Paulâr
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Paulâr | |
![]() |
|
Non ufiziâl par talian | Paularo |
Provincie | Udin |
Part | Cjargne |
Altitudin | 690 m s.n.m |
Superficie | 84 km² |
Popolazion | 2.907 ab. |
Densitât | 35 ab/km² |
Frazions | Cjasâs, Gjeri, Misincinis loc. Misincines, Salin, Ravinis loc. Ravines, Cjaulis loc. Cjaules o Cjaulas, Castoia, Vile di Mieç, Vile di Fûr, Riul, Cogliat, Lambrugn, Tavella, Treli |
Comuns confinants | Darte, Dellach im Gailtal (AT-2)]], Hermagor-Pressegger See (AT-2)]], Kirchbach (AT-2)]], Kötschach-Mauthen (AT-2)]], Liussûl, Mueç, Paluce, Trep di Cjargne |
CAP | 33027 |
Prefìs telefonic | 0433 |
Patron | San Vito Modesto e Crescenzia |
Sît istituzionâl | |
Cjale il Progjet comuns | |
Paulâr al è un comun che al dì di vuê al fâs part de provincie di Udin e al à 2.907 abitants.
Indis |
[cambie] Gjeografie
Il paîs al è logât a 690 m tal Cjanâl d'Incjaroi, inte Cjargne, cenglât des monts Seregnò ( 2.190 m) a Misdì, Tersadie (1.959 m) a Bonât, Zermule (2.143 m) e Dimon (2.o43 m) a Tramontan, Salincjêt (1.857 m) a Jevât. In plui che il cjaulûc, lis altris frazions dal comun a son:
- Cjaulis loc. Cjaules o Cjaulas, m 610
- Treli m 775
- Salin m 653
- Gjeri m 659
- Cjasâs m 673
- Misincins loc. Misincines, m 720
- Ravinis loc. Ravines, m 810
- Vile di Mieç m 690
- Vile di fûr m 701
- Riul m 670
[cambie] Storie
Il non dal paîs al samee di clare origjin latine, di popularium, bosc di poi, o pabularium, lûc di pascul de bestiis, carateristiche che e continue ancje vuê.
La storie dal paîs no je purtrop cognossude, par vie di un incendi che intal 1709 al brusà l'archivi dal comun di in chê volte, Vile di Mieç. Tai sgjâfs a son stâts cjatâts ogjets che a dal Paleolitic, e altris dal Mesolitic, che nus disin che chescj puescj a jerin abitâts za inte Preistorie. A Misincinis, a son stâts cjatâts un grum di ogjets di epoche VIII secul p.d.C. - I secul p.d.C., che a partignivin a popolazions celtichis. Simpri a Misincinis e a Gjeri a son stâts cjatâts rescj romans, une tombe, un toc di strade lastricade e un piçul fuart. Inte epoche romane Paulâr e faseve part de regjon cun cjâf lûc Zui; po inte Basse Etât di Mieç al jentrà intai teritoris dal Patriarcjât, ma di chescj agns no vin testemoneancis. Dal XV secul al fo sot dal domini di Vignesie, fintremai la jentrade tal Ream di Italie cul rest dal Friûl ocidentâl.
[cambie] Economie
La economie di Paulâr si à simpri basade su l'artigjanât, in particolâr chel tessil, e sul turisim (tal '800 al ospità il poete talian Giosuè Carducci e Caterine Percude).
[cambie] Tradizions
Diviersis antighis tradizions a son ancjemò puartadis indevant; tra lis altris, il fûc epifanic, che culì al è basât su la figure de Femenatae il pelegrinaç al Santuari de Beate Vergjine dal Clap ai 24 di Mai. Di un pâr di agns si ten ancje la manifestazions “Mistîrs”, dulà che si ricuardin i vieris mistîrs e tradizions de valade.