Zaharia Stancu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Zaharia Stancu (1902 - 1974), academician, autor, director de teatru, jurnalist, poet, publicist şi scriitor român.


Acest articol face parte din
seria Literatură
Istoria literaturii

Antichitate - Evul Mediu
s. XVI - s. XVII
s. XVIII - s. XIX
s. XX - s. XXI

Specii literare

BD - Basm - Literatură pentru copii
Nuvelă - Teatru
Poezie - Roman

Genuri literare

Genul epic - Genul liric
Genul dramatic
Biografie - Fantastic
Roman negru
Roman poliţist
Science-fiction

Vezi şi

Curente literare
Premii literare

Literatură română

Scriitori - Cărţi

Literatură străină

americană - arabă
engleză - în esperanto
franceză - finlandeză
germană - greacă
maghiară - indiană
irlandeză - italiană
japoneză - latină
poloneză - rusă
spaniolă - suedeză

Meta

Proiectul literatură
Portal Literatură
Toate articolele din serie

editează

[modifică] Viaţa

Zaharia Stancu s-a născut in 1902 în localitatea Salcia, judeţul Teleorman, în Câmpia Dunării. După ce a abandonat scoala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii până în 1919, când şi-a continuat studiile de literatură şi filosofie la Universitatea din Bucureşti. După absolvire a devenit jurnalist. În 1932 a publicat revista Azi, şi, în 1937, ziarul democratic Lumea românească. Amândoua au fost interzise de regimul fascist. Ca atare, lui Stancu i s-a interzis să mai publice. În calitatea lui de jurnalist a fost închis înainte de cel de-al Doilea Război Mondial.

În 1946 a devenit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, post pe care l-a ocupat pentru mai bine de 20 de ani. A fost membru al Academiei Române şi Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. A câştigat Premiul de Stat pentru literatură, iar în 1971, a primit premiul Gotfried von Herder din partea guvernului austriac. Cartea sa Desculţ, care "a parcurs globul cu sandale de aur", aşa după cum îi placea să spună autorului, este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele, existând o traducere şi în limba japoneză.

[modifică] Tabel cronologic

  • 1926 - Pentru sonetul Viaţa, publicat în revista Ţara noastră, condusă de Octavian Goga, este premiat de Societatea Scriitorilor Români. Efectuează stagiul militar.
  • 1927 - Debut editorial cu volumul Poeme simple, premiat de Societatea Scriitorilor Români.
  • 1934 - Alcătuieşte Antologia poeţilor tineri cu o postfaţă de Ion Pillat, considerată a fi un adevărat eveniment literar.
  • 1937 - Împreună cu Constantin Clonaru editează cotidianul Lumea Românească, apărut pâna în anul 1940. Ziar de stânga (Geo Bogza publică reportaje de pe fronturile din Spania), polemizează cu Stelian Popescu de la Universul, ziar de orientare fascistă.
  • 1943 - Este internat în lagărul de la Târgu-Jiu, de unde culege puternice impresii ce au fost ulterior cristalizate în volumul Zile de lagăr.
  • 1946 - Director al Teatrului Naţional din Bucureşti.
  • 1948 - Apare romanul Desculţ, a cărui redactare începuse cu un an în urmă, sub formă de memorialistică directă, şi care a fost iniţial tiparit, în serial, în săptămânalul Contemporanul. Până în 1988 apăruseră peste 20 de ediţii şi fusese tradus în 24 de limbi.
  • 1949 - În adunarea generală din 25-27 martie s-a hotărât înfiinţarea Uniunii Scriitorilor. Preşedinte de onoare a fost ales Mihail Sadoveanu iar preşedinte activ Zaharia Stancu.
  • 1964 Deputat în Marea Adunare Natională.
  • 1962 - 1964 - 1966 - 1972 - Ales şi reales în funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor; fiind, conform lui Alexandru Balaci, "cel mai profund, frumos şi devotat breslei".
  • 1972 - La împlinirea vârstei de 70 de ani este sărbătorit ca o mare valoare naţională.
  • 1974 - La 5 decembrie moare la Bucureşti, poetul, prozatorul şi publicistul Zaharia Stancu.


[modifică] Bibliografie critică selectivă

  • Nicolae Iorga - Istoria literaturii româneşti contemporane, vol. II, Bucureşti, Editura Adevărul, 1934, pag. 293.
  • George Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Minerva, 1982, pag. 870.
  • Perpessicius - Opere, I-XII, 1966-1983, vol. III, Editura Minerva, Bucuresti, 1968, pag. 100-101.


În alte limbi