Erik Axel Karlfeldt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

Erik Axel Karlfeldt (n. 20 iulie 1864 – d.8 aprilie 1931) a fost poet suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931.

Erik Axel Karlfeldt de Anders Zorn (1906)
Extinde
Erik Axel Karlfeldt de Anders Zorn (1906)

Cuprins

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"pentru poezia lui Erik Axel Karlfeldt".

[modifică] Date biografice

S-a născut în 1864 la Tolvmansgarden, în Dalarna de sud. După ambii părinţi se trage dintr-un neam sănătos de ţărani şi mineri. În poezia Fäderna (Strămoşii), cu care începe prima sa culegere de poezii, Karlfeldt aduce un pios omagiu vetrei părinteşti, iar în Träslottet (Conacul de lemn), îşi aminteşte despre vechea fermă a copilăriei sale, în care se născuse şi se căsătorise mama sa. Urmează liceul la Västerås, iar studiile universitare le începe la Uppsala. Din cauza unor mari dificultăţi financiare prin care trece familia sa, Karlfeldt întrerupe câţiva ani studiile, deşi este un student eminent, luându-şi licenţa în Litere abia după şapte ani. Ca şi Selma Lagerlöf, încă foarte de tânăr îşi propune să devină scriitor. În anul 1895 debutează cu un volum de poezii, Vildmarks och kärleksvisor (Pământuri înţelenite şi cântece de dragoste). În aceste creaţii lirice, Karlfeldt nu atinge încă perfecţiunea de mai târziu dar - prin prospeţimea şi culoarea descrierilor şi un mod de exprimare foarte personal - lasă să se întrevadă marele poet de mai târziu. Până la sfârştul vieţii sale Karlfeldt s-a simţit ţăran, legat de glia sa şi în mijlocul ambianţei citadine a avut mereu un sentiment de dezrădacinare. În poezia "Strămoşii", mărturişeşte nostalgia paradisului pierdut al copilăriei la ţară: "sunt ca o iarbă de câmp smulsă din pământ". Adevăratul debut poetic al lui Karlfeldt este culegerea de versuri Fridolins visor (Cântecele lui Fridolin), (1898), urmată după trei de volumul Fridolins lustgård och Dalmålningar på rim (Curtea plăcerilor lui Fridolin şi dalarna pictată cu rime). Spre deosebire de alţi poeţi, Karlfeldt este prea mândru şi prea timid ca să dea o expresie directă sentimentelor sale de dragoste şi se ascunde prin chipul poetului Fridolin, "un flăcău de la ţară, care ştie carte" şi care poate vorbi "ţărăneşti cu ţăranii şi latineşte cu învăţaţii".

În anul 1904 Karlfeldt a fost primit în Academia Suedeză, fiind primul academician suedez din secolul al XX-lea.

[modifică] Bibliografie

  • Vildmarks och kärleksvisor (Pământuri înţelenite şi cântece de dragoste), (1895)
  • Fridolins visor (Cântecele lui Fridolin), (1898)
  • Fridolins lustgård och Dalmålningar på rim (Curtea plăcerilor lui Fridolin şi dalarna pictată cu rime), (1901)
  • Flora och Pomona, (1906)
  • Flora och Bellona, (1918)
  • Hösthorn, (1927)


[modifică] Legături externe


Predecesor:
Sinclair Lewis
Premiul Nobel pentru literatură
1931
Succesor:
John Galsworthy