Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Lingua corsa 0 621 403108 402865 2026-06-07T21:45:14Z Fausta Samaritani 15085 403108 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} {{Lingua |nomu=Corsu |numinativu= |criatori = |annu = |cuntestu = |altri nomi = |culori=#FD9191 |stati=[[Corsica]], [[Sardegna]] |righjoni=[[File:Flag_of_Corsica.svg|30px]] [[Corsica]]<br /> {{IT-SAR}}, [[Gaddura]], [[Sassari]]. |piriudu= |parsoni=150 000 in Corsica (2013)<ref>{{cite web|url=https://www.ethnologue.com/language/cos/|title=Corsican (Numeru visibile solu dopu à a login)|publisher=Ethnologue}}</ref> |tipulugia=SVO |scrittura=[[Scrittura latina|Latina]] |fam1=[[Lingui indoauropeani|Indoauropeanu]] |fam2=[[Lingui italichi|Italicu]] |fam3=[[Lingui rumanichi|Rumanicu]] |fam4=[[Lingui italurumanichi|Italurumanicu]] |fam5=[[Dialetti toscani|Toscanu]] |fam6=[[Lingua corsa|Corsu]] |iso1=co |iso2=cos |iso3=cos |estrattu= Nascinu tutti l'omi libari è pari di dignità è di diritti. Pussedinu a raghjone è a cuscenza è li tocca ad agisce trà elli di modu fraternu.| |mappa=[[File:Dialetti_corsi.png|290px|Diffusione giugrafica di u Corsu]] |didascalia=Distribuzione giugrafica di u a Lingua Corsa }} A '''lingua corsa''' hè una lingua parlata in [[Corsica]]<ref>In [[Gallura]], una pruvincia di Sardegna, hè parlata lingua gallurese, un dia-sistemu cumpostu di 80% vucabulariu corsu è di 20% vucabulariu sputicamente sardu.</ref>. Cum'è una [[lingue rumaniche|lingua rumanica]] hè dirivata da u [[lingua latina|latinu]]. Appartene à u gruppu [[italorumanicu]] è à u sottugruppu [[tuscanu]], per quessa pudemu dì chì ci hè una sumiglianza cù u [[lingua taliana|talianu]] (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a [[lingua siciliana]] o [[Gallurese|galluresa]]. A lingua corsa hè a lingua ufficiale di Corsica è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250 000 à 400 000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di [[Corsica]] è in [[Sardegna]]). Secondu i ultimi dati ci sò 100 000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni è diffati, a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione. Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Per esempiu, u [[corsu supranu]] parlatu in u nordu è centru di [[Corsica]] si distingue di u [[corsu suttanu|corsu pumuntincu]] in u sudu di l'isula. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a [[lingua sarda]]; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gallurese s'assumiglia à u [[sartinesu]], ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gallurese hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu. == Aghja di diffusione di u corsu == Oghje ghjornu, u corsu hè parlatu in diverse varianti in l'isula di [[Corsica]], cù l'eccezzione di [[Bunifaziu]], induv'ellu hè parlatu (da un numaru sempre scriscente di lucutori) una [[lingua ligure|variante ligure]] [[dialettu bunifazincu|bunifazinca]]. Ancu in [[Calvi]], un tempu cum'è [[Bunifaziu]] sguasgi tutta abitata da pupulazione d'origine ghjinuvese, si parlava una [[lingua ligure|variante ligure]] chì pare in traccia di spegne si, mentre ch'in [[Carghjese]] (Καργκέζε) - dighjà culunia d'esiliati grechi prima impiantati in Paomia (siconda mità di u 16u seculu) - si parla un corsu ch'hà assimilatu uni pochi di tarmini grechi è a lingua greca hè oramai in usu solu cù fini liturgichi. Fora di l'isula, in seguita à finomini d'emigrazione è scambiu iniziati à parte da u [[Medievu]], si parla una lingua chì hà assai in cumunu cù a lingua corsa in u nordu di a [[Sardegna]]: u [[gallurese]] parlatu in la zona di [[Tempiu]] in [[Gallura]] è in l'isula di [[La Maddalena]] – particularmente sumigliante à u corsu sartinese. U [[sassarese]] parlatu in [[Sassari]] è in la zona di [[Castelsardu]], hè cunsidaratu cum'è un idioma di transizione trà corsu è [[lingua sarda|sardu]] essendu datu ch'ellu hà cose in cummunu in a struttura è in a grammatica cù u gallurese è cù u corsu pumuntincu è hà subitu forte influenze di u [[sardu lugudurese]] in u lessicu è in a prununcia. Soprappiù, u dialettu in via d'istinzione di l'isula vicina di [[Capraia Isula|Capraia]] in l'arcipelagu tuscanu prisenta diversi punti di cuntattu cù u corsu par via di a forte vicinanza giugrafica, storica è culturale frà e duie isule. Si stima chì u corsu sia parlatu in [[Corsica]] da circa 90/100 000 lucutori frà i 275 000 abitanti di l'isola, puru ch'elli sianu parechji frà quessi à esse di lingua materna francese (dati da una ricerca di l'INSEE di u 2004 [http://www.insee.fr/fr/insee_regions/corse/rfc/docs/ecoc1053.htm]), à quelli ci hè quantunque da aghjustà e pupulazione emigrate in [[Francia]] (par un tutale di 133 000 individui in Francia) è in altre nazione. U numaru di i lucutori stimati pà u [[gallurese]] hè invece circa 80 000 (frà i circa 120 000 abitanti di a [[Gallura]]). == Carte == <gallery> File:Parlers_de_Corse.jpg#/media/File:Parlers_de_Corse.jpg|vignette|Lingue è dialetti di Corsica. </gallery> == Toponimia == [[File:Corse_signalisation.jpg|thumbnail|200px|right|Toponimi in corsu nant'à signali stradali]] {| class="wikitable" border=1 |-bgcolor=#c0c0c0 ! Corsu || Francese (Talianu) |-- | [[Aiacciu]], [[Aghjacciu]] || ''Ajaccio'' |-- | [[Bastia]] || ''Bastia'' |-- | [[Bunifaziu]] || ''Bonifacio'' |-- | [[Calvi]] || ''Calvi'' |-- | [[Corti]] || ''Corte'' |-- | [[Isula Rossa]] || ''L'Île-Rousse''/Isola Rossa |-- | [[Portivechju]] || ''Porto-Vecchio''/Portovecchio |-- | [[Prupià]] || ''Propriano'' |-- | [[San Fiurenzu]] || ''Saint-Florent''/San Fiorenzo |-- | [[Sartè]] || ''Sartène''/Sartena |} == Classifica di u corsu == U corsu hè classificatu cum'è una lingua autonuma in u gruppu di e lingue neulatine (sottugruppu: lingue italurumanze, codice ISO: co) ed hè ricunnisciutu cum'è lingua righjunale di u Statu francese. <br /> Certe varietà di u corsu supranu sò imparintate à i dialetti italiani di u gruppu [[dialettu tuscanu|tuscanu]] (in particulare anu cunsirvatu parechje carattaristiche di i dialetti medievali). Difatti, [[Niccolò Tommaseo]] cunsiderava 'sse varietà di corsu, podarse incù una certa esagerazione, ''Lingua possente, e de' più italiani dialetti d'Italia''. Ma e variante suttane di u corsu, vene à dì u taravese è u sartinese, sò più vicinu à u gallurese è a u sicilianu. Anu in cumunu incù 'ss'ultime lingue, un sustrattu prelatinu. == Vucabulariu == Tavulone di cumparazione di e lingue neulatine: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[lingua latina|Latinu]] || [[lingua francese|Francese]] || [[lingua taliana|Talianu]] || [[lingua spagnola|Spagnolu]] || [[lingua occitanica|Occitanicu]] || [[lingua catalana|Catalanu]] || [[lingua siciliana|Sicilianu]] || [[lingua portughese|Portughese]] || [[lingua rumena|Rumenu]] || [[lingua sarda|Sardu]] || Corsu |----- ||'''clave''' ||''clef'' ||'''chiave''' ||''llave'' ||''clau'' ||''clau'' ||''chiavi'' ||''chave'' ||''cheie'' ||''crae/crai'' ||'''chjave/chjavi''' |----- ||'''noctem''' ||''nuit'' ||'''notte''' ||''noche'' ||''nuèit/nuèch'' ||''nit'' ||''notti'' ||''noite'' ||''noapte'' ||''notte/notti'' ||'''notte/notti''' |----- ||'''cantare''' ||''chanter'' ||'''cantare''' ||''cantar'' ||''cantar'' ||''cantar'' ||''cantari'' ||''cantar'' ||''cânta'' ||''cantare/cantai'' ||'''cantà''' |----- ||'''capra''' ||''chèvre'' ||'''capra''' ||''cabra'' ||''cabra, craba'' ||''cabra'' ||''crapa'' ||''cabra'' ||''capră'' ||''craba'' ||'''capra, sgiotta/sciucca''' |----- ||'''lingua''' ||''langue'' ||'''lingua''' ||''lengua'' ||''lenga''' ||''llengua'' ||''lingua'' ||''língua'' ||''limbă'' ||''limba/lìngua'' ||'''lingua''' |----- ||'''platea''' ||''place'' ||'''piazza''' ||''plaza'' ||''plaça'' ||''plaça'' ||''chiazza'' ||''praça'' ||''piaţă'' ||''pratha/pratza'' ||'''piazza''' |----- ||'''pons''' ||''pont'' ||'''ponte''' ||''puente'' ||''pònt'' ||''pont'' ||''ponti'' ||''ponte'' ||''punte/pod'' ||''ponte/ponti'' ||'''ponte/ponti''' |----- ||'''ecclesia''' ||''église'' ||'''chiesa''' ||''iglesia'' ||''glèisa'' ||''església'' ||''cresia'' ||''igreja'' ||''biserică'' ||''cheja/cresia'' ||'''ghjesgia/chjesa''' |----- ||'''hospitalis''' ||''hôpital'' ||'''ospedale''' ||''hospital'' ||''espital'' ||''hospital'' ||''spitali'' ||''hospital'' ||''spital'' ||''ispidale/spidali'' ||'''spidale/spedale/uspidali/ospidale''' |----- ||'''caseus''', '''formaticum''' ||''fromage'' ||'''formaggio''', '''cacio''' ||''queso'' ||''formatge'' ||''formatge'' ||''caciu'' ||''queijo'' ||''brânză/caş'' ||''casu'' ||'''furmagliu''', '''casgiu''' |} == Varietà == [[File:Dialetti_corsi.png|300px|thumbnail|A diffusione di u corsu è i so varietà principali]] Si cunnosce circa 6 o 9 varietà principali di a lingua corsa, è in ogni varietà ci sò piccule variazione da un paese à l'altru. U corsu prupiamente dettu prisenta una certa omugeneità ma u più si sottudivide in duie variante chì smezanu a Corsica. A "linia" passa appena di sopra à Aiacciu (trà Casaglione è Calcatoghju), di sopra à Bucugnanu è da sottu à Ghisoni. L'elementi chì fondanu issa siparazione sò vucalichi (sistema di vucale sfarente, l'unu cù l'assenza di -e atona par esempiu, ciò chì cagiona e -i o e -a finale), lissicali (uni pochi di tarmini cambianu sicondu un limitu pocu difinitu nealmente), funetichi. === Esempii in i principali varianti è in talianu === {| class="itwiki_template_toc" width="100%" style="text-align:center" !bgcolor="#EFEFEF" width="50%"| I passatempi <ref> Tina Santini Lolli, ''Capraia d’altri tempi. Aspetti di vita, parlata locale'', Ed. La Fortezza, Livorno 1982.</ref> |- | '''Cismuntincu''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu i più belli anni di a mo giuventù. Mi ricordu quand'eramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè còtule è ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u fretu, ci n'andavamu à vultulacci in quella rena bullente da u sole. Po l'ultima capiciuttata per cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era digià chjinatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. Ne cugliavamu à mandilate piene po in casa i puniamu n'un sacchettu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti è chì facia sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu, èra viotu è i granchi giràvanu per tutte e càmere è c'hè vulsuta più d'una mez'ora à ricoglieli tutti.'' ---- '''Pumuntincu''', '''una variante di transizione : rughjone d'Evisa''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu l'anni più belli di a me giuventù. M'arricordu quandì no éramu zitelli ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre mamme. Tandu era pien'à rena a marina, senza scogli nè còtule è si stava ore in mare, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa rena bullente da u sole. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era dighjà chjinatu, à l'ora di a cena. Quand'ellu c'era u bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà i ganci, cù u lume, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a pesca. Ne cuglìamu à brancate eppo' in casa i punìamu ind'un sacchettu sarratu in cucina. Una mane chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre bughju, quandì no semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i ganci giràvanu par tutte e cammare è ci hè vugliuta più d'una mez'ora par accoglieli tutti.'' ---- '''Taravesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i megliu anni di a me ghjuvantù. Mi rammentu quand'erami ziteddi chì i nosci mammi ci mandaiani da par no à fà ci u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè rocchi è si staia in mari ori fin'à quandu, viola da u fretu andaiami à vultuglià ci in quidda rena buddenti da u soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà livà ci a rena attaccata à a peddi è turraiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandaiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìami à mandigli pieni è dopu in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matina chì ci n'erami pisati chì era sempri bughju, quandu semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i granci ghjiraiani pà tutti i cammari e ci hè vulsuta più d'una mez'ora pà ricapizzulà li tutti.'' ---- '''Sartinesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i meddu anni di a me ghjuvintù. M'ammentu quand'érami ziteddi chì i nosci mammi ci mandàiani da par no à facci u bagnu. Tandu a piaghja ghjera piena di rena, senza scoddi nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à quandu, viola da u fritu andaìami à vultulacci in quidda rena buddenti da u soli. Dapo', l'ultima capuzzina pà livacci a rena attaccata à a peddi e turràiami in casa chi u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìàmi à mandili pieni è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matìna chi ci n'érami pisati chì ghjera sempri bughju, quandu semu andati à piddà u sacchettu iddu era biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmmari è c'hè vugliuta più d'una mez'ora pà ricapizzulalli tutti.'' ---- '''Gadduresu''' '''''Li passatempi''''' ''Socu natu in Gaddura e v'agghju passatu li mèddhu anni di la mè ciuintù. M'ammentu cand'érami steddhi chi li nostri mammi ci mandaiani da pal no a facci lu bagnu. Tandu la piaghja era piena di rena, senza scoddhi e nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à candu, biaìtti da lu fritu andaìami a vultulàcci in chiddha rena buddenti da lu soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà bucacci la rena attaccata à la péddhi è turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Candu facìa bugghju à noi stéddhi ci mandaiani à fà granci, cu la luci, chi ci vulia pa' inniscà l'ami pà piscà. N'accapitàami à mandili pieni è dapoi in casa li mittìami in drent'a un saccheddhu chjusu in cucina. Una matina chi ci n'erami pisati chi era sempri lu bugghju, candu semu andati à piddhà lu saccheddhu iddhu era boitu è li granci ghjràani pà tutti li càmbari è c'è vuluta più d'una mez'ora pà accapitàlli tutti.'' ---- '''Agghjesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu inn Agghju e v'agghju passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bagnu.Tandu la piagghja era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si staghjìa i lu mari ori finz' à candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chiddha rena chi buddhìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddi e turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa bugghju à noi steddhi zi mandaìani a fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu à un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri bugghju,candu semu andati a piddh lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci ghjràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Bultiggiatesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu in Bultiggiata e v'aggiu passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bangiu.Tandu la piaggia era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si stazìa i lu mari ori finz' a candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chidda rena chi buddìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddhi e turràami in casa chi lu soli era già calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa buggiu à noi steddi zi mandaìani à fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu a un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri buggiu,candu semu andati a piddà lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci giràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Sassaresu''' '''''L’apenti,li passatempi''''' ''Soggu naddu in Sassari è inchìbi aggiu passaddu li megli’anni di la mé pizzinìa. M’ammentu, cand’erami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani à fazzi lu bagnu à la sora. Tandu l'ippiaggia era piena di rena, senza ischògliu è rocca è si isthazzìa à mogliu ori finz’a candu, biatti da lu freddu andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori. A dabboi l’usthimu cabuzzoni pà bugganni la rena appizzigadda à la peddhi è turrabami à casa chi lu sori era già caraddu, à l’ora di zinà. Candu si fazzia buggiu à noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cù la luzi chi vi vurìa pà innischà l'amu pà pischà. Ni pigliàbami umbè è à dabboi in casa li punìami à drentu à un sacchettu sarraddu i’ la cuzina. Un manzanu chi zi n’erami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era bioddu è li granchi giràbani pà tutti li càmmari è v'hè vurudda più di mezz'ora pà accuglìnniri tutti.'' ---- '''Casthiddanesu''' '''''Li passatempi''''' ''Soggu naddu in Castheddu Saldhu e v'aghju passaddu li megliu anni di la mè ghjiuintù. M'ammentu cand'èrami minori chi li mammi nosthri ci mandavani da pal noi a fàcci lu bagnu. Tandu la lppiagghja era piena di rena, senza schogli né rocchi e s'isthaggia ori finz'a candu, biàtti da lu freddu andagiami a busthulacci in chidda rena buddendi da lu soli. Dabboi l'ulthimu cabucioni pà buggani la rena attaccadda a la pèddi e turragiami in casa chi lu soli era ghjà caladdu, a l'ora di cena. Candu fagia bughju à noi piccinni ci mandavani a fà ganci, cùn la lugi chi vi vulia pà innischà l'àmu pà pischà. N'accugliami umbè é daboi in casa li mittiami drent'a un saccheddu sarraddu i' la cucina. Un mangianu chi ci n'erami pisaddi chi era ancora bughju), candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era boiddu é li ganci giràvani pàl tutti li càmmari è v'é vuludda più di mezz'ora pà accuglinnili tutti.'' ---- '''Capraiese''' '''''I passatempi''''' ''Sigghi natu a Capraia e g'hagghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli a fa' u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce e ci stève in mare dill'òre finu a quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami a rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata a la pella e riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, a l'ora di cena. Quandu fève bugghiu a no'zitèlli ci mandèvani a fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami a mandilate piene po' in casa li mettivami in de un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati a pigghie u sacchéttu ère vòtu e li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare e c'è vulutu più di mezz'ora a ricugghiàli tutti.'' ---- '''Talianu''' '''I passatempi''' ''Sono nato in Toscana e vi ho passato gli anni migliori della mia giovinezza. Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno. Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole. Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena. Quando faceva buio noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare. Ne raccoglievamo in quantità poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina. Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto: era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.'' ---- |} === Esempii di parolle in pumuntincu è in cismuntincu (Taravesu è Sartinesu) === U [[gadduresu]], u [[sassaresu]] è u [[casthiddanu]] sò lingue indipindente, ma sò mintuvate quì à titulu di cumparazione. {| class="wikitable" border=1 |-bgcolor=#c0c0c0 ! Cismunticu || Taravesu|| Sartinesu|| Gadduresu|| Sassaresu|| casthiddanu |-- | a giuventù || a ghjuvantù || a ghjuvantù|| la ciuintù|| la giuvintù|| la ghjuintù |-- | ghjunghje, ghjugne || ghjugna || ghjugna|| ghjunghjì|| giugnì|| ghjughjì |-- | manghjà, magnà ||magnà ||magnà|| magnà|| magnà|| magnà |-- | zitellu || ziteddu || ziteddu|| steddu|| pizzinnu|| piccinnu |-- | cavallu ||cavaddu ||cavaddu|| caaddu|| cabaddu|| cavaddu |-- | collu || coddu ||coddu|| coddu|| coddu|| coddu |-- | stella || stedda ||stidda|| stella|| istella|| stedda |-- | pelle || peddi|| peddi|| peddi|| peddi|| peddi |-- | ellu/ella || eddu/edda || iddu/idda|| iddu/idda|| eddu/edda|| eddu\edda |-- | piglià || piglià || piddà|| piddà|| piglià|| piglià |-- | famiglia ||famiglia ||famidda|| famidda|| familia|| famiglia |-- | paglia||paglia||padda|| padda|| paglia|| paglia |-- | fornu ||forru||furru|| furru|| forru|| forru |-- | carne ||carri ||carri|| carri|| carri|| carri |-- | parlate ||parleti ||parleti|| faiddeti|| fabideddi|| faideddi |-- | pàrlanu ||pàrlani||pàrlani|| faèddani|| fabeddani|| faèddani |-- | simu/semu ||semi/semu||semi/semu|| semi|| semmu|| semmu |-- | cane ||ghjàcaru ||ghjàcaru|| cani, ghjacaru|| cani|| cani |-- | sì ||s'è||s'è|| sì|| emmu|| emmu\è\eni |-- | esse||essa||essa|| esse|| asse|| esse |-- | accende||accenda||accinda|| accindì|| azzindì/allummà|| accindì\allummà |-- | corre||corra||curra|| currì|| currì|| currì |-- | cunnosce||cunnoscia||cunnoscia|| cunniscì|| cunniscì|| cunniscì |-- | induve||induva||induva|| undi|| undì|| undi |-- | u mare||u mari||u mari|| lu mari|| ru mari|| lu mari |-- | u pane ||u pani||u pani|| lu pani|| ru pani|| lu pani |-- | a volpe||a volpi||a vulpi|| la vulpi/ lu maccioni|| lu mazzoni|| lu maccioni |} ==Note== <references/> == Bibliografia == ===Imparera di u corsu=== * Marchetti, Pasquale. ''Intricciate è cambiarine''. Éd. Beaulieu, 1971 * Marchetti, Pasquale. ''U corsu senza straziu - Le corse sans peine''. Chennevières sur Marne: Assimil, 1974 * Mellilo, A.M. ''Profilo dei dialetti italiani: Corsica''. Pisa: Pacini Editore, 1977 * Agostini, Paulu Marìa. ''L'usu di a nostra lingua''. 1984 * [[Ghjacumu Fusina|Fusina]], Ghjacumu. ''Les racines de la vie, La Corse naturelle''. Paris: Éditions CRITT/DRAE/DRT, 1991 * Saint-Blancat, C. (a cura di). ''La Corsica. Identità Etnico-Linguistica e Sviluppo''. Padova, CEDAM, 1993 * Fusina, Ghjacumu. ''Parlons Corse''. Paris: Éditions L'Harmattan, 1999 * Durand, Olivier. ''La lingua còrsa''. Brescia: Paideia Editrice, 2003 ===Dizzunarii=== * Falcucci, Francesco Domenico. ''Vocabolario dei dialetti della Corsica''. 1915 * Ceccaldi, Matteiu. ''Dictionnaire corse-français''. Éditions Klincksieck, 1974 * Marchetti, Pasquale. ''L'usu còrsu (diziunariu corsu-talianu-francese)''. Éditions Stamperia Sammarcelli, 2001 == Ligami == ===Dizziunarii=== * [http://infcor.adecec.net Infcor:banca di dati di a lingua corsa] * [http://www.parlamicorsu.com/ Parlami Corsu (traduttori)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160201234039/http://www.parlamicorsu.com/ |date=2016-02-01 }} ===Traduzzione=== * [http://www.okchakko.com/co okchakko: Traduzzione da u francese o u talianu à u corsu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20161024061053/http://www.okchakko.com/co/ |date=2016-10-24 }} ===Imparera di u corsu=== * [http://www.adecec.net/ Adecec] A cultura corsa nant'à u Web * [https://web.archive.org/web/20060112221332/http://nuticiel.ac-corse.fr/lcc/ Lingua è Cultura Corsa (archiviu)] o [http://www.ac-corse.fr/lcc_20/ Lingua è Cultura Corsa (attualmente travagli in anda)] * [https://gbatti-alinguacorsa.pagesperso-orange.fr/lexiques/lex-cli.htm Qualchì lessicu corsu/francese/latinu/talianu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211026031803/https://gbatti-alinguacorsa.pagesperso-orange.fr/lexiques/lex-cli.htm |date=2021-10-26 }} * [https://gbatti-alinguacorsa.pagesperso-orange.fr/ A lingua corsa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210928184944/https://gbatti-alinguacorsa.pagesperso-orange.fr/ |date=2021-09-28 }} * [http://www.accademiacorsa.org/ Accademia Corsa di Nizza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071007101429/http://www.accademiacorsa.org/ |date=2007-10-07 }} * [http://www.interromania.com/ InterRomania: Associu di Sustegnu Centru Culturale Università di Corsica] * [http://www.lexilogos.com/corse_dictionnaire.htm Lexilogos] * [https://www.linguanostra.com/sommaire.html linguanostra.com (lezzioni)] * [https://www.studialingua.fr/ studialingua] ===Cunghjugatori=== * [https://aiaccinu.eu.org/ aiaccinu.eu.org] * [https://www.parlamicorsu.com/ Parlami Corsu (cunghjucatori)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210819004210/https://www.parlamicorsu.com/ |date=2021-08-19 }} ===Ghjurnali, riviste=== * [http://www.apiazzetta.com] ''A Piazzetta'', u blog in lingua corsa chì parla di tuttu è à tutti. * [http://www.anazione.com] U giurnale ''A Nazione''. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081205143135/http://anazione.com/ |date=2008-12-05 }} * [http://tonutimpesta.blogspot.fr] Tonu è Timpesta. * [[Tempi]] [[https://tempicorsica.com] ''Tempi'', rivista intarnaziunale in lingua corsa. ===Fori=== * [http://estricuntrasti.xooit.fr/index.php Estri è cuntrasti nustrali] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151001192447/http://estricuntrasti.xooit.fr/index.php |date=2015-10-01 }} * [http://isula.forumactif.com/ Isula: Foru in lingua corsa] ===Blogghi=== * [http://linguacorsa.over-blog.com/ Blogu annantu à a lingua corsa] * [http://bloggu-corsu.over-blog.com/ Bloggu corsu] * [http://masgera-corsa.over-blog.com/ Masgera corsa] * [https://www.linguanostra.com/blog linguanostra.com (blog)] ===Lingue minacciate di sparizione=== * [http://www.endangeredlanguages.com/lang/cos?hl=en A pagina di u corsu in u prugettu di Google annantu à i lingui in priculu di sparizioni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140704033025/http://www.endangeredlanguages.com/lang/cos?hl=en |date=2014-07-04 }} * [https://www.coe.int/it/web/european-charter-regional-or-minority-languages/testo-della-carta Carta europea di e lingue regionale o minuritarie] == Vede ancu == * [[Puesia in lingua corsa]] * [[sprissione corse]] * [[pruverbii corsi]] * [[galluresu]] * [[corsu supranu]] * [[corsu suttanu]] * [[sassarese]] * [[francorsu]] * [[Nomi di l'abitanti di e cumune corse]] * [[Template:Cor-gadd]] * [[Template:Cor-sass]] * [[Lingua ghjudeiu-corsa]] [[Categoria:Lingua corsa]] [[Categoria:Lingua rumanza|Corsu]] [[Categoria:Italurumanzu|Corsu]] [[Categoria:Litteratura corsa]] gfott2auch74jq92w04q6ltt787824c Aprile 0 3667 403124 396316 2026-06-08T07:25:16Z Fausta Samaritani 15085 /* Citazioni */fix 403124 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_avril.jpg|thumb|Aprile, da [[L'ore ricchissime di u duca di Berry]]]] {{Aprile}} '''Aprile''' (o '''aprili''') hè u quartu mese di l'annata è di u calendariu gregurianu. Conta trenta ghjorni. == Citazioni == U mesi d'aprile hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] è [[sprissioni corsi]]. Par asempiu:<br> - ''Aprili, desfa purcili''.<br> - ''Aprili, dolci dormire''.<br> - ''L'ottu d'aprili, u [[cuccu]] si devi sentire. S'eddu un si senti, hè mortu o per murire''.<br> - ''[[Marzu]] tinghje, Aprile dipinghje''.<br> - ''Marzu asciuttu, aprile bagnatu, beatu in [[terra]] chì hà suminatu''.<br> - ''Aprile, una goccia per dì''.<br> - ''Aprile hè trenta, è s'ellu piuvissi trent'unu, ùn farebbe male à nisunu''.<br> - ''Aprile è [[maghju]] lumagaghju''.<br> - ''Sì aprile ùn era frà li mesi, ùn ci saria miseria in i [[paesi]]''.<br> - ''Veni d'aprili è ti farò murire, veni di maghju è ti cuntintaraghju''.<br> == Referenze == * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco * Ceccaldi, Matteiu, Dizziunariu corsu-francese, Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/Abriri artìculu annantu à aprile ([[sassarese]] ''abriri'' o ''abbrili''; in [[gallurese]] ''abrili'') in a Wikipedia sassaresa] {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 04]] dass21qhwycm0goixgo31twjvyq8rgc Aostu 0 3671 403125 367579 2026-06-08T07:32:36Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 403125 wikitext text/x-wiki [[File:Les_Tr%C3%A8s_Riches_Heures_du_duc_de_Berry_aout.jpg|thumb|Aostu, da [[L'ori ricchissimi di u duca di Berry]]]] {{Aostu}} '''Aostu''', '''austu''' ò '''agostu''', hè l'uttesimu [[mesi]] di l'annata è di u calindariu grigurianu. == Citazioni == ===Pruverbii=== U mesi d'aostu hè mintuvatu in uni pochi di [[pruverbii corsi]]. Par asempiu:<br> - ''Aostu seccu, [[castagna]] par ogni ceppu''.<br> - ''[[Acqua]] d'aostu, [[oliu]] è [[mostu]]''.<br> - ''Buriana d’aostu è tempara di sittembri''.<br> - ''Entratu aostu, entratu l'inguernu.''<br> - ''D'aostu, u [[mare]] bolle cum'è [[mostu]].''<br> - ''Aostu, aostu, tutta l'[[acqua]] torna in [[mostu]].''<br> - ''À chì vole mostu zappi d'aostu.''<ref>''U Muntese'' (p. 100).</ref><br> - ''Debbiu d'aostu, [[erba]] di maghju, cusì vole [[Diu|Domineddiu]].''<ref>''U Muntese'' (p. 100).</ref><br> ===Puisia=== Hè citatu dinò aostu in a [[puisia]] ''I mesi'' di [[Paulu Zarzelli]]:<br> :''Dicembri, Ghjinnaghju è Farraghju<br> :''Di [[nevi]] sò suminati<br> :''Marzu, Aprile è Maghju<br> :''Di [[fiore|fiori]] sò parfumati<br> :''Ghjunghju, Lugliu è Aostu<br> :''Di soli sò bagnati<br> :''Sittembri, Uttrovi è Nuvembri<br> :''D'[[uva]] sò vindimiati.<br> == Noti == <references/> == Rifarenzi == * Ceccaldi, Matteiu, Dizziunariu corsu-francese, Pieve d'Evisa, Klincksieck, 1968 * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana * Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica frà pruverbii è detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nizza: Don Bosco * Stefanelli, Marcedda, ''Tempu è staghjoni'', [[U Taravu]] 176, ghjinnaghju 2009 {{Mesi}} [[Categoria:Mese di l'annu| 08]] rtfalzdb5smu5u2na26n76kk5q56ho7 Capraia e Limite 0 7503 403139 400771 2026-06-08T10:30:22Z Fausta Samaritani 15085 fix 403139 wikitext text/x-wiki [[File:Capraia e Limite-Limite Centro 01.jpg|thumb|250px|right|Capraia è Limite]] '''Capraia e Limite''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 5.918 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 0yam9d4tewlxeo9s776im6j8ywu8l15 Puesia 0 7781 403104 398534 2026-06-07T21:29:22Z Fausta Samaritani 15085 403104 wikitext text/x-wiki A '''puesia''' ghjè l'arte d'usà, per trasmette un messaghju propriu, u significatu semanticu di e parolle quante u sonu è u ritimu chì queste impremenu à e frase; a puesia si pò per questu paragunà à a [[musica]] in quantu ella riesce à trasmette emuzione di manera più evucative è putente ch'ella à face a prosa. Una puesia ùn hà un significatu necessariamentu compiu cume a [[prosa]], ò, megliu, u significatu è solu una parte di a cumunicazione chì si face quandu omu leghje ò stà à sente una puesia; l'altra parte ùn hè verbale, ma emutiva. Postu chì a lingua in a puesia hà issa doppia funzione di vettore quantu di u significatu chè di u sonu, di cuntinutu quantu infurmativu chè emutivu, a sintassa è l'ortugraffia possonu patisce di variazione s'ellu hè utile à e fine di a cumunicazione cumplessiva. A questi duie aspetti di a puesia si ne aghjunghje un terzu quandu una puesia, invece d'esse letta direttamente hè ascultata: cù u so linguaghju curpurale è u so modu di leghje, u lettore interpreta u testu, dendu lu (inevitabilmente) una nova dimensione, teatrale. Issu fenomenu, apparentatu cù a musica, vene sfruttatu in i Lieder tedeschi, puesie cantate. Issu intimu mischiu di significatu è di sonu rende estremamente difficiule di traduce una puesia in altre lingue, perchè u sonu è u ritimu uriginali sò irremediabilmente persi è devinu esse sostittuiti à una addattazione in a lingua nova, chè in generale hè sola una approssimazione di l'uriginale. ==Da vede dinù== *[[Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi)]] *[[Lamentu di Togliaccia]] *[[Tuttu hè per sta maladetta trippa]] *[[Sara Teasdale]] *[[Publiu Virgiliu Marone]] *[[Acrosticu]] *[[Charles Marie René Leconte de Lisle]] *[[Christian Morgenstern]] *[[Germain Nouveau]] *[[Arthur Rimbaud]] *[[Farraghju (Dumenicantone Versini)|Farraghju]] *[[San Teofilu da Corti]] [[Categoria:Littiratura]] eze15fqh58xfkwewmyr66llbg34k4cj 403107 403104 2026-06-07T21:44:09Z Fausta Samaritani 15085 403107 wikitext text/x-wiki A '''puesia''' ghjè l'arte d'usà, per trasmette un messaghju propriu, u significatu semanticu di e parolle quante u sonu è u ritimu chì queste impremenu à e frase; a puesia si pò per questu paragunà à a [[musica]] in quantu ella riesce à trasmette emuzione di manera più evucative è putente ch'ella à face a prosa. Una puesia ùn hà un significatu necessariamentu compiu cume a [[prosa]], ò, megliu, u significatu è solu una parte di a cumunicazione chì si face quandu omu leghje ò stà à sente una puesia; l'altra parte ùn hè verbale, ma emutiva. Postu chì a lingua in a puesia hà issa doppia funzione di vettore quantu di u significatu chè di u sonu, di cuntinutu quantu infurmativu chè emutivu, a sintassa è l'ortugraffia possonu patisce di variazione s'ellu hè utile à e fine di a cumunicazione cumplessiva. A questi duie aspetti di a puesia si ne aghjunghje un terzu quandu una puesia, invece d'esse letta direttamente hè ascultata: cù u so linguaghju curpurale è u so modu di leghje, u lettore interpreta u testu, dendu lu (inevitabilmente) una nova dimensione, teatrale. Issu fenomenu, apparentatu cù a musica, vene sfruttatu in i Lieder tedeschi, puesie cantate. Issu intimu mischiu di significatu è di sonu rende estremamente difficiule di traduce una puesia in altre lingue, perchè u sonu è u ritimu uriginali sò irremediabilmente persi è devinu esse sostittuiti à una addattazione in a lingua nova, chè in generale hè sola una approssimazione di l'uriginale. ==Da vede dinù== *[[Puesia in lingua corsa]] *[[Sara Teasdale]] *[[Publiu Virgiliu Marone]] *[[Acrosticu]] *[[Charles Marie René Leconte de Lisle]] *[[Christian Morgenstern]] *[[Germain Nouveau]] *[[Arthur Rimbaud]] *[[San Teofilu da Corti]] [[Categoria:Littiratura]] 488dfxjoqz85gdmlzs4vulnqdfkb3vt 403116 403107 2026-06-08T06:43:13Z Fausta Samaritani 15085 file 403116 wikitext text/x-wiki [[File:Erato LACMA M.88.91.271g.jpg|thumb|200px|right|Erato, a Musa di a Puesia ([[1592]])]] A '''puesia''' ghjè l'arte d'usà, per trasmette un messaghju propriu, u significatu semanticu di e parolle quante u sonu è u ritimu chì queste impremenu à e frase; a puesia si pò per questu paragunà à a [[musica]] in quantu ella riesce à trasmette emuzione di manera più evucative è putente ch'ella à face a prosa. Una puesia ùn hà un significatu necessariamentu compiu cume a [[prosa]], ò, megliu, u significatu è solu una parte di a cumunicazione chì si face quandu omu leghje ò stà à sente una puesia; l'altra parte ùn hè verbale, ma emutiva. Postu chì a lingua in a puesia hà issa doppia funzione di vettore quantu di u significatu chè di u sonu, di cuntinutu quantu infurmativu chè emutivu, a sintassa è l'ortugraffia possonu patisce di variazione s'ellu hè utile à e fine di a cumunicazione cumplessiva. A questi duie aspetti di a puesia si ne aghjunghje un terzu quandu una puesia, invece d'esse letta direttamente hè ascultata: cù u so linguaghju curpurale è u so modu di leghje, u lettore interpreta u testu, dendu lu (inevitabilmente) una nova dimensione, teatrale. Issu fenomenu, apparentatu cù a musica, vene sfruttatu in i Lieder tedeschi, puesie cantate. Issu intimu mischiu di significatu è di sonu rende estremamente difficiule di traduce una puesia in altre lingue, perchè u sonu è u ritimu uriginali sò irremediabilmente persi è devinu esse sostittuiti à una addattazione in a lingua nova, chè in generale hè sola una approssimazione di l'uriginale. ==Da vede dinù== *[[Puesia in lingua corsa]] *[[Sara Teasdale]] *[[Publiu Virgiliu Marone]] *[[Acrosticu]] *[[Charles Marie René Leconte de Lisle]] *[[Christian Morgenstern]] *[[Germain Nouveau]] *[[Arthur Rimbaud]] *[[San Teofilu da Corti]] [[Categoria:Littiratura]] guguyn7j1ib4fxnwmhoqvbkzhwfvhmr Sittimana 0 8160 403126 390321 2026-06-08T07:34:02Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ 403126 wikitext text/x-wiki A '''sittimana''' (o '''settimana''', '''simana''' dinò, ancu '''ètima''', '''étima''', '''édima''')<ref>https://adecec.net/infcor/index.php</ref> hè un periodu di [[tempu]] ciclicu, rigulari è custanti di [[setti]] [[ghjornu|ghjorna]], indipindenti da a [[Luna]] è da u [[Soli]]. I ghjorna di a sittimana sò: [[luni]], [[marti]], [[marcuri]], [[ghjovi]], [[vennari]], [[sabatu]] è [[dumenica]]. == Citazioni == Accadi chì a '''sittimana''' fussi mintuva in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu: * in a sprissioni: ''ùn essa micca di sittimana'' == Da veda dinò == * l'[[annata]] {{Ghjorni di a sittimana}} == Noti == [[categoria:Tempu]] l7q9sed09a3ljhefwzrlxwdm83jl7lj Bevaru 0 8178 403127 402953 2026-06-08T07:34:45Z Fausta Samaritani 15085 403127 wikitext text/x-wiki [[File:Abbacchio Pasquale.jpg|thumb|250px|right|Arrostu di bevaru]] U '''Bevaru''' (in [[Lingua italiana|italiano]] ''Abbacchio'') hè un [[agneddu]] chì t'hà menu di trè mesa. == Discrizioni == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Mammalia]] [[Categoria:Varietà di a lingua corsa]] fkmz6seolmtzw5511k68g4wxm2uocek Wiki 0 8562 403140 350509 2026-06-08T10:35:27Z Fausta Samaritani 15085 fole, fix 403140 wikitext text/x-wiki [[File:Chiodini wiki.jpg|thumb|200px|right|Wiki]] U '''wiki''' hè un sistema di gestione di contenutu di un [[situ web]], liberamente modifichèvule da tutti i visitanti autorizati. == Discrizzioni == == Da vede dinò == *[[Wikipedia]] *[[Enciclupedia]] [[Categoria:Informatica]] 44aatn7lclj1pncwzbe0ri8b7kmqpf7 Will Champion 0 11103 403141 380043 2026-06-08T10:38:21Z Fausta Samaritani 15085 file 403141 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Coldplay Super Bowl 50 halftime show (24922816111) (Will Champion).jpg|thumb|250px|right| Will Champion]] '''William''' ("Will") '''Champion''' hè u [[Batteria|batterista]] di [[Coldplay]]. == Biugrafia == [[Categoria:Musicante|Champion, Will]] [[Categoria:Britannicu|Champion, Will]] [[Categoria:Biugrafia|Champion, Will]] 5dtbvfbhlv92maw3oih3gdn1rk0hbsb Ottave giocose 0 11533 403098 347540 2026-06-07T21:22:30Z Fausta Samaritani 15085 403098 wikitext text/x-wiki L'''Ottave giocose'' sò puesie chì sò state create da [[Guglielmu Guglielmi]], di e Piazzole d'Orezza. Sò state publicate in u [[1855]] in i [[Canti populari corsi]] di [[Salvatore Viale]]. Sò cumposte da trenta sei uttave. ==L'''Ottave ghjucose'' in corsu mudernu== Eccu una trascrizzione in corsu mudernu di l'''Ottave ghjucose'': ''Rimustranze à u nobile Filippu Adorno, Governatore Genovese, à nome di l'abitanti di Castagniccia, per a carestia di u1702''. I. :Dice u [[pruverbiu]] ; quand’hè colmu u [[zanu]] :Scupertisci cun regula a [[farina]], :Nun andà ti ne in [[lettu]] à [[corpu]] pienu, :Alloca qualchì cosa à la [[matina]]. :Cusì dice anch'è [[Ippocrate]] è [[Galenu]], :Chì sò li [[babbu|babbi]] di la [[medicina]]: :U cibu muderatu è la [[dieta]] :Cunserva, è veste l’[[omu|omini]] di [[seta]]. II. :Or dì mi u veru, o populu mischinu, :Quantu daresti d’avè cunservatu :E [[castagna|castagne]], chì desti à u ballarinu :Ghjittate à u [[ventu]] in l’annu passatu? :Sò più quelle ch’eo dedi à u [[mannarinu]] :Ch'è quelle ch’in quest’annu aghju ingratatu. :È li casali più numati è fini :Di verdi ùn ne feranu ottu mezzini. III. :D’altru in piazza nun sentu raghjunà ne :Ch'è di dicetta è cruda malannata. :Chì dice: cumu faremu à campà ne ? :È chì risponde: ell’hè male impicciata: :Nun truveremu à vende, nè à impignà ne; :Chì la cundanna troppu à tondu hè stata; :S’hanu quattru castagne li mercanti, :Caccianu l’[[ochju|ochji]] à l’amici è à i parenti. IV. :Un [[saccu]] di castagne lizinose :Cun queste arpie, chì cercanu i guadagni, :Ti custeranu le [[vigna|vigne]] è le chjose :E lenze, i curtalini, è li castagni. :Dece trà [[capra|capre]] è [[pecura||pecure]] rugnose :Ti bisogna à piglià, si tù ti lagni. :Quest’anime di [[Ghjuda]], avare è strette, :T’impararanu à fà croci à [[crucetta|crucette]]. V. :Aghju intesu cuntà da i paisani :Un ridiculu casu pè u paese :Di due chì s’incuntronu pè li piani: :Eranu tremindui mal' in arnese: :Unu era di la [[pieve]] d’[[Alesani]], :È l’altru nostru quì Castellacquese; :Chjamati tutt’è dui per mala sorte :À u tribunale ad infurmà la Corte. VI. :Lodatu Diu, disse quel' d’Alesani, :Chè forse averaghju trovu cumpagnia. :Per quantu m’arrivecu à li to zani :Mi pare ch'è testimone ancu tù sia; :S’ella è cusì tucchemu ci le mani: :Ci n’anderemu inseme à la [[Bastia]]. :Bon'dì, rispose l’altru, o camerata; :Pò esse chì tù l’aghji induvinata. VII. :Pusemu un pocu; dì mi u to [[paese]]: :À me cunnuscerai, sò d’Alesani. :Rispose l’altru; eo sò Castellacquese :Di quelli [[paisolu|paisoli]] più suprani, :Duve l’altr’eri vennenu à le prese :Certuni sopra all’intastà di i [[cane|cani]]. :Ci fù qualchì scapochju è sambulone :Trà i paisani; ed eo sò testimone. VIII. :''Alesanincu.'' :Or ghjà ch'è tù m’hai dettu la caghjone :Di u to viaghju, eo ti diraghju a mea. :M’accintolonu l’altr’annu un [[pullone]], :Ch’era lu megliu di quanti n'avia: :Era assatochju, è pienu un capparone :Ogn’annu di castagne ci cuglia; :È ne facia certe imbrustolate :Ch'è parianu frittelle inzuccherate. IX. :Eppure o Podestà d’u miò [[paese]] :Mi dede u tortu; è appuntu l’altru ghjornu :Pe un ghjandarinu vennenu à le prese :A moglie cun un’altra d’u cuntornu :È si dedonu in capu scope accese :Pale, bastoni, è sbròsciuli di [[fornu]]. :O Podestà, com’era di raghjone, :Fece u dischercu, ed eo sò testimone. X. :Vole ch’io dica chì la sò consorte :Non fù la prima à minà di [[bastone]], :Chì fù dall'altra pruvucata forte, :È li dia tutta quanta la raghjone. :Per questu vengu chjamatu à la Corte; :È temu ch'è mi mettinu in [[prighjone]] :A stà dentru la Volpe in caterochju; :È ùn n’aghju un soldu per caccià mi un [[ochju]]. XI. :Portu cun mecu certe pisticcine :Grisge, cum’esse state in sepultura, :Cun un pezzu di [[casgiu]] sopraffine :Biancu, ch'è i schiavi u chjamanu gallura. :Di dì la verità questu hè u mio fine, :Finchè lu pane castagninu dura. :Ma scuzzulatu ch'è sarà lu [[zanu]], :Dirò ch'è San Cristofalu era un nannu. XII. :Ti vecu ad ermu-felge una prisochja; :Forse sarebbe una [[zucca]] di [[vinu]]? :Tù vedi pur' ch’eo sputu salimochja, :Com’ellu sputa in [[mare]] lu [[delfinu]]. :''Castellacquese.'' :Chì ne voi fà chì la lingua ti scochja :È t’annega li denti lu meschinu! :Quest’annu Castellacqua hè stata netta; :Ùn n’hà avutu ch'è un pocu di vinetta. XIII. :''Alesanincu.'' :Dallu mi per amor' di San Ghjiseppe, :Perchè mi sentu da u sole brusgiatu.... :Ah! fratellu ch'è pare lu ghjileppe :Sia benedettu u locu, duv’ellu hè natu, :È benedettu sia quellu chì seppe :Inventà ne un [[licore]] cusì pregiatu. :Eo vogliu maladì li mio denzani :Ch'è fondonu paesi in [[Alesani]]. XIV. :''Castellacquese.'' :Un dubità, fratellu, eo ti rispondu :Chì n’averai quist’annu cumpagnia; :Perché ci hè carestia per tuttu u mondu. :Bon [[granu]] è [[vinu]] bonu ùn ci n’hè cria. :Temu chì st’annu ùn sia forse u secondu :Dopu di quell’antica carestia, :Quand’ Orezzinchi, per nun cascà morti, :Fecer di pane dicessette sorti. XV. :''Alesanincu.'' :Or chì ferà lu poveru Alesani :Ch'è di vinu ebbe sempre carestia? :La ricca è nobil [[pieve d’Ampugnani]], :Ch'è sempre tant’ abbundanza n’avia; :Si ne lavava a faccia cù le mani, :È tanta caritade ne fecia. :Eo tante volte ci sò praticatu, :È sempre mi partia imburracciatu. XVI. :Arrivai una sera in [[San Martinu]] :A Scata; ed era da tutti imvitatu; :È mi dedenu a beie tantu vinu, :È vinu tuttu di u muscatellatu, :Ch’eo feci venti miglia di camminu, :Solu in quattr’ore; tantu era scaldatu! :Ma avale nun accore ch’eo ci vada; :Chì di l’acqua ne trovu per la strada. XVII. :Chi ferà, dicu, o poveru Alesani :Ch'è di vinu ebbe sempre carestia? :Eo piengu li mio preti paesani :Ch'è prestu chiteranu a sagrestia :S'è Monsignor' ùn ci mette le mani, :Per le messe bon' di vossignoria. :Dopu cummunicatu mi in [[Natale]] :Eo ùn ne beiu più: questu hè u mio male. XVIII. :Ma, cameratu, dì mi di castagne :Com'è coghite, è cosa ne sperate? :Da noi sò spatrunate le campagne, :È sò le pullonete tutte oschjate. :S'è tù mi dai un piattu di [[lasagna|lasagne]], :Eo ti rinunziu tutte le mio entrate; :Quest’annu ùn ne coglii mancu un spurtellu :Nè feci [[chjostru]] a [[lovia]], nè a [[purcellu]]. XIX. :Guarda quì le mio dite dilicate, :Parenu quelle di lu cancellere; :Ch'è mai quest’annu nun l’aghju imbruttate :Nè fattu paracoda à lu [[sumere]]. :L’altr’annu duie dite avia struppiate, :Avea i talorchi imponti da lu ghjele, :È steti in man' di [[medicu]] trè [[mese|mesi]], :È foi lu straziu di li mio paesi. XX. :Hè vera, eo piensi in [[lettu]] più d'un ghjornu, :È spesi in malatie più d'un quattrinu. :Ma tandu fumicava lu mio [[fornu]], :Com'è di Monsignore lu [[camminu]]. :Avale nascerà ci l'erba intornu, :È cuglieremu i [[fungu|funghi] in u [[mulinu]]; :È u [[mulinaru]], persi li taccheri, :Si manghjarà la [[brenna]] è li sumeri. XXI. :''Castellacquese.'' :Eo ti prumettu, bu nostru querinu :Spesa nova nun ha ch'è basti un mese, :È si trova à mal puntu lu mischinu :Più d’Alesani, è più d’altru paese; :Perchì l’erpia di San Pilegrinu :Inghjottite si n’hà le vechje spese. :Per dì ti a causa di li nostri mali, :Chì ci ha biutatu e casce è li [[bancale|bancali]]; XXII. :Ogni dunnuccia vole la rucchina, :Ùn si cuntenta più di la [[suttana]]; :E scarpette à la moda Fiurentina, :È le [[faldetta|faldette]] à la Napulitana; :Correnu le castagne à la [[marina]], :Vanu à [[Carchetu]] è vanu à la Campana. :O chì sia maritata o sia zitella, :S'è ùn n’hà calze rosse, nun hè bella; XXIII. :O chì sia figlia o moglie d'un [[pastore]], :O figlia o moglie d’un vil' [[mulinaru]], :À dossu vol' più sorti di culore, :È arriva in [[ghjesa]] com'è un refularu. :Altrimenti placà la nun occorre; :Ti spezza cù e calcagne lu sularu. :Per dì la chjara, s’era bon’annata, :Ne vedevi più d’una impulverata. XXIV. :Ma credu ch’averanu altri appititi, :Nè circheranu più di fà le velle, :Chì vedenu i castagni imbrustuliti, :È pè le grati videranu e [[stella|stelle]]; :È camminà duvranu li mariti :Ùn dicu per frisgetti e pimpinnelle; :Ma per purtà ne à le case mischine :Quella roba chì fanu e Migliarine. XXV. :Pensa s'è puderanu mai campà ne :Quest’annu le famiglie sventurate. :Decime airnen nun hanu da pagà ne, :È di Fumaghju sò privilegiate; :Quest’annu sì chì si pudia truvà ne :Di l’eccellenti è nobili casate :Chì guderanu nu i nostri cunfini :I privilegi di i Bunifazini. XXVI. :''Alesanincu.'' :Avà si chi mi sentu infritulitu :È pare mi sia ghjunta la quertana. :Credia solu ch’Alesani lu scoritu :S’avesse ad intastà cun Pilicana. :Ma nun lagnà ti; tù sì ben'vestitu; :Hai boni scarpi è una bona [[suttana]]: :Este u [[mantellu]] vechju; ma hè impezzatu; :S’ellu hè lu toiu, sì mezu scampatu. XXVII. :Hai dettu ch'è le donne sò vestite :Tutte di rossu da u capu à lu pede, :È quandu u ghjornu restinu famite :U dannu nun si scorge, nè si crede. :Ma eo l’aghju, per Diu, tutte compite: :Eo sò sbrettatu, com'è ognunu mi vede; :È le mio donne, negà nun lu possu, :Tenenu appena unu pillancheru indossu. XXVIII. :Ci sonu sì di le figlie gherbate :Ch’hanu bonnelle, rocchine, ghjubboni, :È portano e camisge lavurate :Cun ottu o dece pare di buttoni, :Cù le scarpette à tacchi inzecculate, :Mandili fini, scufiette, è bendoni; :Ma credu prestu prestu ch'è parechje :L’empigneranu per castagne vechje. XXIX. :S'è non pruvede Diu nostru Signore, :Prima ch'è venga u tempu di l’erbiglie, :Cambiaranu di voltu è di culore :Le nostre amate è delicate figlie; :S'è Adorno, u nostru bon'Guvernatore, :Cun zel'paternu è cun tenaci vriglie :Non frena di marchenti l’empie brame, :Più d’unu si n’appicca da la [[fame]]. XXX. :S'è nun fussi spugliatu com'è vedi, :È s'è nun fussi di mantellu senza; :S'è ùn mi scappassinu i scarpi da i pedi, :Eo ne vurria parlà ne à so Eccellenza; :È voglio fà la, s'è mi lu concedi; :È bramu ch'è tù venghe à la presenza. :Arrivati cbe simi à la [[Bastia]], :Fà mi, fratellu, un po’ di curtesia. XXXI. :S'è tù mi paghi un buccale di [[vinu]] :Ch’eo veja, pigliu subitu u [[scalone]], :È li facciu un discorsu sopraffinu :Ch'è nun ne porti imvidia à [[Cicerone]]. :Cun un modestu è riverente inchjinu, :Li dicu: Eccellentissimu patrone, :Vi cunceda l’eternu Facitore :L’[[oru]] di [[Cresu]] è l'anni di Nestore. XXXII. :Eo sonu di la [[Pieve d’Alesani]]; :Bisugnosu, mendicu è puverettu, :È questu mio cumpagnu hè d’[[Ampugnani]], :Fattu oghjidì di la pieve di Nettu. :Cun dinochje piegate è ghjunte mani :Noi vi preghemu cun umile affettu, :Ch'è dete à i nostri guai prontu riparu :Di viveri, di roba; è di danaru. XXXIII. :Saggiu custode di ghjelosa torre, :Se bè ne da i nemici assediatu, :Fin da principiu à la difesa accorre, :È si cunserva u so postu onoratu. :Cun arte dotta u medicu succorre :Prima chì perda e forze l’ammalatu: :S'è u primu dorme è l’altru nun hè accortu, :Presa hè la [[torre]], è l’ammalatu hè mortu. XXXIV. :U populu murerà di la [[castagna]], :S'è prestu nun hà aiutu di quattrinu, :Per comprà [[orzu]] è segala in [[Balagna]] :U [[migliu]] di [[Casinca]] in u cunfinu: :Castagne è [[granu]] nessunu ne manghja: :Ogni marchente hè troppu acutu è finu, :Nè vende, nè imprestà si gloria è vanta, :È finu à [[maghju]] vol' soldi quaranta. XXXV. :S'è molti è molti arrivanu a [[febbraiu]], :Dite ch’hanu vendutu u mandarinu, :È s’hanu avutu di castagne un staru, :S'è andate calle calle à lu mulinu: :Finite quelle nun ci hè più riparu; :Chì diventerà latru è chì assassinu; :Si videranu risse è uccisioni, :È sacrileghji è depredazioni: XXXVI. :È solu pò caccià miserie tante, :È fà di flotte oscura meziornu :L’Eccellenza di u Principe Regnante, :Ch'è in voi risplende, o gran' Filippo Adorno: :È Monsignore Dorazzo, almu è zelante, :Di cui sona la fama d’ogni intornu, :Deh! porga aiutu à u miseru Alesani; :Chè siamu vicini, è soi diocesani. ==U testu originale== :OTTAVE GIOCOSE :Di Prete Gugliemo Guglielmi Delle Piazzole d’Orezza. Eccu a trascrizzione litterale di l'''Ottave giocose'', secondu a versione publicate in i [[Canti populari corsi]] di [[Salvatore Viale]]. ''Rimostranze al nobile Filippo Adorno, Governatore Genovese, a nome degli abitanti di Castagniccia, per la carestia del 1702.'' I. :Dice u pruverbiu ; quand’è colmu u zenu :Scupertisci cun regula a ferina, :Nun andattine in lettu a corpu pienu, :Alloca qualchi cosa a la mattina. :Cusi dice anche Ippocrate e Galenu, :Chi so li vabi di la medicina: :U cibu muderato e la dieta :Conserva, e beste l’omini di seta. II. :Or dimmi u veru, o populu mischinu, :Quantu daresti d’avè cunservatu :E castagne, chi desti au vallerinu :Ghittate au ventu nell’annu passatu? :Sò più quelle ch’eo dedi a u mannerinu :Che quelle ch’in quest’annu achiu ingratatu. :E li casali più numati e fini :Di verdi un ne feranu ottu mezzini. III. :D’altru in piazza nun sentu ragiunane :Che di dicetta e cruda malannata. :Chi dice: cumu faremu a campane ? :E chi risponde: ell’ è male impicciata: :Nun truveremu a bende, nè a impignane; :Chi la cundanna troppu a tondu è stata; :S’hannu quattru castagne li merchenti, :Caccianu l’occhi all’amici e ai parenti. IV. :Un saccu di castagne lizinose :Cun queste arpie, chi cercanu i guadagni, :Ti custeranu le vigne e le chiose :E lenze, i curtalini, e li castagni. :Dece tra capre e pecure rugnose :Ti visogna a piglià, si tu ti lagni. :Quest’anime di Juda, avare e strette, :T’impareranu a fà croci e crucette. V. :Achiu intesu cuntà dai paesani :Un ridiculu casu peu paese :Di due chi s’incuntronu pe’ li piani: :Eranu tremindui mal in arnese: :Unu era di la pieve d’Alesani, :E l’altru nostru qui Castellacquese; :Chiamati tutt’e dui per mala sorte :Au tribunale ad informà la Corte. VI. :Lodato Dio, disse quel d’Alesani, :Chè forse avrachio trovo compagnia. :Per quanto m’arriveco a li to zani :Mi par che testimone anco to sia; :S’ella è cosi tocchemoci le mani: :Ci n’anderemo insemme a la Bastia. :Bon di, rispose l’altru, o camerata; :Po’ esse chi tu l’aghie induvinata. VII. :Posemo on poco; dimmi o to paese: :A me conoscerai, sò d’Alesani. :Rispose l’altru; eo sò Castellacquese :Di quelli paisoli più suprani, :Duve l’altr’ eri bennenu a le prese :Certuni sopra all’intastà d’i cani. :Ci fu qualchi scapocchiu e sambulone :Tra i paisani; ed eo so testimone. VIII. :''Alesaninco.'' :Or ghià che tu m’hai detto la cagione :Di o to viaghio, eo ti diraghio a mea. :M’accintolono l’altr’anno on pollone, :Ch’era lo meglio di quanti n'avea: :Era assatochio, e pieno on capparone :Ogn’anno di castagne ci cogliea; :E ne facea certe imbrostolate :Che pareano frittelle inzoccherate. IX. :Eppure o Podestà d’o miò paese :Mi dede o torto; e apponto l’altro jorno :Pe on ghiandarino venneno a le prese :A moglie con on’altra d’o contorno :E si dedono in capo scope accese :Pale, vastoni, e sbròscioli di forno. :O Podestà, com’era di ragione, :Fece o discherco, ed eo sò testimone. X. :Bole ch’io dica chi la sò consorte :Non fo la prima a mina di vastone, :Chi fo dall'altra provocata forte, :E gli dia tutta quanta la ragione. :Per questo vengo chiamato a la Corte; :E temo che mi mettino in prigione :A stà dentro la Volpe in caterocchio; :E un n’achio un sollo per cacciammi un occhio. XI. :Porto con meco certe pisticcine :Grisce, cum’esse state in sepoltura, :Con un pezzo di cascio sopraffine :Bianco, che i schiavi o chiamano gallura. :Di di la verità questo è o miò fine, :Finchè lo pane castagnino dura. :Ma scozzolato che sara lo zano, :Dirò che San Cristofalo era un nano. XII. :Ti veco ad ermo-felge una prisochia; :Forse sarebbe ona zocca di vino? :Tu vedi pur ch’eo sputo salimochia, :Com’ello sputa in mare lo delfino. :Castellacquese. :Chi ne vuoi fà chi la lingua ti scochia :E t’annega li denti lu meschino! :Quest’annu Castellacqua è stata netta; :Un n’ha autu che un pocu di vinetta. XIII. :''Alesaninco.'' :Dallomi per amor di S. Ghiseppe, :Perchè mi sento da o sole brosciato.... :Ah! fratello che pare lo jileppe :Sia venedetto o loco, ov’ello è nato, :E benedetto sia quello chi seppe :Inventane un licor cosi pregiato. :Eo voglio maladi li miò denzani :Che fondono paesi in Alesani. XIV. :''Castellacquese.'' :Un dubità, fratello, eo ti rispondu :Chi n’averai quist’annu cumpagnia; :Perché c’è carestia per tuttu u mondu. :Bon granu e binu vonu un ci n’è cria. :Temu chi st’annu un sia forse u secondu :Dopu di quell’antica carestia, :Quand’ Orezzinchi, per nun cascà morti, :Fecer di pane dicessette sorti. XV. :''Alesaninco.'' :Or chi ferà lo povero Alesani :Che di vino ebbe sempre carestia? :La ricca e nobil pieve d’Ampognani, :Che sempre tant’ abbondanza n’avia; :Si ne lavava a faccia co le mani, :E tanta cheritade ne fecia. :Eo tante volte ci sò praticato, :E sempre mi pertia imborracciato. XVI. :Arrivai una sera in San Martino :A Scata; ed era da tutti imbitato; :E mi dedeno a beje tanto vino, :E vino tutto d’o moscatellato, :Ch’eo feci venti miglia di cammino, :Solo in quattr’ore; tanto era scallato! :Ma avale non accore ch’eo ci vada; :Chi dell’acqua ne trovo per la strada. XVII. :Chi ferà, dico, o povero Alesani :Che di vino ebbe sempre carestia? :Eo piengo li miò preti paesani :Che presto chiteranno a sagrestia :Se Monsignor on ci mette le mani, :Per le messe bon di vossignoria. :Dopo commonicatomi in Natale :Eo on ne bejo più: questo è o miò male. XVIII. :Ma, camerato, dimmi di castagne :Come coghite, e cosa ne sperate? :Da noi sò spatronate le campagne, :E sò le pollonete tutte oschiate. :Se tu mi dai un piatto di lasagne, :Eo ti rinonzio tutte le miò entrate; :Quest’anno on ne coglii manco on sportello :Nè feci chiostro a lofia, nè a porcello. XIX. :Guerda qui le miò dite dilicate, :Pareno quelle di lo cancellere; :Chè mai quest’anno non l’achio imbrottate :Nè fatto paracoda a lo somere. :L’altr’anno doje dite avea stroppiate, :Avea i talorchi imponti da lo jele, :E stedi in man di medico tre mesi, :E foi lo strazio di li miò paesi. : XX. :È bera, eo piensi in letto più d'on ghiorno, :E spesi in malattie più d'on quattrino. :Ma tando fomicava lo miò forno, :Come di Monsignore lo cammino. :Avale nasceracci l'erba intornò, :E coglieremo i fonghi n’o molino; :E o molinaro, persi li taccheri, :Si manghierà la vrenna e li someri. XXI. :''Castellacquese.'' :Eo ti prumettu, bu nostru querinu :Spesa nova nun ha che basti un mese, :E si trova a mal puntu lu mischinu :Più d’Alesani, e più d’altru paese; :Perchi l’erpia di San Pilegrinu :Inghiottite si n’ha le vecchie spese. :Per ditti a causa di li nostri mali, :Chi ci ha biutatu e casce e li bancali; XXII. :Ogni dunnuccia vole la rucchina, :Un si cuntenta più di la suttana; :E scherpette a la moda Fiurentina, :E le fallette a la Napulitana; :Corenu le castagne a la marina, :Banu a carchetu e banu a la Campana. :O chi sia maritata o sia zitella, :Se un n’ha calze rosse, nun è bella; XXIII. :O chi sia figlia o moglie d'un pastore, :O figlia o moglie d’un vil mulinaru, :Addossu vuol più sorti di culore, :E arriva in ghiesa come un refularu. :Altrimenti placalla nun occorre; :Ti spezza cu e calcagne lu sularu. :Per dilla chiara, s’era buon’ annata, :Ne vedevi più d’una impulverata. XXIV. :Ma credu ch’averanu altri appititi, :Nè circheranu più di fà le velle, :Chi bedenu i castagni imbrustuliti, :E pe le rati biderannu e stelle; :E camminà duvranu li mariti :Un dicu per friscetti e pimpinnelle; :Ma per purtane a le case mischine :Quella roba chi fanu e Migliarine. XXV. :Pensa se puderanu mai campane :Quest’annu le famiglie sventurate. :Decime airnen nun hannu da pagane, :E di Fumaju sò privilegiate; :Quest’annu si chi si pudia truvane :Dell’eccellenti e nobili casate :Chi guderanu nu i nostri cunfini :I privilegi d’i Bonifazini. XXVI. :''Alesaninco.'' :Avà si chi mi sento infriddolito :E pare mi sia junta la quertana. :Credea sol ch’Alesani lo scorito :S’avesse ad intastà con Pilicana. :Ma nun lagnatti; tu si ben bestito; :Hai voni scherpi e una vona sottana: :Este o mantello vecchio; ma è impezzato; :S’ello è lo tojo, si mezzo scampato. XXVII. :Hai detto che le donne sò bestite :Tutte di rosso da o capo a lo pede, :E quando o jornu restino famite :O danno non si scorge, nè si crede. :Ma eo l’achio, per Dio, tutte compite: :Eo so sbrettato, come ognun mi vede; :E le miò donne, negà non lo posso, :Teneno appena uno pillanchero indosso. XXVIII. :Ci sono si di le figlie gherbate :C’hanu bonnelle, rocchine, ghiobboni, :E portano e camisce lavorate :Cun otto o dece pare di vottoni, :Co le scarpette a tacchi inzeccolate, :Mandili fini, scofiette, e bendoni; :Ma credo presto presto che parecchie :L’empigneranno per castagne vecchie. XXIX. :Se non provede Dio nostro Signore, :Prima che benga o tempo dill’erbiglie, :Cambierano di volto e di colore :Le nostre amate e delicate figlie; :Se Adorno, o nostro bon Governatore, :Con zel paterno e con tenaci vriglie :Non frena di merchenti l’empie brame, :Più d’ono se n’appicca da la fame. XXX. :Se non fossi spogliato come vedi, :E se non fossi di mantello senza; :Se on mi scappassino i scherpi dai pedi, :Eo ne voria parlane a sò Eccellenza; :E boglio falla, se me lo concedi; :E bramo che to venghe a la presenza. :Arrivati cbe simo a la Bastia, :Fammi, fratelbo, un po’ di cortesia. XXXI. :Se to mi paghi un boccale di vino :Ch’eo veja, piglio sobito o scalone, :E li faccio un discorso sopraffino :Che non ne porti imbidia a Cicerone. :Con un modesto e riverente inchino, :Li dico: Eccellentissimno patrone, :Vi conceda l’eterno Facitore :L’oro di Creso e gli anni di Nestore. XXXII. :Eo sono de la Pieve d’Alesani; :Bisognoso, mendico e poveretto, :E questo miò compagno è d’Ampognani, :Fatto oggidi de la pieve di Netto. :Con dinocchie piegate e ghiunte mani :Noi vi preghemo con umile affetto, :Che diete ai nostri guai pronto riparo :Di viveri, di roba; e di danaro. XXXIII. :Saggio costode di gelosa torre, :Se bene dai nemici assediato, :Fin da principio a la difesa accorre, :E si conserva il suo posto onorato. :Con arte dotta il medico soccorre :Prima chi perda e forze l’ammalato: :Se il primo dorme e l’altro non è accorto, :Presa è la torre, e l’ammalato è morto. XXXIV. - :Il popol morerà. de la castagna, :Se presto non ha ajoto di quattrino, :Per comprar orzo e segala in Balagna :O miglio di Casinca n’o confino: :Castagne e rano nessuno ne manghia: :Ogni merchente è troppo acuto e fino, :Nè bende, nè imprestà si gloria e vanta, :E fino a maghio vuol soldi quaranta. XXXV. :Se molti e molti arrivano a febbraro, :Dite ch’hanno vendoto o mandarino, :E s’hano aoto di castagne on staro, :Se andate calle calle a lo molino: :Finite quelle non c’è piò riparo; :Chi diventerà ladro e chi assassino; :Si viderano risse e occisioni, :E sacrilegj e depredazioni: XXXVI. :E solo pò caccià miserie tante, :E fa di flotte oscura mezziorno :L’Eccellenza del Principe Regnante, :Che in voi risplende, o gran Filippo Adorno: :E Monsignor Dorazzo, almo e zelante, :Di cui sona la fama d’ogni intorno, :Deh! porga ajuto al misero Alesani; :Chè siam vicini, e suoi diocesani. == Referenze == * [http://www.google.fr/books/pdf] Canti_popolari_corsi_con_note.pdf?vid=OCLC13642253&id=gPQfxZy9rBIC&output=pdf&sig=9MUv1ng62Dnn7YnfQR6MS1IM9-k Salvatore Viale, ''Canti popolari corsi'', 1855, Fabiani:Bastia. [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] pvge12mgmu2zda7f25iasae9wiuam18 Sprissioni corsi 0 12957 403109 402950 2026-06-07T21:47:32Z Fausta Samaritani 15085 403109 wikitext text/x-wiki I '''sprissioni corsi''' (o [[sprissione corse|espressioni corse]]) sò una cumpunenti impurtanta di a lingua è di a cultura corsa. Parti è più di i sprissioni corsi sò usati in tutti i parti di l'isula, in [[Pumonti]] com'è in [[Cismonti]]. Ma uni pochi sò lucali è specifichi di tali paesi o tali righjoni di l'isula. ==U paragonu== [[File:Arbutus unedo MatureFruit Closeup DehesaBoyaldePuertollano.jpg|right|200px|thumb|''Rossu com'è un bagu'']] U paragonu hè usatu à spessu in i sprissioni corsi. Trà i sprissioni à paragonu, si pò mintuvà: ''beddu com'è un fiori'', ''rossu com'è un bagu'', ''cordu com'è un viulinu'', ''cioncu comu un biccazzu'', ''cuntenti com'è un pichju'', è cetara... Tandu u paragonu hè introduttu da ''com'è''. Ma ci sò dinò altri formi di paragonu, chì sò introdutti da ''quant'è'': ''hè quant'è à attaccà si à a croci !'', ''hè quant'è à zappà in acqua !'', ''sò quant'è i sturneddi !'', ''i stani à senta quant'è i topa à veghja'', ''manghjà quant'è setti'', è cetara... ==Invintariu di i sprissioni corsi== L'invintariu di i sprissioni corsi hà cuminciatu incù parechji autori, frà i quali si pò mintuvà: [[Antone Mattei]], in u so ''Pruverbii, detti è massime corse'' (1867). [[File:Fig.jpg|left|150px|thumb|"Ùn valianu un ficu" (Antone Leonardu Massiani, ''U Viaghju in Ascu'')]] Parechji autori, frà i primi autori in lingua corsa, facini usu di sprissioni o buccati. Par esempiu, ci sò bon'parechji sprissioni in u [[Sirinatu di Scappinu]] di [[Salvatori Viale]], in u [[Viaghju in Ascu]] di [[Anton Liunardu Massiani]], o ancu in i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Monsignori di la Fuata]]. Ma i sprissioni sò usati dinò à spessu in i [[lamentu|lamenti]] o in i [[vociaru|vociari]]. Ind'è [[Antone Leonardu Massiani]], si pò mintuvà, frà altri sprissioni, in u [[Viaghju i Ascu]]: ''ùn valè un ficu'' (''ùn valianu un ficu''), ''à tempu è à locu'', ''ùn ci pensava un zeru'', ''fà ride i spurtelli'' (''Fattu avarianu ride li spurtelli'' ; si dici avà: ''faci rida ancu i sporti''), ''esse statu à a scola di e curnachje'' (''Site statu à la scola di e curnachje.''), ''Finchì u sole ùn affacca à tramuntana !''. Frà i sprissioni usati da Monsignori di la Fuata in i so [[Puisii Ghjucosi]], si pò cità: ''fà Roma è Toma'' (''Vol' fà sempri Roma è Toma''), ''in emma ed emma'', ''essa beddu è bonu'' (''Toni puri lu cannonu Lu puiema hè beddu è bonu''), ''corra à fiumi'' (''Si dilata è corri à fiumi Lu vilenu dli custumi''). Ma si pò pinsà chì l'invintariu di i sprissioni corsi ùn hè ancora cumplettu. Chì a lingua corsa hè ricca di numarosi sprissioni, chì poni cambià da un paesi à l'altra. Si pò cunsidarà chì una parti impurtanta di 'ssi sprissioni ùn hè ancora stata scritta è transmissa, par via di a stampa, di a radiu o di a Reta. Una parti, chì pò essa cunsidarevuli, ferma sempri da scriva è da trasmetta. ==Sprissioni è pruverbii== Una difficultà chì hè custatata calchì volta in u studiu di i sprissioni corsi hè a diffarenza trà i sprissioni è i pruverbii. Difatti, accadi à volti ch'un pruverbiu fussi dirivatu di una sprissioni. Par esempiu, ci hè a sprissioni ''fà u passu più longu ch'è l'infurcatura'' è u pruverbiu chì n'hè dirivatu: ''Ùn ci vò micca à fà u passu più longu ch'è l'infurcatura''. Hè listessa cosa incù a sprissioni ''amparà l'Ave Maria à u vescu'' è u pruverbiu assuciatu: ''À u vescu, ùn s'ampara micca l'Ave Maria''. In casi simuli, ci sò dui custruzzioni: à pruverbiu, è à sprissioni. A quistioni si poni dinò calchì volta incù certi pruverbii corti corti, com'è: ''Corpilonghi Auccianesi''. A parsona si pò dumandà s'eddu hè pruverbiu o sprissioni. A risposta và linda linda quandu si rimetti u verbu chì ci manca: ''Auccianesi sò corpilonghi''. È tandu si capisci bè ch'eddu hè pruverbiu. Hè listessu affari par ''Moitinchi corifinti'', ''I muntona frassitani'', è cetara... == Sprissioni corsi == [[File:Perseid Meteor.jpg|right|250px|thumb|A Strada di Roma]] * ''a matina leone a sera cuglione'' * ''à quandu troppu à quandu micca !'' * ''à scimesca'' * ''à chì in Cilaccia, à chì in Pumonti'' * ''a Strada di Roma'' * ''aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja''. * ''aghju vistu à Ghjobba '' * ''agliu hè andatu è cipolla hè vultatu'' * ''allora? - U frati s'hè coltu a sora!'' * ''amparà à babbu à futta'' * ''amparà à u preti à dì a messa'' * ''ancu si volta edda à tè'' (risposta à una ghjastema) * ''ancu u ghjallu li face l'ovu'' * ''Angnula si chjamava'' * ''annantu à una anca ùn si pò micca stà.'' * ''annantu una anca!'' * ''acqua in bocca è ditu in culu!'' * ''arba tabacca è chjoda!'' * ''avè a barba à paesi'' : avè poca barba * ''avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!'' * ''batta a campagna'': ''batti a campagna'' * ''beddu chì pari un' fiori'' [[File:Upupa epops Madrid 01.jpg|right|250px|thumb|Beddu chì pari una puppusgiula]] * ''beddu chì pari una puppùsgiula '' * ''beddu comu un' fiori '' * ''biatu à chì ti vedi è santu à chì ti tocca.'' * ''bocca chjusa è acqua in bocca'' * ''boccalà par Corsica!'' * ''briacu à tappu'' * ''briacu persu'' * ''briacu zuffu'' * ''bruttu com'è u piccatu'' * ''bruttu puzzinosu'' * ''bughju neru'' * ''calca com'un falchettu'' * ''carcu imbardatu'' * ''carcu inzimpinatu'' * ''castrà i cucchi'' * ''castrà i falchetti'' * ''cerca a rogna à grattà'' * ''ci capisci com'è Cristu in i sarrenduli'' * ''ci capisci com'è i porchi in a musica'' * ''ci corre u batarchju'': ùn ci hè nimu'' * ''ci hè da bia è da mangnà'' * ''ci hè trè ghjatti'' * ''ci voli chì eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu'' * ''cioncu comu un' biccazzu'' * ''cioncu comu una campana'' * ''comu va? - com'è a capra annantu à a panca!'' * ''cordu comu un viulinu'' * ''cuntenti com'è un [[cuccu]]'' * ''cuntenti com'è un pichju'' * ''da sestu in pianu'' [[File:Sort sol pdfnet.jpg|right|250px|thumb|Sò quant'è i sturneddi]] * ''dannu è risa !'' * ''dici quant'è un campu di lupini'' * ''dumani hà da fà ghjornu!'' * ''essa quant'è i sturneddi'' Asempiu: ''Sò quant'è i sturneddi !'' * ''duru chì pari petra'' * ''duru com'è petra'' * ''essa bè è megliu'' Asempiu : ''Erami bè è megliu.'' * ''eti truvatu a fica cuddatoghju'' * ''fà a veghja di san Gallu'' * ''fà si vene i fantiglioli'' * ''fà u musu'' * ''fà una vita peghju chè un caraccò'' * ''faci l'arrega è porta'' * ''faci un fretu chì si secca !'' * ''falà à ciarbeddu in bocca'' * ''falsu com'e u ramu'' * ''falsu comu a cicuta'' * ''fatigatu persu'' * ''finu chì pari ostia'' * ''firmà si com'è un bucali'' * ''forti com'è un scoddu'' * ''frametta si in l' affari di l'altri'' * ''fughje cume u diavule à a croce * ''ghjandi di listessa leccia'' * ''ghjè un cantatore di cantina'' * ''goffu comu u piccatu'' * ''grassu com'è un porcu'' * ''grossu com'è una butti'' * ''ha sasciatu à Cicciaronu'' : sè mori struitu * ''hé andatu beccu, hè turnatu capra'' [[File:Erica arborea JPG1.jpg|right|250px|thumb|Hè buciardu cum'è scopa]] * ''hè buciardu cum'è scopa'' * ''hè compia a festa d'Ampaza'' * ''hè contu à fà un cunventu à morianinchi'' * ''hè cume Magumettu ùn'hè nè casa nè tettu'' * ''essa di capu è di coda'': ''hè di capu è di coda'' * ''hè falsu cume a lisciva'' * ''hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja è mi scappa a bava'' * ''hè in apa'' * ''hè mortu Rigalinu'' * ''hè sgalabatu cume u veneri'' * ''hè statu u viaghju di u sali'' * ''hè u boie chì tratta u cavallu di curnutu'' * ''i calori di San Larenzu'' * ''in casa di Cristu'' * ''in quartu, in quinta è in culu'' * ''in quattru è trè setti'' * ''in sù li forchi (in sù li forchi, à u frescu!'' * '''ssi pochi ghjorna'' * ''l'affari sò in francesu'' * ''largu in brenna è schersu in farina'' * ''l'emu persu senza ghjucà lu à carti'' * ''l'hà tagliatu u capu '' * ''l'hè cuddata è l'hè falata'' * ''li mangna a suppa in capu!'' * ''longu com'è a fami'' * ''longu com'è un palu di fasgiolu'' * ''l'ovu ùn servi micca cà in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna'' * ''mangnà si a vitella in corpu à a vacca'' * ''magru com'è un chjodu'' * ''magru com'è un rochju'' * ''malu com'è u piccatu'' * ''mancu l'acqua di u mari u ti lava.'' * ''mangna paternostru e caca diauli'' * ''mangna quant'è setti'' * ''mansu tontu'' * ''metta u focu in arba verdi'' * ''neru com'è u carbonu'' * ''neru com'è u culu di a paghjola'' * ''novu framanti'' * ''o manghja issa minestra O salta issa finestra'' * ''o manghji a minestra o salti a finestra'' * ''pari un gricciulu bocca aparta!'' * ''pari una sporta sfundata'' * ''parini foli'' * ''pidda, stidda è tira in a zidda!'' * ''pidda, tadda è metti in tuadda!'' * ''pidochju rifattu'' * ''piova à bidò'' Asempiu: ''Piuvia à bidò.'' * ''purtà in bocca'' * ''purtà pà u nasu'' : ''i porta pà u nasu'' * ''Quessu beie cume un tofone di rena'' * ''quissu sà quantu u granu vali a loghja'' * ''riccu merzu'' * ''roda l'aglia'' * ''rompa i stacchi'' [[File:McIntosh.jpg|right|250px|thumb|Rondu cum'è una mela]] * ''rondu com'è un ballinu'' * ''rondu com'è una mela'' * ''rossu chì pari un bagu'' * ''rossu imbagatu'' * ''saccu biotu ùn teni ritu !'' * ''sali è sapienza'' * ''scemu compiu'' * ''scemu in tuttu'' * ''scherzu in u brinnu è largu in a farina'' * ''sé tù campi n'ha da veda d'altri'' * ''seccu incastulatu'' * ''sempri festa in Ampaza !'' * ''senta si u culu merdosu'' : ''ti senti u culu merdosu?'' * ''si hè mossu un ventu à scurnà i boii'' * ''sò di Castineta mi ritirgu'' * ''sò di Castineta miru è tiru'' * ''sò più parenti ch'è amichi'' * ''stà solu com'è l'arimitu'' * ''stancu mortu'' * ''steti sani, steti luntanu!'' * ''sticchitu com'è a ghjustizia'' * ''stocafissu è baccalà apri a bocca e fà fala'' * ''tamant'è u mondu'' * ''techju com'è un porcu'' * ''t'hà e zucche chì li nascenu in culu'' : ''t'hà mori scianza'' * ''tocca, tocca, in bracciu à minnana'' * ''tontu com'è un viteddu'' * ''tontu com'è un sameri'' * ''tontu da lià'' * ''tontu di baddi'' * ''tontu in tuttu'' * ''tontu liatoghju'' * ''tontu persu'' * ''Torna à Vignali chì hè u beddu paesi !'' * ''u sameri chì chjama pitonu u cavaddu!'' * ''u Signori l'hà cacciatu a [[mani]] di [[capu]].'' * ''u so acu èun hè cascatu in u lamaghjonu'' * ''u tenenu cume a coppa u veneri santu'' * ''un annu hè cuccu, un annu hè falcu'' * ''un colpu à u chjerchju è quill'altru à a botte'' * ''un essa micca di sittimana'' * ''un hè mancu una fraula in bocca à l'orsu'' * ''ùn hè nè carni nè pesciu'' * ''ùn li manca cà a parola'' * ''ùn n'hà nè pà u capu nè pà a coda'' * ''èun ni sorti mancu in calzunettu'' * ''ùn possu micca piglià à Cristu pa a barba'' * ''ùn sa fà un ò di canna'' * ''ùn sa indù cacà l'ovu'' * ''ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala'' * ''un saltu, un frisciu'' * ''ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' * ''una pacienzia di frati'' * ''unu in Cilaccia, unu in Pumonti'' * ''va à circà u ruspu in a tana'' * ''va à piglia l'acqua cù u spurtellu * ''vechju zerricu'' * ''vogli di corpu, sò vogli di corpu!'' * ''ziricà u vispaghju'' ==Da vede dinò== [[Puesia in lingua corsa]] ==Rifarenzi== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]. * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996. * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993. * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984. * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100612022815/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf |date=2010-06-12 }} Liata fiumorbacciu di 500 buccati corsi, Carulu Dumenicu Santoni, [[Adecec]]]. [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Cultura di a Corsica]] no5fzdzcr4m11va1mqtm1ziy429h5pl Ghjuvan' Ambrosi 0 13167 403085 402017 2026-06-07T17:21:02Z Fausta Samaritani 15085 403085 wikitext text/x-wiki '''Ghjuvan' Ambrosi''' ([[1910]]-[[1974]]): [[scrivanu]] in lingue [[lingua corsa|corsa]] è [[lingua francesa|francesa]]. U so cugnome era ''Lenzulone''. == Biugrafia == Natu in E Valle di [[Rostinu]], di a so arte fù cummissariu divisiunariu di pulizza in continente; ma sopratuttu era un impruvisatore, poeta è ghjurnalista cunnisciutu da tutti. Dopu à u [[1945]] è fin'à circa u [[1952]] a maiò parte di l'abitanti di a Corsica è anche i corsi in Cuntinente aspettavanu a so emissione settimanale nantu à [[Radio Monte Carlu]]: 'ssa ghjente ascultava "Lenzulone" chì parlava in corsu. Fù u fundadore di l'[[Accademia Corsa]] di [[Nizza]]. ===Opere in lingua corsa=== - ''Poesie''<br> ===Opere in lingua francesa=== - ''La Corse et ses mystères'',<br> - ''Commissaire de quartier'' (1959),<br> - ''La vendetta ne tue pas l'amour'' (1972).<br> {{DEFAULTSORT:Ambrosi, Ghjuvan'}} [[Categoria:Scrivanu in lingua corsa]] [[Categoria:Corsu]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Francesu]] 8rih6doxs8psjxwqudtuiss61p9v4vb Spencer Repeating Rifle 0 13217 403142 350173 2026-06-08T10:41:05Z Fausta Samaritani 15085 file 403142 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fort Henry-Laslovarga (48).JPG|thumb|250px|right|Spencer Repeating Rifle]] U '''Spencer Repeating Rifle''' fubbe un fucile à ripetizione manuale, adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. === Discrizzioni === [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Spencer]] [[Categoria:Arma à focu]] 3hcddc9pxgz15o9bg0nay0z9mzm3m0r U.S.S. Alligator (sottumarinu) 0 13228 403128 347933 2026-06-08T07:47:41Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403128 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:USS Alligator 0844401.jpg|thumb|300px|A U.S.S. Alligator ([[1862]])]] [[File:EakinsSamuel.jpg|thumb|200px|right|Samuel Eakins, cumandante di u U.S.S. Alligator]] A '''U.S.S. Alligator''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Discrizzioni == ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|U.S.S. Alligator]] k3c700ormt14f1qyazxtdti79v0ki96 Passerottu 0 13289 403130 393531 2026-06-08T08:42:58Z Fausta Samaritani 15085 category 403130 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U passerottu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Passer italiae 3 (loz).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Passer italiae</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Aves]]'' |----- | Ordine | ''[[Passeriformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Passeridae]]'' |----- | Generu | ''[[Passer]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Passer italiae''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Vieillot]], 1817</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Passer italiae 1 (loz)a.jpg|250px]] |----- |} U '''passerottu''' (o [[passarottu]]) ( ''[[Passer italiae]]'') hè un acellu chì face parte di a famiglia di i [[passeridae]]. ==Descrizzione== U passerottu s'assumiglia à a spezia cumuna in [[Europa]] ''passer domesticus'', ma hà i bucelli bianchi è una curona russiccia-bruna in capu, com'è u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''). U passerottu hè longu 15-17 cm cm. Pesa da 25 à 35 grammi. A so apertura alare hè 20-30 cm. Face u so nidu in e case, i bastimenti o ind'i l'arburi. ==Biolugia== U passerottu hè un acellu suciale chì campa in bandi, cumposti da parechji individui. Hè attivu mentre a ghjurnata è passa a maiò parte di u so tempu à circà u cibu in pianu. U so rigimu alimintare si cumpone per u più di granelli, ma pò dinù cunsumà insetti è altri picculi invertebrati. A riproduzione ind'è u passerottu hà locu mentre a staghjone di i nidi, chì si situeghja di regula trà u mese di marzu è di lugliu. I coppii custruiscenu nidi à forma di cuppa in machjoni o arburi, à spessu in a vicinanza di e zone di cibu. A femina dipone di regula trà 3 è 5 ovi, ch'ella incuba durante circa duie simane. I dui parenti participeghjanu à l'alimentazione di i ghjovani piugoni sin'à ch'elli sianu pronti à chittà u nidu. U passerottu hè onnivoru: manghja frutti, insetti, varmi è ancu ciò ch'ellu ghjetta l'omu. ==Ripartizione== U passerottu hè endemicu di a penisula taliana, induv'ellu hè largamente spartu. U so areale, in u [[Mare Terraniu]] hè l'[[Italia]], a [[Corsica]], a [[Sicilia]], [[Malta]] è a [[Creta]]. In a parte à punente di a Sicilia è in Sardegna, ùn si scontra micca u passerottu ma una spezia chì 'ss'assumiglia moltu: u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''). In u nordu di l'Africa, ci hè una forma media trà u passerottu è u passerottu europeu, a spezia più cumuna in [[Europa]]: ''passer domesticus''. Priferisce l'ambienti aperti tali e pratuline, i campi cultivati è e zone urbane. ===In Corsica=== [[File:Sparrowchick.JPG|thumb|left|250px|U piulacone]] [[File:Passer italiae MHNT.ZOO.2010.11.208.jpg |thumb|'' Passer italiae '']] U passerottu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> Hè prisente in l'isula sana, insin'à 1050 metri. Ma hè assente di i lochi ind'ellu ùn ci hè micca l'omu, è stà piuttostu in i paesi è in e cità. Ma pò accade chì una culonia di passerotti stessi luntanu da un paese. In l'areale di a punta suttana di a Corsica, in u triangulu [[Bonifaziu]]-[[Pianottulu]]-Sant'Amanza, accade à spessu di truvà una forma media, cruciata, trà u paserottu è u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''), chì hè prisente in [[Sardegna]]. 'Ssa forma hè u resultatu da i scambii trà e duie spezie in e [[Bocche di Bonifaziu]] (Moneglia 2009). Ma u [[passerottu spagnolu]] dinò hè prisente in a parte suttana di a Corsica (Thibault 1985). ==Sistematica== Difatti, u statutu di a tassunumia di u passerottu hè incertu ed hè sempre in dibattitu. Certi u cunsidereghjanu cum'è una sottuspezia di ''passer domesticus''. D'altri invece l'anu cunsideratu cum'è una sottuspezia di u [[passerottu spagnolu]] (''passer hispaniolensis''). Ma in a sistematica muderna, u passerottu hè piuttostu cunsideratu cum'è una forma specifica: ''Passer italiae''. 'Ssa forma specifica seria derivata da una spezia independente di passerottu chì era prima in [[Africa]] ma chì era sparita di u so areale nativu è chì si seria sparta dopu in u so areale attuale. Parechji sinonimi di ''Passer italiae'' sò: * ''Passer hispaniolensis italiae'' * ''Passer domesticus italiae'' ==Lessicu== Altri nomi corsi di u passerottu sò: u ''[[passu (avifauna)|passu]]'', a ''[[passula]],'' u ''[[passaru casanu]]''. ==Note== <references /> ==Referenze== * Moneglia, Pasquale, U Passerottu, Stantari, 17, 2009 (in francese) * Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu) * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Passer_italiae ''Passer italiae''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Passeridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Passer]] 6w8nfn30s2tx0s2o242hzkw2vc7uz8a Lamentu di Togliaccia 0 13372 403105 348798 2026-06-07T21:31:25Z Fausta Samaritani 15085 403105 wikitext text/x-wiki U '''Lamentu di Togliaccia''' hè una [[puesia]] scritta da [[Anton'Sebastianu Lucciardi]] ([[1771]]-[[1860]]). Hè stata publicata prima in l'almanaccu ''Il Pescator di Chiaravalla''. ==Lamentu di Togliaccia== ''(Strattu)'' :O Dumè, la vostra borsa :Era tamant'è un [[bacinu]]; :Chì l'avia piena di [[ficu|fichi]] :Pudia fà lu [[San Martinu]] ; :Si pudia empie di [[granu]] :È purtà lu à lu [[mulinu]]. :Si ne pudia fà un bell'otre, :Perchè avia la so cannella :Chì l'avia piena d'[[oliu]] :Più ch'è somma tenia quella, :Era in somma frà le borse :La più rara è la più bella. :Pudia serve à li ferrali :Per [[buttacciu]] di stazzona, :Perchè avia la so ochjera :Chì era sempre bella è bona :Voi, insomma, frà i sfundati :Purtavate la curona, :Si ne pudia fà una [[narpia]] :Per mette ci la farina, :Tene si la riservata, :Empie la di pisticcina, :Perchè avia la pella dura :Cum'è la salvaticina, :O peccatu chì sta borsa :Abbia da esse interrata :S'è si purtassi in [[Bastia]] :È ch'è fusse ben' cunciata, :Ci esciarianu li scarpi :Chì durarianu l'annata, :Era tuttu carità :Tuttu core è tuttu zelu, :Ellu ùn si lavava mai :S'è ùn era acqua di u celu, :Chì manghjava lu so latte :Facia per trè ghjorni pelu, :Avà mi ne vogliu andà :Nun possu più stà vi attornu! :M'hà dettu lu mio maritu :Ch'io fessi prestu ritornu, :Ch'aghju da ghjunghje à purtà :Li so panni indi lu fornu... ==Da vede dinù== * [[Anton'Sebastianu Lucciardi]] [[Categoria:Lamentu]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] plki9k5j4qgd8dlw189s5x7g954rqlu Bogotà 0 14510 403115 393992 2026-06-08T02:05:39Z Milenioscuro 10590 ([[c:GR|GR]]) [[File:Bogota (escudo).svg]] → [[File:Escudo de Armas de Bogota.svg]] renamed 403115 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Panorama van bogota.jpg|center|600px]] [[File:Escudo de Armas de Bogota.svg|140px|right]] '''Bogotà''' (in [[lingua spagnola|spagnolu]]: ''Bogotá'') hè a capitale di a [[Culumbia]]. Tene circa 8.034.649 abitanti (2022). [[Categoria:America meridiunale]] 3oq0e7978fyiddsdb9b50kqmen3oloa Tallahassee 0 15099 403143 339774 2026-06-08T10:42:56Z Fausta Samaritani 15085 fix 403143 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tallahassee Skyline Apr2011.png|right|thumb|300px|Tallahassee]] '''Tallahassee''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di a [[Florida]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 181.376 abitanti (2010). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] i2wmvn7q0dw5fgi6txaywr2oqnz99qu Corsica (Santu Casanova) 0 16374 403094 388929 2026-06-07T21:18:17Z Fausta Samaritani 15085 403094 wikitext text/x-wiki Corsica hè una puesia di [[Santu Casanova]]. Hè stata scritta in [[Bastia]] d'aostu 1930 è pubblicata in l'Almanaccu populare di Corsica in u 1931. ==Corsica== :Curunata di boschi, :Bagnata da lu mare, :À i pedi d'un altare :Inghjinuchjata. :Sempre martirizata :Da Turchi è da Cristiani :In li monti, in li piani :È pà le valle. :Daretu à le to spalle, :I Vittuli imbuscati :Si sò sempre piattati :À fà ti focu. :Si spengne pocu à pocu :U to core in lu dolu. :È ùn ci hè mancu un figliolu :Chì ti chjama ! :A natura chì t'ama :Cunsola i to dulori, :Dendu ti rose, fiori :È dolce sole. :Nascenu le viole :À tutte le staghjone, :Spengne lu nivaghjone :U to clima. :Ma ùn sè ancu à la cima :Di tutti li to guai :Ch'ùn finiscenu mai, :O mamma cara ! :Intornu à la to bara :Ùn ci hè cà rinnegati :Cù l'ochji spalancati :D'impustura. :Bella la to statura, :Celeste lu to visu, :Ma ancu in Paradisu :Sarò trista. :Ùn si sarà mai vista :Sorte cusì turbata, :Povara, tribulata :Mane è sera ! :Torna la primavera :Cù tutti li so fiori, :Rinascenu l'amori :Di u passatu. :U cuccu s'hè spartatu, :Cantanu i rusignoli, :Ma piegnenu li doli :È la sciagura. :Finchì lu mondu dura, :Rinasce ogni billezza :È torna l'aligrezza :In tutti i cori. :Ma per tè li duttori :Ùn anu medicine, :Chi sè ghjunta à la fine :Di e to noie. :Sò finite le gioie :Di li tempi passati, :I to figlioli ingrati :Sò à la festa. :Fà scuppià la timpesta :Di u ventu populare, :Ch'ella li porti in mare, :È cusì sìa ! ==Riferimenti== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160307015914/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf |date=2016-03-07 }} Almanaccu populare di Corsica]] ==Da vede dinù== * [[Santu Casanova]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] dq2cx3d7hkmdjf4n1tfty3wu1vmli30 Universidade do Estado de Minas Gerais 0 16531 403138 339939 2026-06-08T10:28:02Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403138 wikitext text/x-wiki [[File:Uemg.png|thumb|120px|right|Logo di l'Universidade do Estado de Minas Gerais]] L''''Universidade do Estado de Minas Gerais''' hè un' università [[Brasile|brasiliana]], situata in a cità di [[Belo Horizonte]]. === Discrizzioni === Ci sò à l'incirca 3.121 stughjanti.<br> Fù fundata in u [[1989]]. [[Categoria:Università]] s3vyg947koapvm1d5tlsh4lcqcmzkpq Tuttu hè per sta maladetta trippa 0 16612 403099 347591 2026-06-07T21:23:07Z Fausta Samaritani 15085 403099 wikitext text/x-wiki '''Tuttu hè per sta maladetta trippa''' hè una puesia di [[Antone Battisti Paoli|Anton' Battisti Paoli]] (1858-1931) dettu ''Paoli di Tagliu''. Hè stata publicata in a Barretta Misgia in u 1929. ==Tuttu hè per sta maladetta trippa== :Avà si ch'aghju zingatu :Tuttu in pienu lu vespaghju ! :Sò già stancu è fatigatu, :Nun so più cum'è feraghju, :Quante visite signore !… :Ghjornu, notte à tutte l'ore. :Ti parlai d'un matrimoniu :Di due putenze Corse, :Di Miseria cun Bisognu ; :Prestu la nutizia corse :Pè lu monte è pè la piana :Da la fresca [[Tramuntana]]. :Or s'eo m'era statu zittu :Giacchì lu silenziu hè d'oru :Sempre in pedi, sempre rittu :Nun saria per mio martoru :À riceve questu è quellu :Ch'aghju biotu lu cerbellu. :Induvinu quale sia :Di sta ghjente la primura. :Ne scala da ogni via :È di tutta infurcatura, :Longhi, gialli, sfusulati, :Barbi zifferi è sbarbati. :Ci ne ghjunghje zampi corti, :Bocchi larghi è spalli stretti, :Ci ne ghjunghje grossi è forti :Vechjaconi è giovanetti, :Barbi neri è musculati :Ben disposti è preparati. :Per sapè la data esatta :Di la grossa scurpacciata, :Ma chì ghjente tonta è matta :Pe lu tondu pare nata ! :À la fin', cosa cridete ? :Certe cose ùn sò secrete. :Voi per lettere d'invitu :Sareti tutti chjamati, :Ognunu sarà avvertitu, :Tutti bene rinsegnati :Di lu ghjornu, ùn dubitate, :Cari, nun vi strapazzate. :Cessate lu muvimentu, :Riturnate à lu travagliu, :Ognunu sarà cuntentu, :Nun si farà nisun' sbagliu ; :L'ordini aspettate, infine, :Una di ste trè matine. :In quaresima ùn si face :Festini di sta natura ; :Dunque riturnate in pace :Chì fate trista figura, :Siate ùn pocu riservati :Nun fate li scrianzati. :Pincu hè statu prevenutu :Per furnì lu bestiame :Perchè hà scrittu è cumbattutu :Per smercià moltu pullame, :È si pigliarà primura :Di fà ne la furnitura. :Matteolu hà già prumessu :Sacchi è balle di farina ; :Tuttu marchja cun prugressu, :Lu mumentu s'avvicina :Di fà focu à li tiani :È stinzà li nostri zani. :Natalellu s'è ingagiatu :Di furnì brocciu è furmagliu ; :Tuttu hè statu cummandatu :À l'ingrossu è à lu detagliu :Ind'è boni furniscitori :Per nun fà lu corri corri. :L'oliu per fà le fritelle :Venerà da [[Capicorsu|Capi-Corsu]] ; :Appruntate le manselle :Ziu Bisognu hè un can' di morsu, :Corre, cerca, è hè omu di core, :Si sbroglia per fà si onore. :Li pastizzi variati, :Le carotte, o cari amici ! :State allegri è spenserati, :Ghjunghjeranu da Parigi, :La cummanda hè digià fatta, :Longa, dettagliata, esatta. :Dunque arrutate li denti :Chì la roba hè ordinata, :State sani è ben' purtenti, :La cucina hè ben' muntata ; :À l' avisu siate pronti, :È femu ch'ella si conti. [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 2qvt1aq9gk4ixvhwfgu32ttye2emn71 Corsica Ponte Novu 0 17460 403095 352031 2026-06-07T21:18:53Z Fausta Samaritani 15085 403095 wikitext text/x-wiki '''Corsica Pontenovu''' hè una puesia di [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè stata publicata in ''Fiori di Cirnu'' in u [[1930]]. ==Corsica Pontenovu== :Curunata di boschi, :Bagnata da lu mare, :À i pedi d’un altare :Inghjinuchjata. :Sempre martirizata :Da Turchi è da Cristiani :In li monti, in li piani :È pà le valle. :Daret’à le to spalle, :I Vittuli imbuscati :Si sò sempre piattati :À fà ti focu. :Si spegne pocu à pocu :U to core in lu dolu, :È Ùn ci hè manc’un figliolu :Chì ti chjama ! :A natura chì t’ama :Cunsola i to dulori, :Dendu ti rose, fiori :È dolce sole. :Nascenu le viole :À tutte le staghjone, :Spegne le nivaghjone :U to clima. :Ma ùn sè anc’a la cima :Di tutti li to guai :Ch’ùn finiscenu mai, :O mamma cara ! :Intorn’à la to bara :Ùn ci hè cà rinigati :Cù l’ochji spalancati :D’impustura. :Bella la to statura, :Celeste lu to visu, :Ma ancu in Paradisu :Sarè trista. :Ùn si sarà mai vista :Sorte cusì turbata, :Povara, tribulata :Man’è sera ! :Torna la primavera :Cù tutti li so fiori, :Rinascenu l’amori :Di u passatu. :U cuccu s’hè spartatu, :Cantanu i rusignoli, :Ma piegnenu li doli :È la sciagura. :Finchì lu mondu dura, :Rinasce ogni billezza :È torna l’aligrezza :In tutti i cori. :Ma par tè li duttori :Ùn hanu medicine, :Chì sè ghjunt’à la fine :Di e to noie. :Sò finite le gioie :Di li tempi passati, :I to figlioli ingrati :Sò à la festa. :Fà scuppià la timpesta :Di u ventu pupulare, :Ch’ella li port’in mare, :È cusì sìa ! *** :Eccu ci à Pontenovu :Pien’ di sol’è di rose, :Ma par noi sò cose :Inaudite. :Sgottanu le firite :D’i veri patriotti :Ch’hanu li membri rotti :Da lu piombu. :Hè mutu lu culombu, :È dipoi stamane :Sò sciolte le campane :In lu dulore. :S’hè scuratu lu sole, :Mughja l’onda di Golu, :Ùn ci hè più un corsu solu :In tutt’a valle ! :Tazzati da le palle, :Trascinati da u fiume, :Falanu trà lu fume :Di a rivolta. :Copre la nebbia folta :Sta lutta cusì atroce :Marcata d’una croce :Senza nome. :Finita hè la funzione, :Sentu cantà lu Requie, :È sonanu l’esequie :Di a nostra libertà. [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] nzdfkk2o1vw58780ijhx0atxq1986xx Cantu di malincunia 0 17627 403093 347413 2026-06-07T21:17:09Z Fausta Samaritani 15085 403093 wikitext text/x-wiki '''Cantu di Malincunia''' hè una puesia di [[Santu Casanova]] (1850-1936). Hè stata publicata in [[Fiori di Cirnu]] in u 1930. ==Cantu di malincunia== :Cari monti diletti, :È colli profumati, :Ricordi suspirati :Di la vita, :Dopu longa partita, :Tornu à l'amate sponde, :Ma più nimu risponde :À la me voce. :Ùn ci hè più quella noce, :In la valle fiurita ; :Si n'hè andata la vita :Cù la pace. :Hè notte, tuttu tace :Intorn'à quelli lochi : :Ùn si vede più fochi :In lu cuntornu. :Invece di lu ghjornu, :S'avvicina la sera. :Sarà l'ultima spera :D'ogni lume ? :Fala chetu lu fiume, :Sò tristi l'arbuscelli, :Ch'ùn canta più acelli :In le so rame. :Piegnenu le campane, :Sò sculuriti i fiori :Cù l'ultimi splendori :Di a to vita. :È tù, gemma gradita, :Cascata in primavera, :Prima di vede a sera :Cume a rosa. :Si rinnova ogni cosa :Drentu lu to giardinu, :Ma u to voltu divinu :Hè in Paradisu. :Risplende lu to visu :Cume quellu di prima, :Ch'ùn'eri anc'à la cima :Di a billezza. :Tutta quella dulcezza, :Quelli tratti ridenti, :Parchè sò stati spenti :À l'aurora ? :A sepe si rinfiora, :È torna u rusignolu :À piegne lu to dolu :Tant'amaru. :O mondu cusì avaru, :M'hai spizzatu lu core, :Cugliendu quellu fiore :Senza spine ! :Passu le siratine :Sottu l'amatu tettu, :Ma u to visu dilettu :Hè senza velu. :Si n'è cullatu in celu :Tra li canti è la gloria. :Manda qualchì mimoria :À chì suspira. :Pietosa hè la me lira, :A notte s'avvicina, :Dentru l'onda turchina :Ciotta lu sole. :Sò nate le viole :Da incurunà ti a testa :U ghjornu di a to festa :Ch'hè vicinu. :O perfidu distinu, :O notte senza stele, :O cose tantu belle, :Duva site ! :O petre chì cuprite :Quelle riliquie care, :Alzate li un'altare :Sacrusantu ! :Ch'ella senti u me cantu :Pien' di malincunia, :Chì ti chiama, o Maria, :In tutti i lati. :Quelli patti sacrati, :Dicisi in casa è fora, :Ormai hè ghjunta l'ora :D'osservà li. :S'e tengu à ramintà li :Ùn hè cà par mimoria, :Ch'hè troppu dura a storia :Di u passatu. :Addiu, o pegnu amatu, :Un'altra volt'addiu ! :Ti lasciu trà l'ubliu :Di la notte. ==Da vede dinù== * [[Santu Casanova]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] hngc4txdfkhe183alzdj7om8lgvpenn U Duttori 0 17634 403100 347592 2026-06-07T21:25:10Z Fausta Samaritani 15085 403100 wikitext text/x-wiki ''U Duttori'' hè una puisia di [[Paulu Matteiu di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i Puisii Ghjucosi. :Chjami u duttori, chì babbitu vol' mora, :Hè ghjuntu stancu, rispondi la signora. :- Par pietà, ch'eddu ni venga ! :- Vinarà ma da quà à un' ora ; :Aval' suda è hà da fà cena. :- Cripatura à panza piena ! :Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ; :Hà vistu à [[Pisa]] è u [[campanili tortu di Pisa|campanili tortu]], :Da li porghi è li riporghi, :È chì sà quantu n'hè mortu ! :Parla in crusca, ma incapuccia, :Chì hè un tuscanu di [[Carbuccia]]. :La [[santacroci]] l'hà vista sinu à l'etta, :Studiò trè mesa, è hà buscu la so fetta ; :Andò anch'eddu à piscià in [[Pisa]], :È vultò cù la lancetta ; :Vi si feci un batticulu ; :Ma andò mulu è vultò mulu. :Dui fratidduchji ghjaciani in un lettu ; :Unu era sanu, quidd'altru ùn era schiettu. :- Fà ghjà veda la to lingua ; :Mò u to polsu ; ha mali in pettu ? :Ci hè una frebba cavaddina ; :Ti darebbi la [[chinina]]. :Ghjugni la mamma, è u incontra à mezi scali. :- Comu hè u ziteddu ? - Cammina ind'è u spiziali ; :Fà ti dà una porga d'oliu :È trapenta la di avali ; :Sì stasera eddu hè sfribbatu, :Li daremu lu sufatu. :Arreva a porga. – Tè ! bì. – Deti lu à Santu, :Chì lu duttori m'hà vistu in quistu cantu :Ed hà toccu u polsu ad eddu. :È m'hà fattu spenda tantu ! :Ancu ùn vachi eddu più à bè ! :Santu hà frebba quant'è mè. :À i tempi d'oghji, dà in capu à trè animali, :È marchja à Pisa. Dieta è serviziali :Si pò dì ad ogni ammalatu, :Chì ùn i poni mai fà mali. :Quali u paga, s'eddu mori ? :Ùn hà tombu lu duttori. :U peghju chì hè, vol' dà la so ricetta, :È l'ammalatu, sò certu chì la impietta. :Ghjà ùn iscrivi cusì prontu, :Chì ùn sà sempri ciò chì metta :S'eddu infondi a [[capinera]], :Ch'eddi approntini la cera. :Dicia qualchiunu : E ùn chergu à lu Signori :Ch'è u me nimicu in manu à lu duttori ; :Tandu poi sò scuciuratu, :È ùn dumandu altru favori : :S'eddu mori di lancetta, :Ùn ci hè à tema di [[vindetta]]. :Ma li so studii, l'hà fatti in u Cicconu ; :Pur' dici sempri : sò ghjuntu à [[Ciciaronu]], :È in bramatica latina, :Sapia à bonus, bona, bonu, :Ed à bini, binae, bini, :Cù i ghjirundii è cù i supini. :Ghjà u participiu, nequaquam, signor nò ! :Ùn sapia mai, nè ancu oghji po la sò, :Quand'eddu era in dus, da dum, :Quand'eddu era in di è in do ; :Ma ipse, ipsa, ipsum, sum, es, esti, :L'amparava cusì lesti ! :In setti mesa sapia l'abicì ; :Scurria à menti par l'a è l'o è l'i. :Era alegru babbu è mamma, :È diciani : quistu sì ! :Cornu sà etti, roma, bus, :Taglia u coddu à chjappà bus ! :Fù missu à leghja, è tantu à lu tablò, :Ùn ci era mali, sapia bè dì : i, o. :Ma u [[salteriu]] è i setti salmi, :Ùn pudia nè sù nè ghjò. :Sà la brisca è la primera, :È ùn sà leghja à cumpiitera ! :Pà lu francesu dicia ancu mamma : :Ma steti à senta chì prolaga ch'eddu hà ! :Qui, que, dont, è le, la, les, :Mon, ton, son, è ma, ta, sa, :Nos, vos, leurs è mes, tes, ses, :Dicia babbu : c'est assez. :Bref ! ghjunsi à Musa ; ma à Cornu in singulari, :Ad utrumcumque, à genua in prulari, :Ed à cujus, cuja, cujum :Or mai più chì tù l'ampari ! :Quid'libet è quod'libet, :Lu maestru : oh grosse bête ! :Ma un annu dopu, li sapii cusì dì :À quidam, quaedam, acqui, acqua, acqui, :Qui, quae, quod, ed hic, haec, hoc, :Quo vel qui, è qua vel qui, :Sibi, se è tibi, te, :Chì ùn ci n'era com'è mè. :È quotiescunque, è uterque è quilibetti, :È l'appindici cun tutti i riguletti, :Sbuchjulava in emma ed emma, :Lu Manueli è lu Purretti ; :Ùn fù sempri ch'è à lu verbu, :Ch'e parlava un pocu zerbu. :Or eccu i studii chì hà fattu lu duttori, :È grazii ad eddu, parechji ci ni mori ! :Ci sò certi toccapolsi, :Li mi scosti lu Signori, :Chì ni tignini di luttu ; :Ghjà in u mondu ci vol' tuttu ! :S'eddu ùn ci hè nimu chì morga è chì s'ammali, :Chì buscaria lu medicu è u spiziali ? :È u Curatu è u Cuntrullori, :Chì avariani ? I so stifali ! :Corci sè, sì nimu mori ! :Dunqua grazii à lu Duttori ! ==Rifarenzi== * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] k57gcfhp1ywa3k0554e7nmj3ijotyei A natura hè tutta in festa 0 17639 403090 374807 2026-06-07T21:14:24Z Fausta Samaritani 15085 403090 wikitext text/x-wiki '''A natura hè tutta in festa''' hè una [[puisia]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]]. ==A natura hè tutta in festa== :O cara [[musa]], chì stà in Ceppunieddu :È pigli frescu annantu à lu [[castellu|casteddu]], :In i sapari à lu Pinzu, :In Ciaccalda è in u Pineddu, :Dundi facili la [[vena]] :Corri sempri è corri piena. :Ghjà spichja l'alba, risplendi la [[cullina|cuddina]] ; :Hè [[primavera]], l'[[Aprili]] s'avvicina ; :Dimmi, o [[musa]] [[campagna|campagnola]], :Dormi o veghji stamatina ? :Sì tù sè in i [[valle|Vaddiccioli]], :Vurria dì ti dui [[parola|paroli]]. :Sì tù sè ghjunta sbrumata da a lamaghja, :Di Frassiolu, dlu Buscu, o dla Palaghja, :Sì tù ùn dormi in i Scatoghja, :In i Ghjerbi o in a Ghjattaghja. :Spunta u [[soli]] in u Linari, :Cantichjemu, s'tù ha vagari. :Di quandu in quandu, tù sopra a [[Panicala]] :Stendi lu bulu, è quì racogli l'[[ala]] ; :Cara [[ninfa]], incurunata :Da lu Pinzu tù ni fala, :Veni alegra à la Fuata : :Ci faremu una [[canti corsi|cantata]]. :Suredda cara, dulcissima cumpagna, :Aval' chì ridi, chì hè alegra la campagna; :Fà ci rida è stemu alegri : :S'tù mi volti li [[calcagnu|calcagna]]. :S'tù mi faci [[musu]] duru, :Ci spicchemu par sicuru. :Sì tù ùn t'ammorci, s'tù faci [[risa]] chjara, :Sè a me dilizia, ti tengu cusì cara. :Ma ùn mi basta à vulè ti ugna, :Lu [[butirru]] di [[Zigliara]], :Sì tù faci a schizzinosa, :La lunatica è l'estrosa. :Or senti, o cara, riscoti la pigrizia, :Sì tù m'ascolti, sbandimu la tristizia ; :Sinnò femu lu [[divorziu]], :È si desfa l'[[amicizia]] : :Or sinnò ci spiccichemu, :Madapiù ci buliemu. :Tù quandu [[maghju]] [[fiore|fiurisci]] tuttu in tondu ; :Ni fali à coglia li fiera dlu circondu, :È s'tù ghjugni in u [[Furciolu]], :Ti ni scherzi dlu to [[mondu]]; :Dì mi un pocu, ti ramenti :La nostra [[acqua]] di Pamenti ? :Ci n'hè più fresca di quidda dla Scaledda ? <ref>Dla [[Bocca di A Scaledda]].</ref> :Dlu Quarracciu, dla Sarra, dla Strimedda ? :La [[Castalia]] è l'[[Ippucrena]] :Poni mettasi cun edda ? :Ùn ci pò mancu [[Aratusa]] : :Chì ni dici, o cara musa ? :Quì ci ha li [[grotta|grotti]], quì l'ombra è la friscura ; :Quì l'[[aria]] bona, la [[selva]], la virdura. :Quì ti lavi in u [[butirru]] ; :Quì ti spichji in a Viura; :Quì li fiora è li [[funtana|funtani]] :Tù sa bè ch'ùn sò luntani. :'Dù sò più freschi lu [[muntagna|monti]] è la pindici ? :Chì ti ni pari, suredda ? Chì ni dici ? :Da la punta di lu Pinzu :Fala à veda li to amici : :Forsi quì hè secca la vena :Di [[Castalia]] è d'[[Ippucrena]] ? :S'tù voli u frescu, 'dù ci hè com'è in Travetu ? :S'tù cerchi l'ombra, li sapari lu sicretu, :Quì ci hè a Sapara dlu boiu, :Culà v'hè lu Saparetu, :Sapareddi, Saparghjonu : :Quanti sapari [[Azilonu]] ! :Dighjà u [[Parnassu]], lu Pindu è l'[[Alicona]] :Dundi più volti tù canti la [[canzona]], :Ani micca u nostru frescu, :La nostra [[aria]] cusì bona ? :È quì ancora una [[cantu|cantata]] :Saria forsi mal piazzata ? :Canta u buiaghju chì sfronda li [[castagnu|castagni]], :È in Chirinzolu tù senti li cuccagni ; :Squatriddeghja la so boci :È rimbomba sti [[campana|campagni]] ; :À li [[legnu|legna]] in a Strunedda :[[cantu|Canta]] ancora la zitedda, :À lu mireghju, tù senti lu [[pastore|pastori]], :Trionfa l'[[aria]], chì [[Marzu]] si ni mori ; :È li [[pecura|pecuri]] è l'[[agnellu|agneddi]] :Si ralegra lu so [[core|cori]]. :Canta u [[cuccu]] in Arghjachjusa, :È tù taci, o cara [[musa]] ! :Canta l'[[acelli di Corsica|acedda]] è canta la parsona ; :Da [[manu|mani]] à a sera si senti la canzona ; :Chì aligria è chì rimori :Da u Spianatu à li Tracona, :Da la Piana di lu Favu :Finu ad Archia è à Campucavu ! :Mughja lu [[boiu]], la [[vacca]] è la [[vitellu|vitedda]] ; :Bela la [[capra]], la [[pecura]] è l'[[agnellu|agnedda]] ; :Chì [[cuncertu]] è chì [[armunia]] :Da Ciaccalda ad Arruledda ! :Or ùn sia po ma' ditta :Chì tù sola ti stà zitta ! :Lu Pisanali, la Teppa, u Munacori, :La Carafedda, Ficalba è Bonsignori :Locupianu è lu Cavonu :Ùn t'alegrani lu [[core|cori]] ? :Tuttu [[cantu|canta]] à la rinfusa, :È no stemu à [[bocca]] chjusa ! :La Marchisana [[fiore|fiurisci]] com'è [[Maghju]] ; :À li Vulneddi tù vedi, in Calcinaghju, :Ghjà la [[volpe|volpi]] custieghja :Lu [[muntone|muntonu]] tintinnaghju ; :Ma Falcona è Pusianu :Ùn si trovani luntanu. == Nòtte == <references /> == Rifarenzi == * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 19ybnhvbecwj27d2vd36i8v4t20un8s A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi) 0 17674 403089 399848 2026-06-07T21:13:42Z Fausta Samaritani 15085 403089 wikitext text/x-wiki '''A Lingua Corsa''' hè una [[puesia|puesia]] di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]], chì face parte di u so [[litteratura|libru]] entitulatu ''Canti Corsi''. ==A Lingua Corsa== [[File:Santo-Pietro-di-Tenda_%C3%A9glise_Saint-Jean.jpg|thumb|"Pensu cun gran dilettu à la ghjesola": A ghjesa di Santu Petru di Tenda]] :"''À a mio surella Fiordispina''" :Di u [[lingua corsa|Corsu]] mi ne restu sempre in brama, :È u parlariu pertuttu, ancu in [[Parigi]]; :Perch'è 'ssa [[lingua]] a m'hà imparata [[famiglia|mamma]], :Senza tante fatighe nè artifici. :Mi rammenta i [[famiglia|parenti]], eppo l'amici; :I [[ghjocu|ghjochi]] di i cumpagni, è cosa s'ama :Quandu s'hè ancu zitelli - chì ùn si trama :Di fà male à nisunu - è s'hè felici . :Quandu u parlu mi vene tuttu in [[core]]: :I vechji, i [[famiglia|genitori]], i mio fratelli, :I vicini, eppo e [[casa|case]], eppo i [[stradellu|stradelli]], :Hè u [[locu]] ind'è si và quandu si more... :Pensu cun gran dilettu à la [[ghjesola]], :È à la [[campana]] chì sunava a [[scola]]. ==Riferimenti== * Ghjuvan Petru Lucciardi (1921) ''Canti Corsi'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane. ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] 4bj88euv2q1g70orl47rdr7cpp8ckkn U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi) 0 17681 403101 347593 2026-06-07T21:25:59Z Fausta Samaritani 15085 403101 wikitext text/x-wiki '''U Mio Paese''' hè una puesia di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] (1862-1928). Face parte di i ''Canti Corsi'', publicati in u 1921. ==U Mio Paese== :O caru, [[Santu Petru di Tenda|Santu Petru]], quant' hè bellu ! :Hè spergugliatu è ascostu à [[tramuntana]], :Si diceria chì parte in caravana... :À u mondu ùn si ne trova cum’ed ellu. :Hè di u [[Nebbiu]] lu spechju è lu giuiellu, :Cun dodeci paesi per cullana ; :Si stà cuntentu, espostu à la sulana :È accoglie à bracce aperte à questu è à quellu. :Quand' u vecu mi ride da luntanu :Cume una mamma à li so figliulelli ; :Eiu, allegru, l’inviu un basgiamanu ; :È corru à salutà vechji è zitelli ; :E case, e piazze, e le stradelle appese... :L’amu più ch'è à me stessu, u mio paese ! ==Riferimenti== * Ghjuvan Petru Lucciardi (1921) ''Canti Corsi'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane. ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] * [[Santu Petru di Tenda]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] ky1ipmda63o1m6dpstcmpbu03ovutur À i Corsi 0 17689 403103 393609 2026-06-07T21:27:42Z Fausta Samaritani 15085 403103 wikitext text/x-wiki '''À i Corsi''' hè una [[puesia]] di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi|Ghjuvan Petru Lucciardi]] chì hè stata publicata in u 1922 in u so librettu intitulatu ''U Martiriu di Santa Divota''. ==''À i Corsi''== :Ghjè stu librucciu un fruttu di u mio core; :E stonde, e veghje ch'è ci aghju passatu; :I boni sentimenti ch'hà inspiratu :Di [[Santa Divota|Divota]] lu puru è castu amore. :In dinochje, u Signore aghju pregatu. :- Caru ! Si a mio preghera fussi intesa ! :Chì a salma di Divota ti sia resa, :O [[Corsica]], paese tantu amatu ! :À [[Monacu]], Divota nun ci hè nata, :Chì ghjè nata è ghjè morta in [[Mariana]]. :Dunque, in 'ssu locu, in chjesa cristiana, :A nostra santa deve esse interrata. :O Corsi, tutti uniti à Monsignore, :Femu chì st'osse sante è venerate, :In pompa, in Corsica, sianu purtate: :Ghjè un duvere per noi, è ghjè un onore. ==Bibliugrafia== * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1922) ''U Martiriu di Santa Divota'', Parigi : Sucietà Parigina di Stamperia ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] * [[Santa Divota]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] naca5w88j2qvke56c5stlyagfm16mzb A Greva di e Giuvanotte 0 17692 403088 358795 2026-06-07T21:13:11Z Fausta Samaritani 15085 403088 wikitext text/x-wiki '''A Greva di e Giuvanotte''' hè una [[puesia]] scritta da [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata à tempu cù [[I Galli Rivali]]<ref>P. 19-22.</ref> in u 1909. ==A Greva di e Giuvanotte== :L’altru [[ghjornu]] in [[piazza]] à u Corsu, :Durmia nantu una murella ; :Mentre vensi discitatu :Da una [[voce]] propiu bella. :Cusì dolce è armuniosa, :Ch’ùn ci n’era cum'è quella. :Alzai subitu lu [[capu]], :Per fà megliu attenzione ; :È vidi una giuvanetta :Chì pusava à lu [[balcone]] ; :Cusgendu si un [[mandilellu]], :È cantendu ste [[canzona|canzone]]. :« Si crede chì le zitelle :Passinu una dolce [[vita]] ; :È ch’elle marchjinu sempre :Sopra una [[strada]] fiurita, :Invece nun si pò crede :Quantu magra hè la partita. :« Or cumu s’ata da fà ne, :Chì li [[tempu|tempi]] sò cambiati. :L’[[omu|omi]] ùn sò cume una volta :Pe le [[donna|donne]] traspurtati, :Scusendu l’[[spressione|ispressione]] :Parenu... piùli bagnati. :« Sò sempre pè li [[caffè]] :À parlà di lu [[partitu]] ; :Quandu pensanu à u pernò :Li scrucculla lu so [[ficu]]. :È nisunu indi l’[[amore]] :Ne ghjè à : « carissimu [[amicu]] ». :« Maladì vogliu li [[tempu|tempi]] :Di lu [[seculu]] chì corre. :A [[donna]] hè menu apprezzata :Ch'è un [[bichjeru]] di [[licore]]. :È l'[[omu|omi]] un pònu più crede :Chì per elli so pò more. :« Ci vurebbe à caccighjà li :Cum'è li vechji [[cignale|cignali]] ; :Perchè forse ùn n’anu più :[[sentimentu|Sentimenti]] naturali. :Maladettu sia l’assentu :Causa di tanti mali. :Nè mancu ci hè da pregà ne :Lu [[Diu|signore]] nè li [[santu|santi]] ; :Ch'elli dianu à e zitelle, :Cume prima li so amanti. :Perchè ùn ci saria per noi, :Ch'è [[dulore|dulori]], [[angoscia|angoscie]] è [[pientu|pienti]]. :« Eccu cosa vi prupongu :Giuvanotte d’ogni [[età]] : :Mettimu ci tutte in [[greva]] :È lascemu li sfugà. :Di tanti porta-calzoni :Chì n’avemu più da fà ? » :Bassò l’[[ochju|ochji]] è vide allora :Ch'era in [[piazza]], è stava a sente. :Si ne fughji in [[cammaretta]], :Diciulendu : « Iscia, chì [[ghjente]] ! :S’ellu vi scappa qualcosa :Subitu sò à lu [[currente]]. » :« Eppo, quessu sentu dì :Ch'hè abbunatu à le [[gazetta|gazette]]. :Bastarebbe – la mio [[sorte]] ! – :Chì st'[[affare]] ùn c'essi à mette. :Ma s’ellu face ancu quessa, :Vi ghjuru, lu tazzu à [[fetta|fette]] ». :A piglii cumu li pare, :N’vogliu fà lu racuntatu, :È s'è vi pargu indiscretu, :Credu saraghju scusatu ; :Ch’a videte, e so minacce, :M’anu troppu pruvucatu. :Appena ch'e ghjunsi in [[casa]], :Pigliai [[carta]] è [[calamaru]] ; :È ne scrissi à la [[minuta]] :Stu [[successu]] cusì raru. :È u mandai lu [[ghjornu]] stessu :À lu miò amicu più caru. :Questu poi senza [[timore]] :U canta per tutte le [[stretta|strette]] ; :È mi dice : « Sta tranquillu, :Faraghju le to [[vindetta|vindette]], :Ind'u casu chì quill'altra :Ti tazzassi propiu à [[fetta|fette]] ». ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1909) ''A Greva di e Giuvanotte'', Bastia, Stamperia C. Piaggi ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] neyemnu8s9dytmahudsyw43mvhqiq05 I Galli Rivali 0 17737 403097 389003 2026-06-07T21:20:37Z Fausta Samaritani 15085 403097 wikitext text/x-wiki '''I Galli Rivali''' hè una puesia di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata in [[Bastia]] in u [[1909]], à tempu cù [[A Greva di e Giuvanotte]] è ripublicata in [[A Cispra]] in u 1914, incù une poche di mudifiche.<ref>P. 36-46.</ref> ==I Galli Rivali== [[File:Bastia_place_St-Nicolas.jpg|thumb|right|Bastia]] :Ghjorni scorsi in [[Bastia]], :D'altru nun si parlava, :È ognunu camminava :À u tribunale. :Ùn sapendu chì male, :Corsi subitamente, :È vidi u presidente :Indi le furie. :Si parlava d'inghjulie, :Di morte è di tragedie :È di cose più serie :È inaspettate. :Cum'eranu adirate, :E duie paisane ! :Ancu un pocu eppo à e mane :Ne ghjunghjianu, :Tantu elle si punghjianu :Cun parole murdace. :À a fine e fece tace, :U presidente, :Dicendu :« O bone ghjente, :Senza cuntusione, :Ognunu a so ragione :Spieghi è dica ». :''Chillina (Avanzendu si)'' :Un sentu più fatica, :Avà chì vò à sfugà mi, :È in publicu lagnà mi :Di u mio male. [[File:Rooster03.jpg|thumb|right|"Un gallu cusì arditu<br>Ch'era mustratu à ditu<br>In u paese."]] :Tenia pè lu carnevale, :Un [[gallu]] cusì arditu, :Ch'era mustratu à ditu :Ind'u paese. :Avia le so difese, :È ghjera cresti doppiu ; :Ùn ci era per fà u coppiu :In tutta a [[Francia]]. :Pudia avè la mancia :Quand'ella mi paria ; :Ancu Nunzia Maria :U si cumprava. :Trenta franchi mi dava, :O tredeci [[gallina|galline]] ; :È m'hà offertu per fine, :In più, un [[caprettu]]. :Ùn cridete stu dettu ? :Vi ghjuru ch'ella hè vera ; :Ancu tù, quella sera, :U ti vulia. :Perchè la ghjelusia :Vi si rudia à tutti : :Tenia à denti asciutti :I so cumpagni. :Vulete ch'ùn mi lagni ? :Cummetteria un fallu, :S'eu di lu mio gallu :Ùn vi parlassi. :Eppoi s'è ùn vi cuntassi :Tutte quante le prove :– Menu ch'è di fà l'ove – :Ch'ellu ha fattu ? :È dì, ch'ind'un pignattu, :Ellu duvia finì ? :Ùn la cridia cusì :Po la so sorte. :Quand'andava per l'orte, :Cù e mio vinti galline, :È quelle di e vicine, :À ruspulà. :S'è ti mettia à cantà, :Veniamu currendu, :È ognuna crucculendu, :U fidighjava. :Ellu le... carizzava :Trè o quattru volte u ghjornu : :In l'ortu, sottu à u fornu, :In casa è fora. :A mane di bon'ora, :Prima ch'escissi u sole, :Facia batte le sole :À l'altri galli. :Era lestu à caccià li, :Di tutte e curtaline ; :Eppoi tutte e galline :Si chjamava. :In tortu, ellu guardava, :I galli di u vicinu ; :È ne facia un sterminu :À pizzicate. :Cusì passò un estate, :Allegru è capi rittu, :Parìa un Pascià d'[[Egittu]], :O u gran' Sultanu. :Era un veru suvranu, :Ed eu n'era fiera, :Quandu, mattina è sera, :Ellu cantava. :Pena, pò un li ne dava ; :Ma [[granu]] è [[pivarone]], :Astricule è [[granone]], :In abbundanza. :Avia bella prestanza, :È ghjera sgualtru è prontu... :Altru nunda ùn vi contu, :È quì m'arrestu. :Solu v'aghjungu questu, :Chì un ghjornu d'auturnu, :Divenne taciturnu :È s'ammalò. :U so gallu maiò, :Corse à saltà li addossu : :Avale po ùn lu possu :Più ludà. :Cuntate ! A mio pietà ! :Di ùn pudè dà li aiutu... :È cusì fù battutu :Per un ora. :Ci era po sta signora, :Facia festa è allegria, :Perchè u so gallu avia :La suprana. :Per una cristiana, :Mancò di qualità : :Chì hà lasciatu tumbà :Lu mio gallone. :Or date mi ragione, :Voi, o sgiò presidente, :È rendite à l'istante :La ghjustizia. :Ùn vogliu a so amicizia ; :L'aghju avuta abbastanza ; :Ma vogliu – aghju speranza – :A so cundanna. :''Miola (aggressiva)'' :Cusì, per Diu sanna, :A cosa ùn s'hè passata ; :Tù sì chì l'hai imparata :A lezione. :À sente a to ragione, :Ti si crede innucente ; :Ma' induvinamu e ghjente, :A to acutezza. :A credu ? T'era avvezza :À ride sempre sola. :Quantu à vede mi in tola. :Tù gudia. :È tù pietà ùn n'avia, :Di u mio gallu, lu tintu ! :Quandu u toiu, in l'accintu, :U pizzicava. :U meu si ne stava, :U disperatu, solu ; :È ghjera sempre in dolu :Viduvile. :Purtantu ùn n'era vile. :Ma tù l'impauria, :È sempre u sviguttia, :Ancu à l'appollu ; :I li strignisti u collu, :È ne perse lu cantu, :Chì nanzu, mi ne vantu, :Ghjera u primu. :Quandu ùn vidia nimu, :Eranu palazzate, :Ghjasteme è spazzulate :Nantu u spinu. :Cusì u mio cantarinu :Trè mesi fù straziatu, :Avilitu, umiliatu, :Cun disprezzu. :Ma senti ? Hè un bellu pezzu, :Ch'à l'appiattu ùn buccava ; :Notte è ghiornu, li dava, :Roba bona. :Ghjè, cume una persona, :Pienu d'intelligenza ; :Cunnosce la crianza :È u galateu. :Ma quandu pensu, ch'eu :Diventai orgogliosa, :Quandu vidi pumposa :La so cresta, :Feci tamanta festa, :Chì si ne parla tantu ; :Ma pobbi ghjunghje, intantu, :À dì :« L'hà vintu. » :È indi quell'arricintu, :Cum'è tù ghjera avvezza, :Pruvai a cuntentezza :Di a vittoria. :A dicu : fù una gloria, :Chì mi rese superba, :Quandu vidi indi l'erba, :Lu to gallu, :Cu u meu da cavallu :Cume un leone arditu, :Feroce, inviguritu, :Chì u battia. :Festi una malatia, :Per u gallu vincitore. :Vulia vede u to core :In quell' istante ! :Ti vidi trimulante, :Pienghjendu à la ridotta, :È tù, cruda nè cotta :Più nun ghjera. :Ed eu, di più in più fiera, :Incuragìa u miu gallu, :Mai stanca di ludà lu, :U mio paone ! :Infine u mio leone, :Vide lu toiu resu, :Scarnitu, vilipesu. :Èppo u tumbò. :Cuntentu, si lampò :Nantu e spalle, bulendu, :È tremindui, cantendu, :Ci n'andemu. :U mondu chì truvemu, :In casa ci accumpagna, :È culà fù cuccagna :Per trè ghiorni, :Feci scaldà li forni, :Per fà tanti migliacci... :È mandai dispacci, :In ogni locu. :Avà, dite mi un pocu, :S'è un n'aghju la ragione. :Dunque, prutezione, :Vi dumandu. :Sò à lu vostru cumandu, :O signor' presidente, :Umile è ubbidiente, :È vi salutu. :''U Presidente'' :Avale chì aghju avutu :Di tuttu cunniscenza, :Fate l'ubbidienza :È state à sente. :Fede di presidente, :Mi s'achiuva lu core, :Pensendu à lu dulore :Chì suffriste. :E cose pò ùn sò triste, :Quandu cè lu cumpensu ; :È velenu eu pensu :Ùn n'ete in core. :Dunque, le mio signore, :Bisogna à perdunà :Eppoi dimenticà :S'ellu ci hè affronti. :Per regulà li conti, :È strigne l'amicizia :Vi dice la ghjustizia :Di fà festa, :Cù lu gallu chì resta : :Fatta la lasagnata, :Fate vi una risata. :È state allegre. ==Note== <references/> ==Bibliugrafia== * Geniu Gherardi (2011) ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf I Lucciardi - Una famiglia corsa di pueti è di maestri di scola] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210122232943/http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf |date=2021-01-22 }}'', Edizione Albiana * Ghjuvan' Petru Lucciardi (1909) ''I Galli Rivali'', [[Bastia]], Stamperia C. Piaggi * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6564542c/f1.zoom Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini, ''A Cispra - Antologia Annuale'', Marseglia, marzu 1914] ==Da vede dinù== * [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] t8cvraafkd8r98jubvrf9t346kgcnb3 A Vita hè una Lotta 0 17739 403092 350883 2026-06-07T21:15:33Z Fausta Samaritani 15085 403092 wikitext text/x-wiki '''A Vita hè una Lotta''' hè una [[puesia]] d'[[Antone Bonifacio]] (1866-1933). Hè stata publicata in a so [[littiratura|raccolta di puesie]] intitulata [[Frutti d'Imbernu]], publicata in u 1924. ==A Vita hè una Lotta== :Sì, trovu ch'è [[Diu]] manca di buntà : :Ghjetta ind'u [[mondu]] l'[[omu]] disarmatu :Senz' unghje, senza [[denti]] è senza fiatu :Ad ogni male espostu in virità. :Accintu da nemici in ogni latu, :Da bestie piene di malignità, :Da [[elementu|elementi]] infidi è iniquità, :Prima di nasce pare cundannatu. :Hà puru per nemici a [[sete]] è a [[fame]] :E tante [[cosa|cose]] ch'ùn n'hè mai finita : :L'invidia, u viziu è l'odiu — cosa infame ! :Spessu esce vincitore in 'ssa [[partita]] :Ma talvolta ellu ghjace in mezu à e [[lama|lame]] : :Una [[lotta]] terribile hè la [[vita]] ! ==Da vede dinù== * [[Antone Bonifacio]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] r4lgfsv50wyz1lgi6f8tq47uyps0awi Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi) 0 17741 403102 388405 2026-06-07T21:27:01Z Fausta Samaritani 15085 403102 wikitext text/x-wiki '''Un Fiore''' hè una puesia di [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] (1862-1928). Hè stata publicata in [[L'Annu Corsu]] per u 1927. A so struttura hè quella d'un [[sunettu]]. ==''Un Fiore''== :Vidi un [[carofanu|carufanettu]] ghjà sbucciatu ; :D'odori deliziosi a strada empiia. :Cù una voce vizzosa mi dicia : :« Cogli mi... cù e so labbre m'hà basgiatu. :È cù e so mane d'oru hà carizzatu :A mio [[curolla]] chì si strasmurtia ; :È ci hà lasciatu tanta puesia, :Ch'avà sò, frà li fiori, invidiatu. :Cogli mi, cun delizia aspirerai :L'alitu di a so lena parfumata, :È i pichji di u so core senterai. :A so imagine viderai stampata ; :Surrisu più graziosu ùn ci fù mai... » :— Quessa, risposi, hè la mio Donna amata. ==Bibliugrafia== * [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160307015543/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf |date=2016-03-07 }} ==Da vede dinù== - [[Ghjuvan Petru Lucciardi]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] h8ala42rp3ab4037sm0apkc3c69r2ct Categoria:Puesia 14 17986 403117 362072 2026-06-08T06:47:27Z Fausta Samaritani 15085 file 403117 wikitext text/x-wiki [[File:Erato The Muse Of Love Poetry by François Boucher.jpg|thumb|300px|right|[[François Boucher]], ''Erato, a Musa di a Puesia d'amore'']] <br /> [[Categoria:Littiratura]] 3i0z9zp35bple7frpgj45q8gb1bat1z Casata corsa 0 18379 403083 363886 2026-06-07T17:02:00Z Fausta Samaritani 15085 fix 403083 wikitext text/x-wiki E '''casate corse''' sò e casate usate in [[Corsica]]. À u spessu, sò dirivate da i nomi. == Listinu == {{div col|6}} - [[Agostini]]<br> - [[Alberti]]<br> - [[Amadei]]<br> - [[Andreucci]]<br> - [[Angeletti]]<br> - [[Angeli]]<br> - [[Angelini]]<br> - [[Antonetti]]<br> - [[Antoni]]<br> - [[Antonini]]<br> - [[Arrighi]]<br> - [[Bartoli]]<br> - [[Bastiani]]<br> - [[Battesti]]<br> - [[Battistini]]<br> - [[Carli]]<br> - [[Ceccaldi]]<br> - [[Ceccarelli]]<br> - [[Ceccarini]]<br> - [[Cesari]]<br> - [[Cipriani]]<br> - [[Clementi]]<br> - [[Cristiani]]<br> - [[Damiani]]<br> - [[Dominici]]<br> - [[Ettori]]<br> - [[Fabiani]]<br> - [[Filippi]]<br> - [[Filippini]]<br> - [[Franceschi]]<br> - [[Franceschini]]<br> - [[Gabrielli]]<br> - [[Giacobi]]<br> - [[Giacometti]]<br> - [[Giacomini]]<br> - [[Giorgi]]<br> - [[Giovannini]]<br> - [[Giovannoni]]<br> - [[Giuseppi]]<br> - [[Innocenzi]]<br> - [[Leonelli]]<br> - [[Leoni]]<br> - [[Lorenzi]]<br> - [[Luciani]]<br> - [[Luigi]]<br> - [[Marcelli]]<br> - [[Marchetti]]<br> - [[Marchini]]<br> - [[Mariani]]<br> - [[Martini]]<br> - [[Mattei]]<br> - [[Micaelli]]<br> - [[Micheli]]<br> - [[Nicolai]]<br> - [[Nicoli]]<br> - [[Olivieri]]<br> - [[Orsini]]<br> - [[Orsoni]]<br> - [[Ottavi]]<br> - [[Ottavy]]<br> - [[Pancrazi]]<br> - [[Pandolfi]]<br> - [[Paoletti]]<br> - [[Paoli]]<br> - [[Paolini]]<br> - [[Pasqualetti]]<br> - [[Pasqualini]]<br> - [[Pasquini]]<br> - [[Pietri]]<br> - [[Poletti]]<br> - [[Poli]]<br> - [[Pompei]]<br> - [[Renucci]]<br> - [[Santelli]]<br> - [[Santoni]]<br> - [[Santucci]]<br> - [[Silvani]]<br> - [[Simoni]]<br> - [[Taddei]]<br> - [[Tomasi]]<br> - [[Tomasini]]<br> - [[Valentini]]<br> - [[Valery]]<br> - [[Vincensini]]<br> - [[Vincentelli]]<br> - [[Vincenti]]<br> {{div col end}} [[Categoria:Casata corsa]] pq0jmzi00srrrrtyf9h648ymrxolyfs 403084 403083 2026-06-07T17:19:35Z Fausta Samaritani 15085 403084 wikitext text/x-wiki E '''casate corse''' sò e casate usate in [[Corsica]]. À u spessu, sò dirivate da i nomi. [[File:20-Corte-classe 1917-30 mai 1916.JPG|thumb|250px|[[Corte]] ''Classe 1917'' ([[30 di maghju]] [[1916]])]] == Listinu == {{div col|6}} - [[Agostini]]<br> - [[Alberti]]<br> - [[Amadei]]<br> - [[Andreucci]]<br> - [[Angeletti]]<br> - [[Angeli]]<br> - [[Angelini]]<br> - [[Antonetti]]<br> - [[Antoni]]<br> - [[Antonini]]<br> - [[Arrighi]]<br> - [[Bartoli]]<br> - [[Bastiani]]<br> - [[Battesti]]<br> - [[Battistini]]<br> - [[Carli]]<br> - [[Ceccaldi]]<br> - [[Ceccarelli]]<br> - [[Ceccarini]]<br> - [[Cesari]]<br> - [[Cipriani]]<br> - [[Clementi]]<br> - [[Cristiani]]<br> - [[Damiani]]<br> - [[Dominici]]<br> - [[Ettori]]<br> - [[Fabiani]]<br> - [[Filippi]]<br> - [[Filippini]]<br> - [[Franceschi]]<br> - [[Franceschini]]<br> - [[Gabrielli]]<br> - [[Giacobi]]<br> - [[Giacometti]]<br> - [[Giacomini]]<br> - [[Giorgi]]<br> - [[Giovannini]]<br> - [[Giovannoni]]<br> - [[Giuseppi]]<br> - [[Innocenzi]]<br> - [[Leonelli]]<br> - [[Leoni]]<br> - [[Lorenzi]]<br> - [[Luciani]]<br> - [[Luigi]]<br> - [[Marcelli]]<br> - [[Marchetti]]<br> - [[Marchini]]<br> - [[Mariani]]<br> - [[Martini]]<br> - [[Mattei]]<br> - [[Micaelli]]<br> - [[Micheli]]<br> - [[Nicolai]]<br> - [[Nicoli]]<br> - [[Olivieri]]<br> - [[Orsini]]<br> - [[Orsoni]]<br> - [[Ottavi]]<br> - [[Ottavy]]<br> - [[Pancrazi]]<br> - [[Pandolfi]]<br> - [[Paoletti]]<br> - [[Paoli]]<br> - [[Paolini]]<br> - [[Pasqualetti]]<br> - [[Pasqualini]]<br> - [[Pasquini]]<br> - [[Pietri]]<br> - [[Poletti]]<br> - [[Poli]]<br> - [[Pompei]]<br> - [[Renucci]]<br> - [[Santelli]]<br> - [[Santoni]]<br> - [[Santucci]]<br> - [[Silvani]]<br> - [[Simoni]]<br> - [[Taddei]]<br> - [[Tomasi]]<br> - [[Tomasini]]<br> - [[Valentini]]<br> - [[Valery]]<br> - [[Vincensini]]<br> - [[Vincentelli]]<br> - [[Vincenti]]<br> {{div col end}} [[Categoria:Casata corsa]] j247549dzipnxrh84a3mvr55ghz01cw Listinu di l'attori americani 0 18485 403087 402879 2026-06-07T17:29:16Z Fausta Samaritani 15085 403087 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] aurkurbrsj6uov1boy6h0rdu82l8aoz Kali Rocha 0 19757 403086 376342 2026-06-07T17:24:44Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403086 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Kali Rocha in Detroit.jpg|thumb|250px|right|Kali Rocha]] '''Kali Michele Rocha''' (nata u [[5 di dicembre]] di [[1971]]) hè un attrice americana. == Biugrafia == [[Categoria:Attrice|Rocha, Kali]] [[Categoria:Americana|Rocha, Kali]] [[Categoria:Biugrafia|Rocha, Kali]] mjjvaebgph5o89wj4hqcjluky04b8cr The Ren & Stimpy Show 0 19782 403129 402741 2026-06-08T08:16:29Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Ren_(gauche)_et_Stimpy_(droite).webp|Ren_(gauche)_et_Stimpy_(droite).webp]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Herbythyme|Herbythyme]] because: Copyright violation, see [[:c:Commons:Licensing|]]. 403129 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''''The Ren & Stimpy Show''''' hè una seria di [[televisione]] d'animazione [[Stati Uniti|america]]na, creata da [[John Kricfalusi]] pè [[Nickelodeon]]. == Discrizzioni == == Da vede dinò == * [[The Wacky Adventures of Ronald McDonald]] [[Categoria:Televisione|Ren & Stimpy]] r6gz1tgauc5jb7x4x9m9y7u3uxciswv A Nubiltà 0 20603 403091 361732 2026-06-07T21:15:00Z Fausta Samaritani 15085 403091 wikitext text/x-wiki [[File:Azilone_Church.JPG|thumb|250px|A ghjesgia d'Azilonu, u paesi nativu di Monsignori di la Fuata]] '''A Nubiltà''' hè una [[puisii|puisia]] di [[Monsignori di la Fuata]] (1817-1899) chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]]. ==A Nubiltà== :Oghji hè cumunu l'absinthe è lu caffè ; :Ma più cumuni sò i tituli è li ''de'' ; :Ogni ghjornu ni sorti unu, :È ùn si sà di dund'eddu hè : :È tù dici, o cara musa : :Piglia un ''de'', ghjà ch'eddu s'usa. :Ti dà più tonu, pruduci bon'effettu, :Attira sempri la stima è lu rispettu ; :Cun un ''de'' stà pur'sicuru, :Pò passà qualchì diffettu ; :È po hè lustru chì tù pigli. :Cara musa, chì cunsigli !: :''In diebus illis'', ancora i me antenati :Aviani un ''de'' ; ma essendu rifalati, :Lu lasciani rifalà : :È da chì era senza entrati? :Oghji hè nobili chì hè riccu ; :Chì ùn hà granu ùn pò fà spiccu. :Un rouleau d'oru, oh oh ! Mi saria gratu, :È s'eddu cansa, sarà ben'accittatu ; :Ma d'un ''de'' chì ni faria, :S'e so' nobili è spiantatu? :Nò li tituli è li de, :Cara musa, ùn sò par mè. :Cascò u de vechju, è ùn cercu lu de novu ; :Ùn cambiu statu ; pà i tituli ùn mi movu. :Ghjà lu debitu m'affanna, :È in u statu ch'e mi trovu, :S'eddu sbradda un rouleau, :Ùn i possu dì ch'è nò. :Ùn dicu micca chì i tituli è li ''de'' :Ùn siani dolci : mi piacini anc'à mè ; :Ma, suredda, à i tempi d'oghji, :Chì sò i tituli sine rè? :Ghjà la leghji li pripara :Una tazza bedda amara. :E ùn leghju i fogli ; ma un Tiziu chì li leghji, :M'hà assicuratu chì covani una leghji :Par fà cada molti ''de'' :È distingua i capri è l'eghji : :Or chì leghji po sarà? :Chì ùn hà ''de'' li cumprarà. :À chì hà talentu, chì hà meritu è virtù, :Lu sgiò ùn dispiaci, è à mè po più cun più ; :Li stà bè la signuria, :Lu vistitu è lu fiunfiù : :Nè, la vera nubiltà :Ùn hè micca vanità. :Capiscu beni chì un omu chì hè ricconu :Pigli un de novu, par dà si qualchì tonu ; :À lu de li faci onori, :S'eddu ùn hè qualchì bricconu ; :Sì, capiscu chì lu riccu :Pigli un de, par fà più spiccu. :Dica chì voli, la vera nubiltà :Hè gran cosa, è biatu po chì l'hà ! :Dici bè : noblesse oblige, :Lu Francesu chì la sà ; :Chì disprezza i sgiò è li ''de'', :Li vurria è ùn i pò avè. :È a dicu franca, li ''de'' ùn isprezzu micca ; :Ma la parsona chì hè nobili è ùn hè ricca, :O ùn hà meritu è ùn hà scenza, :Lu so ''de'' lu si pò ficca, :So' discretu è so' pudicu, :Mi capiti dund'e dicu. :In ogni razza d'antica nubiltà, :V'hè chì hà ricchezzi, è v'hè chì hà puvartà : :À lu riccu i rivarenzi ; :Sgiò babbà ! È Sgiò mammà ! :Signor sì, è signor nò ! :Ma à lu povaru, ohibò ! :Pur dici beni : l'aneddi sò cascati ; :Ma à lu so locu li dita sò furmati. :Hà lu voitu scusgitu, :Hà li cula ripizzati ; :Porta à u coddu la suiccia ; :Ma l'annata comu a impiccia? :Oh ! quanti volti, malgradu a so grandura, :À lu viddanu dumanda a facitura ! :À chì mena lu cunceghju, :À chì appinza la so bura :Và dicendu : ''Adjuro vos'' ! :''Te rogamus, audi nos''. :Sì tù ùn u chjami cù u titulu di sgiò, :Micca risposta, nun dà nè sì nè nò. :Torri è chjami, ùn senti micca. :O sgio Pà ! o sgior Antò ! :Tandu sì : qual'hè chì chjama? :Ancu levi tù di tama ! :Ci fù un ciandarmu chì vensi po à li mani, :Cun un signori ch'attarsa lu so pani : :Ùn i deti signuria ; :Ma i pidochja i si sciacciani ; :Chì dicia : Maladucatu ! :Chì dicia : Sè unu stracciatu. :Unu dicia : Tù ha' pestu li carbona. :L'altru dicia : Tù ùn ha' una pezza bona ; :È ind'è tè la signuria :Si ni sorti pà i tafona. :Or sicchè, figlioli cari, :Nubiltà vol'i dinari. :Quali ùn hà intesu, facendu si risata, :In [[Calcatoghju]], chjama à boci scappata :Lu sgiò tali è a sgiora tali :À piglià la so ghjurnata? :Or ùn hè po una vargogna, :Par chì hà in casa fami è rogna? ==Rifarenzi== * Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), ''Poesie Giocose'', Aiacciu, CRDP di Corsica - Università di Corsica. ==Da veda dinò== * [[Paulu Matteiu di la Fuata]] [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] i18do0tebnfvby3r3ehfk52xzn24o8s Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 403147 402768 2026-06-08T11:04:17Z Makenzis 14710 403147 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] df8s74mbcy7lquorxz2k81k4wpoy9lq È tutta fiurita la campagna 0 22779 403096 394541 2026-06-07T21:19:42Z Fausta Samaritani 15085 403096 wikitext text/x-wiki {{C-gadduresu}} {{C-suttanu}} {{Cor-gadd}} '''È tutta fiurita la campagna''' è<ref>''hè'' in corsu nustrali ughjincu</ref> una poesia, scritta in gadduresu, di [[Giovanna Careddu Arnone]] di [[Santu Pantaleu]] ([[Tarranoa]]), [[Saldigna]]. == Testu == :E’ tutta fiurita la campagna :e<ref>''è'' o ''é'' in corsu mudernu</ref> li ceddi<ref>''l'aceddi''</ref> si so’ fendi li nidi; :lu cantu di li griddi l’accumpagna, :lu soli, candu<ref>''quandu'' o puru ''quandi''</ref> spunta, a iddi ridi. :S’è vistuta di festa la muntagna :mustrendi li so’ più chjari culori: :è pa l’innamurati una cuccagna, :dendis’unu cu l’altu<ref>''l'altru'', ''l'antru''</ref> li fiori. :Però c’è calchiunu<ref>''qualchidunu'', ''calchidunu''</ref> chi si lagna :e dici di no aé solt’ill’amori<ref>''d'unn avè'' (o ''di nun avè'') ''sorti in l'amori''</ref>; :ca ‘joca no è sempri chi gadagna<ref>''à chi ghjoca ùn hè'' (ancu scrittu ''unn hè'', oppuru ''nun hè'') ''sempri chi guadagna''</ref>: :la fultuna è cuata e no si ‘idi<ref>''a furtuna hè piatta'' (''ascosa'', ''nascosa'', ''nascosta'', ''piattata'') ''é ùn si vedi''</ref> :E’ tutta fiurita la campagna :e li ceddi si so’ fendi li nidi. == Fonti == * [https://docplayer.it/15238394-Corsu-di-linga-salda-pa-li-scoli-elementari-e-medii-corso-di-lingua-sarda-per-le-scuole-elementari-e-medie.html Corsu di Linga Salda pa’ li scoli elementari e medii - Gadduresu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220520001057/https://docplayer.it/15238394-Corsu-di-linga-salda-pa-li-scoli-elementari-e-medii-corso-di-lingua-sarda-per-le-scuole-elementari-e-medie.html |date=2022-05-20 }}, di Antoninu Rubattu e Gianfranco Garrucciu (2013/14), pàg. 98 == Noti == [[Categoria:Puesia in lingua corsa|E]] [[Categoria:Artìculi cù scrittura gallurese|E]] e0dk25nd0sfktkqxesk7tne1edoex3s Mswati III di Exuatini 0 23070 403144 381224 2026-06-08T10:47:07Z Fausta Samaritani 15085 403144 wikitext text/x-wiki [[File:King Mswati III 2014.jpg|thumb|200px|right|U Rè Mswati III di Exuatini]] '''Mswati III''' hè l'attuale rè di [[Exuatini]]. == Biugrafia == Pussede puteri assuluti cum'è monarca. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] b4ymsgo7tzlrpfmuusewypcjmyvm8nm 403145 403144 2026-06-08T10:49:59Z Fausta Samaritani 15085 file 403145 wikitext text/x-wiki [[File:King Mswati III 2014.jpg|thumb|200px|right|U Rè Mswati III di Exuatini]] [[File:King Mswati III with Obamas.jpg|thumb|250px|right|u rè Mswati III cù [[Barack Obama]]]] '''Mswati III''' hè l'attuale rè di [[Exuatini]]. == Biugrafia == Pussede puteri assuluti cum'è monarca. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] gmfdkxh3181g2cyhkb0v4vgn97fqbr4 Farraghju (Dumenicantone Versini) 0 25018 403106 398571 2026-06-07T21:34:07Z Fausta Samaritani 15085 403106 wikitext text/x-wiki '''Farraghju''' hè una [[puesia]] scritta da [[Dumenicantone Versini]] ([[1872]]-[[1950]]) di [[Marignana]], dettu "Maistrale". 'Ssa puesia fù publicata in [[A Muvra]] (1923). ==Farraghju== :[[Farraghju]] hè u misachjolu<ref>Un picculu mese.</ref> cortu è fieru :Chì porta, in la brisacca, baccalà. :Face ride ad ognunu in Carnavà, :È, par sfrancà sudore à u cantuneru, :Di l'annu porta pocu lu fangottu: :Apress'à le Cennare, le so prove :È d'ùn purtà cà ghjorni vintinove :O, quand'ella li salta, ancu vintottu. :Cumencia à cilibrà la Ciriola, :Chì ne ride in latinu lu curatu, :Cumanda grassu o magru lu stantatu :Dicendu: a vita hè una cummidiola. :Ellu di la stagione, hà pochi guai, :Ma eu la mascara è i so falsi nasi, :Di l'invernu, quessu pratende guasi :Di fà pocu travagliu è gode assai. ==Note== <references /> ==Riferimenti== * [https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2037 L'almanaccu di A Muvra per 1923] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231203152751/https://bucullezzione.univ-corse.fr/s/digital-cullezzione/item/2037 |date=2023-12-03 }} [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] eb1m034k3uh3iolzcgku2kavfsorurc Passer domesticus 0 25424 403131 393516 2026-06-08T09:10:09Z Fausta Samaritani 15085 403131 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''A passera casareccia'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:1_House_Sparrow_01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Passer domesticus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordine | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Passeridae]] |----- | Generu | [[Passer]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Passer domesticus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:1_House_Sparrow_02.jpg|250px]] |----- |} A '''passera casareccia''' (''Passer domesticus'') hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i [[Passeridae]]. ==Descrizzione== A passera casareccia hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di i Passeridae. Misura circa 14 centimi di lunghezza è pesa trà 25 è 32 grammi. U so piumaghju hè per u più brunu grisgicciu incù machje nere annantu à l'ale è una calotta grisgia in capu. I masci anu un bizzicu neru, mentre ch'è e femine anu un bizzicu brunu chjaru. ==Ripartizione== Originaria d'Eurasia, a passera casareccia s'hè spartu in numerosi rigione di u mondu grazia à l'attività umana. Hè avale prisente annantu à tutti i cuntinenti, eccituatu l'Antarticu. Omu u trova per u più in e zone urbane, i paesi è e terre agricule, induv'ellu hà saputu adattà si à a prisenza umana. A passera casareccia hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== A passera casareccia hè un acellu suciale chì campa in bande. Si ciba per u più di granelli, di frutti è d'insetti. Custruisce u so nidu in cavità, tale tufoni in i muri, appullatoghji o arburi cavi. A femina dipone di regula da 4 à 6 ovi, ch'ella cova durante circa duie simane. I ghjovani chettanu u nidu dopu à à l'incirca duie simane è diventanu indipindente pocu dopu. ==Tassonumia== A passera casareccia hè stata discrittu per a prima volta da Carl Linnaeus in u 1758. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Fringilla domestica è Pyrgita domestica. ==Cunsirvazione== A passera casareccia hè una spezia cumuna è largamente sparta. Eppuru, certe pupulazione anu cunnisciutu un declinu in certi rigione, in particulare in Europa occidentale. E principale minacce per 'ssa spezia sò a perdita d'ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva, è ancu a cuncurrenza incù altre spezie introdutte. E misure di cunsirvazione, tale a criazione di zone prutette è a sensibilisazione di u publicu, sò necessarie per assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia à longu andà. ==Riferimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Passer_domesticus ''Passer domesticus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Passeridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Passer]] ij0tlrew58dm1q6v0vui243ozqw0wgg Passer hispaniolensis 0 25429 403132 393604 2026-06-08T09:11:22Z Fausta Samaritani 15085 403132 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''U passeru spagnolu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Passer_hispaniolensis_Israel_2.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Passer hispaniolensis</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordine | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Passeridae]] |----- | Generu | [[Passer]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Passer hispaniolensis''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Coenraad Jacob Temminck, 1820</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gorrion_moruno-Passer_hispaniolensis_(♀)_(6385150433).jpg|250px]] |----- |} [[Stati Uniti d'America|U]] '''passeru spagnolu''' (''Passer hispaniolensis'') hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i [[Passeridae]]. ==Descrizzione== U passeru spagnolu hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di i Passeridae. Misura circa 14 centimi di lunghezza è pesa trà 20 è 30 grammi. U so piumaghju hè per u più brunu incù tacche nere annantu à l'ale è una fascia nera annantu à u bavellu. I masci anu una calotta nera distinta in capu, mentre ch'è e femine anu una calotta bruniccia. ==Ripartizione== U passeru spagnolu hè originariu di a penisula iberica, isule Baleare è rigione custiere da u nordu di l'Africa. À u filu di u tempu, s'hè dinù spartu in altre parte di l'Europa, in particulare in Francia, in Italia è in Alimagna. Omu u trova dinù in certi rigione d'Asia, tale a Turchia è l'Iranu. ''Passer hispaniolensis'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== U passeru spagnolu hè un acellu suciale chì campa in culonie. Si ciba per u più di granelli, di frutti è d'insetti. Custruisce u so nidu in cavità, cum'è tufoni d'arburi o i caravoni in i bastimenti. A femina dipone di regula trà 4 è 6 ovi, ch'ella cova durante circa duie simane. I ghjovani chettanu u nidu dopu à circa trè simane. ==Tassonumia== U nome scentificu di u passeru spagnolu hè Passer hispaniolensis. Hè dinù cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Passà domesticus hispaniolensis, Passà hispaniolensis hispaniolensis è Passà hispaniolensis transcaspicus. ==Cunsirvazione== U passeru spagnolu hè una spezia cumuna è largamente sparta. Eppuru, certe pupulazione anu cunnisciutu una calata per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale è di a cuncurrenza incù altre spezie introdutte. Malgradu quessa, ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia in priculu è hè classificatu cum'è di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). E misure di cunsirvazione sò però necessarie per prisirvà e pupulazione lucale è mantene a diversità di l'ecusistemi induv'ellu campa. ==Riferimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Passer_hispaniolensis ''Passer hispaniolensis''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Passeridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Passer]] 2oyi45cxm1bna37mn0lhwsqd6klajhl Passer montanus 0 25431 403133 393535 2026-06-08T09:12:37Z Fausta Samaritani 15085 403133 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''U passerottu casarecciu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:(1_3).._Pardal-mont%C3%AAs,_com_o_material_que_apanhou_para_construir_o_ninho,_Eurasian_Tree_Sparrow,_with_the_material_collected,_to_build_the_nest_(52075373060).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Passer montanus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordine | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Passeridae]] |----- | Generu | [[Passer]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Passer montanus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:(2_3).._Pardal-mont%C3%AAs,_a_depositar_o_material_no_ninho,_Eurasian_Tree_Sparrow,_to_deposit_material_in_the_nest_(52081005493).jpg|250px]] |----- |} U '''passerottu casarecciu''' (''Passer montanus'') hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i [[Passeridae]]. ==Descrizzione== U passerottu casarecciu hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di i Passeridae. Misura circa 14 centimi di lunghezza è pesa trà 20 è 25 grammi. U so piumaghju hè per u più brunu incù machje nere annantu à u corpu è l'ale. I masci anu una calotta grisgia distinta in capu, mentre ch'è e femine anu una calotta bruniccia. I dui sessi anu un bizzicu cortu è conicu, adattu per cibà si di granelli è d'insetti. ==Ripartizione== U passerottu casarecciu hè originariu d'Asia, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova in una grande varietà d'ambienti, tali e zone urbane, e fureste, e pratuline è e zone agricule. Hà dinù statu introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in Europa, in America suprana è in Australia. U passerottu casarecciu hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== U passerottu casarecciu hè un acellu suciale chì campa in gruppi. Si ciba per u più di granelli, di frutti è d'insetti. Custruisce u so nidu in cavità, cum'è tufoni d'arburi o bastimenti, è usa materiali tali sticcatelli, erba è piume per custruisce lu. A femina dipone di regula trà 4 è 6 ovi, ch'ella incuba durante circa duie simane. I dui parenti participeghjanu à l'alimentazione di i ghjovani piugoni. ==Tassonumia== U passerottu casarecciu appartene à l'ordine dii Passeriformi è à a famiglia di i Passeridae. Hè statu discrittu per a prima volta da Carl Linnaeus in u 1758. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Passer montanus montanus è Passer rufidorsalis. ==Cunsirvazione== U passerottu casarecciu hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, certe pupulazione lucale anu cunnisciutu una calata per causa di a perdita d'ambiente è di a cuncurrenza incù altre spezie introdutte. Hè impurtante di prisirvà l'ambienti naturali è di promove pratiche agricule durevule per assicurà a cunsirvazione à longu andà di 'ssa spezia. ==Riferimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Passer_montanus ''Passer montanus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Passeridae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] [[Categoria:Passer]] pmsbmddy1f19p5bjj1cn27s4exzoaka E Terrazze (Bastia) 0 26288 403113 398335 2026-06-07T22:13:11Z Fausta Samaritani 15085 403113 wikitext text/x-wiki [[File:2024-09-25 Rue des Terrasses, Bastia 1.jpg|miniatura|250x250px|E Terrazze]] '''E Terrazze''' hè u nome di locu di a cità di Bastia, situtatu in u quartieru di [[Vechju Portu di Bastia|Terravechja]]. Si trovanu quì parechji casali antichi è locu d'interessu patrimuniali è storichi. == Situazione == E Terrazze currisponde à u carrughju chjamatu in francese ''rue des Terrasses''. Si trova in u prulungamentu di u [[Carrughju Napuleò (Bastia)|carrughju Napuleò]]. [[File:Bastia, carrughju di u castagnu, Terravechja.jpg|miniatura|180x180px|Carrughju di u Castagnu]] U carrughju di u Castagnu, (francese r''ue du Castagno'') sbocca nant'à E Terrazze. Si chjama cusì perchè u carrughju colla à u quartieru di u Castagnu, nant'à l'alture di Bastia, sopr'à u Palazzu di Ghjustizia attuale. == Lochi d'interessu == === A Casa Castagnola === Vede : [[Casa Castagnola|a Casa Castagnola]][[File:Casa Castagnola in Bastia.jpg|miniatura|A Casa Castagnola]] Hè una casa antica è storica di Bastia. Hè stata fatta da una grande famiglia di cummercianti bastiacci originarii di Liguria, i Castagnola. Hè stata custruita à a fine di u seculu 16. Nant'à a facciata nordu si vede un bassurilievu in teghja di Lavagna chì rapresenta à San Roccu. L'entrata principale hè fatta cù un bellu purtone decuratu à zemba (in rilievu) tippicu di e belle case di i seculi 16 è 17. Sopr'à stu purtone si trova un fruntone triangulare rottu. Hè cunnisciuta per via di a scrizzione "Col tempo" sopr'à u purtone principale. A storia dice ch'ella seria una risposta à a rivalità cù a famiglia Cardi. Sta famiglia avia a so casa in faccia di a Casa Castagnola è hà riesciutu à custruisce una casa più alta. "Col tempo" vuleria forse dì chì cù u tempu, i Castagnola ci la farianu à custruisce una casa alta cum'è a casa Cardi. Ma a casa Castagnola hè cunnisciuta pè e belle pitture à l'affrescu chì si trovanu in l'entrata, fatte à u seculu 16.<gallery> File:Maison Castagnola - Bastia (FR2B) - 2021-09-12 - 3.jpg|U purtone à zemba di l'entrata principale File:Casa Castagnola, Bastia, "Col tempo".jpg|"Col tempo" File:San Roccu, casa Castagnola à Bastia, bas-relief.jpg|U bassurilievu di San Roccu File:Bastia-Castagnola-P1950952.jpg|E pitture à l'affrescu </gallery> === A Casa Cardi === [[File:Palazzu Cardi, Bastia.jpg|miniatura|U palazzu Cardi]] Stu palazzu hè statu fattu da a famiglia Cardi, originaria di u paese di Cardu, sopr'à Bastia. Era una grande famiglia chì hà fattu furtuna in a finanza di u cummerciu cun l'Italia, sopr'à tuttu di u granu. I Cardi anu fattu custruisce stu grande casale vicinu à a marina. Parechji membri sò stati podestà di a cità di Bastia. Ci hè un grande scalone chì dà nant'à u carrughju di E Terrazze. U soprusciu, sopr'à u purtone hè decuratu di u stemma di a famiglia Cardi, fattu in teghja di Lavagna. [[File:Cardi CoA - Bastia.jpg|centro|miniatura|U stemma di a famiglia Cardi]] === A Casa Ferrari === [[File:Casa Ferrari, Bastia.jpg|miniatura|150x150px|Casa Ferrari]] A Casa Ferrari si trova à u numeru 10 di u carrughju di E Terrazze. Ferrari era u nome di i pruprietarii. L'entrata hè decurata cun un purtone di stile Rinascimentu. Sopr'à si trova un cartucciu induve ci hè una scrizzione cù a data di custruzzione : 1622. Ci hè un fruntone interrottu cun vulute. === Carrughju Carbuccia === [[File:Portail du 23 rue Carbuccia, Bastia.jpg|miniatura|180x180px|U purtone à zemba à u numeru 23 di u carrughju Carbuccia]]U Carrughju Carbuccia parte da E Terrazze per sbuccà nant'à San Carlu. Hà cambiatu parechje volte di nome. S'hè chjamatu in u passatu ''Rue des Jésuites'' è dopu ''Rue du Lycée'', perchè chì hè u carrughju chì và à u cullegiu fundatu da i Ghjesuiti è anticu liceu di Bastia. Hè l'attuale [[cullegiu Simon Vinciguerra]]. À u numeru 23 di u carrughju Carbuccia si trova un casale cù un purtone à zemba, cun petre scultate à punta di diamante. Sopr'à u purtò si trova un fruntone triangulare rottu, tippicu di i casali di sgiò di i seculi 16 è 17. Una lastra rammenta chì u scrivanu francese Honoré de Balzac hè statu quì. === Funtana Nova (o Funtana Nò) === Appena sopr'à E Terrazze si trova una funtana, chjamata in francese ''Fontaine du Dauphin'', ''Fontaine de la Conception'' o ancu ''Fontaine Neuve''. L'acqua sorte da a bocca di u delfinu. U nome bastiacciu hè "funtana nova" o ancu "funtana nò". Hè stata fatta dopu chì a Corsica sia diventata francese, in u 1787, sott'à u regnu di Luigi XVI in l'onore di l'eredu di a curona. U scrivanu [[Ghjacumu Thiers]] hà scrittu un rumanzu induve l'azzione si passa in u quartieru di Funtana Nova : A Funtana d'Altea, scrittu in u 1990 è traduttu in francese sott'à u titulu di ''Les Glycines d'Altea''.[[File:Fontaine Neuve Conception - Bastia (FR2B) - 2021-09-12 - 1.jpg|miniatura|Funtana Nova|centro]] === A Funtanichja === Hè u nome d'una piccula funtana chì hà datu u nome à piazza in davanti. [[File:Ancienne fontaine de A Funtanichja, à Bastia.jpg|centro|miniatura|250x250px|A Funtanichja]] == Da vede dinù == * [[Carrughju Napuleò (Bastia)|Carrughju Napuleò]] * [[Vechju Portu di Bastia]] * [[A Cuncezziò]] [[Categoria:Bastia]] ol6ng1p8s117egoe9m82rc6yvdh7lxm Paralepididae 0 26659 403146 400565 2026-06-08T10:54:51Z Fausta Samaritani 15085 file 403146 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Paralepididae'''. [[File:Fish4306 - Flickr - NOAA Photo Library.jpg|thumb|250px|right|''Lestrolepis intermedia'']] [[File:Arctozenus risso 115837350.jpg|thumb|250px|right|''Arctozenus risso'']] === Listinu di i Paralepididae === ;P [[Paralepis coregonoides]]<br> [[Categoria:Paralepididae]] 45j4iq9sjds9775ce02xupi1ao8sp4v 1739 0 27062 403069 402905 2026-06-07T16:01:33Z Fausta Samaritani 15085 file 403069 wikitext text/x-wiki U '''1739''' (MDCCXXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1735|1736|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1743}} [[File:Vfk monogram.jpg|thumb|200px|right|Monogramma di u Rè di [[Norvegia]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1739] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ogi5u1wa1mo3ebh0x9suxqwatpm8twu 1741 0 27071 403070 402963 2026-06-07T16:08:40Z Fausta Samaritani 15085 file 403070 wikitext text/x-wiki U '''1741''' (MDCCXLI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1742|1743|1745}} [[File:The General Magazine and Historical Chronicle Vol 1, January, 1741.jpg|thumb|200px|righ|''The General Magazine and Historical Chronicle'', [[Ghjennaghju]] 1741]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1741] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] dzr99fejnfl64kstjjc1u2cu8ursaez 403071 403070 2026-06-07T16:09:24Z Fausta Samaritani 15085 403071 wikitext text/x-wiki U '''1741''' (MDCCXLI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1737|1738|1739|1740|1741|1742|1742|1743|1745}} [[File:The General Magazine and Historical Chronicle Vol 1, January, 1741.jpg|thumb|200px|righ|''The General Magazine and Historical Chronicle'', [[Ghjennaghju]] 1741 ([[Filadelfia]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1741] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 03iopg4zergk3ucrpybwd96uy1cafu7 1742 0 27072 403072 402958 2026-06-07T16:13:46Z Fausta Samaritani 15085 file 403072 wikitext text/x-wiki U '''1742''' (MDCCXLII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1738|1739|1740|1741|1742|1743|1744|1745|1746}} [[File:Giovanni-Paolo-Marana-Espion-turc MG 9455.tif|thumb|200px|right|Giovanni Paolo Marana, ''Predicatore di u serragliu'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1742] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 7g74c6s6og4v6ok4dhmnolsbhwceolt 1743 0 27073 403073 402959 2026-06-07T16:18:17Z Fausta Samaritani 15085 file 403073 wikitext text/x-wiki U '''1743''' (MDCCXLIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1739|1740|1741|1742|1743|1744|1745|1746|1747}} [[File:The Sepulchres of the Kings of Thebes - Pococke Richard - 1743.jpg|thumb|150px|right|Richard Pococke, ''Sepolcru di u rè di Tebe'' ([[Egittu]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1743] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] tt1oooe4wpmtwwnb3k998eyl67dvjvx 1744 0 27074 403074 402960 2026-06-07T16:24:44Z Fausta Samaritani 15085 file 403074 wikitext text/x-wiki U '''1744''' (MDCCXLIV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1740|1741|1742|1743|1744|1745|1746|1747|1748}} [[File:Représentation du feu d'artifice et de l'illumination, G.24418.jpg|thumb|280px|right|''Représentation du feu d'artifice et de l'illumination'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1744] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] lrvsapzqybrfh0g1hk8evej28lhlyek 1745 0 27075 403075 402962 2026-06-07T16:27:43Z Fausta Samaritani 15085 file 403075 wikitext text/x-wiki U '''1745''' (MDCCXLV in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1741|1742|1743|1744|1745|1746|1747|1748|1749}} [[File:Battle-of-Fontenoy.jpg|thumb|300px|right|A battaglia di Fontenoy]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1745] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] fo8f73mzoecn44hqgy53zi1s4j97sv7 1747 0 27082 403076 403003 2026-06-07T16:31:21Z Fausta Samaritani 15085 file 403076 wikitext text/x-wiki U '''1747''' (MDCCXLVII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1743|1744|1745|1746|1747|1748|1749|1750|1751}} [[File:AMH-7938-KB View of Fort Amsterdam at Cormantin.jpg|thumb|300px|right|U forte ''Amsterdam'' à Cormantin ([[Ghana]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1747] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] modqa80qci1jxy7b4pt2ptx2kqw5b8z 1748 0 27083 403077 403004 2026-06-07T16:36:15Z Fausta Samaritani 15085 file 403077 wikitext text/x-wiki U '''1748''' (MDCCXLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1744|1745|1746|1747|1748|1749|1750|1751|1752}} [[File:Front view of Van Cortland House.jpg|thumb|250px|right|A Van Cortland House ([[New Yorck]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1748] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 1itohwzq7utee2gk7twrlhst7bhj7zl 403078 403077 2026-06-07T16:37:16Z Fausta Samaritani 15085 403078 wikitext text/x-wiki U '''1748''' (MDCCXLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1744|1745|1746|1747|1748|1749|1750|1751|1752}} [[File:Front view of Van Cortland House.jpg|thumb|250px|right|A Van Cortland House ([[New York]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1748] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] e6ev49rm6jyqsz0nr813v4sbnnu4vol 1749 0 27084 403079 403005 2026-06-07T16:39:20Z Fausta Samaritani 15085 file 403079 wikitext text/x-wiki U '''1749''' (MDCCXLIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1745|1746|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753}} [[File:Mapa dos Confins do Brasil 1749.jpg|thumb|300px|right|U [[Brasile]], 1749]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1749] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 2zoej8dkldxnv76rolmvkysqwqj9b88 403082 403079 2026-06-07T16:45:27Z Fausta Samaritani 15085 file 403082 wikitext text/x-wiki U '''1749''' (MDCCXLIX in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1745|1746|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753}} [[File:Mapa dos Confins do Brasil 1749.jpg|thumb|300px|right|U [[Brasile]], 1749]] [[File:Azulejos (Lissabon 2016) (26029557571).jpg|thumb|350px|right|''Azulejos'', 1749 ([[Portugallu]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1749] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] cmfrq3icov1l55l3ru8hk8ktp62i9ny 1750 0 27085 403080 403007 2026-06-07T16:43:44Z Fausta Samaritani 15085 file 403080 wikitext text/x-wiki U '''1750''' (MDCCL in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1746|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754}} [[File:Lumière du monde F Boucher 1750 1504639.jpg|thumb|200px|right|Boucher, ''La lumière du monde'' (1750)]] [[File:Azulejos (Lissabon 2016) (26029557571).jpg|thumb|350px|right|''Azulejos'', 1750 ([[Portugallu]]),]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1750] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] a03vo3t8ceizavyykxhfr6j8yan4cx3 403081 403080 2026-06-07T16:44:37Z Fausta Samaritani 15085 403081 wikitext text/x-wiki U '''1750''' (MDCCL in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1710|1720|1730|1740|1750|1746|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754}} [[File:Lumière du monde F Boucher 1750 1504639.jpg|thumb|200px|right|Boucher, ''La lumière du monde'' (1750)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1750] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] tw8y8jveyzty2h0fwh6ukw5iaxrvb3w Puesia in lingua corsa 0 27094 403110 2026-06-07T21:54:42Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 403110 wikitext text/x-wiki A '''Puesia in lingua corsa''' hè un complessu d'opari chì trattani di particulari sughjetti. A puesia cumunica è trasmette emuzione. == Listinu di puesi in lingua corsa == ;A - ''[[A Benedizzione di u Sabatu Santu]]''<br> - ''[[A donna cumpagna di l'omu]]''<br> - ''[[A Greva di e Giuvanotte]]<br> - ''[[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[A natura hè tutta in festa]]''<br> - ''[[Antone (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[A Nubiltà]]''<br> - ''[[A scusa à Prete Paulu]]''<br> - ''[[A so prucissioni]]''<br> - ''[[A Vechjaia]]''<br> - ''[[A Vita hè una Lotta]]''<br> ;À - ''[[À a funtana]]''<br> - ''[[À Bastia]]''<br> - ''[[À i Corsi]]''<br> - ''[[À u lettore]]''<br> ;B - ''[[Bartulumea]]''<br> - ''[[Bastia (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[Bellu è bruttu]]''<br> ;C - ''[[Cesare è Napoleone]]''<br> - ''[[Cantu di malincunia]]''<br> - ''[[Corsica (Santu Casanova)]]''<br> - ''[[Corsica Ponte Novu]]''<br> - ''[[Cunfessione (Petru Lucciana)]]''<br> ;E - ''[[E calze in seta]]''<br> ;È - ''[[È tutta fiurita la campagna]]''<br> ;F - ''[[Farraghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> - ''[[Fiffina (Petru Lucciana)]]''<br> ;G - ''[[Ghjinnaghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> ;I - ''[[I Galli Rivali]]''<br> - ''[[I gridi di Bastia]]''<br> ;L - ''[[Lamentu di Togliaccia]]''<br> - ''[[L'annu novu]]''<br> - ''[[L'avvucatu B.]]''<br> - ''[[L'odori di Bastia]]''<br> ;M - ''[[M'innamoru]]''<br> ;N - ''[[Nanna di lu Bambinu]]''<br> - ''[[Neve (Ghjacumu Santu Versini)]]''<br> ;O - ''[[Ottave giocose]]''<br> ;P - ''[[Preti Santu]]''<br> ;R - ''[[Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante]]''<br> ;S - ''[[St'Almanaccu]]''<br> - ''[[Sunniendu]]''<br> ;T - ''[[Talasani (puesia)]]''<br> - ''[[Testamentu di Mamma Catalina]]''<br> - ''[[Tuttu hè per sta maladetta trippa]]''<br> ;U - ''[[U Duttori]]''<br> - ''[[U lebecciu (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[U Pastore]]''<br> - ''[[U viaghjatore]]''<br> - ''[[U zitellu]]''<br> - ''[[Un muntagnolu]]''<br> ;V - ''[[Vociaru di Ghjuvan Cameddu]]''<br> ;Z - ''[[Ziu Mattè]]''<br> [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] gcxh4r8zejwqwvgtcd9a5tcypujn630 403111 403110 2026-06-07T21:55:14Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di puesi in lingua corsa */ 403111 wikitext text/x-wiki A '''Puesia in lingua corsa''' hè un complessu d'opari chì trattani di particulari sughjetti. A puesia cumunica è trasmette emuzione. == Listinu di puesie in lingua corsa == ;A - ''[[A Benedizzione di u Sabatu Santu]]''<br> - ''[[A donna cumpagna di l'omu]]''<br> - ''[[A Greva di e Giuvanotte]]<br> - ''[[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[A natura hè tutta in festa]]''<br> - ''[[Antone (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[A Nubiltà]]''<br> - ''[[A scusa à Prete Paulu]]''<br> - ''[[A so prucissioni]]''<br> - ''[[A Vechjaia]]''<br> - ''[[A Vita hè una Lotta]]''<br> ;À - ''[[À a funtana]]''<br> - ''[[À Bastia]]''<br> - ''[[À i Corsi]]''<br> - ''[[À u lettore]]''<br> ;B - ''[[Bartulumea]]''<br> - ''[[Bastia (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[Bellu è bruttu]]''<br> ;C - ''[[Cesare è Napoleone]]''<br> - ''[[Cantu di malincunia]]''<br> - ''[[Corsica (Santu Casanova)]]''<br> - ''[[Corsica Ponte Novu]]''<br> - ''[[Cunfessione (Petru Lucciana)]]''<br> ;E - ''[[E calze in seta]]''<br> ;È - ''[[È tutta fiurita la campagna]]''<br> ;F - ''[[Farraghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> - ''[[Fiffina (Petru Lucciana)]]''<br> ;G - ''[[Ghjinnaghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> ;I - ''[[I Galli Rivali]]''<br> - ''[[I gridi di Bastia]]''<br> ;L - ''[[Lamentu di Togliaccia]]''<br> - ''[[L'annu novu]]''<br> - ''[[L'avvucatu B.]]''<br> - ''[[L'odori di Bastia]]''<br> ;M - ''[[M'innamoru]]''<br> ;N - ''[[Nanna di lu Bambinu]]''<br> - ''[[Neve (Ghjacumu Santu Versini)]]''<br> ;O - ''[[Ottave giocose]]''<br> ;P - ''[[Preti Santu]]''<br> ;R - ''[[Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante]]''<br> ;S - ''[[St'Almanaccu]]''<br> - ''[[Sunniendu]]''<br> ;T - ''[[Talasani (puesia)]]''<br> - ''[[Testamentu di Mamma Catalina]]''<br> - ''[[Tuttu hè per sta maladetta trippa]]''<br> ;U - ''[[U Duttori]]''<br> - ''[[U lebecciu (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[U Pastore]]''<br> - ''[[U viaghjatore]]''<br> - ''[[U zitellu]]''<br> - ''[[Un muntagnolu]]''<br> ;V - ''[[Vociaru di Ghjuvan Cameddu]]''<br> ;Z - ''[[Ziu Mattè]]''<br> [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] h6t0dcwq684swhgkqmiayb8pgl6f8ng 403112 403111 2026-06-07T22:07:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di puesie in lingua corsa */ 403112 wikitext text/x-wiki A '''Puesia in lingua corsa''' hè un complessu d'opari chì trattani di particulari sughjetti. A puesia cumunica è trasmette emuzione. == Listinu di puesi in a lingua corsa == ;A - ''[[A Benedizzione di u Sabatu Santu]]''<br> - ''[[A donna cumpagna di l'omu]]''<br> - ''[[A Greva di e Giuvanotte]]<br> - ''[[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[A natura hè tutta in festa]]''<br> - ''[[Antone (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[A Nubiltà]]''<br> - ''[[A scusa à Prete Paulu]]''<br> - ''[[A so prucissioni]]''<br> - ''[[A Vechjaia]]''<br> - ''[[A Vita hè una Lotta]]''<br> ;À - ''[[À a funtana]]''<br> - ''[[À Bastia]]''<br> - ''[[À i Corsi]]''<br> - ''[[À u lettore]]''<br> ;B - ''[[Bartulumea]]''<br> - ''[[Bastia (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[Bellu è bruttu]]''<br> ;C - ''[[Cesare è Napoleone]]''<br> - ''[[Cantu di malincunia]]''<br> - ''[[Corsica (Santu Casanova)]]''<br> - ''[[Corsica Ponte Novu]]''<br> - ''[[Cunfessione (Petru Lucciana)]]''<br> ;E - ''[[E calze in seta]]''<br> ;È - ''[[È tutta fiurita la campagna]]''<br> ;F - ''[[Farraghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> - ''[[Fiffina (Petru Lucciana)]]''<br> ;G - ''[[Ghjinnaghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> ;I - ''[[I Galli Rivali]]''<br> - ''[[I gridi di Bastia]]''<br> ;L - ''[[Lamentu di Togliaccia]]''<br> - ''[[L'annu novu]]''<br> - ''[[L'avvucatu B.]]''<br> - ''[[L'odori di Bastia]]''<br> ;M - ''[[M'innamoru]]''<br> ;N - ''[[Nanna di lu Bambinu]]''<br> - ''[[Neve (Ghjacumu Santu Versini)]]''<br> ;O - ''[[Ottave giocose]]''<br> ;P - ''[[Preti Santu]]''<br> ;R - ''[[Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante]]''<br> ;S - ''[[St'Almanaccu]]''<br> - ''[[Sunniendu]]''<br> ;T - ''[[Talasani (puesia)]]''<br> - ''[[Testamentu di Mamma Catalina]]''<br> - ''[[Tuttu hè per sta maladetta trippa]]''<br> ;U - ''[[U Duttori]]''<br> - ''[[U lebecciu (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[U Pastore]]''<br> - ''[[U viaghjatore]]''<br> - ''[[U zitellu]]''<br> - ''[[Un muntagnolu]]''<br> ;V - ''[[Vociaru di Ghjuvan Cameddu]]''<br> ;Z - ''[[Ziu Mattè]]''<br> [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] tpoizfkb3b76p8oofys4h43kbvao8vn 403114 403112 2026-06-07T23:39:25Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403114 wikitext text/x-wiki A '''Puesia in lingua corsa''' hè un complessu d'opari chì trattani di particulari sughjetti. A puesia cumunica è trasmette emuzione. [[File:Palais Erzherzog Albrecht - Musensaal Muse Erato.jpg|thumb|250px|right|a Musa Erato ([[Vienna]])]] == Listinu di puesi in a lingua corsa == {{div col|2}} ;A - ''[[A Benedizzione di u Sabatu Santu]]''<br> - ''[[A donna cumpagna di l'omu]]''<br> - ''[[A Greva di e Giuvanotte]]<br> - ''[[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[A natura hè tutta in festa]]''<br> - ''[[Antone (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[A Nubiltà]]''<br> - ''[[A scusa à Prete Paulu]]''<br> - ''[[A so prucissioni]]''<br> - ''[[A Vechjaia]]''<br> - ''[[A Vita hè una Lotta]]''<br> ;À - ''[[À a funtana]]''<br> - ''[[À Bastia]]''<br> - ''[[À i Corsi]]''<br> - ''[[À u lettore]]''<br> ;B - ''[[Bartulumea]]''<br> - ''[[Bastia (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[Bellu è bruttu]]''<br> ;C - ''[[Cesare è Napoleone]]''<br> - ''[[Cantu di malincunia]]''<br> - ''[[Corsica (Santu Casanova)]]''<br> - ''[[Corsica Ponte Novu]]''<br> - ''[[Cunfessione (Petru Lucciana)]]''<br> ;E - ''[[E calze in seta]]''<br> ;È - ''[[È tutta fiurita la campagna]]''<br> ;F - ''[[Farraghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> - ''[[Fiffina (Petru Lucciana)]]''<br> ;G - ''[[Ghjinnaghju (Dumenicantone Versini)]]''<br> ;I - ''[[I Galli Rivali]]''<br> - ''[[I gridi di Bastia]]''<br> ;L - ''[[Lamentu di Togliaccia]]''<br> - ''[[L'annu novu]]''<br> - ''[[L'avvucatu B.]]''<br> - ''[[L'odori di Bastia]]''<br> ;M - ''[[M'innamoru]]''<br> ;N - ''[[Nanna di lu Bambinu]]''<br> - ''[[Neve (Ghjacumu Santu Versini)]]''<br> ;O - ''[[Ottave giocose]]''<br> ;P - ''[[Preti Santu]]''<br> ;R - ''[[Risposta à Prete Paulu chì l'avia trattatu d'ignurante]]''<br> ;S - ''[[St'Almanaccu]]''<br> - ''[[Sunniendu]]''<br> ;T - ''[[Talasani (puesia)]]''<br> - ''[[Testamentu di Mamma Catalina]]''<br> - ''[[Tuttu hè per sta maladetta trippa]]''<br> ;U - ''[[U Duttori]]''<br> - ''[[U lebecciu (Petru Lucciana)]]''<br> - ''[[U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[Un Fiore (Ghjuvan Petru Lucciardi)]]''<br> - ''[[U Pastore]]''<br> - ''[[U viaghjatore]]''<br> - ''[[U zitellu]]''<br> - ''[[Un muntagnolu]]''<br> ;V - ''[[Vociaru di Ghjuvan Cameddu]]''<br> ;Z - ''[[Ziu Mattè]]''<br> {{div col end}} [[Categoria:Puesia in lingua corsa]] kl611pokecfxeuin2zs57qw4eir4hi9 1831 0 27095 403118 2026-06-08T06:50:03Z Fausta Samaritani 15085 annu 1831 403118 wikitext text/x-wiki U '''1831''' (MDCCCXXXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1827|1828|1829|1830|1831|1832|1833|1834|1835}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1831 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] q53cgfpdw349gzkhhd4rnggummi4aln 1832 0 27096 403119 2026-06-08T06:51:46Z Fausta Samaritani 15085 annu 1832 403119 wikitext text/x-wiki U '''1832''' (MDCCCXXXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1828|1829|1830|1831|1832|1833|1834|1835|1836}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1832 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] ghp9p4rmvb77h0nt6vq26qpky5277dn 1833 0 27097 403120 2026-06-08T06:53:40Z Fausta Samaritani 15085 annu 1833 403120 wikitext text/x-wiki U '''1833''' (MDCCCXXXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1829|1830|1831|1832|1833|1834|1835|1836|1837}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1833 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] lpwop8pbtoh8pi4chohbt460iay04lx 1834 0 27098 403121 2026-06-08T06:58:13Z Fausta Samaritani 15085 annu 1834 403121 wikitext text/x-wiki U '''1834''' (MDCCCXXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1830|1831|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1834 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} mcdrsywluzwss9okmg22xrwwm5r3a80 1835 0 27099 403122 2026-06-08T07:00:16Z Fausta Samaritani 15085 annu 1835 403122 wikitext text/x-wiki U '''1835''' (MDCCCXXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1831|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1835 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} hbofnb0fjzx1v139n564whaz7d0gq21 403123 403122 2026-06-08T07:11:10Z Fausta Samaritani 15085 file 403123 wikitext text/x-wiki U '''1835''' (MDCCCXXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1831|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839}} [[File:1835 Great Fire of New York.jpg|thumb|300px|right|U grande incendiu à [[New York]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1835 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} 58oka911tq74dy8flm1cmyafi44elzd Categoria:Passer 14 27100 403134 2026-06-08T09:15:52Z Fausta Samaritani 15085 categuria 403134 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeridae]] tm6z2ib8xyomub17srwsp497qpazaoz Passer 0 27101 403135 2026-06-08T09:29:12Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 403135 wikitext text/x-wiki U generu '''Passer''' cumprende e seguenti spezie: - ''[[Passer ammodendri]]'' (Guld, 1872)<br> - ''[[Passer domesticus]]'' ([[Linnaeus]], 1758)<br> - ''[[Passer hispaniolensis]]'' (TEMMINCK, 1820)<br> - ''[[Passer pyrrhonotus]]'' (Blyth, 1845)<br> - ''[[Passer castanopterus]]'' (Blyth, 1855)<br> - ''[[Passer rutilans]]'' (TEMMINCK, 1836)<br> - ''[[Passer flaveolus]]'' (Blyth, 1845)<br> - ''[[Passer moabiticus]]'' (TRISTRAM, 1864)<br> - ''[[Passer iagoensis]]'' (Guld, 1838)<br> - ''[[Passer motitensis]]'' (A. Smith, 1836)<br> - ''[[Passer insularis]]'' (P.L. SCLATER & HARTLAUB, 1881)<br> - ''[[Passer hemileucus]]'' (OGILVIE-GRANT & H.O.FORBES, 1899)<br> - ''[[Passer rufocinctus]]''(FINSCH & REICHENOW, 1884)<br> - ''[[Passer shelleyi]]'' (Sharpe, 1891)<br> - ''[[Passer cordofanicus]]'' (HEUGLIN, 1871)<br> - ''[[Passer melanurus]]'' (STATIUS MÜLLER, 1776)<br> - ''[[Passer griseus]]'' (VIEILLOT, 1817)<br> - ''[[Passer swainsonii]]'' (RÜPPELL, 1840)<br> - ''[[Passer gongonensis]]'' (OUSTALET, 1890)<br> - ''[[Passer suahelicus]]'' (REICHENOW, 1904)<br> - ''[[Passer diffusus]]'' (A. Smith, 1836)<br> - ''[[Passer simplex]]'' (LICHTENSTEIN, 1823)<br> - ''[[Passer zarudnyi]]'' (Pleske, 1896)<br> - ''[[Passer montanus]]'' (Linnaeus, 1758)<br> - ''[[Passer luteus]]'' (LICHTENSTEIN, 1823)<br> - ''[Passer euchlorus]]'' (Bonaparte, 1850)<br> - ''[[Passer eminibey]]'' (HARTLAUB, 1880)<br> - [[Passerottu]] (''Passer italiae'') (VIEILLOT, 1817)<br> [[Categoria:Passer]] jscukn47uveikvtlqqay1067ipfc8uv 403136 403135 2026-06-08T09:32:56Z Fausta Samaritani 15085 file 403136 wikitext text/x-wiki U generu '''Passer''' cumprende e seguenti spezie: [[File:PasserAmmodendriGould.jpg|thumb|250px|right|Passer]] - ''[[Passer ammodendri]]'' (Guld, 1872)<br> - ''[[Passer domesticus]]'' ([[Linnaeus]], 1758)<br> - ''[[Passer hispaniolensis]]'' (TEMMINCK, 1820)<br> - ''[[Passer pyrrhonotus]]'' (Blyth, 1845)<br> - ''[[Passer castanopterus]]'' (Blyth, 1855)<br> - ''[[Passer rutilans]]'' (TEMMINCK, 1836)<br> - ''[[Passer flaveolus]]'' (Blyth, 1845)<br> - ''[[Passer moabiticus]]'' (TRISTRAM, 1864)<br> - ''[[Passer iagoensis]]'' (Guld, 1838)<br> - ''[[Passer motitensis]]'' (A. Smith, 1836)<br> - ''[[Passer insularis]]'' (P.L. SCLATER & HARTLAUB, 1881)<br> - ''[[Passer hemileucus]]'' (OGILVIE-GRANT & H.O.FORBES, 1899)<br> - ''[[Passer rufocinctus]]''(FINSCH & REICHENOW, 1884)<br> - ''[[Passer shelleyi]]'' (Sharpe, 1891)<br> - ''[[Passer cordofanicus]]'' (HEUGLIN, 1871)<br> - ''[[Passer melanurus]]'' (STATIUS MÜLLER, 1776)<br> - ''[[Passer griseus]]'' (VIEILLOT, 1817)<br> - ''[[Passer swainsonii]]'' (RÜPPELL, 1840)<br> - ''[[Passer gongonensis]]'' (OUSTALET, 1890)<br> - ''[[Passer suahelicus]]'' (REICHENOW, 1904)<br> - ''[[Passer diffusus]]'' (A. Smith, 1836)<br> - ''[[Passer simplex]]'' (LICHTENSTEIN, 1823)<br> - ''[[Passer zarudnyi]]'' (Pleske, 1896)<br> - ''[[Passer montanus]]'' (Linnaeus, 1758)<br> - ''[[Passer luteus]]'' (LICHTENSTEIN, 1823)<br> - ''[Passer euchlorus]]'' (Bonaparte, 1850)<br> - ''[[Passer eminibey]]'' (HARTLAUB, 1880)<br> - [[Passerottu]] (''Passer italiae'') (VIEILLOT, 1817)<br> [[Categoria:Passer]] c7dklp9sfdqfui6jowuonpecboxtk4d 403137 403136 2026-06-08T09:34:31Z Fausta Samaritani 15085 403137 wikitext text/x-wiki U generu '''Passer''' cumprende e seguenti spezie: [[File:PasserAmmodendriGould.jpg|thumb|250px|right|Passer]] - ''[[Passer ammodendri]]'' (Guld, 1872)<br> - ''[[Passer domesticus]]'' ([[Linnaeus]], 1758)<br> - ''[[Passer hispaniolensis]]'' (TEMMINCK, 1820)<br> - ''[[Passer pyrrhonotus]]'' (Blyth, 1845)<br> - ''[[Passer castanopterus]]'' (Blyth, 1855)<br> - ''[[Passer rutilans]]'' (TEMMINCK, 1836)<br> - ''[[Passer flaveolus]]'' (Blyth, 1845)<br> - ''[[Passer moabiticus]]'' (TRISTRAM, 1864)<br> - ''[[Passer iagoensis]]'' (Guld, 1838)<br> - ''[[Passer motitensis]]'' (A. Smith, 1836)<br> - ''[[Passer insularis]]'' (P.L. SCLATER & HARTLAUB, 1881)<br> - ''[[Passer hemileucus]]'' (OGILVIE-GRANT & H.O.FORBES, 1899)<br> - ''[[Passer rufocinctus]]''(FINSCH & REICHENOW, 1884)<br> - ''[[Passer shelleyi]]'' (Sharpe, 1891)<br> - ''[[Passer cordofanicus]]'' (HEUGLIN, 1871)<br> - ''[[Passer melanurus]]'' (STATIUS MÜLLER, 1776)<br> - ''[[Passer griseus]]'' (VIEILLOT, 1817)<br> - ''[[Passer swainsonii]]'' (RÜPPELL, 1840)<br> - ''[[Passer gongonensis]]'' (OUSTALET, 1890)<br> - ''[[Passer suahelicus]]'' (REICHENOW, 1904)<br> - ''[[Passer diffusus]]'' (A. Smith, 1836)<br> - ''[[Passer simplex]]'' (LICHTENSTEIN, 1823)<br> - ''[[Passer zarudnyi]]'' (Pleske, 1896)<br> - ''[[Passer montanus]]'' (Linnaeus, 1758)<br> - ''[[Passer luteus]]'' (LICHTENSTEIN, 1823)<br> - ''[[Passer euchlorus]]'' (Bonaparte, 1850)<br> - ''[[Passer eminibey]]'' (HARTLAUB, 1880)<br> - [[Passerottu]] (''Passer italiae'') (VIEILLOT, 1817)<br> [[Categoria:Passer]] jgzahu5imgajqjq30rz3lzpv07i4t8w