Discuţie:Timişoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Wikimedalie
Articolul intitulat Timişoara a fost propus spre a deveni articol de calitate.
El trebuie să îndeplinească anumite criterii.
Simţiţi-vă liber să vă spuneţi obiecţiile.

înscrie un mesaj nou
Aldonu komenton


Cuprins

[modifică] Bine ai venit!

[modifică] Dragi prieteni,

  • m-am bucurat nespus de mult să mă refer pe pagina mea Gangleri la oraşul Timişoara, în care am petrecut ani de neuitat.
  • Vreua să menţionez unele lucruri, care ar putea fii întroduse în aricolul Timişoara. Va rog să corectaţi atît semnele speciifice limbii romane, cît şi greşelile privind noua ortografie şi cele de stil. Mulţumesc!

Versiune revizuită (faceţi clic pe editează pagina pentru a vedea comentariile ascunse)


    • În limba germană Timişoara poartă şi numele Temeschburg. Denumirea Temeschburg a fost favorizată denumirii Temeswar în Germania atât de autorităţile din Republica Federală a Germaniei, cât şi de asociaţiile de etici Germani organizaţi în Landsmannschaft der Banater Schwaben si promovată în domcumentele oficiale.


    • Oraşul Timişoara a fost mereu un exemplu de toleranţă în convieţuirea concetăţenilor independent de aparteneţa etnică şi religioasă . În jurul aniilor 1980 acest oraş a devenit un centru al promovării limbii internaţionale Esperanto prin activitatea curajoasă şi persistentă a Profesorului Dr. Ignat Florian Bociort de la Universitatea din Timişoara. Catedra de filologie a sprijinit intensiv demersurile la aparatul administrativ şi a dezvoltat o atitudine de pionier prin recunoaşterea limbii Esperanto ca o limbă egal îndreptăţită cu celălalte limbi atât in domeniul ştiinţei cât şi în toate celălalte domenii (culturale, cotidiane etc).
    • Dezvoltarea liberă a mişcării pentu limba internaţională Esperanto a fost mereu suprimată de către diversele conduceri antidemocratice din România din secolul XX. Membrii ai acestei miscări, personalităţi de renume mondial au fost nevoiţi să se decidă între convigerea lor sau exil. În acest context cei mai cunoscuţi sunt preotul Andrei Cseh [1] din Ludoşul-de-Mureş, introducând metoda Cseh după care este numit Institutul Internaţional Cseh de Esperanto.

[modifică] Oraşe înfrăţite

-- de Gangleri 25 Sep 2004 20:50 (UTC), revizuit de ro.Danutz | pt. Danutz

[modifică] Probleme în limba Engleză

  • Pînă acum există doar forma en:Timisoara.
  • Nu ştiu cum să introduc şi forma en:Timişoara. en.wikipedia produce o trunchiere la forma en:Timi. M-aş bucura dacă aţi cerceta această problemă. Mulţumesc! Gangleri Gangleri 25 Sep 2004 23:09 (UTC)
Problema a fost ratortata. Vezi Bug 579, http://bugzilla.wikipedia.org/show_bug.cgi?id=579 la http://bugzilla.wikipedia.org/.

[modifică] Sursă?

Există vreo sursă care să indice faptul că Timişoara a fost primul (!) oraş european iluminat electric. Mulţumesc! --Vlad 27 iulie 2005 14:09 (UTC)

  • Există f.multe surse,incepand cu site-ul primariei Timisoara.

[modifică] Ajutor!

Este vreun timisorean sau altcineva interesat sa ma ajute la dezvoltarea paginii (si categoriei) Timisoara? --Radufan 28 februarie 2006 03:02 (EET)

[modifică] Populatia istorica

Recensământul populaţiei României din 1930, vol. II, pag. 468, cu datele aferente judeţului Timiş-Torontal
Extinde
Recensământul populaţiei României din 1930, vol. II, pag. 468, cu datele aferente judeţului Timiş-Torontal

Sunt de acord ca recentul edit a fost vandalism, dar numerele considerate corecte au suma 84994, cu 6457 mai putin decat cei 91451 mentionati ca "total"... Unde putem verifica datele? -- 193.226.167.123 22 martie 2006 21:39 (EET)

Diferenţa provenea din eroarea cu privire la populaţia evreiască a oraşului. Numărul evreilor era de 7.171, nu 700 şi ceva cum apărea în mod greşit în articol. --Mihai Andrei 22 martie 2006 23:58 (EET)


În cazul acesta, mai trebuie doar să fie verificat numărul de 337 ţigani, şi paragraful ar trebui să fie modificat astfel:
  • 1930: 91.580 din care 27.807 germani (30,36%), 27.652 unguri (30,19%), 24.217 români (26,44%), 7.171 evrei (7,83%), 2.156 sârbi, croaţi şi sloveni (2,35%), 700 ruşi, 597 cehi şi slovaci, 337 ţigani, 257 bulgari, 686 alţii.
NB Dacă numărul ţiganilor diferă, trebuie actualizat şi numărul pentru "alţii".
Mai există şi alternativa de a se renunţa la etniile cu mai puţin de 1.000 de reprezentanţi / mai puţin de 1%:
  • 1930: 91.580 din care 27.807 germani (30,36%), 27.652 unguri (30,19%), 24.217 români (26,44%), 7.171 evrei (7,83%), 2.156 sârbi, croaţi şi sloveni (2,36%), 2.577 alţii (2,82%).
-- Jokes Free4Me 29 martie 2006 17:12 (EEST) (eu am fost de la IP-ul 193.226.167.123)

[modifică] Corecţie

Am corectat la Viorel Oancea, nu a fost primul care a vorbit revoluţionarilor din Piaţa Operei, ci primul ofiţer care a vorbit revoluţionarilor.--MariusM 24 august 2006 00:23 (EEST)

[modifică] Stema

Conform HG 541/2002 (M.Of. 396 / 10 iun 2002), semnificaţiile elementelor care fac parte din stema judeţului Timiş sunt următoarele:

"Leul cu braţ înarmat, caracteristic Banatului Timişan, simbolizează apărătorii ţinutului şi ai creştinătăţii împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezu, comite de Timiş.
Zidul din aur simbolizează cetatea Timişoarei.
Soarele din aur simbolizează, prin poziţia sa, ţelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ţinut.
Luna din argint reprezintă perechea soarelui.
Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiş, cel care dă numele judeţului."

Din păcate nu am găsit în Monitorul Oficial semnificaţia stemei municipiului Timişoara (decât cea din 1972, care nu mai este valabilă; probabil stema actuală a fost adoptată cândva între 1990 şi 1993). Totuşi, din semnificaţiile oficiale ale stemelor altor localităţi, se deduce în mod clar că prezenţa celor 7 turnuri "semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ". Semnificaţia numărului de turnuri din coroana murală a stemei este următoarea:

  • Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
  • Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
  • Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.
  • Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ.

Răzvan Socol mesaj 3 septembrie 2006 16:23 (EEST)