Atribut

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv, un pronume sau alt cuvânt cu valoare de substantiv.

Atributul determină:

a) un substantiv: "Urcând şoseaua cea mare şerpuită peste Stânişoara, Vitoria şi Gheoghiţă auziră glasul puhoaielor" (Mihail Sadoveanu, Baltagul)

b) un pronume: "Toate acestea vor fi rezolvate curând."

c) o parte de vorbire exprimată prin substantiv: "Trei dintre ei sunt matematicieni.

[modifică] Bibliografie

  • Alexandru Metea, Limba română esenţială, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003.