Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.4
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Ghjacaru
0
1212
402649
394548
2026-06-02T12:21:27Z
Fausta Samaritani
15085
402649
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Ghjacaru}}<br />{{StatusSecure}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Husky03.jpg|249px|Ghjàcaru]] | caption = '''[[Husky]]'''<br />U ghjacaru}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Canidae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Canis]]''}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = ''[[wolf|C. lupus]]''}}
{{Taxobox_subspecies_entry | taxon = '''''C. l. familiaris'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_trinomial_simple | color = pink| trinomial_name = Canis lupus familiaris}}
{{Taxobox_end}}
U '''ghjacaru''' (''Canis lupus familiaris''),<ref>[https://es.glosbe.com/es/co/perro Diccionario Glosbe Español-Corso]</ref> ancu chjamatu '''cane'''; hè un [[mammiferu]] carnivuru domesticu.
=== Lingua ===
U ghjacaru hè mintuvatu à spessu in a cultura corsa. Par esempiu in i pruverbii:
* ''U ghjacaru chì suvita, ùn ha bisognu di dà li u bucconu.''
* ''À un bon' cani li si dà un bon ossu.''
* ''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''
* ''Omi, cani è cavalli, piglia li di razza.''
* ''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''
* ''Cane abbaghja è porcu manghja.''
* ''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''
* ''I ghjacari traghjosi facini i cateddi orbi''
* ''L'anchi di i ghjacari ùn si poni addirizzà''
* ''À cane chì abbaghja, o pane o bastone.''
o in a sprissioni:
* ''una risa ghjacarina''
=== Razzi tradiziunali corsi ===
A razza di ghjacaru «[[Cursinu]]» hè stata ricunnisciuta ufficialmenti da a sucietà canina francese (SCC) dapoi pochi anni. I so particularità (altura, pesu, culori è qualità di u pelu...) so micca bè stabilizzati quantunqua, mà calchi allevatori provani à sceglia i ghjacari chì s'assumigliani megliu à ciò chì sariani idealementi i cursini. Par avà, si pò prisintà li cum'è ghjacari di 20-30 chilò, cù capu graioidu (musu longu), pelu cortu è bringhjatu. Servini generalmenti par a caccia à u cignali.
Certi pensani chì a razza taliana «Cane Corso» saria d'urigina corsa, mà u so nomu veni piutostu di parchì serviani in Italia per à caccia à corra.
== Da veda dinò ==
* u [[cane pasturecciu]]
* u [[Cursinu]]
* u [[cane umarecciu]]
* U [[Alabai]]
== Riferimenti ==
<references />
== Liami ==
[[Categoria:Canidae]]
gvxanbdyxrys32p1a0i8krohcxj3m34
Merusaglia
0
2819
402692
396583
2026-06-02T20:19:22Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
402692
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna suprana|cumuna=Merusaglia
[[File:Morosaglia-Eglise-3.jpg|300 px]]
| statu=Francia
| regione=Corsica
| dipartimentu=Alta Corsica
| circundariu=Corti
| cantone=Golu è Merusaglia
| insee=202169
| cp=20218
| merre=Vincentu Cognetti
| intercomunalità=
| longitudine=
| latitudine=
| altitudine=
| superficia=
| pupulazione=1125
| annu=2015
| densità=
}}
'''Merusaglia''' (in [[lingua francese|francese]] è in [[lingua taliana|italianu]]: ''Morosaglia'') hè unu [[cumuna|cumune]] di u [[dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] di u [[Cismonte]] (ò Corsica suprana), in [[Corsica]].
== Geografia ==
[[1954]]: U cantone di Merusaglia hè cumpusta di Bisinchi, Castellu Di Rustinu Castineta, Guvignanu, Merusaglia, Salicetu.
== Storia ==
[[Pasquale Paoli]] hè natu in A Stretta, paesolu di Merusaglia, u [[6 d'aprile]] di u [[1725]].
[[File:Corsica Pasquale Paoli Tomba Morosaglia.jpg|thumb|200 px|none|A tomba di Pasquale Paoli in Merusaglia]]
== Demugrafia ==
In [[lingua corsa|corsu]], l'abitanti dà Merusaglia sò chjamati ''merusaglinchi'' (singulare masculinu: ''merusaglincu'', femininu: ''merusaglinca'').
== Merri ==
== Lingua ==
Eccu uni pochi di pruverbii tipichi di Merusaglia:<br>
- ''À forza di pichjà, a petra rompe''.<br>
- ''A chì la fuma, à chì la pippa''.<br>
- ''Amu à chì mi ama è chjamu à chì mi chjama''.<br>
- ''Donna chi posa mal'pensa''.<br>
- ''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà''.<br>
- ''L'aqua va à u mare''.<br>
- ''Ogni acqua torna à so riva''.<br>
- ''Paglia o fenu, si manghja sempre''.<br>
- ''U sole, ind'ellu un luce un scalda''.<br>
- ''Ùn sò pari i diti, ùn sò pare mancu e persone''.<br>
== Referenze ==
{{Cumuna di Corsica Suprana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
n4ucww8i6tbaahp8zcm8lgz52jqm8cw
Ovis musimon
0
3429
402642
370393
2026-06-02T11:59:30Z
Fausta Samaritani
15085
402642
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Muvra}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Mufflon-03.jpg|240px|A Mouflon in Tarbes, France]] | caption = A Muvra}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}}
{{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Caprinae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ovis]]''}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = '''''O. musimon'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Ovis musimon| author = [[Peter Simon Pallas|Pallas]] | date = [[1762]]}}
{{Taxobox_end}}
A '''Muvra''' (''Ovis musimon'') hè un animali chì faci partita di a subfamiglia di i [[Caprinae]] è di a Famiglia di i [[Bovidae]].
== Discrizzioni ==
== Lucalisazioni ==
== Prutizzioni ==
== In Corsica ==
A sottuspezia particulari di muvra chì hè prisenti in Corsica hè [[Ovis gmelini musimon]].
[[Categoria:Ovis]]
7zfgtgn3jd747bx1ovl4kgj0wmhmcly
402647
402642
2026-06-02T12:09:48Z
Fausta Samaritani
15085
402647
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Muvra}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Mufflon-03.jpg|240px|A Mouflon in Tarbes, France]] | caption = A Muvra}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Bovidae]]}}
{{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Caprinae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Ovis]]''}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = '''''O. musimon'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Ovis musimon| author = [[Peter Simon Pallas|Pallas]] | date = [[1762]]}}
{{Taxobox_end}}
A '''Muvra''' (''Ovis musimon'') hè un animali chì faci partita di a subfamiglia di i [[Caprinae]] è di a Famiglia di i [[Bovidae]].
== Discrizzioni ==
== Lucalisazioni ==
== Prutizzioni ==
== In Corsica ==
A sottuspezia particulari di muvra chì hè prisenti in Corsica hè [[Ovis gmelini musimon]].
[[Categoria:Bovidae]]
i1q7m7ea8esuieycf7zr5bmgd96h1xq
Torra di l'Isuledda
0
6830
402691
396037
2026-06-02T20:07:44Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402691
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Torra di l'Isuledda.JPG|thumb|250px|right|A torra di l'Isuledda]]
A '''[[torra]] di l'Isuledda''' (o '''Torra di l'Isulella''') hè una [[torra di Corsica]]. Hè ancu chjamata a Torra di i Setti Navi, apposta ch'edda hè situata accantu à a Punta di i Setti Navi. A torra hè stata custruita in [[1608]].
A torra hè situata annantu à a cumuna di [[Pitrusedda]]. U prubitariu di u situ hè a cumuna di [[Pitrusedda]].
Par andà ci à parta d'[[Aiacciu]], ci voli à piglià u stradonu naziunali N196 in dirizzioni di [[Purtichju]]. Ghjuntu à l'altezza di Pisciatedda, ci voli à piglià à dritta versu [[Purtichju]]. Dopu, passatu Purticchju, ci voli à andà à dritta versu [[l'Isuledda]]. Ci voli à piglià dinò à manca par andà versu a Torra di l'Isuledda. Si ghjugni dopu davanti à una stretta. Cuddendu à pedi pa issa stretta, si ghjugni à a torra in deci minuti.
A Torra di l'isuledda hè scritta annantu à l'invintariu di i munumenti storichi dipoi u [[4 d'aostu]] [[1992]].
== Gallaria d'imagini ==
<gallery>
Image:Torra di l'Isuledda3.JPG|A rangata di piumbatoghji, in cima
Image:Torra di l'Isuledda4.JPG|A Torra di l'Isuledda
</gallery>
<gallery>
Image:Torra di l'Isuledda 5.JPG|Un piumbatoghju
Image:Torra di l'Isuledda 1.JPG|A Torra di l'Isuledda
</gallery>
== Rifarenzi ==
* [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif] Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica.
* Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html] Cronica di a Corsica.
{{Torre di Corsica}}
[[Categoria:Torre di Corsica]]
82cu27p18phe7g4xbx866n78wvy8wop
402700
402691
2026-06-03T07:21:44Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
402700
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Torra di l'Isuledda.JPG|thumb|250px|right|A torra di l'Isuledda]]
A '''[[torra]] di l'Isuledda''' (o '''Torra di l'Isulella''') hè una [[torra di Corsica]]. Hè ancu chjamata a Torra di i Setti Navi, apposta ch'edda hè situata accantu à a Punta di i Setti Navi. A torra hè stata custruita in [[1608]].
A torra hè situata annantu à a cumuna di [[Pitrusedda]]. U prubitariu di u situ hè a cumuna di [[Pitrusedda]].
Par andà ci à parta d'[[Aiacciu]], ci voli à piglià u stradonu naziunali N196 in dirizzioni di [[Purtichju]]. Ghjuntu à l'altezza di Pisciatedda, ci voli à piglià à dritta versu [[Purtichju]]. Dopu, passatu Purticchju, ci voli à andà à dritta versu [[l'Isuledda]]. Ci voli à piglià dinò à manca par andà versu a Torra di l'Isuledda. Si ghjugni dopu davanti à una stretta. Cuddendu à pedi pa issa stretta, si ghjugni à a torra in deci minuti.
A Torra di l'isuledda hè scritta annantu à l'invintariu di i munumenti storichi dipoi u [[4 d'aostu]] [[1992]].
== Gallaria d'imagini ==
<gallery>
Image:Torra di l'Isuledda3.JPG|A rangata di piumbatoghji, in cima
Image:Torra di l'Isuledda4.JPG|A Torra di l'Isuledda
</gallery>
<gallery>
Image:Torra di l'Isuledda 5.JPG|Un piumbatoghju
Image:Torra di l'Isuledda 1.JPG|A Torra di l'Isuledda
</gallery>
== Rifarenzi ==
* [http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif] {{Webarchive|url=https://archive.today/20120530200516/http://www.corse.culture.gouv.fr/monuments/actions_crmh/carte_tours.gif |date=2012-05-30 }} Direzzione Regiunale di l'Affari Culturali di Corsica, Prutezzione di e torre genuvese di Corsica.
* Caporossi, Orsu Ghjuvanni, [http://oursjeancaporossi.club.fr/Repertoire.html] Cronica di a Corsica.
{{Torre di Corsica}}
[[Categoria:Torre di Corsica]]
l0z7km0lq6wx3xbcjire82wwdn40csg
Pasife
0
7263
402684
371058
2026-06-02T19:38:20Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402684
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pasiphae-WISE.gif|thumb|200px|right|Pasife]]
'''Pasife''' (da u grecu Πασιφάη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu u [[27 di ghjinnaghju]] di u [[1908]] da [[Philibert Jacques Melotte]]).
== Discrizzioni ==
Paisfe ùn pussedi micca atmosfera.
== Liami ==
{{Satelliti di Ghjove}}
[[Categoria:Astrunumia]]
n86pt47y77v01n10x6abpih02fy6ibj
402685
402684
2026-06-02T19:41:11Z
Fausta Samaritani
15085
402685
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pasiphae-WISE.gif|thumb|200px|right|Pasife]]
'''Pasife''' (da u grecu Πασιφάη) hè un satellite di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu u [[27 di Ghjennaghju]] di u [[1908]] da [[Philibert Jacques Melotte]]).
== Discrizzioni ==
Paisfe ùn pussedi micca atmosfera.
== Liami ==
{{Satelliti di Ghjove}}
[[Categoria:Astrunumia]]
kdwebs0uvjsjcyzeu66adg7zwgngkwq
402686
402685
2026-06-02T19:41:30Z
Fausta Samaritani
15085
402686
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pasiphae-WISE.gif|thumb|200px|right|Pasife]]
'''Pasife''' (da u grecu Πασιφάη) hè un satellite di a [[Ghjove]]. Hè statu scupertu u [[27 di ghjennaghju]] di u [[1908]] da [[Philibert Jacques Melotte]]).
== Discrizzioni ==
Paisfe ùn pussedi micca atmosfera.
== Liami ==
{{Satelliti di Ghjove}}
[[Categoria:Astrunumia]]
0q984n3tjpx2rdesaokece6bzijx63d
Francescu Caviglioli
0
7845
402688
349911
2026-06-02T19:44:47Z
Fausta Samaritani
15085
402688
wikitext
text/x-wiki
Natu in [[Lopigna]] in lu [[1898]] è mortu in [[Balogna]] in lu [[1931]].
Incantatu da u banditismu, ghjè un guidu di [[Spada]] in lu [[1924]]-[[1925]], chi u feriscie à a bocca d'un colpu di fucile. Sociu cù J-B [[Torre]], cumencia a parcittà è diventa un briacò. In lu [[1930]], drent'un'usterìa in paomia, tomba u mere di Rennu, chi avìa 10 figlioli. Di veranu [[1931]], manda una lettera à un ghjurnale nant'à chenne insulta Spada, mà un si passarà nula. In [[Aostu]], mette a parcittori l'usteriaghji di Guagnu i Bagni. Dopu vannu, ellu, Torre è unu di i sò nipoti, à parcittà u stabilimente termale mà u direttore rifiuta di pagà è caviglioli à da mette a paùra generale tirendu nant'à facciata di u palazzu è à tombatu un aiaccinu. L'affare di Guagnu, assai parlata in a stampa, forza a direzzione di statu a fà qualcosa contra Caviglioli. U [[2 nuvembri]] [[1931]], caviglioli è i sò amichi si ritrovanu in Balogna è facenu festaccia. I giandarmi collanu è ghjunghjendu in Balogna, una fucilata cumencia, 2 giandarmi morenu, 3 sò feriti mà u banditu hè murendu.
==Da vede dinò==
*[['Ndrangheta]]
*[[Anonima Sequestra]]
*[[Maffia Albanesa]]
*[[Omertà]]
*[[Stidda]]
[[Categoria:Malavita]]
gz5iamrbsjl250eqhftamhe2vudaijk
Lussemburgu
0
8644
402672
398309
2026-06-02T15:13:41Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402672
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Granducatu di Lussemburgu
|nomeUfficiale = Großherzogtum Luxemburg<br />Grand-Duché de Luxembourg<br />Groussherzogtum Lëtzebuerg
|linkBandiera = Flag of Luxembourg.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma =
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = EU-Luxembourg.svg
|motto = Mir wëlle bleiwe wat mir sinn
|mottoTraduzione = Vulemu restà cum'è simu
|lingua = [[lingua tedesca|tedescu]], [[lingua francese|francese]], [[lingua lussemburghese|lussemburghese]]
|capitale = [[Lussemburgu (cità)|Lussemburgu]]
|capitaleAbitanti = <!-- abitanti della capitale - usare il punto (e non la virgola) per i separatori delle migliaia -->
|governo = [[Monarchia parlamentare]]
|presidente = [[Guillaume V Granduca di Lussemburgu]]
|primoMinistro = [[Luc Frieden]]
|elenco capi di stato = [[Granduchi di u Lussemburgu|Granduca]]
|elenco capi di governo = [[Primi Ministri di u Lussemburgu|Prima Ministru]]
|indipendenza = da a Francia [[9 di ghjugnu]] [[1815]]<br />da a Belgica [[19 d'aprile]] [[1839]]<br />ricunnosciuta in u [[1867]]
|ingressoONU = [[24 uttrovi]] [[1945]] <sup>1</sup>
|ingressoUE = [[25 di marzu]] [[1957]]. Membru fondatore
|superficieTotale = 2.586
|superficieOrdine = 166
|superficieAcqua = trascurabile
|popolazioneTotale = 672.000
|popolazioneAnno = 2024
|popolazioneOrdine = 168
|popolazioneDensita = 260
|continente = [[Europa]]
|orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1
|valuta = [[Euru]]
|PIL= 94.152
|PILValuta= $
|PILAnno= 2023
|PILOrdine= 98
|PILprocapite= 143.303
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2023
|PILprocapiteOrdine= 3
|HDI= 0,927 (alto)
|HDIAnno= 2023
|HDIOrdine= 20
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .lu
|telefono = +352
|targa = L
|inno = [[Ons Heemecht]]
|festa = [[23 di ghjugnu]]
|note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l'[[ONU]] in u [[1945]].
}}
U '''Lussemburgu''', ufficialmente u '''Granducatu di Lussemburgu''', hè un paese di l'[[Europa|Europa occidentale]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{Unione europea}}
[[Categoria:Lussemburgu|!]]
[[Categoria:Unioni Auropea]]
a4vun51l9patddn3blcphwhemdgdmu6
Cipru
0
8655
402675
361575
2026-06-02T15:30:18Z
Fausta Samaritani
15085
link
402675
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica di Cipru
|nomeUfficiale = Κυπριακή Δημοκρατία<br />Kıbrıs Cumhuriyeti
|linkBandiera = Flag of Cyprus.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma =Coat of arms of Cyprus (old).svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = EU-Cyprus.svg
|motto =
|mottoTraduzione =
|lingua = [[Lingua greca|grecu]], [[Lingua turca|turcu]]
|capitale = [[Nicosia (Cipru)|Nicosia]]
|capitaleAbitanti = 232.702 di quale 195.000 ind'a partita greca
|capitaleAbitantiAnno = 2004
|governo = [[Republica presidenziale]]
|presidente = [[Níkos Anastasiádis]]
|primoMinistro =
|elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica di Cipru|Presidente]]
|elenco capi di governo =
|indipendenza = [[16 d'aostu]] [[1960]]
|ingressoONU = [[20 di settembre]] [[1960]]
|ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]]
|superficieTotale = 9.250
|superficieOrdine = 161
|superficieAcqua =
|popolazioneTotale = 715.100
|popolazioneAnno = 2003
|popolazioneOrdine = 155
|popolazioneDensita = 77,3
|continente = [[Asia]] (geograficamente), [[Europa]] (culturalmente)
|orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] 2
|valuta = [[Sterlina cipriota]]
|PIL= 17.490
|PILValuta= $
|PILAnno= 2005
|PILOrdine= 115
|PILprocapite= 21.177
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2005
|PILprocapiteOrdine= 33
|HDI= 0,903 (altu)
|HDIAnno= 2004
|HDIOrdine= 29
|energia = 0,50
|tld = .cy
|telefono = 357
|targa = CY
|inno = Latta Eleftherian
|festa = [[1 uttrovi]]
|note = <!-- note libere -->
}}
L''''isula di Cipru''' (grecu : Κύπρος , turcu : Kıbrıs) hè una isula di u [[Mare Mediterraniu]]. A so superficia hè di 9 251 km², è u so culmine misura 1 952 m. In 2006, ci campavanu 1 300 000 abitanti. A densità di a populazione di st'isula hè dunque di 140 abitanti/km².
[[File:Cyprus lrg.jpg|250px|thumb|left|Imagine satellita]]
L'isula è occupata per circa i dui terzi di a so superficia da a [[Republica di Cipru]], chì dapoi u 1a maghju di u 2004 face parte di l'Unione europea. A so capitale hè [[Nicosia]]. U restu di u territoriu, in a zona settentriunale di l'isula, è occupatu da a Republica Turca di Cipru Nordu (TRNC) chì hè stata autoproclamata dopu à l'interventu militare turcu di u 1974.
== Pulitica ==
Face parte ''de jure'' di l'Unione Auropea ma in veru, a parte nordu di l'isula ùn ne face micca parte, postu ch'ella hè occupata da i Turchi. Difatti, l'isula hè divisa tra trè paesi :
* in u nordu : a [[Ripublica turca di u Cipru settentriunale]] ;
* in u meziornu: a [[Ripublica di Cipru]], chì entrò in u [[2004]] in l'UE ;
* e base militare di u [[Regnu Unitu]] : Akrotiri è Dhekella
== Populazione ==
A populazione di Cipru hè 970 milla abitanti è a densità hè di circa 105 ab./km².
=== Demugrafia ===
[[File:Cyprus-demography.png|thumb|left|250px|Demugrafia]]
* Tassu di crescita di a populazione: 1,36 % (in u 2003)
* Tassu di natalità: 13,08 ‰ (in u 2001)
* Tassu di murtalità: 7,65 ‰ (in u 2001)
* Tassu di murtalità infantile: 7,89 ‰ (in u 2001)
* Tassu di fecundità: 1,9 criaturi/donna (in u 2001)
* Tassu di migrazione: 0,44 ‰ (in u 2001)
* Densità:82 abitanti/km²
* Speranza di vita: 76,1 anni (Omini) 80 anni (Donne)
=== Lingue ===
U [[lingua greca|grecu]] hè parlatu soprattuttu in u meziornu di l'isula, mentre u [[lingua turca|turcu]] hè adupratu in u nordu. In realità, 'ssa divisione hè a cunsequenza di l'interventu militare turcu di Cipru di u 1974, chèi hà incausatu l'espulsione di i grechiciprioti di u nordu versu a parte sudu di l'isula.
Storicamente, quantunque, a variante cipriota di u grecu era parlata da circa 82% di a populazione ed era ampiamente distribuita in l'isula sana. A parte restante di a populazione è di lingua materna turca. Difatti, ancu l'[[lingua inglese|inglese]] hè ampiamente usatu in Cipru.
Hè in usu ancu in Cipru un dialettu arabu di tipu siripalestinese in via di estinzione, parlatu da a comunità [[Maroniti|maronita]] di Kormakiti, chì hè a cunsequenza di a stallazione di cristiani maroniti libanesi in u seculu XII.
=== Riligione ===
À i ghjorni d'oghje, i grechi di [[religione ortudossa]] rappresentanu più di 80% di a populazione di l'isula (un pocu più di 700.000 abitanti).
L'altre minuranze sò custituite da i turchi (18% di a populazione, di religione [[musulmani|musulmana]]), cullucati per la maiò parte in l'areale di l'isula chì hè sottu u controllu di a Turchia.
Si pò mintuvà dinù una piccula minuranza [[armena-cattolica]] è [[Chjesa Maronita|maronita]].
== Organisazione di u statu ==
A Republica di Cipru hè [[Republica presidenziale|di tipu presidenziale]]. U presidente hé elettu à u suffragiu universale è ferma in carica durante cinque anni. U Parlamentu comprende 59 deputati, eletti ogni 5 anni à u suffragiu universale.
=== Suddivisione amministrativa ===
Cipru hè divisa in sei distretti:
* [[Distrettu di Famagusta]]
* [[Distrettu di Kyrenia]]
* [[Distrettu di Larnaca]]
* [[Distrettu di Limassol]]
* [[Distrettu di Nicosia]]
* [[Distrettu di Paphos]]
=== Cità principale ===
A capitale cipriota, [[Nicosia]], hè a cità principale; vive una realtà simile à quella di l'isula sana: hè difatti divisa in dui parte, quella di prevalenza greca à u meziornu, è quella di prevalenza turca à nurdivu. A capitale hè u principale centru induve e più grande imprese anu a so sede, cum'è a banca naziunale cipriota, è qualchì industria di media impurtanza. Ci si trovanu inoltre parechji edifici culturali cume u museu naziunale, è u teatru. Altre cità impurtante sò: [[Limassol]] (a seconda cità per populazione dopu à a capitale, è u principale portu di a costa meridiunale, è dinù bellu centru turistichibalneare) è [[Pafo]] (antica cità portuale à l'estremità occidentale di Cipru, chì u nome mudernu hè Kouklia, signalata per a presenza di un santuariu dedicatu ad [[Afrodite]], cità oghje ufficialmente scritta à u [[patrimoniu di l'umanità]]); inoltre ùn ci vole micca à smenticà [[Larnaca]] (cità di a costa sud-orientale).
==Da vede dinò==
*[[Angolemi]]
{{Unione europea}}
[[Categoria:Unioni Auropea]]
[[Categoria:Cipru]]
3c9w2zkudgsxyhioqs15146pbthl2jk
Polonia
0
8659
402689
397704
2026-06-02T19:48:07Z
Fausta Samaritani
15085
402689
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica di Polonia
|nomeUfficiale = Rzeczpospolita Polska
|linkBandiera = Flag of Poland.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Herb Polski.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = EU-Poland.svg
|motto = Bóg, Honor, Ojczyzna
|mottoTraduzione = Diu, Onore, Paese
|lingua = [[Lingua polacca|polaccu]]
|capitale = [[File:Greater coat of arms of Warsaw.svg|16px]] [[Varsavia]]
|capitaleAbitanti =1.726.581
|capitaleAbitantiAnno = 2014
|governo = [[Republica parlamentare]]
|presidente = [[Karol Nawrocki]]
|primoMinistro = [[Donald Tusk]]
|elenco capi di stato = [[Presidenti di a Polonia|Presidente]]
|elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Polonia|Prima Ministru]]
|indipendenza = [[11 nuvembri]] [[1918]]
|ingressoONU = [[24 uttrovi]] [[1945]] <sup>3</sup>
|ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]]
|superficieTotale = 312.696<ref>Główny Urząd Statystyczny, dane za rok 2018, stan na 01.01.2018. [https://stat.gov.pl/obszary-tematyczne/ludnosc/ludnosc/powierzchnia-i-ludnosc-w-przekroju-terytorialnym-w-2018-roku,7,15.html]</ref><ref>Bankier.pl, Powierzchnia Polski wzrosła o 1643 ha [https://m.bankier.pl/wiadomosc/Powierzchnia-Polski-wzrosla-o-1643-ha-7603883.html]</ref>
|superficieOrdine = 70
|superficieAcqua = 2,6
|popolazioneTotale =38.422.346
|popolazioneAnno = 2017
|popolazioneOrdine = 30
|popolazioneDensita = 123
|continente = [[Europa]]
|orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1
|valuta = [[Złoty]]
|PIL= 495.885
|PILValuta= $
|PILAnno= 2005
|PILOrdine= 24
|PILprocapite= 12.994
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2005
|PILprocapiteOrdine= 51
|HDI= 0,862 (alto)
|HDIAnno= 2004
|HDIOrdine= 37
|energia = 0,35
|tld = .pl
|telefono = +48
|targa = PL
|inno = [[Mazurek Dąbrowskiego]]
|festa = [[3 di maghju]] è [[11 nuvembri]]
|note = <small></small>
}}
A '''Polonia''' (polaccu: ''Polska'', [ˈpɔlska]) hè un Statu situatu in [[Europa]] centrale.
[[File:Aleja Niepodległości Warsaw 2022 aerial.jpg|thumb|left|Varsavia (Warszawa)]]
<br>
<br>
<br>
<br>
<br>
<br>
==Da vede dinù==
*[[Stefan Banach]]
*[[Padniewko]]
*[[Lech Wałęsa]]
*[[Tarnobrzeg]]
*[[Kolonka]]
*[[Piotrowice (dipartimentu Otwock)|Piotrowice]]
*[[Dziecinów (dipartimentu Otwock)|Dziecinów]]
*[[Adam Mickiewicz]]
*[[Elbląg]]
*[[Anna Maria Jopek]]
*[[Violetta Villas]]
*[[Nowy Dwór Królewski]]
*[[Bochotnica]]
*[[Końskowola]]
*[[Międzyrzec Podlaski]]
*[[Trojany (dipartimentu Wołomin)|Trojany]]
*[[Stanislao Konarski]]
*[[Łobez]]
*[[Opole]]
{{Unione europea}}
[[Categoria:Polonia| ]]
[[Categoria:Unioni Auropea]]
fsbz4vh81wkp5j8kidf9svgdlsfkn35
Civetta
0
9286
402658
395731
2026-06-02T13:00:57Z
Fausta Samaritani
15085
/* Altri prugetti */
402658
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A civetta'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Athene_noctua.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Athene noctua</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Aves]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Strigiformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Tytonidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Athene]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Athene noctua''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Athene_noctua_(portrait).jpg|250px]]
|-----
|}
A '''Civetta''' (''[[Athene noctua]]'') hè un aceddu nutturnu chì faci partita di a famiglia di i [[Strigidae]]. A civetta hè longa circa 21-23 cm, hà un'apartura alari di 53-59 cm è un pesu chì varieghja da 100 à pocu più di 200 grammi. Hà formi tozzi, u capu largu è sciacciatu senza i tipichi ciuffi auricolari di u [[gufu]] cumunu, ochji giaddi è zampi longhi parzialamenti rivistiti di seti. A parti supiriori hè grisgiu-brunu machjata di biancu mentri in quidda infiriori hè privalenti u biancu, machjatu di brunu.
==Ripartizioni==
A civetta si trova in tuttu l'Emisferu nordu, in [[Auropa]], [[Asia]] è Africa di u nordu. In Corsica è in Sardegna hè un aceddu chì hè prisenti. Hè diffusu dinò in guasi tutta a penisula taliana fora di nantu à l'Alpi. I so ambienti priferiti sò in i vicinanzi di l'abitati civili, induva ci hè prisenza [[Omu|umana]], in ariali cuddinari. Scansa i zoni oltri i 1000 m di altitudina postu ch'è a nevi limiteghja mori i so fonti di cibu.
''Athene noctua'' hè prisenti in [[Corsica]] ma piuttostu schersa.<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref>
==Biulugia==
A civetta hè una spezia nutturna, attiva par u più mentri a notti. Si nutrisci par u più di picculi mammiferi tali i tupanchjini è i topa campagnoli. Caccighjeghja bulendu in bassu sopra à i campi è pratulini, apradendu a so arechja è a so visioni fina par sceglia i so predi. Pò dinò cunsumà mastaruculi, aceddi è rettili.
=== Boci ===
I civetti ani un ampiu repertoriu vucali. U masciu emetti un malinconicu "hu-u-ou" ripetutu à intarvalli variabili, dopu à 3-4 sicondi. Calchì volta, parò, i civette emettini versi striduli è fastidiosi com'è autudifesa.
=== Cibu è alimantazioni ===
A civetta hè carnivora. Com'è tutti i [[Strigiformi]], hè capaci à ingodda i predi intreii. Si ciba di picculi vertebrati è di grossi insetti.
=== Ripruduzioni ===
[[File:Athene noctua vidalii MHNT.ZOO.2010.11.156.1.jpg|thumb|left|L'ova di a civetta]]
A ripruduzioni di a civetta hà locu di branu. U masciu attira a femina emittendu canti è brioni carattaristichi. U coppiu custruisci dopu un nidu in una cavità naturali, com'è un arburi cavu o un bastimentu abbandunatu. A civetta nidificheghja trà marzu è ghjugnu. A femina poni 2-5 ova bianchi in picculi cavità trà i rocci, in l'arburi, in i mura di vechji edifizii, in tani abbandunati di mammiferi di media taglia è dopu i cova par circa 4 sittimani. In quiddu periodu hè aiutata da u masciu in a caccia. Dopu à un mesi o pocu più i piulacona lasciani u nidu ma sò cumplittamenti indipindenti solu à 2-3 mesa di vita.
== Sistematica ==
[[File:Little_Owl_(25705930704).jpg|right|thumb|250px|A testa di a civetta]]
''Athene noctua'' apparteni à u genaru ''Athene'', chì ragruppa parechji spezii di malaceddi di piccula taglia. Hè dinò cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Strix noctua, Noctua noctua è Scops noctua.
Si cunnosci 19 sottuspezii di civetta:
{|cellpadding=4
|valign="top"|
* ''[[Athene noctua bactriana|A. n. bactriana]]''
* ''[[Athene noctua cantabriensis|A. n. cantabriensis]]''
* ''[[Athene noctua daciae|A. n. daciae]]''
* ''[[Athene noctua glaux|A. n. glaux]]''
* ''[[Athene noctua grueni|A. n. grueni]]''
* ''[[Athene noctua impasta|A. n. impasta]]''
* ''[[Athene noctua indigena|A. n. indigena]]''
* ''[[Athene noctua lilith|A. n. lilith]]''
* ''[[Athene noctua ludlowi|A. n. ludlowi]]''
* ''[[Athene noctua noctua|A. n. noctua]]''
|valign="top"|
* ''[[Athene noctua orientalis|A. n. orientalis]]''
* ''[[Athene noctua plumipes|A. n. plumipes]]''
* ''[[Athene noctua saharae|A. n. saharae]]''
* ''[[Athene noctua salentina|A. n. salentina]]''
* ''[[Athene noctua sarda|A. n. sarda]]''
* ''[[Athene noctua solitudinis|A. n. solitudinis]]''
* ''[[Athene noctua somaliensis|A. n. somaliensis]]''
* ''[[Athene noctua spilogastra|A. n. spilogastra]]''
* ''[[Athene noctua vidalii|A. n. vidalii]]''
|}
==Cunsirvazioni==
A civetta hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'edda possi essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'usu di pisticidii, a so pupulazioni ferma stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i siti di nidificazioni è a prumuzioni di pratichi agriculi durevuli, sò missi in campu par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.
== Citazioni ==
Accadi chì a civetta fussi mintuvata in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:
* in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]:
:''Ziazì fà la [[civetta]]''
:''[[Codizennula]] vizzetta.''
==Noti==
<references />
== Rifarenzi ==
* Thibault, Jean-Claude, ''Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse'', 1983, PRNC (in francesu)
* J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
* [http://www.gruppoitalianocivette.it/nuovo/articoli/Seconda%20nidificazione%20in%20Corsica.pdf Mastrorilli M., 2001, ''Seconda nidificazione di Civetta Athene noctua'', in Corsica. Riv. Ital. Orn. 70:89-91.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070821042703/http://www.gruppoitalianocivette.it/nuovo/articoli/Seconda%20nidificazione%20in%20Corsica.pdf |date=2007-08-21 }}
* [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano"
* {{IUCN|summ=143286|autore=BirdLife International 2004}}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Athene_noctua ''Athene noctua''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Tytonidae]]
[[Categoria:Avifauna di Corsica]]
arb5a9fqobzytwkczj4ktjg878dqsld
402661
402658
2026-06-02T13:08:06Z
Fausta Samaritani
15085
402661
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A civetta'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Athene_noctua.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Athene noctua</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Aves]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Strigiformes]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Tytonidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Athene]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Athene noctua''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Athene_noctua_(portrait).jpg|250px]]
|-----
|}
A '''Civetta''' (''[[Athene noctua]]'') hè un aceddu nutturnu chì faci partita di a famiglia di i [[Tytonidae]]. A civetta hè longa circa 21-23 cm, hà un'apartura alari di 53-59 cm è un pesu chì varieghja da 100 à pocu più di 200 grammi. Hà formi tozzi, u capu largu è sciacciatu senza i tipichi ciuffi auricolari di u [[gufu]] cumunu, ochji giaddi è zampi longhi parzialamenti rivistiti di seti. A parti supiriori hè grisgiu-brunu machjata di biancu mentri in quidda infiriori hè privalenti u biancu, machjatu di brunu.
==Ripartizioni==
A civetta si trova in tuttu l'Emisferu nordu, in [[Auropa]], [[Asia]] è Africa di u nordu. In Corsica è in Sardegna hè un aceddu chì hè prisenti. Hè diffusu dinò in guasi tutta a penisula taliana fora di nantu à l'Alpi. I so ambienti priferiti sò in i vicinanzi di l'abitati civili, induva ci hè prisenza [[Omu|umana]], in ariali cuddinari. Scansa i zoni oltri i 1000 m di altitudina postu ch'è a nevi limiteghja mori i so fonti di cibu.
''Athene noctua'' hè prisenti in [[Corsica]] ma piuttostu schersa.<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref>
==Biulugia==
A civetta hè una spezia nutturna, attiva par u più mentri a notti. Si nutrisci par u più di picculi mammiferi tali i tupanchjini è i topa campagnoli. Caccighjeghja bulendu in bassu sopra à i campi è pratulini, apradendu a so arechja è a so visioni fina par sceglia i so predi. Pò dinò cunsumà mastaruculi, aceddi è rettili.
=== Boci ===
I civetti ani un ampiu repertoriu vucali. U masciu emetti un malinconicu "hu-u-ou" ripetutu à intarvalli variabili, dopu à 3-4 sicondi. Calchì volta, parò, i civette emettini versi striduli è fastidiosi com'è autudifesa.
=== Cibu è alimantazioni ===
A civetta hè carnivora. Com'è tutti i [[Strigiformi]], hè capaci à ingodda i predi intreii. Si ciba di picculi vertebrati è di grossi insetti.
=== Ripruduzioni ===
[[File:Athene noctua vidalii MHNT.ZOO.2010.11.156.1.jpg|thumb|left|L'ova di a civetta]]
A ripruduzioni di a civetta hà locu di branu. U masciu attira a femina emittendu canti è brioni carattaristichi. U coppiu custruisci dopu un nidu in una cavità naturali, com'è un arburi cavu o un bastimentu abbandunatu. A civetta nidificheghja trà marzu è ghjugnu. A femina poni 2-5 ova bianchi in picculi cavità trà i rocci, in l'arburi, in i mura di vechji edifizii, in tani abbandunati di mammiferi di media taglia è dopu i cova par circa 4 sittimani. In quiddu periodu hè aiutata da u masciu in a caccia. Dopu à un mesi o pocu più i piulacona lasciani u nidu ma sò cumplittamenti indipindenti solu à 2-3 mesa di vita.
== Sistematica ==
[[File:Little_Owl_(25705930704).jpg|right|thumb|250px|A testa di a civetta]]
''Athene noctua'' apparteni à u genaru ''Athene'', chì ragruppa parechji spezii di malaceddi di piccula taglia. Hè dinò cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Strix noctua, Noctua noctua è Scops noctua.
Si cunnosci 19 sottuspezii di civetta:
{|cellpadding=4
|valign="top"|
* ''[[Athene noctua bactriana|A. n. bactriana]]''
* ''[[Athene noctua cantabriensis|A. n. cantabriensis]]''
* ''[[Athene noctua daciae|A. n. daciae]]''
* ''[[Athene noctua glaux|A. n. glaux]]''
* ''[[Athene noctua grueni|A. n. grueni]]''
* ''[[Athene noctua impasta|A. n. impasta]]''
* ''[[Athene noctua indigena|A. n. indigena]]''
* ''[[Athene noctua lilith|A. n. lilith]]''
* ''[[Athene noctua ludlowi|A. n. ludlowi]]''
* ''[[Athene noctua noctua|A. n. noctua]]''
|valign="top"|
* ''[[Athene noctua orientalis|A. n. orientalis]]''
* ''[[Athene noctua plumipes|A. n. plumipes]]''
* ''[[Athene noctua saharae|A. n. saharae]]''
* ''[[Athene noctua salentina|A. n. salentina]]''
* ''[[Athene noctua sarda|A. n. sarda]]''
* ''[[Athene noctua solitudinis|A. n. solitudinis]]''
* ''[[Athene noctua somaliensis|A. n. somaliensis]]''
* ''[[Athene noctua spilogastra|A. n. spilogastra]]''
* ''[[Athene noctua vidalii|A. n. vidalii]]''
|}
==Cunsirvazioni==
A civetta hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'edda possi essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'usu di pisticidii, a so pupulazioni ferma stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i siti di nidificazioni è a prumuzioni di pratichi agriculi durevuli, sò missi in campu par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.
== Citazioni ==
Accadi chì a civetta fussi mintuvata in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:
* in i ''Canti d'aceddi'' di [[Monsignori Di La Fuata]]:
:''Ziazì fà la [[civetta]]''
:''[[Codizennula]] vizzetta.''
==Noti==
<references />
== Rifarenzi ==
* Thibault, Jean-Claude, ''Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse'', 1983, PRNC (in francesu)
* J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
* [http://www.gruppoitalianocivette.it/nuovo/articoli/Seconda%20nidificazione%20in%20Corsica.pdf Mastrorilli M., 2001, ''Seconda nidificazione di Civetta Athene noctua'', in Corsica. Riv. Ital. Orn. 70:89-91.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070821042703/http://www.gruppoitalianocivette.it/nuovo/articoli/Seconda%20nidificazione%20in%20Corsica.pdf |date=2007-08-21 }}
* [[Paulu Matteiu Della Foata|Della Foata, Paulu Matteiu]], 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano"
* {{IUCN|summ=143286|autore=BirdLife International 2004}}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Athene_noctua ''Athene noctua''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Tytonidae]]
[[Categoria:Avifauna di Corsica]]
p8nj8m10gz5tvmibvikzvt3m66igdxy
Bussu
0
9929
402710
398194
2026-06-03T08:02:06Z
Fausta Samaritani
15085
fix
402710
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U bussu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Buxus sempervirens foliage 1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Buxus sempervirens</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Buxales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Buxaceae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Abies]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Buxus sempervirens''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Buxus biotop.JPG|250px|U bussu]]
|-----
|}
U '''Bussu''' (''[[Buxus sempervirens]]'') hè un arburettu chì faci partia di a famiglia di i [[Buxaceae]]. Hè un arburettu chì teni i casci. Si trova à spessu vicinu à i [[faieta|faieti]].
== In Corsica ==
U bussu hè cumunu in [[Corsica]].
== Citazioni ==
Accadi chì u bussu fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu:<br>
- in a [[paghjella]] tradiziunali di [[Pianellu]] o d'[[Alisgiani]]:<br>
:''Mi ne falgu in Funtanella'',
:''È à l’acqua di lu Bussu'',
:''Culà mi riposu ùn pocu'',
:''È poi mi manghju un morsu'',
:''Quessa sì chì le mi caccia'',
:''E macagne ch’aghju addossu''.
- In a canzona ''A pipa'':<br>
:''A mio pipa era di bussu'',
:''D'ambru finu era u bucchinu'',
:''Mi l'avia mandata ziu'',
:''È da lu Pedipartinu''.
<gallery class=center>
BuisFeuille.jpg|Bussu - foghje
Buisfleurs.jpg|Bussu - fiori
</gallery>
== Da veda dinò ==
* l'[[arburetti di Corsica]]
== Liami ==
* [http://www.paghjella.com/paghjelle.htm Inventariu di i paghjelli www.paghjella.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070417151329/http://www.paghjella.com/paghjelle.htm |date=2007-04-17 }}
[[Categoria:Buxaceae]]
[[Categoria:Arburetti di Corsica]]
bamfjukk8bmlfdn74k8yyvxz3pkb4nv
Marilyn Monroe
0
11000
402683
376325
2026-06-02T19:34:37Z
Fausta Samaritani
15085
402683
wikitext
text/x-wiki
[[File:Marilyn Monroe photo pose Seven Year Itch.jpg|thumb|Marilyn Monroe]]
'''Marilyn Monroe''', à l’origine '''Norma Jeane Mortenson''', più tardi '''Norma Jeane Baker'''; (* [[Los Angeles]] [[1 di ghjugnu]] [[1926]]; † [[Los Angeles]] [[5 d'aostu]] [[1962]]) fù un'[[cinemà|attrice]], cantadora è [[cinemà|produttrice cinematografica]] [[Stati Uniti d'America|americana]].
== Biugrafia ==
Famosa pin-up è sex simbulu di l'anni anni '50, fù anche a prima ''Playmate'' di a storia. Famosi anche i so vestiti (u biancu è u rusulinu).
= Link =
* [http://www.marylinmonroe.it Marilyn Monroe Italian Site]
[[Categoria:Attrice|Monroe, Marilyn]]
[[Categoria:Americana|Monroe, Marilyn]]
[[Categoria:Biugrafia|Monroe, Marilyn]]]]
3l7im31i8v89643982qvloocbd8rtdo
Categoria:Canidae
14
11731
402650
343781
2026-06-02T12:22:50Z
Fausta Samaritani
15085
402650
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Carnivora]]
g3brivemi6t6pcq1gehilphq27zghx0
Roma antica
0
12594
402677
401509
2026-06-02T15:41:17Z
Fausta Samaritani
15085
402677
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
La '''storia rumana''' hè ciò chì si intendi par li vicendi storichi chì hani vistu prutagunisti l'antichi [[Roma|Rumani]]. Par la storia di la cità di Roma, chì par l'antichità cuincidi cù idda, si rimanda à la [[Storia di Roma|boci apposita]].
== Fundazioni ==
Sicundu lu racontu tradiziunali, la [[fundazioni di Roma]] à mità di l'[[VIIIu seculu a.C.]] si devi à li leghjendari [[rumulu è Remu]], nonostanti lu privalè di lu primu annant'à lu sicundu. La data ufficiali, [[21 d'aprile]] di u [[753 a.C.]], venni stabilita da [[Marcu Terenziu Varrone]] calcolendu à ritrosu li pariodi di regnu di i rè capitolini (35 anni circa par ogni re) . Altri funti in rialità riportani dati diffarenti: [[Quintu Enniu]] in li so ''Annales'' culluchighja la fundazioni nell'[[875 a.C.]], lu storicu grecu [[Timiu di Tauromeniu]] nin u [[814 a.C.]] (contempuraneamenti, quindi, à la fundazioni di [[Cartagine]]), [[Fabiu Pittore]] all'annu [[748 a.C.]] è [[Luciu Cinciu Alimentu]] in lu [[729 a.C.]] La datazioni di Varroni - quidda tradiziunalmenti celebrata - hè cunsiderata sia troppu alta (in relazioni à la prima unificazioni di l' abitati, avvenuta presumibilmenti in la mità di l'VIILi seculu) sia troppu tarda (i primi insediamenti risalini à lu [[IIu millenniu a.C.]]).
Da lu puntu di vista archiulogicu in la zona di lu ''[[Latium]]'' si sò osservati certi tracci di pastorizia ([[porcu|porci]], [[pecura|pecuri]], menu li [[vacca|vacchi]]) è di modesta agricoltura (soprattuttu [[farru]], [[spelta]] è [[Hordeum vulgare|orzu]], par quantu fossi permessu da l'area paludosa). Cù li primi operazioni di bonifica inghjiru all'[[età di lu Ferru]] ([[IX seculu a.C.|IX]]-[[VIILi seculu a.C.|VIILi sec. a.C.]]) si sviluppani puru li primi cultivazioni di [[frumentu]], [[vita]] è [[aliva]]. Si hani certi tombi à [[incinerazione]], sostituiti poi in lu IX seculu da li primi sepolture; certi tombi arcaichi mostrani pochi offerti, segnu di una sucietà omoghjinea, è certi ogghjitti preziosi da lu seculu successivu.
Ma la vera è propria cità si venni furmendu attraversu un fenomenu di [[sinecismu]] duratu vari secoli è culminatu appuntu à la mità di l'[[VIILi seculu a.C.]]. In analogia à quantu accadeva in tutta l'[[Italia centrale]], li urigini di la cità si devini à una progressiva riunioni in un veru è propriu centru urbani di li villagghj sorti annant'à tradiziunali [[Setti culli di Roma|setti culli]]: si trattava di insediamenti di l'antica popolazioni di li [[Latini]], di stirpi [[Indoeuropei|indoeuropea]] (gruppu latino-falisco), già presenti da lu [[X seculu a.C.|X seculu]].
La lucalità presentava ampii zoni pianeghjanti pressu lu [[Tevere]], chì tuttavia erani in parti occupati da paludi è stagni. Li cullini chì si affacciavani annant'à fiumi erani inoltri ricchi di acqui è cuntrollavani lu guadu di lu fiumi pressu l'[[isola Tiberina]], à lu puntu di intersezioni di dui importanti direttrici cummerciali. La prima direttrici cummerciali andava da la custa à li zoni interni di la [[Sabina]] lungu la valli di lu Teveri, è era utilizzata par l'approvvighjonamentu di lu [[sale]] indispensabili par li economii [[Agricoltura|agricolu]]-[[Pastorizia|pastorali]]: corrispondi à la [[via Salaria]] di epoca storica. La sicunda era rappresentata da l'itinerariu chì andava da l'[[Etruria]] à la [[Campania]].
== Età regia ==
[[File:Romulus and Remus by Peter Paul Rubens.jpg|thumb|250px|left|[[Pieter Paul Rubens]], ''[[rumulu è Remu (Rubens)|Romolu è Remu]]'', [[1615]]-[[1616|16]] ([[Roma]], [[Pinacoteca Capitolina]]).]]
Li primi [[ri di Roma]] sò ghjineralmenti cunsiderati cumi figuri prettamenti mitologichi, poiché la datazioni proposta da [[Varrone]] - chì cunsidera un totali di 245 anni par li setti monarchi - hè monda probabilmenti troppu breve. La tradizioni attribuisci à ogni sovrani un particolà cuntributu in la nascita è nellu sviluppu delli istituzioni romani è dellu sviluppu socio-politicu di l'Urbe.
=== rumulu ===
[[Romolu]] hè ritenutu un eroi [[eponimu]], vieni ricordatu cumi lu [[fondazioni di Roma|fondatori di la città]], à cui diedi li principali istituzioni civili, di cui si ricorda la furmazioni di un cunsiddu sceltu da lu ri, lu primu [[Senatu romano|Senatu]]. Lu mitu lu voli regnanti finu à lu [[717 a.C.]], quendu li succedi un ''interrex'', ossia un anziani chì faceva li annant'à veci duranti lu cambiu di regno: questa figura mostra chì la successioni à lu tronu ùn avvinia certamenti par via dinastica. rumulu realizzò puru la prima distinzioni trà [[patriziu (storia romana)|patrizi]] (discendenti da padri illustri) è [[plebei]] (moltitudine), istituendu puru la [[clientela]] è lu [[patronatu]] di li sicundi versu li primi. Divisi puru la cità in tri [[tribù]] (''Titienses, Ramnenses, Lùceres'') è trenta [[curia (storia di Roma)|curie]], puru si questa vieni cunsiderata cumi un'attribuzioni piuttostu moderna.
=== Numa Pompiliu ===
[[Numa Pompiliu]], ri da lu [[716 a.C.|716]] à lu [[673 a.C.]], hè un nomi tipicamenti italicu. di urigini osco-umbra. La legghjinda lu voli creatori delli principali [[relighjoni romana|istituzioni relighjose]], trà cui li culleghj sacerdotali delli [[vestali]], di li [[Flamine|flàmini]], di li [[pontefici (storia romana)|pontefici]], è di l' [[augure|àuguri]]; istituì puru la carica di [[Pontefici massimu (storia romana)|pontefici massimu]] (''pontifex maximus''), nonché la suddivisioni di l'annu in dodici mesi è la precisa regolamentazioni di tutti li festi è li celebrazioni, precisendu li ghjorni [[fasti (storia romana)|fasti è nefasti]].
=== Tullu Ostiliu ===
[[Tullu Ostiliu]], succedutu subitu à lu precedenti, siedi à lu tronu finu à lu [[641 a.C.|641]], sconfigghjindu li [[Sabini]] è cunquistendu [[Alba Longa]], cù una iniziali espansioni territoriali in lu [[Laziu]]. Da un puntu di vista storicu si tratta di un fattu possibili, poiché à la mità di lu [[VILi seculu a.C.]] si hè osservatu un abbandonu di li villagghj limitrofi. À lu ri vieni attribuita puru la prima pavimentazioni di lu [[Foru romano|Foru]].
=== Ancu Marziu ===
Lu successori [[Ancu Marziu]] - da lu [[640 a.C.|640]] à lu [[617 a.C.]] - ni proseguì l'opera fundendu la prima delli culonii, ossia [[Ostia Antica|Ostia]] (traducibili in [[lingua latina|latinu]] cumi ''foci''); la custruzioni di la nova cità era dovuta probabilmenti à la necessità di cuntrollà la zona meridionali di lu [[Tevere]].
=== Tarquiniu Priscu ===
L'esistenza storica in particolà di l' ultimi tri ri pà esseri accertata, sebbeni sia possibili chì li dui Tarquini siani una duplicazioni di unu stessu personaghju). Sottu questi sovrani, la cità entrò nell'orbita [[Etruschi|etrusca]] è ebbi una straordinaria fioritura.
[[Tarquiniu Priscu]], regnanti da lu [[616 a.C.|616]] par una ghjinerazioni, effettuò diversi lavori pubblici, cumi lu drenaghju delli zoni pianeghjanti attraversu la [[Cloaca Massima]]. Istituì puru un esercitu guidatu da tri ufficiali, li [[tribunu militare|tribuni militari]] (''tribuni militum''), à capu di 3.000 fanti è 300 cavalieri. Vieni urganizzatu puru lu sistema elettorali attraversu li curii (dal [[lingua latina|latinu]] par ''co-viria'', intendendu una riunioni di omini).
=== Serviu Tulliu ===
[[Serviu Tulliu]] riorganizza l'esercitu in la nova [[oplita|falangi oplitica]], cù una divisioni di li cittadini in classi sicundu lu censo, è in tribù sicundu la residenza; li tribù sò divisi in quattru urbani (''Suburbana, Palatina, Esquilina, cullina'') è 17 rurali (poi divenuti 31 da lu [[V seculu a.C.|V seculu]]). Serviu Tulliu effettua puru un primu [[censimentu]] è la tradizioni lu voli custruttori di lu tempiu di [[Diana]] sull'[[Aventinu]]. Vieni introdottu puru l<nowiki>'</nowiki>''[[aes signatum]]'', ossia pani di [[bronzu]] cuntrassegnati.
=== Tarquiniu lu Superbu ===
L'ultimu ri, [[Tarquiniu lu Superbu]], venni cacciatu in lu [[509 a.C.]], sicundu la tradizioni à causa di li so atteghjamenti arroganti è di lu disprezzu versu li so cuncittadini è versu li istituzioni romane: si tratta probabilmenti delli cunseguenzi di lu decaderi di la potenza etrusca, di la quali Roma approfittò par cunquistarsi una maghjori autonomia.
== Età ripubblicana ==
[[File:Marius Carthage.jpg|thumb|right|250px|[[Gaiu Mariu]], un ghjinarali rumani chì rifurmò drasticamenti l'esercitu rumanu]]
Li rapporti internaziunali di Roma, testimoniati da lu primu trattatu cù Cartagini di lu [[508 a.C.]], furonu bloccati tempuraneamenti par li tensioni è li guerri cù li popoli cunfinanti quali li Etruschi guidati da [[Porsenna]], li Latini, chì furonu sconfitti da li romani in lu [[496 a.C.]] pressu lu lagu Regillo, è varii popolazioni uniti cumi Equi, Volsci è Sabini, chì li romani sconfisseru in lu 431 annant'à monti Algidu. Dopu la prima guerra offensiva di Roma cuntru Veio, par li Salini di lu [[Tevere]], la cità venni stravolta in lu [[390 a.C.]] da un incendiu appiccatu da li [[Galli]] guidati da lu ri [[Brennu]], chì cù successu avevani già invasu l'Etruria. L'intensità di quidda vergogna verrà superata solu da lu saccu di Roma in lu [[410 d.C.]].
Li Romani successivamenti si scontraronu prima cù li Sanniti (343-295 a.C.) è poi cuntru li Tarantini aiutati da Pirru (ri di l'Epiro), sconfitti in lu 275 à Maleventum (chi da quel momentu fu ribattezzatu Beneventum). In lu [[270 a.C.]], cù la vittoria annant'à [[Bruzi]] chì detenevani finu à quel momentu lu cuntrollu di parichji cità di la magna grecia di la Calabria centru settentrionali, puru li ''poleis'' grechi vengonu annessi à lu territoriu romanu.
Roma si ritrovò à cuntrollà un territoriu chì andava dallu strettu di Messina à lu fiumi Rubicone.
Li guerri cuntru li diversi popolazioni italichi, cuntru li galli, li cartaginesi è li macedoni, porterannu à cunsolidà lu duminiu sull'Italia è à inizià l'espansioni in [[Spagna]] è in [[Macedonia (provincia romana)|Macedonia]]. Data simbolu di questa espansioni in lu Mediterraniu hè lu [[146 a.C.]], annu in cui, dopu un [[assediu]] duratu tri anni è altrettanti guerri cumbattuti nell'arcu di più di un seculu cuntru Roma, cadi definitivamenti [[Cartagine]], la quali vieni cumpletamenti rasa à lu solu è cusparsa di sali da li truppi romani cumandati da [[Publiu Corneliu Scipioni Emilianu]]; vieni cunquistata è distrutta puru [[Corintu]], cità simbolu di la resistenza greca à la politica di espansioni romana; cù questi dui grandi vittorii, Roma abbandona lu rolu di potenza reghjonali in lu Mediterraniu Occidentali par assurghjà superpotenza incontrastata di tuttu lu bacino, lu quali d'ora in poi, ùn à caso, verrà rinominatu ''mà nostrum''. Li classi dirighjinti si apronu all'influenza di la cultura greca è vengonu importati operi d'arti è di artigianatu artisticu in gran numeru da la Grecia è da li provinci urientali di cultura ellenistica.
Li problemi cunnessi à una espansioni cusì grandi è repentina chì la Repubblica dovetti affrontà furonu enormi è di variu ghjinere: li istituzioni romani erani finu à allora cuncepiti par amministrà un piccolu stato; adessu li [[provincia romana|province]] (paragonabili à li culonii di l' stati moderni, da ùn cunfonderi cù li culonii romani propriamenti detti, li quali erani stanziamenti di cittadini romani à pienu titolo, ''cives optimu iure'' in territori extracittadini sogghjitti all'amministrazioni è urganizzazioni diretta dellu statu romano) si stendevani da l'[[Iberia (storia romana)|Iberia]], all'[[Africa]], à la [[Grecia]], all'[[Asia]].
Li cuntinui guerri in patria è all'estero, inoltri, immiseru annant'à ''"mercato"'' una quantità enormi di schiavi, li quali venneru usualmenti impiegati in li aziendi agricoli di li [[patriziu (storia romana)|patrizi romani]], cù ripercussioni tremendi in lu tessutu suciali romanu. Infatti la piccola proprietà terriera andò rapidamenti in crisi à causa di la maghjor cumpetitività di li latifondi schiavistici (chi ovviamenti producevani praticamenti à custu zero), ciò provocò da una parti la cuncentrazioni di li terreni cultivabili in pochi mani è una grandi quantità di merci à bon mercato, da l'altra ghjinerò la nascita di lu cusiddettu sottoproletariatu urbano: tutti quelli famiddi custretti à lascià li campagni si rifugiaronu nell'urbi, dovi ùn avevani un lavoro, una casa è di chì sfamarsi dendu urigini à pericolosi tensioni suciali abilmenti sfruttati da li politici più scaltri.
puru la struttura uriginali di la famidda, delli relazioni suciali è di la cultura romana subironu profondi sconvolgimenti: lu cuntattu cù la civiltà [[antica Grecia|greca]] è l'arrivu in la cità di moltissimi schiavi ellenici (in parichji casi più culti è istruiti di li so stessi padroni) ghjinerò in lu popolu romano, specialmenti trà la classi dirighjinti, sentimenti è passioni ambivalenti: da una parti si desiderava (i à la fini in bona parti ci si riuscì) à rinnovà li custumi rurali romani - ''mos maiorum'' - introducendu usanzi è cunoscenzi provenienti da l'Oriente. quistu cumportamentu feci sì effettivamenti chì lu livellu culturali di li Romani, almenu di li patrizi, crescessi significativamenti - basti pensà all'introduzioni di la [[filosofia]], di la [[retorica]], di la [[letteratura]] è di la [[scienza]] greca - ma indubbiamenti ghjinerò altresì una decadenza di li valori morali, testimoniata da la diffusioni di custumi è abitudini perfinu ogghj moralmenti discutibili.
[[Image:Roman Empire map.gif|thumb|300px|Spansioni di lu duminiu rumanu:
|#a6a|Imperu rumanu]]
Tuttu ciò naturalmenti ùn accaddi senza provocà una strenua opposizioni è resistenza da parti di l' ambienti più cunservatori, reaziunari è puru retrivi di la cumunità romana. custoru si scaddaronu cuntru li culturi extra-romani, tacciati di corruzioni di li custumi, di indecenza, di immoralità, di sacrilegiu in li cunfronti delli abitudini relighjosi romane. Questi dui opposti schieramenti furonu ben rappresentati da dui gruppi di puteri di eguali importanza ma di radicalmenti opposta visione: lu circolu culturali di l' Scipioni, chì diedi à Roma certi trà li più dotati cumandanti militari di la storia (l'[[Publiu Corneliu Scipioni Africano|Africanu]] so tutti), è lu circolu di [[Marcu Porciu Catone|Catone]], lu quali lottò accanitamenti cuntru l'ellenizzazioni di lu modu di viveri romani cù una tenacia è un vigori chì diventaronu legghjindarii (u famighjirati à sicunda di li punti di vista), tuttu à favori di lu ripristinu di lu più antico, ghjinuinu è uriginali ''mos maiorum'', quell'insiemi di custumi è usanzi tipichi di la Roma arcaica chi, sicundu Catoni, avevani permessu à lu popolu romani di rimaneri unitu di fronti à li avversità, di sconfigghjiri ogni sorta di nemico, di piegà lu mondu à lu propriu volere.
Quistu scontru trà novu è anticu, cumi hè facili immaghjnà, ùn si placò finu à la fini di la repubblica, anzi possiamu diri chì questu scontru trà "conservatorismo" è "progressismo" (termini da usari, quendu si discuti di vicendi romani, cù molta accortezza, infatti parlà di idiulogia progressista in sensu modernu in la sucietà romana, una società, à lu di là di ogni rumanticismo, basata sullu schiavismu di massa, annant'à rumanizzazioni puru furzata di li popoli, sull'autoritarismo, annant'à repressioni è so un atteghjamentu intolleranti è à volti puru feroci so chiunqui osassi mitteri in discussioni lu puteri rumani è li annant'à leghj, hè à dir pocu furviante) hè statu presenti in tutta la storia rumana, puru in lu pariodu [[imperu rumano|imperiale]], à testimonianza di quali trauma devi esseri statu la scoperta, lu cuntattu è lu cunfrontu cù civiltà à lu di furi di li brulli paesagghj [[Lazio|laziali]].
La piccola proprietà terriera messa in crisi da li aziendi agricoli patrizii (chi sfruttani lu lavoru di l' schiavi), è li novi influenzi culturali provocani furti tensioni suciali all'internu di la sucietà rumana.
In lu [[Iu seculu a.C.]] la Repubblica inizia à scricchiolari, si amplia lu latifondu è si affermani furti puteri parsunali di li parsunagghj più influenti chi, facendosi interpreti di li bisogni delli massi menu favoriti u di la necessità di manteneri lu cuntrollu in li mani delli principali è più ricchi ''ghjintes'', porterannu à la guerra civile. La Repubblica dovrà affrontà puru una rivolta di schiavi, capeghjata da [[Spartacu]].
Arriverannu altri cunquisti, la [[Gallia]] è la [[Britannia]] da parti di [[Gaiu Giuliu Cesare|Giuliu Cesare]], ma li rumani arriverannu finu in [[Siria]] è in [[Armenia]].
== Età impiriali ==
[[File:Roman Empire Map.png|thumb|300px|right|L'imperu rumani raghjunsi la so massima stansioni in lu [[116]]]]
La tesi sicundu cui lu duminiu di [[Roma]] urmai si estenda so un territoriu troppu vastu è sia troppu cumplicatu par li strutturi di la Repubblica ghjistirlo, provocendu la nascita di lu ''Principato'' hè ampiamenti superata. Li raghjoni di l'ascesa di un modellu di governu centrali so basi sempri più spiccatamenti parsunali si devonu ricercà in lu declinu di lu governu [[senatu (storia rumana)|senatoriale]] di la Repubblica rumana, lu cui primu attu va riallacciatu à la figura emblematica di Scipioni Emilianu. La diffusioni di un sempri più marcatu sensu individualisticu à ruma ha sicuramenti traccia di la diffusioni di [[monetazioni rumana|effighj monetali]] ritraenti ùn più solu lu più rappresentativu di l' antenati di lu magistratu in carica, ma spessu lu magistratu medesimu. quistu processu si manifesta in cuncomitanza cù la penetrazioni di li valori di la civiltà ellenistica, favorita indubbiamenti da la cunquista rumana delli pòleis ellenichi sulli custi di la [[Magna Grecia]] (Italia meridionale) è di la [[Sicilia]], è sospinta da la cunquista rumana di la [[Macedonia (provincia rumana)|Macedonia]], di la [[Grecia]] moderna è di gran parti di lu mondu ellenistico, à eccezioni di l'[[Egittu]] duminatu da la dinastia Lagidi, postu cumunqui sottu un sempri più pressanti protettoratu.
Lu ricorsu sempri più assidu à lu mandatu dittatoriali incominciatu cù [[Gaiu Mariu]] stravolgi la portata custituziunali di la magistratura dittatoriali, prevista da l'ordinamentu repubblicano, finu all'esitu di la dittatura [[Luciu Corneliu Silla|sillana]], intesa cumi mandatu à restaurà lu Statu rumani in sensu cunservatore-oligarchicu (a favori di l' optimates) è ùn parvenuta à un esitu monarchicu par l'esclusiva volontà di Silla. La dittatura cesariana ([[46 a.C.|46]]-[[44 a.C.]]) riprendi in pienu lu modellu sillano, seppur partendu da un campu politicu oppostu (quellu di li populares, li oligarchi più propensi à usà la demagogia annant'à popolino, lu vulgus, par assumeri lu putere) è furmalizza lu rifiutu di un esitu monarchicu naturali adducendu la raghjoni di lu rifiutu culturali di la rumanità par l'istitutu monarchicu ufficiale.
L'ascesa di [[Augustu (imperatori rumano)|Augustu]] (44-[[30 a.C.|30]]), attraversu la partecipazioni à un istitutu apertamenti sovversivu cumi lu [[sicundu triumvirato|"secondo" Triumviratu]], si furmalizza in lu [[27 a.C.]] in la rinuncia à li puteri dittatoriali urmai estesissimi in cambiu di un cooptatu riconoscimentu senatoriali di un "bisognu dellu Statu rumano" à una figura di guida è di ispirazioni politica di lu governo: cù l'appellativu di Augusto, Ottaviani inaugura quel particolà istitutu custituziunali rumani notu cumi Principatu (erroneamenti talvolta chiamatu Imperu par la presenza effettiva di imperatori, dimenticendu chì la carica di "imperator" hè appellativu già repubblicani par lu ghjinerali vittorioso, è chì la creazioni di un'amministrazioni decentrata attraversu la creazioni di ''provinciae'' risali à lu [[237 a.C.]], cul casu siculo).
Per tuttu lu primu seculu cuntinua l'accrescimentu territoriali di l'impero, sottu li dinastii di li [[dinastia Giulio-Claudia|Giulio-Claudii]], è di li [[Dinastia di li Flavi|Flavi]]. Sottu [[Traianu]], cù la cunquista di la [[Dacia (storia)|Dacia]] è di novi territori in urienti, l'imperu raghjungi la sua massima espansione. Sottu la [[dinastia di l' Antonini]] si ha un pariodu di paci è prosperità, sebbeni versu la fini cumincia à esseri sempri più pressanti lu cumpitu di difenderi li cunfini di l'imperu da la pressioni di li nemici esterni.
La crisi di lu Principato, avviatasi già à la morti di [[Marcu Aureliu]], si cuncretizza nell'ascesa di [[Settimiu Severu]] ([[193]]-[[211]]) è in la riforma di l'istitutu di lu principato, urmai estraniu à li dinamichi di l'ambitu senatoriali è duminatu da quelli di l'[[esercitu]]. La monarchia milità severiana (193-[[235]]), seppuri ripesca talvolta la necessità di una legittimazioni senatoria, preludi all'avventu di lu duminatu ([[285]]-[[641]]), dopu la fasi assai dinamica di l'anarchia milità (235-285).
Dopu la [[dinastia di li Severi]], par tuttu lu [[IILi seculu]] sarannu li leghjoni à proclamà imperatori chì spessu regnani solu par brevi pariodi è sò parennementi impegnati in li campagni militari. La crisi economica hè puru crisi ideali è si diffondi lu Cristianesimo, in parti cumbattutu è in parti tolleratu.
Cù la [[Tetrarchia]] voluta da [[Dioclezianu]] inizia la divisioni di l'imperu è vengonu sviluppati profondi riformi in lu tentativu di fissà lu status qu. ruma pardi lu so rolu di sedi imperiali à favori di mitropoli più vicini à li frontieri da difendere. Vieni fundata da [[Costantinu I]] annant'à situ di la cità di [[Bisanziu]] la "Nova ruma", [[Costantinopoli]].
La prugrissiva aduzioni di la [[relighjoni cristiana]] (chi di cunversu si istituziunalizza à cuntattu cù lu Statu rumano, assumendoni tratti urganizzativi è certi modelli iconografici) avviata da custantinu ([[306]]-[[337]]), si cuncludi, dopu pariodi di oscillazioni trà scelti protoereticali ([[Costanzu II]],337-[[361]]) è tentativi di restaurazioni di li culti tradiziunali, medianti l'organizzazioni di un'istituzioni ecclesiali parallela à quidda cristiana ([[Giuliani (imperatori rumano)|Giulianu]], 361-[[363]]), cù l'adozioni ufficiali di lu cultu cristiani ([[Tiudosiu I]],[[379]]-[[395]]).
In lu successivu [[IV seculu]] lu cristianesimu divieni progressivamenti l'unica relighjoni è li imperatori sò custretti à accettà lu stanziamentu di li barbàin li territori di l'impero, cercendu di farni di l' alleati.
In lu [[V seculu]] l'imperu d'Orienti è quiddu d'Occidenti sò urmai stabilmenti divisi. L'imperu d'Occidenti hè ridottu quasi à la sola Italia è ruma subisci lu saccu di li [[Visigoti]] di [[Alaricu I]] in lu [[410]] è quiddu di li [[Vandali]] di [[Gensericu]] in lu [[455]]. Sò urmai li ghjinerali barbàchì difendonu l'imperu è esercitani un enormi puteri, arrivendu à creà è deporri imperatori à so piacimentu. In lu [[476]] lu ri barbaru [[Odoacre]] deponi l'imperatori [[rumulu Augustu]] è rimanda li insegni imperiali all'imperatori d'Orienti, segnendu puru furmalmenti la fini di l'Imperu rumanu.
== liami ==
* [http://vallegiulia.blogspot.com/2007/06/studiare-roma-con-il-web-un-elenco-di.html elencu di risorsi web annant'à storia di ruma]
* [http://web.upmf-grenoble.fr/Haiti/Cours/Ak Thi ruman Law Library] by Yves Lassard and Alexandr Koptev.
[[Categoria:Storia]]
[[Categoria:Italia]]
eemxid9fn67y8cc7ztoqbo6x9y65ste
Natale
0
12611
402673
397670
2026-06-02T15:18:42Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402673
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
[[File:Giotto di Bondone 010.jpg|thumb|250px|''A nascita di Cristu'' (1306) di Giottu, allucatu in Paduva.]]
U '''Natale''' hè a [[festività]] [[Cristianesimu|cristiana]] chì celebreghja a [[nascita]] di [[Ghjesù Cristu]]. Casca u [[25 di dicembre]] (u 7 ghjennaghju in le chjese urientale, per u slittamentu di u [[calendariu ghjulianu]]).
A parola corsa ''Natale'' deriveghja da u [[lingua latina|latinu]] ''Natalis'' chì significheghja "nataliziu, relativu à a nascita".
Natale hè ancu chjamatu '''Natale di Ghjesù''' o '''Natività di u Signore''' è precedutu qualchì volta da l'aghjettivu ''Santissimu'' (à volte abbreviatu in ''Ss.'').
Secondu u [[annu liturgicu|calendariu liturgicu]] cristianu hè una sulennità di livellu paru à l'[[Epifania]], [[Ascensione]] è a [[Penticosta]] è inferiore à [[Pasqua]] (a festività più impurtante in assolutu) è certamente a più popularmente risentita, soprattuttu à parte da l´ultimi due seculi, da quandu hè diventata a festa induve ci si scambianu i regali è dinù si sta inseme in famiglia.
== U significatu cristianu di Natale ==
Ind'è u [[calendariu rumanu]] u termine ''[[Natale rumanu|Natalis]]'' era impiegatu per parechje festività, cum'è u ''[[Natale di Roma|Natalis Romae]]'' ([[21 d'aprile]]) chì cummemorava a nascita di l'Urbe, è u ''[[Sol Invictus|Dies Natalis Solis Invicti]]'', a festa dedicata à a nascita di u Sole ([[Mitra (divinità)|Mitra]]), anch'ella u 25 dicembre, introdutta da [[Aurelianu]] in lu [[273]] d.C., eppo suppiantata prugressivamente durante u [[III seculu]]<ref>vedi Enciclopedia Treccani, voce Natale</ref> da a ricurrenza cristiana.
Natale, ancu ùn essendu micca a principale festa cristiana chì hè Pasqua, hè sempre quella più risentita à livellu famigliare è populare è rappresenta a cunsapevolezza d'esse chjamati à ''ricunnosce in u Bambinu di Betlemme u Figliu di Diu''. Nant'à Natale cum'è Festa cristiana, nant'à e manifestazione liturgiche, nant'à e tradizione di e cumunità cristiane è nant'à e ricurrenze, riti è abitudine di tuttu u mondu sò state scritte decine è decine di poesie.[http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=12] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130309095930/http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=12 |date=2013-03-09 }}, raccunti [http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=91] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130309094410/http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=91 |date=2013-03-09 }}, canti populari [http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=89] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130309092845/http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=89 |date=2013-03-09 }}, filastrucche, ninne nanne è monda altru.
=== A nascita di Ghjesù ===
A festa di Natale hè a celebrazione di a nascita di [[Ghjesù]]. Secondu u [[Vangelu di Luca]], Ghjesù nacque da [[Maria, mamma di Ghjesù|Maria]] à [[Betlemme]], induve ella è u so maritu [[Ghjuseppe (babbu putativu di Ghjesù)|Ghjuseppe]] si reconu per partecipà à u [[censimentu]] di a populazione urganizatu da i [[Imperu rumanu|rumani]].
Per i soi [[discepulu|discepuli]] a nascita o [[natività]] di Cristu hè stata preceduta da diverse [[prufezia|prufezie]] secondu e quale u [[messia]] saria natu da a casa di [[Davide (Bibbia)|Davide]] per [[remissione|redimere]] u mondu da u [[peccatu]].
=== A data di nascita di Ghjesù ===
A data di nascita di Ghjesù ùn hè micca ripurtata in i [[Vangeli]]. Dapoi i primi seculi i cristiani svilupponu diverse tradizione, basate nant'à raghjunamenti teolugichi, chì fissavanu u ghjornu di a nascita di u Signore in date differente, tantu chì Clemente Alessandrinu (+ c. 215) annutava in un so scrittu: "Micca si cuntentanu di sapè in chì annu hè natu u Signore, ma cù curiosità troppu spinta vanu à cercà ne ancu u ghjornu" (Stromata, I,21,146.)
A prima testimunianza di a data di u 25 dicembre per Natale di Ghjesù si ritrova in unu scrittu di S.Ippulitu (+235), u "cummentariu nant'à Daniele"
=== [[Liturgia]] cristiana ===
In a [[chjesa latina]] u ghjornu di Natale hè caratterizatu da quattru [[messa|messe]]: a ''vespertina di a vighjilia'', ''ad noctem'' (vene à dì a messa di a notte), ''in aurora'', ''in die'' (in u ghjornu).
Cum'è tutte e solennità, hà una durata magiore rispettu à l'altri ghjorni di u calendariu liturgicu, ed infatti, e sulennità si facenu cumencià à i [[vesperi]] di u ghjornu innanzi - s'ellu ùn hà a precedenza stabilita da l'apposite norme - fendu saltà cusì i vesperi proprii di u ghjornu precedente.
U tempu liturgicu di Natale si conta à parte da i primi vesperi di u [[24 dicembre]], per terminà cù a dumenica di u Battesimu di Ghjesù, mentre u periodu precedente à Natale cumprende e quattru semane d'Avventu.
== Storia ==
In sta sezione si dà contu di e date storiche cunnisciuti di l'orighjine di a festa di Natale.
=== I primi seculi di u Cristianesimu ===
Natale ùn hè micca presente trà i primi elenchi di festività cristiane di [[Sant'Ireneu]] è [[Quintu Settimiu Fiorente Tertullianu|Tertullianu]]
<ref name="CE">[[Catholic Encyclopedia]]: voce [http://www.newadvent.urg/cathen/03724b.htm Christmas]; ste informazione, riferite à u cumenciu di u [[XX seculu]], pudarianu esse obsulete o supranate da più recente ricerche.</ref>;
[[urighjene]], prubabilmente alludendu à i ''Natalitia'' imperiali dichjara
<ref>Lev. Hom. viii in Migne, P.G., XII, 495</ref>
ch'è ''in le scritture solu i peccatori, è micca i santi, celebreghjanu a so nascita''<ref name="CE"/>.
Arnobiu <ref>VII, 32 in P.L., V, 1264</ref> ridiculiza a celebrazione di i "cumpleanni" di i dei.
E chjese cristiane celebravanu piuttostu a festa di a [[Pasqua Pifania]] (dal grecu ?p?f??e?a (''epiphàneja''): manifestazione, cumparsa, apparizione, nascita), chì rammenta a visita di i [[Rè Maghji]] à Ghjesù.
U prucessu à traversu u quale u 25 dicembre divene a ricurrenza di a nascita di Ghjesù per tutta a cristianità, principiò solu in u [[III seculu]] è durò finu à u successivu è differì tempuralmente secondu e diocesi.
=== Celebrazione in Alessandria d'Egittu ===
E prime evidenze di una celebrazione pruvenenu da [[Alessandria d'Egittu]], circa [[200|200 d.C.]], quandu [[Clemente di Alessandria]]<ref>Strom., I, xxi in P.G., VIII, 888</ref> disse chì certi [[teolugia|teologhi]] egiziani, "monda curiosi", definissenu non solu l'annu, ma ancu u ghjornu di a [[nascita di Ghjesù]] u 25 Pachon, currispundente à u [[20 di maghju]] di u ventottesimu annu di [[Augustu (imperatore rumanu)|Augustu]] ma fecenu questu micca perchè ritenessenu chì u [[Cristu]] fusse natu 'ssu ghjornu ma solu perchè 'ssu mese era u nonu di u so calendariu <ref>Chron., II, 397, n.</ref>.
Altri sciuararonu e date di u 24 ò 25 Pharmuthi ([[19 aprile|19]] ò [[20 aprile]])<ref name="CE"/>.
Un testu di u [[243]], ''De paschae cumputus'', attribuitu à [[Ciprianu]] ma prubabilmente apocrifo<ref>P.L., IV, 963 sqq.</ref>, dichjara chì a nascita di Cristu fù u [[28 marzu]] perchè fù in 'ssu ghjornu chì u [[sole]] fù creatu<ref name="CE"/>.
Clemente dichjara ancu chì i Balisilidiani celebravanu l'Epifania è po esse, prubabilmente, ancu a nascita di Ghjesù, u 15 l'11 Tybi ([[10 ghjennaghju|10]] o [[6 ghjennaghju]])<ref name="CE"/>.
In un qualchì mumentu a doppia cummemorazione di a Pasqua Pifania è di a Natività deve esse diventata cumune, sia perchè l'apparizione di i pastori era cunsiderata cum'è una di e manifestazione di a gloria di Cristu, sia forse per via di una discrepanza di u [[vangelu di Luca]] presente in varii codici cum'è u [[codice Bezae]], inde e parole di [[Diu]] sò rese ''houios mou hu agapetos, egu semeron gegenneka se'' ("tu sei u me' figliolu predilettu, in stu ghjornu t'aghju ghjeneratu") à u postu di ''en soi eudokesa'' ("in te mi sò cumpiaciutu").
[[Abraham Ecchelensis]] ([[1600]]-[[1664]]) <ref>Labbe, II, 402</ref> riferighja di a presenza di un ''dies Nativitatis et Epiphaniae'' da una custituzione di a [[chjesa di Alessandria]] à u tempu di u [[cunciliu di Nicea]].
[[Epifaniu]] riferighja di una cerimonia da i tratti gnostichi á Alessandria induve, a notte tra u 5 è u 6 ghjennaghju, un discu solare inquartatu (oghje notu cume "croce celtica") dettu Korê era portatu in prucessione attornu à una cripta, à u cantu ''Oghje à quest'ora Korê ha datu vita à l'Eternu''<ref>Hær., li, ed. Dindorf, 1860, II, 483</ref>.
Ghjovanni Cassianu ([[360]]-[[435]]) scrive tra u [[418]] è u [[427]] chì i monasteri egiziani ancora ''osservanu l´antichi costumi''<ref>Ghjovanni Cassianu, ''Collations'' (X, 2 in P.L., XLIX, 820)</ref>.
U 29 Choiak (25 dicembre) è 1 ghjennaghju [[433]] [[Paolu di Emesa]] predica pressu Cirillu di Alessandria, è i so sermoni
<ref>si veda Mansi, IV, 293; appendice á i Act. cunc. Eph.</ref>
mostranu chì a celebrazione di u Natale in lu mese di dicembre era dighjà fermamente stabilita, è i calendari provanu a so permanenza; dunqua a festa s'era sparta in Eghjttu tra u [[427]] è u [[433]]<ref name="CE"/>.
=== Celebrazioni à Cipru, Armenia è Anatolia ===
A' [[Cipru]], à a fine di u [[IV secolu]], Epifaniu dichjara cuntru l´Alogi<ref>Epifaniu, ''Haer.'', li, 16, 24 in P. G., XLI, 919, 931</ref> chì Cristu era natu u [[6 ghjennaghju]] é era statu battezzatu l'[[8 novembre]].
[[Sant'Efrem u Siru]] (induve l' inni si riferighjenu à l'[[Epifania]] è micca à u Natale) prova chì a [[Mesoputamia]] ancora festeghjava a nascita tredici ghjorni dopu à u solstiziu d'invernu, dunqua u 6 ghjennaghju.
cuntemporaneamente in [[Armenia]] a data di dicembre era ignorata, è ancu oghjie l´Armeni celebreghjanu u Natale u [[6 ghjennaghju]]<ref>Cf. Euthymius, "Pan. Dogm.", 23 in P.G., CXXX, 1175; Niceph., "Hist. Eccl,", XVIII, 53 in P.G., CXLVII, 440; Isaac, Catholicos of Armenia in eleventh or twelfth century, "Adv. Armenos", I, xii, 5 in P.G., CXXII, 1193; Neale, "Holy Eastern Church", Introd., p. 796</ref>.
In [[Anatolia]], i sermoni di [[santu Gregoriu di Nissa]] nant'à [[San Basile]] (mortu prima di u 1 ghjennaghju [[379]]) e i due seguenti durante a festa di [[Santu Stefanu]]<ref>P.G., XLVI, 788; cf, 701, 721</ref>, provanu chì in lu [[380]] u Natale era ghjà celebratu u 25 dicembre<ref>Usener, in ''Religionsgeschichtliche Untersuchungen'', Bonn, 1889, 247-250, data invece i sermoni à u [[383]]</ref>.
In lu [[V secolu]] [[Asteriu di Amaseia]] è [[Sant'Anfilochiu di Iconiu]], cuntemporanei di Basile è Gregoriu, mostranu chì in le so [[diocesi]] le feste di l'Epifania è di u Natale eranu separate <ref>P.G., XL, 337 XXXIX, 36</ref>.
=== Celebrazioni à Ghjerusalemme ===
In lu [[385]] [[Egeria (pellegrina)|Egeria]] scrive di quessi prufondamente impressiunata da a festa di a Natività di [[Ghjerusalemme]], chì aveva aspetti prettamente natalizi; u vescamu si recava di notte à [[Betlemme]], tornendu à Ghjerusalemme u ghjornu di a celebrazione.
A presentazione di Ghjesù à u tempiu era celebrata quattordici ghjorni dopu.
Ma stu calcolu cumencia da u 6 ghjennaghju, è a festa cuntinuava per l´ottu ghjorni dopu à 'ssa data
<ref>Peregr. Sylv., ed. ghjeyer, pp. 75 sq. è p. 101</ref>;
successivamente mentuveghja solu e due feste magiori di l'Epifania è di a Pasqua.
Dunqua u 25 dicembre in lu 385 ùn era micca osservatu à Ghjerusalemme.
Ghjovanni di Nikiu (circa in lu 900) per cunvince l´armeni à osservà a data di u 25 dicembre fa notizia di una currispondenza tra [[Santu Cirillu di Ghjerusalemme]] è [[papa Ghjuliu I]]<ref>vedi P.L., VIII, 964 sqq.</ref> in cui
Cirillu dichjara chì u so' cleru ùn pò, in la singola festa di a nascita è di u battesimu, effettuà una doppia prucessione tra Betlemme è u Ghjordanu è dummanda à Ghjuliu di stabilisce a vera data di a Natività ''da i documenti di u censimentu purtati à Roma da [[Titu (storia rumana)|Titu]]''; Ghjuliu stabilisce u 25 dicembre.
In un antru documentu<ref>Cotelier, Patr. Apost., I, 316, ed. 1724</ref> si riferighja chì Ghjuliu scrisse à [[Ghjovenale di Ghjerusalemme]] (circa [[425]]-[[458]]), aghjunghjendu chì [[Gregoriu Nazianzenu]] à [[Costantinopuli]] era statu criticatu pè avè smezatu le festività, ma Ghjuliu morì in lu [[352]] è a testimonianza di [[Egeria (pellegrina)|Egeria]] rende questi ultimi due documenti di urighjne dubbia<ref name="CE"/>.
[[Santu Ghjrolamu]], scrivendu in lu [[411]]<ref>Ezech., P.L., XXV, 18</ref>, rimprovereghja à i palestinesi di mantene a celebrazione di a nascita di Cristu in la festa di a Manifestazione.
[[Cosmas Indicopleustes]] sughjèrisce <ref>P.G., LXXXVIII, 197</ref> chì ancu à a metà di u VI secolu a [[chjesa di Ghjerusalemme]] riteneva, basendusi nant'à u passu evangelicu di Luca, chì u ghjornu di u battesimu fosse u ghjornu di a nascita di Ghjesù in quantu esseru divinu.
A cummemorazione di Davide è Ghjacomu l'Apostolu si svulghjeva u [[25 dicembre]].
Lu 25 dicembre 432 Paolu di Emesa prununziava à Cirillu di Alessandria un discorsu nant'à u Natale.
=== Celebrazioni á Antiochia ===
A [[Antiochia]], dopu à una longa resistenza, a festa di u 25 dicembre venne accolta in lu 386 grazie à l'opera di Santu [[Ghjovanni Crisustomu]].
Durante a festa di Santu Philogonius di u 386<ref>La Catholic Encyclopedia riporta chì l'annu fu u 386 ma nota chì Clinton ritene fosse u 387 è Usener u 388 (''Religionsgeschichtl. Untersuch.'', pp. 227-240), ma ste datazioni sò cuntestate da Kellner, ''Heortologie, Freiburg'', 1906, p. 97, n. 3.</ref> Santu Ghjovanni Crisustomu predicò un importante sermone: in reazione á certi riti è feste ebraiche invitò a [[chjesa di Antiochia]] à celebrà a nascita di Cristu u [[25 dicembre]] quendu dighjà parte di a cumunità a celebrava in issu ghjornu da almancu dieci anni; dichjarò chì in occidente a festa era dighjà celebrata è chì ellu desiderava introduce la, chì questa era osservata da a [[Tracia]] à [[Cadice]] è chì a so miracolosamente rapida diffusione era un segnu di a so ghjenuinità.
Per ghjustificà a decisione interpretò l´episodi evangelichi dicendu chì u sacerdote Zaccaria entrò in lu [[Tempiu di Gerusalemme|Tempiu]] ricevendu l'annunziu di u cuncepimentu di [[Ghjovanni Battista]] in settembre; u vangelu data dunque u cuncepimentu di Ghjesù dopu à sei mesi, ovveru in marzu, dunqua a nascita saria avvenuta in dicembre.
Infine u Crisustomu dichjarò di sape chì i rapporti di u censimentu di a [[Sacra Famiglia]] eranu ancora in Roma e dunque Roma duveva avè celebratu u Natale u 25 dicembre per un tempu abbastanza longu da cunsentisce à u Crisustomu di riportà cù certezza a tradizione rumana<ref>P.G., XLVIII, 752, XLIX, 351</ref>. U riferimentu á l'archivi rumani hè anticu almancu quantu [[Ghjustinu Martire]]<ref>Apul., I, 34, 35</ref> è Tertulliano<ref>''cuntru Marcione'', IV, 7, 19</ref>. Papa Ghjuliu I, in la falsificazione cirillina citata in precedenza, afferma di avè calcolatu a data basendusi nant'à [[Flaviu Ghjuseppe]], nant'à a base di a stessa cunsiderazione micca pruvata riguardante Zaccaria<ref name="CE"/>.
=== Celebrazioni à Costantinopuli ===
In lu [[379]]/[[380]] Gregoriu Nazianzenu si face cumenciatore (in lingua greca: ''exiarchos'') pressu a chjesa di Costantinopuli di a nova festa, pruposta in tre so omelie<ref>see Hom. xxxviii in P.G., XXXVI</ref> predicate in tre ghjorni successivi<ref>Usener, op. cit., p. 253</ref> in la cappella privata chjamata Anastasia; dopu à u so esiliu in lu [[381]], a festa scumparve<ref name="CE"/>.
Secondu Ghjovanni di Nikiu, Onoriu, presente durante una di le sue visite, si accordò cù Arcadiu perché fosse osservata a festa in la stessa data di Roma.
Kellner cullocheghja sta visita in lu [[395]]; Baumstark<ref>urens Chr., 1902, 441-446</ref> tra u 398 è u 402; l'ultima data si basa nant'à una lettera di [[Ghjacomu di Edessa]] citata da Ghjeorghje di Beeltân, chì dichjara chì u Natale fu portatu à Costantinopuli da Arcadiu è Crisustomu da l'[[Italia]] induve ''secondu a tradizione'' si era tenuta finu da i tempi apostolichi.
Crisustomu fu vescamu tra u 398 è u 402, è dunque a festa saria stata intrudotta in stu periodu da Crisustomu vescamu á listessa manera di cume era stata introdotta á Antiochia da Crisustomu presbiteru;
però Lübeck<ref>Lübeck, ''Hist. Jahrbuch.'', XXVIII, I, 1907, pp. 109-118</ref> prova chì le evidenze à la base di a tesi di Baumstark ùn sò micca valide.
Più importante, ma solu pocu megliu accreditata<ref name="CE"/>, hè a tesi di Erbes'<ref>Zeitschrift f. Kirchenghjesch., XXVI, 1905, 20-31</ref> chì a festa sia stata introdotta da [[Costantinu I]] tra u [[330]] è u [[335]]; esattamente in lu [[330]] secondu l'opinione di certi storichi, è probabilmente cunsigliatu di a mamma [[Sant'Elena Imperatrice|Elena]] è da i vescami di u [[cunciliu di Nicea]].
=== Celebrazioni à Roma ===
Riguardu à a [[Chjesa di Roma]], a più antica<ref name="CE"/> fonte nant'à a celebrazione di u Natale hè u [[Furiu Dionisiu Filocalu|calendariu filocalianu]]<ref>P. L., XIII, 675; riportatu per interu in J. Strzygowski, ''Kalenderbilder des Chron. von Jahre 354'', [[Berlinu]], [[1888]]</ref> cumpilatu in lu [[354]], chì cuntene importanti tre date:
* in lu calendariu civile u 25 dicembre hè indicatu cume ''Natalis Invicti''.
* in la ''[[Depositiu Martyrum]]'', una lista di martiri rumani ò di altra orighjne universalmente venerati, u 25 dicembre hè indicatu cume ''VIII kal. ian. natus Christus in Betleem Iudeae''.
* In currispondenza di u [[22 febbraiu]], ''VIII kal. mart.'' hè menzionata a cattedra di [[San Pietru apostolu|San Pietru]].
Nella lista di i cunsoli sò indicati i ghjorni di nascita è di morte di Cristu è le date di ingressu à Roma è di martiriu di Santu Pietru è [[Paolu di Tarsu|Paolu]].
Una citazione significhativa è:
''<<durante u cunsolatu di Cesà (Augustu) è Paolu nostru signore Ghjesù Cristu nacque ottu ghjorni prima di le calende di ghjennaghju [uvveru u [[25 dicembre]] ] un venerdì, u quattordicesimu ghjornu di a Luna||Chr. Caesà et Paulu sat. XIII. hoc. cuns. Dns. ihs. XPC natus estu VIII Kal. ian. d. ven. luna XV|lingua=la>>''
Queste indicazioni però parenu scurrette è possonu esse di le successive aghjiunte à u testu, per cui ancu se a ''Depositiu Martyrum'' hè datata à u [[336]] hè probabile chì Sta indicazione debba esse datata à u 354, ancu se a presenza in un calendariu ufficiale lascia supporre chì sianu esistite di le celebrazioni populari precedenti.
Sul finisce di u IV secolu a festività passò à Milanu è per poi diffonde si in la altre diocesi di u nord: Torinu, Ravenna, ecc.
== Iputesi nant'à l'orighjne di a data di u Natale ==
Sul fattu chì u Natale venga festeghjiatu u 25 dicembre vi sò diverse iputesi chì possonu esse raggruppate in due categorie: a prima chì a data sia stata scelta in base à cunsiderazioni simbuliche interne à u [[Cristianesimu]], a seconda chì sia derivata da l'influssu di festività celebrate in altre relighjoni praticate cuntemporaneamente à u Cristianesimu di allora. Le due categorie di iputesi possonu coesistere.
Questu primu gruppu di iputesi spiega a data di u 25 dicembre cume "interna" à u Cristianesimu, senza apporti da altre relighjoni, deriveghjante da iputesi cristiane nant'à a [[data di nascita di Ghjesù]].
Un'iputesi afferma chì a data di u Natale si fonda nant'à a data di a morte di [[Ghjesù]] ò [[Venerdì Santu]]. Datu chì a data esatta di a morte di Ghjesù in li [[Vanghjeli]] ùn hè specificata, i primi Cristiani hanu pensatu di circoscriverla tra u [[25 marzu]] è u [[6 aprile]]. Poi per calcolà a data di nascita di [[Ghjesù]], hanu seguitu l'antica idea chì i [[profeta|profeti]] di u [[Vecchju Testamentu]] morirunu à una "era integrale", currispondente à l'anniversariu di a loru nascita. Secondu Sta iputesi Ghjesù morì in l'anniversariu di a so´ [[Incarnazione]] ò cuncezione, così a so´ data di nascita avria dovutu cade nove mesi dopu à a data di u [[Venerdì Santu]], u 25 dicembre ò 6 ghjennaghju.
Un'altra iputesi, invece, vede a data di u Natale cume cunseguenza di quella di l'[[Annunziazione]], u 25 marzu. Si riteneva dinfatti chì l'[[equinoziu]] di primavera, ghjornu perfettu in quantu equilibratu fra notte è ghjornu, fosse u più adattu per u cuncepimentu di u redentore. Da qui a data di u Natale, nove mesi dopu.
U sorghje di u sole è a luce sò simbuli usati in lu Cristianesimu è in la [[Bibbia]]. Per esempiu in lu vanghjelu di Luca, Zaccaria, u babbu di ghjovanni Battista, descrive a futura nascita di Cristu, cume "verrà à visità ci da l'altu un sole chì sorghje". u Natale, in lu periodu di l'annu in cui u ghjornu cumencia à allungarsi, putria esse legatu à questu simbulismu.
Un'iputesi piuttostu recente asserisce chì a data di u Natale currisponda, entru ce ti limiti, à a vera data di nascita di [[Ghjesù]]. Si tratta di un'iputesi basata nant'à l'analisi di i testi presenti in la biblioteca [[esseni|essena]] di [[Qumran]] è nant'à certe informazioni fornite da u [[Vanghjelu secondu Luca]]. Secondu Luca, [[San ghjovanni Battista]] fu cuncepitu sei mesi prima di [[Ghjesù]] (e quindichi mesi prima di u Natale), è l'annunziu di u su' cuncepimentu fu datu à u babbu [[San Zaccaria]] mentre questi officiava u cultu in lu [[Tempiu di ghjerusalemme]]. da i [[rotoli di Qumran]] si hè pututu ricostruisce u calendariu di i turni chì le vari classi sacerdotali seguivanu per tali offici, é hè statu possibile stabilisce chì u turnu di a classe di Abia (a cui apparteneva [[San Zaccaria|Zaccaria]]) cadeva due volte l'annu. Unu di i due turni currispondeva à l'ultima settimana di settembre, ossia propriu quindichi mesi prima di a settimana di u Natale<ref>Lu studiu di un professore di l’Università ebraica di ghjerusalemme cancella ogni dubbiu nant'à un enigma millenariu, [[Vittoriu Messori]], [[Corrie di a Sera]], [[9 lugliu]] [[2003]]</ref>.
Lu secondu gruppu di iputesi spiega a data di u 25 dicembre cume "esterna" à u Cristianesimu, cume un tentativu di assorbimentu di culti precedenti à u Cristianesimu cù a sovrapposizione di festività cristiane à feste di altre relighjoni antiche.
C'è chi afferma chì a nascita di u Cristu derivi da a tradizione è da a festa [[Ebraismu|ebraica]] di a luce, a [[Hanukkah]], chì cade u venticinquesimu ghjornu di [[Kislev]] è à l'cumenciu di u [[Tevet]]. u mese di Kislev hè cumunemente accettatu cume coincidente cù dicembre. sottu l'anticu [[Calendariu ghjulianu]], per scelta populare, a nascita di Cristu venne fissata à u [[5 a.C.]], u venticinquesimu ghjornu di Kislev. In questu sensu u Cristianesimu avria ripetutu quantu ghjà fattu per le principali festività cristiane cume [[Pasqua]] ò [[Pentecoste]], chì sò derivate da le currispondenti festività ebraiche.
A festa si sovrappune guasi perfettamente à le celebrazioni per u solstiziu d'invernu (tipiche di u nordu Europa) è à le feste di i saturnali rumani (dal 17 à u 23 dicembre). Secondu certi studi recenti, à partisce da quelli di Thomas Talley nant'à u Natale è nant'à a diffusione di u cultu di u ''Dies natalis solis invicti'', l'iputesi chì a festa liturghjca di u Natale sia sorta per sustituisce a festa pagana si hè ridimensionata à favore di una orighjne autonuma avvenuta à l'internu di le cumunità cristiane di l'africa donatista <ref>[http://www.christianismus.it/modules.php?name=News&file=article&sid=39 Le orighjni di a festa di Natale]</ref>.
== Natale seculare ==
In u corsu di l'ultimu seculu, cù u progressivu [[secolarismu|secolarizzarsi]] di l' [[uccidente]] é in particular modu di l'[[Europa Settentriunale]] Natale hà cuntinuatu à rappresentà un ghjornu di festa per i non-cristiani, assumendu significhati duve si da quellu relighjosu. Generalmente hè vissutu cume festa ligata à a famiglia, à i rigali è à [[Babbu Natale]].
U stessu cambiamentu di u spiritu Nataliziu u si ritrova in quelli Paesi induve i cristiani sò piccule minuranze, ma Natale hè statu impurtatu cum'è festa publica di tipu seculare-culturale. Hè cusì in [[India]], [[Pakistan]], [[Cina]] è [[Taiwan]], [[Ghjappone]] è [[Malesia]].
== Citazione ==
Accade chì Natale fussi citatu in a litteratura o in a cultura corsa. Per esempiu, in i pruverbii:<br>
- ''Natale à u balcone, [[Pasqua]] à u fucone''.<br>
- ''Ùn ci hè Natale senza [[gregale]]''<br>
- ''Natale à u [[focu]], [[Pasqua]] à u [[ghjocu]]''.
- ''Da Natale in là, [[fretu]] è [[fame]] in quantità''.
== Note ==
<div class="references-small" style="-moz-column-count: 2; column-count: 2;">
<references/>
</div>
== Bibliografia ==
Catholic encyclopedia - Christmas
== Voce currelate ==
* [[Cantu natalecciu]]
* [[Alberu di Natale]]
* [[Presepiu]]
== cullegamenti esterni ==
- {{en}} ''The History of Christmas - The History Channel'' - Storia di le tradizioni natalizie [http://www.history.com/minisites/christmas]<br>
- {{de}} ''Christkindl's Weihnachtsseiten von à bis Z'' - Situ cù un mini "dizionariu" di tradizioni, canti natalizi, ecc. [http://www.weihnachtsseiten.de] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090201203715/http://www.weihnachtsseiten.de/ |date=2009-02-01 }}
[[Categoria:Religione]]
bg9hfqteoq44jhcwg01f5ufk0qd9ffc
402674
402673
2026-06-02T15:26:22Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402674
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
[[File:Giotto di Bondone 010.jpg|thumb|250px|''A nascita di Cristu'' (1306) di Giottu, allucatu in Paduva.]]
U '''Natale''' hè a [[festività]] [[Cristianesimu|cristiana]] chì celebreghja a [[nascita]] di [[Ghjesù Cristu]]. Casca u [[25 di dicembre]] (u 7 ghjennaghju in le chjese urientale, per u slittamentu di u [[calendariu ghjulianu]]).
A parola corsa ''Natale'' deriveghja da u [[lingua latina|latinu]] ''Natalis'' chì significheghja "nataliziu, relativu à a nascita".
Natale hè ancu chjamatu '''Natale di Ghjesù''' o '''Natività di u Signore''' è precedutu qualchì volta da l'aghjettivu ''Santissimu'' (à volte abbreviatu in ''Ss.'').
Secondu u [[annu liturgicu|calendariu liturgicu]] cristianu hè una sulennità di livellu paru à l'[[Epifania]], [[Ascensione]] è a [[Penticosta]] è inferiore à [[Pasqua]] (a festività più impurtante in assolutu) è certamente a più popularmente risentita, soprattuttu à parte da l´ultimi due seculi, da quandu hè diventata a festa induve ci si scambianu i regali è dinù si sta inseme in famiglia.
== U significatu cristianu di Natale ==
Ind'è u [[calendariu rumanu]] u termine ''[[Natale rumanu|Natalis]]'' era impiegatu per parechje festività, cum'è u ''[[Natale di Roma|Natalis Romae]]'' ([[21 d'aprile]]) chì cummemorava a nascita di l'Urbe, è u ''[[Sol Invictus|Dies Natalis Solis Invicti]]'', a festa dedicata à a nascita di u Sole ([[Mitra (divinità)|Mitra]]), anch'ella u 25 dicembre, introdutta da [[Aurelianu]] in lu [[273]] d.C., eppo suppiantata prugressivamente durante u [[III sèculu]]<ref>vedi Enciclopedia Treccani, voce Natale</ref> da a ricurrenza cristiana.
Natale, ancu ùn essendu micca a principale festa cristiana chì hè Pasqua, hè sempre quella più risentita à livellu famigliare è populare è rappresenta a cunsapevolezza d'esse chjamati à ''ricunnosce in u Bambinu di Betlemme u Figliu di Diu''. Nant'à Natale cum'è Festa cristiana, nant'à e manifestazione liturgiche, nant'à e tradizione di e cumunità cristiane è nant'à e ricurrenze, riti è abitudine di tuttu u mondu sò state scritte decine è decine di poesie.[http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=12] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130309095930/http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=12 |date=2013-03-09 }}, raccunti [http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=91] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130309094410/http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=91 |date=2013-03-09 }}, canti populari [http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=89] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130309092845/http://www.reportonline.it/modules.php?name=Sections&op=listarticles&secid=89 |date=2013-03-09 }}, filastrucche, ninne nanne è monda altru.
=== A nascita di Ghjesù ===
A festa di Natale hè a celebrazione di a nascita di [[Ghjesù]]. Secondu u [[Vangelu di Luca]], Ghjesù nacque da [[Maria, mamma di Ghjesù|Maria]] à [[Betlemme]], induve ella è u so maritu [[Ghjuseppe (babbu putativu di Ghjesù)|Ghjuseppe]] si reconu per partecipà à u [[censimentu]] di a populazione urganizatu da i [[Imperu rumanu|rumani]].
Per i soi [[discepulu|discepuli]] a nascita o [[natività]] di Cristu hè stata preceduta da diverse [[prufezia|prufezie]] secondu e quale u [[messia]] saria natu da a casa di [[Davide (Bibbia)|Davide]] per [[remissione|redimere]] u mondu da u [[peccatu]].
=== A data di nascita di Ghjesù ===
A data di nascita di Ghjesù ùn hè micca ripurtata in i [[Vangeli]]. Dapoi i primi seculi i cristiani svilupponu diverse tradizione, basate nant'à raghjunamenti teolugichi, chì fissavanu u ghjornu di a nascita di u Signore in date differente, tantu chì Clemente Alessandrinu (+ c. 215) annutava in un so scrittu: "Micca si cuntentanu di sapè in chì annu hè natu u Signore, ma cù curiosità troppu spinta vanu à cercà ne ancu u ghjornu" (Stromata, I,21,146.)
A prima testimunianza di a data di u 25 dicembre per Natale di Ghjesù si ritrova in unu scrittu di S.Ippulitu (+235), u "cummentariu nant'à Daniele"
=== [[Liturgia]] cristiana ===
In a [[chjesa latina]] u ghjornu di Natale hè caratterizatu da quattru [[messa|messe]]: a ''vespertina di a vighjilia'', ''ad noctem'' (vene à dì a messa di a notte), ''in aurora'', ''in die'' (in u ghjornu).
Cum'è tutte e solennità, hà una durata magiore rispettu à l'altri ghjorni di u calendariu liturgicu, ed infatti, e sulennità si facenu cumencià à i [[vesperi]] di u ghjornu innanzi - s'ellu ùn hà a precedenza stabilita da l'apposite norme - fendu saltà cusì i vesperi proprii di u ghjornu precedente.
U tempu liturgicu di Natale si conta à parte da i primi vesperi di u [[24 di dicembre]], per terminà cù a dumenica di u Battesimu di Ghjesù, mentre u periodu precedente à Natale cumprende e quattru semane d'Avventu.
== Storia ==
In sta sezione si dà contu di e date storiche cunnisciuti di l'orighjine di a festa di Natale.
=== I primi seculi di u Cristianesimu ===
Natale ùn hè micca presente trà i primi elenchi di festività cristiane di [[Sant'Ireneu]] è [[Quintu Settimiu Fiorente Tertullianu|Tertullianu]]
<ref name="CE">[[Catholic Encyclopedia]]: voce [http://www.newadvent.urg/cathen/03724b.htm Christmas]; ste informazione, riferite à u cumenciu di u [[XX seculu]], pudarianu esse obsulete o supranate da più recente ricerche.</ref>;
[[urighjene]], prubabilmente alludendu à i ''Natalitia'' imperiali dichjara
<ref>Lev. Hom. viii in Migne, P.G., XII, 495</ref>
ch'è ''in le scritture solu i peccatori, è micca i santi, celebreghjanu a so nascita''<ref name="CE"/>.
Arnobiu <ref>VII, 32 in P.L., V, 1264</ref> ridiculiza a celebrazione di i "cumpleanni" di i dei.
E chjese cristiane celebravanu piuttostu a festa di a [[Pasqua Pifania]] (dal grecu ?p?f??e?a (''epiphàneja''): manifestazione, cumparsa, apparizione, nascita), chì rammenta a visita di i [[Rè Maghji]] à Ghjesù.
U prucessu à traversu u quale u 25 di dicembre divene a ricurrenza di a nascita di Ghjesù per tutta a cristianità, principiò solu in u [[III sèculu]] è durò finu à u successivu è differì tempuralmente secondu e diocesi.
=== Celebrazione in Alessandria d'Egittu ===
E prime evidenze di una celebrazione pruvenenu da [[Alessandria d'Egittu]], circa [[200|200 d.C.]], quandu [[Clemente di Alessandria]]<ref>Strom., I, xxi in P.G., VIII, 888</ref> disse chì certi [[teolugia|teologhi]] egiziani, "monda curiosi", definissenu non solu l'annu, ma ancu u ghjornu di a [[nascita di Ghjesù]] u 25 Pachon, currispundente à u [[20 di maghju]] di u ventottesimu annu di [[Augustu (imperatore rumanu)|Augustu]] ma fecenu questu micca perchè ritenessenu chì u [[Cristu]] fusse natu 'ssu ghjornu ma solu perchè 'ssu mese era u nonu di u so calendariu <ref>Chron., II, 397, n.</ref>.
Altri sciuararonu e date di u 24 ò 25 Pharmuthi ([[19 d'aprile]] ò [[20 d'aprile]])<ref name="CE"/>.
Un testu di u [[243]], ''De paschae cumputus'', attribuitu à [[Ciprianu]] ma prubabilmente apocrifo<ref>P.L., IV, 963 sqq.</ref>, dichjara chì a nascita di Cristu fù u [[28 marzu]] perchè fù in 'ssu ghjornu chì u [[sole]] fù creatu<ref name="CE"/>.
Clemente dichjara ancu chì i Balisilidiani celebravanu l'Epifania è po esse, prubabilmente, ancu a nascita di Ghjesù, u 15 l'11 Tybi ([[10 di ghjennaghju|10 di ghjennaghju]] o [[6 di ghjennaghju]])<ref name="CE"/>.
In un qualchì mumentu a doppia cummemorazione di a Pasqua Pifania è di a Natività deve esse diventata cumune, sia perchè l'apparizione di i pastori era cunsiderata cum'è una di e manifestazione di a gloria di Cristu, sia forse per via di una discrepanza di u [[vangelu di Luca]] presente in varii codici cum'è u [[codice Bezae]], inde e parole di [[Diu]] sò rese ''houios mou hu agapetos, egu semeron gegenneka se'' ("tu sei u me' figliolu predilettu, in stu ghjornu t'aghju ghjeneratu") à u postu di ''en soi eudokesa'' ("in te mi sò cumpiaciutu").
[[Abraham Ecchelensis]] ([[1600]]-[[1664]]) <ref>Labbe, II, 402</ref> riferighja di a presenza di un ''dies Nativitatis et Epiphaniae'' da una custituzione di a [[chjesa di Alessandria]] à u tempu di u [[cunciliu di Nicea]].
[[Epifaniu]] riferighja di una cerimonia da i tratti gnostichi á Alessandria induve, a notte tra u 5 è u 6 ghjennaghju, un discu solare inquartatu (oghje notu cume "croce celtica") dettu Korê era portatu in prucessione attornu à una cripta, à u cantu ''Oghje à quest'ora Korê ha datu vita à l'Eternu''<ref>Hær., li, ed. Dindorf, 1860, II, 483</ref>.
Ghjovanni Cassianu ([[360]]-[[435]]) scrive tra u [[418]] è u [[427]] chì i monasteri egiziani ancora ''osservanu l´antichi costumi''<ref>Ghjovanni Cassianu, ''Collations'' (X, 2 in P.L., XLIX, 820)</ref>.
U 29 Choiak (25 dicembre) è 1 ghjennaghju [[433]] [[Paolu di Emesa]] predica pressu Cirillu di Alessandria, è i so sermoni
<ref>si veda Mansi, IV, 293; appendice á i Act. cunc. Eph.</ref>
mostranu chì a celebrazione di u Natale in lu mese di dicembre era dighjà fermamente stabilita, è i calendari provanu a so permanenza; dunqua a festa s'era sparta in Eghjttu tra u [[427]] è u [[433]]<ref name="CE"/>.
=== Celebrazioni à Cipru, Armenia è Anatolia ===
A' [[Cipru]], à a fine di u [[IV secolu]], Epifaniu dichjara cuntru l´Alogi<ref>Epifaniu, ''Haer.'', li, 16, 24 in P. G., XLI, 919, 931</ref> chì Cristu era natu u [[6 ghjennaghju]] é era statu battezzatu l'[[8 novembri]].
[[Sant'Efrem u Siru]] (induve l' inni si riferighjenu à l'[[Epifania]] è micca à u Natale) prova chì a [[Mesoputamia]] ancora festeghjava a nascita tredici ghjorni dopu à u solstiziu d'invernu, dunqua u 6 ghjennaghju.
cuntemporaneamente in [[Armenia]] a data di dicembre era ignorata, è ancu oghjie l´Armeni celebreghjanu u Natale u [[6 ghjennaghju]]<ref>Cf. Euthymius, "Pan. Dogm.", 23 in P.G., CXXX, 1175; Niceph., "Hist. Eccl,", XVIII, 53 in P.G., CXLVII, 440; Isaac, Catholicos of Armenia in eleventh or twelfth century, "Adv. Armenos", I, xii, 5 in P.G., CXXII, 1193; Neale, "Holy Eastern Church", Introd., p. 796</ref>.
In [[Anatolia]], i sermoni di [[santu Gregoriu di Nissa]] nant'à [[San Basile]] (mortu prima di u 1 ghjennaghju [[379]]) e i due seguenti durante a festa di [[Santu Stefanu]]<ref>P.G., XLVI, 788; cf, 701, 721</ref>, provanu chì in lu [[380]] u Natale era ghjà celebratu u 25 dicembre<ref>Usener, in ''Religionsgeschichtliche Untersuchungen'', Bonn, 1889, 247-250, data invece i sermoni à u [[383]]</ref>.
In lu [[V secolu]] [[Asteriu di Amaseia]] è [[Sant'Anfilochiu di Iconiu]], cuntemporanei di Basile è Gregoriu, mostranu chì in le so [[diocesi]] le feste di l'Epifania è di u Natale eranu separate <ref>P.G., XL, 337 XXXIX, 36</ref>.
=== Celebrazioni à Ghjerusalemme ===
In lu [[385]] [[Egeria (pellegrina)|Egeria]] scrive di quessi prufondamente impressiunata da a festa di a Natività di [[Ghjerusalemme]], chì aveva aspetti prettamente natalizi; u vescamu si recava di notte à [[Betlemme]], tornendu à Ghjerusalemme u ghjornu di a celebrazione.
A presentazione di Ghjesù à u tempiu era celebrata quattordici ghjorni dopu.
Ma stu calcolu cumencia da u 6 ghjennaghju, è a festa cuntinuava per l´ottu ghjorni dopu à 'ssa data
<ref>Peregr. Sylv., ed. ghjeyer, pp. 75 sq. è p. 101</ref>;
successivamente mentuveghja solu e due feste magiori di l'Epifania è di a Pasqua.
Dunqua u 25 di dicembre in lu 385 ùn era micca osservatu à Ghjerusalemme.
Ghjovanni di Nikiu (circa in lu 900) per cunvince l´armeni à osservà a data di u 25 dicembre fa notizia di una currispondenza tra [[Santu Cirillu di Ghjerusalemme]] è [[papa Ghjuliu I]]<ref>vedi P.L., VIII, 964 sqq.</ref> in cui
Cirillu dichjara chì u so' cleru ùn pò, in la singola festa di a nascita è di u battesimu, effettuà una doppia prucessione tra Betlemme è u Ghjordanu è dummanda à Ghjuliu di stabilisce a vera data di a Natività ''da i documenti di u censimentu purtati à Roma da [[Titu (storia rumana)|Titu]]''; Ghjuliu stabilisce u 25 dicembre.
In un antru documentu<ref>Cotelier, Patr. Apost., I, 316, ed. 1724</ref> si riferighja chì Ghjuliu scrisse à [[Ghjovenale di Ghjerusalemme]] (circa [[425]]-[[458]]), aghjunghjendu chì [[Gregoriu Nazianzenu]] à [[Costantinopuli]] era statu criticatu pè avè smezatu le festività, ma Ghjuliu morì in lu [[352]] è a testimonianza di [[Egeria (pellegrina)|Egeria]] rende questi ultimi due documenti di urighjne dubbia<ref name="CE"/>.
[[Santu Ghjrolamu]], scrivendu in lu [[411]]<ref>Ezech., P.L., XXV, 18</ref>, rimprovereghja à i palestinesi di mantene a celebrazione di a nascita di Cristu in la festa di a Manifestazione.
[[Cosmas Indicopleustes]] sughjèrisce <ref>P.G., LXXXVIII, 197</ref> chì ancu à a metà di u VI secolu a [[chjesa di Ghjerusalemme]] riteneva, basendusi nant'à u passu evangelicu di Luca, chì u ghjornu di u battesimu fosse u ghjornu di a nascita di Ghjesù in quantu esseru divinu.
A cummemorazione di Davide è Ghjacomu l'Apostolu si svulghjeva u [[25 di dicembre]].
Lu 25 di dicembre 432 Paolu di Emesa prununziava à Cirillu di Alessandria un discorsu nant'à u Natale.
=== Celebrazioni á Antiochia ===
A [[Antiochia]], dopu à una longa resistenza, a festa di u 25 dicembre venne accolta in lu 386 grazie à l'opera di Santu [[Ghjovanni Crisustomu]].
Durante a festa di Santu Philogonius di u 386<ref>La Catholic Encyclopedia riporta chì l'annu fu u 386 ma nota chì Clinton ritene fosse u 387 è Usener u 388 (''Religionsgeschichtl. Untersuch.'', pp. 227-240), ma ste datazioni sò cuntestate da Kellner, ''Heortologie, Freiburg'', 1906, p. 97, n. 3.</ref> Santu Ghjovanni Crisustomu predicò un importante sermone: in reazione á certi riti è feste ebraiche invitò a [[chjesa di Antiochia]] à celebrà a nascita di Cristu u [[25 dicembre]] quendu dighjà parte di a cumunità a celebrava in issu ghjornu da almancu dieci anni; dichjarò chì in occidente a festa era dighjà celebrata è chì ellu desiderava introduce la, chì questa era osservata da a [[Tracia]] à [[Cadice]] è chì a so miracolosamente rapida diffusione era un segnu di a so ghjenuinità.
Per ghjustificà a decisione interpretò l´episodi evangelichi dicendu chì u sacerdote Zaccaria entrò in lu [[Tempiu di Gerusalemme|Tempiu]] ricevendu l'annunziu di u cuncepimentu di [[Ghjovanni Battista]] in settembre; u vangelu data dunque u cuncepimentu di Ghjesù dopu à sei mesi, ovveru in marzu, dunqua a nascita saria avvenuta in dicembre.
Infine u Crisustomu dichjarò di sape chì i rapporti di u censimentu di a [[Sacra Famiglia]] eranu ancora in Roma e dunque Roma duveva avè celebratu u Natale u 25 di dicembre per un tempu abbastanza longu da cunsentisce à u Crisustomu di riportà cù certezza a tradizione rumana<ref>P.G., XLVIII, 752, XLIX, 351</ref>. U riferimentu á l'archivi rumani hè anticu almancu quantu [[Ghjustinu Martire]]<ref>Apul., I, 34, 35</ref> è Tertulliano<ref>''cuntru Marcione'', IV, 7, 19</ref>. Papa Ghjuliu I, in la falsificazione cirillina citata in precedenza, afferma di avè calcolatu a data basendusi nant'à [[Flaviu Ghjuseppe]], nant'à a base di a stessa cunsiderazione micca pruvata riguardante Zaccaria<ref name="CE"/>.
=== Celebrazioni à Costantinopuli ===
In lu [[379]]/[[380]] Gregoriu Nazianzenu si face cumenciatore (in lingua greca: ''exiarchos'') pressu a chjesa di Costantinopuli di a nova festa, pruposta in tre so omelie<ref>see Hom. xxxviii in P.G., XXXVI</ref> predicate in tre ghjorni successivi<ref>Usener, op. cit., p. 253</ref> in la cappella privata chjamata Anastasia; dopu à u so esiliu in lu [[381]], a festa scumparve<ref name="CE"/>.
Secondu Ghjovanni di Nikiu, Onoriu, presente durante una di le sue visite, si accordò cù Arcadiu perché fosse osservata a festa in la stessa data di Roma.
Kellner cullocheghja sta visita in lu [[395]]; Baumstark<ref>urens Chr., 1902, 441-446</ref> tra u 398 è u 402; l'ultima data si basa nant'à una lettera di [[Ghjacomu di Edessa]] citata da Ghjeorghje di Beeltân, chì dichjara chì u Natale fu portatu à Costantinopuli da Arcadiu è Crisustomu da l'[[Italia]] induve ''secondu a tradizione'' si era tenuta finu da i tempi apostolichi.
Crisustomu fu vescamu tra u 398 è u 402, è dunque a festa saria stata intrudotta in stu periodu da Crisustomu vescamu á listessa manera di cume era stata introdotta á Antiochia da Crisustomu presbiteru;
però Lübeck<ref>Lübeck, ''Hist. Jahrbuch.'', XXVIII, I, 1907, pp. 109-118</ref> prova chì le evidenze à la base di a tesi di Baumstark ùn sò micca valide.
Più importante, ma solu pocu megliu accreditata<ref name="CE"/>, hè a tesi di Erbes'<ref>Zeitschrift f. Kirchenghjesch., XXVI, 1905, 20-31</ref> chì a festa sia stata introdotta da [[Costantinu I]] tra u [[330]] è u [[335]]; esattamente in lu [[330]] secondu l'opinione di certi storichi, è probabilmente cunsigliatu di a mamma [[Sant'Elena Imperatrice|Elena]] è da i vescami di u [[cunciliu di Nicea]].
=== Celebrazioni à Roma ===
Riguardu à a [[Chjesa di Roma]], a più antica<ref name="CE"/> fonte nant'à a celebrazione di u Natale hè u [[Furiu Dionisiu Filocalu|calendariu filocalianu]]<ref>P. L., XIII, 675; riportatu per interu in J. Strzygowski, ''Kalenderbilder des Chron. von Jahre 354'', [[Berlinu]], [[1888]]</ref> cumpilatu in lu [[354]], chì cuntene importanti tre date:<br>
- In lu calendariu civile u 25 dicembre hè indicatu cume ''Natalis Invicti''.<br>
- In la ''[[Depositiu Martyrum]]'', una lista di martiri rumani ò di altra orighjne universalmente venerati, u 25 dicembre hè indicatu cume ''VIII kal. ian. natus Christus in Betleem Iudeae''.<br>
- In currispondenza di u [[22 febbraiu]], ''VIII kal. mart.'' hè menzionata a cattedra di [[San Pietru apostolu|San Pietru]].
Nella lista di i cunsoli sò indicati i ghjorni di nascita è di morte di Cristu è le date di ingressu à Roma è di martiriu di Santu Pietru è [[Paolu di Tarsu|Paolu]].
Una citazione significhativa è:<br>
''<<durante u cunsolatu di Cesà (Augustu) è Paolu nostru signore Ghjesù Cristu nacque ottu ghjorni prima di le calende di ghjennaghju [uvveru u [[25 dicembre]] ] un venerdì, u quattordicesimu ghjornu di a Luna||Chr. Caesà et Paulu sat. XIII. hoc. cuns. Dns. ihs. XPC natus estu VIII Kal. ian. d. ven. luna XV|lingua=la>>.''
Queste indicazioni però parenu scurrette è possonu esse di le successive aghjiunte à u testu, per cui ancu se a ''Depositiu Martyrum'' hè datata à u [[336]] hè probabile chì Sta indicazione debba esse datata à u 354, ancu se a presenza in un calendariu ufficiale lascia supporre chì sianu esistite di le celebrazioni populari precedenti.
Sul finisce di u IV secolu a festività passò à Milanu è per poi diffonde si in la altre diocesi di u nord: Torinu, Ravenna, ecc.
== Iputesi nant'à l'orighjne di a data di u Natale ==
Sul fattu chì u Natale venga festeghjiatu u 25 dicembre vi sò diverse iputesi chì possonu esse raggruppate in due categorie: a prima chì a data sia stata scelta in base à cunsiderazioni simbuliche interne à u [[Cristianesimu]], a seconda chì sia derivata da l'influssu di festività celebrate in altre relighjoni praticate cuntemporaneamente à u Cristianesimu di allora. Le due categorie di iputesi possonu coesistere.
Questu primu gruppu di iputesi spiega a data di u 25 dicembre cume "interna" à u Cristianesimu, senza apporti da altre relighjoni, deriveghjante da iputesi cristiane nant'à a [[data di nascita di Ghjesù]].
Un'iputesi afferma chì a data di u Natale si fonda nant'à a data di a morte di [[Ghjesù]] ò [[Venerdì Santu]]. Datu chì a data esatta di a morte di Ghjesù in li [[Vanghjeli]] ùn hè specificata, i primi Cristiani hanu pensatu di circoscriverla tra u [[25 di marzu]] è u [[6 d'aprile]]. Poi per calcolà a data di nascita di [[Ghjesù]], hanu seguitu l'antica idea chì i [[profeta|profeti]] di u [[Vecchju Testamentu]] morirunu à una "era integrale", currispondente à l'anniversariu di a loru nascita. Secondu Sta iputesi Ghjesù morì in l'anniversariu di a so´ [[Incarnazione]] ò cuncezione, così a so´ data di nascita avria dovutu cade nove mesi dopu à a data di u [[Venerdì Santu]], u 25 dicembre ò 6 di ghjennaghju.
Un'altra iputesi, invece, vede a data di u Natale cume cunseguenza di quella di l'[[Annunziazione]], u 25 di marzu. Si riteneva dinfatti chì l'[[equinoziu]] di primavera, ghjornu perfettu in quantu equilibratu fra notte è ghjornu, fosse u più adattu per u cuncepimentu di u redentore. Da qui a data di u Natale, nove mesi dopu.
U sorghje di u sole è a luce sò simbuli usati in lu Cristianesimu è in la [[Bibbia]]. Per esempiu in lu vanghjelu di Luca, Zaccaria, u babbu di ghjovanni Battista, descrive a futura nascita di Cristu, cume "verrà à visità ci da l'altu un sole chì sorghje". u Natale, in lu periodu di l'annu in cui u ghjornu cumencia à allungarsi, putria esse legatu à questu simbulismu.
Un'iputesi piuttostu recente asserisce chì a data di u Natale currisponda, entru ce ti limiti, à a vera data di nascita di [[Ghjesù]]. Si tratta di un'iputesi basata nant'à l'analisi di i testi presenti in la biblioteca [[esseni|essena]] di [[Qumran]] è nant'à certe informazioni fornite da u [[Vanghjelu secondu Luca]]. Secondu Luca, [[San ghjovanni Battista]] fu cuncepitu sei mesi prima di [[Ghjesù]] (e quindichi mesi prima di u Natale), è l'annunziu di u su' cuncepimentu fu datu à u babbu [[San Zaccaria]] mentre questi officiava u cultu in lu [[Tempiu di ghjerusalemme]]. da i [[rotoli di Qumran]] si hè pututu ricostruisce u calendariu di i turni chì le vari classi sacerdotali seguivanu per tali offici, é hè statu possibile stabilisce chì u turnu di a classe di Abia (a cui apparteneva [[San Zaccaria|Zaccaria]]) cadeva due volte l'annu. Unu di i due turni currispondeva à l'ultima settimana di settembre, ossia propriu quindichi mesi prima di a settimana di u Natale<ref>Lu studiu di un professore di l’Università ebraica di ghjerusalemme cancella ogni dubbiu nant'à un enigma millenariu, [[Vittoriu Messori]], [[Corrie di a Sera]], [[9 lugliu]] [[2003]]</ref>.
Lu secondu gruppu di iputesi spiega a data di u 25 dicembre cume "esterna" à u Cristianesimu, cume un tentativu di assorbimentu di culti precedenti à u Cristianesimu cù a sovrapposizione di festività cristiane à feste di altre relighjoni antiche.
C'è chi afferma chì a nascita di u Cristu derivi da a tradizione è da a festa [[Ebraismu|ebraica]] di a luce, a [[Hanukkah]], chì cade u venticinquesimu ghjornu di [[Kislev]] è à l'cumenciu di u [[Tevet]]. u mese di Kislev hè cumunemente accettatu cume coincidente cù dicembre. sottu l'anticu [[Calendariu ghjulianu]], per scelta populare, a nascita di Cristu venne fissata à u [[5 a.C.]], u venticinquesimu ghjornu di Kislev. In questu sensu u Cristianesimu avria ripetutu quantu ghjà fattu per le principali festività cristiane cume [[Pasqua]] ò [[Pentecoste]], chì sò derivate da le currispondenti festività ebraiche.
A festa si sovrappune guasi perfettamente à le celebrazioni per u solstiziu d'invernu (tipiche di u nordu Europa) è à le feste di i saturnali rumani (dal 17 à u 23 dicembre). Secondu certi studi recenti, à partisce da quelli di Thomas Talley nant'à u Natale è nant'à a diffusione di u cultu di u ''Dies natalis solis invicti'', l'iputesi chì a festa liturghjca di u Natale sia sorta per sustituisce a festa pagana si hè ridimensionata à favore di una orighjne autonuma avvenuta à l'internu di le cumunità cristiane di l'africa donatista <ref>[http://www.christianismus.it/modules.php?name=News&file=article&sid=39 Le orighjni di a festa di Natale]</ref>.
== Natale seculare ==
In u corsu di l'ultimu seculu, cù u progressivu [[secolarismu|secolarizzarsi]] di l' [[uccidente]] é in particular modu di l'[[Europa Settentriunale]] Natale hà cuntinuatu à rappresentà un ghjornu di festa per i non-cristiani, assumendu significhati duve si da quellu relighjosu. Generalmente hè vissutu cume festa ligata à a famiglia, à i rigali è à [[Babbu Natale]].
U stessu cambiamentu di u spiritu Nataliziu u si ritrova in quelli Paesi induve i cristiani sò piccule minuranze, ma Natale hè statu impurtatu cum'è festa publica di tipu seculare-culturale. Hè cusì in [[India]], [[Pakistan]], [[Cina]] è [[Taiwan]], [[Ghjappone]] è [[Malesia]].
== Citazione ==
Accade chì Natale fussi citatu in a litteratura o in a cultura corsa. Per esempiu, in i pruverbii:<br>
- ''Natale à u balcone, [[Pasqua]] à u fucone''.<br>
- ''Ùn ci hè Natale senza [[gregale]]''<br>
- ''Natale à u [[focu]], [[Pasqua]] à u [[ghjocu]]''.<br>
- ''Da Natale in là, [[fretu]] è [[fame]] in quantità''.<br>
== Note ==
<div class="references-small" style="-moz-column-count: 2; column-count: 2;">
<references/>
</div>
== Bibliografia ==
Catholic encyclopedia - Christmas
== Voce currelate ==
* [[Cantu natalecciu]]
* [[Alberu di Natale]]
* [[Presepiu]]
== cullegamenti esterni ==
- {{en}} ''The History of Christmas - The History Channel'' - Storia di le tradizioni natalizie [http://www.history.com/minisites/christmas]<br>
- {{de}} ''Christkindl's Weihnachtsseiten von à bis Z'' - Situ cù un mini "dizionariu" di tradizioni, canti natalizi, ecc. [http://www.weihnachtsseiten.de] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090201203715/http://www.weihnachtsseiten.de/ |date=2009-02-01 }}
[[Categoria:Religione]]
fezxlrs82n9hj1efv77vkae5ow46j1b
Carlu Bonaparte
0
12884
402676
398711
2026-06-02T15:39:37Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402676
wikitext
text/x-wiki
[[File:Carlo Maria Bonaparte.jpg|thumbnail|right|250px|Carlu Maria Bonaparte]]
'''Carlu Maria Bonaparte''' nascì in [[Aiacciu]] u 29 marzu 1746. Era u figliolu di [[Ghjiseppu Maria Bonaparte]] ([[31 di maghju]] [[1713]] - [[13 di dicembre]] [[1763]]) è di [[Anna Maria Tusilo di Bucugnà]] ([[1690]] - [[17 di settembre]] [[1760]]). U babbu, Ghjiseppu Maria Bonaparte fù elettu ''Anzianu'' (sorte di ''senatore'' di a cità) di Aiacciu in [[1750]] è in [[1760]]. Carlu Maria perse u babbu à l'età di 14 anni. À 18 anni, Carlu Spusò [[Letizia Ramolino]], chì ùn avia ch'è 14 anni. Carlu Maria Bonaparte morse in [[Montpellier]] u [[24 di ferraghju]] [[1785]].
== Biugrafia ==
Carlu Maria lasciò a [[Corsica]] pocu dopu à u so matrimoniu per fà i studii di Drittu à [[Pisa]] è à [[Roma]]. Ma Carlu abandunò Roma subitamente, u [[31 aostu]] [[1765]], per raghjone chì ùn sò ancu oghje micca chjare. Carlu, quandu fù rientratu in a so patria, si scrisse in u mese di dicembre di listessu annu per suvità u corsu di [[Etica]] di l'[[Università di Corte]], appena creata è aperta da [[Pasquale Paoli]]. Ma Carlu fece cunniscenza di [[Pasquale Paoli]] è fù impiegatu subitu subitu cum'è secretariu persunale di [[Pasquale Paoli]], à parte da [[1767]].
[[File:Carlo_Buonaparte.jpg|left|150px|thumbnail|Carlu Bonaparte]]
In u [[1768]] a [[Republica di Genuva]] offrì a Corsica à u Rè di Francia, [[Luigi XV]], cum'è garanzia per un debitu cuntrattu dopu à l'inviu di truppe francese in Corsica per aiutà e milizie ghjenuvese in a lotta contru a rivolta di i Corsi, à parte da [[1729]]. Dopu à u Trattatu trà a Republica di Genuva è u Rè di [[Francia]], firmatu à [[Versaglia]] u 15 maghju, e truppe francese passonu à l'offensiva cù a vulintà di piglià pienu pussessu di l'isula. Molti corsi si sentitinu ingannati da u Trattatu è Carlu si misse in evidenza per via di un fervente discorsu contru à l'invasione francese di maghju [[1768]], quandu chjamò i ghjovani à ghjurà di "Vince o More".
In u mese d'uttobre dopu, Carlu participò à a battaglia vitturiosa di [[Borgu]] contr'à i francesi, è d'aprile [[1769]], forse ancu accumpagnatu da a so moglia, Carlu fù prisente durante à [[battaglia di Ponte Novu]] duve e milizie naziunale corse anu subitu una disfatta da parte di e forze di u Rè [[Luigi XV]] di Francia. Pocu dopu, di maghju, Carlu fece parte di una delegazione di famiglie Corse, chì incontrò u [[conte di Vaux]] in [[Corte]] per neguzià e cundizione di a disfatta. Carlu tandu si spustò in a pieve di [[Vicu]], duve ellu pruvò di riorganizà, ma senza successu, a resistenza indipendentista.
Dopu à u ''13 ghjunghju'' [[1769]], quandu l'eroie di l'indipendenza corsa, [[Pasquale Paoli]], prese la via di l'esiliu ed i francesi finissenu a cuncquista di a Corsica, Carlu cambiò partitu è abbracciò a causa francese. U [[20 di settembre]] [[1769]] fù numinatu assessore di a corte reale di Aiacciu è di u so distrettu. Pocu dopu finisse puru e so studie di drittu è ottense u Dutturatu in Leghje à l'[[Università di Pisa]] trà u 27 è u 30 nuvembri [[1769]]. A nova amministrazione francese creò un Ordine Corsu di a nubiltà, d'aprile [[1770]]. Carlu s'era dighjà procuratu, incù uni pochi d'altri membri di a so famiglia, u titulu di "Nobile Patrizio di [[Toscana]]", avendu fattu fà ricerche araldiche da i so parenti alluntanati di [[San Miniato di Pisa]]. Fù accittatu cum'è membru di a nova nubiltà corsa u 13 settembre [[1771]], incù u sustegnu di u [[Conte di Marbeuf]].
Ottense Carlu dopu parechji respunsabulità politiche è in u [[1778]] fù numinatu cum'è rippresentante di [[Corsica]] à a corte di u Rè [[Luigi XVI]] di Francia à [[Versaglia]]. Essendu in Parighji, hà ottinutu trè borse: una per u so figliolu maiore, [[Ghjiseppu Bonaparte|Ghjiseppu]], à u culleghju d'Autun ; un'antra, per [[Nabulione Bonaparte|Nabulione]], à a scola di Brienne ; infine, una terza borsa, à a casa reale di Saint-Cyr, per a so figliola [[Elisa Bonaparte|Elisa]]. Dopu à esse statu suspettatu di qualchì speculazione in u [[1784]], morse Carlu à [[Montpellier]] di ferraghju [[1785]], à causa di un tumore à u stomacu.
== Matrimoniu è figlioli ==
Si conta chì da ghjovanu ghjovanu, Carlu Maria Bonaparte saria statu prummissu à una ghjuvanetta di a famiglia [[Forcioli]]. Ma u ziu paternu, l'[[Arcidiacunu]] Lucianu Bonaparte (8 ghjinnaghju[[1718]] - 16 ottobre [[1791]]) u cunvinse invece di spusà [[Maria Letizia Ramolino]] chì arricava una dota di circa 7.000 [[lire ghjnuvesi]]. U matrimoniu fù celebratu u 2 ghjunghju [[1764]], è i spusati ebbenu 13 figlioli:
- Napulione Bonaparte ([[1764]] - 17 d'aostu [[1765]]);<br>
- Anna Maria Bonaparte (3 di ghjinnaghju [[1767]] - 1 di ghjinnaghju [[1768]]);<br>
- [[Ghjiseppu Bonaparte]] (7 di ghjinnaghju [[1768]] - 28 di lugliu [[1844]]), chì diventò u prima rè di [[Napuli]] eppo rè di [[Spagna]];<br>
- [[Napulione Buonaparte|Napulione]] (15 d'aostu [[1769]] - 5 di maghju [[1821]]), fù chjamatu cù listessu nomu di un fratellu chì era mortu prematuramente. Diventò Imperatore di i Francesi (in [[1804]]);<br>
- Maria Anna Bonaparte ([[1770]]), nata morta è chjamata cusì in ricordu di a surella anch'ella morta prematuramente<br>
- Maria Anna Bonaparte (14 di lugliu - 23 nuvembri [[1771]]), chjamata cusì in ricordu di a surella morta prematuramente<br>
- [[Luciano Bonaparte]] (21 di maghju [[1775]] - 29 di ghjunghju [[1840]]), chì diventò presidente di l'Assemblea di i Cinquecentu ([[Rivoluzione francese]]);<br>
- [[Elisa Bonaparte]] (13 di ghjinnaghju [[1777]] - 7 d'aostu [[1820]]), duchessa di [[Lucca]];<br>
- [[Luigi Bonaparte]] (2 di settembre [[1778]] - 25 di lugliu [[1846]]), chì diventò rè d'Olanda;<br>
- [[Paolina Bonaparte]] (20 uttrovi [[1780]] - 9 di ghjunghju [[1825]]), chì fù prima a moglia di u generale [[Victor Emanuel Leclerc]] ([[1772]]-[[1802]]) eppo dopu di u principe [[Camillo Filippo Ludovico Borghese]] ([[1775]]-[[1832]]);<br>
- [[Carolina Bonaparte]] (24 di marzu [[1782]] - 18 di maghju [[1839]]), moglia di [[Gioacchino Murat]];<br>
- [[Girolamo Bonaparte]] (15 nuvembri [[1784]] - 24 di ghjunghju [[1860]]) chì diventò rè di [[Westfalia]].<br>
== Ritratti di a famiglia di Carlu Maria Bonaparte ==
<gallery>
Image:Letizia Bonaparte by Robert Lefèvre.jpg|Maria Letizia Ramolino in Bonaparte
Image:Joseph-Bonaparte.jpg|Ghjiseppu Bonaparte
Image:Napoleon Groot.jpg|Napulione Bonaparte
Image:Fabre - Lucien Bonaparte.jpg |Lucianu Bonaparte
Image:Marie Guilhelmine Benoist - Portrait of Elisa Bonaparte.jpg|Elisa Bonaparte
Image:Gerard - Louis Bonaparte.png|Luigi Bonaparte
Image:pauline_Bonaparte.jpg|[[Paulina Bonaparte]]
Image:Giuseppe Cammarano 001.jpg|Carulina Bonaparte
Image:JeromeB2.jpg|Ghjirolmu Bonaparte
</gallery>
== Ligami ==
* [http://napoleonbonaparte.wordpress.com/2007/07/24/charles-bonaparte-par-nasica-1/ Nasica, Tomaso, Carlu Bonaparte]
[[Categoria:Famiglia Bonaparte]]
[[Categoria:Nati in 1746]]
[[Categoria:Morti in 1785]]
rpljwqneb337q36glrvi48za63s7zlj
Barack Obama
0
13145
402682
398445
2026-06-02T15:57:59Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402682
wikitext
text/x-wiki
{{Bisogni Fonti}}[[File:President Barack Obama.jpg|thumb|right|250px|Barack Obama ([[2012]]).]]
'''Barack Hussein Obama II''' (natu u [[4 d'agostu]] [[1961]], [[Honolulu]], [[Hawaii]]) hè statu u 44imu Prisidente de i [[Stati Uniti d'America]] da u [[2009]] à u [[2017]]. Hè u prima [[americanu]] di culore è u prima à esse natu in [[Hawaii]].
== Biugrafia ==
Obama hè statu dinù u più ghjovane senatore di i Stati Uniti d'America, di u statu d'[[Illinois]], da [[ghjennaghju]] [[2005]] à a so demissione dopu à l'elezzione di prisidente in nuvembre [[2008]]. U [[9 uttrovi]] [[2009]], Obama hà vintu u [[Premiu Nobel]] per a Pace.
==Da vede dinò==
* [[Listinu di i presidenti americani]]
[[Categoria:Puliticante|Obama]]
[[Categoria:Presidenti di i Stati Uniti d'America|Obama]]
[[Categoria:Americanu|Obama]]
[[Categoria:Biugrafia|Obama]]
92vxlyzhh7dvesqkifgna08mc5im4mf
Terramotu
0
14298
402690
389427
2026-06-02T19:58:31Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix, link
402690
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:2004_Indonesia_Tsunami_Complete.gif|thumb|300px|right|Animazione di u [[tsunami]] incausatu da u [[Maremotu di l'Oceanu Indianu di u 2004]] in u sudeste asiaticu.]]
In [[geofisica]] un '''terramotu''' (ancu '''terramutu''', '''tarramotu''' o '''tarramutu'''<ref>https://adecec.net/infcor/index.php</ref>, da u latinu ''terrae motus'') risulta da vibrazione o oscillazione, rapide è più o menu putente, di a crosta terrestra, provocate da u spustamentu subitaniu di una massa rocciosa.
=== Scale ===
Frà e scale aduprate per misurà l'intenstà d'un sismu, si ponu mintuvà:
* a scala Rossi-Forel (nutata dinù RF);
* a scala Medvedev-Sponheuer-Karnik (ancu nutata MSK);
* a scala di Mercalli (nutata MM in a so versione mudificata);
* a scala Shindo di l'agenzia meteorologica sgiappunesa;
* a scala macrosismica europea (nutata dinù EMS98).
==== I più terramoti forti di u XXu è di u XXIu seculu ====
Classifica basata annantu à a magnitude:
# [[Grande Terramotu Cilenu|Valdivia]], [[Cile]] - magnitude 9,5 - [[22 di maghju]] [[1960]]
# [[Strettu di Prince William]], [[Alaska]] - magnitude 9,2 - [[28 di marzu]] [[1964]]
# [[Sumatra]], [[Indunesia]] - magnitude 9,1 - [[26 di dicembre]] [[2004]]
# [[Kamchatka]], [[Russia]] - magnitude 9,0 - [[4 nuvembri]] [[1952]]
# [[Sendai]], [[Giappone]] - magnitude 8,9 - [[11 di marzu]] [[2011]]
# À largu di a costa di l'[[Ecuador|Equatore]] - magnitude 8,8 - [[31 di ghjennaghju]] [[1906]]
# [[Terramotu di u Cile di u 2010|Concepción]], [[Cile]] - magnitude 8,8 - [[27 di frivaghju]] [[2010]]
# [[Isule Rat]], [[Alaska]] - magnitude 8,7 - [[4 di frivaghju]] [[1965]]
# [[Sumatra]], [[Indunesia]] - magnitude 8,7 - [[28 di marzu]] [[2005]]
# [[Haiyuan]], [[Cina]] - magnitude 8,6 - [[16 di dicembre]] [[1920]]
# [[Assam]], [[Tibetu]] - magnitude 8,6 - [[15 d'aostu]] [[1950]]
# [[Isule Andreanof]], [[Alaska]] - magnitude 8,6 - [[9 di marzu]] [[1957]]
# [[Regione di Atacama]], [[Cile]] - magnitude 8,5 - [[11 nuvembri]] [[1922]]
# [[Penisula di Kamchatka]], [[Russia]] - magnitude 8,5 - [[3 di frivaghju]] [[1923]]
# [[Mare di Banda]], [[Indunesia]] - magnitude 8,5 - [[1 di frivaghju]] [[1938]]
# [[Isule Curili]], [[Russia]] - magnitude 8,5 - [[13 uttrovi]] [[1963]]
# [[Giakarta]], [[Indunesia]] - magnitude 8,5 - [[12 di settembre]] [[2007]]
# [[Arequipa]], [[Camana]], [[Perù]] - magnitude 8,4 - [[23 di ghjugnu]] [[2001]]
# [[Cità di Messicu]], [[Messicu]] - magnitude 8,3 - [[19 di settembre]] [[1985]]
# [[Ica]], [[Perù]] - magnitude 8,0 - [[15 d'aostu]] [[2007]]
== In Corsica ==
L'ultimi terramoti in l'areale di a [[Corsica]] (sicondu u situ CSEM-ESMC):
* sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u [[mari Terraniu]], l'8 di lugliu di u 2011 à 19 ore 27' (ora lucale), à una prufundezza di 15 km, l'epicentru essendu à 42.25 N è 7.35 E, à 81 km di [[Carghjese]], à 119 km d'[[Aiacciu]] è à 152 km di [[Tulò]].
* sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u mari Terraniu, l'8 di lugliu di u 2011 à 14 ore 12' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.42 N è 7.38 E, à 104 km di Carghjese è à 143 km di [[Nizza]].
* sismu di magnitude 3,6 in l'areale punente di u mari Terraniu, u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 38' (ora lucale), à una prufundezza di 40 km, l'epicentru essendu à 42.18 N è 7.21 E, à 113 km di Carghjese, à 129 km d'[[Aiacciu]] è à 149 km di Tulò.
* sismu di magnitude 5,3 in l'areale punente di u mari Terraniu, u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 21' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.06 N è 7.55 E, à 81 km di Carghjese, à 94 km d'[[Aiacciu]] è à 168 km di [[Sassari]].
* sismu di magnitude 4 in l'areale punente di u mari Terraniu, u 2 di lugliu di u 2011 à 16 ore 43' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.98 N è 7.60 E, à 87 km di [[Carghjese]], à 98 km d'[[Aiacciu]] è à 163 km di [[Sassari]].
* sismu di magnitude 3,1 in l'areale livante di u [[mari Tirrenu]], u 23 d'aprile di u 2012 à 13 ore 00' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.62 N è 9.80 E, à 44 km di [[Portu Vechju]], à 40 km di [[Conca]].
* sismu di magnitude 3,5 in l'areale punente di u mari Terraniu, u 4 di marzu di u 2017 à 4 ore 36' (ora lucale), à una prufundezza di 30 km, l'epicentru essendu à 41.92 N è 7.87 E, à 65 km da Carghjese, à 72 km d'[[Aiacciu]].
== Ligami ==
- [http://www.emsc-csem.org] Centru sismologicu europeu-mediterraneu.
==Da vede dinò==
*[[Scala di Richter]]
== Note ==
<references />
[[Categoria:Terra]]
bzs0zfzy6oa4c73kch6rnoc1ddeh14u
Santa Divota
0
17699
402687
343068
2026-06-02T19:43:02Z
Fausta Samaritani
15085
/* Cultu */
402687
wikitext
text/x-wiki
[[image:Saintdevota.jpg|thumb|''Santa Devota'' in un mosaicu di stile medievale di l'Ottucentu.]]
Santa Divota fù una [[martire]] [[Corsica|corsa]], vinirata com'è [[santa]] da a [[Chjesa cattolica]]. Hè patrona di a [[Corsica]] è di u [[Principatu di Monacu]].
==Biugrafia==
[[File:Reliques_de_Sainte_D%C3%A9vote.jpg|thumb|thumb|E reliquie di Santa Divota in a catedrale di Monacu]]
'''Santa Divota''' nascì intornu à u [[283]] à [[Lucciana]] è murì durente una persecuzione à [[Mariana (Corsica)]] in u [[304]]. Pocu si sà di a so vita, fora di parechji episodii culligati dirittamente à a storia rumana. Nascì durante a breve ma trimenda persecuzione di [[Diuclezianu]]. Tutta a so vita si svolse à Mariana in [[Corsica]].
Divota fù allevata da una balia cristiana. I testi latinu di ''A Passione'' facenu referenza à 'ssa zitelllina corsa di Divota:{{Citazione|puella quaedam nomine Devota, ab infantia christiana fuit in insula quae dicitur Corsica.}} chì si pò traduce di a siguente manera: {{Citazione|una ghjuvanotta di nome Devota, cristiana dapoi à so infanzia, vivìa in l'isula chì si chjama a Corsica.<ref>Baudoin (1933), p. 138.</ref>}}
Ghjovana, Divota andava à spessu à pricà à l'appiattu, incù altre cristiane, in a [[grotta di a Nepiticcia]] situata in u circondu di u paese di [[U Borgu]].
Cunsacrò a so vita à Diu ma, sempre ghjovana, in u [[304]], scuparta è dinunciata com'è cristiana (a tradizione ci dice per via d'una spia). À l'epica, a Corsica dipendia da u guvernadore rumanu di a [[Sardegna]], chì si chjamava Barbaru. Divota fù strascinata annantu à i scogli eppo torturata incù u "[[cavallettu]]". Divota suppurtò u suppliziu senza a minima pienta. Pare chì Barbaru avissi ordinatu di brusgià ne dopu u corpu. Ma quellu invece fù arrubatu di notte da un certu Grazianu è da un prete chjamatu Benenato, incù u scopu di dà una sipultura cristiana à a ghjovana martire. Divota fù imprighjunata dopu è turturata à morte. Si pensa ch'è u locu ind'ella fù marturiata hè quellu di a cattedrale di [[Cattedrala di Santa Maria Assunta (Lucciana)|Santa Maria Assunta]] in l'attuale [[Lucciana]].<ref>Baudouin (1933), p. 141-142.</ref>
Diretti in [[Africa]], à causa d'una timpesta funi diruttati versu Les Gaumates, chì face oghje parte di u [[Principatu di Monacu]], in u quartiere di l'[[A Condamine (Monacu)|Condamina]]. A tradizione vole ch'è da u corpu di a santa sia isciuta una culombula chì averisti indicatu a via à i dui omini. In u puntu di u principatu in u quale l'imbarcazione incù u corpu di a santa sbuccò, u [[27 ghjinnaghju]] [[312]], fù truvatu un inusuale rusulaghju fiuritu è, pocu distante, u corpu di ''Divota''.
À listessu locu fù custruita dopu una cappella chì, rifatta è allargata, esiste sempre oghje. U [[9 di ghjugnu]] di u [[2003]] u principe [[Ranieri III di Monacu]] hà participatu à a cirimonia di a [[Penticosta]] in a cattedrale di Santa Maria Assunta in [[Lucciana]], in prisenza di u [[diocese di Monacu|vescu di Monacu]] è di u [[diocese d'Aiacciu|vescu d'Aiacciu]].
===Prete Galletti===
[[File:Santa Divota - Illustration from Galletti book.jpg|thumb|Santa Divota: illustrazione in u libru di [[prete Galletti]] di u 1863]]
[[Ghjuvan' Anghjulu Galletti]], dettu "prete Galletti" ci conta in a so ''Storia Illustrata di a Corsica'', a storia di santa Divota:<ref>P. 315</ref>:{{Citazione|Santa Divota, siont'è a tradizione chì esiste dapoi parechji seculi ind'è noi, seria nata vicinu vicinu di a cità di [[Mariana]], è averia patutu u martiriu in 'ssa cità, sottu à l'imperatori Diucezianu è Massimianu [...]. Omu si riferisce ancu à u nome di u so paese, ''Quercus'', ''Querciu'', à i ghjorni d'oghje. Infatti, à stu locu, chì avale hè cupertu à vigne, si trova à spessu, scavendu a terra, tistimunianze irrifutevule chì attestanu l'agglumerazione d'una pupulazione in 'ssu locu in i tempi di l'antichi Rumani.}}
==Storia==
[[Pasquale Paoli]] ebbe l'intenzione di pone l'effigia di Santa Divota annantu à a stemma di a [[Corsica]]. Scrisse cusì di ghjunghju 1762 à u conte Antoniu Rivarola. A vulia mette non solu annantu à a bandera, ma dinù annantu à l'arme di i so cumbattanti. Ma Paoli ùn a fece finalmente micca. Creò invece un ordine di cavalleria cumpostu da cinquanta Bravi, scelti frà i so cumbattanti i più curaghjosi, chì eranu sottu à a prutizzione di Santa Divota, è purtavanu dinù una medaglia incù l'effigia di Divota.
==Cultu==
Divota hè a santa patrona di a [[Corsica]] è di u [[principatu di Monacu]]. A so festa hè cilibrata u [[27 di ghjennaghju]]. L'attributi di Divota sò: a palma, a curona di rose, a culombula, a barca, a stemma di u Principatu di Monacu.
===A Grotta di Santa Divota===
Da zitella, Divota andava à spessu à pricà in a [[grotta di a Nepiticcia]] incù altre cumpagne cristiane. 'Ssa grotta seria statu u locu ind'elli stavanu i primi cristiani. U nome di a grotta face referenza à a prisenza di a [[nepita]]. A grotta hè situata à 4 kilomitri di l'antica cità di [[Mariana]], in u circondu di u paese di [[U Borgu]]. Hè ancu chjamata avale a [[grotta di Santa Divota]]. Ci era in i tempi un grande pilegrinagiu in 'ssa grotta, a mane di u 27 di ghjinnaghju. E ghjuvanette facianu tandu piccule cullane incù perule di vetru, chì eranu chjamate "i paternostri di Santa Divota".
==Puesia==
Hè mintuvata Santa Divota in qualchì puesi corsa. [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] in particulare li dedicò l'opera di teatru entitulata ''U Martiriu di Santa Divota'', chì cumprende a puesia [[À i Corsi]].
== Note ==
<references/>
==Bibliugrafia==
* Louis Baudouin, ''[http://www.bm-bastia.fr/opac/images/mimetype/url.gif Santa Devota]'', Rivista di a Corsica, Maghju-Ghjunghju 1933, p. 137-142
* Ghjuvan' Anghjulu Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica, Parigi, 1863
* Ghjuvan' Petru Lucciardi (1922) ''U Martiriu di Santa Divota'', Parigi : Sucietà Parigina di Stamperia
==Ligami==
* [http://www.corsenetinfos.fr/i-Santi-Santa-Divota-Santa-Anghjula-Merici_a7297.html I Santi : Santa Divota, Santa Anghjula Merici, Corse Net Infos]
==Da vede dinù==
* [[U Martiriu di Santa Divota (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|U Martiriu di Santa Divota]]
*[[Corsica]]
*[[Mariana]]
*[[Principatu di Monacu]]
*[[Famiglia Grimaldi]]
== Altri prugetti ==
* [[File:Commons-logo.svg|14px]] [http://commons.wikimedia.org/wiki/ Wikimedia Commons] cuntene imagine annantu à [http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sainte_D%C3%A9vote?uselang=it Santa Divota]
[[Categoria:Martiri cristiani]]
[[Categoria:Santi per nome]]
[[Categoria:Santi di a Gallia rumana]]
[[Categoria:Santi di u seculu IV]]
[[Categoria:Morti à Lucciana]]
==Fonte==
'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
5wg29velpt3jz4mt7ns9fcdh3t6f5ru
Camosciu d'Abruzzu
0
20501
402643
398681
2026-06-02T12:00:52Z
Fausta Samaritani
15085
402643
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U camosciu d’Abruzzu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image: MG 1143 camoscio sul marsicano.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Rupicapra pyrenaica ornata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Mammalia]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Artiodactyla]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Bovidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Rupicapra]]''
|-----
| Spezia
| ''[[Rupicapra pyrenaica]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | '' Rupicapra pyrenaica ornata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Neumann]], 1899</span>
|-----
|}
U '''camosciu d'Abruzzu''' o '''camosciu appenninicu''' (''Rupicapra pyrenaica ornata'' <small>[[Oscar Neumann|Neumann]], 1899</small>) hè un [[mammiferu]] [[biunghjati|biunghjatu]] di a sottufamiglia di i [[Capruni]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref>
Si tratta di una [[sottuspezia]] di [[camosciu]] ben distinta sia da quella alpina (''[[Rupicapra rupicapra]]'', à a quale un tempu sti animali eranu riuniti cum’è sottuspezie -''R. rupicapra ornata''-), chì da quella pirenaica (''[[Rupicapra pyrenaica]]''), à a quale tuttavia hè attribuita cu u rangu di sottuspezia.
== Discrizzione ==
=== Dimensione ===
Misura fin’à 130 cm di lunghezza, pè un'altezza à a crucella chì sfiora l’80 cm. U pesu ùn hè mai superiore à u mezu cantaru. E femine anu perfine dimensione minò è forma più slanciata.
=== Aspettu ===
Si differenzia da l’altre spezie di camosciu principalmente pè e corne, chì avendu dinù a caratteristica forma à ancinu sò assai più longhe (fin’à 30 cm è oltre, contru à i 20 cm di media di l’altre spezie) rispettu à quelle di l’altri camosci. E corne sò perenne cum’è in tutti i [[Buvidi]], ossia ùn cadenu micca, è presente in tutti è dui i sessi.
U camosciu d'Abruzzu durante i mesi estivi presenta una culurazione russiccia incù e parte ventrale è a testa chì si attenuiscenu ind’è u giallastru, mentre durante l'invernu u mantellu estivu muta pè lascià a piazza à l’assu invernale, più longu è foltu è di culore brunu-nirastru nant’à u spinu, coda, ventre è zampe, mentre u pusteriore, u musu, a fronte è l'area chì va da e guance à e spalle sò di culore giallastru. Sia d'estate chì d'invernu u camosciu d'Abruzzu presenta una caratteristica fascia di pelu oscuru chì ricopre l’ochji à mò di mascarina è di una machja chjampida nant’à a gola, accumpagnata da una fascia di culore brunu longu u collu: tali ornamenti sò esclusivi di sti animali è annutata da [[Oscar Neumann]] osservendu un esemplare imbalsamatu vicinu à u museiu civicu di [[Genuva]]. Da sta fascia deriva u nome scientificu di a sottuspezia.
[[File:Rupicapra pyrenaica ornata 4.jpg|thumb|Brancu di femine è giovani nant’à u massicciu di a [[Camusciara]]]]
Grazie à questi ornamenti, u camosciu d'Abruzzu è statu definitu "''u camosciu più bellu di u mondu''".
== Biulugia ==
Si tratta di animali piuttostu timidi, chì campanu isulati (i maschji) o in gruppi monosessuali incù i chjuchi (e femine). Saltanu cun apparente nuncarenza attraversu traconi è crepe prufundissimi pè truvà u cibu longu e lastre sciappalesche semiverticale. In casu di periculu, fughjenu à grandi salti, ma messi si à distanza di sicurità si giranu spinti da a curiosità pè spià l'aggressore: tale abitudine hè stata a so ruina ind’è i tempi passati è in parte dinù avà, poiché fermendu si pè girassi à guardà u cacciadore o u cacciadore fora di lege chì u vole culpì, l'animale ùn fa micca altru chì espone si cum’è ottimu bersaghju pè u so fucile.
=== Alimentazione ===
Durante l'estate, i camosci si nutriscenu pè u più di erbe, in particulare e femine predilegenu u ''[[Festucu-Trifulietum thalii]]'' pè a so ricchezza in pruteine, necessarie pè l'allevu di a figliulanza. Durante l'invernu, invece, elli si accuntentanu di [[marmuzzi]], [[licheni]] è gemme d'arburi.
=== Ripruduzzione ===
I maschji, nurmalmente sulitarii, rompenu u so isulamentu in [[autunnu]] (di solitu versu a metà di ottobre), quandu cumincia u periodu estrale di e femine. Pè prende si u dirittu à l'accuppiamentu, i vari maschji chì si riuniscenu attornu à un gruppu di femine in calore lottanu di manera assai feroce, aspessu procurendu si ferite ancu grave.
A [[gestazione]] dura circa sei mesi, à u termine di i quali (di norma à u principiu di ghjugnu) a femina si alluntana da u gruppu pè parturì un unicu figliolu in un locu appartatu. I chjuchi sò assai precoci è nascenu ben ricuperti di pelu è incù l’ochji aperti, mentre sò in gradu di camminà digià qualchì ora dopu a nascita. A so crescita hè piuttostu veloce, grazie à u latte maternu riccu di pruteine, è in l’arcu di un annu i chjuchi raghjunghjenu l'indipendenza: à stu puntu i maschji lascianu u gruppu pè riunissi in gruppi monosessuali incù altri giovani maschji finu à u terzu annu di vita, quandu diventeranu animali sulitarii, mentre e femine tendenu à restà ind’è u gruppu natiu dinù dopu l'indipendenza.
== Distribuzione ==
Cum’è si pò capì da u nome cumunu di sti animali, si tratta di animali [[endemismu|endemichi]] di l'area [[Appenninu centrale|appenninica centrale]]: in particulare, a spezia campa quasi esclusivamente in [[Abruzzu]], incù una pupulazione originaria ind’è u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] (gruppi muntagnoli di a Camusciara è di a Meta, frà [[Opi (Italia)|Opi]], [[Civitella Alfedena]] è [[Settefrati]]) da a quale sò poi stati fatti prelievi di esemplari da impiegà ind’è u settore di i prugetti di intruduzzione (peraltru perfettamente riusciti) chì anu interessatu u [[Parcu naziunale di a Majella]] (27 individui intrudotti frà u 1991 è u 1997) è u [[Parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]] (30 individui intrudotti frà u 1990 è u 1999<ref>{{cita web|url=http://www.gransassolagapark.it/pagina.php?id=22|titolo=Il Camoscio appenninico|editore=gransassolagapark.it|accesso=23 agosto 2016}}</ref>).
In relazione à u bonu ripupulamentu di l’aree citate prima, da u 2008 a spezia hè stata intrudotta cun successu dinù ind’è u Parcu naziunale di i Monti Sibillini è hè in fasa di intruduzzione ind’è u [[Parcu naturale regiunale Sirente-Velinu]], duve i primi individui sò stati pè u mumentu posti ind’è l'area faunistica di Rovere.
L’areale di distribuzione di u camosciu appenninicu un tempu era assai più estesu: acchjudia l’Appenninu centru meridiunale, da i Monti Sibillini finu à i [[Massicciu di u Pullinu|Monti del Pullinu]].
L'''habitat'' naturale di u camosciu d'Abruzzu è custituitu da l’aree muntagnole caratterizate da l'alternanza di parete sciappalesche ripide, prati alpini è aree buschive incù un riccu sottuboscu. Durante l'[[invernu]], pè fà fronte à a scarsia di cibu duvuta à l’abbundante nivicate, e femine è i giovani tendonu à spustà si à altezze minò (dinù sott’à i 1000 m), mentre i maschji adulti parenu preferì l’aree buscose è sciappalesche durante tuttu l'annu<ref>Spagnesi M., De Marinis A.M. (a cura di), Mammiferi d'Italia - Quad. Cons. Natura n.14, 2002</ref>.
== Cunservazione ==
U camosciu appenninicu hà risicatu l'[[estinzione]] più volte trà XIX è XX seculu, à causa di e cuntinue tumbere seguitate à l'abulizione di a [[Riserva reale Alta Val Sangru|Riserva reale dell'Alta Val di Sangru]]. Trà a fine di u 1912 è u principiu di u 1913, grazie à l’interessamentu di u deputatu [[Erminiu Sipari]], di u butanicu Petru Rumualdu Pirotta è di u zoologu Lisandru Ghigi, u ministru di l'Agricultura di l’epuca [[Francescu Saveriu Nitti]] sottupose à a firma di u Rè un speziale [[decretu]] pè l’interdizzione di caccia à i camosci, u primu di u generu in [[Italia]], à u scopu di prutege u «rarissimu è endemicu Camosciu di l'Abruzzu». Immediatamente esecutivu, u Decretu Reale 9 ghjennaghju 1913, n. 11 fù cunvertitu incù a Lege 11 maghju 1913, n. 433<ref>À u centenariu di a lege di salvaguardia di u camosciu d'Abruzzu hè statu dedicatu u numeru 18/2003 ([http://www.parcoabruzzo.it/pdf/NatProtInverno13.pdf numero online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211206143120/http://www.parcoabruzzo.it/pdf/NatProtInverno13.pdf |date=2021-12-06 }}) di «''Natura protetta''», periodicu istituziunale di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], incù articuli di G. Rossi, D. Febbo, [[Lurenzu Arnone Sipari]], M. Mancini e S. Lovari.</ref>.
In u 2017 a pupulazione di u Camosciu d'Abruzzu hà raghjuntu i 2700 esemplarii incù un aumentu di a pupulazione paru à u 45% rispettu à u 2014:
{| class="wikitable" style="text-align:right;"
|-
|colspan=7|''U camosciu appenninicu - cunsistenza''
|-
! Area !! Numeru di esemplari !! Annu stima !! Tendenza !! Annu riintruduzzione
|-
|[[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] è a so Zona di Prutezzione Esterna
| circa 600
| 2021
| stabile
|
|-
|[[Parcu naziunale di a Majella]]
| circa 1500
| 2021
| in aumentu
| 1991
|-
|[[Parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]]
| circa 1200
| 2021
| in aumentu
| 1992
|-
|[[Parcu naziunale di i Monti Sibillini]]
| oltre 250
| 2021
| in aumentu
| 2008
|-
|[[Parcu naturale regiunale Sirente-Velinu]]
| circa 60
| 2021
| in aumentu
| 2013
|-
|}
[[File:Piazza Umberto I Lama dei Peligni.jpg|thumb|Lama di i Peligni, duve sorge u centru naturalisticu Mauriziu Locati pè a cunservazione di u camosciu]]
À [[Lama di i Peligni]] è à [[Civitella Alfedena]] anu sede i centri naturalistichi di u Museiu naturalisticu archeologicu Mauriziu Locati è u parcu museiu di a Camusciara.
In u territoriu di [[Opi (Italia)|Opi]] oltre à u [[museiu di u camosciu]] hè stata allestita un'area faunistica lucalizata in circa 20 ettari di u [[monte Marsicanu]].
Malgradu l'aumentu numericu, a spezia ùn hè micca esente di u risicu d’[[estinzione]] in quantu e pupulazione restanu isulate è di numeru ridottu, cosa chì determina un ''pool'' geneticu assai ristrettu.
À u statu attuale, a legislazione taliana in materia di caccia (Lege 157 di l'11 ferraghju 1992), definisce a spezia particularmente prutetta è punisce assai severamente à livellu penale a tumbera, a cattura è a detenzione di a spezia. Ella prevede l'arrestu da 3 mesi à un annu è un'ammenda da 1032 euro à 6195 euro, oltre chì a rivucazione di a licenza di caccia è interdizzione di rilasciu pè 10 anni, interdizzione chì diventa permanente in casu di recidiva.
==Note==
<references/>
== Bibliografia ==
* Bruno D'Amicis, ''Ornata. Il camoscio più bello del mondo'', Darwin, Roma 2011
* Lorenzo Camerano, ''Ricerche intorno ai camosci'', estratto, Bocca, Turinu 1915
* Alessandro Ghigi, ''Ricerche faunistiche e sistematiche sui mammiferi d'Italia che formano oggetto di caccia'', estrattu, Pavia 1911
* Sandro Lovari, ''Il popolo delle rocce'', Rizzoli, Milanu 1984
* [[Oscar Neumann]], ''Die Gemse der Abruzzen'', in «Annali del Museo Civico di Storia Naturale di Genova», serie II (1899), vol. XX, pp. 347 ss.
* [[Luigi Piccioni (storicu)|Luigi Piccioni]], ''Il volto amato della Patria. Il primo movimento per la protezione della natura in Italia, 1880-1934'', (L'uomo e l'ambiente, 1999), Università di i Studii di Camerinu, Camerinu 1999, p. 202.
* [[Erminiu Sipari]], ''Relazione del Presidente del Direttorio Provvisorio dell'Ente autonomo del Parco nazionale d'Abruzzo alla Commissione amministratrice dell'Ente stesso, nominata con Regio decreto 25 marzo 1923'', Maiella, Tivuli 1926, pp. 30–4
* ''Ente Parco Nazionale della Majella'' (Organismu di u Parcu Naziunale di a Majella), [http://www.camoscioappenninico.it/sites/camoscioappenninico.it/files/images/Piano%20post-Life%20italiano.pdf Piano di conservazione Post-LIFE] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200929125808/http://www.camoscioappenninico.it/sites/camoscioappenninico.it/files/images/Piano%20post-Life%20italiano.pdf |date=2020-09-29 }}, 2014
== Ligami ==
* {{Cita web|url=http://www.camoscioappenninico.it/|titolo=Il portale del camoscio appenninico}}
* {{cita web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2459|titolo=Scheda sul sito del Ministero dell'Ambiente}}
* {{cita web|http://www.camosciodabruzzo.it|Sito tematico sul camoscio d'Abruzzo}}
[[Categoria:Buvidae]]
nsnssmtupxpzirzk5b34vkbmv2a78hr
402644
402643
2026-06-02T12:01:21Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ligami */
402644
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U camosciu d’Abruzzu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image: MG 1143 camoscio sul marsicano.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Rupicapra pyrenaica ornata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Mammalia]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Artiodactyla]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Bovidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Rupicapra]]''
|-----
| Spezia
| ''[[Rupicapra pyrenaica]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu trinuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | '' Rupicapra pyrenaica ornata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Neumann]], 1899</span>
|-----
|}
U '''camosciu d'Abruzzu''' o '''camosciu appenninicu''' (''Rupicapra pyrenaica ornata'' <small>[[Oscar Neumann|Neumann]], 1899</small>) hè un [[mammiferu]] [[biunghjati|biunghjatu]] di a sottufamiglia di i [[Capruni]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref>
Si tratta di una [[sottuspezia]] di [[camosciu]] ben distinta sia da quella alpina (''[[Rupicapra rupicapra]]'', à a quale un tempu sti animali eranu riuniti cum’è sottuspezie -''R. rupicapra ornata''-), chì da quella pirenaica (''[[Rupicapra pyrenaica]]''), à a quale tuttavia hè attribuita cu u rangu di sottuspezia.
== Discrizzione ==
=== Dimensione ===
Misura fin’à 130 cm di lunghezza, pè un'altezza à a crucella chì sfiora l’80 cm. U pesu ùn hè mai superiore à u mezu cantaru. E femine anu perfine dimensione minò è forma più slanciata.
=== Aspettu ===
Si differenzia da l’altre spezie di camosciu principalmente pè e corne, chì avendu dinù a caratteristica forma à ancinu sò assai più longhe (fin’à 30 cm è oltre, contru à i 20 cm di media di l’altre spezie) rispettu à quelle di l’altri camosci. E corne sò perenne cum’è in tutti i [[Buvidi]], ossia ùn cadenu micca, è presente in tutti è dui i sessi.
U camosciu d'Abruzzu durante i mesi estivi presenta una culurazione russiccia incù e parte ventrale è a testa chì si attenuiscenu ind’è u giallastru, mentre durante l'invernu u mantellu estivu muta pè lascià a piazza à l’assu invernale, più longu è foltu è di culore brunu-nirastru nant’à u spinu, coda, ventre è zampe, mentre u pusteriore, u musu, a fronte è l'area chì va da e guance à e spalle sò di culore giallastru. Sia d'estate chì d'invernu u camosciu d'Abruzzu presenta una caratteristica fascia di pelu oscuru chì ricopre l’ochji à mò di mascarina è di una machja chjampida nant’à a gola, accumpagnata da una fascia di culore brunu longu u collu: tali ornamenti sò esclusivi di sti animali è annutata da [[Oscar Neumann]] osservendu un esemplare imbalsamatu vicinu à u museiu civicu di [[Genuva]]. Da sta fascia deriva u nome scientificu di a sottuspezia.
[[File:Rupicapra pyrenaica ornata 4.jpg|thumb|Brancu di femine è giovani nant’à u massicciu di a [[Camusciara]]]]
Grazie à questi ornamenti, u camosciu d'Abruzzu è statu definitu "''u camosciu più bellu di u mondu''".
== Biulugia ==
Si tratta di animali piuttostu timidi, chì campanu isulati (i maschji) o in gruppi monosessuali incù i chjuchi (e femine). Saltanu cun apparente nuncarenza attraversu traconi è crepe prufundissimi pè truvà u cibu longu e lastre sciappalesche semiverticale. In casu di periculu, fughjenu à grandi salti, ma messi si à distanza di sicurità si giranu spinti da a curiosità pè spià l'aggressore: tale abitudine hè stata a so ruina ind’è i tempi passati è in parte dinù avà, poiché fermendu si pè girassi à guardà u cacciadore o u cacciadore fora di lege chì u vole culpì, l'animale ùn fa micca altru chì espone si cum’è ottimu bersaghju pè u so fucile.
=== Alimentazione ===
Durante l'estate, i camosci si nutriscenu pè u più di erbe, in particulare e femine predilegenu u ''[[Festucu-Trifulietum thalii]]'' pè a so ricchezza in pruteine, necessarie pè l'allevu di a figliulanza. Durante l'invernu, invece, elli si accuntentanu di [[marmuzzi]], [[licheni]] è gemme d'arburi.
=== Ripruduzzione ===
I maschji, nurmalmente sulitarii, rompenu u so isulamentu in [[autunnu]] (di solitu versu a metà di ottobre), quandu cumincia u periodu estrale di e femine. Pè prende si u dirittu à l'accuppiamentu, i vari maschji chì si riuniscenu attornu à un gruppu di femine in calore lottanu di manera assai feroce, aspessu procurendu si ferite ancu grave.
A [[gestazione]] dura circa sei mesi, à u termine di i quali (di norma à u principiu di ghjugnu) a femina si alluntana da u gruppu pè parturì un unicu figliolu in un locu appartatu. I chjuchi sò assai precoci è nascenu ben ricuperti di pelu è incù l’ochji aperti, mentre sò in gradu di camminà digià qualchì ora dopu a nascita. A so crescita hè piuttostu veloce, grazie à u latte maternu riccu di pruteine, è in l’arcu di un annu i chjuchi raghjunghjenu l'indipendenza: à stu puntu i maschji lascianu u gruppu pè riunissi in gruppi monosessuali incù altri giovani maschji finu à u terzu annu di vita, quandu diventeranu animali sulitarii, mentre e femine tendenu à restà ind’è u gruppu natiu dinù dopu l'indipendenza.
== Distribuzione ==
Cum’è si pò capì da u nome cumunu di sti animali, si tratta di animali [[endemismu|endemichi]] di l'area [[Appenninu centrale|appenninica centrale]]: in particulare, a spezia campa quasi esclusivamente in [[Abruzzu]], incù una pupulazione originaria ind’è u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] (gruppi muntagnoli di a Camusciara è di a Meta, frà [[Opi (Italia)|Opi]], [[Civitella Alfedena]] è [[Settefrati]]) da a quale sò poi stati fatti prelievi di esemplari da impiegà ind’è u settore di i prugetti di intruduzzione (peraltru perfettamente riusciti) chì anu interessatu u [[Parcu naziunale di a Majella]] (27 individui intrudotti frà u 1991 è u 1997) è u [[Parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]] (30 individui intrudotti frà u 1990 è u 1999<ref>{{cita web|url=http://www.gransassolagapark.it/pagina.php?id=22|titolo=Il Camoscio appenninico|editore=gransassolagapark.it|accesso=23 agosto 2016}}</ref>).
In relazione à u bonu ripupulamentu di l’aree citate prima, da u 2008 a spezia hè stata intrudotta cun successu dinù ind’è u Parcu naziunale di i Monti Sibillini è hè in fasa di intruduzzione ind’è u [[Parcu naturale regiunale Sirente-Velinu]], duve i primi individui sò stati pè u mumentu posti ind’è l'area faunistica di Rovere.
L’areale di distribuzione di u camosciu appenninicu un tempu era assai più estesu: acchjudia l’Appenninu centru meridiunale, da i Monti Sibillini finu à i [[Massicciu di u Pullinu|Monti del Pullinu]].
L'''habitat'' naturale di u camosciu d'Abruzzu è custituitu da l’aree muntagnole caratterizate da l'alternanza di parete sciappalesche ripide, prati alpini è aree buschive incù un riccu sottuboscu. Durante l'[[invernu]], pè fà fronte à a scarsia di cibu duvuta à l’abbundante nivicate, e femine è i giovani tendonu à spustà si à altezze minò (dinù sott’à i 1000 m), mentre i maschji adulti parenu preferì l’aree buscose è sciappalesche durante tuttu l'annu<ref>Spagnesi M., De Marinis A.M. (a cura di), Mammiferi d'Italia - Quad. Cons. Natura n.14, 2002</ref>.
== Cunservazione ==
U camosciu appenninicu hà risicatu l'[[estinzione]] più volte trà XIX è XX seculu, à causa di e cuntinue tumbere seguitate à l'abulizione di a [[Riserva reale Alta Val Sangru|Riserva reale dell'Alta Val di Sangru]]. Trà a fine di u 1912 è u principiu di u 1913, grazie à l’interessamentu di u deputatu [[Erminiu Sipari]], di u butanicu Petru Rumualdu Pirotta è di u zoologu Lisandru Ghigi, u ministru di l'Agricultura di l’epuca [[Francescu Saveriu Nitti]] sottupose à a firma di u Rè un speziale [[decretu]] pè l’interdizzione di caccia à i camosci, u primu di u generu in [[Italia]], à u scopu di prutege u «rarissimu è endemicu Camosciu di l'Abruzzu». Immediatamente esecutivu, u Decretu Reale 9 ghjennaghju 1913, n. 11 fù cunvertitu incù a Lege 11 maghju 1913, n. 433<ref>À u centenariu di a lege di salvaguardia di u camosciu d'Abruzzu hè statu dedicatu u numeru 18/2003 ([http://www.parcoabruzzo.it/pdf/NatProtInverno13.pdf numero online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211206143120/http://www.parcoabruzzo.it/pdf/NatProtInverno13.pdf |date=2021-12-06 }}) di «''Natura protetta''», periodicu istituziunale di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], incù articuli di G. Rossi, D. Febbo, [[Lurenzu Arnone Sipari]], M. Mancini e S. Lovari.</ref>.
In u 2017 a pupulazione di u Camosciu d'Abruzzu hà raghjuntu i 2700 esemplarii incù un aumentu di a pupulazione paru à u 45% rispettu à u 2014:
{| class="wikitable" style="text-align:right;"
|-
|colspan=7|''U camosciu appenninicu - cunsistenza''
|-
! Area !! Numeru di esemplari !! Annu stima !! Tendenza !! Annu riintruduzzione
|-
|[[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] è a so Zona di Prutezzione Esterna
| circa 600
| 2021
| stabile
|
|-
|[[Parcu naziunale di a Majella]]
| circa 1500
| 2021
| in aumentu
| 1991
|-
|[[Parcu naziunale di u Gran Sassu è Monti di a Laga]]
| circa 1200
| 2021
| in aumentu
| 1992
|-
|[[Parcu naziunale di i Monti Sibillini]]
| oltre 250
| 2021
| in aumentu
| 2008
|-
|[[Parcu naturale regiunale Sirente-Velinu]]
| circa 60
| 2021
| in aumentu
| 2013
|-
|}
[[File:Piazza Umberto I Lama dei Peligni.jpg|thumb|Lama di i Peligni, duve sorge u centru naturalisticu Mauriziu Locati pè a cunservazione di u camosciu]]
À [[Lama di i Peligni]] è à [[Civitella Alfedena]] anu sede i centri naturalistichi di u Museiu naturalisticu archeologicu Mauriziu Locati è u parcu museiu di a Camusciara.
In u territoriu di [[Opi (Italia)|Opi]] oltre à u [[museiu di u camosciu]] hè stata allestita un'area faunistica lucalizata in circa 20 ettari di u [[monte Marsicanu]].
Malgradu l'aumentu numericu, a spezia ùn hè micca esente di u risicu d’[[estinzione]] in quantu e pupulazione restanu isulate è di numeru ridottu, cosa chì determina un ''pool'' geneticu assai ristrettu.
À u statu attuale, a legislazione taliana in materia di caccia (Lege 157 di l'11 ferraghju 1992), definisce a spezia particularmente prutetta è punisce assai severamente à livellu penale a tumbera, a cattura è a detenzione di a spezia. Ella prevede l'arrestu da 3 mesi à un annu è un'ammenda da 1032 euro à 6195 euro, oltre chì a rivucazione di a licenza di caccia è interdizzione di rilasciu pè 10 anni, interdizzione chì diventa permanente in casu di recidiva.
==Note==
<references/>
== Bibliografia ==
* Bruno D'Amicis, ''Ornata. Il camoscio più bello del mondo'', Darwin, Roma 2011
* Lorenzo Camerano, ''Ricerche intorno ai camosci'', estratto, Bocca, Turinu 1915
* Alessandro Ghigi, ''Ricerche faunistiche e sistematiche sui mammiferi d'Italia che formano oggetto di caccia'', estrattu, Pavia 1911
* Sandro Lovari, ''Il popolo delle rocce'', Rizzoli, Milanu 1984
* [[Oscar Neumann]], ''Die Gemse der Abruzzen'', in «Annali del Museo Civico di Storia Naturale di Genova», serie II (1899), vol. XX, pp. 347 ss.
* [[Luigi Piccioni (storicu)|Luigi Piccioni]], ''Il volto amato della Patria. Il primo movimento per la protezione della natura in Italia, 1880-1934'', (L'uomo e l'ambiente, 1999), Università di i Studii di Camerinu, Camerinu 1999, p. 202.
* [[Erminiu Sipari]], ''Relazione del Presidente del Direttorio Provvisorio dell'Ente autonomo del Parco nazionale d'Abruzzo alla Commissione amministratrice dell'Ente stesso, nominata con Regio decreto 25 marzo 1923'', Maiella, Tivuli 1926, pp. 30–4
* ''Ente Parco Nazionale della Majella'' (Organismu di u Parcu Naziunale di a Majella), [http://www.camoscioappenninico.it/sites/camoscioappenninico.it/files/images/Piano%20post-Life%20italiano.pdf Piano di conservazione Post-LIFE] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200929125808/http://www.camoscioappenninico.it/sites/camoscioappenninico.it/files/images/Piano%20post-Life%20italiano.pdf |date=2020-09-29 }}, 2014
== Ligami ==
* {{Cita web|url=http://www.camoscioappenninico.it/|titolo=Il portale del camoscio appenninico}}
* {{cita web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2459|titolo=Scheda sul sito del Ministero dell'Ambiente}}
* {{cita web|http://www.camosciodabruzzo.it|Sito tematico sul camoscio d'Abruzzo}}
[[Categoria:Bovidae]]
94hg5hq6jqp9eg2s7mmcocxu7exxr27
Tasgia
0
20675
402703
394136
2026-06-03T07:32:23Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402703
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: aliceblue"
! colspan="3" style="background:#4682B4" |
{| style="background:#4682B4" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#4682B4" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A tasgia'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lepista_nuda_60878.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lepista nuda</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightblue" | [[Classificazione scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Fungi]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Basidiomycota]]''
|-----
| Classa
| ''[[Agaricomycetes]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Agaricales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Tricholomataceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Lepista]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightblue" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Lepista nuda''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lepista_nuda.jpg|250px]]
|-----
|}
A '''tasgia''' (''Lepista nuda'') hè un tipu di funzu chì face parte di a famiglia di i [[Tricholomataceae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref>
==Descrizzione==
[[File:Edible fungi in basket 2022 G5.jpg|thumb|250px|right|]]
U cappellu hè carnosu, largu 6-10 è ancu 15 cm, cunvessu eppo' pianu, lisciu è umidu, di culore turchinicciu o viulettu. Cumporta e sfumature di brunu soprattuttu in u centru chì si stindenu incù l'età.
U pede hè robustu ma diventa ciottu, largu 4 à 9 cm, bellu fibrosu, un pocu bulbosu à u livellu di u basamentu.
A carne hè tennera, bianca è viuletta.
==Tassonumia==
Parechji sinonimi di ''Lepista nuda'' sò:<br>
- ''Agaricus nudus'' Bulliard - ([[1790]])<br>
- ''Agaricus quadrifarius'' - Schumacher ([[1803]])<br>
- ''Hypophyllum caprinum'' - Paulet ([[1808]])<br>
- ''Cortinarius nudus'' - Bulliard<br>
== Note ==
<references/>
==Ligami==
- [https://adecec.net/parutions/ghjurnata2001.html I funghi, Ghjurnata di a Lingua Corsa 2001, [[Adecec]]]
== Da vede dinò ==
* [[funghi di Corsica]]
[[Categoria:Tricholomataceae]]
[[Categoria:Fungu di Corsica]]
k3f0sjcegzlxrxxbs3ntnm0xjhp092f
Cyperus eragrostis
0
23985
402711
386824
2026-06-03T08:08:52Z
~2026-32954-84
28314
402711
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Ciparu americanu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20150928Cyperus_eragrostis1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Cyperus eragrostis</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Poales]]
|-----
| Famiglia
| [[Cyperaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Cyperus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Cyperus eragrostis''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1756</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cyperus_eragrostis_(3152074125).jpg|250px]]
|-----
|}
U '''ciparu americanu''' (''Cyperus eragrostis'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Cyperaceae]].
==Discrizzioni==
U ciparu americanu hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò liniari è misurani circa 5 à 10 millimitri di larghezza. L'infiuriscenzi sò spighi cumpatti, furmati di fiurareddi bruni o virdicci. I frutti sò achenii, di forma lungarina è di culori brunu chjaru.
==Ripartizioni==
''Cyperus eragrostis'' hè urighjinariu d'America, ind'eddu hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni trupicali è subtrupicali di u cuntinenti, in particulari in Africa suttana, à u Kenya, in Tanzania è à u Nigeria. Pò ancu essa prisenti in certi righjoni d'Asia, d'America suttana è d'Uceania.
''Cyperus eragrostis'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
'Ssa pianta cresci di regula in i zoni umiti, tali i paduli, i spondi di i corsi d'acqua è i paduli. Hè adattata à cundizioni di terri umiti è tullareghja bè i periudi di sicchina. ''Cyperus eragrostis'' si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à a furmazioni di rizomi suttarranii. Pò ancu pruducia graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua.
==Tassunumia==
''Cyperus eragrostis'' hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Cyperus congestus, Cyperus flavidus, Cyperus globulosus è Cyperus pumilus. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà varianti di 'ssa pianta, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi di ''Cyperus eragrostis''.
==Cunsirvazioni==
U ciparu d'America ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di piglià misuri di prisirvazioni di 'ssi ecusistemi pà assicurà a cunsirvazioni di ''Cyperus eragrostis'' è di a so biudiversità assuciata.
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Cyperus_eragrostis ''Cyperus eragrostis''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Cyperaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
7pbfyu1fhzfeq9w1i45caov28c0dqs4
Odontophoridae
0
26706
402695
400754
2026-06-02T20:29:20Z
Fausta Samaritani
15085
file
402695
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Odontophoridae '''.
[[File:Quail chick 02.jpg|thumb|250px|right|''Callipepla californica'']]
[[File:Callipepla gambelii -Tuscon, Arizona, USA-male-8.jpg|thumb|250px|right|''[[Callipepla gambelii]]'' ([[Arizona]])]]
=== Listinu di Odontophoridae ===
;C
[[Callipepla californica]]
[[Categoria:Odontophoridae]]
mwf8jwure844bd4mhz5c1csj2xgow47
1782
0
26773
402697
401033
2026-06-03T07:13:17Z
Fausta Samaritani
15085
/* Morte */ file
402697
wikitext
text/x-wiki
U '''1782''' (MDCCLXXXII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1778|1779|1780|1781|1782|1783|1784|1785|1786}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
NiccoloPaganini.jpeg|<small>[[Niccolò Paganini]] ([[Gènuva]], [[27 uttrovi]] 1782 – [[Nizza]], [[27 di maghju]] [[1840]])</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Amigoni, Jacopo - Farinelli Detail - Staatsgalerie Stuttgart.jpg|<small>[[Farinelli]] (Carlo Maria Michelangelo Nicola Broschi) ([[Andria]], [[24 di ghjennaghju]] [[1705]] - [[Bologna]], [[15 di lugliu]] 1782)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1782 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ayy868b04octkjchnz95e4xui4b7enh
1790
0
26789
402698
401151
2026-06-03T07:15:07Z
Fausta Samaritani
15085
file
402698
wikitext
text/x-wiki
U '''1790''' (MDCCXC in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1786|1787|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794}}
[[File:18 juillet. Réjouissances et Joute sur l'eau à l'occasion de la Fédération Générale .. G.28232(2).jpg|thumb|200px|right|[[18 di lugliu]], festa di a Federazione Naziunale]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
BenFranklinDuplessis.jpg|<small>[[Benjamin Franklin]] ([[Boston]], [[17 di ghjennaghju]] [[1706]] - [[Filadelfia]], [[17 d'aprile]] 1790)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1790 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
sl0p9xvjotkw6eidhp9cqv22yg5exeu
Gempylidae
0
26933
402696
402051
2026-06-02T20:36:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
402696
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Gempylidae'''.
[[File:Bryan Meehan Blacksail Snake Mackerl 2024.jpg|thumb|200px|right|''[[Gempylus serpens]]'']]
[[File:Rexea bengalensis head 02.jpg|thumb|350px|right|''[[Rexea bengalensis]]'']]
=== Listinu di i Gempylidae ===
;R
[[Ruvettus pretiosus]]<br>
[[Categoria:Gempylidae]]
cjt5toa4x2mahbaj4eg2rxs767fzzap
Regalecidae
0
26982
402693
402456
2026-06-02T20:23:21Z
Fausta Samaritani
15085
file
402693
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Regalecidae'''.
[[File:Benhams streamer.jpg|thumb|250px|right|''[[Benhams streamer]]'']]
[[File:Agrostichthys parkeri 185074609.jpg|thumb|200px|right|''[[Agrostichthys parkeri]]'']]
=== Listinu di i Regalecidae ===
;R
[[Regalecus glesne]]<br>
[[Categoria:Regalecidae]]
8vr7a39laoc66myb2czp2zdemig70p6
1713
0
26998
402663
402554
2026-06-02T14:35:21Z
Fausta Samaritani
15085
file
402663
wikitext
text/x-wiki
U '''1713''' (MDCCXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1709|1710|1711|1712|1713|1714|1715|1716|1717}}
[[File:The Duke and Duchess of Savoy departing from Nice, France for Palermo to be crowned King and Queen of Sicily, 1713, unknown artist.jpg|thumb|250px|right|U duca è a duchessa di Savoia parton da Nizza pè Palermu]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1713] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ank36sebfkmdfjtlsnojhnqe1w0yzjl
1714
0
26999
402664
402551
2026-06-02T14:38:25Z
Fausta Samaritani
15085
file
402664
wikitext
text/x-wiki
U '''1714''' (MDCCXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1710|1711|1712|1713|1714|1715|1716|1717|1718}}
[[File:Barrelier, Jacques – Plantae per Galliam, Hispaniam et Italiam observatae, 1714 – BEIC 6511063.jpg|thumb|200px|right|[[Jacques Barrelier]], ''Plantae per Galliam, Hispaniam et Italiam observatae'', 1714]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1714] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
bmn3m34rpmohyz4do1uspbtqu8ymba2
1715
0
27000
402665
402552
2026-06-02T14:42:51Z
Fausta Samaritani
15085
file
402665
wikitext
text/x-wiki
U '''1715''' (MDCCXV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1711|1712|1713|1714|1715|1716|1717|1718|1719}}
[[File:Carte particulière du diocèse de Rouen dressée sur les lieux par Mr Frémont de Dieppe sous les yeux et par les ordres de feu Mre Jacques Nicolas Colbert, archevesque de Rouen - gravée par Berey - btv1b53052611k.jpg|thumb|350px|right|[[Frémont de Dieppe]], ''Carte particulière du diocèse de [[Rouen]] dressée sur les lieux'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1715] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
6s112z56nu132b14mk4wqykb5rkqjkj
1717
0
27002
402666
402562
2026-06-02T14:47:06Z
Fausta Samaritani
15085
file
402666
wikitext
text/x-wiki
U '''1717''' (MDCCXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1713|1714|1715|1716|1717|1718|1719|1720|1721}}
[[File:Plaque Pierre le Grand, 10 rue de la Cerisaie, Paris 4.jpg|thumb|250px|right|Placca di [[Petru I di Russia]], Paris, 10 rue de la Cerisaie]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1717] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
q948zgbufvui06gz53xei1jpwklixnq
1718
0
27003
402667
402559
2026-06-02T14:49:38Z
Fausta Samaritani
15085
file
402667
wikitext
text/x-wiki
U '''1718''' (MDCCXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1714|1715|1716|1717|1718|1719|1720|1721|1722}}
[[File:Aubusson fontaine 1718 (2).jpg|thumb|250px|right|[[Aubusson]], fontana (1718)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1718] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
sp43m16hn2cfrruqrvwknu3cg23z0es
1719
0
27004
402668
402560
2026-06-02T14:55:17Z
Fausta Samaritani
15085
file
402668
wikitext
text/x-wiki
U '''1719''' (MDCCXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1715|1716|1717|1718|1719|1720|1721|1722|1723}}
[[File:Pożar Lublina.jpg|thumb|350px|right|L'incendiu di [[Lublin]] ([[Polonia]])]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1719] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
i8f1ycji1yvu1ggoikv286ss0gwtpux
1720
0
27005
402670
402563
2026-06-02T14:58:01Z
Fausta Samaritani
15085
402670
wikitext
text/x-wiki
U '''1720''' (MDCCXX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1690|1700|1710|1720|1730|1716|1717|1718|1719|1720|1721|1722|1723|1724}}
[[File:Battle of grengam.jpg|thumb|330px|right|A [[battaglia di Grengam]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1720] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
hqau2i5sshhgaj20arjfyrcp4pcz2w5
Bovidae
0
27012
402645
2026-06-02T12:04:48Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402645
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i ''' Bovidae'''.
=== Listinu di i Bovidae ===
;C
[[Camosciu d'Abruzzu]]<br>
[[Capra]]<br>
;M
[[Muvra]]<br>
;V
[[Vacca]]<br>
[[Categoria:Bovidae]]
difnfcchw3pqlorom0ecer80e8qhk0r
402646
402645
2026-06-02T12:08:11Z
Fausta Samaritani
15085
file
402646
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i ''' Bovidae'''.
[[File:Black Wildebeest.jpg|thumb|250px|right|Gnou]]
=== Listinu di i Bovidae ===
;C
[[Camosciu d'Abruzzu]]<br>
[[Capra]]<br>
;M
[[Muvra]]<br>
;V
[[Vacca]]<br>
[[Categoria:Bovidae]]
14a4787wdy63c8ux32u2d182yrv4su2
402648
402646
2026-06-02T12:10:35Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di i Bovidae */
402648
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i ''' Bovidae'''.
[[File:Black Wildebeest.jpg|thumb|250px|right|Gnou]]
=== Listinu di i Bovidae ===
;C
[[Camosciu d'Abruzzu]]<br>
[[Capra]]<br>
;M
[[Muvra]]<br>
;O
[[Ovis musimon]]<br>
;V
[[Vacca]]<br>
[[Categoria:Bovidae]]
j6um6i87me0j5fdrag439lwhu9gtr10
Canidae
0
27013
402651
2026-06-02T12:25:33Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402651
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Canidae'''.
=== Listinu di i Canidae ===
;G
[[Ghjacaru]]<br>
;L
[[Lupu]]<br>
;V
[[Volpe]]<br>
[[Categoria:Canidae]]
hihoej34ysk7581ppsnpu6rud3nqnnx
402652
402651
2026-06-02T12:36:05Z
Fausta Samaritani
15085
file
402652
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Canidae'''.
[[File:Coyote in Alaska.jpg|thumb|250px|right|Coyote ([[Alaska]]]]
=== Listinu di i Canidae ===
;G
[[Ghjacaru]]<br>
;L
[[Lupu]]<br>
;V
[[Volpe]]<br>
[[Categoria:Canidae]]
jj0t6ny89yxaty1j9w71rict94o6x2v
402694
402652
2026-06-02T20:25:54Z
Fausta Samaritani
15085
file
402694
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Canidae'''.
[[File:Coyote in Alaska.jpg|thumb|250px|right|Coyote ([[Alaska]])]]
[[File:Canis lupus dingo - cleland wildlife park cropped.JPG|thumb|250px|right|''[[Canis lupus dingo]]'']]
=== Listinu di i Canidae ===
;G
[[Ghjacaru]]<br>
;L
[[Lupu]]<br>
;V
[[Volpe]]<br>
[[Categoria:Canidae]]
qiybguws8jt12vezw62vb4d98va8cf2
Cuculidae
0
27014
402653
2026-06-02T12:40:17Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402653
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cuculidae'''.
=== Listinu di i Cuculidae ===
;C
[[Clamator glandarius]]<br>
[[Cuccu]]<br>
[[Categoria:Cuculidae]]
aa644vltrsbepvubvkmyxsau6lvxqmu
402654
402653
2026-06-02T12:43:19Z
Fausta Samaritani
15085
file
402654
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cuculidae'''.
[[File:Plaintive Cuckoo Cacomantis merulinus - Cropped.jpg|thumb|200px|right|''[[Cacomantis merulinus]]'']]
=== Listinu di i Cuculidae ===
;C
[[Clamator glandarius]]<br>
[[Cuccu]]<br>
[[Categoria:Cuculidae]]
170n7kba0ol38e9ssgalw7xe2r05fap
Categoria:Threskiornithidae
14
27015
402655
2026-06-02T12:49:56Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402655
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Pelecaniformes]]
j70u5k3vu10k7xye29d2w4dok2c4id1
Threskiornithidae
0
27016
402656
2026-06-02T12:53:37Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402656
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Threskiornithidae'''.
=== Listinu di i Threskiornithidae ===
;P
[[Platalea leucorodia]]<br>
[[Plegadis falcinellus]]<br>
[[Categoria:Threskiornithidae]]
6k3eorzt2a8fmg1lar5jtt4cwvphdgr
402657
402656
2026-06-02T12:56:57Z
Fausta Samaritani
15085
file
402657
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Threskiornithidae'''.
[[File:Eudocimus ruber -Cubatao, Sao Paulo, Brazil -flying-8a.jpg|thumb|250px|right|''[[Eudocimus ruber]]'' ([[Brasile]])]]
=== Listinu di i Threskiornithidae ===
;P
[[Platalea leucorodia]]<br>
[[Plegadis falcinellus]]<br>
[[Categoria:Threskiornithidae]]
jmb93v9p27vwmyaq12d52nu2bvjnbg3
Tytonidae
0
27017
402659
2026-06-02T13:03:18Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402659
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Tytonidae'''.
=== Listinu di i Tytonidae ===
;C
[[Civetta]]<br>
;M
[[Malacedda]]<br>
[[Categoria:Tytonidae]]
o4npr0xo9aakqy9x1z9jy1wzb8lwnky
402660
402659
2026-06-02T13:06:25Z
Fausta Samaritani
15085
file
402660
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Tytonidae'''.
[[File:Jeunes chouettes effraies (Tyto alba).jpg|thumb|250px|right|''Tyto alba'']]
=== Listinu di i Tytonidae ===
;C
[[Civetta]]<br>
;M
[[Malacedda]]<br>
[[Categoria:Tytonidae]]
anf56e6wc6b7hv8gr9dkfs1x9bwo6bn
402662
402660
2026-06-02T13:09:16Z
Fausta Samaritani
15085
402662
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Tytonidae'''.
[[File:Jeunes chouettes effraies (Tyto alba).jpg|thumb|250px|right|''Tyto alba'']]
=== Listinu di i Tytonidae ===
;C
[[Civetta]] (''Athene noctua'')<br>
;M
[[Malacedda]] (''Tyto alba'')<br>
[[Categoria:Tytonidae]]
e6axcsm0d2cqzwzpeee3cbj1172js3g
1721
0
27018
402669
2026-06-02T14:57:35Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1721
402669
wikitext
text/x-wiki
U '''1721''' (MDCCXXI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1717|1718|1719|1720|1721|1722|1723|1724|1725}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1721] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
p4dh4sqv08ihi62a9gmms3s7k81unxa
402671
402669
2026-06-02T15:06:43Z
Fausta Samaritani
15085
file
402671
wikitext
text/x-wiki
U '''1721''' (MDCCXXI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1717|1718|1719|1720|1721|1722|1723|1724|1725}}
[[File:Lady Blunt top.jpg|thumb|130px|right|[[Antoniu Stradivari]], ''Lady Blunt'' (1721)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1721] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
0fp4prp2neni45xyl54gdu4op4hw2n0
Amanitaceae
0
27019
402678
2026-06-02T15:48:15Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402678
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Amanitaceae'''.
=== Listinu di i Amanitaceae ===
;C
[[Cocca]]<br>
;P
[[Panterina]]<br>
[[Categoria:Amanitaceae]]
29vnicpzr0vh3bqiirtewedrqtc44cq
402679
402678
2026-06-02T15:49:00Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di i Amanitaceae */
402679
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Amanitaceae'''.
=== Listinu di i Amanitaceae ===
;C
[[Cocca]] (''Amanita caesarea'')<br>
;P
[[Panterina]]<br>
[[Categoria:Amanitaceae]]
88ckq6udgk9wakap772kngpjofefstk
402680
402679
2026-06-02T15:49:48Z
Fausta Samaritani
15085
402680
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Amanitaceae'''.
=== Listinu di i Amanitaceae ===
;C
[[Cocca]] (''Amanita caesarea'')<br>
;P
[[Panterina]] (''Amanita pantherina'')<br>
[[Categoria:Amanitaceae]]
0mmfzli60ndw89v721ediufzq5jxtcq
402681
402680
2026-06-02T15:53:23Z
Fausta Samaritani
15085
file
402681
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Amanitaceae'''.
[[File:Fliegenpilz fly agaric Amanita muscaria.JPG|thumb|250px|right|''[[Amanita muscaria]]'']]
=== Listinu di i Amanitaceae ===
;C
[[Cocca]] (''Amanita caesarea'')<br>
;P
[[Panterina]] (''Amanita pantherina'')<br>
[[Categoria:Amanitaceae]]
g8i50oz3e8c1snbzawt54bohmg0ebjj
Categoria:Tricholomataceae
14
27020
402699
2026-06-03T07:19:31Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402699
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Agaricales]]
maiage9m0krwb39g0g7uhp1hpkpw5eq
Tricholomataceae
0
27021
402701
2026-06-03T07:24:16Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402701
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Tricholomataceae'''.
=== Listinu di i Tricholomataceae ===
;T
[[Tasgia]] (''Lepista nuda'')<br>
[[Categoria:Tricholomataceae]]
7p4fm5o8q3h12ty1aau1jujtbfc8w2b
402702
402701
2026-06-03T07:29:25Z
Fausta Samaritani
15085
file
402702
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Tricholomataceae'''.
[[File:Melanoleuca spec. - Lindsey 1a.jpg|thumb|250px|right|Melanoleuca]]
=== Listinu di i Tricholomataceae ===
;T
[[Tasgia]] (''Lepista nuda'')<br>
[[Categoria:Tricholomataceae]]
qhq7hm5j6g8apc0l8h59dbf2qyy3ww2
Categoria:Atherinidae
14
27022
402704
2026-06-03T07:34:33Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402704
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Atheriniformes]]
l6bu1p14ofetcn6w4cx5zqtp94s9y06
Atherinidae
0
27023
402705
2026-06-03T07:38:50Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402705
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Atherinidae'''.
=== Listinu di l'Atherinidae ===
;A
[[Atherina boyeri]]<br>
[[Atherina hepsetus]]<br>
[[Categoria:Atherinidae]]
bs64exbfqfta5jt7gal98pbw17d8mov
402706
402705
2026-06-03T07:42:43Z
Fausta Samaritani
15085
file
402706
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Atherinidae'''.
[[File:Alepidomus evermanni.jpg|thumb|250px|right|''[[Alepidomus evermanni]]'']]
=== Listinu di l'Atherinidae ===
;A
[[Atherina boyeri]]<br>
[[Atherina hepsetus]]<br>
[[Categoria:Atherinidae]]
3brvl5hud4r32ocslwz4zqzlr43q24e
Buxaceae
0
27024
402707
2026-06-03T07:48:20Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402707
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Buxaceae'''.
=== Listinu di i Buxaceae ===
;B
[[Bussu]] (''Buxus sempervirens'')<br>
[[Categoria:Buxaceae]]
o8551g7ezrn14ceh04gyuts08c8ave9
402708
402707
2026-06-03T07:53:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
402708
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Buxaceae'''.
[[File:Buxus microphylla kz02.jpg|thumb|250px|right|''[[Buxus microphylla]]'']]
=== Listinu di i Buxaceae ===
;B
[[Bussu]] (''Buxus sempervirens'')<br>
[[Categoria:Buxaceae]]
pkwpx6z7vhgfmy1pyczo4ab9wh2729w
402709
402708
2026-06-03T07:55:59Z
Fausta Samaritani
15085
file
402709
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Buxaceae'''.
[[File:Buxus microphylla kz02.jpg|thumb|250px|right|''[[Buxus microphylla]]'']]
[[File:Haptanthus-pistil-stamens.jpg|thumb|250px|right|''Haptanthus'']]
=== Listinu di i Buxaceae ===
;B
[[Bussu]] (''Buxus sempervirens'')<br>
[[Categoria:Buxaceae]]
rbm9q2ihcifrd412feiz47qe3rjaace
Categoria:Regulidae
14
27025
402712
2026-06-03T09:01:50Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402712
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Regulidae
0
27026
402713
2026-06-03T09:06:23Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402713
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Regulidae'''.
=== Listinu di i Regulidae ===
;M
[[Muschettu]] (''Regulus regulus'')<br>
[[Categoria:Regulidae]]
enhgts3qlwu5s62apxhn8nhpxtj9a0m
402714
402713
2026-06-03T09:10:26Z
Fausta Samaritani
15085
file
402714
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Regulidae'''.
[[File:Common firecrest Franconville 05.jpg|thumb|250px|right|''[[Regulus ignicapilla]]'']]
=== Listinu di i Regulidae ===
;M
[[Muschettu]] (''Regulus regulus'')<br>
[[Categoria:Regulidae]]
f94qcp0fth3oymvfrtpjpy314hrbpjy