Computer

Da Wikipedia.

Chist' articulo è sulo na bozza (stub). Si ce può ddà na mano, p' 'o fà addeventà nu poco meglio, spriemme ccà. Pe ssapé comm' he 'a fà, guarda ncopp' ê cconvenzioni 'e Wikipedia.
Pe ssapé quale so' tutte quant''e stub, vaje a vedé 'a categoria stub

'O supercomputer Columbia d''a NASA.
'O supercomputer Columbia d''a NASA.

'O computer, pure chiammate urdinàtore elèttroniche è na machine ca s'ause p' elabborà na liste ê struziòne elèttroniche, cose ca 'o rènne nu sisteme ideale pe pruciéssà sequènze ê dati elèttroniche. 'E computer esistene int'a svariate manère. 'E primme urdinature elèttroniche erane gruosse comme a na càmmare e cunzumavane currente comme a na centenaie de computer ê ogge. 'O componente centrale ê nu computer s'chiamme 'o microprocèssore, ca tène ll'abbilità d'elabborà miliarde d'operazzione binarie ogni seconde. 'E computer songe e tutte mesure e se trovane inte rilògie accussì comme rinte 'e nave spazziale. Nu tipe ê computer assaje usate ogge è 'o personal computer (PC), pure si chistu tipe ê computer c'ha signate na nove epoche è luntanamente 'o cchiù ausate, 'e computer ncorporate (embedded computer) songe è cchiù ausate 'o munne. Ll'abbilità de computer ê s'arricurda e d' avvià liste d'urdine digitale chiammate prugramme 'o fanne na machine assaje versatile e diverse d' a nu calculatore.


[càgna] 'A Storia d'll' urdinatore

È difficile putè fissà qual' 'a machine o apparature se po' chiammà 'o primme cumputer. 'A definezzione ê computer se gliute cagnanne co' passà do tiempe. 'E tiempe antiche tante apparature se chiammavane "computer", ma ogge cheste apparature nun se addicene cchiù 'o significate muderne ê stu termine. 'O principe, 'o termine "computer" venève ausate pe na perzone letterata ca sapève fa 'e calcule de nummere, cu ll'aiute ê n'apparature meccaniche, n'asèmpio è ll'abáche. 'A primma apparature ca s'avvicine 'a definizzione muderna ê computer è do 1801, na nvenzione ê Joseph Marie Jacquard, 'o custruttore ê nu macchinarie pe ll'industrie tèssile ca funziunave cu na serie ê carte spurtesate, pe facilità 'a mannifattura ê difficele resègne tèssile. Charles Babbage, inte 'o 1837 fuìje 'o primme a cunceptualizzà nu cumplète computer meccaniche prugrammabile e 'o chiammaie 'o mutòre analiteche. 'O mutore analiteche nun fuìje mai rializzate a Babbage, chesta apparature ê Babbage nun adda essere mbrugliate co mutore ê differenze sempe ê Babbage, che è n'ata apparature â isse pruggettate e rializzate. 'E primme apparature capace ê prucessà enorme serie ê carte spurtesate furene ausate pa primma vote into 1890 po cenzimente de state aunite da meriche (USA). Cheste macchine se chiammavane Tabulating Machine et erane pruggettate ây Herman Hollerith ca faticava pe Computing Tabulating Recording Corporation, ll' imprese ca po' addivinnaije IBM. 'A fine do diciannuvesime secule na serie ê tecnoluggie nuvelle facettene si ca 'o primme computer eletroniche se putesse rializzà, tra cheste s'hanne annummenà: 'a currente, 'e carte spurtecate, ll'algèbre booleane et 'a valvule termo-ioniche.