Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Ornitolugia
0
14
402149
392995
2026-05-23T12:03:45Z
Fausta Samaritani
15085
file, categuria
402149
wikitext
text/x-wiki
[[File:Moevenjunges.jpg|thumb|200px|right|Misura di un acellu]]
L''''ornitolugia''', o ''urnitulugia'', o ''urnitologia'' o ''ornotologia'', hè una disciplina di a [[zoolugia]] chì studieghja l'[[acelli]].
=== Discrizzione ===
[[Categoria:Acelli|Ornitolugia]]
[[Categoria:Zoologia|Ornitolugia]]
c2qiffm878q2fz0gbnjhptbr6uygov1
3 nuvembri
0
1856
402212
391714
2026-05-24T11:32:37Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nascite */
402212
wikitext
text/x-wiki
{{nuvembri}}
U '''3 nuvembri''' hè u 307esimu ghjornu (u 308esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
* [[1868]]: [[Ulysses S. Grant]] hè elettu [[Presidenti di i Stati Uniti d'America|Presidente]] di i [[SUA]].
* [[1896]]: [[William McKinley]] hè elettu Presidente mericanu.
== Nascite ==
[[1988]]: [[SORARU]], cantadore giappunesu.
== Morte ==
<gallery>
Henri Matisse, 1913, photograph by Alvin Langdon Coburn.jpg|<small>[[Henri Matisse]] (* [[Le Cateau-Cambrésis]], [[31 di dicembre]] [[1869]]; † [[Nizza]], 3 di nuvembri [[1954]])</small>
</gallery>
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santa '''Laurina'''.
'''Laurina''', vergine è martira, hè una santa corsa di l'epica di santa Divota. Serebbi nata in Aleria. In Aleria esistia una chjesa di Santa Laurina. U titulu era appicciatu à un canunicatu. D'altre chjese eranu in Omessa, Corti, Vivariu è Corscia.
Ghjambattista Imperiali, vescu d'Aleria in Cervioni, hà alzatu a festa in ritu doppiu di prima classa cù uttava.
Etimolugia, casate è nomi: Cf Lurenzu (10 agostu).[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Nuvembri]]
[[Categoria:Novembre]]
78t2qjyp0be2umz6gs316d9rw7wak78
402214
402212
2026-05-24T11:34:32Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nascite */
402214
wikitext
text/x-wiki
{{nuvembri}}
U '''3 nuvembri''' hè u 307esimu ghjornu (u 308esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
* [[1868]]: [[Ulysses S. Grant]] hè elettu [[Presidenti di i Stati Uniti d'America|Presidente]] di i [[SUA]].
* [[1896]]: [[William McKinley]] hè elettu Presidente mericanu.
== Nascite ==
[[1988]]: [[SORARU]], musicante giappunesu.
== Morte ==
<gallery>
Henri Matisse, 1913, photograph by Alvin Langdon Coburn.jpg|<small>[[Henri Matisse]] (* [[Le Cateau-Cambrésis]], [[31 di dicembre]] [[1869]]; † [[Nizza]], 3 di nuvembri [[1954]])</small>
</gallery>
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santa '''Laurina'''.
'''Laurina''', vergine è martira, hè una santa corsa di l'epica di santa Divota. Serebbi nata in Aleria. In Aleria esistia una chjesa di Santa Laurina. U titulu era appicciatu à un canunicatu. D'altre chjese eranu in Omessa, Corti, Vivariu è Corscia.
Ghjambattista Imperiali, vescu d'Aleria in Cervioni, hà alzatu a festa in ritu doppiu di prima classa cù uttava.
Etimolugia, casate è nomi: Cf Lurenzu (10 agostu).[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Nuvembri]]
[[Categoria:Novembre]]
990zledj9rf3je8510muxr5g7i4wc1s
Fiumorbu (fiume)
0
6330
402180
370811
2026-05-24T09:13:44Z
Fausta Samaritani
15085
402180
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Fiumorbo-18.JPG|thumb|250px|right|U Fiumorbu]]
U '''Fiumorbu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
siq9se5lpnkqhe1o7yir7zg0ziwp5qs
Fiumaltu
0
6337
402205
370817
2026-05-24T11:14:41Z
Fausta Samaritani
15085
file
402205
wikitext
text/x-wiki
[[File:Fium"Alto au pont d'Acitaja à Penta di Cassinca.jpg|thumb|200px|right|Fium'Alto a u pont d'Acitaja à Penta di Cassinca]]
U '''Fiumaltu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
6uc6dywc8x4ilp4ht6m78f81zqpldu0
Stabiacciu
0
6342
402187
370822
2026-05-24T10:28:54Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402187
wikitext
text/x-wiki
[[File:Stabiacciu.JPG|thumb|250px|right|U Stabiacciu]]
[[File:Stabiacciu.png|thumb|200px|right|U Stabiacciu]]
U '''Stabiacciu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
owcjn0n2qeyn8z35br0n167rsn01ntv
Osu
0
6345
402150
370825
2026-05-23T12:06:21Z
Fausta Samaritani
15085
file
402150
wikitext
text/x-wiki
[[File:Lac de l'Ospedale .jpg|thumb|250px|right|Lavu di l'Ospedale]]
L''''Osu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
40peronbajie18txhuwh0wmnkt1fhex
Isula Piana
0
6905
402181
370939
2026-05-24T09:15:15Z
Fausta Samaritani
15085
402181
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Isula Piana.jpg|thumb|250px|right|thumb|L'isulottu di Piana]]
L''''[[Isula Piana]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Isulotti di Corsica}}
[[Categoria:Isulotti di Corsica]]
j4j4n15snny8nvzz1t32fkuab6trx0i
Campi Bisenzio
0
7502
402203
400770
2026-05-24T11:10:15Z
Fausta Samaritani
15085
402203
wikitext
text/x-wiki
[[File:Campi b 1.jpg|thumb|250px|right|Campi Bisenzio]]
'''Campi di Bisenzio''' hè una cumuna [[tuscana|toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 41.098 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
9goduybsel2e6u57s33p8cs7j364d4x
Lumbardia
0
8113
402201
382486
2026-05-24T11:07:50Z
Fausta Samaritani
15085
402201
wikitext
text/x-wiki
{{regione taliana
| regione=Lumbardia
| nomeUfficiale=Lombardia/Lumbardia
| blasone=Flag of Lombardy square.svg
| bandera=Flag of Lombardy.svg
| capilocu=Milanu
| superficia=23.865
| pupulazione=9.815.700
| densita=411
| pruvincie=
<li>{{IT-BG}}</li>
<li>{{IT-BS}}</li>
<li>{{IT-CO}}</li>
<li>{{IT-CR}}</li>
<li>{{IT-LC}}</li>
<li>{{IT-LO}}</li>
<li>{{IT-MN}}</li>
<li>{{IT-MI}}</li>
<li>{{IT-MB}}</li>
<li>{{IT-PV}}</li>
<li>{{IT-SO}}</li>
<li>{{IT-VA}}</li>
| cumune=1546
| situ=http://www.regione.lombardia.it/
| carta=Lombardy in Italy.svg
}}
A '''Lumbardia''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]].
==Da vede dinò==
*[[Predore]]
*[[Sondrio]]
*[[Bergamu]]
*[[Villa d'Adda]]
*[[Castel Goffredo]]
*[[Pavia]]
*[[Festa di a Regione Lombardia]]
{{Regioni taliane}}
[[Categoria:Regione taliana]]
m1h37c10wrztudj2umwxrfmoq0a94o6
Moldavia
0
11328
402199
371326
2026-05-24T11:01:36Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402199
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Moldova.svg|thumb|120px|right|Bandera]]
[[File:Moldova.png|thumb|200px|right|A Moldavia]]
A '''Moldavia''' (Moldova) hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale hè [[Chisinau]]).
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Europa}}
[[Categoria:Moldavia]]
4l4inxi3mech19vh85u09i1zdjdjpa1
Chişinău
0
11337
402204
375373
2026-05-24T11:11:57Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402204
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Kišiněv, budova vlády a Vítězný oblouk (2019-03-16; 01).jpg|thumb|250px|right|Chişinău, Palazzu di u Governu]]
'''Chişinău''' hè a capitale di a [[Moldavia]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Moldavia]]
2iy0ij2onj72acc6r9ind2cn4g4udlf
Colin Greenwood
0
11358
402197
378920
2026-05-24T10:53:52Z
Fausta Samaritani
15085
file, categuria
402197
wikitext
text/x-wiki
[[File:CGreenwood2006-06Radiohead.jpg|thumb|250px|right|Colin Greenwood]]
'''Colin Greenwood''' hè u bassistu di u [[gruppu di rock]] [[Radiohead]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Biugrafia|Greenwood, Colin]]
[[Categoria:Musicante|Greenwood, Colin]]
[[Categoria:Britannicu|Greenwood, Colin]]
1kscft0mxolr756mlg73x71ocmjcwls
Mandulinu
0
12234
402215
350534
2026-05-24T11:38:28Z
Fausta Samaritani
15085
file
402215
wikitext
text/x-wiki
[[File:Neapolitan mandolin 001.jpg|thumb|200px|right|Mandulinu napulitanu]]
U '''mandulinu''' hè una spezia di [[chitarra]] ma più corte. A so cascia hè tonda.
=== Discrizzioni ===
=== Da vede dinò ===
*[[Cialamella]]
*[[Riberbula]]
*[[Vuvuzela]]
*[[À cappella]]
[[Categoria:Strumenti musicali]]
1ckgpidtebu03hr0z8ag3o17rk3lk8s
Inglese britannicu
0
12317
402188
332777
2026-05-24T10:31:54Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402188
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Signpost on the Bronte Way, Haworth - geograph.org.uk - 5139649.jpg|thumb|250px|right|''Bronte Falls'']]
L''''inglese britannicu''' (''British English'') hè a variante di l'[[lingua inglese|inglese]] parlata in u [[Regnu Unitu]].
=== Dicrizzioni ===
[[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Britannicu]]
jocji7y0xj9na546i33oivx950dorg9
Caragnani
0
12437
402175
374761
2026-05-24T08:51:36Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402175
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna taliana|cumuna=Caragnani
[[File:Chiesa_Calangianus.jpg|thumb|center|A ghjesgia seicintesca di Santa Ghjusta]]
| blasone=Calangianus-Stemma.png
| nomeUfficiale=Calangianus
| sigluRegione=SAR
| sigluPruvincia=SS
|latitudineGradi = 40
|latitudineMinute = 55
|latitudineSeconde = 0
|lungitudineGradi = 9
|lungitudineMinute = 12
|lungitudineSeconde = 0
|mappaX = 67
|mappaY = 204
| altitudine=518
| superficia=126,35
| pupulazione=4.489
| annu=2007
| densita=36,74
| merre=Gio Martino Loddo
| posta=07023
| telefunu=[[079]]
| istat=104010
| abitanti=Caragnanesi
| patronu=[[Santa Ghjusta]]
| festa=[[14 maghju]]
| situ = http://www.comune.calangianus.ot.it/
}}
'''Caragnani''' (in [[Lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti ''Calangianus'', in sardu ''Caranzanos''), hè una cumuna di 4.489 abitanti di ò [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. Hè situatu supra un'altupianu [[granitu|graniticu]] à 518 metri sopra à u liveddu di u mari, à i pedi di u monti di [[Limbara]].
== Storia ==
In epica [[preistoria|preistorica]] era Caragnani abitatu, comu tistimunighjani varii ritruvamenti archiulogichi datati di l'ità di u ramu. Ma u primu rifirimentu a u tuponimu si scontra in u [[Medievu]], pricisamenti in [[1162]] cù a bolla di u papa Lisandru III ind'eddu mintuvighja a cappedda ''Santi Jacobi de Calegnano''. Parò avemu nutizii più cuncreti annant'a Caragnani solu suttu a duminazioni aragunesa, quandu in un ducumentu nutarili si trova un trattatu [[Pisa]]nu ind'iddu si cita a ''Villa Calanjanus de Geminis Josso'', prubabilamenti un paesi minureddu di pochi dicini di parsoni.
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}}
{{Comuna di a Pruvincia di Sassari}}
pasd6alazjyn51lng8t8n7392t36515
Richard Jordan Gatling
0
13230
402183
337045
2026-05-24T09:19:59Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402183
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Richard Jordan Gatling.jpg|thumb|200px|Richard Jordan Gatling]]
'''Richard Jordan Gatling''' ([[1818]]-[[1903]]) fù un inventore americanu.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Americanu|Gatling, Richard Jordan]]
[[Categoria:Biugrafia|Gatling, Richard Jordan]]
gdep64waorz581yyskef014q5az72xb
Pruvincia di Nuvara
0
13557
402198
359128
2026-05-24T10:57:38Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402198
wikitext
text/x-wiki
[[File:Provincia di Novara-Stemma.svg|thumb|80px|right|Stemma]]
A '''Pruvincia di Nuvara''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. Hà 88 cumune.
== Storia ==
== Giugrafia ==
A superficia hè 1.339 km² è u so capilocu hè [[Nuvara]].
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Cumporta 361.904 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[categoria:Piemonte]]
t52m63x2t8jidamaokobsxaavt6kr5x
Oschatz
0
14657
402189
364403
2026-05-24T10:35:13Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402189
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Oschatz 002.jpg|thumb|300px|right|Oschatz]]
'''Oschatz''' hè una cità in u [[land (Germania)|land]] di [[Sassonia]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
Hà una superficie di 55 km².
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene à l'incirca 15.000 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cità di a Germania|Oschatz]]
qlicpl1f3axgzcpiu8wc0kw9zp38wdu
Annapolis
0
15089
402206
331481
2026-05-24T11:17:53Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402206
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Annapolis street.jpg|thumb|250px|right| Annapolis]]
'''Annapolis''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Maryland]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 38.394 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America|Maryland]]
h7s0sbsctxdo2ihgvp05a8zs1e949j2
Lloyd Sherr
0
15208
402184
376052
2026-05-24T10:19:44Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402184
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Lloyd Michael Sherr''' ([[28 di ferraghju]], [[1956]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]].
== Biugrafia ==
=== Film ===
[[2007]]: ''Say the Secret Wordìì<br>
2007: ''Fly Me to the Moon''<br>
[[2008]]: ''Gnomes and Trolls: The Secret Chamber''<br>
[[2011]]: ''Cars 2''<br>
[[2013]]: ''Turbo''<br>
[[2017]]: ''Cars 3''<br>
[[2018]]: ''The Last Prince of Atlantis''<br>
[[2026]]: ''Troll Hunters''<br>
[[Categoria:Attore|Sherr, Lloyd]]
[[Categoria:Biugrafia|Sherr, Lloyd]]
[[Categoria:Canadianu|Sherr, Lloyd]]
ft51267ta5m2xdh96i3tt4tyumlcgjz
Caronti
0
16284
402152
382830
2026-05-23T12:19:24Z
Fausta Samaritani
15085
402152
wikitext
text/x-wiki
[[File:Charon by Dore.jpg|240px|thumb|''Caronti'', illustrazioni di [[Gustave Doré]]]]
In a [[riligioni greca]] è in a [[riligioni rumana]], '''Caronti''' (o '''Caronte''') (in [[Lingua greca|grecu]] Χάρων="ferocia alluminata", in [[corsu]] ''Culsu'',<ref>traslittaratu ''Charhov''{{citazioni nicissaria}}</ref>) era u barcaghjolu di l'[[Ade è ancu di l'infernu sicondu Danti (regnu)|Ade]]. Com'è [[psicupompu]] traspurtava i novi morti da una riva à l'altra di u fiumu [[Acheronte (mitulugia)|Acheronti]], ma solu s'è i so cadavari aviani ricivutu i rituali anori funebri (o, in un'antra virsioni, s'eddi dispuniani di una partituccia par pagà u viaghju); quiddu ch'ùn l'avia micca ricivuti (o ch'ùn avia micca a partituccia) era custrettu à errà in eternu senza paci trà i nebbii di u fiumu (o, sicondu parechji autori, par centu anni).
In a [[Grecia antica]] sopravvivia a tradizioni di metta una muneta sottu a lingua di u cadavaru prima di a sipultura. A tradizioni firmeti viva in Grecia finu à ebbichi abbastanza ricenti ed hè prubabilamenti d'urighjina assà antica. Calchì autori susteni chì u prezzu era di dui muneti, missi sopra l'ochji di u defuntu o sottu a lingua.
Nisciuna [[anima]] viva hè mai stata traspurtata da l'altra parti, incù i soli eccezzioni di a dea [[Persefona]], di l'eroi [[Enea]], [[Teseiu]], [[Pirituu]] è [[Erculu]], [[Ulissi|Odisseu]], di l'induvinu [[Orfeu]], di a [[sibilla cumana]] Deifobe, di [[Psyche]], di [[San Paulu]] è di [[Danti Alighieri]].
Caronti hè figliu di [[Erebu]] è [[Notti (mitulugia)|Notti]].
In a [[mitulugia etrusca|riligioni etrusca]] u so currispittivu hè [[Charun]].
== Discrizzioni ==
I dui opari più significativi in i quali si scontra a figura di Caronti sò sicuramenti l'''[[Eneidi]]'' di [[Virghjiliu]] è a ''[[Divina Cummedia]]'' di [[Danti]]. À a fini di u [[V seculu a.C.]], comparisci in a cummedia ''[[I ranochji (Aristofane)|I ranochji]]'' di [[Aristofane]], ind'eddu urla vituperii à la ghjenti chì u circondani. Hè discrittu incù una barba rossa è capeddi bianchi è quissa hè illustrata in a Divina cummedia.
Si dici spessu chì Caronti traspurtava l'animi à traversu u fiumu [[Stige]]; quissa hè mintuvatu in l<nowiki>'</nowiki>''[[Eneidi]]'' <ref>Virghjliu, ''Eneidi'', VI, 369</ref>. Eppuri par parechji fonti, inclusu [[Pausania (giugrafu)|Pausania]] <ref>Pausania, X,28</ref> è, in seguitu, l'''[[Infernu]]'' di [[Danti Alighieri|Danti]], u fiumu era l'[[Acheronti]].
== Caronti virghjilianu in l'''Eneidi'' ==
Caronti hè citatu in l'[[Eneidi]] di [[Publio Virghjiliu Marone|Virghjiliu]] à u [[libru VI]], par a prima volta à u vv. 299. A so figura hè discritta da sprissioni è imagini moltu rozi è realisti.
{{Citazione|lingua=a|lingua2=it|Caronti custudiscia st'acqui è u fiumu è, orrendu timunieri, imbiancatu in tuttu insin'à u baveddu, li si sbarragani l'ochji di fiammi, è surdidu pendi da l'[[umeru|umeri]] u so manteddu annudatu.|[[Eneidi (Libru sestu)|Eneidi]] [[Eneidi - Libru sestu|VI]] [[:s:Eneidi/Libru sestu/VI|298-301]]|Portitor has horrendus aquas et flumina servat<br/>terribuli squalore Charon, u/a/i quali plurima mento <br/> canities inculta iacet, stant lumina flamma, <br/> sordidus ex umeris nodu dependet amictus.}}
{{Citazione|lingua=a|lingua2=it|Eddu, vechju zerricu, ma diu di cruda è verdi vichjaia, spinghji a [[zattera]] incù una partica è guverna i veli è trasporta i corpi nantu à a barca di culori farrignu.|[[Eneidi (Libru sestu)|Eneidi]] [[Eneidi - Libru sestu|VI]] [[:s:Eneidi/Libru sestu/VI|302-304]]|Ipse ratem contu subigit velisque ministrat <br/> et ferruginea subvectat corpora cumba,<br/>iam senior, sed cruda deo viridisque senectus.}}
== Caronti Dantescu in a ''Divina Cummedia'' ==
Ritruvemu in u cantu III di l'infernu i terzini chì discrivini Caronti in varii lati di a so figura:
- com'è vechju è biancu di culori;
{{Citazione|è eccu versu no vena par navi <br/> un vechju, biancu par anticu pelu, <br/> gridendu: "Guai à vò, animi dipravati!
|[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]] [[Infernu - Cantu terzu|III]] [[:s:Divina Cummedia/Infernu/Cantu III|82-84]]}}
- com'è dimoniu siveru, urdinatu è sistematicu.
{{Citazione|Caron dimoniu, incù ochji di brasgia <br/> accinnendu li, tutti i racogli; <br/> batti cù u remu chiunqua si sdraga in terra
|[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]] [[Infernu - Cantu terzu|III]] [[:s:Divina Cummedia/Infernu/Cantu III|109-111]]}}
==In Corsica==
Accadi chì Caronti fussi citatu in a cultura corsa, in particulari:
* in a sprissioni: ''mandà à Caronti'', chi significheghja ''mandà à Caternu''
==Noti==
<references/>
==Bibliugrafia==
*[[Vittoriu Sermonti]], ''Infernu'', Rizzoli 2001.
*[[Umberto Boscu]] è Ghjuvanni Reggio, ''A Divina Cummedia - Infernu'', I Monnier 1988.
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Religione]]
[[categoria:Antichità]]
ba2sslrdcn809wujd4h5sqre4sybeu3
Tiburon
0
16616
402185
394342
2026-05-24T10:23:06Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402185
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Marin (3960476366).jpg|thumb|300px|right|Tiburon]]
'''Tiburon''' (in spagnolu: ''Tiburón'') hè una cità di i [[Stati Uniti]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
Hè situata in a [[cuntea di Marin]], in u Statu di a [[California]].
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
jo73cmwdqz7ioubfguvdcufnf3trh4w
Cuntea di Marin
0
16617
402191
374317
2026-05-24T10:40:58Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402191
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Marin coastline.JPG|thumb|300px|right|Panurama di Marin]]
A '''Cuntea di Marin''' hé una cuntea di i [[Stati Uniti]], in u Statu di [[California]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
anbkskm45wioiwlhzs7rox8b5lz9fjy
Giuconda
0
19277
402170
399573
2026-05-24T08:33:47Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix
402170
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mona_Lisa,_by_Leonardo_da_Vinci,_from_C2RMF_retouched.jpg|thumb|A Giuconda]]
A '''''Giuconda''''' (o ''Ghjuconda''), cunnisciuta ancu com'è '''''Monna Lisa''''', hè un dipintu à [[pittura à oliu|oliu]] annantu à tavula di [[piopu]] {{TA|({{M|77|c|m}} x 53 cm)}} di [[Leunardu da Vinci]]. L'opera hè datevule à u [[1503]]-[[1506]] circa, è cunsirvata in u [[Museiu di u Louvre]] di [[Parigi]]. Hè un' opera emblematica è enimmatica. Si tratta sicuramente di u ritrattu più celebru di u mondu<ref>{{cita|M. Magnano|p. 116}}.</ref>, è ancu d'una di l'opere d'[[arte]] più cunnisciute in u mondu, ogettu di numerosi omagi è ancu di parudie.
U surrisu impercettibile di a ''Giuconda'', cù u so alone di misteru, hà inspiratu tantissime pagine di critica, di litteratura, d'opere d'imaginazione, di studii ancu [[Psicoanalisi|psicoanalitichi]]. Sfughjevule, ironica è sensuale, ''Monna Lisa'' hè stata à quandu amata è idulatrata, à quandu biffata o attaccata<ref>{{cita|M. Magnano|pp. 29-30}}.</ref>. Vera è propria icona di a [[pittura]], hè vista ogni ghjornu da migliaia di persone, tantu ch'è in a grande sala induv'ella hè esposta un curdone deve tene à nutevule distanza i visitadori. In a longa storia di u dipintu ùn sò micca mancati i provi di vandalismu, è ancu un arrubecciu rucambulescu chì in un certu sensu n'hà alimentatu a ligenda.
== Storia ==
=== L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu ===
[[File:Mona Lisa detail eyes.jpg|left|thumb|200px|L'ochji di a Giuconda]]
L'opera ripprisenta tradiziunalmente [[Lisa Gherardini]], vene à dì "Monna" Lisa (un diminutivu di "Madonna" chì avaria oghje u significatu di "Signora"). Quella era a moglia di [[Francescu di u Giucondu]] è vene da quì l'appellazione di "a Giuconda". Leunardu in fine di contu, in quellu periodu di u so terzu sughjornu fiurintinu, stava in e case accantu à [[Palazzu Gondi]] (oghje distrutte) à pochi passi da [[piazza di a Signuria]], chì eranu propriu d'un ramu di a famiglia [[Gherardini]] di [[Montagliari]]. Quessa, in apparenza di faciule identificazione, fù in rialità molta dibattuta da a sturiugrafia artistica è hà com'è fonte antiche un documentu di u [[1525]] induv'elli sò mintuvati parechji dipinti chì si trovanu trà i bè di [[Gian Ghjacumu Caprotti]] dettu "[[Salaì]]", allevu di Leunardu chì suvitò u maestru in Francia, induve l'opera hè minziunata per a prima volta "a Joconda"<ref>Piero. C. Marani, ''A pittura di Leunardu'', in ''Leunardu'', Electa editrice, Milanu 2006, pag. 23.</ref>. In sustegnu di e tistimunianze di Vasari, in u 2005 [[Veit Probst]], storicu è direttore di a [[Bibbiuteca di Heidelberg]] in Germania, hà publicatu un antru per appuntu di u cancelliere fiurintinu Agostino [[Vespucci]], datatu 1503, chì cunferma l'esistenza d'un ritrattu di Lisa di u Giucondu.
Altre identificazione pruposte, in un tempu, sò state [[Catalina Sforza]]<ref>Magdalena Soest: a pruposta si basa annantu à a presunta similarità à u livellu di u visu incù u ''Ritrattu di Catalina Sforza'' - o ''Dama cù i ghjasmini'' - di [[Lurenzu di Credi]] à a [[Pinacoteca civica di Forlì]].</ref>, o a surellastra [[Bianca Maria Sforza|Bianca]]<ref>Ernesto Sularie, ''Giuconda, u voltu è l'anima'', Milanu 2006. L'ipotesi si basa annantu à sumiglianze in studii di u ''[[Codice Atlanticu]]''.</ref> o ancu a mamma stessa di Leunardu, [[Catalina Buti di a Vacca]]<ref>[[Sigmund Freud]], Serge Bramly, ''Rina de Firenza''</ref><ref>Roni Kempler: [http://sites.google.com/site/whothemonalisais2017/ Who the Mona Lisa Is] 2017, TXu 2-064-715, Google Site. [https://www.britannica.com/topic/Mona-Lisa-painting Mona Lisa, painting by Leonardo da Vinci, View article history, Roni Kempler's contributions, Encyclopædia Britannica]</ref>. Una pruposta ricente hè stata quella d'[[Isabella di Aragona (1470-1524)|Isabella di Aragona]], duchessa di Milanu in l'annu [[1489]], inoltre s'hè suppostu chì, a nobile donna ritratta, appartinesse à u casatu di l'[[Imperiale (famiglia)|Imperiale]]<ref>Histoire de la Maison Tartaro Imperiale des origines à nos jours, Belgica (in francese).</ref>. Altri farianu ricullà l'identità à [[Bianca Ghjuvanna Sforza]], figlia ligittimata di [[Ludovico u Moro]].<ref>[http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150922003018/http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ |date=2015-09-22 }} Ville in Italia. Mona Lisa: the story of Leunardu Da Vinci's painting (in inglese).</ref>
=== A Giuconda in Francia ===
[[File:Mona Lisa detail hands.jpg|thumb|200px|left|E mane]]
Fù Leunardu stessu chì purtò incù ellu in [[Francia]] in u [[1516]], a ''Giuconda'', chì puderia esse stata dopu acquistata, incù altre opere, da [[Francescu I di Francia|Francescu I]].
Si sà chì un seculu dopu à, in u [[1625]], un ritrattu chjamatu "a Giuconda" fù discrittu da [[Cassiano da u Pozzu]] trà l'opere di e cullizzione reale francese. Altri indizii facenu pinsà chì finu da u 1542 si truvava trà e decurazione di a ''Salle du bain'' di u [[castellu di Fontainebleau]]<ref>Abbé P. Guilbert, ''Description historique des chateau bourg et forest de Fontainebleau'', 2 vols., Parigi, 1731, Vol. I, pp. 153-159, citatu da Frank Zöllner in ''[http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf Leunardu's portrait of Mona Lisa di u Giucondu]'', 1993, p. 116 è nota 19 à p. 131.</ref>.
Più tarde [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]] fece trasfirisce u dipintu à [[Palazzu di Versailles|Versailles]]. Dopu à a [[Rivoluzione francese]], fù spustatu à u [[Louvre]]. [[Napulione Buonaparte|Napuleone Bonaparte]] u fece mette in a so camera, ma dopu turrò à u Louvre. Durente a [[guerra Franca-Prussiana]] di u [[1870]]-[[1871]] fù missu à u riparu in un situ nascostu.
=== L'arrubecciu ===
[[File:Mona Lisa stolen-1911.jpg|thumb|200px|right|Spaziu biotu annantu à a parete di u Louvre in seguitu à l'affurtu di u 1911]]
L'affurtu di a ''Giuconda'' succese a notte trà dumenica 20 è luni 21 aostu di u [[1911]], prima d'un ghjornu di chjusura di u museiu. D l'arrubecciu s'accorse luni stessu un cupistu, [[Louis Béroud]], chì avia avutu u permessu per riproduce l'opera à porte chjuse<ref name=G>{{Vcite web |title="Curiusità" in u situ di l'Hotel Giuconda |url=http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm |accessdate=2015-07-14 |archive-date=2011-06-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110626043851/http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm }}</ref>. A nutizia di l'arrubecciu fù ufficializata solu u ghjornu dopu chì, ancu à l'epica ùn era micca raru ch'è l'opere fussenu cacciate di manera tempuranea per esse fotugrafate.
[[File:Monalisa uffizi 1913.jpg|thumb|250x250px|A Giuconda in mostra in a Galleria di l'Offizii di Firenza, in u [[1913]]. U direttore di u Museiu Ghjuvanni Poggi (à dritta) controlla u dipintu.]]
Era a prima volta ch'è un dipintu era arrubatu in un museiu, è ancu di più di l'impurtanza di u Louvre, è per assai a pulizza branculava in u bughju. Fù suspittatu u pueta francese [[Guillaume Apollinaire]] chì fù arristatu (avia dichjaratu di vulè distrughje i capilavori di tutti i musei per fà postu à l'[[avanguardie storiche|arte novu]]) è cunduttu in prigione u 7 sittembre: u so arrestu si basava annantu à una calunnia da parte di u so amante di tandu Honoré Géri Pieret, chì l'accusò d'avè tinutu parechji statuette antiche arrubate da u museiu. Ancu [[Pablo Picasso]] fù interrugatu, ma, com'è Apollinaire, fù in seguitu rilasciatu. I suspetti casconu ancu annantu à l'[[Imperu tedescu]], nimicu di a Francia, fendu l'ipotesi d'un arrubecciu di Statu. Mentre crescianu i suspetti è e pulemiche (si scuprì ch'è l'uniche misure di sicurezza aduttate da u museiu cunsistianu in u fattu d'avè addistratu à u [[judo]] un gruppu di guardii). Si principiò à pinsà ch'è u capilavoru era persu per sempre: [[Franz Kafka]] vide una cornice biota è pocu dopu u postu lasciatu da a Giuconda annantu à a parete fù presu da u ''Ritrattu di Baldassarre Castiglione'' di [[Raffaello Sanzio|Raffaellu]].
In rialità un exi-impiigatu di u Louvre, [[Vincenzo Peruggia]], originariu di [[Dumenza]], piccula cità in i circondi di [[Luino]], cunvintu ch'è u dipintu appartenia à l'Italia è ùn duvissi dunque micca firmà in Francia, l'avia arrubatu, rinchjudendu si di notte in una lughjetta è, avendu ci passatu a nuttata, escendu da u museiu à pedi incù u quatru sottu u mantellu. Ne avia muntatu ellu stessu a vitrina di vetru, è sapia dunque com'è caccià lu. Escì incù a calma: dumandò ancu à un operaiu un aiutu per esce da u museiu, chì era sparita a manechja di u purtone d'intrata. Messa l'opera in una valisgia, posta sottu u lettu d'una pinsione di [[Parigi]], a custudì per vint'ottu mesi è a purtò dopu in u so paese d'origine, à [[Luino]], incù l'intenzione di "rigalà la à l'Italia", ottinendu da qualchiadunu e garanzie chì u quatru averia da firmà in u so paese. Cunsiderava difatti, per isbagliu, ch'è l'opera era stata arrubata durente e [[spuliazione napuleoniche]].
Peruggia in u [[1913]] andò à [[Fiurenza|Firenza]], per rivende l'opera per pochi soldi. Si rivolse à l'[[antiquariu]] fiurintinu Alfredo Geri, chì ricevite una lettera firmata "Leunardu" ind'ellu era scrittu ch'è « U quatru hè in e me mane, appartene à l'Italia perchè Leunardu hè talianu » incù una pruposta di ristituzione per un pagamentu di {{formatnum:500000}} lire "per e spese". Incuriusitu, l' 11 dicembre [[1913]], l'antiquariu fissò un appuntamentu in a so stanza numeru 20 à u terzu pianu di l'Hotel Tripoli, in [[via de Cerretani]] (albergu chì dopu cambiò u so nome in Hotel Giuconda), accumpagnatu da u direttore di tandu di l'[[Uffizii]] [[Ghjuvanni Poggi]]. I dui si accorsenu ch'è l'opera ùn era micca unu di i numerosi falsi in circulazione, ma l'originale propriu è a si fecinu cunsignà per "verificà ne l'autanticità". In u frattempu Peruggia s'è ne andò à spassu per a cità, ma fù ritruvatu è arristatu. U latru, finalemente prucissatu, fù cunsideratu cum'è "mentalmente ritardatu" è cundannatu à una pena d'un annu è quindici ghjorni di prigione, chì fubbenu dopu ridutti à setti mesi è quindici ghjorni. A so difesa si basò tutta annantu à u patriuttismu è suscitò qualchì simpatia in Italia. Dichjarò ch'ellu avia passatu dui anni "rumantichi" incù a ''Giuconda'' appesa annantu à u so tavulinu di cucina.
Prufitendu di u clima amichevule chì regnava tandu in i rapporti trà Italia è Francia, u dipintu ricuperatu fù esibitu in l'Italia sana: prima à l' [[Galleria di l'Uffizi|Uffizii]] in Firenza<ref>{{Vcite web |title=A Giuconda à l'Uffizii |url=http://www.polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ |accessdate=2015-07-15 |archive-date=2015-09-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150905054454/http://polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ }}</ref>, eppo à l'ambasciata di [[Francia]] di [[Palazzu Farnese (Roma)|Palazzu Farnese]] à [[Roma]], infine à a [[Galleria Borghese]] (in occasione di u [[Nativa]]), prima di u so ritornu definitivu à u Louvre. A ''Monna Lisa'' ghjunse in Francia à [[Modane]], annantu à un vagone speciale di e [[Ferrovie taliane]], accolta in grande pompa da l'auturità francese, per ghjunghje dopu in Parigi induve, in u ''Salon Carré'', l'aspittavanu u Presidente di a Ripublica francese è tuttu u Guvernu.
==Citazione==
Hè citata a Giuconda in a canzone tradiziunale [[Cun voi o madamicella|''Cun voi o madamicella'']]:
:Ùn ti ne ricordi piùne
:À la funtana di l'onda
:Ti parlava pettu pettu
:O la mio capelli bionda
:À mè mi parii bella
:Ancu più ch'è la [[Gioconda]].
==Note==
<references/>
== Da vede dinù ==
[[Ponte autopurtante di Leonardu da Vinci]]
[[Categoria:Leunardu da Vinci]]
[[Categoria:Pintura]]
lqvnesku2kc4kbjv2gpu7i3y6qbk5ni
402171
402170
2026-05-24T08:35:12Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinù */
402171
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mona_Lisa,_by_Leonardo_da_Vinci,_from_C2RMF_retouched.jpg|thumb|A Giuconda]]
A '''''Giuconda''''' (o ''Ghjuconda''), cunnisciuta ancu com'è '''''Monna Lisa''''', hè un dipintu à [[pittura à oliu|oliu]] annantu à tavula di [[piopu]] {{TA|({{M|77|c|m}} x 53 cm)}} di [[Leunardu da Vinci]]. L'opera hè datevule à u [[1503]]-[[1506]] circa, è cunsirvata in u [[Museiu di u Louvre]] di [[Parigi]]. Hè un' opera emblematica è enimmatica. Si tratta sicuramente di u ritrattu più celebru di u mondu<ref>{{cita|M. Magnano|p. 116}}.</ref>, è ancu d'una di l'opere d'[[arte]] più cunnisciute in u mondu, ogettu di numerosi omagi è ancu di parudie.
U surrisu impercettibile di a ''Giuconda'', cù u so alone di misteru, hà inspiratu tantissime pagine di critica, di litteratura, d'opere d'imaginazione, di studii ancu [[Psicoanalisi|psicoanalitichi]]. Sfughjevule, ironica è sensuale, ''Monna Lisa'' hè stata à quandu amata è idulatrata, à quandu biffata o attaccata<ref>{{cita|M. Magnano|pp. 29-30}}.</ref>. Vera è propria icona di a [[pittura]], hè vista ogni ghjornu da migliaia di persone, tantu ch'è in a grande sala induv'ella hè esposta un curdone deve tene à nutevule distanza i visitadori. In a longa storia di u dipintu ùn sò micca mancati i provi di vandalismu, è ancu un arrubecciu rucambulescu chì in un certu sensu n'hà alimentatu a ligenda.
== Storia ==
=== L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu ===
[[File:Mona Lisa detail eyes.jpg|left|thumb|200px|L'ochji di a Giuconda]]
L'opera ripprisenta tradiziunalmente [[Lisa Gherardini]], vene à dì "Monna" Lisa (un diminutivu di "Madonna" chì avaria oghje u significatu di "Signora"). Quella era a moglia di [[Francescu di u Giucondu]] è vene da quì l'appellazione di "a Giuconda". Leunardu in fine di contu, in quellu periodu di u so terzu sughjornu fiurintinu, stava in e case accantu à [[Palazzu Gondi]] (oghje distrutte) à pochi passi da [[piazza di a Signuria]], chì eranu propriu d'un ramu di a famiglia [[Gherardini]] di [[Montagliari]]. Quessa, in apparenza di faciule identificazione, fù in rialità molta dibattuta da a sturiugrafia artistica è hà com'è fonte antiche un documentu di u [[1525]] induv'elli sò mintuvati parechji dipinti chì si trovanu trà i bè di [[Gian Ghjacumu Caprotti]] dettu "[[Salaì]]", allevu di Leunardu chì suvitò u maestru in Francia, induve l'opera hè minziunata per a prima volta "a Joconda"<ref>Piero. C. Marani, ''A pittura di Leunardu'', in ''Leunardu'', Electa editrice, Milanu 2006, pag. 23.</ref>. In sustegnu di e tistimunianze di Vasari, in u 2005 [[Veit Probst]], storicu è direttore di a [[Bibbiuteca di Heidelberg]] in Germania, hà publicatu un antru per appuntu di u cancelliere fiurintinu Agostino [[Vespucci]], datatu 1503, chì cunferma l'esistenza d'un ritrattu di Lisa di u Giucondu.
Altre identificazione pruposte, in un tempu, sò state [[Catalina Sforza]]<ref>Magdalena Soest: a pruposta si basa annantu à a presunta similarità à u livellu di u visu incù u ''Ritrattu di Catalina Sforza'' - o ''Dama cù i ghjasmini'' - di [[Lurenzu di Credi]] à a [[Pinacoteca civica di Forlì]].</ref>, o a surellastra [[Bianca Maria Sforza|Bianca]]<ref>Ernesto Sularie, ''Giuconda, u voltu è l'anima'', Milanu 2006. L'ipotesi si basa annantu à sumiglianze in studii di u ''[[Codice Atlanticu]]''.</ref> o ancu a mamma stessa di Leunardu, [[Catalina Buti di a Vacca]]<ref>[[Sigmund Freud]], Serge Bramly, ''Rina de Firenza''</ref><ref>Roni Kempler: [http://sites.google.com/site/whothemonalisais2017/ Who the Mona Lisa Is] 2017, TXu 2-064-715, Google Site. [https://www.britannica.com/topic/Mona-Lisa-painting Mona Lisa, painting by Leonardo da Vinci, View article history, Roni Kempler's contributions, Encyclopædia Britannica]</ref>. Una pruposta ricente hè stata quella d'[[Isabella di Aragona (1470-1524)|Isabella di Aragona]], duchessa di Milanu in l'annu [[1489]], inoltre s'hè suppostu chì, a nobile donna ritratta, appartinesse à u casatu di l'[[Imperiale (famiglia)|Imperiale]]<ref>Histoire de la Maison Tartaro Imperiale des origines à nos jours, Belgica (in francese).</ref>. Altri farianu ricullà l'identità à [[Bianca Ghjuvanna Sforza]], figlia ligittimata di [[Ludovico u Moro]].<ref>[http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150922003018/http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ |date=2015-09-22 }} Ville in Italia. Mona Lisa: the story of Leunardu Da Vinci's painting (in inglese).</ref>
=== A Giuconda in Francia ===
[[File:Mona Lisa detail hands.jpg|thumb|200px|left|E mane]]
Fù Leunardu stessu chì purtò incù ellu in [[Francia]] in u [[1516]], a ''Giuconda'', chì puderia esse stata dopu acquistata, incù altre opere, da [[Francescu I di Francia|Francescu I]].
Si sà chì un seculu dopu à, in u [[1625]], un ritrattu chjamatu "a Giuconda" fù discrittu da [[Cassiano da u Pozzu]] trà l'opere di e cullizzione reale francese. Altri indizii facenu pinsà chì finu da u 1542 si truvava trà e decurazione di a ''Salle du bain'' di u [[castellu di Fontainebleau]]<ref>Abbé P. Guilbert, ''Description historique des chateau bourg et forest de Fontainebleau'', 2 vols., Parigi, 1731, Vol. I, pp. 153-159, citatu da Frank Zöllner in ''[http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf Leunardu's portrait of Mona Lisa di u Giucondu]'', 1993, p. 116 è nota 19 à p. 131.</ref>.
Più tarde [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]] fece trasfirisce u dipintu à [[Palazzu di Versailles|Versailles]]. Dopu à a [[Rivoluzione francese]], fù spustatu à u [[Louvre]]. [[Napulione Buonaparte|Napuleone Bonaparte]] u fece mette in a so camera, ma dopu turrò à u Louvre. Durente a [[guerra Franca-Prussiana]] di u [[1870]]-[[1871]] fù missu à u riparu in un situ nascostu.
=== L'arrubecciu ===
[[File:Mona Lisa stolen-1911.jpg|thumb|200px|right|Spaziu biotu annantu à a parete di u Louvre in seguitu à l'affurtu di u 1911]]
L'affurtu di a ''Giuconda'' succese a notte trà dumenica 20 è luni 21 aostu di u [[1911]], prima d'un ghjornu di chjusura di u museiu. D l'arrubecciu s'accorse luni stessu un cupistu, [[Louis Béroud]], chì avia avutu u permessu per riproduce l'opera à porte chjuse<ref name=G>{{Vcite web |title="Curiusità" in u situ di l'Hotel Giuconda |url=http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm |accessdate=2015-07-14 |archive-date=2011-06-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110626043851/http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm }}</ref>. A nutizia di l'arrubecciu fù ufficializata solu u ghjornu dopu chì, ancu à l'epica ùn era micca raru ch'è l'opere fussenu cacciate di manera tempuranea per esse fotugrafate.
[[File:Monalisa uffizi 1913.jpg|thumb|250x250px|A Giuconda in mostra in a Galleria di l'Offizii di Firenza, in u [[1913]]. U direttore di u Museiu Ghjuvanni Poggi (à dritta) controlla u dipintu.]]
Era a prima volta ch'è un dipintu era arrubatu in un museiu, è ancu di più di l'impurtanza di u Louvre, è per assai a pulizza branculava in u bughju. Fù suspittatu u pueta francese [[Guillaume Apollinaire]] chì fù arristatu (avia dichjaratu di vulè distrughje i capilavori di tutti i musei per fà postu à l'[[avanguardie storiche|arte novu]]) è cunduttu in prigione u 7 sittembre: u so arrestu si basava annantu à una calunnia da parte di u so amante di tandu Honoré Géri Pieret, chì l'accusò d'avè tinutu parechji statuette antiche arrubate da u museiu. Ancu [[Pablo Picasso]] fù interrugatu, ma, com'è Apollinaire, fù in seguitu rilasciatu. I suspetti casconu ancu annantu à l'[[Imperu tedescu]], nimicu di a Francia, fendu l'ipotesi d'un arrubecciu di Statu. Mentre crescianu i suspetti è e pulemiche (si scuprì ch'è l'uniche misure di sicurezza aduttate da u museiu cunsistianu in u fattu d'avè addistratu à u [[judo]] un gruppu di guardii). Si principiò à pinsà ch'è u capilavoru era persu per sempre: [[Franz Kafka]] vide una cornice biota è pocu dopu u postu lasciatu da a Giuconda annantu à a parete fù presu da u ''Ritrattu di Baldassarre Castiglione'' di [[Raffaello Sanzio|Raffaellu]].
In rialità un exi-impiigatu di u Louvre, [[Vincenzo Peruggia]], originariu di [[Dumenza]], piccula cità in i circondi di [[Luino]], cunvintu ch'è u dipintu appartenia à l'Italia è ùn duvissi dunque micca firmà in Francia, l'avia arrubatu, rinchjudendu si di notte in una lughjetta è, avendu ci passatu a nuttata, escendu da u museiu à pedi incù u quatru sottu u mantellu. Ne avia muntatu ellu stessu a vitrina di vetru, è sapia dunque com'è caccià lu. Escì incù a calma: dumandò ancu à un operaiu un aiutu per esce da u museiu, chì era sparita a manechja di u purtone d'intrata. Messa l'opera in una valisgia, posta sottu u lettu d'una pinsione di [[Parigi]], a custudì per vint'ottu mesi è a purtò dopu in u so paese d'origine, à [[Luino]], incù l'intenzione di "rigalà la à l'Italia", ottinendu da qualchiadunu e garanzie chì u quatru averia da firmà in u so paese. Cunsiderava difatti, per isbagliu, ch'è l'opera era stata arrubata durente e [[spuliazione napuleoniche]].
Peruggia in u [[1913]] andò à [[Fiurenza|Firenza]], per rivende l'opera per pochi soldi. Si rivolse à l'[[antiquariu]] fiurintinu Alfredo Geri, chì ricevite una lettera firmata "Leunardu" ind'ellu era scrittu ch'è « U quatru hè in e me mane, appartene à l'Italia perchè Leunardu hè talianu » incù una pruposta di ristituzione per un pagamentu di {{formatnum:500000}} lire "per e spese". Incuriusitu, l' 11 dicembre [[1913]], l'antiquariu fissò un appuntamentu in a so stanza numeru 20 à u terzu pianu di l'Hotel Tripoli, in [[via de Cerretani]] (albergu chì dopu cambiò u so nome in Hotel Giuconda), accumpagnatu da u direttore di tandu di l'[[Uffizii]] [[Ghjuvanni Poggi]]. I dui si accorsenu ch'è l'opera ùn era micca unu di i numerosi falsi in circulazione, ma l'originale propriu è a si fecinu cunsignà per "verificà ne l'autanticità". In u frattempu Peruggia s'è ne andò à spassu per a cità, ma fù ritruvatu è arristatu. U latru, finalemente prucissatu, fù cunsideratu cum'è "mentalmente ritardatu" è cundannatu à una pena d'un annu è quindici ghjorni di prigione, chì fubbenu dopu ridutti à setti mesi è quindici ghjorni. A so difesa si basò tutta annantu à u patriuttismu è suscitò qualchì simpatia in Italia. Dichjarò ch'ellu avia passatu dui anni "rumantichi" incù a ''Giuconda'' appesa annantu à u so tavulinu di cucina.
Prufitendu di u clima amichevule chì regnava tandu in i rapporti trà Italia è Francia, u dipintu ricuperatu fù esibitu in l'Italia sana: prima à l' [[Galleria di l'Uffizi|Uffizii]] in Firenza<ref>{{Vcite web |title=A Giuconda à l'Uffizii |url=http://www.polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ |accessdate=2015-07-15 |archive-date=2015-09-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150905054454/http://polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ }}</ref>, eppo à l'ambasciata di [[Francia]] di [[Palazzu Farnese (Roma)|Palazzu Farnese]] à [[Roma]], infine à a [[Galleria Borghese]] (in occasione di u [[Nativa]]), prima di u so ritornu definitivu à u Louvre. A ''Monna Lisa'' ghjunse in Francia à [[Modane]], annantu à un vagone speciale di e [[Ferrovie taliane]], accolta in grande pompa da l'auturità francese, per ghjunghje dopu in Parigi induve, in u ''Salon Carré'', l'aspittavanu u Presidente di a Ripublica francese è tuttu u Guvernu.
==Citazione==
Hè citata a Giuconda in a canzone tradiziunale [[Cun voi o madamicella|''Cun voi o madamicella'']]:
:Ùn ti ne ricordi piùne
:À la funtana di l'onda
:Ti parlava pettu pettu
:O la mio capelli bionda
:À mè mi parii bella
:Ancu più ch'è la [[Gioconda]].
==Note==
<references/>
== Da vede dinù ==
[[Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci]]
[[Categoria:Leunardu da Vinci]]
[[Categoria:Pintura]]
91mvhgv1bfxeqyo94swo0rqu0zgvlyd
Leunardu da Vinci
0
20151
402169
399636
2026-05-24T08:26:52Z
Fausta Samaritani
15085
categurie
402169
wikitext
text/x-wiki
[[File:Leonardo self.jpg|thumb|200px|''|Autoritrattu'' (1513 circa), [[Torinu]], Biblioteca Reale]]
'''Leonardo di ser Piero da Vinci''' ([[Anchianu]], [[Vinci]], [[15 d'aprile]] [[1452]] - [[Amboise]], [[2 di maghju]] [[1519]]) hè statu un [[architettu]], [[anatomistu]], [[inventore]], [[ingegneru]], [[scultore]], [[geometru]], [[pittore]] è [[scienziatu]] [[Italia|italianu]].
== Biugrafia ==
== Da vede dinò ==
[[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Architettu|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Pittore|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Leunardu da Vinci]]
[[Categoria:Talianu|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]]
1u2rmjadvendgc66sjyz9laa3k8s76s
402172
402169
2026-05-24T08:36:52Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */ link
402172
wikitext
text/x-wiki
[[File:Leonardo self.jpg|thumb|200px|''|Autoritrattu'' (1513 circa), [[Torinu]], Biblioteca Reale]]
'''Leonardo di ser Piero da Vinci''' ([[Anchianu]], [[Vinci]], [[15 d'aprile]] [[1452]] - [[Amboise]], [[2 di maghju]] [[1519]]) hè statu un [[architettu]], [[anatomistu]], [[inventore]], [[ingegneru]], [[scultore]], [[geometru]], [[pittore]] è [[scienziatu]] [[Italia|italianu]].
== Biugrafia ==
== Da vede dinò ==
* [[Giuconda]]
* [[Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci]]
[[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Architettu|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Pittore|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Leunardu da Vinci]]
[[Categoria:Talianu|da Vinci, Leunardu]]
[[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]]
a0mw3kczhquej7blab0gpilwbxgzfg6
Culsu (lighjenda)
0
20276
402151
396608
2026-05-23T12:13:48Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402151
wikitext
text/x-wiki
Ind'a [[mitulugia]] [[Corsica|corso]]-[[Etruchi|etrusca]], '''Culsu''' (o ''Charun'', o ''Charu'', o ''Caronte'' in [[Lingua italiana|italianu]]) ghjè una furia chì vigila nantu à a porta d'intrata di l'oltretomba.
=== Discrizzioni ===
{{Legenda di Corsica}}
[[Categoria:Mitulugia]]
l8m2lyfi7r9ah0gnn4p9ei0xklqhtg5
402153
402151
2026-05-23T12:22:10Z
Fausta Samaritani
15085
redirect Questa pagina hè stata mantenuta cum'è un redirectu per evità di rompe ligami, sia interni sia esterni, chì puderanu esse fatte à u nome di pagina antica
402153
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Caronti]]
mwdsza8dqzndpenct3xjyb2bmyeoih4
SORARU
0
20919
402210
380794
2026-05-24T11:29:06Z
Fausta Samaritani
15085
402210
wikitext
text/x-wiki
'''SORARU''' (in giapponu そらる,[[Miyagi]], [[3 di nuvembre]] [[1988]]) hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|SORARU]]
[[Categoria:Biugrafia|SORARU]]
2dn05xtvh1ht1h86j6q7ilvdpx969b4
402211
402210
2026-05-24T11:30:27Z
Fausta Samaritani
15085
402211
wikitext
text/x-wiki
'''SORARU''' (in giapponu そらる,[[Miyagi]], [[3 nuvembri]] [[1988]]) hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|SORARU]]
[[Categoria:Biugrafia|SORARU]]
jlnv6c540pzmf1sd3jdlrkl2zvg7fak
402213
402211
2026-05-24T11:33:58Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402213
wikitext
text/x-wiki
'''SORARU''' (in giapponu そらる,[[Miyagi]], [[3 nuvembri]] [[1988]]) hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|SORARU]]
[[Categoria:Biugrafia|SORARU]]
[[Categoria:Giappunese|SORARU]]
82b0c4jyl084q2yjgdmnawyvgeeznzk
Matías Vecino
0
20935
402193
365408
2026-05-24T10:45:13Z
Fausta Samaritani
15085
file, categuria
402193
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Uruguay 2 - Ecuador 1 - 161110 (11) (Matías Vecino).jpg|thumb|200px|right|Matías Vecino]]
'''Matías Vecino Falero''' (Canelones, [[24 d'aostu]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di pallò [[Uruguai|uruguaianu]], di l'[[Inter Milanu]] è di l'Uruguai.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Pallò|Vecino, Matías]]
[[Categoria:Biugrafia|Vecino, Matías]]
[[Categoria:Uruguaianu|Vecino, Matías]]
btas12pxt0uvj4k4r0vy70lkm1hzcch
Furcina (flora)
0
22807
402159
398590
2026-05-23T14:51:52Z
Fausta Samaritani
15085
redirect Questa pagina hè stata mantenuta cum'è un redirectu per evità di rompe ligami, sia interni sia esterni, chì puderanu esse fatte à u nome di pagina antica
402159
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Erodium moschatum]]
nfe73rqbbda41cn8fvui585xpls1bjg
Maistrale
0
22911
402186
383159
2026-05-24T10:26:18Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402186
wikitext
text/x-wiki
{{Rosa di i venti}}
[[File:Mistral gagnant Plages du Prado, Marseille.jpg|thumb|300px|right|''Mistral gagnant Plages du Prado, Marseille'']]
U '''Maistrale ''' hè un ventu chì soffia in u [[Mare Terraniu]].
=== Discrizzioni ===
Hè un ventu fretu è asciuttu, chì vene da u [[Nordupunente]].
{{Ventu di Corsica}}
[[Categoria:Ventu]]
3377atlkkzta4ligino8sz13msd9v2r
Époxy
0
23393
402216
399865
2026-05-24T11:44:56Z
Fausta Samaritani
15085
/* Usi di resina epossidica */
402216
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
==== Introduzione ====
A resina epossidica hè un materiale polimericu chì hè utilizzatu in parechji settori [[Industria|industriali]], cumprese a fabricazione di composti, pavimenti, adesivi è stampi per i prudutti di [[plastica]]. In questu articulu, avemu da piglià un ochju detallatu à a resina epossidica, e so proprietà è usi.
[[File:Chicago Closed Cell Spray Foam Insulation In Wall.jpg|thumb|250px|right|Époxy spray]]
==== Definizione di resina epossidica ====
A resina epossidica hè un polimeru termoset chì hè custituitu da una resina epossidica è un indurente. A resina epossidica hè un compostu urgànicu chì cuntene gruppi epossidichi, mentre chì l'enduritore hè un compostu chì reagisce cù i gruppi epossidici per furmà un ligame covalente, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri.
==== Pruprietà di resina epossidica ====
A resina epossidica hà parechje proprietà chì a facenu utile in una larga varietà di applicazioni. Prima di tuttu, hè assai resistente à i sustanzi [[Chimica|chimichi]], chì u face utile in ambienti duri cum'è fabbriche chimiche è laboratorii. Hè ancu assai resistente à l'umidità, a corrosione è a fatigue, facendu un materiale di scelta per strutture sottumessi à un altu stress meccanicu.
Inoltre, a resina epossidica hè assai resistente à alte temperature è fiamme, facendu un materiale ideale per l'applicazioni aerospaziali è di difesa. Hè ancu assai resistente à l'usura è à l'impattu, chì u face utile per pavimenti industriali.
Infine, a resina epossidica hè un materiale assai durable è resistente à i [[raggi UV]], facendu una scelta populari per l'applicazioni outdoor cum'è barche è ponti.
==== Usi di resina epossidica ====
A resina epossidica hè aduprata in una larga varietà di applicazioni, chì varieghja da cumposti è adesivi rinfurzati cù fibra, à pavimenti è stampi per i prudutti di plastica.
In i composti rinforzati di fibra, a resina epossidica hè aduprata cum'è una matrice per a [[fibra di vetru]], [[carbone]] o altri materiali di rinforzu. I composti rinforzati in fibra offrenu una resistenza eccellente à u stress meccanicu è sò dunque aduprati in applicazioni cum'è parti di aerei, barche è equipaghji sportivi.
In l'adesivi, a resina epossidica hè aduprata per unisce una larga varietà di materiali, cumpresi [[Metallo|metalli]], plastica è composti. L'adesivi di resina epossidica sò assai forti è furnisce una adesione eccellente, facendu una scelta populari per l'applicazioni industriali.
U pavimentu in resina epossidica hè faciule da pulisce, resistente à i chimichi è offre una eccellente resistenza à l'usura è à l'impattu. Sò cumunimenti usati in fabbriche, magazzini, garages è centri di dati.
I stampi per i prudutti di plastica sò ancu fatti di resina epossidica. A resina epossidica hè aduprata per creà stampi resistenti à l'usura è à l'alte temperature, facendu una scelta populari per a produzzione di pezzi di plastica.
Infine, a resina epossidica hè ancu usata in l'arti è l'artisgiani per creà ghjuvelli, sculture è decorazioni. A hè aduprata per cast pezzi trasparenti chì ponu esse culurati è incrustati cù materiali cum'è gemme è cunchiglia.
==== Fabricazione di resina epossidica ====
A resina epossidica hè fatta mischjendu a resina epossidica cun un induritore. A mistura hè poi riscaldata per attivà a reazzione trà a resina epossidica è l'enduritore, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri.
Ci hè parechje variazioni di resina epossidica, ognunu cù e so proprietà è usi. Per esempiu, additivi ponu esse aghjuntu à a resina epossidica per mudificà e so proprietà, cum'è a conduttività elettrica o a flessibilità.
Sicurezza è precauzioni quandu si usa a resina epossidica
A resina epossidica hè un materiale assai sicuru quandu si usa bè. Tuttavia, pò esse irritanti per a pelle è l'ochji, per quessa, hè impurtante di portà l'equipaggiu protettivu cum'è guanti è occhiali di sicurezza quandu manipule a resina epossidica.
Inoltre, a resina epossidica deve esse trattata in ambienti ben ventilati postu chì libera fumi dannosi quandu si riscalda. Hè impurtante ancu di seguità i tempi di cure cunsigliati per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi.
==== Cunclusioni ====
A resina epossidica hè un materiale versatile chì hè utilizzatu in una larga varietà di applicazioni industriali, cummerciale è artistiche. Havi assai proprietà utili, cumprese una alta resistenza à i chimichi, l'usura è a fatigue.
Tuttavia, a resina epossidica deve esse trattata cun cura per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi. In seguitu à e precauzioni di sicurezza adattate, a resina epossidica hè un materiale sicuru è efficace chì continuarà à esse usatu in parechje applicazioni in u futuru.
[[Categoria:Industria]]
rxfqa6zmsvf9co6omxtc36fq3lv6f3d
402219
402216
2026-05-24T11:54:34Z
Fausta Samaritani
15085
/* Usi di resina epossidica */
402219
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
==== Introduzione ====
A resina epossidica hè un materiale polimericu chì hè utilizzatu in parechji settori [[Industria|industriali]], cumprese a fabricazione di composti, pavimenti, adesivi è stampi per i prudutti di [[plastica]]. In questu articulu, avemu da piglià un ochju detallatu à a resina epossidica, e so proprietà è usi.
[[File:Chicago Closed Cell Spray Foam Insulation In Wall.jpg|thumb|250px|right|Époxy spray]]
==== Definizione di resina epossidica ====
A resina epossidica hè un polimeru termoset chì hè custituitu da una resina epossidica è un indurente. A resina epossidica hè un compostu urgànicu chì cuntene gruppi epossidichi, mentre chì l'enduritore hè un compostu chì reagisce cù i gruppi epossidici per furmà un ligame covalente, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri.
==== Pruprietà di resina epossidica ====
A resina epossidica hà parechje proprietà chì a facenu utile in una larga varietà di applicazioni. Prima di tuttu, hè assai resistente à i sustanzi [[Chimica|chimichi]], chì u face utile in ambienti duri cum'è fabbriche chimiche è laboratorii. Hè ancu assai resistente à l'umidità, a corrosione è a fatigue, facendu un materiale di scelta per strutture sottumessi à un altu stress meccanicu.
Inoltre, a resina epossidica hè assai resistente à alte temperature è fiamme, facendu un materiale ideale per l'applicazioni aerospaziali è di difesa. Hè ancu assai resistente à l'usura è à l'impattu, chì u face utile per pavimenti industriali.
Infine, a resina epossidica hè un materiale assai durable è resistente à i [[raggi UV]], facendu una scelta populari per l'applicazioni outdoor cum'è barche è ponti.
==== Usi di resina epossidica ====
A resina epossidica hè aduprata in una larga varietà di applicazioni, chì varieghja da cumposti è adesivi rinfurzati cù fibra, à pavimenti è stampi per i prudutti di plastica.
In i composti rinforzati di fibra, a resina epossidica hè aduprata cum'è una matrice per a [[Lana di vetru|fibra di vetru]], [[carbone]] o altri materiali di rinforzu. I composti rinforzati in fibra offrenu una resistenza eccellente à u stress meccanicu è sò dunque aduprati in applicazioni cum'è parti di aerei, barche è equipaghji sportivi.
In l'adesivi, a resina epossidica hè aduprata per unisce una larga varietà di materiali, cumpresi [[Metallo|metalli]], plastica è composti. L'adesivi di resina epossidica sò assai forti è furnisce una adesione eccellente, facendu una scelta populari per l'applicazioni industriali.
U pavimentu in resina epossidica hè faciule da pulisce, resistente à i chimichi è offre una eccellente resistenza à l'usura è à l'impattu. Sò cumunimenti usati in fabbriche, magazzini, garages è centri di dati.
I stampi per i prudutti di plastica sò ancu fatti di resina epossidica. A resina epossidica hè aduprata per creà stampi resistenti à l'usura è à l'alte temperature, facendu una scelta populari per a produzzione di pezzi di plastica.
Infine, a resina epossidica hè ancu usata in l'arti è l'artisgiani per creà ghjuvelli, sculture è decorazioni. A hè aduprata per cast pezzi trasparenti chì ponu esse culurati è incrustati cù materiali cum'è gemme è cunchiglia.
==== Fabricazione di resina epossidica ====
A resina epossidica hè fatta mischjendu a resina epossidica cun un induritore. A mistura hè poi riscaldata per attivà a reazzione trà a resina epossidica è l'enduritore, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri.
Ci hè parechje variazioni di resina epossidica, ognunu cù e so proprietà è usi. Per esempiu, additivi ponu esse aghjuntu à a resina epossidica per mudificà e so proprietà, cum'è a conduttività elettrica o a flessibilità.
Sicurezza è precauzioni quandu si usa a resina epossidica
A resina epossidica hè un materiale assai sicuru quandu si usa bè. Tuttavia, pò esse irritanti per a pelle è l'ochji, per quessa, hè impurtante di portà l'equipaggiu protettivu cum'è guanti è occhiali di sicurezza quandu manipule a resina epossidica.
Inoltre, a resina epossidica deve esse trattata in ambienti ben ventilati postu chì libera fumi dannosi quandu si riscalda. Hè impurtante ancu di seguità i tempi di cure cunsigliati per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi.
==== Cunclusioni ====
A resina epossidica hè un materiale versatile chì hè utilizzatu in una larga varietà di applicazioni industriali, cummerciale è artistiche. Havi assai proprietà utili, cumprese una alta resistenza à i chimichi, l'usura è a fatigue.
Tuttavia, a resina epossidica deve esse trattata cun cura per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi. In seguitu à e precauzioni di sicurezza adattate, a resina epossidica hè un materiale sicuru è efficace chì continuarà à esse usatu in parechje applicazioni in u futuru.
[[Categoria:Industria]]
dzdzcmgcyvh5einweknbmqqpi8v45s3
Festa di a Regione Lombardia
0
23438
402200
387902
2026-05-24T11:06:21Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix, categuria
402200
wikitext
text/x-wiki
[[File:BattagliaLegnano.jpg|thumb|250px|right|A battaglia di Legnanu]]
A '''Festa di a Regione Lombardia''' hè a celebrazziune regionale [[Lombardia|lombarda]] che ricorda la [[battaglia di Legnanu]], dove i lombardi anu battutu u Imperu, pe a sua libertà.
=== Discrizzioni ===
Se festeghja i [[29 di maghju]].
[[Categoria:Lombardia]]
98a8u5vt2ubqecm1kbuen1ggmknrgfg
402202
402200
2026-05-24T11:09:04Z
Fausta Samaritani
15085
402202
wikitext
text/x-wiki
[[File:BattagliaLegnano.jpg|thumb|250px|right|A battaglia di Legnanu]]
A '''Festa di a Regione Lombardia''' hè a celebrazziune regionale [[Lombardia|lombarda]] che ricorda la [[battaglia di Legnanu]], dove i lombardi anu battutu u Imperu, pe a sua libertà.
=== Discrizzioni ===
Se festeghja i [[29 di maghju]].
[[Categoria:Lumbardia]]
59jpcyrnledib6fru3zco1olqk8l2y6
Erodium moschatum
0
24050
402160
386979
2026-05-23T15:34:31Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402160
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Erodium moschatum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_(8441089910).jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Erodium moschatum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Geraniales]]
|-----
| Famiglia
| [[Geraniaceae]]
|-----
| Generu
| [[Erodium]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Erodium moschatum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">William Aiton, 1789</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_kz05.jpg|250px]]
|-----
|}
''Erodium moschatum'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Geraniaceae]].
==Descrizzione==
''Erodium moschatum'' hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da e so foglie frastagliate in lobi prufondi è i so fiori dillicati di culore rusulatu pallidu à purpureu. I fiori sò ragruppati in gaspe è sgaghjanu un profume muscatu distintivu.
===Sinonimi===
Erodium moschatum hà par sinonimi:
- Erodium allotrichum Steud.<br>
- Erodium allotrichum Steud. Ex Hà. Rich.<br>
- Erodium australi Salzm.<br>
- Erodium australi Salzm. Ex Nyman.<br>
- Erodium dentatum Dum. Cours.<br>
- Erodium dentatum Dumort.<br>
- Erodium moschatum var. Maculatum Merri.<br>
- Erodium moschatum var. Minor Rouy Foucaud.<br>
- Erodium moschatum var. Moschatum.<br>
- Erodium moschatum var. Praecox Infasciuleghja.<br>
- Erodium robertianum C.A.Mey.<br>
- Erodium robertianum C.A.Mey. Ex Nyman.<br>
- Geranium cicutarium var. Moschatum L.<br>
- Geranium moschatum (L.) L.<br>
==Ripartizione==
''Erodium moschatum'' hè originariu di u bacinu mediterraniu, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in Europa, in Africa suprana, in Asia occidentale è in America suprana. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e pratuline, e dune di rena è i bordi di stradone.
''Erodium moschatum'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Erodium moschatum'' hè una pianta annuale chì si riproduce da i so granelli. Fiurisce da maghju à sittembre, pruducendu numerose fiori chì attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu firmà durmente in a terra mentre longhe periodi prima di germinà. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà culonie dense, ciò chì li permette di fà cuncurrenza à altre spezie vegetale indigene.
==Tassonumia==
''Erodium moschatum'' appartene à u generu Erodium, chì ragruppa circa 60 spezie di piante erbacee. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Erodium cicutarium è Erodium malacoides. U generu Erodium hè strettamente ligatu à u generu Geranium, ma si distingue da e so foglie più frastagliate è i so fiori più chjuchi.=== Sinonimi ===
==Cunsirvazione==
''Erodium moschatum'' hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à culunizà sfarenti ambienti ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie vegetale indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione è prisirvà l'ecusistemi naturali. Hè impurtante di surviglià è di limità l'espansione di 'ssa pianta cù u fine di prisirvà l'equilibriu eculogicu di l'ambienti induv'si hè stabilita.
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Erodium_moschatum ''Erodium moschatum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Geraniaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
puuj16qxxcupqqrga24i6x589t2mylu
402162
402160
2026-05-23T15:37:49Z
Fausta Samaritani
15085
402162
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Erodium moschatum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_(8441089910).jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Erodium moschatum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Geraniales]]
|-----
| Famiglia
| [[Geraniaceae]]
|-----
| Generu
| [[Erodium]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Erodium moschatum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">William Aiton, 1789</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_kz05.jpg|250px]]
|-----
|}
''Erodium moschatum'' (in [[corsu]]: ''Furcina'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Geraniaceae]].
==Descrizzione==
''Erodium moschatum'' hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da e so foglie frastagliate in lobi prufondi è i so fiori dillicati di culore rusulatu pallidu à purpureu. I fiori sò ragruppati in gaspe è sgaghjanu un profume muscatu distintivu.
===Sinonimi===
Erodium moschatum hà par sinonimi:
- Erodium allotrichum Steud.<br>
- Erodium allotrichum Steud. Ex Hà. Rich.<br>
- Erodium australi Salzm.<br>
- Erodium australi Salzm. Ex Nyman.<br>
- Erodium dentatum Dum. Cours.<br>
- Erodium dentatum Dumort.<br>
- Erodium moschatum var. Maculatum Merri.<br>
- Erodium moschatum var. Minor Rouy Foucaud.<br>
- Erodium moschatum var. Moschatum.<br>
- Erodium moschatum var. Praecox Infasciuleghja.<br>
- Erodium robertianum C.A.Mey.<br>
- Erodium robertianum C.A.Mey. Ex Nyman.<br>
- Geranium cicutarium var. Moschatum L.<br>
- Geranium moschatum (L.) L.<br>
==Ripartizione==
''Erodium moschatum'' hè originariu di u bacinu mediterraniu, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in Europa, in Africa suprana, in Asia occidentale è in America suprana. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e pratuline, e dune di rena è i bordi di stradone.
''Erodium moschatum'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Erodium moschatum'' hè una pianta annuale chì si riproduce da i so granelli. Fiurisce da maghju à sittembre, pruducendu numerose fiori chì attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu firmà durmente in a terra mentre longhe periodi prima di germinà. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà culonie dense, ciò chì li permette di fà cuncurrenza à altre spezie vegetale indigene.
==Tassonumia==
''Erodium moschatum'' appartene à u generu Erodium, chì ragruppa circa 60 spezie di piante erbacee. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Erodium cicutarium è Erodium malacoides. U generu Erodium hè strettamente ligatu à u generu Geranium, ma si distingue da e so foglie più frastagliate è i so fiori più chjuchi.=== Sinonimi ===
==Cunsirvazione==
''Erodium moschatum'' hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à culunizà sfarenti ambienti ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie vegetale indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione è prisirvà l'ecusistemi naturali. Hè impurtante di surviglià è di limità l'espansione di 'ssa pianta cù u fine di prisirvà l'equilibriu eculogicu di l'ambienti induv'si hè stabilita.
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Erodium_moschatum ''Erodium moschatum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Geraniaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
mon2o3vbzybjxpr42mgxjicvtvk03s8
Polly Holliday
0
26277
402207
398147
2026-05-24T11:20:25Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402207
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Polly Holliday Flo.jpg|thumb|250px|right|Polly Holliday, [[1976]]]]
'''Polly Dean Holliday''' hè un attrice [[USA|americana]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Holliday, Polly]]
[[Categoria:Americanu|Holliday, Polly]]
[[Categoria:Biugrafia|Holliday, Polly]]
f0deb690a4puzpw4y5u7y5yhft98914
402208
402207
2026-05-24T11:22:07Z
Fausta Samaritani
15085
402208
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Polly Holliday Flo.jpg|thumb|250px|right|Polly Holliday, [[1976]]]]
'''Polly Dean Holliday''' hè un attrice [[USA|americana]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attrice|Holliday, Polly]]
[[Categoria:Americanu|Holliday, Polly]]
[[Categoria:Biugrafia|Holliday, Polly]]
[[Categoria:Attori americani|Holliday, Polly]]
sjrqa63ftgg0yiwwlvy994wo4m211m1
Geraniaceae
0
26333
402161
399840
2026-05-23T15:35:39Z
Fausta Samaritani
15085
402161
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bloody Crane's-bill Geranium sanguineum Harlow Museum & Walled Gardens, Essex.jpg|thumb|200px|right|''Geranium sanguineum'']]
'''Geraniaceae'''.
=== Pianti ===
;E
[[Erodium botrys]]<br>
[[Erodium chium]]<br>
[[Erodium ciconium]]<br>
[[Erodium cicutarium]]<br>
[[Erodium malacoides]]<br>
[[Erodium moschatum]] (''Furcina'')<br>
[[Erodium salzmannii]]<br>
;G
[[Geranium columbinum]]<br>
[[Geranium dissectum]]<br>
[[Geranium lucidum]]<br>
[[Geranium molle]]<br>
[[Geranium nodosum]]<br>
[[Geranium pusillum]]<br>
[[Geranium pyrenaicum]]<br>
[[Geranium robertianum]]<br>
[[Geranium rotundifolium]]<br>
[[Geranium sylvaticum]]<br>
[[Categoria:Geraniaceae]]
niornyxpm2yvix2q87vfobtinny46zq
E. G. Daily
0
26424
402194
399570
2026-05-24T10:46:59Z
Fausta Samaritani
15085
402194
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Elizabeth Daily 2018.jpg|thumb|Daily, [[2018]]]]
'''Elizabeth Ann Guttman''' hè un attrice americana.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Daily, E. G.]]
[[Categoria:Americanu|Daily, E. G.]]
45pwu880ewyzk660tcogk2p93nxtxol
402195
402194
2026-05-24T10:47:46Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402195
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Elizabeth Daily 2018.jpg|thumb|Daily, [[2018]]]]
'''Elizabeth Ann Guttman''' hè un attrice americana.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Daily, E. G.]]
[[Categoria:Americanu|Daily, E. G.]]
[[Categoria:Biugrafia|Daily, E. G.]]
d9o1pcx7hyk26xb15yq12d5r1brxe9t
Aegithalidae
0
26458
402196
399817
2026-05-24T10:51:26Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402196
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aegithalos caudatus in flight, Lodz (Poland) (js) 07.jpg|thumb|250px|right|''Aegithalos caudatus'']]
[[File:Aegithalos caudatus juveniles.JPG|thumb|250px|right|''Aegithalos caudatus'']]
Famiglia di i '''Aegithalidae'''.
=== Listinu di i Aegithalidae ===
;A
[[Aegithalos caudatus]]
[[Categoria:Aegithalidae]]
svpsh3qr95fz1ycbu573o14hnk01md2
Carapidae
0
26560
402190
400221
2026-05-24T10:39:26Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402190
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Carapidae'''.
[[File:Onuxodon fowleri (10.7717-peerj.2930) Figure 5 (cropped).png|thumb|300px|right|''[[Onuxodon fowleri]]'']]
[[File:L'aurin (Carapus acus) (Ifremer 00707-81879 - 34841).jpg|thumb|300px|right|''Carapus acus'']]
=== Listinu di i Carapidae ===
;C
[[Carapus acus]]<br>
[[Categoria:Carapidae]]
93sm09hqwtsia5livq187bkz148mp3k
Molossidae
0
26736
402182
400850
2026-05-24T09:18:06Z
Fausta Samaritani
15085
file
402182
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Molossidae'''.
[[File:Lasiurus borealis.jpg|thumb|160px|right|''[[Lasiurus borealis]]'']]
[[File:Juvenile male eastern red bat.JPG|thumb|200px|right|''Lasiurus borealis'']]
=== Listinu di Molossidae ===
;T
[[Tadarida teniotis]]<br>
[[Categoria:Molossidae]]
h3g1x944uuielk9184fc43dqwowfri0
Hydrobatidae
0
26749
402209
400891
2026-05-24T11:25:27Z
Fausta Samaritani
15085
file
402209
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Hydrobatidae'''.
[[File:Ashystormpetrel.jpeg|thumb|220px|right|''[[Oceanudroma homochroa]]'']]
[[File:Ma - Hydrobates pelagicus - 1.jpg|thumb|250px|right|''Hydrobates pelagicus'']]
=== Listinu di i Hydrobatidae ===
;H
[[Hydrobates pelagicus]]<br>
[[Categoria:Hydrobatidae]]
l254b9glnnhsdhnv2jtx4ffrkm0w0fx
1705
0
26939
402155
402097
2026-05-23T14:28:28Z
Fausta Samaritani
15085
402155
wikitext
text/x-wiki
U '''1705''' (MDCCV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1701|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709}}
[[File:Alegoría de África Juan Barcelón y Abellán.jpg|thumb|200px|right|''Alegoria di l'Africa'', da [[Luca Giordano]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1705] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
1fgw5j778z3z4eit3hvhbesmjea7tby
1706
0
26955
402154
2026-05-23T14:28:02Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1706
402154
wikitext
text/x-wiki
U '''1706''' (MDCCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1706] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
qumwlwhhui2807n56z2kcov07crqr3r
402163
402154
2026-05-23T15:42:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
402163
wikitext
text/x-wiki
U '''1706''' (MDCCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710}}
[[File:Siege of Nice in 1705 (engraving in Almanach pour l'an de grace MDCCVI, 1706).png|thumb|300px|right|Conquista di Nizza]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1706] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
kbx3thh5yuyy13dhkdt5659id40e7xg
1707
0
26956
402156
2026-05-23T14:30:21Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1707
402156
wikitext
text/x-wiki
U '''1707''' (MDCCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1707] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
jdbhojphzpe9v95p026s19br4y9fhde
402164
402156
2026-05-23T15:45:21Z
Fausta Samaritani
15085
file
402164
wikitext
text/x-wiki
U '''1707''' (MDCCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711}}
[[File:Scottin le Jeune, Le Jardin Royal, in Dionis, Cours d'operations..., 1707.png|thumb|300px|right|Parigi, Ghjardinu di i pianti]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1707] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
iszbjyqpb1sdi96ld84uadpuv2wft5p
1708
0
26957
402157
2026-05-23T14:32:07Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1708
402157
wikitext
text/x-wiki
U '''1708''' (MDCCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1708] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ih45v7e2pgdd27yrtgcinm5dwcjiwwo
402158
402157
2026-05-23T14:37:39Z
Fausta Samaritani
15085
file
402158
wikitext
text/x-wiki
U '''1708''' (MDCCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712}}
[[File:Herman Moll Map of Europe.jpg|thumb|500px|right|Mappa di l'Europa (1708)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1708] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
s6j5hr3pwh0lygtijwhk9gezi6lg4bk
Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci
0
26958
402165
2026-05-23T18:42:14Z
~2026-30713-79
28205
Pàgina creata cù "[[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]] U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichji, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressio..."
402165
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]]
U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichji, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da l’attritu trà i pezzi di legnu chì a cumponenu.
== Discrizzione ==
U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu.
== Cuntestu ==
[[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]]
U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata.
Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu.
== Studiu di u cuncettu ==
In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30.
[[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]]
U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza.
== Riferimenti ==
<references />
edezhzh9k6sypphzgzezti49rpg6kto
402166
402165
2026-05-23T18:42:37Z
~2026-30713-79
28205
402166
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]]
U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichje, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da l’attritu trà i pezzi di legnu chì a cumponenu.
== Discrizzione ==
U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu.
== Cuntestu ==
[[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]]
U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata.
Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu.
== Studiu di u cuncettu ==
In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30.
[[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]]
U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza.
== Riferimenti ==
<references />
h2v15l5vb8dnjhw814i8u5ed86rgp0u
402167
402166
2026-05-23T18:50:05Z
~2026-30713-79
28205
402167
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]]
U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichje, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da a frizzione trà i pezzi di legnu chì a cumponenu.
== Discrizzione ==
U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu.
== Cuntestu ==
[[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]]
U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata.
Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu.
== Studiu di u cuncettu ==
In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30.
[[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]]
U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza.
== Riferimenti ==
<references />
kpbd3s33caojbv2wiy6j6l14121mnxb
402168
402167
2026-05-24T08:22:20Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix
402168
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|250px|right|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]]
U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichje, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da a frizzione trà i pezzi di legnu chì a cumponenu.
== Discrizzione ==
U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu.
== Cuntestu ==
[[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|250px|right|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]]
U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata.
Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu.
== Studiu di u cuncettu ==
In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30.
[[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|250px|right|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]]
U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza.
== Riferimenti ==
<references />
[[Categoria:Leunardu da Vinci]]
59ip95y4dk553sywm92ix0khht2am82
Categoria:Leunardu da Vinci
14
26959
402173
2026-05-24T08:42:02Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
402173
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Talianu]]
3rj30x5i7tbauem9w4cn6k9c6rgqfhl
402174
402173
2026-05-24T08:47:02Z
Fausta Samaritani
15085
file
402174
wikitext
text/x-wiki
[[File:Balista - Leonardo da Vinci.jpg|thumb|200px|right|Balestra, da Leunardu da Vinci]]
<br>
[[Categoria:Talianu]]
e062f3rayr6uktuk3dt6dfilmfn2v4g
Categoria:Pomatomidae
14
26960
402176
2026-05-24T08:54:06Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402176
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Scombriformes]]
afg4no0mpy64nbqv1rh27xwquu04krm
Pomatomidae
0
26961
402177
2026-05-24T08:57:34Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402177
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Pomatomidae'''.
=== Listinu di i Pomatomidae ===
;P
[[Pomatomus saltatrix]]<br>
[[Categoria:Pomatomidae]]
2y68ng53b5uf249zjspf5ishf7iw4s5
402178
402177
2026-05-24T09:02:24Z
Fausta Samaritani
15085
file
402178
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Pomatomidae'''.
[[File:Very Large Bluefish.JPG|thumb|250px|right|''Pomatomus saltatrix'']]
=== Listinu di i Pomatomidae ===
;P
[[Pomatomus saltatrix]]<br>
[[Categoria:Pomatomidae]]
rrt5uvwy6qrcd4f354vnrcp37md7g9e
402179
402178
2026-05-24T09:06:42Z
Fausta Samaritani
15085
file
402179
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Pomatomidae'''.
[[File:Very Large Bluefish.JPG|thumb|250px|right|''Pomatomus saltatrix'']]
[[File:Pomatomus saltatrix 3.jpg|thumb|250px|right|''Pomatomus saltatrix'']]
=== Listinu di i Pomatomidae ===
;P
[[Pomatomus saltatrix]]<br>
[[Categoria:Pomatomidae]]
t0kt78roegy6c2qb3ap7u9e7ltrkhoz
Lana di vetru
0
26962
402192
2026-05-24T10:43:52Z
~2026-30713-79
28205
Pàgina creata cù "[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]] '''A lana di vetru''' hè un silicatu amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l’edilizia è in i silenziatori di i veiculi à mutore endotermicu. == Pruduzzione == A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una temperatura cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di vetru è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l’aghjunta d’un ligante chì f..."
402192
wikitext
text/x-wiki
[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]]
'''A lana di vetru''' hè un silicatu amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l’edilizia è in i silenziatori di i veiculi à mutore endotermicu.
== Pruduzzione ==
A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una temperatura cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di vetru è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l’aghjunta d’un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate.
== Pruprietà ==
[[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|Lana di vetru imprudata cum’è isulante]]
Stu materiale hà a capacità d’esse: isulante termicu, isulante acusticu, fonoassurbente o incombustibile.
Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d’aria, isuleghja da u calore. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore.
A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d’isulanti, cum’è u suvaru, chì hè assai caru.
Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a lana di petra.
f6prl8vp5xp8yibc22lg646r0me5qsg
402217
402192
2026-05-24T11:50:24Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402217
wikitext
text/x-wiki
[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]]
'''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i veiculi à mutore endotermicu.
== Pruduzzione ==
A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate.
== Pruprietà ==
[[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]]
Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile.
Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u calore. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore.
A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru.
Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]].
[[Categoria:Industria]]
f6bevqsz76c82ozcmx32cx8nfcag93d
402218
402217
2026-05-24T11:53:09Z
Fausta Samaritani
15085
402218
wikitext
text/x-wiki
[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]]
'''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i [[Vittura|veiculi]] à mutore endotermicu.
== Pruduzzione ==
A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate.
== Pruprietà ==
[[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]]
Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile.
Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u [[calore]]. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore.
A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru.
Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]].
[[Categoria:Industria]]
e6g55c87pzondfr3o70y1atsw3c9w1l
402220
402218
2026-05-24T11:58:59Z
Fausta Samaritani
15085
link
402220
wikitext
text/x-wiki
[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]]
'''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i [[Vittura|veiculi]] à mutore endotermicu.
== Pruduzzione ==
A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate.
== Pruprietà ==
[[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]]
Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile.
Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u [[calore]]. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore.
A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru.
Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]].
== Da vede dinò ==
* [[Époxy]] (resina epossidica)
[[Categoria:Industria]]
ozpadqydsdly2wd6rek9yuz777qa7x0