Cipru
From Wikipedia
|
|||||
Muttu: nuddu |
|||||
Dinuminazzioni ufficiali: | Ripubblica di Cipru | ||||
Innu nazziunali: | Ymnos pros tin Eleutherian | ||||
Lingua ufficiali: | Grecu, | ||||
Capitali: | Nicosia | ||||
Forma di cuvernu: | Ripubblicca | ||||
Attuali capu di statu: | Tassos Papadopoulos | ||||
Attuali capu dû cuvernu: | Tassos Papadopoulos | ||||
Cuntinenti: | Europa | ||||
Superficî: - Tutali - % acqua |
9,250 km² < 0.1% |
||||
Abbittanti (ô 2005): | 780,133 | ||||
Dinsità: | 84 ab./km² | ||||
Ndipinnenza: | Dû Regnu Unitu, 16 di austu, 1960 | ||||
Valuta: | Cyprus Pound | ||||
Fusu urariu: | UTC +2 | ||||
TLD: | .cy | ||||
Prifissu telefonicu: | +357 | ||||
La Ripùbblica di Cipru (grecu: Κύπρος, Kýpros; turcu: Kıbrıs) è n'ìsula (e nu statu) nta l'est dû Mari Meditirraneu, 113 chilòmitri ntô sud dâ Turchia e circa 120 chilòmitri nta l'ovest dâ costa dâ Siria. La parti nord di l'ìsula è occupata di l'esèrcitu turcu dû 1974 e, senza èssiri ricanusciuta di nuddu, sarvu la Turchia stissa, si autoproclamau ndipinnenti dâ parti sud. Ntô 2004 li frunteri foru graputi, ma lu probblema dâ siparazzioni di l'ìsula tra abbitanti chi pàrrunu lu turcu e abbitanti chi pàrrunu lu grecu, resta. Intantu, la parti greca trasìu ntô 2004 a fari parti di l'Unioni europea
[cancia] Giografìa
[cancia] Economìa
[cancia] Viditi puru:
Albanìa | Andorra | Austria | Belgiu | Bielorussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Ripùbblica Ceca | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Irlanda | Islandia | Italia | Lettonia | Liechtenstein | Lituania | Lussemburgu | Ripubblica Macidonia | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru |Norvegia | Ulanda | Pulonia | Portugallu | Regnu Unitu | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu