User talk:Sarvaturi
From Wikipedia
[cancia] GGHI - GLI
Ciau Turiddu - sta prifirenza cc'è già ntô Wikipedia:Cumpenniu_Stilisticu - ma sulu quannu cc'è la scelta tra li dui formi (ricurdannu ca quarchi parrata usa -gli- nurmalmenti). Ma avemu a tèniri accura picchì nta Piccitto s'attròvanu abbastanti palori chi hannu sulu la forma cu -gli-. Forsi si tràttanu di palori abbastanti muderni chi ni vennu drittu dû talianu doppu 1900, ma secunnu a mia, siddu la palora sulu have sta forma, nun avemu a scrivirila cu -gghi- pû fattu di na reula, picchì accuminzamu mmintari palori chi nun asìstinu. Pi quantu riguarda Gugghiermu/Gugliermu, mi addunu ora ora ca la scelta cc'è pi sicuru, e secunnu ô cumpenniu, avemu a jiri câ prima. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:43, 26 Uttùviru 2005 (UTC)
- Ciau Turi. Mi pari ca Pippu già truvau la giusta suluzzioni... (ca era chidda chi facisti nutari tu)
Salutamu! --Giusi 23:32, 26 Uttùviru 2005 (UTC)
[cancia] Li mê nichi cuntribbuti
Ciau Turiddu - viramenti na bedda lista! (c'attruvai ntrâ tò paggina d'utenti). Cu tuttu c'hai fattu, e vistu ca stai pi junciri sei misi ca sî sociu, quannu finemu vutari pi Peppi p'addivintari bureaucrat, fussi na cosa bona numinariti comu sysop, accussì poi fari li canciamenti ntra li pàggini prutiggiuti e autri cosi. Chi nni penzi? Salutamu. pippu d'a, 31 d'utt.
[cancia] Grazie da vec.wiki
Ti ringrazio per le cose che mi hai fatto notare (non sono stato io a creare quel template!). Se vuoi collaborare anche tu a vec.wiki sei il benvenuto! Nick1915
[cancia] Galego
- Grazzî pi la bonvinuta, non sei se entendes o galego, pero semella que si tes algún coñecemento da súa escrita, vexo que a vosa wikipedia vaise consolidando e xa tedes un número considerable de artigos o que sen dúbida axudará á normalización da lingua siciliana. Salutamu--Rocastelo 19:15, 1 Nuvèmmiru 2005 (UTC)
[cancia] Avanzamentu
Ciau Turiddu - nun cridi ca lu tempu cci havi arrivatu ca ti avanzassi di SC-2 a SC-3? Ju sulu ti cunzigghiu di addurmisciriti ogni tantu :-) Oramai la tò scrittura mi pari bona e siddu s'attròvanu li sbagghi, nun nni sunnu cchiù o menu di chiddi chi facirmenti nni facemu tutti quanti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 23:47, 1 Nuvèmmiru 2005 (UTC)
[cancia] Nomi/noma
Turiddu - pruvai arreri attruvari n'asempiu di l'usu di «noma» comu plurari pi «nomu» - ma nè Bonner nè Camilleri nè Piccitto l'hannu. Nfatti, Piccitto havi sta frasa: «a li nnomi» gioco fanciulesco in cui i partecipanti erano chiamati a ripetere ad un cenno del capogioco, il nome di persona che a ciascun di essi prima era stato assegnato (?) --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 11:08, 2 Nuvèmmiru 2005 (UTC)
[cancia] Biografìi
Ciau Turiddu - facisti na cosa bona canciari tutti li tìtuli sutta biografìi - ma facisti sulu menzu travagghiu! ora hai âttruvari ogni pàggina (cu nomu vecchiu) pi spustarila ô ndrizzu novu. Masinnò, sunnu tutti pirduti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:09, 2 Nuvèmmiru 2005 (UTC)
[cancia] Ciau Turiddu
Missaggiu arricivutu. Ni sintemu quannu c'hai tempu. A prestu, Ricu
- Ciau Turiddu - ora ora ti fici sysop - significa ca poi fari lu rollback dû vannalismu e poi fari li canciamenti ntê pàggini prutiggiuti - tanti auguri e a prestu!
ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:16, 16 jinnaru 2006 (UTC)
[cancia] Cumplimenti !!!
Turi, cumplimenti pi la to' elezzioni a sysop!!! Salutamu! --Giusi 00:54, 17 jinnaru 2006 (UTC)
- Cumplimenti puru di ma parti! Salutamu!! Peppi
[cancia] sondaggiu
Ciau Turiddu, quannu hai dui minuti di tempu, puoi iri ntâ paggina dê sondaggi e vutari supra du quistioni ? Grazzi. Peppi.
[cancia] Turi, "ascuta": grazzî pi l'àutru asempiu!
Si ti nni vennu àutri, li po' mèttiri ntâ pàggina tu stissu. Salutamu! --Giusi 03:03, 8 Frivaru 2006 (UTC)
[cancia] Li redirect
Ciau Turi, vidu ca spissu fai paggini unni si dici vìdiri (nautra paggina). E' na cosa assai utili, e iu videmma fazzu spissu stu tipu di cosi, pirchì spissu unu metti na parola chi cridi essiri chidda ggiusta, ma la difinizzioni esisti cu na parola tanticchia diversa. Però sti paggini, ca si chiamunu paggini di redirect s'hannu a fari usannu na sintassi pricisa. Accussi:
#REDIRECT[[veru nomu dâ paggina]]
Chistu evita puru chi sti paggini vènunu cuntati dui o tri voti ntô cuntaturi principali dê paggini. Salutamu. Peppi
[cancia] Currizzioni
Ciau Turiddu - sunnu tutti quanti pruposti boni! Grazzî e salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:16, 6 Marzu 2006 (UTC)
[cancia] Chioggia
Ciau Turiddu - haiu quarchiccosa straordinaria di cuntariti chi ti fa rìdiri pi sicuru. Circannu lu prifissu gio/geo ntô mè dizziunariu d'etimoluggìa, attruvai sta vuci: GIOGGI nella frase "acqua di gioggi", acqua piovana - Cfr. ant. sic. chioggi (piogge), lat. eccetra. Chi nni penzi?! Avissi a èssiri na palora antica pi sicuru picchì Piccittu nun la porta. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:08, 13 Marzu 2006 (UTC)
[cancia] lu situ
Saluti Totò,
Grazzî pâ liami di l'ortugrafìa siciliana ca mi mannasti. Fu criatu dû nosru bonu amicu Sergio Di Giorgi dû foru "lingua siciliana". Cualchi vota mi penzu unni si nni jia iddhu. Bonu, spiru ca vi pozzu cullabburari arreri a prestu!
ni videmu, Vicè --VingenzoTM 21:53, 20 Marzu 2006 (UTC)
Ciau, Turiddu, grazzî pi lu situ. Lu taliài l'autru jornu. Mi pari assai ntirissanti. Salutamu. Peppi
- è nu bonu situ, facemu gia nu rifirimentu a stu situ ccà: Cumpenniu Stilìsticu picchì assicuta n'ortugrafìa assai sìmili a chidda nostra - speru sempri ca Sergiu ni junci, ma nun haiu sintutu nutizzî d'iddu pi tantu tempu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:23, 21 Marzu 2006 (UTC)
Ciau Turi, Macari ju t'arringrazziu pâ nfurmazzioni. Accuminzai diggià a lèggiri stu situ assai ntirissanti. Ni sintemu prestu. --Cidricu 09:17, 21 Marzu 2006 (UTC)
[cancia] Haju chiffari
Turi, grazzî pi lu missaggiu chi mi lassasti ntâ me' pàggina di discussioni. Piccamora haju n'anticchiedda di chiffari e nun sacciu quannu pozzu dari lu me' cuntribbutu; però po' stari sicuru ca quannu trovu tempu trasu e dugnu chiddu chi pozzu. Salutamu! --Giusi 01:58, 25 Marzu 2006 (UTC)
[cancia] Arricivuti
Ciau Turi, Grazzî pî tô missaggi ca haju taliatu. Purtroppu nun haju tempu di fari nenti o di travagghiari pâ Uicchipèdia. Ni sintemu. Ciau. --Cidricu 11:29, 29 Marzu 2006 (UTC)
[cancia] Platonide
Turi, scrissi a Platonide. Salutamu! --Giusi 02:39, 8 Aprili 2006 (UTC)
[cancia] Jiri 'n Sicilia
Ciau Turiddu - jiri 'n Sicilia è chiutostu nu sonnu (na bistenta anzi) ca nu prucettu rializzàbbili. Cci haiu statu du voti, ma l'ùrtima vota era unnici anni fa. Siccomu nn'haiu picciriddi (senza mancu pinzari dî pìcciuli!), criu ca nun cci pozzu fari pi tant'anni. Ma putemu spirari. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:07, 9 Aprili 2006 (UTC)
[cancia] Traduzione
Ciao, Sarvaturi! Mi puoi aiutare con la traduzione di questo articolo per il siciliano? Arges 12:19, 20 Aprili 2006 (UTC)
Grazie, Sarvaturi! Arges 17:25, 21 Aprili 2006 (UTC)
[cancia] Calannariu
Ciau Turiddu - visti li toi redirects cchiù novi. Facirmenti «calannariu» è la palora giusta. Piccittu e Camilleri la pòrtanu tutti dui. Certamenti è la palora ca ju mi ricordu. Forsi è megghiu addumannarinni Giusi e Peppi e poi facemu la canciata. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:49, 22 Aprili 2006 (UTC)
- Ciau Turiddu - pi diri la viritati, ju nun haiu nudda risposta pâ tò dumanna - è propiu pi stu mutivu ca ogni tantu n'attruvamu li difficurtati, e picchì spissu n'arristamu cu du o tri formi. Puru Giuvanni Meli, versu la fini dû sèculu XVIII, usava formi ca mi pàrinu ora chiutostu taliani ca siciliani. Pi chissu accittamu tutti quanti a pigghiari la strata media - siddu la forma veru siciliana si sapi, va beni, masinnò, facemu chiddu ca putemu. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:07, 22 Aprili 2006 (UTC)
[cancia] Tassì
Ciau Turiddu - Camilleri porta «Tassì», Piccittu nun porta nuddu di ssi formi chi mi scrivisti (mancu tassì). Forsi è na palora muderna? (nun u sacciu) - salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:44, 5 May 2006 (UTC)
- Ciau Turiddu - sì, tu era ca fici ju e Giusi a addunarinicci - ma ju mi scurdai a pinzaricci. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:14, 8 May 2006 (UTC)
[cancia] Katowice
Can you translate article http://simple.wikipedia.org/wiki/Katowice to scn.wiki scn:Katowice? It's the short article about one of biggest polish cities. Thanks in advance.
greetings, pl:Wikipedysta:Herr Kriss, 11:49, 10 May 2006 (UTC)
[cancia] Colligamenti
Ciao Sarbatù, ti vulia signalari, un sacciu si si tu ca ti nni occupi, u fattu ca nna pagina principali mancanu arcuni culligamenti cu antri wikipedia c'hannu iutu nasciennu, picchì vitti p'esempiu ca nna virsioni taliana c'è un culligamentu cu a wikipedia in piemuntisi, ca nna nostra manca. grazi Daniele
- Ciau Turiddu - comu no ca poi fari li canciamenti ntâ pàggina principali! Nun ti scurdari ca sî nu sysop. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:05, 11 May 2006 (UTC)
- Ciau Turiddu - sulu picchì è ntirissanti, ti vulìa diri ca «lummardu» havi autri significati sparti di lombardo. Pò significari nu tavirnaru (nu patruni di na taverna), o nu portabagagli. Mi pari ca lu primu è pû fattu ca ntê tèmpura antichi, i lummardi (vogghiu diri chiddi di l'aut'Italia) èranu spissu li patruna dî taverni. Pi quantu riguarda la secunna, lu mè vucabbulariu d'etimoluggìa dici ca veni dû spagnolu albardón, o bestia di càrricu. Ma mi pari ca cci avissi statu na ncruci tra li dui picchì li tèrmini sunnu assai currilati (secunnu a mia). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:25, 11 May 2006 (UTC)
- Turiddu - vai vadari a chiddu chi ju fici ora ora ntâ pàggina principali, e poi vidiri zoccu unu s'havi a fari. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:28, 11 May 2006 (UTC)
- Ciau Turiddu - sulu picchì è ntirissanti, ti vulìa diri ca «lummardu» havi autri significati sparti di lombardo. Pò significari nu tavirnaru (nu patruni di na taverna), o nu portabagagli. Mi pari ca lu primu è pû fattu ca ntê tèmpura antichi, i lummardi (vogghiu diri chiddi di l'aut'Italia) èranu spissu li patruna dî taverni. Pi quantu riguarda la secunna, lu mè vucabbulariu d'etimoluggìa dici ca veni dû spagnolu albardón, o bestia di càrricu. Ma mi pari ca cci avissi statu na ncruci tra li dui picchì li tèrmini sunnu assai currilati (secunnu a mia). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:25, 11 May 2006 (UTC)
[cancia] Copyrights
Scusami Turi, ma haiu un problema, scuprivu ora ca a fotu ca misi 'n capu a naru è coperta du copyrights di l'auturi, e unn'a sacciu livari, tu pi casu sa cuomu fari, si pi fauri u putissitu fari tu, iu au cchiù prestu provvederò a mintiri n'antra fotu dû paisi. grazi Danieli
Turi capisti mali, l'immagini coperta di diritti d'auturi unn'è u stemma da città, ma a fotu du vecchiu domu ca è attualmenti nna paggina principali, è chiddra ca ha livari, a mettiri arriè u stemma ci piensu iu. Grazi Danieli
[cancia] Fotu naru
Turi, misi nna pagina di Naru au puostu da fotu di prima nna fotu d'epuca dâ chiazza principali cu a chisa di San Francì patrimoniu di l'umanità, accussì essennu d'epuca sugnu sicuru ca un c'hassiru a essiri diritti d'auturi, si vuò po' mintiri chiddra nâ pagina principali. Danieli
[cancia] Fisteggia - pirvinnuli
Turi, "fisteggia" è na sicilianizzazzioni di lu talianu "festeggia"; tu comu dicissi? (a parti "fistìa"). Pirvinnuli nun l'haju sintutu diri mai. Salutamu! --Giusi 02:22, 12 May 2006 (UTC)
Grazzî Turi! Iu staju passannu nu pirìudu di assai travagghiu, però quannu asciu 'n tanticchia di tempu mi cafuddu nta la Wikipedia! --Giusi 02:29, 12 May 2006 (UTC)
[cancia] Speci & Specia
Ciau Turiddu - mi addunai ca stai sustituennu «speci» cu «specia», e lu plurali «specî», ma puru siddu «specia» va beni, «speci» è bonu macari. Piccittu e Camilleri l'ammòstranu tutti dui, e chissa è la forma ca ju canusciu. Sulu stai dicennu ca si pò usari «specia» (è vàlida videmma), ma nun è nicissariu canciari «speci» siddu l'attrovi (criu ca sta u stissu ntô plurali, ma nun sugnu sicuru). Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:21, 12 May 2006 (UTC)
[cancia] Divinità grechi
Ciau Turi, ti vulia signalari ca inta a pagina dî divinità grechi Lista di li divinitati grechi, e in alcuni pagini di chimica, picchi a valenza cuomu concettu chimicu, manna intra a pagina dâ città spagnola, ci su cullegamenti ca 'nveci di mannari intra pagini ca riguardanu l'argumantu mannanu intra pagini ca riguardanu antri cosi, anchi s'hannu u stessu nomu, quindi pinsavu ca putissiru essiri necissari arcuni pagini di risoluzioni di l'ambiguità, cioè pagini unni si fa sta distinzioni, chiddri unni c'è addisignata ddra speci di cruci cui quattru vrazza, a rosa dî venti, tipu chiddra ca c'è pi Marsala. grazi pi l'attenzioni, si truovu antri articuli cu problemi di chissi m'impegnu a 'nformariti. a prestu Danieli
[cancia] Vucali ncerti
Turi, vitti l'artìculu e mi pari pi daveru bonu! Salutamu. --Giusi 00:26, 20 May 2006 (UTC)
Vitti puru l'àutru e mi parsi bonu puru chissu! Sulu ti cunzigghiu di vidiri "carnizzèri/carnazzèri (sp. "carnicero")" siddu nun havi a jiri nta n'àutra banna o siddu havi a divintari "carnizzèri/carnuzzeri". Salutamu! --Giusi 02:09, 26 May 2006 (UTC)
[cancia] Lingua siciliana
Ciau Sarvatò, ti sta scrivu percè pi mei no eti ggiusto cuiddu ca ha scrittu sobbra la voci LINGUA SICILIANA. No eti veru ca lu salentinu lu parlunu soltantu ntra la provincia di lecci, ma puru ntra quedda di Brindisi (a parti Fasanu e Cisterninu) e di Tarantu (pi lu stuezzu chiù meridionali). Va controlla sobbra la wiki italiana e viti ca ddà, sta scrittu precisu precisu!
Statti bbuenu
[cancia] Wikipedia e matimatica
==Ciau. Grazzî pi l'innirizzu dû sarausanu. Ci scrissi propiu ora. Salutamu. Peppi.
[cancia] Ciau Turi!!!
Comu jamu? Vitti ca stai facennu un gran travagghiu (comu sempri fai, quannu dicidi di tràsiri ntâ Wikipedia). Iu pi camora nun pozzu diri lu stissu di mia: cu la stati li me' cuntribbuti sunnu chiù picca. Salutamu! --Giusi 16:42, 1 Austu 2006 (UTC)
[cancia] Palazzuni
No, Pitré dici giustu. Ma lu proverbiu chi Pitré cita è nu proverbiu in usu ntê murucani, e Muorica s'attrova a armenu 40 chilòmitri di Palazzolu, chi significa ca ê tempi di Pitré armenu dui jorna di carrettu! Perciò s'havi a ritinìri ca Pitré rifirìu dâ manèra cu cui lu murucani ammuntùvanu li palazzunisi e no la cità di Palazzolu. Salutamu. Peppi.
[cancia] Aggittivi
Ciau, Turi. Haiu nu rispettu granni pi tìa e pi lu travagghiu chi hai fattu, supratuttu pi l'artìculi nicissari chi traducisti. Pi quantu cuncerni l'aggittivi, vulìa sulu ràpiri nu dibbattitu, e discutiri cu l'autri pi so chi è megghiu fari. A rigori di lòggica, effettivamenti na cosa è arcasisi, e n'autra cosa è Arcara li Fusi. Però si vai nti na wikipedia mpurtanti comu pi esempiu en.wiki e tu metti sacagghierè comu aggettivu, pi esempiu medieval, ti ritrovi nta paggina middle age. Si tu metti syracusan, t'a ritrovi nta paggina chi parra di Sarausa. Chistu èvita na seria di pàggini nichi. A prupositu di l'aggittivi chi dinòtinu l'abbitanti di na cità, pensu ca forsi fussi lu casu di mittìrili ntô schema a destra (p.e. abbitanti: arcasisi). Chi ni pensi? Salutamu. Peppi.
[cancia] Cumpenniu stilisticu
Ciau, Turiddu. Grazzî pi l'ossirvazzioni, sempri pirtinenti e acuti. E' veru chi certi voti mi pigghiu quarchi libbirtà, ma sempri riflittènnuci supra. Pi castiddubuonu iu pensu chi forsi forra megghiu castiddubonu comu lu cumpenniu stilisticu suggirisci, puru si lu castiddubunisi dici ca la sò cità si chiama castiddubuonu, e forsi puru pi uòmunu, òmunu. Però avèmu a riflettiri supra sti rèuli ogni tantu. Pi esempiu pigghiamu la cità di Muorica. Secunnu lu cumpenniu stilisticu s'avissi a diri Mòdica, cioé esattamenti comu in italianu. Ora a Muorica, 50 mila abbitanti, a nuddu ci veni n menti di chiamari la sò cità Modica in sicilianu. Pi chistu ntâ nostra wikipedia cumpari muòrica e nu redirect di modica a muòrica. Stissa cosa pi Nuotu. Ci sunnu autri esempi comu chistu. Diversi abbitanti di Aciriali n'hannu scrittu dicènnuci ca nuddu chiama la sò cità Aciriali o Aci, ma chuitostu Jaci (attuarmenti cumpari Aciriali comu vuci principali). Li genti nun sunnu cuntenti si nu tròvunu la sò cità scritta comu iddi la canusciunu. La quistioni è: avemu a rispittari li rèuli sempri e in ogni casu, o lu cumpenniu stilisticu s'havi a ntirpritari comu na prifirenza? Ricurdàmuni chi li rèuli dû cumpenniu stilisticu, puru si sunnu cundivisibbili, sunnu diciduti di nu cumitatu di sulu 4 pirsuni! Certuni, anònimi, n'hannu puru rimpruviratu chi la nostra wikipedia havi la parrata catanisi!!
Pi cuvièrnu/cuvernu, m'agghiu pirmissu di usari cuviernu simplicimenti pirchi mi pari cchiù beddu. Ma forsi l'avissi a canciari, effittivamenti. Salutamu. Peppi.
- Ciau Turiddu e Peppi - ju criu c'aviti tutti dui raciuni. È veru ca stu tipu di dittongu succedi sulu nta certi banni, ma pi l'àutra manu, pi quantu riguarda li noma dî paisi siciliani, mi pari c'avemu a accittari li noma lucali pi forza. Nun havi nuddu senzu usannu, p'asempiu, lu catanisi pi scrìviri lu nomu d'un paisi missinisi, e vici versa. P'ogni reula, s'attrova sempri la ccizzioni! Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 10:27, 21 Austu 2006 (UTC)
-
- Ciau Turiddu. Mi pari chi sèmu d'accordu. Sugnu cuntentu di sta discussioni, pirchì è di sta manera chi putèmu cunfruntari l'opinioni, e mi pari chi la nostra è na discussioni assai custruttiva. Mi piaci assai la parrata nissena chi mi mannasti. Mi cunvincisti a prupòsitu di cuvèrnu e autri paroli. Nun è facili pi mìa di scriviri in sicilianu standard: lu nostru sicilianu è assai diversu (vegnu di di banni unni si dici la ciavi appisa ô ciuòvu), ma riconnucìbbili attraversu rèuli semplici a lu sicilianu standard chi usamu ccà. Cercu di scriviri n sicilianu standard, e di canciari li paroli mèi chi ascìu e chi nun sunnu standard. Però làssimi diri n'autra cosa. Nun sugnu accussì sicuru chi Pèru è megghiu di Pieru. Salutamu. Peppi.
-
-
- Ciau Turiddu - ok, nun cc'era nuddu bisognu a parrari dî noma dî paisi, e capisciu zoccu voi spiegari. Ô stissu tempu, ju capisciu picchì Peppi ogni tantu s'attrova chî difficili - la parrata dî soi parti è facirmenti la cchiù ùnica di l'ìsula, e naturalmenti, mentri ca iddu scrivi, la sò parrata si cci trasi ntâ sô testa rittu rittu, e havi sempri a pinzaricci. Pi mia, chi oramai nun parru lu sicilianu assai, nun haiu stu prubbrema (ma ju nn'haiu d'àutri prubbremi, p'asempiu, ca parru e scrivu sclusivamenti lu ngrisi ogni jornu e cu tempu la tocca pî lingui latini si nni perdi). La sula ccizzioni succedi quannu haiu a scrìviri palori comu granni, grassu, drittu, eccetra - li palori ranni, rassu e rittu mi vennu sempri pi testa (c'ancora oi li usamu), e poi ju haiu a pinzaricci! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:16, 22 Austu 2006 (UTC)
-
[cancia] Turiddu
Salutamu Turiddu,
Pri prima ti vogghiu ringraziari pri la rispusta ca mi dasti. Mi fà praciri canúsciri a tia. Ora capivu ca sì unu di li 4 amministratura di sta nostra Wikipedia sícula. Veru è?
Pri sicunna, pri ti rispúnniri, sì, è certu ca lu sículu pò addivintari lingua ufficiali di Italia. Ma, comu?
Dici ca li scintífici afférmanu lu fattu ca lu sículu è na vera lingua. Ma cui sunnu pricisamenti sti scintífici prutagunisti? Cci sunnu chiddi ca lu chiámanu "lingua," Camilleri, Salvatore pri esempru. Ma cci sunnu poi autri ca lu chiámanu "dialettu," Pr. Ruffino, Pitré, quasi tutti li studiusi sículi.
Di ricenti, nna nu dizziunariu meu, circava li ètimi di certi paluri italiani. Lu dizziunariu pri furtuna mostra midemma li paluri currispunnenti nna li autri lingui e dialetti rumanzi. Visti la palura "così" unni si vidìa nni abbasciu (dial. sic. accussì). Nun cci pinzava prichì eu capisciu ca cci sunnu chiddi ca dícinu libbiramenti sta palura "dialettu" e poi visti la palura "zolfo" unni si vidía nni abbasciu (sard. sulfuru), sanza "dialettu". Ma chi senzu avi chistu?
A tutti banni viju sti distinzioni fatti tra lu sículu e lu sardu. Ovviamenti cci nni fussi tanticchia di distinzioni prichì lu sardu è ufficiarmenti ricanusciutu, ma nun è lu cuvernu ca scrivi li dizziunari e li testi linguístici. Chisti sunnu li scintífici, li linguisti. Pò éssiri ca sunnu picca li scintífici e linguisti prutagunisti oppuru cci sunnu assài ca nun fannu nenti.
Basta ca cci sunnu chiddi ca lu chiámanu "dialettu," lu sículu mai addiventa lingua. Avemu a canciari sti opinioni sgarrati prima di fáciri autru. E comu cci li putemu canciari? Cci apprisintamu la lingua, ovviamenti nna forma scritta! Ma chistu mancu lu putemu fáciri basta ca nun avemu na lingua standard di scríviri. Stu standard lu avemu a criari, pri forza.
E è accussì ca, sicunnu a mia, Wikipedia pò sarvari la nostra lingua. Si vidi quantu è diffusa la Wikipedia sícula incapu la internet, assài diffusa. E la internet, comu lu sai, è na cosa forti nna lu munnu. Accussì, nu situ assài diffusu incapu la internet pò agghiúnciri a assài cristiani.
Ma nenti ammatti basta ca lu sículu scrittu incapu Wikipedia nun è unificatu. Lu sardu criàu la soa LSU, Limba Sarda Unificada, ma niautri, comu sempri, semu nni arreri! Cataprásimi. Ma prichì sti scintífici nostri mancu fannu comu a li sardi a criari na LSU, Lingua Sícula Unificata? Ma è chistu, suprattuttu, ca mancu arrinesciu a capiri. Zocca fannu li nostri linguísti?
Ma liggennu la LSU sarda, si vidi ca nun fíciru nenti spiciali. Trámiti na cummissioni di esperti, ca si riuneru 21 voti nna lu corsu di dui anni pri discúrriri e dibáttiri, prubbicaru sta bedda LSU. Ma quali sunnu li normi ca prupósiru? Cosi risaputi!
E accussì mi pari ca niautri di Wikipedia putíssimu sténniri na LSU sícula. La "Grammática" e lu "Cumpenniu Stilísticu" di lu situ sunnu già nu beddu iniziu. Ma sunnu ducumenti diversi immeci di na carta, tipu la LSU sarda. Niautri avíssimu a fáciri comu a iddi, discurrennu e dibattennu pri fáciri na granni fini. Mi pari ca viautri già discúrsivu e dibattístivu, ma nun sacciu pri quali fini.
La Wikipedia assài bedda è, ma cci ahhiài ancora certi incungruenzi. Pri quantu riguarda li sardi, si è sicuru ca li incungruenzi accussì nun li fannu e ca li linguisti e scintífici soi travágghianu vigurusamenti. Viautri, si vidi, travagghiati midemma vigurusamenti ma sanza lu ajutu di li linguisti, di li scintífici e suprattutu di lu cuvernu. Ma puru sanza stu ajutu, criju ca ni putemu avanzari.
La lingua sícula scritta esisti, comu dici tu, trámiti li scrittura Buttitta e Martogghiu. Ma sta scritta nun è affatta unificata, Martogghiu pruvinennu di Catania e Buttitta di Bagheria, mancu la situazioni di Dante, Boccaccio e Petrarca, tutti crisciuti a Firenze. E, cu tuttu rispettu pri Buttitta e Martogghiu, sti scrittura mancu si ponnu méttiri a cunfrontu di chiddi hiurintini (di Firenze).
Puru siddu avemu scritta e littiratura, nun abbástanu, sunnu troppu sparsi. E nna fini nun è la littiratura ca stabbilisci la lingua, è la basi, sì, ma cci voli ancora assài travagghiu, di li linguisti, di li scintífici, di lu pópulu e di lu cuvernu. La basi la avemu, macari, ma cci è ancora assài travagghiu.
E sì, è veru ca li sículi stissi ponnu sarvari la nostra lingua quannu cci sunnu li elizzioni, ma basta ca li sículi mancu crídinu ca è na vera lingua, nun cáncianu nenti e mancu cci veni a menti di lu canciari. E pri cci li fáciri crídiri, cci la avemu a dimustrari comu na vera lingua, sempri nna forma scritta prichì la forma parrata nun avi a canciari mai. Quannu cci la dimustramu nna forma scritta e unificata, macari capíscinu ca è na vera lingua, capennu tannu lu sou valuri e essennu cumminti e spinti a lu sarvari. Nun ti pari accussì?
E sì, sugnu di accordu midemma, ca sta Wikipedia è nu mudellu (ma nun sulu nu mudellu) pri ammustrari ca lu sículu pò arrinásciri e arrinésciri pri parrari e scríviri incapu tutti li temi. Ma cu rispettu a parrari, li sículi già sannu ca lu sículu servi pri parrari, vistu ca lu párranu ogni jornu. Lu scríviri è viramenti la chiavi e dunca la scritta unificata è la parti chiui impurtanti, sicunnu a mia.
Ma, oramai aju scrittu nu beddu pizzuddu e mi fannu tanticchia mali li jídita e li occhi. Speru ca li mei palori ti áhhianu di bona saluti e assusu di murali. Aspettu cu praciri la toa rispusta. Mi fà praciri discúrriri sta lingua nostra e lu sou futuru.
Addéu e salutamu,
Calicchiu
P.S. Ti pregu a léggiri zocca scrissi eu a Pippu. Zocca cci dissi vali midemma pri tia, cu rispettu a li mei canciamenti pruposti nna li vari ducumenti. Nni vulissi discúrriri midemma cu tia, siddu cci sì dispostu. Fa-mi sapiri chi nni dici.
[cancia] la nostra lingua
Turiddu,
Grazi pri la rispusta. Ti aspettu cu praciri la próssima rispusta quannu ai chiui tempu. E casu mai aviti lu bisognu, fussi pri mia nu granni praciri tradúciri di li artículi pri sta Wikipedia. Vistu ca ancora nun capisciu comu funziona, nun mi vogghiu ammiscari. Ma siddu aviti bisognu di qualunca ajutu, a mia mi lu aviti a dari. A la próssima!
Calicchiu
[cancia] Turiddu
No Turiddu, avi raggiuni Pippu, mi scummigghiàu, è troppu spertu chiddu. Sugnu infatti ddu amiricanu di lu forum LinguaSiciliana. Ma datu li discursi addumati e infucati ca fícimu ddà, dicisi di canciari nomi pri scanzari discursi símmili nna la Wikipedia. Nun vogghiu ca ddu passatu mi inzécuta midemma nna stu situ prichì mi impidissi di cuntribbuiri comu vogghiu. Pinzava ca, siddu cci fussi sdegnu tra di niautri, nun vulíssivu ascutari a mia e a li mei idei, sulu pri ddu mutivu. E accussì mancu si pò fáciri discursi civili e aperti.
È sicuru ca nun vosi pigghiari pri fissa a nuddu, sulu immeci scanzari la pussibbilitati di éssiri ignuratu a causa di nu passatu già passatu. E accussì mi misi lu nomu di meu patri, Calógero e dunca Calicchiu.
Ma basta ca Pippu, tu e li autri midemma, siti disposti a mi scusari e poi a mi ascutari, pri lu mancu a li idei, mittennu-li nna cunziddirazioni, sugnu troppu cuntenti a mi affacciari.
Aviti a capiri ca li mei pruposti sunnu sulu chisti, pruposti. Sunnu ossirvazioni, suggirimenti, pruposti e idei. Eu vulissi, suprattuttu, na cunziddirazioni di li mei idei, e poi na spricazioni pri li réguli ca ascartati. Nun è ca mi aspettu ca aduttati tutti li mei pruposti, macari nuddu aduttássivu. Ma vogghiu capiri, siddu no, quali mutivu aviti. E siddu accussì la pinzati tutti viautri, "accussì sia".
Ma vogghiu ca niautri accuminzamu di incapu nna sta Wikipedia, lassannu stari lu passatu dintra lu passatu. Eu sugnu ccà pri ajutari nna qualunca mannera pussíbbili. Chi nni penzi Turiddu? Di accordu?
Salutamu,
Calicchiu o anzi Michè (ora mancu mi sacciu firmari, lu nomu di utenti è sempri Calicchiu)
P.S. Ma è veru ca mi arricanuscístivu trámiti sti palori?! Ma nun sugnu sulu eu ca li usu.
Cu rispettu a "eu," parrannu di la littiratura, sta forma era assài diffusa nna la littiratura sícula. Ogni forma nna "j" nun mi pari justu, tipu "ju, jo, eju" prichì nun cci è evidenza pri "j". "Égo > é(j)u > íu > iù > jù > jò" ma di unni vinissi sta "j"? La semi-vucali criata di la pirduta di "g"? Ma nun è na vera "j," sulamenti semi-vucali. Siddu scrivíssimu "ju, jo o eju" avíssimu a scríviri "réjula, níjuru, lijami, ecc.". Cu rispettu a lu sículu anticu, prifirisciu la "eu". E tu chi nni penzi pricisamenti?
Pri "esempru," a mia mi praci prichì manteni intatta la vucali iniziali (la vucali chiui impurtanti di na palura è chidda iniziali) e midemma prichì cancia MPL nna MPR, scanzannu lu italianismu "esempiu". Sarvu di "piaciri," accamora mancu pozzu pinzari a nu autru casu unni PL addiventa PI. Macari "piattu" ma esisti sempri "chiattu" comu forma chiui sícula. E mi pari ca MPL avissi a addivintari sempri MPR, comu si vidi nna (cumpretu, cumprimenti, cumpriannu, ecc.) e sarvu di la rara eccizzioni nna NCHI, "ínchiri" pri esempru. La sula eccizzioni facissi pri MPL fussi propriu MPL, cu rispettu a lu latinu, ma mai PI. Chi nni dici incapu di chista?
La spricazioni ccà susu vali midemma pri "práciri". "Piáciri" nu veru italianismu è. Chi autra spricazioni fussi pri la PI, quannu nna tutti li autri casi addiventa CHI e PR? Chi ti nni pari?
Pri quantu riguarda "at" e "et," nun è na cosa sicura pri mia. Nni avanti na autra "a", pri dari tanticchia di siparazioni si usassi "at" e vali midemma pri "et" nni avanti na autra "e". Chistu puru si ahhiava nna lu sículu anticu, na forma antica priberu.
Poi "soa" e "toa", eu nun capissi prichì, comu si leggi nna la "Grammática," "tou" e "sou" addivintássiru "tua" e "sua"? Pri quali mutivu facissi accussì? A mia mi pari ca na forma chiui sistimata fussi di manténiri la "o" tra tutti e dui formi, "tou > toa, sou > soa" oppuru la "u" tra tutti e dui formi, "tuu > tua, suu > sua". Chi mi nni cunti di chistu?
E a lu stissu tempu, li formi "meu" e "mea" mi párinu chiui "justi", datu li formi plurali nna "mei". Siddu manteni la "o" si avissi a manténiri, mi pari, midemma la "e". Chi dici?
E spricari "rispusta" è fácili. Talía tutti li formi virbali di "rispúnniri," si vidi ca nna ogni casu la "u" arresta intatta, fussi tónica fussi atónica. Pri esempru, "rispúnniri, rispúnnu, rispúnni, rispunnému, rispúsi, rispunnísti, rispúsimu, rispúsiru, ecc.". E assucutannu la norma, lu participiu passatu fussi "rispústa". Mi pari ca "risposta" fussi nu autru italianismu. Ma poi, siddu fússiru "rispónniri, risponnu, risposi, rispósiru, ecc.) lu p.p. addivintassi midemma "rispósta" ma nun è affattu accuddì e dunca, prifirisciu "rispusta". E chi nni penzi tu?
Li formi antichi nun li ascartu a casu. Sunnu notti ca arrestu curcatu nna lu lettu, pinzannu a sti cosi. Li formi antichi, pri tanti mutivi, mi párinu certi voti la forma chiui "justa". La littiratura è la cosa chiui cara pri niautri e pri lu sículu, spiciarmenti la littiratura quasi antica, ca ni mostra lu sículu prima di lu italianu. La littiratura oramai, e midemma 100 anni nni arreri, avía già na infruenza italiana.
Ma cumunca, li discursi ccà susu sunnu esempri di chiddu ca vogghiu fáciri. Accamora ti dissi pri quali mutivu ascartu sti formi e poi aspettu na rispusta di tia, di zocca dici tu. Speru ca sti discursi a tia nun ti sprácinu e ca ahhi ogni tantu lu tempu pri discúrriri. Mi facissi assài praciri.
[cancia] Grazzi
- grazzi pi lu liami chi mi dasti di lèggiri. Salutamu. Peppi
- grazzi puru di parti mia, sippuru l'avìa liggiutu quarchi tempu fa. --Giusi 01:43, 12 Uttùviru 2006 (UTC)
[cancia] Block...
Turiddu, eccu li paluri ca vulia agghiunciri a li toi quannu immeci nun putia ca mi facisti quarchi "block". Vogghiu na rispusta seria:
- Turiddu...era jo ca fici lu criticari, senza eccitàriti. Jo sacciu ca lu criticari è facili e pi chistu cci fici puru li canciati. Jo capisciu ca ogni tantu si sgarra, è nurmali, ma nun è giustu vidiri "palora" allatu a "parola", "'n" (cu l'apostrufu) propriu allatu a la regula ca dici di nun usari l'apostrufu d'unni cala la vucali inizziali...cumpà la lista longa è.
- Ma jo capisciu ca nna la Wikipedia tutti cuntribbuiscinu, voli diciri ca ognidunu si pò agghicari a faciri li canciati. Ma stu cumpenniu, sacciu ca tu lu capisci, avi a essiri PIRFETTU comu puru la grammatica. Sti dui cosi, puru siddu tutti l'autri articuli mancu lu ponnu essiri, sti dui paggini hannu a essiri PRICISI picchi fannu lu mudellu assicunnu lu quali tutti hannu a scriviri. E siddu lu cumpenniu e la grammatica sunnu tutti sdisurdinati, ma comu putemu spirari ca la Wikipedia fussi unificata? Mentri mancu dui paggini vennu unificati, la Wikipedia di chi manera vinissi idda stissa unificata? Capisci zoccu vogghiu diciri?
- Li reguli d'ortugrafia mancu arrinescinu siddu mancu li reguli stissi vennu scritti d'ortugrafia custanti. E' comu rimpruvirari a li toi figghi pi aviri dittu palurazzi dicennucci "Bastardi, finiti di diri sti palurazzi di minchia!" Ma la idea mancu arrinesci picchi veni subbitu cuntraditta! Facemu lu stissu, dicemu a l'autri ca hannu a scriviri stu standard (ca purtroppu mancu esisti ancora) e mentri ca cci lu dicemu, niautri ammiscamu li nostri paluri.
- E sacciu ca niautri nun ni canuscemu ancora bonu, ma tu ai a capiri ca jo vogghiu BEN' ASSAI a la lingua siciliana. Ti lu dicu viramenti ca sunnu notti ca mancu pozzu dormiri picchi penzu a la lingua siciliana, zoccu avemu a faciri, reguli pi l'ortugrafia. Sunnu assai li notti ca "mi votu e m'arrivotu" pinzannu a lu sicilianu (supratuttu l'ortugrafia). Tannu, nun sbagghiari mai, jo amu sta nostra lingua e mi scantu ca avi a moriri o macari chiossai gravi ca veni sarvatu ma immeci di lu veru sicilianu fussi quarchi dialettu riggiunali.
- A prupositu ti vulia diciri ca lu sicilianu mudernu, di oji, s'abbicina chiassai a un dialettu. E' un fattu. E lu fattu ca mancu avemu na ortugrafia unificata e ca nun avemu na vera littiratura (zzoè scritta nna sta ortugrafia unificata), voli diciri ca lu sicilianu rimani un dialettu basta ca nun facemu na LSU comu ficiru li sardi e basta ca nun ricivemu tecchia d'ajutu di li pulitici.
- Sicunnu a mia, e sicuramenti chistu vi pari tortu, ma sicunnu a mia fussi megghiu scriviri a li linguisti siciliani/eurupei e a li pulitici siciliani/eurupei pi richiediri ca lu sicilianu veni agghiuntu a la Carta ca scriviri 100mila articuli dialittali incapu sta Wikipedia. Nun viditi ca Arba Sicula sta facennu la stissa cosa e ca avi cchiù di 20 anni ca lu fa senza risurtatu? Scriviri articuli in serii mancu fa nenti.
- Lu sicilianu avi vinutu scrittu forsi pi chiui di 800 anni, tu lu sai, vistu tutti li rifirimenti truvati incapu stu situ. Avemu na littiratura sparsa di 800 anni e ancora nun arriniscemu a chiamarini na lingua di status ufficiali. E comu? Chi cosa manca? Manca forsi chiassai littiratura dialittali prudutta in serii? Penzu di no!! Manca e mancava sempri na ortugrafia unificata. Chista...è la chiavi!
- Appena avemu na LSU, cu l'ajutu di pulitici, vinemu agghiuntu a la Carta e poi...poi cosi beddi!
- Penzacci a chistu, lu Sardu avi na Wikipedia assai sparsa, ma vidi ca la Wikipedia mancu cci trasi nenti nna la vera situazzioni, picchì lu Sardu, puru siddu senza na bona Wikipedia, veni chiamatu na LINGUA mentri niautri cu sta nostra Wikipedia di la quali faciti tuttu stu scrusciu, vinemu comu sempri chiamatu nu DIALETTO. Boh! Nun ti pari ca macari nun bastanu na centinara di articuli?? Sarvaturi, vogghiu sapiri di tia, chi cosa penzi tu. Chi avemu a faciri pi divintari ufficiarmenti ricanusciutu? Vogghiu sapiri viramenti chi nni penzi.
E leva stu "block" pi Diu, nun semu picciuliddi. Semu omini, tu e jo, amanti di la lingua siciliana, parramuni tanticchia. Jo penzu, vidennu li cosi ca tu ai scrittu in passatu, ca niautri avemu assài in cumuni. Ma rispunni, s'iddu nun ti spraci, a sti cummenti di susu e cuntinuamu, speru. Salutamu, //Micheli 13:41, 14 Uttùviru 2006 (UTC)
- Ciau Turiddu - ju capìi chi succidìu - cci vulìa spiegari a Michè ma mi scurdai (pi stu fattu dâ canciata dû tìtulu). Nun prioccupàriti - e ju già cci cunzigghiai a usari sempri lu sò nomu d'utenti. Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:34, 15 Uttùviru 2006 (UTC)
[cancia] Sarvaturi
Ti prêu a mi scusari cumpà, nun ti vulìa offènniri, pri veru.
Diciu viramenti ca niàvutri avemu assài cosi in cumuni, ma supratuttu lu nostru amuri pri la lingua sìcula. Agghiu liggiutu assài cosi scritti di tia e mi parisci ca niàvutri tanti cosi li pinzamu simu.
Li mei crìtichi, pirò, mi pàrsiru boni e di bona qualitati (sparti macari assicutari comu dissi Giusi. Ma vistu ca nun sugnu di matrilingua siciliana, tantu vucabbulariu nun cci l'agghiu, pirò mi sforzu).
E ti dissi la virtati cumpà, ca taliannu ddha pàggina, mi vinni na mali di testa. Pri mia lu prubrema chiui gravi riguardanti lu sicilianu esti l'ortugrafìa e pri mia l'incungruenzi nna l'ortugrafìa sunnu ancora pijura. Dunca, quannu taliu nu testu d'accuddhì, cu di l'incungruenzi (nun sulu minura ma puru impurtanti e gravi), la testa s'accumenza a firriari. Mi spiu prichì si fìciru sti sgarri, siddhu l'agghiu a canciari o mancu, siddhu agghiu a accuminzari nu discursu prima pri vìdiri chi pènzanu l'àvutri, quali suluzzioni cci fussi, quali rêuli cci tràsinu, comu pozzu dimustrari li provi pri sti canciati...poi accumènzanu li mei pinzeri mmeri lu futuru, chi avi a ammàttiri siddhu cuntinuamu a fàciri sgarri gravi, prichì l'àvutri nun vìdinu videmma sti sgarri, o comu mai nun cci parìssiru sgarri, lu sicilianu avi a mòriri siddhu mancu cancia quarchicosa...
Tanti cosi tannu mi tràsinu dintra la testa quannu viju sti cosi, e supratuttu mancu arrinesciu a capiri pri quali mutivu l'àvutri nun ascùtanu a mia, e siddhu m’ascùtanu, a comu nun sunnu d'accordu cu sti cosi ca a mia mi parìscinu fàcili di si capiri. E mi scantu poi ca li dicisioni sunnu ja fatti e ca ju nun cc'era quannu foru fatti, ca puru siddhu mi sforzu a mi fàciri a capiri ca viàvutri siti ja cumminti e sanza d'èssiri pirsuasu d'àvutru. Poi penzu ca macari perdu tempu, perdu sciatu e ca tutti sti idei, ca mi vèninu di notti mentri ca mi votu e m’arrivotu cuntimprannu lu sicilianu, sunnu ja persi prichì nuddhu li voli ascutari.
Ai a capiri ca sugnu appassiunatu, ma chistu nun voli dìciri ní ca pozzu ní ca vogghiu sparrari a l'àvutri e lu travagghiu di iddhi. Ma chistu nun vulìa fàciri e criju ca nun lu fici. Immeci, quannu viju na cosa di la quali nun sugnu d'accordu, lu fazzu capiri lu mè discuntentu. Criju ca tu puru fai lu stissu. Ma nun vogghiu offènniri a nuddhu, spiciarmenti nu picciottu e amanti di la lingua siciliana, comu a mia. Chistu ai a capiri.
Speru di sèntiri di tia a prestu e ca putemu discurriri la lingua in futuru. Salutamu,
Micheli
[cancia] Sicilia e 'Talia
Ciao Turiddu, na quistioni difficili, chiddha ddha nustra isola. Ma si cci avi na cosa cche mi dispiaci assai, è cca nun ci avi nuddhu ca proponi leggi ppi ajutari a minuranza ka vivi al Nord.
Purtroppo ci si vergogna troppo spesso della sua grande isola, culla della civiltà europea. Il volgare illustre creato da Dante si ispirò come sappiamo a quello siciliano e così la poesia italiana. Giacomo da Lentini inventò il sonetto. Se venisse detto a scuola un po' più spesso, quante persone non si vergognerebbero di parlare siciliano!----muoricanu 21:20, 21 Uttùviru 2006 (UTC)
[cancia] Cira
Ciau Turiddu - grazzi, capisciu chi significa ora - ma prifiriscu attruvari n'àutra catigurìa ca chidda di «aspettu» (sulu picchì facirmenti cci nn'arresta c'una vuci pi longu tempu) - nn'hai n'idia di zoccu putemu usari ô sò postu? salutamu πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:21, 27 Uttùviru 2006 (UTC)
- sì! vistu ora ora!
[cancia] Salutamu
Turiddu, t'arringraziu pi li cumplimenti ma mi sapi ca ancora n'appasari di tempu pi scriviri bonu n'sicilianu.
T'arringraziu macari pi fari i cangiamenti a lu me cuntribbutu supra Granada. Aspattati autri cuntribbuti... :o)
salutamu
Carlo
[cancia] Saivaturi...
Ri ricenti axhiài stu cummentu ca tu scrivisti e mi spiài siddhu a-pensi ancora raccussi:
Ciau a tutti, nna la Pàggina principali, vitti la forma "elezzioni". Forsi fussi megghiu scrìviri "elizzioni" o "alizzioni". Vitti l'esprissioni "previsti 1600 eventi". Ju pruponu "privisti 1600 abbinimenti". Vitti la forma "palistinesi", ma la forma "palistinisi" è chiù siciliana comu nta calabbrisi, catanisi, ecc. Vitti la forma "moschea". Prubbabbirmenti asisti na forma chiù siciliana. Quarcunu putissi cuntrullari ntô sò dizziunariu pi fauri? Vitti la forma "procràma" nna sta pàggina mentri lu verbu sicilianu è "prucramàri" (o macari "pruclamàri"). Mi pari ca stu verbu havi lu stissu "pru" di lu verbu "prupòniri". Nta l'ìsuli siciliani, ùsanu "[pruclama]". Grazzî - Salutamu Turiddu
Tanticchia n'arreri scanciamu quaichi palora ncapu i ccizzioni râ lingua sìcula e soccu ricivi tannu mi parsi riveisu ri soccu cc'esti scrittu ccasusu. Ccasusu paristi chiui "purista" mentri quannu parramu prima paristi chiui apeitu ê talianìsimi e ccizzioni.
Ma sanza sciarriari-ni, vogghiu sulu a sapiri chi nni rici nna sti joina. Suniu eu chiui purista e r'accoidu cu soccu scrivisti ccasusu e speru u stissu ri tia. Nca, speru ca ni sintemu a prestu. Salutamu,
-Micheli 09:18, 17 Nuvèmmiru 2006 (UTC)
[cancia] Forma bastarda e mmiscatu cu l'italianu
Turi, chiddu chi dici stu cristianu è viritati: ntê paisi dâ costa si parra spissu mmiscannu sicilianu e talianu. Chistu nun voli diri ca si càncianu li palori siciliani, voli diri ca si pò sèntiri diri: "Domani mi nni vaju a Palermo picchì a jiri a comprare... etc." Nun sacciu siddu mi spiai bona: si mmiscanu parti di frasi ditti currittamenti in italianu cu àutri ditti currittamenti 'n sicilianu. Salutamu ! --Giusi 03:18, 21 Nuvèmmiru 2006 (UTC)
[cancia] u siculu
Salutamu Turi,
lighivu soccu scrivisti nnâ pàghina ri riscussioni ri Giusi - vistu ccà:
http://scn.wikipedia.org/wiki/User_talk:Giusi#Lu_sicilianu:_Quannu_na_lingua_addiventa_nu_dialettu...
e vulissi sapiri soccu pensi ri soccu rissi stu cristianu? Eu sugnu r’accoidu cu i palori soi. U nostru, ricemu, idioma era na vota (e macari ancora esti) na vera e autèntica lingua...ma oramai va parennu sempri ri chiui nu veru rialettu rû talianu...na parrata bastaida comu u-rissi u scritturi ri susu. Ma accura a cuantu mi faci mali rìciri sti palori picchì amu tantu u sìculu.
Ma tu chi rici rî talianìsimi nnô sìculu e ri soccu scrissi st’omu? Sicunnu a mia cuannu nnô pròssimu futuru 90 pi centu rû vucabbulariu sìculu veni rinchiazzatu rû talianu, comu viremma a grammàtica (gghi ho parlatu ‘ieri/cci parrài aieri) e nzèmmula a tant’àvutri cosi ma comu putemu rìciri “la lingua siciliana”?
Perciò mi duole molto il cuore...