Limba armeană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Limba armeană (Հայերէն, Hayeren, cod ISO: hy) este o limbă indo-europeană vorbită majoritar în Armenia dar şi de diaspora armeană în toate părţile lumii. Limba are în jur de 6.000.000 de vorbitori.


Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia şi Iran, promovată de Academia de la Yerevan, şi una apuseană, vorbită în Turcia, Europa şi America, promovată de Academia Mîchitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular şi gramatică de armeana veche, dar mai îndepărtată ca pronunţare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana veche în privinţa pronunţării. În tot cazul, armeana veche stă la baza celor două dialecte armeneşti de astăzi.


Armeana veche a fost statornicită în scris de Sfântul Mesrob Maşdoţ (sec. V), care a creat şi trei alfabete: alfabetul armean, alfabetul georgian şi alfabetul alban, ce astăzi nu mai e în uz.


Armeana veche e încă folosită astăzi în slujbele liturgice ale ritului armean, atât în Biserica Apostolică Armeană, cât şi în Biserica Armeano-Catolică.

Primul text scris în limba armeană a fost traducerea Bibliei în armeană de către Sf. Mesrob, mai exact un verset din Cartea Proverbelor.