Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.4 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 14 di ferraghju 0 1594 402472 391261 2026-05-29T21:26:40Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402472 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''14 di ferraghju''' hè u 45<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 320 ghjorni à a fine di l'annu (321 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1949]]: [[Richard Edmund Neal]], puliticante americanu.<br> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === Santu Valentinu. I Santi Cirillu è Mettodiu. Valentinu hè statu più di cinquanta anni vescu di Terni, in Italia, mezu à Roma è Assisi. Avia a reputazione di fà i miraculi. Un ghjornu, ghjunghje in casa soia un filosofu rumanu chì u precura di andà à visità u figliolu chì ghjera murente. - Anderaghju, dice u vechju vescu ma, prima, prumettimi di fatti cristianu s'o u guariscu. Quellu fece a prumessa. U vescu guarisce u malatu, è tutta a famiglia si cunverte. U prefettu di Roma l'hà sappiuta è hà fattu scapà à Valentinu. Etimolugia: da u lat. "valens" (in salute, furzutu). Casate: Valenti, Valentini. Nomi: Bailintin, Bàlint, Feltes, Lalensia, Vaka, Val, Valeda, Valence, Valens, Valensia, Valent, Valente, Valentia, Valentik, Valentin, Valentina, Valentine, Valentino, Valentinu, Valention, Valentyn, Valiaka, Valida, Vallatina, Vallier, Valtin, Valtl, Velten. Paesi è cità. Terni. Cirillu è Mettodiu, figlioli di un ufficiale superiore grecu di Salonicchiu, si ne eranu andati in un munasteru. L'annu 862, l'imperatore è u patriarca li dumandonu di evangelizà a Moravia è a Pannonia occupate da l'Alemani, è di salvà cusì a Chjesa di Bizanziu. Amparonu à parlà slavu è, per traduce in slavu u Vangellu à parte da u latinu - chì u slavu ùn era mai statu scrittu - Cirillu inventò un alfabetu di 38 lettere. Si messenu à predicà in schiavonu - issa lingua artificiale creata à parte di l'anzianu slavu -, ma l'Alemani i trattonu d'eretichi per via ch'ùn dicianu micca a messa in latinu. Andonu in Roma duve u papa Adrianu Secondu (867-872) li dete ragiò. Tandu Cirillu morse. Era u 14 ferraghju di l'annu 869. Mettodiu fù fattu arcivescu di Moravia è Pannonia ma, Adrianu Secondu essendu mortu, u novu papa ricusò di signà a bolla chì li permettia di dì a messa in slavu. I germanichi u messenu in prigiò duv'ellu stete dui anni. Dopu, hà avutu à piattassi per cuntinuvà u so apustulatu. Quand'ellu hè mortu, u 6 aprile di l'annu 885, i so discepuli si rifugionu in Bulgaria, un paese chì accettò l'alfabetu cirillicu è a liturgia in lingua schiavona. Etimolugia: da u gr. "kurios" (cunsacratu à u Signore). Nomi: Ciril, Cirila, Cirilla, Cirillo, Cirillu, Cyrill, Cyrilla, Cyrille, Cyrillus, Girioel, Kyrill. Paesi è cità: Bremia, Moravia, Croazia, Bulgaria.[https://adecec.net/adecec/santi/02-ferraghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ferraghju| 14]] sbjq9jxwbn7ttxp832w2z7mm7carw45 14 di maghju 0 1684 402475 400131 2026-05-29T21:31:21Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402475 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''14 di maghju''' hè u 134esimu ghjornu (u 135esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1932]: [[Richard Estes]], pittore americanu.<br> - [[1969]]: [[Alex Harrison]], ingegnere finanziariu, educatore è imprenditore americanu.<br> - [[1984]]: [[Mark Zuckerberg]], informaticu è imprenditore americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Mattiasu'''. U Beatu '''Egidiu'''. '''Mattiasu''' facia parte di i 72 discepuli chì seguitavanu à Ghjesù. Dopu à l'Ascenzione, fù sustituitu à Ghjuda. U fattu hè contu in l'Atti dil'Apostuli: Ci era dui candidati è, da più à menu, centuvinti prisenti: l'ondeci apostuli, i cucini di Ghjesù, Maria Vergine cù d'altre donne, è tutti i discepuli. Nanzu di vutà, Petru disse: "Amichi cari, sapite ciò chì ghjè accadutu cù Ghjuda. Hà vendutu à Ghjesù è, cù i soldi, si hà compru una terra. E' po, si hè impiccatu. Oghje ci tocca à sustituillu. Sceglieremu unu di quelli chì ghjeranu cù noi quandu Ghjesù era sempre vivu, di manera chì, cù noi, possi testimunià ch'ellu hè risuscitatatu". I candidati éranu: Iosef Barsaba è Mattiasu. I messenu à l'imbusche. E a sorte fece chì Mattiasu fù u dodecesimu apostulu. Dopu à l'elezzione partì per sparghje u Vangellu, ma ùn si sà nè duv'ellu andò, nè duv'ellu hè mortu. Etimolugia, casate, nomi: Cf Matteu (21 sittembre). '''Egidiu''' era un giovanu abbate portughese di l'abbazia di Coimbra. Si era messu à studià l'alchimia per cunnosce i secreti di a natura è ghjera tantu passiunatu chì si scurdava di pregà è di assiste à l'uffizii. Un ghjornu partì per Parigi, persuasu chì quallà ne sapianu di più. Per istrada, scuntrò u diavule chì li disse: "Femu un pattu. Feraghju di manera chè tù abbie tutte e cunnuscenze chè tù brami s'è tù segni istu scrittu". E' Egidiu signò. U diavule si n'andete purtendusi u scrittu chì dicia: "Rinunziu à esse u figliolu di Diu per esse quellu di Satanassu chì, ellu, prumette di prucurami a sapienza". In Parigi, Egidiu ùn amparò nunda, chì u diavule ùn tense a so prumessa. Allora diventò un bambuscione è un libertinu, è po si lasciò andà à l'addisperu. Avia decisu di tumbassi quandu, una note, intese una voce chì dicia "A' chì prega à Maria Vergine serà salvu". Pregò, fù salvu, è decise di vultà in u so paese. Per istrada, scuntrò un frate di San Dumenicu chì u scunghjurò è u fece entre in a so cungregazione. Sette anni dopu, in u so cunventu truvava quellu scrittu. A Madonna l'avia pigliatu à u diavule è u li mandava. Egidiu invechjò senza cunnosce i secreti di a natura, ma felice di avè ritrovu a fede. Morse in u 1265. In u 1748, a Sacra Cungregazione di i Riti u mettia nantu à l'altari. Cf u 1u sittembre.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Maghju]] o3i6rgll5fbjnvx8yrir6b9e4fvvmv3 5 di lugliu 0 1736 402494 398965 2026-05-30T08:22:07Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402494 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''5 di lugliu''' hè u 186esimu ghjornu (u 187esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1940]] - [[Chuck Close]], pittore è fotògrafu americanu.<br> - [[1969]] - [[Eduardo Riedel]], puliticante [[Brasile|brasilianu]].<br> - [[1990]] - [[Arron Villaflor]], attore filippinu.<br> - [[19]]: [[Róisín Murphy]] cantatrice irlandese.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Tognumaria''' Zaccaria Tognumaria, hè natu in a cità lombarda di Cremona l'annu 1502. Hà studiatu a medicina in Paduva. A' 22 anni hè duttore è volta in Cremona ma, invece di curà i malati, predicheghja u Vangellu di Ghjesù. Era l'epica chì, in Alemagna, Luteriu predicava a Riforma è traducia a Bibbia in Alemanu. In u 1528, Tognumaria hè urdinatu prete. Dui anni dopu, crea a Cungregazione di i Frati di San Paulu chì, in u 1538, si stabilisce in Milanu. Issi frati seranu detti Barnabiti per via di a chjesa di San Barnabà. Issu annu 1538, Santu Lisandru Sauli avia 4 anni. A' 17 anni, entre in a Cungregazione è à 33 anni ne diventa u superiore generale. Trè anni dopu, hè fattu vescu d'Aleria, una cità distrutta, è si stabilisce in Cervioni duv'ellu face custruì u seminariu, a cattedrale è u palazzu viscuvile. Santu Tognumaria hè mortu giovanu, à 37 anni, u 5 lugliu 1539, subitu dopu à u trasferimentu di a cungregazione in Milanu. Etimolugia,casate è nomi: cf u 17 ghjennaghju.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] 763y33owc07ifalydyd1orxvtt5l0ax 402495 402494 2026-05-30T08:22:34Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402495 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''5 di lugliu''' hè u 186esimu ghjornu (u 187esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1940]] - [[Chuck Close]], pittore è fotògrafu americanu.<br> - [[1969]] - [[Eduardo Riedel]], puliticante [[Brasile|brasilianu]].<br> - [[1990]] - [[Arron Villaflor]], attore filippinu.<br> - [[1973]]: [[Róisín Murphy]] cantatrice irlandese.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Tognumaria''' Zaccaria Tognumaria, hè natu in a cità lombarda di Cremona l'annu 1502. Hà studiatu a medicina in Paduva. A' 22 anni hè duttore è volta in Cremona ma, invece di curà i malati, predicheghja u Vangellu di Ghjesù. Era l'epica chì, in Alemagna, Luteriu predicava a Riforma è traducia a Bibbia in Alemanu. In u 1528, Tognumaria hè urdinatu prete. Dui anni dopu, crea a Cungregazione di i Frati di San Paulu chì, in u 1538, si stabilisce in Milanu. Issi frati seranu detti Barnabiti per via di a chjesa di San Barnabà. Issu annu 1538, Santu Lisandru Sauli avia 4 anni. A' 17 anni, entre in a Cungregazione è à 33 anni ne diventa u superiore generale. Trè anni dopu, hè fattu vescu d'Aleria, una cità distrutta, è si stabilisce in Cervioni duv'ellu face custruì u seminariu, a cattedrale è u palazzu viscuvile. Santu Tognumaria hè mortu giovanu, à 37 anni, u 5 lugliu 1539, subitu dopu à u trasferimentu di a cungregazione in Milanu. Etimolugia,casate è nomi: cf u 17 ghjennaghju.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] 8s0aumx1okp8b204lzij5d8iidqr4hw 24 di lugliu 0 1755 402491 391468 2026-05-30T08:17:23Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 402491 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''24 di lugliu''' hè u 205esimu ghjornu (u 206esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1936]]: [[Ruth Buzzi]] hè stata una attrice americana. == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Cristina'''. '''Cristina''', morta in l'annu 285, era a figliola di u guvernatore di Tiriu, accantu à u lagu di Bolsena, in Italia. A' l'età di 14 anni hè stata marturiata per avè ricusatu di rinnegà a religiaone catolica. A so tomba hè stata ritrova in u 1880. Cristina era stata messa in u circulu cù dui serpi chì ricusonu di falli male. Anzi li anu leccatu i pedi è si so appesi à i so petti cum'è s'elli sughjianu. Allora hè stata tomba da duie frezze. Etimolugia: da u lat. "christianus" (partitante di u Cristu). Nomi: Carsta, Carsten, Chrétien, Chrétienne, Chris, Chrissy, Christe, Christel, Christelle, Christian, Christiàn, Christiana, Christiane, Christie, Christina, Christine, Cristiano, Cristianu, Cristina, Karsten, Kerst, Kerstin, Kirsten, Kristian, Kristina, Kristine, Kristocha, Stijn, Stina, Stinke, Tina. Paesi è cità: Bolsena, Palermo, Torcello. In Corsica: e Valle di Campulori. In Corsica, u cultu di Santa Cristina esiste sempre, ma pocu. In Santu Petru di Tenda è in Moita, dui lochi portanu u nome di Santa Cristina. Si po dà chì, in i tempi, ci fussi una chjesa. A' u Parapoghju, cumuna d'Arbori, a festa paruchjale era Santa Cristina. Oghje a cappella hè ruvinata. U solu locu duve a festa si hè cunservata hè à e Valle di Campulori. In issa cumuna, e feste di San Pancraziu, u 12 maghju, è di Santa Cristina, u 24 lugliu, anu ancu supraniatu quella di u santu patrone di a parochja, Santu Agustinu, u 28 agostu. A cappella Santa Cristina di Campulori si trova sottu à u Muchjetu suttanu, à a Frumicaccia. Ghjè una di e più interessante di Corsica per duie ragioni: . una hè chì l'architettura hè uriginale; . l'altra, chì sò state cunservate bellissime pitture à l'affrescu. Prosper Mérimée, cù u so libru "Voyage en Corse" hà fattu cunnosce a chjesa di Santa Cristina à a Francia intera. Cinquanta anni dopu, in u 1890, a cappella era classificata da u Serviziu di i Munimenti Storichi.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] hna1ccopzhicisgn9xm2542q5y7c5wp 26 uttrovi 0 1849 402482 391617 2026-05-30T07:54:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402482 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''26 uttrovi''' hè u 299esimu ghjornu (u 300esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1921]]: [[Roger Ranoux]], puliticante francesu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Evaristu'''. A Beata '''Bona'''. '''Evaristu''' era natu in Bettelemme. Hè statu elettu papa l'annu 97. Hè dunque u quinttu papa di a Chjesa catolica dopu à Petru, Linu, Cletu, è Clemente. Hà spartutu Roma in parochje è interdettu i matrimonii clandestini. Hè statu marturiatu in Roma à l'epica di l'imperatore Traianu, u 26 uttobre di l'annu 105. Bona, nata in u 1434 à Carlat (attualmente in u dipartimentu di u Cantal), hè morta à Lézignan (dipartimentu di l'Aude). Era di a famiglia di l'Armagnac di a Gascogna chì, pè a preeminenza, pretendianu di esse à parità cù quella di i rè di Francia. Issa famiglia si hè spinta quindeci anni dopu à a morte di Bona, cù un nipote, chjusu in una gabbia di ferru da Luigi XI di Francia, è po tombu. A vita di a Beata '''Bona''', citata da Omer Englebert in "La Vie des Saints", dice: "Brave, gentiment moqueuse, magnanime et toujours joyeuse... elle se peinait en vain de penser trouver la paix parmi les délices du corps et la gloire mondaine. La grâce de Dieu qui oeilladait son âme finit par l'emporter. Une voix intérieure se fit entendre: Bonnette, Bonnette, si tu n'es religieuse comme tu le dois être tu seras punie... Son entrée au couvent se fit en grand arroi. Ayant demandé pardon à son père de toutes les fâcheries et ennuis qu'elle lui avait donnés; ayant reçu la bénédiction de sa mère, qui la lui impartit en jetant des cris si piteux que tous sanglotaient, Bonne fit une dernière visite à la léproserie de femmes qu'elle entretenait. Elle arriva à Lézignan le vendredi 24 mars 1499. Son escorte comprenait un sénéchal, sept gentilshommes, sept demoiselles et six gardes. Son sénéchal, chapeau bas, lui donnait la main. Marchaient devant les six gardes mousqueton sur l'épaule. Suivaient les gentilshommes, les demoiselles, puis les pages et les laquais". U fratellu di Bona, Ghjacumu, duca di Nemours, averebbi vulsutu maritalla. Quand'ellu hà sappiutu ch'ella era entrata in un cunventu, vense, è dumandò s'elli li avianu digià tagliatu i capelli. "Soga - disse ella - mi voli piglià pè i capelli è strascinami in casa!". E', pigliendu e furbice, tagliò a so bella capillera. In cunventu ci stete pocu, postu ch'ella hè morta à 28 anni.[https://adecec.net/adecec/santi/10-uttobre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Uttrovi]] [[Categoria:Ottobre]] mgtshx1iv4p71916iy6vr34tyzi29ur 2 nuvembri 0 1855 402478 391713 2026-05-29T21:42:24Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402478 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''2 nuvembri''' hè u 306esimu ghjornu (u 307esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1946]]: [[Richard Newman]], attore americanu-canadianu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === I Morti. A cumemurazione di l'anime di i Morti ricolla à un millaiu d'anni fà. Hè stata istituita da Santu Odilone, abbate di Cluny da l'annu 998 à l'annu 1048.[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] 7xpg64udbqj8xhvt4nbsym66p8ex07s 7 nuvembri 0 1860 402498 391718 2026-05-30T11:10:09Z Fausta Samaritani 15085 /* Nàsciti */ 402498 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''7 nuvembri''' hè u 311esimu ghjornu (u 312esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nàsciti == - [[1967]]: [[David Guetta]], [[Musicante|musicanti]] (DJ) [[Francia|francesu]].<br> - [[1994]]: [[SD (rapper)]], rapper statunitensu.<br> == Morti == * [[2016]]: [[Leonard Cohen]], [[Musicante|musicanti]] [[Canada|canadianu]] == Celebrazioni == === Festi === === I Santi === Santu '''Ernestu'''. In u 1099, a prima Cruciata avia apertu a strada di i Lochi Santi à i pelegrini d'Europa è permessu di creà quattru picculi Stati cristiani: Ghjerusalemme, Antiocca, Edessa è Tripoli. Quarantacinque anni dopu, i Musulmani ricunquistavanu Edessa è ghjeranu pronti à entre in Ghjerusalemme. Per impedisceli, partì, in u 1147, a seconda Cruciata. Fù un disastru. Eranu partuti 200.000, omi è donne, ne vultò qualchì millaia. Frà quelli chì ùn sò rivenuti, ci hè Santu Ernestu. '''Ernestu''' era un frate, abbate di un munasteru nantu à e sponde di u lagu di Custanza, cù 70 frati d'altare, 130 frati domestichi, è 72 monache. In u 1146, dopu à avè direttu sei anni u cunventu, Ernestu si licenziò per raghjunghje l'armata alemana cumandata da l'imperatore Cunradu Terzu. "Mi ne vò - disse - è spergu chì u Signore mi accurderà a grazia di more per Ellu". E' morse... ma ùn si sà nè quandu, nè induve. Etimolugia: da u germ. "ernust" (battaglia). Nomi: Aerna, Arnestu, Arnost, Arnst, Earnest, Erna, Ernest, Ernestina, Ernestine, Ernestita, Ernesto, Ernestu, Ernestus, Ernie, Ernst, Erny.[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Còrsica == == Liami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] sxwh38ndkjmhlj522jgt6d0yg22v18j 9 di dicembre 0 1892 402501 401143 2026-05-30T11:25:53Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 402501 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''9 di dicembre''' hè u 343esimu [[ghjornu]] (u 344esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1939]]: [[Sammy Strain]], Jr., cantadore americanu.<br> - [[1975]]: [[Dino Morea]], attore indianu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Valeriu'''. '''Valeriu''' era un abbate, discepulu di San Culumbanu, mortu in l'annu 622. Etimolugia: da u lat. "valere" (purtassi bè, esse furzutu). Casate: Valeri, Valery.- Ricurdemu a furmazione di e casate in "y". A parte da un nome, una casata hè un plurale chì si face in "i". Es. Michele dà i Micheli, Leone da i Leoni, ecc. Valeriu dà i Valerii, cù doppia "i". Prima, scrivendu, avianu l'abitutine di finì cù una fiuritura è cusì a seconda "i" si assumigliava à una "i" longa (j). L'appicciu di a "i" è di a "i" longa, hà datu (cù l'influenza francese) a "i" greca (y). Nomi: Valère, Valeria, Valerian, Valeriana, Valériane, Valerianka, Valeriano, Valerianu, Valerianus, Valérie, Valérien, Valérienne, Valerijs, Valerio, Valeriu, Valero, Valery, Valéry, Valeska, Valier, Valioucha, Valioukha, Vallie, Valore, Valy, Waleria.[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == [[2003]]: A [[Corsipedia|Wikipedia in lingua córsa]] hè creata. == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:decembre]] [[Categoria:dicembri]] 4s9bdg4dn1f16dq12gq204v975r76c4 Ghjudaisimu 0 13423 402438 389831 2026-05-29T13:51:30Z Pascal20200 28265 /* A Fede */ 402438 wikitext text/x-wiki U '''ghjudaisimu''' hè a tradizione, a cultura religiosa è u modu di campà di l'Ebrei, custituiti da l'eredi di l'Israeliti avendu chittatu l'antica terra d'[[Israel]] durante l'occupazione rumana ma ancu da qualche minurità cunvertite à lu filu di u tempu è mischjati à 'ssa [[diaspora]]. U ghjudaisimu hè una religione monoteista. Siont'è i so testi fundatori, in particulare u Tanakh, a fede di l'antenati Israeliti è i so eredi, l'Ebrei, hè basata nant'à un' allianza trà [[Diu]] è [[Abraham]], rinuvellata dopu da [[Mosè]]. L'Ebrei fundonu u ghjudaisimu nant'à a religion abrahamica, chì fiuriscerà dopu in a Leghje Mosaica (a [[Torah]]), è scritture prufettiche (è Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Queste scritture sò designate sopra l'acronimu Tanakh, di u quale u testu hè a [[Bibbia]]. 'Ssa religione hè fundata nant'à u cultu di [[Diu]], chjamatu YHWH, è chì ditene ogni putere (Elohim). Hè u transcendente Signore di i signori (Adonaï). Hè Unicu, onniputente, onnisciente, ghjustu è misericurdiosu. U ghjudaisimu è una di è più anziane tradizione religiose monoteiste sempre praticate oghje. I valori è a storia di u populu ebreiu sò a surgente d'astre religione abrahamiche, cume u [[cristianesimu]], l'[[islamu]] è u [[bahaisimu]]. Ma ùn hè a basa di u [[samaritanisimu]], chì hè una tradizione israelita cuncurrente. == A Fede == L'Ebrei anu 10 cumandamenti è 613 precetti. I principii di fede ebraica ùn esistenu micca formalmente in u Ghjudaisimu, cum'è invece vene data una definizione in altre religioni monoteiste, per esempiu in u cristianesimu. Accantu chì l'ebrei è i capi religiosi spartinu un nucleu di principii monoteistichi, è chì ci sianu parechji principii fundamentali citati in u Talmud per definisce u Ghjudaisimu (spessu per ciò chì u Ghjudaisimu ùn hè), ùn esiste micca una formulazione tradiziunale di principii di fede chì sianu o debbano esse ricunnisciuti da tutti l'ebrei usservanti. In u corsu di i seculi sò apparse svariate formulazioni di credenze ebraiche, è si dibatte sempre oghje nantu à u numeru di principii di basa chì esistenu. U Rabbi Joseph Albo, per esempiu, in u so Sefer Ha-Ikkarim conta trè principii di fede, invece Maimonide ne elenca tredici. Mentre chì certi rabbini successivi anu pruvatu à cuncilià e differenze, sustenendu chì i principii di Maimonide sò compresi in a lista assai più corta di Albo, e liste alternative date da altre autorità rabbiniche medievali pàrenu indicà un certu livellu di tolleranza per prustettive teologiche varianti. I varii principii chì sò stati enumerati in u corsu di i seculi passati, acquistanu impurtanza secondu quella data da a fama è da l'erudizione di i so rispettivi autori, postu chì tali principii diventeranu più autorevoli solu s'elli fussinu promulgati da una prufezia diretta, chì si ritene cunclusa versu u IV o V seculu a.e.v. (avanti l'era cumuna). L'autorità centrale in u Ghjudaismu ùn hè micca investita in una persona o un gruppu specificu – ancu s'è u Sinedriu, a corte suprema ebraica, puderia compie stu rolu s'ellu fussi ristabilitu – ma in i scritti sacri di l'Ebraismu, e so legi è e so tradizioni. U Ghjudaismu afferma l'esistenza è l'unicità di Diu è suttulinea u compimentu di l'opere o cumandamenti inseme cù l'adesione à un sistema rigurosu di credenze. In cuntrastu cù e tradizioni cum'è u Cristianesimu, chì dumandanu un'identificazione più esplicita di Diu, a fede in u Ghjudaisimu dumanda di onorà à Diu attraversu un cunfrontu cuntinuu cù l'identità divina. U Ghjudaisimu Ortodossu hà evidenziatu una seria di principii fundamentali in i so prugrammi educativi, sopratuttu a cunvinzione chì esiste un Diu unicu, onniscente è traspendente, chì hà creatu l'universu è cuntinueghja à intarissà si ne. U Ghjudaisimu tradiziunale sustene chì Diu hà stabilitu un'alleanza cù l'ebrei nantu à u Monte Sinai è hà rivelatu elli e so leghje è i so cumandamenti, sottu à a forma della Tōrāh. In u Ghjudaisimu rabbinicu, a Torah comprende sia quella scritta (cum'è per esempiu u Pentateucu ma generalmente tuttu u Tanakh) sia una tradizione di leghje urale, in gran parte cudificata in successive scritture sacre, cum'è per esempiu u Talmud è u Midrash. Tradiziunalmente, a pratica è l'usservanza di u Ghjudaisimu si cuncentra nantu à u studiu di a Torah è u rispettu di talle leghji è cumandamenti. In u Ghjudaisimu normativu, a Torah è dunque a leghja ebraica stessa hè immutabile, ma l'interpretazione di a leghja hè più aperta. U studiu è a capiscitura di a lege sò cunsiderati una mitzvah (cumandamentu). Ecco la traduzione del testo in lingua corsa, formattata e pronta per essere inserita su Wikipedia: I cuncetti fundamentali U munuteismu U Ghjudaisimu si basa nantu à un munuteismu unitariu rigurosu è nantu à a credenza in un solu Diu indivisibile. U Shemà Israel, una di e prichere ebraiche più impurtanti, racchiude in ellu stessu a natura munuteistica di u Ghjudaisimu: "Ascolta, Israele, u Signore hè u nostru Diu, u Signore hè Unu" "U Ghjudaisimu righjitta in modu enfaticu ogni cuncettu di pluralità chì riguardi à Diu", cunfutendu esplicitamente u puliteismu, u dualisimu è u trinitarianisimu, chì sò "incumpatibili cù u munuteismu cusì cum'è intesu pa u Ghjudaisimu". L'unità di Diu hè affirmata innumerevule volte in a tradizioni ebraica. Hè u sicondu di i 13 principii di fede di Maimonide, è sempre Maimonide scrive in Yad, Yesode Ha-Torah 1.7, chì "Stu Diu hè Unu, micca dui o più di dui, ma Unu, l'unità di u Quale hè differente da tutte l'altre unità chì esistenu. Ùn hè micca unu cum'è generu, chì cuntene parechje spezie, hè unu. Nè hè ellu unu cum'è corpu, chì cuntene parti è dimensioni, hè unu. Ma a Sua hè un'unità di a quale ùn ne esiste altra in nisun locu". In a tradizioni ebraica, cuncezzioni dualistiche è trinitarie di Diu sò generalmente indicate cum'è Shituf ("associu"), vale à dì una credenza errata, ma micca idulatratrice. == U Cultu == === E tradizione === == I simboli == [[File:Star_of_David.svg|thumb|left|[[A Stella di David]]]] == I lochi di cultu == == I testi == === Litteratura bibbiica === === Litteratura talmudica === === Litteratura rabbinica === == U cleru ebreu == == A conversione == == A storia == == U ghjudaisimu oghje == [[File:Jewish distribution.png|400px|thumb|right|Ebrei ind'u mondu]] Ci sò più o menu 13 millione ebrei in lu mondu, in più di 100 paesi. Di quelli, [[Israel]] hè l'unicu paese di quale a religione officiale sia u ghjudaisimu, è a religione di a maiò partita di a populazione. {| |- bgcolor=#E9E9E9 | colspan=3 align="center"| ''Ebrei in u mondu'' |- |align="center"|'''Naziunalità'''||align="center"|'''Residenti'''||align="center"| |- |[[File:Flag of Israel.svg|15px]] [[Israel]]||align="right"|5.309.000 |- |[[File:Flag of the United States.svg|15px]] [[Stati Uniti]]||align="right"|5.275.000 |- |[[File:Flag of France.svg|15px]] [[Francia]]||align="right"|492.000 |- |[[File:Flag of Canada.svg|15px]] [[Canada]]||align="right"|373.000 |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|15px]] [[Regnu Unitu]]||align="right"|297.000 |- |[[File:Flag of Russia.svg|15px]] [[Russia]]||align="right"|228.000 |- |[[File:Flag of Argentina.svg|15px]] [[Argentina]]||align="right"|184.000 |- |[[File:Flag of Germany.svg|15px]] [[Germania]]||align="right"|118.000 |- |[[File:Flag of Australia.svg|15px]] [[Australia]]||align="right"|103.000 |- |[[File:Flag of Brazil.svg|15px]] [[Brasile]]||align="right"|96.000 |- |[[File:Flag of Hungary.svg|15px]] [[Ungheria]]||align="right"|80.000-100.000 |- |[[File:Flag of Ukraine.svg|15px]] [[Ucraina]]||align="right"|80.000 |- |[[File:Flag of South Africa.svg|15px]] [[Sud Africa]]||align="right"|72.000 |- |[[File:Flag of Belarus.svg|15px]] [[Bielorussia]]||align="right"|45.001 |- |[[File:Flag of Italy.svg|15px]] [[Italia]]||align="right"|45.000 |- |[[File:Flag of Mexico.svg|15px]] [[Messicu]]||align="right"|40.000 |- |[[File:Flag of Belgium.svg|15px]] [[Belgica]]||align="right"|32.000 |- |[[File:Flag of Turkey.svg|15px]] [[Turchia]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|15px]] [[Paesi Bassi]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of Chile.svg|15px]] [[Cile]]||align="right"|21.000 |- |[[File:Flag of Iran.svg|15px]] [[Iran]]||align="right"|11.000-35.000 |- |[[File:Flag of Ethiopia.svg|15px]][[Etiopia]]||align="right"|12.000-22.000 |- |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|15px]] [[Azerbaighjan]] ||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Uruguay.svg|15px]] [[Uruguay]]||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Spain.svg|15px]] [[Spagna]]||align="right"|12.000-20.000 |- |[[File:Flag of Sweden.svg|15px]] [[Svezia]]||align="right"|18.000 |- |[[File:Flag of Morocco.svg|15px]] [[Maroccu]]||align="right"|15.000 |- |[[File:Flag of Bolivia.svg|15px]] [[Bolivia]]||align="right"|10.000 |} === In Corsica === == Note == <references/> == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2014), [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226) == Ligami == * [http://www.hebraica.org/ Hebraica.org : una enciclopedia di lu ghjudaisimu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160317012144/http://www.hebraica.org/histoire.php?cahier=26&id=2308 |date=2016-03-17 }} * [http://www.corse-israel.com/default1.php Corsica-Israel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091217161757/http://www.corse-israel.com/default1.php |date=2009-12-17 }} [[Categoria:Religione]] 9p0phj2cj02xcr0vy9aj31eb2phgrwq 402439 402438 2026-05-29T13:53:12Z Pascal20200 28265 402439 wikitext text/x-wiki U '''ghjudaisimu''' hè a tradizione, a cultura religiosa è u modu di campà di l'Ebrei, custituiti da l'eredi di l'Israeliti avendu chittatu l'antica terra d'[[Israel]] durante l'occupazione rumana ma ancu da qualche minurità cunvertite à lu filu di u tempu è mischjati à 'ssa [[diaspora]]. U ghjudaisimu hè una religione monoteista. Siont'è i so testi fundatori, in particulare u Tanakh, a fede di l'antenati Israeliti è i so eredi, l'Ebrei, hè basata nant'à un' allianza trà [[Diu]] è [[Abraham]], rinuvellata dopu da [[Mosè]]. L'Ebrei fundonu u ghjudaisimu nant'à a religion abrahamica, chì fiuriscerà dopu in a Leghje Mosaica (a [[Torah]]), è scritture prufettiche (è Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Queste scritture sò designate sopra l'acronimu Tanakh, di u quale u testu hè a [[Bibbia]]. 'Ssa religione hè fundata nant'à u cultu di [[Diu]], chjamatu YHWH, è chì ditene ogni putere (Elohim). Hè u transcendente Signore di i signori (Adonaï). Hè Unicu, onniputente, onnisciente, ghjustu è misericurdiosu. U ghjudaisimu è una di è più anziane tradizione religiose monoteiste sempre praticate oghje. I valori è a storia di u populu ebreiu sò a surgente d'astre religione abrahamiche, cume u [[cristianesimu]], l'[[islamu]] è u [[bahaisimu]]. Ma ùn hè a basa di u [[samaritanisimu]], chì hè una tradizione israelita cuncurrente. == A Fede == L'Ebrei anu 10 cumandamenti è 613 precetti. I principii di fede ebraica ùn esistenu micca formalmente in u Ghjudaisimu, cum'è invece vene data una definizione in altre religioni monoteiste, per esempiu in u cristianesimu. Accantu chì l'ebrei è i capi religiosi spartinu un nucleu di principii monoteistichi, è chì ci sianu parechji principii fundamentali citati in u Talmud per definisce u Ghjudaisimu (spessu per ciò chì u Ghjudaisimu ùn hè), ùn esiste micca una formulazione tradiziunale di principii di fede chì sianu o debbano esse ricunnisciuti da tutti l'ebrei usservanti. In u corsu di i seculi sò apparse svariate formulazioni di credenze ebraiche, è si dibatte sempre oghje nantu à u numeru di principii di basa chì esistenu. U Rabbi Joseph Albo, per esempiu, in u so Sefer Ha-Ikkarim conta trè principii di fede, invece Maimonide ne elenca tredici. Mentre chì certi rabbini successivi anu pruvatu à cuncilià e differenze, sustenendu chì i principii di Maimonide sò compresi in a lista assai più corta di Albo, e liste alternative date da altre autorità rabbiniche medievali pàrenu indicà un certu livellu di tolleranza per prustettive teologiche varianti. I varii principii chì sò stati enumerati in u corsu di i seculi passati, acquistanu impurtanza secondu quella data da a fama è da l'erudizione di i so rispettivi autori, postu chì tali principii diventeranu più autorevoli solu s'elli fussinu promulgati da una prufezia diretta, chì si ritene cunclusa versu u IV o V seculu a.e.v. (avanti l'era cumuna). L'autorità centrale in u Ghjudaismu ùn hè micca investita in una persona o un gruppu specificu – ancu s'è u Sinedriu, a corte suprema ebraica, puderia compie stu rolu s'ellu fussi ristabilitu – ma in i scritti sacri di l'Ebraismu, e so legi è e so tradizioni. U Ghjudaismu afferma l'esistenza è l'unicità di Diu è suttulinea u compimentu di l'opere o cumandamenti inseme cù l'adesione à un sistema rigurosu di credenze. In cuntrastu cù e tradizioni cum'è u Cristianesimu, chì dumandanu un'identificazione più esplicita di Diu, a fede in u Ghjudaisimu dumanda di onorà à Diu attraversu un cunfrontu cuntinuu cù l'identità divina. U Ghjudaisimu Ortodossu hà evidenziatu una seria di principii fundamentali in i so prugrammi educativi, sopratuttu a cunvinzione chì esiste un Diu unicu, onniscente è traspendente, chì hà creatu l'universu è cuntinueghja à intarissà si ne. U Ghjudaisimu tradiziunale sustene chì Diu hà stabilitu un'alleanza cù l'ebrei nantu à u Monte Sinai è hà rivelatu elli e so leghje è i so cumandamenti, sottu à a forma della Tōrāh. In u Ghjudaisimu rabbinicu, a Torah comprende sia quella scritta (cum'è per esempiu u Pentateucu ma generalmente tuttu u Tanakh) sia una tradizione di leghje urale, in gran parte cudificata in successive scritture sacre, cum'è per esempiu u Talmud è u Midrash. Tradiziunalmente, a pratica è l'usservanza di u Ghjudaisimu si cuncentra nantu à u studiu di a Torah è u rispettu di talle leghji è cumandamenti. In u Ghjudaisimu normativu, a Torah è dunque a leghja ebraica stessa hè immutabile, ma l'interpretazione di a leghja hè più aperta. U studiu è a capiscitura di a lege sò cunsiderati una mitzvah (cumandamentu). Ecco la traduzione del testo in lingua corsa, formattata e pronta per essere inserita su Wikipedia: '''I cuncetti fundamentali''' * '''U munuteismu''' U Ghjudaisimu si basa nantu à un munuteismu unitariu rigurosu è nantu à a credenza in un solu Diu indivisibile. U Shemà Israel, una di e prichere ebraiche più impurtanti, racchiude in ellu stessu a natura munuteistica di u Ghjudaisimu: "Ascolta, Israele, u Signore hè u nostru Diu, u Signore hè Unu" "U Ghjudaisimu righjitta in modu enfaticu ogni cuncettu di pluralità chì riguardi à Diu", cunfutendu esplicitamente u puliteismu, u dualisimu è u trinitarianisimu, chì sò "incumpatibili cù u munuteismu cusì cum'è intesu pa u Ghjudaisimu". L'unità di Diu hè affirmata innumerevule volte in a tradizioni ebraica. Hè u sicondu di i 13 principii di fede di Maimonide, è sempre Maimonide scrive in Yad, Yesode Ha-Torah 1.7, chì "Stu Diu hè Unu, micca dui o più di dui, ma Unu, l'unità di u Quale hè differente da tutte l'altre unità chì esistenu. Ùn hè micca unu cum'è generu, chì cuntene parechje spezie, hè unu. Nè hè ellu unu cum'è corpu, chì cuntene parti è dimensioni, hè unu. Ma a Sua hè un'unità di a quale ùn ne esiste altra in nisun locu". In a tradizioni ebraica, cuncezzioni dualistiche è trinitarie di Diu sò generalmente indicate cum'è Shituf ("associu"), vale à dì una credenza errata, ma micca idulatratrice. == U Cultu == === E tradizione === == I simboli == [[File:Star_of_David.svg|thumb|left|[[A Stella di David]]]] == I lochi di cultu == == I testi == === Litteratura bibbiica === === Litteratura talmudica === === Litteratura rabbinica === == U cleru ebreu == == A conversione == == A storia == == U ghjudaisimu oghje == [[File:Jewish distribution.png|400px|thumb|right|Ebrei ind'u mondu]] Ci sò più o menu 13 millione ebrei in lu mondu, in più di 100 paesi. Di quelli, [[Israel]] hè l'unicu paese di quale a religione officiale sia u ghjudaisimu, è a religione di a maiò partita di a populazione. {| |- bgcolor=#E9E9E9 | colspan=3 align="center"| ''Ebrei in u mondu'' |- |align="center"|'''Naziunalità'''||align="center"|'''Residenti'''||align="center"| |- |[[File:Flag of Israel.svg|15px]] [[Israel]]||align="right"|5.309.000 |- |[[File:Flag of the United States.svg|15px]] [[Stati Uniti]]||align="right"|5.275.000 |- |[[File:Flag of France.svg|15px]] [[Francia]]||align="right"|492.000 |- |[[File:Flag of Canada.svg|15px]] [[Canada]]||align="right"|373.000 |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|15px]] [[Regnu Unitu]]||align="right"|297.000 |- |[[File:Flag of Russia.svg|15px]] [[Russia]]||align="right"|228.000 |- |[[File:Flag of Argentina.svg|15px]] [[Argentina]]||align="right"|184.000 |- |[[File:Flag of Germany.svg|15px]] [[Germania]]||align="right"|118.000 |- |[[File:Flag of Australia.svg|15px]] [[Australia]]||align="right"|103.000 |- |[[File:Flag of Brazil.svg|15px]] [[Brasile]]||align="right"|96.000 |- |[[File:Flag of Hungary.svg|15px]] [[Ungheria]]||align="right"|80.000-100.000 |- |[[File:Flag of Ukraine.svg|15px]] [[Ucraina]]||align="right"|80.000 |- |[[File:Flag of South Africa.svg|15px]] [[Sud Africa]]||align="right"|72.000 |- |[[File:Flag of Belarus.svg|15px]] [[Bielorussia]]||align="right"|45.001 |- |[[File:Flag of Italy.svg|15px]] [[Italia]]||align="right"|45.000 |- |[[File:Flag of Mexico.svg|15px]] [[Messicu]]||align="right"|40.000 |- |[[File:Flag of Belgium.svg|15px]] [[Belgica]]||align="right"|32.000 |- |[[File:Flag of Turkey.svg|15px]] [[Turchia]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|15px]] [[Paesi Bassi]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of Chile.svg|15px]] [[Cile]]||align="right"|21.000 |- |[[File:Flag of Iran.svg|15px]] [[Iran]]||align="right"|11.000-35.000 |- |[[File:Flag of Ethiopia.svg|15px]][[Etiopia]]||align="right"|12.000-22.000 |- |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|15px]] [[Azerbaighjan]] ||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Uruguay.svg|15px]] [[Uruguay]]||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Spain.svg|15px]] [[Spagna]]||align="right"|12.000-20.000 |- |[[File:Flag of Sweden.svg|15px]] [[Svezia]]||align="right"|18.000 |- |[[File:Flag of Morocco.svg|15px]] [[Maroccu]]||align="right"|15.000 |- |[[File:Flag of Bolivia.svg|15px]] [[Bolivia]]||align="right"|10.000 |} === In Corsica === == Note == <references/> == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2014), [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226) == Ligami == * [http://www.hebraica.org/ Hebraica.org : una enciclopedia di lu ghjudaisimu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160317012144/http://www.hebraica.org/histoire.php?cahier=26&id=2308 |date=2016-03-17 }} * [http://www.corse-israel.com/default1.php Corsica-Israel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091217161757/http://www.corse-israel.com/default1.php |date=2009-12-17 }} [[Categoria:Religione]] jcap63veppax02yo58aql9x9qff45m2 402440 402439 2026-05-29T13:58:28Z Pascal20200 28265 402440 wikitext text/x-wiki U '''ghjudaisimu''' hè a tradizione, a cultura religiosa è u modu di campà di l'Ebrei, custituiti da l'eredi di l'Israeliti avendu chittatu l'antica terra d'[[Israel]] durante l'occupazione rumana ma ancu da qualche minurità cunvertite à lu filu di u tempu è mischjati à 'ssa [[diaspora]]. U ghjudaisimu hè una religione monoteista. Siont'è i so testi fundatori, in particulare u Tanakh, a fede di l'antenati Israeliti è i so eredi, l'Ebrei, hè basata nant'à un' allianza trà [[Diu]] è [[Abraham]], rinuvellata dopu da [[Mosè]]. L'Ebrei fundonu u ghjudaisimu nant'à a religion abrahamica, chì fiuriscerà dopu in a Leghje Mosaica (a [[Torah]]), è scritture prufettiche (è Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Queste scritture sò designate sopra l'acronimu Tanakh, di u quale u testu hè a [[Bibbia]]. 'Ssa religione hè fundata nant'à u cultu di [[Diu]], chjamatu YHWH, è chì ditene ogni putere (Elohim). Hè u transcendente Signore di i signori (Adonaï). Hè Unicu, onniputente, onnisciente, ghjustu è misericurdiosu. U ghjudaisimu è una di è più anziane tradizione religiose monoteiste sempre praticate oghje. I valori è a storia di u populu ebreiu sò a surgente d'astre religione abrahamiche, cume u [[cristianesimu]], l'[[islamu]] è u [[bahaisimu]]. Ma ùn hè a basa di u [[samaritanisimu]], chì hè una tradizione israelita cuncurrente. == A Fede == L'Ebrei anu 10 cumandamenti è 613 precetti. I principii di fede ebraica ùn esistenu micca formalmente in u Ghjudaisimu, cum'è invece vene data una definizione in altre religioni monoteiste, per esempiu in u cristianesimu. Accantu chì l'ebrei è i capi religiosi spartinu un nucleu di principii monoteistichi, è chì ci sianu parechji principii fundamentali citati in u Talmud per definisce u Ghjudaisimu (spessu per ciò chì u Ghjudaisimu ùn hè), ùn esiste micca una formulazione tradiziunale di principii di fede chì sianu o debbano esse ricunnisciuti da tutti l'ebrei usservanti. In u corsu di i seculi sò apparse svariate formulazioni di credenze ebraiche, è si dibatte sempre oghje nantu à u numeru di principii di basa chì esistenu. U Rabbi Joseph Albo, per esempiu, in u so Sefer Ha-Ikkarim conta trè principii di fede, invece Maimonide ne elenca tredici. Mentre chì certi rabbini successivi anu pruvatu à cuncilià e differenze, sustenendu chì i principii di Maimonide sò compresi in a lista assai più corta di Albo, e liste alternative date da altre autorità rabbiniche medievali pàrenu indicà un certu livellu di tolleranza per prustettive teologiche varianti. I varii principii chì sò stati enumerati in u corsu di i seculi passati, acquistanu impurtanza secondu quella data da a fama è da l'erudizione di i so rispettivi autori, postu chì tali principii diventeranu più autorevoli solu s'elli fussinu promulgati da una prufezia diretta, chì si ritene cunclusa versu u IV o V seculu a.e.v. (avanti l'era cumuna). L'autorità centrale in u Ghjudaismu ùn hè micca investita in una persona o un gruppu specificu – ancu s'è u Sinedriu, a corte suprema ebraica, puderia compie stu rolu s'ellu fussi ristabilitu – ma in i scritti sacri di l'Ebraismu, e so legi è e so tradizioni. U Ghjudaismu afferma l'esistenza è l'unicità di Diu è suttulinea u compimentu di l'opere o cumandamenti inseme cù l'adesione à un sistema rigurosu di credenze. In cuntrastu cù e tradizioni cum'è u Cristianesimu, chì dumandanu un'identificazione più esplicita di Diu, a fede in u Ghjudaisimu dumanda di onorà à Diu attraversu un cunfrontu cuntinuu cù l'identità divina. U Ghjudaisimu Ortodossu hà evidenziatu una seria di principii fundamentali in i so prugrammi educativi, sopratuttu a cunvinzione chì esiste un Diu unicu, onniscente è traspendente, chì hà creatu l'universu è cuntinueghja à intarissà si ne. U Ghjudaisimu tradiziunale sustene chì Diu hà stabilitu un'alleanza cù l'ebrei nantu à u Monte Sinai è hà rivelatu elli e so leghje è i so cumandamenti, sottu à a forma della Tōrāh. In u Ghjudaisimu rabbinicu, a Torah comprende sia quella scritta (cum'è per esempiu u Pentateucu ma generalmente tuttu u Tanakh) sia una tradizione di leghje urale, in gran parte cudificata in successive scritture sacre, cum'è per esempiu u Talmud è u Midrash. Tradiziunalmente, a pratica è l'usservanza di u Ghjudaisimu si cuncentra nantu à u studiu di a Torah è u rispettu di talle leghji è cumandamenti. In u Ghjudaisimu normativu, a Torah è dunque a leghja ebraica stessa hè immutabile, ma l'interpretazione di a leghja hè più aperta. U studiu è a capiscitura di a lege sò cunsiderati una mitzvah (cumandamentu). Ecco la traduzione del testo in lingua corsa, formattata e pronta per essere inserita su Wikipedia: '''I cuncetti fundamentali''' * '''U munuteismu''' U Ghjudaisimu si basa nantu à un munuteismu unitariu rigurosu è nantu à a credenza in un solu Diu indivisibile. U Shemà Israel, una di e prichere ebraiche più impurtanti, racchiude in ellu stessu a natura munuteistica di u Ghjudaisimu: "Ascolta, Israele, u Signore hè u nostru Diu, u Signore hè Unu" "U Ghjudaisimu righjitta in modu enfaticu ogni cuncettu di pluralità chì riguardi à Diu", cunfutendu esplicitamente u puliteismu, u dualisimu è u trinitarianisimu, chì sò "incumpatibili cù u munuteismu cusì cum'è intesu pa u Ghjudaisimu". L'unità di Diu hè affirmata innumerevule volte in a tradizioni ebraica. Hè u sicondu di i 13 principii di fede di Maimonide, è sempre Maimonide scrive in Yad, Yesode Ha-Torah 1.7, chì "Stu Diu hè Unu, micca dui o più di dui, ma Unu, l'unità di u Quale hè differente da tutte l'altre unità chì esistenu. Ùn hè micca unu cum'è generu, chì cuntene parechje spezie, hè unu. Nè hè ellu unu cum'è corpu, chì cuntene parti è dimensioni, hè unu. Ma a Sua hè un'unità di a quale ùn ne esiste altra in nisun locu". In a tradizioni ebraica, cuncezzioni dualistiche è trinitarie di Diu sò generalmente indicate cum'è Shituf ("associu"), vale à dì una credenza errata, ma micca idulatratrice. * '''A prichera''' U '''Ghjudaisimu''' hà spessu enfatizatu un munuteismu rigurosu, l'"esclusività di a divinità" è a prichera diretta à Diu; i riferimenti à l'ànghjuli o à altri intermediari ùn sò in gènere cunsiderati in a liturgia ebraica o in i libri di prichera (''siddur''). U quintu principiu di Maimonide afferma chì "u Creatore, sia benedettu u So Nome, hè u solu à quale hè ghjustu prigà è chì ùn hè micca ghjustu prigà à altri chè à Ellu", è quessa hè spessu interpretata cum'è una dichjarazione chì "ùn si pò prigà nisun altru o nisun'altra cosa. Stu principiu insegna chì Diu hè Diu è hè l'unicu chì si pò servire è lodà... ùn hè dunque micca currettu servire (ànghjuli, stelle o altri elementi) o rende li intermediari per avvicinà si à Diu". Tuttavia, a literatura talmudica dà alcune prove di prichere ebraiche à l'ànghjuli è à altri intermediari à partesi da u I seculu di l'era vulgare (e.v.), è esistenu parechji esempii di prichere post-talmudiche, frà e quale un noto ''piyyut'' (innu liturgicu) intitulatu "Custodi di a Misericordia" recitatu prima è dopu à Rosh haShanah in e ''Selichot'' (prichere penitenziali ebraiche). == U Cultu == === E tradizione === == I simboli == [[File:Star_of_David.svg|thumb|left|[[A Stella di David]]]] == I lochi di cultu == == I testi == === Litteratura bibbiica === === Litteratura talmudica === === Litteratura rabbinica === == U cleru ebreu == == A conversione == == A storia == == U ghjudaisimu oghje == [[File:Jewish distribution.png|400px|thumb|right|Ebrei ind'u mondu]] Ci sò più o menu 13 millione ebrei in lu mondu, in più di 100 paesi. Di quelli, [[Israel]] hè l'unicu paese di quale a religione officiale sia u ghjudaisimu, è a religione di a maiò partita di a populazione. {| |- bgcolor=#E9E9E9 | colspan=3 align="center"| ''Ebrei in u mondu'' |- |align="center"|'''Naziunalità'''||align="center"|'''Residenti'''||align="center"| |- |[[File:Flag of Israel.svg|15px]] [[Israel]]||align="right"|5.309.000 |- |[[File:Flag of the United States.svg|15px]] [[Stati Uniti]]||align="right"|5.275.000 |- |[[File:Flag of France.svg|15px]] [[Francia]]||align="right"|492.000 |- |[[File:Flag of Canada.svg|15px]] [[Canada]]||align="right"|373.000 |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|15px]] [[Regnu Unitu]]||align="right"|297.000 |- |[[File:Flag of Russia.svg|15px]] [[Russia]]||align="right"|228.000 |- |[[File:Flag of Argentina.svg|15px]] [[Argentina]]||align="right"|184.000 |- |[[File:Flag of Germany.svg|15px]] [[Germania]]||align="right"|118.000 |- |[[File:Flag of Australia.svg|15px]] [[Australia]]||align="right"|103.000 |- |[[File:Flag of Brazil.svg|15px]] [[Brasile]]||align="right"|96.000 |- |[[File:Flag of Hungary.svg|15px]] [[Ungheria]]||align="right"|80.000-100.000 |- |[[File:Flag of Ukraine.svg|15px]] [[Ucraina]]||align="right"|80.000 |- |[[File:Flag of South Africa.svg|15px]] [[Sud Africa]]||align="right"|72.000 |- |[[File:Flag of Belarus.svg|15px]] [[Bielorussia]]||align="right"|45.001 |- |[[File:Flag of Italy.svg|15px]] [[Italia]]||align="right"|45.000 |- |[[File:Flag of Mexico.svg|15px]] [[Messicu]]||align="right"|40.000 |- |[[File:Flag of Belgium.svg|15px]] [[Belgica]]||align="right"|32.000 |- |[[File:Flag of Turkey.svg|15px]] [[Turchia]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|15px]] [[Paesi Bassi]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of Chile.svg|15px]] [[Cile]]||align="right"|21.000 |- |[[File:Flag of Iran.svg|15px]] [[Iran]]||align="right"|11.000-35.000 |- |[[File:Flag of Ethiopia.svg|15px]][[Etiopia]]||align="right"|12.000-22.000 |- |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|15px]] [[Azerbaighjan]] ||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Uruguay.svg|15px]] [[Uruguay]]||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Spain.svg|15px]] [[Spagna]]||align="right"|12.000-20.000 |- |[[File:Flag of Sweden.svg|15px]] [[Svezia]]||align="right"|18.000 |- |[[File:Flag of Morocco.svg|15px]] [[Maroccu]]||align="right"|15.000 |- |[[File:Flag of Bolivia.svg|15px]] [[Bolivia]]||align="right"|10.000 |} === In Corsica === == Note == <references/> == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2014), [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226) == Ligami == * [http://www.hebraica.org/ Hebraica.org : una enciclopedia di lu ghjudaisimu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160317012144/http://www.hebraica.org/histoire.php?cahier=26&id=2308 |date=2016-03-17 }} * [http://www.corse-israel.com/default1.php Corsica-Israel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091217161757/http://www.corse-israel.com/default1.php |date=2009-12-17 }} [[Categoria:Religione]] mstzlaiyv6lwqggt9c5m0uskb2in0qm 402441 402440 2026-05-29T17:11:32Z Fausta Samaritani 15085 /* Ligami */ categuria 402441 wikitext text/x-wiki U '''ghjudaisimu''' hè a tradizione, a cultura religiosa è u modu di campà di l'Ebrei, custituiti da l'eredi di l'Israeliti avendu chittatu l'antica terra d'[[Israel]] durante l'occupazione rumana ma ancu da qualche minurità cunvertite à lu filu di u tempu è mischjati à 'ssa [[diaspora]]. U ghjudaisimu hè una religione monoteista. Siont'è i so testi fundatori, in particulare u Tanakh, a fede di l'antenati Israeliti è i so eredi, l'Ebrei, hè basata nant'à un' allianza trà [[Diu]] è [[Abraham]], rinuvellata dopu da [[Mosè]]. L'Ebrei fundonu u ghjudaisimu nant'à a religion abrahamica, chì fiuriscerà dopu in a Leghje Mosaica (a [[Torah]]), è scritture prufettiche (è Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Queste scritture sò designate sopra l'acronimu Tanakh, di u quale u testu hè a [[Bibbia]]. 'Ssa religione hè fundata nant'à u cultu di [[Diu]], chjamatu YHWH, è chì ditene ogni putere (Elohim). Hè u transcendente Signore di i signori (Adonaï). Hè Unicu, onniputente, onnisciente, ghjustu è misericurdiosu. U ghjudaisimu è una di è più anziane tradizione religiose monoteiste sempre praticate oghje. I valori è a storia di u populu ebreiu sò a surgente d'astre religione abrahamiche, cume u [[cristianesimu]], l'[[islamu]] è u [[bahaisimu]]. Ma ùn hè a basa di u [[samaritanisimu]], chì hè una tradizione israelita cuncurrente. == A Fede == L'Ebrei anu 10 cumandamenti è 613 precetti. I principii di fede ebraica ùn esistenu micca formalmente in u Ghjudaisimu, cum'è invece vene data una definizione in altre religioni monoteiste, per esempiu in u cristianesimu. Accantu chì l'ebrei è i capi religiosi spartinu un nucleu di principii monoteistichi, è chì ci sianu parechji principii fundamentali citati in u Talmud per definisce u Ghjudaisimu (spessu per ciò chì u Ghjudaisimu ùn hè), ùn esiste micca una formulazione tradiziunale di principii di fede chì sianu o debbano esse ricunnisciuti da tutti l'ebrei usservanti. In u corsu di i seculi sò apparse svariate formulazioni di credenze ebraiche, è si dibatte sempre oghje nantu à u numeru di principii di basa chì esistenu. U Rabbi Joseph Albo, per esempiu, in u so Sefer Ha-Ikkarim conta trè principii di fede, invece Maimonide ne elenca tredici. Mentre chì certi rabbini successivi anu pruvatu à cuncilià e differenze, sustenendu chì i principii di Maimonide sò compresi in a lista assai più corta di Albo, e liste alternative date da altre autorità rabbiniche medievali pàrenu indicà un certu livellu di tolleranza per prustettive teologiche varianti. I varii principii chì sò stati enumerati in u corsu di i seculi passati, acquistanu impurtanza secondu quella data da a fama è da l'erudizione di i so rispettivi autori, postu chì tali principii diventeranu più autorevoli solu s'elli fussinu promulgati da una prufezia diretta, chì si ritene cunclusa versu u IV o V seculu a.e.v. (avanti l'era cumuna). L'autorità centrale in u Ghjudaismu ùn hè micca investita in una persona o un gruppu specificu – ancu s'è u Sinedriu, a corte suprema ebraica, puderia compie stu rolu s'ellu fussi ristabilitu – ma in i scritti sacri di l'Ebraismu, e so legi è e so tradizioni. U Ghjudaismu afferma l'esistenza è l'unicità di Diu è suttulinea u compimentu di l'opere o cumandamenti inseme cù l'adesione à un sistema rigurosu di credenze. In cuntrastu cù e tradizioni cum'è u Cristianesimu, chì dumandanu un'identificazione più esplicita di Diu, a fede in u Ghjudaisimu dumanda di onorà à Diu attraversu un cunfrontu cuntinuu cù l'identità divina. U Ghjudaisimu Ortodossu hà evidenziatu una seria di principii fundamentali in i so prugrammi educativi, sopratuttu a cunvinzione chì esiste un Diu unicu, onniscente è traspendente, chì hà creatu l'universu è cuntinueghja à intarissà si ne. U Ghjudaisimu tradiziunale sustene chì Diu hà stabilitu un'alleanza cù l'ebrei nantu à u Monte Sinai è hà rivelatu elli e so leghje è i so cumandamenti, sottu à a forma della Tōrāh. In u Ghjudaisimu rabbinicu, a Torah comprende sia quella scritta (cum'è per esempiu u Pentateucu ma generalmente tuttu u Tanakh) sia una tradizione di leghje urale, in gran parte cudificata in successive scritture sacre, cum'è per esempiu u Talmud è u Midrash. Tradiziunalmente, a pratica è l'usservanza di u Ghjudaisimu si cuncentra nantu à u studiu di a Torah è u rispettu di talle leghji è cumandamenti. In u Ghjudaisimu normativu, a Torah è dunque a leghja ebraica stessa hè immutabile, ma l'interpretazione di a leghja hè più aperta. U studiu è a capiscitura di a lege sò cunsiderati una mitzvah (cumandamentu). Ecco la traduzione del testo in lingua corsa, formattata e pronta per essere inserita su Wikipedia: '''I cuncetti fundamentali''' * '''U munuteismu''' U Ghjudaisimu si basa nantu à un munuteismu unitariu rigurosu è nantu à a credenza in un solu Diu indivisibile. U Shemà Israel, una di e prichere ebraiche più impurtanti, racchiude in ellu stessu a natura munuteistica di u Ghjudaisimu: "Ascolta, Israele, u Signore hè u nostru Diu, u Signore hè Unu" "U Ghjudaisimu righjitta in modu enfaticu ogni cuncettu di pluralità chì riguardi à Diu", cunfutendu esplicitamente u puliteismu, u dualisimu è u trinitarianisimu, chì sò "incumpatibili cù u munuteismu cusì cum'è intesu pa u Ghjudaisimu". L'unità di Diu hè affirmata innumerevule volte in a tradizioni ebraica. Hè u sicondu di i 13 principii di fede di Maimonide, è sempre Maimonide scrive in Yad, Yesode Ha-Torah 1.7, chì "Stu Diu hè Unu, micca dui o più di dui, ma Unu, l'unità di u Quale hè differente da tutte l'altre unità chì esistenu. Ùn hè micca unu cum'è generu, chì cuntene parechje spezie, hè unu. Nè hè ellu unu cum'è corpu, chì cuntene parti è dimensioni, hè unu. Ma a Sua hè un'unità di a quale ùn ne esiste altra in nisun locu". In a tradizioni ebraica, cuncezzioni dualistiche è trinitarie di Diu sò generalmente indicate cum'è Shituf ("associu"), vale à dì una credenza errata, ma micca idulatratrice. * '''A prichera''' U '''Ghjudaisimu''' hà spessu enfatizatu un munuteismu rigurosu, l'"esclusività di a divinità" è a prichera diretta à Diu; i riferimenti à l'ànghjuli o à altri intermediari ùn sò in gènere cunsiderati in a liturgia ebraica o in i libri di prichera (''siddur''). U quintu principiu di Maimonide afferma chì "u Creatore, sia benedettu u So Nome, hè u solu à quale hè ghjustu prigà è chì ùn hè micca ghjustu prigà à altri chè à Ellu", è quessa hè spessu interpretata cum'è una dichjarazione chì "ùn si pò prigà nisun altru o nisun'altra cosa. Stu principiu insegna chì Diu hè Diu è hè l'unicu chì si pò servire è lodà... ùn hè dunque micca currettu servire (ànghjuli, stelle o altri elementi) o rende li intermediari per avvicinà si à Diu". Tuttavia, a literatura talmudica dà alcune prove di prichere ebraiche à l'ànghjuli è à altri intermediari à partesi da u I seculu di l'era vulgare (e.v.), è esistenu parechji esempii di prichere post-talmudiche, frà e quale un noto ''piyyut'' (innu liturgicu) intitulatu "Custodi di a Misericordia" recitatu prima è dopu à Rosh haShanah in e ''Selichot'' (prichere penitenziali ebraiche). == U Cultu == === E tradizione === == I simboli == [[File:Star_of_David.svg|thumb|left|[[A Stella di David]]]] == I lochi di cultu == == I testi == === Litteratura bibbiica === === Litteratura talmudica === === Litteratura rabbinica === == U cleru ebreu == == A conversione == == A storia == == U ghjudaisimu oghje == [[File:Jewish distribution.png|400px|thumb|right|Ebrei ind'u mondu]] Ci sò più o menu 13 millione ebrei in lu mondu, in più di 100 paesi. Di quelli, [[Israel]] hè l'unicu paese di quale a religione officiale sia u ghjudaisimu, è a religione di a maiò partita di a populazione. {| |- bgcolor=#E9E9E9 | colspan=3 align="center"| ''Ebrei in u mondu'' |- |align="center"|'''Naziunalità'''||align="center"|'''Residenti'''||align="center"| |- |[[File:Flag of Israel.svg|15px]] [[Israel]]||align="right"|5.309.000 |- |[[File:Flag of the United States.svg|15px]] [[Stati Uniti]]||align="right"|5.275.000 |- |[[File:Flag of France.svg|15px]] [[Francia]]||align="right"|492.000 |- |[[File:Flag of Canada.svg|15px]] [[Canada]]||align="right"|373.000 |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|15px]] [[Regnu Unitu]]||align="right"|297.000 |- |[[File:Flag of Russia.svg|15px]] [[Russia]]||align="right"|228.000 |- |[[File:Flag of Argentina.svg|15px]] [[Argentina]]||align="right"|184.000 |- |[[File:Flag of Germany.svg|15px]] [[Germania]]||align="right"|118.000 |- |[[File:Flag of Australia.svg|15px]] [[Australia]]||align="right"|103.000 |- |[[File:Flag of Brazil.svg|15px]] [[Brasile]]||align="right"|96.000 |- |[[File:Flag of Hungary.svg|15px]] [[Ungheria]]||align="right"|80.000-100.000 |- |[[File:Flag of Ukraine.svg|15px]] [[Ucraina]]||align="right"|80.000 |- |[[File:Flag of South Africa.svg|15px]] [[Sud Africa]]||align="right"|72.000 |- |[[File:Flag of Belarus.svg|15px]] [[Bielorussia]]||align="right"|45.001 |- |[[File:Flag of Italy.svg|15px]] [[Italia]]||align="right"|45.000 |- |[[File:Flag of Mexico.svg|15px]] [[Messicu]]||align="right"|40.000 |- |[[File:Flag of Belgium.svg|15px]] [[Belgica]]||align="right"|32.000 |- |[[File:Flag of Turkey.svg|15px]] [[Turchia]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|15px]] [[Paesi Bassi]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of Chile.svg|15px]] [[Cile]]||align="right"|21.000 |- |[[File:Flag of Iran.svg|15px]] [[Iran]]||align="right"|11.000-35.000 |- |[[File:Flag of Ethiopia.svg|15px]][[Etiopia]]||align="right"|12.000-22.000 |- |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|15px]] [[Azerbaighjan]] ||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Uruguay.svg|15px]] [[Uruguay]]||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Spain.svg|15px]] [[Spagna]]||align="right"|12.000-20.000 |- |[[File:Flag of Sweden.svg|15px]] [[Svezia]]||align="right"|18.000 |- |[[File:Flag of Morocco.svg|15px]] [[Maroccu]]||align="right"|15.000 |- |[[File:Flag of Bolivia.svg|15px]] [[Bolivia]]||align="right"|10.000 |} === In Corsica === == Note == <references/> == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2014), [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226) == Ligami == * [http://www.hebraica.org/ Hebraica.org : una enciclopedia di lu ghjudaisimu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160317012144/http://www.hebraica.org/histoire.php?cahier=26&id=2308 |date=2016-03-17 }} * [http://www.corse-israel.com/default1.php Corsica-Israel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091217161757/http://www.corse-israel.com/default1.php |date=2009-12-17 }} [[Categoria:Ghjudaismu]] chim7ey9uy6scli7qewfnrrps1fo3r2 402442 402441 2026-05-29T17:13:57Z Fausta Samaritani 15085 402442 wikitext text/x-wiki [[File:Star_of_David.svg|thumb|250px|right|[[A Stella di David]]]] U '''ghjudaisimu''' hè a tradizione, a cultura religiosa è u modu di campà di l'Ebrei, custituiti da l'eredi di l'Israeliti avendu chittatu l'antica terra d'[[Israel]] durante l'occupazione rumana ma ancu da qualche minurità cunvertite à lu filu di u tempu è mischjati à 'ssa [[diaspora]]. U ghjudaisimu hè una religione monoteista. Siont'è i so testi fundatori, in particulare u Tanakh, a fede di l'antenati Israeliti è i so eredi, l'Ebrei, hè basata nant'à un' allianza trà [[Diu]] è [[Abraham]], rinuvellata dopu da [[Mosè]]. L'Ebrei fundonu u ghjudaisimu nant'à a religion abrahamica, chì fiuriscerà dopu in a Leghje Mosaica (a [[Torah]]), è scritture prufettiche (è Neviim) è l'astre Scritture (dette Ketuvim). Queste scritture sò designate sopra l'acronimu Tanakh, di u quale u testu hè a [[Bibbia]]. 'Ssa religione hè fundata nant'à u cultu di [[Diu]], chjamatu YHWH, è chì ditene ogni putere (Elohim). Hè u transcendente Signore di i signori (Adonaï). Hè Unicu, onniputente, onnisciente, ghjustu è misericurdiosu. U ghjudaisimu è una di è più anziane tradizione religiose monoteiste sempre praticate oghje. I valori è a storia di u populu ebreiu sò a surgente d'astre religione abrahamiche, cume u [[cristianesimu]], l'[[islamu]] è u [[bahaisimu]]. Ma ùn hè a basa di u [[samaritanisimu]], chì hè una tradizione israelita cuncurrente. == A Fede == L'Ebrei anu 10 cumandamenti è 613 precetti. I principii di fede ebraica ùn esistenu micca formalmente in u Ghjudaisimu, cum'è invece vene data una definizione in altre religioni monoteiste, per esempiu in u cristianesimu. Accantu chì l'ebrei è i capi religiosi spartinu un nucleu di principii monoteistichi, è chì ci sianu parechji principii fundamentali citati in u Talmud per definisce u Ghjudaisimu (spessu per ciò chì u Ghjudaisimu ùn hè), ùn esiste micca una formulazione tradiziunale di principii di fede chì sianu o debbano esse ricunnisciuti da tutti l'ebrei usservanti. In u corsu di i seculi sò apparse svariate formulazioni di credenze ebraiche, è si dibatte sempre oghje nantu à u numeru di principii di basa chì esistenu. U Rabbi Joseph Albo, per esempiu, in u so Sefer Ha-Ikkarim conta trè principii di fede, invece Maimonide ne elenca tredici. Mentre chì certi rabbini successivi anu pruvatu à cuncilià e differenze, sustenendu chì i principii di Maimonide sò compresi in a lista assai più corta di Albo, e liste alternative date da altre autorità rabbiniche medievali pàrenu indicà un certu livellu di tolleranza per prustettive teologiche varianti. I varii principii chì sò stati enumerati in u corsu di i seculi passati, acquistanu impurtanza secondu quella data da a fama è da l'erudizione di i so rispettivi autori, postu chì tali principii diventeranu più autorevoli solu s'elli fussinu promulgati da una prufezia diretta, chì si ritene cunclusa versu u IV o V seculu a.e.v. (avanti l'era cumuna). L'autorità centrale in u Ghjudaismu ùn hè micca investita in una persona o un gruppu specificu – ancu s'è u Sinedriu, a corte suprema ebraica, puderia compie stu rolu s'ellu fussi ristabilitu – ma in i scritti sacri di l'Ebraismu, e so legi è e so tradizioni. U Ghjudaismu afferma l'esistenza è l'unicità di Diu è suttulinea u compimentu di l'opere o cumandamenti inseme cù l'adesione à un sistema rigurosu di credenze. In cuntrastu cù e tradizioni cum'è u Cristianesimu, chì dumandanu un'identificazione più esplicita di Diu, a fede in u Ghjudaisimu dumanda di onorà à Diu attraversu un cunfrontu cuntinuu cù l'identità divina. U Ghjudaisimu Ortodossu hà evidenziatu una seria di principii fundamentali in i so prugrammi educativi, sopratuttu a cunvinzione chì esiste un Diu unicu, onniscente è traspendente, chì hà creatu l'universu è cuntinueghja à intarissà si ne. U Ghjudaisimu tradiziunale sustene chì Diu hà stabilitu un'alleanza cù l'ebrei nantu à u Monte Sinai è hà rivelatu elli e so leghje è i so cumandamenti, sottu à a forma della Tōrāh. In u Ghjudaisimu rabbinicu, a Torah comprende sia quella scritta (cum'è per esempiu u Pentateucu ma generalmente tuttu u Tanakh) sia una tradizione di leghje urale, in gran parte cudificata in successive scritture sacre, cum'è per esempiu u Talmud è u Midrash. Tradiziunalmente, a pratica è l'usservanza di u Ghjudaisimu si cuncentra nantu à u studiu di a Torah è u rispettu di talle leghji è cumandamenti. In u Ghjudaisimu normativu, a Torah è dunque a leghja ebraica stessa hè immutabile, ma l'interpretazione di a leghja hè più aperta. U studiu è a capiscitura di a lege sò cunsiderati una mitzvah (cumandamentu). Ecco la traduzione del testo in lingua corsa, formattata e pronta per essere inserita su Wikipedia: '''I cuncetti fundamentali''' * '''U munuteismu''' U Ghjudaisimu si basa nantu à un munuteismu unitariu rigurosu è nantu à a credenza in un solu Diu indivisibile. U Shemà Israel, una di e prichere ebraiche più impurtanti, racchiude in ellu stessu a natura munuteistica di u Ghjudaisimu: "Ascolta, Israele, u Signore hè u nostru Diu, u Signore hè Unu" "U Ghjudaisimu righjitta in modu enfaticu ogni cuncettu di pluralità chì riguardi à Diu", cunfutendu esplicitamente u puliteismu, u dualisimu è u trinitarianisimu, chì sò "incumpatibili cù u munuteismu cusì cum'è intesu pa u Ghjudaisimu". L'unità di Diu hè affirmata innumerevule volte in a tradizioni ebraica. Hè u sicondu di i 13 principii di fede di Maimonide, è sempre Maimonide scrive in Yad, Yesode Ha-Torah 1.7, chì "Stu Diu hè Unu, micca dui o più di dui, ma Unu, l'unità di u Quale hè differente da tutte l'altre unità chì esistenu. Ùn hè micca unu cum'è generu, chì cuntene parechje spezie, hè unu. Nè hè ellu unu cum'è corpu, chì cuntene parti è dimensioni, hè unu. Ma a Sua hè un'unità di a quale ùn ne esiste altra in nisun locu". In a tradizioni ebraica, cuncezzioni dualistiche è trinitarie di Diu sò generalmente indicate cum'è Shituf ("associu"), vale à dì una credenza errata, ma micca idulatratrice. * '''A prichera''' U '''Ghjudaisimu''' hà spessu enfatizatu un munuteismu rigurosu, l'"esclusività di a divinità" è a prichera diretta à Diu; i riferimenti à l'ànghjuli o à altri intermediari ùn sò in gènere cunsiderati in a liturgia ebraica o in i libri di prichera (''siddur''). U quintu principiu di Maimonide afferma chì "u Creatore, sia benedettu u So Nome, hè u solu à quale hè ghjustu prigà è chì ùn hè micca ghjustu prigà à altri chè à Ellu", è quessa hè spessu interpretata cum'è una dichjarazione chì "ùn si pò prigà nisun altru o nisun'altra cosa. Stu principiu insegna chì Diu hè Diu è hè l'unicu chì si pò servire è lodà... ùn hè dunque micca currettu servire (ànghjuli, stelle o altri elementi) o rende li intermediari per avvicinà si à Diu". Tuttavia, a literatura talmudica dà alcune prove di prichere ebraiche à l'ànghjuli è à altri intermediari à partesi da u I seculu di l'era vulgare (e.v.), è esistenu parechji esempii di prichere post-talmudiche, frà e quale un noto ''piyyut'' (innu liturgicu) intitulatu "Custodi di a Misericordia" recitatu prima è dopu à Rosh haShanah in e ''Selichot'' (prichere penitenziali ebraiche). == U Cultu == === E tradizione === == I simboli == == I lochi di cultu == == I testi == === Litteratura bibbiica === === Litteratura talmudica === === Litteratura rabbinica === == U cleru ebreu == == A conversione == == A storia == == U ghjudaisimu oghje == [[File:Jewish distribution.png|400px|thumb|right|Ebrei ind'u mondu]] Ci sò più o menu 13 millione ebrei in lu mondu, in più di 100 paesi. Di quelli, [[Israel]] hè l'unicu paese di quale a religione officiale sia u ghjudaisimu, è a religione di a maiò partita di a populazione. {| |- bgcolor=#E9E9E9 | colspan=3 align="center"| ''Ebrei in u mondu'' |- |align="center"|'''Naziunalità'''||align="center"|'''Residenti'''||align="center"| |- |[[File:Flag of Israel.svg|15px]] [[Israel]]||align="right"|5.309.000 |- |[[File:Flag of the United States.svg|15px]] [[Stati Uniti]]||align="right"|5.275.000 |- |[[File:Flag of France.svg|15px]] [[Francia]]||align="right"|492.000 |- |[[File:Flag of Canada.svg|15px]] [[Canada]]||align="right"|373.000 |- |[[File:Flag of the United Kingdom.svg|15px]] [[Regnu Unitu]]||align="right"|297.000 |- |[[File:Flag of Russia.svg|15px]] [[Russia]]||align="right"|228.000 |- |[[File:Flag of Argentina.svg|15px]] [[Argentina]]||align="right"|184.000 |- |[[File:Flag of Germany.svg|15px]] [[Germania]]||align="right"|118.000 |- |[[File:Flag of Australia.svg|15px]] [[Australia]]||align="right"|103.000 |- |[[File:Flag of Brazil.svg|15px]] [[Brasile]]||align="right"|96.000 |- |[[File:Flag of Hungary.svg|15px]] [[Ungheria]]||align="right"|80.000-100.000 |- |[[File:Flag of Ukraine.svg|15px]] [[Ucraina]]||align="right"|80.000 |- |[[File:Flag of South Africa.svg|15px]] [[Sud Africa]]||align="right"|72.000 |- |[[File:Flag of Belarus.svg|15px]] [[Bielorussia]]||align="right"|45.001 |- |[[File:Flag of Italy.svg|15px]] [[Italia]]||align="right"|45.000 |- |[[File:Flag of Mexico.svg|15px]] [[Messicu]]||align="right"|40.000 |- |[[File:Flag of Belgium.svg|15px]] [[Belgica]]||align="right"|32.000 |- |[[File:Flag of Turkey.svg|15px]] [[Turchia]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|15px]] [[Paesi Bassi]]||align="right"|18.000-30.000 |- |[[File:Flag of Chile.svg|15px]] [[Cile]]||align="right"|21.000 |- |[[File:Flag of Iran.svg|15px]] [[Iran]]||align="right"|11.000-35.000 |- |[[File:Flag of Ethiopia.svg|15px]][[Etiopia]]||align="right"|12.000-22.000 |- |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|15px]] [[Azerbaighjan]] ||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Uruguay.svg|15px]] [[Uruguay]]||align="right"|20.000 |- |[[File:Flag of Spain.svg|15px]] [[Spagna]]||align="right"|12.000-20.000 |- |[[File:Flag of Sweden.svg|15px]] [[Svezia]]||align="right"|18.000 |- |[[File:Flag of Morocco.svg|15px]] [[Maroccu]]||align="right"|15.000 |- |[[File:Flag of Bolivia.svg|15px]] [[Bolivia]]||align="right"|10.000 |} === In Corsica === == Note == <references/> == Bibliografia == * {{en}} [[Ghil'ad Zuckermann|Zuckermann, Ghil'ad]] (2014), [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226) == Ligami == * [http://www.hebraica.org/ Hebraica.org : una enciclopedia di lu ghjudaisimu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160317012144/http://www.hebraica.org/histoire.php?cahier=26&id=2308 |date=2016-03-17 }} * [http://www.corse-israel.com/default1.php Corsica-Israel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091217161757/http://www.corse-israel.com/default1.php |date=2009-12-17 }} [[Categoria:Ghjudaismu]] 4b0651w2oo75jj6fl3kqjxgpmrcbjgh Ridley Scott 0 17676 402451 380592 2026-05-29T17:40:32Z Fausta Samaritani 15085 categurie, link 402451 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Ridley Scott by Gage Skidmore.jpg|thumb|250px|right|Ridley Scott]] '''Ridley Scott''' hè un [[cinemà|realizadore]] [[Regnu Unitu|britannicu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == *[[Alien]] *[[House of Gucci]] [[Categoria:Realizadore|Scott, Ridley]] [[Categoria:Britannicu|Scott, Ridley]] [[Categoria:Pruduttore cinematugràficu|Scott, Ridley]] [[Categoria:Autore di scenàrii|Scott, Ridley]] [[Categoria:Biugrafia|Scott, Ridley]] a8erl3t7b3ulzx9khvvbt4lyhzmg08c Listinu di l'attori americani 0 18485 402463 402426 2026-05-29T20:52:54Z Fausta Samaritani 15085 /* S - T - U */ 402463 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> === P - Q - R === ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> === S - T - U === ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] d19ftqvt37obuoelewr2zaoqc7sgznq 402465 402463 2026-05-29T20:57:32Z Fausta Samaritani 15085 /* A - B - C */ 402465 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> === P - Q - R === ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> === S - T - U === ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] ggu54x7k5mc0jp40pvff2jhefkbpq7q Hoobastank 0 20147 402450 383654 2026-05-29T17:36:54Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402450 wikitext text/x-wiki [[File:Hoobastank MAA.jpg|thumb|250px|right|Hoobastank ([[2006]])]] I '''Hoobastank''' hè un gruppu di [[rock]] [[Stati Uniti|americanu]] natu in [[1996]] à [[Agoura Hills]], [[California]]. === Discrizzioni === [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Gruppu di rock]] [[Categoria:Musica rock]] b4kx2gavcvgajgoxkq1v601gycgcn58 SD (rapper) 0 20318 402496 387346 2026-05-30T11:06:16Z Fausta Samaritani 15085 albumu è singuli, fix 402496 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Sadiki Thirston''' ([[Illinois]], [[7 nuvembri]] [[1994]]) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Stati Uniti d'America|statunitensu]]. == Albumi == - [[201]]2]] - ''Life of A Savage'',<br> - 2012 - ''Life of A Savage 2'',<br> - [[2013]] - ''Life of A Savage 3'',<br> - [[2014]] - ''White Bitchez'',<br> - 2014 - ''Ruly Blessed'',<br> - [[2015]] - ''Life of A Savage 4'',<br> - 2015 - ''Just The Beginning'',<br> - [[2018]] - ''Pay Attention'',<br> - [[2019]] - ''SD-A-Fool'',<br> - [[2023]] - ''Know Mommy',<br> == Singuli è EP == - 2014 - ''Loyalty'',<br> - 2014 - ''Plugged'',<br> - 2014 - ''New World Order RMX'',<br> - 2014 - ''Complaining'',<br> - 2014 - ''Overdose'',<br> - 2014 - ''No sleep ft. Domino'',<br> - 2014 - ''No Hard Feelings'',<br> - [[2017]] - ''Worth It'',<br> - 2017 - ''Sacrifice'',<br> - 2017 - ''From the Bottom'',<br> - 2018 - ''Pay Attention'',<br> - 2019 - ''The Jones's'',<br> - 2019 - ''Door Man'',<br> - [[2020]] - ''Scars'',<br> - 2020 - ''24'',<br> - 2020 - 'Teef Gold ft. Caleb James'',<br> - 2020 - ''Whent Thru It'',<br> - 2020 - ''Aretha'',<br> - 2020 -'' Easy Stain'',<br> - 2020 - ''It's Up There'',<br> - 2020 - ''Been That'',<br> - 2020 - ''Campfire''.<br> [[Categoria:musicante|SD (rapper)]] [[Categoria:Americanu|SD (rapper)]] [[Categoria:rapper|SD (rapper)]] [[Categoria:Biugrafia|SD (rapper)]] dud2lu0o2rc3u6hk1mdiinrpdywgll9 402497 402496 2026-05-30T11:07:51Z Fausta Samaritani 15085 402497 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Sadiki Thirston''' ([[Illinois]], [[7 nuvembri]] [[1994]]) hè un [[Hip Hop|rapper]] [[Stati Uniti d'America|statunitensu]]. == Albumi == - [[2012]] - ''Life of A Savage'',<br> - 2012 - ''Life of A Savage 2'',<br> - [[2013]] - ''Life of A Savage 3'',<br> - [[2014]] - ''White Bitchez'',<br> - 2014 - ''Ruly Blessed'',<br> - [[2015]] - ''Life of A Savage 4'',<br> - 2015 - ''Just The Beginning'',<br> - [[2018]] - ''Pay Attention'',<br> - [[2019]] - ''SD-A-Fool'',<br> - [[2023]] - ''Know Mommy',<br> == Singuli è EP == - 2014 - ''Loyalty'',<br> - 2014 - ''Plugged'',<br> - 2014 - ''New World Order RMX'',<br> - 2014 - ''Complaining'',<br> - 2014 - ''Overdose'',<br> - 2014 - ''No sleep ft. Domino'',<br> - 2014 - ''No Hard Feelings'',<br> - [[2017]] - ''Worth It'',<br> - 2017 - ''Sacrifice'',<br> - 2017 - ''From the Bottom'',<br> - 2018 - ''Pay Attention'',<br> - 2019 - ''The Jones's'',<br> - 2019 - ''Door Man'',<br> - [[2020]] - ''Scars'',<br> - 2020 - ''24'',<br> - 2020 - ''Teef Gold ft. Caleb James'',<br> - 2020 - ''Whent Thru It'',<br> - 2020 - ''Aretha'',<br> - 2020 -'' Easy Stain'',<br> - 2020 - ''It's Up There'',<br> - 2020 - ''Been That'',<br> - 2020 - ''Campfire''.<br> [[Categoria:musicante|SD (rapper)]] [[Categoria:Americanu|SD (rapper)]] [[Categoria:rapper|SD (rapper)]] [[Categoria:Biugrafia|SD (rapper)]] fm9k90v5g7mhcogeitefk1m462vzflw Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 402447 402431 2026-05-29T17:25:32Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402447 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2023/24| pusizione = Serie A, 4u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] kambmfi8488vyhqh62c5dbkvl4cs6zg 402461 402447 2026-05-29T20:48:30Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402461 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2023/24| pusizione = Serie A, 4u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] e2vqw5ai850gtn4lli1mcez68f7z9wo 402480 402461 2026-05-30T07:44:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402480 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2023/24| pusizione = Serie A, 4u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] d9t6z7dtlts9e217o936a7i5ez88ypz 402488 402480 2026-05-30T08:10:48Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402488 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2023/24| pusizione = Serie A, 4u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] pmd1rkycbinx36cphz9x3gwx7my1mdl Remo Freuler 0 20826 402460 390137 2026-05-29T20:47:34Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, categuria 402460 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:RemoFreuler.jpg|thumb|250px|right|Remo Freuler]] '''Remo Freuler''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sguìzzera|svìzzeru]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Sguizzera. === Biugrafia === In a sessione di u mercatu invernale di a stagione [[2015]]-[[2016]] hè ingaghjatu da Atalanta. Resta à Atalanta ancu in e staggione seguenti, in quale ghjoca regularmente cum'è starter. U [[18 di settembre]] di u [[2019]] hà fattu u so debut in a [[UEFA Champions League]], in a sfida nantu à u terrenu di [[Dinamo Zagabria]], hà persu 4-0. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Freuler, Remo]] [[Categoria:Svìzzeru|Freuler, Remo]] [[Categoria:Biugrafia||Freuler, Remo]] q9dkws0frtnrfndtlonphhy4avki4ed Hans Hateboer 0 20829 402445 365077 2026-05-29T17:23:24Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, link 402445 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hanshateboer (cropped).jpg|thumb|250px|right|Hans Hateboer]] '''Hans Hateboer''' (Reiderland, 9 di [[Ghjennaghju|ghjennaghju]] di [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paesi Bassi|olandese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di i Paesi Bassi. === Biugrafia === [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Hateboer, Hans]] [[Categoria:Biugrafia|Hateboer, Hans]] geslxze99nqly8v2nd0metko0a4r0m5 402446 402445 2026-05-29T17:24:45Z Fausta Samaritani 15085 402446 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Hanshateboer (cropped).jpg|thumb|250px|right|Hans Hateboer]] '''Hans Hateboer''' (Reiderland, [[9 di ghjennaghju]] di u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paesi Bassi|olandese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di i Paesi Bassi. === Biugrafia === [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Hateboer, Hans]] [[Categoria:Biugrafia|Hateboer, Hans]] fhg3l4j65nrhp655t4m8av66k98287h Robin Gosens 0 20848 402479 364873 2026-05-30T07:44:02Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 402479 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Robin Gosens 01.jpg|thumb|250px|right|Robin Gosens]] '''Robin Gosens''' (natu u [[5 di lugliu]] di u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Germania|tedescu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. === Biugrafia === [[Categoria:Biugrafia|Gosens, Robin]] [[Categoria:Tedescu|Gosens, Robin]] [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gosens, Robin]] n0x6ljhd7qv2qz7hfv4dboy7lm2rsdd Ruslan Malinovskyi 0 20859 402487 365206 2026-05-30T08:10:09Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 402487 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Руслан Маліновський.jpg|thumb|right|200px|Ghjucatore di pallò]] '''Ruslan Malinovskyi''' (natu in u [[1993]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Ucraina|ucrainu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Ucraina. === Biugrafia === Hè cunnisciutu per i so pidiculi liberi cù u [[pede]] sinistru. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Malinovskyi, Ruslan]] [[Categoria:Ucrainu|Malinovskyi, Ruslan]] [[Categoria:Biugrafia|Malinovskyi, Ruslan]] kqannrsvbhdd9l9qh0re5sn9njodh84 Roger Ranoux 0 22254 402481 396176 2026-05-30T07:53:26Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie, file 402481 wikitext text/x-wiki '''Roger Ranoux''', natu u [[26 uttrovi]] [[1921]] in La Villedieu, in [[Dordogne]] è mortu u [[9 di lugliu]] [[2015]] in [[Saint-Astier]] in u listessu dipartimentu, hè un omu [[puliticu]] [[Francia|francese]]. == Biugrafia == [[File:Panneau, Neuvic, rue Roger-Ranoux.jpg|thumb|300px|right|Via à [[Neuvic]] (Francia)]] Durante a [[Seconda Guerra mundiale]], participeghja à a [[resistenza]] sottu u nome di "Erculu" è diventa capu dipartimentale di e Forze Francesi di l'Interior in Dordogna. Da u [[1947]] à u [[1952]], hè statu secretariu federale di u [[Partitu Cumunista Francese]] (PCF) in Dordogne. Diputatu allora Merre di Montrem da u [[1965]] à u [[1995]]). Roger Ranoux hà ricevutu l'insignia di un ufficiale di a [[Legione d'onore]] in [[2002]], da e mani di un altru grande resistente è liberatore, l'anzianu merre di [[Périgueux]] [[Yves Guéna]].<ref>[https://www.francebleu.fr/dordogne-mort-du-resistant-roger-ranoux-surnomme-hercule-1436445747].</ref>, <ref>[[https://www.sudouest.fr/2015/07/09/dordogne-la-disparition-de-roger-ranoux-2008072-1957.php]].</ref>. == Nòtte == <references /> [[Categoria:Biugrafia|Ranoux, Roger]] [[Categoria:Puliticante|Ranoux, Roger]] [[Categoria:Francesu|Ranoux, Roger]] tjeknvyiz4plw0q8zpgc2z3yta2ndrq Sammy Strain 0 22338 402500 374360 2026-05-30T11:23:14Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402500 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Samuel''' (''Sammy'') '''Strain, Jr.''' (natu (born u [[9 di decembre]], [[1939]]) hè un cantadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Cantadore|Strain, Sammy]] [[Categoria:Americanu|Strain, Sammy]] [[Categoria:Biugrafia|Strain, Sammy]] [[Categoria:Americanu|Strain, Sammy]] am739nybr1y5of2l89ya9arrtdeevna Iridaceae 0 23154 402483 400464 2026-05-30T07:57:55Z Fausta Samaritani 15085 /* Piante */ 402483 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Iridaceae'''. [[File:Babiana sambucina 1.jpg|thumb|200px|right|''[[Babiana sambucina]]'']] === Listinu di pianti === ;C [[Chasmanthe bicolor]]<br> [[Chasmanthe floribunda]]<br> [[Crocus sativus]]<br> ;G [[Gladiolus italicus]]<br> ;I [[Iris foetidissima]]<br> [[Iris pseudacorus]]<br> [[Iris tuberosa]]<br> ;P [[Pomu di sodoma]]<br> ;R [[Romulea columnae]]<br> [[Romulea ramiflora]]<br> [[Romulea requienii]]<br> [[Rumex acetosella]]<br> ;Z [[Zafranu corsu]] <br> [[Zafranu minutu]]<br> [[Categoria:Iridaceae]] g5773uokf97ycu8q7uekmmt30porm9o Róisín Murphy 0 23278 402492 395941 2026-05-30T08:19:26Z Fausta Samaritani 15085 categoria 402492 wikitext text/x-wiki [[File:Róisín Murphy, “ARTE Concert”, Ground Control, Paris, France (20-10-2024) · © Danilo Samà.jpg|miniatura|Róisín Murphy]] '''Róisín Marie Murphy''' (Arklow, ([[Irlanda]]), [[5 di lugliu]] [[1973]]) hè una cantatrice [[Irlanda|irlandese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia|Murphy, Róisín]] [[Categoria:Musicante|Murphy, Róisín]] ol1cqbxcxu36pxdvj678ucx4mm3yz2s 402493 402492 2026-05-30T08:20:13Z Fausta Samaritani 15085 402493 wikitext text/x-wiki [[File:Róisín Murphy, “ARTE Concert”, Ground Control, Paris, France (20-10-2024) · © Danilo Samà.jpg|miniatura|Róisín Murphy]] '''Róisín Marie Murphy''' (Arklow, ([[Irlanda]]), [[5 di lugliu]] [[1973]]) hè una cantatrice [[Irlanda|irlandese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia|Murphy, Róisín]] [[Categoria:Musicante|Murphy, Róisín]] [[Categoria:Irlandesu|Murphy, Róisín]] gfrbad9dsjel7o47sugwtbgnsbfftw8 Richard Estes 0 23320 402474 383955 2026-05-29T21:29:46Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402474 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Estes 4479.JPG|thumb|250px|right|Richard Estes]] '''Richard Estes''' (Kewanee, [[14 di maghju]] [[1932]]) hè un pittore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == Hè cunsideratu unu di i fundatori di u muvimentu fotorealistu internaziunale di a fine di l'anni 60, cù pittori cum'è [[Ralph Goings]], [[Chuck Close]] è [[Duane Hanson]]. I so opere più cunnisciute sò i paisaghji urbani, assai precisi in u dettu. I so sughjetti frequenti sò vetrine è palazzi cù grandi vetrate induv'ellu riproduce meticulosamente riflessione è trasparenze. {{DEFAULTSORT:Estes, Richard}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Americanu]] [[Categoria:Biugrafia]] 4drguss06i93dmhp8pqfh0vmxmtq86m Richard Edmund Neal 0 25046 402471 391085 2026-05-29T21:25:08Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categuria, file 402471 wikitext text/x-wiki [[File:Richard Neal official photo (cropped).jpg|thumb|250px|right|Richard Edmund Neal]] '''Richard Edmund Neal''' (natu u [[14 di ferraghju]] [[1949]]) hè un puliticu [[America|americanu]] chì serve cum'è rappresentante di i [[Stati Uniti]] per u 1u distrittu di u Cungressu di Massachusetts dapoi u [[1989]]. == Biugrafia == U distrittu, numeratu cum'è u 2u distrittu da [[1989]] à [[2013]], include [[Springfield]], [[West Springfield]], [[Pittsfield]], [[Holyoke]], [[Agawam]], [[Chicopee]] è [[Westfield]], è hè assai più rurale cà u restu di u statu. Un membru di u Partitu Democraticu, Neal hè statu u decanu di a delegazione di [[Massachusetts]] à a Casa di Rapprisintanti di i Stati Uniti dapoi u [[2013]], è hè ancu u decanu di a delegazione di a Casa di New England. [[Categoria:Biugrafia|Neal, Richard Edmund]] [[Categoria:Americanu|Neal, Richard Edmund]] [[Categoria:Puliticante|Neal, Richard Edmund]] 2pxosah1mgauhi3lqz11c9pfq06v667 402473 402471 2026-05-29T21:27:09Z Fausta Samaritani 15085 402473 wikitext text/x-wiki [[File:Richard Neal official photo (cropped).jpg|thumb|250px|right|Richard Edmund Neal]] '''Richard Edmund Neal''' (natu u [[14 di ferraghju]] [[1949]]) hè un puliticante [[America|americanu]] chì serve cum'è rappresentante di i [[Stati Uniti]] per u 1u distrittu di u Cungressu di Massachusetts dapoi u [[1989]]. == Biugrafia == U distrittu, numeratu cum'è u 2u distrittu da [[1989]] à [[2013]], include [[Springfield]], [[West Springfield]], [[Pittsfield]], [[Holyoke]], [[Agawam]], [[Chicopee]] è [[Westfield]], è hè assai più rurale cà u restu di u statu. Un membru di u Partitu Democraticu, Neal hè statu u decanu di a delegazione di [[Massachusetts]] à a Casa di Rapprisintanti di i Stati Uniti dapoi u [[2013]], è hè ancu u decanu di a delegazione di a Casa di New England. [[Categoria:Biugrafia|Neal, Richard Edmund]] [[Categoria:Americanu|Neal, Richard Edmund]] [[Categoria:Puliticante|Neal, Richard Edmund]] kznpoire91l3259l0gymh5c4b4t6z1w Saludos Amigos 0 25549 402499 394050 2026-05-30T11:15:47Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402499 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saludos Amigos - Tràiler (sense Goofy, Donald ni José Carioca).ogv|thumb|200px|right|Trailer di ''Saludos Amigos'']] '''Saludos Amigos''' hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] d'animazione è [[Drama (Filmu)]], di l'annu [[1943]], realizatu da [[Norm Ferguson]], [[Wilfred Jackson]], [[Jack Kinney]], [[Hamilton Luske]] è [[Bill Roberts]]. === Discrizzioni === E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Pinto Colvig]], [[Clarence Nash]], [[José do Patrocínio Oliveira|José Oliveira]], [[Fred Shields]], è [[Stuart Buchanan]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1943]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] di8137mcfxz6zwuud5l49196bcyv9wn Ruth Buzzi 0 26089 402464 396805 2026-05-29T20:56:36Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402464 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ruth Buzzi.jpg|thumb|250px|right|Ruth Buzzi, [[2008]]]] '''Ruth Ann Buzzi''' hè un [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Biugrafia == ==Da vede dinò== [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Buzzi, Ruth]] [[Categoria:Americanu|Buzzi, Ruth]] [[Categoria:Biugrafia|Buzzi, Ruth]] p073xit4zsjjhri51ic65q4ju1jyqjj 402489 402464 2026-05-30T08:11:46Z Fausta Samaritani 15085 402489 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ruth Buzzi.jpg|thumb|250px|right|Ruth Buzzi, [[2008]]]] '''Ruth Ann Buzzi''' hè una [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Biugrafia == ==Da vede dinò== [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Buzzi, Ruth]] [[Categoria:Americanu|Buzzi, Ruth]] [[Categoria:Biugrafia|Buzzi, Ruth]] m9gogprqy7e0v5pss1l2f5ivq8n0b9s 402490 402489 2026-05-30T08:16:02Z Fausta Samaritani 15085 date 402490 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ruth Buzzi.jpg|thumb|250px|right|Ruth Buzzi, [[2008]]]] '''Ruth Ann Buzzi''' (Westerly, [[24 di lugliu]] [[1936]] - Stephenville, [[1 di maghju]] [[2025]]) hè stata una [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Biugrafia == ==Da vede dinò== [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Buzzi, Ruth]] [[Categoria:Americanu|Buzzi, Ruth]] [[Categoria:Biugrafia|Buzzi, Ruth]] djy19e7g6cbjgjyapopm5b0f5zozhwf Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén 0 26120 402443 397081 2026-05-29T17:16:03Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402443 wikitext text/x-wiki [[File:Borsod-Abaúj-Zemplén departemento blazono.svg|destra|senza_cornice|206x206px]] A '''Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén''' (in [[Lingua ungrese|ungrese]]: ''Borsod-Abaúj-Zemplén vármegye'') hè una divisione amministrativa in u [[Nordu|nord]]-[[Estu|est]] d’[[Ungheria]], situata induve e Muntagne di u Nord scontranu a Grande Pianura Pannonica, vicinu à a fruntiera cù a [[Sluvacchia]]. Hè circundata da e cuntea Ungrese di [[Cuntea di Szabolcs-Szatmár-Bereg|Szabolcs-Szatmár-Bereg]], [[Cuntea di Hajdú-Bihar|Hajdú-Bihar]], [[Cuntea di Heves|Heves]] è [[Cuntea di Nógrád|Nógrád]], è à u nord tocca a [[Sluvacchia]]. U so centru amministrativu hè a cità di [[Miskolc]], chì hè a quarta cità più grande d’Ungheria. Sicondu i dati di u [[2024]], a Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén hà una pupulazione di circa 639 000 abitanti, chì rapprisenta circa u 6,7% di a pupulazione tutale d’[[Ungheria]], stimata à 9,5 milioni d’abitanti. == Da vede dinò == * [[Göncruszka]] * [[Miskolc]] * [[Ózd]] * [[Kazincbarcika]] * [[Sárospatak]] * [[Sátoraljaújhely]] * [[Tokaj]] == Ligami == * [https://baz.hu/ Situ ufficiale] [[Categoria:Cuntee di l'Ungheria]] kyzz83w95kn3uvy5wgnc61jmf7wviao Göncruszka 0 26184 402444 397560 2026-05-29T17:18:55Z Fausta Samaritani 15085 file, 402444 wikitext text/x-wiki [[File:GoncruszkaFotoThalerTamas.jpg|thumb|250px|right|Göncruszka]] [[File:HUN Göncruszka Címer.svg|thumb|right|080px]] '''Göncruszka''' (in [[Lingua sluvacca|sluvaccu]]: ''Gynecká Ruská''; in [[Lingua ebraica|ebraicu]]: ''גנצרוסקה'') hè un paesolu situatu in a [[Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén]], à u nordeste di l'[[Ungheria]]. In [[2024]], a so pupulazione era di 672 abitanti. === Discrizzioni === == Ligami == * [https://goncruszka.net/ Situ ufficiale] [[Categoria:Paesi di l'Ungheria]] 8q14g0qyjhgh8491ay6r3i3bpo085rd Rebecca Shoichet 0 26413 402462 399797 2026-05-29T20:51:34Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402462 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Rebecca Shoichet.jpg|thumb|250px|right|Rebecca Shoichet, [[2013]]]] '''Rebecca Shoichet''' hè una attrice americana. === Biugrafia === [[Categoria:Attrice|Shoichet, Rebecca]] [[Categoria:Americanu|Shoichet, Rebecca]] [[Categoria:Biugrafia|Shoichet, Rebecca]] [[Categoria:Attore americanu|Shoichet, Rebecca]] c47d1c39p59e7smnvj07u2koi127766 Richard Newman 0 26420 402476 402140 2026-05-29T21:37:56Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402476 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Newman.jpg|thumb|200px|right|Richard Newman, [[2015]]]] '''Richard Newman''' (Chicago, [[2 di novembre]] [[1946]]), hè un attore americanu-canadianu. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Newman, Richard]] [[Categoria:Americanu|Newman, Richard]] [[Categoria:Biugrafia|Newman, Richard]] [[Categoria:Canadianu|Newman, Richard]] lhilc13cregy2lal0uh5dxw4jkfy1cy 402477 402476 2026-05-29T21:41:23Z Fausta Samaritani 15085 402477 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Richard Newman.jpg|thumb|200px|right|Richard Newman, [[2015]]]] '''Richard Newman''' (Chicago, [[2 nuvembri]] [[1946]]), hè un attore americanu-canadianu. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Newman, Richard]] [[Categoria:Americanu|Newman, Richard]] [[Categoria:Biugrafia|Newman, Richard]] [[Categoria:Canadianu|Newman, Richard]] h4jk427lwxhh8ewhb1tzy8jm6al0squ Hardanges 0 26441 402448 399919 2026-05-29T17:31:59Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402448 wikitext text/x-wiki [[File:Parc de la Butte.jpg|thumb|250px|right| Hardanges, ''Parc de la Butte'']] [[File:53114-Hardanges-Sols.png|thumb|250px|right|Hardanges]] '''Hardanges''' (pronuncia francese: [aʁdɑ̃ʒ]) hè una cumuna [[Francia|francese]], situata in [[Mayenne]], Paesi di a [[Loira]]. == Storia == A cumuna face parte di a pruvincia storica di u [[Maine]] (pruvincia).<ref>Claude-Marin, ''Dictionnaire universel de la France ancienne et moderne et de la Nouvelle France'', volume 2.</ref> == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Pupulata da 203 persone. == Rifarenzi == == Liami == == Note == <references /> [[Categoria:Cumuna di Francia]] gczaakzl6f7n81hfr4sikatmzrivu9q 402449 402448 2026-05-29T17:32:39Z Fausta Samaritani 15085 402449 wikitext text/x-wiki [[File:Parc de la Butte.jpg|thumb|250px|right| Hardanges, ''Parc de la Butte'']] [[File:53114-Hardanges-Sols.png|thumb|250px|right|Hardanges]] '''Hardanges''' (pronuncia francese: ''aʁdɑ̃ʒ'') hè una cumuna [[Francia|francese]], situata in [[Mayenne]], Paesi di a [[Loira]]. == Storia == A cumuna face parte di a pruvincia storica di u [[Maine]] (pruvincia).<ref>Claude-Marin, ''Dictionnaire universel de la France ancienne et moderne et de la Nouvelle France'', volume 2.</ref> == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Pupulata da 203 persone. == Rifarenzi == == Liami == == Note == <references /> [[Categoria:Cumuna di Francia]] sxhb3nhzr862nf0pumfaosbei29taii Rhamnaceae 0 26980 402452 2026-05-29T17:45:02Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402452 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rhamnaceae'''. === Listini di i Rhamnaceae === ;L [[Litarnu]]<br> ;R [[Rhamnus alpina]]<br> [[Rhamnus cathartica]]<br> [[Categoria:Rhamnaceae]] r3y62213f5juxawxjy8xwhxb7nym79d 402453 402452 2026-05-29T17:47:55Z Fausta Samaritani 15085 file 402453 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rhamnaceae'''. [[File:Ceanothus velutinus 4687.JPG|thumb|250px|right|''[[Ceanothus velutinus]]'']] === Listini di i Rhamnaceae === ;L [[Litarnu]]<br> ;R [[Rhamnus alpina]]<br> [[Rhamnus cathartica]]<br> [[Categoria:Rhamnaceae]] q2hl8hmgadlfgma8glr100tvc2bggyd Categoria:Regalecidae 14 26981 402454 2026-05-29T17:49:51Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402454 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Lampriformes]] btdh1449jtk17vambt9otqizw4gg9h7 Regalecidae 0 26982 402455 2026-05-29T17:53:31Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402455 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Regalecidae'''. === Listinu di i Regalecidae === ;R [[Regalecus glesne]]<br> [[Categoria:Regalecidae]] 7zfkzogdxpyjrtkimsui8ina87hk92d 402456 402455 2026-05-29T17:56:59Z Fausta Samaritani 15085 file 402456 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Regalecidae'''. [[File:Benhams streamer.jpg|thumb|250px|right|''[[Benhams streamer]]'']] === Listinu di i Regalecidae === ;R [[Regalecus glesne]]<br> [[Categoria:Regalecidae]] mwcmo3gkgap7y8udxvwuw4hmmx2xfaz Categoria:Rhinolophidae 14 26983 402457 2026-05-29T17:59:31Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402457 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Chiroptera]] ey28dq2yxavygcxyt7uce0t3vgjh3og Rhinolophidae 0 26984 402458 2026-05-29T18:03:43Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402458 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rhinolophidae'''. === Listinu di i Rhinolophidae === ;R [[Rhinolophus ferrumequinum]]<br> [[Rhinolophus hipposideros]]<br> [[Categoria:Rhinolophidae]] iwb2p60rsu50w802lo17fgtdx7kok1s 402459 402458 2026-05-29T18:07:15Z Fausta Samaritani 15085 file 402459 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rhinolophidae'''. [[File:Rhinolophus andamanensis, Live images (A-C) and holotype (ZSI Reg. No. 15561) (D).tif|thumb|300px|right|''[[Rhinolophus andamanensis]]'']] === Listinu di i Rhinolophidae === ;R [[Rhinolophus ferrumequinum]]<br> [[Rhinolophus hipposideros]]<br> [[Categoria:Rhinolophidae]] a5h3ybatme2xcopv6bnrfhfdf8mjw65 Categoria:Myliobatidae 14 26985 402466 2026-05-29T20:59:08Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402466 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Myliobatiformes]] drlsagl9nb7rebzq02k2qftrzinjma3 Myliobatidae 0 26986 402467 2026-05-29T21:02:59Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402467 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Myliobatidae'''. === Listinu di i Myliobatidae === ;M [[Mobula mobular]]<br> ;R [[Rhinoptera marginata]]<br> [[Categoria:Myliobatidae]] clmegdmlugacln5yltdyjszzoqgqh47 402468 402467 2026-05-29T21:07:17Z Fausta Samaritani 15085 file 402468 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Myliobatidae'''. [[File:Bat-ray-NOAA-Tony-Chess.jpg|thumb|250px|right|''[[Myliobatis californica]]'']] === Listinu di i Myliobatidae === ;M [[Mobula mobular]]<br> ;R [[Rhinoptera marginata]]<br> [[Categoria:Myliobatidae]] ffnw7nrm9hjv5sf4miby6zv8zsf4zjw Grossulariaceae 0 26987 402469 2026-05-29T21:10:16Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402469 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Grossulariaceae'''. === Listinu di i Grossulariaceae === ;R [[Ribes nigrum]]<br> [[Ribes rubrum]]<br> [[Categoria:Grossulariaceae]] ma5u4y62eqcas305y0vtmwsbupgusnx 402470 402469 2026-05-29T21:16:59Z Fausta Samaritani 15085 file 402470 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Grossulariaceae'''. [[File:Ribes alpinum - berries (aka).jpg|thumb|250px|right|''[[Ribes alpinum]]'']] === Listinu di i Grossulariaceae === ;R [[Ribes nigrum]]<br> [[Ribes rubrum]]<br> [[Categoria:Grossulariaceae]] 7sl3ec101tb3u7u3rj8j75hx9wtyhhg Categoria:Ruppiaceae 14 26988 402484 2026-05-30T07:59:23Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402484 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Alismatales]] 143ds3ygp0ffl5bxfj8h94y7e5j87pc Ruppiaceae 0 26989 402485 2026-05-30T08:03:09Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402485 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Ruppiaceae'''. === Listinu di i Ruppiaceae === ;R [[Ruppia cirrhosa]]<br> [[Ruppia maritima]]<br> [[Categoria:Ruppiaceae]] ep602n4kboraybdp40hzrtl8958jphp 402486 402485 2026-05-30T08:06:57Z Fausta Samaritani 15085 file 402486 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Ruppiaceae'''. [[File:Ruppia maritima.jpg|thumb|250px|right|''Ruppia maritima'']] === Listinu di i Ruppiaceae === ;R [[Ruppia cirrhosa]]<br> [[Ruppia maritima]]<br> [[Categoria:Ruppiaceae]] epmwv05wnqlsnozim3xmw8385jhijuj