Afacerea Kornilov
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Afacerea Kornilov este numele sub care este cunoscută o încercare eşuată de lovitură de stat condusă de generalul Lavr Kornilov împotriva guvernului provizoriu şi a prim-ministrului Alexandr Kerenski în septembrie 1917, în perioada dintre abdicarea ţarului Nicolae al II-lea şi izbucnirea Revoluţiei din Octombrie. Prospătul numitul în funcţie comandant suprem al armatei ruse, generalul Kornilov, a decis să intervină în situaţia haotică din Rusia, după evenimentele din iulie. Kerenski a afirmat mai târziu că acţiunile lui Kornilov au fost un punct de cotitură în desfăşurarea revoluţiei ruse, un factor hotărâtor în revigorarea bruscă a cauzei bolşevice.
Kornilov împărtăşea credinţa membrilor clasei de mijloc a Rusiei conform căreia situaţia în ţară era în continuă deteriorare, iar înfrângerea militară ar fi fost un dezastru pentru ţară, pentru mândria şi onoarea ei. El a afirmat că „Lenin şi spionii lui germani” ar trebui spânzuraţi, sovietele desfiinţate, disciplina militară reinstaurată, iar guvernul provizoriu „restructurat”.
Kerenski l-a demis pe Kornilov din funcţia de comandant suprem al armatei pe 9 septembrie, pretinzând că generalul ar fi intenţionat să se proclame dictator militar al ţării. Kornilov a răspuns printr-un apel către toţi ruşii să-şi „salvaze ţara muribundă” şi a ordonat cazacilor şi cecenilor aflaţi sub comanda lui să înainteze către Petrograd, (folosindu-se şi de ajutorul unor specialişti şi echipamente britanice). Kerenski, nefiind sigur de loialitatea faţă de guvern a generalilor săi, a apelat la ajutorul bolşevicilor şi a formaţiilor lor paramilitare, Gărzile Roşii.
Populaţia capitalei a mobilizat unităţi ale miliţiilor muncitorilor industriali şi a voluntarilor din rândul cetăţenilor de rând, care s-au organizat pentru respingerea unui asediu al soldaţilor conduşi de Kornilov. Multe dintre aceste miliţii fuseseră formate cu ajutorul şi sub îndrumarea bolşevicilor. Mai mulţi agitatori bolşevici au fost trimişi în tabăra lui Kornilov pentru a submina disciplina lor şi pentru a-i determina să fraternizeze cu apărărtorii capitalei. Încercarea lui Kornilov de cucerire a puterii a eşuat fără ca să se tragă un singur foc de armă, deoarece cazacii de sub comanda sa au trecut de partea guvernului provizoriu. Generalul şi cu restul de aproximativ 7.000 de soldaţi care-i rămăseseră credincioşi au fost arestaţi. Deşi Kerenski a supravieţuit tentativei de lovitură de stat, acest eveniment a slăbit peste măsură guvernul provizoriu, întărindu-i în schimb pe bolşevici, care aveau în cele din urmă să cucerească puterea în timpul „Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie”.