Discuţie:Biblia ebraică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
«Vechiul testament este echivalentul Tanahului ebraic»
Fraza asta era corectä (si documentatä!). N'ar fi trebuit stearsä...
- "Vechiul Testament" nu este o denumire incorecta, ci este prima parte a Bibliei crestine. Nu poate fi identificat cu Biblia ebraica - chiar daca deriva nemijlocit din ea -, la iudei nici nu se numeste "Biblie", ci Tanach, cu trei parti: Tora (Invataturile), Nev'im (Profetii) si Ketuvim (Scrierile). Vezi si alte limbi europene in Wikipedia: ca:Antic Testament, de:Altes Testament, en:Old Testament, es: Antiguo Testament, fr;Ancien Testament, it:Antico Testamento, nl:Oude Testament, pt:Antigo Testamento. Waelsh nu poate modifica numele cartilor sfinte ale crestinismului. Violetta, 31 ian 2006, 10:20 (MET)
Uiti, Violeta, cä iudeii vorbesc multe limbi. Chiar cuvintele "Bible" "Loi", "prophètes", "psaumes", sunt folosite în mod curent de iudeii francofoni.
Când Iisus si apostolii si pärintii apostolici au folosit cuvîntul "ta biblia", scripturile, la ce s'au referit: la "Biblia crestinä", sau la "Biblia ebraicä"? Bineînteles, la una si aceeasi.
Faptul cä pt crestini ea cuprinde mai multe cärti, asta e altä mâncare de peste. Faptul cä la romano-cat ea are si deuterocanonicele, asta e altä mâncare de peste. Dar conceptul de bibie e acelasi.
În francezä, în discutii interconfesionale (crestine-ebraice) se folosesc sintagmele: "testament hébreu" si "testament grec".
Alte wikipedii gresesc. De pildä, ai douä articole diferite: Easter si Pascha, pt cä ortodocsii fanatici nu pot accepta un cuvînt venit din anglicanism. De aia au trebuit sä facä 2 articole. Pe wiki francofonä, alti habotnici au vrut sä scrie articol diferit, Jeûne de Noël, ca nu cumva sä foloseascä Avent ca si catolicii. - Waelsch 12 martie 2006 02:29 (EET)
- Kătubhim şi Nebhiim sunt greşeli-litera ebraică ב se pronunţă B numai dacă are un punct în ea, dacă nu se pronunţă V. În cuvintele astea se pronunţă V.Bernstein Leonard 12 martie 2006 07:07 (EET)
Mai greu. Aici ne intereseazä ebraica presupusä biblicä, nu pronuntia modernä. Ca în greacä. Transliteräm "thesauros" si nu "thisavros". În ebraica veche, ca în multe alte limbi, "v" nu existä. Poti avea "w" ("u" semivocalic) si "bh" (corespondentul sonor al lui "ph"). - Waelsch 13 martie 2006 02:55 (EET)
-
- Personal tind să dau dreptate unui vorbitor nativ de ebraică, plus ca Waelsch, ai antecedente cu Sfântu Şerbaţiu sau alte denumiri transliterate în română (cum mi se pare şi Kătubhim). --Vlad|-> 13 martie 2006 09:12 (EET)
- Waelsch are o greşală mare - există 2 limbi greci, una modernă şi una antică, dar nu există două limbi ebraice. În ebraică există 2 litere diferite care pot să dea răspuns literei V, literele ב şi ו (depinde de locajul lor). Litera W nu există pe ebraică.Bernstein Leonard 13 martie 2006 13:28 (EET)
- Personal tind să dau dreptate unui vorbitor nativ de ebraică, plus ca Waelsch, ai antecedente cu Sfântu Şerbaţiu sau alte denumiri transliterate în română (cum mi se pare şi Kătubhim). --Vlad|-> 13 martie 2006 09:12 (EET)
Bof, bof. Limba ebraicä modernä se bazeazä pe o înviere a presupusei ebraici vechi. Sunetul "v" e prin simplificare. Asta îmi aduce aminte de armeana veche, pe carea vesticii o pronuntä în felul lor, iar esticii în felul lor. Dpdv lingvistic, treaba cu "v" si "f" nu tine nici în ebraicä, nici în armeanä, nici în greacä... pt cä cele douä sunete au apärut târziu. - Waelsch 13 martie 2006 23:31 (EET)
- Ebraica n-a murit complect niciodată, în ritualul religiei evreieşti s-a continuat folosirea limbii ebraice. Afară de asta, limbele evreieşti idiş şi ladino conţin multe cuvinte din limba ebraică.Bernstein Leonard 13 martie 2006 23:48 (EET)
Iacä de ce waw si beth s'au pronuntat "v"; dar la început nu era asa. Si armeana clasicä, tot în cult a fost folositä, dar cu pronuntäri alterate fatzä de originalä. - 81.242.242.55 14 martie 2006 06:11 (EET)