Opera Română din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Opera Română

Vedere frontală
Informaţii despre clădire
Localitate Cluj-Napoca
Ţară România
Arhitect Helmer şi Fellner
Beneficiar Statul Român
Data Începerii Construcţiei 1904
Data Finalizării 1906
Stil Neobaroc
Pagină Web [1]

Opera Română din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, este o companie naţională de operă şi balet, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor din România.

[modifică] Istoric

Opera Română din Cluj-Napoca şi-a deschis porţile la 18 septembrie 1919, simultan cu Teatrul Naţional şi Conservatorul de Muzică. Pe 13 - 14 mai 1920 au fost puse pe scenă 2 concerte simfonice conduse de dirijorul ceh Oskar Nebdal, inaugurarea oficială fiind însă pe 25 mai 1920 cu opera Aida de Verdi. Toate dificultăţile inerente deschiderii unei astfel de instituţii lirico-dramatice, cea mai veche din România, au fost depăşite datorită mai multor personalităţi culturale de renume, cum ar fi tenorul Constantin Pavel, care a fost şi primul director al instituţiei, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu şi baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth.

După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la Timişoara, revenind la Cluj în 1945. În existenţa sa, Opera Română din Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaţii de operă, operete şi balete. Dintre marile personalitati care si-au daruit aproape intreaga activitate acestui lacas de cultura a fost si LIA HUBIC. Născută pe meleaguri transilvane la 9 ianuarie 1911, in Comuna Paleu dintr-o familie de muzicieni, Lya Hubic a devenit studentă la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Clu, în toamna anului 1931, la secţiile canto şi pedagogie având-o ca maestru de cânt pe renumita cântăreaţă, membră fondatoare a Operei Naţionale din Cluj, Lya Pop. Lya Hubic a avut si un noroc extraordinar, deoarece a fost instruita si de alti dascăli cum ar fi: Augustin Bena - cor, Marţian Negrea - armonie, Andreescu Skeletty - contrapunct, George Simonis - istoria muzicii, Ana Voileanu Nicoară - pian, Traian Vulpescu - teorie muzicala. Studenta fiind, participă la Concursul Internaţional de Canto de la Viena (1935), unde i se decernează Diploma de Onoare. În juriul de concurs s-a aflat si renumitul si inegalabilul dirijor Bruno Walter. In anii '70, perioada in care Director a fost reputata soprana Lucia Stanescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovada turneele europene din acea epoc. Dintre artistii cu distinctii si recunoastere europeana si mondiala sau numarat: Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (prim-balerin, fost Director la teatre de opera si balet din Republica Federala Germana), Niculina Mirea (soprana, actualmente Prof.univ. la Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa Sorban (prim-balerina si sotia reputatului istoric Raoul Sorban, care spune cum a cunoscut-o pe Larisa: De departe cea mai spectaculoasă căsnicie a fost cea cu Larisa Kleismer, prim-balerină a Teatrului Naţional din Cluj. "A fost o căsătorie formală, care a durat 6 ani, din care 4 am stat în închisoare. Ea a fost singura persoană care mă vizita acolo", rememorează istoricul de artă.

Balerina se refugiase din URSS şi trebuia să se mărite cu un român pentru a nu fi trimisă înapoi şi închisă. "A venit la mine şi mi-a cerut ajutorul. Mai întâi am măritat-o cu un ofiţer de aviaţie, care a fost ulterior arestat. Apoi am divorţat-o. M-am consultat cu avocaţi şi cu prieteni şi am luat-o eu de nevastă", se destăinuie Şorban.), etc. Dar, marea si inegalabila Ana Rosza-Vasiliu, partenera lui Aureliano Pertile a debutat si a cantat de nenumarate ori pe scena Operei din Cluj-napoca.

Clădirea Operei este un monument istoric, aflată în atenţia UNESCO. A fost construită la începutul secolului al XX-lea de către compania vieneză Fellner & Helmer, specializată în realizarea de clădiri de operă. Sala de reprezentaţii a clădirii are o capacitate de până la 900 de locuri.




Instituţii teatrale şi de operă din România
 Braşov  Teatrul „Sică Alexandrescu” | Opera Braşov | Filarmonica „Gheorghe Dima”
 Brăila  Teatrul "Maria Filotti"
 Bucureşti  Teatrul Bulandra | Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” | Opera Naţională
 Cluj-Napoca  Teatrul Naţional | Opera Naţională Română
 Iaşi  Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” | Opera Naţională Română
 Oradea  Teatrul de Stat Oradea
 Piatra Neamţ  Teatrul Tineretului
 Târgu-Mureş  Teatrul Naţional
 Timişoara  Teatrul Naţional din Timişoara | Opera Naţională Română