Limba retoromană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
Acest articol pare să conţină cercetare originală. Dacă articolul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi şters. |
Retoromană Romansh (Rumantsch) |
|
---|---|
Vorbită în: | Elveţia, Austria, Italia |
Regiune: | Graubünden |
Număr de vorbitori: | 50,000 – 70,000 |
Loc: | ? |
Clasificare genetică: | Indo-Europene Italice Romanice Italice de vest Romanice de vest Galo-iberiene Galo-romanice Galo-rheţiene Rheţiene Limba Retoromană |
Statut oficial | |
Limbă oficială în: | În Elveţia e limbă oficială. |
Reglementată de: | Nu există un organism oficial de reglementare, dar există o ligă culturală a limbii retoromane Lia Rumantscha |
Coduri de limbă | |
ISO 639-1 | rm |
ISO 639-2 | roh |
SIL | |
Hartă indisponibilă | |
Vezi şi: Limbă - Listă de limbi |
Limba reto-romană este una dintre cele patru limbi oficiale ale Elveţiei, începând cu 20 februarie 1938.
Este o limbă romanică, vorbită de 45.000 de persoane, numai în Cantonul Graubünden şi care deţine mai mult dialecte (suprasilvan, subsilvan, supramiran, putru şi valadru).
O formă unificată a limbii, standardizată de Heinrich Schmid în 1982, poartă numele de "Rumantsch grischun". Lia Rumantscha (Liga romanşă) este organizaţia-umbrelă pentru toate asociaţile literare reto-romane.
Limba reto-romană face parte din sub-grupa limbilor romanice reţiene sau rheţiene, alături de friuliana şi ladina. Cele trei limbi menţionate, împreună cu limba română şi cu limba valonă, pot fi considerate foarte apropiate, datorită faptului că toate cele cinci limbi moştenesc pe de o parte vocabularul limbii latine populare de nord, iar pe de altă parte moştenesc elemente gramaticale ce sunt străine celorlalte limbi romanice. Din punctul de vedere al foneticii, romanşa, alături de friuliană şi ladină fac "puntea" între aceste două limbi romanice "nordice", limba valonă (extrem vestică) şi limba română (extrem estică).
[modifică] Raport între română şi reto-romană
Iată un text în limba romanşă, şi traducerea sa în limba română. A se pronunţa «tsch» drept ce, ci, apoi «tg» drept ge, gi, iar «sch» drept ş.
Tge capita cun la GiuRu suenter la restructuraziun da la Lia Rumantscha?
Ce se întîmplă cu GiuRu după restructurarea Ligii Rumâncii?
Ils 29 da schaner, las 16:00 ha lieu la radunanza generala da la GiuRu.
Pe 29 ianuarie, la 16:00 are loc adunarea generală a GiuRu.
Suenter la radunanza vegn maglià.
După adunare, vine mâncarea (urmează prânzul).
Vegnì! nus tschertgain anc dapli GiuRuists e GiuRuistas che vulan daventar activs; quest onn vulain nus metter in pè ina «Rait da contact».
Vino! Noi cercăm încă şi mai mult GiuRu-işti şi GiuRu-iste care vreau să devină activi; aceia ce vreau să ne pună un pic în «Reţeaua de contact».
Cun quella lain nus cuntanscher anc dapli giuvens da tut las regiuns rumantschas.
Cu acest lemn (cu acest prilej) căutăm încă şi mai mult tineri din toate regiunile rumâncii.
Cumplichà? Na, fich simpel; sche ti vivas en l’Engiadina..., sche ti sas adina tge chi marscha en tia regiun, sche ti has buns contacts cun ina u differentas uniuns da giuventetgna da la regiun, sche ti savessas gugent tge che la GiuRu fa precis e sche ti vulessas era che tes amis san quai, lura es ti la dretga persuna per la rait da contact!
Complicat? Atunci fă simplu (simplifică); dacă viezi (locuieşti) în Engiadina..., dacă ştii totdeauna ceea ce merge (se petrece) în regiunea ta, dacă ai contacte bune cu una ori mai multe uniuni de junime ale regiunii, dacă ştiai iubi exact ceea ce GiuRu face, şi dacă voiai iară (de asemenea) ca prietenii tăi să ştie asta, atunci eşti persoana dreaptă pentru reţeaua de contact.
(Text luat de pe Giuru.ch)
[modifică] Vezi şi
- Limba valonă
- Limba retoromană
- Limba friuliană
- Limba ladină
- Limba română
[modifică] Legături externe
aromână | asturiană | catalană | dacoromână | dalmată | franceză | friuliană | istroromână | italiană | ladino | ladină | meglenoromână | mirandeză | occitană | portugheză | retoromană | română | sardă | siciliană | spaniolă | valonă