Liviu Antonesei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Liviu Antonesei (n. 25 aprilie 1953, Vlădeni) este un scriitor, cercetător, publicist, fost politician democrat, profesor universitar din Iaşi.

Cuprins

[modifică] Biografie

A absolvit şcoala primară, gimnaziul şi liceul în acest oraş. A optat pentru secţia de psihologie-sociologie a Universităţii din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1976.

În timpul studenţiei, a descoperit presa studenţească, fiind titular al rubricii de sociologie a revistei Dialog şi redactor şef-adjunct al surorii sale Opinia studenţească.

A revenit la conducerea celei din urmă în 1980, iar în mai 1983, a fost eliberat din funcţie în urma unei prime anchete a Securităţii, foarte decisă "să facă ordine" în rândurile tinerilor scriitori ieşeni.

[modifică] Cariera profesională şi academică

Între 1976-1978 a fost psiholog-terapeut la Centrul logopedic interşcolar din Iaşi şi profesor de logică şi psihologie la Liceul pedagogic din acelaşi oraş. Între 1978-1989 a fost cercetător în Ştiinţele educaţiei la Centrul de ştiinţe socioumane al Universităţii ieşene. Din 1990 este lector la catedra de Ştiinţele educaţiei a aceleiaşi universităţi. Din 1996 este doctorand în ştiinţele educaţiei cu o teză despre pedagogie ca ştiinţă a culturii". Din 1978, autorul a circa o sută de studii ştiinţifice din domeniile sociologiei educaţiei, istoriei intelectuale, istoriei şi filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educaţiei şi ştiinţelor politice. În septembrie 2001 şi-a susţinut doctoratul, iar din ianuarie 2002 a fost promovat conferenţiar universitar. Din octombrie 2005 devine prin concurs profesor la aceeaşi catedră.

[modifică] Volume ştiinţifice publicate

  • Paideia. Fundamentele culturale ale educaţiei, Editura Polirom, 1996
  • Nautilus. Structuri, momente şi modele în cultura interbelică, Editura Cronica, 1999
  • Managementul universitar, Editura Polirom, 2000 (în colaborare cu trei colegi de la Universitatea din Assiut, Egipt)

[modifică] Volume de versuri, eseuri

Debut în volum în 1988, cu cartea de eseuri Semnele timpului, Editura Junimea

  • Pharmakon, poezii, Editura Cartea Româneasca, 1989
  • Căutarea căutării, poezii, Editura Junimea, 1990
  • Jurnal din anii ciumei, 1987-1989
  • Încercări de sociologie spontana, eseuri, Editura Polirom, 1995; 1990
  • Vremea în schimbare, interviuri, Editura Moldova, 1995
  • O prostie a lui Platon. Intelectualii şi politica, Editura Polirom, 1997
  • Apariţia Eonei şi celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, Editura Axa, 1999
  • Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, eseu, Editura Ars Longa, 2000

[modifică] Cariera literară şi jurnalistică

În perioada 1974-1976 este redactor şef-adjunct la revista Opinia studenţească. În anii 1980-1983 este redactor şef-adjunct la aceeaşi revistă. Între 1990-1995 devine redactor şef-adjunct la revista Convorbiri literare, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scritorilor şi al consiliului său de conducere; demisionează din ambele în toamna anului 1995. Este membru al PEN Clubului român din 1990 şi al ASPRO de la înfiinţare. Devine director literar-artistic al revistei Timpul din august 1993 şi director din 1998; este preşedinte-fondator al Fundaţiei culturale Timpul" în 2000, instituţia editoare a revistei în acest moment. Din 1974 este autor al circa 1500 de articole, eseuri, cronici în presa culturala şi curentă.

A fost tradus in antologii de poezie şsi în reviste din Ungaria, SUA, Grecia, Italia, Germania, Rusia, Franţa etc.