Telegrama de la Ems

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

ÂTelegrama de la Ems a constituit pretextul declanşării razboiului franco-prusac din anii 1870-1871.

[modifică] Contextul in care a fost elaborat documentul

După evenimentele din Spania, care au culminat cu alungarea reginei Isabela a II-a (1868), prinţul Leopold din familia Hohenzollern-Sigmaringen şi-a anunţat candidature la tronul rămas vacant.

Această candidatură a contribuit la inflamarea opiniei publice franceze, care vedea în acest gest o refacere a Imperiului lui Carol Quintul, manevrarea Franţei de către germani. Presa controlată de opoziţie a găsit prilejul potrivit pentru a acuza diplomaţia franceză de pasivitate, iar cercurile republicane au început să critice regimul instituit de împăratul Napoleon al III-lea, care se vedea în postură de a fi nevoit să încerce o refacere a prestigiului regimului imperial.

De asemenea, impărăteasa Eugenia, convinsă că soluţia pentru salvarea Imperiului şi a dinastiei Bonaparţilor era un razboi cu Germania, descrie prin cuvintele sale starea de spirit dominantă la curtea Frantei: “Avem nevoie de un razboi[…]”.

Un anti-german convins este şi republicanul Antoine Agenor Alfred, duce de Gramont, care rosteşte un discurs în Camera Deputaţilor la 6 iulie 1870, susţinând că dacă prinţul Leopold va câştiga tronul Spaniei atunci: “vom şti şi ne vom face datoria fără slăbiciune şi ezitare”.

În acest timp, regele Wilhelm I al Prusiei se află în vacanţă la Bad Ems, oraş aflat pe malul Rhinului. La 7 iulie 1870, ambasadorul francez la Berlin, contele Vincent Benedetti, în loc sa ia legătura cu Otto von Bismarck, aşa cum ar fi cerut uzanţele diplomatice, s-a adresat regelui prusac, solicitându-i să intervină pentru a stopa candidatura prinţului Leopold. Wilhelm I nu o face, considerând ca el nu are nici o legătură cu cererea prinţului.

Pe 11 iulie 1870, Benedetti se întoarce pentru a-şi susţine din nou cererea în faţa lui Wilhelm. În acest timp, Prinţul Leopold pentru a nu provoca o ruptură diplomatică, îşi retrage candidatura. Deşi retragerea candidaturii a reprezentat o victorie diplomatică pentru Franţa, cercurile radicale din jurul lui Napoleon, hotarâte să pornescă un război împotriva Prusiei şi susţinute de împărăteasa Eugenia, au încercat să obţină mai mult din partea lui Wilhelm: garanţia că acesta din urmă nu va aproba niciodată candidatura vreunui membru al familiei Hohenzollern-Sigmaringen la tronul spaniol şi că va da o declaraţie scrisă că nu a intenţionat să lezeze interesele şi demnitatea naţiunii franceze. Cererea este făcută de acelaşi Vincent Benedetti. Întâlnirea are loc în timpul unei plimbări a regelui. Iniţial, regele refuză cererea, care i se pare “un pic prea severă”, după care refuză să se mai întâlnească cu ambasadorul, trimiţându-şi aghiotantul să-i transmită acestuia ca neprimind încă confirmarea veştilor aduse de la Paris de acesta şi că guvernul său nu e interesat de această problemă. Apoi, Wilhelm îl însărcinează pe consilierul ministrului de Externe să-I trimita lui Bismarck o telegramă prin care să-i relateze întâlnirea şi îl autorizeaza pe Bismarck să facă public refuzul său de a-l mai întâlni pe ambasadorul francez. Bismarck e dezamăgit de atitudinea regelui şi hotăreste să facă publică telegrama, dar cu un conţinut puţin modificat.

[modifică] Textul telegramei modificate de Bismarck

“După ce renunţarea prinţului la candidatură a fost comunicată guvernului francez de guvernul spaniol, ambasadorul francez a mai făcut o cerere Majestăţii Sale la Ems prin care cerea să fie autorizat în a telegrafia la Paris că regele a hotărât ca nici un Hohenzollern să nu mai aibă dreptul să candideze la tronul spaniol. Astfel că regele a refuzat să-l mai primească pe ambassador şi l-a informat prin aghiotantul său ca nu mai are ce discuta cu el”.

Aici putem observa ingeniozitatea lui Bismarck care prin modificarea textului reuşeşte să arate că regele l-a dat afară pe ambasadorul francez prin intermediul aghiotantului său. Bismarck publică telegrama la 14 iulie 1870. Grăbită sa intre în război, Franţa se consideră insultată de atitudinea regelui prusac şi la data de 19 iulie 1870 declară război.