Pan (mitologie)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pan, zeu din mitologia greacă veche, fiul lui Hermes şi al Dryopei, socotit drept protector al turmelor şi al păstorilor. Îşi avea reşedinţa în Arcadia şi era considerat drept inventatorul unui instrument de suflat numit syrinx (naiul modern). Pan avea o înfăţişare ciudată, fiind jumătate om şi jumătate animal; avea coarne, barbă şi copite de ţap, iar trupul îi era acoperit de păr. Trăia în desişul codrilor, în umbra cărora pândea nimfele, şi adeseori îl întovărăşea pe zeul Dionysos, din cortegiul căruia făcea parte. În mitologia romană, Pan era identificat cu Faunus şi cu Lupercus.
- Articol din: Anca Balaci: Mic dicţionar mitologic greco-roman, Editura Ştiinţifică: Bucureşti 1966.