Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.4
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Dactylorhiza occitanica
0
3119
402503
370198
2026-05-30T13:41:51Z
Fausta Samaritani
15085
file
402503
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dactylorhiza occitanica}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Dactylorhiza occitanica 1.jpg|250px|Dactylorhiza occitanica]] | caption = Dactylorhiza occitanica}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Dactylorhiza]]}}
{{Taxobox species entry | taxon = '''''occitanica'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen| binomial_name = Dactylorhiza occitanica| author =
(L.)}}
{{Taxobox_end}}
'''Dactylorhiza occitanica''' hè una [[pianta]] chì face partita di a famiglia di l'[[orchidaceae]].
== Descrizzione ==
== Lucalisazione ==
== Referenze ==
== Ligami ==
{{Template:Orchidee}}
[[Categoria:Orchidee]]
hhvkpkrjl6m4j9nhhm2le0ppjg6vrxh
Orchidaceae
0
3184
402502
401770
2026-05-30T13:35:25Z
Fausta Samaritani
15085
file
402502
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidaceae}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Orchis papilionacea 5.jpg|350px|Orchis papilionacea]] | caption = ''Orchis papilionacea''}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_end}}
L' '''Orchidaceae''' sò una famiglia di piante chì facenu partita di l'[[ordine]] di l'[[Asparagales]].
== I generi d'orchidacee ==
<table><tr valign="top"><td>
''[[Anacamptis]]''<br />
''[[Arethusa]]''<br />
''[[Barlia]]''<br />
''[[Bletilla]]''<br />
''[[Calypso]]''<br />
''[[Cattleya]]''<br />
''[[Cephalanthera]]''<br />
''[[Chamorchis]]''<br />
''[[Coeloglossum]]''<br />
''[[Corallorrhiza]]''<br />
''[[Cymbidium]]''<br />
''[[Cypripedium]]''<br />
</td><td>
''[[Dactylorhiza]]''<br />
''[[Dendrobium]]''<br />
''[[Epidendrum]]''<br />
''[[Epipactis]]''<br />
''[[Epipogium]]''<br />
''[[Gennaria]]''<br />
''[[Goodyera]]''<br />
''[[Gymnadenia]]''<br />
''[[Habenaria]]''<br />
''[[Hammarbya]]''<br />
''[[Herminium]]''<br />
''[[Himantoglossum]]''<br />
</td><td>
''[[Limodorum]]''<br />
''[[Liparis]]''<br />
''[[Listera]]''<br />
''[[Malaxis]]''<br />
''[[Masdevallia]]''<br />
''[[Miltonia]]''<br />
''[[Neotinea]]''<br />
''[[Neottia]]''<br />
''[[Nigritella]]''<br />
''[[Odontoglossum]]''<br />
''[[Oncidium]]''<br />
''[[Ophrys]]''<br />
</td><td>
''[[Orchis]]''<br />
''[[Phalaenopsis]]''<br />
''[[Platanthera]]''<br />
''[[Pleione]]''<br />
''[[Polystachya]]''<br />
''[[Polycycnis]]''<br />
''[[Pseudorchis]]''<br />
''[[Serapias]]''<br />
''[[Spiranthes]]''<br />
''[[Traunsteinera]]''<br />
''[[Vanda]]''<br />
''[[Vanilla]]''<br />
</td></tr></table>
[[File:Dactylorhiza elata 003.jpg|thumb|250px|right|''Dactylorhiza elata'']]
=== Listinu di piante ===
==== A - L ====
;A
[[Anacamptis laxiflora]]<br>
[[Anacamptis palustris]]<br>
[[Anacamptis pyramidalis]]<br>
;C
[[Cephalanthera rubra]]<br>
[[Coeloglossum viride]]<br>
[[Corallorhiza trifida]]<br>
;D
[[Dactylorhiza elata]]<br>
[[Dactylorhiza incarnata]]<br>
[[Dactylorhiza insularis]]<br>
[[Dactylorhiza occitanica]]<br>
[[Dactylorhiza ochroleuca]]<br>
[[Dactylorhiza sambucina]]<br>
;E
[[Epipactis helleborine]]<br>
[[Epipactis microphylla]]<br>
[[Epipactis palustris]]<br>
[[Epipactis placentina]]<br>
[[Epipogium aphyllum]]<br>
;G
[[Gennaria diphylla]]<br>
[[Gymnadenia conopsea]]<br>
;H
[[Himantoglossum robertianum]]<br>
;L
[[Labellu]]<br>
[[Limodorum abortivum]]<br>
[[Lingua di diavulu]]<br>
[[Lingua di ghjallu]]<br>
[[Liparis loeselii]]<br>
[[Listera ovata]]<br>
==== M - Z ====
;M
[[Marculella]]<br>
[[Mosca cavallina]]<br>
[[Mughettu]]<br>
;N
[[Neotinea maculata]]<br>
[[Neotinea tridentata]]<br>
;O
[[Ofride gialla]]<br>
[[Ophrys aurelia]]<br>
[[Ophrys bombylifora]]<br>
[[Ophrys eleonorae]]<br>
[[Ophrys funerea]]<br>
[[Ophrys fusca]]<br>
[[Ophrys lupercalis]]<br>
[[Orchis anthropophora]]<br>
[[Orchis coriophora]]<br>
[[Orchis lactea]]
[[Orchis longicornu]]<br>
[[Orchis morio]]<br>
[[Orchis olbiensis]]<br>
[[Orchis pallens]]
[[Orchis purpurea]]<br>
[[Orchis spitzelii]]
[[Orchis ustulata]]<br>
;P
[[Platanthera algeriensis]]<br>
[[Platanthera bifolia]]<br>
[[Pseudorchis albida]]<br>
;S
[[Serapias lingua]]<br>
[[Serapias parviflora]]<br>
[[Serapias vomeracea]]<br>
[[Spiranthes aestivalis]]<br>
[[Spiranthes spiralis]]<br>
;U
[[Ufridi neru]]<br>
==Da vede dinò==
* [[Aceras anthropophorum]]
* [[Orchidee salvatiche in Italia]]
== Referenze ==
Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève.
[[Categoria:Orchidaceae]]
[[Categoria:Asparagales]]
r1v4o816o2umglm2wct4ek16t2mxgii
Merula
0
7739
402510
389054
2026-05-30T20:50:52Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
402510
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Turdus merula}}<br />
{{Taxobox_image | image =[[File:Чёрный дрозд (Turdus merula, per aspera), Битцевский лес.jpg|250px|]] | caption = ''U masciu di a merula}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Turdidae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Turdus]]'''''}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = '''''T. merula'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Turdus merula| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}}
{{Taxobox_image | image =[[File:turdus merula.jpg|250px]] | caption = ''A femina di a merula}}
{{Taxobox_end}}
A '''mèrula''' (o u '''merulu''') (''Turdus merula'') hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Turdidae]]. U nomu veni da a parola latina ''merula''. A spezia si carattarizeghja pa un impurtantu dimurfisimu sissuali. In effettu, u masciu hè neru è bizzichigiaddu. Inveci a femina hè bruna scura è bizzichibruna.
== In Corsica ==
A mèrula hè cumuna in [[Corsica]]. Nurmalamenti, a merula ùn hè ca di passaghju in Corsica. Ma suventi, ci hè calchiaduna chì si ferma: sò i meruli casani.
== Citazioni ==
A merula hè mintuvata calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:
* in a canzona ''Guai'' di [[Petru Rocca]]:
:''Altagne è falchi trizinati''
:''Di '''merule''' ùn facenu restu.''
* ''A '''merula''''' hè una canzona di [[Canta u populu corsu]]
* in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]:
:''Friscia u fiulanciu, arieghja eppò fighjula:''
:''U tordu zirla è a '''merula''' zifula;''
== Rifarenzi ==
* [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100709203400/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html |date=2010-07-09 }} A caccia in Corsica, [[Arnestu Papi]], 1987, [[Adecec]]]
* [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano"
== Gallaria d'imagini ==
<gallery>
Image:Jajka.JPG|L'ova in u nidu
Image:Sg fexx 19.JPG|I piulacona in u nidu
Image:Amselkueken.jpg|I piulacona
Image:Weiße Amsel Flug.jpg|Merle leucismo
Turdus merula merula MHNT.ZOO.2010.11.186.11.jpg |''Turdus merula merula ''
</gallery>
== Liami ==
== Da veda dinò ==
- A [[merula turchina]]<br>
- A [[merula (pesciu)|merula]]: hè dinò u nomu d'un pesciu di mari ([[labrus merula]])<br>
- [[aceddi di Corsica]]<br>
[[Categoria:Turdidae]]
[[Categoria:Avifauna di Corsica]]
7yylyj628w8hf3tn2twhve4awpcbpyg
Papagallu
0
7968
402511
381524
2026-05-30T20:52:10Z
Fausta Samaritani
15085
402511
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = U papagallu}}<br />
{{Taxobox_image | image =[[Image:Araraazul-14.jpg|250px|]] | caption = ''Carduelis chloris}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Psittaciformes]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Psittacidae]]}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Psittacidae| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}}
{{Taxobox_image | image = | caption = U papagallu}}
{{Taxobox_end}}
U '''papagallu''' (o [[Papagaddu]]) hè un aceddu chì faci partita di a famiglia di i [[Psittacidae]].
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Psittacidae]]
6szom068d9304djnoox5h0fr0n27y5c
Affannu
0
8096
402504
371165
2026-05-30T14:06:19Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402504
wikitext
text/x-wiki
[[File:Anxiety.jpg|thumb|200px|right|''Ansia'']]
L''''affannu''' hè l'esse affannatu.
== Citazioni ==
Accadi chì l''''affannu''' fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu:<br>
- in a buccata: ''ùn avè altru affannu''.<br>
- in a canzona ''Anniversariu'' di [[Petru Santu Leca]]:<br>
:Dighjà nove [[annu|anni]]! Mi ricordu quella [[sera]]
:Piena d'affannu, di [[spaventu]] è di [[dulore]].
:À bassa [[voce]], tù dicii una [[Cristianesimu|prighera]],
:È cù tecu prigava, o Mà, lu nostru [[amore]]...
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Società]]
is7g1jumbnv4mmf7s0st0xh6qxrgdcg
Vescu
0
8185
402531
355316
2026-05-31T09:17:46Z
Kontributor 2K
23033
402531
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Modèle-Héraldique-Ecclésiastique-1.svg|200px|right]]
U '''Vescu''', in u [[cristianisimu]], hè u respunsevule di un [[diocesi]] ed hè consideratu com'è u successore di l' [[Apostulu|Apostuli]]. A parola vene da u grecu ''epìscopos'' (επισκοπος), chì significheghja "supervisore".
== Citazione ==
Accade chì u '''vescu''' fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Per esempiu:
* in e spressioni: ''amparà l'[[Avè Maria]] à u vescu'' o '' A ogni morte di vescu''
{{c-supranu}}
[[Categoria:Cristianisimu]]
rxq57vyxfjnxkzog1dsex5tl5bo9fzr
Sturneddu
0
11252
402518
379214
2026-05-30T21:16:05Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */
402518
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U sturneddu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Sturnus vulgaris.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sturnus vulgaris</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Aves]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Passeriformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Sturnidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Sturnus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Sturnus vulgaris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Common starling in london.jpg|250px]]
|-----
|}
U '''sturneddu''' (o [[sturnellu]]) (''[[Sturnus vulgaris]]'') hè un tipu d'[[aceddu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Sturnidae]]. Hè urighjinariu di a maiò parti di l'[[Eurasia]], ma hè statu introduttu ancu in [[Sudafrica]], in [[America di u Nordu]], in [[Australia]] è in [[Nuvella Zelanda]]. L'ali di u struneddu sò corti è pinzuti, a coda hè corta è quatrata. U bizzicu hè longu è finu, pinzutu. I sturneddi sò bizzichigiaddi. Cu hè pocu dismurfisimu sessuali. U sturneddu hè longu 17 à 21 cm. Pesa 60 à 95 grammi.
U sturneddu hè moltu cumunu in l'[[Europa]] sana, ma si scontra ancu in [[Asia]] minori, in [[Russia]] è insinamenti à a [[Mongulia]].
U sturneddu hè una spezia sucievuli, è d'[[inguernu]] si vedini i [[torma|tormi]] di sturneddi, in i campagni, ma ancu in u centru di i cità.
==Sistematica==
Si pò distingua parechji sottuspezii di sturneddi :
* ''S. vulgaris vulgaris''
* ''S. vulgaris faroensis''
* ''S. vulgaris zetlandicus''
* ''S. vulgaris granti''
* ''S. vulgaris poltaratskyi''
* ''S. vulgaris tauricus''
* ''S. vulgaris purpurascens''
* ''S. vulgaris caucasicus''
* ''S. vulgaris nobilior''
* ''S. vulgaris porphyronotus''
* ''S. vulgaris humii''
* ''S. vulgaris minor''
== In Corsica ==
I sturneddi sò cumuni in [[Corsica]].
== Da veda dinò ==
- l'[[aceddi di Corsica]]<br>
- un antra spezia chì faci parti di u genaru ''sturnus'': [[sturnus unicolor]]<br>
[[Categoria:Sturnidae]]
[[Categoria:Avifauna di Corsica]]
0yn5j3g2l75xoflu6l5rk67unoncmhz
Artifiziu pirotecnicu
0
14164
402505
345916
2026-05-30T14:20:48Z
Fausta Samaritani
15085
file
402505
wikitext
text/x-wiki
[[File:Firework box remains from new year 2017.jpg|thumb|300px|right|Scatula di materia pirotecnica]]
Un '''artifiziu pirotecnicu''' è un elementu empiutu di materia pirotecnica (a spessu [[polvera negra]] imbulighjata à d'astri prudutti) destinatu à esse muntatu cun d'astri artifizi pirotecnichi per fà un [[focu d'artifizi]].
== Tipi ==
Ci sò parechje sorte d'artifizi: bombe, candelle, funtane, cumpatti...
[[Categoria:Focu d'artifizi]]
3qwn6qe2kag515ugr9habu5eu7ful0b
Ghjallina faraona
0
14244
402509
378875
2026-05-30T20:48:29Z
Fausta Samaritani
15085
402509
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A ghjallina faraona'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bretten Tierpark Helmperlhuhn bei der Futtersuche.JPG|300px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Numida meleagris</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Aves]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Galliformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Numididae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Numida]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Numida meleagris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Helmeted Guineafowl in the Drakensberg of Natal.jpg|300px]]
|-----
|}
[[File:Pintade de Numidie MHNT.jpg|thumb|'' Numida meleagris '']]
A '''ghjallina faraona''' (o '''ghjaddina faraona''') hè a femina di a spezia dumestica ''Numida meleagris'' chì face parte di a famiglia di i [[Numididae]]. A ghjallina faraona hè uriginaria d'[[Africa]], ma avà hè diffusa in [[Europa]], in [[Mediu Oriente]] è in [[America]].
Hè un acellu prudente chì stà in piccule bande. E ghjalline faraone vivenu in monogamia. Correnu abbastanza lestru incù e so patte longhe, ma bulanu pocu.
A ghjallina faraona pò dà nascita à ibridi cù u pavone ([[Numida meleagris]] × Pavo cristatus).
==Da vede dinù==
* a [[ghjallina]]
* u [[ghjallinacciu]]
[[Categoria:Numididae]]
ly63tgh25n2etxwwv5fs7016fd81ccz
Pichjettu
0
14740
402515
389105
2026-05-30T21:07:14Z
Fausta Samaritani
15085
/* Liami */
402515
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U pichjettu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:DendrocoposMinorNaturalHabitat.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Picoides minor</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Aves]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Piciformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Picidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Dendrocopos]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Dendrocopos minor''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:PicoidesMinorBack.jpg|250px]]
|-----
|}
U '''pichjettu''' (''[[Dendrocopos minor]]'') hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di i [[Picidae]]. Hè longu 13 à 16 cm. Pesa da 15 à 25 grammi. U sopra di u capu hè rossu ind'è u masciu. A femina inveci à u fronti bianchicciu è una curona nera in capu. U bizzicu hè neru. U piumamu hè biancu è neru, incù i strisci urizuntali annantu à l'ali è u spinu.
===Sinonimi===
Parechji sinonimi di ''Dendrocopos minor'' sò:
* ''picoides minor''
* ''picus minor''
== In Corsica ==
[[File:Dzięciołek (9).jpg|left|200px]]
U pichjettu hè ancu chjamatu u [[pichju]].
==Citazioni==
Accadi chì u pichjettu fussi imprudatu in i sprissioni o i pruverbii corsi, par asempiu in i sprissioni:
* ''falà com'un pichjettu''
* ''allegru cum'è un pichju'' o ''cuntenti com'è un pichju''
* ''grassu com'è un pichjettu''
[[File:Dendrocopos minor hortorum MHNT ZOO 2010 11 162 HdB Bois de Boulogne.jpg |thumb|''Dendrocopos minor '']]
== Da veda dinò ==
* u [[pichjaronu]]
* [[aceddi di Corsica]]
== Rifarenzi ==
* Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu)
== Liami ==
* [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090305133552/http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux3.html |date=2009-03-05 }} Lessicu - l'aceddi - les oiseaux, [[Adecec]]]
[[Categoria:Picidae]]
pyr70psnuwqerzsuxw91iz4jgswigkn
Vanessa Hudgens
0
14817
402523
392837
2026-05-30T21:35:23Z
Fausta Samaritani
15085
402523
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vanessa Hudgens - 2019 by Glenn Francis.jpg|thumb|220px|Vanessa Hudgens ([[lugliu]] [[2019]])]]
'''Vanessa Anne Hudgens''' (* [[California]], [[14 di dicembre]] [[1988]]) hè un'[[cinemà|attrice]] è cantatrice [[Stati Uniti d'America|statunitense]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Attrice|Hudgens, Vanessa]]
[[Categoria:Cantadora|Hudgens, Vanessa]]
[[Categoria:Musicante|Hudgens, Vanessa]]
[[Categoria:Americana|Hudgens, Vanessa]]
[[Categoria:Biugrafia|Hudgens, Vanessa]]
m2ihb2iw07aie9ddjkd5t1s9ym2dnpc
Punta Migliarellu
0
14921
402524
364276
2026-05-30T21:49:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
402524
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pointe Migliarello Bocca di Porco.jpg|thumb|250px|right|Punta Migliarellu]]
A '''Punta Migliarellu''' (o '''Punta Migliareddu''') hè un [[muntagna|monte]] di [[Corsica]]. A so altitudine hè 2 254 metri.
== Girandulate ==
== In a cultura corsa ==
==Da vede dinò==
*[[Listinu di i Monti di Corsica]]
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Monti di Corsica|Migliarellu, Punta]]
mqbmje1c8ubig8ozqrtthugtb8gyxtp
Categoria:Corvidae
14
17939
402507
378858
2026-05-30T20:45:04Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
402507
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Categoria:Sturnidae
14
18220
402519
346969
2026-05-30T21:17:14Z
Fausta Samaritani
15085
402519
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Categoria:Psittacidae
14
18244
402512
346993
2026-05-30T20:53:34Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402512
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Psittaciformes]]
r4vxhbew6c7gdmuihpj671zapyd97xe
Uva di sarpe
0
19308
402527
394345
2026-05-31T06:16:21Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
402527
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'uva di sarpe'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phytolacca_americana_Black_Rock_Mountain_2.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Phytolacca americana</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Caryophyllales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Phytolaccaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Phytolacca]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Phytolacca americana''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phytolacca_americana_Clinton_MI_2.jpg|250px|L'uva di sarpe]]
|-----
|}
L' '''uva di sarpe''' (o ''uva di sarpi'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Phytolaccaceae]]. Hè una pianta vilenosa.
==Descrizzione==
L'uva di sarpe hè una pianta arbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Phytolaccaceae. Hè uriginaria d'America suprana ed hè largamente sparta in 'ssu righjone. 'Ssa pianta pò aghjunghje un'altezza da 1 à 3 metri è pussede un picciolu rittu è ramificata. E so casce sò grande, uvale è disposte di manera alternata longu à u picciolu. I fiori di ''Phytolacca americana'' sò chjuchi, bianchi o verdi, è sò ragruppati in gaspe dense. I frutti sò baghi tondi di culore purpureu scuru.
==Ripartizione==
L'uva di sarpe hè prisente in parte assai di l'America suprana, da u Canada insin'à u Messicu. Omu a trova ancu in certi righjoni d'America suttana. 'Ssa pianta cresce di regula in i lochi umiti, i pratulini, l'arici di fureste è i bordi di corsi d'acqua. Hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in certi righjoni ind'ella pò fà cuncurrenza à e spezie indigene.
''Phytolacca americana'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
L'uva di sarpe hè una pianta vivace chì si riproduce per u più da i so granelli. Fiurisce da ghjugnu à sittembri, pruducendu fiurarelli chì sò inamacati da l'insetti. I frutti, baghi purpurei, maturani à a fine di l'istate è sò cunsumati da l'acelli chì sparguglieghjanu i granelli. 'Ssa pianta hè ancu capace à prupagà si per via di e so radiche, furmendu cusì culonie dense.
==Tassonumia==
''Phytolacca americana'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altri nomi, tali Phytolacca decandra o Phytolacca rigida. 'Ssi nomi sò cunsidarati com'è sinonimi di ''Phytolacca americana''.
==Usi==
Ci conta Paulu Simponpoli chì in u [[Taravu]], i sculari sciacciavanu l'uva di sarpe è ne facianu inchjostru.<ref>Simonpoli (1982), p. 234.</ref>
==Note==
<references/>
==Bibliugrafia==
* Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) ''A vegetazione di a Corsica'', Cunsirvatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese)
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica]
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Ligami==
* [http://www.balogna.sitew.com/#Presentation_du_site.I {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150904044903/http://www.balogna.sitew.com/#Presentation_du_site.I |date=2015-09-04 }} E piante di Balogna in Corsica]]
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Phytolacca_americana ''Phytolacca americana''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150904044903/http://www.balogna.sitew.com/#Presentation_du_site.I |date=2015-09-04 }} annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Phytolaccaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
4aqf233vis1im4x1ak2uihji4h0mf54
Vlado Goreski
0
21017
402522
398712
2026-05-30T21:34:05Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nòtte */ categuria
402522
wikitext
text/x-wiki
[[File: Vlado Goreski Rafik BW.jpg|thumb|200px|right|Un opera di Vlado Goreski]]
'''Vlado Goreski''', (Bitola, [[21 d'aprile]] di u [[1958]]) hè un [[pittura|pittore]] di [[Macedonia]].
== Biugrafia ==
Direttore artisticu di a Triennia Grafica Internaziunale - Bitola.<ref>[https://www.scribd.com/document/377870424/9th-International-Triennial-of-Graphic-Art-Bitola-2018/ Triennial of Graphic Art Bitola, 2018].</ref>, <ref>[https://www.scribd.com/doc/296057356/Catalogue-for-8th-International-Triennial-of-Graphic-Art-Bitola/ International Triennial of Graphic Art, Bitola].</ref>.
Hà participatu à più di 100 esibizioni d'arte in gruppu è hè l'autore di vinti mostre in parechji paesi è centri d'arte in u mondu.<ref>[http://www.sinjivrh.wordpress.com/category/artwork Slovenija Open to Art].</ref>, <ref>{{Vcite web |title=Valvasorjevi mednarodni grafični dnevi |url=http://www.lokalno.si/2018/09/19/202109/napovedniki/obvestila/Valvasorjevi_mednarodni_graficni_dnevi_odprtje_pregledne_razstave__grad |accessdate=2020-05-11 |archive-date=2020-02-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200228135018/https://www.lokalno.si/2018/09/19/202109/napovedniki/obvestila/Valvasorjevi_mednarodni_graficni_dnevi_odprtje_pregledne_razstave__grad/ }}</ref>, <ref>[http://www.splitgraphic.hr/arhiva/10013?lang=en Vlado Goreski (Makedonija/Macedonia)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200610161303/http://www.splitgraphic.hr/arhiva/10013?lang=en |date=2020-06-10 }}.</ref>, <ref>{{Vcite web |title=Trienniale mondiale |url=http://www.mondialestampe.com/archives/9-triennale/catalogue_9tri/#/page/1 |accessdate=2020-05-11 |archive-date=2020-06-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200613052710/http://www.mondialestampe.com/archives/9-triennale/catalogue_9tri/#/page/1 }}</ref>, <ref>[http://books.google.mk/books/about/Dialogue_with_Nature.html?id=HRSFtgEACAAJ&hl=en&output=html_text&redir_esc=y Dialogue with Nature].</ref>, <ref>[http://estograph.ee/2017/08/15/mirror-face-to-face-2017-italian-and-estonian-artists-exhibition/ MIRROR – face to face 2017 ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200610223432/https://estograph.ee/2017/08/15/mirror-face-to-face-2017-italian-and-estonian-artists-exhibition/ |date=2020-06-10 }}.</ref>, <ref>[http://printsforpeacemexico.blogspot.com/2016/01/eight-prints-for-peace-2016-received.html Prints for Peace-Grabados por la Paz México /].</ref>, <ref>[http://www.bwakielce.art.pl/news/2-miedzynarodowa-wystawa-mala-forma-graficzna-13x18-dialog-warsztatu-z-cyfra/MIEDZYNARODOWA WYSTAWA].</ref>.
Hà ricivutu più di vinti premii d'arte.<ref>[http://palatulculturii.ro/noutati/nominalizrile-i-premiile-bigc-n-e-ediia-a-ii-a-iai-romnia-2017-142?year=2017&month=10 Nominalizările și Premiile].</ref>
== Galleria ==
<gallery>
File:02 posleden ostrov,bakropis.jpg
</gallery>
== Litteratura ==
* Vlado Goreski, Shamans, 2019.<ref>[https://www.scribd.com/document/460678591/Vlado-Goreski-Shamans/ Vlado-Goreski].</ref>
== Nòtte ==
<references />
[[Categoria:Biugrafia|Goreski, Vlado]]
[[Categoria:Pittore|Goreski, Vlado]]
2mndh6glpftbegq8qavp3gua1hxautm
Categoria:Passeriformes
14
25426
402508
393521
2026-05-30T20:46:37Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
402508
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Aves]]
6xpluosw2pgm2tvn660kq0vorqeno8u
Cometa
0
25862
402506
398661
2026-05-30T14:41:28Z
Fausta Samaritani
15085
ateguria, fix, link
402506
wikitext
text/x-wiki
[[File:Comet C-1995 O1 Hale-Bopp, on March 14, 1997 (cropped).jpg|thumb|250px|right|Fotografia di a [[cumeta Hale-Bopp]] in u 1997.]]
Una cumeta hè un corpu celeste relativamente chjucu, simile à un asteroide cumpostu da gasi ghjacciati ([[acqua]], [[metanu]], [[ammoniaca]], [[anidride carbonica]]), frammenti di petre è metalli.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> In u [[sistema sulare]], l'orbite di e cumete si stendenu aldilà di quella di [[Plutone]]. E cumete chì entranu in u sistema internu, è si rendenu dunque visibile da a [[Terra]], sò à spessu carattarizate da orbite ellittiche. Sò cumposte per a maiò parte di sustanze volatile ghjacciate, cum'è biossidu di carboniu, metanu è acqua, mischjate cun aggregati di polvera è varii minerali. A sublimazione di e sustanze volatile, quandu a cumeta hè vicina à u [[Sole]], caghjuneghja a furmazione di a chjoma è di a coda.
Si pensa chì e cumete sianu residui firmati dopu à a cundensazione di a nebulosa da a quale si furmò u [[Sistema Sulare]]: e zone periferiche di quella nebulosa sarìanu state abbastanza frete da permette à l’acqua di truvà si in forma solida (invece ch'è cum’è gasu). Hè falsu di discrive e cumete cum’è asteroidi circundati da ghjacciu: i bordi esterni di u discu d’accrescimentu di a nebulosa eranu cusì freti chì i corpi in via di furmazione ùn subìtinu a differenziazione sperimentata da corpi in orbite più vicini à u Sole.
==Origine di u nome==
U termine “cumeta” vene da u grecu ''κομήτης'' (''kométes''), chì significheghja ''chjumatu'', ''dutatu di chjoma'', à so volta derivatu da ''κόμη'' (''kòme''), vene à dì ''chjoma'', ''capelli'', postu chì l'antichi paragunavanu a coda di 'ssi corpi celesti à una longa capillera.
==Caratteristiche fisiche==
===Nùcleu===
[[File:Tempel 1 (PIA02127).jpg|thumb|250px|right|Imagine di u nucleu di a Cumeta Tempel 1 ripresa da u prughjettile di Deep Impact. U nucleu ghjunghje circa à 6 km di diametru.]]
I nuclei cumetarii ponu varià in dimensione da e centinaie di metri sin'à cinquanta è più chilometri, è sò cumposti da petra, polvera è ghjacciu d'acqua è d'altre sustanze, di solitu prisenti nant'à a Terra in statu gasosu, cum'è monossidu di carboniu, anidride carbonica, metanu è ammoniaca. Sò à spessu chjamate “palle di neve sporca”, sopranome datu da [[Fred Whipple]], criatore di a tiuria cumetaria oghje più in voga, bench'è osservazione recente anu svelatu forme irregulare è superficie secche di polvere o petre, rendendu necessariu d'iputizà i ghjacci sott’à a crosta.
E cumete sò cumposte dinù da una varietà di cumposti urganichi: oltri à i gasi dighjà mintuvati, sò prisenti [[metanolu]], [[àcitu cianidricu]], [[formaldeide]], etanolu ed etanu è forse ancu cumposti chimichi di molecule più cumplesse, cum'è catene longhe d'idrocarburi è amminuàcidi.
À l'incontru di ciò ch’omu puderia pinsà, i nuclei cumetarii sò trà l'uggetti di u Sistema sulare i più scuri cunnisciuti: certi sò più neri chè u carbone. A sonda Giotto scuprì chì u nucleu di a [[Cumeta di Halley]] riflette circa u 4% di a luce cù a quale hè alluminatu, è a sonda Deep Space 1 scuprì chì a superficia di a cumeta Borrelly riflette una percentuale trà u 2,4% è u 3%. Per paragone, l'[[asfaltu]] stradale nurmale riflette u 7% di a luce incidente.
In u Sistema sulare esternu e cumete fermanu in statu cunghjelatu è hè estremamente diffìcile o impussìbile di rilevà le da a Terra per via di e so piccule dimensione. Sò state signalate rilevazione statistiche da parte di u [[Telescopiu spaziale Hubble]] di nuclei cumetarii micca attivi in a fascia di Kuiper, bench'è 'ssi identificazione sianu state messe in discussione è ùn abbìanu ancu ricevutu cunferme definitive.
===Chjoma è coda===
[[File:17pHolmes 071104 eder vga.jpg|thumb|250px|right|A [[17P/Holmes|Cumeta Holmes]] in u [[2007]]. À dritta nantu à l'imagine hè visibile a caratteristica coda ionica, di colore turchinu.]]
Quandu una cumeta s'avvicina à u Sistema sulare internu, u calore di u Sole face sublimà i so strati di ghjacciu più esterni. I currenti di polvera è di gasu prudutti formanu una grande, ma rarificata atmusfera intornu à u nucleu, chjamata ''chjom'', mentri a forza esercitata nant'à a chjoma da a pressione di radiazione di u Sole, è sopratuttu da u ventu sulare, cunducenu à a furmazione d'una enorme ''coda'' chì punta in direzzione opposta à u Sole.
A chjoma è a coda risplendenu sia per riflessione diretta di a luce incidente, sia in cunsequenza di l’ionizazione di i gasi per effettu di u ventu sulare. Benchì a maiò parte di e cumete sianu troppu debule per esse osservate senza l’aiutu d’un binòculu o d’un telescopiu, ogni decenniu qualch’una diventa bella visibile à l’ochju nudu. À volte una cumeta pò sperimentà una grande è impruvisa splusione di gasu è di polvera, chjamata cumunamente cù u termine inglese ''outburs''. In a fase espansiva chì seguita, a chjoma pò ghjunghje à dimensioni rimarchevule. Di nuvembre di u [[2007]], per a chjoma di a Cumeta Holmes, hè statu stimatu un diametru di 1,4 milioni di chilometri, uguale à quellu di u Sole. Per un periodu assai cortu, a cumeta hà pussidutu l’atmusfera più stesa di tuttu u Sistema sulare.
À spessu a polvera è u gasu formanu duie code distinte, chì puntanu in direzzione appena differente: a polvera, più pisante, ferma daretu à u nucleu è forma à spessu una coda incurvata, chì si mantene nant'à l'orbita di a cumeta; u [[gasu]], più sensibile à u ventu sulare, forma una coda diritta, in direzzione opposta à u Sole, seguitendu e linee di u campu magneticu lucale piuttostu chè e traghjettorie orbitale. Viste pruspettiche da a Terra ponu dà cunfigurazione induve e duie code si sviloppanu in direzzione opposte rispettu à u nucleu; o ancu induve a coda di polvera, più stesa, pare à i dui lati di quellu. In quellu casu, si dice chì a cumeta pussede una coda è un’anticoda. Un esempiu ricente ne fù a Cumeta Lulin.
Mentri u nucleu hè di regula più chjucu di 50 km di diametru, a chjoma pò superà e dimensione di u Sole è sò state osservate code ioniche d’estensione superiore à 1 UA (150 milioni di chilometri). Fù propiu grazia à l'osservazione di a coda d’una cumeta, disposta in direzzione opposta à u Sole, chì [[Ludwig Biermann]] cuntribuì in modu significativu à a scuperta di u ventu sulare. Eppuru, sò estremamente tenue, tantu ch'ellu hè pussibule di vede e stelle à traversu d'elle.
A coda ionica si forma per [[effettu fotoelettricu]], cum'è risultatu di l'azzione di a radiazione sulare ultravioletta incidente nant'à a chjoma. A radiazione incidente hè abbastanza energetica per superà l'energia d'ionizazione necessaria à e particelle di i strati superiori di a chjoma, chì sò cusì trasfurmate in ioni. Stu prucessu cunduce à a furmazione d'un nivulu di particelle carche pusitivamente intornu à a cumeta, chì determineghja a furmazione d’una ''magnetosfera indutta'', custituiscendu un ostaculu à u muvimentu di u ventu sulare. Postu chì a vitezza relativa trà u ventu sulare è a cumeta hè supersonica, à monte di a cumeta è in a direzzione di flussu di u ventu sulare si forma un bow shock, induv'ella si ragruppa una alta cuncentrazione d'ioni cumetarii (chjamati ''pick up ions''). U ventu sulare ne risulta arricchitu di plasma in modu chì e linee di campu si ''drappanu'' intornu à a cumeta, furmendu cusì a coda ionica.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Astrunumia]]
4iva5ownrwtod0yrt5qngcvqv86z6wv
Gino Bottiglioni
0
26979
402525
402392
2026-05-31T00:09:24Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
402525
wikitext
text/x-wiki
'''Gino Bottiglioni''' ([[Carrara]], [[15 di lugliu]] [[1887]] - [[Bologna]], [[17 di maghju]] [[1963]]) è statu un linguista è un dialettologu [[Italia|talianu]].
== Biugrafia ==
=== Opari ===
- ''La lirica latina in Firenze nella seconda meta del secolo XV'', Pisa, [[1913]].<br>
- ''Nuova grammatica italiana per uso delle scuole ginnasiali, tecniche e complementari'', Palermu, [[1914]].<br>
- ''Fonologia del dialetto imolese'', Pisa, [[1919]].<br>
- ''L'ape e l'alveare nelle lingue romanze'', Pisa, 1919.<br>
- ''Saggio di fonetica sarda'', in: ''Studi romanzi'', n. 15, 1919, pp. 1-114.<br>
- ''Leggende e tradizioni di Sardegna. Testi dialettali in grafia fonetica'', Ginevra, [[1922]].<br>
- ''Vita sarda: note di folklore, canti e leggende: per le scuole medie e le persone colte, con illustrazioni artistiche e pagine musicali'', Milanu, [[1925]].<br>
- ''La penetrazione toscana e le regioni di Pomonte nei parlari di Corsica. Saggio di ricostruzione storico-linguistica'', Pisa, [[1926]].<br>
- ''Elementi prelatini nella toponomastica corsa'', Pisa, [[1929]].<br>
- ''Atlante linguistico etnografico italiano della Corsica'', promosso dalla R. Università di Cagliari, 10 vol., Pisa [[1933]]- [[1942]].<br>
- ''Di alcuni presunti sabinismi del lessico latino'', 1942.<br>
- ''Dizionario delle parlate corse'', Modena, [[1952]].<br>
- ''Manuale dei dialetti italici (Osco, Umbro e dialetti minori). Grammatica. Testi. Glossario con note etimologiche'', Bologna, [[1954]].<br>
== Ligami ==
- Università di Bologna, ''Gino Bottiglioni'', [https://archiviostorico.unibo.it/System/27/669/bottiglioni_gino.pdf] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220201101605/https://archiviostorico.unibo.it/System/27/669/bottiglioni_gino.pdf |date=2022-02-01 }}.<br>
{{DEFAULTSORT:Bottiglioni, Gino}}
[[Categoria:Linguista|Bottiglioni, Gino]]
[[Categoria:Talianu|Bottiglioni, Gino]]
[[Categoria:Biugrafia|Bottiglioni, Gino]]
rniazhmrxk50ar1ulz9z1e54osl0pc3
Psittacidae
0
26990
402513
2026-05-30T20:58:47Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402513
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Psittacidae'''.
=== Listinu di i Psittacidae ===
;P
[[Papagallu]]<br>
[[Categoria:Psittacidae]]
t62kmk2h5j4rlti038fnozu8wghpjki
402514
402513
2026-05-30T21:04:37Z
Fausta Samaritani
15085
file
402514
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Psittacidae'''.
[[File:Ara rubrogenys -Jurong BirdPark-6a.jpg|thumb|200px|right|''[[Ara rubrogenys]]'']]
[[File:Amazona autumnalis -pet -side-8c.jpg|thumb|200px|right|''[[Amazona autumnalis]]'']]
=== Listinu di i Psittacidae ===
;P
[[Papagallu]]<br>
[[Categoria:Psittacidae]]
54tzg4d0bitqdewwi4w0t9teqqrtmqp
Picidae
0
26991
402516
2026-05-30T21:10:09Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402516
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Picidae'''.
=== Listinu di i Picidae ===
;D
[[Dryocopus martius]]<br>
;J
[[Jynx torquilla]]<br>
;P
[[Pichjaronu]]<br>
[[Pichjettu]]<br>
[[Picus viridis]]<br>
[[Categoria:Picidae]]
6gpqspuxpj4e2iextdrkgwh9vvw4or9
402517
402516
2026-05-30T21:14:39Z
Fausta Samaritani
15085
file
402517
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Picidae'''.
[[File:Campethera nubica.jpg|thumb|200px|right|''[[Campethera nubica]]'']]
=== Listinu di i Picidae ===
;D
[[Dryocopus martius]]<br>
;J
[[Jynx torquilla]]<br>
;P
[[Pichjaronu]]<br>
[[Pichjettu]]<br>
[[Picus viridis]]<br>
[[Categoria:Picidae]]
nw6mq76ipo1tre2vn2jzlkzxblhzrht
Sturnidae
0
26992
402520
2026-05-30T21:18:55Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402520
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Sturnidae'''.
=== Listinu di i Sturnidae ===
;S
[[Sturneddu]]<br>
[[Categoria:Sturnidae]]
omnc9jsti5chsubw6upex80pay56pyi
402521
402520
2026-05-30T21:24:45Z
Fausta Samaritani
15085
file
402521
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Sturnidae'''.
[[File:Aplonis opaca.jpg|thumb|200px|right|''[[Aplonis opaca]]'']]
[[File:Black-winged Starling.jpg|thumb|200px|right|''[[Acridotheres melanopterus]]'']]
=== Listinu di i Sturnidae ===
;S
[[Sturneddu]]<br>
[[Categoria:Sturnidae]]
3ag3sqyoyyngnp6fhkvjzxjbd0xvg9j
Aves
0
26993
402526
2026-05-31T06:12:23Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402526
wikitext
text/x-wiki
Classe di Aves
[[File:-Leben-.jpg|thumb|250px|right|''[[Pavo cristatus]]'']]
== Tassonomia ==
- Anseriformes<br>
:[[Anhimidae]], [[Anseranatidae]], [[Anatidae]]<br>
- Galliformes<br>
:[[Megapodiidae]], [[Cracidae]], [[Numididae]], [[Odontophoridae]], [[Phasianidae]]<br>
- Gaviiformes<br>
:[[Gaviidae]]<br>
- Sphenisciformes<br>
:[[Spheniscidae]]<br>
- Procellariiformes<br>
:[[Diomedeidae]], [[Procellariidae]], [[Hydrobatidae]], [[Oceanitidae]]<br>
- Podicipediformes<br>
:[[Podicipedidae]]<br>
- Phaethontiformes<br>
:[[Phaethontidae]]<br>
- Phoenicopteriformes<br>
:[[Phoenicopteridae]]<br>
- Ciconiiformes<br>
:[[Ciconiidae]]<br>
- Pelecaniformes<br>
:[[Threskiornithidae]], [[Ardeidae]], [[Scopidae]], [[Balaenicipitidae]], [[Pelecanidae]]<br>
- Suliformes<br>
:[[Sulidae]], [[Phalacrocoracidae]], [[Anhingidae]], [[Fregatidae]]<br>
- Accipitriformes<br>
:[[Cathartidae]], [[Sagittariidae]], [[Pandionidae]], [[Accipitridae]]<br>
- Falconiformes<br>
:[[Falconidae]]<br>
- Otidiformes
:[[Otididae]]<br>
- Mesitornithiformes<br>
:[[Mesitornithidae]]<br>
- Cariamiformes<br>
:[[Cariamidae]]<br>
- Eurypygiformes<br>
:[[Eurypygidae]], [[Rhynochetidae]]<br>
- Gruiformes<br>
:[[Sarothruridae]], [[Heliornithidae]], [[Rallidae]], [[Psophiidae]], [[Gruidae]], [[Aramidae]]<br>
- Charadriiformes<br>
:[[Turnicidae]], [[Burhinidae]], [[Chionidae]], [[Pluvianellidae]], [[Haematopodidae]], [[Dromadidae]], [[Ibidorhynchidae]], [[Recurvirostridae]], [[Charadriidae]], [[Pluvianidae]], [[Rostratulidae]], [[Jacanidae]], [[Pedionomidae]], [[Thinocoridae]], [[Scolopacidae]], [[Glareolidae]], [[Laridae]], [[Stercorariidae]], [[Alcidae]]<br>
- Pterocliformes<br>
:[[Pteroclidae]]<br>
- Columbiformes<br>
:[[Columbidae]]<br>
- Psittaciformes<br>
:[[Strigopidae]], [[Cacatuidae]], [[Psittacidae]], [[Psittaculidae]]<br>
- Opisthocomiformes<br>
:[[Opisthocomidae]]<br>
- Musophagiformes<br>
:[[Musophagidae]]<br>
- Cuculiformes<br>
:[[Cuculidae]]<br>
- Strigiformes<br>
:[[Tytonidae]], [[Strigidae]]<br>
- Caprimulgiformes<br>
:[[Podargidae]], [[Steatornithidae]], [[Nyctibiidae]], [[Caprimulgidae]]<br>
- Apodiformes<br>
:[[Aegothelidae]], [[Hemiprocnidae]], [[Apodidae]], [[Trochilidae]]<br>
- Coliiformes<br>
:[[Coliidae]]<br>
- Trogoniformes<br>
:[[Trogonidae]]<br>
- Leptosomiformes<br>
:[[Leptosomidae]]<br>
- Coraciiformes<br>
:[[Coraciidae]], [[Brachypteraciidae]], [[Alcedinidae]], [[Todidae]], [[Momotidae]], [[Meropidae]]<br>
- Bucerotiformes<br>
:[[Bucerotidae]], [[Bucorvidae]],[[ Phoeniculidae]], [[Upupidae]]<br>
- Piciformes<br>
:[[Galbulidae]], [[Bucconidae]], [[Capitonidae]], [[Semnornithidae]], [[Ramphastidae]], [[Megalaimidae]], [[Lybiidae]], [[Indicatoridae]], [[Picidae]]<br>
- Passeriformes<br>
:[[Acanthisittidae]], [[Sapayoidae]], [[Eurylaimidae]], [[Pittidae]], [[Furnariidae]], [[Thamnophilidae]], [[Formicariidae]], [[Grallariidae]], [[Conopophagidae]], [[Rhinocryptidae]], [[Melanopareiidae]], [[Tyrannidae]], [[Cotingidae]], [[Pipridae]], [[Tityridae]], [[Menuridae]], [[Atrichornithidae]], [[Ptilonorhynchidae]], [[Climacteridae]], [[Maluridae]], [[Meliphagidae]], [[Dasyornithidae]], [[Pardalotidae]], [[Acanthizidae]], [[Pomatostomidae]], [[Orthonychidae]], [[Cnemophilidae]], [[Melanocharitidae]], [[Paramythiidae]], [[Callaeidae]], [[Notiomystidae]], [[Psophodidae]], [[Platysteiridae]], [[Malaconotidae]], [[Machaerirhynchidae]], [[Vangidae]], [[Pityriaseidae]], [[Artamidae]], [[Rhagologidae]], [[Aegithinidae]], [[Campephagidae]], [[Mohouidae]], [[Neosittidae]], [[Eulacestomidae]], [[Oreoicidae]], [[Pachycephalidae]], [[Laniidae]], [[Vireonidae]], [[Oriolidae]], [[Dicruridae]], [[Rhipiduridae]], [[Monarchidae]], [[Corvidae]], [[Corcoracidae]], [[Melampittidae]], [[Ifritidae]], [[Paradisaeidae]], [[Petroicidae]], [[Picathartidae]], [[Chaetopidae]], [[Eupetidae]], [[Bombycillidae]], [[Ptiliogonatidae]], [[Hypocoliidae]], [[Dulidae]], [[Mohoidae]], [[Hylocitreidae]], [[Stenostiridae]], [[Paridae]], [[Remizidae]], [[Panuridae]], [[Nicatoridae]], [[Alaudidae]], [[Pycnonotidae]], [[Hirundinidae]], [[Pnoepygidae]], [[Macrosphenidae]], [[Cettiidae]], [[Scotocercidae]], [[Erythrocercidae]], [[Aegithalidae]], [[Phylloscopidae]], [[Acrocephalidae]], [[Locustellidae]], [[Donacobiidae]], [[Bernieridae]], [[Cisticolidae]], [[Timaliidae]], [[Pellorneidae]], [[Leiothrichidae]], [[Sylviidae]], [[Zosteropidae]], [[Modulatricidae]], [[Promeropidae]], [[Irenidae]], [[Regulidae]], [[Elachuridae]], [[Hyliotidae]], [[Troglodytidae]], [[Polioptilidae]], [[Sittidae]], [[Tichodromidae]], [[Certhiidae]], [[Mimidae]], [[Sturnidae]], [[Buphagidae]], [[Turdidae]], [[Muscicapidae]], [[Cinclidae]], [[Chloropseidae]], [[Dicaeidae]], [[Nectariniidae]], [[Passeridae]], [[Ploceidae]], [[Estrildidae]], [[Viduidae]], [[Peucedramidae]], [[Prunellidae]], [[Motacillidae]], [[Urocynchramidae]], [[Fringillidae]], [[Calcariidae]], [[Rhodinocichlidae]], [[Emberizidae]], [[Passerellidae]], [[Calyptophilidae]], [[Phaenicophilidae]], [[Nesospingidae]], [[Spindalidae]], [[Zeledoniidae]], [[Teretistridae]], [[Icteridae]], [[Parulidae]], [[Mitrospingidae]], [[Cardinalidae]], [[Thraupidae]]<br>
[[Categoria:Acelli]]
59zdsozfyh9vi966bjyukicqz7ce3bo
402528
402526
2026-05-31T07:03:11Z
Fausta Samaritani
15085
/* Tassonomia */ fix
402528
wikitext
text/x-wiki
Classe di Aves
[[File:-Leben-.jpg|thumb|250px|right|''[[Pavo cristatus]]'']]
== Tassonomia ==
- Anseriformes - Wagler, [[1831]]<br>
:[[Anhimidae]], [[Anseranatidae]], [[Anatidae]]<br>
- Galliformes<br>
:[[Megapodiidae]], [[Cracidae]], [[Numididae]], [[Odontophoridae]], [[Phasianidae]]<br>
- Gaviiformes<br>
:[[Gaviidae]]<br>
- Sphenisciformes - Sharpe, [[1891]]<br>
:[[Spheniscidae]]<br>
- Procellariiformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Diomedeidae]], [[Procellariidae]], [[Hydrobatidae]], [[Oceanitidae]]<br>
- Podicipediformes - Fürbringer, [[1888]]<br>
:[[Podicipedidae]]<br>
- Phaethontiformes - Sharpe, 1891<br>
:[[Phaethontidae]]<br>
- Phoenicopteriformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Phoenicopteridae]]<br>
- Ciconiiformes - Bonaparte, [[1854]]<br>
:[[Ciconiidae]]<br>
- Pelecaniformes - Sharpe, 1891<br>
:[[Threskiornithidae]], [[Ardeidae]], [[Scopidae]], [[Balaenicipitidae]], [[Pelecanidae]]<br>
- Suliformes - Reichenbach, [[1849]]<br>
:[[Sulidae]], [[Phalacrocoracidae]], [[Anhingidae]], [[Fregatidae]]<br>
- Accipitriformes - Vieillot, [[1816]]<br>
:[[Cathartidae]], [[Sagittariidae]], [[Pandionidae]], [[Accipitridae]]<br>
- Falconiformes - Sharpe, [[1874]]<br>
:[[Falconidae]]<br>
- Otidiformes - Wagler, 1830<br>
:[[Otididae]]<br>
- Mesitornithiformes - Wetmore, [[1960]]<br>
:[[Mesitornithidae]]<br>
- Cariamiformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Cariamidae]]<br>
- Eurypygiformes - Hackett & al., 2008<br>
:[[Eurypygidae]], [[Rhynochetidae]]<br>
- Gruiformes<br>
:[[Sarothruridae]], [[Heliornithidae]], [[Rallidae]], [[Psophiidae]], [[Gruidae]], [[Aramidae]]<br>
- Charadriiformes - Huxley, [[1867]]<br>
:[[Turnicidae]], [[Burhinidae]], [[Chionidae]], [[Pluvianellidae]], [[Haematopodidae]], [[Dromadidae]], [[Ibidorhynchidae]], [[Recurvirostridae]], [[Charadriidae]], [[Pluvianidae]], [[Rostratulidae]], [[Jacanidae]], [[Pedionomidae]], [[Thinocoridae]], [[Scolopacidae]], [[Glareolidae]], [[Laridae]], [[Stercorariidae]], [[Alcidae]]<br>
- Pterocliformes - Huxley, [[1868]]<br>
:[[Pteroclidae]]<br>
- Columbiformes - Latham, [[1790]]<br>
:[[Columbidae]]<br>
- Psittaciformes - Wagler, 1830<br>
:[[Strigopidae]], [[Cacatuidae]], [[Psittacidae]], [[Psittaculidae]]<br>
- Opisthocomiformes - L'Herminier, [[1837]]<br>
:[[Opisthocomidae]]<br>
- Musophagiformes - Seebohm, [[1890]]<br>
:[[Musophagidae]]<br>
- Cuculiformes - Wagler, [[1830]]<br>
:[[Cuculidae]]<br>
- Strigiformes - Wagler, [[1830]]<br>
:[[Tytonidae]], [[Strigidae]]<br>
- Caprimulgiformes - Ridgway, [[1881]]<br>
:[[Podargidae]], [[Steatornithidae]], [[Nyctibiidae]], [[Caprimulgidae]]<br>
- Apodiformes - Peters, [[1940]]<br>
:[[Aegothelidae]], [[Hemiprocnidae]], [[Apodidae]], [[Trochilidae]]<br>
- Coliiformes - Murie, [[1872]]<br>
:[[Coliidae]]<br>
- Trogoniformes - AOU, [[1886]]<br>
:[[Trogonidae]]<br>
- Leptosomiformes - Sharpe, [[1991]]<br>
:[[Leptosomidae]]<br>
- Coraciiformes - Forbes, 1884<br>
:[[Coraciidae]], [[Brachypteraciidae]], [[Alcedinidae]], [[Todidae]], [[Momotidae]], [[Meropidae]]<br>
- Bucerotiformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Bucerotidae]], [[Bucorvidae]],[[ Phoeniculidae]], [[Upupidae]]<br>
- Piciformes - Meyer & Wolf, [[1810]]<br>
:[[Galbulidae]], [[Bucconidae]], [[Capitonidae]], [[Semnornithidae]], [[Ramphastidae]], [[Megalaimidae]], [[Lybiidae]], [[Indicatoridae]], [[Picidae]]<br>
- Passeriformes - [[Linnaeus]], [[1758]]<br>
:[[Acanthisittidae]], [[Sapayoidae]], [[Eurylaimidae]], [[Pittidae]], [[Furnariidae]], [[Thamnophilidae]], [[Formicariidae]], [[Grallariidae]], [[Conopophagidae]], [[Rhinocryptidae]], [[Melanopareiidae]], [[Tyrannidae]], [[Cotingidae]], [[Pipridae]], [[Tityridae]], [[Menuridae]], [[Atrichornithidae]], [[Ptilonorhynchidae]], [[Climacteridae]], [[Maluridae]], [[Meliphagidae]], [[Dasyornithidae]], [[Pardalotidae]], [[Acanthizidae]], [[Pomatostomidae]], [[Orthonychidae]], [[Cnemophilidae]], [[Melanocharitidae]], [[Paramythiidae]], [[Callaeidae]], [[Notiomystidae]], [[Psophodidae]], [[Platysteiridae]], [[Malaconotidae]], [[Machaerirhynchidae]], [[Vangidae]], [[Pityriaseidae]], [[Artamidae]], [[Rhagologidae]], [[Aegithinidae]], [[Campephagidae]], [[Mohouidae]], [[Neosittidae]], [[Eulacestomidae]], [[Oreoicidae]], [[Pachycephalidae]], [[Laniidae]], [[Vireonidae]], [[Oriolidae]], [[Dicruridae]], [[Rhipiduridae]], [[Monarchidae]], [[Corvidae]], [[Corcoracidae]], [[Melampittidae]], [[Ifritidae]], [[Paradisaeidae]], [[Petroicidae]], [[Picathartidae]], [[Chaetopidae]], [[Eupetidae]], [[Bombycillidae]], [[Ptiliogonatidae]], [[Hypocoliidae]], [[Dulidae]], [[Mohoidae]], [[Hylocitreidae]], [[Stenostiridae]], [[Paridae]], [[Remizidae]], [[Panuridae]], [[Nicatoridae]], [[Alaudidae]], [[Pycnonotidae]], [[Hirundinidae]], [[Pnoepygidae]], [[Macrosphenidae]], [[Cettiidae]], [[Scotocercidae]], [[Erythrocercidae]], [[Aegithalidae]], [[Phylloscopidae]], [[Acrocephalidae]], [[Locustellidae]], [[Donacobiidae]], [[Bernieridae]], [[Cisticolidae]], [[Timaliidae]], [[Pellorneidae]], [[Leiothrichidae]], [[Sylviidae]], [[Zosteropidae]], [[Modulatricidae]], [[Promeropidae]], [[Irenidae]], [[Regulidae]], [[Elachuridae]], [[Hyliotidae]], [[Troglodytidae]], [[Polioptilidae]], [[Sittidae]], [[Tichodromidae]], [[Certhiidae]], [[Mimidae]], [[Sturnidae]], [[Buphagidae]], [[Turdidae]], [[Muscicapidae]], [[Cinclidae]], [[Chloropseidae]], [[Dicaeidae]], [[Nectariniidae]], [[Passeridae]], [[Ploceidae]], [[Estrildidae]], [[Viduidae]], [[Peucedramidae]], [[Prunellidae]], [[Motacillidae]], [[Urocynchramidae]], [[Fringillidae]], [[Calcariidae]], [[Rhodinocichlidae]], [[Emberizidae]], [[Passerellidae]], [[Calyptophilidae]], [[Phaenicophilidae]], [[Nesospingidae]], [[Spindalidae]], [[Zeledoniidae]], [[Teretistridae]], [[Icteridae]], [[Parulidae]], [[Mitrospingidae]], [[Cardinalidae]], [[Thraupidae]]<br>
[[Categoria:Acelli]]
lszwhvzie06i02dar2hyq8d1su7hxxg
402529
402528
2026-05-31T07:06:45Z
Fausta Samaritani
15085
file
402529
wikitext
text/x-wiki
Classe '''Aves'''.
[[File:-Leben-.jpg|thumb|250px|right|''[[Pavo cristatus]]'']]
[[File:Juvenile Aptenodytes patagonicus moult.jpg|thumb|200px|rigt|''[[Aptenodytes patagonicus ]]'']]
[[File:Anas platyrhynchos ducklings.jpg|thumb|250px|right|''[[Anas platyrhynchos]]'']]
[[File:Red Lory (Eos bornea)-6.jpg|thumb|200px|right|''[[Eos bornea]]'']]
[[File:Schema plume 768x1024.jpg|thumb|200px|right|A piuma]]
[[File:Eagle(owl)-eye.JPG|thumb|200px|right|L'ochju di l'aquila]]
== Tassonomia ==
- Anseriformes - Wagler, [[1831]]<br>
:[[Anhimidae]], [[Anseranatidae]], [[Anatidae]]<br>
- Galliformes<br>
:[[Megapodiidae]], [[Cracidae]], [[Numididae]], [[Odontophoridae]], [[Phasianidae]]<br>
- Gaviiformes<br>
:[[Gaviidae]]<br>
- Sphenisciformes - Sharpe, [[1891]]<br>
:[[Spheniscidae]]<br>
- Procellariiformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Diomedeidae]], [[Procellariidae]], [[Hydrobatidae]], [[Oceanitidae]]<br>
- Podicipediformes - Fürbringer, [[1888]]<br>
:[[Podicipedidae]]<br>
- Phaethontiformes - Sharpe, 1891<br>
:[[Phaethontidae]]<br>
- Phoenicopteriformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Phoenicopteridae]]<br>
- Ciconiiformes - Bonaparte, [[1854]]<br>
:[[Ciconiidae]]<br>
- Pelecaniformes - Sharpe, 1891<br>
:[[Threskiornithidae]], [[Ardeidae]], [[Scopidae]], [[Balaenicipitidae]], [[Pelecanidae]]<br>
- Suliformes - Reichenbach, [[1849]]<br>
:[[Sulidae]], [[Phalacrocoracidae]], [[Anhingidae]], [[Fregatidae]]<br>
- Accipitriformes - Vieillot, [[1816]]<br>
:[[Cathartidae]], [[Sagittariidae]], [[Pandionidae]], [[Accipitridae]]<br>
- Falconiformes - Sharpe, [[1874]]<br>
:[[Falconidae]]<br>
- Otidiformes - Wagler, 1830<br>
:[[Otididae]]<br>
- Mesitornithiformes - Wetmore, [[1960]]<br>
:[[Mesitornithidae]]<br>
- Cariamiformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Cariamidae]]<br>
- Eurypygiformes - Hackett & al., 2008<br>
:[[Eurypygidae]], [[Rhynochetidae]]<br>
- Gruiformes<br>
:[[Sarothruridae]], [[Heliornithidae]], [[Rallidae]], [[Psophiidae]], [[Gruidae]], [[Aramidae]]<br>
- Charadriiformes - Huxley, [[1867]]<br>
:[[Turnicidae]], [[Burhinidae]], [[Chionidae]], [[Pluvianellidae]], [[Haematopodidae]], [[Dromadidae]], [[Ibidorhynchidae]], [[Recurvirostridae]], [[Charadriidae]], [[Pluvianidae]], [[Rostratulidae]], [[Jacanidae]], [[Pedionomidae]], [[Thinocoridae]], [[Scolopacidae]], [[Glareolidae]], [[Laridae]], [[Stercorariidae]], [[Alcidae]]<br>
- Pterocliformes - Huxley, [[1868]]<br>
:[[Pteroclidae]]<br>
- Columbiformes - Latham, [[1790]]<br>
:[[Columbidae]]<br>
- Psittaciformes - Wagler, 1830<br>
:[[Strigopidae]], [[Cacatuidae]], [[Psittacidae]], [[Psittaculidae]]<br>
- Opisthocomiformes - L'Herminier, [[1837]]<br>
:[[Opisthocomidae]]<br>
- Musophagiformes - Seebohm, [[1890]]<br>
:[[Musophagidae]]<br>
- Cuculiformes - Wagler, [[1830]]<br>
:[[Cuculidae]]<br>
- Strigiformes - Wagler, [[1830]]<br>
:[[Tytonidae]], [[Strigidae]]<br>
- Caprimulgiformes - Ridgway, [[1881]]<br>
:[[Podargidae]], [[Steatornithidae]], [[Nyctibiidae]], [[Caprimulgidae]]<br>
- Apodiformes - Peters, [[1940]]<br>
:[[Aegothelidae]], [[Hemiprocnidae]], [[Apodidae]], [[Trochilidae]]<br>
- Coliiformes - Murie, [[1872]]<br>
:[[Coliidae]]<br>
- Trogoniformes - AOU, [[1886]]<br>
:[[Trogonidae]]<br>
- Leptosomiformes - Sharpe, [[1991]]<br>
:[[Leptosomidae]]<br>
- Coraciiformes - Forbes, 1884<br>
:[[Coraciidae]], [[Brachypteraciidae]], [[Alcedinidae]], [[Todidae]], [[Momotidae]], [[Meropidae]]<br>
- Bucerotiformes - Fürbringer, 1888<br>
:[[Bucerotidae]], [[Bucorvidae]],[[ Phoeniculidae]], [[Upupidae]]<br>
- Piciformes - Meyer & Wolf, [[1810]]<br>
:[[Galbulidae]], [[Bucconidae]], [[Capitonidae]], [[Semnornithidae]], [[Ramphastidae]], [[Megalaimidae]], [[Lybiidae]], [[Indicatoridae]], [[Picidae]]<br>
- Passeriformes - [[Linnaeus]], [[1758]]<br>
:[[Acanthisittidae]], [[Sapayoidae]], [[Eurylaimidae]], [[Pittidae]], [[Furnariidae]], [[Thamnophilidae]], [[Formicariidae]], [[Grallariidae]], [[Conopophagidae]], [[Rhinocryptidae]], [[Melanopareiidae]], [[Tyrannidae]], [[Cotingidae]], [[Pipridae]], [[Tityridae]], [[Menuridae]], [[Atrichornithidae]], [[Ptilonorhynchidae]], [[Climacteridae]], [[Maluridae]], [[Meliphagidae]], [[Dasyornithidae]], [[Pardalotidae]], [[Acanthizidae]], [[Pomatostomidae]], [[Orthonychidae]], [[Cnemophilidae]], [[Melanocharitidae]], [[Paramythiidae]], [[Callaeidae]], [[Notiomystidae]], [[Psophodidae]], [[Platysteiridae]], [[Malaconotidae]], [[Machaerirhynchidae]], [[Vangidae]], [[Pityriaseidae]], [[Artamidae]], [[Rhagologidae]], [[Aegithinidae]], [[Campephagidae]], [[Mohouidae]], [[Neosittidae]], [[Eulacestomidae]], [[Oreoicidae]], [[Pachycephalidae]], [[Laniidae]], [[Vireonidae]], [[Oriolidae]], [[Dicruridae]], [[Rhipiduridae]], [[Monarchidae]], [[Corvidae]], [[Corcoracidae]], [[Melampittidae]], [[Ifritidae]], [[Paradisaeidae]], [[Petroicidae]], [[Picathartidae]], [[Chaetopidae]], [[Eupetidae]], [[Bombycillidae]], [[Ptiliogonatidae]], [[Hypocoliidae]], [[Dulidae]], [[Mohoidae]], [[Hylocitreidae]], [[Stenostiridae]], [[Paridae]], [[Remizidae]], [[Panuridae]], [[Nicatoridae]], [[Alaudidae]], [[Pycnonotidae]], [[Hirundinidae]], [[Pnoepygidae]], [[Macrosphenidae]], [[Cettiidae]], [[Scotocercidae]], [[Erythrocercidae]], [[Aegithalidae]], [[Phylloscopidae]], [[Acrocephalidae]], [[Locustellidae]], [[Donacobiidae]], [[Bernieridae]], [[Cisticolidae]], [[Timaliidae]], [[Pellorneidae]], [[Leiothrichidae]], [[Sylviidae]], [[Zosteropidae]], [[Modulatricidae]], [[Promeropidae]], [[Irenidae]], [[Regulidae]], [[Elachuridae]], [[Hyliotidae]], [[Troglodytidae]], [[Polioptilidae]], [[Sittidae]], [[Tichodromidae]], [[Certhiidae]], [[Mimidae]], [[Sturnidae]], [[Buphagidae]], [[Turdidae]], [[Muscicapidae]], [[Cinclidae]], [[Chloropseidae]], [[Dicaeidae]], [[Nectariniidae]], [[Passeridae]], [[Ploceidae]], [[Estrildidae]], [[Viduidae]], [[Peucedramidae]], [[Prunellidae]], [[Motacillidae]], [[Urocynchramidae]], [[Fringillidae]], [[Calcariidae]], [[Rhodinocichlidae]], [[Emberizidae]], [[Passerellidae]], [[Calyptophilidae]], [[Phaenicophilidae]], [[Nesospingidae]], [[Spindalidae]], [[Zeledoniidae]], [[Teretistridae]], [[Icteridae]], [[Parulidae]], [[Mitrospingidae]], [[Cardinalidae]], [[Thraupidae]]<br>
[[Categoria:Acelli]]
enkai36paff39zzdp3xsq9o2tau0b1y
Viticultura in Sardegna
0
26994
402530
2026-05-31T08:30:32Z
~2026-32301-64
28284
Bitigurtura
402530
wikitext
text/x-wiki
Sa '''bitigurtura in Sardhigna''' è l'insèmmu di li pratichi di [[bitigurtura|curtura di ra vigna]] e di [[enolugia|fabbricazioni di lu vinu]] in l'isula taliana di [[Sardhigna]]. L'isula à circa 26.000 [[ettaru|ettari]] di vignargi,<ref name="Quattrocalici-SA">{{cita web |url=https://www.quattrocalici.it/regione/sardegna/ |tituru=Il vino in Sardegna |situ web=Quattrocalici |data=2024-04-09 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> spartiti tra zunì di muntagni (13%), di cullini (69%) e di pianura (18%).<ref name="Quattrocalici-SA" /> Ra produzzioni annuari è circa 638.000 [[ettòlitru|hl]], di li quali lu 56% è vinu rusciu e rusatu e lu 44% vinu biancu.<ref name="Quattrocalici-SA" /> Lu sistema normativu ricunnosci una [[Denominazione di Origine Controllata e Garantita|DOCG]], diciaseti [[Denominazione di Origine Controllata|DOC]] e quindigghi [[Indicazione Geografica Tipica|IGT]].<ref name="SardAgr-denom">{{cita web |url=https://www.sardegnaagricoltura.it/argomenti/prodottitipici/vini/ |tituru=Vini e denominazioni |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
== Istòria ==
Ra prisènzia di [[Vitis vinifera]] sarbagia in l'isula è più anti di li primi zivilltà isturighi.<ref name="cibo360">{{cita web |url=https://www.cibo360.it/wellness_gourmet/produttori/sardegna/vini_doc_tipici_sardi.htm |tituru=Vini DOC, DOCG e IGT della Sardegna |situ web=Cibo360 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> Li populi chi àn abbitatu l'isula — [[Fenici|fenici]], [[Cartaginesi|cartaginesi]], [[Imperu Rumanu|rumani]] — àn cuntribbitu a lu sviluppu di ra curtura di ra vigna.<ref name="activsardegna">{{cita web |url=http://www.activsardegna.com/it/enogastronomia-in-sardegna/enologia-in-sardegna |tituru=Enologia in Sardegna |situ web=Activsardegna |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> Dopu li invasioni di li barbari, ra bitigurtura riprési vita cun l'arrivvu di li [[Imperu Biziantinu|Biziantini]], chi introduciddarani ra [[Malvasia|marvasia]] in li zoni di [[Bosa]] e di [[Casteddu]] e stabiliddarani normi pa ra produzzioni.<ref name="cibo360" />
In lu Mesuèdaddu ra bitigurtura crésci grazzii a li monagghi [[Munachimu basillianu|basilliani]], chi prantaddarani vignargi atturnu a li munastèri iddori.<ref name="LeStrade">{{cita web |url=https://www.lestradedelvino.com/storia-e-cultura/sardegna-storia-territorio-e-vitigni/ |tituru=Sardegna: storia, territorio e vitigni |situ web=Le Strade del Vino Sardegna |data=2022-02-04 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> Cun ra furmazioni di li quattru [[Giudicati di Sardegna|giudicati]] — [[Giudicato di Cagliari|Casteddu]], [[Giudicato d'Arborea|Arborea]], [[Giudicato di Torres|Torres]] e [[Giudicato di Gallura|Gaddura]] — ra produzzioni fu allargata e refulata.<ref name="LeStrade" /> Ra [[Carta de Logu]], prumurgata da [[Eleonora d'Arborea]] a ra fini di lu sècuru XIV, pruibbìa di tènni vignargi maru cultibati<ref name="activsardegna" /> e imponìa ra plantazzioni di vigna in li terri inculti.<ref name="activsardegna" />
Duranti ra dominazzioni [[Corona d'Aragona|aragonesa]], tra lu sècuru XIV e lu XVIII, ra produzzioni crésci attraversu li scambi cummirciari cun l'atri riggioni di lu Mèditerraneu.<ref name="LeStrade" /> Prima di l'arrivvu di ra [[Filossera|filossera]], chi distrussì gran parti di li vignargi europei in lu sècuru XIX, Sardhigna avia circa 80.000 ettari di vignargi.<ref name="LeStrade" /> Dopu ra ricustituzzioni di li vignargi subra li radici americani, ra bitigurtura ripriési vigori e arrivò a lu massimu produttivu a ra fini di li anni Settanta.<ref name="LeStrade" />
== Zoni bitigurturali ==
Lu territóriu sardu si pò divìddi in setti zoni principari di produzzioni.<ref name="Viniferare">{{cita web |url=https://viniferare.it/i-vini-e-i-vigneti-della-sardegna/ |tituru=I vini e i vigneti della Sardegna |situ web=Viniferare |data=2025-05-28 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* Gaddura (nord-ést): terrèni di uriggini granitica, sab·biosi e pizzonosi, esposti a lu ventu maisthari. Sedi di l'ùnica DOCG di l'isula, lu [[Vermentino di Gallura]].<ref name="Viniferare" />
* Nord-ovest (pruvincia di Sassari): terrèni marno-calcarei, DOC [[Vermentino di Sardegna]] e [[Alghero]] (Cagnulari).<ref name="Viniferare" />
* Ugliàstra e zona centru-urientali: terrèni granitici, cultibazioni di Cannonau, Monica e Pascale.<ref name="Wikipedia-it">{{cita web |url=https://it.wikipedia.org/wiki/Viticoltura_in_Sardegna |tituru=Viticoltura in Sardegna |situ web=Wikipedia italiana |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* Campidanu: pianura centrali e mirridiunali, zona principari di lu [[Nuragus]] e di lu [[Monica di Sardegna|Monica]].<ref name="Quattrocalici-Vitigni">{{cita web |url=https://www.quattrocalici.it/regione/sardegna/vitigni/ |tituru=I Vitigni della Sardegna |situ web=Quattrocalici |data=2024-03-12 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* Sulcis (sud-ovest): terrèni di areni anti, arguilli e calcare, adatti pa lu [[Carignano del Sulcis]].<ref name="Bibes">{{cita web |url=https://blog.bibes.it/la-sardegna/ |tituru=I vini della Sardegna |situ web=Bibes |data=2024-09-30 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* Arestanu e valli di lu Tirso: territóriu di ra [[Vernaccia di Oristano]] e di lu [[Semidano]].<ref name="money-it">{{cita web |url=https://www.money.it/isola-a-parte-i-vitigni-autoctoni-della-sardegna-tra-mare-e-nuraghi |tituru=Vitigni autoctoni della Sardegna |situ web=Money.it |data=2026-03-20 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* Mandrolisai e Barbaggia: zona intèrna cun vini di uvàggiu di Cannonau, Bovale e Monica sutta a ra DOC [[Mandrolisai]].<ref name="SardAgr-DOC">{{cita web |url=https://www.sardegnaagricoltura.it/argomenti/prodottitipici/vini/doc.html |tituru=Vini DOC della Sardegna |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
== Clima ==
Lu clima di Sardhigna è di tipu [[clima mediterraniu|mediterràneu]], cun invèrni miti e istadi caruri e sicchi.<ref name="Quattrocalici-SA" /> Li venti, in particulari lu maisthari, diminuischini l'umidità e lu riscu di maladii criptugamichi in li vignargi.<ref name="mangiaresardo-vitigni">{{cita web |url=https://mangiaresardo.com/blog/vitigni-autoctoni-della-sardegna-quali-sono-e-dove-si-trovano/ |tituru=Vitigni autoctoni della Sardegna |situ web=Mangiare Sardo |data=2025-08-04 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> Li pricipitagioni sò cicronigghi e si cuncèntrani suprattuttu in autunnu e in invèrnu.<ref name="DiscVerm">{{cita web |url=http://catalogoviti.politicheagricole.it/scheda_denom.php?t=dsc&q=2323 |tituru=Disciplinare di produzione: Vermentino di Sardegna |situ web=Catalogo Viti – Ministero delle Politiche Agricole |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> Ra staggioni di madurazzioni longa permétti un'equilibriu tra l'acidità e lu zuccaru in l'uba.<ref name="mangiaresardo-vitigni" />
== Terrenu ==
Sardhigna prisénta una varietà notéburi di terreni.<ref name="Quattrocalici-SA" /> In Gaddura preduminani terreni di uriggini granitica, cun sab·bia a granu grossu e bona permeabilità, chi favurischini l'apprufundimentu di li radichi di ra vigna.<ref name="Lavinium">{{cita web |url=https://www.lavinium.it/le-doc-della-sardegna-vermentino-di-gallura/ |tituru=Le DOCG della Sardegna: Vermentino di Gallura |situ web=Lavinium |data=2018-12-16 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref> In lu Sulcis ci sò areni anti, arguilli e substrati calcarei.<ref name="Bibes" /> In lu nord di Sassari preduminani terreni marno-calcarei,<ref name="Viniferare" /> mentri in lu Campidanu li terreni sò allubbiunari e più profundi.<ref name="ss-camcom">{{cita web |url=https://www.ss.camcom.it/wp-content/uploads/2006/05/vinidoc2010.pdf |tituru=Vigneti e vini DOCG, DOC e IGT nel Nord Sardegna |situ web=Camera di Commercio di Sassari |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
== Varietà ==
Sardhigna à più di 150 varietà autòttoni di vigna, di li quali 21 sò iscrittu in lu Registru Naziunari Talianu di li Varietà di Vigna.<ref name="mangiaresardo-vitigni" /> Ra produzzioni di vini bianchi predumina in lu centru e in lu nord di l'isula, mentri li vini rusci sò cuncèntrati principarmente a lu sud.<ref name="Quattrocalici-SA" />
=== Varietà di granu rusciu ===
* [[Cannonau]]: ra varietà rùscia più cultibata, circa 8.000 ha (29% di ra superfìziu).<ref name="Quattrocalici-Vitigni" /> Gineticamenti parenti di lu [[Garnacha|Grenache]] ispagnolu e franzési,<ref name="money-it" /> créscii suprattuttu in li zoni intèrni di ra Barbaggia e di l'Ugliàstra.
* [[Carignano]]: suprattuttu in lu Sulcis, in terreni sab·biosi spissu a pè francu.<ref name="money-it" /> Ra sua intruduzioni è attribuita a ra dominazzioni aragonesa di lu sècuru XIV.<ref name="money-it" />
* [[Monica di Sardegna|Monica]]: varietà diffusa in tutta l'isula, circa 1.900 ha.<ref name="Quattrocalici-Vitigni" />
* [[Bovale]]: includi lu Bovale Sardu e lu Bovale Grossu; entra in ra DOC [[Mandrolisai]] e ra DOC [[Campidano di Terralba]].<ref name="SardAgr-DOC" />
* [[Cagnulari]]: ligatu a una zona ristrétta a nord-ovest di Sassari, DOC [[Alghero]].<ref name="SardAgr-Vitigni">{{cita web |url=https://www.sardegnaagricoltura.it/argomenti/prodottitipici/vini/vitigni.html |tituru=Vitigni della Sardegna |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* [[Girò]]: introduttu in lu Campidanu duranti ra dominazzioni ispagnola.<ref name="SardAgr-Vitigni" />
* Nieddera: varietà autòttona di distributzioni limitata.<ref name="Bevisardo">{{cita web |url=https://www.bevisardo.it/blog/i-vitigni-della-sardegna/ |tituru=I Vitigni della Sardegna |situ web=Bevisardo |data=2024-10-30 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
=== Varietà di granu biancu ===
* [[Vermentino]]: ra varietà bianca più diffusa, circa 4.200 ha in tutta l'isula.<ref name="LeStrade" /> Arrivò a Sardhigna da [[Corsica]] a ra fini di lu sècuru XIX.<ref name="impetodivino">{{cita web |url=https://www.impetodivino.it/vini/regioni/sardegna |tituru=Sardegna – La storia e le origini del vino |situ web=Impeto di Vino |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
* [[Vernaccia di Oristano]]: varietà ligata a ra valli di lu [[Tirso]], da ra quali si fa un vinu ossidativu simiri a lu [[Sherry|Xerès]].<ref name="impetodivino" />
* [[Nuragus]]: cunsidiratu unu di li vitigni più antichi di l'isula, cultibatu suprattuttu in lu Campidanu, forse introduttu dai fenici.<ref name="money-it" />
* [[Malvasia|Marvasia]]: dui DOC: [[Malvasia di Bosa]] e DOC [[Cagliari]] Marvasia.<ref name="mangiaresardo-vitigni" />
* [[Nasco]]: cultibatu in li pruvinci di Casteddu e d'Arestanu.<ref name="SardAgr-DOC" />
* [[Semidano]]: di ra Sardhigna centrari, cun una subzona a [[Mogoro]].<ref name="SardAgr-DOC" />
* [[Torbato]]: varietà rara e aromatica, suprattuttu in Alguer.<ref name="Bevisardo" />
* [[Moscato]]: cultibatu in zoni calcarei di lu Campidanu sud e in li graniti di Gaddura.<ref name="mangiaresardo-vitigni" />
* Arvisionadu: varietà rarissima, prisenti in arée piticciuri di l'intèrnu.<ref name="money-it" />
=== Varietà internaziunari ===
In misura minori, sò cultibati [[Cabernet Sauvignon]], [[Syrah]], [[Chardonnay]] e [[Carménère]], generarmente aduprati in uvàggiu cun varietà lucari.<ref name="Quattrocalici-Vitigni" />
== Produzzioni ==
=== Vini ===
Li vini di Sardhigna includdini rusci, bianchi, rusati, frizzanti, [[passito|passiti]] e vini liccurosi.<ref name="sardiniamagazine">{{cita web |url=https://www.sardiniamagazine.com/viticoltura-sardegna/ |tituru=La viticoltura della Sardegna |situ web=Sardinia Magazine |data=2025-06-16 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
==== Elencu di li vini principari ====
* [[Cannonau di Sardegna]] (DOC)
* [[Carignano del Sulcis]] (DOC)
* [[Vermentino di Gallura]] (DOCG)
* [[Vermentino di Sardegna]] (DOC)
* [[Vernaccia di Oristano]] (DOC)
* [[Monica di Sardegna]] (DOC)
* [[Nuragus di Cagliari]] (DOC)
* [[Malvasia di Bosa]] (DOC)
* [[Moscato di Sorso-Sennori]] (DOC)
* [[Nasco di Cagliari]] (DOC)
=== Denominazzioni e normativa ===
In lu 2010, ra rifurma di l'Organizzazzioni Cumuna di lu Mèrcatu bitigoruru ha incorporatu li categorii DOCG, DOC e IGT in li sistemi europei [[Denominazione di Origine Protetta|DOP]] e [[Indicazione Geografica Protetta|IGP]], ma li denominazzioni naziunari pòsini cuntinuà a èssiri aduprati.<ref name="SardAgr-denom" /> Li disciplinari di produzzioni regolani li vitigni amméssi, li rendimenti massimi, li técnichi di vinificazzioni e li caratteristichi analitichi e organolèttichi di lu vinu.<ref name="CadiceDiVino">{{cita web |url=https://calicedivino.com/vini-docg-sardegna/ |tituru=Vini DOCG Sardegna: il disciplinare |situ web=Calice di Vino |data=2022-03-14 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
==== DOCG ====
* [[Vermentino di Gallura]] DOCG (ricunnoschita in lu 1996): riservata a li vini di Gaddura cun almenu lu 95% di Vermentino. Includi li tipuluggii Superiore, Frizzante e Spumante.<ref name="impetodivino" />
==== DOC (elencu) ====
* [[Alghero DOC]]
* [[Arborea DOC]]
* [[Cagliari DOC]]
* [[Campidano di Terralba DOC]]
* [[Cannonau di Sardegna DOC]]
* [[Carignano del Sulcis DOC]]
* [[Girò di Cagliari DOC]]
* [[Malvasia di Bosa DOC]]
* [[Malvasia di Cagliari DOC]]
* [[Mandrolisai DOC]]
* [[Monica di Cagliari DOC]]
* [[Monica di Sardegna DOC]]
* [[Moscato di Cagliari DOC]]
* [[Moscato di Sorso-Sennori DOC]]
* [[Nasco di Cagliari DOC]]
* [[Nuragus di Cagliari DOC]]
* [[Sardegna Semidano DOC]]
* [[Vermentino di Sardegna DOC]]
* [[Vernaccia di Oristano DOC]]
<ref name="SardAgr-DOC" />
==== IGT (elencu) ====
* Isola dei Nuraghi IGT
* Marmilla IGT
* Nurra IGT
* Ogliastra IGT
* Parteolla IGT
* Planargia IGT
* Provincia di Nuoro IGT
* Romangia IGT
* Sibiola IGT
* Tharros IGT
* Trexenta IGT
* Valle del Tirso IGT
* Valli di Porto Pino IGT
<ref name="SardAgr-IGT">{{cita web |url=https://www.sardegnaagricoltura.it/argomenti/prodottitipici/vini/igt.html |tituru=Vini IGT della Sardegna |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25}}</ref>
== Nòtte ==
<references />
nowjnnwejrvg37znpfq31c9oaimlu5o