Ion I. C. Brătianu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la Ion I. C. Brătianu. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Brătianu (dezambiguizare).


Ion I. C. Brătianu, cunoscut şi ca Ion (Ionel) I. C. Brătianu - (* 1864 - 1927), inginer, om politic român, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române din 1923.

Ion I.C. Brătianu
Extinde
Ion I.C. Brătianu


Cuprins

[modifică] Date biografice

Ion I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moşia Florica, în judeţul Argeş. A fost cel mai mare fiul al liderului liberal Ion C. Brătianu şi fratele mai mare al lui Vintilă şi Dinu Brătianu. În 1907 se căsătoreşte cu Eliza, fosta soţie a conservatorului Alexandru Marghiloman.

Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brătianu încetează din viaţă în urma unei laringite infecţioase.

[modifică] Studii

După ce îşi susţine bacalaureatul la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti (1882) efectuează, ca voluntar, un stagiu militar de şase luni, obţinând gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 2 Artilerie. În paralel frecventează cursurile Şcolii de Poduri şi Şosele. În vara anului 1883 pleacă la Paris pentru completarea studiilor:

  • cursant al clasei de matematici speciale A, la Şcoala preparatorie Saint-Barbe (1883-1884)
  • auditor extern al cursurilor Şcolii Politehnice (1884-1886)
  • student la Şcoala de Poduri şi Şosele (1886-1889)

Obţine, în 1889, diploma de inginer. Încearcă în zadar, de două ori, să obţină licenţa la Sorbona.

[modifică] Cariera profesională

Revenit în ţară în 1889, este concentrat la cazarma "Malmaison", unde este înaintat la gradul de locotenent. În octombrie 1889 se angajează ca inginer specialist în construcţia de căi ferate la C.F.R., în subordinea lui Anghel Saligny.

Pe 7 iunie 1923 este ales membru de onoare al Academiei Române.

[modifică] Cariera politică

Devine membru al Partidului Naţional Liberal încă din 1895. În acelaşi an candidează la Colegiul I, fiind ales deputat de Gorj. Susţine acceptarea în partid (februarie 1889) a foştilor lideri ai Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (C. Stere, V.G. Morţun, dr. I.G. Radovici, I. Nădejde) creat în anul 1893.

La Congresul P.N.L. din ianuarie 1909, I.I.C. (Ionel) Brătianu este ales preşedinte al partidului, funcţie politică pe care o va păstra până la sfârşitul vieţii sale.

La 2 octombrie 1913, Comitetul Executiv al P.N.L. acceptă propunerea înaintată de Brătianu privind reforma agrară (exproprierea parţială a marii proprietăţi) şi electorală (colegiu electoral unic). Aceste propuneri ale liderului liberal sunt susţinute şi de o importantă parte a oamenilor de stat ai vremii: Regele Carol I, conservatorii democraţi (care susţin însă nişte modificări - două colegii electorale şi expropiere prin cumpărare) şi chiar conservatorii "bătrâni" (expropiere in extremis şi în plan electoral acceptă doar o lărgire a bazei colegiilor existente).

[modifică] Aprecieri

"Excela în a câştiga fără să-şi facă duşmani. Viitorul apropiat mi-a descoperit în el cele mai înalte calităţi, care îl fac unul din marii oameni de stat ai generaţiei sale, mult mai mare decât cei "trei mari": Wilson, Lloyd George, Clemenceau. Nimic mai natural: la ţări mici, oameni mari."

Contele de Saint-Aulaire, Ministrul Franţei la Bucureşti.

[modifică] Mandate

Ministru al Lucrărilor Publice:
  • 31 martie 1897 - 30 martie 1899
  • 14 februarie 1901 - 18 iulie 1902
Ministru al Afacerilor Străine
  • ad-interim: 9 ianuarie - 18 iulie 1902
  • 18 iulie 1902 - 12 decembrie 1904
  • ad-interim: 27 decembrie 1908 - 4 martie 1909
  • 27 decembrie 1908 - 4 martie 1909
  • 8-11 decembrie 1916
  • 11 decembrie 1916 - 26 ianuarie 1918
  • 29 noiembrie 1918 - 12 septembrie 1919
  • 22 ianuarie - 6 iulie 1927
Ministru de Interne:
  • 12 martie 1907 - 27 decembrie 1908
  • 27 decembrie 1908 - 4 martie 1909
  • 4 martie - 5 decembrie 1909
  • 6 februarie - 28 decembrie 1910
  • ad-interim: 4 martie - 1 noiembrie 1910
  • 30 octombrie 1923 - 27 martie 1926
Ministru de Război:
  • 4 ianuarie 1914 - 15 august 1916
  • 19 ianuarie - 25 martie 1922
Preşedinte al Consiliului de Miniştri:
  • 27 decembrie 1908 - 4 martie 1909
  • 4 martie 1909 - 28 decembrie 1910
  • 4 ianuarie 1914 - 11 decembrie 1916
  • 11 decembrie 1916 - 26 ianuarie 1918
  • 29 noiembrie 1918 - 12 septembrie 1919
  • 19 ianuarie 1922 - 27 martie 1926
  • 22 iunie - 24 noiembrie 1927
deputat în 1895.
senator în 1911.

[modifică] Lucrări publicate

  • Notre commerce de cereales, 1899
  • Chestia tramvaielor comunale, 1911
  • Manifest-program, 2 volume, 1911
  • România şi Peninsula Balcanică, 1913
  • Situaţia înternaţională a României. Expunere făcută la Adunarea Deputaţilor (16-17 decembrie 1919), 1919
  • Din amintirile altora şi ale mele, 1922
  • Activitatea corpurilor legiuitoare şi a Guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1916, 1926
POST MORTEM
  • Discursurile lui Ion I.C. Brătianu, 4 volume, 1933
  • Cuvintele unui mare român 1914 - 1927 f.a.


Predecesor:
Dimitrie Sturdza
Ministrul României al Afacerilor Externe
9 ianuarie 190211 decembrie 1904
temporar ad-interim
Succesor:
Dimitrie Sturdza
Predecesor:
Dimitrie Sturdza
Ministrul României al Afacerilor Externe
27 decembrie 190830 octombrie 1909
ad-interim
Succesor:
Alexandru Djuvara
Predecesor:
Dimitrie Sturdza
Prim-ministrul României
9 ianuarie 190914 ianuarie 1911
Succesor:
Petre P. Carp
Predecesor:
Titu Maiorescu
Prim-ministrul României
15 ianuarie 19149 februarie 1918
Succesor:
Alexandru Averescu
Predecesor:
Emanoil Porumbaru
Ministrul României al Afacerilor Externe
8 decembrie 191628 ianuarie 1918
temporar ad-interim
Succesor:
Alexandru Averescu
Predecesor:
Constantin Coandă
Prim-ministrul României
14 decembrie 19181 octombrie 1919
Succesor:
Artur Văitoianu
Predecesor:
Constantin Coandă
Ministrul României al Afacerilor Externe
29 noiembrie 191826 septembrie 1919
Succesor:
Artur Văitoianu
Predecesor:
Tache Ionescu
Prim-ministrul României
19 ianuarie 192230 martie 1926
Succesor:
Alexandru Averescu
Predecesor:
Barbu A. Ştirbey
Ministrul României al Afacerilor Externe
21 iunie24 noiembrie 1927
Succesor:
Nicolae Titulescu
Predecesor:
Barbu A. Ştirbey
Prim-ministrul României
21 iunie24 noiembrie 1927
Succesor:
Vintilă Brătianu



Prim Miniştrii ai României
 Principatele Române Unite  B. Catargiu | Creţulescu | Kogălniceanu | Creţulescu | L. Catargiu | I. Ghica | Creţulescu | Ş. Golescu | N. Golescu | Ion C. Brătianu | D. Ghica | A. Golescu | Epureanu | I. Ghica | L. Catargiu | Florescu | Epureanu | Ion C. Brătianu | D. Brătianu | Ion C. Brătianu
 Regatul României  Ion C. Brătianu | Rosetti | L. Catargiu | Florescu | L. Catargiu | Sturdza | Aurelian | Sturdza | Cantacuzino | Carp | Sturdza | Cantacuzino | Sturdza | Ion I. C. Brătianu | Carp | Maiorescu | Ion I. C. Brătianu | Averescu | Marghiloman | Coandă | Ion I. C. Brătianu | Văitoianu | Vaida-Voevod | Averescu | Ionescu | Ion I. C. Brătianu | Averescu | Ştirbey | Ion I. C. Brătianu | V. Brătianu | Maniu | Mironescu | Maniu | Mironescu | Iorga | Vaida-Voevod | Maniu | Vaida-Voevod | Duca | Anghelescu | Tătărescu | Goga | Cristea | Călinescu | Argeşanu | Argetoianu | Tătărescu | Gigurtu | Antonescu | Sănătescu | Rădescu | Groza
 România comunistă  Groza | Gheorghiu-Dej | Stoica | Maurer | Mănescu | Verdeţ | Dăscălescu
 România după 1989  Roman | Stolojan | Văcăroiu | Ciorbea | Dejeu | Vasile | Athanasiu | Isărescu | Năstase | Bejinariu | Popescu-Tăriceanu