Saşa Pană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Saşa Pană - Portret de Victor Brauner, 1930
Extinde
Saşa Pană - Portret de Victor Brauner, 1930

Saşa Pană, pseudonimul literar al lui Alexandru Binder (n. 8 august 1902, Bucureşti - d. 22 august 1981), Bucureşti) scriitor evreu român, prezent în literatura română de avangardă din prima jumătate a secolului XX. Fiu al medicului David Binder, după studii de specialitate începute la Iaşi şi terminate la Bucureşti, Saşa Pană obţine în 1927 diploma de medic militar. Vocaţia lui era însă literatura, teritoriu în care disponibilităţile sale intelectuale vor contribui decisiv la desăvârşirea lui de animator al mişcărilor literare de avangardă din România, începând cu dadaismul, trecând apoi spre o orientare suprarealistă. Debutează cu volumul de poezii simboliste "Răbojul unui muritor" în 1925. Trei ani mai târziu, cu mijloace financiare proprii, Saşa Pană scoate revista de avangardă "unu" şi înfiinţează o editură sub aceeaşi siglă, unde va tipări cărţile proprii şi volume ale unor confraţi de generaţie, promotori ai creaţiei avangardiste, ca Urmuz, Tristan Tzara, Stephan Roll, Ilarie Voronca şi alţii. La fel ca majoritatea avangardiştilor români, Saşa Pană publică numeroase proze de mici dimensiuni, situate la frontiera dintre povestire, reportaj, poem în proză şi articol cu caracter de manifest. Formula "automatismului psihic pur", prin care André Breton definise suprarealismul, îşi face simţită prezenţa în în volumele intitulate "Diagrame" (1930), "Echinox orbitor" (1931), "Viaţa romanţată a lui Dumnezeu" (1932). Într-o scenografie mentală plasată la hotarul dintre stare conştientă şi vis, poetul, aflat în postura de "secretar al inconştientului", stenografiază cu voluptate mesajul unei "halucinaţii binefăcătoare", aureolat de "briza reveriei". În cărţile publicate ulterior, "Cuvântul talisman" (1933), "Călătorie cu funicularul" (1934) şi altele, scriitorul îşi distribuie substanţa poetică în două registre: unul, al programului avangardist "subversiv", va fi branşat permanent la energia "incendiului reţinut în cuvinte", celălalt, cu componentele unui temperament echilibrat, este dispus în tonalităţi minore, elegiace.

Din bibliografia de după 1948 a lui Saşa Pană sunt de menţionat volumele "Poeme şi poezii alese din cărţi şi din sertar", apărut în 1966, cuprinzând o selecţie din perioada 1925-1965, "Antologia literaturii române de avangardă" (1969), "Prozopoeme" (1971), "Născut în '02. Memorii, file de jurnal" (1973), "Culoarea timpului" (1977).

Saşa Pană a fost şi autorul unor traduceri valoroase din operele lui Paul Eluard, Jean Cassou, Loys Masson.

[modifică] Opere selective din perioada interbelică şi pînă în 1947

[modifică] Poezie şi proză poetică

  • Diagrame, cu un portret şi desene de Victor Braunner, editura unu, 1930
  • Echinox arbitrar, copertă şi desene de M.H.Maxy, editura unu, 1931
  • Viaţa romanţată a lui Dumnezeu, cu un desen afară din text al lui Jean David, editura unu, 1932
  • Cuvântul talisman, cu un desen de Marcel Iancu, editura unu, 1933
  • Călătorie cu funicularul, cu un portret de M. H. Maxy, editura unu, 1934
  • Iarba fiarelor, editura unu, 1937
  • Vladimir, editura unu, 1938,
  • Munţii noaptea neliniştea, poeme, desene de Man Ray, editura unu, 1940,
  • Frontispiciu la poema Lumina în relief', editura unu, 1942
  • Plecări fără ancoră, editura unu, 1946

[modifică] Proză şi publicistică

  • Sadismul adevărului, ilustraţii de Victor Brauner, Marcel Iancu, Alfred Jarry, Kapralik, S. Perahim, Pablo Picasso, Man Ray, şi Jacques Vaché, editura unu, 1936
  • Atentat la bunele moravuri, colaje, editura unu, 1942

Notele bibliografice au fost extrase din antologia Literatura română de avangardă, îngrijită de dna. conf. universitar dr. Gabriela Duda, Universitatea din Ploieşti, editura Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0730-X

În alte limbi