Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Chjarasgia
0
1308
402302
377259
2026-05-26T06:57:02Z
Fausta Samaritani
15085
402302
wikitext
text/x-wiki
[[File:Cherries (4701247746).jpg|thumb|250px|rigt|Chjarasgie]]
A '''chjarasgia''' hè u fruttu di u [[chjarasgiu]].
== A chjarasgia in Corsica ==
In [[Corsica]] ci sò chjarasgie.
== Riferenzi esterni ==
[[Categoria:Fruttu]]
oz9j7srcs25k48ikdkkkw2vzd4q202y
Cumulu
0
3632
402248
332185
2026-05-25T12:41:30Z
Fausta Samaritani
15085
402248
wikitext
text/x-wiki
[[File:GoldenMedows.jpg|thumb|right|Nivuli cumuli]]
Un '''cumulu''' (o '''nivulu cumulu''') (latinu cumulus) hè un tipu di [[nivulu]] chì si trova in a [[trupusfera]] à un altitudina di 500-6000 metri.
== Tipi di cumuli ==
Esistini parechji tipi di cumuli. Si po mintuvà:
* [[Cumulus humilis]]
* [[Cumulus mediocris]]
* [[Cumulus congestus]]
== Gallaria ==
<gallery>
Image:Cumulus02lg.jpg|Nivuli cumuli annantu à i ruvini in Messicu
Image:Moon over cumulus.jpg|A luna sopra à i nivuli cumuli
Image:CumulusField-01.jpg|Nivuli cumuli sopra un chjosu
</gallery>
== Da vede dinò ==
* [[Altocumulu lenticulare]]
[[Categoria:Nivulu]]
t3rtc742kv16ti9n0ap84fh1jbpxd0i
Osu
0
6345
402281
402150
2026-05-25T22:23:55Z
Fausta Samaritani
15085
file
402281
wikitext
text/x-wiki
[[File:Lac de l'Ospedale .jpg|thumb|250px|right|Lavu di l'Ospedale]]
[[File:L'Ospédale Lac2 JPG.jpg|thumb|250px|roght|Lavu di l'Ospedale]]
L''''Osu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Giugrafia ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
dv1n7duys2ziq2x7gxea03ic7w5m12z
Calenzano
0
7501
402282
400769
2026-05-25T22:25:17Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402282
wikitext
text/x-wiki
'''Calenzano''' hè una cumuna [[tuscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
[[File:Panorama calenzano alto da san donato.jpg|thumb|250px|right|Calenzano]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 15.557 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
d2sbxfy5qwznbni5yi9ugrim926xinp
Zeri (Toscana)
0
7752
402291
371105
2026-05-26T06:24:56Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402291
wikitext
text/x-wiki
'''Massa''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia di Massa e Carrara]]. Teni 1382 abitanti
{| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;"
|bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Zeri'''
|-
| colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | <br>
|-
|[[File:ZeriSanLorenzo2.JPG|thumb|250px|right|Zeri]]
|-
| cumuna
| Zeri
|-
|statu
|[[Italia]]
|-
| pruvincia
| [[Massa e Carrara]]
|-
| nome officiale
| Zeri
|-
| codice postale
|
|-
| lungitudine
|
|-
| latitudine
|
|-
| altitudine
| 708 metri
|-
| superficia
| 73 km²
|-
| populazione
| 1.382
|-
| dinsità
| 19 ab./km²
|-
| nome abitanti
|
|-
|}
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Riferimenti ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
httyj0p1zx1qo86mjdpcr7fx4x2t8i4
Nivulu
0
8930
402241
371571
2026-05-25T12:24:33Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categoria
402241
wikitext
text/x-wiki
[[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]]
== Citazioni ==
Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:
- in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''.
- in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]:
:Mi piglia è sbacca l'aria pura
:Hè l'alibiondu arcanghjulatu,
:U nivulu sfilaccicatu,
:Focu in sennu chì piglia fiatu;
:U piacè cù la strappatura,
:Mi porta è sbacca l'aria azura.
== Da veda dinò ==
* u [[cirru]]
* u [[cumulu]]
* [[Altocumulu lenticulare]]
[[Categoria:Metereulugia]]
kdgagvvpfxsqxaaj106b7a7ukk30ivp
402246
402241
2026-05-25T12:38:43Z
Fausta Samaritani
15085
402246
wikitext
text/x-wiki
[[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]]
== Citazioni ==
Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:
- in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''.
- in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]:
:Mi piglia è sbacca l'aria pura
:Hè l'alibiondu arcanghjulatu,
:U nivulu sfilaccicatu,
:Focu in sennu chì piglia fiatu;
:U piacè cù la strappatura,
:Mi porta è sbacca l'aria azura.
== Da veda dinò ==
* u [[cirru]]
* u [[cumulu]]
* [[Altocumulu lenticulare]]
[[Categoria:Meteorologia]]
sknphny1ej3gnj3awn03isareaeuxds
402247
402246
2026-05-25T12:39:50Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
402247
wikitext
text/x-wiki
[[File:Scandinavia.TMO2003050.jpg|right|250px|thumb|I nivuli sopara a Scandinavia visti da u spaziu]]
== Citazioni ==
Accadi chì u nivulu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:
- in u pruverbiu: ''Par un nivulu di [[frivaghju]], ùn lacà di fà u to [[viaghju]]''.
- in a puisia ''Alcore'' di [[Patrizia Gattaceca]]:
:Mi piglia è sbacca l'aria pura
:Hè l'alibiondu arcanghjulatu,
:U nivulu sfilaccicatu,
:Focu in sennu chì piglia fiatu;
:U piacè cù la strappatura,
:Mi porta è sbacca l'aria azura.
== Da veda dinò ==
* u [[cirru]]
* u [[cumulu]]
* [[Altocumulu lenticulare]]
[[Categoria:Nivulu]]
ekark5c3053oi382sg8v7ke3z4svhes
Pierre Laffillé
0
11677
402283
380564
2026-05-25T22:28:26Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402283
wikitext
text/x-wiki
{{C-supranu}}
[[File:Photo de Pierre Laffillé.jpg|thumb|250px|right|Pierre Laffillé]]
'''Pierre Laffillé''' hè un [[pittore]] natu in [[1938]]. Vive en [[Corsica]].
== Biugrafia ==
[[categoria:Biugrafia|Laffillé, Pierre]]
[[categoria:Francesu|Laffillé, Pierre]]
[[Categoria:Pittore|Laffillé, Pierre]]
70qq67y6kcqmw8wqujjlap8yf135ldl
Categoria:Phasianidae
14
11773
402294
378848
2026-05-26T06:31:25Z
Fausta Samaritani
15085
category
402294
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Galliformes]]
j0xonauxcgr0zf7r5kxr3z6yexrst96
Hiram Maxim
0
13231
402264
371405
2026-05-25T18:51:28Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402264
wikitext
text/x-wiki
[[File:Maxim portrait.jpg|thumb|250px|right|Hiram Maxim]]
'''Hiram Stevens Maxim''' ([[1840]]-[[1916]]) fubbi un invintore americanu-britànnicu.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Americanu|Maxim, Hiram]]
[[Categoria:Britannicu|Maxim, Hiram]]
[[Categoria:Biugrafia|Maxim, Hiram]]
0wlgwn2jjiero6edx6um1cmai2m7xgu
Ventu in Corsica
0
13272
402239
389305
2026-05-25T12:16:54Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402239
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]]
Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu.
==I grandi venti di Corsica==
A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]].
===U libecciu===
[[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]]
U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci.
===A lambata===
A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]].
===U gricali===
U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]].
===U livantu===
U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica.
===U maistrali===
U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009).
===U muntesu===
U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi.
[[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]]
===U punenti===
U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali.
===U sciroccu===
U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni.
===U sirenu===
U [[sirenu]] hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu.
===U tarranu===
U [[tarranu]] hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]].
===A tramuntana===
A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli.
== Pruverbii ==
Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii:
[[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]]
- ''Ùn ci hè mare senza ventu''.<br>
- ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna''.<br>
- ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole''.<br>
- ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii''.<br>
- ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''.<br>
- ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru''.<br>
- ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu''.<br>
- ''[[Tramuntana]], fresca è sana''.<br>
È si dici dinò in u [[sartinesu]]:<br>
- ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi''.<br>
- ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia''. (Papi, 2009)<br>
- ''Tramuntana, a pescia in a tana'' (Papi, 2009).<br>
A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana,<br>
- ''ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana''.
- ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male:''<br>
- ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].''<br>
- ''U livanti porta l’acqua à bidunati.''<br>
==Rifarenzi==
- Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu).<br>
- [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], <ref>[http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm]>/ref> ''Tempu chì faci'', 2009]
== Liami ==
- [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]]
==Da vede dinò==
* u [[ventu]]
* [[Altocumulu lenticulare]]
== Note ==
<references />
[[Categoria:Corsica]]
[[Categoria:Metereulugia]]
6dwkbo42b9poy9mp2fkmygbzsuhtwcj
402250
402239
2026-05-25T12:45:00Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */
402250
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]]
Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu.
==I grandi venti di Corsica==
A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]].
===U libecciu===
[[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]]
U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci.
===A lambata===
A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]].
===U gricali===
U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]].
===U livantu===
U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica.
===U maistrali===
U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009).
===U muntesu===
U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi.
[[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]]
===U punenti===
U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali.
===U sciroccu===
U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni.
===U sirenu===
U [[sirenu]] hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu.
===U tarranu===
U [[tarranu]] hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]].
===A tramuntana===
A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli.
== Pruverbii ==
Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii:
[[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]]
- ''Ùn ci hè mare senza ventu''.<br>
- ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna''.<br>
- ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole''.<br>
- ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii''.<br>
- ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''.<br>
- ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru''.<br>
- ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu''.<br>
- ''[[Tramuntana]], fresca è sana''.<br>
È si dici dinò in u [[sartinesu]]:<br>
- ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi''.<br>
- ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia''. (Papi, 2009)<br>
- ''Tramuntana, a pescia in a tana'' (Papi, 2009).<br>
A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana,<br>
- ''ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana''.
- ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male:''<br>
- ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].''<br>
- ''U livanti porta l’acqua à bidunati.''<br>
==Rifarenzi==
- Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu).<br>
- [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], <ref>[http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm]>/ref> ''Tempu chì faci'', 2009]
== Liami ==
- [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]]
==Da vede dinò==
* u [[ventu]]
* [[Altocumulu lenticulare]]
* [[Nivulu]]
* [[Cumulu]]
== Note ==
<references />
[[Categoria:Corsica]]
[[Categoria:Metereulugia]]
bl2xcynanskmmz5plebzzrxwndyncsr
402252
402250
2026-05-25T12:46:46Z
Fausta Samaritani
15085
/* Note */
402252
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ventu in Corsica.png|thumb|right|300px|I venti di Corsica]]
Ci hè in [[Corsica]] un ventu maestru: u [[libecciu]]. Altri venti impurtanti sò: a lambata, u gricali, u livantu, a tramuntana, u punenti è u sciroccu.
==I grandi venti di Corsica==
A [[Corsica]] hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u [[libecciu]].
===U libecciu===
[[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|right|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u ventu maestru: u libecciu]]
U libecciu hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", siont'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana. Ma a so dirizzioni hè appena diffarenti da u [[Pumonti]] à u [[Cismonti]]. In generali, u libecciu soffia da u sudupunenti in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. Hè un ventu forti chì pò essa dannosu è incausà i disguasti. Ma porta un tempu dolci.
===A lambata===
A [[lambata]] hè un tipu di ventu chì soffia d'istatina in [[Corsica]]. Hè un ventu termicu, chì si pesa à spessu à parta da ondici ori di mani insin'à trè o quattru ori dopu meziornu. Hè ancu chjamatu l'[[ambata]]. A lambata soffia da u mari versu a terra. Nasci quand'è a terra hè più calda ch'è u mari. A lambata hè ancu chjamata u ''[[meziurnolu]]'' o u ''[[marinu]]''. Hè l'inversu di u [[tarranu]].
===U gricali===
U gricali hè unu di i venti maestri di u [[Mari Tirrenu]]. Soffia da u nord'estu, à spessu di [[vaghjimu]] è di [[branu]]. Porta l'acqua annantu à a facciata uriintali di a [[Corsica]].
===U livantu===
U livantu hè un ventu chì soffia da l'estu. Si senti di più à livanti ma pò essa abbastanza forti par francà i sarri di u centru di l'isula è par suffià annantu à a parti uccidintali di a Corsica.
===U maistrali===
U [[maistrali]] soffia da u nordu-punenti in [[Corsica]], è inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Hè un ventu viulenti, asciuttu d'istatina è più umitu d'inguernu. Nasci par via di una depressioni in u golfu di [[Genuva]] (Giorgetti 2009).
===U muntesu===
U muntesu hè un ventu chì soffia di notti in a parti muntagnola di a Corsica. Và à capu in ghjò, falendu da i cimi à i vaddi. U muntesu nasci quand'è l’aria di i monti hè più fresca ch'è quidda di i vaddi. Inghjenna u muntesu una calata di i tamperaturi.
[[File:Tafoni01.jpg|thumb|right|250px|Tafona in i chjappona, inghjinnati da u ventu è da l'aria marina]]
===U punenti===
U [[punenti (ventu)|punenti]] hè un ventu chì soffia da l'uvestu, da u punenti. Hè piuttostu dolci. Soffia più suventi di branu. Incauseghja à spessu a nebbia è a fumaccia annantu à u litturali.
===U sciroccu===
U [[Sciroccu]] hè un ventu caldu è umitu chì veni da u [[Sahara]]. Soffia da l'Africa di u Nordu versu u Sudu di u [[Mari Tarraniu]] è in particulari versu a [[Corsica]] è a [[Sardegna]]. Hè ancu chjamatu in [[Corsica]] u '''ventu sardu'''. U sciroccu porta à spessu in [[Corsica]] una pulvariccia russiccia chì veni da u Saharà. Cusì faci un dispositu di culori rossu in terra o annantu à i vitturi. Porta dinò a fumaccia annantu à u litturali. U sciroccu soffia tandu pà una durata chì varieghja da una meza ghjurnata à parechji ghjorni.
===U sirenu===
U [[sirenu]] hè un ventu chì soffia di ghjornu, in a parti muntagnola di l'isula. Và à capu in sù, cuddendu da i vaddi à i cimi. Nasci quand'è i monti, esposti à sulivu, sò più caldi ch'è i vaddi, esposti à l'umverciu.
===U tarranu===
U [[tarranu]] hè un ventu chì soffia da a terra versu u mari, piuttostu d'istatina com'è a [[lambata]]. Nasci di notti o in fini di ghjurnata, quand'è u mari hè più caldu ch'è a terra. U tarranu hè l'inversu di a [[lambata]].
===A tramuntana===
A [[Tramuntana]] hè un ventu chì soffia in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un ventu fretu è asciuttu, chì veni da u [[Nordu]]. Lascia u celi lindu è senza nivuli.
== Pruverbii ==
Accadi à spessu ch'è i venti di Corsica fussini citati in i pruverbii:
[[File:Corse-04637-Moulin Mattei-éoliennes.jpg|thumb|right|300px|Un campu di bogaventi in Ersa]]
- ''Ùn ci hè mare senza ventu''.<br>
- ''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, acqua è ventu à li calcagna''.<br>
- ''Vale più un ghjornu di ventu ch'è trè di sole''.<br>
- ''À u gattivu marinare, tutti i venti li sò cuntrarii''.<br>
- ''U [[libecciu]] lascia u tempu cum'ellu hè''.<br>
- ''Diu ti guardi da [[gregale]] torbidu, è da [[sciroccu]] chjaru''.<br>
- ''[[Sciroccu]] à terza, è [[maestrale]] à vesperu''.<br>
- ''[[Tramuntana]], fresca è sana''.<br>
È si dici dinò in u [[sartinesu]]:<br>
- ''Tramuntana, frisca è sana. Pà li vechji ùn hè sana è mancu par i ziteddi chì l'arrusti i so nudeddi''.<br>
- ''Tramuntana bagascia, ciò chì trova lascia''. (Papi, 2009)<br>
- ''Tramuntana, a pescia in a tana'' (Papi, 2009).<br>
A sani bè i piscadori chì quand'edda soffia a tramuntana,<br>
- ''ùn vali a pena d'andà à piscà, chì ùn movi è si ni stà piatta in a so tana''.
- ''[[Gregale]] entre in corpu è ùn fà male:''<br>
- ''Ùn ci hè Natale senza [[grecale]].''<br>
- ''U livanti porta l’acqua à bidunati.''<br>
==Rifarenzi==
- Giorgetti, Ghjuvan'Paulu, ''I grandi venti di Corsica'', Stantari 17, 2009, pagini 56-59 (in francesu).<br>
- [[Arnestu Papi|Papi, Arnestu]], <ref>[http://ernestpapi.free.fr/Tempu%20ch%C3%AC%20faci.%20Temps%20qu%27il%20fait.htm]>/ref> ''Tempu chì faci'', 2009]
== Liami ==
- [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]]
==Da vede dinò==
* u [[ventu]]
* [[Altocumulu lenticulare]]
* [[Nivulu]]
* [[Cumulu]]
== Note ==
<references />
[[Categoria:Corsica]]
[[Categoria:Meteorologia]]
7kczov5cp51s3e9bqqw9c08i5fyogo9
Theillay
0
14015
402265
390445
2026-05-25T18:55:09Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402265
wikitext
text/x-wiki
[[File:Theillay - rond-point du centre.jpg|thumb|250px|right|Theillay]]
'''Theillay''' hè un [[paese]] di [[Francia]], [[dipartimentu]] di u [[Loir-et-Cher]] in a Righjone di u [[Centru Valle di a Loira]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene pochi più di 1.300 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Francia]]
0old8lb09v4glqww1k8n07067zilf9o
Dentistu
0
14188
402266
347449
2026-05-25T18:56:33Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402266
wikitext
text/x-wiki
Un '''dentistu''' ghjè una persona chì cura i [[denti]].
[[File:Dental surgery aboard USS Eisenhower, January 1990.JPEG|thumb|250px|right|Dentistu incu u sò assistente in opera.]]
=== Discrizzioni ===
[[categoria:Medicina]]
a3stg9ubyofeljm1l4m922bekx5m8ss
Kansas
0
14249
402268
377837
2026-05-25T19:04:49Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix
402268
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''Kansas''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
U statu si trova in l'esattu centru di i Stati Uniti.
Cunfina à u nordu incù u [[Nebraska]] à livente incù u [[Missouri]], à punente incù u [[Colorado]], à u meziornu incù l'[[Oklahoma]].
Hà una superficia di 213.096 km².
A capitale hè [[Topeka]] (122.642 abitanti), a cità più pupulata hè [[Wichita]] (361.420 abitanti).
Altre cità impurtante sò [[Overland Park]] (169.403 abitanti), [[Kansas City]] (142.320 abitanti) è [[Olathe]] (118.034 abitanti).
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene una populazione di 2.775.997 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati di i SUA|Kansas]]
[[Categoria:Kansas]]
4mc7lagv7wluqt6fo83esq8m4rnn007
402270
402268
2026-05-25T19:16:53Z
Fausta Samaritani
15085
file
402270
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''Kansas''' hé unu statu federale di i [[Stati Uniti]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
[[File:UKFS - University of Kansas Field Station, NEON Terrestrial Field Site - Kansas.webm|thumb|250px|right|Kansas. Video-drone]]
Hà una superficia di 213.096 km².
U statu si trova in l'esattu centru di i Stati Uniti.
Cunfina à u nordu incù u [[Nebraska]] à livente incù u [[Missouri]], à punente incù u [[Colorado]], à u meziornu incù l'[[Oklahoma]].
A capitale hè [[Topeka]] (122.642 abitanti), a cità più pupulata hè [[Wichita]] (361.420 abitanti).
Altre cità impurtante sò [[Overland Park]] (169.403 abitanti), [[Kansas City]] (142.320 abitanti) è [[Olathe]] (118.034 abitanti).
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene una populazione di 2.775.997 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati di i SUA|Kansas]]
[[Categoria:Kansas]]
dizab21kb9xvpuo4q9x1m7e9l65ycpv
Missouri
0
14250
402285
384148
2026-05-25T22:35:28Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402285
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''Missouri''' ò '''Missuri''', hè unu statu federatu di i [[Stati Uniti d'America]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
Hà una superficia di 180.693 km².<br>
Cunfina incù ben ottu stati: à u nordu incù u [[Iowa]] à livente incù l'[[Illinois]], u [[Kentucky]] è u [[Tennessee]], à punente incù u [[Kansas]], l'[[Oklahoma]] è u [[Nebraska]], a meziornu incù l'[[Arkansas]].
A capilogu hè Jefferson City (40.564 abitanti), a cità più pupulata hè [[Kansas City]] (450.375 abitanti).<br>
Altre cità impurtante sò [[St. Louis]] (350.759abitanti), [[Springfield]] (154.777 abitanti) è [[Indipendence]] (110.704 abitanti).
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene una populazione di 5.878.415 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da vede dinò==
*[[Jefferson City (Missouri)]]
[[Categoria:Missouri]]
cz5syt2et5r67y6vk0y2cx1yzp41lwc
Novu Messicu
0
14258
402288
368166
2026-05-25T22:47:08Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402288
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[Image:Very_Large_Array,_New_Mexico.jpg|thumb|right|250px]]
U '''Novu Messicu''' (in inglese: ''New Mexico'', spagnolu: ''Nuevo México'') hè unu statu federale di i [[Stati Uniti]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
Cunfina à nordu incù u [[Colorado]], à meziornu incù u [[Messicu]], à punente incù l’[[Arizona]] è à u livente incù u [[Texas]] è l'[[Oklahoma]].<br>
A capitale hè [[Santa Fe]] (73.199 abitanti) a cità più populata hè [[Albuquerque]] (518.271 abitanti).<br>
Altre cità impurtante sò [[Las Cruces]] (89.722 abitanti) è [[Rio Rancho]] (75.978 abitanti).<br>
Hà una superficia di 315.194 km²,
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene una populazione di 1.969.915 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Novu Messicu]]
nie3rvvo6d4hgfi79gpgfcgly8oomdh
Santa Fe
0
15090
402287
369690
2026-05-25T22:43:25Z
Fausta Samaritani
15085
fix, carteguria
402287
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Santa Fe NM.jpg||thumb|250px|right|Santa Fe]]
'''Santa Fe''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Novu Messicu]] (''New Mexico'').
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 67.947 abitanti (2010).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Novu Messicu]]
62fgc1ywsw19fu7nxjb81sp40h9sz2p
Topeka
0
15091
402267
334680
2026-05-25T18:58:56Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402267
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Topeka night skyline.jpg|right|thumb|250px|Topeka]]
'''Topeka''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Kansas]]. Tene 127.473 abitanti (2010).
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 127.473 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Kansas]]
bkr01twhglasvgy5wz7wlvg9mk1flvi
Jefferson City (Missouri)
0
15100
402284
332882
2026-05-25T22:31:23Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402284
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Jefferson City.jpg|right|thumb|220px|Jefferson City]]
'''Jefferson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Missouri]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 43.079 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Missouri]]
tivhauohnr0ouheic0lcok2txvldqbb
Albuquerque
0
15163
402289
368167
2026-05-25T22:49:17Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402289
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Albuquerque Montage images.png|right|thumb|250px|Albuquerque]]
'''Albuquerque''' (in navaho : Beeʼeldííl Dahsinil) hè una cità di i [[Stati Uniti]], a cità più populata di u [[Novu Messicu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 552,804 abitanti ([[2011]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Novu Messicu]]
rq8hfop5nwrp21fj6n24yival6gzdya
Khartoum
0
15269
402303
381523
2026-05-26T07:01:47Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix, categuria
402303
wikitext
text/x-wiki
[[File:Die Gartenlaube (1888) b 617.jpg|thumb|250px|right|Khartoum in u [[1888]]]]
'''Khartum''' o '''Khartoum''' (In [[Lingua arabica]]: الخرطوم, ''al-Kharṭūm'') hè a capitale di u [[Sudan]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
A cità si trova in u centru-estu di u paese, à a confluenza di u [[Nilu biancu]] è u [[Nilu turchinu]], hè u principale centru di cummerciu, economicu è amministrativu di a nazione.
== Demugrafia ==
L'area metropulitana di Khartum, chì si cumpone dinù di e cità satelliti di [[Omdurman]] è Khartum Nordu, tene una populazione di 5.274.321 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Sudan]]
0ao3uu9w00czjoi9v6ok27mcjlsxfol
Sudan
0
15283
402304
381419
2026-05-26T07:08:05Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402304
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Sudan.svg|thumb|80px|right|Babdera]]
[[File:Sudan on the globe (Africa centered) (de-facto).svg|thumb|200px|right|Sudan]]
A '''Republica di u Sudan''' (in [[lingua arabica]] جمهورية السودان) hè unu Statu di l'[[Africa]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
U Sudan cunfina à livente per circa 600 km incù u [[Mare Rossu]], l'[[Eritrea]] è l'[[Ettiopia]], a meziornu incù [[Sudan di u Sudu]], à punente incù u [[Xiad]] è a [[Republica di Centru Africa|Republica Centruafricana]] è à nordu cunfina incù l'[[Egittu]] è a [[Libia]].
== Demugrafia ==
Tene una superficia di 1.886.068 km².
== Monumenti ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Sudan]]
kjojc5wddstlvfo6n6lo15p5eitpydc
402305
402304
2026-05-26T07:10:46Z
Fausta Samaritani
15085
402305
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Sudan.svg|thumb|80px|right|Babdera]]
[[File:Sudan on the globe (Africa centered) (de-facto).svg|thumb|200px|right|Sudan]]
A '''Republica di u Sudan''' (in [[lingua arabica]] جمهورية السودان) hè unu Statu di l'[[Africa]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
U Sudan cunfina à livente per circa 600 km incù u [[Mari Rossu]], l'[[Eritrea]] è l'[[Ettiopia]], a meziornu incù [[Sudan di u Sudu]], à punente incù u [[Xiad]] è a [[Republica di Centru Africa|Republica Centruafricana]] è à nordu cunfina incù l'[[Egittu]] è a [[Libia]].
== Demugrafia ==
Tene una superficia di 1.886.068 km².
== Monumenti ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Sudan]]
065zimaiyvc0crgu41ycinzmieg6vbq
Kopecks
0
16471
402279
382478
2026-05-25T22:15:57Z
Fausta Samaritani
15085
file
402279
wikitext
text/x-wiki
[[File:RUS3kopiejki1903.1895.jpg|thumb|200px|right| 3 kopecks - [[1895]] è [[1903]]]]
[[File:1 kopiyka.jpg|thumb|180px|right|Kopeck di l'Ucraina ([[1992]])]]
U '''kopeck''' hè a suddivisione di u [[Rublu]].
== Discrizzioni ==
[[categoria:Economia]]
[[categoria:Russia]]
8a31v733v4ov518nln08ctwm4ccica5
Categoria:Nivulu
14
17963
402254
346707
2026-05-25T12:50:22Z
Fausta Samaritani
15085
402254
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Meteorologia]]
710rfvl6ycjmjuq3aip3tkdqy0yek8a
Categoria:Meteorologia
14
18102
402253
346851
2026-05-25T12:49:16Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
402253
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Fisica applicata]]
pw3jeystvenoke3vkvzopfmsvavxroq
Categoria:Galliformes
14
18187
402295
346936
2026-05-26T06:33:07Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402295
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Aves]]
6xpluosw2pgm2tvn660kq0vorqeno8u
Categoria:Acelli
14
18358
402296
393603
2026-05-26T06:41:18Z
Fausta Samaritani
15085
file
402296
wikitext
text/x-wiki
Categuria nantu à l''''acelli''' (''Aves''). [[File:Pinicola enucleator.png|right|80px]]
[[File:Adolphe Millot oiseaux-pour tous A.jpg|thumb|200px|right|[[Adolphe Millot]], ''oiseaux pour tous'']]
[[Categoria:Animalia]]
a4s7mfmtwofd07gaagg8d9l84r4gxgc
402297
402296
2026-05-26T06:43:21Z
Fausta Samaritani
15085
402297
wikitext
text/x-wiki
Categuria nantu à l''''acelli''' (''Aves''). [[File:Pinicola enucleator.png|right|80px]]
[[File:Adolphe Millot oiseaux-pour tous A.jpg|thumb|200px|right|[[Adolphe Millot]], ''oiseaux pour tous'']]
[[Categoria:Biologia]]
37j5eb056c86yl6hapglulsn1l2dmgu
402298
402297
2026-05-26T06:44:17Z
Fausta Samaritani
15085
402298
wikitext
text/x-wiki
Categuria nantu à l''''acelli''' (''Aves''). [[File:Pinicola enucleator.png|right|80px]]
[[File:Adolphe Millot oiseaux-pour tous A.jpg|thumb|200px|right|[[Adolphe Millot]], ''oiseaux pour tous'']]
[[Categoria:Zoologia]]
i4zi8zthm6sk0kjj69v53m3jexzocyq
Euskadi Ta Askatasuna
0
20240
402292
374626
2026-05-26T06:27:18Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402292
wikitext
text/x-wiki
'''Euskadi Ta Askatasuna''', più cunnuscita sottu u nome ETA ("Paese Bascu è libartà" in bascu), hè un'urganisazione [[Arma|arma]]ta basca ([[Paesi Baschi]] - [[Spagna]]), indipendentista d'ispirazione [[Karl Marx|marzista]] [[Rivuluzione|rivuluzionaria]].
=== Discrizzioni ===
Fundata in lu [[1959]], l'urganisazione hà evuluatu da un gruppu di risistenza di pettu à u regimu di [[Francisco Franco]] à un'urganisazione [[Indipendenza|indipendentista]] basca.
ETA è una parte di u muvimente naziunale [[bascu]] dinuncianu a ripressione è i crimi apposti à u regimu franchistu. Sicondu à a fundazione Euskal Memoria, dapoi u [[1964]], 494 parsonni sò state tumbate, 22417 incarcerate, fra e quali 4774 anu prisintatu una dinuncia pà atti di turtura.
[[Categoria:Pulitica]]
[[Categoria:Spagna]]
hy07tcle78ykwey7l2f2aksc80yzj0q
402293
402292
2026-05-26T06:29:22Z
Fausta Samaritani
15085
file
402293
wikitext
text/x-wiki
[[File:Alsasua 09 - Impunidad callejera de los asesinos 1.JPG|thumb|200px|right|ETA, 2006]]
'''Euskadi Ta Askatasuna''', più cunnuscita sottu u nome ETA ("Paese Bascu è libartà" in bascu), hè un'urganisazione [[Arma|arma]]ta basca ([[Paesi Baschi]] - [[Spagna]]), indipendentista d'ispirazione [[Karl Marx|marzista]] [[Rivuluzione|rivuluzionaria]].
=== Discrizzioni ===
Fundata in lu [[1959]], l'urganisazione hà evuluatu da un gruppu di risistenza di pettu à u regimu di [[Francisco Franco]] à un'urganisazione [[Indipendenza|indipendentista]] basca.
ETA è una parte di u muvimente naziunale [[bascu]] dinuncianu a ripressione è i crimi apposti à u regimu franchistu. Sicondu à a fundazione Euskal Memoria, dapoi u [[1964]], 494 parsonni sò state tumbate, 22417 incarcerate, fra e quali 4774 anu prisintatu una dinuncia pà atti di turtura.
[[Categoria:Pulitica]]
[[Categoria:Spagna]]
9wr80o9i841j25h3v6x1wm1t3pwf9ej
Auckland Grammar School
0
20282
402280
358853
2026-05-25T22:19:38Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402280
wikitext
text/x-wiki
[[File:Auckland Boy's Grammar School.jpg|thumb|upright=1.2|Auckland Grammar School]]
'''Auckland Grammar School''' hè una scuola secondaria pubblica pè i maschi in [[Auckland]] ([[Nova Zilanda]]).
=== Discrizzioni ===
[[Categoria:Nova Zilanda]]
mhpq4sb4uoiie093lh2rnpo52cmdun1
Sedia
0
22727
402299
381033
2026-05-26T06:46:25Z
Fausta Samaritani
15085
402299
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Fameg bentwood chairs of Poland 01.jpg|thumb|200px|right|Sedia ([[Polonia]])]]
Una '''sedia''' hè un [[mobile]] per permette à una [[persona]] di pusà.
== Discrizzioni ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Arredamentu]]
imfli6mzhtipa72mwgfa2he9ygs1y9g
Occitania
0
22765
402260
379705
2026-05-25T18:29:13Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402260
wikitext
text/x-wiki
L''''Occitania''' ([[Lingua occitana|occitanu]]: ''Occitània'') hè una regione storica di l'[[Europa]] uccidintali è di l'Europa miridiunali.
== Storia ==
A [[lingua occitana]] hè parlata in Occitania.
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
== Da vede dinò ==
[[Bastir Occitània]]
[[Categoria:Giugrafia]]
re1x9j1ji196sxehjq591nwy5elp9cf
402261
402260
2026-05-25T18:33:38Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402261
wikitext
text/x-wiki
L''''Occitania''' ([[Lingua occitana|occitanu]]: ''Occitània'') hè una regione storica è culturale di l'[[Europa]] uccidintali è di l'Europa miridiunali. ''Occitania'' hè anco una regione amministrativa francese.
== Storia ==
A [[lingua occitana]] hè parlata in Occitania.
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
== Da vede dinò ==
[[Bastir Occitània]]
[[Categoria:Europa]]
[[Categoria:Francia]]
qj2yp1svwn3fx5e842mmd067s2o0vqe
402262
402261
2026-05-25T18:40:49Z
Fausta Samaritani
15085
file
402262
wikitext
text/x-wiki
[[File:Cartes Occitanie.png|thumb|600px|right|Antica mappa di l'Occitania]]
L''''Occitania''' ([[Lingua occitana|occitanu]]: ''Occitània'') hè una regione storica è culturale di l'[[Europa]] uccidintali è di l'Europa miridiunali. ''Occitania'' hè anco una regione amministrativa francese.
== Storia ==
A [[lingua occitana]] hè parlata in Occitania.
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
== Da vede dinò ==
[[Bastir Occitània]]
[[Categoria:Europa]]
[[Categoria:Francia]]
flcda17cz7512pfv81re9sx8tod19ar
Prunus avium
0
24525
402301
388164
2026-05-26T06:54:03Z
Fausta Samaritani
15085
402301
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Prunus avium'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:TRESNE_b.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Prunus avium</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Rosales]]
|-----
| Famiglia
| [[Rosaceae]]
|-----
| Generu
| [[Prunus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Prunus avium''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1755</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:0_Havr%C3%A9_-_Prunus_avium_(1).JPG|250px]]
|-----
|}
U '''chjarasgiu''' (''Prunus avium'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Rosaceae]].
==Descrizzione==
[[File:歐洲甜櫻桃_Prunus_avium_'Stella_Dwarf'_-澳洲_Heronswood_Gardens,_Australia-_(10799538154).jpg|left|thumb|U fiore di u chjarasgiu]]
U chjarasgiu hè una spezia d'arburu fruttivu appartinendu à a famiglia di e Rosaceae. Hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Stu arburu pò aghjunghje un'altezza da 20 à 30 metri è pussede una curteccia liscia di culore grisgiu o brunu. E so foglie sò ovale, dentate è di culore verde vivu. I fiori bianchi o rusulati, ragruppati in gaspe, appariscenu di veranu nanzu à l'apparizione di e casce. I frutti, chjamati chjarasge, sò di culore rossu rossu à maturità è anu un sapore inzuccheratu.
==Ripartizione==
U chjarasgiu hè largamente spartu in Europa, in Asia occidentale è in Africa suprana. Omu u trova ancu in certe rigione d'America suprana, induv'ellu hè stata introduttu. Cresce per u più in e fureste di frunduti, l'arici di legnu è e pratuline. Priferisce e terre ricche di terricci è belle assiccate.
''Prunus avium'' hè prisente è cultivatu in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
U chjarasgiu hè un arburu scasciante chì fiurisce di veranu. L'impullinazione hè per u più assicurata da l'insetti, tali l'ape. I frutti maturanu d'istate è sò spergugliati da l'acelli chì si cibanu di chjarasge. I granelli cuntenuti in i frutti sò dopu dissiminati da l'acelli in u so ambiente, favuriscendu cusì a prupagazione di a spezia.
==Tassonumia==
U chjarasgiu hè ancu cunnisciutu sottu à altre nomi scentifiche, tali Cerasus avium è Prunus cerasus. 'Ssi nomi sò qualchì volta usati cum'è sinonimi di ''Prunus avium'' in a litteratura scentifica.
==Cunsirvazione==
U chjarasgiu hè una spezia chì ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Hè largamente cultivatu per i so frutti in numerose rigione di u mondu. Eppuru, a disfuristazione è a distruzzione di u so ambiente naturale ponu avè un impattu negativu annantu à a so pupulazione. Hè dunque impurtante di prisirvà e fureste induve u chjarasgiu cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Da vede dinò==
* [[Chjarasgia]]
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Prunus_avium ''Prunus avium''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Rosaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
1nuq62ss87dr1urb87yzh717qbfkoft
Floyd Vivino
0
26417
402300
399349
2026-05-26T06:50:09Z
Fausta Samaritani
15085
file, categuria
402300
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Uncle Floyd Vivino headcrop.jpg|thumb|250px|right|Floyd Vivino]]
('''Florio''') '''Floyd Vivino''' hè un attore [[Stati uniti d'America|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Vivino, Floyd]]
[[Categoria:Americanu|Vivino, Floyd]]
[[Categoria:Biugrafia|Vivino, Floyd]]
rdb9iagcq6jcbqd7aqtk9b2ow4u0t4g
1709
0
26963
402243
402232
2026-05-25T12:29:08Z
Fausta Samaritani
15085
file
402243
wikitext
text/x-wiki
U '''1709''' (MDCCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1705|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713}}
[[File:Siege of Tournai (Doornik) in 1709 (Isaac van der Kloot).jpg|thumb|400px|right|Capitulazione di Tournai]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1709] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
paxg6rconcfpta60k8yjpsedfbje6oz
1710
0
26964
402244
402234
2026-05-25T12:32:09Z
Fausta Samaritani
15085
file
402244
wikitext
text/x-wiki
U '''1710''' (MDCCX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1706|1707|1708|1709|1710|1711|1712|1713|1714}}
[[File:Siege of Bethune in 1710.jpg|thumb|400px|right|''Siège de Bethune '']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1710] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
g8kkbu2c65t2q0pxjpb1qdlpmxh5yei
Altocumulu lenticulare
0
26965
402240
402238
2026-05-25T12:22:20Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
402240
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]].
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* [[Nivulu]]
* [[Meteorologia]]
* [[Onda orografica]]
[[Categoria:Metereulugia]]
2yy2x4nwrsp3mifb038u9c3sqtxn6fo
402242
402240
2026-05-25T12:25:31Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinù */ link
402242
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]].
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* [[Nivulu]]
* [[Meteorologia]]
* [[Onda orografica]]
* [[Ventu in Corsica]]
[[Categoria:Metereulugia]]
6pn3d5q1yk0j87v8j6zrnff1inyz5qj
402245
402242
2026-05-25T12:37:51Z
Fausta Samaritani
15085
402245
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]].
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* [[Nivulu]]
* [[Meteorologia]]
* [[Onda orografica]]
* [[Ventu in Corsica]]
[[Categoria:Meteorologia]]
dhaja3kde43dal87hfew16ke3gunllq
402249
402245
2026-05-25T12:42:51Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinù */
402249
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]].
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* [[Nivulu]]
* [[Meteorologia]]
* [[Onda orografica]]
* [[Ventu in Corsica]]
* [[Cumulu]]
[[Categoria:Meteorologia]]
[[Categoria:Nuvulu]]
4ttmgayrmjzsyrk248bf0x8ke9cy93d
402251
402249
2026-05-25T12:45:56Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinù */
402251
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iceland_Landscape_4453.JPG|thumb|250px|right|Un altocumulu lenticulare (a seppia) in Islanda)]]
Un '''altocumulu lenticulare''' (o ''Altocumulus lenticularis'' in latinu scentificu) hè una spezia d'altocumulu staziunariu à forma d'ossu di seppia chì si trova à livante di a cima di i monti sottu à u ventu. Indetta a prisenza d'un risaltu o d'un'onda orografica. 'Ssu tipu di nivulu hè chjamatu "a seppia" in lingua corsa, o ancu "nivulu sippiosu", per via di a so sumiglianza impurtante incù un ossu di seppia.
In realità, 'ssu tipu di nivulu si riforma di cuntinuu da u latu di u ventu è si scioglie da l'altru latu, furmendu un nivulu staziunariu chì cuntrasta incù u ventu orizuntale forte à 'ss'altitudine, chì duverebbe spustà lu prestu. A spezia ''lenticularis'' pò dinù esse truvata in altre famiglie di nivuli, frà i quali u [[cirrocumulu lenticulare]] à alta altitudine è u [[stratocumulu lenticulare]] à bassa altitudine, sicondu u livellu induve l'onda surghjente si produce. Sicondu e cundizione, ci hè à spessu un accatastamentu di parechji esemplari.
==Furmazione==
L'altocumuli lenticulari sò u più suvente d'origine orografica, quandu l'aria chì scontra una catena di muntagne deve alzà si. S'è a massa d'aria hè stabile è chì e cundizione sò favurevule, l'aria calerà è cullerà in alternanza à u livante di l'ostaculu per dà una circulazione in onda staziunaria. L'aspettu in lentichja di u nivulu hè duvutu à u fattu ch'ellu si forma in cima o à livante di i picchi muntagnoli, mentre chì l'onda ùn permette micca à l'umidità di cundinsà si in bassura. A so pusizione stabile hè duvuta à a prisenza di l'onda staziunaria, chì dipende ella stessa di a stabilità di l'aria.
L'altocumulu lenticulare hè u più suvente situatu in cima di a muntagna, ma pò dinù truvà si à una certa altitudine sopra à quella, o annantu à e creste susseguente di l'onda à [[livante]]. Sò u più suvente assuciati à circulazione di direzzione particulare. Per indettu, in u [[mare Terraniu]], a furmazione di un tale nivulu indicheghja à spessu l'arrivu di u [[Maestrale]] o di a [[Tramuntana]]. À u nordu o à u sudu di l'Alpe svizzere, signalizeghja l'attività di u [[Foehn]].
==In Corsica==
In Corsica, l'altocumulu lenticulare apparisce suvente sopra à i rilievi muntagnoli di u [[Capicorsu]]. Hè un segnu di l'arrivu imminente di u [[Libecciu]], un ventu chì piglia una direzzione [[Punente]], ancu Sudupunente ghjunghjendu à u capu di a Revellata è in [[Balagna]], sottu à l'influenza di a dipressione secundaria di u golfu di Genuva. 'Ssu fenomenu hè bellu cunnisciutu da i meteorologhi è da i corsi.
Benchì 'ssi nivuli sianu spettaculari è qualchì volta cunfusi incù oghjetti vulanti micca identificati, sò dinù un indicatore preziosu per l'avviò cummerciale è privatu, postu ch'elli signalizeghjanu zone di turbulenza in aria chjara chì ponu esse periculose per a navigazione aerea.
==Da vede dinù==
* [[Nivulu]]
* [[Meteorologia]]
* [[Onda orografica]]
* [[Ventu in Corsica]]
* [[Cumulu]]
[[Categoria:Meteorologia]]
[[Categoria:Nivulu]]
iiookn6qtq4m7f58l0djry7oh61u8n4
Bastir Occitània
0
26966
402255
2026-05-25T17:28:28Z
Bernat Pudens
28233
A creazione di Bastir
402255
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2020 in a regione Occitanie.
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
j46abbtppq3adgdun3j90dq9sym29g1
402256
402255
2026-05-25T18:14:04Z
Bernat Pudens
28233
402256
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2020 in a regione Occitanie.
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
pww90pd5x96i4k1pjokrgb6fvjo3cc0
402257
402256
2026-05-25T18:17:46Z
Bernat Pudens
28233
402257
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
9wan0ubuafjfyilag4uk4p3h0zap2yc
402258
402257
2026-05-25T18:26:26Z
Bernat Pudens
28233
402258
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di Bastir si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu País Nòstre diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
rgf6hrxmk312gnbtpxzj8tcqsw7m0p6
402259
402258
2026-05-25T18:27:02Z
Bernat Pudens
28233
402259
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
o13c4dp1ix1nted55o80w8cw3z3tjau
402271
402259
2026-05-25T19:24:50Z
Bernat Pudens
28233
402271
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024, è ancu una lista sustenuta da Jean Lassalle à l'elezzioni regiunale di u 2021 in a regione Occitanie.
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista Bastir Occitanie / Occitanie País Nòstre hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
g5jzlznxsnig31hvviglud1hhp2ntj4
402272
402271
2026-05-25T19:27:28Z
Bernat Pudens
28233
402272
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di "Bastir Occitanie" in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati "Occitania País Nòstre" guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista Bastir Occitanie / Occitanie País Nòstre in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
lb99sdzlu33ix2g7xhv0a55qbtfh3m2
402273
402272
2026-05-25T19:29:38Z
Bernat Pudens
28233
402273
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitanie'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitania País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista ''Bastir Occitanie'' / ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
rgzxb7g4kwlw61po66utm0097uks2fs
402274
402273
2026-05-25T19:37:19Z
Bernat Pudens
28233
402274
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitanie'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitania País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref>
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista ''Bastir Occitanie'' / ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
ahof9mymexkkks2kkunoi5mwcrmcpye
402275
402274
2026-05-25T19:38:56Z
Bernat Pudens
28233
402275
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu "Bastir!" lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref>
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitanie'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitania País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref>
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista di u front occitanista ''Bastir Occitanie'' / ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
5ni6qrsko05se9h9jhw4xwaeohncvba
402276
402275
2026-05-25T19:58:04Z
Bernat Pudens
28233
402276
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu ''Bastir!'' lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref>
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitània'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitanie País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref>
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista ''Bastir Occitanie 2021'' di u front occitanista ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
lbyrylcseifeis9ajzcfto6vu8m47ea
402277
402276
2026-05-25T19:58:27Z
Bernat Pudens
28233
402277
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu ''Bastir!'' lanciatu versu u 2013 in preparazione di l'elezzioni municipali di u 2014. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u 2017, 2022 è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref>
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir!'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitània'' in uttrovi-nuvembre 2019: cusì sò etichettati ''Occitanie País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u 2020.<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref>
A l'elezzioni regiunale di u 2021, a lista ''Bastir Occitanie 2021'' di u front occitanista ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
60kc2y7dkow2pocof5zpks5kngf4c4j
402278
402277
2026-05-25T22:11:26Z
Fausta Samaritani
15085
link
402278
wikitext
text/x-wiki
[[File:Jean-Luc Davezac.jpg|miniatura|Jean-Luc Davezac, presidente di Bastir Occitanie.]]
'''Bastir Occitània''' (Custruisce l'Occitania, ''Bastir Occitanie'' in francese) hè un partitu puliticu regionalistu francese. U so scopu hè di ottene un gran livellu d’autonomia per a regione storica d’[[Occitania]] in u sud di Francia. Hè natu da u muvimentu occitanu ''Bastir!'' lanciatu versu u [[2013]] in preparazione di l'elezzioni municipali di u [[2014]]. U so presidente attuale hè [[Jean-Luc Davezac]].<ref>"Il est légitime que l’Alsace devienne autonome" et le Pays catalan aussi, affirme le mouvement Bastir Occitanie de Jean-Luc Davezac https://www.midilibre.fr/2026/04/26/il-est-legitime-que-lalsace-devienne-autonome-et-le-pays-catalan-aussi-affirme-le-mouvement-bastir-occitanie-de-jean-luc-davezac-13337968.php</ref>
[[File:LOGO BASTIR OCCITANIE.jpg|miniatura|Logo ufficiale di u partitu dapoi u 2016.]]
Bastir Occitània hà presentatu candidati à l'elezzioni legislative di u [[2017]], [[2022]] è 2024.<ref>Bastir Occitanie présente ses candidats pour les élections législatives https://www.lejournaltoulousain.fr/occitanie/politique-occitanie/bastir-occitanie-candidats-elections-legislatives-169027/</ref>
U 10 di nuvembre di u 2018, i membri di ''Bastir!'' si sò riuniti in Toulouse per preparà e prossime elezzioni municipali. In questa perspettiva, l'associu ''País Nòstre'' diventa un partenariu dichjaratu di ''Bastir Occitània'' in uttrovi-nuvembre [[2019]]: cusì sò etichettati ''Occitanie País Nòstre'' guasi cinquanta candidati per l'elezzioni municipali di u [[2020]].<ref>La liste Réinventons Grisolles labellisée par le mouvement "Occitanie País Nòstre" https://www.ladepeche.fr/2020/02/13/la-liste-reinventons-grisolles-labellisee-par-le-mouvement-occitanie-pais-nostre-8729293.php</ref>
A l'elezzioni regiunale di u [[2021]], a lista ''Bastir Occitanie 2021'' di u front occitanista ''Occitanie País Nòstre'' in a regione Occitanie hè sustinutu da Jean Lassalle.<ref>Toulouse : Jean Lassalle viendra ce vendredi soutenir la liste occitaniste Bastir https://www.ladepeche.fr/2021/05/20/toulouse-jean-lassalle-viendra-ce-vendredi-soutenir-la-liste-occitaniste-bastir-9556429.php</ref>
À l'elezzioni europee di u 2024, Jean-Luc Davezac hè quintu in a lista ''Écologie au Centre'' (Eculugia à u Centru) guidata da Jean-Marc Governatori.<ref>Européennes 2024 : le Gersois Jean-Luc Davezac en lice pour l’écologie et une "Europe des régions"
https://www.ladepeche.fr/2024/06/05/europeennes-2024-le-gersois-jean-luc-davezac-en-lice-pour-lecologie-et-une-europe-des-regions-11994698.php</ref>
== Ligami ==
[[categoria:francia]]
[[categoria:pulitica]]
g8jppg05z7242qwd2jfe8f7lnw3tcwn
Categoria:Fisica applicata
14
26967
402263
2026-05-25T18:47:18Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402263
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Fisica]]
eqp80dtmtfy0u9lozhndxgazbccd086
Categoria:Kansas
14
26968
402269
2026-05-25T19:06:21Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402269
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati di i SUA]]
c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4
Categoria:Missouri
14
26969
402286
2026-05-25T22:36:42Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402286
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati di i SUA]]
c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4
Categoria:Novu Messicu
14
26970
402290
2026-05-25T22:50:43Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
402290
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati di i SUA]]
c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4
Categoria:Sudan
14
26971
402306
2026-05-26T07:13:36Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402306
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Africa]]
na3vh6bq71rrd2ndzgjqyms997sf2vx