Salvador Allende

From Wikipedia

Image:Sallende.jpg
Na mmàggini di Salvador Allende

Salvador Isabelino Allende Gossens (1908-1973) era prisidinti dû Cili ppi tri anni (1970-1973), lu primu pulìticu marxista elettu demucraticamenti ntô munnu.

Nascìu 'n Valparaiso e 'n 1933 niziau assemi ccu àutri a sô cità d'urìggini 'Lu Partitu Socialista dû Cili. Allende era marxista e cuntra lu capitalismu, ppi chistu li Stati Uniti, spicialmenti sutta lu guvernu di Richard Nixon, ntâ guerra fridda èranu cuntra Allende, 'a paura ca addiventaru na secunu Cuba ntâ riggiuni Latinu Miricanu.

Dopu tanti anni travagghiannu 'n vari posti dû paisi ntâ pulìtica, Allende 'n 1970 vincìu li eleziuni demucraticamenti ccû partitu Unidad Popular cuntra i cristiani demucràtici dû Partido Demócrata Cristiano de Chile.

Nni sti tri anni di guvernu Allende circavu di organizzari la società versu lu socialismu o ccu si po diri rifurmi socialisti ccu naziunalizzaziuni dâ industria dû rami e rifurma agraria, ppi diri arcuni.

Ci sunnu tanti argumenti ppi e cuntra Allende, li crìtici pàrranu ca vulìa niziari na dittutura comunista ntô paisi, ccu i sô relaziuni soviètici nu esempiu. Ppi Allende videmu tanti iputesi, comu na vittima dû mperialismu miricanu, unni l'amministrazziuni di Nixon vulìa prutiggiri sô ntirissi cumerciali e ecunumici.

Li Stati Uniti niziaru nu bloccu ecunumicu cuntra Chile. Ajutaru ecunumicamenti a li partiti di destra comu chiddu dâ demucrazia cristiana, unni la CIA secunnu varî documenti mannava finanziamenti a gruppi travagghiannu cuntra lu guvernu.

Allende rimani na figura mpurtanti nta storia pulìtica e sociali dû cuntininti Latinu Miricanu, unni 'a sô morti rimani chinu di misteriu. Ppi tanti é nu sìmbolu dâ resistenza, na vìttima dû mperialismu unni era lu primu e ùnicu marixista ccu cuntattu direttu câ demucrazìa.

Murìu prisidinti dû Cili 11-09-1973 ntô colpu di statu viulenti, unni niziau la dittatura militari di Augusto Pinochet chi durau 17 anni, famusu ppî turtura e 'los desaparecidos', li scumparsi.

--Eus 22:55, 4 Dicèmmiru 2005 (UTC)