută cu contacte metalice la regiunile p şi n şi introdusă într-o capsulă din sticlă sau metal.

Regiunea p a joncţiunii constituie anodul diodei, iar joncţiunea n , catodul.

Dioda semiconductoare se caracterizează prin conductivitate unidirecţională, ca şi dioda cu vid:

    • - în cazul polarizării în sens direct permite trecerea unui curent mare (curent direct),
    • - în cazul polarizării în sens invers permite trecerea unui curent mic (curent invers).

[modifică] Clasificare

  • După materialul din care se realizează:
  • După caracteristicile joncţiunii:
    • - diodă redresoare
    • - diodă stabilizatoare de tensiune (diodă Zener)
    • - diodă de comutaţie
    • - diodă cu capacitate variabilă (varactor sau varicap)
    • - diodă tunel
    • - diodă diac
    • - diodă Gunn

[modifică] Parametri

  • Tensiunea de prag (de deschidere), (Up)

La diodele care sunt construite din germaniu Up este cuprinsă între 0,2V-0,4V, iar cele din siliciu între 0,4V-0,8V.

    • Up-Ge-0,2V-0,4V
    • Up-Si-0,4V-0,8V
  • Curentul maxim direct, (Iam)
  • Tensiunea maxima inversa, (Uinv.max)

[modifică] Vezi şi:

[modifică] Bibliografie

  • N. Drăgulănescu, Agenda radioelectronistului, Editura tehnică, Bucureşti, 1989.