Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Pumata
0
1224
401926
400499
2026-05-20T13:54:37Z
Fausta Samaritani
15085
401926
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin|color=lightgreen|name=Pumata}}
{{Taxobox_image|image=[[Image:Tomato.jpg|300px|Pumata]]}}
{{Taxobox_begin_placement|color=lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry|taxon=[[Plantae]]}}
{{Taxobox_subregnum_entry|taxon=[[Tracheobionta]]}}
{{Taxobox_divisio_entry|taxon=[[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry|taxon=[[Magnoliopsida]]}}
{{Taxobox_subclassis_entry|taxon=[[Asteridae]]}}
{{Taxobox_ordo_entry|taxon=[[Solanales]]}}
{{Taxobox_familia_entry|taxon=[[Solanaceae]]}}
{{Taxobox_genus_entry|taxon=[[Solanum]]}}
{{Taxobox_species_entry|taxon=lycopersicum}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial_botany|color=lightgreen|binomial_name=Solanumlycopersicum|author=[[Carolus Linnaeus|Linnaeus]]}}
<ref> [http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 ITIS 521671] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050512082532/http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671|date=2005-05-12}}</ref>
{{Taxobox_end}}
A '''pumata''' (''Solanum lycopersicum'') hè un ligume di a famiglia di e [[Solanaceae]]. Hè una [[pianta]] annuale.<ref>[https://app.glosbe.com/co/es/pumata Pumata - Diccionario Glosbe Corso/Español]</ref> I sò [[fruttu|frutti]] hanu un caratteristicu [[culore]] [[rossu]], è sò utilizati in l'[[alimentazione]] in mori paesi di u [[mondu]].
== Da vede dinò ==
* [[Pumata core di boiu]]
== Note ==
<references />
[[Categoria:Flora di Corsica]]
[[Categoria:Solanaceae]]
oxkj53lbycp3t92ert8i8c5f5gzqu94
Velone
0
2974
401965
384687
2026-05-21T08:20:14Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401965
wikitext
text/x-wiki
[[File:Velone 13 08 2006 002.JPG|thumb|250px|right|Velone]]
'''Velone''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Velone-Ornetu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Paese di Corsica]]
8l34ttvwjeesfcq4vloe8z3whskhmix
Capra
0
3663
401946
398370
2026-05-20T22:51:41Z
Fausta Samaritani
15085
401946
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Capra}}<br/>{{StatusVulnerable}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Goat.jpg|220px|Capra]] | caption = }}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Capra]]'''''}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = '''''Capra aegagrus'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial_simple | color = pink | binomial_name = Capra aegagrus}}
{{Taxobox_end}}
A '''capra''' hè un [[mammiferu]] chì faci parti di u [[genaru]] '''''Capra''''', chì cumprendi novi spezii.
== Spezii è sottuspezii ==
{| border="1"
| [[Image:Gorges du Verdon Goat-Rove-black 0253.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus'' || [[Capra salvatica]]
|- bgcolor="#CCCCCC"
| [[Image:Goat face.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus hircus'' || [[Capra domestica]]
|- bgcolor="#CCCCCC"
| [[Image:Kri kri.jpg|120px]] || ''Capra aegagrus creticus'' || [[Capra di Creta]]
|-
| || ''Capra caucasia'' ||
|-
| || ''Capra cylindricornis'' ||
|-
| || ''Capra hircus'' || [[Capra di u Cashmiru]]
|-
| || ''Capra falconeri'' ||
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra falconeri heptneri'' ||
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra falconeri chialtanensis'' ||
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra falconeri megaceros'' ||
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra falconeri jerdoni'' ||
|-
| [[Image:Steinbock ibex 2.JPG|120px]] || ''Capra alpina''
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra ibex ibex'' ||
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra ibex nubiana'' || [[Capra nubiana]]
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra ibex sibirica'' || [[Capra asiatica]], o ''Capra sibirica''
|-
| || ''Capra pyrenaica'' || [[Capra spagnola]]
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra pyrenaica pyrenaica'' || [[Capra pireniana]];
|- bgcolor="#CCCCCC"
| || ''Capra pyrenaica lusitanica'' || [[Capra purtughesa]];
|-
| || ''Capra walie'' ||
|}
==Gallaria==
<gallery>
Image:Gorge_du_Verdon_Goat_0254.jpg|
Image:Brown female goat.jpg|
Image:Domestic goats high up in the mountains of the Great Dividing Range, in East Gippsland, Victoria, Australia.jpg|Capri domestici in i muntagni
</gallery>
== Citazioni ==
Accadi chì a capra fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu:
* in i sprissioni: ''Parè una capra [[cocia]]''
* ''par un puntu, Martinu persi i capri''
==Rifarenzi==
* Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984
[[Categoria:Bovidae]]
2jhsv3lrdjtngm6ktvc93y678zvv6lx
Alisu (fiume)
0
6347
401966
372454
2026-05-21T08:22:22Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401966
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aliso.jpg|thumb|300px|right|L'Alisgiu.]]
L''''Alisgiu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
nq9ezzwajcxc3lxbpgodnga1w747i6b
401967
401966
2026-05-21T08:24:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
401967
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aliso.jpg|thumb|300px|right|L'Alisgiu]]
[[File:Piève pont de Ghjuncaja sur l'Aliso.jpg|thumb|250px|right|Piève ponte de Ghjuncaja su l'Alisu]]
L''''Alisgiu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
dkm1vuaqzvcjsgak9fkz82z5qfhy55c
Riello (León)
0
10798
401968
362690
2026-05-21T08:27:38Z
Fausta Samaritani
15085
file, link, fix
401968
wikitext
text/x-wiki
[[File:Riello 08 by-dpc.jpg|thumb|250px|rught|Riello (León)]]
'''Riello''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di León]], in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Spagna]]
t93ox8kmbbmyrio7zhb6a0ap1fmxz2p
Malmignattu
0
11681
401952
394700
2026-05-21T07:49:36Z
Fausta Samaritani
15085
/* Liami */
401952
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U malmignattu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Latrodectus tredecimguttatus female.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Latrodectus tredecimguttatus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Arthropoda]]''
|-----
| Classa
| ''[[Arachnida]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Araneae]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Theridiidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Latrodectus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Latrodectus tredecimguttatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Latrodectus tredecimguttatus male.jpg|250px]]
|-----
|}
U '''malmignattu''' (o [[malmignattulu]]) (''[[Latrodectus tredecimguttatus]]'') hè un tipu di [[ragnu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Theridiidae]]. Si scontra in tutta a rigioni di u [[Mediterraniu]] ma dinò in u nordu di l'Africa, in Asia Cintrali, in [[Russia]] suttana è in l'[[Isuli Canarii]]<ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. Pò essa priculosu pa l'omu. Era ancu cunnisciutu da i grechi à tempi antichi antichi. U malmignattu hè neru, è t'hà à spessu trè paghji di tacchi rossi, calchì volta chjirchati bianchi o giaddi. I patti sò forti è neri. U malmignattu hè discrittu à spessu com'è pussidendu tredici tacchi rossi. Ma esistini calchì variazioni, apposta chì pò accada chì 'ssi tacchi fussini bianchi.
Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali ind'è u malmignattu, postu chì a femina (8-18 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (3-6 mm). L'adulti masci si trovani da [[maghju]] à [[sittembri]], quandu i femini inveci si scontrani da maghju à [[nuvembri]]<ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>. U malmignattu cattura i so predi vivi par via di una ragnata abbastanza maiori, ma bedda piattata è si nutrisci par u più d'insetti. Accadi chì l'accupiamentu fussi priculosu pà u masciu, chì pò essa divuratu tandu da a femina.
Vivi in ragnati moltu resistenti incù una forma irregulari in ariali à machja meditarrania bassa, à spessu aridi è pitrosi, frà sassa è muretti; moltu raramenti u malmignattu si pò truvà vicinu à i casi di campagna.
U malmignattu hè vilanosu, è una pizzicatura pò ancu essa murtali. Ci vò d'andà subitu à u spidali o à a clinica. U vilenu agisci da 10 minuti à un'ora. Ma sola a femina hè vilanosa <ref>M.S Bonnet, The toxicology of Latrodectus tredecimguttatus: the Mediterranean Black Widow Spider, Homeopathy, 93-1, 2004, p. 27–33.</ref>.
==Tassunumia==
Un sinonimu cumunu di ''Latrodectus tredecimguttatus'' hè ''Latrodectus mactans tredecimguttatus''.
== In Corsica ==
[[File:Latrodectus tridecimguttatus.jpg|left|200px]]
U malmignattu hè cumunu in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu a [[zinevra]]<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref>. Si scontra à spessu in u centru di a Corsica è in Pumonti. Hè più raru in Cismonti. Hè piuttostu da [[marzu]] à [[sittembri]] chì ci hè u risicu di fà si pizzicà.
Ci conta Roccu Multedo<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref> chì si scuntrava à spessu in l'[[arghja|arghji]] in tempi di [[tribbiera]] o in i [[suvara|lecci suvarini]].
In i tempi, sicondu [[Roccu Multedo]]<ref>Roccu Multedo, U mazzirisimu: un sciamanisimu corsu, p. 162 (1994), L'Originel.</ref>, s'aduprava a fiamma par curà ni a pugnitura è in [[Osani]], era imprudatu u forru caldu.
==Citazioni==
Accadi chì u malmignattu fussi citatu in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema<ref>Paulu Milleliri (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>:
* ''Ch'idda ti pugni a malmignatta !''
==Rifarenzi==
{{reflist}}
==Liami==
* [http://ocic.oec.fr/catalog_repository/uploads/10/malmignatta.pdf U malmignattu - Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160829230920/http://ocic.oec.fr/catalog_repository/uploads/10/malmignatta.pdf |date=2016-08-29 }}
* [https://web.archive.org/web/20071224195016/http://pagesperso-orange.fr/eresus/danger.html I ragni priculosi di Corsica]
* [http://casavecchia.free.fr/pdf/Corse-araignee-malmignatta-by-casa-vecchia.free.fr.pdf U malmignattu (in francesu)]
* [https://www.youtube.com/watch?v=n1pVjuVK9EY Videu di u malmignattu]
[[Categoria:Theridiidae]]
[[Categoria:Ragnu di Corsica]]
[[Categoria:Insetti di Corsica]]
omji81h9prdl3w41nisqo83xhtz0n4w
Steatoda grossa
0
11728
401956
388315
2026-05-21T07:54:10Z
Fausta Samaritani
15085
401956
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Steatoda grossa'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Steatoda.grossa.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Steatoda grossa</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Arthropoda]]''
|-----
| Classa
| ''[[Arachnida]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Araneae]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Theridiidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Steatoda]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Steatoda grossa''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]]
|-----
|}
''Steatoda grossa'' hè un tipu di [[ragnu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Theriiidae]]. Hè cumuna in [[America di u Nordu]] è in [[Auropa]]. Si scontra à spessu in i cità, in i tafona di i vechji mura, in i sulaghjoli o in i cantini, in i loca ind'edda ci hè l'umidità. Si vedi tuttu l'annu.
Ci hè un impurtantu dismurfisimu sessuali, apposta chì a femina (10 mm) hè bedda più maiori ch'è u masciu (6 mm). A femina campa sin'à sei anni. Inveci u masciu un campa cà sin'à un annu o un annu è mezu.
A mursicatura di ''Steatoda grossa'' hè priculosa. Ma hè statu pruvatu chì l'antivilenu ''Latrodectus'' hè efficaci contr'à u vilenu di ''Steatoda grossa''.
== In Corsica ==
''Steatoda grossa'' hè cumuna in [[Corsica]].
==Rifarenzi==
* [https://web.archive.org/web/20080331000449/http://pagesperso-orange.fr/eresus/e_stegro.html I ragni priculosi di Corsica - Steatoda grossa]
[[Categoria:Theridiidae]]
[[Categoria:Ragnu di Corsica]]
fb5mlmd7f1noutd9ihxzdp4ieq97gjv
Categoria:Theridiidae
14
11733
401953
335764
2026-05-21T07:50:24Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Theriiidae]] à [[Categoria:Theridiidae]]
335764
wikitext
text/x-wiki
[[Categoria:Animale]]
0mfkofh30yzuf9vf8paf190xu862sf0
401955
401953
2026-05-21T07:52:43Z
Fausta Samaritani
15085
401955
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Araneae]]
7gzcqdue695321297xauznjht8zf0vp
Charles Darwin
0
13118
401945
392659
2026-05-20T22:05:46Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
401945
wikitext
text/x-wiki
[[File:Darwin.jpg|thumb|200px|right|Charles Darwin]]
'''Charles Darwin''', natu u [[12 di ferraghju]] [[1809]], hè mortu u [[19 d'aprile]] [[1882]], era un scientìficu [[Inghilterra|inglese]].
=== Biugrafia ===
Hà fattu un viaghju di cinqu'ani intornu à u mondu nantu u batellu ''HMS Beagle''.
=== Opara ===
I so dui libri i più impurtanti sò ''On the Origin of Species'' (''L'orìgine di e spezie'', [[1859]]) è ''The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex'' (''L'ascendenza di l'omu in relazione cù a sessualità'', [[1871]]).
{{DEFAULTSORT:Darwin, Charles}}
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Britannicu]]
9tkz6zcr8fehh64wcne9uhlt024vcfi
Paleontologìa
0
13139
401937
365129
2026-05-20T14:21:11Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401937
wikitext
text/x-wiki
[[File:Maxakalisaurus skeleton.jpg|thumb|250px|right|''[[Maxakalisaurus]]'']]
A '''Paleontologìa''' hè a scenza chì tratta di i fussili è di l'evoluzione di l'esere vivi.
=== Discrizzioni ===
A paleontologìa hè stata creàta da [[Georges Cuvier]].
[[Categoria:Scienze esatte è naturale]]
4t23a87m3ee9wxgissj4j4821e4dx9o
401938
401937
2026-05-20T14:25:31Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401938
wikitext
text/x-wiki
[[File:Maxakalisaurus skeleton.jpg|thumb|250px|right|''[[Maxakalisaurus]]'']]
A '''Paleontologìa''' hè a scenza chì tratta di i fussili è di l'evoluzione di l'esere vivi.
=== Discrizzioni ===
A paleontologìa hè stata creàta da [[Georges Cuvier]] ([[23 d'aostu]] [[1769]] - [[13 di maghju]] [[1832]]).
[[Categoria:Scienze esatte è naturale]]
qqfpu484zanzc8acz45nn1s6nlj6g8t
Ottawa
0
13160
401941
389598
2026-05-20T17:11:35Z
Fausta Samaritani
15085
401941
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Ottawa Downtown 2019.1.jpg|miniatura|right|267px|U centru di Ottawa]]
[[File:Flag of Ottawa, Ontario.svg|miniatura|80px|Bandera]]
'''Ottawa''' hè a capitale federali di u [[Canadà]], situata in a pruvincia di l'[[Ontariu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Ci hè à l'incirca un milione d'abitenti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cità di u Canadà]]
17cff0mrsxnhxyn71x3vsphraygd32g
Sharps Rifle
0
13234
401959
350175
2026-05-21T08:01:46Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401959
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:150th Gettysburg Reenactment 2013 (9180663254).jpg|thumb|250px|right|150mu anniversariu di a Guerra Civile Americana ([[2013]])]]
A '''Sharps Rifle''' fù un fucile usatu in a [[Guerra Civile Americana]].
== Discrizzioni ==
== Storia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Sharps]]
[[Categoria:Arma à focu]]
2470hzvpj2k9oxfekhphlpgm76toja3
Jean Auguste Dominique Ingres
0
14359
401939
396044
2026-05-20T16:06:28Z
JackyM59
27373
Fotografia aghjunta
401939
wikitext
text/x-wiki
[[File:La Petite Baigneuse. Intérieur de harem de Jean-Auguste-Dominique Ingres.jpg|miniatura|Piccula Bagnante, o Internu di un Harem (1828) - Museu di u Louvre]]
'''Jean Auguste Dominique Ingres''' ([[1780]]-[[1867]]) fù un [[arte|pittore]] [[Francia|francese]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Pittore|Ingres]]
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Francesu]]
4o2cwuj5wbheoe0jme94jsfkdacamhi
401940
401939
2026-05-20T17:05:29Z
Fausta Samaritani
15085
link
401940
wikitext
text/x-wiki
[[File:La Petite Baigneuse. Intérieur de harem de Jean-Auguste-Dominique Ingres.jpg|miniatura|''Piccula Bagnante'', o ''Internu di un Harem'' ([[1828]]) - [[Museu di u Louvre]]]]
'''Jean Auguste Dominique Ingres''' ([[1780]]-[[1867]]) fù un [[arte|pittore]] [[Francia|francese]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Pittore|Ingres, Auguste Dominique]]
[[Categoria:Biugrafia|Ingres, Auguste Dominique]]
[[Categoria:Francesu|Ingres, Auguste Dominique]]
lz55hlxnrld9xmups8szhohar1ta7ak
Lubecca
0
14723
401960
333176
2026-05-21T08:04:47Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401960
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:HL Kirche - Petrikirche.jpg|thumb|250px|right|Lubecca]]
'''Lubecca''' ([[lingua tedesca|tedescu]]: ''Lübeck'') hè una cità in [[Germania]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Hà circa 200.000 abitenti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cità di a Germania|Lubecca]]
j9s45nzr0u5sesd07e43k2h2spt6lqr
Paradise Cay
0
16618
401961
340339
2026-05-21T08:07:22Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401961
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Paradise Cay, Marin County.jpg|thumb|300px|right|Paradise Cay]]
'''Paradise Cay''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]]. Hè a cità più grande di u Statu di l'[[California]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:California]]
dp0oqcvuciwbk4ox5v6q54zdd58u7bl
Liechtenstein
0
17695
401976
371525
2026-05-21T09:11:47Z
Fausta Samaritani
15085
fix, file
401976
wikitext
text/x-wiki
[[File:Burg Gutenberg seenfromWest1.jpg|thumb|250px|right|Gutenberg (Liechtenstein)]]
'''Liechtenstein''' (''Fürstentum Liechtenstein'') hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale di stu paese hè [[Vaduz]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Europa}}
[[Categoria:Liechtenstein]]
qg2jchsn4buelif0zonlzaqi4tzfxnk
Categoria:Architittura d'Italia
14
17716
401915
369468
2026-05-20T13:32:08Z
Fausta Samaritani
15085
401915
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Architittura]]
glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8
Categoria:Archititturi rumanichi d'Italia
14
17719
401920
369464
2026-05-20T13:36:49Z
Fausta Samaritani
15085
401920
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d
401922
401920
2026-05-20T13:39:34Z
Fausta Samaritani
15085
401922
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Architittura]]
glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8
Categoria:Archititturi rumanichi
14
17720
401918
369465
2026-05-20T13:34:48Z
Fausta Samaritani
15085
401918
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d
401921
401918
2026-05-20T13:38:23Z
Fausta Samaritani
15085
401921
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Architittura]]
glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8
Categoria:Bovidae
14
17764
401947
343783
2026-05-20T22:53:07Z
Fausta Samaritani
15085
401947
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Artiodactyla]]
nb7x7h4szm752sy64pnm8rmmw0ol8z7
Categoria:Boletaceae
14
17916
401942
384311
2026-05-20T17:13:23Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
401942
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Boletales]]
[[Categoria:Fungi]]
hu35udsf9xwaaz5vy4wugbc6en7unj2
Categoria:Giumitria euclidea
14
17930
401933
346674
2026-05-20T14:07:39Z
Fausta Samaritani
15085
401933
wikitext
text/x-wiki
<<br>
[[Categoria:Giumitria]]
ndvd9h7axe33c3oyeshbgwwi072jrh6
Categoria:Aquifoliaceae
14
18007
401923
346751
2026-05-20T13:41:05Z
Fausta Samaritani
15085
401923
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Aquifoliales]]
p6pn9xlyokl8wddphqjpzw1r1uotigi
Categoria:Asclepiadaceae
14
18079
401928
346828
2026-05-20T13:59:46Z
Fausta Samaritani
15085
401928
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Gentianales]]
t4r427n84pt2fw1npgx7lxyac9rj7rw
Categoria:Animali di a mitulugia greca
14
18080
401927
346829
2026-05-20T13:57:42Z
Fausta Samaritani
15085
401927
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Mitulugia greca]]
be2abi5djgxsmffgok5vqqjd9prufba
Categoria:Architittura riligiosa cristiana
14
18163
401916
346912
2026-05-20T13:32:59Z
Fausta Samaritani
15085
401916
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Architittura]]
glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8
Categoria:Architetture scumparse di l'Egittu
14
18179
401919
346928
2026-05-20T13:35:59Z
Fausta Samaritani
15085
401919
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Architittura]]
[[Categoria:Egittu]]
dzffq6oqel3ychtbdgpgrlatk3a3gy9
Categoria:Banditu corsu
14
18194
401931
346943
2026-05-20T14:05:16Z
Fausta Samaritani
15085
401931
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Corsu]]
pb4lr1uuak10ps25c9rdf6ikx1rs0kx
Categoria:Architettura ellinistica
14
18196
401917
346945
2026-05-20T13:33:41Z
Fausta Samaritani
15085
401917
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Architittura]]
glw42rb0szqn0op6i1njniym0snkoh8
Categoria:Giumitria piana
14
18309
401932
347090
2026-05-20T14:06:35Z
Fausta Samaritani
15085
401932
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Giumitria]]
7euzac67eo4ym20wen9hx84tvtuyqu9
Categoria:Attori americani
14
18486
401930
348928
2026-05-20T14:03:54Z
Fausta Samaritani
15085
401930
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d
Geumitria
0
22466
401934
376856
2026-05-20T14:09:31Z
Fausta Samaritani
15085
401934
wikitext
text/x-wiki
A '''geumitria''' (da u grecu anticu : γεωμετρία ; γεω "terra", μετρία "misura") hè, incù l'aritmetica, unu di i più rami anziani di e matematiche. S'interessa à e pruprietà di u spaziu chì sò ligate à a distanza, a forma, a taglia è a pusizione relativa di e figure.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Un matematicu chì travaglia in u campu di a geumitria hè chjamatu un giomitru.
Sinu à u 19u seculu, a geumitria era guasi esclusivamente cunsacrata à a geumitria euclidiana, chì cumprende e nuzione di puntu, di linia, di pianu, di distanza, d'angulu, di superficia è di curva, cum'è cuncetti fundamentali.
In core di u XIXu seculu, parechje scuperte anu allargatu di modu spittaculare u campu d'appiicazione di a geumitria. Una di e più anziane di 'sse scuperte hè u Theorema Egregium ("teurema di prima trinca") di Gauss chì afferma à l'ingrossu ch'è l'incurvatura gaussiana di una superficia hè indipindente di ogni incastramentu specificu in un spaziu euclidianu. Quessa implicheghja ch'è e superfice ponu esse studiate intrinsecamente, vene à dì cum'è spazii autonomi, è hè statu stesu à a teuria di e varietà è à a geumitria riemanniana.
Più tardi à u XIXu seculu, hè apparsu ch'è e geumitrie senza u postulatu di u parallelu (e geumitrie non euclidiane) ponu esse sviluppate senza intruduce cuntradizione. A geumitria chì sottutende a relatività generale hè un'appiicazione celebra di a geumitria non euclidiana.
Dipoi tandu, u campu d'appiicazione di a geumitria s'hè cunsiderevulmente stesu è u duminiu hè statu divisu in numerosi sottucampi chì dipendenu di i metudi sottustanti - geumitria differenziale, geumitria algebrica, geumitria computaziunale, tupulugia algebrica, geumitria discreta (ancu chjamata geumitria cumbinatoria), è cetera. - o annantu e pruprietà di i spazii euclidiani chì ùn sò micca pigliate in contu - geumitria pruiettiva chì ùn cunsidereghja ch'è l'alliniamentu di i punti è micca a distanza è u parallelismu, geumitria affina chì omette u cuncettu d'angulu è di distanza, geumitria finita chì omette a cuntinuità, è cetera.
Sviluppata à l'origine per mudellizà u mondu fisicu, a geumitria hà l'appiicazione in guasi tutte e scenze, è ancu in l'arte, l'architittura è altre attività ligate à u grafismu. A geumitria hà dinù l'appiicazione in duminii di e matematiche apparintamente senza rapportu. Per indettu, i metudi di a geumitria algebrica sò fundamentali in a prova di Wiles di l'ultimu teurema di Fermat, un prublema chì hè statu enunciatu in termini d'aritmetica elementare è chì hè firmatu senza soluzione mentre parechji seculi.
==Storia==
*Articulu principale : [[Storia di a geumitria]]
[[File:Westerner_and_Arab_practicing_geometry_15th_century_manuscript.jpg|thumb|Un Europeu è un Arabu pratichendu a geumitria à u 15imu seculu]]
E prime tracce di a geumitria ricollanu à a Mesuputamia è à l'Egittu antichi, à u sicondu millenniu innanzu G.-C. A geumitria primitiva era unu inseme di principi scuperti empiricamente cuncirnendu e lunghezze, l'anguli, e superficie è i vulumi, chì sò stati sviluppati per risponde à bisogni pratichi infatti di misurera, di custruzzione, d'astronumia è d'artigianatu. I più testi anziani cunnisciuti annantu à a geumitria sò u papiru egizzianu Rhind (2000-1800 av. G.-C.) è u papiru di Mosca (ver' di 1890 av. G.-C.), è ancu e taulette d'arzilla babiluniane, tale Plimpton 322 (1900 av. G.-C.). Per indettu, u papiru di Mosca dà una formula per calculà u vulume di una piramida mozza, o frustum. E taulette d'arzilla più ricente (350-50 av. G.-C.) dimostranu ch'è l'astrunomi babiluniani anu messu in sesta e prucidure trapezoidale per calculà a pusizione è u muvimentu di Ghjove in u spaziu tempu-velucità. 'Sse prucidure geumetriche anu anticipatu di 14 seculi e calculatrice d'Oxford, cumpresu u teurema di a velucità media. À u sudu di l'Egittu, l'anziani Nubiens anu stabilitu un sistemu di geumitria chì cumprendia e prime virsione di i rilogi sularii.
À u 7u seculu innanzu G.-C., u matematicu grecu Talete di Miletu hà imprudatu a geumitria per risolve i prublemi cum'è u calculu di l'altezza di e piramide è di a distanza di e nave rispettu à a riva. Omu li attribuisce u prima usu di u raghjunamentu diduttivu appiicatu à a geumitria, derivendu ne quattru corullarii di u teurema di Talete. Pitagora hà criatu a scola pitagorica, à a quale omu attribuisce a prima prova di u teurema di Pitagora, benchì l'enunciatu di u teurema aghji una longa storia. Eudossu (408-c. 355 av. G.-C.) hà messu à u puntu u metudu di u sfinimentu, chì parmettia di calculà l'arie è i vulumi di e figure curvilinie, è ancu una teuria di i rapporti chì evitava u prublema di e grandezze smisurate, ciò chì hà permessu à i giomitri ultiriori di fà i prugressi impurtanti. Ver' di 300 avanti G.-C., a geumitria hè stata rivoluziunata da Euclide, chì i so Elementi, largamente cunsiderati cum'è u manuale u più riesciutu è u più influente di tutti i tempi, anu introduttu u rigore matematicu per via di u metudu assiumaticu è custituiscenu u prima esempiu di u furmatu dinù usatu oghje in matematiche, vene à dì definizione, assioma, teurema è prova. Benchì a maiò parte di i cuntenuti di l'Elementi eranu dighjà cunnisciuti, Euclide l'hà organizati in un quatru logicu singulu è cuerente. L'Elementi eranu cunnisciuti da tutte e persone struite in Occidente insin'à a mità di u 20u seculu è u so cuntenutu hè dinù insignatu in e corte di geumitria oghje. Archimede (287-212 av. G.-C.) di Siracusa hà usatu u metudu di u sfinimentu per calculà l'area sottu à l'arcu di una parabula incù l'intimazione di una seria infinita, è hà datu l'apprussimazione precise in modu rimarchevule di ''pi''. Hà dinù studiatu a spirale chì porta u so nome è hà ottenutu e formule per i vulumi di e superficie di rivoluzione.
[[File:Woman_teaching_geometry.jpg|thumb|left|Donna insignendu a geumitria. Illustrazione à u principiu di una traduzzione medievale di l'Elementi d'Euclide, (ver' di 1310).]]
I matematichi indiani anu dinù arrecatu numerosi cuntributi impurtanti à a geumitria. U Satapatha Brahmana (3u seculu innanzu G.-C.) cuntene e regule per e custruzzione geumetriche rituale chì sò simile à i Sulba Sutras. Sient'è (Hayashi 2005, p. 363), i Śulba Sūtras cuntenenu " a più sprissione anziana verbale di u teurema di Pitagora esistente in u mondu, bench'ellu sia dighjà statu cunnisciutu da l'anziani Babiluniani ". Cuntenenu e liste di triplici di Pitagora, chì sò casi particulari d'equazione diofantee. In u manuscrittu di Bakhshali, ci hè una manata di prublemi geumetrichi (cumpresi i prublemi annantu à i vulumi di solidi irrigulari). U manuscrittu di Bakhshali " usa dinù un sistemu di valori di piazza decimale incù un puntu per u zeru ". L'Aryabhatiya d'Aryabhata (499) cumprende u calculu di l'arie è di i vulumi. Brahmagupta hà scrittu a so opera astrunomica Brāhma Sphuṭa Siddhānta in u 628. U capitulu 12, cuntinendu 66 virsetti sanscriti, era divisu in dui sezzione : " operazione di basamentu " (frà e quale e radiche cubiche, e frazzione, i rapporti è prupurzione, è u barattu) è " matematiche pratiche " (frà e quale u mischiu, e serie matematiche, e figure piane, l'accatastamentu di i mattoni, a segatura di u legnu è l'accatastamentu di u granellu). In quest'ultima sezzione, enunciò u so celebru teurema annantu à e diagunale di un quadrilateru ciclicu. U capitulu 12 cumprendia dinù una formula per l'area di un quadrilateru ciclicu (una generalisazione di a formula di Héron), è ancu una descrizzione cumpletta di i trianguli raziunali (vale à dì i trianguli incù lati raziunali è arie raziunale).
À u Medievu, e matematiche di l'Islamu medievale anu cuntribuitu à u sviluppu di a geumitria, in particulare di a geumitria algebrica. Al-Mahani (natu in u 853) hà cuncipitu l'idea di riduce i prublemi geumetrichi tali a duplicazione di u cubu à i prublemi d'algebra. Thābit ibn Qurra (cunnisciutu sottu u nome di Thebit in latinu) (836-901) s'hè interissatu à l'operazione aritmetiche appiicate à i rapporti di quantità geumetriche è hà cuntribuitu à u sviluppu di a geumitria analitica. Omar Khayyám (1048-1131) hà truvatu e soluzione geumetriche à l'equazione cubiche. I teuremi d'Ibn al-Haytham (Alhazen), d'Omar Khayyam è di Nasir al-Din al-Tusi annantu à i quadrilateri, cumpresu u quadrilateru di Lambert è u quadrilateru di Saccheri, sò stati i primi risultati di a geumitria iperbolica è, incù i so postulati alternativi, tali l'assioma di Playfair, 'ssi travagli anu avutu un'influenza cunsiderevule annantu à u sviluppu di a geumitria non euclidiana ind'è i giomitri europei ultiriori, cumpresu Witelo (c. 1230-c. 1314), Gersonides (1288-1344), Alfonso, John Wallis è Giovanni Girolamo Saccheri.
À u principiu di u 17imu seculu, ci sò stati dui sviluppi impurtanti in geumitria. U prima fubbe a criazione di a geumitria analitica, o geumitria incù cuurdinate è equazione, da René Descartes (1596-1650) è Pierre de Fermat (1601-1665), precursori necessarii à u sviluppu di u calculu è di una scenza quantitativa pricisa di a fisica. U sicondu sviluppu geumetricu di 'ssu periodu hè u studiu sistematicu di a geumitria pruiettiva da Girard Desargues (1591-1661). A geumitria pruiettiva studieghja e pruprietà di e forme chì fermanu invariate sottu à l'effettu di e pruiezione è di e sezzione, in particulare riguardu à a pruspittiva artistica.
Dui sviluppi in geumitria à u 19imu seculu anu cambiatu u modu ch'ella era stata studiata capunanzu : a scuperta di e geumitrie noneuclidiane da Nikolai Ivanovich Lobachevsky, János Bolyai è Carl Friedrich Gauss è a formulazione di a simitria cum'è cunsiderazione cintrale in u prugramma d'Erlangen di Felix Klein (chì hà generalizatu e geumitrie euclidiana è noneuclidiana). Dui di i maestri giomitri di l'epica sò Bernhard Riemann (1826-1866), chì travaglia per u più incù i stuvigli di l'analisi matematica è introduce a superficia di Riemann, è Henri Poincaré, u fundatore di a tupulugia algebrica è di a teuria geumetrica di i sistemi dinamichi. In cunsequenza di 'ssi cambiamenti magiori in a cuncezzione di a geumitria, u cuncettu di " spaziu " hè diventatu qualcosa di riccu è di variu, è u sfondulu naturale di teurie tante differente ch'è l'analisi cumplessa è a meccanica classica.
==Cuncetti impurtanti in geumitria==
Eccu uni pochi di i cuncetti impurtanti di a geumitria.
===Assiomi===
*Da vede ancu : Geumitria euclidiana è Assioma
[[File:Parallel_postulate_en.svg|thumb|Un'illustrazione di u postulatu di u parallelu d'Euclide]]
Euclide hà aduttatu un'approcciu astrattu di a geumitria in i so Elementi, unu di i più libri influenti mai scritti. Euclide hà introduttu certi assiomi, o postulati, sprimendu e pruprietà primarie o evidente di i punti, linie è piani. Hà dopu deduttu in modu rigurosu altre pruprietà da un raghjunamentu matematicu. A caratteristica di l'approcciu d'Euclide infatti di geumitria era u so rigore, è hè stata cunnisciuta sottu u nome di geumitria assiumatica o sintetica. À u principiu di u XIXu seculu, a scuperta di geumitrie non euclidiane da Nikolai Ivanovich Lobachevsky (1792-1856), János Bolyai (1802-1860), Carl Friedrich Gauss (1777-1855) è d'altri hà suscitatu una vultata d'interessu per 'ssa disciplina è, à u XXu seculu, David Hilbert (1862-1943) hà usatu u raghjunamentu assiumaticu per pruvà à furnisce una basa muderna à a geumitria.
===Punti===
*Articulu principale : [[Puntu (geumitria)]]
I punti sò cunsiderati cum'è ogetti fundamentali in geumitria euclidiana. Sò stati definiti in una varietà di manere, cumpresa a definizione d'Euclide cum'è "ciò chì ùn hà micca parte" è da l'usu di l'algebra o di l'insemi incastrati. In assai campi di a geumitria, tali a geumitria analitica, a geumitria differenziale, è a tupulugia, tutti l'ogetti si cunsidereghjanu custruiti da i punti. Eppuru, ci sò stati uni pochi di studii di geumitria senza riferimentu à i punti.
===Linie===
*Articulu principale : [[Linia (geumitria)]]
Euclide hà discrittu una linia cum'è una " lunghezza senza larghezza " chì " si trova dinù riguardu à i punti annantu à ella stessa ". In e matematiche muderne, datu a multitudine di geumitrie, u cuncettu di una linia hè strettamente ligatu à u modu chì a so geumitria hè discritta. Per indettu, in geumitria analitica, una linia in u pianu hè à spessu definita cum'è l'inseme di i punti chì e so cuurdinate suddesfanu un'equazione lineare data, ma in un quatru più astrattu, cum'è a geumitria d'incidenza, una linia pò esse un ogettu indipindente, distintu di l'inseme di i punti chì si trovanu annantu à ella. In geumitria differenziale, una geodesica hè una generalisazione di a nuzione di linia à i spazii curvi.
===Piani===
*Articulu principale : [[Pianu (geumitria)]]
Un pianu hè una superficia piana è bidimensiunale chì si stende à l'infinitu. I piani sò imprudati in numerosi campi di a geumitria. Per indettu, i piani ponu esse studiati cum'è una superficia tupulogica senza riferimentu à e distanze o à l'anguli. Pò esse studiatu cum'è un spaziu affinu, induve a coliniarità è i rapporti ponu esse studiati ma micca e distanze. In modu alternativu, pò esse studiatu cum'è u pianu cumplessu usendu e tecniche di l'analisi cumplessa, è tira è tocca.
===Anguli===
*Articulu principale : [[Angulu]]
[[File:Angle_obtuse_acute_straight.svg|thumb|Angulu acutu (a), ottusu (b) è drittu (c). L'anguli acuti è ottusi sò dinù cunnisciuti sottu u nome di anguli obliqui.]]
Euclide definisce un angulu pianu cum'è l'inclinazione una riguardu à l'altra, in un pianu, di duie linie chì si scontranu, è chì ùn sò micca rette una rispettu à l'altra. In termini muderni, un angulu hè a figura furmata da dui raghji, chjamati i lati di l'angulu, spartendu un puntu d'estremità cumunu, chjamatu u vertice di l'angulu.
In geumitria euclidiana, l'anguli sò imprudati per studià i puliguni è i trianguli, è custituiscenu un ogettu di studiu propriu. U studiu di l'anguli di un triangulu o di l'anguli in un chjerchju unitariu custituisce a basa di a trigunumitria.
In geumitria differenziale è in calculu, l'anguli trà curve piane o curve o superfice di u spaziu ponu esse calculati cù l'aiutu di a derivata.
===Curve===
*Articulu principale : [[Curva (geumitria)]]
Una curva hè un ogettu 1-dimensiunale chì pò esse drittu (cum'è una linia) o micca ; e curve in u spaziu 2-dimensiunale sò chjamate curve piane è quelle in u spaziu 3-dimensiunale sò chjamate curve spaziale.
In tupulugia, una curva hè definita da una funzione di un intervallu di i numeri reali à un antru spaziu. In geumitria differenziale, listessa definizione hè imprudata, ma a funzione di definizione deve esse differenziabile. A geumitria algebrica studieghja e curve algebriche, chì sò definite cum'è varietà algebriche di dimensione unu.
===Superficie===
*Articulu principale : [[Superficia (geumitria)]]
Una sfera hè una superficia chì pò esse definita di manera parametrica (da x = r sin θ cos φ, y = r sin θ sin φ, z = r cos θ) o implicita (da x2 + y2 + z2 - r2 = 0...).
Una superficia hè un ogettu bidimensiunale, tale una sfera o un paraboloide. In geumitria differenziale è in tupulugia, e superficie sò discritte da "patches" (o vicinanze) bidimensiunali chì sò accolti da diffeumurfismi o omeumurfismi, rispittivamente. In geumitria algebrica, e superficie sò discritte da equazione polinumiale.
===Varietà===
*Articulu principale : [[Varietà (geumitria)]]
Una varietà hè una generalisazione di i cuncetti di curva è di superficia. In tupulugia, una varietà hè un spaziu tupulogicu induve ogni puntu hà una vicinanza chì hè omeumorfa à u spaziu euclidianu. In geumitria differenziale, una varietà differenziabile hè un spaziu induve ogni vicinanza hè diffeomorfa à u spaziu euclidianu.
E varietà sò largamente imprudate in fisica, in particulare in a relatività generale è a teuria di e corde.
===Lunghezza, superficia, è vulume===
*Articuli principali : [[Lunghezza (geumitria)]], [[superficia (geumitria)]], è [[vulume (geumitria)]]
A lunghezza, l'area è u vulume discrivenu a taglia o a stesa di un ogettu in una dimensione, duie dimensione è trè dimensione rispittivamente.
In geumitria euclidiana è in geumitria analitica, a lunghezza di un sigmentu di retta pò à spessu esse calculata per via di u teurema di Pitagora.
L'area è u vulume ponu esse definiti cum'è quantità fundamentale distinte di a lunghezza, o ponu esse discritti è calculati in termini di lunghezze in un pianu o un spaziu tridimensiunale. I matematichi anu truvatu numerose formule esplicite per l'area è e formule per u vulume di diversi ogetti geumetrichi. In calculu, l'area è u vulume ponu esse definiti in termini di integrale, cum'è l'integrale di Riemann o l'integrale di Lebesgue.
===Metriche è misure===
*Articuli principali : [[Metrica (Geumitria)]] è [[Misura (Geumitria)]]
[[File:Chinese_pythagoras.jpg|thumb|Verificazione visuale di u teurema di Pitagora per u triangulu (3, 4, 5) cum'è in u Zhoubi Suanjing 500-200 BC. U teurema di Pitagora hè una cunsequenza di a metrica euclidiana.]]
U cuncettu di lunghezza o di distanza pò esse generalizatu, ciò chì cunduce à l'idea di metrica. Per indettu, a metrica euclidiana misura a distanza trà i punti in u pianu euclidianu, mentre ch'è a metrica iperbolica misura a distanza in u pianu iperbolicu. Frà l'altri esempii impurtanti di metriche, si pò cità a metrica di Lorentz di a relatività ristrinta è a metrica mezi riemanniana di a relatività generale.
In un'antra direzzione, i cuncetti di lunghezza, d'area è di vulume sò stesi incù a teuria di a misura, chì studieghja i metudi d'attribuzione di una taglia o da una misura à l'insemi, induve e misure suvitanu e regule simile à quelle di l'area è di u vulume classiche.
===Congruenza è similarità===
*Articuli principali : [[Congruenza (geumitria)]] è [[Similitudine (geumitria)]]
Congruenza è similarità sò i cuncetti chì discrivenu quandu duie forme anu caratteristiche simile. In a geumitria euclidiana, a similarità hè usata per discrive l'ogetti chì anu listessa forma, mentre ch'è a congruenza hè usata per discrive l'ogetti chì sò listessi in a taglia è a forma. Hilbert, in u so travagliu di crià una fundazione più rigurosa per a geumitria, hà trattatu a congruenza cum'è un termine indefinitu chì e so pruprietà sò definite da assiomi.
A congruenza è a similarità sò generalizate in a geumitria di e trasfurmazione, chì studieghja e pruprietà di l'ogetti geumetrichi chì sò prisirvate da differenti tipi di trasfurmazione.
===Custruzzione di cumpassu è di riga===
*Articulu principale : [[Custruzzione à u cumpassu è à a riga]]
I giomitri classichi accurdavanu un'attinzione particulare à a custruzzione d'ogetti geumetrichi chì eranu stati discritti di un'antra manera. Classicamente, i soli strumenti autorizati in e custruzzione geumetriche sò u cumpassu è a riga. Inoltre, ogni custruzzione duvia esse ultimata in un numeru finitu di tappe. Eppuru, certi prublemi si sò avvirati difficili o impussibili à risolve da 'ssi soli mezi, è e custruzzione ingeniose usendu e parabule è altre curve, è ancu i dispusitivi meccanichi, sò state scuperte.
===Dimensione===
*Articulu principale : [[Dimensione (geumitria)]]
U fioccu di neve di Koch, incù una dimensione frattale = log4/log3 è una dimensione tupulogica = 1
dunde a geumitria tradiziunale autorizava e dimensione 1 (una linia), 2 (un pianu) è 3 (u nostru mondu ambiente cuncipitu cum'è un spaziu tridimensiunale), i matematichi è i fisichi improdanu e dimensione superiore dapoi circa dui seculi. Un esempiu d'usu matematicu di e dimensione superiore hè u spaziu di cunfigurazione di un sistemu fisicu, chì hà una dimensione uguale à i gradi di libertà di u sistemu. Per indettu, a cunfigurazione di una vita pò esse discritta da cinque cuurdinate.
In tupulugia generale, u cuncettu di dimensione hè stata stesu da i numeri naturali à e dimensione infinite (spazii di Hilbert, per indettu) è à i numeri reali pusitivi (in geumitria frattale). In geumitria algebrica, a dimensione di una varietà algebrica hà ricevutu une belle poche di definizione apparintamente differente, chì sò tutte equivalente in i casi i più currenti.
===Simitria===
*Articulu principale : [[Simmitria (geumitria)]]
[[File:Order-3_heptakis_heptagonal_tiling.png|thumb|Un pavimentu di u pianu iperbolicu]]
U tema di a simitria in geumitria hè guasi vechju quant'è a scenza di a geumitria stessa. E forme simetriche cum'è u chjerchju, i puliguni rigulari è i solidi platonichi avianu un significatu prufondu per assai filosofi antichi è sò stati studiati in dittagliu nanzu à u tempu d'Euclide. I mutivi simetrichi sò prisenti in a natura è sò stati resi artisticamente sottu à una multitudine di forme, in particulare in i grafichi di Leunardu da Vinci, di M. C. Escher è di altri. In a siconda mità di u XIXu seculu, a relazione trà a simitria è a geumitria hà fattu l'ogettu di un asamina apprufundita. U prugramma d'Erlangen di Felix Klein hà pruclamatu ch'è, in un sensu assai pricisu, a simitria, sprimata da a nuzione di gruppu di trasfurmazione, ditermineghja ciò ch'ella hè a geumitria. A simitria in a geumitria euclidiana classica hè ripprisintata da e congruenze è i muvimenti rigidi, mentre ch'è in a geumitria pruiettiva, un rollu analogu hè ghjucatu da e colineazione, trasfurmazione geumetriche chì trasformanu e linie dritte in linie dritte. Eppuru, hè in e nuvelle geumitrie di Bolyai è Lobachevsky, Riemann, Clifford è Klein, è Sophus Lie ch'è l'idea di Klein di " definisce una geumitria da u so gruppu di simitria " hà truvatu a so inspirazione. E simitrie discrete è cuntinue ghjocanu tremindui un rollu impurtante in geumitria, e prime in tupulugia è in teuria di i gruppi geumetrichi3, e siconde in teuria di Lie è in geumitria riemanniana.
Un antru tipu di simitria hè u principu di dualità in geumitria pruiettiva, frà altri duminii. 'Ssu metafinominu pò esse discrittu à l'ingrossu cusì : in qualsiasi teurema, scambiate u puntu incù u pianu, a ghjuntura incù u scontru, u drentu incù u cuntenutu, è u risultatu hè un teurema chì hè sempre veru. Una forma simile è strettamente ligata di dualità esiste trà un spaziu vetturiale è u so spaziu duale.
==Geumitria cuntimpuranea==
===Geumitria euclidea===
*Articulu principale : [[Geumitria euclidea]]
A geumitria euclidea hè a geumitria in u so sensu classicu. Cum'è ella mudellizeghja u spaziu di u mondu fisicu, hè imprudata in numerosi campi scentifichi, tali a meccanica, l'astronumia, a cristallografia, è in numerosi campi tecnichi, cum'è l'ingenieria, l'architittura, a geodesia, l'aerodinamica è a navigazione. U prugramma educativu ubligatoriu di a maiuranza di e nazione cumprende u studiu di i cuncetti euclidei cum'è i punti, e linie, i piani, l'anguli, i trianguli, a congruenza, a similitudine, e figure solide, i chjerchji è a geumitria analitica.
===Geumitria differenziale===
A geumitria differenziale usa l'arnesi di u calculu per studià i prublemi implichendu l'incurvatura.
*Articulu principale : [[Geumitria differenziale]]
A geumitria differenziale improda e tecniche di u calculu è di l'algebra liniare per studià i prublemi in geumitria. Hà l'appiicazione in fisicu, econumetria, è bioinformatica, frà altru.
In particulare, a geumitria differenziale hè impurtante per a fisica matematica per causa di a postulazione di a relatività generale d'Albertu Einstein sient'è a quale l'universu hè curvu. A geumitria differenziale pò esse intrinseca (ciò chì significheghja ch'è i spazii ch'ella cunsidereghja sò e varietà lisce chì a so struttura geumetrica hè retta da una metrica riemanniana, chì ditermineghja cume e distanze sò misurate vicinu à ogni puntu) o estrinseca (induve l'ogettu studiatu face parte di un spaziu euclideu piattu ambiente).
===Geumitria noneuclidea===
*Articulu principale : [[Geumitria noneuclidea]]
A geumitria euclidea ùn hè micca a sola forma storica di geumitria studiata. A geumitria sferica hè stata à longu imprudata da l'astrunomi, l'astrologhi, è i navigatori.
Emmanuel Kant hà sustenutu ch'ellu ùn esiste ch'è una sola geumitria, assoluta, di a quale omu sà ch'ella hè vera a priori da una facultà interna di u spiritu : A geumitria euclidea era sintetica a priori. 'Ssu puntu di vista hè prima statu appena cuntistatu da pinsadori cum'è Saccheri, po finalmente ribuccatu da a scuperta rivoluziunaria di a geumitria noneuclidea in i travagli di Bolyai, Lobachevsky è Gauss (chì ùn hà mai publicatu a so teuria). Anu dimustratu ch'è u spaziu euclideu ordinariu ùn hè ch'è una pussibilità di sviluppu di a geumitria. Una visione larga di u sughjettu di a geumitria hè dopu stata sprimata da Riemann in a so cunferenza inaugurale di 1867 Über die Hypothesen, welche der Geometrie zu Grunde liegen (Annantu à l'ipotese annantu à e quale a geumitria hè basata), publicata sultantu dopu à a so morte. A nuvella idea di u spaziu di Riemann s'hè avvirata cruciale in a teuria di a relatività generale d'Albertu Einstein. A geumitria riemanniana, chì cunsidereghja i spaziii assai generali in i quali a nuzione di lunghezza hè definita, hè un pilastru di a geumitria muderna.
==Tupulugia==
*Articulu principale : [[Tupulugia]]
[[File:Trefoil_knot_arb.png|thumb|Un spessimentu di u nodu di trifogliu]]
A tupulugia hè u duminiu chì s'occupa di e pruprietà di e funzione cuntinue, è pò esse cunsiderata una generalisazione di a geumitria euclidea. In a pratica, a tupulugia significheghja à spessu trattà e pruprietà à grande scala di i spazii, cum'è a cunnessità è a cumpattezza.
U duminiu di a tupulugia, chì hà cunnisciutu un sviluppu massicciu à u 20a seculu, hè, in un sensu tecnicu, un tipu di geumitria di trasfurmazione, in qualessu e trasfurmazione sò l'omeumurfismi, ciò chì hè à spessu statu sprimatu sottu à a forma di a sprissione " a tupulugia hè a geumitria di e casce di gomma ". I sottuduminii di a tupulugia cumprendenu a tupulugia geumetrica, a tupulugia differenziale, a tupulugia algebrica è a tupulugia generale.
==Geumitria algebrica==
*Articulu principale : [[Geumitria algebrica]]
[[File:Calabi_yau.jpg|thumb|Tritticu quinticu di Calabi-Yau]]
U duminiu di a geumitria algebrica s'hè sviluppatu à parte si da a geumitria cartesiana di e cuurdinate. Hà cunnisciutu i periodi di crescita periodichi, accumpagnati di a criazione è u studiu di a geumitria pruiettiva, di a geumitria biraziunale, di e varietà algebriche è di l'algebra cummutativa, frà altri sughjetti. Da a fine di l'anni 1950 à a mità di l'anni 1970, hà cunnisciutu un sviluppu fundamentale magiore, in grande parte duvutu à i travagli di Jean-Pierre Serre è d'Alexander Grothendieck, ciò chì hà cunduttu à l'intruduzione di schemi è à una più grande impurtanza di i metudi tupulogichi, cumprese diverse teurie di cosmolugia. Unu di i sette prublemi di u premiu di u Millenniu, a cungettura di Hodge, hè una quistione di geumitria algebrica. A prova di l'ultimu teurema di Fermat da Wiles improda i metudi avanzati di geumitria algebrica per risolve un prublema bellu anzianu di a teuria di i numeri.
Di regula, a geumitria algebrica studieghja a geumitria à traversu l'utilisazione di cuncetti in algebra cummutativa cum'è i pulinomii multivarii. Hà l'appiicazione in numerosi duminii, cumpresu a crittografia è a teuria di e corde.
==Geumitria cumplessa==
*Articulu principale : [[Geumitria cumplessa]]
A geumitria cumplessa studieghja a natura di e strutture geumetriche mudellate annantu à, o pruvenendu da u pianu cumplessu. A geumitria cumplessa si trova à l'intersizione di a geumitria differenziale, a geumitria algebrica, è l'analisi di parechje variabile cumplesse, è hà truvatu l'appiicazione à a teuria di e corde è a simmitria spichju.
A geumitria cumplessa hè apparsa per a prima volta cum'è un duminiu di studiu differente in i travagli di Bernhard Riemann, in u so studiu di e superficie di Riemann. I travagli in u spiritu di Riemann sò stati fatti da a scola taliana di geumitria algebrica à u principiu di l'anni 1900. U trattamentu cuntimpuraneu di a geumitria cumplessa hà cuminciatu incù i travagli di Jean-Pierre Serre, chì hà introduttu u cuncettu di reassemblea in u sughjettu è hà schjaritu e relazione trà a geumitria cumplessa è a geumitria algebrica. I principali ogetti di studiu di a geumitria cumplessa sò e varietà cumplesse, e varietà algebriche cumplesse, e varietà analitiche cumplesse, i fasci di vettori olumorfi è e reassemblee cuerente annantu à 'ssi spazii. Frà l'esempii particulari di spazii studiati in geumitria cumplessa figuranu e superficie di Riemann è e varietà di Calabi-Yau, è 'ssi spazii sò imprudati in a teuria di e corde. In particulare, e casce di mondu di e corde sò mudellizate da
e superficie di Riemann, è a teuria di e supercorde privede ch'è e sei dimensione supplementarie da u spaziu à deci dimensione ponu esse mudellizate da varietà di Calabi-Yau.
==Geumitria discreta==
*Articulu principale : [[Geumitria discreta ]]
A geumitria discreta hè un sughjettu chì hà i ligami stretti incù a geumitria cunvessa. Hè per u più cuncirnata da e quistione di pusizione relativa d'ogetti geumetrichi simplici, cum'è i punti, e linie è i chjerchji. L'esempii inchjudenu u studiu di l'imballaghji di sfere, e triangulazione, a cungettura di Kneser-Poulsen, è cetera. Sparte numerosi metudi è principi incù quella cumbinatoria.
==Geumitria computaziunale==
*Articulu principale : [[Geumitria computaziunale]]
A geumitria computaziunale tratta l'algoritmi è e so implementazione per manipulà l'ogetti geumetrichi. Sturicamente, i prublemi impurtanti anu inchjusu u prublema di u viaghjadore di cummerciu, l'arburi à purtata minima, a supprissione di e linie piattate è a prugrammazione lineare.
Bench'ellu si tratti di un ghjovanu campu di a geumitria, hà numerose appiicazione in a visione per ordinatore, u trattamentu d'imaghjine, a cuncezzione assistuta per ordinatore, l'imageria medicale, è cetera.
==Teuria di i gruppi geumetrichi==
*Articulu principale : [[Teuria di i gruppi geumetrichi]]
[[File:Cayley_graph_of_F2.svg|thumb|U grafu di Cayley di u gruppu liberu annantu à dui generatori a è b]]
A teuria geumetrica di i gruppi improda e tecniche geumetriche à grande scala per studià i gruppi finitamente cagiunati. Hè strettamente ligata à a tupulugia di bassa dimensione, cum'è in a prova di Grigori Perelman di a cungettura di geometrisazione, chì inchjudia a prova di a cungettura di Poincaré, un prublema di u Premiu di u Millenniu.
A teuria geumetrica di i gruppi gira à spessu intornu à u grafu di Cayley, chì hè una ripprisintazione geumetrica di un gruppu. Di altri sughjetti impurtanti inchjudenu e guasi-isometrie, i gruppi iperbolichi di Gromov è i gruppi d'Artin à angulu quatru.
==Geumitria cunvessa==
*Articulu principale : [[Geumitria cunvessa]]
A geumitria cunvessa studieghja e forme cunvesse in u spaziu euclideu è e so analoghe più astratti, à spessu imprudendu e tecniche di l'analisi reale è di e matematiche discrete. Hà e cunnissione strette incù l'analisi cunvessa, l'ottimisazione è l'analisi funzionale è appiicazione impurtante in a teuria di i numeri.
A geumitria cunvessa ricolla à l'antichità . Archimede hà datu a prima definizione pricisa cunnisciuta di a cunvessità. U prublema isoperimetricu, un cuncettu ricurrente in geumitria cunvessa, hè dinù statu studiatu da i Grechi, frà i quali Zenodore. Archimede, Platonu, Euclide, è più tardi Kepler è Coxeter anu tutti studiatu i politopi cunvessi è e so pruprietà. À parte si da u XIXu seculu, i matematichi anu studiatu altri campi di e matematiche cunvesse, in particulare i politopi di dimensione superiore, u vulume è a superficia di i corpi cunvessi, l'incurvatura gaussiana, l'algoritmi, e tegule è i graticuli.
==Appiicazione==
A geumitria hà truvatu l'appiicazione in numerosi duminii, chì certi sò discritti quì sottu.
===Arte===
*Articulu principale : [[Matematiche è arte]]
[[File:Fes_Medersa_Bou_Inania_Mosaique2.jpg|thumb|Madrasa Bou Inania, Fes, Maroccu, chjappelle di mosaicu in zellige furmendu e tassellazione geumetriche elaburate]]
E matematiche è l'arte sò ligati di diverse manere. Per indettu, a teuria di a pruspittiva hà mustratu ch'è a geumitria ùn si limiteghja micca à e pruprietà metriche di e figure : a pruspittiva hè à l'origine di a geumitria pruiettiva.
L'artiste improdanu da longu i cuncetti di prupurzione in u design. Vitruve hà sviluppatu una teuria cumplessa di e prupurzione ideale per a figura umana. 'Ssi cuncetti sò stati imprudati è adattati da l'artiste, da Michelanghjulu à i disegnadori di figurette muderne.
U numeru d'oru hè una prupurzione particulare chì hà ghjucatu un rollu contruversu in arte. À spessu rivendicatu cum'è essendu u rapportu di lunghezze u più esteticu, hè à spessu affirmatu ch'ellu hè incorpuratu in opere d'arte celebre, benchì l'esempii i più affidevuli è senza ambiguità sianu stati rializati deliberatamente da artisti cuscenti di 'ssa ligenda.
I pavimenti, o tassellazione, sò stati imprudati in l'arte tuttu à longu à a storia. L'arte islamicu hà fattu un usu frequente di e tassellazione, cum'è l'arte di M. C. Escher, chì hà dinù usatu a geumitria iperbolica.
Cézanne hà avanzatu a teuria sient'è a quale tutte l'imaghjine ponu esse custruite à parte si da a sfera, di u conu è di u cilindru. 'Ssa teuria hè dinù usata oghje in a teuria di l'arte, benchì a lista esatta di e forme varieghja da un autore à l'altru.
===Architittura===
*Articuli principali : [[Matematiche è architittura]] è [[Geumitria architittonica]]
A geumitria hà numerose appiicazione in architittura. Difatti, omu hà dettu ch'è a geumitria si trova in core di a cuncezzione architittonica. L'appiicazione di a geumitria à l'architittura inchjudenu l'utilisazione di a geumitria pruiettiva per crià a pruspittiva furzata, l'utilisazione di e sezzione coniche in a custruzzione di i domi è di l'ogetti simili, l'usu di e tassellazione, è l'utilisazione di a simmitria.
===Fisica===
*Articulu principale : [[Fisica matematica]]
U duminiu di l'astronumia, soprattuttu riguardu à a cartugrafia di e pusizione di e stelle è di e pianete annantu à a sfera celesta è a descrizzione di a relazione trà i muvimenti di i corpi celesti, hà servutu cum'è una surghjente impurtante di prublemi geumetrichi à traversu a storia.
A geumitria riemanniana è a geumitria pseudoriemanniana sò imprudate in a relatività generale. A teuria di e corde face appellu à parechje variante di a geumitria, cum'è a teuria di l'infurmazione quantica.
===Altri campi di e matematiche===
[[File:Square_root_of_2_triangle.svg|thumb|I pitagorichi anu scupertu ch'è i lati di un triangulu pudianu avè lunghezze smisurate. ]]
U calculu hè statu assai influinzatu da a geumitria. Per indettu, l'intruduzione di e cuurdinate da René Descartes è u sviluppu simultaneu di l'algebra anu marcatu una nuvella tappa per a geumitria, postu chì e figure geumetriche cum'è e curve piane pudianu oramai esse ripprisintate analiticamente sottu à a forma di funzione è d'equazione. Quessa hà ghjucatu un rollu impurtante in a spuntera di u calculu infinitesimale à u 17u seculu. A geumitria analitica cuntinua di esse un pilastru di i prugrammi di precalculu è di calculu.
Un antru campu d'appiicazione impurtante hè a teuria di i numeri. In a Grecia antica, i pitagorichi anu cunsideratu u rollu di i numeri in geumitria. Eppuru, a scuperta di e lunghezze smisurate hà cuntraditu u so puntu di vista filusoficu. Dapoi u seculu 19, a geumitria hè stata usata per risolve i prublemi di a teuria di i numeri, per indettu à traversu a geumitria di i numeri o, più pocu fà, a teuria di i schemi, chì hè usata in a prova di l'ultimu teurema di Fermat da Wiles.
== Note ==
<references/>
== Articuli cunnessi ==
* [[Leonardu Fibonacci]]
{{Scienze}}
[[Categoria:Giumitria]]
jkprz1vucgy25hf1vajx19iul7nrrxg
Categoria:Aspleniaceae
14
23785
401929
386329
2026-05-20T14:01:20Z
Fausta Samaritani
15085
401929
wikitext
text/x-wiki
{{Principale}}
<br>
[[Categoria:Polypodiales]]
onf80a9xmlvs5e1lse0yfgjvvlpy6ns
Nintendo
0
25646
401964
394406
2026-05-21T08:18:59Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
401964
wikitext
text/x-wiki
'''Nintendno''' hè una corporazione multinaziunale [[Giappone|giapponese]].
[[File:Nintendo.svg|miniatura|Logo di Nintendo]]
=== Discrizzioni ===
U caratteru di a mascotte hè [[Super Mario]].
== Storia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Giappone]]
rvazer1omupdsmxb7nj7qz25tyrq2p3
Anatidae
0
26467
401948
400768
2026-05-21T07:39:58Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di ancelli */
401948
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Anatidae'''.
[[File:Comfort behaviour of greylag goose including somersault.webm|thumb|200px|right|Video]]
=== Listinu di ancelli ===
;A
[[Anas acuta]]<br>
[[Anas crecca]]<br>
[[Anas platyrhynchos]]<br>
[[Anser anser]]<br>
[[Anser fabalis]]<br>
[[Aythya ferina]]<br>
[[Aythya fuligula]]<br>
[[Aythya marila]]<br>
[[Aythya nyroca]]<br>
;B
[[Bucephala clangula]]<br>
;C
[[Clangula hyemalis]]<br>
[[Cygnus columbianus]]<br>
[[Cygnus olor]]<br>
;M
[[Mareca penelope]]<br>
[[Mareca strepera]]<br>
[[Melanitta fusca]]<br>
[[Melanitta nigra]]<br>
[[Mergellus albellus]]<br>
[[Mergus merganser]]<br>
[[Mergus serrator]]<br>
;N
[[Netta rufina]]<br>
;O
[[Oxyura jamaicensis]]<br>
[[Oxyura leucocephala]]<br>
;S
[[Somateria mollissima]]<br>
[[clypeata]]<br>
[[Spatula clypeata]]<br>
[[Spatula discors]]<br>
[[Spatula querquedula]]<br>
;T
[[Tadorna ferruginea]]<br>
[[Tadorna tadorna]]<br>
[[Categoria:Anatidae]]
gwqff63kewagctnadlwl29lhm21gx3q
Gaviidae
0
26530
401978
400059
2026-05-21T09:18:11Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401978
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i ''' Gaviidae'''.
[[File:PacificLoon24.jpg|thumb|250px|right|''[[Gavia pacifica]]'']]
[[File:Plongeon catmarin oisillon.jpg|thumb|250px|right|''Gavia stellata'']]
=== Listinu di i Gaviidae ===
;G
[[Gavia arctica]]<br>
[[Gavia stellata]]<br>
[[Categoria: Gaviidae]]
9g60d8elmblflkvks7vdunmfnx18r4t
Chlorophthalmidae
0
26602
401963
400364
2026-05-21T08:16:40Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401963
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Chlorophthalmidae'''.
[[File:Chlorophthalmus.jpg|thumb|150px|right|''Chlorophthalmus'']]
[[File:Greeneye fish.jpg|thumb|200px|right|''Chlorophthalmus'']]
=== Listinu di i Chlorophthalmidae ===
;C
[[Chlorophthalmus agassizi]]
[[Categoria:Chlorophthalmidae]]
rbr8rdeu3gfmx6zwhap7yut1xxaqo2v
1820
0
26910
401970
401901
2026-05-21T08:31:25Z
Fausta Samaritani
15085
401970
wikitext
text/x-wiki
U '''1820''' (MDCCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1790|1800|1810|1820|1830|1816|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824}}
[[File:Assassinat du duc de Berri - estampe - btv1b8414270x.jpg|thumb|250px|right|''Assassinat du duc de Berri'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1820 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
9t1js7r5u5h1v0hmst3pdwc34pkoz9u
Categoria:Phylloscopidae
14
26911
401909
2026-05-20T13:11:13Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401909
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Phylloscopidae
0
26912
401910
2026-05-20T13:14:55Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401910
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Phylloscopidae'''.
=== Listinu di i Phylloscopidae ===
;P
[[Phylloscopus bonelli]]<br>
[[Phylloscopus sibilatrix]]<br>
[[Phylloscopus trochilus]]<br>
[[Categoria:Phylloscopidae]]
5yqcam39l38xfvatoos728s6p6wd68l
401911
401910
2026-05-20T13:19:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
401911
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Phylloscopidae'''.
[[File:2021-05-01 Phylloscopus sibilatrix, Killingworth, Northumberland.jpg|thumb|250px|right|''Phylloscopus sibilatrix'']]
=== Listinu di i Phylloscopidae ===
;P
[[Phylloscopus bonelli]]<br>
[[Phylloscopus sibilatrix]]<br>
[[Phylloscopus trochilus]]<br>
[[Categoria:Phylloscopidae]]
3oiybnoh4gl8yurz6k2k4jrmxnhy92i
Platanaceae
0
26913
401912
2026-05-20T13:22:06Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401912
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Platanaceae'''.
=== Listinu di i Platanaceae ===
;P
[[Platanus orientalis]]<br>
[[Categoria:Platanaceae]]
e48afcygekoqcd9s3wg3uckihx3d836
401913
401912
2026-05-20T13:25:37Z
Fausta Samaritani
15085
file
401913
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Platanaceae'''.
[[File:Platanenstamm.jpg|thumb|250px|right|''Platanus'']]
=== Listinu di i Platanaceae ===
;P
[[Platanus orientalis]]<br>
[[Categoria:Platanaceae]]
1wm1d2ccb26iry2hqyjwn3yhke5u7xc
401914
401913
2026-05-20T13:28:45Z
Fausta Samaritani
15085
file
401914
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Platanaceae'''.
[[File:Platanenstamm.jpg|thumb|250px|right|''Platanus'']]
[[File:P1000336 Platanus orientalis (Oriental Plane) (Platanaceae).JPG|thumb|250px|right|''Platanus'', frutti]]
=== Listinu di i Platanaceae ===
;P
[[Platanus orientalis]]<br>
[[Categoria:Platanaceae]]
qrw5kesga07ui5c270lqhrxa29az2ii
Aquifoliaceae
0
26914
401924
2026-05-20T13:43:03Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401924
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Aquifoliaceae'''.
=== Listinu di i Aquifoliaceae ===
;C
[[Caracutu]]<br>
[[Categoria:Aquifoliaceae]]
efs4ykqiwp9nxa5zhcjqd6vtxvd4gjk
401925
401924
2026-05-20T13:48:07Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401925
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Aquifoliaceae'''.
[[File:Holly berries (6025984745).jpg|thumb|250px|right|''Ilex aquifolium'']]
=== Listinu di i Aquifoliaceae ===
;C
[[Caracutu]] (''Ilex aquifolium'', [[Linnaeus]]<br>
[[Categoria:Aquifoliaceae]]
t07r5lc0tia16sx2agf8964baljabdi
Categoria:Giumitria
14
26915
401935
2026-05-20T14:11:12Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401935
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Categoria:Scienze esatte è naturale]]
2dykln9pftio7fk7da7hxuicqtnkzo0
401936
401935
2026-05-20T14:14:15Z
Fausta Samaritani
15085
401936
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Scienze esatte è naturale]]
ctnahl5jayokq5fuxd86lezm0exf7qa
Boletaceae
0
26916
401943
2026-05-20T17:15:52Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401943
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Boletaceae'''.
=== Listinu di i Boletaceae ===
;C
[[Capineru]]<br>
;M
[[Muchjinu]]<br>
[[Mulone]]<br>
;S
[[Sprugnolu]]<br>
[[Categoria:Boletaceae]]
9valbp5c00iwdbsuzga3zcn8l2r6gm2
401944
401943
2026-05-20T17:21:59Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401944
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Boletaceae'''.
[[File:Steinpilz-1.jpg|thumb|180px|right|''Boletus edulis'']]
=== Listinu di i Boletaceae ===
;C
[[Capineru]] (''Boletus aureus'')<br>
;M
[[Muchjinu]] (''Leccinum corsicum'')<br>
[[Mulone]] (''Boletus satanas'')<br>
;S
[[Sprugnolu]] (''Boletus edulis'')<br>
[[Categoria:Boletaceae]]
9rsxd8di41j5fkzhqna4kk8cctex4ic
Theridiidae
0
26917
401949
2026-05-21T07:43:18Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401949
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Theriiidae'''.
=== Listinu di i Theriiidae ===
;M
[[Malmignattu]]<br>
;S
[[Steatoda grossa]]<br>
[[Categoria:Theriiidae]]
368n2jpxcwocgp706xs6oj8hbl8h5c1
401950
401949
2026-05-21T07:48:22Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Theriiidae]] à [[Theridiidae]]
401949
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Theriiidae'''.
=== Listinu di i Theriiidae ===
;M
[[Malmignattu]]<br>
;S
[[Steatoda grossa]]<br>
[[Categoria:Theriiidae]]
368n2jpxcwocgp706xs6oj8hbl8h5c1
401957
401950
2026-05-21T07:55:16Z
Fausta Samaritani
15085
401957
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Theridiidae'''.
=== Listinu di i Theridiidae ===
;M
[[Malmignattu]]<br>
;S
[[Steatoda grossa]]<br>
[[Categoria:Theridiidae]]
riu3ap4vgjgf1shxscd9z9b5ff9w94h
401958
401957
2026-05-21T07:57:20Z
Fausta Samaritani
15085
file
401958
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Theridiidae'''.
[[File:Steatoda bipunctata female (aka).jpg|thumb|250px|right|''[[Steatoda bipunctata]]'']]
=== Listinu di i Theridiidae ===
;M
[[Malmignattu]]<br>
;S
[[Steatoda grossa]]<br>
[[Categoria:Theridiidae]]
7giq41ct4qk25s598jw3omitztisvbu
Theriiidae
0
26918
401951
2026-05-21T07:48:22Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Theriiidae]] à [[Theridiidae]]
401951
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Theridiidae]]
f5btv7iq4earikffke080v4hrmbiacc
Categoria:Theriiidae
14
26919
401954
2026-05-21T07:50:24Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Theriiidae]] à [[Categoria:Theridiidae]]
401954
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[:Categoria:Theridiidae]]
ts487r41usxggmtozg81797omjifj53
Categoria:California
14
26920
401962
2026-05-21T08:09:12Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401962
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati di i SUA]]
c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4
1821
0
26921
401969
2026-05-21T08:31:02Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1821
401969
wikitext
text/x-wiki
U '''1821''' (MDCCCXXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1817|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824|1825}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1821 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
2eshpyc06lc1qgr6xf6jnosqo1tfor2
1822
0
26922
401971
2026-05-21T08:51:16Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1822
401971
wikitext
text/x-wiki
U '''1822''' (MDCCCXXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1818|1819|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1822 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
6ox42de2j0pastwu1rmxhojn1lbwv7p
1823
0
26923
401972
2026-05-21T08:52:58Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1823
401972
wikitext
text/x-wiki
U '''1823''' (MDCCCXXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1819|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1823 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
04gj62v4xg7bicb9rso6zmg0z5ooqj9
1824
0
26924
401973
2026-05-21T08:54:49Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1824
401973
wikitext
text/x-wiki
U '''1824''' (MDCCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827|1828}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1824 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
gv3gaz8ctg3jo4ej1fnv1vrfkkbo6u5
401974
401973
2026-05-21T09:03:14Z
Fausta Samaritani
15085
file
401974
wikitext
text/x-wiki
U '''1824''' (MDCCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827|1828}}
[[File:Chapelle ardente du roi Louis XVIII dans la salle du Trône des Tuileries (18 au 22 septembre 1824). D.1556.jpg|thumb|250px|right|Funerali di u Rè [[Luigi XVIII]] a i [[Tuileries]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1824 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
5754zrn6usxvoi8lt6llnmczsxqlnkw
401975
401974
2026-05-21T09:04:13Z
Fausta Samaritani
15085
401975
wikitext
text/x-wiki
U '''1824''' (MDCCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1800|1810|1820|1830|1840|1820|1821|1822|1823|1824|1825|1826|1827|1828}}
[[File:Chapelle ardente du roi Louis XVIII dans la salle du Trône des Tuileries (18 au 22 septembre 1824). D.1556.jpg|thumb|250px|right|Funerali di u Rè [[Luigi XVIII di Francia]] a i [[Tuileries]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1824 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
mwlw703vlh7zpuaacgif38go8bvasr5
Categoria:Liechtenstein
14
26925
401977
2026-05-21T09:12:34Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401977
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Europa]]
b5szctjzloefe2efd9gt3h111ed9aac