Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.4 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Bastìa 0 885 402584 398539 2026-06-01T14:15:29Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402584 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Bastìa [[File:Citadelle Bastia.jpg|350px]] | Cumuna=Bastìa | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=capilocu di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]] | insee=2B033 | cp=20200 è 20600 | merre=Petru Savelli | latitudine=42° 42' 2" | lungitudine=9° 27' 1" | alt med=30 | alt min=0 | alt max=963 | sup ett=1 938 | sup km²=19.38 | pupulazione=44 355 | annu=2015 | densità=2.249 | nomab=Bastiacci }} '''Bastia''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u [[circundariu di Bastia|circundariu]] è di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]]. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana. L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci. [[File:VP-Bastia.jpg|thumb|350px|none|Bastia, u vechju portu]] == Geografia == [[File:Pano rade bastia.jpg|thumb|center|upright=2.4|Bastìa]] Bastia hè situata à nordu-levante di a [[Corsica]], sottu à u [[Capicorsu]]. A timperatura media hè di 15,3&nbsp;°C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu. == Storia == Nanzu à l'occupazione di a [[Corsica]] per i [[Genuva|genuvesi]], Cardu era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori. Stu picculu portu si chjamava ''Portu Cardu''. In u [[1378]] u guvernatore genuvese Leonello Lomellino decide a custruzzione d'un castellu nant'à un prumuntoriu chì supraneghja Portu Cardu, chì si chjamerà ''Castello della Bastìa''. Cusì nasce a citatella di Bastia. Dui quartieri si sviluppanu : Terra Vechja, chì currisponde tandu à Portu Cardu, oghje u Vechju Portu. È Terra Nova, chì currisponde oghje à a Citatella. Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u [[Trattatu di Versailles (1768)|Trattatu di Versailles]] di u [[1768]] a Corsica passa à a Francia è in u [[1791]] Bastia ùn hè micca più capitale: per i Francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'[[Italia]]. [[File:Bastia, Terranova è Terravechja.jpg|centro|miniatura|I quartieri di Terranova (in giallu) è Terravechja (in viulettu)]] == Merri == L'attuale merre di Bastia hè Pierre Savelli. == Demugrafia == <div class="center">'''Evoluzione di a pupulazione bastiaccia<br />(Fonte: Cassini<ref>[http://cassini.ehess.fr/cassini/fr/html/6_index.htm Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)]</ref> et [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/pages2008/pdf/dep2B.pdf Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse]</ref> - [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ffc/docs_ffc/psdc.htm INSEE : Population depuis le recensement de 1962]</ref>''' <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:750 height:400 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:55000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:5000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:500 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1793 bar:1800 text:1800 bar:1806 bar:1821 bar:1831 bar:1836 bar:1841 bar:1846 bar:1851 text:1851 bar:1856 bar:1861 bar:1866 bar:1872 bar:1876 bar:1881 bar:1886 bar:1891 bar:1896 bar:1901 text:1901 bar:1906 bar:1911 bar:1921 bar:1926 bar:1931 bar:1936 bar:1946 bar:1954 text:1954 bar:1962 bar:1968 bar:1975 bar:1982 bar:1990 bar:1999 bar:2006 bar:2007 text:2007 bar:2009 PlotData= color:barra width:15 align:left bar:1793 from:0 till: 0 bar:1800 from:0 till: 11336 bar:1806 from:0 till: 7922 bar:1821 from:0 till: 9316 bar:1831 from:0 till: 9531 bar:1836 from:0 till: 13610 bar:1841 from:0 till: 14568 bar:1846 from:0 till: 15004 bar:1851 from:0 till: 15984 bar:1856 from:0 till: 16002 bar:1861 from:0 till: 19304 bar:1866 from:0 till: 21535 bar:1872 from:0 till: 17850 bar:1876 from:0 till: 17572 bar:1881 from:0 till: 20100 bar:1886 from:0 till: 20765 bar:1891 from:0 till: 23397 bar:1896 from:0 till: 22552 bar:1901 from:0 till: 25425 bar:1906 from:0 till: 27338 bar:1911 from:0 till: 29412 bar:1921 from:0 till: 33094 bar:1926 from:0 till: 36376 bar:1931 from:0 till: 44628 bar:1936 from:0 till: 52208 bar:1946 from:0 till: 49327 bar:1954 from:0 till: 42729 bar:1962 from:0 till: 31375 bar:1968 from:0 till: 38746 bar:1975 from:0 till: 42810 bar:1982 from:0 till: 44020 bar:1990 from:0 till: 37845 bar:1999 from:0 till: 37884 bar:2006 from:0 till: 43577 bar:2007 from:0 till: 43315 bar:2009 from:0 till: 43577 </timeline> </div> == Munumenti == - [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|U Palazzu di i Guvernatori]]<br> - [[Palazzu di i Nobili Dodeci|U Palazzu di i Nobili Dodeci]]<br> - [[Catedrale Santa Maria Assunta di Bastia|A catedrale Santa Maria]]<br> - [[Santa Croce di Bastia|Santa Croce]]<br> - [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]]<br> - [[A Cuncezziò]]<br> - [[Chjesa San Ghjuvà di Bastia|San Ghjuvà]]<br> - [[Madonna di Munserrà]]<br> - [[Scalinata Rinesi-Romieu]]<br> ==Quartieri== ===[[A Citatella di Bastia|A Citatella]]=== Munumenti:<br> - [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|U Palazzu di i Guvernatori]],<br> - u Palazzu [[Palazzu di i Nobili Dodeci|Nobili Dodeci]],<br> - a [[Catedrale Santa Maria Assunta]].<br> === U Vechju Portu === Chjamatu dinù Terravechja.<br> === [[Carrughju Napuleò (Bastia)|Carrughju Napuleò]] === Munumenti:<br> - [[A Cuncezziò]],<br> - [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]],<br> - a Casa Castagnola,<br> - a Casa Cardi-Sansonetti.<br> === Carrughju Drittu === - [[San Carlu di Bastia|San Carlu]],<br> - u cunventu di i Ghjesuitti chì hè oghje u [[cullegiu Simon Vinciguerra]],<br> - a casa [[Palazzu Caraffa|Caraffa]].<br> === [[U Mercà]] === - A merrìa Vechja è a Casa Battisti,<br> - a Casa Suzzoni<br> === U Guvernamentu === - Incù l'attuale liceu Jean Nicoli, chì nanzu era l'[[Anticu Cunventu di i Missiunari lazaristi]].<br> === U Palazzi di Ghjustizia === === A Piazza d'Arme (o Piazza d'À) === === San Ghjisè === === Lupinu === === Montesoru === === A Traversa è u Carrughju Campinchi === - A Traversa hè l'attuale Boulevard Paoli, U Carrughju Campinchi.<br> === U Teatru === ===[[Piazza Santu Niculà (Bastia)|A Piazza Santu Niculà]]=== Munumenti:<br> - [[Statua di Napuleone (Bastia)|a statua di Napuleone]],<br> - u munumentu à i morti,<br> - u chjoscu à musica,<br> - e case d'Americani (Casa Roncaiolo, casa Fantauzzi),<br> === Toga === - Induv'ellu c'era l'Usina di Toga.<br> === A Stazione === === Cardu === === U Fangu === === Sant'Untò === ==Lingua== ===Toponimi=== [[File:Guido Colucci (1877-1949) Bastia-Anni 1920-incisione.jpg|thumb|200px|right|[[Guido Colucci]] ([[1877]]-[[1949]]) Bastìa ([[1920]])]] * TERRA NOVA * TERRA VECHJA * CARRUGHJU DIRITTU * U GUADÈ(LLU) * A MARINA * SANTA MARÌ(A) * SAN'GHJUVÀ(NNI) * SANTA CRÒ(CE) * CARRUGHJU SUMERÀ * MONTE SACRU * U GIARDINÈ(LLU) * SAN'GHJISÈ(PPU) * SANTA CHJARA * U FOR'LUIGI * SAN GAITANU * A TRAVERSA * PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU) * U PALAZZU DI GHJUSTÌ * TOGA * SANT'ANTÒ(NE) * A LINGUA * U MOLU * U SITU * MONSERÀ(TU) * I GHJESUÌ(TI) * SAN CARLU * U MERCATU VECHJU * U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI) * U MERCÀ(TU) * A VECHJU PÒ(RTU) * A NUNZIATA * U FANGU * FICAGHJOLA * PORTU CARDU * CARDU * CAMPU VENTOSU * L'ARINELLA * LUPINU * MONTESORU * U MACHJÒ(NE) * PIAZZA D'À(RME) * A CITADÈ(LLA) * A RICCIATA * U PIGNU * TIGHJIME * SUERTA * A RAZETA * SUBIGNA * CAPANELLE * A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU) * ROMIEUX * SANTA LUCI(a) == Omi cunnisciuti == * [[Francescu Canari]] (1613-1686) * [[Salvatore Viale]] (1787-1861) * [[Petru Lucciana]], dettu ''Vattelapesca'' (1832-1909) * [[Vincenzu di Moro Giafferi]] (Saveriu Stefanu dettu Vincenzu) (1878-1956) * [[Cesare Campinchi]] (1882-1941) * [[Cesare Vezzani]] (1888-1951) * [[Iviu Simonpaoli]], dettu [[Paoli]] (1928-) == Citazione == Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia''. * in u pruverbiu: ''Spachja borse, Bastiacci.'' * in u pruverbiu: ''Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.'' * in u pruverbiu: ''Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.'' == Referenze == <references/> * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * [http://www.bastia.fr/ U situ ufficiali] * [https://www.corsicamea.fr/bastia/bastia_intro.htm Corsica mea : Bastìa tempi fa e oghje] * [http://pesciu.ifrance.com/ Scuparta di a Corsica: Bastìa è l'ingiru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080821122855/http://pesciu.ifrance.com/ |date=2008-08-21 }} * [http://ultrasbastiacci.online.fr/ Sustenitori di u Sporting Club di Bastìa] * [http://bastia78.free.fr/ L'epupea di u SEC Bastìa in cuppa di l'UEFA 1978] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071004121310/http://bastia78.free.fr/ |date=2007-10-04 }} {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] hw43c5zxtb1vlia41wc83smiwvdfd4e Vacca 0 1227 402640 354132 2026-06-02T11:56:24Z Fausta Samaritani 15085 402640 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Vacca}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Lightmatter wild cow.jpg|200px|Vacca]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Bovinae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Bos]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''taurus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Bos taurus | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} A '''Vacca'''. [[Categoria:Fauna]] 7vl84wvo03m7uyyh1bpu094653lrf7i 402641 402640 2026-06-02T11:57:12Z Fausta Samaritani 15085 402641 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Vacca}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Lightmatter wild cow.jpg|200px|Vacca]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}} {{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Bovinae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Bos]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''taurus'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Bos taurus | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} A '''Vacca'''. [[Categoria:Bovidae]] gnnle2jlrq9f75gcma84fbh9z8pvj1a 8 d'aprile 0 1648 402611 391331 2026-06-02T07:26:42Z Fausta Samaritani 15085 /* Morti */ link 402611 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} L''''8 d'aprile''' hè u 98<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 99<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 267 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1964]] - [[Biz Markie]] (Marcel Theo Hall), cantadore americanu.<br> == Morti == - [[1977]]: [[Stefania Turkewich]], cumpusitrice, pianista è musicologa ucrainana.<br> == Celebrazioni == === Santi === A beata '''Custanzia'''. Custanzia hè nata in u 1247. A' l'età di 15 anni, in Mompellieri, a maritanu cù u rè d'Aragona, Petru u Terzu. Anu sei figlioli. Una di e figliole hè Santa Lisabetta di u Portugallu. Custanzia avia cusì bella rinomina chì Dante l'hà messa in u so "Paradisu". A chjama "a brava Custanzia". Quand'ella hè morta in Barcellona, l'8 aprile 1300, era veduva da quindeci anni è u figliolu regnante avia avutu l'investitura di a Corsica trè anni nanzu. Petru u Terzu è Custanzia avianu avutu un solu maschju chì, in u 1285, avia succedutu à u babbu cù u nome di Ghjacumu Secondu. U 4 aprile 1297, u papa Bonifaziu VIII l'avia datu a Sardegna è a Corsica. Etimolugia: da u lat. "constans" (fidu à sè stessu). Casate: Constantini, Costantini.[https://adecec.net/adecec/santi/04-aprile.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu d'aprile| 08]] 0lf7guzcm9gh77rie2qxqxo1659p5u6 10 di lugliu 0 1741 402613 395883 2026-06-02T07:31:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ fix, link 402613 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''10 di lugliu''' hè u 191esimu ghjornu (u 192esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1846]] - [[Elisabeth Förster-Nietzsche]], hè statu un membru di u Partitu Naziunale Naziu.<br> - [[1888]] - [[Giorgio de Chirico]], hè statu unpittore talianu.<br> - [[1975]]: [[Stefán Karl Stefánsson]] hè statu un attore islandesu.<br> - [[1992]] - [[Clara Luciani]], cantatrice francese.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === U Beatu '''Pacificu'''. '''Pacificu''' era un truvatore talianu curunatu, à u Campidogliu, da l'Imperatore, "Principe di i Pueti" . Si era cunvertirtu à l'età di 50 anni, sentendu predicà à San Francescu chì u mandò in Parigi per creà un cunventu. Era l'annu 1217. Sei anni dopu, vultava in Italia è ghjera fattu Visitadore di e Sore di Santa Chjara. Fù ellu chì, u primu, cantò u "Canticu di u Sole", cumpostu da San Francescu in u 1225. L'affare si passò in a cità d'Assisi, duve u vescu è u podestà eranu in bischizzu. Un ghjornu ch'elli eranu tramindui prisenti à una cirimonia, Pacificu, chì avia una bellissima voce, intona: "Ludatu sie tù, O Signore, per tutte e creature è, in particulare, pè u nostru fratellu u Sole chì ci face lume." U podestà stava à sente, mani ghjunte, prontu à pianghje. "Ludatu sie tù, o Signore, pè a nostra surella a Terra, surella è mamma, chì ci porta è ci nutrisce." E' San Francescu aghjunse: "Ludatu sie tù, o Signore, per tutti quelli chì perdonanu è mantenenu a pace, chì, da tè, Altissimu, seranu curunati." E' tandu, u vescu è u posdestà si abbraccionu. Pacificu hè mortu in Belgica versu l'annu 1230.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] r2skewylr0jwvr5o7xb78v0e6pgs5em Sari di Portivechju 0 2692 402579 376348 2026-06-01T13:40:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 402579 wikitext text/x-wiki '''Sari di Portivechju''', ò '''Sari è Sulinzara''', hè un [[cumuna|cumune]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] [[Corsica suttana|suttana]]. {{cumuna|cumuna=Sari-Sulinzara | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Pumonte]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A269]] | cp=[[20145]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[1102]] | dinsità= }} [[Image:Sari-Solenzara_-_%C3%89glise.JPG|thumb|350 px|none|Sari di Portivechju]] == Giugrafia == == Storia == == Merri == ==Da vede dinò== * [[Sari]] == Rifarenzi == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 799l5gmrq9kcsbjkcue7x0s7wzvjekt Canali 0 2984 402608 344928 2026-06-02T06:58:55Z Fausta Samaritani 15085 link 402608 wikitext text/x-wiki '''Canali''' hè un [[paesi]] chì faci partita di a cumuna di [[Pila-Canali]]. {{paese|paese=Canali | statu=[[Francia]] | regione=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | cumuna=[[Pila-Canali]] | pieve= | longitudine= | latitudine= | altitudine= | populazione= }} [[Image:Imagina benvinuta.jpg|thumb|350 px|Canali]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == == Da vede dinò == [[Stantara di u Cantonu]] [[Categoria:Paese di Corsica]] 01ji8a7wrypwszyrd03zky10deycagk Sicilia 0 4721 402597 395631 2026-06-01T21:19:07Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ link 402597 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Sicilia | nomeUfficiale=Sicilia | blasone=Coat of arms of Sicily.svg | bandera=Flag of Sicily.svg | capilocu=Palermu | linguiUfficiali=[[Lingua taliana|Talianu]], [[Lingua siciliana|Sicilianu]] | altrilingui=[[Lingua inglesa|Inglesu]] (Cummerciale e Turisticu | superficia=25.708 | pupulazioni=5.040.301 | densità=196 | pruvincie= <li>{{IT-AG}}</li> <li>{{IT-CL}}</li> <li>{{IT-CT}}</li> <li>{{IT-EN}}</li> <li>{{IT-ME}}</li> <li>{{IT-PA}}</li> <li>{{IT-RG}}</li> <li>{{IT-SR}}</li> <li>{{IT-TP}}</li> | cumune=390 | situ=http://www.regione.sicilia.it/ | carta=Sicily in Italy.svg }} [[File:Sicily-EO.JPG|thumb|left|250px|A Sicilia vista da u spaziu]] A '''Sicilia''' (o '''Cicilia''') ([[Salteriu funeticu internaziunale|IPA]]: {{IPA|[siˈʧiːlja]}}, ''Sicìlia'' in [[Lingua siciliana|sicilianu]]<ref>Scrittu ancu ''Sixilia''; in lingua siciliana antica si contra inoltri a forma ''Sichilia''.</ref>, ''Siçillja'' in [[Lingua arbëreshë|arbëreshë]], Σικελία in [[Lingua greca|grecu]]), ufficialamenti '''Regione Siciliana''', hè una [[Regione di'Italia|rigioni taliana]] [[Autonumia speciale|autonoma]] à [[statutu spiciali]] di {{formatnum:5089386}} abitanti, u capilocu essendu [[Palermu]]. U territoriu di a rigioni hè custituitu guasi cumplittamenti da l'[[Isula di Sicilia|isula umonima]], a più isula maiori di l'Italia è di u [[Isule di u mare Mediterraniu|Mediterraniu]], è ancu a [[Lista di isule per aria|45ª isula più stesa in u mondu]]. A parti rimanenti hè custituita da l'arcipelaghi di l'[[Isuli Eolii]], di l' [[Isule Egadi|Egadi]] è di l'[[Isuli Pelagii]] è da l'isuli di l'[[Isula d'Ustica]] è [[Isula di Pantelleria|Pantellaria]]. Hè a rigioni più stesa di Italia<ref>Misura chì cumprendi a superficia di l'arcipelaghi è di l'isuli minori.</ref> è u so tarritoriu hè ripartitu in [[Cumuni di a Sicilia|390 cumuni]] chi sò custituiti in novi pruvinci. Hè l'unica rigioni taliana à cumpurtà dui cità frà i deci più pupulati d'Italia: [[Palermu]] è [[Catania]]. Hè bagnata à u nordu da u [[Mar' Tirrenu]], à punenti da u [[Canali di Sicilia]], à u sudu da u [[Mari di Sicilia]], à livanti da u [[Mari Ioniu]] è à nordu-livanti da u [[strettu di Missina]] chì a sipara da a [[Calabria]]. I più antichi tracci umani in l'isula ricoddani à u 12.000 a.C. circa. Duranti l'era [[protustoria|protustorica]] si sò sviluppati i culturi ditti di [[Thapsos]], di [[Castelluccio di Cunnisciutu|Castelluccio]], di [[Stentinello]]. Populi pruvinenti da u cuntinenti talianu o da u Mediterraniu ci si stalletini dopu: trà eddi i [[Sicani]], i [[Siciliani]] è l'[[Elimi]]. L'[[VIII seculu a.C.]] vedi a Sicilia culunizata da i [[Fenici]] è da i [[Grechi]] è in i 600 anni successivi divintà campu di battaglia di i [[guerri grecu-punichi]] è [[guerre rumanu-puniche|rumanu-punichi]]. L'isula fù cusì cunquistata da i [[Ripublica rumana|Rumani]] è fù parti di l'[[Imperu rumanu|imperu]] finu à a so caduta in u [[V seculu d.C.]]. A Sicilia fù cusì terra di cunquista è, duranti l'[[Altu Medievu]], cunquistata da i [[Vandali]], da l'[[Ostrogoti]], da i [[Bizantini]], da l'[[Arabi]] è da i [[Nurmani]]. Sottu quist'ultimi nascì u [[Regnu di Sicilia]] chì durò da u 1130 à u 1816, chì fù suburdinatu dopu à l'[[Aragunesu]], à u Sacru Rumanu Imperu è, infini, à i Burboni sottu i quali si trasfurmò in [[Regnu di i Dui Sicilii]]. A Sicilia fù unita à u [[Regnu d'Italia]] in u 1860 incù un referendu, in seguitu à a [[spidizioni di i Milla]] vidata da [[Ghjaseppu Garibaldi]] duranti u [[Risurgimentu]]. In u 1946 a Sicilia, custituita in rigioni autonoma à statutu spiciali, hà di novu un parlamentu probbiu, sempri prima di a nascita di a [[Ripublica taliana]]. == Giugrafia fisica == [[File:Altimetria Sicilia.svg|thumb|Graficu incù l'altimitrìi di a Sicilia]] A [[Isula di Sicilia|Sicilia]] hè a più isula grandi di u [[mari tarraniu]]. S'affaccia à u nordu annantu à u [[mar' Tirrenu]]. À nordu-livanti hè divisa da a [[penisula taliana|penisula]] da u [[strettu di Missina]] ed hè bagnata à livanti da u [[mari Ioniu]], à sudu-punenti hè divisa da l'[[Africa]] da u [[canali di Sicilia]]. L'isula hà una forma chì ricorda apprussimativamenti quidda d'un triangulu incù i trè siguenti vertici: * [[Capu Peloro]] (o Punta di u faru) à Missina, à u vertici nordu-uriintali * [[Capu Lilibeo|Capu Boeo]] (o Lilibeo) à Marsala, à u vertici nordu-uccidintali * [[Capu Passero]] à [[Portopalo]], à u vertici sudu-uriintali. Capu Peloro, inoltri, rapprisenta l'estremità uriintali di a rigioni; l'isuli di [[Strombolicchio]], [[Isula di Pantelleria|Pantellaria]] è [[Isula di Lampedusa|Lampedusa]], inveci, rapprisentani rispittivamenti l'estremità sittintriunali, uccidintali è miridiunali. === Giulugia === [[File:Stromboli animiert 800x600.gif|thumb|left|Eruzione di u Strombuli]]A Sicilia apparteni à a placca Siciliana Iblea, chì faci parti di a [[placca africana]]<ref>[http://www.curriere.it/scenze_è_tecnulugie/12_maghju_11/placca-sicilia-furesta-martin_ecf3b14à-9b72-11è1-81bc-34fceaba092f.shtml Trà Auropa è Africa spunta a micro-placca siciliana-iblea - Curriere.it<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>, eccituatu a parti [[Sicilia orientale|nordu-uriintali]] chì apparteni à a [[placca euruasiatica]]. U muvimentu di a placca africana chì par subduzioni s'immerghji sottu à quidda euruasiatica hà ditarminatu a criazioni di i rilievi muntosi di a rigioni, è ancu a prisenza di friquenti [[sisma|attività sismichi]] tantu d'urigini tettonica ch'è vulcanica. Trà 5,96 è 5,3 milioni d'anni, duranti u [[Messinianu]] (ultima fasa di u periodu [[Miocenu]]), u Mediterraniu firmò isulatu da l'[[uceanu Atlanticu]] prubabilamenti par via d'una crescita di l'attività tettonica. Quissa purtò à a [[crisa di salinità di u Messinianu|crisa di salinità]]: u mari Tarraniu cuminciò à svapurà più lestru è a cuncintrazioni di u [[sali]] aumintò. [[Carbunati]] è [[sulfati]] funi dipusitati in grandi quantità annantu à i fundali è n'hè firmatu sempri traccia in i [[miniera|minieri]] di [[sali gemma]] è di [[ghjessu (minerali)|ghjessu]] chì si poni truvà sempri in i pruvinci d'Agrigentu, Caltanissetta è Enna<ref>Stefanu Zanoli. [http://www.villasmunta.it/oceanugrafia/Non_pubblicabili/inaridimentu_adriaticu.htm ''Quandu si inaridì u Mediterraniu''] in ''TuttuScenze'', 29 sittembre 1999.</ref>. Un finominu giulogicu particulari hè u [[vulcanesimu sidimintariu]], chì si scontra in i siti di i [[Riserva naturale integrale Macalube d'Aragona|macalubi d'Aragona]], in a pruvincia d'Agrigentu, è di i [[maccalubi di Terrapelata]], à Caltanissetta. Stu raru finominu rendi l'aria vicina torbida, di culori bianchicciu è pupulata da una seria di [[vulcani di fanga|vulcaneddi di fanga]], alti circa un metru. U finominu hè liatu à a prisenza di tarreni [[arzilla|arzillosi]] pocu cunsistenti, intercalati da liveddi d'acqua salmastra, chì stani sopra à boddi di gasu [[metanu]] sottupostu à una certa prissioni. U gasu, à traversu i discuntinuità di u terrenu, affiora in suparficia, trascinendu incun eddu sedimenti arzillosi è acqua, chì danu locu à un conu di fanga, chì a so summità hè tuttu à fattu simuli à un [[crateru vulcanicu]]. U finominu assumi un caratteru splusivu, incù spulsioni di materiali arzillosu mischiatu incèu gasu è acqua chi zirla à una certa altezza.<ref>[http://web.tiscalinet.it/legambientesicilia/riserve/riserva_naturale_macalube_di_ara.htm ''Riserva naturali Macalube d'Aragona]</ref> === Vulcani === Par via di a so pusizioni, a rigioni è l'isuli circustanti sò tocchi da un'intensa attività vulcanica. I vulcani più impurtanti sò: [[Etna]], [[Strombuli]] è [[Vulcanu (vulcanu)|Vulcanu]]. Ani a singularità d'appartena à trè tipulugii diffarenti: eruzioni di lavi basaltichi altirnendu incù periodi di calma par u prima; eruzioni cuntinui è funtani di lava, par u sicondu, chì i so carattaristichi sò stati presi com'è mudeddu tipulogicu da i scentifichi di u sittori, chì ani criatu u terminu ''tipu strumbulianu'' par disignà l'attività similari di i vulcani terrestri; infini di tipu splusivu o ''plinianu'' par u terzu, carattarizatu da longhi periodi d'apparenti calma è eruzioni viulenti. Infini si ricorda l'attività eruttiva chì in u [[seculu XIX]], in l'ariali di u canali di Sicilia oghji dinuminata bancu di Graham, hà inghjinaratu a nascita di l'effimera [[isula Ferdinandea]]. === Isuli minori === [[File:MyBlue.jpg|thumb|Una via tipica di l'[[isula di Panarea]], incù abitazioni in stilu meditarraniu]] A Sicilia hè una rigioni cumplittamenti insulari: hè custituita, più ch'è da un'isula principali, da un insemu d'[[Arcipelagu|arcipelaghi]] è d'[[Isuli di a Sicilia|isuli minori]] chì formani circa 1,11% di tutta a superficia rigiunali (circa 285,4&nbsp;km<sup>2</sup> annantu à 25.711&nbsp;km<sup>2</sup> tutali). Cumpresa l'[[isula di Sicilia]], ci sò 19 isuli abitati (33.172 abitanti in i soli isuli minori)<ref>{{cita web|url=http://www.demo.istat.it/bilmens2011gen/query1.php?lingua=ita&Pro=84&allrp=2&periodu=5&submit=Tavola|titulu=Datu Istat à u 31/08/2011|accessu=24 ghjinnaghju 2012}}</ref>. I principali gruppi d'isuli di u grandi arcipelagu di a Sicilia sò l'[[Isuli Eolie|Eolii]], l'[[Isuli Egadi|Egadi]] è i [[Isuli Pelagie|Pelagii]]; l'[[isuli di u Stagnonu]] è l'[[isuli Ciclopi]], inveci, custituiscini dui picculi arcipelaghi rispittivamenti à punenti è à livanti di l'isula siciliana, di fronti à i costi di [[Marsala]], in u [[Pruvincia di Trapani|trapanesu]], è di [[Aci Casteddu]], in u [[Pruvincia di Catania|catanesu]]. [[Ustica]] è [[Pantillaria]], in u [[mar' Tirrenu]] è in u [[canali di Sicilia]], formani dui cumuni distinti di i [[Pruvincia di Palermu|pruvinci di Palermu]] è Trapani. I centri storichi di [[Siracusa]] è [[Augusta (Italia)|Augusta]], in u [[Pruvincia di Siracusa|siracusanu]], sò situati annantu à dui isuli culligati à a terraferma. === Monti di Sicilia=== [[File:Roccasalvatesta.JPG|thumb|[[Rocca Novara]] ditta ancu Rocca Salvatesta, [[monti Peloritani]]]] A Sicilia hè una rigione per u più cullinare (per u 61,4% di u territoriu), mentre per u 24,5% hè [[muntagna|muntosa]] è per u ristante 14,1% hè [[pianura|para]] (a pianura più grande hè quella di [[piana di Catania|Catania]]). U rilievu hè variu è, mentre in a Sicilia orientale si pò ricunnosce in l'[[Appinninu sicilianu]], a cuntinuazione di l'[[Appinninu calabru]], a Sicilia cintrale è occidentale ospiteghjanu parechji massicci isulati. Si trova in e [[Madonie]] a siconda vetta più alta di l'isula: u [[pizzu Carbunara]] (1979 metri). À u [[Sicilia cintrale|centru di a Sicilia]] ci sò i [[Monti Erei]] annantu à i quali si trova, à 948 metri d'altezza, a cità d'[[Enna]]; mentre in a fascia sudu-orientale trà a pruvincia ragusana è quella siracusana si trovanu i [[monti Iblei]] di i quali a cima più alta, u [[monte Lauro]], ghjunghje à un'altezza di 986 m. À punente sorghjenu altri monti d'altezza variabile, com'è i [[monti Sicani|Sicani]], di i quali a cima più alta hè u [[monte Cammarata]] (1578 metri), è i monti chì circondanu a [[Conca d'Oru]], a pianura induve, affacciata annantu à u mare, si stende [[Palermu]], a cità chì hè u capilocu di 'ssa rigione. À livante cumparisce, visibule da u [[Strettu di Missina]], è ancu da a cima calabresa di l'[[Aspromonte]], a cima annivata di l'[[Etna]], altu 3.343 metri. Incù e so frequente eruzione, l'Etna hà cupertu u territoriu di u circondu di a so lava nera. Cuntrariamente à ciò chì si pudaria pinsà, però, a piana vicina di [[Catania]] ùn hè micca d'origine vulcanica, bensì d'origine alluviunale, essendu stata criata da i l'alluvioni traspurtati in i seculi da i fiumi Dittaino, Gornalunga è Simeto. [[File:Sicily-mountains-map-bjs.jpg|thumb|I gruppi muntosi in Sicilia.]] {|class="wikitable" |+ |- bgcolor=lightgrey ! Gruppu muntosu || Cima più alta || Altezza |- | [[Madonie]] || [[Pizzo Carbonara]] || 1.979 m |- | [[Nebrodi]] || [[Monte Soro]] || 1.847 m |- | [[Monti Sicani]] || [[Rocca Busambra]] || 1.613 m |- | [[Peloritani]] || [[Muntagna Grande]] || 1.347 m |- | [[Monti di Palermu]] || [[Monte Cuccio]] || 1.050 m |- | [[Monti Erei]] || [[Monte Altesina]] || 1.142 m |- | [[Monti di Trapani]] || [[Monte Sparagio]] || 1.110 m |- | [[Monti Iblei]] || [[Monte Lauro]] || 986 m |- |} === Fiuma è lava === [[File:Papiro-Ciane.jpg|thumb|U papiru di u fiumu Ciane]] I [[fiumu|fiuma]] siciliani sò tutti di purtata è estinsioni limitata. Quiddi di l'Appinninu à u nordu sò chjamati ''[[fiumara (idrugrafia)|fiumare]]'', è ani una natura di [[turrenti]] chi d'istati sò guasi sempri secchi. L'unichi corsi d'acqua chì t'ani diminsioni impurtanti sò l'[[Imera Miridiunali]], u più longu di l'isula, è u [[Simeto]], quiddu incù u [[bacinu idrugraficu]] u più ampiu. Sfocianu in u [[Mari Ioniu]] u [[Simeto]], l'[[Alcantara (fiumu)|Alcantara]], l'[[Agrò (turrenti)|Agrò]], u [[Ciane]] è l'[[Anapo]], in u [[Mari Tirrenu]] l'[[Imera Sittintriunali]] è u [[Torto (fiumu)|Torto]], mentri in u canali di Sicilia u [[Platani]], l'[[Imera Miridiunali]] (o Salso) è u [[Belice]]. Par ciò chì riguarda i [[lavu|lava]] naturali, eccituatu u [[Lavu Pergusa|Lavu di Pergusa]] è quiddu mezu artificiali di u [[Lavu di Lentini|Lavu Biviere di Lentini]], a Sicilia ni hè guasi priva. U lavu di Pergusa, d'urighjini paleuvulcanica, hè celebru par l'antichissimi miti è lighjendi chì u cuncernani è par a [[fauna]] è par a [[flora]] chì u circonda. Tuttu intornu ad eddu corri un [[autodromu di Pergusa|autudromu]], chì era in i tempi sediu d'un Gran'Premiu di [[formula 3000]]. U lavu hè oramai à risicu d'assiccamentu, chì ùn hà micca [[immissariu|immissarii]], par via di u custanti prilivamentu d'acqua par usu civili. A custruzzioni di [[diga|dighi]] hà criatu grandi lava artificiali, com'è u [[lavu di l'Ancipa]] è u [[lavu Pozzillo]] (u più maiò di l'isula). Da mintuvà sò dinò u [[lavu Aranciu]], u [[lavu di Piana di l'Albanesi]] è u [[lavu d'Ogliastro]]. {|class="wikitable" |+ |- bgcolor=lightgrey ! Fiumu || Lungh. || Prov. |- | [[Imera miridiunali]] || 144&nbsp;km || AG - CL - EN - PA |- | [[Simeto]] || 113&nbsp;km || CT - ME |- | [[Belice]] || 107&nbsp;km || AG - PA - TP |- | [[Dittaino (fiumu)|Dittaino]] || 105&nbsp;km || EN - CT |- | [[Platani]] || 103&nbsp;km || AG - CL - PA |- | [[Gornalunga]] || 81&nbsp;km || CT - EN - SR |- | [[Gela (fiumu)|Gela]] || 74&nbsp;km || CL - EN |- | [[Salso Cimarosa]] || 72&nbsp;km || EN |- | [[Torto (fiumu)|Torto]] || 58&nbsp;km || PA |- | [[Irminio]] || 57&nbsp;km || RG |- |} == Cultura == === Scrittori siciliani === * [[Giuseppi Tomasi di Lampedusa]] * [[Liunardu Sciascia]] * [[Gesualdo Bufalino]] * [[Giuvanni Verga]] * [[Lucio Piccolo]] * [[Luiggi Pirandellu]] * [[Eliu Vittorini]] * [[Vitalianu Brancati]] * [[Andrea Camilleri]] * [[Salvaturi Quasimodo]] === Cucina è Gastrunumìa === ''Viditi puri [[Cucina siciliana]].'' * Alici crudi a lumìa * Nvultini di pisci spata * Capunata * Parmiggiana Siciliana * Pasta chî sardi * Maccu di favi * Macchiruna à a Siciliana * Paneddi di cici * Purpetti di nannatu * Salmurigghiu * [[Arancina|Arancini]] * Piscistoccu à a Missinisi * Pizza fritta à a Siciliana * Mustazzuli Siciliani * [[Cannolu|Cannoli]] * Pasta riali * Zeppuli di risu * [[Granita]] * [[Cassata]] * Frutta Marturana * Sfinciuna di risu * Torta di mennuli * Torta di pistacchiu * Pignuccata ==Noti== <references/> === Da veda dinò === * [[Munarchi di Sicilia]] * [[Rigioni d'Italia]]. * [[Vulcanulugia]] * [[Trisceli]] * [[Siciliani (populu)]] * [[Folklori]] * [[lingua siciliana]] * [[pruverbii siciliani]] * [[Agrigentu]] * [[Caltanissetta]] * [[Catania]] * [[Enna]] * [[Messina]] * [[Palermu]] * [[Ragusa]] * [[Siracusa]] * [[Tràpani]] {{Regioni taliane}} [[Categoria:Regione taliana]] [[Categoria:Sicilia]] 23g852xgfd5aer03txb52326shf9gqr Carboniu 0 6003 402621 382949 2026-06-02T08:07:11Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402621 wikitext text/x-wiki U '''carboniu''' (simbulu '''C''') hè u 6imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 12.011 g/mol è a so [[densità]] hè 3,51 g/cm<sup>3</sup> . U carboniu hè statu scupertu in u [[inconnue]] da [[inconnu]]. == Descrizzione == == Riferimenti == - Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in [[Lingua taliana|talianu]] è in [[Lingua francese|francesu]]. == Da vede dinò == - [[Fumaticu]]<br> - [[Sustenza simplice]]<br> == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 2ffrdjfivql3tv6k6fkq02cr28dscg6 Libecciu 0 7270 402635 389022 2026-06-02T11:33:57Z Fausta Samaritani 15085 402635 wikitext text/x-wiki {{Template:Rosa di i venti}} U '''libecciu''' hè un [[ventu]] chì soffia annantu à l'[[Italia]], a [[Corsica]] è u meziornu di a [[Francia]]. U nomu "libecciu", sient'è i linguisti, saria derivatu da a parolla araba ''lebeg''. ==In Corsica== [[File:Pinus pinea JPG1.jpg|thumb|left|300px|Un pinu marittimu chjinatu da u libecciu]] U libecciu hè u ventu maestru di a Corsica. Soffia in a Corsica sana, ma hè più cumunu in u Nordu di a Corsica cà in a parti suttana. In ginirali, soffia da u [[mezupunenti]] in a parti suttana di a Corsica, è u più suventi da u punenti in [[Balagna]] o in u [[Capicorsu]]. U libecciu hè un ventu chì hè asciuttu d'istatina, ma umitu d'inguernu. U libecciu porta l'acqua annantu à a parti uccidintali di a Corsica. U [[maistrali]] dinò soffia da u [[punenti]] in [[Corsica]], ma u maistrali inghjenna una calata di i temperaturi è spanna u celi. Inveci u libecciu porta un tempu dolci. == Citazioni == Accadi chì u libecciu fussi citatu in a littaratura è a cultura corsa. Par esempiu: * in u pruverbiu: ''U libecciu lascia u tempu cum'ellu hè''. * o in a canzona ''A voce rivolta'' di i [[Muvrini]]: :''Golu ci conta'' :''L'ore candelle'' :''D'eternità'' :''Libecciu alliscia'' :''L'ore zitelle'' :''Di libertà'' == Rifarenzi == * [http://membres.lycos.fr/offthelip/vent.html] U libecciu - Le libecciu. * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104085736/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/tempu3.html |date=2005-11-04 }} U tempu ch'ellu face - Le temps qu'il fait, 1985, [[Adecec]]] ==Da vede dinù== * ''[[U lebecciu (Petru Lucciana)|U lebecciu]]'': una puesie di [[Petru Lucciana]] {{venti}} [[Categoria:Ventu]] 9yob7b6zunvo0huu2opg078v9kt86hm Perugia 0 8073 402614 397062 2026-06-02T07:33:49Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 402614 wikitext text/x-wiki {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Perughja''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="white" | [[File:Perugia-Stemma.png|100px|right|none|Perugia.]]<br /> |- | cumuna | Perugia |- |statu |Italia |- | pruvincia | Perugia |- | nome officiale | Perugia |- | codice postale | 06100 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 493 metri |- | superficia | 449 km² |- | populazione | 157.489 |- | dinsità | 352,58 ab./km² |- | nome abitanti | perugini |- |} '''Perugia''' ò '''Perughja''', hè capitale di a regione di l'[[Umbria]] è capilocu di a [[pruvincia di Perugia]]. == Descrizzione == Teni 157.489 abitanti. == Riferimenti == == Da vede dinò == - [[Funtana maiore di Perugia]]<br> - [[Arcu etruscu]]<br> - [[Stela di Perugia]]<br> == Liami == - [http://www.comune.perugia.it/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100218050951/http://www.comune.perugia.it/ |date=2010-02-18 }} U situ ufficiali.<br> {{Pruvincia di Perugia}} [[Categoria:Cumuna d'Umbria]] 82cbvar2o7bfnw9y2c9h0zzic6hpvr7 Stantara di u Cantonu 0 9855 402606 371250 2026-06-02T06:57:04Z Fausta Samaritani 15085 402606 wikitext text/x-wiki [[Image:Stantara di u Cantonu1.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Cantonu]] A '''Stantara di u Cantonu''' (''Menhir'') ( hè una [[stantara]] di [[Corsica]]. Si trova à l'isciuta di u paesi di [[Canali]], in a cumuna di [[Pila è Canali]]. == Discrizzioni == Di fatti, ci hè dui stantari chì si trovani in issu locu chì si chjama u ''Cantonu'': una chjuca è una maiori. I dui stantari sò stati trovi quì, di punta à u cimiteriu, in l'annati sissanti. [[File:Menhir mesdoum.JPG|thumb|250px|right|Menhir (''Stamtara'') Mesdoum, communa di [[Lanildut]], Finistère, Francia]] == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu). {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] [[Categoria:Archeologia]] hjhmcxw61jcsbo0qzzc45wirduqx4di 402607 402606 2026-06-02T06:57:47Z Fausta Samaritani 15085 402607 wikitext text/x-wiki [[Image:Stantara di u Cantonu1.jpg|thumb|250px|right|A stantara di u Cantonu]] A '''Stantara di u Cantonu''' (''Menhir'') ( hè una [[stantara]] di [[Corsica]]. Si trova à l'isciuta di u paesi di [[Canali]], in a cumuna di [[Pila è Canali]]. == Discrizzioni == Di fatti, ci hè dui stantari chì si trovani in issu locu chì si chjama u ''Cantonu'': una chjuca è una maiori. I dui stantari sò stati trovi quì, di punta à u cimiteriu, in l'annati sissanti. [[File:Menhir mesdoum.JPG|thumb|250px|right|Menhir (''Stamtara'') Mesdoum, communa di [[Lanildut]], Finistère, Francia]] == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu). {{Stantara di Corsica}} [[Categoria:Stantara di Corsica]] [[Categoria:Archiulugia]] 7i3lnslxaxcyyxw8tuq0by0zmi4j49y Francombat 0 10258 402616 388237 2026-06-02T07:44:23Z Fausta Samaritani 15085 402616 wikitext text/x-wiki U '''francombat''' hè un'arte marziale francese, simule à u [[jiu jitsu]]. Hè statu creatu in [[1988]] da Alain Basset e Dominique Dumolin. U francombat hè praticatu particularmente in u sud di a [[Francia]]. Ci sò scole di francombat, trà l'altru, à [[Parighji]], [[Bordeaux]] (Gironda) è [[Montpellier]]. == Discrizzioni == Ista arte marziale si basa annantu à a strategia è annantu à a cunniscenza di u corpu umanu. Durante l'allenamenti, l'istruttori sò vestiti in rossu è i studenti sò vestiti in verde. Secondu i praticanti di ista disciplina, l'efficacità in a lotta dipende da trè fattori: * a bona forma fisica, * a cunniscenza di e tecniche è di a strategia, * u bon cuntrollu di u [[stress]]. L'allenamentu di francombat si basa nantu à: * a pratica spurtiva intensiva, * l'istruzzione cumpleta di a tecnica di lotta in i limiti di a strategia chì hà l'efficacità vera cum'è l'obiettivu principale, * l'allenamentu par cuntrullà u stress, * u rispettu di a leghje. ==Da vede dinù== *[[Adriano Emperado]] *[[Arti marziali]] *[[Boxe pieds-poings]] *[[Progressive Fighting System]] *[[Pugilatu tailandese]] *[[Tangsudu]] ==Liami esterni == * (in francese) [http://www.uffrancombat.fr/index.php Unione Francese di Francombat] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070929081553/http://www.uffrancombat.fr/index.php |date=2007-09-29 }} * (in francese) [http://francombat.ales.free.fr/index.htm A pagina ufficiale di l'École Spéciale de Défense Française] Cuntene filmi incù tecniche di francombat. * (in francese) [http://www.francombat.net/ Francombat.net] * (in francese) [http://pompiers.fr/index.php?id=1004 Francombat et sapeurs-pompiers (Francombat è pumpieri)]. Un articulu di SPmag n°957 * (in francese) [http://hanakin.club.fr/francombat.htm Le francombat. L'art de la stratégie (Francombat. L'arte di a strategia)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080521113009/http://hanakin.club.fr/francombat.htm |date=2008-05-21 }} Un articulu discrittivu in Francombat. * (in francese) [http://francombatlangonais.ifrance.com/index.html U club di francombat in Langonais] * (in francese) [http://francombat.gonesse.free.fr/ A scola di autodifesa francese in Gonesse] * (in francese) [http://membres.lycos.fr/francombatdep33/ U club di arte marziale in Bordeaux] [[Categoria:Arti marziali]] flf4me7mr0v26hjhldl6xgnb24l3ctj Cinciriola 0 11507 402631 388922 2026-06-02T09:57:21Z Fausta Samaritani 15085 402631 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A cinciriola'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Avena fatua1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Avena fatua</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Poales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Poaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Avena]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Avena fatua''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Avena-fatua-20080324.JPG|250px|A cinciriola]] |----- |} A '''cinciriola''' (''[[Avena fatua]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Poaceae]] (Graminae). ==Descrizzione== A cinciriola hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 1,5 metru. E so casce sò longhe è strette, incù liguli bè sviluppati. L'infiuriscenze sò i spighi leni, purtendu fiurarelli disposti in gaspi. I granelli sò di culore brunu chjaru è sò circundati da una gutuppone duru. ==Ripartizione== A cinciriola hè urighjinaria d'Aurasia, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Europa, in Asia, in America suprana è in Australia. Prifirisce e terre ricche di nutrimenti è l'ambienti disturbati, tali i campi cultivati, i bordi di stradone è i lochi senza culture. A cinciriola hè cumuna in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Tassunumia== ''Avena fatua'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta da altri nomi, tali Avena sterilis, Avena sativa var. fatua è Avena sativa subsp. fatua. 'Ssi sinonimi sò stati imprudati in u passatu par disignà pupulazione salvatiche di u generu ''Avena'' chì si sò scappate da e culture. ==Cunsirvazione== A cinciriola hè cunsiderata cum'è una gattiva erba nucibule in numerosi paesi, chì pò fà concurrenza à e culture agricule è riduce i rindimenti. Hè capace à ripraduce si prestu è di pruduce grande quantità di granelli, ciò chì accenna a so dispersione. I metudi di lotta contru à 'ssa spezia cumprendenu l'usu d'arbicidii, a rutazione di e culture è l'aratura fonda par distrughje i granelli intanati in a terra. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Avena_fatua Avena fatua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }} annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Graminae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 8plh00u9qy4r3ltgldei2vrxy7pmot5 402632 402631 2026-06-02T09:57:55Z Fausta Samaritani 15085 /* Altri prugetti */ 402632 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A cinciriola'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Avena fatua1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Avena fatua</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Poales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Poaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Avena]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Avena fatua''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Avena-fatua-20080324.JPG|250px|A cinciriola]] |----- |} A '''cinciriola''' (''[[Avena fatua]]'') hè una pianta chì face parte di a famiglia di e [[Poaceae]] (Graminae). ==Descrizzione== A cinciriola hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 1,5 metru. E so casce sò longhe è strette, incù liguli bè sviluppati. L'infiuriscenze sò i spighi leni, purtendu fiurarelli disposti in gaspi. I granelli sò di culore brunu chjaru è sò circundati da una gutuppone duru. ==Ripartizione== A cinciriola hè urighjinaria d'Aurasia, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Europa, in Asia, in America suprana è in Australia. Prifirisce e terre ricche di nutrimenti è l'ambienti disturbati, tali i campi cultivati, i bordi di stradone è i lochi senza culture. A cinciriola hè cumuna in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Tassunumia== ''Avena fatua'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta da altri nomi, tali Avena sterilis, Avena sativa var. fatua è Avena sativa subsp. fatua. 'Ssi sinonimi sò stati imprudati in u passatu par disignà pupulazione salvatiche di u generu ''Avena'' chì si sò scappate da e culture. ==Cunsirvazione== A cinciriola hè cunsiderata cum'è una gattiva erba nucibule in numerosi paesi, chì pò fà concurrenza à e culture agricule è riduce i rindimenti. Hè capace à ripraduce si prestu è di pruduce grande quantità di granelli, ciò chì accenna a so dispersione. I metudi di lotta contru à 'ssa spezia cumprendenu l'usu d'arbicidii, a rutazione di e culture è l'aratura fonda par distrughje i granelli intanati in a terra. == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]] * Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese) * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Avena_fatua Avena fatua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }} annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] dbbke98vjqk2y307dvprb4t7aepvdmu Cile 0 14447 402587 399653 2026-06-01T16:15:19Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 402587 wikitext text/x-wiki {{Statu|nomeCompleto=Ripublica di u Cile|nomeUfficiale=República de Chile|linkBandiera=Flag of Chile.svg|paginaBandiera=|linkStemma=Coat of arms of Chile.svg|paginaStemma=|linkLocalizzazione=LocationChile.svg|motto=Por la razón o la fuerza|mottoTraduzione=Per a ragiò o a forza|lingua=[[Lingua spagnola|spagnolu]]|capitale=[[Santiago di u Cile]]|capitaleAbitanti=5.614.000|capitaleAbitantiAnno=2017|governo=[[Republica presidenziale]]|presidente=[[José Antonio Kast]]|primoMinistro=|elenco capi di stato=Presidente|elenco capi di governo=|indipendenza=da a [[Spagna]] in u [[1818]]|superficieTotale=755.276|superficieAcqua=1,07 %|popolazioneTotale=19.212.000|popolazioneDensita=25|continente=[[America di u Sudu]]|valuta=[[Peso cilenu]]|tld=.cl|telefono=+56|inno=[[Himno Nacional de Chile]]|festa=[[18 è 19 di sittembre]]}}{{c-supranu}} U '''Cile''' hè un statu di l'[[America meridiunale|America suttana]]. A capitale hè [[Santiago di u Cile|Santiago]]. A populazione di u paese hè di 19 600 000 abitanti (in 2022). Hè u più longu paese di u mondu, cù 4 200 km trà u nordu è u sudu. Ci sò parechji paisaghji è clima sfarenti trà e regioni. Ci sò due tarritorii isulani administrati da u Cile : l'isula di Pasqua è l'arcipelagu Juan Fernandez. U Cile rivindica ancu 1 250 000 km² di l'[[Antarticu]]. Cù questi tarritorii administrati o rivindicati, u Cile hè un paese "prisente" nantu à trè cuntinenti : [[America meridiunale]], [[Uceania]] è [[Antarticu]]. == Giugraffia == Trà u nordu è u sudu di u paese, ci sò 4 200 km. A larghezza di u Cile hè di 350 km (media) trà u livanti è u punenti. U Cile sparte fruntiere cù a [[Bolivia]], l'[[Argentina]] è u [[Perù]]. U paese hè isulatu da l'altri paesi di u cuntinente da a [[Andi|curdigliera di l'Andi]] à u [[Estu|livanti]], da u disertu di l'Atacama à u [[nordu]] è da l'ucenau Pacificu à u [[punenti]]. Cù l'[[Ecuador]], hè u solu paese di [[America meridiunale|Sudamerica]] chì ùn hà micca cunfini cù u [[Brasile]]. === Rilievu === [[File:Volcano Ojos del Salado (4320899968).jpg|sinistra|miniatura|Ojos del Salado]] U Cile hè un paese muntagnosu. A maiò parte di u paese hè attraversata da catene muntagnose. A [[Andi|curdigliera di l'Andi]] hè a principale catena, situata à u livanti. Ci sò parechji [[Muntagna|monti]] è [[Volcanu|vulcani]] à un altitudine di più di 6.000 metri. A curdigliera di l'Andi hè a sicunda più alta catena muntagnosa di u mondu, dopu à l'[[Himalaia]]. U più altu montu di u paese hè l’Ojos del Salado, un vulcanu situatu à u nordu. Hè ancu u più altu vulcanu attivu di a [[Terra (pianeta)|pianeta]]. Trà l'[[Andi]] è u [[Pacificu]], ci hè ancu un altra catena muntagnosa, più chjucca : a curdigliera di a Costa. Trà e due catene, ci sò dunque perechji piattoni (o piani), prupizii per a cultura di a vigna. === Terramoti === Cù a so situazione giugraffica, u Cile cunnosce rigularmeinte [[Terramotu|terramoti]]. U più importante terramotu registratu fù in u paese di Valdivia u [[22 di maghju]] [[1960]], cù una magnitude di 9,5. Fù u più viulente terramotu registratu di a storia. === Biodiversità === [[File:Bosque de araucarias, en un cerro de Icalma, Región de La Araucanía, Chile.jpg|sinistra|miniatura|Araucania, Cile]] U Cile pussede un ecosistema cù parechje spezie (piante è animali) endemiche. A biodiversità cilena hè prutetta da u restu di u mondu da barriere naturali cumè a curdigliera di l'Andi, l'uceanu Pacificu, ò ancu u disertu di l'Atacama. U sudu di u paese, cù u so clima è a so umidità, hè riccu in varietà di spezie vegetali. Ci sò ancu parechji fiumi è corsi d'acqua in 'ste regione. U nome scientificu ''chilensis'' ò ''chilense'' hè specificu à i nomi di spezie endemiche cilene. Ci hè una spezia di palma urighjinaria da u Cile, a palma cilena (''Jubaea chilensis''). Hè nativa di u centru di u paese, trà a [[Santiago di u Cile|regione metropolitana]] è a regione di [[Valparaíso|Valparaiso]]. L'Araucaria hè una spezia prisente in Cile, cù una sottuspezia endemica di u sudu di u paese, l'Araucaria cilena (''Araucaria araucana''), nativa di a regione di l'Araucania. === Clima === Ci sò parechji clima sfarenti trà e regioni di u paese. A u nordu, in u disertu di l'Atacama, u clima hè aridu è diserticu. In qualchì lochi di stu disertu, ùn hà piossu dapoi più di 80 anni. L'Atacama hè u disertu u più seccu è aridu di u mondu, ma micca u più caldu. Per via di l'altitudine di u desertu è di l'influenza marina, e timperature sò scarsaméinti superiore à 30°C à l'ombra, ma i raggii UV sò forti è priculosi. Intornu à a regione metropolitana, u clima hè mediterraniu. L'inverni sò dulce è ùmidi, l'istati caldi è secchi. In u sudu di u paese, u clima hè più frettu è ùmidu. Malgradu à a latitudine, nantu à a costa in u sudu di u paese, e timperature sò scarsameinti inferiore à -10°C. A Puerto Williams, a cità a più meridionale di u mondu, a timperatura media hè di 2°C in invernu (-1°C a notte ; 4°C u ghjornu). Cù l'altitudine, ind'a muntagna, e timperature ponu esse nigative è frette, sopratuttu à u sudu. [[File:FCAB EMD GT22CU-3 San Pedro - Ascotan.jpg|miniatura|Un trenu in u disertu di l'Atacama]] U clima cilenu hè influanzatu da u finomenu climaticu d'El Niño o di La Niña. {| class="wikitable" |+Rapportu climaticu di parechje cità di u Cile |Arica |[[Isula di Pasqua]] |[[Santiago di u Cile|Santiago]] |Valdivia |Punta Arenas |- |[[File:Climograma Arica.png|senza_cornice|108x108px]] |[[File:Climograma Isla de Pascua.png|senza_cornice|109x109px]] |[[File:Climograma Santiago.png|senza_cornice|109x109px]] |[[File:Climograma Valdivia.png|senza_cornice|109x109px]] |[[File:Climograma Punta Arenas.png|senza_cornice|110x110px]] |- |Clima diserticu |Clima subtropicale |Clima mediterraniu |Clima uceanicu |Clima subarticu |} == Dimugraffia == A populazione di u Cile hè di 19.212.000 abitanti in u 2021, incù una densità di 25 ab./km². == Storia == == Ecunumia == == Pulitica == U Cile hè una [[Republica presidenziale|ripublica presidenziale]]. L'attuale presidente di a ripublica hè [[José Antonio Kast]], elettu in u [[2026]]. U presidente hè elettu per un mandatu di 4 anni. A Custituzione attuale di u Cile hè a Custituzione di 1980, criata durante a dittatura militare d'Augusto Pinochet. Ci sò stati 6 presidenti dapoi a fine di a dittatura militare. Ci sò 16 regione in u paese. A capitale, [[Santiago di u Cile|Santiago]], hè situata in a regione metropolitana. L'[[isula di Pasqua]] hè administrata da a regione di Valparaiso. ==Da vede dinò== *[[Valparaíso]] *[[Spagnolu cilenu]] *[[Talcahuano]] *[[San Pedro de la Paz]] *[[Jorge Pedreros]] *[[Francisco Coloane]] *[[Schelatru d'Atacama]] *[[Armada de Chile]] *[[Catedral de la Santísima Concepción]] *[[Biobío]] *[[Pichilemu]] *[[Vitacura]] *[[Andalién]] *[[Chillán]] *[[Antofagasta]] *[[Pruvincia di Concepción]] *[[Sophora cassioides]] *[[Peso cilenu]] [[Categoria:Cile| ]] pe8q8w2g8uttlgjn6pyqsx1yzvvmych Platone 0 15010 402591 396383 2026-06-01T16:32:30Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */link 402591 wikitext text/x-wiki '''Platonu''' (o '''Platone''') (in grecu anticu Πλάτων, traslittaratu in Plátōn; Atena, 428 a.C./427 a.C. - Atena, 348 a.C./347 a.C.) hè statu un filosofu grecu anticu. Incù u so maestru [[Socrati]] è u so addevu [[Aristoteli]] hà postu i basi di u pinsamentu filusoficu uccidintali.<ref> A dici par asempiu u prufissori Battista Mondin: "Platonu hè filosofu di prima trinca, u filosofu par eccillenza. Senza dubbitu ancu a figura d'Aristoteli risplendi di luminosu fulgori. Ma […] nissunu altru filosofu hà influinzatu quant'è Platonu u distinu di a filusufia uccidintali. I so duttrini gnuseulogichi, mitafisichi, etichi, pulitichi, estetichi, assimilati da u cristianesimu, sò divintati eredità pirmanenti di a cultura medievali è di a cultura muderna. A figura di Platonu hè fundamintali, ghjigantesca è puliedrica. Più ch'è a storia di a filusufia interessa ancu a storia di a puisia, di a litteratura è di a lingua greca. […] A straurdinaria grandezza di Platonu hè stata ricunnisciuta in ogni tempu" (''Storia di a matafisica'', vol. I, pag. 139, E.S.D., 1998, ISBN 978-88-7094-313-9).</ref>, <ref name=Whitehead>"The safest general characterization of the European philosophical tradition is that it consists of a series of footnotes to Plato" (A. N. Whitehead, in ''Process and Reality'', p. 39, Free Press, 1979).</ref>, <ref>"A filusufia pustiriori, a noscia filusufia, ùn hè altru ch'è una cuntinuazioni, un sviluppu di a forma litteraria intrudutta da Platonu". ([[Ghjorghju Coddi]], ''A nascita di a filusufia'', Adelphi, Milanu 2011, p. 13.)</ref> == Biugrafia == [[File:Plato-raphael.jpg|thumb|upright=1.4|Platonu, ditagliu di a ''[[Scola di Atena]]'' di [[Raffaeddu]], chì l'hà ritrattu incù u voltu di [[Liunardu da Vinci]].]] Nascì à Atena, in u [[demu (storia antica)|demu]] (una suddivisioni di u territoriu di l'antica Attica) di [[Collito]], da parenti [[aristucrazia|aristucratichi]]: u babbu [[Aristone (babbu di Platone)|Aristonu]], chì si vantava d'avè trà i so antinati [[Codro]], l'ultimu lighjindariu [[rè di Atena]], l'imposi u nomu di u missiavu, veni à dì Aristocle; a mamma, [[Perittione]], sicondu [[Diogene Laerzio]], discindia da u famosu lighjislatori [[Sulonu]]<ref>"Crizia, un di i Trenta è Glauconu erani figlioli di Callescro. Glaucone era babbu di Carmide è di Perittione. Da Perittione è Aristone, nascì Platonu, sestu da Sulonu" (Diogene Laerzio, à cura di Marceddu Ghjiganti, ''Diogenes Laertius Viti di i filosofi'', Laterza, 1962, III, 1)</ref><ref>Diogene Laerzio, ''Viti'', III, 1, 1 - {{en}} una [http://classicpersuasion.org/pw/diogenes/dlplato.htm virsioni in inglesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090418070011/http://classicpersuasion.org/pw/diogenes/dlplato.htm |date=2009-04-18 }}, traduzioni di C.D.&nbsp;Yonge</ref><ref>[[Crizia]] era cucinu di Carmide è u so tutori (in Platonu, [[Carmide (dialogu)|Charm.]] 154b è 155a). Carmide era frateddu di Perittione par u quali Platonu era cucinu in prima gradu di Carmide è in sicondu gradu di Crizia. (in J. Kirchner, ''Prosopografia attica''. Vol. I)</ref> A so data di nascita hè fissata da [[Apollodoru di Atena]], in a so ''Crunulugia'', à l'uttantuttesima [[Olimpiadi]], in u settimu ghjornu di u mesi di Targellione, veni à dì à a fini di maghju di u 428&nbsp;a.C.<ref>Fonti imprudata ancu da Diogene Laerzio (III, 1-41), cfr. [http://marin.unisal.it/Sintesi%20di%20Sturiugrafia%20FA%202010.pdf Sturiugrafia filusofica antica], pag. 26 è 72.</ref> Ebbi dui frateddi, [[Adimantu (frateddu di Platonu)|Adimantu]] è [[Glauconu (frateddu di Platonu)|Glauconu]], citati in a so ''[[Ripublica (Platonu)|Ripublica]]'', è una suredda, [[Potone]], mamma di [[Speusippo]], futuru addevu è succissori, à a so morti, à a dirizzioni di l'[[Accademia di Atena]]. Fù un altru Aristone, un luttadori d'[[Argo (Grecia)|Argo]], u so maestru di [[ginnastica]], chì li deti u nomu "Platonu" à causa di a so larghezza (da u grecu πλατύς, ''platýsi'', chì significheghja "ampiu") di i spaddi, chì praticava infatti u [[pancraziu]], una spezia di lotta o [[pugilatu]]. Altri dani di u nomu un'altra dirivazioni, com'è l'ampiezza di a fronti o a maistà di u stili litterariu. [[Diogene Laerzio]], rifiriscendu si à [[Apuleiu]],<ref>''Ibid.'', ''Platonu è a so duttrina'', I, 2.</ref> l'[[Olimpiodoru]]<ref>''Ibid.'', ''Vita di Platonu'', 2, 3.</ref> è a [[Claudiu Eliano|Eliano]],<ref>''Ibid.'', ''Storia varia'', II, 30.</ref> informa ch'eddu avaria cultivatu a [[pittura]] è a [[puisia]], scrivendu [[ditirambu|ditirambi]], [[Puisia lirica|lirichi]] è [[tragedia|tragedii]], chì avariani avutu in seguitu, à tempu cù i mimi, un'impurtanza fundamintali par a scrittura di i so dialoghi. ===I viaghji è l'incontru incù Socrati=== Fraquintò l'eracliteu [[Cratilu]] è u parmenideu [[Ermogene (filosofu)|Ermogene]], ma ùn hè micca certu ch'è l'infurmazioni fussi riali chì avaria pussutu ghjustificà a so succissiva duttrina, influinzata sottu parechji aspetti da u pinsamentu di i so dui grandi pridicissori, [[Eraclitu]] è [[Parmenidi]], da eddu cunsidarati com'è l'autentichi fundatori di a [[filusufia]]. Avaria participatu à trè spidizioni militari, duranti a [[guerra di u Peloponnesu]], à [[Tanagra]], à [[Corintu]] è à [[Delio (Beozia)|Delio]], da u [[409 a.C.]] à u [[407 a.C.]], annu chì, avendu cunnisciutu à [[Socrati]], avaria distruttu tutti i so cumpusizioni puetichi par didicà si cumplittamenti à a filusufia.<ref name="biugrafia">[http://www.emsf.rai.it/biugrafii/anagrafico.asp?di=58 Biugrafia di Platonu].</ref> Fundamintali fubbi u so incontru incù Socrati chì, dopu a parintesa di u guvernu, uligarchicu è filu-[[sparta]]nu, di i [[Trenta tiranni]], chì ni facia parti u ziu di Platonu [[Crizia]], fù accusatu da u novu guvernu dimucraticu di impietà è di curruzzioni di i ghjovani è cundannatu à morti in [[399 a.C.]] Dopu a morti di u maestru saria andatu à [[Megara (Attica)|Megara]] incù altri addevi di Socrati, è dopu à [[Cirene (cità)|Cirene]], friquintendu u [[matematica|matematicu]] [[Tiadoru di Cirene (matematicu)|Tiadoru di Cirene]] è sempri in Italia, i [[Pitagora|pitagorichi]] [[Filolao]] è [[Eurito (pitagoricu)|Eurito]]. Da quì, si saria ricatu in [[Egittu]], induva i [preti|preta] l'avariani varitu da una malatia. Ma a fundatezza di a nutizia di sti viaghji hè moltu dubbia. === I primi dialoghi === A parta da [[395 a.C.]] Platonu avaria principiatu à scriva i primi dialoghi, in i quali affronta u prublemu culturali rapprisintatu da a figura di Socrati è a funzioni di i sufisti: nascini cusì, in un pussibuli ordini cronulogicu: *l'''[[Apulugia di Socrati]], ''chì eppuri ùn hè micca un dialogu; *u ''[[Critonu]]'', induva Socrati discuti a lighjittimità di i leghji; *u ''[[Ione (dialogu)|Ione]]'', induva Socrati incù u gustu di u scherzu dialugheghja nantu à u significatu di l'Arti umanu è l'Arti divinu incù un attori, u [[rapsodu]] (è un cantadori prufissiunali chì in u mondu anticu recita è canta puisii epichi d'[[Omeru]] è d'altri autori), chì intarpriteghja o hè pussidutu da a Puisia; *l'''[[Eutifrone (dialogu)|Eutifrone]]''; *u ''[[Carmide (dialogu)|Carmide]]''; *u ''[[Lachete]]''; *u ''[[Liside (dialogu)|Liside]]''; *l'''[[Alcibiade prima]]''; *l'''[[Alcibiade sicondu]]'' (sti dui attribuzioni à Platonu sò eppuri discutiti); *l'''[[Ippia maiori]]''; *l'''[[Ippia minori]]''; *u ''[[Menessenu]]''; *u ''[[Prutagora (dialogu)|Protagora]]''; *u ''[[Gorgia (dialogu)|Gorgia]]''. ===U prima viaghju à Siracusa=== Certu hè inveci ch'è Platonu, intornu à u [[388 a.C.]], dopu à avè cunnisciutu u pitagoricu [[Archita]], guvarnadori di [[Taranto]], sii statu à [[Siracusa]], guvirnata da [[Dionigi I di Siracusa|Dionigi I]], ind'eddu strinsi amicizia cù u cugnatu di u tirannu, [[Dione di Siracusa|Dione]],<ref name="biugrafia" /> chì s'intarissò incù favori à i prugrammi pulitichi di Platonu. Ma opposta fù l'attitudina di Dionigi chì custrinsi Platonu à abbandunà Siracusa par Atena; fattu sbarcà in l'isula di [[Egina (isula)|Egina]], numica di Atena, ci vinì fattu prighjuneri è resu schiavu; par so furtuna, u sucraticu [[Anniceride di Cirene]] u riscattò. Ma ancu st'episodiu, narratu incù varianti da Diogene Laerzio,<ref>D. Laerzio, ''Viti'', III, 19, 20.</ref> hè moltu dubbiosu. === A fundazioni di l'Accademia === [[File:Plato i sin akademi, av Carl Johan Wahlbom (ur Svenska Familj-Journalen).png|thumb|"Platonu in a so Accademia", disegnu di u pittori svidesu [[Johan Wilhelm Carl Wahlbom]] (1810-1858).]] In [[387 a.C.]] Platonu hè à Atena; avendu acquistatu un parcu didicatu à [[Academu]], è ci fonda una scola ch'eddu intituleghja [[Accademia platonica|Accademia]] in onori di l'eroi è a cunsacra à [[Apollu]] è à i [[Muse (mitulugia)|Musi]]. Nantu à l'asempiu oppostu à quiddu di a scola fundata da [[Isocrate]] in [[391 a.C.]] è basata nantu à l'insignamentu di a [[ritorica]], a scola di Platonu hà i so radichi in a [[scenza]] è in u metudu chì ni diriveghjau, a [[dialettica]]; par stu mutivu, l'insignamentu si svolghji à traversu dibattiti, à i quali participeghjani i stessi addevi, diretti da Platonu o da l'addevi più anziani, è ancu cunfarenzi tinuti da illustri parsunaghji di passaghju à Atena. In vinti anni, da a criazioni di l'Accademia à u [[367 a.C.]], Platonu scrivi i dialoghi in i quali si sforza di ditarminà i cundizioni chì parmettini a fundazioni di a scenza; tali sò: *u ''[[Clitofonte]]'' (eppuri d'incerta attribuzioni); *u ''[[Menone (dialogu)|Menone]]''; *u ''[[Fedonu]]''; *l'''[[Eutidemu (dialogu)|Eutidemu]]''; *u ''[[Simposiu (dialogu)|Simposiu]]''; *a ''[[Ripublica (dialogu)|Ripublica]]''; *u ''[[Cratilu (dialogu)|Cratilu]]''; *u ''[[Fedro (dialogu)|Fedro]]''. ===U sicondu viaghju à Siracusa=== In u 364 a.C., pocu prima di a ghjunta di [[Aristoteli]] in l'Accademia, Platonu hè à [[Siracusa]], invitatu da Dione chì, incù a morti di [[Dionigi I di Siuacusa|Dionigi u Vechju]] è a succissioni à u puteri di u so nipoti [[Dionigi II di Siracusa|Dionigi u Ghjovanu]], conta di pudè uparà i riformi impiditi da u pricidenti tirannu. Ma i cuntrasti incù Dionigi, chì suspetta in u ziu intinzioni di ribellioni, portani à l'esiliu di Dione: Platonu pò eppuri firmà in Siracusa com'è cunsiglieri di Dionigi è cultivà i so prugetti di trasfurmazioni istituziunali di u Statu siracusanu. In u [[365 a.C.]] Siracusa hè in guerra è Platonu torra à Atena, incù a prumissa di pudè vultà à Siracusa à a fini di a guerra incù Dione. À Atena scrivi u ''Parmenidi'', u ''Teeteto'', è u ''Sufistu''. ===U terzu viaghju in Sicilia=== In u [[361 a.C.]] Platonu compii u so terzu è ultimu viaghju in Sicilia. Ùn ci hè micca parò Dione, versu u quali Dionigi manifisteghja un'aparta ustilità; i provi di Platonu di difenda l'amicu incauseghjani a ruttura di i rapporti incù u tirannu siracusanu chì ni ghjunghji à imprighjunà u filosofu. Libaratu grazia à l'intarventu di [[Archita]], u pitagoricu [[stratega]] è [[tirannu]] di [[Taranto]], amicu di tremindù, in [[360 a.C.]] Platonu pò riparta par Atena. U stessu Platonu conta cusì quiddi avvinimenti: {{Citazione|...Pari chì Archita si sii ricata vicinu à Dionisio; parchì eiu, prima di riparta aviu unitu Archita è i Tarantini in rapporti d'uspitalità è d'amicizia incù Dionisio... È cusì incù un terzu invitu Dionisio mi mandò una trirema par parmetta u viaghju, è mandò dinò un amicu d'Archita, Archedemu, ch'eddu cunsidarava com'è u più apprizziatu da me frà quiddi di [[Cicilia]], è altri Siciliani da me cunnisciuti... Altri lettari dopu mi ghjunghjiani da parti d'Archita è di i Tarantini, chì faciani grandi lodi di u zelu filusoficu di Dionisio, è ancu avvirtiscìani chì, s'è ùn era micca andatu subitu subitu, avaria incausatu a cumpletta ruttura di quidd'amicizia ch'e aviu criatu trà eddi è Dionisio, è chì era di grandi impurtanza pulitica... Mi mettu dunqua in viaghju... incù moltu timori è incù privisioni ma mancu stampa alegru... Funi tandu molti à truvà mi; è frà l'altri, parechji sottufficiali affittati à i galeri, chì erani Atinesi, i me cuncitatini; mi fecini sapè ch'è calunnii circulavani annantu à mè frà i peltasti, è ch'è parechji minacciavani, s'eddi riisciani à coglia mi, di supprimà mi. Riflettu tandu à calchì mezu di salvezza: mandu à avvirtiscia Archita è l'altri amichi di Taranto in chì cundizioni mi trovu. È quiddi, coltu un pritestu par un'ambasciata, mandani unu d'eddi, Lamisco, incù una navi è trenta remadori. Quiddu, appena ghjuntu, intercedi par me vicinu à Dionisio, dicendu li ch'e vulia parta è altru nudda ch'è parta; Dionisio fubbi d'accunsentu è mi lasciò andà, dendu mi i mezi par u viaghju.<ref>Platonu, ''Lettara VII'', 338c-339di-340</ref>}} Duranti u viaghju Platonu sbarca à [[Olimpia]] par scuntrà par l'ultima volta Dione. Quiddu prugittava una guerra contru à Dionigi, da a quali Platonu circò in vanu di dissuada lu: in u [[357 a.C.]] riiscirà à impatruniscia si di u puteri à Siracusa ma ci sarà uccisu trè anni dopu.<ref name="vita">[http://www.parodos.it/vitadi_platone.htm Vita di Platonu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924064608/http://www.parodos.it/vitadi_platone.htm |date=2015-09-24 }}.</ref> In Atena Platonu scrissi l'ultimi opari: *u ''[[Timeu (dialogu)|Timeu]]''; *u ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]''; *u ''[[Puliticu (dialogu)|Puliticu]]''; *u ''[[Filebu]]''; *i ''[[Leghji (dialogu)|Leghji]]''. Murì in 347 a.C.<ref name="vita" /> è a vida di l'Accademia fù assunta da u nipoti [[Speusippu]]. A scola sopravvivarà finu à u [[529]] d.C., annu ind'edda fù difinitivamenti chjusa da [[Ghjustinianu I|Ghjustinianu]] dopu parechji periodi d'alterni intarruzioni di a so attività. == Opari == [[File:Plato Symposium papyrus.jpg|upright=1.4|thumb|Papiru incù frammentu manuscrittu di u ''[[Simposiu (dialogu)|Simposiu]]'' di Platonu]] Di Platonu sò parvinuti tutti i 36 opari: 34 sò dialoghi; una, l<nowiki>'</nowiki>''Apulugia di Socrati'', riporta una ricustruzzioni litterariu filusofica di l'autudifesa prununciata da Socrati davanti à i ghjudici, mentri l'ultima hè una racolta di tredici lettari. ===A supiriurità di u discorsu urali=== Platonu improda u [[dialogu]] parchì u cunsidareghja com'è l'unicu strumentu in gradu di ripurtà l'argumentu à a cuncritezza storica di un dibattitu frà parsoni è di metta in luci u carattaru di ricerca di a filusufia, elementu chjavi di u so pinsamentu. Voli inoltri metta in evidenza cù u ricorsu à u dialogu a supiriurità di u discorsu [[uralità|urali]] rispettu à u [[scrittura|scrittu]]. Certu a parola scritta hè più pricisa è meditata rispettu à l'uralità, ma mentri quista parmetti un immediatu scambiu d'upinioni nantu à u tema in discussioni quidda scritta intarrugata ùn rispondi micca.<ref>''[[Fedro (dialogu)|Fedro]]'', 275 c, induva Platonu faci dì à Socrati: "A [[scrittura]] hà una strana qualità, simili viramenti à quidda di a [[pittura]]. I prudutti di a pittura ci stani davanti com'è s'eddi vivissini; ma s'è li dumandi calcosa, tenini un maistosu silenziu. In u stessu modu si cumportani i discorsi. [...] Una volta ch'eddi sò missi par iscrittu, ogni discorsu si rivolghji à tutti, tantu à chì l'intendi ch'è à chì ùn ni faci nudda [...]; eddu da solu ùn pò micca difenda si nè aiutà si" (trad. it. di Piero Pucci, Laterza, 1998, pag. 119).</ref> In generali, si classificheghja i [[dialoghi platonichi]] in parechji gruppi. Sicondu una linia intarpritativa piuttostu datata, i primi dialoghi sariani carattirizati da a viva influenza di [[Socrati]] (prima gruppu); quiddi di a maturità in i quali avaria sviluppatu a tiuria di l'[[idei]] (sicondu gruppu); è l'ultimu periodu quandu sintì l'urgenza di difenda a so probbia cuncizzioni da l'attacchi contru à a so filusufia, mittendu in opara una prufonda autucritica di a tiuria di l'idei (terzu gruppu).<ref>Si tratta di un'intarpritazioni chì ricodda à Schleiermarcher è fatta probbia da L. Stefanini è altri studii inglesi, cfr. in prupositu L. Stefanini, ''Platonu'', 2 voll., Paduva 1932-1935.</ref> Sicondu u novu paradigma intarpritativu intruduttu da a scola di Tubinga è di Milanu, inveci, i dialoghi platonichi prisentani una cuerenza sistematica di fondu, induva a duttrina di l'idei, par quantu impurtanti, ùn custituisci più a parti fundamintali di u mondu soprasinsibili.<ref>H. Krämer par a scola di Tubinga, G. Riali par quidda di Milanu.</ref> U stili, chì imita cù fidelità a peculiarità di u dialogu sucraticu, muta nutevulamenti da un periodu à l'altru: in i periodi ghjuvanili ci sò intarventi brevi chì dani vivacità à u dibattitu; in l'ultimi, inveci, ci sò intarventi longhi, chì dani à l'opara u carattaru di un trattatu è micca di un dibattitu, trattendu si piuttostu di un dialogu di l'[[anima]] incù s'è stessa, ma senza ghjunghja mai à espona cumplittamenti a so probbia duttrina in forma di scenza assuluta. A rinuncia, com'è dighjà ind'è Socrati, à cumunicà in forma scritta u nucleu di a so probbia duttrina purtaria à pinsà ch'è non solu a scrittura, ma ancu l'uralità ùn saria micca par Platonu in gradu di trasmetta la.<ref>M. Isnardi Parente, ''Filusufia è pulitica in i Lettari di Platonu'', Napuli 1970, pp. 152-154.</ref> In generali, u prutagonistu di i dialoghi hè [[Socrati]]; sultantu in l'ultimi dialoghi quistu quì assumi una parti sicundaria, finu à scumpariscia cumplittamenti in l<nowiki>'</nowiki>''[[Epinomide]]'' è in i ''[[Leghji (dialogu)|Leghji]]''. A carattaristica di sti dialoghi hè chì u sughjettu principali chì dà u titulu à l'opara di solitu discorri moltu più ch'è l'intarlucutori à u quali si rivolghji, u quali si limiteghja solu à cunfirmà o disappruvà ciò ch'è u prutagonistu esponi. == Pinsamentu == ===Filusufia è pulitica=== Quidda chì in tarmini storichi pudemu chjamà "filusufia platonica" - vali à dì u corpus d'idei è di testi chì definiscini a tradizioni storica di u pinsamentu platonicu - hè isciuta da a riflissioni nantu à a [[pulitica]]. Com'eddu scrivi [[Alexandre Koyré]]: "tutta a vita filusofica di Platonu hè stata ditarminata da un avvinimentu eminentamenti puliticu, a cundanna à morti di [[Socrati]]". Occorri eppuri à distingua a "riflissioni nantu à a pulitica" da l'"attività pulitica". Ùn hè micca certu in st'ultima accizioni ch'è no duvimu intenda a cintralità di a pulitica in u pinsamentu di Platonu. Com'eddu scrissi, in tarda ità, in a ''[[Lettara VII]]'' di u so epistulariu, probbiu a rinuncia à a pulitica attiva marca a scelta par a filusufia, intesa parò com'è impegnu "civili".<ref>Cfr. lettara VII, 325 b - 328 c.</ref> A riflissioni nantu à a pulitica diventa, in altri paroli, riflissioni nantu à u cuncettu di [[ghjustizia]], è da a riflissioni annantu à stu cuncettu sorghji un'idea di filusufia intesa com'è prucessu di crescita di l'Omu com'è membru urganicamenti appartinenti à a ''[[polis]]''. Dipoi i primi fasi di sta riflissioni, apparisci chjaru ch'è par u filosofu atinesu risolva u prublemu di a ghjustizia significheghja affruntà u prublemu di a [[gnusiulugia|cunniscenza]]. Da quì a nicissità d'intenda a genesi di u "[[mondu di l'idei]]" com'è fruttu di un impegnu "puliticu" più glubali è prufondu. ===U prublemu Socrati=== [[File:David - The Death of Socrates.jpg|upright=1.6|thumb|"Morti di Socrati", di [[Jacques-Louis David]], (1748-1825) opara cunsirvata à u [[Metropolitan Museum of Art]] di [[New York]].]] A capacità di agiscia sicondu ghjustizia prisupponi, socraticamenti, a cunniscenza di ciò ch'eddu hè u bè.<ref>G. Granata, ''Filusufia'', vol. I, pag. 68, Alpha Test, Milanu 2001.</ref> Solu stu sapè distingui u filosofu com'è tali,<ref>''Ripublica'', VII, 534.</ref> postu ch'è à chì compii u mali a faci par ignuranza. À Atena ci era mori cunfusioni nantu à a figura di u filosofu, è in un certu sensu u stessu Socrati avia alimantatu quidda cunfusioni: prisitendu si infatti com'è quiddu chì sapia di ùn sapè, prufissava una falsa ignuranza chì nascundia una vera sapienza. Eddu si cunfundia cusì incù i sufisti, i quali pratindiani di sapè ma infatti ùn sapiani, parchì ùn cridiani micca in a virità. Par arrigulà sta cunfusioni, par Platonu era nicissariu andà più luntanu ch'è Socrati, diliniiendu incù chjarezza i criterii chì distinguini u filosofu da u sufistu: mentri u prima ricerca i principi di a virità, senza a prisunzioni di pusseda la, u sicondu si lascia vidà da l'upinioni, fendu ni l'unicu parametru validu di a cunniscenza.<ref>"A sofistica imita a filusufia in u so intaressu par l'"intreiu". Eppuri, mentri u filosofu, veni à dì u dialetticu, ùn prisumi micca di avè a scenza di tuttu, di pusseda tutti i scenzi è tutti i tecnichi, ma si pruponi di discriva i fundamenti primi di i scenzi è di i tecnichi, u sufista, inveci, pratendi di cunnoscia li tutti" (G. Movia, ''U "Sufistu" è i duttrini micca scritti di Platonu'', in ''Versu una nova imaghjina di Platonu'', pag. 233, Vita è Pinsamentu, 1991).</ref> L'altru prublemu liatu à a figura di Socrati hè a so cundanna à morti, veni à dì u fattu ch'eddu hè statu trattatu com'è un criminali puri essendu "u più ghjustu" trà l'omini.<ref>Cusì Platonu difinisci Socrati in a ''lettara VII'', 324 è.</ref> Quissa significò par Platonu duvè custatà ch'è trà filusufia è vita pulitica esistia quidd'incumpatibilità ghjà cunnisciuta da Socrati chì in l' ''Apulugia'' accenna à a guasi ineluttabilità di a so cundanna da parti di i pulitichi è rifiuta a pruposta d'andà in esiliu. U tema era cunnessu à a cunvinzioni ch'è a filusufia era inutuli. In un branu di u ''[[Gorgia (dialogu)|Gorgia]]'' u sufistu [[Callicle]], dici chì a filusufia tutti à u più pò essa praticata da i ghjovani chì, inesperti di a vita, si poni abbandunà à i discorsi vani; quandu parò un omu anzianu, com'è Socrati, perdi u so tempu à discuta di prublemi astratti, hè degnu di essa presu à bastunati.<ref>Vincenzu Cilento, ''Premissa storica à u pinsamentu anticu'', Editori Laterza, 1963, p.98</ref> === A duttrina di a cunniscenza: l'[[Idei]] === [[File:Platon-2.jpg|thumb|Platonu]] A [[gnusiulugia]] di Platonu, esposta in parechji dialoghi com'è u ''[[Menone (dialogu)|Menonu]]'', u ''[[Fedonu]]'', è u ''[[Teetetu]]'', devi cumbatta contru à l'upinioni chì susteni ch'è a ricerca di a [[cunniscenza]] hè impussibili. A tesa era stata sustinuta da l'[[eristica|eristi]], i quali basavani u so insignamentu annantu à i siguenti pruposizioni: #s'è ùn si cunnosci ciò chì si cerca, in casu mai ch'eddu fussi truvatu, ùn si ricunnusciarà micca com'è l'obiettivu da righjunghja; #s'eddu si cunnosci dighjà ciò chì si cerca, a ricerca ùn hà micca sensu. U prublemu hè suparatu da Platonu chì ammetti ch'è l'ughjettu di a ricerca hè solu parzialamenti scunnisciutu à l'omu, u quali, dopu à avè lu cuntimplatu prima di a nascita, l'hà in calchì modu "sminticatu" in u fondu di a so [[anima]]. A distinazioni di u so circà hè dunqua un sapè dighjà prisenti ma nascostu in eddu, ch'è a filusufia divarà discità incù a [[anamnesi (filusufia)|riminiscenza]] o "anamnesi" (''anàmnesisi''), cuncettu annantu à u quali Platonu fondi u cunvincimentu ch'è l'amparà hè un ricurdà. 'Ssa duttrina si riferisci à a cridenza riligiosa di a [[metempsicosi]] probbia di l'[[urfisimu]]<ref>''Dizziunariu di filusufia Treccani'' à a boci "Metempsicosi"</ref> è di u [[scola pitagorica|pitagurisimu]] sicondu u quali quandu u corpu mori l'anima, essendu [[immurtalità|immurtali]], trasmigra in un altru corpu. Platonu sviluppa 'ssu mitu fundendu lu incù l'assuntu fundamintali ch'eddi esistini l'[[Idei]] chì ani carattaristichi opposti à i cosi finumenichi: sò incurruttibili, inghjinarati, eterni è immutabili. 'Ss'Idei sò cullucati in l'[[iperuraniu]], mondu soprasensibili è chì hè parzialamenti visibuli à l'animi una volta sliati da i so corpi. L'[[Idea]], traducibili più currettamenti cù "forma",<ref>"Eppuri a traduzioni (chì in stu casu hè una traslittarazioni) ùn hè micca felici, parchì, in u linguaghju mudernu, "Idea" hà assuntu un sensu chì hè stranieri à quiddu platonicu. A traduzioni asatta di u terminu saria "forma"... No muderni par idea intindimu un cuncettu, un pinsamentu, una ripprisintazioni mintali... par Platonu... l'idea platonica ùn hè micca un impresa di raghjoni bensì un essaru, u veru essaru...a forma interiori, l'essenza di a cosa..." (In G. Riali, ''U pinsamentu anticu'', p. 120, Vita è Pinsamentu, Milanu 2001 ISBN 88-343-0700-3.)</ref> hè dunqua u veru ughjettu di a cunniscenza: ma ùn hè micca sultantu u fundamentu [[gnusiulugia|gnusiulogicu]] di a rialità, veni à dì a causa chì ci parmetti di ''[[pinsà]]'' u mondu, bensì ni custituisci ancu u fundamentu [[ontulugia|ontulogicu]], essendu u mutivu chì faci ''[[essa]]'' u mondu. L'idei rapprisentani l<nowiki>'</nowiki>''eternu Veru'', l<nowiki>'</nowiki>''eternu Bonu'' è l<nowiki>'</nowiki>''eternu Beddu'', à i quali si contrapponi a diminsioni vana è transitoria di i finomini sensibili. Una cunsiquenza di a riminiscenza hè l'[[innatisimu]] di a cunniscenza: tuttu u sapè hè dighjà prisenti, in forma latenti, in a noscia [[anima]]. À tal' prupositu i [[organi di sensu|sensi]] svolghjini quantunqua una funzioni impurtanti par Platonu, apposta ch'eddi offrini u spuntu par aiutà ci à svighjà lu. A spirienza servi parò solu da stimulu; a vera cunniscenza devi essa fundata univirsalamenti annantu à a ''[[noesi]]si'', è annantu ad edda devi essa fundata ogni tecnica particulari, chì hè inveci u locu di a ''praxisi''. L'arrori contru a quali Platonu cumbatti, rapprisintatu da a cultura [[sufista]], cunsisti in u fattu di basà a cunniscenza nantu à a [[sinsazioni]].<ref>''[[Teetetu]]''.</ref> À u cuntrariu, solu l'anima, è micca i sensi, pò cunnoscia l'aspettu "veru" d'ogni rialità. A duttrina platonica hè inoltri spessu ughjettu di misintindimentu. Di fatti, com'è Platonu stessu sughjirisci in numarosi passati, hè impussibili à ricuparà cumplittamenti a cunniscenza di u mondu di l'Idei ancu par u filosofu. A cunniscenza parfetta di quiddi hè probbia solu di i [[dei]], chì l'usservani sempri. A cunniscenza umana, in a so forma migliori, hè sempri ''filu-sofia'', veni à dì ''amori di u sapè'', inesausta ricerca di a virità. Quissa sughjirisci una frattura "sofistica" à l'internu di u pinsamentu platonicu: ancu s'è l'omu si sforza, u raghjunghjimentu di a [[virità]] assuluta hè impussibili, parchì cunfinata in u celi [[iperuraniu]] è dunqua assulutamenti incunnuscibili. A parola, chì hè u strumentu imprudatu da u filosofu dialetticu par parsuada l'animi di a virità è di l'esistenza di l'idei, ùn rispichja ch'è parzialamenti a rialità ultrasensibili, chì hè irripruducibili è micca prisintevuli. == A furtuna di Platonu == Sicondu parechji autori a filusufia platonica custituisci una tappa fundamintali di l'intreia storia di a filusufia uccidintali chì si ricunnosci indibitata ad eddu. À stu prupositu, [[Alfred North Whitehead]] hà sustinutu ch'è "tutta a storia di a filusufia uccidintali ùn hè ch'è una seria di noti di margina annantu à Platonu".<ref name=Whitehead /> === U platunisimu matematicu === U fattu ch'è Platonu, in l'ampiezza di i so intaressi etichi è matafisichi, aghji assuntu i numari è i formi giumetrichi com'è ughjetti riali hà induttu matematichi muderni à cundivida u rialisimu rilativu à a matematica è à i so ughjetti. Si tratta di u currenti chjamatu [[Platunisimu#U platunisimu matematicu|"platunistu"]] di a matematica, chì vissi aderiscia ci ancu matematichi di virsura filusofica micca platonica, com'è [[Bertrand Russell]] è [[Kurt Gödel]]. Sicondu parechji autori par quissa si devi à Platonu è à a so scola ancu u sviluppu di a [[matematica]]<ref>{{Vcite web |title=Dumenicu Massaro, ''Matematica è filusufia in Platonu'', pp.118 è sgg. |url=http://math.unipa.it/~grim/platone.pdf |accessdate=2014-09-03 |archive-date=2012-07-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120704112502/http://math.unipa.it/%7Egrim/platone.pdf }}</ref><ref>[http://www.science.unitn.it/~grecu/dida/seminarii/studianti/Danesu_Perina/rel_scritta.pdf Anghjulu Danesu, Giulia Perina, ''Platonu è l'urighjina di a matematica'' (seminariu), Università di i Studii di Trento]</ref> è a fundazioni di u pinsamentu scentificu.<ref>''Encyclopedia Britannica'', 2002</ref> == Noti == <references/> == Da veda dinò == *[[Anamnesi (filusufia)]] *[[Dialettica]] *[[Dialoghi]] *''[[Eros (filusufia)|Eros]]'' *[[Idea]] *[[Senocrati]] == Liami == *[http://www.liberliber.it/libri/p/plato/index.php Opari di Platonu in u situ LiberLiber] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/76-a-matematica-in-platone.html A matematica in Platonu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160306151147/http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-%c3%a0-atene/platone/76-a-matematica-in-platone.html |date=2016-03-06 }} *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/177-schema-u-pinseri/pinsamentu-di-platone.html Carta di u pinsamentu di Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/matiriali-annantu à-platone/447-a-linia-quadripartita-in-platone.html A linia quadripartita di a cunniscenza (diagramma)] *[http://www.donatoromano.it/interviste/54.htm U Platonu puliticu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120902064057/http://www.donatoromano.it/interviste/54.htm |date=2012-09-02 }} *[http://enricopantalone.com/AnimaPlatonuRipublica.pdf A duttrina di l'anima in ''A Ripublica'' di Platonu], articulu di Ghjuvanni Costa *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/279-u-statu-trà-lutile-è-u-desideriu.html Cunfrontu nantu à u tema di u Statu trà Platonu è Machjaveddi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160401193413/http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-%c3%a0-atene/platone/279-u-statu-tr%c3%a0-lutile-%c3%a8-u-desideriu.html |date=2016-04-01 }} *[http://www.cunniscenza.rai.it/site/it-IT/?ContentID=850&Guid=di0è858c408994cdb8db858è320è6bece Intervista di Mariu Vegetti nantu à u pinsamentu puliticu di Platonu] *[http://www.filosofiatv.org/news_files2/50_LA%20SPIRITUALITA%20COSMOCENTRICA%20DI%20PLATONE.doc A spiritualità cosmucentrica di Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/matiriali-annantu à-platone/189-lallegoria-di a-caverna.html A traduzioni di l'alleguria di a caverna] *[http://www.filusufia.rai.it/articuli/platone-a-cità-ideali/6466/default.aspx Platonu: a cità ideali nantu à u purtali RAI Filusufia] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/studii-annantu à-platone.html Selezzioni di liami di studii annantu à Platonu] *[http://www.filusufia.rai.it/articuli/platone-u-principiu-di u-bè/5496/default.aspx Platonu: u principiu di u bè, nantu à u purtali RAI Filusufia] *[http://www.liberliber.it/audiolibri/p/plato/index.htm Audiulibru di l'''Apulugia di Socrati''] [[Categoria:Filosofu]] [[Categoria:Biugrafia]] j0thhefpepegdkhm7dxodtu10e4lvyh 402592 402591 2026-06-01T16:33:07Z Fausta Samaritani 15085 /* Liami */ 402592 wikitext text/x-wiki '''Platonu''' (o '''Platone''') (in grecu anticu Πλάτων, traslittaratu in Plátōn; Atena, 428 a.C./427 a.C. - Atena, 348 a.C./347 a.C.) hè statu un filosofu grecu anticu. Incù u so maestru [[Socrati]] è u so addevu [[Aristoteli]] hà postu i basi di u pinsamentu filusoficu uccidintali.<ref> A dici par asempiu u prufissori Battista Mondin: "Platonu hè filosofu di prima trinca, u filosofu par eccillenza. Senza dubbitu ancu a figura d'Aristoteli risplendi di luminosu fulgori. Ma […] nissunu altru filosofu hà influinzatu quant'è Platonu u distinu di a filusufia uccidintali. I so duttrini gnuseulogichi, mitafisichi, etichi, pulitichi, estetichi, assimilati da u cristianesimu, sò divintati eredità pirmanenti di a cultura medievali è di a cultura muderna. A figura di Platonu hè fundamintali, ghjigantesca è puliedrica. Più ch'è a storia di a filusufia interessa ancu a storia di a puisia, di a litteratura è di a lingua greca. […] A straurdinaria grandezza di Platonu hè stata ricunnisciuta in ogni tempu" (''Storia di a matafisica'', vol. I, pag. 139, E.S.D., 1998, ISBN 978-88-7094-313-9).</ref>, <ref name=Whitehead>"The safest general characterization of the European philosophical tradition is that it consists of a series of footnotes to Plato" (A. N. Whitehead, in ''Process and Reality'', p. 39, Free Press, 1979).</ref>, <ref>"A filusufia pustiriori, a noscia filusufia, ùn hè altru ch'è una cuntinuazioni, un sviluppu di a forma litteraria intrudutta da Platonu". ([[Ghjorghju Coddi]], ''A nascita di a filusufia'', Adelphi, Milanu 2011, p. 13.)</ref> == Biugrafia == [[File:Plato-raphael.jpg|thumb|upright=1.4|Platonu, ditagliu di a ''[[Scola di Atena]]'' di [[Raffaeddu]], chì l'hà ritrattu incù u voltu di [[Liunardu da Vinci]].]] Nascì à Atena, in u [[demu (storia antica)|demu]] (una suddivisioni di u territoriu di l'antica Attica) di [[Collito]], da parenti [[aristucrazia|aristucratichi]]: u babbu [[Aristone (babbu di Platone)|Aristonu]], chì si vantava d'avè trà i so antinati [[Codro]], l'ultimu lighjindariu [[rè di Atena]], l'imposi u nomu di u missiavu, veni à dì Aristocle; a mamma, [[Perittione]], sicondu [[Diogene Laerzio]], discindia da u famosu lighjislatori [[Sulonu]]<ref>"Crizia, un di i Trenta è Glauconu erani figlioli di Callescro. Glaucone era babbu di Carmide è di Perittione. Da Perittione è Aristone, nascì Platonu, sestu da Sulonu" (Diogene Laerzio, à cura di Marceddu Ghjiganti, ''Diogenes Laertius Viti di i filosofi'', Laterza, 1962, III, 1)</ref><ref>Diogene Laerzio, ''Viti'', III, 1, 1 - {{en}} una [http://classicpersuasion.org/pw/diogenes/dlplato.htm virsioni in inglesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090418070011/http://classicpersuasion.org/pw/diogenes/dlplato.htm |date=2009-04-18 }}, traduzioni di C.D.&nbsp;Yonge</ref><ref>[[Crizia]] era cucinu di Carmide è u so tutori (in Platonu, [[Carmide (dialogu)|Charm.]] 154b è 155a). Carmide era frateddu di Perittione par u quali Platonu era cucinu in prima gradu di Carmide è in sicondu gradu di Crizia. (in J. Kirchner, ''Prosopografia attica''. Vol. I)</ref> A so data di nascita hè fissata da [[Apollodoru di Atena]], in a so ''Crunulugia'', à l'uttantuttesima [[Olimpiadi]], in u settimu ghjornu di u mesi di Targellione, veni à dì à a fini di maghju di u 428&nbsp;a.C.<ref>Fonti imprudata ancu da Diogene Laerzio (III, 1-41), cfr. [http://marin.unisal.it/Sintesi%20di%20Sturiugrafia%20FA%202010.pdf Sturiugrafia filusofica antica], pag. 26 è 72.</ref> Ebbi dui frateddi, [[Adimantu (frateddu di Platonu)|Adimantu]] è [[Glauconu (frateddu di Platonu)|Glauconu]], citati in a so ''[[Ripublica (Platonu)|Ripublica]]'', è una suredda, [[Potone]], mamma di [[Speusippo]], futuru addevu è succissori, à a so morti, à a dirizzioni di l'[[Accademia di Atena]]. Fù un altru Aristone, un luttadori d'[[Argo (Grecia)|Argo]], u so maestru di [[ginnastica]], chì li deti u nomu "Platonu" à causa di a so larghezza (da u grecu πλατύς, ''platýsi'', chì significheghja "ampiu") di i spaddi, chì praticava infatti u [[pancraziu]], una spezia di lotta o [[pugilatu]]. Altri dani di u nomu un'altra dirivazioni, com'è l'ampiezza di a fronti o a maistà di u stili litterariu. [[Diogene Laerzio]], rifiriscendu si à [[Apuleiu]],<ref>''Ibid.'', ''Platonu è a so duttrina'', I, 2.</ref> l'[[Olimpiodoru]]<ref>''Ibid.'', ''Vita di Platonu'', 2, 3.</ref> è a [[Claudiu Eliano|Eliano]],<ref>''Ibid.'', ''Storia varia'', II, 30.</ref> informa ch'eddu avaria cultivatu a [[pittura]] è a [[puisia]], scrivendu [[ditirambu|ditirambi]], [[Puisia lirica|lirichi]] è [[tragedia|tragedii]], chì avariani avutu in seguitu, à tempu cù i mimi, un'impurtanza fundamintali par a scrittura di i so dialoghi. ===I viaghji è l'incontru incù Socrati=== Fraquintò l'eracliteu [[Cratilu]] è u parmenideu [[Ermogene (filosofu)|Ermogene]], ma ùn hè micca certu ch'è l'infurmazioni fussi riali chì avaria pussutu ghjustificà a so succissiva duttrina, influinzata sottu parechji aspetti da u pinsamentu di i so dui grandi pridicissori, [[Eraclitu]] è [[Parmenidi]], da eddu cunsidarati com'è l'autentichi fundatori di a [[filusufia]]. Avaria participatu à trè spidizioni militari, duranti a [[guerra di u Peloponnesu]], à [[Tanagra]], à [[Corintu]] è à [[Delio (Beozia)|Delio]], da u [[409 a.C.]] à u [[407 a.C.]], annu chì, avendu cunnisciutu à [[Socrati]], avaria distruttu tutti i so cumpusizioni puetichi par didicà si cumplittamenti à a filusufia.<ref name="biugrafia">[http://www.emsf.rai.it/biugrafii/anagrafico.asp?di=58 Biugrafia di Platonu].</ref> Fundamintali fubbi u so incontru incù Socrati chì, dopu a parintesa di u guvernu, uligarchicu è filu-[[sparta]]nu, di i [[Trenta tiranni]], chì ni facia parti u ziu di Platonu [[Crizia]], fù accusatu da u novu guvernu dimucraticu di impietà è di curruzzioni di i ghjovani è cundannatu à morti in [[399 a.C.]] Dopu a morti di u maestru saria andatu à [[Megara (Attica)|Megara]] incù altri addevi di Socrati, è dopu à [[Cirene (cità)|Cirene]], friquintendu u [[matematica|matematicu]] [[Tiadoru di Cirene (matematicu)|Tiadoru di Cirene]] è sempri in Italia, i [[Pitagora|pitagorichi]] [[Filolao]] è [[Eurito (pitagoricu)|Eurito]]. Da quì, si saria ricatu in [[Egittu]], induva i [preti|preta] l'avariani varitu da una malatia. Ma a fundatezza di a nutizia di sti viaghji hè moltu dubbia. === I primi dialoghi === A parta da [[395 a.C.]] Platonu avaria principiatu à scriva i primi dialoghi, in i quali affronta u prublemu culturali rapprisintatu da a figura di Socrati è a funzioni di i sufisti: nascini cusì, in un pussibuli ordini cronulogicu: *l'''[[Apulugia di Socrati]], ''chì eppuri ùn hè micca un dialogu; *u ''[[Critonu]]'', induva Socrati discuti a lighjittimità di i leghji; *u ''[[Ione (dialogu)|Ione]]'', induva Socrati incù u gustu di u scherzu dialugheghja nantu à u significatu di l'Arti umanu è l'Arti divinu incù un attori, u [[rapsodu]] (è un cantadori prufissiunali chì in u mondu anticu recita è canta puisii epichi d'[[Omeru]] è d'altri autori), chì intarpriteghja o hè pussidutu da a Puisia; *l'''[[Eutifrone (dialogu)|Eutifrone]]''; *u ''[[Carmide (dialogu)|Carmide]]''; *u ''[[Lachete]]''; *u ''[[Liside (dialogu)|Liside]]''; *l'''[[Alcibiade prima]]''; *l'''[[Alcibiade sicondu]]'' (sti dui attribuzioni à Platonu sò eppuri discutiti); *l'''[[Ippia maiori]]''; *l'''[[Ippia minori]]''; *u ''[[Menessenu]]''; *u ''[[Prutagora (dialogu)|Protagora]]''; *u ''[[Gorgia (dialogu)|Gorgia]]''. ===U prima viaghju à Siracusa=== Certu hè inveci ch'è Platonu, intornu à u [[388 a.C.]], dopu à avè cunnisciutu u pitagoricu [[Archita]], guvarnadori di [[Taranto]], sii statu à [[Siracusa]], guvirnata da [[Dionigi I di Siracusa|Dionigi I]], ind'eddu strinsi amicizia cù u cugnatu di u tirannu, [[Dione di Siracusa|Dione]],<ref name="biugrafia" /> chì s'intarissò incù favori à i prugrammi pulitichi di Platonu. Ma opposta fù l'attitudina di Dionigi chì custrinsi Platonu à abbandunà Siracusa par Atena; fattu sbarcà in l'isula di [[Egina (isula)|Egina]], numica di Atena, ci vinì fattu prighjuneri è resu schiavu; par so furtuna, u sucraticu [[Anniceride di Cirene]] u riscattò. Ma ancu st'episodiu, narratu incù varianti da Diogene Laerzio,<ref>D. Laerzio, ''Viti'', III, 19, 20.</ref> hè moltu dubbiosu. === A fundazioni di l'Accademia === [[File:Plato i sin akademi, av Carl Johan Wahlbom (ur Svenska Familj-Journalen).png|thumb|"Platonu in a so Accademia", disegnu di u pittori svidesu [[Johan Wilhelm Carl Wahlbom]] (1810-1858).]] In [[387 a.C.]] Platonu hè à Atena; avendu acquistatu un parcu didicatu à [[Academu]], è ci fonda una scola ch'eddu intituleghja [[Accademia platonica|Accademia]] in onori di l'eroi è a cunsacra à [[Apollu]] è à i [[Muse (mitulugia)|Musi]]. Nantu à l'asempiu oppostu à quiddu di a scola fundata da [[Isocrate]] in [[391 a.C.]] è basata nantu à l'insignamentu di a [[ritorica]], a scola di Platonu hà i so radichi in a [[scenza]] è in u metudu chì ni diriveghjau, a [[dialettica]]; par stu mutivu, l'insignamentu si svolghji à traversu dibattiti, à i quali participeghjani i stessi addevi, diretti da Platonu o da l'addevi più anziani, è ancu cunfarenzi tinuti da illustri parsunaghji di passaghju à Atena. In vinti anni, da a criazioni di l'Accademia à u [[367 a.C.]], Platonu scrivi i dialoghi in i quali si sforza di ditarminà i cundizioni chì parmettini a fundazioni di a scenza; tali sò: *u ''[[Clitofonte]]'' (eppuri d'incerta attribuzioni); *u ''[[Menone (dialogu)|Menone]]''; *u ''[[Fedonu]]''; *l'''[[Eutidemu (dialogu)|Eutidemu]]''; *u ''[[Simposiu (dialogu)|Simposiu]]''; *a ''[[Ripublica (dialogu)|Ripublica]]''; *u ''[[Cratilu (dialogu)|Cratilu]]''; *u ''[[Fedro (dialogu)|Fedro]]''. ===U sicondu viaghju à Siracusa=== In u 364 a.C., pocu prima di a ghjunta di [[Aristoteli]] in l'Accademia, Platonu hè à [[Siracusa]], invitatu da Dione chì, incù a morti di [[Dionigi I di Siuacusa|Dionigi u Vechju]] è a succissioni à u puteri di u so nipoti [[Dionigi II di Siracusa|Dionigi u Ghjovanu]], conta di pudè uparà i riformi impiditi da u pricidenti tirannu. Ma i cuntrasti incù Dionigi, chì suspetta in u ziu intinzioni di ribellioni, portani à l'esiliu di Dione: Platonu pò eppuri firmà in Siracusa com'è cunsiglieri di Dionigi è cultivà i so prugetti di trasfurmazioni istituziunali di u Statu siracusanu. In u [[365 a.C.]] Siracusa hè in guerra è Platonu torra à Atena, incù a prumissa di pudè vultà à Siracusa à a fini di a guerra incù Dione. À Atena scrivi u ''Parmenidi'', u ''Teeteto'', è u ''Sufistu''. ===U terzu viaghju in Sicilia=== In u [[361 a.C.]] Platonu compii u so terzu è ultimu viaghju in Sicilia. Ùn ci hè micca parò Dione, versu u quali Dionigi manifisteghja un'aparta ustilità; i provi di Platonu di difenda l'amicu incauseghjani a ruttura di i rapporti incù u tirannu siracusanu chì ni ghjunghji à imprighjunà u filosofu. Libaratu grazia à l'intarventu di [[Archita]], u pitagoricu [[stratega]] è [[tirannu]] di [[Taranto]], amicu di tremindù, in [[360 a.C.]] Platonu pò riparta par Atena. U stessu Platonu conta cusì quiddi avvinimenti: {{Citazione|...Pari chì Archita si sii ricata vicinu à Dionisio; parchì eiu, prima di riparta aviu unitu Archita è i Tarantini in rapporti d'uspitalità è d'amicizia incù Dionisio... È cusì incù un terzu invitu Dionisio mi mandò una trirema par parmetta u viaghju, è mandò dinò un amicu d'Archita, Archedemu, ch'eddu cunsidarava com'è u più apprizziatu da me frà quiddi di [[Cicilia]], è altri Siciliani da me cunnisciuti... Altri lettari dopu mi ghjunghjiani da parti d'Archita è di i Tarantini, chì faciani grandi lodi di u zelu filusoficu di Dionisio, è ancu avvirtiscìani chì, s'è ùn era micca andatu subitu subitu, avaria incausatu a cumpletta ruttura di quidd'amicizia ch'e aviu criatu trà eddi è Dionisio, è chì era di grandi impurtanza pulitica... Mi mettu dunqua in viaghju... incù moltu timori è incù privisioni ma mancu stampa alegru... Funi tandu molti à truvà mi; è frà l'altri, parechji sottufficiali affittati à i galeri, chì erani Atinesi, i me cuncitatini; mi fecini sapè ch'è calunnii circulavani annantu à mè frà i peltasti, è ch'è parechji minacciavani, s'eddi riisciani à coglia mi, di supprimà mi. Riflettu tandu à calchì mezu di salvezza: mandu à avvirtiscia Archita è l'altri amichi di Taranto in chì cundizioni mi trovu. È quiddi, coltu un pritestu par un'ambasciata, mandani unu d'eddi, Lamisco, incù una navi è trenta remadori. Quiddu, appena ghjuntu, intercedi par me vicinu à Dionisio, dicendu li ch'e vulia parta è altru nudda ch'è parta; Dionisio fubbi d'accunsentu è mi lasciò andà, dendu mi i mezi par u viaghju.<ref>Platonu, ''Lettara VII'', 338c-339di-340</ref>}} Duranti u viaghju Platonu sbarca à [[Olimpia]] par scuntrà par l'ultima volta Dione. Quiddu prugittava una guerra contru à Dionigi, da a quali Platonu circò in vanu di dissuada lu: in u [[357 a.C.]] riiscirà à impatruniscia si di u puteri à Siracusa ma ci sarà uccisu trè anni dopu.<ref name="vita">[http://www.parodos.it/vitadi_platone.htm Vita di Platonu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924064608/http://www.parodos.it/vitadi_platone.htm |date=2015-09-24 }}.</ref> In Atena Platonu scrissi l'ultimi opari: *u ''[[Timeu (dialogu)|Timeu]]''; *u ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]''; *u ''[[Puliticu (dialogu)|Puliticu]]''; *u ''[[Filebu]]''; *i ''[[Leghji (dialogu)|Leghji]]''. Murì in 347 a.C.<ref name="vita" /> è a vida di l'Accademia fù assunta da u nipoti [[Speusippu]]. A scola sopravvivarà finu à u [[529]] d.C., annu ind'edda fù difinitivamenti chjusa da [[Ghjustinianu I|Ghjustinianu]] dopu parechji periodi d'alterni intarruzioni di a so attività. == Opari == [[File:Plato Symposium papyrus.jpg|upright=1.4|thumb|Papiru incù frammentu manuscrittu di u ''[[Simposiu (dialogu)|Simposiu]]'' di Platonu]] Di Platonu sò parvinuti tutti i 36 opari: 34 sò dialoghi; una, l<nowiki>'</nowiki>''Apulugia di Socrati'', riporta una ricustruzzioni litterariu filusofica di l'autudifesa prununciata da Socrati davanti à i ghjudici, mentri l'ultima hè una racolta di tredici lettari. ===A supiriurità di u discorsu urali=== Platonu improda u [[dialogu]] parchì u cunsidareghja com'è l'unicu strumentu in gradu di ripurtà l'argumentu à a cuncritezza storica di un dibattitu frà parsoni è di metta in luci u carattaru di ricerca di a filusufia, elementu chjavi di u so pinsamentu. Voli inoltri metta in evidenza cù u ricorsu à u dialogu a supiriurità di u discorsu [[uralità|urali]] rispettu à u [[scrittura|scrittu]]. Certu a parola scritta hè più pricisa è meditata rispettu à l'uralità, ma mentri quista parmetti un immediatu scambiu d'upinioni nantu à u tema in discussioni quidda scritta intarrugata ùn rispondi micca.<ref>''[[Fedro (dialogu)|Fedro]]'', 275 c, induva Platonu faci dì à Socrati: "A [[scrittura]] hà una strana qualità, simili viramenti à quidda di a [[pittura]]. I prudutti di a pittura ci stani davanti com'è s'eddi vivissini; ma s'è li dumandi calcosa, tenini un maistosu silenziu. In u stessu modu si cumportani i discorsi. [...] Una volta ch'eddi sò missi par iscrittu, ogni discorsu si rivolghji à tutti, tantu à chì l'intendi ch'è à chì ùn ni faci nudda [...]; eddu da solu ùn pò micca difenda si nè aiutà si" (trad. it. di Piero Pucci, Laterza, 1998, pag. 119).</ref> In generali, si classificheghja i [[dialoghi platonichi]] in parechji gruppi. Sicondu una linia intarpritativa piuttostu datata, i primi dialoghi sariani carattirizati da a viva influenza di [[Socrati]] (prima gruppu); quiddi di a maturità in i quali avaria sviluppatu a tiuria di l'[[idei]] (sicondu gruppu); è l'ultimu periodu quandu sintì l'urgenza di difenda a so probbia cuncizzioni da l'attacchi contru à a so filusufia, mittendu in opara una prufonda autucritica di a tiuria di l'idei (terzu gruppu).<ref>Si tratta di un'intarpritazioni chì ricodda à Schleiermarcher è fatta probbia da L. Stefanini è altri studii inglesi, cfr. in prupositu L. Stefanini, ''Platonu'', 2 voll., Paduva 1932-1935.</ref> Sicondu u novu paradigma intarpritativu intruduttu da a scola di Tubinga è di Milanu, inveci, i dialoghi platonichi prisentani una cuerenza sistematica di fondu, induva a duttrina di l'idei, par quantu impurtanti, ùn custituisci più a parti fundamintali di u mondu soprasinsibili.<ref>H. Krämer par a scola di Tubinga, G. Riali par quidda di Milanu.</ref> U stili, chì imita cù fidelità a peculiarità di u dialogu sucraticu, muta nutevulamenti da un periodu à l'altru: in i periodi ghjuvanili ci sò intarventi brevi chì dani vivacità à u dibattitu; in l'ultimi, inveci, ci sò intarventi longhi, chì dani à l'opara u carattaru di un trattatu è micca di un dibattitu, trattendu si piuttostu di un dialogu di l'[[anima]] incù s'è stessa, ma senza ghjunghja mai à espona cumplittamenti a so probbia duttrina in forma di scenza assuluta. A rinuncia, com'è dighjà ind'è Socrati, à cumunicà in forma scritta u nucleu di a so probbia duttrina purtaria à pinsà ch'è non solu a scrittura, ma ancu l'uralità ùn saria micca par Platonu in gradu di trasmetta la.<ref>M. Isnardi Parente, ''Filusufia è pulitica in i Lettari di Platonu'', Napuli 1970, pp. 152-154.</ref> In generali, u prutagonistu di i dialoghi hè [[Socrati]]; sultantu in l'ultimi dialoghi quistu quì assumi una parti sicundaria, finu à scumpariscia cumplittamenti in l<nowiki>'</nowiki>''[[Epinomide]]'' è in i ''[[Leghji (dialogu)|Leghji]]''. A carattaristica di sti dialoghi hè chì u sughjettu principali chì dà u titulu à l'opara di solitu discorri moltu più ch'è l'intarlucutori à u quali si rivolghji, u quali si limiteghja solu à cunfirmà o disappruvà ciò ch'è u prutagonistu esponi. == Pinsamentu == ===Filusufia è pulitica=== Quidda chì in tarmini storichi pudemu chjamà "filusufia platonica" - vali à dì u corpus d'idei è di testi chì definiscini a tradizioni storica di u pinsamentu platonicu - hè isciuta da a riflissioni nantu à a [[pulitica]]. Com'eddu scrivi [[Alexandre Koyré]]: "tutta a vita filusofica di Platonu hè stata ditarminata da un avvinimentu eminentamenti puliticu, a cundanna à morti di [[Socrati]]". Occorri eppuri à distingua a "riflissioni nantu à a pulitica" da l'"attività pulitica". Ùn hè micca certu in st'ultima accizioni ch'è no duvimu intenda a cintralità di a pulitica in u pinsamentu di Platonu. Com'eddu scrissi, in tarda ità, in a ''[[Lettara VII]]'' di u so epistulariu, probbiu a rinuncia à a pulitica attiva marca a scelta par a filusufia, intesa parò com'è impegnu "civili".<ref>Cfr. lettara VII, 325 b - 328 c.</ref> A riflissioni nantu à a pulitica diventa, in altri paroli, riflissioni nantu à u cuncettu di [[ghjustizia]], è da a riflissioni annantu à stu cuncettu sorghji un'idea di filusufia intesa com'è prucessu di crescita di l'Omu com'è membru urganicamenti appartinenti à a ''[[polis]]''. Dipoi i primi fasi di sta riflissioni, apparisci chjaru ch'è par u filosofu atinesu risolva u prublemu di a ghjustizia significheghja affruntà u prublemu di a [[gnusiulugia|cunniscenza]]. Da quì a nicissità d'intenda a genesi di u "[[mondu di l'idei]]" com'è fruttu di un impegnu "puliticu" più glubali è prufondu. ===U prublemu Socrati=== [[File:David - The Death of Socrates.jpg|upright=1.6|thumb|"Morti di Socrati", di [[Jacques-Louis David]], (1748-1825) opara cunsirvata à u [[Metropolitan Museum of Art]] di [[New York]].]] A capacità di agiscia sicondu ghjustizia prisupponi, socraticamenti, a cunniscenza di ciò ch'eddu hè u bè.<ref>G. Granata, ''Filusufia'', vol. I, pag. 68, Alpha Test, Milanu 2001.</ref> Solu stu sapè distingui u filosofu com'è tali,<ref>''Ripublica'', VII, 534.</ref> postu ch'è à chì compii u mali a faci par ignuranza. À Atena ci era mori cunfusioni nantu à a figura di u filosofu, è in un certu sensu u stessu Socrati avia alimantatu quidda cunfusioni: prisitendu si infatti com'è quiddu chì sapia di ùn sapè, prufissava una falsa ignuranza chì nascundia una vera sapienza. Eddu si cunfundia cusì incù i sufisti, i quali pratindiani di sapè ma infatti ùn sapiani, parchì ùn cridiani micca in a virità. Par arrigulà sta cunfusioni, par Platonu era nicissariu andà più luntanu ch'è Socrati, diliniiendu incù chjarezza i criterii chì distinguini u filosofu da u sufistu: mentri u prima ricerca i principi di a virità, senza a prisunzioni di pusseda la, u sicondu si lascia vidà da l'upinioni, fendu ni l'unicu parametru validu di a cunniscenza.<ref>"A sofistica imita a filusufia in u so intaressu par l'"intreiu". Eppuri, mentri u filosofu, veni à dì u dialetticu, ùn prisumi micca di avè a scenza di tuttu, di pusseda tutti i scenzi è tutti i tecnichi, ma si pruponi di discriva i fundamenti primi di i scenzi è di i tecnichi, u sufista, inveci, pratendi di cunnoscia li tutti" (G. Movia, ''U "Sufistu" è i duttrini micca scritti di Platonu'', in ''Versu una nova imaghjina di Platonu'', pag. 233, Vita è Pinsamentu, 1991).</ref> L'altru prublemu liatu à a figura di Socrati hè a so cundanna à morti, veni à dì u fattu ch'eddu hè statu trattatu com'è un criminali puri essendu "u più ghjustu" trà l'omini.<ref>Cusì Platonu difinisci Socrati in a ''lettara VII'', 324 è.</ref> Quissa significò par Platonu duvè custatà ch'è trà filusufia è vita pulitica esistia quidd'incumpatibilità ghjà cunnisciuta da Socrati chì in l' ''Apulugia'' accenna à a guasi ineluttabilità di a so cundanna da parti di i pulitichi è rifiuta a pruposta d'andà in esiliu. U tema era cunnessu à a cunvinzioni ch'è a filusufia era inutuli. In un branu di u ''[[Gorgia (dialogu)|Gorgia]]'' u sufistu [[Callicle]], dici chì a filusufia tutti à u più pò essa praticata da i ghjovani chì, inesperti di a vita, si poni abbandunà à i discorsi vani; quandu parò un omu anzianu, com'è Socrati, perdi u so tempu à discuta di prublemi astratti, hè degnu di essa presu à bastunati.<ref>Vincenzu Cilento, ''Premissa storica à u pinsamentu anticu'', Editori Laterza, 1963, p.98</ref> === A duttrina di a cunniscenza: l'[[Idei]] === [[File:Platon-2.jpg|thumb|Platonu]] A [[gnusiulugia]] di Platonu, esposta in parechji dialoghi com'è u ''[[Menone (dialogu)|Menonu]]'', u ''[[Fedonu]]'', è u ''[[Teetetu]]'', devi cumbatta contru à l'upinioni chì susteni ch'è a ricerca di a [[cunniscenza]] hè impussibili. A tesa era stata sustinuta da l'[[eristica|eristi]], i quali basavani u so insignamentu annantu à i siguenti pruposizioni: #s'è ùn si cunnosci ciò chì si cerca, in casu mai ch'eddu fussi truvatu, ùn si ricunnusciarà micca com'è l'obiettivu da righjunghja; #s'eddu si cunnosci dighjà ciò chì si cerca, a ricerca ùn hà micca sensu. U prublemu hè suparatu da Platonu chì ammetti ch'è l'ughjettu di a ricerca hè solu parzialamenti scunnisciutu à l'omu, u quali, dopu à avè lu cuntimplatu prima di a nascita, l'hà in calchì modu "sminticatu" in u fondu di a so [[anima]]. A distinazioni di u so circà hè dunqua un sapè dighjà prisenti ma nascostu in eddu, ch'è a filusufia divarà discità incù a [[anamnesi (filusufia)|riminiscenza]] o "anamnesi" (''anàmnesisi''), cuncettu annantu à u quali Platonu fondi u cunvincimentu ch'è l'amparà hè un ricurdà. 'Ssa duttrina si riferisci à a cridenza riligiosa di a [[metempsicosi]] probbia di l'[[urfisimu]]<ref>''Dizziunariu di filusufia Treccani'' à a boci "Metempsicosi"</ref> è di u [[scola pitagorica|pitagurisimu]] sicondu u quali quandu u corpu mori l'anima, essendu [[immurtalità|immurtali]], trasmigra in un altru corpu. Platonu sviluppa 'ssu mitu fundendu lu incù l'assuntu fundamintali ch'eddi esistini l'[[Idei]] chì ani carattaristichi opposti à i cosi finumenichi: sò incurruttibili, inghjinarati, eterni è immutabili. 'Ss'Idei sò cullucati in l'[[iperuraniu]], mondu soprasensibili è chì hè parzialamenti visibuli à l'animi una volta sliati da i so corpi. L'[[Idea]], traducibili più currettamenti cù "forma",<ref>"Eppuri a traduzioni (chì in stu casu hè una traslittarazioni) ùn hè micca felici, parchì, in u linguaghju mudernu, "Idea" hà assuntu un sensu chì hè stranieri à quiddu platonicu. A traduzioni asatta di u terminu saria "forma"... No muderni par idea intindimu un cuncettu, un pinsamentu, una ripprisintazioni mintali... par Platonu... l'idea platonica ùn hè micca un impresa di raghjoni bensì un essaru, u veru essaru...a forma interiori, l'essenza di a cosa..." (In G. Riali, ''U pinsamentu anticu'', p. 120, Vita è Pinsamentu, Milanu 2001 ISBN 88-343-0700-3.)</ref> hè dunqua u veru ughjettu di a cunniscenza: ma ùn hè micca sultantu u fundamentu [[gnusiulugia|gnusiulogicu]] di a rialità, veni à dì a causa chì ci parmetti di ''[[pinsà]]'' u mondu, bensì ni custituisci ancu u fundamentu [[ontulugia|ontulogicu]], essendu u mutivu chì faci ''[[essa]]'' u mondu. L'idei rapprisentani l<nowiki>'</nowiki>''eternu Veru'', l<nowiki>'</nowiki>''eternu Bonu'' è l<nowiki>'</nowiki>''eternu Beddu'', à i quali si contrapponi a diminsioni vana è transitoria di i finomini sensibili. Una cunsiquenza di a riminiscenza hè l'[[innatisimu]] di a cunniscenza: tuttu u sapè hè dighjà prisenti, in forma latenti, in a noscia [[anima]]. À tal' prupositu i [[organi di sensu|sensi]] svolghjini quantunqua una funzioni impurtanti par Platonu, apposta ch'eddi offrini u spuntu par aiutà ci à svighjà lu. A spirienza servi parò solu da stimulu; a vera cunniscenza devi essa fundata univirsalamenti annantu à a ''[[noesi]]si'', è annantu ad edda devi essa fundata ogni tecnica particulari, chì hè inveci u locu di a ''praxisi''. L'arrori contru a quali Platonu cumbatti, rapprisintatu da a cultura [[sufista]], cunsisti in u fattu di basà a cunniscenza nantu à a [[sinsazioni]].<ref>''[[Teetetu]]''.</ref> À u cuntrariu, solu l'anima, è micca i sensi, pò cunnoscia l'aspettu "veru" d'ogni rialità. A duttrina platonica hè inoltri spessu ughjettu di misintindimentu. Di fatti, com'è Platonu stessu sughjirisci in numarosi passati, hè impussibili à ricuparà cumplittamenti a cunniscenza di u mondu di l'Idei ancu par u filosofu. A cunniscenza parfetta di quiddi hè probbia solu di i [[dei]], chì l'usservani sempri. A cunniscenza umana, in a so forma migliori, hè sempri ''filu-sofia'', veni à dì ''amori di u sapè'', inesausta ricerca di a virità. Quissa sughjirisci una frattura "sofistica" à l'internu di u pinsamentu platonicu: ancu s'è l'omu si sforza, u raghjunghjimentu di a [[virità]] assuluta hè impussibili, parchì cunfinata in u celi [[iperuraniu]] è dunqua assulutamenti incunnuscibili. A parola, chì hè u strumentu imprudatu da u filosofu dialetticu par parsuada l'animi di a virità è di l'esistenza di l'idei, ùn rispichja ch'è parzialamenti a rialità ultrasensibili, chì hè irripruducibili è micca prisintevuli. == A furtuna di Platonu == Sicondu parechji autori a filusufia platonica custituisci una tappa fundamintali di l'intreia storia di a filusufia uccidintali chì si ricunnosci indibitata ad eddu. À stu prupositu, [[Alfred North Whitehead]] hà sustinutu ch'è "tutta a storia di a filusufia uccidintali ùn hè ch'è una seria di noti di margina annantu à Platonu".<ref name=Whitehead /> === U platunisimu matematicu === U fattu ch'è Platonu, in l'ampiezza di i so intaressi etichi è matafisichi, aghji assuntu i numari è i formi giumetrichi com'è ughjetti riali hà induttu matematichi muderni à cundivida u rialisimu rilativu à a matematica è à i so ughjetti. Si tratta di u currenti chjamatu [[Platunisimu#U platunisimu matematicu|"platunistu"]] di a matematica, chì vissi aderiscia ci ancu matematichi di virsura filusofica micca platonica, com'è [[Bertrand Russell]] è [[Kurt Gödel]]. Sicondu parechji autori par quissa si devi à Platonu è à a so scola ancu u sviluppu di a [[matematica]]<ref>{{Vcite web |title=Dumenicu Massaro, ''Matematica è filusufia in Platonu'', pp.118 è sgg. |url=http://math.unipa.it/~grim/platone.pdf |accessdate=2014-09-03 |archive-date=2012-07-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120704112502/http://math.unipa.it/%7Egrim/platone.pdf }}</ref><ref>[http://www.science.unitn.it/~grecu/dida/seminarii/studianti/Danesu_Perina/rel_scritta.pdf Anghjulu Danesu, Giulia Perina, ''Platonu è l'urighjina di a matematica'' (seminariu), Università di i Studii di Trento]</ref> è a fundazioni di u pinsamentu scentificu.<ref>''Encyclopedia Britannica'', 2002</ref> == Noti == <references/> == Da veda dinò == *[[Anamnesi (filusufia)]] *[[Dialettica]] *[[Dialoghi]] *''[[Eros (filusufia)|Eros]]'' *[[Idea]] *[[Senocrati]] == Liami == *[http://www.liberliber.it/libri/p/plato/index.php Opari di Platonu in u situ LiberLiber] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/76-a-matematica-in-platone.html A matematica in Platonu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160306151147/http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-%c3%a0-atene/platone/76-a-matematica-in-platone.html |date=2016-03-06 }} *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/177-schema-u-pinseri/pinsamentu-di-platone.html Carta di u pinsamentu di Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/matiriali-annantu à-platone/447-a-linia-quadripartita-in-platone.html A linia quadripartita di a cunniscenza (diagramma)] *[http://www.donatoromano.it/interviste/54.htm U Platonu puliticu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120902064057/http://www.donatoromano.it/interviste/54.htm |date=2012-09-02 }} *[http://enricopantalone.com/AnimaPlatonuRipublica.pdf A duttrina di l'anima in ''A Ripublica'' di Platonu], articulu di Ghjuvanni Costa *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/279-u-statu-trà-lutile-è-u-desideriu.html Cunfrontu nantu à u tema di u Statu trà Platonu è Machjaveddi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160401193413/http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-%c3%a0-atene/platone/279-u-statu-tr%c3%a0-lutile-%c3%a8-u-desideriu.html |date=2016-04-01 }} *[http://www.cunniscenza.rai.it/site/it-IT/?ContentID=850&Guid=di0è858c408994cdb8db858è320è6bece Intervista di Mariu Vegetti nantu à u pinsamentu puliticu di Platonu] *[http://www.filosofiatv.org/news_files2/50_LA%20SPIRITUALITA%20COSMOCENTRICA%20DI%20PLATONE.doc A spiritualità cosmucentrica di Platonu] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/matiriali-annantu à-platone/189-lallegoria-di a-caverna.html A traduzioni di l'alleguria di a caverna] *[http://www.filusufia.rai.it/articuli/platone-a-cità-ideali/6466/default.aspx Platonu: a cità ideali nantu à u purtali RAI Filusufia] *[http://www.ariannascuola.eu/ilfilodiarianna/it/filusufia/a-filusufia-à-atene/platone/studii-annantu à-platone.html Selezzioni di liami di studii annantu à Platonu] *[http://www.filusufia.rai.it/articuli/platone-u-principiu-di u-bè/5496/default.aspx Platonu: u principiu di u bè, nantu à u purtali RAI Filusufia] *[http://www.liberliber.it/audiolibri/p/plato/index.htm Audiulibru di l'''Apulugia di Socrati''] [[Categoria:Filosofu]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:grecu]] bddvujlr4amsi6isnc2g5w8i6uycmn3 John Tartaglia 0 16360 402599 376080 2026-06-01T21:33:15Z Fausta Samaritani 15085 402599 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jonathan Nicholas''' (''John'') '''Tartaglia''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == *[[Listinu di l'attori americani]] *[[Splash and Bubbles]] [[Categoria:Attore|Tartaglia, John]] [[Categoria:Americanu|Tartaglia, John]] [[Categoria:Biugrafia|Tartaglia, John]] dc9f70fqtw37lchhy6ozn53jo3t0qvh Categoria:Graminae 14 18221 402629 346970 2026-06-02T09:51:02Z Fausta Samaritani 15085 402629 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Poales]] 7up7gt88imyxu9p8jc76tnsqcci9105 402630 402629 2026-06-02T09:55:14Z Fausta Samaritani 15085 redirect 402630 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Categoria:Poaceae]] e2hofqdtt0857fjwwcgvadzxu2l7fyw Sustenza simplice 0 19432 402619 352349 2026-06-02T08:03:44Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 402619 wikitext text/x-wiki Una '''sustenza simplice''' hè una sustenza furmata di un solu elemente [[Chimica|chimicu]] aversamente di i [[cumpostu chimicu|cumposti chimiche]]. == Discrizzioni == Per esempiu u [[diossigenu]] (O<sub>2</sub>), cumunamente ghjamatu ossigenu, o l'[[ozonu]] (O<sub>3</sub>), sò sustenze simplice. [[Categoria:Chimica]] sk5urxgek75e2pjgh2fm3uiw0ocm4hm 402620 402619 2026-06-02T08:06:22Z Fausta Samaritani 15085 file 402620 wikitext text/x-wiki [[File:Diamond and graphite2.jpg|thumb|200px|right|Diamante è carbonio sò sustenze simplici]] Una '''sustenza simplice''' hè una sustenza furmata di un solu elemente [[Chimica|chimicu]] aversamente di i [[cumpostu chimicu|cumposti chimiche]]. == Discrizzioni == Per esempiu u [[diossigenu]] (O<sub>2</sub>), cumunamente ghjamatu ossigenu, o l'[[ozonu]] (O<sub>3</sub>), sò sustenze simplice. [[Categoria:Chimica]] c2yyiuda1oo711f1s4q53rr25zdpea3 402622 402620 2026-06-02T08:08:36Z Fausta Samaritani 15085 402622 wikitext text/x-wiki [[File:Diamond and graphite2.jpg|thumb|200px|right|Diamante è [[carboniu]] sò sustenze simplici]] Una '''sustenza simplice''' hè una sustenza furmata di un solu elemente [[Chimica|chimicu]] aversamente di i [[cumpostu chimicu|cumposti chimiche]]. == Discrizzioni == Per esempiu u [[diossigenu]] (O<sub>2</sub>), cumunamente ghjamatu ossigenu, o l'[[ozonu]] (O<sub>3</sub>), sò sustenze simplice. [[Categoria:Chimica]] 9y268cyqkupm8pn8uxt1zzn5oaqoxsd SpongeBob SquarePants 0 19754 402600 382172 2026-06-01T21:35:57Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402600 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:SpongeBob SquarePants character montage.png|thumb|250px|right|SpongeBob SquarePants]] '''''SpongeBob SquarePants''''' hè una seria di [[televisione]] d'animazione e cumedia [[Stti Uniti|america]]na, creata da [[Stephen Hillenburg]] pè [[Nickelodeon]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Televisione]] 4oej3a9lcjue2wb89h64q9yke4iofgv Saskatchewan 0 19760 402581 371941 2026-06-01T13:49:20Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 402581 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saskatchewan in Canada.svg|thumb|250px|right|Saskatchewan - Canadà]] U '''Saskatchewan''' hè una pruvincia di u [[Canadà]]. A capitale hè [[Regina (Saskatchewan)|Regina]] è a cità più grande hè [[Saskatoon]]. == Storia == == Giugrafia == Hà una superficia di 651.900 km². == Monumenti == == Demugrafia == Tene una populazzione di 1.033.381 abitanti (2011). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] 20vr2qctbmucowdoy0r51heycafn13m 402582 402581 2026-06-01T13:53:29Z Fausta Samaritani 15085 file 402582 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:H.D. McPhail Park in North Battleford.jpg|thumb|250px|right|Parcu in North Battleford]] [[File:Saskatchewan in Canada.svg|thumb|200px|right|Saskatchewan - Canadà]] U '''Saskatchewan''' hè una pruvincia di u [[Canadà]]. A capitale hè [[Regina (Saskatchewan)|Regina]] è a cità più grande hè [[Saskatoon]]. == Storia == == Giugrafia == Hà una superficia di 651.900 km². == Monumenti == == Demugrafia == Tene una populazzione di 1.033.381 abitanti (2011). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di u Canadà]] 06avloff2phkn4e1ta4kbud52bd2tfj Siciliani (populu) 0 20061 402596 357715 2026-06-01T21:18:14Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402596 wikitext text/x-wiki [[File:Sicily prehellenic topographic map.svg|thumb|250px|right|Siciliani in epoca preellenica]] I '''siciliani''' sò u [[populu]] chi campa inde l'isula di [[Sicilia]], [[regione]] [[Italia|taliana]] à statutu speciale. A denuminazione esatta hè "Regione Siciliana". == Discrizzioni == [[categoria:Sicilia]] 1tm8rbxvpmk0qkksz1y4yztu8k15iug Strittone di Gibilterra 0 20213 402588 382225 2026-06-01T16:19:04Z Fausta Samaritani 15085 /* Articuli cunnessi */ 402588 wikitext text/x-wiki [[File:STS059-238-074 Strait of Gibraltar.jpg|thumb|250px|U strittone di Gibilterra vistu da satellitu]] U '''strittone di Gibilterra''' (o '''strittonu di Ghjibilterra''') hè situatu à u [[sudu (puntu cardinale)|sudu]] di a [[Spagna]], à u [[nordu]] di u [[Maroccu]], à [[livante]] di l'[[oceanu Atlanticu]], à [[punente]] di u [[mare Terraniu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè u solu passaghju marittimu trà l'oceanu Atlanticu è u mare Terraniu. Hè largu 14 km è prufondu circa 1000 m. U strittone hè cunsideratu cum'è fendu parte di l'acque internaziunale. In [[Antichità]] 'ssu strittone era chjamatu " e [[culonne d'Erculu]] ", ma deve u so nome di Gibilterra à una difurmazione di a parola araba ''[[wikt:djebel|djebel]] Tarik'' chì significheghja " muntagna di Tarik ", quest'ultimu essendu u nome di u generale [[musulmanu]] [[Tariq ibn Ziyad]], chì, d'aprile 711, francò u strittone per cunquistà a [[penisula Iberica]]. == Geugrafia == [[File:Bucht_%26_Stra%C3%9Fe_von_Gibraltar.jpg|thumb|left|250px|Un battellu entrendu in a mare Terraniu da u strittone di Gibilterra.]] L'[[Organisazione idrugrafica internaziunale]] (OHI) ditermineghja e limite di u strittone di Gibilterra in u seguente modu: * À punente : una linia cunghjunghjendu u [[capu di Trafalgar]] à u [[capu Spartel]] . * À livante : una linia cunghjunghjendu a [[Punta d'Europa]] à a [[Punta Almina]]. U [[Scogliu di Gibilterra|Scogliu]] è a cità di [[Gibilterra]], chì danu u so nome à u strittone, si trovanu annantu à una penisula assai stretta, annantu à a sponda [[europea]], à l'intrata hè u strittone. À punente, u strittone sbocca in u [[golfu di Cadice]], chì s'apre largamente annantu à l'Atlanticu. À livante, à l'incuntrariu, a [[cala di Gibilterra]] (o d'[[Algesiras]]) hè bella più chjusa, larga appena 8 km per una lunghezza di 10 km. E [[placche tettoniche]] europea è [[Africa|africana]] ci s'avvicinanu à u ritmu di un centimu à l'annu. S'è l'omu ùn si ne incaricheghja micca nanzu, 'ssa porta d'intrata di i cagnacci - grandi bianchi in particulare - in l'acque mediterranie ùn serà dunque chjusa naturalmente ch'è da quì à più di un milione d'anni. U mare Terraniu essendu un mare guasi chjusu, chì subisce un'[[evapurazione]] impurtante, u [[Currente marinu|currente]] maestru in u strittone và da l'Atlanticu ver' di u mare Terraniu in superficia, ma esiste in pirmanenza un currente inversu più debule in [[prufundità]], addistrendu ver' di u punente l'acque mediterranie più dense chì sò più salati. 'Ssi currenti marini opposti ci si scontranu viulentamente, rindendu a [[Navigazione marittima|navigazione]] priculosa. A limita trà l'acque di l'Atlanticu è di a mare Terraniu (in termini di [[timperatura]] è di [[salinità]] in particulare) si situeghja luntanu ver' di u livante, guasi tutta a cala d'Algesiras hè atlantica di 'ssu puntu di vista. Annantu à u pianu idrugraficu, u strittone di Gibilterra hè delimitatu in l'oceanu Atlanticu da una linia dritta cullighendu u [[capu Trafalgar]], in iSpagna, à u [[capu Spartel]], o Ras Spartel, in u Maroccu (45 km) ; è in u mare Terraniu, da una linia retta cullighendu a [[Punta d'Europa]], à Gibilterra, à u nordu, è a [[Punta Almina]], à [[Ceuta]], à u sudu (24 km). U strittone hè in teuria spartutu trà l'acque territuriale di i Stati riverani, a Spagna, u Maroccu è u [[Regnu Unitu]], ma hè difatti sottumessu à un rigimu ghjuridicu particulare, chì ne face una via internaziunale<ref>Jean-René Vanney, Loïc Ménanteau, ''Geugrafia di u golfu ibero-maruccanu'', Casa di Velázquez, 2004, p. 41.</ref>. A so larghezza hè di 14.4 km in a so parte a più stretta trà [[Punta d'Oliveros]] (Spagna) è [[Point Cere]] (Maroccu). == Leghe estu-punente == [[File:Detroit Gibraltar 2007.jpg|thumb|250px|left|L'Europa (à manca) è l'Africa (à dritta)]] [[Image:Strait of Gibraltar by Piri Reis.jpg|thumb|250px|A carta storica di u Strittone di Gibilterra da [[Piri Reis]]]] U strittone hè a siconda via marittima a più usata daretu a [[Manica (mare)|Manica]]. Hè francatu annualmente da circa 100000 nave. A so pusizione hà un'assai grande impurtanza strategica almenu dapoi a fine di u [[Medievu]], un cummerciu da u mare s'hè stabilitu trà l'[[Europa di u Nordu]] è l'[[Italia]]. A cità di Gibilterra hè una culonia di u [[Regnu Unitu]] dapoi u [[trattatu d'Utrecht]], in u [[1713]], ciò chì hà permessu à a flotta britannica di sviluppà a so supremazia navale in u mare Terraniu à parte si da u XIXu seculu. U strittone hè diventatu ancu più strategicu à u mumentu di u traforu di u [[canale di Suez]] in u [[1869]]. Dipoi tandu, permette u passaghju di l'Atlanticu non solu ver' di u mare Terraniu, ma dinù ver' di l'[[oceanu Indianu]], evitendu a longa strada di u [[capu di Bona Speranza]]. A cità di Gibilterra hè dunque à longu stata una basa navale britannica, ma hè statu assai ridutta dapoi a fine di a [[guerra freta]]. Però, ferma dinù oghje una basa impurtante per l'[[OTAN]]. Da u so latu, a Spagna pussede a cità di [[Ceuta]], annantu à a sponda maruccana di u strittone. Cunquistata in u [[1415]] da u [[Portugallu]], hè passata à a Spagna sottu à u regnu di [[Filippu II di Spagna|Filippu II]], quandu ellu fubbe rè di i dui paesi. Gibilterra hè rivendicata da a Spagna è Ceuta da u Maroccu. A [[navigazione marittima]] in u strittone hè rigulata da un [[dispusitivu di siparazione di u trafficu]]. == Leghe nordu-sudu == U strittone spicca dinù l'[[Europa]] da l'[[Africa]]. E [[nave à grande velucità]] è i Ferry classichi assicureghjanu a lega per u trasportu di i passageri è di i veiculi. Hè un puntu di passaghju di l'immigrazione clandestina ver' di l'Europa, soprattuttu dapoi chì a crescita di a Spagna in u corsu di l'[[anni 1980]] ne hà fattu una destinazione di l'immigrazione. L'immigrazione pò fà si per via di [[Ceuta]], inchjuva europea in Africa. A Spagna hà assai assai rinfurzatu a fruntiera à parte si da u [[1999]]<ref>http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?id=605.</ref>. L'immigrazione si face dinù per via di a travirsata di u strittone, qualchì volta annantu à l'imbarcazione di furtuna (dinuminata ''patera''), incausendu numerosi morti. U cifru face l'ogettu di una pulemica : hè d'almenu parechje dicine à l'annu, ma certi parlanu di migliaie. A situazione hè simile annantu à altri dui strittoni dendu accessu à l'Europa Occidentale, u [[strittone di Sicilia]], trà a [[Tunisia]] è a [[Sicilia]], è u [[canale d'Otrante]] à l'intrata di u [[mare adriaticu]], trà l'[[Albania]] è l'[[Italia]]. U traforu o a custruzzione di un ligame fissu hè un'idea récurrente dapoi u principiu di l'[[anni 1980]]. Un accordu trà a [[Spagna]] è u [[Maroccu]] hè statu firmatu u 12 di dicembre 2003 per un studiu annantu à a custruzzione di un tunnellu ferruviariu sottu à u strittone. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Andalusia]] * [[Scogliu di Ghjibilterra]] [[Categoria:Oceanu Atlanticu|Gibilterra]] [[Categoria:Mari Terraniu|Gibilterra]] [[Categoria:Maroccu|Gibilterra]] [[Categoria:Spagna|Gibilterra]] [[Categoria:Andalusia]] [[Categoria:Gibilterra]] qd1hvprwnivwn7aqz3gnkttj8xhqo7r 402589 402588 2026-06-01T16:20:33Z Fausta Samaritani 15085 /* Articuli cunnessi */ 402589 wikitext text/x-wiki [[File:STS059-238-074 Strait of Gibraltar.jpg|thumb|250px|U strittone di Gibilterra vistu da satellitu]] U '''strittone di Gibilterra''' (o '''strittonu di Ghjibilterra''') hè situatu à u [[sudu (puntu cardinale)|sudu]] di a [[Spagna]], à u [[nordu]] di u [[Maroccu]], à [[livante]] di l'[[oceanu Atlanticu]], à [[punente]] di u [[mare Terraniu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè u solu passaghju marittimu trà l'oceanu Atlanticu è u mare Terraniu. Hè largu 14 km è prufondu circa 1000 m. U strittone hè cunsideratu cum'è fendu parte di l'acque internaziunale. In [[Antichità]] 'ssu strittone era chjamatu " e [[culonne d'Erculu]] ", ma deve u so nome di Gibilterra à una difurmazione di a parola araba ''[[wikt:djebel|djebel]] Tarik'' chì significheghja " muntagna di Tarik ", quest'ultimu essendu u nome di u generale [[musulmanu]] [[Tariq ibn Ziyad]], chì, d'aprile 711, francò u strittone per cunquistà a [[penisula Iberica]]. == Geugrafia == [[File:Bucht_%26_Stra%C3%9Fe_von_Gibraltar.jpg|thumb|left|250px|Un battellu entrendu in a mare Terraniu da u strittone di Gibilterra.]] L'[[Organisazione idrugrafica internaziunale]] (OHI) ditermineghja e limite di u strittone di Gibilterra in u seguente modu: * À punente : una linia cunghjunghjendu u [[capu di Trafalgar]] à u [[capu Spartel]] . * À livante : una linia cunghjunghjendu a [[Punta d'Europa]] à a [[Punta Almina]]. U [[Scogliu di Gibilterra|Scogliu]] è a cità di [[Gibilterra]], chì danu u so nome à u strittone, si trovanu annantu à una penisula assai stretta, annantu à a sponda [[europea]], à l'intrata hè u strittone. À punente, u strittone sbocca in u [[golfu di Cadice]], chì s'apre largamente annantu à l'Atlanticu. À livante, à l'incuntrariu, a [[cala di Gibilterra]] (o d'[[Algesiras]]) hè bella più chjusa, larga appena 8 km per una lunghezza di 10 km. E [[placche tettoniche]] europea è [[Africa|africana]] ci s'avvicinanu à u ritmu di un centimu à l'annu. S'è l'omu ùn si ne incaricheghja micca nanzu, 'ssa porta d'intrata di i cagnacci - grandi bianchi in particulare - in l'acque mediterranie ùn serà dunque chjusa naturalmente ch'è da quì à più di un milione d'anni. U mare Terraniu essendu un mare guasi chjusu, chì subisce un'[[evapurazione]] impurtante, u [[Currente marinu|currente]] maestru in u strittone và da l'Atlanticu ver' di u mare Terraniu in superficia, ma esiste in pirmanenza un currente inversu più debule in [[prufundità]], addistrendu ver' di u punente l'acque mediterranie più dense chì sò più salati. 'Ssi currenti marini opposti ci si scontranu viulentamente, rindendu a [[Navigazione marittima|navigazione]] priculosa. A limita trà l'acque di l'Atlanticu è di a mare Terraniu (in termini di [[timperatura]] è di [[salinità]] in particulare) si situeghja luntanu ver' di u livante, guasi tutta a cala d'Algesiras hè atlantica di 'ssu puntu di vista. Annantu à u pianu idrugraficu, u strittone di Gibilterra hè delimitatu in l'oceanu Atlanticu da una linia dritta cullighendu u [[capu Trafalgar]], in iSpagna, à u [[capu Spartel]], o Ras Spartel, in u Maroccu (45 km) ; è in u mare Terraniu, da una linia retta cullighendu a [[Punta d'Europa]], à Gibilterra, à u nordu, è a [[Punta Almina]], à [[Ceuta]], à u sudu (24 km). U strittone hè in teuria spartutu trà l'acque territuriale di i Stati riverani, a Spagna, u Maroccu è u [[Regnu Unitu]], ma hè difatti sottumessu à un rigimu ghjuridicu particulare, chì ne face una via internaziunale<ref>Jean-René Vanney, Loïc Ménanteau, ''Geugrafia di u golfu ibero-maruccanu'', Casa di Velázquez, 2004, p. 41.</ref>. A so larghezza hè di 14.4 km in a so parte a più stretta trà [[Punta d'Oliveros]] (Spagna) è [[Point Cere]] (Maroccu). == Leghe estu-punente == [[File:Detroit Gibraltar 2007.jpg|thumb|250px|left|L'Europa (à manca) è l'Africa (à dritta)]] [[Image:Strait of Gibraltar by Piri Reis.jpg|thumb|250px|A carta storica di u Strittone di Gibilterra da [[Piri Reis]]]] U strittone hè a siconda via marittima a più usata daretu a [[Manica (mare)|Manica]]. Hè francatu annualmente da circa 100000 nave. A so pusizione hà un'assai grande impurtanza strategica almenu dapoi a fine di u [[Medievu]], un cummerciu da u mare s'hè stabilitu trà l'[[Europa di u Nordu]] è l'[[Italia]]. A cità di Gibilterra hè una culonia di u [[Regnu Unitu]] dapoi u [[trattatu d'Utrecht]], in u [[1713]], ciò chì hà permessu à a flotta britannica di sviluppà a so supremazia navale in u mare Terraniu à parte si da u XIXu seculu. U strittone hè diventatu ancu più strategicu à u mumentu di u traforu di u [[canale di Suez]] in u [[1869]]. Dipoi tandu, permette u passaghju di l'Atlanticu non solu ver' di u mare Terraniu, ma dinù ver' di l'[[oceanu Indianu]], evitendu a longa strada di u [[capu di Bona Speranza]]. A cità di Gibilterra hè dunque à longu stata una basa navale britannica, ma hè statu assai ridutta dapoi a fine di a [[guerra freta]]. Però, ferma dinù oghje una basa impurtante per l'[[OTAN]]. Da u so latu, a Spagna pussede a cità di [[Ceuta]], annantu à a sponda maruccana di u strittone. Cunquistata in u [[1415]] da u [[Portugallu]], hè passata à a Spagna sottu à u regnu di [[Filippu II di Spagna|Filippu II]], quandu ellu fubbe rè di i dui paesi. Gibilterra hè rivendicata da a Spagna è Ceuta da u Maroccu. A [[navigazione marittima]] in u strittone hè rigulata da un [[dispusitivu di siparazione di u trafficu]]. == Leghe nordu-sudu == U strittone spicca dinù l'[[Europa]] da l'[[Africa]]. E [[nave à grande velucità]] è i Ferry classichi assicureghjanu a lega per u trasportu di i passageri è di i veiculi. Hè un puntu di passaghju di l'immigrazione clandestina ver' di l'Europa, soprattuttu dapoi chì a crescita di a Spagna in u corsu di l'[[anni 1980]] ne hà fattu una destinazione di l'immigrazione. L'immigrazione pò fà si per via di [[Ceuta]], inchjuva europea in Africa. A Spagna hà assai assai rinfurzatu a fruntiera à parte si da u [[1999]]<ref>http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?id=605.</ref>. L'immigrazione si face dinù per via di a travirsata di u strittone, qualchì volta annantu à l'imbarcazione di furtuna (dinuminata ''patera''), incausendu numerosi morti. U cifru face l'ogettu di una pulemica : hè d'almenu parechje dicine à l'annu, ma certi parlanu di migliaie. A situazione hè simile annantu à altri dui strittoni dendu accessu à l'Europa Occidentale, u [[strittone di Sicilia]], trà a [[Tunisia]] è a [[Sicilia]], è u [[canale d'Otrante]] à l'intrata di u [[mare adriaticu]], trà l'[[Albania]] è l'[[Italia]]. U traforu o a custruzzione di un ligame fissu hè un'idea récurrente dapoi u principiu di l'[[anni 1980]]. Un accordu trà a [[Spagna]] è u [[Maroccu]] hè statu firmatu u 12 di dicembre 2003 per un studiu annantu à a custruzzione di un tunnellu ferruviariu sottu à u strittone. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Andalusia]] * [[Scogliu di Ghjibilterra]] [[Categoria:Oceanu Atlanticu|Gibilterra]] [[Categoria:Mare Tarraniu|Gibilterra]] [[Categoria:Maroccu|Gibilterra]] [[Categoria:Spagna|Gibilterra]] [[Categoria:Andalusia]] [[Categoria:Gibilterra]] 5zf36ibz3fvihirn3nrcrf8ujzszr8t Stabat Mater Dolorosa 0 20296 402602 358959 2026-06-01T21:50:02Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria, link 402602 wikitext text/x-wiki [[File:Weyden_Christ_on_the_Cross_with_Mary_and_St_John.jpg|thumb|200px|[[Rogier van der Weyden]] (c. 1460).]] '''''Stabat Mater''''' (traduzzione da u latinu: ''A Matre si tenia arritta'') hè una siquenza cumposta à u [[XIII sèculu]] è attribuita à u franciscanu talianu [[Jacopone da Todi]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Com'è a maiò parte di e sequenze, hè stata esclusa da a liturgia in a norma di u [[Missale rumanu]] fissata da u [[Cunciliu di Trento]] ([[1570]]), ma hè statu riintigrata in u [[1727]]. Hè cusì oghje a quinta è ultima di e siquenze auturizate. U testu di a siquenza evucheghja a suffrenza di [[Maria]] à u mumentu di a crucifissione di u so figliolu [[Ghjesù]] Cristu. Marc Honegger u difinisce cusì: "Puema in rima di vinti terzini di trè virsetti cilibrendu a cumpassione di a Verghjine per i dulori di u so figliolu crucifissatu". Maria ci hè prisintata più com'è una donna chì soffre ch'è com'è a righjina di u celu. U titulu hè simpliciamente un ''incipit'', e prime parole di ''Stabat Mater dolorosa'', u so prima virsettu, chì omu pò traduce cusì: "A Mamma si tenia arrittu, dugliosa...". I terzini 1 è 2 facenu riferimentu à una prufezia biblica di [[Simeone]], fatta à a Vergine mentre a [[Prisintazione à u Tempiu]] di Ghjesù, quaranta ghjorni dopu a so nascita: "È tù stessu, u to core serà infilzatu da una spada. Cusì seranu svilati i pinsamenti sicreti di un grande numeru." (Lucca, II, 35). I terzini 3 à 7 prisentanu una cuntimplazione di e suffrenze di a Vergine: "Cum'ella era trista, annientata, / A donna trà tutte binidetta...". I terzini 9 à 18 sò una prighera chì chere à a Vergine di unisce ci à a so suffrenza: "O Mamma, fonte di tennerezza...". I dui ultimi terzini sò una prighera à Cristu: "O Cristu, à l'ora di parte...". 'Ssu puema latinu medievale hè à spessu cunsideratu cum'è a sprissione classica di una nuvella forma di pietà, più empatica è emutiva, caratteristica di a fine di u [[Medievu]]. L'afflizzione n'hè u tema cintrale. U cridente hè più capace à risente u so dulore umanu di a mamma ch'è quellu di u figliolu d'essenza divina, ma dinù di natura divina. U tema di a Mater dolorosa s'iscrive dinù in a splusione di a divuzione mariale, promossa in particulare da l'ordine di i fratelli minori. A festa assuciata à 'ssa siquenza hè quella di Notre-Dame di i dulori, ogettu di una divuzione particulare chì s'instaureghja à a fine di u [[XV sècolo]] è à u principiu [[XVI sècolo]] in a teulugia di a [[Contra Riforma]], induve i [[Gesuiti]] averanu un grande rollu. 'Ssa festa era cilibrata per u più da i serviti di Maria à u [[XVII sècolo]]. Fubbe stesa à a Chjesa sana in u [[1814]] (hè stata fissata à u 15 di sittembre in u [[1912]]). U tema riligiosu di u ''Stabat Mater'' hè statu messu in musica da parechji cumpusitori, è illustratu da numerosi pittori. == Stabat Mater Dolorosa == Stabat Mater dolorosa<br /> Juxta crucem lacrimosa<br /> dum pendebat Filius. Cuius animam gementem,<br /> contristatam et dolentem,<br /> pertransivit gladius. O quam tristis et afflicta<br /> fuit illa benedicta<br /> Mater Unigeniti. Quæ mœrebat et dolebat,<br /> Pia Mater cum videbat<br /> Nati pœnas incliti. Quis est homo qui non fleret,<br /> Matrem Christi si videret<br /> in tanto supplicio? Quis non posset contristari,<br /> Christi Matrem contemplari<br /> dolentem cum Filio? Pro peccatis suæ gentis<br /> vidit Iesum in tormentis<br /> et flagellis subditum. Vidit suum dulcem natum<br /> morientem desolatum,<br /> dum emisit spiritum. Eia Mater, fons amoris,<br /> me sentire vim doloris<br /> fac, ut tecum lugeam. Fac ut ardeat cor meum<br /> in amando Christum Deum,<br /> ut sibi complaceam. Sancta Mater, istud agas,<br /> Crucifixi fige plagas<br /> cordi meo valide. Tui nati vulnerati,<br /> tam dignati pro me pati,<br /> pœnas mecum divide. Fac me tecum pie flere,<br /> Crucifixo condolere,<br /> donec ego vixero. Iuxta crucem tecum stare,<br /> et me tibi sociare<br /> in planctu desidero. Virgo virginum præclara,<br /> mihi iam non sis amara:<br /> fac me tecum plangere. Fac ut portem Christi mortem,<br /> passionis fac consortem,<br /> et plagas recolere. Fac me plagis vulnerari,<br /> fac me cruce inebriari,<br /> et cruore Filii. Flammis ne urar succensus<br /> per te Virgo, sim defensus<br /> in die judicii Christe, cum sit hinc exire,<br /> da per Matrem me venire<br /> ad palmam victoriae. Quando corpus morietur,<br /> fac ut animæ donetur<br /> Paradisi gloria. Amen! In sempiterna sæcula. Amen. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== - Dumenica Verdoni, ''[http://m3c.univ-corse.fr]omeka/items/show/122 A sittimana santa in Corsica'', Edizione Albiana, marzu 2003. [[Categoria:Cristianesimu]] 45iztz0ausjhqanf8v2x34ytu15gyhz 402603 402602 2026-06-01T21:50:55Z Fausta Samaritani 15085 402603 wikitext text/x-wiki [[File:Weyden_Christ_on_the_Cross_with_Mary_and_St_John.jpg|thumb|200px|[[Rogier van der Weyden]] (c. 1460).]] '''''Stabat Mater''''' (traduzzione da u latinu: ''A Matre si tenia arritta'') hè una siquenza cumposta à u [[XIII sèculu]] è attribuita à u franciscanu talianu [[Jacopone da Todi]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Com'è a maiò parte di e sequenze, hè stata esclusa da a liturgia in a norma di u [[Missale rumanu]] fissata da u [[Cunciliu di Trento]] ([[1570]]), ma hè statu riintigrata in u [[1727]]. Hè cusì oghje a quinta è ultima di e siquenze auturizate. U testu di a siquenza evucheghja a suffrenza di [[Maria]] à u mumentu di a crucifissione di u so figliolu [[Ghjesù]] Cristu. Marc Honegger u difinisce cusì: "Puema in rima di vinti terzini di trè virsetti cilibrendu a cumpassione di a Verghjine per i dulori di u so figliolu crucifissatu". Maria ci hè prisintata più com'è una donna chì soffre ch'è com'è a righjina di u celu. U titulu hè simpliciamente un ''incipit'', e prime parole di ''Stabat Mater dolorosa'', u so prima virsettu, chì omu pò traduce cusì: "A Mamma si tenia arrittu, dugliosa...". I terzini 1 è 2 facenu riferimentu à una prufezia biblica di [[Simeone]], fatta à a Vergine mentre a [[Prisintazione à u Tempiu]] di Ghjesù, quaranta ghjorni dopu a so nascita: "È tù stessu, u to core serà infilzatu da una spada. Cusì seranu svilati i pinsamenti sicreti di un grande numeru." (Lucca, II, 35). I terzini 3 à 7 prisentanu una cuntimplazione di e suffrenze di a Vergine: "Cum'ella era trista, annientata, / A donna trà tutte binidetta...". I terzini 9 à 18 sò una prighera chì chere à a Vergine di unisce ci à a so suffrenza: "O Mamma, fonte di tennerezza...". I dui ultimi terzini sò una prighera à Cristu: "O Cristu, à l'ora di parte...". 'Ssu puema latinu medievale hè à spessu cunsideratu cum'è a sprissione classica di una nuvella forma di pietà, più empatica è emutiva, caratteristica di a fine di u [[Medievu]]. L'afflizzione n'hè u tema cintrale. U cridente hè più capace à risente u so dulore umanu di a mamma ch'è quellu di u figliolu d'essenza divina, ma dinù di natura divina. U tema di a Mater dolorosa s'iscrive dinù in a splusione di a divuzione mariale, promossa in particulare da l'ordine di i fratelli minori. A festa assuciata à 'ssa siquenza hè quella di Notre-Dame di i dulori, ogettu di una divuzione particulare chì s'instaureghja à a fine di u [[XV sècolo]] è à u principiu [[XVI sècolo]] in a teulugia di a [[Contra Riforma]], induve i [[Gesuiti]] averanu un grande rollu. 'Ssa festa era cilibrata per u più da i serviti di Maria à u [[XVII sècolo]]. Fubbe stesa à a Chjesa sana in u [[1814]] (hè stata fissata à u 15 di sittembre in u [[1912]]). U tema riligiosu di u ''Stabat Mater'' hè statu messu in musica da parechji cumpusitori, è illustratu da numerosi pittori. == Stabat Mater Dolorosa == Stabat Mater dolorosa<br /> Juxta crucem lacrimosa<br /> dum pendebat Filius. Cuius animam gementem,<br /> contristatam et dolentem,<br /> pertransivit gladius. O quam tristis et afflicta<br /> fuit illa benedicta<br /> Mater Unigeniti. Quæ mœrebat et dolebat,<br /> Pia Mater cum videbat<br /> Nati pœnas incliti. Quis est homo qui non fleret,<br /> Matrem Christi si videret<br /> in tanto supplicio? Quis non posset contristari,<br /> Christi Matrem contemplari<br /> dolentem cum Filio? Pro peccatis suæ gentis<br /> vidit Iesum in tormentis<br /> et flagellis subditum. Vidit suum dulcem natum<br /> morientem desolatum,<br /> dum emisit spiritum. Eia Mater, fons amoris,<br /> me sentire vim doloris<br /> fac, ut tecum lugeam. Fac ut ardeat cor meum<br /> in amando Christum Deum,<br /> ut sibi complaceam. Sancta Mater, istud agas,<br /> Crucifixi fige plagas<br /> cordi meo valide. Tui nati vulnerati,<br /> tam dignati pro me pati,<br /> pœnas mecum divide. Fac me tecum pie flere,<br /> Crucifixo condolere,<br /> donec ego vixero. Iuxta crucem tecum stare,<br /> et me tibi sociare<br /> in planctu desidero. Virgo virginum præclara,<br /> mihi iam non sis amara:<br /> fac me tecum plangere. Fac ut portem Christi mortem,<br /> passionis fac consortem,<br /> et plagas recolere. Fac me plagis vulnerari,<br /> fac me cruce inebriari,<br /> et cruore Filii. Flammis ne urar succensus<br /> per te Virgo, sim defensus<br /> in die judicii Christe, cum sit hinc exire,<br /> da per Matrem me venire<br /> ad palmam victoriae. Quando corpus morietur,<br /> fac ut animæ donetur<br /> Paradisi gloria. Amen! In sempiterna sæcula. Amen. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== - Dumenica Verdoni, ''[http://m3c.univ-corse.fr]omeka/items/show/122 A sittimana santa in Corsica'', Edizione Albiana, marzu 2003. [[Categoria:Cristianisimu]] 8u7nbpfg2s5ou1eppfhteeezzkvec1w 402604 402603 2026-06-01T21:51:38Z Fausta Samaritani 15085 /* Bibliugrafia */ 402604 wikitext text/x-wiki [[File:Weyden_Christ_on_the_Cross_with_Mary_and_St_John.jpg|thumb|200px|[[Rogier van der Weyden]] (c. 1460).]] '''''Stabat Mater''''' (traduzzione da u latinu: ''A Matre si tenia arritta'') hè una siquenza cumposta à u [[XIII sèculu]] è attribuita à u franciscanu talianu [[Jacopone da Todi]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Com'è a maiò parte di e sequenze, hè stata esclusa da a liturgia in a norma di u [[Missale rumanu]] fissata da u [[Cunciliu di Trento]] ([[1570]]), ma hè statu riintigrata in u [[1727]]. Hè cusì oghje a quinta è ultima di e siquenze auturizate. U testu di a siquenza evucheghja a suffrenza di [[Maria]] à u mumentu di a crucifissione di u so figliolu [[Ghjesù]] Cristu. Marc Honegger u difinisce cusì: "Puema in rima di vinti terzini di trè virsetti cilibrendu a cumpassione di a Verghjine per i dulori di u so figliolu crucifissatu". Maria ci hè prisintata più com'è una donna chì soffre ch'è com'è a righjina di u celu. U titulu hè simpliciamente un ''incipit'', e prime parole di ''Stabat Mater dolorosa'', u so prima virsettu, chì omu pò traduce cusì: "A Mamma si tenia arrittu, dugliosa...". I terzini 1 è 2 facenu riferimentu à una prufezia biblica di [[Simeone]], fatta à a Vergine mentre a [[Prisintazione à u Tempiu]] di Ghjesù, quaranta ghjorni dopu a so nascita: "È tù stessu, u to core serà infilzatu da una spada. Cusì seranu svilati i pinsamenti sicreti di un grande numeru." (Lucca, II, 35). I terzini 3 à 7 prisentanu una cuntimplazione di e suffrenze di a Vergine: "Cum'ella era trista, annientata, / A donna trà tutte binidetta...". I terzini 9 à 18 sò una prighera chì chere à a Vergine di unisce ci à a so suffrenza: "O Mamma, fonte di tennerezza...". I dui ultimi terzini sò una prighera à Cristu: "O Cristu, à l'ora di parte...". 'Ssu puema latinu medievale hè à spessu cunsideratu cum'è a sprissione classica di una nuvella forma di pietà, più empatica è emutiva, caratteristica di a fine di u [[Medievu]]. L'afflizzione n'hè u tema cintrale. U cridente hè più capace à risente u so dulore umanu di a mamma ch'è quellu di u figliolu d'essenza divina, ma dinù di natura divina. U tema di a Mater dolorosa s'iscrive dinù in a splusione di a divuzione mariale, promossa in particulare da l'ordine di i fratelli minori. A festa assuciata à 'ssa siquenza hè quella di Notre-Dame di i dulori, ogettu di una divuzione particulare chì s'instaureghja à a fine di u [[XV sècolo]] è à u principiu [[XVI sècolo]] in a teulugia di a [[Contra Riforma]], induve i [[Gesuiti]] averanu un grande rollu. 'Ssa festa era cilibrata per u più da i serviti di Maria à u [[XVII sècolo]]. Fubbe stesa à a Chjesa sana in u [[1814]] (hè stata fissata à u 15 di sittembre in u [[1912]]). U tema riligiosu di u ''Stabat Mater'' hè statu messu in musica da parechji cumpusitori, è illustratu da numerosi pittori. == Stabat Mater Dolorosa == Stabat Mater dolorosa<br /> Juxta crucem lacrimosa<br /> dum pendebat Filius. Cuius animam gementem,<br /> contristatam et dolentem,<br /> pertransivit gladius. O quam tristis et afflicta<br /> fuit illa benedicta<br /> Mater Unigeniti. Quæ mœrebat et dolebat,<br /> Pia Mater cum videbat<br /> Nati pœnas incliti. Quis est homo qui non fleret,<br /> Matrem Christi si videret<br /> in tanto supplicio? Quis non posset contristari,<br /> Christi Matrem contemplari<br /> dolentem cum Filio? Pro peccatis suæ gentis<br /> vidit Iesum in tormentis<br /> et flagellis subditum. Vidit suum dulcem natum<br /> morientem desolatum,<br /> dum emisit spiritum. Eia Mater, fons amoris,<br /> me sentire vim doloris<br /> fac, ut tecum lugeam. Fac ut ardeat cor meum<br /> in amando Christum Deum,<br /> ut sibi complaceam. Sancta Mater, istud agas,<br /> Crucifixi fige plagas<br /> cordi meo valide. Tui nati vulnerati,<br /> tam dignati pro me pati,<br /> pœnas mecum divide. Fac me tecum pie flere,<br /> Crucifixo condolere,<br /> donec ego vixero. Iuxta crucem tecum stare,<br /> et me tibi sociare<br /> in planctu desidero. Virgo virginum præclara,<br /> mihi iam non sis amara:<br /> fac me tecum plangere. Fac ut portem Christi mortem,<br /> passionis fac consortem,<br /> et plagas recolere. Fac me plagis vulnerari,<br /> fac me cruce inebriari,<br /> et cruore Filii. Flammis ne urar succensus<br /> per te Virgo, sim defensus<br /> in die judicii Christe, cum sit hinc exire,<br /> da per Matrem me venire<br /> ad palmam victoriae. Quando corpus morietur,<br /> fac ut animæ donetur<br /> Paradisi gloria. Amen! In sempiterna sæcula. Amen. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== - Dumenica Verdoni, ''[http://m3c.univ-corse.fr]omeka/items/show/122 ''A sittimana santa in Corsica'', Edizione Albiana, marzu 2003. [[Categoria:Cristianisimu]] dmcfc8i8jsk7i00acl7rofwq4ft95dz Schelatru d'Atacama 0 20304 402586 359024 2026-06-01T16:14:34Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 402586 wikitext text/x-wiki '''U schelatru d'Atacama''' hè un [[schelatru]] [[umanoidi]] scupartu in u [[2003]] in u [[disertu]] chilenu di l'[[Disertu d'Atacama| Atacama]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè longu quindici centimi è a so [[chjeccula]] t'hà una forma chì faci pinsà à l'icunugrafia "stratarrestra". I partitanti di a prisenza di i stratarrestri annantu à a [[Terra]] ani sughjiritu ch'eddu s'agiscia di un stratarrestru. == Scuparta == [[File:Atacama1.jpg|thumb|250px|Una vista annantu à u [[disertu d'Atacama]].]] Siont'è ''A Estrella d'Arica'', di u [[19 uttrovi]] 2003, un ghjurnali lucali chilenu, un omu chjamatu Oscar Muñoz hà truvatu u schelatru u 19 di uttrovi 2003, quand'eddu era in cerca di ughjetti di valori storicu in A Noria, una cità fantasimu in u [[disertu d'Atacama]]. Vicinu à una [[ghjesgia]] abbandunata, Muñoz hà scupartu "un schelatru stranu di a taglia di un criò", longu circa quindici centimi ingutuppatu in un pannu biancu, accintu di un frisgettu viulettu. Era una criatura incù i denti pinzuti, una testa bumbuta incù un ingrussamentu stranu supplemintariu annantu à u sopra. U so corpu era squamosu è di culori scuru. Cuntrariamenti à l'anatumia solita di l'umani, t'avia deci paghji di costi inveci di dodici. U [[disertu d'Atacama]] hè, incù l'[[altupianu Antarticu]], u disertu u più asciuttu di u mondu. Hè carcu di una quantità impurtanti di [[Cloruru di sodiu|sali]]. Quissa hà pussuta parmetta a [[mummia|mummificazioni]] po' a cunsirvazioni di u corpu. A prima futugrafia di u schelatru era l'opara d'Alejandro Davalos, un cumpagnu di Muñoz à u quali eddu hà musciatu u campionu. Davalos hà inviatu i so futugrafii à ''Aion'', un'urganisazioni didicata à l'[[ufologia]]. Uni pochi di ghjorna dopu a scuparta, Muñoz hè vultatu à [[Iquique]] ed hà vindutu u schelatru, par solu 30000 [[peso chilenu|pesos chileni]], veni à dì circa 60 [[dullaru US|dullari americani]], à un omu d'affari chì era unu di i so clienti è à u quali eddu s'addirizzava par venda l'ughjetti ch'eddu truvava. Siont'è Mariu Pizarro, rapprisintanti d'''Aion'' in u nordu, u schelatru pudaria essa rivindutu avà par 80 milioni di pesos chileni, veni à dì circa 160000 dullari. U novu prubitariu di u schelatru, inquantu ad eddu, cheri 500000 pesos par a presa di una futugrafia è 750000 pesos chileni par dui. Pocu dopu, l'affari hè cunnisciutu da a [[televisioni]] chilena: canali Chilevisión, chì hà fattu un'inchiesta dittagliata annantu à Ata, hè vinuta in a rigioni accumpagnatu di parechji ufologhi è amatori di paranurmali. U prima era Rodrigo Fuenzalida, leader d'''Aion'' chì travagliava par a catena 13. Quiddu hà ricusatu di cunsidarà chì a criatura pudaria essa un stratarrestru. U [[biulugia|biolugu]] Walter Seinfeld, capu di a filiera [[biulugia marina]] à l'[[università Arturo Prat]], inquantu ad eddu, dopu à avè vistu i futugrafii di l'umanoidi, hà affirmatu chì era pà di veru un [[mammiferu]], è guasgi certamenti un [[fetu]] umanu scunciatu. == Statu attuali di i spirtizii == [[File:Atacama_Desert.jpg|thumb|250px|U disertu d'Atacama]] Di Marzu [[2018]], Gary Nolan hà publicatu i risultati supplemintarii, indichendu chì a parsona avia un turbamentu raru riguardu à l'invichjamentu ussacutu, è ancu altri mutamenti genetichi in i geni assuciati à u nanisimu, a sculiosa è l'anumalii in i musculu è u schelatru. I circadori ani idantificatu 64 mutamenti inabituali in 7 geni liati à u sistemu squeletticu, è ani nutatu chì truvà tanti mutamenti chì affitteghjani in particulari u sviluppu di u schelatru ùn hè mai statu signalatu capunanzi. Ani pussutu ditarminà chì u schelatru d'Atacama era urighjinariu di l'[[Isula di Chiloe]] in u Chili. == Crunulugia di l'Analisi == === Pratesa prima analisa === Circuleghja annantu à [[Internet]] u rimori chì un studiu radiugraficu saria statu rializatu da u duttori Pilar Manchon di u Centru di radiulugia Manchon à [[Barcellona|Barcilona]] è ch'edda avaria cunchjusu chì u schelatru d'Atacama hè un [[fetu]]. 'Ssa radioluga ùn avendu mai cunfirmatu 'ssi fatti, nè publicatu annantu à u schelatru d'Atacama, 'ssi assirzioni sò da cunsidarà com'è rumori infundata. === Prima analisa in iSpagna === Un prima studiu rializatu à l'[[Università di u Paesi bascu]] avia cunchjusu à un fetu mummificatu. U Dr Francisco Etxeberria Gabilondo, prufissori di medicina ligali à l'università di u Paesi bascu (Universidad del País Vasco), era assistutu di un spicialistu in antrupulugia di l'[[Università complutense di Madrid|università di Madrid]]. Cunchjudi: "In l'insemu, i prupurzioni di a struttura anatomica, u liveddu di sviluppu di ognunu di i so ossa è a so cunfigurazioni macruscopica ci parmettini di pinsà senza l'ombra di un dubbitu ch'eddu si tratta di un fetu umanu mummificatu, annosu di circa quindici sittimani." === I corpi ristrittiti esposti in i musei chinesi === A ghjurnalista Caroline Alexander hà fattu, in u 1994, un'inchiesta annantu à i corpi ristrittiti. Hà intesu parlà di l'esistenza di corpi ristrittiti in [[China]] ma ùn ni hà micca truvatu traccia<ref> Modern mummies: the preservation of the human body in the twentieth century - Christine Quigley - Google Books" </ref>. == Noti == <references/> [[Categoria:Cile]] jebb6iu302c7k0ty5wvy8grmbtwb8zg Jacopone da Todi 0 20321 402605 383199 2026-06-01T21:56:48Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402605 wikitext text/x-wiki [[File:Todi037.jpg|thumb|250px|A tomba di Jacopone da Todi in a chjesa di San Fortunatu in Todi]] '''Jacopone da Todi''' (natu in circa [[1230]] à [[Todi]], in [[Umbria]], è mortu à [[Collazzone]] u [[25 di dicembre]] di u [[1306]] hè statu un [[pueta]] [[franciscanu]] talianu di u [[XIII sècolu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè l'autore di una centinara di puemi d'inspirazione riligiosa, à quandu pieni di fervore, à quandu ridatti annantu à u modu di a pulemica. == Biugrafia == [[File:Paolo_Uccello_040.jpg|100px|left|Jacopone da Todi in un affrescu di [[Paolo Uccello]]]] Jacopo di Benedetti nasce di una famiglia nobile à [[Todi]], in [[Umbria]], in circa u 1230 o u [[1232]]. Incuragitu à fà di i studii da u so babbu, si rende à l'[[Università di Bologna]] cù u fine di studià a grammatica, a retorica è a ghjurisprudenza è ottene a dutturizia in drittu civile.<ref>Pacheu [[1914]], p. 8-9.</ref>. Volta tandu in a so cità nativa induv'ellu eserciteghja u drittu è piglia moglia. A morte accidentale di a so ghjovana cunsorte in 1268 u ciotta in una grave crisa murale. Avendu cunsacratu tanti anni à i piaceri vanochji è avendu messu i so talenti di ghjuristu à u sirviziu di cause dubbiose, cambia di vita è adotta, cum'è [[Francescu d'Assisi]], un cumpurtamentu cuntrariu à e so abitudine passate, fignendu a pazzia per pudè impunitamente dì certi virità disturbante.<ref>Onazam [[1852]], p. 170-172.</ref> Diventa un ''bizzoco'', vene à dì un penitente andarinu di u [[Terzu Ordine franciscanu]]. I zitelli l'inditanu è u cugnomanu Ghjacumu l'insensatu, o Jacopone (cù u suffissu accrescitivu -one)<ref>Pacheu 1914, p. 10.</ref>. In u [[1278]], Jacopone piglia a decisione di entre in l'ordine di i [[franciscani]] induve ellu hè ammessu in quant'è [[frate servu]]<ref>Onazam 1852, p. 174.</ref>. L'ordine franciscanu hè tandu divisu trà quelli chì lodanu un ritornu à l'austerità originale di u fundamentu, i " spirituali ", è quelli, i "cunventuali" chì pensanu chì a regula deve esse mullificata affinch'è tutti a possinu rispittà. Jacopone raghjunghje i primi. In u 1294, u nuvellu papa, [[Celestinu V]] autorizeghja i spirituali à campà sient'è i so voti in stabilimenti spiccati. Ma abdicheghja prestu, rimpiazzatu da [[Bonifaciu VIII]] chì rivucheghja 'sse dispusizione<ref>Onazam 1852, p. 186-190.</ref>. U 10 di maghju di u 1297, Jacopone firma u manifestu di Lunghezza per via di u quale i cardinali [[Colonna]] mettenu in causa a ligittimità di u papa [[Bonifaciu VIII]]. U papa scumunicheghja tutti i signatarii, è spezza u sediu di [[Palestrina (Italia)|Palestrina]], induv'elli si sò rifughjati Jacopone è i Colonna. Mentre l'auturnu 1298, l'assidiati sò fatti prigiuneri, po' imprighjunati. Da a so prighjò, Jacopone addirizza à Bonifaciu parechje petizione sottu à forma di [[laudes]], affinch'è u pontefice cacci a sintenza di scumunica<ref>Estelle Zunino, " Jacopone da Todi è Bonifaciu VIII, l'invettive à a supplica ", ''L'invettiva: storia, forma, strategie'', Università di Saint-Étienne, 2006, p. 47-62. </ref>. Li ci vole à aspittà una bolla di u nuvellu papa [[Benoît XI]], u 23 di dicembre 1303, pisendu e pene culpendu i partitanti di i Colonna, per esse liberatu. Vince u cunventu franciscanu di [[Collazzone]], trà [[Perugia]] è [[Todi]], induve ellu more u 25 di dicembre di u 1306<ref>Onazam 1852, p. 191-206.</ref>. == Opera litteraria == [[File:Todi_1.JPG|250px|thumb|L'attuale cità di Todi, in Umbria]] Jacopone da Todi hè l'autore di una centinara di 'laudes'', i canti di lodu scritti sottu à forma di ballata, ridatti in dialettu umbrianu, è chì sprimanu i più prufondi sintimenti di a so anima. Cuntrariamente à i laudes di i so cuntimpuranei, i so puemi ùn sò micca destinati à u grande publicu, ma à u so usu persunale, è podarse à i so cumpagni franciscani. I ''laudes'' abbordanu bon parechji sughjetti, è prisentanu una grande varietà di toni è di modi. I so temi principali sò u lodu di Diu (21), di Cristu (86), è di a Vergine Maria (32); Francescu d'Assisi è l'ideale franciscanu di puvertà (47); a cundanna di e tentazione di u seculu (20); e descrizzione dittagliate di a malatia è di a morte (61); l'intruspezzione autocritica (" ''Chì farai, fra Iacovone?'' ", 53); l'estrema abnegazione (81); a satira pulitica (74); e lamintazione annantu à u statu di a Chjesa (35); a descrizzione di l'estasi mistica (87); è u lodu passiunata di l'amore divinu (9 è 92). Benchì l'autanticità di i so puemi in latinu ùn sia ancora interiamente pruvata, Jacopone hè l'autore presuntu di a celebra [[Siquenza (liturgia)|siquenza]] ''[[Stabat mater dolorosa]]''. Hè per causa di a so ostilità à l'incontru di u papa [[Bonifaciu VIII]] chì trasparisce in u so puema ''O babbu Bonifazio'' (83), serà scumunicatu po' imprighjunatu. {| | :''O papa Bonifazio,'' :''molt’ài iocato al mondo;'' :''pensome che iocondo'' :'' non te ‘n porrai partire!'' || :O pappa Bonifaciu, :Ha ghjucatu moltu à u mondu ; :Eiu pensu ch'è gioiosu :Ùn puderai micca parte ! |} Parechji tentativi sò stati fatti à u fine di a so riabilitazione, frà i quali una prucidura in beatificazione à u seculu XIX, chì ùn hà micca sfuciatu<ref>Pacheu 1914, p. 397.</ref>. I puemi di Jacopone da Todi anu largamente influinzatu a litteratura pustiriore, soprattuttu a puesia riligiosa di u seculu XIV conta numerosi imitadori, frà i quali u più impurtante è prulificu hè [[Bianco da Siena]]<ref>Benedetto Croce, "Letteratura di devozione", in ''A critica'', XXIX (1931), p. 321-340.</ref>. ==Edizione== * Jacopone da Todi, ''Laudi'', trad. Lucienne Portier, Savviezze Cristiane, Le Cerf, 1996. * Jacopone da Todi, ''Laudes'', trad. Massima Castro, A Rota à Livres, Belles Lettres, 2013. == Da vede dinò == - ''[[Stabat Mater Dolorosa]]''<br> ==Bibliugrafia== * Federiccu Ozanam, ''I Pueti franciscani in Italia à u tredicesimu seculu'', Parigi, 1852, p. 169-208. * Emile Gebhart, ''L'Italia mistica'', Parigi, 1906, p. 257-276. * Ghjuliu Pacheu, ''Jacopone di Todi, Fratellu Minore di San Francescu'', Parigi, 1914, p. 8-95. * Evelyn Underhill, ''Jacopone da Todi, poet and mystic'', Londra, 1919. * ''Dizziunariu di spiritualità'', vul. 8, Beauchesne, 1974, p. 20-26. * Estelle Zunino, ''Cunquiste litterarie è questula spirituale Jacopone da Todi'', Stampe di l'università Parigi-Sorbonne, 2013. == Note == <references/> [[Categoria:Franciscanu|Jacopone]] [[Categoria:Scrivanu|Jacopone]] [[Categoria:Ghjuristu|Jacopone]] [[Categoria:Pueta|Jacopone]] [[Categoria:Biugrafia|Jacopone]] [[Categoria:Talianu|Jacopone]] rqe0etlmh2vlzblbp8gp06oyh0hufkc Stefán Karl Stefánsson 0 20423 402612 392463 2026-06-02T07:29:13Z Fausta Samaritani 15085 402612 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Stefán Karl Stefánsson''' (* [[Hafnarfjörður]], [[10 di lugliu]] [[1975]]; † [[Reykjavík]], [[21 d'aostu]] [[2018]]) hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Islanda|islandesu]], cunnisciutu per via di a serìa televisiva [[Lazy Town|''Lazy Town'']]. == Biugrafia == == Da vede dinò == [[Categoria:Attore|Stefánsson, Stefán Karl]] [[Categoria:Islandesu|Stefánsson, Stefán Karl]] [[Categoria:Biugrafia|Stefánsson, Stefán Karl]] 86ks1un5lk7dlhtwu37tea12jpbdxrn Surveglianza Video 0 22119 402618 372110 2026-06-02T07:57:35Z Fausta Samaritani 15085 link,fix, categuria 402618 wikitext text/x-wiki [[File:Cameratoezicht monitorruimte.jpg|thumb|300px|right|Surveglianza Video]] A '''surveglianza video''' (ò '''videosorveglianza''', hè u termine ufficiale per u Statu in [[Francia]]) hè un sistema di telecamere è di trasmissione di maghjine, piazzatu in un spaziu publicu o privatu per surveglialu à distanza; hè dunque un tipu di surviglianza à distanza. L'imaghjini uttenuti cù questu sistema ponu esse trattati automaticamente è/o visti è poi archivati ​​o distrutti. U scopu di a sorveglianza hè di cuntrullà e condizioni per a conformità à a sicurezza, a [[sicurezza]] o l'esecuzione di una procedura particulare. == Discrizzioni == U principiu di filmà è cuntrullà un fenomenu da luntanu hè statu adupratu durante a seconda guerra mundiale da i tedeschi per ragioni di sicurezza: per osservà u lanciu di i so missili. Ma parlemu solu di telesurveglianza stricto sensu quandu u sistema hè industrializatu è permette à un operatore (supervisore) di cuntrullà simultaneamente parechji lochi nantu à una batteria di schermi, questu per scopi civili. Durante l'anni 80, u [[Regnu Unitu]] hè statu u primu paese in u mondu à generalizà stu sistema (dopu à l'attacchi di l'IRA). Hè attualmente u paese u più "monitoratu à distanza" in [[Europa]], Londra hè rinumata cum'è a cità induve a surviglianza sia publica sia privata hè a più impurtante. E pulitiche di videosorveglianza sò state messe in opera in parechje cità europee durante l'anni 90. D'appressu à i so sustenidori, a videosurveglianza permette di prevene u terrurismu è più in generale a criminalità (hold up, furti, assalti in strada, ecc.) È di gestisce u cuntrollu suciale (muvimenti di ghjente, ecc.) In cuntrastu, i so detrattori criticanu fundamentalmente a so invasione di a privacy ma ancu u so costu è a so inefficacia. Parechji raporti, in particulare in i Stati Uniti è u Regnu Unitu, schizzanu una valutazione critica. Un riprisentante di Scotland Yard à a Cunferenza Mundiale di i Documenti di Sicurezza d'aprile 2008 parla dunque di "fiasco assolutu" ("fallimentu cumpletu"), perchè l'ufficiali di pulizza ùn sò micca abbastanza furmati, spessu ùn volenu micca circà l'imaghjini video. "Perchè hè assai travagliu". A videosorveglianza hà una efficacia assai limitata per prevene a [[criminalità]]. Hè abbastanza efficace in i lochi chjosi (metro, parcheghji sotterranei), da i quali i trasgressori ùn ponu mancu scappà, furnitu naturalmente chì a pulizza sia dispunibile è svegliata rapidamente da l'operatori davanti à i so schermi. D'altra parte, l'efficacia di a sorveglianza video hè guasi inesistente in ambienti aperti (strade, piazze, ecc.). Per esempiu, a videosorveglianza ùn hà micca permessu di sfruttà l'attaccu di [[Nizza]] durante u focu d'artificiu di u [[14 di lugliu]] [[2016]]. [[Categoria:Video]] bmuqgp7p6yppueh5r86a27ooo6p4y56 Sor Juana Inés de la Cruz 0 22168 402598 378427 2026-06-01T21:30:59Z Fausta Samaritani 15085 402598 wikitext text/x-wiki [[File:Retrato de sor Juana Inés de la Cruz, Convento de Santa Paula (Sevilla).jpg|thumb|260px|right|Sor Juana Inés de la Cruz, da [[Juan de Miranda]](Cunventu Santa Paula, [[Siviglia]])]] '''Juana Inés de Asbaje Ramírez de Santillana''' (San Miguel Nepantla, [[Nova Spagna]], [[12 nuvembri|12 nuvembre]] [[1648]] - [[Messicu]], Nova Spagna, [[17 d'aprile]] [[1695]]), più cunnisciuta cum'è '''Sor Juana Inés de la Cruz''',<ref>[https://es.wiktionary.org/wiki] Sor Juana Inés de la Cruz.</ref> hè una mònaca ieronimite è scrivana da New Spain, espunente di l'Età d'oru di a litteratura in [[Lingua spagnola|Spagnolu]]. == Biugrafia == == Note == <references /> [[Categoria:Biugrafia|Sor Juana Inés de la Cruz]] [[Categoria:Scrivanu|Sor Juana Inés de la Cruz]] [[Categoria:Litteratura spagnola|Sor Juana Inés de la Cruz]] re7un50fmw2daoz8hzqi6ah53cegvui Seth 0 22218 402594 374666 2026-06-01T21:04:47Z Fausta Samaritani 15085 fix, link categuria 402594 wikitext text/x-wiki [[File:Berlin 122009 018a.jpg|thumb|250px|right|Seth]] '''Seth''' (da l'Egittu ''Setesh'' / ''Soutekh'') hè una di e più antiche divinità egiziane. A so raprisentazione, cù u musu affusolatu è l'arechje erette ma tronche, hè una cumpusizione ibrida nata da l'imaginazione di l'egiziani di tempi predinastichi. Questa iconografia mostruosa hè forse ispirata da l'ardvark, un termitivore, burrower di e savane africane. In u [[Mitulogia|mitu]], Seth hè u [[Divinità|diu]] di a cunfusione, di u disordine è di u disturbu, chì hè messu in risaltu in a [[scrittura geroglifica]] in cui l'animali setianu serve da determinante per cuncetti negativi (autoritarisimu, furia, crudeltà, crisa, tumultu, disastru, sofferenza, [[malattia]], timpesta). Maestru di u [[tonu]] è di u [[fulmine]], esercita u so putere à e margine di l'[[Egittu]] chì sò e regioni deserte, e zone aride è i paesi stranieri à a pianura di u [[Nilu]]. Seth hè un diu cumplessu. A so natura brutale si manifesta più particularmente in un comportamentu sessuale aggressivu, sia omosessuale cù [[Horus]] sia eterosessuale cù belle dee ch'ellu persegue cù a so diligenza. A so putenza disordinata cuntribuisce quantunque à l'equilibriu [[Cosmo|cosmicu]]. Sicondu a visione egiziana, e forze distruttive sò in lotta perpetua contr'à e forze pusitive. In questu, Seth s'oppone à u so fratellu [[Osiris]], simbulu di a terra fertile è nutritiva. Da i ''Testi di e Piramidi'', Seth hè l'eterna rivale di [[Horus]]. Durante una lotta, strappa l'[[ochju]] di u so avversariu chì in ritornu ferisce i so testiculi. L'antagonisimu di i dui dii illustra a doppia natura di [[Faraone]] chì unisce in a so persona ste duie forze cuntrarie ma cumplementarie. Se Horus hè u diu di l'ordine faraonicu, u putere irrazionale di Seth participeghja à u simbolicu reale cum'è una maghjina di a forza viulente è scatenata chì u rè dispiega contr'à i so nemichi. Protettore di Rè, Seth lotta contr'à u serpente [[Apophis]] è dunque participa à u bonu prugressu di u mondu. Benchè inquietante è legata à forze ciecamente distruttive, Seth hè quantunque più un furfante inquietante chè un demone diabolicu, almenu in i miti antichi. Ùn hè chè in u Terzu Periudu Intermediu chì l'immagine di Seth s'hè tarata duramente, forse in reazione à e successive ripresa di parechji populi stranieri annantu à u regnu d'Egittu. Seth, assuciatu à e putenze straniere, diventa l'agente malignu di a perdita di u paese. I miti relativi à Seth u ritrattanu allora cum'è ambiziosu, intrigante, manipulatore, cuncintratu annantu à l'assassiniu di u so fratellu Osiris. Pocu à pocu hè cunfusu cù Apophis, u sarpu di u caosu, malgradu l'antica tradizione chì l'ha cumbattutu in nome di [[Ra]]. [[Categoria:Mitulugia]] [[Categoria:Egittu]] 4m3rq82uaemh09v7dtqphwyi51q8yuj Shock G 0 22340 402595 375655 2026-06-01T21:13:39Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402595 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Gregory Edward Jacobs''' hè un cantadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Americanu|G, Shock]] [[Categoria:Biugrafia|G, Shock]] [[Categoria:Cantadore|G, Shock]] ft9qsnjic46tg3s2i20fmee4tb59bye Star Wars: The Force Awakens 0 22547 402609 377701 2026-06-02T07:03:26Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402609 wikitext text/x-wiki [[File:Celebration Anaheim - The Force Awakens Exhibit (17187163977).jpg|thumb|200px|right|'' Star Wars: The Force Awakens'', costume]] '''Star Wars: The Force Awakens''' (tìtulu [[Lingua taliana|italianu]]: ''Star Wars: Il risveglio della Forza''; tìtulu [[Lingua corsa|corsu]]: ''U risvegliu di a Forza'') hè un film di u [[2015]] direttu, cu-scrittu è cu-prudottu dà [[J. J. Abrams]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Sinemà|Star Wars: The Force Awakens]] jjpz0sapzhgbdudsuhpthzgzfj26eg4 Stefania Turkewich 0 22899 402610 396415 2026-06-02T07:24:55Z Fausta Samaritani 15085 categorie, fix 402610 wikitext text/x-wiki [[File:Stefania_Turkewich.jpg|miniatura|Stefania Turkewich]] '''Stefania Turkewich-Lukianovych''' ([[25 d'aprile]] [[1898]], [[Lviv]], [[Austro-Ungheria]] - [[8 d'aprile]] [[1977]], [[Cambridge]], [[Regnu Unitu]]) hè stata una cumpusitrice, pianista è [[Musiculugia|musicologa]] ucrainana, ricunnisciuta cum'è a prima donna cumpusitrice [[Ucraina|d'Ucraina]].<ref>https://web.archive.org/web/20160322103631/http://www.ukrainianartsong.ca/new-page-1.|''Ukrainian art song''.</ref> ==Biugrafia== I so travaglii sò stati pruibiti in Ucraina da l'[[Unione Sovietica]]. ==Opere== === Sinfonie è opere orchestrali === - ''Sinfonia n. 1'' - 1937<br> - ''Sinfonia n. 2 (a)'' - 1952<br> - ''Sinfonia n. 2 (b)'' (2ª versione)<br> - ''Sinfonietta'' - 1956<br> - '' schizzi sinfonichi'' - 1975<br> - ''Puema sinfonicu La Vita''<br> - ''Sinfonia spaziale'' - 1972<br> - ''Suite per orchestra à doppia corda''<br> - ''Fantasia per orchestra doppia corda''<br> ===Balletti=== - '' A zitella cù e mani secche'' - Bristol, 1957<br> - ''Collanu''<br> - ''Primavera'' (Ballet per i zitelli) - 1934-1935<br> - ''Mavka, a ninfa di a furesta'' - Belfast, 1964-1967<br> - ''Mavka, a ninfa di u boscu'' (2a versione) - Belfast, 1964-1967<br> - ''Scarecrow'' – 1976<br> ===Opera=== - ''Mavka'' (infinitu), basatu annantu à ''U Cantu di a furesta'' di [[Lesja Ukrainka]]<br> ===Opere per i zitelli=== - ''Tsar Okh'' o ''Heart of Oksana'' - 1960<br> - ''U ghjovanu diavulu''<br> - ''Un ortu'' – 1969<br> ===Corali=== - ''Liturgia'' - 1919<br> - ''Salmu à Šeptytsky''<br> - ''Prima di a battaglia''<br> - ''Trittico''<br> - ''Ninna nanna''(''Ah, ùn ci hè micca gattu'') – 1946<br> ===Musica di strumentu di camera=== - (a) ''Quartettu d'archi'' - 1960-1970<br> - (b) ''Quatuor d'archi'' (2ª versione) - 1960-1970<br> - ''Terna per viulinu, viola è violuncellu'' - 1960-1970<br> ===Pianu=== - ''Variazioni nantu à un tema ucrainu'' - 1932<br> - ''Fantasia: suite di pianoforte nantu à temi ucraini'' - 1940<br> - ''Ciclu di pezzi per i zitelli'' - 1936-1946<br> - ''Canti ucraini è [[ščedryk]]''<br> - ''Bona nutizia''<br> - ''Natale cù Arlecchinu'' – 1971<br> ===Diversi=== : ''Cori per voce sola cù orchestra''<br> : ''Lorelei'' per narratore, harmonium è pianoforte, parole di Lesja Ukrainka - 1919<br> : ''Maghju'' - 1912<br> : ''Temi di canzone populari''<br> : ''Piazza di l'Indipendenza'', pezza per [[pianoforte]]<br> : ''Canzone Lemko per voce è corde''<br> ==Ligami esterni== *[https://web.archive.org/web/20160322103631/http://www.ukrainianartsong.ca/new-page-1/ Prughjettu di canzone d'arte ucraina - Stefania Turkewich] *[https://www.youtube.com/watch?v=L5bdWrAzMaw&list=OLAK5uy_l7CWjtrPCiFJlL_P63SWExwmO6Hc5oMYs Stefania Turkewich: Galiziani I |Le Canzoni d'Arte] *[http://www.salomeamuseum.lviv.ua/events/10.htm Museu di musica è memoria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210113201027/http://www.salomeamuseum.lviv.ua/events/10.htm |date=2021-01-13 }} *[https://www.youtube.com/watch?v=Qs6aeznrttk "Re Och" o u core di Oksana] *[https://www.youtube.com/watch?v=pa_2_xdRVHY Film nantu à Stefania Turkewich] *[https://www.youtube.com/watch?v=7Tta8VSCd78 A prima mundiale di a prima sinfonia di Stefania Turkewich] *[https://www.youtube.com/watch?v=QIBr-Rf76K4 Trè schizzi sinfonichi - Prima mundiale] *[https://www.youtube.com/watch?v=4F9J2PfG3ug Cuncertu dedicatu à i 120 anni di a nascita di Stefania Turkewich] *[https://www.youtube.com/watch?v=RJCcqKXpzHc Prima. Stefania Turkewich-Lukiyanovich opera "Coeur d'Oksana".] == Referenze == [[Categoria:Biugrafia|Turkewich, Stefania]] [[Categoria:Musicante|Turkewich, Stefania]] [[Categoria:Cumpositore|Turkewich, Stefania]] [[Categoria:Ucrainu|Turkewich, Stefania]] jx5xzxmx340nyv2thwouzjjeor3hwm9 Poaceae 0 23170 402633 401204 2026-06-02T09:58:55Z Fausta Samaritani 15085 /* C */ 402633 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poaceae'''. [[File:Meadow Foxtail head.jpg|thumb|200px|right|''Alopecurus pratensis'']] [[File:Starr-130320-3486-Andropogon bicornis-Andropogon like grass habit-Mokolea Pt Kilauea Pt NWR-Kauai (25182949146).jpg|thumb|200px|right|''Andropogon bicornis'']] == Listinu di piante == === A === [[Aegilops geniculata]]<br> [[Aegilops neglecta]]<br> [[Aegilops triuncialis]]<br> [[Aegilops ventricosa]]<br> [[Agrostis canina]]<br> [[Agrostis capillaris]]<br> [[Agrostis pourretii]]<br> [[Agrostis stolonifera]]<br> [[Aira caryophyllea]]<br> [[Aira cupaniana]]<br> [[Alopecurus aequalis]]<br> [[Alopecurus bulbosus]]<br> [[Alopecurus myosuroides]]<br> [[Alopecurus pratensis]]<br> [[Anthoxanthum odoratum]]<br> [[Apera spica-venti]]<br> [[Arrhenatherum elatius]]<br> [[Avena sativa]]<br> [[Avena sterilis]]<br> [[Avena strigosa]]<br> === B === [[Bambù]]<br> [[Bellardiochloa variegata]]<br> [[Bothriochloa barbinodis]]<br> [[Bothriochloa ischaemum]]<br> [[Brachypodium distachyon]]<br> [[Brachypodium phoenicoides]]<br> [[Brachypodium pinnatum]]<br> [[Brachypodium retusum]]<br> [[Brachypodium sylvaticum]]<br> [[Briza maxima]]<br> [[Briza media]]<br> [[Briza minor]]<br> [[Bromus alopecuros]]<br> [[Bromus catharticus]]<br> [[Bromus diandrus]]<br> [[Bromus erectus]]<br> [[Bromus fasciculatus]]<br> [[Bromus hordeaceus]]<br> [[Bromus inermis]]<br> [[Bromus lanceolatus]]<br> [[Bromus madritensis]]<br> [[Bromus racemosus]]<br> [[Bromus ramosus]]<br> [[Bromus rubens]]<br> [[Bromus scoparius]]<br> [[Bromus secalinus]]<br> [[Bromus sterilis]]<br> [[Bromus tectorum]]<br> === C === [[Calamagrostis epigejos]]<br> [[Calamagrostis varia]]<br> [[Catabrosa aquatica]]<br> [[Catapodium marinum]]<br> [[Catapodium rigidum]]<br> [[cinciriola]] (''Avena fatua'')<br> [[Coda di volpe]]<br> [[Crypsis schoenoides]]<br> [[Cynosurus echinatus]]<br> === D === [[Digitaria sanguinalis]]<br> [[Dasypyrum villosum]]<br> === E === [[Echinaria capitata]]<br> [[Elymus caninus]]<br> [[Eragrostis barrelieri]]<br> [[Eragrostis cilianensis]]<br> [[Eragrostis mexicana]]<br> [[Eragrostis minor]]<br> [[Eragrostis pilosa]]<br> === F === [[Festuca altissima]]<br> [[Festuca arundinacea]]<br> [[Festuca gigantea]]<br> [[Festuca heterophylla]]<br> [[Festuca rubra]]<br> [[Festuca trichophylla]]<br> === G === [[Gastridium ventricosum]]<br> [[Gaudinia fragilis]]<br> [[Glyceria fluitans]]<br> [[Glyceria notata]]<br> [[Glyceria notata]]<br> === H === [[Holcus lanatus]]<br> [[Holcus mollis]]<br> [[Hordelymus europaeus]]<br> [[Hordeum bulbosum]]<br> [[Hordeum marinum]]<br> [[Hordeum murinum]]<br> === L === [[Lacciaghjola]]<br> [[Lagurus ovatus]]<br> [[Lamarckia aurea]]<br> [[Lolium temulentum]]<br> [[Lolium multiflorum]]<br> [[Lolium perenne]]<br> [[Lolium rigidum]]<br> [[Lolium temulentum]]<br> === M === [[Mazzulina]]<br> [[Melica ciliata]]<br> [[Melica uniflora]]<br> [[Micropyrum tenellum]]<br> [[Milium effusum]]<br> [[Molineriella minuta]]<br> === P === [[Panicum capillare]]<br> [[Panicum dichotomiflorum]]<br> [[Panicum miliaceum]]<br> [[Panicum repens]]<br> [[Parapholis incurva]]<br> [[Paspalum dilatatum]]<br> [[Paspalum distichum]]<br> [[Phalaris aquatica]]<br> [[Phalaris arundinacea]]<br> [[Phalaris canariensis]]<br> [[Phalaris minor]]<br> [[Phalaris paradoxa]]<br> [[Phleum arenarium]]<br> [[Phleum pratense]]<br> [[Piptatherum miliaceum]]<br> [[Poa alpina]]<br> [[Poa annua]]<br> [[Poa bulbosa]]<br> [[Poa compressa]]<br> [[Poa nemoralis]]<br> [[Poa pratensis]]<br> [[Poa trivialis]]<br> [[Polypogon maritimus]]<br> [[Polypogon monspeliensis]]<br> [[Polypogon viridis]]<br> [[Puccinellia fasciculata]]<br> === R === [[Rostraria cristata]]<br> === S === [[Setaria parviflora]]<br> [[Setaria pumila]]<br> [[Setaria verticillata]]<br> [[Setaria viridis]]<br> [[Sorghum bicolor]]<br> [[Sorghum halepense]]<br> [[Sporobolus indicus]]<br> [[Sporobolus pungens]]<br> [[Stipa pennata]]<br> === T === [[Trisetum flavescens]]<br> [[Triticum aestivum]]<br> [[Triticum turgidum]]<br> === V === [[Vulpia ciliata]]<br> [[Vulpia fasciculata]]<br> [[Vulpia myuros]]<br> [[Vulpia unilateralis]]<br> == Rifirimenti == Gamisans, J. & Jeanmonod, J., ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva, 1993 (in [[Lingua francese|francese]])<br> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora]] c53dr9j793lmsmls24q9vsgh5ad4q8l Tauonu 0 23230 402578 383000 2026-06-01T13:39:23Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ link 402578 wikitext text/x-wiki A particula '''tauonu''' (nutata τ) hè una particula elementaria di carica negativa è di massa 1 777 MeV/c<sup>2</sup>.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua taliana|talianu]].</ref> Li hè assuciata un'antiparticula è un neutrinu. Classificatu frà i liptoni, hè una particula di materia di terza generazioni chì si disintegra prestu par via di l'interazzioni debuli in una particula stabuli in un tempu di 2,9x10-13 s. Par causa di a leghji di cunsirvazioni di u numaru di liptoni (l'uscillazioni di i neutrini forza 'ssa leghji), un neutrinu tauonu hè criatu quandu un tauonu si disintegra in un liptonu più lighjeri è un antineutrinu currispundenti (in 35% di i casi) o in unu o parechji pidini (in 65 % di i casi). Difatti, u tauonu hè u solu liptonu chì si pò disintigrà in adroni. Eccituatu a so massa più impurtanti è a so instabulità, u tauonu hè listessu à l'[[elittronu]]. ==Storia== A particula tauonu hè stata scuparta mentri i sperimenti fatti trà [[1974]] è [[1977]] da [[Martin Lewis Perl]] è i so culleghi di u SLAC. Grazia ad eddi, hà ricivutu u [[premiu Nobel]] in [[1995]], ch'eddu hà spartutu incù [[Frederick Reines]]. Quist'ultimu hà vintu u premiu par a scuparta di u [[neutrinu]]. ==Atomi esotichi== A parsona s'aspetta ch'è u tauonu possi furmà atomi esotichi com'è altri particuli subatomichi carchi. Unu trà eddi, chjamatu tauonium par analugia incù u muonium, saria cumpostu di un [[antitauonu]] è di un elittronu. Un antru hè l'[[atomu]] d'[[onium]] cumpostu di un tauonu è di un antitauonu. Hè chjamatu sputicu tauonium ed hè difficiuli à individuà chì u tauonu hà una durata di vita corta corta à i debuli energii (micca rilativisti) richjesti par furmà 'ssu atomu. A so idantificazioni hè impurtanti par l'elettrudinamica quantica. ==Da veda dinò== * [[Fermionu]] * [[Leptonu]] * [[Neutrinu]] * [[Numaru leptonicu]] * [[Sapori (fisica)]] == Note == <references/> [[Categoria:Leptoni]] [[Categoria:Fisica]] 7d40w1ndlqsjstelpfdsy4m1yforc5m Muonu 0 23245 402577 383278 2026-06-01T13:38:47Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ link 402577 wikitext text/x-wiki U '''muonu''' hè, siont'è u mudeddu standard di a [[fisica]] di i particuli, una particula elementaria di carica elettrica negativa, instabuli.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.</ref> U muonu hà par spin 1/2 ed hà listessi prubità fisichi chì l'[[elittronu]], eccituatu a so massa, 207 volti più maiori (105,66 MeV/c2, hè par quissa ch'eddu hè chjamatu calchì volta elittronu grevu). == Descrizzione == I muoni sò firmioni di a famiglia di i [[liptoni]], com'è l'elittroni è i tauoni. I muoni sò nutati μ−. L'[[antimuonu]], l'antiparticula assuciata à u muonu, hè nutatu μ+ ed hè incaricatu pusitivamenti. Annantu à [[Terra]], i muoni sò prudutti da a disgrigazioni di pidini carchi. I pidini sò criati in l'alta atmusfera da l'azzioni di i raghji cosmichi. I muoni ani una durata di vita debuli (à l'incirca dui micrusicondi). Eppuri, i muoni ani una grandi [[energia]], cusì l'effettu di dilatazioni timpurali discritta da a rilatività ristrinta i rendi ussirvevuli à a suparficia di a Terra. Com'eddu esisti un [[neutrinu]] elettronicu assuciatu à l'elittronu, esisti dinò un neutrinu muonicu chì hè assuciatu à u muonu. I neutrini muonichi sò nutati νμ. I muoni pusitivi poni assucià si incù un elittronu par furmà una particula chjamata u muonium, o μ+e–. Par via di a diffarenza di massa trà u muonu è l'elittronu, u muonium s'assumiglia più à un [[atomu]] d'[[idrugenu]] ch'è u positronium, assuciazioni di un [[pusitronu]] incù un elittronu. A massa di u muonu hè vicina à quidda di u pidinu, ma eppuri un pocu di più debuli. ==Misura di i flussi di muoni== A tecnulugia di a muografia misura i flussi di muoni. Quiddi diminuiscini à ogni travirsata di ostaculu. 'Ssa misura parmetti di ditarminà a dinsità di i sittori attravirsati da i muoni. == Noti == <references /> ==Da veda dinò== * [[Antimuonu]] * [[Muografia]] * [[Sapori (fisica)]] [[Categoria:Liptonu]] [[Categoria:Fisica]] 7usjmoagn7dm5jkcfii5dt3zod2si6d Senocrati 0 23992 402590 398603 2026-06-01T16:31:25Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 402590 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #E8E8E8" ! colspan="3" style="#E8E8E8" | {| style="background:#E8E8E8" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#E8E8E8" width="100%" |<span font-size:large;">'''Senocrati'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Xenocrates.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 bgcolor="#E8E8E8" | Biugrafia |----- | Data di nascita | 396 av. G.-C |----- | Locu di nascita | [[Calcidonia]] |----- | Data di morti | 314 av. G.-C. |----- | Locu di morti | [[Atena]] |----- | Nomu nativu | Ξενοκράτης |----- | align="center" bgcolor="#E8E8E8" colspan="2" | '''Opari''' |----- | align="center" colspan="2" | Filusufia antica<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Platunisimu</span> |----- |} '''Senocrati''' (in grecu: Ξενοκράτης) era un filosofu è matematicu grecu, natu in [[Calcidonia]] versu 396 a.C. è mortu in 314 a.C. fù u dirighjenti (u scularca) di l'Accademia platonica da 339 à 314 a.C. I so insignamenti suvitavani quiddi di [[Platonu]], ch'eddu pruvava à difiniscia in modu più pricisu, à spessu incù elementi matematichi. ==Biugrafia == Senocrati hè natu in Calcidonia in 396 a.C. ed hè u figliolu di Agatonu. Hè statu prima addivatu da [[Eschini]], u filosofu sucraticu, po da Platonu. Hà accumpagnatu Platonu in [[Siracusa]] è hà studiatu incun eddu. Dopu à a morti di Platonu, Senocrati hè stata elettu scularca di l'Accademia platonica, postu ch'eddu hà accupatu insin'à a so morti in 314 a.C. ==Filusufia == [[File:Dessin_Xénocrate_et_le_messager_d'Alexandre.jpg|thumb|left|Senocrati è u missaghjeri di Lisandru]] I principali cuntributi di Senocrati à a filusufia cuncernani a [[matafisica]] è l'[[etica]], suvitendu da vicinu a duttrina platonica. Hà distintu trè formi d'essaru: u sensibuli, l'intelligibili è un terzu cumpostu di i dui, à i quali currispondini rispittivamenti u sensu, l'intillettu è l'upinioni. Hà ancu sviluppatu a tiuria di i dimonii ed hà prubabilamenti statu rispunsevuli di a prima edizioni difinitiva di l'opari di Platonu. Senocrati hà cuntribuitu à a furmalisazioni di a filusufia di Platonu in domma ed hà divisu a rialità in trè campi: l'ughjetti sensibuli, l'ughjetti intelligibili è un terzu cumpostu di i dui. Hà ancu sviluppatu una tiuria di i numari è grandezzi giumetrichi in quant'è primi prudutti di a dirivazioni di a rialità à parta da l'interazzioni di dui principi upposti, l'Unu è a diadi inditarminata. In più di i so cuntributi à a matafisica è à l'etica, Senocrati hà scrittu annantu à diversi altri sughjetti, in particulari a [[pulitica]], u puteri di a leghji, a [[giumitria]], l'[[aritmetica]] è l'[[astrulugia]]. Eppuri, i so scritti sò stati persi, cacciatu ni uni pochi di frammenti, è i so duttrini ùn sò cunnisciuti ch'è par via di i cummenti di [[Aristoteli]], [[Proclu]], Temistiu è d'altri filosofi grechi. ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Xenocrates ''Senocrati''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Grecu]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Filosofu]] [[Categoria:Matematicu]] rd8gfcm69ivw8z0uxd1ywviq5ybvtpl Iris pseudacorus 0 24190 402573 399321 2026-06-01T13:28:25Z JackyM59 27373 Photograph updated 402573 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Iris pseudacorus'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Iris_Jaunes_(Iris_pseudacorus).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Iris pseudacorus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Asparagales]] |----- | Famiglia | [[Iridaceae]] |----- | Generu | [[Iris]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Iris pseudacorus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Iris_Jaunes_(Iris_pseudacorus).jpg|250px]] |----- |} ''Iris pseudacorus'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Iridaceae]]. ==Descrizzione== ''Iris pseudacorus'' hè una pianta vivace appartinendu à a famiglia di l'Iridaceae. 'Ssa spezia si caratterizeghja da i so grandi fiori di culore giallu vivu è e so foglie verde à forma di spada. I fiori di ''Iris pseudacorus'' sò cumposti da sei petali, frà i quali trè sò addirizzati è trè sò retombants. Sgaghjanu un profume aggradevule è sò à spessu usate in i giardini per a so bellezza. ==Ripartizione== ''Iris pseudacorus'' hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Omu u trova per u più in e zone umite tale i paduli, e vadine è i stagni. 'Ssa pianta hè assai adattevule è pò ancu cresce in e terre appena saline. Hè stata introdutta in numerose rigione di u mondu per causa di a so pupularità in quant'è pianta ornamentale. ''Iris pseudacorus'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biolugia== ''Iris pseudacorus'' hè una pianta acquatica chì cresce in cundizione umite. E so radiche si sviloppanu in a fanga o in acqua pocu prufonda. E casce di 'ssa pianta sò longhe è strette, ciò chì li permette di gallighjà à a superficia di l'acqua. I fiori di ''Iris pseudacorus'' sò impullinati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so culore vivu è u so profume. ==Tassonumia== ''Iris pseudacorus'' hè statu discrittu per a prima volta da Carl von Linné in u 1753. Appartene à u generu Iris, chì cumprende circa 300 spezie differente. Certi sinonimi di ''Iris pseudacorus'' sò Iris lutea, Iris palustris. ==Cunsirvazione== ''Iris pseudacorus'' hè una spezia di cuncernu in termini di cunsirvazione. Bench'ella sia largamente sparta, hè minacciata da a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'inguinamentu di l'acqua. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa pianta à fine ornamentale pò ancu affittà a so pupulazione. E misure di cunsirvazione sò necessarie per pruteghje 'ssa spezia è prisirvà a so diversità genetica. ==Riferimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Iris_pseudacorus ''Iris pseudacorus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Iridaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] gjdaipcn999godd6c56ezpxuirwsutd 402574 402573 2026-06-01T13:31:57Z JackyM59 27373 Photograph updated 402574 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Iris pseudacorus'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Iris_Jaunes_(Iris_pseudacorus).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Iris pseudacorus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisione | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisione | [[Spermatophytes]] |----- | Ordine | [[Asparagales]] |----- | Famiglia | [[Iridaceae]] |----- | Generu | [[Iris]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Iris pseudacorus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Iris_pseudacorus_flowers_Russia.jpg|250px]] |----- |} ''Iris pseudacorus'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Iridaceae]]. ==Descrizzione== ''Iris pseudacorus'' hè una pianta vivace appartinendu à a famiglia di l'Iridaceae. 'Ssa spezia si caratterizeghja da i so grandi fiori di culore giallu vivu è e so foglie verde à forma di spada. I fiori di ''Iris pseudacorus'' sò cumposti da sei petali, frà i quali trè sò addirizzati è trè sò retombants. Sgaghjanu un profume aggradevule è sò à spessu usate in i giardini per a so bellezza. ==Ripartizione== ''Iris pseudacorus'' hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Omu u trova per u più in e zone umite tale i paduli, e vadine è i stagni. 'Ssa pianta hè assai adattevule è pò ancu cresce in e terre appena saline. Hè stata introdutta in numerose rigione di u mondu per causa di a so pupularità in quant'è pianta ornamentale. ''Iris pseudacorus'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biolugia== ''Iris pseudacorus'' hè una pianta acquatica chì cresce in cundizione umite. E so radiche si sviloppanu in a fanga o in acqua pocu prufonda. E casce di 'ssa pianta sò longhe è strette, ciò chì li permette di gallighjà à a superficia di l'acqua. I fiori di ''Iris pseudacorus'' sò impullinati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so culore vivu è u so profume. ==Tassonumia== ''Iris pseudacorus'' hè statu discrittu per a prima volta da Carl von Linné in u 1753. Appartene à u generu Iris, chì cumprende circa 300 spezie differente. Certi sinonimi di ''Iris pseudacorus'' sò Iris lutea, Iris palustris. ==Cunsirvazione== ''Iris pseudacorus'' hè una spezia di cuncernu in termini di cunsirvazione. Bench'ella sia largamente sparta, hè minacciata da a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'inguinamentu di l'acqua. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa pianta à fine ornamentale pò ancu affittà a so pupulazione. E misure di cunsirvazione sò necessarie per pruteghje 'ssa spezia è prisirvà a so diversità genetica. ==Riferimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Iris_pseudacorus ''Iris pseudacorus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Iridaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] fde5osjyba5qi2j7gvivk94256epijc St'Almanaccu 0 25310 402601 398594 2026-06-01T21:39:13Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 402601 wikitext text/x-wiki '''St'Almanaccu''' hè una puesia scritta da [[Dumenicantone Versini]] ([[1872]]-[[1950]]) di [[Marignana]], dettu "Maistrale". 'Ssa puesia fù publicata in [[A Muvra]] ([[1923]]). ==St'Almanaccu== :Suminatu di bugie, :Eccu allora st'almanaccu. :Di pazzie in 'sse pagine :Ne aghju coltu pienu un saccu :Di i scrivani tutti matti: :Dunque chì nimu l'accati! :Ùn cumprate stu librettu :Ch'hè lu rè di li bugiardi; :Piuttostu cumprate un casgiu, :Fighi secchi, pruni o cardi; :Questu è un di 'ssi salteri :Par fà runcà li sumeri. :Nanzu di spende i to soldi, :Dì ti vurria una cosa: :E stagione, in st'almanaccu, :Deven'esse à la ritrosa; :Cù le lune vechje o nove, :In più bellu, deve piove. :Ùn n'aprite 'ssu scarsellu, :State mi à sente, o figlioli! :Quandu punarete pomi, :Nasciarà forse fasgioli; :Si vo suminate granu, :Surtarà topi à viranu. :C'un simule chiaravalle, :Mancu più ghjanda à lu valdu, :Nè lustincu, nè filetta, :È senza vede lu caldu, :Cumu a pudarete pate? :Nivarà tuttu l'istate. :Di traversu s'ellu vene :Ancu u mese di sittembre, :Cumu pudaranu nasce :L'agnelli cù le so vembre? :Sparisciaria da veru :U sudore à u cantuneru. :D'invernu sarà lu seccu :È talmente lu calore :Chì s'intanarà lu fiume. :È tandu u tintu pastore :Allora duva hà da sbatte :Par battizzà lu so latte? :Dunque di li to quattrini, :Sì tù voli fà ne contu, :Lascia corre st'almanaccu :È sii piuttostu prontu :À mandà mi unu spurtellu :Di brocciu e di figatellu. ==Riferimenti== - [https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2037] L'almanaccu di A Muvra per 1923. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231203152751/https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2037 |date=2023-12-03 }} [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 2d1u4ysyyhbl3f4svj2w1krwojrtrob Scalinata Rinesi-Romieu 0 25911 402583 395829 2026-06-01T13:58:54Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 402583 wikitext text/x-wiki [[File:Escalier Romieu, Scalinata Rinesi.jpg|miniatura|A scalinata Rinesi-Romieu]] A '''Scalinata Rinesi-Romieu''', chjamata in francese ''Escalier Romieu'' hè una scalinata munumentale situata in a cità di [[Bastìa|Bastia]]. Face a leia trà i dui quartieri storichi di [[A Citatella di Bastia|A Citatella]] (Terranova) è di u [[Vechju Portu di Bastia|Vechju Portu]] (Terravechja). A scalinata Rinesi-Romieu hè stata fatta da l'architettu bastiacciu [[Paul-Augustin Viale]] à u [[XIX sèculu]] <ref>{{Cita libru|nome=Jean-Baptiste|cognome=Raffalli|nome2=Fernande|cognome2=Maestracci|nome3=Max|cognome3=Boulmer|titolo=Bastia : musées, monuments, promenades|url=https://www.worldcat.org/oclc/717275677|ed=Monum - Ed. du patrimoine|data=2003|OCLC=717275677|ISBN=978-2-85822-697-9}}</ref>. [[File:Ricciata_San_Carlu_Vechju,_Rampe_Saint-Charles_ou_Descente_de_la_Gabella,_Bastia.jpg|miniatura|A Ricciata San Carlu Vechju, "Rampe Saint-Charles" ou "Descente de la Gabella"]] L'inseme chì cuntene A Scalinata Rinesi-Romieu, cù a ricciata San Carlu Vechju hè stata classificata munumentu storicu in u [[2017]] <ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA2B000039</ref>. [[File:Scalinata_Rinesi,_Escalier_Romieu,_Bastia.jpg|centro|miniatura| A scalinata Rinesi-Romieu]] == Origine di u nome == A Scalinata si chjamava prima « Scala Rinesi », di u nome di a famiglia Rinesi, una ricca famiglia di cummercianti bastiacci, chì fecenu custruisce a so casa famigliale, u Palazzu Rinesi, nant'à u latu sud di u [[Vechju Portu di Bastia|Vechju Portu]] <ref name=":1">{{Cita libru|nome=Janine|cognome=Serafini-Costoli|cognome2=Bastia|titolo=Bastia, regards sur son passé|url=https://www.worldcat.org/oclc/10499346|ed=Berger-Levrault|data=1983|OCLC=10499346|ISBN=978-2-7013-0515-8}}</ref>, in u quartieru di [[U Puntettu]]. [[File:VP-Bastia.jpg|centro|miniatura|U giardinu è a scala Rinesi-Romieu è u Palazzu Rinesi]] Una figliola Rinesi s'hè maritata cù un certu M. Romieu, cultellaghju di Langres, chì fece a ringhera di a scala <ref>{{Cita libru|nome=Jean-Baptiste|cognome=Raffalli|nome2=Fernande|cognome2=Maestracci|nome3=Max|cognome3=Boulmer|titolo=Bastia : musées, monuments, promenades|url=https://www.worldcat.org/oclc/717275677|ed=Monum - Ed. du patrimoine|data=2003|OCLC=717275677|ISBN=978-2-85822-697-9}}</ref>. Pocu à pocu, u nome Rinesi hè statu sguassatu à prò di quellu di Romieu, nome datu à u giardinu, à a scala è à a casa Rinesi. In u 2008, a cumuna di Bastia sott'à a mandatura d'Emile Zuccarelli hà iniziatu un travagliu nant’à i nomi di lochi, carrughji è piazze. Parechje lastre bislingue sò state messe à partesi da u 2014 . Da tandu, a scalinata ripigliò u so nome originale è fù chjamata ufficialmente « Scalinata Romieu, Scalinata Rinesi »<ref>https://www.corsematin.com/article/bastia/les-premieres-plaques-bilingues-ont-ete-posees-a-la-citadelle-de-bastia</ref>. [[File:Lastra_di_carrughju,_Escalier_Romieu,_Scalinata_Rinesi,_Bastia.jpg|centro|miniatura|A lastra]] == Storicu == [[File:Escalier_Rinesi-Romieu,_dans_les_années_1871-1874,_Bastia.jpg|miniatura|A custruzzione di a scalinata Rinesi-Romieu]] A scalinata munumentale fù custruita trà l'anni 1871 è 1873 da l'architettu bastiacciu [[Paul-Augustin Viale]]. Include una funtana, una nichja cù una statua, vasi cù pedestali. U cunsigliu municipale di l'epica hà vutatu « chì a scala Rinesi chì si trova nant'à u portu è chì s'offre à i primi sguardi di i stranieri chì venenu da u cuntinente deve esse fatta da a manera a più suntuosa ch'ellu si pò » <ref>{{Cita libru|nome=Janine|cognome=Serafini-Costoli|cognome2=Bastia|titolo=Bastia, regards sur son passé|url=https://www.worldcat.org/oclc/10499346|ed=Berger-Levrault|data=1983|OCLC=10499346|ISBN=978-2-7013-0515-8}}</ref> . In u 1874 è u 1875, hè statu accunciatu u giardinu à cantu, chì hà pigliatu u nome di Giardinu Romieu <ref>{{Cita libru|nome=Jean-Baptiste|cognome=Raffalli|nome2=Fernande|cognome2=Maestracci|nome3=Max|cognome3=Boulmer|titolo=Bastia : musées, monuments, promenades|url=https://www.worldcat.org/oclc/717275677|ed=Monum - Ed. du patrimoine|data=2003|OCLC=717275677|ISBN=978-2-85822-697-9}}</ref> . [[File:Statue_de_l'Escalier_Romieu,_Scalinata_Rinesi,_Bastia.jpg|centro|miniatura|A statua di a scalinata Rinesi-Romieu]] == Ritratti == <gallery caption="A scalinata Rinesi-Romieu."> File:Jardin_Romieu_(Bastia)_(1).jpg|link=Fichier:Jardin_Romieu_(Bastia)_(1).jpg File:Bastia_-_Citadelle_-_golden_statue_-_panoramio.jpg|link=Fichier:Bastia_-_Citadelle_-_golden_statue_-_panoramio.jpg File:Escalier_Romieu,_Scalinata_Rinesi.jpg|link=Fichier:Escalier_Romieu,_Scalinata_Rinesi.jpg File:Bastia,_giardinu_Romieu_è_Vechju_Portu.jpg|link=Fichier:Bastia,_giardinu_Romieu_è_Vechju_Portu.jpg </gallery> == Da vede dinù == * [[Vechju Portu di Bastia]] * [[U Puntettu]] * [[A Citatella di Bastia|Citadella di Bastia]] == Note è riferenze == {{Riferimenti}} [[Categoria:Bastia]] iks4ivbr43orcoblxcq2bqou1waouz7 Stintinu 0 26291 402615 398475 2026-06-02T07:42:04Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categuria 402615 wikitext text/x-wiki '''Stintinu''' (IPA: [stinˈtino], ''Isthintini'' in sassarese, ''Istintinu'' in sardu) hè una cumuna taliana di 1.539 abitanti, chì face parte di a Rete metropulitana di u Nordu di [[Sardegna]], di a [[cità metropulitana di Sassari]], in [[Sardegna]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> ==Geugrafia fisica== ===Territoriu=== A cumuna di Stintinu s’allonga nant'à l'omonima penisula, ultimu capu di tarra sarda chì da a pianura di a Nurra si stende ver’di l'isula di l'Asinara, situata à poca distanza. Quessa accoglie u Parcu Naziunale di l'[[Asinara]], istituitu in u [[1997]], è per u quale Stintinu riprisenta l'imbarcu u più vicinu. [[File:Stintino veduta.jpg|thumb|right|250px|Visa di Stintinu]] U liturale ver'di u mare di Sardegna hè chjamatu mare di fora è alterna scugliere è calette di rena è petre à a fine di piccule vadine, cum'è Biggiu Marinu ("Bue marinu", nome sardu di u [[vechju marinu]]), cunnisciuta dinù cum’è Valle di a Luna, Coscia di Donna è Cala di u Vapori. ==Storia== U territoriu di Stintinu hè statu praticatu da l'omu dapoi a [[preistoria]], cum'è ne testimunieghjanu parechji siti archeulogichi. L'urìgine di u borgu di Stintinu si deve à a decisione di u Guvernu talianu d’istituisce u 22 ghjugnu 1885, nant’à l’isula di l’Asinara in lucalità Cala Reale, u primu lazarettu à usu sanitariu à tempu cù una culonia penale in Cala d’Oliva. À quellu mumentu, si cuntavanu nant’à l’isula 45 famiglie cù circa 500 persone, a mità pastori di urigine sarda è l’altra mità piscadori. Quelli chì stavznu in Cala d’Oliva eranu piscadori urighjinarii di Camogli, trasferiti quì attratti da e più bone pussibilità ecunomiche è da a prisenza di a Tunnara di e Saline, mentre chì l’abitanti di Fornelli è Cala Reale eranu pastori è agricultori sardi. Hè pussibule chì tramindui i gruppi avessinu dighjà aduttatu a lingua sassarese, rinfurzendu cusì l’influenza ligura prisente dapoi l’urìgine. Solu 45 famiglie lascionu l’Asinara per stabilì si in a nova Stintinu, fundendu a “Cumunione di i 45”; l’altre si n’andonu versu altri lochi: Portu Torres, Sassari, Castelsardu, Santa Teresa di Gallura o e campagne di a Nurra. Prima di u sfrattu di u 15 d’aostu di quellu stessu annu, dui fratelli sassaresi, Salvatore è Cristoforu Murtola, sustenenu a causa di i piscadori, ottenendu un’indennità di 750 lire per ogni famiglia è acquistendu un terrenu per fà nasce u novu borgu cù u nome di Cala Savoia. U pianu regulatore divise in modu urdinatu una stretta penisula trà dui bracci di mare (oghje portu vechju è portu novu / portu Mannu), chì pigliò u nome di ''isthintìnu'' o ''sthintìnu'', da u termine sassarese “intestinu o budellu”, dopu italianizatu in ''Stintino''. U 1u di ghjennaghju 1865, prima di l’abbandonu furzatu di l’Asinara, fù fundata a Cunfraternita religiosa di a Beata Vergine di a Difesa, patrona di u paese, à a quale sò iscritti parechji stintinesi ch’anu compiu almenu 12 anni. [[File:Torre della pelosa.jpg|left|thumb|250px|A torra aragunesse di A Pelosa]] Per incuragisce l’attività di pesca, u 10 di dicembre 1904, 68 assuciati, tutti stintinesi, fundonu a Sucietà mutuale cooperativa trà i piscadori di Stintinu. Quessa è altre vicende di l’industria lucale sò prisentate in u Museu di a Tonnara, situatu nant’à a banchina di u portu. In u [[1934]], u primu parocu don Vittoriu Prunas prumove è dirige a custruzzione di a nova ghjesgia paruchjale, dedicata à a Virgine Immaculata. U portu di Stintinu accoglie sempre numerose barche à vela latina chì, dopu à l’arrivu di e barche à mutore, anu trovu nova vita cù u turìsimu sportivu è e regate veliche. Parechje famiglie di a burghesia sassarese, cum’è i Berlinguer o i Segni, anu da sempre preferitu stu tippu d’imbarcazione. In u 1983 hè stata urganizata a prima regata Vela Latina, ghjunta in u 2007 à a XXV edizione. Stintinu hè tantu caratterizatu da a vela latina, ch’ellu hè statu ribattizatu da u ghjurnalistu Mario Marzari cum’è “a capitale di a vela latina”. Hè statu in u passatu frazione di Sassari è hè diventatu cumuna autonoma l’8 d’aostu 1988. In u 2008 sò stati festighjati i vint’anni d’autunumia cumunale cù una seria d’avvenimenti, trà i quali l’esibizione di e Frecce Triculore davanti à e marine di e Saline, Pazzona è Ezzi Mannu. ==Munumenti è lochi d'interessu== ===Architetture religiose=== * Ghjesgia di l’Immaculata Cuncezzione * Parochja San Nicola * Ghjesgia di Sant’Isidoro ===Architetture militari=== * Torra aragunese, custruita in u 1578 è chjamata Torra di a Pelosa ===Lochi di interessu naturale=== [[File:Stintino LaPelosa panoramica.jpg|800px|center|Panoramica di l'arinelle di Stintino "A Pelosa" è "A Pelosetta"]] U principale interessu turisticu hè l'arinella di A Pelosa, situata in l’estremu capu norduccidentale di a Sardegna, affacciata nant’à u golfu di l’Asinara è nant’à l’isula omonima, ricunnisciuta per a so rena bianca fina fina è u mare turchinu à fondu bassu. Appena vicinu, davanti à una seconda arinella più chjuca, chjamata A Pelusetta, si trova l’isulottu accessìbile à pedi. Altre marine di a costa urientale sò quelle di e Saline d’Ezzi Mannu, u Gabbianu, l’Àncura, Pazzona è Punta Negra. À circa 3 chilometri da l'abitatu si trova u stagnu di Casaracciu, è à circa 15 chilometri, in u territoriu di Sassari, u stagnu di Pilu; tramindui raprisentanu riserve impurtante per l’acelli acquatichi. In u territoriu di Stintinu si trova dinù u stagnu di e Saline. ==Sucetà== ===Tradizione=== Frà e manifestazioni religiose, di maghju si celebreghja in una piccula ghjesgia di campagna a festa di Sant’Isidoru in Ercoli, è l'8 di settembre quella di a Madonna di a Difesa; u simulacru di a patrona di u paese hè purtatu da e barche di i piscadori di a Cunfraternita in prucissione à mare, in ricordu di a fundazione di u 1885. ===Musei=== [[File:Museo Tonnara a Stintino, Stintino SS, Sardinia, Italy - panoramio.jpg|thumb|300px|U Museu di a Tunnara]] U Museu di a Tunnara (MUT), inauguratu di ghjugnu 2016, cunserva cimeli, testi è imagine chì cuntanu a storia di a tunnara di Stintinu è di l’altre tunnare di u Mediterraneu, è prisenta studii scentìfichi nant’à a spezia di tonnu pescatu in sta zona, Thunnus thynnus. ===Lingua=== A lingua parlata in Stintinu hè u sassarese è u talianu. ===Cucina=== A pesca hè à u fundamentu di a cucina lucale, e so principale specialità sò i zini è altri frutti di mare, crustacei è a buttarga di tonnu. Trà i piatti: a suppa di patate è aligusta cù pescatu lucale, u polpu in agliata, u polpu à a stintinese (insalata di polpu cù patate, acetu, pursemulu è qualchì volta cipolla), è trà i dolci, a tumbarella. == Note == <references/> [[Categoria:Sardegna]] tjcrpda0nkv2selv84olnntardp62xk Zaniu 0 26390 402617 399770 2026-06-02T07:52:33Z Fausta Samaritani 15085 link,fix 402617 wikitext text/x-wiki Un '''zaniu''' hè, in a so forma a più simplice, un saccu di [[tissutu]] caricatu annantu à e spalle d'una persona è assicuratu cù duie fasce chì passanu annantu à e spalle è sottu à l'ascelle. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> I zanii sò à spessu preferiti à e valigie o à e borse à [[manu]], in particulare quand'ellu ci vole à trasportà carichi pisanti per longhi periudi di tempu, postu chì e spalle, per stu tipu d'usu, sò più adatte cà e mane. I zanii maiò, aduprati per traspurtà carichi più grandi di 10 kilò, scariceghjanu di regula a maiò parte di u so pesu (sin'à u 90 %) nant'à cinte ch'omu pò allaccià à l'anche. In 'ssu modu, e fasce di e spalle servenu solu à bilancià u pesu di u caricu. Quessa migliora a pussibilità di trasportà carichi pisanti, postu chì l'anche sò ancu più forte ch'è e spalle, è migliora assai l'agilità di quellu chì porta u zaniu è u so equilibriu, perchè u caricu s'avvicina di più à u [[baricentru]] di a persona. In più, u schienale di i zanii mediani è grandi hè di solitu rigidu per mantene l'ergunumia di u zaniu, qualvoglia sia u modu di caricamentu, è per scaricà in modu ottimale u pesu nant'à a cinta di basa. == Storia == [[File:Madonna of the Mountains NGM-v31-p550.jpg|thumb|verticale|Un precursore di i zanii muderni, in legnu, purtatu da una zitella in l'Alpe svizzere (1917)]] U fattu di pudè traspurtà carichi hè sempre statu un bisognu assai impurtante per e pupulazione chì campanu in [[muntagna]]. Quandu ùn ci eranu animali nant'à i quali si pudia cuntà, era l'[[omu]] chì si duvia incaricà di u trasportu di materiali pisanti o ingumbranti, cum'è e pruviste o u [[legnu]]. Ghjustu per issi mutivi, i primi zanii sò stati realizati cù materiali rigidi, di solitu in [[legnu]]. E bretelle ùn eranu altru ch'è semplici funi. In un cuntestu alpestru, sti zanii facianu assai bè u so travagliu, ma cù u tempu è cù l'evoluzione di i materiali, si cuminciò à pruduce zanii in pelle animale o in tela, à spessu cù inserti in pelle in i punti di più forte sullicitazione o usura. Ancu oghje, in e regione muntagnole o alpine, si pruducenu zanii in pelle naturale o scamosciata, di forma simplice, aduprati soprattuttu per a [[caccia]]. Oltre à a pelle, si usa di regula u pannu di [[loden]]. In l'ambiente militare mudernu, a tela hè stata aduprata per decennii per via di a so econumicità è di a rapidità di pruduzzione in grande quantità, rimpiazzendu i zanii rigidi, pocu cunfurtevuli. Materiali più specifici sò u [[nylon]] è a cordura, un tessutu sinteticu assai robustu è resistente à l'abrasione. Hè statu propiu in l'ambiente militare chì i zanii di grande vulume cunnobberu u so più grande prugressu, è oghje parechji materiali, ma dinù e forme destinate à u mercatu civile, ripiglianu è anu fatte so ste evoluzioni. Ancu l'[[alpinisimu]] hà cuntribuitu à u sviluppu di forme è materiali, postu chì in sta disciplina sportiva i zanii sò sottumessi à carichi più impurtanti è à [[stress]] dinamichi più forti. == Classifica di i zanii == Sicondu a capacità di caricu, i zanii si ponu sparte in trè grandi gruppi: i picculi zanii (sin’à 40 litri), adatti à e spassighjate d’un ghjornu; i zanii grandi (da 40 à 65 litri), aduprabili per u trekking; è infine quelli destinati à l’alpinisimu o à l’usi militari (più di 65 litri), in particulare per spedizione in zone rimote. == Usi speziali == Certi zanii sò cuncipiti apposta per traspurtà ogetti particulari. Esempii cumuni sò i zanii aduprati per ogetti di grande valore, cum’è l’urdinatori purtabili o l’attrezzature fotografiche. Nant’à u mercatu si trovanu ancu zanii per u trasportu d’oggetti voluminosi, cum’è pattini à rutelle o skateboard. == Note == <references/> ==Altri prugetti== [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category :Backpacks annantu à [https://commons.wikimedia.org]Wikimedia Commons. [[Categoria:Abbigliamentu]] g9d19gog7rfhie8oo80n9c63lbwx7av 1778 0 26762 402593 400984 2026-06-01T20:58:35Z Fausta Samaritani 15085 file 402593 wikitext text/x-wiki U '''1778''' (MDCCLXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782}} [[File:Franklin and the ladies of Paris.png|thumb|300px|right|[[Benjamin Franklin]] à [[Parigi]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> RWilsonPortrait.jpg|<small>[[Francescu Zuccarelli]] ([[Pitiglianu]], [[15 d'aostu]] [[1702]] - [[Firenze]], [[30 di dicembre]] 1788)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1778 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 1pmkyautfg95kfbya8f2a5a8urgs7rt 1701 0 26934 402585 402094 2026-06-01T15:46:24Z Fausta Samaritani 15085 /* Nàscite */ file 402585 wikitext text/x-wiki U '''1701''' (MDCCI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1680|1690|1700|1710|1720|1697|1698|1699|1700|1701|1702|1703|1704|1705}} [[File:Anonymous - Partenope - title page of the libretto - Florence 1701.png|thumb|140px|right|''Partenope'', librettu d'opera (1701)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Clementi - Charles Emmanuel III in coronation robes, Palazzo Madama.jpg|<small>[[Carlu Emanuele III di Savoia]] ([[Torinu]], [[27 d'aprile]] 1701 - Torinu, [[20 di ferraghju]] [[1773]])</small> Pietro Longhi 050.jpg|<small>[[Pietru Longhi]] (Pietro Falca) ([[Venezia]], [[15 nuvembri]] 1701 - Venezia, [[8 di maghju]] [[1785]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1701] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 1gxcfrqzawknd4rt7ahmo3b4sh4ex0s Natali Valli 0 27006 402575 402571 2026-06-01T13:33:18Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 402575 wikitext text/x-wiki '''Natali Valli''' hè una figura maiò di a [[musica]] corsa. Cantadori, ghitarristu, autori è cumpusitori, hè cunnisciutu soprattuttu pà essa unu di i fundatori è l'anima creativa di u gruppu [[Surghjenti (cantu)|I Surghjenti]], una furmazioni chì hà marcatu a storia di u cantu corsu dapoi a fina di l'anni settanta. == Biugrafia == Natu artisticamenti in u cuntestu di u [[Riacquistu]], muvimentu culturali chì hà cuntribuitu à a rinascita di a [[Lingua corsa|lingua]] è di l'identità corsa, Natali Valli participeghja à a creazione di Surghjenti in [[Portivechju]] à partesi da u [[1979]]. U gruppu si custituisci intornu à a so persunalità è à i so testi, chì diventanu prestu una riferenza in a canzona impegnata è puetica corsa. Cù Surghjenti, Natali Valli cuntribuisci à fà cunnoscia una musica induva i pulifunii tradiziunali s'accoppianu cù arrangiamenti più muderni. U gruppu cunnosci una crescita impurtanti duranti l'anni ottanta, publichendu parechji dischi in [[Corsica]] è fora di l'isula. A maturità musicali di i so membri è a qualità di i cumpusizioni li valenu una ricunniscenza larga in u mondu di a musica corsa. In più di u so travagliu cù Surghjenti, Natali Valli sviluppa una carriera persunali. In u [[1998]] esci u so primu dischettu ''U viculu'', induva si trovanu canzoni cum'è ''U lamentu di l'animi'', ''U cori di petra'', ''Tu mi dessi'' è ''Quandi u cori''. Quest'opera metti in risaltu a so sensibilità d’autori è a so maestria musicale. == Dischetti == - [[1998]] - ''U Viculu'' <br> - [[2006]] - ''Brasgi'' <br> - [[2011]] - ''Si l'umani'' <br> - [[2021]] - ''Allora'' <br> - [[2025]] - ''In'a me strada'' <br> {{DEFAULTSORT:Valli, Natali}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Corsu]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Cantadore]] tgufueoblt4mk2rz7n8oaeuxa3yuz49 402576 402575 2026-06-01T13:34:58Z Fausta Samaritani 15085 402576 wikitext text/x-wiki '''Natali Valli''' hè una figura maiò di a [[musica]] corsa. Cantadori, ghitarristu, autori è cumpusitori, hè cunnisciutu soprattuttu pà essa unu di i fundatori è l'anima creativa di u gruppu [[Surghjenti (cantu)|I Surghjenti]], una furmazioni chì hà marcatu a storia di u cantu corsu dapoi a fina di l'anni settanta. == Biugrafia == Natu artisticamenti in u cuntestu di u [[Riacquistu]], muvimentu culturali chì hà cuntribuitu à a rinascita di a [[Lingua corsa|lingua]] è di l'identità corsa, Natali Valli participeghja à a creazione di Surghjenti in [[Portivechju]] à partesi da u [[1979]]. U gruppu si custituisci intornu à a so persunalità è à i so testi, chì diventanu prestu una riferenza in a canzona impegnata è puetica corsa. Cù Surghjenti, Natali Valli cuntribuisci à fà cunnoscia una musica induva i pulifunii tradiziunali s'accoppianu cù arrangiamenti più muderni. U gruppu cunnosci una crescita impurtanti duranti l'anni ottanta, publichendu parechji dischi in [[Corsica]] è fora di l'isula. A maturità musicali di i so membri è a qualità di i cumpusizioni li valenu una ricunniscenza larga in u mondu di a musica corsa. In più di u so travagliu cù Surghjenti, Natali Valli sviluppa una carriera persunali. In u [[1998]] esci u so primu dischettu ''U viculu'', induva si trovanu canzoni cum'è ''U lamentu di l'animi'', ''U cori di petra'', ''Tu mi dessi'' è ''Quandi u cori''. Quest'opera metti in risaltu a so sensibilità d’autori è a so maestria musicale. == Dischetti == - [[1998]] - ''U Viculu'' <br> - [[2006]] - ''Brasgi'' <br> - [[2011]] - ''Si l'umani'' <br> - [[2021]] - ''Allora'' <br> - [[2025]] - ''In'a me strada'' <br> {{DEFAULTSORT:Valli, Natali}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Corsu]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Cantadore]] [[Categoria:Musicante]] dsczzu3knzzwbmbtov8xt2j9a76ztva 402580 402576 2026-06-01T13:45:33Z Fausta Samaritani 15085 /* Dischetti */ 402580 wikitext text/x-wiki '''Natali Valli''' hè una figura maiò di a [[musica]] corsa. Cantadori, ghitarristu, autori è cumpusitori, hè cunnisciutu soprattuttu pà essa unu di i fundatori è l'anima creativa di u gruppu [[Surghjenti (cantu)|I Surghjenti]], una furmazioni chì hà marcatu a storia di u cantu corsu dapoi a fina di l'anni settanta. == Biugrafia == Natu artisticamenti in u cuntestu di u [[Riacquistu]], muvimentu culturali chì hà cuntribuitu à a rinascita di a [[Lingua corsa|lingua]] è di l'identità corsa, Natali Valli participeghja à a creazione di Surghjenti in [[Portivechju]] à partesi da u [[1979]]. U gruppu si custituisci intornu à a so persunalità è à i so testi, chì diventanu prestu una riferenza in a canzona impegnata è puetica corsa. Cù Surghjenti, Natali Valli cuntribuisci à fà cunnoscia una musica induva i pulifunii tradiziunali s'accoppianu cù arrangiamenti più muderni. U gruppu cunnosci una crescita impurtanti duranti l'anni ottanta, publichendu parechji dischi in [[Corsica]] è fora di l'isula. A maturità musicali di i so membri è a qualità di i cumpusizioni li valenu una ricunniscenza larga in u mondu di a musica corsa. In più di u so travagliu cù Surghjenti, Natali Valli sviluppa una carriera persunali. In u [[1998]] esci u so primu dischettu ''U viculu'', induva si trovanu canzoni cum'è ''U lamentu di l'animi'', ''U cori di petra'', ''Tu mi dessi'' è ''Quandi u cori''. Quest'opera metti in risaltu a so sensibilità d’autori è a so maestria musicale. == Dischetti == - [[1998]] - ''U Viculu'' <br> - [[2006]] - ''Brasgi'' <br> - [[2011]] - ''Si l'umani'' <br> - [[2021]] - ''Allora'' <br> - [[2025]] - ''In'a me strada'' <br> {{DEFAULTSORT:Valli, Natali}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Corsu]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Cantadore]] [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Musica Corsa]] mj5ybxjh11i87epix93wp4z3zoro2gb Blechnaceae 0 27007 402623 2026-06-02T09:11:51Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402623 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Blechnaceae'''. === Listinu di i Blechnaceae === ;B [[Blechnum spicant]]<br> ;F [[Filetta sischese]]<br> [[Categoria:Blechnaceae]] dfx3ccijlzn4ck94m05lcx50bel0ymh 402624 402623 2026-06-02T09:26:37Z Fausta Samaritani 15085 file 402624 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Blechnaceae'''. [[File:BlechnaceaelikelyBlechnopsisorientalis.jpg|thumb|200px|right|''[[Blechnopsis orientalis]]'']] [[File:Blechnum penna-marina in Aoraki Mount Cook NP 05.jpg|thumb|200px|right|''[[Blechnopsis penna-marina]]'']] === Listinu di i Blechnaceae === ;B [[Blechnum spicant]]<br> ;F [[Filetta sischese]]<br> [[Categoria:Blechnaceae]] mj8bjt1s9wqzf89j0wg9h5n3cvej5lh Aizoaceae 0 27008 402625 2026-06-02T09:35:54Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402625 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Aizoaceae'''. === Listinu di i Aizoaceae === ;C [[Carpobrotus acinaciformis]]<br> [[Carpobrotus edulis]]<br> ;M [[Mesembryanthemum crystallinum]]<br> [[Mesembryanthemum nodiflorum]]<br> [[Categoria:Aizoaceae]] 5prpdodl6rtj2elyyakigqnk257u1oe 402626 402625 2026-06-02T09:39:38Z Fausta Samaritani 15085 file 402626 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Aizoaceae'''. [[File:Carpobrotus species 004.jpg|thumb|250px|right|Fruttu di u ''Carpobrotus'']] === Listinu di i Aizoaceae === ;C [[Carpobrotus acinaciformis]]<br> [[Carpobrotus edulis]]<br> ;M [[Mesembryanthemum crystallinum]]<br> [[Mesembryanthemum nodiflorum]]<br> [[Categoria:Aizoaceae]] kclly41usge0tntnbgve6mbnq57480d Graminae 0 27009 402627 2026-06-02T09:45:40Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402627 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Graminae'''. === Listinu di i '''Graminae === ;C [[Cinciriola]]<br> [[Categoria:Graminae]] 9va1cspgmhzqrgstn6p99nrwfqi5rny 402628 402627 2026-06-02T09:46:19Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di i Graminae */ 402628 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Graminae'''. === Listinu di i '''Graminae === ;C [[Cinciriola]] (''Avena fatua'')<br> [[Categoria:Graminae]] 5ouj6ijv1v9urswpqq3ujnmpxqekz8r 402634 402628 2026-06-02T10:01:17Z Fausta Samaritani 15085 redirect 402634 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Poaceae]] a197mc2qwgy2u9g4wz9h2ffb30o8loj Ulmaceae 0 27010 402636 2026-06-02T11:42:22Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402636 wikitext text/x-wiki Famiglia di l''''Ulmaceae'''. === Listinu di l'Ulmaceae === ;U [[Ulmus glabra]]<br> [[Ulmus laevis]]<br> [[Ulmus minor]]<br> [[Categoria:Ulmaceae]] hit3t9v4zcfet866s4a7pm9gz8v3mje 402637 402636 2026-06-02T11:47:29Z Fausta Samaritani 15085 file 402637 wikitext text/x-wiki Famiglia di l''''Ulmaceae'''. [[File:Ulmus glabra inflorescence.jpg|thumb|250px|right|''Ulmus glabra'', inflorescenze]] === Listinu di l'Ulmaceae === ;U [[Ulmus glabra]]<br> [[Ulmus laevis]]<br> [[Ulmus minor]]<br> [[Categoria:Ulmaceae]] dav38z9dco2jgp4048lwxuoewkoj4qk Apodidae 0 27011 402638 2026-06-02T11:50:58Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402638 wikitext text/x-wiki Famiglia di l''''Apodidae'''. === Listinu di l'Apodidae === ;A [[Apus affinis]]<br> ;R [[Rundonu cumunu]]<br> [[Rundonu pettibiancu]]<br> ;S [[Sbirru pallidu]]<br> [[Categoria:Apodidae]] a7t8p9ckzbuz6s52yxrvic96lmnj7hz 402639 402638 2026-06-02T11:54:55Z Fausta Samaritani 15085 file 402639 wikitext text/x-wiki Famiglia di l''''Apodidae'''. [[File:GermansSwiftlet 048.jpg|thumb|250px|right|''Germanus'']] === Listinu di l'Apodidae === ;A [[Apus affinis]]<br> ;R [[Rundonu cumunu]]<br> [[Rundonu pettibiancu]]<br> ;S [[Sbirru pallidu]]<br> [[Categoria:Apodidae]] 20htgtbsxpnxcnf7dnf521su9ua99um