Insula Şerpilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Localizarea Insulei Şerpilor
Localizarea Insulei Şerpilor

Insula Şerpilor este insula principală a unui arhipelag de cinci insule din Marea Neagră. Este situata la 45 km de ţărm în largul deltei Dunării (44.814 m de oraşul Sulina), pe coordonatele 45°15'53" latitudine nordică şi 30°14'41" longitudine estică.

Suprafaţa insulei este de 170.000 m², deci 17 ha, perimetrul ei neregulat, avînd o lungime de 1973 m, poate fi parcurs în circa 40 minute. Lungimea insulei, aproximativ în zona centrală, de la N la S, este de 440 m, iar de la E la V de 414 m. Urmând direcţia NE-SV, inclusiv prin peninsula aflată în NE, avem cel mai lung diametru al insulei, de 662 m.

Harta Insulei Şerpilor
Extinde
Harta Insulei Şerpilor

Altitudinile cresc, în general, dinspre zonele marginale către zona centrală unde se conturează un platou, relativ neted, pe care se înregistrează cota maximă de circa 40 m. Ţărmurile înalte, terminate cu faleze dau insulei aspectul unei cetăţi, înconjurată de ziduri înalte din piatră. Uscatul dobrogean nu poate fi zărit de pe insulă, dată fiind înălţimea redusă atât a ei cât şi a zonei continentale.

Înălţimea maximă a ţărmurilor atinge 21 m, mai ales în S şi E unde se termină cu faleze, având pante abrupte, prăpăstioase chiar. Atît ţărmul de S, cît şi cel de E are o linie sinuoasă, cu pătrunderi notabile în uscat, formând fiecare cîte un golf, cu deschideri largi. Ţărmul estic împreună cu cel nordic se prelungesc în mare, alcătuind în NE insulei o peninsulă, considerată a fi restul unei terase litorale, a cărei altitudine este de 12 m. Ţărmurile de N şi de V sunt mult mai joase, abia dacă stâncile se ridică deasupra apelor mării. Ţărmul nordic este sinuos, prezentînd un golf cu o mare deschidere, iar cel vestic are o sinuozitate foarte restrânsă, fiind aproape rectiliniu.

Adâncimile apei mării în apropierea ţărmurilor sunt în general reduse: in N ele sunt de 5—6 m, în S de 13—23 m, în E de 9—19 m, iar în V de 10—16 m.

În Insula Şerpilor lipseşte apa potabilă.

În antichitate, grecii au construit un templu în cinstea lui Ahile. Acest templu este menţionat de poetul roman Ovidiu şi de geograful grec Ptolomeu. Ruinele lui au fost descoperite în 1823. Numele ei grecesc era Leuke, şi în mitologia grecească era considerată un loc paradisiac, o lume în care se refugiau sufletele morţilor.

Posesiune română până în 1948, arhipelagul a fost anexat de către URSS, care a construit aici o bază militară de supraveghere maritimă şi aeriană. De la destrămarea URSS, Ucraina şi România dispută posesia insulelor.

[modifică] Legături externe