Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.2 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Acquatella 0 2978 401858 381039 2026-05-19T15:50:19Z Fausta Samaritani 15085 fix 401858 wikitext text/x-wiki {{paese|paese=Acquatella [[File:Penta-Acquatella village d'Acquatella.jpg|thumb|300px|right|Acquatella]] | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suprana]] | cumuna=[[A Penta è Acquatella]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine=430 | populazione= }} '''Acquatella ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[A Penta è Acquatella]]. == Geografia == == Storia == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Paese di Corsica]] m2uq31074dze4gt5lrt71h17agtk3h3 Kriptone 0 6033 401859 363597 2026-05-19T15:53:22Z Fausta Samaritani 15085 file 401859 wikitext text/x-wiki [[File:KrTube.jpg|thumb|160px|right|Kriptone]] U '''Kriptone''' (o '''kriptonu''') (simbulu ''Kr'') hè u 36imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 83,8 g/mol è a so [[densità]] hè 3,48 g/l. U Kriptone hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Ramsay è Travers]]. == Riferimenti == - Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese. == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 0z9q1z91xhe3y93e78tn1e3ss3y8hqi Lavu di San Ciprianu 0 6154 401904 370745 2026-05-20T10:50:19Z Fausta Samaritani 15085 template 401904 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac de San Ciprianu.jpg|thumb|250px|Lavu di San Ciprianu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di San Ciprianu |altitudine=1.948 |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di San Ciprianu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] gcqfev0h7nk1illhf7i3fw8mg1okluj Lavu di Scapucciole 0 6155 401903 370746 2026-05-20T10:41:55Z Fausta Samaritani 15085 template 401903 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=Lavu di Scapucciole |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Scapucciole |altitudine=2.338 |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Scapucciole''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 4758ga7k04bmd85b1wtlwkxcdzw8ohm Lavu di u Cintu 0 6158 401848 370749 2026-05-19T13:09:01Z Fausta Samaritani 15085 template 401848 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lac du Cinto Capu Falu.jpg|250px|thumb|Lavu di u Cintu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di u Cintu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di u Cintu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] ohfxk19ihpd806u1dn765mb3wn55jg7 Lavu di u Lancone 0 6159 401851 370750 2026-05-19T13:23:22Z Fausta Samaritani 15085 template 401851 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lancone suttanu.jpg|300px|thumb|Lavu di u Lancone]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di u Lancone |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di u Lancone''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] i47du88a8m3jaif67xtdlfog6xqcg4t Lavu di U Renosu 0 6160 401850 370751 2026-05-19T13:15:50Z Fausta Samaritani 15085 template 401850 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:Lacs de Rinoso.jpg|250px|thumb|Lavu di U Renosu]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di U Renosu |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di U Renosu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] axah9ygljdwwoh4m9512tknbpswlstl Lavu di Vitalaca 0 6162 401849 370752 2026-05-19T13:12:29Z Fausta Samaritani 15085 template 401849 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=[[File:LacVitalaca1.jpg|250px|thumb|Lavu di Vitalaca]] |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Lavu di Vitalaca |altitudine= |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Lavu di Vitalaca''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] 4ht2h3ufrupkg2r03bkaly76xpj48wm Picculu Lavu d'Oru 0 6164 401902 370754 2026-05-20T10:38:53Z Fausta Samaritani 15085 template 401902 wikitext text/x-wiki {{lavu di Corsica |imagine=Picculu Lavu d'Oru |tipu= |cumuna= |superficia= |nome=Picculu Lavu d'Oru |altitudine=1.563 |profondezza= |alimentazione= |emissariu= }} U '''Picculu Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] twaw5sl2ba7fpzoxl8cyncn3gayjw0v Psamate 0 7219 401864 379030 2026-05-19T20:04:48Z Fausta Samaritani 15085 file 401864 wikitext text/x-wiki [[File:S2003n1c.jpg|thumb|200px|right|Psamate]] '''Psamate''' ([[Lingua latina|latinu]]: ''Psamathē'') hè un [[satellitu]] di [[Nettunu]] scupertu in u [[2003]]. == Discrizzioni == Psamate ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] 22x5awddks21vedneipdv343vpdp7hg 401865 401864 2026-05-19T20:05:48Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401865 wikitext text/x-wiki [[File:S2003n1c.jpg|thumb|200px|right|Psamate]] '''Psamate''' ([[Lingua latina|latinu]]: ''Psamathē'') hè un [[satellitu]] di [[Nettunu]] scupertu in u [[2003]]. == Discrizzioni == Psamate ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Saturnu]] 1qfld61mhicx4g8v78mtoq9cpmfv33n Carulu Giovoni 0 7477 401853 364116 2026-05-19T15:00:39Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401853 wikitext text/x-wiki '''Carulu Giovoni''' era un autori corsu. ==Biugrafia== [[File:Guargualé.JPG|thumb|250px|U paesi di Guargualè]] Carulu Giovoni nascì in [[Zonza]] u [[5 d'aostu]] [[1879] è morsi in [[Aiacciu]] in [[1963]]. == Biugrafia == A so famiglia era urighjinaria d'[[Azilonu]]. A so zitiddina si passò in u paesi di [[Guargualè]]. Carulu Giovoni hè statu [[spiziali]] in [[Marseglia]]. Hà cullaburatu à [[U Lariciu]], una rivista bislingua. Era cunnisciutu dinò cù u nomu di "Carulu Giovoni da Bozi". Hà cuminciatu in 1932 à publicà in ''[[L'Annu Corsu]]'' una traduzioni in virsetti di [[I Bucolichi]] di [[Virghjiliu]]. A virsioni finali ùn sarà stampata ch'è in [[1960]].<ref>Arrighi (2002), p. 120.</ref> A qualità di 'ss'opara di traduzzioni hè stata ludata da a critica, tantu corsa ch'è francesa.<ref>Desanti (1994).</ref> Incù [[Dumenicu Antonu Versini]], dittu Maistrali, hà fundatu l'effemeru ghjurnali ''Le Réveil Corse'' in 1914. Hà criatu dinò a rivista bislingua [[U Lariciu]] chì fù publicata insin'è 1939. Carulu Giovoni fù dinò l'autori di parechji canzoni corsi di prima trinca: a ''Canzona di a vadina''. '''Sottu sottu à [[Guargualè]]''' :Corri corri una vadina :D'acqua fresca, lestra e fina, :È chì canta cusì bè. o '''Ninni nanna''' chì hè stata cantata da Marta Angelici è intarpritata da u gruppu [[Cantu di Cirnu]] in u 50: :O la ricchezza di la so mammuccia :U me figliolu tisoru di mè :A ninninanna dighjà t’abbiuccia :Chjudi i to ochji chì veghju per tè... o ancu '''Lamentu Corsu''', intarpritatu da [[Tino Rossi]]: :In casa à mè nasci un bell'amore :In casa à mè canta lu russignolu :Ma sò dighjà culore di dolu :U rossignolu ùn pò campà. == Opari == ===In francesu=== * ''La Corse druidique'' ([[1959]]) ===In corsu=== * ''U me paisolu'' ([[1927]]) * ''I Profumi di l'Isula'' ([[1930]]) * ''Favule Corse'' ([[1962]]): incù una traduzioni in francesu da Luisa Leonelli. ===Tiatru=== * ''A Merria è Fiffina'': un'opara di tiatru in un attu. * ''Ziu Carl'Andria di Carrughju in Paradisu'': un'opara di tiatru in un attu. == Bibliugrafia == * Carulu Giovoni, ''I profumi di l'isula'' (1930), Marseglia, Edizioni di l'Annu Corsu * Carulu Giovoni, ''La Corse druidique'' (1959), Aiacciu, À l'ombra di u lariciu * Carulu Giovoni, ''Favule corse : da chjuchi è da maiò in dialettu taravesu'' (1962), Edizioni di u Lariciu * [https://archive.is/Ggv9H Desanti, Paulu, 1994, Un pueta taravesu : Carulu Giovoni, l'omu di a vadina, [[U Taravu]]], Archivi. * Ghjuvan' Maria Arrighi (2002) ''Storia di a lingua corsa'', Edizioni Gisserot. == Noti == <references/> == Liami == * [https://www.youtube.com/watch?v=gV-p5cRMTBA Videu: Lamentu Corsu, intarpritatu da Tino Rossi]] ==Da veda dinò== * [[U Lariciu]] {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Giovoni, Carulu]] [[Categoria:Biugrafia|Giovoni, Carulu]] [[Categoria:Corsu|Giovoni, Carulu]] t1xkbaupwtlzgvkemoi8zby0ffdvjv2 Battaglia di U Borgu 0 7967 401852 360114 2026-05-19T14:50:03Z Fausta Samaritani 15085 fix 401852 wikitext text/x-wiki [[File:Borgu_paese.jpg|thumb|300px|U paese di U Borgu]] A '''battaglia di [[U Borgu]]''' occorse da l'[[ottu uttrove]] à u [[10 uttrove]] di u 1768, è oppunì e truppe reale francese à l'armate di a [[Ripublica corsa]] cummandate da [[Pasquale Paoli]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'affruntamentu si terminò per una vittoria di i corsi. == Preludiu == Dopu à esse sbarcati in [[San Fiurenzu]], u [[28 aostu]] di u [[1768]], è occupatu prestu u [[Capicorsu]] incù unu principiu di cunquista à l'avantaghju di e truppe francese, i naziunali ripiglianu l'ostilità è forzanu i Francesi à evacuà a [[Casinca]], ma quelli eppuru cunservanu una posta avanzata in [[Borgu]]. D'uttrove [[1768]], [[Pasquale Paoli]], à a testa di 4000 omini, intraprende di ripiglià U Borgu induve i Francesi, in aspittera di rinforzi, s'eranu messi à u riparu. L'ordine fubbe datu à tutti l'omini di marchjà annantu à U Borgu. ==E forze armate== L'armata corsa si cumpunia di 3 corpi:<br> - Un prima corpu di 500 omini sottu à u cummandu di i capitani Incolla, Giocante Grimaldi, Carlu Raffaelli è Ferdinandu Agostini, fubbe incaricatu d'attaccà a pusizione Francese da u latu punenti.<br> - Un sicondu corpu dinù di 500 omini di listessa forza, sottu à u cummandu di Serpentini è di i capitani [[Francescu Gaffori]] è Petru Gavini, fubbe incaricatu d'assaltà i lochi di riparu à livante di u paese.<br> - Un terzu corpu di circa 400 omini, sottu à l'ordini di [[Clemente Paoli]], duvia difende a strada di u [[Nebbiu]] è cuntene i Francesi chì accupavanu [[Oletta]], sottu à l'ordini di u generale [[Thomas Auguste Le Roy de Grandmaison]]<ref>[http://www.institut-strategie.fr/RIHM_81_PICAUD.html THOMAS-AUGUSTE LE ROY DE GRANDMAISON (1715-1801)]</ref>, <ref>[https://books.google.fr/books?id=2TdtAAAAMAAJ&pg=PA86&lpg=PA86&dq=Thomas+Auguste+U+Roy+di+Grandmaison&fonte/surghjente=bl&ots=xkN9yv9f-v&sig=TSNgDeePYDXnT-5Fd4R660mbnSU&hl=fr&a so=X&ei=wN6mVPTDHsWrU-OxhPAJ&ved=0CC4Q6AEwAg#v=onepage&q=Thomas%20Auguste%20U%20Roy%20di%20Grandmaison&f=false Famille Le Roy de la Grange P86]</ref>.<br> L'altre truppe dispunibile fubbenu disposte più in daretu:<br> - L'assi stradali trà [[Bastia]] è Borgu fubbenu survigliati da i Corsi.<br> - Un quartu corpu di circa 200 omini, cummandate da Ghjuvan Carlu Saliceti prese pusizione in [[Strinse]].<br> - Un quintu corpu ugualmente di circa 200 omini, cummandate da [[Achille Murati]] prese pusizione annantu à l'alture di [[Luciana]].<br> - Un sestu gruppu, a riserva, di 500 à 600 omini sottu à u cummandu di [[Pasquale Paoli]] sicundatu da [[Carlu Bonaparte]] è [[Antone Gentili]], occupò [[Lucciana]], in u scopu di dirighje l'operazione è di pudè si cullucà annantu à i punti necessarii.<br> Da u latu francese:<br> - U culunellu de Ludre avia stabilitu i so posti avanzati à i duie estremità di u paese è i so 3 pezze d'artigliaria eranu piazzate annantu à i trè punti chì ne dumineghjanu i circondi.<br> - U [[François Claude Chauvelin|marchese di Chauvelin]] cummandava a guarnigione di u forte di Bastia.<br> == A battaglia == U cumbattimentu principiò l'8 uttrove di u 1768 in a matina è durò deci ore.<br> Quandu u [[François Claude Chauvelin|marchese di Chauvelin]] imparò a sorte chì aspittava i so cumpatriotti, mandò [[Thomas Auguste Le Roy de Grandmaison]] versu U Borgu. [[Charles Louis de Marbeuf|Marbeuf]] è Chauvelin escinu da [[Bastia]] incù 3000 omini per dirighje siversu u locu di a battaglia. Ludre è i so 700 omini messi à u riparu in a cità di Borgu aspittavanu l'assaltu. Paoli azzizzò l'ardore di e so truppe incù 'ssa frasa: :''Patriotti, ramintate vi i [[vesperi]] corsi, quandu annantu à 'ssu listessu locu aviate distrutti i Francesi. L'onore di a patria è a libertà pubblica hanu bisognu oghje di tuttu u vostru valore. L'Europa ci fighjula.'' Cusì Borgu, chì avia vistu in u 1738 a scunfitta di u corpu spediziunariu francese dumandatu da i Genuvesi, visse dinù a nazione corsa triunfà. I Francesi lascionu annantu à u terrenu 600 morti, à tempu cù 1000 feriti. I 700 omini di u culunellu di Ludre è quest'ultimu sò fattu prigiuneri<ref>Di Pasquale, 2007, p. 193.</ref>. Novi cannoni (frà i quali trè di bronzu), unu murtaiu, 1700 fucili è munizione fubbenu ricuperati da i corsi. Fubbe cusì u bilanciu di a battaglia. == Cunsequenze == U Riame di Francia fubbe surpresu di 'ssa scunfitta è u rè [[Luigi XV di Francia|Luigi XV]] pinsò ancu à lascià a Corsica in pace<ref>''Rivista di u prugressu puliticu, suciale è litterariu'', 1840, p. 256.</ref>. Ma u [[Etienne François de Choiseul|duca di Choiseul]], cuscente di u ridiculu in quale si lamperia a Francia s'è ella abbandunava a lotta<ref>''Rivista prugressu puliticu, suciale è litterariu'', 1840, p. 257.</ref>, organizò una siconda spedizione cummandata da u [[Noël de Jourda|conte de Vaux]] chì [[Battaglia di Ponte Novu|battì i Corsi in Ponte Novu]]. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjuvan Claudiu Di Pasquale, ''I figlioli di a libertà I figlioli di Pasquale Paoli'', 2007 (in francese). * [https://enciclopediacorsica.wordpress.com/2012/07/17/1768-a-battaglia-di-u-borgu-2/] Ghjuvan Filippu Antolini, ''A battaglia di U Borgu'', in ''Enciclopedia di a Corsica''. ==Da vede dinù== - a [[Battaglia di u Vechju]] [[Categoria:Guerre d'indipendenza corsa]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] ktv4csep9o64zu9miy508efzvn8x3j0 Caracas 0 8593 401884 331895 2026-05-20T06:27:31Z Fausta Samaritani 15085 fix, ateguria 401884 wikitext text/x-wiki [[File:PlazaFrancia2004-9.jpg|thumb|right|300px|none|Caracas.]] '''Caracas''' hè a capitale di u [[Venezuela]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 3.900.000 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Venezuela]] hg68xgdwhuodm333i3eud0pqri9hutl Guglielmu Guglielmi 0 9278 401854 396422 2026-05-19T15:06:57Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401854 wikitext text/x-wiki '''Guglielmu Guglielmi''' (1644-1728) hè statu un scrivanu di [[Corsica]]. Fù unu di i primi autori chì anu adupratu a [[lingua corsa]] scritta. ==Biugrafia== Guglielmu Guglielmi hè natu in E Piazzole d'[[Orezza]] in u [[1644]] è morse in u [[1728]]. Fù sipellitu in l'arca di a chjesa di a Nunziata in E Piazzole.<ref>Gherardi (2015).</ref> I scritti è e puesie di prete Guglielmi sò firmati in a mimoria culletttiva. Ci conta Geniu Gherardi ch'ellu hè firmatu u siguente pruverbiu in E Piazzole: :In E Piazzole ci era un prete :Chì scrivia quant'è dece :Camperà a so rinumata :Finchì Orezza ùn hè interrata. == Opari == === Puesia === - ''[[Ottave giocose]]'': in i ''Canti populari corsi'' ([[1855]]) di [[Salvatore Viale]], pagine 58-74.<br> - ''Terzine corse''.<br> - ''Poesie scelte'': publicate in Bastia in u 1852.<br> ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * [[Ghjacumu Fusina]], ''Guglielmu Guglielmi'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006. * Geniu Gherardi, "Guglielmo Guglielmi (1644-1728). Annunziu è nascita di una lingua literaria. Prifaziu di Ghjacumu Fusina", Corti, Centru culturale univrsitariu, 1995, 163 pagine. * [http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/879 Geniu Gherardi, "Guglielmo Guglielmi'', Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi, cunsultatu u 6 ghjugnu di u 2015]. * [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia]. == Ligami == * [http://www.anazione.com/guglielmu.htm Ghjuvan' Guidu Talamoni, ''Guglielmu Guglielmi'', A Nazione, 2008] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110143750/http://www.anazione.com/guglielmu.htm |date=2011-11-10 }} {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Guglielmi, Guglielmu]] [[Categoria:Biugrafia|Guglielmi, Guglielmu]] [[Categoria:Corsu|Guglielmi, Guglielmu]] pdej45yxx2f1xzr3jqpeysi04p0dzcx Everton FC 0 10909 401866 396218 2026-05-19T20:10:02Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401866 wikitext text/x-wiki [[File:Logo Everton FC 1972.svg|thumb|150px|right|Logo di l'Everton FC]] L''''Everton Football Club''' hè un club di [[pallò]] di [[Liverpool]]. Hè statu fundatu in u 1878. == Storia == == Rifarenzi == == Liami == * http://www.evertonfc.com/Situ. [[Categoria:Pallò]] 46u1kyu1pyh7y02vum7gehlqnsu5b92 Ohio 0 11379 401855 391083 2026-05-19T15:13:19Z Fausta Samaritani 15085 fix 401855 wikitext text/x-wiki [[File:Map of USA OH.svg|thumb|right|300px|right|Ohio]] L''''Ohio''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. U nome ''Ohio'' hè una parola irochese chì significheghja ''bellu [[fiume]]''/''bella [[terra]]''. Face referenza à u [[fiume]] [[Ohio (fiume)|Ohio]]. == Storia == A capitale hè [[Columbus (Ohio)|Columbus]], chì hè u sede di numerose imprese [[cummerciale]] è [[industriale]]. == Giugrafia == == Demugrafia == Tene circa 11,4 milioni d'abitanti. == Rifarenzi == == Liami == ==Da vede dinò== * [[Edmond Hamilton]] [[Categoria:Stati di i SUA|Ohio]] qzx7s0tvje7xe082rfjxf409egxbv8q Sardu lugudurese 0 12232 401888 371382 2026-05-20T06:42:40Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401888 wikitext text/x-wiki [[File:Ploaghe - Antico cimitero (25).JPG|thumb|200px|right|[[Ploaghe]], anticu cimiteru]] U '''sardu lugudurese''' (ancu ''sardu logudorese'' o ''logudoresu'') hè una variente di la [[lingua sarda]]. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Varietà di a lingua sarda|Lugudurese]] jalvv9ynpmkx99fk509diijcthvaz0c Lingua friulana 0 12627 401892 386681 2026-05-20T06:51:21Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401892 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Road sign in Friulian.jpg|200px|right]] U '''friulanu''' hè una [[lingue rumanze|lingua rumanza]] chì hè parlata in u [[Friuli è Venezia Ghjulia|Friuli]]. == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Lingua rumanza|Friulanu]] i7jhi88bdwab9cwbzrp9b13i9fn48p6 Venezuela 0 12655 401885 334979 2026-05-20T06:30:39Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401885 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Venezuela.svg|thumb|80px|Bandera]] [[File:Venezuela (orthographic projection).svg|thumb|230px|Venezuela]] U '''Venezuela''' hè un paese in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Caracas]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Venezuela]] 658b6kmzsuwopoqzrgopcpre90jg0w6 401887 401885 2026-05-20T06:37:50Z Fausta Samaritani 15085 file 401887 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Venezuela.svg|thumb|80px|Bandera]] [[File:Venezuela (orthographic projection).svg|thumb|230px|Venezuela]] U '''Venezuela''' hè un paese in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Caracas]]. == Storia == [[File:Coat of arms of Venezuela (1810).svg|thumb|120px|right|Venezuela ([[1811]])]] == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Venezuela]] df4aml0ebzii9vkj104ma4ul1wrztmh Lincoln (Nebraska) 0 14185 401863 333075 2026-05-19T20:00:29Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401863 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lincoln ne skyline.JPG|thumb|300px|right|Lincoln (Nebraska)]] '''Lincoln''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], in u statu di u [[Nebraska]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 258.379 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] dn0ju5qii755qchcpcch6kiyaxfo180 Bismarck (Dakota di u Nordu) 0 14462 401879 374181 2026-05-20T06:19:23Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401879 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:NDCapitol.jpg|thumb|250px|right|Bismarck (Dakota di u Nordu)]] '''Bismarck''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capilocu di u [[Dakota di u Nordu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 61.272 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 7b9v9n14mgk5y27mr2pw1927equevex Lavu à a Vetta Niella 0 15183 401905 373709 2026-05-20T10:56:12Z Fausta Samaritani 15085 401905 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> Lavu à a Vetta Niella</span> | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac_du_Rotondo_2.jpg|300px|thumb|Lavu à a Vetta Niella]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| Ghjacciaru |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Venacu]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 7,4 ha |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2 321 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 35 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu |} U '''lavu à a Vetta Niella''' hè u [[lavu]] maiò di a [[Corsica]]. {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] njsxg222otvj4an5y69886bfxvm43a2 401906 401905 2026-05-20T11:00:25Z Fausta Samaritani 15085 401906 wikitext text/x-wiki {| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen" ! colspan="2" style="background-color: green" | {| style="background: green" align="center" width="100%" | padding=15px| | style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> Lavu à a Vetta Niella</span> | padding=15px| |} |- |align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac_du_Rotondo_2.jpg|300px|thumb|Lavu à a Vetta Niella]] |- valign="top" | '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| Ghjacciaru |- valign="top" | '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Venacu]] |- valign="top" | '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 7,4 ha |- valign="top" | '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2 321 m |- valign="top" | '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 35 m |- valign="top" | '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu |- valign="top" | '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu |} U '''lavu à a Vetta Niella''' (ò di ''Lavu di Monte Rotondo'', ò ''Lavu di Rotondo'') hè u [[lavu]] maiò di a [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Liami == {{lavi di Corsica}} [[Categoria:Lavi di Corsica]] dhfsibefrmzrh4e9sgkcytp1ywtfcqo Ragnoli 0 15225 401889 347176 2026-05-20T06:45:12Z Fausta Samaritani 15085 fix 401889 wikitext text/x-wiki I '''Ragnoli'''. === Discrizzioni === Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u lardu pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i ''ragnoli'' chi ponu serve a fà [[Bastella|bastelle]]. [[categoria:Cucina]] jvh2rd3wbjvuuqi8eo6ustvkr6hayvi 401890 401889 2026-05-20T06:47:23Z Fausta Samaritani 15085 401890 wikitext text/x-wiki I '''Ragnoli'''. == Priparazioni == Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u [[lardu]] pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i ''ragnoli'' chi ponu serve a fà [[Bastella|bastelle]]. == Riferimenti == == Ligami == [[categoria:Cucina]] n2fvn7m8bpb8rodab1n3vqdksxmxn4v 401891 401890 2026-05-20T06:48:50Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401891 wikitext text/x-wiki I '''Ragnoli'''. == Priparazioni == Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u [[lardu]] pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i ''ragnoli'' chi ponu serve a fà [[Bastella|bastelle]]. == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Gastrunumia corsa]] eiee4jjbj0bst1nettiui75jgz37hk3 Ibn Battuta 0 15749 401871 392127 2026-05-19T20:30:49Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 401871 wikitext text/x-wiki '''Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn ʿAbd Allāh al-Lawātī al-Ṭanǧī ibn Baṭṭūṭa''' (in arabu: محمد بن عبد الله بن محمد اللواتي الطنجي‎), notu simpliciamenti comè '''Ibn Baṭṭūṭa''' (arabu: ابن بطوطة, Ibn Baṭṭūṭa; [[Tangeri]], [[24 di frivaghju]] [[1304]] - Fès, [[1368]]-[[1369]]), hè statu un espluratori è viaghjadori marocchinu. Natu in [[Tangeri]], in [[Maroccu]], dà una famiglia di etnia [[berberi|berbera]], par guasi trent'anni si avvinturò trà [[Africa]], [[India]], Sudestu asiaticu è [[China]]. Hè cunsidaratu unu di i più grandi viaghjadori è espluratori di a storia. == Biugrafia == [[file:Handmade oil painting reproduction of Ibn Battuta in Egypt, a painting by Hippolyte Leon Benett..jpg|thumb|240px|Ibn Battûta in [[Egittu]], [[litugrafia]] di u [[XIX sèculu]] di [[Léon Benett]].]] Iniziò i so perigrinazioni in u [[1325]], à vinti unu anni, partendu da [[Tangeri]] à a volta di a [[Mecca]], induva studiò u drittu. In seguitu si ricò à [[Aden]], in [[Yemen]], è in [[Kenya]], par dirighja si dopu versu l'India, travirsendu [[Siria]], [[Russia]] miridiunali è [[Afghanistan]], finu a ghjunghja à [[Delhi]].<br /> In a cità indiana fù numinatu ghjudici da u sultanu, u quali successivamenti l'imprighjunò par suspetta cuspirazioni. U sultanu cambiò di novu idea è inviò Ibn Battuta in [[China]] com'è ambasciatori, ma a spidizioni faddì a causa di un assaltu à a so [[caravana]]; in un sicondu tantativu u viaghjadori feci naufraghju vicinu à [[Calcutta]]. Duranti u sughjornu succissivu à i [[Maldivi]], ripartì dopu versu Ceylon (l'oghjincu [[Sri Lanka]]), [[Malesia]], [[Giava]], [[Sumatra]], è riiscì infini à righjunghja [[Pechinu]]. In u [[1349]] vultò in patria, ma subitu dopu si ricò in [[Mali]]. Firmeti setti mesa à [[Timbuctu]] è, in u viaghju di ritornu, vissi incù i [[Tuareg]] di u [[Sahara]], finu à riintrà, in u [[1354]], à u [[Maroccu]], vicinu à [[Sigilmassa]]. Sicondu fonti arabi trascorsi l'ultimi anni di a so vita rindendu sirviziu com'è ghjudici in i cuntorri di [[Fez]]. Impiigò dui anni par scriva i so mimorii di viaghju, incù l'aiutu di u pueta [[Andalusia|andalusu]] [[Ibn Juzayy]]. U titulu par u quali hè nota a so opara annantu à i viaghji effittuati hè ''Riḥla'' (arabu: ﺭﺣﻠـة), chì significheghja "Viaghju", ma in rialità hè in arabu:تحفة النظار في غرائب الأمصار وعجائب الأسفار ''Tuḥfat à u-naẓār fī gharāʾib à u-amṣār wa ʿajāʾib à u-asfār'', chì hè traducibuli com'è "Un donu di grandi valori par chì voli lampà u sguardu annantu à cità insolitu è peripli d'incantu". L'opara fù cummissiunata da u sultanu di u [[Maroccu]] [[Abu Inan Faris]]. Par l'impurtanza è vastità di i so splurazioni giugrafichi hè cunsidaratu u [[Marcu Polu]] di u mondu arabu.<ref>[http://www.arab.it/ibnbattouta_marcopolo.htm/''Marcu Polu è Ibn Battuta nantu à i stradi di a China''.</ref>. == Curiusità== I so viaghji sò à u centru di a trama di u videughjocu "Unearthed - Trail of Ibn Battuta" sviluppatu da a Semaphore par PS3, Xbox360, PC, Smartphone è Facebook. == Noti == <references /> == Bibliugrafia == * Ibn Battuta, ''I Viaghji'', a cura di Claudia M. Tresso, Einaudi, Torino, 2006 ISBN 978-88-06-14717-4 (880 pagini di testu priciduti da 76 pagini di intruduzioni). * Ross E. Dunn. [http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html /''The Travels of Ibn Battuta - A Virtual Tour with the 14th Century Traveler''. [https://web.archive.org/web/20050523003536/http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html, University of California, 2004 ISBN 0-520-24385-4. {{en}} * ''Ibn Battuta Prince of Travellers'', in ''[[National Geographic]]'', dicembri 1991. * ''I straurdinarii viaghji di Ibn Battuta. I milla avventuri di u Marcu Polu arabu'', di Dunn Ross, Garzanti, 2005. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Espluratori|Ibn Battuta]] [[Categoria:Biugrafia|Ibn Battuta]] sbckbc60tc42ecamk2sfgfjyibk0nf8 401872 401871 2026-05-19T20:32:04Z Fausta Samaritani 15085 /* Bibliugrafia */ 401872 wikitext text/x-wiki '''Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn ʿAbd Allāh al-Lawātī al-Ṭanǧī ibn Baṭṭūṭa''' (in arabu: محمد بن عبد الله بن محمد اللواتي الطنجي‎), notu simpliciamenti comè '''Ibn Baṭṭūṭa''' (arabu: ابن بطوطة, Ibn Baṭṭūṭa; [[Tangeri]], [[24 di frivaghju]] [[1304]] - Fès, [[1368]]-[[1369]]), hè statu un espluratori è viaghjadori marocchinu. Natu in [[Tangeri]], in [[Maroccu]], dà una famiglia di etnia [[berberi|berbera]], par guasi trent'anni si avvinturò trà [[Africa]], [[India]], Sudestu asiaticu è [[China]]. Hè cunsidaratu unu di i più grandi viaghjadori è espluratori di a storia. == Biugrafia == [[file:Handmade oil painting reproduction of Ibn Battuta in Egypt, a painting by Hippolyte Leon Benett..jpg|thumb|240px|Ibn Battûta in [[Egittu]], [[litugrafia]] di u [[XIX sèculu]] di [[Léon Benett]].]] Iniziò i so perigrinazioni in u [[1325]], à vinti unu anni, partendu da [[Tangeri]] à a volta di a [[Mecca]], induva studiò u drittu. In seguitu si ricò à [[Aden]], in [[Yemen]], è in [[Kenya]], par dirighja si dopu versu l'India, travirsendu [[Siria]], [[Russia]] miridiunali è [[Afghanistan]], finu a ghjunghja à [[Delhi]].<br /> In a cità indiana fù numinatu ghjudici da u sultanu, u quali successivamenti l'imprighjunò par suspetta cuspirazioni. U sultanu cambiò di novu idea è inviò Ibn Battuta in [[China]] com'è ambasciatori, ma a spidizioni faddì a causa di un assaltu à a so [[caravana]]; in un sicondu tantativu u viaghjadori feci naufraghju vicinu à [[Calcutta]]. Duranti u sughjornu succissivu à i [[Maldivi]], ripartì dopu versu Ceylon (l'oghjincu [[Sri Lanka]]), [[Malesia]], [[Giava]], [[Sumatra]], è riiscì infini à righjunghja [[Pechinu]]. In u [[1349]] vultò in patria, ma subitu dopu si ricò in [[Mali]]. Firmeti setti mesa à [[Timbuctu]] è, in u viaghju di ritornu, vissi incù i [[Tuareg]] di u [[Sahara]], finu à riintrà, in u [[1354]], à u [[Maroccu]], vicinu à [[Sigilmassa]]. Sicondu fonti arabi trascorsi l'ultimi anni di a so vita rindendu sirviziu com'è ghjudici in i cuntorri di [[Fez]]. Impiigò dui anni par scriva i so mimorii di viaghju, incù l'aiutu di u pueta [[Andalusia|andalusu]] [[Ibn Juzayy]]. U titulu par u quali hè nota a so opara annantu à i viaghji effittuati hè ''Riḥla'' (arabu: ﺭﺣﻠـة), chì significheghja "Viaghju", ma in rialità hè in arabu:تحفة النظار في غرائب الأمصار وعجائب الأسفار ''Tuḥfat à u-naẓār fī gharāʾib à u-amṣār wa ʿajāʾib à u-asfār'', chì hè traducibuli com'è "Un donu di grandi valori par chì voli lampà u sguardu annantu à cità insolitu è peripli d'incantu". L'opara fù cummissiunata da u sultanu di u [[Maroccu]] [[Abu Inan Faris]]. Par l'impurtanza è vastità di i so splurazioni giugrafichi hè cunsidaratu u [[Marcu Polu]] di u mondu arabu.<ref>[http://www.arab.it/ibnbattouta_marcopolo.htm/''Marcu Polu è Ibn Battuta nantu à i stradi di a China''.</ref>. == Curiusità== I so viaghji sò à u centru di a trama di u videughjocu "Unearthed - Trail of Ibn Battuta" sviluppatu da a Semaphore par PS3, Xbox360, PC, Smartphone è Facebook. == Noti == <references /> == Bibliugrafia == * Ibn Battuta, ''I Viaghji'', a cura di Claudia M. Tresso, Einaudi, Torino, 2006 ISBN 978-88-06-14717-4 (880 pagini di testu priciduti da 76 pagini di intruduzioni). * Ross E. Dunn. [http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html /''The Travels of Ibn Battuta - A Virtual Tour with the 14th Century Traveler''. * [https://web.archive.org/web/20050523003536/http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html, University of California, 2004 ISBN 0-520-24385-4. {{en}} * ''Ibn Battuta Prince of Travellers'', in ''[[National Geographic]]'', dicembri 1991. * ''I straurdinarii viaghji di Ibn Battuta. I milla avventuri di u Marcu Polu arabu'', di Dunn Ross, Garzanti, 2005. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Espluratori|Ibn Battuta]] [[Categoria:Biugrafia|Ibn Battuta]] q1ny78jdq3lq1d80svj0zy9k3fkjfdd Template:IT 10 16335 401876 373466 2026-05-20T00:00:53Z Icodense 11928 + link 401876 wikitext text/x-wiki (in [[Lingua taliana|talianu]])<noinclude> [[Categoria:Mudellu]] </noinclude> 4yy2yn5pkh8w6spa31h5zvlvgpaf04l Peppu Flori 0 19468 401896 394495 2026-05-20T07:11:28Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categuria 401896 wikitext text/x-wiki [[File:Lozzi-village-2.jpg|thumb|250px|Lozzi, u paese nativu di Peppu Flori]] ''Ghjuvan Ghjiseppu Flori'' ([[Galeria]], [[1 di ghjinnaghju]] di u [[1899]] - [[Aiacciu]], [[28 d'aostu]] di u [[1972]])<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> hè statu unu [[scrittore]] è [[pueta]] [[Corsica (lingua)|corsu]]. Hè statu dinù [[funziunariu]] culoniale francese in [[Africa]]<ref>[IDREF http://www.idref.fr/097726095]</ref>. I nomi di i dui pueti Peppu Flori è [[Don Ghjiseppu Giansily]] dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale'' sò à spessu assuciati chì sò tremindui cuetanei, pueti di prima trinca è originarii di listessu paese, quellu di [[Lozzi]]. Peppu Flori hà scrittu a musica è e parole di bon' parechje canzone in lingua corsa ch'è ellu hà à spessu interpritate incù musicanti cum'è u chitarristu Antone Bonelli, Francescu Mattei, Andria Revel, è cetera. == Biugrafia == [[image:Lozzi-rue.jpg|thumb|200px|A casa di Peppu Flori in Lozzi]] Ghjuvan Ghjiseppu Flori dettu ''Peppu Flori'', hè di una famiglia di pastori [[Niolu (rigione)|niulinchi]], originaria di u paese di [[Lozzi]]. Ci avia una casa ch'ellu tinia da a so famiglia. Peppu Flori hà cullaburatu à numerosu ghjurnali, in [[Corsica (lingua)|lingua corsu]] o francese : ''U Muntese'', ''Paese Corsu'', ''Monte Cintu'', Le Petit Bastiais, Nice-Matin. Hà ancu cullaburatu à l'[[Uffiziu di radiudiffusione è televisione francese|ORTF]], è hè statu membru di a [[Sucità di l'autori, cumpusitori è editori di musica|SACEM]] in u 1980. == Opari == - ''Ricordi dolci è amari'' (1952): premiu Bonardi di l'Associu Parlemu Corsu, in u 1966<br> - ''U Sangue parla'' (1951): cummedia in un attu<br> - ''Mamma cara''<br> - ''Veranu corsu'' - ''Vechje Torre...''<br> - ''Milla Proverbi Corsi'' (1971)<br> Citazione: ''I pruverbi hanu tutti unu sensu propiu o figuratu è à spessu i dui à listessu tempu, ma tutti sèo stati stabiliti sicondu a sperienza, l'esempii è i fundamenti di a murale. Quellu chì i sà imprudà pò ancu mette si in unu casu criticu à l'ascosu di unu pruverbu è ùn a rigretterà mai.'' (Peppu Flori) == Omagi resi == [[File:Gal%C3%A9ria_Prezzuna_casa_di_i_Pueti_1.jpg|thumb|200px|Casa di i Pueti Peppu Flori è Pampasgiolu in u paisolu di Prezzuna]] - Annantu à a facciata di a casa ind'ellu stava in [[Lozzi]] hè posta una placca cummemurativa chì ci hè scrittu annantu: ''In omagiu Peppu Flori (1898 - 1972) pueta è scrittore corsu mantenidore di a tradizione e di a fede nostra - 26 aostu 1973''.<br> - Una casa di i pueti esiste in [[Galeria]], in u paisolu di Prezzuna: a ''Casa di i Pueti à Peppu Flori à Pampasgiolu''.<br> A casa di u pueta chì daretu ci si trova un'appicciu di a merria di [[Galeria]], hè appiccicata à a chjesa Santa Lucia. Dumineghja u campusantu ind'ellu ci riposa dinù dapoi u 1977, Don Ghjaseppu Giansily dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale''. == Note == <references/> == Bibliugrafia == * ''Ricordi di zitellina'', Editore Peppu Flori, 60 pagine, 1966 * ''Mille proverbii corsi'', Aiacciu, Editore O.C.P., 1971 ===Canzone=== - ''Acquale'' : (u me paese) parole di Peppu Flori ; Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963.<br> - ''Ninni Nanna'' : parole di Peppu Flori ; Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963,<br> - ''Innu à Pasquale Paoli'' : parole di Peppu Flori, Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963,<br> - ''Corsica'' : parole di Peppu Flori, Musica di Paul Coque, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963,<br> - ''Per tè'' : parole di Peppu Flori, Musica di Bruno Bacara, Parigi, Edizione musicale Amore, 1963.<br> - ''Preghera'' : parole di Peppu Flori ; musica di Maguy Zanni, Parigi, Edizione Max Eschig, 1964.<br> - ''L'ingannata'' : parole di Peppu Flori ; musica di Maguy Zanni, Parigi, Edizione Max Eschig, 1969,<br> ==Ligami== * [http://isula.forumactif.com/t108-flori-peppu Peppu Flori : annantu à u foru Isula] ==Da vede dinù== * [[Don Ghjiseppu Giansily]] (dettu ''Pampasgiolu'') {{Scrivanu in lingua corsa}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Flori, Peppu]] [[Categoria:Biugrafia|Flori, Peppu]] [[Categoria:Corsu|Flori, Peppu]] bct4925hocw3cxjyz7ewzkusw6f7f5v Munegascu 0 19929 401856 388282 2026-05-19T15:26:43Z Fausta Samaritani 15085 fix 401856 wikitext text/x-wiki U '''munegascu''' hè una lingua apparintata à u [[liguru]], appartinendu à i [[lingui rumanichi]]. Hè à i ghjorna d'oghji una lingua minacciata di sparizioni, essendu insignata in [[principatu di Monacu]] ma pocu praticata.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Si tratta di una lingua vernaculari abbastanza prossima da quidda parlata in [[Vintimiglia]] ([[intemelianu]]) ma diffarenti da u [[mentunascu]] vicinanti. Hè statu influinzata da u [[pruvenzali]]. == Asempii == Eccu l'[[Ave Maria]] in munegascu: <blockquote>Ave Maria,<br /> Tüta de graçia<br /> u Signù è cun tü<br /> si benedëta tra tüt'ë done<br /> e Gesü u to Fiyu è benejiu.<br /> <br /> Santa Maria, maire de Diu,<br /> prega per nùi, pecatùi<br /> aùra e à l'ura d'a nostra morte<br /> AMEN. (Che sice cusci.)</blockquote> Eccu dinò un strattu di l'Innu munegascu: <blockquote>Despoei tugiù sciü d'u nostru paise<br> Se ride au ventu, u meme pavayùn<br> Despoei tugiù a curù russa e gianca<br> E stà l'emblema, d'a nostra libertà<br> Grandi e i piciui, l'an sempre respetà,</blockquote> <blockquote>Oila cü ne toca!<br> Oila cü ne garda!<br> Fo che cadün sace ben aiço d'aiçi.</blockquote> == Littura == Un testu in munegascu si leghji incù i particularità siguenti : * u ''ü'' si leghji [ci]. * u ''u'' si leghji [u]. * u ''e'' è u ''oe'' si leghjini [e]. (è micca com'è [oe] in a parola ''boiu'' com'è in liguru, induva a parsona improda dinò a nutazioni ''ö'') * u ''ë'' si leghji [e] assà chjusu o [i] * u ''ç'' si leghji com'è in francesu : ''tradiçiùn'' veni da u latinu ''traditio'' * ''c'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'' è ''ch'' davanti ''e'', ''i'', ''oe'' si leghji [k]. * ''g'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'' è ''gh'' davanti ''e'', ''i'', ''oe'' si leghji [g]. * ''quì'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''c'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [t͡ʃ]. * ''gi'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''g'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [d͡ʒ]. * ''sci'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''sc'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [ʃ]. * ''ssci'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''ssc'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [ʃt͡ʃ]. == Usu == [[File:P1040452.JPG|thumb|right|200px|[[Signaletica bislingua|Placca di carrughju bislingua]] munegascu-francesu]] In [[Monacu]], 17 % di a pupulazioni parla u munegascu, par u più parsoni anziani. U munegascu hè statu intrudututtu in i scoli è stu fattu pari d'avè li datu un sicondu fiatu. Difatti, à parta da u CE2 insin'à a 5a à u culleghju, l'amparera di a lingua munegasca hè ubligatoria. À parta da a 4a insin'à terminali hè à u scelta di l'elevu di cuntinuà o micca. I cuncorsi scritti è urali ufficiali sò urganizati in u quatru di i corsi, è i rimissi da i prezzi sò effittuati in a corti di a mirria di Monacu in prisenza di u Principi Suvranu è di l'Auturità munegasca. [[File:Street_sign_in_Mon%C3%A9gasc-French_in_MonacoVille.jpg|thumb|200px|right|Placca bislingua]] A lingua ufficiali di a Principatu di [[Monacu]] essendu u [[francesu]], si pò mintuvà calchì attività cù u scopu di diffonda u munegascu : calchì publicazioni escenu in munegascu, ma nisciuna emissioni di radiu o di televisioni ùn l'usa par avà. Ma u Cumitatu naziunali di i tradizioni munegaschi<ref>[http://www.traditions-monaco.com/ ]</ref> publicheghja tutti l'anni un " Calendari " (calindariu), in u quali ci hè numarosi puemi in munegascu (tradutti) è d'umaghji. Esistini parechji opari : dizziunarii francesu-munegascu è munegascu-francesu, una grammatica, una tesa in a Sorbonna intitulata " Parlà Lu munegascu ", parechji opari annantu à i Tradizioni munegaschi è diversi puemi. A lingua munegascu hè parò insignata in iscola è pò essa prisintata in uzzioni à u [[baccalureatu francesu]]. == Noti == <references/> == Liami esterni == * [http://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/bibliographie-de-l-ecrit-en-langue-monegasque-7 Accademia di i Lingui Dialettali] * [http://www.tlfq.ulaval.ca/AXL/europe/monaco.htm Università Laval Québec] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120610183922/http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/europe/monaco.htm |date=2012-06-10 }} * [http://www.zeneize.nettu/ziardua/arveiller/arveiller.html R. Arveiller: Studiu annantu à parlà lu di Monacu, in francesu è liguru ghjinuvesu] [[Categoria:Lingua rumanza]] 9cyhx7x6ocfavd8yr3drrhuvp639ihn Sri Lanka 0 21957 401867 374667 2026-05-19T20:14:44Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401867 wikitext text/x-wiki [[File:Negombo Beach, Sri Lanka.jpg|thumb|250px|right|Negombo]] U '''Sri Lanka''' hè un paese d'[[Asia]]. A capitale hè Sri Jayawardenepura Kotte. == Storia == == Giugrafia == Tene una superficia di 65.610 km². == Monumenti == == Demugrafia == Tene 21.000.000 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Sri Lanka]] bahk78rzb9dkrn3ts03umch5k0ioiku Persicaria mitis 0 24456 401869 387946 2026-05-19T20:19:35Z Fausta Samaritani 15085 /* Ripartizione */ 401869 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Persicaria mitis'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Persicaria_dubia_sl1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Persicaria mitis</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Caryophyllales]] |----- | Famiglia | [[Polygonaceae]] |----- | Generu | [[Persicaria]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Persicaria mitis''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Jules Pierre Fourreau, 1869</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Persicaria_mitis_ENBLA04.jpg|250px]] |----- |} ''Persicaria mitis'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Polygonaceae]]. ==Descrizzione== ''Persicaria mitis'' hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si distingue da i so piccioli smilzi è ramificati, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò alterne, à forma di core, è prisentanu un culore verde vivu. I fiori di ''Persicaria dubia'' sò chjuchi, di culore rusulatu pallidu à biancu, ragruppati in gaspe terminale. ==Ripartizione== ''Persicaria mitis'' hè originaria d'Asia, più precisamente di l'[[India]] è [[Sri Lanka]]. Eppuru, s'hè prestu sparta in numerose rigione trupicale è subtrupicale di u mondu sanu. Omu a trova in particulare in Africa, in America suprana è Sudu, in Australia è in certe parte di l'Europa. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e sponde di i corsi d'acqua, e zone umite è i terreni disturbati. ''Persicaria mitis'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biolugia== ''Persicaria mitis'' hè una pianta annuale chì si riproduce per u più per via di granelli. Fiurisce tuttu à u longu l'annu, pruducendu fiurarelli chì sò inamacati da l'insetti. I granelli sò dopu dissiminati da u ventu, l'acqua o l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà vaste culonie, ciò chì li permette di fà cuncurrenza à altre spezie vegetale. ==Tassonumia== ''Persicaria mitis'' hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre sinonimi, tali Persicaria dubia, Polygonum dubium è Persicaria nepalensis. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà 'ssa pianta. ==Cunsirvazione== ''Persicaria mitis'' hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à furmà culonie dense ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie vegetale indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione è minimizà u so impattu annantu à l'ecusistemi nativi. ==Riferimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Persicaria_mitis ''Persicaria mitis''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Polygonaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] njqx5w262f0ncvs39othja90908iods Tadorna ferruginea 0 25133 401870 391678 2026-05-19T20:21:06Z Fausta Samaritani 15085 /* Ripartizione */ 401870 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''Tadorna ferruginea'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ruddy_shelduck_David_Raju.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Tadorna ferruginea</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordine | [[Anseriformes]] |----- | Famiglia | [[Anatidae]] |----- | Generu | [[Tadorna]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Tadorna ferruginea''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> Peter Simon Pallas, 1764Peter Simon Pallas, 1764</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Image-d64c25d6ed01b5503a7f3482330f5bf01d8cec79ec7cce51549b1d0b72fa340f-V.jpg|250px]] |----- |} ''Tadorna ferruginea'' hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'[[Anatidae]]. ==Descrizzione== Tadorna ferruginea hè un membru di a famiglia di l'Anatidae. Hè un acellu acquaticu distintivu, d'una lunghezza da 58 à 70 cm è d'una largura da 110 à 135 cm. U so piumaghju hè rossu rossu annantu à l'inseme, incù una testa è un collu ci culore biancu crema cuntrastante. U masciu hà un anellu neru strettu intornu à u collu. ==Ripartizione== Tadorna ferruginea nichja in u sudestu di l'Europa è in Asia cintrale, è inguerna in Asia Suttana. A so area di ripartizione si stende da u sudestu di a Francia è di l'Italia orientale à traversu l'Asia, sinu à u [[Giappone]] è à a [[Corea à u nordu]], è insin'à l'[[India]] è à u [[Sri Lanka]] à u sudu. Hè una spezia migratrice, chì effittueghja longhi viaghji trà i so siti di riproduzione è d'inguernamentu. ''Tadorna ferruginea'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== Tadorna ferruginea si riproduce in e zone umite aperte, in particulare i lavi, i paduli è l'estuarii. Nichja in i cavità naturale, cum'è l'arburi cavi o e tane di mammiferi. A femina dipone trà 6 è 12 ovi, chì sò incubati mentre circa 28 ghjorni. I piulelli sò nidifughi è chettanu u nidu pocu dopu a sbucciata. Sò capace à bulà à l'età di circa 50 ghjorni. Tadorna ferruginea hè una spezia onnivora. Si nutrisce per u più di granelli, di piante acquatiche è d'invertebrati. Pò dinù cunsumà di a carogna è picculi vertebrati. ==Tassonumia== Tadorna ferruginea hè una spezia monotipica, ciò chì significheghja ch'ella ùn hà micca sottuspezie ricunnusciute. I sinonimi di Tadorna ferruginea sò: Anas ferruginea Pallas, 1764; Casarca ferruginea (Pallas, 1764). ==Cunsirvazione== Tadorna ferruginea hè classificata cum'è spezia di minima preoccupazione da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). A so pupulazione hè stimata à dopu di 2 milioni d'individui è hè cunsiderata cum'è stabile. Eppuru, a spezia hè minacciata da a perdita è a digradazione di u so ambiente, è ancu da a caccia. Hè impurtante di pruteghje e zone umite induv'ella nichja Tadorna ferruginea è di sinsibilizà u publicu à a necessità di cunsirvà 'ssa spezia. ==Riferimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Tadorna_ferruginea ''Tadorna ferruginea''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Anatidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] nev8jvvg0p8bbkv5nyk76q5s538cy0f Anna Maria Cristina Rivarola 0 25893 401857 396078 2026-05-19T15:44:23Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix, note, tolto link in eccedenza 401857 wikitext text/x-wiki '''Anna Maria Cristina Rivarola''', detta ''A Mònaca'' è chì pigliò u nome ''Maria Domenica'' quand'ella entra in religione, hè un persunagiu storicu di a Corsica à i tempi di Pasquale Paoli. Nasce in u [[1715]] in [[Bastia]]. Hè a figliola di Domenico Rivarola è di Paola Maria Verdoni d'Omessa. Entre cum'è sora à u cunventu Sant'Orsula, in Bastia è ne diventa madre superiore. Hè cunnisciuta in a storia per esse stata una partigiana è amica fida di [[Pasquale Paoli]], cun quale era assai ligata. == E sore ursuline di Bastia == [[File:Rue Sainte-Ursule, ancien couvent des ursulines, Bastia.jpg|thumb|250px|right||L'anticu cunventu Sant'Orsula in Bastia (rue Sainte-Ursule)]] Anna Maria Cristina Rivarola piglia u nome di Maria Domenica quand'ella entre à u cunventu Sant'Orsula, in Bastia. E sore ursuline eranu incaricate di a furmazione di e zitelle. Parechje famiglie mandavanu e so figliole in pensione à u cunventu (situatu oghje carrughju Sainte-Ursule). A mamma di Pasquale Paoli, Dionisia Valentina, hè stata in pensione in stu cunventu. == Amicizia cun Pasquale Paoli == A Mònaca Rivarola s'hè fatta cunnosce in a storia di a Corsica pè a so relazione d'amicizia cun Pasquale Paoli. Trà i Rivarola è Pasquale Paoli ci hè una leia forte. Patriotta attiva, a Mònaca facia parte di i so rinsignamenti à Pasquale Paoli di i tempi di u so guvernu (1755-1769). Paoli a stava à sente è si si scrivianu assai. Di sta relazione ci ferma una quantità impurtante di lettere. Cusì, Geniu Gherardi scrive in u so libru ''Casa Rivarola''<ref>Eugène F. -X. Gherardi, ''Casa Rivarola'', Alain Piazzola, 2023.</ref> chì cun Maria Cosway, A Mònaca Rivarola era a donna cun quale Pasquale Paoli hà u più scrittu. Per esempiu, si ritrova in a so currispundenza a so gioia quandu a marina di Pasquale Paoli piglia u forte ghjenuvese nant'à l'isula di Capraia, in u 1767. A Mònaca hè andata in persona in Capraia dop'à u successu di l'armata paulina. [[File:Facciata di a Casa Barbaggi-Rivarola, façade de la maison Barbaggi-Rivarola, Bastia.jpg|thumb|200px|right||Facciata di a Casa Barbaggi-Rivarola]] In ste lettere trà Paoli è A Mònaca, u generale a tene à capu di a situazione militare è d'infurmazione nant'à u statu di u guvernu di a Corsica. Cosa più strana è più legera : Pasquale Paoli spartia a so passione pè a lutteria cun A Mònaca. Paoli li dicia di ghjucà à a so piazza, li dava i numeri da ghjucà è dumandava i risultati. Sta lutteria era stabilita in Tuscana. === Attività in Livornu === Paoli li avia dinù datu a missione à A Mònaca è à u so fratellu Antonio di rileghje una versione arricchita di a ''Giustificazione delle rivoluzione di Corsica'' di Don Gregorio Salvini. Hè stata incaricata dinù di fà stampà stu libru in Livornu, impurtantissimu per Paoli, ma dinù di a so diffusione è a so cummercializazione. Si dice chì A Mònaca hè stata l'agente secreta di Paoli.<ref>https://www.wivisites.com/monument details maison-barbaggi-rivarola.</ref> Quand'ella stava in [[Livornu]], era ella chì era incaricata di trasmette e lettere di Paoli in persona, di seguità e cumande d'arme, di mubilizà l'opinione à prò di l'indipendenza di a Corsica. Era una patriotta accanita. in e so lettere à Paoli scrive ch'ella hè pronta à more pè a Corsica. <ref>Scrive Gherardi: ''La Monaca était une sorte d'ovni dans le ciel du XVIIIe siècle corse. Pour l'immense majorité d'entre elles, les femmes de son temps étaient confinées dans l'univers domestique et intime, privées de la sphère publique.''</ref> Dop'à a cunquista militare di a Francia è a battaglia di Pontenovu, A Mònaca è u so fratellu Antonio si trovanu in Livornu, occupati à riceve è aiutà i patriotti corsi cundannati à l'esiliu. A Tuscana è in particulare a cità di Livornu eranu un locu di rifugiu pè i Corsi. === Ritornu in Corsica === Volta in Corsica durante u reame anglo corsu ([[1794]]-[[1796]]) chì serà una dillusione per Pasquale Paoli chì si n'anderà definitivamente da l'isula. Una pagina di a storia si gira. Avà a Corsica hè diventata francese. A Mònaca more in a so casa di Bastia in a notte di u 20 à u 21 d'aprile di u 1799, à l'età di 84 anni. == Lochi == === U cunventu di l'ursuline (o Sant'Orsula) === U cunventu di l'Ursuline si trova rue Sainte-Ursule, chì hè statu trasfurmatu in caserna di gendarmeria quandu e sore sò partute. Oghje accoglie "la maison des syndicats". === A casa Barbaggi-Rivarola === A [[Casa Barbaggi-Rivarola]] Si trova à u numeru 7 di u carrughju Carbuccia (antica rue des jésuites, è dopu rue du lycée). Hè a casa storica di e famiglie Barbaggi è dopu Rivarola. [[File:Casa Barbaggi-Rivarola, Bastia.jpg|thumb|200px|right|A lastra]] Una lastra rammenta ch'ellu hè quì chì Pasquale Paoli stava quand'ellu venia in Bastia. == Da leghje dinù == * [[Riame anglo-corsu|Reame anglocorsu]] == Riferenze == <references /> [[Categoria:Biugrafia|Rivarola, Anna Maria Cristina]] [[Categoria:Corsu|Rivarola, Anna Maria Cristina]] tknr3w5h7lpzpn36m0xkxqqaot7goe0 Alessiu 0 26270 401873 399922 2026-05-19T20:35:02Z Fausta Samaritani 15085 401873 wikitext text/x-wiki [[File:View of Lezhë.jpg|thumb|250px|right|Alessiu]] '''Alessiu''' (''Lezha'' in [[Lingua albanese|albanese]]), hè una cità in [[Albania]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 51.354 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Albania]] cp4iq4oyeio0qeczsr1a7km0x1bu8wi Grand est/Grandu levante 0 26318 401878 398516 2026-05-20T06:15:13Z Fausta Samaritani 15085 file 401878 wikitext text/x-wiki U Grand Est hè una regione amministrativa francese risultendu di a scaghjatura u 1 di ghjennaghju di u [[2016]] di l'antiche regioni amministrative Alsazia, Champagne-Ardenne è Lorena . Hà 5 550 389 abitatori in u 2020 è cuncoglie, nant'à 57.441 km², territorii di a regione di l'Europa renanu (l'[[Alsazia]], a Meurthe-et-Moselle, a Mosella è i Vosgi urientali) à livante è territorii di u bacinu pariginariu (I'Ardenne è a Marne) à punente, siparati da a diagonale di u viotu (chì include soprattuttu territorii di l'Alta Marne, di l'Aube è di a Mosa). {{Regione francese}} [[File:Logo Région Grand Est - 2016.svg|thumb|250px|right|Grand est/Grandu levante]] A so cità più grande hè Strasburgu, chì hè ancu a capitale di a regione <ref>[http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000030109622 LOI {{n°|2015-29}} du 16 janvier 2015 relative à la délimitation des régions, aux élections régionales et départementales et modifiant le calendrier électoral (article 2)]</ref>. L'Eurometropole di Strasburgu, chì accoglie 25 istituzioni internaziunali, hè a più grande intercumunalità di a regione cù più di 500 000 abitatori è più di un milione in a so forma transfrontaliera, l'Eurodistrettu di Strasburgu Ortenau. A parte francese di a so zona d'influenza tutalizeghja più di 15 % di a pupulazione di u Grand Est. Hè seguitata da a cumunità urbana di u Grand Reims, l'Agglomerazione di Mulhouse Alsace , a Metropole di u Grande Nancy <ref>{{Cita libru|titolo=Décret {{n°|2016-490}} du {{date|20 avril 2016}} portant création de la métropole dénommée « Métropole du Grand Nancy»|url=https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000032439462&dateTexte=&categorieLien=id|ed=|data=20 avril 2016|ISBN=}}</ref> è l'Eurometropole di Metz, chì anu tutte più di 200 000 abitatori. Strutturendu u territoriu per via di e so vaste zone d'influenza, facenu tutte cinque parte di e grande agglumerazione francese legalmente tenute à cullucà zone à basse emissioni da l'ultimu {{Data|u 31 di dicembre di u 2024}} . A regione Grand Est, chì include e regioni culturale è storiche d'[[Alsazia]], di Lorena è a Champagne, hè smizata trà una zona di tradizione latina è una zona di tradizione germanica. L'Alsazia-Mosella hè ancu sottumessa à un dirittu lucale chì hà rimpiazzatu u dirittu generale francese in certe zone dapoi u 1919. Stu territoriu, culla di ''La Marseillaise'', hà avutu una'nfluenza cunsiderabile nant'à a custruzzione naziunale francese sottu à a [[Terza Ripublica francese|Terza Ripublica]] per via di u revanscismu chì a so perdita, dopu à a scunfitta contr'à a cunfederazione prussiana, hà pruvucatu. Di cultura, tradizioni vive cum'è a Festa di San Niculau, u cunigliu di Pasquà ò ancu i mercati di Natale sò cumuni à una parte primurosa di a pupulazione di u Grand Est. A regione hà una forte dimensione [[Industria|industriale]]. Fruntalieru cù [[Belghju|u Belghju]], [[Lussemburgu|u Lussemburgu]], a [[Germania]] è a [[Sguìzzera]], hè particularmente aperta à i grandi mercati internaziunali. U [[Renu]], à livante, hè a spinursale di a megalopoli europea è l'acchisu maiò di i scambii ecunomichi in cuntinente. I porti fluviali di Strasburgu, Mulhouse, Metz è Nancy pirmettenu cusì u trasfirimentu di e robbe direttamente versu è da à i porti di Rotterdam è Anversa situati nantu à l'" Infilata nordeuropea ", indi u Renu, a Mosella è a reta di i canali, mentre chì l'aeroporti di Strasburgu è l'EuroAirport, aeroportu [[Francia|franco]]-[[Sguìzzera|svizzeru]] è unica pianiforma aeroportuale binaziunale in u mondu, cumpletanu sta cunnessione à l'internaziunale. A so criazione ùn s'hè micca fatta senza uppusizione, in particulare in [[Alsazia]], induv'ell'hè sempre viva. E cullettività territuriale di l'Altu Renu è di u Bassu Renu scaghjanu {{Data|u 1 di ghjennaghju di u 2021}}, dopu a lege di {{Data|u 2 di aostu di u 2019}} <ref>[https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000038872957&categorieLien=id LOI {{n°|2019-816}} du {{Data|2 août 2019}} relative aux compétences de la Collectivité européenne d'Alsace] sur le site ''Légifrance'' (consulté le 4 mars 2020).</ref> per furmà a Cullettività Europea d'Alsazia, chì binifizieghjanu di certe cumpetenze particulare (in particulare in u duminiu di a cuuperazione transfrontaliera è di a prumuzione di u bislinguismu). Un tale sviluppu interrugheghja è primureghja l'eletti di l'altri dipartimenti nantu à u mantinimentu eventuale di l'Alsazia in u Grand Est è cumu hà da divintà a regione. U {{Data|25 di ghjennaghju di u 2021}}, Frédéric Bierry, presidente di a nova cullettività eurupea d'Alsazia, dumanda difatti u smantellamentu di a grande regione, appughjendu si nantu à e critiche di u primu ministru Jean Castex nantu à a riforma territuriale. Sfarenti eletti di a Grande Regione, u senatore Jean-Louis Masson inculdatu, induve l'ex-presidente di a regione Lorena, Jean-Pierre Masseret, enuncendu a listessu brama, l'avvene di a regione punendu vere interrugazioni. U presidente di a Ripublica torna à cansà l'idea d'esciuta di l'Alsazia. == Referenze == <references/> [[Categoria:Francia]] 1ruswf5awydo9400dhr4aqhcwkspq3y Grand Est/Grande Levante 0 26319 401875 398499 2026-05-19T23:57:56Z Icodense 11928 double content 401875 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grand est/Grandu levante]] 5hrotfcto1dmy0wur01ya6puj6ivjcl Cyprinodontidae 0 26507 401881 399995 2026-05-20T06:22:12Z Fausta Samaritani 15085 fix 401881 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Cyprinodontidae'''. [[File:Aphanius iberus.png|thumb|250px|right|''[[Aphanius iberus]]'']] === Listinu di i Cyprinodontidae === ;A [[Aphanius fasciatus]]<br> [[Categoria:Cyprinodontidae]] h788p6pelrqowef10rmmkf3meqyxbz9 Zosteraceae 0 26527 401880 400054 2026-05-20T06:20:52Z Fausta Samaritani 15085 fix 401880 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Zosteraceae'''. [[File:Herbier à zostères (Ifremer 00615-72722 - 35539).jpg|thumb|250px|right|Zosteraceae]] === Listinu di i Zosteraceae === ;Z [[Zostera marina]]<br> [[Categoria:Zosteraceae]] lqrhn31k7ekvr9yqtileo6axyvir936 Apogonidae 0 26537 401860 400129 2026-05-19T19:47:40Z Fausta Samaritani 15085 fix 401860 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Apogonidae'''. [[File:Ring-tail Cardinalfish, Apogon aureus.jpg|thumb|250px|right|''[[Apogon aureus]]'']] === Listinu di i Apogonidae === ;A [[Apogon imberbis]]<br> [[Categoria:Apogonidae]] it1lfeko4tvqevybstv44e1i2b6rf1u Burhinidae 0 26562 401882 400224 2026-05-20T06:23:29Z Fausta Samaritani 15085 fix 401882 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Burhinidae'''. [[File:Double-striped Thick-knee.jpg|thumb|150px|right|Burhinus]] === Listinu di i Burhinidae === ;B [[Burhinus oedicnemus]]<br> [[Categoria:Burhinidae]] jlpdgudazatzinlsdphuxka8ulqwrmo 401883 401882 2026-05-20T06:25:29Z Fausta Samaritani 15085 file 401883 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Burhinidae'''. [[File:Double-striped Thick-knee.jpg|thumb|150px|right|Burhinus]] [[File:Burhinus bistriatus (1)bearbeitet.jpg|thumb|150px|right|''[[Burhinus bistriatus]]'']] === Listinu di i Burhinidae === ;B [[Burhinus oedicnemus]]<br> [[Categoria:Burhinidae]] is72zavupzookfcoqh8zoogrncnr43q Balistidae 0 26578 401861 400276 2026-05-19T19:53:04Z Fausta Samaritani 15085 file 401861 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Balistidae'''. [[File:Picasso Triggerfish.jpg|thumb|200px|right|Balistide ''Picasso'']] [[File:Reef Triggerfish 1.JPG|thumb|200px|right|''[[Rhinecanthus rectangulus]]'']] ;B [[Balistes capriscus]]<br> [[Categoria:Balistidae]] cowjueivc8limxmv1aonqr8tkwf45th Ipnopidae 0 26580 401874 400279 2026-05-19T20:39:31Z Fausta Samaritani 15085 file 401874 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Ipnopidae'''. [[File:Tripod fish1.jpg|thumb|250px|right|Ipnopide]] [[File:Bathypterois oddi.jpg|thumbu|thumb|250px|right|''[[Bathypterois oddi]]'']] == Listinu di i Ipnopidae == ;B [[Bathypterois dubius]] [[Categoria:Ipnopidae]] fed8wpih6ci0i65hnkes6bmmapomb67 Ciconiidae 0 26634 401862 400476 2026-05-19T19:57:05Z Fausta Samaritani 15085 file 401862 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Ciconiidae'''. [[File:Stork.jpg|thumb|180px|right|Cigogna]] [[File:Marabú menor (Leptoptilos javanicus), Zoo de Ciudad Ho Chi Minh, Vietnam, 2013-08-14, DD 02.JPG|thumb|200px|right|''[[Leptoptilos javanicus]]'' (Marabù)]] === Ancelli === ;C [[Ciconia nigra]]<br> [[Cigogna]]<br> [[Categoria:Ciconiidae]] 9nw1exuapm102n4v7fsicfxdv1r4zci Asclepiadaceae 0 26642 401907 400508 2026-05-20T11:04:01Z Fausta Samaritani 15085 file 401907 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Asclepiadaceae'''. [[File:Ophionella arcuata.jpg|thumb|200px|right|''[[Ophionella arcuata]]'']] [[File:Suberogerens cyclophylla HBG 143698 - 2025-0051-3.png|thumb|200px|right|[[Suberogerens cyclophylla]]'']] === Listinu di i Asclepiadaceae === ;C [[Cutone]]<br> [[Categoria:Asclepiadaceae]] 9ibstftv3wztln0ijxg0qhru9axd9uq Pelecanidae 0 26878 401908 401648 2026-05-20T11:07:22Z Fausta Samaritani 15085 file 401908 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Pelecanidae'''. [[File:Fliegender Pelikan anagoria.jpg|thumb|200px|right|''Pelecanus'']] [[File:Colonie de Pelicans sur les rives de la Langue de Barbarie, Parc National de la Langue de Barbarie(PNLB) 07.jpg|thumb|200px|right|Pelecani]] === Listinu di i Pelecanidae === ;P [[Pelecanus onocrotalus]]<br> [[Categoria:Pelecanidae]] r26sisr63rb0ali9ykkf2f350xt6ebn 1812 0 26898 401835 2026-05-19T12:33:31Z Fausta Samaritani 15085 annu 1812 401835 wikitext text/x-wiki U '''1812''' (MDCCCXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1812 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 1oag3hs7y7ka4ptwl6pcpqpe6k6g41f 401842 401835 2026-05-19T12:51:12Z Fausta Samaritani 15085 401842 wikitext text/x-wiki U '''1812''' (MDCCCXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1812 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] clrl741mlqaax0tu1vlluzgybnm8mur 401847 401842 2026-05-19T13:04:44Z Fausta Samaritani 15085 file 401847 wikitext text/x-wiki U '''1812''' (MDCCCXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816}} [[File:Bataille de la Bérézina.jpg|thumb|300px|right|Battaglia di a Berezina]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1812 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] srrdz5wf4kbl1y3cwx0upotepaj1gwg 1813 0 26899 401836 2026-05-19T12:35:03Z Fausta Samaritani 15085 annu 1813 401836 wikitext text/x-wiki U '''1813''' (MDCCCXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1813 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] a9y7ls5ld4zjmem431spcvclfhd85ag 401846 401836 2026-05-19T13:01:01Z Fausta Samaritani 15085 file 401846 wikitext text/x-wiki U '''1813''' (MDCCCXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817}} [[File:137e régiment d'infanterie de ligne-drapeau.svg|thumb|150px|right|Bandera di u XIII Regimentu d'Infanteria]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1813 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] keeio9cx0bfgp0vfnzae3x9extt1n00 1814 0 26900 401837 2026-05-19T12:36:30Z Fausta Samaritani 15085 annu 1814 401837 wikitext text/x-wiki U '''1814''' (MDCCCXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1814 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] ddhr90o6h9k9dgdpc63kcmuk2lprpsi 401845 401837 2026-05-19T12:57:44Z Fausta Samaritani 15085 file 401845 wikitext text/x-wiki U '''1814''' (MDCCCXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818}} [[File:Nouveau plan routier de la ville et faubourgs de Paris divisé en douze mairies, année 1814 - Stanford Libraries.jpg|thumb|550px|right|Mappa di Parigi (1814)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1814 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] elpy43lxyduz85nrmt07oz5spn3cox4 1815 0 26901 401838 2026-05-19T12:38:10Z Fausta Samaritani 15085 annu 1815 401838 wikitext text/x-wiki U '''1815''' (MDCCCXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1815 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] nv5gadjiww4subwp6g7ijc2cqs7b4fa 401844 401838 2026-05-19T12:55:06Z Fausta Samaritani 15085 file 401844 wikitext text/x-wiki U '''1815''' (MDCCCXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819}} [[File:'Napoleon in Waterloo (18 June 1815)' (1815) by Dennis-Auguste-Marie Raffet - Museo Soumaya - Mexico 2024.jpg|thumb|300px|right|A battaglia di Waterloo]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1815 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 734gtq4r8tagtz4ra77gee205fm4c2z 1816 0 26902 401839 2026-05-19T12:39:43Z Fausta Samaritani 15085 annu 1816 401839 wikitext text/x-wiki U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 7n06fd6micwjsfjn99jxhnclhcvufb7 401840 401839 2026-05-19T12:48:17Z Fausta Samaritani 15085 file 401840 wikitext text/x-wiki U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}} [[File:Napoleon Las Casas.jpg|thumb|300px|right|[[Napoléon I]] à Sant'Elena]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 1y1msg6ybvjiy31vx8cb4vxqbjeoo78 401841 401840 2026-05-19T12:49:24Z Fausta Samaritani 15085 401841 wikitext text/x-wiki U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}} [[File:Napoleon Las Casas.jpg|thumb|300px|right|[[Napulione Buonaparte]] à Sant'Elena]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] chb0znud7b24uk6ubesyuqg874m7pff 401843 401841 2026-05-19T12:51:33Z Fausta Samaritani 15085 401843 wikitext text/x-wiki U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}} [[File:Napoleon Las Casas.jpg|thumb|300px|right|[[Napulione Buonaparte]] à Sant'Elena]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 0k6izdhc2yiw7cx853x8gh8ofd84kog Categoria:Sri Lanka 14 26903 401868 2026-05-19T20:15:21Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401868 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Asia]] nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12 Categoria:Venezuela 14 26904 401886 2026-05-20T06:32:29Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401886 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:America di u Sudu]] 3l2hlrfnl6sofe88m9xe5dzjk3qreje Categoria:Corduliidae 14 26905 401893 2026-05-20T06:53:07Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401893 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Odonata]] 2upxtqg3d547a3ptzzsnvv7aiu4optz Corduliidae 0 26906 401894 2026-05-20T06:56:52Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401894 wikitext text/x-wiki Famigia di i '''Corduliidae'''. === Listinu di i Corduliidae === ;S [[Somatochlora flavomaculata]]<br> [[Somatochlora meridionalis]]<br> [[Categoria:Corduliidae]] o074y6po9pw06tmkpcid506eqxil9c5 401895 401894 2026-05-20T07:00:01Z Fausta Samaritani 15085 file 401895 wikitext text/x-wiki Famigia di i '''Corduliidae'''. [[File:2007-06-10-2598a-Cordulia shurtleffii.jpg|thumb|250px|right|''[[Cordulia shurtleffii]]'']] === Listinu di i Corduliidae === ;S [[Somatochlora flavomaculata]]<br> [[Somatochlora meridionalis]]<br> [[Categoria:Corduliidae]] 4udhk10ow888omjnvql6m6ejg8mkmdu 1817 0 26907 401897 2026-05-20T10:11:41Z Fausta Samaritani 15085 annu 1817 401897 wikitext text/x-wiki U '''1817''' (MDCCCXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820|1821}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1817 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] monb6uj31sm7vvk9h7lou2pap45ureg 1818 0 26908 401898 2026-05-20T10:13:09Z Fausta Samaritani 15085 annu 1818 401898 wikitext text/x-wiki U '''1818''' (MDCCCXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1818 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] eynkvyufwcn9mz6evc7zesfe99d3o42 1819 0 26909 401899 2026-05-20T10:15:01Z Fausta Samaritani 15085 annu 1819 401899 wikitext text/x-wiki U '''1819''' (MDCCCXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1815|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1819 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] gc1674ll8m5yxx34ob5y6bo5doqzrep 1820 0 26910 401900 2026-05-20T10:17:44Z Fausta Samaritani 15085 annu 1820 401900 wikitext text/x-wiki U '''1820''' (MDCCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1819 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] f11sjfkvi76as7mdd4d5xpdhb3ce3fj 401901 401900 2026-05-20T10:25:37Z Fausta Samaritani 15085 file 401901 wikitext text/x-wiki U '''1820''' (MDCCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824}} [[File:Assassinat du duc de Berri - estampe - btv1b8414270x.jpg|thumb|250px|right|''Assassinat du duc de Berri'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1819 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 0et4fsfhurr0l1zfnsy3y14bergiig7