Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.5
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Ricciu
0
1120
402925
369844
2026-06-05T18:41:48Z
Fausta Samaritani
15085
402925
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Ricciu}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Erinaceus europaeus (Linnaeus, 1758).jpg|250px|U ricciu]] | caption = U ricciu (Corsica)}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Insectivora]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Erinaceidae]]}}
{{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Erinaceinae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Erinaceus]]}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = [[E. europaeus]]}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Erinaceus europaeus| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Erinaceus europaeus5.JPG|250px|U ricciu]] | caption = U ricciu}}
{{Taxobox_end}}
U '''ricciu''' (''Erinaceus europaeus'') hè un [[mammiferu]]. U nomu veni da a parolla latina ''ericius''. U '''ricciu''' hè cumunu in [[Auropa]]. Si trova dapartuttu, fora di a muntagna.
A punta di u so capu è di u so spinu sò cuparti di spini longhi di 2 o 3 centimetri. Sò numarosi : più di 15 000. U restu di u corpu porta grossi pela. I pedi hani cinqui cuscinetti ancu cinqui sgrinfii. U pesu d'un '''ricciu''' varieghja trà 500 è 800 grammi. U '''ricciu''' mangna [[varmu|varma]], [[sammartinu|sammartini]], [[lumaca|lumachi]] è [[insettu|insetti]]. Ma pò ancu mangnà animali più maiori com'è l'[[aciartula]] o a [[ranochja]].
U ricciu hè un animali chi vivi di notti. Dormi tutta a ghjurnata. A so vista hè debuli mà u so odoratu è a so audita sò bunissimi. U so carataru hè asuciali è agressivu : vivi solu fora di l'epica di ripruduzzioni, da [[maghju]] à [[luddu]].
U ricciu femina catiddeghja da unu à setti chjuchi chì misurani da 6 à 8 centimetri. Ghjunti i primi freti, si meti in letargià, durmendu d'[[uttrovi]] fin'à [[marzu]].
U ricciu hà poghi numichi parchì i so spini facini una vera armatura. Ma ferma quantunqua a volpi è l'omini ancù i vitturi è l'incendii.
[[File:Igel.JPG|200px|left|thumb|U ghjovanu di u ricciu]]
== In Corsica ==
In [[Corsica]] u ricciu si trova dignalocu, ma micca in altu ed hè raru di truvà lu sopra à 500 metri.
In a cultura pupulari, si dici suventi chì ci hè dui spezii di ricci, incù dui tipi di grugnuli: u grugnulu di porcu è u grugnulu di ghjacaru. Di fatti, ùn ci hè ca una sola spezia di ricciu. Ci hè un solu animali ma hè esattu chì u so aspettu cambia da una staghjona à l'altra. Di [[branu]], u ricciu hè magru è t'hà un grugnulu chì pari quiddu d'un [[ghjacaru]] (com'è quiddu chì hè annant'à u ritrattu). Inveci di [[vaghjimu]], u ricciu hè grassu è t'hà un grugnulu chì s'assumiglia à quiddu d'un [[porcu]].
U ricciu corsu hè di culori più scuru ch'è quiddu di u ricciu cuntinintali (grisgiu neru).
In certi rigioni di Corsica si manghjava u ricciu ; cottu annant'à brusta o in tianu.
== Prutizzioni ==
U ricciu hè una spezia prutetta.
== Rifarenzi ==
* Parcu Naturali Rigiunali di a Corsica, I mammiferi in Corsica - Les mammifères en Corse, 1987
== Da veda dinò ==
* [[Mammiferi di Corsica]]
[[Categoria:Fauna di Corsica]]
[[Categoria:Erinaceinae]]
6lym4moovpy0ud5p840rb0m5pm4lvk7
402926
402925
2026-06-05T18:46:21Z
Fausta Samaritani
15085
402926
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Ricciu}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Erinaceus europaeus (Linnaeus, 1758).jpg|250px|U ricciu]] | caption = U ricciu (Corsica)}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Insectivora]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Erinaceidae]]}}
{{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = [[Erinaceinae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = [[Erinaceus]]}}
{{Taxobox_species_entry | taxon = [[E. europaeus]]}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_binomial | color = pink| binomial_name = Erinaceus europaeus| author = [[Linnaeus]] | date= [[1758]]}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Erinaceus europaeus5.JPG|250px|U ricciu]] | caption = U ricciu}}
{{Taxobox_end}}
U '''ricciu''' (''Erinaceus europaeus'') hè un [[mammiferu]]. U nomu veni da a parolla latina ''ericius''. U '''ricciu''' hè cumunu in [[Auropa]]. Si trova dapartuttu, fora di a muntagna.
A punta di u so capu è di u so spinu sò cuparti di spini longhi di 2 o 3 centimetri. Sò numarosi : più di 15 000. U restu di u corpu porta grossi pela. I pedi hani cinqui cuscinetti ancu cinqui sgrinfii. U pesu d'un '''ricciu''' varieghja trà 500 è 800 grammi. U '''ricciu''' mangna [[varmu|varma]], [[sammartinu|sammartini]], [[lumaca|lumachi]] è [[insettu|insetti]]. Ma pò ancu mangnà animali più maiori com'è l'[[aciartula]] o a [[ranochja]].
U ricciu hè un animali chi vivi di notti. Dormi tutta a ghjurnata. A so vista hè debuli mà u so odoratu è a so audita sò bunissimi. U so carataru hè asuciali è agressivu : vivi solu fora di l'epica di ripruduzzioni, da [[maghju]] à [[luddu]].
U ricciu femina catiddeghja da unu à setti chjuchi chì misurani da 6 à 8 centimetri. Ghjunti i primi freti, si meti in letargià, durmendu d'[[uttrovi]] fin'à [[marzu]].
U ricciu hà poghi numichi parchì i so spini facini una vera armatura. Ma ferma quantunqua a volpi è l'omini ancù i vitturi è l'incendii.
[[File:Igel.JPG|200px|left|thumb|U ghjovanu di u ricciu]]
== In Corsica ==
In [[Corsica]] u ricciu si trova dignalocu, ma micca in altu ed hè raru di truvà lu sopra à 500 metri.
In a cultura pupulari, si dici suventi chì ci hè dui spezii di ricci, incù dui tipi di grugnuli: u grugnulu di porcu è u grugnulu di ghjacaru. Di fatti, ùn ci hè ca una sola spezia di ricciu. Ci hè un solu animali ma hè esattu chì u so aspettu cambia da una staghjona à l'altra. Di [[branu]], u ricciu hè magru è t'hà un grugnulu chì pari quiddu d'un [[ghjacaru]] (com'è quiddu chì hè annant'à u ritrattu). Inveci di [[vaghjimu]], u ricciu hè grassu è t'hà un grugnulu chì s'assumiglia à quiddu d'un [[porcu]].
U ricciu corsu hè di culori più scuru ch'è quiddu di u ricciu cuntinintali (grisgiu neru).
In certi rigioni di Corsica si manghjava u ricciu ; cottu annant'à brusta o in tianu.
== Prutizzioni ==
U ricciu hè una spezia prutetta.
== Rifarenzi ==
* Parcu Naturali Rigiunali di a Corsica, I mammiferi in Corsica - Les mammifères en Corse, 1987
== Da veda dinò ==
* [[Mammiferi di Corsica]]
[[Categoria:Fauna di Corsica]]
[[Categoria:Erinaceidae]]
dx0fm3oywcxjtknhvecx18v3jxcziri
Bambù
0
1201
402967
382381
2026-06-06T10:27:28Z
Fausta Samaritani
15085
category
402967
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Bambù }}
{{Taxobox_image | image =[[Image:BambooKyoto.jpg|200px|Bambù]] | caption = Bambù }}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]] }}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]] }}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]] }}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Poales]] }}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Poaceae]] }}
{{Taxobox_subfamilia_entry | taxon = '''Bambusoideae'''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Genera }}
:''Many, see text''
{{Taxobox_end}}
U '''Bambù''' hè una [[pianta]] di a famiglia di i [[Poaceae]] chì sò piante perenni.
[[Categoria:Poaceae]]
sa9v01hvl174ynnywfvol9a3snyqv76
Elefante
0
1210
402931
372098
2026-06-05T19:04:18Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categorie
402931
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = pink | name = Elefante}}
{{Taxobox_image | image = [[File:Lightmatter elephanttrunk.jpg|250px|Elefante]] | caption = Elefante}}
{{Taxobox_begin_placement | color = pink}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}}
{{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Proboscidea]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Elephantidae]]}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_subdivision | color = pink | plural_taxon = [[Genera]] and [[Species]]}}
* [[Loxodonta]]
** [[Loxodonta cyclotis]]
** [[Loxodonta africana]]
* [[Elephas]]
** [[Elephas maximus]]
{{Taxobox_end}}
L''''elefante''' o l''''elefente''' hè un [[mammiferu]] [[africa]]nu è [[asia]]ticu di a famiglia di l'[[Elephantidae]].
== Caratteristichi ==
Campanu nurmalmente trà i 50 è i 70 anni, ma l'elefante più vechju di u quale si hà nutizia ha ragghjuntu l'82 anni. L'esemplare più grossu mai truvatu fubbe tumbatu in [[Angola]] in u 1956: era un masciu di 12 000 kg di pesu, per un'altezza à a spalla di 4,2 metri (un metru più altu di a media di l'elefante [[Africa|africanu]]).
== Tassonumia ==
Tradiziunalmente a famiglia si cunsiderava custituita da duie spezie vivente, l'[[elefantu indianu|elefantu indianu o asiaticu]] (''Elephas maximus'') è l'[[elefantu africanu]] (''Loxodonta africana''). Ricentemente hè stata idintificata una terza spezia (pricidentemente cunsiderata una sottuspezia di ''L. africana''), l'[[Loxodonta cyclotis|elefante africanu di e fureste]] (''Loxodonta cyclotis'').
{| class="wikitable"
|-
! Imagine !! Nome !! Nome scientificu !! Abitatu
|-
|[[File:Elephas maximus (Bandipur).jpg|120px]] || [[Elefantu indianu]] || ''Elephas maximus'' || [[Image:Leefgebied aziatische olifant.JPG|110px]]
|-
|[[File:African Elephant (Loxodonta africana) male (16723147361).jpg|120px]] || [[Elefantu africanu]] ||''Loxodonta africana'' || [[Image:African Elephant distribution map.svg|120px]]
|-
|[[File:Loxodontacyclotis.jpg|120px]] || [[Elefantu africanu di e fureste]] || ''Loxodonta cyclotis'' || [[Image:Loxodonta cyclotis map.svg|110px]]
|-
|}
== Gestazione ==
U periodu di [https://elephant-savane.com/blogs/blog-elephant/gestation-elephant gestazione] di un elefante hè u più longu di tutti i [[Mammiferu|mammiferi]] terrestri. Dura da 20 à 22 mesi. A durata di l'allattamentu hè trà 36 è 48 mesi. E nascite sò à circa 2,5 à 5 anni di distanza. A gestazione hè più longa per un vitellu maschile ch'è per un vitellu femminile.
Un elefante pò esse incinta finu à l'età di cinquanta. In a maiò parte di i casi, solu un elefante hè purtatu; i ghjemellaghji sò rari.
[[Categoria:Elephantidae]]
gcy023ftprxr6j63cg4yjct6bqf4qqq
Liliaceae
0
3189
402974
401253
2026-06-06T10:53:44Z
Fausta Samaritani
15085
/* T */
402974
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liliaceae}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Lilium davidii1.jpg|200px|Lirio naranja]] | caption = Lilium davidii}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Liliaceae'''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Generi}}
''[[Calochortus]]''<br />
''[[Cardiocrinum]]''<br />
''[[Clintonia]]''<br />
''[[Erythronium]]''<br />
''[[Fritillaria]]''<br />
''[[Gagea]]''<br />
''[[Korolkowia]]''<br />
''[[Lilium]]''<br />
''[[Lloydia]]''<br />
''[[Nomocharis]]''<br />
''[[Notholirion]]''<br />
''[[Scoliopus]]''<br />
''[[Streptopus]]''<br />
''[[Tricyrtis]]''<br />
''[[Tulipa]]''
{{Taxobox_end}}
E '''Liliaceae''' sò una famiglia di [[piante]] chì facenu partita di l'[[ordine]] di i [[liliales]].
== Listinu di i Liliaceae ==
=== A ===
;'''[[Agapanthus]]'''<br>
''[[Agapanthus africanus]]'' L., Hoffm.<br>
'''[[Allium]]'''<br>
''[[Allium ampeloprasum]]'' L.<br>
''[[Allium ascalonicum]]'' L.<br>
''[[Allium cepa]]'' L.<br>
''[[Allium sativum]]'' L.<br>
''[[Allium acutiflorum]]'' Loisel<br>
''[[Allium carinatum]]'' L.<br>
''[[Allium chamaemolys]]'' L.<br>
''[[Allium guttatum]]'' Steven<br>
''[[Allium massaessylum]]'' Batt. et Trabut<br>
''[[Allium moly]]'' L.<br>
''[[Allium moschatum]]'' L.<br>
''[[Allium neapolitanum]]'' Cyr<br>
''[[Allium nigrum]]'' L.<br>
''[[Allium pallens]]'' L.<br>
''[[Allium paniculatum]]'' L.<br>
''[[Allium polyanthum]]'' Schultes et Schultes fil.<br>
''[[Allium pruinatum]]'' Link ex Sprengel<br>
''[[Allium roseum]]'' L.<br>
''[[Allium schoenoprasum]]'' L.<br>
''[[Allium scorodoprasum]]'' L.<br>
''[[Allium scorzonerifolium]]'' Desf. ex DC.<br>
''[[Allium senescens]]'' L.<br>
''[[Allium sphaerocephalon]]'' L.<br>
''[[Allium subvillosum]]'' Salz. ex Schultes et Schultes fil.<br>
''[[Allium triquetrum]]'' L.<br>
''[[Allium ursinum]]'' L.<br>
''[[Allium victorialis]]'' L.<br>
''[[Allium vineale]]'' L.<br>
;'''[[Aloe]]''':áloe<br>
''[[Aloe arborescens]]'' Miller<br>
''[[Aloe vera]]'' L., Burm. fil.<br>
;'''[[Anthericum]]'''<br>
''[[Anthericum baeticum]]'' Boiss.<br>
''[[Anthericum liliago]]'' L.<br>
''[[Anthericum ramosum]]'' L.<br>
;'''[[Aphyllanthes]]'''<br>
''[[Aphyllanthes monspeliensis]]'' L.<br>
;'''[[Asparagus]]'''<br>
''[[Asparagus acutifolius]]'' L.<br>
''[[Asparagus albus]] L.<br>
''[[Asparagus aphyllus]] L.<br>
''[[Asparagus officinalis]] L.<br>
''[[Asparagus stipularis]] Forskál<br>
;'''[[Asphodelus]]''': asfódelo<br>
''[[Asphodelus albus]]''<br>
''[[Asphodelus fistulosus]]'' L.<br>
''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot., A. albus Miller<br>
''[[Asphodelus ramosus]]'' L.<br>
;'''[[Aspidistra]]'''<br>
''[[Aspidistra elatior]]'' Blume<br>
=== B ===
;'''[[Bellevalia]]'''<br>
''[[Bellevalia hackelii]]'' Freyn<br>
;'''[[Brimeura]]'''<br>
''[[Brimeura amethystina]]'' L., Salisb.<br>
;'''[[Bulbocodium]]'''<br>
''[[Bulbocodium vernum]]'' L.<br>
=== C ===
;'''[[Chlorophytum]]'''<br>
''[[Chlorophytum capense]]'' L., Kuntze<br>
;'''[[ConvaIaria]]'''<br>
''[[Convallaria majalis]]'' L.<br>
;'''[[Cordyline]]'''<br>
''[[Cordyline australis]]'' J. R. Forster, Hooker<br>
=== D ===
;'''[[Dipcadi]]'''<br>
''[[Dipcadi serotinum]]'' L., Medicus<br>
=== E ===
;'''[[Endymion]]'''<br>
''[[Endymion hispanicus]]'' Miller, Chouard<br>
''[[Endymion non-scriptus]]'' L., Garcke<br>
;'''[[Erythronium]]'''<br>
''[[Erythronium dens-canis]]'' L.<br>
=== F ===
;'''[[Fritillaria]]'''<br>
''[[Fritillaria imperialis]]'' L.<br>
''[[Fritillaria lusitanica]]'' Wikström<br>
''[[Fritillaria pyrenaica]]'' L.<br>
=== G ===
;'''[[Gagea]]'''<br>
''[[Gagea arvensis]]'' Pers., Dumort<br>
''[[Gagea bohemica]]''<br>
''[[Gagea fragifera]]''<br>
''[[Gagea granatellii]]''<br>
''[[Gagea lutea]]'' L., Ker-Gawler<br>
''[[Gagea nevadensis]]'' Boiss<br>
''[[Gagea pratensis]]''<br>
''[[Gagea villosa]]''<br>
=== H ===
;'''[[Hemerocallis]]'''<br>
''[[Hemerocallis fulva]]'' [[Linneus]]<br>
''[[Hyacinthus orientalis]]'' L.<br>
=== J ===
;'''[[Jacinto (planta)|Hyacinthus]]'''<br>
=== L ===
;'''[[Lilium]]'''<br>
''[[Lilium candidum]]'' L.<br>
''[[Lilium martagon]]'' L.<br>
''[[Lilium bulbiferum]]'' L.<br>
''[[Lilium pyrenaicum]]'' Gouan<br>
=== M ===
;'''[[Maianthemum]]'''<br>
''[[Maianthemum bifolium]]'' L., F. W. Schmidt<br>
;'''[[Merendera]]'''<br>
''[[Merendera bulbocodium]]'' Ramond<br>
''[[Merendera filifolia]]'' Camb<br>
;'''[[Muscari]]'''
''[[Muscari comosum]]'' L., Miller<br>
''[[Muscari neglectum]]'' Guss.<br>
''[[Muscari parviflorum]]'' Desf.<br>
=== N ===
;'''[[Narthecium]]'''<br>
''[[Narthecium ossifragum]]'' L., Hudson<br>
;'''[[Nothoscordum]]'''<br>
''[[Nothoscordum inodorum]]'' Aiton, Nicholson<br>
=== O ===
;'''[[Ornithogalum]]'''<br>
''[[Ornithogalum umbellatum]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum arabicum]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum concinnum]]'' Salisb.<br>
''[[Ornithogalum divergens]]'' Boreau<br>
''[[Ornithogalum exscapum]]'' Ten.<br>
''[[Ornithogalum flavescens]]'' Lam.<br>
''[[Ornithogalum gussonei]]'' Ten.<br>
''[[Ornithogalum kochii]]'' Parl.<br>
''[[Ornithogalum nutans]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum unifolium]]'' L., Ker-Gawler<br>
=== P ===
;'''[[Paradisea]]'''<br>
''[[Paradisea liliastrum]]'' L., Bertol.<br>
;'''[[Paris (botánica)]]'''<br>
''[[Paris quadrifolia]]'' L.<br>
;'''[[Polygonatum]]'''<br>
''[[Polygonatum odoratum]]'' Miller<br>
''[[Polygonatum multiflorum]]'' L., All.<br>
''[[Polygonatum verticillatum]]'' L., All.<br>
=== R ===
;'''[[Ruscus]]'''<br>
''[[Ruscus aculeatus]]'' L.<br>
''[[Ruscus hypophyllum]]'' L.<br>
=== S ===
;'''[[Scilla (botánica)]]''' [[File:Scilla bifolia flowers 150303.jpg|thumb|right|150px|''[[Scilla bifolia]]'']]
''[[Scilla autumnalis]]'' L.<br>
''[[Scilla bifolia]]'' L.<br>
''[[Scilla hyacinthoides]]'' L.<br>
''[[Scilla italica]]'' L.<br>
''[[Scilla liliohyacinthus]]'' L.<br>
''[[Scilla monophyllos]]'' Link<br>
''[[Scilla odorata]]'' Link<br>
''[[Scilla peruviana]]'' L.<br>
''[[Scilla ramburei]]'' Boiss.<br>
''[[Scilla verna]]'' Hudson<br>
;'''[[Simethis]]'''
''[[Simethis mattiazzii]]'' Vandelli, Saccardo<br>
;'''[[Smilax]]'''<br>
''[[Smilax aspera]]'' L.<br>
;'''[[Streptopus]]'''
*''[[Streptopus amplexifolius]]'' L., DC.<br>
=== T ===
''[[Talavellu]]''<br>
;''[[Tofieldia]]''
''[[Tolieldia calyculata]]'' L., Wahlenb.<br>
;'''[[Tulipán|Tulipa]]'''<br>
''[[Tulipa agenensis]]'' Redouté<br>
''[[Tulipa gesnerana]]'' L.<br>
''[[Tulipa sylvestris]]'' L.<br>
=== U ===
;'''[[Urginea]]'''<br>
''[[Urginea maritima]]'' L., Baker.<br>
=== V ===
;'''[[Veratrum]]'''<br>
''[[Veratrum album]]'' L.<br>
[[Categoria:Liliaceae]]
n9e3bfz4v56i6x9f7th9ezekbmrpqrg
Ghjovi
0
5968
402914
370591
2026-06-05T13:35:51Z
Fausta Samaritani
15085
file
402914
wikitext
text/x-wiki
[[File:Isaac van Oosten - The creation of birds and fish.jpg|thumb|250px|right|Isaac van Oosten, ''A creazzione di i acelli è di i piscui'']]
U '''Ghjovi''' hè u ghjornu di a [[sittimana]] chì veni dopu à u [[Marcuri]] è innanzi à u [[Vennari]].
== Riferimenti ==
== Liami ==
{{Ghjorni di a sittimana}}
[[Categoria:Ghjorni di a sittimana]]
j5ttcalhjsjzfq65llaublidr5mhhpi
Arche
0
7279
402910
371064
2026-06-05T13:20:40Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402910
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bigs2002j1barrow.png|thumb|250px|right|Arche]]
'''Arche''' (da u [[Lingua greca|grecu]]: Αρχη) hè un [[satellitu]] di a [[Ghjove]].
== Discrizzioni ==
Hè statu scupertu in u [[2002]]. Arche ùn pussedi micca atmosfera.
== Liami ==
{{Satelliti di Ghjove}}
[[Categoria:Astrunumia]]
h53jefzempcafrycl45qrlzhr3130yo
Bevaru
0
8178
402953
401545
2026-06-05T23:18:11Z
Fausta Samaritani
15085
402953
wikitext
text/x-wiki
[[File:Abbacchio Pasquale.jpg|thumb|250px|right|Arrostu di bevaru]]
U '''Bevaru''' (in [[Lingua italiana|italiano]] ''Abbacchio'') hè un [[agneddu]] chì t'hà menu di trè [[Mesi|mesa]].
== Discrizioni ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
5l225c79njr6bkeg8kfmnjo6z6vtyxl
Queen (gruppu musicale)
0
11027
402923
393190
2026-06-05T15:35:08Z
Fausta Samaritani
15085
file
402923
wikitext
text/x-wiki
[[File:Queen members montage.png|thumb|200px|right| Queen]]
'''Queen''' sò un gruppu rock britannicu chì hè statu fundatu in u [[1970]].
== Discrizzioni ==
À l'origine, i membri eranu [[John Deacon]] (à a chitarra bassu), [[Brian May]] (à a lead-chitarra), [[Freddie Mercury]] (pianuforte) è [[Roger Taylor]] (batterìa). Tutti è quattru membri facenu da canzuneri è cantadori. Ma u cantadore principale Freddie Mercury hè mortu in u [[1991]].
Oghje May è Taylor sonanu incù [[Paul Rodgers]].
== Albumi ==
* Queen (1973)
* Queen II (1974)
* Sheer Heart Attack (1974)
* A Night at the Opera (1975)
* A Day at the Races (1976)
* News of the World (1977)
* Jazz (1978)
* The Game (1980)
* Flash Gordon (1980)
* Hot Space (1982)
* The Works (1984)
* A Kind of Magic (1986)
* The Miracle (1989)
* Innuendo (1991)
* Made in Heaven (1995)
* The Cosmos Rocks (2008)
[[Categoria:Gruppu di rock]]
eg4c3jus7hmtjmtr8woyy5wfhwfexi3
Topu campagnolu
0
11045
402946
392327
2026-06-05T19:44:25Z
Fausta Samaritani
15085
402946
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U topu campagnolu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:180626-Gelbhalsmaus-01.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Apodemus sylvaticus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Mammalia]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Rodentia]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Muridae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Apodemusl]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Apodemus sylvaticus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Apodemus sylvaticus 3.jpg|250px]]
|-----
|}
U '''topu campagnolu''' (''Apodemus sylvaticus'' Linnaeus, 1758) hè un mammiferu ruditori di a famiglia di i [[Muridae]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu è in talianu.</ref> Hè una spezia mori cumuna è largamenti sparta, chì campa in parti assà di l'Auropa uccidentali, à spessu in a vicinanza di l'omu, ed hè calchì volta cunsidarata com'è nucibuli.
==Ripartizioni è ambienti ==
U topu campagnolu hè una spezia largamenti sparta, incù numarosi sottuspezii (''Apodemus sylvaticus arianus'', ''Apodemus sylvaticus callipides'', ''Apodemus sylvaticus ciscaucasicus'', ''Apodemus sylvaticus dichrurus'', ''Apodemus tauricus geminae'', ''Apodemus sylvaticus microtis'', ''Apodemus sylvaticus milleri'', ''Apodemus sylvaticus orestes'', ''Apodemus sylvaticus sylvaticus'', ''Apodemus sylvaticus tauricus'', ''Apodemus sylvaticus tscherga'') in una zona chì si stendi da a penisula iberica versu u nordu sinu à a Scandinavia è versu u livanti sinu à a Biulurussia è à l'Ucrania. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Africa subrana, in i muntagni di u Maroccu, d'Algiria è di Tunisia, è ancu in Inghilterra, in Irlanda, in Islanda è in numarosi isuli mediterranii.
=== In Corsica ===
U topu campagnolu si scontra in a [[Corsica]] sana.
==Discrizzioni ==
===Diminsioni ===
U topu campagnolu misura circa 9 cm di longu, testa è incù a coda chì hè à pocu pressu di listessa lunghezza. Pesa à l'incirca 18 g.
Hè rara di pudè ussirvà u topu campagnolu parchì esci piuttostu di [[notte|notti]].
===Aspettu ===
[[File:ApodemusSylvaticus.jpg|thumb|left|U topu campagnolu]]
U pilamu hè brunu chjaru incù i parti vintrali è i zampi bianchi. Una tacca giadda hè calchì volta prisenti annantu à i dui fianchi è u pettu. L'ochja sò grandi è neri, l'arechji attundulati, tisgi è mimbranosi, i zampi pustiriori beddi più longhi ch'è quiddi antiriori.
U topu campagnolu si distingui di i so prossimi parenti ''Apodemus alpicola'' è ''Apodemus flavicollis'' par via d'una culurazioni di regula più umugenia è menu russiccia, è ancu par via di l'arechji è d'una coda prupurziunalamenti un pocu di più chjuchi, quist'ultima, in particulari ind'è u topu cumunu, varchendu raramenti in lunghezza a taglia di u corpu. U ghjovanu hè [[grisgiu]], ma l'adultu hè un pocu [[rossu|russicciu]]. U topu campagnolu pò essa cunfusu incù u tupanchjinu, ma hè più maiori. In più, u topu campagnolu t'hà l'arechji è l'ochi beddi più maiori ca quiddi di u tupanchjinu. S'è u topu campagnolu hè chjappu pà a coda, hè capaci à truncà ni prestu l'estremità, ma quissa ùn avarà più da crescia.
==Biulugia ==
I topa campagnoli sò animali par u più nutturni, bench'è eddu ùn fussi micca raru di veda li ancu in pienu ghjornu. Si dici ch'eddi campani in culonii famigliali : quandu i boschi sò dirrascati (par isempiu par via dia a sfrundera o a siera), hè difatti friquenti d'ussirvà ni gruppi, ancu mori numarosi. Ma ch'eddi campi in culonia o micca, tendi à furmà gruppi famigliali chì ognunu ni delimiteghja u so tarritoriu probbiu d'una taglia media di 1000 metri quatrati (bench'è tarritorii andendu da 0,650 à 1,3 km 2 siini stati misurati).
Annantu à u so probbiu tarritoriu, i topa campagnoli scavani tuneddi sottu à u stratu di casci morti chì ricopri a terra (stani difatti par u più in ecusistemi beddi sviluppati), è ancu sistemi cumplessi di tuneddi suttarranii chì sboccani à u fora incù aparturi di à l'incirca 4 cm di diamitru. 'Ssi tuneddi cunvirghjenti di regula versu nida suttarranii tapizzati d'arbi finamenti macinati. Oltri i nida suttarranii, 'ssi animali poni ancu apradà nida d'aceddi abbandunati, calchì volta situati à altezzi cunsidarevuli sopra à terra, à tempu par dorma è com'è muschera.
===Alimantazioni ===
U rigimu alimintari di i topa campagnoli si cumponi par u più di graneddi, di biada, di ghjandi, di noci, di frutti, d'ochji, di funzi, d'insetti è ancu di sammartini. Li piacini ancu i [[ragnu|ragna]] è l'[[insetti]]. Aprini i noci ruzzichendu li insin'à ciò ch'un tafonu irrigulari fussi fattu in l'estremità non tagliva, mentri chì i cunchigli di sammartini sò à l'intuttu macinati è inghjiriti. I masci manghjani più insetti è menu nutrimentu vegetali cà i femini, mentri chì i ghjovani individui manghjani soprattuttu bocciuli è funzi è solu una piccula quantità d'insetti.
Una carattaristica cumuna à i topa campagnoli hè ch'eddi accumuleghjani ogni sorta di manghjamentu da ch'eddu diventa dispunibili, ch'eddu si tratti di noci, di ghjandi o di diversi tipi di baga.
===Ripruduzioni ===
A ripruduzioni cumencia di marzu è si parsuviteghja insin'à uttrovi, è ancu mentri l'invernu s'eddu hè dolci, ma par u più si faci eppuri di lugliu è d'aostu. Dopu à una gistazioni di 25-26 ghjorna, a femina metti à u mondu sinu à u 6 chjuchi, cechi, chì sò pronti à chittà u nidu dopu à 16 ghjorna è sò svizzati à 21 ghjorna. Accadi tandu di veda i ghjovani, chì venini di amparà à marchjà, corra dopu à a so mamma cuntinuendu à sughja u so latti. Hè dunqua faciuli di veda una femina marchjà incù dui o trè chjuchi appiccati à i so tittaghjoli è ancu purtà ni unu in bocca, senza essa mancu stampa scumudata. Ogni femina pò avè cinqui cuvati à l'annu è i ghjovani principiani à ripraducia si da l'ità di cinqui mesa.
===Pridatori ===
Diversi mammiferi è aceddi si cibani di 'ssi tupanchjini, dapoi i diffarenti spezii di civetti sinu à a beddula, a volpi è altri carnivuri di piccula è media taglia. Aacu à i corba ùn li dispiaci micca a so carri.
== Noti ==
<references />
== Rifirimenti ==
* Parcu Naturali Rigiunali di Corsica, 1987, ''I mammiferi in Corsica'' (in [[lingua francese|francesu]])
== Da veda dinò ==
* i [[mammiferi di Corsica]]
* u [[topu mascaratu]]
[[Categoria:Muridae]]
6wd4bo657mkfg1r6b6hk1fk19jkjs0u
Ghjira
0
11079
402939
374033
2026-06-05T19:28:20Z
Fausta Samaritani
15085
402939
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Ghjiru'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Loir gris.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Glis glis</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Mammalia]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Rodentia]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Gliridae]]'' ò Myoxidae
|-----
| Genaru
| ''[[Glis]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Glis glis''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Siebenschlaefer-01-BC.JPG|250px]]
|-----
|}
U '''ghjiru''' (''[[Glis glis]]'') hè un tipu di [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Gliridae]] ò Myoxidae. Hè longu da 15 à 20 cm. A coda hè longa 14 cm. Pesa da 100 à 250 grammi. A ghjira hè prisenti in [[Auropa]] è ancu in [[Asia]] cintrali.Si scontra in u nordu di a [[Turchia]], in [[Corsica]], in [[Sardegna]] è in [[Sicilia]]. Hè assenti di a facciata altlantica di a [[Francia]] è di i grandi piani di u Nordu di a [[Germania]]. Ùn ci hè micca nemmenu in [[Scandinavia]].
A ghjira esci di notti, ma si ò ussirvà quantunqua duranti u ghjornu in i sapari. S'assumiglia a u [[scuriolu]], ma hè più chjuca.
A ghjira pò perda a so coda quand'edda hè chjappa. Hè par quissa chì si pò veda à spessu di 'ss'animali chì t'ani a coda tronca.
A ghjira manghja baghi, ghjandi, fiori, castagni è frutti, ma ancu ovi d'aceddi è insetti.
== In Corsica ==
A ghjira hè prisenti in [[Corsica]]. Si trova piuttostu in i furesti. Esisti in Corsica una spezia endemica incù a [[Sardegna]]: [[glis glis meloni]].
== Rifarenzi ==
* Orsini, P. Parcu Naturali Rigiunali di Corsica, 1987, ''I mammiferi in Corsica'' (in francesu)
== Da veda dinò ==
* i [[mammiferi di Corsica]]
* u [[topu mascaratu]]
[[Categoria:Gliridae]]
[[Categoria:Mammiferi di Corsica]]
[[Categoria:Fauna di Corsica]]
9poex67iz7ip2wsvbmoa11q02xxd5g7
Cane pasturecciu
0
11202
402955
383514
2026-06-05T23:21:43Z
Fausta Samaritani
15085
402955
wikitext
text/x-wiki
Un '''cane pasturecciu''' (o [[ghjacaru pasturecciu]]) hè un cane chì serve à i pastori per difende o guardà l'animali (Multedo [[1994]]).
==Da vede dinù==
* [[cane]]
* [[cane umarecciu]]
==Referenze==
* Roccu Multedo (1994), ''U mazzerisimu - Le mazzérisme, L'originel'', Parighji, 1994.
[[Categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
9794do24ctv2wljx4ymoou1ut406k4w
Dougie Payne
0
11364
402915
380712
2026-06-05T13:38:25Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402915
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Dougie Payne Travis Piknik i Parken 2018 (135811).jpg|thumb|200px|right|Dougie Payne ([[2018]])]]
'''Dougie Payne''' hè u bassista di u gruppu di rock scuzzese [[Travis]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Musicante|Payne, Dougie]]
[[Categoria:Britannicu|Payne, Dougie]]
[[Categoria:Biugrafia|Payne, Dougie]]
7u4y5ghkpmmn09tihdrwg8d1f1fhxgl
Cane umarecciu
0
11597
402954
383515
2026-06-05T23:18:56Z
Fausta Samaritani
15085
402954
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Cane umarecciu.jpg|thumb|300px|right|I cani umarecci, illustrazionie di u libru di [[Prete Galletti]]]]
U ''cane umarecciu'' (o [[ghjacaru umarecciu]]) era un cane drizzatu è accustumatu à attacà, à ferisce l'omu è ancu à tumbà lu (Multedo 1994). Si ne facia usu à tempi antichi. Ci ferma sempre una tistimunianza di 'ssu usu anticu in e sprissione:
* ''essa in [[bocca]] à i ghjacari'', chì significheghja: esse in grande periculu
o in u pruverbiu:
* ''L'[[omu]] solu, u si manghjanu i cani.''
In l'illustrazione di a ''Storia illustrata di a Corsica'' di [[Prete Galletti]], si vedenu quattru cani umarecci chì divoranu un ghjenuvese è dui suldati corsi chì u fideghjanu.
==Referenze==
* Galletti, ''Storia illustrata di a Corsica - Histoire illustrée de la Corse'', 1863
* Multedo, Roccu, ''U mazzerisimu - Le mazzerisme'', L'Originel: Parighji, 1994
==Da vede dinù==
* u [[cane]]
* u [[cane pasturecciu]]
[[Categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
ne36jmz81f4i4xkc4vtv54sxd5lmczu
Ghjacara
0
11755
402952
402420
2026-06-05T23:17:32Z
Fausta Samaritani
15085
402952
wikitext
text/x-wiki
A '''ghjacara''' hè a femina di u [[ghjacaru]].
== Citazioni ==
Accadi chì a ghjacara fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura [[Corsica|corsa]]. Par esempiu:<br>
- in a sprissioni: ''stà à ghjacara techja''.<br>
==Rifarenzi==
* Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji, Rivages, 1984.
[[Categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
qj815v6gk44xy5fcok9i09svtkxk2uy
Đồng Hới
0
12731
402956
402752
2026-06-06T06:58:37Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
402956
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3"
! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<span style="font-size:large;"> '''Đồng Hới''' </span><br />''Đồng Hới''
|-
|align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Flag of Vietnam.svg|100px]]
|align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:Chợ Đồng Hới - panoramio.jpg|thumb|300px|center|U mercatu à Đồng Hới]]
|-
| valign="top"| [[Statu]] || align="center" | [[Vietnam]]
|-
| valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" |
|-
| valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 17° 28' N
|-
| valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 106° 35' E
|-
| valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 155,54 km²
|-
| valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 133 672 ([[1919]])
|-
| [[Densità]] || align="center" | 864,91 ab./km²
|}
'''Đồng Hới''' hè una [[cumuna]] [[Vietnam|vietnamita]] di a [[pruvincia di Quang Binh]], in a cumunità autonoma di Bac Trung Bo.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
* Situ di Đồng Hới=[http://www.donghoi.gov.vn] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170505104955/http://www.donghoi.gov.vn/ |date=2017-05-05 }}.
==Da vede dinò==
*[[My Thuy]]
[[Categoria:Pruvincia di Quang Binh]]
[[Categoria:Vietnam]]
eox681upsfjeya4jwplfj8ni47ozg9k
Sprissioni corsi
0
12957
402950
389175
2026-06-05T23:15:18Z
Fausta Samaritani
15085
category
402950
wikitext
text/x-wiki
I '''sprissioni corsi''' (o [[sprissione corse|espressioni corse]]) sò una cumpunenti impurtanta di a lingua è di a cultura corsa. Parti è più di i sprissioni corsi sò usati in tutti i parti di l'isula, in [[Pumonti]] com'è in [[Cismonti]]. Ma uni pochi sò lucali è specifichi di tali paesi o tali righjoni di l'isula.
==U paragonu==
[[File:Arbutus unedo MatureFruit Closeup DehesaBoyaldePuertollano.jpg|right|200px|thumb|Rossu com'è un bagu]]
U paragonu hè usatu à spessu in i sprissioni corsi. Trà i sprissioni à paragonu, si pò mintuvà: ''beddu com'è un fiori'', ''rossu com'è un bagu'', ''cordu com'è un viulinu'', ''cioncu comu un biccazzu'', ''cuntenti com'è un pichju'', è cetara... Tandu u paragonu hè introduttu da ''com'è''. Ma ci sò dinò altri formi di paragonu, chì sò introdutti da ''quant'è'': ''hè quant'è à attaccà si à a croci !'', ''hè quant'è à zappà in acqua !'', ''sò quant'è i sturneddi !'', ''i stani à senta quant'è i topa à veghja'', ''manghjà quant'è setti'', è cetara...
==Invintariu di i sprissioni corsi==
L'invintariu di i sprissioni corsi hà cuminciatu incù parechji autori, frà i quali si pò mintuvà: [[Antone Mattei]], in u so ''Pruverbii, detti è massime corse'' (1867).
[[File:Fig.jpg|left|150px|thumb|"Ùn valianu un ficu" (Antone Leonardu Massiani, ''U Viaghju in Ascu'')]]
Parechji autori, frà i primi autori in lingua corsa, facini usu di sprissioni o buccati. Par esempiu, ci sò bon'parechji sprissioni in u [[Sirinatu di Scappinu]] di [[Salvatori Viale]], in u [[Viaghju in Ascu]] di [[Anton Liunardu Massiani]], o ancu in i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Monsignori di la Fuata]]. Ma i sprissioni sò usati dinò à spessu in i [[lamentu|lamenti]] o in i [[vociaru|vociari]].
Ind'è [[Antone Leonardu Massiani]], si pò mintuvà, frà altri sprissioni, in u [[Viaghju i Ascu]]: ''ùn valè un ficu'' (''ùn valianu un ficu''), ''à tempu è à locu'', ''ùn ci pensava un zeru'', ''fà ride i spurtelli'' (''Fattu avarianu ride li spurtelli'' ; si dici avà: ''faci rida ancu i sporti''), ''esse statu à a scola di e curnachje'' (''Site statu à la scola di e curnachje.''), ''Finchì u sole ùn affacca à tramuntana !''.
Frà i sprissioni usati da Monsignori di la Fuata in i so [[Puisii Ghjucosi]], si pò cità: ''fà Roma è Toma'' (''Vol' fà sempri Roma è Toma''), ''in emma ed emma'', ''essa beddu è bonu'' (''Toni puri lu cannonu Lu puiema hè beddu è bonu''), ''corra à fiumi'' (''Si dilata è corri à fiumi Lu vilenu dli custumi'').
Ma si pò pinsà chì l'invintariu di i sprissioni corsi ùn hè ancora cumplettu. Chì a lingua corsa hè ricca di numarosi sprissioni, chì poni cambià da un paesi à l'altra. Si pò cunsidarà chì una parti impurtanta di 'ssi sprissioni ùn hè ancora stata scritta è transmissa, par via di a stampa, di a radiu o di a Reta. Una parti, chì pò essa cunsidarevuli, ferma sempri da scriva è da trasmetta.
==Sprissioni è pruverbii==
Una difficultà chì hè custatata calchì volta in u studiu di i sprissioni corsi hè a diffarenza trà i sprissioni è i pruverbii. Difatti, accadi à volti ch'un pruverbiu fussi dirivatu di una sprissioni. Par esempiu, ci hè a sprissioni ''fà u passu più longu ch'è l'infurcatura'' è u pruverbiu chì n'hè dirivatu: ''Ùn ci vò micca à fà u passu più longu ch'è l'infurcatura''. Hè listessa cosa incù a sprissioni ''amparà l'Ave Maria à u vescu'' è u pruverbiu assuciatu: ''À u vescu, ùn s'ampara micca l'Ave Maria''. In casi simuli, ci sò dui custruzzioni: à pruverbiu, è à sprissioni.
A quistioni si poni dinò calchì volta incù certi pruverbii corti corti, com'è: ''Corpilonghi Auccianesi''. A parsona si pò dumandà s'eddu hè pruverbiu o sprissioni. A risposta và linda linda quandu si rimetti u verbu chì ci manca: ''Auccianesi sò corpilonghi''. È tandu si capisci bè ch'eddu hè pruverbiu. Hè listessu affari par ''Moitinchi corifinti'', ''I muntona frassitani'', è cetara...
== Sprissioni corsi ==
[[File:Perseid Meteor.jpg|right|250px|thumb|A Strada di Roma]]
* ''a matina leone a sera cuglione''
* ''à quandu troppu à quandu micca !''
* ''à scimesca''
* ''à chì in Cilaccia, à chì in Pumonti''
* ''a Strada di Roma''
* ''aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja''.
* ''aghju vistu à Ghjobba ''
* ''agliu hè andatu è cipolla hè vultatu''
* ''allora? - U frati s'hè coltu a sora!''
* ''amparà à babbu à futta''
* ''amparà à u preti à dì a messa''
* ''ancu si volta edda à tè'' (risposta à una ghjastema)
* ''ancu u ghjallu li face l'ovu''
* ''Angnula si chjamava''
* ''annantu à una anca ùn si pò micca stà.''
* ''annantu una anca!''
* ''acqua in bocca è ditu in culu!''
* ''arba tabacca è chjoda!''
* ''avè a barba à paesi'' : avè poca barba
* ''avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!''
* ''batta a campagna'': ''batti a campagna''
* ''beddu chì pari un' fiori''
[[File:Upupa epops Madrid 01.jpg|right|250px|thumb|Beddu chì pari una puppusgiula]]
* ''beddu chì pari una puppùsgiula ''
* ''beddu comu un' fiori ''
* ''biatu à chì ti vedi è santu à chì ti tocca.''
* ''bocca chjusa è acqua in bocca''
* ''boccalà par Corsica!''
* ''briacu à tappu''
* ''briacu persu''
* ''briacu zuffu''
* ''bruttu com'è u piccatu''
* ''bruttu puzzinosu''
* ''bughju neru''
* ''calca com'un falchettu''
* ''carcu imbardatu''
* ''carcu inzimpinatu''
* ''castrà i cucchi''
* ''castrà i falchetti''
* ''cerca a rogna à grattà''
* ''ci capisci com'è Cristu in i sarrenduli''
* ''ci capisci com'è i porchi in a musica''
* ''ci corre u batarchju'': ùn ci hè nimu''
* ''ci hè da bia è da mangnà''
* ''ci hè trè ghjatti''
* ''ci voli chì eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu''
* ''cioncu comu un' biccazzu''
* ''cioncu comu una campana''
* ''comu va? - com'è a capra annantu à a panca!''
* ''cordu comu un viulinu''
* ''cuntenti com'è un [[cuccu]]''
* ''cuntenti com'è un pichju''
* ''da sestu in pianu''
[[File:Sort sol pdfnet.jpg|right|250px|thumb|Sò quant'è i sturneddi]]
* ''dannu è risa !''
* ''dici quant'è un campu di lupini''
* ''dumani hà da fà ghjornu!''
* ''essa quant'è i sturneddi'' Asempiu: ''Sò quant'è i sturneddi !''
* ''duru chì pari petra''
* ''duru com'è petra''
* ''essa bè è megliu'' Asempiu : ''Erami bè è megliu.''
* ''eti truvatu a fica cuddatoghju''
* ''fà a veghja di san Gallu''
* ''fà si vene i fantiglioli''
* ''fà u musu''
* ''fà una vita peghju chè un caraccò''
* ''faci l'arrega è porta''
* ''faci un fretu chì si secca !''
* ''falà à ciarbeddu in bocca''
* ''falsu com'e u ramu''
* ''falsu comu a cicuta''
* ''fatigatu persu''
* ''finu chì pari ostia''
* ''firmà si com'è un bucali''
* ''forti com'è un scoddu''
* ''frametta si in l' affari di l'altri''
* ''fughje cume u diavule à a croce
* ''ghjandi di listessa leccia''
* ''ghjè un cantatore di cantina''
* ''goffu comu u piccatu''
* ''grassu com'è un porcu''
* ''grossu com'è una butti''
* ''ha sasciatu à Cicciaronu'' : sè mori struitu
* ''hé andatu beccu, hè turnatu capra''
[[File:Erica arborea JPG1.jpg|right|250px|thumb|Hè buciardu cum'è scopa]]
* ''hè buciardu cum'è scopa''
* ''hè compia a festa d'Ampaza''
* ''hè contu à fà un cunventu à morianinchi''
* ''hè cume Magumettu ùn'hè nè casa nè tettu''
* ''essa di capu è di coda'': ''hè di capu è di coda''
* ''hè falsu cume a lisciva''
* ''hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja è mi scappa a bava''
* ''hè in apa''
* ''hè mortu Rigalinu''
* ''hè sgalabatu cume u veneri''
* ''hè statu u viaghju di u sali''
* ''hè u boie chì tratta u cavallu di curnutu''
* ''i calori di San Larenzu''
* ''in casa di Cristu''
* ''in quartu, in quinta è in culu''
* ''in quattru è trè setti''
* ''in sù li forchi (in sù li forchi, à u frescu!''
* '''ssi pochi ghjorna''
* ''l'affari sò in francesu''
* ''largu in brenna è schersu in farina''
* ''l'emu persu senza ghjucà lu à carti''
* ''l'hà tagliatu u capu ''
* ''l'hè cuddata è l'hè falata''
* ''li mangna a suppa in capu!''
* ''longu com'è a fami''
* ''longu com'è un palu di fasgiolu''
* ''l'ovu ùn servi micca cà in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna''
* ''mangnà si a vitella in corpu à a vacca''
* ''magru com'è un chjodu''
* ''magru com'è un rochju''
* ''malu com'è u piccatu''
* ''mancu l'acqua di u mari u ti lava.''
* ''mangna paternostru e caca diauli''
* ''mangna quant'è setti''
* ''mansu tontu''
* ''metta u focu in arba verdi''
* ''neru com'è u carbonu''
* ''neru com'è u culu di a paghjola''
* ''novu framanti''
* ''o manghja issa minestra O salta issa finestra''
* ''o manghji a minestra o salti a finestra''
* ''pari un gricciulu bocca aparta!''
* ''pari una sporta sfundata''
* ''parini foli''
* ''pidda, stidda è tira in a zidda!''
* ''pidda, tadda è metti in tuadda!''
* ''pidochju rifattu''
* ''piova à bidò'' Asempiu: ''Piuvia à bidò.''
* ''purtà in bocca''
* ''purtà pà u nasu'' : ''i porta pà u nasu''
* ''Quessu beie cume un tofone di rena''
* ''quissu sà quantu u granu vali a loghja''
* ''riccu merzu''
* ''roda l'aglia''
* ''rompa i stacchi''
[[File:McIntosh.jpg|right|250px|thumb|Rondu cum'è una mela]]
* ''rondu com'è un ballinu''
* ''rondu com'è una mela''
* ''rossu chì pari un bagu''
* ''rossu imbagatu''
* ''saccu biotu ùn teni ritu !''
* ''sali è sapienza''
* ''scemu compiu''
* ''scemu in tuttu''
* ''scherzu in u brinnu è largu in a farina''
* ''sé tù campi n'ha da veda d'altri''
* ''seccu incastulatu''
* ''sempri festa in Ampaza !''
* ''senta si u culu merdosu'' : ''ti senti u culu merdosu?''
* ''si hè mossu un ventu à scurnà i boii''
* ''sò di Castineta mi ritirgu''
* ''sò di Castineta miru è tiru''
* ''sò più parenti ch'è amichi''
* ''stà solu com'è l'arimitu''
* ''stancu mortu''
* ''steti sani, steti luntanu!''
* ''sticchitu com'è a ghjustizia''
* ''stocafissu è baccalà apri a bocca e fà fala''
* ''tamant'è u mondu''
* ''techju com'è un porcu''
* ''t'hà e zucche chì li nascenu in culu'' : ''t'hà mori scianza''
* ''tocca, tocca, in bracciu à minnana''
* ''tontu com'è un viteddu''
* ''tontu com'è un sameri''
* ''tontu da lià''
* ''tontu di baddi''
* ''tontu in tuttu''
* ''tontu liatoghju''
* ''tontu persu''
* ''Torna à Vignali chì hè u beddu paesi !''
* ''u sameri chì chjama pitonu u cavaddu!''
* ''u Signori l'hà cacciatu a [[mani]] di [[capu]].''
* ''u so acu èun hè cascatu in u lamaghjonu''
* ''u tenenu cume a coppa u veneri santu''
* ''un annu hè cuccu, un annu hè falcu''
* ''un colpu à u chjerchju è quill'altru à a botte''
* ''un essa micca di sittimana''
* ''un hè mancu una fraula in bocca à l'orsu''
* ''ùn hè nè carni nè pesciu''
* ''ùn li manca cà a parola''
* ''ùn n'hà nè pà u capu nè pà a coda''
* ''èun ni sorti mancu in calzunettu''
* ''ùn possu micca piglià à Cristu pa a barba''
* ''ùn sa fà un ò di canna''
* ''ùn sa indù cacà l'ovu''
* ''ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala''
* ''un saltu, un frisciu''
* ''ùn vedi mancu u corbu in u latti !''
* ''una pacienzia di frati''
* ''unu in Cilaccia, unu in Pumonti''
* ''va à circà u ruspu in a tana''
* ''va à piglia l'acqua cù u spurtellu
* ''vechju zerricu''
* ''vogli di corpu, sò vogli di corpu!''
* ''ziricà u vispaghju''
==Rifarenzi==
* [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]
* Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996
* Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993
* Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984
* [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100612022815/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf |date=2010-06-12 }} Liata fiumorbacciu di 500 buccati corsi, Carulu Dumenicu Santoni, [[Adecec]]]
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Cultura di a Corsica]]
oz6hihu953u9gplqx0ygiosk2t9ika2
Thin Shoes
0
13298
402916
402073
2026-06-05T13:47:43Z
Fausta Samaritani
15085
fix, template
402916
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
'''Thin Shoes''' hè un gruppu di [[musica]] [[rock]] alternativu, fundatu in [[Stoccolma]] ([[Svezia]]) in u [[2009]].
== Discrizzioni ==
Fanno parte della musica underground nella capitale svedese e le loro registrazioni si trovano principalmente su piattaforme di streaming.
== Albumi ==
- ''Occupied City''<br>
[[Categoria:Gruppu di rock]]
blcfd1lh7bi709rje99xk774vpp3kzy
Birmingham
0
13539
402909
371417
2026-06-05T13:18:05Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
402909
wikitext
text/x-wiki
[[File:BirminghamUK skyline Centenary Square 700.jpg|thumb|250px|right|Birmingham]]
'''Birmingham''' (''Brummagem'' in [[Lingua inglese|inglese]] parlatu lucalmente) hé a siconda cità di u [[Regnu Unitu]], dopu [[Londra]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene cù 992.400 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da vede dinò==
*[[Duran Duran]]
[[Categoria:Regnu Unitu]]
qnn2bjw7vv2t97nxgtafz2ace66zuba
Aluetu di Sudafrica
0
14128
402971
373844
2026-06-06T10:37:09Z
Fausta Samaritani
15085
402971
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'aluetu di Sudafrica'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aloes Jplm.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Aloe succotrina</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Liliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Asparagales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Aloeaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Aloe]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Aloe succotrina''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aloe succotrina1.JPG|250px|Aloe succotrina]]
|-----
|}
L' '''Aluetu di Sudafrica''' (''[[Aloe succotrina]]'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'[[Aloeaceae]]. Hè una spezia d'aluetu cultivata, chì hè uriginaria di [[Sudafrica]]. I so fiori sò rossi o arancini, è sò longhe 4 cm. Fiurisce in a siconda mità di l'invernata. L'aluetu di Sudafrica hè altu sin'à 1,5 metru, ma a so altezza media hè un metru.
[[File:Aloe succotrina flower (from Corsica).jpg|left|200px|thumb|U fiore di l'aluetu di Sudafrica]]
U nome « Aloe succotrina » face referenza à l'isula di [[Socotra]], ma pruvene da un sbagliu chì hè statu fattu à l'iniziu in a determinazione di l'origine di 'ssa spezia d'aluetu. Ma à u principiu di u seculu XX, in u [[1906]], a so origine hè stata determinata incù precisione: pruvene infatti di a regione di u Capu in [[Sudafrica]].
L'aluetu di Sudafrica hè cunsideratu cum'è a prima spezia d'aluetu chì fù introdutta cum'è pianta cultivata in [[Europa]].
L'aluetu di Sudafrica, incù ''aloe africana'', ''aloe arborescens'', ''aloe vera barbadensis'' (più cunnisciutu à i [[ghjorni]] d'oghje cum'è ''aloe vera''), ''aloe saponaria'' è ''aloe ferox'', hè una di e 250 spezie d'aluetu chì sò usate in [[medicina]].
== Classifica ==
Parechji sinonimi di ''Aloe succotrina'' sò:
- ''Aloe perfoliata var. succotrina'' (Lam.) Aiton (1789).
- ''Aloe soccotrina'' Garsault (1764)
- ''Aloe perfoliata var. purpurascens'' Aiton (1789).
- ''Aloe sinuata'' Thunb. (1794).
- ''Aloe sinuata'' Willd. (1799)
- ''Aloe purpurascens'' (Aiton) Haw. (1804).
- ''Aloe soccotorina'' Schult. & Schult.f. (1829)
== In Corsica ==
'Ssa varietà cultivata d'aluetu hè assai cumuna in [[Corsica]]. E so qualità estetiche facenu ch'ella hè aduprata assai per l'urnamentu di e [[casa|case]].
== Da vede dinù ==
* l'[[aluetu]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
[[Categoria:Aloeaceae]]
6out9w02xpio6w6powrird47uc8uds5
Murina
0
14399
402901
402898
2026-06-05T12:55:50Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix, categoria
402901
wikitext
text/x-wiki
[[File:Black goat (Capra aegagrus hircus) at Las Guevaras, Margarita.jpg|thumb|250px|right|Capra ''aegagrus hircus'']]
'''Murina''' hè un nome chì s'improda à spessu per designà una [[capra]] (''aegagrus hircus'') nera (Santucci & Franceschi [[2009]]). U nome "murina" vene da "moru", chì si riferisce à una persona incù a pelle è u carnatu bruni. In 'ssu cuntestu, un sinonimu di ''Murina'' hè ''Curbina''.
==Referenze==
- Santucci, P & Franceschi, P., [http://www.corte.inra.fr/lrde2/images/files/Santucci%20-%20Coloration%20et%20nom%20de%20ch%C3%A8vres.pdf] Culorazione è nomi di e capre.{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305050607/http://www.corte.inra.fr/lrde2/images/files/Santucci%20-%20Coloration%20et%20nom%20de%20ch%C3%A8vres.pdf |date=2016-03-05 }} (in francese), Cah. Techn. Inra, 2009, 66, pagine 33-40.
[[categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Lingua corsa]]
7imtprqglquilf1u9v5s77v9ld1uoob
402951
402901
2026-06-05T23:16:48Z
Fausta Samaritani
15085
402951
wikitext
text/x-wiki
[[File:Black goat (Capra aegagrus hircus) at Las Guevaras, Margarita.jpg|thumb|250px|right|Capra ''aegagrus hircus'']]
'''Murina''' hè un nome chì s'improda à spessu per designà una [[capra]] (''aegagrus hircus'') nera (Santucci & Franceschi [[2009]]). U nome "murina" vene da "moru", chì si riferisce à una persona incù a pelle è u carnatu bruni. In 'ssu cuntestu, un sinonimu di ''Murina'' hè ''Curbina''.
==Referenze==
- Santucci, P & Franceschi, P., [http://www.corte.inra.fr/lrde2/images/files/Santucci%20-%20Coloration%20et%20nom%20de%20ch%C3%A8vres.pdf] Culorazione è nomi di e capre.{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305050607/http://www.corte.inra.fr/lrde2/images/files/Santucci%20-%20Coloration%20et%20nom%20de%20ch%C3%A8vres.pdf |date=2016-03-05 }} (in francese), Cah. Techn. Inra, 2009, 66, pagine 33-40.
[[categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
1zum887lsuz2guzk2zov63uiml819et
Battaglia di i Sette Ghjorni
0
14674
402917
331664
2026-06-05T13:51:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
402917
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Seven days fight.jpg|thumb|300px|right|A Battaglia di i Sette Ghjorni]]
A '''Battaglia di i Sette Ghjorni''', di u [[1862]], hè stata una battaglia durante a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]).
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Sette Ghjorni]]
pgdmlu571dpjpkwvat0e7il7lmzr494
Des Moines (Iowa)
0
15149
402911
336615
2026-06-05T13:26:49Z
Fausta Samaritani
15085
402911
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Des_Moines_Montage.jpg|right|200px|thumb|right|Des Moines]]
'''Des Moines''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Iowa]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 203.433 abitanti (2010).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
5nfagjbkzjp7jl5cj6plxne8v5q2wuq
Pierre (Dakota di u Sudu)
0
15156
402912
372824
2026-06-05T13:29:06Z
Fausta Samaritani
15085
link fix
402912
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Pierre capitol1.jpg|right|thumb|250px|Pierre (Dakota di u Sudu)]]
'''Pierre''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capilocu di u [[Dakota di u Sudu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 13.646 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
5r258cr6lwo7dz4lw31eylz8fjjwtag
Aedin Mincks
0
15233
402948
355136
2026-06-05T20:01:20Z
Fausta Samaritani
15085
listinu film
402948
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Aedin Mincks''' (natu u [[10 uttrovi]] [[2000]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]].
== Listinu di i Film ==
- 2008 ''The Sarah Silverman Program''<br>
- 2008 ''Tonight Show with Jay Leno''<br>
- 2009 ''ER''<br>
- 2009 ''The Forgotten''<br>
- 2010 '' Housewives''<br>
- 2010 ''Lies in Plain Sight''<br>
- 2010 ''Faster''<br>
- 2011 ''The Hangover Part II''<br>
- 2011 ''Jimmy Kimmel Live!''<br>
- 2011 ''The Middle''<br>
- 2011 ''New Girl''<br>
- 2011–2014 ''A.N.T. Farm''<br>
- 2012 ''Ted''<br>
- 2012 ''Teens Wanna Know''<br>
- 2013 ''Golden Shoes''<br>
- 2013 ''The Haunting Hour: The Series''<br>
- 2015 ''Golden Shoes''<br>
- 2015 ''Fresh Off the Boat''<br>
- 2016 ''Little Savages''<br>
- 2016 ''Colony''<br>
- 2017 ''A Cowgirl's Story''<br>
- 2017 ''The Mick''<br>
- 2019–2025 ''Cobra Kai''<br>
[[Categoria:Attore|Mincks, Aedin]]
[[Categoria:Americanu|Mincks, Aedin]]
[[Categoria:Biugrafia|Mincks, Aedin]]
hlegu7p1o1l00vstmsc2qdj03h779ty
Talavellu
0
17650
402973
373785
2026-06-06T10:51:38Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
402973
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U talavellu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Mallorca_Flower.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Asphodelus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Liliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Liliales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Liliaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Asphodelus]]''
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Asphodelus_ramosus7.jpg|250px|U talavellu]]
|-----
|}
U talavellu hè un generu di piante di a famiglia di e [[Liliaceae]] è chì cumprende parechje spezie erbacee. U talavellu currisponde à u generu Asphodelus (L., 1753), chì deriveghja da u grecu ἀσφόδελος (''asphódelos'').
U nome ''talavellu'' seria furmatu<ref>Comiti (1992).</ref> incù a radica antica è prelatina ''tal'' chì com'è ''tar'', ''pal'' o ''cal'' currisponde à un'idea d'altura.
== Tassunumia ==
U generu ''Asphodelus'' cumprende e siguente [[spezie]]:
{{div col|2}}
- ''[[Asphodelus acaulis]]'' Desf.<br>
- ''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot.: 'ssa spezia hè prisente in [[Corsica]]<br>
- ''[[Asphodelus albus]]'' Mill.<br>
- ''[[Asphodelus ayardii]]'' Jahand. & Maire<br>
- ''[[Asphodelus bakeri]]'' Breistr.<br>
- ''[[Asphodelus bento-rainhae]]'' P. Silva<br>
- ''[[Asphodelus cerasiferus]]'' J. Gay<br>
- ''[[Asphodelus fistulosus]]'' L.: 'ssa spezia hè prisente in Corsica<br>
- ''[[Asphodelus gracilis]]'' Braun-Blanq. & Maire<br>
- ''[[Asphodelus lusitanicus]]'' Cout.<br>
- ''[[Asphodelus macrocarpus]]'' Parl.<br>
- ''[[Asphodelus ramosus]]'' L.: 'ssa spezia hè prisente in Corsica<br>
- ''[[Asphodelus refractus]]'' Boiss.<br>
- ''[[Asphodelus roseus]]'' Humbert & Maire<br>
- ''[[Asphodelus serotinus]]'' Wolley-Dod<br>
- ''[[Asphodelus tenuifolius]]'' Cav.<br>
- ''[[Asphodelus viscidulus]]'' Boiss.<br>
{{div col end}}
==Storia==
Per [[Omeru]] (''Odissea'' XI, 487-491; 539; 573) u talavellu hè a pianta di l'Inferni. I fiori di u talavellu sò à spessu cunsiderati in a mitulugia com'è "fiori di i morti". Difatti, u talavellu hè chjamatu "fiori di i morti" in [[Niolu]]<ref>Multedo (1994).</ref>. Sicondu Omeru: "induve l'eroi sò caduti i prati si sò ricuperti di talavelli chì avianu u compitu d'accumpagnà e so anime in l'Ade"<ref>Omeru - Odissea, cantu IX)</ref>.
Per l'antichi Grechi u [[Regnu di i Morti]] era suddivisu in trè parte: u [[Tartaru (mitulugia)|Tartaru]] per l'empii, i [[Campi Elisi]] per i boni, è infine i prati di talavelli per quelli chì in vita ùn eranu stati nè boni nè gattivi. Per tutte ste cridenze, è altre dinù, i Grechi usavanu à piantà talavelli annantu à e tombe, affinchè i so cari pudissenu nutrisce si incù e so radiche. I prati di talavelli eranu cunsiderati com'è u sughjornu di i morti. Un esempiu forse micca casuale l'avemu in [[Capu Miseno]].<br />
[[Epimenide]], cunsideratu da parechji un di i setti sapienti, usava u talavellu (è a malva) per e so capacità di scaccià a fame è a sete. A ligenda vole ch'è Epimenide, grazia à l'usu di radiche è erbe ùn avissi micca avutu bisognu di manghjà è ch'ellu vissi cusì 157 anni, sicondu Diogene Laerzio.<br />
[[Teofrastu]], in a so "Ricerca annantu à e piante", afferma ch'è e radiche di talavellu sò cumestibile.<br />
I talavelli sò citati, frà altru, in u "[[Lodu di a Pazzia]]" d'[[Erasmu di Rotterdam]], a quale pianta seria u locu induve, ''Ella'' (a pazzia), seria nata. (Par. 8 "[[Locu di nascita di a tuntia]]")
==In Corsica==
Esistenu in Corsica trè spezie<ref>Gamisans (1993).</ref> di ''talavellu'':<br>
- ''asphodelus aestivus''<br>
- ''asphodelus fistulosus''<br>
- ''asphodelus ramosus''.<br>
Altri nomi corsi di u ''talavellu'' sò<ref>[http://infcor.adecec.net/ Infcor], 10 aprile 2015</ref>: albucciu, biancafiore ([[Ascu]]<ref>Multedo (1994).</ref>), butalbellu, butalbucciu, erbucciu, fiore di i morti ([[Niolu]]<ref>Multedo (1994).</ref>), luminellu, scazzachjulu, spusata, taravucciu, talabucciu, talavucciu, tarabucciulu, talabeddu, taravellu.
U fustu longu di u talavellu si chjama, sicondu i lochi: ''accendipippa'' ([[Capicorsu]]), ''luminellu'', ''candelu'', ''cirotta'' ([[Urnanu]]), ''tirulu'' o ''zirlu''<ref>Multedo, (1994).</ref>. Sicondu a legenda, era imprudatu in i cumbatti di i mazzeri: una volta l'annu, u 31 di lugliu, i mazzeri si battianu di notte incù un bastone fattu cù u tirulu seccu).
Servia dinù u tirulu per fà croce chì eranu aduprate per pruteghje e racolte.
Hè imprudatu à volta u talavellu in e sprissione corse<ref>Civiltà del Mare (2008).</ref>. Per esempiu:<br>
- ''Ùn cunnosce più l'albucciu'': hà listessu sensu ch'è ''Un cunnosce più a filetta'': hà sminticatu u so paese, i so lochi d'origine.<br>
- ''Focu di zirlu'': vole dì ch'ellu hè un focu di paglia.
- ''Hà e ghjambe cum'è tìruli''.<br>
==Note==
{{div col|2}}
<references/>
{{div col end}}
== Referenze ==
* [http://www.icimar.it/immagini/civiltadelmare/ok/2008/Periodico%20n%C2%B07.pdf] Civiltà del Mare, Marzu-Ghjunghju 2008.
* Ghjuvan'Maria Comiti, (1992) ''Les corses face à leur langue, de la naissance de l'idiome à la reconnaissance de la langue'', Edizione squadra di u Finusellu, Aiacciu.
* Gamisans, J. & Jeanmonod, J., (1993) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève'', Geneva (in francese).
* Multedo, Roccu, (1994), ''U mazzerisimu - Le mazzérisme, L'originel'', Parigi.
[[categoria:Liliaceae]]
fpsxz1amtftfu9ju3k9x3treizfkg5p
Categoria:Flora
14
17763
402975
387981
2026-06-06T11:04:04Z
Fausta Samaritani
15085
file
402975
wikitext
text/x-wiki
[[File:Arbres d'ornement-1 - ornamental trees in colour- Public domain book illustration (visual explanation, informative drawing, plate) from Larousse du XXème siècle 1932.jpg|thumb|250px|right|Arbori (Larousse, 1932]]
<br>
[[Categoria:Botanica|*]]
cgv504fzb7xvu3mliwgisv48c5ua6qv
Partimala
0
17775
402969
389094
2026-06-06T10:32:04Z
Fausta Samaritani
15085
402969
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A partimala'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cuscuta_europaea_2005.06.12_15.07.24.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Cuscuta</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Solanales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Convolvulaceae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Cuscuta]]''
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:CUSCUTA_EPITHYMUM_-_AGUDA_-_IB-791_(Cabellets_de_tim%C3%B3).JPG|250px|A partimala]]
|-----
|}
A partimala hè un genaru di pianti parassiti chì faci parti di a famiglia di i ''[[Convolvulaceae]]''. Innanzi, era assignatu à u genaru una famiglia à sè, i ''Cuscutaceae'', ma 'ss'attribuzioni ùn hè più cunsidarata valida in l'attuali classifica scentifica di a flora.
==Discrizzioni==
Sò pianti arbacei annuali incù foglii senza clorufilla, incù suttili fusti filiformi giaddu-arancioni, rossi, o più raramenti verdi; sò pianti parassiti. S'attaccani à a pianta ospiti atturcinendu si in spiri. Cusì perdini u cuntattu incù u tarrenu par nutriscia si esclusivamenti di a linfa di a pianta ospiti, par via di strutturi chjamati "austori" chì pinitreghjani in u fustu. Poni essa vittori di fituplasmi in a pianta ospiti.
A partimala hè ampiamenti diffusa, da i rigioni timparati à quiddi trupicali è mostra una più grandi divirsificazioni biulogica in quiddi trupicali è sottutrupicali: par asempiu solu 4 spezii sò nativi di u Nordu Auropa.
== Tassunumia ==
U genaru ''Cuscuta'' cumprendi circa 100-170 spezii, frà i quali:
{{div col|cols=5}}
''[[Cuscuta americana]]''<br />
''[[Cuscuta applanata]]''<br />
''[[Cuscuta approximata]]''<br />
''[[Cuscuta attenuata]]''<br />
''[[Cuscuta australis]]''<br />
''[[Cuscuta boldinghii]]''<br />
''[[Cuscuta brachycalyx]]''<br />
''[[Cuscuta californica]]''<br />
''[[Cuscuta campestris]]''<br />
''[[Cuscuta cassytoides]]''<br />
''[[Cuscuta ceanothi]]''<br />
''[[Cuscuta cephalanthi]]''<br />
''[[Cuscuta chinensis]]''<br />
''[[Cuscuta compacta]]''<br />
''[[Cuscuta coryli]]''<br />
''[[Cuscuta corylii]]''<br />
''[[Cuscuta cuspidata]]''<br />
''[[Cuscuta decipiens]]''<br />
''[[Cuscuta dentatasquamata]]''<br />
''[[Cuscuta denticulata]]''<br />
''[[Cuscuta epilinum]]''<br />
''[[Cuscuta epithymum]]''<br />
''[[Cuscuta erosa]]''<br />
''[[Cuscuta europaea]]''<br />
''[[Cuscuta exaltata]]''<br />
''[[Cuscuta fasciculata]]''<br />
''[[Cuscuta gigantea]]''<br />
''[[Cuscuta globulosa]]''<br />
''[[Cuscuta glomerata]]''<br />
''[[Cuscuta gronovii]]''<br />
''[[Cuscuta harperi]]''<br />
''[[Cuscuta howelliana]]''<br />
''[[Cuscuta indecora]]''<br />
''[[Cuscuta indesora]]''<br />
''[[Cuscuta japonica]]''<br />
''[[Cuscuta jepsoni]]''<br />
''[[Cuscuta leptantha]]''<br />
''[[Cuscuta lupuliformis]]''<br />
''[[Cuscuta macrolepis]]''<br />
''[[Cuscuta megalocarpa]]''<br />
''[[Cuscuta monogyna]]''<br />
''[[Cuscuta mitriformis]]''<br />
''[[Cuscuta obtusiflora]]''<br />
''[[Cuscuta odontolepis]]''<br />
''[[Cuscuta pentagona]]''<br />
''[[Cuscuta plattensis]]''<br />
''[[Cuscuta polygonorum]]''<br />
''[[Cuscuta potosina]]''<br />
''[[Cuscuta potosona]]''<br />
''[[Cuscuta reflexa]]''<br />
''[[Cuscuta rostrata]]''<br />
''[[Cuscuta runyonii]]''<br />
''[[Cuscuta salina]]''<br />
''[[Cuscuta sandwichiana]]''<br />
''[[Cuscuta squamata]]''<br />
''[[Cuscuta suaveolens]]''<br />
''[[Cuscuta suksdorfii]]''<br />
''[[Cuscuta tuberculata]]''<br />
''[[Cuscuta umbellata]]''<br />
''[[Cuscuta vivipara]]''<br />
''[[Cuscuta warneri]]''<br />
{{div col end}}
==In Corsica==
A partimala hè mori cumuna in [[Corsica]]. I spezii ''[[cuscuta campestris]]'', ''[[Cuscuta europaea]]'' si scontrani à spessu. Ci hè ancu una spezia endemica: ''[[Cuscuta epithymum corsicana]]'' (Yunck.) Lambinon.
== Citazioni ==
A ''partimala'' hè mintuvata in a ghjastema: {{Citazione|Ventu sardu è partimala !}} Era una ghjastema pà u granu di u numicu, chì a partimala veni annantu u granu maturu, quand'eddu hè cultivatu, è l'assuffuca.<ref name="Pruverbii, detti è sprissioni">[http://www.ernestpapi.free.fr Arnestu Papi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180804104811/http://ernestpapi.free.fr/ |date=2018-08-04 }}, ''Pruverbii, detti è sprissioni''.</ref>. Calchì volta hè ancu chjamata "partimala" u [[vittichju]].
==Noti==
<references/>
[[categoria:Convolvulaceae]]
8mfihtzonp735etmg7jnz710nc88d38
Categoria:Myoxidae
14
18180
402936
346929
2026-06-05T19:18:51Z
Fausta Samaritani
15085
402936
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Rodentia]]
lu3a2gh58v2jurhlfiv4zetxhh5xx9h
402942
402936
2026-06-05T19:35:36Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
402942
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Categoria:Gliridae]]
8rmg2i5nbqebz5jzu9ao75b4i3ffgjc
Categoria:Gliridae
14
18270
402941
347019
2026-06-05T19:32:48Z
Fausta Samaritani
15085
category
402941
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Rodentia]]
lu3a2gh58v2jurhlfiv4zetxhh5xx9h
Peso cilenu
0
19740
402964
382480
2026-06-06T08:18:40Z
Fausta Samaritani
15085
file
402964
wikitext
text/x-wiki
[[File:Peso Chile Vs.JPG|thumb|150px|right|Peso cilenu ([[1886]])]]
[[File:Chile - Monedas de 1 y 5 pesos.jpg|thumb|270px|right|Munete da 1 à 5 pesi]]
L''''peso cilenu''' (in spagnolu: ''Peso Chileno'') hè a muneta in [[Cile]].
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Cile]]
[[Categoria:Economia]]
lhr71eake7s36wd9jvkz81j4xoh9dap
402965
402964
2026-06-06T08:19:51Z
Fausta Samaritani
15085
402965
wikitext
text/x-wiki
[[File:Peso Chile Vs.JPG|thumb|150px|right|Peso cilenu ([[1886]])]]
[[File:Chile - Monedas de 1 y 5 pesos.jpg|thumb|270px|right|Munete da 1 à 5 pesi]]
L''''peso cilenu''' (in [[Lingua spagnola|spagnolu]]: ''Peso Chileno'') hè a muneta in [[Cile]].
== Discrizzioni ==
[[Categoria:Cile]]
[[Categoria:Economia]]
rald32fhhyyttqwu403d3lf56wae7q8
Tassu (mammiferu)
0
22233
402949
372391
2026-06-05T23:00:42Z
Fausta Samaritani
15085
402949
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Mäyrä Ähtäri 3.jpg|thumb|Un [[tassu europeu]] ''(Meles meles)'']]
I '''tassi''' sò mammiferi di a famiglia [[Mustelidae]] (cumu e [[Lontra|lontre]] è e [[Bellula|bellule]]) ò [[Mephitidae]] (cumu e [[Muffetta|muffette]]).
==Tassonumia==
Un tassu hè un mammiferu di unu di sei [[Generu (tassonumia)|generi]]: cinque di a famiglia Mustelidae è unu di a famiglia Memphitidae:
* fam. [[Mustelidae]]
** sottufam. [[Melinae]]
*** gen. ''[[Arctonyx]]''
*** gen. ''[[Meles]]''
** sottufam. [[Helictidinae]]
*** gen. ''[[Melogale]]''
** sottufam. [[Mellivorinae]]
*** gen. ''[[Mellivora]]''
** sottufam. [[Taxidiinae]]
*** gen. ''[[Taxidea]]''
* fam. [[Mephitidae]]
** gen. ''[[Mydaus]]''
[[Categoria:Mustelidae]]
qeg4lucnat66yg8hh4m3afk1qxxoqi1
Måneskin
0
23042
402920
390522
2026-06-05T15:24:41Z
Fausta Samaritani
15085
402920
wikitext
text/x-wiki
{| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" width="255" cellspacing="0" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9"
|+<big><big>'''Måneskin'''</big></big>
! colspan="2" |[[File:Maneskin 2018.jpg|centro|upright=1.3|220px]]</br>Måneskin in u 2018
|-
! align="right" |Periodu di attività:
|2016 – in attività
|-
! align="right" |Genere musicale:
|[[pop rock|Pop rock]], [[glam rock]]
|-
! align="right" |Etichetta discugrafica:
|[[Sony Music]], Epic Records, RCA Records
|}
I '''Måneskin''' (prununzia danese [[AFI|[ˈmɔːnəˌske̝n]]]) sò un gruppu musicale glam rock talianu furmatusi à [[Roma]] in u [[2016]]. Hè cumpostu dà Damiano David (voce), Victoria De Angelis (bassu), Thomas Raggi (chitarra) è Ethan Torchio (batterìa).
== Discugrafìa ==
=== Album in studiò ===
* [[2018]]: ''Il ballo della vita''
* [[2021]]: ''Teatro d'ira: Vol. I''
* [[2023]]: ''Rush!''
===EP===
* [[2017]]: ''Chosen''
[[Categoria:Musicante]]
[[Categoria:LGBT]]
[[Categoria:Gruppu di rock]]
lbrgs9w8es2qqsj5hbayulrrtj4m1d2
Poaceae
0
23170
402968
402633
2026-06-06T10:29:10Z
Fausta Samaritani
15085
402968
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Poaceae'''.
[[File:Meadow Foxtail head.jpg|thumb|200px|right|''Alopecurus pratensis'']]
[[File:Starr-130320-3486-Andropogon bicornis-Andropogon like grass habit-Mokolea Pt Kilauea Pt NWR-Kauai (25182949146).jpg|thumb|200px|right|''Andropogon bicornis'']]
== Listinu di piante ==
=== A ===
[[Aegilops geniculata]]<br>
[[Aegilops neglecta]]<br>
[[Aegilops triuncialis]]<br>
[[Aegilops ventricosa]]<br>
[[Agrostis canina]]<br>
[[Agrostis capillaris]]<br>
[[Agrostis pourretii]]<br>
[[Agrostis stolonifera]]<br>
[[Aira caryophyllea]]<br>
[[Aira cupaniana]]<br>
[[Alopecurus aequalis]]<br>
[[Alopecurus bulbosus]]<br>
[[Alopecurus myosuroides]]<br>
[[Alopecurus pratensis]]<br>
[[Anthoxanthum odoratum]]<br>
[[Apera spica-venti]]<br>
[[Arrhenatherum elatius]]<br>
[[Avena sativa]]<br>
[[Avena sterilis]]<br>
[[Avena strigosa]]<br>
=== B ===
[[Bambù]]<br>
[[Bellardiochloa variegata]]<br>
[[Bothriochloa barbinodis]]<br>
[[Bothriochloa ischaemum]]<br>
[[Brachypodium distachyon]]<br>
[[Brachypodium phoenicoides]]<br>
[[Brachypodium pinnatum]]<br>
[[Brachypodium retusum]]<br>
[[Brachypodium sylvaticum]]<br>
[[Briza maxima]]<br>
[[Briza media]]<br>
[[Briza minor]]<br>
[[Bromus alopecuros]]<br>
[[Bromus catharticus]]<br>
[[Bromus diandrus]]<br>
[[Bromus erectus]]<br>
[[Bromus fasciculatus]]<br>
[[Bromus hordeaceus]]<br>
[[Bromus inermis]]<br>
[[Bromus lanceolatus]]<br>
[[Bromus madritensis]]<br>
[[Bromus racemosus]]<br>
[[Bromus ramosus]]<br>
[[Bromus rubens]]<br>
[[Bromus scoparius]]<br>
[[Bromus secalinus]]<br>
[[Bromus sterilis]]<br>
[[Bromus tectorum]]<br>
=== C ===
[[Calamagrostis epigejos]]<br>
[[Calamagrostis varia]]<br>
[[Catabrosa aquatica]]<br>
[[Catapodium marinum]]<br>
[[Catapodium rigidum]]<br>
[[cinciriola]] (''Avena fatua'')<br>
[[Coda di volpe]]<br>
[[Crypsis schoenoides]]<br>
[[Cynosurus echinatus]]<br>
=== D ===
[[Digitaria sanguinalis]]<br>
[[Dasypyrum villosum]]<br>
=== E ===
[[Echinaria capitata]]<br>
[[Elymus caninus]]<br>
[[Eragrostis barrelieri]]<br>
[[Eragrostis cilianensis]]<br>
[[Eragrostis mexicana]]<br>
[[Eragrostis minor]]<br>
[[Eragrostis pilosa]]<br>
=== F ===
[[Festuca altissima]]<br>
[[Festuca arundinacea]]<br>
[[Festuca gigantea]]<br>
[[Festuca heterophylla]]<br>
[[Festuca rubra]]<br>
[[Festuca trichophylla]]<br>
=== G ===
[[Gastridium ventricosum]]<br>
[[Gaudinia fragilis]]<br>
[[Glyceria fluitans]]<br>
[[Glyceria notata]]<br>
[[Glyceria notata]]<br>
=== H ===
[[Holcus lanatus]]<br>
[[Holcus mollis]]<br>
[[Hordelymus europaeus]]<br>
[[Hordeum bulbosum]]<br>
[[Hordeum marinum]]<br>
[[Hordeum murinum]]<br>
=== L ===
[[Lacciaghjola]]<br>
[[Lagurus ovatus]]<br>
[[Lamarckia aurea]]<br>
[[Lolium temulentum]]<br>
[[Lolium multiflorum]]<br>
[[Lolium perenne]]<br>
[[Lolium rigidum]]<br>
[[Lolium temulentum]]<br>
=== M ===
[[Mazzulina]]<br>
[[Melica ciliata]]<br>
[[Melica uniflora]]<br>
[[Micropyrum tenellum]]<br>
[[Milium effusum]]<br>
[[Molineriella minuta]]<br>
=== P ===
[[Panicum capillare]]<br>
[[Panicum dichotomiflorum]]<br>
[[Panicum miliaceum]]<br>
[[Panicum repens]]<br>
[[Parapholis incurva]]<br>
[[Paspalum dilatatum]]<br>
[[Paspalum distichum]]<br>
[[Phalaris aquatica]]<br>
[[Phalaris arundinacea]]<br>
[[Phalaris canariensis]]<br>
[[Phalaris minor]]<br>
[[Phalaris paradoxa]]<br>
[[Phleum arenarium]]<br>
[[Phleum pratense]]<br>
[[Piptatherum miliaceum]]<br>
[[Poa alpina]]<br>
[[Poa annua]]<br>
[[Poa bulbosa]]<br>
[[Poa compressa]]<br>
[[Poa nemoralis]]<br>
[[Poa pratensis]]<br>
[[Poa trivialis]]<br>
[[Polypogon maritimus]]<br>
[[Polypogon monspeliensis]]<br>
[[Polypogon viridis]]<br>
[[Puccinellia fasciculata]]<br>
=== R ===
[[Rostraria cristata]]<br>
=== S ===
[[Setaria parviflora]]<br>
[[Setaria pumila]]<br>
[[Setaria verticillata]]<br>
[[Setaria viridis]]<br>
[[Sorghum bicolor]]<br>
[[Sorghum halepense]]<br>
[[Sporobolus indicus]]<br>
[[Sporobolus pungens]]<br>
[[Stipa pennata]]<br>
=== T ===
[[Trisetum flavescens]]<br>
[[Triticum aestivum]]<br>
[[Triticum turgidum]]<br>
=== V ===
[[Vulpia ciliata]]<br>
[[Vulpia fasciculata]]<br>
[[Vulpia myuros]]<br>
[[Vulpia unilateralis]]<br>
== Rifirimenti ==
Gamisans, J. & Jeanmonod, J., ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva, 1993 (in [[Lingua francese|francese]])<br>
[[Categoria:Poaceae]]
[[Categoria:Flora]]
avthhdlrmq3cj6jmfes1nmarjstzc00
Triakidae
0
26331
402966
398581
2026-06-06T10:24:10Z
Fausta Samaritani
15085
file
402966
wikitext
text/x-wiki
[[File:Galeorhinus galeus head2.jpg|thumb|250px|right|''Galeorhinus galeus'']]
[[File:Peter van der Sluijs with a tope caught with a rod in Ireland.jpg|thumb|200px|right|Triakide ([[Irlanda]])]]
Famiglia di i '''Triakidae'''.
=== Listinu di i Triakidae ===
;G
[[Galeorhinus galeus]]<br>
;M
[[Mustelus asterias]]<br>
[[Mustelus mustelus]] (Nuciolu)<br>
[[Categoria:Triakidae]]
71wfvkxjvrl9ojhv0nrhrv4mq1erwoj
Cyprinodontidae
0
26507
402913
401881
2026-06-05T13:32:32Z
Fausta Samaritani
15085
file
402913
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cyprinodontidae'''.
[[File:Aphanius iberus.png|thumb|250px|right|''[[Aphanius iberus]]'']]
[[File:Cyprinodon macrolepis.tif|thumb|250px|right|''[[Cyprinodon macrolepis]]'']]
=== Listinu di i Cyprinodontidae ===
;A
[[Aphanius fasciatus]]<br>
[[Categoria:Cyprinodontidae]]
28xegdogsii17jm454ktgqimf16ctp2
Gliridae
0
26525
402938
401480
2026-06-05T19:25:54Z
Fausta Samaritani
15085
link
402938
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Gliridae'''.
[[File:Puh na stablu, Paklenica 073158 1.webm|thumb|250px|right|Video]]
=== Listinu di i Gliridae ===
;G
[[Ghjira]]<br>
;T
[[Topu mascaratu]] (''Eliomys quercinus'') [[Linneu]] [[1753]]<br>
[[Categoria:Gliridae]]
h5ps3ta8rcajvvudggf68sn8st0g3qk
Convolvulaceae
0
26549
402970
400174
2026-06-06T10:34:05Z
Fausta Samaritani
15085
402970
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Convolvulaceae'''.
[[File:Convolvulus arvensis in Fougeres-sur-Bievre.jpg|thumb|250px|right|''Convolvulus arvensis'']]
=== Listinu di i Convolvulaceae ===
;C
[[Calystegia sepium]]<br>
[[Calystegia silvatica]]<br>
[[Calystegia soldanella]]<br>
[[Convolvulus althaeoides]]<br>
[[Convolvulus arvensis]]<br>
[[Convolvulus cantabrica]]<br>
[[Convolvulus lineatus]]<br>
[[Convolvulus siculus]]<br>
[[Convolvulus tricolor]]<br>
[[Cuscuta approximata]]<br>
[[Cuscuta campestris]]<br>
[[Cuscuta epithymum]]<br>
[[Cuscuta europaea]]<br>
[[Cuscuta palaestina]]<br>
[[Cuscuta planiflora]]<br>
;I
[[Ipomoea indica]]<br>
[[Ipomoea purpurea]]<br>
[[Ipomoea sagittata]]<br>
;P
[[Partimala]]<br>
[[Categoria:Convolvulaceae]]
6z5yc3gn6we01awg2cptp5vjqq1zpxs
Aloeaceae
0
26619
402972
401483
2026-06-06T10:37:56Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di i Aloeaceae */
402972
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Aloeaceae '''.
[[File:Aloe aristata.jpg|thumb|250px|right|''[[Aloe aristata]]'']]
[[File:H20140608-2816—Aloe aristata (14191216589).jpg|thumb|200px|right|''Aloe aristata'']]
=== Listinu di i Aloeaceae ===
;A
[[Aluetu]] (''Aloe'')<br>
[[Aluetu di Sudafrica]]<br>
[[Categoria:Aloeaceae]]
qnp8136qleuafl6to8xpu49383dq248
Equidae
0
26669
402930
400589
2026-06-05T19:01:31Z
Fausta Samaritani
15085
link
402930
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di e '''Equidae'''.
[[File:Donkeys (Equus africanus asinus).webm|thumb|200px|right|Video di ''Equus africanus asinus'']]
=== Listinu ===
;A
[[Arcimulu]]<br>
;C
[[Cavaddu]]<br>
;M
[[Mulu]]<br>
;S
[[Sumere]]<br>
[[Categoria:Equidae]]
lkxmd57e4tw4lpf46hqxlqcgao903db
1736
0
27059
402902
2026-06-05T12:58:42Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1736
402902
wikitext
text/x-wiki
U '''1736''' (MDCCXXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1732|1733|1734|1735|1736|1737|1738|1739|1740}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1736] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
tc9zloex9msz0nvq8qtjjhjn94svaap
1737
0
27060
402903
2026-06-05T13:00:18Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1737
402903
wikitext
text/x-wiki
U '''1737''' (MDCCXXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1733|1734|1735|1736|1737|1738|1739|1740|1741}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1737] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
a6l2fxql6ct7ct86e82k3nqxfqiydg3
1738
0
27061
402904
2026-06-05T13:01:44Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1738
402904
wikitext
text/x-wiki
U '''1738''' (MDCCXXXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1734|1735|1736|1737|1738|1739|1740|1741|1742}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1738] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
dm71lh5fgeno36lsdxqpm9bqxkm9psy
1739
0
27062
402905
2026-06-05T13:03:13Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1739
402905
wikitext
text/x-wiki
U '''1739''' (MDCCXXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1735|1736|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1743}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1739] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
fia9i1l941hx0ox4tunpnydsc3d2aai
1740
0
27063
402906
2026-06-05T13:04:32Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1740
402906
wikitext
text/x-wiki
U '''1740''' (MDCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1736|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1743|1744}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1740] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
k1g2dns59lpot48tvdnrm8whuua0fbm
402907
402906
2026-06-05T13:05:01Z
Fausta Samaritani
15085
402907
wikitext
text/x-wiki
U '''1740''' (MDCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1736|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1743|1744}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1740] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ohlyl97lfhon4uk4snvocmoihcopcan
402908
402907
2026-06-05T13:13:20Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nàscite */ file
402908
wikitext
text/x-wiki
U '''1740''' (MDCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1736|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1743|1744}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
Elizabeth, Lady Amherst (1740-1830) by Joshua Reynolds.jpg|<small>Lady Elizabeth Amherst (1740-[[1830]]), retrattu di [[Joshua Reynolds]]</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1740] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
44xtc6jv8zj4wkjoqzoyakqxnwcgy90
Rock
0
27064
402918
2026-06-05T14:58:32Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402918
wikitext
text/x-wiki
U '''rock''' hè un ginere musicale apparsu in i anni 1950 in i [[Stati Uniti]] è quì si sviluppa in sotto-gineri da i anni 1960, in i Stati Uniti è in u [[Regnu Unitu]].
== Discrizzioni ==
== Listinu di Gruppi di Rock ==
{{div col|4}}
- [[30 Seconds to Mars]]<br>
;A
- [[At the Drive-In]]<br>
;B
- [[Belasco]]<br>
- [[Bill Cartledge]]<br>
;C
- [[Coldplay]]<br>
;D
- [[Depeche Mode]]<br>
- [[Dire Straits]]<br>
;E
- [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]]<br>
- [[Erasure]]<br>
;F
- [[Franz Ferdinand]]<br>
;G
- [[Garbage]]<br>
;H
- [[Hoobastank]]<br>
;K
- [[Keane]]<br>
- [[Kiss]]<br>
;L
- [[Lacuna Coil]]<br>
;M
- [[Molotov]]<br>
- [[Motörhead]]<br>
;N
- [[Nirvana (gruppu)]]<br>
;O
- [[Omar Rodriguez Lopez Quintet]]<br>
;P
- [[Paramore]]<br>
- [[Pendulum]]<br>
- [[Pink Floyd]]<br>
- [[The Police]]<br>
;Q
-[[Queen (gruppu musicale)]]<br>
;R
- [[R.E.M.]]<br>
- [[Radiohead]]<br>
- [[Red Hot Chili Peppers]]<br>
;S
- [[Sigur Rós]]<br>
- [[Snow Patrol]]<br>
- [[Subsonica]]<br>
- [[System of a Down]]<br>
;T
- [[The Beatles]]<br>
- [[The Carpenters]]<br>
- [[The Clash]]<br>
- [[The Cranberries]]<br>
- [[The Doors]]<br>
- [[The Mars Volta]]<br>
- [[The Narrative]]<br>
- [[The Rolling Stones]]<br>
- [[The Velvet Underground]]<br>
- [[The Verve]]<br>
- [[The Who]]<br>
- [[The Wounded Tone]]<br>
- [[Thin Shoes]]<br>
- [[Toto]]<br>
- [[Travis]]<br>
;Y
- [[Yes]]<br>
{{div col end}}
[[Categoria:Musica]]
cck62aas5wocxpo0gmszdrfwf3vnz9s
402919
402918
2026-06-05T15:19:48Z
Fausta Samaritani
15085
gallery
402919
wikitext
text/x-wiki
U '''rock''' hè un genaru musicale apparsu in i anni 1950 in i [[Stati Uniti]] è quì si sviluppa in sotto-genari da i anni 1960, in i Stati Uniti è in u [[Regnu Unitu]].
<gallery mode="packed" heights=150>
"GOD".jpg|Murale pè [[John Lennon]]
A drummer and singer provide a captivating performance in a vibrant location.jpg|Batterista
A singer captivates the audience with a powerful performance at a lively venue.jpg|Cantadora
</gallery>
== Discrizzioni ==
== Listinu di Gruppi di Rock ==
{{div col|4}}
- [[30 Seconds to Mars]]<br>
;A
- [[At the Drive-In]]<br>
;B
- [[Belasco]]<br>
- [[Bill Cartledge]]<br>
;C
- [[Coldplay]]<br>
;D
- [[Depeche Mode]]<br>
- [[Dire Straits]]<br>
;E
- [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]]<br>
- [[Erasure]]<br>
;F
- [[Franz Ferdinand]]<br>
;G
- [[Garbage]]<br>
;H
- [[Hoobastank]]<br>
;K
- [[Keane]]<br>
- [[Kiss]]<br>
;L
- [[Lacuna Coil]]<br>
;M
- [[Molotov]]<br>
- [[Motörhead]]<br>
;N
- [[Nirvana (gruppu)]]<br>
;O
- [[Omar Rodriguez Lopez Quintet]]<br>
;P
- [[Paramore]]<br>
- [[Pendulum]]<br>
- [[Pink Floyd]]<br>
- [[The Police]]<br>
;Q
-[[Queen (gruppu musicale)]]<br>
;R
- [[R.E.M.]]<br>
- [[Radiohead]]<br>
- [[Red Hot Chili Peppers]]<br>
;S
- [[Sigur Rós]]<br>
- [[Snow Patrol]]<br>
- [[Subsonica]]<br>
- [[System of a Down]]<br>
;T
- [[The Beatles]]<br>
- [[The Carpenters]]<br>
- [[The Clash]]<br>
- [[The Cranberries]]<br>
- [[The Doors]]<br>
- [[The Mars Volta]]<br>
- [[The Narrative]]<br>
- [[The Rolling Stones]]<br>
- [[The Velvet Underground]]<br>
- [[The Verve]]<br>
- [[The Who]]<br>
- [[The Wounded Tone]]<br>
- [[Thin Shoes]]<br>
- [[Toto]]<br>
- [[Travis]]<br>
;Y
- [[Yes]]<br>
{{div col end}}
[[Categoria:Musica]]
hub0xcvk5xgxylopmv9es5q0cqpxor8
402921
402919
2026-06-05T15:25:37Z
Fausta Samaritani
15085
402921
wikitext
text/x-wiki
U '''rock''' hè un genaru musicale apparsu in i anni 1950 in i [[Stati Uniti]] è quì si sviluppa in sotto-genari da i anni 1960, in i Stati Uniti è in u [[Regnu Unitu]].
<gallery mode="packed" heights=150>
"GOD".jpg|Murale pè [[John Lennon]]
A drummer and singer provide a captivating performance in a vibrant location.jpg|Batterista
A singer captivates the audience with a powerful performance at a lively venue.jpg|Cantadora
</gallery>
== Discrizzioni ==
== Listinu di Gruppi di Rock ==
{{div col|4}}
- [[30 Seconds to Mars]]<br>
;A
- [[At the Drive-In]]<br>
;B
- [[Belasco]]<br>
- [[Bill Cartledge]]<br>
;C
- [[Coldplay]]<br>
;D
- [[Depeche Mode]]<br>
- [[Dire Straits]]<br>
;E
- [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]]<br>
- [[Erasure]]<br>
;F
- [[Franz Ferdinand]]<br>
;G
- [[Garbage]]<br>
;H
- [[Hoobastank]]<br>
;K
- [[Keane]]<br>
- [[Kiss]]<br>
;L
- [[Lacuna Coil]]<br>
;M
- [[Måneskin]]<br>
- [[Molotov]]<br>
- [[Motörhead]]<br>
;N
- [[Nirvana (gruppu)]]<br>
;O
- [[Omar Rodriguez Lopez Quintet]]<br>
;P
- [[Paramore]]<br>
- [[Pendulum]]<br>
- [[Pink Floyd]]<br>
- [[The Police]]<br>
;Q
-[[Queen (gruppu musicale)]]<br>
;R
- [[R.E.M.]]<br>
- [[Radiohead]]<br>
- [[Red Hot Chili Peppers]]<br>
;S
- [[Sigur Rós]]<br>
- [[Snow Patrol]]<br>
- [[Subsonica]]<br>
- [[System of a Down]]<br>
;T
- [[The Beatles]]<br>
- [[The Carpenters]]<br>
- [[The Clash]]<br>
- [[The Cranberries]]<br>
- [[The Doors]]<br>
- [[The Mars Volta]]<br>
- [[The Narrative]]<br>
- [[The Rolling Stones]]<br>
- [[The Velvet Underground]]<br>
- [[The Verve]]<br>
- [[The Who]]<br>
- [[The Wounded Tone]]<br>
- [[Thin Shoes]]<br>
- [[Toto]]<br>
- [[Travis]]<br>
;Y
- [[Yes]]<br>
{{div col end}}
[[Categoria:Musica]]
kbdadlpb3o1dgro5nitnxagm7l557ox
402922
402921
2026-06-05T15:27:29Z
Fausta Samaritani
15085
402922
wikitext
text/x-wiki
U '''rock''' hè un genaru musicale apparsu in i anni 1950 in i [[Stati Uniti]] è quì si sviluppa in sotto-genari da i anni 1960, in i Stati Uniti è in u [[Regnu Unitu]].
<gallery mode="packed" heights=150>
"GOD".jpg|Murale pè [[John Lennon]]
A drummer and singer provide a captivating performance in a vibrant location.jpg|Batterista
A singer captivates the audience with a powerful performance at a lively venue.jpg|Cantadora
</gallery>
== Discrizzioni ==
== Listinu di Gruppi di Rock ==
{{div col|4}}
- [[30 Seconds to Mars]]<br>
;A
- [[At the Drive-In]]<br>
;B
- [[Belasco]]<br>
- [[Bill Cartledge]]<br>
;C
- [[Coldplay]]<br>
;D
- [[Depeche Mode]]<br>
- [[Dire Straits]]<br>
;E
- [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]]<br>
- [[Erasure]]<br>
;F
- [[Franz Ferdinand]]<br>
;G
- [[Garbage]]<br>
;H
- [[Hoobastank]]<br>
;K
- [[Keane]]<br>
- [[Kiss]]<br>
;L
- [[Lacuna Coil]]<br>
;M
- [[Måneskin]]<br>
- [[Molotov]]<br>
- [[Motörhead]]<br>
;N
- [[Nirvana (gruppu)]]<br>
;O
- [[Omar Rodriguez Lopez Quintet]]<br>
;P
- [[Paramore]]<br>
- [[Pendulum]]<br>
- [[Pink Floyd]]<br>
- [[The Police]]<br>
;Q
- [[Queen (gruppu musicale)]]<br>
;R
- [[R.E.M.]]<br>
- [[Radiohead]]<br>
- [[Red Hot Chili Peppers]]<br>
;S
- [[Sigur Rós]]<br>
- [[Snow Patrol]]<br>
- [[Subsonica]]<br>
- [[System of a Down]]<br>
;T
- [[The Beatles]]<br>
- [[The Carpenters]]<br>
- [[The Clash]]<br>
- [[The Cranberries]]<br>
- [[The Doors]]<br>
- [[The Mars Volta]]<br>
- [[The Narrative]]<br>
- [[The Rolling Stones]]<br>
- [[The Velvet Underground]]<br>
- [[The Verve]]<br>
- [[The Who]]<br>
- [[The Wounded Tone]]<br>
- [[Thin Shoes]]<br>
- [[Toto]]<br>
- [[Travis]]<br>
;Y
- [[Yes]]<br>
{{div col end}}
[[Categoria:Musica]]
6fcc7xigxfpvb0p25jp21ub1l5mu6cs
402924
402922
2026-06-05T18:27:09Z
Fausta Samaritani
15085
402924
wikitext
text/x-wiki
U '''rock''' hè un genaru musicale apparsu in i [[anni 1950]] in i [[Stati Uniti]] è quì si hè sviluppatu in sotto-genari, da i [[anni 1950]], in i Stati Uniti è in u [[Regnu Unitu]].
<gallery mode="packed" heights=150>
"GOD".jpg|Murale pè [[John Lennon]]
A drummer and singer provide a captivating performance in a vibrant location.jpg|Batterista
A singer captivates the audience with a powerful performance at a lively venue.jpg|Cantadora
</gallery>
== Discrizzioni ==
== Listinu di Gruppi di Rock ==
{{div col|4}}
- [[30 Seconds to Mars]]<br>
;A
- [[At the Drive-In]]<br>
;B
- [[Belasco]]<br>
- [[Bill Cartledge]]<br>
;C
- [[Coldplay]]<br>
;D
- [[Depeche Mode]]<br>
- [[Dire Straits]]<br>
;E
- [[El Grupo Nuevo De Omar Rodriguez-Lopez]]<br>
- [[Erasure]]<br>
;F
- [[Franz Ferdinand]]<br>
;G
- [[Garbage]]<br>
;H
- [[Hoobastank]]<br>
;K
- [[Keane]]<br>
- [[Kiss]]<br>
;L
- [[Lacuna Coil]]<br>
;M
- [[Måneskin]]<br>
- [[Molotov]]<br>
- [[Motörhead]]<br>
;N
- [[Nirvana (gruppu)]]<br>
;O
- [[Omar Rodriguez Lopez Quintet]]<br>
;P
- [[Paramore]]<br>
- [[Pendulum]]<br>
- [[Pink Floyd]]<br>
- [[The Police]]<br>
;Q
- [[Queen (gruppu musicale)]]<br>
;R
- [[R.E.M.]]<br>
- [[Radiohead]]<br>
- [[Red Hot Chili Peppers]]<br>
;S
- [[Sigur Rós]]<br>
- [[Snow Patrol]]<br>
- [[Subsonica]]<br>
- [[System of a Down]]<br>
;T
- [[The Beatles]]<br>
- [[The Carpenters]]<br>
- [[The Clash]]<br>
- [[The Cranberries]]<br>
- [[The Doors]]<br>
- [[The Mars Volta]]<br>
- [[The Narrative]]<br>
- [[The Rolling Stones]]<br>
- [[The Velvet Underground]]<br>
- [[The Verve]]<br>
- [[The Who]]<br>
- [[The Wounded Tone]]<br>
- [[Thin Shoes]]<br>
- [[Toto]]<br>
- [[Travis]]<br>
;Y
- [[Yes]]<br>
{{div col end}}
[[Categoria:Musica]]
ksr72lxng3zg5kuo9mi7kepbwefc69y
Categoria:Erinaceidae
14
27065
402927
2026-06-05T18:47:01Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402927
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Insectivora]]
a50r6u4kumb6jos7aybl5f1r5bsl81g
Erinaceidae
0
27066
402928
2026-06-05T18:50:40Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402928
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Erinaceidae'''.
=== Listinu di l'Erinaceidae ===
;R
[[Ricciu]]<br>
[[Categoria:Erinaceidae]]
mrhu6gbscpgua76dw5facb04ejss3ag
402929
402928
2026-06-05T18:56:37Z
Fausta Samaritani
15085
file
402929
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Erinaceidae'''.
[[File:Hemiechinus auritus; Baikonur 05.jpg|thumb|250px|right|''[[Hemiechinus auritus]]'']]
[[File:Atelerix algirus.jpg|thumb|250px|right|''[[Atelerix algirus]]'']]
=== Listinu di l'Erinaceidae ===
;R
[[Ricciu]]<br>
[[Categoria:Erinaceidae]]
dony4mxprx9r3i0cr9m7yvmwmb28rg4
Categoria:Elephantidae
14
27067
402932
2026-06-05T19:05:04Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
402932
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Proboscidea]]
f8ithqtoqcw2pkwecjqxejhwvgjik4r
Elephantidae
0
27068
402933
2026-06-05T19:08:37Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402933
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Elephantidae '''.
=== istinu di l'Elephantidae ===
;E
[[Elefante]]<br>
[[Categoria:Elephantidae]]
33toqst4jbhr2pcf00qqn4qyg2y51mn
402934
402933
2026-06-05T19:12:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
402934
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Elephantidae '''.
[[File:ആന-പനയോല.jpg|thumb|300px|right|Elefante]]
=== istinu di l'Elephantidae ===
;E
[[Elefante]]<br>
[[Categoria:Elephantidae]]
qtilyn29q0i30fc4f4wl0lq7k1myucv
402935
402934
2026-06-05T19:17:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
402935
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di l''''Elephantidae '''.
[[File:ആന-പനയോല.jpg|thumb|300px|right|Elefante ([[Kerala]]- [[India]])]]
[[File:ELEPH EYE LOCK ❤️😍.jpg|thumb|200px|right|Elefante]]
=== istinu di l'Elephantidae ===
;E
[[Elefante]]<br>
[[Categoria:Elephantidae]]
6r0bl5unv80uu59fzix10s369kjz7z8
Myoxidae
0
27069
402937
2026-06-05T19:21:44Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402937
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Myoxidae '''.
=== Listinu di i Myoxidae ===
;G
[[Ghjira]]<br>
[[Categoria:Myoxidae]]
b6ind7kg9xfhh1k2pmvtrqxf08wiwuj
402940
402937
2026-06-05T19:30:23Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
402940
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Gliridae]]
8lbe0n58ac581tcpryeaeuljvlt46q5
Muridae
0
27070
402943
2026-06-05T19:38:16Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
402943
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Muridae'''.
=== Listinu di i Muridae ===
;P
[[Pontica]]<br>
;T
[[Topu campagnolu]]<br>
[[Categoria:Muridae]]
ej3wgp459drl52hkbob1e3e43f2jjxz
402944
402943
2026-06-05T19:42:18Z
Fausta Samaritani
15085
file
402944
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Muridae'''.
[[File:Kaelushiir.JPG|thumb|250px|right|Muride]]
=== Listinu di i Muridae ===
;P
[[Pontica]]<br>
;T
[[Topu campagnolu]]<br>
[[Categoria:Muridae]]
l0hayh7gimc1nq3v4sxyepzx4mbuthh
402945
402944
2026-06-05T19:43:03Z
Fausta Samaritani
15085
402945
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Muridae'''.
[[File:Kaelushiir.JPG|thumb|250px|right|Muride]]
=== Listinu di i Muridae ===
;P
[[Pontica]] (''Rattus norvegicus'') <br>
;T
[[Topu campagnolu]]<br>
[[Categoria:Muridae]]
n0iy415wtvj3sexnivw9cy9ylyqokh9
402947
402945
2026-06-05T19:45:33Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
402947
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Muridae'''.
[[File:Kaelushiir.JPG|thumb|250px|right|Muride]]
=== Listinu di i Muridae ===
;P
[[Pontica]] (''Rattus norvegicus'') <br>
;T
[[Topu campagnolu]] (''Apodemus sylvaticus'' - [[Linnaeus]], [[1758]])<br>
[[Categoria:Muridae]]
1itt6xgamofejubqykbfkj5b2ahsobs
1741
0
27071
402957
2026-06-06T07:50:11Z
Fausta Samaritani
15085
1741 annu
402957
wikitext
text/x-wiki
U '''1741''' (MDCCXLI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1742|1743|1745}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1741] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
mnog6j6jnznqexz38705b2c6svdhaln
402963
402957
2026-06-06T08:01:43Z
Fausta Samaritani
15085
402963
wikitext
text/x-wiki
U '''1741''' (MDCCXLI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1742|1743|1745}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1741] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
r66ok1ztk8p9ea173iu9ef6isa8yfpg
1742
0
27072
402958
2026-06-06T07:52:52Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1742
402958
wikitext
text/x-wiki
U '''1742''' (MDCCXLII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1738|1739|1740|1741|1742|1743|1744|1745|1746}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1742] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
5epcowkbv34dxou9qycrs4crvkilefc
1743
0
27073
402959
2026-06-06T07:55:30Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1743
402959
wikitext
text/x-wiki
U '''1743''' (MDCCXLIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1739|1740|1741|1742|1743|1744|1745|1746|1747}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1743] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
mw3jtcj9008abbztuskf2w6v6jwr4lj
1744
0
27074
402960
2026-06-06T07:58:05Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1744
402960
wikitext
text/x-wiki
U '''1744''' (MDCCXLIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1740|1741|1742|1743|1744|1745|1746|1747|1748}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1744] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
5b7a5srlwrc6trr7m8vx88pxjk13wst
1745
0
27075
402961
2026-06-06T07:59:54Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1745
402961
wikitext
text/x-wiki
U '''1745''' (MDCCXLV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1740|1742|1743|1744|1745|1746|1747|1748|1749}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1745] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
qxa9vzyq9i1zkleb61lm3ot6sqxz7hp
402962
402961
2026-06-06T08:01:04Z
Fausta Samaritani
15085
402962
wikitext
text/x-wiki
U '''1745''' (MDCCXLV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu.
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1741|1742|1743|1744|1745|1746|1747|1748|1749}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1745] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
lcyq4eax40zd4076kwq7zk175bxfe5z