Girgenti
From Wikipedia
Girgenti | |
![]() |
|
Muttu: | |
Nomu ufficiali: | Agrigento |
---|---|
Pruvincia: | Girgenti (AG) |
Superfici: | 244 km² |
Abbitanti: | 52.953 |
Dinzitati: | 217 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Araguna, Cattolica Eraclea, Favara, Joppolo Giancaxio, Montallegro, Naru, Palma di Montechiaro, Portu Empedocli, Raffadali, Realmonte, Sant'Angelo Muxaro, Siculiana |
CAP: | 92100 |
Prifissu telefònicu: | +0922 |
Girgenti è na pruvincia dâ Sicilia, câ capitali cû stissu nomu, cu na storia longa e prufunnamenti bedda. Oggi, la pruvincia di Girgenti havi 53 cità minuri e l'Isuli Pelaghii. Lu nomu ufficiali dû paisi e dâ pruvincia è Agrigento. Lu nomu veni di Agrigentum, chi è lu nomu latinizzatu (d'èbbica rumana) dû nomu urigginali: Akragas (datu dî greci antichi chi la culunizzaru nnô sèculu VI a. C.).
[cancia] Storia
Origginalmenti, Girgenti vinni culunizzata di li Greci antichi ca vìnniru di vicinu Gela (chiddi ca vinìssiru origginalmenti di Creta e Roda). Li greci la chiamàvanu Akragas. Di prima, Girgenti vinni truvata di 580 a.C. Era nu paisi abbastanti amàbbili e fértili et era culunizzata cu tantu spiragghiu dâ parti dî greci.
Akragas fu catacugghiuta et abbruciata dî cartagginisi circa nta lu 406 a.C.
Circa nta lu 210 a.C., li rumani, nimici murtali di li cartagginisi, vinceru la citati e la richiamaru Agrigentum. Duranti li pròssimi milli anni, vìnniru li gotti, li bizzantini, e ntô nonu sèculu, li saracini. Nta stu sèculu, li saracini si pigghiàvanu na crèscita suciali, pulìtica, e dimugràfica. Sutta sta rignanza àrabba, Girgenti addivintau assai pròspira.
Nta lu 1087 circa, cc'era nàutra guerra pi Girgenti. Li nurmanni, cu tantu maniggiu, vinceru Girgenti dî saracini. Ogni nurmannu era parti dû pòpulu priviligiatu. Li nurmanni si pigghiàvanu li pusizzioni cchiù àuti nnô cuvirnamentu di Girgenti, e puru di tutta la Sicilia.
Lu postu di vìscuvu era risturatu dâ parti dî nurmanni . Pirciò, cattidrali novi et àutri edifizzî vìnniru custruiti. Puru, Girgenti avìa na criscenza ecunumicamenti, vistu ca li rapporti di misteri cu l'Africa dû nordu avìanu puru na criscenza.
Nna l'èbbica siguenti, Girgenti addivintava sciampirru e sciddiava ntô sfacellu assai. Cc'era tanta scinnutta dâ parti dû guvernu girgintanu. La forza di Girgenti addivintava tinuta di picca famigghî aristucràtichi e bisbètichi, nun lu guvernu girgintanu. La forza di Girgenti, supratuttu, diminuiva pirfina era dipinnenti sultantu supra ddi famigghî. Accuminzannu lu 1800, comegghiè, la forza di Girgenti criscìa d'arrè. Girgenti era beata di novu.
[cancia] Accamora
Tra li campagni chini cu mènnuli e ciuri, si trova La Valli dî Tempî, la tistimunianza millinaria dâ civilitati greca n Sicilia. Si signìfica lu passatu, lu presenti e lu futuru di Girgenti. Ogni annu cci attratta tanti turisti di tuttu lu munnu.
Oi, Girgenti faci na parti cchiù granni nta l'ecunumìa siciliana e puru ntâ mmàggini dî siciliani. L'architittura è cchiù greca chi romana, e tra l'edifizzî li mènnuli dî campagni sunnu sempri n ciuri. Anzi siddu st'edifizzî sunnu darreri na citati muderna, la vista di La Valli dî Tempî arresta quarchiccosa spiciali.
[cancia] Girgintisi cèlibbri
- Empedocli, (490-430 a.C.), filòsufu grecu anticu.
- Luiggi Pirandellu, (1867-1936), scritturi e auturi di tiatru, Premiu Nobel pi la littiratura ntô 1934.
Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Girgenti. |