Ţara Moţilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Castel din Munţii Trascău, Ţara Moţilor
Extinde
Castel din Munţii Trascău, Ţara Moţilor

Ţara Moţilor, cunoscută şi ca Ţara de Piatră este o regiune etnogeografică din România situată în Munţii Apuseni, pe bazinul superior ale râurilor Arieş şi Crişul Alb. Cuprinde porţiuni din actualele judeţe Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara. O porţiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni.

Locuitorii Ţării Moţilor sunt numiţi "moţi". Unii istorici îi consideră pe 'moţi' descendenţi ai celţilor, datorită culorii blonde a părului şi ochilor albaştri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor; ipoteza aceasta nu este acceptată însă de istorici, datorită lipsei probelor în acest sens. Alte teorii îi prezintă drept descendenţi ai slavilor, din acelaşi motiv, sau al alanilor, sau al triburilor germanice (Gepizi). Datorită părului lor blond şi a ochilor albaştri până acum au fost formulate peste 70 de teorii privind originea lor. Prima şi totodată cea mai acceptată este aceea că ei sunt descendenţi direcţi ai dacilor.

Trăiesc în sate împrăştiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte aşezări permanente din România. 'Ţara Moţilor' începe tradiţional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult Topani de către moţi sau Topesdorf de către austrieci, considerată tradiţional capitala moţilor, iar satele de pe râul Arieş, spre Turda (Lupşa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. 'Moţii' mai sunt cunoscuţi şu sub numele de 'topi' (în germană 'Die Zopfen'). În trecut a existat şi o regiunbe administrativă cu numele de Arieş.

Cuprins

[modifică] Etimologie şi istorie

Deşi denumit "Ţara", termenul (la fel ca Ţara Bârsei, Ţara Oaşului, Ţara Făgăraşului, Ţara Haţegului, Ţara Zarandului şi Maramureş), nu implică vreun statut politic, social, sau administrativ. Este însă un termen arhaic care se referă la o depresiune mai mult sau mai puţin izolată dintre Munţii Carpaţi. Regiunea are o istorie veche a rezistenţei şi luptei pentru drepturi politice, economice şi sociale, iar mişcări ca răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784-1785) şi partea română a Revoluţiei transilvănene de la 1848 şi-au avut originile în zonă.

[modifică] Economie

[modifică] Industria

Prelucrarea lemnului şi mineritul sunt ocupaţiile de bază din Ţara Moţilor, iar pădurile de stejar, fag şi pin furnizează materialul necesar pentru faimoasele butoaie, mobilierul şi alte obiecte artizanale realizate în regiune.

[modifică] Agricultura

Se practică creşterea animalelor, în special a vacilor şi oilor. Sunt cultivaţi în cantităţi mici cartofii şi orzul.

[modifică] Turismul

Primăvară în Ţara Moţilor
Extinde
Primăvară în Ţara Moţilor

Zona este binecunoscută pentru tradiţiile sale folclorice, peisajele deosebite şi relieful carstic care a produs peste 800 de peşteri în zonă, ca Scărişoara, Focul Viu (ambele cu gheţari interiori) şi Peştera Urşilor. Agroturismul şi ecoturismul sunt de asemenea practicate cu succes.

[modifică] Unele atracţii turistice ale zonei

  • Localitatea Avram Iancu
  • Arieşeni
  • Vidra
  • Peştera Scărişoara
  • Peştera lui Ionete
  • Peştera Focul Viu
  • Peştera Urşilor
  • Cheile Turzii
  • Cheile Gălzii
  • Cheile Ampoiţei
  • Cheile Ordăncuşii
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina.
În alte limbi