Scacchi
From Wikipedia
Scacchi è nu jocu di tàulu di cchiù diffusi e famusi du munnu. Si joca 'n capu na scacchera fatta d'ottu quatrati pi latu, artirnati janchi e nìuri, ogni jucaturi havi a dispusizzioni sìdici pupi, un jucaturi l'havi janchi e l'àutru nìuri.
[cancia] Li Pidini
- Alveus scachicus, qui scaccarium dici potest.
Nu re si pò mòviri intra tutti li dirizzioni di na pusizzioni.
Una riggina è si pò mòviri intra tutti li dirizzioni di quanti pusizzioni voli.
Dui turri si ponnu mòviri 'n dirizzioni orizzuntali di quantu vonnu.
Dui alferi si ponnu mòviri intra li dirizzioni trasvirsali di quantu vonnu.
Dui scecchi si ponnu mòviri intra tutti li dirizzioni discrivennu na "L" cû latu curtu longu dù quatrati e chiddu longu tri.
Ottu pidini si ponnu mòviri sulu 'n avanti di na pusizzioni (dù siddu si voli sulu pâ prima mossa) e ponnu manciari sulu 'n trasvirsali.
[cancia] Lu jocu
A lu nizziu dâ partita li jucatura sistèmanu li pidini intra stu modu: vicinu a lu bordu, lu re e la riggina nnî caselli cintrali dâ riga, accantu a iddi, d'un latu e di l'àutru, prima l'alferi, appoi li scecchi e 'n punta li turri. Lu scopu dû jocu è manciari lu re di l'àutru; cu ci arrinesci prima, vinci.
Nu jocu n cursu. Lu re e manciatu n 4 movi; Le coup de Berger:
[cancia] Viditi puru
Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Scacchi. |