Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Bastìa 0 885 403217 402716 2026-06-09T03:48:00Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 403217 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Bastìa [[File:Citadelle Bastia.jpg|300px]] | Cumuna=Bastìa | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=capilocu di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]] | insee=2B033 | cp=20200 è 20600 | merre=Petru Savelli | latitudine=42° 42' 2" | lungitudine=9° 27' 1" | alt med=30 | alt min=0 | alt max=963 | sup ett=1 938 | sup km²=19.38 | pupulazione=44 355 | annu=2015 | densità=2.249 | nomab=Bastiacci }} '''Bastia''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u [[circundariu di Bastia|circundariu]] è di [[cantoni di Bastia|6 cantoni]]. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana. L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci. [[File:VP-Bastia.jpg|thumb|350px|none|Bastia, u vechju portu]] == Geografia == [[File:Pano rade bastia.jpg|thumb|center|upright=2.4|Bastìa]] Bastia hè situata à nordu-levante di a [[Corsica]], sottu à u [[Capicorsu]]. A timperatura media hè di 15,3&nbsp;°C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu. == Storia == Nanzu à l'occupazione di a [[Corsica]] per i [[Genuva|genuvesi]], Cardu era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori. Stu picculu portu si chjamava ''Portu Cardu''. In u [[1378]] u guvernatore genuvese Leonello Lomellino decide a custruzzione d'un castellu nant'à un prumuntoriu chì supraneghja Portu Cardu, chì si chjamerà ''Castello della Bastìa''. Cusì nasce a citatella di Bastia. Dui quartieri si sviluppanu : Terra Vechja, chì currisponde tandu à Portu Cardu, oghje u Vechju Portu. È Terra Nova, chì currisponde oghje à a Citatella. Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u [[Trattatu di Versailles (1768)|Trattatu di Versailles]] di u [[1768]] a Corsica passa à a Francia è in u [[1791]] Bastia ùn hè micca più capitale: per i Francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'[[Italia]]. [[File:Bastia, Terranova è Terravechja.jpg|centro|miniatura|I quartieri di Terranova (in giallu) è Terravechja (in viulettu)]] == Merri == L'attuale merre di Bastia hè Pierre Savelli. == Demugrafia == <div class="center">'''Evoluzione di a pupulazione bastiaccia<br />(Fonte: Cassini<ref>[http://cassini.ehess.fr/cassini/fr/html/6_index.htm Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)]</ref> et [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ppp/bases-de-donnees/recensement/populations-legales/pages2008/pdf/dep2B.pdf Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse]</ref> - [[Institut national de la statistique et des études économiques|Insee]]<ref>[http://www.insee.fr/fr/ffc/docs_ffc/psdc.htm INSEE : Population depuis le recensement de 1962]</ref>''' <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.7,0.9,0.7) ImageSize = width:750 height:300 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:50 DateFormat = x.y Period =from:0 till:55000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:5000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:500 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1793 bar:1800 text:1800 bar:1806 bar:1821 bar:1831 bar:1836 bar:1841 bar:1846 bar:1851 text:1851 bar:1856 bar:1861 bar:1866 bar:1872 bar:1876 bar:1881 bar:1886 bar:1891 bar:1896 bar:1901 text:1901 bar:1906 bar:1911 bar:1921 bar:1926 bar:1931 bar:1936 bar:1946 bar:1954 text:1954 bar:1962 bar:1968 bar:1975 bar:1982 bar:1990 bar:1999 bar:2006 bar:2007 text:2007 bar:2009 PlotData= color:barra width:15 align:left bar:1793 from:0 till: 0 bar:1800 from:0 till: 11336 bar:1806 from:0 till: 7922 bar:1821 from:0 till: 9316 bar:1831 from:0 till: 9531 bar:1836 from:0 till: 13610 bar:1841 from:0 till: 14568 bar:1846 from:0 till: 15004 bar:1851 from:0 till: 15984 bar:1856 from:0 till: 16002 bar:1861 from:0 till: 19304 bar:1866 from:0 till: 21535 bar:1872 from:0 till: 17850 bar:1876 from:0 till: 17572 bar:1881 from:0 till: 20100 bar:1886 from:0 till: 20765 bar:1891 from:0 till: 23397 bar:1896 from:0 till: 22552 bar:1901 from:0 till: 25425 bar:1906 from:0 till: 27338 bar:1911 from:0 till: 29412 bar:1921 from:0 till: 33094 bar:1926 from:0 till: 36376 bar:1931 from:0 till: 44628 bar:1936 from:0 till: 52208 bar:1946 from:0 till: 49327 bar:1954 from:0 till: 42729 bar:1962 from:0 till: 31375 bar:1968 from:0 till: 38746 bar:1975 from:0 till: 42810 bar:1982 from:0 till: 44020 bar:1990 from:0 till: 37845 bar:1999 from:0 till: 37884 bar:2006 from:0 till: 43577 bar:2007 from:0 till: 43315 bar:2009 from:0 till: 43577 </timeline> </div> == Munumenti == - [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|U Palazzu di i Guvernatori]]<br> - [[Palazzu di i Nobili Dodeci|U Palazzu di i Nobili Dodeci]]<br> - [[Catedrale Santa Maria Assunta di Bastia|A catedrale Santa Maria]]<br> - [[Santa Croce di Bastia|Santa Croce]]<br> - [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]]<br> - [[A Cuncezziò]]<br> - [[Chjesa San Ghjuvà di Bastia|San Ghjuvà]]<br> - [[Madonna di Munserrà]]<br> - [[Scalinata Rinesi-Romieu]]<br> ==Quartieri== ===[[A Citatella di Bastia|A Citatella]]=== Munumenti:<br> - [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|U Palazzu di i Guvernatori]],<br> - u Palazzu [[Palazzu di i Nobili Dodeci|Nobili Dodeci]],<br> - a [[Catedrale Santa Maria Assunta]].<br> === U Vechju Portu === Chjamatu dinù Terravechja.<br> === [[Carrughju Napuleò (Bastia)|Carrughju Napuleò]] === Munumenti:<br> - [[A Cuncezziò]],<br> - [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]],<br> - a Casa Castagnola,<br> - a Casa Cardi-Sansonetti.<br> === Carrughju Drittu === - [[San Carlu di Bastia|San Carlu]],<br> - u cunventu di i Ghjesuitti chì hè oghje u [[cullegiu Simon Vinciguerra]],<br> - a casa [[Palazzu Caraffa|Caraffa]].<br> === [[U Mercà]] === - A merrìa Vechja è a Casa Battisti,<br> - a Casa Suzzoni<br> === U Guvernamentu === - Incù l'attuale liceu Jean Nicoli, chì nanzu era l'[[Anticu Cunventu di i Missiunari lazaristi]].<br> === U Palazzi di Ghjustizia === === A Piazza d'Arme (o Piazza d'À) === === San Ghjisè === === Lupinu === === Montesoru === === A Traversa è u Carrughju Campinchi === - A Traversa hè l'attuale Boulevard Paoli, U Carrughju Campinchi.<br> === U Teatru === ===[[Piazza Santu Niculà (Bastia)|A Piazza Santu Niculà]]=== Munumenti:<br> - [[Statua di Napuleone (Bastia)|a statua di Napuleone]],<br> - u munumentu à i morti,<br> - u chjoscu à musica,<br> - e case d'Americani (Casa Roncaiolo, casa Fantauzzi),<br> === Toga === - Induv'ellu c'era l'Usina di Toga.<br> === A Stazione === === Cardu === === U Fangu === === Sant'Untò === ==Lingua== ===Toponimi=== [[File:Guido Colucci (1877-1949) Bastia-Anni 1920-incisione.jpg|thumb|200px|right|[[Guido Colucci]] ([[1877]]-[[1949]]) Bastìa ([[1920]])]] {{div col|3}} - TERRA NOVA<br> - TERRA VECHJA<br> - CARRUGHJU DIRITTU<br> - U GUADÈ(LLU)<br> - A MARINA<br> - SANTA MARÌ(A)<br> - SAN'GHJUVÀ(NNI)<br> - SANTA CRÒ(CE)<br> - CARRUGHJU SUMERÀ<br> - MONTE SACRU<br> - U GIARDINÈ(LLU)<br> - SAN'GHJISÈ(PPU)<br> - SANTA CHJARA<br> - U FOR'LUIGI<br> - SAN GAITANU<br> - A TRAVERSA<br> - PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU)<br> - U PALAZZU DI GHJUSTÌ<br> - TOGA<br> - SANT'ANTÒ(NE)<br> - A LINGUA<br> - U MOLU<br> - U SITU<br> - MONSERÀ(TU)<br> - I GHJESUÌ(TI)<br> - SAN CARLU<br> - U MERCATU VECHJU<br> - U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI)<br> - U MERCÀ(TU)<br> - A VECHJU PÒ(RTU)<br> - A NUNZIATA<br> - U FANGU<br> - FICAGHJOLA<br> - PORTU CARDU<br> - CARDU<br> - CAMPU VENTOSU<br> - L'ARINELLA<br> - LUPINU<br> - MONTESORU<br> - U MACHJÒ(NE)<br> - PIAZZA D'À(RME)<br> - A CITADÈ(LLA)<br> - A RICCIATA<br> - U PIGNU<br> - TIGHJIME<br> - SUERTA<br> - A RAZETA<br> - SUBIGNA<br> - CAPANELLE<br> - A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU)<br> - ROMIEUX<br> - SANTA LUCI(A)<br> {{div col end}} == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Omi cunnisciuti == * [[Francescu Canari]] (1613-1686) * [[Salvatore Viale]] (1787-1861) * [[Petru Lucciana]], dettu ''Vattelapesca'' (1832-1909) * [[Vincenzu di Moro Giafferi]] (Saveriu Stefanu dettu Vincenzu) (1878-1956) * [[Cesare Campinchi]] (1882-1941) * [[Cesare Vezzani]] (1888-1951) * [[Iviu Simonpaoli]], dettu [[Paoli]] (1928-) == Citazione == Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu: * in u pruverbiu: ''Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia''. * in u pruverbiu: ''Spachja borse, Bastiacci.'' * in u pruverbiu: ''Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.'' * in u pruverbiu: ''Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.'' == Referenze == <references/> * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Ligami == * [http://www.bastia.fr/ U situ ufficiali] * [https://www.corsicamea.fr/bastia/bastia_intro.htm Corsica mea : Bastìa tempi fa e oghje] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210124154505/https://www.corsicamea.fr/bastia/bastia_intro.htm |date=2021-01-24 }} * [http://pesciu.ifrance.com/ Scuparta di a Corsica: Bastìa è l'ingiru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080821122855/http://pesciu.ifrance.com/ |date=2008-08-21 }} * [http://ultrasbastiacci.online.fr/ Sustenitori di u Sporting Club di Bastìa] * [http://bastia78.free.fr/ L'epupea di u SEC Bastìa in cuppa di l'UEFA 1978] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071004121310/http://bastia78.free.fr/ |date=2007-10-04 }} {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] dee721438gsj95sqk4mpc3p4vwdtgxr Ghjacaru 0 1212 403156 402649 2026-06-08T14:59:24Z Fausta Samaritani 15085 403156 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = pink | name = Ghjacaru}}<br />{{StatusSecure}} {{Taxobox_image | image = [[File:Husky03.jpg|249px|Ghjàcaru]] | caption = '''[[Husky]]'''<br />U ghjacaru}} {{Taxobox_begin_placement | color = pink}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Animalia]]}} {{Taxobox_phylum_entry | taxon = [[Chordata]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Mammalia]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Carnivora]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Canidae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = ''[[Canis]]''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = ''[[wolf|C. lupus]]''}} {{Taxobox_subspecies_entry | taxon = '''''C. l. familiaris'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_trinomial_simple | color = pink| trinomial_name = Canis lupus familiaris}} {{Taxobox_end}} U '''ghjacaru''' (''Canis lupus familiaris''),<ref>[https://es.glosbe.com/es/co/perro Diccionario Glosbe Español-Corso]</ref> ancu chjamatu '''cane'''; hè un [[mammiferu]] carnivuru domesticu. === Lingua === U ghjacaru hè mintuvatu à spessu in a cultura corsa. Par esempiu in i pruverbii: * ''U ghjacaru chì suvita, ùn ha bisognu di dà li u bucconu.'' * ''À un bon' cani li si dà un bon ossu.'' * ''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.'' * ''Omi, cani è cavalli, piglia li di razza.'' * ''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.'' * ''Cane abbaghja è porcu manghja.'' * ''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.'' * ''I ghjacari traghjosi facini i cateddi orbi'' * ''L'anchi di i ghjacari ùn si poni addirizzà'' * ''À cane chì abbaghja, o pane o bastone.'' o in a sprissioni: * ''una risa ghjacarina'' === Razzi tradiziunali corsi === A razza di ghjacaru «[[Cursinu]]» hè stata ricunnisciuta ufficialmenti da a sucietà canina francese (SCC) dapoi pochi anni. I so particularità (altura, pesu, culori è qualità di u pelu...) so micca bè stabilizzati quantunqua, mà calchi allevatori provani à sceglia i ghjacari chì s'assumigliani megliu à ciò chì sariani idealementi i cursini. Par avà, si pò prisintà li cum'è ghjacari di 20-30 chilò, cù capu graioidu (musu longu), pelu cortu è bringhjatu. Servini generalmenti par a caccia à u cignali. Certi pensani chì a razza taliana «Cane Corso» saria d'urigina corsa, mà u so nomu veni piutostu di parchì serviani in Italia per à caccia à corra. -= Da veda dinò == - u [[cane pasturecciu]]<br> - u [[Cursinu]]<br> - u [[cane umarecciu]]<br> - U [[Alabai]]<br> - A [[Ghjacara]]<br> == Riferimenti == <references /> == Liami == [[Categoria:Canidae]] rngz5sjahlx60crv3a6ta6n2rugpfyz 14 di ghjennaghju 0 1564 403177 391753 2026-06-08T15:40:13Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403177 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''14 di ghjennaghju''' hè u 14<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 351 ghjorni à a fine di l'annu (352 sì hè [[Annata bisestile|bisestile]]). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1969]] - [[Dave Grohl]], [[musicante]] [[americanu]].<br> - [[1990]]: [[Jul (rapper)]] francesu.<br> == Morti == * [[1957]]: [[Humphrey Bogart]], attore mericanu == Celebrazioni == === Santi === Santa Nina. Nina serebbi una giovana cristiana fatta prigiunera è purtata in a capitale di a Georgia versu l'annu 337. Custì campava ritirata. Nimu sapia da duve ella venia, ne mancu cume ella si chjamava. L'avianu cugnumata Cristianina, per via di a so religione, è, à l'accorta, Nina. Per fà penitenza, Nina purtava una camisgia di pilone nantu à a pelle. Un ghjornu guerì un zitellu cuprendulu cù issa camisgia. A regina, chì si ne muria di un male stranu, ebbe nova di u fattu, è a mandò à circà. A risposta di Nina fù chì un era fatta per entre in un palazzu. Allora a regina s'hè fatta purtà in casa di Nina, è ghjè guerita. Hè certa chì a vulia ricumpensà, ma Nina ùn volse nunda è disse: "S'è vo vulite fammi piacè, fatevi cristiani, voi è u rè". E' a regina si fece cristiana. Si cunvertì ancu u rè, ma più tardi. Un ghjornu ch'ellu era à caccia si trova in periculu mezu à animali salvatichi, è prumette, s'ellu ci sorte vivu, di fassi battizà. Contanu dinù chì, dopu, l'imperatore Custantinu Secondu (337-340) li mandò dui veschi per battizà tutti l'abitanti di a capitale. Hè cusì chì a Georgia hè diventatu un paese catolicu, cù Santa Nina cum'è patrona. Etimolugia: da u lat. "christianus" (cristianu) Casate: Christiani, Cristiani.[https://adecec.net/adecec/santi/01-ghjennaghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ghjennaghju| 14]] hi7lehxvx3vmjzv9p7ohlrpm3l4t7og 21 di ghjennaghju 0 1571 403157 391880 2026-06-08T15:02:20Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403157 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''21 di ghjennaghju''' hè u 21<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 344 ghjorni à a fine di l'annu (345 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1824]]: [[Thomas Jonathan Jackson]], militare americanu.<br> - [[2005]]: [[IShowSpeed]], pseudonimu di Darren Watkins Jr., youtuber è rapper.<br> == Morti == * [[1950]]: [[George Orwell]], scrivanu è ghjurnalistu inglese == Celebrazioni == === Santi === Santu Fruttuosu. Santa Gnese. Fruttuosu era u vescu di Tarragona, in Spagna, quandu ellu hè statu marturiatu, u 21 ghjennaghju di l'annu 259. D'ellu n'anu parlatu u puetu Prudenziu è Santu Agustinu, è po, in u 1935, anu publicatu a so passione chì serebbi stata scritta da un testimone di l'epica. Fruttuosu era statu arrestatu cù i so dui diacuni, è avianu passatu a nuttata in prigiò à pregà. U lindumane, u ghjudice li disse: - Sì dunque vescu? - Iè, rispose Fruttuosu, sò vescu. - Dì piuttostu chè tù ere vescu, disse u ghjudice. E' u cundannò à esse brusgiatu cù i so diacuni. Quandu elli funu messi nantu à u legnaghju, un suldatu cristianu s'avvicinò è li disse: - Prega per mè. - Pregheraghju per tutta a Cristianità, da l'Oriente à l'Occidente, disse Fruttuosu. Nantu à u legnaghju, i trè omi eranu stati liati arritti. I canapi funu i primi à brusgià. Allora si sò indinuchjati è sò morti preghendu. U lindumane, i cristiani di u paese eranu venuti per racoglie e cendere di Fruttuosu è dalli una sepultura quandu elli anu intesu a voce di u Santu chì dicia: - Lasciatele stà, chì un omu fidu à Ghjesù ùn pò avè un onore particulare. Etimolugia: ? Paesi è cità: Segovia, Tarragona. In Corsica: Cagnanu. Gnese era una zitella di tredeci anni, marturiata in Roma trà l'annu 250 è l'annu 306. Hè morta vuluntaria pè a so fede, curaggiosa davanti à u boia. U martiriu d'issa zitella hà cumossu tutti i cristiani di l'Imperu, è Gnese hè diventata un persunagiu di legenda. A legenda conta in l'Occidente ùn hè micca a listessa chè quella conta in l'Oriente. Secondu i Latini, Gnese ricusa i sacrifizii à i dii pagani. A leganu à un piottulu, è li solcanu e carni cù unghje in ferru. A ghjente pianghje. Ella hè tutta gioia. Parechji giuvanotti si prisentanu per liberalla è spusalla. Gnese li dice: "Fidanzatu n'aghju digià unu, Ghjesù". E' po dice à u boia: "Spicciatevi chì m'aspetta". E' u boia li taglia u capu. Secondu i Grechi, Gnese era di famiglia nobile, è u guvernatore avia decisu di falli rinnegà a fede cristiana. A porta in una casa cù e prustitute. Quella zitella pare un anghjulu è nisunu omu hà u curaggiu di prufittanne. For di unu chì a li prova è casca seccu. "Stà à sente, dice Gnese à u guvernatore, sì l'anghjulu mandatu da Diu hà fulminatu istu omu bestiale, hè chì ùn ci era altra manera per preservà a mio virginità; ma eiu u vogliu risuscità". E' cusì face, prima d'esse brusgiata. Etimolugia: da u grecu "agnê" (pura, casta). U lat. "agnus" (agnellu) hà fattu cunfusione è a santa hè aspessu riprisentata cù un agnellu in collu. Nomi: Agnès, Agnese, Agneta, Agnete, Gnese. Litteratura: U nome francese Agnès, utilizatu da u Medievu, si hè spartu ancu più dopu à a pezza di Molière: "L'Ecole des Femmes", scritta in u 1662, è duve Agnès hè una niscentre. Arricurdatevi a frasa: "Le petit chat est mort".[https://adecec.net/adecec/santi/01-ghjennaghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ghjennaghju| 21]] 9dn2mwkmbzaqkv6vvknz0cdnvyj0o9a 25 di ferraghju 0 1605 403191 400736 2026-06-08T16:11:51Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403191 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''25 di ferraghju''' hè u 56<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 309 ghjorni à a fine di l'annu (310 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1938]]: - [[Malcolm Tierney]], attore brittannicu.<br> - [[1944]]: - [[François Cevert]], pilotu di corsa francesu.<br> - [[1953]]: - [[Martin Kippenberger]], artista tedescu.<br> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === U beatu '''Rumeu'''. In u [[1830]], dui frati carmelitani di [[Limoges]] (l'attuale capilocu di u dipartimentu di a Haute-Vienne) eranu partuti per Roma in pelegrinaggiu. Sò morti da a debulezza in l'uspidale di [[Lucca]]. Unu si chjamava Avertanu. Hè mortu u 26 ferraghju. L'altru si chjamava Arrigu. Hè mortu u 4 marzu. Dicenu chì, quandu Arrigu hè mortu, anu vistu affaccà à Avertanu chì venia à circallu per cunducelu in Paradisu.<br> Da tandu, Avertanu chì ghjera prete, hè citatu cum'è Santu. Arrigu, chì ùn era chè frate cunversu, ùn hè chè beatu cù u nome di Rumeu, nome chì vole dì: "Pelegrinu chì và in Roma" è chì deve a so pupularità à a pezza si Shakespeare: "Rumeu è Ghjulietta", scritta in u [[1595]]. Etimolugia: da u lat. medievale "romeo" (Vò in Roma, pelegrinu).<br> Casate: Romei.<br> Nomi: Romello, Roméo, Rumeu.<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/02-ferraghju.php] Santi.</ref><br> == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} == Note == <references /> [[Categoria:Ghjornu di ferraghju| 25]] 39zus8qgko1dclxrhdev4u0cpihsur3 3 di marzu 0 1612 403164 391289 2026-06-08T15:18:40Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403164 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''3 di marzu''' hè u 62<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 63<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 303 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1966]]: [[Jeremy Zucker]], cantadore americanu.<br> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === Santu '''Marinu'''. Marinu era un legiunariu di a Cesarea Marittima, capilocu di a Palestina occupata da i Rumani. Era un bon suldatu, è l'avianu fattu cinturione, vene à dì ch'ellu avia u cumandu di centu fantacini. A regula vulia chì, nanzu d'occupà e so nove funzioni, devia sacrificà à i dii pagani. Ellu chì si era fattu cristianu, ricusò. U ghjudice li dete trè ore di riflessione. Isse trè ore, Marinu e passò à pregà. Dopu, cum'ellu era sempre decisu à ùn rinnegà a so fede, l'anu tagliatu u capu. Era versu l'annu 262. Un altru Marinu, chì campava à u seculu settimu, hè festighjatu u 4 sittembre in a cità è republica di San Marinu. Etimolugia: da u lat. "marinus" (di u mare). Casate: Marini Nomi: Marin, Marina, Marine, Marinetta, Marinette, Marini. Marinu.[https://adecec.net/adecec/santi/03-marzu.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di marzu| 03]] n0uc5mah8k9sdik7j88sq8kem1c8fsg 15 di marzu 0 1624 403169 391302 2026-06-08T15:29:57Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403169 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''15 di marzu''' hè u 74<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 75<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 291 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1935]]: [[Jimmy Swaggart]], evangelista americanu.<br> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === Santa '''Lucrezia'''. Santa '''Luisa'''. Lucrezia era una Spagnola nata in una famiglia musulmana di Cordoba. Si hè fatta cristiana contru à a vuluntà di i genitori. I cristiani di Cordoba a piattavanu quandu in una casa, quandu in un'altra. L'anu trova in casa di un prete chì si chjamava Sulogiu. Sulogiu, chì serà canunizatu, hè statu scapatu l'11 marzu 859; ella, quattru ghjorni dopu, u 15 marzu. Etimolugia: da a casata rumana "Lucretius". Casate: Lucrezi. Nomi: Crezia, Loukretsia, Lucrèce, Lucrecia, Lucrecio, Lucretia, Lucretius, Lucrezia, Lucrezio, Lucreziu, Lukretia. Luisa di Marillac hè nata in Parigi in u 1591. Era a figliola di Louis de Marillac, signoru di Ferrières, maritata à 22 anni, veduva à 34. Un annu nanzu à a morte di u maritu, avia scuntratu à San Vincensiu chì l'avia guarita di una massa d'idee fisse è avia furtificatu a so fede. Anu travagliatu inseme 35 anni per racoglie e criature abbandunate è per succorre i stroppii, i scemi, i vechji, è i malati chì ùn avianu à nimu. Per issa opera tamanta, anu creatu a Cungregazione di e Figlie di a Carità, cungregazione diretta da Luisa sinu à a so morte à 69 anni, u 15 marzu 1660. Etimolugia: V. Luigi (25 agostu).[https://adecec.net/adecec/santi/03-marzu.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di marzu| 15]] 7vjbpodx6ew87s6ep6i2u0yt7sg90a6 3 di maghju 0 1673 403161 391361 2026-06-08T15:10:21Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403161 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''3 di maghju''' hè u 123esimu ghjornu (u 124esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1975]]: [[Jeffrey Garcia]], attore americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === '''Invenzione di a Croce'''. L'Invenzione di a Croce hè celebrata per ricurdà u ritruvamentu di a Santa Croce, l'annu 326, per opera di Santa Lena, a mamma di l'imperatore Custantinu. === I Santi === I Santi '''Filippu''' è '''Ghjacumu'''. '''Filippu''', l'apostulu, era di Betsaida, in Palestina, cum'è Andria è Petru. Avia almenu trè figliole. Serebbi mortu à l'età di 87 anni, versu l'annu 90. A' chì dice ch'ellu hè mortu di vechjaia, à chì dice ch'ellu hè statu crucifissatu à capu in ghjò. In a seratinata di u Ghjovi santu, Filippu avia dettu à Ghjesù: "Signore, facci vede u Patre". Ghjesù rispose: "Quellu chì hà vistu à mè, hà vistu u Patre. Sappie chì u Patre hè bravu, misericurdiosu, è fidu cum'è mè. Per taglialla à l'accorta, diceraghju chì u Patre hè Amore". Etimolugia: da u grec "philo" (amicu, chì tene caru) è "hippos" (cavallu). Casate: Filipetti, Filippacci, Filippetti, Filippi, Filippini. Nomi: Bine, Felipa, Felipe, Filia, Filiouchka, Filip, Filipa, Filipka, Filipp, Filippa, Filippina, Filippo, Filippu, FilleFippe, Fliep, Flippie, Fülop, Fulp, Lipa, Lipp, Lipperle, Lippo, Lippus, Lips, Lüppo, Phil, Philipe, Philipp, Philippa, Philippe, Philippine, Philippus, Phillie, Philp, Pilib, Pinchen, Pip, Pippa, Pippa, Pippo. Paesi è cità: Uruguai. ìn Corsica: Aghjone '''Ghjacumu''', l'apostulu, dettu u Minore, per ùn cunfondelu cù l'altru apostulu, Ghjacumu u Maiore fattu tumbà da Erode, serebbi statu u primu vescu di Ghjerusalemme, lampatu da u pinaculu di u Tempiu, è difinitu à bastunate versu l'annu 62. U Vangellu dice ch'ellu era u figliolu d'Alfeu. Etimolugia: da l'ebreu "ya'aqob" (favuritu da Diu). Casate: Giacobbi, Giacobetti, Giacomelli, Giacometti, Giacomi, Giacomini, Giacomoni, Giacopetti, Zacchi (per via di l'abreviatu Giaccu) Nomi: Bine, Cob, Cobb, Cobie, Cootje, Diego, Diegu, Ghjacuma, Ghjacumetta, Ghjacumina, Ghjacumu, Giaccobe, Giaccu, Giacobo, Giacomina, Giacomo, Giacopo, Hamish, Iacovo, Iago, Iakov, Ib, Jaak, Jaakje, Jaap, Jabikje, Jachimo, Jack, Jackaleen, Jackaline, Jackalyn, Jäckel, Jacket, Jackie, Jacky, Jacob, Jacoba, Jacobä, Jacobien, Jacobina, Jacobine, Jacobo, Jacobus, Jacolyn, Jacomus, Jacotte, Jacquelene, Jacqueline, Jacquelyn, Jacques, Jacquetta, Jacquette, Jacquine, Jacquot, Jacquotte, Jäggi, Jago, Jaime, Jake, Jakez, Jakke, Jakkie, Jakob, Jakobus, Jakoos, Jakop, Jakou, Jakovkha, Jakub, James, Jamesa, Jamesina, Jamie, Japijke, Jayme, Jékabs, Jem, Jeppe, Jim, Jimmie, Jimmy, Joggi, Keube, Köb, Koba, Kobes, Köbes, Kobus, Koeeb, Koot, Kotie, Kouig, Kuba, Santiago, Seamus, Shack, Tiago, Tjakob, Yacha, Zjak. Paesi è cità: Urugai. In Corsica: Aghjone.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Maghju]] 0a8rbupgtmx1komo3xhqelw5a2qlb1e 403162 403161 2026-06-08T15:11:24Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403162 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''3 di maghju''' hè u 123esimu ghjornu (u 124esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1975]]: [[Jeff Garcia]], attore americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === '''Invenzione di a Croce'''. L'Invenzione di a Croce hè celebrata per ricurdà u ritruvamentu di a Santa Croce, l'annu 326, per opera di Santa Lena, a mamma di l'imperatore Custantinu. === I Santi === I Santi '''Filippu''' è '''Ghjacumu'''. '''Filippu''', l'apostulu, era di Betsaida, in Palestina, cum'è Andria è Petru. Avia almenu trè figliole. Serebbi mortu à l'età di 87 anni, versu l'annu 90. A' chì dice ch'ellu hè mortu di vechjaia, à chì dice ch'ellu hè statu crucifissatu à capu in ghjò. In a seratinata di u Ghjovi santu, Filippu avia dettu à Ghjesù: "Signore, facci vede u Patre". Ghjesù rispose: "Quellu chì hà vistu à mè, hà vistu u Patre. Sappie chì u Patre hè bravu, misericurdiosu, è fidu cum'è mè. Per taglialla à l'accorta, diceraghju chì u Patre hè Amore". Etimolugia: da u grec "philo" (amicu, chì tene caru) è "hippos" (cavallu). Casate: Filipetti, Filippacci, Filippetti, Filippi, Filippini. Nomi: Bine, Felipa, Felipe, Filia, Filiouchka, Filip, Filipa, Filipka, Filipp, Filippa, Filippina, Filippo, Filippu, FilleFippe, Fliep, Flippie, Fülop, Fulp, Lipa, Lipp, Lipperle, Lippo, Lippus, Lips, Lüppo, Phil, Philipe, Philipp, Philippa, Philippe, Philippine, Philippus, Phillie, Philp, Pilib, Pinchen, Pip, Pippa, Pippa, Pippo. Paesi è cità: Uruguai. ìn Corsica: Aghjone '''Ghjacumu''', l'apostulu, dettu u Minore, per ùn cunfondelu cù l'altru apostulu, Ghjacumu u Maiore fattu tumbà da Erode, serebbi statu u primu vescu di Ghjerusalemme, lampatu da u pinaculu di u Tempiu, è difinitu à bastunate versu l'annu 62. U Vangellu dice ch'ellu era u figliolu d'Alfeu. Etimolugia: da l'ebreu "ya'aqob" (favuritu da Diu). Casate: Giacobbi, Giacobetti, Giacomelli, Giacometti, Giacomi, Giacomini, Giacomoni, Giacopetti, Zacchi (per via di l'abreviatu Giaccu) Nomi: Bine, Cob, Cobb, Cobie, Cootje, Diego, Diegu, Ghjacuma, Ghjacumetta, Ghjacumina, Ghjacumu, Giaccobe, Giaccu, Giacobo, Giacomina, Giacomo, Giacopo, Hamish, Iacovo, Iago, Iakov, Ib, Jaak, Jaakje, Jaap, Jabikje, Jachimo, Jack, Jackaleen, Jackaline, Jackalyn, Jäckel, Jacket, Jackie, Jacky, Jacob, Jacoba, Jacobä, Jacobien, Jacobina, Jacobine, Jacobo, Jacobus, Jacolyn, Jacomus, Jacotte, Jacquelene, Jacqueline, Jacquelyn, Jacques, Jacquetta, Jacquette, Jacquine, Jacquot, Jacquotte, Jäggi, Jago, Jaime, Jake, Jakez, Jakke, Jakkie, Jakob, Jakobus, Jakoos, Jakop, Jakou, Jakovkha, Jakub, James, Jamesa, Jamesina, Jamie, Japijke, Jayme, Jékabs, Jem, Jeppe, Jim, Jimmie, Jimmy, Joggi, Keube, Köb, Koba, Kobes, Köbes, Kobus, Koeeb, Koot, Kotie, Kouig, Kuba, Santiago, Seamus, Shack, Tiago, Tjakob, Yacha, Zjak. Paesi è cità: Urugai. In Corsica: Aghjone.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Maghju]] kndbea6cfodh2exgxd08ixdaioufy9o 403234 403162 2026-06-09T07:22:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403234 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''3 di maghju''' hè u 123esimu ghjornu (u 124esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1919]]: [[Peter Seeger]], musicante americanu.<br> - [[1975]]: [[Jeff Garcia]], attore americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === '''Invenzione di a Croce'''. L'Invenzione di a Croce hè celebrata per ricurdà u ritruvamentu di a Santa Croce, l'annu 326, per opera di Santa Lena, a mamma di l'imperatore Custantinu. === I Santi === I Santi '''Filippu''' è '''Ghjacumu'''. '''Filippu''', l'apostulu, era di Betsaida, in Palestina, cum'è Andria è Petru. Avia almenu trè figliole. Serebbi mortu à l'età di 87 anni, versu l'annu 90. A' chì dice ch'ellu hè mortu di vechjaia, à chì dice ch'ellu hè statu crucifissatu à capu in ghjò. In a seratinata di u Ghjovi santu, Filippu avia dettu à Ghjesù: "Signore, facci vede u Patre". Ghjesù rispose: "Quellu chì hà vistu à mè, hà vistu u Patre. Sappie chì u Patre hè bravu, misericurdiosu, è fidu cum'è mè. Per taglialla à l'accorta, diceraghju chì u Patre hè Amore". Etimolugia: da u grec "philo" (amicu, chì tene caru) è "hippos" (cavallu). Casate: Filipetti, Filippacci, Filippetti, Filippi, Filippini. Nomi: Bine, Felipa, Felipe, Filia, Filiouchka, Filip, Filipa, Filipka, Filipp, Filippa, Filippina, Filippo, Filippu, FilleFippe, Fliep, Flippie, Fülop, Fulp, Lipa, Lipp, Lipperle, Lippo, Lippus, Lips, Lüppo, Phil, Philipe, Philipp, Philippa, Philippe, Philippine, Philippus, Phillie, Philp, Pilib, Pinchen, Pip, Pippa, Pippa, Pippo. Paesi è cità: Uruguai. ìn Corsica: Aghjone '''Ghjacumu''', l'apostulu, dettu u Minore, per ùn cunfondelu cù l'altru apostulu, Ghjacumu u Maiore fattu tumbà da Erode, serebbi statu u primu vescu di Ghjerusalemme, lampatu da u pinaculu di u Tempiu, è difinitu à bastunate versu l'annu 62. U Vangellu dice ch'ellu era u figliolu d'Alfeu. Etimolugia: da l'ebreu "ya'aqob" (favuritu da Diu). Casate: Giacobbi, Giacobetti, Giacomelli, Giacometti, Giacomi, Giacomini, Giacomoni, Giacopetti, Zacchi (per via di l'abreviatu Giaccu) Nomi: Bine, Cob, Cobb, Cobie, Cootje, Diego, Diegu, Ghjacuma, Ghjacumetta, Ghjacumina, Ghjacumu, Giaccobe, Giaccu, Giacobo, Giacomina, Giacomo, Giacopo, Hamish, Iacovo, Iago, Iakov, Ib, Jaak, Jaakje, Jaap, Jabikje, Jachimo, Jack, Jackaleen, Jackaline, Jackalyn, Jäckel, Jacket, Jackie, Jacky, Jacob, Jacoba, Jacobä, Jacobien, Jacobina, Jacobine, Jacobo, Jacobus, Jacolyn, Jacomus, Jacotte, Jacquelene, Jacqueline, Jacquelyn, Jacques, Jacquetta, Jacquette, Jacquine, Jacquot, Jacquotte, Jäggi, Jago, Jaime, Jake, Jakez, Jakke, Jakkie, Jakob, Jakobus, Jakoos, Jakop, Jakou, Jakovkha, Jakub, James, Jamesa, Jamesina, Jamie, Japijke, Jayme, Jékabs, Jem, Jeppe, Jim, Jimmie, Jimmy, Joggi, Keube, Köb, Koba, Kobes, Köbes, Kobus, Koeeb, Koot, Kotie, Kouig, Kuba, Santiago, Seamus, Shack, Tiago, Tjakob, Yacha, Zjak. Paesi è cità: Urugai. In Corsica: Aghjone.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Maghju]] 8ijl41l5nk79u5psaimzod0i6cqmrd1 403235 403234 2026-06-09T07:24:12Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403235 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''3 di maghju''' hè u 123esimu ghjornu (u 124esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1919]]: [[Pete Seeger]], musicante americanu.<br> - [[1975]]: [[Jeff Garcia]], attore americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === '''Invenzione di a Croce'''. L'Invenzione di a Croce hè celebrata per ricurdà u ritruvamentu di a Santa Croce, l'annu 326, per opera di Santa Lena, a mamma di l'imperatore Custantinu. === I Santi === I Santi '''Filippu''' è '''Ghjacumu'''. '''Filippu''', l'apostulu, era di Betsaida, in Palestina, cum'è Andria è Petru. Avia almenu trè figliole. Serebbi mortu à l'età di 87 anni, versu l'annu 90. A' chì dice ch'ellu hè mortu di vechjaia, à chì dice ch'ellu hè statu crucifissatu à capu in ghjò. In a seratinata di u Ghjovi santu, Filippu avia dettu à Ghjesù: "Signore, facci vede u Patre". Ghjesù rispose: "Quellu chì hà vistu à mè, hà vistu u Patre. Sappie chì u Patre hè bravu, misericurdiosu, è fidu cum'è mè. Per taglialla à l'accorta, diceraghju chì u Patre hè Amore". Etimolugia: da u grec "philo" (amicu, chì tene caru) è "hippos" (cavallu). Casate: Filipetti, Filippacci, Filippetti, Filippi, Filippini. Nomi: Bine, Felipa, Felipe, Filia, Filiouchka, Filip, Filipa, Filipka, Filipp, Filippa, Filippina, Filippo, Filippu, FilleFippe, Fliep, Flippie, Fülop, Fulp, Lipa, Lipp, Lipperle, Lippo, Lippus, Lips, Lüppo, Phil, Philipe, Philipp, Philippa, Philippe, Philippine, Philippus, Phillie, Philp, Pilib, Pinchen, Pip, Pippa, Pippa, Pippo. Paesi è cità: Uruguai. ìn Corsica: Aghjone '''Ghjacumu''', l'apostulu, dettu u Minore, per ùn cunfondelu cù l'altru apostulu, Ghjacumu u Maiore fattu tumbà da Erode, serebbi statu u primu vescu di Ghjerusalemme, lampatu da u pinaculu di u Tempiu, è difinitu à bastunate versu l'annu 62. U Vangellu dice ch'ellu era u figliolu d'Alfeu. Etimolugia: da l'ebreu "ya'aqob" (favuritu da Diu). Casate: Giacobbi, Giacobetti, Giacomelli, Giacometti, Giacomi, Giacomini, Giacomoni, Giacopetti, Zacchi (per via di l'abreviatu Giaccu) Nomi: Bine, Cob, Cobb, Cobie, Cootje, Diego, Diegu, Ghjacuma, Ghjacumetta, Ghjacumina, Ghjacumu, Giaccobe, Giaccu, Giacobo, Giacomina, Giacomo, Giacopo, Hamish, Iacovo, Iago, Iakov, Ib, Jaak, Jaakje, Jaap, Jabikje, Jachimo, Jack, Jackaleen, Jackaline, Jackalyn, Jäckel, Jacket, Jackie, Jacky, Jacob, Jacoba, Jacobä, Jacobien, Jacobina, Jacobine, Jacobo, Jacobus, Jacolyn, Jacomus, Jacotte, Jacquelene, Jacqueline, Jacquelyn, Jacques, Jacquetta, Jacquette, Jacquine, Jacquot, Jacquotte, Jäggi, Jago, Jaime, Jake, Jakez, Jakke, Jakkie, Jakob, Jakobus, Jakoos, Jakop, Jakou, Jakovkha, Jakub, James, Jamesa, Jamesina, Jamie, Japijke, Jayme, Jékabs, Jem, Jeppe, Jim, Jimmie, Jimmy, Joggi, Keube, Köb, Koba, Kobes, Köbes, Kobus, Koeeb, Koot, Kotie, Kouig, Kuba, Santiago, Seamus, Shack, Tiago, Tjakob, Yacha, Zjak. Paesi è cità: Urugai. In Corsica: Aghjone.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Maghju]] t2qek1h42pr03vtpeyuh19cgzwf6yp8 29 di ghjugnu 0 1730 403225 391438 2026-06-09T07:02:27Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403225 wikitext text/x-wiki {{ghjugnu}} U '''29 di ghjugnu''' hè u 180esimu ghjornu (u 181esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1831]]: [[Paul-Mathieu Novellini]], pittore corsu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === I Santi '''Petru''' è '''Paulu'''. I dui apostuli sò festighjati attempu cum'essendu e dui culonne di a Chjesa catolica, apostolica è rumana. '''Petru''' era natu in Betsaide di Palestina è si chjamava Simone Bar Iona, ma Ghjesù u chjamava Chefassu chì, in Ebreu, vole dì "petra", un cugnome simbulu di a fundazione di a religione catolica. Hà evangelizatu à Ghjerusalemme è Antiocca di Siria. Si hè stabilitu in Roma è ghjè statu marturiatu, forse crucifissatu, versu l'annu 64, à l'epica di e persecuzioni di Nerone. Hè statu sepoltu à u Vaticanu duve, più tardi, l'imperatore Custantinu hà fattu a basilica di San Petru. Quandu, in l'annate 1940, 1950, anu fattu scavi sottu à a basilica, anu annunziatu chì a tomba di San Petru era stata ritrova. Etimolugia: da u gr. "petros" (petra, scogliu). Casate: Perelli, Peretti, Perez, Petrocchi, Petrucci, Pieri, Pierini, Pieroni, Pierotti, Pierraccini, Pierucci, Pietri, Pietrini...è altre cumposte. In Corsica, in u 1881, Pietri era à l'ottesimu rangu di e casate, Peretti à u 34èsimu, Pieri à u 35èsimu. A' elle trè riprisentavanu quasi 12 per mille di e casate. Nomi: Paitje, Pär, Peadair, Peadar, Pedrinha, Pedro, Peer, Pekka, Per, Perez, Perico, Perig, Perkje, Pernette, Pero, Perrette, Perrettu, Perrin, Perrine, Perrinette, Perinetta, Pertrinia, Peta, Petar, Pete, Peter, Peterina, Peteris, Peterus, Petey, Petia, Petie, Petoussia, Petra, Petrina, Petrinka, Petro, Petronella, Petronia, Petronilla, Pétronille, Petru, Petrus, Petrusa, Petschz, Petter, Petz, Pierig, Pierinu, Pierke, Piero, Pierone, Pierre, Pierretta, Pierrette, Pierrick, Pierrot, Piers, Pieru, Pierucciu, Piet, Pieter, Pietje, Pietro, Pietru, Pietsch, Pita, Piterke, Pitrah, Pitrick, Pitt, Polu, Protria, Protz. In Corsica, in u 1881, Petru venia à u quartu rangu di i nomi maschili, dopu à Ghjuvanni, Antone è Francescu. Era quellu di 54 omi nantu à 1000. Pieretta venia à u quindecesimu rangu di i nomi feminili cù 9 nantu à 1000. Paesi è cità: Petru è Paulu sò onurati inseme in Amburgu, Ancona, Baviera, Boemia, Bologna, Cologna, Fabriano, Faenza, Fano, Fiesole, Genuva, Inghilterra, Lilla, Lovaniu, Lucca, Monpellieri, Nantes, Napuli, Roma, Sicilia, Vannes, York. Litteratura: BARIE J.M. "Peter Pan" (1904). '''Paulu''', ellu, hè natu in Tarse di Turchia, versu l'annu 5 o l'annu 10 dopu à Cristu. Era Ghjudeu, citatinu rumanu, è di cultura greca. Hà persecutatu i primi Cristiani è po hà scontru à Ghjesù in Siria, nantu à a strada di Damascu. E' Ghjesù l'hà cunvertitu. Hè diventatu u teoricu di u Cristianisimu primitivu, annunziendu a risurezzione di Cristu, predichendu chì Ghjesù tenia caru à tutti, Ghjudei è Pagani, schjavi è omi liberi, omi è donne. Evangelizeghja a Palestina, Roma, a Spagna, i Balcani, è l'Asia. Arrestatu una prima volta, versu l'annu 61, hè assoltu ma, sei anni dopu, à l'epica di Nerone, hè cundannatu è scapatu. Etimolugia: da u lat. "paulus" (chjucu). Casate: Paolacci, Paoletti, Paoli, Paolini, Poletti, Poli, Polini... è d'altre cumposte. In Corsica, in u 1881, Poli venia à u 9èsimu rangu di e casate, è Paoli à u 10èsimu. Inseme serebbinu à u primu rangu cù 11,7 nantu à mille, allora chì a casata a più sparta, Casanova, riprisenta 8,5 per mille. Nomi: Paavo, Pablito, Pablo, Pachata, Pachoukha, Paola, Paoli, Paolina, Paolino, Paolo, Paul, Paula, Paulat, Paule, Päule, Pauletta, Paulette, Paulien, Paulienne, Paulille, Paulin, Paulina, Pauline, Paulino, Paulinu, Paulinus, Paulita, Paulot, Pauls, Paulu, Pauly, Pauw, Pauwel, Pauwels, Pavel, Pavla, Pavlia, Pavlik, Pavlina, Pavline, Pavlinka, Pavlounia, Pawel, Pawl, Pèl, Pleins, Pol, Polu, Poul, Poulus. In Corsica, in u 1881, Paulu venia à u sestu rangu di i nomi maschili, dopu à Ghjuvanni, Antone, Francescu, Petru è Ghjiseppu. Era quellu di 40 omi nantu à 1000.[https://adecec.net/adecec/santi/06-ghjugnu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Ghjugnu]] jbbouzgbbapfk6x9vxotlb8js6gr8ri 16 uttrovi 0 1839 403226 391607 2026-06-09T07:04:34Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403226 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''16 uttrovi''' hè u 289esimu ghjornu (u 290esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1890]]: [[Paul Strand]], fotografu è cineasta americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Edvige'''. '''Edvige''' hè nata in Baviera in u 1174. Era a figliola di Bertollu Terzu, conte di l'Alta Baviera è di u Tirolu. Hà avutu dui fratelli veschi, una surella abbatessa, una maritata cù Filippu Augustu di Francia è una, regina d'Ungheria, mamma di Santa Lisabetta. Edvige hè stata maritata à 12 anni cù Arrigu Primu u barbutu, duca di a Slesia. Anu avutu trè maschji è trè femine. Dicenu chì, in cinquanta anni di matrimoniu, ùn si sò liticati chè duie volte: a prima, quandu u maritu hà occupatu a Polonia; a seconda, quand'ellu hà sceltu, per succedeli, u secondu figliolu invece di u primu. Edvige era una donna placida. Quandu i servi rumpianu i piatti, dicia: "Un' vole dì; Diu permette di fabricanne d'altri". Quandu u più grande di i figlioli hè statu tombu in guerra, disse: "O Signore! a vostra vuluntà hè a meia; issu figliolu ci tenia è ellu tenia à mè; è eiu era beata; oghje sò ancu più beata, postu ch'ellu hè accantu à voi". Quand'ellu more u maritu, in u 1238, Edvige hà 64 anni. Si ritira in Polonia, in una abbazia ch'ella avia fattu fà in Trebnitz. More cinque anni dopu, u 15 uttobre 1243. Etimolugia: da u germ. "had" (battaglia) è "wig" (cumbattitu). Nomi: Edvige, Edwige, Hädken, Haseke, Hedda, Hedel, Hedgen, Hedi, Hedvige, Hedwig, Hedwiga, Hedy, Hetti, Jadwiga, Wiegel, Wig, Wigge. Paesi è cità: Slesia, Craccovia.[https://adecec.net/adecec/santi/10-uttobre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Uttrovi]] [[Categoria:Ottobre]] 2tvg6vbyrj48q8cfyk1fiimx2d4a6ni 29 di dicembre 0 1912 403201 391779 2026-06-08T22:25:52Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403201 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''29 di dicembre''' hè u 363esimu [[ghjornu]] (u 364esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[Jon Voight]]<br> - [[1992]]: [[Mislav Oršić]], ghjucadore di pallò croatu.<br> == Morte == - [[1980]]: [[Nadežda Mandel'štam]], scrittrice russia.<br> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Davide'''. Santu '''Tumasgiu''' Becket. '''Davide''' hè mortu in Ghjerusalemme 973 anni nanzu à Cristu. Avia 70 anni. L'Anzianu Testamentu conta ch'ellu era un giovanu pastore capirossu, puetu è musicante, sceltu da Diu per esse rè d'Israele. In Ghjerusalemme, fatta capitale, hà preparatu u regnu di u figliolu, Salomone. Dicenu ch'ellu hà cumpostu i famosi Salmi, base di e prighere ghjudeie è cristiane. Maria, a mamma di Ghjesù, serebbi stata di a razza di Davide. Etimolugia: da l'ebreu "daoud" (tenutu caru... da Diu). Nomi: Dafydd, Daibidh, Dave, David, Davida, Davidde, Davide, Davidka, Davidou, Davie, Davina, Daviot, Davit, Davy, Daw, Dawie, Taffy, Vida, Vidli. '''Tumasgiu''' Becket, natu in Londra in u 1118, hè mortu in Canterbury in u 1170. Quandu, à 36 anni, diventò u cancelieru di Arrigu Secondu, rè d'Inghilterra, Becket era un bel omu, grande, assai imbiziosu. Li piacia u lussu è ghjera grande amatore di caccia. Durante sette anni, fù un ministru aggalabatu è fidu. Tandu, u rè era in bischizzu cù u papa per via di l'immunità ecclesiastiche. Persuasu di e qualità diplumatiche di Tumasgiu, u fece arcivescu di Canterbury, dunque patrone di a Chjesa anglicana. Dui anni dopu, invece di serve u so rè, Tumasgiu si dichjarava in favore di a Chjesa di Roma. Temendu una cundanna à morte, si vestì da frate è si rifugiò in Francia duv'ellu stete sei anni. In u 1170, allora chì Arrigu era in traccia di fà a pace cù u papa, ebbe u permessu di rientre in Inghilterra è di ripiglià a so carica di arcivescu. Cum'è sì nunda fussi cambiatu, fece l'errore di scumunicà i veschi chì sei anni nanzu si eranu dichjarati in favore di u rè. Avendu intesu u rè chì dicia, senza pensà à male: "Ma quale hè chì mi sbarazzerà di issu insulente!", quattru cavalieri vanu à truvà à Tumasgiu in u so palazzu di Canterbury, è li dumandanu di rinuncià à a scumunica. Cum'ellu ricusa, u si striscinanu in una cappella laterale è u tombanu à sciabulate. Etimolugia, casate è nomi: Cf Tumasgiu l'Apostulu (3 lugliu). Paesi è cità: Londra, Canterbury, Parigi, Lione, Sens.[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] c61jzdvfqa8z8vkxbdpt83zxl39zky3 Biolugia 0 2355 403214 390102 2026-06-09T00:51:40Z Fausta Samaritani 15085 403214 wikitext text/x-wiki [[Image:Larus_portrait.jpg|thumb|250px|A biolugia studieghja a vita.]] A '''biolugia''', '''biologia''' o '''biulugia''', chì etimologicamente vene da e parolle [[Lingua greca antica|greche]] βίος (''bios'', "vita") è λόγος (''logos'', "scienze"), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[vita]]. ==Storia== In u 1735, [[Linneu|Carl Linnaeus]] publicò u so libru ''[[Systema naturae]]'' ("Sistema d'u natura") chì schjarì a [[tassonumia]]. In u 1809, [[Jean-Baptiste Lamarck]] publicò u so libru ''[[Philosophie Zoologique]]'' ("Filosufia zoolugica"). In u 1859, [[Charles Darwin]] publicò u so libru ''[[On the Origin of Species]]'' ("Di l'origine d'e spezie"), chì schjarì a teuria di l'evoluzione muderna. Trà u 1856 è u 1863, [[Gregor Mendel]] cunduce i so [[esperimentu|esperimenti]]. ==Riferimenti== ==Ligami== <gallery> File:Guriezo Adino vaca toro terneras.jpg|Animalia - Bos primigenius taurus File:Zboże.jpg|Planta - Triticum File:Morchella esculenta 08.jpg|Fungi - Morchella esculenta File:Fucus serratus2.jpg|Stramenopila/Chromista - Fucus serratus File:Gemmatimonas aurantiaca.jpg|Bacteria - Gemmatimonas aurantiaca (- = 1 Micrometer) File:Halobacteria.jpg|Archaea - Halobacteria File:Gamma phage.png|Virus - Gamma phage </gallery> {{Scienze}} [[Categoria:Biulogia]] fdq5qcg1sxpnafr24d12cz92va8ksfm 403215 403214 2026-06-09T00:52:28Z Fausta Samaritani 15085 403215 wikitext text/x-wiki [[Image:Larus_portrait.jpg|thumb|250px|A biolugia studieghja a vita.]] A '''biolugia''', '''biologia''' o '''biulugia''', chì etimologicamente vene da e parolle [[Lingua greca antica|greche]] βίος (''bios'', "vita") è λόγος (''logos'', "scienze"), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[vita]]. ==Storia== In u 1735, [[Linneu|Carl Linnaeus]] publicò u so libru ''[[Systema naturae]]'' ("Sistema d'u natura") chì schjarì a [[tassonumia]]. In u 1809, [[Jean-Baptiste Lamarck]] publicò u so libru ''[[Philosophie Zoologique]]'' ("Filosufia zoolugica"). In u 1859, [[Charles Darwin]] publicò u so libru ''[[On the Origin of Species]]'' ("Di l'origine d'e spezie"), chì schjarì a teuria di l'evoluzione muderna. Trà u 1856 è u 1863, [[Gregor Mendel]] cunduce i so [[esperimentu|esperimenti]]. ==Riferimenti== ==Ligami== <gallery> File:Guriezo Adino vaca toro terneras.jpg|Animalia - Bos primigenius taurus File:Zboże.jpg|Planta - Triticum File:Morchella esculenta 08.jpg|Fungi - Morchella esculenta File:Fucus serratus2.jpg|Stramenopila/Chromista - Fucus serratus File:Gemmatimonas aurantiaca.jpg|Bacteria - Gemmatimonas aurantiaca (- = 1 Micrometer) File:Halobacteria.jpg|Archaea - Halobacteria File:Gamma phage.png|Virus - Gamma phage </gallery> {{Scienze}} [[Categoria:Biolugia]] o53lj1g95f23g5miztk0xl20lxcrwvf 403216 403215 2026-06-09T00:54:54Z Fausta Samaritani 15085 /* Storia */ 403216 wikitext text/x-wiki [[Image:Larus_portrait.jpg|thumb|250px|A biolugia studieghja a vita.]] A '''biolugia''', '''biologia''' o '''biulugia''', chì etimologicamente vene da e parolle [[Lingua greca antica|greche]] βίος (''bios'', "vita") è λόγος (''logos'', "scienze"), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[vita]]. ==Storia== In u [[1735]], [[Linneu|Carl Linnaeus]] publicò u so libru ''[[Systema naturae]]'' ("Sistema d'u natura") chì schjarì a [[tassonumia]]. In u [[1809]], [[Jean-Baptiste Lamarck]] publicò u so libru ''[[Philosophie Zoologique]]'' ("Filosufia zoolugica"). In u [[1859]], [[Charles Darwin]] publicò u so libru ''[[On the Origin of Species]]'' ("Di l'origine d'e spezie"), chì schjarì a teuria di l'evoluzione muderna. Trà u [[1856]] è u [[1863]], [[Gregor Mendel]] cunduce i so esperimenti. ==Riferimenti== ==Ligami== <gallery> File:Guriezo Adino vaca toro terneras.jpg|Animalia - Bos primigenius taurus File:Zboże.jpg|Planta - Triticum File:Morchella esculenta 08.jpg|Fungi - Morchella esculenta File:Fucus serratus2.jpg|Stramenopila/Chromista - Fucus serratus File:Gemmatimonas aurantiaca.jpg|Bacteria - Gemmatimonas aurantiaca (- = 1 Micrometer) File:Halobacteria.jpg|Archaea - Halobacteria File:Gamma phage.png|Virus - Gamma phage </gallery> {{Scienze}} [[Categoria:Biolugia]] iolhts85jdkdmncq2xtnkpbs3yf7379 Pani biscottu 0 7148 403222 401296 2026-06-09T06:54:54Z Fausta Samaritani 15085 link 403222 wikitext text/x-wiki [[File:23012008-biscottes CL J Weber01-2.jpg|thumb|200px|right|Pani biscottu]] U '''pani biscottu''' hè [[pani]] chì hè statu [[cucina|cottu]] dui volti. U pani biscottu hè par metta in u [[caffè]], in a [[tisana]] o in u [[latti]]. In u [[Sartè|Sartinesu]], hè ancu chjamatu u ''ruzzicheddu''. == Liami == * Ferrandi, Saveriu, [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf L'acqua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051230185927/http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf |date=2005-12-30 }}, Matina latina == Da vede dinò == [[Pani di i morti]]<br> [[Categoria:Cucina]] 2oxyleciucmz0lv53ftxab6petka3ty Statu 0 8146 403149 394905 2026-06-08T13:15:40Z Fausta Samaritani 15085 file 403149 wikitext text/x-wiki [[File:France radar.jpg|thumb|300px|right|[[Francia]]]] U '''Statu''' hè un [[guvernu]] [[Naziune|naziunale]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Stati]] 5iq08otowe6fpdcvk9d606mhsb7iabx 403150 403149 2026-06-08T13:22:58Z Fausta Samaritani 15085 file 403150 wikitext text/x-wiki [[File:France radar.jpg|thumb|250px|right|[[Francia]]]] [[File:Deutschland topo.jpg|thumb|250px|right|[[Germania]], ([[1999]])]] U '''Statu''' hè un [[guvernu]] [[Naziune|naziunale]]. == Discrizzioni == [[Categoria:Stati]] 48l60pcswwlrfn5h7g7ymetfkphksbh Discussione:Pagina maestra 1 9847 403265 398665 2026-06-09T10:39:55Z Fausta Samaritani 15085 /* Una proposta da Wiki Ligure */ Risposta 403265 wikitext text/x-wiki <ul> <li style="padding:0.5em; background:#F0F0FF; border:1px solid #C6C9FF;">'''Quì si discute di a [[Pagina maestra]]'''. *Sì voli aghjunghje un '''cummentu''' chì riguarda a Pagina maestra, fà un cliccu nantu u buttone '''+''' in alt. *Sì invece voli discute di l''''altri argumenti''' cuncernendu Wikipedia in lingua corsa va in '''[[Wikipedia:Purtone di a cumunità|Purtone di a cumunità]]'''. </ul> == Altre lingue == Salute, sugnu sicilianu e vi staju scrivennu 'nt'a me lingua. Vulissi sulamente diri ca jè impressiunante quantu e nostre dui lingue s'assumigghianu. M'aviti però a fari nu favore, putiti agghjunceri pi piaciri a pagina wikipedia di a lingua siciliana 'nta a voce di e autre (altre) lingue 'nd'a vostra pagina maestra? V'aringrazziu, Mommo. ==Article request== Someone should write an article on [[CCM Airlines]] (See Corsu website here: http://co.aircorsica.com/) - Its EN article is here: [[:en:CCM Airlines]] [[User:WhisperToMe|WhisperToMe]] 14:15, 2 ghjugnu 2009 (UTC) == Small request == '''Bold text''' Hello! I am a Polish wikipedian and I would like to ask you for writing a new article about former Polish President who won the Nobel Peace Prize in 1983 – '''[[Lech Wałęsa]]'''. I have looked for his article in your Wikipedia but without success. Polish Wikipedians will be grateful for your help. Thank you so much in advance! PS article in English you can find '''[[w:en:Lech Wałęsa|here]]'''. Best wishes from Poland, [[User:Patrol110|Patrol110]] 20:42, 25 sittembre 2009 (UTC) ==Ligame== Vi vogliu invità tutti à scrive nant’à u Appuntamentu Corsu di a Tela http://appuntamentu-corsu.forums-actifs.net induve si pò scrive liberamente in corsu. A prestu! Frank 08:24; 23 marzu 2010 (UTC) == Domanda == Salve, l'ortografia utilizzata per le varietà corse e che viene usata per scrivere sulla Wiki corsa da quale Ente o Scuola è regolata? --[[User:Orodeo|Orodeo]] 23:16, 1 maghju 2011 (UTC) Bella domanda... --[[User:Franjklogos|Franjklogos]] 16:18, 1 sittembre 2011 (UTC) == Proposta == Ciao a tutti, mi rivolgo alla vostra comunità per proporvi di entrare a far parte di un nuovo progetto: Il progetto si chiama “Wikitaly” e si prefigge di coordinare tutti i progetti esistenti della Wikimedia Foundation nelle lingue regionali parlate sul territorio italiano. Il progetto ha come obiettivo, quindi, quello di unificare tutte le comunità dei progetti interessati, per favorire una maggiore cooperazione tra di esse e un più rapido sviluppo dei vari progetti tramite una pianificazione oculata degli obiettivi da raggiungere volta per volta. Il progetto non punta ad amministrare ogni singola wiki, bensì a coordinare i progetti interessati, con lo scopo di aiutare ogni progetto a fare un salto di qualità superando i maggiori problemi, tutto nell’interesse di ogni singola comunità. Nessuno verrà a stabilire delle regole nella vostra comunità, poiché l’amministrazione di essa spetta solo a voi stessi. Gli utenti di tutte le comunità partecipanti al progetto potranno concordare ad esempio una lista di determinati obiettivi da raggiungere nella propria wiki in piena autonomia, e il progetto cercherà con ogni mezzo possibile di aiutarli nel raggiungere gli obiettivi fissati, concordando ogni azione con le comunità interessate ovviamente. Praticamente Wikitaly controllerebbe il coordinamento e l’organizzazione dell’insieme dei progetti interessati, i quali però continueranno a gestirsi da soli in piena autonomia. L'adesione al progetto non comporta da parte vostra nessun impegno da prendere in particolare, continuerete a svolgere il lavoro che avete sempre fatto, solo che la vostra wiki avrebbe un aiuto in più dal progetto per andare avanti. Vorrei sapere da voi se la vostra comunità è interessata o meno a fare parte del progetto. Tanti saluti a tutti! --[[User:Reder|Reder]] 00:51, 24 dicembre 2011 (UTC) :Ho spostato la discussione su Meta in modo da avere un parere generale dagli utenti di tutte le comunità interessate. Chi volesse continuare la discussione vada su [http://meta.wikimedia.org/wiki/Cooperation_of_Wikimedia%27s_Italian_regional_projects questa pagina] ed esprima il proprio parere, i propri dubbi o le proprie idee nell'apposita pagina di discussione. --[[User:Reder|Reder]] 19:20, 3 ghjennaghju 2012 (UTC) == "Fallback" for corsican language == Hello, at the moment, there is no "fallback" mechanism for Corsican language. That means that when a system message is not available in Corsican, it is shown in English. Should that be changed ? It could be for instance French or Italian. Comments should go to https://gerrit.wikimedia.org/r/#/c/96981/ . --[[User:Zolo|Zolo]] ([[User talk:Zolo|talk]]) 07:23, 23 nuvembre 2013 (UTC) U megliu hè di fà la in corsu. Osinnò in inglesu.[[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 18:08, 26 ghju 2018 (UTC) Bonghjornu, E verro che sarrebbe una bella idea. Ho guardato u link e dobbiamo fare la domanda con una lingua 2 (Francese o Italianu). Per me sarrabbe piu normale di fare la domanda con u Francese come lingua 2 piu che l'Inglesu ! Che pensate? [[Utente:Fondouce|Fondouce]] ([[Discussioni utente:Fondouce|discussioni]]) 18:00, 12 ghje 2016 (UTC) Bonghjornu. Cù l'inglesu và bè, si pò lacà cusì: cunveni tuttu à fattu. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 19:05, 12 ghje 2016 (UTC) Bonghjornu, cumu si face? Un'elezzione? Anche per me sarebbe piu facile in Francese che in inglesu, grazie à voi,Zolo e Fondouce. [[Utente:Bronpton|Bronpton]] ([[Discussioni utente:Bronpton|discussioni]]) 22:16, 25 ghju 2018 (UTC) :Salut à tous, vous pouvez appeler à [[User:Zolo|Zolo]] pour la réouverture de la proposition. <small>[Chiedete a [[User:Zolo|Zolo]] per la riapertura della proposta]</small> --[[Utente:Jumpy01|Jumpy01]] ([[Discussioni utente:Jumpy01|discussioni]]) Salutu, suggerisco chì a seconda lingua di riferenza sia u Francese perchè più di noi a parlemu chè l'inglese. A prova, avemu pigliatu 5 anni per rispondere a Zolo chi aveva scritto in inglese![[Utente:Lasalle~frwiki|Lasalle~frwiki]] ([[Discussioni utente:Lasalle~frwiki|discussioni]]) 20:50, 22 ghju 2021 (UTC) Salutu. Avà ci hè goog translate chì traduci l'inglesu in corsu, par quiddu chì ùn capisci micca, dunqua ùn hè micca un prublemu. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 09:12, 21 lug 2021 (UTC) Par contu meiu, hè bè cusì, incù a siconda lingua in inglesu. Hè un prugettu internaziunali è ci cunveni bè, chì a maiò parti di l'aienti capiscini l'inglesu. I cuntributori à 'ss'anciclupidia venini da tutti i parti è tutti i paesi. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 09:56, 23 ghju 2021 (UTC) Ma trattendu di un prugettu internaziunali (ci sò i cuntributori di tutti i paesi di u mondu), u talianu và bè dinò: inglesu o talianu cunvenini tremindù. [[Utente:Paulu|Paulu]] ([[Discussioni utente:Paulu|discussioni]]) 08:50, 21 lug 2021 (UTC) :Salute, u fallback di 'ssa wiki hè in talianu, micca in inglesu. Siente à issa discussione https://gerrit.wikimedia.org/r/c/mediawiki/core/+/96981/ : {{Citazione|Selon Wikipedia ([[:en:Corsican language]]), le corsu a des racines communes avec l'italien (toscan) et, bien sûr, la grammaire italienne et le vocabulaire sont plus proches au corsu que l'anglais.}}<br/> [[File:WP Aide Informations.jpg|left|500px]] Per l'utilizatori chì volenu imprudà u francese cum'è lingua di l'interfaccia : * [[Special:Preferences|Mudificà e vostre priferenze]] (duvite esse [[Special:Userlogin|cunnessu]]). L' accessu si face ancu in u listinu affissatu insù à dritta di u screnu. Dopu ci vole à scrive in lingua corsa annantu à 'ssa enciclupedia. --[[Utente:Jumpy01|Jumpy01]] ([[Discussioni utente:Jumpy01|discussioni]]) == Una proposta da Wiki Ligure == Cai amixi e coleghi aministratoì, la Consulta Ligure ha iniziato da molti mesi un'attività a sostegno di Wiki Ligure, dando vita ad un progetto comune in cui si raccolgono le testimonianze scritte e orali dei vari dialetti liguri e del Genovese per potenziarne la diffusione e conservarne la forma scritta e orale per le future generazioni. A questo scopo Wiki Ligure presenta già alcune pagine con audio files (le cosiddette pagine parlanti [https://lij.wikipedia.org/wiki/Categor%C3%AEa:V%C3%B4xe_parl%C3%A6<nowiki> qui] raccolte), le quali rappresentano una vera innovazione che potrebbe esser presa in considerazione da tutte le Wiki regionali. È intenzione della Consulta Ligure organizzare un evento, ad esempio sotto forma di conferenza, a favore della diffusione di Wiki Ligure e di quelle Wiki regionali la cui lingua presenta affinità con il Genovese e con i suoi vari dialetti liguri. Prego scrivermi se qualcuno volesse segnalare il suo interesse alla partecipazione nell’evento che stiamo ideando in rappresentanza della propria Wiki. Alegri! Luensu</nowiki> [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discussioni utente:Luensu1959|discussioni]]) 14:35, 10 nuv 2025 (UTC) :Carissimo Luensu, sono qui da alcuni mesi. Non abbiamo amministratore da oltre due anni. Non so se posso essere utile al tuo progetto. C'è una pagina su wiki Ligure, a me creata, che ha avuto audio files e vi ringrazio. A presto. Allegria! Fausta [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|discussioni]]) 10:39, 9 ghju 2026 (UTC) gicn2cxyb2e0jvgaopkc3n32t2t5c90 Albania 0 10801 403183 402133 2026-06-08T15:49:41Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403183 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Albania |nomeUfficiale = Republika e Shqipërisë |linkBandiera = Flag of Albania.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Albania.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Location Albania Europe.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua albanese|albanese]] |capitale = [[Tirana]] |capitaleAbitanti = 602.041 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Ilir Meta]] |primoMinistro = [[Edi Rama]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = 1912 |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |superficieTotale = 28.748 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 4,7 |popolazioneTotale = 3.600.523 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 125 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1 |valuta = |energia = |tld = .al |telefono = +355 |targa = AL |inno = |festa = |note = }} L''''Albania''' (in [[lingua albanese|albanese]] ''Shqipëria''), ghjè un Statu d'[[Europa]], ind'i Balchani. A capitala di stu paese hè [[Tirana]]. Cunfina à u [[nordu]]-[[uvestu]] incù u [[Montenegru]], à u [[nordu]]-[[estu]] incù u [[Kosovu]], à [[livente]] incù a [[Ripùblica di Macedonia|Macedonia]] è à u [[meziornu]] incù a [[Grecia]]. L'Albania hè una Ripùblica Parlamentare. L'attuale Primu ministru hè Sali Berisha (dipoi u 2005), u Presidente di a Ripùblica essendu invece Bamir Topi (dipoi u 2007). A [[linguistica|lingua]] ufficiale di u paese hè l'[[lingua albanese|albanese]]. === Storia === L'Albanesi scendenu da l'Illyriani, un [[populu]] [[India|indo]]-[[Auropa|auropeanu]]. - 168 a.C. : [[Roma]] conquista u Reame Illyrianu.br> - [[395]] : l'Albania face partita di l'[[Imperiu Rumanu d'Oriente]].<br> - [[1190]] : u Principu [[Progon]] riesce à crià un reame albanese independente, chi durò fin'à u mezzu di u seculu 1200.<br> - [[1443]] : [[Skanderbeu (Ghjorghju Kastrioti)]] proclama a ristaurazione di u principatu libaru di Albania.<br> - [[1444]] : Vittoria di Skanderbeu nant'à i [[Turchia|Turchi]] in Domosdova.<br> - [[1468]] : Morte di Skanderbeu.<br> - [[1478]] : I [[Turchia|Turchi]] riprendonu Kruje, a capitale di u principatu libaru.<br> - [[25 di ghjennaghju]] [[1479]] : [[Venezia]] cede ai [[Turchia|Turchi]] Skoder è Kruje.<br> - da u seculu 1500 à 1700 : u paese si converte à l'[[Islamu]].<br> - [[1912]] : l'Albania diventa independente.<br> - [[1939]] : occupazione da l'[[Italia]].<br> - [[1943]] : u [[Partitu Communistu]] piglia u cuntrollu di u Fronte di Liberazione Naziunale albanese.<br> - [[novembre]] [[1944]] : l'Albania hè guvernata da un guvernu communistu.<br> - [[1946]] : fù pruclamata a Ripublica Populare d'Albania, cù [[Enver Hoxha]] cume capimachja.<br> - [[1991]] : caduta di u regime communistu.<br> === Pulitica === L'Albania hè una ripùblica. === Geografia === [[File:Albania map-fr.svg|230px]] === Economia === L'Albania hè unu di i paesi i più povari d'[[Auropa]], per via di u cascu communistu. L'isulamentu hà avutu assai cunsequenze nant'u [[ecunumia|pianu economicu]]. U so [[Produttu Internu Bruttu|PIB]] hè di 22,59 milliardi di dollari (in [[2009]]), ciò chì ne face u 117u paese (più o menu u livellu di u [[Senegal]]). U PIB per abitante hè di 6000$. U paese cunnosce un disimpiegu di 15%. L'inflazione era di 9% in lu [[2005]], ma fù ridutta à 4% in lu [[2008]]. L'agricultura riprisente un quartu di u Produttu Internu Bruttu, hè u transfarimentu di rivenuti 14%. Ma a crescita di u paese hè una di e più forte d'[[Auropa]], essendu circa 6%. U [[turisimu]] hè avale unu di i settori i più dinamichi di l'[[econumia]] albanesa. U settore di l'[[energia]] hè ancu prumessu à una crescenza maiò, dopu a scuperta di grande riserve di [[petrollu]] hè di [[gasu]]. A [[economia|muneta]] officiale hè u lek. L'Albania face partita di l'Organisazione Mondiale di u [[Cummerciu]] (OMC).<ref>{{Vcite web |title=CIA World Factbook |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }}</ref><ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }} (in [[lingua inglese|inglese]]) (Infurmazione à propositu di l'[[economia]]).</ref> == Demografia == L'Albania hè un paese assai omogeneu etnicamente, cù 94% di populazione albanese. U paese cunnosce una grande emigrazione. [[File:Albania demography.svg|thumb|350px|right| Evoluzione di a populazione tra [[1961]] è [[2003]] (cifri di u [[FAO]], [[2005]]). Populazione in millaii d'abitanti]] === Cultura === L'Albanesi si dividenu in dui gruppi:<br> - i Geghi ([[nordu]])<br> - i Toschi ([[sudu]])<br> 70% di a populazione si dice [[Islamu|musulmana]]. Ci sò ancu qualchi [[Cristianesimu|catolichi]] è [[Cristianisimu|ortodossi]]. <ref>[http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71364.htm US Department of State International Religious Freedom Report 2006]</ref>. E divisione religiose ùn ghjocanu un role importante, cume lu mostra u dettu seguente : «''Feja e shqiptarit është shqiptaria''» (a [[fede]] di l'Albanese hè l'Albania). E a [[politica]] atea d'u [[pulitica|guvernu]] Hoxha hà riducitu u sintitu [[Islamu|religiosu]]. ==Da vede dinò== - [[Maffia Albanesa]]<br> - [[Alessiu]]<br> - [[Coriza]]<br> - [[Elbasan]]<br> - [[Kukës]]<br> - [[Argirucastru]]<br> - [[Berat]]<br> - [[Fier]]<br> == Rifiramenti == <references/> === Ligami === - [http://www.president.al President i Republikës së Shqipërisë / Situ di u presidente di a Ripublica Albanesa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120716210958/http://www.president.al/english/pub/presidentet.asp |date=2012-07-16 }}. {{Europa}} [[Categoria:Albania]] m6i6a2y24vcv72pdq0l5psdhgbw9dso 403230 403183 2026-06-09T07:10:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403230 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Albania |nomeUfficiale = Republika e Shqipërisë |linkBandiera = Flag of Albania.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Albania.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Location Albania Europe.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua albanese|albanese]] |capitale = [[Tirana]] |capitaleAbitanti = 602.041 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Ilir Meta]] |primoMinistro = [[Edi Rama]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = 1912 |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |superficieTotale = 28.748 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 4,7 |popolazioneTotale = 3.600.523 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 125 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1 |valuta = |energia = |tld = .al |telefono = +355 |targa = AL |inno = |festa = |note = }} L''''Albania''' (in [[lingua albanese|albanese]] ''Shqipëria''), ghjè un Statu d'[[Europa]], ind'i Balchani. A capitala di stu paese hè [[Tirana]]. Cunfina à u [[nordu]]-[[uvestu]] incù u [[Montenegru]], à u [[nordu]]-[[estu]] incù u [[Kosovu]], à [[livente]] incù a [[Ripùblica di Macedonia|Macedonia]] è à u [[meziornu]] incù a [[Grecia]]. L'Albania hè una Ripùblica Parlamentare. L'attuale Primu ministru hè Sali Berisha (dipoi u 2005), u Presidente di a Ripùblica essendu invece Bamir Topi (dipoi u 2007). A [[linguistica|lingua]] ufficiale di u paese hè l'[[lingua albanese|albanese]]. === Storia === L'Albanesi scendenu da l'Illyriani, un [[populu]] [[India|indo]]-[[Auropa|auropeanu]]. - 168 a.C. : [[Roma]] conquista u Reame Illyrianu.br> - [[395]] : l'Albania face partita di l'[[Imperiu Rumanu d'Oriente]].<br> - [[1190]] : u Principu [[Progon]] riesce à crià un reame albanese independente, chi durò fin'à u mezzu di u seculu 1200.<br> - [[1443]] : [[Skanderbeu (Ghjorghju Kastrioti)]] proclama a ristaurazione di u principatu libaru di Albania.<br> - [[1444]] : Vittoria di Skanderbeu nant'à i [[Turchia|Turchi]] in Domosdova.<br> - [[1468]] : Morte di Skanderbeu.<br> - [[1478]] : I [[Turchia|Turchi]] riprendonu Kruje, a capitale di u principatu libaru.<br> - [[25 di ghjennaghju]] [[1479]] : [[Venezia]] cede ai [[Turchia|Turchi]] Skoder è Kruje.<br> - da u seculu 1500 à 1700 : u paese si converte à l'[[Islamu]].<br> - [[1912]] : l'Albania diventa independente.<br> - [[1939]] : occupazione da l'[[Italia]].<br> - [[1943]] : u [[Partitu Communistu]] piglia u cuntrollu di u Fronte di Liberazione Naziunale albanese.<br> - [[novembre]] [[1944]] : l'Albania hè guvernata da un guvernu communistu.<br> - [[1946]] : fù pruclamata a Ripublica Populare d'Albania, cù [[Enver Hoxha]] cume capimachja.<br> - [[1991]] : caduta di u regime communistu.<br> === Pulitica === L'Albania hè una ripùblica. === Geografia === [[File:Albania map-fr.svg|230px]] === Economia === L'Albania hè unu di i paesi i più povari d'[[Auropa]], per via di u cascu communistu. L'isulamentu hà avutu assai cunsequenze nant'u [[ecunumia|pianu economicu]]. U so [[Produttu Internu Bruttu|PIB]] hè di 22,59 milliardi di dollari (in [[2009]]), ciò chì ne face u 117u paese (più o menu u livellu di u [[Senegal]]). U PIB per abitante hè di 6000$. U paese cunnosce un disimpiegu di 15%. L'inflazione era di 9% in lu [[2005]], ma fù ridutta à 4% in lu [[2008]]. L'agricultura riprisente un quartu di u Produttu Internu Bruttu, hè u transfarimentu di rivenuti 14%. Ma a crescita di u paese hè una di e più forte d'[[Auropa]], essendu circa 6%. U [[turisimu]] hè avale unu di i settori i più dinamichi di l'[[econumia]] albanesa. U settore di l'[[energia]] hè ancu prumessu à una crescenza maiò, dopu a scuperta di grande riserve di [[petrollu]] hè di [[gasu]]. A [[economia|muneta]] officiale hè u lek. L'Albania face partita di l'Organisazione Mondiale di u [[Cummerciu]] (OMC).<ref>{{Vcite web |title=CIA World Factbook |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }}</ref><ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }} (in [[lingua inglese|inglese]]) (Infurmazione à propositu di l'[[economia]]).</ref> == Demografia == L'Albania hè un paese assai omogeneu etnicamente, cù 94% di populazione albanese. U paese cunnosce una grande emigrazione. [[File:Albania demography.svg|thumb|350px|right| Evoluzione di a populazione tra [[1961]] è [[2003]] (cifri di u [[FAO]], [[2005]]). Populazione in millaii d'abitanti]] === Cultura === L'Albanesi si dividenu in dui gruppi:<br> - i Geghi ([[nordu]])<br> - i Toschi ([[sudu]])<br> 70% di a populazione si dice [[Islamu|musulmana]]. Ci sò ancu qualchi [[Cristianesimu|catolichi]] è [[Cristianisimu|ortodossi]]. <ref>[http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71364.htm US Department of State International Religious Freedom Report 2006]</ref>. E divisione religiose ùn ghjocanu un role importante, cume lu mostra u dettu seguente : «''Feja e shqiptarit është shqiptaria''» (a [[fede]] di l'Albanese hè l'Albania). E a [[politica]] atea d'u [[pulitica|guvernu]] Hoxha hà riducitu u sintitu [[Islamu|religiosu]]. ==Da vede dinò== - [[Maffia Albanesa]]<br> - [[Alessiu]]<br> - [[Coriza]]<br> - [[Elbasan]]<br> - [[Kukës]]<br> - [[Argirucastru]]<br> - [[Berat]]<br> - [[Fier]]<br> - [[Peshkopi]]<br> == Rifiramenti == <references/> === Ligami === - [http://www.president.al President i Republikës së Shqipërisë / Situ di u presidente di a Ripublica Albanesa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120716210958/http://www.president.al/english/pub/presidentet.asp |date=2012-07-16 }}. {{Europa}} [[Categoria:Albania]] pkg7o66ztgj8vcecph79zakxu4u8ntv Neil Primrose 0 11362 403151 380715 2026-06-08T13:25:01Z Fausta Samaritani 15085 403151 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Neil Primrose''' hè u batterista di u gruppu di [[rock]] [[Scozia|scuzzese]] [[Travis]]. == Biugrafia == [[Categoria:Musicante|Primrose, Neil]] [[Categoria:Britannicu|Primrose, Neil]] [[Categoria:Biugrafia|Primrose, Neil]] mkkqiml4hq9lbbttd279vg35lhhpumx Categoria:Accipitridae 14 11774 403247 378845 2026-06-09T09:59:22Z Fausta Samaritani 15085 403247 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Accipitriformes]] bies0g6oqdge9w9fvbtn4i8cw63a9ry Categoria:Cuculidae 14 11799 403263 378846 2026-06-09T10:26:55Z Fausta Samaritani 15085 403263 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cuculiformes]] tc5cifk72netwmwlr1ev5chrolw68a1 Ponziu Pilatu 0 12094 403207 365491 2026-06-08T22:53:13Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categorie 403207 wikitext text/x-wiki [[File:Eccehomo1.jpg|thumb|right|370px|''[[Ecce Homo]]'', un'opara d'Antonio Ciseri ind'eddu si vedi à Ponziu Pilatu chì prisenta Ghjesù di Nazarettu à l'abitanti di Ghjirusalemma]] '''Ponziu Pilatu''' fù u quintu guvarnadori di a pruvincia rumana di [[Ghjudea]], sottu à l'imperatori [[Tiberiu]], da u [[26]]-[[27]] à u [[36]]-[[37]] di a noscia ebbica.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> Hè masimu cunnisciutu oghji par essa u funziunariu chì hà prisidutu u prucessu di Ghjesù è urdinatu a so crucifissioni. L'impurtanza di Pilatu in u cristianesimu mudernu hè sottuliniata da a so piazza pripunderanti in l'Apostuli è in u Credu di Nicea. Datu l'imaghjina ch'è i vanghjelii dani di Pilatu com'è essendu riticenti à tumbà à Ghjesù, i Ghjesgi copti è etiopichi credini ch'è Pilatu hè divintatu cristianu è u vinireghjani com'è un martiru è un santu. Bench'è Pilatu fussì u guvarnadori di Ghjudea u più spirimintatu, pochi fonti annantu à u so regnu ani sopravvivutu. Pari avè appartinutu à a famiglia Pontii, ma nienti ùn hè cunnisciutu incù cirtezza annantu à a so vita nanzi ch'eddu ùn diventessi guvarnadori di a Ghjudea, nè annantu à i circustanzi chì l'ani cunduttu à essa numinatu guvarnadori. Una sola scrizzioni di u guvernuratu di Pilatu hà sopravvivutu, a petra ditta Pilatu, è ancu i pezzi di muneta ch'è eddu minava. U storicu ghjudeiu Ghjaseppu è u filosofu Filonu d'Alissandria minziuneghjani tremindui l'incidenti di tinsioni è di viulenza trà a pupulazioni ghjudeia è l'amministrazioni di Pilatu. Mori trà eddi implicheghjani ch'è Pilatu hà agitu di una manera chì hà affesu i sinsibulità riligiosi di i Ghjudei. I vanghjelii cristiani raportani ch'è Pilatu hà urdinatu a crucifissioni di Ghjesù à un mumentu datu mentri u so mandatu; Ghjaseppu è u storicu rumanu Tacitu parini dinò avè cunsignatu 'ssa infurmazioni. Siont'è Ghjaseppu, a rivucazioni di Pilatu hà avutu locu parchì eddu hà ripressu viulintamenti un muvimentu armatu di Samaritani à u Monti Gerizim. Fù rinviatu à Roma da u ligatu di Siria par risponda in davanti Tiberiu, chì, eppuri, era mortu nanzi a so ghjunta. A parsona ùn sà nienti di certu annantu à ciò chì li hè accadutu dopu à quissa. Annantu à u basamentu di una minzioni in u filosofu paganu di u sicondu seculu Celsus è l'apologistu cristianu Origenu, a maiò parti di i storichi muderni credini ch'è Pilatu s'hè simpliciamenti ritiratu dopu à u so rinviu. I storichi muderni ani valutazioni diffarenti di Pilatu in quant'è dirighjenti efficaci. Quandu inveci certi credini ch'è eddu era un guvarnadori particularamenti bruttali è inefficaci, d'altri sustenini ch'è u so longu tempu in funzioni significheghja ch'eddu divia essa abbastanza cumpitenti. Siont'è una tiuria impurtanti di u dopuguerra, Pilatu era mutivatu da l'antisemitisimu in u so trattamentu di i Ghjudei, ma 'ssa tiuria hè stata in grandi parti abbandunata. [[File:Court of Pilates - Sant&#039;Apollinare Nuovo - Ravenna 2016.jpg|thumb|left|Mosaicu di Cristu davanti à Pilatu, in a Basilica di Sant Apollinare Nuovo à Ravenna, à u principiu di di u VI sèculu. Pilatu si lava i mani in una cuppetta tinuta da una parsona à dritta.]] In l'Antichità tardiva è u principiu di u Medievu, Pilatu hè divintatu u centru d'intaressu di un grandi gruppu di apocrifi di u Novu Tistamentu, chì ani sviluppatu u so rollu in i Vanghjelii. In mori trà eddi, in particulari in i testi antiriori di l'Imperu rumanu d'Orient, Pilatu era prisintatu com'è un parsunaghju pusitivu. In certi casi, hè divintatu un martiru cristianu. Più tardi, in i testi cristiani uccidentali in particulari, fù piuttostu dipintu com'è un parsunaghju negativu è un gattivu, i tradizioni circundendu a so morti par suicidiu accupendu una piazza impurtanti. Pilatu hè dinò statu à u centru di numarosi lighjendi medievali, chì li ani invintatu una biugrafia cumpletta è l'ani dipintu com'è un gattivu è un vigliaccu. Mori di 'ssi lighjendi cullegani u locu di nascita o di morti di Pilatu à i posti particulari in Auropa uccidentali. Pilatu hà à spessu fattu l'ughjettu di una ripprisintazioni artistica. L'arti medievali hà à spessu ripprisintatu i sceni di Pilatu è di Ghjesù, à spessu in a scena induva eddu si lava i mani di a culpabilità par a morti di Ghjesù. In l'arti di a fini di u Medievu è di a Rinascita, Pilatu hè à spessu ripprisintatu com'è un Ghjudeiu. U XIX sèculu hà vistu una vultata d'intaressu par a ripprisintazioni di Pilatu, incù numarosi imaghjini rializati. Ghjoca un rollu impurtanti in i ripprisintazioni di a passioni à u Medievu, induva eddu hè à spessu un parsunaghju più impurtanti ch'è Ghjesù. A so ripprisintazioni in 'ssi pezzi varieghja mori, andendu da a dibulezza di vulintà è di a custrinta à a crucifissioni di Ghjesù, sinu à u fattu di essa una parsona malvaghja chì esighji a crucifissioni di Ghjesù. L'autori muderni chì mettini in evidenza Pilatu in i so opari cumprendini Anatole France, Mikhaïl Boulgakov, è Chingiz Aïtmatov, incù una maiuranza di trattamenti muderni di Pilatu datendu di dopu a Siconda Guerra mundiali. Pilatu hè dinò statu à spessu ripprisintatu in i filmi. ==Vita== ===Fonti === [[File:PhiloThevet.jpg|thumb|Ritrattu di Filonu d'Alissandria da André Thevet]] I fonti annantu à Ponziu Pilatu sò limitati, bench'è l'eruditi muderni ni sapiini più annantu ad eddu cà annantu à l'altri guvarnadori rumani di a Ghjudea. I più fonti impurtanti sò l'Ambasciata di Gaïus (dopu à 41 di a noscia ebbica) di u scrittori ghjudeiu cuntimpuraneu Filonu d'Alissandria, i Guerri Ghjudei (versu 74 di a noscia ebbica) è l'Antichità di i Ghjudei (versu 74 di a noscia ebbica). Hè dinò minziunatu in modu brevu in l'Annali di u storicu rumanu Tacitu (à u principiu di u II sèculu), in u libru di u storicu rumanu Tacitu, in u libru di u storicu ghjudeiu Filonu d'Alissandria, in u libru di l'Antichità ghjudei (versu 74 di a noscia ebbica) è in u libru di l'Antichità di i Ghjudei (versu 94 di a noscia ebbica) di u storicu ghjudeiu Josèphe, è ancu in i quattru vanghjelii cristiani canonichi, Marcu (cumpostu trà 66 è 70 di a noscia ebbica), Lucca (cumpostu trà 85 è 90 di a noscia ebbica), Matthieu (cumpostu trà 85 è 90 di a noscia ebbica) è Ghjuvanni (cumpostu trà 90 è 110 di a noscia ebbica). Altri Dui capituli di l'Annali di Tacitu chì avariani pussutu minziunà Pilatu sò stati persi. Oltri 'ssi testi, i pezzi di muneta culpati da Pilatu ani sopravvivutu, è ancu una corta scrizzioni frammintaria chì numineghja à Pilatu, cunnisciuta sottu à u nomu di Petru di Pilatu, a sola scrizzioni cuncirnendu un guvarnadori rumanu di a Ghjudea antiriori à i guerri ghjudeurumani à avè sopravvivutu. I fonti scritti ùn furniscini ch'è infurmazioni limitati è ognuna hà i so probbii prighjudicamenti, i vanghjelii in particulari furniscendu una pruspittiva tiulogica piuttostu ch'è storica annantu à Pilatu. ===A zitiddina=== I fonti ùn dani nisciuna indicazioni annantu à a vita di Pilatu nanzi ch'eddu diventi guvarnadori di a Ghjudea. U so ''praenomen'' (nomu) hè scunnisciutu. U so ''cognomen'' (cugnomu) ''Pilatus'' pudaria significà "abili à u ghjavilottu (pilum)", ma pudaria dinò fà rifirimentu à u ''pileus'' o à a scuffia frigiana, indichendu podarsi ch'è unu di l'antinati di Pilatu era un affrancatu. S'è quissa significheghja "abili à u ghjavilottu", hè pussibuli ch'è Pilatu aghji vintu u ''cognomen'' da par eddu, sirvendu in l'armata rumana. Hè dinò pussibuli ch'è u so babbu aghji acquistatu u ''cognomen'' par via di l'abilità militaresca. In i Vanghjelii di Marcu è di Ghjuvanni, Pilatu ùn hè chjamatu ch'è par u so ''cognomen'', ciò ch'è Marie-Joseph Ollivier piglia par significà ch'eddu hè u nomu sottu à u quali eddu era generalamenti cunnisciutu in u linguaghju currenti. U nomu di Ponziu indicheghja ch'eddu appartinia à a famiglia di i Pontii, una famiglia bedda cunnisciuta d'urighjini samnita chì hà produttu un certu numaru di parsunaghji impurtanti à a fini di a Ripublica è à u principiu di l'Imperu. Com'è tutti l'altri guvarnadori di Ghjudea fora di unu, Pilatu era l'ordini equestru, un rangu mediu di a nubiltà rumana. Com'è unu di i Pontii attistati, Ponziu Aquila, un assassinu di Ghjuliu Cesaru, era un tribunu di a pleba, a famiglia divia essa d'urighjini plebeiana. Sò stati annubiliti in quant'è scuderi. ===Rollu di guvarnadori di a Ghjudea === [[File:First century Iudaea province.gif|thumb|left|Carta di a pruvincia di Ghjudea mentri u guvernuratu di Pilatu à u I sèculu di a noscia ebbica.]] Pilatu era u quintu guvarnadori di a pruvincia rumana di Ghjudea, sottu à u regnu di l'imperatori Tiberiu. U postu di guvarnadori di a Ghjudea era rilativamenti pocu pristigiosu è a parsona ùn sà micca comu Pilatu hà ottinutu 'ssa funzioni. Ghjaseppu dichjara ch'è Pilatu hà guvirnatu mentri deci anni (Antichità di i Ghjudei 18. 4. 2), è 'ssi anni sò tradiziunalamenti datati di u 26 à u 36 37 di a noscia ebbica, ciò chì faci d'eddu unu di i dui più anziani guvarnadori di a pruvincia. Com'è Tiberiu s'era ritiratu in l'isula di [[Capri]] in u 26 di a noscia ebbica, i sapienti com'è E. Stauffer ani sustinutu ch'è Pilatu era forsi statu numinatu da u putenti prifettu preturianu Sejanus, chì era statu tombu par tradimentu in u 31 di a noscia ebbica. Di altri circadori ani missu in dubbitu ogni liamu trà Pilatu è Sejanus. Schwartz è Kenneth Lönnqvist sustenini tremindui ch'è a datazioni tradiziunali di u principiu di a guverna di Pilatu hè basata annantu à un'arrori di Ghjaseppu. Schwartz susteni ch'eddu hè statu numinatu à a piazza u 19 di a noscia ebbica, quandu inveci Lönnqvist pieta par u 17 o u18 di a noscia ebbica. U titulu di prifettu di Pilatu implicheghja ch'è i so funzioni erani par u più militari. Eppuri, i truppi di Pilatu erani piuttostu cuncipiti com'è una pulizza ch'è com'è una forza militaresca, è i funzioni di Pilatu si stindiani aldilà di i quistioni militareschi. Avia u puteri di inflighja a pena capitali ed era rispunsevuli di a parcizzioni di l'umaghji è di l'impositi, è ancu di a distribuzioni di i fondi, cumpresu a cuniatura di pezzi di muneta. Pilatu era suburdinatu à u ligatu di Siria. Eppuri, mentri i sei prima anni di u so mandatu, a Siria ùn avia micca ligatu, ciò chì, siont'è Helen Bond, hà pussutu prisintà i difficultà à Pilatu. Pari essa statu libaru di guvirnà a pruvincia com'è l'augurava, l'intarventu di u ligatu di Siria ùn vinendu ch'è à a fini di u so mandatu. Com'è l'altri guvarnadori rumani di Ghjudea, Pilatu avia a so risidenza principali à Cesarea, rindendu si à Ghjerusalemma masimu par i grandi festi cù u fini di mantena l'ordini. Avaria fattu dinò u ghjiru di a pruvincia par senta i causi è amministrà a ghjustizia. In quant'è guvarnadori, Pilatu avia u drittu di numinà u grandi preti ghjudeiu è cuntrullava dinò ufficialmenti i vistiti di u grandi preti in a furtezza d'Antonia. In cuntrariu à u so pridicissori, Valérius Gratus, Pilatu hà cunsirvatu listessu grandi preti, Caifassu, mentri tutta a durata di u so mandatu. Quissa indicheghja ch'è Caifassu è i preti di a setta di i Sadducei erani l'alliati affidevuli di Pilatu. Di più, Maier susteni ch'è Pilatu ùn avaria micca pussutu apradà u tisoru di u tempiu par custruiscia un acquidottu, com'eddu hà rapurtatu Ghjaseppue, senza a cuupirazioni di i preti. Listessa, Helen Bond susteni ch'è Pilatu hè ripprisintatu com'è travagliendu strittamenti incù l'auturità ghjudei in l'esecuzioni di Ghjesù. Jean-Pierre Lémonon susteni ch'è a cuupirazioni ufficiali incù Pilatu era limitata à i Sadducei, nutendu ch'è i Farisei sò assenti di i raconti evanghjelichi di l'arrestu è di u prucessu di Ghjesù. Daniel Schwartz piglia a nota in u Vanghjeliu di Lucca (Lucca 23 : 12) ch'è Pilatu avia una rilazioni difficiuli incù u rè ghjudeiu galileanu Erodi Antipas com'è putinzialamenti storica. Trova dinò storicu l'infurmazioni ch'è a so rilazioni s'hè ristabulita dopu à l'esecuzioni di Ghjesù. Basendu si annantu à Ghjuvanni 19 : 12, hè pussibuli ch'è Pilatu aghji ditinutu u titulu di "amicu di Cesaru" (latinu: ''amicus Caesaris'', in grecu anzianu: φίλος τοῦ Kαίσαρος), un titulu dinò ditinutu da i rè ghjudei Erodi Agrippa I è Erodi Agrippa II è da i cunsiglieri prossimi da l'imperatori. Tantu Daniel Schwartz ch'è Lisandru Demandt ùn pensani micca ch'è 'ssa infurmazioni fussi particularamenti prubabili. ==Incidenti incù i Ghjudei == [[File:Jerusalem Modell BW 10.JPG|thumb|275px|U palazzu d'Erodi.]] Diversi pirturbazioni mentri a guverna di Pilatu sò arrighjistrati in i fonti. In certi casi, ùn hè micca chjaru si eddi poni rapurtà si à listessu avvinimentu, ed hè difficiuli di stabiliscia una crunulugia di l'avvinimenti par u regnu di Pilatu. Joan Taylor susteni ch'è Pilatu avia par pulitica di prumova u cultu imperiali, ciò chì hà forsi caghjunatu certi frizzioni incù i so sughjetti ghjudei. Schwartz sughjirisci ch'è tuttu u mandatu di Pilatu hè statu carattarizatu da " una tinsioni sottustanti cuntinua trà u guvarnadori è i guvirnati, chì scuppiava ogni tantu incù brevi incidenti ". Siont'è Ghjaseppu in u so libru A guerra di i Ghjudei (2. 9. 2) è l'Antichità di i Ghjudei (18. 3. 1), Pilatu hà affesu i Ghjudei culluchendu i stindardi imperiali incù l'imaghjina di Cesaru à Ghjerusalemma. Ni risultò una folla di Ghjudei chì circundàni a casa di Pilatu à Cesarea mentri cinqui ghjorna. Pilatu i cunvucò dopu in un'arena, induva i suldati rumani cacciàni i so spadi. Ma i Ghjudei ani musciatu cusì pocu tema di a morti, ch'è Pilatu hà cidutu è hà toltu i stindardi. Bond susteni ch'è u fattu ch'è Ghjaseppu dici ch'è Pilatu hà appurtatu i stindardi di notti, mostra ch'eddu sapia ch'è l'imaghjini di l'imperatori sariani uffindenti. Data stu incidenti à u principiu di u mandatu di Pilatu com'è guvarnadori. Daniel Schwartz è Lisandru Demandt sughjiriscini tremindù ch'è stu incidenti hè in fattu idanticu à "l'incidenti incù i scudi" rapurtatu in l'ambasciata di Philon à Gaius, un'idantificazioni fatta par a prima volta da u storicu di a ghjesgia primitiva Eusebiu. Lémon, eppuri, argumenta contru à 'ssa idantificazioni. [[File:Josephusbust.jpg|thumb|left|150px|Titu Flaviu Ghjaseppu]] Siont'è l'ambasciata di Filonu vicinu à Gaïus (ambasciata vicinu à Gaïus 38), Pilatu hà affesu a leghji ghjudeia, appurtendu i scudi d'oru à Ghjerusalemma, è piazzendu li annantu à u palazzu d'Erodi. I figlioli d'Erodi u Grandi li ani chertu di ritirà i scudi, ma Pilatu hà ricusatu. I figlioli d'Erodi ani tandu minacciatu di addirizzà una pitizioni à l'imperatori, un'azzioni ch'è Pilatu timia è chì espunaria i crimini ch'è eddu avia cummissu in l'eserciziu di i so funzioni. Ùn hà micca impiditu a so pitizioni. Tiberiu ricivì a pitizioni è infuriatu rimpruvareti à Pilatu, urdinendu li di ritirà i scudi. Helen Bond, Daniel Schwartz è Warren Carter sustenini ch'è a ripprisintazioni di Filonu hè largamenti stereutipata è ritorica, prisintendu Pilatu incù listessi paroli ch'è l'altri uppunenti à a leghji ghjudeia, tuttu prisintendu Tiberiu com'è ghjustu è favurevuli à a leghji ghjudeia. A parsona ùn sà micca asattamenti parchì i scudi ani affesu a leghji ghjudeia: hè prubabili ch'è eddi cuntiniani una scrizzioni disignendu Tiberiu com'è divi Augusti filius (figliolu di u divinu Augustu). Bond data l'incidenti di u [[31]] dopu à à G.-C., calchì tempu dopu à a morti di Sejanus u [[17 uttrovi]]. In un antru incidenti cunsignatu à tempu in i guerri ghjudei (2. 9. 4) è in l'Antichità di i Ghjudei (18. 3. 2), Ghjaseppu conta ch'è Pilatu hà affesu i Ghjudei apradendu u tisoru di u tempiu (korbanos) par pagà un nuveddu acquidottu versu Ghjerusalemma. Quandu una folla s'hè furmata in u mentri chì Pilatu visitava Ghjerusalemma, hà urdinatu à i so truppi di culpà incù i matangheddi. Mori ani peritu sottu à i colpi o zampittati da i cavaddi, è a folla hè stata spargugliata. A data di l'incidenti hè scunnisciuta, ma Bond susteni ch'è eddu hà duvutu pruducia si trà 26 è 30 o 33 dopu à à G.-C., siont'è a crunulugia di Ghjaseppu. U Vanghjeliu di Lucca minziuneghja passendu i Galileani " chì Pilatu n'avia mischiatu u sangui à i so sacrifizii " (Lucca 13 : 1). 'Ssu rifirimentu hè statu intarpritatu di diversi modi com'è fendu rifirimentu à unu di l'incidenti arrighjistrati da Ghjaseppu, o à un incidenti intiriamenti scunnisciutu. Bond susteni ch'è u numaru di Galileani tombi ùn pari micca essa statu particularamenti altu. Siont'è Bond, a minzioni di " sacrifizii " significheghja prubabilamenti ch'è stu incidenti s'hè produttu à a Pasqua à una data scunnisciuta. Susteni ch' " eddu hè non solu pussibuli ma da veru prubabili ch'è a guverna di Pilatu fussi statu marcata da numarosi episodii di ribugli cusì brevi chì ùn ni sapemu nienti ". L'insurrizioni in a quali Barabbas hè statu pigliatu, s'edda hè storica, pudaria bè essa un antru asempiu ". ==Prucessu è esecuzioni di Ghjesù == [[File:Munkacsy - Christ in front of Pilate.jpg|thumb|250px|''Cristu davanti à Pilatu'', [[Mihály Munkácsy]], 1881]] À u mumentu di a Pasqua di l'annu 30 o 33 di a noscia ebbica, Ponziu Pilatu hà cundannatu Ghjesù di [[Nazareth]] à a morti par crucifissioni à Ghjerusalemma. I principali fonti annantu à a crucifissioni sò i quattru vanghjelii cristiani canonichi, chì i so raconti varieghjani. Helen Bond susteni ch'è " i ripprisintazioni ch'è l'evanghjelisti facini di Pilatu sò stati furmati in larga misura da i so probbii priaccupazioni tiulogichi è apulugetichi.... L'aghjunti ligendarii o teulogichi sò dinò stati fatti à u racontu... Malgradu grandi diffarenzi, ci hè eppuri un certu accordu trà evanghjelisti annantu à i fatti di basamentu, accordu chì pò varcà a dipindenza litteraria è rispichjà l'avvinimenti storichi riali. " U rollu di Pilatu in a cundanna di Ghjesù à morti hè dinò attistatu da u storicu rumanu Tacitu, chì, spiighendu a parsecuzioni di i cristiani da Neronu, spiega: "Christus, u fundatori di u nomu, avia subitu a pena di morti sottu à u regnu di Tiberiu, par sintenza di u procuratori Ponziu Pilatu, è a parniciosa superstizioni fù virificata un istanti..." (Tacitu, Annali 15. 44) 11 71 l'autanticità di 'ssu passaghju hè stata cuntistata, ed hè pussibuli ch'è Tacitu aghji ricivutu 'ssa infurmazioni di infurmadori cristiani. Ghjaseppu pari avè dinò minziunatu l'esecuzioni di Ghjesù da Pilatu à a dumanda di Ghjudei eminenti (Antichità di i Ghjudei 18. 3. 3). Eppuri, u testu uriginali hè statu assà mudificatu da un'intarpolazioni cristiana ultiriori, di modu è di manera ch'è eddu hè impussibuli di sapè ciò ch'è Ghjaseppu hà pussutu dì à l'urighjini. Discutendu di a scarsità di i minzioni strabiblichi di a crucifissioni, Lisandru Demandt susteni ch'è l'esecuzioni di Ghjesù ùn hè prubabilamenti micca statu cunsidarata com'è un avvinimentu particularamenti impurtanti da i Rumani, chì mori altri parsoni sò stati crucifissati à l'ebbica è sminticati. Bond susteni ch'è l'arrestu di Ghjesù hè statu fatta in modu cuscenti è incù a participazioni di Pilatu, datu a prisenza di una cuorta rumana di 500 parsoni frà u partitu chì arresta Ghjesù in Ghjuvanni 18. 3. Demandt rispinghji a nuzioni d'implicazioni di Pilatu. Si supponi generalamenti, basendu si annantu à u tistimunianza unanima di i vanghjelii, ch'è u criminu par u quali Ghjesù hè statu purtatu à Pilatu è tombu era una sidizioni, fundata annantu à a so pratinsioni à essa u rè di i Ghjudei. Pilatu hà forsi ghjudicatu à Ghjesù siont'è a cognitio extra ordinem, una forma di prucessu par a pena capitali apradata in i pruvinci rumani è appiicata à i citatini micca rumani, ciò chì hà datu à u prifettu una più grandi flissibilità in u trattamentu di l'affari. I quattru vanghjelii minziuneghjani dinò ch'è Pilatu avia l'abitudina di libarà un cattivu in anori di a festa di a Pasqua. 'Ssa usanza ùn hè attistata in nisciuna altra surghjenti. I storichi ùn sò micca d'accordu annantu à a quistioni di sapè s'è una certa usanza hè o nò un elementu fittiziu di i vanghjelii, s'è edda rifletti a rialità storica o s'è edda ripprisenta podarsi un'amnistia unica l'annu di a crucifissioni di Ghjesù. [[File:Obilman Ecce Homo.jpg|left|thumb|"Ecce Homo" di u pulitticu Legnica di Nikolaus Obilman, Silésie, 1466. Pilatu si teni à latu à Cristu in un cappeddu ghjudeiu è abiti d'oru.]] A ripprisintazioni di Pilatu in i Vanghjelii hè "largamenti cunsidarata" com'è assà diffarenti da quidda chì si trova in Ghjaseppu è Filonu, apposta chì Pilatu hè prisintatu com'è riticenti à tumbà à Ghjesù è sottumissu à a prissioni di a folla è di l'auturità ghjudei. John P. Meier nota ch'è inveci, in Ghjaseppu, "Pilatu solu... Divaria cundannà Ghjesù à a croci". Certi eruditi pensani ch'è i raconti evanghjelichi sò tutalamenti indegni di cunfidenza : S. G. F. Brandon susteni ch'è in rialità, piuttostu ch'è di vaciller annantu à a cundanna di Ghjesù, Pilatu lu'hà tombu senza esitazioni in quant'è ribeddu. Paulu Winter spiega a divirghjenza trà Pilatu in altri fonti è Pilatu in i vanghjelii sustinendu ch'è i cristiani sò divintati di di più bramosi di prisintà Ponziu Pilatu com'è un tistimoniu di a nucenza di Ghjesù, à misura ch'è a parsecuzioni di i cristiani da l'auturità rumani aumintava. Bart Ehrman susteni ch'è u prima vanghjeliu, Marcu, mostra ch'è i Ghjudei è Pilatu sò d'accordu par tumbà à Ghjesù (Marcu 15 : 15), quandu inveci i vanghjelii siguenti riducini prugrissivamenti a culpabilità di Pilatu, insin'à ciò ch'è quist'ultimu auturizeghja i Ghjudei à crucifissà à Ghjesù in Ghjuvanni (Ghjuvanni 18 : 16). Cullega 'ssu cambiamentu à un " antighjudaisimu " accrisciutu. Di altri ani pruvatu à spiigà u cumpurtamentu di Pilatu in i vanghjelii com'è essendu mutivatu da un cambiamentu di circustanzi riguardu à quiddu musciatu in Ghjaseppu è Filonu, ciò chì presupponi di solitu un liamu trà a prudenza di Pilatu è a morti di Sejanus. Di altri circadori, tali Brian McGing è Bond, ani affirmatu ch'è ùn ci hè micca una riali diffarenza trà u cumpurtamentu di Pilatu in Ghjaseppu è Filonu è quiddu di i vanghjelii. Warren Carter susteni ch'è Pilatu hè discrittu com'è abili, cumpitenti è manipuladori di a folla in Marcu, Matteiu è Ghjuvanni, ma ch'eddu hà truvatu solu à Ghjesù nucenti è l'hà tombu sottu à a prissioni in Lucca. ==Citazioni== Ponziu Pilatu hè mintuvatu in a sprissioni corsa "da Pilatu à Caifassu". Hè citata par appuntu in u puema intitulatu [[Morte è funerali di Spanettu]] da [[Santu Casanova]]<ref>[[Rivista Tempi]], [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, 30 aprili di u 2018]</ref>: :Era bellu è tintinnante :Quandu marchjava à lu passu, :Quandu marchjava à lu trottu :Facia moltu fracassu, :Ma lu purtavate sempre :Da Pilatu à [[Caifassu]]. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== *[[Caifassu]] [[Categoria:Puliticante|Pilatu, Ponziu]] [[Categoria:Biugrafia|Pilatu, Ponziu]] fqr4g92qlpp3ap2mzyyh9q6z7wvrjir 403239 403207 2026-06-09T07:37:07Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ categoria 403239 wikitext text/x-wiki [[File:Eccehomo1.jpg|thumb|right|370px|''[[Ecce Homo]]'', un'opara d'Antonio Ciseri ind'eddu si vedi à Ponziu Pilatu chì prisenta Ghjesù di Nazarettu à l'abitanti di Ghjirusalemma]] '''Ponziu Pilatu''' fù u quintu guvarnadori di a pruvincia rumana di [[Ghjudea]], sottu à l'imperatori [[Tiberiu]], da u [[26]]-[[27]] à u [[36]]-[[37]] di a noscia ebbica.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> Hè masimu cunnisciutu oghji par essa u funziunariu chì hà prisidutu u prucessu di Ghjesù è urdinatu a so crucifissioni. L'impurtanza di Pilatu in u cristianesimu mudernu hè sottuliniata da a so piazza pripunderanti in l'Apostuli è in u Credu di Nicea. Datu l'imaghjina ch'è i vanghjelii dani di Pilatu com'è essendu riticenti à tumbà à Ghjesù, i Ghjesgi copti è etiopichi credini ch'è Pilatu hè divintatu cristianu è u vinireghjani com'è un martiru è un santu. Bench'è Pilatu fussì u guvarnadori di Ghjudea u più spirimintatu, pochi fonti annantu à u so regnu ani sopravvivutu. Pari avè appartinutu à a famiglia Pontii, ma nienti ùn hè cunnisciutu incù cirtezza annantu à a so vita nanzi ch'eddu ùn diventessi guvarnadori di a Ghjudea, nè annantu à i circustanzi chì l'ani cunduttu à essa numinatu guvarnadori. Una sola scrizzioni di u guvernuratu di Pilatu hà sopravvivutu, a petra ditta Pilatu, è ancu i pezzi di muneta ch'è eddu minava. U storicu ghjudeiu Ghjaseppu è u filosofu Filonu d'Alissandria minziuneghjani tremindui l'incidenti di tinsioni è di viulenza trà a pupulazioni ghjudeia è l'amministrazioni di Pilatu. Mori trà eddi implicheghjani ch'è Pilatu hà agitu di una manera chì hà affesu i sinsibulità riligiosi di i Ghjudei. I vanghjelii cristiani raportani ch'è Pilatu hà urdinatu a crucifissioni di Ghjesù à un mumentu datu mentri u so mandatu; Ghjaseppu è u storicu rumanu Tacitu parini dinò avè cunsignatu 'ssa infurmazioni. Siont'è Ghjaseppu, a rivucazioni di Pilatu hà avutu locu parchì eddu hà ripressu viulintamenti un muvimentu armatu di Samaritani à u Monti Gerizim. Fù rinviatu à Roma da u ligatu di Siria par risponda in davanti Tiberiu, chì, eppuri, era mortu nanzi a so ghjunta. A parsona ùn sà nienti di certu annantu à ciò chì li hè accadutu dopu à quissa. Annantu à u basamentu di una minzioni in u filosofu paganu di u sicondu seculu Celsus è l'apologistu cristianu Origenu, a maiò parti di i storichi muderni credini ch'è Pilatu s'hè simpliciamenti ritiratu dopu à u so rinviu. I storichi muderni ani valutazioni diffarenti di Pilatu in quant'è dirighjenti efficaci. Quandu inveci certi credini ch'è eddu era un guvarnadori particularamenti bruttali è inefficaci, d'altri sustenini ch'è u so longu tempu in funzioni significheghja ch'eddu divia essa abbastanza cumpitenti. Siont'è una tiuria impurtanti di u dopuguerra, Pilatu era mutivatu da l'antisemitisimu in u so trattamentu di i Ghjudei, ma 'ssa tiuria hè stata in grandi parti abbandunata. [[File:Court of Pilates - Sant&#039;Apollinare Nuovo - Ravenna 2016.jpg|thumb|left|Mosaicu di Cristu davanti à Pilatu, in a Basilica di Sant Apollinare Nuovo à Ravenna, à u principiu di di u VI sèculu. Pilatu si lava i mani in una cuppetta tinuta da una parsona à dritta.]] In l'Antichità tardiva è u principiu di u Medievu, Pilatu hè divintatu u centru d'intaressu di un grandi gruppu di apocrifi di u Novu Tistamentu, chì ani sviluppatu u so rollu in i Vanghjelii. In mori trà eddi, in particulari in i testi antiriori di l'Imperu rumanu d'Orient, Pilatu era prisintatu com'è un parsunaghju pusitivu. In certi casi, hè divintatu un martiru cristianu. Più tardi, in i testi cristiani uccidentali in particulari, fù piuttostu dipintu com'è un parsunaghju negativu è un gattivu, i tradizioni circundendu a so morti par suicidiu accupendu una piazza impurtanti. Pilatu hè dinò statu à u centru di numarosi lighjendi medievali, chì li ani invintatu una biugrafia cumpletta è l'ani dipintu com'è un gattivu è un vigliaccu. Mori di 'ssi lighjendi cullegani u locu di nascita o di morti di Pilatu à i posti particulari in Auropa uccidentali. Pilatu hà à spessu fattu l'ughjettu di una ripprisintazioni artistica. L'arti medievali hà à spessu ripprisintatu i sceni di Pilatu è di Ghjesù, à spessu in a scena induva eddu si lava i mani di a culpabilità par a morti di Ghjesù. In l'arti di a fini di u Medievu è di a Rinascita, Pilatu hè à spessu ripprisintatu com'è un Ghjudeiu. U XIX sèculu hà vistu una vultata d'intaressu par a ripprisintazioni di Pilatu, incù numarosi imaghjini rializati. Ghjoca un rollu impurtanti in i ripprisintazioni di a passioni à u Medievu, induva eddu hè à spessu un parsunaghju più impurtanti ch'è Ghjesù. A so ripprisintazioni in 'ssi pezzi varieghja mori, andendu da a dibulezza di vulintà è di a custrinta à a crucifissioni di Ghjesù, sinu à u fattu di essa una parsona malvaghja chì esighji a crucifissioni di Ghjesù. L'autori muderni chì mettini in evidenza Pilatu in i so opari cumprendini Anatole France, Mikhaïl Boulgakov, è Chingiz Aïtmatov, incù una maiuranza di trattamenti muderni di Pilatu datendu di dopu a Siconda Guerra mundiali. Pilatu hè dinò statu à spessu ripprisintatu in i filmi. ==Vita== ===Fonti === [[File:PhiloThevet.jpg|thumb|Ritrattu di Filonu d'Alissandria da André Thevet]] I fonti annantu à Ponziu Pilatu sò limitati, bench'è l'eruditi muderni ni sapiini più annantu ad eddu cà annantu à l'altri guvarnadori rumani di a Ghjudea. I più fonti impurtanti sò l'Ambasciata di Gaïus (dopu à 41 di a noscia ebbica) di u scrittori ghjudeiu cuntimpuraneu Filonu d'Alissandria, i Guerri Ghjudei (versu 74 di a noscia ebbica) è l'Antichità di i Ghjudei (versu 74 di a noscia ebbica). Hè dinò minziunatu in modu brevu in l'Annali di u storicu rumanu Tacitu (à u principiu di u II sèculu), in u libru di u storicu rumanu Tacitu, in u libru di u storicu ghjudeiu Filonu d'Alissandria, in u libru di l'Antichità ghjudei (versu 74 di a noscia ebbica) è in u libru di l'Antichità di i Ghjudei (versu 94 di a noscia ebbica) di u storicu ghjudeiu Josèphe, è ancu in i quattru vanghjelii cristiani canonichi, Marcu (cumpostu trà 66 è 70 di a noscia ebbica), Lucca (cumpostu trà 85 è 90 di a noscia ebbica), Matthieu (cumpostu trà 85 è 90 di a noscia ebbica) è Ghjuvanni (cumpostu trà 90 è 110 di a noscia ebbica). Altri Dui capituli di l'Annali di Tacitu chì avariani pussutu minziunà Pilatu sò stati persi. Oltri 'ssi testi, i pezzi di muneta culpati da Pilatu ani sopravvivutu, è ancu una corta scrizzioni frammintaria chì numineghja à Pilatu, cunnisciuta sottu à u nomu di Petru di Pilatu, a sola scrizzioni cuncirnendu un guvarnadori rumanu di a Ghjudea antiriori à i guerri ghjudeurumani à avè sopravvivutu. I fonti scritti ùn furniscini ch'è infurmazioni limitati è ognuna hà i so probbii prighjudicamenti, i vanghjelii in particulari furniscendu una pruspittiva tiulogica piuttostu ch'è storica annantu à Pilatu. ===A zitiddina=== I fonti ùn dani nisciuna indicazioni annantu à a vita di Pilatu nanzi ch'eddu diventi guvarnadori di a Ghjudea. U so ''praenomen'' (nomu) hè scunnisciutu. U so ''cognomen'' (cugnomu) ''Pilatus'' pudaria significà "abili à u ghjavilottu (pilum)", ma pudaria dinò fà rifirimentu à u ''pileus'' o à a scuffia frigiana, indichendu podarsi ch'è unu di l'antinati di Pilatu era un affrancatu. S'è quissa significheghja "abili à u ghjavilottu", hè pussibuli ch'è Pilatu aghji vintu u ''cognomen'' da par eddu, sirvendu in l'armata rumana. Hè dinò pussibuli ch'è u so babbu aghji acquistatu u ''cognomen'' par via di l'abilità militaresca. In i Vanghjelii di Marcu è di Ghjuvanni, Pilatu ùn hè chjamatu ch'è par u so ''cognomen'', ciò ch'è Marie-Joseph Ollivier piglia par significà ch'eddu hè u nomu sottu à u quali eddu era generalamenti cunnisciutu in u linguaghju currenti. U nomu di Ponziu indicheghja ch'eddu appartinia à a famiglia di i Pontii, una famiglia bedda cunnisciuta d'urighjini samnita chì hà produttu un certu numaru di parsunaghji impurtanti à a fini di a Ripublica è à u principiu di l'Imperu. Com'è tutti l'altri guvarnadori di Ghjudea fora di unu, Pilatu era l'ordini equestru, un rangu mediu di a nubiltà rumana. Com'è unu di i Pontii attistati, Ponziu Aquila, un assassinu di Ghjuliu Cesaru, era un tribunu di a pleba, a famiglia divia essa d'urighjini plebeiana. Sò stati annubiliti in quant'è scuderi. ===Rollu di guvarnadori di a Ghjudea === [[File:First century Iudaea province.gif|thumb|left|Carta di a pruvincia di Ghjudea mentri u guvernuratu di Pilatu à u I sèculu di a noscia ebbica.]] Pilatu era u quintu guvarnadori di a pruvincia rumana di Ghjudea, sottu à u regnu di l'imperatori Tiberiu. U postu di guvarnadori di a Ghjudea era rilativamenti pocu pristigiosu è a parsona ùn sà micca comu Pilatu hà ottinutu 'ssa funzioni. Ghjaseppu dichjara ch'è Pilatu hà guvirnatu mentri deci anni (Antichità di i Ghjudei 18. 4. 2), è 'ssi anni sò tradiziunalamenti datati di u 26 à u 36 37 di a noscia ebbica, ciò chì faci d'eddu unu di i dui più anziani guvarnadori di a pruvincia. Com'è Tiberiu s'era ritiratu in l'isula di [[Capri]] in u 26 di a noscia ebbica, i sapienti com'è E. Stauffer ani sustinutu ch'è Pilatu era forsi statu numinatu da u putenti prifettu preturianu Sejanus, chì era statu tombu par tradimentu in u 31 di a noscia ebbica. Di altri circadori ani missu in dubbitu ogni liamu trà Pilatu è Sejanus. Schwartz è Kenneth Lönnqvist sustenini tremindui ch'è a datazioni tradiziunali di u principiu di a guverna di Pilatu hè basata annantu à un'arrori di Ghjaseppu. Schwartz susteni ch'eddu hè statu numinatu à a piazza u 19 di a noscia ebbica, quandu inveci Lönnqvist pieta par u 17 o u18 di a noscia ebbica. U titulu di prifettu di Pilatu implicheghja ch'è i so funzioni erani par u più militari. Eppuri, i truppi di Pilatu erani piuttostu cuncipiti com'è una pulizza ch'è com'è una forza militaresca, è i funzioni di Pilatu si stindiani aldilà di i quistioni militareschi. Avia u puteri di inflighja a pena capitali ed era rispunsevuli di a parcizzioni di l'umaghji è di l'impositi, è ancu di a distribuzioni di i fondi, cumpresu a cuniatura di pezzi di muneta. Pilatu era suburdinatu à u ligatu di Siria. Eppuri, mentri i sei prima anni di u so mandatu, a Siria ùn avia micca ligatu, ciò chì, siont'è Helen Bond, hà pussutu prisintà i difficultà à Pilatu. Pari essa statu libaru di guvirnà a pruvincia com'è l'augurava, l'intarventu di u ligatu di Siria ùn vinendu ch'è à a fini di u so mandatu. Com'è l'altri guvarnadori rumani di Ghjudea, Pilatu avia a so risidenza principali à Cesarea, rindendu si à Ghjerusalemma masimu par i grandi festi cù u fini di mantena l'ordini. Avaria fattu dinò u ghjiru di a pruvincia par senta i causi è amministrà a ghjustizia. In quant'è guvarnadori, Pilatu avia u drittu di numinà u grandi preti ghjudeiu è cuntrullava dinò ufficialmenti i vistiti di u grandi preti in a furtezza d'Antonia. In cuntrariu à u so pridicissori, Valérius Gratus, Pilatu hà cunsirvatu listessu grandi preti, Caifassu, mentri tutta a durata di u so mandatu. Quissa indicheghja ch'è Caifassu è i preti di a setta di i Sadducei erani l'alliati affidevuli di Pilatu. Di più, Maier susteni ch'è Pilatu ùn avaria micca pussutu apradà u tisoru di u tempiu par custruiscia un acquidottu, com'eddu hà rapurtatu Ghjaseppue, senza a cuupirazioni di i preti. Listessa, Helen Bond susteni ch'è Pilatu hè ripprisintatu com'è travagliendu strittamenti incù l'auturità ghjudei in l'esecuzioni di Ghjesù. Jean-Pierre Lémonon susteni ch'è a cuupirazioni ufficiali incù Pilatu era limitata à i Sadducei, nutendu ch'è i Farisei sò assenti di i raconti evanghjelichi di l'arrestu è di u prucessu di Ghjesù. Daniel Schwartz piglia a nota in u Vanghjeliu di Lucca (Lucca 23 : 12) ch'è Pilatu avia una rilazioni difficiuli incù u rè ghjudeiu galileanu Erodi Antipas com'è putinzialamenti storica. Trova dinò storicu l'infurmazioni ch'è a so rilazioni s'hè ristabulita dopu à l'esecuzioni di Ghjesù. Basendu si annantu à Ghjuvanni 19 : 12, hè pussibuli ch'è Pilatu aghji ditinutu u titulu di "amicu di Cesaru" (latinu: ''amicus Caesaris'', in grecu anzianu: φίλος τοῦ Kαίσαρος), un titulu dinò ditinutu da i rè ghjudei Erodi Agrippa I è Erodi Agrippa II è da i cunsiglieri prossimi da l'imperatori. Tantu Daniel Schwartz ch'è Lisandru Demandt ùn pensani micca ch'è 'ssa infurmazioni fussi particularamenti prubabili. ==Incidenti incù i Ghjudei == [[File:Jerusalem Modell BW 10.JPG|thumb|275px|U palazzu d'Erodi.]] Diversi pirturbazioni mentri a guverna di Pilatu sò arrighjistrati in i fonti. In certi casi, ùn hè micca chjaru si eddi poni rapurtà si à listessu avvinimentu, ed hè difficiuli di stabiliscia una crunulugia di l'avvinimenti par u regnu di Pilatu. Joan Taylor susteni ch'è Pilatu avia par pulitica di prumova u cultu imperiali, ciò chì hà forsi caghjunatu certi frizzioni incù i so sughjetti ghjudei. Schwartz sughjirisci ch'è tuttu u mandatu di Pilatu hè statu carattarizatu da " una tinsioni sottustanti cuntinua trà u guvarnadori è i guvirnati, chì scuppiava ogni tantu incù brevi incidenti ". Siont'è Ghjaseppu in u so libru A guerra di i Ghjudei (2. 9. 2) è l'Antichità di i Ghjudei (18. 3. 1), Pilatu hà affesu i Ghjudei culluchendu i stindardi imperiali incù l'imaghjina di Cesaru à Ghjerusalemma. Ni risultò una folla di Ghjudei chì circundàni a casa di Pilatu à Cesarea mentri cinqui ghjorna. Pilatu i cunvucò dopu in un'arena, induva i suldati rumani cacciàni i so spadi. Ma i Ghjudei ani musciatu cusì pocu tema di a morti, ch'è Pilatu hà cidutu è hà toltu i stindardi. Bond susteni ch'è u fattu ch'è Ghjaseppu dici ch'è Pilatu hà appurtatu i stindardi di notti, mostra ch'eddu sapia ch'è l'imaghjini di l'imperatori sariani uffindenti. Data stu incidenti à u principiu di u mandatu di Pilatu com'è guvarnadori. Daniel Schwartz è Lisandru Demandt sughjiriscini tremindù ch'è stu incidenti hè in fattu idanticu à "l'incidenti incù i scudi" rapurtatu in l'ambasciata di Philon à Gaius, un'idantificazioni fatta par a prima volta da u storicu di a ghjesgia primitiva Eusebiu. Lémon, eppuri, argumenta contru à 'ssa idantificazioni. [[File:Josephusbust.jpg|thumb|left|150px|Titu Flaviu Ghjaseppu]] Siont'è l'ambasciata di Filonu vicinu à Gaïus (ambasciata vicinu à Gaïus 38), Pilatu hà affesu a leghji ghjudeia, appurtendu i scudi d'oru à Ghjerusalemma, è piazzendu li annantu à u palazzu d'Erodi. I figlioli d'Erodi u Grandi li ani chertu di ritirà i scudi, ma Pilatu hà ricusatu. I figlioli d'Erodi ani tandu minacciatu di addirizzà una pitizioni à l'imperatori, un'azzioni ch'è Pilatu timia è chì espunaria i crimini ch'è eddu avia cummissu in l'eserciziu di i so funzioni. Ùn hà micca impiditu a so pitizioni. Tiberiu ricivì a pitizioni è infuriatu rimpruvareti à Pilatu, urdinendu li di ritirà i scudi. Helen Bond, Daniel Schwartz è Warren Carter sustenini ch'è a ripprisintazioni di Filonu hè largamenti stereutipata è ritorica, prisintendu Pilatu incù listessi paroli ch'è l'altri uppunenti à a leghji ghjudeia, tuttu prisintendu Tiberiu com'è ghjustu è favurevuli à a leghji ghjudeia. A parsona ùn sà micca asattamenti parchì i scudi ani affesu a leghji ghjudeia: hè prubabili ch'è eddi cuntiniani una scrizzioni disignendu Tiberiu com'è divi Augusti filius (figliolu di u divinu Augustu). Bond data l'incidenti di u [[31]] dopu à à G.-C., calchì tempu dopu à a morti di Sejanus u [[17 uttrovi]]. In un antru incidenti cunsignatu à tempu in i guerri ghjudei (2. 9. 4) è in l'Antichità di i Ghjudei (18. 3. 2), Ghjaseppu conta ch'è Pilatu hà affesu i Ghjudei apradendu u tisoru di u tempiu (korbanos) par pagà un nuveddu acquidottu versu Ghjerusalemma. Quandu una folla s'hè furmata in u mentri chì Pilatu visitava Ghjerusalemma, hà urdinatu à i so truppi di culpà incù i matangheddi. Mori ani peritu sottu à i colpi o zampittati da i cavaddi, è a folla hè stata spargugliata. A data di l'incidenti hè scunnisciuta, ma Bond susteni ch'è eddu hà duvutu pruducia si trà 26 è 30 o 33 dopu à à G.-C., siont'è a crunulugia di Ghjaseppu. U Vanghjeliu di Lucca minziuneghja passendu i Galileani " chì Pilatu n'avia mischiatu u sangui à i so sacrifizii " (Lucca 13 : 1). 'Ssu rifirimentu hè statu intarpritatu di diversi modi com'è fendu rifirimentu à unu di l'incidenti arrighjistrati da Ghjaseppu, o à un incidenti intiriamenti scunnisciutu. Bond susteni ch'è u numaru di Galileani tombi ùn pari micca essa statu particularamenti altu. Siont'è Bond, a minzioni di " sacrifizii " significheghja prubabilamenti ch'è stu incidenti s'hè produttu à a Pasqua à una data scunnisciuta. Susteni ch' " eddu hè non solu pussibuli ma da veru prubabili ch'è a guverna di Pilatu fussi statu marcata da numarosi episodii di ribugli cusì brevi chì ùn ni sapemu nienti ". L'insurrizioni in a quali Barabbas hè statu pigliatu, s'edda hè storica, pudaria bè essa un antru asempiu ". ==Prucessu è esecuzioni di Ghjesù == [[File:Munkacsy - Christ in front of Pilate.jpg|thumb|250px|''Cristu davanti à Pilatu'', [[Mihály Munkácsy]], 1881]] À u mumentu di a Pasqua di l'annu 30 o 33 di a noscia ebbica, Ponziu Pilatu hà cundannatu Ghjesù di [[Nazareth]] à a morti par crucifissioni à Ghjerusalemma. I principali fonti annantu à a crucifissioni sò i quattru vanghjelii cristiani canonichi, chì i so raconti varieghjani. Helen Bond susteni ch'è " i ripprisintazioni ch'è l'evanghjelisti facini di Pilatu sò stati furmati in larga misura da i so probbii priaccupazioni tiulogichi è apulugetichi.... L'aghjunti ligendarii o teulogichi sò dinò stati fatti à u racontu... Malgradu grandi diffarenzi, ci hè eppuri un certu accordu trà evanghjelisti annantu à i fatti di basamentu, accordu chì pò varcà a dipindenza litteraria è rispichjà l'avvinimenti storichi riali. " U rollu di Pilatu in a cundanna di Ghjesù à morti hè dinò attistatu da u storicu rumanu Tacitu, chì, spiighendu a parsecuzioni di i cristiani da Neronu, spiega: "Christus, u fundatori di u nomu, avia subitu a pena di morti sottu à u regnu di Tiberiu, par sintenza di u procuratori Ponziu Pilatu, è a parniciosa superstizioni fù virificata un istanti..." (Tacitu, Annali 15. 44) 11 71 l'autanticità di 'ssu passaghju hè stata cuntistata, ed hè pussibuli ch'è Tacitu aghji ricivutu 'ssa infurmazioni di infurmadori cristiani. Ghjaseppu pari avè dinò minziunatu l'esecuzioni di Ghjesù da Pilatu à a dumanda di Ghjudei eminenti (Antichità di i Ghjudei 18. 3. 3). Eppuri, u testu uriginali hè statu assà mudificatu da un'intarpolazioni cristiana ultiriori, di modu è di manera ch'è eddu hè impussibuli di sapè ciò ch'è Ghjaseppu hà pussutu dì à l'urighjini. Discutendu di a scarsità di i minzioni strabiblichi di a crucifissioni, Lisandru Demandt susteni ch'è l'esecuzioni di Ghjesù ùn hè prubabilamenti micca statu cunsidarata com'è un avvinimentu particularamenti impurtanti da i Rumani, chì mori altri parsoni sò stati crucifissati à l'ebbica è sminticati. Bond susteni ch'è l'arrestu di Ghjesù hè statu fatta in modu cuscenti è incù a participazioni di Pilatu, datu a prisenza di una cuorta rumana di 500 parsoni frà u partitu chì arresta Ghjesù in Ghjuvanni 18. 3. Demandt rispinghji a nuzioni d'implicazioni di Pilatu. Si supponi generalamenti, basendu si annantu à u tistimunianza unanima di i vanghjelii, ch'è u criminu par u quali Ghjesù hè statu purtatu à Pilatu è tombu era una sidizioni, fundata annantu à a so pratinsioni à essa u rè di i Ghjudei. Pilatu hà forsi ghjudicatu à Ghjesù siont'è a cognitio extra ordinem, una forma di prucessu par a pena capitali apradata in i pruvinci rumani è appiicata à i citatini micca rumani, ciò chì hà datu à u prifettu una più grandi flissibilità in u trattamentu di l'affari. I quattru vanghjelii minziuneghjani dinò ch'è Pilatu avia l'abitudina di libarà un cattivu in anori di a festa di a Pasqua. 'Ssa usanza ùn hè attistata in nisciuna altra surghjenti. I storichi ùn sò micca d'accordu annantu à a quistioni di sapè s'è una certa usanza hè o nò un elementu fittiziu di i vanghjelii, s'è edda rifletti a rialità storica o s'è edda ripprisenta podarsi un'amnistia unica l'annu di a crucifissioni di Ghjesù. [[File:Obilman Ecce Homo.jpg|left|thumb|"Ecce Homo" di u pulitticu Legnica di Nikolaus Obilman, Silésie, 1466. Pilatu si teni à latu à Cristu in un cappeddu ghjudeiu è abiti d'oru.]] A ripprisintazioni di Pilatu in i Vanghjelii hè "largamenti cunsidarata" com'è assà diffarenti da quidda chì si trova in Ghjaseppu è Filonu, apposta chì Pilatu hè prisintatu com'è riticenti à tumbà à Ghjesù è sottumissu à a prissioni di a folla è di l'auturità ghjudei. John P. Meier nota ch'è inveci, in Ghjaseppu, "Pilatu solu... Divaria cundannà Ghjesù à a croci". Certi eruditi pensani ch'è i raconti evanghjelichi sò tutalamenti indegni di cunfidenza : S. G. F. Brandon susteni ch'è in rialità, piuttostu ch'è di vaciller annantu à a cundanna di Ghjesù, Pilatu lu'hà tombu senza esitazioni in quant'è ribeddu. Paulu Winter spiega a divirghjenza trà Pilatu in altri fonti è Pilatu in i vanghjelii sustinendu ch'è i cristiani sò divintati di di più bramosi di prisintà Ponziu Pilatu com'è un tistimoniu di a nucenza di Ghjesù, à misura ch'è a parsecuzioni di i cristiani da l'auturità rumani aumintava. Bart Ehrman susteni ch'è u prima vanghjeliu, Marcu, mostra ch'è i Ghjudei è Pilatu sò d'accordu par tumbà à Ghjesù (Marcu 15 : 15), quandu inveci i vanghjelii siguenti riducini prugrissivamenti a culpabilità di Pilatu, insin'à ciò ch'è quist'ultimu auturizeghja i Ghjudei à crucifissà à Ghjesù in Ghjuvanni (Ghjuvanni 18 : 16). Cullega 'ssu cambiamentu à un " antighjudaisimu " accrisciutu. Di altri ani pruvatu à spiigà u cumpurtamentu di Pilatu in i vanghjelii com'è essendu mutivatu da un cambiamentu di circustanzi riguardu à quiddu musciatu in Ghjaseppu è Filonu, ciò chì presupponi di solitu un liamu trà a prudenza di Pilatu è a morti di Sejanus. Di altri circadori, tali Brian McGing è Bond, ani affirmatu ch'è ùn ci hè micca una riali diffarenza trà u cumpurtamentu di Pilatu in Ghjaseppu è Filonu è quiddu di i vanghjelii. Warren Carter susteni ch'è Pilatu hè discrittu com'è abili, cumpitenti è manipuladori di a folla in Marcu, Matteiu è Ghjuvanni, ma ch'eddu hà truvatu solu à Ghjesù nucenti è l'hà tombu sottu à a prissioni in Lucca. ==Citazioni== Ponziu Pilatu hè mintuvatu in a sprissioni corsa "da Pilatu à Caifassu". Hè citata par appuntu in u puema intitulatu [[Morte è funerali di Spanettu]] da [[Santu Casanova]]<ref>[[Rivista Tempi]], [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, 30 aprili di u 2018]</ref>: :Era bellu è tintinnante :Quandu marchjava à lu passu, :Quandu marchjava à lu trottu :Facia moltu fracassu, :Ma lu purtavate sempre :Da Pilatu à [[Caifassu]]. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== * [[Caifassu]] [[Categoria:Puliticante|Pilatu, Ponziu]] [[Categoria:Antichi Rumani|Pilatu, Ponziu]] [[Categoria:Biugrafia|Pilatu, Ponziu]] ktkoqvw07b14ocby5rj5gxgkyqcs3ii Julie Warner 0 12951 403153 376358 2026-06-08T13:30:05Z Fausta Samaritani 15085 file 403153 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Julie Warner in Leap Year S2E4 (cropped).jpg|thumb|250px|right|Julie Warner]] '''Julie Warner''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attrice|Warner, Julie]] [[Categoria:Americana|Warner, Julie]] [[Categoria:Biugrafia|Warner, Julie]] gc5nlkmp12jw4bsfgpiaqnbdpk4lcsy Maine è Loira 0 14276 403202 402078 2026-06-08T22:27:21Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403202 wikitext text/x-wiki [[File:Blason département fr Maine-et-Loire.svg|thumb|80px|right|Bandera]] [[File:Maine-et-Loire-Position.svg|thumb|200px|right|Pusizzione]] A '''Maine è Loira''' hè un [[dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] di a [[Francia]]. U capilocu hè [[Angers]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == ==Da vede dinò== *[[Segré]] *[[Pouancé]] *[[Monsoru]] [[Categoria:Francia]] jnp0my9f7x4xrv2rdk8p0rs2n0wzmog Pete Seeger 0 16153 403233 393960 2026-06-09T07:21:48Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 403233 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Pete Seeger2 - 6-16-07 Photo by Anthony Pepitone.jpg|250px|thumbnail|Pete Seeger (2007)]] '''Peter Seeger''' ([[New York]] [[3 di maghju]] [[1919]]-[[2014]]) hè statu un [[musicante]] [[americanu]]. == Biugrafia == === Albumi === - ''American Folk Songs for Children'' (1953)<br> - ''American Industrial Ballads'' (1956)<br> - ''American Favorite Ballads'', Vol. 2 (1958)<br> - ''Gazette'', Vol. 1 (1958)<br> - ''Sleep-Time: Songs & Stories'' (1958)<br> - ''God Bless the Grass'' (1966)<br> - ''Dangerous Songs!?'' (1966)<br> - ''Rainbow Race'' (1973)<br> - ''American Folk Songs for Children'' (1990)<br> - ''At 89'' ([[2008]])<br> [[Categoria:Musicante|Seeger, Pete]] [[Categoria:Americanu|Seeger, Pete]] [[Categoria:Biugrafia|Seeger, Pete]] b2uho1sxu61vqc58e4bfocdd6rmqw6a Categoria:Sepiidae 14 18203 403208 346952 2026-06-09T00:36:45Z Fausta Samaritani 15085 403208 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cephalopoda]] pfkw1cksofl704v2lhlvrfxa0q0wigf Listinu di l'attori americani 0 18485 403166 403087 2026-06-08T15:23:04Z Fausta Samaritani 15085 /* D - E - F */ 403166 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Jim Doughan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] jt8sky8v6h5pmd7ybf9vzcnkvqz33fe 403171 403166 2026-06-08T15:32:32Z Fausta Samaritani 15085 /* D - E - F */ 403171 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Jim Doughan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Joe Flaherty]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] iex9x844oqmhlwjzluedppuiz0ndn3z 403228 403171 2026-06-09T07:08:15Z Fausta Samaritani 15085 /* A - B - C */ 403228 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Paulina Chávez]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Jim Doughan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Joe Flaherty]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] rg7y7a2ow5aj4v32s9uvvszx6fq568v Atomu 0 19431 403221 400135 2026-06-09T06:52:36Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403221 wikitext text/x-wiki Un '''atomu''' (da u grecu anticu ''ἄτομος'') hè a più piccula parte di un corpu simplice pudendu cumbinà si chimicamente incù un antru.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in inglese.</ref> L'atomi sò i custituenti elementari di tutte e sustanze solide, liquide o gasose. Ogni atomu hè cumpostu da un nucleu è da unu o parechji [[Elettronu|elettroni]] ligati à u nucleu. U nucleu hè custituitu da unu o parechji [[Prutonu|prutoni]] è da uni belli pochi di [[Neutronu|neutroni]]. Sola a varietà a più currente d'idrogenu ùn pussede micca neutroni. Ogni solidu, liquidu, gasu è plasma hè cumpostu d'atomi neutri o iunizati. L'atomi sò estremamente chjuchi, di solitu di circa 100 picometri di diamitru. Sò cusì chjuchi ch'ellu hè impussibile di predisce ne incù accuratezza u cumpurtamentu imprudendu a fisica classica, cum'è s'ellu si trattava di palline di tennis per indettu, per causa di effetti quantichi. Più di 99,94% di a massa di un atomu si trova in u nucleu. I prutoni anu una carica elettrica pusitiva, l'elettroni anu una carica elettrica negativa è i neutroni ùn anu micca carica elettrica. S'è u numeru di prutoni è d'elettroni hè uguale, l'atomu hè elettricamente neutru. S'è un atomu pussede più o menu d'elettroni ch'è di prutoni, hà tandu una carica glubale negativa o pusitiva, rispittivamente - 'ssi atomi sò chjamati ioni. L'elettroni di un atomu sò attratti da i prutoni di u nucleu atomicu da a forza elettrumagnetica. I prutoni è i neutroni di u nucleu sò attratti l'uni da l'altri da a forza nucleare. 'Ssa forza hè di solitu più forte ch'è a forza elettrumagnetica chì rispinghje i prutoni carchi pusitivamente l'uni da l'altri. In certe circustanze, a forza elettrumagnetica ripulsiva diventa più forte ch'è a forza nucleare. In 'ssu casu, u nucleu si divide è lascia daretu à ellu varii elementi. Si tratta di una forma di disgregazione nucleare. U numeru di prutoni in u nucleu hè u numeru atomicu è definisce l'elementu chimicu à u quale l'atomu appartene. Per indettu, ogni atomu chì cuntene 29 prutoni hè ramu. U numeru di neutroni definisce l'[[isotupu]] di l'elementu. Per indettu, un atomu di ramu incù 34 neutroni hè u ramu-63, è incù 36 neutroni hè u ramu-65. U ramu naturale hè cumpostu di à l'incirca 70% di Cu-63 è u restu di Cu-65. L'atomi ponu ligà si à unu o parechji altri atomi da leghe chimiche per furmà cumposti chimichi tali [[Molecula|molecule]] o cristalli. Per indettu, a Statua di a Libertà di [[New York]] era à l'origine fatta di [[ramu]] puru, ma in u corsu di l'anni, a superficia si hè cumbinata à atomi d'[[ossigenu]], di [[carboniu]] è di [[zolfaru]] per furmà una patina verde annantu à u ramu. A capacità di l'atomi à ligà si è à staccà si hè rispunsevule di a maiò parte di i cambiamenti fisichi ossirvati in a natura. A [[chimica]] hè a disciplina chì studieghja 'ssi cambiamenti. ==Storia di a teuria atomica== ===In filusufia=== L'idea di basa sient'è a quale a materia hè custituita da minuscule particule indivisibile hè un'idea anziana chì hè apparsa in numerose culture anziane cum'è quelle di a [[Grecia]] è di l'[[India]]. A parola ''atomu'' hè derivata da u parola grecu anticu ''atomos'', chì significheghja "indivisibile".'Ss'idea anziana era basata annantu à un raghjunamentu filusoficu nanzu ch'è annantu à un raghjunamentu scentificu. A teuria atomica muderna ùn hè micca fundata annantu à 'ssi anziani cuncetti. À u principiu di u XIXu seculu, u scentificu [[John Dalton]] hà rimarcatu ch'è l'elementi chimichi parianu cumbinà si trà di elli da unità di pesu di basa, è hà dicisu d'usà a parola ''atomu'' per designà 'ss'unità chì supponia ch'ellu si trattava di l'unità fundamentale di a materia. À l'incirca un seculu dopu, omu hà scupertu ch'è l'atomi di Dalton ùn eranu micca rialmente indivisibili, ma u termine hè firmatu. ===Teuria cinetica di i gasi=== In u 1738, [[Daniel Bernoulli]] è uni belli pochi d'altri scentifichi anu scupertu ch'elli pudianu spiigà megliu u cumpurtamentu di i gasi discrivendu li cum'è racolte di particule submicroscopiche è mudellizendu u so cumpurtamentu cù l'aiutu di statistiche è di prubabilità. In cuntrariu di a teuria atomica di Dalton, a teuria cinetica di i gasi ùn discrive micca cumu i gasi riagiscenu chimicamente trà di elli per furmà cumposti, ma cume elli si cumportanu fisicamente : diffusione, viscusità, cunduttività, prissione, è cetera. ===U muvimentu brownianu=== In u [[1827]], u botanistu [[Robert Brown]] hà usatu un [[microscopiu]] per ossirvà granelli di polvera gallighjendu in acqua è hà scupertu ch'elli si cullucavanu di manera erratica, un finominu cunnisciutu sottu u nome di "muvimentu brownianu". Omu pinsava ch'è 'ssu finominu era duvutu à e molecule d'acqua chì facianu move i granelli. In u [[1905]], [[Albert Einstein]] hà pruvatu a rialità di 'sse molecule è di i so muvimenti pruducendu a prima analisi di fisica di u muvimentu brownianu. U fisicu francese [[Jean Perrin]] hà usatu i travagli di Einstein per diterminà in modu sperimentale a massa è e dimensione di e molecule, arrichendu cusì a prova fisica di a natura di particula di a materia. ===Scuperta di l'elettrone=== In u [[1897]], J. J. Thomson scopre ch'è i raghji catodichi ùn sò micca onde elettrumagnetiche ma sò custituiti da particule 1800 volte più lebbie ch'è l'idrogenu (l'atomu u più lebbiu). Thomson hà cunchjusu ch'è 'sse particule pruvenianu di l'atomi indrentu à u catodu - si trattava di particule subatomiche. Hà chjamatu 'sse nuvelle particule corpusculi, ma anu dopu state ribattizate elettroni. Thomson hà ancu mustratu ch'è l'elettroni eranu identichi à e particule emesse da i materiali fotoelettrichi è radiuattivi. Fubbe prestu ricunnusciutu ch'è l'elettroni sò e particule chì trasportanu i currenti elettrichi in i fili metallichi. Thomson hà cunchjusu ch'è 'ssi elettroni emergianu di l'atomi stessi di u catodu di i so strumenti, ciò chì significheghja ch'è l'atomi ùn sò micca indivisibili cum'è lu pinsava Dalton. ===Scuperta di u nucleu=== J. J. Thomson pinsava ch'è l'elettroni carchi negativamente eranu scumpartuti in l'inseme di l'atomu in un mare di carica pusitiva chì era distribuita in tuttu u vulume di l'atomu. 'Ssu mudellu hè qualchì volta cunnisciutu sottu u nome di ''mudellu di u plum-pudding''. [[Ernest Rutherford]] è i so culleghi Hans Geiger è Ernest Marsden anu cuminciatu à avè dubbiti annantu à u mudellu di Thomson dopu à avè scuntratu difficultà quand'elli anu pruvatu à custruisce un strumentu per misurà u rapportu carica-massa di e particule alpha (particule carche pusitivamente emesse da certe sustanze radiuattive cum'è u [[radiu]]). E particule alpha eranu spergugliate da l'aria di a camera di rilevamentu, ciò chì rendia e misure pocu affidevule. Thomson avia scuntratu un prublema simile in i so travagli annantu à i raghji catodichi, ch'ellu avia risoltu criendu un biotu guasi perfettu in i so strumenti. Rutherford ùn pinsava micca scuntrà listessu prublema chì e particule alpha sò assai più greve ch'è l'elettroni. Sient'è u mudellu di l'atomu di Thomson, a carica pusitiva di l'atomu ùn hè micca abbastanza cuncintrata per produce un campu elettricu abbastanza forte per svià una particula alpha, è l'elettroni sò cusì lebbii ch'elli duverianu esse scartati senza sforzu da e particule alpha assai più greve. Eppuru, ci hè statu diffusione, è Rutherford è i so culleghi anu dicisu di studià 'ssa diffusione incù cura. Trà u [[1908]] è u [[1913]], Rutherford è i so culleghi anu rializatu una seria di sperimenti à u corsu di e quale anu bumbardatu fine foglie di metallu incù particule alpha. Anu custattatu ch'è e particule alpha eranu sviate da anguli superiori à 90. Per spiigà 'ssu finominu, Rutherford prupone ch'è a carica pusitiva di l'atomu ùn sia micca scumpartuta in tuttu u vulume di l'atomu, cum'è a pinsava Thomson, ma ch'è ella sia cuncintrata in un minusculu nucleu à u centru. Sola una cuncintramentu di carica tantu intensu pudia produce un campu elettricu abbastanza putente per svià e particule alpha cum'è omu l'hà ossirvatu. ===Scuperta di l'isotupi=== In u 1913, mentre spirimintava i produtti di a disgregazione radiuattiva, u radiochimicu Frederick Soddy hà scupertu chì ci paria esse più di un tipu d'atomu à ogni pusizione di u tavulellu periodicu. U termine isotupu hè stata invintatu da Margaret Todd per designà i sfarenti atomi appartinendu à listessu elementu. J. J. Thomson hà criatu una tecnica di siparazione di l'isotupi grazia à i so travagli annantu à i gasi iunizati, ciò chì hà cunduttu dopu à a scuperta di l'isotupi stabili. ===Mudellu di Bohr=== [[File:Bohr_atom_animation_2.gif|thumb|right|U mudellu Bohr di l'atomu, incù un elettrone fendu salti quantichi istantanei da una orbita à l'altra incù guadagnu o perdita d'energia. 'Ssu mudellu d'elettroni in orbite hè oramai obsoletu.]] U mudellu di Bohr di l'atomu, incù un elettrone fendu salti quantichi subitanii da una orbita à l'altra incù guadagnu o perdita d'energia. 'Ssu mudellu d'elettroni in orbite hè obsoletu. In 1913, u fisicu Niels Bohr hà prupostu un mudellu in qualessu l'elettroni di un atomu eranu supposti gravità intornu à u nucleu ma ùn a pudianu fà ch'è annantu à un inseme finitu d'orbite, è ùn pudianu saltà trà 'sse orbite ch'è à u mumentu di cambiamenti discreti d'energia currispondendu à l'assurbimentu o à u irraghjamentu di un fotone. 'Ssa quantificazione hè stata imprudata per spiigà perchè l'orbite di l'elettroni sò stabile (datu chì nurmalmente, e cariche in accilerazione, cumpresu in muvimentu circulare, perdenu l'energia cinetica chì hè emessa sottu forma di irraghjamentu elettrumagneticu) è perchè l'elementi assurbiscenu è emettenu un irraghjamentu elettrumagneticu in spettri discreti. Dopu in listessu annu, Henry Moseley hà furnitu prove sperimentale supplementarie à favore di a teuria di Niels Bohr. 'Ssi risultati anu affinatu u mudellu d'Ernest Rutherford è di Antonius van den Broek, chì prupunia ch'è l'atomu cuntena in u so nucleu un numeru di cariche nucleare pusitive uguale à u so numeru atomicu in u tavulellu periodicu. Sinu à 'ssi sperimenti, u numeru atomicu ùn era micca cunnisciutu, essendu una quantità fisica è sperimentale. U fattu ch'ellu sia uguale à a carica nucleare di l'atomu ferma oghje u mudellu atomicu accittatu. E leghe chimiche trà l'atomi sò state spiigate da Gilbert Newton Lewis in 1916, essendu l'interazzione trà i so elettroni custitutivi. E pruprietà chimiche di l'elementi essendu cunnisciute per ripete si largamente sient'è a leghje periodica, u chimicu americanu Irving Langmuir hà sugiritu in u 1919 ch'è quessa pudia spiigà si s'è l'elettroni di un atomu eranu cunnessi o ragruppati di una certa manera. Omu pinsava ch'è i gruppi d'elettroni accupavanu un inseme di cunchiglie elettroniche intornu à u nucleu. U mudellu di Bohr di l'atomu hè statu u prima mudellu fisicu cumplettu di l'atomu. Discrivia a struttura glubale di l'atomu, u modu chì l'atomi si leganu trà di elli è prediscia e linie spettrale di l'idrogenu. U mudellu di Bohr ùn era micca perfettu è hè prestu statu rimpiazzatu da u mudellu di Schrödinger, più pricisu, ma hè bastatu à fà sparisce l'ultimi dubbiti annantu à u fattu ch'è a materia hè cumposta d'atomi. Per i chimichi, l'idea di l'atomu era stata un arnese euristicu utule, ma i fisichi dubbitavanu ch'è a materia sia rialmente cumposta d'atomi, chì nimu ùn avia dinù sviluppatu un mudellu fisicu cumplettu di l'atomu. ===Mudellu di Schrödinger=== U sperimentu di Stern-Gerlach, rializatu in u 1922, hà arricatu nove prove di a natura quantica di e pruprietà atomiche. Quandu un fasciu d'atomi d'argentu attraversa un campu magneticu di forma spiciale, u fasciu hè divisu sicondu a direzzione di u mumentu angulare di l'atomu, o spin. Cum'è 'ssa direzzione di u spin hè à l'iniziu aleatoria, omu aspitteria ch'è u fasciu sviessi in una direzzione aleatoria. À u locu di quessa, u fasciu hè divisu in duie compunenti direzziunale, currispondendu à l'orientamentu di u spin atomicu à l'insù o à l'inghjò riguardu à u campu magneticu. In 1925, Werner Heisenberg hà publicatu a prima formulazione matematica cuerente di a meccanica quantica (meccanica matriziale). Un annu più prestu, Louis di Broglie avia prupostu l'ipotesi di Broglie : tutte e particule si cumportanu in una certa misura cum'è di l'onde. In u 1926, Erwin Schrödinger si hè servutu di 'ss'idea per sviluppà l'equazione di Schrödinger, un mudellu matematicu di l'atomu (meccanica ondulatoria) chì discrive l'elettroni cum'è forme d'onda tridimensiunale innanzu ch'è cum'è particule puntuale. L'usu di forme d'onda per discrive e particule hà per cunsequenza ch'ellu hè matematicamente impussibile d'ottene valori pricise à tempu per a pusizione è a quantità di muvimentu di una particula à un mumentu datu. Hè ciò ch'è omu chjama u principu d'incertezza, furmulatu da Werner Heisenberg in 1927. Sient'è 'ssu cuncettu, per un'accuratezza data in a misura di una pusizione, omu ùn pò ottene ch'è una gamma di valori prubabili per a quantità di muvimentu, è viciversu. 'Ssu mudellu hà permessu di spiigà ossirvazione di u cumpurtamentu atomicu ch'è i mudelli precedenti ùn pudianu spiigà, cum'è certi mudelli strutturali è spettrali d'atomi più grandi ch'è l'idrogenu. Cusì, u mudellu planitariu di l'atomu hè statu scartatu à favore di un mudellu chì discrivia e zone orbitale atomiche intornu à u nucleu induve un elettrone datu hà u più scianze d'esse ossirvatu. ===Scuperta di u neutrone=== U sviluppu di u spettrometru di massa hà permessu di misurà a massa di l'atomi incù un'accuratezza accrescuta. L'apparechju usa un calamita per svià a tragettoria di un fasciu d'ioni, è a quantità di diviazione hè diterminata da u rapportu trà a massa di l'atomu è a so carica. U chimicu Francis William Aston hà imprudatu stu strumentu per mustrà ch'è l'isotupi avianu masse differente. A massa atomica di 'ssi isotupi variava sicondu quantità intiere, ciò ch'è omu chjama a regula di i numeri intieri. A spiigazione di 'ssi sfarenti isotupi hà aspittatu a scuperta di u neutrone, una particula non carca chì a so massa hè simile à quella di u prutone, da u fisicu James Chadwick in 1932. L'isotupi eranu tandu spiigati cum'è elementi avendu listessu numeru di prutoni, ma un numeru sfarente di neutroni in u nucleu. ===Fissione, fisica di l'alte energie è materia cundinsata=== In u 1938, u chimicu alemanu Otto Hahn, elevu di Rutherford, hà direttu neutroni annantu à atomi d'uraniu aspittendu si à ottene elementi trasuraniani. À u locu di quessa, i so isperimenti chimichi anu mustratu ch'è u bariu era un produttu. Un annu dopu, Lise Meitner è u so nipote Otto Frisch anu virificatu ch'è u risultatu di Hahn era a prima fissione nucleare sperimentale. In u 1944, Hahn hà ricevutu u premiu Nobel di chimica. Malgradu i sforzi di Hahn, i cuntributi di Meitner è di Frisch ùn fubbenu micca ricunnusciuti. In l'anni 1950, u sviluppu d'acceleratori è di ditettori di particule migliurati hà permessu à i scentifichi di studià l'impatti di l'atomi culluchendu si à alta energia. Omu hà scupertu ch'è i neutroni è i prutoni eranu adroni, o icumpositi di particule più chjuche chjamate quark. Omu hà elaburatu u mudellu standard di a fisica di e particule chì, sin'à avà, hè riesciutu à spiigà e pruprietà di u nucleu in termini di 'sse particule subatomiche è di e forze chì regenu e so interazzione. ==Struttura== ===Nucleu=== [[File:Wpdms_physics_proton_proton_chain_1.svg|thumb|right|Illustrazione di un prucessu di funditura nucleare chì forma un nucleu di deuteriu, cumpostu da un prutone è da un neutrone, à parte si da dui prutoni. Un positrone (e<sup>+</sup>) - un elettrone antimateria - hè emessu è ancu un neutrinu elettronicu.]] Tutti i prutoni è neutroni ligati in un atomu custituiscenu un minusculu nucleu atomicu è sò chjamati cullittivamente nucleoni. U raghju di un nucleu hè apprussimativamente uguale à 1,07 femtometri, induve ''A'' hè u numeru tutale di nucleoni. 'Ssu ciffru hè beddu più chjucu ch'è u raghju di l'atomu, chì hè di circa 105 fm. I nucleoni sò ligati trà di elli da un putenziale d'attrazzione à corta distanza chjamatu forza forte residua. À distanze inferiore à 2,5 fm, 'ssa forza hè assai più putente ch'è a forza elettrostatica chì face ch'è i prutoni carchi pusitivamente si rispinghjenu. L'atomi di un stessu elementu anu listessu numeru di prutoni, chjamatu numeru atomicu. In senu à un stessu elementu, u numeru di neutroni pò varià, ciò chì ditermineghja l'isotupu di stu elementu. U numeru tutale di prutoni è di neutroni ditermineghja u nuclidu. U numeru di neutroni riguardu à e prutoni ditermineghja a stabilità di u nucleu, certi isotupi subiscendu una disgregazione radiuattiva. U prutone, l'elettrone è u neutrone sò classificati frà i fermioni. I fermioni ubbidiscenu à u principu d'esclusione di Pauli chì interdisce à fermioni identichi, cum'è parechji prutoni, d'occupà listessu statu quanticu à listessu mumentu. Cusì, ogni prutone di u nucleu deve occupà un statu quanticu sfarente di tutti l'altri prutoni, ed hè listessa per tutti i neutroni di u nucleu è tutti l'elettroni di u nivulu elettronicu. Un nucleu chì u so numeru di prutoni hè sfarente di quellu di i neutroni pò putenzialmente passà à un statu di minima energia per via di una disgregazione radiuattiva chì face currisponde più strettamente u numeru di prutoni è di neutroni. Per via di cunsequenza, l'atomi chì i so numeri di prutoni è di neutroni currispondenu sò più stabili contru à a disgregazione, ma incù l'aumentu di u numeru atomicu, a ripulsione mutua di i prutoni necessiteghja una prupurzione criscente di neutroni per mantene a stabilità di u nucleu. U numeru di prutoni è di neutroni in u nucleu atomicu pò esse mudificatu, benchì quessa necessiteghja energie assai alte per causa di a forza forte. A funditura nucleare si produce quandu parechje particule atomiche si uniscenu per furmà un nucleu più grevu, per indettu da l'inticciu energeticu di dui nuclei. Per indettu, à u core di u Sole, i prutoni anu bisognu di un'energia di 3 à 10 keV per superà a so ripulsione mutua - u cateru di coulomb - è adunisce si in un solu nucleu. A fissione nucleare hè u prucessu inversu : un nucleu si divide in dui nuclei più chjuchi, di solitu per via di disgregazione radiuattiva. U nucleu pò ancu esse mudificatu per via di bumbardamentu da particule subatomiche o da fotoni di alta energia. S'è quessa mudificheghja u numeru di prutoni in un nucleu, l'atomu si trasforma in un elementu chimicu sfarente. S'è a massa di u nucleu in seguitu à una riazzione di funditura hè inferiore à a somma di e masse di e particule siparate, a differenza trà 'sse duie valori pò esse emessa sottu à a forma di un tipu d'energia usevule (cum'è un raghju gamma, o l'energia cinetica di una particula beta), cum'ella u discrive a formula d'equivalenza massa-energia d'Albert Einstein, E = mc 2, induve ''m'' hè a perdita di massa è ''c'' a velucità di a luce. 'Ssu mancu face parte di l'energia di lega di u nuvellu nucleu, è hè a perdita non ricuperevule di 'ss'energia chì face ch'è e particule adunite fermanu inseme in un statu chì necessiteghja 'ss'energia per spiccà si. A funditura di dui nuclei chì creanu nuclei più grossi è di numeri atomichi inferiori à quelli di u ferru è di u nichellu - un numeru tutale di nucleoni di circa 60 - hè di solitu un prucessu esotermicu chì libereghja più energia ch'ellu ne ci vole per riunisce li. Hè 'ssu prucessu di liberazione d'energia chì face di a funditura nucleare in e stelle una riazzione chì s'intratene da per ella. Per i nuclei più grevi, l'energia di lega da nucleone in u nucleu principia à diminuisce. Quessa significheghja ch'è i prucessi di funditura pruducendu nuclei chì u so numeru atomicu hè superiore à circa 26 è a massa atomica superiore à à circa 60 sò prucessi endotermichi. 'Ssi nuclei più massicci ùn ponu micca subisce una riazzione di funditura produttrice d'energia suscettibile di mantene l'equilibriu idrostaticu di una stella. ===Nivulu d'elettroni=== [[File:Atomic-orbital-clouds_spdf_m0.png|thumb|right|Viste 3 D di certe orbitale atomiche di tipu idrogenu mustrendu a densità di prubabilità è a fasa (l'orbitale g è superiore ùn sò micca riprisintate).]] L'elettroni di un atomu sò attratti da i prutoni di u nucleu da a forza elettrumagnetica. 'Ssa forza lega l'elettroni à l'internu di un pozzu di putenziale elettrostaticu circundendu u picculu nucleu, ciò chì significheghja ch'è una surghjente d'energia esterna hè necessaria affinch'è l'elettrone scappessi. Più un elettrone hè prossimu da u nucleu, più a forza d'attrazzione hè grande. Per via di cunsequenza, l'elettroni ligati vicinu à centru di u pozzu di putenziale anu bisognu di più d'energia per scappà ch'è quelli chì sò più alluntanati. L'elettroni, cum'è l'altre particule, anu e pruprietà di una particula è di un'onda. U nivulu d'elettroni hè una rigione à l'internu di u pozzu di putenziale induve ogni elettrone forma una sorta d'onda staziunaria tridimensiunale - una forma d'onda chì ùn si dispiazza micca riguardu à u nucleu. 'Ssu cumpurtamentu hè definitu da una orbitale atomica, una funzione matematica chì caratterizeghja a prubabilità ch'è un elettrone pare truvà si à un postu particulare quandu a so pusizione hè misurata. Solu un inseme discretu (o quantificatu) di 'sse orbitale esiste intornu à u nucleu, chì l'altre forme d'onde pussibile si disintegranu prestu per piglià una forma più stabile. L'orbitale ponu avè una o parechje strutture in anellu o in nodu, è differiscenu l'une da l'altre pè a so taglia, a so forma è u so orientamentu. Ogni orbitale atomica currisponde à un livellu d'energia particulare di l'elettrone. L'elettrone pò cambià di statu è passà à un livellu d'energia superiore assurbiscendu un fotone chì a so energia hè bastevule per propulsà lu in u nuvellu statu quanticu. Listessa, per emissione spuntania, un elettrone in un statu d'energia superiore pò passà à un statu d'energia inferiore ragendu l'energia eccedentaria sottu forma di fotone. 'Ssi valori d'energia caratteristichi, definite da e differenze d'energia di i stati quantichi, sò rispunsevuli di e linie spettrale atomiche. A quantità d'energia necessaria per ritirà o aghjunghje un elettrone - l'energia di lega di l'elettroni - hè bella inferiore à l'energia di lega di i nucleoni. Per indettu, ùn ci vole ch'è 13,6 eV per sradicà un elettrone di u statu fundivu di un atomu d'idrogenu, contru à 2,23 milioni d'eV per spaffà un nucleu di deuteriu. L'atomi sò elettricamente neutri s'elli pussedenu un numeru uguale di prutoni è d'elettroni. L'atomi chì anu sia un mancu, sia un soprappiù d'elettroni sò chjamati ioni. L'elettroni chì sò e più alluntanati di u nucleu ponu esse trasfiriti à altri atomi prossimi o spartuti trà l'atomi. Grazia à 'ssu meccanismu, l'atomi sò capace à ligà si in molecule è in altri tipi di cumposti chimichi cum'è i cristalli di reti ionichi è covalenti. ==Pruprietà== ===Pruprietà nucleare=== Per definizione, dui atomi avendu un numeru identicu di prutoni in u so nucleu appartenenu à listessu elementu chimicu. L'atomi avendu un numeru uguale di prutoni ma un numeru sfarente di neutroni sò isotupi sfarenti di u stessu elementu. Per indettu, tutti l'atomi d'idrogenu ammettenu esattamente un prutone, ma esistenu isotupi senza neutroni (idrogenu-1, da luntanu a forma a più currente, ancu chjamatu [[proziu]]), incù un neutrone ([[deuteriu]]), incù dui neutroni ([[triziu]]) è incù più di dui neutroni. L'elementi cunnisciuti formanu un inseme di numeri atomichi, da l'elementu à un solu prutone, l'idrogenu, à l'elementu à 118 prutoni, l'oganese. Tutti l'isotupi cunnisciuti di l'elementi di numeru atomicu superiore à 82 sò radiuattivi, bench'è a radiuattività di l'elementu 83 (bismutu) sia cusì debule ch'ella hè praticamente trascurevule. À l'incirca 339 nuclidi sò prisenti à u statu naturale annantu à a Terra, frà i quali 251 (à l'incirca 74%) ùn sò micca stati ossirvati cum'è disintegrendu si, è sò chjamati isotupi stabili. Soli 90 nuclidi sò teuricamente stabili, mentre ch'è 161 altri (purtendu u tutale à 251) ùn sò micca stati ossirvati cum'è disintegrendu si, benchì quessa sia energeticamente pussibile in teuria. Quest'ultimi sò ancu classificati officialmente cum'è stabili. Trenta cinque altri nuclidi radiuattivi anu una mezavita superiore à 100 milioni d'anni è anu una durata di vita abbastanza longa per esse stati prisenti dapoi a nascita di u sistemu sulariu. 'Ssa cullizzione di 286 nuclidi hè cunnisciuta sottu u nome di nuclidi primordiali. Infine, 53 altri nuclidi à corta durata di vita sò cunnisciuti per essei prisenti naturalmente, in quant'è produtti di figliazione di a disgregazione di i nuclidi primordiali (cum'è u radiu di l'uraniu), o in quant'è produtti di prucidimenti energetichi naturali annantu à Terra, cum'è u bumbardamentu da i raghji cosmichi (per indettu, u carboniu 14). Per 80 di l'elementi chimichi, esiste omancu un isotupu stabile. Di regula, ùn ci hè ch'è una manata d'isotupi stabili per ognunu di 'ssi elementi, a media essendu di 3,1 isotupi stabili per elementu. Vinti sei elementi monoisotopi ùn pussedenu ch'è un solu isotupu stabile, mentre ch'è u più grande numeru d'isotupi stabili ossirvati per un elementu hè di deci, per l'elementu stagnu. L'elementi 43, 61 è tutti l'elementi annumerati 83 o più ùn anu alcunu isotupu stabile. A stabilità di l'isotupi hè affittata da u rapportu trà prutoni è neutroni, è ancu da a prisenza di certi numeri magichi di neutroni o di prutoni chì riprisentanu cunchiglie quantiche chjuse è empiute. Annantu à i 251 nuclidi stabili cunnisciuti, soli quattru anu à tempu un numeru disparu di prutoni è un numeru disparu di neutroni : l'idrogenu-2 (deuteriu), u litiu-6, u boru-10 è l'azotu-14. (U tantale-180 m hè disparu è stabile siont'è l'ossirvazione, ma omu privede ch'è ellu si disintegra incù una assai longa mezavita). Inoltre, soli quattru nuclidi dispari radiuattivi naturali anu una mezavita superiore à un miliardu d'anni : u potassiu-40, u vanadiu- 50, u lantane-138 è u luteciu-176. A maiò parte di i nuclei dispari sò assai instabili riguardu à a disgregazione beta, chì i produtti di disgregazione sò pari, è sò dunque assai più ligati, per causa di l'effetti d'appaghjamentu nucleare. ===A scriscenza radiuattiva=== Ogni elementu pussede unu o parechji isotupi chì e so nuclei instabili sò sughjetti à a disgregazione radiuattiva, ciò chì caghjuneghja l'emissione di particule o d'irraghjamenti elettrumagnetichi da u nucleu. A radiuattività pò produce si quandu u raghju di un nucleu hè grande riguardu à u raghju di a forza forte, chì ùn agisce ch'è annantu à distanze di circa 1 fm. E forme e più currente di disgregazione radiuattiva sò e seguente : *A disgrigazione alfa : 'ssu prucessu hè pruvucatu da l'emissione da u nucleu di una particula alfa, chì hè un nucleu d'eliu cumpostu da dui prutoni è di dui neutroni. U risultatu di l'emissione hè un nuvellu elementu incù un numeru atomicu inferiore. *A disgregazione beta (è a cattura d'elettroni) : 'ssi prucidimenti sò retti da a forza debule, è risultanu di a trasfurmazione di un neutrone in prutone, o di un prutone in neutrone. A transizione di u neutrone à u prutone si accumpagna di l'emissione di un elettrone è di un antineutrinu, mentre ch'è a transizione di u prutone à u neutrone (salvu in u casu di a cattura di un elettrone) pruvucheghja l'emissione di un positrone è di un neutrinu. L'emissione d'elettroni o di positroni sò chjamate particule beta. A disgregazione beta aumenta o diminuisce u numeru atomicu di u nucleu di un'unità. A cattura d'elettroni hè più currente ch'è l'emissione di positroni, chì necessiteghja menu energia. In 'ssu tipu di disgregazione, un elettrone hè assurbitu da u nucleu, innanzu ch'è un positrone emessu da u nucleu. Un neutrinu hè sempre emessu in 'ssu prucessu, è un prutone si trasforma in neutrone. *A disgregazione gamma : 'ssu prucidimentu risulta di un cambiamentu di u livellu d'energia di u nucleu ver'di un statu inferiore, ciò chì caghjuneghja l'emissione di un irraghjamentu elettrumagneticu. U statu azzizzatu di un nucleu chì caghjuneghja un'emissione gamma si produce di solitu dopu à l'emissione di una particula alfa o beta. Cusì, a disgregazione gamma suvita di solitu a disgrigazione alfa o beta. Altri tipi più rari di disgregazione radiuattiva cumprendenu l'espulsione di neutroni o di prutoni o di matalze di nucleoni di un nucleu, o di più di una particula beta. Un analogu di l'emissione gamma, chì permette à i nuclei azzizzati di perde di l'energia di una manera differenti, hè a cunvirsione interna - un prucessu chì produce elettroni à grande velucità chì ùn sò micca raghji beta, suvitatu da a produzzione di fotoni à alta energia chì ùn sò micca raghji gamma. Uni pochi di grossi nuclei esplodenu in dui o parechji frammenti carchi à massa varievule è parechji neutroni, in una disgregazione chjamata fissione nucleare spuntania. Ogni isotupu radiuattivu hà una periodu di disgregazione caratteristicu - a mezavita - chì hè diterminata da u tempu necessariu affinch'è a mità di un campione si disintegra. Si tratta di un prucessu di disgregazione espunenziale chì diminuisce rigularmente a prupurzione di l'isotupu rimanente di 50 à ogni mezavita. Cusì, à u capu di duie mezavite, ùn ferma più ch'è 25% di l'isotupu, è tira è tocca. ===Mumentu magneticu=== E particule elementare pussedenu una pruprietà meccanica quantica intrinseca cunnisciuta sottu u nome di spin. 'Ssa pruprietà hè analoga à u mumentu angulare di un ogettu chì gira intornu à u so centru di massa, benchì omu pensa ch'è 'sse particule sò puntuale è ch'è omu ùn pò micca dì ch'elle voglienu. U spin si misura in unità di a custante di Planck ridutta (ħ), l'elettroni, i prutoni è i neutroni avendu tutti un spin 1/2ħ, o spin- 1/2. In un atomu, l'elettroni in muvimentu intornu à u nucleu pussedenu un attimu angulare orbitale in più di u so spin, mentre ch'è u nucleu ellu stessu pussede un attimu angulare duvutu à u so spin nucleare. U campu magneticu produttu da un atomu - u so mumentu magneticu - hè diterminatu da 'sse differente forme di mumentu angulare, cum'è un ogettu carcu in rutazione produce classicamente un campu magneticu, ma u cuntributu a più duminante pruvene di u spin di l'elettroni. Datu chì l'elettroni ubbidiscenu à u principu d'esclusione di Pauli, sient'è u quale ùn si pò avè dui elettroni in listessu statu quanticu, l'elettroni ligati si appaghjanu l'uni à l'altri, un membru di ogni paghju essendu in un statu di spin pusitivu è l'l'altru in un statu oppostu, di spin negativu. Cusì, 'ssi spin si annullanu l'unu è l'altru, riducendu l'attimu dipulare magneticu tutale à zeru in certi atomi avendu un numeru paru d'elettroni. In l'elementi ferromagnetichi tali u ferru, u cobaltu è u nichellu, un numeru disparu d'elettroni inghjenna un elettrone non appaghjatu è à un attimu magneticu glubale nettu. L'orbitale di l'atomi vicini si cavalcanu è un statu d'energia inferiore hè aghjuntu quandu i spin di l'elettroni non appaghjati sò alliniati l'uni incù l'altri, un prucessu spuntaniu cunnisciutu sottu u nome di interazzione di scambiu. Quandu l'attimi magnetichi di l'atomi ferromagnetichi sò alliniati, u materiale pò produce un campu macroscopicu misurabile. I materiali paramagnetichi anu atomi chì i so mumenti magnetichi si allinianu in direzzione aleatorie in l'assenza di campu magneticu, ma l'attimi magnetichi di l'atomi individuali si allinianu in prisenza di un campu. U nucleu di un atomu ùn averà micca spin quand'ellu pussede un numeru paru di neutroni è di prutoni, ma in l'altri casi di numeri dispari, u nucleu pò avè un spin. Di regula, i nuclei dutati di un spin sò alliniati in direzzione aleatorie per causa di l'equilibriu termicu, ma per certi elementi (cum'è u xenone-129), hè pussibile di pularizà una prupurzione significativa di i stati di spin nucleare affinch'elli sianu alliniati in listessa direzzione - una cundizione chjamata iperpularisazione. 'Ssu finominu hà appiicazione impurtante in imageria per risunanza magnetica. ===Livelli d'energia=== L'energia putenziale di un elettrone in un atomu hè negativa quandu a distanza riguardu à u nucleu và insin'à l'infinitu. A so dipindenza rispettu à a pusizione di l'elettrone aghjunghje u minimu à l'internu di u nucleu, à pocu pressu in prupurzione inversa di a distanza. In u mudellu di a meccanica quantica, un elettrone ligatu ùn pò occupà ch'è un inseme di stati cintrati annantu à u nucleu, è ogni statu currisponde à un livellu d'energia specifica. Un livellu d'energia pò esse misuratu da a quantità d'energia necessaria per scioglie l'elettrone di l'atomu, è hè generalmente datu in unità di electronvolt (eV). U statu d'energia u più bassu di un elettrone ligatu hè chjamatu statu fundamentale, vene à dì statu staziunariu, mentre ch'è una transizione di l'elettrone ver'di un livellu superiore dà locu à un statu azzizzatu. L'energia di l'elettrone aumenta incù ''n'' chì a distanza (media) à u nucleu aumenta. A dipindenza di l'energia rispettu à ùn hè micca duvuta à u putenziale elettrostaticu di u nucleu, ma à l'interazzione trà l'elettroni. Affinch'è un elettrone passa da un statu à l'altru, per indettu da u statu fundivu à u prima statu azzizzatu, deve assurbisce o emette un fotone à un'energia currispondendu differentemente à energia putenziale di 'ssi livelli, sient'è u mudellu di Niels Bohr, ciò chì pò esse calculatu precisamente incù l'equazione di Schrödinger. L'elettroni saltanu trà l'orbitale à a manera di una particula. Per indettu, s'è un solu fotone mena l'elettroni, un solu elettrone cambia di statu in risposta à u fotone. L'energia di un fotone emessu hè propurziunale à a so frequenza, di modu chì 'ssi livelli d'energia specifichi appariscenu cum'è fasce distinte in u spettru elettrumagneticu. Ogni elementu pussede un spettru caratteristicu chì pò dipende di a carica nucleare, di l'interazzione elettrumagnetiche trà l'elettroni è altri fattori. Quandu un spettru cuntinuu d'energia attraversa un gasu o un plasma, certi fotoni sò assurbiti da l'atomi, ciò chì caghjuneghja un cambiamentu paru d'energia di l'elettroni. L'elettroni azzizzati chì fermanu ligati à u so atomu emettenu spuntaniamente 'ss'energia sottu à a forma di un fotone, culluchendu si in una direzzione aleatoria, è cascanu cusì à livelli d'energia inferiori. Cusì, l'atomi si cumportanu cum'è un filtru chì forma una seria di fasce d'assurbimentu bughje in l'esciuta d'energia. (Un ossirvatore chì vede l'atomi da un puntu di vista chì ùn inchjude micca u spettru cuntinuu in sfondulu, vede piuttostu una seria di linie d'emissione pruvenendu da i fotoni emessi da l'atomi). E misure spettruscopiche di l'intensità è di a larghezza di e strisce spettrale atomiche permettenu di diterminà a cumpusizione è e pruprietà fisiche di una sustanza. Un'asamina attenta di e linie spettrale svela ch'è certe trà di elle prisentanu un frazziunamentu di a struttura fine. Quessa si produce in raghjone di l'accuppiatura spin-orbita, chì hè un'interazzione trà u spin è u muvimentu di l'elettrone u più esternu. Quandu un atomu si trova in un campu magneticu esternu, e linie spettrale si dividenu in trè compunenti o più, un finominu chjamatu effettu Zeeman. 'Ssu finominu hè duvutu à l'interazzione di u campu magneticu incù l'attimu magneticu di l'atomu è di i so elettroni. Certi atomi ponu avè parechje cunfigurazione elettroniche incù listessu livellu d'energia, chì appariscenu dunque cum'è una sola linia spettrale. L'interazzione di u campu magneticu incù l'atomu culloca 'sse cunfigurazione elettroniche versu livelli d'energia appena sfarenti, ciò chì dà locu à linie spettrale multiplice. A prisenza di un campu elettricu esternu pò pruvucà una divisione è un spustamentu paragunevule di e linie spettrale mudifichendu i livelli d'energia di l'elettroni, un finominu chjamatu effettu Stark. S'è un elettrone ligatu hè in un statu azzizzatu, un fotone interagiscendu incù l'energia apprupriata pò pruvucà l'emissione stimulata di un fotone incù un livellu d'energia currispundente. Affinch'è quessa si produci, l'elettrone deve passà à un statu d'energia inferiore chì a so differenza d'energia currisponde à l'energia di u fotone in interazzione. U fotone emessu è u fotone in interazzione si cullocanu tandu in modu parallelu è incù fase currispundente. In altri termini, e forme d'onda di i dui fotoni sò sincronizate. 'Ssa pruprietà fisica hè usata per fabbricà i laser, chì ponu emette un fasciu cuerente d'energia luminosa in una fascia di frequenza stretta. ===Valenza è cumpurtamentu di lega=== A valenza hè u putere di cumbinazione di un elementu. Hè diterminata da u numeru di leghe ch'ellu pò furmà incù altri atomi o gruppi. A cunchiglia elettronica a più esterna di un atomu in u so statu non cumbinatu hè cunnisciuta cum'è a cunchiglia di valenza, è l'elettroni in 'ssa cunchiglia sò chjamati elettroni di valenza. U numeru d'elettroni di valenza ditermineghja u cumpurtamentu di lega incù l'altri atomi. L'atomi anu tindenza à riagisce chimicamente l'uni incù l'altri di modu à empie (o à sbiutà) e so cunchiglie di valenza esterne. Per indettu, u trasfirimentu di un solu elettrone trà atomi hè un'apprussimazione utule per e leghe chì si formanu trà atomi chì a so cunchiglia hè empiuta di un elettrone di più è d'altri chì a so cunchiglia ùn hè micca empiuta di un elettrone, cum'ellu hè u casu in u cumpostu cloruru di sodiu è altri sali chimichi ionichi. Numerosi elementi prisentanu valenze multiplice, o tindenze à sparte un numeru sfarente di elettroni in sfarenti cumposti. Cusì, a lega chimica trà 'ssi elementi piglia numerose forme di spartimentu d'elettroni chì sò più ch'è simplici trasfirimenti d'elettroni. L'elementu carboniu è i cumposti organichi ne sò esempii. L'elementi chimichi sò à spessu prisintati in un tavulellu periodicu chì hè dispostu di modu à affissà e pruprietà chimiche ricurrente, è l'elementi avendu listessu numeru d'elettroni di valenza formanu un gruppu chì hè alliniatu in listessa culonna di u tavulellu. L'elementi situati à a diritta estrema di u tavulellu anu a so cunchiglia esterna cumplittamente empiuta d'elettroni, ciò chì dà elementi chimicamente inerti cunnisciuti sottu u nome di gasi rari. ===Stati=== [[File:Bose_Einstein_condensate.png|thumb|right|Graficu illustrendu a furmazione di un cundensatu di Bose-Einstein]] Omu trova quantità d'atomi in sfarenti stati di a materia chì dipendenu da e cundizione fisiche, tale a timperatura è a prissione. Fendu varià e cundizione, i materiali ponu passà da un statu solidu à un statu liquidu, gasosu o plasmaticu. In senu à un stessu statu, un materiale pò ancu esiste sottu forma di allotropi sfarenti. U carboniu solidu, chì pò esiste sottu forma di grafitu o di diamante, ne hè un esempiu. Esistenu ancu allotropi gasosi, cum'è u diossigenu è l'ozonu. À timperature prossime di u zeru assolutu, l'atomi ponu furmà un cundensatu di Bose-Einstein. Tandu, l'effetti di a meccanica quantica, chì ùn sò di regula ossirvati ch'è à a scala atomica, diventanu apparenti à a scala macroscopica. Stu inseme d'atomi strarinfriscati si cumporta tandu cum'è un superatomu singulu, ciò chì pò permette verificazione fundive di u cumpurtamentu di a meccanica quantica. ===Identificazione=== Quandu l'atomi sò troppu chjuchi per esse visti, dispusitivi tali u microscopiu à effettu tunellu (STM) permettenu di visualizà li à a superficia di i solidi. U microscopiu improda u finominu d'effettu tunellu quanticu, chì permette à e particule di francà un cateru chì seria infranchevule in a pruspittiva classica. L'elettroni si cullocanu per via d'effettu tunellu in u biotu trà dui elettrodi pularizati, furnendu un currente per effettu tunellu chì dipende in modu espunenziale di a so siparazione. Unu di l'elettrodi hè una punta zimbrunuta terminendu si idealmente incù un atomu solu. À ogni puntu di a spazzata di a superficia, l'altezza di a punta hè aghjustata di modu à mantene u currente per effettu tunellu à una valore datu. A quantità di muvimentu di a punta ver'di è dapoi a superficia hè interpritata cum'è u prufilu d'altura. Per una debule polarisazione, u microscopiu visualizeghja a media di l'orbitale elettroniche annantu à livelli d'energia assai vicini - a densità lucale di i stati elettronichi prossimi di u livellu di Fermi. Per causa di distanze implicate, i dui elettrodi devenu esse estremamente stabili ; ùn hè ch'è tandu ch'omu pò ossirvà periudicità currispondendu à atomi individuali. U metudu solu ùn hè micca chimicamente specificu è ùn pò micca identificà e spezie atomiche prisente à a superficia. L'atomi ponu esse faciule identificati per via di a so massa. S'è un atomu hè iunizatu ritirendu unu di i so elettroni, a so tragettoria quand'ellu attraversa un campu magneticu serà incurvata. U raghju da u quale a tragettoria di un ione in muvimentu hè girata da u campu magneticu hè diterminatu da a massa di l'atomu. U spettrometru di massa improda 'ssu principu per misurà u rapportu massa-carica di l'ioni. S'è un campione cuntene parechji isotupi, u spettrometru di massa pò diterminà a prupurzione di ogni isotupu in u campione misurendu l'intensità di i sfarenti fasci d'ioni. E tecniche di vapurisazione di l'atomi cumprendenu a spettruscopia d'emissione atomica à plasma à accuppiatura induttiva è a spettrumetria di massa à plasma à accuppiatura induttiva, chì usanu tremindui un plasma per vapurizà i campioni da analizà. U tomografu à sonda atomica hà una risolutezza inferiore à u nanometru in 3D è pò identificà chimicamente atomi individuali imprudendu a spettrumetria di massa à tempu di bulu. E tecniche d'emissione d'elettroni tale a spettruscopia fotoelettronica à raghji X (XPS) è a spettruscopia d'elettroni Auger (AES), chì misuranu l'energie di lega di l'elettroni cintrali, sò usate per identificà e spezie atomiche prisente in un campione di manera non destruttiva. Incù una focalisazione apprupriata, i dui metudi ponu esse specifichi à una zona. Un'antra metudu di 'ssu tipu hè a spettruscopia di perdita d'energia di l'elettroni (EELS), chì misura a perdita d'energia di un fasciu d'elettroni in un microscopiu elettronicu à trasmissione quand'ellu interagisce incù una parte di un campione. I spettri di i stati azzizzati ponu esse imprudati per analizà a cumpusizione atomica di stelle luntane. E lunghezze d'onda specifiche cuntenute in a luce ossirvata di e stelle ponu esse siparate è culligate à e transizione quantificate in l'atomi di gasu liberu. == Note == <references /> == Da vede dinò == * [[Tauone]] * [[Gluone]] * [[Neutrinu muonicu]] * [[Antiidrugenu]] * [[Antineutronu]] * [[Nucleu Atomicu]] [[Categoria:Fisica]] 2m4a67nfba4bph51cqaoz663a7cfwd1 Limp Bizkit 0 19651 403189 383401 2026-06-08T16:05:54Z Fausta Samaritani 15085 403189 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Limp Bizkit 050709 Le Zénith (Paris).jpg|thumb|right|270px|Limp Bizkit in [[Le Zénith]], [[Parighji]], [[Francia]].]] '''Limp Bizkit''' hè un gruppu musicale [[nu metal]] è [[rap metal]] [[Stati Uniti|statunitense]], fundatu in [[1994]] in [[Jacksonville]], in a [[Florida]]. == Albumi == * [[1997]]: ''[[Three Dollar Bill, Yall$]]''. * [[1999]]: ''[[Significant Other]]''. * [[2000]]: ''[[Chocolate Starfish and the Hot Dog Flavored Water]]''. * [[2003]]: ''[[Results May Vary]]''. * [[2005]]: ''[[The Unquestionable Truth (Part 1)]]''. * [[2011]]: ''[[Gold Cobra]]''. * [[2021]]: ''Still Sucks''. == Cronologia == <timeline> ImageSize = width:800 height:auto barincrement:20 PlotArea = left:100 bottom:60 top:0 right:20 Alignbars = justify DateFormat = dd/mm/yyyy Period = from:01/01/1994 till:07/07/2016 TimeAxis = orientation:horizontal format:mm Legend = orientation:horizontal position:bottom ScaleMajor = increment:1 start:1994 Colors = id:Vocals value:red legend:Vocals id:Bass value:blue legend:Bass id:Guitar value:teal legend:Guitar id:Drums value:purple legend:Drums id:DJ value:orange legend:DJ id:Keyboard value:yellow legend:Keyboard id:lines value:black legend:Albumi LineData = at:01/07/1997 color:black layer:back at:22/06/1999 color:black layer:back at:17/10/2000 color:black layer:back at:23/09/2003 color:black layer:back at:03/05/2005 color:black layer:back at:28/06/2011 color:black layer:back BarData = bar:Durst text:"Fred Durst" bar:Rivers text:"Sam Rivers" bar:Waters text:"Rob Waters" bar:Balsamo text:"Terry Balsamo" bar:Wes text:"Wes Borland" bar:Smith text:"Mike Smith" bar:Otto text:"John Otto" bar:Siegler text:"Sammy Siegler" bar:Lethal text:"DJ Lethal" bar:Scott text:"Scott Borland" PlotData= width:10 textcolor:black align:left anchor:from shift:(10,-4) bar:Durst from:01/01/1994 till:31/12/2005 color:Vocals bar:Durst from:01/01/2009 till:end color:Vocals bar:Rivers from:01/01/1994 till:31/12/2005 color:Bass bar:Rivers from:01/01/2009 till:end color:Bass bar:Waters from:01/01/1994 till:31/12/1994 color:Guitar bar:Balsamo from:01/01/1995 till:01/06/1995 color:Guitar bar:Wes from:01/06/1995 till:31/12/2001 color:Guitar bar:Wes from:01/06/2004 till:31/12/2005 color:Guitar bar:Wes from:01/01/2009 till:end color:Guitar bar:Smith from:01/01/2002 till:01/06/2004 color:Guitar bar:Otto from:01/01/1994 till:31/12/2005 color:Drums bar:Otto from:01/01/2009 till:end color:Drums bar:Siegler from:01/01/2005 till:31/12/2005 color:Drums bar:Lethal from:01/01/1996 till:31/12/2005 color:DJ bar:Lethal from:01/01/2009 till:01/03/2012 color:DJ bar:Lethal from:01/10/2012 till:31/12/2012 color:DJ bar:Scott from:01/01/1994 till:01/06/1997 color:Keyboard </timeline> == Ligami == * [http://www.limpbizkit.com Limp Bizkit] (en) [[Categoria:Gruppu di metal]] [[Categoria:Gruppu di rap metal]] [[Categoria:Musicante|Musicante]] jvh7azjrdb27fxpplfg6ccaopnt0dc8 Marianu II Torchitoriu di Cagliari 0 19790 403195 363528 2026-06-08T16:20:04Z Fausta Samaritani 15085 403195 wikitext text/x-wiki [[File:Giudicati of Sardinia 1.svg|250px|thumb|U Regnu di Sardegna]] ''' Marianu II Torchitoriu di Cagliari ''' (natu prima di u [[1076]], mortu trà u [[1121]] è u [[1130]], hè statu Ghjudici di [[Cagliari]] versu [[1089]] insin'à [[1121]]/[[1130]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Urighjini == [[File:Cavallo del Giudicato di Cagliari.svg|250 px|thumb|A stemma presunta di u [[Regnu di Cagliari]]]] Marianu II Torchitoriu porta u nomu dinasticu di ''Torchitoriu'', ''Torcotore'', ''Torcotorio'', ''Torgodorio'', o ''Dorgodorio''. Hè un nomu di regnu chì alterna ind'è i ghjudici di Cagliari incù quiddu di ''Salusio'' è chì si riferisci di sicuru à i dui famiddi à l'urighjini di a sterpa, i Salusio di Lacon è i Torchitorio d'Ugunale</ref>. Nasci in u dicenniu [[1070]]. Hè u fiddolu di Custantinu Ia Salusio ([[sardu/sarda]]: ''Costantini Ia Salusi II'') è di a so cunsorti Giorgia di Lacon. Cumparisci à latu à i so parenti è di a so minnana Vera in un attu di u 30 di ghjugnu di u [[1087]]/[[1089]] chì cunferma una dunazioni fatta da i so maiò Orzocco (Arzocco-Arzo) Torchitorio (in [[sardu]] ''Artzoccu Trogodori Ia'') è a so cunsorti Vera à favori di l'[[abbazia San Vittoriu di Marseglia]]. Marianu hè dinò minziunatu in un antru attu in u [[1089]] rilativu à u fundazioni di San Saturninu di Cagliari induv'iddu hè disignatu com'è " Marianu Iudex è Rex " ciò chì implichighja ch'iddu era ghjà assuciatu à u puteri è annosu di omancu 14 anni. In un antru ducumentu sò minziunati i so missiavonu è minnanona Marianu Ia è Giorgia di Serzale, ciò chì dimostra a cuntinuità dinastica di i Ghjudici di Cagliari. Eppuri versu [[1104]]/[[1107]] apparisci un certu Torbeno chì pari avè lu spudistatu o alminu spartutu pruvisuriamenti u puteri incù Marianu II. Si disigna iddu stessu com'è " Ego Turbini omnipotentis Dei Gratia Iudex Kalaritanus ". L'idantità di Torbeno ferma cunghjiturali. Saria un ziu paternu o maternu (?) di Marianu o u so frateddu minori. In 'ssu ducumentu si pruclama amicu di i [[Pisa|Pisani]]. Ùn hè ch'è in u 1107 incù l'aiutu di u [[Santu Sediu] è di [[Genuva]] chì Marianu II ritrova a so piena auturità. L'ultimu attu chì minziunighja Marianu hè una [[bodda puntificali]] di [[Caliste II]] di u [[5 di ghjinnaghju di u]] [[1121]]. In un attu di u so fiddolu [[Custantinu II di Cagliari]] di u [[13 di frivaghju di u]] [[1130]], hè cunsidaratu com'è ghjà mortu. == Unioni è pusterità == Marianu II sposa à Preziosa di Lacon è n'avarà u so fiddolu è succissori [[Custantinu II di Cagliari]] == Noti == <references/> [[Categoria:Biugrafia|Torchitoriu di Cagliari, Marianu II]] [[Categoria:Talianu|Torchitoriu di Cagliari, Marianu II]] 31fx4ox70y3r9b04qguzk81klb66kwk Murasaki Shikibu 0 20326 403203 394198 2026-06-08T22:29:14Z Fausta Samaritani 15085 fix 403203 wikitext text/x-wiki [[File:'Lady Murasaki', anonymous ink, color and gold paper fan, 17th century Japan.jpg|thumb|Murasaki Shikibu]] '''Murasaki Shikibu''' (紫式部), nata in u [[976]] à [[Heiankyo]] è morta in u 1014 à [[Heiankyo]], hè stata una [[Scrivano|scrivana]] è [[Pueta|puetessa]] [[Giappone|giappunese]]. == Biugrafia == ==Opere== * ''Genji Monogatari'' ([[1008]]) * ''Murasaki Shikibu nikki'' ([[1010]]) * ''Murasaki Shikibu syu'' ([[1014]]) [[Categoria:Biugrafia|Shikibu, Murasaki]] [[categoria:Pueta|Shikibu, Murasaki]] 8nt1vd56ez96fnpx6sr12odckr5zomu Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 403173 403147 2026-06-08T15:34:40Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403173 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Josip Iličić]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] hii53ulrluy19uzf3lwk8cpglc4du3s 403175 403173 2026-06-08T15:37:35Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403175 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Josip Iličić]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[José Luis Palomino]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] h1rvhcq3wzwwqbb4qp5afboobsfhz85 403194 403175 2026-06-08T16:16:12Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403194 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Josip Iličić]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Marco Sportiello]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[José Luis Palomino]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 8ix1k9rltq4qi8tj3aznueuco8u4fra 403199 403194 2026-06-08T16:28:37Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403199 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Josip Iličić]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Marco Sportiello]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[José Luis Palomino]] *[[Marten de Roon]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] d7wl6c8hucs9l1fcyzw5ll4wyeal7hy Josip Iličić 0 20819 403172 365016 2026-06-08T15:34:00Z Fausta Samaritani 15085 403172 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Josip Iličić''' (Prijedor, 29 di [[Ghjennaghju|ghjennaghju]] di [[1988]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sluvenia|sluvenu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Sluvenia. Natu in Bosnia è Erzegovina, rifuggiatu di guerra, ùn hà mai cunnisciutu à u babbu. Hà u passaportu croatu. Dui picciotte, Victoria è Sofia, sò natu da a so unione cù Tina Polovina. Mancinu naturale, si pò ghjucà cum'è una manca o una diritta fora di un midfield in linea sia in 4-2-3-1, sia cum'è un ghjucadore in i formi. == Atalanta Bergamasca Calcio == U 5 lugliu 2017, Atalanta hà firmatu Iličić da [[Associazione Calcio Firenze Fiorentina|Fiorentina]] per una tarifa annunziata di 5,5 milioni di euro. U 20 di Settembre di u 2017 hà marcatu u so primu goal in a camisera di Nerazzurri, in a vittoria 5-1 nantu à Crotone. U 18 di marzu di u 2018 marca un hat-trick in a vittoria di 5-0 à Verona. Hè obligatu di saltà a prima parte di a stagione 2018-2019 a causa di una infezione bacteriana à i ganglioni linfichi di u collu; u 21 d'ottobre di u 2018 hà fattu un altru hat-trick sempre in Verona, sta volta in a vittoria di 5-1 à Chievo. U 29 di Dicembre di u 2018, l'ultimu ghjornu di a prima tappa, hà fattu un altru hat-trick in a partita di campu di Sassuolo vincuta per 6-2. Cù 13 obiettivi è 9 assistite in totale, hè unu di i protagonisti di a storica stagione di Goddess chì ghjunghje in a finale di a Cuppa Italiana è si qualifica per a prima volta in Champions League, un torneu in u quale debuta u 18 di settembre 2019, ghjucendu u ghjocu persu cum'è inizià. 4-0 nantu à u terrenu per i Croati di Dinamo Zagabria. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Iličić]] [[Categoria:Biugrafia|Iličić]] shlhez913jpt3ech63wjp5e7lt5ram9 Marten de Roon 0 20823 403198 365076 2026-06-08T16:27:46Z Fausta Samaritani 15085 categoria, file 403198 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Marten de Roon 03.jpg|thumb|250px|right|Marten de Roon]] '''Marten de Roon''' (Zwijndrecht, 29 di [[Marzu|marzu]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Paesi Bassi|olandese]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di i Paesi Bassi. === Biugrafia === [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|de Roon, Marten]] [[Categoria:Biugrafia|de Roon, Marten]] [[Categoria:Olandesu|de Roon, Marten]] hxve0gjtcmb1nwz4k8hs1ynj08s72a4 José Luis Palomino 0 20847 403174 389725 2026-06-08T15:36:57Z Fausta Samaritani 15085 403174 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Jose Luis Palomino.jpg|thumb|250px|right|José Luis Palomino]] '''José Luis Palomino''' (natu in u [[1990]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di l'[[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. === Biugrafia === [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Palomino]] [[Categoria: Argentinu|Palomino]] [[Categoria:Biugrafia|Palomino]] mfrja8n1bff3l18o49vs8jwc9ssw4gb Marco Sportiello 0 20849 403192 364874 2026-06-08T16:13:59Z Fausta Samaritani 15085 403192 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Marco Sportiello''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. === Biugrafia === Hà ghjugatu 85 partite in u so propiu club. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Sportiello, Marco]] [[Categoria:Talianu|Sportiello, Marco]] [[Categoria:Biugrafia|Sportiello, Marco]] m639mukk8l5e29i7k22fomimhmszih0 403193 403192 2026-06-08T16:15:27Z Fausta Samaritani 15085 403193 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Marco Sportiello (cropped).JPG|thumb|250px|right|Marco Sportiello]] '''Marco Sportiello''' (natu in u [[1992]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. === Biugrafia === Hà ghjugatu 85 partite in u so propiu club. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Sportiello, Marco]] [[Categoria:Talianu|Sportiello, Marco]] [[Categoria:Biugrafia|Sportiello, Marco]] rivzyoxckg7een04p220s8zjpow3lio Dinamo Zagabria 0 20882 403197 401226 2026-06-08T16:24:35Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403197 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Dinamo Zagabria | immagine = | nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb | nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu Maksimir]] | capacità = 35,123 | presidente = [[Mirko Barišić]] | allinatori = [[Fabio Cannavaro]] | leca = Super Liga | stagione = 2023/24 | pusizione = 1u | | pattern_la1 = _dzagreb1920h | pattern_b1 = _dzagreb1920h | pattern_ra1 = _dzagreb1920h | pattern_sh1 = _adidasblue | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _sufc1819a | pattern_b2 = _sufc1819a | pattern_ra2 = _sufc1819a | pattern_sh2 = _adidasblack | pattern_so2 = _3_stripes_black | leftarm2 = CCFF00 | body2 = CCFF00 | rightarm2 = CCFF00 | shorts2 = CCFF00 | socks2 = CCFF00 | pattern_la3 = _dzagreb1920t | pattern_b3 = _dzagreb1920t | pattern_ra3 = _dzagreb1920t | pattern_sh3 = _dzagreb1920t | pattern_so3 = _dzagreb1920t | leftarm3 =080347 | body3 = 0d009e | rightarm3 = 080347 | shorts3 = 080347 | socks3 = 080347 shirtsupplier=[[Adidas]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni. U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria. Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria. L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Spalatu, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia. == Storicu == === In a liga di Iugoslavia === Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru. Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969). Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF. In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria. Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò. Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata. === In a liga di Croazia === Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000. In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Spalatu (ò Hajduk Sbalatu). Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000. Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione. In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13. In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999. Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo. À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club. == Tituli == * '''Prva HNL: (24)''' ** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023 * '''Cuppa di Croazia: (15)''' ** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018 * '''Supercuppa di Croazia: (6)''' ** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019 == Da vede dinò == - [[Bruno Petković]]<br> - [[Dino Perić]]<br> - [[Mario Gavranović]]<br> == Liami == [http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale] [[Categoria:Croazia]] [[Categoria:Dinamo Zagabria]] 4wk2pgz8bly37uzp0cv0092lpjsul8b 403219 403197 2026-06-09T06:46:11Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403219 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Dinamo Zagabria | immagine = | nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb | nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu Maksimir]] | capacità = 35,123 | presidente = [[Mirko Barišić]] | allinatori = [[Fabio Cannavaro]] | leca = Super Liga | stagione = 2023/24 | pusizione = 1u | | pattern_la1 = _dzagreb1920h | pattern_b1 = _dzagreb1920h | pattern_ra1 = _dzagreb1920h | pattern_sh1 = _adidasblue | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _sufc1819a | pattern_b2 = _sufc1819a | pattern_ra2 = _sufc1819a | pattern_sh2 = _adidasblack | pattern_so2 = _3_stripes_black | leftarm2 = CCFF00 | body2 = CCFF00 | rightarm2 = CCFF00 | shorts2 = CCFF00 | socks2 = CCFF00 | pattern_la3 = _dzagreb1920t | pattern_b3 = _dzagreb1920t | pattern_ra3 = _dzagreb1920t | pattern_sh3 = _dzagreb1920t | pattern_so3 = _dzagreb1920t | leftarm3 =080347 | body3 = 0d009e | rightarm3 = 080347 | shorts3 = 080347 | socks3 = 080347 shirtsupplier=[[Adidas]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni. U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria. Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria. L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Spalatu, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia. == Storicu == === In a liga di Iugoslavia === Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru. Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969). Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF. In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria. Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò. Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata. === In a liga di Croazia === Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000. In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Spalatu (ò Hajduk Sbalatu). Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000. Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione. In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13. In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999. Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo. À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club. == Tituli == * '''Prva HNL: (24)''' ** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023 * '''Cuppa di Croazia: (15)''' ** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018 * '''Supercuppa di Croazia: (6)''' ** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019 == Da vede dinò == - [[Bruno Petković]]<br> - [[Dino Perić]]<br> - [[Mario Gavranović]]<br> - [[Nikola Moro]]<br> == Liami == [http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale] [[Categoria:Croazia]] [[Categoria:Dinamo Zagabria]] bu20buxqpr2b7c25a9rvbty40pz10di 403232 403219 2026-06-09T07:15:37Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403232 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Dinamo Zagabria | immagine = | nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb | nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu Maksimir]] | capacità = 35,123 | presidente = [[Mirko Barišić]] | allinatori = [[Fabio Cannavaro]] | leca = Super Liga | stagione = 2023/24 | pusizione = 1u | | pattern_la1 = _dzagreb1920h | pattern_b1 = _dzagreb1920h | pattern_ra1 = _dzagreb1920h | pattern_sh1 = _adidasblue | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _sufc1819a | pattern_b2 = _sufc1819a | pattern_ra2 = _sufc1819a | pattern_sh2 = _adidasblack | pattern_so2 = _3_stripes_black | leftarm2 = CCFF00 | body2 = CCFF00 | rightarm2 = CCFF00 | shorts2 = CCFF00 | socks2 = CCFF00 | pattern_la3 = _dzagreb1920t | pattern_b3 = _dzagreb1920t | pattern_ra3 = _dzagreb1920t | pattern_sh3 = _dzagreb1920t | pattern_so3 = _dzagreb1920t | leftarm3 =080347 | body3 = 0d009e | rightarm3 = 080347 | shorts3 = 080347 | socks3 = 080347 shirtsupplier=[[Adidas]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni. U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria. Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria. L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Spalatu, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia. == Storicu == === In a liga di Iugoslavia === Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru. Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969). Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF. In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria. Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò. Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata. === In a liga di Croazia === Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000. In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Spalatu (ò Hajduk Sbalatu). Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000. Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione. In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13. In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999. Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo. À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club. == Tituli == * '''Prva HNL: (24)''' ** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023 * '''Cuppa di Croazia: (15)''' ** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018 * '''Supercuppa di Croazia: (6)''' ** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019 == Da vede dinò == - [[Bruno Petković]]<br> - [[Petar Stojanović]]<br> - [[Dino Perić]]<br> - [[Mario Gavranović]]<br> - [[Nikola Moro]]<br> == Liami == [http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale] [[Categoria:Croazia]] [[Categoria:Dinamo Zagabria]] muzpofl3zhqd7nxoyria1qqxuvchtw3 Mislav Oršić 0 20884 403200 365004 2026-06-08T22:24:12Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 403200 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Mislav Oršić''' ([[Zagabria]], [[29 di dicembre]] di [[1992]]) hè un exi [[Inter Zaprešić]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. A pusizione in quale ghjucà hè u attaccante dell'ala sinistra. In u football di l'adultu, hà fattu u so debut in [[2009]] per Inter Zaprešić, in quale hà passatu quattru staggione, participendu à 90 partite di u campiunatu croatu. A maiò parte di u tempu dedicatu à u club di Zaprešićki era u principale attore in a squadra, è in l'ultima stagione di u 2012/13 hè diventatu u più grande golariu di u squadra, scurdendu 12 gol in 33 partite. == Dinamo Zagabria == In a stagione 2018/2019, Oršić hà trasladatu à Dinamo per 1 millione d'euros. Cù Dinamo Zagabria, hà fattu un hat-trick in u campionatu croatu u 2 ferraghju 2019, à a ricezione di NK Rudeš (vittoria di 7-2). A stessa stagione, hà righjuntu u stadiu eliminatoriu di l'Europa League, statu battu da Benfica. Oršić hà trè gol in questa Europa League. U [[18 di settembre]] [[2019]], Oršić hà puntuatu un hat-trick per Dinamo Zagabria contr'à Atalanta in u so debut in 2019-2020 UEFA Champions League. U [[18 uttrovi]] è l'[[11 nuvembri]] rispettivamente, Hà doppia i cappelli contru Gorica è Rijeka chì anu finitu 4-2 è 5-0, duie volte à ghjornu. == Carriera internaziunale == Oršić hà ghjucatu per quattru categorie di ghjovane squadre naziunali croate. Hè statu invitatu per u primu tempu à a squadra naziunale A da u allinatori Zlatko Dalic per e partite di qualificazione EURO 2020 contr'à a Slovacchia (09/09/[[2019]]) è l'Azerbaigian (09/09/2019). in un disegnate cun u listessu avversariu (1-1). [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Oršić]] [[Categoria:Croatu|Oršić]] [[Categoria:Biugrafia|Oršić]] pr3cdxrb7w6rxacaerj7c0sh2kb2r35 Nikola Moro 0 20889 403218 365008 2026-06-09T06:45:30Z Fausta Samaritani 15085 fix, link categoria 403218 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Nikola Moro 2020.jpg|thumb|250p|right|Nikola Moro]] '''Nikola Moro''' (Salona, [[12 di marzu]] di [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. == Dinamo Zagabria == A 6 anni, hà iniziatu u football, trasfirìndusi à Zagreb di 11 anni. Un fan di Hajduk in i so primi tempi in Solin, u babbu di Nikola Miro Moro hà anhelatu di cuntemplare una carriera in Hajduk, ma hà andatu in GNK Dinamo Zagreb Academy. Nikola hà intrutu in unità principale di Dinamo Zagabria da l'accademia di ghjuventù Dinamo in [[2014]]. Moro hà ghjucatu un pienu 90 minuti in u so debutariu in a so squadra anziana versus u so club di alimentazione NK Lokomotiva in Maghju 2016. U [[22 di ferraghju]] [[2017]], hà firmatu un novu cuntrattu finu à u [[2022]]. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Moro, Nikola]] [[Categoria:Croazia|Moro, Nikola]] [[Categoria:Biugrafia||Moro, Nikola]] 6y4hss4r1h81hyo5svqvyexv06l6m0w 403236 403218 2026-06-09T07:25:15Z Fausta Samaritani 15085 403236 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Nikola Moro 2020.jpg|thumb|250px|right| Nikola Moro]] '''Nikola Moro''' (Salona, [[12 di marzu]] di [[1998]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Croazia. == Biugrafia == === Dinamo Zagabria === A 6 anni, hà iniziatu u football, trasfirìndusi à Zagreb di 11 anni. Un fan di Hajduk in i so primi tempi in Solin, u babbu di Nikola Miro Moro hà anhelatu di cuntemplare una carriera in Hajduk, ma hà andatu in GNK Dinamo Zagreb Academy. Nikola hà intrutu in unità principale di Dinamo Zagabria da l'accademia di ghjuventù Dinamo in [[2014]]. Moro hà ghjucatu un pienu 90 minuti, in u so debutariu in a so squadra anziana, versus u so club di alimentazione NK Lokomotiva in Maghju 2016. U [[22 di ferraghju]] [[2017]], hà firmatu un novu cuntrattu finu à u [[2022]]. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Moro, Nikola] [[Categoria:Croazia|Moro, ]] [[Categoria:Biugrafia| 5ujtiwzmbf9zj5muih7bwgvs8dxpkj2 Petar Stojanović 0 20890 403231 365027 2026-06-09T07:14:53Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, link 403231 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Petar Stojanovic.jpg|thumb|200px|right|Petar Stojanović]] '''Petar Stojanović''' (Lubiana, [[7 uttrovi]] di [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sluvenia|sluvenu]] di [[Dinamo Zagabria]] e Sluvenia. === Biugrafia === U [[5 di ghjennaghju]] [[2016]], hà firmatu un cuntrattu di cinque anni cù Dinamo Zagabria, hà dettu chì avia una tarifa di trasferimentu di circa 2 milioni di euro più di complementi. [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Stojanović, Petar]] [[Categoria:Biugrafia|Stojanović, Petar]] hbnk0jxvwkatfr2xv6s0czaqdwy6fgi Mario Gavranović 0 20899 403196 365052 2026-06-08T16:23:56Z Fausta Samaritani 15085 categoria, file 403196 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:FC Salzburg gegen HNK Rijeka (CL-Qualifikation 3. Runde 26. Juli 2017) 27 (Stefan Ristovski).jpg|thumb|200px|right|Mario Gavranović]] '''Mario Gavranović''' (Luganu, [[24 nuvembre]] [[1989]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Sguìzzera|svìzzeru]] di u [[Dinamo Zagabria]]. === Biugrafia === [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Gavranović, Mario]] [[Categoria:Svìzzeru|Gavranović, Mario]] [[Categoria:Biugrafia|Gavranović, Mario]] as7dzfxdj6wmp4du5zopazrm0z9dnti Caifassu 0 20931 403206 402043 2026-06-08T22:43:27Z Fausta Samaritani 15085 403206 wikitext text/x-wiki [[Image:Mattias Stom, Christ before Caiaphas.jpg|thumb|300px|right|''Cristu davanti à Caifassu'', da [[Matthias Stom]].]] '''Ghjaseppu ben Caifassu''' (versu 14 nanzi G.-C. - versu [[46]] dopu à à G.-C.), cunnisciutu simpliciamenti sottu à u nomu di '''Caifassu''' (in ebraicu : יוֹסֵף בַּר קַיָּפָא ; in grecu : ''Καϊάφας'') in u [[Novu Tistamentu]], era u grandi preti ghjudeiu chì, siont'è i vanghjelii, hà urganizatu un cumplottu par tumbà à [[Ghjesù]]. I fonti principali di a vita di Caifassu sò u Novu Tistamentu è i scritti di [[Titu Flaviu Ghjaseppu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.</ref> Fora di i so interazzioni incù Ghjesù, si sà pocu affari d'altru annantu à u so mandatu di grandi preti. ==Storia== U storicu ghjudeiu di u [[I sèculu]], [[Titu Flaviu Ghjaseppu]], hè cunsidaratu com'è a fonti litteraria strabiblica a più affidevuli par Caifassu. I so travagli cuntenini l'infurmazioni annantu à i dati di u mandatu di Caifassu com'è grandi preti, è ancu i rapporti annantu à d'altri grandi preti, è aiutani dinò à stabiliscia una discrizzioni cuerenti di i rispunsabilità di a carica di grandi preti. Ghjaseppu (Antiquitates Judaicae 18. 33 - 35) conta ch'è Caifassu hè divintatu grandi preti mentri un periudu di turbulenza. Dichjara dinò ch'è u pruconsulu Lucius Vitellius l'Anzianu hà dipostu u sociaru di Caifassu, Annas. (Antiquitates Judaicae 18. 95 - 97). U racontu di Ghjaseppu hè basatu annantu à una fonti più anziana in a quali i titulari di u grandi sacirdoziu erani allistinati cronulugicamenti. Siont'è Ghjaseppu, Caifassu hè statu numinatu in u 18 dopu à à G.-C. da u prifettu rumanu chì hà precedutu à Ponziu Pilatu, Valerius Gratus. Siont'è Ghjuvanni, Caifassu era u figliastru di u grandi preti Annas, chì hè largamenti idantificatu à Ananus, figliolu di Seth, minziunatu da Ghjaseppu. Annas fù dipostu dopu à a morti d'Augustu, ma ebbi cinqui figlioli chì sirvitini com'è grandi preti dopu à eddu. I termini d'Annas, di Caifassu è di i cinqui frateddi sò : - Ananus (o Annas), figliolu di Seth (6 - 15)<br> - Éleazar, figliolu d'Ananus (16 - 17)<br> - Caifassu, chjamatu à ghjustu titulu Ghjaseppu figliolu di Caifassu (18 - 36 37), chì avia spusatu a figliola d'Annas (Ghjuvanni 18: 13)<br> - Jonathan, figliolu d'Ananus (branu 37)<br> - Theophilus ben Ananus (37 - 41)<br> - Matthias ben Ananus (43)<br> - Ananus ben Ananus (63)<br> ==L'ussuarii di Caifassu è Miriam == ===L'ussuariu di Caifassu === [[File:Kayafa's Ossuary 1.JPG|thumb|right|250px|L'ussuariu di Caifassu]] Di nuvembri 1990, l'uvrieri ani truvatu un ussuariu di calcariu adurnatu quandu eddi priparavani una strada in a Furesta di a Paci à u sudu di u quartieri d'Abu Tor in Ghjerusalemma. St'ussuariu simbrava autenticu è cuntinia i resti umani. A parsona pinsava ch'è una scrizzioni in aramaicu annantu à u latu dicia " Ghjaseppu figliolu di Caifassu " è annantu à 'ssa basa, l'ossa di un omu annosu erani cunsidarati com'è appartinendu à u Grandi Preti Caifassu. Dapoi a scuparta iniziali, 'ss'idantificazioni hè stata cuntistata da certi sapienti par diversi raghjoni, in particulari l'ortugrafia di a scrizzioni, l'assenza di ogni minzioni di u statutu di Grandi Preti di Caifassu, a simplicità di a cappedda (bench'è l'ussuariu eddu stessu fussi tantu adurnatu comu si pudaria aspittà da una parsona di u so rangu è di a so famiglia), è altri raghjoni. ===Ussuariu di Miriam === Di ghjugnu [[2011]], l'archiuloghi di l'Università Bar-Ilan è di l'Università di Tel-Aviv ani annunciatu a ricuperazioni di un ussuariu arrubatu, pruvinendu da una tomba in a vaddi di l'Elah. L'Auturità di l'Antichità d'Israeli l'hà dichjaratu autenticu è s'hè lagnata ch'eddu ùn pudissi essa studiatu in situ. Hè iscrittu incù u testu : ''Miriam, figliola di Yéchoua, figliolu di Caifassu, preti di Ma'aziah di Beth Imri''. Annantu à 'ssu basamentu, Caifassu pò essa affittatu à u corsu sacirdutali di Ma'aziah, istituitu da u rè David. ==Novu Tistamentu== [[File:Christ before Caiaphas - Capella dei Scrovegni - Padua 2016.jpg|thumb|250px|''Cristu davanti Caifassu''. U Grandi Preti hè ripprisintatu sdrisgendu u so abitu di curdogliu davanti a ghjastema parcipita da Ghjesù (Giotto, ''Vita di Cristu'', Cappedda Scrovegni, Paduva)]] ===Ghjuvanni : rilazioni incù i Rumani === Annas, sociaru di Caifassu (Ghjuvanni 18 : 13), era statu grandi preti da u 6 à u 15 dopu à à G.-C., è cuntinuava à asercità un'influenza impurtanti annantu à l'affari ghjudei. Annas è Caifassu ani forsi simpatizatu incù i Sadducei, un muvimentu riligiosu in Ghjudea chì truvava a maiò parti di i so membri frà u fiori ghjudeiu asgiatu. U mandatu abbastanza longu di diciottu anni di Caifassu sughjirisci ch'è eddu avia boni rilazioni di travagliu incù l'auturità rumani. In u [[Vanghjeliu di Ghjuvanni]] (Ghjuvanni 11), i grandi preti chjamani à una accolta di u Sinedriu in riazzioni à a risurrizioni di [[Lazaru]]. In a parabula di u Vanghjeliu di Lucca (Lucca 16, 28 - 30), a riazzioni prubabili di i ''cinqui frateddi'' à a pussibilità di u ritornu di u mindicanti Lazaru hà datu locu à a sughjirimentu di Claude-Joseph Drioux è di altri ch'è u " riccu " hè eddu stessu un'attaccu contru à Caifassu, u so sociaru è i so cinqui cugnati. Caifassu rifletti, incù ''i grandi preti è i farisei'', à ciò ch'è ci voli à fà di Ghjesù, chì a so influenza si sparghji. Temini ch'è si eddi " u lasciani cuntinuà cusì, tuttu u mondu cridarà in eddu, è i Rumani vinarani è distrughjarani u nosciu locu santu è a noscia nazioni ". A numata di Caifassu dipendi quì da l'irunia drammatica di l'autori di u vanghjeliu. Ciò ch'eddu dici u grandi preti ùn hè micca ciò ch'è eddu voli, ma hè ciò ch'eddu voli l'autori di u quartu vanghjeliu. [[File:Quinten_Massijs_(I)_-_Ecce_Homo_(detail)_-_WGA14293.jpg|thumb|250px|right||Ponziu Pilatu]] In u Vanghjeliu di Ghjuvanni (Ghjuvanni 18), Ghjesù hè purtatu davanti Annas, chì u so palazzu era più vicinu; Annas l'intarroga annantu à i so discepuli è u so insignamentu, po' l'invia ind'è Caifassu. Caifassu faci un calculu puliticu, sughjiriscendu ch'eddu saria priferibuli ch'è un " solu omu " (Ghjesù) morghi innanzi ch'è "tutta a nazioni" fussi distrutta. In quissa, Caifassu faci una citazioni rabbinica (Gn. R. 94, 9). Dopu, Ghjesù hè cunduttu à Ponziu Pilatu, u guvarnadori rumanu di Ghjudea. Pilatu dici à i preti di ghjudicà à Ghjesù eddi stessi, ciò à chì eddi rispondini ch'eddi ùn ani micca l'auturità par fà la. Pilatu intarroga à Ghjesù, dopu à chì eddu dichjara, ''Eiu ùn trovu nisciunu fundamentu par un'accusa contru ad eddu.'' Pilatu offri tandu à a folla cuncolta a scelta di un prighjuneri da libarà - ciò chì hè dittu in a tradizioni di a Pasqua - è scegliini un criminali chjamatu Barabbas inveci di Ghjesù. ===Matteiu : u prucessu di Ghjesù === In u [[Vanghjeliu di Matteiu]] (Matteiu 26 : 56 - 67), Caifassu è altri membri di u Sinedriu sò ripprisintati in traccia di intarrugà à Ghjesù. Cercani falsi provi par accusà à Ghjesù, ma ùn poni truvà ni nisciuna. Ghjesù ferma zittu mentri tutta a prucidura sinu à ciò ch'è Caifassu esighji ch'è Ghjesù dicissi si eddu hè Cristu. Ghjesù rispondi : " socu eiu, è vidareti u Figliolu di l'omu pasatu à a dritta di a putenza, è vinendu annantu à i nivulona di u celi ". (Marcu 14 : 62) Caifassu è l'altri omini l'accusani di ghjastema è u cundannani à i castichi curpurali par u so criminu. ===Implicazioni pulitichi === Caifassu era u figliastru d'Annas par matrimoniu incù a so figliola è hà rignatu più à longu ch'è qualsiasi grandi preti à l'ebbica di u Novu Tistamentu. Par i dirighjenti ghjudei di l'ebbica, ci era serii priaccupazioni cuncirnendu a duminazioni rumana è un muvimentu d'insurrizioni zilata par caccià i Rumani d'Israeli. I Rumani ùn vuliani micca metta in opara i viulazioni di a Halakha, è l'accusa di ghjastema ùn avaria dunqua micca avutu d'impurtanza par Pilatu. A pusizioni ligali di Caifassu era dunqua di stabiliscia ch'è Ghjesù era culepevuli micca solu di ghjastema, ma dinò di pruclamà si eddu stessu com'è u Missia, ciò chì era capitu com'è u ritornu di a rialtà davidica. Saria statu un attu di sidizioni è avaria pruvucatu l'esecuzioni da i Rumani. ===L'atti: Petru è Ghjuvanni ricusani di essa ridutti à u silenziu === [[File:La_Prière_Sacerdotale_2.jpg|thumb|250px|Ghjesù è l'apostuli]] Più tardi, in Atti 4, Petru è Ghjuvanni sò andati davanti à Annas è Caifassu dopu à avè varitu un omu infermu. Caifassu è Annas ani missu in dubbitu l'auturità di l'apostuli par cumpiiscia un certu miraculu. Quandu Petru, impiutu di u Spiritu Santu, hà rispostu ch'è Ghjesù di [[Nazareth]] era a fonti di a so putenza, Caifassu è l'altri preti ani rializatu ch'è i dui omini ùn aviani micca educazioni furmali ma ani parlatu incù eluquenza di l'omu ch'eddi ani chjamatu u so salvadori. Caifassu rinviò l'apostuli, è si missi d'accordu incù l'altri preti ch'è a parola di u miraculu era dighjà statu troppu sparta par tentà di cunfutà la, è ch'è inveci di quissa, i preti avariani bisognu di privena l'apostuli di ùn sparghja micca u nomu di Ghjesù. Eppuri, quandu eddi ani datu 'ssu cummandu à Petru è Ghjuvanni, i dui ani ricusatu, dicendu " Ghjudicheti da vo stessi si eddu hè ghjustu à l'ochja di Diu di ubbidiscia à vo piuttostu ch'è à Diu. Chì ùn pudemu micca impidiscia di parlà di ciò ch'è no avemu vistu è intesu ". ==Citazioni== Caifassu hè mintuvatu in a sprissioni corsa ''da Pilatu à Caifassu''. Hè citata in u puema intitulatu [[Morte è funerali di Spanettu]] da [[Santu Casanova]]<ref>Rivista Tempi, [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, 30 aprili di u 2018]</ref>: :Era bellu è tintinnante :Quandu marchjava à lu passu, :Quandu marchjava à lu trottu :Facia moltu fracassu, :Ma lu purtavate sempre :Da [[Ponziu Pilatu|Pilatu]] à Caifassu. == Noti == <references/> ==Da veda dinò== *[[Ponziu Pilatu]] [[Categoria:Bibbia]] d7e7ri35og0o7xoove0fwby0rua4g94 Animale 0 22017 403213 403028 2026-06-09T00:49:53Z Fausta Samaritani 15085 403213 wikitext text/x-wiki [[Image:Animal diversity.png|thumb|Animalia hè diversa assai.]] L''''animali''' sò organismi di u [[Biologia|regnu biologicu]] ''[[Animalia]]''. L'animale include per [[indettu]] i [[Mammiferu|mammiferi]], l'[[Aves|acelli]] è l'[[Insettu|insetti]]. === Discrizzioni === A scienza di l'animali hè a [[zoolugia]]. [[Categoria:Animalia]] ibtm3yrpdj80m7tns079s3mbvrpgyd6 Paswan 0 22313 403223 383643 2026-06-09T06:56:03Z Fausta Samaritani 15085 403223 wikitext text/x-wiki [[File:Dosadh man in bengal 1860.jpg|thumb|Ritrattu di un omu Dusadh da u 1860, Bengala.]] I '''Paswan''', cunnisciuti ancu cum'è '''Dusadh''', sò una cumunità Dalit di l'[[India]] orientale.<ref>{{Cita libru|autore=Mendelsohn|nome=Oliver|autore2=Vicziany|nome2=Marika|titolo=The Untouchables: Subordination, Poverty and the State in Modern India|url=https://books.google.com/books?id=FGbp9MjhvKAC&pg=PR13|anno=1998|editore=Cambridge University Press|p=xiii|ISBN=978-0-52155-671-2}}.</ref> == Descrizzione == Si trovanu principalmente in i stati di Bihar, Uttar Pradesh è Jharkhand. A parolla urdu ''Paswan'' significa guardia di u corpu o "quellu chì difende". L'urigine di a parolla, per a credenza di a cumunità, risiede in a so participazione à a battaglia contr'à Siraj-ud-daulah, u Nawab di [[Bengala]] à l'ordine di a British East India Company, dopu à u quale sò stati premiati cù u postu di ''Chowkidars'' è i lathi chì esercitanu u publicanu per i ''Zamindari''. Seguitanu certi rituali cum'è marchjà nantu à u focu per affirmà u so valore. == Etimolugia == I Paswani rivendicheghjanu a so origine da un numeru di caratteri folklori è epichi per circà elevazione in u so statutu suciale. Alcuni Paswan credenu ch'elli sò originati da Rahu, un sovrumanu è unu di i pianeti in a [[mitulugia]] indù, mentre chì altri dicenu a so origine da Dushasana, unu di i principi Kaurava. E rivendicazioni riguardanti l'urigine di "Gahlot Kshatriya" sò persistenti ancu trà alcuni di i castemen, ma altri vedenu tali rivendicazioni cun disprezzu, perchè ùn li piace micca esse assuciati à Rajputs. Alcuni Bhumihars anu ancu dichjaratu chì sò i discendenti di i matrimonii incrociati trà omi è donne di dui casti diversi. Tuttavia, a cumunità Paswan rifiuta queste teorie è sustene chì l'origine di u nome 'Dusadh' sia in Dusadh, chì significa "difficiule da esse scunfittu". == Storia == Sò stati cunsiderati cum'è una cumunità intoccabile.<ref>{{Cita libru|autore=Mendelsohn|nome=Oliver|autore2=Vicziany|nome2=Marika|titolo=The Untouchables: Subordination, Poverty and the State in Modern India|url=https://books.google.com/books?id=FGbp9MjhvKAC&pg=PA6|anno=1998|editore=Cambridge University Press|p=6|ISBN=978-0-52155-671-2}}.</ref> In Bihar, sò principalmente travagliadori agriculi senza terra è sò stati storicamente vigilanti di u paese è messageri. Nanzu à u 1900, anu ancu usatu per allevà i porchi in particulare in Uttar Pradesh è Bihar. I Paswani difendenu l'occupazione di l'allevu di porci dichjarendu cum'è una strategia per cuntrastà i musulmani. Affirmanu chì, per prutegge si di i musulmani, e ragazze di Paswan usavanu amuleti fatti da osse di porchi è tenianu porci à e so porte, data l'animosità di i musulmani cù i porchi. Siccomu Rajputs di u Rajasthan hà ancu allevatu è cacciatu i porchi salvatichi, stu fattu hè adupratu da elli per difende sta occupazione chì hè corroborata da u fattu chì dopu à a fine di u sistema Zamindari, l'occupazione tradiziunale di serve da guardiani ùn puderia micca furnisce sussistenza à elli. I Paswani sò stati storicamente assuciati à e ricerche marziali è parechji si sò battuti à nome di a Cumpagnia di l'Indie Orientali durante u XVIIIu seculu in l'Armata di u Bengala.<ref>{{Cita libru|curatore=Markovits|titolo=Society and Circulation: Mobile People and Itinerant Cultures in South Asia, 1750-1950|url=https://books.google.com/books?id=YEj600m1bgMC&pg=PA299|anno=2006|editore=Anthem Press|p=299|ISBN=978-1-843312-31-4}}.</ref> A u 2011 Census of India di Uttar Pradesh mustrò i pupulazioni Paswan, chì hè classificatu cum'è una Caste disignata, cum'è essendu 230.593. U listessu censu hà mostratu una populazione di 4.945.165 in Bihar. == Riferimenti == [[Categoria:India]] l3irhytckh6ejg522oy3gl77qk3sngz Lampuga 0 22522 403184 377649 2026-06-08T15:52:13Z Fausta Samaritani 15085 403184 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A lampuga'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Dolphinfish_(Coryphaena_hippurus).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Coryphaena hippurus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Actinopterygii]]'' |----- | Ordine | ''[[Perciformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Coryphaenidae]]'' |----- | Generu | ''[[Coryphaena]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Coryphaena hippurus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Coryphaenahippurus.JPG|250px]] |----- |} A '''lampuga''' (''Coryphaena hippurus'', da u grecu κορύφαινα, chì significheghja: ''chì inarbureghja un elmu'') hè una spezia di pesciu ch'è a parsona pò truvà in i rigioni trupicali è sottutrupicali di tutti l'uceani, è uccasiunalamenti in u [[Mari Tarraniu]]. Hè un pridatori putenti, prizzatu in a pesca à u grossu.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> ==Discrizzioni== [[File:Fresco_of_a_fisherman,_Akrotiri,_Greece.jpg|thumb|150px|left|Affrescu di u ghjovanu piscadori à i lampughi in Santorinu (Civilisazioni minuenna, mità di u II millenniu a.C.)]] A lampuga pò misurà più di 2 m di longu è pisà insin'à 45 kilò. 'Ssu pesciu assà rapitu pò aghjunghja una vilucità varchendu i 92 km ori). 'Ssa spezia prisenta un dimurfisimu sissuali : u masciu pussedi una gobba annantu à u fronti, dendu una forma quatrata à a so testa, mentri a femina hà una testa tonda, è un corpu più fini è più chjucu ch'è u masciu chì l'accumpagna: 'ssi pesci campani difatti à spessu in coppiu. A culurazioni hè di solitu assà viva è cumposta di varii culori, par u più turchinu-verdi metallizatu incù strisci durati annantu à u sottu. A Lampuga t'hà a facultà di cambià radicalamenti di culori, à uni pochi di minuti d'intarvallu. U corpu pò passà da u giaddu brunu à u turchinu, po biancu, lascendu appariscia grossi pimmentazioni rossi, turchini, neri... I nutaghjoli sò ancu assà culuriti, turchini à turchini verdi par a dursali, giaddi o turchini à turchini verdi par a nutaghjola anali. 'Ssa spezia hè carattarizata da l'assenza di spini, a longa nutaghjola dursali cuntinua essendu suppurtata da una sissantina di raghji moddi. Hè listessa pà a nutaghjola anali, cuncava incù trà 25 è 31 raghji moddi. I vertebri sò 31, frà i quali 18 cudali. ==Ambienti è ripartizioni== A lampuga hè una spezia circumtrupicali, ch'è a parsona ritrova in l'acqui caldi di i trè bacini uceanichi : [[Oceanu Atlanticu]], [[Oceanu Indianu]], [[Oceanu Pacificu]] è dinò in u mari Tarraniu. 'Ssa spezia effittueghja i migrazioni assà longhi. Si scontra tantu à a larga ch'è in a vicinanza di i costi, à prufundità variendu trà a suparficia è 85 m di fondu. ==Eculugia è cumpurtamentu== A lampuga hè una spezia chì effittueghja grandi migrazioni è chì hè custituita di attivi pridatori. Carnivura, si nutrisci di pesci bulanti, di totani, di maccareddi è altri picculi pesci o ghjovani, ma ancu di crustacei pilagichi è di zoorubu. A maturità sissuali hè aghjunta versu 3-5 mesi, è a spiranza di vita pari essa di circa 4 anni. ==Pesca== A lampuga hè soprattuttu piscata da i picculi fluttigli isulani trupicali. U vulumu annuali mundiali di cattura hè di 30000 tonni. In [[Pulinesia]], 'ssu pesciu chì si culloca in suparficia, à fiori di i cavaddati, hè caccighjatu cù l'aiutu di batteddi putenti è lesti. Ma quà, 'ssa spezia pò eppuri essa cuntaminata da a ciguatera, rindendu a so carri assà tossica : hè ricumandatu di ùn cunsumà ni micca in certi rigioni di u bacinu Indupacificu. == Noti == <references/> [[Categoria:Coryphaenidae]] ey7py8kj590agl8k1fjgz090poh9z8b Noisia 0 22571 403220 398706 2026-06-09T06:51:25Z Fausta Samaritani 15085 403220 wikitext text/x-wiki [[File:Nik Roos from Noisia.jpg|thumb|200px|right|Nik Roos]] '''Noisia''' (stilizatu cù '''NOISIɅ''') sò un gruppu musicale elettronicu (drum and bass, musica house, dubstep è breakbeat) [[Paesi Bassi|olandese]] dà [[Groninga]], furmatusi dà [[Nik Roos]], [[Martijn van Sonderen]] è [[Thijs de Vlieger]]. == Discugrafìa == === Album in studiò === * [[2007]] – Tasha Baxter - ''Colour of Me''. * [[2008]] – ''FabricLive.40''. * [[2010]] – ''Split the Atom''. * [[2013]] – ''I Am Legion'' (cù [[Foreign Beggars]]). * [[2016]] – ''Outer Edges''. === Culonni sunori === * 2013 – ''DmC: Devil May Cry Soundtrack''. * [[2020]] – ''Armajet: Original Game Soundtrack''. === EP === * 2008 – ''Collision''. * [[2012]] – ''Imperial''. * [[2014]] – ''Purpose''. * [[2015]] – ''Incessant''. * 2015 – ''Dead Limit'' (cù [[The Upbeats]]). [[Categoria:Musicante]] is7kvh7hil59d1kxa4tlj7maot0i2b4 Categoria:Apodidae 14 22664 403252 378889 2026-06-09T10:09:54Z Fausta Samaritani 15085 403252 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Apodiformes]] scast5xm32cxnf5ydx07rb6em5c4des Nazareth 0 22770 403205 383546 2026-06-08T22:40:44Z Fausta Samaritani 15085 fix, 403205 wikitext text/x-wiki [[File:Nazareth_Panorama_Dafna_Tal_IMOT_(14532097313).jpg|thumb|250px|right|Nazareth]] '''Nazareth''' hè una cità in u nordu di [[Israele]], hè a casa storica di [[Gesù Cristu|Ghjesù]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Israele]] [[Categoria:Cristianisimu]] pnhcwbac74hr49uq2ph8qc7p4hzq7m9 Jeremy Zucker 0 23354 403163 384365 2026-06-08T15:16:33Z Fausta Samaritani 15085 403163 wikitext text/x-wiki '''Jeremy Zucker''' ([[New Jersey]], [[3 di marzu]] [[1996]]) hè un cantadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. [[File:Jeremy Zucker Is Nothing Sacred Tour.jpg|thumb|200p|right|Jeremy Zucker]] == Biugrafia == Zucker hè natu in [[New Jersey]], hè cresciutu in una famiglia musicale cù i so genitori è dui fratelli maiò. Mentre era studiente in Ramapo High School, hà cuminciatu à fà musica in a so stanza è dopu si unì à un gruppu chjamatu "Foreshadows". A prima canzone ch'ellu hà mai scrittu era in realtà nantu à a paura di u so fratellu di l'altitudine. Dopu avè graduatu u liceu, hà assistitu à u Colorado College induve hè graduatu in 2018 cun un diploma in [[biologia moleculare]]. Prima di pruduce a so propria musica, u so primu travagliu era cum'è istruttore di snowboard. == Albumi == - ''Beach Island'' (2015)<br> - ''Breathe'' (2015)<br> - ''Motions'' (2016-2017)<br> - ''Idle'' (2017)<br> - ''Stripped'' (2018)<br> - ''Glisten'' (2018)<br> - ''Summer'' (2018)<br> - ''Brent'' (2019)<br> - ''Brent II'' (2021)<br> == Link == *[http://jeremyzuckermusic.com/ jeremyzuckermusic.com] *[https://www.imdb.com/name/nm11163243/ Jeremy Zucker] à IMDb {{DEFAULTSORT:Zucker, Jeremy}} [[Categoria:Americanu|Zucker, Jeremy]] [[Categoria:Musicante|Zucker, Jeremy]] [[Categoria:Biugrafia]] nyz63fl7iuiaco7kyg6pisfdegw3paq Nasu buttone di stella di sognu 0 23357 403204 384525 2026-06-08T22:38:27Z Fausta Samaritani 15085 Categoria, fix, 403204 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Nasu buttone di stella di sognu'''. {| class="wikitable" ! colspan="2" |nasu buttone di stella di sognu |- !genre |fantasia |- ! colspan="2" |animazione |- !sceneggiatura |Tomoko Komparu, Hideo Takayashiki, Kenji Terada, Keiji Terui |- !Disegnu di caratteri |Shigeru Yamamoto |- !musica |Kouhei Tanaka |- !Pruduzzione d'animazione |Top Craft <small>(cuuperazione di produzzione, senza creditu)</small> |- !Pruduzzione |Asahi Broadcasting, Sanrio |- !Emittente |Serie TV Asahi |- !Periudu di trasmissione |19 ottobre 1985 - 26 aprile 1986 |- !numeru di episodi |26 episodi |- | colspan="2" |mudellu - librettu |- !prughjettu |animazione |- !Portale |animazione |} '''Yume no Hoshi no Button Nose''' (''Yume no Hoshi no Button Nose'') hè un anime trasmessu in TV Asahi da u [[19 uttrovi]] [[1985]] à u [[26 d'aprile]] [[1986]]. Coproduttu da Asahi Broadcasting Corporation (ABC) è Sanrio. I slot di trasmissione sò ogni sabbatu da 19:00 à 19:30 (JST). 26 episodi in totale. A prima animazione TV di Sanrio, un anime cù u caratteru di Sanrio ''Button Nose cum'è u caratteru principale''. In i paràmetri ufficiali di Sanrio, u veru nome di Button Nose hè Trish, ma in l'anime, hè Button Nose, micca Trish. U video stessu era digià finitu in u 1983, ma era dui anni dopu ch'ellu era veramente televisatu. == Sinopsis == Una zitella di 8 anni chì vive in l'Istitutu di Ricerca di Fragola, Button Nose hè u discendente di a famiglia reale di u Regnu Fukland in u pianeta Calitontou. Un ghjornu, quandu hà visitatu u Planet Calitontou, u so ziu, u rè, Duca Fastener, ereditò u tronu. Buttonnose, chì diventò cusì u rè di u Regnu di Hookland, passà ghjorni piacevuli in u Regnu di Hookland. == Caratteri == - Button nose - Miyuki Muroi (attualmente Sanae Miyuki)<br> - Franklin - Masagoro<br> - Tick ​​Tac Bon - Akira Kamiya<br> - Fastener Duke - Yanami Jouji<br> - Fiore Principe - Shinobu Adachi<br> - Grand Chamberlain - Hiroshi Otake<br> - Clip - Kazue Komiya<br> - Orecchini - Rei Sakuma<br> == Persunale == - Pianificazione è draft: Atsushi Tomioka (Sanrio)<br> - Produttori: Shinji Nabeshima (Asahi Broadcasting), Tsunemasa Hatano (Sanrio)<br> - Direttore capu: Masami Hata<br> - Disegnu di u caratteru originale: Masayo Hirose<br> - Disegnu di caratteri è supervisione di disegnu: Shigeru Yamamoto<br> - Disegni originali: Miwako Hattori, Etsuko Hamada, Kaoru Nakajima, Haruko Onishi, Nobuaki Wakabayashi, Masato Kimura, Masahiro Yoshida, Takashi Watabe, Mitsuhiro Yamada, Gaku Miyao, Yukiya Senda, Tomihiko Okubo, Mitsuru Hosoya , è altri.<br> - Video: Sachiko Yoneyama, Ikuichi Ito, Yukie Takahashi, Kiyoko Saito, Kiyo Mizutani, Junko Amano, Masako Sakano, Hiroko Masutani, è altri.<br> - Ambientazione artistica: Yukio Abe<br> - Art Director: Kazutoshi Shimizu<br> - Fotografia: Teruo Abe, Kenji Noda, Koichi Okuda, Hiroyasu Omoto, è altri.<br> - Montatura: Tomoko Kida<br> - Musica: Kohei Tanaka<br> - Direttore di u sonu: Etsushi Yamada<br> - Effetti sonori: Mitsuru Kashiwabara<br> - Tecnulugia di registrazione: Tsugio Nakatogawa<br> - Producer sonu: Yasuo Urakami<br> - Produzione acustica: Audio Planning You<br> - Sviluppu: IMAGICA<br> - Direttore di pruduzzione: Seiichiro Narikawa<br> - Prugressu di a pruduzzione: Shoji Muronaga, Naofumi Yamauchi, Yoshitaka Fujimoto , Naoyuki Oshikiri, è altri.<br> - Cuuperazione di pruduzzione: Top Craft (* Non creditu nantu à u creditu di film)<br> - Produzzione: Asahi Broadcasting, Sanrio<br> - Autor: Sanrio Co., Ltd. (Non creditu nantu à u creditu di film)<br> == Canzone tematica == ; Tema di apertura - "Lasciami basgià!" ; Tema finale - "Beh!" : Lyrics - Yasushi Akimoto / Composizione - Yoshiaki Shirai / Arrangement - Eiji Kawamura / Canzone - Masagoro : - Discu unicu: Victor Music Industry, Record No. KV-3072<br> : (liberatu u 20 uttrovi di u 1985) : - Record di colonna sonora: Victor Music Industry, Record No. JBX-25083, Music Tape No.VCK-6167<br> : (liberatu u [[16 di dicembre]] 1985) : - Album CD: "Toy Chara Pop Collection Vol.2 Fancy & Kawaii Edition" ( Ultra Vibe, [[22 di marzu]] di u [[2017]], CDSOL-1781) I brani 26 è 27 includenu e duie canzoni tematiche sopra.<br> [[Categoria:Televisione]] dpr7sx8yyx14rsl8xwgolig7p3buuhs I Verguli 0 24792 403158 389912 2026-06-08T15:04:11Z Fausta Samaritani 15085 403158 wikitext text/x-wiki [[File:Orion Belt.jpg|thumb|E trè stelle di a Costellazione d'Orione [[Alnitak]], [[Alnilam]] è [[Mintaka]] alliniate in u centru formanu I Verguli.]] '''I Verguli''' sò un asterismu bellu cunnisciutu situatu in a custillazione d'[[Orione (custellazione)|Orione]].<ref>U Muntese, p. 1531.</ref> Sò cumposti da trè stelle lampante alliniate chì sò visibile in numerose parte di u mondu mentre i mesi d'inguernu. ==Ossirvazione== I Verguli sò faciule da identifcà in u celu nutturnu per causa di l'alliniamentu distintivu di trè stelle lampante. Servenu à spessu di puntu di riferimentu per lucalizà altre stelle o custillazione. Per indettu, traccendu una linia imaginaria à traversu I Verguli, omu pò truvà a custillazione di u Toru à una punta è a custillazione di u Grande Cane à l'altra. ==Caratteristiche== I Verguli si stendenu annantu à una distanza di circa 2,5 gradi in u celu. Benchì e stelle sembranu prossime l'une da l'altre da a nostra pruspittiva dapoi a [[Terra]], sò in rialità siparate da vaste distanze in u spaziu. E stelle di I Verguli sò situate à distanze da 800 à 1500 anni luce di a Terra. ==Stelle compunente== E trè stelle chì cumponenu I Verguli sò : ===Alnitak (Zeta Orionis)=== Hè a stella a più à livante di I Verguli. Alnitak hè in rialità un sistemu di stelle multiplice è hè situata à à l'incirca 1260 anni luce di a Terra. ===Alnilam (Epsilon Orionis)=== Situata per mezu à I Verguli, Alnilam hè una supergéante turchina chì hè circa 2000 volte più luminosa ch'è u [[Sole]]. Hè à una distanza di circa 1975 anni luce di a Terra. ===Mintaka (Delta Orionis)=== Hè a stella a più à punente di I Verguli. Mintaka hè ancu un sistemu di stelle multiplice è hè situatu à circa 915 anni luce di a Terra. ==Riferimenti== * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, [[Albiana]]. ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Orion%27s_Belt ''I Verguli''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Orione (Custellazione)]] [[Categoria:Astrunumia]] dwgdqrafp3w1txokpvjvdpkct0unnd3 Jul (rapper) 0 24840 403176 397025 2026-06-08T15:39:04Z Fausta Samaritani 15085 403176 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" width="255" cellspacing="0" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9" |+<big><big>'''Jul'''</big></big> ! colspan="2" |[[File:JUL - Julien Mari 2018.jpg|centro|200px]]</br>JuL in u [[2018]]. |- ! align="right" |'''Nomi d'arte''': |Jul, L'ovni, Ju-Ju-Jul, La machine, Juliano 135 |- ! align="right" |'''Nome di nascita''': |Julien François Alain Mari |- ! align="right" |'''Data di nascita''': |[[14 di ghjennaghju]] [[1990]] (35 anni) |- ! align="right" |'''Locu di nascita''': |[[Marsiglia]], Francia |- ! align="right" |'''Attività principale''': |Rappeur, cantadore, autore-compositore-interprete |- ! align="right" |'''Genere musicale''': |Rap francese, trap, musica urbana |- ! align="right" |'''Etichetta discografica''': |D'or et de Platine |} '''Biografia''' Jul, di nome reale Julien François Alain Mari, hè un rappeur francese natu à Marsiglia u 14 di ghjennaghju 1990. Hè cunnisciutu per u so stilu unicu chì mescia rap, trap è influenze mediterranee. Dapoi u so debut in 2013, Jul hà publicatu più di 30 album, diventendu unu di l'artisti più prolifici è influenti di a scena musicale francese. '''Carriera musicale''' Jul hà iniziatu a so carriera musicale in u gruppu Ghetto Phénomène cù Veazy, Houari, Friz è Bilk. Dopu, hà intrapresu una carriera solista chì l'hà purtatu à successi cummerciali è critichi. I so album sò stati spessu certificati dischi d'oru, di platinu è di diamante in Francia. '''Stile musicale è influenze''' U so stilu hè caratterizatu da l'usu intensu di l'Auto-Tune, beats ritmichi è melodie ballabili. Jul hè influenzatu da una varietà di generi musicali, cumpresu u raï, u hip-hop, a varietà francese, l'Eurodance è ancu u punk rock. '''Successu è riconoscimenti''' Jul hè statu ricunnisciutu cum'è l'artista più streamatu di a decada in Francia è hè u più grande venditore di dischi in a storia di u rap francese, cù più di 7 milioni di vendite. Hè ancu statu scelto per purtà a fiamma olimpica à Marsiglia, testimone di a so influenza è impattu culturale. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Francesu|Francesu]] [[Categoria:Rapper|Rapper]] ex9ym1lhwhgoequh4l1rm4vlghnp7r8 Categoria:Anatidae 14 25032 403250 391665 2026-06-09T10:05:46Z Fausta Samaritani 15085 403250 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Anseriformes]] fppmonzymdq6outp1rbflv41b5oc0f6 Categoria:Ardeidae 14 25131 403257 391666 2026-06-09T10:16:18Z Fausta Samaritani 15085 403257 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Pelecaniformes]] j70u5k3vu10k7xye29d2w4dok2c4id1 Aegithalos caudatus 0 25248 403178 392591 2026-06-08T15:40:37Z MPF 9287 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:(1) Long Tailed Tit.jpg]] → [[File:Long-tailed Tit in snow, England.jpg]] typo, add location as far as known 403178 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''Aegithalos caudatus'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Long-tailed Tit in snow, England.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Aegithalos caudatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordine | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Aegithalidae]] |----- | Generu | [[Aegithalos]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Aegithalos caudatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aegithalos_caudatus_111203887.jpg|250px]] |----- |} ''Aegithalos caudatus'' hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'[[Aegithalidae]]. ==Descrizzione== Aegithalos caudatus hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di l'Aegithalidae. Misura circa 14 centimi di longu, chì a so mità hè custituita da a so longa coda. U so piumaghju hè per u più grisgiu brunicciu, incù una fascia nera annantu à l'ochji è una machja bianca annantu à i buccelli. U so bizzicu hè fine è pinzutu, adattu à u so rigimu alimintare cumpostu per u più d'insetti è di piccule granelli. ==Ripartizione== Aegithalos caudatus hè prisente in parte assai di l'Eurasia, da l'Europa occidentale insin'à l'Asia orientale. Omu u trova dinù in certi rigione d'Africa suprana. Priferisce l'ambienti buscosi, tali e fureste di coniferi, i buschetti è i parchi. Eppuru, hè dinù capace à adattà si à ambienti più aperti, cum'è i giardini è i frutteti. ''Aegithalos caudatus'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== Stu acellu hè cunnisciutu per u so cumpurtamentu gregariu, furmendu à spessu di picculi gruppi famigliali. Hè assai attivu è agile, culluchendu si prestu à traversu e branche di l'arburi in cerca di nutrimentu. Aegithalos caudatus custruisce nidi à forma di boccia, tissuti incù materiali tali i sticcatelli, i marmuzzi è e ragnate. A femina dipone di regula trà 7 è 12 ovi, ch'ella incuba mentre circa duie simane. ==Tassonumia== Aegithalos caudatus appartene à a famiglia di l'Aegithalidae, chì cumprende dinù altre spezie di cappelline à longa coda. Esistenu parechji sinonimi per designà 'ssa spezia, tali Acredula caudata è Psaltria caudata. ==Cunsirvazione== Aegithalos caudatus hè una spezia relativamente sparta è a so pupulazione hè cunsiderata cum'è stabile. Bench'ellu possi esse affittatu da a distruzzione di u so ambiente naturale, hè capace à adattà si à ambienti mudificati da l'attività umana. Per via di cunsequenza, ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia in priculu. Eppuru, hè impurtante di cuntinuà à surviglià a so pupulazione è di prisirvà l'ambienti apprupriati per assicurà a so cunsirvazione à longu andà. ==Riferimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Aegithalos_caudatus ''Aegithalos caudatus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Aegithalidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] jp41k6mkh88cg6ns9yebjh32k6a06ji 403210 403178 2026-06-09T00:42:27Z MPF 9287 better pic; not present in Africa 403210 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''Aegithalos caudatus'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aegithalos caudatus irbii, Grosseto-Prugna, Corse, France 1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Aegithalos caudatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Chordata]] |----- | Classa | [[Aves]] |----- | Ordine | [[Passeriformes]] |----- | Famiglia | [[Aegithalidae]] |----- | Generu | [[Aegithalos]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Aegithalos caudatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Aegithalos_caudatus_111203887.jpg|250px]] |----- |} ''Aegithalos caudatus'' hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'[[Aegithalidae]]. ==Descrizzione== Aegithalos caudatus hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di l'Aegithalidae. Misura circa 14 centimi di longu, chì a so mità hè custituita da a so longa coda. U so piumaghju hè per u più grisgiu brunicciu, incù una fascia nera annantu à l'ochji è una machja bianca annantu à i buccelli. U so bizzicu hè fine è pinzutu, adattu à u so rigimu alimintare cumpostu per u più d'insetti è di piccule granelli. ==Ripartizione== Aegithalos caudatus hè prisente in parte assai di l'Eurasia, da l'Europa occidentale insin'à l'Asia orientale. Priferisce l'ambienti buscosi, tali e fureste di coniferi, i buschetti è i parchi. Eppuru, hè dinù capace à adattà si à ambienti più aperti, cum'è i giardini è i frutteti. ''Aegithalos caudatus'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).</ref> ==Biolugia== Stu acellu hè cunnisciutu per u so cumpurtamentu gregariu, furmendu à spessu di picculi gruppi famigliali. Hè assai attivu è agile, culluchendu si prestu à traversu e branche di l'arburi in cerca di nutrimentu. Aegithalos caudatus custruisce nidi à forma di boccia, tissuti incù materiali tali i sticcatelli, i marmuzzi è e ragnate. A femina dipone di regula trà 7 è 12 ovi, ch'ella incuba mentre circa duie simane. ==Tassonumia== Aegithalos caudatus appartene à a famiglia di l'Aegithalidae, chì cumprende dinù altre spezie di cappelline à longa coda. Esistenu parechji sinonimi per designà 'ssa spezia, tali Acredula caudata è Psaltria caudata. ==Cunsirvazione== Aegithalos caudatus hè una spezia relativamente sparta è a so pupulazione hè cunsiderata cum'è stabile. Bench'ellu possi esse affittatu da a distruzzione di u so ambiente naturale, hè capace à adattà si à ambienti mudificati da l'attività umana. Per via di cunsequenza, ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia in priculu. Eppuru, hè impurtante di cuntinuà à surviglià a so pupulazione è di prisirvà l'ambienti apprupriati per assicurà a so cunsirvazione à longu andà. ==Riferimenti== * J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, ''The birds of Corsica'', British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999 * J.-C. Thibault, ''Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica'', Ed. Albiana, 2006 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Aegithalos_caudatus ''Aegithalos caudatus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Aegithalidae]] [[Categoria:Avifauna di Corsica]] 86gvqz1fcapz3wohpsfgr3t2turrp4o Categoria:Charadriidae 14 25288 403259 392900 2026-06-09T10:19:57Z Fausta Samaritani 15085 category 403259 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Charadriiformes]] 1h7jneyhabt8jba4bv8prwmx8d3chre Categoria:Acrocephalidae 14 25299 403254 392945 2026-06-09T10:13:42Z Fausta Samaritani 15085 403254 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp Categoria:Alaudidae 14 25423 403256 393509 2026-06-09T10:15:08Z Fausta Samaritani 15085 403256 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp Categoria:Passeriformes 14 25426 403255 402508 2026-06-09T10:14:10Z Fausta Samaritani 15085 403255 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Columbidae 14 25495 403260 393806 2026-06-09T10:21:31Z Fausta Samaritani 15085 403260 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Columbiformes]] lju8m4f2psugellquzsry2nap2yqlfb Jack Ponti 0 25707 403159 394685 2026-06-08T15:05:20Z Fausta Samaritani 15085 403159 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jack Ponti''' hè un cantadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Musicante|Ponti, Jack]] [[Categoria:Cantadore|Ponti, Jack]] [[Categoria:Americanu|Ponti, Jack]] [[Categoria:Biugrafia|Ponti, Jack]] agnojgznod1ihyea8zysl7wcl2t1gos Paulina Chávez 0 25803 403227 395255 2026-06-09T07:07:23Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 403227 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Paulina Chávez in 2024.jpg|thumb|right|200px|Paulina Chávez ([[2024]])]] '''Paulina F. Chávez''' ([[22 di maghju]] [[2002]]) hè un [[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti|americana]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attrice|Chavez, Paulina]] [[Categoria:Americana|Chavez, Paulina]] [[Categoria:Biugrafia|Chavez, Paulina]] grqk0icnszk9gm763a3fsxvpee38i7z Pereslavl-Zalesski 0 25948 403229 398714 2026-06-09T07:09:53Z Fausta Samaritani 15085 403229 wikitext text/x-wiki '''Pereslavl-Zalesski''' ([[Lingua russa|russu]]: Переславль-Залесский, lit. "Pereslavl in Zalessye") hè una cità in l'Oblast' di Yaroslavl, in [[Russia]], è u centru amministrativu di u District Pereslavl (o District Pereslavsky). A so pupulazione era 37,943 in 2020. == Geografia == Pereslavl-Zalessky si trova nantu à a riva sud-est di u lavu Pleshcheyevo à a bocca di u fiumu Trubezh, 118 km à sud-ovest di Yaroslavl è 133 km à nord-est di [[Mosca (cità)|Mosca]]. Hè situatu in a regione di Zalessie, chì li hà datu u so nome, è più precisamente à l'estremità occidentale di l'Opolie, una regione storica è naturale. == Attrazioni == <gallery> File:Pereslavl-Danilov-2.jpg|link=Fichier:Pereslavl-Danilov-2.jpg|alt=Monastère Troïtse-Danilov| Monasteru di Troitse-Danilov File:Nikitsky_in_Pereslavl.jpg|link=Fichier:Nikitsky_in_Pereslavl.jpg|alt=Monastère Nikitski| Monasteru Nikitsky File:C-petra-1997-0153.jpg|link=Fichier:C-petra-1997-0153.jpg|alt=Église Saint-Pierre-le-Métropolite| Chjesa San Petru Metropolitana File:Fedorovsky_Monastery-3.jpg|link=Fichier:Fedorovsky_Monastery-3.jpg|alt=Monastère Feodorovski| Monasteru Feodorovsky File:Спасо-Преображенский_собор.Переславль-Залесский..jpg|link=Fichier:Спасо-Преображенский_собор.Переславль-Залесский..jpg|alt=église de la Transfiguration| Chjesa di a Trasfigurazione File:Goritsky_Monastery_yard.jpg|link=Fichier:Goritsky_Monastery_yard.jpg|alt=Monastère de Goritsky| Monasteru Goritsky </gallery> == Ligami esterni == {{Sister project links|Category:{{#property:P373}}}} * (ru) [http://www.mojgorod.ru/jaroslav_obl/peslavzales/index.html Informations sur Pereslavl-Zalesski] * {{En}}[http://www.pereslavl-zalessky.com/posad_en.htm Guide de Pereslavl-Zalesski] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080828005643/http://www.pereslavl-zalessky.com/posad_en.htm |date=2008-08-28 }} * [https://www.citypopulation.de/en/russia/places/jaroslavl/pereslavl_zalesskij/78705000000__pereslavl_zalesskij/ Pereslavl'-Zalesskij (Pereslavl'-Zalesskij, Yaroslavl Oblast, Russia) - Population Statistics, Charts, Map, Location, Weather and Web Information] {{Palette|Villes de l'oblast de Iaroslavl|Anneau d'or}}{{Portail|Russie}} [[Categoria:Regione Yaroslavl]] [[Categoria:Russia]] 9fb8sgnrumh5j2hnhsu5k74wd3qhara Jimmy Swaggart 0 25952 403167 396104 2026-06-08T15:24:15Z Fausta Samaritani 15085 403167 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Rev. Jimmy Swaggart 02.jpg|thumb|Swaggart, [[2011]]]] '''James Lee''' "'''Jimmy'''" '''Swaggart''' hè un evangelista americanu. === Biugrafia == [[Categoria:Evangelista|Swaggart, Jimmy]] [[Categoria:Americanu|Swaggart, Jimmy]] [[Categoria:Biugrafia|Swaggart, Jimmy]] gkhwqv65aqdbfcdgci35sho2sxo1eqj 403168 403167 2026-06-08T15:28:34Z Fausta Samaritani 15085 fix 403168 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Rev. Jimmy Swaggart 02.jpg|thumb|Swaggart, [[2011]]]] '''James Lee''' (''Jimmy'') '''Swaggart''' ([[15 di marzu]] [[1935]] - [[1 di lugliu]] [[2025]]), hè un evangelista americanu. === Biugrafia == [[Categoria:Evangelista|Swaggart, Jimmy]] [[Categoria:Americanu|Swaggart, Jimmy]] [[Categoria:Biugrafia|Swaggart, Jimmy]] q9r0q2wrjnuu9okwmi6r4tzffjv1e50 Joe Flaherty 0 26036 403170 397483 2026-06-08T15:31:47Z Fausta Samaritani 15085 403170 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Joseph''' (''Joe'') '''O'Flaherty''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Flaherty, Joe]] [[Categoria:Americanu|Flaherty, Joe]] [[Categoria:Biugrafia|Flaherty, Joe]] gckjzwrysgxrbk0jiedx4wue874qcfw Paul-Mathieu Novellini 0 26040 403224 399835 2026-06-09T07:01:05Z Fausta Samaritani 15085 categorie 403224 wikitext text/x-wiki '''Paul-Mathieu Novellini''', di u so nome di nascita '''Paolo Matteo Novellini''' hè un pittore corsu, natu u [[29 di ghjugnu]] di u [[1831]] in u paese di [[Lentu]] è mortu in [[Aiacciu]] u 12 ghjennaghju [[1918]]. Era di naziunalità taliana per via di u so babbu. Piglia a naziunalità francese in u [[1887]] à l'età di 56 anni. U spezialistu Michel-Edouard Nigaglioni scrive ch'ellu hè "u pittore principale di a scola corsa di u XIXu seculu".<ref name=":0">Michel-Edouard Nigaglioni, Encyclopédie Chronologique Illustrée des Peintres, Dessinateurs et Graveurs Actifs en Corse, ed. Alain Piazzola, 2013, <nowiki>ISBN 978-2915410938</nowiki></ref> Hè cunnisciutu per avè realizatu i ritratti di [[Sambucucciu d'Alandu]], [[Sampieru Corsu]] è [[Pasquale Paoli]] in u 1878. Ste fiure anu cunnisciutu un grandissimu successu in Corsica, è anu cuntribuitu à a rinomina di sti persunagi storichi. Scrive Sylvain Gregori : "hè unu di i rari artisti corsi di u seculu 19 à participà à a custruzzione memuriale d'un panteone d'eroi corsi naziunali"<ref>Sylvain Gregori, « Sambucuccio d'Alando par Paul-Mathieu Novellini », ''Settimana'',‎ 22 lugliu 2022</ref> == Biugrafia == Paul-Mathieu Novellini hè natu in [[Lentu]], d'induve hè a so mamma, chjamata Divota Panzani. U so babbu Michele hè uriginariu di [[Napuli]]. Paul-Mathieu hè statu attiratu da l'arte. Duvia l'elevu di u pittore bastiacciu [[Luigi Varese]] ma a morte precipitata di questu quì in u 1852 l'hà impedita<ref name=":0" />. Diventa cusì l'elevu di u pittore talianu Luigi Brunetti, uriginariu d'Urbino è attivu in Corsica trà [[1843]] è [[1851]]<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/IM2B002533</ref>. In u 1855 face una pittura pè a chjesa di a Santissima Annunziata di u paisolu di Purettu, in Brandu. Intornu à l'anni 1860, parte in Parigi per furmassi. Diventa l'elevu di u famosu pittore accademicu [[:fr:Charles_Gleyre|Charles Gleyre]]. Face tandu una serie di picculi guatri pè a chjesa di u so paese, in Lentu. Hè un viacruci di 14 pitture di dimensione chjuca<ref name=":0" />. Volta in Corsica in u 1866 è si stalla in [[Aiacciu]] in u 1869. Hè quì ch'ellu si marita cù Marie-Aurélie Bartoli è ùn anu avutu figlioli. Tandu, pinghje una quantità impressiunante di tele pè e chjese corse: * ''A dunazione di u Rusariu à Santu Dumenicu'', in Brandu (1855) * ''San Ghjiseppu'', in Mursiglia * ''A Natività di a Madonna'', in Penta Acquatella (1873) * ''San Ghjiseppu è Sant'Antone abate à i pedi di a Madonna'', in Barrettali Hà fattu dinù parechji ritratti, pitture murale è di suffitti, cum'è quellu di a chjesa di Piana, fattu in u 1879. Hà dinù fattu risturazione d'opere, cum'è l'altare di a cappella induve ci sò e cennere di Pasquale Paoli, in Merusaglia. L'hà fatta pè u ritornu di e cennere di Paoli in u 1888. Si face cunnosce di i nutabili corsi cù a so cunfezzione di ritratti. A so rinomina ùn si face micca solu in Corsica. Spone à cinque riprese à u ''Salon des Artistes Français'' (1866, 1868, 1870, 1877, 1879). Hè ricunnisciutu da u Statu cum'è "peintre officiel". In u 1866, u catalogu di u ''Salon des Artistes Français'' ammenta una pittura di Novellini chjamata : ''La Corse au XVIIIe, allégorie''. Ne face una litugrafia chì cunnosce un gran successu è chì si diffusa in a Corsica sana. Sta fiura serà spessu ripigliata è diventerà ancu una publicità per l'intrapresa di i vini è licori Mattei (almanaccu, etichetta di buttiglia, scultura per a facciata di l'intrapresa...)<ref>E figure di a Corsica : symboles, emblèmes et allégories (coll.), Coédition : Musée de la Corse, CdC/Albiana, 2018, ISBN : 978-2-8241-0914-5</ref> Face dinù parechje litugrafie. Certe sò tracunnisciute, cum'è a so seria di i grandi omi di a storia di a Corsica. Hè ellu chì hà fattu i ritratti di Napuleone, Sambucucciu d'Alandu, Sampieru Corsu è Pasquale Paoli chì sò cunnisciute assai. Diventa unu di i più grandi pittori corsi di a so epica. Spone in Bastia, in a casa cumuna in u 1900<ref>Almanach Bastiais : Tradizione viva di Bastia è di u so circondu (cullettivu), Comité des fêtes de de l'animation du patrimoine de Bastia, Bastia, 2007 ISBN 978-2952560801</ref> à l'''Exposition artistique bastiaise''. Si ponu vede e so opere in parechje chjese di [[Bunifaziu]]<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/IM2A002463</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/IM2A000930</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20072A01338</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20152A00997</ref>, in Ota<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000649</ref>, Rennu<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000653</ref>, Olmeta di Capicorsu<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20132B00940</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20132B00936</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/MHCO02B_202402B000134</ref>, Tavera<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20022A00785ZA</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00130</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00131</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00020</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000600</ref>, U Pedorezza<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_19992B03843ZA</ref>, Santa Maria Poghju<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_19992B03525ZA</ref>, Letia<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00146</ref>, Calcatoghju<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20072A00639</ref>, Santa Lucia di Tallà<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20012A00582ZA</ref>, Barrettali<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2B001131</ref>, Sartè<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000659</ref>, Scolca. Duie di e so opere sò à u museu Fesch d'Aiacciu<ref>https://www.musee-fesch.com/peintures-du-xixeme-siecle/saint-pierre-421044</ref><ref>https://www.musee-fesch.com/peintures-du-xxeme-siecle/la-tete-de-lallegorie-de-la-corse-183298</ref>. Infine, hà dinù scrittu parechji testi nant'à a pittura corsa. U più impurtante hè statu un '''Catalogue des œuvres remarquables de peinture, sculpture etc. qui se trouvent dans les églises et autres monuments publics ainsi que dans les maisons particulières de la Corse, suivi par des notices sur la vie et les œuvres des artistes corses ayant un titre officiel.''' == Referenze == <references /> [[Categoria:Pittore|Novellini, Paul-Mathieu]] [[Categoria:Biugrafia|Novellini, Paul-Mathieu]] [[Categoria:Corsu|Novellini, Paul-Mathieu]] [[Categoria:Talianu|Novellini, Paul-Mathieu]] [[Categoria:Francesu|Novellini, Paul-Mathieu]] rmw1lddrpnuo38hnccxe0dc7dpju4hk Jim Doughan 0 26084 403165 396790 2026-06-08T15:22:03Z Fausta Samaritani 15085 403165 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''James Francis''' (''Jim'') '''Doughan''', natu u [[2 d'aostu]] [[1959]], hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. ==Da vede dinò== * [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Doughan, Jim]] [[Categoria:Americanu|Doughan, Jim]] [[Categoria:Biugrafia|Doughan, Jim]] 8adsrxt01r42y1gvqv399kwngqahbmt Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén 0 26120 403180 402443 2026-06-08T15:44:54Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403180 wikitext text/x-wiki [[File:Borsod-Abaúj-Zemplén departemento blazono.svg|destra|senza_cornice|206x206px]] A '''Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén''' (in [[Lingua ungrese|ungrese]]: ''Borsod-Abaúj-Zemplén vármegye'') hè una divisione amministrativa in u [[Nordu|nord]]-[[Estu|est]] d’[[Ungheria]], situata induve e Muntagne di u Nord scontranu a Grande Pianura Pannonica, vicinu à a fruntiera cù a [[Sluvacchia]]. Hè circundata da e cuntea Ungrese di [[Cuntea di Szabolcs-Szatmár-Bereg|Szabolcs-Szatmár-Bereg]], [[Cuntea di Hajdú-Bihar|Hajdú-Bihar]], [[Cuntea di Heves|Heves]] è [[Cuntea di Nógrád|Nógrád]], è à u nord tocca a [[Sluvacchia]]. U so centru amministrativu hè a cità di [[Miskolc]], chì hè a quarta cità più grande d’Ungheria. Sicondu i dati di u [[2024]], a Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén hà una pupulazione di circa 639 000 abitanti, chì rapprisenta circa u 6,7% di a pupulazione tutale d’[[Ungheria]], stimata à 9,5 milioni d’abitanti. == Da vede dinò == * [[Göncruszka]] * [[Miskolc]] * [[Ózd]] * [[Kisrozvágy]] * [[Kazincbarcika]] * [[Sárospatak]] * [[Sátoraljaújhely]] * [[Tokaj]] == Ligami == * [https://baz.hu/ Situ ufficiale] [[Categoria:Cuntee di l'Ungheria]] a17p3dz753qyi6uoerf9xpiczig2it7 403182 403180 2026-06-08T15:48:34Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403182 wikitext text/x-wiki [[File:Borsod-Abaúj-Zemplén departemento blazono.svg|destra|senza_cornice|206x206px]] A '''Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén''' (in [[Lingua ungrese|ungrese]]: ''Borsod-Abaúj-Zemplén vármegye'') hè una divisione amministrativa in u [[Nordu|nord]]-[[Estu|est]] d’[[Ungheria]], situata induve e Muntagne di u Nord scontranu a Grande Pianura Pannonica, vicinu à a fruntiera cù a [[Sluvacchia]]. Hè circundata da e cuntea Ungrese di [[Cuntea di Szabolcs-Szatmár-Bereg|Szabolcs-Szatmár-Bereg]], [[Cuntea di Hajdú-Bihar|Hajdú-Bihar]], [[Cuntea di Heves|Heves]] è [[Cuntea di Nógrád|Nógrád]], è à u nord tocca a [[Sluvacchia]]. U so centru amministrativu hè a cità di [[Miskolc]], chì hè a quarta cità più grande d’Ungheria. Sicondu i dati di u [[2024]], a Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén hà una pupulazione di circa 639 000 abitanti, chì rapprisenta circa u 6,7% di a pupulazione tutale d’[[Ungheria]], stimata à 9,5 milioni d’abitanti. == Da vede dinò == * [[Göncruszka]] * [[Miskolc]] * [[Komlóska]] * [[Ózd]] * [[Kisrozvágy]] * [[Kazincbarcika]] * [[Sárospatak]] * [[Sátoraljaújhely]] * [[Tokaj]] == Ligami == * [https://baz.hu/ Situ ufficiale] [[Categoria:Cuntee di l'Ungheria]] ndysnf0ycmzrws2zhp0atd4x1nqgv7q Komlóska 0 26182 403181 397561 2026-06-08T15:48:02Z Fausta Samaritani 15085 403181 wikitext text/x-wiki [[File:HUN Komlóska COA.jpg|destra|senza_cornice|211x211px]] '''Komlóska''' (in [[Lingua rusina|rusinu]]: ''Комловшка'') hè un paese in u nordeste di l'[[Ungheria]], in a cumarca di [[Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén|Borsod-Abaúj-Zemplén]], vicinu à a fruntiera [[Sluvacchia|sluvacca]]. == Giugrafia == Si trova à circa 70 chilometri à livante di [[Miskolc]], capilocu di a cumarca. U paese hè situatu in u circondu muntagnosu di Zemplén, circondu da fureste è paisaghji naturali chì attiranu i visitatori amatori di a natura è di a tranquillità. == Cultura == L'abitanti di Komlóska mantenenu e tradizione agricule è culturale lucale. U paese hè cunnisciutu per a so atmosfera paisana, a so chjesa greco cattolica è e case tipiche di l'[[architittura]] campagnola rusinu.<ref>[https://www.komloska.hu/egyhazkozseg/ Komlóskai Görögkatolikus Egyházközség] (Parrocchia Greco Cattolica di Komlóska)</ref> == Ligami == * [https://www.komloska.hu/ Situ ufficiale] == Refernze == {{Referenze}} [[Categoria:Paesi di l'Ungheria]] prk3ucivigho59aau22g8ir0d48qntq Kisrozvágy 0 26230 403179 397562 2026-06-08T15:44:13Z Fausta Samaritani 15085 403179 wikitext text/x-wiki [[File:HUN Kisrozvágy Címer.svg|destra|senza_cornice|153x153px]] '''Kisrozvágy''' (in [[Lingua sluvacca|sluvaccu]]: ''Malá Rozvaď'') hè un paesolu situatu in a [[Cuntea di Borsod-Abaúj-Zemplén]], à u nordeste di l'[[Ungheria]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == In [[2024]], a so pupulazione era di 185 abitanti. == Rifarenzi == == Ligami == * [https://kisrozvagy.asp.lgov.hu/ Situ ufficiale] [[Categoria:Paesi di l'Ungheria]] oaqowvnhdehs2ccgq9a7pq8v8onnrpu Malcolm Tierney 0 26340 403190 399832 2026-06-08T16:10:11Z Fausta Samaritani 15085 403190 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Malcolm Tierney''' ([[25 di ferraghju]] [[1938]]–[[19 di ferraghju]] [[2014]]) era un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Tierney, Malcolm]] [[Categoria:Britannicu|Tierney, Malcolm]] [[Categoria:Biugrafia|Tierney, Malcolm]] rl7k0u6px6c60nnzqe194mx13i4qd7w Jeff Garcia 0 26386 403160 399814 2026-06-08T15:09:08Z Fausta Samaritani 15085 403160 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jeffrey''' (''Jeff'') '''Garcia''', natu u [[3 di maghju]] [[1975]] à La Puente, hè un attore [[Stati Uniti|americanu]]. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Garcia, Jeff]] [[Categoria:Americanu|Garcia, Jeff]] [[Categoria:Biugrafia|Garcia, Jeff]] m8chuum3qlspqtv2ig4mhfi37ucbnu2 Macrouridae 0 26487 403152 399937 2026-06-08T13:27:46Z Fausta Samaritani 15085 video 403152 wikitext text/x-wiki '''Macrouridae'''. [[File:Expn0031 (14318884118).jpg|thumb|250px|right|Macrouridae]] [[File:Ex1402-dive11 fish.webm|thumb|250px|right|Video Macrouridae]] ;C [[Coelorinchus occa]]<br> ;H [[Hymenocephalus italicus]]<br> ;N [[Nezumia sclerorhynchus]]<br> [[Categoria:Macrouridae]] o0tzf2yaj0dmxcw8meg5jdckisr6zju Bothidae 0 26540 403154 400143 2026-06-08T13:33:11Z Fausta Samaritani 15085 file 403154 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Bothidae'''. [[File:Arnoglossus laterna.jpg|thumb|250px|right|''Arnoglossus laterna'']] [[File:Arnoglossus capensis.jpg|thumb|250px|right|''Arnoglossus capensis'']] === Listinu di i Bothidae === ;A [[Arnoglossus laterna]]<br> [[Arnoglossus thori]]<br> ;B [[Bothus podas]]<br> [[Categoria:Bothidae]] 1x0nw6qxhyzhg1qp60g9xwuuhxy9z0q Centrolophidae 0 26592 403155 402147 2026-06-08T13:38:10Z Fausta Samaritani 15085 file 403155 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Centrolophidae'''. [[File:Centrolophus niger 488685566.jpg|thumb|250px|right|''Centrolophus niger'']] [[File:Schedophilus ovalis Liguria.jpg|thumb|200px|right|''Schedophilus ovalis'' ([[Liguria]])]] === Listinu di i Centrolophidae === ;C [[Centrolophus niger]] [[Categoria:Centrolophidae]] 71z508zrg9toqfhg4plrbdprkd13o1s Sterculiaceae 0 26941 403148 402055 2026-06-08T13:03:19Z Fausta Samaritani 15085 file 403148 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Sterculiaceae'''. [[File:Fleurs de cacao à São Tomé (1).jpg|thumb|200px|rght|''Theobroma cacao'']] [[File:Cacao flowers at Cau chocolate village Bali.jpg|thumb|200px|right|''Theobroma cacao'', fiori]] === Listinu di i Sterculiaceae === ;T [[Theobroma cacao]]<br> [[Categoria:Sterculiaceae]] ezvyq0nr3o85ulldvdkdh8w6w2jeimy Categoria:Coryphaenidae 14 27102 403185 2026-06-08T15:53:05Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403185 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Perciformes]] 8jh9gru9v9chchgwxizipx7xnajpe64 Coryphaenidae 0 27103 403186 2026-06-08T15:57:59Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 403186 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Coryphaenidae'''. === Listinu di i Coryphaenidae === ;L - [[Lampuga]] (''Coryphaena hippurus'')<br> [[Categoria:Coryphaenidae]] 72ekeohqf364qhgc6je8yhlmbomh7ja 403187 403186 2026-06-08T16:01:02Z Fausta Samaritani 15085 file 403187 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Coryphaenidae'''. [[File:MahiMahi-bull.jpg|thumb|250px|right|Coryphaenide]] === Listinu di i Coryphaenidae === ;L - [[Lampuga]] (''Coryphaena hippurus'')<br> [[Categoria:Coryphaenidae]] gggqk5mvwr7ibdzkhlzbl3v0a1onot2 403188 403187 2026-06-08T16:03:40Z Fausta Samaritani 15085 file 403188 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Coryphaenidae'''. [[File:Common Dolphinfish, 886 Cannery Row, Monterey, CA 93940, USA imported from iNaturalist photo 254881543.jpg|thumb|250px|right|Coryphaenide]] [[File:MahiMahi-bull.jpg|thumb|250px|right|Coryphaenide]] === Listinu di i Coryphaenidae === ;L - [[Lampuga]] (''Coryphaena hippurus'')<br> [[Categoria:Coryphaenidae]] f12atx2c7tbm5hd5y8fwkjvycu7t6jr Categoria:Cephalopoda 14 27104 403209 2026-06-09T00:37:39Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403209 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Chordata]] 4aisci41di0mb9klnxbkmnd630h3z2i Categoria:Animalia 14 27105 403211 2026-06-09T00:45:22Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403211 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Zoologia]] qpifiy3aqgqenw8gob4ukj5xhjeycex 403212 403211 2026-06-09T00:48:40Z Fausta Samaritani 15085 file 403212 wikitext text/x-wiki [[File:Animal diversity.png|thumb|250px|right|Animalia]] <br> [[Categoria:Zoologia]] kbkbpb0sqdzvpu0yxk7wep7ggctz7th Categoria:Perciformes 14 27106 403237 2026-06-09T07:28:25Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403237 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Actinopterygii]] n972eftkht63ghjx5wt7vs62wyjydyx Categoria:Actinopterygii 14 27107 403238 2026-06-09T07:29:21Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403238 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Chordata]] 4aisci41di0mb9klnxbkmnd630h3z2i 1836 0 27108 403240 2026-06-09T08:56:56Z Fausta Samaritani 15085 annu 1836 403240 wikitext text/x-wiki U '''1836''' (MDCCCXXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838|183|1840}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1836 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} h6ck2a3z39q4jbnwi3udtqqy63sw7wu 403242 403240 2026-06-09T08:58:56Z Fausta Samaritani 15085 403242 wikitext text/x-wiki U '''1836''' (MDCCCXXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839|1840}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1836 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} 8jwt1bomsa3pzni7c9cml4ivuvqgeia 1837 0 27109 403241 2026-06-09T08:58:37Z Fausta Samaritani 15085 annu 1837 403241 wikitext text/x-wiki U '''1837''' (MDCCCXXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839|1840|1841}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1837 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} 7dtshlc4grai54mtjvl2ztta3inj38j 1838 0 27110 403243 2026-06-09T09:00:30Z Fausta Samaritani 15085 annu 1838 403243 wikitext text/x-wiki U '''1838''' (MDCCCXXXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1834|1835|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1838 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} mqhr5xior6tuykq6hvtzjcli8yawjjx 1839 0 27111 403244 2026-06-09T09:02:10Z Fausta Samaritani 15085 annu 1839 403244 wikitext text/x-wiki U '''1839''' (MDCCCXXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1835|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1839 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} dseg38n4y0sju0b9e10b46gpbfujn0d 1840 0 27112 403245 2026-06-09T09:04:23Z Fausta Samaritani 15085 annu 1840 403245 wikitext text/x-wiki U '''1840''' (MDCCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1840 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} 7u2m0oazqxphfb07yo01py6qjn8dkft 403246 403245 2026-06-09T09:16:31Z Fausta Samaritani 15085 file 403246 wikitext text/x-wiki U '''1840''' (MDCCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844}} [[File:The Anti-Slavery Society Convention, 1840 by Benjamin Robert Haydon.jpg|thumb|300px|right|Benjamin Robert Haydon, ''Anti-Slavery Society Convention'', 1840 ([[Inghilterra]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1840 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} sxvxnfqw8mis7oa10va0fp3tqsfik0w Categoria:Accipitriformes 14 27113 403248 2026-06-09T10:00:42Z Fausta Samaritani 15085 category 403248 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Aves]] 6xpluosw2pgm2tvn660kq0vorqeno8u 403249 403248 2026-06-09T10:01:14Z Fausta Samaritani 15085 403249 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Anseriformes 14 27114 403251 2026-06-09T10:06:40Z Fausta Samaritani 15085 category 403251 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Apodiformes 14 27115 403253 2026-06-09T10:10:49Z Fausta Samaritani 15085 category 403253 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Pelecaniformes 14 27116 403258 2026-06-09T10:16:53Z Fausta Samaritani 15085 category 403258 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Columbiformes 14 27117 403261 2026-06-09T10:22:19Z Fausta Samaritani 15085 Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Columbiformes]]" 403261 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Columbiformes]] lju8m4f2psugellquzsry2nap2yqlfb 403262 403261 2026-06-09T10:23:13Z Fausta Samaritani 15085 403262 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Cuculiformes 14 27118 403264 2026-06-09T10:27:24Z Fausta Samaritani 15085 category 403264 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor