Belgjo

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.


Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr.


Belgjiche o Belgje o Belgjo
Bandiere Emblem
Informazions
Nomenance Royaume de Belgique
Koninkrijk België
Königreich Belgien
Lenghe ufiziâl olandês, francês, todesc
Capitâl Brussel
Politiche
Forme di guviêr Monarchie constituzionâl
Cjâf di stât Albert II di Sassonie-Coburc-Gotha
Cjâf di guviêr Guy Verhofstadt
Indipendence 1830
Jentrade intal ONU 1946
Superficie
Superficie Totâl 30.510
Intal mond 136°
% di aghe 6,2%
Popolazion
Popolazion Totâl 10.309.725 ab.
Intal mont 77°
Densitât 338 ab./km2
Geografie
Continent Europe
Fûs orari UTC +1
Densitât 338 ab./km2
Economie
Monede Euro
Consum energjie  ??? kWh/ab.
Variis
Domini di prin nivel .be
Prefis tel. internazionâl +32
Plache automobilistiche B
Imni nazionâl La Brabançonne
Fieste nazionâl 21 di Lui
Mape dal stât
 

Il Belgjo oben la Belgjiche al ê un stât de Europe ocidentâl ch'al fâs part de Union Europeane de date de fondazion de Comunitât Economiche Europeane, il 25 di Març dal 1957. La superfîs de Belgjiche e je di 30.510 km², cun plui di 10 milions di abitants, dividûts in chei che a fevelin olandês (Flamants) e chei che a fevelin francês (Valons), cuntune piçule minorance che e fevele todesc a Malmedy e Eupen, citâts che fint al 1919 a jerin part de Gjermanie. La capitâl e je Brussel. La Belgjiche al ê un dai stâts che à la plui alte densitât di popolazion e al è une vore industrializât, cun viis di comunicazion modernis e il secont puart plui grant de Europe, chel di Anverse.

Altris lenghis