Războiul de treizeci de ani
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Războiul de treizeci de ani a durat din 1618 până în 1648 şi a fost un război purtat sub pretext religios. Cauza principală a fost lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambiţia Franţei, condusă de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european în detrimentul Sfântului Imperiu Roman. Astfel regatul Franţei, prin subsidii financiare şi sprijin moral, a încurajat şi amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestanţi germani. Aceştia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului au pus pe picioare în anul 1608 Uniunea Protestantă, în sprijinul căreia au intervenit militar pe parcursul războiului Franţa, Olanda, Danemarca, Suedia cu regele Gustav Adolf şi Transilvania. De partea cealaltă principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat în anul 1609 coaliţia intitulată Liga Catolică, proimperială.
Războiul a fost declanşat prin incidentul din Praga când doi reprezentanţi ai împăratului şi notarul acestora au fost aruncaţi pe fereastră de stările cehe nemulţumite. Aceasta a fost scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al V-lea ("Regele de o iarnă"), cel care a fost ales de stările protestante de la Praga ca rege al Boemiei în ciuda împotrivirii reprezentanţilor imperiali (care au fost aruncaţi pe fereastră, dar au supravieţuit), nu s-a putut menţine decât până în anul 1620. În Bătălia de la Muntele Alb armatele stărilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost înfrânte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly şi Wallenstein. Astfel Frederic al V-lea a fost nevoit să fugă în Olanda, iar împăratul Ferdinand al II-lea şi-a impus pretenţiile asupra coroanei Boemiei.
Războiul s-a desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul Sfântului Imperiu Roman provocând pagube economice imense. Localităţi şi bunuri materiale au fost distruse, foametea şi epidemiile au dus la dispariţia aproape totală a populaţiei din regiunile implicate în război. În sudul Germaniei numai o treime din populaţie a supravieţuit acestui război nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor.
[modifică] Cauze ale războiului
Cauza principală a războiului de 30 de ani a fost rivalitatea dintre Franţa şi Sfântul Imperiu Roman.
[modifică] Încheierea războiului de 30 de ani
Războiului de 30 de ani i-a fost pus capăt prin Pacea Westfalică. Acest document a marcat începutul sistemului statal european bazat pe state-naţionale. Cu toate acestea Sfântul Imperiu Roman a continuat să existe (până în 1806), însă cu puteri mult slăbite faţă de perioada medievală.