Rodinia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În geologie, Rodinia reprezintă un supercontinent (o grupare a mai multor suprafeţe continentale) din istoria Pămîntului, primul a cărui existenţă a putut fi pusă în evidenţă. Se presupune că s-a format acum aproximativ 1 miliard de ani pentru ca acum 750 milioane de ani Rodinia să se dividă în 3 părţi, între care s-au format oceane. Acestea s-au reunit mai târziu, în cadrul mişcării de orogeneză Pan-Africane, care a durat circa 60 milioane de ani, şi au format supercontinentul Pannotia.
Cu circa 550 de milioane de ani în urmă, Pannotia s-a rupt din nou în mai multe fragmente mai mici, între care cele mai importante au fost Laurentia (din care avea să se formeze America de nord), Baltica (din care avea să se formeze Europa de Nord), şi Siberia. Cel mai mare din fragmente a fost denumit Gondwana şi a reprezentat sursa pentru a se forma China, India, Africa, America de Sud şi Antarctica. Datorită dimensiunii, acesta este considerat un supercontinent, dar de fapt este numai un fragment din supercontinentele anterioare.
Într-o perioadă de peste 200 de milioane de ani, multe din fragmentele mai mici s-au concentrat spre a forma un nou continent de mari dimensiuni, denumit Laurasia. Laurasia şi Gondwana s-au reunit cu circa 200 de milioane de ani în urmă, pentru a forma supercontinentul Pangea (după alte surse Pangeea sau Pangaea).
În prezent, fenomenul de rupere al supercontinentului Pangea continuă, contribuind la mărirea Oceanului Atlantic. Când procesul de rupere se va finaliza, se va forma un nou supercontinent, şi aşa mai departe.