Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.2
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Acquatella
0
2978
401858
381039
2026-05-19T15:50:19Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401858
wikitext
text/x-wiki
{{paese|paese=Acquatella
[[File:Penta-Acquatella village d'Acquatella.jpg|thumb|300px|right|Acquatella]]
| statu=[[Francia]]
| regione=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Corsica suprana]]
| cumuna=[[A Penta è Acquatella]]
| pieve=
| longitudine=
| latitudine=
| altitudine=430
| populazione=
}}
'''Acquatella ''' hè un [[paese]] chì face partita di a cumuna di [[A Penta è Acquatella]].
== Geografia ==
== Storia ==
== Referenze ==
== Ligami ==
[[Categoria:Paese di Corsica]]
m2uq31074dze4gt5lrt71h17agtk3h3
Kriptone
0
6033
401859
363597
2026-05-19T15:53:22Z
Fausta Samaritani
15085
file
401859
wikitext
text/x-wiki
[[File:KrTube.jpg|thumb|160px|right|Kriptone]]
U '''Kriptone''' (o '''kriptonu''') (simbulu ''Kr'') hè u 36imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 83,8 g/mol è a so [[densità]] hè 3,48 g/l.
U Kriptone hè statu scupertu in u [[1898]] da [[Ramsay è Travers]].
== Riferimenti ==
- Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese.
== Ligami ==
{{Elementi chimichi}}
[[Categoria:Elementu chimicu]]
0z9q1z91xhe3y93e78tn1e3ss3y8hqi
Lavu di San Ciprianu
0
6154
401904
370745
2026-05-20T10:50:19Z
Fausta Samaritani
15085
template
401904
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=[[File:Lac de San Ciprianu.jpg|thumb|250px|Lavu di San Ciprianu]]
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Lavu di San Ciprianu
|altitudine=1.948
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Lavu di San Ciprianu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
gcqfev0h7nk1illhf7i3fw8mg1okluj
Lavu di Scapucciole
0
6155
401903
370746
2026-05-20T10:41:55Z
Fausta Samaritani
15085
template
401903
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=Lavu di Scapucciole
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Lavu di Scapucciole
|altitudine=2.338
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Lavu di Scapucciole''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
4758ga7k04bmd85b1wtlwkxcdzw8ohm
Lavu di u Cintu
0
6158
401848
370749
2026-05-19T13:09:01Z
Fausta Samaritani
15085
template
401848
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=[[File:Lac du Cinto Capu Falu.jpg|250px|thumb|Lavu di u Cintu]]
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Lavu di u Cintu
|altitudine=
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Lavu di u Cintu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
ohfxk19ihpd806u1dn765mb3wn55jg7
Lavu di u Lancone
0
6159
401851
370750
2026-05-19T13:23:22Z
Fausta Samaritani
15085
template
401851
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=[[File:Lancone suttanu.jpg|300px|thumb|Lavu di u Lancone]]
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Lavu di u Lancone
|altitudine=
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Lavu di u Lancone''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
i47du88a8m3jaif67xtdlfog6xqcg4t
Lavu di U Renosu
0
6160
401850
370751
2026-05-19T13:15:50Z
Fausta Samaritani
15085
template
401850
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=[[File:Lacs de Rinoso.jpg|250px|thumb|Lavu di U Renosu]]
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Lavu di U Renosu
|altitudine=
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Lavu di U Renosu''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
axah9ygljdwwoh4m9512tknbpswlstl
Lavu di Vitalaca
0
6162
401849
370752
2026-05-19T13:12:29Z
Fausta Samaritani
15085
template
401849
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=[[File:LacVitalaca1.jpg|250px|thumb|Lavu di Vitalaca]]
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Lavu di Vitalaca
|altitudine=
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Lavu di Vitalaca''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
4ht2h3ufrupkg2r03bkaly76xpj48wm
Picculu Lavu d'Oru
0
6164
401902
370754
2026-05-20T10:38:53Z
Fausta Samaritani
15085
template
401902
wikitext
text/x-wiki
{{lavu di Corsica
|imagine=Picculu Lavu d'Oru
|tipu=
|cumuna=
|superficia=
|nome=Picculu Lavu d'Oru
|altitudine=1.563
|profondezza=
|alimentazione=
|emissariu=
}}
U '''Picculu Lavu d'Oru''' hè un [[lavu]] di [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
twaw5sl2ba7fpzoxl8cyncn3gayjw0v
Psamate
0
7219
401864
379030
2026-05-19T20:04:48Z
Fausta Samaritani
15085
file
401864
wikitext
text/x-wiki
[[File:S2003n1c.jpg|thumb|200px|right|Psamate]]
'''Psamate''' ([[Lingua latina|latinu]]: ''Psamathē'') hè un [[satellitu]] di [[Nettunu]] scupertu in u [[2003]].
== Discrizzioni ==
Psamate ùn pussedi micca atmosfera.
== Liami ==
[[Categoria:Astrunumia]]
22x5awddks21vedneipdv343vpdp7hg
401865
401864
2026-05-19T20:05:48Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401865
wikitext
text/x-wiki
[[File:S2003n1c.jpg|thumb|200px|right|Psamate]]
'''Psamate''' ([[Lingua latina|latinu]]: ''Psamathē'') hè un [[satellitu]] di [[Nettunu]] scupertu in u [[2003]].
== Discrizzioni ==
Psamate ùn pussedi micca atmosfera.
== Liami ==
[[Categoria:Saturnu]]
1qfld61mhicx4g8v78mtoq9cpmfv33n
Carulu Giovoni
0
7477
401853
364116
2026-05-19T15:00:39Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
401853
wikitext
text/x-wiki
'''Carulu Giovoni''' era un autori corsu.
==Biugrafia==
[[File:Guargualé.JPG|thumb|250px|U paesi di Guargualè]]
Carulu Giovoni nascì in [[Zonza]] u [[5 d'aostu]] [[1879] è morsi in [[Aiacciu]] in [[1963]].
== Biugrafia ==
A so famiglia era urighjinaria d'[[Azilonu]]. A so zitiddina si passò in u paesi di [[Guargualè]]. Carulu Giovoni hè statu [[spiziali]] in [[Marseglia]].
Hà cullaburatu à [[U Lariciu]], una rivista bislingua. Era cunnisciutu dinò cù u nomu di "Carulu Giovoni da Bozi".
Hà cuminciatu in 1932 à publicà in ''[[L'Annu Corsu]]'' una traduzioni in virsetti di [[I Bucolichi]] di [[Virghjiliu]]. A virsioni finali ùn sarà stampata ch'è in [[1960]].<ref>Arrighi (2002), p. 120.</ref> A qualità di 'ss'opara di traduzzioni hè stata ludata da a critica, tantu corsa ch'è francesa.<ref>Desanti (1994).</ref>
Incù [[Dumenicu Antonu Versini]], dittu Maistrali, hà fundatu l'effemeru ghjurnali ''Le Réveil Corse'' in 1914. Hà criatu dinò a rivista bislingua [[U Lariciu]] chì fù publicata insin'è 1939.
Carulu Giovoni fù dinò l'autori di parechji canzoni corsi di prima trinca: a ''Canzona di a vadina''.
'''Sottu sottu à [[Guargualè]]'''
:Corri corri una vadina
:D'acqua fresca, lestra e fina,
:È chì canta cusì bè.
o '''Ninni nanna''' chì hè stata cantata da Marta Angelici è intarpritata da u gruppu [[Cantu di Cirnu]] in u 50:
:O la ricchezza di la so mammuccia
:U me figliolu tisoru di mè
:A ninninanna dighjà t’abbiuccia
:Chjudi i to ochji chì veghju per tè...
o ancu '''Lamentu Corsu''', intarpritatu da [[Tino Rossi]]:
:In casa à mè nasci un bell'amore
:In casa à mè canta lu russignolu
:Ma sò dighjà culore di dolu
:U rossignolu ùn pò campà.
== Opari ==
===In francesu===
* ''La Corse druidique'' ([[1959]])
===In corsu===
* ''U me paisolu'' ([[1927]])
* ''I Profumi di l'Isula'' ([[1930]])
* ''Favule Corse'' ([[1962]]): incù una traduzioni in francesu da Luisa Leonelli.
===Tiatru===
* ''A Merria è Fiffina'': un'opara di tiatru in un attu.
* ''Ziu Carl'Andria di Carrughju in Paradisu'': un'opara di tiatru in un attu.
== Bibliugrafia ==
* Carulu Giovoni, ''I profumi di l'isula'' (1930), Marseglia, Edizioni di l'Annu Corsu
* Carulu Giovoni, ''La Corse druidique'' (1959), Aiacciu, À l'ombra di u lariciu
* Carulu Giovoni, ''Favule corse : da chjuchi è da maiò in dialettu taravesu'' (1962), Edizioni di u Lariciu
* [https://archive.is/Ggv9H Desanti, Paulu, 1994, Un pueta taravesu : Carulu Giovoni, l'omu di a vadina, [[U Taravu]]], Archivi.
* Ghjuvan' Maria Arrighi (2002) ''Storia di a lingua corsa'', Edizioni Gisserot.
== Noti ==
<references/>
== Liami ==
* [https://www.youtube.com/watch?v=gV-p5cRMTBA Videu: Lamentu Corsu, intarpritatu da Tino Rossi]]
==Da veda dinò==
* [[U Lariciu]]
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Giovoni, Carulu]]
[[Categoria:Biugrafia|Giovoni, Carulu]]
[[Categoria:Corsu|Giovoni, Carulu]]
t1xkbaupwtlzgvkemoi8zby0ffdvjv2
Battaglia di U Borgu
0
7967
401852
360114
2026-05-19T14:50:03Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401852
wikitext
text/x-wiki
[[File:Borgu_paese.jpg|thumb|300px|U paese di U Borgu]]
A '''battaglia di [[U Borgu]]''' occorse da l'[[ottu uttrove]] à u [[10 uttrove]] di u 1768, è oppunì e truppe reale francese à l'armate di a [[Ripublica corsa]] cummandate da [[Pasquale Paoli]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> L'affruntamentu si terminò per una vittoria di i corsi.
== Preludiu ==
Dopu à esse sbarcati in [[San Fiurenzu]], u [[28 aostu]] di u [[1768]], è occupatu prestu u [[Capicorsu]] incù unu principiu di cunquista à l'avantaghju di e truppe francese, i naziunali ripiglianu l'ostilità è forzanu i Francesi à evacuà a [[Casinca]], ma quelli eppuru cunservanu una posta avanzata in [[Borgu]].
D'uttrove [[1768]], [[Pasquale Paoli]], à a testa di 4000 omini, intraprende di ripiglià U Borgu induve i Francesi, in aspittera di rinforzi, s'eranu messi à u riparu. L'ordine fubbe datu à tutti l'omini di marchjà annantu à U Borgu.
==E forze armate==
L'armata corsa si cumpunia di 3 corpi:<br>
- Un prima corpu di 500 omini sottu à u cummandu di i capitani Incolla, Giocante Grimaldi, Carlu Raffaelli è Ferdinandu Agostini, fubbe incaricatu d'attaccà a pusizione Francese da u latu punenti.<br>
- Un sicondu corpu dinù di 500 omini di listessa forza, sottu à u cummandu di Serpentini è di i capitani [[Francescu Gaffori]] è Petru Gavini, fubbe incaricatu d'assaltà i lochi di riparu à livante di u paese.<br>
- Un terzu corpu di circa 400 omini, sottu à l'ordini di [[Clemente Paoli]], duvia difende a strada di u [[Nebbiu]] è cuntene i Francesi chì accupavanu [[Oletta]], sottu à l'ordini di u generale [[Thomas Auguste Le Roy de Grandmaison]]<ref>[http://www.institut-strategie.fr/RIHM_81_PICAUD.html THOMAS-AUGUSTE LE ROY DE GRANDMAISON (1715-1801)]</ref>, <ref>[https://books.google.fr/books?id=2TdtAAAAMAAJ&pg=PA86&lpg=PA86&dq=Thomas+Auguste+U+Roy+di+Grandmaison&fonte/surghjente=bl&ots=xkN9yv9f-v&sig=TSNgDeePYDXnT-5Fd4R660mbnSU&hl=fr&a so=X&ei=wN6mVPTDHsWrU-OxhPAJ&ved=0CC4Q6AEwAg#v=onepage&q=Thomas%20Auguste%20U%20Roy%20di%20Grandmaison&f=false Famille Le Roy de la Grange P86]</ref>.<br>
L'altre truppe dispunibile fubbenu disposte più in daretu:<br>
- L'assi stradali trà [[Bastia]] è Borgu fubbenu survigliati da i Corsi.<br>
- Un quartu corpu di circa 200 omini, cummandate da Ghjuvan Carlu Saliceti prese pusizione in [[Strinse]].<br>
- Un quintu corpu ugualmente di circa 200 omini, cummandate da [[Achille Murati]] prese pusizione annantu à l'alture di [[Luciana]].<br>
- Un sestu gruppu, a riserva, di 500 à 600 omini sottu à u cummandu di [[Pasquale Paoli]] sicundatu da [[Carlu Bonaparte]] è [[Antone Gentili]], occupò [[Lucciana]], in u scopu di dirighje l'operazione è di pudè si cullucà annantu à i punti necessarii.<br>
Da u latu francese:<br>
- U culunellu de Ludre avia stabilitu i so posti avanzati à i duie estremità di u paese è i so 3 pezze d'artigliaria eranu piazzate annantu à i trè punti chì ne dumineghjanu i circondi.<br>
- U [[François Claude Chauvelin|marchese di Chauvelin]] cummandava a guarnigione di u forte di Bastia.<br>
== A battaglia ==
U cumbattimentu principiò l'8 uttrove di u 1768 in a matina è durò deci ore.<br>
Quandu u [[François Claude Chauvelin|marchese di Chauvelin]] imparò a sorte chì aspittava i so cumpatriotti, mandò [[Thomas Auguste Le Roy de Grandmaison]] versu U Borgu. [[Charles Louis de Marbeuf|Marbeuf]] è Chauvelin escinu da [[Bastia]] incù 3000 omini per dirighje siversu u locu di a battaglia. Ludre è i so 700 omini messi à u riparu in a cità di Borgu aspittavanu l'assaltu. Paoli azzizzò l'ardore di e so truppe incù 'ssa frasa: :''Patriotti, ramintate vi i [[vesperi]] corsi, quandu annantu à 'ssu listessu locu aviate distrutti i Francesi. L'onore di a patria è a libertà pubblica hanu bisognu oghje di tuttu u vostru valore. L'Europa ci fighjula.''
Cusì Borgu, chì avia vistu in u 1738 a scunfitta di u corpu spediziunariu francese dumandatu da i Genuvesi, visse dinù a nazione corsa triunfà. I Francesi lascionu annantu à u terrenu 600 morti, à tempu cù 1000 feriti. I 700 omini di u culunellu di Ludre è quest'ultimu sò fattu prigiuneri<ref>Di Pasquale, 2007, p. 193.</ref>. Novi cannoni (frà i quali trè di bronzu), unu murtaiu, 1700 fucili è munizione fubbenu ricuperati da i corsi. Fubbe cusì u bilanciu di a battaglia.
== Cunsequenze ==
U Riame di Francia fubbe surpresu di 'ssa scunfitta è u rè [[Luigi XV di Francia|Luigi XV]] pinsò ancu à lascià a Corsica in pace<ref>''Rivista di u prugressu puliticu, suciale è litterariu'', 1840, p. 256.</ref>. Ma u [[Etienne François de Choiseul|duca di Choiseul]], cuscente di u ridiculu in quale si lamperia a Francia s'è ella abbandunava a lotta<ref>''Rivista prugressu puliticu, suciale è litterariu'', 1840, p. 257.</ref>, organizò una siconda spedizione cummandata da u [[Noël de Jourda|conte de Vaux]] chì [[Battaglia di Ponte Novu|battì i Corsi in Ponte Novu]].
== Note ==
<references/>
==Bibliugrafia==
* Ghjuvan Claudiu Di Pasquale, ''I figlioli di a libertà I figlioli di Pasquale Paoli'', 2007 (in francese).
* [https://enciclopediacorsica.wordpress.com/2012/07/17/1768-a-battaglia-di-u-borgu-2/] Ghjuvan Filippu Antolini, ''A battaglia di U Borgu'', in ''Enciclopedia di a Corsica''.
==Da vede dinù==
- a [[Battaglia di u Vechju]]
[[Categoria:Guerre d'indipendenza corsa]]
[[Categoria:Storia di a Corsica]]
ktv4csep9o64zu9miy508efzvn8x3j0
Caracas
0
8593
401884
331895
2026-05-20T06:27:31Z
Fausta Samaritani
15085
fix, ateguria
401884
wikitext
text/x-wiki
[[File:PlazaFrancia2004-9.jpg|thumb|right|300px|none|Caracas.]]
'''Caracas''' hè a capitale di u [[Venezuela]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 3.900.000 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Venezuela]]
hg68xgdwhuodm333i3eud0pqri9hutl
Guglielmu Guglielmi
0
9278
401854
396422
2026-05-19T15:06:57Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
401854
wikitext
text/x-wiki
'''Guglielmu Guglielmi''' (1644-1728) hè statu un scrivanu di [[Corsica]]. Fù unu di i primi autori chì anu adupratu a [[lingua corsa]] scritta.
==Biugrafia==
Guglielmu Guglielmi hè natu in E Piazzole d'[[Orezza]] in u [[1644]] è morse in u [[1728]]. Fù sipellitu in l'arca di a chjesa di a Nunziata in E Piazzole.<ref>Gherardi (2015).</ref>
I scritti è e puesie di prete Guglielmi sò firmati in a mimoria culletttiva. Ci conta Geniu Gherardi ch'ellu hè firmatu u siguente pruverbiu in E Piazzole:
:In E Piazzole ci era un prete
:Chì scrivia quant'è dece
:Camperà a so rinumata
:Finchì Orezza ùn hè interrata.
== Opari ==
=== Puesia ===
- ''[[Ottave giocose]]'': in i ''Canti populari corsi'' ([[1855]]) di [[Salvatore Viale]], pagine 58-74.<br>
- ''Terzine corse''.<br>
- ''Poesie scelte'': publicate in Bastia in u 1852.<br>
==Note==
<references/>
==Bibliugrafia==
* [[Ghjacumu Fusina]], ''Guglielmu Guglielmi'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006.
* Geniu Gherardi, "Guglielmo Guglielmi (1644-1728). Annunziu è nascita di una lingua literaria. Prifaziu di Ghjacumu Fusina", Corti, Centru culturale univrsitariu, 1995, 163 pagine.
* [http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/879 Geniu Gherardi, "Guglielmo Guglielmi'', Mediateca Culturale di a Corsica è di i Corsi, cunsultatu u 6 ghjugnu di u 2015].
* [http://www.google.fr/books/pdf/Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia].
== Ligami ==
* [http://www.anazione.com/guglielmu.htm Ghjuvan' Guidu Talamoni, ''Guglielmu Guglielmi'', A Nazione, 2008] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110143750/http://www.anazione.com/guglielmu.htm |date=2011-11-10 }}
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Guglielmi, Guglielmu]]
[[Categoria:Biugrafia|Guglielmi, Guglielmu]]
[[Categoria:Corsu|Guglielmi, Guglielmu]]
pdej45yxx2f1xzr3jqpeysi04p0dzcx
Everton FC
0
10909
401866
396218
2026-05-19T20:10:02Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401866
wikitext
text/x-wiki
[[File:Logo Everton FC 1972.svg|thumb|150px|right|Logo di l'Everton FC]]
L''''Everton Football Club''' hè un club di [[pallò]] di [[Liverpool]]. Hè statu fundatu in u 1878.
== Storia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
* http://www.evertonfc.com/Situ.
[[Categoria:Pallò]]
46u1kyu1pyh7y02vum7gehlqnsu5b92
Ohio
0
11379
401855
391083
2026-05-19T15:13:19Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401855
wikitext
text/x-wiki
[[File:Map of USA OH.svg|thumb|right|300px|right|Ohio]]
L''''Ohio''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. U nome ''Ohio'' hè una parola irochese chì significheghja ''bellu [[fiume]]''/''bella [[terra]]''. Face referenza à u [[fiume]] [[Ohio (fiume)|Ohio]].
== Storia ==
A capitale hè [[Columbus (Ohio)|Columbus]], chì hè u sede di numerose imprese [[cummerciale]] è [[industriale]].
== Giugrafia ==
== Demugrafia ==
Tene circa 11,4 milioni d'abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da vede dinò==
* [[Edmond Hamilton]]
[[Categoria:Stati di i SUA|Ohio]]
qzx7s0tvje7xe082rfjxf409egxbv8q
Sardu lugudurese
0
12232
401888
371382
2026-05-20T06:42:40Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401888
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ploaghe - Antico cimitero (25).JPG|thumb|200px|right|[[Ploaghe]], anticu cimiteru]]
U '''sardu lugudurese''' (ancu ''sardu logudorese'' o ''logudoresu'') hè una variente di la [[lingua sarda]].
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Varietà di a lingua sarda|Lugudurese]]
jalvv9ynpmkx99fk509diijcthvaz0c
Lingua friulana
0
12627
401892
386681
2026-05-20T06:51:21Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401892
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Road sign in Friulian.jpg|200px|right]]
U '''friulanu''' hè una [[lingue rumanze|lingua rumanza]] chì hè parlata in u [[Friuli è Venezia Ghjulia|Friuli]].
== Discrizzioni ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Lingua rumanza|Friulanu]]
i7jhi88bdwab9cwbzrp9b13i9fn48p6
Venezuela
0
12655
401885
334979
2026-05-20T06:30:39Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
401885
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Flag of Venezuela.svg|thumb|80px|Bandera]]
[[File:Venezuela (orthographic projection).svg|thumb|230px|Venezuela]]
U '''Venezuela''' hè un paese in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Caracas]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Venezuela]]
658b6kmzsuwopoqzrgopcpre90jg0w6
401887
401885
2026-05-20T06:37:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
401887
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Flag of Venezuela.svg|thumb|80px|Bandera]]
[[File:Venezuela (orthographic projection).svg|thumb|230px|Venezuela]]
U '''Venezuela''' hè un paese in l'[[America di u Sudu]]. A capitale hè [[Caracas]].
== Storia ==
[[File:Coat of arms of Venezuela (1810).svg|thumb|120px|right|Venezuela ([[1811]])]]
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Venezuela]]
df4aml0ebzii9vkj104ma4ul1wrztmh
Lincoln (Nebraska)
0
14185
401863
333075
2026-05-19T20:00:29Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401863
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Lincoln ne skyline.JPG|thumb|300px|right|Lincoln (Nebraska)]]
'''Lincoln''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], in u statu di u [[Nebraska]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 258.379 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
dn0ju5qii755qchcpcch6kiyaxfo180
Bismarck (Dakota di u Nordu)
0
14462
401879
374181
2026-05-20T06:19:23Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401879
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:NDCapitol.jpg|thumb|250px|right|Bismarck (Dakota di u Nordu)]]
'''Bismarck''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capilocu di u [[Dakota di u Nordu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 61.272 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
7b9v9n14mgk5y27mr2pw1927equevex
Lavu à a Vetta Niella
0
15183
401905
373709
2026-05-20T10:56:12Z
Fausta Samaritani
15085
401905
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen"
! colspan="2" style="background-color: green" |
{| style="background: green" align="center" width="100%"
| padding=15px|
| style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> Lavu à a Vetta Niella</span>
| padding=15px|
|}
|-
|align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac_du_Rotondo_2.jpg|300px|thumb|Lavu à a Vetta Niella]]
|- valign="top"
| '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| Ghjacciaru
|- valign="top"
| '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Venacu]]
|- valign="top"
| '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 7,4 ha
|- valign="top"
| '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2 321 m
|- valign="top"
| '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 35 m
|- valign="top"
| '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu
|- valign="top"
| '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu
|}
U '''lavu à a Vetta Niella''' hè u [[lavu]] maiò di a [[Corsica]].
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
njsxg222otvj4an5y69886bfxvm43a2
401906
401905
2026-05-20T11:00:25Z
Fausta Samaritani
15085
401906
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: Lightgreen"
! colspan="2" style="background-color: green" |
{| style="background: green" align="center" width="100%"
| padding=15px|
| style="background: green" align="center" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"> Lavu à a Vetta Niella</span>
| padding=15px|
|}
|-
|align=center colspan=2 style="background: #FFFFFF"|[[File:Lac_du_Rotondo_2.jpg|300px|thumb|Lavu à a Vetta Niella]]
|- valign="top"
| '''Tipu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| Ghjacciaru
|- valign="top"
| '''Cumuna''' || align=center style="background: #f7f8ff"| [[Venacu]]
|- valign="top"
| '''Superficia''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 7,4 ha
|- valign="top"
| '''Altitudine''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 2 321 m
|- valign="top"
| '''Profondezza''' || align=center style="background: #f7f8ff"| 35 m
|- valign="top"
| '''Alimentazione''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu
|- valign="top"
| '''Emissariu''' || align=center style="background: #f7f8ff"| nisunu
|}
U '''lavu à a Vetta Niella''' (ò di ''Lavu di Monte Rotondo'', ò ''Lavu di Rotondo'') hè u [[lavu]] maiò di a [[Corsica]].
== Discrizzioni ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{lavi di Corsica}}
[[Categoria:Lavi di Corsica]]
dhfsibefrmzrh4e9sgkcytp1ywtfcqo
Ragnoli
0
15225
401889
347176
2026-05-20T06:45:12Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401889
wikitext
text/x-wiki
I '''Ragnoli'''.
=== Discrizzioni ===
Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u lardu pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i ''ragnoli'' chi ponu serve a fà [[Bastella|bastelle]].
[[categoria:Cucina]]
jvh2rd3wbjvuuqi8eo6ustvkr6hayvi
401890
401889
2026-05-20T06:47:23Z
Fausta Samaritani
15085
401890
wikitext
text/x-wiki
I '''Ragnoli'''.
== Priparazioni ==
Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u [[lardu]] pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i ''ragnoli'' chi ponu serve a fà [[Bastella|bastelle]].
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[categoria:Cucina]]
n2fvn7m8bpb8rodab1n3vqdksxmxn4v
401891
401890
2026-05-20T06:48:50Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401891
wikitext
text/x-wiki
I '''Ragnoli'''.
== Priparazioni ==
Quand'ellu si tomba un [[porcu|purcellu]], si face sdrughje u [[lardu]] pè fa u sdruttu, e tandu fermanu i ''ragnoli'' chi ponu serve a fà [[Bastella|bastelle]].
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Gastrunumia corsa]]
eiee4jjbj0bst1nettiui75jgz37hk3
Ibn Battuta
0
15749
401871
392127
2026-05-19T20:30:49Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
401871
wikitext
text/x-wiki
'''Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn ʿAbd Allāh al-Lawātī al-Ṭanǧī ibn Baṭṭūṭa''' (in arabu: محمد بن عبد الله بن محمد اللواتي الطنجي), notu simpliciamenti comè '''Ibn Baṭṭūṭa''' (arabu: ابن بطوطة, Ibn Baṭṭūṭa; [[Tangeri]], [[24 di frivaghju]] [[1304]] - Fès, [[1368]]-[[1369]]), hè statu un espluratori è viaghjadori marocchinu.
Natu in [[Tangeri]], in [[Maroccu]], dà una famiglia di etnia [[berberi|berbera]], par guasi trent'anni si avvinturò trà [[Africa]], [[India]], Sudestu asiaticu è [[China]]. Hè cunsidaratu unu di i più grandi viaghjadori è espluratori di a storia.
== Biugrafia ==
[[file:Handmade oil painting reproduction of Ibn Battuta in Egypt, a painting by Hippolyte Leon Benett..jpg|thumb|240px|Ibn Battûta in [[Egittu]], [[litugrafia]] di u [[XIX sèculu]] di [[Léon Benett]].]]
Iniziò i so perigrinazioni in u [[1325]], à vinti unu anni, partendu da [[Tangeri]] à a volta di a [[Mecca]], induva studiò u drittu.
In seguitu si ricò à [[Aden]], in [[Yemen]], è in [[Kenya]], par dirighja si dopu versu l'India, travirsendu [[Siria]], [[Russia]] miridiunali è [[Afghanistan]], finu a ghjunghja à [[Delhi]].<br />
In a cità indiana fù numinatu ghjudici da u sultanu, u quali successivamenti l'imprighjunò par suspetta cuspirazioni.
U sultanu cambiò di novu idea è inviò Ibn Battuta in [[China]] com'è ambasciatori, ma a spidizioni faddì a causa di un assaltu à a so [[caravana]]; in un sicondu tantativu u viaghjadori feci naufraghju vicinu à [[Calcutta]].
Duranti u sughjornu succissivu à i [[Maldivi]], ripartì dopu versu Ceylon (l'oghjincu [[Sri Lanka]]), [[Malesia]], [[Giava]], [[Sumatra]], è riiscì infini à righjunghja [[Pechinu]].
In u [[1349]] vultò in patria, ma subitu dopu si ricò in [[Mali]]. Firmeti setti mesa à [[Timbuctu]] è, in u viaghju di ritornu, vissi incù i [[Tuareg]] di u [[Sahara]], finu à riintrà, in u [[1354]], à u [[Maroccu]], vicinu à [[Sigilmassa]]. Sicondu fonti arabi trascorsi l'ultimi anni di a so vita rindendu sirviziu com'è ghjudici in i cuntorri di [[Fez]]. Impiigò dui anni par scriva i so mimorii di viaghju, incù l'aiutu di u pueta [[Andalusia|andalusu]] [[Ibn Juzayy]].
U titulu par u quali hè nota a so opara annantu à i viaghji effittuati hè ''Riḥla'' (arabu: ﺭﺣﻠـة), chì significheghja "Viaghju", ma in rialità hè in arabu:تحفة النظار في غرائب الأمصار وعجائب الأسفار ''Tuḥfat à u-naẓār fī gharāʾib à u-amṣār wa ʿajāʾib à u-asfār'', chì hè traducibuli com'è "Un donu di grandi valori par chì voli lampà u sguardu annantu à cità insolitu è peripli d'incantu". L'opara fù cummissiunata da u sultanu di u [[Maroccu]] [[Abu Inan Faris]].
Par l'impurtanza è vastità di i so splurazioni giugrafichi hè cunsidaratu u [[Marcu Polu]] di u mondu arabu.<ref>[http://www.arab.it/ibnbattouta_marcopolo.htm/''Marcu Polu è Ibn Battuta nantu à i stradi di a China''.</ref>.
== Curiusità==
I so viaghji sò à u centru di a trama di u videughjocu "Unearthed - Trail of Ibn Battuta" sviluppatu da a Semaphore par PS3, Xbox360, PC, Smartphone è Facebook.
== Noti ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* Ibn Battuta, ''I Viaghji'', a cura di Claudia M. Tresso, Einaudi, Torino, 2006 ISBN 978-88-06-14717-4 (880 pagini di testu priciduti da 76 pagini di intruduzioni).
* Ross E. Dunn. [http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html /''The Travels of Ibn Battuta - A Virtual Tour with the 14th Century Traveler''.
[https://web.archive.org/web/20050523003536/http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html, University of California, 2004 ISBN 0-520-24385-4. {{en}}
* ''Ibn Battuta Prince of Travellers'', in ''[[National Geographic]]'', dicembri 1991.
* ''I straurdinarii viaghji di Ibn Battuta. I milla avventuri di u Marcu Polu arabu'', di Dunn Ross, Garzanti, 2005.
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.
[[Categoria:Espluratori|Ibn Battuta]]
[[Categoria:Biugrafia|Ibn Battuta]]
sbckbc60tc42ecamk2sfgfjyibk0nf8
401872
401871
2026-05-19T20:32:04Z
Fausta Samaritani
15085
/* Bibliugrafia */
401872
wikitext
text/x-wiki
'''Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn ʿAbd Allāh al-Lawātī al-Ṭanǧī ibn Baṭṭūṭa''' (in arabu: محمد بن عبد الله بن محمد اللواتي الطنجي), notu simpliciamenti comè '''Ibn Baṭṭūṭa''' (arabu: ابن بطوطة, Ibn Baṭṭūṭa; [[Tangeri]], [[24 di frivaghju]] [[1304]] - Fès, [[1368]]-[[1369]]), hè statu un espluratori è viaghjadori marocchinu.
Natu in [[Tangeri]], in [[Maroccu]], dà una famiglia di etnia [[berberi|berbera]], par guasi trent'anni si avvinturò trà [[Africa]], [[India]], Sudestu asiaticu è [[China]]. Hè cunsidaratu unu di i più grandi viaghjadori è espluratori di a storia.
== Biugrafia ==
[[file:Handmade oil painting reproduction of Ibn Battuta in Egypt, a painting by Hippolyte Leon Benett..jpg|thumb|240px|Ibn Battûta in [[Egittu]], [[litugrafia]] di u [[XIX sèculu]] di [[Léon Benett]].]]
Iniziò i so perigrinazioni in u [[1325]], à vinti unu anni, partendu da [[Tangeri]] à a volta di a [[Mecca]], induva studiò u drittu.
In seguitu si ricò à [[Aden]], in [[Yemen]], è in [[Kenya]], par dirighja si dopu versu l'India, travirsendu [[Siria]], [[Russia]] miridiunali è [[Afghanistan]], finu a ghjunghja à [[Delhi]].<br />
In a cità indiana fù numinatu ghjudici da u sultanu, u quali successivamenti l'imprighjunò par suspetta cuspirazioni.
U sultanu cambiò di novu idea è inviò Ibn Battuta in [[China]] com'è ambasciatori, ma a spidizioni faddì a causa di un assaltu à a so [[caravana]]; in un sicondu tantativu u viaghjadori feci naufraghju vicinu à [[Calcutta]].
Duranti u sughjornu succissivu à i [[Maldivi]], ripartì dopu versu Ceylon (l'oghjincu [[Sri Lanka]]), [[Malesia]], [[Giava]], [[Sumatra]], è riiscì infini à righjunghja [[Pechinu]].
In u [[1349]] vultò in patria, ma subitu dopu si ricò in [[Mali]]. Firmeti setti mesa à [[Timbuctu]] è, in u viaghju di ritornu, vissi incù i [[Tuareg]] di u [[Sahara]], finu à riintrà, in u [[1354]], à u [[Maroccu]], vicinu à [[Sigilmassa]]. Sicondu fonti arabi trascorsi l'ultimi anni di a so vita rindendu sirviziu com'è ghjudici in i cuntorri di [[Fez]]. Impiigò dui anni par scriva i so mimorii di viaghju, incù l'aiutu di u pueta [[Andalusia|andalusu]] [[Ibn Juzayy]].
U titulu par u quali hè nota a so opara annantu à i viaghji effittuati hè ''Riḥla'' (arabu: ﺭﺣﻠـة), chì significheghja "Viaghju", ma in rialità hè in arabu:تحفة النظار في غرائب الأمصار وعجائب الأسفار ''Tuḥfat à u-naẓār fī gharāʾib à u-amṣār wa ʿajāʾib à u-asfār'', chì hè traducibuli com'è "Un donu di grandi valori par chì voli lampà u sguardu annantu à cità insolitu è peripli d'incantu". L'opara fù cummissiunata da u sultanu di u [[Maroccu]] [[Abu Inan Faris]].
Par l'impurtanza è vastità di i so splurazioni giugrafichi hè cunsidaratu u [[Marcu Polu]] di u mondu arabu.<ref>[http://www.arab.it/ibnbattouta_marcopolo.htm/''Marcu Polu è Ibn Battuta nantu à i stradi di a China''.</ref>.
== Curiusità==
I so viaghji sò à u centru di a trama di u videughjocu "Unearthed - Trail of Ibn Battuta" sviluppatu da a Semaphore par PS3, Xbox360, PC, Smartphone è Facebook.
== Noti ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* Ibn Battuta, ''I Viaghji'', a cura di Claudia M. Tresso, Einaudi, Torino, 2006 ISBN 978-88-06-14717-4 (880 pagini di testu priciduti da 76 pagini di intruduzioni).
* Ross E. Dunn. [http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html /''The Travels of Ibn Battuta - A Virtual Tour with the 14th Century Traveler''.
* [https://web.archive.org/web/20050523003536/http://www.sfusd.k12.ca.us/schwww/sch618/Ibn_Battuta/Ibn_Battuta_Rihla.html, University of California, 2004 ISBN 0-520-24385-4. {{en}}
* ''Ibn Battuta Prince of Travellers'', in ''[[National Geographic]]'', dicembri 1991.
* ''I straurdinarii viaghji di Ibn Battuta. I milla avventuri di u Marcu Polu arabu'', di Dunn Ross, Garzanti, 2005.
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.
[[Categoria:Espluratori|Ibn Battuta]]
[[Categoria:Biugrafia|Ibn Battuta]]
q1ny78jdq3lq1d80svj0zy9k3fkjfdd
Template:IT
10
16335
401876
373466
2026-05-20T00:00:53Z
Icodense
11928
+ link
401876
wikitext
text/x-wiki
(in [[Lingua taliana|talianu]])<noinclude>
[[Categoria:Mudellu]]
</noinclude>
4yy2yn5pkh8w6spa31h5zvlvgpaf04l
Peppu Flori
0
19468
401896
394495
2026-05-20T07:11:28Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categuria
401896
wikitext
text/x-wiki
[[File:Lozzi-village-2.jpg|thumb|250px|Lozzi, u paese nativu di Peppu Flori]]
''Ghjuvan Ghjiseppu Flori'' ([[Galeria]], [[1 di ghjinnaghju]] di u [[1899]] - [[Aiacciu]], [[28 d'aostu]] di u [[1972]])<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> hè statu unu [[scrittore]] è [[pueta]] [[Corsica (lingua)|corsu]]. Hè statu dinù [[funziunariu]] culoniale francese in [[Africa]]<ref>[IDREF http://www.idref.fr/097726095]</ref>.
I nomi di i dui pueti Peppu Flori è [[Don Ghjiseppu Giansily]] dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale'' sò à spessu assuciati chì sò tremindui cuetanei, pueti di prima trinca è originarii di listessu paese, quellu di [[Lozzi]].
Peppu Flori hà scrittu a musica è e parole di bon' parechje canzone in lingua corsa ch'è ellu hà à spessu interpritate incù musicanti cum'è u chitarristu Antone Bonelli, Francescu Mattei, Andria Revel, è cetera.
== Biugrafia ==
[[image:Lozzi-rue.jpg|thumb|200px|A casa di Peppu Flori in Lozzi]]
Ghjuvan Ghjiseppu Flori dettu ''Peppu Flori'', hè di una famiglia di pastori [[Niolu (rigione)|niulinchi]], originaria di u paese di [[Lozzi]]. Ci avia una casa ch'ellu tinia da a so famiglia.
Peppu Flori hà cullaburatu à numerosu ghjurnali, in [[Corsica (lingua)|lingua corsu]] o francese : ''U Muntese'', ''Paese Corsu'', ''Monte Cintu'', Le Petit Bastiais, Nice-Matin. Hà ancu cullaburatu à l'[[Uffiziu di radiudiffusione è televisione francese|ORTF]], è hè statu membru di a [[Sucità di l'autori, cumpusitori è editori di musica|SACEM]] in u 1980.
== Opari ==
- ''Ricordi dolci è amari'' (1952): premiu Bonardi di l'Associu Parlemu Corsu, in u 1966<br>
- ''U Sangue parla'' (1951): cummedia in un attu<br>
- ''Mamma cara''<br>
- ''Veranu corsu''
- ''Vechje Torre...''<br>
- ''Milla Proverbi Corsi'' (1971)<br>
Citazione: ''I pruverbi hanu tutti unu sensu propiu o figuratu è à spessu i dui à listessu tempu, ma tutti sèo stati stabiliti sicondu a sperienza, l'esempii è i fundamenti di a murale. Quellu chì i sà imprudà pò ancu mette si in unu casu criticu à l'ascosu di unu pruverbu è ùn a rigretterà mai.'' (Peppu Flori)
== Omagi resi ==
[[File:Gal%C3%A9ria_Prezzuna_casa_di_i_Pueti_1.jpg|thumb|200px|Casa di i Pueti Peppu Flori è Pampasgiolu in u paisolu di Prezzuna]]
- Annantu à a facciata di a casa ind'ellu stava in [[Lozzi]] hè posta una placca cummemurativa chì ci hè scrittu annantu: ''In omagiu Peppu Flori (1898 - 1972) pueta è scrittore corsu mantenidore di a tradizione e di a fede nostra - 26 aostu 1973''.<br>
- Una casa di i pueti esiste in [[Galeria]], in u paisolu di Prezzuna: a ''Casa di i Pueti à Peppu Flori à Pampasgiolu''.<br>
A casa di u pueta chì daretu ci si trova un'appicciu di a merria di [[Galeria]], hè appiccicata à a chjesa Santa Lucia. Dumineghja u campusantu ind'ellu ci riposa dinù dapoi u 1977, Don Ghjaseppu Giansily dettu ''Pampasgiolu di l'Acquale''.
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* ''Ricordi di zitellina'', Editore Peppu Flori, 60 pagine, 1966
* ''Mille proverbii corsi'', Aiacciu, Editore O.C.P., 1971
===Canzone===
- ''Acquale'' : (u me paese) parole di Peppu Flori ; Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963.<br>
- ''Ninni Nanna'' : parole di Peppu Flori ; Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963,<br>
- ''Innu à Pasquale Paoli'' : parole di Peppu Flori, Musica di Peppu Flori è Filippu Marietti, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963,<br>
- ''Corsica'' : parole di Peppu Flori, Musica di Paul Coque, Parigi, Edizione Max Eschig, 1963,<br>
- ''Per tè'' : parole di Peppu Flori, Musica di Bruno Bacara, Parigi, Edizione musicale Amore, 1963.<br>
- ''Preghera'' : parole di Peppu Flori ; musica di Maguy Zanni, Parigi, Edizione Max Eschig, 1964.<br>
- ''L'ingannata'' : parole di Peppu Flori ; musica di Maguy Zanni, Parigi, Edizione Max Eschig, 1969,<br>
==Ligami==
* [http://isula.forumactif.com/t108-flori-peppu Peppu Flori : annantu à u foru Isula]
==Da vede dinù==
* [[Don Ghjiseppu Giansily]] (dettu ''Pampasgiolu'')
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Flori, Peppu]]
[[Categoria:Biugrafia|Flori, Peppu]]
[[Categoria:Corsu|Flori, Peppu]]
bct4925hocw3cxjyz7ewzkusw6f7f5v
Munegascu
0
19929
401856
388282
2026-05-19T15:26:43Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401856
wikitext
text/x-wiki
U '''munegascu''' hè una lingua apparintata à u [[liguru]], appartinendu à i [[lingui rumanichi]]. Hè à i ghjorna d'oghji una lingua minacciata di sparizioni, essendu insignata in [[principatu di Monacu]] ma pocu praticata.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref>
Si tratta di una lingua vernaculari abbastanza prossima da quidda parlata in [[Vintimiglia]] ([[intemelianu]]) ma diffarenti da u [[mentunascu]] vicinanti. Hè statu influinzata da u [[pruvenzali]].
== Asempii ==
Eccu l'[[Ave Maria]] in munegascu:
<blockquote>Ave Maria,<br />
Tüta de graçia<br />
u Signù è cun tü<br />
si benedëta tra tüt'ë done<br />
e Gesü u to Fiyu è benejiu.<br />
<br />
Santa Maria, maire de Diu,<br />
prega per nùi, pecatùi<br />
aùra e à l'ura d'a nostra morte<br />
AMEN. (Che sice cusci.)</blockquote>
Eccu dinò un strattu di l'Innu munegascu:
<blockquote>Despoei tugiù sciü d'u nostru paise<br>
Se ride au ventu, u meme pavayùn<br>
Despoei tugiù a curù russa e gianca<br>
E stà l'emblema, d'a nostra libertà<br>
Grandi e i piciui, l'an sempre respetà,</blockquote>
<blockquote>Oila cü ne toca!<br>
Oila cü ne garda!<br>
Fo che cadün sace ben aiço d'aiçi.</blockquote>
== Littura ==
Un testu in munegascu si leghji incù i particularità siguenti :
* u ''ü'' si leghji [ci].
* u ''u'' si leghji [u].
* u ''e'' è u ''oe'' si leghjini [e]. (è micca com'è [oe] in a parola ''boiu'' com'è in liguru, induva a parsona improda dinò a nutazioni ''ö'')
* u ''ë'' si leghji [e] assà chjusu o [i]
* u ''ç'' si leghji com'è in francesu : ''tradiçiùn'' veni da u latinu ''traditio''
* ''c'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'' è ''ch'' davanti ''e'', ''i'', ''oe'' si leghji [k].
* ''g'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'' è ''gh'' davanti ''e'', ''i'', ''oe'' si leghji [g].
* ''quì'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''c'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [t͡ʃ].
* ''gi'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''g'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [d͡ʒ].
* ''sci'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''sc'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [ʃ].
* ''ssci'' davanti ''hà'', ''o'', ''u'', ''ü'', ''oe'' è ''ssc'' davanti ''e'', ''i'' si leghji [ʃt͡ʃ].
== Usu ==
[[File:P1040452.JPG|thumb|right|200px|[[Signaletica bislingua|Placca di carrughju bislingua]] munegascu-francesu]]
In [[Monacu]], 17 % di a pupulazioni parla u munegascu, par u più parsoni anziani. U munegascu hè statu intrudututtu in i scoli è stu fattu pari d'avè li datu un sicondu
fiatu. Difatti, à parta da u CE2 insin'à a 5a à u culleghju, l'amparera di a lingua munegasca hè ubligatoria. À parta da a 4a insin'à terminali hè à u scelta di l'elevu di cuntinuà o micca. I cuncorsi scritti è urali ufficiali sò urganizati in u quatru di i corsi, è i rimissi da i prezzi sò effittuati in a corti di a mirria di Monacu in prisenza di u Principi Suvranu è di l'Auturità munegasca.
[[File:Street_sign_in_Mon%C3%A9gasc-French_in_MonacoVille.jpg|thumb|200px|right|Placca bislingua]]
A lingua ufficiali di a Principatu di [[Monacu]] essendu u [[francesu]], si pò mintuvà calchì attività cù u scopu di diffonda u munegascu : calchì publicazioni escenu in munegascu, ma nisciuna emissioni di radiu o di televisioni ùn l'usa par avà. Ma u Cumitatu naziunali di i tradizioni munegaschi<ref>[http://www.traditions-monaco.com/ ]</ref> publicheghja tutti l'anni un " Calendari " (calindariu), in u quali ci hè numarosi puemi in munegascu (tradutti) è d'umaghji. Esistini parechji opari : dizziunarii francesu-munegascu è munegascu-francesu, una grammatica, una tesa in a Sorbonna intitulata " Parlà Lu munegascu ", parechji opari annantu à i Tradizioni munegaschi è diversi puemi.
A lingua munegascu hè parò insignata in iscola è pò essa prisintata in uzzioni à u [[baccalureatu francesu]].
== Noti ==
<references/>
== Liami esterni ==
* [http://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/bibliographie-de-l-ecrit-en-langue-monegasque-7 Accademia di i Lingui Dialettali]
* [http://www.tlfq.ulaval.ca/AXL/europe/monaco.htm Università Laval Québec] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120610183922/http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/europe/monaco.htm |date=2012-06-10 }}
* [http://www.zeneize.nettu/ziardua/arveiller/arveiller.html R. Arveiller: Studiu annantu à parlà lu di Monacu, in francesu è liguru ghjinuvesu]
[[Categoria:Lingua rumanza]]
9cyhx7x6ocfavd8yr3drrhuvp639ihn
Sri Lanka
0
21957
401867
374667
2026-05-19T20:14:44Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401867
wikitext
text/x-wiki
[[File:Negombo Beach, Sri Lanka.jpg|thumb|250px|right|Negombo]]
U '''Sri Lanka''' hè un paese d'[[Asia]]. A capitale hè Sri Jayawardenepura Kotte.
== Storia ==
== Giugrafia ==
Tene una superficia di 65.610 km².
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 21.000.000 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Sri Lanka]]
bahk78rzb9dkrn3ts03umch5k0ioiku
Persicaria mitis
0
24456
401869
387946
2026-05-19T20:19:35Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ripartizione */
401869
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Persicaria mitis'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Persicaria_dubia_sl1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Persicaria mitis</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Caryophyllales]]
|-----
| Famiglia
| [[Polygonaceae]]
|-----
| Generu
| [[Persicaria]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Persicaria mitis''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Jules Pierre Fourreau, 1869</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Persicaria_mitis_ENBLA04.jpg|250px]]
|-----
|}
''Persicaria mitis'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Polygonaceae]].
==Descrizzione==
''Persicaria mitis'' hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si distingue da i so piccioli smilzi è ramificati, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò alterne, à forma di core, è prisentanu un culore verde vivu. I fiori di ''Persicaria dubia'' sò chjuchi, di culore rusulatu pallidu à biancu, ragruppati in gaspe terminale.
==Ripartizione==
''Persicaria mitis'' hè originaria d'Asia, più precisamente di l'[[India]] è [[Sri Lanka]]. Eppuru, s'hè prestu sparta in numerose rigione trupicale è subtrupicale di u mondu sanu. Omu a trova in particulare in Africa, in America suprana è Sudu, in Australia è in certe parte di l'Europa. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e sponde di i corsi d'acqua, e zone umite è i terreni disturbati.
''Persicaria mitis'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Persicaria mitis'' hè una pianta annuale chì si riproduce per u più per via di granelli. Fiurisce tuttu à u longu l'annu, pruducendu fiurarelli chì sò inamacati da l'insetti. I granelli sò dopu dissiminati da u ventu, l'acqua o l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà vaste culonie, ciò chì li permette di fà cuncurrenza à altre spezie vegetale.
==Tassonumia==
''Persicaria mitis'' hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre sinonimi, tali Persicaria dubia, Polygonum dubium è Persicaria nepalensis. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà 'ssa pianta.
==Cunsirvazione==
''Persicaria mitis'' hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à furmà culonie dense ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie vegetale indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione è minimizà u so impattu annantu à l'ecusistemi nativi.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Persicaria_mitis ''Persicaria mitis''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Polygonaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
njqx5w262f0ncvs39othja90908iods
Tadorna ferruginea
0
25133
401870
391678
2026-05-19T20:21:06Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ripartizione */
401870
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2"
! colspan="3" style="#FFF4F2" |
{| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''Tadorna ferruginea'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ruddy_shelduck_David_Raju.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Tadorna ferruginea</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Animalia]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Chordata]]
|-----
| Classa
| [[Aves]]
|-----
| Ordine
| [[Anseriformes]]
|-----
| Famiglia
| [[Anatidae]]
|-----
| Generu
| [[Tadorna]]
|-----
| align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Tadorna ferruginea''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> Peter Simon Pallas, 1764Peter Simon Pallas, 1764</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Image-d64c25d6ed01b5503a7f3482330f5bf01d8cec79ec7cce51549b1d0b72fa340f-V.jpg|250px]]
|-----
|}
''Tadorna ferruginea'' hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'[[Anatidae]].
==Descrizzione==
Tadorna ferruginea hè un membru di a famiglia di l'Anatidae. Hè un acellu acquaticu distintivu, d'una lunghezza da 58 à 70 cm è d'una largura da 110 à 135 cm. U so piumaghju hè rossu rossu annantu à l'inseme, incù una testa è un collu ci culore biancu crema cuntrastante. U masciu hà un anellu neru strettu intornu à u collu.
==Ripartizione==
Tadorna ferruginea nichja in u sudestu di l'Europa è in Asia cintrale, è inguerna in Asia Suttana. A so area di ripartizione si stende da u sudestu di a Francia è di l'Italia orientale à traversu l'Asia, sinu à u [[Giappone]] è à a [[Corea à u nordu]], è insin'à l'[[India]] è à u [[Sri Lanka]] à u sudu. Hè una spezia migratrice, chì effittueghja longhi viaghji trà i so siti di riproduzione è d'inguernamentu.
''Tadorna ferruginea'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref>
==Biolugia==
Tadorna ferruginea si riproduce in e zone umite aperte, in particulare i lavi, i paduli è l'estuarii. Nichja in i cavità naturale, cum'è l'arburi cavi o e tane di mammiferi. A femina dipone trà 6 è 12 ovi, chì sò incubati mentre circa 28 ghjorni. I piulelli sò nidifughi è chettanu u nidu pocu dopu a sbucciata. Sò capace à bulà à l'età di circa 50 ghjorni.
Tadorna ferruginea hè una spezia onnivora. Si nutrisce per u più di granelli, di piante acquatiche è d'invertebrati. Pò dinù cunsumà di a carogna è picculi vertebrati.
==Tassonumia==
Tadorna ferruginea hè una spezia monotipica, ciò chì significheghja ch'ella ùn hà micca sottuspezie ricunnusciute.
I sinonimi di Tadorna ferruginea sò: Anas ferruginea Pallas, 1764; Casarca ferruginea (Pallas, 1764).
==Cunsirvazione==
Tadorna ferruginea hè classificata cum'è spezia di minima preoccupazione da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). A so pupulazione hè stimata à dopu di 2 milioni d'individui è hè cunsiderata cum'è stabile. Eppuru, a spezia hè minacciata da a perdita è a digradazione di u so ambiente, è ancu da a caccia. Hè impurtante di pruteghje e zone umite induv'ella nichja Tadorna ferruginea è di sinsibilizà u publicu à a necessità di cunsirvà 'ssa spezia.
==Riferimenti==
* J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
* J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Tadorna_ferruginea ''Tadorna ferruginea''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Anatidae]]
[[Categoria:Avifauna di Corsica]]
nev8jvvg0p8bbkv5nyk76q5s538cy0f
Anna Maria Cristina Rivarola
0
25893
401857
396078
2026-05-19T15:44:23Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix, note, tolto link in eccedenza
401857
wikitext
text/x-wiki
'''Anna Maria Cristina Rivarola''', detta ''A Mònaca'' è chì pigliò u nome ''Maria Domenica'' quand'ella entra in religione, hè un persunagiu storicu di a Corsica à i tempi di Pasquale Paoli.
Nasce in u [[1715]] in [[Bastia]]. Hè a figliola di Domenico Rivarola è di Paola Maria Verdoni d'Omessa. Entre cum'è sora à u cunventu Sant'Orsula, in Bastia è ne diventa madre superiore.
Hè cunnisciuta in a storia per esse stata una partigiana è amica fida di [[Pasquale Paoli]], cun quale era assai ligata.
== E sore ursuline di Bastia ==
[[File:Rue Sainte-Ursule, ancien couvent des ursulines, Bastia.jpg|thumb|250px|right||L'anticu cunventu Sant'Orsula in Bastia (rue Sainte-Ursule)]]
Anna Maria Cristina Rivarola piglia u nome di Maria Domenica quand'ella entre à u cunventu Sant'Orsula, in Bastia.
E sore ursuline eranu incaricate di a furmazione di e zitelle. Parechje famiglie mandavanu e so figliole in pensione à u cunventu (situatu oghje carrughju Sainte-Ursule). A mamma di Pasquale Paoli, Dionisia Valentina, hè stata in pensione in stu cunventu.
== Amicizia cun Pasquale Paoli ==
A Mònaca Rivarola s'hè fatta cunnosce in a storia di a Corsica pè a so relazione d'amicizia cun Pasquale Paoli. Trà i Rivarola è Pasquale Paoli ci hè una leia forte.
Patriotta attiva, a Mònaca facia parte di i so rinsignamenti à Pasquale Paoli di i tempi di u so guvernu (1755-1769). Paoli a stava à sente è si si scrivianu assai. Di sta relazione ci ferma una quantità impurtante di lettere. Cusì, Geniu Gherardi scrive in u so libru ''Casa Rivarola''<ref>Eugène F. -X. Gherardi, ''Casa Rivarola'', Alain Piazzola, 2023.</ref> chì cun Maria Cosway, A Mònaca Rivarola era a donna cun quale Pasquale Paoli hà u più scrittu. Per esempiu, si ritrova in a so currispundenza a so gioia quandu a marina di Pasquale Paoli piglia u forte ghjenuvese nant'à l'isula di Capraia, in u 1767. A Mònaca hè andata in persona in Capraia dop'à u successu di l'armata paulina.
[[File:Facciata di a Casa Barbaggi-Rivarola, façade de la maison Barbaggi-Rivarola, Bastia.jpg|thumb|200px|right||Facciata di a Casa Barbaggi-Rivarola]]
In ste lettere trà Paoli è A Mònaca, u generale a tene à capu di a situazione militare è d'infurmazione nant'à u statu di u guvernu di a Corsica. Cosa più strana è più legera : Pasquale Paoli spartia a so passione pè a lutteria cun A Mònaca. Paoli li dicia di ghjucà à a so piazza, li dava i numeri da ghjucà è dumandava i risultati. Sta lutteria era stabilita in Tuscana.
=== Attività in Livornu ===
Paoli li avia dinù datu a missione à A Mònaca è à u so fratellu Antonio di rileghje una versione arricchita di a ''Giustificazione delle rivoluzione di Corsica'' di Don Gregorio Salvini. Hè stata incaricata dinù di fà stampà stu libru in Livornu, impurtantissimu per Paoli, ma dinù di a so diffusione è a so cummercializazione.
Si dice chì A Mònaca hè stata l'agente secreta di Paoli.<ref>https://www.wivisites.com/monument details maison-barbaggi-rivarola.</ref> Quand'ella stava in [[Livornu]], era ella chì era incaricata di trasmette e lettere di Paoli in persona, di seguità e cumande d'arme, di mubilizà l'opinione à prò di l'indipendenza di a Corsica.
Era una patriotta accanita. in e so lettere à Paoli scrive ch'ella hè pronta à more pè a Corsica. <ref>Scrive Gherardi: ''La Monaca était une sorte d'ovni dans le ciel du XVIIIe siècle corse. Pour l'immense majorité d'entre elles, les femmes de son temps étaient confinées dans l'univers domestique et intime, privées de la sphère publique.''</ref>
Dop'à a cunquista militare di a Francia è a battaglia di Pontenovu, A Mònaca è u so fratellu Antonio si trovanu in Livornu, occupati à riceve è aiutà i patriotti corsi cundannati à l'esiliu. A Tuscana è in particulare a cità di Livornu eranu un locu di rifugiu pè i Corsi.
=== Ritornu in Corsica ===
Volta in Corsica durante u reame anglo corsu ([[1794]]-[[1796]]) chì serà una dillusione per Pasquale Paoli chì si n'anderà definitivamente da l'isula. Una pagina di a storia si gira. Avà a Corsica hè diventata francese. A Mònaca more in a so casa di Bastia in a notte di u 20 à u 21 d'aprile di u 1799, à l'età di 84 anni.
== Lochi ==
=== U cunventu di l'ursuline (o Sant'Orsula) ===
U cunventu di l'Ursuline si trova rue Sainte-Ursule, chì hè statu trasfurmatu in caserna di gendarmeria quandu e sore sò partute. Oghje accoglie "la maison des syndicats".
=== A casa Barbaggi-Rivarola ===
A [[Casa Barbaggi-Rivarola]] Si trova à u numeru 7 di u carrughju Carbuccia (antica rue des jésuites, è dopu rue du lycée). Hè a casa storica di e famiglie Barbaggi è dopu Rivarola.
[[File:Casa Barbaggi-Rivarola, Bastia.jpg|thumb|200px|right|A lastra]]
Una lastra rammenta ch'ellu hè quì chì Pasquale Paoli stava quand'ellu venia in Bastia.
== Da leghje dinù ==
* [[Riame anglo-corsu|Reame anglocorsu]]
== Riferenze ==
<references />
[[Categoria:Biugrafia|Rivarola, Anna Maria Cristina]]
[[Categoria:Corsu|Rivarola, Anna Maria Cristina]]
tknr3w5h7lpzpn36m0xkxqqaot7goe0
Alessiu
0
26270
401873
399922
2026-05-19T20:35:02Z
Fausta Samaritani
15085
401873
wikitext
text/x-wiki
[[File:View of Lezhë.jpg|thumb|250px|right|Alessiu]]
'''Alessiu''' (''Lezha'' in [[Lingua albanese|albanese]]), hè una cità in [[Albania]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 51.354 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Albania]]
cp4iq4oyeio0qeczsr1a7km0x1bu8wi
Grand est/Grandu levante
0
26318
401878
398516
2026-05-20T06:15:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
401878
wikitext
text/x-wiki
U Grand Est hè una regione amministrativa francese risultendu di a scaghjatura u 1 di ghjennaghju di u [[2016]] di l'antiche regioni amministrative Alsazia, Champagne-Ardenne è Lorena . Hà 5 550 389 abitatori in u 2020 è cuncoglie, nant'à 57.441 km², territorii di a regione di l'Europa renanu (l'[[Alsazia]], a Meurthe-et-Moselle, a Mosella è i Vosgi urientali) à livante è territorii di u bacinu pariginariu (I'Ardenne è a Marne) à punente, siparati da a diagonale di u viotu (chì include soprattuttu territorii di l'Alta Marne, di l'Aube è di a Mosa).
{{Regione francese}}
[[File:Logo Région Grand Est - 2016.svg|thumb|250px|right|Grand est/Grandu levante]]
A so cità più grande hè Strasburgu, chì hè ancu a capitale di a regione <ref>[http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000030109622 LOI {{n°|2015-29}} du 16 janvier 2015 relative à la délimitation des régions, aux élections régionales et départementales et modifiant le calendrier électoral (article 2)]</ref>. L'Eurometropole di Strasburgu, chì accoglie 25 istituzioni internaziunali, hè a più grande intercumunalità di a regione cù più di 500 000 abitatori è più di un milione in a so forma transfrontaliera, l'Eurodistrettu di Strasburgu Ortenau. A parte francese di a so zona d'influenza tutalizeghja più di 15 % di a pupulazione di u Grand Est. Hè seguitata da a cumunità urbana di u Grand Reims, l'Agglomerazione di Mulhouse Alsace , a Metropole di u Grande Nancy <ref>{{Cita libru|titolo=Décret {{n°|2016-490}} du {{date|20 avril 2016}} portant création de la métropole dénommée « Métropole du Grand Nancy»|url=https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000032439462&dateTexte=&categorieLien=id|ed=|data=20 avril 2016|ISBN=}}</ref> è l'Eurometropole di Metz, chì anu tutte più di 200 000 abitatori. Strutturendu u territoriu per via di e so vaste zone d'influenza, facenu tutte cinque parte di e grande agglumerazione francese legalmente tenute à cullucà zone à basse emissioni da l'ultimu {{Data|u 31 di dicembre di u 2024}} .
A regione Grand Est, chì include e regioni culturale è storiche d'[[Alsazia]], di Lorena è a Champagne, hè smizata trà una zona di tradizione latina è una zona di tradizione germanica. L'Alsazia-Mosella hè ancu sottumessa à un dirittu lucale chì hà rimpiazzatu u dirittu generale francese in certe zone dapoi u 1919. Stu territoriu, culla di ''La Marseillaise'', hà avutu una'nfluenza cunsiderabile nant'à a custruzzione naziunale francese sottu à a [[Terza Ripublica francese|Terza Ripublica]] per via di u revanscismu chì a so perdita, dopu à a scunfitta contr'à a cunfederazione prussiana, hà pruvucatu. Di cultura, tradizioni vive cum'è a Festa di San Niculau, u cunigliu di Pasquà ò ancu i mercati di Natale sò cumuni à una parte primurosa di a pupulazione di u Grand Est.
A regione hà una forte dimensione [[Industria|industriale]]. Fruntalieru cù [[Belghju|u Belghju]], [[Lussemburgu|u Lussemburgu]], a [[Germania]] è a [[Sguìzzera]], hè particularmente aperta à i grandi mercati internaziunali. U [[Renu]], à livante, hè a spinursale di a megalopoli europea è l'acchisu maiò di i scambii ecunomichi in cuntinente. I porti fluviali di Strasburgu, Mulhouse, Metz è Nancy pirmettenu cusì u trasfirimentu di e robbe direttamente versu è da à i porti di Rotterdam è Anversa situati nantu à l'" Infilata nordeuropea ", indi u Renu, a Mosella è a reta di i canali, mentre chì l'aeroporti di Strasburgu è l'EuroAirport, aeroportu [[Francia|franco]]-[[Sguìzzera|svizzeru]] è unica pianiforma aeroportuale binaziunale in u mondu, cumpletanu sta cunnessione à l'internaziunale.
A so criazione ùn s'hè micca fatta senza uppusizione, in particulare in [[Alsazia]], induv'ell'hè sempre viva.
E cullettività territuriale di l'Altu Renu è di u Bassu Renu scaghjanu {{Data|u 1 di ghjennaghju di u 2021}}, dopu a lege di {{Data|u 2 di aostu di u 2019}} <ref>[https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000038872957&categorieLien=id LOI {{n°|2019-816}} du {{Data|2 août 2019}} relative aux compétences de la Collectivité européenne d'Alsace] sur le site ''Légifrance'' (consulté le 4 mars 2020).</ref> per furmà a Cullettività Europea d'Alsazia, chì binifizieghjanu di certe cumpetenze particulare (in particulare in u duminiu di a cuuperazione transfrontaliera è di a prumuzione di u bislinguismu). Un tale sviluppu interrugheghja è primureghja l'eletti di l'altri dipartimenti nantu à u mantinimentu eventuale di l'Alsazia in u Grand Est è cumu hà da divintà a regione. U {{Data|25 di ghjennaghju di u 2021}}, Frédéric Bierry, presidente di a nova cullettività eurupea d'Alsazia, dumanda difatti u smantellamentu di a grande regione, appughjendu si nantu à e critiche di u primu ministru Jean Castex nantu à a riforma territuriale. Sfarenti eletti di a Grande Regione, u senatore Jean-Louis Masson inculdatu, induve l'ex-presidente di a regione Lorena, Jean-Pierre Masseret, enuncendu a listessu brama, l'avvene di a regione punendu vere interrugazioni. U presidente di a Ripublica torna à cansà l'idea d'esciuta di l'Alsazia.
== Referenze ==
<references/>
[[Categoria:Francia]]
1ruswf5awydo9400dhr4aqhcwkspq3y
Grand Est/Grande Levante
0
26319
401875
398499
2026-05-19T23:57:56Z
Icodense
11928
double content
401875
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Grand est/Grandu levante]]
5hrotfcto1dmy0wur01ya6puj6ivjcl
Cyprinodontidae
0
26507
401881
399995
2026-05-20T06:22:12Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401881
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cyprinodontidae'''.
[[File:Aphanius iberus.png|thumb|250px|right|''[[Aphanius iberus]]'']]
=== Listinu di i Cyprinodontidae ===
;A
[[Aphanius fasciatus]]<br>
[[Categoria:Cyprinodontidae]]
h788p6pelrqowef10rmmkf3meqyxbz9
Zosteraceae
0
26527
401880
400054
2026-05-20T06:20:52Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401880
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Zosteraceae'''.
[[File:Herbier à zostères (Ifremer 00615-72722 - 35539).jpg|thumb|250px|right|Zosteraceae]]
=== Listinu di i Zosteraceae ===
;Z
[[Zostera marina]]<br>
[[Categoria:Zosteraceae]]
lqrhn31k7ekvr9yqtileo6axyvir936
Apogonidae
0
26537
401860
400129
2026-05-19T19:47:40Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401860
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Apogonidae'''.
[[File:Ring-tail Cardinalfish, Apogon aureus.jpg|thumb|250px|right|''[[Apogon aureus]]'']]
=== Listinu di i Apogonidae ===
;A
[[Apogon imberbis]]<br>
[[Categoria:Apogonidae]]
it1lfeko4tvqevybstv44e1i2b6rf1u
Burhinidae
0
26562
401882
400224
2026-05-20T06:23:29Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401882
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Burhinidae'''.
[[File:Double-striped Thick-knee.jpg|thumb|150px|right|Burhinus]]
=== Listinu di i Burhinidae ===
;B
[[Burhinus oedicnemus]]<br>
[[Categoria:Burhinidae]]
jlpdgudazatzinlsdphuxka8ulqwrmo
401883
401882
2026-05-20T06:25:29Z
Fausta Samaritani
15085
file
401883
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Burhinidae'''.
[[File:Double-striped Thick-knee.jpg|thumb|150px|right|Burhinus]]
[[File:Burhinus bistriatus (1)bearbeitet.jpg|thumb|150px|right|''[[Burhinus bistriatus]]'']]
=== Listinu di i Burhinidae ===
;B
[[Burhinus oedicnemus]]<br>
[[Categoria:Burhinidae]]
is72zavupzookfcoqh8zoogrncnr43q
Balistidae
0
26578
401861
400276
2026-05-19T19:53:04Z
Fausta Samaritani
15085
file
401861
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Balistidae'''.
[[File:Picasso Triggerfish.jpg|thumb|200px|right|Balistide ''Picasso'']]
[[File:Reef Triggerfish 1.JPG|thumb|200px|right|''[[Rhinecanthus rectangulus]]'']]
;B
[[Balistes capriscus]]<br>
[[Categoria:Balistidae]]
cowjueivc8limxmv1aonqr8tkwf45th
Ipnopidae
0
26580
401874
400279
2026-05-19T20:39:31Z
Fausta Samaritani
15085
file
401874
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Ipnopidae'''.
[[File:Tripod fish1.jpg|thumb|250px|right|Ipnopide]]
[[File:Bathypterois oddi.jpg|thumbu|thumb|250px|right|''[[Bathypterois oddi]]'']]
== Listinu di i Ipnopidae ==
;B
[[Bathypterois dubius]]
[[Categoria:Ipnopidae]]
fed8wpih6ci0i65hnkes6bmmapomb67
Ciconiidae
0
26634
401862
400476
2026-05-19T19:57:05Z
Fausta Samaritani
15085
file
401862
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Ciconiidae'''.
[[File:Stork.jpg|thumb|180px|right|Cigogna]]
[[File:Marabú menor (Leptoptilos javanicus), Zoo de Ciudad Ho Chi Minh, Vietnam, 2013-08-14, DD 02.JPG|thumb|200px|right|''[[Leptoptilos javanicus]]'' (Marabù)]]
=== Ancelli ===
;C
[[Ciconia nigra]]<br>
[[Cigogna]]<br>
[[Categoria:Ciconiidae]]
9nw1exuapm102n4v7fsicfxdv1r4zci
Asclepiadaceae
0
26642
401907
400508
2026-05-20T11:04:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
401907
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Asclepiadaceae'''.
[[File:Ophionella arcuata.jpg|thumb|200px|right|''[[Ophionella arcuata]]'']]
[[File:Suberogerens cyclophylla HBG 143698 - 2025-0051-3.png|thumb|200px|right|[[Suberogerens cyclophylla]]'']]
=== Listinu di i Asclepiadaceae ===
;C
[[Cutone]]<br>
[[Categoria:Asclepiadaceae]]
9ibstftv3wztln0ijxg0qhru9axd9uq
Pelecanidae
0
26878
401908
401648
2026-05-20T11:07:22Z
Fausta Samaritani
15085
file
401908
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Pelecanidae'''.
[[File:Fliegender Pelikan anagoria.jpg|thumb|200px|right|''Pelecanus'']]
[[File:Colonie de Pelicans sur les rives de la Langue de Barbarie, Parc National de la Langue de Barbarie(PNLB) 07.jpg|thumb|200px|right|Pelecani]]
=== Listinu di i Pelecanidae ===
;P
[[Pelecanus onocrotalus]]<br>
[[Categoria:Pelecanidae]]
r26sisr63rb0ali9ykkf2f350xt6ebn
1812
0
26898
401835
2026-05-19T12:33:31Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1812
401835
wikitext
text/x-wiki
U '''1812''' (MDCCCXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1812 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
1oag3hs7y7ka4ptwl6pcpqpe6k6g41f
401842
401835
2026-05-19T12:51:12Z
Fausta Samaritani
15085
401842
wikitext
text/x-wiki
U '''1812''' (MDCCCXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1812 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
clrl741mlqaax0tu1vlluzgybnm8mur
401847
401842
2026-05-19T13:04:44Z
Fausta Samaritani
15085
file
401847
wikitext
text/x-wiki
U '''1812''' (MDCCCXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1808|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816}}
[[File:Bataille de la Bérézina.jpg|thumb|300px|right|Battaglia di a Berezina]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1812 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
srrdz5wf4kbl1y3cwx0upotepaj1gwg
1813
0
26899
401836
2026-05-19T12:35:03Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1813
401836
wikitext
text/x-wiki
U '''1813''' (MDCCCXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1813 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
a9y7ls5ld4zjmem431spcvclfhd85ag
401846
401836
2026-05-19T13:01:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
401846
wikitext
text/x-wiki
U '''1813''' (MDCCCXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1809|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817}}
[[File:137e régiment d'infanterie de ligne-drapeau.svg|thumb|150px|right|Bandera di u XIII Regimentu d'Infanteria]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1813 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
keeio9cx0bfgp0vfnzae3x9extt1n00
1814
0
26900
401837
2026-05-19T12:36:30Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1814
401837
wikitext
text/x-wiki
U '''1814''' (MDCCCXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1814 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
ddhr90o6h9k9dgdpc63kcmuk2lprpsi
401845
401837
2026-05-19T12:57:44Z
Fausta Samaritani
15085
file
401845
wikitext
text/x-wiki
U '''1814''' (MDCCCXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1810|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818}}
[[File:Nouveau plan routier de la ville et faubourgs de Paris divisé en douze mairies, année 1814 - Stanford Libraries.jpg|thumb|550px|right|Mappa di Parigi (1814)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1814 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
elpy43lxyduz85nrmt07oz5spn3cox4
1815
0
26901
401838
2026-05-19T12:38:10Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1815
401838
wikitext
text/x-wiki
U '''1815''' (MDCCCXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1815 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
nv5gadjiww4subwp6g7ijc2cqs7b4fa
401844
401838
2026-05-19T12:55:06Z
Fausta Samaritani
15085
file
401844
wikitext
text/x-wiki
U '''1815''' (MDCCCXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1811|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819}}
[[File:'Napoleon in Waterloo (18 June 1815)' (1815) by Dennis-Auguste-Marie Raffet - Museo Soumaya - Mexico 2024.jpg|thumb|300px|right|A battaglia di Waterloo]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1815 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
734gtq4r8tagtz4ra77gee205fm4c2z
1816
0
26902
401839
2026-05-19T12:39:43Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1816
401839
wikitext
text/x-wiki
U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
7n06fd6micwjsfjn99jxhnclhcvufb7
401840
401839
2026-05-19T12:48:17Z
Fausta Samaritani
15085
file
401840
wikitext
text/x-wiki
U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}}
[[File:Napoleon Las Casas.jpg|thumb|300px|right|[[Napoléon I]] à Sant'Elena]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
1y1msg6ybvjiy31vx8cb4vxqbjeoo78
401841
401840
2026-05-19T12:49:24Z
Fausta Samaritani
15085
401841
wikitext
text/x-wiki
U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}}
[[File:Napoleon Las Casas.jpg|thumb|300px|right|[[Napulione Buonaparte]] à Sant'Elena]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
chb0znud7b24uk6ubesyuqg874m7pff
401843
401841
2026-05-19T12:51:33Z
Fausta Samaritani
15085
401843
wikitext
text/x-wiki
U '''1816''' (MDCCCXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1812|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820}}
[[File:Napoleon Las Casas.jpg|thumb|300px|right|[[Napulione Buonaparte]] à Sant'Elena]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1816 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
0k6izdhc2yiw7cx853x8gh8ofd84kog
Categoria:Sri Lanka
14
26903
401868
2026-05-19T20:15:21Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401868
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Asia]]
nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12
Categoria:Venezuela
14
26904
401886
2026-05-20T06:32:29Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401886
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:America di u Sudu]]
3l2hlrfnl6sofe88m9xe5dzjk3qreje
Categoria:Corduliidae
14
26905
401893
2026-05-20T06:53:07Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401893
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Odonata]]
2upxtqg3d547a3ptzzsnvv7aiu4optz
Corduliidae
0
26906
401894
2026-05-20T06:56:52Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401894
wikitext
text/x-wiki
Famigia di i '''Corduliidae'''.
=== Listinu di i Corduliidae ===
;S
[[Somatochlora flavomaculata]]<br>
[[Somatochlora meridionalis]]<br>
[[Categoria:Corduliidae]]
o074y6po9pw06tmkpcid506eqxil9c5
401895
401894
2026-05-20T07:00:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
401895
wikitext
text/x-wiki
Famigia di i '''Corduliidae'''.
[[File:2007-06-10-2598a-Cordulia shurtleffii.jpg|thumb|250px|right|''[[Cordulia shurtleffii]]'']]
=== Listinu di i Corduliidae ===
;S
[[Somatochlora flavomaculata]]<br>
[[Somatochlora meridionalis]]<br>
[[Categoria:Corduliidae]]
4udhk10ow888omjnvql6m6ejg8mkmdu
1817
0
26907
401897
2026-05-20T10:11:41Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1817
401897
wikitext
text/x-wiki
U '''1817''' (MDCCCXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1813|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820|1821}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1817 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
monb6uj31sm7vvk9h7lou2pap45ureg
1818
0
26908
401898
2026-05-20T10:13:09Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1818
401898
wikitext
text/x-wiki
U '''1818''' (MDCCCXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1814|1815|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1818 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
eynkvyufwcn9mz6evc7zesfe99d3o42
1819
0
26909
401899
2026-05-20T10:15:01Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1819
401899
wikitext
text/x-wiki
U '''1819''' (MDCCCXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1815|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1819 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
gc1674ll8m5yxx34ob5y6bo5doqzrep
1820
0
26910
401900
2026-05-20T10:17:44Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1820
401900
wikitext
text/x-wiki
U '''1820''' (MDCCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1819 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
f11sjfkvi76as7mdd4d5xpdhb3ce3fj
401901
401900
2026-05-20T10:25:37Z
Fausta Samaritani
15085
file
401901
wikitext
text/x-wiki
U '''1820''' (MDCCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824}}
[[File:Assassinat du duc de Berri - estampe - btv1b8414270x.jpg|thumb|250px|right|''Assassinat du duc de Berri'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1819 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
0et4fsfhurr0l1zfnsy3y14bergiig7