Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Ornitolugia 0 14 402149 392995 2026-05-23T12:03:45Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 402149 wikitext text/x-wiki [[File:Moevenjunges.jpg|thumb|200px|right|Misura di un acellu]] L''''ornitolugia''', o ''urnitulugia'', o ''urnitologia'' o ''ornotologia'', hè una disciplina di a [[zoolugia]] chì studieghja l'[[acelli]]. === Discrizzione === [[Categoria:Acelli|Ornitolugia]] [[Categoria:Zoologia|Ornitolugia]] c2qiffm878q2fz0gbnjhptbr6uygov1 3 nuvembri 0 1856 402212 391714 2026-05-24T11:32:37Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402212 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''3 nuvembri''' hè u 307esimu ghjornu (u 308esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * [[1868]]: [[Ulysses S. Grant]] hè elettu [[Presidenti di i Stati Uniti d'America|Presidente]] di i [[SUA]]. * [[1896]]: [[William McKinley]] hè elettu Presidente mericanu. == Nascite == [[1988]]: [[SORARU]], cantadore giappunesu. == Morte == <gallery> Henri Matisse, 1913, photograph by Alvin Langdon Coburn.jpg|<small>[[Henri Matisse]] (* [[Le Cateau-Cambrésis]], [[31 di dicembre]] [[1869]]; † [[Nizza]], 3 di nuvembri [[1954]])</small> </gallery> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Laurina'''. '''Laurina''', vergine è martira, hè una santa corsa di l'epica di santa Divota. Serebbi nata in Aleria. In Aleria esistia una chjesa di Santa Laurina. U titulu era appicciatu à un canunicatu. D'altre chjese eranu in Omessa, Corti, Vivariu è Corscia. Ghjambattista Imperiali, vescu d'Aleria in Cervioni, hà alzatu a festa in ritu doppiu di prima classa cù uttava. Etimolugia, casate è nomi: Cf Lurenzu (10 agostu).[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] 78t2qjyp0be2umz6gs316d9rw7wak78 402214 402212 2026-05-24T11:34:32Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402214 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''3 nuvembri''' hè u 307esimu ghjornu (u 308esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == * [[1868]]: [[Ulysses S. Grant]] hè elettu [[Presidenti di i Stati Uniti d'America|Presidente]] di i [[SUA]]. * [[1896]]: [[William McKinley]] hè elettu Presidente mericanu. == Nascite == [[1988]]: [[SORARU]], musicante giappunesu. == Morte == <gallery> Henri Matisse, 1913, photograph by Alvin Langdon Coburn.jpg|<small>[[Henri Matisse]] (* [[Le Cateau-Cambrésis]], [[31 di dicembre]] [[1869]]; † [[Nizza]], 3 di nuvembri [[1954]])</small> </gallery> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Laurina'''. '''Laurina''', vergine è martira, hè una santa corsa di l'epica di santa Divota. Serebbi nata in Aleria. In Aleria esistia una chjesa di Santa Laurina. U titulu era appicciatu à un canunicatu. D'altre chjese eranu in Omessa, Corti, Vivariu è Corscia. Ghjambattista Imperiali, vescu d'Aleria in Cervioni, hà alzatu a festa in ritu doppiu di prima classa cù uttava. Etimolugia, casate è nomi: Cf Lurenzu (10 agostu).[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] 990zledj9rf3je8510muxr5g7i4wc1s Fiumorbu (fiume) 0 6330 402180 370811 2026-05-24T09:13:44Z Fausta Samaritani 15085 402180 wikitext text/x-wiki [[Image:Fiumorbo-18.JPG|thumb|250px|right|U Fiumorbu]] U '''Fiumorbu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] siq9se5lpnkqhe1o7yir7zg0ziwp5qs Fiumaltu 0 6337 402205 370817 2026-05-24T11:14:41Z Fausta Samaritani 15085 file 402205 wikitext text/x-wiki [[File:Fium"Alto au pont d'Acitaja à Penta di Cassinca.jpg|thumb|200px|right|Fium'Alto a u pont d'Acitaja à Penta di Cassinca]] U '''Fiumaltu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 6uc6dywc8x4ilp4ht6m78f81zqpldu0 Stabiacciu 0 6342 402187 370822 2026-05-24T10:28:54Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402187 wikitext text/x-wiki [[File:Stabiacciu.JPG|thumb|250px|right|U Stabiacciu]] [[File:Stabiacciu.png|thumb|200px|right|U Stabiacciu]] U '''Stabiacciu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] owcjn0n2qeyn8z35br0n167rsn01ntv Osu 0 6345 402150 370825 2026-05-23T12:06:21Z Fausta Samaritani 15085 file 402150 wikitext text/x-wiki [[File:Lac de l'Ospedale .jpg|thumb|250px|right|Lavu di l'Ospedale]] L''''Osu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 40peronbajie18txhuwh0wmnkt1fhex Isula Piana 0 6905 402181 370939 2026-05-24T09:15:15Z Fausta Samaritani 15085 402181 wikitext text/x-wiki [[Image:Isula Piana.jpg|thumb|250px|right|thumb|L'isulottu di Piana]] L''''[[Isula Piana]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] j4j4n15snny8nvzz1t32fkuab6trx0i Campi Bisenzio 0 7502 402203 400770 2026-05-24T11:10:15Z Fausta Samaritani 15085 402203 wikitext text/x-wiki [[File:Campi b 1.jpg|thumb|250px|right|Campi Bisenzio]] '''Campi di Bisenzio''' hè una cumuna [[tuscana|toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 41.098 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 9goduybsel2e6u57s33p8cs7j364d4x Lumbardia 0 8113 402201 382486 2026-05-24T11:07:50Z Fausta Samaritani 15085 402201 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Lumbardia | nomeUfficiale=Lombardia/Lumbardia | blasone=Flag of Lombardy square.svg | bandera=Flag of Lombardy.svg | capilocu=Milanu | superficia=23.865 | pupulazione=9.815.700 | densita=411 | pruvincie= <li>{{IT-BG}}</li> <li>{{IT-BS}}</li> <li>{{IT-CO}}</li> <li>{{IT-CR}}</li> <li>{{IT-LC}}</li> <li>{{IT-LO}}</li> <li>{{IT-MN}}</li> <li>{{IT-MI}}</li> <li>{{IT-MB}}</li> <li>{{IT-PV}}</li> <li>{{IT-SO}}</li> <li>{{IT-VA}}</li> | cumune=1546 | situ=http://www.regione.lombardia.it/ | carta=Lombardy in Italy.svg }} A '''Lumbardia''' hè una [[regioni taliane|regione]] [[Italia|taliana]]. ==Da vede dinò== *[[Predore]] *[[Sondrio]] *[[Bergamu]] *[[Villa d'Adda]] *[[Castel Goffredo]] *[[Pavia]] *[[Festa di a Regione Lombardia]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] m1h37c10wrztudj2umwxrfmoq0a94o6 Moldavia 0 11328 402199 371326 2026-05-24T11:01:36Z Fausta Samaritani 15085 fix 402199 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Moldova.svg|thumb|120px|right|Bandera]] [[File:Moldova.png|thumb|200px|right|A Moldavia]] A '''Moldavia''' (Moldova) hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale hè [[Chisinau]]). == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{Europa}} [[Categoria:Moldavia]] 4l4inxi3mech19vh85u09i1zdjdjpa1 Chişinău 0 11337 402204 375373 2026-05-24T11:11:57Z Fausta Samaritani 15085 fix 402204 wikitext text/x-wiki [[Image:Kišiněv, budova vlády a Vítězný oblouk (2019-03-16; 01).jpg|thumb|250px|right|Chişinău, Palazzu di u Governu]] '''Chişinău''' hè a capitale di a [[Moldavia]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Moldavia]] 2iy0ij2onj72acc6r9ind2cn4g4udlf Colin Greenwood 0 11358 402197 378920 2026-05-24T10:53:52Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 402197 wikitext text/x-wiki [[File:CGreenwood2006-06Radiohead.jpg|thumb|250px|right|Colin Greenwood]] '''Colin Greenwood''' hè u bassistu di u [[gruppu di rock]] [[Radiohead]]. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia|Greenwood, Colin]] [[Categoria:Musicante|Greenwood, Colin]] [[Categoria:Britannicu|Greenwood, Colin]] 1kscft0mxolr756mlg73x71ocmjcwls Mandulinu 0 12234 402215 350534 2026-05-24T11:38:28Z Fausta Samaritani 15085 file 402215 wikitext text/x-wiki [[File:Neapolitan mandolin 001.jpg|thumb|200px|right|Mandulinu napulitanu]] U '''mandulinu''' hè una spezia di [[chitarra]] ma più corte. A so cascia hè tonda. === Discrizzioni === === Da vede dinò === *[[Cialamella]] *[[Riberbula]] *[[Vuvuzela]] *[[À cappella]] [[Categoria:Strumenti musicali]] 1ckgpidtebu03hr0z8ag3o17rk3lk8s Inglese britannicu 0 12317 402188 332777 2026-05-24T10:31:54Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402188 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Signpost on the Bronte Way, Haworth - geograph.org.uk - 5139649.jpg|thumb|250px|right|''Bronte Falls'']] L''''inglese britannicu''' (''British English'') hè a variante di l'[[lingua inglese|inglese]] parlata in u [[Regnu Unitu]]. === Dicrizzioni === [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Britannicu]] jocji7y0xj9na546i33oivx950dorg9 Caragnani 0 12437 402175 374761 2026-05-24T08:51:36Z Fausta Samaritani 15085 fix 402175 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Caragnani [[File:Chiesa_Calangianus.jpg|thumb|center|A ghjesgia seicintesca di Santa Ghjusta]] | blasone=Calangianus-Stemma.png | nomeUfficiale=Calangianus | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=SS |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 55 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 12 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 67 |mappaY = 204 | altitudine=518 | superficia=126,35 | pupulazione=4.489 | annu=2007 | densita=36,74 | merre=Gio Martino Loddo | posta=07023 | telefunu=[[079]] | istat=104010 | abitanti=Caragnanesi | patronu=[[Santa Ghjusta]] | festa=[[14 maghju]] | situ = http://www.comune.calangianus.ot.it/ }} '''Caragnani''' (in [[Lingua italiana|talianu]] è ufficialmenti ''Calangianus'', in sardu ''Caranzanos''), hè una cumuna di 4.489 abitanti di ò [[Pruvincia di Sassari|pruvincia di Sassari]], in u rughjonu storicu di a [[Gaddura]]. Hè situatu supra un'altupianu [[granitu|graniticu]] à 518 metri sopra à u liveddu di u mari, à i pedi di u monti di [[Limbara]]. == Storia == In epica [[preistoria|preistorica]] era Caragnani abitatu, comu tistimunighjani varii ritruvamenti archiulogichi datati di l'ità di u ramu. Ma u primu rifirimentu a u tuponimu si scontra in u [[Medievu]], pricisamenti in [[1162]] cù a bolla di u papa Lisandru III ind'eddu mintuvighja a cappedda ''Santi Jacobi de Calegnano''. Parò avemu nutizii più cuncreti annant'a Caragnani solu suttu a duminazioni aragunesa, quandu in un ducumentu nutarili si trova un trattatu [[Pisa]]nu ind'iddu si cita a ''Villa Calanjanus de Geminis Josso'', prubabilamenti un paesi minureddu di pochi dicini di parsoni. == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} {{Comuna di a Pruvincia di Sassari}} pasd6alazjyn51lng8t8n7392t36515 Richard Jordan Gatling 0 13230 402183 337045 2026-05-24T09:19:59Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402183 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Jordan Gatling.jpg|thumb|200px|Richard Jordan Gatling]] '''Richard Jordan Gatling''' ([[1818]]-[[1903]]) fù un inventore americanu. === Biugrafia === [[Categoria:Americanu|Gatling, Richard Jordan]] [[Categoria:Biugrafia|Gatling, Richard Jordan]] gdep64waorz581yyskef014q5az72xb Pruvincia di Nuvara 0 13557 402198 359128 2026-05-24T10:57:38Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402198 wikitext text/x-wiki [[File:Provincia di Novara-Stemma.svg|thumb|80px|right|Stemma]] A '''Pruvincia di Nuvara''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. Hà 88 cumune. == Storia == == Giugrafia == A superficia hè 1.339 km² è u so capilocu hè [[Nuvara]]. == Monumenti == == Demugrafia == Cumporta 361.904 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[categoria:Piemonte]] t52m63x2t8jidamaokobsxaavt6kr5x Oschatz 0 14657 402189 364403 2026-05-24T10:35:13Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402189 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Oschatz 002.jpg|thumb|300px|right|Oschatz]] '''Oschatz''' hè una cità in u [[land (Germania)|land]] di [[Sassonia]]. == Storia == == Giugrafia == Hà una superficie di 55 km². == Monumenti == == Demugrafia == Tene à l'incirca 15.000 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cità di a Germania|Oschatz]] qlicpl1f3axgzcpiu8wc0kw9zp38wdu Annapolis 0 15089 402206 331481 2026-05-24T11:17:53Z Fausta Samaritani 15085 fix 402206 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Annapolis street.jpg|thumb|250px|right| Annapolis]] '''Annapolis''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Maryland]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 38.394 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America|Maryland]] h7s0sbsctxdo2ihgvp05a8zs1e949j2 Lloyd Sherr 0 15208 402184 376052 2026-05-24T10:19:44Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402184 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Lloyd Michael Sherr''' ([[28 di ferraghju]], [[1956]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. == Biugrafia == === Film === [[2007]]: ''Say the Secret Wordìì<br> 2007: ''Fly Me to the Moon''<br> [[2008]]: ''Gnomes and Trolls: The Secret Chamber''<br> [[2011]]: ''Cars 2''<br> [[2013]]: ''Turbo''<br> [[2017]]: ''Cars 3''<br> [[2018]]: ''The Last Prince of Atlantis''<br> [[2026]]: ''Troll Hunters''<br> [[Categoria:Attore|Sherr, Lloyd]] [[Categoria:Biugrafia|Sherr, Lloyd]] [[Categoria:Canadianu|Sherr, Lloyd]] ft51267ta5m2xdh96i3tt4tyumlcgjz Caronti 0 16284 402152 382830 2026-05-23T12:19:24Z Fausta Samaritani 15085 402152 wikitext text/x-wiki [[File:Charon by Dore.jpg|240px|thumb|''Caronti'', illustrazioni di [[Gustave Doré]]]] In a [[riligioni greca]] è in a [[riligioni rumana]], '''Caronti''' (o '''Caronte''') (in [[Lingua greca|grecu]] Χάρων="ferocia alluminata", in [[corsu]] ''Culsu'',<ref>traslittaratu ''Charhov''{{citazioni nicissaria}}</ref>) era u barcaghjolu di l'[[Ade è ancu di l'infernu sicondu Danti (regnu)|Ade]]. Com'è [[psicupompu]] traspurtava i novi morti da una riva à l'altra di u fiumu [[Acheronte (mitulugia)|Acheronti]], ma solu s'è i so cadavari aviani ricivutu i rituali anori funebri (o, in un'antra virsioni, s'eddi dispuniani di una partituccia par pagà u viaghju); quiddu ch'ùn l'avia micca ricivuti (o ch'ùn avia micca a partituccia) era custrettu à errà in eternu senza paci trà i nebbii di u fiumu (o, sicondu parechji autori, par centu anni). In a [[Grecia antica]] sopravvivia a tradizioni di metta una muneta sottu a lingua di u cadavaru prima di a sipultura. A tradizioni firmeti viva in Grecia finu à ebbichi abbastanza ricenti ed hè prubabilamenti d'urighjina assà antica. Calchì autori susteni chì u prezzu era di dui muneti, missi sopra l'ochji di u defuntu o sottu a lingua. Nisciuna [[anima]] viva hè mai stata traspurtata da l'altra parti, incù i soli eccezzioni di a dea [[Persefona]], di l'eroi [[Enea]], [[Teseiu]], [[Pirituu]] è [[Erculu]], [[Ulissi|Odisseu]], di l'induvinu [[Orfeu]], di a [[sibilla cumana]] Deifobe, di [[Psyche]], di [[San Paulu]] è di [[Danti Alighieri]]. Caronti hè figliu di [[Erebu]] è [[Notti (mitulugia)|Notti]]. In a [[mitulugia etrusca|riligioni etrusca]] u so currispittivu hè [[Charun]]. == Discrizzioni == I dui opari più significativi in i quali si scontra a figura di Caronti sò sicuramenti l'''[[Eneidi]]'' di [[Virghjiliu]] è a ''[[Divina Cummedia]]'' di [[Danti]]. À a fini di u [[V seculu a.C.]], comparisci in a cummedia ''[[I ranochji (Aristofane)|I ranochji]]'' di [[Aristofane]], ind'eddu urla vituperii à la ghjenti chì u circondani. Hè discrittu incù una barba rossa è capeddi bianchi è quissa hè illustrata in a Divina cummedia. Si dici spessu chì Caronti traspurtava l'animi à traversu u fiumu [[Stige]]; quissa hè mintuvatu in l<nowiki>'</nowiki>''[[Eneidi]]'' <ref>Virghjliu, ''Eneidi'', VI, 369</ref>. Eppuri par parechji fonti, inclusu [[Pausania (giugrafu)|Pausania]] <ref>Pausania, X,28</ref> è, in seguitu, l'''[[Infernu]]'' di [[Danti Alighieri|Danti]], u fiumu era l'[[Acheronti]]. == Caronti virghjilianu in l'''Eneidi'' == Caronti hè citatu in l'[[Eneidi]] di [[Publio Virghjiliu Marone|Virghjiliu]] à u [[libru VI]], par a prima volta à u vv. 299. A so figura hè discritta da sprissioni è imagini moltu rozi è realisti. {{Citazione|lingua=a|lingua2=it|Caronti custudiscia st'acqui è u fiumu è, orrendu timunieri, imbiancatu in tuttu insin'à u baveddu, li si sbarragani l'ochji di fiammi, è surdidu pendi da l'[[umeru|umeri]] u so manteddu annudatu.|[[Eneidi (Libru sestu)|Eneidi]] [[Eneidi - Libru sestu|VI]] [[:s:Eneidi/Libru sestu/VI|298-301]]|Portitor has horrendus aquas et flumina servat<br/>terribuli squalore Charon, u/a/i quali plurima mento <br/> canities inculta iacet, stant lumina flamma, <br/> sordidus ex umeris nodu dependet amictus.}} {{Citazione|lingua=a|lingua2=it|Eddu, vechju zerricu, ma diu di cruda è verdi vichjaia, spinghji a [[zattera]] incù una partica è guverna i veli è trasporta i corpi nantu à a barca di culori farrignu.|[[Eneidi (Libru sestu)|Eneidi]] [[Eneidi - Libru sestu|VI]] [[:s:Eneidi/Libru sestu/VI|302-304]]|Ipse ratem contu subigit velisque ministrat <br/> et ferruginea subvectat corpora cumba,<br/>iam senior, sed cruda deo viridisque senectus.}} == Caronti Dantescu in a ''Divina Cummedia'' == Ritruvemu in u cantu III di l'infernu i terzini chì discrivini Caronti in varii lati di a so figura: - com'è vechju è biancu di culori; {{Citazione|è eccu versu no vena par navi <br/> un vechju, biancu par anticu pelu, <br/> gridendu: "Guai à vò, animi dipravati! |[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]] [[Infernu - Cantu terzu|III]] [[:s:Divina Cummedia/Infernu/Cantu III|82-84]]}} - com'è dimoniu siveru, urdinatu è sistematicu. {{Citazione|Caron dimoniu, incù ochji di brasgia <br/> accinnendu li, tutti i racogli; <br/> batti cù u remu chiunqua si sdraga in terra |[[Infernu (Divina Cummedia)|Infernu]] [[Infernu - Cantu terzu|III]] [[:s:Divina Cummedia/Infernu/Cantu III|109-111]]}} ==In Corsica== Accadi chì Caronti fussi citatu in a cultura corsa, in particulari: * in a sprissioni: ''mandà à Caronti'', chi significheghja ''mandà à Caternu'' ==Noti== <references/> ==Bibliugrafia== *[[Vittoriu Sermonti]], ''Infernu'', Rizzoli 2001. *[[Umberto Boscu]] è Ghjuvanni Reggio, ''A Divina Cummedia - Infernu'', I Monnier 1988. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Religione]] [[categoria:Antichità]] ba2sslrdcn809wujd4h5sqre4sybeu3 Tiburon 0 16616 402185 394342 2026-05-24T10:23:06Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402185 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Marin (3960476366).jpg|thumb|300px|right|Tiburon]] '''Tiburon''' (in spagnolu: ''Tiburón'') hè una cità di i [[Stati Uniti]]. == Storia == == Giugrafia == Hè situata in a [[cuntea di Marin]], in u Statu di a [[California]]. == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] jo73cmwdqz7ioubfguvdcufnf3trh4w Cuntea di Marin 0 16617 402191 374317 2026-05-24T10:40:58Z Fausta Samaritani 15085 fix 402191 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Marin coastline.JPG|thumb|300px|right|Panurama di Marin]] A '''Cuntea di Marin''' hé una cuntea di i [[Stati Uniti]], in u Statu di [[California]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] anbkskm45wioiwlhzs7rox8b5lz9fjy Giuconda 0 19277 402170 399573 2026-05-24T08:33:47Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix 402170 wikitext text/x-wiki [[File:Mona_Lisa,_by_Leonardo_da_Vinci,_from_C2RMF_retouched.jpg|thumb|A Giuconda]] A '''''Giuconda''''' (o ''Ghjuconda''), cunnisciuta ancu com'è '''''Monna Lisa''''', hè un dipintu à [[pittura à oliu|oliu]] annantu à tavula di [[piopu]] {{TA|({{M|77|c|m}} x 53 cm)}} di [[Leunardu da Vinci]]. L'opera hè datevule à u [[1503]]-[[1506]] circa, è cunsirvata in u [[Museiu di u Louvre]] di [[Parigi]]. Hè un' opera emblematica è enimmatica. Si tratta sicuramente di u ritrattu più celebru di u mondu<ref>{{cita|M. Magnano|p. 116}}.</ref>, è ancu d'una di l'opere d'[[arte]] più cunnisciute in u mondu, ogettu di numerosi omagi è ancu di parudie. U surrisu impercettibile di a ''Giuconda'', cù u so alone di misteru, hà inspiratu tantissime pagine di critica, di litteratura, d'opere d'imaginazione, di studii ancu [[Psicoanalisi|psicoanalitichi]]. Sfughjevule, ironica è sensuale, ''Monna Lisa'' hè stata à quandu amata è idulatrata, à quandu biffata o attaccata<ref>{{cita|M. Magnano|pp. 29-30}}.</ref>. Vera è propria icona di a [[pittura]], hè vista ogni ghjornu da migliaia di persone, tantu ch'è in a grande sala induv'ella hè esposta un curdone deve tene à nutevule distanza i visitadori. In a longa storia di u dipintu ùn sò micca mancati i provi di vandalismu, è ancu un arrubecciu rucambulescu chì in un certu sensu n'hà alimentatu a ligenda. == Storia == === L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu === [[File:Mona Lisa detail eyes.jpg|left|thumb|200px|L'ochji di a Giuconda]] L'opera ripprisenta tradiziunalmente [[Lisa Gherardini]], vene à dì "Monna" Lisa (un diminutivu di "Madonna" chì avaria oghje u significatu di "Signora"). Quella era a moglia di [[Francescu di u Giucondu]] è vene da quì l'appellazione di "a Giuconda". Leunardu in fine di contu, in quellu periodu di u so terzu sughjornu fiurintinu, stava in e case accantu à [[Palazzu Gondi]] (oghje distrutte) à pochi passi da [[piazza di a Signuria]], chì eranu propriu d'un ramu di a famiglia [[Gherardini]] di [[Montagliari]]. Quessa, in apparenza di faciule identificazione, fù in rialità molta dibattuta da a sturiugrafia artistica è hà com'è fonte antiche un documentu di u [[1525]] induv'elli sò mintuvati parechji dipinti chì si trovanu trà i bè di [[Gian Ghjacumu Caprotti]] dettu "[[Salaì]]", allevu di Leunardu chì suvitò u maestru in Francia, induve l'opera hè minziunata per a prima volta "a Joconda"<ref>Piero. C. Marani, ''A pittura di Leunardu'', in ''Leunardu'', Electa editrice, Milanu 2006, pag. 23.</ref>. In sustegnu di e tistimunianze di Vasari, in u 2005 [[Veit Probst]], storicu è direttore di a [[Bibbiuteca di Heidelberg]] in Germania, hà publicatu un antru per appuntu di u cancelliere fiurintinu Agostino [[Vespucci]], datatu 1503, chì cunferma l'esistenza d'un ritrattu di Lisa di u Giucondu. Altre identificazione pruposte, in un tempu, sò state [[Catalina Sforza]]<ref>Magdalena Soest: a pruposta si basa annantu à a presunta similarità à u livellu di u visu incù u ''Ritrattu di Catalina Sforza'' - o ''Dama cù i ghjasmini'' - di [[Lurenzu di Credi]] à a [[Pinacoteca civica di Forlì]].</ref>, o a surellastra [[Bianca Maria Sforza|Bianca]]<ref>Ernesto Sularie, ''Giuconda, u voltu è l'anima'', Milanu 2006. L'ipotesi si basa annantu à sumiglianze in studii di u ''[[Codice Atlanticu]]''.</ref> o ancu a mamma stessa di Leunardu, [[Catalina Buti di a Vacca]]<ref>[[Sigmund Freud]], Serge Bramly, ''Rina de Firenza''</ref><ref>Roni Kempler: [http://sites.google.com/site/whothemonalisais2017/ Who the Mona Lisa Is] 2017, TXu 2-064-715, Google Site. [https://www.britannica.com/topic/Mona-Lisa-painting Mona Lisa, painting by Leonardo da Vinci, View article history, Roni Kempler's contributions, Encyclopædia Britannica]</ref>. Una pruposta ricente hè stata quella d'[[Isabella di Aragona (1470-1524)|Isabella di Aragona]], duchessa di Milanu in l'annu [[1489]], inoltre s'hè suppostu chì, a nobile donna ritratta, appartinesse à u casatu di l'[[Imperiale (famiglia)|Imperiale]]<ref>Histoire de la Maison Tartaro Imperiale des origines à nos jours, Belgica (in francese).</ref>. Altri farianu ricullà l'identità à [[Bianca Ghjuvanna Sforza]], figlia ligittimata di [[Ludovico u Moro]].<ref>[http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150922003018/http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ |date=2015-09-22 }} Ville in Italia. Mona Lisa: the story of Leunardu Da Vinci's painting (in inglese).</ref> === A Giuconda in Francia === [[File:Mona Lisa detail hands.jpg|thumb|200px|left|E mane]] Fù Leunardu stessu chì purtò incù ellu in [[Francia]] in u [[1516]], a ''Giuconda'', chì puderia esse stata dopu acquistata, incù altre opere, da [[Francescu I di Francia|Francescu I]]. Si sà chì un seculu dopu à, in u [[1625]], un ritrattu chjamatu "a Giuconda" fù discrittu da [[Cassiano da u Pozzu]] trà l'opere di e cullizzione reale francese. Altri indizii facenu pinsà chì finu da u 1542 si truvava trà e decurazione di a ''Salle du bain'' di u [[castellu di Fontainebleau]]<ref>Abbé P. Guilbert, ''Description historique des chateau bourg et forest de Fontainebleau'', 2 vols., Parigi, 1731, Vol. I, pp. 153-159, citatu da Frank Zöllner in ''[http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf Leunardu's portrait of Mona Lisa di u Giucondu]'', 1993, p. 116 è nota 19 à p. 131.</ref>. Più tarde [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]] fece trasfirisce u dipintu à [[Palazzu di Versailles|Versailles]]. Dopu à a [[Rivoluzione francese]], fù spustatu à u [[Louvre]]. [[Napulione Buonaparte|Napuleone Bonaparte]] u fece mette in a so camera, ma dopu turrò à u Louvre. Durente a [[guerra Franca-Prussiana]] di u [[1870]]-[[1871]] fù missu à u riparu in un situ nascostu. === L'arrubecciu === [[File:Mona Lisa stolen-1911.jpg|thumb|200px|right|Spaziu biotu annantu à a parete di u Louvre in seguitu à l'affurtu di u 1911]] L'affurtu di a ''Giuconda'' succese a notte trà dumenica 20 è luni 21 aostu di u [[1911]], prima d'un ghjornu di chjusura di u museiu. D l'arrubecciu s'accorse luni stessu un cupistu, [[Louis Béroud]], chì avia avutu u permessu per riproduce l'opera à porte chjuse<ref name=G>{{Vcite web |title="Curiusità" in u situ di l'Hotel Giuconda |url=http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm |accessdate=2015-07-14 |archive-date=2011-06-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110626043851/http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm }}</ref>. A nutizia di l'arrubecciu fù ufficializata solu u ghjornu dopu chì, ancu à l'epica ùn era micca raru ch'è l'opere fussenu cacciate di manera tempuranea per esse fotugrafate. [[File:Monalisa uffizi 1913.jpg|thumb|250x250px|A Giuconda in mostra in a Galleria di l'Offizii di Firenza, in u [[1913]]. U direttore di u Museiu Ghjuvanni Poggi (à dritta) controlla u dipintu.]] Era a prima volta ch'è un dipintu era arrubatu in un museiu, è ancu di più di l'impurtanza di u Louvre, è per assai a pulizza branculava in u bughju. Fù suspittatu u pueta francese [[Guillaume Apollinaire]] chì fù arristatu (avia dichjaratu di vulè distrughje i capilavori di tutti i musei per fà postu à l'[[avanguardie storiche|arte novu]]) è cunduttu in prigione u 7 sittembre: u so arrestu si basava annantu à una calunnia da parte di u so amante di tandu Honoré Géri Pieret, chì l'accusò d'avè tinutu parechji statuette antiche arrubate da u museiu. Ancu [[Pablo Picasso]] fù interrugatu, ma, com'è Apollinaire, fù in seguitu rilasciatu. I suspetti casconu ancu annantu à l'[[Imperu tedescu]], nimicu di a Francia, fendu l'ipotesi d'un arrubecciu di Statu. Mentre crescianu i suspetti è e pulemiche (si scuprì ch'è l'uniche misure di sicurezza aduttate da u museiu cunsistianu in u fattu d'avè addistratu à u [[judo]] un gruppu di guardii). Si principiò à pinsà ch'è u capilavoru era persu per sempre: [[Franz Kafka]] vide una cornice biota è pocu dopu u postu lasciatu da a Giuconda annantu à a parete fù presu da u ''Ritrattu di Baldassarre Castiglione'' di [[Raffaello Sanzio|Raffaellu]]. In rialità un exi-impiigatu di u Louvre, [[Vincenzo Peruggia]], originariu di [[Dumenza]], piccula cità in i circondi di [[Luino]], cunvintu ch'è u dipintu appartenia à l'Italia è ùn duvissi dunque micca firmà in Francia, l'avia arrubatu, rinchjudendu si di notte in una lughjetta è, avendu ci passatu a nuttata, escendu da u museiu à pedi incù u quatru sottu u mantellu. Ne avia muntatu ellu stessu a vitrina di vetru, è sapia dunque com'è caccià lu. Escì incù a calma: dumandò ancu à un operaiu un aiutu per esce da u museiu, chì era sparita a manechja di u purtone d'intrata. Messa l'opera in una valisgia, posta sottu u lettu d'una pinsione di [[Parigi]], a custudì per vint'ottu mesi è a purtò dopu in u so paese d'origine, à [[Luino]], incù l'intenzione di "rigalà la à l'Italia", ottinendu da qualchiadunu e garanzie chì u quatru averia da firmà in u so paese. Cunsiderava difatti, per isbagliu, ch'è l'opera era stata arrubata durente e [[spuliazione napuleoniche]]. Peruggia in u [[1913]] andò à [[Fiurenza|Firenza]], per rivende l'opera per pochi soldi. Si rivolse à l'[[antiquariu]] fiurintinu Alfredo Geri, chì ricevite una lettera firmata "Leunardu" ind'ellu era scrittu ch'è « U quatru hè in e me mane, appartene à l'Italia perchè Leunardu hè talianu » incù una pruposta di ristituzione per un pagamentu di {{formatnum:500000}} lire "per e spese". Incuriusitu, l' 11 dicembre [[1913]], l'antiquariu fissò un appuntamentu in a so stanza numeru 20 à u terzu pianu di l'Hotel Tripoli, in [[via de Cerretani]] (albergu chì dopu cambiò u so nome in Hotel Giuconda), accumpagnatu da u direttore di tandu di l'[[Uffizii]] [[Ghjuvanni Poggi]]. I dui si accorsenu ch'è l'opera ùn era micca unu di i numerosi falsi in circulazione, ma l'originale propriu è a si fecinu cunsignà per "verificà ne l'autanticità". In u frattempu Peruggia s'è ne andò à spassu per a cità, ma fù ritruvatu è arristatu. U latru, finalemente prucissatu, fù cunsideratu cum'è "mentalmente ritardatu" è cundannatu à una pena d'un annu è quindici ghjorni di prigione, chì fubbenu dopu ridutti à setti mesi è quindici ghjorni. A so difesa si basò tutta annantu à u patriuttismu è suscitò qualchì simpatia in Italia. Dichjarò ch'ellu avia passatu dui anni "rumantichi" incù a ''Giuconda'' appesa annantu à u so tavulinu di cucina. Prufitendu di u clima amichevule chì regnava tandu in i rapporti trà Italia è Francia, u dipintu ricuperatu fù esibitu in l'Italia sana: prima à l' [[Galleria di l'Uffizi|Uffizii]] in Firenza<ref>{{Vcite web |title=A Giuconda à l'Uffizii |url=http://www.polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ |accessdate=2015-07-15 |archive-date=2015-09-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150905054454/http://polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ }}</ref>, eppo à l'ambasciata di [[Francia]] di [[Palazzu Farnese (Roma)|Palazzu Farnese]] à [[Roma]], infine à a [[Galleria Borghese]] (in occasione di u [[Nativa]]), prima di u so ritornu definitivu à u Louvre. A ''Monna Lisa'' ghjunse in Francia à [[Modane]], annantu à un vagone speciale di e [[Ferrovie taliane]], accolta in grande pompa da l'auturità francese, per ghjunghje dopu in Parigi induve, in u ''Salon Carré'', l'aspittavanu u Presidente di a Ripublica francese è tuttu u Guvernu. ==Citazione== Hè citata a Giuconda in a canzone tradiziunale [[Cun voi o madamicella|''Cun voi o madamicella'']]: :Ùn ti ne ricordi piùne :À la funtana di l'onda :Ti parlava pettu pettu :O la mio capelli bionda :À mè mi parii bella :Ancu più ch'è la [[Gioconda]]. ==Note== <references/> == Da vede dinù == [[Ponte autopurtante di Leonardu da Vinci]] [[Categoria:Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Pintura]] lqvnesku2kc4kbjv2gpu7i3y6qbk5ni 402171 402170 2026-05-24T08:35:12Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ 402171 wikitext text/x-wiki [[File:Mona_Lisa,_by_Leonardo_da_Vinci,_from_C2RMF_retouched.jpg|thumb|A Giuconda]] A '''''Giuconda''''' (o ''Ghjuconda''), cunnisciuta ancu com'è '''''Monna Lisa''''', hè un dipintu à [[pittura à oliu|oliu]] annantu à tavula di [[piopu]] {{TA|({{M|77|c|m}} x 53 cm)}} di [[Leunardu da Vinci]]. L'opera hè datevule à u [[1503]]-[[1506]] circa, è cunsirvata in u [[Museiu di u Louvre]] di [[Parigi]]. Hè un' opera emblematica è enimmatica. Si tratta sicuramente di u ritrattu più celebru di u mondu<ref>{{cita|M. Magnano|p. 116}}.</ref>, è ancu d'una di l'opere d'[[arte]] più cunnisciute in u mondu, ogettu di numerosi omagi è ancu di parudie. U surrisu impercettibile di a ''Giuconda'', cù u so alone di misteru, hà inspiratu tantissime pagine di critica, di litteratura, d'opere d'imaginazione, di studii ancu [[Psicoanalisi|psicoanalitichi]]. Sfughjevule, ironica è sensuale, ''Monna Lisa'' hè stata à quandu amata è idulatrata, à quandu biffata o attaccata<ref>{{cita|M. Magnano|pp. 29-30}}.</ref>. Vera è propria icona di a [[pittura]], hè vista ogni ghjornu da migliaia di persone, tantu ch'è in a grande sala induv'ella hè esposta un curdone deve tene à nutevule distanza i visitadori. In a longa storia di u dipintu ùn sò micca mancati i provi di vandalismu, è ancu un arrubecciu rucambulescu chì in un certu sensu n'hà alimentatu a ligenda. == Storia == === L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu === [[File:Mona Lisa detail eyes.jpg|left|thumb|200px|L'ochji di a Giuconda]] L'opera ripprisenta tradiziunalmente [[Lisa Gherardini]], vene à dì "Monna" Lisa (un diminutivu di "Madonna" chì avaria oghje u significatu di "Signora"). Quella era a moglia di [[Francescu di u Giucondu]] è vene da quì l'appellazione di "a Giuconda". Leunardu in fine di contu, in quellu periodu di u so terzu sughjornu fiurintinu, stava in e case accantu à [[Palazzu Gondi]] (oghje distrutte) à pochi passi da [[piazza di a Signuria]], chì eranu propriu d'un ramu di a famiglia [[Gherardini]] di [[Montagliari]]. Quessa, in apparenza di faciule identificazione, fù in rialità molta dibattuta da a sturiugrafia artistica è hà com'è fonte antiche un documentu di u [[1525]] induv'elli sò mintuvati parechji dipinti chì si trovanu trà i bè di [[Gian Ghjacumu Caprotti]] dettu "[[Salaì]]", allevu di Leunardu chì suvitò u maestru in Francia, induve l'opera hè minziunata per a prima volta "a Joconda"<ref>Piero. C. Marani, ''A pittura di Leunardu'', in ''Leunardu'', Electa editrice, Milanu 2006, pag. 23.</ref>. In sustegnu di e tistimunianze di Vasari, in u 2005 [[Veit Probst]], storicu è direttore di a [[Bibbiuteca di Heidelberg]] in Germania, hà publicatu un antru per appuntu di u cancelliere fiurintinu Agostino [[Vespucci]], datatu 1503, chì cunferma l'esistenza d'un ritrattu di Lisa di u Giucondu. Altre identificazione pruposte, in un tempu, sò state [[Catalina Sforza]]<ref>Magdalena Soest: a pruposta si basa annantu à a presunta similarità à u livellu di u visu incù u ''Ritrattu di Catalina Sforza'' - o ''Dama cù i ghjasmini'' - di [[Lurenzu di Credi]] à a [[Pinacoteca civica di Forlì]].</ref>, o a surellastra [[Bianca Maria Sforza|Bianca]]<ref>Ernesto Sularie, ''Giuconda, u voltu è l'anima'', Milanu 2006. L'ipotesi si basa annantu à sumiglianze in studii di u ''[[Codice Atlanticu]]''.</ref> o ancu a mamma stessa di Leunardu, [[Catalina Buti di a Vacca]]<ref>[[Sigmund Freud]], Serge Bramly, ''Rina de Firenza''</ref><ref>Roni Kempler: [http://sites.google.com/site/whothemonalisais2017/ Who the Mona Lisa Is] 2017, TXu 2-064-715, Google Site. [https://www.britannica.com/topic/Mona-Lisa-painting Mona Lisa, painting by Leonardo da Vinci, View article history, Roni Kempler's contributions, Encyclopædia Britannica]</ref>. Una pruposta ricente hè stata quella d'[[Isabella di Aragona (1470-1524)|Isabella di Aragona]], duchessa di Milanu in l'annu [[1489]], inoltre s'hè suppostu chì, a nobile donna ritratta, appartinesse à u casatu di l'[[Imperiale (famiglia)|Imperiale]]<ref>Histoire de la Maison Tartaro Imperiale des origines à nos jours, Belgica (in francese).</ref>. Altri farianu ricullà l'identità à [[Bianca Ghjuvanna Sforza]], figlia ligittimata di [[Ludovico u Moro]].<ref>[http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150922003018/http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ |date=2015-09-22 }} Ville in Italia. Mona Lisa: the story of Leunardu Da Vinci's painting (in inglese).</ref> === A Giuconda in Francia === [[File:Mona Lisa detail hands.jpg|thumb|200px|left|E mane]] Fù Leunardu stessu chì purtò incù ellu in [[Francia]] in u [[1516]], a ''Giuconda'', chì puderia esse stata dopu acquistata, incù altre opere, da [[Francescu I di Francia|Francescu I]]. Si sà chì un seculu dopu à, in u [[1625]], un ritrattu chjamatu "a Giuconda" fù discrittu da [[Cassiano da u Pozzu]] trà l'opere di e cullizzione reale francese. Altri indizii facenu pinsà chì finu da u 1542 si truvava trà e decurazione di a ''Salle du bain'' di u [[castellu di Fontainebleau]]<ref>Abbé P. Guilbert, ''Description historique des chateau bourg et forest de Fontainebleau'', 2 vols., Parigi, 1731, Vol. I, pp. 153-159, citatu da Frank Zöllner in ''[http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf Leunardu's portrait of Mona Lisa di u Giucondu]'', 1993, p. 116 è nota 19 à p. 131.</ref>. Più tarde [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]] fece trasfirisce u dipintu à [[Palazzu di Versailles|Versailles]]. Dopu à a [[Rivoluzione francese]], fù spustatu à u [[Louvre]]. [[Napulione Buonaparte|Napuleone Bonaparte]] u fece mette in a so camera, ma dopu turrò à u Louvre. Durente a [[guerra Franca-Prussiana]] di u [[1870]]-[[1871]] fù missu à u riparu in un situ nascostu. === L'arrubecciu === [[File:Mona Lisa stolen-1911.jpg|thumb|200px|right|Spaziu biotu annantu à a parete di u Louvre in seguitu à l'affurtu di u 1911]] L'affurtu di a ''Giuconda'' succese a notte trà dumenica 20 è luni 21 aostu di u [[1911]], prima d'un ghjornu di chjusura di u museiu. D l'arrubecciu s'accorse luni stessu un cupistu, [[Louis Béroud]], chì avia avutu u permessu per riproduce l'opera à porte chjuse<ref name=G>{{Vcite web |title="Curiusità" in u situ di l'Hotel Giuconda |url=http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm |accessdate=2015-07-14 |archive-date=2011-06-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110626043851/http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm }}</ref>. A nutizia di l'arrubecciu fù ufficializata solu u ghjornu dopu chì, ancu à l'epica ùn era micca raru ch'è l'opere fussenu cacciate di manera tempuranea per esse fotugrafate. [[File:Monalisa uffizi 1913.jpg|thumb|250x250px|A Giuconda in mostra in a Galleria di l'Offizii di Firenza, in u [[1913]]. U direttore di u Museiu Ghjuvanni Poggi (à dritta) controlla u dipintu.]] Era a prima volta ch'è un dipintu era arrubatu in un museiu, è ancu di più di l'impurtanza di u Louvre, è per assai a pulizza branculava in u bughju. Fù suspittatu u pueta francese [[Guillaume Apollinaire]] chì fù arristatu (avia dichjaratu di vulè distrughje i capilavori di tutti i musei per fà postu à l'[[avanguardie storiche|arte novu]]) è cunduttu in prigione u 7 sittembre: u so arrestu si basava annantu à una calunnia da parte di u so amante di tandu Honoré Géri Pieret, chì l'accusò d'avè tinutu parechji statuette antiche arrubate da u museiu. Ancu [[Pablo Picasso]] fù interrugatu, ma, com'è Apollinaire, fù in seguitu rilasciatu. I suspetti casconu ancu annantu à l'[[Imperu tedescu]], nimicu di a Francia, fendu l'ipotesi d'un arrubecciu di Statu. Mentre crescianu i suspetti è e pulemiche (si scuprì ch'è l'uniche misure di sicurezza aduttate da u museiu cunsistianu in u fattu d'avè addistratu à u [[judo]] un gruppu di guardii). Si principiò à pinsà ch'è u capilavoru era persu per sempre: [[Franz Kafka]] vide una cornice biota è pocu dopu u postu lasciatu da a Giuconda annantu à a parete fù presu da u ''Ritrattu di Baldassarre Castiglione'' di [[Raffaello Sanzio|Raffaellu]]. In rialità un exi-impiigatu di u Louvre, [[Vincenzo Peruggia]], originariu di [[Dumenza]], piccula cità in i circondi di [[Luino]], cunvintu ch'è u dipintu appartenia à l'Italia è ùn duvissi dunque micca firmà in Francia, l'avia arrubatu, rinchjudendu si di notte in una lughjetta è, avendu ci passatu a nuttata, escendu da u museiu à pedi incù u quatru sottu u mantellu. Ne avia muntatu ellu stessu a vitrina di vetru, è sapia dunque com'è caccià lu. Escì incù a calma: dumandò ancu à un operaiu un aiutu per esce da u museiu, chì era sparita a manechja di u purtone d'intrata. Messa l'opera in una valisgia, posta sottu u lettu d'una pinsione di [[Parigi]], a custudì per vint'ottu mesi è a purtò dopu in u so paese d'origine, à [[Luino]], incù l'intenzione di "rigalà la à l'Italia", ottinendu da qualchiadunu e garanzie chì u quatru averia da firmà in u so paese. Cunsiderava difatti, per isbagliu, ch'è l'opera era stata arrubata durente e [[spuliazione napuleoniche]]. Peruggia in u [[1913]] andò à [[Fiurenza|Firenza]], per rivende l'opera per pochi soldi. Si rivolse à l'[[antiquariu]] fiurintinu Alfredo Geri, chì ricevite una lettera firmata "Leunardu" ind'ellu era scrittu ch'è « U quatru hè in e me mane, appartene à l'Italia perchè Leunardu hè talianu » incù una pruposta di ristituzione per un pagamentu di {{formatnum:500000}} lire "per e spese". Incuriusitu, l' 11 dicembre [[1913]], l'antiquariu fissò un appuntamentu in a so stanza numeru 20 à u terzu pianu di l'Hotel Tripoli, in [[via de Cerretani]] (albergu chì dopu cambiò u so nome in Hotel Giuconda), accumpagnatu da u direttore di tandu di l'[[Uffizii]] [[Ghjuvanni Poggi]]. I dui si accorsenu ch'è l'opera ùn era micca unu di i numerosi falsi in circulazione, ma l'originale propriu è a si fecinu cunsignà per "verificà ne l'autanticità". In u frattempu Peruggia s'è ne andò à spassu per a cità, ma fù ritruvatu è arristatu. U latru, finalemente prucissatu, fù cunsideratu cum'è "mentalmente ritardatu" è cundannatu à una pena d'un annu è quindici ghjorni di prigione, chì fubbenu dopu ridutti à setti mesi è quindici ghjorni. A so difesa si basò tutta annantu à u patriuttismu è suscitò qualchì simpatia in Italia. Dichjarò ch'ellu avia passatu dui anni "rumantichi" incù a ''Giuconda'' appesa annantu à u so tavulinu di cucina. Prufitendu di u clima amichevule chì regnava tandu in i rapporti trà Italia è Francia, u dipintu ricuperatu fù esibitu in l'Italia sana: prima à l' [[Galleria di l'Uffizi|Uffizii]] in Firenza<ref>{{Vcite web |title=A Giuconda à l'Uffizii |url=http://www.polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ |accessdate=2015-07-15 |archive-date=2015-09-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150905054454/http://polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ }}</ref>, eppo à l'ambasciata di [[Francia]] di [[Palazzu Farnese (Roma)|Palazzu Farnese]] à [[Roma]], infine à a [[Galleria Borghese]] (in occasione di u [[Nativa]]), prima di u so ritornu definitivu à u Louvre. A ''Monna Lisa'' ghjunse in Francia à [[Modane]], annantu à un vagone speciale di e [[Ferrovie taliane]], accolta in grande pompa da l'auturità francese, per ghjunghje dopu in Parigi induve, in u ''Salon Carré'', l'aspittavanu u Presidente di a Ripublica francese è tuttu u Guvernu. ==Citazione== Hè citata a Giuconda in a canzone tradiziunale [[Cun voi o madamicella|''Cun voi o madamicella'']]: :Ùn ti ne ricordi piùne :À la funtana di l'onda :Ti parlava pettu pettu :O la mio capelli bionda :À mè mi parii bella :Ancu più ch'è la [[Gioconda]]. ==Note== <references/> == Da vede dinù == [[Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Pintura]] 91mvhgv1bfxeqyo94swo0rqu0zgvlyd Leunardu da Vinci 0 20151 402169 399636 2026-05-24T08:26:52Z Fausta Samaritani 15085 categurie 402169 wikitext text/x-wiki [[File:Leonardo self.jpg|thumb|200px|''|Autoritrattu'' (1513 circa), [[Torinu]], Biblioteca Reale]] '''Leonardo di ser Piero da Vinci''' ([[Anchianu]], [[Vinci]], [[15 d'aprile]] [[1452]] - [[Amboise]], [[2 di maghju]] [[1519]]) hè statu un [[architettu]], [[anatomistu]], [[inventore]], [[ingegneru]], [[scultore]], [[geometru]], [[pittore]] è [[scienziatu]] [[Italia|italianu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == [[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Architettu|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Pittore|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Talianu|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]] 1u2rmjadvendgc66sjyz9laa3k8s76s 402172 402169 2026-05-24T08:36:52Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 402172 wikitext text/x-wiki [[File:Leonardo self.jpg|thumb|200px|''|Autoritrattu'' (1513 circa), [[Torinu]], Biblioteca Reale]] '''Leonardo di ser Piero da Vinci''' ([[Anchianu]], [[Vinci]], [[15 d'aprile]] [[1452]] - [[Amboise]], [[2 di maghju]] [[1519]]) hè statu un [[architettu]], [[anatomistu]], [[inventore]], [[ingegneru]], [[scultore]], [[geometru]], [[pittore]] è [[scienziatu]] [[Italia|italianu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == * [[Giuconda]] * [[Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Architettu|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Pittore|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Talianu|da Vinci, Leunardu]] [[Categoria:Biugrafia|da Vinci, Leunardu]] a0mw3kczhquej7blab0gpilwbxgzfg6 Culsu (lighjenda) 0 20276 402151 396608 2026-05-23T12:13:48Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402151 wikitext text/x-wiki Ind'a [[mitulugia]] [[Corsica|corso]]-[[Etruchi|etrusca]], '''Culsu''' (o ''Charun'', o ''Charu'', o ''Caronte'' in [[Lingua italiana|italianu]]) ghjè una furia chì vigila nantu à a porta d'intrata di l'oltretomba. === Discrizzioni === {{Legenda di Corsica}} [[Categoria:Mitulugia]] l8m2lyfi7r9ah0gnn4p9ei0xklqhtg5 402153 402151 2026-05-23T12:22:10Z Fausta Samaritani 15085 redirect Questa pagina hè stata mantenuta cum'è un redirectu per evità di rompe ligami, sia interni sia esterni, chì puderanu esse fatte à u nome di pagina antica 402153 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Caronti]] mwdsza8dqzndpenct3xjyb2bmyeoih4 SORARU 0 20919 402210 380794 2026-05-24T11:29:06Z Fausta Samaritani 15085 402210 wikitext text/x-wiki '''SORARU''' (in giapponu そらる,[[Miyagi]], [[3 di nuvembre]] [[1988]]) hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Musicante|SORARU]] [[Categoria:Biugrafia|SORARU]] 2dn05xtvh1ht1h86j6q7ilvdpx969b4 402211 402210 2026-05-24T11:30:27Z Fausta Samaritani 15085 402211 wikitext text/x-wiki '''SORARU''' (in giapponu そらる,[[Miyagi]], [[3 nuvembri]] [[1988]]) hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Musicante|SORARU]] [[Categoria:Biugrafia|SORARU]] jlnv6c540pzmf1sd3jdlrkl2zvg7fak 402213 402211 2026-05-24T11:33:58Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402213 wikitext text/x-wiki '''SORARU''' (in giapponu そらる,[[Miyagi]], [[3 nuvembri]] [[1988]]) hè un [[musica|musicante]] [[Giapponu|Giapponese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Musicante|SORARU]] [[Categoria:Biugrafia|SORARU]] [[Categoria:Giappunese|SORARU]] 82b0c4jyl084q2yjgdmnawyvgeeznzk Matías Vecino 0 20935 402193 365408 2026-05-24T10:45:13Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 402193 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Uruguay 2 - Ecuador 1 - 161110 (11) (Matías Vecino).jpg|thumb|200px|right|Matías Vecino]] '''Matías Vecino Falero''' (Canelones, [[24 d'aostu]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di pallò [[Uruguai|uruguaianu]], di l'[[Inter Milanu]] è di l'Uruguai. === Biugrafia === [[Categoria:Pallò|Vecino, Matías]] [[Categoria:Biugrafia|Vecino, Matías]] [[Categoria:Uruguaianu|Vecino, Matías]] btas12pxt0uvj4k4r0vy70lkm1hzcch Furcina (flora) 0 22807 402159 398590 2026-05-23T14:51:52Z Fausta Samaritani 15085 redirect Questa pagina hè stata mantenuta cum'è un redirectu per evità di rompe ligami, sia interni sia esterni, chì puderanu esse fatte à u nome di pagina antica 402159 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Erodium moschatum]] nfe73rqbbda41cn8fvui585xpls1bjg Maistrale 0 22911 402186 383159 2026-05-24T10:26:18Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402186 wikitext text/x-wiki {{Rosa di i venti}} [[File:Mistral gagnant Plages du Prado, Marseille.jpg|thumb|300px|right|''Mistral gagnant Plages du Prado, Marseille'']] U '''Maistrale ''' hè un ventu chì soffia in u [[Mare Terraniu]]. === Discrizzioni === Hè un ventu fretu è asciuttu, chì vene da u [[Nordupunente]]. {{Ventu di Corsica}} [[Categoria:Ventu]] 3377atlkkzta4ligino8sz13msd9v2r Époxy 0 23393 402216 399865 2026-05-24T11:44:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Usi di resina epossidica */ 402216 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} ==== Introduzione ==== A resina epossidica hè un materiale polimericu chì hè utilizzatu in parechji settori [[Industria|industriali]], cumprese a fabricazione di composti, pavimenti, adesivi è stampi per i prudutti di [[plastica]]. In questu articulu, avemu da piglià un ochju detallatu à a resina epossidica, e so proprietà è usi. [[File:Chicago Closed Cell Spray Foam Insulation In Wall.jpg|thumb|250px|right|Époxy spray]] ==== Definizione di resina epossidica ==== A resina epossidica hè un polimeru termoset chì hè custituitu da una resina epossidica è un indurente. A resina epossidica hè un compostu urgànicu chì cuntene gruppi epossidichi, mentre chì l'enduritore hè un compostu chì reagisce cù i gruppi epossidici per furmà un ligame covalente, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri. ==== Pruprietà di resina epossidica ==== A resina epossidica hà parechje proprietà chì a facenu utile in una larga varietà di applicazioni. Prima di tuttu, hè assai resistente à i sustanzi [[Chimica|chimichi]], chì u face utile in ambienti duri cum'è fabbriche chimiche è laboratorii. Hè ancu assai resistente à l'umidità, a corrosione è a fatigue, facendu un materiale di scelta per strutture sottumessi à un altu stress meccanicu. Inoltre, a resina epossidica hè assai resistente à alte temperature è fiamme, facendu un materiale ideale per l'applicazioni aerospaziali è di difesa. Hè ancu assai resistente à l'usura è à l'impattu, chì u face utile per pavimenti industriali. Infine, a resina epossidica hè un materiale assai durable è resistente à i [[raggi UV]], facendu una scelta populari per l'applicazioni outdoor cum'è barche è ponti. ==== Usi di resina epossidica ==== A resina epossidica hè aduprata in una larga varietà di applicazioni, chì varieghja da cumposti è adesivi rinfurzati cù fibra, à pavimenti è stampi per i prudutti di plastica. In i composti rinforzati di fibra, a resina epossidica hè aduprata cum'è una matrice per a [[fibra di vetru]], [[carbone]] o altri materiali di rinforzu. I composti rinforzati in fibra offrenu una resistenza eccellente à u stress meccanicu è sò dunque aduprati in applicazioni cum'è parti di aerei, barche è equipaghji sportivi. In l'adesivi, a resina epossidica hè aduprata per unisce una larga varietà di materiali, cumpresi [[Metallo|metalli]], plastica è composti. L'adesivi di resina epossidica sò assai forti è furnisce una adesione eccellente, facendu una scelta populari per l'applicazioni industriali. U pavimentu in resina epossidica hè faciule da pulisce, resistente à i chimichi è offre una eccellente resistenza à l'usura è à l'impattu. Sò cumunimenti usati in fabbriche, magazzini, garages è centri di dati. I stampi per i prudutti di plastica sò ancu fatti di resina epossidica. A resina epossidica hè aduprata per creà stampi resistenti à l'usura è à l'alte temperature, facendu una scelta populari per a produzzione di pezzi di plastica. Infine, a resina epossidica hè ancu usata in l'arti è l'artisgiani per creà ghjuvelli, sculture è decorazioni. A hè aduprata per cast pezzi trasparenti chì ponu esse culurati è incrustati cù materiali cum'è gemme è cunchiglia. ==== Fabricazione di resina epossidica ==== A resina epossidica hè fatta mischjendu a resina epossidica cun un induritore. A mistura hè poi riscaldata per attivà a reazzione trà a resina epossidica è l'enduritore, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri. Ci hè parechje variazioni di resina epossidica, ognunu cù e so proprietà è usi. Per esempiu, additivi ponu esse aghjuntu à a resina epossidica per mudificà e so proprietà, cum'è a conduttività elettrica o a flessibilità. Sicurezza è precauzioni quandu si usa a resina epossidica A resina epossidica hè un materiale assai sicuru quandu si usa bè. Tuttavia, pò esse irritanti per a pelle è l'ochji, per quessa, hè impurtante di portà l'equipaggiu protettivu cum'è guanti è occhiali di sicurezza quandu manipule a resina epossidica. Inoltre, a resina epossidica deve esse trattata in ambienti ben ventilati postu chì libera fumi dannosi quandu si riscalda. Hè impurtante ancu di seguità i tempi di cure cunsigliati per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi. ==== Cunclusioni ==== A resina epossidica hè un materiale versatile chì hè utilizzatu in una larga varietà di applicazioni industriali, cummerciale è artistiche. Havi assai proprietà utili, cumprese una alta resistenza à i chimichi, l'usura è a fatigue. Tuttavia, a resina epossidica deve esse trattata cun cura per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi. In seguitu à e precauzioni di sicurezza adattate, a resina epossidica hè un materiale sicuru è efficace chì continuarà à esse usatu in parechje applicazioni in u futuru. [[Categoria:Industria]] rxfqa6zmsvf9co6omxtc36fq3lv6f3d 402219 402216 2026-05-24T11:54:34Z Fausta Samaritani 15085 /* Usi di resina epossidica */ 402219 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} ==== Introduzione ==== A resina epossidica hè un materiale polimericu chì hè utilizzatu in parechji settori [[Industria|industriali]], cumprese a fabricazione di composti, pavimenti, adesivi è stampi per i prudutti di [[plastica]]. In questu articulu, avemu da piglià un ochju detallatu à a resina epossidica, e so proprietà è usi. [[File:Chicago Closed Cell Spray Foam Insulation In Wall.jpg|thumb|250px|right|Époxy spray]] ==== Definizione di resina epossidica ==== A resina epossidica hè un polimeru termoset chì hè custituitu da una resina epossidica è un indurente. A resina epossidica hè un compostu urgànicu chì cuntene gruppi epossidichi, mentre chì l'enduritore hè un compostu chì reagisce cù i gruppi epossidici per furmà un ligame covalente, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri. ==== Pruprietà di resina epossidica ==== A resina epossidica hà parechje proprietà chì a facenu utile in una larga varietà di applicazioni. Prima di tuttu, hè assai resistente à i sustanzi [[Chimica|chimichi]], chì u face utile in ambienti duri cum'è fabbriche chimiche è laboratorii. Hè ancu assai resistente à l'umidità, a corrosione è a fatigue, facendu un materiale di scelta per strutture sottumessi à un altu stress meccanicu. Inoltre, a resina epossidica hè assai resistente à alte temperature è fiamme, facendu un materiale ideale per l'applicazioni aerospaziali è di difesa. Hè ancu assai resistente à l'usura è à l'impattu, chì u face utile per pavimenti industriali. Infine, a resina epossidica hè un materiale assai durable è resistente à i [[raggi UV]], facendu una scelta populari per l'applicazioni outdoor cum'è barche è ponti. ==== Usi di resina epossidica ==== A resina epossidica hè aduprata in una larga varietà di applicazioni, chì varieghja da cumposti è adesivi rinfurzati cù fibra, à pavimenti è stampi per i prudutti di plastica. In i composti rinforzati di fibra, a resina epossidica hè aduprata cum'è una matrice per a [[Lana di vetru|fibra di vetru]], [[carbone]] o altri materiali di rinforzu. I composti rinforzati in fibra offrenu una resistenza eccellente à u stress meccanicu è sò dunque aduprati in applicazioni cum'è parti di aerei, barche è equipaghji sportivi. In l'adesivi, a resina epossidica hè aduprata per unisce una larga varietà di materiali, cumpresi [[Metallo|metalli]], plastica è composti. L'adesivi di resina epossidica sò assai forti è furnisce una adesione eccellente, facendu una scelta populari per l'applicazioni industriali. U pavimentu in resina epossidica hè faciule da pulisce, resistente à i chimichi è offre una eccellente resistenza à l'usura è à l'impattu. Sò cumunimenti usati in fabbriche, magazzini, garages è centri di dati. I stampi per i prudutti di plastica sò ancu fatti di resina epossidica. A resina epossidica hè aduprata per creà stampi resistenti à l'usura è à l'alte temperature, facendu una scelta populari per a produzzione di pezzi di plastica. Infine, a resina epossidica hè ancu usata in l'arti è l'artisgiani per creà ghjuvelli, sculture è decorazioni. A hè aduprata per cast pezzi trasparenti chì ponu esse culurati è incrustati cù materiali cum'è gemme è cunchiglia. ==== Fabricazione di resina epossidica ==== A resina epossidica hè fatta mischjendu a resina epossidica cun un induritore. A mistura hè poi riscaldata per attivà a reazzione trà a resina epossidica è l'enduritore, creendu cusì una reta tridimensionale di polimeri. Ci hè parechje variazioni di resina epossidica, ognunu cù e so proprietà è usi. Per esempiu, additivi ponu esse aghjuntu à a resina epossidica per mudificà e so proprietà, cum'è a conduttività elettrica o a flessibilità. Sicurezza è precauzioni quandu si usa a resina epossidica A resina epossidica hè un materiale assai sicuru quandu si usa bè. Tuttavia, pò esse irritanti per a pelle è l'ochji, per quessa, hè impurtante di portà l'equipaggiu protettivu cum'è guanti è occhiali di sicurezza quandu manipule a resina epossidica. Inoltre, a resina epossidica deve esse trattata in ambienti ben ventilati postu chì libera fumi dannosi quandu si riscalda. Hè impurtante ancu di seguità i tempi di cure cunsigliati per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi. ==== Cunclusioni ==== A resina epossidica hè un materiale versatile chì hè utilizzatu in una larga varietà di applicazioni industriali, cummerciale è artistiche. Havi assai proprietà utili, cumprese una alta resistenza à i chimichi, l'usura è a fatigue. Tuttavia, a resina epossidica deve esse trattata cun cura per evità l'esposizione à composti chimichi potenzialmente periculosi. In seguitu à e precauzioni di sicurezza adattate, a resina epossidica hè un materiale sicuru è efficace chì continuarà à esse usatu in parechje applicazioni in u futuru. [[Categoria:Industria]] dzdzcmgcyvh5einweknbmqqpi8v45s3 Festa di a Regione Lombardia 0 23438 402200 387902 2026-05-24T11:06:21Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, categuria 402200 wikitext text/x-wiki [[File:BattagliaLegnano.jpg|thumb|250px|right|A battaglia di Legnanu]] A '''Festa di a Regione Lombardia''' hè a celebrazziune regionale [[Lombardia|lombarda]] che ricorda la [[battaglia di Legnanu]], dove i lombardi anu battutu u Imperu, pe a sua libertà. === Discrizzioni === Se festeghja i [[29 di maghju]]. [[Categoria:Lombardia]] 98a8u5vt2ubqecm1kbuen1ggmknrgfg 402202 402200 2026-05-24T11:09:04Z Fausta Samaritani 15085 402202 wikitext text/x-wiki [[File:BattagliaLegnano.jpg|thumb|250px|right|A battaglia di Legnanu]] A '''Festa di a Regione Lombardia''' hè a celebrazziune regionale [[Lombardia|lombarda]] che ricorda la [[battaglia di Legnanu]], dove i lombardi anu battutu u Imperu, pe a sua libertà. === Discrizzioni === Se festeghja i [[29 di maghju]]. [[Categoria:Lumbardia]] 59jpcyrnledib6fru3zco1olqk8l2y6 Erodium moschatum 0 24050 402160 386979 2026-05-23T15:34:31Z Fausta Samaritani 15085 fix 402160 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Erodium moschatum'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_(8441089910).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Erodium moschatum</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Classa | [[Polypodiopsida]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Geraniales]] |----- | Famiglia | [[Geraniaceae]] |----- | Generu | [[Erodium]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Erodium moschatum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">William Aiton, 1789</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_kz05.jpg|250px]] |----- |} ''Erodium moschatum'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Geraniaceae]]. ==Descrizzione== ''Erodium moschatum'' hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da e so foglie frastagliate in lobi prufondi è i so fiori dillicati di culore rusulatu pallidu à purpureu. I fiori sò ragruppati in gaspe è sgaghjanu un profume muscatu distintivu. ===Sinonimi=== Erodium moschatum hà par sinonimi: - Erodium allotrichum Steud.<br> - Erodium allotrichum Steud. Ex Hà. Rich.<br> - Erodium australi Salzm.<br> - Erodium australi Salzm. Ex Nyman.<br> - Erodium dentatum Dum. Cours.<br> - Erodium dentatum Dumort.<br> - Erodium moschatum var. Maculatum Merri.<br> - Erodium moschatum var. Minor Rouy Foucaud.<br> - Erodium moschatum var. Moschatum.<br> - Erodium moschatum var. Praecox Infasciuleghja.<br> - Erodium robertianum C.A.Mey.<br> - Erodium robertianum C.A.Mey. Ex Nyman.<br> - Geranium cicutarium var. Moschatum L.<br> - Geranium moschatum (L.) L.<br> ==Ripartizione== ''Erodium moschatum'' hè originariu di u bacinu mediterraniu, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in Europa, in Africa suprana, in Asia occidentale è in America suprana. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e pratuline, e dune di rena è i bordi di stradone. ''Erodium moschatum'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biolugia== ''Erodium moschatum'' hè una pianta annuale chì si riproduce da i so granelli. Fiurisce da maghju à sittembre, pruducendu numerose fiori chì attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu firmà durmente in a terra mentre longhe periodi prima di germinà. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà culonie dense, ciò chì li permette di fà cuncurrenza à altre spezie vegetale indigene. ==Tassonumia== ''Erodium moschatum'' appartene à u generu Erodium, chì ragruppa circa 60 spezie di piante erbacee. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Erodium cicutarium è Erodium malacoides. U generu Erodium hè strettamente ligatu à u generu Geranium, ma si distingue da e so foglie più frastagliate è i so fiori più chjuchi.=== Sinonimi === ==Cunsirvazione== ''Erodium moschatum'' hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à culunizà sfarenti ambienti ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie vegetale indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione è prisirvà l'ecusistemi naturali. Hè impurtante di surviglià è di limità l'espansione di 'ssa pianta cù u fine di prisirvà l'equilibriu eculogicu di l'ambienti induv'si hè stabilita. - Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Erodium_moschatum ''Erodium moschatum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Geraniaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] puuj16qxxcupqqrga24i6x589t2mylu 402162 402160 2026-05-23T15:37:49Z Fausta Samaritani 15085 402162 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Erodium moschatum'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_(8441089910).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Erodium moschatum</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Classa | [[Polypodiopsida]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Geraniales]] |----- | Famiglia | [[Geraniaceae]] |----- | Generu | [[Erodium]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Erodium moschatum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">William Aiton, 1789</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Erodium_moschatum_kz05.jpg|250px]] |----- |} ''Erodium moschatum'' (in [[corsu]]: ''Furcina'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Geraniaceae]]. ==Descrizzione== ''Erodium moschatum'' hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da e so foglie frastagliate in lobi prufondi è i so fiori dillicati di culore rusulatu pallidu à purpureu. I fiori sò ragruppati in gaspe è sgaghjanu un profume muscatu distintivu. ===Sinonimi=== Erodium moschatum hà par sinonimi: - Erodium allotrichum Steud.<br> - Erodium allotrichum Steud. Ex Hà. Rich.<br> - Erodium australi Salzm.<br> - Erodium australi Salzm. Ex Nyman.<br> - Erodium dentatum Dum. Cours.<br> - Erodium dentatum Dumort.<br> - Erodium moschatum var. Maculatum Merri.<br> - Erodium moschatum var. Minor Rouy Foucaud.<br> - Erodium moschatum var. Moschatum.<br> - Erodium moschatum var. Praecox Infasciuleghja.<br> - Erodium robertianum C.A.Mey.<br> - Erodium robertianum C.A.Mey. Ex Nyman.<br> - Geranium cicutarium var. Moschatum L.<br> - Geranium moschatum (L.) L.<br> ==Ripartizione== ''Erodium moschatum'' hè originariu di u bacinu mediterraniu, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in Europa, in Africa suprana, in Asia occidentale è in America suprana. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e pratuline, e dune di rena è i bordi di stradone. ''Erodium moschatum'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biolugia== ''Erodium moschatum'' hè una pianta annuale chì si riproduce da i so granelli. Fiurisce da maghju à sittembre, pruducendu numerose fiori chì attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu firmà durmente in a terra mentre longhe periodi prima di germinà. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò furmà culonie dense, ciò chì li permette di fà cuncurrenza à altre spezie vegetale indigene. ==Tassonumia== ''Erodium moschatum'' appartene à u generu Erodium, chì ragruppa circa 60 spezie di piante erbacee. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Erodium cicutarium è Erodium malacoides. U generu Erodium hè strettamente ligatu à u generu Geranium, ma si distingue da e so foglie più frastagliate è i so fiori più chjuchi.=== Sinonimi === ==Cunsirvazione== ''Erodium moschatum'' hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione induv'ella hè stata introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à culunizà sfarenti ambienti ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie vegetale indigene, riducendu cusì a biodiversità lucale. In certe rigione, misure di gistione sò messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione è prisirvà l'ecusistemi naturali. Hè impurtante di surviglià è di limità l'espansione di 'ssa pianta cù u fine di prisirvà l'equilibriu eculogicu di l'ambienti induv'si hè stabilita. - Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Erodium_moschatum ''Erodium moschatum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Geraniaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mon2o3vbzybjxpr42mgxjicvtvk03s8 Polly Holliday 0 26277 402207 398147 2026-05-24T11:20:25Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402207 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Polly Holliday Flo.jpg|thumb|250px|right|Polly Holliday, [[1976]]]] '''Polly Dean Holliday''' hè un attrice [[USA|americana]]. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Holliday, Polly]] [[Categoria:Americanu|Holliday, Polly]] [[Categoria:Biugrafia|Holliday, Polly]] f0deb690a4puzpw4y5u7y5yhft98914 402208 402207 2026-05-24T11:22:07Z Fausta Samaritani 15085 402208 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Polly Holliday Flo.jpg|thumb|250px|right|Polly Holliday, [[1976]]]] '''Polly Dean Holliday''' hè un attrice [[USA|americana]]. === Biugrafia === [[Categoria:Attrice|Holliday, Polly]] [[Categoria:Americanu|Holliday, Polly]] [[Categoria:Biugrafia|Holliday, Polly]] [[Categoria:Attori americani|Holliday, Polly]] sjrqa63ftgg0yiwwlvy994wo4m211m1 Geraniaceae 0 26333 402161 399840 2026-05-23T15:35:39Z Fausta Samaritani 15085 402161 wikitext text/x-wiki [[File:Bloody Crane's-bill Geranium sanguineum Harlow Museum & Walled Gardens, Essex.jpg|thumb|200px|right|''Geranium sanguineum'']] '''Geraniaceae'''. === Pianti === ;E [[Erodium botrys]]<br> [[Erodium chium]]<br> [[Erodium ciconium]]<br> [[Erodium cicutarium]]<br> [[Erodium malacoides]]<br> [[Erodium moschatum]] (''Furcina'')<br> [[Erodium salzmannii]]<br> ;G [[Geranium columbinum]]<br> [[Geranium dissectum]]<br> [[Geranium lucidum]]<br> [[Geranium molle]]<br> [[Geranium nodosum]]<br> [[Geranium pusillum]]<br> [[Geranium pyrenaicum]]<br> [[Geranium robertianum]]<br> [[Geranium rotundifolium]]<br> [[Geranium sylvaticum]]<br> [[Categoria:Geraniaceae]] niornyxpm2yvix2q87vfobtinny46zq E. G. Daily 0 26424 402194 399570 2026-05-24T10:46:59Z Fausta Samaritani 15085 402194 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Elizabeth Daily 2018.jpg|thumb|Daily, [[2018]]]] '''Elizabeth Ann Guttman''' hè un attrice americana. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Daily, E. G.]] [[Categoria:Americanu|Daily, E. G.]] 45pwu880ewyzk660tcogk2p93nxtxol 402195 402194 2026-05-24T10:47:46Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402195 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Elizabeth Daily 2018.jpg|thumb|Daily, [[2018]]]] '''Elizabeth Ann Guttman''' hè un attrice americana. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Daily, E. G.]] [[Categoria:Americanu|Daily, E. G.]] [[Categoria:Biugrafia|Daily, E. G.]] d9o1pcx7hyk26xb15yq12d5r1brxe9t Aegithalidae 0 26458 402196 399817 2026-05-24T10:51:26Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402196 wikitext text/x-wiki [[File:Aegithalos caudatus in flight, Lodz (Poland) (js) 07.jpg|thumb|250px|right|''Aegithalos caudatus'']] [[File:Aegithalos caudatus juveniles.JPG|thumb|250px|right|''Aegithalos caudatus'']] Famiglia di i '''Aegithalidae'''. === Listinu di i Aegithalidae === ;A [[Aegithalos caudatus]] [[Categoria:Aegithalidae]] svpsh3qr95fz1ycbu573o14hnk01md2 Carapidae 0 26560 402190 400221 2026-05-24T10:39:26Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402190 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Carapidae'''. [[File:Onuxodon fowleri (10.7717-peerj.2930) Figure 5 (cropped).png|thumb|300px|right|''[[Onuxodon fowleri]]'']] [[File:L'aurin (Carapus acus) (Ifremer 00707-81879 - 34841).jpg|thumb|300px|right|''Carapus acus'']] === Listinu di i Carapidae === ;C [[Carapus acus]]<br> [[Categoria:Carapidae]] 93sm09hqwtsia5livq187bkz148mp3k Molossidae 0 26736 402182 400850 2026-05-24T09:18:06Z Fausta Samaritani 15085 file 402182 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Molossidae'''. [[File:Lasiurus borealis.jpg|thumb|160px|right|''[[Lasiurus borealis]]'']] [[File:Juvenile male eastern red bat.JPG|thumb|200px|right|''Lasiurus borealis'']] === Listinu di Molossidae === ;T [[Tadarida teniotis]]<br> [[Categoria:Molossidae]] h3g1x944uuielk9184fc43dqwowfri0 Hydrobatidae 0 26749 402209 400891 2026-05-24T11:25:27Z Fausta Samaritani 15085 file 402209 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Hydrobatidae'''. [[File:Ashystormpetrel.jpeg|thumb|220px|right|''[[Oceanudroma homochroa]]'']] [[File:Ma - Hydrobates pelagicus - 1.jpg|thumb|250px|right|''Hydrobates pelagicus'']] === Listinu di i Hydrobatidae === ;H [[Hydrobates pelagicus]]<br> [[Categoria:Hydrobatidae]] l254b9glnnhsdhnv2jtx4ffrkm0w0fx 1705 0 26939 402155 402097 2026-05-23T14:28:28Z Fausta Samaritani 15085 402155 wikitext text/x-wiki U '''1705''' (MDCCV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1701|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709}} [[File:Alegoría de África Juan Barcelón y Abellán.jpg|thumb|200px|right|''Alegoria di l'Africa'', da [[Luca Giordano]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1705] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 1fgw5j778z3z4eit3hvhbesmjea7tby 1706 0 26955 402154 2026-05-23T14:28:02Z Fausta Samaritani 15085 annu 1706 402154 wikitext text/x-wiki U '''1706''' (MDCCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1706] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] qumwlwhhui2807n56z2kcov07crqr3r 402163 402154 2026-05-23T15:42:01Z Fausta Samaritani 15085 file 402163 wikitext text/x-wiki U '''1706''' (MDCCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1702|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710}} [[File:Siege of Nice in 1705 (engraving in Almanach pour l'an de grace MDCCVI, 1706).png|thumb|300px|right|Conquista di Nizza]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1706] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] kbx3thh5yuyy13dhkdt5659id40e7xg 1707 0 26956 402156 2026-05-23T14:30:21Z Fausta Samaritani 15085 annu 1707 402156 wikitext text/x-wiki U '''1707''' (MDCCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1707] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] jdbhojphzpe9v95p026s19br4y9fhde 402164 402156 2026-05-23T15:45:21Z Fausta Samaritani 15085 file 402164 wikitext text/x-wiki U '''1707''' (MDCCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1703|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711}} [[File:Scottin le Jeune, Le Jardin Royal, in Dionis, Cours d'operations..., 1707.png|thumb|300px|right|Parigi, Ghjardinu di i pianti]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1707] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] iszbjyqpb1sdi96ld84uadpuv2wft5p 1708 0 26957 402157 2026-05-23T14:32:07Z Fausta Samaritani 15085 annu 1708 402157 wikitext text/x-wiki U '''1708''' (MDCCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1708] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ih45v7e2pgdd27yrtgcinm5dwcjiwwo 402158 402157 2026-05-23T14:37:39Z Fausta Samaritani 15085 file 402158 wikitext text/x-wiki U '''1708''' (MDCCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1704|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712}} [[File:Herman Moll Map of Europe.jpg|thumb|500px|right|Mappa di l'Europa (1708)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1708] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] s6j5hr3pwh0lygtijwhk9gezi6lg4bk Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci 0 26958 402165 2026-05-23T18:42:14Z ~2026-30713-79 28205 Pàgina creata cù "[[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]] U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichji, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressio..." 402165 wikitext text/x-wiki [[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]] U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichji, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da l’attritu trà i pezzi di legnu chì a cumponenu. == Discrizzione == U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu. == Cuntestu == [[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]] U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata. Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu. == Studiu di u cuncettu == In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30. [[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]] U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza. == Riferimenti == <references /> edezhzh9k6sypphzgzezti49rpg6kto 402166 402165 2026-05-23T18:42:37Z ~2026-30713-79 28205 402166 wikitext text/x-wiki [[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]] U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichje, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da l’attritu trà i pezzi di legnu chì a cumponenu. == Discrizzione == U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu. == Cuntestu == [[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]] U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata. Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu. == Studiu di u cuncettu == In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30. [[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]] U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza. == Riferimenti == <references /> h2v15l5vb8dnjhw814i8u5ed86rgp0u 402167 402166 2026-05-23T18:50:05Z ~2026-30713-79 28205 402167 wikitext text/x-wiki [[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]] U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichje, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da a frizzione trà i pezzi di legnu chì a cumponenu. == Discrizzione == U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu. == Cuntestu == [[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]] U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata. Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu. == Studiu di u cuncettu == In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30. [[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]] U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza. == Riferimenti == <references /> kpbd3s33caojbv2wiy6j6l14121mnxb 402168 402167 2026-05-24T08:22:20Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix 402168 wikitext text/x-wiki [[File:Pont_autoportant_de_Vinci.png|thumb|250px|right|Disegnu di ponte autopurtante fattu da Leunardu da Vinci]] U '''ponte autopurtante di Leunardu da Vinci''' hè un cuncettu di ponte discrittu in u ''Codex Atlanticus'' (scrittu trà u 1478 è u 1518) chì hà a particularità d'ùn avè bisognu nè di chjodi, nè di cavichje, nè di corde per a so custruzzione. L’opera, chì ùn hè stata chè teurizata da [[Leunardu da Vinci]], si mantene solu grazia à e forze di cumpressione create da u so propiu pesu è da a frizzione trà i pezzi di legnu chì a cumponenu. == Discrizzione == U ponte hè cuncipitu per esse muntatu è smuntatu assai prestu. A so struttura principale hè fatta solu di pezzi di legnu di dimensione simule, è ùn ci vole nisun arnese per assemblà lu. == Cuntestu == [[File:Leonardo_da_Vinci_bridge_Karby.jpg|thumb|250px|right|Realizazione d’un ponte autopurtante in Danimarca.]] U ponte hè statu imaginatu mentre chì Leunardu da Vinci era sottu à u patronaghju di [[Cesare Borgia]], è i so piani figuranu in u ''Codex Atlanticus'' (foglii 69 AR è 71 V). U schizzettu di u ponte mostra una struttura autopurtante chì ùn richiede nè chjodi nè corde per esse assemblata. Cesare Borgia impiegava da Vinci cum’è ingegneru militare è architettu, è stu tipu di ponte saria statu cuncipitu per facilità à e truppe a traversata di i fiumi cù una struttura chì ùn necessitava chè qualchì minutu d’installazione è chì pudia esse fatta cascà caccendu qualunque pezzu. == Studiu di u cuncettu == In una analisa tecnica d’un ponte autopurtante, e dimensione critiche (lunghezza, altezza, anguli) è e reazzione d’appoghju per ogni barra, cunsiderendu u legnu cum’è materiale, sò state mudellizate. E simulazione sò state realizate per ponti chì variavanu trà 4 è 7 metri di lunghezza. I risultati anu messu in risaltu chì l’efficacità strutturale cresce cù l’altezza, ma à discapitu di a praticità di passaghju, è ch'ellu esiste un cumpromessu ottimale per un raportu altezza/lunghezza di 0,30. [[File:Da_vinci_bridge.jpg|thumb|250px|right|Realizazione muderna d’un ponte autopurtante secondu u mudellu di da Vinci à Friburgu.]] U ponte autopurtante hè statu ancu prupostu cum’è piattaforma sperimentale per studii di vibrazione dinamica. Si hè dimustratu assai robustu nant’à una larga gamma di frequenze basse è alte, mentre ch’ellu tende à smuntà si quand'ellu hè sottupostu à una frequenza vicina à a so frequenza di risunanza. == Riferimenti == <references /> [[Categoria:Leunardu da Vinci]] 59ip95y4dk553sywm92ix0khht2am82 Categoria:Leunardu da Vinci 14 26959 402173 2026-05-24T08:42:02Z Fausta Samaritani 15085 categoria 402173 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Talianu]] 3rj30x5i7tbauem9w4cn6k9c6rgqfhl 402174 402173 2026-05-24T08:47:02Z Fausta Samaritani 15085 file 402174 wikitext text/x-wiki [[File:Balista - Leonardo da Vinci.jpg|thumb|200px|right|Balestra, da Leunardu da Vinci]] <br> [[Categoria:Talianu]] e062f3rayr6uktuk3dt6dfilmfn2v4g Categoria:Pomatomidae 14 26960 402176 2026-05-24T08:54:06Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402176 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Scombriformes]] afg4no0mpy64nbqv1rh27xwquu04krm Pomatomidae 0 26961 402177 2026-05-24T08:57:34Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402177 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Pomatomidae'''. === Listinu di i Pomatomidae === ;P [[Pomatomus saltatrix]]<br> [[Categoria:Pomatomidae]] 2y68ng53b5uf249zjspf5ishf7iw4s5 402178 402177 2026-05-24T09:02:24Z Fausta Samaritani 15085 file 402178 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Pomatomidae'''. [[File:Very Large Bluefish.JPG|thumb|250px|right|''Pomatomus saltatrix'']] === Listinu di i Pomatomidae === ;P [[Pomatomus saltatrix]]<br> [[Categoria:Pomatomidae]] rrt5uvwy6qrcd4f354vnrcp37md7g9e 402179 402178 2026-05-24T09:06:42Z Fausta Samaritani 15085 file 402179 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Pomatomidae'''. [[File:Very Large Bluefish.JPG|thumb|250px|right|''Pomatomus saltatrix'']] [[File:Pomatomus saltatrix 3.jpg|thumb|250px|right|''Pomatomus saltatrix'']] === Listinu di i Pomatomidae === ;P [[Pomatomus saltatrix]]<br> [[Categoria:Pomatomidae]] t0kt78roegy6c2qb3ap7u9e7ltrkhoz Lana di vetru 0 26962 402192 2026-05-24T10:43:52Z ~2026-30713-79 28205 Pàgina creata cù "[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]] '''A lana di vetru''' hè un silicatu amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l’edilizia è in i silenziatori di i veiculi à mutore endotermicu. == Pruduzzione == A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una temperatura cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di vetru è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l’aghjunta d’un ligante chì f..." 402192 wikitext text/x-wiki [[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]] '''A lana di vetru''' hè un silicatu amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l’edilizia è in i silenziatori di i veiculi à mutore endotermicu. == Pruduzzione == A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una temperatura cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di vetru è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l’aghjunta d’un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate. == Pruprietà == [[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|Lana di vetru imprudata cum’è isulante]] Stu materiale hà a capacità d’esse: isulante termicu, isulante acusticu, fonoassurbente o incombustibile. Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d’aria, isuleghja da u calore. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore. A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d’isulanti, cum’è u suvaru, chì hè assai caru. Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a lana di petra. f6prl8vp5xp8yibc22lg646r0me5qsg 402217 402192 2026-05-24T11:50:24Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402217 wikitext text/x-wiki [[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]] '''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i veiculi à mutore endotermicu. == Pruduzzione == A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate. == Pruprietà == [[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]] Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile. Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u calore. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore. A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru. Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]]. [[Categoria:Industria]] f6bevqsz76c82ozcmx32cx8nfcag93d 402218 402217 2026-05-24T11:53:09Z Fausta Samaritani 15085 402218 wikitext text/x-wiki [[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]] '''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i [[Vittura|veiculi]] à mutore endotermicu. == Pruduzzione == A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate. == Pruprietà == [[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]] Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile. Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u [[calore]]. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore. A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru. Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]]. [[Categoria:Industria]] e6g55c87pzondfr3o70y1atsw3c9w1l 402220 402218 2026-05-24T11:58:59Z Fausta Samaritani 15085 link 402220 wikitext text/x-wiki [[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]] '''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i [[Vittura|veiculi]] à mutore endotermicu. == Pruduzzione == A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate. == Pruprietà == [[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]] Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile. Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u [[calore]]. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore. A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru. Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]]. == Da vede dinò == * [[Époxy]] (resina epossidica) [[Categoria:Industria]] ozpadqydsdly2wd6rek9yuz777qa7x0