Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
5 di ferraghju
0
1585
402134
391251
2026-05-23T10:34:43Z
Fausta Samaritani
15085
/* Avenimenti */
402134
wikitext
text/x-wiki
{{Ferraghju}}
U '''5 di ferraghju''' hè u 36<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 329 ghjorni à a fine di l'annu (330 sì hè bisestile).
== Avenimenti ==
[[2026]]: [[Bad Cat]], film d'avventura. [[Turchia]].<br>
=== In Corsica ===
== Nascite ==
- [[1946]] - [[Charlotte Rampling]], attrice britannica.<br>
- [[1969]] - [[Michael Sheen]], attore gallese.<br>
- [[1985]] - [[Cristiano Ronaldo]] dos Santos Aveiro, ghjucadore di pallò purtughese.<br>
- [[1994]] - [[Antonio Briseño]], ghjucadore di pallò messicanu.<br>
== Morti ==
[[1807]] - [[Pasquale Paoli]], rivuluziunariu, patriottu è [[forze armate|cumandante]] [[Corsica|corsu]].<br>
== Celebrazioni ==
=== Santi ===
Santa Agata.
Agata era una Siciliana marturiata in a cità di Catania à u seculu terzu. Pretendia chì a più grande libertà, a più grande nubiltà, era di fassi schjava di Ghjesù Cristu.
Contanu chì, tandu, in Sicilia, ci era un ghjudice chì ghjera un omacciu, crudele è viziosu. Avia decisu di ingannà una vergine giovana è bella chì si chjamava Agata. A fece arrestà è a messe in manu à una ruffiana per ch'ella a scunvinci.
Fù un fiascu.
Ne mancu Agata cedì quandu u ghjudice a fece flagellà. Allora l'anu laceratu e carni cù sgrinfie di ferru è l'anu tagliatu i petti.
Agata disse à quellu mostru: "Omu crudele, arricordati di mammata, è di i petti chì t'anu datu à sughje".
Riturnata in prigiò, ebbe a visita di San Petru chì guarì e so ferite. Tandu l'anu messa nantu à a brusta infiarata . Hè morta ringraziendu à Diu d'avella assistita.
Etimolugia: da u grecu "agatha" (brava donna).
Nomi: Agata, Agathe, Agathon, Aggie.
Paesi è cità: Catania, Mirandola.
Prutezzione: Agata hè a santa patrona di e balie, di i tiradori à ghjocu di boccie (avanti di tirà, si incroscianu e dite è dicenu: "Sta Agata prega per mè!"). A preganu aquand'elli sentenu i petti è pè l'incendii.[https://adecec.net/adecec/santi/02-ferraghju.php]
== Ligami esterni ==
* [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }}
[[Categoria:Ghjornu di ferraghju| 05]]
frn977mhmw8yvfqgox8lkzvp8k1fziu
7 di maghju
0
1677
402112
391365
2026-05-23T06:51:07Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nascite */
402112
wikitext
text/x-wiki
{{maghju}}
U '''7 di maghju''' hè u 127esimu ghjornu (u 128esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
[[File:News. V.E. Day BAnQ P48S1P12270.jpg|thumb|''Montreal Daily Star'': "Germany Quit", 7 di maghju 1945]]
== Nascite ==
[[1998]]: [[Dani Olmo]] (Terrassa, 7 di maghju), ghjucadore di [[pallò]] spagnolu.
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santa '''Domitilla'''.
A' u primu seculu dopu à Cristu, l'imperatore Nerone avia publicatu un rescrittu chì mettia à paru i Cristiani è i criminali.
Dopu à Nerone, ci fù trè imperatori di a famiglia di i Flavii: Vespasianu (69-79), Tittu (79-81) è Domizianu (81-96).
Domitilla è u maritu Clemens eranu ancu elli di i Flavii.
Sì Vespasianu è Tittu neglicentonu d'applicà u rescrittu di Nerone, Domizianu riprincipiò à persecutà i Cristiani chì ricusavanu di pagà un impositu.
Domizianu entrò in e furie quand'ellu amparò chì u cuginu carnale Flaviu Clemens, guvernatore di Roma, prutegia i Cristiani è chì a moglia, Domitilla, dava una sepultura à i martiri in u so campu santu di a via Ardeatina.
Fece tumbà à Clemens, è à Domitilla a mandò in Pandateria, un isulottu di u mare Tirenu, di punta à Gaeta, chjamatu oghje Ventotene. Issu isulottu avia digià servutu d'esiliu à l'imperatrici Ghjulia, Agrippina è Uttavia.
Domitilla serebbi morta martira in Pandateria, l'annu 95. L'annu dopu, l'imperatore Domizianu era assassinatu.
Etimolugia: da u lat. "domitor" (dumatore, triunfatore).
Nomi: Domi, Domitia, Domitian, Domitiane, Domitie, Domitien, Domitienne, Domitilla, Domitille, Domitius, Domizia, Domiziano, Domizio, Domiznana, Tilla, Tille.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:maghju]]
ffojc6yrg0utt70o1czyfve96qrc24s
Vicu
0
2710
402136
392012
2026-05-23T10:41:23Z
Fausta Samaritani
15085
link
402136
wikitext
text/x-wiki
'''Vicu''' hè un [[cumuna|cumune]] di u [[dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] di a [[Pumonte]], in [[Corsica]].
{{cumuna|cumuna=Vicu
[[File:Vico Vi1aJPG.jpg|300px]]
| statu=[[Francia]]
| rigioni=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Corsica suttana]]
| circundariu= Aiacciu
| cantonu= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Canton_des_Deux-Sorru Dui Sorru]| insee=[[2A348]]
| cp=[[20160]]
| merri= Francescu Colonna
| intercomm= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_de_communes_des_Deux_Sorru Comunità di e commune di i Dui Sorru]| longitudina= 8° 47′ 58″ Livanti
| latitudina= 42° 10′ 02″ Nordu
|| alt= minima. 0 m — massima. 1120 m
| superficia= 5213
| pop=[[898]]
| dinsità= 17
}}
== Giugrafia ==
Vicu hè a u centru di u cantonu di i [http://fr.wikipedia.org/wiki/Canton_des_Deux-Sorru Dui Sorru]. A cumuna hè a 50 km a nordu d'[[Aiacciu]] (un' ora per strada). U paese hè attraversatu per u fiume [http://fr.wikipedia.org/wiki/Sagone_(rivi%C3%A8re) Saone].
== Storia ==
== Merri ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
== Da vede dinò ==
- [[Nicolò Corso]]<br>
{{Cumuna di Corsica Suttana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
bkzk12kq2eeqllh8vfoa5ac2zp6ejxm
Cavu
0
6344
402120
370824
2026-05-23T10:04:28Z
Fausta Samaritani
15085
402120
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Rivière-Cavo.jpg|thumb|250px|right|U Cavu]]
U '''Cavu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
4u0v5j2a4cyel2y5tuk6ilumx36n7lz
Pelago
0
7520
402071
399912
2026-05-22T16:14:50Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402071
wikitext
text/x-wiki
'''Pelago''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
[[File:Veduta di Pelago 01.jpg|thumb|250px|right|Pelago]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 7.396 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
26mkyt1m1dxmry26sws6p29kt2ojqnv
Signa
0
7530
402127
399920
2026-05-23T10:15:00Z
Fausta Samaritani
15085
402127
wikitext
text/x-wiki
'''Signa''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
[[File:Signa torre di settentrione.JPG|thumb|250px|right|Signa]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 16.809 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
ed9dualgdnkz4805bitvfnmcts2l2fk
Vaiano
0
7543
402113
399884
2026-05-23T09:53:26Z
Fausta Samaritani
15085
402113
wikitext
text/x-wiki
'''Vaiano''' hè una cumuna [[Toscana|toscana]] di a [[pruvincia di Pratu]].
[[File:Vaiano e la Badia.jpg|thumb|250px|right|Vaiano]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 9.048 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
s5rmdxojaajwilt2muaqkmo2u46wur0
Murlo
0
7550
402121
384689
2026-05-23T10:05:32Z
Fausta Samaritani
15085
402121
wikitext
text/x-wiki
[[File:Murlo, panorama 01.jpg|thumb|250px|right|Murlo]]
'''Murlo''' hè una cumuna [[Toscana|toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 1.927 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
ctyn82fafwr7274fojp91gbao5wmdsl
Cetona
0
7557
402081
399901
2026-05-22T16:43:56Z
Fausta Samaritani
15085
402081
wikitext
text/x-wiki
'''Cetona''' hè una cumuna [[Toscana|toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
[[File:CetonaPanorama8.jpg|thumb|250px|right|Cetona]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 2.855 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
kmidmzobn4uqano2htnb84qqrffyqgu
Radicondoli
0
7579
402142
400050
2026-05-23T11:38:22Z
Fausta Samaritani
15085
402142
wikitext
text/x-wiki
'''Radicondoli''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
[[File:RadicondoliPanorama6.jpg|thumb|250px|right|Radicondoli]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 978 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
qab09u7zk5g6ol46nxj60g8s1omy39t
Sinope
0
7645
402128
371094
2026-05-23T10:17:12Z
Fausta Samaritani
15085
402128
wikitext
text/x-wiki
[[File:Sinope-WISE.gif|thumb|200px|right|Video di Sinope]]
'''Sinope''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u 1914 (scupridore Seth B. Nicholson). Sinope ùn pussedi micca atmosfera.
== Discrizzioni ==
{{Satelliti di Ghjove}}
[[Categoria:Astrunumia]]
3nkmobzpp4whq73fnfl46iuhquwskjs
Nuciolu
0
9409
402046
389076
2026-05-22T12:57:50Z
Fausta Samaritani
15085
Questa pagina hè stata mantenuta cum'è un redirectu per evità di rompe ligami, sia interni sia esterni, chì puderanu esse fatte à u nome di pagina antica
402046
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Mustelus mustelus]]
t0ophijvl3e55k99y2rp85iprz8xut4
Alatri
0
9672
402143
364505
2026-05-23T11:40:41Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402143
wikitext
text/x-wiki
[[File:Alatri Neve.jpg|thumb|250px|right|Alatri]]
'''Alatri''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]] di a [[pruvincia di Frusinone]], in u [[Laziu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 28.192 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Laziu]]
[[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Frusinone]]
3tgelhem5je6vru84j9w4rfdiwyiiih
Albania
0
10801
402133
401263
2026-05-23T10:31:24Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */
402133
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica d'Albania
|nomeUfficiale = Republika e Shqipërisë
|linkBandiera = Flag of Albania.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Coat of arms of Albania.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = Location Albania Europe.png
|motto =
|mottoTraduzione =
|lingua = [[Lingua albanese|albanese]]
|capitale = [[Tirana]]
|capitaleAbitanti = 602.041
|capitaleAbitantiAnno = 2008
|governo = [[Republica parlamentare]]
|presidente = [[Ilir Meta]]
|primoMinistro = [[Edi Rama]]
|elenco capi di stato = Presidente
|elenco capi di governo = Primu Ministru
|indipendenza = 1912
|ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]]
|superficieTotale = 28.748
|superficieOrdine =
|superficieAcqua = 4,7
|popolazioneTotale = 3.600.523
|popolazioneAnno =
|popolazioneOrdine =
|popolazioneDensita = 125
|continente = [[Europa]]
|orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1
|valuta =
|energia =
|tld = .al
|telefono = +355
|targa = AL
|inno =
|festa =
|note =
}}
L''''Albania''' (in [[lingua albanese|albanese]] ''Shqipëria''), ghjè un Statu d'[[Europa]], ind'i Balchani.
A capitala di stu paese hè [[Tirana]]. Cunfina à u [[nordu]]-[[uvestu]] incù u [[Montenegru]], à u [[nordu]]-[[estu]] incù u [[Kosovu]], à [[livente]] incù a [[Ripùblica di Macedonia|Macedonia]] è à u [[meziornu]] incù a [[Grecia]].
L'Albania hè una Ripùblica Parlamentare. L'attuale Primu ministru hè Sali Berisha (dipoi u 2005), u Presidente di a Ripùblica essendu invece Bamir Topi (dipoi u 2007).
A [[linguistica|lingua]] ufficiale di u paese hè l'[[lingua albanese|albanese]].
=== Storia ===
L'Albanesi scendenu da l'Illyriani, un [[populu]] [[India|indo]]-[[Auropa|auropeanu]].
- 168 a.C. : [[Roma]] conquista u Reame Illyrianu.br>
- [[395]] : l'Albania face partita di l'[[Imperiu Rumanu d'Oriente]].<br>
- [[1190]] : u Principu [[Progon]] riesce à crià un reame albanese independente, chi durò fin'à u mezzu di u seculu 1200.<br>
- [[1443]] : [[Skanderbeu (Ghjorghju Kastrioti)]] proclama a ristaurazione di u principatu libaru di Albania.<br>
- [[1444]] : Vittoria di Skanderbeu nant'à i [[Turchia|Turchi]] in Domosdova.<br>
- [[1468]] : Morte di Skanderbeu.<br>
- [[1478]] : I [[Turchia|Turchi]] riprendonu Kruje, a capitale di u principatu libaru.<br>
- [[25 di ghjennaghju]] [[1479]] : [[Venezia]] cede ai [[Turchia|Turchi]] Skoder è Kruje.<br>
- da u seculu 1500 à 1700 : u paese si converte à l'[[Islamu]].<br>
- [[1912]] : l'Albania diventa independente.<br>
- [[1939]] : occupazione da l'[[Italia]].<br>
- [[1943]] : u [[Partitu Communistu]] piglia u cuntrollu di u Fronte di Liberazione Naziunale albanese.<br>
- [[novembre]] [[1944]] : l'Albania hè guvernata da un guvernu communistu.<br>
- [[1946]] : fù pruclamata a Ripublica Populare d'Albania, cù [[Enver Hoxha]] cume capimachja.<br>
- [[1991]] : caduta di u regime communistu.<br>
=== Pulitica ===
L'Albania hè una ripùblica.
=== Geografia ===
[[File:Albania map-fr.svg|230px]]
=== Economia ===
L'Albania hè unu di i paesi i più povari d'[[Auropa]], per via di u cascu communistu. L'isulamentu hà avutu assai cunsequenze nant'u [[ecunumia|pianu economicu]]. U so [[Produttu Internu Bruttu|PIB]] hè di 22,59 milliardi di dollari (in [[2009]]), ciò chì ne face u 117u paese (più o menu u livellu di u [[Senegal]]). U PIB per abitante hè di 6000$.
U paese cunnosce un disimpiegu di 15%. L'inflazione era di 9% in lu [[2005]], ma fù ridutta à 4% in lu [[2008]].
L'agricultura riprisente un quartu di u Produttu Internu Bruttu, hè u transfarimentu di rivenuti 14%. Ma a crescita di u paese hè una di e più forte d'[[Auropa]], essendu circa 6%. U [[turisimu]] hè avale unu di i settori i più dinamichi di l'[[econumia]] albanesa. U settore di l'[[energia]] hè ancu prumessu à una crescenza maiò, dopu a scuperta di grande riserve di [[petrollu]] hè di [[gasu]].
A [[economia|muneta]] officiale hè u lek.
L'Albania face partita di l'Organisazione Mondiale di u [[Cummerciu]] (OMC).<ref>{{Vcite web |title=CIA World Factbook |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }}</ref><ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }} (in [[lingua inglese|inglese]]) (Infurmazione à propositu di l'[[economia]]).</ref>
== Demografia ==
L'Albania hè un paese assai omogeneu etnicamente, cù 94% di populazione albanese.
U paese cunnosce una grande emigrazione.
[[File:Albania demography.svg|thumb|350px|right|
Evoluzione di a populazione tra [[1961]] è [[2003]] (cifri di u [[FAO]], [[2005]]). Populazione in millaii d'abitanti]]
=== Cultura ===
L'Albanesi si dividenu in dui gruppi:<br>
- i Geghi ([[nordu]])<br>
- i Toschi ([[sudu]])<br>
70% di a populazione si dice [[Islamu|musulmana]]. Ci sò ancu qualchi [[Cristianesimu|catolichi]] è [[Cristianisimu|ortodossi]]. <ref>[http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71364.htm US Department of State International Religious Freedom Report 2006]</ref>. E divisione religiose ùn ghjocanu un role importante, cume lu mostra u dettu seguente : «''Feja e shqiptarit është shqiptaria''» (a [[fede]] di l'Albanese hè l'Albania). E a [[politica]] atea d'u [[pulitica|guvernu]] Hoxha hà riducitu u sintitu [[Islamu|religiosu]].
==Da vede dinò==
- [[Maffia Albanesa]]<br>
- [[Alessiu]]<br>
- [[Coriza]]<br>
- [[Elbasan]]<br>
- [[Argirucastru]]<br>
- [[Berat]]<br>
- [[Fier]]<br>
== Rifiramenti ==
<references/>
=== Ligami ===
- [http://www.president.al President i Republikës së Shqipërisë / Situ di u presidente di a Ripublica Albanesa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120716210958/http://www.president.al/english/pub/presidentet.asp |date=2012-07-16 }}.
{{Europa}}
[[Categoria:Albania]]
mo2k6w622i572yp6yqy6vs44jy1orq3
Ambidestru
0
10922
402132
401414
2026-05-23T10:27:04Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402132
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
Un '''ambidestru''' (una ''ambidestra'') hè una persona chì hè capace, in tutte (o guasi tutte) l'azzioni, di utilizare tramindùie [[manu|mani]] di manera (guasi) uguale (per esempiu per scrive, [[pittura|pinghje]], disegnà, manghjà, ghjittà).
== Discrizzioni ==
Pò cumpurtassi cum'è un [[mancinu]] ò cum'è un [[manidrittu]]. Ma a vera ambidestria hè estremamente rara. Hè amparevule, ma sì pò esse puru cungenita hè viulentamente discutatu trà i sapienti.
=== Da vede dinò ===
[[Mancinu]]<br>
[[Categoria:Medicina]]
lju7xsyq2x4l2cup6ti6bf9ze19ivg4
Paraguai
0
11058
402087
396546
2026-05-22T16:57:21Z
Fausta Samaritani
15085
402087
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica di u Paraguai
|nomeUfficiale = República del Paraguay<br />Paraguái Tavakuairetã
|linkBandiera = Flag of Paraguay.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Coat of arms of Paraguay.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = LocationParaguay.svg
|motto = Paz y justicia
|mottoTraduzione = Pace è ghjustizia
|lingua = [[spagnolu]] è [[guaraní]]; micca officiale: [[lingua portughese|portughese]] in u sudeste
|capitale = [[Assunzione (cità)|Assunzione]]
|capitaleAbitanti =
|capitaleAbitantiAnno =
|governo =
|presidente =
|primoMinistro =
|elenco capi di stato =
|elenco capi di governo =
|indipendenza = da a [[Spagna]] in u [[1811]]
|ingressoONU =
|superficieTotale = 406.752
|superficieOrdine =
|superficieAcqua =
|popolazioneTotale = circa 6.5 milioni
|popolazioneAnno =
|popolazioneOrdine =
|popolazioneDensita =
|continente = [[America meridiunale]]
|orario =
|valuta =
|energia =
|tld =
|telefono =
|targa =
|inno =
|festa = [[15 di maghju]]
|note =
}}
U '''Paraguay''' ò '''Paraguai''' ([[spagnolu]]: ''Paraguay''; [[guaraní]]: ''Paraguái'' è [[portughese]]: ''Paraguai'') hè un paese situatu in [[America meridiunale]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Paraguay]]
6dln5rxmu9n6vh4kkv4zltvd3vrgj6l
Bill Cartledge
0
11100
402124
380040
2026-05-23T10:11:41Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix
402124
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Bill Cartledge''' hè u batterista di [[Belasco]], di un gruppu Rok britannicu.
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Britannicu|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Biugrafia|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Gruppu Rock|Cartledge, Bill]]
qzvbska4y0em6hwaemnjzsnvjgqfttj
402125
402124
2026-05-23T10:12:34Z
Fausta Samaritani
15085
402125
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Bill Cartledge''' hè u batterista di [[Belasco]], di un gruppu Rok britannicu.
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Britannicu|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Biugrafia|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Gruppu di rock|Cartledge, Bill]]
7p3zp73g2l70tfr2proiu5xw2h6fk6i
402126
402125
2026-05-23T10:13:41Z
Fausta Samaritani
15085
402126
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Bill Cartledge''' hè u batterista di [[Belasco]], un gruppu Rock britannicu.
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Britannicu|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Biugrafia|Cartledge, Bill]]
[[Categoria:Gruppu di rock|Cartledge, Bill]]
e9cuqr1und9a3j8j1hdliap82dbximq
Mancinu
0
11322
402129
371324
2026-05-23T10:21:49Z
Fausta Samaritani
15085
file
402129
wikitext
text/x-wiki
[[File:Barack Obama signs at his desk2.jpg|thumb|200px|right|[[Barack Obam]]]]
Un '''mancinu''' (una mancina) hè una persona chì si serve più di a so [[manu]] manca ch'è di a so manu dritta.
== Discrizzioni ==
== Vede puru ==
- [[manidrittu]]<br>
- [[ambidestru]]<br>
[[Categoria:Omu]]
s5avtbzvmz674agirvpeeb5oaybrcms
402131
402129
2026-05-23T10:25:55Z
Fausta Samaritani
15085
402131
wikitext
text/x-wiki
[[File:Barack Obama signs at his desk2.jpg|thumb|200px|right|[[Barack Obam]]]]
Un '''mancinu''' (una mancina) hè una persona chì si serve più di a so [[manu]] manca ch'è di a so manu dritta.
== Discrizzioni ==
== Vede puru ==
- [[manidrittu]]<br>
- [[ambidestru]]<br>
[[Categoria:Medicina]]
919oe0fpbc4qkyr6gbs6m7g0m4lm16j
Manidrittu
0
11323
402130
371325
2026-05-23T10:25:31Z
Fausta Samaritani
15085
402130
wikitext
text/x-wiki
Un '''manidrittu''' (una manidritta; si dice ancu '''manirittu'''/a o '''mani dirittu'''/a) hè una persona chì si ghjova più di a so [[manu]] dritta ch'è di a so manu manca. A più grande parte di l'omi sò manidritti.
== Discrizzioni ==
== Vede ancu ==
- [[mancinu]]<br>
- [[ambidestru]]<br>
[[Categoria:Medicina]]
do04i5u6k4bmqb2qx40ays28j2n675g
Fernando de Noronha
0
11521
402077
377402
2026-05-22T16:30:08Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402077
wikitext
text/x-wiki
[[File:Fernando de Noronha - vista aera.jpg|thumb|250px|right|Isuli Fernando de Noronha]]
'''Fernando de Noronha''' hè un gruppu d'isuli in l'[[Oceanu Atlanticu]] chì faci parte di u [[Brasile]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Brasile]]
idlbhiy7imkk37f5r7s3hd6yxv2hklt
Canindeyú
0
11528
402086
371355
2026-05-22T16:55:03Z
Fausta Samaritani
15085
402086
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Canindeyú Department.svg|thumb|80px|right|Bandera di u Canindeyú]]
'''Canindeyú''' hè un [[dipartimentu]] di u [[Paraguay]].
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Dipartimentu di Paraguay]]
1qqr3v8ok878bmu3bec9qg6qk4m3267
Alto Paraná
0
11529
402085
358053
2026-05-22T16:53:36Z
Fausta Samaritani
15085
402085
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Flag of Alto Paraná Department.svg|thumb|80px|right|Bandera di l'Alto Paraná]]
'''Alto Paraná''' hè un [[dipartimentu]] di [[Paraguay]].
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Dipartimentu di Paraguay]]
8ewnloofmjgd8nsxw36hdnxz15ofjn2
Mozambicu
0
12091
402088
381290
2026-05-22T16:59:20Z
Fausta Samaritani
15085
fix, cateuria
402088
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Flag_of_Mozambique.svg|thumb|100px|right|Bandera di u Mozambicu]]
U '''Mozambicu''' hè un paese in [[Africa]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Mozambicu]]
qqwvcyl4479ia1ygthysq173okwd22a
Lingua pulacca
0
12624
402144
359621
2026-05-23T11:43:19Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402144
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:02018 0719 KatowicePride-Parade (cropped).jpg|thumb|250px|right|Jarek]]
A '''lingua pulacca''' o ''lingua polacca'' hè a [[lingue slave|lingua slava]] uccidentale parlata in [[Pulonia]].
=== Discrizzioni ===
[[Categoria:Lingua slava|Pulaccu]]
[[Categoria:Polonia]]
7tgdluidw95hfjghw2dto39xizkd9fd
Lingua faroesa
0
12631
402072
333093
2026-05-22T16:18:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
402072
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Mítt alfagra land (2).jpg|thumb|200px|right|Manuscrittu di a lingua faroesa]]
A '''lingua faroesa''' hè una [[lingue germaniche|lingua germanica]], rispettivamente nordica, chi hè parlata in l'[[isule Faroe]].
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Lingua germanica|Faroesu]]
6qc0o5wz6izk1bur8fyc3wwiqlbbl3m
Thin Shoes
0
13298
402073
350280
2026-05-22T16:21:32Z
Fausta Samaritani
15085
402073
wikitext
text/x-wiki
'''Thin Shoes''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] alternativu, fundatu in [[Stoccolma]] ([[Svezia]]) in u [[2009]].
== Discrizzioni ==
== Albumi ==
- ''Occupied City''<br>
[[Categoria:Gruppu di rock]]
lila490n0rywkojq3bczo42qypcbr5a
Avenida Paulista
0
13358
402114
376202
2026-05-23T09:55:37Z
Fausta Samaritani
15085
402114
wikitext
text/x-wiki
{{C-supranu}}
[[File:Paulista Avenue night.jpg|thumb|350px|Avenida Paulista]]
L''''Avenida Paulista''' hè un' viale di [[São Paulo]], in [[Brasile]].
== Discrizzioni ==
Teni 2.700 m.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Brasile]]
911y55ig23kqi6xresb8fbesbtmxttl
Ghjuvan Petru Gaffori
0
13798
402080
392862
2026-05-22T16:42:14Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinù */
402080
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ghjuvan Petru Gaffori.jpg|thumb|250px|right|A statua di Ghjuvan Petru Gaffori, in [[Corti]]]]
'''Ghjuvan Petru Gaffori''' hè un persunaghju storicu di [[Corsica]]. Era un medicu è un patriottu corsu. Nascì in [[Corti]] in u 1704. Morse assassinatu in Corti u 2 uttrove di u 1753.
==Biugrafia==
[[File:Ghjuvan Petru Gaffori - statua.jpg|left|200px]]
U babbu di Ghjuvan' Petru Gaffori era [[Filippu Antone Gaffori]], chì fù pudestà di [[Corti]]. Ghjuvan' Petru fece i so studie di medicina in [[Genuva]], cunsigliatu da u so ziu Anton'Francescu, chì era medicu in quella cità (Serpentini 2006). Vultò dopu in Corsica à u principiu di l'annu 1734. Subitu dopu, fù elettu cum'è membru di u cunsigliu supranu durente a cunsulta chì ebbe locu u 18 aprile di u 1734, in u [[Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca]] (Serpentini 2006). Ghjuvan' Petru Gaffori fù prima sicritariu di u rè [[Tiadoru di Neuhoff]], eppo numinatu prutettore di a Nazione corsa in u 1745 per una consulta adunita à u [[cunventu d'Orezza]] per luttà contrà Genuva, i capi storichi di a rivolta essendu tutti fughjiti in esigliu. In u 1746, Ghjuvan' Petru si chjappa a citatella di Corti, chì era guardata da i ghjenuvesi, dimustrendu tandu assai curaghju ; diventa tandu u maestru di u centru di Corsica. In u 1751, fù numinatu cum'è generale di a Nazione. U 3 ottobre di u 1753, morse Ghjuvan' Petru Gaffori in un' imbuscata da sei tiradori, frà i quali si pudia cuntà u so propriu fratellu, in u quartiere di San' Pancraziu in Corte. Siont'è certi autori, 'ss' assassiniu fù urdinatu da i ghjenuvesi. Ma siont'è certi altri, era solu infatti una littica in a famiglia Romei chì èun cuncernava ch'è i termini d'una pruprietà.
A sposa di Ghjuvan' Petru Gaffori era [[Faustina di Matra]] chì fù celebre per a so participazione in a difesa di Corti. In u 1746, Faustina urdinò à i suldati di piglià a citatella mentre i ghjenuvesi avianu chjappu u so figliolu è u si tenienu cum'è ustagiu. Dicienu i ghjenuvesi ch'elli avianu da tumbà u so figliolu. Ma Faustina rispose ch'ella ùn si rinderia micca. Ma per furtuna, u zitellu fù finalmente ritruvatu vivu. Parechji anni dopu, i ghjinuvesi attacconu dinù Corti è Fausina minacciò di fà saltà una botte di polvera s'è l'abitanti si avissinu da rende si.
Ghjuvan' Petru Gaffori è [[Faustina di Matra]] ebbenu almenu dui figlioli: Francescu Gaffori (1744-1796), chì fù generale, è Ghjulia Mattea Gaffori, chì si maritò incù Andria Colonna-Ceccaldi.
Morse Ghjuvan' Petru Gaffori u 2 uttrove di u 1753 in u quartiere di San' Pancraziu in [[Corti]], à l'età di 49 anni, assassinatu in un' imbuscata da sei tiradori, cù l'appoghju di [[Genuva]], da parechji membri di a famiglia Romei, chì eranu in littica incù ellu (Serpentini 2006). Frà i tiradori chì tumbonu Gaffori, si pudia cuntà u so propriu fratellu. Ci era dinù un abitante di u paese di [[Lozzi]], cugnumatu ''Barretta Vechja'', chì fù implicatu in l'assassiniu. ''Barretta Vechja'' pigliò dopu a machja è si cullucò in [[Niolu]], in una sapara vicinu à u ponte di Fontanellu, sopra à u [[Golu]].
==Referenze==
* Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', Albiana, 2006 (in francese)
==Da vede dinù==
* [[Faustina di Matra]]
* [[Corti]]
[[Categoria:Puliticante|Gaffori, Ghjuvan Petru]]
[[Categoria:Corsu|Gaffori, Ghjuvan Petru]]
[[Categoria:Persunalità storica di Corsica|Gaffori, Ghjuvan Petru]]
[[Categoria:Biugrafia|Gaffori, Ghjuvan Petru]]
2pjatd3vxnz3rydnvbn9ni306nwczgp
Ghana
0
14129
402090
381286
2026-05-22T17:18:43Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402090
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Accra, Ghana (5460920783).jpg|thumb|250px|right|Foto aerea di u Ghana]]
[[File:Flag_of_Ghana.svg|thumb|100px|right|A bandera di u Ghana]]
U '''Ghana''' hè un [[pulitica|statu]] in [[Africa]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Ghana]]
088ykqy3cmym1v2n0s5a67cgsa1lsr4
Maine è Loira
0
14276
402078
385004
2026-05-22T16:34:41Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402078
wikitext
text/x-wiki
[[File:Blason département fr Maine-et-Loire.svg|thumb|80px|right|Bandera]]
[[File:Maine-et-Loire-Position.svg|thumb|200px|right|Pusizzione]]
A '''Maine è Loira''' hè un [[dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] di a [[Francia]]. U capilocu hè [[Angers]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da vede dinò==
*[[Segré]]
*[[Pouancé]]
[[Categoria:Francia]]
4hknnejlm5e3q71hv4o8rla905ljys9
The Wonder Years
0
14689
402123
390253
2026-05-23T10:08:38Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402123
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Alley Mills (cropped).jpg|thumb|200px|right|[[Alley Mills]]]]
'''The Wonder Years''' hè una serìa [[americana]] di l'anni [[1988]]-[[1993]], incù [[Fred Savage]] é [[Dan Lauria]], trà altri.
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Televisione|Wonder Years]]
57q5mxv7hhuie8or147jbwga4rfbcv9
Boise
0
15092
402145
331716
2026-05-23T11:46:07Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402145
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Boise1-vert.jpg|200px|thumb|right|Boise]]
'''Boise''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Idaho]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 205.671 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Idaho]]
m7xbep2sdqkshjv5d5lkri7dntwuk9i
Categoria:Dipartimentu di Paraguay
14
17949
402083
346693
2026-05-22T16:48:09Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402083
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Paraguay]]
7tnunlrrvyyfjx0h3vxu8rm6n8jqzp8
Listinu di l'attori americani
0
18485
402076
401585
2026-05-22T16:27:38Z
Fausta Samaritani
15085
/* J - K - L */
402076
wikitext
text/x-wiki
Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu:
[[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]]
[[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']]
=== A - B - C ===
;A
[[James Adomian]]<br>
[[Scott Adsit]]<br>
[[Casey Affleck]]<br>
[[Joe Alaskey]]<br>
[[Carlos Alazraqui]]<br>
[[Jason Alexander]]<br>
[[Anne Haney]]<br>
[[Michael Ansara]]<br>
[[Ed Asner]]<br>
[[James Avery]]<br>
;B
[[Conrad Bain]]<br>
[[Ashleigh Ball]]<br>
[[Ike Barinholtz]]<br>
[[Bob Barker]]<br>
[[Jessica Barth]]<br>
[[Dante Basco]]<br>
[[Joshua Bassett]]<br>
[[Jason Bateman]]<br>
[[Jeff Bennett]]<br>
[[Jeff Bergman]]<br>
[[Ahmed Best]]<br>
[[Michael Biehn]]<br>
[[Gregg Binkley]]<br>
[[Cate Blanchett]]<br>
[[Corbin Bleu]]<br>
[[Emily Blunt]]<br>
[[Anthony Bourdain]]<br>
[[Peter Boyle]]<br>
[[Wayne Brady]]<br>
[[Marlon Brando]]<br>
[[Chuy Bravo]]<br>
[[Wilford Brimley]]<br>
[[Charles Bronson]]<br>
[[Emily Browning]]<br>
[[LeVar Burton]]<br>
[[Steve Buscemi]]<br>
;C
[[James Caan]]<br>
[[Larry the Cable Guy]]<br>
[[Godfrey Cambridge]]<br>
[[George Carlin]]<br>
[[Jim Carrey]]<br>
[[Dixie Carter]]<br>
[[Nancy Cartwright]]<br>
[[Dan Castellaneta]]<br>
[[Thomas Haden Church]]<br>
[[Blake Clark]]<br>
[[Michael Clarke Duncan]]<br>
[[Kevin Clash]]<br>
[[Jemaine Clement]]<br>
[[Montgomery Clift]]<br>
[[James Coburn]]<br>
[[Gary Coleman]]<br>
[[Bradley Cooper]]<br>
[[Michael Copper]]<br>
[[Kevin Costner]]<br>
[[Bryan Cranston]]<br>
[[Michelle Creber]]<br>
[[Terry Crews]]<br>
[[Russell Crowe]]<br>
[[Tom Cruise]]<br>
[[Mark Curry]]<br>
[[Tim Curry]]<br>
[[Miley Cyrus]]<br>
=== D - E - F ===
;D
[[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br>
[[Claire Danes]]<br>
[[Larry David]]<br>
[[Clifton Davis]]<br>
[[Jack Davis]]<br>
[[Eddie Deezen]]<br>
[[Robert De Niro]]<br>
[[Danny DeVito]]<br>
[[Leonardo DiCaprio]]<br>
[[Andy Dick]]<br>
[[Phyllis Diller]]<br>
[[Omid Djalili]]<br>
[[Walt Dohrn]]<br>
[[Tate Donovan]]<br>
[[Brad Dourif]]<br>
[[Kevin Downes]]<br>
[[Josh Duhamel]]<br>
[[Clive Dunn]]<br>
[[Shelley Duvall]]<br>
;E
[[Roger Ebert]]<br>
[[Susan Egan]]<br>
[[Susie Essman]]<br>
[[Sophie Anna Everhard]]<br>
;F
[[Dakota Fanning]]<br>
[[Ben Feldman]]<br>
[[Keith Ferguson]]<br>
[[Will Ferrell]]<br>
[[Miguel Ferrer]]<br>
[[Carrie Fisher]]<br>
[[Flavor Flav]]<br>
[[Charles Fleischer]]<br>
[[Jared Fogle]]<br>
[[Megan Fox]]<br>
[[Jeff Foxworthy]]<br>
[[Matt Frewer]]<br>
[[Nika Futterman]]<br>
=== G - H - I ===
;G
[[Pierce Gagnon]]<br>
[[M. C. Gainey]]<br>
[[Gallagher]]<br>
[[James Gandolfini]]<br>
[[Andrew Garfield]]<br>
[[Judy Garland]]<br>
[[Jeff Garlin]]<br>
[[Janeane Garofalo]]<br>
[[Jackie Gleason]]<br>
[[Bobcat Goldthwait]]<br>
[[Selena Gomez]]<br>
[[Omar Gooding]]<br>
[[John Goodman]]<br>
[[Frank Gorshin]]<br>
[[Gilbert Gottfried]]<br>
[[Michael Gough]]<br>
[[Topher Grace]]<br>
[[Kelsey Grammer]]<br>
[[Ariana Grande]]<br>
[[CeeLo Green]]<br>
[[Paul Greenberg]]<br>
[[Richard Griffiths]]<br>
;H
[[Tony Hale]]<br>
[[Jim Hanks]]<br>
[[Chris Hansen]]<br>
[[Brandon Hardesty]]<br>
[[Chris Hardwick]]<br>
[[Mariska Hargitay]]<br>
[[Danielle Harris]]<br>
[[Estelle Harris]]<br>
[[Melissa Joan Hart]]<br>
[[Goldie Hawn]]<br>
[[Mitch Hedberg]]<br>
[[Mike Henry]]<br>
[[Hera Hilmar]]<br>
[[Philip Seymour Hoffman]]<br>
[[Hal Holbrook]]<br>
[[Richard Steven Horvitz]]<br>
[[Arliss Howard]]<br>
[[Rance Howard]]<br>
[[Vanessa Hudgens]]<br>
[[Marsha Hunt]]<br>
[[Sam Huntington]]<br>
;I
[[Ice Cube]]<br>
[[Bill Irwin]]<br>
=== J - K - L ===
;J
[[Eric Jacobson]]<br>
[[Kendall Jenner]]<br>
[[Michael Jeter]]<br>
[[Scarlett Johansson]]<br>
[[Jovian]]<br>
;K
[[Paul Kantner]]<br>
[[Casey Kasem]]<br>
[[William Katt]]<br>
[[David Kaufman]]<br>
[[Josh Keaton]]<br>
[[Sally Kellerman]]<br>
[[Alex Kendrick]]<br>
[[Keegan-Michael Key]]<br>
[[Irwin Keyes]]<br>
[[Richard Kiel]]<br>
[[Richard Kind]]<br>
[[Joey King]]<br>
[[Larry King]]<br>
[[Bruno Kirby]]<br>
[[Eartha Kitt]]<br>
[[Wayne Knight]]<br>
[[Jane Krakowski]]<br>
[[Chris Kratt]]<br>
[[Martin Kratt]]<br>
[[Mila Kunis]]<br>
;L
[[Shia LaBeouf]]<br>
[[Jack LaLanne]]<br>
[[John de Lancie]]<br>
[[Martin Landau]]<br>
[[Nathan Lane]]<br>
[[Artie Lange]]<br>
[[Ali Larter]]<br>
[[Ed Lauter]]<br>
[[Taylor Lautner]]<br>
[[Martin Lawrence]]<br>
[[Jason Lee]]<br>
[[David Letterman]]<br>
[[Philip Levine]]<br>
[[Jerry Lewis]]<br>
[[Phill Lewis]]<br>
[[Mike Lindell]]<br>
[[John Lithgow]]<br>
[[Demi Lovato]]<br>
[[Jon Lovitz]]<br>
[[Masiela Lusha]]<br>
=== M- N- O ===
;M
[[Bernie Mac]]<br>
[[Charles Manson]]<br>
[[Garry Marshall]]<br>
[[Drew Massey]]<br>
[[Chuck McCann]]<br>
[[Edie McClurg]]<br>
[[Matthew McConaughey]]<br>
[[Malcolm McDowell]]<br>
[[Bob McGrath]]<br>
[[Tom McGrath]]<br>
[[Phil McGraw]]<br>
[[Joel McHale]]<br>
[[Kevin Meaney]]<br>
[[Carlos Mencia]]<br>
[[Burgess Meredith]]<br>
[[Jim Meskimen]]<br>
[[Ivana Miličević]]<br>
[[Matt K. Miller]]<br>
[[Aedin Mincks]]<br>
[[Marilyn Monroe]]<br>
[[Matthew J. Munn]]<br>
[[Mike Myers]]<br>
;N
[[Bob Newhart]]<br>
[[Julie Newmar]]<br>
[[Elvis Nolasco]]<br>
=== P - Q - R ===
;O
[[Travis Oates]]<br>
[[Steve Oedekerk]]<br>
[[Gary Oldman]]<br>
[[Nicole Oliver]]<br>
[[Ed O'Neill]]<br>
[[Randy Orton]]<br>
[[Haley Joel Osment]]<br>
[[Frank Oz]]<br>
;P
[[Al Pacino]]<br>
[[Gwyneth Paltrow]]<br>
[[Hayden Panettiere]]<br>
[[Trey Parker]]<br>
[[Robert Patrick]]<br>
[[Bill Paxton]]<br>
[[Khary Payton]]<br>
[[Amanda Peet]]<br>
[[Katy Perry]]<br>
[[Tyler Perry]]<br>
[[Paul Petersen]]<br>
[[Michelle Pfeiffer]]<br>
[[Regis Philbin]]<br>
[[Chris Pine]]<br>
[[Geoff Pierson]]<br>
[[Brad Pitt]]<br>
[[Donald Pleasence]]<br>
[[Suzanne Pleshette]]<br>
[[Amy Poehler]]<br>
[[Sidney Poitier]]<br>
[[Tracy Pollan]]<br>
[[Mike Pollock]]<br>
[[Ryan Potter]]<br>
[[Chris Pratt]]<br>
[[Laura Prepon]]<br>
=== S - T - U ===
;R
[[Christopher Reeve]]<br>
[[Carl Reiner]]<br>
[[Jeremy Renner]]<br>
[[Giovanni Ribisi]]<br>
[[Christina Ricci]]<br>
[[Kevin Michael Richardson]]<br>
[[Don Rickles]]<br>
[[Rob Riggle]]<br>
[[Joan Rivers]]<br>
[[Doris Roberts]]<br>
[[Gord Robertson]]<br>
[[Alex Rocco]]<br>
[[Rod Roddy]]<br>
[[Fred Rogers]]<br>
[[Cesar Romero]]<br>
[[Rebecca Romijn]]<br>
[[Gena Rowlands]]<br>
;S
[[Bob Saget]]<br>
[[William Sanderson]]<br>
[[Magnús Scheving]]<br>
[[Richard Schiff]]<br>
[[Kevin Schon]]<br>
[[S. Scott Bullock]]<br>
[[Vin Scully]]<br>
[[Tupac Shakur]]<br>
[[Garry Shandling]]<br>
[[Lindsey Shaw]]<br>
[[Wallace Shawn]]<br>
[[Kevin Shinick]]<br>
[[James Sie]]<br>
[[Richard Simmons]]<br>
[[Jenny Slate]]<br>
[[Paul L. Smith]]<br>
[[Will Smith]]<br>
[[Yeardley Smith]]<br>
[[Dana Snyder]]<br>
[[André Sogliuzzo]]<br>
[[Kath Soucie]]<br>
[[Kevin Spacey]]<br>
[[Aries Spears]]<br>
[[Caroll Spinney]]<br>
[[June Squibb]]<br>
[[Ben Stein]]<br>
[[Melissa Sturm]]<br>
[[Dudley Sutton]]<br>
[[Hilary Swank]]<br>
;T
[[George Takei]]<br>
[[Quentin Tarantino]]<br>
[[John Tartaglia]]<br>
[[Fred Tatasciore]]<br>
[[Matthew W. Taylor]]<br>
[[Carrot Top]]<br>
[[Daniel Tosh]]<br>
[[John Travolta]]<br>
[[Chris Tucker]]<br>
[[Joe Turkel]]<br>
=== V - W - Y - Z ===
;V
[[Jim Varney]]<br>
[[Reginald VelJohnson]]<br>
[[Conrad Vernon]]<br>
[[Abe Vigoda]]<br>
[[Floyd Vivino]]<br>
[[Matt Vogel]]<br>
;W
[[Dee Wallace]]<br>
[[David Weintraub]]<br>
[[George Wendt]]<br>
[[Cathy Weseluck]]<br>
[[Billy West]]<br>
[[Brooks Wheelan]]<br>
[[David A. R. White]]<br>
[[Jaleel White]]<br>
[[Thea White]]<br>
[[Steve Whitmire]]<br>
[[Gene Wilder]]<br>
[[Montel Williams]]<br>
[[Robin Williams]]<br>
[[Mick Wingert]]<br>
[[Jonathan Winters]]<br>
[[Jake Wood]]<br>
[[Sam Worthington]]<br>
;Y
[["Weird Al" Yankovic]]<br>
[[Liu Yifei]]<br>
;Z
[[Steve Zahn]]<br>
[[Zendaya]]<br>
[[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br>
[[Categoria:Sinemà]]
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
aehs5z23st5mp4a2gw1r6fkoqr2g41o
Alex Kendrick
0
19664
402074
354781
2026-05-22T16:25:36Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402074
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Alex Kendrick (50091167528).jpg|thumb|250px|right|Alex Kendrick ([[2012]])]]
'''Alex Kendrick''' ([[[11 di ghjugnu]] [[1970]]) hè un attore [[Stati Uniti d'America|attore americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Kendrick, Alex]]
[[Categoria:Americanu|Kendrick, Alex]]
[[Categoria:Biugrafia|Kendrick, Alex]]
3pwwgwig8lj8mc82bm78l7tn80sg4h9
402075
402074
2026-05-22T16:26:37Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402075
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Alex Kendrick (50091167528).jpg|thumb|200px|right|Alex Kendrick ([[2012]])]]
'''Alex Kendrick''' ([[11 di ghjugnu]] [[1970]]) hè un attore [[Stati Uniti d'America|attore americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Kendrick, Alex]]
[[Categoria:Americanu|Kendrick, Alex]]
[[Categoria:Biugrafia|Kendrick, Alex]]
2zt7ldysrks8q4j5fwxvu9ybuakh4mp
Catastaghju
0
20690
402092
382361
2026-05-22T17:31:27Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402092
wikitext
text/x-wiki
[[File:Cairn_at_Garvera,_Surselva,_Graubuenden,_Switzerland.jpg|thumb|200px|Un catastaghju annantu à a vetta di una muntagna, in Svizzera]]
Un '''catastaghju''' hè una custruzzione furmata da petre impilate à l'asseccu. E so dimensione è cumplessità ponu varià in modu impurtante, chì ci sò chjuchi, mizani è propriu maiori.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> E petre sò qualchì volta adurnate, da mutivi artistichi, rituali o ancu funzionali. I catastaghji sò stati imprudati dapoi a preistoria per varii scopi, è sò sempre impiigati in bon' parechji lochi di u mondu sanu.
==I catastaghji muderni==
A funzione a più cumuna di i catastaghji hè quella di puntu di riferimentu, in particulare in muntagna, per indittà u stradellu. Eppuru, sò sempre imprudati per parechji altri scopi, in latri lochi. In e rigione nurdinche, specialmente in l'acque di a Scandinavia è di u [[Canada]] orientale, sò imprudati cum'è signalamenti ottichi per a navigazione.
Hè inoltre sempre vivu u so improdu per fini storichi è cummemurativi, o ancu per raghjone decurative è artistiche. Un esempiu hè a seria di numerosi catastaghji signalendu e fosse cumune di suldati britannichi in u locu di a battaglia d'Isandlwana in Sudafrica. Un antru esempiu hè u catastaghju di Matthew Flinders, annantu à u fiancu di l'Arthurs Seat, una piccula muntagna annantu à e rive di a cala di Port Phillip, in [[Australia]]. Un grande catastaghju hè statu custruitu in cima à una cullina accantu à l'autostrada Interstate 476 à Radnor, in [[Pennsylvania]], cum'è parte di una seria di sculture di petra iniziate in u 1988 per simbulizà l'eredità gallese è imbillisce u paisaghju intornu à l'autostrada. Altri catastaghji sò simpliciamente cantieri induve l'agricultori cuncoglienu e petre cancellate da un campamentu, cum'è quelli chì sò visibili annantu à i Monti Catskill, in Nord'America, dunde ci hè una forte tradizione di ceppu scuzzese, è ponu ancu indicà i lochi induv'ellu hè statu persu u bestiame. In altri cuntesti, i catastaghji ponu avè un scopu esclusivamente artisticu, cum'è in une poche di opere d'Andy Goldsworthy.
==I catastaghji in Corsica==
[[File:Cairn_devant_le_lac_de_Nino.jpg|thumb|250px|left|Un catastaghju davante à u [[Lavu à Ninu]]]]
I catastaghji sò assai prisenti in [[Corsica]], sopratuttu in muntagna per indittà i stradelli di girandulata.
U catastaghju ùn deve micca esse cunfusu incù u [[muchju (etnulugia)|muchju]], un usu anticu chì cunsiste in un accumulu di petre o di branche, per signalà u locu ind'ellu hè mortu qualchissia in modu viulente è tragicu. L'usu hè, per quellu chì ci passa, di lampà ci una petra o un pezzu di legnu. U muchju ùn hè micca cascatu in disusu, ma à spessu, à i ghjorni d'oghje, ci hè una stela accantu à u muchju.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Architittura]]
tt9jbgcyaq8i2pclpclcnrh89mnmy1q
Dani Olmo
0
20887
402111
379011
2026-05-23T06:46:50Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402111
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:2022-04-20 Fußball, Männer, DFB-Pokal, RB Leipzig - 1. FC Union Berlin 1DX 8160 by Stepro.jpg|thumb]]
'''Dani Olmo''' (Terrassa, [[7 di maghju]] di [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Spagna|spagnolu]] di [[Dinamo Zagabria]] è Spagna.
== Biugrafia ==
Dani Olmo hè ghjuntu à u [[FC Barcelona]] in 2007, cù nove anni da u [[RCD Espanyol]]. D'aostu 2014 hà decisu di firmà per Dinamo Zagabria, è chjusu cusì una tappa di sette stagioni in u club Blaugrana.
U 7 di ferraghju di u 2015, à 16 anni, hà principiatu in a Prima Lega croata contr'à NK Lokomotiva. Dopu dui anni in chì a filiera alternava cù u primu squadra, hè stata consolidata in Dinamo Zagabria in a campagna 2017-18.
U 20 di Settembre di u 2018 hà puntuatu è assistitu in u so principiu in a fasa di gruppi di l'Europa League contr'à Fenerbahçe (4-1). In Dicembre 2018, hè statu sceltu cum'è ghjucatore di l'annu in Croazia. U 15 di maghju di u 2019 hà righjuntu centu partite ufficiale cù a squadra turchina in a vittoria 3 à 1 contr'à Gorica. À a fine di a campagna hè statu sceltu u megliu ghjucadore è u megliu ghjucadore in a liga croata.
Trà lugliu è agostu 2019 hà ghjucatu cinque partite di qualificazione per a fasa di gruppi di a Champions League, in e quale hà rializatu trè gol è trè assistenze chì l'hanu permessu di ghjucà a fasa di gruppi.
[[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Olmo, Dani]]
[[Categoria:Biugrafia|Olmo, Dani]]
[[Categoria:Spagnolu|Olmo, Dani]]
gp8f7zjws2g1yj8wu54i9x3xmflkgpw
Caifassu
0
20931
402043
365383
2026-05-22T12:31:46Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categoria
402043
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Mattias Stom, Christ before Caiaphas.jpg|thumb|300px|right|''Cristu davanti à Caifassu'', da [[Matthias Stom]].]]
'''Ghjaseppu ben Caifassu''' (versu 14 nanzi G.-C. - versu [[46]] dopu à à G.-C.), cunnisciutu simpliciamenti sottu à u nomu di '''Caifassu''' (in ebraicu : יוֹסֵף בַּר קַיָּפָא ; in grecu : ''Καϊάφας'') in u [[Novu Tistamentu]], era u grandi preti ghjudeiu chì, siont'è i vanghjelii, hà urganizatu un cumplottu par tumbà à [[Ghjesù]]. I fonti principali di a vita di Caifassu sò u Novu Tistamentu è i scritti di [[Titu Flaviu Ghjaseppu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> Fora di i so interazzioni incù Ghjesù, si sà pocu affari d'altru annantu à u so mandatu di grandi preti.
==Storia==
U storicu ghjudeiu di u [[I sèculu]], [[Titu Flaviu Ghjaseppu]], hè cunsidaratu com'è a fonti litteraria strabiblica a più affidevuli par Caifassu. I so travagli cuntenini l'infurmazioni annantu à i dati di u mandatu di Caifassu com'è grandi preti, è ancu i rapporti annantu à d'altri grandi preti, è aiutani dinò à stabiliscia una discrizzioni cuerenti di i rispunsabilità di a carica di grandi preti. Ghjaseppu (Antiquitates Judaicae 18. 33 - 35) conta ch'è Caifassu hè divintatu grandi preti mentri un periudu di turbulenza. Dichjara dinò ch'è u pruconsulu Lucius Vitellius l'Anzianu hà dipostu u sociaru di Caifassu, Annas. (Antiquitates Judaicae 18. 95 - 97). U racontu di Ghjaseppu hè basatu annantu à una fonti più anziana in a quali i titulari di u grandi sacirdoziu erani allistinati cronulugicamenti.
Siont'è Ghjaseppu, Caifassu hè statu numinatu in u 18 dopu à à G.-C. da u prifettu rumanu chì hà precedutu à Ponziu Pilatu, Valerius Gratus.
Siont'è Ghjuvanni, Caifassu era u figliastru di u grandi preti Annas, chì hè largamenti idantificatu à Ananus, figliolu di Seth, minziunatu da Ghjaseppu. Annas fù dipostu dopu à a morti d'Augustu, ma ebbi cinqui figlioli chì sirvitini com'è grandi preti dopu à eddu. I termini d'Annas, di Caifassu è di i cinqui frateddi sò :
- Ananus (o Annas), figliolu di Seth (6 - 15)<br>
- Éleazar, figliolu d'Ananus (16 - 17)<br>
- Caifassu, chjamatu à ghjustu titulu Ghjaseppu figliolu di Caifassu (18 - 36 37), chì avia spusatu a figliola d'Annas (Ghjuvanni 18: 13)<br>
- Jonathan, figliolu d'Ananus (branu 37)<br>
- Theophilus ben Ananus (37 - 41)<br>
- Matthias ben Ananus (43)<br>
- Ananus ben Ananus (63)<br>
==L'ussuarii di Caifassu è Miriam ==
===L'ussuariu di Caifassu ===
[[File:Kayafa's Ossuary 1.JPG|thumb|right|250px|L'ussuariu di Caifassu]]
Di nuvembri 1990, l'uvrieri ani truvatu un ussuariu di calcariu adurnatu quandu eddi priparavani una strada in a Furesta di a Paci à u sudu di u quartieri d'Abu Tor in Ghjerusalemma. St'ussuariu simbrava autenticu è cuntinia i resti umani. A parsona pinsava ch'è una scrizzioni in aramaicu annantu à u latu dicia " Ghjaseppu figliolu di Caifassu " è annantu à 'ssa basa, l'ossa di un omu annosu erani cunsidarati com'è appartinendu à u Grandi Preti Caifassu. Dapoi a scuparta iniziali, 'ss'idantificazioni hè stata cuntistata da certi sapienti par diversi raghjoni, in particulari l'ortugrafia di a scrizzioni, l'assenza di ogni minzioni di u statutu di Grandi Preti di Caifassu, a simplicità di a cappedda (bench'è l'ussuariu eddu stessu fussi tantu adurnatu comu si pudaria aspittà da una parsona di u so rangu è di a so famiglia), è altri raghjoni.
===Ussuariu di Miriam ===
Di ghjugnu 2011, l'archiuloghi di l'Università Bar-Ilan è di l'Università di Tel-Aviv ani annunciatu a ricuperazioni di un ussuariu arrubatu, pruvinendu da una tomba in a vaddi di l'Elah. L'Auturità di l'Antichità d'Israeli l'hà dichjaratu autenticu è s'hè lagnata ch'eddu ùn pudissi essa studiatu in situ. Hè iscrittu incù u testu : ''Miriam, figliola di Yéchoua, figliolu di Caifassu, preti di Ma'aziah di Beth Imri''. Annantu à 'ssu basamentu, Caifassu pò essa affittatu à u corsu sacirdutali di Ma'aziah, istituitu da u rè David.
==Novu Tistamentu==
[[File:Christ before Caiaphas - Capella dei Scrovegni - Padua 2016.jpg|thumb|250px|''Cristu davanti Caifassu''. U Grandi Preti hè ripprisintatu sdrisgendu u so abitu di curdogliu davanti a ghjastema parcipita da Ghjesù (Giotto, ''Vita di Cristu'', Cappedda Scrovegni, Paduva)]]
===Ghjuvanni : rilazioni incù i Rumani ===
Annas, sociaru di Caifassu (Ghjuvanni 18 : 13), era statu grandi preti da u 6 à u 15 dopu à à G.-C., è cuntinuava à asercità un'influenza impurtanti annantu à l'affari ghjudei. Annas è Caifassu ani forsi simpatizatu incù i Sadducei, un muvimentu riligiosu in Ghjudea chì truvava a maiò parti di i so membri frà u fiori ghjudeiu asgiatu. U mandatu abbastanza longu di diciottu anni di Caifassu sughjirisci ch'è eddu avia boni rilazioni di travagliu incù l'auturità rumani.
In u [[Vanghjeliu di Ghjuvanni]] (Ghjuvanni 11), i grandi preti chjamani à una accolta di u Sinedriu in riazzioni à a risurrizioni di [[Lazaru]]. In a parabula di u Vanghjeliu di Lucca (Lucca 16, 28 - 30), a riazzioni prubabili di i ''cinqui frateddi'' à a pussibilità di u ritornu di u mindicanti Lazaru hà datu locu à a sughjirimentu di Claude-Joseph Drioux è di altri ch'è u " riccu " hè eddu stessu un'attaccu contru à Caifassu, u so sociaru è i so cinqui cugnati.
Caifassu rifletti, incù ''i grandi preti è i farisei'', à ciò ch'è ci voli à fà di Ghjesù, chì a so influenza si sparghji. Temini ch'è si eddi " u lasciani cuntinuà cusì, tuttu u mondu cridarà in eddu, è i Rumani vinarani è distrughjarani u nosciu locu santu è a noscia nazioni ". A numata di Caifassu dipendi quì da l'irunia drammatica di l'autori di u vanghjeliu. Ciò ch'eddu dici u grandi preti ùn hè micca ciò ch'è eddu voli, ma hè ciò ch'eddu voli l'autori di u quartu vanghjeliu.
[[File:Quinten_Massijs_(I)_-_Ecce_Homo_(detail)_-_WGA14293.jpg|thumb|250px|right||Ponziu Pilatu]]
In u Vanghjeliu di Ghjuvanni (Ghjuvanni 18), Ghjesù hè purtatu davanti Annas, chì u so palazzu era più vicinu; Annas l'intarroga annantu à i so discepuli è u so insignamentu, po' l'invia ind'è Caifassu. Caifassu faci un calculu puliticu, sughjiriscendu ch'eddu saria priferibuli ch'è un " solu omu " (Ghjesù) morghi innanzi ch'è "tutta a nazioni" fussi distrutta. In quissa, Caifassu faci una citazioni rabbinica (Gn. R. 94, 9).
Dopu, Ghjesù hè cunduttu à Ponziu Pilatu, u guvarnadori rumanu di Ghjudea. Pilatu dici à i preti di ghjudicà à Ghjesù eddi stessi, ciò à chì eddi rispondini ch'eddi ùn ani micca l'auturità par fà la. Pilatu intarroga à Ghjesù, dopu à chì eddu dichjara, ''Eiu ùn trovu nisciunu fundamentu par un'accusa contru ad eddu.'' Pilatu offri tandu à a folla cuncolta a scelta di un prighjuneri da libarà - ciò chì hè dittu in a tradizioni di a Pasqua - è scegliini un criminali chjamatu Barabbas inveci di Ghjesù.
===Matteiu : u prucessu di Ghjesù ===
In u [[Vanghjeliu di Matteiu]] (Matteiu 26 : 56 - 67), Caifassu è altri membri di u Sinedriu sò ripprisintati in traccia di intarrugà à Ghjesù. Cercani falsi provi par accusà à Ghjesù, ma ùn poni truvà ni nisciuna. Ghjesù ferma zittu mentri tutta a prucidura sinu à ciò ch'è Caifassu esighji ch'è Ghjesù dicissi si eddu hè Cristu. Ghjesù rispondi : " socu eiu, è vidareti u Figliolu di l'omu pasatu à a dritta di a putenza, è vinendu annantu à i nivulona di u celi ". (Marcu 14 : 62) Caifassu è l'altri omini l'accusani di ghjastema è u cundannani à i castichi curpurali par u so criminu.
===Implicazioni pulitichi ===
Caifassu era u figliastru d'Annas par matrimoniu incù a so figliola è hà rignatu più à longu ch'è qualsiasi grandi preti à l'ebbica di u Novu Tistamentu. Par i dirighjenti ghjudei di l'ebbica, ci era serii priaccupazioni cuncirnendu a duminazioni rumana è un muvimentu d'insurrizioni zilata par caccià i Rumani d'Israeli. I Rumani ùn vuliani micca metta in opara i viulazioni di a Halakha, è l'accusa di ghjastema ùn avaria dunqua micca avutu d'impurtanza par Pilatu. A pusizioni ligali di Caifassu era dunqua di stabiliscia ch'è Ghjesù era culepevuli micca solu di ghjastema, ma dinò di pruclamà si eddu stessu com'è u Missia, ciò chì era capitu com'è u ritornu di a rialtà davidica. Saria statu un attu di sidizioni è avaria pruvucatu l'esecuzioni da i Rumani.
===L'atti : Petru è Ghjuvanni ricusani di essa ridutti à u silenziu ===
[[File:La_Prière_Sacerdotale_2.jpg|thumb|250px|Ghjesù è l'apostuli]]
Più tardi, in Atti 4, Petru è Ghjuvanni sò andati davanti à Annas è Caifassu dopu à avè varitu un omu infermu. Caifassu è Annas ani missu in dubbitu l'auturità di l'apostuli par cumpiiscia un certu miraculu. Quandu Petru, impiutu di u Spiritu Santu, hà rispostu ch'è Ghjesù di Nazareth era a fonti di a so putenza, Caifassu è l'altri preti ani rializatu ch'è i dui omini ùn aviani micca educazioni furmali ma ani parlatu incù eluquenza di l'omu ch'eddi ani chjamatu u so salvadori. Caifassu rinviò l'apostuli, è si missi d'accordu incù l'altri preti ch'è a parola di u miraculu era dighjà statu troppu sparta par tentà di cunfutà la, è ch'è inveci di quissa, i preti avariani bisognu di privena l'apostuli di ùn sparghja micca u nomu di Ghjesù. Eppuri, quandu eddi ani datu 'ssu cummandu à Petru è Ghjuvanni, i dui ani ricusatu, dicendu " Ghjudicheti da vo stessi si eddu hè ghjustu à l'ochja di Diu di ubbidiscia à vo piuttostu ch'è à Diu. Chì ùn pudemu micca impidiscia di parlà di ciò ch'è no avemu vistu è intesu ".
==Citazioni==
Caifassu hè mintuvatu in a sprissioni corsa ''da Pilatu à Caifassu''. Hè citata in u puema intitulatu [[Morte è funerali di Spanettu]] da [[Santu Casanova]]<ref>Rivista Tempi, [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, 30 aprili di u 2018]</ref>:
:Era bellu è tintinnante
:Quandu marchjava à lu passu,
:Quandu marchjava à lu trottu
:Facia moltu fracassu,
:Ma lu purtavate sempre
:Da [[Ponziu Pilatu|Pilatu]] à Caifassu.
== Noti ==
<references/>
==Da veda dinò==
*[[Ponziu Pilatu]]
[[Categoria:Bibbia]]
dqvnswjnqlakyqv5204x2fxjcn1usbc
James Sie
0
22053
402082
382085
2026-05-22T16:46:00Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402082
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:James Sie - Los Angeles Comic Con 2024.jpg|thumb|250px|right|James Sie]]
'''James Sie''' hè un [[attore]] [[Stati Uniti|americanu]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Attore|Sie, James]]
[[Categoria:Biugrafia|Sie, James]]
[[Categoria:Americanu|Sie, James]]
9mmy8ujbb464385dpwdnsw7riyyvmpm
Thea White
0
22357
402138
380931
2026-05-23T11:32:43Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402138
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Thea Ruth Zitzner''' ([[16 di ghjugnu]], [[1940]] – [[30 di lugliu]] [[2021]]) hè stata una [[attrice]] [[Stati Uniti|americana]].
=== Biugrafia ===
=== Da vede dinò ===
[[Listinu di l'attori americani]]
[[Categoria:Biugrafia|White, Thea]]
[[Categoria:Attrice|White, Thea]]
[[Categoria:Americana|White, Thea]]
kc4tnn0xfsut4plomgleu1x6zoyeui6
Wikipedia:Statistiche
4
22545
402050
402014
2026-05-22T13:13:36Z
Fausta Samaritani
15085
/* 2026 */
402050
wikitext
text/x-wiki
== Statistiche [[Wikipedia]] in lingua corsa ==
[[File:StatisticsUsingTechnology.jpg|thumb|350px|center|''Statistics Using Technology'' ([[2014]])]]
=== 2026 ===
;[[21 di maghju]]
Corsipedia tene '''9.000''' ''pagine di cuntenutu''. L'articulu numaru 9.000 hè: [[Gempylidae]].
;[[Aprile]] [[2026]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2026. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''8.805''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.137.401''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.044'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''399.828'''. I articuli sò '''18.053'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''22,15'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''24'''.
=== [[2024]] ===
;[[12 di ghjennaghju]]
Corsipedia tene '''8.000''' ''pagine di cuntenutu''. L'articulu numaru 8.000 hè: [[Tachybaptus ruficollis]].
=== 2023 ===
;[[Ghjennaghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.507''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.201.568''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''905'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.489'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Ferraghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.517''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.209.560''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''908'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.705'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Marzu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2023. Corsipedia hè à u '''191°''' postu, cù '''6.530''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.212.166''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''913'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.837'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,26'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Aprile]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.537''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.214.066''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''915'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.002'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,25'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Maghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.571''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.238.505''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''943'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.387'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,20'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Ghjugnu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.706''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.275.720''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.898'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''42'''.
;[[Lugliu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2023. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.918''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.353.600''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''385.745'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,68'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''40'''.
;[[Aostu]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''7.290''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.496.135''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''947'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''386.736'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,13'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|37}}'''.
;[[Uttrovi]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2023. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''7.797''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.695.267''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''955'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.298'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''.
;[[Nuvembri]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''178°''' postu, cù '''7.917''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.731.271''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''958'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.991'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,24'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''.
=== 2022 ===
;[[Ghjennaghju]] [[2022]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.111''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.105.443''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.688'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,96'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Ferraghju]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.120''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.119.709''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.011'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,94'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Marzu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.130''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.128.007''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.156'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Aprile]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.132''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.130.994''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''732'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.406'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''49'''.
;[[Maghju]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.180''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.138.411''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''740'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.023'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,79'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Ghjugnu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.193''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.146.831''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''743'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.345'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,67'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Lugliu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.201''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.149.180''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.511'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,66'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Aostu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.206''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.152.926''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.593'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,65'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Settembre]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 uttrovi]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.272''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.165.016''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''794'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''380.072'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,54'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''.
;[[Uttrovi]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.395''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.167.417''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.004''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''829'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''381.549'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''. L'utilizatori sò '''20.240'''; l'utilizzatori attivi sò '''38'''; l'amministratori sò '''2'''.
;[[Nuvembri]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.429''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.172.701''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.067''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''855'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.238'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,37'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.391'''; l'utilizzatori attivi sò '''28'''; l'amministratori sò '''2'''.
;[[Dicembre]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.456''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.185 564''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.104''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''895'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.911'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,35'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.540'''; l'utilizzatori attivi sò '''31'''; l'amministratori sò '''2'''.
=== 2021 ===
;[[Aostu]] [[2021]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.051''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.037.971''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''670'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''375.839'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,10'''. U ''Depth'' ((Edits/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Red|50}}'''.
;[[Settembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'uttrovi]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.065''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.072.187''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''705'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.618'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,05'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Uttrovi]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.071''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.088.420''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''707'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.967'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,02'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''50'''.
;[[Nuvembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.086''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.092.363''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''709'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.235'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Dicembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.092''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.099.956''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''718'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.451'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
=== [[2015]] ===
;[[1 di lugliu]]
Corsipedia tene '''5.000''' ''pagine di cuntenutu''.
== Ligami annantu à a reta ==
* Stats Wikipedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/PlotEditsCO.png]
* Stats Wikimedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/EditsRevertsCO.htm]
[[Categoria:Wikipedia|Statistiche]]
fvkx7s3wkqbb6ocycw9uk7x728oh21r
Livantu (ventu)
0
22913
402079
380155
2026-05-22T16:39:01Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402079
wikitext
text/x-wiki
{{Rosa di i venti}}
[[File:Gibraltar-02-Felsen-1983-gje.jpg|thumb|250px|right|Ventu di Livantu a [[Gibilterra]]]]
A '''Livantu''' hè un ventu chì soffia in u [[Mare Terraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì vene da u [[Estu]].
== Discrizzioni ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Ventu di Corsica}}
[[Categoria:Ventu]]
mfp7y9etfp25wybpy3uq3izewurhi55
Motacillidae
0
23157
402107
401047
2026-05-23T06:19:10Z
Fausta Samaritani
15085
402107
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Motacillidae'''.
[[File:Alvéola-branca, White Wagtail (49259609262).jpg|thumb|200px|right|''[[Motacilla alba]]'' (Codizennula)]]
== Listinu d'acelli ==
;A
[[Anthus pratensis]]<br>
;C
[[Codizennula]]
[[Codizennula grisgia]]<br>
;M
[[Motacilla citreola]]<br>
;T
[[Terraghjola russiccia]]
== Rifarenzi ==
Thibault, Jean-Claude, ''Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica'', PNRC, 1983 (in [[Lingua francese|francesu]]).
[[Categoria:Motacillidae]]
043qn8exru3h46bevt2ssf3vtnu5cbh
402108
402107
2026-05-23T06:20:55Z
Fausta Samaritani
15085
402108
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Motacillidae'''.
[[File:Alvéola-branca, White Wagtail (49259609262).jpg|thumb|200px|right|''Motacilla alba'' (Codizennula)]]
== Listinu d'acelli ==
;A
[[Anthus pratensis]]<br>
;C
[[Codizennula]]
[[Codizennula grisgia]]<br>
;M
[[Motacilla citreola]] ò ''Motacilla alba'' ò ''Codizennula''<br>
;T
[[Terraghjola russiccia]]
== Rifarenzi ==
Thibault, Jean-Claude, ''Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica'', PNRC, 1983 (in [[Lingua francese|francesu]]).
[[Categoria:Motacillidae]]
nkkdu9z18oeekp18ii7h22buitkqqm1
Cologna
0
23309
402139
384959
2026-05-23T11:34:21Z
Fausta Samaritani
15085
402139
wikitext
text/x-wiki
[[File:Koelnpanorama.jpg|thumb|600px|right|Cologna]]
Cologna hè una cumuna [[Germania|alimana]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Da vede dinò ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Cità di a Germania]]
gl1jz3d9776bdnk2imkot465h5zhet5
Lycium barbarum
0
24288
402059
394906
2026-05-22T13:49:11Z
~2026-30713-79
28205
/* Descrizzione */
402059
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Lycium barbarum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20160129Lycium chinense1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lycium barbarum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Solanales]]
|-----
| Famiglia
| [[Solanaceae]]
|-----
| Generu
| [[Lycium]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Lycium barbarum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:LyciumBarbarum-plant-hr.jpg|250px]]
|-----
|}
''Lycium barbarum'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Solanaceae]].
==Descrizzione==
''Lycium barbarum'' hè una pianta di a famiglia di e Solanaceae. Si tratta d'un arbustu scasciante chì pò aghjunghje un'altezza da 1 à 3 metri. E so casce sò verde, lanceulate è disposte di manera opposta annantu à i rami. I fiori di ''Lycium barbarum'' sò di culore purpureu è appariscenu in gaspe pendente. I frutti, cunnisciuti sottu à u nome di [[baghi di liciu]] sò picculi baghi rossi o di culore arancinu vivu, ricchi di nutrimenti.
==Ripartizione==
''Lycium barbarum'' hè originariu di e rigione timperate d'Asia, in particulare di China, Tibet è di Mongulia. Cresce ancu in altri paesii d'Asia cintrale, tali u Giappone è a Corea. À u filu di u tempu, 'ssa pianta hè stata introdutta in altre rigione di u mondu, in particulare in Europa è in America suprana.
''Lycium barbarum'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Lycium barbarum'' hè una pianta resistente chì si pò adattà à sfarenti tipi di terre, cumpresu e terre povere in nutrimenti. Priferisce i climi timperati è tullereghja timperature andendu da - 15 C à 40 C. 'Ssa pianta hè capace à riproduce si à tempu per via di granelli è per via di calature. Hè ancu capace à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù e batterie prisente in e so radiche.
==Tassonumia==
''Lycium barbarum'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Lycium chinense, Lycium halimifolium è Lycium vulgare. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di ''Lycium barbarum''.
==Cunsirvazione==
''Lycium barbarum'' hè una pianta largamente cultivata per causa di i so frutti nutritivi è di e so pruprietà medicinale. Eppuru, in u so ambiente naturale, 'ssa pianta pò esse minacciata per causa di a digradazione di u so ambiente è di l'eccessu di sfruttamentu. E misure di cunsirvazione sò necessarie per prisirvà e pupulazione selvatiche di ''Lycium barbarum'' è mantene a diversità genetica di 'ssa spezia.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Lycium_barbarum ''Lycium barbarum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Solanaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
gc96tskrgpm8m0f8ycvdmhrjvtypddr
Solanaceae
0
24731
402068
400611
2026-05-22T15:56:56Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
402068
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Solanaceae'''.
[[File:Brugmansia 29.jpg|thumb|200px|right|''[[Brugmansia suaveolens]]'']]
=== Listinu di plante ===
;B
[[Baghi di liciu]]<br>
[[Belladonna]] (''Atropa belladonna'')<br>
;C
[[Cinnerone]] (''Solanum nigrum'')<br>
;D
[[Datura wrightii]]<br>
;E
[[Erba diavula]] (''Datura stramonium'')<br>
;H
[[Hyoscyamus albus]]<br>
;L
[[Lycium barbarum]]<br>
;M
[[Milanzana]] (''Solanum melongena'')<br>
;N
[[Nicotiana glauca]]<br>
[[Nicotiana rustica]]<br>
[[Nicotiana tabacum]]<br>
;P
[[Patellu neru]] (''Hyoscyamus niger'')<br>
[[Physalis alkekengi]]<br>
[[Physalis peruviana]]<br>
[[Pivaronu]] (''Capsicum annuum'')<br>
[[Pomu di sodoma]] (''Solanum linnaeanum'')<br>
[[Pumata]]<br>
[[Pumata core di boiu]]<br>
;S
[[Solanum chenopodioides]]<br>
[[Solanum dulcamara]]<br>
[[Solanum laciniatum]]<br>
[[Solanum pseudocapsicum]]<br>
[[Solanum tuberosum]]<br>
[[Solanum villosum]]<br>
== Rifarimenti ==
D. Jeanmonod, J. Gamisans ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Solanaceae]]
mr60u9l0di8dubaqrge296nghkawagz
402069
402068
2026-05-22T15:58:37Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
402069
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Solanaceae'''.
[[File:Brugmansia 29.jpg|thumb|200px|right|''[[Brugmansia suaveolens]]'']]
=== Listinu di pianti ===
;B
[[Baghi di liciu]] (frutti di u''Lycium barbarum'' è di u ''Lycium chinense'')<br>
[[Belladonna]] (''Atropa belladonna'')<br>
;C
[[Cinnerone]] (''Solanum nigrum'')<br>
;D
[[Datura wrightii]]<br>
;E
[[Erba diavula]] (''Datura stramonium'')<br>
;H
[[Hyoscyamus albus]]<br>
;L
[[Lycium barbarum]]<br>
;M
[[Milanzana]] (''Solanum melongena'')<br>
;N
[[Nicotiana glauca]]<br>
[[Nicotiana rustica]]<br>
[[Nicotiana tabacum]]<br>
;P
[[Patellu neru]] (''Hyoscyamus niger'')<br>
[[Physalis alkekengi]]<br>
[[Physalis peruviana]]<br>
[[Pivaronu]] (''Capsicum annuum'')<br>
[[Pomu di sodoma]] (''Solanum linnaeanum'')<br>
[[Pumata]]<br>
[[Pumata core di boiu]]<br>
;S
[[Solanum chenopodioides]]<br>
[[Solanum dulcamara]]<br>
[[Solanum laciniatum]]<br>
[[Solanum pseudocapsicum]]<br>
[[Solanum tuberosum]]<br>
[[Solanum villosum]]<br>
== Rifarimenti ==
D. Jeanmonod, J. Gamisans ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Solanaceae]]
d0opnf4zo9v7er2i7f0bjopy24mxlx8
Taraxacum lacistophyllum
0
24793
402137
389917
2026-05-23T11:26:35Z
Fausta Samaritani
15085
402137
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Taraxacum lacistophyllum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Geschlitztbl%C3%A4ttriger_L%C3%B6wenzahn_(Taraxacum_lacistophyllum)_Eichelberg_M%C3%BChlacker-Lienzingen_5._Mai_2017.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Taraxacum lacistophyllum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Lycopodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Asterales]]
|-----
| Famiglia
| [[Asteraceae]]
|-----
| Genaru
| [[Taraxacum]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Taraxacum lacistophyllum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Christen C. Raunkiær, 1906</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Geschlitztbl%C3%A4ttriger_L%C3%B6wenzahn_(Taraxacum_lacistophyllum)_Pfefferberg_Sachsenheim-Hohenhaslach_9._April_2017.jpg|250px]]
|-----
|}
''Taraxacum lacistophyllum'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Asteraceae]].
==Discrizzioni==
''Taraxacum lacistophyllum'' hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da una rusetta di casci basali è un picciolu fiurali pudendu aghjunghja un'altezza di 30 centimi. I casci sò prufundamenti frastagliati in lobi stretti è dintati, furmendu una spezia di trinetta. I fiora sò di culori giaddu vivu è ragruppati in capulini. I frutti sò achenii muniti d'un ciuffettu chì accenna a so dispersioni da u ventu.
==Ripartizioni==
''Taraxacum lacistophyllum'' hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i pratulini, i campi, i giardini è i bordi di stradona. Hà ancu statu intraduttu in altri righjoni di u mondu, in particulari in [[America]] subrana.
''Taraxacum lacistophyllum'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
''Taraxacum lacistophyllum'' hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi. Eppuri, pò ancu ripraducia si par via di graneddi. A fiuritura hà locu di branu è d'istati, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. L'achenii, una volta maturi, sò spargugliati da u ventu grazia à u so ciuffettu.
==Tassunumia==
''Taraxacum lacistophyllum'' hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti: ''Taraxacum sect. Ruderalia'', ''Taraxacum ufficinali subsp. vulgare'', ''Taraxacum vulgare subsp. vulgare'', ''Taraxacum vulgare subsp. vulgare var. vulgare''.
==Cunsirvazioni==
''Taraxacum lacistophyllum'' hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so perennità.
==Rifarimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
- [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Taraxacum_lacistophyllum ''Taraxacum lacistophyllum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Asteraceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
8qlmvnxd8za5uijr9oa4q8pbcx4k2zj
Theobroma cacao
0
25440
402052
393565
2026-05-22T13:19:22Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix
402052
wikitext
text/x-wiki
{| border="0" cellspacing="0" cellpadding="3" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| width="100%" align="center" style="background:#66CC66"
|
! width="100%" style="background:#66CC66" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Arburu di cacao'''</span>
<span style="color:white; font-size:large;">''Theobroma cacao''</span>
|
|}
|-
| colspan="2" align="center" |[[File:Theobroma cacao - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-136.jpg|senza_cornice]]
|-
! colspan="2" align="center" |<span style="color:black; font-size:x-small;">Theobroma cacao</span>
|-
! colspan="2" bgcolor="lightgreen" |[[Classificazioni scentifica]]
|-
|Regnu
|''[[Plantae]]''
|-
|Divisioni
|''[[Magnoliophyta]]''
|-
|Classa
|''[[Magnoliopsida]]''
|-
|Ordini
|''Malvales''
|-
|Famiglia
|''Sterculiaceae''
|-
|Genaru
|''Theobroma''
|-
| colspan="2" bgcolor="lightgreen" align="center" |[[Nomu binuminali]]
|-
| colspan="2" align="center" |''Theobroma cacao''
<span style="color:black; font-size:x-small;">[[Linnaeus]], [[1753]]</span>
|}
L''''arburu di cacao''' o '''cacao''' (''Theobroma cacao'') hè un arburu sempreverde chì appartene à a famiglia di i [[Sterculiaceae]].
== Etimulugìa ==
A parolla ''Cacao'' vene da u spagnolu ''cacao,'' chì vene da u maya ''cacau'' ; ''cac'' chì significa rossu è ''cau'' chì significa forza è focu. I Maya anu tramandatu a cultura di u cacao à l'Aztechi, i quelli anu chjamatu u cacao ''cacahuatl'' in nahuatl. <ref>[https://www.gob.mx/snics/acciones-y-programas/cacao-theobroma-cacao-l Theobroma cacao], situ uffiziale di u guvernu messicanu (in spagnolu)</ref> [[Linneu|Carl Linnaeus]] hà descrittu l'arburu di cacao in u 1753 sottu u nome scentificu ''Theobroma'' ''cacao'', in u so libru Species plantarum.
== Distribuzione giugrafica ==
L'arburu di cacao hè una spezia di pianta tropicale urighjinaria da u [[Messicu]]. Sta pianta cresce ancu naturalmente ind'a furesta amazzonica, nantu à e rive di u fiume Orinoco, ma ùn sò micca e listesse sottuspezie.
== Cultura di ''theobroma cacao'' ==
L'aztechi adupravanu sta pianta per cultivà u cacao. Cù u cacao, facianu bivende alcoliche.
=== Clima ===
[[File:Cacao fruit in Côte d'Ivoire (16).JPG|miniatura|thumb|Plantazione di cacao, Costa Eburna]]
L'arburu di cacao vene da paesi tropicali. Necessita un clima tropicale o equatoriale cù una timperatura media di 25°C. Pò more à menu di 10°C. Necessita ancu assai acqua, trà 1 500 è 2 500 mm per annu. Sottu à l'equatore, l'arburu di cacao pò cresce sin'à 1000 m sopra u livellu di u mare. Un clima caldu è ùmidu tuttu l'annu hè perfettu per u sviluppu di stu arburu.
=== Paesi pruduttori di cacao ===
{| class="wikitable"
! colspan="4" |I Principali paesi pruduttori di cacao in u mondu (2017)<ref>Statistiche da u [https://www.fao.org/home/en FAO]</ref>
|-
!
!Paese
!Produzione (2017)
!% (2017)
|-
|1
|[[Costa Eburna]]
|2 034 000 t
|39 %
|-
|2
|[[Ghana]]
|883 652 t
|17 %
|-
|3
|[[Indunesia]]
|659 776 t
|13 %
|-
|4
|[[Nigeria]]
|328 263 t
|6,3 %
|-
|5
|[[Camerun]]
|295 028 t
|5 %
|-
|6
|[[Brasile]]
|235 809 t
|4,5 %
|-
|7
|[[Ecuador|Equatore]]
|205 955 t
|3,9 %
|-
|8
|[[Perù]]
|121 825 t
|2,3 %
|-
|9
|[[Ripublica Dominicana]]
|86 599 t
|1,6 %
|-
|10
|[[Messicu]]
|27 287 t
|0,5 %
|}
==== Africa ====
[[File:Cultivateur de cacao 01.jpg|miniatura|thumb|Graneddi di cacao, Costa Eburna]]
U cacao fù introduttu in [[Costa Eburna]] in u 1870 è in u 1880 a prima piantazione di cacao nascì in u paese d'Elima. L'Africani avianu pocu interessu in sta nova cultura. E prime piantazione di cacao sò nati durante a culunisazione francese. U principiu di sta prima cultura d'esportazione fù lentu. L'abitanti ùn vulianu cultivà nunda altru ch'è i so campi agriculi tradiziunali. Ma a produzione di cacao hà crisciutu. E plantazione sò divintati più importante. In u 1920, a Costa Eburna spurtava 1 023 t di cacao.<ref>[https://www.monde-diplomatique.fr/1959/10/A/23257 Cacao : des plantations en mesure d’affronter la concurrence étrangère], Le monde diplomatique (in francese)</ref> Oghji, a [[Costa Eburna]] hè unu d'i due principali paesi pruduttori mundiali di cacao, cù u [[Ghana]].
==== America è Caraibi ====
U [[Messicu]] hè u paese d'urigina di u cacao. Ci sò ancu sottuspezie di ''theobroma cacao'' naturalmente prisente in l'Amazonia. In u 2017, u Messicu era u dicèsimu paese pruduttore di cacao cù 27 287 t. In u 2022, a [[Culumbia]] hà inavanzatu u [[Messicu]], cù una produzione di 62 158 t.<ref>[https://www.fao.org/faostat/en/#data/QCL/visualize Crops and livestock products], FAO (in inglese)</ref> In u [[Mari di i Caraibi|mare di i Caraibi]], a Ripublica Duminicana hè un importante pruduttore di cacao (nuvesimu paese pruduttore in u mondu in u 2017).
==== Asia ====
L'Indunesia hè u terzu paese pruduttore di cacao in u mondu.
== Cicculata ==
[[File:Séchage cacao yaoundé.jpg|miniatura|thumb|Graneddi di cacao à u sole, Yaoundé]]
U cacao hè impiigatu per fà a cicculata. Anticamenti, i Maya poi l'Aztechi impieganu u cacao per fà bivende alcoliche è altri alimenti, ma ùn ci era zuccaru cù questu.
== Noti è riferenze ==
<references />
[[Categoria:Sterculiaceae]]
kgoduuvd4ym3wv827e15b7cc04bswdr
Categoria:Hirundinidae
14
25482
402101
393749
2026-05-23T05:58:06Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402101
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Argirucastru
0
25869
402116
400137
2026-05-23T09:58:12Z
Fausta Samaritani
15085
402116
wikitext
text/x-wiki
[[File:Rooftop panorama view of Gjirokastër castle 5.jpg|thumb|450px|right|Argirucastru]]
'''Argirucastru''', hè a ondicesima cità più grande di u [[Albania]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Albania]]
l6gbay29c9xduclv4t07pfb2gsuxwsx
Mustelus mustelus
0
25987
402047
396325
2026-05-22T13:04:01Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402047
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFEAE6"
! colspan="3" style="#FFEAE6" |
{| style="background:#FFEAE6" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FFEAE6" width="100%" |<span font-size:large;">'''A mustella liscia'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bream_and_Smoothhound_at_Sea_Life_Centre,_Blackpool_(5609).jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Mustelus mustelus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#FF9999" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Animalia]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Chordata]]
|-----
| Classa
| [[Chondrichthyes]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Acanthopterygii]]
|-----
| Classa
| [[Percomorphaceae]]
|-----
| Ordine
| [[Carcharhiniformes]]
|-----
| Famiglia
| [[Triakidae]]
|-----
| Generu
| [[Mustelus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#FF9999" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Mustelus mustelus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1758</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mustelus_mustelus2.jpg|250px]]
|-----
|}
A '''mustella liscia''' ò '''Nuciolu''' (''Mustelus mustelus'') hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i [[Triakidae]].
==Descrizzione==
A mustella liscia hè un cagnacciu di taglia media, misurendu di regula trà 1,2 è 1,5 metri di longu. Pussede un corpu affusulatu è una testa attundata incù picculi ochji. A so culurazione varieghja da grisgiu chjaru à brunu scuru, incù tacche bughje annantu à u spinu.
==Ripartizione==
Omu trova a mustella liscia in l'acque custiere di u mare Atlanticu orientale, da a Nurvegia à a Mauritania, è ancu in u Mediterraniu è in Mare Neru. Priferisce i fondi rinosi è l'acque pocu prufonde insin'à 200 metri di prufundità.
A mustella liscia hè prisente in acque marine di [[Corsica]].<ref>Miniconi (2017).</ref>
==Biolugia==
A mustella liscia hè un predatore opportunistu cibendu si per u più di pesci, di crustacei è di cefalopodi. Hè ovuviviparu, ciò chì significheghja ch'è l'embrioni si sviloppanu in l'uteru di a femina prima di nasce vivi. A gistazione dura circa 9 mesi è e femine danu nascita à una catellata da 4 à 12 chjuchi.
==Tassonumia==
''Mustelus mustelus'' hè dinù cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Triakis mustelus, Squalus mustelus è Scyllium mustelus. Hè statu discrittu per a prima volta in 1758 da u naturalistu svedese Carl von Linné.
==Cunsirvazione==
A mustella liscia hè una spezia abbastanza cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Eppuru, hè à spessu catturatu à l'accasu in e rete di pesca è hè qualchì volta usatu per u cunsumu umanu. Misure di gistione sò messe in ballu in certi lochi per assicurà a durabilità di e so pupulazione.
==Riferimenti==
- Rughjeru Miniconi, ''Parlata aghjaccina cittatina è paisana'', Ed. A Barcella, 2017.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Mustelus_mustelus ''Mustelus mustelus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Triakidae]]
[[Categoria:Ittiofauna di Corsica]]
o5btm6v2lakvzm59w5zpxizvb05j9fg
Nicolò Corso
0
26001
402135
396979
2026-05-23T10:39:57Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402135
wikitext
text/x-wiki
[[File:Nicolò_corso,_ss._sebastiano_e_agostino,_1490_ca..JPG|miniatura| San Sebastianu è Sant'Agustinu, opera realizata intornu à l'anni 1490, cunservata à l'Accademia Ligustica di Ghjenuva.]]
'''Nicolò Corso''', cugnumatu dinù '''Nicolò di Lombarduccio''' o ancu '''Nicolò di la Pieve di Vico''' (Vicu, versu [[1446]] – Quarto, [[1513]]), era un pittore talianu, d'origine corsa è natu in Corsica, in a pieve di [[Vicu]]<ref>https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-corso_%28Dizionario-Biografico%29/</ref>.
== Biugrafia ==
Figliolu d'un certu Lombarducciu, nativu di u paese di Vicu, in Corsica, Nicolò hè natu prubabilmente in Corsica in u 1446. A so carriera artistica hè attestata da u 1469 è era attivu in tutta a Liguria, in Versilia è [[Lisandria|Alessandria]]. In a cità [[Piemonte|piemuntese]] hà cullaburatu in l' anni 1480 cù u pittore [[Giovanni Mazone]].<br>
Travaglia parechje tenniche, cum'è a pittura à l'affrescu (nant'à i muri) è a tempera (nant'à u legnu).<br>
Hà avutu una relazione ricca cù i frati olivetani, chì l'anu sceltu per decurà e so numerose abbazie è chjese di a cungregazione.<br>
More in lu 1513 è lasciò qualchì pruprietà à l'abbazia di San Gerolamu di Quarto, chjesa olivetana induve avia travagliatu l'anni precedenti.<br>
In Corsica hà forse fattu e pitture à l'affrescu di a chjesa di a cunfraterna di [[Brandu]]<ref>''Dictionnaire historique de la Corse'' (cullettivu, sott'à a direzzione di Antoine-Laurent Serpentini, Albiana, 2006.</ref>.
In u 2016 una di e so opere hè stata sposta à u museu di Bastia in u guatru di a mostra Corsica Genovese<ref>https://www.corsematin.com/article/article/des-oeuvres-du-plus-grand-peintre-corse-exposees-au-musee</ref>.
Hè cunsideratu cum'è "u più grande pittore corsu" da u situ [[A Piazzetta]]<ref>https://www.apiazzetta.com/Video-Nicolo-Corso-u-piu-grande-pittore-corsu_a2801.html</ref>.
== Bibliografia ==
* {{Cita libru|nome=Cassiano|cognome=da Langasco|titolo=Chiesa di S. Gerolamo di Quarto|anno=1978|editore=[[Sagep]]|città=Genova|cid=da Langasco|ISBN=88-7058-960-9}}
* Giovanna Rotondi Terminiello, ''Nicolò Corso. Un pittore per gli olivetani. Arte in Liguria alla fine del Quattrocento'', Sagep, 1986. ISBN 978-8870582048
== Collegamenti esterni ==
- [https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-corso_%28Dizionario-Biografico%29/ Nicolò Corso] nant'à l'[[enciclopedia Treccani]].<br>
- [https://www.apiazzetta.com/Video-Nicolo-Corso-u-piu-grande-pittore-corsu_a2801.html] Nicolò Corso, u più grande pittore corsu] nant'à A Piazzetta.<br>
== Fonte ==
<references />
{{DEFAULTSORT:Corso, Nicolò}}
[[Categoria:Biugrafia<nowiki>Corso, Nicolò]]
[[Categoria:Pittore<nowiki>Corso, Nicolò]]
befuy2ev832863mvla4izj21xkibc7o
Charles de Gaulle
0
26009
402093
399172
2026-05-22T17:35:57Z
Fausta Samaritani
15085
categurie
402093
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox Biugrafia
|image=De Gaulle-OWI.jpg|nomu_nascita=Charles André Joseph Marie de Gaulle|prufessione=[[Presidenti di a Republica Francese]] (1959-1969)|locu_morte=[[Colombey-les-Deux-Églises]]|morte=9 nuvembre [[1970]]|nascita=22 di nuvembre [[1890]]|legenda=Generale de Gaulle in u 1942}}
'''Charles de Gaulle''' ([[1890]]-[[1970]]) hè statu un generale, un omu di Statu è scrittore francese. Hè statu u capu di a [[Francia Libera]] durante a [[Seconda Guerra Mundiale]] è dopu fundatore di a [[Quinta Republica Francese]], induv'ellu hà servutu cum'è [[Presidenti di a Republica Francese|presidenti]] trà u 1959 è u 1969.
== Biugrafia ==
=== Ghjuventù è furmazione ===
Charles de Gaulle hè natu in [[Lille]] u 22 nuvembre 1890, in una famiglia cattolica è patriottica. Hà studiatu in Parigi, à u [[Collège Stanislas de Paris]] è dopu à a [[École spéciale militaire de Saint-Cyr]], induv’ellu hè diventatu ufficiale di l’armata.
=== Prima Guerra Mundiale ===
Duranti a [[Prima Guerra Mundiale]], de Gaulle hà luttatu à [[Verdun]] in u 1916, induv’ellu hè statu feritu è fattu prigiuneru da i [[Tedeschi]]. Hè statu internatu finu à a fine di a guerra.
=== Tra e duie guerre ===
Dopu a guerra, hà cuntinuatu a so carriera militare è hà scrittu parechji libri nantu à a strategia militare, criticendu e teorie di a difesa passiva di a [[Linea Maginot]].
== Seconda Guerra Mundiale ==
Quandu a [[Seconda Guerra Mundiale]] hè principiata, de Gaulle hè statu numinatu generale in u 1940. Dopu à l’invasione di a Francia da parte di i [[Nazisti]], hà rifiutatu l’armistiziu di [[Philippe Pétain]] è hà lanciatu u so famosu [[Appellu di u 18 di ghjugnu]] da [[Londra]], incitendu i Francesi à cuntinuà a lotta contr’à l’occupazione.
Hè diventatu capu di a [[Francia Libera]] è hà guvernatu da l’esiliu. Hà coordinatu a resistenza è participatu à a liberazione di a Francia in u 1944, ristabilendu un guvernu pruvvisoriu.
== Fundazione di a Quinta Republica ==
Dopu à a guerra, de Gaulle hà lasciatu u putere in u 1946, ma hè riturnatu in pulitica in u 1958 durante a [[Crisa di l’Algeria]], creendu a [[Quinta Republica]]. Hè statu elettu presidente in u 1959, prumuvendu l’indipendenza di l’[[Algeria]] in u 1962 malgradu l’opposizione di parechji militari.
== Presidenza (1959-1969) ==
Durante u so mandatu, de Gaulle hà sviluppatu una pulitica d’indipendenza per a Francia, ritirendu u paese da a struttura militare integrata di a [[NATO]] è sviluppendu l’[[arma nucleare francese]]. Hà ancu rinfurzatu e relazioni cù [[Germania Occidentale]] è hà criticatu l’egemonia di i [[Stati Uniti]] è di l’[[Unione Suviètica]].
In u [[1968]], hà affrontatu a crisa di u [[Maghju 1968]] cù difficultà. Dopu un referendum persu in u 1969, hà datu a so demissione è s'hè ritiratu in [[Colombey-les-Deux-Églises]].
== Morte è eredità ==
Charles de Gaulle hè mortu u 9 nuvembre 1970. Hè ricurdatu cum’è unu di i più grandi capi di a Francia muderna. A so visione di l'Europa, di a suvranità naziunale è di l'indipendenza francese ferma influente.
== Vede dinò ==
* [[Quinta Republica Francese]]
* [[Francia Libera]]
== Referenze ==
{{Referenze}}
== Ligami esterni ==
* [[:fr:Charles_de_Gaulle|Charles de Gaulle - Wikipedia (Francese)]]
* [[:en:Charles_de_Gaulle|Charles de Gaulle - Wikipedia (Inglese)]]
[[Categoria:Francesu|de Gaulle, Charles]]
[[Categoria:Puliticante|de Gaulle, Charles]]
[[Categoria:Biugrafia|de Gaulle, Charles]]
2i8hctv1l263zcawl6n6gfsnbi02dyn
Richard Newman
0
26420
402140
399494
2026-05-23T11:36:17Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402140
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Richard Newman.jpg|thumb|200px|right|Richard Newman, [[2015]]]]
'''Richard Newman''' hè un attore americanu.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Newman, Richard]]
[[Categoria:Americanu|Newman, Richard]]
[[Categoria:Biugrafia|Newman, Richard]]
jr56idx89rhb5u009in9lz4glp7ntyz
Clupeidae
0
26457
402122
399867
2026-05-23T10:06:29Z
Fausta Samaritani
15085
402122
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Clupeidae'''.
[[File:FMIB 41943 Sea Herring (Clupea harengus Linnaeus).jpeg|thumb|230px|right|'''[[Clupea harengus]]''']]
=== Listinu di i Clupeidae ===
;A
[[Alosa]]<br>
[[Alosa alosa]]<br>
[[Categoria:Clupeidae]]
rkjgfcvklx9kq24vgx0zr2e1tv0r43u
Centrolophidae
0
26592
402147
400311
2026-05-23T11:51:25Z
Fausta Samaritani
15085
402147
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Centrolophidae'''.
[[File:Centrolophus niger 488685566.jpg|thumb|250px|right|''Centrolophus niger'']]
=== Listinu di i Centrolophidae ===
;C
[[Centrolophus niger]]
[[Categoria:Centrolophidae]]
2tvv80ybst5oumylzjkzagl2zn35583
Fistulariidae
0
26626
402115
400453
2026-05-23T09:56:53Z
Fausta Samaritani
15085
402115
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Fistulariidae'''.
[[File:Fistularia commersonii head.JPG|thumb|250px|right|''Fistularia commersonii'']]
=== Listinu di i Fistulariidae ===
;F
[[Fistularia commersonii]]<br>
[[Categoria:Fistulariidae]]
2ceq07kzho7baw1htu3vi2wevn2aywb
Gasterosteidae
0
26663
402117
400575
2026-05-23T09:59:23Z
Fausta Samaritani
15085
402117
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Gasterosteidae'''.
[[File:Culaea inconstans 429750664.jpg|thumb|250px|right|''[[Culaea inconstans]]'']]
=== Listinu di i Gasterosteidae ===
;G
[[Gasterosteus aculeatus]]<br>
[[Categoria:Gasterosteidae]]
nameq56xw7d2axa4sjj5tyovfi4zef9
Chimaeridae
0
26666
402141
400581
2026-05-23T11:37:23Z
Fausta Samaritani
15085
402141
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Chimaeridae'''.
[[File:12499686 Chimaera monstrosa.jpg|thumb|250px|right|''Chimaera monstrosa'']]
=== Listinu di i Chimaeridae ===
;C
[[Chimaera monstrosa]]<br>
[[Categoria:Chimaeridae]]
gw6hgksi37qdpfeegdfeq0im61mnjmx
Otididae
0
26734
402118
400846
2026-05-23T10:00:16Z
Fausta Samaritani
15085
402118
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Otididae'''.
[[File:Gackeltrappe anagoria.jpg|thumb|250px|right|''[[Afrotis afraoides]]'']]
=== Listinu di acelli ===
;T
[[Tetrax tetrax]]<br>
[[Categoria:Otididae]]
tp7pyynxbrzijv76s3xwdz50btkwye5
402119
402118
2026-05-23T10:02:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
402119
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Otididae'''.
[[File:Gackeltrappe anagoria.jpg|thumb|200px|right|''[[Afrotis afraoides]]'']]
[[File:Afrotis afra K2.jpg|thumb|200px|right|thumb|''[[Afrotis afra]]'']]
=== Listinu di acelli ===
;T
[[Tetrax tetrax]]<br>
[[Categoria:Otididae]]
pi9eymg9r93loebi385xjbq5u4g0df3
Gempylidae
0
26933
402051
402022
2026-05-22T13:14:07Z
Fausta Samaritani
15085
402051
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Gempylidae'''.
[[File:Rexea bengalensis head 02.jpg|thumb|350px|right|''[[Rexea bengalensis]]'']]
=== Listinu di i Gempylidae ===
;R
[[Ruvettus pretiosus]]<br>
[[Categoria:Gempylidae]]
7wkp58qdop49fn0jfxi5aju1xocm28e
1701
0
26934
402094
402033
2026-05-22T19:57:19Z
Fausta Samaritani
15085
file
402094
wikitext
text/x-wiki
U '''1701''' (MDCCI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1697|1698|1699|1700|1701|1702|1703|1704|1705}}
[[File:Anonymous - Partenope - title page of the libretto - Florence 1701.png|thumb|140px|right|''Partenope'', librettu d'opera (1701)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1701] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
1dhfmifwe96ibrgsq8iyq5vrrhgwmnh
1702
0
26935
402095
402034
2026-05-22T20:00:22Z
Fausta Samaritani
15085
file
402095
wikitext
text/x-wiki
U '''1702''' (MDCCII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1698|1699|1700|1701|1702|1703|1704|1705|1706}}
[[File:Abbaye aux Dames, Caen 1702.jpg|thumb|200px|right|[[Caen]], ''Abbaye aux Dames'' (1702)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1702] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
hg9oliplefzb47isgg7i3lgp99k8pey
Categoria:Bibbia
14
26937
402044
2026-05-22T12:32:48Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402044
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cristianesimu]]
rgu99n7ll31wlq6meervz7vundk98zk
402045
402044
2026-05-22T12:35:37Z
Fausta Samaritani
15085
402045
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cristianisimu]]
[[Categoria:Ghjudaismu]]
kr8r68ihmaotcnipmhcp65tabgnw4gx
1704
0
26938
402048
2026-05-22T13:06:56Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1704
402048
wikitext
text/x-wiki
U '''1704''' (MDCCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1700|1701|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1704] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
p42tbqfxfacq9moh5bnr4k1zodtocis
402096
402048
2026-05-22T20:03:08Z
Fausta Samaritani
15085
file
402096
wikitext
text/x-wiki
U '''1704''' (MDCCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1700|1701|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708}}
[[File:Louis14-31.jpg|thumb|180px|right|[[Luigi XIV di Francia]] (1704)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1704] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
827jwxpf0zo76zrczmcl5ikldfnyd22
1705
0
26939
402049
2026-05-22T13:08:23Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1705
402049
wikitext
text/x-wiki
U '''1705''' (MDCCV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1701|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1705] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
g8o30fr5nviv83qvni67roaj8wbe3a3
402097
402049
2026-05-22T20:07:41Z
Fausta Samaritani
15085
file
402097
wikitext
text/x-wiki
U '''1705''' (MDCCV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1701|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709}}
[[File:Alegoría de África Juan Barcelón y Abellán.jpg|thumb|200px|right|''Alegoria di l'Africa'', da [[Luca Giordano]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1705] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
5nzkkt1gm14k3iav2swmppt6vf7iynl
Categoria:Sterculiaceae
14
26940
402053
2026-05-22T13:20:12Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402053
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Malvales]]
8hgxxvz2ttl9b4om5n1lmg91mio2e9p
Sterculiaceae
0
26941
402054
2026-05-22T13:23:51Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402054
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Sterculiaceae'''.
=== Listinu di i Sterculiaceae ===
;T
[[Theobroma cacao]]<br>
[[Categoria:Sterculiaceae]]
7v7es75gvhnya1am39ycrpphemtfvce
402055
402054
2026-05-22T13:27:35Z
Fausta Samaritani
15085
file
402055
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Sterculiaceae'''.
[[File:Fleurs de cacao à São Tomé (1).jpg|thumb|250px|rght|''Theobroma cacao'']]
=== Listinu di i Sterculiaceae ===
;T
[[Theobroma cacao]]<br>
[[Categoria:Sterculiaceae]]
4tj1lpj4eo8g7bj04rfwm51fdozcplg
Categoria:Cettiidae
14
26942
402056
2026-05-22T13:37:02Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402056
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Cettiidae
0
26943
402057
2026-05-22T13:40:39Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402057
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cettiidae'''.
=== Listinu di i Cettiidae ===
;C
[[Cettia cetti]]<br>
[[Categoria:Cettiidae]]
pay93l1hsqlg9v9yjue92bimga45hq5
402058
402057
2026-05-22T13:45:25Z
Fausta Samaritani
15085
file
402058
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cettiidae'''.
[[File:Cettia diphone (crying).JPG|thumb|300px|right|''[[Cettia diphone]]'']]
=== Listinu di i Cettiidae ===
;C
[[Cettia cetti]]<br>
[[Categoria:Cettiidae]]
a83lxew1vftwle0a44hdhobyfe6y7ji
402060
402058
2026-05-22T13:49:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
402060
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cettiidae'''.
[[File:Cettia diphone (crying).JPG|thumb|250px|right|''[[Cettia diphone]]'']]
[[File:Chestnut Headed Tesia Facts 01.jpg|thumb|250px|right|Cettia]]
=== Listinu di i Cettiidae ===
;C
[[Cettia cetti]]<br>
[[Categoria:Cettiidae]]
mkn0u937r0e6jya1p4jp8e36wtt0c35
Baghi di liciu
0
26944
402061
2026-05-22T13:58:26Z
~2026-30713-79
28205
Pàgina creata cù "I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u peperoncinu. == Etimulugia == U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sott..."
402061
wikitext
text/x-wiki
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u peperoncinu.
== Etimulugia ==
U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu essiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa, di u lampone è di a fravula.
h351ova3ckymo7lehdonbtwhu1pbqa9
402062
402061
2026-05-22T13:59:24Z
~2026-30713-79
28205
402062
wikitext
text/x-wiki
[[Fichier:Goji berries.jpg|vignette|Baghi di liciu.]]
[[Fichier:Lycium chinense MHNT.jpg|vignette|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u peperoncinu.
== Etimulugia ==
U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu essiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa, di u lampone è di a fravula.
2m41lcmzvrle83844w06vkdpeoe5ige
402063
402062
2026-05-22T13:59:44Z
~2026-30713-79
28205
402063
wikitext
text/x-wiki
[[File:Goji berries.jpg|thumb|Baghi di liciu.]]
[[File:Lycium chinense MHNT.jpg|thumb|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u peperoncinu.
== Etimulugia ==
U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu essiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa, di u lampone è di a fravula.
f42j78238c39x5recymmzrt9ers9oie
402064
402063
2026-05-22T14:02:35Z
~2026-30713-79
28205
/* Usu */
402064
wikitext
text/x-wiki
[[File:Goji berries.jpg|thumb|Baghi di liciu.]]
[[File:Lycium chinense MHNT.jpg|thumb|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u peperoncinu.
== Etimulugia ==
U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu assiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa, di u lampone è di a fravula.
esm8bqunmuerhxxy77sek03u0aeu56y
402065
402064
2026-05-22T14:02:50Z
~2026-30713-79
28205
/* Usu */
402065
wikitext
text/x-wiki
[[File:Goji berries.jpg|thumb|Baghi di liciu.]]
[[File:Lycium chinense MHNT.jpg|thumb|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u peperoncinu.
== Etimulugia ==
U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu assiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa è di a fravula.
s3hbmd9x7y2a29ge620wh63zrhpyox5
402066
402065
2026-05-22T14:03:12Z
~2026-30713-79
28205
402066
wikitext
text/x-wiki
[[File:Goji berries.jpg|thumb|Baghi di liciu.]]
[[File:Lycium chinense MHNT.jpg|thumb|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u piveroncinu.
== Etimulugia ==
U nome ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu assiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa è di a fravula.
l89zgbgrlpm64aoym7bsii29v71hphw
402067
402066
2026-05-22T14:05:29Z
~2026-30713-79
28205
/* Etimulugia */
402067
wikitext
text/x-wiki
[[File:Goji berries.jpg|thumb|Baghi di liciu.]]
[[File:Lycium chinense MHNT.jpg|thumb|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in talianu: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''Solanaceae''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u piveroncinu.
== Etimulugia ==
U nome latinu ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: Λυκία), una regione di l’Anatolia miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome latinu ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u 1973 da l’etnobotanistu americanu Bradley Dobos. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in Mongulia, in u Tibetu è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d’anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* betaina
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* luteina
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* pruteine: 10,6 g
* carboidrati: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* sodiu: 24 mg
* calciu: 112,5 mg
* ferru: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* vitamina C: 306 mg
* carotene: 7,38 mg
* amminoacidi: 8,48 mg
* vitamina B1: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L’anticu manuale d’erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum’è rimediu contr’à parechji mali è cum’è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l’invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l’effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant’à topi hà osservatu una crescita di l’attività antiossidante di l’organismu, cù una crescita di certi enzimi cum’è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l’iniziu di l’anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l’organismu umanu.
L’effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L’atropina, una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu assiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, yogourt, tè, barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l’uva passa è di a fravula.
qstfywimiw26a94alrrck6ehe5i0p5d
402070
402067
2026-05-22T16:10:38Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categuria
402070
wikitext
text/x-wiki
[[File:Goji berries.jpg|thumb|250px|Baghi di liciu.]]
[[File:Lycium chinense MHNT.jpg|thumb|250px|Baghi di liciu assiccati.]]
I '''Baghi di liciu''' (in [[Lingua italiana|talianu]]: ''bacche di goji'', o ''bacche del licio'') sò i frutti di e spezie botaniche ''Lycium barbarum'' è ''Lycium chinense'', appartenenti à a famiglia di e '''[[Solanaceae]]''', chì include ancu a patata, a pumata, a melanzana, u tabaccu è u piveroncinu.
== Etimulugia ==
U nome latinu ''Lycium'' vene da a Licia (grecu anticu: ''Λυκία''), una regione di l'[[Anatolia]] miridiunale. In a medicina tradiziunale chinesa, u fruttu hè cunnisciutu sottu à u nome [[Linga latina|latinu]] ''Fructus Lycii''.
A parolla ''goji'' hè una adattazione di a pronuncia chinesa ''gǒuqǐ'' (枸杞). Puderia ancu avè una radica cumuna cù a parolla persiana ''gojeh'' (گوجه), chì significa « bagu ».
== Origine ==
U nome ''goji'' fù creatu in u [[1973]] da l'etnobotanistu americanu [[Bradley Dobos]]. I baghi crescenu spuntaneamente in e valle himalayane, in [[Mongulia]], in u [[Tibetu]] è in certe regione di a Cina cum’è Xinjiang, Ningxia è a Mongulia Interna.
Sò cultivate dapoi millaie d'anni è anu un postu impurtante in a medicina tradiziunale chinesa. A più grande pruduzzione si trova longu à u fiume Huang He, induve i sedimenti alluviunali anu creatu terreni fertili è ricchi di minerali.
== Fruttu ==
U fruttu hè un bagu rossu, appena allungatu, chì cuntene parechji granelli appiattiti.
== Principii attivi ==
Trà e sustanze principale prisenti in i baghi di liciu si trovanu:
* [[betaina]]
* β-sitosterolu
* ciperone
* germaniu
* solavetivone
* fisalina
* zeaxantina
* [[luteina]]
A presenza di betaina è luteina face chì u so cunsumu sia scunsigliatu durante a gravidanza.
E foglie di a pianta sò ricche in flavunoidi, soprattuttu rutina, mentre chì i frutti ne cuntenenu assai menu.
=== Valori nutritivi ===
Per 100 grammi di pruduttu:
* grassi tutali: 5,7 g
* grassi saturi: 1,1 g
* [[Pruteina|pruteine]]: 10,6 g
* [[Carboidratu|carboidrati]]: 21 g
* zuccari: 17,3 g
* [[sodiu]]: 24 mg
* [[calciu]]: 112,5 mg
* [[ferru]]: 8,4 mg
* fibre crude: 7,7 g
* [[vitamina C]]: 306 mg
* [[carotene]]: 7,38 mg
* [[Amminoacidu|amminoacidi]]: 8,48 mg
* [[vitamina B1]]: 0,15 mg
* polisaccaridi: 46,5 mg
== Pruprietà farmacologiche ==
A medicina tradiziunale chinesa attribuisce à i baghi di liciu, è ancu à a curteccia, e radiche è e foglie di a pianta, numerose proprietà curative è preventive.
L'anticu manuale d'erburisteria ''Shennong Ben Cao Jing'' mintuveghja a pianta cum'è rimediu contr’à parechji mali è cum'è sustanza capace di rinfurzà musculi è ossi è di rallentà l'invichjamentu.
Tuttavia, i studii scentifichi nantu à l'effetti di e baghi di liciu fermanu limitati. Bench'elli cunteninu sustanze potenzialmente utili, i benefici salutarii ùn sò micca stati pruvati in modu sufficiente.
Un studiu chinese realizatu nant'à topi hà osservatu una crescita di l'attività antiossidante di l'organismu, cù una crescita di certi enzimi cum'è a superossidu dismutasi (SOD), a catalasi (CAT) è a glutatione perossidasi (GSH-Px).
Un antru studiu realizatu à Hong Kong à l'iniziu di l'anni 2000 hà messu in evidenza chì a zeaxantina prisente in i baghi hè bè assurbita da l'organismu umanu.
L'effetti avversi sò cunsiderati rari, eccettuatu in casi particulari. L'[[atropina]], una sustanza tossica prisente in certi membri di a stessa famiglia botanica, si trova in quantità assai debule in e baghi di liciu.
== Usu ==
I baghi di liciu ponu esse manghjati freschi dopu à a racolta. In i mercati occidentali si trovanu soprattuttu assiccati o in cuncentrati mischjati cù suchji di frutti, [[yogourt]], [[tè]], barrette energetiche è marmellate.
U so gustu hè à spessu paragunatu à quellu di u mirtillu, di l'uva passa è di a fravula.
[[Categoria:Solanaceae]]
9lfgqqvvkh3e5x4lu11sl9l8wi42rmw
Categoria:Paraguay
14
26945
402084
2026-05-22T16:49:21Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402084
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:America di u Sudu]]
3l2hlrfnl6sofe88m9xe5dzjk3qreje
Categoria:Mozambicu
14
26946
402089
2026-05-22T17:01:45Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402089
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Africa]]
na3vh6bq71rrd2ndzgjqyms997sf2vx
Categoria:Ghana
14
26947
402091
2026-05-22T17:20:46Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402091
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Africa]]
na3vh6bq71rrd2ndzgjqyms997sf2vx
Edwin Symonowicz
0
26948
402098
2026-05-22T22:46:35Z
~2026-30851-62
28211
Pàgina creata cù "[[File:Edwin Symonowicz's portrait (normalized lighting).jpg|miniatura|Edwin Symonowicz]] '''Edwin Symonowicz''' ([[Dolina Jadwigi]], [[Polonia]], [[12 di lugliu]] [[1991]]) hè un geografu, imprenditore, cantadore, attore è regista polaccu. [[Categoria:Biugrafia]]"
402098
wikitext
text/x-wiki
[[File:Edwin Symonowicz's portrait (normalized lighting).jpg|miniatura|Edwin Symonowicz]]
'''Edwin Symonowicz''' ([[Dolina Jadwigi]], [[Polonia]], [[12 di lugliu]] [[1991]]) hè un geografu, imprenditore, cantadore, attore è regista polaccu.
[[Categoria:Biugrafia]]
spvky2n2n0j2f7c785hu9yvzhcae8xl
Meropidae
0
26949
402099
2026-05-23T05:52:25Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402099
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Meropidae'''.
=== Listinu di i Meropidae ===
;M
[[Merops persicus]]<br>
;V
[[Vespaghju]]<br>
[[Categoria:Meropidae]]
bgravx4viowqny4saq2h19oeln1di9h
402100
402099
2026-05-23T05:56:11Z
Fausta Samaritani
15085
file
402100
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Meropidae'''.
[[File:Red-bearded Bee-eater (Nyctyornis amictus) - Flickr - Lip Kee.jpg|thumb|200px|right|''[[Nyctyornis amictus]]'']]
=== Listinu di i Meropidae ===
;M
[[Merops persicus]]<br>
;V
[[Vespaghju]]<br>
[[Categoria:Meropidae]]
q40hgwkkt3qlgoyst1a3xh0elzmla3r
Hirundinidae
0
26950
402102
2026-05-23T06:01:30Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402102
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Hirundinidae '''.
=== Listinu di i Hirundinidae ===
;C
[[Cecropis daurica]]<br>
;D
[[Delichon urbicum]]<br>
;H
[[Hirundo rustica]]<br>
;P
[[Ptyonoprogne rupestris]]<br>
;R
[[Riparia riparia]]<br>
[[Categoria:Hirundinidae]]
39aen9ylcp5a5qew4nfuljrm2mevsbd
402103
402102
2026-05-23T06:05:34Z
Fausta Samaritani
15085
file
402103
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Hirundinidae '''.
[[File:Psalidoprocne pristoptera holomelas 1894.jpg|thumb|200px|right|''[[Psalidoprocne pristoptera holomelas]]'']]
=== Listinu di i Hirundinidae ===
;C
[[Cecropis daurica]]<br>
;D
[[Delichon urbicum]]<br>
;H
[[Hirundo rustica]]<br>
;P
[[Ptyonoprogne rupestris]]<br>
;R
[[Riparia riparia]]<br>
[[Categoria:Hirundinidae]]
cu5yzq41cyjox5acbpj1k6gt5vs435n
Categoria:Glareolidae
14
26951
402104
2026-05-23T06:09:36Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402104
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Charadriiformes]]
1h7jneyhabt8jba4bv8prwmx8d3chre
Glareolidae
0
26952
402105
2026-05-23T06:12:59Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402105
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Glareolidae'''.
=== Listinu di i Glareolidae ===
;G
[[Glareola pratincola]]<br>
[[Categoria:Glareolidae]]
pspo22xzz7jlnksv2hne58b6051nhtm
402106
402105
2026-05-23T06:16:37Z
Fausta Samaritani
15085
file
402106
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Glareolidae'''.
[[File:Indian courser.jpg|thumb|200px|right|Courserum (India)]]
=== Listinu di i Glareolidae ===
;G
[[Glareola pratincola]]<br>
[[Categoria:Glareolidae]]
a1xx3cv49zenu6g274za7i8g2pvef2g
402148
402106
2026-05-23T11:55:38Z
Fausta Samaritani
15085
file
402148
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Glareolidae'''.
[[File:Indian courser.jpg|thumb|180px|right|Courserum ([[India]])]]
[[File:1J6A7830-Small Pratincole.jpg|thumb|200px|right|''[[Glareola lactea]]'']]
=== Listinu di i Glareolidae ===
;G
[[Glareola pratincola]]<br>
[[Categoria:Glareolidae]]
lp759nxn1qg2dxcxdaucrsor06nakux
Passeridae
0
26953
402109
2026-05-23T06:24:59Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402109
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Passeridae'''.
=== Listinu di i Passeridae ===
;M
[[Montifringilla nivalis]]<br>
;P
[[Passer domesticus]]<br>
[[Passer hispaniolensis]]<br>
[[Passer montanus]]<br>
[[Passerottu]]<br>
[[Petronia petronia]]<br>
[[Categoria:Passeridae]]
82ocm8tg494v026b5sc3fu02kdafeko
402110
402109
2026-05-23T06:28:11Z
Fausta Samaritani
15085
file
402110
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Passeridae'''.
[[File:Weaver bird.jpg|thumb|250px|right|Passeride]]
=== Listinu di i Passeridae ===
;M
[[Montifringilla nivalis]]<br>
;P
[[Passer domesticus]]<br>
[[Passer hispaniolensis]]<br>
[[Passer montanus]]<br>
[[Passerottu]]<br>
[[Petronia petronia]]<br>
[[Categoria:Passeridae]]
i35fu8vff8l4020e0o9xosig49l2wer
Categoria:Idaho
14
26954
402146
2026-05-23T11:48:13Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402146
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati di i SUA]]
c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4