Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Bastìa 0 885 402716 402584 2026-06-03T12:57:58Z Fausta Samaritani 15085 fix 402716 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Bastìa [[File:Citadelle Bastia.jpg|300px]] | Cumuna=Bastìa | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=capilocu di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]] | insee=2B033 | cp=20200 è 20600 | merre=Petru Savelli | latitudine=42° 42' 2" | lungitudine=9° 27' 1" | alt med=30 | alt min=0 | alt max=963 | sup ett=1 938 | sup km²=19.38 | pupulazione=44 355 | annu=2015 | densità=2.249 | nomab=Bastiacci }} '''Bastia''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u [[circundariu di Bastia|circundariu]] è di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]]. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana. L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci. [[File:VP-Bastia.jpg|thumb|350px|none|Bastia, u vechju portu]] == Geografia == [[File:Pano rade bastia.jpg|thumb|center|upright=2.4|Bastìa]] Bastia hè situata à nordu-levante di a [[Corsica]], sottu à u [[Capicorsu]]. A timperatura media hè di 15,3&nbsp;°C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu. == Storia == Nanzu à l'occupazione di a [[Corsica]] per i [[Genuva|genuvesi]], Cardu era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori. Stu picculu portu si chjamava ''Portu Cardu''. In u [[1378]] u guvernatore genuvese Leonello Lomellino decide a custruzzione d'un castellu nant'à un prumuntoriu chì supraneghja Portu Cardu, chì si chjamerà ''Castello della Bastìa''. Cusì nasce a citatella di Bastia. Dui quartieri si sviluppanu : Terra Vechja, chì currisponde tandu à Portu Cardu, oghje u Vechju Portu. È Terra Nova, chì currisponde oghje à a Citatella. Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u [[Trattatu di Versailles (1768)|Trattatu di Versailles]] di u [[1768]] a Corsica passa à a Francia è in u [[1791]] Bastia ùn hè micca più capitale: per i Francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'[[Italia]]. [[File:Bastia, Terranova è Terravechja.jpg|centro|miniatura|I quartieri di Terranova (in giallu) è Terravechja (in viulettu)]] == Merri == L'attuale merre di Bastia hè Pierre Savelli. == Demugrafia == <div class="center">'''Evoluzione di a pupulazione bastiaccia<br />(Fonte: Cassini<ref>[http://cassini.ehess.fr/cassini/fr/html/6_index.htm Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)]</ref> et [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/pages2008/pdf/dep2B.pdf Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse]</ref> - [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ffc/docs_ffc/psdc.htm INSEE : Population depuis le recensement de 1962]</ref>''' <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:750 height:300 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:55000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:5000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:500 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1793 bar:1800 text:1800 bar:1806 bar:1821 bar:1831 bar:1836 bar:1841 bar:1846 bar:1851 text:1851 bar:1856 bar:1861 bar:1866 bar:1872 bar:1876 bar:1881 bar:1886 bar:1891 bar:1896 bar:1901 text:1901 bar:1906 bar:1911 bar:1921 bar:1926 bar:1931 bar:1936 bar:1946 bar:1954 text:1954 bar:1962 bar:1968 bar:1975 bar:1982 bar:1990 bar:1999 bar:2006 bar:2007 text:2007 bar:2009 PlotData= color:barra width:15 align:left bar:1793 from:0 till: 0 bar:1800 from:0 till: 11336 bar:1806 from:0 till: 7922 bar:1821 from:0 till: 9316 bar:1831 from:0 till: 9531 bar:1836 from:0 till: 13610 bar:1841 from:0 till: 14568 bar:1846 from:0 till: 15004 bar:1851 from:0 till: 15984 bar:1856 from:0 till: 16002 bar:1861 from:0 till: 19304 bar:1866 from:0 till: 21535 bar:1872 from:0 till: 17850 bar:1876 from:0 till: 17572 bar:1881 from:0 till: 20100 bar:1886 from:0 till: 20765 bar:1891 from:0 till: 23397 bar:1896 from:0 till: 22552 bar:1901 from:0 till: 25425 bar:1906 from:0 till: 27338 bar:1911 from:0 till: 29412 bar:1921 from:0 till: 33094 bar:1926 from:0 till: 36376 bar:1931 from:0 till: 44628 bar:1936 from:0 till: 52208 bar:1946 from:0 till: 49327 bar:1954 from:0 till: 42729 bar:1962 from:0 till: 31375 bar:1968 from:0 till: 38746 bar:1975 from:0 till: 42810 bar:1982 from:0 till: 44020 bar:1990 from:0 till: 37845 bar:1999 from:0 till: 37884 bar:2006 from:0 till: 43577 bar:2007 from:0 till: 43315 bar:2009 from:0 till: 43577 </timeline> </div> == Munumenti == - [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|U Palazzu di i Guvernatori]]<br> - [[Palazzu di i Nobili Dodeci|U Palazzu di i Nobili Dodeci]]<br> - [[Catedrale Santa Maria Assunta di Bastia|A catedrale Santa Maria]]<br> - [[Santa Croce di Bastia|Santa Croce]]<br> - [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]]<br> - [[A Cuncezziò]]<br> - [[Chjesa San Ghjuvà di Bastia|San Ghjuvà]]<br> - [[Madonna di Munserrà]]<br> - [[Scalinata Rinesi-Romieu]]<br> ==Quartieri== ===[[A Citatella di Bastia|A Citatella]]=== Munumenti:<br> - [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|U Palazzu di i Guvernatori]],<br> - u Palazzu [[Palazzu di i Nobili Dodeci|Nobili Dodeci]],<br> - a [[Catedrale Santa Maria Assunta]].<br> === U Vechju Portu === Chjamatu dinù Terravechja.<br> === [[Carrughju Napuleò (Bastia)|Carrughju Napuleò]] === Munumenti:<br> - [[A Cuncezziò]],<br> - [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]],<br> - a Casa Castagnola,<br> - a Casa Cardi-Sansonetti.<br> === Carrughju Drittu === - [[San Carlu di Bastia|San Carlu]],<br> - u cunventu di i Ghjesuitti chì hè oghje u [[cullegiu Simon Vinciguerra]],<br> - a casa [[Palazzu Caraffa|Caraffa]].<br> === [[U Mercà]] === - A merrìa Vechja è a Casa Battisti,<br> - a Casa Suzzoni<br> === U Guvernamentu === - Incù l'attuale liceu Jean Nicoli, chì nanzu era l'[[Anticu Cunventu di i Missiunari lazaristi]].<br> === U Palazzi di Ghjustizia === === A Piazza d'Arme (o Piazza d'À) === === San Ghjisè === === Lupinu === === Montesoru === === A Traversa è u Carrughju Campinchi === - A Traversa hè l'attuale Boulevard Paoli, U Carrughju Campinchi.<br> === U Teatru === ===[[Piazza Santu Niculà (Bastia)|A Piazza Santu Niculà]]=== Munumenti:<br> - [[Statua di Napuleone (Bastia)|a statua di Napuleone]],<br> - u munumentu à i morti,<br> - u chjoscu à musica,<br> - e case d'Americani (Casa Roncaiolo, casa Fantauzzi),<br> === Toga === - Induv'ellu c'era l'Usina di Toga.<br> === A Stazione === === Cardu === === U Fangu === === Sant'Untò === ==Lingua== ===Toponimi=== [[File:Guido Colucci (1877-1949) Bastia-Anni 1920-incisione.jpg|thumb|200px|right|[[Guido Colucci]] ([[1877]]-[[1949]]) Bastìa ([[1920]])]] {{div col|3}} - TERRA NOVA<br> - TERRA VECHJA<br> - CARRUGHJU DIRITTU<br> - U GUADÈ(LLU)<br> - A MARINA<br> - SANTA MARÌ(A)<br> - SAN'GHJUVÀ(NNI)<br> - SANTA CRÒ(CE)<br> - CARRUGHJU SUMERÀ<br> - MONTE SACRU<br> - U GIARDINÈ(LLU)<br> - SAN'GHJISÈ(PPU)<br> - SANTA CHJARA<br> - U FOR'LUIGI<br> - SAN GAITANU<br> - A TRAVERSA<br> - PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU)<br> - U PALAZZU DI GHJUSTÌ<br> - TOGA<br> - SANT'ANTÒ(NE)<br> - A LINGUA<br> - U MOLU<br> - U SITU<br> - MONSERÀ(TU)<br> - I GHJESUÌ(TI)<br> - SAN CARLU<br> - U MERCATU VECHJU<br> - U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI)<br> - U MERCÀ(TU)<br> - A VECHJU PÒ(RTU)<br> - A NUNZIATA<br> - U FANGU<br> - FICAGHJOLA<br> - PORTU CARDU<br> - CARDU<br> - CAMPU VENTOSU<br> - L'ARINELLA<br> - LUPINU<br> - MONTESORU<br> - U MACHJÒ(NE)<br> - PIAZZA D'À(RME)<br> - A CITADÈ(LLA)<br> - A RICCIATA<br> - U PIGNU<br> - TIGHJIME<br> - SUERTA<br> - A RAZETA<br> - SUBIGNA<br> - CAPANELLE<br> - A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU)<br> - ROMIEUX<br> - SANTA LUCI(A)<br> {{div col end}} == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Omi cunnisciuti == * [[Francescu Canari]] (1613-1686) * [[Salvatore Viale]] (1787-1861) * [[Petru Lucciana]], dettu ''Vattelapesca'' (1832-1909) * [[Vincenzu di Moro Giafferi]] (Saveriu Stefanu dettu Vincenzu) (1878-1956) * [[Cesare Campinchi]] (1882-1941) * [[Cesare Vezzani]] (1888-1951) * [[Iviu Simonpaoli]], dettu [[Paoli]] (1928-) == Citazione == Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia''. * in u pruverbiu: ''Spachja borse, Bastiacci.'' * in u pruverbiu: ''Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.'' * in u pruverbiu: ''Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.'' == Referenze == <references/> * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * [http://www.bastia.fr/ U situ ufficiali] * [https://www.corsicamea.fr/bastia/bastia_intro.htm Corsica mea : Bastìa tempi fa e oghje] * [http://pesciu.ifrance.com/ Scuparta di a Corsica: Bastìa è l'ingiru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080821122855/http://pesciu.ifrance.com/ |date=2008-08-21 }} * [http://ultrasbastiacci.online.fr/ Sustenitori di u Sporting Club di Bastìa] * [http://bastia78.free.fr/ L'epupea di u SEC Bastìa in cuppa di l'UEFA 1978] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071004121310/http://bastia78.free.fr/ |date=2007-10-04 }} {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ao7t38151fzrax3zrocvlb4osq6l20n Porcu 0 1175 402792 350098 2026-06-04T08:16:17Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402792 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Porcu}} {{Taxobox_image | image = [[File:Cochon_2A_Corse-du-Sud.jpg|250px|Porcu]] | caption = Porcu, [[Corsica suttana]]}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Suidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Sus]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''scrofa''''' (o '''''domesticus''''')}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Sus scrofa | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]] | date = [[1758]]}} {{Taxobox_end}} U '''porcu''' hè un [[mammiferu]] di a famiglia di i [[Suidae]]. U porcu e u [[cignale]] so di a stessa razza è mischiandu ponu avé u [[razzinu]]. == Citazioni == Accadi chì u porcu fussi mintuvatu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:<br> - in u pruverbiu: ''Quand'è u porcu hè techju, si volta a [[trova]]''.<br> ==Da vede dinò== *[[ragnoli]] [[Categoria:Suidae]] 96p0ljiaqbxusrc1o22o4kxvjjlphxf Camellu 0 1208 402777 388893 2026-06-04T06:11:03Z Fausta Samaritani 15085 /* Referenzie */ categuria 402777 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Camellu}} {{Taxobox_image | image =[[File:Camelus ferus prague zoo.jpg|220px]] | caption = [[Camellu bactrianu]] <br /> ''(Camelus bactrianus)''}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Camelidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''Camelus'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} I '''camelli''', '''cameli''' o '''cameddi''' sò [[mammiferu|mammiferi]] di u [[Generu (biolugia)|generu]] '''''Camelus'''''. ==Tassonumia== C'hè 3 spezie vivente:<ref name="Burger_al.2019">{{Cite journal|autore=P. A. Burger|autore2=E. Ciani|autore3=B. Faye|titolo=Old World camels in a modern world – a balancing act between conservation and genetic improvement|opera=Animal Genetics|volume=50:6|pagine=598–612|doi=10.1111/age.12858|pmid=31532019|pmc=6899786|data=2019-09-18|lingua=en}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Imagine !! Nome !! Nome scientificu !! Abitatu |- |[[File:Domestic Dromedary Merzouga.jpg|120px]] || [[Dromedariu]] || ''Camelus dromedarius'' || [[Image:Dromedary Range.png|120px]] |- |[[File:2011 Trampeltier 1528.JPG|120px]] || [[Camellu bactrianu]] ||''Camelus bactrianus'' || [[Image:Leefgebied kameel.JPG|120px]] |- |[[File:Wild Bactrian camel on road east of Yarkand.jpg|120px]] || [[Camellu salvaticu]] || ''Camelus ferus'' || [[Image:Camelus ferus distribution.svg|120px]] |- |} C'hè spezie estinte ancu: {| class="wikitable" |- ! Imagine !! Nome !! Periudu |- | || ''[[Camelus gigas]]'' || |- | || ''[[Camelus grattardi]]'' || [[Gelasianu]] <ref>''[http://fossilworks.org/cgi-bin/bridge.pl?a=taxonInfo&taxon_no=351936 Fossilworks: †Camelus grattardi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211212195109/http://www.fossilworks.org/cgi-bin/bridge.pl?a=taxonInfo&taxon_no=351936 |date=2021-12-12 }}''</ref> |- | || ''[[Camelus knoblochi]]'' || |- | || ''[[Camelus moreli]]'' || [[Pleistocene]] |- | [[Image:Skull of the Camelus sivalensis.png|120px]] || ''[[Camelus sivalensis]]'' || [[Piacenzianu]] <ref>''[http://fossilworks.org/cgi-bin/bridge.pl?a=taxonInfo&taxon_no=373293 Fossilworks: †Camelus sivalensis] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211212214643/http://www.fossilworks.org/cgi-bin/bridge.pl?a=taxonInfo&taxon_no=373293 |date=2021-12-12 }}''</ref> |- | || ''[[Camelus thomasi]]'' || [[Pleistocene]] <ref>''[http://fossilworks.org/cgi-bin/bridge.pl?a=taxonInfo&taxon_no=375066 Fossilworks: †Camelus thomasi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211212182647/http://www.fossilworks.org/cgi-bin/bridge.pl?a=taxonInfo&taxon_no=375066 |date=2021-12-12 }}''</ref> |- |} ==Referenzie== <references/> [[Categoria:Camelidae]] ms4u9h2ovu7gex20q04bexomav6i6ev Vespidae 0 1307 402719 398550 2026-06-03T13:19:42Z Fausta Samaritani 15085 402719 wikitext text/x-wiki [[File:Hymenoptera 001.jpg|thumb|250px|right|''[[Hymenoptera]]'']] '''Vespidae''' sò [[insetti]]. == Discrizzioni == == Listinu di e Vespidae == ;C [[Calavrone zampigiallu]]<br> ;V [[Vespa orientalis]]<br> == Riferenzi esterni == [[Categoria:Vespidae]] [[Categoria:Fauna di Corsica]] rkhr92grhvfkphpvyzb78e4wxtr4p2d Cignali 0 1339 402781 388921 2026-06-04T07:44:50Z Fausta Samaritani 15085 402781 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U cignali'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wild Boar rubbing.jpg|300px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sus scrofa</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Artiodactyla]]'' |----- | Famiglia | ''[[Suidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Sus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Sus scrofa''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wild Boar frontal.jpg|300px]] |----- |} U '''cignali''', o '''cignale''' o '''singhjar''' ('''''Sus scrofa''''') hè un [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Suidae]]. Si trova in tutti i cuntinenti: in [[Auropa]], in [[Asia]], in u nordu di l'[[Africa]], in America suttana è suprana. U cignali stà piuttostu in i furesti è in i machji, ind'eddi ci sò l'ochji d'acqua. [[File:Sus scrofa 1 - Otter, Owl, and Wildlife Park.jpg|left|thumbnail|250px|Una lovia incù quattru purcastri]] L'adultu hè longu (da u capu à a coda) 90 à 170 cm. U masciu hè altu 60 à 110 cm, inveci a femina hè appena menu alta : da 55 à 90 cm. U pesu mizanu di u cignali hè 130 kilò. Ma u cignali masciu pesa da 30 à 300 kilò. A lovia, u cignali femina, pesa da 30 à 90 kilò. A coda varieghja da 15 à 30 cm. U cignali pò campà sin'à deci anni. U pilamu di i ghjovani cignali, i purcastri, hè sainatu giaddu. À u capu di cinqui o sei mesa, diventa russicciu, eppo finalmenti brunu. U pelu hè niricciu ind'è l'adultu, spessu è duru, abbastanza longu. U pelu di u cignali vechju diventa grisgiu. Ind'è u masciu, i [[denti di l'ochji]] sò più longhi è sò chjamati i [[sanna|sanni]]. Hè raru di veda u cignali di ghjornu, chì ùn esci da a i rimmissi cà à l'abrugata è di notti. Ci vedi pocu u cignali. Si servi dinò di u so grugnulu par tuccà. Corri lestu u cignali: insin'à 70 km à l'ora. U cignali hè unnivoru, ma parti è più di u so cibu sò pianti. Li piacini mori i castagni, i noci, i fica, a [[ghjandi]], ma dinò i [[funzu|funzi]], i [[pomu|poma]] è a [[biada]]. Ma manghja ancu i radichi, i graneddi. Manghja ancu i varma, i mignoculi, l'aciartuli, i picculi aceddi, l'insetti, i ranochji, o i cadavari di bestii, et cetara. Accadi à spessu chì u cignali fessi i disguasti. Chì u cignali ruma, è vultulieghju a terra, circhendu radichi o mignoculi. Ci sò i disguasti quandu 'ssi rumati sò fatti in ortu o in i loca cultivati. U cignali adultu è vechju si ni stà solu. Ma i lovii si ni stani incù i purcastri è i ghjovani. I cignalotti inveci si ni stani in picculi bandi. I cignala s'accuppiani quandu a lovia hè imburrita, d'[[uttrovi]] à [[ghjinnaghju]], ma u più suventi di [[nuvembri]] o di [[dicembri]]. A gestazioni dura quindici sittimani. Ci hè una curpata à l'annu ind'è u cignali. A lovia purciddeghja in un agrottu fattu di frascona. Nascini i purcasti da [[frivaghju]] à [[ghjunghju]], ma piuttostu da [[marzu]] à [[maghju]]. I purcastri sò sainati giaddi. A curpata di a lovia hè in generali di 3 à 6 [[purcastru|purcastri]], u massimu essendu 10. == In Corsica == [[File:Wild Boar Habbitat 2.jpg|left|250px|thumbnail|U cignali in a pantaniccia]] [[File:Sus.scrofa.tracks.on.snow.jpg|thumbnail|right|200px|A zampata di u cignali in a nevi]] U cignali hè mori cumunu in [[Corsica]]. Hè chjamatu ''singhjari'' in u sartinesu è à Portivechju. A sottuspezia di cignali prisenti in Corsica hè: ''[[Sus scrofa sardous]]'', una sottuspezia di cignali chì hè specifica di a Corsica è di a [[Sardegna]]. U cignali corsu t'hà u grugnu è u capu menu grossi cà u cignali cumunu in [[Auropa]]. Sò schersi in [[Corsica]] i cignali di più di nuvanta kilò. Ci hè dinò menu purcastri (1 à 5) ind'è u cignali corsu. Ci hè ancu una diffarenza genetica, chì u cignali corsu t'hà 38 crumusomi, com'è u [[porcu]] è u cignali d'[[Asia]]. U cignali cumunu in [[Auropa]] inveci, t'hà 36 crumusomi (Franceschi & Dubray 1987). A caccia di u cignali hè mori pupulari in [[Corsica]]. A cacciamossa o battuta si faci da l'apartura da a caccia insin'à a sarratura, da mezu [[aostu]] à [[ghjinnaghju]]. Si stima chì si tomba circa 10000 cignali à l'annu in i battuti. U cignali hè prisenti in l'isula sana, ma hè più abbundanti in i machjona cà in i furesti. In a [[Costa uriintali]], ci hè menu cignala cà in altrò. À spessu, i cignali sò cruciati incù i porchi mansi. Difatti, i [[sionu|sioni]] (ancu chjamati razzoni) sò abbastanza numarosi. In 1982, si stimava chì ci era circa 60% di sioni in a pupulazioni tutali cignalina in Corsica (Franceschi & Dubray 1987). I sioni sò più maiori cà i cignali. Sò dinò menu salvatichi cà i cignali è accadi ch'eddi s'avvicinessini di i paesi è ch'eddi andessini ancu in i ruminzulaghji par manghjà. == Rifarenzi == - Franceschi, Paulu & Dubray ''U cignale'' in ''I mammiferi di Corsica'', [[Parcu Naturale di Corsica]], 1987 (in francesu).<br> - Salotti, Michela & Pergola Pasqualina, [http://www.crdp-corse.fr/index.php] ''ressources-documentation/ressources-numeriques/ouvrages-a-telecharger/animali-salvatichi-di-corsica Animali salvatichi di Corsica, U cignale''/<br> == Liami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100709203400/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html |date=2010-07-09 }} A caccia in Corsica, [[Arnestu Papi]], 1987, [[Adecec]]] == Da veda dinò == - u [[porcu]]<br> - u [[sionu]]<br> [[Categoria:Mammiferi di Corsica]] [[Categoria:Suidae]] cd24bzr12h1ugp7ynthh1uzf69xz842 18 di ferraghju 0 1598 402774 398056 2026-06-04T06:01:50Z Fausta Samaritani 15085 /* Santi */ link 402774 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''18 di ferraghju''' hè u 49<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 316 ghjorni à a fine di l'annu (317 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == == Morti == - [[1578]]: [[Giovanni Battista Moroni]], pittore talianu. == Celebrazioni == === Santi === Santu Simeone. Santa Bernardina. Simeone era figliolu di Cleofassu è cuginu carnale di Ghjesù. Hè statu u secondu vescu di Ghjerusalemme dopu à San Ghjacumu u Minore. Quandu, in l'annu 70, a cità hè stata occupata è distrutta da [[Tittu]], Simeone si hè rifugiatu in Pella, cità di a [[Palestina]] aldilà di u [[Giurdanu]], accumpagnatu da tutti i cristiani. L'annu 107, ci fù un'altra persecuzione. Simeone fù mandatu in tribunale cum'è Cristianu, ma dinù cum'è essendu di a razza di Davide. U legatu cunsulare di a Palestina, chì u fece marturià ghjorni è ghjorni, fù stunatu di vede un vechjacone cum'è Simeone - avia tandu 120 anni - avè tamanta resistenza è tanta energia. Allora, u fece crucifissà. Facianu 43 anni ch'ellu era vescu di Ghjerusalemme. Etimolugia: V. Simone (28 uttobre). Paesi è cità: Moita, U Pughjolu. Bernardina Soubirous era una zitella di Lourdes, in l'Alte Pirenee, povera, gnurante è malaticciosa. A' 14 anni, l'11 ferraghju 1858, hà vistu a Madonna, vistuta di biancu, cinta turchina, cum'è nantu à e figure. Ella era cù a surella è una amica, in traccia di fassi un carcu di legne minute. In cinque mesi, Bernardina hà vistu a Madonna diciottu volte. Un ghjornu, a Madonna l'hà dettu di fà un tufone, è ghjè nata una surgente. Da tandu, in l'acqua di issa surgente, ci cionfanu i malati. E sore di a Carità si anu pigliatu a zitella cum'è piccula serva è l'anu amparatu à leghje. A' 22 anni, hè entrata in a Cungregazione è ghjè partuta per Nevers. Ci hè stata tredeci anni, sempre malaticciosa, maltrattata da e superiore è da e cumpagne. Hè morta u 16 aprile 1879. Avia 35 anni. Etimolugia, casate è nomi: V. Bernardu (20 agostu).[https://adecec.net/adecec/santi/02-ferraghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ferraghju| 18]] a756aupocsfhn9sv9u9u7yxhxipppun 26 di ferraghju 0 1606 402776 391275 2026-06-04T06:07:40Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 402776 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''26 di ferraghju''' hè u 57<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 308 ghjorni à a fine di l'annu (309 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1786]]: [[François Arago]].<br> - [[1927]]: [[Tom Kennedy]], cunduttore televisivu statunitense.<br> - [[1971]]: [[Erykah Badu]], cantadore è attrice statunitense.<br> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === Santu Nestoriu. Santu Purfiriu. Nestoriu era vescu di Maghidos, in Turchia. Sottu à u regnu di l'imperatore Deziu, da l'annu 248 à l'annu 251, numerosi eranu i cristiani chì rinnegavanu a so fede per ùn esse tombi. Temendu chì quelli di a so dioccesi ne fessinu altr'è tantu, Nestoriu li cunsigliò di fughje è di piattassi. Ellu si n'hè statu in cità, è l'anu arrestatu. U guvernatore l'hà dettu: "Postu chè tù preferisci un omu crucifissatu à i nostri imperatori è à i nostri dii immurtali, murerai ancu tù nantu à una croce". E' Nestoriu fù crucifissatu. Era l'annu 250. Etimolugia: da u grecu "Nestôr", nome di persona. Nomi: Nestor, Nestora, Nestoria, Nestoriu, Stora. Purfiriu era un Grecu di Salonicchiu, natu l'annu 347, mortu in Gaza di Palestina l'annu 420. Marcu u Diacunu hà scrittu chì Purfiriu era un rimitu chì campava in una grotta ma, per via di un tumore à u fegatu, si ne era venutu in Ghjerusalemme duv'ellu vulia more. "L'aghju vistu pè a prima volta - dice Marcu -, andendu à u Santu Sepolcru, zimbu, magru fittu, faccia cerosa, appughjendusi nantu à un bastone per marchjà, è quasi ch'ellu ùn pudia movesi. "Un ghjornu, Purfiriu mi hà mandatu à u so paese per ricuperà una lascita. Quandu sò vultatu, era in piena salute. Mi hà contu ch'ellu avia vistu à Ghjesù cù u ladru bravu, è Ghjesù avia cumandatu à u ladru di guarillu." Purfiriu fù fattu prete, incaricatu di curà a Santa Croce, ma travaglichjava quantunque cum'è scarparu per fassi dui soldi. A' 49 anni, hè diventatu vescu di Gaza, una cità pagana duve i Cristiani eranu persecutati. Cù Marcu, andò à truvà l'imperatrice Eudossia per dumandalli di rompe i tempii è di fà una chjesa cristiana. Eudossia era incinta. Purfiriu li disse: "Parturiscerete d'un maschju". "S'ella accade, disse Eudossia, ùn averete à lagnabbi di mè". L'imperatrice ebbe un maschju, mandò i so suldati per sciappà l'ottu tempii di Gaza è dete i soldi per fà una bellissima chjesa, detta da tandu: a basilica eudossiana. Purfiriu hè mortu à 73 anni, dopu à esse statu 43 anni u vescu di Gaza è avè cunvertitu tutta a pupulazione.[https://adecec.net/adecec/santi/02-ferraghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ferraghju| 26]] iw24xk24h2ow9gewhz8qciv0u1qaq02 7 di maghju 0 1677 402773 402112 2026-06-04T06:00:49Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ link 402773 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''7 di maghju''' hè u 127esimu ghjornu (u 128esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == [[File:News. V.E. Day BAnQ P48S1P12270.jpg|thumb|''Montreal Daily Star'': "Germany Quit", 7 di maghju 1945]] == Nascite == [[1998]]: [[Dani Olmo]] (Terrassa, 7 di maghju), ghjucadore di [[pallò]] spagnolu. == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Domitilla'''. A' u primu seculu dopu à Cristu, l'imperatore Nerone avia publicatu un rescrittu chì mettia à paru i Cristiani è i criminali. Dopu à Nerone, ci fù trè imperatori di a famiglia di i Flavii: Vespasianu ([[69]]-[[79]]), [[Tittu]] (79-[[81]]) è Domizianu (81-[[96]]). Domitilla è u maritu Clemens eranu ancu elli di i Flavii. Sì Vespasianu è Tittu neglicentonu d'applicà u rescrittu di Nerone, Domizianu riprincipiò à persecutà i Cristiani chì ricusavanu di pagà un impositu. Domizianu entrò in e furie quand'ellu amparò chì u cuginu carnale Flaviu Clemens, guvernatore di Roma, prutegia i Cristiani è chì a moglia, Domitilla, dava una sepultura à i martiri in u so campu santu di a via Ardeatina. Fece tumbà à Clemens, è à Domitilla a mandò in Pandateria, un isulottu di u mare Tirenu, di punta à Gaeta, chjamatu oghje Ventotene. Issu isulottu avia digià servutu d'esiliu à l'imperatrici Ghjulia, Agrippina è Uttavia. Domitilla serebbi morta martira in Pandateria, l'annu 95. L'annu dopu, l'imperatore Domizianu era assassinatu. Etimolugia: da u lat. "domitor" (dumatore, triunfatore). Nomi: Domi, Domitia, Domitian, Domitiane, Domitie, Domitien, Domitienne, Domitilla, Domitille, Domitius, Domizia, Domiziano, Domizio, Domiznana, Tilla, Tille.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:maghju]] rocrgnm7cu190uhht9s7aklb4saty4s 27 d'aostu 0 1789 402795 398053 2026-06-04T08:25:14Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ link 402795 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''27 d'aostu''' hè u 239esimu ghjornu (u 240esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == - [[1576]]: [[Tiziano]], pittore talianu.<br> - [[1611]]: [[Tomás Luis de Victoria]], prete cattolicu, maestru di cappella è famosu cumpusitore polifonistu spagnolu.<br> - [[1635]]: [[Lope de Vega]], pueta è dramaturgo di l'età d'oru spagnola.<br> - [[1664]]: [[Francisco de Zurbarán]], pittore è artista cattolicu di l'età d'oru spagnola.<br> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Cisariu'''. Santa '''Monica'''. Secondu u Martirologu rumanu, a festa di San '''Cisariu''', diacunu è martiru, averebbi da esse celebrata u primu nuvembre ma, per via chì issu ghjornu hè a festa di tutti i santi, a celebrazione si face u 27 Agostu, ghjornu di a festa di San Cisariu, vescu d'Arles, mortu in l'annu 543. U nome Cisariu hè un derivatu di Cesaru (casate Cesari, Cesarini). Vene da una parulla latina chì vole dì "taglià". Era datu à i zitelli quand'ellu ci vulia à inzeccà a mamma per ch'elli naschinu: in talianu "taglio cesareo", in francese "opération césarienne". Paesi è cità: Bustanicu, Tallone, Vicinatu di Rustinu, Olmeta (una dispensa di u 1874 li permette di festihghjà à San Cisariu u 28 sittembre), Grussettu Prugna (3 sittembre). '''Monica''' era nata in Algeria versu l'annu 332. Dopu maritata, stava in Tagaste (l'attuale Souq Ahras). U maritu, Patriziu, unu di i nutabili di a cità, era paganu. Anu avutu trè figlioli. U più grande hè u famosu Santu Agustinu, u primu duttore di a Chjesa cristiana. Patriziu era assai zergosu, ma ella sapia cumu pigliassine. Dicia à e so amiche: "Tenite a vostra lingua s'è vo vulite chì u vostru maritu tenghi e so mani". U più chì a fece soffre fù Agustinu, cù a so manera di vive è cù e so teurie manicheiste. Un ghjornu, Monica ampara ch'ellu hè prontu à andassine da l'Africa per ùn sente più i so rimproveri. Và à truvallu in Cartagine, duv'ellu era prufessore, è li dice: - "S'è tù ti ne voli andà, portani cù tè". - "Hè detta - risponde u figliolu. U battellu parte dumane". Ma u battellu partia subitu, è Agustinu si n'andò in Italia lasciendusi a mamma chì ghjera in una chjesa in traccia di pregà. Quattru anni dopu, in Milanu, Agustinu si cunverte è tandu a face vene per ch'ella assisti à u battezimu. Subitu dopu, decidenu di rientre à u paese. In Ostia, portu di Roma, Monica dice à u figliolu ch'ella hè colma di felicità è pronta pè a vita eterna. Cinque ghjorni dopu, era morta. Avia 56 anni. Agustinu ne avia 33. Etimolugia: (?) Nomi: Mika, Mona, Monca, Mone, Moni, Monica, Monica, Monico, Monika, Monique. In Corsica, in u 1981, Monica venia à u dicesettesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 7 donne nantu à 1000.[https://adecec.net/adecec/santi/08-agostu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Aostu]] [[Categoria:Austu]] g5u15m77wu1dm4xoqtmjarucf0zwi3e 21 nuvembri 0 1874 402799 397979 2026-06-04T08:59:59Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 402799 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''21 nuvembri''' hè u 325esimu ghjornu (u 326esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1898]]: [[René Magritte]], pittore belga.<br> - [[1970]]: [[Torsten Haß]], bibliutecariu, ghjurnalistu, pueta, rumanzieru è dramaturgu in lingua tedesca.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === '''Prisentatione di Maria Vergine'''. '''A Prisentazione di Maria Vergine''' à u Tempiu hè l'ufferta chì Maria, sempre zitella, fece di a so persona à u Signore, cù a decisione di passà a so vita - sinu à u matrimoniu - à pregà in u Tempiu di Ghjerusalemme. A festa di a Prisentazione era celebrata da u seculu XII in a Chjesa greca. L'annu 1372, u papa Gregoriu XI l'hà intrudutta in a Chjesa latina è, in u 1585, Sistu Quintu l'hà stesa à tutta a Cristianità. A ghjunta di Maria Vergine à u tempiu hè stata riprisentata da parechji pittori, soprattuttu taliani: Giotto, Taddeo Gaddi, Ghirlandaio, Carpaccio, Cima de'Conegliano, u Tiziano, Benvenutu de'Giovanni, Pinturicchio è Signorelli.[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] === I Santi === Santu '''Demetriu''' '''Demetriu''' hè un santu russiu natu in Ucrania, à Chieve, fattu frate à l'età di 17 anni è mortu vescu di Rostove u 24 nuvembre 1709. Hè l'autore di un libru intitulatu "Fior di i Santi", impurtante pè a litteratura russia quant'è pè a religione. Quand'ellu fù stampatu u primu di i quattru vulumi, l'imperatore Petru Magnu li mandò, in ricumpensa, duie pelliccie di volpe. U patriarca di Mosca ùn pobbe fà di menu chè di dalli a so benedizione, ma u scrittu di Demetriu, chì parlava di l'Immaculata Cuncezzione è altre teurie rumane, li cunvenia pocu. Petru Magnu averebbi vulsutu ch'ellu parti à evangelizà a Siberia ma Demetriu dumandò a grazia di ùn andà in issi paesi deserti è freddosi duv'ellu ùn ci era biblioteche. U poveru frate ùn era fattu per girandulà. U so piacè era u studiu è a cuntemplazione. Vedendulu cusì disgraziatu, l'imperatore rinunciò à i so prugetti è u fece vescu di Rostov, una dioccesi duve i preti, stupidi è briaconi, ùn rispettavanu u secretu di a cunfessione è avianu moglie è figlioli chì ùn sapianu ciò ch'ella era a cumunione. Demetriu era chjuculettu, magrentinu, mezu zimbu, capellibiondu cù una barba pinzuta. Troppu bravu, ùn era capace di amministrà una dioccesi. Cuntinuvò à scrive è, in u 1705, era publicatu u quartu vulume di "Fior di i Santi". Quattru anni dopu, l'anu trovu mortu in dinochje nantu à u so lettu. Etimolugia: da u gr. "Déméter" (nome di una divinità). Nomi: Demetre, Demetrio, Demetriu, Demetrius, Dimitri, Dmitri.[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] oih8ok5heov0pq1x8n5x6xddixevtyd 24 nuvembri 0 1877 402743 397004 2026-06-03T16:03:33Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 402743 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} U '''24 nuvembri''' hè u 328esimu ghjornu (u 329esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1969]]: [[Thierry Lhermitte]], attore francese.<br> == Morte == - [[1957]] - [[Diego Rivera]], pittore è muralista messicanu (n. 1886). == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Fiora''' '''Fiora''' era una giuvanotta cristiana nata in a cità spagnola di Cordoba. A' l'epica - simu à u seculu IX -, in u califfatu di Cordoba, quellu chì ricevia è allugiava Cristiani risiscava a morte. Ciò chì face chì, a giovana Fiora, nimu a vulia. Rigettata da tutti, ùn sapia più duve andà quand'ella intese una voce chì dicia, cum'è in u Vangellu di San Ghjuvanni: "In casa di Patre ci hè parechje stanze, veni, è serai bè ricevuta". Allora Fiora decide di andà ind'è u ghjudice. Par istrada, scontra una zitella, chì si chjamava Maria, chì avia avutu u fratellu marturiatu, è chì, cum'è ella, era à l'abbandonu. Sò andate inseme à u tribunale, decise à ùn rinnegà a fede cristiana. U ghjudice l'hà cundannate à morte. Sò state scapate u 24 nuvembre di l'annu 851. Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (u 4 lugliu).[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] 9cvlds7sz5n2tn5idlm2lsmufdnfw7e Giraffa 0 3041 402785 374692 2026-06-04T07:56:38Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402785 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Taxobox_begin | color=pink | name=Giraffa}}<br />{{StatusConcern}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Giraffe.jpg|100px]] | caption =}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animal]]ia}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammal]]ia}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Giraffidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Giraffa'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''G. camelopardalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Giraffa camelopardalis | author=[[Linnaeus]] | date=[[1758]]}} {{Taxobox_end}} A '''Giraffa''' hè un mammiferu di a famiglia di i [[Giraffidae]]. [[Categoria:Giraffidae]] 7dtbh2klgu9ctluq092l3n39bosisi2 402786 402785 2026-06-04T08:00:29Z Fausta Samaritani 15085 template, categuria 402786 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Taxobox_begin | color=pink | name=Giraffa}}<br /> {{Taxobox_image | image = [[Image:Giraffe.jpg|250px]] | caption =Giraffa}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Artiodactyla]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Giraffidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Giraffa'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''G. camelopardalis'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink | binomial_name = Giraffa camelopardalis | author=[[Linnaeus]] | date=[[1758]]}} {{Taxobox_end}} A '''Giraffa''' hè un mammiferu di a famiglia di i [[Giraffidae]]. [[Categoria:Giraffidae]] 2og1wobxlc36pa44eluxa3xxvo7c7pz Altru Latu 0 6956 402803 370963 2026-06-04T10:26:58Z Fausta Samaritani 15085 fix 402803 wikitext text/x-wiki [[Image: Imagina_benvinuta.jpg|thumb|250px|right|L' Altru Latu]] '''L'Altru Latu''' hè un gruppu di [[cantu]] di [[Corsica]]. == Discografia == - ''L'altra strda''<br> - ''Cattivu sonniu'' [[2001]]<br> :''Urfaneddu''<br> :''U lamentu di l'alivu''<br> - ''Cattivu sonniu'' [[2024]]<br> :''A tè pratendu''<br> == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] qkrxh5htzyz7pqgofueycxjc7gusjzl Esse (cantu) 0 6968 402805 376949 2026-06-04T10:39:15Z Fausta Samaritani 15085 discografia 402805 wikitext text/x-wiki ''' Esse (cantu)''' hè un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discografia == - ''Esse''<br> - ''Franchendu issu passu'' [[1997]]<br> :1. ''A ghjallina'' :2. ''Campesino'' :3. ''Ci hè quassù'' :4. ''Fior’ di stella'' :5. ''Fughjitu lu to dumani'' :6. ''Impiaghjera'' :7. ''Paghjella'' :8. ''Ricordi zitellini'' :9. ''U Piccia Focu'' :10. ''Voce mori'' == Referenze == == Ligami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] aglh82m1mhn8yiha3ssx28glvk0jes1 Leda 0 7195 402809 371034 2026-06-04T10:55:48Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402809 wikitext text/x-wiki [[File:Leda WISE-W3.jpg|thumb|250px|right|Leda]] '''Leda''' hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]] scupertu in u [[1974]] (scupridore [[Charles Thomas Kowal]]). == Discrizzioni == Leda ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == {{Satelliti di Ghjove}} [[Categoria:Astrunumia]] az5x3qxb04fc22oyujh0xgh5kh6e1o2 Cappelluccia 0 7776 402722 397420 2026-06-03T13:36:56Z Fausta Samaritani 15085 402722 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A cappelluccia'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Great tit - Parus major1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Parus major</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Paridae]]'' |----- | Generu | ''[[Parus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Parus major''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Parus_major_m.jpg|250px]] |----- |} A '''cappelluccia''' (o ''cappidduccia'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Paridae]]. ==Descrizzione== A cappelluccia hè longa circa 15 cm, incù un'[[apertura alare]] di 22-25 cm. Prisenta un [[piumaghju]] virdicciu annantu à u spinu, incù coda è ale grisge turchinicce. U capu è a gola sò di culore neru luccicu, incù i buccelli bianchi. U pettu giallu hè attravirsatu in modu longitudinale da una striscia nera verticale da a gola à l'addome chì, ind'è i masci, hè appena più larga. ==Ripartizione== A cappelluccia hè largamente sparta in Europa, in Asia è in Africa suprana. Omu u trova in una grande varietà d'ambienti, tali e fureste, i parchi, i giardini è l'aghje urbane. Hè dinù prisente in e rigione muntose insin'à un'altitudine di à l'incirca 2000 metri. 'Ssa spezia hè una migratrice parziale, incù certe pupulazione chì si cullocanu versu rigione più calde mentre l'inguernu. A cappelluccia hè prisente è cumuna in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== A cappelluccia hè un acellu attivu è agile, capace à rializà acrobazie in l'arburi. Si nutrisce per u più d'insetti, di larve, di granelli è di baghi. Hè dinù cunnisciuta per a so capacità à truncà e cunchiglie di e noce per ricaccià ne a carne. Mentre a staghjone di riproduzione, chì hà locu di regula trà marzu è lugliu, u masciu canta per attirà una femina è difende u so territoriu. ===Ovi=== [[File:Kj%C3%B8ttmeisegg.jpg|thumb|left|150px|L'ovi di a cappelluccia]] [[File:Parus major excelsus MHNT.ZOO.2010.11.181.43.jpg|thumb|left|150px|''Parus major excelsus'']] A cappelluccia face dui cuvate (da 5 à 12 ove) l'annu: d'[[aprile]] è di [[maghju]], è po di [[ghjugnu]] o di [[lugliu]]. L'ove di a cappelluccia sò lisce, d'aspettu biancu cun piccule tacche rosse. Sò cuvate da e femmine durente circa 15 ghjorni. ===Cantu=== U so cantu hè variu è meludiosu, audibile da mezu ghjinnaghju à ghjugnu. Si cumpone per u più da 2-3 sillabe ripetute. Ùn hè micca raru ch'è a cappelluccia imiti l'altri acelli in u so cantu. == In Corsica == A cappelluccia hè cumuna è presente tuttu l'annu in [[Corsica]]. ==Tassonumia== A cappelluccia appartene à u generu Parus. Esistenu parechji sinonimi per 'ssa spezia, tali Parus major major, Parus major newtoni è Parus major excelsus. 'Ssi sinonimi sò imprudati per designà sottuspezie specifiche di ''Parus major''. ==Cunsirvazione== A cappelluccia hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale, a polluzione è i cambiamenti climatichi. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone buscose è a messa in ballu d'appullatoghji artifiziali, ponu cuntribuisce à assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia à longu andà. ==Lessicu== U nome di a ''cappelluccia'' vene da u fattu chì in capu pare ch'ella appii un cappellu. Hè ancu chjamata a '' scappelluccetta'', a ''scappelluccia''<ref>Battestini (1982).</ref> o a ''ciattola capiniella''. Per ùn fà micca cunfusione cù a ''[[cappellina]]'', basta à pensà chì a cappellina hè capiturchina. A capelluccia hè ancu chjamata a ''scherzicabugna'' o a ''scherzabugna''. ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Jean-Claude Thibault, ''L'acelli di Corsica'', PNRC, 1983 (in francese). * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999. * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006. * Saveriu Versini, ''Parolle di Corsica'', 2001, DCL. == Ligami == * [http://www.adecec.net/lexiques/pdf/les-oiseaux.pdf] Ghjuvan Petru Battestini, ''L'acelli'', [[Adecec]], 1982. ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Parus_major ''Parus major''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Paridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] ajz4lcutm2wxd7s620c518lbww4ls99 Fanellu 0 8617 402721 388964 2026-06-03T13:33:45Z Fausta Samaritani 15085 402721 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = U fanellu}}<br /> {{Taxobox_image | image =[[File:Bluthaenfling.jpg|250px|]] | caption = ''Carduelis cannabina}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Aves]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Passeriformes]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Fringillidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Carduelis]]'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''C. cannabina'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Carduelis cannabina| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}} {{Taxobox_image | image =[[File:Carduelis_cannabina_01.jpg|250px]] | caption = ''U fanellu''}} {{Taxobox_end}} [[File:Carduelis cannabina cannabina MHNT 223 St Moré.jpg|thumb|'' Carduelis cannabina cannabina '']] U '''Fanellu''' ([[Carduelis cannabina]]) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[Fringillidae]]. == In Corsica == U fanellu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in [[Corsica]]. == Referenze == Thibault, Jean-Claude, Les oiseaux de Corse - L'aceddi di Corsica, PNRC, 1983 (in francesu). == Ligami == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html L'acelli - Les oiseaux, Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111153651/http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html |date=2012-01-11 }} == Da vede dinù == * [[Acelli di Corsica]] {{c-supranu}} [[Categoria:Fringillidae]] 8fwfg0ktw6y38rutalnwwuvl9y1t1ao Altore barbutu 0 8652 402723 391390 2026-06-03T13:41:41Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402723 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'altore barbutu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Bartgeier Gypaetus barbatus front Richard Bartz.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Gypaetus barbatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Ciconiiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Generu | ''[[Gypaetus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gypaetus barbatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gypaetus_barbatus_closeup.jpg|250px]] |----- |} [[File:Lammergeier I IMG 7024.jpg|thumb|left|200px|In bulu]] [[File:Gypaetus-barbatus-bearded-vulture-0b.jpg|thumb|left|200px|A testa di u piulacone, più scura ch'è quella di l'adultu]] ==Descrizzione== L' '''altore barbutu''' (o [[Altori barbutu]]) ([''Gypaetus barbatus'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di l'[[Accipitridae]]. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femina hè appena più maiore ch'è u masciu. Pesa da 5 à 7 kilò. Hè longu un metru. A coda misura 42–44 cm. L'altore barbutu campa da 20 à 30 anni. A so apertura alare hè 3 metri. U so nome vene da u fattu chì e piume situate da una parte è di l'altra di u [[bizzicu]] li facenu una spezia di barba. Hè ochjigiallu ma i so ochji sò chirchjati di [[rossu]]. L'altore barbutu pò campà sin'à [[quaranta]] anni. ==Biolugia== Ind'è l'altore barbutu, u periodu di a riproduzzione hè abbastanza longu, apposta ch'ellu dura sin'à dece mesi. U piulacone hè cuvatu dui [[mese|mesi]] è allevatu [[quattru]] mesi in u nidu. Ùn pò nasce ch'un piulacone per coppiu l'[[annu]] è per via di quessa, a pupulazione s'accresce pocu. Si nutrisce per u più di l'[[ossu|ossi]] ch'ellu trova, annantu à i cadaveri di [[pecura|pecure]], [[muntone]], [[muvra|muvre]] o [[capra|capre]]. Ùn hè micca un acellu di prede, ma accade qualchì volta ch'ellu manghjessi picculi [[rettile|rettili]], [[topu|topi]], o [[topuragnu|topuragni]] vivi. L'altore barbutu sarebbe respunsevule di a morte di u [[puesia|pueta]] [[Grecia|grecu]] [[Eschilu]], in l'annu 456 a.C. L'acellu averia lasciatu cascà in [[terra]] una [[cuppulata]] per rompe ni l'[[ossu|osse]]. L'altore barbutu averia credutu chì u capu scafulatu d'Eschilu fusse una [[petra]]. A cuppulata saria cascata annantu à u [[capu]] d'Eschilu, chì murì tandu subitamente. ==Ripartizione== L'Altore barbutu affizziuneghja i rilievi erti è l'alte muntagne. A so area di distribuzione si stende da i massicci d'Europa meridiunale è d'Africa suprana sinu à e steppe d'Asia cintrale è à e catene di l'Himalaya. U rughjone di l'altore barbutu hè largu 200 à 300 kilomitri. Difatti, l'altore barbutu scansa i boschi è e fureste, è prifesrisce e chiappunicce è i lochi aperti. Per riproduce si, cerca i tafoni è i ciottuli, ind'ellu pò fà u so nidu. === In Corsica === [[File:Bartgeier 0505262.jpg|left|200px|thumb|A testa di l'altore barbutu]] ''Gypaetus barbatus'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> A pupulazione isulana seria di 25-30 altori barbuti, frà i quali 10 coppii. Ma a pupulazione di [[Corsica]] ripprasenta un 71% di l'effettivu mundiale in l'isule, apposta chì l'altore barburu ùn si trova ch'è in due isule: a Corsica è a [[Creta]] (Seguin & Torre 2009). 'Ssa situazione hè incausata da u fattu chì l'altore barbutu hà bisogna d'un rughjone impurtantu per pudè campà, largu 200 o 300 kilomitri. È per via di cunsiquenza, ùn pò micca campà in e piccule isule. Inoltre, a pupulazione di Corsica ripprasenta 6% di a pupulazione tutale à u livellu [[Europa|europeu]] (Seguin & Torre 2009). L'altore barbutu si trova per u più in i circondi di u [[Monte Cintu|Cintu]]. A pupulazione d'altore barbutu di [[Corsica]] hè minacciata è in priculu. U risicu di sparizone hè cunsideratu da i spicialisti cum'è abbastanza altu. I difficultà per a populazione corsa d'altore barbutu venenu da u fattu chì ci hè più pochi animali morti (capre, pecure) ch'è innanzi. Ancu a populazione di muvre ùn basta micca: 600 à 1 000 muvre in u circondu di u [[Monte Cintu|Cintu]] è 200 à 300 in u circondu di e forche di Bavella. Inoltre, a superficia di l'isula essendu di circa 8750 kilomitri quatrati è u rughjone di l'altore barbutu essendu di 200-300 km quatrati, ùn pò stà in l'isula più di parechji decine di coppii. ==Tassonumia== L'altore barbutu hè l'unicu riprisintante di u generu ''Gypaetus'' è forma una sterpa à parte in senu à a famiglia di l'Accipitridae, à i lati di u vulturu d'Egittu, u so più prossimu parente vivu. Anticamente classificatu frà i vulturi di u Vechju Mondu, hè oramai cunsideratu cum'è un ramu distintu in senu à 'ssa famiglia. Esiste in [[Africa]] un antra spezia d'altore barbutu: l'altore barbutu d'[[Africa]] ([[Gypaetus barbatus meridionalis]]), chì hè appena più chjucu. == Prutezzione == L'altore barbutu hè una spezia minacciata di sparizione à u livellu mundiale. Ferma sempre abbastanza cumunu in [[Asia]] o in [[Africa]], ma hè in priculu in [[Europa]]. Di fatti, hè diventatu rarissimu in certi lochi in [[Europa]] è hè dunque prutettu da a cunvinzione internaziunale di [[Washington]] ([[CITES]]) di 1975 chì interdisce u [[cummerciu]] di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. <gallery> Gypaète barbu MHNT.jpg|''Gypaetus barbatus aureus'' Gypaetus barbatus hemachalanus MHNT.jpg|''Gypaetus barbatus hemachalanus'' </gallery> ==Note== <references /> == Referenze == * Seguin, J-F. & Torre, J. ''Minacce annantu à l'altore barbutu'' - ''Menaces sur le gypaête barbu'', [[Stantari]], 17, 2009. * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html] ''L'acelli'' - ''Les oiseaux'', Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982.{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111153651/http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html |date=2012-01-11 }}. * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999. * Jean-Claude Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse'' - ''Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006. == Liami == * [http://www.corsicanews.net/decouvrir/article-19.php L'altore barbutu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081230172221/http://www.corsicanews.net/decouvrir/article-19.php |date=2008-12-30 }} ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Gypaetus_barbatus ''Gypaetus barbatus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Accipitridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 3wcs9nos444wk7ffhxsrzlfr47m7dri Alpana 0 10144 402724 391643 2026-06-03T13:47:20Z Fausta Samaritani 15085 fix 402724 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'alpana'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Fischadler Nest.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Pandion haliaetus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Ciconiiformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Accipitridae]]'' |----- | Generu | ''[[Pandion]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Pandion haliaetus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Osprey landing in the nest at Camp Echockotee.JPG|250px]] |----- |} [[File:Osprey001.JPG|thumb|200px|left|L'alpana, in bulu]] L''''Alpana''' (''[[Pandion haliaetus]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di l'[[Accipitridae]]. Hè l'unica spezia chì face parte di u generu ''Pandion''. Si stima chì ci sò circa 6000 copii d'alpane in [[Europa]]. ==Descrizzione== L'alpana hè alta 50-60 cm. Hè più maiore ch'è u [[buzaiu]]. Pò campà sin'à 32 anni. A so apertura alare varieghja da 1,45 m à 1,65 m. Pesa da 1 à 2 kilò. E so nare si ponu chjude, ciò chì permette à l'alpana si stà mori sottu à l'acqua per piscà. I diti sò putenti è e sgrinfie sò longhe. U sopra di l'alpana hè [[neru|niricciu]], invece u sottu hè [[biancu]]. 'Ssu cuntrastu hè caratteristicu di 'ssu [[acellu]]. L'alpana face ogni annu, da mezu [[aprile]] à u principiu di [[maghju]], una cuvata di trè ovi, in generale. L'[[ovu]] hè cuvatu da 35 à 40 [[ghjornu|ghjorni]]. U piulacone stà in i nidu da 8 à 10 simane. ==Ripartizione== L'alpana hè cumuna in [[Asia]], in [[Africa]], in America Centrale è in [[America settentriunale|Nord'America]], è in [[Europa]]. A maiò parte di l'alpane d'[[Europa]] passa l'[[inguernu|inguernata]] in Africa è ghjunghje dopu in Europa, à l'eccezzione di l'alpane di u [[Mediterraniu]] è in particulare di l'alpane chì sò arrighjunate in [[Corsica]]. L'alpaa ùn teme micca di travirsà i grandi diserti. == In Corsica == [[File:Corse-04914-réserve de Scandola-nid balbuzard.jpg|thumb|250px|left|U nidu di l'alpana, in a Riserva di Scandula]] L'alpana hè prisente in Corsica.<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> Hè ancu chjamata l'[[alpaghja]]. Dipoi sempre, ci hè statu dui tipi di pupulazione d'alpane in [[Corsica]] (Thibault 1983). Prima, une pupulazione arrighjunata, cullucata sopratuttu annantu à a [[mare|facciata marittima]] [[uvestu|uccidentale]] di l'isula. Sicondu, una pupulazione d'alpane ghjunghjitticce, ghjunta in migrazione, d'[[aprile]] à [[sittembre]] è chì pò passà l'[[inguernu]] annantu à i [[stagnu|stagni]] di Corsica. Ùn firmava più ch'è [[quattru]] coppii arrighjunati versu [[1970]] in a riserva di Scandula. Ma sicondu e testimunianze, l'alpane arrighjunate in Corsica stavanu dinù, innanzi, in u [[Capicorsu]] è in u [[sudu|sud]][[estu]] di l'isula. Da 1977 à 1980, ci era 6 à 10 coppii in Corsica, posti annantu à 90 kilomitri di [[mare|coste]]. In [[1981]], ci eranu 20 coppi è l'alpana s'era arrighjunata dinù in u so rughjone anticu di u [[Capicorsu]]. Ma ci n'hè avà circa 40, a maiò parte essendu in a [[Riserva Naturale di Scandola]]. [[File:Pandion haliaetus MHNT.ZOO.2010.11.93.9.jpg|thumb| ''Pandion haliaetus'']] ==Biolugia== Per u più, l'alpana si nutrisce di [[pesce|pesci]], ma accade ch'ella manghjessi [[ranochja|ranochje]], accillucci di [[mare]] o d'[[acqua]], o picculi [[mammiferi]], cum'è a [[bellula]]. U nidu di l'alpana hè fattu di branche. Hè custruitu annantu à qualchì pinzu, qualchì arburu maiore o qualchì scogliu. Accade andu, ma raramente, ch'ellu fussi custruitu in [[terra]], quandu ùn ci hè micca predatori. ==Tassonumia== L'alpana hè a sola spezia di u generu ''Pandion''. Hè stata discritta per a prima volta da Carl von Linné in 1758 sottu u nome di Falco haliaetus. Parechje sottuspezie sò state discritte, ma a so validità hè oghje discutita. E più ricunnusciute sò : - ''Pandion haliaetus'' haliaetus : sottuspezia numinale, prisente in Europa è in Asia.<br> - ''Pandion haliaetus'' carolinensis : sottuspezia nordamericana.<br> - ''Pandion haliaetus'' cristatus : sottuspezia australasiana.<br> == Prutezzione == L'alpana era in tempi d'una volta minacciatu da a caccia è a distruzzione di u so ambiente. Eppuru, e so pupulazione anu criscutu sti pochi anni grazia à a prutezzione legale è à i prugrammi di cunsirvazione. Hè attualmente classificata cum'è essendu di preoccupazione minore da l'Unione Internaziunale per a Cunsirvazione di a Natura (UICN). L'alpana hè cunsiderata cum'è rara in l'[[Unione Europea]] è hè prutetta da a cunvinzione internaziunale di [[Washington]] ([[CITES]]) chì interdisce u [[cummerciu]] di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione. ==Note== <references /> == Referenze == * [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html] ''L'acelli - Les oiseaux'', Ghjuvan Petru Battestini, [[Adecec]], 1982. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111153651/http://adecec.net/adecec-net/lexiques/lesoiseaux.html |date=2012-01-11 }}. * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999. * Jean-Claude Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006. == Ligami == * [http://www.kallistea.com/la_corse/balbuzard.php L'alpana, Kallistea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090601210231/http://www.kallistea.com/la_corse/balbuzard.php |date=2009-06-01 }} == Da vede dinù == * [[Acelli di Corsica]] * a [[Riserva di Scandula]] ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Pandion_haliaetus ''Pandion haliaetus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Accipitridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 6yicda5qbs74hthozzov1grhfv3b63w Pruvincia di Soria 0 10577 402745 365493 2026-06-03T16:45:49Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 402745 wikitext text/x-wiki [[File:Flag Soria province.svg|160px|right|thumb|Bandera]] [[File:Escudo de la provicia de Soria2.svg|160px|right|thumb|Blasone]] [[File:Localización de la provincia de Soria.svg|160px|right|thumb|A pruvincia di Soria in Spagna.]] A '''pruvincia di Soria''' hè una pruvincia di [[Castiglia è León]], [[Spagna]]. ==Da vede dinò== *[[Ausejo de la Sierra]] *[[Cihuela]] [[Categoria:Pruvincia di Soria]] pasdlzfqs7lmdrihzcvaad0kr5yui35 402746 402745 2026-06-03T16:57:27Z Fausta Samaritani 15085 listinu, fix 402746 wikitext text/x-wiki [[File:Flag Soria province.svg|150px|right|thumb|Bandera]] [[File:Escudo de la provicia de Soria2.svg|150px|right|thumb|Blasone]] [[File:Localización de la provincia de Soria.svg|350px|right|thumb|A pruvincia di Soria in Spagna.]] A '''pruvincia di Soria''' hè una pruvincia di [[Castiglia è León]] ([[Spagna]]). == Discrizzioni == {| class="wikitable sortable" |- bgcolor=silver ! Nome di a<br/>Communa ! Superfice<br/>km² ! Populazzione<br/>([[2005]]) |- |[[Abejar]] | align=right | 23,43 | align=right | 392 |- |[[Adradas]] | align=right | 67,47 | align=right | 82 |- |[[Ágreda]] | align=right | 164,93 | align=right | 3.216 |- |[[Alconaba]] | align=right | 52,29 | align=right | 171 |- |[[Alcubilla de Avellaneda]] | align=right | 60,56 | align=right | 183 |- |[[Alcubilla de las Peñas]] | align=right | 86,06 | align=right | 72 |- |[[Aldealafuente]] | align=right | 45,72 | align=right | 124 |- |[[Aldealices]] | align=right | 6,33 | align=right | 28 |- |[[Aldealpozo]] | align=right | 11,87 | align=right | 27 |- |[[Aldealseñor]] | align=right | 9,29 | align=right | 43 |- |[[Aldehuela de Periáñez]] | align=right | 27,38 | align=right | 48 |- |[[Las Aldehuelas|Aldehuelas (Las)]] | align=right | 37,79 | align=right | 98 |- |[[Alentisque]] | align=right | 34,97 | align=right | 42 |- |[[Aliud]] | align=right | 17,65 | align=right | 28 |- |[[Almajano]] | align=right | 9,9 | align=right | 224 |- |[[Almaluez]] | align=right | 159,11 | align=right | 243 |- |[[Almarza]] | align=right | 101,13 | align=right | 667 |- |[[Almazán]] | align=right | 166,53 | align=right | 5.727 |- |[[Almazul]] | align=right | 67,86 | align=right | 131 |- |[[Almenar de Soria]] | align=right | 105,99 | align=right | 335 |- |[[Alpanseque]] | align=right | 54,62 | align=right | 93 |- |[[Arancón]] | align=right | 77,76 | align=right | 110 |- |[[Arcos de Jalón]] | align=right | 441,54 | align=right | 1.871 |- |[[Arenillas]] | align=right | 30,39 | align=right | 30 |- |[[Arévalo de la Sierra]] | align=right | 40,08 | align=right | 83 |- |[[Ausejo de la Sierra]] | align=right | 20,12 | align=right | 64 |- |[[Baraona]] | align=right | 116,59 | align=right | 202 |- |[[Barca (Espagne)|Barca]] | align=right | 45,05 | align=right | 115 |- |[[Barcones]] | align=right | 55,42 | align=right | 42 |- |[[Bayubas de Abajo]] | align=right | 44,09 | align=right | 246 |- |[[Bayubas de Arriba]] | align=right | 20,62 | align=right | 67 |- |[[Beratón]] | align=right | 41,15 | align=right | 46 |- |[[Berlanga de Duero]] | align=right | 220,18 | align=right | 1.085 |- |[[Blacos]] | align=right | 17,56 | align=right | 67 |- |[[Bliecos]] | align=right | 16,48 | align=right | 45 |- |[[Borjabad]] | align=right | 23,4 | align=right | 54 |- |[[Borobia]] | align=right | 62,57 | align=right | 339 |- |[[Buberos]] | align=right | 18,53 | align=right | 45 |- |[[Buitrago]] | align=right | 5,15 | align=right | 56 |- |[[El Burgo de Osma|Burgo de Osma-Ciudad de Osma]] | align=right | 289,35 | align=right | 5.068 |- |[[Cabrejas del Campo]] | align=right | 17,87 | align=right | 78 |- |[[Cabrejas del Pinar]] | align=right | 124,14 | align=right | 461 |- |[[Calatañazor]] | align=right | 64,82 | align=right | 64 |- |[[Caltojar]] | align=right | 84,36 | align=right | 108 |- |[[Candilichera]] | align=right | 44,83 | align=right | 196 |- |[[Cañamaque]] | align=right | 22,94 | align=right | 38 |- |[[Carabantes]] | align=right | 16,31 | align=right | 29 |- |[[Caracena]] | align=right | 18,15 | align=right | 19 |- |[[Carrascosa de Abajo]] | align=right | 23,55 | align=right | 33 |- |[[Carrascosa de la Sierra]] | align=right | 12,76 | align=right | 12 |- |[[Casarejos]] | align=right | 28,08 | align=right | 252 |- |[[Castilfrío de la Sierra]] | align=right | 12,16 | align=right | 28 |- |[[Castillejo de Robledo]] | align=right | 52,98 | align=right | 161 |- |[[Castilruiz]] | align=right | 38,81 | align=right | 278 |- |[[Centenera de Andaluz]] | align=right | 19,87 | align=right | 25 |- |[[Cerbón]] | align=right | 18,02 | align=right | 42 |- |[[Cidones]] | align=right | 71,2 | align=right | 351 |- |[[Cigudosa]] | align=right | 21,03 | align=right | 55 |- |[[Cihuela]] | align=right | 34,15 | align=right | 82 |- |[[Ciria]] | align=right | 52,64 | align=right | 106 |- |[[Cirujales del Río]] | align=right | 8,76 | align=right | 34 |- |[[Coscurita]] | align=right | 54,96 | align=right | 129 |- |[[Covaleda]] | align=right | 104,38 | align=right | 2.020 |- |[[Cubilla]] | align=right | 20,21 | align=right | 61 |- |[[Cubo de la Solana]] | align=right | 132,84 | align=right | 231 |- |[[Cueva de Ágreda]] | align=right | 30 | align=right | 93 |- |[[Dévanos]] | align=right | 16,36 | align=right | 114 |- |[[Deza]] | align=right | 118,15 | align=right | 338 |- |[[Duruelo de la Sierra]] | align=right | 44,84 | align=right | 1.383 |- |[[Escobosa de Almazán]] | align=right | 19,44 | align=right | 37 |- |[[Espeja de San Marcelino]] | align=right | 71,78 | align=right | 232 |- |[[Espejón]] | align=right | 21,97 | align=right | 205 |- |[[Estepa de San Juan]] | align=right | 10,45 | align=right | 10 |- |[[Frechilla de Almazán]] | align=right | 25,68 | align=right | 33 |- |[[Fresno de Caracena]] | align=right | 16,78 | align=right | 32 |- |[[Fuentearmegil]] | align=right | 60,54 | align=right | 281 |- |[[Fuentecambrón]] | align=right | 48,64 | align=right | 60 |- |[[Fuentecantos]] | align=right | 8,82 | align=right | 56 |- |[[Fuentelmonge]] | align=right | 42,24 | align=right | 110 |- |[[Fuentelsaz de Soria]] | align=right | 26,34 | align=right | 57 |- |[[Fuentepinilla]] | align=right | 52,52 | align=right | 138 |- |[[Fuentes de Magaña]] | align=right | 11,22 | align=right | 77 |- |[[Fuentestrún]] | align=right | 9,19 | align=right | 67 |- |[[Garray]] | align=right | 76,24 | align=right | 490 |- |[[Golmayo]] | align=right | 189,83 | align=right | 1.402 |- |[[Gómara]] | align=right | 68,27 | align=right | 424 |- |[[Gormaz]] | align=right | 15,72 | align=right | 18 |- |[[Herrera de Soria]] | align=right | 26,07 | align=right | 19 |- |[[Hinojosa del Campo]] | align=right | 26,07 | align=right | 40 |- |[[Langa de Duero]] | align=right | 189,91 | align=right | 848 |- |[[Liceras]] | align=right | 24,39 | align=right | 56 |- |[[Losilla (La)]] | align=right | 7,9 | align=right | 13 |- |[[Magaña]] | align=right | 58,51 | align=right | 104 |- |[[Maján]] | align=right | 30,39 | align=right | 15 |- |[[Matalebreras]] | align=right | 41,63 | align=right | 117 |- |[[Matamala de Almazán]] | align=right | 62,99 | align=right | 372 |- |[[Medinaceli]] | align=right | 205,37 | align=right | 694 |- |[[Miño de Medinaceli]] | align=right | 56,25 | align=right | 99 |- |[[Miño de San Esteban]] | align=right | 48,89 | align=right | 75 |- |[[Molinos de Duero]] | align=right | 27,39 | align=right | 188 |- |[[Momblona]] | align=right | 22,91 | align=right | 36 |- |[[Monteagudo de las Vicarías]] | align=right | 97,04 | align=right | 257 |- |[[Montejo de Tiermes]] | align=right | 167,27 | align=right | 245 |- |[[Montenegro de Cameros]] | align=right | 55,32 | align=right | 100 |- |[[Morón de Almazán]] | align=right | 62,06 | align=right | 234 |- |[[Muriel de la Fuente]] | align=right | 3,66 | align=right | 82 |- |[[Muriel Viejo]] | align=right | 11,36 | align=right | 67 |- |[[Nafría de Ucero]] | align=right | 36,56 | align=right | 79 |- |[[Narros]] | align=right | 13,22 | align=right | 50 |- |[[Navaleno]] | align=right | 25,03 | align=right | 974 |- |[[Nepas]] | align=right | 25,13 | align=right | 81 |- |[[Nolay (Espagne)|Nolay]] | align=right | 21,94 | align=right | 85 |- |[[Noviercas]] | align=right | 85,11 | align=right | 215 |- |[[Ólvega]] | align=right | 98,77 | align=right | 3.369 |- |[[Oncala]] | align=right | 39,92 | align=right | 105 |- |[[Pinilla del Campo]] | align=right | 19,39 | align=right | 21 |- |[[Portillo de Soria]] | align=right | 12,94 | align=right | 19 |- |[[La Póveda de Soria|Póveda de Soria (La)]] | align=right | 64,3 | align=right | 124 |- |[[Pozalmuro]] | align=right | 36,8 | align=right | 100 |- |[[Quintana Redonda]] | align=right | 183,92 | align=right | 562 |- |[[Quintanas de Gormaz]] | align=right | 29,96 | align=right | 184 |- |[[Quiñonería]] | align=right | 38,47 | align=right | 15 |- |[[Rábanos (Los)]] | align=right | 101,53 | align=right | 467 |- |[[Rebollar (Soria)|Rebollar]] | align=right | 10,38 | align=right | 54 |- |[[Recuerda]] | align=right | 67,31 | align=right | 105 |- |[[Rello]] | align=right | 24,39 | align=right | 33 |- |[[Renieblas]] | align=right | 36,23 | align=right | 126 |- |[[Retortillo de Soria]] | align=right | 172,77 | align=right | 227 |- |[[Reznos]] | align=right | 20,44 | align=right | 38 |- |[[Riba de Escalote (La)]] | align=right | 23,44 | align=right | 25 |- |[[Rioseco de Soria]] | align=right | 50,02 | align=right | 137 |- |[[Rollamienta]] | align=right | 18,62 | align=right | 48 |- |[[Royo (El)]] | align=right | 126,06 | align=right | 313 |- |[[Salduero]] | align=right | 2,69 | align=right | 186 |- |[[San Esteban de Gormaz]] | align=right | 406,71 | align=right | 3.158 |- |[[San Felices]] | align=right | 21,1 | align=right | 74 |- | [[San Leonardo de Yagüe]] | align=right | 60,58 | align=right | 2.300 |- |[[San Pedro Manrique]] | align=right | 176,2 | align=right | 572 |- |[[Santa Cruz de Yanguas]] | align=right | 33,52 | align=right | 65 |- |[[Santa María de Huerta]] | align=right | 49,15 | align=right | 407 |- |[[Santa María de las Hoyas]] | align=right | 45,41 | align=right | 188 |- |[[Serón de Nágima]] | align=right | 60,16 | align=right | 229 |- |[[Soliedra]] | align=right | 19,48 | align=right | 39 |- |[[Soria]] | align=right | 271,77 | align=right | 37.200 |- |[[Sotillo del Rincón]] | align=right | 60,54 | align=right | 215 |- |[[Suellacabras]] | align=right | 39,19 | align=right | 31 |- |[[Tajahuerce]] | align=right | 20,87 | align=right | 37 |- |[[Tajueco]] | align=right | 18,07 | align=right | 105 |- |[[Talveila]] | align=right | 52,97 | align=right | 179 |- |[[Tardelcuende]] | align=right | 64,14 | align=right | 580 |- |[[Taroda]] | align=right | 36,91 | align=right | 72 |- |[[Tejado]] | align=right | 77,96 | align=right | 179 |- |[[Torlengua]] | align=right | 41,15 | align=right | 94 |- |[[Torreblacos]] | align=right | 17,46 | align=right | 33 |- |[[Torrubia de Soria]] | align=right | 52,33 | align=right | 80 |- |[[Trévago]] | align=right | 20,51 | align=right | 75 |- |[[Ucero]] | align=right | 17,13 | align=right | 94 |- |[[Vadillo]] | align=right | 14,08 | align=right | 141 |- |[[Valdeavellano de Tera]] | align=right | 19,46 | align=right | 234 |- |[[Valdegeña]] | align=right | 13,3 | align=right | 54 |- |[[Valdelagua del Cerro]] | align=right | 4,85 | align=right | 17 |- |[[Valdemaluque]] | align=right | 62,98 | align=right | 244 |- |[[Valdenebro]] | align=right | 51,41 | align=right | 153 |- |[[Valdeprado]] | align=right | 31,92 | align=right | 20 |- |[[Valderrodilla]] | align=right | 32,17 | align=right | 101 |- |[[Valtajeros]] | align=right | 22,93 | align=right | 27 |- |[[Velamazán]] | align=right | 71,59 | align=right | 122 |- |[[Velilla de la Sierra]] | align=right | 18,57 | align=right | 34 |- |[[Velilla de los Ajos]] | align=right | 19,68 | align=right | 40 |- |[[Viana de Duero]] | align=right | 56,16 | align=right | 73 |- |[[Villaciervos]] | align=right | 81,34 | align=right | 121 |- |[[Villanueva de Gormaz]] | align=right | 21,43 | align=right | 22 |- |[[Villar del Ala]] | align=right | 11,7 | align=right | 60 |- |[[Villar del Campo]] | align=right | 25,29 | align=right | 31 |- |[[Villar del Río]] | align=right | 127,03 | align=right | 187 |- |[[Villares de Soria (Los)]] | align=right | 14,37 | align=right | 109 |- |[[Villasayas]] | align=right | 61,76 | align=right | 91 |- |[[Villaseca de Arciel]] | align=right | 21,57 | align=right | 38 |- |[[Vinuesa]] | align=right | 143,05 | align=right | 1.025 |- |[[Vizmanos]] | align=right | 24,31 | align=right | 34 |- |[[Vozmediano]] | align=right | 16,61 | align=right | 45 |- |[[Yanguas]] | align=right | 54,29 | align=right | 127 |- |[[Yelo]] | align=right | 24,95 | align=right | 55 |----- | '''Total''' | align="right" | '''10.302,58''' | align="right" | '''92.773''' |} [[Categoria:Pruvincia di Soria]] k4tt3369wegc4zrd16pamnqzjk564qc Ausejo de la Sierra 0 10597 402744 331597 2026-06-03T16:44:33Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402744 wikitext text/x-wiki [[File:Ausejo de la Sierra, Soria, España, 2016-01-03, DD 07.JPG|thumb|250px|right|Ausejo de la Sierra]] [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 8lbw5ne1hjmux0hqkpdadm885wtwnwf Baleare 0 11530 402810 365939 2026-06-04T10:59:43Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, categuria 402810 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Baleares-rotulado.png|thumb|300px|right|Ìsule Baleare]] E '''Baleare''' (ancu i '''Baleari''', l'<nowiki/>'''Ìsule Baleare''', l'<nowiki/>'''Ìsule Baleari''' ò l''''Ìsuli Baleari''') sò un gruppu d’ìsule chì face partita di a [[Spagna]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Spagna]] 6t7sd72er086df3622cn5aorm4uvd96 Guinea-Bissau 0 12089 402806 381287 2026-06-04T10:42:51Z Fausta Samaritani 15085 file 402806 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bissau2.jpg|thumb|250px|right|Barca (Bissau)]] [[File:Flag_of_Guinea-Bissau.svg|thumb|100px|right|Bandera di a Guinea-Bissau]] A '''Guinea-Bissau''' hè un Statu di l'[[Africa]] occidentale. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati d'Africa]] exhr098mky563fqfq5vy2xnerbiq7n3 Battaglia di Alalia 0 12586 402753 397870 2026-06-03T22:46:02Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402753 wikitext text/x-wiki A '''battaglia d'Alalia''' (ancu chjamata ''battaglia di u mare Sardu'')<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> hè statu un scontru navale chì si svolse trà i rifugiati grechi di [[Focea]], chì s'eranu cullucati in [[Alalia]] per sfughje à a prissione militare di [[Ciro II di Persia|Ciro u Grande]], è una cualizione di [[Cartaginese]] è [[Etruschi]]. Ebbe cum'è teatru u [[Mari Tirrenu]], prubabilmente trà a [[Corsica]] è a [[Sardegna]], in una data chì a sturiugrafia situeghja trà u [[541 a.C.|541]] è u [[535 a.C.]], incù una prubabile priferenza per a datazione più bassa. Nonustante a vittoria, ottinuta à caru prezzu da i Focei d'occidente - una [[vittoria cadmea]], sicondu a definizione d'[[Erodutu]] - a battaglia inghjinnò un arrestu pluridecennale in l'espansione mercantile greca in u [[Mare Tarraniu]] occidentale. I rapporti priviligiati di l'Etruschi incù l'aria [[celti]]ca di l'[[Europa]] cintrale, ebbenu dopu un rollu diterminante in a fasa evolutiva è u spannamentu ch'è a [[Celti|civiltà celtica]] travirsava, à cavallu trà u [[VI sèculu a.C.|VI]] è u [[V sèculu a.C.]], in u passaghju da a [[Cultura di Hallstatt|''facies'' hallstattiana]] à a [[Cultura di A Tène|cultura lateniana]] pusteriore. I sviluppi chì suvitonu vissenu traccià si duie sfere distinte d'influenza pulitica, greca è punica, annantu à i mari è annantu à a terra di a [[penisula italica]]: à l'internu di 'ss'equilibrii saria avvinuta l'incubazione è l'ascesa d'un novu sughjettu puliticu, a putenza emergente di [[Roma antica|Roma]]. A ricunquista di l'egemunia greca annantu à u [[Mari Tirrenu]] duverà aspittà più d'un mezu seculu: a [[battaglia di Cuma (474 a.C.)|battaglia navale di Cuma]] vinta da i [[Siracusa|siracusani]] in u [[474 a.C.]], darà un duru colpu à u [[talassocrazia|duminiu navale]] è à e mire espansive di l'[[Etruschi]], indibulendu ne u cuntrollu annantu à Roma è annantu à e vie cummerciale versu a Campania etrusca. Malgradu l'evvenimenti successivi, cumpresa a [[battaglia d'Imera (480 a.C.)|scunfitta di i cartaginesi à Imera]], firmarà invece sempre apertu u nodu di l'attriti trà e duie residue sfere d'influenza in [[Sicilia]] è in u mare terraniu occidentale, chì mancu una fasa pluriseculare di [[Guerre grecu-puniche|cunflittualità grecu-punica]] ùn riiscirà micca à risolve. Tuccherà à Roma u scopu di cancellà di manera definitiva u pesu è l'ingerenza cartaginese, affirmendu incù forza a so vucazione marittima propria. À a fine di e [[guerre puniche]] quellu spaziu geugraficu, da sempre cuntistatu, diventerà sempre di più, da u puntu di vista rumanu, un ''Mare Nostrum''. == Cuntestu storicu == === A talassocrazia Focea in u mediterraniu occidentale === U periodu à cavallu trà u [[VII sèculu a.C.|VII]] è u [[VI sèculu a.C.]] assiste à u consolidu di l'egemunia focea in e strade di u Mediterraniu occidentale è di l'[[Oceanu Atlanticu]], da e [[culonne d'Erculu]] à u regnu [[Tartesso|tartessicu]] di [[Argantonio]]. ==== Strade focee ==== Erodutu (I, 163) ci informa ch'è i Focei funi i primi trà l'[[Elleni]] à sperimintà e longhe strade finu à l'[[Oceanu Atlanticu]].<ref>[[Erodutu]], ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]'', [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 163]{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}.</ref> U so successu fù divutu<ref>Georges Vallet, François Villard, ''Les Phocéens et a fondation de Hyélè'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 169.</ref> à a sustituzione di e rutonde nave mercantile, di e quale e strade eranu assai cundiziunate da i venti, incù e più agili è rapidi navi da guerra, e [[pentecontere]], chì, à a forza di i venti, aghjunghjianu a putenza d'una cinquantina di remadori chì pudianu dopu mette in opera, s'ellu era nicessariu, tuttu u so putinziale offensivu per fà fronte à avversità esterne, ancu d'origine [[pirataria|piratesca]]. ==== Cummerci è pirataria ==== Erodutu ùn si pronunzia micca di manera esplicita annantu à l'interessi chì cundussenu i Focei à intraprende ste longhe è avvinturose navigazione. Nonustante l'usu di nave di guerra, hè puru induvitevule chì fusse per u più essenziale u scopu cummerciale, rispettu à quellu piratescu.<ref>Georges Vallet, François Villard, ''Les Phocéens et a fondation de Hyélè'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 170.</ref> Un puntu annantu à u quale hè d'accordu tutta a tradizione pustiriore ùn manca micca di sottulinià cum'è, s'è necessariu, i Focei ùn lascionu micca sfughje l'occasione d'azzione piratesche, cum'è ci riporta [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]<ref>[[Pompeo Trogo]], ''Epitome di [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]'', [http://www.attalus.org/translate/justin7.html#43.3 XAIII.3.5] {{en}} annantu à attalus.org.</ref> o u stessu Erodutu, sia in u VI sèculu a.C. in seguitu à l'abbandonu di [[Focea]] dopu à a [[imperu persiana|cunquista di i persiani]] [[achemenidi]], sia in u [[V sèculu a.C.|V]], dopu à a [[battaglia di Lade]] è u fine di a [[rivolta ionia]].<ref>[[Erodutu]], ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it]erodoto/storieVI.html VI, 17.</ref> è u casu di u [[strategu]] [[Dionisio di Focea]] chì, dopu à a [[battaglia di Lade|scunfitta navale à Lade]] di u [[494 a.C.]], previdendu l'imminente disfatta di a [[rivolta ionia]], si trasfurmò in piratu à u principiu incù un'incursione offensiva contru à a [[Fenicia]] è poi, in i mare di [[Sicilia]], incù sistematiche azzione contru à naviganti cartaginesi è etruschi, ma salvaguardendu l'interessi Grechi. St' episodiu s'insirisce frà altru in un cuntestu puliticu bellu pricisu, quellu clima di unità [[siceliota]] ritruvata, sottu a spinta di [[Siracusa]], contru à a cunvirgenza etrusca-punica in u Mari Tirrenu.<ref>[[Mauro Cristofani]] (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 46).</ref> U stessu Erodutu, in un antru passu,<ref>''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it]erodoto/storieI.html I, 165. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}.</ref> ùn face micca ch'è cunfirmà a timibule impresa cummerciale focea, chì dete mutivu à i [[Chio (isula)|Chioti]] di rifiutà a so vendita di quellu agglomeratu d'isulelle chjamate [[Oinousses|Enusse]]. ==== Fundazione di Marseglia è di l'areale cummerciale d'Alalia ==== Intornu à u [[600 a.C.]] ci fù a fundazione di a culonia greca di [[Massalia]]. Pare eppuri<ref>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 56.</ref> chì i rapporti incù l'Etruschi, in sta prima fasa, si fussenu mantenuti pacifichi. Intornu à u [[565 a.C.|565]]-[[563 a.C.]], i Focei avianu rinfurzatu e so pusizione incù a criazione d'un areale culuniale in i circondi d'[[Alalia]] (l'attuale [[Aleria]]), occupendu un situ strategicu postu annantu à a costa orientale tirrenica di a [[Corsica]], in cuncurrenza diretta incù i scali marittimi di a costa etrusca. Si trattava, sicondu parechje litture d'origine erudutea, d'una ripresa in manu, o d'un restauru d'un preesistente insidiamentu di soiu.<ref>Georges Vallet, François Villard, ''"Les Phocéens et a fondation de Hyélè"'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 183.</ref> === Rapporti incù l'Etruschi === Eppuru quest'ultimu evvenimentu ùn cumpromisse micca i rapporti incù l'Etruschi, prubabilmente<ref name = Prayon55>Friedhelm Prayon, ''I Etruschi'', p. 55.</ref> perchè a fundazione di l'areale cummerciale ùn duvite micca interfirisce annantu à i preesistente traffichi cummerciali etruschi diretti à i sbocchi mercantile vicinu à a [[valle di u Rodanu]]. L'origine di sti cummerci, chì avianu cum'è interlocutrice a sucità celtica, pò esse datata almenu à l'ultimi dicennii di u [[VII sèculu a.C.]], sicondu i ritruvamenti di Marseglia è di l'[[furtezza di cullina|oppidum celticu]] di [[Oppidum di Saint-Blaise|Saint Blaise]] ([[Bouches-du-Rhône]]), finu à [[Avarico]]<ref name = Prayon53>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 53.</ref> (in [[Gallia]] cintrale, l'oghjinca [[Bourges]]) chì anu ristituitu [[buccheri]] è [[anfure]] [[vinu|vinarie]].<ref> Dopu à a fundazione di Massalia, l'impurtazione etrusche in [[Gallia]] ebbenu piuttostu una crescita, in parallelu à ciò chì cuncirnò, in modu più prividibule, i produtti d'origine greca.<ref name = Prayon54>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 54.</ref> Cusì, ùn hè micca raru di truvà [[fibule]] metalliche, ma ancu vasi in [[bronzu]] di fattura etrusca à mezu à e grande tombe à camera, cum'è u famosu [[crateru di Vix]], in [[Burgogna]], in a [[tomba di Vix]], u tumulu di a principessa gallica omonima. === Rapporti incù Cartagine === Era differente a situazione di i rapporti incù i Fenici chì, in cuncurrenza incù i Focei annantu à e strade occidentale è in u Mare Tirrenu, funu custretti à annessà si [[Ibiza (isula)|Ibiza]] è à stabilisce ci una culonia intornu à u [[540 a.C.]]<ref>Ghjuvanni Garbini, ''I Fenici in u Mediterraniu occidentale finu à u [[V seculu a.C.]]'', ''op. cit.'', p. 128. Hè stata smintita da i ritruvamenti archeulogichi l'infurmazione arricata ci da [[Diodoru Sicilulus]] [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/è/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/5à*.html#16 V, 16, 2-3]) riguardu à una fundazione cartaginese diretta di a culonia in u [[654 a.C.]] A culonia d'Ibiza fù fundata infatti,à a stessa epica, da culoni pruvinenti da [[Cadice]].</ref> Si riproduce cusì una tipica dinamica di l'irradiazione di i Fenici chì, da l'iniziale debule friquenze à fine di cummerciu, si vissenu custretti à orientà si versu forme pièu durevule d'insidiamentu, in riazzione à u culunialismu grecu, caratterizatu da l'occupazione è l'usu stabile di u territoriu. === Rifundazione d'Alalia === Più dopu, azzizzati da i [[Persiani]] di [[Ciro II di Persia|Ciro u Grande]], i Focei abbandunonu a so cità d'origine andendu à rinfurzà intornu à u [[545 a.C.]] o pocu dopu l'areale cummerciale d'Alalia.<ref> [[Massimu Pallottino]], ''[[Etrusculugia]]'', p. 161.</ref> E cunsequenze di stu muvimentu fubbenu nutevule: l'insirimentu di i rifugiati [[Anatulia|anatolichi]] marcò a trasfurmazione d'un insidiamentu cummerciale in una vera è propria [[polis|cità]], assumendu i significatu d'un attu di fundazione, incù l'instaurazione di santuarii dedicati è a migrazione di i culti di a mammapatria. === Rumpitura di l'equilibrii incù l'Etruschi è i Cartaginesi === Ma quessa, sicondu a tistimunianza d'[[Erodutu]],<ref>''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 166] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}.</ref> avaria pruvucatu prestu un cambiamentu in l'equilibrii di i puteri tirrenichi. E duie putenze incù interessi cummerciali in l'aria Tirrenica, [[Civiltà etrusca|Etruria]] è [[Cartagine]], fubbenu stimulate à assucià si per fà fronte cumunu à a prissione cummerciale di e [[culonie greche|culonie ionie]] d'occidente. L' Etruschi, in particulare, in l'ultimi dicennii di u [[VI seculu a.C.]], missenu in opera una alternativa propria à e strade cummerciale duminate da i culoni grechi in occidente chì, à traversu u [[Mare Adriaticu|Adriaticu]], stabilì un cuntattu direttu incù [[Atena]], l'[[Attica]] è incù u [[Mare Egeiu|Egeiu]].<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mediterraniu'', p. 31.</ref> Un rollu impurtante era svoltu da l'aria di l'[[Etruria]] [[Pianura padana|Padana]], chì travirsava un periodu di grande spannamentu, è da i centri cummerciali etruschi o etruscu-grechi di u delta di u Pocu: [[Adria]], [[Spina]], [[Voghiera]] è [[San Basilio (Italia)|San Basilio]]. === Interrilazione ecunomiche è pulitiche etruscu-fenicie === ==== Cunvirgenze pulitiche è cummerciali trà etruschi è cartaginesi ==== Ricolla infatti à u [[VI sèculu a.C.]] un' allianza militare trà etruschi è cartaginese, di a quale semu infurmati da [[Aristotele]].<ref>[[Aristotele]], ''[[Pulitica (Aristotele)|Pulitica]]'', [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Aristot.+Pol.+3.1280à 1280à 25] {{en}} annantu à [[Perseus project]].</ref> l'esistenza d'una stretta interrilazione punica-etrusca hè cunfirmata da i risultati di l'archeulugia chì anu svilatu l'esistenza d'intensi interscambii è influenze culturale è cummerciale à Cartagine è in parechji centri di Sardegna, Laziu, Etruria meridiunale, Campania è Gallia meridiunale, à un'epica chì và, sicondu i ritruvamenti, da u [[seculu VIII a.C.]] finu à a mità di u [[seculu VI a.C.]]<ref name = Moscati130>[[Sabatino Moscati]], ''Chì funi i Fenici'', p. 130.</ref> U quatru archeulogicu pare indicà a prisenza stabile di mercanti fenici longu e coste tirreniche è prubabilmente<ref name = Moscati130/> in e stesse [[Preneste]] è [[Caere]],<ref>l'oghjinca [[Cerveteri]], [[Agylla]] per i [[Grechi]].</ref> cum'è sugiritu ancu da u [[tuponimu]] ''Punicum'' usatu per unu di i trè porti cerretani. ==== U trattatu etruscu-feniciu: E lamine di Pyrgi ==== A cunvirgenza d'interessi hà truvatu una cunferma, in u [[1964]], in u ritruvamentu sensaziunale fattu à [[Pyrgi]]<ref>Un altru di i trè porti di [[Caere]], chì cunserva un'[[etimulugia|origine]] greca in u significatu di ''Torre'' (cfr. [[Mauro Cristofani]] (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 39). Si truvava trà u più sittentriunale polu purtuale di ''Punicum'', è quellu più à u sudu di ''Alsium''.</ref> di duie lamine auree cumpurtendu una [[scrizzione]] bislingua [[Lingua fenicia|fenicia]]-[[Lingua etrusca|etrusca]],<ref>''[[Corpus Inscriptionum Etruscarum|CIè]]'', 6314-6316.</ref> e cusiddette [[Lamine di Pyrgi]]: i duie testi, di u stessu tinore ancu s'elli ùn sò micca identichi, facenu riferimentu à a cumuna cunsacrazione d'un tempiu è un simulacru à a dea fenicia [[Astarte]],<ref>In u testu etruscu a divinità fenicia indicata cum'è a dea [[Uni (mitulugia)|Uni]] di u [[pantheon etruscu]], à a quale era assimilata. Da vede: Pallottino, ''op. cit.'', p. 170.</ref> in un locu offerto da ''[[Thefarie Velianas]]'', rè di Caere. A fundazione di u locu sacru hà una matrice pulitica chì trascende a dimensione lucale: apparisce infatti ligata à e tappe di l'investitura pulitica di stu sughjettu, ''Thefarie Velianias'', l'a quale rollu incarna tratti assimilabili à un [[tirannu]], una figura pulitica tandu appena emergente da u sistema oligarchicu precedente;<ref>Mauro Cristofani (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 131.</ref> ma lascia inoltre intende ancu una friquenza fenicia-punica di u santuariu, incù forme di reciproca ospitalità publica,<ref>Mauro Cristofani (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 46.</ref> chì s'aghjunghje à l'ospitalità mercantile sottintesa in u dighjà citatu tuponimu purtuale di ''Punicum''. Bench'ella ùn fusse micca pussibule una datazione annantu à a basa di e sole scrizzione, ùn fermanu micca dubbiti annantu à una so cullucazione vicina à u [[500 a.C.]]<ref>[[Robert Maxwell Ogilvie|Robert M. Ogilvie]], ''op. cit.'', p. 78.</ref>. ==== U trattatu trà Roma è Cartagine ==== U stessu quatru saria cumpatibile<ref>Robert M. Ogilvie, ''op. cit.'', p. 77.</ref> incù a nutizia furnita da [[Polibio]],<ref>[[Polibio]], ''[[Storie (Polibio)|Storie]]'', III 22, 4-13.</ref> altrimente poca capiscitoghja, d'un trattatu trà [[Ripublica rumana|Roma]] è Cartagine, da ellu datata à u [[consulu rumanu|cunsulatu]] di [[Luciu Giunio Bruto]] è [[Luciu Tarquiniu Collatino]], intornu à u [[509 a.C.]],<ref>[[Massimu Pallottino]], ''[[Etrusculugia]]'', p. 169.</ref> o à u [[508 a.C.|508]]-[[507 a.C.]], immediatamente dopu à a cacciata di [[Tarquiniu u Superbo]] è u scioglie di l'[[Età regia di Roma|Età regia]], sicondu una crunulugia largamente ammessa da a muderna sturiugrafia rumana. ==Datazione di a battaglia== A cullucazione timpurale di a battaglia ùn hè micca cunnisciuta incù pricisione. Da Erodutu sapemu ch'è: Ciro batte Creso in Cappadocia è dunque s'impatrunisce di a cità di Sardi induv'ellu s'era rifughjatu. Dopu move versu Babilonia è si n'impatrunisce. In u frattempu u cuntrollu di a Lidia, à u principiu affidata à Tabalo, passa in e mane di Arpago chì invade l'Ionia è piglia subitu Focea. A caduta di Focea ricolla dunque à pocu dopu à a caduta di Sardi. Quest'ultimu evvenimentu pò esse datatu à u 542-541 grazia à una nutizia indiretta furnita da u Marmor Parium. Per Diogene Laerzio<ref>1, 95.</ref> chì ripiglia Sosicrate, a morte di Creso avvinite invece un pocu prima, in u 543 a.C., vene à dì 41 anni dopu à a morte di Periandro, cullucata in l'annu di a 49ª Olimpiadi, u 584 a.C. Da a Cronaca di Nabonide sapemu invece ch'è Ciro righjunse u Tigri in u mese di Nisannu (marzu-aprile) di u 547/546 a.C. è ch'è u mese dopu andò versu un paese chì, nonustante una lacuna in u testu, pararia esse a Lidia. Riguardu à ste fonte a presa di Sardi pò esse circuscritta à u 547-541. Per via di cunsequenza, a caduta di Focea daterebbe à l'incirca à u 546-540, incù una prubabile priferenza per a datazione più bassa. Santu Mazzarino, per indettu, sustene l'esistenza d'una tradizione crunulogica più bassa, rispichjata da u Marmor Parium, è prupone una datazione à u 541 per a presa di Sardi è à u 540-539 per a cunquista di l'Ionia. Tinutu contu di a fuga in occidente è di i cinque anni di pirataria ripurtati da Erodutu, a battaglia duvite avvene in u 541-535 a.C. o, siguendu Mazzarino, in u 535-534 a.C. ==Cunsequenze pulitiche è cummerciale== ===Evacuazione d'Alalia=== I vincidori fecinu ritornu à Alalia induve, presu attu di a situazione chì s'era creata, stirponu donne è criaturi annantu à e vinti nave sopravviventi, per dirige si versu e coste tirreniche di l'Enotria, fendu strada annantu à Reggio, a cità chì detinia tandu u cuntrollu di e strade à traversu u Strettu calabro-sicilianu. L'evacuazione d'Alalia duvite prubabilamente cuncernà i soli grechi di più ricente immigrazione. Quessa concorda incù e date archeulogiche: Alalia, finu à a cunquista rumana, apparisce cum'è un centru induv'elli perduranu di manera nutevule l'elementi culturali grechi, cum'è tistimunieghjanu l'usi funerarii, l'onomastica è i ritruvamenti epigrafichi, incù segni d'una prisenza mista etruscu-cartaginese, oltre à forte influenze classifichevule più generalmente cum'è italiche. ===Fundazione d'Elea=== [[File:Elea (Velia) - theatre.jpg|thumb|upright=2.3|Resti di u teatru grecu in u situ archeulogicu d'Elea chì diventerà a Velia rumana.]] Incù u benistà di a cità di u strettu i rifugiati si spustonu dopu annantu à e coste [[Lucania|lucane]] di u Mar' Tirrenu è, raccoltu ancu u cunsensu di a vicina Posidonia, ci fundonu Elea. Si pò custattà, in l'accordu incù l'altre duie poleis, l'esistenza d'un interessu cumunu, in modu anti-etruscu è anti-punicu, per u rinfurzamentu di a prisenza culuniale greca in u Mar' Tirrenu meridiunale. Posidonia, culonia sibarita, pudia aspittà si inoltre, da una culonia ionia, un rinfurzamentu di l'assu cummerciale preesistente è priviligiatu trà Sibari è Miletu, in antagunismu contru u scopu tarantinu d'un cuntrollu annantu à e coste tirreniche. U situ sceltu, in terra enotria, purtava u nome italicu di Yele. A lizione erudutea ἐχτήσαντο πολιν dimostra chì, quì cum'è per Alalia, si trattava di una fundazione annantu à un insidiamentu preesistente di tipu areale cummerciale. 'Ss' ipotesi ùn hè micca stata ravvivata da i ritruvamenti archeulogichi: resti di l'opere murarie di un paese arcaicu organizatu di tipu puligunale sò stati purtati à a luce annantu à a cullina di l'acropula eleatica. Una di l'opere murarie, analizata annantu à base stilistiche, apparisce rializata "in ottimu modu puligunale di tipu lesbiu" (vene à dì à ghjunte curve). Sta tipulugia pare infatti dirittamente impurtata da l'Asia Minore, truvendu in u mediterraniu occidentale i soli riscontri di Naxos è di Lipari. Altri scavi di l'acropula anu invece ridimensiunatu a purtata di 'ssa datazione, effittuata annantu à sole base stilistiche: ùn hè affiuratu alcun' elementu stratigraficu per una datazione anteriore à a fundazione d'Alalia (565 a.C.) è ancu i pochi ritruvamenti anteriori à u 540 a.C. ùn furniscenu micca una prova decisiva di una fundazione anteriore à a battaglia. === Egemunia annantu à u Mare Tirrenu === [[File:West Mediterranean Areas 509 BC.png|thumb|upright=1.4|Ripprisintazione schematica di e sfere d'influenza in u [[mare terraniu occidentale]] in l'ultimi dicennii di u [[VI seculu a.C.]], dopu à a ''battaglia d'Alalia''.]] L'incerta vittoria di i Focei marcò di fattu un mumentu d'arrestu di l'[[Culonia greca|espansione culuniale]] è mercantile di i [[Grechi]] in u mediterraniu nordu-occidentale chì, firmata finu à tandu senza riazzione, avia datu locu à una spezia di [[talassocrazia]]. ===Etruschi=== L'Etruschi s'assicuronu u cuntrollu annantu à e strade di u Mare Tirrenu sittentriunale, garantiscendu si a sicurezza di e coste di l'Etruria è u duminiu di quelle di a Corsica, almenu da u virsante orientale. Una prova d'espansione versu u sudu, serà fatta pochi anni dopu à, ma fiascherà, in u 524 a.C., per via di a putenza di l'antica culonia magnugreca di Cuma: l'armata italiota, abilmente guidata da Aristodemu, l'ultimu tirannu cumanu, infligerà una prima sivera scunfitta à e forze etrusche, à a quale ferà seguita una siconda, in Ariccia, incù l'Etruschi guidati da Arrunte, in u 505 a.C., contru à una cualizione di cumani è latini. I centri etruschi di a Campania cunnisceranu dinù una nutevule crescita, ma e mire etrusche annantu à a Magna Grecia pudianu esse cunsiderate definitivamente arghjinate. Ci vuleranu parechji dicennii perch'ellu si virificheghji l'arrestu definitivu di l'espansiunismu etruscu, u declinu di u duminiu nordu-tirrenicu è a perdita guasi tutale di cuntrollu annantu à i culligamenti incù a Campania è annantu à Roma: succederà finalmente in u 474 a.C., quandu una cualizione cumana-siracusana guidata da Ierone, infligerà à l'Etruschi una disastrosa è definitiva scunfitta navale in a battaglia di Cuma. ===Cartaginese=== A contrapartita à l'egemunia etrusca annantu à u Mare Tirrenu sittentriunale fù a delimitazione di a propria sfera d'influenza incù quella di Cartagine, chì si riservò manu libera in a pussibilità di stende disegni egemonichi annantu à a Sardegna sana. Ma tali scopi divianu quantunque tene contu di l'inaspittata resistenza di e pupulazione lucale, chì a so strenua oppusizione era ghjunta à rispinghje di manera valevule a prova di stende l'influenza egemonica cartaginese à l'isula sana ch'è u cunduttiere Malchos, à capu d'un'armata di 80.000 omini, pruvò di pone in attu, muvendu si da e cunsulidate pusizione di e culunisazione meridiunale è orientale di l'isula. === Esiti cummerciali === A criazione di strade altirnative da i marcati attichi ebbe l'effettu, ancu s'ellu ùn ne custituiscìa micca u scopu principale, di trasfurmà l'Etruschi in l'intermidiarii priviligiati in i cuntatti cummerciali trà u mondu ellenicu è quellu di e culture è di i populi di l'[[Europa cintrale]], aldilà di l'[[Alpe]]. In stu modu fù rivucatu o furtamente ridimensiunatu u rollu tradiziunalmente svoltu da l'altra culonia focea di [[Marseglia|Massalia]]. A purtata tutale di a midiazione focea in i scambii incù u mondu grecu orientale hè di fattu annientita da u cuntributu mercantile di e [[Ionia|cità ionie]], soprattuttu [[Samo (isula)|Samo]], ma ancu [[Efesu]] è [[Miletu (Asia Minore)]], tutti è trè emblematiche dedicatarie in u santuariu ellenicu di [[Gravisca]]. À l'internu d'una più influenza artistica grecu-orientale, hè stata fatta l'ipotesi di a prisenza in occidente d'artigiani pruvinenti da Focea in particulare per a manifattura è a decurazione di e cusiddette ''idrie ceretane''. === Osmosi culturale trà mondu italicu è celticu === In u mutatu cuntestu in l'equilibrii chì s'eranu creati à a fine di u seculu VI a.C. in u mare Tirrenu, s'assiste à una drastica interruzione di l'impurtazione in Europa cintrale di marcanzie manufatte d'origine massaliota, mentre si rigistreghja à listessu tempu un incrementu di scambii d'ogetti di fattura etrusca o di manifattura attica, ma sicondu tipulugie ben' attistate in aria etrusca-padana.<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mare Terraniu'', p. 32.</ref> L'influssu esercitatu da sti cuntatti ebbe un nutevule pesu in quella fasa di spannamentu chì marcò u passaghju di a [[Celti|civiltà celtica]] da a cusidditta [[cultura di Hallstatt]] à a [[Cultura d'A Tène|facies di A Tène]], tantu chì si pò affirmà chì ''sta situazione ghjustificheghja u fattu chì e prime manifestazione tipiche di a cultura lateniana trovanu guasi tutti i so precedente è e so fonte d'inspirazione in u duminiu peninsulare [...]. I caratteri cumuni à i diversi fuculaghji lateniani sò prubabilamente u riflessu di l'origine cumuna mediterrania di l'impulsione chì l'alimentonu''<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mediterraniu'', p. 35 è 37.</ref> è, sicondu altri chì, ''senza tema di esagerà [...], à parte da u [[V sèculu a.C.]] (in u cusiddettu [[cultura d'A Tène|periodu d'A Tène]]), l'arte di i [[Celti]] conobbe un sviluppu nutevule grazia à e capacità è à e sperienze tecniche furtamente influinzate da i cuntatti cuntinui incù e culture mediterranie, soprattuttu incù i Grechi è incù l'Etruschi''. ==Bibliugrafia== === Fonte primarie === * [[Erodutu]]. ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]'', [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }} è [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieVI.html <small>VI</small>] * [[Pliniu u Vechju]]. ''[[Naturalis historia]]'' [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/A/Roman/Texts/Pliny_the_Elder/3*.html <small>III</small>, 85] annantu à [[LacusCurtius]] * [[Strabone]]. ''[[Geugrafia (Strabone)|Geugrafia]]'' [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0198 <small>VI</small>, 1.1]{{en}}-[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0197 <small>VI</small>, 1.1] annantu à [[Perseus project]] * [[Pompeo Trogo]], ''Epitome di [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]'', [http://www.attalus.org/translate/justin7.html#43.3 <small>XAIII</small>, 3.5] {{en}} annantu à attalus.org * [[Aristotele]], ''[[Pulitica (Aristotele)|Puliticu]]'', [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Aristot.+Pol.+3.1280à 1280à, 25] {{en}} annantu à [[Perseus project]] * [[Diodoru Sicilianu]]. ''Bibliotheca historica''. [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/è/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/5à*.html#16 <small>V</small>, 16, 2-3] {{en}} annantu à [[LacusCurtius]] * [[Titu Liviu]]. ''[[Ab Urbe cundita libri|Ab Urbe cundita]]''. [http://www.latin.it/autore/livio/ab_urbe_cundita/!05!liber_v/34.lat V, 34] === Fonte sicundarie === * [[Marcello Giganti]], "U [[logos]] eruduteu annantu à l'origine di Velia" in ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", [[Gaetano Macchiaroli editore]], CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, p. 297 è sig. * Georges Vallet, François Villard, "Les Phocéens en Méditerranée occidentale à l'époque archaïque et a fondation de Hyélè", in ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", Macchiaroli è., CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, p. 297 è sig. * [[Robert Maxwell Ogilvie|Robert M. Ogilvie]], ''E origine di Roma'', [[U Mulinu]], Bologna, 1995. * Venceslas Kruta, I Celti è u Mediterraniu| 2004| [[Jaca Book]], Milanu * Massimu Pallottino, [[Etrusculugia]]| 1984| [[Hoepli (casa editrice)|Hoepli]], Milanu * Mauro Cristofani, Dizziunariu di a civiltà etrusca, 1985, [[Ghjunti]], Firenza * Mauro Cristofani, L'Etruschi. Una nova imaghjine, 2000, Ghjunti * [[Mariu Napuli]], ''"A ricerca archeulogica di Velia"'', ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", Macchiaroli è., CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, * Napuli Mariu, Civiltà di a Magna Grecia, 1978, Eurodes}} * Sabatino Moscati, Quali fubbenu i Fenici| 1992| [[Sucità Editrice Internaziunale|SèI]], Turinu * Santu Mazzarino, Frà oriente è occidente. Ricerche di storia greca arcaica| 1989 == Note == <references/> {{Storia di a Corsica}} [[Categoria:Storia di a Corsica]] 5mg135buc5dykzaixflrnaaek9v470y Đồng Hới 0 12731 402748 390584 2026-06-03T17:26:19Z Fausta Samaritani 15085 fix, template 402748 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Đồng Hới | statu=[[Vietnam]] | rigioni= | pruvincia=Quang Binha | insee= | cp= | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia=155,54 | pop=103.988 | annu=[[2006]] | dinsità=34,69 | nomab=''Adnamantino/a'' in vietnamu }} '''Đồng Hới''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnamita]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == * Situ di Đồng Hới=[http://www.donghoi.gov.vn]. ==Da vede dinò== *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] pcbsck2rssho2ws2xj3dju5t3spk3jg 402750 402748 2026-06-03T17:33:04Z Fausta Samaritani 15085 file 402750 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Đồng Hới | statu=[[Vietnam]] | rigioni= | pruvincia=Quang Binha | insee= | cp= | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia=155,54 | pop=103.988 | annu=[[2006]] | dinsità=34,69 | nomab=''Adnamantino/a'' in vietnamu }} [[File:Chợ Đồng Hới - panoramio.jpg|thumb|300px|right|U mercatu à Đồng Hới]] '''Đồng Hới''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnamita]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == * Situ di Đồng Hới=[http://www.donghoi.gov.vn]. ==Da vede dinò== *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] 5hfv4r37372g6g5knt4m367pktndc7h 402751 402750 2026-06-03T22:01:43Z Fausta Samaritani 15085 cambio template 402751 wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<span style="font-size:large;"> '''Đồng Hới''' </span><br />''Đồng Hới'' |- |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:|130px]] |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Chợ Đồng Hới - panoramio.jpg|thumb|300px|right|U mercatu à Đồng Hới]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Vietnam]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 17° 28' N |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 106° 35' E |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 155,54 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 133 672 ([[1919]]) |- | [[Densità]] || align="center" | 864,91 ab./km² |} '''Đồng Hới''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnamita]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == * Situ di Đồng Hới=[http://www.donghoi.gov.vn]. ==Da vede dinò== *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] 9rondi8b08hwnmi4pp1xrjhm3wbv5uz 402752 402751 2026-06-03T22:05:02Z Fausta Samaritani 15085 cambiu template 402752 wikitext text/x-wiki {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<span style="font-size:large;"> '''Đồng Hới''' </span><br />''Đồng Hới'' |- |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Flag of Vietnam.svg|100px]] |align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Chợ Đồng Hới - panoramio.jpg|thumb|300px|center|U mercatu à Đồng Hới]] |- | valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Vietnam]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 17° 28' N |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 106° 35' E |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 155,54 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 133 672 ([[1919]]) |- | [[Densità]] || align="center" | 864,91 ab./km² |} '''Đồng Hới''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnamita]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == * Situ di Đồng Hới=[http://www.donghoi.gov.vn]. ==Da vede dinò== *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] fvn05negdhs6ag68w9cd36iyjywnrue Margonu 0 13187 402757 391149 2026-06-03T23:02:54Z Fausta Samaritani 15085 /* Sistematica */ 402757 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U margonu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Jielbeaumadier cormoran huppe desmarest 4 calvi 2009.jpeg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Margonu in Calvi</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordini | ''[[Pelecaniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Phalacrocoracidae]]'' |----- | Genaru | ''Gulosus'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Gulosus aristotelis'' |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Phalacrocorax_aristotelis_desmarestii_1.JPG|250px]] |----- |} U '''margonu''' (o [[margone]]) (''[[Phalacrocorax aristotelis|Gulosus aristotelis]]'') hè un' tipu d'aceddu chì faci parta di a famiglia di i [[Phalacrocoracidae]]. ==Discrizzioni== U bizzicu di u margonu hè lungarinu, abbastanza finu. U margonu hè longu 65 à 80 cm. A so apartura alaria hè 90 à 105 cm. Pesa da 1,75 à 2,50 kilò. I piulacona sò bruni, u ventri essendu più chjaru cà u restu di u corpu, è u baveddu hè biancu. U so piumaghju hè à l'intuttu neru, cacciatu ni una corta cresta bianca addrizzata in capu mentri a staghjoni di ripruduzioni. I so ochja sò verdi smiraldu è u so bizzicu hè longu è uncinatu. I so zampi sò palmati, ciò chì li parmetti di nutà incù agilità. U margonu pò campà sin'à 15 anni. ==Biulugia== [[File:Phalacrocorax_aristotelis_-_u_margonu.jpg|thumb|left|300px|Una banda di margona, in [[Aiacciu]]]] U margonu pesca di ghjornu. Avendu u so rughjonu, u margonu si dispiazza pocu par nustriscia si. Difatti, un viaghju tipicu di u margonu par piscà si passa di a siguenti manera: u margonu bula drittu versu l'arghja di pesca; à quandu ghjuntu quà, capiciutteghja parechji volti, po stà sopr'à locu da 5 à 15 minuti, eppo finalmenti si ni volta à u nidu. U margonu stà piuttostu solu, ma accadi ch'eddu furmessi piucculi bandi. Hè ancu successu di tantu in tantu di veda parechji cintunari di margona accolti par piscà, in prisenza d'una banda di pesci bedda maiori. U margonu femina faci trè o quattru ova, una volta à l'annu, versu u mesi di [[maghju]]. ==Ripartizioni== Hè una spezia marittima, chì u so ariali n'hè limitatu à u [[Mari Terraniu]] è à a facciata à livanti di l'[[Oceanu Atlanticu]] Nordu. Omu u trova in particulari annantu à i costi di l'Irlanda, Regnu Unitu, di a Francia, di a Spagna, Portugallu, Maroccu è di a Tunisia. D'invernu, migra di regula versu u sudu, ma certi pupulazioni fermani in a so aria di ripruduzioni tuttu l'annu. A pupulazioni mundiale di margona hè stimata à 10 000 coppii. === In Corsica === [[File:Phalacrocorax aristotelis MHNT.ZOO.2010.11.47.2.jpg|left|150px|thumb|L'ova di u margonu]] U margonu hè beddu prisenti in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> A sottuspezia di margonu prisenti in [[Corsica]] hè u margonu mediterraniu (''Gulosus aristotelis desmarestii''). Parti è più di i margona di u [[Mari Tarraniu]] si trovani in [[Corsica]] è in [[Sardegna]]. Una pupulazioni abbastanza impurtanta hè arrighjunata in Corsica. A prisenza di u margonu in Corsica hè antichissima, postu chì sò stati trovi in i scavi di a Cappedda Santa Maria di l'isula Lavezzu: u margonu era dunqua arrighjunatu annantu à 'ssu isulottu in u seculu XV-XVIII. A pupulazioni di margona di Corsica era stimata à 830 coppii in 1980 (Thibault 1983). I culonii i più impurtanti di margona sò situati annantu à l'isulotti di Corsica: i [[Lavezzi]], i [[Sanguinari]], l'isulotti di a Tunnara è i [[Ciarbicali]], ma dinò annantu à a facciata uccidintali di a Corsica. Hè raru chì i margona friquintessini i stagna di a costa uriintali. == Sistematica == Un sinonimu di Gulosus aristotelis hè: Phalacrocorax phalacrocorax. Trè sottuspezii di margonu sò cunnisciuti: * U margonu atlanticu: (''Gulosus aristotelis aristotelis''): u so ariali hè in u nordu, dipoi l'[[Islanda]] è u nordu di a [[Scandinavie]] insin'à a facciata atalantica di a Spagna.. * U margonu mediterraniu (''Gulosus aristotelis desmarestii''): si trova in parechji loca, annantu à u litturali du i [[Mari Tarraniu]], da i costi utiintali di Spagna insin'à u [[Mari Neru]]. L'aceddi di 'ssa sottuspezia sò più chuchi ch'è u margonu atlanticu è u so bizzicu hè più longu. I piulacona di 'ssa sottuspezia t'ani u ventri biancu. * U margonu maruccanu (''Gulosus aristotelis riggenbachi''): accadi à volti ch'eddu fussi cunfusu incù u margonu di u Mari Terraniu, chì s'assumiglia mori. ùn si traova ch'è annantu à a cosa atlantica di u [[Maroccu]] è in l'[[isuli Zaffarini]]. ==Lessicu== U margonu hè ancu chjamatu u ''marangonu'' (o ''marengone''). ==Noti== <references /> == Bibliugrafia == * [http://www.pointeducapcorse.org/PDC_images/CapCorse10.pdf Adobati S. è Guyot I. ''U margonu di u Mari Tarraniu'', Ghjurnali di a Punta di u Capicorsu (in francesu)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080513202309/http://www.pointeducapcorse.org/PDC_images/CapCorse10.pdf |date=2008-05-13 }} * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * Thibault, Jean-Claude, Aceddi di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) ==Liami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=62 L'aceddi marini di Corsica, Uffiziu di l'Ambienti (in francesu)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081210192636/http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=62 |date=2008-12-10 }} ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Phalacrocorax_aristotelis ''Phalacrocorax aristotelis''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Phalacrocoracidae]] kg9m3kx2x8oaqjar6lu9nbw3226ixnp Ghjumenta di preti 0 13940 402758 388988 2026-06-03T23:03:39Z Fausta Samaritani 15085 /* Distribuzioni */ 402758 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A ghjumenta di preti'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mantis religiosa4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Mantis religiosa</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Imbrancamentu | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Mantodea]]'' |----- | Famiglia | ''[[Mantidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Mantis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Mantis religiosa''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mantis religiosa7.jpg|250px]] |----- |} A '''Ghjumenta di preti''' ([[Mantis religiosa]]) hè un insettu chì faci parti di a famiglia di i [[Mantidae]]. U nomu latinu ''mantis religiosa'' è altri noma in parechji lingui facini rifarenza à a riligioni. Veni da u fattu chì a ghjumenta di preti teni i so patti da davanti di tal' manera chì si diciaria ch'edda hè in pusizioni par prigà. [[File:Praying Mantis by clearlyambiguous.jpg|200px|thumb|left|U capu]] [[File:Mantis religiosa pg.jpg|200px|thumb|left|Una femina impregna]] [[File:Praying Mantis Mating European-35.jpg|200px|thumb|left|Accuppamientu]] [[File:Mantis religiosa2.jpg|200px|thumb|left|Un ghjovanu]] ==Distribuzioni== A ghjumenta di preti hè urighjinaria di l'[[Africa]], di l'Auropa miridiunali è di l'[[Asia minori]]. Hè mori cumuna in i cuntorni di u [[Mari Tarraniu]]. S'hè ancu diffusa in Nord'America a parta da 1899, essendu stata impurtata quà di manera accidentali. ==Biulugia== A ghjumenta di preti hè longa 6 à 10 cm. U masciu hè più chjucu cà a femina. U so culori varieghja : ci sò verdi è ci sò bruni. U coddu di a ghjumenta di preti hè finu finu. U so capu hè triangulari. I so ochji sò situati annantu à i lati. In cuntrastu cù altri insetti, a ghjumenta di preti pò fà voglia u so capu da 180 gradi, ciò chì li parmetti di suvità senza mova i muvimenti di i so predi. A ghjumenta di preti hè un predatori di l'altri insetti: manghja griddi, moschi, sbarabattuli, [[brugu|bruga]], varma o ragna. S'accoppia a ghjumenta di preti d'[[aostu]] à [[uttrovi]]. Una carattaristica molta cunnisciuta di l'accuppiamentu hè chì a femina, dopu à essa si accuppiata o ancu duranti l'accuppiamentu, pò divurà u masciu, cumincendu pà a testa mentri ch'è l'organi genitali cuntinueghjani l'attu sissuali. Accadi ancu, s'edda hè mori famita a femina, ch'edda divuressi u masciu prima d'accupià si. 'Ssu cumportamentu di cannibalisimu hè statu à l'urighjina di parechji intarpritazioni: crudeltà di a femina, o succidiu di u masciu accumpagnatu di a vulintà di trasmetta a so sumenti è u so cibu à i siguenti ginirazioni; et cetara. Ma a spiigazioni muderna hè chì a femina attira u masciu par a so sumenti è par nutriscia si, à un'ebbica chì i predi so schersi è chì a femina t'hà bisognu di mori cibu par purtà i so ova (Flesh è Cardé 2009). ==In Corsica== A ghjumenta di preti hè mori cumuna in [[Corsica]]. Si scontra in a Corsica sana, da u cantu di u mari insin'à 1250 metri. Altri noma corsi di a ghjumenta di preti sò: a [[levafrebba]], a [[ghjumenta cavallina]], a [[ghjumenta di u diauli]] (Dizz. ''U Muntese''), a [[cantamessa]] o ancu a [[mula di u preti]]. ==Rifarenzi== * Ciavatti, Petru (dir. redazzioni) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * V. Flesh è R. Cardé (eds.), 2009, ''Encyclopedia of Insects'', San Diego, Academic Press. ==Liami== * [http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=113#7 Uffiziu di l'Ambienti di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110721014354/http://www.oec.fr/modules.php?name=Sections&sop=viewarticle&artid=113#7 |date=2011-07-21 }} * [http://www.ent-montecristo.org/muriel.poli/index.php?action=article&numero=2 ''I nomi corsi di Mantis religiosa''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110726032412/http://www.ent-montecristo.org/muriel.poli/index.php?action=article&numero=2 |date=2011-07-26 }} * [http://mantis.e-monsite.com/ Munugrafia annantu à a ghjumenta di preti (in francesu)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101030070058/http://mantis.e-monsite.com/ |date=2010-10-30 }} == Da veda dinò== * a [[ghjumenta]] [[Categoria:Insetti di Corsica]] [[Categoria:Mantidae]] 2b56cp3ebls5te4yyoy3p80lr0ouujb Mỹ Thủy 0 14079 402749 385605 2026-06-03T17:29:57Z Fausta Samaritani 15085 file 402749 wikitext text/x-wiki [[File:KienGiangRiver.jpg|thumb|250px|right|U fiume Kien Giang]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnama]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo, [[Vietnam]]. ==Da vede dinò== *[[Pruvincia di Quang Binh]] *[[Đồng Hới]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] g9n8dy4wvzdzh46k3fnbe1yb6rzl7bb Pruvincia di Quang Binh 0 14080 402747 390585 2026-06-03T17:06:57Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402747 wikitext text/x-wiki [[File:Location of Quang Binh within Vietnam.png|300px|thumb|right|Pruvincia di Quanh Binh]] [[File:Donghoi3.jpg|300px|thumb|right|[[Đồng Hới]], Pruvincia di Quanh Binh]] A '''Pruvincia di Quang Binh''' hè una pruvincia di [[Bac Trung Bo]], in [[Vietnam]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == ==Da vede dinò== *[[Đồng Hới]] *[[My Thuy]] [[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]] [[Categoria:Vietnam]] hq05ec4qpajwqitvc1j32b981tvm4yc Terramotu 0 14298 402759 402690 2026-06-03T23:07:38Z Fausta Samaritani 15085 /* In Corsica */ 402759 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:2004_Indonesia_Tsunami_Complete.gif|thumb|300px|right|Animazione di u [[tsunami]] incausatu da u [[Maremotu di l'Oceanu Indianu di u 2004]] in u sudeste asiaticu.]] In [[geofisica]] un '''terramotu''' (ancu '''terramutu''', '''tarramotu''' o '''tarramutu'''<ref>https://adecec.net/infcor/index.php</ref>, da u latinu ''terrae motus'') risulta da vibrazione o oscillazione, rapide è più o menu putente, di a crosta terrestra, provocate da u spustamentu subitaniu di una massa rocciosa. === Scale === Frà e scale aduprate per misurà l'intenstà d'un sismu, si ponu mintuvà: * a scala Rossi-Forel (nutata dinù RF); * a scala Medvedev-Sponheuer-Karnik (ancu nutata MSK); * a scala di Mercalli (nutata MM in a so versione mudificata); * a scala Shindo di l'agenzia meteorologica sgiappunesa; * a scala macrosismica europea (nutata dinù EMS98). ==== I più terramoti forti di u XXu è di u XXIu seculu ==== Classifica basata annantu à a magnitude: # [[Grande Terramotu Cilenu|Valdivia]], [[Cile]] - magnitude 9,5 - [[22 di maghju]] [[1960]] # [[Strettu di Prince William]], [[Alaska]] - magnitude 9,2 - [[28 di marzu]] [[1964]] # [[Sumatra]], [[Indunesia]] - magnitude 9,1 - [[26 di dicembre]] [[2004]] # [[Kamchatka]], [[Russia]] - magnitude 9,0 - [[4 nuvembri]] [[1952]] # [[Sendai]], [[Giappone]] - magnitude 8,9 - [[11 di marzu]] [[2011]] # À largu di a costa di l'[[Ecuador|Equatore]] - magnitude 8,8 - [[31 di ghjennaghju]] [[1906]] # [[Terramotu di u Cile di u 2010|Concepción]], [[Cile]] - magnitude 8,8 - [[27 di frivaghju]] [[2010]] # [[Isule Rat]], [[Alaska]] - magnitude 8,7 - [[4 di frivaghju]] [[1965]] # [[Sumatra]], [[Indunesia]] - magnitude 8,7 - [[28 di marzu]] [[2005]] # [[Haiyuan]], [[Cina]] - magnitude 8,6 - [[16 di dicembre]] [[1920]] # [[Assam]], [[Tibetu]] - magnitude 8,6 - [[15 d'aostu]] [[1950]] # [[Isule Andreanof]], [[Alaska]] - magnitude 8,6 - [[9 di marzu]] [[1957]] # [[Regione di Atacama]], [[Cile]] - magnitude 8,5 - [[11 nuvembri]] [[1922]] # [[Penisula di Kamchatka]], [[Russia]] - magnitude 8,5 - [[3 di frivaghju]] [[1923]] # [[Mare di Banda]], [[Indunesia]] - magnitude 8,5 - [[1 di frivaghju]] [[1938]] # [[Isule Curili]], [[Russia]] - magnitude 8,5 - [[13 uttrovi]] [[1963]] # [[Giakarta]], [[Indunesia]] - magnitude 8,5 - [[12 di settembre]] [[2007]] # [[Arequipa]], [[Camana]], [[Perù]] - magnitude 8,4 - [[23 di ghjugnu]] [[2001]] # [[Cità di Messicu]], [[Messicu]] - magnitude 8,3 - [[19 di settembre]] [[1985]] # [[Ica]], [[Perù]] - magnitude 8,0 - [[15 d'aostu]] [[2007]] == In Corsica == L'ultimi terramoti in l'areale di a [[Corsica]] (sicondu u situ CSEM-ESMC): * sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u [[Mari Tarraniu]], l'8 di lugliu di u 2011 à 19 ore 27' (ora lucale), à una prufundezza di 15 km, l'epicentru essendu à 42.25 N è 7.35 E, à 81 km di [[Carghjese]], à 119 km d'[[Aiacciu]] è à 152 km di [[Tulò]]. * sismu di magnitude 2,9 in l'areale punente di u Mari Tarraniu, l'8 di lugliu di u 2011 à 14 ore 12' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.42 N è 7.38 E, à 104 km di Carghjese è à 143 km di [[Nizza]]. * sismu di magnitude 3,6 in l'areale punente di u Mari Tarraniu, u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 38' (ora lucale), à una prufundezza di 40 km, l'epicentru essendu à 42.18 N è 7.21 E, à 113 km di Carghjese, à 129 km d'[[Aiacciu]] è à 149 km di Tulò. * sismu di magnitude 5,3 in l'areale punente di u Mari Tarraniu, u 7 di lugliu di u 2011 à 21 ore 21' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 42.06 N è 7.55 E, à 81 km di Carghjese, à 94 km d'[[Aiacciu]] è à 168 km di [[Sassari]]. * sismu di magnitude 4 in l'areale punente di u Mari Tarraniu, u 2 di lugliu di u 2011 à 16 ore 43' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.98 N è 7.60 E, à 87 km di Carghjese, à 98 km d'[[Aiacciu]] è à 163 km di [[Sassari]]. * sismu di magnitude 3,1 in l'areale livante di u [[Mari Tirrenu]], u 23 d'aprile di u 2012 à 13 ore 00' (ora lucale), à una prufundezza di 10 km, l'epicentru essendu à 41.62 N è 9.80 E, à 44 km di [[Portu Vechju]], à 40 km di [[Conca]]. * sismu di magnitude 3,5 in l'areale punente di u Mari Tarraniu, u 4 di marzu di u 2017 à 4 ore 36' (ora lucale), à una prufundezza di 30 km, l'epicentru essendu à 41.92 N è 7.87 E, à 65 km da Carghjese, à 72 km d'[[Aiacciu]]. == Ligami == - [http://www.emsc-csem.org] Centru sismologicu europeu-mediterraneu. ==Da vede dinò== *[[Scala di Richter]] == Note == <references /> [[Categoria:Terra]] f9b263mr5ran5vu13fmbyh4mdaziv5q Battaglia di e Nazione 0 14708 402807 326123 2026-06-04T10:49:38Z Fausta Samaritani 15085 file 402807 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:A 19. magyar gyalogezred rohama a lipcsei csataban (1813).JPG|thumb|350px|right|A carica di i Ungheresi]] A '''Battaglia di e Nazione''', rispettivamente a '''Battaglia di Lipsia''', fù una battaglia durante e guerre napuleòniche in l'annu [[1813]]. == Discrizzioni == Appartene à e più grande battaglie di a storia. [[Categoria:Storia]] cdtnxkzk7x0w0wsgq7ge22ktgomr87h 402808 402807 2026-06-04T10:52:59Z Fausta Samaritani 15085 402808 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:A 19. magyar gyalogezred rohama a lipcsei csataban (1813).JPG|thumb|350px|right|A carica di i Ungheresi]] A '''Battaglia di e Nazione''', rispettivamente a '''Battaglia di Lipsia''', parchì ci participàni armati di tutta l'[[Europa]], fù una battaglia durante e guerre napuleòniche, in l'annu [[1813]]. == Discrizzioni == Appartene à e più grande battaglie di a storia. [[Categoria:Storia]] 4laph9jijfu2yplt1cinay3u8yz2u05 Springfield (Illinois) 0 15124 402804 334468 2026-06-04T10:29:18Z Fausta Samaritani 15085 fix 402804 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Downtown Springfield.JPG|right|thumb|250px|Springfield]] '''Springfield''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Illinois]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 116.250 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] exl7mihd7tn3c7uttro1wu81fc97d0n Carson City 0 15131 402801 331931 2026-06-04T10:08:24Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402801 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nevada State Museum.jpg|right|thumb|250px|Carson City]] '''Carson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di u [[Nevada]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 55.274 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 16bk2x9ps7lctfnhv1ib31o9o1xa8kc The Jungle Book (filmu di 1967) 0 15874 402732 358533 2026-06-03T15:37:59Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402732 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mowgli and Baloo (33395868773).jpg|thumb|300px|right|''The Jungle Book'']] '''''The Jungle Book''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: ''U libru di a ghjungla''; titulu [[lingua francese|francese]]: ''Le Livre de la jungle'') hè un [[cinemà|filmu]] [[musica|musicale]] [[americanu]] d'animazione è [[cumedia]] di l'annu [[1967]], realizatu da [[Wolfgang Reitherman]]. == Discrizzioni == E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Phil Harris]], [[Sebastian Cabot (attore)|Sebastian Cabot]], [[Bruce Reitherman]], è [[George Sanders (attore)|George Sanders]]. In rolli secundarii si ponu vede [[Sterling Holloway]], [[J. Pat O'Malley]], [[Verna Felton]], [[Clint Howard]], è [[Louis Prima]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1967]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] kd1tlnw0jf2k5m8q3h4r0tlntafhtni 402734 402732 2026-06-03T15:42:05Z Fausta Samaritani 15085 402734 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Mowgli and Baloo (33395868773).jpg|thumb|300px|right|''The Jungle Book'']] '''''The Jungle Book''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: ''U libru di a ghjungla''; titulu [[lingua francese|francese]]: ''Le Livre de la jungle'') hè un [[cinemà|filmu]] [[musica|musicale]] [[americanu]] d'animazione è [[cumedia]] di l'annu [[1967]], realizatu da [[Wolfgang Reitherman]]. == Discrizzioni == E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Phil Harris]], [[Sebastian Cabot (attore)|Sebastian Cabot]], [[Bruce Reitherman]], è [[George Sanders (attore)|George Sanders]]. In rolli secundarii si ponu vede [[Sterling Holloway]], [[J. Pat O'Malley]], [[Verna Felton]], [[Clint Howard]], è [[Louis Prima]]. == Da vede dinò == * [[The Little Mermaid (filmu di 1989)]] [[Categoria:Filmu di l'annu 1967]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Cumedia (Filmu)]] pnnemgfs02ohzki78qehawahu1c5nmr The Narrative 0 15880 402736 398385 2026-06-03T15:45:14Z Fausta Samaritani 15085 /* Albumi */ fix 402736 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:The Narrative opening Eisley show in 2011.jpg|miniatura]] '''The Narrative''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] [[americanu]], fundatu in [[2004]] in [[New York]], [[SUA]]. Hè cumpostu di Suzie Zeldin (cantu) è Jesse Gabriel (chitarra è [[cantu]]). == Albumi == - ''Just Say Yes'' ([[2008]])<br> - ''The Narrative'' (album) ([[2010]])<br> - ''Nothinh Without You'' (2010)<br> - ''Kicksterter'' (EP) ([[2011]])<br> - ''B-Sides and Seasides'' ([[2012]])<br> - ''Golden Silence'' – ([[2016]])<br> == Ligami == * [http://www.thenarrativemusic.com/ thenarrativemusic.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131008023244/http://www.thenarrativemusic.com/ |date=2013-10-08 }} [[Categoria:Gruppu di rock]] nmnnrj6223ekr37w5c9x12xe1msgiow Bill Irwin 0 16260 402754 375758 2026-06-03T22:53:30Z Ollin Masa 28153 402754 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Bill Irwin - Cropped.jpg|miniatura|Bill Irwin (2013)]] '''Williams Mills''' "'''Bill'''" '''Irwin''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Irwin, Bill]] [[Categoria:Americanu|Irwin, Bill]] [[Categoria:Biugrafia]] 7jgajtj3tu949dmwd3czls68hnlvbud Mare Ioniu 0 17637 402755 382004 2026-06-03T22:54:34Z Fausta Samaritani 15085 402755 wikitext text/x-wiki [[File:Ionian Sea borders.png|thumb|upright=1.7|'''Limite cunvinziunale di u mare Ioniu'''<br>In giallu e cunfine tradiziunale, in rossu e cunfine definite da l'Organisazione idrugrafica internaziunale, in arancinu e cunfine imprudate da u sirviziu meteurulogicu ''Meteomar''.]] U '''Mare Ioniu''' (o ''Mari Ioniu'') hè un bacinu di u [[Mare Tarraniu]], situatu trà l'[[Italia Meridiunale]] ([[Puglia]], [[Basilicata]], [[Calabria]] è [[Sicilia]]), l'[[Albania]] ([[Canale di Otranto]]) è a [[Grecia]] ([[Isule Ionie]]). == Etimulugia == U mare Ioniu, sicondu a ligenda, presi u so nome da Ioniu, figliu di Durazzo, chì era u nipote di Epidamno u figliu di Puseidonu. Fù uccisu per isbagliu da [[Erculu]] in u scontru incù i fratelli Durazzo. Fù cusì chì si deti u nome à u portu di [[Durazzo]], à a cità di [[Epidamno]] è à u Mare Ioniu. L'attestazione di u termine ''Ίώνιoς κόλπoς'' hè ripurtata finu à l'[[IV sèculu a.C.]] è disignava propriu quellu trattu di mare chì sipara a Grecia da l'Italia.<ref>{{Cita libru |autore = |titulu = L'Adriaticu trà terraniu è penisula balcanica in l'antichità, atti di u cungressu di Lecce è Matera di u 21-27 uttrove 1973 |editore = ISAMG |cità = Taranto |annu = 1983 |pagina = 17 }}</ref> Certi studii sustenenu ch'è u nome deriveghji da a parola protu-illirica "jonë", chì in albanese hà u significatu di ''nostru'', dunque "Deti Jonë" (Mare Nostru). == Storia == U nome di Ioniu fù datu à u principiu à a parte di mare cumpresa frà Corcira ([[Corfù]]) è u [[Santa Maria di Leuca|Promuntoriu Iapigiuo]] (à u sudu) è a costa taliana à l'intrata di l'Adriaticu (à u nordu), è per estinsione ancu à a parte miridiunale di l'Adriaticu finu à u [[Gargano]] ([[Erodutu]], [[Tucidide]]). In u seculu I, [[Strabone]] dava per limita sittentriunale di l'Ioniu u [[Monti Acrocerauni|Promuntoriu Acrocerauno]] è pricisava (in u libru VII) ch'è "U golfu Ioniu hè parte di quellu chì avà si chjama Adriaticu", mentre indicava com'è Mare Sicilianu l'Ioniu meridiunale, vene à dì a parte cumpresa frà a Sicilia è u Pelopunnesu<ref>[http://www.treccani.it/anciclupedia/mare-ioniu_(Anciclupedia_Taliana) Enciclupedia Taliana Treccani]</ref>. Ancu [[Claudiu Tolomeo]]<ref>''Giugrafia'', Libru III, Cap. 1, ''Cità annantu à a costa''</ref> attesta ch'è a delimitazione di u bacinu idrugraficu di u mare Adriaticu pussede una cunfina precisa annantu à a costa settintriunale di u Gargano, vicinu à a cità di ''Hyrium'', picculu castellettu di fronte à l'[[Isule Tremiti|isule Diomedee]]. Per Tolomeo e lucalità di i [[Peucezi|Apuli Peucenti]] ([[Egnazia|Egnatia]], [[Bari|Barium]]), è e lucalità di l'[[Daunia|Apuli Dauni]] ([[Salapia]], [[Siponto|Sipuntum]], [[Apeneste|Apenestae]], Monte Gargano è ''Hyrium'') si trovanu annantu à u mare Ioniu, mentre e lucalità di i [[Frentani]] ([[Biferno|fiumu Tifernus]], ''Buca'' è [[Histonium]]) annantu à u golfu di u [[mare Adriaticu]]. ==Geugrafia== U Mare Ioniu hè u bacinu più prufondu di u Mare Tarraniu, è righjunghje infatti in parechji punti una prufundità di {{M|4 000||m}} è tocca i {{TA|5 270 m}} in a [[fossa Calypso]], à sudu punente di u [[Pelopunnesu]]. Ci si affaccianu e rigione taliane di [[Puglia]], [[Basilicata]], [[Calabria]] è [[Sicilia]], a prefettura albanesa di [[Prefettura di Valona|Valona]], e periferie greche di [[Epiro (periferia)|Epiro]], l'[[Isule Ionie]], a [[Grecia Occidentale]] è u [[Pelopunnesu (periferia)|Pelopunnesu]]. Annantu à u golfu di Corintu s'affaccianu inoltre l'unità perifiriche di [[Focide (unità periferica)|Focide]] è [[Beozia]] (periferia di a [[Grecia Cintrale]]) è [[Attica Occidentale]] (periferia di l'[[Attica (periferia)|Attica]]). À st'ultima periferia appartene infine a cumuna di [[Cerigo]], custituita da l'isule di Cerigo è [[Cerigotto]], di solitu poste anch'elle in u mare Ioniu. E principali inziccature sò, in a parte taliana, quelle di [[Golfu di Taranto|Taranto]], di [[Golfu di Squillace|Squillace]], di [[Golfu di Catania|Catania]]; in a parte orientale quelle di [[Golfu di Arta|Arta]], di [[Golfu di Patrasso|Patrasso]], di [[Golfu di Corintu|Corintu]], di [[Golfu di Arcadia|Arcadia]], di [[Golfu di Messenia|Messenia]], di [[Golfu di Laconia|Laconia]]. A parte cintrale di l'Ioniu hè libera da isule, è queste mancanu ancu annantu à u latu occidentale (s'elli si escludenu i [[Isule di l'Italia#Isule in u Mare Ioniu|picculi isulotti]] longu a costa taliana), mentre annantu à u latu orientale si succedenu l'[[Isule Ionie]], parechji isulotti in a vicinanza di u Pelopunnesu (da [[Proti (Mare Ioniu)|Proti]] à [[Cerva (Grecia)|Cerva]]), [[Cerigo]] è [[Cerigotto]]. U mare Ioniu hè culligatu: * à u [[mare Tirrenu]] per via di u [[Strettu di Missina]]; * à u [[Mare Libicu]] à traversu una linia di cunfina chì da [[Capu Passero]], in [[Sicilia]], ghjunghje finu à l'isula di Creta. Di manera alternativa, l'[[Organisazione idrugrafica internaziunale]] ricunnosce com'è limita meridiunale di u mare Ioniu u trattu da Capu Passero à [[Capu Matapan]] in Grecia<ref>Sta definizione collucheria l'[[isule Ionie]] di [[Cerigo]] è [[Cerigotto]] fora di u mare Ioniu.</ref>. * à u [[Mari Egeiu]] à traversu u [[canale di Corintu]], è - più in u sudu - per via di una linia di dimarcazione cumpresa frà [[capu Malea]] in u [[Pelopunnesu]] è l'isulottu di [[Gramvousa|Agria]], di fronte à capu Busa (Vouxa) annantu à l'isula di [[Creta]]; * à u [[Mare Adriaticu]] per via di u [[Canale di Otranto]], vene à dì u strettu di mare frà [[Capu Linguetta]], annantu à a costa albanesa, è [[Punta Palascia]], annantu à a costa taliana (linia A nantu à a figura). Riguardu à a linia di dimarcazione trà Ioniu è Adriaticu, ci vole à pricisà ch'elle esistenu altre duie ''cunvinzione nautiche'', chì per esigenze di simplificazione suvitanu e linie di i paralleli è di i miridiani. == Galleria fotografica == Viaghju longu l'Ioniu (in sensu antiurariu da u [[Salento]] à a [[Sicilia orientale]]) <gallery mode="packed"> File:Otranto faro Punta Palascia.jpg|<div class="center">[[Punta Palascìa|Capu di Otranto]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Santa_Cesarea_Terme_dal_mare.jpg|<div class="center">[[Santa Cesarea Terme]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Castro Panorama.jpg|<div class="center">[[Castro (Puglia)|Castro]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Acquaviva di Marittima.jpg<div class="center">[[Marittima]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Promontorio_grotta_del_diavolo.jpg|<div class="center">[[Santa Maria di Leuca]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:MareMetaponto.jpg|<div class="center">[[Metaponto]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Crotone Lungomare.jpg|<div class="center">[[Crotone]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:czlungomare_1.jpg|<div class="center">[[Catanzaro Lido]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:S.Andrea Jonio's photo.jpg|<div class="center">[[Sant'Andrea Apostulu di l'Ioniu]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Reggio calabria.jpg|<div class="center">[[Reggio Calabria]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Lo_stretto_di_Messina.jpg|<div class="center">[[Strettu di Missina]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:TaorminaCoast-pjt.jpg|<div class="center">[[Taormina]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Catania_panorama.jpg|<div class="center">[[Catania]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:AUGUSTA - *.jpg|<div class="center">[[Augusta (Italia)|Augusta]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> File:Veduta aerea di Siracusa e con l'Etna sullo sfondo (Foto di Angelo Bonomo).jpg|<div class="center">[[Siracusa]]<br/>[[File:Flag of Italy.svg|border|20px]]</div> </gallery> == Note == <references/> ==Da vede dinù== * [[Mari Tarraniu]] * [[Mare Adriaticu]] * [[Mare di Sardegna]] * [[Mare Liguru]] * [[Mare Tirrenu]] [[Categoria:Mari di l'Albania|Ioniu]] [[Categoria:Mari di Italia|Ioniu]] [[Categoria:Mari di a Grecia|Ioniu]] [[Categoria:Mare Tarraniu|Ioniu]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. tiornbmquuu4aooudlfi4zo1tnosqy2 Creta 0 17641 402756 402364 2026-06-03T23:00:51Z Fausta Samaritani 15085 402756 wikitext text/x-wiki '''Creta''' (in [[grecu]] '''Κρήτη''', ''Kriti''), officialmente '''Periferia di Creta''' (in [[grecu]] '''Περιφέρεια Κρήτης''', ''Perifèria Kritis'') hè un' isula di u [[Mari Tarraniu]] è una periferia greca di {{formatnum:623065}} abitanti, u capilocu essendu [[Candia]] (ò Iracliu). U territoriu regiunale hè custituitu guasi intiriamente da l'isula omonima, a più grande [[Isule di a Grecia|isula di a Grecia]] è a quinta {{formatnum:8261}}&nbsp;km<sup>2</sup>) per grandezza frà quelle di u Mari Tarraniu, dopu à [[Sicilia|Sicilia]], [[Sardigna]], [[Cipru]] è [[Corsica]]; u restu di u territoriu di a periferia hè custituitu da un grande numeru d'isule minore è isulotti chì circondanu l'isula maestra, trà a [[Gozzo (Creta)|Gozzo]], u puntu più miridiunale di l'Europa fisica. Creta hè distante di circa 95&nbsp;km da a Grecia cuntinentale è custituisce a limita meridiunale di u [[Mare Egeiu]] è quellu settentriunale di u [[Mare Libicu]]. A suddivisione amministrativa hè ripartita in 24 cumuni (''dhimi'') distribuiti in quattru unità perifiriche chì anu per capilocu [[Candia]], [[A Canea]], [[Lasithi]] è [[Rethymno]]; u territoriu intieru currisponde à una di i 7 [[Diocesi di a Grecia|diocesi]] istituiti incù u [[prugramma Callicrate]], è ancu à a chjesa ortudossa di Creta, retta in statutu di meza autunumia da un arcivescu ma posta sottu a ghjurisdizione di u [[Patriarcatu ecumenicu di Custantinopuli]]. Trà u [[III millenniu a.C.|III]] è u [[II millenniu a.C.]] l'isula fù u centru di a [[civiltà minoica]], chì fù trà e prime civiltà avanzate d'Europa, chì avia in [[Cnossu]], [[Cidonia]] è [[Festo]] i so centri principali. In u corsu di i seculi fù cunquistata è abitata da [[Civiltà micenia|micenii]], [[Antica Grecia|grechi]], [[Civiltà rumana|rumani]], [[Imperu bizantinu|bizantini]], [[Muladi|musulmani andalusi]], [[Ripublica di Venezia|veniziani]], è [[Imperu ottumanu|turchi ottumani]] finu à l'unificazione definitiva incù u [[Regnu di Grecia|statu grecu]] in u [[1913]]. Creta hè trà e principale distinazione turistiche di a Grecia per via di i numerosi siti archeulogichi è naturalistichi è per u so patrimoniu culturale specificu, espressu à traversu parechje spicificità linguistiche, litterarie, musicale è gastrunomiche. == Geugrafia fisica == Creta hè a quinta isula più vasta di u Mare Tarraniu è si trova à u sudu di a terraferma greca: ''Capu Tripiti'' annantu à l'isula di [[Gozzo (Creta)|Gavdos]] hè u puntu più miridiunale di a Grecia. U nome di l'isula pruvene da a prisenza di una grandissima quantità di creta (o [[arzilla]], materiale imprudatu da l'abitanti per custruisce utensili è vasi). Hà una forma stretta è longa è sipara u mare Egeiu da u Mare Libicu. U so terrenu hè in massima parte muntosu è e pianure custituiscenu una percentuale minore di u so territoriu. Frà quelle a più impurtante hè a piana di Messarà, posta in a zona centru-meridiunale. Trà i massicci muntosi i più impurtanti sò: * U massicciu di u [[monte Ida]] chì culmineghja à 2.456 metri * I Sipanieli (i monti bianchi) chì righjunghjenu un'altitudine di 2.454 metri * Dikti Oros : a cima più alta righjunghje i 2.146 metri. E coste sò in generale moltu frastagliate ma esistenu prufonde differenze trà a costa settintriunale è quella meridiunale. A prima hè più dinsamente pupulata per via di e catene custiere chì falanu più pianu versu u mare. A siconda invece hè per u più ripida è hà un clima moltu più asciuttu è hè stata sempre pocu pupulata. === Isule minore === Numarose sò l'isule è l'isulotti chì si trovanu à breve distanza da e duie coste. À a costa sittentriunale appartene l'isula di Dia (municipalità di [[Gouves (Grecia)|Gouves]]). À a costa meridiunale appartenenu l'isule di Gavdos Mikronissi è Chrysi. == Storia == === Origine === A prima [[civiltà]] mediterranea ricolla à l'[[età di u bronzu]] in circa 3000 a.C., è fù definita "minoica", termine derivatu da [[Minossu]] è inventatu da l'[[archeulugia|archeulogu]] [[Gran'Britagna|britannicu]] [[Arthur Evans]], chì fece cunnosce a cità di [[Cnossu]] in Creta. [[File:feather prince.jpg|thumb|right|Figura principesca riprinsintata in u Palazzu di Cnossu]] A pusizione geugrafica vantaghjosa di l'[[isula]] favurì u sorghje di un imperu marittimu chì da u [[Mare Egeiu]] cuntrullava una reta cummerciale chì righjunghjia l'[[Egittu]], a [[Siria]], e rigione situate à u nordu di u [[mare Neru]] è l'Occidente. A civiltà critesa prisenta una scrittura ieroglifica cuneiforme dinuminata "[[lineare A]]", chì, à a differenza di a scrittura "[[lineare B]]" [[civiltà micenia|micenia]], ùn hè stata ancora dicifrata; una tistimunianza di sta scrittura hè a tavuletta di [[Festo]]. U centru ecunomicu è puliticu di Creta eranu i palazzi. Pudemu benissimu capisce ch'è a pupulazione ùn era micca disposta à fà a guerra, postu ch'è e cità ùn eranu micca prutette da muri. L'affreschi ritruvati in i palazzi (com'è in u casu di Cnossu) ci mostranu scene di ceremonie riligiose, prucissione, cumpetizione trà atleti (a più famosa era quella di u saltu di u toru) chì ancu e donne ci pudianu participà com'è ancu in vesta di sacirdutesse è in e prucessione è decurazione incù elementi naturalistichi. Si pinsava ch'è à l'iniziu si fusse sviluppatu un cultu di a vegetazione. Molti sò infatti i santuarii naturale com'è e grotte, fonte è monti, postu ch'è à l'iniziu e cirimonie riligiose si svulghjianu à l'apertu, à cuntattu incù a natura. Solu dopu parechji lucali fubbenu didicati à u cultu ancu à l'internu di i palazzi. nantu à e divinità minoiche si sà pocu: l'unica figura ritruvata hè feminile è hè ritratta in tanti piccule statuette. In ella i studii ricunnoscinu a grande dea matre chì incarna a fertilità; hè accumpagnata à spessu da sarpe, lioni è acelli. === A dicadenza di i Critesi === A Thera, oghje [[Santorini]], intornu à u 1600 a.C. esplose un vulcanu. Suvitò una seria di terramuti ch'è ancu Creta risentì, da quellu mumentu principiò a so dicadenza, di a quale ùn sò micca cunnisciute e raghjone. In u 1400 a.C. circa, Creta ùn pobbe micca resiste à l'invasione di i Micenii, un populu bellicosu di a cità di Micene, posta in u Pelopunnesu: u grande palazzu di Cnossu fù di novu distruttu è ùn fù più ricustruitu. === Periodu rumanu è bizantinu === L'eserciziu di a pirateria purtò Creta in cunflittu cù i Rumani. [[Quintu Cecilio Metello]] a cunquistò in u corsu di una campagna contru à i pirati da u [[69 a.C.]] à u [[67 a.C.]]. In u 34 a.C., dopu à a ''Dunazione d'Alissandria'', l'isula fù ciduta da [[Marcu Antonio]] à [[Cleopatra|Cleopatra d'Egittu]]; fù dopu cunquistata da [[Augustu|Ottaviano]], dopu à a [[battaglia d'Azio]] contru à a [[Flotta tolemaica di Cleopatra VII|flotta egizziana]]. Incù a riforma augustea di u [[27 a.C.]] fù incurpurata in a [[Pruvincia rumana|pruvincia]] di [[Creta è Cirene]] è incù a riforma [[Diuclezianu|diuclezianea]] fù di novu siparata è fece parte di a [[prefettura à u pretoriu d'Illiricu, Italia è Africa]]. Incù a spartizione definitiva di l'imperu à a fine [[seculu IV]] d.C. Creta fù integrata in l'[[Imperu bizantinu]]. === Duminazione araba === Creta subì a duminazione [[Arabi|araba]] da u [[826]] à u [[961]], annu chì fù ricunquistata da u generale [[Imperu bizantinu|bizantinu]] [[Niceforo II Foca|Niceforo Foca]], destinatu dopu à cullà annantu à u trone imperiale. === Periodu venizianu: ''Candia'' === [[File:Plaster_cast_of_lion,_collection_of_Istituto_Veneto_di_Scienze,_Lettere_ed_Arti_26.jpg|right|thumb| Lione nimbatu incù u libru di u vangelu di San Marcu trà e zampe. Iraklion, Creta]] In seguitu à l'evvenimenti di a [[Quarta cruciata]] fù occupata da i [[Venezia]]ni da u [[1204]] à u [[1669]] è chjamonu l'isula com'è a so capitale, [[Candia]].<br /> Eretta à [[ducatu di Candia|ducatu]] annantu à u mudellu di a [[Ripublica di Venezia]] in u [[1212]], fù divisa in [[feudu|feudi]] racolti in sei rigione, ognuna essendu assignata à culoni di un di i [[sestiere (Venezia)|sestieri di Venezia]]. U guvernu autunomu di l'isula fù inoltre urganizatu annantu à u mudellu di quellu venizianu, à traversu un sistemu d'assemblee. == Munumenti è lochi d'interessu == [[File:Samaria Gorge 18.jpg|thumb|250px|Vole di Samariá, in u sudu-punente di l'isula]] [[File:Bay of Balos, Crete 002.jpg|400px|left|thumb|A cala di Balos è l'isula di [[Gramvousa]]]] * [[Agíà Triáda]] * Munasteru di [[Arkadi]] * [[Gortina (Creta)|Gortina]] * [[Gournia]] * [[Museiu archeulogicu di Iraklio]] * [[Itanos#Kato Zakros|Káto Zákros]], palazzu minoicu * [[Cnossu]] * [[Latu (Creta)|Latu]] * [[Mália]], palazzu minoicu * [[Festo]] (Phaistós), palazzu minoicu * [[Fourní]] (Phourni), necrupola * [[Tylisos]] * [[Vathipetro|Vathypetro]] * Preveli: [[Munasteru di Preveli|Munasteru]] è [[spiaghja incù palme di Preveli|spiaghja incù palme]] * [[Vole di Samariá]] * [[Monte Ida (Creta)|Monte Ida]] == Cultura == === Musica === [[File:Lyres-creta.jpg|upright|thumb|Parechji mudelli di a lira critesa, u strumentu più diffusu di l'isula]] == Pulitica == === Suddivisione amministrativa === ==== Unità perifiriche ==== {| class="wikitable" style="width:50%; margin:auto; text-align:center:" |- bgcolor="#EFEFEF" ! Unità periferica ! Cumuni n° ! Pupulazione ! Superficia<br /> (km<sup>2</sup>) ! Densità<br /> (ab/km<sup>2</sup>) |- | align=left| '''[[Candia (unità periferica)|Candia]]''' | 8 | 304.270 | 2.641 | 115,21 |- | align=left| '''[[A Canea (unità periferica)|A Canea]]''' | 7 | 150.387 | 2.376 | 63,29 |- | align=left| '''[[Lasithi|Lassithi]]''' | 4 | 76.319 | 1.823 | 41,86 |- | align=left| '''[[Retimno (unità periferica)|Retimno]]''' | 5 | 81.936 | 1.496 | 54,77 |- | align=left| '''Creta''' | '''24''' | '''612.912''' | '''8.336''' | '''73,53''' |} ==== Cumune ==== [[File:Chania - Venetian harbor 1.jpg|thumb|[[A Canea]]]] In seguitu à a riforma in vigore dapoi u 1a ghjinnaghju [[2011]] Creta hè divisa in e siguente cumune: * [[San Nicolò (Creta)|Agios Nikolaos]] * [[Agios Vasileios]] * [[Amari (Creta)|Amari]] * [[Anogeia]] * [[Apokoronas]] * [[Archanes-Asterousia]] * [[Candia]] * [[Chersonissos]] * [[Festo]] * [[Gozzo (Creta)|Gavdos]] * [[Gortina (Creta)|Gortina]] * [[Ierapetra]] * [[Kantanos-Selino]] * [[Kissamos]] * [[A Canea]] * [[Malevizi]] * [[Minoa Pediada]] * [[Mylopotamos]] * [[Oropedio Lasithiou]] * [[Platanias]] * [[Rethymno]] * [[Sfakia]] * [[Sitia]] * [[Viannos]] [[File:View of Kritsa.jpg|thumb|U centru abitatu di Kritsa, in a cumuna di [[San Nicolò (Creta)|Agios Nikolaos]]]] ==== Prefetture ==== In u sistemu anticu di suddivisione amministrativa, Creta ùn era micca divisa in 4 prefetture chì currispondenu à l'attuale unità perifiriche. == Ecunumia == A Grecia hà una tradizione agricula, ma dapoi l'[[anni 1960|anni sissanta]] hà scumpiitu un nutevule sforzu d'industrialisazione chì l'hà permissu d'esse ammissa à a Cumunità ecunomica eurupea. In u sittore industriale hà avutu infatti un forte sviluppu in particulare in u sittore [[Industria tessile|tessile]] (soprattuttu u [[cutone (tissutu)|cutone]], ma dinù e fibre sintetiche) in u sittore alimintare (industrie vinicole, zuccherifiche, oleifiche, birrifiche) è in a manifattura di u [[tabaccu]]. U pruduttu principale hè u [[triticum|frumentu]], ma sò cultivati ancu l'[[Hordeum vulgare|orzu]], u [[Zea mays|granone]], u [[Oryza sativa|risu]] è a [[Avena sativa|vena]]. L'[[oliu d'alivu]] hè una pruduzzione impurtante per a Grecia (hè u terzu pruduttore à u mondu), inoltre pruduce [[uva]] (da a quale si ricavanu [[vinu|vini]], rinumati ancu à l'esteru) è l'[[agrumu|agrumi]], distinati in bona parte à l'espurtazione. Infine, di grande impurtanza è in cuntinua crescita, hè u cuntributu di u [[turismu]] incù u sviluppu di numerose alberghi è paesi turistichi incù [[animazione turistica|animazione]]. == Infrastrutture è trasporti == === Aeruporti === Nantu à l'isula ci sò sei aeruporti frà i quali trè anu un trafficu cummerciale<ref>Da l'aeruporti di Heraklion, Chania è Sitia.</ref>: {|class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" width= align= |+ |- style="background:lightgrey;" !style="width:40%;"|Aeruportu||[[Codice aerupurtuale ICAO|ICAO]]||[[Codice aerupurtuale IATA|IATA]]||Tipolugia||Lungh. Pista<br />in&nbsp;m.||Passaghjeri<br />2010 |- |[[Aeruportu di Candia-Nikos Kazantzakis]] ||LGIR||HER||civile||2.680||4.907.337 |- |[[Aeruportu di A Canea-Suda]]||LGSA||CHQ||civile/militare||3.347||1.654.864 |- |''Aeruportu di [[Sitia]]''||LGST||JSH||civile||2.074||38.859 |- |''Aeruportu di [[Kasteli]]''||LGTL||--||militare ||2.991||n.di. |- |''Aeruportu di [[Timbaki]]''||LG54||--||militare||2.713||n.di. |- |''[[Aeruportu di Maléme]]''||LG03||--||civile||1.050||n.di. |} == Persone liate à Creta == * [[El Grecu]] (1541-1614), pittore * [[Zach Galifianakis]], attore * [[Nikos Kazantzakis]] (1883-1957), scrittore == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Isule di a Grecia]] * [[Stile di Kamares]] * [[Lira critesa]] * [[Graviera Kritis]] [[Categoria:Isule di a periferia di Creta]] [[Categoria:Creta| ]] [[Categoria:Lochi di a mitulugia greca]] ==Fonte== 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu. f2ds4pgqya0mguw7fjgheofrxqpoklm Listinu di l'attori americani 0 18485 402770 402465 2026-06-04T05:25:09Z Fausta Samaritani 15085 /* A - B - C */ 402770 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> === P - Q - R === ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> === S - T - U === ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 4sdiaag9cc4yy19vicb1h4a9hzyz5cs Tittu 0 19345 402772 379727 2026-06-04T05:58:02Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix, link 402772 wikitext text/x-wiki [[File:Tito,_70-81_ca,_collez._albani.JPG|thumb|250px|right|Bustu di Tittu da a cullezzione Albani]] '''Tittu Flaviu Vespasianu''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> (in latinu: ''Titus Flavius Vespasianus'', regnante cù u nome di Tittu Flaviu Vespasianu Cesare Augustu; Roma, [[30 di dicembre]] [[39]] - Aquae Cutiliae, [[13 settembre]] [[81]]) hè statu un imperatore rumanu di a dinastia di i Flavi. Prima di cullà à u tronu, Tittu fù un abile è stimatu generale chì si distinse per a ripressione di a [[Prima guerra ghjudaica|ribellione in Giudea]] di u [[70]], durente a quale fù distruttu u [[Sicondu Tempiu|sicondu tempiu di Gerusalemma]]. Eppuru fù cunsideratu un bon imperatore da [[Tacitu]] è da altri storichi cuntempuranii. Hè cunnisciutu per u so prugramma d'opere publiche à Roma è per a so generosità per succorre a pupulazione in seguitu à duie evvenimenti disastrosi: l'[[eruzione di u Vesuviu di u 79]] è l'incendiu di Roma di a [[80]]. Celebra hè a definizione ch'ellu dete d'ellu u storicu [[Svetonio]]: {{Citazione|Amore è delizie di u generu umanu.|[[Svetonio]], ''Vita di Tittu'', 1.|''Amor ac deliciae generis humani''.||lingua=a}} per cilibrà tutti i meriti di Tittu è di u so guvernu. == Biografia == === Origine familiale è aduliscenza === A famiglia di Tittu, a [[gens Flavia|''gens Flavia'']], appartinia à a nubiltà italica chì, in a prima mità di u [[I sèculu]], rimpiazzò a più antica aristucrazia rumana, indibulita da i dicennii di guerre civile cumbattuti in u [[I sèculu a.C.]]. A ''gens Flavia'', per esempiu, cullò da un origine umile à l'onori i più alti in appena trè generazione. U missiavone paternu di Tittu, [[Tittu Flavio Petrone]], avia cumbattutu cum'è [[cinturione]] in l'armata di [[Gneo Pompeo Magnu]] durente a [[guerra civile trà Cesare è Pompeo]] (49-45 a.C.), punendu fine di manera vergugnosa à a so propria carriera incù a fuga da u campu di battaglia durente a [[battaglia di Farsalo]] ([[48 a.C.]]). Perdunatu quantunque da Cesare, diventò percettore di e vendite à l'asta è spusò a ricca Tertulla.<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Vespasianu'', 1.</ref> U figliu di Petrone è Tertulla, [[Tittu Flavio Sabinu]], fù un riccu percettore in Asia è un pristatore à interessi in [[Helvetia]] è spusò [[Vespasia Polla]], figliola di u tribunu militare [[Vespasio Pollione]]. Grazia à 'ssu matrimoniu, Sabinu s'imparintò incù l'aristucratica [[gens Vespasia|''gens Vespasia'']], garantiscendu à i so figlioli, [[Tittu Flaviu Sabinu (consulu)|Tittu Flaviu Sabinu]] è [[Tittu Flaviu Vespasianu]], u rangu [[senatu rumanu|senaturiale]].<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Vespasianu'', 2.</ref> U figliolu minore di Sabinu, Vespasianu, spusò [[Flavia Domitilla maiò]], da a quale ebbe Titu Flaviu Vespasianu, natu à [[Roma]] u 30 di dicembre [[39]].<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Vespasianu'', 1 è 11.</ref> === Carriera militara è ascesa pulitica (58-79) === [[File:Büste der Julia Titi.jpg|thumb|250px|right|Bustu di [[Ghjulia (figliola di Tittu)|Ghjulia]], figliola di Tittu è prubabilmente di a prima moglia [[Arrecina Tertulla]].]] Trà u [[58]] è u [[60]]<ref name="birley">Anthony Richard Birley, ''The Roman government of Britain'', Oxford University Press, 2005, ISBN 0-19-925237-8, pp. 279-280.</ref> fù prima tribunu militare in [[Storia di l'Alimagna|Alimagna]], induve ebbe per cullegu [[Pliniu u Vechju]],<ref>Pliniu u Vechju, ''Naturalis historia'', prefaziu, 3.</ref> dopu in [[Britannia (pruvincia rumana)|Britannia]],<ref>Svetonio, ''Vite di i Cesari - Titu'', 4.</ref> prubabilmente in occasione di u trasfirimentu annantu à l'isula d'un cuntingente di rinforzu in seguitu à a [[rivolta di Budicca]].<ref>Tacitu, ''Annali'', XIV.38.1</ref>, <ref>Intornu à u [[63]] fece ritornu à Roma per intraprende incù successu a carriera di ghjuristu, righjunghjendu a carica di questore.</ref> In stu periodu spusò [[Arrecina Tertulla]], figliola d'un exi [[Prifettu di u pretoriu]] di [[Caligula]], [[Marcu Arrecino Clemente]]. Tertulla murì in u [[65]] è Tittu si rispusò incù [[Marchja Furnilla]], da a quale ebbe una figliola, ma da a quale ellu divurziò senza spusà si dinù.<ref>Furnilla appartinia à una nobile famiglia, culligata, però, incù l'oppusizione senaturiale à [[Nerone]], tantu ch'è u ziu di Furnilla, [[Barea Sorano]], è a so figliola [[Marchja Servilia Sorana|Sevilla]] morsenu in e purghe neruniane dopu à a [[cuspirazione di Pisone]] mancata di u [[65]];Tacitu, ''Annali'', XVI.30-33.</ref> Sicondu parechji storichi muderni, a decisione di divurzià da Furnilla fù presa propriu per alluntanà da sè i suspetti di collusione incù a cuspirazione.<ref>Gavin Townend, "Somme Flavian Connections", ''The Journal of Roman Studies'' (1961), p. 57; Jones (1992), p. 11.</ref> Tittu ebbe parechje figliole,<ref>[[Flavio Filostrato|Filostrato]], ''Vita di Apollonio di Tiana'', VII.7</ref> almenu una di e quale da Furnilla, ma solu una sopravvisse, [[Ghjulia (figlia di Tittu)|Ghjulia]], ch'ellu avia prubabilmente avutu da Arrecina, di a quale a mamma si chjamava ancu ella Ghjulia.<ref>Jones è Milns, pp. 96, 167.</ref> ==== Campagna in Ghjudea ==== [[File:ImageRomeArchofTitus02.jpg|thumb|left|250px|L'[[Arcu di Tittu]], in a Via Sacra à [[Roma]]]] In u [[67]], Vespasianu fù incaricatu da l'imperatore [[Nerone]] d'assume u cummandu di e forze rumane impignate à calmà a ribellione di i Ghjudei ([[prima guerra ghjudaica]], 66-74). Tittu, chì à l'epica avia circa 28 anni, ricivì u cummandu di a [[Legio XV Apollinaris|Legio XV ''Apollinaris'']], ch'ellu andò à prilivà à [[Alissandria d'Egittu]] è ch'ellu purtò dopu in Ghjudea.<ref>Ghjaseppu Flavio, ''Guerra ghjudaica'', ii.558, iii.1-8,29; Tacitu, ''Storie'', v,10.</ref> I meriti di Titu in a guerra ghjudaica sò difficiule da analizà, chì a principale fonte di a guerra, a ''Guerra ghjudaica'' di [[Ghjaseppu Flavio]], fù scritta da u cummandante ghjudeu di a furtezza di [[Iotapata]], assidiata è cunquistata in u 67 da Tittu, chì ebbi dopu rapporti di clientella incù a dinastia flavia. In i descrizzione di Giuseppe, Tittu hè l'eroicu cummandante chì assidiò è cunquistò cinqui centri nimichi,<ref>Ghjaseppu Flavio, ''Guerra ghjudaica'', iii-iv.</ref> ma, una volta cunsideratu u puntu di vista di l'autore, s'avvera chjaru ch'è à l'iniziu di a campagna di Tittu, ùn avia micca avutu precedente sperienze di cummandu, è ch'ùn fù micca cusì brillante.<ref>Donahue, John, "Titus Flavius Vespasianus (à.Di. 79-81)", ''De Imperatoribus Romanis'', 23 uttrove 2004. <[http://www.roman-emperors.org/titus.htm Titus Flavius Vespasianus (à.Di. 79-81)]</ref> Tittu fù incaricatu da Vespasianu d'andà à [[Antiochia di Siria|Antiochia]] à pattighjà incù [[Gaio Licinio Muciano]], guvernadore di [[Siria (pruvincia rumana)|Siria]] è cum'è tale rispunsevule di a Ghjudea, affinch'è i duie generale ghjunghjissenu à divide si e cumpitenze: Titu riiscì in 'ssu scopu, stendu ci finu à u fine di u 67, è s'unì à u babbu in a guerra.<ref>Morgan, Gwyn, ''69 à.Di.: The Year of the Four Emperors'', Oxford University Press, 2006, ISBN 0-19-512468-5, p. 175.</ref> In u [[67]] Tittu participò à l'assedii di [[Iotapata]] è [[Giaffa]], eppo cumbattì intornu à [[Tiberiade]], [[Taricace]] è [[Gamala]]. In u [[69]], l'[[annu di i quattru imperatori]], Vespasianu vultò à Roma per riclamà u trone, lascendu u figliolu in [[Giudea]] à pone fine à a rivolta, cosa ch'è Tittu fece l'annu dopu: [[Gerusalemma]] fù sacchighjata, u [[Tempiu di Gerusalemma|Tempiu]] distruttu è gran'parte di a pupulazione uccisa o custretta à fughje da a cità. Durente u so sughjornu à Gerusalemma, Tittu ebbe una relazione incù [[Berenice di Cilicia]], figliola di [[Erode Agrippa I]]. À u so ritornu à Roma, in u [[71]], fù accoltu in [[trionfu]]. Fù parechje volte [[Consulu (storia rumana)|consulu]] durente u regnu di u babbu; fù ancu [[Censore (storia rumana)|censore]] è prifettu di a Guardia preturiana, assicurendu ne a fideltà à l'imperatore. Tutti i fatti ligati à a rivolta è à a caduta di Gerusalemma sò cuntati da u storicu ebreiu [[Ghjaseppu Flavio]] in a so opera ''Guerra ghjudaica''. ==Citazione== Tittu hè mintuvatu qualchì volta in a cultura corsa:<br> * à [[china]], u numeru trè hè ''l'orechje di Tittu.''<ref>''U Muntese'', 'Tittu', p. 1454.</ref><br> * in a sprissione ''Manghjà si à Tittu cù l'archibusgiu'', chì significheghja: pulà i so soldi, manghjà si tuttu<ref>'U Muntese', 'Tittu', p. 1454.</ref> ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana. == Da vede dinù == * [[Prima guerra ghjudaica]] * [[Assediu di Gerusalemma (70)]] * [[Arcu di Tittu]] * [[Vespasianu]] * ''[[A clemenza di Tittu]]'', [[opera lirica]] di [[Wolfgang Amadeus Mozart]]. [[Categoria:Personnalità pulitica di Roma Antica]] dbtlkel2ais3od5yw7j4pg62j8nood6 The Ren & Stimpy Show 0 19782 402739 390255 2026-06-03T15:54:37Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402739 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ren (gauche) et Stimpy (droite).webp|thumb|250px|right|Ren è Stimpy]] '''''The Ren & Stimpy Show''''' hè una seria di [[televisione]] d'animazione [[Stati Uniti|america]]na, creata da [[John Kricfalusi]] pè [[Nickelodeon]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Televisione|Ren & Stimpy]] a5wspbbploiifx9cuz4zyutra0yab49 402741 402739 2026-06-03T15:58:23Z Fausta Samaritani 15085 file 402741 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ren (gauche) et Stimpy (droite).webp|thumb|250px|right|Ren è Stimpy]] '''''The Ren & Stimpy Show''''' hè una seria di [[televisione]] d'animazione [[Stati Uniti|america]]na, creata da [[John Kricfalusi]] pè [[Nickelodeon]]. == Discrizzioni == == Da vede dinò == * [[The Wacky Adventures of Ronald McDonald]] [[Categoria:Televisione|Ren & Stimpy]] n81f5q9nfgpy2ce1b7xojwc9w9srgh2 Scogliu di Ghjibilterra 0 20250 402760 358690 2026-06-03T23:09:38Z Fausta Samaritani 15085 402760 wikitext text/x-wiki U '''scogliu di Ghjibilterra''' hè un [[munulitu]] [[calcariu]] situatu in [[Ghjibilterra]], annantu à a costa miridiunali di a [[penisula Iberica]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Aghjunghji un'altitudina di 426 metri. In [[Antichità]], era cunsidaratu com'è una di i dui [[Culonni d'Erculu]], l'altru essendu u [[djebel Musa]], annantu à a costa [[Africa|africana]]. U Scogliu hè un pussessu di a [[Curona britannica]]. Fù cidutu da a Spagna à a [[Riamu di Grandi Brittagna|Grandi Brittania]] da i [[Trattati d'Utrecht (1713)|trattati d'Utrecht]], à a fini di a [[guerra di Succissioni di Spagna]]. == Giulugia == [[File:Top of the Rock of Gibraltar.jpg|250px|thumb|left|Vista panuramica di u piccu di u Scogliu.]] 'Ssa furmazioni giulogica hè stata criata mentri u [[Ghjurassicu]], circa 200 milioni d'anni fà, quandu a [[placca africana]] hè intruta in cullisioni incù a [[placca eurasiatica]]. L'[[Oceanu Atlanticu]] hà attravirsatu u [[strittonu di Ghjibilterra]], ciò chì hà avutu par cunsiquenza di crià u [[Mari Tarraniu]]. U Scogliu faci parti di i [[curdiglieri Betichi]], una catena di muntagni chì dumineghjani u sudestu di a penisula iberica. À u nordu, u Scogliu s'inclina verticalamenti da u liveddu di u mari sin'à un'altitudina di 411,5 metri à a ''Rock Gun Battery''. U puntu u più altu di u Scogliu aghjunghji 426 metri sopra à u strittonu. I guasgi scuglieri longu à u latu uriintali di u Scogliu cascani versu una vigata di pindenzi di rena chì datani di un'ebbica induva u liveddu di u mari era più bassu cà oghji è una piana di rena prulungava a so basa. U so latu uccidentali hè mori menu ripidu. A [[calcita]], u minerali chì pruduci i [[calcariu|calcarii]], si dissolvi pianu pianu in acqua. Incù u passaghju di u tempu, 'ssu prucidimentu pò furmà i caverni. Cumpostu di calcarii, u Scogliu di Ghjibilterra conta più di 100 caverni. == Furtificazioni == [[File:Andalusia_hl_20060817_003.jpg|thumb|250px|U scogliu, vistu da a Linea]] U [[casteddu moru]] hè una reliquia di l'accupazioni [[Mori|mora]] di Ghjibilterra, chì hà duratu 750 anni. Hè statu custruitu in l'annu 711, quandu [[Tariq ibn-Ziyad]], u capu [[Berbari|berbaru]], hè sbarcatu par a prima volta annantu à u Scogliu chì purtaria u so nomu. U bastimentu principali chì ferma hè a Torra di l'Umaghju, un bastimentu massicciu di mattona è di murtaiu assà duru, chì a so parti supiriori hà cuntinutu l'appartamenti è un bagnu moru. Un aspettu particulari di u Scogliu hè u so sistemu di passaghji suttarranii, cunnisciutu sottu à u nomu di " Gallarii ". Ultimati in u 1797, 'ssi gallarii si cumponini di un sistemu di curridori, di tronci è di passaghji, di una lunghezza tutali di guasgi 300 metri. Offrini una seria di visti unichi annantu à a [[cala di Ghjibilterra]], l'istmu, è a Spagna. == Turisimu == [[File:Portrait_of_a_father.jpg|250px|thumb|I maccacchi berbari di Ghjibilterra]] A forza parti di u Scogliu hè una riserva naturali pupulata da circa 250 [[maccacchi berbari]] - i soli scimii salvatichi in Auropa. 'Ssi maccacchi, è ancu una reta labirintica di tuneddi, attirani bon parechji turisti annantu à u Scogliu ogni annu. 'Ssi scimii sò prutetti da un dicretu di u guvarnadori di Ghjibilterra, da una parti par via di a so scarsità, è da l'altra parti à causa di una lighjenda chì afferma chì a prisenza di i Britannichi à Ghjibilterra hè liata à quidda di i scimii annantu à u Scogliu. == In a cultura == U prulogu di u filmu ''[[Tumbà ùn hè micca ghjucà]]'' a seria [[James Bond]] (incù [[Timothy Dalton]] in u rollu eponimu) si svoglii annantu à u Scogliu di Ghjibilterra. == Noti == <references/> == Da veda dinò== * u [[Strittonu di Ghjibilterra]] [[Categoria:Munulitu naturali]] [[Categoria:Vetta di u Regnu Unitu]] [[Categoria:Giugrafia di Ghjibilterra]] [[Categoria:Linia di spartimentu di l'acqui trà mari Terraniu è uceanu Atlanticu]] 7b279a9pq83rvfzfv9m4kihvxoaoidg The Little Mermaid (filmu di 1989) 0 20360 402733 359606 2026-06-03T15:40:53Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 402733 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:SBL Eric's castle.jpg|thumb|300px|right|''The Little Mermaid'']] '''''The Little Mermaid''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A Piccula Sirena"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Petite Sirène'') hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale di fantasia [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1989]]. == Discrizzioni == Hè statu prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Feature Animation]] è publicatu da [[Walt Disney Pictures]]. [[Categoria:Filmu di l'annu 1989]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 6s5p2qpjywfn898re9scebceobniyfx 402735 402733 2026-06-03T15:43:04Z Fausta Samaritani 15085 link 402735 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:SBL Eric's castle.jpg|thumb|300px|right|''The Little Mermaid'']] '''''The Little Mermaid''''' (in [[lingua corsa|corsu]]: "A Piccula Sirena"; tìtulu [[lingua francese|francese]]: ''La Petite Sirène'') hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione musicale di fantasia [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1989]]. == Discrizzioni == Hè statu prudottu da [[Walt Disney Animation Studios|Walt Disney Feature Animation]] è publicatu da [[Walt Disney Pictures]]. == Da vede dinò == * [[The Jungle Book (filmu di 1967)]] [[Categoria:Filmu di l'annu 1989]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] li4xsucxz2xqr215hxjll0k7m1p4nll Tissitura Verde e Turchina 0 20695 402771 384280 2026-06-04T05:37:57Z Fausta Samaritani 15085 link, categurie 402771 wikitext text/x-wiki A sprissione '''Tissitura verde è turchina''' sorge di unu di l'arnesi i più impurtanti chi si ritruvanu nanta a leghje [[Ingaghju Naziunale pè l'Ambiente]] di u [[2010]], stratta da u Grenelle di l'Ambiente. A tissitura hè fatta da a reta di curridori [[Biologia|biológichi]] (o di curridori ecologichi, esistenti o da restaurà), è di curridori di paesaghji, è di pozze "serbatori di biodiversità". U so scopu hè d'impedisce a perta di [[biodiversità]] (straurdinaria è urdinaria), u paisaghju essendu di più in più frastagliatu, sezziunatu, fragmentatu.<ref>[https://fr.wikipedia.org/wiki/Fragmentation_(%C3%A9cologie)].</ref> Hè dinò a versione naziunale francese di a reta ecologica paneuropea. == Discrizzioni == A tissitura deve cuntribuisce à:<br> - sminuì a frammentazione è a vulnerabilità di l'abitati naturali, è tene contu di u spiazzamentu di e spezie indè u contestu di u [[cambiamentu climaticu]];<br> - priservà è ligà i spazii impurtanti pè a biodiversità, cù i curridori;<br> - priservà i stagnoli, e padule, i [[Fiume|fiumi]], e sponde di fiumicelli, corsi d'acqua (zone umide, estuarii ...);<br> - facilità i scambii genetichi necessarii à a sopravivenza di e spezie;<br> - migliorà a qualità ed a diversità di i paesaghji.<br> (Codice dell'Ambiente, articulu L. 371-1).<ref>Ligame web, [https://www.legifrance.gouv.fr/affichCode.do;jsessionid=4ED07157FC2C1F425BF81AEBA3B59518.tplgfr30s_1?idSectionTA=LEGISCTA000022494663&cidTexte=LEGITEXT000006074220&dateTexte=20200312].</ref> == Storia == Fubbi capitu chì a cunnettività di i spazii naturali hè nicissaria à a so risilienza / risitenza. Hè perciò i ghjuristi ani elaburatu cunvenzioni internaziunali, testi eurupei è legi:<br> - A Cunvenzione nanta a Diversità Biológica (Rio, [[1992]]): u tuttu primu paragrafu ramminta ''a valore di a diversità''.<br> - A strategia paneuropea pè a prutezzione di a diversità biològica è paesaghjera ([[1995]]): primu testu internaziunale spiegandu u cuncettu di reta.<ref> Innanzu ebbi a cumunicazione di a Cummissione Europea di u [[6 di maghju]] di u [[2013]] nantu a "Infrastruttura verde: Rinfurzà u capitale naturale di l'Europa" COM(2013) 249 final, cita web url=http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/references_bibliographiques/ce-com2013_infrastructurevertes.pdf|titulu=''Communication de la Commission au Parlement européen - Infrastructure verte, Renforcer le capital naturel de l'Europe''|data=6.5.2013|COM(2013)249final.</ref> - A leghje Voynet, Acconciu è Sviluppu durèvuli (o à longu andà) di u territoriu, di u [[25 di ghjugnu]] di u [[1999]], menziuna in u so articulu 23:<br> ''e rete ecologichi, i curridori è l'estensione di i spazii prutetti chi occore di urganizà''.<br> è sibula ''i territorii sgradati è l'azzione'' ''di'' ''ricunquista ecologica chi ani bisognu''. [[File:Manilva urbanización.jpg|250px|thumb|Frammentazione di u spaziu. Vicinu a a piaghja de las Arenas, Manilva, [[Spagna]].]] == Nòtte == <references /> [[Categoria:Ambiente|Tissitura Verde e Turchina]] [[Categoria:Francia|Tissitura Verde e Turchina]] 1yqc7n3we2q3frbd7omnxofkdx784k2 Charles Dickens 0 20758 402737 392440 2026-06-03T15:49:46Z Fausta Samaritani 15085 fix 402737 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Charles Dickens portrait c1860s restore.png|miniatura|Charles Dickens]] '''Charles John Huffam Dickens''' (prununziatu {{IPA|/ˈtʃɑrlz ˈdɪ.kɪnz/}}), natu in [[Landport]], vicinu à [[Portsmouth]] ([[Hampshire]])/Inghilterra, u [[7 di ferraghju]] [[1812]] è mortu in [[Gad's Hill Place]] ([[Higham]]/[[Kent]])/[[Inghilterra]], u [[9 di ghjugnu]] [[1870]] (à 58 anni), hè cunsideratu cume u più maiò [[rumanzieru]] di l'èpica vittoriana. === Biugrafia === Hè l'autore di i libri famosi ''[[Oliver Twist]]'' ([[1837]]-[[1839]]), ''[[Un cantu di Natale]]'' ([[1843]]), ''[[David Copperfield]]'' ([[1849]]-[[1850]]), ''[[The Pickwick Papers]]'' è ''[[E Grande Speranze]]'' ([[1860]]-[[1861]]). {{DEFAULTSORT:Dickens, Charles}} [[Categoria:Scrivani in prosa]] [[Categoria:Scrivanu]] [[Categoria:Littiratura]] [[Categoria:Inglese]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:Biugrafia|Charles Dickens]] cwwtto3m6tzmxwhxd7hyj60zyktuib7 The Pickwick Papers 0 20760 402738 374221 2026-06-03T15:52:12Z Fausta Samaritani 15085 402738 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:The Pickwick Papers - Project Gutenberg eText 19222.jpg|thumb|200px|right|''The Pickwick Papers'']] '''''The Posthumous Papers of the Pickwick Club''''' (ancu cunnusciutu comu '''''The Pickwick Papers''''') fù a prima [[littiratura|rumanza]] di [[Charles Dickens]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Littiratura]] 5q7jn95ks7qtey6ykeo9ya76t8pnqeb Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 402768 402488 2026-06-04T05:20:19Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 402768 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2023/24| pusizione = Serie A, 4u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 3pzwq5yif9v9jiz71ro4p2wglr0qsl2 Timothy Castagne 0 20842 402767 364893 2026-06-04T05:19:25Z Fausta Samaritani 15085 link, file, categuria 402767 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Timothy Castagne 20042025 (1).jpg|thumb|250px|right|Timothy Castagne]] '''Timothy Castagne''' (natu in u [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Belgica|belga]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Belgica. === Biugrafia === U [[7 di lugliu]] [[2017]], dopu ottanta apparizione in u campionatu belga, trà a stagione regulare è u play-off, si trasferì à l'Atalanta per 6 milioni d'euros. Hà anotatu u so primu gol à a squadra di Bergamo u [[2 di ghjennaghju]] di u 2018, in a [[Coppa Italia]] hà guadagnatu 2-1 nantu à u campu di Napoli. U [[27 d'aostu]] di u stessu annu, hà marcatu u primu goal goal di carriera in Serie A, scunendu u momentariu 1-1 gol in u draw 3-3 à Roma. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Castagne, Timothy]] [[Categoria:Biugrafia|Castagne, Timothy]] dl7nfe4bzmmbefwljprwwbvbmqq13zo Tom Kennedy 0 22085 402775 375775 2026-06-04T06:05:14Z Fausta Samaritani 15085 link 402775 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tom kennedy you dont say host.jpg|thumb|250px|right|Tom Kennedy, ([[1960]])]] '''James Edward Narz''' ('''Tom Kennedy''') hè statu un [[cunduttore televisivu]] [[Stati Uniti d'America|statunitense]]. == Biugrafia == Era natu u [[26 di ferraghju|26 ferraghju]] [[1927]] in [[Louisville (Kentucky)|Louisville]] ([[Kentucky]]) è hè mortu in a so casa in [[Oxnard (California)|Oxnard]] ([[California]]), u [[7 uttrovi]] [[2020]]. == Da vede dinò == * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Kennedy, Tom]] [[Categoria:Americanu|Kennedy, Tom]] [[Categoria:Biugrafia||Kennedy, Tom]] cmvizo1la9rqcud9olavgqk7pv46bgz Tomás Luis de Victoria 0 22147 402794 380572 2026-06-04T08:23:07Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categuria 402794 wikitext text/x-wiki [[File:Missa_alma_redemptoris_(Luis_de_Victoria).jpg|right|250px|thumb|''Missa alma redemptoris'', in ''Massi, magnificat, motetti, salmi è altre cumpusizioni varie'', [[Madrid]], tipografia regia, [[1600]].]] '''Tomás Luis de Victoria''' ([[Ávila]], ca. [[1548]] - [[Madrid]], [[27 d'aostu]] [[1611]]) hè statu un [[prete]] cattolicu, maestru di cappella è famosu cumpusitore polifonistu di a Rinascita [[Spagna|spagnola]]. === Biugrafia === Hè statu cunsideratu unu di i cumpusitori i più pertinenti è avanzati di u so tempu, cù un stile novu chì annunziava l'imminente [[Baroccu]]. A so influenza ghjunghje sin'à u [[XX sèculu]], quand'ella hè stata presa da mudellu da i musicanti di u Cecilianisimu. [[Categoria:Biugrafia|de Victoria, Tomás Luis]] [[Categoria:Musicante|de Victoria, Tomás Luis]] lgpmafjse8umyl2unnxi84nz65glp7b Tilburguniversitetet 0 22192 402765 371702 2026-06-04T05:11:39Z Fausta Samaritani 15085 link, file, categuria 402765 wikitext text/x-wiki [[File:Tilburg University.JPG|thumb|250px|right|Università di Tilburg]] L''''Università di Tilburg''' (in [[Lingua inglese|inglese]]: ''Tilburg University'') hè una [[università]] publica olandese, specializata in i campi di Amministrazione, Arti, Scienze Suciali, Dirittu, [[Economia]] è Umanistiche, situata in a cità di [[Tilburg]], parte di a [[pruvincia di u Brabante Settentrionale]], in u sudu di i [[Paesi Bassi]]. == Discrizzioni == L'istituzione hà custruitu una reputazione sia per a ricerca sia per l'insegnamentu in u mondu. In u campu di e publicazioni accademiche, [[Research Papers in Economics]] hà classificatu a so Facultà di Economia è Amministrazione d'impresa cum'è u 23u dipartimentu di ricerca u più pruduttivu in u mondu è u 6u in [[Europa]]. Secondu a Classifica 2020 di Shanghai, l'Università di Tilburg occupa u 6u postu in u campu di l'amministrazione d'imprese è u 24th in u campu di e Finanze in u mondu sanu. In u campu di u dirittu, l'Università di Tilburg hè classificata 28a in u mondu è 2u in i Paesi Bassi, secondu a classifica universitaria di l'università di u [[2021]]. Inoltre, a Facultà di Scienze Suciali è Cumportamentali offre un prugramma unicu di dui anni di Master in Psicologia Medica (insegnatu in Olandese), induve i studienti sò furmati cum'è prufessiunali scientifichi in u campu [[Medicina|medicu]]. == Storia == L'Università hè stata fundata in u [[1927]]. À u principiu era solu una scola di Amministrazione è Gestione Imprese. Più tardi, facultà cum'è [[Drittu|Dirittu]] (stabilitu in u [[1963]]), Scienze Suciali è di Cumportamentu (ancu in u 1963), Teulogia è [[Filosofia|Filusufia]] ([[1967]]) è infine, a Scola d'[[Arte]] ([[1981]]) sò state incorporate. Malgradu a crescita di altre facultà, Amministrazione è Gestione Imprese continueghja à esse u più grande di tutti quelli chì formanu l'università per u numeru di studienti. [[Categoria:Università]] 53790an37j5rv332j97wd3uy20m9spp 402766 402765 2026-06-04T05:12:57Z Fausta Samaritani 15085 402766 wikitext text/x-wiki [[File:Tilburg University.JPG|thumb|250px|right|Università di Tilburg]] L''''Università di Tilburg''' (in [[Lingua inglese|inglese]]: ''Tilburg University'') hè una [[università]] publica olandese, specializata in i campi di Amministrazione, Arti, Scienze Suciali, Dirittu, [[Economia]] è Umanistiche, situata in a cità di [[Tilburg]], parte di a [[pruvincia di u Brabante Settentriunale]], in u sudu di i [[Paesi Bassi]]. == Discrizzioni == L'istituzione hà custruitu una reputazione sia per a ricerca sia per l'insegnamentu in u mondu. In u campu di e publicazioni accademiche, [[Research Papers in Economics]] hà classificatu a so Facultà di Economia è Amministrazione d'impresa cum'è u 23u dipartimentu di ricerca u più pruduttivu in u mondu è u 6u in [[Europa]]. Secondu a Classifica 2020 di Shanghai, l'Università di Tilburg occupa u 6u postu in u campu di l'amministrazione d'imprese è u 24th in u campu di e Finanze in u mondu sanu. In u campu di u dirittu, l'Università di Tilburg hè classificata 28a in u mondu è 2u in i Paesi Bassi, secondu a classifica universitaria di l'università di u [[2021]]. Inoltre, a Facultà di Scienze Suciali è Cumportamentali offre un prugramma unicu di dui anni di Master in Psicologia Medica (insegnatu in Olandese), induve i studienti sò furmati cum'è prufessiunali scientifichi in u campu [[Medicina|medicu]]. == Storia == L'Università hè stata fundata in u [[1927]]. À u principiu era solu una scola di Amministrazione è Gestione Imprese. Più tardi, facultà cum'è [[Drittu|Dirittu]] (stabilitu in u [[1963]]), Scienze Suciali è di Cumportamentu (ancu in u 1963), Teulogia è [[Filosofia|Filusufia]] ([[1967]]) è infine, a Scola d'[[Arte]] ([[1981]]) sò state incorporate. Malgradu a crescita di altre facultà, Amministrazione è Gestione Imprese continueghja à esse u più grande di tutti quelli chì formanu l'università per u numeru di studienti. [[Categoria:Università]] 0n1xy60pvytgw38gl0me6p9bs2fmz77 The Carpenters 0 22523 402731 377385 2026-06-03T15:34:07Z Fausta Samaritani 15085 fixx 402731 wikitext text/x-wiki '''The Carpenters''' sò un gruppu di [[musica]] [[pop]] [[americanu]] chì hè statu fundatu à [[Downey]], ([[California]]) in u [[1968]] è attivu finu à u [[1983]]. I membri eranu Richard Carpenter (cantadore, tasterista) è Karen Carpenter (cantadore, batteria). == Discrizzioni == The Carpenters, incù e so canzone frà mezu à e quale “They Long to Be (Close to You)", "We've Only Just Begun", "Yesterday Once More", "Top of the World" è "Only Yesterday", anu unitu incù successu pop, soft rock è easy listening. I Carpenters anu vendutu 34,6 milioni di dischi niente ch'è in i [[Stati Uniti]]. == Albumi == - ''Ticket to Ride'' (1969)<br> - ''Close to You'' (1970)<br> - ''Carpenters'' (1971)<br> - ''A Song for You'' (1972)<br> - ''Now & Then'' (1973)<br> - ''Horizon'' (1975)<br> - ''A Kind of Hush'' (1976)<br> - ''Passage'' (1977)<br> - ''Christmas Portrait'' (1978)<br> - ''Made in America'' (1981)<br> - ''Voice of the Heart'' (1983)<br> - ''An Old-Fashioned Christmas'' (1984)<br> - ''Lovelines'' (1989)<br> - ''As Time Goes By'' (2004)<br> [[Categoria:Gruppu di rock]] 6b8pwi85x1t36o9tm4ql55523nfyy8s Torsten Haß 0 22572 402798 389655 2026-06-04T08:58:23Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 402798 wikitext text/x-wiki '''Torsten Haß''' (pseudonimu: '''Kim Godal'''), bibliutecariu, ghjurnalistu, pueta, rumanzieru è dramaturgu in lingua tedesca, hè natu à [[Neumünster]] (statu di [[Schleswig-Holstein]] in [[Germania]]) u [[21 nuvembri]] [[1970]]. == Biugrafia == Hà travagliatu pè sti ghjurnali: ''Kehler Zeitung'', ''Offenburger Tageblatt'', ''Der Freitag'', ''Verwaltungszeitung Baden-Württemberg'', ''Die Gemeinde'' è altri.<ref>Biblioteca Naziunale Tedesca: Risultati di ricerca gnd=1145989268; access-date=2021-11-19</ref> ==Opere== ===Romanzi è libri di raconti=== - ''Das Kartenhaus : ein Betrugs-Roman'' (2002<ref name="chrono">Godal, Kim (2021): ''Morddeich'', p. 133-134 (cronulugia di i libri). ISBN 979-8746727725</ref>).<br> - ''Der König des Schreckens: ein [[Cità di u Vaticanu|Vatikan]]-Krimi'' (2013<ref name="chrono" />).<br> - ''Männchensache : Rechtsfälle zur Vorbereitung im Geschlechterkampf – Roman'' (2009<ref name="chrono" />).<br> - ''Morddeich : und andere Kurzprosa'' (2021).<br> - ''Die Schwarze Zeit : ein [[Medievu|Mittelalter]]-Roman'' (2006<ref name="chrono" />).<br> - ''Die Schwarze Zeit II : Aphrodites Puppen – Roman'' (2007<ref name="chrono" />).<br> - ''Die Schwarze Zeit III : Metathronos – Roman'' (2008<ref name="chrono" />).<br> - ''Die Schwarze Zeit IV : Agonie – Roman'' (2009<ref name="chrono" />).<br> - ''Die Schwarze Zeit V : Staub – Roman'' (2010<ref name="chrono" />).<br> - ''Die Schwarze Zeit VI : Terra re-mota – Roman'' (2011<ref name="chrono" />).<br> - ''Totenmelodie : ein Kurpfalz-Krimi'' (2017<ref name="chrono" />).<br> - ''Totenquintett : ein Kurpfalz-Krimi'' (2018<ref name="chrono" />).<br> - ''Totentraum : ein Kurpfalz-Krimi'' (2019<ref name="chrono" />).<br> ===Drami=== - ''En Nuit : Dramolett'' (2021) - ''Omega oder Das Hochzeitsmahl : Drama'' (2020<ref name="chrono" />).<br> - ''Die Staatsschuld – In a State of Bonds : Drama'' (2003<ref name="chrono" />).<br> ===Puesia=== - ''Das Christkind taumelt betrunken im Wald, der Weihnachtsmann torkelt nicht minder : Winter- und [[Natale|Weihnachts]]-Gedichte'' (2020).<br> - ''Es wiehert der Gaul, es graset das Pferd. Es machte auch nichts, wär’s mal umgekehrt : [[Amore|Liebes]]-Gedichte und andere'' (2020).<br> ===Altre opere=== - ''Arbeitgebermarke Bibliothek mit k(l)einem Budget : eine Einführung mit Übungen'' (2021).<br> - ''Bibliotheken für Dummies'' (2019); incù [[Detlev Schneider-Suderland]].<br> - ''Dieses Buch ist für die Tonne : Einführung in den klassischen Zynismus (Kynismus)]]'' (2020); incù [[Maximilian Spannbrucker]].<br> - ''Das Ende der Gemütlichkeit : Entwurf eines Fundraising-Konzepts für kleinere und mittlere Wissenschaftliche Bibliotheken '' (2021).<br> - ''Die Rezensionen, Bd.A,1'' (2021).<br> - ''Die Rezensionen, Bd.A,2'' (2021).<br> - ''Die Rezensionen, Bd.A,3'' (2021).<br> - ''Die Rezensionen, Bd.B,1'' (2021).<br> - ''Die Rezensionen, Bd.B,2'' (2021).<br> - ''Vahīṅ dekhiye : Festschrift für Hellmut Vogeler'' (1996); cum'è editore.<br> - ''Der Verlust der Magie : Essays, Polemiken, Satiren'' (2021).<br> - ''Wohnriester und Erbbau : ein aktuelles Fallbeispiel'' (2021).<br> == Noti == <references/> ==Liami== * [https://kvk.bibliothek.kit.edu/hylib-bin/kvk/nph-kvk2.cgi?maske=kvk-redesign&lang=en&title=KIT-Bibliothek%3A+Karlsruher+Virtueller+Katalog+KVK+%3A+Ergebnisanzeige&head=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Fhead.html&header=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Fheader.html&spacer=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Fspacer.html&footer=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Ffooter.html&css=none&input-charset=utf-8&ALL=&TI=&AU=ha%C3%9F%2C+torsten&CI=&ST=&PY=&SB=&SS=&PU=&kataloge=K10PLUS&kataloge=BVB&kataloge=NRW&kataloge=HEBIS&kataloge=HEBIS_RETRO&kataloge=KOBV_SOLR&kataloge=DDB&kataloge=STABI_BERLIN&OESTERREICH=&kataloge=BIBOPAC&kataloge=LBOE&kataloge=OENB&SCHWEIZ=&kataloge=SWISSCOVERY&kataloge=HELVETICAT&kataloge=ALEXANDRIA&kataloge=CHZK_VAUD&kataloge=CHZK_SBT&kataloge=VKCH_RERO&kataloge=WORLDCAT&ref=direct&client-js=yes KVK] ([[Germania]], [[Austria]], [[Sguìzzera]], WorldCat): risultati di ricerca Torsten Haß * [https://kvk.bibliothek.kit.edu/hylib-bin/kvk/nph-kvk2.cgi?maske=kvk-redesign&lang=en&title=KIT-Bibliothek%3A+Karlsruher+Virtueller+Katalog+KVK+%3A+Ergebnisanzeige&head=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Fhead.html&header=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Fheader.html&spacer=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Fspacer.html&footer=%2F%2Fkvk.bibliothek.kit.edu%2Fasset%2Fhtml%2Ffooter.html&css=none&input-charset=utf-8&ALL=&TI=&AU=godal%2C+kim&CI=&ST=&PY=&SB=&SS=&PU=&kataloge=K10PLUS&kataloge=BVB&kataloge=NRW&kataloge=HEBIS&kataloge=HEBIS_RETRO&kataloge=KOBV_SOLR&kataloge=DDB&kataloge=STABI_BERLIN&kataloge=BIBOPAC&kataloge=LBOE&kataloge=OENB&kataloge=SWISSCOVERY&kataloge=HELVETICAT&kataloge=ALEXANDRIA&kataloge=CHZK_VAUD&kataloge=CHZK_SBT&kataloge=VKCH_RERO&kataloge=WORLDCAT&ref=direct&client-js=yes KVK] ([[Germania]], [[Austria]], [[Sguìzzera]], WorldCat): risultati di ricerca Kim Godal [[Categoria:Scrivanu|Haß, Torsten]] [[Categoria:Pueta|Haß, Torsten]] [[Categoria:Tedescu|Haß, Torsten]] [[Categoria:Biugrafia|Haß, Torste]] 7c6a983ri5v30z556iyslcc7f3cioi6 Plantae 0 22775 402715 380888 2026-06-03T12:09:47Z Fausta Samaritani 15085 link, fix, note 402715 wikitext text/x-wiki [[File:Diversity_of_plants_(Streptophyta)_version_2.png|thumb|250px|right|Plantae]] A '''pianta''' (''plantae''), sò [[Organismu|organismi]] unichi o [[Multicellulare|multicellulari]], [[Eucariota|eucarioti]] foto-aerobichi, cù [[Cloroplastu|cloroplasti]] di origine endosimbiotica primaria. == ''Regnum Plantae'' <ref>Damien Aubert, ''Classer le vivant: Les perspectives de la systématique évolutionniste moderne'', Ellipses, [[2017]])</ref> == -sottoregnu [[Biliphyta]]<br> --divisioni [[Glaucophyta]]<br> ---classe [[Glaucophyta]]<br> --divisioni [[Rhodophyta]]<br> ---classe [[Rhodophyta]]<br> -sottoregnu [[Viridiplantae]]<br> --divisioni [[Chlorophyta]]<br> ---classe [[Chlorophyta]]<br> --divisioni [[Cormophyta]]<br> ---classe [[Bryophyta]]<br> --- -sottoclasse [[Hepaticae]]<br> --- -sottoclasse [[Musci]]<br> --- -sottoclasse [[Anthocerotae]]<br> ---classe [[Tracheophyta]]<br> --- -sottoclasse [[Pteridophytina]]<br> --- -sottoclasse [[Spermatophytina]]<br> --- -sottoclasse [[Gymnospermae]]<br> --- -sottoclasse [[Angiospermae]]<br> == Vide == * [[Wikipedia:Chi serà issa pianta]] == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. == Note == <references /> [[Categoria:Botanica]] 6q134apblcmakll4akw04vld4m21qrj 402720 402715 2026-06-03T13:27:57Z Fausta Samaritani 15085 /* Regnum Plantae Damien Aubert, Classer le vivant: Les perspectives de la systématique évolutionniste moderne, Ellipses, 2017) */ 402720 wikitext text/x-wiki [[File:Diversity_of_plants_(Streptophyta)_version_2.png|thumb|250px|right|Plantae]] A '''pianta''' (''plantae''), sò [[Organismu|organismi]] unichi o [[Multicellulare|multicellulari]], [[Eucariota|eucarioti]] foto-aerobichi, cù [[Cloroplastu|cloroplasti]] di origine endosimbiotica primaria. == ''Regnum Plantae'' <ref>Damien Aubert, ''Classer le vivant: Les perspectives de la systématique évolutionniste moderne'', Ellipses, [[2017]])</ref> == -sottoregnu [[Biliphyta]]<br> --divisioni [[Glaucopsida]]<br> ---classe [[Glaucophyta]]<br> --divisioni [[Rhodopsida]]<br> ---classe [[Rhodophyta]]<br> -sottoregnu [[Viridiplantae]]<br> --divisioni [[Chloropsida]]<br> ---classe [[Chlorophyta]]<br> --divisioni [[Cormopsida]]<br> ---classe [[Bryophyta]]<br> --- -sottoclasse [[Hepaticae]]<br> --- -sottoclasse [[Musci]]<br> --- -sottoclasse [[Anthocerotae]]<br> ---classe [[Tracheophyta]]<br> --- -sottoclasse [[Pteridophytina]]<br> --- -sottoclasse [[Spermatophytina]]<br> --- -sottoclasse [[Gymnospermae]]<br> --- -sottoclasse [[Angiospermae]]<br> == Vide == * [[Wikipedia:Chi serà issa pianta]] == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. == Note == <references /> [[Categoria:Botanica]] 87b4huo9kmch4idar7yhnrblw6k5sun Casone 0 22960 402802 382081 2026-06-04T10:10:45Z Fausta Samaritani 15085 fix 402802 wikitext text/x-wiki [[File:Ajaccio Monument de la Place d'Austerlitz.jpg|thumb|270px|right|Casone]] '''Casone''' hè un quartieru di [[Aiacciu]], situatu tra u [[Furcone]] è u [[Boscu di l'Inglesi]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == [[Categoria:Corsica]] 9t2q1zra41yygc4hkrhfrjgp4f5efry Amaryllidaceae 0 24014 402764 401498 2026-06-03T23:26:59Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ 402764 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Amaryllidaceae'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:PancratiumIllyricum.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Pancratium illyricum</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Amaryllidaceae]]'' |----- |} [[File:Allium chamaemoly - Ail petit Moly 02.jpg|thumb|200px|right|''Allium chamaemoly'']] [[File:Garlic chives.jpg|thumb|200px|right|Aglia]] Famiglia di i '''Amaryllidaceae'''. === Listinu di plante === ;A [[Aglia]]<br> [[Allium chamaemoly]]<br> [[Allium fistulosum]]<br> [[Allium neapolitanum]]<br> [[Allium nigrum]]<br> [[Allium rotundum]]<br> ;C [[Ciuvodda canina]] (''Pancratium illyricum'')<br> ;G [[Gigliu di mare]]<br> ;N [[Narcissus serotinus]]<br> [[Narcissus tazetta]]<br> == Rifarimenti == D. Jeanmonod, J. Gamisans, ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud, [[2013]].<br> [[Categoria:Amaryllidaceae]] t8brj22py5gjis6dlmrs2k8hd87wemr Timothée Chalamet 0 24896 402769 393654 2026-06-04T05:24:14Z Fausta Samaritani 15085 file, link, 402769 wikitext text/x-wiki [[File:Timothée Chalamet 2017 Berlinale.jpg|thumb|250px|right|Timothée Chalamet ([[2017]])]] '''Timothée Hal Chalamet''' ([[New York]], [[27 di dicembre]] [[1995]]) hè un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]-[[Francia|francese]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == [[Categoria:Attore|Chalamet, Timothée]] [[Categoria:Americanu|Chalamet, Timothée]] [[Categoria:Francesu|Chalamet, Timothée]] [[Categoria:Biugrafia|Chalamet, Timothée]] ar8w4hwiazpjxsuccoedj8m5kb1k3ub Thierry Lhermitte 0 25609 402742 397991 2026-06-03T16:02:10Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 402742 wikitext text/x-wiki {{Infobox Biugrafia|image=Thierry Lhermitte 1998.jpg|legenda='''Thierry Lhermitte''' à u Festival di Cannes ([[Francia]]) in 1998|nascita=24 di nuvembre 1969|nomu_nascita=Thierry Michel Lhermitte|locu_nascita=[[Boulogne-Billancourt]]|opere=''Les Bronzés''<br>''Le père Noël est une ordure''|naziunalita=[[Francia|Francese]]}} '''Thierry Lhermitte''' hè un attore [[Francia|francese]] natu u [[24 nuvembri]] di u [[1969]] à [[Boulogne-Billancourt]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attore|Lhermitte, Thierry]] [[Categoria:Attore francese|Lhermitte, Thierry]] [[Categoria:Biugrafia|Lhermitte, Thierry]] imvhpd7je5qctg6y721ft1sq2t8laiu The Wacky Adventures of Ronald McDonald 0 25663 402740 394484 2026-06-03T15:57:00Z Fausta Samaritani 15085 link 402740 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Wacky Adventures of Ronald McDonald''''' hè un [[Cinemà|filmu]] d'animazione [[Stati Uniti d'America|americanu]] di l'annu [[1998]], prudottu da [[Klasky Csupo]]. == Discrizzioni == == Da vede dinò == * [[The Ren & Stimpy Show]] [[Categoria:Filmu di l'annu 1998]] [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] rnvu7c3jye34rhkyqtyln7122zbft67 Torri Annunziada 0 26223 402796 397482 2026-06-04T08:42:59Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 402796 wikitext text/x-wiki '''Torri Annunziada''' hè una [[Comune italiano|cumuna]] [[Italia|taliana]] di 39.597 abitanti in a cità metropolitana di Napuli, in a regione [[Campania]], in u sudu di l'Itàlia. == Discrizzioni == S'allonga in l'insenatura più interna di u Golfu di [[Napuli]], in una stretta striscia di terra chjusa trà u Vesuviu è u [[mare]]: hè tandu una cumuna di a Zona Rossa di u [[Vesuviu]]. Ghjè dinò una impurtante stazione balneare appoi a cumuna hè membru di u Parcu Regiunale di u fiume Sarnu, chì marca u so cunfine miridiunale cù a so foce. Dapoi di a so fundazione, a pesca, [[Cummerciu|u cummerciu]], u turismu è [[Pastasciutta|a pruduzzione di pasta]] sò state e sò attività principali, à tal puntu ch'ella hè stata chjamata ''a "Capitale di l'arte di a panificazione"'', per via di a pruduzzione massiccia chì hà raghjuntu u so piccu in u periodu di u dopuguerra, cù più di sessanta mulini è fabbriche di pasta , di i quali e marche Voiello è Setaro restanu in funzione, trà e più cunnisciute è premiate in u mondu.<ref>Luca Fortis, ''Da Torre Annunziata a Gragnano, il "culto" della pasta''|pubblicazione=Il Giornale|data=21 luglio 2017[http://www.ilgiornale.it/news/cronache/torre-annnunziata-gragnano-culto-pasta-1422807.html].</ref> Dapoi u periodu di a prima rivoluzione industriale, hè statu un centru di pruduzzione impurtante, prima in u settore di a metallurghja è di l'acciaiu, è, oghje, in u settore nauticu è farmaceuticu, è ancu in u settore portuale, ospitendu u terzu portu più grande di a regione. Hè dinò a sede di u stabilimentu militare di Spolette, prima a Reale Fabbrica d'Armi sottu à u Regnu di e Due Sicilie, è oghje gestita da u Ministeru di a Cultura.<ref>Brunello de Stefano Manno, Gennaro Matacena, ''Le Reali Ferriere ed officine di Mongiana''|anno=1979|editore=casa editrice storia di Napoli e delle due Sicilie|città=Napoli.</ref> Si trova nantu à i resti di l'antica ''Oplontis'', una cità residenziale imperiale è patrizia, suttarrata da l'eruzione di u Vesuviu in u [[79]], di a quale cunserva e terme attive<ref>R. Liberatore, ''Nuove ed antiche terme di Torre Annunziata, da Annali civili''|anno=1835|città=Napoli.</ref> è u situ archeologicu, ricunniscitu cum'è Patrimoniu Mundiale d'Italia da l'UNESCO dapoi u 1997. == Note == <references /> [[Categoria:Cumuna di Campania]] 3rbet9jew1v6bukbyf5x8uw6zlmsest 402797 402796 2026-06-04T08:47:28Z Fausta Samaritani 15085 categoria, fix, link 402797 wikitext text/x-wiki [[File:Torre Annunziata - view from the port.jpg|thumb|250px|right|U portu di Torri Annunziada]] '''Torri Annunziada''' (in talianu: ''Torre Annunziata'') hè una [[Comune italiano|cumuna]] [[Italia|taliana]] di 39.597 abitanti in a cità metropolitana di Napuli, in a regione [[Campania]], in u sudu di l'Itàlia. == Discrizzioni == S'allonga in l'insenatura più interna di u Golfu di [[Napuli]], in una stretta striscia di terra chjusa trà u Vesuviu è u [[mare]]: hè tandu una cumuna di a Zona Rossa di u [[Vesuviu]]. Ghjè dinò una impurtante stazione balneare appoi a cumuna hè membru di u Parcu Regiunale di u fiume Sarnu, chì marca u so cunfine miridiunale cù a so foce. Dapoi di a so fundazione, a pesca, [[Cummerciu|u cummerciu]], u turismu è [[Pastasciutta|a pruduzzione di pasta]] sò state e sò attività principali, à tal puntu ch'ella hè stata chjamata ''a "Capitale di l'arte di a panificazione"'', per via di a pruduzzione massiccia chì hà raghjuntu u so piccu in u periodu di u dopuguerra, cù più di sessanta mulini è fabbriche di pasta , di i quali e marche Voiello è Setaro restanu in funzione, trà e più cunnisciute è premiate in u mondu.<ref>Luca Fortis, ''Da Torre Annunziata a Gragnano, il "culto" della pasta''|pubblicazione=Il Giornale|data=21 luglio 2017[http://www.ilgiornale.it/news/cronache/torre-annnunziata-gragnano-culto-pasta-1422807.html].</ref> Dapoi u periodu di a prima rivoluzione industriale, hè statu un centru di pruduzzione impurtante, prima in u settore di a metallurghja è di l'acciaiu, è, oghje, in u settore nauticu è farmaceuticu, è ancu in u settore portuale, ospitendu u terzu portu più grande di a regione. Hè dinò a sede di u stabilimentu militare di Spolette, prima a Reale Fabbrica d'Armi sottu à u Regnu di e Due Sicilie, è oghje gestita da u Ministeru di a Cultura.<ref>Brunello de Stefano Manno, Gennaro Matacena, ''Le Reali Ferriere ed officine di Mongiana''|anno=1979|editore=casa editrice storia di Napoli e delle due Sicilie|città=Napoli.</ref> Si trova nantu à i resti di l'antica ''Oplontis'', una cità residenziale imperiale è patrizia, suttarrata da l'eruzione di u Vesuviu in u [[79]], di a quale cunserva e terme attive<ref>R. Liberatore, ''Nuove ed antiche terme di Torre Annunziata, da Annali civili''|anno=1835|città=Napoli.</ref> è u situ archeologicu, ricunniscitu cum'è Patrimoniu Mundiale d'Italia da l'[[UNESCO]] dapoi u [[1997]]. == Note == <references /> [[Categoria:Cumuna di Campania]] dul1awn9kwxlv84c78tp97snn2yqzda Tracheophyta 0 26582 402717 401108 2026-06-03T13:12:10Z Fausta Samaritani 15085 fix 402717 wikitext text/x-wiki '''Tracheophyta''', super divisione (in [[Lingua latina|latinu]]: superphylum) di e [[pianta|piante]] vascolari. [[File:Tracheophyta.png|thumb|200px|right|Tracheophytae]] :[[Cycadopsidae]]<br> :[[Ginkgoopsidae]]<br> :[[Gnetopsidae]]<br> :[[Pinopsidae]]<br> == Divisioni == - sottodivisioni ''[[Lycopodiophytina]]''<br> -- ''[[Lycopodiophytita]]'' - ''[[Lycophytes]]'' - sottodivisioni ''[[Polypodiophytina]]''<br> -- ''[[Polypodiophyta]]'' - ''[[Filicophyta]]''<br> - sottodivisioni ''[[Spermatophytina]]''<br> -- ([[Angiospermes]])<br> --- ''[[Magnolioptyta]]''<br> -- ([[Gymnospermes]])<br> --- ''[[Cycadopthyta]]''<br> --- ''[[Ginkgoophyta]]''<br> --- ''[[Gnetophyta]]'' – ''[[Gnetophytes]]''<br> --- ''[[Pinophyta]]''<br> [[Categoria:Plantae]] km1fy34v66y0j2t40atrk4mwj2da26t Categoria:Vespidae 14 27027 402718 2026-06-03T13:16:22Z Fausta Samaritani 15085 categoria 402718 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Hymenoptera]] 0w9tgcimzxsbtqy33hwr3hr9slomxxo 1722 0 27028 402725 2026-06-03T13:52:40Z Fausta Samaritani 15085 annu 1722 402725 wikitext text/x-wiki U '''1722''' (MDCCXXII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1718|1719|1720|1721|1722|1723|1724|1725|1726}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1722] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 4k9f5nlmten6ebncb9p5ul75yhxjr1u 1723 0 27029 402726 2026-06-03T15:08:16Z Fausta Samaritani 15085 annu 1723 402726 wikitext text/x-wiki U '''1723''' (MDCCXXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1719|1720|1721|1722|1723|1724|1725|1726|1727}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1723] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 4vyxmo2ektn9lq80z8y1mslvgm9ehp8 1724 0 27030 402727 2026-06-03T15:11:53Z Fausta Samaritani 15085 annu 1724 402727 wikitext text/x-wiki U '''1724''' (MDCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1720|1721|1722|1723|1724|1725|1726|1727|1728}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1724] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ohqxggls6j1qza765r2qk5jsyzcv9jw 402729 402727 2026-06-03T15:14:28Z Fausta Samaritani 15085 402729 wikitext text/x-wiki U '''1724''' (MDCCXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1720|1721|1722|1723|1724|1725|1726|1727|1728}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1724] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ct6ephbbdcxas7lm0bhksl1lhz9a5ex 1725 0 27031 402728 2026-06-03T15:13:55Z Fausta Samaritani 15085 annu 1725 402728 wikitext text/x-wiki U '''1725''' (MDCCXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1721|1722|1723|1724|1725|1726|1727|1728|1729}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1725] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] o8oeawwgzprimqvhqd42l362fi4dndj 402730 402728 2026-06-03T15:29:38Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ file 402730 wikitext text/x-wiki U '''1725''' (MDCCXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1700|1710|1720|1730|1740|1721|1722|1723|1724|1725|1726|1727|1728|1729}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Alessandro Scarlatti.jpg|<small>[[Lisandru Scarlatti]] ([[Palermu]] [[2 di maghju]] [[1660]] – [[Napuli]] [[22 uttrovi]] 1725)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1725] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] pizdqsoyfmmyn8lg3shjfpserxdiqp6 Mantidae 0 27032 402761 2026-06-03T23:14:24Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402761 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Mantidae'''. === Listinu di i Mantidae === ;G [[Ghjumenta di preti]] (''Mantide religiosa'')<br> [[Categoria:Mantidae]] 3b8lrh3lk8rcswiuvpn73rniz8ng9yw 402762 402761 2026-06-03T23:22:06Z Fausta Samaritani 15085 file 402762 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Mantidae'''. [[File:Mantis del género Stagmatoptera 23-12-2024c.jpg|thumb|250px|right|Mantsis di u generu ''Stagmatoptera'']] === Listinu di i Mantidae === ;G [[Ghjumenta di preti]] (''Mantis religiosa'')<br> [[Categoria:Mantidae]] rhltcvgu8dgu7tr3uzpm9z4p3pxzgc6 402763 402762 2026-06-03T23:22:52Z Fausta Samaritani 15085 402763 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Mantidae'''. [[File:Mantis del género Stagmatoptera 23-12-2024c.jpg|thumb|250px|right|Mantsis di u genaru ''Stagmatoptera'']] === Listinu di i Mantidae === ;G [[Ghjumenta di preti]] (''Mantis religiosa'')<br> [[Categoria:Mantidae]] rlywzjxbzs7rgz8g8pbrmknkbyjajo8 Categoria:Camelidae 14 27033 402778 2026-06-04T06:12:20Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402778 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Artiodactyla]] nb7x7h4szm752sy64pnm8rmmw0ol8z7 Camelidae 0 27034 402779 2026-06-04T06:16:19Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402779 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Camelidae'''. === Listinu di i Camelidae === :C [[Camellu]] [[Categoria:Camelidae]] f5t1x5sykjrr5iljyipp3203u80w34m 402780 402779 2026-06-04T06:21:56Z Fausta Samaritani 15085 file 402780 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Camelidae'''. [[File:20191213 Grupa mężczyzn z zaprzęgiem wielbłądzim w Himtasar 1138 8395.jpg|thumb|300px|right|Camellu ([[India]])]] === Listinu di i Camelidae === ;C [[Camellu]] [[Categoria:Camelidae]] ewas114cyn3pej3cjodtlxb8h4va42a Categoria:Suidae 14 27035 402782 2026-06-04T07:45:46Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402782 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Artiodactyla]] nb7x7h4szm752sy64pnm8rmmw0ol8z7 Suidae 0 27036 402783 2026-06-04T07:50:31Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402783 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Suidae'''. === Listinu di i Suidae === ;C [[Cignali]] (''Sus scrofa'')<br> [[Categoria:Suidae]] fplensurhgftoy2pfv8derx9fkpxj84 402784 402783 2026-06-04T07:53:51Z Fausta Samaritani 15085 file 402784 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Suidae'''. [[File:Suidae Collage.png|thumb|300px|right|Suidae]] === Listinu di i Suidae === ;C [[Cignali]] (''Sus scrofa'')<br> [[Categoria:Suidae]] 2sgus4imaplbs0pu20749i7ycxo2fw3 402793 402784 2026-06-04T08:16:57Z Fausta Samaritani 15085 402793 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Suidae'''. [[File:Suidae Collage.png|thumb|300px|right|Suidae]] === Listinu di i Suidae === ;C [[Cignali]] (''Sus scrofa'')<br> ;P [[Porcu]]<br> [[Categoria:Suidae]] 19bh3fndz7uibq5w4kfmkpg2rxpoujm 402800 402793 2026-06-04T10:03:51Z Fausta Samaritani 15085 file 402800 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Suidae'''. [[File:Berlin zoologisk hage 2026-04-07 mov03.webm|thumb|200px|right|Video Suidae (Berlin zoologisk hage - [[2026]])]] [[File:Suidae Collage.png|thumb|300px|right|Suidae]] === Listinu di i Suidae === ;C [[Cignali]] (''Sus scrofa'')<br> ;P [[Porcu]]<br> [[Categoria:Suidae]] 7rwucuvxbhz61e8ufhs0pq8n1lpsy08 Categoria:Giraffidae 14 27037 402787 2026-06-04T08:01:21Z Fausta Samaritani 15085 categuria 402787 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Artiodactyla]] nb7x7h4szm752sy64pnm8rmmw0ol8z7 Giraffidae 0 27038 402788 2026-06-04T08:04:37Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 402788 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Giraffidae'''. === Listinu di i Giraffidae === ;G [[Giraffa]] [[Categoria:Giraffidae]] bw5tti97e9nl7edwm3fdrlrx5tbmnw1 402789 402788 2026-06-04T08:08:21Z Fausta Samaritani 15085 file 402789 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Giraffidae'''. [[File:Giraffe Bending Lupande Zambia Jul23 A7C 06178.jpg|thumb|250px|right|Giraffa ([[Zambia]])]] === Listinu di i Giraffidae === ;G [[Giraffa]] [[Categoria:Giraffidae]] r4s7m8a18n4gso7sdz94cbuh5i5clzh 402790 402789 2026-06-04T08:09:11Z Fausta Samaritani 15085 402790 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Giraffidae'''. [[File:Giraffe Bending Lupande Zambia Jul23 A7C 06178.jpg|thumb|250px|right|Giraffa ([[Zamibia]])]] === Listinu di i Giraffidae === ;G [[Giraffa]] [[Categoria:Giraffidae]] k704amsbi6ojrm6o8ffwdmyi6bq689w 402791 402790 2026-06-04T08:11:41Z Fausta Samaritani 15085 file 402791 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Giraffidae'''. [[File:Giraffe Bending Lupande Zambia Jul23 A7C 06178.jpg|thumb|250px|right|Giraffa ([[Zamibia]])]] [[File:Giraffe, South Luangwa National Park (51866557234).jpg|thumb|200px|right|Giraffa (South Luangwa National Park)]] === Listinu di i Giraffidae === ;G [[Giraffa]] [[Categoria:Giraffidae]] gh741dm19xnm0rlelyg4oxuijchfh4r