O, rămâi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
||
Acest articol face parte din seria Literatură |
||
Istoria literaturii | ||
Antichitate - Evul Mediu |
||
Specii literare | ||
BD - Basm - Literatură pentru copii |
||
Genuri literare | ||
Genul epic - Genul liric |
||
Vezi şi | ||
Literatură română | ||
Scriitori - Cărţi |
||
Literatură străină | ||
americană - arabă |
||
Meta | ||
Proiectul literatură |
||
editează |
O, rămâi este o poezie scrisă de către Mihai Eminescu şi publicată pentru prima oară în Convorbiri literare, în numărul din 1 februarie 1879. Este una din poeziile eminesciene ce ne anunţă ideea unui raport dintre natură şi om (poet). Este alcatuita din 7 strofe. Primele 5 fac parte din primul tablou,iar celelalte 2 din al doilea tablou. In primul vorbeste padurea, iar in 6 si 7 strofa vorbeste eul liric. In aceasta poezie , personificarea naturii atinge cote maxime.Padurea capata chip uman, prin intermediul copilariei autorului.Se sugereaza chiar imbatranirea naturii,in paralel cu imbatranirea umana.Odata cu trecerea timpului ,padurea nu mai poate fi inteleasa".Personificarea poate fi argumentata prin faptul ca :Padurea ii vorbeste ,spunandu-i O,ramai,il vede,observandu-l cu atentie,concluzionand "'Te asaman unui print"Mai mult decat atat ,Padurea este o fiinta analitica,plina de ratiune ,ea pare ca stapaneste taina timpului"'Anii tai se par ca clipe,/Clipe dulci se par ca veacuri"'Dar tocmai in acest context,numai amintirea ,care devine cheia acestui proces,aparent reversibil,deci numai ea ii salveaza pe amandoi(om-natura) de trecerea timpului.