Abruç

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Abruç
Non ufiziâl par talian Abruzzo
Stât Italie
Cjâf lûc L'Acuile
Superficie 10.794 km²
Popolazion 1.299.272 (2004) ab.
Densitât 120 ab/km²
Provincis L'Acuile, Chieti, Pescara, Teramo
President Ottaviano del Turco
Sît istituzionâl
Cjale il Progjet regjons

L'Abruç al è une regjon de Italie centrâl. E cunfine a Nord cun lis Marchis, a Sud cul Molise e a soreli bonât cul Lazi. A soreli jevât al è bagnât dal Mâr Adriatic. Il cjâf lûc al è L'Acuile.

Indis

[cambie] Teritori

La regjon e je formade pal 65% cirche di montagne e darest di culinis; la zone costiere e je une vore strete lunc dut il litorâl adriatic.

La mont plui alte e je il Gran Sasso (2.914 m.), che e je la crete plui alte des Apenins continentâi.

[cambie] Storie

[cambie] Preistorie

[cambie] Imperi roman

[cambie] Ete di mieç

[cambie] Ream di Sicilie

[cambie] Unitât d'Italie

[cambie] Seconde vuere mondiâl

[cambie] Storie contemporanee

Intal deceni dal 1960 si davuelzè une fuarte emigrazion viers la Italie setentrionâl e i paîs dal Europe Centrâl. Intal 1963 la part meridionâl de regjon si distacà par formâ une gnove regjon, clamade Molîs, cun cjâf lûc Campobasso.

[cambie] Economie

L'economie dal Abruç e à vût un discret disvilup intai ultims agns, dovût soredut ae spinte ricevude dal setôr terziari. Il setôr primari al à invezit subît une flession e chel secondari nol à vût increments significativis. L'ocupazion e je cressude con un discret ritmi. Il disvilup de regjon al è fuartementri diviers di zone a zone, cun lûcs a buine ocupazion e avanzade tecnologjie (scuasit esclusivementri fra Pescara e Chieti, e altris cun maiôr disocupazion, specialmentri intes zonis montanis.

[cambie] Traspuarts

[cambie] Aeropuarts

A Pescara si cjate un aeropuart internazionâl [1], cun colegaments direts cun cetantis citâts vie pe Italie e in Europe.

[cambie] Feroviis

L'Abruç al è traviersât de linie feroviarie Adriatiche dilunc di dut il litorâl, servint citât come Giulianova, Pescara e Chieti.

Di Giulianova si dispede la linie par Teramo, mintri che di Pescara e part une ferovie par Sulmona e Rome. Altris liniis di minôr impuartance a son la Sulmona-L'Acuile-Terni, la Sulmona-Carpinone-Napoli e la Lanciano-Castel di Sangro.

[cambie] Politiche

Elenc dai components de zonte regjonâl:

  • Ottaviano Del Turco - president
  • Enrico Paolini - vizi-president cun deleghis al turisim, grandis events, sport e universitât
  • Valentina Bianchi - assessôr aes ativitâts produtivis e ae pari oportunitâts
  • Franco Caramanico - assessôr ae planificazion teritoriâl, ambient e politichis energjetichis
  • Giovanni D'Amico - assessôr al belanç e reformis
  • Fernando Fabbiani - assessôr al lavôr e istruzion
  • Tommaso Ginoble - assessôr ae protezion civîl e trasuparts
  • Bernardo Mazzocca - assessôr ae sanitât
  • Elisabetta Mura - assessôr ai bens culturâi
  • Mahmoud Srour - assessôr ai lavôr publics
  • Marco Verticelli - assessôr aes risorsis agriculis e forestâls

[cambie] Viôt ancje

[cambie] Leams


Regjons de Italie Bandiere taliane
Abruç | Basilicade o Lucanie | Calabrie | Campanie | Emilie-Romagne | Lazi | Ligurie | Lombardie | Marchis | Molise |   Piemont | Pulie | Toscane | Umbrie | Venit
cun statût di autonomie: Friûl Vignesie Julie | Sardegne | Sicilie | Trentin-Sud Tirôl | Val di Aoste