Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.2 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Laurales 0 1512 401766 369863 2026-05-18T12:39:45Z Fausta Samaritani 15085 file 401766 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Laurales}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Chimonanthus praecox (18248235374).jpg|200px|Chimonanthus praecox]] | caption =Chimonanthus praecox}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Laurales'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Famiglie/i}} [[lauraceae]] <br /> {{Taxobox_end}} I '''Laurales''' sò un [[ordine]] di a classa di i [[Magnoliopsida]] chi cumprende isse famiglie: * [[lauraceae]] <br /> [[Categoria:Laurales]] jw9y3uvzrib7cesxsn5wufvad3ox22s Pedipartinu 0 2856 401799 344815 2026-05-18T22:39:16Z Fausta Samaritani 15085 401799 wikitext text/x-wiki '''Pedipartinu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana |cumuna=Pedipartinu [[File:L'église_de_Piedipartinu.jpg|thumb|200px|A Chjesa di Pedipartinu]] | statu= Francia | regione= Corsica | dipartimentu= Corsica suprana | circundariu= | cantone= | insee= 202221 | cp= 20229 | merre= | intercomunalità= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione= 12 | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 1jjwuha3w8e27g6rxq26yvrj85a0ruo Orchidaceae 0 3184 401770 401169 2026-05-18T12:50:02Z Fausta Samaritani 15085 /* A - L */ 401770 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidaceae}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis papilionacea 5.jpg|350px|Orchis papilionacea]] | caption = ''Orchis papilionacea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} L' '''Orchidaceae''' sò una famiglia di piante chì facenu partita di l'[[ordine]] di l'[[Asparagales]]. == I generi d'orchidacee == <table><tr valign="top"><td> ''[[Anacamptis]]''<br /> ''[[Arethusa]]''<br /> ''[[Barlia]]''<br /> ''[[Bletilla]]''<br /> ''[[Calypso]]''<br /> ''[[Cattleya]]''<br /> ''[[Cephalanthera]]''<br /> ''[[Chamorchis]]''<br /> ''[[Coeloglossum]]''<br /> ''[[Corallorrhiza]]''<br /> ''[[Cymbidium]]''<br /> ''[[Cypripedium]]''<br /> </td><td> ''[[Dactylorhiza]]''<br /> ''[[Dendrobium]]''<br /> ''[[Epidendrum]]''<br /> ''[[Epipactis]]''<br /> ''[[Epipogium]]''<br /> ''[[Gennaria]]''<br /> ''[[Goodyera]]''<br /> ''[[Gymnadenia]]''<br /> ''[[Habenaria]]''<br /> ''[[Hammarbya]]''<br /> ''[[Herminium]]''<br /> ''[[Himantoglossum]]''<br /> </td><td> ''[[Limodorum]]''<br /> ''[[Liparis]]''<br /> ''[[Listera]]''<br /> ''[[Malaxis]]''<br /> ''[[Masdevallia]]''<br /> ''[[Miltonia]]''<br /> ''[[Neotinea]]''<br /> ''[[Neottia]]''<br /> ''[[Nigritella]]''<br /> ''[[Odontoglossum]]''<br /> ''[[Oncidium]]''<br /> ''[[Ophrys]]''<br /> </td><td> ''[[Orchis]]''<br /> ''[[Phalaenopsis]]''<br /> ''[[Platanthera]]''<br /> ''[[Pleione]]''<br /> ''[[Polystachya]]''<br /> ''[[Polycycnis]]''<br /> ''[[Pseudorchis]]''<br /> ''[[Serapias]]''<br /> ''[[Spiranthes]]''<br /> ''[[Traunsteinera]]''<br /> ''[[Vanda]]''<br /> ''[[Vanilla]]''<br /> </td></tr></table> === Listinu di piante === ==== A - L ==== ;A [[Anacamptis laxiflora]]<br> [[Anacamptis palustris]]<br> [[Anacamptis pyramidalis]]<br> ;C [[Cephalanthera rubra]]<br> [[Coeloglossum viride]]<br> [[Corallorhiza trifida]]<br> ;D [[Dactylorhiza elata]]<br> [[Dactylorhiza incarnata]]<br> [[Dactylorhiza insularis]]<br> [[Dactylorhiza occitanica]]<br> [[Dactylorhiza ochroleuca]]<br> [[Dactylorhiza sambucina]]<br> ;E [[Epipactis helleborine]]<br> [[Epipactis microphylla]]<br> [[Epipactis palustris]]<br> [[Epipactis placentina]]<br> [[Epipogium aphyllum]]<br> ;G [[Gennaria diphylla]]<br> [[Gymnadenia conopsea]]<br> ;H [[Himantoglossum robertianum]]<br> ;L [[Labellu]]<br> [[Limodorum abortivum]]<br> [[Lingua di diavulu]]<br> [[Lingua di ghjallu]]<br> [[Liparis loeselii]]<br> [[Listera ovata]]<br> ==== M - Z ==== ;M [[Marculella]]<br> [[Mosca cavallina]]<br> [[Mughettu]]<br> ;N [[Neotinea maculata]]<br> [[Neotinea tridentata]]<br> ;O [[Ofride gialla]]<br> [[Ophrys aurelia]]<br> [[Ophrys bombylifora]]<br> [[Ophrys eleonorae]]<br> [[Ophrys funerea]]<br> [[Ophrys fusca]]<br> [[Ophrys lupercalis]]<br> [[Orchis anthropophora]]<br> [[Orchis coriophora]]<br> [[Orchis lactea]] [[Orchis longicornu]]<br> [[Orchis morio]]<br> [[Orchis olbiensis]]<br> [[Orchis pallens]] [[Orchis purpurea]]<br> [[Orchis spitzelii]] [[Orchis ustulata]]<br> ;P [[Platanthera algeriensis]]<br> [[Platanthera bifolia]]<br> [[Pseudorchis albida]]<br> ;S [[Serapias lingua]]<br> [[Serapias parviflora]]<br> [[Serapias vomeracea]]<br> [[Spiranthes aestivalis]]<br> [[Spiranthes spiralis]]<br> ;U [[Ufridi neru]]<br> ==Da vede dinò== * [[Aceras anthropophorum]] * [[Orchidee salvatiche in Italia]] == Referenze == Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève. [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Asparagales]] cyh18krhizevkuoh82dxkw45am3uq39 Idrografia 0 3416 401775 362665 2026-05-18T14:42:28Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401775 wikitext text/x-wiki [[File:Seine estuaire 1875.jpg|thumb|250px|right|Estuariu di a [[Senna]]]] L''''idrografia''' hè a studia di a morfologia di i [[fiume|fiumi]]. == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Liami == ==Vede dinù== * [[Geografia litorale]] * [[Oceanografia]] [[Categoria:Giugrafia]] jm0gx7h70hikynplmec0h3mvd9w5mr4 Grande Lavu d'Oru 0 6135 401790 370729 2026-05-18T22:07:40Z Fausta Samaritani 15085 template 401790 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:D'oro.jpg|thumb|250px]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu d'Oru |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Grande Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] hdiuincwa72lpgmqef57s5x6pfhqa5q 401792 401790 2026-05-18T22:10:23Z Fausta Samaritani 15085 401792 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:D'oro.jpg|thumb|250px|Grande Lavu d'Oru]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu d'Oru |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Grande Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] dovk5ddrb4qcfi5ffpx69clh89zkn9a 401794 401792 2026-05-18T22:15:49Z Fausta Samaritani 15085 401794 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:D'oro.jpg|thumb|250px|Grande Lavu d'Oru]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Grande Lavu d'Oru |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Grande Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 2nkpi2dxrwk31nlon0e5ua4f043u645 Lavu d'Alzeta 0 6136 401793 370730 2026-05-18T22:15:07Z Fausta Samaritani 15085 template 401793 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac d'Alzeta.jpg|thumb|250px|Lavu d'Alzeta]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu d'Alzeta |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu d'Alzeta''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] hkiynu1tzyi8w4wwt532lonai2s2xmq Lavu d'Argentu 0 6137 401795 370731 2026-05-18T22:19:09Z Fausta Samaritani 15085 template 401795 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac d'Argentu.jpg|thumb|250px|Lavu d'Argentu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu d'Argentu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu d'Argentu''' (o '''Lavu d'Arghjentu''') hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 6wl2yc2e40lx2mwuzv0zrefum4997g6 Lavu di A Muvrella 0 6138 401797 370732 2026-05-18T22:22:54Z Fausta Samaritani 15085 401797 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Photo_lac_muvrella.JPG|thumb|250px|Lavu di A Muvrella]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=U Lavu di A Muvrella |altitudine=1868 |profondezza= |alimentazione= |emissariu=[[Spasimata]] ([[Figarella (fiume)|Figarella]]) }} U '''Lavu di A Muvrella''' (o '''Lavu di A Muvredda''') hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] jad7qr5qxxtf9uvf0njba5tonmvg62f Lavu di Bastani 0 6139 401796 370733 2026-05-18T22:21:20Z Fausta Samaritani 15085 401796 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac_de_Bastiani_Panorama.jpg|thumb|250px|Lavu di Bastani]] |tipu= |cumuna=Verghju |superficia= |nome=Lavu di Bastani |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Bastani''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] rbqxzgdcd2lhrcoi3gvr1271leb4dy5 Lavu di Bracca 0 6140 401798 370734 2026-05-18T22:26:06Z Fausta Samaritani 15085 template 401798 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac de Bracca vu du bord en été.jpg|thumb|250px|Lavu di Bracca]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Bracca |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Bracca''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] c37gct2rnjqs7tagd2fe22ynbcnp9td Lavu à u Capitellu 0 6141 401800 389018 2026-05-19T06:50:05Z Fausta Samaritani 15085 401800 wikitext text/x-wiki [[File:Lac de Capitello.jpg|thumb|left|200px|U lavu à u Capitellu.]] {{lavu di Corsica|nome=U lavu à u Capitellu|imagine=[[Image:Lac de capitello.jpg|300px]]|cumuna=[[Corti]]|superficia=0,055||nome=Lavu à u Capitellu|altitudine=1930|profondezza=16,2|emissariu=[[Tavignanu]]}} U '''lavu à u Capitellu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Com'è u [[lavu di Melu]] vicinu, hè situatu in a valle di a [[Restonica]]. A superficia di u lavu hè 5,5 ettari. D'origine ghjacciaria, hè u più lavu prufondu di [[Corsica]]. Hè dinù unu di i più lavi prufondi di [[Corsica]] cunniscuti è visitati. == Riferimenti == * [http://www.parc-naturel-corse.com/patrimoine/capitellu.html U lavu à u Capitellu - Le lac de Capitellu, Parcu Naturale Regiunale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060323095339/http://www.parc-naturel-corse.com/patrimoine/capitellu.html |date=2006-03-23 }} == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] fq0o0orm66ktefm48ye5fem0z7bzaj4 401801 401800 2026-05-19T06:52:55Z Fausta Samaritani 15085 401801 wikitext text/x-wiki [[File:Lac de Capitello.jpg|thumb|left|200px|U lavu à u Capitellu.]] {{lavu di Corsica|nome=U lavu à u Capitellu|imagine=[[Image:Lac de capitello.jpg|300px]]|cumuna=[[Corti]]|superficia=0,055||nome=Lavu à u Capitellu|altitudine=1930|profondezza=16,2|emissariu=[[Tavignanu]]}} U '''lavu à u Capitellu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Com'è u [[lavu di Melu]] vicinu, hè situatu in a valle di a [[Restonica]]. A superficia di u lavu hè 5,5 ettari. D'origine ghjacciaria, hè u più lavu prufondu di [[Corsica]]. Hè dinù unu di i più lavi prufondi di [[Corsica]] cunniscuti è visitati. == Riferimenti == * [http://www.parc-naturel-corse.com/patrimoine/capitellu.html] U lavu à u Capitellu - Le lac de Capitellu, Parcu Naturale Regiunale di Corsica. == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 7nxjg02bfathpwgmm8ycn0wzul6rrqq Lavu à e Cavacciole 0 6142 401802 370736 2026-05-19T06:57:01Z Fausta Samaritani 15085 401802 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=Lavu à e Cavacciole |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu à e Cavacciole |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu=Restonica }} U '''lavu à e Cavacciole''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] f34x8b5l87aul5lcv4rsqjhfgzh7bq0 Lavu à Crena 0 6143 401829 396739 2026-05-19T10:25:54Z Fausta Samaritani 15085 401829 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> '''Lavu à Crena'''</span> | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Crena47.jpg|300px|thumb|Lavu à Crena]] |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Ortu]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2,4 ettari |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 1310 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 6,5 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{emissariu}}} |} U '''lavu à Crena''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Hè situatu in a parti suda di u [[monte Ritondu]]. U lavu à Crena si trova à un altezza di 1310 metri, annantu à a cumuna d'[[Ortu]], sopra u paese di [[a Soccia]]. A superficia di u lavu hè 2,4 ettari. A prufondezza massima hè 6,5 metri. U lavu hè cutratu trè o quattru mesi l'annu. Ci hè una furesta di [[large|largi]] intornu à u lavu. L'acqua di u lavu hè acita (pH = 6,5). <gallery> File:Crena25.jpg|A pineta (di pini [[lariciu|larici]]) prima di ghjunghje à u lavu à Crena File:Crena32.jpg|U lavu File:Crena44.jpg| File:Crena45.jpg| </gallery> ==Itinerariu== Ci sò dui itinerarii, per andà in u lavu à Crena, u più cunnisciutu è u più cortu essendu quellu di a Soccia. ===Da a Soccia=== A partenza si face da u paese di a Soccia. Par andà in a Soccia, si piglia u stradone dipartimentale D23, dapoi [[Vicu]]. Dapoi [[Aiacciu]], si piglia u stadone dipartimentale D81 eppo u u stadone dipartimentale D70 à parte da [[Saone]]. Si parte versu u lavu da a cima di u paese di a Soccia. Si suvitanu i pannelli è si pò garà à u parcheghju à a fine di u stradone, ind'edda ci hè una grande croce. Si suvita dopu u stradellu chì và versu u lavu. 'Ssu stradellu righjunghje dopu quelle chì vene d'[[Ortu]]. Si cuntinueghja è si sbocca in una furesta di pini [[lariciu|larici]]. In a pineta, ci hè una funtana chì ni esce un' acqua fresca fresca. Dopu, si sbocca in u lavu. Per andà è vultà, ci vole una ora è mezu. Hè un stradellu senza difficultà. <gallery> File:Crena10.jpg|A croce sopra u paese di A Soccia File:Crena12.jpg|U pannellu à u principiu di u stradellu, da A Soccia File:Crena34.jpg|[[A Soccia]], vista da a partenza versu u lavu à Crena File:Crena39.jpg|A funtana, prima di ghjunghje à u lavu </gallery> ===Da Ortu=== Si pò dinù ghjunghje in u lavu à Crena da u paese d'Ortu. Hè più longu (circa trè ore per andà è vultà) ma hè più bellu. À u capu di circa una ora è quartu, ci si sbocca in u stradellu chì parte da a Soccia. ==Legenda== Accade à spessu ch'ellu ci fussi una legenda assuciata incù un lavu di [[Corsica]]. Difatti, ci hè una legenda chì face referenza à u [[lavu di Ninu]], u [[lavu di u Cintu]] è u [[grande lavu d'Oru]]. Ci hè dinò una legenda assuciatu incù u lavu à Crena. Siont'è 'ssa legenda, u [[Diavule]] vulia fà si un piattatoghju è avaria datu una martillata trimente. Saria cusì ch'ellu saria natu u lavu à Crena. U lavu hà una forma guasi ronda, è siont'è un antra legenda, saria a ghjumenta di u Diavule chì avaria erpiatu annantu à una cota di u fiume vicinu. Saria cusì chì u lavu hà una forma chì s'assumiglia à quella di l'unghjola di un [[cavallu]]. ==Da vede dinù== * [[Legenda di u lavu di Crenu]] == Referenze == * [http://natura2000.environnement.gouv.fr/sites/FR9402008.html Natura 2000 - Ministeru di l'Eculugia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061123174956/http://natura2000.environnement.gouv.fr/sites/FR9402008.html |date=2006-11-23 }} * Gauthier, Alain, ''Perule di a muntagne - Perles de la montagne'', [[Stantari]], [http://issuu.com/stantari/docs/stantari_n6 6] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100725202446/http://issuu.com/stantari/docs/stantari_n6 |date=2010-07-25 }}, pagine 33-41 == Ligami == * [http://www.etendues-sauvages.com/corse/galerie_02.htm Terra corsa - Terre corse] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061116141739/http://www.etendues-sauvages.com/corse/galerie_02.htm |date=2006-11-16 }} {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] buxljhvv04ey0tvslwj9gph3vi4cfmk Lavu à Goria 0 6145 401804 370737 2026-05-19T07:03:18Z Fausta Samaritani 15085 template 401804 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac de goria depuis breche de goria.jpg|250px|thum|Lavu à Goria]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu à Goria |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''lavu à Goria''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 337vubaxjvew0lti7yo08os3vffa14e Lavu di l'Oriente 0 6146 401830 370738 2026-05-19T10:27:26Z Fausta Samaritani 15085 401830 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Lac de l'Oriente.jpg|250px|thumb|Lavu di l'Oriente]] |tipu= |cumuna= |superficia=0,01 |nome=U Lavu di l'Oriente |altitudine=2.061 |profondezza=1.8 |alimentazione=neve |emissariu= ''Lomentu'' → [[Restonica]] }} U '''Lavu di l'Oriente''' (o '''Lavu di l'Orienti''') hè un [[lavu]] di [[Corsica]] Suprana. A più di 2000 metri d'altitudine, hè cunsideratu cum'è unu di i più belli lavi di Corsica. Si trova à 3 ore di marchja dop'à una partenza in a valle di a Restonica. Hè vicinu à u monte Ritondu. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] oopw6rboupaaxhvo4wam5ebb9slby3f Lavu di Lavigliolu 0 6147 401805 370739 2026-05-19T07:07:17Z Fausta Samaritani 15085 template 401805 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:The Lavigliolu lake in Corsica.jpg|250px|thum|Lavu di Lavigliolu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Lavigliolu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Lavigliolu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] lbbkaqxsds03ndp0t6fkrqpslg57nju 401831 401805 2026-05-19T10:28:02Z Fausta Samaritani 15085 401831 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:The Lavigliolu lake in Corsica.jpg|250px|thumb|Lavu di Lavigliolu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Lavigliolu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Lavigliolu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 8913r0fcpbp0si9eecv8zoqlnzefgln Lavu di Melu 0 6148 401832 388256 2026-05-19T10:28:40Z Fausta Samaritani 15085 401832 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> '''U lavu di Melu'''</span> | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac de Melo.jpg|300px|thumb|Lavu di Melu]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{tipu}}} |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Corti]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 6,2 |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 1710 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 16 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Restonica]] |} U '''lavu di Melu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. Hè situatu à una altura di 1710 metri. A so prufondezza massima hè 16 metri. In a vicinanza, ci hè dinù u [[lavu di Capitellu]] (1930 metri). A so superficia hè 6,2 ettari. Hè cutratu 5 o 6 mesi per annu. Hè in u lavu di Melu ch'ella nasce a [[Restonica]]. U lavu di Melu hè u più friquentatu è u più visitatu di i lavi di [[Corsica]]. D'istate, ci sò 50000 visitadori. U lavu di Melu hè situatu annantu à a cumuna di [[Corti]], com'è u [[lavu di Capitellu]], un [[lavu di Ninu]], u [[lavu di Goria]] è u [[lavu di U Rinosu]]. == Itinerariu == Da [[Corti]], si esce in a dirizzione di a [[Restonica]], annantu à u stradone dipartimentale D623. Si và sin'à i Pacciali di e Gruttelle. Si suvita dopu, durante un'ora u stradellu chì và à u la vu di Melu. Si ghjugne prima à l'anziani pacciali di Melu. Si varca dopu una vadina eppò si ghjugne à un'alziccia. Dopu ci hè un bivviu è dui itinerarii sò pussibuli per andà sin'à u lavu. Per u prima itinerairu, si ghjugne à u lavu dopu à esse passatu per un locu induv'ellu ci hè dui scale metalliche. Incù u secondu itinerairu, si varca a Restonica. == Ligami == * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=110 U lavu di Melu, Uffiziu di l'Ambiente di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081210081953/http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=110 |date=2008-12-10 }} {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] t2qju8j84e7qckw9y6rdikq6g1vyzvd Lavu Niidducciu 0 6149 401806 370740 2026-05-19T07:10:36Z Fausta Samaritani 15085 template 401806 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac de niellucciu.jpg|250px|thumb|Lavu Niidducciu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu Niidducciu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu Niidducciu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 7ju6clsyx7dpoey0sr5fga5jofmb307 401807 401806 2026-05-19T07:11:44Z Fausta Samaritani 15085 401807 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac de niellucciu.jpg|250px|thumb|Lavu Niidducciu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu Niidducciu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu Niidducciu''', ò '''Lavu di Niellucciu''', hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] trwmzizefu8nnf93ujwjsj959u20dpl Lavu à Ninu 0 6150 401808 382362 2026-05-19T07:12:36Z Fausta Samaritani 15085 401808 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Lac_de_Nino.jpg|250px|thumb|Lavu à Ninu]] |tipu= |cumuna=Verghju |superficia=0,065 |nome=Lavu di Ninu |altitudine=1743 |profondezza=12 |alimentazione=neve |emissariu=[[Tavignanu (fiume)|Tavignanu]] }} U '''Lavu di Ninu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Da vede dinò == * [[Catastaghju]] == Riferimenti == == Ligami == {{Lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] ev4nku1cdysxlqpcn43ve83md2nqcim Lavu à u Puzzolu 0 6151 401809 370742 2026-05-19T07:15:06Z Fausta Samaritani 15085 template 401809 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Pozz2.jpg|250px|thumb|Lavu à u Puzzolu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu à u Puzzolu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''lavu à u Puzzolu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] kliewkr8h5g2xl50hcuf7x0hnu9repl Lavu di Rina 0 6152 401833 370743 2026-05-19T10:32:16Z Fausta Samaritani 15085 template 401833 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=Lavu di Rina |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Rina |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Rina''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == Ci sò dui lavi in Rina: Rina supranu è Rina suttanu. Si trovanu vicini à u monte Renosu, è à i Pozzi di Marmanu. Ci si pò cullà pè a bocca di verde, pè a stazione di schì di Ghisoni o pè e [[muntagna|muntagne]] d'Ese. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 414n3lq9fosgl2cj1doagygm8j9cryn Lavu di Rinella 0 6153 401834 370744 2026-05-19T10:40:46Z Fausta Samaritani 15085 template 401834 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Rinella Soprano.jpg|250px|thumb|Lavu di Rinella]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Rinella |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Rinella''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == Vicinu à u [[monte Ritondu]], ci si pò ghjunghje partendu da i stazzi di e Gruttelle, terminus di a valle di a Restonica in vittura. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] cxpm44tbhi0k8w8pveazqb92yeag047 Lavu di Sorbi 0 6156 401823 370747 2026-05-19T10:03:14Z Fausta Samaritani 15085 template 401823 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Sorbi.jpg|250px|thumb|Lavu di Sorbi]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Sorbi |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Sorbi''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 072ut22bsvucwb53ndiqo0lqbldofvr 401824 401823 2026-05-19T10:06:06Z Fausta Samaritani 15085 401824 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Sorbi.jpg|250px|thumb|Lavu di Sorbi]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Sorbi |altitudine=2.060 |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Sorbi''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] rlev10vcty1xj2oyzamyyufjvqac9pb Lavu di U Ceppu 0 6157 401828 370748 2026-05-19T10:23:28Z Fausta Samaritani 15085 template 401828 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Ceppu1.jpg|250px|thumb|Lavu di U Ceppu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di U Ceppu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di U Ceppu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] dvqo0fvabl4rtxlh9sfzodgw4t57efj Lavu Maiò 0 6163 401785 370753 2026-05-18T15:17:45Z Fausta Samaritani 15085 file 401785 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica}} [[File:Lac Maio depuis le Capu a u Verdatu.jpg|thumb|250px|right|Lavu Maiò]] U '''Lavu Maiò''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] hf47xotz9b88a5hb5szctor2z5a4st6 401786 401785 2026-05-18T15:26:26Z Fausta Samaritani 15085 template 401786 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Lac Maio depuis le Capu a u Verdatu.jpg|thumb|280px]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=U Lavu Maiò |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu Maiò''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 35bo9v96m09inhxqdx09xg9fipayj5v 401791 401786 2026-05-18T22:09:30Z Fausta Samaritani 15085 401791 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[file:Lac Maio depuis le Capu a u Verdatu.jpg|thumb|280px|Lavu Maiò]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=U Lavu Maiò |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu Maiò''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 8328ll4vmsczcpt4az49fc2rh7a6feg Cumuna 0 8145 401825 375375 2026-05-19T10:14:24Z Fausta Samaritani 15085 file 401825 wikitext text/x-wiki [[File:Archives de Paris 03.JPG|thumb|250px|right|Archiviu cumunale di Parigi]] Una '''cumuna''' hè un centru abitatu è indipendenti incù una [[mirria]]. == Discrizzioni == A densità di a populazione si musura in abitanti/km². [[Categoria:Giugrafia]] 5936knuksla3r88sgbwdosri846cylr Lingua busniaca 0 12619 401776 371388 2026-05-18T14:45:53Z Fausta Samaritani 15085 fix, file 401776 wikitext text/x-wiki [[File:Bos-cro-cyr.gif|thumb|300px|right|Alfabetu di a lingua busniaca]] A '''lingua busniaca''' hè una [[lingui slavi|lingua slava]] miridiunali. Hè parlata in a [[Bosnia è Erzegovina]]. == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Lingua slava|Busniacu]] ggd8dx3s79duzarl3d3qb46iqlfujcr Lavu di Galeria 0 12726 401803 373711 2026-05-19T06:58:57Z Fausta Samaritani 15085 401803 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> '''U lavu di Galliera'''</span> | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac de Melo.jpg|250px|thumb|Lavu di Galeria]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{tipu}}} |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{cumuna}}} |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{profondezza}}} m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{alimentazione}}} |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| {{{emissariu}}} |} U '''lavu di Galliera''' hè un lavu chì si trova sott'à u Monte Ritondu, in [[Corsica Suprana]]. Ghjè u lavu u più altu di [[Corsica]] incù i so 2400 m. Cudratu 10 mesi à l'annu, u so culore blu pare neru certi ghjorni. Hè assai prifondu ma pocu largu. Ci si pò cullà da a valle di a Restonica dopu à 4 ore di marchja, un pocu più in sù di u lavu di l'Oriente. {{c-supranu}} {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 82tsue6yo448nzrnglixogobav07ps3 Amiragliu 0 13224 401787 347201 2026-05-18T15:32:26Z Fausta Samaritani 15085 file 401787 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jerome Bonaparte by Sarcy.jpg|thumb|200px|right|Jerome Bonaparte]] L''''amiragliu''' hè unu di i più alti gradi militari in a [[marina]]. == Discrizzioni == == Storia == == Rifarenzi == == Ligami == [[Viciamiragliu]]<br> [[Categoria:Gradu militare|Amiragliu]] efc62y43the2l96x4f4p13m2iqcipm2 401788 401787 2026-05-18T15:36:12Z Fausta Samaritani 15085 401788 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jerome Bonaparte by Sarcy.jpg|thumb|200px|right|[[Jerome Bonaparte|Jérôme Bonaparte]]]] L''''amiragliu''' hè unu di i più alti gradi militari in a [[marina]]. == Discrizzioni == == Storia == == Rifarenzi == == Ligami == [[Viciamiragliu]]<br> [[Categoria:Gradu militare|Amiragliu]] asphzn16k2m9rkmotzx8p67ce2u5hwh Pallò 0 13235 401820 394062 2026-05-19T09:10:20Z Fausta Samaritani 15085 401820 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lionel Andrés Messi Cuccittini.jpg|thumb|left|[[Lionel Messi]], un calciadore]] [[File:La mejor Hinchada de Futbol Argentino.jpg|thumb|]] U '''ghjocu à pallò''', ò semplicemente u '''pallò'''/'''ballò''', ancu chjamatu u '''calciu''', u '''futbol''' ò u '''futbolu''' (dà l'inglese ''association football''), hè un [[ghjocu]] è un [[sport]]. ==Discrizzioni == ==Da vede dinò== *[[Ronaldo]] *[[Unió Esportiva Poble Sec]] *[[Sebastian Deisler]] *[[FC Metz]] *[[Coritiba Foot Ball Club]] *[[Squadre naziunali campione di u mondu]] [[Categoria:Pallò|!]] faierlpsw4tswwz4i1cuh4jufx4dqgj 401822 401820 2026-05-19T09:14:33Z Fausta Samaritani 15085 401822 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lionel Andrés Messi Cuccittini.jpg|thumb|left|[[Lionel Messi]], un calciadore]] [[File:La mejor Hinchada de Futbol Argentino.jpg|thumb|300px|right|Stadiu di ballò in [[Argentina]]]] U '''ghjocu à pallò''', ò semplicemente u '''pallò'''/'''ballò''', ancu chjamatu u '''calciu''', u '''futbol''' ò u '''futbolu''' (dà l'[[Lingua inglese|inglese]]: ''association football''), hè un [[ghjocu]] è un [[sport]]. ==Discrizzioni == ==Da vede dinò== *[[Ronaldo]] *[[Unió Esportiva Poble Sec]] *[[Sebastian Deisler]] *[[FC Metz]] *[[Coritiba Foot Ball Club]] *[[Squadre naziunali campione di u mondu]] [[Categoria:Pallò|!]] od044aorqu6qzfj2ijiazer7qm4fpxv Abadan (Iranu) 0 13954 401777 378696 2026-05-18T14:50:27Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401777 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Abadan Microwave.jpg|thumb|250px|right|Abadan (Iranu)]] '''Abadan''' hè una cità di l'[[Iranu]]. == Discrizzioni == Hà un [[aviò|aeruportu]] internaziunale è un istitutu di [[tecnulugia|tecnulugìa]]. == Storia == == Giugrafia == == Demugrafia == Tene l'incirca 400.000 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Iranu]] slj558sseg95x1aulw0hycmucdbu1hq Iranu 0 13955 401778 399738 2026-05-18T14:53:08Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401778 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Iran in its region.svg|thumb|Iranu]] [[File:State flag of Iran (1964–1980).svg|thumb|Bandera di l'Iranu]] L''''Iranu''' ò l''''Iran''' (in [[lingua persianu|persianu]]: ایران, ''Irān''), ufficialmente a '''Republica Islamica di l'Iranu''', hè un paese in [[Asia]]. == Discrizzioni == A capitale si chjama [[Teheran]]. A lingua uffiziale hè u persianu. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == *[[Abu Nuwas]] *[[Aiat Fayez]] [[Categoria:Iranu]] q8ju97ahe27hj52sq4zbls2k0qgmmrw 401782 401778 2026-05-18T15:07:35Z Fausta Samaritani 15085 file 401782 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:State flag of Iran (1964–1980).svg|thumb|80px|Bandera]] [[File:Iran in its region.svg|thumb|250px|Iranu]] [[File:Vila de Machriyeh no Khuzistão, Irã.jpg|thumb|250px|right|[[Mari Caspiu]] (sedimenti)]] L''''Iranu''' ò l''''Iran''' (in [[lingua persianu|persianu]]: ایران, ''Irān''), ufficialmente a '''Republica Islamica di l'Iranu''', hè un paese in [[Asia]]. == Discrizzioni == A capitale si chjama [[Teheran]]. A lingua uffiziale hè u persianu. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == *[[Abu Nuwas]] *[[Aiat Fayez]] [[Categoria:Iranu]] 3p0or4gibiphql25i49crs4yjmspvtc Ebreu 0 14014 401815 359933 2026-05-19T07:36:11Z Fausta Samaritani 15085 link, categuria 401815 wikitext text/x-wiki Un '''Ebreu''' hè chì appartene à, o nasce da, un gruppu di e tribù semitiche, stabilite 2000 anni nanzu à [[Ghjesù Cristu|Cristu]], in a [[Palestina]] è dipoi custituite in unità naziunale è religiosa. == Discrizzioni == Hè ancu a lingua ufficiale di u Statu di [[Israele]] è di a [[Bibbia]]. == Da vede dinò == [[Ebrei di Corsica]] == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2003), [[w:en:Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew|''Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew'']], [https://www.palgrave.com/gp/book/9781403917232 Palgrave Macmillan] (ISBN 9781403917232 / ISBN 9781403938695) [[categoria:Storia]] [[Categoria:Religione]] ooih1u3m6yu0ci29mirxzmzv4dtc0kb Aiat Fayez 0 14031 401779 385591 2026-05-18T14:56:05Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401779 wikitext text/x-wiki [[file:Aiat Fayez Reims SCènes d'Europe 04126.jpg|thumb|Aiat Fayez ([[2017]])]] '''Aiat Fayez''' è unu [[littiratura|scrittore]] è [[filusufia|filòsofu]] natu in [[1979]]. == Biugrafia == In [[2000]] Aiat Fayez immigra in [[Francia]]. === =pera === Hà scrittu ''Cycles des manières de mourir'', publicatu in aprile [[2009]], à prupòsitu di a vita di u frusteru in [[Francia]]. Di [[dicembre]] [[2010]] scrive dui articuli, induve spiega chì hà decisu di chittà a Francia. [[Categoria:Biugrafia|Fayez, Aiat]] [[Categoria:Iranianu|Fayez, Aiat]] [[Categoria:Filosofu|Fayez, Aiat]] h4r0szc1ov4ostb6dl9k9ya3g7of24o 401780 401779 2026-05-18T14:56:28Z Fausta Samaritani 15085 401780 wikitext text/x-wiki [[file:Aiat Fayez Reims SCènes d'Europe 04126.jpg|thumb|Aiat Fayez ([[2017]])]] '''Aiat Fayez''' è unu [[littiratura|scrittore]] è [[filusufia|filòsofu]] natu in [[1979]]. == Biugrafia == In [[2000]] Aiat Fayez immigra in [[Francia]]. === Opera === Hà scrittu ''Cycles des manières de mourir'', publicatu in aprile [[2009]], à prupòsitu di a vita di u frusteru in [[Francia]]. Di [[dicembre]] [[2010]] scrive dui articuli, induve spiega chì hà decisu di chittà a Francia. [[Categoria:Biugrafia|Fayez, Aiat]] [[Categoria:Iranianu|Fayez, Aiat]] [[Categoria:Filosofu|Fayez, Aiat]] 0fsfjhjuhmj24l0kc7fbibtlyg9zt6c Spiritu Santu 0 14192 401816 358980 2026-05-19T07:38:14Z Fausta Samaritani 15085 401816 wikitext text/x-wiki U '''Spiritu Santu''' hè, nant'à tradizione [[Ghjudaisimu|ebraica]], [[Cristianesimu|cristiana]] è dinù [[Islam|islamica]], u spiritu di [[Diu]]. Per quasi tutte e cunfessioni cristiane, U Spiritu Santu hè a Terza Persona di a [[Trinità]]. A parola "Spiritu" significheghja in [[latinu]] soffiu o respirazione. In a [[fede]] [[Chjesa|cattolica]] U Spiritu Santu vene in parte eguale di e due altre persone, U Padre e U [[Figliu]] . Invece chì, per l'ortodossi, U Spiritu Santu procede solamente da U Patre. A [[culomba]] hè l'[[acellu]] chì riprisenta U Spiritu Santu. [[Bethabara]] [[categoria:Religione]] [[categoria:Cristianisimu]] [[categoria:Ghjudaismu]] [[categoria:Islam]] 1hr3k5fctvk3om3sr3rrsz7387ayn07 Helena (Montana) 0 14636 401774 332695 2026-05-18T14:34:29Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401774 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Helena, Montana-750px.JPG|thumb|500px|right|Helena (Montana)]] '''Helena''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Montana]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 28.180 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 77ak6ua599gs68p7sgzifbc1rjbq8ui Stadiu Anghjulu Casanova 0 15070 401819 334474 2026-05-19T09:08:44Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 401819 wikitext text/x-wiki [[File:Ange-Casanova 2011.jpeg|thumb|250px|right|Stadiu Anghjulu Casanova]] U '''Stadiu Anghjulu Casanova''' hè u stadiu di u [[Gazélec Football Club Aiacciu]] è si trova in [[Mezzavia]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Corsica]] 6t85otfiv4n2zkr5zhcg00ntdosx7bg 401821 401819 2026-05-19T09:11:16Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401821 wikitext text/x-wiki [[File:Ange-Casanova 2011.jpeg|thumb|250px|right|Stadiu Anghjulu Casanova]] U '''Stadiu Anghjulu Casanova''' hè u stadiu di u [[Gazélec Football Club Aiacciu]] è si trova in [[Mezzavia]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Pallò]] kvpfko1yw7os9ioy2u70velwu5iejqc Vincent van Gogh 0 15266 401771 398938 2026-05-18T14:27:14Z Fausta Samaritani 15085 401771 wikitext text/x-wiki [[File:VanGogh 1887 Selbstbildnis.jpg|thumb|Autoritrattu di van Gogh]]{{Bisogni Fonti}} '''Vincent Willem van Gogh''' (prununciatu in ulandesu : /ˈvɪnsɛnt ˈʋɪləm vɑŋ ˈɣɔx/), natu u [[30 di marzu]] 1853 à Groot-Zundert, à i [[Paesi Bassi]], è mortu u [[29 di lugliu]] 1890 à Auvers-sur-Oise, in Francia, hè un pittori è disignadori ulandesu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> A so opara piena di naturalisimu, ispirata da l'impressiunisimu è u puntinisimu, annuncia u fauvisimu è l'esprissiunisimu. Van Gogh cresci in senu à una famiglia di l'anziana burghesia. Prova prima à fà carriera com'è marcanti d'arti ind'è Goupil Cie. Eppuri, ricusendu di veda l'arti com'è una marcanzia, hè lucinziatu. Aspira tandu à divintà pastori, ma fiasca à l'asamini di tiulugia. À l'approcciu di 1880, si ghjira versu a pittura. Mentri 'ssi anni, chetta i Paesi Bassi par a Belgica, po si stabilisci in [[Francia]]. Vincenzu splura a pittura è u disegnu à tempu in autudidattu è suvitendu i corsi. Passiunatu, ùn cessa di arricchiscia a so cultura pitturali : analizeghja u travagliu di i pittori di l'ebbica, visiteghja i musei è i gallarii d'arti, scambia l'idei incù i so amichi pittori, studieghja i stampi giappunesi, l'incisioni inglesi, è cetara. A so pittura rispechja i so ricerchi è a stesa di i so cunniscenzi artistichi. Eppuri, a so vita hè puntighjata di crisi chì svelani a so instabulità mintali. Una d'eddi pruvucheghja u so suicidiu, à l'ità di 37 anni. L'abundanti currispundenza di Van Gogh parmetti di capiscia lu megliu. Hè custituita di più di 800 lettari scritti à a so famiglia è à i so amichi, frà i quali 652 inviati à u so frateddu "Theo", incù quali eddu intratteni una rilazioni sustinuta tantu annantu à u pianu parsunali ch'è prufissiunali. L'opara di Van Gogh hè cumposta da più di 2000 teli è disegni datendu par u più di l'anni 1880. Faci ecu à u mezu artisticu auropeu di a fini di u XIXu seculu. Hè influinzatu da i so amichi pittori, in particulari Anthon van Rappard, Émile Bernard è Paul Gauguin. Scambia dinò i punti di vista incù u so frateddu Theo, un marcanti d'arti cunnisciutu. Ammira [[Jean-François Millet]], [[Rembrandt]], [[Frans Hals]], Anton Mauve è [[Eugène Delacroix]], tuttu ispirendu si di Hiroshige, [[Claude Monet]], Adolphe Monticelli, [[Paul Cézanne]], [[Edgard Degas]] è [[Paul Signac]]. Pocu cunnisciutu in l'anni 1890, Van Gogh ùn hè statu rimarcatu ch'è da un picculu numaru d'autori è di pittori in Francia, à i Paesi Bassi, in Belgica è à u Danimarca. Eppuri, in l'anni 1930, i so opari attirani 120000 parsoni à un'espusizioni di u Museum of Modern Art, à New York. Hè oghji cunsidaratu com'è unu di i più grandi artisti di tutti i tempi. ==Biugrafia == ===Famiglia === [[File:Famille van Gogh.JPG|thumb|upright=1.3|'''A famiglia di Vincenzu van Gogh'''<br />Insù : u so babbu Theodorus van Gogh è a so mamma Anna Cornelia van Gogh (nata Carbentus)<br />Inghjò : Vincent Willem, Anna Cornelia, Theo, Elisabetha Huberta, Willemina Jacoba è Cornelis Vincent.]] A famiglia Van Gogh, di anziana burghesia, hè dighjà nutevuli à i XVIu è XVIIu seculi. U statu di pastori in riligioni hè una tradizioni famigliali, com'è ancu u cummerciu di l'arti. U missiavu di Vincenzu (1789 - 1874) hà, par indittu, suvitatu i corsi à a facultà di tiulugia à l'università di Leyde insin'à 1811. Trè di i so figlioli sò divintati marcanti d'arti. Vincenzu Willem Van Gogh nasci u 30 di marzu 1853 à Groot-Zundert, un paesi vicinu à Breda in u punenti di u Brabant-Septentrional, in u sudu di i Paesi Bassi. A so mamma avia missu à u mondu un ziteddu natu mortu, u 30 di marzu 1852 : Vincent Willem I, ch'eddu ni purtarà u nomu. Hè u figliolu maiò di Theodorus van Gogh, pastori di a Ghjesgia rifurmata à Groot-Zundert dapoi 1849, è d'Anna Cornelia, nata Carbentus, figliola di un liadori di a corti di u Ducatu di Brabant. I so parenti addivarani sei ziteddi : Vincenzu, Anna Cornelia (1855 - 1930), Tiadoru (" Théo "), Elisabetha Huberta (" Liss ", 1859-1936), Willemina Jacoba (" Wil " o " Wilkie ", 1862-1941) è Cornelis Vincent (" Cor ", 1867-1900). U so babbu Theodorus conta deci frateddi è sureddi. Parechji zii paterni ghjucarani un rollu ditarminanti in a vita di Vincenzu. Hendrik Vincent van Gogh, " Hein ", hè marcanti d'arti à Bruxelles. Johannes van Gogh (di), " Jan ", hè amiragliu è ricevi Vincenzu ind'è eddu à Amsterdam mentri più di un annu. Cornelis Marinus van Gogh, " Cor ", hè dinò marcanti d'arti. U so cumpari Vincent van Gogh, " Centu ", s'hè assuciatu à a catena di gallarii di l'editori d'arti parighjinu Goupil Cie. ===Ghjuvantù === ====1853 - 1869 ==== A famiglia di Van Gogh t'hà una vita simplicia. L'ambianza laburiosa di u fuculaghju parintali marca prufundamenti u ghjovanu Vincenzu, chì hè un ziteddu seriu, zittu è pinsosu. Di ghjinnaghju 1861, Vincenzu Van Gogh entri à a scola di Zundert, chì u so effettivu hè di dui centu elevi Hè cacciatu di a scola è, à a fini di annu 1861, Anna Birnie (1844-1917) 3 hè impiigata com'è istitutrici par dà i corsi à Vincenzu è à a so suredda, Anna. Li insegna, frà altru, u disegnu. U 1ima uttrovi 1864, parti par l'internatu di Jan Provily à Zevenbergen, una cità culligata à a cumuna di Moerdijk à trenta chilomitri da ind'è eddu. Ci ampara u francesu, l'inglesu è u tedescu. Ci rializeghja dinò i so primi pruvaturi di disegnu. U 15 di sittembri 1866, entri à u culleghju Guglielmu II, à Tilbourg. U so prufissori di disegnu era u pittori Constant Cornelis Huijsmans à u culleghju Willem II. Vincenzu vivi difficiulamenti 'ssa luntananza. Di marzu 1868, chetta in furia u stabilimentu è si ni volta ind'è i so parenti à Zundert. ====1869 - 1878==== [[Image:VincentVanGoghFoto.jpg|thumb|150px|Vincenzu van Gogh à l'ità di 18 anni]] [[Image:Theo van Gogh 1878 (cropped).jpg|thumb|left|150px|Theodorus van Gogh à l'ità di 21 anni]] U 30 di lugliu 1869, à l'ità di 16 anni, Vincenzu chetta a casa familiali par divintà lavuranti ind'è Goupil Cie à La Haye, filiali fundata da u so ziu Hein. 'Ssa impresa internaziunali chì vendi i dipinti, i disegni è i ripruduzioni, hè tandu dirighjita da Hermanus Tersteeg, à u quali l'artistu purtava un grandi rispettu. In u 1871, u so babbu hè mutatu à Helvoirt. Vincenzu ci passa i so vacanzi in u 1872, prima di renda visita à Theo, à Bruxelles. Dopu à a so furmazioni in amparera, hè ingaghjatu ind'è Goupil Cie. Di ghjugnu 1873, Adolfu Goupil l'invia in a succursali di Londra incù l'accordu di u so ziu Cent. Siont'è a futura donna di Theo, Johanna Bonger ditta " Jo ", hè u più periudu filici di a so vita. Riesci è, à 20 anni, vinci più ch'è u so babbu. Casca amurosu d'Eugénie LoyerDiff, a figliola di a so prubitaria à Brixton, ma quandu eddu li svela i so sintimenti, edda li palesa ch'è s'hè dighjà sicritamenti prummissa incù u pighjunanti pricidenti. Van Gogh s'isuleghja di di più. À listessa ebbica, sviluppa un firventi intaressu par a riligioni. U so zelu riligiosu piglia certi prupurzioni chì inchetani a so famiglia. U 12 di nuvembri 1873, Theo hè mutatu à a succursali di La Haye da u so ziu Cent. U so babbu è u so ziu inviani Vincenzu in Parighji à mezu maghju 1875, à u sediu principali di Goupil Cie à u 9 carrughju Chaptal. Affesu di veda l'arti trattatu com'è un pruduttu è una ropa, ni parla à certi clienti, ciò chì pruvucheghja u so rinviu u 1ima aprili 1876. Frà tantu, a famiglia Van Gogh s'hè cullucata à Etten, paesi di u Brabant Sitttentriunali. Van Gogh si senti tandu una vucazioni spirituali è riligiosa. Volta in Inghilterra induva, mentri calchì tempu, travaglia in modu benivulenti, prima com'è prufissori suppleenti in un picculu internatu chì dà annantu à u portu di Ramsgate, induva eddu hè ingaghjatu. Disegna uni pochi di abbozzi di a cità. À u so frateddu Theo, scrivi : " À Londra, mi socu à spessu arristatu par disignà annantu à i spondi di a Tamisa vultendu da Southampton Street a sera, è quissa ùn sbuccava annantu à nienti ; ci saria vulsutu ch'è calchissia mi spieghi a pruspittiva. " Com'è a scola devi più dopu cullucà si à Isleworth in u Middlesex, Van Gogh dicidi d'andà ci. Ma u scasamentu ùn hà finalmenti micca locu. Ferma sopr'à locu, diventa un firventi animadori metudistu è voli " pridicà u Vanghjeliu dapartuttu ". À a fini di uttrovi 1876, prununcia u so prima sirmonu à a Wesleyan Methodist Church à Richmond. Di nuvembri, hè ingaghjatu com'è assistenti à a Congregational Church di Turnham Green. In Natali 1876, volta ind'è i so parenti. A so famiglia l'incita tandu à travaglià in una libraria di Dordrecht à i Paesi Bassi mentri uni pochi di mesa. Eppuri, ùn ci hè micca felici. Passa a maiò parti di u so tempu in u daretu di a butteca di u magazenu à disignà o à traducia i passaghji di a Bibbia in inglesu, in francesu è in tedescu. I so lettari cumportani di di più testi riligiosi. U so cumpagnu di camara di l'ebbica, un ghjovanu prufissori chjamatu Görlitz, spiigarà più tardi ch'è Van Gogh manghja pocu : " ùn manghjava micca carri, ghjustu un picculu pezzu a dumenica, è solu dopu chì u nosciu prubitariu ebbi lungamenti insistutu. Quattru poma incù una stamparedda di salsa è una buccunata di ligumi custituisci a so cena. " Sustinendu lu in u so desideriu di divintà pastori in riligioni, a so famiglia l'invia di maghju 1877 à Amsterdam, induva eddu sughjorna ind'è u so ziu Jan, chì hè amiragliu. Vincenzu si pripara par l'università è studieghja a tiulugia incù u so ziu Johannes Stricker, tiolugu rispittatu. Fiasca à i so asamini. Chetta tandu u dumiciliu di u so ziu Jan, di lugliu 1878, par vultà in casa familiali à Etten. Suvita i corsu mentri trè mesa à a scola prutistanti di Laeken, vicinu à Bruxelles, ma fiasca di novu è abbanduneghja i so studii par divintà pridicatori laicu. À u principiu da dicembri di u 1878, otteni una missioni d'evanghjelistu in Belgica, vicinu à i minadori di carbonu di u Borinage, in a rigioni di Mons. Ci diventa un pridicatori sulidariu di i lotti contru à u patrunatu ma hà ghjà fattu a so amparera pitturali chì hà visitatu tutti i grandi musei di i cità impurtanti ch'è eddu hà attravirsati quandu eddu travagliava ind'è Goupil Cie. ====1879 - 1880 ==== [[File:Vincent_van_Gogh_-_Wasmes_-_Maison_du_boulanger_Denis_-_Angle_Rue_du_petit-Wasmes_et_Rue_Wilson-002.JPG|thumb|Vincenzu van Gogh (1878 - 1879), Wasmes, a casa di u panitteri Denis, angulu di u carrughju di u Petit-Wasmes è di u carrughju Wilson.]] [[File:Cuesmes_JPG001.jpg|thumb|A casa ind'eddu hà sughjurnatu Vincenzu van Gogh à Cuesmes (Belgica), in u 1878.]] A so travirsata di u Borinage in Belgica cumencia à Pâturages (oghji in a cumuna di Colfontaine) in u 1878. Ci hè accoltu da un evanghjelistu chì u stalla ind'è un cultivatori à Wasmes. Assà in freccia, cunsidareghja 'ssa casa troppu lussuosa è, d'aostu, parti par Cuesmes par allughjà ind'è un antru evanghjelistu. Suvitendu in tuttu i so cunvinzioni, Van Gogh dicidi di campà com'è quiddi vicinu à i quali eddu pridicheghja, spartendu i so difficultà, sinu à dorma annantu à a paglia in una piccula capanna. Cunsacra tuttu à i minadori è à a so famiglia. Và ancu sinu à falà in un pozzu di minera di a Minera di carbonu di Marcasse, à 700 metri di prufundità. À u mumentu di un colpu di grisù, salva un minadori. Ma i so attività di pastori uvrieri ùn tardani micca à essa disappruvati, ciò chì l'affendi. Accusatu di essa un capifila, hè custrintu di abbandunà a missioni - suspesa da u cumitatu di evanghjilisazioni - ch'è s'era data. Ni riteni l'imaghjina di a miseria umana chì apparisciarà in una parti di a so opara. Dopu à 'ssi avvinimenti, si culloca à Bruxelles po riveni brivamenti à Cuesmes, induv'eddu si stalla in una casa. Ma, sottu à a prissioni di i so parenti, si ni volta à Etten. Ci ferma dislaziatu, insin'à marzu 1880, ciò chì dà u pinseri di di più a so famiglia. Vincenzu è Theo si disputani riguardu à u so avvena : 'ssi tinsioni i privani di cumunicazioni mentri vicinu à un annu. Di più, un gravi cunflittu scoppia trà Vincenzu è u so babbu, quist'ultimu andendu sinu à si rinsignà par fà ammetta u so figliolu à l'asiliu di Geel. Scappa di novu è si rifughja à Cuesmes, induva eddu alloghja insin'à uttrovi 1880 ind'è un minadori. In u frattempu, Theo otteni un impiegu stabuli ind'è Goupil Cie in Parighji. ===Maturità === Van Gogh aghjunghji a so maturità à l'attimu ind'eddu cumencia a so carriera d'artistu. S'intaressa di di più à i so prossimi è à i sceni cutidiani ch'è eddu cumencia à ripprisintà in l'abbozzi à a minera di piombu, à u carbunceddu o à u criò. D'uttrovi 1880, parti à Bruxelles è, u 15 di nuvembri 1880, s'iscrivi à l'Accademia reali di i Beddi Arti annantu à i cunsigli di u pittori Willem Roelofs. Hà l'uccasioni di travaglià à l'atteddu di u pittori Anthon van Rappard, in u carrughju Traversière. U 1ima frivaghju 1881, Theo hè numinatu gerenti di a succursali di Goupil Cie annantu à u viali Montmartre. Dicidi tandu di sottuvena à i bisogni di u so frateddu. Vincenzu hè guasgi annosu di 28 anni. À a fini di aprili 1881, Van Gogh riveni in a casa familiali è ci ferma insinu à Natali. Cunsacra par u più u so tempu à a littura è à i studii di i figuri. D'istatina, casca innamuratu di Kee Vos, a figliola di u so ziu Stricker. Malgradu u ricusu chjaru di Kee, veduva di pocu, Vincenzu insisti, criendu un'atmusfera di di più tesa in a so famiglia. ====La Haye ==== [[File:Vincent Van Gogh - Sorrow.JPG|thumb|''Sorrow'', 1882, mina di piombu, lavis, 45, 5 x 29, 5 cm, cullizzioni privata (F929/JH129).]] Sorrow, 1882, minera di piombu, lavis, 45, 5 x 29, 5 cm, cullizzioni privata (F929/JH129). In seguitu à una viulenti disputa incù u so babbu, parti par La Haye, induv'eddu si stalla in un picculu atteddu. Ci ricevi i lizzioni di pittura di u so cucinu par allianza, Anton Mauve (sposu di a so cucina carnali Ariëtte Carbentus), praticheghja tandu par u più l'acquareddu è studieghja a pruspittiva. Di ghjinnaghju 1881, Van Gogh scontra un'anziana prustituta, Soiu Hoornik, chì cumencia à fà da mudeddu par eddu. Di branu 1882, u so ziu Cornelis Marinus, prubitariu di una gallaria d'arti numata à Amsterdam, li cummanda i disegni di La Haye. U travagliu ùn s'avvera micca à l'altezza di i spiranzi di u so ziu, chì li passa parò una siconda cummanda. Bench'è eddu li aghji discrittu in dittagliu ciò ch'è eddu aspittava di eddu, hè di novu dilusu. Di ghjugnu 1882, un'uspitalisazioni liata à una malatia veneriana li parmetti di ricuncilià si incù i so parenti. À a so isciuta, si stalla in un più grandi atteddu incù Soiu Hoornik è i so dui ziteddi. Hè in cori di l'istati 1882 ch'eddu principia a pittura à l'oliu. 'Ssu periudu di a so vita parmetti di cunsacrà si à u so arti. Sparti i so riflissioni annantu à pittori ch'è eddu ammira com'è Daumier o Jean-François Millet ch'eddu ni cunnosci bè l'opari. Faci numarosi dipinti è disegni siont'è diffarenti tecnichi. Manda i so opari à Theo è scrivi à Anthon van Rappard. À parta da u branu 1883, s'intaressa à cumpusizioni più elaburati, basati annantu à u disegnu. Assà pochi di 'ssi disegni ani sopravvivutu chì, mancanti di narbusità è di friscura siont'è Theo, sarani distrutti da Vincenzu. I vinti mesa ch'è eddu passa à [[La Haye]] (trà 1882 è 1883) parini dicisivi par l'artistu, chì rializeghja a so vulintà di rompa incù i cunvinzioni murali di u so mezu suciali, è a so impussibilità à suvità un'esistenza nurmali. Numarosi litturi, Honoré de Balzac, Victor Hugo, Émile Zola o dinò Charles Dickens, venini à arricchiscia a so visioni di u mondu, è rinforzani i so cunvinzioni suciali. D'aostu 1883, cunsidareghja di parta in a pruvincia campagnola di a Drenthe par prufittà di i so paisaghji. A so rilazioni incù Sien Hoornik si compii tandu. ====Drenthe ==== Da sittembri à dicembri 1883, Vincenzu sughjorna in sulitariu in a pruvincia di Drenthe, in u nordu di i Paesi Bassi, ind'eddu s'accanisci à a so pittura. Hè u singulu rimediu ch'è eddu trova di fronti à un fondu sintimentu d'addisperu. Cambia abbastanza à spessu di lughjamentu è a sulitudina li pesa. U tempu pluviosu è i difficultà finanziarii di u so frateddu Theo u dicidini à riunghja a so famiglia stallata dapoi ghjugnu 1882 à Nuenen, in u Brabant Sittentriunali, in u prisbiteriu paternu. ====Nuenen ==== [[File:VanGogh F84.jpg|thumb|left|''U Vechju Campanili di Nuenen'' ("U Cimiteriu campagnolu"), 1885, oliu annantu à tela, 65 x 80 cm, Amsterdam, museiu Van Gogh, Fundazioni Vincenzu van Gogh (F84/JH772).]] Van Gogh prufitta di un picculu atteddu accunciatu à u so intentu in a casa famigliali. Ci rializeghja i serii di dipinti annantu à parechji temi, in particulari i tissidori. Hè à Nuenen ch'è u so talentu si svela difinitivamenti : di 'ssa ebbica datani i putenti studii à a petra nera di campagnoli à u travagliu, ma dinò calchì dui centu dipinti à a paletta bughja è à i colpi di spazzuletta sprissivi, chì cunfermani tandu u so talentu di disignadori è di pittori. Vincenzu pruponi à Theo di ùn pagà li più a pinsioni ma piuttostu di scambià i so virsamenti contru à i so dipinti. Theo acquista cusì i dipinti ch'è eddu spera di venda. Vincenzu cuntinueghja à veda Van Rappard incù quali eddu pinghji. À 'ssu periudu, dà dinò i corsi di pittura à l'amatori. Po, di maghju 1884, affitta un atteddu più maiori ch'è quiddu ch'è eddu avia fin'à tandu. [[File:Van Gogh--Paysan.jpg|thumb|''Ritrattu di campagnolu'', 1885, oliu annantu à tela, 39 x 30, 5 cm, Bruxelles, Musei reali di i Beddi Arti di Belgica.]] Par a terza volta, Van Gogh s'innamora. Spezza una rilazioni incù a so vicina, Margot Begemann, ciò ch'è i so famigli rispittivi ùn apprizzeghjani micca. À mezu sittembri, Margot tenta di suicidà si. Passa u so periudu di cunvaliscenza à Utrecht. U 26 di marzu 1885, u babbu Van Gogh mori di una crisa cardiaca. Par via di i rilazioni difficiuli ch'è eddu intratteni incù a so vicinanza, a suredda di Vincenzu li cheri di chittà u prisbiteriu. Stà tandu in u so atteddu trà aprili è maghju 1885. Quandu eddu hè dinò à Nuenen, travaglia annantu à una seria di pitturi chì devini dicurà a sala à manghjà di unu di i so amichi chì stà à Eindhoven. Van Gogh s'intaressa tandu à l'artisti rinumati di a scola di La Haye, com'è Théophile di Bock è Herman Johannes van der Weele. Si tratta di un gruppu d'artisti chì, trà 1860 è 1890, sò mori influinzati da a pittura rialista di a scola di Barbizon. Frà 'ssi artisti, Johan Hendrik Weissenbruch o Bernardu Blommers par indittu, sò citati in i lettari di Van Gogh à u mumentu di i so discussioni annantu à l'arti. Ùn esita micca nemmenu à fà i rimarchi annantu à Rembrandt è Frans Hals discutendu di i so opari. À listessa ebbica, Émile Zola hè criticu d'arti. In u 1885, à l'attimu ind'eddu apparisci u so rumanzu Germinal, Van Gogh pinghji ''I Manghjadori di poma''. Esponini tremindù a vita di a classa pupulari. Dopu à u so sughjornu à Nuenen, passendu di 'ssu rialisimu bughju à u culurisimu, Van Gogh piglia un nuveddu slanciu in a so pittura. A so paletta diventa più chjara è più culurita, mentri i so colpi di pinneddi divintani più netti. ====Anvers ==== À Anvers di novu, di nuvembri 1885, hè imprissiunatu da i pitturi di Rubens è scopri i stampi giappunesi, ch'eddu cumencia à cullizziunà in 'ssa cità. Hè dinò in a capitala fiamminga ch'è l'artistu inaugureghja a so famosa vigata d'auturitratti. Piglia parechji corsi di disegnu è rializeghja i studii di nudi. L'idea di riparta à Parighji li hè aggradevuli. Privedi ghjà di studià in l'atteddu di Fernand Cormon è allughjà si ind'è Theo par mutivi d'ecunumia. Di frivaghju 1886, sbarca dunqua in Parighji. ====Parighji ==== [[File:Vincent Willem van Gogh 020.jpg|thumb|''U Risturanti di a Pesciasirena'' à Asnières, 1887, oliu annantu à tela, 54 x 65 cm, Parighji, museiu d'Orsay (F 313 JH 1251).]] À u principiu di u mesi da marzu di u 1886, Vincenzu riunghji u so frateddu Theo à Montmartre, incù a brama di infurmà si annantu à i nuvità di a pittura imprissiunista. À l'ebbica, Theo hè gerenti di a gallaria di Montmartre Boussod, Valadon & Cie (i succissori di Goupil Cie). Vincenzu ci diventa dinò l'amanti d'Agostina Segatori, gerenti taliana di u cabaret Au Tambourin, viali di Clichy. Sola a cunniscenza di u mezu artisticu parighjinu pò veramenti parmetta à Van Gogh di rinnuvà è di arricchiscia a so visioni. Quidda annu hè quiddu di l'ultima mostra imprissiunista ch'è Vincenzu scopri, è in 1887 devi avè locu a prima ritruspittiva di l'opara di Millet. [[File:Vincent van Gogh - Voie à Jardin du Luxembourg.jpg|thumb|left|Un viali in u Giardinu di u Lussemburgu, 1886, oliu annantu à tela, 27 x 46 cm, Clark Art Institute.]] Parighji si pripara tandu à accoglia parechji espusizioni : in più di u Salottu, ind'eddi sò esposti l'opari di Puvis di Chavannes, Van Gogh visiteghja i sali di a quinta mostra internaziunali à a gallaria Georges Petit, chì prisenta i teli d'Auguste Renoir è di Claude Monet. Quist'ultimi ùn aviani micca vulsutu participà à l'uttesima è ultima espusizioni di l'imprissiunisti, chì uffria u spittaculu di un gruppu sdrisgiutu, trà i difizzioni è i ghjunghjiticci, è apria i so porti à a nuvità di l'attimu, u neuimpressiunisimu, incù a tela di Georges Pierre Seurat, una dumenica dopumeziornu à l'Isula di a Grande Jatte. In Parighji in l'anni 1886-1887, Van Gogh friquenta calchì tempu l'Accademia di u pittori Cormon, ind'eddu faci a cunniscenza di Henri di Toulouse-Lautrec, di Louis Anquetin, d'Émile Bernard è ancu di John Peter Russell. Quist'ultimu rializeghja u so ritrattu. Scontra dinò, par mezu di u so frateddu, guasgi tutti l'imprissiunisti, in particulari Georges Seurat è Camille Pissarro, è ancu Paul Gauguin. In a butteca di u babbu Tanguy, diventa l'amicu di Paul Signac. Sottu à l'influenza di i stampi giappunesi, i so cumpusizioni acquistani à pocu à pocu di più di libartà è d'asgiu, quandu inveci si prova à a tecnica di l'applattu culuritu. Pissarro l'inizia dinò à i tiurii nuveddi annantu à a luci è à u trattamentu divisiunistu di i toni. A paletta di l'artistu s'arricchisci tandu di culori vivi è a so tocca s'animeghja è si spezza, quissa grazia dinò à Signac incù quali eddu travaglia in u 1887. Esaltatu da u firvori di u clima artisticu parighjinu, Van Gogh brusgia i tappi di u so rinnovu artisticu grazia à a friquintazioni di i più pittori anticunfurmisti di l'ebbica: si prova à u neuimpressiunisimu vicinu à Signac è Pissarro, inchiesta annantu à i prufundità psiculogichi di u ritrattu incù u so amicu Toulouse-Lautrec, hè infurmatu di manera prumaticcia di a sintesi di u "cloisonnisme" da i so cumpagni Louis Anquetin è Émile Bernard, è pò apprizzà i teli esotichi rializati da Gauguin in Martinica. Rigeneratu da 'ssa mudernità, hè prontu à rializà u so sonniu mediterraniu, in cerca di a luci abbagliacanti di a Pruvenza, chì faci risplenda i culori puri di a natura, studiati sin'à tandu in a so cullizzioni di stampi giappunesi. Hè un periudu assà fertili induva u so arti s'uriinteghja versu l'impressiunisimu, ma l'assenziu è a stanchezza aggravani u so statu mintali. U 19 di frivaghju 1888, chetta Parighji. ====Arles ==== [[File:WLANL_-_Pachango_-_Het_gele_huis_('De_straat'),_Vincent_van_Gogh_(1888).jpg|thumb|left|A Casa giadda ("U Carrughju"), 1888, oliu annantu à tela, 72 x 89 cm, New Haven, Yale University Art Gallery (F464/JH1589).]] [[File:Vincent_Willem_van_Gogh_137.jpg|thumb|A Camara da dorma, 1888, oliu annantu à tela, 72 x 90 cm, Amsterdam, museiu Van Gogh, Fundazioni Vincenzu van Gogh (F482/JH1608).]] U 20 di frivaghju 1888, si stalla à Arles, in a vechja cità à l'internu di i rampali à l'albergu-risturanti Carrel, à u 30, carrughju di a Cavaddaria, à l'ebbica quartieri di i casi chjusi, incù com'è cumpagnu u pittori danesu Christian Mourier-Petersen. Affitta dinò una parti di a "casa giadda" par fà ni u so atteddu. Uni pochi di ghjorna dopu, alloghja à u Caffè di a Gara, 30, piazza Lamartine è si stalla dopu, à parta da u 17 di sittembri, in a Casa Giadda, situata ghjustu accantu, distrutta à u mumentu di u bumbardamentu alliatu d'Arles di u 25 di ghjugnu 1944. Bench'eddu ghjunghjissi in a cità in tempu di nevi, una nuvedda pagina di a so opara s'apri incù a scuparta di a luci pruvinzali. Da u 22 di frivaghju 1888, principia a so pruduzzioni arlesiana : parcorri à pedi a rigioni è pinghji i paisaghji, i sceni di racolti è i ritratti. Invia sempri i so dipinti à Theo. Trè di i so primi dipinti sò prisintati à a 4a espusizioni annuali di a Sucità di l'artisti indipindenti. D'aprili, Vincenzu scontra u pittori americanu Dodge MacKnight, chì stà à Fontvieille, un picculu paesi à u nordestu d'Arles. Da MacKnight, faci a cunniscenza di u pittori Eugène Boch, incù qualessu una rilazioni più fonda si sviluppa è ch'eddu ni faci u ritrattu. À u principiu di u mesi da ghjugnu di u 1888, avendu ricivutu un bigliettu di 100 franchi di u so frateddu Theo, si rendi in dilighjenza à i Saintes-Maries-de la-Mer par un sughjornu di cinqui ghjorna. Ci pinghji a barca Amicizia è u paesi ragruppatu di tondu à a ghjesgia furtificata. À Arles, l'idei più anziani annantu à l'arti è a pittura riappariscini, com'è fà i serii di dipinti. Di branu 1888, rializeghja cusì una seria annantu à i frutteti in fiorisi in i trittichi, è ancu una seria di ritratti com'è quiddi di a famiglia Roulin. A prima seria di i ghjirasoli data dinò di 'ssa ebbica. Frà tantu, cuntinueghja à scambià i lettari è i dipinti incù Émile Bernard è Paul Gauguin. Vincenzu chì stà in a casa giadda, sunnieghja difatti à una cumunità d'artisti uniscendu in modu fraternu i so spirienzi è i so ricerchi : Paul Gauguin veni à riunghja lu in 'ssu scopu u 23 di uttrovi 1888 è cumenciani à travaglià insemu, par indittu annantu à a seria di dipinti cunsacrati à l'Alyscamps. Ma i dui omini si sentini mali : a tinsioni è l'esaltazioni pirmanenti ch'edda implicheghja a so dimarchja criatrici sboccani annantu à una crisi. U 23 di dicembri 1888, in seguitu à una disputa più viulenti ch'è l'altri incù Gauguin, Van Gogh hè ritruvatu in u so lettu incù l'arechji manca mozza. Parechji tiurii tentani di spiigà 'ss'incidenti. A tesa classica, sustinuta da u museiu Van Gogh d'Amsterdam siont'è a tistimunianza di Gauguin, spiega ch'è Van Gogh minaccia di un rasoghju Gauguin chì scappa, lascendu Van Gogh solu. In un accessu di diliriu, quiddu volta u rasoghju contru ad eddu stessu è si taglia l'arechji prima di andà à offra la à un'impiigata di u burdeddu vicinu (ma quidda, annosa di solu 16 anni, ùn pudia essa prustituta). Parechji diagnostichi pussibuli poni spiigà stu accessu di tuntia. U ghjornu dopu di a so crisa, Van Gogh hè ammissu à u spidali è curatu da u duttori Rey chì ni pinghji u ritrattu. Theo, inchetu di a saluta di u so frateddu, veni à veda lu è volta in Parighji u ghjornu di Natali accumpagnatu di Gauguin. Eppuri, una pitizioni firmata da trenta parsoni cheri l'internamentu o l'espulsioni di Vincenzu van Gogh da Arles : li hè rimpruvaratu i ribugli à l'ordini publicu. U 7 di frivaghju, u duttori Delon cheri u so internamentu par "allucinazioni auditivi è visuali". U 27 di frivaghju, u cummissariu di pulizza d'Ornano cunchjudi in u so rapportu ch'è Van Gogh pudaria divintà priculosu par a sicurezza publica. Di marzu 1889, dopu à un periudu di rifiatu, pinghji frà altru ''Auturitrattu à l'arechji abbindata''. Eppuri, in seguitu à nuveddi crisi, hè internatu d'uffiziu annantu à ordini di u merri à u spidali d'Arles. À mezu aprili, affitta un appartamentu à u duttori Rey in un antru quartieri d'Arles. U 18 di aprili 1889, Theo è Johanna Bonger si maritani à Amsterdam. Mentri u so sughjornu à Arles, Vincenzu manteni u liamu incù l'universu artisticu parighjinu grazia à l'abundanti currispundenza ch'è eddu scambia incù u so frateddu Theo. Malgradu u fiascu di u so prugettu di stabiliscia un atteddu à Arles, ùn rinoncia micca à u dialogu incù i so amichi Émile Bernard è Gauguin. Quist'ultimu, dopu à u so sughjornu muvimintatu à Arles, accumpagna à traversu i so lettari a vita di Van Gogh insinu à a fini. ====Saint-Rémy-de-Provence ==== [[File:St_Rémy_-_Prieuré_de_Saint-Paul-de-Mausole_74.JPG|thumb|Camara di Vincenzu van Gogh à Saint-Paul-de-Mausole.]] U 8 di maghju 1889, Vincenzu chetta Arles, avendu dicisu di entra in l'asiliu d'alienati Saint-Paul-de-Mausole ch'eddu dirighji u medicu Théophile Peyron, in Saint-Rémy-de-Provence. Ci ferma un annu, in cori di u quali eddu hà trè crisi impurtanti : a prima à mezu lugliu, a siconda di dicembri è l'ultima trà frivaghju è marzu 1890. Malgradu u so gattivu statu di saluta, Van Gogh hè assà pruduttivu. Ùn hè ch'è mentri i so crisi di mattia ch'eddu ùn pinghji micca. In l'asiliu, una pezza à u parditerra li hè lasciata à usu di atteddu. Cuntinueghja à invià i so dipinti à Theo. Dui di i so opari facini parti di a quinta mostra annuali di a Sucità di l'artisti indipindenti di Parighji. Unu di i primi dipinti di 'ssa ebbica hè l'Iris. I pitturi di 'ssu periudu sò à spessu carattarizati da i rimoddi è i spirali. À diversi periudi di a so vita, Van Gogh hà dinò pintu ciò ch'è eddu vidia di u so balconu, in particulari à a fini di a so vita incù una grandi vigata di pitturi di campi di granu ch'è eddu pudia ammirà da a camara ch'eddu accupava à l'asiliu di Saint-Rémy-de-Provence. Chetta l'asiliu u 19 di maghju 1890. Malgradu u so gattivu statu di saluta, Van Gogh hè assà pruduttivu. Ùn hè ch'è mentri i so crisi di mattia ch'eddu ùn pinghji micca. In l'asiliu, una pezza à u parditerra li hè lasciata à usu di atteddu. Cuntinueghja à invià i so dipinti à Theo. Dui di i so opari facini parti di a quinta mostra annuali di a Sucità di l'artisti indipindenti di Parighji. Unu di i primi dipinti di 'ssa ebbica hè l'Arba spada. I pitturi di 'ssu periudu sò à spessu carattarizati da i rimoddi è i spirali. À diversi periudi di a so vita, Van Gogh hà dinò pintu ciò ch'è eddu vidia di u so balconu, in particulari à a fini di a so vita incù una grandi vigata di pitturi di campi di granu ch'è eddu pudia ammirà da a camara ch'eddu accupava à l'asiliu di Saint-Rémy-de-Provence. Chetta l'asiliu u 19 di maghju 1890. Theo scontra u duttori Paul Gachet annantu à i ricumandazioni di Pissarro. Theo incuraghjisci Vincenzu ad escia da u spidali psichiatricu è à renda si à Auvers-sur-Oise, induva eddu pudarà cunsultà u medicu ed essa vicinu à u so frateddu. Van Gogh cumencia dinò à essa cunnisciutu. Di ghjinnaghju 1890, un articulu d'Albert Aurier in u Mercure de France sottulinia par a prima volta l'impurtanza di i so ricerchi. Un mesi più dopu, u pittori Anna Boch acquista unu di i so dipinti, A Vigna rossa par a somma di 400 franchi. U 31 di ghjinnaghju 1890 nasci u picculu Vincenzu, figliolu di u so frateddu Theo. In i mesa pricidenti a vinuta à u mondu di 'ssu nipoti è chì Vincenzu ni hè u cumpari, scrivi à Theo senza mai minziunà u nomu di u ziteddu, numinendu lu " u chjucu ". Quandu u neunatu casca malatu senza gravità, Vincenzu ni risenti a tristizia è u scuraghjimentu. ====Auvers-sur-Oise ==== [[File:Portrait_of_Dr._Gachet.jpg|thumb|U Duttori Gachet, 1890, oliu annantu à tela, 66 x 57 cm, cullizzioni privata (F753/JH2007).]] Dopu à avè fattu visita à Theo à Parighji, Van Gogh si stalla à Auvers-sur-Oise, situatu à una trintina di chilomitri à u nordupunenti di Parighji. 'Ssa cumuna rurali di u Vexin francesu era ghjà cunnisciuta in u mezu di i pittori, à l'iniziu da i paisaghjisti di a scola di Barbizon, po da l'imprissiunisti. Ci passa i 70 ultimi ghjorna di a so vita, da u 20 di maghju à u 29 di lugliu 1890. U duttori Paul Gachet hà prumissu di piglià cura di eddu à a dumanda di Theo. Gachet, amicu di Paul Cézanne è di i pittori imprissiunisti è eddu stessu pittori amatori, veghja annantu à Van Gogh, chì affitta una piccula camara à u numaru 5 in l'ustaria Ravoux, par 3,50 franchi u ghjornu. Van Gogh, in cima à a so maestria artistica, hà tandu da discriva in i so opari a vita campagnola è l'architittura di 'ssa cumuna. L'articuli appariscini in a stampa parighjina, in quidda di Bruxelles è in a stampa ulandesa. Hè un segnu impurtanti di u so ricunniscimentu in 'ssu mezu artisticu. Grazia à i curi di u duttori Gachet, a so attività hè intensa : pinghji più di 70 dipinti. Da l'altra parti, Theo, chì a so malatia pardura, li cunfida a so inchitudina par u so travagliu è par u picculu Vincent Willem, malatu. Theo hà tandu a vulintà di vultà in i Paesi Bassi. ===Morti di Vincenzu van Gogh=== [[File:Auberge_ravoux.jpg|thumb|left|Un balcunceddu partusgiatu in u tettu alluma a camara numaru 5 di l'ustaria Ravoux, classificata inquant'è munimentu storicu in u 1985.]] [[File:Grave_of_Vincent_van_Gogh.jpg|thumb|Tombi di i dui frateddi van Gogh, ricuparti da l'eddara, à Auvers-sur-Oise.]] L'instabulità mintali di Vincenzu van Gogh ripiglia versu a fini di lugliu 1890. A dumenica 27 di lugliu 1890, in un campu daretu u casteddu induv'eddu pinghji forsi un'ultima tela, chì hà purtatu u so matiriali di pittura incun eddu, si spara una rivulvarata in u senu (par visà u cori) o in u ventri. Rivinutu scianchittendu à l'ustaria Ravoux, codda dirittamenti in a so camara. I so chirchenni attirani l'attinzioni di l'ustariaghju Arthur Ravoux chì u scopri fertu : faci vena u duttori Gachet chì li faci una fasciatura summaria (un'uparazioni chirurgica hè impussibuli vistu u statu di a medicina à quidda ebbica) è manda in Parighji Anton Hirschig, artistu ulandesu pinsiunariu di a so ustaria, par privena à Theo van Gogh. Vincenzu van Gogh ci mori dui ghjorna dopu, à l'ità di 37 anni, u so frateddu Theo essendu accantu ad eddu. Theo, toccu da u mali francesu è i so cumplicazioni neurulogichi, hè purtatu à u spiudali d'uttrovi 1890 in una clinica psichiatrica d'Utrecht, induva eddu mori u 25 di ghjinnaghju 189131 à l'ità di 34 anni. I dui frateddi riposani tremindù à u cimiteriu d'Auvers-sur-Oise, dapoi ch'è Johanna van Gogh-Bonger hà fattu trasfiriscia u corpu di u so prima maritu vicinu à u so frateddu in u 1914. == Note == <references/> == Da vede dinò == * ''[[Notte stillata]]'' [[Categoria:Biugrafia|van Gogh, Vincent]] [[Categoria:Pittore|van Gogh, Vincent]] qcljcyo2bhlbcusuv7aisnz2f8djxrz O Signore cosa ci hè 0 19593 401759 401758 2026-05-18T12:04:03Z Fausta Samaritani 15085 fix 401759 wikitext text/x-wiki '''''O Signore cosa ci hè''''' hè un [[cantu]] di [[Corsica]]. ==''O Signore cosa ci hè''== :O signore chì nutizia, hè ghjuntu per lu battellu :U figliolu di Letizia chì hè quasi culinnellu :Hà mandatu pè pigliàlu arrimane à la cità :U so carrittellu ghjallu cù a sumera di Natà. :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch'hè ghjuntu Andrè sta mane per lu batè :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje di terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch’ellu hè capurà. :Hè scalatu avanti notte cù una tinuta fiammente :Saluta le ghjuvanotte è dice à chì vole sente :« c'est trois mois que je voyage :Sans avoir le mal de mer :J'ai risiqué faire naufrage :Le bateau montait en l'air ». :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch'hè ghjuntu Andrè sta mane per lu batè :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje di terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch'ellu hè capurà. :Teni i so bracci sticchiti, per mustrà i so galloni :E si vede ind'e so ditti, anelucci é anellone :A so mamma hè scimita è di vedelu cusì :Li sussurra intimidita ùn sì fattu per stà quì. :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch'hè ghjuntu Andrè sta mane per lu batè :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje di terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch'ellu hè capurà. :Vole spusà una signora, chi parlava ch'è francese. :L'altru hè bellu sicuru, ellu li voli impachjà. <ref>A so mamma hè pastora, fendula fin'à u paese./ Ch'elli s'ingrossinu puru, pe vulessi marità.</ref> == Note == <references /> [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] 62oep7w5doymzbax42hjv8jswgbuay9 401789 401759 2026-05-18T18:53:30Z ~2026-29858-99 28159 401789 wikitext text/x-wiki '''''O Signore cosa ci hè''''' hè un [[cantu]] di [[Corsica]]. ==''O Signore cosa ci hè''== :O signore chì nutizia, hè ghjuntu per lu battellu :U figliolu di Letizia chì hè quasi culinnellu :Hà mandatu pè pigliàlu arrimane à la cità :U so carrittellu ghjallu cù a sumera di Natà. :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch'hè ghjuntu Andrè sta mane per lu batè :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje di terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch’ellu hè capurà. :Hè scalatu avanti notte cù una tinuta fiammente :Saluta le ghjuvanotte è dice à chì vole sente :« c'est trois mois que je voyage :Sans avoir le mal de mer :J'ai risiqué faire naufrage :Le bateau montait en l'air ». :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch'hè ghjuntu Andrè sta mane per lu batè :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje di terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch'ellu hè capurà. :Teni i so bracci sticchiti, per mustrà i so galloni :E si vede ind'e so ditti, anelucci é anellone :A so mamma hè scimita è di vedelu cusì :Li sussurra intimidita ùn sì fattu per stà quì. :O signore cosa ci hè, ma cosa ci hè, ma cosa ci hè in stu paese :Dicenu ch'hè ghjuntu Andrè sta mane per lu batè :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Ghjunghje di terra chinese :A so mamma ùn pò più stà, ma cosa ci hè, ma cosa hà :Pare ch'ellu hè capurà. :Vole spusà una signora, chi parlava ch'è francese. :A so mamma hè pastora Fendula fin’à u paese l’altru hè bellu sicuru, ellu li voli impachjà. Ch’elli s’ingrossinu puru, pe vulessi marità <ref>A so mamma hè pastora, fendula fin'à u paese./ Ch'elli s'ingrossinu puru, pe vulessi marità.</ref> == Note == <references /> [[Categoria:cantu tradiziunale di Corsica]] b6w4ed3zg4rbihiauqne4pzuyxz7hr8 Carlu Rocchi 0 20129 401784 358122 2026-05-18T15:14:29Z Fausta Samaritani 15085 link categurie 401784 wikitext text/x-wiki '''Carlu Rocchi''' era un cantadore [[Corsica|corsu]], natu in u [[1920]] à [[Rusiu]] è mortu u [[5 di ferraghju]] [[2010]] à [[Corti]]. === Biugrafia === [[Categoria:Cantadore|Rocchi, Carlu]] [[Categoria:Corsu|Rocchi, Carlu]] [[Categoria:Biugrafia|Rocchi, Carlu]] evnum7nf9brsrp1jso3fmgtqv6h4zxn Manuele I di Portugallu 0 23295 401826 392144 2026-05-19T10:16:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Fine di a vita */ 401826 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} D. '''Manuele I''', u ''Fortunatu'' (1469-1521) fù rè di u Portugallu è di l'Algarve trà u 1495 è u 1521, un periodu di grandi navigazioni è scuperte, cù l'arrivu in [[India]] è in [[Brasile]]. D. Manuele, cunnisciutu cum'è O ''Venturoso'', hè natu in [[Alcochete]], in [[Portugallu]], u 31 di maghju di u 1469. Figliolu di D. Fernando, Duca di Beja, è di D. Beatriz, era u nipote di u rè D. [[Duarte I di Portugallu]] chì hà regnu trà u rè D. 1433. [[File:Retrato de dom Manuel I.jpg|thumb|pittura di Manuele I di Portugallu]] [[File:Coroa de D. Manuel I - Palácio das Necessidades.png|thumb|corona reale di Manuele I di Portugallu]] In u 1495, D. Manuele divintò u quintu rè di a dinastia Avis è u quattordicesimu rè di u Portugallu, succedendu à u rè D. [[Ghjuvanni II di Portugallu]]. == grandi navigazioni == Duranti u regnu di u rè Manuele I, chì durò 14 anni, sò stati fatti i viaghji più impurtanti, cunsulidanu i grandi viaghji portughesi chì principiavanu à u principiu di u XVmu seculu. U cuntattu direttu cù l'Oriente era un grande sognu di i monarchi è i cummercianti portughesi, postu chì u paese hà digià cummercializatu un gran numaru di prudutti, cum'è chiodi di [[garofano]], [[pepite]], [[noce moscata]], I prudutti cummirciali sò vinuti da l'[[India]], attraversu u [[Mediterraniu]], attraversu i cummercianti italiani è i cummercianti arabi, chì anu elevatu enormamente u prezzu di i prudutti. In u 1497, duranti u regnu di D. Manuele, [[Vasco da Gama]] abbandunò Lisbona in a grande avventura di scopre a strada marittima versu l'India, sguassendu l'[[Africa]]. Dui anni dopu, A flotta tornò piena. Duranti u regnu di D. Manuel, parechji altri viaghji impurtanti sò stati fatti, trà elli, quellu di João Fernandes Labrador, chì ghjunse in a penisula canadiana chì hà ricevutu u so nome, quella di Gaspar Corte Real, chì hà scupertu [[Groenlandia]] è [[Pedro Alvares Cabral]] chì hà scupertu u [[Brasile]]. == L'amministrazione di Manuele == Approfittendu di a ricchezza, D. Manuele I lasciò segni nantu à a ghjustizia di u Portugallu urdinendu a rivisione di e lege di u regnu, in una compilazione chì divintò cunnisciuta com'è "Ordenações Manuelinas". A so diffusione hè stata accelerata da l'usu di a stampa, chì hè ghjunta in Portugallu in u 1487. Sì i ghjudici ùn l'applicanu micca, sò stati multati. D. Manuele I sondaghju a pruvisione di cura in tuttu u paese. Sicondu sta cuntabilità, ci saria circa cinque centu istituzioni di assistenza in u regnu, cumpresi dui centu ospedali, cù un totale di dui è mezzo mila letti. == Stile manuelino == D. Manuele admirava l'arti è a musica è era abbastanza religiosu, cusì hà investitu una bona parte di a furtuna di u paese in a custruzzione di chjese è monasteri, è ancu di sponsorizà l'evangelizazione di u novu. Duranti u so regnu, si sviluppò un stilu artisticu ispiratu da i viaghji marittimi è i simboli di a Curona, chì diventò cunnisciutu cum'è manueline. Frà e so opere spicca u Monasteru di Santa Maria. == Fine di a vita == D. Manuele I muriu in [[Lisbona]] à [[Paço da Ribeira]], u [[13 di dicembre]] di u [[1521]]. U so corpu fù intarratu in u Monasteru di i Jerónimos. U so predecessore era u so cuginu [[Ghjuvanni II di Portugallu]] è u so successore era u figliolu [[Ghjuvanni III di Portugallu]]. [[Categoria:Purtughesu]] [[Categoria:Biugrafia]] c1fwp9i7an4glqztagl3dyfx082iody Lotus cytisoides 0 24271 401783 387509 2026-05-18T15:10:07Z Fausta Samaritani 15085 /* Ripartizione */ 401783 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Lotus cytisoides'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fox_Spider_(Alopecosa_sp.)_-_Santa_Margalida,_Spain_2022-04-14.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lotus cytisoides</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Fabales]] |----- | Famiglia | [[Fabaceae]] |----- | Generu | [[Lotus]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Lotus cytisoides''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grey_Bird%27s-Foot-Trefoil_(Lotus_cytisoides)_-_Santa_Margalida,_Spain_2022-04-14.jpg|250px]] |----- |} ''Lotus cytisoides'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Fabaceae]]. ==Descrizzione== ''Lotus cytisoides'' hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Hè caratterizata da piccioli ritti è ramificati pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò cumposte è alterne, incù fogliole ovale è dentate. I fiori, di culore giallu vivu, sò ragruppate in gaspe terminale. I frutti sò guaine lungarine cuntinendu parechji granelli. ==Ripartizione== ''Lotus cytisoides'' hè originariu di a rigione mediterrania, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in i paesi di u circondu mediterraniu tali a Spagna, a Francia, l'Italia è a Grecia. Cresce ancu in certe rigione d'[[Africa suprana]] è [[Mediu Oriente]]. ''Lotus cytisoides'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans ([[2013]]).</ref> ==Biolugia== 'Ssa pianta hè adattata à i climi mediterranii, caratterizati da istati caldi è asciutti. Hè capace à resiste à i periodi di sicchina grazia à e so radiche prufonde chì li permettenu d'assurbisce l'acqua in prufundità. ''Lotus cytisoides'' hè una pianta vivace, ciò chì significheghja ch'è ella pò vive parechji anni. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'animali. ==Tassonumia== ''Lotus cytisoides'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Lotus corniculatus var. cytisoides è Lotus corniculatus subsp. cytisoides. ==Cunsirvazione== ''Lotus cytisoides'' ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumunu in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, pò esse affittatu da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà. ==Riferimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Lotus_cytisoides ''Lotus cytisoides''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Fabaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 2u6v0af2f6h0wou3rw2sdeksormmok4 Malvaceae 0 24827 401765 390022 2026-05-18T12:32:42Z Fausta Samaritani 15085 401765 wikitext text/x-wiki Famigli di i '''Malvaceae'''. [[File:Malacothamnus fasciculatus 3.jpg|thumb|180px|right|''Malacothamnus fasciculatus'']] [[File:Luehea seemanii, view of underleaves (9928129455).jpg|thumb|180px|right|''FLuehea seemanii'']] [[File:Althaea cannabina in Tarn (3).jpg|thumb|180px|right|''Althaea cannabina'']] === Listinu di pianti === ;A [[Althaea hirsuta]] <br> [[Althaea officinalis]]<br> L [[Lavatera cretica]]<br> [[Lavatera olbia]]<br> [[Lavatera punctata]]<br> [[Lavatera trimestris]]<br> ;M [[Malma]] (''Malva sylvestris'')<br> [[Malva alcea]]<br> [[Malva cretica]]<br> [[Malva moschata]]<br> [[Malva neglecta]]<br> [[Malva nicaeensis]]<br> [[Malva parviflora]]<br> ;T [[Tilia cordata]]<br> [[Tilia platyphyllos]]<br> [[Tilia tomentosa]]<br> [[Categoria:Malvaceae]] e5hrcc0g411uuu1rdhtbthyu2vt76r6 Fier 0 25866 401827 395565 2026-05-19T10:18:54Z Fausta Samaritani 15085 fix 401827 wikitext text/x-wiki [[File:Parku qendror qyteti i Fierit(Central park City of Fier).jpg|thumb|300px|right|Fier]] '''Fier''', hè a settima cità più grande di u [[Albania]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Albania]] 2hveguawdrta08236n1j0uw0gj1tb5k Smilacaceae 0 26574 401772 400268 2026-05-18T14:29:03Z Fausta Samaritani 15085 401772 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Smilacaceae'''. [[File:Smilax aspera, Sète 03.jpg|thumb|250px|right|''[[Smilax aspera]]'']] === Listinu di i Smilacaceae === ;R [[Raza]]<br> [[Categoria:Smilacaceae]] q37a2imukr5xsrfa3xppx8gfqwoftqs 401773 401772 2026-05-18T14:31:30Z Fausta Samaritani 15085 401773 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Smilacaceae'''. [[File:Smilax aspera, Sète 03.jpg|thumb|250px|right|''[[Smilax aspera]]'']] === Listinu di i Smilacaceae === ;R [[Raza]] (''Smilax aspera''), Aiton, [[1753]]<br> [[Categoria:Smilacaceae]] 148l31oksun7e9jkp79gxnd1nxbuatc 1806 0 26887 401764 401752 2026-05-18T12:27:43Z Fausta Samaritani 15085 file 401764 wikitext text/x-wiki U '''1806''' (MDCCCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1780|1790|1800|1810|1820|1802|1803|1804|1805|1806|1807|1808|1809|1810}} [[File:Carte de France, suivant sa nouvelle division en CX départements... - par Dezauche... - btv1b530290127.jpg|thumb|300px|right|''Carte de France'' (1806)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1806 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] iha4pjng39kafvm3f0b1moo28c5tzrs 1807 0 26888 401763 401751 2026-05-18T12:23:51Z Fausta Samaritani 15085 file 401763 wikitext text/x-wiki U '''1807''' (MDCCCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1780|1790|1800|1810|1820|1803|1804|1805|1806|1807|1808|1809|1810|1811}} [[File:Milan. Arch of the Simplon. Commenced by Napoleon I. 1807 LCCN91732142.jpg|thumb|180px|right|[[Milanu]], [[Arcu di a Pace]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1807 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] pun2xlipj9bjjgmnjh0v3fuq6vhb53t 1808 0 26889 401762 401754 2026-05-18T12:20:00Z Fausta Samaritani 15085 file 401762 wikitext text/x-wiki U '''1808''' (MDCCCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1780|1790|1800|1810|1820|1804|1805|1806|1807|1808|1809|1810|1811|1812}} [[File:Cour du Louvre, ca. 1808.jpg|thumb|230px|right|U [[Louvre]] (c. 1808)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1808 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 9ns4yymd7chvzkha4tsydg0x7350evs 1809 0 26890 401761 401755 2026-05-18T12:17:00Z Fausta Samaritani 15085 file 401761 wikitext text/x-wiki U '''1809''' (MDCCCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1780|1790|1800|1810|1820|1805|1806|1807|1808|1809|1810|1811|1812|1813}} [[File:Cuirassiers-Wagram.jpg|thumb|250px|right|A [[battaglia di Wagram]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1809 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 8i6jrr1wiaetdoug317hocvmr9xhfpb 1810 0 26891 401760 401757 2026-05-18T12:12:50Z Fausta Samaritani 15085 file 401760 wikitext text/x-wiki U '''1810''' (MDCCCX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1780|1790|1800|1810|1820|1806|1807|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814}} [[File:Elefant der Bastille.jpg|thumb|200px|right|L'elefante à a Bastiglia (c. 1810)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1810 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] k1di9vk4xnxak4r6b066hugt7yp2dvp Lauraceae 0 26892 401767 2026-05-18T12:42:35Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401767 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lauraceae'''. === Listinu di pianti Lauraceae === ;A [[Addoru]]<br> [[Categoria:Lauraceae]] 2mkru06tymvpgunbm4x4tyctt9a3k5c 401768 401767 2026-05-18T12:46:43Z Fausta Samaritani 15085 file 401768 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lauraceae'''. [[File:Laurus nobilis flowers 1.jpg|thumb|250px|right|''Laurus nobilis'']] === Listinu di pianti Lauraceae === ;A [[Addoru]]<br> [[Categoria:Lauraceae]] l3e2lf0guf93gpyhnaogf529q08fqca 401769 401768 2026-05-18T12:47:26Z Fausta Samaritani 15085 401769 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lauraceae'''. [[File:Laurus nobilis flowers 1.jpg|thumb|250px|right|''Laurus nobilis'']] === Listinu di pianti Lauraceae === ;A [[Addoru]] (''Laurus nobilis'')<br> [[Categoria:Lauraceae]] k3yzdlxq1qki7jo2z32h6nxpobe4pv4 Categoria:Iranu 14 26893 401781 2026-05-18T14:57:33Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401781 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Asia]] nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12 Categoria:Salmonidae 14 26894 401810 2026-05-19T07:16:32Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401810 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Salmoniformes]] pvx856zabxsfa59f86fucbg1o04ovbl Salmonidae 0 26895 401811 2026-05-19T07:21:39Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401811 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Salmonidae'''. === Listinu di i Salmonidae === ;O [[Oncorhynchus mykiss]]<br> ;S [[Salvelinus fontinalis]]<br> ;T [[Trutta tarrania]]<br> [[Categoria:Salmonidae]] tk6069q9trw9cdjbn1rruvd9v67l76p 401812 401811 2026-05-19T07:24:38Z Fausta Samaritani 15085 file 401812 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Salmonidae'''. [[File:Brachymystax lenokBMNHM.jpg|thumb|250px|right|''[[Brachymystax lenok]]'']] === Listinu di i Salmonidae === ;O [[Oncorhynchus mykiss]]<br> ;S [[Salvelinus fontinalis]]<br> ;T [[Trutta tarrania]]<br> [[Categoria:Salmonidae]] 8j1dc7fl4tk6qbobn06jqmqen7sary7 Saxifragaceae 0 26896 401813 2026-05-19T07:28:01Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401813 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Saxifragaceae'''. === Listinu di i Saxifragaceae === ;S [[Saxifraga paniculata]]<br> [[Saxifraga pedemontana]]<br> [[Saxifraga stellaris]]<br> [[Saxifraga tridactylites]]<br> [[Categoria:Saxifragaceae]] eutvww2hz0zcbvetls8b8vjh8y4vn13 401814 401813 2026-05-19T07:31:45Z Fausta Samaritani 15085 file 401814 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Saxifragaceae'''. [[File:Chrysosplenium alternifolium kz29.jpg|thumb|250px|right|''[[Chrysosplenium alternifolium]]'']] === Listinu di i Saxifragaceae === ;S [[Saxifraga paniculata]]<br> [[Saxifraga pedemontana]]<br> [[Saxifraga stellaris]]<br> [[Saxifraga tridactylites]]<br> [[Categoria:Saxifragaceae]] o2wvjtuts5n0h18i9uq03nqh0kg2xgh 1811 0 26897 401817 2026-05-19T09:00:48Z Fausta Samaritani 15085 annu 1811 401817 wikitext text/x-wiki U '''1811''' (MDCCCXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1807|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1811 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] ka70t7dfyuzam8ygcj9d2u4vf3ybimp 401818 401817 2026-05-19T09:04:41Z Fausta Samaritani 15085 file 401818 wikitext text/x-wiki U '''1811''' (MDCCCXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1807|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815}} [[File:5dejulio`1811.png|thumb|200px|right|Indipendenza di u [[Venezuela]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1811 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] mghqq1ypjq6x5n3dqs6jeowyibov4ei