Otilia Cazimir
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
||
Acest articol face parte din seria Literatură |
||
Istoria literaturii | ||
Antichitate - Evul Mediu |
||
Specii literare | ||
BD - Basm - Literatură pentru copii |
||
Genuri literare | ||
Genul epic - Genul liric |
||
Vezi şi | ||
Literatură română | ||
Scriitori - Cărţi |
||
Literatură străină | ||
americană - arabă |
||
Meta | ||
Proiectul literatură |
||
editează |
Otilia Cazimir (n.12 februarie 1894 Cotul Vameşului - d.8 iunie 1967) este pseudonimul Alexandrei Gavrilescu (dezmierdată în copilărie Luchi), pseudonim literar datorat colaborării cu Ibrăileanu şi Sadoveanu.
[modifică] Date biografice
Fiică de învăţători, se va stabili definitiv la Iaşi împreună cu familia, unde va face Liceul Oltea Doamna, fiind atrasă de literatură. Debutează în revista Viaţa Românească în 1912 cu poezie Noaptea.
Acum l-a cunoscut pe George Topîrceanu, întemeindu-se o prietenie literară şi o discretă poveste de dragoste. În 1927 i se decernează Premiul Academiei Române şi un an mai târziu primeşte premiul Femina. În 1937 i se oferă Premiul Naţional pentru Literatură. După 1945 face traduceri din Cehov, Tolstoi, Maupassant etc. Colaborează la reviste precum: Însemnări literare, Adevărul literar, Bilete de papagal etc. După 1948 colaborează la aproape toate revistele, în special la Iaşul literar.
[modifică] Opera
- "Lumini şi umbre"
- "Baba Iarna intră-n sat" (versuri pentru copii)
- "A murit Luchi" (proză de evocare)
- "Prietenii mei scriitorii..." (memorialistică)
- "Fluturi de noapte"