Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
27 di ghjugnu
0
1728
402231
391436
2026-05-25T07:37:21Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402231
wikitext
text/x-wiki
{{ghjugnu}}
U '''27 di ghjugnu''' hè u 178esimu ghjornu (u 179esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
[[1955]]: [[Isabelle Adjani]], attrice è cantadora.
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
:'''[[Santu Ferrandu]]'''.
Ferrandu, di urigine spagnola, era u vescu di [[Caiazzo]], in Italia, versu l'annu [[1023]], o [[1050]], à dilla ghjusta ùn si sà.
Hè mortu in [[Albiniano]] duv'ellu hà una chjesa.<br>
Ci sò chì pretendenu chì e reliquie di [[San Ferdinandu]], rè di Castilla è Leone, mortu in [[Siviglia]] in u [[1252]], è festighjatu u [[30 du maghju]], serebbinu state purtate in Caiazzo è chì a tradizione ne hà fattu quelle di un vescu di u lucale.
Etimolugia, casate è nomi: cf u 30 maghju. Anu dettu dinù chì u nome Ferrandu venerebbi da un cugnome francese in relazione cù u mantellu grissgiu chjaru di un tippu di cavalli ("un cheval ferrant"), cugnome datu à un omu capelligrisgiu o barbigrisgiu.
:'''[[Santu Cirillu]]''', patriarca d'Alessandria (cum'è u ziu), hè mortu u 27 di ghjugnu di l'annu [[444]].
Era un omu viulente, intransigente, un veru dittatore. Dicenu chì, sì [[San Ghjuvanni Crisostomu]], u più famosu oratore cristianu d'Oriente fù destituitu da u patriarca Teofilu, Cirillu ci era per qualcosa. Hà fattu chjude e chjese scismatiche è hà scacciatu i Ghjudei da a cità. Di u prefettu imperiale, ùn pudia mancu sentene u nome è azzizzava i frati contru à ellu.<br>
Allora, perchè avè messu nantu à l'altari un omu cusì pocu simpaticu? Ghjè chì, Cirillu fù u gran vincidore di l'eretichi è, soprattuttu, un gran scrittore cristianu. I so scritti sò tantu impurtanti pè a [[Chjesa catolica]] chì, in l'annu [[1882]], u papa [[Leone XIII]] ne hà fattu un Duttore di a Chjesa.
Etimolugia è nomi: cf u [[14 di ghjennaghju]].<br>
Paesi è cità: Alessandria d'Egittu (9 ferraghju).<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/06-ghjugnu.php]</ref>
== In Corsica ==
== Note ==
<references />
== Ligami ==
[http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }}
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Ghjugnu]]
1ha74v3bfaimlc2diuysex1sv2j4gui
Turinu
0
8136
402229
400971
2026-05-25T05:27:54Z
Scip.
15494
+
402229
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna taliana|cumuna=Torinu
| nomeUfficiale=Torino
| blasone=Torino stemma (bassa risoluzione).png
| bandera=Flag of Turin.svg
| sigluRegione=PMN
| sigluPruvincia=TO
| latitudineGradi=45
| latitudineMinute=4
| latitudineSeconde=0
| lungitudineGradi=7
| lungitudineMinute=42
| lungitudineSeconde=0
| altitudine=240
| superficia=130
| pupulazione=902.255
| annu=[[2006]]
| densita=6.940
| merre=Chiara Appendino
| posta=da 10121 à 10156
| telefunu=011
| istat=001272
| abitanti=Torinesi
| patrone=San Ghjuvanni Battista
| festa=[[24 di ghjugnu]]
| situ=http://www.comune.torino.it/
}}
'''Torinu''' ò '''Turinu''' (ufficialmente in [[lingua italiana|italianu]]: ''Torino''), hè un cumune è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a regione [[Piemonte]] è di a [[pruvincia di Torinu|pruvincia omonima]].
Hè a quarta cità taliana per pupulazione, cù un'agglumerzione urbana chì raghjunghje 1.700.000 abitanti. Hè un centru industriale, universitariu, culturale è scientificu di i più impurtanti di u paese.
Fù a prima capitale di l'Italia unificata, da u [[1861]] à u [[1865]].
[[File:Turin monte cappuccini.jpg|thumb|left|350px|none|Torinu di notte]]
== Cumune in cunfina ==
[[Baldissero Torinese]], [[Beinasco]], [[Borgaro Torinese]], [[Collegno]], [[Grugliasco]], [[Moncalieri]], [[Nichelino]], [[Orbassano]], [[Pecetto Torinese]], [[Pino Torinese]], [[Rivoli]], [[San Mauro Torinese]], [[Settimo Torinese]], [[Venaria Reale]].
== Da vede dinò ==
*[[Subsonica]]
*[[Ignazio Bertola]]
[[Categoria:Giugrafia]]
[[Categoria:Piemonte]]
ii9qvoqpj1idkfeciol1qd3ibmnudcl
Flora di Sardegna
0
10096
402227
397396
2026-05-25T00:12:31Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
402227
wikitext
text/x-wiki
[[File:Samugheo.jpg|thumb|400px|Paisaghju di a [[machja mediterrania|machja]] da u Casteddu di Medusa à Samugheu, in u centru di a Sardegna]]
[[File:Mediterranean Sea surface.jpg|thumb|300px|I rilievi sottumarini di u Bacinu Mediterraniu suggeriscini ciò ch'edda divia essa l'orografia in u Messinianu ([[Miocenu]] finali) quandu l'assiccamentu di u mari produssi ponti di terra chì hani riuniti parechji tarritorii chì erani oramai siparati.]]
A '''Flora di [[Sardegna]]''' hè dirivata da un sustratu cumunu [[mediterraniu]], ma hè carattarizata da mori spicificità ed [[endemisimu]]. Quissa hè duvuta à un adattamentu cuntinuu d'issa flora à certi cundizioni climatichi particulari, à l'insularità è à a storia giulogica di l'isula.<br />Di fatti, a flora attuali hè carattarizata da spezii chì in u [[Cenuzoicu]], 60 milioni d'anni fà, si sò diffusi, custituendu furesti primigenii di [[Taxus baccata|tassi]], [[Quercus ilex|lecci]] è [[Ilex aquifolium|caracuti]], spezii mesufili adattati à u clima caldu-umitu dipendenti da u pianu equaturiali passendu pa u Sudu di l'[[Auropa]]. Circa 25-28 milioni d'anni fà, a Sardegna appartinia à a placca corsu-sarda-calabra chì, staccata si da a placca auropea à pocu pressu à u liveddu di a [[Pruvenza]] attuali, subì tandu una rutazioni di 90 gradi, migrendu 400 km più à u sudu in u [[Mari Mediterraniu]]. In u [[Miucenu]], prima ch'è issu prucessu si fussi cumplittatu, a Sardegna divia essa cuparta à furesti impunenti, com'è ducumintatu da i resti fossili di furesta pitrificata ussirvati vicinu à u [[lavu Omodeu]] è a [[Perfugas]]. Dopu l'isulamentu fù intarrottu brevimenti da finomini liati à a chjusura di u [[Strittone di Gibilterra|strettu di Gibilterra]] (5,6 milioni d'anni fà) è à i [[glaciazioni]] (l'ultimu massimu glaciali intarvensi circa 15.000 anni fà) favurendu u sviluppu di evuluzioni autottoni di spezii ed interi biucinosi.
Par via di cunsiquenza, a Sardegna hè oghji carattarizata da endemisimi tipicamenti sardi, altri essendu cundivisi incù a vicina [[Corsica]], o ancu incù Corsica è [[Baleari]], altri ancora tipichi di areali più ristretti di u bacinu di u [[Mari Mediterraniu]] soprattuttu uccidintali.
== Lista di i spezii botanichi urdinati par Famiglia ==
;A
=== [[Acanthaceae]] ===
- ''[[Acanthus mollis]]''<br>
=== [[Aceraceae]] ===
- ''[[Acer campestre]]''<br>
- ''[[Acer monspessulanum]]''<br>
=== [[Aizoaceae]] ===
- ''[[Carpobrotus acinaciformis]]''<br>
- ''[[Carpobrotus edulis]]''<br>
- ''[[Mesembryanthemum crystallinum]]''<br>
- ''[[Mesembryanthemum nodiflorum]]''<br>
=== [[Amaranthaceae]] ===
Spezii naturalizati:<br>
- ''[[Achyranthes aspera]]''<br>
- ''[[Achyranthes sicula]]''<br>
- [[Amarantu]] (Amaranthus retroflexus)<br>
- ''[[Amaranthus albus]]''<br>
- ''[[Amaranthus blitum]]''?<br>
- ''[[Amaranthus cruentus]]''<br>
- ''[[Amaranthus deflexus]]''<br>
- ''[[Amaranthus graecizans]]''?<br>
- ''[[Amaranthus hypochondriacus]]''<br>
- ''[[Amaranthus muricatus]]''<br>
=== [[Anacardiaceae]] ===
- ''[[Pistacia lentiscus]]'': u [[listincu]]<br>
- ''[[Pistacia terebinthus]]''<br>
- ''[[Pistacia x raportae]]''<br>
=== [[Aquifoliaceae]] ===
- ''[[Ilex aquifolium]]'': u [[caracutu]]<br>
;B
=== [[Berberidaceae]] ===
- ''[[Berberis aetnensis]]''<br>
- ''[[Berberis vulgaris]]''<br>
- ''Berberis vulgaris'' [[Berberis vulgaris subsp. aetnensis|subsp. ''aetnensis'']] : Corsica, I, Sardegna, [[Sicilia]]<br>
=== [[Boraginaceae]] ===
[[File:Cerinthe major.jpg|thumb|100px|''[[Cerinthe major|C. major]]'']]
{|
|- valign="top"
|
* ''[[Alkanna lutea]]'' : Ba, Corsica, F, E, I, Sardegna
* ''[[Alkanna tinctoria]]''
* ''[[Alkanna tinctoria subsp. tinctoria]]''
* ''[[Anchusa arvensis]]''
* ''[[Anchusa arvensis]]''
* ''[[Anchusa italica]]''
* ''[[Anchusa italica]]''
* ''[[Anchusa undulata]]'' : Med
* ''[[Anchusa capellii]]'' : Sardegna
* ''[[Anchusa crispa]]'' : a [[buglossa corsa]]: Corsica, Sardegna
* ''[[Anchusa hybrida]]'' : Med
* ''[[Anchusa littorea]]'' : Sardegna, Sicilia?
* ''[[Anchusa undulata]]'' : Med
* ''[[Anchusa undulata subsp. undulata]]'' : W-Med
* ''[[Asperugo procumbens]]''
* ''[[Borago officinalis]]''
* ''[[Borago pygmaea]]'' : Corsica, I, Sardegna
* ''[[Cerinthe major]]'' : Med
* ''[[Cerinthe major subsp. gymnandra]]'' : W-Med
* ''[[Cerinthe major subsp. major]]'' : Med
* ''[[Cynoglossum cheirifolium]]'' : Med
* ''[[Cynoglossum clandestinum]]'' : Med
* ''[[Cynoglossum creticum]]''
* ''[[Cynoglossum dioscoridis]]'' : W-Med
* ''[[Cynoglossum montanum]]''
* ''[[Cynoglossum officinale]]''
* ''[[Echium arenarium]]'' : Med
* ''[[Echium asperrimum]]'' : W-med
* ''[[Echium creticum]]'' :W-Med
* ''[[Echium creticum subsp. coincyanum]]'' : E, P, Sardegna
* ''[[Echium creticum subsp. creticum]]'' : Ag, Ba, Corsica, F, E, Sardegna
||
* ''[[Echium italicum]]''
* ''[[Echium italicum subsp. italicum]]''
* ''[[Echium parviflorum]]'' : Med
* ''[[Echium plantagineum]]''
* ''[[Echium sabulicola]]'' : Ag, Ba, Corsica, F, E, I, Sardegna, Si
* ''[[Echium vulgare]]''
* ''[[Echium vulgare subsp. pustulatum]]'' : Corsica, F, G, I, J, Sardegna, Sicilia
* ''[[Heliotropium curassavicum]]''
* ''[[Heliotropium europaeum]]''
* ''[[Heliotropium supinum]]''
* ''[[Lithospermum arvense]]''
* ''[[Lithospermum incrassatum]]''
* ''[[Lithospermum minimum]]'' : I, Sardegna, Sicilia
* ''[[Lithospermum officinale]]''
* ''[[Lithospermum purpurocaeruleum]]''
* ''[[Myosotis arvensis]]''
* ''[[Myosotis discolor]]''
* ''[[Myosotis pusilla]]'' : Ag, Corsica, F, Sardegna
* ''[[Myosotis ramosissima]]''
* ''[[Myosotis ramosissima subsp. ramosissima]]''
* ''[[Myosotis scorpioides]]''
* ''[[Myosotis nemorosa]]''
* ''[[Myosotis scorpioides]]''
* ''[[Myosotis sicula]]''
* ''[[Myosotis sylvatica]]''
* ''[[Myosotis soleirolii]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Neatostema apulum]]''
* ''[[Symphytum bulbosum]]''
* ''[[Symphytum officinale]]''
|}
;C
=== [[Capparaceae]] ===
- ''[[Capparis spinosa]]''<br>
- ''Capparis spinosa'' [[Capparis spinosa subsp. spinosa|subsp. ''spinosa'']]<br>
=== [[Caryophyllaceae]] ===
[[File:Arenaria .serpyllifolia2web.jpg|thumb|100px|Arenaria serpyllifolia|''[[A. serpyllifolia]]'']]
<!-- [[File:Petrorhagia prolifera eF.jpg|thumb|100px|Petrorhagia prolifera |''[[P. prolifera]]'']] -->
[[File:Silene alba 220407 008.jpg|thumb|100px|''[[Silene latifolia|S. latifolia]]'']]
[[File:Silene colorata a.jpg|thumb|100px|''[[Silene colorata|S. colorata]]'']]
{|
|- valign="top"
|
* ''[[Arenaria balearica]]'' : Ba, Corsica, I, Sardegna
* ''[[Arenaria bertolonii]]'' : Corsica, I, Sardegna
* ''[[Arenaria serpyllifolia]]''
* ''[[Cerastium boissierianum]]'' : Co, E, Sardegna
* ''[[Cerastium diffusum]]''
* ''[[Cerastium glomeratum]]''
* ''[[Cerastium semidecandrum]]''
* ''[[Cerastium semidecandrum subsp. semidecandrum]]''
* ''[[Cerastium supramontanum]]'' : Sardegna
* ''[[Dianthus armeria]]''
* ''[[Dianthus armeria subsp. armeria]]''
* ''[[Dianthus arrostii]]'' : Sardegna, Sicilia
* ''[[Dianthus sylvestris]]''
* ''[[Dianthus sylvestris subsp. siculus]]'' : Sardegna, Sicilia
* ''[[Dianthus]]'' sp.
* ''[[Minuartia geniculata]]''
* ''[[Minuartia hybrida]]''
* ''[[Minuartia mediterranea]]''
* ''[[Petrorhagia prolifera]]''
* ''[[Petrorhagia nanteuilii]]''
* ''[[Petrorhagia saxifraga]]''
||
* ''[[Petrorhagia velutina]]''
* ''[[Silene latifolia]]'' syn. ''[[Silene alba]]''
* ''[[Silene latifolia subsp. alba]]''
* ''[[Silene apetala]]''
* ''[[Silene armeria]]''
* ''[[Silene behen]]''
* ''[[Silene bellidifolia]]''
* ''[[Silene colorata]]''
* ''[[Silene succulenta]]'' syn. ''[[Silene corsica]]'' : Corsica, Cr, Sardegna
* ''[[Silene velutina]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Silene vulgaris]]
* ''[[Silene]]'' sp.
* ''[[Saponaria ocymoides]]''
* ''[[Saponaria ocymoides subsp. alsinoides]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Saponaria officinalis]]''
* ''[[Saponaria sicula]]''
* ''[[Saponaria sicula subsp. sicula]]'' : Sardegna, Sicilia
* ''[[Stellaria media]]''
* ''[[Stellaria media subsp. media]]''
* ''[[Stellaria neglecta]]''
* ''[[Stellaria pallida]]''
|}
=== [[Cistaceae]] ===
[[File:Ciste.jpg|thumb|100px|''[[Cistus albidus|C. albidus]]'']]
[[File:Elianthemum croceum Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Helianthemum croceum|H. croceum]]'']]
- ''[[Cistus albidus]]'' : Ae, Corsica, F, E, I, Sardegna<br>
- ''[[Cistus creticus]]''<br>
- ''[[Cistus creticus subsp. corsicus]]'' : Corsica, Sardegna<br>
- ''[[Cistus creticus subsp. creticus]]'' : Med<br>
- ''[[Cistus creticus subsp. eriocephalus]]''<br>
- ''[[Cistus monspeliensis]]''<br>
- ''[[Cistus salviifolius]]''<br>
- ''[[Fumana ericoides]]''<br>
- ''[[Fumana laevipes]]'' : W-Med<br>
- ''[[Fumana procumbens]]''<br>
- ''[[Fumana thymifolia]]'' : Med<br>
- ''[[Halimium halimifolium]]'' : Med<br>
- ''[[Halimium halimifolium subsp. halimifolium]]'' : W-Med<br>
- ''[[Helianthemum aegyptiacum]]''<br>
- ''[[Helianthemum caput-felis]]'' : Ae, Ba, E, Sardegna<br>
- ''[[Helianthemum croceum]]'' : Ae, F, E, I, P, Sardegna, Sicilia<br>
- ''[[Helianthemum ledifolium]]''<br>
- ''[[Helianthemum morisianum]]'' : Sa<br>
- ''[[Helianthemum oelandicum]]''<br>
- ''[[Helianthemum oelandicum subsp. allionii]]'' : Sardegna, Sicilia<br>
- ''[[Helianthemum salicifolium]]''<br>
- ''[[Tuberaria guttata]]''<br>
- ''[[Tuberaria inconspicua]]'' : Ae, Corsica, G, E, I, P, Sardegna, Sicilia<br>
- ''[[Tuberaria praecox]]'' : Ae, I, J, Sardegna, Sicilia<br>
- ''[[Tuberaria lignosa]]''<br>
=== [[Compositae]] ===
[[File:Bellium bellidioides.jpg|thumb|100px|''[[Bellium bellidioides|B. bellidioides]]'']]
[[File:Centaurea aspera flor.jpg|thumb|100px|''[[Centaurea aspera|C. aspera]]'']]
[[File:Centaurea napifolia2 Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Centaurea napifolia|C. napifolia]]'']]
<!--[[File:Santolina chamaecyparissus flowers.jpg|thumb|100px|''[[Santolina chamaecyparissus|S. chamaecyparissus]]'']]-->
[[File:Scolymus hispanicus flowers.jpg|thumb|100px|''[[Scolymus hispanicus|S. hispanicus]]'']]
[[File:Urospermum dalechampii Sardinia LM.jpg|thumb|100px|[[Urospermum dalechampii|''U. dalechampii'']]]]
{|
|- valign="top"
|
* ''[[Achillea ageratum]]''
* ''[[Achillea ligustica]]''
* ''[[Achillea millefolium]]''
* ''[[Achillea]]'' sp.
* ''[[Anthemis arvensis]]''
* ''[[Anthemis arvensis subsp. arvensis]]''
* ''[[Anthemis]]'' sp.
* ''[[Anthemis cotula]]''
* ''[[Artemisia arborescens]]''
* ''[[Artemisia caerulescens]]''
* ''[[Artemisia caerulescens subsp. gallica]]''
* ''[[Bellis annua]]''
* ''[[Bellis annua subsp. annua]]''
* ''[[Bellis perennis]]''
* ''[[Bellis sylvestris]]
* ''[[Bellium bellidioides]]'' : Ba, Corsica, Sardegna
* ''[[Bellium crassifolium]]'' : Sardegna
* ''[[Carlina corymbosa]]''
* ''[[Carlina corymbosa subsp. corymbosa]]''
* ''[[Carlina lanata]]''
* ''[[Carlina macrocephala]]'' : Corsica, I, Sardegna, Sicilia
* ''[[Carlina macrocephala subsp. macrocephala]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Carlina racemosa]]''
* ''[[Centaurea aspera]]'' : Ba, F, E, I, P, Sardegna
* ''[[Centaurea calcitrapa]]''
* ''[[Centaurea filiformis]]'' : Sardegna
* ''[[Centaurea horrida]]'' : Sardegna
* ''[[Centaurea napifolia]]''
* ''[[Centaura]]'' sp.
* ''[[Chrysanthemum coronarium]]''
* ''[[Chrysanthemum segetum]]'': u [[balculu]]
* ''[[Cichorium intybus]]''
* ''[[Evax asterisciflora]]''
* ''[[Evax pygmaea]]''
* ''[[Evax rotundata]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Galactites tomentosa]]''
||
* ''[[Helichrysum frigidum]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Helichrysum italicum]]'': a [[maredda]]
* ''Helichrysum italicum'' [[Helichrysum italicum subsp. microphyllum|subsp. ''microphyllum'']]
* ''[[Helichrysum montelinasanum]]'' : Sardegna
* ''[[Helichrysum rupestre]]''
* ''[[Helichrysum saxatile]]'' : Sardegna, Sicilia
* ''Helichrysum saxatile'' [[Helichrysum saxatile subsp. saxatile|subsp. ''saxatile'']] : Sardegna
* ''[[Helichrysum stoechas]]''
* ''[[Hypochoeris achyrophorus]]''
* ''[[Hypochoeris cretensis]]''
* ''[[Hypochoeris glabra]]''
* ''[[Hypochoeris radicata]]''
* ''[[Hypochoeris robertia]]'' Corsica, I, Sardegna, Sicilia
* ''[[Lactuca longidentata]]'' : Sardegna
* ''[[Lactuca saligna]]''
* ''[[Lactuca serriola]]''
* ''[[Lactuca viminea]]''
* ''[[Lactuca viminea subsp. viminea]]''
* ''[[Lactuca viminea subsp. chondrilliflora]]''
* ''[[Lactuca viminea subsp. ramosissima]]''
* ''[[Lactuca virosa]]''
* ''[[Onopordum argolicum]]''
* ''[[Onopordum illyricum]]''
* ''[[Onopordum illyricum subsp. illyricum]]''
* ''Onopordum illyricum'' [[Onopordum illyricum sbsp. horridus|sbsp. ''horridus'']] : A, Corsica, I, J, Sardegna, Sicilia
* ''[[Otanthus maritimus]]''
* ''[[Phagnalon rupestre]]''
* ''[[Phagnalon saxatilis]]''
* ''[[Phagnalon sordidum]]''
* ''[[Ptilostemon casabonae]]'' : Corsica, F, I, Sardegna
* ''[[Santolina chamaecyparissus]]''
* ''Santolina chamaecyparissus'' [[Santolina chamaecyparissus subsp. insularis|subsp. ''insularis'']]
* ''[[Scolymus hispanicus]]''
* ''[[Silybum marianum]]''
* ''[[Urospermum dalechampii]]''
* ''[[Urospermum picroides]]'' <!--fino qui nota di servizio-->
|}
=== [[Cruciferae]] ===
[[File:Isola Piana a Primavera.jpg|thumb|200px|right|Corsica - Isola Piana]]
;E
=== [[Ericaceae]] ===
[[File:Erica terminalis0.jpg|thumb|100px|[[Erica terminalis|''E. terminalis'']]]]
- ''[[Arbutus unedo]]'': l'[[arbitru]]<br>
- ''[[Erica arborea]]'': a [[scopa]]<br>
- ''[[Erica multiflora]]''<br>
- ''[[Erica scoparia]]''<br>
- ''[[Erica scoparia subsp. scoparia]]''<br>
- ''[[Erica terminalis]]''<br>
;F
=== [[Fagaceae]] ===
- ''[[Castanea sativa]]''<br>
- ''[[Quercus coccifera]]''<br>
- ''[[Quercus congesta]]'' : I, Sardegna, Sicilia<br>
- ''[[Quercus ilex]]'': a [[leccia]]<br>
- ''[[Quercus pubescens]]''<br>
- ''[[Quercus suber]]'': a [[suvara]]<br>
;L
=== [[Lauraceae]] ===
- ''[[Laurus nobilis]]''<br>
=== [[Leguminosae]] ===
[[File:Centaurea Horrida with Astragalus terracianoi.jpg|thumb|100px|''[[Astragalus terracianoi|A. terracianoi]]'' (a destra) e ''[[Centaurea horrida|C. horrida]]'' (a sinistra)]]
[[File:Lathyrus latifolius1.jpg|thumb|100px|''[[Lathyrus latifolius|L. latifolius]]'']]
[[File:Medicago orbicularis2.jpg|thumb|100px|''[[Medicago orbicularis|M. orbicularis]]'']]
[[File:Ononis natrix Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Ononis natrix|O. natrix]]'']]
[[File:Tetragonolobus purpureus Sardinia LM.JPG|thumb|100px|''[[Tetragonolobus purpureus|T. purpureus]]'']]
{|
|- valign="top"
|
* ''[[Acacia cianophilla]]''
* ''[[Acacia dealbata]]''
* ''[[Anagyris foetida]]''
* ''[[Anthyllis barba-jovis]]'' : Corsica, Cr, F, G, E, I, J, Sardegna, Sicilia
* ''[[Anthyllis gerardii]]''
* ''[[Anthyllis hermanniae]]''
* ''[[Anthyllis tetraphylla]]''
* ''[[Anthyllis vulneraria]]''
* ''[[Anthyllis vulneraria subsp. praepropera]]''
<!--riprendi da qui-->*''[[Astragalus massiliensis]]'' : Corsica, Sardegna
* ''[[Astragalus sirinicus]]''
* ''Astragalus sirinicus'' [[Astragalus sirinicus subsp. genargenteus|subsp. ''genargenteus'']] : Corsica, Sardegna
* ''[[Astragalus terracianoi]]''
* ''[[Calycotome spinosa]]'': a [[ghjinestra]]
* ''[[Calycotome villosa]]''
* ''[[Ceratonia siliqua]]''
* ''[[Cercis siliquastrum]]''
* ''[[Colutea arborescens]]''
* ''[[Cytisus villosus]]''
* ''[[Genista acanthoclada]]''
* ''[[Genista corsica]]''
* ''[[Genista ephedroides]]''
* ''[[Lathyrus annuus]]''
* ''[[Lathyrus aphaca]]''
* ''[[Lathyrus cicera]]''
* ''[[Lathyrus latifolius]]''
* ''[[Lathyrus ochrus]]''
* ''[[Lupinus angustifolius]]''
* ''[[Lupinus luteus]]''
* ''[[Lupinus micranthus]]''
* ''[[Medicago aculeata]]''
* ''[[Medicago arabica]]''
* ''[[Medicago arborea]]''
* ''[[Medicago ciliaris]]''
* ''[[Medicago intertexta]]''
* ''[[Medicago littoralis]]''
* ''[[Medicago lupulina]]''
* ''[[Medicago marina]]''
* ''[[Medicago minima]]''
* ''[[Medicago murex]]''
* ''[[Medicago orbicularis]]''
* ''[[Medicago polymorpha]]''
* ''[[Medicago praecox]]''
* ''[[Medicago rigidula]]''
* ''[[Medicago rugosa]]''
* ''[[Medicago sativa]]''
* ''[[Medicago scutellata]]''
* ''[[Medicago tenoreana]]''
||
* ''[[Medicago tornata]]''
* ''[[Medicago trunculata]]''
* ''[[Medicago turbinata]]''
* ''[[Melilotus officinalis]]''
* ''[[Melilotus sulcatus]]''
* ''[[Ononis alba]]''
* ''[[Ononis biflora]]''
* ''[[Ononis diffusa]]''
* ''[[Ononis mitissima]]''
* ''[[Ononis minutissima]]''
* ''[[Ononis natrix]]''
* ''[[Ononis ornithopodioides]]''
* ''[[Ononis pusilla]]''
* ''[[Ononis reclinata]]''
* ''[[Ononis spinosa]]''
* ''[[Pisum sativum subsp. elatius]]''
* ''[[Psoralea bituminosa]]''
* ''[[Psoralea morisiana]]'' (nome provvisorio?) : Sardegna
* ''[[Robinia pseudoacacia]]''
* ''[[Spartium junceum]]'': u [[ghjuncu]]
* ''[[Teline monspessulana]]''
* ''[[Tetragonolobus maritimus]]''
* ''[[Tetragonolobus purpureus]]''
* ''[[Trifolium angustifolium]]''
* ''[[Trifolium arvense]]''
* ''[[Trifolium bocconei]]''
* ''[[Trifolium campestre]]''
* ''[[Trifolium cherleri]]''
* ''[[Trifolium diffusum]]''
* ''[[Trifolium fragiferum]]''
* ''[[Trifolium glomeratum]]''
* ''[[Trifolium incarnatum]]''
* ''[[Trifolium pratense]]''
* ''[[Trifolium stellatum]]''
* ''[[Vicia altissima]]''
* ''[[Vicia articulata]]''
* ''[[Vicia benghalensis]]''
* ''[[Vicia bithynica]]''
* ''[[Vicia cracca]]''
* ''[[Vicia disperma]]''
* ''[[Vicia glauca]]''
* ''[[Vicia hirsuta]]''
* ''[[Vicia hybrida]]''
* ''[[Vicia lathyroides]]''
* ''[[Vicia leucantha]]''
* ''[[Vicia lutea]]''
* '' [[Vicia monantha]]''
* ''[[Vicia narbonensis]]''
|}
;M
=== [[Myrtaceae]] ===
[[File:(MHNT) Myrtus communis subsp. tarentina.jpg|thumb|100px|[[Myrtus communis subsp. tarentina|''M. communis'' subsp. ''tarentina'']]]]
- ''[[Eucalyptus botryoides]]''<br>
- ''[[Eucalyptus camaldulensis]]''<br>
- ''[[Eucalyptus globulus]]''<br>
- ''[[Eucalyptus maidenii]]''<br>
- ''[[Eucalyptus resinifer]]''<br>
- ''[[Eucalyptus robustus]]''<br>
- ''[[Eucalyptus rudis]]''<br>
- ''[[Myrtus communis]]'': a [[murta]]<br>
- ''Myrtus communis'' [[Myrtus communis subsp. tarentina|subsp. ''tarentina'']]<br>
;O
=== [[Orchidaceae]] ===
<!-- [[File:Anthropophorum.jpg|thumb|100px|''[[Aceras anthropophorum|A. antropophorum]]'']] -->
[[File:Ophrys fuciflora Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Ophrys fuciflora|O. fuciflora]]'']]
<!-- [[File:Ophrys speculum Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Ophrys speculum|O. speculum]]'']] -->
[[File:Orchis papilionacea subsp. papilionacea Sardinia LM.jpg|thumb|100px|''[[Orchis papilionacea subsp. papilionacea|O. papilionacea subsp. papilionacea]]'']]
- ''[[Aceras antropophorum]]''<br>
- ''[[Anacamptis pyramidalis]]''<br>
- ''[[Barlia robertiana]]''<br>
- ''[[Cephalantera damasonium]]''<br>
- ''[[Cephalantera longifolia]]''<br>
- ''[[Cephalantera rubra]]''<br>
- ''[[Epipactis helleborine]]''<br>
- ''[[Gennaria diphilla]]''<br>
- ''[[Limodorum abortivum]]''<br>
- ''[[Ophrys annae]]'' <!-- J. Devillers-Terschuren & P. Devillers --><br>
- ''[[Ophrys apifera]]''<br>
- ''[[Ophrys bombyliflora]]''<br>
- ''[[Ophrys fuciflora]]''<br>
- ''[[Ophrys fusca]]''<br>
- ''[[Ophrys lutea]]''<br>
- ''[[Ophrys pallida]]'' : Sardegna, Sicilia<br>
- ''[[Ophrys speculum]]''<br>
- ''[[Ophrys sphegodes]]''<br>
- ''[[Ophrys tenthredinifera]]''<br>
- ''[[Orchis coriophora]]''<br>
- ''[[Orchis lactea]]''<br>
- ''[[Orchis laxiflora]]''<br>
- ''[[Orchis longicornu]]''<br>
- ''[[Orchis mascula]]''<br>
- ''[[Orchis morio]]''<br>
- ''[[Orchis papilionacea]]''<br>
- ''[[Orchis papilionacea subsp. papilionacea]]''<br>
- ''[[Orchis provincialis]]''<br>
- ''[[Serapias cordigera]]''<br>
- ''[[Serapias lingua]]''<br>
- ''[[Serapias vomeracea]]''<br>
=== [[Oxalidaceae]] ===
- ''[[Oxalis corniculata]]''<br>
- ''[[Oxalis pes-caprae]]''<br>
;P
=== [[Papaveraceae]] ===
[[File:Glaucium flavum03.jpg|thumb|100px|''[[Glaucium flavum|G. flavum]]'']]
- ''[[Papaver somniferum]]''<br>
- ''[[Papaver rhoeas]]'': u [[fiori di spusedda]]<br>
- ''[[Glauciun flavum]]''<br>
- ''[[Fumaria capreolata]]''<br>
- ''[[Fumaria officinalis]]''<br>
=== [[Paeoniaceae]] ===
- ''[[Paeonia coriacea]]''<br>
- ''[[Paeonia mascula]]''<br>
- ''Paeonia mascula'' [[Paeonia mascula subsp. russoi|subsp. ''russoi'']]<br>
;R
=== [[Ranunculaceae]] ===
[[File:Kalanit.JPG|thumb|100px|''[[Anemone coronaria|A. coronaria]]'']]
[[File:Ranunculus ficaria Flowers closeup 02.jpg|thumb|100px|''[[Ranunculus ficaria|R. ficaria]]'']]
- ''[[Adonis aestivalis]]''<br>
- ''[[Adonis annua]]''<br>
- ''[[Adonis microcarpa]]''<br>
- ''[[Anemone coronaria]]''<br>
- ''[[Anemone hortensis]]'': Med<br>
- ''[[Anemone palmata]]''<br>
- ''[[Aquilegia barbaricina]]'' : Sardegna<br>
- ''[[Aquilegia nugorensis]]'' : Sardegna<br>
- ''[[Aquilegia nuragica]]'' : Sardegna<br>
- ''[[Clematis cirrhosa]]''<br>
- ''[[Clematis flammula]]''<br>
- ''[[Clematis vitalba]]''<br>
- ''[[Delphinium halteratum]]''<br>
- ''[[Delphinium pictum]]'' : Ba, Corsica, Sardegna<br>
- ''[[Delphinium requienii]]'' : Corsica, Sardegna<br>
- ''[[Delphinium staphisagria]]''<br>
- ''[[Helleborus lividus]] syn. [[Helleborus argutifolius]]'' : a [[nocca]] Ba, Corsica, Sardegna<br>
- ''[[Helleborus lividus subsp corsicus]]'': Corsica, Sardegna<br>
- ''[[Nigella arvensis]]''<br>
- ''[[Nigella arvensis subsp. arvensis]]''<br>
- ''[[Nigella damascena]]''<br>
- ''[[Ranunculus aquatilis]]''<br>
- ''[[Ranunculus arvensis]]''<br>
- ''[[Ranunculus batrachioides]]'' : E, Sardegna<br>
- ''[[Ranunculus bulbosus]]''<br>
- ''[[Ranunculus bullatus]]''<br>
- ''[[Ranunculus ficaria]]''<br>
- ''[[Ranunculus sp.]]''<br>
=== [[Rosaceae]] ===
[[File:Amelanchier ovalis fruits.jpg|thumb|100px|''[[Amelanchier ovalis|A. ovalis]]'']]
[[File:Sorbus-torminalis.JPG|thumb|100px|''[[Sorbus torminalis|S. torminalis]]'']]
- ''[[Amelanchier ovalis]]''<br>
- ''[[Crataegus azarolus]]''<br>
- ''[[Crataegus monogyna]]''<br>
- ''[[Prunus armeniaca]]''<br>
- ''[[Prunus avium]]''<br>
- ''[[Prunus communis]]''<br>
- ''[[Prunus dulcis]]''<br>
- ''[[Prunus persica]]''<br>
- ''[[Prunus prostrata]]''<br>
- ''[[Prunus spinosa]]''<br>
- ''[[Pyrus amygdaliformis]]''<br>
- ''[[Rosa canina]]''<br>
- ''[[Rubus ulmifolius]]''<br>
- ''[[Sorbus aria]]''<br>
- ''[[Sorbus torminalis]]''<br>
;T
=== [[Tamaricaceae]] ===
[[File:Tamarix gallica bloemen.jpg|thumb|100px|''[[Tamarix canariensis|T. canariensis]]'']]
- ''[[Tamarix africana]]''<br>
- ''[[Tamarix canariensis]]''<br>
== Ligami ==
* [http://www.stsn.it/serB110/11MaxiaMarras.pdf] ''Flora della codula di Sisine (Sardegna centro-orientale)''.
* [http://www.sardegnaforeste.it/documenti/3_43_20061220121428.pdf] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221119071804/https://www.sardegnaforeste.it/documenti/3_43_20061220121428.pdf |date=2022-11-19 }} ''Ente Foreste della Sardegna: Sardegna foreste''.
* [http://www.sardegnaforeste.it/documenti/3_96_20061214130302.pdf] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221001085708/https://www.sardegnaforeste.it/documenti/3_96_20061214130302.pdf |date=2022-10-01 }} ''Ente Foreste della Sardegna: Specie indicatrici''.
[[Categoria:Flora di Sardegna]]
sba5tn31u1emarl7trrp2un790f20mw
Kickboxing ghjapponese
0
10795
402228
396669
2026-05-25T01:27:51Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
402228
wikitext
text/x-wiki
[[File:absorb_low2.jpg|60px|left]]
A '''kickboxing ghjapponese''' hè chjamatu in inglese ''Oriental kickboxing''. Pà varunque, u termini "[[kickboxing]]" sarebbe statu invintatu, in [[Giappone]], in l'anni 1950 da esparti di [[karate]] chì hannu bisognu di cunfruntà si incù cuntattu tutali.
[[File:devie_genou.jpg|thumb|right|150px|Kick-boxing incù prese è [[colpu di ghjinochjiu]] ]]
In u 1958, un praticanti di kick-boxing di l'epuca hè lu di lingue urientali, u birmanu [[Maung Gyi]] allievu di esparti di [[bando]] in Birmania è ancu di u grandi espartu di [[karate]], [[Gogen Yamaguchi]] dettu "u gattu". Maung Gyi cumbatte in Giappone sottumente differenti nomi è face cunnisce u [[pugilatu birmanu]] (lethwei) in occasione di i turnei di kick-boxing giappunese.
Pà altri, u kick-boxing giappunesi sarebbe statu invintatu dopu i giochi olimpici di 1964, da l'organisatori di cumbattimenti Osamu Noguchi, pà disignà una versione giappunese di u [[Muay Thai]] (u pugilatu tailandese). Quissu in viaghju di studiu in i paesii di u sud-est asiaticu si ispirò à ciò chì vedeva annantu à i ring tailandesii. Pocu durata dopu, grazie à l'entusiasmu di Kenji Kurosaki adeptu di [[Kyokushinkai]] (forma di Karate chì auturisa i cuntatti) nasceva u kick-boxing giappunesi (un pugilatu induve u regulamentu parmetteva di culpisce à [[calciu (pedata)|calci]], di pugnu, di ghjinochjiu è di ovitu, parmettu di varunque pruiezioni di [[judo]]). Noguchi cerca un nomu americanu pà ista nova disciplina facile di ricurdà e poi fù u successu immediatu di u kick-boxing. Dopu ave creatu u so solu stili di cumbattimentu, Kenji Kurosaki realizzò un celebri campu di allenamentu, in u 1969, u Mejiro-Gym di Tokiu. Quissu ultimu deviendre u pionner di u kick-boxing di l'anni 1970. Ebbe pà alunnii di i praticanti rinuminati cum'è Akio Fujihira, Toshio Tabata, Yoshiji Soeno, u francesi Patrick Brizon, l'olandesi Jan Plas (celebri allenatori olandese) è u brillanti Toshio Fujiwara (leghjenda di u kick-boxing giapponese, incù 129 vittorie). Duranti i primi anni, i kick-pugili giappunesii vinivanu direttamente da u [[Kyokushinkai]].
A forma di kick-boxing più mediatica di u mondu hè quella praticata in occassione di u turneu famosu di u "K-1" chì riunisce i migliuri cumbattenti di a pianeta. Hè Kazuyoshi Ishii, fondatori di unu stili di karate chì hà invintatu. In particulare, iste norme di kick-boxing chjamate "K-1 rules" o "oriental rules" hè statu decrecatu in Giappone di esparti di karate.
== Vede ancu ==
=== Ligami esterni ===
* [http://www.mikemiles.com/history1.html "A History of Kickboxing"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090319052048/http://mikemiles.com/history1.html |date=2009-03-19 }} da Mikes Miles storicu di u [[kick-boxing americanu]] (in inglese)
== Sources ==
* Alain Delmas, 1. ''Dictionnaire encyclopédique de la [[boxe]] et des autres boxes'', Amiens, 1981-2005 - 2. ''Lexique de [[combatique]] '', Ligue Midi-Pyrénées, Toulouse, 1975 (in francese)
== Governing Bodies ==
{| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" valign="top" style="font-size:smaller;"
!Governing Body
!Website
|-
|World Association of Kickboxing Organizations (W.A.K.O)
|http://www.wakoweb.com
|-
|-
|World amateur sport Kickboxing Organization (W.A.S.K.O.)
|http://www.dovuscu.com/
|-
|-
|International Kickboaxing Board of Control (IKBC)
|http://www.ikbc.org/
|-
|-
|The World Kickboxing & Karate Association (W.K.A.)
|http://www.kickboxing-wka.co.uk/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170614113347/http://kickboxing-wka.co.uk/ |date=2017-06-14 }}
|-
|-
|World Kickboxing Network (W.K.N.)
|http://www.worldkickboxingnetwork.com/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220309132312/http://www.worldkickboxingnetwork.com/ |date=2022-03-09 }}
|-
|-
|World Kickboxing Union (W.K.U.)
|http://www.wku-kickboxing.com/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101230073551/http://www.wku-kickboxing.com/ |date=2010-12-30 }}
|-
|-
|World Kickboxing Federation (W.K.F.)
|http://www.wkfkickboxing.com {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190605061538/http://www.wkfkickboxing.com/ |date=2019-06-05 }}
|-
|-
|International Kickboxing Federation (IKF) - Prof & Amateur Kickboxing
|http://www.ikfkickboxing.com {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210511043433/http://www.ikfkickboxing.com/ |date=2021-05-11 }}
|-
|-
|World Federation of Kickboxing (WFK)
|http://www.wfk-gov.com
|-
|-
|Professional Kickboxing Association (P.K.A)
|http://www.pkakickboxing.com/
|-
|}
[[Categoria:Kick-boxing]]
[[en:Kickboxing#Japanese]]
nsskmt9jc2ka97pjmqpd5n662zcqv2r
Mascione di fangu
0
20994
402221
398584
2026-05-24T16:35:46Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402221
wikitext
text/x-wiki
{{merge|Gobius niger}}
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U mascione di fangu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gobius_niger_Sardinia_1.JPG|300px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gobius niger</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Actinopterygii]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Gobiliformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Gobiidae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Gobius]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Gobius niger''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gobius_niger_(Stefano_Guerrieri)_1.jpg|300px]]
|-----
|}
U '''mascione di fangu''' (''Gobius niger'')<ref>Casanova (2010, p. 481).</ref> hè un pesciu chì face parte di a famiglia di i [[Gobiidae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua inglese|inglese]].</ref>
==Descrizzione ==
U mascione di fangu hà un corpu più prufondu ch'è u mascione cumunu, incù un muccichile più attundatu è una taglia di solitu più maiò. Pussede duie nutaghjole dursale guasi cuntinue, a nutaghjola anteriore avendu sei spine, chì ponu varcà a pellanzica di e nutaghjole, è a nutaghjola pustiriore è più corta avendu i raghji molli. A nutaghjola dursale pustiriore si termineghja vicinu à u picciolu cudale, in cuntrariu à i mascioni cumuni chì anu un longu spaziu. E nutaghjole pelviche sò saldate. U culore hè di una certa sfumatura di brunu scuru incù e machje nere indistinte. U culore di u masciu diventa guasi neru mentre a staghjone di riproduzione è e so nutaghjole diventanu più vive. A taglia media di 'ssu pesciu hè di circa 5 à 7 cm.
==Distribuzione è ambiente==
U mascione di fangu hè originariu di l'acque poche prufonde di l'[[oceanu Atlanticu]] orientale, di u [[mare Terraniu]] è di u [[mare Neru]]. A so area di ripartizione si stende da u Capu Biancu in [[Mauritania]] à Trondheim in [[Nurvegia]] è à u [[mare Balticu]] è omu u trova di solitu à e prufundità inferiore à 50 metri. U so ambiente tipicu hè custituitu di lagune, d'estuarii è d'acque custiere, annantu à i fondi rinosi o fangosi è frà l'erbe è l'alghe marine, è si culloca in modu occasiunale in acqua dolce.
==Cumpurtamentu==
U capiciocciu di fangu si ciba di picculi invertebrati di i fondi marini. Si riproduce d'istate, epica à a quale u masciu crea un territoriu in una zona poca prufonda induv'elle crescenu e gattive erbe è pripara un nidu annantu à un pezzu di fondu marinu pulitu. Invita a femina à aspittà lu è s'ella accetta, ci dipone i so ovi è u masciu i guardia sinu à a so sbucciata.
==Lessicu==
U mascione di fangu hè ancu chjamatu ''capiciocciu neru''<ref>Miniconi (1980)</ref> o u ''mazzacarò neru''.
== Note ==
<references/>
==Bibliugrafia==
- Tito de Caraffa, ''Assaghju annantu à i pesci di u litturale di Corsica'', Bullitinu di a Sucità di scenze storiche è naturale di Corsica, stamperia Ollagnier, Bastia, 1902.<br>
- Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010.<br>
- Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese).<br>
- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.<br>
==Ligami==
* [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html] ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica.
==Da vede dinù==
- i [[pesci di Corsica]]<br>
[[Categoria:Gobiidae]]
[[Categoria:Fauna marina di Corsica]]
aes0xs3rcao47znt8v5st2doa9boeoy
402223
402221
2026-05-24T16:49:22Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402223
wikitext
text/x-wiki
{{merge|Gobius niger}}
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U mascione di fangu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gobius_niger_Sardinia_1.JPG|300px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gobius niger</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Actinopterygii]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Gobiliformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Gobiidae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Gobius]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Gobius niger''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gobius_niger_(Stefano_Guerrieri)_1.jpg|300px]]
|-----
|}
U '''mascione di fangu''' (''Gobius niger'')<ref>Casanova (2010, p. 481).</ref> hè un pesciu chì face parte di a famiglia di i [[Gobiidae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua inglese|inglese]].</ref>
==Descrizzione ==
U mascione di fangu hà un corpu più prufondu ch'è u mascione cumunu, incù un muccichile più attundatu è una taglia di solitu più maiò. Pussede duie nutaghjole dursale guasi cuntinue, a nutaghjola anteriore avendu sei spine, chì ponu varcà a pellanzica di e nutaghjole, è a nutaghjola pustiriore è più corta avendu i raghji molli. A nutaghjola dursale pustiriore si termineghja vicinu à u picciolu cudale, in cuntrariu à i mascioni cumuni chì anu un longu spaziu. E nutaghjole pelviche sò saldate. U culore hè di una certa sfumatura di brunu scuru incù e machje nere indistinte. U culore di u masciu diventa guasi neru mentre a staghjone di riproduzione è e so nutaghjole diventanu più vive. A taglia media di 'ssu pesciu hè di circa 5 à 7 cm.
==Distribuzione è ambiente==
U mascione di fangu hè originariu di l'acque poche prufonde di l'[[oceanu Atlanticu]] orientale, di u [[mare Terraniu]] è di u [[mare Neru]]. A so area di ripartizione si stende da u Capu Biancu in [[Mauritania]] à Trondheim in [[Nurvegia]] è à u [[mare Balticu]] è omu u trova di solitu à e prufundità inferiore à 50 metri. U so ambiente tipicu hè custituitu di lagune, d'estuarii è d'acque custiere, annantu à i fondi rinosi o fangosi è frà l'erbe è l'alghe marine, è si culloca in modu occasiunale in acqua dolce.
==Cumpurtamentu==
U capiciocciu di fangu si ciba di picculi invertebrati di i fondi marini. Si riproduce d'istate, epica à a quale u masciu crea un territoriu in una zona poca prufonda induv'elle crescenu e gattive erbe è pripara un nidu annantu à un pezzu di fondu marinu pulitu. Invita a femina à aspittà lu è s'ella accetta, ci dipone i so ovi è u masciu i guardia sinu à a so sbucciata.
==Lessicu==
U ''mascione di fangu'' hè ancu chjamatu ''capiciocciu neru''<ref>Miniconi (1980)</ref> o u ''mazzacarò neru''. I sinonimi di u ''mascione di fangu'' (''Gobius niger'') sò: ''Gobius jozo'', ''Gobius gorgione'', ''Gobius longiradiatus''.
== Note ==
<references/>
==Bibliugrafia==
- Tito de Caraffa, ''Assaghju annantu à i pesci di u litturale di Corsica'', Bullitinu di a Sucità di scenze storiche è naturale di Corsica, stamperia Ollagnier, Bastia, 1902.<br>
- Petru Casanova, ''Motti'', Albiana, 2010.<br>
- Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese).<br>
- Rughjeru Miniconi, ''Parlata aghjaccina cittatina è paisana'', Ed. A Barcella, 2017.<br>
==Ligami==
- [https://www.oec.corsica/I-pesci-marini_a92.html] ''I pesci marini'', Uffiziu di l'Ambienti di a Corsica.<br>
==Da vede dinù==
- i [[pesci di Corsica]]<br>
==Altri prugetti==
- [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Gobius_niger ''Gobius niger''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].<br>
[[Categoria:Gobiidae]]
[[Categoria:Fauna marina di Corsica]]
kgjdihc0sjfv810qwcvs5rpf7cjwqky
Gobius niger
0
25751
402222
394910
2026-05-24T16:42:36Z
Fausta Samaritani
15085
redirect Questa pagina hè stata mantenuta cum'è un redirectu per evità di rompe ligami, sia interni sia esterni, chì puderanu esse fatte à u nome di pagina antica
402222
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Mascione di fangu]]
pmc8zuinpv6qwvlno7vvj51fuke6ghe
Isabelle Adjani
0
26238
402230
397749
2026-05-25T07:23:41Z
Fausta Samaritani
15085
402230
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox Biugrafia
| titulu = Isabelle Adjani
| immagine = Isabelle Adjani Cannes 2018.jpg
| descrizzione = Isabelle Adjani in 2018
| nome è cognome = Isabelle Yasmina Adjani
| Universale (per ogni sughjettu) - Data di nascita = 27 di ghjugnu 1955 ({{eta|1955|06|27}} anni)
| Universale (per ogni sughjettu) - Locu di nascita = [[Parighji]] ([[Francia]])
| Universale (per ogni sughjettu) - Naziunalità = {{FRANCIA Flag}}
| Situ internet =
| Anni attivi = 1970-
| Opere notevuli = L'Histoire d'Adèle H.<br>Possession<br>Camille Claudel
| firma =
|image=Isabelle Adjani Cannes 2018.jpg|legenda=Isabelle Adjani in 2018|nomu_nascita=|nascita=27 di ghjugnu 1955 ({{eta|1955|06|27}} anni)|locu_nascita=[[Parighji]] ([[Francia]])}}
'''Isabelle Adjani''' (nome interu: '''Isabelle Yasmina Adjani'''; nata [[27 di ghjugnu]] [[1955]] in [[Parighji]]) hè un'[[cinemà|attrice cinematografica]] è [[Cantadore|cantadora]] [[Francia|francese]], due volte numinata pè un [[Oscar]].
== Biugrafia ==
== Link ==
* [https://www.isabelleadjani.fr/ Situ internet Isabelle Adjani]
== Altri prugetti ==
* [[File:Commons-logo.svg|link=|27x27px]] ''[[commons:Category:Isabelle Adjani|Isabelle Adjani]]'' annantu à [https://commons.wikimedia.org/ Wikimedia Commons].
{{DEFAULTSORT:Adjani, Isabelle}}
[[Categoria:Attrice]]
[[Categoria:Cantadora]]
[[Categoria:Francesa]]
[[Categoria:Biugrafia]]
cod99amt202dt8wrcaavkj7qgi58rld
Gobiidae
0
26332
402224
398583
2026-05-24T16:51:21Z
Fausta Samaritani
15085
402224
wikitext
text/x-wiki
[[File:Deltentosteus quadrimaculatus 181111727.jpg|thumb|300px|right|''Deltentosteus quadrimaculatus'']]
Famiglia di i '''Gobiidae'''.
=== Listinu di i Gobiidae ===
;A
[[Aphia minuta]]<br>
;C
[[Chromogobius quadrivittatus]]<br>
[[Chromogobius zebratus]]<br>
[[Corcyrogobius liechtensteini]]<br>
[[Crystallogobius linearis]]<br>
;D
[[Deltentosteus quadrimaculatus]]<br>
;G
[[Gammogobius steinitzi]]<br>
[[Gobius auratus]]<br>
[[Gobius bucchichi]]<br>
[[Gobius cobitis]]<br>
[[Gobius cruentatus]]<br>
[[Gobius fallax]]<br>
[[Gobius geniporus]]<br>
[[Gobius paganellus]]<br>
[[Gobius vittatus]]<br>
[[Gobius xanthocephalus]]<br>
;L
[[Lesueurigobius suerii]]<br>
;M
[[Mascione di fangu]] (Gobius niger)<br>
;P
[[Pomatoschistus bathi]]<br>
[[Pomatoschistus marmoratus]]<br>
[[Pomatoschistus microps]]<br>
[[Pomatoschistus minutus]]<br>
[[Pomatoschistus quagga]]<br>
[[Categoria:Gobiidae]]
dlyerpfj5sjtxmxevw790bxaxvrbeih
Corulina Vittori
0
26755
402226
400930
2026-05-24T21:51:22Z
JJUPLOADS22
20605
402226
wikitext
text/x-wiki
'''Corulina Bastelica Vittori''', o '''Charlotte Bastelica Vittori''', hè una donna trans ex-membro di u gruppu sindicatu [[Ghjuventù Paolina|Gjhuventù Paolina]] di l'[[Università di Corsica]]. Vive in a cumuna di [[Corti]].<ref>Charlotte hà dettu questu parechje volte in i servitori Discord da youtubers "mapping" populari. Principalmente in Ollie Bye's. Dice ancu ch'ella hè corsica in a so biografia di YouTube.</ref> Charlotte hè stata arrestata da a pulizza per e so rilazione cù u gruppu è ùn ne face più parte dapoi.
9esn95ftu6t7vv5k4tkr3yytxsrf6t6
Lana di vetru
0
26962
402225
402220
2026-05-24T18:51:47Z
~2026-31036-60
28226
/* Da vede dinò */
402225
wikitext
text/x-wiki
[[File:Glass_Fiber.jpg|thumb|Fibre di lana di vetru]]
'''A lana di vetru''' hè un [[silicatu]] amorfu ottenutu da u vetru ed hè un materiale assai versatile, imprudatu soprattuttu in l'[[edilizia]] è in i silenziatori di i [[Vittura|veiculi]] à mutore endotermicu.
== Pruduzzione ==
A lana di vetru hè prudutta purtendu à fusione, à una [[temperatura]] cumpresa trà 1300 è 1500 °C, una mistura di [[vetru]] è rena chì hè dopu cunvertita in fibre, cù l'aghjunta d'un ligante chì face cresce a cuesione di e fibre ottenute. Sta fibra hè tandu riscaldata à circa 200 °C è sottumessa à calandratura per dà li una resistenza meccanica è una stabilità più grande. Infine, a lana di vetru hè tagliata per ottene ne rotule o pannelli per azzione di pressione elevate.
== Pruprietà ==
[[File:Glass wool insulation.jpg|thumb|250px|right|Lana di vetru imprudata cum'è isulante]]
Stu materiale hà a capacità d'esse: [[isulante termicu]], [[isulante acusticu]], fonoassurbente o incombustibile.
Ste pruprietà sò dovute à a so struttura macroscopica lanuginosa chì attenuisce i rumori è, inglubendu grande quantità d'[[aria]], isuleghja da u [[calore]]. Inoltre, riesce à risiste à temperature assai alte grazia à a so elevata resistenza à u calore.
A lana di vetru hà ancu un costu assai bassu, ciò chì a rende preferibile à altri tippi d'isulanti, cum'è u suvaru, chì hè assai caru.
Un altru materiale paragunevule à a lana di vetru hè a [[lana di petra]].
== Da vede dinò ==
* [[Époxy]] (resina epossidica)
* [[Lana di roccia]]
* [[Vetru]]
* [[Isulante termicu]]
[[Categoria:Industria]]
[[Category:Materiali di custruzzione]]
[[Category:Isolanti termichi]]
6yi45na2bwvy0nhh1qhg02q7qjrrxmb
1709
0
26963
402232
2026-05-25T07:39:59Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1709
402232
wikitext
text/x-wiki
U '''1709''' (MDCCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1709] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
tu73dr3t6bl5xh6gwkumn8fqytxu7cl
1710
0
26964
402233
2026-05-25T07:41:26Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1710
402233
wikitext
text/x-wiki
U '''1710''' (MDCCX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713|1714}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
gostw3vn0y3ahsaewnt17snipg45vl6
402234
402233
2026-05-25T07:42:25Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402234
wikitext
text/x-wiki
U '''1710''' (MDCCX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713|1714}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1710] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
c50jgoc45aoorwds6eh8z63d36ol9wo
Altocumulu lenticulare
0
26965
402235
2026-05-25T08:26:05Z
~2026-31036-60
28226
Pàgina creata cù "Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à u livante di a cima di e muntagne sottu à u ventu. Signalizeghja a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia. In realità, 'ssu tipu di nivulu si rif..."
402235
wikitext
text/x-wiki
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à u livante di a cima di e muntagne sottu à u ventu. Signalizeghja a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à livante. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u mare Terraniu, a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u Maestrale o di a Tramuntana. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u Foehn.
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u Capicorsu. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u Libecciu, un ventu chì piglia una direzzione Punente, ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in Balagna, sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* Nivulu
* Meteorologia
* Libecciu
* Onda orografica
pae955x978ewshc5mjocsef7gbhifvf
402236
402235
2026-05-25T08:28:51Z
~2026-31036-60
28226
402236
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à u livante di a cima di e muntagne sottu à u ventu. Signalizeghja a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à livante. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u mare Terraniu, a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u Maestrale o di a Tramuntana. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u Foehn.
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u Capicorsu. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u Libecciu, un ventu chì piglia una direzzione Punente, ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in Balagna, sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* Nivulu
* Meteorologia
* Libecciu
* Onda orografica
mnh9caqs7z5ptlu8vh11v3ibkx5qn1r
402237
402236
2026-05-25T10:13:17Z
~2026-31011-30
28231
402237
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Signalizeghja a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à livante. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u mare Terraniu, a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u Maestrale o di a Tramuntana. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u Foehn.
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u Capicorsu. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u Libecciu, un ventu chì piglia una direzzione Punente, ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in Balagna, sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* Nivulu
* Meteorologia
* Libecciu
* Onda orografica
mn1y23lxhjgnxfjlvge7mblo5ux2gir
402238
402237
2026-05-25T10:14:05Z
~2026-31011-30
28231
402238
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à livante. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u mare Terraniu, a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u Maestrale o di a Tramuntana. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u Foehn.
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u Capicorsu. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u Libecciu, un ventu chì piglia una direzzione Punente, ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in Balagna, sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* Nivulu
* Meteorologia
* Libecciu
* Onda orografica
rjpmhcwfvschoqmw8z0mwmqsoayz0i6