I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
I
|
i
|
||||
I
|
i
|
||||
Alfabetul latin | |||||
A | B | C | D | E | F |
G | H | I | J | K | L |
M | N | O | P | Q | R |
S | T | U | V | W | X |
Y | Z | ||||
Caractere derivate | |||||
Ă | Â | Î | Ş | Ţ |
I este a noua literă din alfabetul latin şi a unsprezecea din alfabetul limbii române. În limba română această literă notează o vocală închisă anterioară nerotunjită notată fonetic cu simbolul [i] (ca în cuvântul pian), o consoană sonantă palatală cu simbolul fonetic [j] (ca în cuvântul fiară) sau un i final nesilabic (ca la sfâşitul cuvântului peşti).
I reprezintă, în sistemul cifrelor romane, numărul 1.