Pitrè:Tiurìa dî soni
From Wikipedia
La tiurìa dî soni fa parti dâ Grammatica Siciliana di Giuseppe Pitrè (pubbricata ntô 1875). Si tratta supratuttu dî canciamenti dî soni tra lu latinu e la lingua siciliana. Sutta putiti truvari un astrattu di sta tiurìa dû libbru numinatu.
Ìndici |
[cancia] Vucali
[cancia] Vucali accintati
- Pâ maggiuranza di casi, la A arresta (ma clavus - "chiovu").
- La E longa raramenti arresta: venenum - "vilenu"; ecclesia - "cresia"; heredem - "reda"; e pejus - "peju" (peiu). Usuarmenti si trasforma ntâ "I", p'asempiu: acetum - "acitu"; havere - "aviri"; catena - "catina"; credere - "cridiri"; fidelis - "fidili"; legem - "liggi"; mensem - "misi"; moneta - "munita"; offensa - "offisa"; placere - "piaciri"; pensum - "pisu"; sera - "sira"; e vena - "vina".
- La E brevi davanti cunsunanti sèmplici arresta, supratuttu davanti N, C e S, p'asempiu: ad heri - "aèri"; centum - "centu"; decem - "deci"; intendere - "ntènniri"; in-exire - "nèsciri"; rendere - "rènniri"; descendere - "scenniri"; e tendere - "tènniri". Raramenti si trasforma ntâ I, p'asempiu: esca - "isca"; antenna - "ntinna"; e arabesca - "rabisca".
- La I giniralmenti arresta, p'asempiu: dictum - "dittu"; littera - "littira"; nidus - "nidu"; pilus - "pilu"; strictus - "strittu"; e spissus - "spissu". Raramenti si trasforma ntâ E, p'asempiu: impius - "empiu"; genista - "inestra"; in simul - "nzèmmula"; milzi - "meusa"; e arista - "resta".
- La O arresta quarchi vota, p'asempiu: quomodo - "comu"; longus - "longu"; occidere - "occidiri"; oleum - "ogghiu"; boves - "voi"; homo - "omu"; hordeum - "oriu"; hortus - "ortu"; ossa - "ossa"; orbu - "orvu"; ova - "ova"; e rota - "rota". Pâ maggiuranza di casi, la O lunga chi si trova in sillaba aperta (spiciarmenti davanti "S", "L", "N" e "R") si trasforma ntâ "U", p'asempiu: amorem - "amuri"; autorem - "auturi"; adorat - "adura"; dolorem - "duluri"; majorem - "maggiuri"; perdono - "pirdunu"; rationem - "raggiuni"; solus - "sulu"; hora - "ura"; e spiciarmenti nnâ forma latina -usus: amorosus - "amurusu"; umbrosus - "umbrusus"; nnâ forma latina -one: portone - "purtuni"; e poi frontem - "frunti".
- La "U" si resta quasi sempri, raramenti si trasforma ntâ O, p'asempiu: grus - "groi"; diurnum - "jornu"; mulier - "mogghi"; o ntâ I, p'asempiu: geneculum - "inocchiu"; feneculum - "finocchiu"; e hirundinem - "rindina".
- Ae s'accosta â E, p'asempiu: caelum - "celu"; o â I, p'asempiu: muraena - "murina".
- Au si resta, p'asempiu: laurus - "addauru"; da laus - "lausu"; o addiventa O: aurum - "oru"; causa - "cosa"; o U: cauda - "cuda"; e pauperem - "puviru".
[cancia] Vucali nun accintati
Nprincipiu:
- La vucali nun accintata ô principiu si elidi, p'asempiu: antenna - "ntinna"; ampulla - "mpulletta" o "mpullina"; appetitus - "petittu"; arabesca - "rabisca"; arista - "resta"; arena - "rina"; axilla - "scilla"; ecclesia - "cresia"; heredem - "reda"; hirundinem - "rindina"; eremita - "rimitu"; examen - "ciamu"; ignorantem - "gnuranti"; incudenem - "ncunia"; intra - "ntra"; interesse - "ntressu"; hystericus - "stericu"; ipsum, ipsam - "ssu, ssa"; in-calcare - "ncarcari"; in-dignari - "ndignari"; inclinare - "nchinari"; indovinare - "nduvinari"; incrispare - "ngrispari"; infiammare - "nciammari"; in-somniare - "nsunnari"; intendere - "ntenniri"; in-ebrius - "mbriacu"; imbarcare - "mmarcari"; inventare - "mmintari"; immiscare - "mmiscari"; in-murmurare - "mmurmaruari"; impingere - "mpinciri"; impensus - "mpisu"; in-praestare - "mpristari"; in casa - "ncasa"; in collo - "ncoddu"; in facie - "nfacci"; in fondo - "nfunnu"; in grammathica - "ngrammatica"; in joco - "niocu"; in-ab-ante - "nnavanti"; in quantitae - "nquantitati"; in sella - "nsedda"; in summa - "nsumma"; in tanto - "ntantu"; in terra - "nterra"; in testa - "ntesta"; in manu - "mmanu"; in medio - "mmenzu"; in veritae - "mmiritati"; in bucca - "mmucca"; in pectore - "npettu"; ορειγανον - "riganu"; horologium - "roggiu"; obscurus - "scuru"; obscurare - "scurari"; una - "na"; urinale - "rinali"; e umbilicus - "villicu".
- Tanti voti la parola si pigghia la A unni cc'era la pripusizzioni ad, p'asempiu: ad heri - "aieri"; mentha - "amenta"; ad-monstrare - "ammustrari"; ad regalare - "arrigalari"; ad-re-in-exire - "arrinesciri"; ad-re-ex-vigilare - "arrisbigghiari"; ad-recreare - "arricriari"; ad-resecare - "arrisicari"; ruta - "aruta"; ad-turbare - "attruvari"; e cio è - "azzoè".
- Quarchi vota li vucali ô principiu dî paroli si mutanu: Au ntâ O: auctorem - "oturi", ma puru ntâ A: auscultare - "ascutari"; E ntâ A: heri sera - "assera" o "arsira" e ebur - "avoliu"; O ntâ A: oleastrum - "agghiastru" e olearium - "agghialoru"; e U ntâ A: utrica - "ardica".
Mmenzu:
- Li vucali nun accintati quarchi vota si spriscinu, p'asempiu: scarabaeus - "scravagghiu"; littera - "littra"; periculum - "priculu"; speranza - "spranza"; theriacum - "triacali"; anima - "arma"; animus - "armu"; animali - "armali"; soricem - "surci"; pulicem - "purci"; oculus - "occhiu"; ferula - "fera"; merula - "merru"; carolus - "carru"; e collocari - "curcari".
- Cchiù raramenti silli nzitanu, ma sulu la "I", p'asempiu: χαταπλασμα - "cataprasimu"; σπασμοσ - "spasimu"; e (ulandisi) flits - "fileccia".
- I e U, cu pochi eccizzioni, si trasformanu mmenzu â parola ntôn modu simili c'arresta la A, p'asempiu: ricamare - "raccamari"; e disparere - "spiriri".
- E si muta pû cchiù ntâ I, p'asempiu: cadere - "càdiri"; credere - "crìdiri"; ponere - "poniri"; pendere - "penniri"; memoria - "mimoria"; medulla - "midudda"; negari - "nigari"; littera - "littira"; da persona - "pirsunaggiu"; refectorium - "rifittoriu"; subterraneus - "suttirraniu"; e veracem - "viraci". Quarchi vota la E si muta ntâ A (davanti la R): cameraria - "cammarera"; carcerem - "carzara"; suber - "suvaru"; sternutare - "stranutari"; e praecoquus - "varcocu".
- I arresta o si muta ntâ A: anisum - "ànasu"; e silvaticus - "sarvaggiu".
- La O si muta spissu ntâ U: compati - "cumpatiri"; computare - "cuntari"; continuus - "cuntinuu"; fortunatus - "furtunatu"; momentum - "mumentu"; portare - "purtari"; possidere - "pussidiri"; tormentare - "turmintari"; e quarchi vota ntâ A: sulphur - "surfaru".
Nfini:
- Si arrestanu senza eccizzioni A, I, e U. E e O si mutanu ntâ I e ntâ U.
- La E si pò trasfurmari ntâ U: glaciem - "iazzu"; laudem - "lausu"; mollem - "moddu"; interesse - "ntressu"; e salutem - "salutu"; o ntâ A: propaginem - "purpaina".
[cancia] Cunsunanti
[cancia] Soni labbiali
[cancia] P
- La P in principiu dâ parola, innanzi davanti la vucali e la R, arresta: palumbes - "palummi"; patrunem - "patruni"; pellis - "peddi"; pilus - "pilu"; per - "pri"; e prensus - "prisu".
- Nnâ secunna sillaba la P quarchi vota si raddoppia: de post - "doppu"; doppu S, tra dui vucali o davanti R s'addiventa B: da leporem - "lebru"; resplendere - "risblenniri"; splendorem - "sblennuri"; da palam - "sblancari"; cupa - "cubu"; cupola - "cubula"; autri voti si trasforma ntâ V tra dui vucali: da papilionem - "pavigghiuni"; e pauperem - "puviru". Nnâ maggiuranza di casi, s'arresta comu è.
- Ntô sicilianu Pl addiventa quasi sempri "chi" siddu si segui na vucali: plaga - "chiaga"; planum - "chianu"; plango - "chianciu"; plantare - "chiantari"; e platea - "chiazza". Quarchi vota addiventa "pi": duplum - "duppia"; o "gghi": scoplus - "scogghiu". Pt perdi la P in principiu di parola. Ntô menzu si assimila â "tt": ruptum - "ruttu". Ps is trasforma ntâ "ss" e "sci": capsa - "cascia"; e ecc'ipsum - "chissu". Pi (pj) in "ci": apium - "accia"; sapientem - "saccenti"; sapio - "sacciu"; e sepia - "siccia".
[cancia] B
- In prima sillaba la B arresta, o veni sustituita dâ V: balneum - "vagnu"; bilancem - "valanza"; barca - "varca"; barba - "varva"; basiare - "vasari"; basium - "vasatu"; bassus - "vasciu"; bovem - "voi"; boscus - "voscu"; blond - "vrunnu"; bucca - "vucca"; bollire - "vugghiri"; bursa - "vurza"; e brachium - "vrazzu".
- In secunna sillaba si pò raddoppiari: librum - "libbru"; Phoebus - "Febbu"; o veni sustituita a) dâ V, spiciarmenti mmenzu a vucali o appressu la R: habere - "aviri"; arborem - "arvulu"; herba - "erva"; febris - "frevi"; Februarius - "Frivaru"; orbus - "orvu"; taberna - "taverna"; tribulari - "trivulari"; b) cchiù raramenti dâ F: (tuscanu ribaldo dû tudiscu briba) - "rifaudu"; c) dâ P: babuit - "appi"; o si perdi davanti vucali, spiciarmenti davanti la "U": habes - "ai"; diabolus - "diaulu"; fabula - "faula"; nebula - "neula"; e tabula - "taula".
- Si assimila in:
-
- bt a tt: subtus - "sutta"
- bj a ggi: cambiare - "canciari"; rabies - "raggia"
- mb a mm: da bucca - "ammuccari"; da lambere - "allammicari"; catacomba - "catacummi"; combattere - "cummattiri"; conventus - "cummentu"; conservare - "cummisari"; gamba - "gamma"; succumbere - "succummiri"; e da trumba - "trumma"
[cancia] F
- La F s'arresta pû cchiù senza canciata: fidelis - "fidili"; ma ogni tantu addiventa la B: (arabu) gerâf - carrabba.
- Fl s'arresta in "flautu", o addiventa fi: floccus - "fiocco"; franc. fleuret - "fiurettu". Cchiù spissu addiventa sci, scrittu comu ci, e na vota x comu lu napulitanu e lu purtughisi: flamma - "ciamma"; flatus - "ciatu"; flare - "ciatari"; franc. flairer - "ciurari"; flumen - "ciumi"; florem - "ciuri"; florire - "ciuriri".
[cancia] V
- In principiu di sillaba si cancia qualchi vota câ B: votum - "butu"; o cu Gu ntê vuci d'uriggini tudischi: wartên - "guardari"; wastjan - "guastari"; o si perdi: vulpem - "urpi".
- Mmenzu la parola:
-
- spissu si cancia ntâ B: spiciarmenti doppu la S: ad viam - "abbia"; ad visare - "abbisari"; re-ex-vigilare - "arrisbigghiari"; per verum - "pribbiru"; ventu - "sbintuliari"; venter - "sbintricari"; ex-voltare - "sbutari"
- scumparisci in favilla - "faidda"; pavo - "paunazzu"; o si muta nta J: avena - "ajina"; o la G: pavo - "pagu"
- veni nzitata apressu la u: vidua - "viduva"; pluere - "chioviri"
- mv e nv addiventa mm: in-velenare - "mmilinari"; inventare - "mmintari"; in veritate - "mmiritati".
[cancia] M
- Giniralmenti la M arresta. Ogni tantu si radoppia doppu vucali tonica: cucumerem - "cucummaru"; tumulus - "tumminu"; numerus - "nummuru"; vomerem - "vummaru"; vomitare - "vummicari".
- Mi addiventa gn: simia - "signa".
[cancia] Soni gutturali
[cancia] C
- La C dura s'arresta in principiu nurmalmenti: caput - "capu"; ogni tantu si raddoppia: ccà, cchiù. Autri voti si muta ntâ G: cavea - "gaggia"; camelus - "gamiddu". Raramenti si scumparisci: cammarus - "ammaru" (tud. Hummer); cubitum - "uvitu".
- Mmenzu na parola, s'arresta cchiù raramenti: ex-sucare - "asciucari"; lactuca - "lattuca"; locus - "locu". Nurmalmenti s'addiventa G: encaustum - "inga" (ng. ink); locusta - "lagusta"; recordari - "rigurdari".
- Ct si assimilia a tt: factum - "fattu". Cs addiventa ss: fixum - "fissu", o sci: maxilla - "mascidda", examen - "sciamu". Cl si muta in chi: claudo - "chiudu", clavus - "chiovu".
- L C palatina:
-
- quarchi vota si dubbula: innocentem - "nnuccenti;
- spissu passa nta nautru sonu sibbilanti, spiciarmenti in zz: aciarium - "assaru, bracium - "vrazzu"; li diminutivi -uzzu, li peiurativi -azzu;
- raramenti addiventa s: caleci - "causi";
- quarchi vota si scumparisci ntô princìpiu di na palora: cisterna - "jisterna"; e nnô menzu tra vucali: facere - "fari", dicere - "diri".
[cancia] Q
- Davanti a, o, u s'arresta senza canciata: quando - "quannu", quantum - "quantu"; o addiventa c: quartabuono - "cartabonu", squama - "scama";
- Avanti e si passa in c: quercus - "cersa", o in z: laquesu - "lazzu";
- Avanti i s'arresta Qu: quintus - "quintu", seguitare - "siquitari"; o pigghia la c dura: quietare - "cuitari", qui, quid - "chi".
[cancia] G
- Davanti a, o, u e davanti cunsunanti, la G si priserva lu sonu gutturali: ô princìpiu dâ sillabba s'arresta ntâ sò forma nurmali: gallus - "gaddu", granum - "granu", gryllus - "grillu"; o si muta in C o J; ntô menzu s'arresta senza canciata o addiventa C: sugere - "sucari", alga - "arca", o J, spiciarmenti davanti la N: regnum - "regnu", dignum - "dignu", ecetra.
- Davanti e, i la G pigghia lu sonu palatinu, ma si pò canciari ntâ J: gelu - "jelu", genista - "jinestra", geneculum - "jinocchiu", gypsum - "jissu", fugere - "fujiri" e plaga - "plaja".
- Doppu n addiventa spissu la c: "ancilla" - angilla, "chianciri" - plangere, "finciri" - fingere, "pinciri" - pingere, "strinciri" - stringere.
- G si perdi quarchi vota ô principiu davanti r, p'asempiu, "ranu" - granu, "rappa" - (tuscanu) grappolo (ma sta canciata fa parti chiutostu di certi parrati) e nnû menzu di vucali, p'asempiu: "affatiarisi" (di fatigare), "fràula" - fragola, "friiri" o "frijiri" - frigere, "fuiri" o "fujiri" - fugere, "maistru" o "mastru" - magistrum, "purpaina" - propaginem, "reula" - regula, "rua" - ruga (fran. rue), "riiddu" - regulus, regillus.
[cancia] J
- Cchiù spissu cunserba lu sonu latinu ja: "jinnaru" - januarius, "jiniparu" - jiniperus, "jovidia" - jovis dies, "jucari" - jocare, "judici" - judicem, "juntu" - junctus, "jurnata" - diurnum, "jurari" - jurare, "maju" - majus, "peju" - pejus.
- Lu mutamentu comu lu talianu dâ J 'n gi succedi raramenti: "giuvari" - juvare, "suggetti" - subjecti, "suggiunciri" - subjungere. Doppu la n la j si muta quarchi vota 'n ci: "nciuria" - injuria.
- Nnâ prununza si senti spissu lu jatu, p'asempiu, "a jiri" si prununza "agghiri".
[cancia] H
La H si sparisci.
[cancia] Soni linguali
[cancia] T
- La T ô principiu s'arresta: "tema" - thema, "tempu" - tempus, "testa" - testa.
- Ntrô menzu di: a) du vucali o davanti la r, cci arresta, "latru" - latro, "scutu" - scutum, "spata" - σπάδή, "spitali" - spedale (tuscanu), "squatruni" - squadrone (tuscanu); b) doppu la r, quarchi vota passa 'n d, "ardicula" - urtica, "spirdu" - spiritus; e sparisci 'n "arreri" (ad retro).
- Ti - davanti a na vucali addiventa Z: "accuminzari" - ad-cum-initiari, "cuscenza" - conscientia, "pacenza" - patientia, o C, "pacenza" - patientia.
- St addiventa ss: "avissi" - habuisti, "fussi" - fuisti.
[cancia] D
- Nginirali la D s'arresta custanti ô principiu di paroli, ma 'n casi rari si muta 'n T, p'asempiu, "taddema" - diadema.
- Mmenzu di parola: a) si raddoppia, "teddiu" - taedium, "rimeddiu" - remedium; b) passa 'n t (davanti la r mmenzu a vucali) "citru" - cedrus, "cutugna" - χΰδώντον, "cuncutrigghiu" - χροχοδειλος, o 'n R, "mirudda" - medulla, e 'n "cicala" (cicada) addiventa l.
- S'attrova contrappusizzioni 'n "fradiciu" - fracidus, "jiditu" - digitus, "jiditali" - digitalia.
- Quarchi vota si sparisci mmenzu a na vucali o doppu la r: "appujari" - da podium, "oi" - hodie, "raìa" - radius, "oriu" - hordeum.
- Cci veni agghiunciutu 'n "strudiri - distruere.
- Nd si assìmila quasi senza ccizzioni: "abbunnari" - abundare, "abbannunari" - abbandonare, "abbanniari" - bandjan (gòticu), "accènniri" - accendere, "appenniri" - appendere, "benna" - binde (tudiscu), "cunnannatu" - condemnatus, "cunnuciri" - conducere, "emennari" - emendare, "funnu" - fundus, "munnu" - mundus, "quannu" - quando - "stenniri" - extendere, "vinnitta" - vindicta.
- Dr addiventa rr: "arretru" - ad retro, "furra" = fôdr (gòticu), "arricriari" - ad-recreare.
[cancia] S
- Nnû principiu arresta nvariàbbili; raramenti passa 'n z: "zorba" = sorbum.
- Mmenzu nurmalmenti addiventa z doppu la n e la r: "nzaccari" - saccus, "nzèmmula" - in-simil, "nzumma" - in summa, "nzusu" - in-sursum, "nzignari" - in signare, "ricumpinzari" - recompensare, "senzu" - sensu; o ci: "caciu" - caseus, "facianu" - phasianus; o sci 'n "sciorta" - sortem; e si raddoppia 'n "acussì" - aeque sic.
- 'N fini si muta 'n i: "nui" - nos, "poi" - post, "sei" - sex.
- Ss addiventa sci 'n "vasciu" - bassus; e zz 'n "pozzu" - possum.
[cancia] N
- Nnû principiu arresta nvariàbbili, (ma nnâ parrata sparisci 'n "'un" - non).
- Mmenzu si raddoppia 'n "cinniri" - cinerem, "tènniru" - tenerum. Passa 'n l nnâ vuci "vilenu" - venemum; avanti di m e n si pò addivintari r: "arma" - anima, "armali" - animali, "armu" - animus. S'attrovu misu mmenzu 'n "menzu" e "cuncutrigghiu" (tuscanu: mezzo e coccodrillo).
- Ns s'attrova ridiciutu a s 'n "misi" - mensis, "pisu" - pensum.
[cancia] L
- Nnû principiu arresta nvariàbbili.
- Mmenzu arresta, ma si raddoppia 'n "dilluviu" - diluvium.
- Spissu si muta 'n r. P'assimilazzioni: "carru" - carolus, "ferra" - ferula, "merru" - merulus, "parrari" - tuscanu parlare. Tra vucali: "pillora" - tuscanu pillola. Avanti soni palati: "arca" - alga, "arcova" - algobbah (àrabbu), "archimia" - al-kîmia (àrabbu), "curcari" - collocare, "quarcunu" - qualisquam unus. Avanti soni dintali: "ùrtimu" - ultimus. Avanti soni labbiali: "corpu" - colpo, "purpa" - pulpa, "surfaru" - sulphur, "purvuli" - pulvurem, "sarvaggiu" - silvaticus, "sarvari" - salvare, "sarvia" - salvia, "parma" - palma. Doppu li soni palatali: "cresia" - ecclesia. Doppu li labbiali: "praja" - plaga, "praci" - placet, "affrittu" - afflictus.
- Cchiù raramenti la l passa 'n n: "perna" - perla.
- Avanti li soni linguali (t, d, s, z) la l si muta 'n u: "autari" - altare, "autu" - altus, "sautari" - saltare, "caudu" - calidus, "fausu" - falsus, "sausa" - salsa. Cchiù raramenti avanti c: "cauci" - calcem, "fauci" - falcem.
- Appressu la u, si scumparisci: "ascuta" - ausculta, "cuteddu" - culter, "pusu" - pulsus, "ricotu" - re-collectus, "rivutari" - re-volutare, "vota" - voluta, "vosi" - voluit.
- 'N pl, bl, cl s'arramodda 'n j.
- Ll si muta quasi sempri ntô sonu cacuminali Dd: "addivari" - allevare, "amuddiri" - ad-molire, "beddu" - bellus, "coddu" - collum, "dda" - illâ, "ddu" - illum, "moddu" - mollis, "nuddu" - nullus, "peddi" - pellis, "sedda" - sella, "stidda" - stella.
- Li si muta quasi sempri 'n gghi: "cunzigghiu" - consilium, "famigghia" - familia, "figghiu" - filus, "fogghiu" - folium, "megghiu" - melius, "ogghiu" - oleum, "scegghiri" - ex-eligere, "spugghiari" - spoliare, "tagghiari" - talea.