Judeţul Sălaj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
|
---|---|
Regiune: | Transilvania |
Reşedinţa: | Zalău |
Populaţie: •Total 2002: •Densitate: |
Locul 40 248.015 loc. 64 loc/km² |
Suprafaţă: •Total: |
Locul 38 3.864 km² |
Abreviere: | SJ |
Prefix Telefonic: | (+40) x60 (1) |
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web |
Marc Tiberiu C.J. Sălaj |
Prefectura: •Prefect •Adresa web |
Andreai Barbu Todea Prefectura Sălaj |
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3. |
Sălaj (în limba maghiară Szilágy megye - este un judeţ în regiunea Transilvania din România.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Judetul Salaj este asezat in partea de Nord-Vest a României si se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpaţii Orientali si Munţii Apuseni, cunoscuta sub denumirea de Platforma Someşana, care are o suprafata de 3864,4 km2, ceea ce reprezinta 1,6% din suprafata tarii. Se invecineaza cu judetele Satu Mare si Maramureş la Nord, Bihor la vest si Sud-Vest si Cluj la Sud si Est. Resedinta de judet este municipiul Zalău, situat in centrul judetului. Celelalte trei orase ale judetului sunt: Şimleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei. Din punct de vedere geografic, judetul Sălaj este o zona de dealuri si depresiuni situate pe cursul vailor Almaşului, Agrijului, Someşului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentata in partea de Sud-Vest prin doua ramificaţii nordice ale munţilor Apuseni: culmile Meseşului si Plopişului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul judeţului şi reprezintă importante zone agricole de concentrare a aşezărilor. Principala caracteristica a retelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o foarte slaba prezenta a retelei lacustre naturale, dar cu aparitia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someş, Crasna, Barcău, Almaş, Agrij si Sălaj reprezinta principalele ape curgatoare din judet. De asemenea, pe raza judetului se afla si Lacul de acumulare Vârşolţ de pe cursul raului Crasna. Dupa expozitia lui, judetul Sălaj se afla sub directa influenţă a maselor de aer din vest, incadrandu-se in sectorul cu clima continentala moderata. Circulatia maselor de aer de inaltime, precum si relieful, prin aspectul si altitudinea lui creeaza diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului, iar pe de alta parte, intre principalele unitati geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8C0 si 9C0 in cea mai mare parte a judetului, exceptie facand culmile mai inalte ale muntilor Meseş si Plopiş, precum si zona dealurilor inalte Simişna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 6C0 si 8C0. Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrandu-se in muntii Meseş si Plopiş, iar mai mici in Depresiunea Almaş – Agrij si pe valea Someşului.
[modifică] Istorie
Istoria prezentei umane pe teritoriul judetului se pierde in negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in judeţul Sălaj, la Moigrad. Cantareste 780 grame, dateaza din perioada Neoliticului si intruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Vestigiile dacice sunt raspandinte in aproape intregul judet. Tot in judet au fost descoperite 14 tezaure de monede si podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea artera comerciala cunoscuta sub numele de "Drumul sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importanta asezare dacica este cea de la Moigrad (Porolissum), situata pe Măgura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemen in lucrarea sa "Geografia". Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseş frontiera Nord-Estica al Imperiului Roman. Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasa neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita(Certinae), Tihău, Sutoru(Optatiana) si de la Românaşi(Largina). Cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac primele mentiuni despre romanii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima aqare documentara a localitatii Zalău (Ziloc). In epoca medievala, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificatii medievale pentru apararea |Transilvaniei. In lupta pentru independenta si unitate nationala, purtata de romani in epoca moderna, Sălajul a avut reprezentanti de frunte din randul carora se remarca personalitati ca Simion Bărnuţiu, Alessandru Papiu Ilarian, George Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, etc.
Sursa: http://www.cjsj.ro
[modifică] Lista oraşelor din judeţul Sălaj
[modifică] Vezi şi
Alba | Arad | Argeş | Bacău | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Botoşani | Braşov | Brăila | Buzău | Caraş-Severin | Călăraşi | Cluj | Constanţa | Covasna | Dâmboviţa | Dolj | Galaţi | Giurgiu | Gorj | Harghita | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Neamţ | Olt | Prahova | Satu Mare | Sălaj | Sibiu | Suceava | Teleorman | Timiş | Tulcea | Vaslui | Vâlcea | Vrancea