Marsala (TP)

From Wikipedia

Marsala
Muttu:  
Nomu ufficiali: Marsala
Pruvincia: Tràpani (TP)
Superfici: 241 km²
Abbitanti: 79.719
Dinzitati: 320 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Mazzara, Pitrusinu, Salemi, Tràpani
CAP: 91025
Prifissu telefònicu: +0923

Marsala è na cità di 80.000 abbitanti (la quinta di Sicilia) ntô sud-ovest di l'ìsula. Lu nomu è di dirivazzioni àrabba e ci sunnu dui etimologgìi altirantivi: "lu portu di Allah" oppuru lu "portu di Alì".

Ìndici

[cancia] Storia

L'orìggini di Marsala accumìncianu cu la storia di Mothia e Lilybeu. Li Finici ni lu sèculu VIII a.C. funnaru Mothia nta lu stagnuni, un trattu di mari menzu chiusu e vasciu vasciu, chi addivinni nu mpurtanti centru di cummercî e, doppu na pocu di tempu, tiatru di guerri ntra culuni greci di Sicilia e cartagginisi. Nnô 397 a.C. Mothia fu abbruciata e distrutta di Dionisiu lu vecchiu, tirannu di Sarausa, e li mothiesi scapparu, si junceru cu àutri e nnâ costa dâ terraferma di frunti, vicinu a capu bueu, funnaru Lilybeu. Lilybeu ciurisci e addiventa, puru idda, nu mpurtanti centru di cummerciu e basi cartagginisi furtificata cu mura e fussati. Nnô 241 a.C. cadi sutta lu duminiu di li Rumani e addiventa lu chiù mpurtanti portu dâ Sicilia. Nnô 75 a.C. Ciciruni, questuri rumanu, fu a Marsala e la chiamau "Spenditissima Civitas". L'Àrabbi, pirò, nni l'830, distrùgginu Lilybeu e la rivattianu Marsa Hallah, portu di Diu, portu di Hallah. Doppu li Musulmani arrìvanu Nurmanni, Svevi, Angiuini, Aragunisi cu li loru duminî duri e opprissivi ma nnô 1575 li spagnoli jìnchinu di terra lu portu e fannu mòriri li travagghi attaccati ô mari. Li ntirissi si spòstanu dû mari a la terra e Marsala addiventa agrìcula; si svilùppanu li fei e la pasturizia. Accumincia la cultivazzioni di la vigna e la vinnigna e poi, nnô 1773, li ngrisi scòprunu lu vinu di Marsala, mpiàntanu i bagghî e accumìncianu lu cummerciu dû vinu. Woodhause, Ingham, Whitaker, Florio e âutri fannu vinu e lu mànnanu nna tuttu lu munnu e Marsala riciurisci.

Marsala è cèlibbri puru ppi n'avvinimentu stòricu assai mpurtanti: lu sbarcu di Giuseppi Garibbaldi a Marsala l' 11 di maiu1860. Di ddocu, li Milli cunquistaru la Sicilia di lu Regnu Borbònicu, facennu l'unità di l'Italia e sempri l'11 di maiu1943, nveci, duranti la guerra subisci un bumbardamentu e veni rasa ô suolu cu tanti morti e nsignita dâ midagghia d'oru o valuri civili.

[cancia] Econumìa

Marsala basa la so' econumìa supra la pruduzzioni agrìcula, la serricultura e la ndustria di lu vinu; nfatti è canusciuta nta tuttu lu munnu pi la pruduzzioni di nu vinu particulari, lu Marsala, particularmenti zuccuratu e duci, ca li ngrisi valurizzaru a partiri dû 1773. Anchi la pruduzzioni di lu sali marinu è mpurtanti e antica.

[cancia] Gastrunumìa

  • Antipasti: ghiotta di cozzi, favi vugghiuti cu la mintuccia, babbaluci cu agghiu e pitrusinu, olivi scacciati e cunzati, capunata e parmigiana di milinciani, sardi allinguati;
  • Primi piatti: pasta cu li sardi ô furnu, gnòcculi cû sucu di rungu cu agghiu e muddica, cuscus di pisci, pasta cu la boriga, pasta cu li rizzi, pasta cû niuru di sicci, pasta cû mataroccu;
  • Secunni piatti: agneddu o caprettu in ùmidu, spezzatinu cu li patati pisci a ghiotta tunnu ammuttunatu, sardi a la beccaficu;
  • Duci: cannoli, cassata siciliana, cassateddi di ficu, cappidduzzi di ricotta, mustazzoli cû vinu cottu, frutta di marturana, sfinci e sfinciuni cu la ricotta, cubbaiddia, cuccìa, pupi di zùccaru.

[cancia] Cosi di vidiri

Chiazza principali
Enlarge
Chiazza principali
  • Mothia cu lu straurdinariu picciottu grecu dû sèculu V a.C.;
  • La Matrici dû 1628 cu lu Museu di l'Arazzi du sèculu XVI;
  • S. Matteu dû sèculu XI;
  • Lu Culleggiu dû 1589;
  • L'Addulurata dû 1691;
  • Lu Munasteriu di S. Petru e la Chiesa dû 1569;
  • Lu Purgatoriu dû 1699;
  • Lu tricintescu Cunventu dû Càrminu;
  • S.Franciscu dû 1740;
  • S. Giuvanni cu la grutta dâ Sibilla;
  • Lu Museu archeològgicu cu la navi pùnica dû sèculu III a.C.;
  • L'edificiu termali dû sèculu III d.C.;
  • Lu Museu cìvicu;

Eppoi la Necròpuli; la Bibbliuteca comunali; lu Càssaru; lu Palazzu VII Aprili dû 1576; la casuzza romana vicino poitta nova; lu Casteddu normannu dû sec XII; la Porta di mari o Garibbaldi dû 1685; lu quartieri militari spagnolu dû 1576, ora sedi dû Cumuni e di lu Mircatu dû pisci; Porta nova dû 1780; eppoi ancora lu portu; la punta di lu bueu cu la vista di Favignana, Marèttimu, Levanzu e Monti S. Giulianu cu supra Erici.

[cancia] Frazziuni

Marsala è lu cumuni cchiù granni dâ pruvincia di Trapani, e havi lu tirritoriu cchiù granni, cu tanti frazziuni. Ricurdamu chiddi cchiù mpurtanti: Ciavulu, Strasatti, Birgi, Polini e Terrinovi.


La chiesa dû Purgatoriu (1699-1701) ora uditorium di Marsala
Enlarge
La chiesa dû Purgatoriu (1699-1701) ora uditorium di Marsala