Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Chjarasgia 0 1308 402302 377259 2026-05-26T06:57:02Z Fausta Samaritani 15085 402302 wikitext text/x-wiki [[File:Cherries (4701247746).jpg|thumb|250px|rigt|Chjarasgie]] A '''chjarasgia''' hè u fruttu di u [[chjarasgiu]]. == A chjarasgia in Corsica == In [[Corsica]] ci sò chjarasgie. == Riferenzi esterni == [[Categoria:Fruttu]] oz9j7srcs25k48ikdkkkw2vzd4q202y Cumulu 0 3632 402248 332185 2026-05-25T12:41:30Z Fausta Samaritani 15085 402248 wikitext text/x-wiki [[File:GoldenMedows.jpg|thumb|right|Nivuli cumuli]] Un '''cumulu''' (o '''nivulu cumulu''') (latinu cumulus) hè un tipu di [[nivulu]] chì si trova in a [[trupusfera]] à un altitudina di 500-6000 metri. == Tipi di cumuli == Esistini parechji tipi di cumuli. Si po mintuvà: * [[Cumulus humilis]] * [[Cumulus mediocris]] * [[Cumulus congestus]] == Gallaria == <gallery> Image:Cumulus02lg.jpg|Nivuli cumuli annantu à i ruvini in Messicu Image:Moon over cumulus.jpg|A luna sopra à i nivuli cumuli Image:CumulusField-01.jpg|Nivuli cumuli sopra un chjosu </gallery> == Da vede dinò == * [[Altocumulu lenticulare]] [[Categoria:Nivulu]] t3rtc742kv16ti9n0ap84fh1jbpxd0i Osu 0 6345 402281 402150 2026-05-25T22:23:55Z Fausta Samaritani 15085 file 402281 wikitext text/x-wiki [[File:Lac de l'Ospedale .jpg|thumb|250px|right|Lavu di l'Ospedale]] [[File:L'Ospédale Lac2 JPG.jpg|thumb|250px|roght|Lavu di l'Ospedale]] L''''Osu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] dv1n7duys2ziq2x7gxea03ic7w5m12z Calenzano 0 7501 402282 400769 2026-05-25T22:25:17Z Fausta Samaritani 15085 fix 402282 wikitext text/x-wiki '''Calenzano''' hè una cumuna [[tuscana]] di a [[pruvincia di Firenze]]. [[File:Panorama calenzano alto da san donato.jpg|thumb|250px|right|Calenzano]] == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 15.557 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] d2sbxfy5qwznbni5yi9ugrim926xinp Zeri (Toscana) 0 7752 402291 371105 2026-05-26T06:24:56Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402291 wikitext text/x-wiki '''Massa''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 1382 abitanti {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Zeri''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br> |- |[[File:ZeriSanLorenzo2.JPG|thumb|250px|right|Zeri]] |- | cumuna | Zeri |- |statu |[[Italia]] |- | pruvincia | [[Massa e Carrara]] |- | nome officiale | Zeri |- | codice postale | |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 708 metri |- | superficia | 73 km² |- | populazione | 1.382 |- | dinsità | 19 ab./km² |- | nome abitanti | |- |} == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] httyj0p1zx1qo86mjdpcr7fx4x2t8i4 Nivulu 0 8930 402241 371571 2026-05-25T12:24:33Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 402241 wikitext text/x-wiki [[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]] == Citazioni == Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: - in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''. - in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]: :Mi piglia è sbacca l'aria pura :Hè l'alibiondu arcanghjulatu, :U nivulu sfilaccicatu, :Focu in sennu chì piglia fiatu; :U piacè cù la strappatura, :Mi porta è sbacca l'aria azura. == Da veda dinò == * u [[cirru]] * u [[cumulu]] * [[Altocumulu lenticulare]] [[Categoria:Metereulugia]] kdgagvvpfxsqxaaj106b7a7ukk30ivp 402246 402241 2026-05-25T12:38:43Z Fausta Samaritani 15085 402246 wikitext text/x-wiki [[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]] == Citazioni == Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: - in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''. - in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]: :Mi piglia è sbacca l'aria pura :Hè l'alibiondu arcanghjulatu, :U nivulu sfilaccicatu, :Focu in sennu chì piglia fiatu; :U piacè cù la strappatura, :Mi porta è sbacca l'aria azura. == Da veda dinò == * u [[cirru]] * u [[cumulu]] * [[Altocumulu lenticulare]] [[Categoria:Meteorologia]] sknphny1ej3gnj3awn03isareaeuxds 402247 402246 2026-05-25T12:39:50Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ 402247 wikitext text/x-wiki [[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]] == Citazioni == Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: - in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''. - in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]: :Mi piglia è sbacca l'aria pura :Hè l'alibiondu arcanghjulatu, :U nivulu sfilaccicatu, :Focu in sennu chì piglia fiatu; :U piacè cù la strappatura, :Mi porta è sbacca l'aria azura. == Da veda dinò == * u [[cirru]] * u [[cumulu]] * [[Altocumulu lenticulare]] [[Categoria:Nivulu]] ekark5c3053oi382sg8v7ke3z4svhes Pierre Laffillé 0 11677 402283 380564 2026-05-25T22:28:26Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402283 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Photo de Pierre Laffillé.jpg|thumb|250px|right|Pierre Laffillé]] '''Pierre Laffillé''' hè un [[pittore]] natu in [[1938]]. Vive en [[Corsica]]. == Biugrafia == [[categoria:Biugrafia|Laffillé, Pierre]] [[categoria:Francesu|Laffillé, Pierre]] [[Categoria:Pittore|Laffillé, Pierre]] 70qq67y6kcqmw8wqujjlap8yf135ldl Categoria:Phasianidae 14 11773 402294 378848 2026-05-26T06:31:25Z Fausta Samaritani 15085 category 402294 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Galliformes]] j0xonauxcgr0zf7r5kxr3z6yexrst96 Hiram Maxim 0 13231 402264 371405 2026-05-25T18:51:28Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402264 wikitext text/x-wiki [[File:Maxim portrait.jpg|thumb|250px|right|Hiram Maxim]] '''Hiram Stevens Maxim''' ([[1840]]-[[1916]]) fubbi un invintore americanu-britànnicu. === Biugrafia === [[Categoria:Americanu|Maxim, Hiram]] [[Categoria:Britannicu|Maxim, Hiram]] [[Categoria:Biugrafia|Maxim, Hiram]] 0wlgwn2jjiero6edx6um1cmai2m7xgu Ventu in Corsica 0 13272 402239 389305 2026-05-25T12:16:54Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402239 wikitext text/x-wiki [[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]] Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu. ==I grandi venti di Corsica== A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]]. ===U libecciu=== [[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]] U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci. ===A lambata=== A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]]. ===U gricali=== U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]]. ===U livantu=== U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica. ===U maistrali=== U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009). ===U muntesu=== U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi. [[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]] ===U punenti=== U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali. ===U sciroccu=== U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni. ===U sirenu=== U [[sirenu]] hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu. ===U tarranu=== U [[tarranu]] hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]]. ===A tramuntana=== A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli. == Pruverbii == Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii: [[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]] - ''Ùn ci hè mare senza ventu''.<br> - ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna''.<br> - ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole''.<br> - ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii''.<br> - ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''.<br> - ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru''.<br> - ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu''.<br> - ''[[Tramuntana]], fresca è sana''.<br> È si dici dinò in u [[sartinesu]]:<br> - ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi''.<br> - ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia''. (Papi, 2009)<br> - ''Tramuntana, a pescia in a tana'' (Papi, 2009).<br> A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana,<br> - ''ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana''. - ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male:''<br> - ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].''<br> - ''U livanti porta l’acqua à bidunati.''<br> ==Rifarenzi== - Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu).<br> - [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], <ref>[http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm]>/ref> ''Tempu chì faci'', 2009] == Liami == - [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]] ==Da vede dinò== * u [[ventu]] * [[Altocumulu lenticulare]] == Note == <references /> [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Metereulugia]] 6dwkbo42b9poy9mp2fkmygbzsuhtwcj 402250 402239 2026-05-25T12:45:00Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402250 wikitext text/x-wiki [[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]] Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu. ==I grandi venti di Corsica== A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]]. ===U libecciu=== [[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]] U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci. ===A lambata=== A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]]. ===U gricali=== U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]]. ===U livantu=== U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica. ===U maistrali=== U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009). ===U muntesu=== U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi. [[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]] ===U punenti=== U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali. ===U sciroccu=== U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni. ===U sirenu=== U [[sirenu]] hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu. ===U tarranu=== U [[tarranu]] hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]]. ===A tramuntana=== A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli. == Pruverbii == Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii: [[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]] - ''Ùn ci hè mare senza ventu''.<br> - ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna''.<br> - ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole''.<br> - ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii''.<br> - ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''.<br> - ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru''.<br> - ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu''.<br> - ''[[Tramuntana]], fresca è sana''.<br> È si dici dinò in u [[sartinesu]]:<br> - ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi''.<br> - ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia''. (Papi, 2009)<br> - ''Tramuntana, a pescia in a tana'' (Papi, 2009).<br> A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana,<br> - ''ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana''. - ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male:''<br> - ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].''<br> - ''U livanti porta l’acqua à bidunati.''<br> ==Rifarenzi== - Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu).<br> - [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], <ref>[http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm]>/ref> ''Tempu chì faci'', 2009] == Liami == - [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]] ==Da vede dinò== * u [[ventu]] * [[Altocumulu lenticulare]] * [[Nivulu]] * [[Cumulu]] == Note == <references /> [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Metereulugia]] bl2xcynanskmmz5plebzzrxwndyncsr 402252 402250 2026-05-25T12:46:46Z Fausta Samaritani 15085 /* Note */ 402252 wikitext text/x-wiki [[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]] Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu. ==I grandi venti di Corsica== A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]]. ===U libecciu=== [[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]] U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci. ===A lambata=== A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]]. ===U gricali=== U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]]. ===U livantu=== U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica. ===U maistrali=== U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009). ===U muntesu=== U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi. [[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]] ===U punenti=== U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali. ===U sciroccu=== U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni. ===U sirenu=== U [[sirenu]] hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu. ===U tarranu=== U [[tarranu]] hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]]. ===A tramuntana=== A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli. == Pruverbii == Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii: [[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]] - ''Ùn ci hè mare senza ventu''.<br> - ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna''.<br> - ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole''.<br> - ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii''.<br> - ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''.<br> - ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru''.<br> - ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu''.<br> - ''[[Tramuntana]], fresca è sana''.<br> È si dici dinò in u [[sartinesu]]:<br> - ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi''.<br> - ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia''. (Papi, 2009)<br> - ''Tramuntana, a pescia in a tana'' (Papi, 2009).<br> A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana,<br> - ''ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana''. - ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male:''<br> - ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].''<br> - ''U livanti porta l’acqua à bidunati.''<br> ==Rifarenzi== - Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu).<br> - [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], <ref>[http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm]>/ref> ''Tempu chì faci'', 2009] == Liami == - [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]] ==Da vede dinò== * u [[ventu]] * [[Altocumulu lenticulare]] * [[Nivulu]] * [[Cumulu]] == Note == <references /> [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Meteorologia]] 7kczov5cp51s3e9bqqw9c08i5fyogo9 Theillay 0 14015 402265 390445 2026-05-25T18:55:09Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402265 wikitext text/x-wiki [[File:Theillay - rond-point du centre.jpg|thumb|250px|right|Theillay]] '''Theillay''' hè un [[paese]] di [[Francia]], [[dipartimentu]] di u [[Loir-et-Cher]] in a Righjone di u [[Centru Valle di a Loira]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene pochi più di 1.300 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Francia]] 0old8lb09v4glqww1k8n07067zilf9o Dentistu 0 14188 402266 347449 2026-05-25T18:56:33Z Fausta Samaritani 15085 fix 402266 wikitext text/x-wiki Un '''dentistu''' ghjè una persona chì cura i [[denti]]. [[File:Dental surgery aboard USS Eisenhower, January 1990.JPEG|thumb|250px|right|Dentistu incu u sò assistente in opera.]] === Discrizzioni === [[categoria:Medicina]] a3stg9ubyofeljm1l4m922bekx5m8ss Kansas 0 14249 402268 377837 2026-05-25T19:04:49Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix 402268 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Kansas''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. == Storia == == Giugrafia == U statu si trova in l'esattu centru di i Stati Uniti. Cunfina à u nordu incù u [[Nebraska]] à livente incù u [[Missouri]], à punente incù u [[Colorado]], à u meziornu incù l'[[Oklahoma]]. Hà una superficia di 213.096 km². A capitale hè [[Topeka]] (122.642 abitanti), a cità più pupulata hè [[Wichita]] (361.420 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Overland Park]] (169.403 abitanti), [[Kansas City]] (142.320 abitanti) è [[Olathe]] (118.034 abitanti). == Monumenti == == Demugrafia == Tene una populazione di 2.775.997 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati di i SUA|Kansas]] [[Categoria:Kansas]] 4mc7lagv7wluqt6fo83esq8m4rnn007 402270 402268 2026-05-25T19:16:53Z Fausta Samaritani 15085 file 402270 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Kansas''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. == Storia == == Giugrafia == [[File:UKFS - University of Kansas Field Station, NEON Terrestrial Field Site - Kansas.webm|thumb|250px|right|Kansas. Video-drone]] Hà una superficia di 213.096 km². U statu si trova in l'esattu centru di i Stati Uniti. Cunfina à u nordu incù u [[Nebraska]] à livente incù u [[Missouri]], à punente incù u [[Colorado]], à u meziornu incù l'[[Oklahoma]]. A capitale hè [[Topeka]] (122.642 abitanti), a cità più pupulata hè [[Wichita]] (361.420 abitanti). Altre cità impurtante sò [[Overland Park]] (169.403 abitanti), [[Kansas City]] (142.320 abitanti) è [[Olathe]] (118.034 abitanti). == Monumenti == == Demugrafia == Tene una populazione di 2.775.997 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati di i SUA|Kansas]] [[Categoria:Kansas]] dizab21kb9xvpuo4q9x1m7e9l65ycpv Missouri 0 14250 402285 384148 2026-05-25T22:35:28Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402285 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Missouri''' ò '''Missuri''', hè unu statu federatu di i [[Stati Uniti d'America]]. == Storia == == Giugrafia == Hà una superficia di 180.693 km².<br> Cunfina incù ben ottu stati: à u nordu incù u [[Iowa]] à livente incù l'[[Illinois]], u [[Kentucky]] è u [[Tennessee]], à punente incù u [[Kansas]], l'[[Oklahoma]] è u [[Nebraska]], a meziornu incù l'[[Arkansas]]. A capilogu hè Jefferson City (40.564 abitanti), a cità più pupulata hè [[Kansas City]] (450.375 abitanti).<br> Altre cità impurtante sò [[St. Louis]] (350.759abitanti), [[Springfield]] (154.777 abitanti) è [[Indipendence]] (110.704 abitanti). == Monumenti == == Demugrafia == Tene una populazione di 5.878.415 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == ==Da vede dinò== *[[Jefferson City (Missouri)]] [[Categoria:Missouri]] cz5syt2et5r67y6vk0y2cx1yzp41lwc Novu Messicu 0 14258 402288 368166 2026-05-25T22:47:08Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402288 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Very_Large_Array,_New_Mexico.jpg|thumb|right|250px]] U '''Novu Messicu''' (in inglese: ''New Mexico'', spagnolu: ''Nuevo México'') hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]]. == Storia == == Giugrafia == Cunfina à nordu incù u [[Colorado]], à meziornu incù u [[Messicu]], à punente incù l’[[Arizona]] è à u livente incù u [[Texas]] è l'[[Oklahoma]].<br> A capitale hè [[Santa Fe]] (73.199 abitanti) a cità più populata hè [[Albuquerque]] (518.271 abitanti).<br> Altre cità impurtante sò [[Las Cruces]] (89.722 abitanti) è [[Rio Rancho]] (75.978 abitanti).<br> Hà una superficia di 315.194 km², == Monumenti == == Demugrafia == Tene una populazione di 1.969.915 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Novu Messicu]] nie3rvvo6d4hgfi79gpgfcgly8oomdh Santa Fe 0 15090 402287 369690 2026-05-25T22:43:25Z Fausta Samaritani 15085 fix, carteguria 402287 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Santa Fe NM.jpg||thumb|250px|right|Santa Fe]] '''Santa Fe''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Novu Messicu]] (''New Mexico''). == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 67.947 abitanti (2010). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Novu Messicu]] 62fgc1ywsw19fu7nxjb81sp40h9sz2p Topeka 0 15091 402267 334680 2026-05-25T18:58:56Z Fausta Samaritani 15085 fix 402267 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Topeka night skyline.jpg|right|thumb|250px|Topeka]] '''Topeka''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Kansas]]. Tene 127.473 abitanti (2010). == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 127.473 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Kansas]] bkr01twhglasvgy5wz7wlvg9mk1flvi Jefferson City (Missouri) 0 15100 402284 332882 2026-05-25T22:31:23Z Fausta Samaritani 15085 fix 402284 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jefferson City.jpg|right|thumb|220px|Jefferson City]] '''Jefferson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Missouri]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 43.079 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Missouri]] tivhauohnr0ouheic0lcok2txvldqbb Albuquerque 0 15163 402289 368167 2026-05-25T22:49:17Z Fausta Samaritani 15085 fix 402289 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Albuquerque Montage images.png|right|thumb|250px|Albuquerque]] '''Albuquerque''' (in navaho : Beeʼeldííl Dahsinil) hè una cità di i [[Stati Uniti]], a cità più populata di u [[Novu Messicu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 552,804 abitanti ([[2011]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Novu Messicu]] rq8hfop5nwrp21fj6n24yival6gzdya Khartoum 0 15269 402303 381523 2026-05-26T07:01:47Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, categuria 402303 wikitext text/x-wiki [[File:Die Gartenlaube (1888) b 617.jpg|thumb|250px|right|Khartoum in u [[1888]]]] '''Khartum''' o '''Khartoum''' (In [[Lingua arabica]]: الخرطوم, ''al-Kharṭūm'') hè a capitale di u [[Sudan]]. == Storia == == Giugrafia == A cità si trova in u centru-estu di u paese, à a confluenza di u [[Nilu biancu]] è u [[Nilu turchinu]], hè u principale centru di cummerciu, economicu è amministrativu di a nazione. == Demugrafia == L'area metropulitana di Khartum, chì si cumpone dinù di e cità satelliti di [[Omdurman]] è Khartum Nordu, tene una populazione di 5.274.321 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Sudan]] 0ao3uu9w00czjoi9v6ok27mcjlsxfol Sudan 0 15283 402304 381419 2026-05-26T07:08:05Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402304 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Sudan.svg|thumb|80px|right|Babdera]] [[File:Sudan on the globe (Africa centered) (de-facto).svg|thumb|200px|right|Sudan]] A '''Republica di u Sudan''' (in [[lingua arabica]] جمهورية السودان) hè unu Statu di l'[[Africa]]. == Storia == == Giugrafia == U Sudan cunfina à livente per circa 600 km incù u [[Mare Rossu]], l'[[Eritrea]] è l'[[Ettiopia]], a meziornu incù [[Sudan di u Sudu]], à punente incù u [[Xiad]] è a [[Republica di Centru Africa|Republica Centruafricana]] è à nordu cunfina incù l'[[Egittu]] è a [[Libia]]. == Demugrafia == Tene una superficia di 1.886.068 km². == Monumenti == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Sudan]] kjojc5wddstlvfo6n6lo15p5eitpydc 402305 402304 2026-05-26T07:10:46Z Fausta Samaritani 15085 402305 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Sudan.svg|thumb|80px|right|Babdera]] [[File:Sudan on the globe (Africa centered) (de-facto).svg|thumb|200px|right|Sudan]] A '''Republica di u Sudan''' (in [[lingua arabica]] جمهورية السودان) hè unu Statu di l'[[Africa]]. == Storia == == Giugrafia == U Sudan cunfina à livente per circa 600 km incù u [[Mari Rossu]], l'[[Eritrea]] è l'[[Ettiopia]], a meziornu incù [[Sudan di u Sudu]], à punente incù u [[Xiad]] è a [[Republica di Centru Africa|Republica Centruafricana]] è à nordu cunfina incù l'[[Egittu]] è a [[Libia]]. == Demugrafia == Tene una superficia di 1.886.068 km². == Monumenti == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Sudan]] 065zimaiyvc0crgu41ycinzmieg6vbq Kopecks 0 16471 402279 382478 2026-05-25T22:15:57Z Fausta Samaritani 15085 file 402279 wikitext text/x-wiki [[File:RUS3kopiejki1903.1895.jpg|thumb|200px|right| 3 kopecks - [[1895]] è [[1903]]]] [[File:1 kopiyka.jpg|thumb|180px|right|Kopeck di l'Ucraina ([[1992]])]] U '''kopeck''' hè a suddivisione di u [[Rublu]]. == Discrizzioni == [[categoria:Economia]] [[categoria:Russia]] 8a31v733v4ov518nln08ctwm4ccica5 Categoria:Nivulu 14 17963 402254 346707 2026-05-25T12:50:22Z Fausta Samaritani 15085 402254 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Meteorologia]] 710rfvl6ycjmjuq3aip3tkdqy0yek8a Categoria:Meteorologia 14 18102 402253 346851 2026-05-25T12:49:16Z Fausta Samaritani 15085 categoria 402253 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Fisica applicata]] pw3jeystvenoke3vkvzopfmsvavxroq Categoria:Galliformes 14 18187 402295 346936 2026-05-26T06:33:07Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402295 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Aves]] 6xpluosw2pgm2tvn660kq0vorqeno8u Categoria:Acelli 14 18358 402296 393603 2026-05-26T06:41:18Z Fausta Samaritani 15085 file 402296 wikitext text/x-wiki Categuria nantu à l''''acelli''' (''Aves''). [[File:Pinicola enucleator.png|right|80px]] [[File:Adolphe Millot oiseaux-pour tous A.jpg|thumb|200px|right|[[Adolphe Millot]], ''oiseaux pour tous'']] [[Categoria:Animalia]] a4s7mfmtwofd07gaagg8d9l84r4gxgc 402297 402296 2026-05-26T06:43:21Z Fausta Samaritani 15085 402297 wikitext text/x-wiki Categuria nantu à l''''acelli''' (''Aves''). [[File:Pinicola enucleator.png|right|80px]] [[File:Adolphe Millot oiseaux-pour tous A.jpg|thumb|200px|right|[[Adolphe Millot]], ''oiseaux pour tous'']] [[Categoria:Biologia]] 37j5eb056c86yl6hapglulsn1l2dmgu 402298 402297 2026-05-26T06:44:17Z Fausta Samaritani 15085 402298 wikitext text/x-wiki Categuria nantu à l''''acelli''' (''Aves''). [[File:Pinicola enucleator.png|right|80px]] [[File:Adolphe Millot oiseaux-pour tous A.jpg|thumb|200px|right|[[Adolphe Millot]], ''oiseaux pour tous'']] [[Categoria:Zoologia]] i4zi8zthm6sk0kjj69v53m3jexzocyq Euskadi Ta Askatasuna 0 20240 402292 374626 2026-05-26T06:27:18Z Fausta Samaritani 15085 fix 402292 wikitext text/x-wiki '''Euskadi Ta Askatasuna''', più cunnuscita sottu u nome ETA ("Paese Bascu è libartà" in bascu), hè un'urganisazione [[Arma|arma]]ta basca ([[Paesi Baschi]] - [[Spagna]]), indipendentista d'ispirazione [[Karl Marx|marzista]] [[Rivuluzione|rivuluzionaria]]. === Discrizzioni === Fundata in lu [[1959]], l'urganisazione hà evuluatu da un gruppu di risistenza di pettu à u regimu di [[Francisco Franco]] à un'urganisazione [[Indipendenza|indipendentista]] basca. ETA è una parte di u muvimente naziunale [[bascu]] dinuncianu a ripressione è i crimi apposti à u regimu franchistu. Sicondu à a fundazione Euskal Memoria, dapoi u [[1964]], 494 parsonni sò state tumbate, 22417 incarcerate, fra e quali 4774 anu prisintatu una dinuncia pà atti di turtura.   [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Spagna]] hy07tcle78ykwey7l2f2aksc80yzj0q 402293 402292 2026-05-26T06:29:22Z Fausta Samaritani 15085 file 402293 wikitext text/x-wiki [[File:Alsasua 09 - Impunidad callejera de los asesinos 1.JPG|thumb|200px|right|ETA, 2006]] '''Euskadi Ta Askatasuna''', più cunnuscita sottu u nome ETA ("Paese Bascu è libartà" in bascu), hè un'urganisazione [[Arma|arma]]ta basca ([[Paesi Baschi]] - [[Spagna]]), indipendentista d'ispirazione [[Karl Marx|marzista]] [[Rivuluzione|rivuluzionaria]]. === Discrizzioni === Fundata in lu [[1959]], l'urganisazione hà evuluatu da un gruppu di risistenza di pettu à u regimu di [[Francisco Franco]] à un'urganisazione [[Indipendenza|indipendentista]] basca. ETA è una parte di u muvimente naziunale [[bascu]] dinuncianu a ripressione è i crimi apposti à u regimu franchistu. Sicondu à a fundazione Euskal Memoria, dapoi u [[1964]], 494 parsonni sò state tumbate, 22417 incarcerate, fra e quali 4774 anu prisintatu una dinuncia pà atti di turtura.   [[Categoria:Pulitica]] [[Categoria:Spagna]] 9wr80o9i841j25h3v6x1wm1t3pwf9ej Auckland Grammar School 0 20282 402280 358853 2026-05-25T22:19:38Z Fausta Samaritani 15085 fix 402280 wikitext text/x-wiki [[File:Auckland Boy's Grammar School.jpg|thumb|upright=1.2|Auckland Grammar School]] '''Auckland Grammar School''' hè una scuola secondaria pubblica pè i maschi in [[Auckland]] ([[Nova Zilanda]]). === Discrizzioni === [[Categoria:Nova Zilanda]] mhpq4sb4uoiie093lh2rnpo52cmdun1 Sedia 0 22727 402299 381033 2026-05-26T06:46:25Z Fausta Samaritani 15085 402299 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fameg bentwood chairs of Poland 01.jpg|thumb|200px|right|Sedia ([[Polonia]])]] Una '''sedia''' hè un [[mobile]] per permette à una [[persona]] di pusà. == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Arredamentu]] imfli6mzhtipa72mwgfa2he9ygs1y9g Occitania 0 22765 402260 379705 2026-05-25T18:29:13Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402260 wikitext text/x-wiki L''''Occitania''' ([[Lingua occitana|occitanu]]: ''Occitània'') hè una regione storica di l'[[Europa]] uccidintali è di l'Europa miridiunali. == Storia == A [[lingua occitana]] hè parlata in Occitania. == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == [[Bastir Occitània]] [[Categoria:Giugrafia]] re1x9j1ji196sxehjq591nwy5elp9cf 402261 402260 2026-05-25T18:33:38Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402261 wikitext text/x-wiki L''''Occitania''' ([[Lingua occitana|occitanu]]: ''Occitània'') hè una regione storica è culturale di l'[[Europa]] uccidintali è di l'Europa miridiunali. ''Occitania'' hè anco una regione amministrativa francese. == Storia == A [[lingua occitana]] hè parlata in Occitania. == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == [[Bastir Occitània]] [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Francia]] qj2yp1svwn3fx5e842mmd067s2o0vqe 402262 402261 2026-05-25T18:40:49Z Fausta Samaritani 15085 file 402262 wikitext text/x-wiki [[File:Cartes Occitanie.png|thumb|600px|right|Antica mappa di l'Occitania]] L''''Occitania''' ([[Lingua occitana|occitanu]]: ''Occitània'') hè una regione storica è culturale di l'[[Europa]] uccidintali è di l'Europa miridiunali. ''Occitania'' hè anco una regione amministrativa francese. == Storia == A [[lingua occitana]] hè parlata in Occitania. == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == [[Bastir Occitània]] [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Francia]] flcda17cz7512pfv81re9sx8tod19ar Prunus avium 0 24525 402301 388164 2026-05-26T06:54:03Z Fausta Samaritani 15085 402301 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Prunus avium'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:TRESNE_b.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Prunus avium</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Classa | [[Polypodiopsida]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Rosales]] |----- | Famiglia | [[Rosaceae]] |----- | Generu | [[Prunus]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Prunus avium''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1755</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:0_Havr%C3%A9_-_Prunus_avium_(1).JPG|250px]] |----- |} U '''chjarasgiu''' (''Prunus avium'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Rosaceae]]. ==Descrizzione== [[File:歐洲甜櫻桃_Prunus_avium_'Stella_Dwarf'_-澳洲_Heronswood_Gardens,_Australia-_(10799538154).jpg|left|thumb|U fiore di u chjarasgiu]] U chjarasgiu hè una spezia d'arburu fruttivu appartinendu à a famiglia di e Rosaceae. Hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Stu arburu pò aghjunghje un'altezza da 20 à 30 metri è pussede una curteccia liscia di culore grisgiu o brunu. E so foglie sò ovale, dentate è di culore verde vivu. I fiori bianchi o rusulati, ragruppati in gaspe, appariscenu di veranu nanzu à l'apparizione di e casce. I frutti, chjamati chjarasge, sò di culore rossu rossu à maturità è anu un sapore inzuccheratu. ==Ripartizione== U chjarasgiu hè largamente spartu in Europa, in Asia occidentale è in Africa suprana. Omu u trova ancu in certe rigione d'America suprana, induv'ellu hè stata introduttu. Cresce per u più in e fureste di frunduti, l'arici di legnu è e pratuline. Priferisce e terre ricche di terricci è belle assiccate. ''Prunus avium'' hè prisente è cultivatu in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biolugia== U chjarasgiu hè un arburu scasciante chì fiurisce di veranu. L'impullinazione hè per u più assicurata da l'insetti, tali l'ape. I frutti maturanu d'istate è sò spergugliati da l'acelli chì si cibanu di chjarasge. I granelli cuntenuti in i frutti sò dopu dissiminati da l'acelli in u so ambiente, favuriscendu cusì a prupagazione di a spezia. ==Tassonumia== U chjarasgiu hè ancu cunnisciutu sottu à altre nomi scentifiche, tali Cerasus avium è Prunus cerasus. 'Ssi nomi sò qualchì volta usati cum'è sinonimi di ''Prunus avium'' in a litteratura scentifica. ==Cunsirvazione== U chjarasgiu hè una spezia chì ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Hè largamente cultivatu per i so frutti in numerose rigione di u mondu. Eppuru, a disfuristazione è a distruzzione di u so ambiente naturale ponu avè un impattu negativu annantu à a so pupulazione. Hè dunque impurtante di prisirvà e fureste induve u chjarasgiu cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà. ==Riferimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Da vede dinò== * [[Chjarasgia]] ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Prunus_avium ''Prunus avium''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Rosaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 1nuq62ss87dr1urb87yzh717qbfkoft Floyd Vivino 0 26417 402300 399349 2026-05-26T06:50:09Z Fausta Samaritani 15085 file, categuria 402300 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Uncle Floyd Vivino headcrop.jpg|thumb|250px|right|Floyd Vivino]] ('''Florio''') '''Floyd Vivino''' hè un attore [[Stati uniti d'America|americanu]]. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Vivino, Floyd]] [[Categoria:Americanu|Vivino, Floyd]] [[Categoria:Biugrafia|Vivino, Floyd]] rdb9iagcq6jcbqd7aqtk9b2ow4u0t4g 1709 0 26963 402243 402232 2026-05-25T12:29:08Z Fausta Samaritani 15085 file 402243 wikitext text/x-wiki U '''1709''' (MDCCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713}} [[File:Siege of Tournai (Doornik) in 1709 (Isaac van der Kloot).jpg|thumb|400px|right|Capitulazione di Tournai]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1709] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] paxg6rconcfpta60k8yjpsedfbje6oz 1710 0 26964 402244 402234 2026-05-25T12:32:09Z Fausta Samaritani 15085 file 402244 wikitext text/x-wiki U '''1710''' (MDCCX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713|1714}} [[File:Siege of Bethune in 1710.jpg|thumb|400px|right|''Siège de Bethune '']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1710] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] g8kkbu2c65t2q0pxjpb1qdlpmxh5yei Altocumulu lenticulare 0 26965 402240 402238 2026-05-25T12:22:20Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 402240 wikitext text/x-wiki [[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]] Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia. In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari. ==Furmazione== L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria. L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]]. ==In Corsica== In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi. Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea. ==Da vede dinù== * [[Nivulu]] * [[Meteorologia]] * [[Onda orografica]] [[Categoria:Metereulugia]] 2yy2x4nwrsp3mifb038u9c3sqtxn6fo 402242 402240 2026-05-25T12:25:31Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ link 402242 wikitext text/x-wiki [[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]] Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia. In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari. ==Furmazione== L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria. L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]]. ==In Corsica== In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi. Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea. ==Da vede dinù== * [[Nivulu]] * [[Meteorologia]] * [[Onda orografica]] * [[Ventu in Corsica]] [[Categoria:Metereulugia]] 6pn3d5q1yk0j87v8j6zrnff1inyz5qj 402245 402242 2026-05-25T12:37:51Z Fausta Samaritani 15085 402245 wikitext text/x-wiki [[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]] Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia. In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari. ==Furmazione== L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria. L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]]. ==In Corsica== In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi. Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea. ==Da vede dinù== * [[Nivulu]] * [[Meteorologia]] * [[Onda orografica]] * [[Ventu in Corsica]] [[Categoria:Meteorologia]] dhaja3kde43dal87hfew16ke3gunllq 402249 402245 2026-05-25T12:42:51Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ 402249 wikitext text/x-wiki [[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]] Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia. In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari. ==Furmazione== L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria. L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]]. ==In Corsica== In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi. Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea. ==Da vede dinù== * [[Nivulu]] * [[Meteorologia]] * [[Onda orografica]] * [[Ventu in Corsica]] * [[Cumulu]] [[Categoria:Meteorologia]] [[Categoria:Nuvulu]] 4ttmgayrmjzsyrk248bf0x8ke9cy93d 402251 402249 2026-05-25T12:45:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ 402251 wikitext text/x-wiki [[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]] Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia. In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari. ==Furmazione== L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria. L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]]. ==In Corsica== In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi. Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea. ==Da vede dinù== * [[Nivulu]] * [[Meteorologia]] * [[Onda orografica]] * [[Ventu in Corsica]] * [[Cumulu]] [[Categoria:Meteorologia]] [[Categoria:Nivulu]] iiookn6qtq4m7f58l0djry7oh61u8n4 Bastir Occitània 0 26966 402255 2026-05-25T17:28:28Z Bernat Pudens 28233 A creazione di Bastir 402255 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2020 in a regione Occitanie. À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == j46abbtppq3adgdun3j90dq9sym29g1 402256 402255 2026-05-25T18:14:04Z Bernat Pudens 28233 402256 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2020 in a regione Occitanie. À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] pww90pd5x96i4k1pjokrgb6fvjo3cc0 402257 402256 2026-05-25T18:17:46Z Bernat Pudens 28233 402257 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] 9wan0ubuafjfyilag4uk4p3h0zap2yc 402258 402257 2026-05-25T18:26:26Z Bernat Pudens 28233 402258 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di Bastir si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu País Nòstre diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020. À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] rgf6hrxmk312gnbtpxzj8tcqsw7m0p6 402259 402258 2026-05-25T18:27:02Z Bernat Pudens 28233 402259 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020. À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] o13c4dp1ix1nted55o80w8cw3z3tjau 402271 402259 2026-05-25T19:24:50Z Bernat Pudens 28233 402271 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie. U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020. A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista Bastir Occitanie / Occitanie País Nòstre hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] g5jzlznxsnig31hvviglud1hhp2ntj4 402272 402271 2026-05-25T19:27:28Z Bernat Pudens 28233 402272 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024. U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020. A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista Bastir Occitanie / Occitanie País Nòstre in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] lb99sdzlu33ix2g7xhv0a55qbtfh3m2 402273 402272 2026-05-25T19:29:38Z Bernat Pudens 28233 402273 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024. U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitanie'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitania País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020. A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista ''Bastir Occitanie'' / ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] rgzxb7g4kwlw61po66utm0097uks2fs 402274 402273 2026-05-25T19:37:19Z Bernat Pudens 28233 402274 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024. U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitanie'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitania País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref> A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista ''Bastir Occitanie'' / ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] ahof9mymexkkks2kkunoi5mwcrmcpye 402275 402274 2026-05-25T19:38:56Z Bernat Pudens 28233 402275 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref> U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitanie'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitania País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref> A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista ''Bastir Occitanie'' / ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] 5ni6qrsko05se9h9jhw4xwaeohncvba 402276 402275 2026-05-25T19:58:04Z Bernat Pudens 28233 402276 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu ''Bastir!'' lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref> U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitània'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitanie País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref> A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista ''Bastir Occitanie 2021'' di u front occitanista ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] lbyrylcseifeis9ajzcfto6vu8m47ea 402277 402276 2026-05-25T19:58:27Z Bernat Pudens 28233 402277 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu ''Bastir!'' lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref> U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir!'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitània'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitanie País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref> A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista ''Bastir Occitanie 2021'' di u front occitanista ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] 60kc2y7dkow2pocof5zpks5kngf4c4j 402278 402277 2026-05-25T22:11:26Z Fausta Samaritani 15085 link 402278 wikitext text/x-wiki [[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]] '''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu ''Bastir!'' lanciatu versu u [[2013]] in preparazione di l'elezzioni municipali di u [[2014]]. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref> [[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]] Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u [[2017]], [[2022]] è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref> U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir!'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitània'' in uttrovi-nuvembre [[2019]]: cusì sò etichettati ''Occitanie País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u [[2020]].<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref> A l'elezzioni regiunale di u [[2021]], a lista ''Bastir Occitanie 2021'' di u front occitanista ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref> À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions" https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref> == Ligami == [[categoria:francia]] [[categoria:pulitica]] g8jppg05z7242qwd2jfe8f7lnw3tcwn Categoria:Fisica applicata 14 26967 402263 2026-05-25T18:47:18Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402263 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Fisica]] eqp80dtmtfy0u9lozhndxgazbccd086 Categoria:Kansas 14 26968 402269 2026-05-25T19:06:21Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402269 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4 Categoria:Missouri 14 26969 402286 2026-05-25T22:36:42Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402286 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4 Categoria:Novu Messicu 14 26970 402290 2026-05-25T22:50:43Z Fausta Samaritani 15085 categoria 402290 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4 Categoria:Sudan 14 26971 402306 2026-05-26T07:13:36Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402306 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati d'Africa]] na3vh6bq71rrd2ndzgjqyms997sf2vx