Mamifer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Cuprins

[modifică] Încrengătura Mammalia (Mamifere)

[modifică] Morfologie externă

[modifică] Morfologie internnă

[modifică] Tegumentul

[modifică] Scheletul

[modifică] Musculatura

[modifică] Sistemul nervos

Sistemul nervos îndeplineşte mai multe funcţii şi anume: asigură integrarea sistemelor de organe în cadrul organismului, asigură integrarea organismului în mediu. Aceste funcţii se realizează prin primirea, prelucrarea, elaborarea şi transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop păstrarea integrităţii organismului şi integrarea sa în mediu său de viaţă.

Sistemul nervos al organismelor ce se încadreză în încrengătura Mammalia (mamifere) are acelaşi plan de organizare cu al organismelor încadrate în încrengăturile: Cyclostomata (ciclostomi), Pisces (peşti), Amphibia (amfibieni), Reptilia (reptile), Aves (păsări) şi poate fi reprezentat schematic ca în tabelul de mai jos. (Atribuirea rangului de încrengătură pentru unităţile sistematice enumerate anterior s-a făcut după Georgescu D., Animale nevertebrate – Morfofizioloige – Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1997).

Sitemul nervos Sitemul nervos central Encefalul sau creierul Telencefalul Ventriculul I şi II (laterali) Neopaliumul
Arehpaliumul
Paleopalium
Diencefalul Ventricolul III -
Mezencefalul - -
Metencefalul Ventriculul IV -
Mielencefalul -
Măduva spinării - - -
Ssitemul nervos periferic - - - -


[modifică] Sistemul nervos central

[modifică] Encefalul (creierul)

[modifică] Telencefalul

Ventriculul I şi II (lateral)

Neopaliumul

Arhepaliumul

Paleopaliumul

[modifică] Diencefalul

[modifică] Mezencefalul

[modifică] Metencefalul

[modifică] Mielencefalul

[modifică] Sistemul nervos periferic

[modifică] Organele de simţ

[modifică] Aparatul digestiv

[modifică] Aparatul respirator

[modifică] Aparatul circulator

[modifică] Aparatul excretor

[modifică] Apartul reproducător

Mamiferele sunt cele mai dezvoltate vertebrate. Se cunosc peste 4000 de specii de mamifere. Ele trăiesc în toate mediile de viaţă: terestru (lupii, urşii), acvatic (delfini), subteran (cârtiţa), aerian (liliecii). Se mai deosebesc de alte animale prin faptul că au glande mamare. Ei nasc pui vii, îi hrănesc cu lapte, au sistem nervos foarte bine dezvoltat, sunt homeoterme. Mamiferele sunt clasificate în: carnivore, primate, monotreme, marsupiale, logomorfe, copitate, chiroptere, insectivore, proboscidieni, pinipede, cetacee, rozătoare.

Au o musculatură bine dezvoltată şi un endoschelet dur. Toate mamiferele au o cutie craniană dezvoltată. Dantura este mai puternică şi dinţii sunt diferenţiaţi în canini, molari şi incisivi. Regiunea cervicală a coloanei vertebrale este la toate mamiferele alcătuită din 7 vertebre. Coloana vertebrală este mai mobilă. Cu regiunea toracală a coloanei vertebrale (12-15 vertebre) sunt unite coastele, alcătuind împreună cutia toracică. Muşchii sunt foarte dezvoltaţi, în special muşchii membrelor. Muşchii scheletici ai vertebratelor participă la termoregulare, la comunicare şi la locomoţie. Structura internă la toate mamiferele este cam aceeaşi. Cavitatea toracică este la fel, conţinând inima şi plămânii, iar cea abdominală conţine stomacul, intestinele, ficatul, rinichii, etc. Sistemul circulator este diferit de cel al păsărilor. Inima are 4 camere, iar pereţii groşi asigură circulaţia rapidă a sângelui, care duce mai repede oxigenul către ţesuturi. Având sistemele de organe mai dezvoltate ca la alte organisme, mamiferele au un metabolism mai ridicat. Datorită acestuia, cât şi blănii(unele mamifere au un strat de grăsime), ele au tot timpul o temperatură internă ridicată, iar datorită termoregulării (dilatarea sau comprimarea capilarelor, transpiraţia) temperatura este constantă. Sistemul nervos, de asemenea, este foarte dezvoltat. La majoritatea speciilor, acesta are multe circumvoluţii cerebrale. Cu cât mai multe circumvoluţii, cu atât este mai complex comportamentul. Astfel, iepurele are o suprafaţă aproape netedă, fără prea multe circumvoluţii, iar pisica, câinele şi maimuţa, fiind mai dezvoltate, au creierul "brăzdat" de cute.

[modifică] Clasificarea mamiferelor

În legătură cu clasificarea mamiferelor, ca de altfel în toate clasificările, există mai multe păreri, iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puţin asemănătoare. Una dintre aceste clasificări este cea din lucrarea Feider Z ., Gyurko St., Grossu V.Al., Zoologia Vertebratelor , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 (pentru mai multe detalii, vezi Mamifer/Clasificarea lui Feider).