Discuţie Utilizator:Iliuta
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
== MARIA CIOBANU ==
=== Ciocârlia ===
==== 14 august 2004 ====
Din luna iulie până în luna august a anului 2004, Bucureştiul a fost frumos decorat de un afiş
care o reprezenta pe Ciocârlia MARIA CIOBANU, anunţându-se astfel spectacolul său aniversar a 45 de ani de cântec pentru sufletele românilor, inspirat denumit:
Mărie, Mărie; Lie, Ciocârlie!. O poză, parcă desprinsă din pânzele celebrilor pictori ce înfâţişează portrete
ce descriu ţăranca româncă, însoţeşte anunţul - MARIA stând lângă o fântână şi gândindu-se la ce are mai drag pe lume (la copiii dumneaei, îndrăznesc să adaug), deoarece ochii săi căprui îi sunt sigur luminaţi de acest gând, iar zâmbetu-i fermecător!
Ziua cu pricina s-a apropiat, iar spectacolul a avut loc la Sala Mare a Sălii Palatului
din Bucureşti, cu începere de la orele 19:00.
A fost incredibil, o VOCE pură, cristalină, care n-a apelat niciodată la ajutorul tehnicii moderne,
a reuşit să strângă laolaltă într-o singură sală, persoane de o aşa diversitate: tineri, bătrâni şi copii, oameni stilaţi şi simpli, orăşeni şi săteni, români de peste hotare, ba chiar străini: americani, englezi...
Este uimitor cum, după atâta denaturare a tuturor genurilor de muzică din ultimul deceniu, un GLAS
biruie încă prin inflexiunile-i binecunoscute exact ca la începuturi.
Cântece de o inestimabilă valoare de patrimoniu, au răsunat în acea seară pentru nemurire: Aurelu' mamei...; Te ţin minte, măi, dragă Mărie; Spune-mi neică-adevărat; Ce frumoasă-i dragostea; Ce n-aş da să mai fiu mică; Doar o mamă poate şti; Ciobănaş cu trei sute de oi
şi lista ar putea continua.
La fel ca şi mine, puţini sunt cei care mai sperau să aibă privilegiul de a asculta aceste
cântece interpretate pe viu, unele fiind înregistrate prin anii '70-'80.
Oare, cine nu a auzit măcar una dintre aceste comori pur tradiţionale româneşti,
ori trilurile înălţate spre cer, prin sublima voce a MARIEI, ale celei mai valoroase piese cu motiv popular, inegalabilul cântec ,,Lie, ciocârlie?!
Dar, pentru a fi un spectacol cu totul special, doamna MARIA CIOBANU a oferit bucuria ca,
pentru prima şi ultima oară, să cânte în faţa fanilor alături de cele trei vlăstare ale sale:
Leontina Ciobanu-Văduva (Liliana), Camelia Ciobanu-Filip şi Ionuţ Dolănescu.
Am spus şi voi spune mereu, şi pe bună dreptate, că nu există nimeni pe acest pământ
care după o carieră de-o viaţă să poată oferi un spectacol de o aşa mare anvergură, alături de întreaga familie, aşa cum au făcut doamna MARIA CIOBANU şi cei trei copii ai săi!!!
Iată pe cea mai mare cântăreaţă pe care o are şi o va avea România, venind în faţa tuturor
cu demnitate, păstrând în toţi aceşti zeci de ani originalitatea, puritatea şi frumuseţea cântului nostru popular ca pe o comoară de nepreţuit!
Dumneaei a declarat mereu: Cântecul popular oltenesc a fost viaţa mea şi nu m-am abătut niciodată de la el!.
Vă mulţumim, stimată doamnă, pentru tot, dar în mod special permiteţi-mi să vă declar
faptul că aţi fost, sunteţi şi veţi rămâne în inima şi sufletul meu o zeiţă pe care o admir totdeauna şi căreia am dorit să-i ating portul sacru oltenesc care înfăţişează pomul vieţii, ce simbolizează viaţa veşnică alături de Dumnezeu.
Vă sunt umil recunoscător că îmi acordaţi onoarea de a vă cunoaşte şi de a vă vorbi...
Aceste comori ascund cântul, portul şi pe MARIA ce aparţin oltenescului!