Catania
From Wikipedia
Catania | |
![]() |
|
Muttu: Noli offendere Patria Agathae quia ultrix iniuriarum est | |
Nomu ufficiali: | Catania |
---|---|
Pruvincia: | Catania (CT) |
Superfici: | 180 km² |
Abbitanti: | 307.774 |
Dinzitati: | 1.703 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Aci Casteddu, Belpassu, Carlintini (SR), Gravina di Catania, Lintini (SR), Mascalucia, Mistirjancu, Motta Sant'Anastasia, San Grigoriu, San Petru Clarenza, Sant'Agata li Battiati, Trimistieri Etneu |
CAP: | 95100 |
Prifissu telefònicu: | +095 |
Catania è na cità di 307.774 abbitanti, capulocu di l'omònima pruvincia. Situata ntâ costa orientali a mitati ntra Missina e Sarausa, ê pedi di l'Etna, è la secunna cità dâ Sicilia pi dinsitati abbitativa.
Ìndici |
[cancia] Storia
Catania la funnaru nta l'VIII sèculu a.C. arcuni culoni greci ca vìnniru dâ Calcidia, nta l'Eubea, guidati di Evarco. Fu distrutta ntô 1169 e ntô 1693 dî tirrimoti e dî culati di lava ca hannu arrivatu nzinu ô mari.
Di sta funnazzioni la cità havi statu distrutta dâ lava pi setti voti ntâ storia, e sutta la cità di oi, s'attròvanu la cità Bizzantina, la cità Rumana chi la pricedi e chidda Greca, ancora prima.
Oi, la punta cchiù àuta di l'immensi anfiteatri Grecu e Romanu si tròvanu ô liveddu dâ strata, e si pò macari scìnniri sutta, e caminari ntê tunnel ca nun hannu mai statu mappati. Lu pirìculu di esalazzioni di gas vilinusu o di ncuntrari genti malintenziunata è àutu, e si scunsigghia di avvinturàrisi nta sti labbirinti.
[cancia] Econumìa
Catania havi nu portu cummerciali, n'ariuportu ntirnazzionali (saputu sentiri comu Fontanarossa ca è u nomi do quatteri unni s'attrova), stazzioni firroviari statali (linia Missina-Sarausa, Catania-Gela, Catania-Palermu) e non, comu la Circumetnea, linia a scartamentu ridottu chi gira pi 110km tuornu tuornu à l'Etna aggicannu a 976 m s.l.m. pi poi scìnniri, e truvari la costa n'àutra vota a Giarri-Risposto ô nord.
[cancia] Cultura
La prima universitati siciliana vinni funnata a Catania ntô 1434 grazzi ad Alfonso V d'Aragona. Cammora è una di li cchiù granni e mpurtanti d'Italia: ci studìanu 66.000 carusi, chi vèninu di tutta la Sicilia.
A Catania nasceru Giuvanni Verga, Luiggi Capuana e Federico De Roberto, ntra i megghiu scrittura italiani dû sèculu XIX. Verga fu lu megghiu scritturi verista, cu lu rumanzu I Malavoglia. Ntra li pueti ca usaru lu sicilianu, ci su' Bartolomeo Asmundo e Domenico Tempio.
Catania è macari la patria di Vicenzu Bellini, auturi di La Norma e àutri cumpunimenti musicali. Li cantanti Franco Battiato, Carmen Consoli e Mario Venuti su' tutti catanisi. N'àutru granni dâ mùsica catanisi è Brigantony, ca è lu patri dâ mùsica pupulari dopu l'anni '70/'80. Appressu a iddu arrivaru Giuseppe Castiglia, li Brigantini e àutri.
È la città a cchiù àuta dinsitati tiatrali dâ Sicilia. Diversi compagnìi tiatrali òpiranu, travàgghianu e si fannu canusciri ntô cuntinenti.
[cancia] Tradizzioni
Catania è puru la patria di Sant'Aita, vissuta ntô sèculu III, perseguitata dî rumani prima di l'Edittu di Custantinu e oi patrona dâ cità. Ogni annu, a frivaru è festa granni ccu cerimonî, prucissioni e manifestazioni varî.
[cancia] Viditi puru
Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Catania. |