Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Pumata 0 1224 401926 400499 2026-05-20T13:54:37Z Fausta Samaritani 15085 401926 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin|color=lightgreen|name=Pumata}} {{Taxobox_image|image=[[Image:Tomato.jpg|300px|Pumata]]}} {{Taxobox_begin_placement|color=lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry|taxon=[[Plantae]]}} {{Taxobox_subregnum_entry|taxon=[[Tracheobionta]]}} {{Taxobox_divisio_entry|taxon=[[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry|taxon=[[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_subclassis_entry|taxon=[[Asteridae]]}} {{Taxobox_ordo_entry|taxon=[[Solanales]]}} {{Taxobox_familia_entry|taxon=[[Solanaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry|taxon=[[Solanum]]}} {{Taxobox_species_entry|taxon=lycopersicum}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany|color=lightgreen|binomial_name=Solanumlycopersicum|author=[[Carolus Linnaeus|Linnaeus]]}} <ref> [http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 ITIS 521671] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050512082532/http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671|date=2005-05-12}}</ref> {{Taxobox_end}} A '''pumata''' (''Solanum lycopersicum'') hè un ligume di a famiglia di e [[Solanaceae]]. Hè una [[pianta]] annuale.<ref>[https://app.glosbe.com/co/es/pumata Pumata - Diccionario Glosbe Corso/Español]</ref> I sò [[fruttu|frutti]] hanu un caratteristicu [[culore]] [[rossu]], è sò utilizati in l'[[alimentazione]] in mori paesi di u [[mondu]]. == Da vede dinò == * [[Pumata core di boiu]] == Note == <references /> [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Solanaceae]] oxkj53lbycp3t92ert8i8c5f5gzqu94 Velone 0 2974 401965 384687 2026-05-21T08:20:14Z Fausta Samaritani 15085 fix 401965 wikitext text/x-wiki [[File:Velone 13 08 2006 002.JPG|thumb|250px|right|Velone]] '''Velone''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Velone-Ornetu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Paese di Corsica]] 8l34ttvwjeesfcq4vloe8z3whskhmix Capra 0 3663 401946 398370 2026-05-20T22:51:41Z Fausta Samaritani 15085 401946 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Capra}}<br/>{{StatusVulnerable}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Goat.jpg|220px|Capra]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Capra]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''Capra aegagrus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_simple | color = pink | binomial_name = Capra aegagrus}} {{Taxobox_end}} A '''capra''' hè un [[mammiferu]] chì faci parti di u [[genaru]] '''''Capra''''', chì cumprendi novi spezii. == Spezii è sottuspezii == {| border="1" | [[Image:Gorges du Verdon Goat-Rove-black 0253.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus'' || [[Capra salvatica]] |- bgcolor="#CCCCCC" | [[Image:Goat face.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus hircus'' || [[Capra domestica]] |- bgcolor="#CCCCCC" | [[Image:Kri kri.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus creticus'' || [[Capra di Creta]] |- | || ''Capra caucasia'' || |- | || ''Capra cylindricornis'' || |- | || ''Capra hircus'' || [[Capra di u Cashmiru]] |- | || ''Capra falconeri'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri heptneri'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri chialtanensis'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri megaceros'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra falconeri jerdoni'' || |- | [[Image:Steinbock ibex 2.JPG|120px]] || ''Capra alpina'' |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra ibex ibex'' || |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra ibex nubiana'' || [[Capra nubiana]] |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra ibex sibirica'' || [[Capra asiatica]], o ''Capra sibirica'' |- | || ''Capra pyrenaica'' || [[Capra spagnola]] |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra pyrenaica pyrenaica'' || [[Capra pireniana]]; |- bgcolor="#CCCCCC" | || ''Capra pyrenaica lusitanica'' || [[Capra purtughesa]]; |- | || ''Capra walie'' || |} ==Gallaria== <gallery> Image:Gorge_du_Verdon_Goat_0254.jpg| Image:Brown female goat.jpg| Image:Domestic goats high up in the mountains of the Great Dividing Range, in East Gippsland, Victoria, Australia.jpg|Capri domestici in i muntagni </gallery> == Citazioni == Accadi chì a capra fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: * in i sprissioni: ''Parè una capra [[cocia]]'' * ''par un puntu, Martinu persi i capri'' ==Rifarenzi== * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984 [[Categoria:Bovidae]] 2jhsv3lrdjtngm6ktvc93y678zvv6lx Alisu (fiume) 0 6347 401966 372454 2026-05-21T08:22:22Z Fausta Samaritani 15085 fix 401966 wikitext text/x-wiki [[File:Aliso.jpg|thumb|300px|right|L'Alisgiu.]] L''''Alisgiu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] nq9ezzwajcxc3lxbpgodnga1w747i6b 401967 401966 2026-05-21T08:24:50Z Fausta Samaritani 15085 file 401967 wikitext text/x-wiki [[File:Aliso.jpg|thumb|300px|right|L'Alisgiu]] [[File:Piève pont de Ghjuncaja sur l'Aliso.jpg|thumb|250px|right|Piève ponte de Ghjuncaja su l'Alisu]] L''''Alisgiu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] dkm1vuaqzvcjsgak9fkz82z5qfhy55c Riello (León) 0 10798 401968 362690 2026-05-21T08:27:38Z Fausta Samaritani 15085 file, link, fix 401968 wikitext text/x-wiki [[File:Riello 08 by-dpc.jpg|thumb|250px|rught|Riello (León)]] '''Riello''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di León]], in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Spagna]] t93ox8kmbbmyrio7zhb6a0ap1fmxz2p Malmignattu 0 11681 401952 394700 2026-05-21T07:49:36Z Fausta Samaritani 15085 /* Liami */ 401952 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U malmignattu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Latrodectus tredecimguttatus female.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Latrodectus tredecimguttatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Arachnida]]'' |----- | Ordini | ''[[Araneae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Theridiidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Latrodectus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Latrodectus tredecimguttatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Latrodectus tredecimguttatus male.jpg|250px]] |----- |} U '''malmignattu''' (o [[malmignattulu]]) (''[[Latrodectus tredecimguttatus]]'') hè un tipu di [[ragnu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Theridiidae]]. Si scontra in tutta a rigioni di u [[Mediterraniu]] ma dinò in u nordu di l'Africa, in Asia Cintrali, in [[Russia]] suttana è in l'[[Isuli Canarii]]<ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. Pò essa priculosu pa l'omu. Era ancu cunnisciutu da i grechi à tempi antichi antichi. U malmignattu hè neru, è t'hà à spessu trè paghji di tacchi rossi, calchì volta chjirchati bianchi o giaddi. I patti sò forti è neri. U malmignattu hè discrittu à spessu com'è pussidendu tredici tacchi rossi. Ma esistini calchì variazioni, apposta chì pò accada chì 'ssi tacchi fussini bianchi. Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali ind'è u malmignattu, postu chì a femina (8-18 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (3-6 mm). L'adulti masci si trovani da [[maghju]] à [[sittembri]], quandu i femini inveci si scontrani da maghju à [[nuvembri]]<ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. U malmignattu cattura i so predi vivi par via di una ragnata abbastanza maiori, ma bedda piattata è si nutrisci par u più d'insetti. Accadi chì l'accupiamentu fussi priculosu pà u masciu, chì pò essa divuratu tandu da a femina. Vivi in ragnati moltu resistenti incù una forma irregulari in ariali à machja meditarrania bassa, à spessu aridi è pitrosi, frà sassa è muretti; moltu raramenti u malmignattu si pò truvà vicinu à i casi di campagna. U malmignattu hè vilanosu, è una pizzicatura pò ancu essa murtali. Ci vò d'andà subitu à u spidali o à a clinica. U vilenu agisci da 10 minuti à un'ora. Ma sola a femina hè vilanosa <ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. ==Tassunumia== Un sinonimu cumunu di ''Latrodectus tredecimguttatus'' hè ''Latrodectus mactans tredecimguttatus''. == In Corsica == [[File:Latrodectus tridecimguttatus.jpg|left|200px]] U malmignattu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu a [[zinevra]]<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref>. Si scontra à spessu in u centru di a Corsica è in Pumonti. Hè più raru in Cismonti. Hè piuttostu da [[marzu]] à [[sittembri]] chì ci hè u risicu di fà si pizzicà. Ci conta Roccu Multedo<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref> chì si scuntrava à spessu in l'[[arghja|arghji]] in tempi di [[tribbiera]] o in i [[suvara|lecci suvarini]]. In i tempi, sicondu [[Roccu Multedo]]<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref>, s'aduprava a fiamma par curà ni a pugnitura è in [[Osani]], era imprudatu u forru caldu. ==Citazioni== Accadi chì u malmignattu fussi citatu in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema<ref>Paulu Milleliri (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>: * ''Ch'idda ti pugni a malmignatta !'' ==Rifarenzi== {{reflist}} ==Liami== * [http://ocic.oec.fr/catalog_repository/uploads/10/malmignatta.pdf U malmignattu - Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160829230920/http://ocic.oec.fr/catalog_repository/uploads/10/malmignatta.pdf |date=2016-08-29 }} * [https://web.archive.org/web/20071224195016/http://pagesperso-orange.fr/eresus/danger.html I ragni priculosi di Corsica] * [http://casavecchia.free.fr/pdf/Corse-araignee-malmignatta-by-casa-vecchia.free.fr.pdf U malmignattu (in francesu)] * [https://www.youtube.com/watch?v=n1pVjuVK9EY Videu di u malmignattu] [[Categoria:Theridiidae]] [[Categoria:Ragnu di Corsica]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] omji81h9prdl3w41nisqo83xhtz0n4w Steatoda grossa 0 11728 401956 388315 2026-05-21T07:54:10Z Fausta Samaritani 15085 401956 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Steatoda grossa'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Steatoda.grossa.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Steatoda grossa</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Arachnida]]'' |----- | Ordini | ''[[Araneae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Theridiidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Steatoda]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Steatoda grossa''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} ''Steatoda grossa'' hè un tipu di [[ragnu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Theriiidae]]. Hè cumuna in [[America di u Nordu]] è in [[Auropa]]. Si scontra à spessu in i cità, in i tafona di i vechji mura, in i sulaghjoli o in i cantini, in i loca ind'edda ci hè l'umidità. Si vedi tuttu l'annu. Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali, apposta chì a femina (10 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (6 mm). A femina campa sin'à sei anni. Inveci u masciu un campa cà sin'à un annu o un annu è mezu. A mursicatura di ''Steatoda grossa'' hè priculosa. Ma hè statu pruvatu chì l'antivilenu ''Latrodectus'' hè efficaci contr'à u vilenu di ''Steatoda grossa''. == In Corsica == ''Steatoda grossa'' hè cumuna in [[Corsica]]. ==Rifarenzi== * [https://web.archive.org/web/20080331000449/http://pagesperso-orange.fr/eresus/e_stegro.html I ragni priculosi di Corsica - Steatoda grossa] [[Categoria:Theridiidae]] [[Categoria:Ragnu di Corsica]] fb5mlmd7f1noutd9ihxzdp4ieq97gjv Categoria:Theridiidae 14 11733 401953 335764 2026-05-21T07:50:24Z Fausta Samaritani 15085 Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Theriiidae]] à [[Categoria:Theridiidae]] 335764 wikitext text/x-wiki [[Categoria:Animale]] 0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0 401955 401953 2026-05-21T07:52:43Z Fausta Samaritani 15085 401955 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Araneae]] 7gzcqdue695321297xauznjht8zf0vp Charles Darwin 0 13118 401945 392659 2026-05-20T22:05:46Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 401945 wikitext text/x-wiki [[File:Darwin.jpg|thumb|200px|right|Charles Darwin]] '''Charles Darwin''', natu u [[12 di ferraghju]] [[1809]], hè mortu u [[19 d'aprile]] [[1882]], era un scientìficu [[Inghilterra|inglese]]. === Biugrafia === Hà fattu un viaghju di cinqu'ani intornu à u mondu nantu u batellu ''HMS Beagle''. === Opara === I so dui libri i più impurtanti sò ''On the Origin of Species'' (''L'orìgine di e spezie'', [[1859]]) è ''The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex'' (''L'ascendenza di l'omu in relazione cù a sessualità'', [[1871]]). {{DEFAULTSORT:Darwin, Charles}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Britannicu]] 9tkz6zcr8fehh64wcne9uhlt024vcfi Paleontologìa 0 13139 401937 365129 2026-05-20T14:21:11Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401937 wikitext text/x-wiki [[File:Maxakalisaurus skeleton.jpg|thumb|250px|right|''[[Maxakalisaurus]]'']] A '''Paleontologìa''' hè a scenza chì tratta di i fussili è di l'evoluzione di l'esere vivi. === Discrizzioni === A paleontologìa hè stata creàta da [[Georges Cuvier]]. [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] 4t23a87m3ee9wxgissj4j4821e4dx9o 401938 401937 2026-05-20T14:25:31Z Fausta Samaritani 15085 fix 401938 wikitext text/x-wiki [[File:Maxakalisaurus skeleton.jpg|thumb|250px|right|''[[Maxakalisaurus]]'']] A '''Paleontologìa''' hè a scenza chì tratta di i fussili è di l'evoluzione di l'esere vivi. === Discrizzioni === A paleontologìa hè stata creàta da [[Georges Cuvier]] ([[23 d'aostu]] [[1769]] - [[13 di maghju]] [[1832]]). [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] qqfpu484zanzc8acz45nn1s6nlj6g8t Ottawa 0 13160 401941 389598 2026-05-20T17:11:35Z Fausta Samaritani 15085 401941 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ottawa Downtown 2019.1.jpg|miniatura|right|267px|U centru di Ottawa]] [[File:Flag of Ottawa, Ontario.svg|miniatura|80px|Bandera]] '''Ottawa''' hè a capitale federali di u [[Canadà]], situata in a pruvincia di l'[[Ontariu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Ci hè à l'incirca un milione d'abitenti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cità di u Canadà]] 17cff0mrsxnhxyn71x3vsphraygd32g Sharps Rifle 0 13234 401959 350175 2026-05-21T08:01:46Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401959 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:150th Gettysburg Reenactment 2013 (9180663254).jpg|thumb|250px|right|150mu anniversariu di a Guerra Civile Americana ([[2013]])]] A '''Sharps Rifle''' fù un fucile usatu in a [[Guerra Civile Americana]]. == Discrizzioni == == Storia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Sharps]] [[Categoria:Arma à focu]] 2470hzvpj2k9oxfekhphlpgm76toja3 Jean Auguste Dominique Ingres 0 14359 401939 396044 2026-05-20T16:06:28Z JackyM59 27373 Fotografia aghjunta 401939 wikitext text/x-wiki [[File:La Petite Baigneuse. Intérieur de harem de Jean-Auguste-Dominique Ingres.jpg|miniatura|Piccula Bagnante, o Internu di un Harem (1828) - Museu di u Louvre]] '''Jean Auguste Dominique Ingres''' ([[1780]]-[[1867]]) fù un [[arte|pittore]] [[Francia|francese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Pittore|Ingres]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Francesu]] 4o2cwuj5wbheoe0jme94jsfkdacamhi 401940 401939 2026-05-20T17:05:29Z Fausta Samaritani 15085 link 401940 wikitext text/x-wiki [[File:La Petite Baigneuse. Intérieur de harem de Jean-Auguste-Dominique Ingres.jpg|miniatura|''Piccula Bagnante'', o ''Internu di un Harem'' ([[1828]]) - [[Museu di u Louvre]]]] '''Jean Auguste Dominique Ingres''' ([[1780]]-[[1867]]) fù un [[arte|pittore]] [[Francia|francese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Pittore|Ingres, Auguste Dominique]] [[Categoria:Biugrafia|Ingres, Auguste Dominique]] [[Categoria:Francesu|Ingres, Auguste Dominique]] lz55hlxnrld9xmups8szhohar1ta7ak Lubecca 0 14723 401960 333176 2026-05-21T08:04:47Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401960 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:HL Kirche - Petrikirche.jpg|thumb|250px|right|Lubecca]] '''Lubecca''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Lübeck'') hè una cità in [[Germania]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Hà circa 200.000 abitenti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cità di a Germania|Lubecca]] j9s45nzr0u5sesd07e43k2h2spt6lqr Paradise Cay 0 16618 401961 340339 2026-05-21T08:07:22Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401961 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Paradise Cay, Marin County.jpg|thumb|300px|right|Paradise Cay]] '''Paradise Cay''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di l'[[California]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:California]] dp0oqcvuciwbk4ox5v6q54zdd58u7bl Liechtenstein 0 17695 401976 371525 2026-05-21T09:11:47Z Fausta Samaritani 15085 fix, file 401976 wikitext text/x-wiki [[File:Burg Gutenberg seenfromWest1.jpg|thumb|250px|right|Gutenberg (Liechtenstein)]] '''Liechtenstein''' (''Fürstentum Liechtenstein'') hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale di stu paese hè [[Vaduz]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{Europa}} [[Categoria:Liechtenstein]] qg2jchsn4buelif0zonlzaqi4tzfxnk Categoria:Architittura d'Italia 14 17716 401915 369468 2026-05-20T13:32:08Z Fausta Samaritani 15085 401915 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Architittura]] glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8 Categoria:Archititturi rumanichi d'Italia 14 17719 401920 369464 2026-05-20T13:36:49Z Fausta Samaritani 15085 401920 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Biugrafia]] srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d 401922 401920 2026-05-20T13:39:34Z Fausta Samaritani 15085 401922 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Architittura]] glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8 Categoria:Archititturi rumanichi 14 17720 401918 369465 2026-05-20T13:34:48Z Fausta Samaritani 15085 401918 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Biugrafia]] srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d 401921 401918 2026-05-20T13:38:23Z Fausta Samaritani 15085 401921 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Architittura]] glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8 Categoria:Bovidae 14 17764 401947 343783 2026-05-20T22:53:07Z Fausta Samaritani 15085 401947 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Artiodactyla]] nb7x7h4szm752sy64pnm8rmmw0ol8z7 Categoria:Boletaceae 14 17916 401942 384311 2026-05-20T17:13:23Z Fausta Samaritani 15085 categoria 401942 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Boletales]] [[Categoria:Fungi]] hu35udsf9xwaaz5vy4wugbc6en7unj2 Categoria:Giumitria euclidea 14 17930 401933 346674 2026-05-20T14:07:39Z Fausta Samaritani 15085 401933 wikitext text/x-wiki <<br> [[Categoria:Giumitria]] ndvd9h7axe33c3oyeshbgwwi072jrh6 Categoria:Aquifoliaceae 14 18007 401923 346751 2026-05-20T13:41:05Z Fausta Samaritani 15085 401923 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Aquifoliales]] p6pn9xlyokl8wddphqjpzw1r1uotigi Categoria:Asclepiadaceae 14 18079 401928 346828 2026-05-20T13:59:46Z Fausta Samaritani 15085 401928 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Gentianales]] t4r427n84pt2fw1npgx7lxyac9rj7rw Categoria:Animali di a mitulugia greca 14 18080 401927 346829 2026-05-20T13:57:42Z Fausta Samaritani 15085 401927 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Mitulugia greca]] be2abi5djgxsmffgok5vqqjd9prufba Categoria:Architittura riligiosa cristiana 14 18163 401916 346912 2026-05-20T13:32:59Z Fausta Samaritani 15085 401916 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Architittura]] glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8 Categoria:Architetture scumparse di l'Egittu 14 18179 401919 346928 2026-05-20T13:35:59Z Fausta Samaritani 15085 401919 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Egittu]] dzffq6oqel3ychtbdgpgrlatk3a3gy9 Categoria:Banditu corsu 14 18194 401931 346943 2026-05-20T14:05:16Z Fausta Samaritani 15085 401931 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Corsu]] pb4lr1uuak10ps25c9rdf6ikx1rs0kx Categoria:Architettura ellinistica 14 18196 401917 346945 2026-05-20T13:33:41Z Fausta Samaritani 15085 401917 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Architittura]] glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8 Categoria:Giumitria piana 14 18309 401932 347090 2026-05-20T14:06:35Z Fausta Samaritani 15085 401932 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Giumitria]] 7euzac67eo4ym20wen9hx84tvtuyqu9 Categoria:Attori americani 14 18486 401930 348928 2026-05-20T14:03:54Z Fausta Samaritani 15085 401930 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Biugrafia]] srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d Geumitria 0 22466 401934 376856 2026-05-20T14:09:31Z Fausta Samaritani 15085 401934 wikitext text/x-wiki A '''geumitria''' (da u grecu anticu : γεωμετρία ; γεω "terra", μετρία "misura") hè, incù l'aritmetica, unu di i più rami anziani di e matematiche. S'interessa à e pruprietà di u spaziu chì sò ligate à a distanza, a forma, a taglia è a pusizione relativa di e figure.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Un matematicu chì travaglia in u campu di a geumitria hè chjamatu un giomitru. Sinu à u 19u seculu, a geumitria era guasi esclusivamente cunsacrata à a geumitria euclidiana, chì cumprende e nuzione di puntu, di linia, di pianu, di distanza, d'angulu, di superficia è di curva, cum'è cuncetti fundamentali. In core di u XIXu seculu, parechje scuperte anu allargatu di modu spittaculare u campu d'appiicazione di a geumitria. Una di e più anziane di 'sse scuperte hè u Theorema Egregium ("teurema di prima trinca") di Gauss chì afferma à l'ingrossu ch'è l'incurvatura gaussiana di una superficia hè indipindente di ogni incastramentu specificu in un spaziu euclidianu. Quessa implicheghja ch'è e superfice ponu esse studiate intrinsecamente, vene à dì cum'è spazii autonomi, è hè statu stesu à a teuria di e varietà è à a geumitria riemanniana. Più tardi à u XIXu seculu, hè apparsu ch'è e geumitrie senza u postulatu di u parallelu (e geumitrie non euclidiane) ponu esse sviluppate senza intruduce cuntradizione. A geumitria chì sottutende a relatività generale hè un'appiicazione celebra di a geumitria non euclidiana. Dipoi tandu, u campu d'appiicazione di a geumitria s'hè cunsiderevulmente stesu è u duminiu hè statu divisu in numerosi sottucampi chì dipendenu di i metudi sottustanti - geumitria differenziale, geumitria algebrica, geumitria computaziunale, tupulugia algebrica, geumitria discreta (ancu chjamata geumitria cumbinatoria), è cetera. - o annantu e pruprietà di i spazii euclidiani chì ùn sò micca pigliate in contu - geumitria pruiettiva chì ùn cunsidereghja ch'è l'alliniamentu di i punti è micca a distanza è u parallelismu, geumitria affina chì omette u cuncettu d'angulu è di distanza, geumitria finita chì omette a cuntinuità, è cetera. Sviluppata à l'origine per mudellizà u mondu fisicu, a geumitria hà l'appiicazione in guasi tutte e scenze, è ancu in l'arte, l'architittura è altre attività ligate à u grafismu. A geumitria hà dinù l'appiicazione in duminii di e matematiche apparintamente senza rapportu. Per indettu, i metudi di a geumitria algebrica sò fundamentali in a prova di Wiles di l'ultimu teurema di Fermat, un prublema chì hè statu enunciatu in termini d'aritmetica elementare è chì hè firmatu senza soluzione mentre parechji seculi. ==Storia== *Articulu principale : [[Storia di a geumitria]] [[File:Westerner_and_Arab_practicing_geometry_15th_century_manuscript.jpg|thumb|Un Europeu è un Arabu pratichendu a geumitria à u 15imu seculu]] E prime tracce di a geumitria ricollanu à a Mesuputamia è à l'Egittu antichi, à u sicondu millenniu innanzu G.-C. A geumitria primitiva era unu inseme di principi scuperti empiricamente cuncirnendu e lunghezze, l'anguli, e superficie è i vulumi, chì sò stati sviluppati per risponde à bisogni pratichi infatti di misurera, di custruzzione, d'astronumia è d'artigianatu. I più testi anziani cunnisciuti annantu à a geumitria sò u papiru egizzianu Rhind (2000-1800 av. G.-C.) è u papiru di Mosca (ver' di 1890 av. G.-C.), è ancu e taulette d'arzilla babiluniane, tale Plimpton 322 (1900 av. G.-C.). Per indettu, u papiru di Mosca dà una formula per calculà u vulume di una piramida mozza, o frustum. E taulette d'arzilla più ricente (350-50 av. G.-C.) dimostranu ch'è l'astrunomi babiluniani anu messu in sesta e prucidure trapezoidale per calculà a pusizione è u muvimentu di Ghjove in u spaziu tempu-velucità. 'Sse prucidure geumetriche anu anticipatu di 14 seculi e calculatrice d'Oxford, cumpresu u teurema di a velucità media. À u sudu di l'Egittu, l'anziani Nubiens anu stabilitu un sistemu di geumitria chì cumprendia e prime virsione di i rilogi sularii. À u 7u seculu innanzu G.-C., u matematicu grecu Talete di Miletu hà imprudatu a geumitria per risolve i prublemi cum'è u calculu di l'altezza di e piramide è di a distanza di e nave rispettu à a riva. Omu li attribuisce u prima usu di u raghjunamentu diduttivu appiicatu à a geumitria, derivendu ne quattru corullarii di u teurema di Talete. Pitagora hà criatu a scola pitagorica, à a quale omu attribuisce a prima prova di u teurema di Pitagora, benchì l'enunciatu di u teurema aghji una longa storia. Eudossu (408-c. 355 av. G.-C.) hà messu à u puntu u metudu di u sfinimentu, chì parmettia di calculà l'arie è i vulumi di e figure curvilinie, è ancu una teuria di i rapporti chì evitava u prublema di e grandezze smisurate, ciò chì hà permessu à i giomitri ultiriori di fà i prugressi impurtanti. Ver' di 300 avanti G.-C., a geumitria hè stata rivoluziunata da Euclide, chì i so Elementi, largamente cunsiderati cum'è u manuale u più riesciutu è u più influente di tutti i tempi, anu introduttu u rigore matematicu per via di u metudu assiumaticu è custituiscenu u prima esempiu di u furmatu dinù usatu oghje in matematiche, vene à dì definizione, assioma, teurema è prova. Benchì a maiò parte di i cuntenuti di l'Elementi eranu dighjà cunnisciuti, Euclide l'hà organizati in un quatru logicu singulu è cuerente. L'Elementi eranu cunnisciuti da tutte e persone struite in Occidente insin'à a mità di u 20u seculu è u so cuntenutu hè dinù insignatu in e corte di geumitria oghje. Archimede (287-212 av. G.-C.) di Siracusa hà usatu u metudu di u sfinimentu per calculà l'area sottu à l'arcu di una parabula incù l'intimazione di una seria infinita, è hà datu l'apprussimazione precise in modu rimarchevule di ''pi''. Hà dinù studiatu a spirale chì porta u so nome è hà ottenutu e formule per i vulumi di e superficie di rivoluzione. [[File:Woman_teaching_geometry.jpg|thumb|left|Donna insignendu a geumitria. Illustrazione à u principiu di una traduzzione medievale di l'Elementi d'Euclide, (ver' di 1310).]] I matematichi indiani anu dinù arrecatu numerosi cuntributi impurtanti à a geumitria. U Satapatha Brahmana (3u seculu innanzu G.-C.) cuntene e regule per e custruzzione geumetriche rituale chì sò simile à i Sulba Sutras. Sient'è (Hayashi 2005, p. 363), i Śulba Sūtras cuntenenu " a più sprissione anziana verbale di u teurema di Pitagora esistente in u mondu, bench'ellu sia dighjà statu cunnisciutu da l'anziani Babiluniani ". Cuntenenu e liste di triplici di Pitagora, chì sò casi particulari d'equazione diofantee. In u manuscrittu di Bakhshali, ci hè una manata di prublemi geumetrichi (cumpresi i prublemi annantu à i vulumi di solidi irrigulari). U manuscrittu di Bakhshali " usa dinù un sistemu di valori di piazza decimale incù un puntu per u zeru ". L'Aryabhatiya d'Aryabhata (499) cumprende u calculu di l'arie è di i vulumi. Brahmagupta hà scrittu a so opera astrunomica Brāhma Sphuṭa Siddhānta in u 628. U capitulu 12, cuntinendu 66 virsetti sanscriti, era divisu in dui sezzione : " operazione di basamentu " (frà e quale e radiche cubiche, e frazzione, i rapporti è prupurzione, è u barattu) è " matematiche pratiche " (frà e quale u mischiu, e serie matematiche, e figure piane, l'accatastamentu di i mattoni, a segatura di u legnu è l'accatastamentu di u granellu). In quest'ultima sezzione, enunciò u so celebru teurema annantu à e diagunale di un quadrilateru ciclicu. U capitulu 12 cumprendia dinù una formula per l'area di un quadrilateru ciclicu (una generalisazione di a formula di Héron), è ancu una descrizzione cumpletta di i trianguli raziunali (vale à dì i trianguli incù lati raziunali è arie raziunale). À u Medievu, e matematiche di l'Islamu medievale anu cuntribuitu à u sviluppu di a geumitria, in particulare di a geumitria algebrica. Al-Mahani (natu in u 853) hà cuncipitu l'idea di riduce i prublemi geumetrichi tali a duplicazione di u cubu à i prublemi d'algebra. Thābit ibn Qurra (cunnisciutu sottu u nome di Thebit in latinu) (836-901) s'hè interissatu à l'operazione aritmetiche appiicate à i rapporti di quantità geumetriche è hà cuntribuitu à u sviluppu di a geumitria analitica. Omar Khayyám (1048-1131) hà truvatu e soluzione geumetriche à l'equazione cubiche. I teuremi d'Ibn al-Haytham (Alhazen), d'Omar Khayyam è di Nasir al-Din al-Tusi annantu à i quadrilateri, cumpresu u quadrilateru di Lambert è u quadrilateru di Saccheri, sò stati i primi risultati di a geumitria iperbolica è, incù i so postulati alternativi, tali l'assioma di Playfair, 'ssi travagli anu avutu un'influenza cunsiderevule annantu à u sviluppu di a geumitria non euclidiana ind'è i giomitri europei ultiriori, cumpresu Witelo (c. 1230-c. 1314), Gersonides (1288-1344), Alfonso, John Wallis è Giovanni Girolamo Saccheri. À u principiu di u 17imu seculu, ci sò stati dui sviluppi impurtanti in geumitria. U prima fubbe a criazione di a geumitria analitica, o geumitria incù cuurdinate è equazione, da René Descartes (1596-1650) è Pierre de Fermat (1601-1665), precursori necessarii à u sviluppu di u calculu è di una scenza quantitativa pricisa di a fisica. U sicondu sviluppu geumetricu di 'ssu periodu hè u studiu sistematicu di a geumitria pruiettiva da Girard Desargues (1591-1661). A geumitria pruiettiva studieghja e pruprietà di e forme chì fermanu invariate sottu à l'effettu di e pruiezione è di e sezzione, in particulare riguardu à a pruspittiva artistica. Dui sviluppi in geumitria à u 19imu seculu anu cambiatu u modu ch'ella era stata studiata capunanzu : a scuperta di e geumitrie noneuclidiane da Nikolai Ivanovich Lobachevsky, János Bolyai è Carl Friedrich Gauss è a formulazione di a simitria cum'è cunsiderazione cintrale in u prugramma d'Erlangen di Felix Klein (chì hà generalizatu e geumitrie euclidiana è noneuclidiana). Dui di i maestri giomitri di l'epica sò Bernhard Riemann (1826-1866), chì travaglia per u più incù i stuvigli di l'analisi matematica è introduce a superficia di Riemann, è Henri Poincaré, u fundatore di a tupulugia algebrica è di a teuria geumetrica di i sistemi dinamichi. In cunsequenza di 'ssi cambiamenti magiori in a cuncezzione di a geumitria, u cuncettu di " spaziu " hè diventatu qualcosa di riccu è di variu, è u sfondulu naturale di teurie tante differente ch'è l'analisi cumplessa è a meccanica classica. ==Cuncetti impurtanti in geumitria== Eccu uni pochi di i cuncetti impurtanti di a geumitria. ===Assiomi=== *Da vede ancu : Geumitria euclidiana è Assioma [[File:Parallel_postulate_en.svg|thumb|Un'illustrazione di u postulatu di u parallelu d'Euclide]] Euclide hà aduttatu un'approcciu astrattu di a geumitria in i so Elementi, unu di i più libri influenti mai scritti. Euclide hà introduttu certi assiomi, o postulati, sprimendu e pruprietà primarie o evidente di i punti, linie è piani. Hà dopu deduttu in modu rigurosu altre pruprietà da un raghjunamentu matematicu. A caratteristica di l'approcciu d'Euclide infatti di geumitria era u so rigore, è hè stata cunnisciuta sottu u nome di geumitria assiumatica o sintetica. À u principiu di u XIXu seculu, a scuperta di geumitrie non euclidiane da Nikolai Ivanovich Lobachevsky (1792-1856), János Bolyai (1802-1860), Carl Friedrich Gauss (1777-1855) è d'altri hà suscitatu una vultata d'interessu per 'ssa disciplina è, à u XXu seculu, David Hilbert (1862-1943) hà usatu u raghjunamentu assiumaticu per pruvà à furnisce una basa muderna à a geumitria. ===Punti=== *Articulu principale : [[Puntu (geumitria)]] I punti sò cunsiderati cum'è ogetti fundamentali in geumitria euclidiana. Sò stati definiti in una varietà di manere, cumpresa a definizione d'Euclide cum'è "ciò chì ùn hà micca parte" è da l'usu di l'algebra o di l'insemi incastrati. In assai campi di a geumitria, tali a geumitria analitica, a geumitria differenziale, è a tupulugia, tutti l'ogetti si cunsidereghjanu custruiti da i punti. Eppuru, ci sò stati uni pochi di studii di geumitria senza riferimentu à i punti. ===Linie=== *Articulu principale : [[Linia (geumitria)]] Euclide hà discrittu una linia cum'è una " lunghezza senza larghezza " chì " si trova dinù riguardu à i punti annantu à ella stessa ". In e matematiche muderne, datu a multitudine di geumitrie, u cuncettu di una linia hè strettamente ligatu à u modu chì a so geumitria hè discritta. Per indettu, in geumitria analitica, una linia in u pianu hè à spessu definita cum'è l'inseme di i punti chì e so cuurdinate suddesfanu un'equazione lineare data, ma in un quatru più astrattu, cum'è a geumitria d'incidenza, una linia pò esse un ogettu indipindente, distintu di l'inseme di i punti chì si trovanu annantu à ella. In geumitria differenziale, una geodesica hè una generalisazione di a nuzione di linia à i spazii curvi. ===Piani=== *Articulu principale : [[Pianu (geumitria)]] Un pianu hè una superficia piana è bidimensiunale chì si stende à l'infinitu. I piani sò imprudati in numerosi campi di a geumitria. Per indettu, i piani ponu esse studiati cum'è una superficia tupulogica senza riferimentu à e distanze o à l'anguli. Pò esse studiatu cum'è un spaziu affinu, induve a coliniarità è i rapporti ponu esse studiati ma micca e distanze. In modu alternativu, pò esse studiatu cum'è u pianu cumplessu usendu e tecniche di l'analisi cumplessa, è tira è tocca. ===Anguli=== *Articulu principale : [[Angulu]] [[File:Angle_obtuse_acute_straight.svg|thumb|Angulu acutu (a), ottusu (b) è drittu (c). L'anguli acuti è ottusi sò dinù cunnisciuti sottu u nome di anguli obliqui.]] Euclide definisce un angulu pianu cum'è l'inclinazione una riguardu à l'altra, in un pianu, di duie linie chì si scontranu, è chì ùn sò micca rette una rispettu à l'altra. In termini muderni, un angulu hè a figura furmata da dui raghji, chjamati i lati di l'angulu, spartendu un puntu d'estremità cumunu, chjamatu u vertice di l'angulu. In geumitria euclidiana, l'anguli sò imprudati per studià i puliguni è i trianguli, è custituiscenu un ogettu di studiu propriu. U studiu di l'anguli di un triangulu o di l'anguli in un chjerchju unitariu custituisce a basa di a trigunumitria. In geumitria differenziale è in calculu, l'anguli trà curve piane o curve o superfice di u spaziu ponu esse calculati cù l'aiutu di a derivata. ===Curve=== *Articulu principale : [[Curva (geumitria)]] Una curva hè un ogettu 1-dimensiunale chì pò esse drittu (cum'è una linia) o micca ; e curve in u spaziu 2-dimensiunale sò chjamate curve piane è quelle in u spaziu 3-dimensiunale sò chjamate curve spaziale. In tupulugia, una curva hè definita da una funzione di un intervallu di i numeri reali à un antru spaziu. In geumitria differenziale, listessa definizione hè imprudata, ma a funzione di definizione deve esse differenziabile. A geumitria algebrica studieghja e curve algebriche, chì sò definite cum'è varietà algebriche di dimensione unu. ===Superficie=== *Articulu principale : [[Superficia (geumitria)]] Una sfera hè una superficia chì pò esse definita di manera parametrica (da x = r sin θ cos φ, y = r sin θ sin φ, z = r cos θ) o implicita (da x2 + y2 + z2 - r2 = 0...). Una superficia hè un ogettu bidimensiunale, tale una sfera o un paraboloide. In geumitria differenziale è in tupulugia, e superficie sò discritte da "patches" (o vicinanze) bidimensiunali chì sò accolti da diffeumurfismi o omeumurfismi, rispittivamente. In geumitria algebrica, e superficie sò discritte da equazione polinumiale. ===Varietà=== *Articulu principale : [[Varietà (geumitria)]] Una varietà hè una generalisazione di i cuncetti di curva è di superficia. In tupulugia, una varietà hè un spaziu tupulogicu induve ogni puntu hà una vicinanza chì hè omeumorfa à u spaziu euclidianu. In geumitria differenziale, una varietà differenziabile hè un spaziu induve ogni vicinanza hè diffeomorfa à u spaziu euclidianu. E varietà sò largamente imprudate in fisica, in particulare in a relatività generale è a teuria di e corde. ===Lunghezza, superficia, è vulume=== *Articuli principali : [[Lunghezza (geumitria)]], [[superficia (geumitria)]], è [[vulume (geumitria)]] A lunghezza, l'area è u vulume discrivenu a taglia o a stesa di un ogettu in una dimensione, duie dimensione è trè dimensione rispittivamente. In geumitria euclidiana è in geumitria analitica, a lunghezza di un sigmentu di retta pò à spessu esse calculata per via di u teurema di Pitagora. L'area è u vulume ponu esse definiti cum'è quantità fundamentale distinte di a lunghezza, o ponu esse discritti è calculati in termini di lunghezze in un pianu o un spaziu tridimensiunale. I matematichi anu truvatu numerose formule esplicite per l'area è e formule per u vulume di diversi ogetti geumetrichi. In calculu, l'area è u vulume ponu esse definiti in termini di integrale, cum'è l'integrale di Riemann o l'integrale di Lebesgue. ===Metriche è misure=== *Articuli principali : [[Metrica (Geumitria)]] è [[Misura (Geumitria)]] [[File:Chinese_pythagoras.jpg|thumb|Verificazione visuale di u teurema di Pitagora per u triangulu (3, 4, 5) cum'è in u Zhoubi Suanjing 500-200 BC. U teurema di Pitagora hè una cunsequenza di a metrica euclidiana.]] U cuncettu di lunghezza o di distanza pò esse generalizatu, ciò chì cunduce à l'idea di metrica. Per indettu, a metrica euclidiana misura a distanza trà i punti in u pianu euclidianu, mentre ch'è a metrica iperbolica misura a distanza in u pianu iperbolicu. Frà l'altri esempii impurtanti di metriche, si pò cità a metrica di Lorentz di a relatività ristrinta è a metrica mezi riemanniana di a relatività generale. In un'antra direzzione, i cuncetti di lunghezza, d'area è di vulume sò stesi incù a teuria di a misura, chì studieghja i metudi d'attribuzione di una taglia o da una misura à l'insemi, induve e misure suvitanu e regule simile à quelle di l'area è di u vulume classiche. ===Congruenza è similarità=== *Articuli principali : [[Congruenza (geumitria)]] è [[Similitudine (geumitria)]] Congruenza è similarità sò i cuncetti chì discrivenu quandu duie forme anu caratteristiche simile. In a geumitria euclidiana, a similarità hè usata per discrive l'ogetti chì anu listessa forma, mentre ch'è a congruenza hè usata per discrive l'ogetti chì sò listessi in a taglia è a forma. Hilbert, in u so travagliu di crià una fundazione più rigurosa per a geumitria, hà trattatu a congruenza cum'è un termine indefinitu chì e so pruprietà sò definite da assiomi. A congruenza è a similarità sò generalizate in a geumitria di e trasfurmazione, chì studieghja e pruprietà di l'ogetti geumetrichi chì sò prisirvate da differenti tipi di trasfurmazione. ===Custruzzione di cumpassu è di riga=== *Articulu principale : [[Custruzzione à u cumpassu è à a riga]] I giomitri classichi accurdavanu un'attinzione particulare à a custruzzione d'ogetti geumetrichi chì eranu stati discritti di un'antra manera. Classicamente, i soli strumenti autorizati in e custruzzione geumetriche sò u cumpassu è a riga. Inoltre, ogni custruzzione duvia esse ultimata in un numeru finitu di tappe. Eppuru, certi prublemi si sò avvirati difficili o impussibili à risolve da 'ssi soli mezi, è e custruzzione ingeniose usendu e parabule è altre curve, è ancu i dispusitivi meccanichi, sò state scuperte. ===Dimensione=== *Articulu principale : [[Dimensione (geumitria)]] U fioccu di neve di Koch, incù una dimensione frattale = log4/log3 è una dimensione tupulogica = 1 dunde a geumitria tradiziunale autorizava e dimensione 1 (una linia), 2 (un pianu) è 3 (u nostru mondu ambiente cuncipitu cum'è un spaziu tridimensiunale), i matematichi è i fisichi improdanu e dimensione superiore dapoi circa dui seculi. Un esempiu d'usu matematicu di e dimensione superiore hè u spaziu di cunfigurazione di un sistemu fisicu, chì hà una dimensione uguale à i gradi di libertà di u sistemu. Per indettu, a cunfigurazione di una vita pò esse discritta da cinque cuurdinate. In tupulugia generale, u cuncettu di dimensione hè stata stesu da i numeri naturali à e dimensione infinite (spazii di Hilbert, per indettu) è à i numeri reali pusitivi (in geumitria frattale). In geumitria algebrica, a dimensione di una varietà algebrica hà ricevutu une belle poche di definizione apparintamente differente, chì sò tutte equivalente in i casi i più currenti. ===Simitria=== *Articulu principale : [[Simmitria (geumitria)]] [[File:Order-3_heptakis_heptagonal_tiling.png|thumb|Un pavimentu di u pianu iperbolicu]] U tema di a simitria in geumitria hè guasi vechju quant'è a scenza di a geumitria stessa. E forme simetriche cum'è u chjerchju, i puliguni rigulari è i solidi platonichi avianu un significatu prufondu per assai filosofi antichi è sò stati studiati in dittagliu nanzu à u tempu d'Euclide. I mutivi simetrichi sò prisenti in a natura è sò stati resi artisticamente sottu à una multitudine di forme, in particulare in i grafichi di Leunardu da Vinci, di M. C. Escher è di altri. In a siconda mità di u XIXu seculu, a relazione trà a simitria è a geumitria hà fattu l'ogettu di un asamina apprufundita. U prugramma d'Erlangen di Felix Klein hà pruclamatu ch'è, in un sensu assai pricisu, a simitria, sprimata da a nuzione di gruppu di trasfurmazione, ditermineghja ciò ch'ella hè a geumitria. A simitria in a geumitria euclidiana classica hè ripprisintata da e congruenze è i muvimenti rigidi, mentre ch'è in a geumitria pruiettiva, un rollu analogu hè ghjucatu da e colineazione, trasfurmazione geumetriche chì trasformanu e linie dritte in linie dritte. Eppuru, hè in e nuvelle geumitrie di Bolyai è Lobachevsky, Riemann, Clifford è Klein, è Sophus Lie ch'è l'idea di Klein di " definisce una geumitria da u so gruppu di simitria " hà truvatu a so inspirazione. E simitrie discrete è cuntinue ghjocanu tremindui un rollu impurtante in geumitria, e prime in tupulugia è in teuria di i gruppi geumetrichi3, e siconde in teuria di Lie è in geumitria riemanniana. Un antru tipu di simitria hè u principu di dualità in geumitria pruiettiva, frà altri duminii. 'Ssu metafinominu pò esse discrittu à l'ingrossu cusì : in qualsiasi teurema, scambiate u puntu incù u pianu, a ghjuntura incù u scontru, u drentu incù u cuntenutu, è u risultatu hè un teurema chì hè sempre veru. Una forma simile è strettamente ligata di dualità esiste trà un spaziu vetturiale è u so spaziu duale. ==Geumitria cuntimpuranea== ===Geumitria euclidea=== *Articulu principale : [[Geumitria euclidea]] A geumitria euclidea hè a geumitria in u so sensu classicu. Cum'è ella mudellizeghja u spaziu di u mondu fisicu, hè imprudata in numerosi campi scentifichi, tali a meccanica, l'astronumia, a cristallografia, è in numerosi campi tecnichi, cum'è l'ingenieria, l'architittura, a geodesia, l'aerodinamica è a navigazione. U prugramma educativu ubligatoriu di a maiuranza di e nazione cumprende u studiu di i cuncetti euclidei cum'è i punti, e linie, i piani, l'anguli, i trianguli, a congruenza, a similitudine, e figure solide, i chjerchji è a geumitria analitica. ===Geumitria differenziale=== A geumitria differenziale usa l'arnesi di u calculu per studià i prublemi implichendu l'incurvatura. *Articulu principale : [[Geumitria differenziale]] A geumitria differenziale improda e tecniche di u calculu è di l'algebra liniare per studià i prublemi in geumitria. Hà l'appiicazione in fisicu, econumetria, è bioinformatica, frà altru. In particulare, a geumitria differenziale hè impurtante per a fisica matematica per causa di a postulazione di a relatività generale d'Albertu Einstein sient'è a quale l'universu hè curvu. A geumitria differenziale pò esse intrinseca (ciò chì significheghja ch'è i spazii ch'ella cunsidereghja sò e varietà lisce chì a so struttura geumetrica hè retta da una metrica riemanniana, chì ditermineghja cume e distanze sò misurate vicinu à ogni puntu) o estrinseca (induve l'ogettu studiatu face parte di un spaziu euclideu piattu ambiente). ===Geumitria noneuclidea=== *Articulu principale : [[Geumitria noneuclidea]] A geumitria euclidea ùn hè micca a sola forma storica di geumitria studiata. A geumitria sferica hè stata à longu imprudata da l'astrunomi, l'astrologhi, è i navigatori. Emmanuel Kant hà sustenutu ch'ellu ùn esiste ch'è una sola geumitria, assoluta, di a quale omu sà ch'ella hè vera a priori da una facultà interna di u spiritu : A geumitria euclidea era sintetica a priori. 'Ssu puntu di vista hè prima statu appena cuntistatu da pinsadori cum'è Saccheri, po finalmente ribuccatu da a scuperta rivoluziunaria di a geumitria noneuclidea in i travagli di Bolyai, Lobachevsky è Gauss (chì ùn hà mai publicatu a so teuria). Anu dimustratu ch'è u spaziu euclideu ordinariu ùn hè ch'è una pussibilità di sviluppu di a geumitria. Una visione larga di u sughjettu di a geumitria hè dopu stata sprimata da Riemann in a so cunferenza inaugurale di 1867 Über die Hypothesen, welche der Geometrie zu Grunde liegen (Annantu à l'ipotese annantu à e quale a geumitria hè basata), publicata sultantu dopu à a so morte. A nuvella idea di u spaziu di Riemann s'hè avvirata cruciale in a teuria di a relatività generale d'Albertu Einstein. A geumitria riemanniana, chì cunsidereghja i spaziii assai generali in i quali a nuzione di lunghezza hè definita, hè un pilastru di a geumitria muderna. ==Tupulugia== *Articulu principale : [[Tupulugia]] [[File:Trefoil_knot_arb.png|thumb|Un spessimentu di u nodu di trifogliu]] A tupulugia hè u duminiu chì s'occupa di e pruprietà di e funzione cuntinue, è pò esse cunsiderata una generalisazione di a geumitria euclidea. In a pratica, a tupulugia significheghja à spessu trattà e pruprietà à grande scala di i spazii, cum'è a cunnessità è a cumpattezza. U duminiu di a tupulugia, chì hà cunnisciutu un sviluppu massicciu à u 20a seculu, hè, in un sensu tecnicu, un tipu di geumitria di trasfurmazione, in qualessu e trasfurmazione sò l'omeumurfismi, ciò chì hè à spessu statu sprimatu sottu à a forma di a sprissione " a tupulugia hè a geumitria di e casce di gomma ". I sottuduminii di a tupulugia cumprendenu a tupulugia geumetrica, a tupulugia differenziale, a tupulugia algebrica è a tupulugia generale. ==Geumitria algebrica== *Articulu principale : [[Geumitria algebrica]] [[File:Calabi_yau.jpg|thumb|Tritticu quinticu di Calabi-Yau]] U duminiu di a geumitria algebrica s'hè sviluppatu à parte si da a geumitria cartesiana di e cuurdinate. Hà cunnisciutu i periodi di crescita periodichi, accumpagnati di a criazione è u studiu di a geumitria pruiettiva, di a geumitria biraziunale, di e varietà algebriche è di l'algebra cummutativa, frà altri sughjetti. Da a fine di l'anni 1950 à a mità di l'anni 1970, hà cunnisciutu un sviluppu fundamentale magiore, in grande parte duvutu à i travagli di Jean-Pierre Serre è d'Alexander Grothendieck, ciò chì hà cunduttu à l'intruduzione di schemi è à una più grande impurtanza di i metudi tupulogichi, cumprese diverse teurie di cosmolugia. Unu di i sette prublemi di u premiu di u Millenniu, a cungettura di Hodge, hè una quistione di geumitria algebrica. A prova di l'ultimu teurema di Fermat da Wiles improda i metudi avanzati di geumitria algebrica per risolve un prublema bellu anzianu di a teuria di i numeri. Di regula, a geumitria algebrica studieghja a geumitria à traversu l'utilisazione di cuncetti in algebra cummutativa cum'è i pulinomii multivarii. Hà l'appiicazione in numerosi duminii, cumpresu a crittografia è a teuria di e corde. ==Geumitria cumplessa== *Articulu principale : [[Geumitria cumplessa]] A geumitria cumplessa studieghja a natura di e strutture geumetriche mudellate annantu à, o pruvenendu da u pianu cumplessu. A geumitria cumplessa si trova à l'intersizione di a geumitria differenziale, a geumitria algebrica, è l'analisi di parechje variabile cumplesse, è hà truvatu l'appiicazione à a teuria di e corde è a simmitria spichju. A geumitria cumplessa hè apparsa per a prima volta cum'è un duminiu di studiu differente in i travagli di Bernhard Riemann, in u so studiu di e superficie di Riemann. I travagli in u spiritu di Riemann sò stati fatti da a scola taliana di geumitria algebrica à u principiu di l'anni 1900. U trattamentu cuntimpuraneu di a geumitria cumplessa hà cuminciatu incù i travagli di Jean-Pierre Serre, chì hà introduttu u cuncettu di reassemblea in u sughjettu è hà schjaritu e relazione trà a geumitria cumplessa è a geumitria algebrica. I principali ogetti di studiu di a geumitria cumplessa sò e varietà cumplesse, e varietà algebriche cumplesse, e varietà analitiche cumplesse, i fasci di vettori olumorfi è e reassemblee cuerente annantu à 'ssi spazii. Frà l'esempii particulari di spazii studiati in geumitria cumplessa figuranu e superficie di Riemann è e varietà di Calabi-Yau, è 'ssi spazii sò imprudati in a teuria di e corde. In particulare, e casce di mondu di e corde sò mudellizate da e superficie di Riemann, è a teuria di e supercorde privede ch'è e sei dimensione supplementarie da u spaziu à deci dimensione ponu esse mudellizate da varietà di Calabi-Yau. ==Geumitria discreta== *Articulu principale : [[Geumitria discreta ]] A geumitria discreta hè un sughjettu chì hà i ligami stretti incù a geumitria cunvessa. Hè per u più cuncirnata da e quistione di pusizione relativa d'ogetti geumetrichi simplici, cum'è i punti, e linie è i chjerchji. L'esempii inchjudenu u studiu di l'imballaghji di sfere, e triangulazione, a cungettura di Kneser-Poulsen, è cetera. Sparte numerosi metudi è principi incù quella cumbinatoria. ==Geumitria computaziunale== *Articulu principale : [[Geumitria computaziunale]] A geumitria computaziunale tratta l'algoritmi è e so implementazione per manipulà l'ogetti geumetrichi. Sturicamente, i prublemi impurtanti anu inchjusu u prublema di u viaghjadore di cummerciu, l'arburi à purtata minima, a supprissione di e linie piattate è a prugrammazione lineare. Bench'ellu si tratti di un ghjovanu campu di a geumitria, hà numerose appiicazione in a visione per ordinatore, u trattamentu d'imaghjine, a cuncezzione assistuta per ordinatore, l'imageria medicale, è cetera. ==Teuria di i gruppi geumetrichi== *Articulu principale : [[Teuria di i gruppi geumetrichi]] [[File:Cayley_graph_of_F2.svg|thumb|U grafu di Cayley di u gruppu liberu annantu à dui generatori a è b]] A teuria geumetrica di i gruppi improda e tecniche geumetriche à grande scala per studià i gruppi finitamente cagiunati. Hè strettamente ligata à a tupulugia di bassa dimensione, cum'è in a prova di Grigori Perelman di a cungettura di geometrisazione, chì inchjudia a prova di a cungettura di Poincaré, un prublema di u Premiu di u Millenniu. A teuria geumetrica di i gruppi gira à spessu intornu à u grafu di Cayley, chì hè una ripprisintazione geumetrica di un gruppu. Di altri sughjetti impurtanti inchjudenu e guasi-isometrie, i gruppi iperbolichi di Gromov è i gruppi d'Artin à angulu quatru. ==Geumitria cunvessa== *Articulu principale : [[Geumitria cunvessa]] A geumitria cunvessa studieghja e forme cunvesse in u spaziu euclideu è e so analoghe più astratti, à spessu imprudendu e tecniche di l'analisi reale è di e matematiche discrete. Hà e cunnissione strette incù l'analisi cunvessa, l'ottimisazione è l'analisi funzionale è appiicazione impurtante in a teuria di i numeri. A geumitria cunvessa ricolla à l'antichità . Archimede hà datu a prima definizione pricisa cunnisciuta di a cunvessità. U prublema isoperimetricu, un cuncettu ricurrente in geumitria cunvessa, hè dinù statu studiatu da i Grechi, frà i quali Zenodore. Archimede, Platonu, Euclide, è più tardi Kepler è Coxeter anu tutti studiatu i politopi cunvessi è e so pruprietà. À parte si da u XIXu seculu, i matematichi anu studiatu altri campi di e matematiche cunvesse, in particulare i politopi di dimensione superiore, u vulume è a superficia di i corpi cunvessi, l'incurvatura gaussiana, l'algoritmi, e tegule è i graticuli. ==Appiicazione== A geumitria hà truvatu l'appiicazione in numerosi duminii, chì certi sò discritti quì sottu. ===Arte=== *Articulu principale : [[Matematiche è arte]] [[File:Fes_Medersa_Bou_Inania_Mosaique2.jpg|thumb|Madrasa Bou Inania, Fes, Maroccu, chjappelle di mosaicu in zellige furmendu e tassellazione geumetriche elaburate]] E matematiche è l'arte sò ligati di diverse manere. Per indettu, a teuria di a pruspittiva hà mustratu ch'è a geumitria ùn si limiteghja micca à e pruprietà metriche di e figure : a pruspittiva hè à l'origine di a geumitria pruiettiva. L'artiste improdanu da longu i cuncetti di prupurzione in u design. Vitruve hà sviluppatu una teuria cumplessa di e prupurzione ideale per a figura umana. 'Ssi cuncetti sò stati imprudati è adattati da l'artiste, da Michelanghjulu à i disegnadori di figurette muderne. U numeru d'oru hè una prupurzione particulare chì hà ghjucatu un rollu contruversu in arte. À spessu rivendicatu cum'è essendu u rapportu di lunghezze u più esteticu, hè à spessu affirmatu ch'ellu hè incorpuratu in opere d'arte celebre, benchì l'esempii i più affidevuli è senza ambiguità sianu stati rializati deliberatamente da artisti cuscenti di 'ssa ligenda. I pavimenti, o tassellazione, sò stati imprudati in l'arte tuttu à longu à a storia. L'arte islamicu hà fattu un usu frequente di e tassellazione, cum'è l'arte di M. C. Escher, chì hà dinù usatu a geumitria iperbolica. Cézanne hà avanzatu a teuria sient'è a quale tutte l'imaghjine ponu esse custruite à parte si da a sfera, di u conu è di u cilindru. 'Ssa teuria hè dinù usata oghje in a teuria di l'arte, benchì a lista esatta di e forme varieghja da un autore à l'altru. ===Architittura=== *Articuli principali : [[Matematiche è architittura]] è [[Geumitria architittonica]] A geumitria hà numerose appiicazione in architittura. Difatti, omu hà dettu ch'è a geumitria si trova in core di a cuncezzione architittonica. L'appiicazione di a geumitria à l'architittura inchjudenu l'utilisazione di a geumitria pruiettiva per crià a pruspittiva furzata, l'utilisazione di e sezzione coniche in a custruzzione di i domi è di l'ogetti simili, l'usu di e tassellazione, è l'utilisazione di a simmitria. ===Fisica=== *Articulu principale : [[Fisica matematica]] U duminiu di l'astronumia, soprattuttu riguardu à a cartugrafia di e pusizione di e stelle è di e pianete annantu à a sfera celesta è a descrizzione di a relazione trà i muvimenti di i corpi celesti, hà servutu cum'è una surghjente impurtante di prublemi geumetrichi à traversu a storia. A geumitria riemanniana è a geumitria pseudoriemanniana sò imprudate in a relatività generale. A teuria di e corde face appellu à parechje variante di a geumitria, cum'è a teuria di l'infurmazione quantica. ===Altri campi di e matematiche=== [[File:Square_root_of_2_triangle.svg|thumb|I pitagorichi anu scupertu ch'è i lati di un triangulu pudianu avè lunghezze smisurate. ]] U calculu hè statu assai influinzatu da a geumitria. Per indettu, l'intruduzione di e cuurdinate da René Descartes è u sviluppu simultaneu di l'algebra anu marcatu una nuvella tappa per a geumitria, postu chì e figure geumetriche cum'è e curve piane pudianu oramai esse ripprisintate analiticamente sottu à a forma di funzione è d'equazione. Quessa hà ghjucatu un rollu impurtante in a spuntera di u calculu infinitesimale à u 17u seculu. A geumitria analitica cuntinua di esse un pilastru di i prugrammi di precalculu è di calculu. Un antru campu d'appiicazione impurtante hè a teuria di i numeri. In a Grecia antica, i pitagorichi anu cunsideratu u rollu di i numeri in geumitria. Eppuru, a scuperta di e lunghezze smisurate hà cuntraditu u so puntu di vista filusoficu. Dapoi u seculu 19, a geumitria hè stata usata per risolve i prublemi di a teuria di i numeri, per indettu à traversu a geumitria di i numeri o, più pocu fà, a teuria di i schemi, chì hè usata in a prova di l'ultimu teurema di Fermat da Wiles. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Leonardu Fibonacci]] {{Scienze}} [[Categoria:Giumitria]] jkprz1vucgy25hf1vajx19iul7nrrxg Categoria:Aspleniaceae 14 23785 401929 386329 2026-05-20T14:01:20Z Fausta Samaritani 15085 401929 wikitext text/x-wiki {{Principale}} <br> [[Categoria:Polypodiales]] onf80a9xmlvs5e1lse0yfgjvvlpy6ns Nintendo 0 25646 401964 394406 2026-05-21T08:18:59Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401964 wikitext text/x-wiki '''Nintendno''' hè una corporazione multinaziunale [[Giappone|giapponese]]. [[File:Nintendo.svg|miniatura|Logo di Nintendo]] === Discrizzioni === U caratteru di a mascotte hè [[Super Mario]]. == Storia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Giappone]] rvazer1omupdsmxb7nj7qz25tyrq2p3 Anatidae 0 26467 401948 400768 2026-05-21T07:39:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di ancelli */ 401948 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Anatidae'''. [[File:Comfort behaviour of greylag goose including somersault.webm|thumb|200px|right|Video]] === Listinu di ancelli === ;A [[Anas acuta]]<br> [[Anas crecca]]<br> [[Anas platyrhynchos]]<br> [[Anser anser]]<br> [[Anser fabalis]]<br> [[Aythya ferina]]<br> [[Aythya fuligula]]<br> [[Aythya marila]]<br> [[Aythya nyroca]]<br> ;B [[Bucephala clangula]]<br> ;C [[Clangula hyemalis]]<br> [[Cygnus columbianus]]<br> [[Cygnus olor]]<br> ;M [[Mareca penelope]]<br> [[Mareca strepera]]<br> [[Melanitta fusca]]<br> [[Melanitta nigra]]<br> [[Mergellus albellus]]<br> [[Mergus merganser]]<br> [[Mergus serrator]]<br> ;N [[Netta rufina]]<br> ;O [[Oxyura jamaicensis]]<br> [[Oxyura leucocephala]]<br> ;S [[Somateria mollissima]]<br> [[clypeata]]<br> [[Spatula clypeata]]<br> [[Spatula discors]]<br> [[Spatula querquedula]]<br> ;T [[Tadorna ferruginea]]<br> [[Tadorna tadorna]]<br> [[Categoria:Anatidae]] gwqff63kewagctnadlwl29lhm21gx3q Gaviidae 0 26530 401978 400059 2026-05-21T09:18:11Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401978 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Gaviidae'''. [[File:PacificLoon24.jpg|thumb|250px|right|''[[Gavia pacifica]]'']] [[File:Plongeon catmarin oisillon.jpg|thumb|250px|right|''Gavia stellata'']] === Listinu di i Gaviidae === ;G [[Gavia arctica]]<br> [[Gavia stellata]]<br> [[Categoria: Gaviidae]] 9g60d8elmblflkvks7vdunmfnx18r4t Chlorophthalmidae 0 26602 401963 400364 2026-05-21T08:16:40Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401963 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Chlorophthalmidae'''. [[File:Chlorophthalmus.jpg|thumb|150px|right|''Chlorophthalmus'']] [[File:Greeneye fish.jpg|thumb|200px|right|''Chlorophthalmus'']] === Listinu di i Chlorophthalmidae === ;C [[Chlorophthalmus agassizi]] [[Categoria:Chlorophthalmidae]] rbr8rdeu3gfmx6zwhap7yut1xxaqo2v 1820 0 26910 401970 401901 2026-05-21T08:31:25Z Fausta Samaritani 15085 401970 wikitext text/x-wiki U '''1820''' (MDCCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824}} [[File:Assassinat du duc de Berri - estampe - btv1b8414270x.jpg|thumb|250px|right|''Assassinat du duc de Berri'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1820 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 9t1js7r5u5h1v0hmst3pdwc34pkoz9u Categoria:Phylloscopidae 14 26911 401909 2026-05-20T13:11:13Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401909 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp Phylloscopidae 0 26912 401910 2026-05-20T13:14:55Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401910 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Phylloscopidae'''. === Listinu di i Phylloscopidae === ;P [[Phylloscopus bonelli]]<br> [[Phylloscopus sibilatrix]]<br> [[Phylloscopus trochilus]]<br> [[Categoria:Phylloscopidae]] 5yqcam39l38xfvatoos728s6p6wd68l 401911 401910 2026-05-20T13:19:13Z Fausta Samaritani 15085 file 401911 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Phylloscopidae'''. [[File:2021-05-01 Phylloscopus sibilatrix, Killingworth, Northumberland.jpg|thumb|250px|right|''Phylloscopus sibilatrix'']] === Listinu di i Phylloscopidae === ;P [[Phylloscopus bonelli]]<br> [[Phylloscopus sibilatrix]]<br> [[Phylloscopus trochilus]]<br> [[Categoria:Phylloscopidae]] 3oiybnoh4gl8yurz6k2k4jrmxnhy92i Platanaceae 0 26913 401912 2026-05-20T13:22:06Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401912 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Platanaceae'''. === Listinu di i Platanaceae === ;P [[Platanus orientalis]]<br> [[Categoria:Platanaceae]] e48afcygekoqcd9s3wg3uckihx3d836 401913 401912 2026-05-20T13:25:37Z Fausta Samaritani 15085 file 401913 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Platanaceae'''. [[File:Platanenstamm.jpg|thumb|250px|right|''Platanus'']] === Listinu di i Platanaceae === ;P [[Platanus orientalis]]<br> [[Categoria:Platanaceae]] 1wm1d2ccb26iry2hqyjwn3yhke5u7xc 401914 401913 2026-05-20T13:28:45Z Fausta Samaritani 15085 file 401914 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Platanaceae'''. [[File:Platanenstamm.jpg|thumb|250px|right|''Platanus'']] [[File:P1000336 Platanus orientalis (Oriental Plane) (Platanaceae).JPG|thumb|250px|right|''Platanus'', frutti]] === Listinu di i Platanaceae === ;P [[Platanus orientalis]]<br> [[Categoria:Platanaceae]] qrw5kesga07ui5c270lqhrxa29az2ii Aquifoliaceae 0 26914 401924 2026-05-20T13:43:03Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401924 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Aquifoliaceae'''. === Listinu di i Aquifoliaceae === ;C [[Caracutu]]<br> [[Categoria:Aquifoliaceae]] efs4ykqiwp9nxa5zhcjqd6vtxvd4gjk 401925 401924 2026-05-20T13:48:07Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401925 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Aquifoliaceae'''. [[File:Holly berries (6025984745).jpg|thumb|250px|right|''Ilex aquifolium'']] === Listinu di i Aquifoliaceae === ;C [[Caracutu]] (''Ilex aquifolium'', [[Linnaeus]]<br> [[Categoria:Aquifoliaceae]] t07r5lc0tia16sx2agf8964baljabdi Categoria:Giumitria 14 26915 401935 2026-05-20T14:11:12Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401935 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Categoria:Scienze esatte è naturale]] 2dykln9pftio7fk7da7hxuicqtnkzo0 401936 401935 2026-05-20T14:14:15Z Fausta Samaritani 15085 401936 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] ctnahl5jayokq5fuxd86lezm0exf7qa Boletaceae 0 26916 401943 2026-05-20T17:15:52Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401943 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Boletaceae'''. === Listinu di i Boletaceae === ;C [[Capineru]]<br> ;M [[Muchjinu]]<br> [[Mulone]]<br> ;S [[Sprugnolu]]<br> [[Categoria:Boletaceae]] 9valbp5c00iwdbsuzga3zcn8l2r6gm2 401944 401943 2026-05-20T17:21:59Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401944 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Boletaceae'''. [[File:Steinpilz-1.jpg|thumb|180px|right|''Boletus edulis'']] === Listinu di i Boletaceae === ;C [[Capineru]] (''Boletus aureus'')<br> ;M [[Muchjinu]] (''Leccinum corsicum'')<br> [[Mulone]] (''Boletus satanas'')<br> ;S [[Sprugnolu]] (''Boletus edulis'')<br> [[Categoria:Boletaceae]] 9rsxd8di41j5fkzhqna4kk8cctex4ic Theridiidae 0 26917 401949 2026-05-21T07:43:18Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401949 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Theriiidae'''. === Listinu di i Theriiidae === ;M [[Malmignattu]]<br> ;S [[Steatoda grossa]]<br> [[Categoria:Theriiidae]] 368n2jpxcwocgp706xs6oj8hbl8h5c1 401950 401949 2026-05-21T07:48:22Z Fausta Samaritani 15085 Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Theriiidae]] à [[Theridiidae]] 401949 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Theriiidae'''. === Listinu di i Theriiidae === ;M [[Malmignattu]]<br> ;S [[Steatoda grossa]]<br> [[Categoria:Theriiidae]] 368n2jpxcwocgp706xs6oj8hbl8h5c1 401957 401950 2026-05-21T07:55:16Z Fausta Samaritani 15085 401957 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Theridiidae'''. === Listinu di i Theridiidae === ;M [[Malmignattu]]<br> ;S [[Steatoda grossa]]<br> [[Categoria:Theridiidae]] riu3ap4vgjgf1shxscd9z9b5ff9w94h 401958 401957 2026-05-21T07:57:20Z Fausta Samaritani 15085 file 401958 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Theridiidae'''. [[File:Steatoda bipunctata female (aka).jpg|thumb|250px|right|''[[Steatoda bipunctata]]'']] === Listinu di i Theridiidae === ;M [[Malmignattu]]<br> ;S [[Steatoda grossa]]<br> [[Categoria:Theridiidae]] 7giq41ct4qk25s598jw3omitztisvbu Theriiidae 0 26918 401951 2026-05-21T07:48:22Z Fausta Samaritani 15085 Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Theriiidae]] à [[Theridiidae]] 401951 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Theridiidae]] f5btv7iq4earikffke080v4hrmbiacc Categoria:Theriiidae 14 26919 401954 2026-05-21T07:50:24Z Fausta Samaritani 15085 Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Theriiidae]] à [[Categoria:Theridiidae]] 401954 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Theridiidae]] ts487r41usxggmtozg81797omjifj53 Categoria:California 14 26920 401962 2026-05-21T08:09:12Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401962 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4 1821 0 26921 401969 2026-05-21T08:31:02Z Fausta Samaritani 15085 annu 1821 401969 wikitext text/x-wiki U '''1821''' (MDCCCXXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824|1825}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1821 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 2eshpyc06lc1qgr6xf6jnosqo1tfor2 1822 0 26922 401971 2026-05-21T08:51:16Z Fausta Samaritani 15085 annu 1822 401971 wikitext text/x-wiki U '''1822''' (MDCCCXXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1822 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 6ox42de2j0pastwu1rmxhojn1lbwv7p 1823 0 26923 401972 2026-05-21T08:52:58Z Fausta Samaritani 15085 annu 1823 401972 wikitext text/x-wiki U '''1823''' (MDCCCXXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1819|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1823 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 04gj62v4xg7bicb9rso6zmg0z5ooqj9 1824 0 26924 401973 2026-05-21T08:54:49Z Fausta Samaritani 15085 annu 1824 401973 wikitext text/x-wiki U '''1824''' (MDCCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827|1828}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1824 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] gv3gaz8ctg3jo4ej1fnv1vrfkkbo6u5 401974 401973 2026-05-21T09:03:14Z Fausta Samaritani 15085 file 401974 wikitext text/x-wiki U '''1824''' (MDCCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827|1828}} [[File:Chapelle ardente du roi Louis XVIII dans la salle du Trône des Tuileries (18 au 22 septembre 1824). D.1556.jpg|thumb|250px|right|Funerali di u Rè [[Luigi XVIII]] a i [[Tuileries]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1824 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 5754zrn6usxvoi8lt6llnmczsxqlnkw 401975 401974 2026-05-21T09:04:13Z Fausta Samaritani 15085 401975 wikitext text/x-wiki U '''1824''' (MDCCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827|1828}} [[File:Chapelle ardente du roi Louis XVIII dans la salle du Trône des Tuileries (18 au 22 septembre 1824). D.1556.jpg|thumb|250px|right|Funerali di u Rè [[Luigi XVIII di Francia]] a i [[Tuileries]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1824 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] mwlw703vlh7zpuaacgif38go8bvasr5 Categoria:Liechtenstein 14 26925 401977 2026-05-21T09:12:34Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401977 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Europa]] b5szctjzloefe2efd9gt3h111ed9aac