Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 9 d'aprile 0 1649 403296 391332 2026-06-09T15:37:06Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403296 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''9 d'aprile''' hè u 99<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 100<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 266 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1954]] - [[Pierre Dartout]], funziunariu francese.<br> == Morti == * 2020 - [[DMX (rapper)|DMX]], rapper, attivista è attore statunitense == Celebrazioni == === Santi === Santu '''Valderiu'''. Patre Valderiu era natu versu l'annu 1030 in un locu chjamatu oghje Andainville, dipartimentu di a Somme. Avia fattu u so nuviziatu in l'abbazia di Resbaci, l'attuale Rebais, in a Seine-et-Marne. A prima cosa ch'ellu fece ghjunghjendu in quellu munasteru, fù d'apre e porte à un prigiuneru. Per scusassi, disse: "U Vangellu ci ricumanda di dà à chì dumanda". E' Valeriu ùn sapia dì di nò. Dodeci anni dopu, Valderiu hè elettu abbate in l'abbazia benedittina di San Martinu, in Pontoise. I so frati u tenianu caru ma, à ellu, u cumandu ùn li piacia. Prufitta di una notte bughjosa, scappa, è si ne và in Cluny. Custì, ci era novecentu frati è, mezu à tutti, ùn era facile di metteli e mani addossu. L'anu ritrovu quantunque è fattu vultà in Pontoise. Qualchì settimana dopu, torna à fughje è si ne và nantu à un isulottu di a Lauria, vicinu à Turone, l'attuale cità di Tours. Un pelegrinu l'hà sappiuta è l'hà detta à i frati di San Martinu chì sò venuti à circallu. Cumu fà per campà solu è in pace cum'è un rimitu? Decide di andassine in Roma. Culà, u papa l'hà datu a so benedizzione, è po l'hà dettu: "Volta da duve tù veni". E'cusì hà finitu a so vita in san Martinu di Pontoise duve ellu hè mortu l'8 aprile di l'annu 1099. Etimolugia: da u germanicu "waldan" (cumandà) è "her" (armata).[https://adecec.net/adecec/santi/04-aprile.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu d'aprile| 09]] ay4asyqyg9htmxyi9ocp9km61o6zunv 5 di lugliu 0 1736 403292 402495 2026-06-09T15:23:42Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403292 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''5 di lugliu''' hè u 186esimu ghjornu (u 187esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1810]] - [[Phineas Taylor Barnum]], artista di circulu è impresariu americanu.<br> - [[1940]] - [[Chuck Close]], pittore è fotògrafu americanu.<br> - [[1969]] - [[Eduardo Riedel]], puliticante [[Brasile|brasilianu]].<br> - [[1990]] - [[Arron Villaflor]], attore filippinu.<br> - [[1973]]: [[Róisín Murphy]] cantatrice irlandese.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Tognumaria''' Zaccaria Tognumaria, hè natu in a cità lombarda di Cremona l'annu 1502. Hà studiatu a medicina in Paduva. A' 22 anni hè duttore è volta in Cremona ma, invece di curà i malati, predicheghja u Vangellu di Ghjesù. Era l'epica chì, in Alemagna, Luteriu predicava a Riforma è traducia a Bibbia in Alemanu. In u 1528, Tognumaria hè urdinatu prete. Dui anni dopu, crea a Cungregazione di i Frati di San Paulu chì, in u 1538, si stabilisce in Milanu. Issi frati seranu detti Barnabiti per via di a chjesa di San Barnabà. Issu annu 1538, Santu Lisandru Sauli avia 4 anni. A' 17 anni, entre in a Cungregazione è à 33 anni ne diventa u superiore generale. Trè anni dopu, hè fattu vescu d'Aleria, una cità distrutta, è si stabilisce in Cervioni duv'ellu face custruì u seminariu, a cattedrale è u palazzu viscuvile. Santu Tognumaria hè mortu giovanu, à 37 anni, u 5 lugliu 1539, subitu dopu à u trasferimentu di a cungregazione in Milanu. Etimolugia,casate è nomi: cf u 17 ghjennaghju.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] il76zah3i9dr7hznbet5l2pcjgmp381 24 di dicembre 0 1907 403298 391774 2026-06-09T15:40:04Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403298 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''24 di dicembre''' hè u 358esimu [[ghjornu]] (u 359esimu ghjornu s'è l'annata hè [[Annata bisesta|bisesta]]) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1919]] - [[Pierre Soulages]] hè statu un pittore è incisore francesu.<br> == Morte == <gallery> Gregório Lopes - Vasco da Gama (ca 1524).jpg|<small>[[Vasco da Gama]] (* Sines ([[Purtugallu]]), ≈[[1469]]; † Cochin ([[India]]), 24 di dicembre [[1524]])</small> </gallery> == Celebrazione == * a [[Veghja]] di [[Natale]] === I Santi === Santu '''Delfinu'''. Delfinu l'avianu fattu vescu di Burdigala, l'attuale cità di Bordeaux, versu l'annu 380. Si sà ch'ellu hà statu à u cunciliu di Saragossa, ch'ellu era l'amicu di Santu Ambrosgiu è si cunserva d'ellu qualchì lettera. Eranu indirizzate à San Paulinu di Nole ch'ellu avia battizatu. Hè mortu in 402 o 403. Etimolugia: da u gr. "Delphis" (delfinu). Casate: Delfini. Nomi: Dauphin, Dauphine, Delfina, Delfine, Delfinu, Delphin, Delphina, Delphine, Delphy. Nanzu, u 24 dicembre, a memoria di u Beatu Francescu di i Malefici, di i Frati Minori, era celebrata in Corsica è sopratuttu in Galeria duv'ellu serebbi statu, è in Calinzana duv'ellu serebbi statu sepoltu versu l'annu 1290.[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] ayyl81dmzhvwyld8v46h4h1ndbxhjkv Filosofia 0 2381 403306 400225 2026-06-10T07:32:38Z Fausta Samaritani 15085 link 403306 wikitext text/x-wiki [[File:David - The Death of Socrates.jpg|thumb|right|250px|A morte di Socrate]] A parolla '''filosofia''' (var.: '''filusofia''', '''filusofìa''', '''filusufìa''') vene dà u [[grecu anticu]] φίλος (filos) = ''amore'' è σοφία (sofìa) = ''sapienza'' è significheghja l'''amore di a sapienza''. Ma a definizione di a filosofia ferma in sè stessu un prublema filosoficu. Esistenu dunque parechje definizione di a filosofia. == Storia == I filosofi dividenu a longa storia di a filosofia occidentale in [[filosofia antica]], [[filosofia medievale]], [[filosofia moderna]] è [[filosofia contemporanea]]. A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: [[Socrate]], [[Platone]] è [[Aristotele]]. A [[Filosofia medievale]] custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: [[Avicenna]] è [[Averroè]] in u mondu islamicu, [[Mosè Maimonide]] in u mondu ebraicu, [[Petru Abelardu|Abelardu]], [[Tumasgiu d'Aquinu]] è [[Duns Scotus]] in u mondu cristianu. A [[Filosofia moderna]] si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu [[René Descartes]], [[Baruch Spinoza]], [[Thomas Hobbes]], [[John Locke]], [[David Hume]] è [[Immanuel Kant]]. A [[Filosofia di u XIX seculu]] hè stata dominata da a filosofia post-kantiana di l'[[idealisimu tedescu]] è da filosofi idealisti cum'è [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]], [[F. H. Bradley]], o da filosofi cum'è [[Karl Marx]]. Altri importanti pensatori d'issa perioda sò stati [[John Stuart Mill]], [[Ralph Waldo Emerson]], [[Søren Kierkegaard]] è [[Friedrich Nietzsche]]. In a [[Filosofia di u XX seculu]] i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade. A [[Filosofia analitica]], incù [[Bertrand Russell]], [[G. E. Moore]], è [[Ludwig Wittgenstein]], si sviluppa soprattuttu à [[Oxford]] è [[Cambridge]], induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu [[Rudolf Carnap]]) è altri americani (cum'è [[Willard Van Orman Quine|W. V. O. Quine]], [[Donald Davidson]], è [[Saul Kripke]]), o filosofi di lingua inglese (per esempiu [[A. J. Ayer]]). In [[Europa]] (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica [[Edmund Husserl]] è u so discepulu [[Martin Heidegger]] aprenu a strada, prestu suvitati da [[Jean-Paul Sartre]] è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche. == Discipline filosofiche == [[File:SeptemArtes-Philosophia-Detail.jpg|right|250px|thumb|A filosofia]] Cum'è ogni campu di studiu accademicu, a filosofia si sparte in numerose sottudiscipline. Pare chì a filosofia cimmporti un numeru particularmente impurtantu di discipline, in maiò parte à causa di u fattu ch'ellu esiste una tendenza à sviluppà una "filosofia di", per guasi tuttu ciò chì pò esse studiatu. Frà mezu à e sottudiscipline di a filosofia, si pò mintuvà particularmente: a [[logica]], a [[metafisica]], a [[filosofia di a mente]], a [[filosofia di u linguaghju]], l'[[epistemologia]], a [[filosofia di a scenza]], l'[[etica]] è a [[filosofia pulitica]], chì ponu esse cunsiderate cum'è sottudiscipline centrale di a filosofia. * l'[[Epistemologia]]: u concettu di epistemologia pussede dui significati differenti. Da un latu, soprattuttu in u mondu anglusassone, hè usatu per riferisce si à a disciplina filosofica chì si occupa di a natura, di e limite è di a validità di a [[cunniscenza]]. Da l'altru latu, in u mondu europeu, hè usatu per riferisce si à a riflessione filosofica annantu à a scenza è in issu casu hè sinonimu di [[filosofia di a scenza]]. * l'[[Estetica]]: u studiu di e questione filosofiche cuncernendu l'[[arte]] è a [[bellezza]]. * l'[[Etica]]: u studiu di ciò che rende una azzione ghjusta o mala, in rapportu incù i problemi morali. * a [[Logica]]: u studiu di e convenzione per furmà una argumentazione curretta. Include a [[logica furmale]], cum'è i [[sillogisimi aristotelici]] è a [[logica proposizionale]]. * a [[Filosofia di u linguaghju]]: u studiu di i concetti di [[significatu]] è di [[verità]]. * a [[Filosofia di a mente]]: u studiu filosoficu di a natura di a [[mente]], è a so relazione incù u restu di u corpu è u restu di u mondu. * a [[Filosofia di a religione]]: u studiu di u sensu di u concettu di Diu è a raziunalità di a credenza in l'esistenza di Diu. * a [[Filosofia di a scenza]]: include, oltre e "filosofie di" parechje scenze particulare (fisica, biologia, ecc.), e questione relative à l'induzione, a [[metodologia scentifica]], u progressu scentificu, ecc. ** a [[Filosofia di a biologia]]: u studiu filosoficu di parechji concetti impurtanti di a [[biologia]], cum'è a nozione di [[spezia]]. ** a [[Filosofia di a fisica]]: u studiu filosoficu di parechji concetti fondamentali di a fisica, trà i quali si pò mintuvà: u [[spaziu]], u [[tempu]] è a [[forza]]. ** a [[Filosofia di a matematica]]: u studiu di e questione filosofiche in relazione incù a [[matematica]]. ** a [[Filosofia di a psicologia]]: u studiu di parechje questione fundamentale cuncernendu i metodi è i concetti di a [[psicologia]] e di a [[psichiatria]]. ** a [[Filosofia di e scenze sociale]]: u studiu filosoficu di parechji cuncetti è metodi di e scenze sociale cum'è a [[sociologia]] è l'[[economia]]. * a [[Filosofia di a storia]]: u studiu di i metodi cù i quali a storia hè interpretata è accettata. * a [[Filosofia pulitica]]: u studiu di ciò chì cuncerna u guvernu, u scopu di u statu, a ghjustizia pulitica, a libertà pulitica, a natura di u drittu è a ghjustificazione di a punizione. * a [[Filosofia di a tennica]]: u studiu di l'origine, di u sensu è di e conseguenze di l'arte, di e tenniche è di a tennologia cuncernendu l'essere umanu. * a [[Metafisica]] (chì cumprende l'[[ontologia]]): u studiu di e categurie fondamentale di e cose, cum'è l'[[esistenza]], e proprietà di l'ogetti, a [[causalità]]. * a [[Storia di a filosofia]]: u studiu di i scritti di i filosofi di u passatu, è a so interpretazione. * a [[Teoria di a cunniscenza]]. == Filosofia applicata == A filosofia hà dinù applicazione pratiche. Frà quessi, si pò mintuvà: l'[[etica]] è a [[filosofia politica]]. E filosofie politiche di [[John Locke]], [[Jean-Jacques Rousseau]], [[Karl Marx]], [[John Stuart Mill]], è [[John Rawls]] hanu datu forma (o sò state usate per ghjustificà) à i guverni e à e so azzione. A filosofia di l'educazione merita ancu ella attenzione; l'[[educazione progressiva]] prumossa da [[John Dewey]] hà avutu un impattu prufondu annatu à e pratiche educative di u [[XX seculu]]. Altre applicazione importante, ma menu immediate, si ponu truvà in epistemologia, chì aiuta à definisce e nozione di cunniscenza, di prova è di credenza ghjustificata. A filosofia di a scenza discute i fundamenti di a metodologia scientifica. L'estetica pò aiutà à interpretà l'arte. Ancu l'ontologia, sicuramente a più astratta è prima facie a menu pratica trà e branche di a filosofia, hà avutu consequenze importante per a [[logica]] è l'[[informatica]]. In generale, e varie "filosofie di", come la [[filosofia di u drittu]], ponu furnisce à i specialisti di i campi rispettivi una cunniscenza più prufonda di e base teoriche è concettuali di a so propria disciplina. ==Da vede dinò== [[Prublemu di Molyneux]]<br> [[Confuciu]]<br> [[Asinu di Buridanu]]<br> [[Tommasu Moru]]<br> [[Al-Fârâbî]]<br> [[Boeziu di Dacia]]<br> {{Scienze}} [[Categoria:Filosofia]] qqhl9wfkj84yd8uncfz2dvege8dm4ju Prugettu Rosetta 0 2507 403308 389123 2026-06-10T07:43:15Z Fausta Samaritani 15085 link,categoria 403308 wikitext text/x-wiki [[Image:Rosetta Stone.jpg|tumb|250px|right|A petra di Rosetta]] U prugettu Rosetta custituisci una versioni muderna di a [[Petra di Rosetta]]. === Discrizzioni === U prugettu hè distinatu à parmetta a criazioni d'un archiviu chi cuncerna tutti i lingui di u mondu. L'origini di u prugettu hè a custatazioni fatta da l'[[Unesco]] chi annantu i 6000 [[lingui]] chi sò parlati in a pianeta, nuvanta par centu devini spariscia da qui à a fini di u seculu. Attualmenti, certi lingui ùn sò più parlati ca pa menu di centu parsoni. U prugettu Rosetta cerca à riuniscia annantu u so situ, par via d'un accessu libaru, mori infurmazioni annantu à tutti i lingui, par pruvà à impidiscia issa catastrofa linguistica e culturali. Attualmenti, u prugettu ha pussutu riuniscia infurmazioni è dati chì cuncernani più d'un millaiu di [[lingui]]. === Rifarenzi esterni === * http://www.rosettaproject.org/ * [http://www.rosettaproject.org/live/search/detailedlanguagerecord?ethnocode=COI a lingua corsa annantu u prugettu Rosetta ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060619053325/http://www.rosettaproject.org/live/search/detailedlanguagerecord?ethnocode=COI |date=2006-06-19 }} === Da vede dinò === I [[Papiri di Ossirincu]]<br> [[Categoria:Linguistica]] 4a2crumkldep7vlx6j7hoaat10t8zpy 403309 403308 2026-06-10T07:44:07Z Fausta Samaritani 15085 link,categoria 403309 wikitext text/x-wiki [[Image:Rosetta Stone.jpg|thumb|250px|right|A petra di Rosetta]] U prugettu Rosetta custituisci una versioni muderna di a [[Petra di Rosetta]]. === Discrizzioni === U prugettu hè distinatu à parmetta a criazioni d'un archiviu chi cuncerna tutti i lingui di u mondu. L'origini di u prugettu hè a custatazioni fatta da l'[[Unesco]] chi annantu i 6000 [[lingui]] chi sò parlati in a pianeta, nuvanta par centu devini spariscia da qui à a fini di u seculu. Attualmenti, certi lingui ùn sò più parlati ca pa menu di centu parsoni. U prugettu Rosetta cerca à riuniscia annantu u so situ, par via d'un accessu libaru, mori infurmazioni annantu à tutti i lingui, par pruvà à impidiscia issa catastrofa linguistica e culturali. Attualmenti, u prugettu ha pussutu riuniscia infurmazioni è dati chì cuncernani più d'un millaiu di [[lingui]]. === Rifarenzi esterni === * http://www.rosettaproject.org/ * [http://www.rosettaproject.org/live/search/detailedlanguagerecord?ethnocode=COI a lingua corsa annantu u prugettu Rosetta ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060619053325/http://www.rosettaproject.org/live/search/detailedlanguagerecord?ethnocode=COI |date=2006-06-19 }} === Da vede dinò === I [[Papiri di Ossirincu]]<br> [[Categoria:Linguistica]] 88srq42qju8r2ubtcis84exqw0n7vry Aiacciu 0 2597 403287 401995 2026-06-09T13:06:26Z Fausta Samaritani 15085 /* Da veda dinò */ 403287 wikitext text/x-wiki {{cumuna|cumuna=Aiacciu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Pumonte]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A004]] | cp=[[20000]] | merri=Larenzu Marcangelli | intercomm= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_d%27agglom%C3%A9ration_du_Pays_Ajaccien Comunità di Agglumerazione di u Paese Aiaccinu]| longitudina=8.73694 | latitudina=41.92667 | alt=38 | superficia=8203 | pop=68 462 (2015) | dinsità=835 }} '''Aiacciu''' (ò '''Aghjacciu''' in [[dialettu aghjaccinu]]; [[Liguria|Ajaccio]] in [[Liguria|ligure ghjinuvese]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. A ''cità di u curallu'' hè u capilocu amministrativu di a Corsica sana, è ancu di a Corsica suttana. Ci sò 52 880 abitanti (1999) ingrentu à a cità stessa, ma si sò sviluppati dinò i cumuni in lu circondu : [[Afà]], [[Alata]], [[Bastilicaccia]], [[Appiettu]] par u più. D'altrondi hè addunita Aghjacciu cù parechji artri cumuni di u rughjun par fundà a [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_d%27agglom%C3%A9ration_du_Pays_Ajaccien "CAPA"] (Cumunità d'Agglumerazziun di u Paese Aiaccinu). Si faci chì circa 65 000 parsoni si ne stanu in lu rughjun, è cusì hè u rughjun più pupulatu di [[Corsica]] cù quellu di [[Bastia]]. Si ci trova a "[[Cullittività Tarrituriale di Corsica|Cullittività Tarrituriali di Corsica]]" ([[CTC]]), induv'elli seghjanu l'[[pulitica|aletti tarrituriali]]. [[File:Porto Ajacio.JPG|thumbnail|350 px|none|Aiacciu, u portu]] [[File:Ajaccio Panorama Copie.jpg|thumbnail|350 px|none|Vista aerea d'Aiacciu]] == Giugrafia == == Storia == U sò nomi veni dà u gregu "Agation" (bonu portu) pà a favurevuri pusizziun geugrafica. Effittivaméinti u logu duva sorghji a cità fubbi sceltu dà quarchi culuni greghi fucesi. Succissivaméinti, sottu l'uccupazziun rumana pigliò u nomi di "Adiacium" è pò "Ajax". Cunchista prima da i Vandali, è pò dà i Longobardi, intornu à l'annu milli hè stata uccupata dà i pisani è dopu passò à i ghjinuvesi (sottu l'aùturità di u Bancu di San Ghjorghju), chì in 1492 custrusini una citatella furtificata, cuncepita dà l'architettu milanesi Cristoforo de Gandino, è a pupuloni di centu famighji di a Lunigiana, trà elli i [[Bonaparte]], chì ghjunsini à Aghjacciu in 1510. Dopu si ingrandì artantu grazia à l'afflussu di abitanti pruvinenti da i zoni interni di l'isura. Fubbi uccupata una prima vorta dà i francesi da 1553 à 1559 è ristituita à i ghjinuvesi ancu a paci di Cateu-Cambrésis. In u settesimu securu diventò un bastiuni di l'indipindintisti di Pasquale Paoli, mà in 1768 fubbi uccupata dà i francesi dopu à u trattatu di Versailles. In 1769 nascì u so cittatinu più illustru: [[Nabulionu]] Bonaparte. Dà 1793 à 1796 fubbi parti di u regnu anglo-corsu di [[Pasquale Paoli]], pà vurtà definittivaméinti à a Francia in 1796. == Monumenti == * a [[Catedrale Santa-Maria-Assunta|Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta]] (1582-1893 - Giacomo Della Porta). [[File:Ajaccio_cathedrale_barque.jpg|thumbnail|left|a Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta.|335px]] [[File:Ajaccio La Parata JPG1.jpg|thumbnail|375 px|none|A [[Torra di a Parata]] è l'[[Isuli Sanguinari]]]] * a [[Citatella d'Aiacciu]] * u [[Museu Fesch]] * a [[Torra di a Parata]] == Merri == U merri attuali ghjè Larenzu Marcangeli. == [[Dialettu aghjaccinu|Lingua Aghjaccina]] == A lingua d'Aiacciu hè u [[lingua corsa|corsu]] di tipu [[corsu pumuntincu|pumuntincu]] : [[Dialettu aghjaccinu|a parlata aghjaccina]]. ===Tuponimi=== {{Div col|cols=3}} * '' A Cunfina '' * '' Alzo di Leva '' * '' A Madonuccia '' * '' A Parata '' * '' A Piazzetta '' * '' Arzuta '' * '' Asprettu '' * '' A Spusata '' * '' Barbicaghja '' * '' Budiccioni '' * '' Campu di l'oru '' * '' Castellucciu '' * '' Canicciu '' * '' Forcone '' * '' I Milelli '' * '' I Salini '' * '' I Sanguinari '' * '' Lurettu '' * '' Marinella '' * '' Padula '' * '' Pasci Pecura '' * '' Pietralba '' * '' Ricantu '' * '' San' Ghjaseppu '' * '' San' Ghjuvà '' * '' Santa Lucia '' * '' Sant'Antone '' * '' Scudu '' * '' Suartellu '' * '' Timizzolu '' * '' U Borgu '' * '' U Carrughju Drittu '' * '' U Casone '' * '' U Finusellu '' * '' U Salariu '' * '' U Vazziu '' * '' U Vittulu '' * '' Vignola '' {{div col end}} ===Sprissioni=== {{Div col|cols=2}} * '''ùn hè nè [[pesciu]] nè margaghjò''' * '''essa un veru groncu''' * '''dormi [[ganciu]] chì [[patella]] veghja''' * '''[[Baccalà]] per [[Corsica]]!''' * '''ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà''' * '''laca corra u [[pesciu]]''' * '''pari un popu cuntrariatu''' * '''[[Cristu]] l'hà cacciatu a [[mani]] da capu''' * '''hè quant'è à dì "o [[Diu|Signori]], pareti mi issi [[vacchi]]"''' * '''s'attacca à [[Cristu]] annantu à a [[croci]]''' * '''pighjà à [[Cristu]] per a [[barba]]''' * '''dì li tutti i grazii di [[Diu]]''' * '''spigni [[candelu]], chì a prucissiò hè longa''' * '''si cunsuma com'è un [[candelu]]''' * '''dopu mortu, cumunicò''' * '''mittaraghju u crespu à u catucciu''' * '''da tempu ch'una [[mosca]] si rorghi un [[chjodu]]''' * '''spela [[pidochju]]''' * '''hè una picciulata''' * '''polza a [[pulgia]] per pighjà li u [[sangui]]''' * '''hà bisognu di un ziu [[Cristianesimu|preti]]''' * '''u [[Cristianesimu|preti]] dici "fati com'è dicu, è micca com'è [[focu]]"''' * '''a [[volpi]], chì si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"''' * '''essa techju com'è un [[porcu]]''' * '''ci capisci quant'è i [[porchi]] in a [[musica]]''' * '''li va com'è a [[sella]] à u [[porcu]]''' * '''avvigna quant'è i [[porcu|porchi]] magri''' * '''hè natu incù i sanni''' * '''ùn senti nè à mi nè à ti, nè à u [[porcu]] futtutu''' * '''u [[boiu]] chjama l'[[asinu]] curnutu''' * '''hà incettatu [[vacca]] è [[vitellu]]''' * '''comu vanu i to [[boiu|boii]] o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà.''' * '''metta u carrulu avanti i [[boiu|boii]]''' * '''a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia''' * '''cunnoscu i mè [[pecura|pecuri]] à l'andatura''' * '''pari un [[beccu]] siranti''' * '''hè com'è a [[capra]] à a frasca''' * '''hè un [[Culombu (cantu)|culombu]] mutu''' * '''avè un [[ciarbellu]] di [[cardalina]]''' * '''com'è ha fattu a [[cardalina]], pò fà u tuturù''' * '''allevà u [[corbu]] da caccià ti l'[[ochju|ochji]]''' * '''hè [[famiglia|fighjolu]] di a [[gallina]] [[biancu|bianca]]''' * '''hè pienu com'è l'[[ovu]]''' * '''cerca u [[pelu]] ind'è l'[[ovu]]''' * '''pari una [[mula]] insummata''' * '''basta à un perda a [[strada]]''' * '''corri dui [[cavalli]] in un [[tempu]]''' * '''tena u [[cavallu]] à à [[stalla]]''' * '''ghjucà un pezzu di [[cavallu]] mortu''' * '''[[razza]] nobili è [[sterpa]] [[ghjacaru|ghjacarina]]''' * '''pari un [[ghjattu]] scurticatu''' * '''avè a [[scianza]] com'è i [[ghjacari]] in [[ghjesa]]''' * '''chè ti fissi prò com'è a [[pulenta]] à i [[ghjatti]]''' * '''una [[ghjatta]] tupaghja''' * '''[[culori]] di [[cani]] chì scappa''' * '''[[cani]] è [[cagnoli]]''' * '''mancu l'[[acqua|aqua]] di u [[mari]], un u lava''' * '''[[acqua|aqua]] in [[bocca]] è [[sanguetti]] à i [[pedi]]''' * '''[[acqua|aqua]] [[puttana]]''' * '''adoranu i [[santi]] chì lucinu''' * '''un mi voli micca tumbà à [[Natali]]''' * '''vera à San Roccu ind'è u stagnalò''' * '''biatu à chì ti veri è [[santu]] à chì ti tocca!''' * '''vò amparà l'[[ave maria]] à u [[vescu]]''' * '''à prigà si va in [[ghjesa]]''' * '''ci vò à prigà si la bona''' * '''ha duratu da [[Natali]] à Santu Stefanu''' * '''mangna [[patrenostru]] è caca [[diavuli]]''' * '''t'ha u [[pelu]] ind'u [[cori]]''' * '''essa a mezu à [[forbici]] è [[rasoghju]]''' * '''fà u tontu par un pagà a [[gamella]]''' * '''fà i [[matematica|conti]] senza l'ostariariu''' * '''U [[travaghju]] di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja.''' * '''l'[[arti]] di Michelassu: mangna è bii è va à spassu''' * '''avè i [[mani]] tavunati''' * '''uniti com'è i [[diti]] di a [[mani]]''' * '''pichju cherchju parchè a [[botta]] rispondi''' * '''dà un colpu à a [[botta]] è l'altru à u chjerchju''' * '''ghjetta i [[butteghji]] è coghji i tappi''' * '''voli a [[botta]] piena è a [[moglia]] briaca''' * '''u [[bacinu]] hè colmu''' * '''t'hà assai [[pampana]] è micca [[uva]]''' * '''[[vesta]] da [[capu]] à [[pedi]]''' * '''mi s'arrizzani i [[capelli]]''' * '''avè a [[barretta]] in traversu'''* essa di [[capu]] ind'a [[nassa]] * '''t'ha u [[capellu]] più maiò ca u [[capu]]''' * '''essa di [[capu]] è di [[cora]]''' * '''t'ha a [[frebba]] mangnarina''' * '''a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru''' * '''mangnà si [[fruttu]], fondu è caviali''' * '''sò chjachjari di dopu [[cena]]''' * '''trà paghja è [[fenu]], u [[corpu]] hè pienu''' * '''hè meghju à [[vesta]] lu ca à mantena lu''' * '''parla com'è un [[libru]] apartu''' * '''in brama di [[fichi]] si magna turzò''' * '''ha [[pani]] è cumani è un sà magnà''' * '''quissu un hè [[farina]] da fà [[ostia]]''' * '''astutu ind'u brennu è scemu ind'a [[farina]]''' * '''avè u [[pani]] in [[tola]]''' * '''mangna più cumpani ca [[pani]]''' * '''largu ind'u brennu è strettu ind'a [[farina]]''' * '''hè una vera consula''' * '''un si sà da corra à andà pianu''' * '''va à fà ti trè [[salti]] à a [[mare|marina]] di Gigi''' * '''un si sà s'ellu colla o s'ellu fala''' * '''saltà da u [[peru]] à a [[fica]]''' * '''com'è va a [[barca]], va Bacchichja''' * '''un si sa s'ellu passa o s'ellu veni''' * '''si puraria truvà incù dui [[pedi]] ind'un [[scarpu]]''' * '''[[ventu]] in [[puppa]]''' * '''metta [[focu]] in [[arba]] [[verdi]]''' * '''balla ind'a zighja calda''' * '''sò quant'è a [[ghjustizia]] [[Sardegna|sarda]]''' * '''sticchitu com'è a [[ghjustizia]]''' * '''un [[pesu]] è dui misuri''' * '''và à bia o troghju''' * '''dà un colpu à a [[zucca]]''' * '''t'ha una [[scimia]]''' * '''una [[zucca]] biitoghja''' * '''Chè tù bii tù a Burgogna!''' * '''dinò un [[bollu]] eppo hè cottu''' * '''fà la trè [[libri]] ancù u [[saccu]]''' * '''s'hè fattu un [[saccu]] di [[famiglia|nori]]''' * '''metta a so [[camisgia]] in [[collu]] à l'altri''' * '''s'hè missu ind'i belli [[panni]]''' * '''avè i [[scarpi]] strinti''' * '''vultà a [[vesta]]''' * '''ci hè da fà un [[ghjileccu]] à un [[paisanu]]''' * '''senti nascia l'[[arba]]''' * '''spazzà davanti a so [[porta]]''' * '''casa fatta è [[maestru]] fora''' * '''focu spintu è catena ghjilata''' * '''ha fattu a [[casa]] peghju ch'un [[fornu]]''' * '''sò [[dui]] pa u paghju''' * '''pari una [[ghjatta]] inguantata''' * '''a mera è u [[cuparchju]]''' * '''hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti''' * '''u [[spechju]] di a conca [[gialla]]''' * '''hè [[culu]] bassu com'è a [[ghjallina]]''' * '''essa buttaragata''' * '''pighja ti issa facciata''' * '''dicciu à a mè [[fighja]], ch'intendi a mè [[nora]]''' * '''un fà micca u [[venachesu]]''' * '''ci hè da pighjà si i [[paesi]]''' * '''l'astutu di [[Quenza]]''' * '''pità più altu ca u [[culu]]''' * '''indù ellu casca si lascia u [[pantalò]]''' * '''essa porgu''' * '''quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu''' * '''ha cacatu in barracca''' * '''ha cacatu ind'u spazzatu''' * '''merda o [[barretta]] [[rossu|rossa]]''' * '''ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a [merda]].''' * '''cortu è mal' taghjatu''' * '''và à fà ti caccià l'[[ochju|ochji]]''' * '''amà com'è u [[fumu]] à l'[[ochju|ochji]]''' * '''t'ha i [[pelli]] di [[salamu]] in [[ochju|ochji]]''' * '''un veri micca più luntanu ca u so [[nasu]]''' * '''l'arresta l'[[ochju|ochji]] par piegna''' * '''avè a [[peci]] à l'[[ochju|ochji]]''' * '''privà si di tuttu par un mancà di nulla''' * '''falsu com'è a [[lisciva]]''' * '''pari un [[batellu]] prontu à parta''' * '''ùn essa di [[sittimana]]''' * '''pighjà si la di [[pettu]]''' * '''faccia à [[cazzu]]''' * '''t'hà u [[latti]] annantu à i [[labbri]]''' * '''s'ùn hè vera hè ben' truvata''' {{Div col end}} === Pruverbii === {{Div col|cols=2}} Eccu uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] chì sò tipichi d'[[aiaccinu|Aiacciu]]: * ''À a figa zemba, tuttu u mondu s'arremba.'' * ''A bucia hà i [[ghjamba|ghjambi]] corti.'' * ''À chì campa spirendu, mori caghendu.'' * ''À chì disprezza vò cumprà.'' * ''À chì faci u passu più maiò ch'è a [[ghjamba]], casca.'' * ''À chì fussi [[induvinu]], ùn saria mai mischinu.'' * ''A chi mori, à chì s'allarga.'' * ''À chì pesa a petra, pighja l'[[anguilla]].'' * ''À chì pighja in prima [[mani]] si ni va à [[culu]] in [[manu]].'' * ''A chì ha magngnatu u [[meli]] t'ha l'[[abba]] in [[capu]].'' * ''À chì hè causa di u so [[mali]], piegni à sè stessu.'' * ''A chì pesa a [[petra]], pighja l'[[anguilla]].'' * ''À chì si chjina ancu i zitelli si sveghja bruttu.'' * ''À chì stanta, à chì scurnichjuleghja.'' * ''À chì ùn hà ca un [[ochju]], suventi u si tocca.'' * ''A chì ùn pò batta u [[cavallu]], batti a [[sella]].'' * ''À chì vivi incù u zoppu, à u [[capu]] di l'[[annu]] hè zoppu è mezu.'' * ''À chì vò bè [[famiglia|fighjoli]], cumencia per una [[famiglia|femina]].'' * ''A [[lingua corsa|lingua]] [[ossu]] ùn hà è [[ossi]] tronca.'' * ''A [[manu]] dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a [[manu]] manca.'' * ''A paura faci truttà a [[mula]].'' * ''A pratica batti a [[grammatica]].'' * ''A [[leghje|regula]] sta bè ancu in [[casa]] di u [[rè]].'' * ''A risa sta in [[bocca]] à i pazzi.'' * ''A [[ropa]] pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta [[omu]] micca.'' * ''A [[strada]] dritta ùn hè mai longa.'' * ''A vita hè fatta à [[scala|scali]], à chì colla è à chì fala.'' * ''A [[volpi]] perdi u [[pelu]] ma micca u viziu.'' * ''[[Appiettu]], calci è pugni à mezu [[pettu]].'' * ''[[acqua|Aqua]] corri è [[sangui]] strigni.'' * ''[[acqua|Aqua]] minuta entri à l'[[ossu|ossi]], è ùn hè criduta.'' * ''[[acqua|Aqua]] muta sfonda i ribbi.'' * ''Balaninu, untu è finu.'' * ''Boccapanzula di sera, o hè sonnu o hè pinseru. Boccapanzula di matina, o hè [[fami]] o hè sciagrinu.'' * ''Calcataoghju, pocu [[cena]] è micca [[alloghju]].'' * ''[[cani|Cani]] chì abbaghja ùn mordi micca.'' * ''[[cantu|Cantà]] è purtà a [[croci]], ùn si pò.'' * ''Chì ha bisognu di u [[focu]], u pighja in [[manu]].'' * ''Chì di [[gallina]] nasci in tarra ruspa.'' * ''Chì [[mali]] ùn faci [[mali]] ùn aspetta.'' * ''Chì muta, muga.'' * ''Chì prima ghjugni prima macina.'' * ''Ci vò à batta u [[farru]] quand'hè caldu.'' * ''Ci vò a pighjà a [[muneta]] cum'ella passa.'' * ''Ci vò a pighjà a [[vita]] cum'ella veni.'' * ''Ci vò à nascia par pascia.'' * ''Ci vò à spulà quandu ci hè [[ventu]].'' * ''Ciò ch'ùn tomba ingrassa.'' * ''Corpilonghi [[auccianesi|Auccianesi]].'' * ''D'appressu a [[matina]], si veri a sirata.'' * ''Di dui liticanti, un terzu ni prufitta.'' * ''Fora u [[denti]], fora a pena.'' * ''Ghjinnaghju, patillaghju'' * ''Hè l'[[ochju]] di u patronu chì ingrassa u [[cavallu]].'' * ''Hè meghju à essa solu ch'è mali accumpagnatu.'' * ''Hè meghju à travaghjà indarnu cà pasà indarnu.'' * ''Hè meghju dui ferti chè un mortu.'' * ''Hè meghju una [[donna]] di [[casa]] ca una [[casa]] di [[donni]].'' * ''I cosi allungati diventanu [[sarpi]].'' * ''I guai di a [[pignatta]], ùn li sà cà u [[cuchjarò]].'' * ''I [[famiglia|parenti]] sò [[denti]].'' * ''In a matinata, si veri a [[ghjornu|ghjurnata]].'' * ''In [[bocca]] chjusa ùn ghjentri mosca.'' * ''In cumpagnia, u [[Cristianesimu|pretu]] pighjò [[moghja]].'' * ''Ind'a [[cora]] ci stà u [[vilenu]].'' * ''L'[[acellu]] ch'hè in [[gabbia]], un cantu d'[[amori]] chì canta di [[rabbia]].'' * ''L'[[acqua|aqua]] và à u [[mari]].'' * ''L'[[ochju|ochji]] sò d'[[acqua]].'' * ''L'[[oru]] casca ind'a [[fanga]] è luci sempri.'' * ''Mai [[dui]] senza [[trè]].'' * ''[[famiglia|Mamma]] incagna è [[ghjatta]] mangna.'' * ''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.' * ''[[Mani]] ch'ùn prendi, a [[casa]] u rendi.'' * ''Mortu pinzutu, si n'appinza un antru.'' * ''[[Natali]] à balcò, [[Pasqua]] à fucò.'' * ''Natu l'[[omu]], natu u distinu.'' * ''Nè catelli nè zitelli ùn avè à to spurtellu.'' * ''Nè per [[maghju]] nè per maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.'' * ''Ni mori più grassi chè passi.'' * ''[[Ochju]] chì ùn veri, ùn pò ghjudicà.'' * ''Ogni mattu t'hà a so fini.'' * ''Ognunu tira l'[[acqua|aqua]] à u so [[mulinu]].'' * ''Ognunu veri [[meziornu]] à a so [[porta]].'' * ''Per [[rispettu]] di u patronu, ci vò à rispittà u [[cani]].'' * ''Pighja u mondu cum'ellu veni, è a [[muneta]] cum'ella và.'' * ''Più hè [[famiglia|parenti]] è più ghjentri.'' * ''Più pendi, più rendi.'' * ''Quandu u [[cani]] invechja, a [[volpi]] li piscia addossu.'' * ''Ronchi di [[sumeri]], in [[celu]] ùn ni colla.'' * ''Russura à a [[mare|marina]], [[soli]] caldu a matina.'' * ''[[Saccu]] biotu ùn pò stà rittu.'' * ''Sant'Antonu di mezu ghjinnaghju, u soli annantu à u sulaghju.'' * ''Sant'Antonu incapillatu, tira ti à u paratu.'' * ''Scornaboi sò [[Peracci]].'' * ''Sè l'inguia fussi tigna, tuttu u mondu l'avaria.'' * ''S'è li mettanu tutti i [[croci]] accantu, ognunu si pighja a soia.'' * ''[[Setti]], u schiffru di i buciardi.'' * ''S'è tù n'ai, ùn ni mangni.'' * ''S'hà più bisognu di [[soldi]] cà di cunsighji.'' * ''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la [[figa]].'' * ''Si sbaghja u [[Cristianisimu|pretu]] à l'altaru.'' * ''[[Strada]] facendu s'arragna a somma.'' * ''Tali babbu, tali [[famiglia|fighjolu]]. Tali [[calzu]], tali [[maghjolu]].'' * ''Tinta a panca induv'ùn posa più [[barba]] [[bianca]].'' * ''Traditori sò [[Veracci]].'' * ''Travaghja à chì t'hà [[fami]].'' * ''Tuttu lasciatu hè persu.'' * ''U [[cavallu]] ghjastimatu, li luci u [[pelu]].'' * ''U [[fenu]] accantu à u [[focu]], ci sta [[mali]].'' * ''U peghju [[calciu]] hè quellu di u [[cavallu]] mansu.'' * ''U [[porcu]] techju rivercia a trova.'' * ''U [[Diu|Signori]] ùn paga micca tutti i [[sabati]], ma quandu paga, paga bè.'' * ''U [[soli]] luci per tutti.'' * ''Ùn ci hè [[scianza]] ca per canaghja.'' * ''Ùn fà [[mali]] chì hè [[Cristianesimu|piccatu]] è un fà [[bè]] chì hè ghjittatu.'' * ''Un [[sumeru]] un sarà mai un [[cavallu]] di [[corsa]].'' * ''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.'' * ''Un vali à zifulà quandu l'[[asinu]] ùn vò bia.'' * ''Una [[manu]] lava l'altra.'' * ''Verbi volen, scritti manen. '' * ''Vesti un bastonu, pari un [[baronu]]. Vesti una tama, pari una [[dama]].'' {{div col end}} === Toponimi === Uni pochi di toponimi d'Aiacciu sò: A Cunfina, Alzu di Leva, A Madunnuccia, A Parata, A Piazzetta, rzuta, Asprettu, A Spusata, Barbicaghja, Budiccioni, Campu di l'oru, Castellucciu, Cannicciu, U Furcone, I Milelli, I Salini, I Sanguinari, Lurettu, Marinella, Padula, Pasci Pecura, Pietralba, U Ricantu, San' Ghjaseppu, San' Ghjuvà, Santa Lucia, Sant'Antone, U Scudu, Suartellu, Timizzolu, U Borgu, U Carrughju Drittu, U Casonu, U Finusellu, I canni, U Salariu, U Vazziu, U Vittulu, Vignola. [[File:ETH-BIB-Ajaccio, Panormama vom Molo II.(rechts)-Dia 247-11854.tif|thumb|350px|center|[[Leo Wehrli]], ''Aiacciu'', [[1939]] ]] == Citazioni == Eccu uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] annantu à [[aiaccinu|Aiacciu]]: - ''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.''<br> - ''Aiacciu, [[Bastia]], à chì ùn hà [[soldi]] ùn ci stia.''<br> - ''Grande [[Bastia]], buffonu Aiacciu, riccu [[Sartè]].''<br> - ''[[suciulugia|Chjachjare]] [[Bastiacce]], orgogliu [[Sartinese]], fatti [[Aiaccini]].''<br> == Lighjenda == A cità d'Aghjacciu hè stata risparmiata da a pesta, a [[Madunuccia]] ghjè fistighjata ugni annu. [[Nostra Signora di a Misericordia]] hà, sicondu à a lighjenda aghjaccina, trasfurmatu battelli turchi enemichi in petra chjamati "I setti navi" chì pudemu attualmenti veda. == Da veda dinò == * l'[[Isuli Sanguinari]] * [[Nabulionu]] voc. Napughjò * l'[[Aiacciu (flora)|Aiacciu]]: l'arburettu * a ghjesgia di [[Sant'Eramu d'Aiacciu|Sant'Eramu]] * [[U Scatinatu]] * [[Tirannusauru (Aiacciu)]] * [[Dialettu aghjaccinu|U Dialettu Aghjaccinu]] * [[Munimentu di a Terra Sacra in Vignola]] == Rifarenzi == * Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco. == Liami == * [https://ajaccio.corsica/ Situ di a Cità d'Aiacciu] * [http://www.ajaccio-tourisme.com/fr/ Offiziu Municipale di Turismu d'Aiacciu] * [http://pesciu.ifrance.com Scuparta di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080821122855/http://pesciu.ifrance.com/ |date=2008-08-21 }} {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] p65gzmj1yhfukyms63w3gjozdp5gmbs Pruvincia di Lucca 0 7591 403290 399502 2026-06-09T15:19:29Z Fausta Samaritani 15085 /* Comuni */ 403290 wikitext text/x-wiki == Comuni == I comuni di a Pruvincia di Lucca sò 35: [[Image:664LuccaPalDucale.JPG|thumb|280px|right|Lucca, Palazzu Ducale, sede di a Pruvincia di Lucca]] [[Image:Flag of Lucca Province.png|thumb|110px|right|Stemma di a Pruvincia di Lucca]] ;A<br> · [[Altopascio|Altupasciu]] ·<br> ;B<br> · [[Bagni di Lucca]] · [[Barga]] · [[Borgo a Mozzano|Borgu à Mozzanu]] ·<br> ;C<br> · [[Camaiore]] · [[Camporgiano|Campurgianu]] · [[Capannori]] · [[Careggine]] · [[Castelnuovo di Garfagnana]] · [[Castiglione di Garfagnana]] · [[Coreglia Antelminelli]] ·<br> ;F<br> · [[Fabbriche di Vallico|Fabbriche di Vallicu]] · [[Forte dei Marmi|Forte di i Marmi]] · [[Fosciandora]] ·<br> ;G<br> · [[Gallicano|Gallicanu]] · [[Giuncugnano|Ghjuncugnanu]] ·<br> ;L<br> · [[Lucca]] ·<br> ;M<br> · [[Massarosa]] · [[Minucciano|Minuccianu]] · [[Molazzana]] · [[Montecarlo|Montecarlu]] ·<br> ;P<br> · [[Pescaglia]] · [[Piazza al Serchio|Piazza à u Serchju]] · [[Petrasanta]] · [[Pieve Fosciana|Pievi Fusciana]] · [[Porcari|Purcari]] ·<br> ;S <br> · [[San Romano in Garfagnana|San Rumanu di Garfagnana]] · [[Seravezza]] · [[Sillano|Sillanu]] · [[Stazzema]] ·<br> ;V<br> · [[Vagli Sotto|Vagli Suttana]] · [[Vergemoli|Verghjemoli]] · [[Viareggio|Viareggiu]] · [[Villa Basilica]] · [[Villa Collemandina]] ·<br> [[categoria:Tuscana]] [[categoria:Pruvincie taliane]] 1grj59e4ng0k5j01sueiwhs7sbmtboc Categoria:Motacillidae 14 11800 403269 378847 2026-06-09T12:26:28Z Fausta Samaritani 15085 403269 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 9j9st60nsw4c8zwff0rbp53m9gz3zcn Categoria:Plantae 14 11815 403286 387979 2026-06-09T13:04:48Z Fausta Samaritani 15085 file 403286 wikitext text/x-wiki [[File:Anatomia de un planta.png|thumb|250px|right|Anatumia di una pianta]] <br> [[Categoria:Botanica]] hgn4b2rkj76opc4lwhb7op6xg4ydugr Pruverbii corsi 0 12522 403319 401318 2026-06-10T08:54:33Z Fausta Samaritani 15085 link, categorie 403319 wikitext text/x-wiki [[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]] I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà: *''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. '' *''Balanini, unti è fini.'' *''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu.'' * ''Corpilonghi Auccianesi.'' *''[[Vargualè]], [[Vargualè]], Ghjàrgala era è ghjàrgala hè. '' * ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.'' * ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]].'' In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu: *''Bellezza ùn si ne magna.'' *''Centu casi, centu milla miserii.'' *''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. '' *''U troppu stroppia. '' *''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. '' Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii, detti è massime corse'': "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti". =Pruverbii corsi= __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] Eccu bon'parechji pruverbii corsi. ==A== [[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]] *'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.''' *'''A bucia t'hà l'anchi corti. ''' *'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' *'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' * '''A botta vechja faci u bon' vinu.''' *'''A casa piglia, a casa rendi. ''' *'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. ''' *'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.''' *'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' *'''A chì campa n'ha da veda. ''' *'''A chi dormi un piglia pesci. ''' * '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.''' *'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' * '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.''' * '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.''' *'''A chì l'attempa a perdi. ''' *'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' *'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' *'''À chì male un face paura un ha.''' *'''À chì nasce bella, nasce maritata.''' *'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.''' *'''À chì nascì, à chì nascitiò!''' *'''A chì mali vivi, mali mori. ''' *'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' *'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' *'''A chi para fritu, para caldu. ''' * '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.''' *'''À chì s'aiuta hè galant'omu.''' *'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' *'''A chì stughji un perdi tempu. ''' *'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' *'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' * '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.''' *'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' *'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. ''' * '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.''' *'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' *'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' * '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.''' *'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' *'''A chi va forti, va à la morti. ''' * '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.''' * '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.''' *'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' *'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' *'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' * '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.''' *'''A donna faci l'omu. ''' *'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' *'''A festa d'Àmpaza passa. ''' *'''A forza di tirà a corda strappa. ''' *'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' *'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' *''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' *'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' *'''A ghjastema si rivolta. ''' *'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' *'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' *'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' *'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' *'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' o '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' *'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. ''' * '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' *'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' * '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.''' *'''A matina leone, a sera cuglione.''' * '''A misura ancu indi l'acqua.''' * '''A paura faci truttà a mula.''' *'''A pratica vinci a grammatica.''' *'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' *'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' *'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. ''' *'''A raghjoni hè verbali. ''' *'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. ''' * '''A risa sta in bocca à i pazzi.''' * '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.''' *'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)''' *'''A strada bedda un hè mai longa. ''' *'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. ''' *'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' *'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' *'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' *'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' *'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (o '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''') *'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' *'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' o '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' o ancu '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' *'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. ''' *'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.''' *'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. ''' *'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.''' *'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''' *'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' *'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' *'''Amori e signuria un volini cumpagnia. ''' * '''Ampaza, a trava''' *'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. ''' *'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' *'''Ancu l'onori sò castighi. ''' *'''Annata d'erba, annata di merda. ''' *'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. ''' * '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.''' *'''Aprili, desfa purcili. ''' (o :... spigni purcili.) *'''Aqua corri è sangui strigni. ''' *'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. ''' *'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. ''' *'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' o :... ghjugni à i carri * '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'''. *'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. ''' *'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.''' *'''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.''' *'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.''' *'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' *'''Azilonu, fiori di cantonu. ''' *'''Azilonu, pocu hè bonu. ''' ==B== [[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]] *'''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. ''' *'''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu.''' *'''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.''' *'''Bellezza ùn si ne magna.''' *'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' ==C== *'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' *'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' * '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.''' *'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' *'''Cane abbaghja e porcu magna.''' *'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''' *'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' * '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.''' *'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''' *'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' *'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' *'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' *'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' *'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.''' *'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' * '''Centu casi, centu milla miserii.''' *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' *'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' *'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' *'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' *'''Chì cerca trova. ''' *'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' *'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' *'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' *'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' *'''Chì disprezza, compra. ''' ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' * '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.''' *'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' * '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.''' *'''Chì male fonda male accima.''' *'''Chi muta, muga. ''' *'''Chi nasci, pasci. ''' *'''Chi pocu tene, caru tene.''' *'''Chi posa mal' pensa. ''' * '''Chì prima ghjugni prima macina.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' *'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' *'''Chi ùn face male, ùn ha paura.''' *'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' *'''Chì ùn spera s'addispera.''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' *'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' *'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' * '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' *'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' * '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.''' * '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.''' * '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.''' * '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.''' *'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' *'''Ci voli à nascia par pascia. ''' * '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.''' *'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' *'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' *'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' *'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' *'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' *'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' *'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' *'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' * '''Corpilonghi Auccianesi.''' *'''Cosa fatta, loda la ! ''' *'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' *'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.''' *'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.''' *'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' ==D== * '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' *'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' *'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' * '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' *'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' * '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.''' *'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' *'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' *'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' *'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' *'''Donna chi posa mal'pensa. ''' *'''Donna, dannu. ''' *'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' *'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' ==E== *'''E cose torte strappanu.''' ==F== *'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' *'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' *'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' *'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' *'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' *'''Fora u denti, fora a pena. ''' *'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' *'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' *'''Furciolu, forca. ''' *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' *'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.''' ==G== * '''Galant'omi sò Piracci.''' *'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' *'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' *'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' *'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' *'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' ==H== *'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' *'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' *'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' *'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' * '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.''' *'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. ''' * '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.''' *'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' *'''Hè megliu pocu chè micca. ''' *''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''' * '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''' ==I== *'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' *'''I funi longhi diventani sarpi. ''' *'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' *'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' * '''I muntona frassitani.''' *'''I parenti Sò i denti. ''' *'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' *'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' *'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' *'''I solda sò tondi e capùlani. ''' *'''I solda un vènini micca cantendu. ''' * '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' *'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' *'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' *'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' *'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' *'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' *'''Ind'a coda ci sta u vilenu.''' *'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' *'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' *'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' *'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' *'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' ==J== ==L== * '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' *'''L'aqua va à u mare. ''' *'''L'atti ùn so micca i fatti.''' *'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' *'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' *'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' *'''L'amori hè cecu. ''' *'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' *'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' *'''L'aqua sfonda i ricci. ''' *'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' *'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.) *'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' *'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' * '''L'ochji sò d'aqua.''' *'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' * '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.''' *'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' ==M== * '''Machjaghjoli sò veracci.''' *'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.''' *'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' * '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''' * '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''' *'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' *'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' *'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' *'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' *'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' *'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' *'''Megliu morti chè storti.''' *'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.''' *'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' *'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' *'''Moitinchi cori finti.''' *'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' *'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. ''' *'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' * '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.''' *'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' *'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' *'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' ==N== *''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' *'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' *'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' *'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' *'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' *'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' *'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' *'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.''' *'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' * '''Ni mori più grassi chè passi.''' *'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!''' ==O== *'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' *'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' *''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' *'''Oghji eiu, dumani tù. ''' *'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. ''' *'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' *'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' *'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' *'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.''' *'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' *'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' *'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' *'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' *'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' * '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.''' * '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' *'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.''' *'''Omu dormi e carta veghja. ''' *'''Ora vivu ora mortu. ''' ==P== *'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' *'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' *'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' *'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' *'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' *'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.''' *'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' *'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' *'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' *'''Patti chjari, amici cari.''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.''' *'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' *'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' *'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.''' * '''Piglia a nomina, eppo posa !''' * '''Piglia muglieri, chì affrinarè.''' * '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.''' * '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' *'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' *'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' *'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' *'''Più pècuri, piu mocci. ''' * '''Più pendi è più rendi.''' *'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. ''' *'''Poni in terra e spera in Diu. ''' *'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' * '''Prima ghjugna, prima tigna.''' *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' ==Q== *'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' *'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' *'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' *'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' *'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' *'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' *'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' *'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' *'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' *'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' *'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. ''' *'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' *'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' ==R== *'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' *'''Roba di Scolca, roba di forca.''' *'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' * '''Russura à a marina, soli caldu a matina.''' *'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' ==S== [[File:Bastelica Vi1a.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]] *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' *'''S'ochju un vede core un vole.''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. ''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' *'''Saccu pienu un pò piigà. ''' *'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' *'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' * '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' *'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' *'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.''' *'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. ''' *'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' * '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' * '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.''' * '''Scornaboi mezanacci.''' * '''Scornaboi sò Peracci.''' *'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' *'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. ''' * '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.''' *'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' *'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' * '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.''' *'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' * '''Setti, u sciffru di i buciardi.''' * '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''' *'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' *''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.''' *'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' * '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.''' *'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' *'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' *'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' *'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' * '''Stramunchjati carbuccesi.''' * '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.''' ==T== *'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' *'''Tanti paesi, tante usanze.''' *'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' *'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' *'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' *'''Tigliolu, ti vogliu. ''' *'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' * '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' *'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' *'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' * '''Macchjaghjoli son' Veracci.''' '''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"''' *'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!''' *'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' * '''Travaglia à chì t'hà fami'''. *'''Tuttu lacatu hè persu. ''' *'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' ==U== * '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.''' *'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' *'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' *'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' *'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' *'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' *'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' * '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' * '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' *'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' *'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' *'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' *'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' *'''[[U mali veni à cantari è si ni và à onci]]''' *'''U mari accoglii i vadini. ''' *'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' *'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' *'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' *'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' *'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' *'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' *'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' *'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' *'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' *'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' *'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' *'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' *'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.''' *'''U soli sorti par tutti. ''' *'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' *'''U techju ùn credi u famitu. ''' *'''U troppu bè s'arrivolta. ''' *'''U troppu stroppia. ''' *''' U vinu face parlà.''' *'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' *'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' *'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' * '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.''' *'''Un disordini Faci un ordini. ''' *'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.) *'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' *'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' *'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' *'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' *'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' * '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.''' *'''Un si mori chè una volta. ''' *'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' *'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' *'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' *''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' *'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' * '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''' *'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' *'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' *'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' *''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' *'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' ::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' *'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' *'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' ==V== *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' *'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' *'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' *'''Verbi volen, scritti manen. ''' *'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' *'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' ==Z== [[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]] *'''Zigliara, focu e fiara. ''' *'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' ==Referenze== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 ==Ligami== * [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050404190428/http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses |date=2005-04-04 }} * [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] * [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] == Da vede dinò == [[Pruverbii cuminesi]]<br> [[Pruverbii siciliani]]<br> {{c-supranu}} [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Cultura di a Corsica]] [[Categoria:Lingua corsa]] 6m99dsl7866nsk6x7d9pp82lccq3swh Pruverbii siciliani 0 12717 403320 371396 2026-06-10T08:56:29Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 403320 wikitext text/x-wiki ==Pruverbii siciliani== Eccu una selezzioni di pruverbii [[Sicilia|siciliani]]: * Accatta caru e vinni [[mircatu]]. * Compra [[pruduttu|prudutti]] di qualità e vendi a bon' prezzu * Accatta di [[quattru]] e vinni di [[ottu]]. * [[acqua|Acqua]] passata ùn macina [[mulinu]]. * Iè inutile cca 'ntrizzi e fai cannola, u [[santu]] ié di mammuru e nun sura * All’[[acqua]] ccu lu panaru. * A ligna senza [[corda]] * Amicu fausu è malu vicinu, ietta la [[petra]] e ammuccia la [[manu]]. * Amuri, biddizzi e [[dinaru|dinari]] un si puonnu ammucciari * Amuri ammuccia ogni difettu * A [[petra]] offerta di n'amicu è comu un pumu. * Arraglia troia ca a mia m'annoia * Arraspa ô tò amicu unni cci mancia. * Arvulu chi nun fa [[frutta]], tagghialu dî radichi. * A tò amicu veru parracci chiaru. * A tri parmi di lu me culu, cchi voli fari fà * Au caru 'cattaci, au [[mercatu]] pensaci. * Cu accatta abbisogna di cent'occhi; cu vinni d'unu sulu. * Cu è riccu d'amici è scarzu di guài. * Cu' bedda voli appariri, tanti guai havi a patiri * Cu' [[asinu|asini]] caccia e fimmini cridi, faccia di [[paradisu]] nun ni vidi * Cu amici e [[famiglia|parenti]], 'un accattari e 'un vinniri nenti * Cu' nesci, arrinesci * [[casa|Casa]] senza [[omu]], casa senza nomu * Callia chiossa un fasciu di ligna, ni la ceminera, câ un arburu ni la foresta * Chianta [[arburu|arburi]] 'mezzu la vigna, si nun pigli frutta cogli ligna * Campana câ nun sona o primu toccu è surda * Chistu e nenti sunnu parenti * [[celu|Celu]] niettu un c’è paura di trona * Calati iuncu ca passa a china * Cchiu scuru di menzannotti nun po fari * Cu lu parmu e la gnutticatura * Cci mancanu 19 sordi ppi fari na lira * Cu avi un parrinu iavi u gnardinu * Cu avi [[lingua]] passa lu [[mari]] * Cu avi sordi campa filici e cu nunn'avi perdi l'amici * Cu avi dinari assà sempri cunta e cu iavi muglieri bieddri sempri canta * Cu ccu [[cani]] si curca, ccu pulici si leva * Cu passa di banninu e nugnè arrubbatu, Mburnatardu nun c’è o iè malatu * Cu [[figliu]] di [[gattu]] è, surci piglia * Cu è minchia carnalivari o cu cci va appriessu? * Cu ti voli beni ti fa chianciri, e cu ti voli mali ti fa ridiri. * Cu voli a [[Cristu|cristu]] si lu preia * Cu camina co zoppu all'annu zuppia * Doppu [[Natali]] ...lu friddu e la fami. * [[donne|Donne]] e buoi dei [[paese|paesi]] tuoi * Di na [[figlia]] [[centu]] nori * I fimmini quarchi vota dicinu u veru, ma nun lu dicinu interu * Lu gilusu mori curnutu * Li difetti di la zita s'ammuccianu cu la doti * Li guai di la pignata li sapi la cucchiara * L'[[acqua]] si ni va 'nta la pinnenza, l'amuri si ni va unni c'è [[spiranza]] * Li corna su' cuomu li [[denti]], duolinu quannu spuntanu, ma poi servinu pi' mangiari * Lu sceccu porta la [[paglia]] e lu sceccu si la mangia * L'[[acqua]] do Seggiu 'a potta 'o Riina * Mi cuntentu vidiri a me figghiu mortu abbasta ca viu a me nora scuntenta * Muggheri onesta, trisoru ca resta * [[Natali]] cu lu suli, [[Pasqua]] cu lu tuzzuni. * Nuttata persa e [[figlia]] fimmina * Nuddu si pigghia si nun s'assumigghia * Nun ladari la jurnata si nun scura la jurnata * Nun c'è [[sabatu]] senza suli, nun c'è fimmina senza amuri * 'na [[manu]] lava l'autra e tutti e dui lavanu la mascara * 'Ncapu a lu [[rè|Re]] c'è lu vicerè * o siccu o [[saccu]] * Quannu l'amuri tuppulia, non lu lassari ammenzu la [[via]] * [[Sciroccu]] chiaru e [[tramuntana]] scura, mettiti in [[mari]] senza paura. * Si fa accattari caru! * Unna maggiuri cé minuri cessa. * Unni va lu sceccu va la cuda ==Da vede dinò== [[lingua siciliana]]<br> [[Pruverbii cuminesi]]<br> [[Pruverbii corsi]]<br> [[Categoria:Sicilia]] [[Categoria:Linguistica]] dt5ci5ctqr6few9blqc34d0yjrvhx08 Sprissioni corsi 0 12957 403321 403109 2026-06-10T09:03:39Z Fausta Samaritani 15085 categoria, link 403321 wikitext text/x-wiki I '''sprissioni corsi''' (o [[sprissione corse|espressioni corse]]) sò una cumpunenti impurtanta di a lingua è di a cultura corsa. Parti è più di i sprissioni corsi sò usati in tutti i parti di l'isula, in [[Pumonti]] com'è in [[Cismonti]]. Ma uni pochi sò lucali è specifichi di tali paesi o tali righjoni di l'isula. ==U paragonu== [[File:Arbutus unedo MatureFruit Closeup DehesaBoyaldePuertollano.jpg|right|200px|thumb|''Rossu com'è un bagu'']] U paragonu hè usatu à spessu in i sprissioni corsi. Trà i sprissioni à paragonu, si pò mintuvà: ''beddu com'è un fiori'', ''rossu com'è un bagu'', ''cordu com'è un viulinu'', ''cioncu comu un biccazzu'', ''cuntenti com'è un pichju'', è cetara... Tandu u paragonu hè introduttu da ''com'è''. Ma ci sò dinò altri formi di paragonu, chì sò introdutti da ''quant'è'': ''hè quant'è à attaccà si à a croci !'', ''hè quant'è à zappà in acqua !'', ''sò quant'è i sturneddi !'', ''i stani à senta quant'è i topa à veghja'', ''manghjà quant'è setti'', è cetara... ==Invintariu di i sprissioni corsi== L'invintariu di i sprissioni corsi hà cuminciatu incù parechji autori, frà i quali si pò mintuvà: [[Antone Mattei]], in u so ''Pruverbii, detti è massime corse'' (1867). [[File:Fig.jpg|left|150px|thumb|"Ùn valianu un ficu" (Antone Leonardu Massiani, ''U Viaghju in Ascu'')]] Parechji autori, frà i primi autori in lingua corsa, facini usu di sprissioni o buccati. Par esempiu, ci sò bon'parechji sprissioni in u [[Sirinatu di Scappinu]] di [[Salvatori Viale]], in u [[Viaghju in Ascu]] di [[Anton Liunardu Massiani]], o ancu in i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Monsignori di la Fuata]]. Ma i sprissioni sò usati dinò à spessu in i [[lamentu|lamenti]] o in i [[vociaru|vociari]]. Ind'è [[Antone Leonardu Massiani]], si pò mintuvà, frà altri sprissioni, in u [[Viaghju i Ascu]]: ''ùn valè un ficu'' (''ùn valianu un ficu''), ''à tempu è à locu'', ''ùn ci pensava un zeru'', ''fà ride i spurtelli'' (''Fattu avarianu ride li spurtelli'' ; si dici avà: ''faci rida ancu i sporti''), ''esse statu à a scola di e curnachje'' (''Site statu à la scola di e curnachje.''), ''Finchì u sole ùn affacca à tramuntana !''. Frà i sprissioni usati da Monsignori di la Fuata in i so [[Puisii Ghjucosi]], si pò cità: ''fà Roma è Toma'' (''Vol' fà sempri Roma è Toma''), ''in emma ed emma'', ''essa beddu è bonu'' (''Toni puri lu cannonu Lu puiema hè beddu è bonu''), ''corra à fiumi'' (''Si dilata è corri à fiumi Lu vilenu dli custumi''). Ma si pò pinsà chì l'invintariu di i sprissioni corsi ùn hè ancora cumplettu. Chì a lingua corsa hè ricca di numarosi sprissioni, chì poni cambià da un paesi à l'altra. Si pò cunsidarà chì una parti impurtanta di 'ssi sprissioni ùn hè ancora stata scritta è transmissa, par via di a stampa, di a radiu o di a Reta. Una parti, chì pò essa cunsidarevuli, ferma sempri da scriva è da trasmetta. ==Sprissioni è pruverbii== Una difficultà chì hè custatata calchì volta in u studiu di i sprissioni corsi hè a diffarenza trà i sprissioni è i pruverbii. Difatti, accadi à volti ch'un pruverbiu fussi dirivatu di una sprissioni. Par esempiu, ci hè a sprissioni ''fà u passu più longu ch'è l'infurcatura'' è u pruverbiu chì n'hè dirivatu: ''Ùn ci vò micca à fà u passu più longu ch'è l'infurcatura''. Hè listessa cosa incù a sprissioni ''amparà l'Ave Maria à u vescu'' è u pruverbiu assuciatu: ''À u vescu, ùn s'ampara micca l'Ave Maria''. In casi simuli, ci sò dui custruzzioni: à pruverbiu, è à sprissioni. A quistioni si poni dinò calchì volta incù certi pruverbii corti corti, com'è: ''Corpilonghi Auccianesi''. A parsona si pò dumandà s'eddu hè pruverbiu o sprissioni. A risposta và linda linda quandu si rimetti u verbu chì ci manca: ''Auccianesi sò corpilonghi''. È tandu si capisci bè ch'eddu hè pruverbiu. Hè listessu affari par ''Moitinchi corifinti'', ''I muntona frassitani'', è cetara... == Sprissioni corsi == [[File:Perseid Meteor.jpg|right|250px|thumb|A Strada di Roma]] * ''a matina leone a sera cuglione'' * ''à quandu troppu à quandu micca !'' * ''à scimesca'' * ''à chì in Cilaccia, à chì in Pumonti'' * ''a Strada di Roma'' * ''aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja''. * ''aghju vistu à Ghjobba '' * ''agliu hè andatu è cipolla hè vultatu'' * ''allora? - U frati s'hè coltu a sora!'' * ''amparà à babbu à futta'' * ''amparà à u preti à dì a messa'' * ''ancu si volta edda à tè'' (risposta à una ghjastema) * ''ancu u ghjallu li face l'ovu'' * ''Angnula si chjamava'' * ''annantu à una anca ùn si pò micca stà.'' * ''annantu una anca!'' * ''acqua in bocca è ditu in culu!'' * ''arba tabacca è chjoda!'' * ''avè a barba à paesi'' : avè poca barba * ''avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!'' * ''batta a campagna'': ''batti a campagna'' * ''beddu chì pari un' fiori'' [[File:Upupa epops Madrid 01.jpg|right|250px|thumb|Beddu chì pari una puppusgiula]] * ''beddu chì pari una puppùsgiula '' * ''beddu comu un' fiori '' * ''biatu à chì ti vedi è santu à chì ti tocca.'' * ''bocca chjusa è acqua in bocca'' * ''boccalà par Corsica!'' * ''briacu à tappu'' * ''briacu persu'' * ''briacu zuffu'' * ''bruttu com'è u piccatu'' * ''bruttu puzzinosu'' * ''bughju neru'' * ''calca com'un falchettu'' * ''carcu imbardatu'' * ''carcu inzimpinatu'' * ''castrà i cucchi'' * ''castrà i falchetti'' * ''cerca a rogna à grattà'' * ''ci capisci com'è Cristu in i sarrenduli'' * ''ci capisci com'è i porchi in a musica'' * ''ci corre u batarchju'': ùn ci hè nimu'' * ''ci hè da bia è da mangnà'' * ''ci hè trè ghjatti'' * ''ci voli chì eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu'' * ''cioncu comu un' biccazzu'' * ''cioncu comu una campana'' * ''comu va? - com'è a capra annantu à a panca!'' * ''cordu comu un viulinu'' * ''cuntenti com'è un [[cuccu]]'' * ''cuntenti com'è un pichju'' * ''da sestu in pianu'' [[File:Sort sol pdfnet.jpg|right|250px|thumb|Sò quant'è i sturneddi]] * ''dannu è risa !'' * ''dici quant'è un campu di lupini'' * ''dumani hà da fà ghjornu!'' * ''essa quant'è i sturneddi'' Asempiu: ''Sò quant'è i sturneddi !'' * ''duru chì pari petra'' * ''duru com'è petra'' * ''essa bè è megliu'' Asempiu : ''Erami bè è megliu.'' * ''eti truvatu a fica cuddatoghju'' * ''fà a veghja di san Gallu'' * ''fà si vene i fantiglioli'' * ''fà u musu'' * ''fà una vita peghju chè un caraccò'' * ''faci l'arrega è porta'' * ''faci un fretu chì si secca !'' * ''falà à ciarbeddu in bocca'' * ''falsu com'e u ramu'' * ''falsu comu a cicuta'' * ''fatigatu persu'' * ''finu chì pari ostia'' * ''firmà si com'è un bucali'' * ''forti com'è un scoddu'' * ''frametta si in l' affari di l'altri'' * ''fughje cume u diavule à a croce * ''ghjandi di listessa leccia'' * ''ghjè un cantatore di cantina'' * ''goffu comu u piccatu'' * ''grassu com'è un porcu'' * ''grossu com'è una butti'' * ''ha sasciatu à Cicciaronu'' : sè mori struitu * ''hé andatu beccu, hè turnatu capra'' [[File:Erica arborea JPG1.jpg|right|250px|thumb|Hè buciardu cum'è scopa]] * ''hè buciardu cum'è scopa'' * ''hè compia a festa d'Ampaza'' * ''hè contu à fà un cunventu à morianinchi'' * ''hè cume Magumettu ùn'hè nè casa nè tettu'' * ''essa di capu è di coda'': ''hè di capu è di coda'' * ''hè falsu cume a lisciva'' * ''hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja è mi scappa a bava'' * ''hè in apa'' * ''hè mortu Rigalinu'' * ''hè sgalabatu cume u veneri'' * ''hè statu u viaghju di u sali'' * ''hè u boie chì tratta u cavallu di curnutu'' * ''i calori di San Larenzu'' * ''in casa di Cristu'' * ''in quartu, in quinta è in culu'' * ''in quattru è trè setti'' * ''in sù li forchi (in sù li forchi, à u frescu!'' * '''ssi pochi ghjorna'' * ''l'affari sò in francesu'' * ''largu in brenna è schersu in farina'' * ''l'emu persu senza ghjucà lu à carti'' * ''l'hà tagliatu u capu '' * ''l'hè cuddata è l'hè falata'' * ''li mangna a suppa in capu!'' * ''longu com'è a fami'' * ''longu com'è un palu di fasgiolu'' * ''l'ovu ùn servi micca cà in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna'' * ''mangnà si a vitella in corpu à a vacca'' * ''magru com'è un chjodu'' * ''magru com'è un rochju'' * ''malu com'è u piccatu'' * ''mancu l'acqua di u mari u ti lava.'' * ''mangna paternostru e caca diauli'' * ''mangna quant'è setti'' * ''mansu tontu'' * ''metta u focu in arba verdi'' * ''neru com'è u carbonu'' * ''neru com'è u culu di a paghjola'' * ''novu framanti'' * ''o manghja issa minestra O salta issa finestra'' * ''o manghji a minestra o salti a finestra'' * ''pari un gricciulu bocca aparta!'' * ''pari una sporta sfundata'' * ''parini foli'' * ''pidda, stidda è tira in a zidda!'' * ''pidda, tadda è metti in tuadda!'' * ''pidochju rifattu'' * ''piova à bidò'' Asempiu: ''Piuvia à bidò.'' * ''purtà in bocca'' * ''purtà pà u nasu'' : ''i porta pà u nasu'' * ''Quessu beie cume un tofone di rena'' * ''quissu sà quantu u granu vali a loghja'' * ''riccu merzu'' * ''roda l'aglia'' * ''rompa i stacchi'' [[File:McIntosh.jpg|right|250px|thumb|Rondu cum'è una mela]] * ''rondu com'è un ballinu'' * ''rondu com'è una mela'' * ''rossu chì pari un bagu'' * ''rossu imbagatu'' * ''saccu biotu ùn teni ritu !'' * ''sali è sapienza'' * ''scemu compiu'' * ''scemu in tuttu'' * ''scherzu in u brinnu è largu in a farina'' * ''sé tù campi n'ha da veda d'altri'' * ''seccu incastulatu'' * ''sempri festa in Ampaza !'' * ''senta si u culu merdosu'' : ''ti senti u culu merdosu?'' * ''si hè mossu un ventu à scurnà i boii'' * ''sò di Castineta mi ritirgu'' * ''sò di Castineta miru è tiru'' * ''sò più parenti ch'è amichi'' * ''stà solu com'è l'arimitu'' * ''stancu mortu'' * ''steti sani, steti luntanu!'' * ''sticchitu com'è a ghjustizia'' * ''stocafissu è baccalà apri a bocca e fà fala'' * ''tamant'è u mondu'' * ''techju com'è un porcu'' * ''t'hà e zucche chì li nascenu in culu'' : ''t'hà mori scianza'' * ''tocca, tocca, in bracciu à minnana'' * ''tontu com'è un viteddu'' * ''tontu com'è un sameri'' * ''tontu da lià'' * ''tontu di baddi'' * ''tontu in tuttu'' * ''tontu liatoghju'' * ''tontu persu'' * ''Torna à Vignali chì hè u beddu paesi !'' * ''u sameri chì chjama pitonu u cavaddu!'' * ''u Signori l'hà cacciatu a [[mani]] di [[capu]].'' * ''u so acu èun hè cascatu in u lamaghjonu'' * ''u tenenu cume a coppa u veneri santu'' * ''un annu hè cuccu, un annu hè falcu'' * ''un colpu à u chjerchju è quill'altru à a botte'' * ''un essa micca di sittimana'' * ''un hè mancu una fraula in bocca à l'orsu'' * ''ùn hè nè carni nè pesciu'' * ''ùn li manca cà a parola'' * ''ùn n'hà nè pà u capu nè pà a coda'' * ''èun ni sorti mancu in calzunettu'' * ''ùn possu micca piglià à Cristu pa a barba'' * ''ùn sa fà un ò di canna'' * ''ùn sa indù cacà l'ovu'' * ''ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala'' * ''un saltu, un frisciu'' * ''ùn vedi mancu u corbu in u latti !'' * ''una pacienzia di frati'' * ''unu in Cilaccia, unu in Pumonti'' * ''va à circà u ruspu in a tana'' * ''va à piglia l'acqua cù u spurtellu * ''vechju zerricu'' * ''vogli di corpu, sò vogli di corpu!'' * ''ziricà u vispaghju'' ==Da vede dinò== [[Puesia in lingua corsa]]<br> [[Pruverbii corsi]]<br> ==Rifarenzi== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]. * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996. * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993. * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984. * [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100612022815/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/liatafiumurbaccia.pdf |date=2010-06-12 }} Liata fiumorbacciu di 500 buccati corsi, Carulu Dumenicu Santoni, [[Adecec]]]. [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Cultura di a Corsica]] [[Categoria:Lingua corsa]] 7fnvyggmd9fygfw61kda9es1vys47ac Russia 0 14443 403300 398404 2026-06-10T07:20:41Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403300 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Federazione di Russia |nomeUfficiale = Российская Федерация |linkBandiera = Flag_of_Russia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Russian_Federation_(orthographic_projection)_-_Crimea_disputed.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = Rùssiu |capitale = [[Moscù]] |capitaleAbitanti = 11.979.200 |capitaleAbitantiAnno = 2013 |governo = Repùblica Fidirale |presidente = [[Vladimir Putin]] |primoMinistro = [[Michail Mišustin]] |elenco capi di stato = [[Presidentu]] |elenco capi di governo = [[Presidentu di u Guvernu]] |indipendenza = [[1991]] |ingressoONU = [[1945]] |ingressoUE = |superficieTotale = 17.098.242 |superficieOrdine = 1 |superficieAcqua = 0,5 |popolazioneTotale = 143.666.931 |popolazioneAnno = 2014 |popolazioneOrdine = 9 |popolazioneDensita = 8,4 |continente = [[Asia]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +3, +4, +6, +7, +8, +9, +10, +11, è +12 |valuta = [[Rublu]] |PIL= 2.486.000 |PILValuta= $ |PILAnno= 2012 |PILOrdine= 6 |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,788 (altu) |HDIAnno= 2012 |HDIOrdine= 66 |energia = |tld = [[.ru]], [[.рф]] |telefono = +7 |targa = RU |inno = [[Innu Naziunale di a Russia]] |festa = |note = }} A '''Russia''' hè unu statu di l'[[Europa]]. A capitale hè [[Mosca (cità)|Mosca]]. U territoriu di Russia hè tantu grande chì ùn hè micca cusì difficile per assumisce a cume diversa cultura è tradizioni russe. Sò unu di i paesi i più ricchi di u mondu, a Russia hè ancu ricca in belli posti degne di vede, spargugliati in e so stese infinite. Per vede a bellezza classica di Mosca, i turisti sò generalmente diretti à a Piazza Rossa postu chì hè unu di i punti più fotogeni di a capitale russa. <ref>Gleb Gaiduk, [https://www.firebirdtours.com/blog/best-russian-cities "Best Russian Cities to Visit"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200805025905/https://www.firebirdtours.com/blog/best-russian-cities |date=2020-08-05 }}, ''Theknowledgepassion'', 28.07.2019. 30.04.2020.</ref> == Storia == <gallery> Крещение Руси.jpg| Lissner.jpg| Kivchenko Election of Mikhail Romanov.jpg| Kolman decembrists.jpg| The defeat of Shipka Peak, Bulgarian War of Independence.JPG| Kolman decembrists.jpg| The defeat of Shipka Peak, Bulgarian War of Independence.JPG| </gallery> == Geografia == <gallery> Шаманка.jpg|Lago di Baikal Саблинский хребет.jpg| Tsmity2.jpg| Klyuchevskoi.jpg| Moose in lakepg| </gallery> ==Ecunumia== <gallery> Moscow StBasilCathedral d28.jpg| Kazan church edit1.jpg| Armenian church of St. Catherine, Saint-Petersberg.JPG| Church of Saint Pishoy (Mikhailovskaya Sloboda) 02.jpg| Московская соборная мечеть.jpg| 0Иволгинский дацан45.JPG| </gallery> <gallery> Moscow- Hotel Ukraine (36892890532).jpg| Spb Views from Isaac Cathedral May 2012 09.jpg| СГУПС.jpg| Kazan skyline view.jpg| Yekaterinburg skyline2.jpg| Площадь.Революции.сверху.Челябинск1.jpg| </gallery> ==Trasportu== U sistema ferroviariu russu hè unu di i più grandi in u mondu. ==Da vede dinò== *[[Pereslavl-Zalesski] *[[Oimiachoni]] *[[Lusine Gevorkyan]] *[[Dina Garipova]] *[[Paltoga]] *[[Alla Pugacheva]] *[[Krasnodar]] *[[CP Kuban Krasnodar]] *[[Aleksandr Isaevič Solženicyn]] *[[Fright Night]] *[[Rostov sopra u Donu]] *[[Aleksandr Sergeevič Puškin]] *[[Valery Leontiev]] *[[Adigea]] == Notoj == {{Reflist}} [[Categoria:Russia| ]] 3jzdwrobfi5cwkpxnc3unzmmexzibj6 403301 403300 2026-06-10T07:21:00Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403301 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Federazione di Russia |nomeUfficiale = Российская Федерация |linkBandiera = Flag_of_Russia.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Russian_Federation_(orthographic_projection)_-_Crimea_disputed.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = Rùssiu |capitale = [[Moscù]] |capitaleAbitanti = 11.979.200 |capitaleAbitantiAnno = 2013 |governo = Repùblica Fidirale |presidente = [[Vladimir Putin]] |primoMinistro = [[Michail Mišustin]] |elenco capi di stato = [[Presidentu]] |elenco capi di governo = [[Presidentu di u Guvernu]] |indipendenza = [[1991]] |ingressoONU = [[1945]] |ingressoUE = |superficieTotale = 17.098.242 |superficieOrdine = 1 |superficieAcqua = 0,5 |popolazioneTotale = 143.666.931 |popolazioneAnno = 2014 |popolazioneOrdine = 9 |popolazioneDensita = 8,4 |continente = [[Asia]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +3, +4, +6, +7, +8, +9, +10, +11, è +12 |valuta = [[Rublu]] |PIL= 2.486.000 |PILValuta= $ |PILAnno= 2012 |PILOrdine= 6 |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,788 (altu) |HDIAnno= 2012 |HDIOrdine= 66 |energia = |tld = [[.ru]], [[.рф]] |telefono = +7 |targa = RU |inno = [[Innu Naziunale di a Russia]] |festa = |note = }} A '''Russia''' hè unu statu di l'[[Europa]]. A capitale hè [[Mosca (cità)|Mosca]]. U territoriu di Russia hè tantu grande chì ùn hè micca cusì difficile per assumisce a cume diversa cultura è tradizioni russe. Sò unu di i paesi i più ricchi di u mondu, a Russia hè ancu ricca in belli posti degne di vede, spargugliati in e so stese infinite. Per vede a bellezza classica di Mosca, i turisti sò generalmente diretti à a Piazza Rossa postu chì hè unu di i punti più fotogeni di a capitale russa. <ref>Gleb Gaiduk, [https://www.firebirdtours.com/blog/best-russian-cities "Best Russian Cities to Visit"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200805025905/https://www.firebirdtours.com/blog/best-russian-cities |date=2020-08-05 }}, ''Theknowledgepassion'', 28.07.2019. 30.04.2020.</ref> == Storia == <gallery> Крещение Руси.jpg| Lissner.jpg| Kivchenko Election of Mikhail Romanov.jpg| Kolman decembrists.jpg| The defeat of Shipka Peak, Bulgarian War of Independence.JPG| Kolman decembrists.jpg| The defeat of Shipka Peak, Bulgarian War of Independence.JPG| </gallery> == Geografia == <gallery> Шаманка.jpg|Lago di Baikal Саблинский хребет.jpg| Tsmity2.jpg| Klyuchevskoi.jpg| Moose in lakepg| </gallery> ==Ecunumia== <gallery> Moscow StBasilCathedral d28.jpg| Kazan church edit1.jpg| Armenian church of St. Catherine, Saint-Petersberg.JPG| Church of Saint Pishoy (Mikhailovskaya Sloboda) 02.jpg| Московская соборная мечеть.jpg| 0Иволгинский дацан45.JPG| </gallery> <gallery> Moscow- Hotel Ukraine (36892890532).jpg| Spb Views from Isaac Cathedral May 2012 09.jpg| СГУПС.jpg| Kazan skyline view.jpg| Yekaterinburg skyline2.jpg| Площадь.Революции.сверху.Челябинск1.jpg| </gallery> ==Trasportu== U sistema ferroviariu russu hè unu di i più grandi in u mondu. ==Da vede dinò== *[[Pereslavl-Zalesski]] *[[Oimiachoni]] *[[Lusine Gevorkyan]] *[[Dina Garipova]] *[[Paltoga]] *[[Alla Pugacheva]] *[[Krasnodar]] *[[CP Kuban Krasnodar]] *[[Aleksandr Isaevič Solženicyn]] *[[Fright Night]] *[[Rostov sopra u Donu]] *[[Aleksandr Sergeevič Puškin]] *[[Valery Leontiev]] *[[Adigea]] == Notoj == {{Reflist}} [[Categoria:Russia| ]] fz3f0agvd28twafwhrdllzazn4up8r8 Categoria:Muscicapidae 14 17922 403272 378855 2026-06-09T12:31:22Z Fausta Samaritani 15085 403272 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp Categoria:Fringillidae 14 17961 403268 378852 2026-06-09T12:24:48Z Fausta Samaritani 15085 403268 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp Categoria:Strigidae 14 17989 403282 378859 2026-06-09T12:47:20Z Fausta Samaritani 15085 403282 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Strigiformes]] 9k7pctox6m4f388g198zwlkcwhd33mk Categoria:Falconidae 14 17990 403266 378853 2026-06-09T12:21:15Z Fausta Samaritani 15085 403266 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Falconiformes]] 69zo4mw22sek5exz3q7aceaaqw58d0f Categoria:Paridae 14 18003 403273 378856 2026-06-09T12:33:13Z Fausta Samaritani 15085 403273 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Passeriformes]] 181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp Categoria:Rallidae 14 18051 403278 391814 2026-06-09T12:41:08Z Fausta Samaritani 15085 403278 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Gruiformes]] lnra7tz3aw1imapixfsb47ghktgxyy9 Listinu di i Monti di Corsica 0 18411 403313 382668 2026-06-10T08:08:26Z Fausta Samaritani 15085 fix 403313 wikitext text/x-wiki A [[Corsica]] hè un isula [[muntagna|muntagnosa]] di u [[Mari Tarraniu]]. Ci sò parechji [[muntagna|monti]] da u [[nordu]] à u [[sudu]]: === Listinu di munti di a Corsica === {{div col|3}} - [[Alcùdina]]<br> - [[L'Alticcione]]<br> - [[Punta Àrtica]]<br> - [[L'Astu]]<br> - [[Punta Betaniella]]<br> - [[Capu Biancu]]<br> - [[Punta Arrutata]]<br> - [[Punta di Caldane]]<br> - [[Punta Capannedda]]<br> - [[U Capeddu]]<br> - [[Punta à a Capella]]<br> - [[Punta Capitellu]]<br> - [[U Cardu]]<br> - [[Punta Cavacciole]]<br> - [[Capu à u Ceppu]]<br> - [[Capu à u Chjostru]]<br> - [[Capu à Tiri Coscia]]<br> - [[A Cimatella]]<br> - [[Monte Cintu]]<br> - [[Punta à i Ciotti]]<br> - [[E Cricche]]<br> - [[Punta Crucetta]]<br> - [[A Cùccula]]<br> - [[Punta lli Cumpuleddi]]<br> - [[Punta di a Cuparchjata]]<br> - [[A Curona]]<br> - [[Capu à u Dente]]<br> - [[Capu Falu]]<br> - [[Punta Filicina]]<br> - [[Cima à e Follicce]]<br> - [[A Furmìcula]]<br> - [[Punta llu Furneddu]] - [[Punta Galera]]<br> - [[Punta à e Ghjarghje]]<br> - [[Capu à e Ghjarghjole]]<br> - [[Monte Ghjuvanni]]<br> - [[Monte Grossu]]<br> - [[Punta à e Gruttelle]]<br> - [[Capu Ladruncellu]]<br> - [[Capu Larghja]]<br> - [[Punta Lattiniccia]]<br> - [[Lumbarducciu]]<br> - [[Sarra di Malpassu]]<br> - [[A Maniccia]]<br> - [[Punta Migliarellu]]<br> - [[Punta Minuta]]<br> - [[Punta à u Missoghju]]<br> - [[Cima à i Mori]]<br> - [[Punta Mufrareccia]]<br> - [[A Mufrella]]<br> - [[Punta Mufrena]]<br> - [[Punta Muzzella]]<br> - [[Punta Nera]]<br> - [[Monte Nieddu]]<br> - [[Omu di Cagna]]<br> - [[Capu d'Ortu]]<br> - [[Monte d'Oru]]<br> - [[U Padru]]<br> - [[Punta Paffone]]<br> - [[Paglia Orba]]<br> - [[Capu à u Pardatu]]<br> - [[Punta di Petra Facciata]]<br> - [[Monte Pianu Maiò]]<br> - [[Punta à i Pinzi Curbini]]<br> - [[Punta à e Porte]]<br> - [[Monte Prunu]]<br> - [[Monte Puzzolu]]<br> - [[Punta Ràdiche]]<br> - [[Monti Rinosu]]<br> - [[Monte Ritondu]]<br> - [[Punta Rossa]]<br> - [[Capu Rossu (Falasorma)]]<br> - [[Capu Rossu (Niolu)]]<br> - [[San Parteu]]<br> - [[San Petrone]]<br> - [[U Sant'Ànghjulu (Casinca)]]<br> - [[U Sant'Ànghjulu (Tenda)]]<br> - [[Punta Scarachjana]]<br> - [[Punta à i Sette Lavi]]<br> - [[Capu à i Sorbi]]<br> - [[U Stellu]]<br> - [[Punta Stranciacone]]<br> - [[Punta Tafunata di i Paliri]]<br> - [[Capu Tafunatu]]<br> - [[Monte Tortu]]<br> - [[Capu à u Tozzu]]<br> - [[Capu Ucellu]]<br> - [[Punta di l’Uriente]]<br> - [[Punta Urlandinu]]<br> - [[Punta di a Vacca Morta]]<br> - [[Punta di Valle Longa]]<br> - [[Punta à a Vetta]]<br> {{div col end}} [[Categoria:Monti di Corsica| ]] fll2p93g0zfsdrclf23omrgy1u6zjtu 403314 403313 2026-06-10T08:09:41Z Fausta Samaritani 15085 403314 wikitext text/x-wiki A [[Corsica]] hè un isula [[muntagna|muntagnosa]] di u [[Mari Tarraniu]]. Ci sò parechji [[muntagna|monti]] da u [[nordu]] à u [[sudu]]: === Listinu di munti di a Corsica === {{div col|3}} - [[Alcùdina]]<br> - [[L'Alticcione]]<br> - [[Punta Àrtica]]<br> - [[L'Astu]]<br> - [[Punta Betaniella]]<br> - [[Capu Biancu]]<br> - [[Punta Arrutata]]<br> - [[Punta di Caldane]]<br> - [[Punta Capannedda]]<br> - [[U Capeddu]]<br> - [[Punta à a Capella]]<br> - [[Punta Capitellu]]<br> - [[U Cardu]]<br> - [[Punta Cavacciole]]<br> - [[Capu à u Ceppu]]<br> - [[Capu à u Chjostru]]<br> - [[Capu à Tiri Coscia]]<br> - [[A Cimatella]]<br> - [[Monte Cintu]]<br> - [[Punta à i Ciotti]]<br> - [[E Cricche]]<br> - [[Punta Crucetta]]<br> - [[A Cùccula]]<br> - [[Punta lli Cumpuleddi]]<br> - [[Punta di a Cuparchjata]]<br> - [[A Curona]]<br> - [[Capu à u Dente]]<br> - [[Capu Falu]]<br> - [[Punta Filicina]]<br> - [[Cima à e Follicce]]<br> - [[A Furmìcula]]<br> - [[Punta llu Furneddu]]<br> - [[Punta Galera]]<br> - [[Punta à e Ghjarghje]]<br> - [[Capu à e Ghjarghjole]]<br> - [[Monte Ghjuvanni]]<br> - [[Monte Grossu]]<br> - [[Punta à e Gruttelle]]<br> - [[Capu Ladruncellu]]<br> - [[Capu Larghja]]<br> - [[Punta Lattiniccia]]<br> - [[Lumbarducciu]]<br> - [[Sarra di Malpassu]]<br> - [[A Maniccia]]<br> - [[Punta Migliarellu]]<br> - [[Punta Minuta]]<br> - [[Punta à u Missoghju]]<br> - [[Cima à i Mori]]<br> - [[Punta Mufrareccia]]<br> - [[A Mufrella]]<br> - [[Punta Mufrena]]<br> - [[Punta Muzzella]]<br> - [[Punta Nera]]<br> - [[Monte Nieddu]]<br> - [[Omu di Cagna]]<br> - [[Capu d'Ortu]]<br> - [[Monte d'Oru]]<br> - [[U Padru]]<br> - [[Punta Paffone]]<br> - [[Paglia Orba]]<br> - [[Capu à u Pardatu]]<br> - [[Punta di Petra Facciata]]<br> - [[Monte Pianu Maiò]]<br> - [[Punta à i Pinzi Curbini]]<br> - [[Punta à e Porte]]<br> - [[Monte Prunu]]<br> - [[Monte Puzzolu]]<br> - [[Punta Ràdiche]]<br> - [[Monti Rinosu]]<br> - [[Monte Ritondu]]<br> - [[Punta Rossa]]<br> - [[Capu Rossu (Falasorma)]]<br> - [[Capu Rossu (Niolu)]]<br> - [[San Parteu]]<br> - [[San Petrone]]<br> - [[U Sant'Ànghjulu (Casinca)]]<br> - [[U Sant'Ànghjulu (Tenda)]]<br> - [[Punta Scarachjana]]<br> - [[Punta à i Sette Lavi]]<br> - [[Capu à i Sorbi]]<br> - [[U Stellu]]<br> - [[Punta Stranciacone]]<br> - [[Punta Tafunata di i Paliri]]<br> - [[Capu Tafunatu]]<br> - [[Monte Tortu]]<br> - [[Capu à u Tozzu]]<br> - [[Capu Ucellu]]<br> - [[Punta di l’Uriente]]<br> - [[Punta Urlandinu]]<br> - [[Punta di a Vacca Morta]]<br> - [[Punta di Valle Longa]]<br> - [[Punta à a Vetta]]<br> {{div col end}} [[Categoria:Monti di Corsica| ]] 3riwz1idmjylcsux37uocel54s816fh 403315 403314 2026-06-10T08:12:52Z Fausta Samaritani 15085 file 403315 wikitext text/x-wiki [[File:Ritrattu da e caldane.jpg|thumb|250px|right|Ritrattu da e Caldane]] A [[Corsica]] hè un isula [[muntagna|muntagnosa]] di u [[Mari Tarraniu]]. Ci sò parechji [[muntagna|monti]] da u [[nordu]] à u [[sudu]]: === Listinu di munti di a Corsica === {{div col|3}} - [[Alcùdina]]<br> - [[L'Alticcione]]<br> - [[Punta Àrtica]]<br> - [[L'Astu]]<br> - [[Punta Betaniella]]<br> - [[Capu Biancu]]<br> - [[Punta Arrutata]]<br> - [[Punta di Caldane]]<br> - [[Punta Capannedda]]<br> - [[U Capeddu]]<br> - [[Punta à a Capella]]<br> - [[Punta Capitellu]]<br> - [[U Cardu]]<br> - [[Punta Cavacciole]]<br> - [[Capu à u Ceppu]]<br> - [[Capu à u Chjostru]]<br> - [[Capu à Tiri Coscia]]<br> - [[A Cimatella]]<br> - [[Monte Cintu]]<br> - [[Punta à i Ciotti]]<br> - [[E Cricche]]<br> - [[Punta Crucetta]]<br> - [[A Cùccula]]<br> - [[Punta lli Cumpuleddi]]<br> - [[Punta di a Cuparchjata]]<br> - [[A Curona]]<br> - [[Capu à u Dente]]<br> - [[Capu Falu]]<br> - [[Punta Filicina]]<br> - [[Cima à e Follicce]]<br> - [[A Furmìcula]]<br> - [[Punta llu Furneddu]]<br> - [[Punta Galera]]<br> - [[Punta à e Ghjarghje]]<br> - [[Capu à e Ghjarghjole]]<br> - [[Monte Ghjuvanni]]<br> - [[Monte Grossu]]<br> - [[Punta à e Gruttelle]]<br> - [[Capu Ladruncellu]]<br> - [[Capu Larghja]]<br> - [[Punta Lattiniccia]]<br> - [[Lumbarducciu]]<br> - [[Sarra di Malpassu]]<br> - [[A Maniccia]]<br> - [[Punta Migliarellu]]<br> - [[Punta Minuta]]<br> - [[Punta à u Missoghju]]<br> - [[Cima à i Mori]]<br> - [[Punta Mufrareccia]]<br> - [[A Mufrella]]<br> - [[Punta Mufrena]]<br> - [[Punta Muzzella]]<br> - [[Punta Nera]]<br> - [[Monte Nieddu]]<br> - [[Omu di Cagna]]<br> - [[Capu d'Ortu]]<br> - [[Monte d'Oru]]<br> - [[U Padru]]<br> - [[Punta Paffone]]<br> - [[Paglia Orba]]<br> - [[Capu à u Pardatu]]<br> - [[Punta di Petra Facciata]]<br> - [[Monte Pianu Maiò]]<br> - [[Punta à i Pinzi Curbini]]<br> - [[Punta à e Porte]]<br> - [[Monte Prunu]]<br> - [[Monte Puzzolu]]<br> - [[Punta Ràdiche]]<br> - [[Monti Rinosu]]<br> - [[Monte Ritondu]]<br> - [[Punta Rossa]]<br> - [[Capu Rossu (Falasorma)]]<br> - [[Capu Rossu (Niolu)]]<br> - [[San Parteu]]<br> - [[San Petrone]]<br> - [[U Sant'Ànghjulu (Casinca)]]<br> - [[U Sant'Ànghjulu (Tenda)]]<br> - [[Punta Scarachjana]]<br> - [[Punta à i Sette Lavi]]<br> - [[Capu à i Sorbi]]<br> - [[U Stellu]]<br> - [[Punta Stranciacone]]<br> - [[Punta Tafunata di i Paliri]]<br> - [[Capu Tafunatu]]<br> - [[Monte Tortu]]<br> - [[Capu à u Tozzu]]<br> - [[Capu Ucellu]]<br> - [[Punta di l’Uriente]]<br> - [[Punta Urlandinu]]<br> - [[Punta di a Vacca Morta]]<br> - [[Punta di Valle Longa]]<br> - [[Punta à a Vetta]]<br> {{div col end}} [[Categoria:Monti di Corsica| ]] h81wosjqcsj6n7xbgiqr51d98s7hn5w Listinu di l'attori americani 0 18485 403289 403228 2026-06-09T15:17:48Z Fausta Samaritani 15085 /* J - K - L */ 403289 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Paulina Chávez]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Jim Doughan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Joe Flaherty]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Peter Krause]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] k740zo5ojej2duysjyakmcrlx3i35an 403304 403289 2026-06-10T07:29:01Z Fausta Samaritani 15085 /* P - Q - R */ 403304 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Paulina Chávez]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Jim Doughan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Joe Flaherty]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Peter Krause]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Piotr Michael]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] pjcystgrp2rq7kcp1921rr3p2gish6a 403305 403304 2026-06-10T07:31:21Z Fausta Samaritani 15085 /* G - H - I */ 403305 wikitext text/x-wiki Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu: [[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]] [[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']] === A - B - C === ;A [[James Adomian]]<br> [[Scott Adsit]]<br> [[Casey Affleck]]<br> [[Joe Alaskey]]<br> [[Carlos Alazraqui]]<br> [[Jason Alexander]]<br> [[Anne Haney]]<br> [[Michael Ansara]]<br> [[Ed Asner]]<br> [[James Avery]]<br> ;B [[Conrad Bain]]<br> [[Ashleigh Ball]]<br> [[Ike Barinholtz]]<br> [[Bob Barker]]<br> [[Jessica Barth]]<br> [[Dante Basco]]<br> [[Joshua Bassett]]<br> [[Jason Bateman]]<br> [[Jeff Bennett]]<br> [[Jeff Bergman]]<br> [[Ahmed Best]]<br> [[Michael Biehn]]<br> [[Gregg Binkley]]<br> [[Cate Blanchett]]<br> [[Corbin Bleu]]<br> [[Emily Blunt]]<br> [[Anthony Bourdain]]<br> [[Peter Boyle]]<br> [[Wayne Brady]]<br> [[Marlon Brando]]<br> [[Chuy Bravo]]<br> [[Wilford Brimley]]<br> [[Charles Bronson]]<br> [[Emily Browning]]<br> [[LeVar Burton]]<br> [[Steve Buscemi]]<br> [[Ruth Buzzi]]<br> ;C [[James Caan]]<br> [[Larry the Cable Guy]]<br> [[Timothée Chalamet]]<br> [[Godfrey Cambridge]]<br> [[George Carlin]]<br> [[Jim Carrey]]<br> [[Dixie Carter]]<br> [[Nancy Cartwright]]<br> [[Dan Castellaneta]]<br> [[Paulina Chávez]]<br> [[Thomas Haden Church]]<br> [[Blake Clark]]<br> [[Michael Clarke Duncan]]<br> [[Kevin Clash]]<br> [[Jemaine Clement]]<br> [[Montgomery Clift]]<br> [[James Coburn]]<br> [[Gary Coleman]]<br> [[Bradley Cooper]]<br> [[Michael Copper]]<br> [[Kevin Costner]]<br> [[Bryan Cranston]]<br> [[Michelle Creber]]<br> [[Terry Crews]]<br> [[Russell Crowe]]<br> [[Tom Cruise]]<br> [[Mark Curry]]<br> [[Tim Curry]]<br> [[Miley Cyrus]]<br> === D - E - F === ;D [[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br> [[Claire Danes]]<br> [[Larry David]]<br> [[Clifton Davis]]<br> [[Jack Davis]]<br> [[Eddie Deezen]]<br> [[Robert De Niro]]<br> [[Danny DeVito]]<br> [[Leonardo DiCaprio]]<br> [[Andy Dick]]<br> [[Phyllis Diller]]<br> [[Omid Djalili]]<br> [[Walt Dohrn]]<br> [[Tate Donovan]]<br> [[Jim Doughan]]<br> [[Brad Dourif]]<br> [[Kevin Downes]]<br> [[Josh Duhamel]]<br> [[Clive Dunn]]<br> [[Shelley Duvall]]<br> ;E [[Roger Ebert]]<br> [[Susan Egan]]<br> [[Susie Essman]]<br> [[Sophie Anna Everhard]]<br> ;F [[Dakota Fanning]]<br> [[Ben Feldman]]<br> [[Keith Ferguson]]<br> [[Will Ferrell]]<br> [[Miguel Ferrer]]<br> [[Carrie Fisher]]<br> [[Joe Flaherty]]<br> [[Flavor Flav]]<br> [[Charles Fleischer]]<br> [[Jared Fogle]]<br> [[Megan Fox]]<br> [[Jeff Foxworthy]]<br> [[Matt Frewer]]<br> [[Nika Futterman]]<br> === G - H - I === ;G [[Pierce Gagnon]]<br> [[M. C. Gainey]]<br> [[Gallagher]]<br> [[James Gandolfini]]<br> [[Andrew Garfield]]<br> [[Judy Garland]]<br> [[Jeff Garlin]]<br> [[Janeane Garofalo]]<br> [[Jackie Gleason]]<br> [[Bobcat Goldthwait]]<br> [[Selena Gomez]]<br> [[Omar Gooding]]<br> [[John Goodman]]<br> [[Ginnifer Goodwin]]<br> [[Frank Gorshin]]<br> [[Gilbert Gottfried]]<br> [[Michael Gough]]<br> [[Topher Grace]]<br> [[Kelsey Grammer]]<br> [[Ariana Grande]]<br> [[CeeLo Green]]<br> [[Paul Greenberg]]<br> [[Richard Griffiths]]<br> ;H [[Tony Hale]]<br> [[Jim Hanks]]<br> [[Chris Hansen]]<br> [[Brandon Hardesty]]<br> [[Chris Hardwick]]<br> [[Mariska Hargitay]]<br> [[Danielle Harris]]<br> [[Estelle Harris]]<br> [[Melissa Joan Hart]]<br> [[Goldie Hawn]]<br> [[Mitch Hedberg]]<br> [[Mike Henry]]<br> [[Hera Hilmar]]<br> [[Philip Seymour Hoffman]]<br> [[Hal Holbrook]]<br> [[Polly Holliday]]<br> [[Richard Steven Horvitz]]<br> [[Arliss Howard]]<br> [[Rance Howard]]<br> [[Vanessa Hudgens]]<br> [[Marsha Hunt]]<br> [[Sam Huntington]]<br> ;I [[Ice Cube]]<br> [[Bill Irwin]]<br> === J - K - L === ;J [[Eric Jacobson]]<br> [[Kendall Jenner]]<br> [[Michael Jeter]]<br> [[Scarlett Johansson]]<br> [[Jovian]]<br> ;K [[Paul Kantner]]<br> [[Casey Kasem]]<br> [[William Katt]]<br> [[David Kaufman]]<br> [[Josh Keaton]]<br> [[Sally Kellerman]]<br> [[Alex Kendrick]]<br> [[Keegan-Michael Key]]<br> [[Irwin Keyes]]<br> [[Richard Kiel]]<br> [[Richard Kind]]<br> [[Joey King]]<br> [[Larry King]]<br> [[Bruno Kirby]]<br> [[Eartha Kitt]]<br> [[Wayne Knight]]<br> [[Jane Krakowski]]<br> [[Chris Kratt]]<br> [[Martin Kratt]]<br> [[Peter Krause]]<br> [[Mila Kunis]]<br> ;L [[Shia LaBeouf]]<br> [[Jack LaLanne]]<br> [[John de Lancie]]<br> [[Martin Landau]]<br> [[Nathan Lane]]<br> [[Artie Lange]]<br> [[Ali Larter]]<br> [[Ed Lauter]]<br> [[Taylor Lautner]]<br> [[Martin Lawrence]]<br> [[Jason Lee]]<br> [[David Letterman]]<br> [[Philip Levine]]<br> [[Jerry Lewis]]<br> [[Phill Lewis]]<br> [[Mike Lindell]]<br> [[John Lithgow]]<br> [[Demi Lovato]]<br> [[Jon Lovitz]]<br> [[Masiela Lusha]]<br> === M- N- O === ;M [[Bernie Mac]]<br> [[Charles Manson]]<br> [[Wink Martindale]]<br> [[Garry Marshall]]<br> [[Drew Massey]]<br> [[Chuck McCann]]<br> [[Edie McClurg]]<br> [[Matthew McConaughey]]<br> [[Malcolm McDowell]]<br> [[Bob McGrath]]<br> [[Tom McGrath]]<br> [[Phil McGraw]]<br> [[Joel McHale]]<br> [[Kevin Meaney]]<br> [[Carlos Mencia]]<br> [[Burgess Meredith]]<br> [[Jim Meskimen]]<br> [[Ivana Miličević]]<br> [[Matt K. Miller]]<br> [[Aedin Mincks]]<br> [[Marilyn Monroe]]<br> [[Matthew J. Munn]]<br> [[Mike Myers]]<br> ;N [[Bob Newhart]]<br> [[Julie Newmar]]<br> [[Elvis Nolasco]]<br> ;O [[Travis Oates]]<br> [[Steve Oedekerk]]<br> [[Gary Oldman]]<br> [[Nicole Oliver]]<br> [[Ed O'Neill]]<br> [[Randy Orton]]<br> [[Haley Joel Osment]]<br> [[Frank Oz]]<br> === P - Q - R === ;P [[Al Pacino]]<br> [[Gwyneth Paltrow]]<br> [[Hayden Panettiere]]<br> [[Trey Parker]]<br> [[Robert Patrick]]<br> [[Bill Paxton]]<br> [[Khary Payton]]<br> [[Amanda Peet]]<br> [[Katy Perry]]<br> [[Tyler Perry]]<br> [[Paul Petersen]]<br> [[Michelle Pfeiffer]]<br> [[Regis Philbin]]<br> [[Chris Pine]]<br> [[Geoff Pierson]]<br> [[Piotr Michael]]<br> [[Brad Pitt]]<br> [[Donald Pleasence]]<br> [[Suzanne Pleshette]]<br> [[Amy Poehler]]<br> [[Sidney Poitier]]<br> [[Tracy Pollan]]<br> [[Mike Pollock]]<br> [[Ryan Potter]]<br> [[Chris Pratt]]<br> [[Laura Prepon]]<br> ;R [[Christopher Reeve]]<br> [[Carl Reiner]]<br> [[Jeremy Renner]]<br> [[Giovanni Ribisi]]<br> [[Christina Ricci]]<br> [[Kevin Michael Richardson]]<br> [[Don Rickles]]<br> [[Rob Riggle]]<br> [[Joan Rivers]]<br> [[Doris Roberts]]<br> [[Gord Robertson]]<br> [[Alex Rocco]]<br> [[Kali Rocha]]<br> [[Rod Roddy]]<br> [[Fred Rogers]]<br> [[Cesar Romero]]<br> [[Rebecca Romijn]]<br> [[Gena Rowlands]]<br> === S - T - U === ;S [[Bob Saget]]<br> [[William Sanderson]]<br> [[Magnús Scheving]]<br> [[Richard Schiff]]<br> [[Kevin Schon]]<br> [[S. Scott Bullock]]<br> [[Vin Scully]]<br> [[Tupac Shakur]]<br> [[Garry Shandling]]<br> [[Lindsey Shaw]]<br> [[Wallace Shawn]]<br> [[Kevin Shinick]]<br> [[Rebecca Shoichet]]<br> [[James Sie]]<br> [[Richard Simmons]]<br> [[Jenny Slate]]<br> [[Paul L. Smith]]<br> [[Will Smith]]<br> [[Yeardley Smith]]<br> [[Dana Snyder]]<br> [[André Sogliuzzo]]<br> [[Kath Soucie]]<br> [[Kevin Spacey]]<br> [[Aries Spears]]<br> [[Caroll Spinney]]<br> [[June Squibb]]<br> [[Ben Stein]]<br> [[Melissa Sturm]]<br> [[Dudley Sutton]]<br> [[Hilary Swank]]<br> ;T [[George Takei]]<br> [[Quentin Tarantino]]<br> [[John Tartaglia]]<br> [[Fred Tatasciore]]<br> [[Matthew W. Taylor]]<br> [[Carrot Top]]<br> [[Daniel Tosh]]<br> [[John Travolta]]<br> [[Chris Tucker]]<br> [[Joe Turkel]]<br> === V - W - Y - Z === ;V [[Jim Varney]]<br> [[Reginald VelJohnson]]<br> [[Conrad Vernon]]<br> [[Abe Vigoda]]<br> [[Floyd Vivino]]<br> [[Matt Vogel]]<br> ;W [[Dee Wallace]]<br> [[David Weintraub]]<br> [[George Wendt]]<br> [[Cathy Weseluck]]<br> [[Billy West]]<br> [[Brooks Wheelan]]<br> [[David A. R. White]]<br> [[Jaleel White]]<br> [[Thea White]]<br> [[Steve Whitmire]]<br> [[Gene Wilder]]<br> [[Montel Williams]]<br> [[Robin Williams]]<br> [[Mick Wingert]]<br> [[Jonathan Winters]]<br> [[Jake Wood]]<br> [[Sam Worthington]]<br> ;Y [["Weird Al" Yankovic]]<br> [[Liu Yifei]]<br> ;Z [[Steve Zahn]]<br> [[Zendaya]]<br> [[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br> [[Categoria:Sinemà]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 7peryn0xt3zcctjeqcz988mt6e2eadb Phineas Taylor Barnum 0 19366 403291 351903 2026-06-09T15:22:06Z Fausta Samaritani 15085 categuria, link 403291 wikitext text/x-wiki [[File:Phineas Taylor Barnum.jpg|thumb|right|250px|Phineas Taylor Barnum]] '''Phineas Taylor Barnum''' natu u [[5 di lugliu]] [[1810]], hè mortu u [[7 d'aprile]] [[1891]], fù un artista di circulu è un impresariu [[Stati Uniti d'America|americanu]]. === Biugrafia === [[Categoria:Americanu|Barnum, Phineas Taylor]] [[Categoria:Biugrafia|Barnum, Phineas Taylor]] amvmhbt1qpucwzhugbo1eelzugbgcae Papiri di Ossirincu 0 20128 403307 383585 2026-06-10T07:37:52Z Fausta Samaritani 15085 link 403307 wikitext text/x-wiki [[File:P. Oxy. VI 932 private letter on papyrus from Oxyrhynchus, written in a Greek hand of the second century AD.jpg|thumb|250px|right|Papiru d'Ossirincu VI 932, una lettera privata di u [[II sèculu]].]] I '''papiri di Ossirincu''' sò un inseme di [[papiru|papiri]] grechi anziani truvati annantu à u situ d'[[Ossirincu]] in [[Egittu]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Storia == I Britannichi fecenu numerosi scavi in [[Egittu]] à parte si da u [[1882]], data induv'elli avianu acquistati difatti un putere annantu à u paese. Eppuru a cità d'[[Ossirincu]] ùn era micca un di i lochi i più prestigiosi di l'[[Egittu anticu]], è ci volse à aspittà [[1896]] chì dui ghjovani universitarii di u [[Queen's College]] d'[[Oxford]], [[Bernard Pyne Grenfell|Bernard P. Grenfell]] è [[Arthur Surridge Hunt|Arthur S. Hunt]], intraprendessenu i scavi annantu à u situ. E so prime scuperte ùn fubbenu micca straurdinarii : " Imunticelli di rumenzuli ùn eranu niente d'altru ch'è munticelli di rumenzuli", scriverà Grenfell. Ma prestu, scoprinu chì 'ssi rumenzuli cuntenianu i manuscritti in numeru straurdinariu. "U flussu di papiri si cambiò prestu in turrente, è, à spessu, bastava à vultà a terra incù a so botte per scopre ne un nuvellu stratu." Spironu dopu tandu ritruvà i testi persi d'autori grechi magiori (a scuperta da certi altri di a ''[[Custituzione d'Atena]]'' d'[[Aristotele]] ùn datava ch'è di [[1890]]) è e so ricerche ebbenu un grande ribombu in [[Inghilterra]], induve elli fecenu campagna per racoglie i fondi. Forse e so scuperte ùn fubbenu micca à l'altezza di e spiranze di i dui omini: a maiò parte di i papiri ùn eranu ch'è documenti amministrativi diversi o currispundenza privata. U prima annu, scoprinu i frammenti di una tragedia di [[Sofocle]] persa è di un [[vangelu]] scunnisciutu, ma micca opere in a so integralità. Cuntinuonu e so ricerche, dirighjendu mentre l'inguernu e centinare di Egizziani sopr'à u locu di i scavi è passendu l'istate in Inghilterra à nittà, studià è traduce i manuscritti. Sola a [[Prima Guerra Mundiale]] interrumpì, per un tempu, u so travagliu è quandu in u [[1926]], Grenfell morse, Hunt duvite perseguità solu u travagliu insin'à a fine di a so propia vita in u [[1934]]. Dopu à ellu, i scavi cuntinuonu è cuntinueghjanu sempre avà. Quelle anu eppuru cunnisciutu più dopu dui arrichitere magiore à u mumentu di a [[Seconda Guerra Mundiale]] è di a [[crisa di Suez]] in u [[1956]]. == Opere scuperte == [[File:P._Oxy._20.jpg|thumb|250px|Papiru d'Ossirincu numeru 20]] * L' ''[[Elleniche d'Ossirincu]]'', un'opera storica d'autore incertu, qualchì volta attribuita à [[Efore di Cumes]] * Passaghji di cummedie è cummedie cumplette di [[Menandru]]. 'Ssi testi anu fattu assai per l'interessu chì omu porta oghje à l'autore, cunnisciutu insin'à quà da povari frammenti. * Diversi anziani testi [[cristiani]] [[Cannone (Bibbia)|canonichi]] o micca canonichi in particulare frammenti di u [[Vangelu sient'è Tumasgiu]] chì u so testu cumplettu hè statu truvatu à [[Nag Hammadi]] * Diversi altri documenti in altri campi ([[magia]], [[astrolugia]], [[musica]]) <ref> http://www.persee.fr/web/riviste/home/prescript/articulu/crai_0065-0536_1952_num_96_2_9925 U papiru d'Antinopolis relativu à i misteri - Delatte, Armand, Resiconti di e seanze di l'Accademia di e scrizzione è belle letere, 1952, Vulumu 96, Numeru 2, pp. 251-258.</ref> == Da vede dinò == * [[Prugettu Rosetta]] == Note == <references/> [[Categoria:Archiulugia]] awh058lhjutf44ajvok4yq7eaaxq0pi Pieter Huys 0 20183 403299 374121 2026-06-09T15:47:07Z Fausta Samaritani 15085 categorie, fix 403299 wikitext text/x-wiki [[File:Peeter huys-infierno-prado.jpg|thumb|250px|<div class="center">''L'Infernu'', oliu annantu à panneddu firmatu "Peeter Huys fe. 1570", 86 x 82 cm, Museo Nacional del Prado, Madrid, inv. P02095.</div>]] '''Pieter Huys''' (circa [[1519]]-circa [[1581]]-[[1584]]) era un [[pittore]] è [[Incisioni|intagliadore]] di u periodu di a Rinascita artistica in i [[Paesi Bassi]]. Hè cunsidaratu com'è unu di i [[Manerisimu|maneristi]] anversesi.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> == Biugrafia == Pieter Huys era u figliolu di u pittori è intagliadori Adrien Huys. Divintò maestru in u 1545 à [[Anvers]] è ci firmò attivu sin'à almenu in u 1577. Pinghjia in u stili di [[Ghjirolmu Bosch]] o pruducìa "satanarii", fantaziosi è umuristichi in u stili di [[Brueghel]], ma pruducìa dinò pezzi di genaru. Disignò dinò caricaturi anti-catolichi. Hà ancu fattu l'incisioni illustrendu i libra editati da [[Christophe Plantin]]. Incù i pittori [[Jan Wellens di Cock]] (1475/80? - nanzi 1529), [[Arrigu Bles]] (Dinant 1500/10 - dopu 1555) è [[Jan Mandyn]] (1500/02 - 1559/60), Pieter Huys hè classatu in u gruppu di i pittori anversesi chì erani l'epiguni di Ghjirolmu Bosch (1450/60 - 1516) in a tradizioni di a pittura fantastica è fundàni cusì un genaru di [[manerismu di u Nordu]]. Huys ùn hà ch'è pocu firmatu è datatu i so dipinti. Bon parechji di i so attribuzioni sò sughjetti à cauzioni. == Opari == [[File:Pieter_Huys_-_The_Temptation_of_Saint_Anthony.jpg|thumb|250px|A ''Tantazioni di Sant'Antonu'']] Si cunnosci quattru dipinti firmati da 'ss'artistu: * ''Tantazioni di Sant'Antonu'', oliu annantu à panneddu firmata è datata versu u centru " Peeter Huys fecit 1547 ", 70 x 103 cm, Museiu di u Louvre, Parighji, inv. R.F. 3936. * ''U ghjucadori di carramusa è a vechja'', oliu annantu à panneddu, firmatu è datatu " P. HVIIS Fe. 1571 ", Gemäldegalerie, Berlin, inv. 693. * ''L'Infernu'', oliu annantu à panneddu firmatu " Peeter Huys fe. 1570 ", 86 x 82 cm, Museo Nacional del Prado, Madrid, inv. P02095. * ''Tantazioni di Sant'Antonu'', oliu annantu à legnu liccinu firmatu è datatu versu u centru " P. Hvijs Fec 1577 ", 77 x 93,9 cm, Museiu Mayer van den Bergh, Anvers, inv. MMB.0109. === Altri dipinti attribuiti à Pieter Huys === [[File:Le_joueur_de_cornemuse_et_la_vieille_(Gem%C3%A4ldegalerie,_Berlin)_(11470595844).jpg|thumb|250px|''U ghjucadorri di carramusa è a vechja'']] * ''U Ghjudiziu Ultimu'', oliu annantu à panneddu datatu in u bassu à u mezu, annantu à a parti uriginali di u quatru pintu " 1554 ", 133 x 100 cm, Musei reali di i Beaux-Arts di Belgica, Bruxelles, inv. 3900. * ''Estrazioni di a petra di tuntia'', [[Museiu d'arti è d'archiulugia di u Périgord]], Périgueux. * ''Estrazioni di a petra di tuntia'', 1561, oliu annantu à legnu, 106 x 133,5 cm, Wellcome Library, Londra, inv. ICV No 17940. == Noti == <references/> == Bibliugrafia == * Ghjacumu Lassaigne & Robert L. Delevoy, ''Die Flämische Malerei von Hieronymus Bosch bis Rubens'', Geneva, 1958; * Carlu David Cuttler, ''Northern Painting. From Pucelle to Bruegel'', New York, 1968; * Gerd Unverfehrt, ''Hieronymus Bosch. Die Rezeption seiner Kunst im frühen 16. Jahrhundert'', Berlinu, 1980. [[Categoria:Pittore|Huys, Pieter]] [[Categoria:Fiammingu|Huys, Pieter]] [[Categoria:Biugrafia|Huys, Pieter]] feo57i3y4stlj1tx662d3ihdo8ei1lu Valle di Cuminu 0 20450 403311 394167 2026-06-10T07:50:24Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ tolto link non funzionanti 403311 wikitext text/x-wiki A '''valle di Cuminu''' (italianu : '''Valle di Comino''') <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu</ref> hè situata in a [[pruvincia di Frusinone]], ma ind’è l'area appartenente sturicamente à l'Alta [[Terra di Lavoru]], à ridossu di l'Appenninu abruzzese di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]]. Currisponde grossu modu à l'altu bacinu di u fiume [[Melfa]], chì l'attraversa sfucendu ind’a [[valle di u Liri]] attraversu una gola rosa ind’è i calcarii di u [[monte Cairu]]. == Dinuminazione == L'origine di u nome, secondu una tradizione cunsulidata, à spessu messa in discussione<ref>Si veda da ultimu [[Adrianu La Regina]], ''I Sanniti'', in «Italia omnium terrarum parens», Scheiwiller, Milanu 1989, pp. 401-423.</ref>, ricullerebbe à a cità di ''[[Cominium]]'', di chè [[Titu Liviu]] è [[Dionigi d'Alicarnassu]] narronu u scaticamentu in u 293 a.C., durante a terza [[guerre sannitiche|guerra sannitica]]<ref>Liviu, X, 39; Dion. Halic. XVII, 4-5.</ref>. Ancu sì in nessuna epigrafe di epuca rumana scuperta ind’a zona apparisce u nome di a cità, ind’è u [[Medievu]] a valle sana era già dinuminata Cuminu ind’è documenti, è cù questu nome hè presente ind’è scritti di Flaviu Biondo è Leandru Alberti. U nome hè sempre sopravvissutu ind’è l'usu pupulare, è cumparisce ind’a dinuminazione officiale di [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Val di Cuminu]], di a [[Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu|XIV cumunità muntagnola "Valle di Cuminu"]] è di l'Unione di e cumune "Val di Cuminu". [[File:Val di Comino.JPG|upright=1.4|center|thumb|A valle di Cuminu da [[Picinisco|Piciniscu]].]] == Storia == ==== Antichità ==== U ritruvamentu di oggetti in petra lavurata in varie lucalità di a valle testimuneghja a presenza di insediamenti umani ricullendu à a [[preistoria]]. Ma e testimunianze archeologiche acquistenu una fisionumia più chjara à parte da a presenza nant’à u territoriu di e pupulazione oscu-sabelliche (a valle si situava in una zona à u limitu di l’aree abitate da i [[Volsci]] è da i [[Sanniti]]) fin’à tutta l'epuca rumana: u ponte rumanu di [[Casalatticu]], u tempiu di [[Mefite]] vicinu à [[Casalvieri]] (in lucalità Pescarola), indù in u 1990 sò stati ritruvati numerosi ex voto, frammenti fittili è munete di età republicana è imperiale, i [[mura poligunali]] di [[Vicalvi]] è di San Fedele vicinu à San Dunatu Val di Cuminu, l’epigrafe di Santa Maria di u Campu à [[Alvito (Italia)|Alvitu]], u tempiu di [[Mefite]] scupertu in u 1958 à a sorgente di u Melfa, vicinu à u [[santuariu di Cannetu]] à [[Settefrati]]. In antichità u centru più impurtante era [[Atina]], sede di l'omonima prefettura rumana, chì a so antichissima origine hè attestata dinù da u passu di l'[[Eneide]] duve è enumerata, incù l'appellativu di ''potens'', frà e cinque cità di u [[Laziu]] chì preparetenu l’arme pè a guerra di [[Turnu]] contr’à [[Enea]]<ref>[[Publiu Virgiliu Marone]], Eneide, VII, 630.</ref>. Secondu una tradizione mitica a cità fù fundata da [[Saturnu (divinità)|Saturnu]], è cunserva i resti di mura poligunali à grossi blocchi di petra è numerose tistimunianze di epuca rumana: epigrafi, sculture, ceramiche. Di [[Atina]] cun tutta prubabilità fù nativu u consule [[Luciu Munaziu Plancu]], fundadore di [[Lugdunum]] (Lione). In u [[Museu archeologicu di Atina|museu]] civicu archeologicu di [[Atina]] sò videvuli numerosi resti pruvenenti da varie lucalità di a valle. [[File:Vicalvi.JPG|thumb|Panorama di [[Vicalvi]] è di u castellu|left]] ==== Medievu ==== Incù i so castelli, chì currispondenu quasi perfettamente à l’attuali paesi ([[Atina]], [[Agnone]] - oghje [[Villa Latina]] -, [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], [[Picinisco|Piciniscu]], [[Settefrati]], San Dunatu Val di Cuminu, [[Gallinaro|Gallinaru]], [[Alvito (Italia)|Alvitu]], [[Vicalvi]], [[Campuli Appenninu]], [[Casalvieri]], [[Casalatticu]]), ind’è u [[Medievu]] a valle appartense à u ducatu lungubardu di [[Spoletu]], à u principatu di [[Capua]], à a cuntea di [[Aquinu]], à a [[Conti di i Marsi|cuntea di i Marsi]], finu à fà parte di u Regnu unificatu da i [[Nurmandi]], cum’è cuntea è poi ducatu autonumu dettu [[Statu di Alvitu]], centru chì frattantu era cresciutu di impurtanza. E famiglie più impurtante chì ebbenu a signuria nant’à valle fùbbenu i [[D'Aquino (famiglia)|d’Aquino]], i [[Cantelmo (famiglia)|Cantelmo]], i [[Borgia]] è poi i [[Gallio (famiglia)|Gallio]]. A valle di Cuminu à partì da l'epuca altu-medievale fù à longu cumunque sott’à l'influenza di i grandi munasteri benedettini di [[Montecassinu]] è di [[San Vincensiu à u Vulturnu]], chì ne disegnetenu u prufile religiosu è culturale. Di u periodu medievale sò testimunianza e ruine di chjese, castelli, torre è muri in quasi tutti i paesi, in particulare i castelli di [[Castellu Cantelmo (Alvitu)|Alvitu]] è [[Castellu di Vicalvi|Vicalvi]] è u [[palazzu]] [[Cantelmo]] di [[Atina]]. ==== Età muderna ==== Di u [[Regnu di Napuli]] o [[Duie Sicilie]] seguitò u destinu; subitu dopu l'unificazione [[Risurgimentu|risurgimentale]] fù teatru di impurtante azzione di resistenza antiunitaria (a cusiddetta [[predaghjina]], chì era statu presente dinù ind’è u corsu di a guerriglia contru-rivuluziunaria durante l'invasione francese giacubina) è fece parte di a [[pruvincia di Caserta]], restendu incurpurata ind’a [[Terra di Lavoru]] fin’à u 1927, annu chè fù inserita, incù tuttu u [[Circundariu di Sora|distrettu di Sora]], ind’a nova [[pruvincia di Frusinone]], ind’è u [[Laziu]]. Oltre à i tradiziunali castelli cuminensi, posti in chjerchju longu l’arice di a valle, appartenente à l'anticu ducatu di [[Alvito (Italia)|Alvitu]], facenu parte di a [[cumunità muntagnola]] valle di Cuminu i paesi di [[Belmonte Castellu]], tradiziunalmente legatu à [[Atina]], [[Posta Fibrenu]], [[Campuli Appenninu]], [[Pescusolidu]] è [[Funtechiari]]. Vi sò inclusi dinù i paesi di l'area di e [[Mainarde]]: [[Vallerutonda]], [[Acquafundata]] è [[Viticusu]], sturicamente gravitanti nant’à [[Montecassinu]] è appartenenti à a ''[[Terra Sancti Benedicti]]''. == Giugrafia == [[File:Cominese.jpg|thumb|Vista di a Valle da [[Alvito (Italia)|Alvitu]]]] Da u puntu di vista giugraficu a valle di Cuminu si presenta cum’è un'ampia conca quasi circulare di 244 km² in bona parte circundata da monti. À sud, ind’a zona di [[Casalatticu]], si trovanu i cuntraforti settentriunali di u [[monte Cairu]] (cun altezze intornu à i 1000 m s.a/u.m.); à sudeste di [[Picinisco|Piciniscu]] a Serra Pianu; u territoriu di Piciniscu si alza fin’à u versante laziale di u massicciu di a [[Monte Meta|Meta]] (2241 m), a cui cima più alta hè u monte Petrosu (2247 m). Oltre Piciniscu u paisagiu hè caratterizatu da a valle di u primu corsu di u [[Melfa]], a cui surgente hè ind’a [[valle di Cannetu]] (1020 m s.a/u.m.). Subitu dopu a linea di cunfine trà [[Laziu]] è [[Abruzzu]] percorre u fondu di a valle, fin’à a lucalità di i Trè Cunfini (1496 m). Pruseguendu versu [[Settefrati]] è [[San Donato Val di Comino|San Dunatu Val di Cuminu]], si trova una longa dursale chì culmina ind’a [[rocca Altiera]] (2085 m). À nord a confina di a valle di Cuminu hè signatu da un gruppu muntuosu chì hà un'altezza media di 1800 m. À nord ovest, frà [[Campuli Appenninu]] è [[Alvito (Italia)|Alvitu]], a dursale hè di circa 1000 m. Versu u sudu punente a cunfurmazione di a valle hè caratterizata da una zona cullinare chì ùn supera micca i 500 m: quì a confina naturale ùn hè micca signata cun netta discuntinuità da i rilievi muntuosi, quantu piuttostu da a linea di spartiacque frà u [[Melfa]] è u [[Fibrenu]]. L'altezza media di fondu di a valle, à andamentu cullinare, hè di circa 500 metri è ind’a so zona più bassa, à sud, scende fin’à 320 m: hè prevalentemente di furmazione [[Eocene|eucenica]] è [[Pliocene|pliucenica]], mentre à a basa di a cinta di i monti calcarii, ricullenti à u [[Cretaceu]], c'hè una forte presenza di falde clastiche. À tempi antichi una parte di a valle era sicuramente occupata da un lagu: prima chì u fiume si scavassi a gola vicin’à [[Casalvieri]] l’acque di u Melfa (''la Melfa'' ind’è u parlatu lucale) ristagnavanu nant’à u latu sudovest finu à trabuccà in u Fibrenu, incù u quale prubabilmente furmava una sola zona lacustra. A valle di Cuminu hè inserita in una zona sismica di gradu 1 è hè stata frequentemente teatru di terramoti dinù impurtanti, cum'è in u [[1349]], in u [[1654]], in u [[1915]] è in u [[1984]].<ref>Nutizie detagliate si ponu avè da u [http://emidius.mi.ingv.it/DBMI04/consultazione/localita.php?visualizzazione=bitmap Data base dei terremoti italiani] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305015637/http://emidius.mi.ingv.it/DBMI04/consultazione/localita.php?visualizzazione=bitmap |date=2016-03-05 }}</ref> I centri storichi di i paesi-castelli sò cullucati nant’à un’altezza da 600 à 800 m, mentre u fondu di a valle, quandu e cundizione storiche u permettianu, hè statu sempre caratterizatu da a presenza di case culoniche sparse è di accasamenti aggregati, a cui pupulazione ind’è l’ultimi decennii hà tendenzialmente supranatu quella di i nuclei più alti di origine altumedievale. A [[Marsica]] (Opi è Pescasseruli) si raghjunghje incù una carruzzevule da San Donatu Val di Cuminu attraversu u passu di [[Forca d'Aceru]], oltre chì da numerosi passi di stradotti (''i [[tratturi]])''), cum’è u passu di l'Orsu chì da a [[valle di Cannetu]] ([[Settefrati]]), ind’è u versante laziale di u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], cunduce à [[Opi (Italia)|Opi]], u passu di Forca Resuni chì cunduce à [[Civitella Alfedena]] è à [[Villetta Barrea]], u passu di Pian di i Monachi chì, scavalchendu u massicciu di a Meta, da u territoriu di [[Picinisco|Piciniscu]] sbocca ind’è l'altu [[Mulise]] à [[Pizzone]], in [[pruvincia di Isernia]]. U Mulise si raghjunghje dinù cun una carruzzevule chì da [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] arriva ind’è l'alta valle di u Vulturnu, vicin’à [[Scapuli]] è [[Colli à Vulturnu]]. Da u latu laziale a valle di Cuminu hè cullegata incù alcune strade oghje abbastanza comude sia à [[Sora (Italia)|Sora]], attraversu [[Vicalvi]] chì à [[Cassinu]], attraversu [[Atina]]. A pupulazione, chì in u 1901 era di circa 28.000 abitanti, oghje ragghjunghje à malapena i 20.000: a diminuzione hè stata causata soprattuttu da l'emigrazione, principiata à parte da l’anni ottanta di l'Ottucentu è diretta soprattuttu versu a [[Francia]], a [[Gran Bretagna]] è i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]. Da u puntu di vista linguisticu a lingua di a valle di Cuminu, ricca di tante varietà lucale, appartene à u gruppu di i [[dialetti campani]]: prupriamente hè un dialettu nord-campanu, incù forti influssi è scambii cù l'area mulisana è una cunsiderevule influenza laziale, peraltru sempre criscente, dinù à causa di l'assettu puliticu-amministrativu chì da u 1927 l’hà separatu da u restu di u so pluriseculare territoriu, inserendu la ind’è u [[Laziu]]. == Ecunumia è turisimu == Ind’a valle, in u passatu caratterizata da una forte presenza di terreni seminati à [[frumentu]], granone è [[luserna]] è di culture di vita è di ulivu, dinù oghje si pruducenu vinu è oliu d'uliva di qualità: in particulare a [[vinificazione]] di l’uve di cabernet è di altri uvizzi di valore, principiata dopu a metà di l'Ottucentu è affinata si à u filu di l’anni, hà datu locu à a [[Atina DOC|DOC di Atina]]. Dinù a [[pasturizia]] (buvini è soprattuttu ovini) hè stata pè seculi una risorsa di primu ordine, pè a presenza di ottimi terreni pè l'[[alpaghju]] à l’altezze maiò: questu ha datu locu à a pruduzzione di ricotta è casgii ancu avà reputata, nonustante a diminuzione quantitativa di st'attività. A Cumunità muntagnola Valle di Cuminu hè l’oggettu di un discretu muvimentu turisticu, dinù pè le rientrate estive di l’emigrati è di i so discendenti; rivestenu interessu in particulare u [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]], incù i [[monti di a Meta]], [[Forca d'Aceru]] pè u schì di fondu, una lucalità pocu distante da San Donatu Val di Cominu pè u schì alpinu, u [[Castellu Cantelmu (Alvitu)|castellu Cantelmu]], u [[castellu di Vicalvi]], u [[castellu di Piciniscu]], a riserva naturale di u [[lagu di Posta Fibrenu]], u "Centru Orsu", area faunistica di l'[[orsu brunu marsicanu]] à [[Campuli Appenninu]], u museiu di l’animali nutturni à Piciniscu, i santuarii di a [[Madonna di Cannetu]] vicinu à a surgente di u [[Melfa]], di San Gherardu di Silions à [[Gallinaro|Gallinaru]] è di San Donatu d'Arezzu in u paese omonimu, u cui cultu hè attestatu in un documentu di u 778. Suggestiva hè dinù a prucessione nutturna di a rientrata à [[Settefrati]] di l'imagine di a Madonna di u [[Santuariu di Cannetu]], u di 22 aostu. Trà e numerose tradizione fulcloriche presente ind’a valle hè particularmente significativa quella di i [[Zampugnaru|zampugnari]]. Ind’a zona di [[Picinisco|Piciniscu]], [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]] è [[Villa Latina]] - incù una stretta integrazione cun u vicinu [[Mulise]], in particulare cù [[Scapuli]]- l'attività ligata à a pruduzione è à u sonu di a [[zampogna]] hè dinù assai intensa. In l’ultimi anni, accantu à l'abituale "migrazione tempuranea" di u periudu nataliziu, si sò affirmate varie iniziative di apprufundimentu è di riscuperta culturale di questa tradizione, sia da u puntu di vista musicale chì da u puntu di vista [[antropologia culturale|etno-antropologicu]].<ref>L'anticu ligame trà a zampogna è a valle hè testimuniatu dinù in a letteratura: [[Gabriele D'Annunzio]] parla di i zampugnari "di Atina" ind’è u ''Libro delle Vergini'' (Libru di e Vergine) è [[David Herbert Lawrence|Lawrence]] ne tratta lungamente in u rumanzu ''La ragazza perduta'' (A zitella perduta)</ref>. L'esistenza di artisti ambulanti stagiuneschi pruvenenti da a valle di Cuminu è da e zone cunfinente di l'alta [[valle di u Liri]] hè ducumentata finu da u XVIII seculu<ref>In una lettera di u 1764 di [[Ferdinandu Galiani]], segretariu d'ambasciata à Parigi, à [[Bernardu Tanucci]], ministru di u rè di Napuli, si fa cennu à i zampugnari di a zona di Sora chì girandulavanu pè l'Europa è chè cusì averianu dinù amparatu l'usu alimentare di a patata. Dinù u co-prutagunistu di u rumanzu di Lawrence ''La ragazza perduta'' (A zitella perduta) hè un sunadore ambulante pruvenente da a valle di Cuminu.</ref>. In u XIX seculu l'''Inchiesta agraria'' (pè u [[circundariu di Sora]] ammenta l'antica tradizione vagabonda di i muntagnoli di [[Picinisco|Piciniscu]] è [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sonadori è cunduttori di orsi pè spettaculi di piazza<ref>Inchiesta agraria è nant’à e cundizione di a classe agricula 1880-1885, VII, p. 345</ref>. A memoria orale di spettaculi cun "ballu di l'orsu" tenuti da alcuni abitanti di San Biasgiu è di Carditu di [[Vallerutonda]] si è cunservata fin’à l’anni ottanta di u seculu scorsu. St’intensa attività stagiunesca, chì à volte interessava gruppi famigliali sani chì si trasferivanu tempuraneamente in [[Francia]] è in [[Inghilterra]], è chè a valle avia in cumunu incù una grande quantità di centri appenninichi chjuchi posti frà i 600 è i 1200 metri di altezza hè stata cunsiderata cum’è u prutotipu è l'iniziu di l'emigrazione vera è propria<ref>Pè sta pruspettiva è pè l'esame di e cause di u ligame di a muntagna taliana ([[Alpi]] è [[Appennini]]) incù i mestieri ambulanti, si veda "Storia dell'emigrazione italiana", a cura di P. Bevilacqua, A. De Clementi, E. Franzina. Vul 1: Partenze. Roma, Donzelli, 2001, pp.3-44, è in particulare e p. 39-44</ref>. ==Note== <references/> == Bibliugrafia == * Ghjuvanni Paulu Mattia CASTRUCCI, Discrizzione di u ducatu d'Alvitu in u regnu di Napuli in Campagna felice. Napuli, Piscopo, 1863. * Diunigi ANTONELLI, Settefrati in u Medievu di Val Cuminu. Castelliri, Tipografia editrice Pasquarelli, 1994. * Diunigi ANTONELLI, U Castellu medievale di Piciniscu. Sora, C&V Published, 1997. * Daniela FARINA, U dialettu di San Dunatu in Valcuminu. Alvitu, GAL (stampa Formia Graficart), 2001. * Armandu MANCINI, A storia di Atina. Bulogna, Forni, 1990. == Da vede dinù == * [[Valle di u Liri]] * [[Melfa]] * [[Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è Mulise]] * [[Pruverbii cuminesi]] == Ligami == * {{cita web|http://www.valledicomino.com|Valle di Comino / Comino Valley / Vallée de Comino}} * {{cita web|url=http://maps.google.com/maps?q=italy&ll=41.663166,13.804321&spn=0.119150,0.233854&t=h&hl=en|titolo=Mappa su Google Maps}} * {{cita web|http://www.valdicomino.it|Portale della val di Comino}} * {{cita web|http://www.valcomino-senzaconfini.it|Val Comino Senza Confini}} [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Pruvincia di Frusinone]] 7sw7zvwoi4rl8g8oqsu0j0n6g0uwdxg Pruverbii cuminesi 0 20553 403310 378439 2026-06-10T07:47:26Z Fausta Samaritani 15085 category 403310 wikitext text/x-wiki Eccu una selezzione di pruverbii [[Valle di Cuminu|cuminesi]] ===A=== *''Abbrilǝ chiagnǝ é ridǝ'' :(Aprile pienghje è ride) *''Abbrilǝ nǝn tǝ schǝprì'' :(Aprile ùn ti scopre micca) *''Abbrilǝ ognǝ gliotta nǝ varilǝ'' :(Aprile, ogni goccia un barile) *''A cavaglǝ caštǝmatǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ'' :(À u cavallu ghjastimatu li lucenu i peli) *''Accarézza glǝ canǝ p’amorǝ ǝ glǝ patronǝ'' :(Accarezza u cane pè amore di u patrone) :(Rispetta u cane pè u patrone) *''A chi l'è mǝccǝcatǝ la sèrpa ha paura dǝ la jǝcèrtǝla'' :(À chì hè statu mursicatu da u serpu hà paura di l’aciartula) *''A chi nǝn tè figlǝ, nǝn c’issǝ né pǝ sòldǝ né pǝ cunziglǝ'' :(À chì ùn tene figlioli, ùn andà ci nè pè soldi nè pè cunsigli) *''A chiòvǝ é a mǝrì nǝn cǝ vò nièndǝ'' :(À piove è a murì ùn ci vole nulla) *''Acqua chèta viérmǝnǝ ména'' :(Acqua cheta porta vermi) *''Acqua é fuochǝ nǝn truóvǝnǝ luochǝ'' :(Acqua è focu ùn trovanu micca locu) :(Denaru, acqua è focu, si facenu strada in ogni locu) *''Acqua passata nǝ’mácǝna mòla'' :(L’acqua passata, ùn macina più) *''Addó c'è gušte, nǝn c'è pǝrdènza'' :(Duve c'hè gustu, ùn c'hè micca perdita) :(Ùn cuntanu spese o sacrifizii, sì una cosa hè stata fatta cun piacè) *''Addó nn’éndra glə solə, éndra glə dəttorə'' :(Inde ùn entre micca u sole, entre u duttore) *''Addó zǝ magna, Dí mǝ cǝ manna; addó zǝ fatía, Dí mǝ cǝ štrica'' :(Duve si manghja, Diu mi ci manda; duve si travaglia, Diu mi ci faccia sparì) *''Addósǝra glǝ viécchiǝ ca avǝ sèmbǝ raggionǝ'' :(Stà à sente l’anziani perché anu sempre ragione) *''A fǝbbrarǝ nòttǝ é juornǝ suo parǝ'' :(À ferraghju notte è ghjornu sò pari) *''A gl’avémmaría la paura s'abbía, a n'òra ǝ nòttǝ la paura s'accòšta'' :(À l’avemmaria a paura s’avvia, à un’ora di notte a paura s’accosta) *''A glǝ lupǝ malǝdittǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ'' :(À u lupu maladettu u lucenu i peli) *''A glǝ paésǝ ǝ glǝ cǝcatǝ chi tè n’uocchiǝ è sínǝchǝ'' :(À u paese di i cechi chì tene un ochju solu u facenu merre) :(In paese di i cechi, beatu à chì hà un ochju) *''A glə trištə faccə glə caništrə'' :(À u gattivu fà ci u paneru) :(Regala sempre qualchì cosa à i gattivi, cusì tu li mantenirai amichi) *''Ajútǝtǝ ca Dí t'ajuta'' :(Aiuta ti, Diu t’aiutarà) *''A la Cannǝlòra sǝ sciòcca o chiòvǝ viérnǝ è fòrǝ, sǝ cǝ šta glǝ sǝlǝciéglǝ è angora vǝrnǝciéglǝ, sǝ cǝ šta glǝ sollionǝ è tuttǝ viérnǝ angora'' :(À a Candelara s'ellu neva o piove l’invernu hè fora, se c’hè u sole fatuu hè dinù un pocu invernu, se c’hè u sulleone hè dinù tuttu invernu) :(Santa Maria Ciriola s’ellu piove o neva, di l’invernu simu fora; s’ell’hè sole o bellu tempu trenta ghjorni simu dentru) *''A la Cungétta allònga Natalǝ a dǝciassèttǝ'' :(À l’Immaculata Cuncezzione allonga Natale à dicessette) *''A la scǝglétta, a la scǝglétta, zǝ chiappéttǝ na saétta'' :(À forza di sceglie l’acchjappò una saetta) *''A lavà glǝ capǝ a gl'ásǝnǝ zǝ pèrdǝ tiémbǝ, acqua é saponǝ'' :(À lavà u capu à l’asinu si perde tempu, acqua è sapone) :(À fà a barba à i sumeri, si perdi tempu è savonu) *''A lǝ faméglǝ l’ajuta sanda Pupa'' :(À i zitellucci l’aiuta santa Pupa) *''A lǝ lariǝ nǝn parlà é a lǝ štrittǝ nǝn cacà'' :(À u largu ùn parlà è à u strettu ùn cacà) *''A majǝ vannǝ 'n amorǝ gl'ásǝnǝ'' :(À maghju sò in calore l’asini) :(Maghju hè u mesi di i sumeri) *''A magnà, chi magna magna; a lǝ vévǝ tandǝ appǝdù'' :(À manghjà, chì manghja manghja; à u beie, tantu pè ognunu) *''A Natalǝ zǝ rǝmuta tutta la vǝllanía, a Pasqua Bǝfanía zǝ rǝmuta tutta la sǝgnǝría'' :(À Natale si cambia à vistura tuttu u paisaname, à Pasqua Pifania si cambia à vistura tutta a signuria) *''Andó capǝ trénda capǝ purǝ trǝndunǝ'' :(Indù ci pò entre trenta ci pò entre dinù trentunu) *''Andó zǝ fa nòttǝ zǝ fa juornǝ'' :(Indù si face notte si face ghjornu) *''Annǝ bisèštǝ, annǝ funèštǝ'' :(Annu bisestile, annu infaustu) :(Annu bisestu, biatu à chì ci resta) *''A ognǝ natǝ Dí gl'ajuta'' :(À ogni natu Diu l’aiuta) *''A pacà é a mǝrì cǝ šta sèmbǝ tiémbǝ'' :(À pagà è à murì c’hè sempre u tempu) *''A Pasqua Bǝfanía sǝ rǝmútǝnǝ lǝ fǝrnarǝ'' :(À Pasqua Pifania si cambianu a vistura e furnare) *''Appriéss’a tandə ridə vè tandə chiagnə'' :(Dopu tantu ride vene tantu pienghje) *''Aria roscia, o piscia o scioscia'' :(Aria rossa, o piscia o soffia) :(Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina) *''Aria roscia, tèrra mbossa'' :(Celu rossu, terra bagnata) *''Artǝ é mǝštiérǝ, mǝsèria é famǝ'' :(Arte è mistieru, miseria è fame) *''A sanda Crocǝ ognǝ pèrtǝca va pǝ nocǝ'' :(À santa Croce ogni pertica và pè noce) *''A sanda Lǝcía nǝ passǝ dǝ caglina, a Sand'Andòniǝ nǝ passǝ dǝ vòvǝ, a fǝbbrarǝ parǝ parǝ'' :(À santa Lucia un passu di gallina, à sant’Antone un passu di boie, à ferraghju pari pari) *''A sandǝ Martinǝ ognǝ muštǝ addǝvènda vinǝ'' :(À san Martinu ogni mostu diventa vinu) *''Assǝ é cavǝsunǝ nǝn zǝ cálanǝ má'' :(Assu è calzone ùn si calanu mai) *''Attacca gl'ásǝnǝ andó vò glǝ patronǝ é lassa ca zǝ spalla'' :(Attacca l’asinu indù vole u patrone è lascia chè cadi) *''Attacca la crapa a la vigna, quéllǝ chǝ fa la mamma fa la figlia'' :(Attacca a capra à a vigna, quellu chì face a mamma face a figliola) *''A uachǝ a uachǝ zǝ gnéttǝ la pǝgnata'' :(Granellu dopu granellu si rimpiete a pignatta) :(À piuma à piuma s’empii u cuscinu) *''Auštǝ è capǝ ǝ viérnǝ'' :(Aostu hè u capu d’invernu) ===B=== *''Bacchǝ, tabbacchǝ é Vènǝrǝ rǝdúcǝnǝ gl'uómmǝnǝ n'cénǝrǝ'' :(Baccu ''[u vinu]'', tabaccu è Venera ''[a donna]'' riducenu l’omini in cenera) ===C=== *''Canǝ ch’abbaja nǝn móccǝca'' :(Cane chì abbaghja ùn morde micca) *''Caštagnǝ é muštǝ favǝ fà lǝ pévǝta juštǝ'' :(Castagne è mostu facenu fà i peti ghjusti) *''Cchiù cə mittə é cchiù cə truovə'' :(Più ci metti è più ci trovi) *''Cchiù scurǝ ǝ la mésanòttǝ nǝn zǝ pò fà'' :(Più oscuru di a mezanotte ùn si pò fà micca) *''Cchiù t'abbassǝ é cchiù tǝ sǝ védǝ glǝ culǝ'' :(Più ti abbassi è più ti si vede u culu) :(Chì troppu si cala, moscia u so culu) *''Cǝ vò gl’uossǝ viécchiǝ pǝ cunnì la pǝgnata'' :(Ci vole l’ossu vechju pè cundì a pignatta) *''Chǝ glǝ tiémbǝ é chǝ la paglia zǝ matúrǝnǝ lǝ nèspǝlǝ'' :(Cù u tempu è cù a paglia maturanu e nespule) *''Chǝ la fatía nǝn z'è arrǝcchitǝ má nǝsciunǝ'' :(Incù u travagliu ùn si hè mai arricchitu nisunu) *''Chǝmbarǝ é chǝmmarǝ favǝ quéllǝ chǝ glǝ parǝ'' :(Cumpare è cumare facenu quellu chì volenu) *''Chəmmanna é fattéllə'' :(Cumanda è fà lu tè) *''Chǝmmarǝ é chǝmbarǝ zǝ parla chiarǝ'' :(Cumare è cumpare si parla chjaru) *''Chi ala puochǝ valǝ é chi glǝ sèndǝ nǝn valǝ nièndǝ'' :(Chì sbadiglia pocu vale è chì u sente ùn vale nulla) *''Chi appaténa rappatǝnéa'' :(U figlianu assumiglià à u patrinu) *''Chi arrètǝ mǝ parla, arrètǝ glǝ tiénghǝ'' :(À chì daretu mi maldicenta, daretu u tengu) :(À chì daretu mi dice, parla cù u mio culu) *''Chi ásǝnǝ nascǝ ásǝnǝ mòrǝ'' :(À chì asinu nasce asinu more) *''Chi a tiémbǝ pènza, a ora magna'' :(À chì in tempu pensa, à ora manghja) **''Chi a ora zǝ prǝvvèdǝ a ora magna'' ::(À chì à ora si pruvede, à ora manghja) *''Chi caca a la névǝ glǝ solǝ glǝ scòprǝ'' :(À chì caca ind’a neve u sole u scopre) *''Chi cagna chiagnǝ'' :(À chì cambia, pienghje) *''Chi cammina rittǝ cammina afflittǝ, chi cammina štǝrtǝriéglǝ cammina bǝnariéglǝ'' :(À chì cammina dirittu camina afflittu, chì cammina stortu camina bè) *Chi cèrca tròva :(À chì circa trova) *''Chi chǝmmèrcia camba, chi fatía crèpa'' :(Chì cummercia campa, chì travaglia crepa) *''Chi coscə è scoscə nən pèrdə má tiémbə'' :(À chì cosge è sdrisge ùn perde mai tempu) *''Chi dǝ caglina nascǝ, ndèrra ruspa'' :(À chì di gallina nasce, in terra ruspa) *''Chi dǝ caglina nascǝ, mòrǝ rǝspènnǝ'' :(À chì di gallina nasce, more ruspendu) *''Chi dǝ spranza camba dǝspratǝ mòrǝ'' :(À chì di speranza campa disperatu more) :(À chi campa sperendu, more cachendu) *''Chi fa addittǝ a la mamma é a glǝ patrǝ, fa addittǝ a “Dio Padre”'' :(À chì ubbidisce à a mamma è à u patre, ubbidisce à ''Dio Padre'') *''Chi fa commǝ pò, arriva andó vò'' :(À chì face cum’è pò, arriva indù vole) *''Chi fa da sé fa pǝ tré'' :(À chì face da sè face pè trè) *''Chi gira dǝ nòttǝ va ngondr'a la mòrtǝ'' :(À chì gira di notte và incontru à a morte) *''Chi gira lécca é chi z’assétta zǝ sécca'' :(À chì gira lecca è chì si assetta si secca) :(À chì movi si licca, à chì posa si sicca) *''Chi la casa vò appəzzəndì, méttə l’òprə é lə lassa ì'' :(À chì a casa vole impuverì, bucca i ghjurnataghji è li lascia fà) *''Chi la sèndǝ, ngurǝ la tè'' :(À chì a sente, à u culu a tene) *''Chi lassa la via vècchia pǝ chélla nòva sa chǝ lassa é nǝn sa chǝ tròva'' :(À chì lascia a strada vechja pè quella nova sa cosa lascia è ùn sa micca cosa trova) *''Chi magna a l'Assunda, nǝn magna a Sandǝ Ròcchǝ'' :(Chì manghja à l’Assunta, ùn manghja à San Roccu) *''Chi magna a sulǝ s’affòca, chi magna n'chǝmbagnía glǝ diávǝrǝ zǝ glǝ pòrta via'' :(À chì manghja da solu s’affoga, à chì manghja in cumpagnia u diavule si u porta via) *''Chi magna a sulǝ zǝ ndorza'' :(À chì manghja da solu si strauzza) *''Chi malə pènza, malə dəspènza'' :(À chì male pensa, male dispensa) *''Chi manéja lǝ mèlǝ zǝ lécca lǝ déta'' :(À chì maneghja u mele si lecca e dite) *''Chi mbròglia rǝmanǝ mbrǝgliatǝ'' :(À chì inganna ferma ingannatu) *''Chi mǝ vattéja m’è cumbarǝ'' :(À chì mi batteza mi hè cumpare) *''Chi mòrə də fugnə, è pazzə chi glə chiagnə'' :(À chì more pè colpa di i funghi, hè pazzu chì u pienghje) *''Chi na lira n'apprèzza, nǝ sòldǝ nǝn valǝ'' :(À chì una lira ùn apprezza micca, ellu ùn vale nemmancu un soldu) *''Chi nascǝ tunnǝ nǝn pò mǝrì quadratǝ'' :(À chì nasce tondu ùn pò micca murì quadratu) :(À chì nasce tortu ùn pò more drittu) *''Chi nǝn fa nǝ'sbaglia'' :(À chì ùn fa nulla ùn sbaglia mai) *''Chi nǝn parla é nǝn pattéja nǝn manéja la tabbacchèra'' :(À chì ùn parla è ùn patteghja ùn maneghja a tabacchera) *''Chi nǝn sa è parèndǝ a chi nn'cǝ védǝ'' :(À chì ùn sà micca hè parente à chì ùn ci vede micca) *''Chi nǝn tè fòrza addòpra ngégnǝ'' :(À chì ùn tene forza adopra ingegniu) *''Chi nǝn vò fatià na vòta fatía tré vòtǝ'' :(À chì ùn vole travaglià una volta travaglia trè volte) *''Chi nǝn z'accundènda ǝ la zizza ǝ la vacca z'acchiappa glǝ ciéglǝ ǝ glǝ tòrǝ'' :(À chì ùn si accuntenta micca di a puppula di a vacca acchjappa l'acellu ''[u cazzu ]'' di u toru) *''Chi nn’è buonǝ p’issǝ nn’è buonǝ manghǝ pǝ gl'ávǝtǝ'' :(À chì ùn hè micca bonu pè sè stessu ùn hè bonu nemmancu pè l’altri) *''Chi pècura nascǝ zǝ la magna glǝ lupǝ'' :(À chì nasce pecura si a manghja u lupu) :(Chì si face agnellu, u lupu u si manghja) *''Chi pèrdə na cappa é tròva nə mandə, pèrdə scí, ma nən pèrdə tandə'' :(À chì perde una cappa è trova un mantu, perde sì, ma ùn perde micca tantu) *''Chi prátəca mbara'' :(À chì pratica ampara) *''Chi prima nascǝ prima pascǝ'' :(À chì prima nasce prima pasce) *''Chi prima z’arrizza prima zǝ vèštǝ'' :(À chì prima s'arrizza prima si veste) *''Chi rǝngrazi rǝmanǝ fòr’òbblǝghǝ'' :(À chì ringrazia ferma fora di obligu) *''Chi ridǝ dǝ vǝnǝrdì chiagnǝ dǝ dǝménǝca'' :(À chì ride di vennerì pienghje di dumenica) *''Chi sfottǝ rǝmanǝ sfǝttutǝ'' :(À chì sfuttarazza ferma sfuttarazzatu) *''Chi sparagna sprèca'' :(À chì risparmia sciuppa) *''Chissə ə lə chianə, lariə də vocca é štrittə də manə'' :(Quelli di e piane, larghi di bocca è stretti di mani) *''Chi tè la faccia zǝ marita, é chi no rǝmanǝ zita'' :(À chì tene a faccia si marita, è chì micca ferma zitella) *''Chi tè la lénga va 'n Sardégna'' :(À chì tene a lingua và in Sardegna) :(Cù e dumande si và à Roma) *''Chi tè le crianze l’addòpra'' :(À chì hà e crianze l’adopra) *''Chi tè lǝ panǝ nǝn tè glǝ diéndǝ é chi tè glǝ diéndǝ nǝn tè lǝ panǝ'' :(À chì tene u pane ùn tene micca i denti è à chì tene i denti ùn tene micca u pane) *''Chi tè nǝ buon’uortǝ tè nǝ buonǝ puorchǝ'' :(À chì hà un bonu ortu hà un bonu porcu) *''Chi tròva n’amichǝ, tròva nǝ tǝsòrǝ; chi tròva nǝ tǝsòrǝ, d’amicǝ nǝ tròva cǝndǝmila'' :(À chì trova un amicu, trova un tesoru; à chì trova un tesoru, d’amichi ne trova centumila) *''Chi truoppǝ la tira, la štòcca'' :(À chì troppu a tira, a tronca) *''Chi truoppǝ vò nièndǝ štrégnǝ'' :(À chì troppu vole nulla stringhje) :(À chì troppu affascia, nunda stringhje) *''Chiudə casétta é nən fa latrə nəsciunə'' :(Chjodi casetta è ùn face latru nisunu) *''Chi va a la mòla zǝ nfarina'' :(À chì và à u mulinu si infarina) *''Chi va chǝ glǝ ciuoppǝ zǝ mbara a cǝppǝcà'' :(À chì và incù u zoppu ampara a zanchighjà) :(Chì và cù i zoppi, à capu à l’annu hè zoppu è rangu) *''Chi va chianǝ va lǝndanǝ, chi va fòrtǝ va ngondr’a la mòrtǝ'' :(À chì va pianu và luntanu, à chì và forte và incontru à a morte) :(À chì va pianu và sanu, à chì và sanu và luntanu) *''Chi vò fà nǝ buonǝ agliarǝ, tè a sǝmmǝnà dǝ jǝnnarǝ'' :(Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju) *''Chi vò patì lǝ pénǝ dǝ glǝ nfiérnǝ, Alvitǝ dǝ štatǝ é Atina dǝ nviérnǝ'' :(À chì vole pate e pene di l’infernu deve andà à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] d’estate è à [[Atina]] d’invernu) *''Chi vò truoppǝ bènǝ a la pèllǝ dǝ gl'ávǝtǝ, chélla séa la spannǝ a glǝ solǝ'' :(À chì vole troppu bè à a pelle di l’altri, a so a spande à u sole) :(À chì pensò à l’altri più chè à sè, si firmò in lu pian’ di Murusaglia) *''Chi z’accundènda, gòdǝ'' :(À chì si accuntenta, gode) *''Chi z’addòrmǝ chǝ na criatura z’arrizza mbussǝ'' :(À chì si addurmenta incù una criatura si arrizza bagnatu) :(Chì si chjina cù i zitelli s’arrizza cù a camisgia cacagliulosa) *''Chi zǝ fa gl’affarǝ sié camba ciénd’annǝ é n’atǝ tandǝ'' :(À chì si face l’affari soi, campa centu anni è altri tanti) *''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ é chi zǝ fa glǝ pagliarǝ cǝ s'accandona'' :(À chì si face a mazza ci si batte è à chì si face u pagliaghju ci si aggronda) **''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ, chi zǝ fa glǝ liéttǝ cǝ sǝ cólǝca'' ::(À chì face a mazza ci si batte, à chì si face u lettu ci si distende) *''Chi zǝ scalléttǝ cambéttǝ, chi magnéttǝ zǝ mǝréttǝ'' :(À chì si scaldò campò, à chì manghjò morse) *''Ciélǝ a pǝchǝrèllǝ, acqua a cannatèllǝ'' :(Celu à pecurella (nivuli di tipu ''altocumulus floccus''), acqua à catinelle) :(Celu pecurelle acqua à tinelle) *''Ciéndǝ nièndǝ accǝdiérǝnǝ n’ásǝnǝ'' :(Centu niente uccisenu un asinu) :(Centu nulla tumbonu u sumere) *''Ciòcca chə nən parla zə chiama cucuzza'' :(Chjocca chì ùn parla micca si chjama cucuzza) *''Commə cambíssənə glə furbə, sə nən cə štíssənə glə féssa?'' :(Cum’è camperianu i furbi, sì ùn ci fussinu micca i stupidi?) *''Crištə chə criaštə glə cətrunə, glə criaštə chə glə curə amarə'' :(Cristu, tè chì criasti u citriolu, u criasti incù u culu amaru) *''Crištǝ da lǝ piachǝ é da lǝ pèzzǝ'' :(Cristu dà e piaghe è dà e pezze) *''Crištǝ glǝ fà é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia'' :(Cristu li face è u diavule l’accoppia) **''Dí fa la cocchia é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia'' ::(Diu face a coppia è u diavule l’accoppia) *''Cundadinǝ, scarpǝ ròssǝ é cǝrvèlla finǝ'' :(Campagnolu, scarpi grossi è cerbellu argutu) *''Cundǝ spissǝ, amǝcizia a luonghǝ'' :(Conti spessu, amicizia à longu) *''Cunziglǝ dǝ vúlǝpǝ, štrǝcazionǝ dǝ caglinǝ'' :(Cunsigliu di volpe, strage di galline) :(Hà messu a volpe trà e galline) :(Cunsigliu di topi, ruina di zani) *''Cuóprǝtǝ glǝ piéttǝ ca uojǝ è Sandǝ Sǝlǝviéštrǝ'' :(Copri ti u pettu perchè oghje hè San Silivestru) ===D=== *''Daglə é daglə, la cəpolla addəvènda aglə'' :(Dalli è dalli, a cipolla diventa agliu) :(À furia di insiste, e cose ponu esse cambiate in megliu o in peghju) *''Dammǝ ca tǝ dònghǝ é buon’amichǝ tǝ sònghǝ'' :(Dà mi chè ti do è bonu amicu ti sò) *''Dəciémbrə è frəddariéglə, prò pòrta glə Bambəniéglə'' :(Dicembre hè un pocu fretu, però porta u Natale) *''Dəciémbrə zə glə pòrta tutt’appriéssə'' :(Dicembre si li porta tutti appressu) *''Dǝ Vènǝrǝ é dǝ Martǝ nǝn zǝ partǝ é nǝn zǝ fa prǝngipiǝ d'artǝ'' :(Di Venera [vennerì] è di Marte [martì] ùn si parte è ùn si face principiu d’arte) *''Diébbǝtǝ é pǝccatǝ, chi glǝ tè glǝ paca'' :(Debbite è peccati, chì li tene li paga) *''Dimm’a chi sié figlə é tə dich’a chi t’assəmiglə'' :(Dì mi à chì si figliolu è ti dicu à chì t’assumigli) *''Dí nǝ líbbra dǝ la pólvǝrǝ dǝ marzǝ é dǝ la fanga d’auštǝ'' :(Diu ci liberi da a polvera di marzu è da a fanga d’aostu) *''Dí, nǝn pèggǝ! Dǝcéttǝ quiglǝ chǝ glǝ štéva a pǝrtà l’acqua accapabballǝ'' :(Diu, mai peghju! Disse quellu trascinatu da l’acqua à l’inghjò) *''Dòppǝ glǝ chǝnfiéttǝ arrívǝnǝ glǝ dǝfiéttǝ'' :(Dopu i cunfetti arrivanu i difetti) :(Una volta spusati i cunghjunti scoprenu i so difetti reciprochi) ===E=== *''È cchiù fácǝlǝ štòrcǝ lǝ rittǝ chǝ raddrǝzzà lǝ štuortǝ'' :(Hè più facile storce u dirittu chè dirizzà u stortu) *''È mèglə a dərmì ch'a fatià é pərdì'' :(Hè megliu dorma chè travaglià è perda) *''È mèglǝ a èssǝ chǝrnutǝ chǝ malǝ sǝndutǝ'' :(Hè megliu esse curnutu chè male sentutu) *''È mèglǝ a ì a glǝ macǝllarǝ ch’a glǝ spǝzialǝ'' :(Hè megliu andà à u macellaru chè à u speziale) *''È mèglǝ a ì a pǝtì ch'ì a arrǝbbà'' :(Hè megliu andà à mendicà chè andà à arrubà) *''È mèglǝ na bòna mòrtǝ chǝ dǝ giugnǝ n’acqua dǝ nòttǝ'' :(Hè megliu una bona morte chì di ghjugnu una pioggia di notte) *''È mèglǝ n’ásǝnǝ muortǝ dénd'a la štalla chǝ nǝ miédǝchǝ arrèt’a la pòrta'' :(Hè megliu un asinu mortu dentru à a stalla chì un medicu daretu à a porta) *''È mèglǝ nǝ vǝcinǝ chǝ ciéndǝ pariéndǝ'' :(Hè megliu un vicinu chì centu parenti) *''È mèglǝ n’uovǝ uojǝ chǝ na caglina addǝmanǝ'' :(Hè megliu un ovu oghje chì una gallina dumane) :(Hè meddu l’ovu a sera chè a ghjaddina a mani) *''È trišt'a avvǝzzà, è pèggǝ a mandǝné'' :(Hè difficile avvizzà, hè peggiu mantene) ===F=== *''Fa bènǝ é scòrda, fa malǝ é pènza'' :(Faci bè è dimentica, faci male è pensa) *''Falǝgnamǝ a luonghǝ é fǝrrarǝ a curtǝ'' :(Bancalaru à longu è stazzunaru à cortu) *''Fa quéllǝ chǝ glǝ prètǝ dicǝ é no quéllǝ chǝ glǝ prètǝ fa'' :(Fà quellu chì u prete dice è micca quellu chì u prete face) *''Fattǝ glǝ nomǝ é van'a arrǝbbà'' :(Fà ti u [bonu] nome è vai à arrubbà) **''Fattǝ buonǝ nomǝ é sfascia pòrtǝ dǝ chiésa'' ::(Fatti u bonu nome è sciappa porte di chjesa) *''Fǝbbrarǝ curtǝ curtǝ, o glǝ mèglǝ o glǝ pèggǝ ǝ tuttǝ'' :(Ferraghju cortu cortu, o u megliu o u peghju di tutti) **''Fǝbbrarǝ è curtǝ é malǝcavatǝ'' ::(Ferraghju hè cortu è gattivu) ::(Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu) **''Fǝbbrarǝ, glǝ curtǝ, gl'amarǝ'' ::(Ferraghju, u cortu, l’amaru) *''Fémmǝnǝ é schǝppéttǝ, chi nǝn tè gǝdiziǝ cǝ glǝ méttǝ'' :(Donne è schjoppi, chì nun hà micca ghjudiziu ci u metta) *''Fícura crèttə, nganna mə lə jèttə'' :(Fichi crepulati, in gola mi li ghjettu) *''Figlǝ pícculǝ uajǝ pícculǝ, figlǝ ruossǝ uajǝ ruossǝ'' :(Figlioli chjuchi guai chjuchi, figlioli grandi guai grandi) *''Frǝssora nòva jat'a chi la pròva'' :(Frissoghja nova beatu chì a prova) ===G=== *''Gl’ammalatǝ crédǝ a tuttǝ miédǝcǝ'' :(L’ammalatu crede à tutti medichi) *''Gl’ásənə è ásənə, ma appriéssə vò n’ávətə ásənə'' :(L’asinu hè asinu, ma appressu ellu vole n’altru asinu) *''Gl’ásǝnǝ raglia, cagna lǝ fiénǝ chǝ la paglia'' :(L’asinu ronca, cambia u fenu cù a paglia) *''Gl'ásǝnǝ z’avanda da sulǝ'' :(L’asinu si avanta da solu) *''Gl'ásǝnǝ zǝ spalla sèmb'a lǝ còmmǝdǝ'' :(L’asinu cade sempre à u comudu) *''Glǝ cafonǝ zǝ rǝmuta la dǝménǝca'' :(U zappaghjolu si cambia a vistura a dumenica) *''Glǝ canǝ móccǝca a glǝ štracciatǝ'' :(U cane mursica à u muchjinaiu) *''Glǝ cannarinǝ è štrittǝ ma z’agliottǝ la casa chǝ tuttǝ glǝ tittǝ'' :(A cannella hè stretta ma ingolle a casa cù tuttu u tettu) *''Glǝ cattivǝ vǝcinǝ fa la mala mmatina'' :(U gattivu vicinu face a mala matina) *''Glə cəgliuccə dénd’a la caja, sə nən canda p’amorə, canda pə raja'' :(L’acellu inde a cabbia, sì ùn canta pè amore, canta pè rabbia) *''Glə cəgliuccə, sə nən zomba, nən sə mbara a vəlà'' :(L’acellu, sì ùn si lampa micca, ùn s’ampara micca à vulà) *''Glǝ cǝtronǝ fǝniscǝ sèmbǝ ngur’a gl'ǝrtǝlanǝ'' :(U citriolu finisce sempre in u culu di l’ortulanu) *''Glǝ circhiǝ cchiù è štrittǝ cchiù crèpa la vottǝ'' :(U chjerchju più hè strettu è più crepa a botte) *''Glǝ ciuccǝ lítǝchǝnǝ é lǝ varéla zǝ sfáscǝnǝ'' :(I sumeri liticanu è i barili si sciappanu) *''Glə cunziglə ə gl’ávətə siéndəglə, ma glə tié nə’glə lassà'' :(Stà à sente i cunsigli di l’altri, ma i toi ùn li lascià micca) *''Glǝ dǝlorǝ ǝ ditǝ è dǝlǝrusǝ ma nǝn è crisǝ'' :(U dulore di ditu hè dulurosu ma ùn hè micca cridutu) *''Glǝ figlǝ mupǝ glǝ capiscǝ sulǝ la mamma'' :(À u figliolu mutu u capisce sultantu a mamma) *''Glǝ figlǝ ngénnǝnǝ a tuttǝ quandǝ'' :(I figlioli facenu male à tutti quanti) *''Glǝ fugnǝ zǝ còcǝnǝ chǝ l'acqua ǝ sé štéssǝ'' :(I funghi si cocenu cù l’acqua di sè stessi) *''Glə fuochə è buonə tríəcə miscə a gl'annə'' :(U focu hè bonu tredeci mesi l’annu) *''Glǝ liéttǝ è ròsa, chi nǝn z’addòrmǝ zǝ rǝposa é cǝ fa caccosa'' :(U lettu si chjama rosa, s’ell’ùn si dorme s’arriposa) *''Glǝ lupǝ cagna glǝ pirǝ ma no glǝ viziǝ'' :(Perde u pelu cum’è a volpe, ma micca u viziu) *''Glǝ lupǝ fa glǝ lǝpittǝ'' :(U lupu face i lupi chjuchi) *''Glǝ munnǝ è fattǝ a scala, cǝ šta chi saglǝ é cǝ šta chi cala'' :( U mondu hè fattu à scala, à chì colla è à chì fala) *''Glǝ nǝputǝ sécchǝnǝ lǝ vitǝ'' :(I nipoti [i brottoli] seccanu e vite) *''Glǝ pariéndǝ suó comm'a lǝ scarpǝ, cchiù tǝ suó štrittǝ é cchiù tǝ favǝ malǝ'' :(I parenti sò cum’è à i scarpi, più ti sò stretti è più ti facenu male) *''Glǝ péscǝ chǝmènza a pǝzzà da glǝ capǝ'' :(U pesciu cumincia à puzzà da u capu) *''Glǝ prim'annǝ a còr'a còrǝ, glǝ sǝcondǝ a cur'a curǝ, glǝ tèrzǝ a cávǝcǝ ngurǝ'' :(U primu annu: core contr’à core, u secondu: culu contr’à culu, u terzu: à calci in u culu) :(Lu primu annu abbraccia, abbraccia, u sicondu, abbraccia è sfascia, u terzu, abbraccia è lascia) *''Glǝ raglǝ dǝ gl'ásǝnǝ nǝn arrívǝnǝ ngiélǝ'' :(Roncu di sumere ùn ni colla in celu) *''Glǝ saziǝ nǝn crédǝ a gl'addiunǝ'' :(U techju ùn crede u famitu) *''Glǝ scarparǝ va sèmbǝ scávǝsǝ'' :(U scarpari hè sempri mal’ calzu) *''Glǝ sǝviérchiǝ rombǝ glǝ chǝpiérchiǝ'' :(L’eccessu rompe u cuperchju) *''Glǝ sòldǝ ǝ glǝ cutǝconǝ zǝ glǝ magna glǝ sciambagnonǝ'' :(A robba di l’avaru a si manghja a farfalla) *''Glə sòldə favə cammənà l’acqua a capadávətə'' :(I soldi fanu camminà l’acqua à l’insù) *''Glǝ spinǝ gl’avéss’a caccià chi glǝ ngènnǝ'' :(E spine e duveria caccià quellu à chì facenu male) *''Glǝ tǝrdǝglionǝ prima t'abbòtta é puó tǝ cugliona'' :(U ''tǝrdǝglionǝ'' [spezie di pulenta] prima ti riempe è po ti canzona) *''Glǝ uattǝ chǝ nn’arriva a lǝ lardǝ dicǝ ca nǝ vè dǝ rángǝchǝ'' :(U ghjattu chì ùn arriva micca à u lardu dice chè sente di rancicu) :(Tant’era agra, disse a volpe, quand’ella ùn pobbe piglià a mela) *''Glə vignə ze cchièca quannə è pícculə, ca quannə è ruossə nən zə cchièca cchiù'' :(U vincu si piega quandu hè picculu, perché quandu hè grande ùn si piega più) *''Glǝ vòvǝ dicǝ chǝrnutǝ a gl'ásǝnǝ'' :(U boiu chjama currutu à l’asinu) *''Gl’jabbə pássənə é lə maravéglə zə recuóglənə'' :(E gabbule passanu è e maraviglie si racoglienu) *''Gl'òmǝ andó va fa fèšta, la fémmǝna a casa tribbulata rèšta'' :(L’omu indù và face festa, a donna in casa tribulata ferma) *''Gl'òmǝ sènza viziǝ è comm'a gl'ásǝnǝ sènza coda'' :(L’omu senza viziu hè cum’è à l’asinu senza coda) *''Gl'òmǝ z’attacca a la paròla é gl'ásǝnǝ a la capézza'' :(I boia si liani pà i corra, l’omini si liani pà a parola) *''Gl'uocchiǝ ǝ glǝ patronǝ ngrassa gl'ásǝnǝ'' :(Hè l’ochju di u patrone chì ingrassa u cavallu*) ===I=== *''Ì pə razia é trəvà gəštizia'' :(Andà pè grazia è truvà ghjustizia) :(Si dice quandu, invece di ottene cumprensione, si riceve un’altra offesa) ===J=== *''Jǝnnarǝ scassa pagliarǝ'' :(Ghjennaghju buzara pagliaghju) *''Jǝnnarǝ sicchǝ, cafonǝ ricchǝ'' :(Ghjennaghju seccu, paisanu riccu) ===L=== *''La bǝllézza è mèsa dòtǝ'' :(A bellezza hè una dota assai periculosa) *''La caglina chə nən bécca, è già bəccatə'' :(A gallina chì ùn becca micca, hà digià beccatu) *''La caglina fèta é a glǝ uallǝ glǝ ngènnǝ glǝ curǝ'' :(A gallina face l’ovu è à u gallu li face male u culu) *''La cəcala canda, canda, arriva ca zə šchiatta'' :(A cicala canta, canta, vene u momentu chè more) *''La céra zǝ chǝnzuma, ma glǝ muortǝ nǝn cammina'' :(A cera si cunsuma ma u mortu ùn cammina micca) *''La cèrqua ména la glianna'' :(U querciu face a ghjanda) *''La cəvétta: biatə addó cə canda, trištə addó cə fa la mira'' :(A civetta: beatu indù ci canta, tristu indù ci face a mira) *''Lachǝ a curtǝ acqua a luonghǝ, lachǝ a luonghǝ acqua a curtǝ'' :(Lagu à cortu acqua à longu, lagu à longu acqua à cortu) :(Quandu l’alone intornu à a luna è strettu, a piogia hè luntana; quandu l’alone hè largu a piogia hè vicina) *''La chǝmbagnía fa trištǝ glǝ paštorǝ'' :(A cumpagnia rende tristu u pastore) *''La coda è la cchiù fortǝ a scurtǝcà'' :(A coda hè a più dura à scurticà) *''La corza də gl’ásənə dura puochə'' :(A corsa di l’asini dura pocu) *''L'acqua dǝ marzǝ accidǝ glǝ pǝducchiǝ'' :(A piogia di marzu uccide i pidochji) *''L’acqua fa malǝ é lǝ vinǝ fa candà :(L’acqua face male è u vinu face cantà) *''L’acqua va a glǝ marǝ :(L’acqua si ne và sempre à u mare) *''L’acqua va andó pènnǝ'' :(L’acqua và indù pende) *''La chəmbagnía pòrta gl’òmə a la rəvina'' :(A cumpagnia porta l’omu à la ruvina) *''La famǝ caccia glǝ lupǝ da glǝ bòschǝ'' :(A fame caccia u lupu da u boscu) *''La fatía nn’è má accisǝ a nǝsciunǝ'' :(U travaddu ùn hà mai tumbu à nimu) *''La fémmǝna pǝccǝrélla fa glǝ figlǝ a tǝmmǝlélla'' :(A donna chjuca face i figlioli à moghji) *''La fémmǝna sciaurata méttǝ glǝ filǝ luonghǝ a l’achǝ'' :(A donna sciagurata mette u filu longu à l’acu) *''L'aggèndə sènza chəlorə o è fávəsa o tradətora'' :(A ghjente senza culore o hè falza o traditora) *''La gliuna sǝttǝmbrina sèttǝ miscǝ zǝ trascina'' :(A luna settembrina sette mesi si trascina) *''La gliva bǝnǝdétta ardǝ vérdǝ o sécca'' :(L'ulivu benedettu arde verde o seccu) *''La ita é la rǝvǝnuta è tutt'una'' :(L’andata è u ritornu hè tuttu unu) *''La jatta frəscəlosa fa glə figlə cəcatə'' :(A ghjatta precipitosa face i figlioli cechi) **''Glə canə fəriusə fa glə cacciunə cəcatə'' ::(U cane precipitosu face i canucci cechi) *''La léna dǝ fícura nǝ’scalla né la moglǝ né glǝ maritǝ, ma quannǝ s’è sǝccata scalla tuttǝ glǝ parǝndatǝ'' :(A legna di ficu ùn riscalda nè a moglia nè u maritu, ma quandu si hè siccata riscalda tuttu u parentatu) *''La lénga nǝn tè l’òssa, ma rombǝ l’òssa'' :( A lingua ùn hà micca l’osse, ma face rompe l’osse) *''La mamma pǝ glǝ figlǝ fa glǝ vǝcconǝ pǝccǝriglǝ, glǝ figlǝ pǝ la mamma zǝ glǝ ficca tuttǝ nganna'' :(A mamma pè u figliolu fà u buccone chjucu, u figliolu pè a mamma si u ficca tuttu in gola) *''La mèglǝ pota è dǝ marzǝ, ma chi cǝ la fa arrǝvà è pazzǝ'' :(A meglia putera si face à marzu, ma chì ci a face arrivà hè pazzu) :(Putami di marzu chì carcaraghju, ma ùn t’avvizzà chì mi siccaraghju) *''La mǝsèria vò glǝ sfuochǝ'' :(A miseria vole u sfogu) *''La mmèrda, cchiù la smuovǝ é cchiù puzza'' :(A merda, più si rimena è più puzza) *''La moglǝ è miésǝ panǝ'' :(A moglia hè mezu pane) *''La mòrtǝ šta arrètǝ a la pòrta'' :(A morte stà daretu à a porta) *''La mòrtǝ tuttǝ tròva é glǝ munnǝ ze rǝnnòva'' :(A morte tutti trova è u mondu si rinnova) *''La mòrtǝ vò la scusa'' :(A morte vole a scusa) *''La nèvǝ marzǝlina dura a la séra a la mmatina'' :(Neve marzulina strughje da a sera à a matina) *''La nèvǝ marzǝlina dura quand’a gl’amorǝ dǝ la vǝcina'' :(A neve marzulina dura quantu l’amore di a vicina) *''La nòttǝ zǝ spǝdúcchiǝnǝ gl'ásǝnǝ'' :(A notte si spiduchjanu l’asini) *''La pècura chǝ mávǝla pèrdǝ glǝ vǝcconǝ'' :(A pecura, ogni belata, ne perde una buccata) *''La pǝgnata scuccurata va ciénd’annǝ pǝ la casa'' :(A pignatta cannata và centu anni pè a casa) *''La pǝlǝzzía nn’è bòna sul’a la saccòccia'' :(A pulizia ùn hè bona sultantu ind’à stacca) **''La pǝlǝzzía fa malǝ ébbía a la saccòccia'' ::(A pulizia face male sultantu à a stacca) *''La piazza rǝcapa gl'uómmǝnǝ'' :(A piazza cerniglia l’omi) *''La pizza ǝ glǝ pǝvǝriéglǝ nǝn zǝ còcǝ má'' :(A pizza di u puverellu ùn si coce mai) *''La propriǝtà: chi zǝ la fa, chi la mandè, chi zǝ la magna'' :(A pruprietà: chì a face, chì a mantene, chì si a manghja) *''La pulènda prima abbòtta é puó allènda'' :(A pulenta prima riempe è po allena) *''La raggionǝ è dǝ glǝ féssa'' :(A ragione hè di l’ingenui) *''La rascia è caštichǝ dǝ Dí'' :(L’abbundanza hè casticu di Diu) *''La ròbba ǝ gl’ávǝtǝ è sèmbǝ cchiù bèlla'' :(A robba di l’altri hè sempre più bella) *''La ròbba vècchia ‘n casa dǝ mattǝ mòrǝ'' :(A robba vechja in casa di mattu more) *''La tròppa cunfǝdènza è la mamma ǝ la malacrianza'' :(A troppa cunfidenza hè a mamma di a malacrianza) *''La vècchia dǝcèttǝ a la giona: zitta, zitta é n’ata vòta zitta'' :(L'anziana disse à a giovana: zitta, zitta è un’altra volta zitta) *''La vigna è la tigna'' :( Vigna, tigna) *''La vocca pòrta a la forca'' :(A bocca porta à a forca) *''Lə cambanə s’avə a səndì a cocchia'' :(E campane si devenu sente à coppia) *''Lǝ cascǝ vindǝ nǝn zǝ rǝjòca'' :(U casgiu vintu ùn si righjoca micca) *''Lǝ chiácchiǝrǝ zǝ lǝ pòrta glǝ viéndǝ'' :(E chjachjere si e porta u ventu) *''Lǝ cosǝ fatt'a fòrza nǝn válǝnǝ na scòrza'' :(E cose fatte pè forza ùn vàlenu una scorza) *''Lə dəsgraziə nən viévə má da solə'' :(E disgrazie ùn venenu mai da sole) *''Lǝ dichǝ a té figlia accuscì tu, nòra, mǝ ndiénnǝ'' :(U dicu à tè figliola cusì tu, nora, mi capisci) *''Léna ǝ caštagna é aggèndǝ ǝ mǝndagna nǝn davǝ nǝsciunǝ uadagnǝ'' :(Legna di castagna è ghjente di muntagna ùn danu nisunu guadagnu) *''Lǝ pècura zǝ cóndanǝ a glǝ uadǝ'' :(traduzzione) E pecure si contanu à u vadu :(significatu) I conti si facenu à a fine *''L'èrva cattiva nǝn zǝ štrica má'' :(A gattiva erba ùn more mai) *''Lǝ truoppǝ štròppia'' :( U troppu stroppia) *''Lǝ vinǝ buonǝ zǝ vénnǝ sènza fraschǝ'' :(U vinu bonu si vende senza frasche) *''Lǝ vinǝ fa sanghǝ é la fatía fa ittà lǝ sanghǝ'' :(U vinu face sangue è u travagliu face ghjittà u sangue) *''Lambǝ a la Méta, duormǝ a la štésa; lambǝ a mondǝ Pratǝ, cuóprǝtǝ glǝ capǝ'' :(Lampi à a [[Monte Meta|Meta]], dormi à l'apertu; lampi à [[monte Pratu]] copri ti u capu) *''Luglǝ calǝrusǝ dénd'a la paglia nǝn tròva rǝpusǝ'' :(Lugliu calurosu ind'à paglia ùn trova riposu) *''Luglǝ nǝn vǝléttǝ dà a vévǝ a la mamma é a glǝ patrǝ é prò, a la finǝ, gl'affechéttǝ'' :(Lugliu ùn volse micca dà à beie à a mamma è à u patre è però, à a fine, l'affuchete) ===M=== *''Majǝ assuttǝ é mbrǝfǝmatǝ, assá ranǝ é bommǝrcatǝ'' :(Maghju asciuttu è prufumatu, assai granu è bon mercatu) *''Majǝ assuttǝ, ranǝ pǝ tuttǝ'' :(Maghju asciuttu, granu pè tuttu) :(Marzu asciuttu, granu per tuttu) *''Majǝ chiǝvusǝ giugnǝ fruttusǝ'' :(Maghju piuviscosu ghjugnu fruttiferu) *''Majǝ ǝrtǝlanǝ tanda paglia é puochǝ ranǝ'' :(Maghju ortulanu tanta paglia è pocu granu) *''Majǝ rǝsatǝ mésǝ mbrǝfǝmatǝ'' :(Maghju rusulatu mese prufumatu) *''Malǝ nǝn fà é paura nn’avé'' :(Male ùn fà è paura ùn avè) *''Manna attèrra ca lúccǝca fòrǝ'' :(Manda ghjò chè luccica fora) *''Marzǝ pazzariéglǝ, prima glǝ solǝ dòppǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, prima u sole dopu l’umbrella) *''Marzǝ pazzariéglǝ, sǝ va a spassǝ pòrtǝtǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, si vai à spasseghju porta ti l’umbrella) *''Marzǝ sǝ zǝ ngrugna fa cadì lǝ déta chǝ tuttǝ l'ognǝ'' :(Marzu sì s’intrugnisce face cascà e dite cù tutte l’unghje) *''Mazzatǝ é panèllǝ favǝ glǝ figlǝ biéglǝ'' :(Mazzate è pagnotte facenu i figlioli belli) *''Mbara l'artǝ é jèttǝla a la fratta'' :(Impara l’arte è ghjettala à a sepa) **''Mbara l'artǝ é míttǝla da partǝ'' ::(Impara l’arti è mettala da parti) *''Mègl’a mǝrì ch’a malǝcambà'' :(È megliu murì chì male campà) *''Mègl’a mǝrì satrǝ chǝ cambà a gl’addiunǝ'' :(È megliu murì saziu chì campà à dighjunu) *''Mèglǝ sulǝ chǝ malǝ acchǝmbagnatǝ'' :( Megliu andà solu chè male accumpagnatu) *''Mǝrcandǝ é puorcǝ zǝ vídǝnǝ dòppǝ muortǝ'' :( Marcanti è porci, si pesanu dopu morti) *''Mǝrcatǝ scadutǝ nǝn bada a pǝrdènza'' :(À mercatu scadutu ùn si bada più à a perdita) *''Mǝ sò fatta la tǝnaglia pǝ nǝ’mǝ còcǝ'' :(Mi sò fatta a tanaglia pè ùn mi coce micca) *''Moglǝ é mbrèlla nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Moglia è umbrella ùn si lascianu mai) ===N=== *''Na calla è bòna purǝ glǝ mésǝ ǝ luglǝ'' :(Una scaldata hè bona dinù u mese di lugliu) *''Na mamma camba ciéndǝ figlǝ, ciéndǝ figlǝ nǝn cámbǝnǝ na mamma'' :(Un babbu pò mantena centu fiddoli, centu fiddoli ùn poni mantena un babbu) *''Na manǝ lava l’ávǝta é tutt’é du lávanǝ glǝ mussǝ'' :(Una manu lava l’altra, è traminduie lavanu a faccia) *''Natalǝ chǝ glǝ solǝ, Pasqua chǝ glǝ tǝzzonǝ'' :(Natale cù u sole, Pasqua cù u tizzone) *''Natalǝ sènza gliuna, glǝ pǝcurarǝ nǝn allèva nǝsciuna'' :(Natale senza luna, u picuraghju ùn alleva nisuna) *''Na vòta zǝ còcǝ la ramba ǝ glǝ uattǝ'' :(Una volta si coce a zampa di u ghjattu) *''Négghia a la cullina, glə buonə tiémbə z'abbəcina'' :(Nebbia nant'à a cullina, u bonu tempu s'avvicina) *''Nən dòrmə la nòtte chi vò frəcà d'juornə'' :(Ùn dorme a notte chì vole arrubà di ghjornu) *''Nǝn suó pǝ gl’ásǝnǝ glǝ chǝnfiéttǝ'' :(Ùn sò micca pè l’asini i cunfetti) *''Nən tə fà maravéglia, pəcché la maravéglia còglə'' :(Ùn ti maraviglià micca di quellu chì vedi, perchè puderia succede ancu à tè) *''Nǝn tǝ lavà glǝ pannaggǝ sǝ nǝn suó glǝ vindinòvǝ ǝ maggǝ'' :(Ùn ti lavà a vistura sì ùn hè ancora u ventinove di maghju) *''Nən tə proccupà, zə fəcéttə frəcà la moglə'' :(Ùn ti preocupà micca, si fece arrubà a moglia) *''Nən tuttə lə ciammèllə rriéscənə chə glə buchə'' :(Micca tutte e ciambelle [''biscotti à forma di anellu''] riescenu incù u busgiu) *''Nǝn zǝ suó vištǝ má glǝ zínghǝrǝ mètǝ'' :(Ùn si sò mai visti i zingari sià u granu) *''Nǝn zǝ tramuta lǝ vinǝ quannǝ tira glǝ viéndǝ'' :(Ùn si travasa micca u vinu quandu tira u ventu) *''Nǝ pǝrtuallǝ la mmatina è òrǝ, unǝ la séra è chiummǝ'' :(Un aranciu a matina hè oru, unu a sera hè piombu) *''Nǝsciunǝ è natǝ mbaratǝ'' :(Nisunu hè natu imparatu) *''Nǝ'spǝtà pǝ l’aria ca tǝ rǝvè mbaccia'' :(Ùn sputà in aria chè ti ritorna in faccia) *''Ngim'a lǝ cuottǝ l'acqua vǝglita'' :(Nant'à u cottu l'acqua bullente) *''Nurǝ abballǝ, pòrta glǝ vòvǝ a pascǝ'' :(Nuli in ghjò, porta u boie à pasculà) *''Nurǝ a la vía ǝ Pǝscǝnischǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é va gl’a rǝméttǝ'' :(Nuli da a parte di [[Picinisco|Piciniscu]], prendi u boie è vai à ripone lu) *''Nurǝ a la vía ǝ Sǝttǝfratǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é van'a arà'' :(Nuli da a parte di [[Settefrati]], prendi u boie è vai à arà) *''Nzandə Piétrə, o vérdə o sicchə, miétə!'' :(À a San Petru, o verde o seccu, sega u granu!) ===O=== *''Ognǝ dǝlorǝ vò glǝ vǝccone'' :(Ogni dulore vole u buccone) *''Ognǝ fiérrǝviécchiǝ è buonǝ na vòta sòla gl’annǝ'' :(Ogni ferralu hè bonu una volta sola l’annu) *''Ognunǝ glǝ mǝštiérǝ sié é glǝ lupǝ a lǝ pècura'' :(Ognunu pè so mistieru è u lupu à e pecure) :(Ognunu per so mistiere) *''Ognə léna caccia glə fumə sié'' :(Ogni legna caccia u fume soiu) *''Ognunǝ pǝ issǝ é Dí pǝ tuttǝ'' :(Ognunu par se è Diu par tutti) *''Ognunǝ sa issǝ é Dí sa tuttǝ'' :(Ognunu sà e so cose è Diu sà tuttu) *''Ognunǝ zǝ pòrta la crocǝ séa'' :(Ognunu porta a propria croce) *''Òmǝ spǝsatǝ, amichǝ pǝrdutǝ'' :(Omu spusatu, amicu perdutu) ===P=== *''P'abbǝscà nǝ múccǝchǝ ǝ panǝ cǝ vò nǝ štòmmǝchǝ ǝ canǝ'' :(Pè buscà un tozzu di pane ci vole un stomacu di cane) *''Palma assutta, régna mbossa; Palma mbossa, régna assutta'' :(Dumenica di e Palme asciutta, mannella bagnata; Dumenica di e Palme bagnata, mannella asciutta) *''Panǝ chǝ gl’uocchiǝ, cascǝ sènza uocchiǝ é vinǝ che scrizza a gl’uocchiǝ'' :(Pane cù l’ochji, casgiu senza ochji è vinu chì schizza à l’ochji) *''Panǝ é alicǝ, glǝ uajǝ ǝ casa nǝn zǝ dícǝnǝ'' :(Pane è anchjuva, i guai di casa ùn si dicenu micca) *''Panǝ é cappa nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Pane è cappa ùn si lascianu mai) *''Panə, vinə é prəsuttə, l’aria è bòna pəttuttə'' :(Pane, vinu è prisuttu, l’aria hè bona pertuttu) *''Passatǝ glǝ Sandǝ, fǝnita la fèšta'' :(Passatu u Santu, finita a festa) *''Pǝ chǝnoscǝ buonǝ a unǝ c’adda magnà diécǝ chilǝ dǝ salǝ anziéma'' :(Pà cunnoscia à calchissia ci voli avè manghjatu un bacinu di sali insembi) *''Piattǝ va, piattǝ vè, l’amǝcizia zǝ mandè'' :(Piattu và, piattu vene, l’amicizia si mantene) :(Si tù voli chì l’amicizia si mantenga, chì una robba passi è l’altra venga) *''Pirǝ maturǝ cadǝ sènza tǝrturǝ'' :(Pera matura cade senza pertica) *''Pirǝ ruscǝ, nǝ’la tǝccassǝ sǝ nǝ’la chǝnuscǝ'' :(Pelu rossu, ùn tuccà la sì ùn a cunnosci micca) *''Priétǝ é puglǝ nǝn suó má satullǝ'' :(Preti è polli ùn sò mai satolli) :(Zitellu è pollu, ùn hè mai satollu) *''Prima lamba é puó tròna'' :(Prima fulmineghja è po tona) *''Prima ǝ Natalǝ né friddǝ né famǝ, òppǝ Natalǝ friddǝ é famǝ'' :(Prima di Natale nè fretu nè fame, dopu à Natale fretu è fame) *''Prima ǝ zǝ spǝsà la fémmǝna tè sèttǝ manǝ é na lénga, òppǝ spǝsata tè na manǝ é sèttǝ lénghǝ'' :(Prima di spusassi a donna hà sette mani è una lingua, dopu spusata hà una manu è sette lingue) *''Prima tǝ mbarǝ é puó tǝ pèrdǝ'' :(Prima t’ampargu è po ti perdu) *''Purǝ glǝ pucǝ tiévǝ la tossa'' :(Ancu a pulgi t’hà a tussa) ===Q=== *''Quannə canda glə cucurə, lə prəsuttə è buonə crudə'' :(Quandu canta u cuccu, u prisuttu hè bonu crudu) *''Quannǝ chiòvǝ é malǝtiémbǝ fa, a lǝ casǝ ǝ gl’ávǝtǝ c’è bruttǝ a štà'' :(Quandu ellu piove è face maltempu, à e case di l’altri hè bruttu à stà ci) *''Quannǝ chiòvǝ é tira viéndǝ, cacciato’, štattǝ pǝ déndǝ!'' :(Quandu piove è tira ventu, cacciatore, stà ti dentru!) *''Quannǝ è tiémbǝ ǝ vǝnaccia, chi vò gl'uovǝ chǝ zǝ glǝ faccia'' :(Quandu hè tempu di vinaccia, chì vole l’ovu chè sì u faccia) *''Quannǝ glǝ figlǝ fottǝ glǝ patrǝ è fǝttutǝ'' :(Quandu u figliolu fotte u patre hè leccu) *''Quannǝ gl’òmǝ tǝ gl’ò méttǝ, tuttǝ t’apprǝméttǝ; quannǝ tǝ gl’è ndǝrzatǝ, tuttǝ z’è scurdatǝ'' :(Quandu l’omu ti u vole mette, tuttu ti prumette; quandu ti l’hà ficcatu, tuttu s’hè dimenticatu) *''Quannǝ glǝ puorchǝ z’è satrǝ, vòtǝca glǝ londrǝ'' :(U purceddu tichju volta a trovula) *''Quannǝ glǝ diávǝrǝ t’accarézza, tǝ vò l’álǝma'' :(Quandu u diavule ti accarezza, vole a to anima) *''Quannǝ glǝ uattǝ nǝn cǝ šta, glǝ sorgǝ abballa'' :(Quandu u ghjattu ùn ci stà micca, u topu balla) *''Quannǝ glǝ vòvǝ nn’ò arà, a vòglia a cǝfǝlà'' :(Ùn vale à fischjà si u boiu ùn voli beia) *''Quannǝ na fémmǝna vò, manghǝ glǝ diávǝrǝ pò'' :(Quandu una donna vole, nemmancu u diavule pò) *''Quannǝ sié martiéglǝ vattǝ, quannǝ sié ngútǝna štattǝ'' :(Quandu sì martellu batti, quandu sì ancutina stà ti) *''Quannǝ šta glǝ cappiéglǝ a glǝ Pratǝ d'Atina, l'acqua z'abbǝcina'' :(Quandu c’hè u cappellu [i nuli] nant’à u [[Monte Pratu (Atina)|Pratu d’Atina]], l’acqua si avvicina) *''Quannǝ šta glǝ travǝ a Sandǝ Ghiascǝ, sǝ nǝn chiòvǝ uojǝ, chiòvǝ addǝmanǝ'' :(Quandu c’hè u trave [nuli appughjati nant’à a muntagna] à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sì ellu ùn piove micca oghje, ellu piove dumane) *''Quannǝ suó tandǝ jallǝ a candà, nǝn zǝ fà má juornǝ'' :(Quandu sò tanti galli à cantà, ùn si face mai ghjornu) *''Quannǝ z’allèva, la casa trèma; quannǝ z’è allǝvatǝ, la casa z’è scarrǝpata'' :(Quandu si alleva, a casa trema; quandu si hè allevatu, a casa hè crullata) *''Quannǝ zǝ sécca la cèrqua, tuttǝ quandǝ zǝ rǝcuóglǝnǝ lǝ šchiappǝ'' :(Quandu si secca u querciu, tutti quanti arricoglienu e scheze) *''Quatrinǝ é zéppǝ sécchǝ favǝ glǝ fuochǝ mmiés'a l'acqua'' :(Quattrini è scheze secche facenu u focu in mezu à l’acqua) *''Quéllǝ chǝ dǝ nòttǝ zǝ fa, dǝ juornǝ zǝ védǝ'' :(Quellu chì di notte si face, di ghjornu si vede) *''Quéllǝ chǝ nǝn zǝ fa nǝn zǝ sa'' :(Quellu chì ùn si face micca, ùn si sà micca) *''Quéllǝ chǝ ne'štròzza, ngrassa'' :(Quellu chì ùn strauzza micca, ingrassa) **''Quéllǝ chǝ nn'è vǝlénǝ, ngrassa'' ::(Quellu chì ùn hè micca velenu, ingrassa) ===R=== *''Récchiǝ lònghǝ, vita lònga'' :(Orechje longhe, vita longa) *''Ròbba ǝ magnatòria nǝn zǝ pòrta n’chǝnfǝssora'' :(Robba di manghjaria ùn si porta micca in cunfessiunale) *''Ròbba fatta, dənarə aspètta'' :(Robba fatta, denaru aspetta) *''Ròcchǝ fatía é Rafaniéglǝ magna'' :(Roccu travaglia è “Rafanellu” manghja) ===S=== *''Sacchǝ vacandǝ nǝn zǝ règgǝ a lǝ mbiédǝ'' :(U saccu viotu ùn si regge micca arrittu) *''Salva glǝ fiérrǝ ca gl’ásǝnǝ glǝ rǝchǝmbramǝ'' :(Salva i ferri chè l’asinu u ricumpremu) *''Scarta fruscǝ é chiappa primèra'' :(Scarta “flussu” [termine di u ghjocu di a primiera] è chjappa primiera) :(Quandu si cambia qualchì cosa, accade chì si cambia in peghju) *''Sǝ a fǝbbrarǝ nǝn fǝbbraréa, marzǝ la malǝpènza'' :(Si ghjinnaghju ùn ghjinnaghja, si frivaghju ùn frivaghja, marzu mal pensa) *''Sǝ a la Lǝnziata tira glǝ viéndǝ, chiappa glǝ fasciuorǝ é míttǝglǝ a la pǝgnata'' :(Sì à la Nunziata tira u ventu, chjappa i fasgioli è metti li à a pignatta) *''Sǝ a marzǝ la nòttǝ tròna, la vǝllégna è sèmbǝ bòna'' :(Sì à marzu a notte tona, a vindemia hè sempre bona) *''Sǝ a vindǝ nǝ’lǝ si méssǝ, a trénda nǝn tǝ l’aspǝttà'' :(Sì à venti [anni] ùn l’hai micca messu [u cerbellu], à trenta ùn ti l’aspettà micca) :(À chì à i trenta ùn hè è à i trenta ùn sà, mai hè statu è mai sarà) *''Sə bèlla u chəmbarì, tanda dəlorə tiéra patì'' :(Sì bella voli cumparì, tantu dulore duverii patì) *''Sǝ glǝ gionǝ crǝdéssǝ a glǝ spǝsatǝ, zǝ rǝmbéssǝ lǝ còssǝ é rǝmanéssǝ a la casa'' :(Sì u scapulu cridessi à u spusatu, si rumperia e cosce è resteria à a casa) *''Sǝ glǝ gionǝ sapéssǝ é sǝ glǝ viécchiǝ pǝtéssǝ'' :(Sì u giovanu sapessi è sì u vechju pudessi) *''Sə la fatía fosse bòna, zə la tənéssənə glə priétə'' :(Sì u travagliu seria bonu, si u tenerianu i preti) *''Sǝ la gliva scǝriscǝ a abbrilǝ, jètta uoglǝ a varile; sǝ la gliva scǝriscǝ a majǝ, vaccǝ adaggǝ adaggǝ; sǝ scǝriscǝ a giugnǝ, nǝn tǝ panugnǝ manghǝ glǝ rugnǝ'' :(Sì l'ulivu fiurisce à aprile, ghjetta oliu à barili; sì l'ulivu fiurisce à maghju, và ci adasgiu adasgiu; sì fiurisce à ghjugnu, ùn ti unghji nemmancu u grugnu) *''Sǝ nònnǝmǝ nǝn zǝ mǝréva, cambava ciénd’annǝ'' :(Sì u mo babbone ùn muria micca, campava centu anni) *''S’è puorchǝ, rǝvà a la štalla'' :(Sì hè porcu, ritorna à a stalla) *''Sǝ tròna zǝ la sòna, sǝ lamba zǝ la scamba'' :(Sì tona ellu piove, sì facenu sultantu lampi ellu ùn piove micca) *''Sòldǝ é sanghǝ suó durǝ a caccià'' :(Soldi è sangue sò duri à caccià) *''Sott’a la nèvǝ panǝ, sott’a l'acqua famǝ'' :(Sott’à u ghjacciu ci ghjace u pane, sott’à l’acqua ci ghjace a fame) *''Spartǝ palazzǝ addǝvènda candonǝ'' :(Sparti palazzu diventa cantone) *''Štrignǝ culillǝ quannǝ šta sulillǝ ca quannǝ šta acchǝmbagnatǝ rǝmanǝ sbrǝvǝgnatǝ'' :(Stringhji culettu quandu stai sulettu chè quandu stai cù in cumpagnia fermi svergugnatu) *''S’u méttǝ nǝ pèdǝ ognǝ prèta, nǝn arrivǝ má'' :(Sì voli buccà un pede ogni petra, ùn arrivi mai) ===T=== *''Taglia cchiù la lénga chǝ glǝ curtiéglǝ'' :(Taglia più a lingua chè u cultellu) *''Tandǝ va la jatta a lǝ lardǝ ca cǝ lassa glǝ zambinǝ'' :(Tantu và a ghjatta à u lardu chè ci lascia a zampa) *''Tardǝ é venga bòna'' :(Tardi è venga bona) *''Tié quannə tié, ca quannə nən tié, zə mandè da sulə'' :(Teni quandu teni, perchè quandu ùn teni micca, si mantene da solu) :(Teni contu di quellu chè ai, perchè quandu ùn lu teni micca, ci devi pensà da solu) *''Tira cchiù nǝ pirǝ ǝ frégna accapadávǝtǝ chǝ ciéndǝ para dǝ vuovǝ accapabballǝ'' :(Tira più un pelu di donna à l’insù, chè centu paghje di boi à l’inghjò) *''Trišt’a chi mòrǝ ca chi rǝmanǝ zǝ chǝnzòla'' :(Tristu à chi more perché chi resta si cunsola) *''Trištǝ a quiglǝ sorgǝ chǝ nǝn tè du cavótǝra'' :(Tristu à quellu tuparellu chì ùn hà micca dui buche) **''Trištǝ a la vólǝpa chǝ tè na tana sola'' ::(Tristu à quella volpe chì hà una tana sola) *''Tuóglǝtǝ l’allǝgría quannǝ tǝ vè ca la pǝcundría nǝn tǝ manga má'' :(Cogli l’allegria quandu ti vene, chè a tristezza ùn ti manca mai) *''Tuttǝ glǝ munnǝ è paésǝ'' :(Tuttu u mondu hè paese) ===U=== *''Uardà é nǝn tǝccà suó cazzǝ da cacà'' :(Vede è ùn tuccà, sò dulori da crepà) *''Uašta é arraccongia, nǝn pèrdǝ má tiémbǝ'' :(Guasta è ripara, ùn perde mai u to tempu) *''Uocchiǝ chinǝ é manǝ vacandǝ'' :(Ochji pieni è mani viote) *''Uocchiǝ manghǝ còrǝ franghǝ, uocchiǝ rittǝ còrǝ afflittǝ'' :(Ochju mancu, core francu, ochju drittu, core afflittu) *''Uoglǝ é muštǝ zǝ rǝquètǝnǝ glǝ mésǝ d'auštǝ'' :(Oliu è mostu si cuntrollanu u mese d’aostu) * ''Uómmǝnǝ a vinǝ, ciéndǝ a carrinǝ'' :(Omi di vinu, centu ogni carlinu) :(Omu di vinu, ùn vale un quattrinu) ===V=== *''Valǝ cchiù n’ajutǝ chǝ ciéndǝ cunziglǝ'' :(Vale più un aiutu chè centu cunsigli) *''Valǝ cchiù nǝ sfíziǝ chǝ na massaría'' :(Vale più un capricciu chì una masseria) *''Vanǝ chǝ chiglǝ mèglǝ ǝ té é faccǝ la spésa'' :(Vai cù quelli megliu di tè è fà ci a spesa) *''Vǝcinǝ mié, spiérchiǝ mié'' :(Vicinu meu, spechju meu) *''Viéndǝ dǝ Cǝrasciuolǝ jètta acqua chǝ glǝ lǝnzuorǝ'' :(Ventu di [[Cerasolu]] ghjetta acqua cù u lenzolu) *''Viéštǝ nǝ štǝrponǝ ca addǝvènda nǝ baronǝ'' :(Vesti un steccu, pare un vescu; vesti un bastone, pare un barone) *''Vinǝ ghianghǝ é vinǝ ruscǝ finacché nǝn tǝ rǝchǝnuscǝ'' :(Vinu biancu è vinu rossu finchè ùn ti ricunnosci) *''Vocca sènza diéndǝ vascia glǝ curǝ a tré pǝzziéndǝ'' :(Bocca senza denti basgia u culu à trè pendigliuli) ===Z=== *''Zǝ dicǝ glǝ pǝccatǝ ma no glǝ pǝccatorǝ'' :(Si dice u peccatu micca u peccatore) *''Zǝ fà biéglǝ chǝ la ròbba ǝ gl’ávǝtǝ'' :(Fassi u bellu cù a robba di l’altri) *''Ze vattə na vòta a la vottə é na vòta a glə circhiə'' :(Si batte una volta à a botte è una volta à u chjerchju) [[Categoria:Linguistica]] bwtswh69c32py3hpxq71xg38f6qb9y8 403312 403310 2026-06-10T07:51:47Z Fausta Samaritani 15085 link 403312 wikitext text/x-wiki Eccu una selezzione di pruverbii [[Valle di Cuminu|cuminesi]] ([[Pruvincia di Frusinone]]). ===A=== *''Abbrilǝ chiagnǝ é ridǝ'' :(Aprile pienghje è ride) *''Abbrilǝ nǝn tǝ schǝprì'' :(Aprile ùn ti scopre micca) *''Abbrilǝ ognǝ gliotta nǝ varilǝ'' :(Aprile, ogni goccia un barile) *''A cavaglǝ caštǝmatǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ'' :(À u cavallu ghjastimatu li lucenu i peli) *''Accarézza glǝ canǝ p’amorǝ ǝ glǝ patronǝ'' :(Accarezza u cane pè amore di u patrone) :(Rispetta u cane pè u patrone) *''A chi l'è mǝccǝcatǝ la sèrpa ha paura dǝ la jǝcèrtǝla'' :(À chì hè statu mursicatu da u serpu hà paura di l’aciartula) *''A chi nǝn tè figlǝ, nǝn c’issǝ né pǝ sòldǝ né pǝ cunziglǝ'' :(À chì ùn tene figlioli, ùn andà ci nè pè soldi nè pè cunsigli) *''A chiòvǝ é a mǝrì nǝn cǝ vò nièndǝ'' :(À piove è a murì ùn ci vole nulla) *''Acqua chèta viérmǝnǝ ména'' :(Acqua cheta porta vermi) *''Acqua é fuochǝ nǝn truóvǝnǝ luochǝ'' :(Acqua è focu ùn trovanu micca locu) :(Denaru, acqua è focu, si facenu strada in ogni locu) *''Acqua passata nǝ’mácǝna mòla'' :(L’acqua passata, ùn macina più) *''Addó c'è gušte, nǝn c'è pǝrdènza'' :(Duve c'hè gustu, ùn c'hè micca perdita) :(Ùn cuntanu spese o sacrifizii, sì una cosa hè stata fatta cun piacè) *''Addó nn’éndra glə solə, éndra glə dəttorə'' :(Inde ùn entre micca u sole, entre u duttore) *''Addó zǝ magna, Dí mǝ cǝ manna; addó zǝ fatía, Dí mǝ cǝ štrica'' :(Duve si manghja, Diu mi ci manda; duve si travaglia, Diu mi ci faccia sparì) *''Addósǝra glǝ viécchiǝ ca avǝ sèmbǝ raggionǝ'' :(Stà à sente l’anziani perché anu sempre ragione) *''A fǝbbrarǝ nòttǝ é juornǝ suo parǝ'' :(À ferraghju notte è ghjornu sò pari) *''A gl’avémmaría la paura s'abbía, a n'òra ǝ nòttǝ la paura s'accòšta'' :(À l’avemmaria a paura s’avvia, à un’ora di notte a paura s’accosta) *''A glǝ lupǝ malǝdittǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ'' :(À u lupu maladettu u lucenu i peli) *''A glǝ paésǝ ǝ glǝ cǝcatǝ chi tè n’uocchiǝ è sínǝchǝ'' :(À u paese di i cechi chì tene un ochju solu u facenu merre) :(In paese di i cechi, beatu à chì hà un ochju) *''A glə trištə faccə glə caništrə'' :(À u gattivu fà ci u paneru) :(Regala sempre qualchì cosa à i gattivi, cusì tu li mantenirai amichi) *''Ajútǝtǝ ca Dí t'ajuta'' :(Aiuta ti, Diu t’aiutarà) *''A la Cannǝlòra sǝ sciòcca o chiòvǝ viérnǝ è fòrǝ, sǝ cǝ šta glǝ sǝlǝciéglǝ è angora vǝrnǝciéglǝ, sǝ cǝ šta glǝ sollionǝ è tuttǝ viérnǝ angora'' :(À a Candelara s'ellu neva o piove l’invernu hè fora, se c’hè u sole fatuu hè dinù un pocu invernu, se c’hè u sulleone hè dinù tuttu invernu) :(Santa Maria Ciriola s’ellu piove o neva, di l’invernu simu fora; s’ell’hè sole o bellu tempu trenta ghjorni simu dentru) *''A la Cungétta allònga Natalǝ a dǝciassèttǝ'' :(À l’Immaculata Cuncezzione allonga Natale à dicessette) *''A la scǝglétta, a la scǝglétta, zǝ chiappéttǝ na saétta'' :(À forza di sceglie l’acchjappò una saetta) *''A lavà glǝ capǝ a gl'ásǝnǝ zǝ pèrdǝ tiémbǝ, acqua é saponǝ'' :(À lavà u capu à l’asinu si perde tempu, acqua è sapone) :(À fà a barba à i sumeri, si perdi tempu è savonu) *''A lǝ faméglǝ l’ajuta sanda Pupa'' :(À i zitellucci l’aiuta santa Pupa) *''A lǝ lariǝ nǝn parlà é a lǝ štrittǝ nǝn cacà'' :(À u largu ùn parlà è à u strettu ùn cacà) *''A majǝ vannǝ 'n amorǝ gl'ásǝnǝ'' :(À maghju sò in calore l’asini) :(Maghju hè u mesi di i sumeri) *''A magnà, chi magna magna; a lǝ vévǝ tandǝ appǝdù'' :(À manghjà, chì manghja manghja; à u beie, tantu pè ognunu) *''A Natalǝ zǝ rǝmuta tutta la vǝllanía, a Pasqua Bǝfanía zǝ rǝmuta tutta la sǝgnǝría'' :(À Natale si cambia à vistura tuttu u paisaname, à Pasqua Pifania si cambia à vistura tutta a signuria) *''Andó capǝ trénda capǝ purǝ trǝndunǝ'' :(Indù ci pò entre trenta ci pò entre dinù trentunu) *''Andó zǝ fa nòttǝ zǝ fa juornǝ'' :(Indù si face notte si face ghjornu) *''Annǝ bisèštǝ, annǝ funèštǝ'' :(Annu bisestile, annu infaustu) :(Annu bisestu, biatu à chì ci resta) *''A ognǝ natǝ Dí gl'ajuta'' :(À ogni natu Diu l’aiuta) *''A pacà é a mǝrì cǝ šta sèmbǝ tiémbǝ'' :(À pagà è à murì c’hè sempre u tempu) *''A Pasqua Bǝfanía sǝ rǝmútǝnǝ lǝ fǝrnarǝ'' :(À Pasqua Pifania si cambianu a vistura e furnare) *''Appriéss’a tandə ridə vè tandə chiagnə'' :(Dopu tantu ride vene tantu pienghje) *''Aria roscia, o piscia o scioscia'' :(Aria rossa, o piscia o soffia) :(Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina) *''Aria roscia, tèrra mbossa'' :(Celu rossu, terra bagnata) *''Artǝ é mǝštiérǝ, mǝsèria é famǝ'' :(Arte è mistieru, miseria è fame) *''A sanda Crocǝ ognǝ pèrtǝca va pǝ nocǝ'' :(À santa Croce ogni pertica và pè noce) *''A sanda Lǝcía nǝ passǝ dǝ caglina, a Sand'Andòniǝ nǝ passǝ dǝ vòvǝ, a fǝbbrarǝ parǝ parǝ'' :(À santa Lucia un passu di gallina, à sant’Antone un passu di boie, à ferraghju pari pari) *''A sandǝ Martinǝ ognǝ muštǝ addǝvènda vinǝ'' :(À san Martinu ogni mostu diventa vinu) *''Assǝ é cavǝsunǝ nǝn zǝ cálanǝ má'' :(Assu è calzone ùn si calanu mai) *''Attacca gl'ásǝnǝ andó vò glǝ patronǝ é lassa ca zǝ spalla'' :(Attacca l’asinu indù vole u patrone è lascia chè cadi) *''Attacca la crapa a la vigna, quéllǝ chǝ fa la mamma fa la figlia'' :(Attacca a capra à a vigna, quellu chì face a mamma face a figliola) *''A uachǝ a uachǝ zǝ gnéttǝ la pǝgnata'' :(Granellu dopu granellu si rimpiete a pignatta) :(À piuma à piuma s’empii u cuscinu) *''Auštǝ è capǝ ǝ viérnǝ'' :(Aostu hè u capu d’invernu) ===B=== *''Bacchǝ, tabbacchǝ é Vènǝrǝ rǝdúcǝnǝ gl'uómmǝnǝ n'cénǝrǝ'' :(Baccu ''[u vinu]'', tabaccu è Venera ''[a donna]'' riducenu l’omini in cenera) ===C=== *''Canǝ ch’abbaja nǝn móccǝca'' :(Cane chì abbaghja ùn morde micca) *''Caštagnǝ é muštǝ favǝ fà lǝ pévǝta juštǝ'' :(Castagne è mostu facenu fà i peti ghjusti) *''Cchiù cə mittə é cchiù cə truovə'' :(Più ci metti è più ci trovi) *''Cchiù scurǝ ǝ la mésanòttǝ nǝn zǝ pò fà'' :(Più oscuru di a mezanotte ùn si pò fà micca) *''Cchiù t'abbassǝ é cchiù tǝ sǝ védǝ glǝ culǝ'' :(Più ti abbassi è più ti si vede u culu) :(Chì troppu si cala, moscia u so culu) *''Cǝ vò gl’uossǝ viécchiǝ pǝ cunnì la pǝgnata'' :(Ci vole l’ossu vechju pè cundì a pignatta) *''Chǝ glǝ tiémbǝ é chǝ la paglia zǝ matúrǝnǝ lǝ nèspǝlǝ'' :(Cù u tempu è cù a paglia maturanu e nespule) *''Chǝ la fatía nǝn z'è arrǝcchitǝ má nǝsciunǝ'' :(Incù u travagliu ùn si hè mai arricchitu nisunu) *''Chǝmbarǝ é chǝmmarǝ favǝ quéllǝ chǝ glǝ parǝ'' :(Cumpare è cumare facenu quellu chì volenu) *''Chəmmanna é fattéllə'' :(Cumanda è fà lu tè) *''Chǝmmarǝ é chǝmbarǝ zǝ parla chiarǝ'' :(Cumare è cumpare si parla chjaru) *''Chi ala puochǝ valǝ é chi glǝ sèndǝ nǝn valǝ nièndǝ'' :(Chì sbadiglia pocu vale è chì u sente ùn vale nulla) *''Chi appaténa rappatǝnéa'' :(U figlianu assumiglià à u patrinu) *''Chi arrètǝ mǝ parla, arrètǝ glǝ tiénghǝ'' :(À chì daretu mi maldicenta, daretu u tengu) :(À chì daretu mi dice, parla cù u mio culu) *''Chi ásǝnǝ nascǝ ásǝnǝ mòrǝ'' :(À chì asinu nasce asinu more) *''Chi a tiémbǝ pènza, a ora magna'' :(À chì in tempu pensa, à ora manghja) **''Chi a ora zǝ prǝvvèdǝ a ora magna'' ::(À chì à ora si pruvede, à ora manghja) *''Chi caca a la névǝ glǝ solǝ glǝ scòprǝ'' :(À chì caca ind’a neve u sole u scopre) *''Chi cagna chiagnǝ'' :(À chì cambia, pienghje) *''Chi cammina rittǝ cammina afflittǝ, chi cammina štǝrtǝriéglǝ cammina bǝnariéglǝ'' :(À chì cammina dirittu camina afflittu, chì cammina stortu camina bè) *Chi cèrca tròva :(À chì circa trova) *''Chi chǝmmèrcia camba, chi fatía crèpa'' :(Chì cummercia campa, chì travaglia crepa) *''Chi coscə è scoscə nən pèrdə má tiémbə'' :(À chì cosge è sdrisge ùn perde mai tempu) *''Chi dǝ caglina nascǝ, ndèrra ruspa'' :(À chì di gallina nasce, in terra ruspa) *''Chi dǝ caglina nascǝ, mòrǝ rǝspènnǝ'' :(À chì di gallina nasce, more ruspendu) *''Chi dǝ spranza camba dǝspratǝ mòrǝ'' :(À chì di speranza campa disperatu more) :(À chi campa sperendu, more cachendu) *''Chi fa addittǝ a la mamma é a glǝ patrǝ, fa addittǝ a “Dio Padre”'' :(À chì ubbidisce à a mamma è à u patre, ubbidisce à ''Dio Padre'') *''Chi fa commǝ pò, arriva andó vò'' :(À chì face cum’è pò, arriva indù vole) *''Chi fa da sé fa pǝ tré'' :(À chì face da sè face pè trè) *''Chi gira dǝ nòttǝ va ngondr'a la mòrtǝ'' :(À chì gira di notte và incontru à a morte) *''Chi gira lécca é chi z’assétta zǝ sécca'' :(À chì gira lecca è chì si assetta si secca) :(À chì movi si licca, à chì posa si sicca) *''Chi la casa vò appəzzəndì, méttə l’òprə é lə lassa ì'' :(À chì a casa vole impuverì, bucca i ghjurnataghji è li lascia fà) *''Chi la sèndǝ, ngurǝ la tè'' :(À chì a sente, à u culu a tene) *''Chi lassa la via vècchia pǝ chélla nòva sa chǝ lassa é nǝn sa chǝ tròva'' :(À chì lascia a strada vechja pè quella nova sa cosa lascia è ùn sa micca cosa trova) *''Chi magna a l'Assunda, nǝn magna a Sandǝ Ròcchǝ'' :(Chì manghja à l’Assunta, ùn manghja à San Roccu) *''Chi magna a sulǝ s’affòca, chi magna n'chǝmbagnía glǝ diávǝrǝ zǝ glǝ pòrta via'' :(À chì manghja da solu s’affoga, à chì manghja in cumpagnia u diavule si u porta via) *''Chi magna a sulǝ zǝ ndorza'' :(À chì manghja da solu si strauzza) *''Chi malə pènza, malə dəspènza'' :(À chì male pensa, male dispensa) *''Chi manéja lǝ mèlǝ zǝ lécca lǝ déta'' :(À chì maneghja u mele si lecca e dite) *''Chi mbròglia rǝmanǝ mbrǝgliatǝ'' :(À chì inganna ferma ingannatu) *''Chi mǝ vattéja m’è cumbarǝ'' :(À chì mi batteza mi hè cumpare) *''Chi mòrə də fugnə, è pazzə chi glə chiagnə'' :(À chì more pè colpa di i funghi, hè pazzu chì u pienghje) *''Chi na lira n'apprèzza, nǝ sòldǝ nǝn valǝ'' :(À chì una lira ùn apprezza micca, ellu ùn vale nemmancu un soldu) *''Chi nascǝ tunnǝ nǝn pò mǝrì quadratǝ'' :(À chì nasce tondu ùn pò micca murì quadratu) :(À chì nasce tortu ùn pò more drittu) *''Chi nǝn fa nǝ'sbaglia'' :(À chì ùn fa nulla ùn sbaglia mai) *''Chi nǝn parla é nǝn pattéja nǝn manéja la tabbacchèra'' :(À chì ùn parla è ùn patteghja ùn maneghja a tabacchera) *''Chi nǝn sa è parèndǝ a chi nn'cǝ védǝ'' :(À chì ùn sà micca hè parente à chì ùn ci vede micca) *''Chi nǝn tè fòrza addòpra ngégnǝ'' :(À chì ùn tene forza adopra ingegniu) *''Chi nǝn vò fatià na vòta fatía tré vòtǝ'' :(À chì ùn vole travaglià una volta travaglia trè volte) *''Chi nǝn z'accundènda ǝ la zizza ǝ la vacca z'acchiappa glǝ ciéglǝ ǝ glǝ tòrǝ'' :(À chì ùn si accuntenta micca di a puppula di a vacca acchjappa l'acellu ''[u cazzu ]'' di u toru) *''Chi nn’è buonǝ p’issǝ nn’è buonǝ manghǝ pǝ gl'ávǝtǝ'' :(À chì ùn hè micca bonu pè sè stessu ùn hè bonu nemmancu pè l’altri) *''Chi pècura nascǝ zǝ la magna glǝ lupǝ'' :(À chì nasce pecura si a manghja u lupu) :(Chì si face agnellu, u lupu u si manghja) *''Chi pèrdə na cappa é tròva nə mandə, pèrdə scí, ma nən pèrdə tandə'' :(À chì perde una cappa è trova un mantu, perde sì, ma ùn perde micca tantu) *''Chi prátəca mbara'' :(À chì pratica ampara) *''Chi prima nascǝ prima pascǝ'' :(À chì prima nasce prima pasce) *''Chi prima z’arrizza prima zǝ vèštǝ'' :(À chì prima s'arrizza prima si veste) *''Chi rǝngrazi rǝmanǝ fòr’òbblǝghǝ'' :(À chì ringrazia ferma fora di obligu) *''Chi ridǝ dǝ vǝnǝrdì chiagnǝ dǝ dǝménǝca'' :(À chì ride di vennerì pienghje di dumenica) *''Chi sfottǝ rǝmanǝ sfǝttutǝ'' :(À chì sfuttarazza ferma sfuttarazzatu) *''Chi sparagna sprèca'' :(À chì risparmia sciuppa) *''Chissə ə lə chianə, lariə də vocca é štrittə də manə'' :(Quelli di e piane, larghi di bocca è stretti di mani) *''Chi tè la faccia zǝ marita, é chi no rǝmanǝ zita'' :(À chì tene a faccia si marita, è chì micca ferma zitella) *''Chi tè la lénga va 'n Sardégna'' :(À chì tene a lingua và in Sardegna) :(Cù e dumande si và à Roma) *''Chi tè le crianze l’addòpra'' :(À chì hà e crianze l’adopra) *''Chi tè lǝ panǝ nǝn tè glǝ diéndǝ é chi tè glǝ diéndǝ nǝn tè lǝ panǝ'' :(À chì tene u pane ùn tene micca i denti è à chì tene i denti ùn tene micca u pane) *''Chi tè nǝ buon’uortǝ tè nǝ buonǝ puorchǝ'' :(À chì hà un bonu ortu hà un bonu porcu) *''Chi tròva n’amichǝ, tròva nǝ tǝsòrǝ; chi tròva nǝ tǝsòrǝ, d’amicǝ nǝ tròva cǝndǝmila'' :(À chì trova un amicu, trova un tesoru; à chì trova un tesoru, d’amichi ne trova centumila) *''Chi truoppǝ la tira, la štòcca'' :(À chì troppu a tira, a tronca) *''Chi truoppǝ vò nièndǝ štrégnǝ'' :(À chì troppu vole nulla stringhje) :(À chì troppu affascia, nunda stringhje) *''Chiudə casétta é nən fa latrə nəsciunə'' :(Chjodi casetta è ùn face latru nisunu) *''Chi va a la mòla zǝ nfarina'' :(À chì và à u mulinu si infarina) *''Chi va chǝ glǝ ciuoppǝ zǝ mbara a cǝppǝcà'' :(À chì và incù u zoppu ampara a zanchighjà) :(Chì và cù i zoppi, à capu à l’annu hè zoppu è rangu) *''Chi va chianǝ va lǝndanǝ, chi va fòrtǝ va ngondr’a la mòrtǝ'' :(À chì va pianu và luntanu, à chì và forte và incontru à a morte) :(À chì va pianu và sanu, à chì và sanu và luntanu) *''Chi vò fà nǝ buonǝ agliarǝ, tè a sǝmmǝnà dǝ jǝnnarǝ'' :(Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju) *''Chi vò patì lǝ pénǝ dǝ glǝ nfiérnǝ, Alvitǝ dǝ štatǝ é Atina dǝ nviérnǝ'' :(À chì vole pate e pene di l’infernu deve andà à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] d’estate è à [[Atina]] d’invernu) *''Chi vò truoppǝ bènǝ a la pèllǝ dǝ gl'ávǝtǝ, chélla séa la spannǝ a glǝ solǝ'' :(À chì vole troppu bè à a pelle di l’altri, a so a spande à u sole) :(À chì pensò à l’altri più chè à sè, si firmò in lu pian’ di Murusaglia) *''Chi z’accundènda, gòdǝ'' :(À chì si accuntenta, gode) *''Chi z’addòrmǝ chǝ na criatura z’arrizza mbussǝ'' :(À chì si addurmenta incù una criatura si arrizza bagnatu) :(Chì si chjina cù i zitelli s’arrizza cù a camisgia cacagliulosa) *''Chi zǝ fa gl’affarǝ sié camba ciénd’annǝ é n’atǝ tandǝ'' :(À chì si face l’affari soi, campa centu anni è altri tanti) *''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ é chi zǝ fa glǝ pagliarǝ cǝ s'accandona'' :(À chì si face a mazza ci si batte è à chì si face u pagliaghju ci si aggronda) **''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ, chi zǝ fa glǝ liéttǝ cǝ sǝ cólǝca'' ::(À chì face a mazza ci si batte, à chì si face u lettu ci si distende) *''Chi zǝ scalléttǝ cambéttǝ, chi magnéttǝ zǝ mǝréttǝ'' :(À chì si scaldò campò, à chì manghjò morse) *''Ciélǝ a pǝchǝrèllǝ, acqua a cannatèllǝ'' :(Celu à pecurella (nivuli di tipu ''altocumulus floccus''), acqua à catinelle) :(Celu pecurelle acqua à tinelle) *''Ciéndǝ nièndǝ accǝdiérǝnǝ n’ásǝnǝ'' :(Centu niente uccisenu un asinu) :(Centu nulla tumbonu u sumere) *''Ciòcca chə nən parla zə chiama cucuzza'' :(Chjocca chì ùn parla micca si chjama cucuzza) *''Commə cambíssənə glə furbə, sə nən cə štíssənə glə féssa?'' :(Cum’è camperianu i furbi, sì ùn ci fussinu micca i stupidi?) *''Crištə chə criaštə glə cətrunə, glə criaštə chə glə curə amarə'' :(Cristu, tè chì criasti u citriolu, u criasti incù u culu amaru) *''Crištǝ da lǝ piachǝ é da lǝ pèzzǝ'' :(Cristu dà e piaghe è dà e pezze) *''Crištǝ glǝ fà é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia'' :(Cristu li face è u diavule l’accoppia) **''Dí fa la cocchia é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia'' ::(Diu face a coppia è u diavule l’accoppia) *''Cundadinǝ, scarpǝ ròssǝ é cǝrvèlla finǝ'' :(Campagnolu, scarpi grossi è cerbellu argutu) *''Cundǝ spissǝ, amǝcizia a luonghǝ'' :(Conti spessu, amicizia à longu) *''Cunziglǝ dǝ vúlǝpǝ, štrǝcazionǝ dǝ caglinǝ'' :(Cunsigliu di volpe, strage di galline) :(Hà messu a volpe trà e galline) :(Cunsigliu di topi, ruina di zani) *''Cuóprǝtǝ glǝ piéttǝ ca uojǝ è Sandǝ Sǝlǝviéštrǝ'' :(Copri ti u pettu perchè oghje hè San Silivestru) ===D=== *''Daglə é daglə, la cəpolla addəvènda aglə'' :(Dalli è dalli, a cipolla diventa agliu) :(À furia di insiste, e cose ponu esse cambiate in megliu o in peghju) *''Dammǝ ca tǝ dònghǝ é buon’amichǝ tǝ sònghǝ'' :(Dà mi chè ti do è bonu amicu ti sò) *''Dəciémbrə è frəddariéglə, prò pòrta glə Bambəniéglə'' :(Dicembre hè un pocu fretu, però porta u Natale) *''Dəciémbrə zə glə pòrta tutt’appriéssə'' :(Dicembre si li porta tutti appressu) *''Dǝ Vènǝrǝ é dǝ Martǝ nǝn zǝ partǝ é nǝn zǝ fa prǝngipiǝ d'artǝ'' :(Di Venera [vennerì] è di Marte [martì] ùn si parte è ùn si face principiu d’arte) *''Diébbǝtǝ é pǝccatǝ, chi glǝ tè glǝ paca'' :(Debbite è peccati, chì li tene li paga) *''Dimm’a chi sié figlə é tə dich’a chi t’assəmiglə'' :(Dì mi à chì si figliolu è ti dicu à chì t’assumigli) *''Dí nǝ líbbra dǝ la pólvǝrǝ dǝ marzǝ é dǝ la fanga d’auštǝ'' :(Diu ci liberi da a polvera di marzu è da a fanga d’aostu) *''Dí, nǝn pèggǝ! Dǝcéttǝ quiglǝ chǝ glǝ štéva a pǝrtà l’acqua accapabballǝ'' :(Diu, mai peghju! Disse quellu trascinatu da l’acqua à l’inghjò) *''Dòppǝ glǝ chǝnfiéttǝ arrívǝnǝ glǝ dǝfiéttǝ'' :(Dopu i cunfetti arrivanu i difetti) :(Una volta spusati i cunghjunti scoprenu i so difetti reciprochi) ===E=== *''È cchiù fácǝlǝ štòrcǝ lǝ rittǝ chǝ raddrǝzzà lǝ štuortǝ'' :(Hè più facile storce u dirittu chè dirizzà u stortu) *''È mèglə a dərmì ch'a fatià é pərdì'' :(Hè megliu dorma chè travaglià è perda) *''È mèglǝ a èssǝ chǝrnutǝ chǝ malǝ sǝndutǝ'' :(Hè megliu esse curnutu chè male sentutu) *''È mèglǝ a ì a glǝ macǝllarǝ ch’a glǝ spǝzialǝ'' :(Hè megliu andà à u macellaru chè à u speziale) *''È mèglǝ a ì a pǝtì ch'ì a arrǝbbà'' :(Hè megliu andà à mendicà chè andà à arrubà) *''È mèglǝ na bòna mòrtǝ chǝ dǝ giugnǝ n’acqua dǝ nòttǝ'' :(Hè megliu una bona morte chì di ghjugnu una pioggia di notte) *''È mèglǝ n’ásǝnǝ muortǝ dénd'a la štalla chǝ nǝ miédǝchǝ arrèt’a la pòrta'' :(Hè megliu un asinu mortu dentru à a stalla chì un medicu daretu à a porta) *''È mèglǝ nǝ vǝcinǝ chǝ ciéndǝ pariéndǝ'' :(Hè megliu un vicinu chì centu parenti) *''È mèglǝ n’uovǝ uojǝ chǝ na caglina addǝmanǝ'' :(Hè megliu un ovu oghje chì una gallina dumane) :(Hè meddu l’ovu a sera chè a ghjaddina a mani) *''È trišt'a avvǝzzà, è pèggǝ a mandǝné'' :(Hè difficile avvizzà, hè peggiu mantene) ===F=== *''Fa bènǝ é scòrda, fa malǝ é pènza'' :(Faci bè è dimentica, faci male è pensa) *''Falǝgnamǝ a luonghǝ é fǝrrarǝ a curtǝ'' :(Bancalaru à longu è stazzunaru à cortu) *''Fa quéllǝ chǝ glǝ prètǝ dicǝ é no quéllǝ chǝ glǝ prètǝ fa'' :(Fà quellu chì u prete dice è micca quellu chì u prete face) *''Fattǝ glǝ nomǝ é van'a arrǝbbà'' :(Fà ti u [bonu] nome è vai à arrubbà) **''Fattǝ buonǝ nomǝ é sfascia pòrtǝ dǝ chiésa'' ::(Fatti u bonu nome è sciappa porte di chjesa) *''Fǝbbrarǝ curtǝ curtǝ, o glǝ mèglǝ o glǝ pèggǝ ǝ tuttǝ'' :(Ferraghju cortu cortu, o u megliu o u peghju di tutti) **''Fǝbbrarǝ è curtǝ é malǝcavatǝ'' ::(Ferraghju hè cortu è gattivu) ::(Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu) **''Fǝbbrarǝ, glǝ curtǝ, gl'amarǝ'' ::(Ferraghju, u cortu, l’amaru) *''Fémmǝnǝ é schǝppéttǝ, chi nǝn tè gǝdiziǝ cǝ glǝ méttǝ'' :(Donne è schjoppi, chì nun hà micca ghjudiziu ci u metta) *''Fícura crèttə, nganna mə lə jèttə'' :(Fichi crepulati, in gola mi li ghjettu) *''Figlǝ pícculǝ uajǝ pícculǝ, figlǝ ruossǝ uajǝ ruossǝ'' :(Figlioli chjuchi guai chjuchi, figlioli grandi guai grandi) *''Frǝssora nòva jat'a chi la pròva'' :(Frissoghja nova beatu chì a prova) ===G=== *''Gl’ammalatǝ crédǝ a tuttǝ miédǝcǝ'' :(L’ammalatu crede à tutti medichi) *''Gl’ásənə è ásənə, ma appriéssə vò n’ávətə ásənə'' :(L’asinu hè asinu, ma appressu ellu vole n’altru asinu) *''Gl’ásǝnǝ raglia, cagna lǝ fiénǝ chǝ la paglia'' :(L’asinu ronca, cambia u fenu cù a paglia) *''Gl'ásǝnǝ z’avanda da sulǝ'' :(L’asinu si avanta da solu) *''Gl'ásǝnǝ zǝ spalla sèmb'a lǝ còmmǝdǝ'' :(L’asinu cade sempre à u comudu) *''Glǝ cafonǝ zǝ rǝmuta la dǝménǝca'' :(U zappaghjolu si cambia a vistura a dumenica) *''Glǝ canǝ móccǝca a glǝ štracciatǝ'' :(U cane mursica à u muchjinaiu) *''Glǝ cannarinǝ è štrittǝ ma z’agliottǝ la casa chǝ tuttǝ glǝ tittǝ'' :(A cannella hè stretta ma ingolle a casa cù tuttu u tettu) *''Glǝ cattivǝ vǝcinǝ fa la mala mmatina'' :(U gattivu vicinu face a mala matina) *''Glə cəgliuccə dénd’a la caja, sə nən canda p’amorə, canda pə raja'' :(L’acellu inde a cabbia, sì ùn canta pè amore, canta pè rabbia) *''Glə cəgliuccə, sə nən zomba, nən sə mbara a vəlà'' :(L’acellu, sì ùn si lampa micca, ùn s’ampara micca à vulà) *''Glǝ cǝtronǝ fǝniscǝ sèmbǝ ngur’a gl'ǝrtǝlanǝ'' :(U citriolu finisce sempre in u culu di l’ortulanu) *''Glǝ circhiǝ cchiù è štrittǝ cchiù crèpa la vottǝ'' :(U chjerchju più hè strettu è più crepa a botte) *''Glǝ ciuccǝ lítǝchǝnǝ é lǝ varéla zǝ sfáscǝnǝ'' :(I sumeri liticanu è i barili si sciappanu) *''Glə cunziglə ə gl’ávətə siéndəglə, ma glə tié nə’glə lassà'' :(Stà à sente i cunsigli di l’altri, ma i toi ùn li lascià micca) *''Glǝ dǝlorǝ ǝ ditǝ è dǝlǝrusǝ ma nǝn è crisǝ'' :(U dulore di ditu hè dulurosu ma ùn hè micca cridutu) *''Glǝ figlǝ mupǝ glǝ capiscǝ sulǝ la mamma'' :(À u figliolu mutu u capisce sultantu a mamma) *''Glǝ figlǝ ngénnǝnǝ a tuttǝ quandǝ'' :(I figlioli facenu male à tutti quanti) *''Glǝ fugnǝ zǝ còcǝnǝ chǝ l'acqua ǝ sé štéssǝ'' :(I funghi si cocenu cù l’acqua di sè stessi) *''Glə fuochə è buonə tríəcə miscə a gl'annə'' :(U focu hè bonu tredeci mesi l’annu) *''Glǝ liéttǝ è ròsa, chi nǝn z’addòrmǝ zǝ rǝposa é cǝ fa caccosa'' :(U lettu si chjama rosa, s’ell’ùn si dorme s’arriposa) *''Glǝ lupǝ cagna glǝ pirǝ ma no glǝ viziǝ'' :(Perde u pelu cum’è a volpe, ma micca u viziu) *''Glǝ lupǝ fa glǝ lǝpittǝ'' :(U lupu face i lupi chjuchi) *''Glǝ munnǝ è fattǝ a scala, cǝ šta chi saglǝ é cǝ šta chi cala'' :( U mondu hè fattu à scala, à chì colla è à chì fala) *''Glǝ nǝputǝ sécchǝnǝ lǝ vitǝ'' :(I nipoti [i brottoli] seccanu e vite) *''Glǝ pariéndǝ suó comm'a lǝ scarpǝ, cchiù tǝ suó štrittǝ é cchiù tǝ favǝ malǝ'' :(I parenti sò cum’è à i scarpi, più ti sò stretti è più ti facenu male) *''Glǝ péscǝ chǝmènza a pǝzzà da glǝ capǝ'' :(U pesciu cumincia à puzzà da u capu) *''Glǝ prim'annǝ a còr'a còrǝ, glǝ sǝcondǝ a cur'a curǝ, glǝ tèrzǝ a cávǝcǝ ngurǝ'' :(U primu annu: core contr’à core, u secondu: culu contr’à culu, u terzu: à calci in u culu) :(Lu primu annu abbraccia, abbraccia, u sicondu, abbraccia è sfascia, u terzu, abbraccia è lascia) *''Glǝ raglǝ dǝ gl'ásǝnǝ nǝn arrívǝnǝ ngiélǝ'' :(Roncu di sumere ùn ni colla in celu) *''Glǝ saziǝ nǝn crédǝ a gl'addiunǝ'' :(U techju ùn crede u famitu) *''Glǝ scarparǝ va sèmbǝ scávǝsǝ'' :(U scarpari hè sempri mal’ calzu) *''Glǝ sǝviérchiǝ rombǝ glǝ chǝpiérchiǝ'' :(L’eccessu rompe u cuperchju) *''Glǝ sòldǝ ǝ glǝ cutǝconǝ zǝ glǝ magna glǝ sciambagnonǝ'' :(A robba di l’avaru a si manghja a farfalla) *''Glə sòldə favə cammənà l’acqua a capadávətə'' :(I soldi fanu camminà l’acqua à l’insù) *''Glǝ spinǝ gl’avéss’a caccià chi glǝ ngènnǝ'' :(E spine e duveria caccià quellu à chì facenu male) *''Glǝ tǝrdǝglionǝ prima t'abbòtta é puó tǝ cugliona'' :(U ''tǝrdǝglionǝ'' [spezie di pulenta] prima ti riempe è po ti canzona) *''Glǝ uattǝ chǝ nn’arriva a lǝ lardǝ dicǝ ca nǝ vè dǝ rángǝchǝ'' :(U ghjattu chì ùn arriva micca à u lardu dice chè sente di rancicu) :(Tant’era agra, disse a volpe, quand’ella ùn pobbe piglià a mela) *''Glə vignə ze cchièca quannə è pícculə, ca quannə è ruossə nən zə cchièca cchiù'' :(U vincu si piega quandu hè picculu, perché quandu hè grande ùn si piega più) *''Glǝ vòvǝ dicǝ chǝrnutǝ a gl'ásǝnǝ'' :(U boiu chjama currutu à l’asinu) *''Gl’jabbə pássənə é lə maravéglə zə recuóglənə'' :(E gabbule passanu è e maraviglie si racoglienu) *''Gl'òmǝ andó va fa fèšta, la fémmǝna a casa tribbulata rèšta'' :(L’omu indù và face festa, a donna in casa tribulata ferma) *''Gl'òmǝ sènza viziǝ è comm'a gl'ásǝnǝ sènza coda'' :(L’omu senza viziu hè cum’è à l’asinu senza coda) *''Gl'òmǝ z’attacca a la paròla é gl'ásǝnǝ a la capézza'' :(I boia si liani pà i corra, l’omini si liani pà a parola) *''Gl'uocchiǝ ǝ glǝ patronǝ ngrassa gl'ásǝnǝ'' :(Hè l’ochju di u patrone chì ingrassa u cavallu*) ===I=== *''Ì pə razia é trəvà gəštizia'' :(Andà pè grazia è truvà ghjustizia) :(Si dice quandu, invece di ottene cumprensione, si riceve un’altra offesa) ===J=== *''Jǝnnarǝ scassa pagliarǝ'' :(Ghjennaghju buzara pagliaghju) *''Jǝnnarǝ sicchǝ, cafonǝ ricchǝ'' :(Ghjennaghju seccu, paisanu riccu) ===L=== *''La bǝllézza è mèsa dòtǝ'' :(A bellezza hè una dota assai periculosa) *''La caglina chə nən bécca, è già bəccatə'' :(A gallina chì ùn becca micca, hà digià beccatu) *''La caglina fèta é a glǝ uallǝ glǝ ngènnǝ glǝ curǝ'' :(A gallina face l’ovu è à u gallu li face male u culu) *''La cəcala canda, canda, arriva ca zə šchiatta'' :(A cicala canta, canta, vene u momentu chè more) *''La céra zǝ chǝnzuma, ma glǝ muortǝ nǝn cammina'' :(A cera si cunsuma ma u mortu ùn cammina micca) *''La cèrqua ména la glianna'' :(U querciu face a ghjanda) *''La cəvétta: biatə addó cə canda, trištə addó cə fa la mira'' :(A civetta: beatu indù ci canta, tristu indù ci face a mira) *''Lachǝ a curtǝ acqua a luonghǝ, lachǝ a luonghǝ acqua a curtǝ'' :(Lagu à cortu acqua à longu, lagu à longu acqua à cortu) :(Quandu l’alone intornu à a luna è strettu, a piogia hè luntana; quandu l’alone hè largu a piogia hè vicina) *''La chǝmbagnía fa trištǝ glǝ paštorǝ'' :(A cumpagnia rende tristu u pastore) *''La coda è la cchiù fortǝ a scurtǝcà'' :(A coda hè a più dura à scurticà) *''La corza də gl’ásənə dura puochə'' :(A corsa di l’asini dura pocu) *''L'acqua dǝ marzǝ accidǝ glǝ pǝducchiǝ'' :(A piogia di marzu uccide i pidochji) *''L’acqua fa malǝ é lǝ vinǝ fa candà :(L’acqua face male è u vinu face cantà) *''L’acqua va a glǝ marǝ :(L’acqua si ne và sempre à u mare) *''L’acqua va andó pènnǝ'' :(L’acqua và indù pende) *''La chəmbagnía pòrta gl’òmə a la rəvina'' :(A cumpagnia porta l’omu à la ruvina) *''La famǝ caccia glǝ lupǝ da glǝ bòschǝ'' :(A fame caccia u lupu da u boscu) *''La fatía nn’è má accisǝ a nǝsciunǝ'' :(U travaddu ùn hà mai tumbu à nimu) *''La fémmǝna pǝccǝrélla fa glǝ figlǝ a tǝmmǝlélla'' :(A donna chjuca face i figlioli à moghji) *''La fémmǝna sciaurata méttǝ glǝ filǝ luonghǝ a l’achǝ'' :(A donna sciagurata mette u filu longu à l’acu) *''L'aggèndə sènza chəlorə o è fávəsa o tradətora'' :(A ghjente senza culore o hè falza o traditora) *''La gliuna sǝttǝmbrina sèttǝ miscǝ zǝ trascina'' :(A luna settembrina sette mesi si trascina) *''La gliva bǝnǝdétta ardǝ vérdǝ o sécca'' :(L'ulivu benedettu arde verde o seccu) *''La ita é la rǝvǝnuta è tutt'una'' :(L’andata è u ritornu hè tuttu unu) *''La jatta frəscəlosa fa glə figlə cəcatə'' :(A ghjatta precipitosa face i figlioli cechi) **''Glə canə fəriusə fa glə cacciunə cəcatə'' ::(U cane precipitosu face i canucci cechi) *''La léna dǝ fícura nǝ’scalla né la moglǝ né glǝ maritǝ, ma quannǝ s’è sǝccata scalla tuttǝ glǝ parǝndatǝ'' :(A legna di ficu ùn riscalda nè a moglia nè u maritu, ma quandu si hè siccata riscalda tuttu u parentatu) *''La lénga nǝn tè l’òssa, ma rombǝ l’òssa'' :( A lingua ùn hà micca l’osse, ma face rompe l’osse) *''La mamma pǝ glǝ figlǝ fa glǝ vǝcconǝ pǝccǝriglǝ, glǝ figlǝ pǝ la mamma zǝ glǝ ficca tuttǝ nganna'' :(A mamma pè u figliolu fà u buccone chjucu, u figliolu pè a mamma si u ficca tuttu in gola) *''La mèglǝ pota è dǝ marzǝ, ma chi cǝ la fa arrǝvà è pazzǝ'' :(A meglia putera si face à marzu, ma chì ci a face arrivà hè pazzu) :(Putami di marzu chì carcaraghju, ma ùn t’avvizzà chì mi siccaraghju) *''La mǝsèria vò glǝ sfuochǝ'' :(A miseria vole u sfogu) *''La mmèrda, cchiù la smuovǝ é cchiù puzza'' :(A merda, più si rimena è più puzza) *''La moglǝ è miésǝ panǝ'' :(A moglia hè mezu pane) *''La mòrtǝ šta arrètǝ a la pòrta'' :(A morte stà daretu à a porta) *''La mòrtǝ tuttǝ tròva é glǝ munnǝ ze rǝnnòva'' :(A morte tutti trova è u mondu si rinnova) *''La mòrtǝ vò la scusa'' :(A morte vole a scusa) *''La nèvǝ marzǝlina dura a la séra a la mmatina'' :(Neve marzulina strughje da a sera à a matina) *''La nèvǝ marzǝlina dura quand’a gl’amorǝ dǝ la vǝcina'' :(A neve marzulina dura quantu l’amore di a vicina) *''La nòttǝ zǝ spǝdúcchiǝnǝ gl'ásǝnǝ'' :(A notte si spiduchjanu l’asini) *''La pècura chǝ mávǝla pèrdǝ glǝ vǝcconǝ'' :(A pecura, ogni belata, ne perde una buccata) *''La pǝgnata scuccurata va ciénd’annǝ pǝ la casa'' :(A pignatta cannata và centu anni pè a casa) *''La pǝlǝzzía nn’è bòna sul’a la saccòccia'' :(A pulizia ùn hè bona sultantu ind’à stacca) **''La pǝlǝzzía fa malǝ ébbía a la saccòccia'' ::(A pulizia face male sultantu à a stacca) *''La piazza rǝcapa gl'uómmǝnǝ'' :(A piazza cerniglia l’omi) *''La pizza ǝ glǝ pǝvǝriéglǝ nǝn zǝ còcǝ má'' :(A pizza di u puverellu ùn si coce mai) *''La propriǝtà: chi zǝ la fa, chi la mandè, chi zǝ la magna'' :(A pruprietà: chì a face, chì a mantene, chì si a manghja) *''La pulènda prima abbòtta é puó allènda'' :(A pulenta prima riempe è po allena) *''La raggionǝ è dǝ glǝ féssa'' :(A ragione hè di l’ingenui) *''La rascia è caštichǝ dǝ Dí'' :(L’abbundanza hè casticu di Diu) *''La ròbba ǝ gl’ávǝtǝ è sèmbǝ cchiù bèlla'' :(A robba di l’altri hè sempre più bella) *''La ròbba vècchia ‘n casa dǝ mattǝ mòrǝ'' :(A robba vechja in casa di mattu more) *''La tròppa cunfǝdènza è la mamma ǝ la malacrianza'' :(A troppa cunfidenza hè a mamma di a malacrianza) *''La vècchia dǝcèttǝ a la giona: zitta, zitta é n’ata vòta zitta'' :(L'anziana disse à a giovana: zitta, zitta è un’altra volta zitta) *''La vigna è la tigna'' :( Vigna, tigna) *''La vocca pòrta a la forca'' :(A bocca porta à a forca) *''Lə cambanə s’avə a səndì a cocchia'' :(E campane si devenu sente à coppia) *''Lǝ cascǝ vindǝ nǝn zǝ rǝjòca'' :(U casgiu vintu ùn si righjoca micca) *''Lǝ chiácchiǝrǝ zǝ lǝ pòrta glǝ viéndǝ'' :(E chjachjere si e porta u ventu) *''Lǝ cosǝ fatt'a fòrza nǝn válǝnǝ na scòrza'' :(E cose fatte pè forza ùn vàlenu una scorza) *''Lə dəsgraziə nən viévə má da solə'' :(E disgrazie ùn venenu mai da sole) *''Lǝ dichǝ a té figlia accuscì tu, nòra, mǝ ndiénnǝ'' :(U dicu à tè figliola cusì tu, nora, mi capisci) *''Léna ǝ caštagna é aggèndǝ ǝ mǝndagna nǝn davǝ nǝsciunǝ uadagnǝ'' :(Legna di castagna è ghjente di muntagna ùn danu nisunu guadagnu) *''Lǝ pècura zǝ cóndanǝ a glǝ uadǝ'' :(traduzzione) E pecure si contanu à u vadu :(significatu) I conti si facenu à a fine *''L'èrva cattiva nǝn zǝ štrica má'' :(A gattiva erba ùn more mai) *''Lǝ truoppǝ štròppia'' :( U troppu stroppia) *''Lǝ vinǝ buonǝ zǝ vénnǝ sènza fraschǝ'' :(U vinu bonu si vende senza frasche) *''Lǝ vinǝ fa sanghǝ é la fatía fa ittà lǝ sanghǝ'' :(U vinu face sangue è u travagliu face ghjittà u sangue) *''Lambǝ a la Méta, duormǝ a la štésa; lambǝ a mondǝ Pratǝ, cuóprǝtǝ glǝ capǝ'' :(Lampi à a [[Monte Meta|Meta]], dormi à l'apertu; lampi à [[monte Pratu]] copri ti u capu) *''Luglǝ calǝrusǝ dénd'a la paglia nǝn tròva rǝpusǝ'' :(Lugliu calurosu ind'à paglia ùn trova riposu) *''Luglǝ nǝn vǝléttǝ dà a vévǝ a la mamma é a glǝ patrǝ é prò, a la finǝ, gl'affechéttǝ'' :(Lugliu ùn volse micca dà à beie à a mamma è à u patre è però, à a fine, l'affuchete) ===M=== *''Majǝ assuttǝ é mbrǝfǝmatǝ, assá ranǝ é bommǝrcatǝ'' :(Maghju asciuttu è prufumatu, assai granu è bon mercatu) *''Majǝ assuttǝ, ranǝ pǝ tuttǝ'' :(Maghju asciuttu, granu pè tuttu) :(Marzu asciuttu, granu per tuttu) *''Majǝ chiǝvusǝ giugnǝ fruttusǝ'' :(Maghju piuviscosu ghjugnu fruttiferu) *''Majǝ ǝrtǝlanǝ tanda paglia é puochǝ ranǝ'' :(Maghju ortulanu tanta paglia è pocu granu) *''Majǝ rǝsatǝ mésǝ mbrǝfǝmatǝ'' :(Maghju rusulatu mese prufumatu) *''Malǝ nǝn fà é paura nn’avé'' :(Male ùn fà è paura ùn avè) *''Manna attèrra ca lúccǝca fòrǝ'' :(Manda ghjò chè luccica fora) *''Marzǝ pazzariéglǝ, prima glǝ solǝ dòppǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, prima u sole dopu l’umbrella) *''Marzǝ pazzariéglǝ, sǝ va a spassǝ pòrtǝtǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, si vai à spasseghju porta ti l’umbrella) *''Marzǝ sǝ zǝ ngrugna fa cadì lǝ déta chǝ tuttǝ l'ognǝ'' :(Marzu sì s’intrugnisce face cascà e dite cù tutte l’unghje) *''Mazzatǝ é panèllǝ favǝ glǝ figlǝ biéglǝ'' :(Mazzate è pagnotte facenu i figlioli belli) *''Mbara l'artǝ é jèttǝla a la fratta'' :(Impara l’arte è ghjettala à a sepa) **''Mbara l'artǝ é míttǝla da partǝ'' ::(Impara l’arti è mettala da parti) *''Mègl’a mǝrì ch’a malǝcambà'' :(È megliu murì chì male campà) *''Mègl’a mǝrì satrǝ chǝ cambà a gl’addiunǝ'' :(È megliu murì saziu chì campà à dighjunu) *''Mèglǝ sulǝ chǝ malǝ acchǝmbagnatǝ'' :( Megliu andà solu chè male accumpagnatu) *''Mǝrcandǝ é puorcǝ zǝ vídǝnǝ dòppǝ muortǝ'' :( Marcanti è porci, si pesanu dopu morti) *''Mǝrcatǝ scadutǝ nǝn bada a pǝrdènza'' :(À mercatu scadutu ùn si bada più à a perdita) *''Mǝ sò fatta la tǝnaglia pǝ nǝ’mǝ còcǝ'' :(Mi sò fatta a tanaglia pè ùn mi coce micca) *''Moglǝ é mbrèlla nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Moglia è umbrella ùn si lascianu mai) ===N=== *''Na calla è bòna purǝ glǝ mésǝ ǝ luglǝ'' :(Una scaldata hè bona dinù u mese di lugliu) *''Na mamma camba ciéndǝ figlǝ, ciéndǝ figlǝ nǝn cámbǝnǝ na mamma'' :(Un babbu pò mantena centu fiddoli, centu fiddoli ùn poni mantena un babbu) *''Na manǝ lava l’ávǝta é tutt’é du lávanǝ glǝ mussǝ'' :(Una manu lava l’altra, è traminduie lavanu a faccia) *''Natalǝ chǝ glǝ solǝ, Pasqua chǝ glǝ tǝzzonǝ'' :(Natale cù u sole, Pasqua cù u tizzone) *''Natalǝ sènza gliuna, glǝ pǝcurarǝ nǝn allèva nǝsciuna'' :(Natale senza luna, u picuraghju ùn alleva nisuna) *''Na vòta zǝ còcǝ la ramba ǝ glǝ uattǝ'' :(Una volta si coce a zampa di u ghjattu) *''Négghia a la cullina, glə buonə tiémbə z'abbəcina'' :(Nebbia nant'à a cullina, u bonu tempu s'avvicina) *''Nən dòrmə la nòtte chi vò frəcà d'juornə'' :(Ùn dorme a notte chì vole arrubà di ghjornu) *''Nǝn suó pǝ gl’ásǝnǝ glǝ chǝnfiéttǝ'' :(Ùn sò micca pè l’asini i cunfetti) *''Nən tə fà maravéglia, pəcché la maravéglia còglə'' :(Ùn ti maraviglià micca di quellu chì vedi, perchè puderia succede ancu à tè) *''Nǝn tǝ lavà glǝ pannaggǝ sǝ nǝn suó glǝ vindinòvǝ ǝ maggǝ'' :(Ùn ti lavà a vistura sì ùn hè ancora u ventinove di maghju) *''Nən tə proccupà, zə fəcéttə frəcà la moglə'' :(Ùn ti preocupà micca, si fece arrubà a moglia) *''Nən tuttə lə ciammèllə rriéscənə chə glə buchə'' :(Micca tutte e ciambelle [''biscotti à forma di anellu''] riescenu incù u busgiu) *''Nǝn zǝ suó vištǝ má glǝ zínghǝrǝ mètǝ'' :(Ùn si sò mai visti i zingari sià u granu) *''Nǝn zǝ tramuta lǝ vinǝ quannǝ tira glǝ viéndǝ'' :(Ùn si travasa micca u vinu quandu tira u ventu) *''Nǝ pǝrtuallǝ la mmatina è òrǝ, unǝ la séra è chiummǝ'' :(Un aranciu a matina hè oru, unu a sera hè piombu) *''Nǝsciunǝ è natǝ mbaratǝ'' :(Nisunu hè natu imparatu) *''Nǝ'spǝtà pǝ l’aria ca tǝ rǝvè mbaccia'' :(Ùn sputà in aria chè ti ritorna in faccia) *''Ngim'a lǝ cuottǝ l'acqua vǝglita'' :(Nant'à u cottu l'acqua bullente) *''Nurǝ abballǝ, pòrta glǝ vòvǝ a pascǝ'' :(Nuli in ghjò, porta u boie à pasculà) *''Nurǝ a la vía ǝ Pǝscǝnischǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é va gl’a rǝméttǝ'' :(Nuli da a parte di [[Picinisco|Piciniscu]], prendi u boie è vai à ripone lu) *''Nurǝ a la vía ǝ Sǝttǝfratǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é van'a arà'' :(Nuli da a parte di [[Settefrati]], prendi u boie è vai à arà) *''Nzandə Piétrə, o vérdə o sicchə, miétə!'' :(À a San Petru, o verde o seccu, sega u granu!) ===O=== *''Ognǝ dǝlorǝ vò glǝ vǝccone'' :(Ogni dulore vole u buccone) *''Ognǝ fiérrǝviécchiǝ è buonǝ na vòta sòla gl’annǝ'' :(Ogni ferralu hè bonu una volta sola l’annu) *''Ognunǝ glǝ mǝštiérǝ sié é glǝ lupǝ a lǝ pècura'' :(Ognunu pè so mistieru è u lupu à e pecure) :(Ognunu per so mistiere) *''Ognə léna caccia glə fumə sié'' :(Ogni legna caccia u fume soiu) *''Ognunǝ pǝ issǝ é Dí pǝ tuttǝ'' :(Ognunu par se è Diu par tutti) *''Ognunǝ sa issǝ é Dí sa tuttǝ'' :(Ognunu sà e so cose è Diu sà tuttu) *''Ognunǝ zǝ pòrta la crocǝ séa'' :(Ognunu porta a propria croce) *''Òmǝ spǝsatǝ, amichǝ pǝrdutǝ'' :(Omu spusatu, amicu perdutu) ===P=== *''P'abbǝscà nǝ múccǝchǝ ǝ panǝ cǝ vò nǝ štòmmǝchǝ ǝ canǝ'' :(Pè buscà un tozzu di pane ci vole un stomacu di cane) *''Palma assutta, régna mbossa; Palma mbossa, régna assutta'' :(Dumenica di e Palme asciutta, mannella bagnata; Dumenica di e Palme bagnata, mannella asciutta) *''Panǝ chǝ gl’uocchiǝ, cascǝ sènza uocchiǝ é vinǝ che scrizza a gl’uocchiǝ'' :(Pane cù l’ochji, casgiu senza ochji è vinu chì schizza à l’ochji) *''Panǝ é alicǝ, glǝ uajǝ ǝ casa nǝn zǝ dícǝnǝ'' :(Pane è anchjuva, i guai di casa ùn si dicenu micca) *''Panǝ é cappa nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Pane è cappa ùn si lascianu mai) *''Panə, vinə é prəsuttə, l’aria è bòna pəttuttə'' :(Pane, vinu è prisuttu, l’aria hè bona pertuttu) *''Passatǝ glǝ Sandǝ, fǝnita la fèšta'' :(Passatu u Santu, finita a festa) *''Pǝ chǝnoscǝ buonǝ a unǝ c’adda magnà diécǝ chilǝ dǝ salǝ anziéma'' :(Pà cunnoscia à calchissia ci voli avè manghjatu un bacinu di sali insembi) *''Piattǝ va, piattǝ vè, l’amǝcizia zǝ mandè'' :(Piattu và, piattu vene, l’amicizia si mantene) :(Si tù voli chì l’amicizia si mantenga, chì una robba passi è l’altra venga) *''Pirǝ maturǝ cadǝ sènza tǝrturǝ'' :(Pera matura cade senza pertica) *''Pirǝ ruscǝ, nǝ’la tǝccassǝ sǝ nǝ’la chǝnuscǝ'' :(Pelu rossu, ùn tuccà la sì ùn a cunnosci micca) *''Priétǝ é puglǝ nǝn suó má satullǝ'' :(Preti è polli ùn sò mai satolli) :(Zitellu è pollu, ùn hè mai satollu) *''Prima lamba é puó tròna'' :(Prima fulmineghja è po tona) *''Prima ǝ Natalǝ né friddǝ né famǝ, òppǝ Natalǝ friddǝ é famǝ'' :(Prima di Natale nè fretu nè fame, dopu à Natale fretu è fame) *''Prima ǝ zǝ spǝsà la fémmǝna tè sèttǝ manǝ é na lénga, òppǝ spǝsata tè na manǝ é sèttǝ lénghǝ'' :(Prima di spusassi a donna hà sette mani è una lingua, dopu spusata hà una manu è sette lingue) *''Prima tǝ mbarǝ é puó tǝ pèrdǝ'' :(Prima t’ampargu è po ti perdu) *''Purǝ glǝ pucǝ tiévǝ la tossa'' :(Ancu a pulgi t’hà a tussa) ===Q=== *''Quannə canda glə cucurə, lə prəsuttə è buonə crudə'' :(Quandu canta u cuccu, u prisuttu hè bonu crudu) *''Quannǝ chiòvǝ é malǝtiémbǝ fa, a lǝ casǝ ǝ gl’ávǝtǝ c’è bruttǝ a štà'' :(Quandu ellu piove è face maltempu, à e case di l’altri hè bruttu à stà ci) *''Quannǝ chiòvǝ é tira viéndǝ, cacciato’, štattǝ pǝ déndǝ!'' :(Quandu piove è tira ventu, cacciatore, stà ti dentru!) *''Quannǝ è tiémbǝ ǝ vǝnaccia, chi vò gl'uovǝ chǝ zǝ glǝ faccia'' :(Quandu hè tempu di vinaccia, chì vole l’ovu chè sì u faccia) *''Quannǝ glǝ figlǝ fottǝ glǝ patrǝ è fǝttutǝ'' :(Quandu u figliolu fotte u patre hè leccu) *''Quannǝ gl’òmǝ tǝ gl’ò méttǝ, tuttǝ t’apprǝméttǝ; quannǝ tǝ gl’è ndǝrzatǝ, tuttǝ z’è scurdatǝ'' :(Quandu l’omu ti u vole mette, tuttu ti prumette; quandu ti l’hà ficcatu, tuttu s’hè dimenticatu) *''Quannǝ glǝ puorchǝ z’è satrǝ, vòtǝca glǝ londrǝ'' :(U purceddu tichju volta a trovula) *''Quannǝ glǝ diávǝrǝ t’accarézza, tǝ vò l’álǝma'' :(Quandu u diavule ti accarezza, vole a to anima) *''Quannǝ glǝ uattǝ nǝn cǝ šta, glǝ sorgǝ abballa'' :(Quandu u ghjattu ùn ci stà micca, u topu balla) *''Quannǝ glǝ vòvǝ nn’ò arà, a vòglia a cǝfǝlà'' :(Ùn vale à fischjà si u boiu ùn voli beia) *''Quannǝ na fémmǝna vò, manghǝ glǝ diávǝrǝ pò'' :(Quandu una donna vole, nemmancu u diavule pò) *''Quannǝ sié martiéglǝ vattǝ, quannǝ sié ngútǝna štattǝ'' :(Quandu sì martellu batti, quandu sì ancutina stà ti) *''Quannǝ šta glǝ cappiéglǝ a glǝ Pratǝ d'Atina, l'acqua z'abbǝcina'' :(Quandu c’hè u cappellu [i nuli] nant’à u [[Monte Pratu (Atina)|Pratu d’Atina]], l’acqua si avvicina) *''Quannǝ šta glǝ travǝ a Sandǝ Ghiascǝ, sǝ nǝn chiòvǝ uojǝ, chiòvǝ addǝmanǝ'' :(Quandu c’hè u trave [nuli appughjati nant’à a muntagna] à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sì ellu ùn piove micca oghje, ellu piove dumane) *''Quannǝ suó tandǝ jallǝ a candà, nǝn zǝ fà má juornǝ'' :(Quandu sò tanti galli à cantà, ùn si face mai ghjornu) *''Quannǝ z’allèva, la casa trèma; quannǝ z’è allǝvatǝ, la casa z’è scarrǝpata'' :(Quandu si alleva, a casa trema; quandu si hè allevatu, a casa hè crullata) *''Quannǝ zǝ sécca la cèrqua, tuttǝ quandǝ zǝ rǝcuóglǝnǝ lǝ šchiappǝ'' :(Quandu si secca u querciu, tutti quanti arricoglienu e scheze) *''Quatrinǝ é zéppǝ sécchǝ favǝ glǝ fuochǝ mmiés'a l'acqua'' :(Quattrini è scheze secche facenu u focu in mezu à l’acqua) *''Quéllǝ chǝ dǝ nòttǝ zǝ fa, dǝ juornǝ zǝ védǝ'' :(Quellu chì di notte si face, di ghjornu si vede) *''Quéllǝ chǝ nǝn zǝ fa nǝn zǝ sa'' :(Quellu chì ùn si face micca, ùn si sà micca) *''Quéllǝ chǝ ne'štròzza, ngrassa'' :(Quellu chì ùn strauzza micca, ingrassa) **''Quéllǝ chǝ nn'è vǝlénǝ, ngrassa'' ::(Quellu chì ùn hè micca velenu, ingrassa) ===R=== *''Récchiǝ lònghǝ, vita lònga'' :(Orechje longhe, vita longa) *''Ròbba ǝ magnatòria nǝn zǝ pòrta n’chǝnfǝssora'' :(Robba di manghjaria ùn si porta micca in cunfessiunale) *''Ròbba fatta, dənarə aspètta'' :(Robba fatta, denaru aspetta) *''Ròcchǝ fatía é Rafaniéglǝ magna'' :(Roccu travaglia è “Rafanellu” manghja) ===S=== *''Sacchǝ vacandǝ nǝn zǝ règgǝ a lǝ mbiédǝ'' :(U saccu viotu ùn si regge micca arrittu) *''Salva glǝ fiérrǝ ca gl’ásǝnǝ glǝ rǝchǝmbramǝ'' :(Salva i ferri chè l’asinu u ricumpremu) *''Scarta fruscǝ é chiappa primèra'' :(Scarta “flussu” [termine di u ghjocu di a primiera] è chjappa primiera) :(Quandu si cambia qualchì cosa, accade chì si cambia in peghju) *''Sǝ a fǝbbrarǝ nǝn fǝbbraréa, marzǝ la malǝpènza'' :(Si ghjinnaghju ùn ghjinnaghja, si frivaghju ùn frivaghja, marzu mal pensa) *''Sǝ a la Lǝnziata tira glǝ viéndǝ, chiappa glǝ fasciuorǝ é míttǝglǝ a la pǝgnata'' :(Sì à la Nunziata tira u ventu, chjappa i fasgioli è metti li à a pignatta) *''Sǝ a marzǝ la nòttǝ tròna, la vǝllégna è sèmbǝ bòna'' :(Sì à marzu a notte tona, a vindemia hè sempre bona) *''Sǝ a vindǝ nǝ’lǝ si méssǝ, a trénda nǝn tǝ l’aspǝttà'' :(Sì à venti [anni] ùn l’hai micca messu [u cerbellu], à trenta ùn ti l’aspettà micca) :(À chì à i trenta ùn hè è à i trenta ùn sà, mai hè statu è mai sarà) *''Sə bèlla u chəmbarì, tanda dəlorə tiéra patì'' :(Sì bella voli cumparì, tantu dulore duverii patì) *''Sǝ glǝ gionǝ crǝdéssǝ a glǝ spǝsatǝ, zǝ rǝmbéssǝ lǝ còssǝ é rǝmanéssǝ a la casa'' :(Sì u scapulu cridessi à u spusatu, si rumperia e cosce è resteria à a casa) *''Sǝ glǝ gionǝ sapéssǝ é sǝ glǝ viécchiǝ pǝtéssǝ'' :(Sì u giovanu sapessi è sì u vechju pudessi) *''Sə la fatía fosse bòna, zə la tənéssənə glə priétə'' :(Sì u travagliu seria bonu, si u tenerianu i preti) *''Sǝ la gliva scǝriscǝ a abbrilǝ, jètta uoglǝ a varile; sǝ la gliva scǝriscǝ a majǝ, vaccǝ adaggǝ adaggǝ; sǝ scǝriscǝ a giugnǝ, nǝn tǝ panugnǝ manghǝ glǝ rugnǝ'' :(Sì l'ulivu fiurisce à aprile, ghjetta oliu à barili; sì l'ulivu fiurisce à maghju, và ci adasgiu adasgiu; sì fiurisce à ghjugnu, ùn ti unghji nemmancu u grugnu) *''Sǝ nònnǝmǝ nǝn zǝ mǝréva, cambava ciénd’annǝ'' :(Sì u mo babbone ùn muria micca, campava centu anni) *''S’è puorchǝ, rǝvà a la štalla'' :(Sì hè porcu, ritorna à a stalla) *''Sǝ tròna zǝ la sòna, sǝ lamba zǝ la scamba'' :(Sì tona ellu piove, sì facenu sultantu lampi ellu ùn piove micca) *''Sòldǝ é sanghǝ suó durǝ a caccià'' :(Soldi è sangue sò duri à caccià) *''Sott’a la nèvǝ panǝ, sott’a l'acqua famǝ'' :(Sott’à u ghjacciu ci ghjace u pane, sott’à l’acqua ci ghjace a fame) *''Spartǝ palazzǝ addǝvènda candonǝ'' :(Sparti palazzu diventa cantone) *''Štrignǝ culillǝ quannǝ šta sulillǝ ca quannǝ šta acchǝmbagnatǝ rǝmanǝ sbrǝvǝgnatǝ'' :(Stringhji culettu quandu stai sulettu chè quandu stai cù in cumpagnia fermi svergugnatu) *''S’u méttǝ nǝ pèdǝ ognǝ prèta, nǝn arrivǝ má'' :(Sì voli buccà un pede ogni petra, ùn arrivi mai) ===T=== *''Taglia cchiù la lénga chǝ glǝ curtiéglǝ'' :(Taglia più a lingua chè u cultellu) *''Tandǝ va la jatta a lǝ lardǝ ca cǝ lassa glǝ zambinǝ'' :(Tantu và a ghjatta à u lardu chè ci lascia a zampa) *''Tardǝ é venga bòna'' :(Tardi è venga bona) *''Tié quannə tié, ca quannə nən tié, zə mandè da sulə'' :(Teni quandu teni, perchè quandu ùn teni micca, si mantene da solu) :(Teni contu di quellu chè ai, perchè quandu ùn lu teni micca, ci devi pensà da solu) *''Tira cchiù nǝ pirǝ ǝ frégna accapadávǝtǝ chǝ ciéndǝ para dǝ vuovǝ accapabballǝ'' :(Tira più un pelu di donna à l’insù, chè centu paghje di boi à l’inghjò) *''Trišt’a chi mòrǝ ca chi rǝmanǝ zǝ chǝnzòla'' :(Tristu à chi more perché chi resta si cunsola) *''Trištǝ a quiglǝ sorgǝ chǝ nǝn tè du cavótǝra'' :(Tristu à quellu tuparellu chì ùn hà micca dui buche) **''Trištǝ a la vólǝpa chǝ tè na tana sola'' ::(Tristu à quella volpe chì hà una tana sola) *''Tuóglǝtǝ l’allǝgría quannǝ tǝ vè ca la pǝcundría nǝn tǝ manga má'' :(Cogli l’allegria quandu ti vene, chè a tristezza ùn ti manca mai) *''Tuttǝ glǝ munnǝ è paésǝ'' :(Tuttu u mondu hè paese) ===U=== *''Uardà é nǝn tǝccà suó cazzǝ da cacà'' :(Vede è ùn tuccà, sò dulori da crepà) *''Uašta é arraccongia, nǝn pèrdǝ má tiémbǝ'' :(Guasta è ripara, ùn perde mai u to tempu) *''Uocchiǝ chinǝ é manǝ vacandǝ'' :(Ochji pieni è mani viote) *''Uocchiǝ manghǝ còrǝ franghǝ, uocchiǝ rittǝ còrǝ afflittǝ'' :(Ochju mancu, core francu, ochju drittu, core afflittu) *''Uoglǝ é muštǝ zǝ rǝquètǝnǝ glǝ mésǝ d'auštǝ'' :(Oliu è mostu si cuntrollanu u mese d’aostu) * ''Uómmǝnǝ a vinǝ, ciéndǝ a carrinǝ'' :(Omi di vinu, centu ogni carlinu) :(Omu di vinu, ùn vale un quattrinu) ===V=== *''Valǝ cchiù n’ajutǝ chǝ ciéndǝ cunziglǝ'' :(Vale più un aiutu chè centu cunsigli) *''Valǝ cchiù nǝ sfíziǝ chǝ na massaría'' :(Vale più un capricciu chì una masseria) *''Vanǝ chǝ chiglǝ mèglǝ ǝ té é faccǝ la spésa'' :(Vai cù quelli megliu di tè è fà ci a spesa) *''Vǝcinǝ mié, spiérchiǝ mié'' :(Vicinu meu, spechju meu) *''Viéndǝ dǝ Cǝrasciuolǝ jètta acqua chǝ glǝ lǝnzuorǝ'' :(Ventu di [[Cerasolu]] ghjetta acqua cù u lenzolu) *''Viéštǝ nǝ štǝrponǝ ca addǝvènda nǝ baronǝ'' :(Vesti un steccu, pare un vescu; vesti un bastone, pare un barone) *''Vinǝ ghianghǝ é vinǝ ruscǝ finacché nǝn tǝ rǝchǝnuscǝ'' :(Vinu biancu è vinu rossu finchè ùn ti ricunnosci) *''Vocca sènza diéndǝ vascia glǝ curǝ a tré pǝzziéndǝ'' :(Bocca senza denti basgia u culu à trè pendigliuli) ===Z=== *''Zǝ dicǝ glǝ pǝccatǝ ma no glǝ pǝccatorǝ'' :(Si dice u peccatu micca u peccatore) *''Zǝ fà biéglǝ chǝ la ròbba ǝ gl’ávǝtǝ'' :(Fassi u bellu cù a robba di l’altri) *''Ze vattə na vòta a la vottə é na vòta a glə circhiə'' :(Si batte una volta à a botte è una volta à u chjerchju) [[Categoria:Linguistica]] 8d3xfrxeg4yxzcvm3dy07p45q97swfp 403316 403312 2026-06-10T08:41:58Z Fausta Samaritani 15085 fix 403316 wikitext text/x-wiki Eccu una selezzione di pruverbii [[Valle di Cuminu|cuminesi]] ([[Pruvincia di Frusinone]]). ===A=== - ''Abbrilǝ chiagnǝ é ridǝ''<br> :(Aprile pienghje è ride) - ''Abbrilǝ nǝn tǝ schǝprì''<br> :(Aprile ùn ti scopre micca) - ''Abbrilǝ ognǝ gliotta nǝ varilǝ''<br> :(Aprile, ogni goccia un barile) - ''A cavaglǝ caštǝmatǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ''<br> :(À u cavallu ghjastimatu li lucenu i peli) - ''Accarézza glǝ canǝ p’amorǝ ǝ glǝ patronǝ''<br> :(Accarezza u cane pè amore di u patrone) :(Rispetta u cane pè u patrone) - ''A chi l'è mǝccǝcatǝ la sèrpa ha paura dǝ la jǝcèrtǝla''<br> :(À chì hè statu mursicatu da u serpu hà paura di l’aciartula) - ''A chi nǝn tè figlǝ, nǝn c’issǝ né pǝ sòldǝ né pǝ cunziglǝ''<br> :(À chì ùn tene figlioli, ùn andà ci nè pè soldi nè pè cunsigli) - ''A chiòvǝ é a mǝrì nǝn cǝ vò nièndǝ''<br> :(À piove è a murì ùn ci vole nulla) - ''Acqua chèta viérmǝnǝ ména''<br> :(Acqua cheta porta vermi) - ''Acqua é fuochǝ nǝn truóvǝnǝ luochǝ''<br> :(Acqua è focu ùn trovanu micca locu) :(Denaru, acqua è focu, si facenu strada in ogni locu) - ''Acqua passata nǝ’mácǝna mòla''<br> :(L'acqua passata, ùn macina più) - ''Addó c'è gušte, nǝn c'è pǝrdènza''<br> :(Duve c'hè gustu, ùn c'hè micca perdita) :(Ùn cuntanu spese o sacrifizii, sì una cosa hè stata fatta cun piacè) - ''Addó nn’éndra glə solə, éndra glə dəttorə''<br> :(Inde ùn entre micca u sole, entre u duttore) - ''Addó zǝ magna, Dí mǝ cǝ manna; addó zǝ fatía, Dí mǝ cǝ štrica''<br> :(Duve si manghja, Diu mi ci manda; duve si travaglia, Diu mi ci faccia sparì) - ''Addósǝra glǝ viécchiǝ ca avǝ sèmbǝ raggionǝ''<br> :(Stà à sente l’anziani perché anu sempre ragione) - ''A fǝbbrarǝ nòttǝ é juornǝ suo parǝ''<br> :(À ferraghju notte è ghjornu sò pari) - ''A gl’avémmaría la paura s'abbía, a n'òra ǝ nòttǝ la paura s'accòšta''<br> :(À l’avemmaria a paura s’avvia, à un’ora di notte a paura s’accosta) - ''A glǝ lupǝ malǝdittǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ''<br> :(À u lupu maladettu u lucenu i peli) - ''A glǝ paésǝ ǝ glǝ cǝcatǝ chi tè n’uocchiǝ è sínǝchǝ''<br> :(À u paese di i cechi chì tene un ochju solu u facenu merre) :(In paese di i cechi, beatu à chì hà un ochju) - ''A glə trištə faccə glə caništrə''<br> :(À u gattivu fà ci u paneru) :(Regala sempre qualchì cosa à i gattivi, cusì tu li mantenirai amichi) - ''Ajútǝtǝ ca Dí t'ajuta''<br> :(Aiuta ti, Diu t'aiutarà) - ''A la Cannǝlòra sǝ sciòcca o chiòvǝ viérnǝ è fòrǝ, sǝ cǝ šta glǝ sǝlǝciéglǝ è angora vǝrnǝciéglǝ, sǝ cǝ šta glǝ sollionǝ è tuttǝ viérnǝ angora''<br> :(À a Candelara s'ellu neva o piove l’invernu hè fora, se c’hè u sole fatuu hè dinù un pocu invernu, se c’hè u sulleone hè dinù tuttu invernu) :(Santa Maria Ciriola s’ellu piove o neva, di l’invernu simu fora; s’ell’hè sole o bellu tempu trenta ghjorni simu dentru) - ''A la Cungétta allònga Natalǝ a dǝciassèttǝ''<br> :(À l’Immaculata Cuncezzione allonga Natale à dicessette) - ''A la scǝglétta, a la scǝglétta, zǝ chiappéttǝ na saétta''<br> :(À forza di sceglie l’acchjappò una saetta) - ''A lavà glǝ capǝ a gl'ásǝnǝ zǝ pèrdǝ tiémbǝ, acqua é saponǝ''<br> :(À lavà u capu à l’asinu si perde tempu, acqua è sapone) :(À fà a barba à i sumeri, si perdi tempu è savonu) - ''A lǝ faméglǝ l’ajuta sanda Pupa''<br> :(À i zitellucci l’aiuta santa Pupa) - ''A lǝ lariǝ nǝn parlà é a lǝ štrittǝ nǝn cacà''<br> :(À u largu ùn parlà è à u strettu ùn cacà) - ''A majǝ vannǝ 'n amorǝ gl'ásǝnǝ''<br> :(À maghju sò in calore l’asini) :(Maghju hè u mesi di i sumeri) - ''A magnà, chi magna magna; a lǝ vévǝ tandǝ appǝdù''<br> :(À manghjà, chì manghja manghja; à u beie, tantu pè ognunu) - ''A Natalǝ zǝ rǝmuta tutta la vǝllanía, a Pasqua Bǝfanía zǝ rǝmuta tutta la sǝgnǝría''<br> :(À Natale si cambia à vistura tuttu u paisaname, à Pasqua Pifania si cambia à vistura tutta a signuria) - ''Andó capǝ trénda capǝ purǝ trǝndunǝ''<br> :(Indù ci pò entre trenta ci pò entre dinù trentunu) - ''Andó zǝ fa nòttǝ zǝ fa juornǝ''<br> :(Indù si face notte si face ghjornu) - ''Annǝ bisèštǝ, annǝ funèštǝ''<br> :(Annu bisestile, annu infaustu) :(Annu bisestu, biatu à chì ci resta) - ''A ognǝ natǝ Dí gl'ajuta''<br> :(À ogni natu Diu l’aiuta) - ''A pacà é a mǝrì cǝ šta sèmbǝ tiémbǝ''<br> :(À pagà è à murì c’hè sempre u tempu) - ''A Pasqua Bǝfanía sǝ rǝmútǝnǝ lǝ fǝrnarǝ''<br> :(À Pasqua Pifania si cambianu a vistura e furnare) - ''Appriéss’a tandə ridə vè tandə chiagnə''<br> :(Dopu tantu ride vene tantu pienghje) - ''Aria roscia, o piscia o scioscia''<br> :(Aria rossa, o piscia o soffia) :(Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina) - ''Aria roscia, tèrra mbossa''<br> :(Celu rossu, terra bagnata) - ''Artǝ é mǝštiérǝ, mǝsèria é famǝ''<br> :(Arte è mistieru, miseria è fame) - ''A sanda Crocǝ ognǝ pèrtǝca va pǝ nocǝ''<br> :(À santa Croce ogni pertica và pè noce) - ''A sanda Lǝcía nǝ passǝ dǝ caglina, a Sand'Andòniǝ nǝ passǝ dǝ vòvǝ, a fǝbbrarǝ parǝ parǝ'' :(À santa Lucia un passu di gallina, à sant’Antone un passu di boie, à ferraghju pari pari) - ''A sandǝ Martinǝ ognǝ muštǝ addǝvènda vinǝ''<br> :(À san Martinu ogni mostu diventa vinu) - ''Assǝ é cavǝsunǝ nǝn zǝ cálanǝ má''<br> :(Assu è calzone ùn si calanu mai) - ''Attacca gl'ásǝnǝ andó vò glǝ patronǝ é lassa ca zǝ spalla''<br> :(Attacca l’asinu indù vole u patrone è lascia chè cadi) - ''Attacca la crapa a la vigna, quéllǝ chǝ fa la mamma fa la figlia''<br> :(Attacca a capra à a vigna, quellu chì face a mamma face a figliola) - ''A uachǝ a uachǝ zǝ gnéttǝ la pǝgnata''<br> :(Granellu dopu granellu si rimpiete a pignatta) :(À piuma à piuma s’empii u cuscinu) - ''Auštǝ è capǝ ǝ viérnǝ''<br> :(Aostu hè u capu d’invernu) ===B=== - ''Bacchǝ, tabbacchǝ é Vènǝrǝ rǝdúcǝnǝ gl'uómmǝnǝ n'cénǝrǝ''<br> :(Baccu ''[u vinu]'', tabaccu è Venera ''[a donna]'' riducenu l’omini in cenera) ===C=== - ''Canǝ ch’abbaja nǝn móccǝca''<br> :(Cane chì abbaghja ùn morde micca) - ''Caštagnǝ é muštǝ favǝ fà lǝ pévǝta juštǝ''<br> :(Castagne è mostu facenu fà i peti ghjusti) - ''Cchiù cə mittə é cchiù cə truovə''<br> :(Più ci metti è più ci trovi) - ''Cchiù scurǝ ǝ la mésanòttǝ nǝn zǝ pò fà''<br> :(Più oscuru di a mezanotte ùn si pò fà micca) - ''Cchiù t'abbassǝ é cchiù tǝ sǝ védǝ glǝ culǝ''<br> :(Più ti abbassi è più ti si vede u culu) :(Chì troppu si cala, moscia u so culu) - ''Cǝ vò gl’uossǝ viécchiǝ pǝ cunnì la pǝgnata''<br> :(Ci vole l’ossu vechju pè cundì a pignatta) - ''Chǝ glǝ tiémbǝ é chǝ la paglia zǝ matúrǝnǝ lǝ nèspǝlǝ''<br> :(Cù u tempu è cù a paglia maturanu e nespule) - ''Chǝ la fatía nǝn z'è arrǝcchitǝ má nǝsciunǝ''<br> :(Incù u travagliu ùn si hè mai arricchitu nisunu) - ''Chǝmbarǝ é chǝmmarǝ favǝ quéllǝ chǝ glǝ parǝ''<br> :(Cumpare è cumare facenu quellu chì volenu) - ''Chəmmanna é fattéllə''<br> :(Cumanda è fà lu tè) - ''Chǝmmarǝ é chǝmbarǝ zǝ parla chiarǝ''<br> :(Cumare è cumpare si parla chjaru) - ''Chi ala puochǝ valǝ é chi glǝ sèndǝ nǝn valǝ nièndǝ''<br> :(Chì sbadiglia pocu vale è chì u sente ùn vale nulla) - ''Chi appaténa rappatǝnéa''<br> :(U figlianu assumiglià à u patrinu) - ''Chi arrètǝ mǝ parla, arrètǝ glǝ tiénghǝ''<br> :(À chì daretu mi maldicenta, daretu u tengu) :(À chì daretu mi dice, parla cù u mio culu) - ''Chi ásǝnǝ nascǝ ásǝnǝ mòrǝ''<br> :(À chì asinu nasce asinu more) - ''Chi a tiémbǝ pènza, a ora magna''<br> :(À chì in tempu pensa, à ora manghja) - - ''Chi a ora zǝ prǝvvèdǝ a ora magna''<br> ::(À chì à ora si pruvede, à ora manghja) - ''Chi caca a la névǝ glǝ solǝ glǝ scòprǝ''<br> :(À chì caca ind’a neve u sole u scopre) - ''Chi cagna chiagnǝ''<br> :(À chì cambia, pienghje) - ''Chi cammina rittǝ cammina afflittǝ, chi cammina štǝrtǝriéglǝ cammina bǝnariéglǝ''<br> :(À chì cammina dirittu camina afflittu, chì cammina stortu camina bè) - ''Chi cèrca tròva''<br> :(À chì circa trova) - ''Chi chǝmmèrcia camba, chi fatía crèpa''<br> :(Chì cummercia campa, chì travaglia crepa) - ''Chi coscə è scoscə nən pèrdə má tiémbə''<br> :(À chì cosge è sdrisge ùn perde mai tempu) - ''Chi dǝ caglina nascǝ, ndèrra ruspa''<br> :(À chì di gallina nasce, in terra ruspa) - ''Chi dǝ caglina nascǝ, mòrǝ rǝspènnǝ''<br> :(À chì di gallina nasce, more ruspendu) - ''Chi dǝ spranza camba dǝspratǝ mòrǝ''<br> :(À chì di speranza campa disperatu more) :( À chi campa sperendu, more cachendu) -''Chi fa addittǝ a la mamma é a glǝ patrǝ, fa addittǝ a “Dio Padre”''<br> :(À chì ubbidisce à a mamma è à u patre, ubbidisce à ''Dio Padre'') - ''Chi fa commǝ pò, arriva andó vò''<br> :(À chì face cum’è pò, arriva indù vole) - ''Chi fa da sé fa pǝ tré''<br> :(À chì face da sè face pè trè) - ''Chi gira dǝ nòttǝ va ngondr'a la mòrtǝ''<br> :(À chì gira di notte và incontru à a morte) - ''Chi gira lécca é chi z’assétta zǝ sécca''<br> :(À chì gira lecca è chì si assetta si secca) :(À chì movi si licca, à chì posa si sicca) - ''Chi la casa vò appəzzəndì, méttə l’òprə é lə lassa ì''<br> :(À chì a casa vole impuverì, bucca i ghjurnataghji è li lascia fà) - ''Chi la sèndǝ, ngurǝ la tè''<br> :(À chì a sente, à u culu a tene) - ''Chi lassa la via vècchia pǝ chélla nòva sa chǝ lassa é nǝn sa chǝ tròva''<br> :(À chì lascia a strada vechja pè quella nova sa cosa lascia è ùn sa micca cosa trova) - ''Chi magna a l'Assunda, nǝn magna a Sandǝ Ròcchǝ''<br> :(Chì manghja à l’Assunta, ùn manghja à San Roccu) - ''Chi magna a sulǝ s’affòca, chi magna n'chǝmbagnía glǝ diávǝrǝ zǝ glǝ pòrta via''<br> :(À chì manghja da solu s’affoga, à chì manghja in cumpagnia u diavule si u porta via) - ''Chi magna a sulǝ zǝ ndorza''<br> :(À chì manghja da solu si strauzza) - ''Chi malə pènza, malə dəspènza''<br> :(À chì male pensa, male dispensa) - ''Chi manéja lǝ mèlǝ zǝ lécca lǝ déta''<br> :(À chì maneghja u mele si lecca e dite) - ''Chi mbròglia rǝmanǝ mbrǝgliatǝ''<br> :(À chì inganna ferma ingannatu) - ''Chi mǝ vattéja m’è cumbarǝ''<br> :(À chì mi batteza mi hè cumpare) - ''Chi mòrə də fugnə, è pazzə chi glə chiagnə''<br> :(À chì more pè colpa di i funghi, hè pazzu chì u pienghje) - ''Chi na lira n'apprèzza, nǝ sòldǝ nǝn valǝ''<br> :(À chì una lira ùn apprezza micca, ellu ùn vale nemmancu un soldu) - ''Chi nascǝ tunnǝ nǝn pò mǝrì quadratǝ''<br> :(À chì nasce tondu ùn pò micca murì quadratu) :(À chì nasce tortu ùn pò more drittu) - ''Chi nǝn fa nǝ'sbaglia''<br> :(À chì ùn fa nulla ùn sbaglia mai) - ''Chi nǝn parla é nǝn pattéja nǝn manéja la tabbacchèra''<br> :(À chì ùn parla è ùn patteghja ùn maneghja a tabacchera) - ''Chi nǝn sa è parèndǝ a chi nn'cǝ védǝ''<br> :(À chì ùn sà micca hè parente à chì ùn ci vede micca) - ''Chi nǝn tè fòrza addòpra ngégnǝ''<br> :(À chì ùn tene forza adopra ingegniu) - ''Chi nǝn vò fatià na vòta fatía tré vòtǝ''<br> :(À chì ùn vole travaglià una volta travaglia trè volte) - ''Chi nǝn z'accundènda ǝ la zizza ǝ la vacca z'acchiappa glǝ ciéglǝ ǝ glǝ tòrǝ''<br> :(À chì ùn si accuntenta micca di a puppula di a vacca acchjappa l'acellu ''[u cazzu ]'' di u toru) - ''Chi nn’è buonǝ p’issǝ nn’è buonǝ manghǝ pǝ gl'ávǝtǝ''<br> :(À chì ùn hè micca bonu pè sè stessu ùn hè bonu nemmancu pè l’altri) - ''Chi pècura nascǝ zǝ la magna glǝ lupǝ''<br> :(À chì nasce pecura si a manghja u lupu) :(Chì si face agnellu, u lupu u si manghja) - ''Chi pèrdə na cappa é tròva nə mandə, pèrdə scí, ma nən pèrdə tandə''<br> :(À chì perde una cappa è trova un mantu, perde sì, ma ùn perde micca tantu) - ''Chi prátəca mbara''<br> :(À chì pratica ampara) - ''Chi prima nascǝ prima pascǝ''<br> :(À chì prima nasce prima pasce) - ''Chi prima z’arrizza prima zǝ vèštǝ''<br> :(À chì prima s'arrizza prima si veste) - ''Chi rǝngrazi rǝmanǝ fòr’òbblǝghǝ''<br> :(À chì ringrazia ferma fora di obligu) - ''Chi ridǝ dǝ vǝnǝrdì chiagnǝ dǝ dǝménǝca''<br> :(À chì ride di vennerì pienghje di dumenica) - ''Chi sfottǝ rǝmanǝ sfǝttutǝ''<br> :(À chì sfuttarazza ferma sfuttarazzatu) - ''Chi sparagna sprèca''<br> :(À chì risparmia sciuppa) - ''Chissə ə lə chianə, lariə də vocca é štrittə də manə''<br> :(Quelli di e piane, larghi di bocca è stretti di mani) - ''Chi tè la faccia zǝ marita, é chi no rǝmanǝ zita''<br> :(À chì tene a faccia si marita, è chì micca ferma zitella) - ''Chi tè la lénga va 'n Sardégna''<br> :(À chì tene a lingua và in [[Sardegna]]) :(Cù e dumande si và à Roma) - ''Chi tè le crianze l’addòpra''<br> :(À chì hà e crianze l’adopra) - ''Chi tè lǝ panǝ nǝn tè glǝ diéndǝ é chi tè glǝ diéndǝ nǝn tè lǝ panǝ''<br> :(À chì tene u pane ùn tene micca i denti è à chì tene i denti ùn tene micca u pane) - ''Chi tè nǝ buon’uortǝ tè nǝ buonǝ puorchǝ''<br> :(À chì hà un bonu ortu hà un bonu porcu) - ''Chi tròva n’amichǝ, tròva nǝ tǝsòrǝ; chi tròva nǝ tǝsòrǝ, d’amicǝ nǝ tròva cǝndǝmila''<br> :(À chì trova un amicu, trova un tesoru; à chì trova un tesoru, d’amichi ne trova centumila) - ''Chi truoppǝ la tira, la štòcca''<br> :(À chì troppu a tira, a tronca) - ''Chi truoppǝ vò nièndǝ štrégnǝ''<br> :(À chì troppu vole nulla stringhje) :(À chì troppu affascia, nunda stringhje) - ''Chiudə casétta é nən fa latrə nəsciunə''<br> :(Chjodi casetta è ùn face latru nisunu) - ''Chi va a la mòla zǝ nfarina''<br> :(À chì và à u mulinu si infarina) - ''Chi va chǝ glǝ ciuoppǝ zǝ mbara a cǝppǝcà''<br> :(À chì và incù u zoppu ampara a zanchighjà) :(Chì và cù i zoppi, à capu à l’annu hè zoppu è rangu) - ''Chi va chianǝ va lǝndanǝ, chi va fòrtǝ va ngondr’a la mòrtǝ''<br> :(À chì va pianu và luntanu, à chì và forte và incontru à a morte) :(À chì va pianu và sanu, à chì và sanu và luntanu) - ''Chi vò fà nǝ buonǝ agliarǝ, tè a sǝmmǝnà dǝ jǝnnarǝ''<br> :(Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju) - ''Chi vò patì lǝ pénǝ dǝ glǝ nfiérnǝ, Alvitǝ dǝ štatǝ é Atina dǝ nviérnǝ''<br> :(À chì vole pate e pene di l’infernu deve andà à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] d’estate è à [[Atina]] d'invernu) - ''Chi vò truoppǝ bènǝ a la pèllǝ dǝ gl'ávǝtǝ, chélla séa la spannǝ a glǝ solǝ''<br> :(À chì vole troppu bè à a pelle di l’altri, a so a spande à u sole) :(À chì pensò à l’altri più chè à sè, si firmò in lu pian’ di Murusaglia) - ''Chi z’accundènda, gòdǝ''<br> :(À chì si accuntenta, gode) - ''Chi z’addòrmǝ chǝ na criatura z’arrizza mbussǝ''<br> :(À chì si addurmenta incù una criatura si arrizza bagnatu) :(Chì si chjina cù i zitelli s’arrizza cù a camisgia cacagliulosa) - ''Chi zǝ fa gl’affarǝ sié camba ciénd’annǝ é n’atǝ tandǝ''<br> :(À chì si face l’affari soi, campa centu anni è altri tanti) - ''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ é chi zǝ fa glǝ pagliarǝ cǝ s'accandona''<br> :(À chì si face a mazza ci si batte è à chì si face u pagliaghju ci si aggronda) -- ''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ, chi zǝ fa glǝ liéttǝ cǝ sǝ cólǝca''<br> ::(À chì face a mazza ci si batte, à chì si face u lettu ci si distende) - ''Chi zǝ scalléttǝ cambéttǝ, chi magnéttǝ zǝ mǝréttǝ''<br> :- ''Ciélǝ a pǝchǝrèllǝ, acqua a cannatèllǝ''<br> :(Celu à pecurella (nivuli di tipu ''altocumulus floccus''), acqua à catinelle) :(Celu pecurelle acqua à tinelle) - ''Ciéndǝ nièndǝ accǝdiérǝnǝ n’ásǝnǝ''<br> :(Centu niente uccisenu un asinu) :(Centu nulla tumbonu u sumere) - ''Ciòcca chə nən parla zə chiama cucuzza''<br> :(Chjocca chì ùn parla micca si chjama cucuzza) - ''Commə cambíssənə glə furbə, sə nən cə štíssənə glə féssa?''<br> :(Cum’è camperianu i furbi, sì ùn ci fussinu micca i stupidi?) - ''Crištə chə criaštə glə cətrunə, glə criaštə chə glə curə amarə''<br> :(Cristu, tè chì criasti u citriolu, u criasti incù u culu amaru) - ''Crištǝ da lǝ piachǝ é da lǝ pèzzǝ''<br> :(Cristu dà e piaghe è dà e pezze) - ''Crištǝ glǝ fà é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia''<br> :(Cristu li face è u diavule l’accoppia) - - ''Dí fa la cocchia é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia''<br> ::(Diu face a coppia è u diavule l’accoppia) - ''Cundadinǝ, scarpǝ ròssǝ é cǝrvèlla finǝ''<br> :(Campagnolu, scarpi grossi è cerbellu argutu) - ''Cundǝ spissǝ, amǝcizia a luonghǝ''<br> :(Conti spessu, amicizia à longu) - ''Cunziglǝ dǝ vúlǝpǝ, štrǝcazionǝ dǝ caglinǝ''<br> :(Cunsigliu di volpe, strage di galline) :(Hà messu a volpe trà e galline) :(Cunsigliu di topi, ruina di zani) - ''Cuóprǝtǝ glǝ piéttǝ ca uojǝ è Sandǝ Sǝlǝviéštrǝ''<br> :(Copri ti u pettu perchè oghje hè San Silivestru) ===D=== *''Daglə é daglə, la cəpolla addəvènda aglə'' :(Dalli è dalli, a cipolla diventa agliu) :(À furia di insiste, e cose ponu esse cambiate in megliu o in peghju) *''Dammǝ ca tǝ dònghǝ é buon’amichǝ tǝ sònghǝ'' :(Dà mi chè ti do è bonu amicu ti sò) *''Dəciémbrə è frəddariéglə, prò pòrta glə Bambəniéglə'' :(Dicembre hè un pocu fretu, però porta u Natale) *''Dəciémbrə zə glə pòrta tutt’appriéssə'' :(Dicembre si li porta tutti appressu) *''Dǝ Vènǝrǝ é dǝ Martǝ nǝn zǝ partǝ é nǝn zǝ fa prǝngipiǝ d'artǝ'' :(Di Venera [vennerì] è di Marte [martì] ùn si parte è ùn si face principiu d’arte) *''Diébbǝtǝ é pǝccatǝ, chi glǝ tè glǝ paca'' :(Debbite è peccati, chì li tene li paga) *''Dimm’a chi sié figlə é tə dich’a chi t’assəmiglə'' :(Dì mi à chì si figliolu è ti dicu à chì t’assumigli) *''Dí nǝ líbbra dǝ la pólvǝrǝ dǝ marzǝ é dǝ la fanga d’auštǝ'' :(Diu ci liberi da a polvera di marzu è da a fanga d’aostu) *''Dí, nǝn pèggǝ! Dǝcéttǝ quiglǝ chǝ glǝ štéva a pǝrtà l’acqua accapabballǝ'' :(Diu, mai peghju! Disse quellu trascinatu da l’acqua à l’inghjò) *''Dòppǝ glǝ chǝnfiéttǝ arrívǝnǝ glǝ dǝfiéttǝ'' :(Dopu i cunfetti arrivanu i difetti) :(Una volta spusati i cunghjunti scoprenu i so difetti reciprochi) ===E=== *''È cchiù fácǝlǝ štòrcǝ lǝ rittǝ chǝ raddrǝzzà lǝ štuortǝ'' :(Hè più facile storce u dirittu chè dirizzà u stortu) *''È mèglə a dərmì ch'a fatià é pərdì'' :(Hè megliu dorma chè travaglià è perda) *''È mèglǝ a èssǝ chǝrnutǝ chǝ malǝ sǝndutǝ'' :(Hè megliu esse curnutu chè male sentutu) *''È mèglǝ a ì a glǝ macǝllarǝ ch’a glǝ spǝzialǝ'' :(Hè megliu andà à u macellaru chè à u speziale) *''È mèglǝ a ì a pǝtì ch'ì a arrǝbbà'' :(Hè megliu andà à mendicà chè andà à arrubà) *''È mèglǝ na bòna mòrtǝ chǝ dǝ giugnǝ n’acqua dǝ nòttǝ'' :(Hè megliu una bona morte chì di ghjugnu una pioggia di notte) *''È mèglǝ n’ásǝnǝ muortǝ dénd'a la štalla chǝ nǝ miédǝchǝ arrèt’a la pòrta'' :(Hè megliu un asinu mortu dentru à a stalla chì un medicu daretu à a porta) *''È mèglǝ nǝ vǝcinǝ chǝ ciéndǝ pariéndǝ'' :(Hè megliu un vicinu chì centu parenti) *''È mèglǝ n’uovǝ uojǝ chǝ na caglina addǝmanǝ'' :(Hè megliu un ovu oghje chì una gallina dumane) :(Hè meddu l’ovu a sera chè a ghjaddina a mani) *''È trišt'a avvǝzzà, è pèggǝ a mandǝné'' :(Hè difficile avvizzà, hè peggiu mantene) ===F=== *''Fa bènǝ é scòrda, fa malǝ é pènza'' :(Faci bè è dimentica, faci male è pensa) *''Falǝgnamǝ a luonghǝ é fǝrrarǝ a curtǝ'' :(Bancalaru à longu è stazzunaru à cortu) *''Fa quéllǝ chǝ glǝ prètǝ dicǝ é no quéllǝ chǝ glǝ prètǝ fa'' :(Fà quellu chì u prete dice è micca quellu chì u prete face) *''Fattǝ glǝ nomǝ é van'a arrǝbbà'' :(Fà ti u [bonu] nome è vai à arrubbà) **''Fattǝ buonǝ nomǝ é sfascia pòrtǝ dǝ chiésa'' ::(Fatti u bonu nome è sciappa porte di chjesa) *''Fǝbbrarǝ curtǝ curtǝ, o glǝ mèglǝ o glǝ pèggǝ ǝ tuttǝ'' :(Ferraghju cortu cortu, o u megliu o u peghju di tutti) **''Fǝbbrarǝ è curtǝ é malǝcavatǝ'' ::(Ferraghju hè cortu è gattivu) ::(Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu) **''Fǝbbrarǝ, glǝ curtǝ, gl'amarǝ'' ::(Ferraghju, u cortu, l’amaru) *''Fémmǝnǝ é schǝppéttǝ, chi nǝn tè gǝdiziǝ cǝ glǝ méttǝ'' :(Donne è schjoppi, chì nun hà micca ghjudiziu ci u metta) *''Fícura crèttə, nganna mə lə jèttə'' :(Fichi crepulati, in gola mi li ghjettu) *''Figlǝ pícculǝ uajǝ pícculǝ, figlǝ ruossǝ uajǝ ruossǝ'' :(Figlioli chjuchi guai chjuchi, figlioli grandi guai grandi) *''Frǝssora nòva jat'a chi la pròva'' :(Frissoghja nova beatu chì a prova) ===G=== *''Gl’ammalatǝ crédǝ a tuttǝ miédǝcǝ'' :(L’ammalatu crede à tutti medichi) *''Gl’ásənə è ásənə, ma appriéssə vò n’ávətə ásənə'' :(L’asinu hè asinu, ma appressu ellu vole n’altru asinu) *''Gl’ásǝnǝ raglia, cagna lǝ fiénǝ chǝ la paglia'' :(L’asinu ronca, cambia u fenu cù a paglia) *''Gl'ásǝnǝ z’avanda da sulǝ'' :(L’asinu si avanta da solu) *''Gl'ásǝnǝ zǝ spalla sèmb'a lǝ còmmǝdǝ'' :(L’asinu cade sempre à u comudu) *''Glǝ cafonǝ zǝ rǝmuta la dǝménǝca'' :(U zappaghjolu si cambia a vistura a dumenica) *''Glǝ canǝ móccǝca a glǝ štracciatǝ'' :(U cane mursica à u muchjinaiu) *''Glǝ cannarinǝ è štrittǝ ma z’agliottǝ la casa chǝ tuttǝ glǝ tittǝ'' :(A cannella hè stretta ma ingolle a casa cù tuttu u tettu) *''Glǝ cattivǝ vǝcinǝ fa la mala mmatina'' :(U gattivu vicinu face a mala matina) *''Glə cəgliuccə dénd’a la caja, sə nən canda p’amorə, canda pə raja'' :(L’acellu inde a cabbia, sì ùn canta pè amore, canta pè rabbia) *''Glə cəgliuccə, sə nən zomba, nən sə mbara a vəlà'' :(L’acellu, sì ùn si lampa micca, ùn s’ampara micca à vulà) *''Glǝ cǝtronǝ fǝniscǝ sèmbǝ ngur’a gl'ǝrtǝlanǝ'' :(U citriolu finisce sempre in u culu di l’ortulanu) *''Glǝ circhiǝ cchiù è štrittǝ cchiù crèpa la vottǝ'' :(U chjerchju più hè strettu è più crepa a botte) *''Glǝ ciuccǝ lítǝchǝnǝ é lǝ varéla zǝ sfáscǝnǝ'' :(I sumeri liticanu è i barili si sciappanu) *''Glə cunziglə ə gl’ávətə siéndəglə, ma glə tié nə’glə lassà'' :(Stà à sente i cunsigli di l’altri, ma i toi ùn li lascià micca) *''Glǝ dǝlorǝ ǝ ditǝ è dǝlǝrusǝ ma nǝn è crisǝ'' :(U dulore di ditu hè dulurosu ma ùn hè micca cridutu) *''Glǝ figlǝ mupǝ glǝ capiscǝ sulǝ la mamma'' :(À u figliolu mutu u capisce sultantu a mamma) *''Glǝ figlǝ ngénnǝnǝ a tuttǝ quandǝ'' :(I figlioli facenu male à tutti quanti) *''Glǝ fugnǝ zǝ còcǝnǝ chǝ l'acqua ǝ sé štéssǝ'' :(I funghi si cocenu cù l’acqua di sè stessi) *''Glə fuochə è buonə tríəcə miscə a gl'annə'' :(U focu hè bonu tredeci mesi l’annu) *''Glǝ liéttǝ è ròsa, chi nǝn z’addòrmǝ zǝ rǝposa é cǝ fa caccosa'' :(U lettu si chjama rosa, s’ell’ùn si dorme s’arriposa) *''Glǝ lupǝ cagna glǝ pirǝ ma no glǝ viziǝ'' :(Perde u pelu cum’è a volpe, ma micca u viziu) *''Glǝ lupǝ fa glǝ lǝpittǝ'' :(U lupu face i lupi chjuchi) *''Glǝ munnǝ è fattǝ a scala, cǝ šta chi saglǝ é cǝ šta chi cala'' :( U mondu hè fattu à scala, à chì colla è à chì fala) *''Glǝ nǝputǝ sécchǝnǝ lǝ vitǝ'' :(I nipoti [i brottoli] seccanu e vite) *''Glǝ pariéndǝ suó comm'a lǝ scarpǝ, cchiù tǝ suó štrittǝ é cchiù tǝ favǝ malǝ'' :(I parenti sò cum’è à i scarpi, più ti sò stretti è più ti facenu male) *''Glǝ péscǝ chǝmènza a pǝzzà da glǝ capǝ'' :(U pesciu cumincia à puzzà da u capu) *''Glǝ prim'annǝ a còr'a còrǝ, glǝ sǝcondǝ a cur'a curǝ, glǝ tèrzǝ a cávǝcǝ ngurǝ'' :(U primu annu: core contr’à core, u secondu: culu contr’à culu, u terzu: à calci in u culu) :(Lu primu annu abbraccia, abbraccia, u sicondu, abbraccia è sfascia, u terzu, abbraccia è lascia) *''Glǝ raglǝ dǝ gl'ásǝnǝ nǝn arrívǝnǝ ngiélǝ'' :(Roncu di sumere ùn ni colla in celu) *''Glǝ saziǝ nǝn crédǝ a gl'addiunǝ'' :(U techju ùn crede u famitu) *''Glǝ scarparǝ va sèmbǝ scávǝsǝ'' :(U scarpari hè sempri mal’ calzu) *''Glǝ sǝviérchiǝ rombǝ glǝ chǝpiérchiǝ'' :(L’eccessu rompe u cuperchju) *''Glǝ sòldǝ ǝ glǝ cutǝconǝ zǝ glǝ magna glǝ sciambagnonǝ'' :(A robba di l’avaru a si manghja a farfalla) *''Glə sòldə favə cammənà l’acqua a capadávətə'' :(I soldi fanu camminà l’acqua à l’insù) *''Glǝ spinǝ gl’avéss’a caccià chi glǝ ngènnǝ'' :(E spine e duveria caccià quellu à chì facenu male) *''Glǝ tǝrdǝglionǝ prima t'abbòtta é puó tǝ cugliona'' :(U ''tǝrdǝglionǝ'' [spezie di pulenta] prima ti riempe è po ti canzona) *''Glǝ uattǝ chǝ nn’arriva a lǝ lardǝ dicǝ ca nǝ vè dǝ rángǝchǝ'' :(U ghjattu chì ùn arriva micca à u lardu dice chè sente di rancicu) :(Tant’era agra, disse a volpe, quand’ella ùn pobbe piglià a mela) *''Glə vignə ze cchièca quannə è pícculə, ca quannə è ruossə nən zə cchièca cchiù'' :(U vincu si piega quandu hè picculu, perché quandu hè grande ùn si piega più) *''Glǝ vòvǝ dicǝ chǝrnutǝ a gl'ásǝnǝ'' :(U boiu chjama currutu à l’asinu) *''Gl’jabbə pássənə é lə maravéglə zə recuóglənə'' :(E gabbule passanu è e maraviglie si racoglienu) *''Gl'òmǝ andó va fa fèšta, la fémmǝna a casa tribbulata rèšta'' :(L’omu indù và face festa, a donna in casa tribulata ferma) *''Gl'òmǝ sènza viziǝ è comm'a gl'ásǝnǝ sènza coda'' :(L’omu senza viziu hè cum’è à l’asinu senza coda) *''Gl'òmǝ z’attacca a la paròla é gl'ásǝnǝ a la capézza'' :(I boia si liani pà i corra, l’omini si liani pà a parola) *''Gl'uocchiǝ ǝ glǝ patronǝ ngrassa gl'ásǝnǝ'' :(Hè l’ochju di u patrone chì ingrassa u cavallu*) ===I=== *''Ì pə razia é trəvà gəštizia'' :(Andà pè grazia è truvà ghjustizia) :(Si dice quandu, invece di ottene cumprensione, si riceve un’altra offesa) ===J=== *''Jǝnnarǝ scassa pagliarǝ'' :(Ghjennaghju buzara pagliaghju) *''Jǝnnarǝ sicchǝ, cafonǝ ricchǝ'' :(Ghjennaghju seccu, paisanu riccu) ===L=== *''La bǝllézza è mèsa dòtǝ'' :(A bellezza hè una dota assai periculosa) *''La caglina chə nən bécca, è già bəccatə'' :(A gallina chì ùn becca micca, hà digià beccatu) *''La caglina fèta é a glǝ uallǝ glǝ ngènnǝ glǝ curǝ'' :(A gallina face l’ovu è à u gallu li face male u culu) *''La cəcala canda, canda, arriva ca zə šchiatta'' :(A cicala canta, canta, vene u momentu chè more) *''La céra zǝ chǝnzuma, ma glǝ muortǝ nǝn cammina'' :(A cera si cunsuma ma u mortu ùn cammina micca) *''La cèrqua ména la glianna'' :(U querciu face a ghjanda) *''La cəvétta: biatə addó cə canda, trištə addó cə fa la mira'' :(A civetta: beatu indù ci canta, tristu indù ci face a mira) *''Lachǝ a curtǝ acqua a luonghǝ, lachǝ a luonghǝ acqua a curtǝ'' :(Lagu à cortu acqua à longu, lagu à longu acqua à cortu) :(Quandu l’alone intornu à a luna è strettu, a piogia hè luntana; quandu l’alone hè largu a piogia hè vicina) *''La chǝmbagnía fa trištǝ glǝ paštorǝ'' :(A cumpagnia rende tristu u pastore) *''La coda è la cchiù fortǝ a scurtǝcà'' :(A coda hè a più dura à scurticà) *''La corza də gl’ásənə dura puochə'' :(A corsa di l’asini dura pocu) *''L'acqua dǝ marzǝ accidǝ glǝ pǝducchiǝ'' :(A piogia di marzu uccide i pidochji) *''L’acqua fa malǝ é lǝ vinǝ fa candà :(L’acqua face male è u vinu face cantà) *''L’acqua va a glǝ marǝ :(L’acqua si ne và sempre à u mare) *''L’acqua va andó pènnǝ'' :(L’acqua và indù pende) *''La chəmbagnía pòrta gl’òmə a la rəvina'' :(A cumpagnia porta l’omu à la ruvina) *''La famǝ caccia glǝ lupǝ da glǝ bòschǝ'' :(A fame caccia u lupu da u boscu) *''La fatía nn’è má accisǝ a nǝsciunǝ'' :(U travaddu ùn hà mai tumbu à nimu) *''La fémmǝna pǝccǝrélla fa glǝ figlǝ a tǝmmǝlélla'' :(A donna chjuca face i figlioli à moghji) *''La fémmǝna sciaurata méttǝ glǝ filǝ luonghǝ a l’achǝ'' :(A donna sciagurata mette u filu longu à l’acu) *''L'aggèndə sènza chəlorə o è fávəsa o tradətora'' :(A ghjente senza culore o hè falza o traditora) *''La gliuna sǝttǝmbrina sèttǝ miscǝ zǝ trascina'' :(A luna settembrina sette mesi si trascina) *''La gliva bǝnǝdétta ardǝ vérdǝ o sécca'' :(L'ulivu benedettu arde verde o seccu) *''La ita é la rǝvǝnuta è tutt'una'' :(L’andata è u ritornu hè tuttu unu) *''La jatta frəscəlosa fa glə figlə cəcatə'' :(A ghjatta precipitosa face i figlioli cechi) **''Glə canə fəriusə fa glə cacciunə cəcatə'' ::(U cane precipitosu face i canucci cechi) *''La léna dǝ fícura nǝ’scalla né la moglǝ né glǝ maritǝ, ma quannǝ s’è sǝccata scalla tuttǝ glǝ parǝndatǝ'' :(A legna di ficu ùn riscalda nè a moglia nè u maritu, ma quandu si hè siccata riscalda tuttu u parentatu) *''La lénga nǝn tè l’òssa, ma rombǝ l’òssa'' :( A lingua ùn hà micca l’osse, ma face rompe l’osse) *''La mamma pǝ glǝ figlǝ fa glǝ vǝcconǝ pǝccǝriglǝ, glǝ figlǝ pǝ la mamma zǝ glǝ ficca tuttǝ nganna'' :(A mamma pè u figliolu fà u buccone chjucu, u figliolu pè a mamma si u ficca tuttu in gola) *''La mèglǝ pota è dǝ marzǝ, ma chi cǝ la fa arrǝvà è pazzǝ'' :(A meglia putera si face à marzu, ma chì ci a face arrivà hè pazzu) :(Putami di marzu chì carcaraghju, ma ùn t’avvizzà chì mi siccaraghju) *''La mǝsèria vò glǝ sfuochǝ'' :(A miseria vole u sfogu) *''La mmèrda, cchiù la smuovǝ é cchiù puzza'' :(A merda, più si rimena è più puzza) *''La moglǝ è miésǝ panǝ'' :(A moglia hè mezu pane) *''La mòrtǝ šta arrètǝ a la pòrta'' :(A morte stà daretu à a porta) *''La mòrtǝ tuttǝ tròva é glǝ munnǝ ze rǝnnòva'' :(A morte tutti trova è u mondu si rinnova) *''La mòrtǝ vò la scusa'' :(A morte vole a scusa) *''La nèvǝ marzǝlina dura a la séra a la mmatina'' :(Neve marzulina strughje da a sera à a matina) *''La nèvǝ marzǝlina dura quand’a gl’amorǝ dǝ la vǝcina'' :(A neve marzulina dura quantu l’amore di a vicina) *''La nòttǝ zǝ spǝdúcchiǝnǝ gl'ásǝnǝ'' :(A notte si spiduchjanu l’asini) *''La pècura chǝ mávǝla pèrdǝ glǝ vǝcconǝ'' :(A pecura, ogni belata, ne perde una buccata) *''La pǝgnata scuccurata va ciénd’annǝ pǝ la casa'' :(A pignatta cannata và centu anni pè a casa) *''La pǝlǝzzía nn’è bòna sul’a la saccòccia'' :(A pulizia ùn hè bona sultantu ind’à stacca) **''La pǝlǝzzía fa malǝ ébbía a la saccòccia'' ::(A pulizia face male sultantu à a stacca) *''La piazza rǝcapa gl'uómmǝnǝ'' :(A piazza cerniglia l’omi) *''La pizza ǝ glǝ pǝvǝriéglǝ nǝn zǝ còcǝ má'' :(A pizza di u puverellu ùn si coce mai) *''La propriǝtà: chi zǝ la fa, chi la mandè, chi zǝ la magna'' :(A pruprietà: chì a face, chì a mantene, chì si a manghja) *''La pulènda prima abbòtta é puó allènda'' :(A pulenta prima riempe è po allena) *''La raggionǝ è dǝ glǝ féssa'' :(A ragione hè di l’ingenui) *''La rascia è caštichǝ dǝ Dí'' :(L’abbundanza hè casticu di Diu) *''La ròbba ǝ gl’ávǝtǝ è sèmbǝ cchiù bèlla'' :(A robba di l’altri hè sempre più bella) *''La ròbba vècchia ‘n casa dǝ mattǝ mòrǝ'' :(A robba vechja in casa di mattu more) *''La tròppa cunfǝdènza è la mamma ǝ la malacrianza'' :(A troppa cunfidenza hè a mamma di a malacrianza) *''La vècchia dǝcèttǝ a la giona: zitta, zitta é n’ata vòta zitta'' :(L'anziana disse à a giovana: zitta, zitta è un’altra volta zitta) *''La vigna è la tigna'' :( Vigna, tigna) *''La vocca pòrta a la forca'' :(A bocca porta à a forca) *''Lə cambanə s’avə a səndì a cocchia'' :(E campane si devenu sente à coppia) *''Lǝ cascǝ vindǝ nǝn zǝ rǝjòca'' :(U casgiu vintu ùn si righjoca micca) *''Lǝ chiácchiǝrǝ zǝ lǝ pòrta glǝ viéndǝ'' :(E chjachjere si e porta u ventu) *''Lǝ cosǝ fatt'a fòrza nǝn válǝnǝ na scòrza'' :(E cose fatte pè forza ùn vàlenu una scorza) *''Lə dəsgraziə nən viévə má da solə'' :(E disgrazie ùn venenu mai da sole) *''Lǝ dichǝ a té figlia accuscì tu, nòra, mǝ ndiénnǝ'' :(U dicu à tè figliola cusì tu, nora, mi capisci) *''Léna ǝ caštagna é aggèndǝ ǝ mǝndagna nǝn davǝ nǝsciunǝ uadagnǝ'' :(Legna di castagna è ghjente di muntagna ùn danu nisunu guadagnu) *''Lǝ pècura zǝ cóndanǝ a glǝ uadǝ'' :(traduzzione) E pecure si contanu à u vadu :(significatu) I conti si facenu à a fine *''L'èrva cattiva nǝn zǝ štrica má'' :(A gattiva erba ùn more mai) *''Lǝ truoppǝ štròppia'' :( U troppu stroppia) *''Lǝ vinǝ buonǝ zǝ vénnǝ sènza fraschǝ'' :(U vinu bonu si vende senza frasche) *''Lǝ vinǝ fa sanghǝ é la fatía fa ittà lǝ sanghǝ'' :(U vinu face sangue è u travagliu face ghjittà u sangue) *''Lambǝ a la Méta, duormǝ a la štésa; lambǝ a mondǝ Pratǝ, cuóprǝtǝ glǝ capǝ'' :(Lampi à a [[Monte Meta|Meta]], dormi à l'apertu; lampi à [[monte Pratu]] copri ti u capu) *''Luglǝ calǝrusǝ dénd'a la paglia nǝn tròva rǝpusǝ'' :(Lugliu calurosu ind'à paglia ùn trova riposu) *''Luglǝ nǝn vǝléttǝ dà a vévǝ a la mamma é a glǝ patrǝ é prò, a la finǝ, gl'affechéttǝ'' :(Lugliu ùn volse micca dà à beie à a mamma è à u patre è però, à a fine, l'affuchete) ===M=== *''Majǝ assuttǝ é mbrǝfǝmatǝ, assá ranǝ é bommǝrcatǝ'' :(Maghju asciuttu è prufumatu, assai granu è bon mercatu) *''Majǝ assuttǝ, ranǝ pǝ tuttǝ'' :(Maghju asciuttu, granu pè tuttu) :(Marzu asciuttu, granu per tuttu) *''Majǝ chiǝvusǝ giugnǝ fruttusǝ'' :(Maghju piuviscosu ghjugnu fruttiferu) *''Majǝ ǝrtǝlanǝ tanda paglia é puochǝ ranǝ'' :(Maghju ortulanu tanta paglia è pocu granu) *''Majǝ rǝsatǝ mésǝ mbrǝfǝmatǝ'' :(Maghju rusulatu mese prufumatu) *''Malǝ nǝn fà é paura nn’avé'' :(Male ùn fà è paura ùn avè) *''Manna attèrra ca lúccǝca fòrǝ'' :(Manda ghjò chè luccica fora) *''Marzǝ pazzariéglǝ, prima glǝ solǝ dòppǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, prima u sole dopu l’umbrella) *''Marzǝ pazzariéglǝ, sǝ va a spassǝ pòrtǝtǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, si vai à spasseghju porta ti l’umbrella) *''Marzǝ sǝ zǝ ngrugna fa cadì lǝ déta chǝ tuttǝ l'ognǝ'' :(Marzu sì s’intrugnisce face cascà e dite cù tutte l’unghje) *''Mazzatǝ é panèllǝ favǝ glǝ figlǝ biéglǝ'' :(Mazzate è pagnotte facenu i figlioli belli) *''Mbara l'artǝ é jèttǝla a la fratta'' :(Impara l’arte è ghjettala à a sepa) **''Mbara l'artǝ é míttǝla da partǝ'' ::(Impara l’arti è mettala da parti) *''Mègl’a mǝrì ch’a malǝcambà'' :(È megliu murì chì male campà) *''Mègl’a mǝrì satrǝ chǝ cambà a gl’addiunǝ'' :(È megliu murì saziu chì campà à dighjunu) *''Mèglǝ sulǝ chǝ malǝ acchǝmbagnatǝ'' :( Megliu andà solu chè male accumpagnatu) *''Mǝrcandǝ é puorcǝ zǝ vídǝnǝ dòppǝ muortǝ'' :( Marcanti è porci, si pesanu dopu morti) *''Mǝrcatǝ scadutǝ nǝn bada a pǝrdènza'' :(À mercatu scadutu ùn si bada più à a perdita) *''Mǝ sò fatta la tǝnaglia pǝ nǝ’mǝ còcǝ'' :(Mi sò fatta a tanaglia pè ùn mi coce micca) *''Moglǝ é mbrèlla nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Moglia è umbrella ùn si lascianu mai) ===N=== *''Na calla è bòna purǝ glǝ mésǝ ǝ luglǝ'' :(Una scaldata hè bona dinù u mese di lugliu) *''Na mamma camba ciéndǝ figlǝ, ciéndǝ figlǝ nǝn cámbǝnǝ na mamma'' :(Un babbu pò mantena centu fiddoli, centu fiddoli ùn poni mantena un babbu) *''Na manǝ lava l’ávǝta é tutt’é du lávanǝ glǝ mussǝ'' :(Una manu lava l’altra, è traminduie lavanu a faccia) *''Natalǝ chǝ glǝ solǝ, Pasqua chǝ glǝ tǝzzonǝ'' :(Natale cù u sole, Pasqua cù u tizzone) *''Natalǝ sènza gliuna, glǝ pǝcurarǝ nǝn allèva nǝsciuna'' :(Natale senza luna, u picuraghju ùn alleva nisuna) *''Na vòta zǝ còcǝ la ramba ǝ glǝ uattǝ'' :(Una volta si coce a zampa di u ghjattu) *''Négghia a la cullina, glə buonə tiémbə z'abbəcina'' :(Nebbia nant'à a cullina, u bonu tempu s'avvicina) *''Nən dòrmə la nòtte chi vò frəcà d'juornə'' :(Ùn dorme a notte chì vole arrubà di ghjornu) *''Nǝn suó pǝ gl’ásǝnǝ glǝ chǝnfiéttǝ'' :(Ùn sò micca pè l’asini i cunfetti) *''Nən tə fà maravéglia, pəcché la maravéglia còglə'' :(Ùn ti maraviglià micca di quellu chì vedi, perchè puderia succede ancu à tè) *''Nǝn tǝ lavà glǝ pannaggǝ sǝ nǝn suó glǝ vindinòvǝ ǝ maggǝ'' :(Ùn ti lavà a vistura sì ùn hè ancora u ventinove di maghju) *''Nən tə proccupà, zə fəcéttə frəcà la moglə'' :(Ùn ti preocupà micca, si fece arrubà a moglia) *''Nən tuttə lə ciammèllə rriéscənə chə glə buchə'' :(Micca tutte e ciambelle [''biscotti à forma di anellu''] riescenu incù u busgiu) *''Nǝn zǝ suó vištǝ má glǝ zínghǝrǝ mètǝ'' :(Ùn si sò mai visti i zingari sià u granu) *''Nǝn zǝ tramuta lǝ vinǝ quannǝ tira glǝ viéndǝ'' :(Ùn si travasa micca u vinu quandu tira u ventu) *''Nǝ pǝrtuallǝ la mmatina è òrǝ, unǝ la séra è chiummǝ'' :(Un aranciu a matina hè oru, unu a sera hè piombu) *''Nǝsciunǝ è natǝ mbaratǝ'' :(Nisunu hè natu imparatu) *''Nǝ'spǝtà pǝ l’aria ca tǝ rǝvè mbaccia'' :(Ùn sputà in aria chè ti ritorna in faccia) *''Ngim'a lǝ cuottǝ l'acqua vǝglita'' :(Nant'à u cottu l'acqua bullente) *''Nurǝ abballǝ, pòrta glǝ vòvǝ a pascǝ'' :(Nuli in ghjò, porta u boie à pasculà) *''Nurǝ a la vía ǝ Pǝscǝnischǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é va gl’a rǝméttǝ'' :(Nuli da a parte di [[Picinisco|Piciniscu]], prendi u boie è vai à ripone lu) *''Nurǝ a la vía ǝ Sǝttǝfratǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é van'a arà'' :(Nuli da a parte di [[Settefrati]], prendi u boie è vai à arà) *''Nzandə Piétrə, o vérdə o sicchə, miétə!'' :(À a San Petru, o verde o seccu, sega u granu!) ===O=== *''Ognǝ dǝlorǝ vò glǝ vǝccone'' :(Ogni dulore vole u buccone) *''Ognǝ fiérrǝviécchiǝ è buonǝ na vòta sòla gl’annǝ'' :(Ogni ferralu hè bonu una volta sola l’annu) *''Ognunǝ glǝ mǝštiérǝ sié é glǝ lupǝ a lǝ pècura'' :(Ognunu pè so mistieru è u lupu à e pecure) :(Ognunu per so mistiere) *''Ognə léna caccia glə fumə sié'' :(Ogni legna caccia u fume soiu) *''Ognunǝ pǝ issǝ é Dí pǝ tuttǝ'' :(Ognunu par se è Diu par tutti) *''Ognunǝ sa issǝ é Dí sa tuttǝ'' :(Ognunu sà e so cose è Diu sà tuttu) *''Ognunǝ zǝ pòrta la crocǝ séa'' :(Ognunu porta a propria croce) *''Òmǝ spǝsatǝ, amichǝ pǝrdutǝ'' :(Omu spusatu, amicu perdutu) ===P=== *''P'abbǝscà nǝ múccǝchǝ ǝ panǝ cǝ vò nǝ štòmmǝchǝ ǝ canǝ'' :(Pè buscà un tozzu di pane ci vole un stomacu di cane) *''Palma assutta, régna mbossa; Palma mbossa, régna assutta'' :(Dumenica di e Palme asciutta, mannella bagnata; Dumenica di e Palme bagnata, mannella asciutta) *''Panǝ chǝ gl’uocchiǝ, cascǝ sènza uocchiǝ é vinǝ che scrizza a gl’uocchiǝ'' :(Pane cù l’ochji, casgiu senza ochji è vinu chì schizza à l’ochji) *''Panǝ é alicǝ, glǝ uajǝ ǝ casa nǝn zǝ dícǝnǝ'' :(Pane è anchjuva, i guai di casa ùn si dicenu micca) *''Panǝ é cappa nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Pane è cappa ùn si lascianu mai) *''Panə, vinə é prəsuttə, l’aria è bòna pəttuttə'' :(Pane, vinu è prisuttu, l’aria hè bona pertuttu) *''Passatǝ glǝ Sandǝ, fǝnita la fèšta'' :(Passatu u Santu, finita a festa) *''Pǝ chǝnoscǝ buonǝ a unǝ c’adda magnà diécǝ chilǝ dǝ salǝ anziéma'' :(Pà cunnoscia à calchissia ci voli avè manghjatu un bacinu di sali insembi) *''Piattǝ va, piattǝ vè, l’amǝcizia zǝ mandè'' :(Piattu và, piattu vene, l’amicizia si mantene) :(Si tù voli chì l’amicizia si mantenga, chì una robba passi è l’altra venga) *''Pirǝ maturǝ cadǝ sènza tǝrturǝ'' :(Pera matura cade senza pertica) *''Pirǝ ruscǝ, nǝ’la tǝccassǝ sǝ nǝ’la chǝnuscǝ'' :(Pelu rossu, ùn tuccà la sì ùn a cunnosci micca) *''Priétǝ é puglǝ nǝn suó má satullǝ'' :(Preti è polli ùn sò mai satolli) :(Zitellu è pollu, ùn hè mai satollu) *''Prima lamba é puó tròna'' :(Prima fulmineghja è po tona) *''Prima ǝ Natalǝ né friddǝ né famǝ, òppǝ Natalǝ friddǝ é famǝ'' :(Prima di Natale nè fretu nè fame, dopu à Natale fretu è fame) *''Prima ǝ zǝ spǝsà la fémmǝna tè sèttǝ manǝ é na lénga, òppǝ spǝsata tè na manǝ é sèttǝ lénghǝ'' :(Prima di spusassi a donna hà sette mani è una lingua, dopu spusata hà una manu è sette lingue) *''Prima tǝ mbarǝ é puó tǝ pèrdǝ'' :(Prima t’ampargu è po ti perdu) *''Purǝ glǝ pucǝ tiévǝ la tossa'' :(Ancu a pulgi t’hà a tussa) ===Q=== *''Quannə canda glə cucurə, lə prəsuttə è buonə crudə'' :(Quandu canta u cuccu, u prisuttu hè bonu crudu) *''Quannǝ chiòvǝ é malǝtiémbǝ fa, a lǝ casǝ ǝ gl’ávǝtǝ c’è bruttǝ a štà'' :(Quandu ellu piove è face maltempu, à e case di l’altri hè bruttu à stà ci) *''Quannǝ chiòvǝ é tira viéndǝ, cacciato’, štattǝ pǝ déndǝ!'' :(Quandu piove è tira ventu, cacciatore, stà ti dentru!) *''Quannǝ è tiémbǝ ǝ vǝnaccia, chi vò gl'uovǝ chǝ zǝ glǝ faccia'' :(Quandu hè tempu di vinaccia, chì vole l’ovu chè sì u faccia) *''Quannǝ glǝ figlǝ fottǝ glǝ patrǝ è fǝttutǝ'' :(Quandu u figliolu fotte u patre hè leccu) *''Quannǝ gl’òmǝ tǝ gl’ò méttǝ, tuttǝ t’apprǝméttǝ; quannǝ tǝ gl’è ndǝrzatǝ, tuttǝ z’è scurdatǝ'' :(Quandu l’omu ti u vole mette, tuttu ti prumette; quandu ti l’hà ficcatu, tuttu s’hè dimenticatu) *''Quannǝ glǝ puorchǝ z’è satrǝ, vòtǝca glǝ londrǝ'' :(U purceddu tichju volta a trovula) *''Quannǝ glǝ diávǝrǝ t’accarézza, tǝ vò l’álǝma'' :(Quandu u diavule ti accarezza, vole a to anima) *''Quannǝ glǝ uattǝ nǝn cǝ šta, glǝ sorgǝ abballa'' :(Quandu u ghjattu ùn ci stà micca, u topu balla) *''Quannǝ glǝ vòvǝ nn’ò arà, a vòglia a cǝfǝlà'' :(Ùn vale à fischjà si u boiu ùn voli beia) *''Quannǝ na fémmǝna vò, manghǝ glǝ diávǝrǝ pò'' :(Quandu una donna vole, nemmancu u diavule pò) *''Quannǝ sié martiéglǝ vattǝ, quannǝ sié ngútǝna štattǝ'' :(Quandu sì martellu batti, quandu sì ancutina stà ti) *''Quannǝ šta glǝ cappiéglǝ a glǝ Pratǝ d'Atina, l'acqua z'abbǝcina'' :(Quandu c’hè u cappellu [i nuli] nant’à u [[Monte Pratu (Atina)|Pratu d’Atina]], l’acqua si avvicina) *''Quannǝ šta glǝ travǝ a Sandǝ Ghiascǝ, sǝ nǝn chiòvǝ uojǝ, chiòvǝ addǝmanǝ'' :(Quandu c’hè u trave [nuli appughjati nant’à a muntagna] à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sì ellu ùn piove micca oghje, ellu piove dumane) *''Quannǝ suó tandǝ jallǝ a candà, nǝn zǝ fà má juornǝ'' :(Quandu sò tanti galli à cantà, ùn si face mai ghjornu) *''Quannǝ z’allèva, la casa trèma; quannǝ z’è allǝvatǝ, la casa z’è scarrǝpata'' :(Quandu si alleva, a casa trema; quandu si hè allevatu, a casa hè crullata) *''Quannǝ zǝ sécca la cèrqua, tuttǝ quandǝ zǝ rǝcuóglǝnǝ lǝ šchiappǝ'' :(Quandu si secca u querciu, tutti quanti arricoglienu e scheze) *''Quatrinǝ é zéppǝ sécchǝ favǝ glǝ fuochǝ mmiés'a l'acqua'' :(Quattrini è scheze secche facenu u focu in mezu à l’acqua) *''Quéllǝ chǝ dǝ nòttǝ zǝ fa, dǝ juornǝ zǝ védǝ'' :(Quellu chì di notte si face, di ghjornu si vede) *''Quéllǝ chǝ nǝn zǝ fa nǝn zǝ sa'' :(Quellu chì ùn si face micca, ùn si sà micca) *''Quéllǝ chǝ ne'štròzza, ngrassa'' :(Quellu chì ùn strauzza micca, ingrassa) **''Quéllǝ chǝ nn'è vǝlénǝ, ngrassa'' ::(Quellu chì ùn hè micca velenu, ingrassa) ===R=== *''Récchiǝ lònghǝ, vita lònga'' :(Orechje longhe, vita longa) *''Ròbba ǝ magnatòria nǝn zǝ pòrta n’chǝnfǝssora'' :(Robba di manghjaria ùn si porta micca in cunfessiunale) *''Ròbba fatta, dənarə aspètta'' :(Robba fatta, denaru aspetta) *''Ròcchǝ fatía é Rafaniéglǝ magna'' :(Roccu travaglia è “Rafanellu” manghja) ===S=== *''Sacchǝ vacandǝ nǝn zǝ règgǝ a lǝ mbiédǝ'' :(U saccu viotu ùn si regge micca arrittu) *''Salva glǝ fiérrǝ ca gl’ásǝnǝ glǝ rǝchǝmbramǝ'' :(Salva i ferri chè l’asinu u ricumpremu) *''Scarta fruscǝ é chiappa primèra'' :(Scarta “flussu” [termine di u ghjocu di a primiera] è chjappa primiera) :(Quandu si cambia qualchì cosa, accade chì si cambia in peghju) *''Sǝ a fǝbbrarǝ nǝn fǝbbraréa, marzǝ la malǝpènza'' :(Si ghjinnaghju ùn ghjinnaghja, si frivaghju ùn frivaghja, marzu mal pensa) *''Sǝ a la Lǝnziata tira glǝ viéndǝ, chiappa glǝ fasciuorǝ é míttǝglǝ a la pǝgnata'' :(Sì à la Nunziata tira u ventu, chjappa i fasgioli è metti li à a pignatta) *''Sǝ a marzǝ la nòttǝ tròna, la vǝllégna è sèmbǝ bòna'' :(Sì à marzu a notte tona, a vindemia hè sempre bona) *''Sǝ a vindǝ nǝ’lǝ si méssǝ, a trénda nǝn tǝ l’aspǝttà'' :(Sì à venti [anni] ùn l’hai micca messu [u cerbellu], à trenta ùn ti l’aspettà micca) :(À chì à i trenta ùn hè è à i trenta ùn sà, mai hè statu è mai sarà) *''Sə bèlla u chəmbarì, tanda dəlorə tiéra patì'' :(Sì bella voli cumparì, tantu dulore duverii patì) *''Sǝ glǝ gionǝ crǝdéssǝ a glǝ spǝsatǝ, zǝ rǝmbéssǝ lǝ còssǝ é rǝmanéssǝ a la casa'' :(Sì u scapulu cridessi à u spusatu, si rumperia e cosce è resteria à a casa) *''Sǝ glǝ gionǝ sapéssǝ é sǝ glǝ viécchiǝ pǝtéssǝ'' :(Sì u giovanu sapessi è sì u vechju pudessi) *''Sə la fatía fosse bòna, zə la tənéssənə glə priétə'' :(Sì u travagliu seria bonu, si u tenerianu i preti) *''Sǝ la gliva scǝriscǝ a abbrilǝ, jètta uoglǝ a varile; sǝ la gliva scǝriscǝ a majǝ, vaccǝ adaggǝ adaggǝ; sǝ scǝriscǝ a giugnǝ, nǝn tǝ panugnǝ manghǝ glǝ rugnǝ'' :(Sì l'ulivu fiurisce à aprile, ghjetta oliu à barili; sì l'ulivu fiurisce à maghju, và ci adasgiu adasgiu; sì fiurisce à ghjugnu, ùn ti unghji nemmancu u grugnu) *''Sǝ nònnǝmǝ nǝn zǝ mǝréva, cambava ciénd’annǝ'' :(Sì u mo babbone ùn muria micca, campava centu anni) *''S’è puorchǝ, rǝvà a la štalla'' :(Sì hè porcu, ritorna à a stalla) *''Sǝ tròna zǝ la sòna, sǝ lamba zǝ la scamba'' :(Sì tona ellu piove, sì facenu sultantu lampi ellu ùn piove micca) *''Sòldǝ é sanghǝ suó durǝ a caccià'' :(Soldi è sangue sò duri à caccià) *''Sott’a la nèvǝ panǝ, sott’a l'acqua famǝ'' :(Sott’à u ghjacciu ci ghjace u pane, sott’à l’acqua ci ghjace a fame) *''Spartǝ palazzǝ addǝvènda candonǝ'' :(Sparti palazzu diventa cantone) *''Štrignǝ culillǝ quannǝ šta sulillǝ ca quannǝ šta acchǝmbagnatǝ rǝmanǝ sbrǝvǝgnatǝ'' :(Stringhji culettu quandu stai sulettu chè quandu stai cù in cumpagnia fermi svergugnatu) *''S’u méttǝ nǝ pèdǝ ognǝ prèta, nǝn arrivǝ má'' :(Sì voli buccà un pede ogni petra, ùn arrivi mai) ===T=== *''Taglia cchiù la lénga chǝ glǝ curtiéglǝ'' :(Taglia più a lingua chè u cultellu) *''Tandǝ va la jatta a lǝ lardǝ ca cǝ lassa glǝ zambinǝ'' :(Tantu và a ghjatta à u lardu chè ci lascia a zampa) *''Tardǝ é venga bòna'' :(Tardi è venga bona) *''Tié quannə tié, ca quannə nən tié, zə mandè da sulə'' :(Teni quandu teni, perchè quandu ùn teni micca, si mantene da solu) :(Teni contu di quellu chè ai, perchè quandu ùn lu teni micca, ci devi pensà da solu) *''Tira cchiù nǝ pirǝ ǝ frégna accapadávǝtǝ chǝ ciéndǝ para dǝ vuovǝ accapabballǝ'' :(Tira più un pelu di donna à l’insù, chè centu paghje di boi à l’inghjò) *''Trišt’a chi mòrǝ ca chi rǝmanǝ zǝ chǝnzòla'' :(Tristu à chi more perché chi resta si cunsola) *''Trištǝ a quiglǝ sorgǝ chǝ nǝn tè du cavótǝra'' :(Tristu à quellu tuparellu chì ùn hà micca dui buche) **''Trištǝ a la vólǝpa chǝ tè na tana sola'' ::(Tristu à quella volpe chì hà una tana sola) *''Tuóglǝtǝ l’allǝgría quannǝ tǝ vè ca la pǝcundría nǝn tǝ manga má'' :(Cogli l’allegria quandu ti vene, chè a tristezza ùn ti manca mai) *''Tuttǝ glǝ munnǝ è paésǝ'' :(Tuttu u mondu hè paese) ===U=== *''Uardà é nǝn tǝccà suó cazzǝ da cacà'' :(Vede è ùn tuccà, sò dulori da crepà) *''Uašta é arraccongia, nǝn pèrdǝ má tiémbǝ'' :(Guasta è ripara, ùn perde mai u to tempu) *''Uocchiǝ chinǝ é manǝ vacandǝ'' :(Ochji pieni è mani viote) *''Uocchiǝ manghǝ còrǝ franghǝ, uocchiǝ rittǝ còrǝ afflittǝ'' :(Ochju mancu, core francu, ochju drittu, core afflittu) *''Uoglǝ é muštǝ zǝ rǝquètǝnǝ glǝ mésǝ d'auštǝ'' :(Oliu è mostu si cuntrollanu u mese d’aostu) * ''Uómmǝnǝ a vinǝ, ciéndǝ a carrinǝ'' :(Omi di vinu, centu ogni carlinu) :(Omu di vinu, ùn vale un quattrinu) ===V=== *''Valǝ cchiù n’ajutǝ chǝ ciéndǝ cunziglǝ'' :(Vale più un aiutu chè centu cunsigli) *''Valǝ cchiù nǝ sfíziǝ chǝ na massaría'' :(Vale più un capricciu chì una masseria) *''Vanǝ chǝ chiglǝ mèglǝ ǝ té é faccǝ la spésa'' :(Vai cù quelli megliu di tè è fà ci a spesa) *''Vǝcinǝ mié, spiérchiǝ mié'' :(Vicinu meu, spechju meu) *''Viéndǝ dǝ Cǝrasciuolǝ jètta acqua chǝ glǝ lǝnzuorǝ'' :(Ventu di [[Cerasolu]] ghjetta acqua cù u lenzolu) *''Viéštǝ nǝ štǝrponǝ ca addǝvènda nǝ baronǝ'' :(Vesti un steccu, pare un vescu; vesti un bastone, pare un barone) *''Vinǝ ghianghǝ é vinǝ ruscǝ finacché nǝn tǝ rǝchǝnuscǝ'' :(Vinu biancu è vinu rossu finchè ùn ti ricunnosci) *''Vocca sènza diéndǝ vascia glǝ curǝ a tré pǝzziéndǝ'' :(Bocca senza denti basgia u culu à trè pendigliuli) ===Z=== *''Zǝ dicǝ glǝ pǝccatǝ ma no glǝ pǝccatorǝ'' :(Si dice u peccatu micca u peccatore) *''Zǝ fà biéglǝ chǝ la ròbba ǝ gl’ávǝtǝ'' :(Fassi u bellu cù a robba di l’altri) *''Ze vattə na vòta a la vottə é na vòta a glə circhiə'' :(Si batte una volta à a botte è una volta à u chjerchju) [[Categoria:Linguistica]] n23nvuhebsfzv646mpwzkuj8tb4kws8 403317 403316 2026-06-10T08:47:20Z Fausta Samaritani 15085 file 403317 wikitext text/x-wiki [[File:Chi fa da sè fa per tre 2014-08-11 08-05.jpg|thumb|250px|right|''Chi fa da sè fa per tre'']] Eccu una selezzione di pruverbii [[Valle di Cuminu|cuminesi]] ([[Pruvincia di Frusinone]]). ===A=== - ''Abbrilǝ chiagnǝ é ridǝ''<br> :(Aprile pienghje è ride) - ''Abbrilǝ nǝn tǝ schǝprì''<br> :(Aprile ùn ti scopre micca) - ''Abbrilǝ ognǝ gliotta nǝ varilǝ''<br> :(Aprile, ogni goccia un barile) - ''A cavaglǝ caštǝmatǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ''<br> :(À u cavallu ghjastimatu li lucenu i peli) - ''Accarézza glǝ canǝ p’amorǝ ǝ glǝ patronǝ''<br> :(Accarezza u cane pè amore di u patrone) :(Rispetta u cane pè u patrone) - ''A chi l'è mǝccǝcatǝ la sèrpa ha paura dǝ la jǝcèrtǝla''<br> :(À chì hè statu mursicatu da u serpu hà paura di l’aciartula) - ''A chi nǝn tè figlǝ, nǝn c’issǝ né pǝ sòldǝ né pǝ cunziglǝ''<br> :(À chì ùn tene figlioli, ùn andà ci nè pè soldi nè pè cunsigli) - ''A chiòvǝ é a mǝrì nǝn cǝ vò nièndǝ''<br> :(À piove è a murì ùn ci vole nulla) - ''Acqua chèta viérmǝnǝ ména''<br> :(Acqua cheta porta vermi) - ''Acqua é fuochǝ nǝn truóvǝnǝ luochǝ''<br> :(Acqua è focu ùn trovanu micca locu) :(Denaru, acqua è focu, si facenu strada in ogni locu) - ''Acqua passata nǝ’mácǝna mòla''<br> :(L'acqua passata, ùn macina più) - ''Addó c'è gušte, nǝn c'è pǝrdènza''<br> :(Duve c'hè gustu, ùn c'hè micca perdita) :(Ùn cuntanu spese o sacrifizii, sì una cosa hè stata fatta cun piacè) - ''Addó nn’éndra glə solə, éndra glə dəttorə''<br> :(Inde ùn entre micca u sole, entre u duttore) - ''Addó zǝ magna, Dí mǝ cǝ manna; addó zǝ fatía, Dí mǝ cǝ štrica''<br> :(Duve si manghja, Diu mi ci manda; duve si travaglia, Diu mi ci faccia sparì) - ''Addósǝra glǝ viécchiǝ ca avǝ sèmbǝ raggionǝ''<br> :(Stà à sente l’anziani perché anu sempre ragione) - ''A fǝbbrarǝ nòttǝ é juornǝ suo parǝ''<br> :(À ferraghju notte è ghjornu sò pari) - ''A gl’avémmaría la paura s'abbía, a n'òra ǝ nòttǝ la paura s'accòšta''<br> :(À l’avemmaria a paura s’avvia, à un’ora di notte a paura s’accosta) - ''A glǝ lupǝ malǝdittǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ''<br> :(À u lupu maladettu u lucenu i peli) - ''A glǝ paésǝ ǝ glǝ cǝcatǝ chi tè n’uocchiǝ è sínǝchǝ''<br> :(À u paese di i cechi chì tene un ochju solu u facenu merre) :(In paese di i cechi, beatu à chì hà un ochju) - ''A glə trištə faccə glə caništrə''<br> :(À u gattivu fà ci u paneru) :(Regala sempre qualchì cosa à i gattivi, cusì tu li mantenirai amichi) - ''Ajútǝtǝ ca Dí t'ajuta''<br> :(Aiuta ti, Diu t'aiutarà) - ''A la Cannǝlòra sǝ sciòcca o chiòvǝ viérnǝ è fòrǝ, sǝ cǝ šta glǝ sǝlǝciéglǝ è angora vǝrnǝciéglǝ, sǝ cǝ šta glǝ sollionǝ è tuttǝ viérnǝ angora''<br> :(À a Candelara s'ellu neva o piove l’invernu hè fora, se c’hè u sole fatuu hè dinù un pocu invernu, se c’hè u sulleone hè dinù tuttu invernu) :(Santa Maria Ciriola s’ellu piove o neva, di l’invernu simu fora; s’ell’hè sole o bellu tempu trenta ghjorni simu dentru) - ''A la Cungétta allònga Natalǝ a dǝciassèttǝ''<br> :(À l’Immaculata Cuncezzione allonga Natale à dicessette) - ''A la scǝglétta, a la scǝglétta, zǝ chiappéttǝ na saétta''<br> :(À forza di sceglie l’acchjappò una saetta) - ''A lavà glǝ capǝ a gl'ásǝnǝ zǝ pèrdǝ tiémbǝ, acqua é saponǝ''<br> :(À lavà u capu à l’asinu si perde tempu, acqua è sapone) :(À fà a barba à i sumeri, si perdi tempu è savonu) - ''A lǝ faméglǝ l’ajuta sanda Pupa''<br> :(À i zitellucci l’aiuta santa Pupa) - ''A lǝ lariǝ nǝn parlà é a lǝ štrittǝ nǝn cacà''<br> :(À u largu ùn parlà è à u strettu ùn cacà) - ''A majǝ vannǝ 'n amorǝ gl'ásǝnǝ''<br> :(À maghju sò in calore l’asini) :(Maghju hè u mesi di i sumeri) - ''A magnà, chi magna magna; a lǝ vévǝ tandǝ appǝdù''<br> :(À manghjà, chì manghja manghja; à u beie, tantu pè ognunu) - ''A Natalǝ zǝ rǝmuta tutta la vǝllanía, a Pasqua Bǝfanía zǝ rǝmuta tutta la sǝgnǝría''<br> :(À Natale si cambia à vistura tuttu u paisaname, à Pasqua Pifania si cambia à vistura tutta a signuria) - ''Andó capǝ trénda capǝ purǝ trǝndunǝ''<br> :(Indù ci pò entre trenta ci pò entre dinù trentunu) - ''Andó zǝ fa nòttǝ zǝ fa juornǝ''<br> :(Indù si face notte si face ghjornu) - ''Annǝ bisèštǝ, annǝ funèštǝ''<br> :(Annu bisestile, annu infaustu) :(Annu bisestu, biatu à chì ci resta) - ''A ognǝ natǝ Dí gl'ajuta''<br> :(À ogni natu Diu l’aiuta) - ''A pacà é a mǝrì cǝ šta sèmbǝ tiémbǝ''<br> :(À pagà è à murì c’hè sempre u tempu) - ''A Pasqua Bǝfanía sǝ rǝmútǝnǝ lǝ fǝrnarǝ''<br> :(À Pasqua Pifania si cambianu a vistura e furnare) - ''Appriéss’a tandə ridə vè tandə chiagnə''<br> :(Dopu tantu ride vene tantu pienghje) - ''Aria roscia, o piscia o scioscia''<br> :(Aria rossa, o piscia o soffia) :(Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina) - ''Aria roscia, tèrra mbossa''<br> :(Celu rossu, terra bagnata) - ''Artǝ é mǝštiérǝ, mǝsèria é famǝ''<br> :(Arte è mistieru, miseria è fame) - ''A sanda Crocǝ ognǝ pèrtǝca va pǝ nocǝ''<br> :(À santa Croce ogni pertica và pè noce) - ''A sanda Lǝcía nǝ passǝ dǝ caglina, a Sand'Andòniǝ nǝ passǝ dǝ vòvǝ, a fǝbbrarǝ parǝ parǝ'' :(À santa Lucia un passu di gallina, à sant’Antone un passu di boie, à ferraghju pari pari) - ''A sandǝ Martinǝ ognǝ muštǝ addǝvènda vinǝ''<br> :(À san Martinu ogni mostu diventa vinu) - ''Assǝ é cavǝsunǝ nǝn zǝ cálanǝ má''<br> :(Assu è calzone ùn si calanu mai) - ''Attacca gl'ásǝnǝ andó vò glǝ patronǝ é lassa ca zǝ spalla''<br> :(Attacca l’asinu indù vole u patrone è lascia chè cadi) - ''Attacca la crapa a la vigna, quéllǝ chǝ fa la mamma fa la figlia''<br> :(Attacca a capra à a vigna, quellu chì face a mamma face a figliola) - ''A uachǝ a uachǝ zǝ gnéttǝ la pǝgnata''<br> :(Granellu dopu granellu si rimpiete a pignatta) :(À piuma à piuma s’empii u cuscinu) - ''Auštǝ è capǝ ǝ viérnǝ''<br> :(Aostu hè u capu d’invernu) ===B=== - ''Bacchǝ, tabbacchǝ é Vènǝrǝ rǝdúcǝnǝ gl'uómmǝnǝ n'cénǝrǝ''<br> :(Baccu ''[u vinu]'', tabaccu è Venera ''[a donna]'' riducenu l’omini in cenera) ===C=== - ''Canǝ ch’abbaja nǝn móccǝca''<br> :(Cane chì abbaghja ùn morde micca) - ''Caštagnǝ é muštǝ favǝ fà lǝ pévǝta juštǝ''<br> :(Castagne è mostu facenu fà i peti ghjusti) - ''Cchiù cə mittə é cchiù cə truovə''<br> :(Più ci metti è più ci trovi) - ''Cchiù scurǝ ǝ la mésanòttǝ nǝn zǝ pò fà''<br> :(Più oscuru di a mezanotte ùn si pò fà micca) - ''Cchiù t'abbassǝ é cchiù tǝ sǝ védǝ glǝ culǝ''<br> :(Più ti abbassi è più ti si vede u culu) :(Chì troppu si cala, moscia u so culu) - ''Cǝ vò gl’uossǝ viécchiǝ pǝ cunnì la pǝgnata''<br> :(Ci vole l’ossu vechju pè cundì a pignatta) - ''Chǝ glǝ tiémbǝ é chǝ la paglia zǝ matúrǝnǝ lǝ nèspǝlǝ''<br> :(Cù u tempu è cù a paglia maturanu e nespule) - ''Chǝ la fatía nǝn z'è arrǝcchitǝ má nǝsciunǝ''<br> :(Incù u travagliu ùn si hè mai arricchitu nisunu) - ''Chǝmbarǝ é chǝmmarǝ favǝ quéllǝ chǝ glǝ parǝ''<br> :(Cumpare è cumare facenu quellu chì volenu) - ''Chəmmanna é fattéllə''<br> :(Cumanda è fà lu tè) - ''Chǝmmarǝ é chǝmbarǝ zǝ parla chiarǝ''<br> :(Cumare è cumpare si parla chjaru) - ''Chi ala puochǝ valǝ é chi glǝ sèndǝ nǝn valǝ nièndǝ''<br> :(Chì sbadiglia pocu vale è chì u sente ùn vale nulla) - ''Chi appaténa rappatǝnéa''<br> :(U figlianu assumiglià à u patrinu) - ''Chi arrètǝ mǝ parla, arrètǝ glǝ tiénghǝ''<br> :(À chì daretu mi maldicenta, daretu u tengu) :(À chì daretu mi dice, parla cù u mio culu) - ''Chi ásǝnǝ nascǝ ásǝnǝ mòrǝ''<br> :(À chì asinu nasce asinu more) - ''Chi a tiémbǝ pènza, a ora magna''<br> :(À chì in tempu pensa, à ora manghja) - - ''Chi a ora zǝ prǝvvèdǝ a ora magna''<br> ::(À chì à ora si pruvede, à ora manghja) - ''Chi caca a la névǝ glǝ solǝ glǝ scòprǝ''<br> :(À chì caca ind’a neve u sole u scopre) - ''Chi cagna chiagnǝ''<br> :(À chì cambia, pienghje) - ''Chi cammina rittǝ cammina afflittǝ, chi cammina štǝrtǝriéglǝ cammina bǝnariéglǝ''<br> :(À chì cammina dirittu camina afflittu, chì cammina stortu camina bè) - ''Chi cèrca tròva''<br> :(À chì circa trova) - ''Chi chǝmmèrcia camba, chi fatía crèpa''<br> :(Chì cummercia campa, chì travaglia crepa) - ''Chi coscə è scoscə nən pèrdə má tiémbə''<br> :(À chì cosge è sdrisge ùn perde mai tempu) - ''Chi dǝ caglina nascǝ, ndèrra ruspa''<br> :(À chì di gallina nasce, in terra ruspa) - ''Chi dǝ caglina nascǝ, mòrǝ rǝspènnǝ''<br> :(À chì di gallina nasce, more ruspendu) - ''Chi dǝ spranza camba dǝspratǝ mòrǝ''<br> :(À chì di speranza campa disperatu more) :( À chi campa sperendu, more cachendu) -''Chi fa addittǝ a la mamma é a glǝ patrǝ, fa addittǝ a “Dio Padre”''<br> :(À chì ubbidisce à a mamma è à u patre, ubbidisce à ''Dio Padre'') - ''Chi fa commǝ pò, arriva andó vò''<br> :(À chì face cum’è pò, arriva indù vole) - ''Chi fa da sé fa pǝ tré''<br> :(À chì face da sè face pè trè) - ''Chi gira dǝ nòttǝ va ngondr'a la mòrtǝ''<br> :(À chì gira di notte và incontru à a morte) - ''Chi gira lécca é chi z’assétta zǝ sécca''<br> :(À chì gira lecca è chì si assetta si secca) :(À chì movi si licca, à chì posa si sicca) - ''Chi la casa vò appəzzəndì, méttə l’òprə é lə lassa ì''<br> :(À chì a casa vole impuverì, bucca i ghjurnataghji è li lascia fà) - ''Chi la sèndǝ, ngurǝ la tè''<br> :(À chì a sente, à u culu a tene) - ''Chi lassa la via vècchia pǝ chélla nòva sa chǝ lassa é nǝn sa chǝ tròva''<br> :(À chì lascia a strada vechja pè quella nova sa cosa lascia è ùn sa micca cosa trova) - ''Chi magna a l'Assunda, nǝn magna a Sandǝ Ròcchǝ''<br> :(Chì manghja à l’Assunta, ùn manghja à San Roccu) - ''Chi magna a sulǝ s’affòca, chi magna n'chǝmbagnía glǝ diávǝrǝ zǝ glǝ pòrta via''<br> :(À chì manghja da solu s’affoga, à chì manghja in cumpagnia u diavule si u porta via) - ''Chi magna a sulǝ zǝ ndorza''<br> :(À chì manghja da solu si strauzza) - ''Chi malə pènza, malə dəspènza''<br> :(À chì male pensa, male dispensa) - ''Chi manéja lǝ mèlǝ zǝ lécca lǝ déta''<br> :(À chì maneghja u mele si lecca e dite) - ''Chi mbròglia rǝmanǝ mbrǝgliatǝ''<br> :(À chì inganna ferma ingannatu) - ''Chi mǝ vattéja m’è cumbarǝ''<br> :(À chì mi batteza mi hè cumpare) - ''Chi mòrə də fugnə, è pazzə chi glə chiagnə''<br> :(À chì more pè colpa di i funghi, hè pazzu chì u pienghje) - ''Chi na lira n'apprèzza, nǝ sòldǝ nǝn valǝ''<br> :(À chì una lira ùn apprezza micca, ellu ùn vale nemmancu un soldu) - ''Chi nascǝ tunnǝ nǝn pò mǝrì quadratǝ''<br> :(À chì nasce tondu ùn pò micca murì quadratu) :(À chì nasce tortu ùn pò more drittu) - ''Chi nǝn fa nǝ'sbaglia''<br> :(À chì ùn fa nulla ùn sbaglia mai) - ''Chi nǝn parla é nǝn pattéja nǝn manéja la tabbacchèra''<br> :(À chì ùn parla è ùn patteghja ùn maneghja a tabacchera) - ''Chi nǝn sa è parèndǝ a chi nn'cǝ védǝ''<br> :(À chì ùn sà micca hè parente à chì ùn ci vede micca) - ''Chi nǝn tè fòrza addòpra ngégnǝ''<br> :(À chì ùn tene forza adopra ingegniu) - ''Chi nǝn vò fatià na vòta fatía tré vòtǝ''<br> :(À chì ùn vole travaglià una volta travaglia trè volte) - ''Chi nǝn z'accundènda ǝ la zizza ǝ la vacca z'acchiappa glǝ ciéglǝ ǝ glǝ tòrǝ''<br> :(À chì ùn si accuntenta micca di a puppula di a vacca acchjappa l'acellu ''[u cazzu ]'' di u toru) - ''Chi nn’è buonǝ p’issǝ nn’è buonǝ manghǝ pǝ gl'ávǝtǝ''<br> :(À chì ùn hè micca bonu pè sè stessu ùn hè bonu nemmancu pè l’altri) - ''Chi pècura nascǝ zǝ la magna glǝ lupǝ''<br> :(À chì nasce pecura si a manghja u lupu) :(Chì si face agnellu, u lupu u si manghja) - ''Chi pèrdə na cappa é tròva nə mandə, pèrdə scí, ma nən pèrdə tandə''<br> :(À chì perde una cappa è trova un mantu, perde sì, ma ùn perde micca tantu) - ''Chi prátəca mbara''<br> :(À chì pratica ampara) - ''Chi prima nascǝ prima pascǝ''<br> :(À chì prima nasce prima pasce) - ''Chi prima z’arrizza prima zǝ vèštǝ''<br> :(À chì prima s'arrizza prima si veste) - ''Chi rǝngrazi rǝmanǝ fòr’òbblǝghǝ''<br> :(À chì ringrazia ferma fora di obligu) - ''Chi ridǝ dǝ vǝnǝrdì chiagnǝ dǝ dǝménǝca''<br> :(À chì ride di vennerì pienghje di dumenica) - ''Chi sfottǝ rǝmanǝ sfǝttutǝ''<br> :(À chì sfuttarazza ferma sfuttarazzatu) - ''Chi sparagna sprèca''<br> :(À chì risparmia sciuppa) - ''Chissə ə lə chianə, lariə də vocca é štrittə də manə''<br> :(Quelli di e piane, larghi di bocca è stretti di mani) - ''Chi tè la faccia zǝ marita, é chi no rǝmanǝ zita''<br> :(À chì tene a faccia si marita, è chì micca ferma zitella) - ''Chi tè la lénga va 'n Sardégna''<br> :(À chì tene a lingua và in [[Sardegna]]) :(Cù e dumande si và à Roma) - ''Chi tè le crianze l’addòpra''<br> :(À chì hà e crianze l’adopra) - ''Chi tè lǝ panǝ nǝn tè glǝ diéndǝ é chi tè glǝ diéndǝ nǝn tè lǝ panǝ''<br> :(À chì tene u pane ùn tene micca i denti è à chì tene i denti ùn tene micca u pane) - ''Chi tè nǝ buon’uortǝ tè nǝ buonǝ puorchǝ''<br> :(À chì hà un bonu ortu hà un bonu porcu) - ''Chi tròva n’amichǝ, tròva nǝ tǝsòrǝ; chi tròva nǝ tǝsòrǝ, d’amicǝ nǝ tròva cǝndǝmila''<br> :(À chì trova un amicu, trova un tesoru; à chì trova un tesoru, d’amichi ne trova centumila) - ''Chi truoppǝ la tira, la štòcca''<br> :(À chì troppu a tira, a tronca) - ''Chi truoppǝ vò nièndǝ štrégnǝ''<br> :(À chì troppu vole nulla stringhje) :(À chì troppu affascia, nunda stringhje) - ''Chiudə casétta é nən fa latrə nəsciunə''<br> :(Chjodi casetta è ùn face latru nisunu) - ''Chi va a la mòla zǝ nfarina''<br> :(À chì và à u mulinu si infarina) - ''Chi va chǝ glǝ ciuoppǝ zǝ mbara a cǝppǝcà''<br> :(À chì và incù u zoppu ampara a zanchighjà) :(Chì và cù i zoppi, à capu à l’annu hè zoppu è rangu) - ''Chi va chianǝ va lǝndanǝ, chi va fòrtǝ va ngondr’a la mòrtǝ''<br> :(À chì va pianu và luntanu, à chì và forte và incontru à a morte) :(À chì va pianu và sanu, à chì và sanu và luntanu) - ''Chi vò fà nǝ buonǝ agliarǝ, tè a sǝmmǝnà dǝ jǝnnarǝ''<br> :(Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju) - ''Chi vò patì lǝ pénǝ dǝ glǝ nfiérnǝ, Alvitǝ dǝ štatǝ é Atina dǝ nviérnǝ''<br> :(À chì vole pate e pene di l’infernu deve andà à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] d’estate è à [[Atina]] d'invernu) - ''Chi vò truoppǝ bènǝ a la pèllǝ dǝ gl'ávǝtǝ, chélla séa la spannǝ a glǝ solǝ''<br> :(À chì vole troppu bè à a pelle di l’altri, a so a spande à u sole) :(À chì pensò à l’altri più chè à sè, si firmò in lu pian’ di Murusaglia) - ''Chi z’accundènda, gòdǝ''<br> :(À chì si accuntenta, gode) - ''Chi z’addòrmǝ chǝ na criatura z’arrizza mbussǝ''<br> :(À chì si addurmenta incù una criatura si arrizza bagnatu) :(Chì si chjina cù i zitelli s’arrizza cù a camisgia cacagliulosa) - ''Chi zǝ fa gl’affarǝ sié camba ciénd’annǝ é n’atǝ tandǝ''<br> :(À chì si face l’affari soi, campa centu anni è altri tanti) - ''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ é chi zǝ fa glǝ pagliarǝ cǝ s'accandona''<br> :(À chì si face a mazza ci si batte è à chì si face u pagliaghju ci si aggronda) -- ''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ, chi zǝ fa glǝ liéttǝ cǝ sǝ cólǝca''<br> ::(À chì face a mazza ci si batte, à chì si face u lettu ci si distende) - ''Chi zǝ scalléttǝ cambéttǝ, chi magnéttǝ zǝ mǝréttǝ''<br> :- ''Ciélǝ a pǝchǝrèllǝ, acqua a cannatèllǝ''<br> :(Celu à pecurella (nivuli di tipu ''altocumulus floccus''), acqua à catinelle) :(Celu pecurelle acqua à tinelle) - ''Ciéndǝ nièndǝ accǝdiérǝnǝ n’ásǝnǝ''<br> :(Centu niente uccisenu un asinu) :(Centu nulla tumbonu u sumere) - ''Ciòcca chə nən parla zə chiama cucuzza''<br> :(Chjocca chì ùn parla micca si chjama cucuzza) - ''Commə cambíssənə glə furbə, sə nən cə štíssənə glə féssa?''<br> :(Cum’è camperianu i furbi, sì ùn ci fussinu micca i stupidi?) - ''Crištə chə criaštə glə cətrunə, glə criaštə chə glə curə amarə''<br> :(Cristu, tè chì criasti u citriolu, u criasti incù u culu amaru) - ''Crištǝ da lǝ piachǝ é da lǝ pèzzǝ''<br> :(Cristu dà e piaghe è dà e pezze) - ''Crištǝ glǝ fà é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia''<br> :(Cristu li face è u diavule l’accoppia) - - ''Dí fa la cocchia é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia''<br> ::(Diu face a coppia è u diavule l’accoppia) - ''Cundadinǝ, scarpǝ ròssǝ é cǝrvèlla finǝ''<br> :(Campagnolu, scarpi grossi è cerbellu argutu) - ''Cundǝ spissǝ, amǝcizia a luonghǝ''<br> :(Conti spessu, amicizia à longu) - ''Cunziglǝ dǝ vúlǝpǝ, štrǝcazionǝ dǝ caglinǝ''<br> :(Cunsigliu di volpe, strage di galline) :(Hà messu a volpe trà e galline) :(Cunsigliu di topi, ruina di zani) - ''Cuóprǝtǝ glǝ piéttǝ ca uojǝ è Sandǝ Sǝlǝviéštrǝ''<br> :(Copri ti u pettu perchè oghje hè San Silivestru) ===D=== *''Daglə é daglə, la cəpolla addəvènda aglə'' :(Dalli è dalli, a cipolla diventa agliu) :(À furia di insiste, e cose ponu esse cambiate in megliu o in peghju) *''Dammǝ ca tǝ dònghǝ é buon’amichǝ tǝ sònghǝ'' :(Dà mi chè ti do è bonu amicu ti sò) *''Dəciémbrə è frəddariéglə, prò pòrta glə Bambəniéglə'' :(Dicembre hè un pocu fretu, però porta u Natale) *''Dəciémbrə zə glə pòrta tutt’appriéssə'' :(Dicembre si li porta tutti appressu) *''Dǝ Vènǝrǝ é dǝ Martǝ nǝn zǝ partǝ é nǝn zǝ fa prǝngipiǝ d'artǝ'' :(Di Venera [vennerì] è di Marte [martì] ùn si parte è ùn si face principiu d’arte) *''Diébbǝtǝ é pǝccatǝ, chi glǝ tè glǝ paca'' :(Debbite è peccati, chì li tene li paga) *''Dimm’a chi sié figlə é tə dich’a chi t’assəmiglə'' :(Dì mi à chì si figliolu è ti dicu à chì t’assumigli) *''Dí nǝ líbbra dǝ la pólvǝrǝ dǝ marzǝ é dǝ la fanga d’auštǝ'' :(Diu ci liberi da a polvera di marzu è da a fanga d’aostu) *''Dí, nǝn pèggǝ! Dǝcéttǝ quiglǝ chǝ glǝ štéva a pǝrtà l’acqua accapabballǝ'' :(Diu, mai peghju! Disse quellu trascinatu da l’acqua à l’inghjò) *''Dòppǝ glǝ chǝnfiéttǝ arrívǝnǝ glǝ dǝfiéttǝ'' :(Dopu i cunfetti arrivanu i difetti) :(Una volta spusati i cunghjunti scoprenu i so difetti reciprochi) ===E=== *''È cchiù fácǝlǝ štòrcǝ lǝ rittǝ chǝ raddrǝzzà lǝ štuortǝ'' :(Hè più facile storce u dirittu chè dirizzà u stortu) *''È mèglə a dərmì ch'a fatià é pərdì'' :(Hè megliu dorma chè travaglià è perda) *''È mèglǝ a èssǝ chǝrnutǝ chǝ malǝ sǝndutǝ'' :(Hè megliu esse curnutu chè male sentutu) *''È mèglǝ a ì a glǝ macǝllarǝ ch’a glǝ spǝzialǝ'' :(Hè megliu andà à u macellaru chè à u speziale) *''È mèglǝ a ì a pǝtì ch'ì a arrǝbbà'' :(Hè megliu andà à mendicà chè andà à arrubà) *''È mèglǝ na bòna mòrtǝ chǝ dǝ giugnǝ n’acqua dǝ nòttǝ'' :(Hè megliu una bona morte chì di ghjugnu una pioggia di notte) *''È mèglǝ n’ásǝnǝ muortǝ dénd'a la štalla chǝ nǝ miédǝchǝ arrèt’a la pòrta'' :(Hè megliu un asinu mortu dentru à a stalla chì un medicu daretu à a porta) *''È mèglǝ nǝ vǝcinǝ chǝ ciéndǝ pariéndǝ'' :(Hè megliu un vicinu chì centu parenti) *''È mèglǝ n’uovǝ uojǝ chǝ na caglina addǝmanǝ'' :(Hè megliu un ovu oghje chì una gallina dumane) :(Hè meddu l’ovu a sera chè a ghjaddina a mani) *''È trišt'a avvǝzzà, è pèggǝ a mandǝné'' :(Hè difficile avvizzà, hè peggiu mantene) ===F=== *''Fa bènǝ é scòrda, fa malǝ é pènza'' :(Faci bè è dimentica, faci male è pensa) *''Falǝgnamǝ a luonghǝ é fǝrrarǝ a curtǝ'' :(Bancalaru à longu è stazzunaru à cortu) *''Fa quéllǝ chǝ glǝ prètǝ dicǝ é no quéllǝ chǝ glǝ prètǝ fa'' :(Fà quellu chì u prete dice è micca quellu chì u prete face) *''Fattǝ glǝ nomǝ é van'a arrǝbbà'' :(Fà ti u [bonu] nome è vai à arrubbà) **''Fattǝ buonǝ nomǝ é sfascia pòrtǝ dǝ chiésa'' ::(Fatti u bonu nome è sciappa porte di chjesa) *''Fǝbbrarǝ curtǝ curtǝ, o glǝ mèglǝ o glǝ pèggǝ ǝ tuttǝ'' :(Ferraghju cortu cortu, o u megliu o u peghju di tutti) **''Fǝbbrarǝ è curtǝ é malǝcavatǝ'' ::(Ferraghju hè cortu è gattivu) ::(Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu) **''Fǝbbrarǝ, glǝ curtǝ, gl'amarǝ'' ::(Ferraghju, u cortu, l’amaru) *''Fémmǝnǝ é schǝppéttǝ, chi nǝn tè gǝdiziǝ cǝ glǝ méttǝ'' :(Donne è schjoppi, chì nun hà micca ghjudiziu ci u metta) *''Fícura crèttə, nganna mə lə jèttə'' :(Fichi crepulati, in gola mi li ghjettu) *''Figlǝ pícculǝ uajǝ pícculǝ, figlǝ ruossǝ uajǝ ruossǝ'' :(Figlioli chjuchi guai chjuchi, figlioli grandi guai grandi) *''Frǝssora nòva jat'a chi la pròva'' :(Frissoghja nova beatu chì a prova) ===G=== *''Gl’ammalatǝ crédǝ a tuttǝ miédǝcǝ'' :(L’ammalatu crede à tutti medichi) *''Gl’ásənə è ásənə, ma appriéssə vò n’ávətə ásənə'' :(L’asinu hè asinu, ma appressu ellu vole n’altru asinu) *''Gl’ásǝnǝ raglia, cagna lǝ fiénǝ chǝ la paglia'' :(L’asinu ronca, cambia u fenu cù a paglia) *''Gl'ásǝnǝ z’avanda da sulǝ'' :(L’asinu si avanta da solu) *''Gl'ásǝnǝ zǝ spalla sèmb'a lǝ còmmǝdǝ'' :(L’asinu cade sempre à u comudu) *''Glǝ cafonǝ zǝ rǝmuta la dǝménǝca'' :(U zappaghjolu si cambia a vistura a dumenica) *''Glǝ canǝ móccǝca a glǝ štracciatǝ'' :(U cane mursica à u muchjinaiu) *''Glǝ cannarinǝ è štrittǝ ma z’agliottǝ la casa chǝ tuttǝ glǝ tittǝ'' :(A cannella hè stretta ma ingolle a casa cù tuttu u tettu) *''Glǝ cattivǝ vǝcinǝ fa la mala mmatina'' :(U gattivu vicinu face a mala matina) *''Glə cəgliuccə dénd’a la caja, sə nən canda p’amorə, canda pə raja'' :(L’acellu inde a cabbia, sì ùn canta pè amore, canta pè rabbia) *''Glə cəgliuccə, sə nən zomba, nən sə mbara a vəlà'' :(L’acellu, sì ùn si lampa micca, ùn s’ampara micca à vulà) *''Glǝ cǝtronǝ fǝniscǝ sèmbǝ ngur’a gl'ǝrtǝlanǝ'' :(U citriolu finisce sempre in u culu di l’ortulanu) *''Glǝ circhiǝ cchiù è štrittǝ cchiù crèpa la vottǝ'' :(U chjerchju più hè strettu è più crepa a botte) *''Glǝ ciuccǝ lítǝchǝnǝ é lǝ varéla zǝ sfáscǝnǝ'' :(I sumeri liticanu è i barili si sciappanu) *''Glə cunziglə ə gl’ávətə siéndəglə, ma glə tié nə’glə lassà'' :(Stà à sente i cunsigli di l’altri, ma i toi ùn li lascià micca) *''Glǝ dǝlorǝ ǝ ditǝ è dǝlǝrusǝ ma nǝn è crisǝ'' :(U dulore di ditu hè dulurosu ma ùn hè micca cridutu) *''Glǝ figlǝ mupǝ glǝ capiscǝ sulǝ la mamma'' :(À u figliolu mutu u capisce sultantu a mamma) *''Glǝ figlǝ ngénnǝnǝ a tuttǝ quandǝ'' :(I figlioli facenu male à tutti quanti) *''Glǝ fugnǝ zǝ còcǝnǝ chǝ l'acqua ǝ sé štéssǝ'' :(I funghi si cocenu cù l’acqua di sè stessi) *''Glə fuochə è buonə tríəcə miscə a gl'annə'' :(U focu hè bonu tredeci mesi l’annu) *''Glǝ liéttǝ è ròsa, chi nǝn z’addòrmǝ zǝ rǝposa é cǝ fa caccosa'' :(U lettu si chjama rosa, s’ell’ùn si dorme s’arriposa) *''Glǝ lupǝ cagna glǝ pirǝ ma no glǝ viziǝ'' :(Perde u pelu cum’è a volpe, ma micca u viziu) *''Glǝ lupǝ fa glǝ lǝpittǝ'' :(U lupu face i lupi chjuchi) *''Glǝ munnǝ è fattǝ a scala, cǝ šta chi saglǝ é cǝ šta chi cala'' :( U mondu hè fattu à scala, à chì colla è à chì fala) *''Glǝ nǝputǝ sécchǝnǝ lǝ vitǝ'' :(I nipoti [i brottoli] seccanu e vite) *''Glǝ pariéndǝ suó comm'a lǝ scarpǝ, cchiù tǝ suó štrittǝ é cchiù tǝ favǝ malǝ'' :(I parenti sò cum’è à i scarpi, più ti sò stretti è più ti facenu male) *''Glǝ péscǝ chǝmènza a pǝzzà da glǝ capǝ'' :(U pesciu cumincia à puzzà da u capu) *''Glǝ prim'annǝ a còr'a còrǝ, glǝ sǝcondǝ a cur'a curǝ, glǝ tèrzǝ a cávǝcǝ ngurǝ'' :(U primu annu: core contr’à core, u secondu: culu contr’à culu, u terzu: à calci in u culu) :(Lu primu annu abbraccia, abbraccia, u sicondu, abbraccia è sfascia, u terzu, abbraccia è lascia) *''Glǝ raglǝ dǝ gl'ásǝnǝ nǝn arrívǝnǝ ngiélǝ'' :(Roncu di sumere ùn ni colla in celu) *''Glǝ saziǝ nǝn crédǝ a gl'addiunǝ'' :(U techju ùn crede u famitu) *''Glǝ scarparǝ va sèmbǝ scávǝsǝ'' :(U scarpari hè sempri mal’ calzu) *''Glǝ sǝviérchiǝ rombǝ glǝ chǝpiérchiǝ'' :(L’eccessu rompe u cuperchju) *''Glǝ sòldǝ ǝ glǝ cutǝconǝ zǝ glǝ magna glǝ sciambagnonǝ'' :(A robba di l’avaru a si manghja a farfalla) *''Glə sòldə favə cammənà l’acqua a capadávətə'' :(I soldi fanu camminà l’acqua à l’insù) *''Glǝ spinǝ gl’avéss’a caccià chi glǝ ngènnǝ'' :(E spine e duveria caccià quellu à chì facenu male) *''Glǝ tǝrdǝglionǝ prima t'abbòtta é puó tǝ cugliona'' :(U ''tǝrdǝglionǝ'' [spezie di pulenta] prima ti riempe è po ti canzona) *''Glǝ uattǝ chǝ nn’arriva a lǝ lardǝ dicǝ ca nǝ vè dǝ rángǝchǝ'' :(U ghjattu chì ùn arriva micca à u lardu dice chè sente di rancicu) :(Tant’era agra, disse a volpe, quand’ella ùn pobbe piglià a mela) *''Glə vignə ze cchièca quannə è pícculə, ca quannə è ruossə nən zə cchièca cchiù'' :(U vincu si piega quandu hè picculu, perché quandu hè grande ùn si piega più) *''Glǝ vòvǝ dicǝ chǝrnutǝ a gl'ásǝnǝ'' :(U boiu chjama currutu à l’asinu) *''Gl’jabbə pássənə é lə maravéglə zə recuóglənə'' :(E gabbule passanu è e maraviglie si racoglienu) *''Gl'òmǝ andó va fa fèšta, la fémmǝna a casa tribbulata rèšta'' :(L’omu indù và face festa, a donna in casa tribulata ferma) *''Gl'òmǝ sènza viziǝ è comm'a gl'ásǝnǝ sènza coda'' :(L’omu senza viziu hè cum’è à l’asinu senza coda) *''Gl'òmǝ z’attacca a la paròla é gl'ásǝnǝ a la capézza'' :(I boia si liani pà i corra, l’omini si liani pà a parola) *''Gl'uocchiǝ ǝ glǝ patronǝ ngrassa gl'ásǝnǝ'' :(Hè l’ochju di u patrone chì ingrassa u cavallu*) ===I=== *''Ì pə razia é trəvà gəštizia'' :(Andà pè grazia è truvà ghjustizia) :(Si dice quandu, invece di ottene cumprensione, si riceve un’altra offesa) ===J=== *''Jǝnnarǝ scassa pagliarǝ'' :(Ghjennaghju buzara pagliaghju) *''Jǝnnarǝ sicchǝ, cafonǝ ricchǝ'' :(Ghjennaghju seccu, paisanu riccu) ===L=== *''La bǝllézza è mèsa dòtǝ'' :(A bellezza hè una dota assai periculosa) *''La caglina chə nən bécca, è già bəccatə'' :(A gallina chì ùn becca micca, hà digià beccatu) *''La caglina fèta é a glǝ uallǝ glǝ ngènnǝ glǝ curǝ'' :(A gallina face l’ovu è à u gallu li face male u culu) *''La cəcala canda, canda, arriva ca zə šchiatta'' :(A cicala canta, canta, vene u momentu chè more) *''La céra zǝ chǝnzuma, ma glǝ muortǝ nǝn cammina'' :(A cera si cunsuma ma u mortu ùn cammina micca) *''La cèrqua ména la glianna'' :(U querciu face a ghjanda) *''La cəvétta: biatə addó cə canda, trištə addó cə fa la mira'' :(A civetta: beatu indù ci canta, tristu indù ci face a mira) *''Lachǝ a curtǝ acqua a luonghǝ, lachǝ a luonghǝ acqua a curtǝ'' :(Lagu à cortu acqua à longu, lagu à longu acqua à cortu) :(Quandu l’alone intornu à a luna è strettu, a piogia hè luntana; quandu l’alone hè largu a piogia hè vicina) *''La chǝmbagnía fa trištǝ glǝ paštorǝ'' :(A cumpagnia rende tristu u pastore) *''La coda è la cchiù fortǝ a scurtǝcà'' :(A coda hè a più dura à scurticà) *''La corza də gl’ásənə dura puochə'' :(A corsa di l’asini dura pocu) *''L'acqua dǝ marzǝ accidǝ glǝ pǝducchiǝ'' :(A piogia di marzu uccide i pidochji) *''L’acqua fa malǝ é lǝ vinǝ fa candà :(L’acqua face male è u vinu face cantà) *''L’acqua va a glǝ marǝ :(L’acqua si ne và sempre à u mare) *''L’acqua va andó pènnǝ'' :(L’acqua và indù pende) *''La chəmbagnía pòrta gl’òmə a la rəvina'' :(A cumpagnia porta l’omu à la ruvina) *''La famǝ caccia glǝ lupǝ da glǝ bòschǝ'' :(A fame caccia u lupu da u boscu) *''La fatía nn’è má accisǝ a nǝsciunǝ'' :(U travaddu ùn hà mai tumbu à nimu) *''La fémmǝna pǝccǝrélla fa glǝ figlǝ a tǝmmǝlélla'' :(A donna chjuca face i figlioli à moghji) *''La fémmǝna sciaurata méttǝ glǝ filǝ luonghǝ a l’achǝ'' :(A donna sciagurata mette u filu longu à l’acu) *''L'aggèndə sènza chəlorə o è fávəsa o tradətora'' :(A ghjente senza culore o hè falza o traditora) *''La gliuna sǝttǝmbrina sèttǝ miscǝ zǝ trascina'' :(A luna settembrina sette mesi si trascina) *''La gliva bǝnǝdétta ardǝ vérdǝ o sécca'' :(L'ulivu benedettu arde verde o seccu) *''La ita é la rǝvǝnuta è tutt'una'' :(L’andata è u ritornu hè tuttu unu) *''La jatta frəscəlosa fa glə figlə cəcatə'' :(A ghjatta precipitosa face i figlioli cechi) **''Glə canə fəriusə fa glə cacciunə cəcatə'' ::(U cane precipitosu face i canucci cechi) *''La léna dǝ fícura nǝ’scalla né la moglǝ né glǝ maritǝ, ma quannǝ s’è sǝccata scalla tuttǝ glǝ parǝndatǝ'' :(A legna di ficu ùn riscalda nè a moglia nè u maritu, ma quandu si hè siccata riscalda tuttu u parentatu) *''La lénga nǝn tè l’òssa, ma rombǝ l’òssa'' :( A lingua ùn hà micca l’osse, ma face rompe l’osse) *''La mamma pǝ glǝ figlǝ fa glǝ vǝcconǝ pǝccǝriglǝ, glǝ figlǝ pǝ la mamma zǝ glǝ ficca tuttǝ nganna'' :(A mamma pè u figliolu fà u buccone chjucu, u figliolu pè a mamma si u ficca tuttu in gola) *''La mèglǝ pota è dǝ marzǝ, ma chi cǝ la fa arrǝvà è pazzǝ'' :(A meglia putera si face à marzu, ma chì ci a face arrivà hè pazzu) :(Putami di marzu chì carcaraghju, ma ùn t’avvizzà chì mi siccaraghju) *''La mǝsèria vò glǝ sfuochǝ'' :(A miseria vole u sfogu) *''La mmèrda, cchiù la smuovǝ é cchiù puzza'' :(A merda, più si rimena è più puzza) *''La moglǝ è miésǝ panǝ'' :(A moglia hè mezu pane) *''La mòrtǝ šta arrètǝ a la pòrta'' :(A morte stà daretu à a porta) *''La mòrtǝ tuttǝ tròva é glǝ munnǝ ze rǝnnòva'' :(A morte tutti trova è u mondu si rinnova) *''La mòrtǝ vò la scusa'' :(A morte vole a scusa) *''La nèvǝ marzǝlina dura a la séra a la mmatina'' :(Neve marzulina strughje da a sera à a matina) *''La nèvǝ marzǝlina dura quand’a gl’amorǝ dǝ la vǝcina'' :(A neve marzulina dura quantu l’amore di a vicina) *''La nòttǝ zǝ spǝdúcchiǝnǝ gl'ásǝnǝ'' :(A notte si spiduchjanu l’asini) *''La pècura chǝ mávǝla pèrdǝ glǝ vǝcconǝ'' :(A pecura, ogni belata, ne perde una buccata) *''La pǝgnata scuccurata va ciénd’annǝ pǝ la casa'' :(A pignatta cannata và centu anni pè a casa) *''La pǝlǝzzía nn’è bòna sul’a la saccòccia'' :(A pulizia ùn hè bona sultantu ind’à stacca) **''La pǝlǝzzía fa malǝ ébbía a la saccòccia'' ::(A pulizia face male sultantu à a stacca) *''La piazza rǝcapa gl'uómmǝnǝ'' :(A piazza cerniglia l’omi) *''La pizza ǝ glǝ pǝvǝriéglǝ nǝn zǝ còcǝ má'' :(A pizza di u puverellu ùn si coce mai) *''La propriǝtà: chi zǝ la fa, chi la mandè, chi zǝ la magna'' :(A pruprietà: chì a face, chì a mantene, chì si a manghja) *''La pulènda prima abbòtta é puó allènda'' :(A pulenta prima riempe è po allena) *''La raggionǝ è dǝ glǝ féssa'' :(A ragione hè di l’ingenui) *''La rascia è caštichǝ dǝ Dí'' :(L’abbundanza hè casticu di Diu) *''La ròbba ǝ gl’ávǝtǝ è sèmbǝ cchiù bèlla'' :(A robba di l’altri hè sempre più bella) *''La ròbba vècchia ‘n casa dǝ mattǝ mòrǝ'' :(A robba vechja in casa di mattu more) *''La tròppa cunfǝdènza è la mamma ǝ la malacrianza'' :(A troppa cunfidenza hè a mamma di a malacrianza) *''La vècchia dǝcèttǝ a la giona: zitta, zitta é n’ata vòta zitta'' :(L'anziana disse à a giovana: zitta, zitta è un’altra volta zitta) *''La vigna è la tigna'' :( Vigna, tigna) *''La vocca pòrta a la forca'' :(A bocca porta à a forca) *''Lə cambanə s’avə a səndì a cocchia'' :(E campane si devenu sente à coppia) *''Lǝ cascǝ vindǝ nǝn zǝ rǝjòca'' :(U casgiu vintu ùn si righjoca micca) *''Lǝ chiácchiǝrǝ zǝ lǝ pòrta glǝ viéndǝ'' :(E chjachjere si e porta u ventu) *''Lǝ cosǝ fatt'a fòrza nǝn válǝnǝ na scòrza'' :(E cose fatte pè forza ùn vàlenu una scorza) *''Lə dəsgraziə nən viévə má da solə'' :(E disgrazie ùn venenu mai da sole) *''Lǝ dichǝ a té figlia accuscì tu, nòra, mǝ ndiénnǝ'' :(U dicu à tè figliola cusì tu, nora, mi capisci) *''Léna ǝ caštagna é aggèndǝ ǝ mǝndagna nǝn davǝ nǝsciunǝ uadagnǝ'' :(Legna di castagna è ghjente di muntagna ùn danu nisunu guadagnu) *''Lǝ pècura zǝ cóndanǝ a glǝ uadǝ'' :(traduzzione) E pecure si contanu à u vadu :(significatu) I conti si facenu à a fine *''L'èrva cattiva nǝn zǝ štrica má'' :(A gattiva erba ùn more mai) *''Lǝ truoppǝ štròppia'' :( U troppu stroppia) *''Lǝ vinǝ buonǝ zǝ vénnǝ sènza fraschǝ'' :(U vinu bonu si vende senza frasche) *''Lǝ vinǝ fa sanghǝ é la fatía fa ittà lǝ sanghǝ'' :(U vinu face sangue è u travagliu face ghjittà u sangue) *''Lambǝ a la Méta, duormǝ a la štésa; lambǝ a mondǝ Pratǝ, cuóprǝtǝ glǝ capǝ'' :(Lampi à a [[Monte Meta|Meta]], dormi à l'apertu; lampi à [[monte Pratu]] copri ti u capu) *''Luglǝ calǝrusǝ dénd'a la paglia nǝn tròva rǝpusǝ'' :(Lugliu calurosu ind'à paglia ùn trova riposu) *''Luglǝ nǝn vǝléttǝ dà a vévǝ a la mamma é a glǝ patrǝ é prò, a la finǝ, gl'affechéttǝ'' :(Lugliu ùn volse micca dà à beie à a mamma è à u patre è però, à a fine, l'affuchete) ===M=== *''Majǝ assuttǝ é mbrǝfǝmatǝ, assá ranǝ é bommǝrcatǝ'' :(Maghju asciuttu è prufumatu, assai granu è bon mercatu) *''Majǝ assuttǝ, ranǝ pǝ tuttǝ'' :(Maghju asciuttu, granu pè tuttu) :(Marzu asciuttu, granu per tuttu) *''Majǝ chiǝvusǝ giugnǝ fruttusǝ'' :(Maghju piuviscosu ghjugnu fruttiferu) *''Majǝ ǝrtǝlanǝ tanda paglia é puochǝ ranǝ'' :(Maghju ortulanu tanta paglia è pocu granu) *''Majǝ rǝsatǝ mésǝ mbrǝfǝmatǝ'' :(Maghju rusulatu mese prufumatu) *''Malǝ nǝn fà é paura nn’avé'' :(Male ùn fà è paura ùn avè) *''Manna attèrra ca lúccǝca fòrǝ'' :(Manda ghjò chè luccica fora) *''Marzǝ pazzariéglǝ, prima glǝ solǝ dòppǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, prima u sole dopu l’umbrella) *''Marzǝ pazzariéglǝ, sǝ va a spassǝ pòrtǝtǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, si vai à spasseghju porta ti l’umbrella) *''Marzǝ sǝ zǝ ngrugna fa cadì lǝ déta chǝ tuttǝ l'ognǝ'' :(Marzu sì s’intrugnisce face cascà e dite cù tutte l’unghje) *''Mazzatǝ é panèllǝ favǝ glǝ figlǝ biéglǝ'' :(Mazzate è pagnotte facenu i figlioli belli) *''Mbara l'artǝ é jèttǝla a la fratta'' :(Impara l’arte è ghjettala à a sepa) **''Mbara l'artǝ é míttǝla da partǝ'' ::(Impara l’arti è mettala da parti) *''Mègl’a mǝrì ch’a malǝcambà'' :(È megliu murì chì male campà) *''Mègl’a mǝrì satrǝ chǝ cambà a gl’addiunǝ'' :(È megliu murì saziu chì campà à dighjunu) *''Mèglǝ sulǝ chǝ malǝ acchǝmbagnatǝ'' :( Megliu andà solu chè male accumpagnatu) *''Mǝrcandǝ é puorcǝ zǝ vídǝnǝ dòppǝ muortǝ'' :( Marcanti è porci, si pesanu dopu morti) *''Mǝrcatǝ scadutǝ nǝn bada a pǝrdènza'' :(À mercatu scadutu ùn si bada più à a perdita) *''Mǝ sò fatta la tǝnaglia pǝ nǝ’mǝ còcǝ'' :(Mi sò fatta a tanaglia pè ùn mi coce micca) *''Moglǝ é mbrèlla nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Moglia è umbrella ùn si lascianu mai) ===N=== *''Na calla è bòna purǝ glǝ mésǝ ǝ luglǝ'' :(Una scaldata hè bona dinù u mese di lugliu) *''Na mamma camba ciéndǝ figlǝ, ciéndǝ figlǝ nǝn cámbǝnǝ na mamma'' :(Un babbu pò mantena centu fiddoli, centu fiddoli ùn poni mantena un babbu) *''Na manǝ lava l’ávǝta é tutt’é du lávanǝ glǝ mussǝ'' :(Una manu lava l’altra, è traminduie lavanu a faccia) *''Natalǝ chǝ glǝ solǝ, Pasqua chǝ glǝ tǝzzonǝ'' :(Natale cù u sole, Pasqua cù u tizzone) *''Natalǝ sènza gliuna, glǝ pǝcurarǝ nǝn allèva nǝsciuna'' :(Natale senza luna, u picuraghju ùn alleva nisuna) *''Na vòta zǝ còcǝ la ramba ǝ glǝ uattǝ'' :(Una volta si coce a zampa di u ghjattu) *''Négghia a la cullina, glə buonə tiémbə z'abbəcina'' :(Nebbia nant'à a cullina, u bonu tempu s'avvicina) *''Nən dòrmə la nòtte chi vò frəcà d'juornə'' :(Ùn dorme a notte chì vole arrubà di ghjornu) *''Nǝn suó pǝ gl’ásǝnǝ glǝ chǝnfiéttǝ'' :(Ùn sò micca pè l’asini i cunfetti) *''Nən tə fà maravéglia, pəcché la maravéglia còglə'' :(Ùn ti maraviglià micca di quellu chì vedi, perchè puderia succede ancu à tè) *''Nǝn tǝ lavà glǝ pannaggǝ sǝ nǝn suó glǝ vindinòvǝ ǝ maggǝ'' :(Ùn ti lavà a vistura sì ùn hè ancora u ventinove di maghju) *''Nən tə proccupà, zə fəcéttə frəcà la moglə'' :(Ùn ti preocupà micca, si fece arrubà a moglia) *''Nən tuttə lə ciammèllə rriéscənə chə glə buchə'' :(Micca tutte e ciambelle [''biscotti à forma di anellu''] riescenu incù u busgiu) *''Nǝn zǝ suó vištǝ má glǝ zínghǝrǝ mètǝ'' :(Ùn si sò mai visti i zingari sià u granu) *''Nǝn zǝ tramuta lǝ vinǝ quannǝ tira glǝ viéndǝ'' :(Ùn si travasa micca u vinu quandu tira u ventu) *''Nǝ pǝrtuallǝ la mmatina è òrǝ, unǝ la séra è chiummǝ'' :(Un aranciu a matina hè oru, unu a sera hè piombu) *''Nǝsciunǝ è natǝ mbaratǝ'' :(Nisunu hè natu imparatu) *''Nǝ'spǝtà pǝ l’aria ca tǝ rǝvè mbaccia'' :(Ùn sputà in aria chè ti ritorna in faccia) *''Ngim'a lǝ cuottǝ l'acqua vǝglita'' :(Nant'à u cottu l'acqua bullente) *''Nurǝ abballǝ, pòrta glǝ vòvǝ a pascǝ'' :(Nuli in ghjò, porta u boie à pasculà) *''Nurǝ a la vía ǝ Pǝscǝnischǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é va gl’a rǝméttǝ'' :(Nuli da a parte di [[Picinisco|Piciniscu]], prendi u boie è vai à ripone lu) *''Nurǝ a la vía ǝ Sǝttǝfratǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é van'a arà'' :(Nuli da a parte di [[Settefrati]], prendi u boie è vai à arà) *''Nzandə Piétrə, o vérdə o sicchə, miétə!'' :(À a San Petru, o verde o seccu, sega u granu!) ===O=== *''Ognǝ dǝlorǝ vò glǝ vǝccone'' :(Ogni dulore vole u buccone) *''Ognǝ fiérrǝviécchiǝ è buonǝ na vòta sòla gl’annǝ'' :(Ogni ferralu hè bonu una volta sola l’annu) *''Ognunǝ glǝ mǝštiérǝ sié é glǝ lupǝ a lǝ pècura'' :(Ognunu pè so mistieru è u lupu à e pecure) :(Ognunu per so mistiere) *''Ognə léna caccia glə fumə sié'' :(Ogni legna caccia u fume soiu) *''Ognunǝ pǝ issǝ é Dí pǝ tuttǝ'' :(Ognunu par se è Diu par tutti) *''Ognunǝ sa issǝ é Dí sa tuttǝ'' :(Ognunu sà e so cose è Diu sà tuttu) *''Ognunǝ zǝ pòrta la crocǝ séa'' :(Ognunu porta a propria croce) *''Òmǝ spǝsatǝ, amichǝ pǝrdutǝ'' :(Omu spusatu, amicu perdutu) ===P=== *''P'abbǝscà nǝ múccǝchǝ ǝ panǝ cǝ vò nǝ štòmmǝchǝ ǝ canǝ'' :(Pè buscà un tozzu di pane ci vole un stomacu di cane) *''Palma assutta, régna mbossa; Palma mbossa, régna assutta'' :(Dumenica di e Palme asciutta, mannella bagnata; Dumenica di e Palme bagnata, mannella asciutta) *''Panǝ chǝ gl’uocchiǝ, cascǝ sènza uocchiǝ é vinǝ che scrizza a gl’uocchiǝ'' :(Pane cù l’ochji, casgiu senza ochji è vinu chì schizza à l’ochji) *''Panǝ é alicǝ, glǝ uajǝ ǝ casa nǝn zǝ dícǝnǝ'' :(Pane è anchjuva, i guai di casa ùn si dicenu micca) *''Panǝ é cappa nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Pane è cappa ùn si lascianu mai) *''Panə, vinə é prəsuttə, l’aria è bòna pəttuttə'' :(Pane, vinu è prisuttu, l’aria hè bona pertuttu) *''Passatǝ glǝ Sandǝ, fǝnita la fèšta'' :(Passatu u Santu, finita a festa) *''Pǝ chǝnoscǝ buonǝ a unǝ c’adda magnà diécǝ chilǝ dǝ salǝ anziéma'' :(Pà cunnoscia à calchissia ci voli avè manghjatu un bacinu di sali insembi) *''Piattǝ va, piattǝ vè, l’amǝcizia zǝ mandè'' :(Piattu và, piattu vene, l’amicizia si mantene) :(Si tù voli chì l’amicizia si mantenga, chì una robba passi è l’altra venga) *''Pirǝ maturǝ cadǝ sènza tǝrturǝ'' :(Pera matura cade senza pertica) *''Pirǝ ruscǝ, nǝ’la tǝccassǝ sǝ nǝ’la chǝnuscǝ'' :(Pelu rossu, ùn tuccà la sì ùn a cunnosci micca) *''Priétǝ é puglǝ nǝn suó má satullǝ'' :(Preti è polli ùn sò mai satolli) :(Zitellu è pollu, ùn hè mai satollu) *''Prima lamba é puó tròna'' :(Prima fulmineghja è po tona) *''Prima ǝ Natalǝ né friddǝ né famǝ, òppǝ Natalǝ friddǝ é famǝ'' :(Prima di Natale nè fretu nè fame, dopu à Natale fretu è fame) *''Prima ǝ zǝ spǝsà la fémmǝna tè sèttǝ manǝ é na lénga, òppǝ spǝsata tè na manǝ é sèttǝ lénghǝ'' :(Prima di spusassi a donna hà sette mani è una lingua, dopu spusata hà una manu è sette lingue) *''Prima tǝ mbarǝ é puó tǝ pèrdǝ'' :(Prima t’ampargu è po ti perdu) *''Purǝ glǝ pucǝ tiévǝ la tossa'' :(Ancu a pulgi t’hà a tussa) ===Q=== *''Quannə canda glə cucurə, lə prəsuttə è buonə crudə'' :(Quandu canta u cuccu, u prisuttu hè bonu crudu) *''Quannǝ chiòvǝ é malǝtiémbǝ fa, a lǝ casǝ ǝ gl’ávǝtǝ c’è bruttǝ a štà'' :(Quandu ellu piove è face maltempu, à e case di l’altri hè bruttu à stà ci) *''Quannǝ chiòvǝ é tira viéndǝ, cacciato’, štattǝ pǝ déndǝ!'' :(Quandu piove è tira ventu, cacciatore, stà ti dentru!) *''Quannǝ è tiémbǝ ǝ vǝnaccia, chi vò gl'uovǝ chǝ zǝ glǝ faccia'' :(Quandu hè tempu di vinaccia, chì vole l’ovu chè sì u faccia) *''Quannǝ glǝ figlǝ fottǝ glǝ patrǝ è fǝttutǝ'' :(Quandu u figliolu fotte u patre hè leccu) *''Quannǝ gl’òmǝ tǝ gl’ò méttǝ, tuttǝ t’apprǝméttǝ; quannǝ tǝ gl’è ndǝrzatǝ, tuttǝ z’è scurdatǝ'' :(Quandu l’omu ti u vole mette, tuttu ti prumette; quandu ti l’hà ficcatu, tuttu s’hè dimenticatu) *''Quannǝ glǝ puorchǝ z’è satrǝ, vòtǝca glǝ londrǝ'' :(U purceddu tichju volta a trovula) *''Quannǝ glǝ diávǝrǝ t’accarézza, tǝ vò l’álǝma'' :(Quandu u diavule ti accarezza, vole a to anima) *''Quannǝ glǝ uattǝ nǝn cǝ šta, glǝ sorgǝ abballa'' :(Quandu u ghjattu ùn ci stà micca, u topu balla) *''Quannǝ glǝ vòvǝ nn’ò arà, a vòglia a cǝfǝlà'' :(Ùn vale à fischjà si u boiu ùn voli beia) *''Quannǝ na fémmǝna vò, manghǝ glǝ diávǝrǝ pò'' :(Quandu una donna vole, nemmancu u diavule pò) *''Quannǝ sié martiéglǝ vattǝ, quannǝ sié ngútǝna štattǝ'' :(Quandu sì martellu batti, quandu sì ancutina stà ti) *''Quannǝ šta glǝ cappiéglǝ a glǝ Pratǝ d'Atina, l'acqua z'abbǝcina'' :(Quandu c’hè u cappellu [i nuli] nant’à u [[Monte Pratu (Atina)|Pratu d’Atina]], l’acqua si avvicina) *''Quannǝ šta glǝ travǝ a Sandǝ Ghiascǝ, sǝ nǝn chiòvǝ uojǝ, chiòvǝ addǝmanǝ'' :(Quandu c’hè u trave [nuli appughjati nant’à a muntagna] à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sì ellu ùn piove micca oghje, ellu piove dumane) *''Quannǝ suó tandǝ jallǝ a candà, nǝn zǝ fà má juornǝ'' :(Quandu sò tanti galli à cantà, ùn si face mai ghjornu) *''Quannǝ z’allèva, la casa trèma; quannǝ z’è allǝvatǝ, la casa z’è scarrǝpata'' :(Quandu si alleva, a casa trema; quandu si hè allevatu, a casa hè crullata) *''Quannǝ zǝ sécca la cèrqua, tuttǝ quandǝ zǝ rǝcuóglǝnǝ lǝ šchiappǝ'' :(Quandu si secca u querciu, tutti quanti arricoglienu e scheze) *''Quatrinǝ é zéppǝ sécchǝ favǝ glǝ fuochǝ mmiés'a l'acqua'' :(Quattrini è scheze secche facenu u focu in mezu à l’acqua) *''Quéllǝ chǝ dǝ nòttǝ zǝ fa, dǝ juornǝ zǝ védǝ'' :(Quellu chì di notte si face, di ghjornu si vede) *''Quéllǝ chǝ nǝn zǝ fa nǝn zǝ sa'' :(Quellu chì ùn si face micca, ùn si sà micca) *''Quéllǝ chǝ ne'štròzza, ngrassa'' :(Quellu chì ùn strauzza micca, ingrassa) **''Quéllǝ chǝ nn'è vǝlénǝ, ngrassa'' ::(Quellu chì ùn hè micca velenu, ingrassa) ===R=== *''Récchiǝ lònghǝ, vita lònga'' :(Orechje longhe, vita longa) *''Ròbba ǝ magnatòria nǝn zǝ pòrta n’chǝnfǝssora'' :(Robba di manghjaria ùn si porta micca in cunfessiunale) *''Ròbba fatta, dənarə aspètta'' :(Robba fatta, denaru aspetta) *''Ròcchǝ fatía é Rafaniéglǝ magna'' :(Roccu travaglia è “Rafanellu” manghja) ===S=== *''Sacchǝ vacandǝ nǝn zǝ règgǝ a lǝ mbiédǝ'' :(U saccu viotu ùn si regge micca arrittu) *''Salva glǝ fiérrǝ ca gl’ásǝnǝ glǝ rǝchǝmbramǝ'' :(Salva i ferri chè l’asinu u ricumpremu) *''Scarta fruscǝ é chiappa primèra'' :(Scarta “flussu” [termine di u ghjocu di a primiera] è chjappa primiera) :(Quandu si cambia qualchì cosa, accade chì si cambia in peghju) *''Sǝ a fǝbbrarǝ nǝn fǝbbraréa, marzǝ la malǝpènza'' :(Si ghjinnaghju ùn ghjinnaghja, si frivaghju ùn frivaghja, marzu mal pensa) *''Sǝ a la Lǝnziata tira glǝ viéndǝ, chiappa glǝ fasciuorǝ é míttǝglǝ a la pǝgnata'' :(Sì à la Nunziata tira u ventu, chjappa i fasgioli è metti li à a pignatta) *''Sǝ a marzǝ la nòttǝ tròna, la vǝllégna è sèmbǝ bòna'' :(Sì à marzu a notte tona, a vindemia hè sempre bona) *''Sǝ a vindǝ nǝ’lǝ si méssǝ, a trénda nǝn tǝ l’aspǝttà'' :(Sì à venti [anni] ùn l’hai micca messu [u cerbellu], à trenta ùn ti l’aspettà micca) :(À chì à i trenta ùn hè è à i trenta ùn sà, mai hè statu è mai sarà) *''Sə bèlla u chəmbarì, tanda dəlorə tiéra patì'' :(Sì bella voli cumparì, tantu dulore duverii patì) *''Sǝ glǝ gionǝ crǝdéssǝ a glǝ spǝsatǝ, zǝ rǝmbéssǝ lǝ còssǝ é rǝmanéssǝ a la casa'' :(Sì u scapulu cridessi à u spusatu, si rumperia e cosce è resteria à a casa) *''Sǝ glǝ gionǝ sapéssǝ é sǝ glǝ viécchiǝ pǝtéssǝ'' :(Sì u giovanu sapessi è sì u vechju pudessi) *''Sə la fatía fosse bòna, zə la tənéssənə glə priétə'' :(Sì u travagliu seria bonu, si u tenerianu i preti) *''Sǝ la gliva scǝriscǝ a abbrilǝ, jètta uoglǝ a varile; sǝ la gliva scǝriscǝ a majǝ, vaccǝ adaggǝ adaggǝ; sǝ scǝriscǝ a giugnǝ, nǝn tǝ panugnǝ manghǝ glǝ rugnǝ'' :(Sì l'ulivu fiurisce à aprile, ghjetta oliu à barili; sì l'ulivu fiurisce à maghju, và ci adasgiu adasgiu; sì fiurisce à ghjugnu, ùn ti unghji nemmancu u grugnu) *''Sǝ nònnǝmǝ nǝn zǝ mǝréva, cambava ciénd’annǝ'' :(Sì u mo babbone ùn muria micca, campava centu anni) *''S’è puorchǝ, rǝvà a la štalla'' :(Sì hè porcu, ritorna à a stalla) *''Sǝ tròna zǝ la sòna, sǝ lamba zǝ la scamba'' :(Sì tona ellu piove, sì facenu sultantu lampi ellu ùn piove micca) *''Sòldǝ é sanghǝ suó durǝ a caccià'' :(Soldi è sangue sò duri à caccià) *''Sott’a la nèvǝ panǝ, sott’a l'acqua famǝ'' :(Sott’à u ghjacciu ci ghjace u pane, sott’à l’acqua ci ghjace a fame) *''Spartǝ palazzǝ addǝvènda candonǝ'' :(Sparti palazzu diventa cantone) *''Štrignǝ culillǝ quannǝ šta sulillǝ ca quannǝ šta acchǝmbagnatǝ rǝmanǝ sbrǝvǝgnatǝ'' :(Stringhji culettu quandu stai sulettu chè quandu stai cù in cumpagnia fermi svergugnatu) *''S’u méttǝ nǝ pèdǝ ognǝ prèta, nǝn arrivǝ má'' :(Sì voli buccà un pede ogni petra, ùn arrivi mai) ===T=== *''Taglia cchiù la lénga chǝ glǝ curtiéglǝ'' :(Taglia più a lingua chè u cultellu) *''Tandǝ va la jatta a lǝ lardǝ ca cǝ lassa glǝ zambinǝ'' :(Tantu và a ghjatta à u lardu chè ci lascia a zampa) *''Tardǝ é venga bòna'' :(Tardi è venga bona) *''Tié quannə tié, ca quannə nən tié, zə mandè da sulə'' :(Teni quandu teni, perchè quandu ùn teni micca, si mantene da solu) :(Teni contu di quellu chè ai, perchè quandu ùn lu teni micca, ci devi pensà da solu) *''Tira cchiù nǝ pirǝ ǝ frégna accapadávǝtǝ chǝ ciéndǝ para dǝ vuovǝ accapabballǝ'' :(Tira più un pelu di donna à l’insù, chè centu paghje di boi à l’inghjò) *''Trišt’a chi mòrǝ ca chi rǝmanǝ zǝ chǝnzòla'' :(Tristu à chi more perché chi resta si cunsola) *''Trištǝ a quiglǝ sorgǝ chǝ nǝn tè du cavótǝra'' :(Tristu à quellu tuparellu chì ùn hà micca dui buche) **''Trištǝ a la vólǝpa chǝ tè na tana sola'' ::(Tristu à quella volpe chì hà una tana sola) *''Tuóglǝtǝ l’allǝgría quannǝ tǝ vè ca la pǝcundría nǝn tǝ manga má'' :(Cogli l’allegria quandu ti vene, chè a tristezza ùn ti manca mai) *''Tuttǝ glǝ munnǝ è paésǝ'' :(Tuttu u mondu hè paese) ===U=== *''Uardà é nǝn tǝccà suó cazzǝ da cacà'' :(Vede è ùn tuccà, sò dulori da crepà) *''Uašta é arraccongia, nǝn pèrdǝ má tiémbǝ'' :(Guasta è ripara, ùn perde mai u to tempu) *''Uocchiǝ chinǝ é manǝ vacandǝ'' :(Ochji pieni è mani viote) *''Uocchiǝ manghǝ còrǝ franghǝ, uocchiǝ rittǝ còrǝ afflittǝ'' :(Ochju mancu, core francu, ochju drittu, core afflittu) *''Uoglǝ é muštǝ zǝ rǝquètǝnǝ glǝ mésǝ d'auštǝ'' :(Oliu è mostu si cuntrollanu u mese d’aostu) * ''Uómmǝnǝ a vinǝ, ciéndǝ a carrinǝ'' :(Omi di vinu, centu ogni carlinu) :(Omu di vinu, ùn vale un quattrinu) ===V=== *''Valǝ cchiù n’ajutǝ chǝ ciéndǝ cunziglǝ'' :(Vale più un aiutu chè centu cunsigli) *''Valǝ cchiù nǝ sfíziǝ chǝ na massaría'' :(Vale più un capricciu chì una masseria) *''Vanǝ chǝ chiglǝ mèglǝ ǝ té é faccǝ la spésa'' :(Vai cù quelli megliu di tè è fà ci a spesa) *''Vǝcinǝ mié, spiérchiǝ mié'' :(Vicinu meu, spechju meu) *''Viéndǝ dǝ Cǝrasciuolǝ jètta acqua chǝ glǝ lǝnzuorǝ'' :(Ventu di [[Cerasolu]] ghjetta acqua cù u lenzolu) *''Viéštǝ nǝ štǝrponǝ ca addǝvènda nǝ baronǝ'' :(Vesti un steccu, pare un vescu; vesti un bastone, pare un barone) *''Vinǝ ghianghǝ é vinǝ ruscǝ finacché nǝn tǝ rǝchǝnuscǝ'' :(Vinu biancu è vinu rossu finchè ùn ti ricunnosci) *''Vocca sènza diéndǝ vascia glǝ curǝ a tré pǝzziéndǝ'' :(Bocca senza denti basgia u culu à trè pendigliuli) ===Z=== *''Zǝ dicǝ glǝ pǝccatǝ ma no glǝ pǝccatorǝ'' :(Si dice u peccatu micca u peccatore) *''Zǝ fà biéglǝ chǝ la ròbba ǝ gl’ávǝtǝ'' :(Fassi u bellu cù a robba di l’altri) *''Ze vattə na vòta a la vottə é na vòta a glə circhiə'' :(Si batte una volta à a botte è una volta à u chjerchju) [[Categoria:Linguistica]] 3qwg36tj7jispmqhgc8jteg635i9zay 403318 403317 2026-06-10T08:50:44Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 403318 wikitext text/x-wiki [[File:Chi fa da sè fa per tre 2014-08-11 08-05.jpg|thumb|250px|right|''Chi fa da sè fa per tre'']] Eccu una selezzione di pruverbii [[Valle di Cuminu|cuminesi]] ([[Pruvincia di Frusinone]]). ===A=== - ''Abbrilǝ chiagnǝ é ridǝ''<br> :(Aprile pienghje è ride) - ''Abbrilǝ nǝn tǝ schǝprì''<br> :(Aprile ùn ti scopre micca) - ''Abbrilǝ ognǝ gliotta nǝ varilǝ''<br> :(Aprile, ogni goccia un barile) - ''A cavaglǝ caštǝmatǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ''<br> :(À u cavallu ghjastimatu li lucenu i peli) - ''Accarézza glǝ canǝ p’amorǝ ǝ glǝ patronǝ''<br> :(Accarezza u cane pè amore di u patrone) :(Rispetta u cane pè u patrone) - ''A chi l'è mǝccǝcatǝ la sèrpa ha paura dǝ la jǝcèrtǝla''<br> :(À chì hè statu mursicatu da u serpu hà paura di l’aciartula) - ''A chi nǝn tè figlǝ, nǝn c’issǝ né pǝ sòldǝ né pǝ cunziglǝ''<br> :(À chì ùn tene figlioli, ùn andà ci nè pè soldi nè pè cunsigli) - ''A chiòvǝ é a mǝrì nǝn cǝ vò nièndǝ''<br> :(À piove è a murì ùn ci vole nulla) - ''Acqua chèta viérmǝnǝ ména''<br> :(Acqua cheta porta vermi) - ''Acqua é fuochǝ nǝn truóvǝnǝ luochǝ''<br> :(Acqua è focu ùn trovanu micca locu) :(Denaru, acqua è focu, si facenu strada in ogni locu) - ''Acqua passata nǝ’mácǝna mòla''<br> :(L'acqua passata, ùn macina più) - ''Addó c'è gušte, nǝn c'è pǝrdènza''<br> :(Duve c'hè gustu, ùn c'hè micca perdita) :(Ùn cuntanu spese o sacrifizii, sì una cosa hè stata fatta cun piacè) - ''Addó nn’éndra glə solə, éndra glə dəttorə''<br> :(Inde ùn entre micca u sole, entre u duttore) - ''Addó zǝ magna, Dí mǝ cǝ manna; addó zǝ fatía, Dí mǝ cǝ štrica''<br> :(Duve si manghja, Diu mi ci manda; duve si travaglia, Diu mi ci faccia sparì) - ''Addósǝra glǝ viécchiǝ ca avǝ sèmbǝ raggionǝ''<br> :(Stà à sente l’anziani perché anu sempre ragione) - ''A fǝbbrarǝ nòttǝ é juornǝ suo parǝ''<br> :(À ferraghju notte è ghjornu sò pari) - ''A gl’avémmaría la paura s'abbía, a n'òra ǝ nòttǝ la paura s'accòšta''<br> :(À l’avemmaria a paura s’avvia, à un’ora di notte a paura s’accosta) - ''A glǝ lupǝ malǝdittǝ glǝ lúcǝnǝ glǝ pirǝ''<br> :(À u lupu maladettu u lucenu i peli) - ''A glǝ paésǝ ǝ glǝ cǝcatǝ chi tè n’uocchiǝ è sínǝchǝ''<br> :(À u paese di i cechi chì tene un ochju solu u facenu merre) :(In paese di i cechi, beatu à chì hà un ochju) - ''A glə trištə faccə glə caništrə''<br> :(À u gattivu fà ci u paneru) :(Regala sempre qualchì cosa à i gattivi, cusì tu li mantenirai amichi) - ''Ajútǝtǝ ca Dí t'ajuta''<br> :(Aiuta ti, Diu t'aiutarà) - ''A la Cannǝlòra sǝ sciòcca o chiòvǝ viérnǝ è fòrǝ, sǝ cǝ šta glǝ sǝlǝciéglǝ è angora vǝrnǝciéglǝ, sǝ cǝ šta glǝ sollionǝ è tuttǝ viérnǝ angora''<br> :(À a Candelara s'ellu neva o piove l’invernu hè fora, se c’hè u sole fatuu hè dinù un pocu invernu, se c’hè u sulleone hè dinù tuttu invernu) :(Santa Maria Ciriola s’ellu piove o neva, di l’invernu simu fora; s’ell’hè sole o bellu tempu trenta ghjorni simu dentru) - ''A la Cungétta allònga Natalǝ a dǝciassèttǝ''<br> :(À l’Immaculata Cuncezzione allonga Natale à dicessette) - ''A la scǝglétta, a la scǝglétta, zǝ chiappéttǝ na saétta''<br> :(À forza di sceglie l’acchjappò una saetta) - ''A lavà glǝ capǝ a gl'ásǝnǝ zǝ pèrdǝ tiémbǝ, acqua é saponǝ''<br> :(À lavà u capu à l’asinu si perde tempu, acqua è sapone) :(À fà a barba à i sumeri, si perdi tempu è savonu) - ''A lǝ faméglǝ l’ajuta sanda Pupa''<br> :(À i zitellucci l’aiuta santa Pupa) - ''A lǝ lariǝ nǝn parlà é a lǝ štrittǝ nǝn cacà''<br> :(À u largu ùn parlà è à u strettu ùn cacà) - ''A majǝ vannǝ 'n amorǝ gl'ásǝnǝ''<br> :(À maghju sò in calore l’asini) :(Maghju hè u mesi di i sumeri) - ''A magnà, chi magna magna; a lǝ vévǝ tandǝ appǝdù''<br> :(À manghjà, chì manghja manghja; à u beie, tantu pè ognunu) - ''A Natalǝ zǝ rǝmuta tutta la vǝllanía, a Pasqua Bǝfanía zǝ rǝmuta tutta la sǝgnǝría''<br> :(À Natale si cambia à vistura tuttu u paisaname, à Pasqua Pifania si cambia à vistura tutta a signuria) - ''Andó capǝ trénda capǝ purǝ trǝndunǝ''<br> :(Indù ci pò entre trenta ci pò entre dinù trentunu) - ''Andó zǝ fa nòttǝ zǝ fa juornǝ''<br> :(Indù si face notte si face ghjornu) - ''Annǝ bisèštǝ, annǝ funèštǝ''<br> :(Annu bisestile, annu infaustu) :(Annu bisestu, biatu à chì ci resta) - ''A ognǝ natǝ Dí gl'ajuta''<br> :(À ogni natu Diu l’aiuta) - ''A pacà é a mǝrì cǝ šta sèmbǝ tiémbǝ''<br> :(À pagà è à murì c’hè sempre u tempu) - ''A Pasqua Bǝfanía sǝ rǝmútǝnǝ lǝ fǝrnarǝ''<br> :(À Pasqua Pifania si cambianu a vistura e furnare) - ''Appriéss’a tandə ridə vè tandə chiagnə''<br> :(Dopu tantu ride vene tantu pienghje) - ''Aria roscia, o piscia o scioscia''<br> :(Aria rossa, o piscia o soffia) :(Aria rossa à la marina, piscia è soffia à la matina) - ''Aria roscia, tèrra mbossa''<br> :(Celu rossu, terra bagnata) - ''Artǝ é mǝštiérǝ, mǝsèria é famǝ''<br> :(Arte è mistieru, miseria è fame) - ''A sanda Crocǝ ognǝ pèrtǝca va pǝ nocǝ''<br> :(À santa Croce ogni pertica và pè noce) - ''A sanda Lǝcía nǝ passǝ dǝ caglina, a Sand'Andòniǝ nǝ passǝ dǝ vòvǝ, a fǝbbrarǝ parǝ parǝ'' :(À santa Lucia un passu di gallina, à sant’Antone un passu di boie, à ferraghju pari pari) - ''A sandǝ Martinǝ ognǝ muštǝ addǝvènda vinǝ''<br> :(À san Martinu ogni mostu diventa vinu) - ''Assǝ é cavǝsunǝ nǝn zǝ cálanǝ má''<br> :(Assu è calzone ùn si calanu mai) - ''Attacca gl'ásǝnǝ andó vò glǝ patronǝ é lassa ca zǝ spalla''<br> :(Attacca l’asinu indù vole u patrone è lascia chè cadi) - ''Attacca la crapa a la vigna, quéllǝ chǝ fa la mamma fa la figlia''<br> :(Attacca a capra à a vigna, quellu chì face a mamma face a figliola) - ''A uachǝ a uachǝ zǝ gnéttǝ la pǝgnata''<br> :(Granellu dopu granellu si rimpiete a pignatta) :(À piuma à piuma s’empii u cuscinu) - ''Auštǝ è capǝ ǝ viérnǝ''<br> :(Aostu hè u capu d’invernu) ===B=== - ''Bacchǝ, tabbacchǝ é Vènǝrǝ rǝdúcǝnǝ gl'uómmǝnǝ n'cénǝrǝ''<br> :(Baccu ''[u vinu]'', tabaccu è Venera ''[a donna]'' riducenu l’omini in cenera) ===C=== - ''Canǝ ch’abbaja nǝn móccǝca''<br> :(Cane chì abbaghja ùn morde micca) - ''Caštagnǝ é muštǝ favǝ fà lǝ pévǝta juštǝ''<br> :(Castagne è mostu facenu fà i peti ghjusti) - ''Cchiù cə mittə é cchiù cə truovə''<br> :(Più ci metti è più ci trovi) - ''Cchiù scurǝ ǝ la mésanòttǝ nǝn zǝ pò fà''<br> :(Più oscuru di a mezanotte ùn si pò fà micca) - ''Cchiù t'abbassǝ é cchiù tǝ sǝ védǝ glǝ culǝ''<br> :(Più ti abbassi è più ti si vede u culu) :(Chì troppu si cala, moscia u so culu) - ''Cǝ vò gl’uossǝ viécchiǝ pǝ cunnì la pǝgnata''<br> :(Ci vole l’ossu vechju pè cundì a pignatta) - ''Chǝ glǝ tiémbǝ é chǝ la paglia zǝ matúrǝnǝ lǝ nèspǝlǝ''<br> :(Cù u tempu è cù a paglia maturanu e nespule) - ''Chǝ la fatía nǝn z'è arrǝcchitǝ má nǝsciunǝ''<br> :(Incù u travagliu ùn si hè mai arricchitu nisunu) - ''Chǝmbarǝ é chǝmmarǝ favǝ quéllǝ chǝ glǝ parǝ''<br> :(Cumpare è cumare facenu quellu chì volenu) - ''Chəmmanna é fattéllə''<br> :(Cumanda è fà lu tè) - ''Chǝmmarǝ é chǝmbarǝ zǝ parla chiarǝ''<br> :(Cumare è cumpare si parla chjaru) - ''Chi ala puochǝ valǝ é chi glǝ sèndǝ nǝn valǝ nièndǝ''<br> :(Chì sbadiglia pocu vale è chì u sente ùn vale nulla) - ''Chi appaténa rappatǝnéa''<br> :(U figlianu assumiglià à u patrinu) - ''Chi arrètǝ mǝ parla, arrètǝ glǝ tiénghǝ''<br> :(À chì daretu mi maldicenta, daretu u tengu) :(À chì daretu mi dice, parla cù u mio culu) - ''Chi ásǝnǝ nascǝ ásǝnǝ mòrǝ''<br> :(À chì asinu nasce asinu more) - ''Chi a tiémbǝ pènza, a ora magna''<br> :(À chì in tempu pensa, à ora manghja) - - ''Chi a ora zǝ prǝvvèdǝ a ora magna''<br> ::(À chì à ora si pruvede, à ora manghja) - ''Chi caca a la névǝ glǝ solǝ glǝ scòprǝ''<br> :(À chì caca ind’a neve u sole u scopre) - ''Chi cagna chiagnǝ''<br> :(À chì cambia, pienghje) - ''Chi cammina rittǝ cammina afflittǝ, chi cammina štǝrtǝriéglǝ cammina bǝnariéglǝ''<br> :(À chì cammina dirittu camina afflittu, chì cammina stortu camina bè) - ''Chi cèrca tròva''<br> :(À chì circa trova) - ''Chi chǝmmèrcia camba, chi fatía crèpa''<br> :(Chì cummercia campa, chì travaglia crepa) - ''Chi coscə è scoscə nən pèrdə má tiémbə''<br> :(À chì cosge è sdrisge ùn perde mai tempu) - ''Chi dǝ caglina nascǝ, ndèrra ruspa''<br> :(À chì di gallina nasce, in terra ruspa) - ''Chi dǝ caglina nascǝ, mòrǝ rǝspènnǝ''<br> :(À chì di gallina nasce, more ruspendu) - ''Chi dǝ spranza camba dǝspratǝ mòrǝ''<br> :(À chì di speranza campa disperatu more) :( À chi campa sperendu, more cachendu) -''Chi fa addittǝ a la mamma é a glǝ patrǝ, fa addittǝ a “Dio Padre”''<br> :(À chì ubbidisce à a mamma è à u patre, ubbidisce à ''Dio Padre'') - ''Chi fa commǝ pò, arriva andó vò''<br> :(À chì face cum’è pò, arriva indù vole) - ''Chi fa da sé fa pǝ tré''<br> :(À chì face da sè face pè trè) - ''Chi gira dǝ nòttǝ va ngondr'a la mòrtǝ''<br> :(À chì gira di notte và incontru à a morte) - ''Chi gira lécca é chi z’assétta zǝ sécca''<br> :(À chì gira lecca è chì si assetta si secca) :(À chì movi si licca, à chì posa si sicca) - ''Chi la casa vò appəzzəndì, méttə l’òprə é lə lassa ì''<br> :(À chì a casa vole impuverì, bucca i ghjurnataghji è li lascia fà) - ''Chi la sèndǝ, ngurǝ la tè''<br> :(À chì a sente, à u culu a tene) - ''Chi lassa la via vècchia pǝ chélla nòva sa chǝ lassa é nǝn sa chǝ tròva''<br> :(À chì lascia a strada vechja pè quella nova sa cosa lascia è ùn sa micca cosa trova) - ''Chi magna a l'Assunda, nǝn magna a Sandǝ Ròcchǝ''<br> :(Chì manghja à l’Assunta, ùn manghja à San Roccu) - ''Chi magna a sulǝ s’affòca, chi magna n'chǝmbagnía glǝ diávǝrǝ zǝ glǝ pòrta via''<br> :(À chì manghja da solu s’affoga, à chì manghja in cumpagnia u diavule si u porta via) - ''Chi magna a sulǝ zǝ ndorza''<br> :(À chì manghja da solu si strauzza) - ''Chi malə pènza, malə dəspènza''<br> :(À chì male pensa, male dispensa) - ''Chi manéja lǝ mèlǝ zǝ lécca lǝ déta''<br> :(À chì maneghja u mele si lecca e dite) - ''Chi mbròglia rǝmanǝ mbrǝgliatǝ''<br> :(À chì inganna ferma ingannatu) - ''Chi mǝ vattéja m’è cumbarǝ''<br> :(À chì mi batteza mi hè cumpare) - ''Chi mòrə də fugnə, è pazzə chi glə chiagnə''<br> :(À chì more pè colpa di i funghi, hè pazzu chì u pienghje) - ''Chi na lira n'apprèzza, nǝ sòldǝ nǝn valǝ''<br> :(À chì una lira ùn apprezza micca, ellu ùn vale nemmancu un soldu) - ''Chi nascǝ tunnǝ nǝn pò mǝrì quadratǝ''<br> :(À chì nasce tondu ùn pò micca murì quadratu) :(À chì nasce tortu ùn pò more drittu) - ''Chi nǝn fa nǝ'sbaglia''<br> :(À chì ùn fa nulla ùn sbaglia mai) - ''Chi nǝn parla é nǝn pattéja nǝn manéja la tabbacchèra''<br> :(À chì ùn parla è ùn patteghja ùn maneghja a tabacchera) - ''Chi nǝn sa è parèndǝ a chi nn'cǝ védǝ''<br> :(À chì ùn sà micca hè parente à chì ùn ci vede micca) - ''Chi nǝn tè fòrza addòpra ngégnǝ''<br> :(À chì ùn tene forza adopra ingegniu) - ''Chi nǝn vò fatià na vòta fatía tré vòtǝ''<br> :(À chì ùn vole travaglià una volta travaglia trè volte) - ''Chi nǝn z'accundènda ǝ la zizza ǝ la vacca z'acchiappa glǝ ciéglǝ ǝ glǝ tòrǝ''<br> :(À chì ùn si accuntenta micca di a puppula di a vacca acchjappa l'acellu ''[u cazzu ]'' di u toru) - ''Chi nn’è buonǝ p’issǝ nn’è buonǝ manghǝ pǝ gl'ávǝtǝ''<br> :(À chì ùn hè micca bonu pè sè stessu ùn hè bonu nemmancu pè l’altri) - ''Chi pècura nascǝ zǝ la magna glǝ lupǝ''<br> :(À chì nasce pecura si a manghja u lupu) :(Chì si face agnellu, u lupu u si manghja) - ''Chi pèrdə na cappa é tròva nə mandə, pèrdə scí, ma nən pèrdə tandə''<br> :(À chì perde una cappa è trova un mantu, perde sì, ma ùn perde micca tantu) - ''Chi prátəca mbara''<br> :(À chì pratica ampara) - ''Chi prima nascǝ prima pascǝ''<br> :(À chì prima nasce prima pasce) - ''Chi prima z’arrizza prima zǝ vèštǝ''<br> :(À chì prima s'arrizza prima si veste) - ''Chi rǝngrazi rǝmanǝ fòr’òbblǝghǝ''<br> :(À chì ringrazia ferma fora di obligu) - ''Chi ridǝ dǝ vǝnǝrdì chiagnǝ dǝ dǝménǝca''<br> :(À chì ride di vennerì pienghje di dumenica) - ''Chi sfottǝ rǝmanǝ sfǝttutǝ''<br> :(À chì sfuttarazza ferma sfuttarazzatu) - ''Chi sparagna sprèca''<br> :(À chì risparmia sciuppa) - ''Chissə ə lə chianə, lariə də vocca é štrittə də manə''<br> :(Quelli di e piane, larghi di bocca è stretti di mani) - ''Chi tè la faccia zǝ marita, é chi no rǝmanǝ zita''<br> :(À chì tene a faccia si marita, è chì micca ferma zitella) - ''Chi tè la lénga va 'n Sardégna''<br> :(À chì tene a lingua và in [[Sardegna]]) :(Cù e dumande si và à Roma) - ''Chi tè le crianze l’addòpra''<br> :(À chì hà e crianze l’adopra) - ''Chi tè lǝ panǝ nǝn tè glǝ diéndǝ é chi tè glǝ diéndǝ nǝn tè lǝ panǝ''<br> :(À chì tene u pane ùn tene micca i denti è à chì tene i denti ùn tene micca u pane) - ''Chi tè nǝ buon’uortǝ tè nǝ buonǝ puorchǝ''<br> :(À chì hà un bonu ortu hà un bonu porcu) - ''Chi tròva n’amichǝ, tròva nǝ tǝsòrǝ; chi tròva nǝ tǝsòrǝ, d’amicǝ nǝ tròva cǝndǝmila''<br> :(À chì trova un amicu, trova un tesoru; à chì trova un tesoru, d’amichi ne trova centumila) - ''Chi truoppǝ la tira, la štòcca''<br> :(À chì troppu a tira, a tronca) - ''Chi truoppǝ vò nièndǝ štrégnǝ''<br> :(À chì troppu vole nulla stringhje) :(À chì troppu affascia, nunda stringhje) - ''Chiudə casétta é nən fa latrə nəsciunə''<br> :(Chjodi casetta è ùn face latru nisunu) - ''Chi va a la mòla zǝ nfarina''<br> :(À chì và à u mulinu si infarina) - ''Chi va chǝ glǝ ciuoppǝ zǝ mbara a cǝppǝcà''<br> :(À chì và incù u zoppu ampara a zanchighjà) :(Chì và cù i zoppi, à capu à l’annu hè zoppu è rangu) - ''Chi va chianǝ va lǝndanǝ, chi va fòrtǝ va ngondr’a la mòrtǝ''<br> :(À chì va pianu và luntanu, à chì và forte và incontru à a morte) :(À chì va pianu và sanu, à chì và sanu và luntanu) - ''Chi vò fà nǝ buonǝ agliarǝ, tè a sǝmmǝnà dǝ jǝnnarǝ''<br> :(Si tù voli avè un bell’agliaghju, piantalu à luna vechja, di ghjennaghju) - ''Chi vò patì lǝ pénǝ dǝ glǝ nfiérnǝ, Alvitǝ dǝ štatǝ é Atina dǝ nviérnǝ''<br> :(À chì vole pate e pene di l’infernu deve andà à [[Alvito (Italia)|Alvitu]] d’estate è à [[Atina]] d'invernu) - ''Chi vò truoppǝ bènǝ a la pèllǝ dǝ gl'ávǝtǝ, chélla séa la spannǝ a glǝ solǝ''<br> :(À chì vole troppu bè à a pelle di l’altri, a so a spande à u sole) :(À chì pensò à l’altri più chè à sè, si firmò in lu pian’ di Murusaglia) - ''Chi z’accundènda, gòdǝ''<br> :(À chì si accuntenta, gode) - ''Chi z’addòrmǝ chǝ na criatura z’arrizza mbussǝ''<br> :(À chì si addurmenta incù una criatura si arrizza bagnatu) :(Chì si chjina cù i zitelli s’arrizza cù a camisgia cacagliulosa) - ''Chi zǝ fa gl’affarǝ sié camba ciénd’annǝ é n’atǝ tandǝ''<br> :(À chì si face l’affari soi, campa centu anni è altri tanti) - ''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ é chi zǝ fa glǝ pagliarǝ cǝ s'accandona''<br> :(À chì si face a mazza ci si batte è à chì si face u pagliaghju ci si aggronda) -- ''Chi zǝ fa la mazza cǝ sǝ vattǝ, chi zǝ fa glǝ liéttǝ cǝ sǝ cólǝca''<br> ::(À chì face a mazza ci si batte, à chì si face u lettu ci si distende) - ''Chi zǝ scalléttǝ cambéttǝ, chi magnéttǝ zǝ mǝréttǝ''<br> :- ''Ciélǝ a pǝchǝrèllǝ, acqua a cannatèllǝ''<br> :(Celu à pecurella (nivuli di tipu ''altocumulus floccus''), acqua à catinelle) :(Celu pecurelle acqua à tinelle) - ''Ciéndǝ nièndǝ accǝdiérǝnǝ n’ásǝnǝ''<br> :(Centu niente uccisenu un asinu) :(Centu nulla tumbonu u sumere) - ''Ciòcca chə nən parla zə chiama cucuzza''<br> :(Chjocca chì ùn parla micca si chjama cucuzza) - ''Commə cambíssənə glə furbə, sə nən cə štíssənə glə féssa?''<br> :(Cum’è camperianu i furbi, sì ùn ci fussinu micca i stupidi?) - ''Crištə chə criaštə glə cətrunə, glə criaštə chə glə curə amarə''<br> :(Cristu, tè chì criasti u citriolu, u criasti incù u culu amaru) - ''Crištǝ da lǝ piachǝ é da lǝ pèzzǝ''<br> :(Cristu dà e piaghe è dà e pezze) - ''Crištǝ glǝ fà é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia''<br> :(Cristu li face è u diavule l’accoppia) - - ''Dí fa la cocchia é glǝ diávǝrǝ gl'accocchia''<br> ::(Diu face a coppia è u diavule l’accoppia) - ''Cundadinǝ, scarpǝ ròssǝ é cǝrvèlla finǝ''<br> :(Campagnolu, scarpi grossi è cerbellu argutu) - ''Cundǝ spissǝ, amǝcizia a luonghǝ''<br> :(Conti spessu, amicizia à longu) - ''Cunziglǝ dǝ vúlǝpǝ, štrǝcazionǝ dǝ caglinǝ''<br> :(Cunsigliu di volpe, strage di galline) :(Hà messu a volpe trà e galline) :(Cunsigliu di topi, ruina di zani) - ''Cuóprǝtǝ glǝ piéttǝ ca uojǝ è Sandǝ Sǝlǝviéštrǝ''<br> :(Copri ti u pettu perchè oghje hè San Silivestru) ===D=== *''Daglə é daglə, la cəpolla addəvènda aglə'' :(Dalli è dalli, a cipolla diventa agliu) :(À furia di insiste, e cose ponu esse cambiate in megliu o in peghju) *''Dammǝ ca tǝ dònghǝ é buon’amichǝ tǝ sònghǝ'' :(Dà mi chè ti do è bonu amicu ti sò) *''Dəciémbrə è frəddariéglə, prò pòrta glə Bambəniéglə'' :(Dicembre hè un pocu fretu, però porta u Natale) *''Dəciémbrə zə glə pòrta tutt’appriéssə'' :(Dicembre si li porta tutti appressu) *''Dǝ Vènǝrǝ é dǝ Martǝ nǝn zǝ partǝ é nǝn zǝ fa prǝngipiǝ d'artǝ'' :(Di Venera [vennerì] è di Marte [martì] ùn si parte è ùn si face principiu d’arte) *''Diébbǝtǝ é pǝccatǝ, chi glǝ tè glǝ paca'' :(Debbite è peccati, chì li tene li paga) *''Dimm’a chi sié figlə é tə dich’a chi t’assəmiglə'' :(Dì mi à chì si figliolu è ti dicu à chì t’assumigli) *''Dí nǝ líbbra dǝ la pólvǝrǝ dǝ marzǝ é dǝ la fanga d’auštǝ'' :(Diu ci liberi da a polvera di marzu è da a fanga d’aostu) *''Dí, nǝn pèggǝ! Dǝcéttǝ quiglǝ chǝ glǝ štéva a pǝrtà l’acqua accapabballǝ'' :(Diu, mai peghju! Disse quellu trascinatu da l’acqua à l’inghjò) *''Dòppǝ glǝ chǝnfiéttǝ arrívǝnǝ glǝ dǝfiéttǝ'' :(Dopu i cunfetti arrivanu i difetti) :(Una volta spusati i cunghjunti scoprenu i so difetti reciprochi) ===E=== *''È cchiù fácǝlǝ štòrcǝ lǝ rittǝ chǝ raddrǝzzà lǝ štuortǝ'' :(Hè più facile storce u dirittu chè dirizzà u stortu) *''È mèglə a dərmì ch'a fatià é pərdì'' :(Hè megliu dorma chè travaglià è perda) *''È mèglǝ a èssǝ chǝrnutǝ chǝ malǝ sǝndutǝ'' :(Hè megliu esse curnutu chè male sentutu) *''È mèglǝ a ì a glǝ macǝllarǝ ch’a glǝ spǝzialǝ'' :(Hè megliu andà à u macellaru chè à u speziale) *''È mèglǝ a ì a pǝtì ch'ì a arrǝbbà'' :(Hè megliu andà à mendicà chè andà à arrubà) *''È mèglǝ na bòna mòrtǝ chǝ dǝ giugnǝ n’acqua dǝ nòttǝ'' :(Hè megliu una bona morte chì di ghjugnu una pioggia di notte) *''È mèglǝ n’ásǝnǝ muortǝ dénd'a la štalla chǝ nǝ miédǝchǝ arrèt’a la pòrta'' :(Hè megliu un asinu mortu dentru à a stalla chì un medicu daretu à a porta) *''È mèglǝ nǝ vǝcinǝ chǝ ciéndǝ pariéndǝ'' :(Hè megliu un vicinu chì centu parenti) *''È mèglǝ n’uovǝ uojǝ chǝ na caglina addǝmanǝ'' :(Hè megliu un ovu oghje chì una gallina dumane) :(Hè meddu l’ovu a sera chè a ghjaddina a mani) *''È trišt'a avvǝzzà, è pèggǝ a mandǝné'' :(Hè difficile avvizzà, hè peggiu mantene) ===F=== *''Fa bènǝ é scòrda, fa malǝ é pènza'' :(Faci bè è dimentica, faci male è pensa) *''Falǝgnamǝ a luonghǝ é fǝrrarǝ a curtǝ'' :(Bancalaru à longu è stazzunaru à cortu) *''Fa quéllǝ chǝ glǝ prètǝ dicǝ é no quéllǝ chǝ glǝ prètǝ fa'' :(Fà quellu chì u prete dice è micca quellu chì u prete face) *''Fattǝ glǝ nomǝ é van'a arrǝbbà'' :(Fà ti u [bonu] nome è vai à arrubbà) **''Fattǝ buonǝ nomǝ é sfascia pòrtǝ dǝ chiésa'' ::(Fatti u bonu nome è sciappa porte di chjesa) *''Fǝbbrarǝ curtǝ curtǝ, o glǝ mèglǝ o glǝ pèggǝ ǝ tuttǝ'' :(Ferraghju cortu cortu, o u megliu o u peghju di tutti) **''Fǝbbrarǝ è curtǝ é malǝcavatǝ'' ::(Ferraghju hè cortu è gattivu) ::(Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu) **''Fǝbbrarǝ, glǝ curtǝ, gl'amarǝ'' ::(Ferraghju, u cortu, l’amaru) *''Fémmǝnǝ é schǝppéttǝ, chi nǝn tè gǝdiziǝ cǝ glǝ méttǝ'' :(Donne è schjoppi, chì nun hà micca ghjudiziu ci u metta) *''Fícura crèttə, nganna mə lə jèttə'' :(Fichi crepulati, in gola mi li ghjettu) *''Figlǝ pícculǝ uajǝ pícculǝ, figlǝ ruossǝ uajǝ ruossǝ'' :(Figlioli chjuchi guai chjuchi, figlioli grandi guai grandi) *''Frǝssora nòva jat'a chi la pròva'' :(Frissoghja nova beatu chì a prova) ===G=== *''Gl’ammalatǝ crédǝ a tuttǝ miédǝcǝ'' :(L’ammalatu crede à tutti medichi) *''Gl’ásənə è ásənə, ma appriéssə vò n’ávətə ásənə'' :(L’asinu hè asinu, ma appressu ellu vole n’altru asinu) *''Gl’ásǝnǝ raglia, cagna lǝ fiénǝ chǝ la paglia'' :(L’asinu ronca, cambia u fenu cù a paglia) *''Gl'ásǝnǝ z’avanda da sulǝ'' :(L’asinu si avanta da solu) *''Gl'ásǝnǝ zǝ spalla sèmb'a lǝ còmmǝdǝ'' :(L’asinu cade sempre à u comudu) *''Glǝ cafonǝ zǝ rǝmuta la dǝménǝca'' :(U zappaghjolu si cambia a vistura a dumenica) *''Glǝ canǝ móccǝca a glǝ štracciatǝ'' :(U cane mursica à u muchjinaiu) *''Glǝ cannarinǝ è štrittǝ ma z’agliottǝ la casa chǝ tuttǝ glǝ tittǝ'' :(A cannella hè stretta ma ingolle a casa cù tuttu u tettu) *''Glǝ cattivǝ vǝcinǝ fa la mala mmatina'' :(U gattivu vicinu face a mala matina) *''Glə cəgliuccə dénd’a la caja, sə nən canda p’amorə, canda pə raja'' :(L’acellu inde a cabbia, sì ùn canta pè amore, canta pè rabbia) *''Glə cəgliuccə, sə nən zomba, nən sə mbara a vəlà'' :(L’acellu, sì ùn si lampa micca, ùn s’ampara micca à vulà) *''Glǝ cǝtronǝ fǝniscǝ sèmbǝ ngur’a gl'ǝrtǝlanǝ'' :(U citriolu finisce sempre in u culu di l’ortulanu) *''Glǝ circhiǝ cchiù è štrittǝ cchiù crèpa la vottǝ'' :(U chjerchju più hè strettu è più crepa a botte) *''Glǝ ciuccǝ lítǝchǝnǝ é lǝ varéla zǝ sfáscǝnǝ'' :(I sumeri liticanu è i barili si sciappanu) *''Glə cunziglə ə gl’ávətə siéndəglə, ma glə tié nə’glə lassà'' :(Stà à sente i cunsigli di l’altri, ma i toi ùn li lascià micca) *''Glǝ dǝlorǝ ǝ ditǝ è dǝlǝrusǝ ma nǝn è crisǝ'' :(U dulore di ditu hè dulurosu ma ùn hè micca cridutu) *''Glǝ figlǝ mupǝ glǝ capiscǝ sulǝ la mamma'' :(À u figliolu mutu u capisce sultantu a mamma) *''Glǝ figlǝ ngénnǝnǝ a tuttǝ quandǝ'' :(I figlioli facenu male à tutti quanti) *''Glǝ fugnǝ zǝ còcǝnǝ chǝ l'acqua ǝ sé štéssǝ'' :(I funghi si cocenu cù l’acqua di sè stessi) *''Glə fuochə è buonə tríəcə miscə a gl'annə'' :(U focu hè bonu tredeci mesi l’annu) *''Glǝ liéttǝ è ròsa, chi nǝn z’addòrmǝ zǝ rǝposa é cǝ fa caccosa'' :(U lettu si chjama rosa, s’ell’ùn si dorme s’arriposa) *''Glǝ lupǝ cagna glǝ pirǝ ma no glǝ viziǝ'' :(Perde u pelu cum’è a volpe, ma micca u viziu) *''Glǝ lupǝ fa glǝ lǝpittǝ'' :(U lupu face i lupi chjuchi) *''Glǝ munnǝ è fattǝ a scala, cǝ šta chi saglǝ é cǝ šta chi cala'' :( U mondu hè fattu à scala, à chì colla è à chì fala) *''Glǝ nǝputǝ sécchǝnǝ lǝ vitǝ'' :(I nipoti [i brottoli] seccanu e vite) *''Glǝ pariéndǝ suó comm'a lǝ scarpǝ, cchiù tǝ suó štrittǝ é cchiù tǝ favǝ malǝ'' :(I parenti sò cum’è à i scarpi, più ti sò stretti è più ti facenu male) *''Glǝ péscǝ chǝmènza a pǝzzà da glǝ capǝ'' :(U pesciu cumincia à puzzà da u capu) *''Glǝ prim'annǝ a còr'a còrǝ, glǝ sǝcondǝ a cur'a curǝ, glǝ tèrzǝ a cávǝcǝ ngurǝ'' :(U primu annu: core contr’à core, u secondu: culu contr’à culu, u terzu: à calci in u culu) :(Lu primu annu abbraccia, abbraccia, u sicondu, abbraccia è sfascia, u terzu, abbraccia è lascia) *''Glǝ raglǝ dǝ gl'ásǝnǝ nǝn arrívǝnǝ ngiélǝ'' :(Roncu di sumere ùn ni colla in celu) *''Glǝ saziǝ nǝn crédǝ a gl'addiunǝ'' :(U techju ùn crede u famitu) *''Glǝ scarparǝ va sèmbǝ scávǝsǝ'' :(U scarpari hè sempri mal’ calzu) *''Glǝ sǝviérchiǝ rombǝ glǝ chǝpiérchiǝ'' :(L’eccessu rompe u cuperchju) *''Glǝ sòldǝ ǝ glǝ cutǝconǝ zǝ glǝ magna glǝ sciambagnonǝ'' :(A robba di l’avaru a si manghja a farfalla) *''Glə sòldə favə cammənà l’acqua a capadávətə'' :(I soldi fanu camminà l’acqua à l’insù) *''Glǝ spinǝ gl’avéss’a caccià chi glǝ ngènnǝ'' :(E spine e duveria caccià quellu à chì facenu male) *''Glǝ tǝrdǝglionǝ prima t'abbòtta é puó tǝ cugliona'' :(U ''tǝrdǝglionǝ'' [spezie di pulenta] prima ti riempe è po ti canzona) *''Glǝ uattǝ chǝ nn’arriva a lǝ lardǝ dicǝ ca nǝ vè dǝ rángǝchǝ'' :(U ghjattu chì ùn arriva micca à u lardu dice chè sente di rancicu) :(Tant’era agra, disse a volpe, quand’ella ùn pobbe piglià a mela) *''Glə vignə ze cchièca quannə è pícculə, ca quannə è ruossə nən zə cchièca cchiù'' :(U vincu si piega quandu hè picculu, perché quandu hè grande ùn si piega più) *''Glǝ vòvǝ dicǝ chǝrnutǝ a gl'ásǝnǝ'' :(U boiu chjama currutu à l’asinu) *''Gl’jabbə pássənə é lə maravéglə zə recuóglənə'' :(E gabbule passanu è e maraviglie si racoglienu) *''Gl'òmǝ andó va fa fèšta, la fémmǝna a casa tribbulata rèšta'' :(L’omu indù và face festa, a donna in casa tribulata ferma) *''Gl'òmǝ sènza viziǝ è comm'a gl'ásǝnǝ sènza coda'' :(L’omu senza viziu hè cum’è à l’asinu senza coda) *''Gl'òmǝ z’attacca a la paròla é gl'ásǝnǝ a la capézza'' :(I boia si liani pà i corra, l’omini si liani pà a parola) *''Gl'uocchiǝ ǝ glǝ patronǝ ngrassa gl'ásǝnǝ'' :(Hè l’ochju di u patrone chì ingrassa u cavallu*) ===I=== *''Ì pə razia é trəvà gəštizia'' :(Andà pè grazia è truvà ghjustizia) :(Si dice quandu, invece di ottene cumprensione, si riceve un’altra offesa) ===J=== *''Jǝnnarǝ scassa pagliarǝ'' :(Ghjennaghju buzara pagliaghju) *''Jǝnnarǝ sicchǝ, cafonǝ ricchǝ'' :(Ghjennaghju seccu, paisanu riccu) ===L=== *''La bǝllézza è mèsa dòtǝ'' :(A bellezza hè una dota assai periculosa) *''La caglina chə nən bécca, è già bəccatə'' :(A gallina chì ùn becca micca, hà digià beccatu) *''La caglina fèta é a glǝ uallǝ glǝ ngènnǝ glǝ curǝ'' :(A gallina face l’ovu è à u gallu li face male u culu) *''La cəcala canda, canda, arriva ca zə šchiatta'' :(A cicala canta, canta, vene u momentu chè more) *''La céra zǝ chǝnzuma, ma glǝ muortǝ nǝn cammina'' :(A cera si cunsuma ma u mortu ùn cammina micca) *''La cèrqua ména la glianna'' :(U querciu face a ghjanda) *''La cəvétta: biatə addó cə canda, trištə addó cə fa la mira'' :(A civetta: beatu indù ci canta, tristu indù ci face a mira) *''Lachǝ a curtǝ acqua a luonghǝ, lachǝ a luonghǝ acqua a curtǝ'' :(Lagu à cortu acqua à longu, lagu à longu acqua à cortu) :(Quandu l’alone intornu à a luna è strettu, a piogia hè luntana; quandu l’alone hè largu a piogia hè vicina) *''La chǝmbagnía fa trištǝ glǝ paštorǝ'' :(A cumpagnia rende tristu u pastore) *''La coda è la cchiù fortǝ a scurtǝcà'' :(A coda hè a più dura à scurticà) *''La corza də gl’ásənə dura puochə'' :(A corsa di l’asini dura pocu) *''L'acqua dǝ marzǝ accidǝ glǝ pǝducchiǝ'' :(A piogia di marzu uccide i pidochji) *''L’acqua fa malǝ é lǝ vinǝ fa candà :(L’acqua face male è u vinu face cantà) *''L’acqua va a glǝ marǝ :(L’acqua si ne và sempre à u mare) *''L’acqua va andó pènnǝ'' :(L’acqua và indù pende) *''La chəmbagnía pòrta gl’òmə a la rəvina'' :(A cumpagnia porta l’omu à la ruvina) *''La famǝ caccia glǝ lupǝ da glǝ bòschǝ'' :(A fame caccia u lupu da u boscu) *''La fatía nn’è má accisǝ a nǝsciunǝ'' :(U travaddu ùn hà mai tumbu à nimu) *''La fémmǝna pǝccǝrélla fa glǝ figlǝ a tǝmmǝlélla'' :(A donna chjuca face i figlioli à moghji) *''La fémmǝna sciaurata méttǝ glǝ filǝ luonghǝ a l’achǝ'' :(A donna sciagurata mette u filu longu à l’acu) *''L'aggèndə sènza chəlorə o è fávəsa o tradətora'' :(A ghjente senza culore o hè falza o traditora) *''La gliuna sǝttǝmbrina sèttǝ miscǝ zǝ trascina'' :(A luna settembrina sette mesi si trascina) *''La gliva bǝnǝdétta ardǝ vérdǝ o sécca'' :(L'ulivu benedettu arde verde o seccu) *''La ita é la rǝvǝnuta è tutt'una'' :(L’andata è u ritornu hè tuttu unu) *''La jatta frəscəlosa fa glə figlə cəcatə'' :(A ghjatta precipitosa face i figlioli cechi) **''Glə canə fəriusə fa glə cacciunə cəcatə'' ::(U cane precipitosu face i canucci cechi) *''La léna dǝ fícura nǝ’scalla né la moglǝ né glǝ maritǝ, ma quannǝ s’è sǝccata scalla tuttǝ glǝ parǝndatǝ'' :(A legna di ficu ùn riscalda nè a moglia nè u maritu, ma quandu si hè siccata riscalda tuttu u parentatu) *''La lénga nǝn tè l’òssa, ma rombǝ l’òssa'' :( A lingua ùn hà micca l’osse, ma face rompe l’osse) *''La mamma pǝ glǝ figlǝ fa glǝ vǝcconǝ pǝccǝriglǝ, glǝ figlǝ pǝ la mamma zǝ glǝ ficca tuttǝ nganna'' :(A mamma pè u figliolu fà u buccone chjucu, u figliolu pè a mamma si u ficca tuttu in gola) *''La mèglǝ pota è dǝ marzǝ, ma chi cǝ la fa arrǝvà è pazzǝ'' :(A meglia putera si face à marzu, ma chì ci a face arrivà hè pazzu) :(Putami di marzu chì carcaraghju, ma ùn t’avvizzà chì mi siccaraghju) *''La mǝsèria vò glǝ sfuochǝ'' :(A miseria vole u sfogu) *''La mmèrda, cchiù la smuovǝ é cchiù puzza'' :(A merda, più si rimena è più puzza) *''La moglǝ è miésǝ panǝ'' :(A moglia hè mezu pane) *''La mòrtǝ šta arrètǝ a la pòrta'' :(A morte stà daretu à a porta) *''La mòrtǝ tuttǝ tròva é glǝ munnǝ ze rǝnnòva'' :(A morte tutti trova è u mondu si rinnova) *''La mòrtǝ vò la scusa'' :(A morte vole a scusa) *''La nèvǝ marzǝlina dura a la séra a la mmatina'' :(Neve marzulina strughje da a sera à a matina) *''La nèvǝ marzǝlina dura quand’a gl’amorǝ dǝ la vǝcina'' :(A neve marzulina dura quantu l’amore di a vicina) *''La nòttǝ zǝ spǝdúcchiǝnǝ gl'ásǝnǝ'' :(A notte si spiduchjanu l’asini) *''La pècura chǝ mávǝla pèrdǝ glǝ vǝcconǝ'' :(A pecura, ogni belata, ne perde una buccata) *''La pǝgnata scuccurata va ciénd’annǝ pǝ la casa'' :(A pignatta cannata và centu anni pè a casa) *''La pǝlǝzzía nn’è bòna sul’a la saccòccia'' :(A pulizia ùn hè bona sultantu ind’à stacca) **''La pǝlǝzzía fa malǝ ébbía a la saccòccia'' ::(A pulizia face male sultantu à a stacca) *''La piazza rǝcapa gl'uómmǝnǝ'' :(A piazza cerniglia l’omi) *''La pizza ǝ glǝ pǝvǝriéglǝ nǝn zǝ còcǝ má'' :(A pizza di u puverellu ùn si coce mai) *''La propriǝtà: chi zǝ la fa, chi la mandè, chi zǝ la magna'' :(A pruprietà: chì a face, chì a mantene, chì si a manghja) *''La pulènda prima abbòtta é puó allènda'' :(A pulenta prima riempe è po allena) *''La raggionǝ è dǝ glǝ féssa'' :(A ragione hè di l’ingenui) *''La rascia è caštichǝ dǝ Dí'' :(L’abbundanza hè casticu di Diu) *''La ròbba ǝ gl’ávǝtǝ è sèmbǝ cchiù bèlla'' :(A robba di l’altri hè sempre più bella) *''La ròbba vècchia ‘n casa dǝ mattǝ mòrǝ'' :(A robba vechja in casa di mattu more) *''La tròppa cunfǝdènza è la mamma ǝ la malacrianza'' :(A troppa cunfidenza hè a mamma di a malacrianza) *''La vècchia dǝcèttǝ a la giona: zitta, zitta é n’ata vòta zitta'' :(L'anziana disse à a giovana: zitta, zitta è un’altra volta zitta) *''La vigna è la tigna'' :( Vigna, tigna) *''La vocca pòrta a la forca'' :(A bocca porta à a forca) *''Lə cambanə s’avə a səndì a cocchia'' :(E campane si devenu sente à coppia) *''Lǝ cascǝ vindǝ nǝn zǝ rǝjòca'' :(U casgiu vintu ùn si righjoca micca) *''Lǝ chiácchiǝrǝ zǝ lǝ pòrta glǝ viéndǝ'' :(E chjachjere si e porta u ventu) *''Lǝ cosǝ fatt'a fòrza nǝn válǝnǝ na scòrza'' :(E cose fatte pè forza ùn vàlenu una scorza) *''Lə dəsgraziə nən viévə má da solə'' :(E disgrazie ùn venenu mai da sole) *''Lǝ dichǝ a té figlia accuscì tu, nòra, mǝ ndiénnǝ'' :(U dicu à tè figliola cusì tu, nora, mi capisci) *''Léna ǝ caštagna é aggèndǝ ǝ mǝndagna nǝn davǝ nǝsciunǝ uadagnǝ'' :(Legna di castagna è ghjente di muntagna ùn danu nisunu guadagnu) *''Lǝ pècura zǝ cóndanǝ a glǝ uadǝ'' :(traduzzione) E pecure si contanu à u vadu :(significatu) I conti si facenu à a fine *''L'èrva cattiva nǝn zǝ štrica má'' :(A gattiva erba ùn more mai) *''Lǝ truoppǝ štròppia'' :( U troppu stroppia) *''Lǝ vinǝ buonǝ zǝ vénnǝ sènza fraschǝ'' :(U vinu bonu si vende senza frasche) *''Lǝ vinǝ fa sanghǝ é la fatía fa ittà lǝ sanghǝ'' :(U vinu face sangue è u travagliu face ghjittà u sangue) *''Lambǝ a la Méta, duormǝ a la štésa; lambǝ a mondǝ Pratǝ, cuóprǝtǝ glǝ capǝ'' :(Lampi à a [[Monte Meta|Meta]], dormi à l'apertu; lampi à [[monte Pratu]] copri ti u capu) *''Luglǝ calǝrusǝ dénd'a la paglia nǝn tròva rǝpusǝ'' :(Lugliu calurosu ind'à paglia ùn trova riposu) *''Luglǝ nǝn vǝléttǝ dà a vévǝ a la mamma é a glǝ patrǝ é prò, a la finǝ, gl'affechéttǝ'' :(Lugliu ùn volse micca dà à beie à a mamma è à u patre è però, à a fine, l'affuchete) ===M=== *''Majǝ assuttǝ é mbrǝfǝmatǝ, assá ranǝ é bommǝrcatǝ'' :(Maghju asciuttu è prufumatu, assai granu è bon mercatu) *''Majǝ assuttǝ, ranǝ pǝ tuttǝ'' :(Maghju asciuttu, granu pè tuttu) :(Marzu asciuttu, granu per tuttu) *''Majǝ chiǝvusǝ giugnǝ fruttusǝ'' :(Maghju piuviscosu ghjugnu fruttiferu) *''Majǝ ǝrtǝlanǝ tanda paglia é puochǝ ranǝ'' :(Maghju ortulanu tanta paglia è pocu granu) *''Majǝ rǝsatǝ mésǝ mbrǝfǝmatǝ'' :(Maghju rusulatu mese prufumatu) *''Malǝ nǝn fà é paura nn’avé'' :(Male ùn fà è paura ùn avè) *''Manna attèrra ca lúccǝca fòrǝ'' :(Manda ghjò chè luccica fora) *''Marzǝ pazzariéglǝ, prima glǝ solǝ dòppǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, prima u sole dopu l’umbrella) *''Marzǝ pazzariéglǝ, sǝ va a spassǝ pòrtǝtǝ la mbrèlla'' :(Marzu pazzarellu, si vai à spasseghju porta ti l’umbrella) *''Marzǝ sǝ zǝ ngrugna fa cadì lǝ déta chǝ tuttǝ l'ognǝ'' :(Marzu sì s’intrugnisce face cascà e dite cù tutte l’unghje) *''Mazzatǝ é panèllǝ favǝ glǝ figlǝ biéglǝ'' :(Mazzate è pagnotte facenu i figlioli belli) *''Mbara l'artǝ é jèttǝla a la fratta'' :(Impara l’arte è ghjettala à a sepa) **''Mbara l'artǝ é míttǝla da partǝ'' ::(Impara l’arti è mettala da parti) *''Mègl’a mǝrì ch’a malǝcambà'' :(È megliu murì chì male campà) *''Mègl’a mǝrì satrǝ chǝ cambà a gl’addiunǝ'' :(È megliu murì saziu chì campà à dighjunu) *''Mèglǝ sulǝ chǝ malǝ acchǝmbagnatǝ'' :( Megliu andà solu chè male accumpagnatu) *''Mǝrcandǝ é puorcǝ zǝ vídǝnǝ dòppǝ muortǝ'' :( Marcanti è porci, si pesanu dopu morti) *''Mǝrcatǝ scadutǝ nǝn bada a pǝrdènza'' :(À mercatu scadutu ùn si bada più à a perdita) *''Mǝ sò fatta la tǝnaglia pǝ nǝ’mǝ còcǝ'' :(Mi sò fatta a tanaglia pè ùn mi coce micca) *''Moglǝ é mbrèlla nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Moglia è umbrella ùn si lascianu mai) ===N=== *''Na calla è bòna purǝ glǝ mésǝ ǝ luglǝ'' :(Una scaldata hè bona dinù u mese di lugliu) *''Na mamma camba ciéndǝ figlǝ, ciéndǝ figlǝ nǝn cámbǝnǝ na mamma'' :(Un babbu pò mantena centu fiddoli, centu fiddoli ùn poni mantena un babbu) *''Na manǝ lava l’ávǝta é tutt’é du lávanǝ glǝ mussǝ'' :(Una manu lava l’altra, è traminduie lavanu a faccia) *''Natalǝ chǝ glǝ solǝ, Pasqua chǝ glǝ tǝzzonǝ'' :(Natale cù u sole, Pasqua cù u tizzone) *''Natalǝ sènza gliuna, glǝ pǝcurarǝ nǝn allèva nǝsciuna'' :(Natale senza luna, u picuraghju ùn alleva nisuna) *''Na vòta zǝ còcǝ la ramba ǝ glǝ uattǝ'' :(Una volta si coce a zampa di u ghjattu) *''Négghia a la cullina, glə buonə tiémbə z'abbəcina'' :(Nebbia nant'à a cullina, u bonu tempu s'avvicina) *''Nən dòrmə la nòtte chi vò frəcà d'juornə'' :(Ùn dorme a notte chì vole arrubà di ghjornu) *''Nǝn suó pǝ gl’ásǝnǝ glǝ chǝnfiéttǝ'' :(Ùn sò micca pè l’asini i cunfetti) *''Nən tə fà maravéglia, pəcché la maravéglia còglə'' :(Ùn ti maraviglià micca di quellu chì vedi, perchè puderia succede ancu à tè) *''Nǝn tǝ lavà glǝ pannaggǝ sǝ nǝn suó glǝ vindinòvǝ ǝ maggǝ'' :(Ùn ti lavà a vistura sì ùn hè ancora u ventinove di maghju) *''Nən tə proccupà, zə fəcéttə frəcà la moglə'' :(Ùn ti preocupà micca, si fece arrubà a moglia) *''Nən tuttə lə ciammèllə rriéscənə chə glə buchə'' :(Micca tutte e ciambelle [''biscotti à forma di anellu''] riescenu incù u busgiu) *''Nǝn zǝ suó vištǝ má glǝ zínghǝrǝ mètǝ'' :(Ùn si sò mai visti i zingari sià u granu) *''Nǝn zǝ tramuta lǝ vinǝ quannǝ tira glǝ viéndǝ'' :(Ùn si travasa micca u vinu quandu tira u ventu) *''Nǝ pǝrtuallǝ la mmatina è òrǝ, unǝ la séra è chiummǝ'' :(Un aranciu a matina hè oru, unu a sera hè piombu) *''Nǝsciunǝ è natǝ mbaratǝ'' :(Nisunu hè natu imparatu) *''Nǝ'spǝtà pǝ l’aria ca tǝ rǝvè mbaccia'' :(Ùn sputà in aria chè ti ritorna in faccia) *''Ngim'a lǝ cuottǝ l'acqua vǝglita'' :(Nant'à u cottu l'acqua bullente) *''Nurǝ abballǝ, pòrta glǝ vòvǝ a pascǝ'' :(Nuli in ghjò, porta u boie à pasculà) *''Nurǝ a la vía ǝ Pǝscǝnischǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é va gl’a rǝméttǝ'' :(Nuli da a parte di [[Picinisco|Piciniscu]], prendi u boie è vai à ripone lu) *''Nurǝ a la vía ǝ Sǝttǝfratǝ, tuoglǝ glǝ vòvǝ é van'a arà'' :(Nuli da a parte di [[Settefrati]], prendi u boie è vai à arà) *''Nzandə Piétrə, o vérdə o sicchə, miétə!'' :(À a San Petru, o verde o seccu, sega u granu!) ===O=== *''Ognǝ dǝlorǝ vò glǝ vǝccone'' :(Ogni dulore vole u buccone) *''Ognǝ fiérrǝviécchiǝ è buonǝ na vòta sòla gl’annǝ'' :(Ogni ferralu hè bonu una volta sola l’annu) *''Ognunǝ glǝ mǝštiérǝ sié é glǝ lupǝ a lǝ pècura'' :(Ognunu pè so mistieru è u lupu à e pecure) :(Ognunu per so mistiere) *''Ognə léna caccia glə fumə sié'' :(Ogni legna caccia u fume soiu) *''Ognunǝ pǝ issǝ é Dí pǝ tuttǝ'' :(Ognunu par se è Diu par tutti) *''Ognunǝ sa issǝ é Dí sa tuttǝ'' :(Ognunu sà e so cose è Diu sà tuttu) *''Ognunǝ zǝ pòrta la crocǝ séa'' :(Ognunu porta a propria croce) *''Òmǝ spǝsatǝ, amichǝ pǝrdutǝ'' :(Omu spusatu, amicu perdutu) ===P=== *''P'abbǝscà nǝ múccǝchǝ ǝ panǝ cǝ vò nǝ štòmmǝchǝ ǝ canǝ'' :(Pè buscà un tozzu di pane ci vole un stomacu di cane) *''Palma assutta, régna mbossa; Palma mbossa, régna assutta'' :(Dumenica di e Palme asciutta, mannella bagnata; Dumenica di e Palme bagnata, mannella asciutta) *''Panǝ chǝ gl’uocchiǝ, cascǝ sènza uocchiǝ é vinǝ che scrizza a gl’uocchiǝ'' :(Pane cù l’ochji, casgiu senza ochji è vinu chì schizza à l’ochji) *''Panǝ é alicǝ, glǝ uajǝ ǝ casa nǝn zǝ dícǝnǝ'' :(Pane è anchjuva, i guai di casa ùn si dicenu micca) *''Panǝ é cappa nǝn zǝ lássǝnǝ má'' :(Pane è cappa ùn si lascianu mai) *''Panə, vinə é prəsuttə, l’aria è bòna pəttuttə'' :(Pane, vinu è prisuttu, l’aria hè bona pertuttu) *''Passatǝ glǝ Sandǝ, fǝnita la fèšta'' :(Passatu u Santu, finita a festa) *''Pǝ chǝnoscǝ buonǝ a unǝ c’adda magnà diécǝ chilǝ dǝ salǝ anziéma'' :(Pà cunnoscia à calchissia ci voli avè manghjatu un bacinu di sali insembi) *''Piattǝ va, piattǝ vè, l’amǝcizia zǝ mandè'' :(Piattu và, piattu vene, l’amicizia si mantene) :(Si tù voli chì l’amicizia si mantenga, chì una robba passi è l’altra venga) *''Pirǝ maturǝ cadǝ sènza tǝrturǝ'' :(Pera matura cade senza pertica) *''Pirǝ ruscǝ, nǝ’la tǝccassǝ sǝ nǝ’la chǝnuscǝ'' :(Pelu rossu, ùn tuccà la sì ùn a cunnosci micca) *''Priétǝ é puglǝ nǝn suó má satullǝ'' :(Preti è polli ùn sò mai satolli) :(Zitellu è pollu, ùn hè mai satollu) *''Prima lamba é puó tròna'' :(Prima fulmineghja è po tona) *''Prima ǝ Natalǝ né friddǝ né famǝ, òppǝ Natalǝ friddǝ é famǝ'' :(Prima di Natale nè fretu nè fame, dopu à Natale fretu è fame) *''Prima ǝ zǝ spǝsà la fémmǝna tè sèttǝ manǝ é na lénga, òppǝ spǝsata tè na manǝ é sèttǝ lénghǝ'' :(Prima di spusassi a donna hà sette mani è una lingua, dopu spusata hà una manu è sette lingue) *''Prima tǝ mbarǝ é puó tǝ pèrdǝ'' :(Prima t’ampargu è po ti perdu) *''Purǝ glǝ pucǝ tiévǝ la tossa'' :(Ancu a pulgi t’hà a tussa) ===Q=== *''Quannə canda glə cucurə, lə prəsuttə è buonə crudə'' :(Quandu canta u cuccu, u prisuttu hè bonu crudu) *''Quannǝ chiòvǝ é malǝtiémbǝ fa, a lǝ casǝ ǝ gl’ávǝtǝ c’è bruttǝ a štà'' :(Quandu ellu piove è face maltempu, à e case di l’altri hè bruttu à stà ci) *''Quannǝ chiòvǝ é tira viéndǝ, cacciato’, štattǝ pǝ déndǝ!'' :(Quandu piove è tira ventu, cacciatore, stà ti dentru!) *''Quannǝ è tiémbǝ ǝ vǝnaccia, chi vò gl'uovǝ chǝ zǝ glǝ faccia'' :(Quandu hè tempu di vinaccia, chì vole l’ovu chè sì u faccia) *''Quannǝ glǝ figlǝ fottǝ glǝ patrǝ è fǝttutǝ'' :(Quandu u figliolu fotte u patre hè leccu) *''Quannǝ gl’òmǝ tǝ gl’ò méttǝ, tuttǝ t’apprǝméttǝ; quannǝ tǝ gl’è ndǝrzatǝ, tuttǝ z’è scurdatǝ'' :(Quandu l’omu ti u vole mette, tuttu ti prumette; quandu ti l’hà ficcatu, tuttu s’hè dimenticatu) *''Quannǝ glǝ puorchǝ z’è satrǝ, vòtǝca glǝ londrǝ'' :(U purceddu tichju volta a trovula) *''Quannǝ glǝ diávǝrǝ t’accarézza, tǝ vò l’álǝma'' :(Quandu u diavule ti accarezza, vole a to anima) *''Quannǝ glǝ uattǝ nǝn cǝ šta, glǝ sorgǝ abballa'' :(Quandu u ghjattu ùn ci stà micca, u topu balla) *''Quannǝ glǝ vòvǝ nn’ò arà, a vòglia a cǝfǝlà'' :(Ùn vale à fischjà si u boiu ùn voli beia) *''Quannǝ na fémmǝna vò, manghǝ glǝ diávǝrǝ pò'' :(Quandu una donna vole, nemmancu u diavule pò) *''Quannǝ sié martiéglǝ vattǝ, quannǝ sié ngútǝna štattǝ'' :(Quandu sì martellu batti, quandu sì ancutina stà ti) *''Quannǝ šta glǝ cappiéglǝ a glǝ Pratǝ d'Atina, l'acqua z'abbǝcina'' :(Quandu c’hè u cappellu [i nuli] nant’à u [[Monte Pratu (Atina)|Pratu d’Atina]], l’acqua si avvicina) *''Quannǝ šta glǝ travǝ a Sandǝ Ghiascǝ, sǝ nǝn chiòvǝ uojǝ, chiòvǝ addǝmanǝ'' :(Quandu c’hè u trave [nuli appughjati nant’à a muntagna] à [[San Biagio Saracinisco|San Biasgiu Saraciniscu]], sì ellu ùn piove micca oghje, ellu piove dumane) *''Quannǝ suó tandǝ jallǝ a candà, nǝn zǝ fà má juornǝ'' :(Quandu sò tanti galli à cantà, ùn si face mai ghjornu) *''Quannǝ z’allèva, la casa trèma; quannǝ z’è allǝvatǝ, la casa z’è scarrǝpata'' :(Quandu si alleva, a casa trema; quandu si hè allevatu, a casa hè crullata) *''Quannǝ zǝ sécca la cèrqua, tuttǝ quandǝ zǝ rǝcuóglǝnǝ lǝ šchiappǝ'' :(Quandu si secca u querciu, tutti quanti arricoglienu e scheze) *''Quatrinǝ é zéppǝ sécchǝ favǝ glǝ fuochǝ mmiés'a l'acqua'' :(Quattrini è scheze secche facenu u focu in mezu à l’acqua) *''Quéllǝ chǝ dǝ nòttǝ zǝ fa, dǝ juornǝ zǝ védǝ'' :(Quellu chì di notte si face, di ghjornu si vede) *''Quéllǝ chǝ nǝn zǝ fa nǝn zǝ sa'' :(Quellu chì ùn si face micca, ùn si sà micca) *''Quéllǝ chǝ ne'štròzza, ngrassa'' :(Quellu chì ùn strauzza micca, ingrassa) **''Quéllǝ chǝ nn'è vǝlénǝ, ngrassa'' ::(Quellu chì ùn hè micca velenu, ingrassa) ===R=== *''Récchiǝ lònghǝ, vita lònga'' :(Orechje longhe, vita longa) *''Ròbba ǝ magnatòria nǝn zǝ pòrta n’chǝnfǝssora'' :(Robba di manghjaria ùn si porta micca in cunfessiunale) *''Ròbba fatta, dənarə aspètta'' :(Robba fatta, denaru aspetta) *''Ròcchǝ fatía é Rafaniéglǝ magna'' :(Roccu travaglia è “Rafanellu” manghja) ===S=== *''Sacchǝ vacandǝ nǝn zǝ règgǝ a lǝ mbiédǝ'' :(U saccu viotu ùn si regge micca arrittu) *''Salva glǝ fiérrǝ ca gl’ásǝnǝ glǝ rǝchǝmbramǝ'' :(Salva i ferri chè l’asinu u ricumpremu) *''Scarta fruscǝ é chiappa primèra'' :(Scarta “flussu” [termine di u ghjocu di a primiera] è chjappa primiera) :(Quandu si cambia qualchì cosa, accade chì si cambia in peghju) *''Sǝ a fǝbbrarǝ nǝn fǝbbraréa, marzǝ la malǝpènza'' :(Si ghjinnaghju ùn ghjinnaghja, si frivaghju ùn frivaghja, marzu mal pensa) *''Sǝ a la Lǝnziata tira glǝ viéndǝ, chiappa glǝ fasciuorǝ é míttǝglǝ a la pǝgnata'' :(Sì à la Nunziata tira u ventu, chjappa i fasgioli è metti li à a pignatta) *''Sǝ a marzǝ la nòttǝ tròna, la vǝllégna è sèmbǝ bòna'' :(Sì à marzu a notte tona, a vindemia hè sempre bona) *''Sǝ a vindǝ nǝ’lǝ si méssǝ, a trénda nǝn tǝ l’aspǝttà'' :(Sì à venti [anni] ùn l’hai micca messu [u cerbellu], à trenta ùn ti l’aspettà micca) :(À chì à i trenta ùn hè è à i trenta ùn sà, mai hè statu è mai sarà) *''Sə bèlla u chəmbarì, tanda dəlorə tiéra patì'' :(Sì bella voli cumparì, tantu dulore duverii patì) *''Sǝ glǝ gionǝ crǝdéssǝ a glǝ spǝsatǝ, zǝ rǝmbéssǝ lǝ còssǝ é rǝmanéssǝ a la casa'' :(Sì u scapulu cridessi à u spusatu, si rumperia e cosce è resteria à a casa) *''Sǝ glǝ gionǝ sapéssǝ é sǝ glǝ viécchiǝ pǝtéssǝ'' :(Sì u giovanu sapessi è sì u vechju pudessi) *''Sə la fatía fosse bòna, zə la tənéssənə glə priétə'' :(Sì u travagliu seria bonu, si u tenerianu i preti) *''Sǝ la gliva scǝriscǝ a abbrilǝ, jètta uoglǝ a varile; sǝ la gliva scǝriscǝ a majǝ, vaccǝ adaggǝ adaggǝ; sǝ scǝriscǝ a giugnǝ, nǝn tǝ panugnǝ manghǝ glǝ rugnǝ'' :(Sì l'ulivu fiurisce à aprile, ghjetta oliu à barili; sì l'ulivu fiurisce à maghju, và ci adasgiu adasgiu; sì fiurisce à ghjugnu, ùn ti unghji nemmancu u grugnu) *''Sǝ nònnǝmǝ nǝn zǝ mǝréva, cambava ciénd’annǝ'' :(Sì u mo babbone ùn muria micca, campava centu anni) *''S’è puorchǝ, rǝvà a la štalla'' :(Sì hè porcu, ritorna à a stalla) *''Sǝ tròna zǝ la sòna, sǝ lamba zǝ la scamba'' :(Sì tona ellu piove, sì facenu sultantu lampi ellu ùn piove micca) *''Sòldǝ é sanghǝ suó durǝ a caccià'' :(Soldi è sangue sò duri à caccià) *''Sott’a la nèvǝ panǝ, sott’a l'acqua famǝ'' :(Sott’à u ghjacciu ci ghjace u pane, sott’à l’acqua ci ghjace a fame) *''Spartǝ palazzǝ addǝvènda candonǝ'' :(Sparti palazzu diventa cantone) *''Štrignǝ culillǝ quannǝ šta sulillǝ ca quannǝ šta acchǝmbagnatǝ rǝmanǝ sbrǝvǝgnatǝ'' :(Stringhji culettu quandu stai sulettu chè quandu stai cù in cumpagnia fermi svergugnatu) *''S’u méttǝ nǝ pèdǝ ognǝ prèta, nǝn arrivǝ má'' :(Sì voli buccà un pede ogni petra, ùn arrivi mai) ===T=== *''Taglia cchiù la lénga chǝ glǝ curtiéglǝ'' :(Taglia più a lingua chè u cultellu) *''Tandǝ va la jatta a lǝ lardǝ ca cǝ lassa glǝ zambinǝ'' :(Tantu và a ghjatta à u lardu chè ci lascia a zampa) *''Tardǝ é venga bòna'' :(Tardi è venga bona) *''Tié quannə tié, ca quannə nən tié, zə mandè da sulə'' :(Teni quandu teni, perchè quandu ùn teni micca, si mantene da solu) :(Teni contu di quellu chè ai, perchè quandu ùn lu teni micca, ci devi pensà da solu) *''Tira cchiù nǝ pirǝ ǝ frégna accapadávǝtǝ chǝ ciéndǝ para dǝ vuovǝ accapabballǝ'' :(Tira più un pelu di donna à l’insù, chè centu paghje di boi à l’inghjò) *''Trišt’a chi mòrǝ ca chi rǝmanǝ zǝ chǝnzòla'' :(Tristu à chi more perché chi resta si cunsola) *''Trištǝ a quiglǝ sorgǝ chǝ nǝn tè du cavótǝra'' :(Tristu à quellu tuparellu chì ùn hà micca dui buche) **''Trištǝ a la vólǝpa chǝ tè na tana sola'' ::(Tristu à quella volpe chì hà una tana sola) *''Tuóglǝtǝ l’allǝgría quannǝ tǝ vè ca la pǝcundría nǝn tǝ manga má'' :(Cogli l’allegria quandu ti vene, chè a tristezza ùn ti manca mai) *''Tuttǝ glǝ munnǝ è paésǝ'' :(Tuttu u mondu hè paese) ===U=== *''Uardà é nǝn tǝccà suó cazzǝ da cacà'' :(Vede è ùn tuccà, sò dulori da crepà) *''Uašta é arraccongia, nǝn pèrdǝ má tiémbǝ'' :(Guasta è ripara, ùn perde mai u to tempu) *''Uocchiǝ chinǝ é manǝ vacandǝ'' :(Ochji pieni è mani viote) *''Uocchiǝ manghǝ còrǝ franghǝ, uocchiǝ rittǝ còrǝ afflittǝ'' :(Ochju mancu, core francu, ochju drittu, core afflittu) *''Uoglǝ é muštǝ zǝ rǝquètǝnǝ glǝ mésǝ d'auštǝ'' :(Oliu è mostu si cuntrollanu u mese d’aostu) * ''Uómmǝnǝ a vinǝ, ciéndǝ a carrinǝ'' :(Omi di vinu, centu ogni carlinu) :(Omu di vinu, ùn vale un quattrinu) ===V=== *''Valǝ cchiù n’ajutǝ chǝ ciéndǝ cunziglǝ'' :(Vale più un aiutu chè centu cunsigli) *''Valǝ cchiù nǝ sfíziǝ chǝ na massaría'' :(Vale più un capricciu chì una masseria) *''Vanǝ chǝ chiglǝ mèglǝ ǝ té é faccǝ la spésa'' :(Vai cù quelli megliu di tè è fà ci a spesa) *''Vǝcinǝ mié, spiérchiǝ mié'' :(Vicinu meu, spechju meu) *''Viéndǝ dǝ Cǝrasciuolǝ jètta acqua chǝ glǝ lǝnzuorǝ'' :(Ventu di [[Cerasolu]] ghjetta acqua cù u lenzolu) *''Viéštǝ nǝ štǝrponǝ ca addǝvènda nǝ baronǝ'' :(Vesti un steccu, pare un vescu; vesti un bastone, pare un barone) *''Vinǝ ghianghǝ é vinǝ ruscǝ finacché nǝn tǝ rǝchǝnuscǝ'' :(Vinu biancu è vinu rossu finchè ùn ti ricunnosci) *''Vocca sènza diéndǝ vascia glǝ curǝ a tré pǝzziéndǝ'' :(Bocca senza denti basgia u culu à trè pendigliuli) ===Z=== *''Zǝ dicǝ glǝ pǝccatǝ ma no glǝ pǝccatorǝ'' :(Si dice u peccatu micca u peccatore) *''Zǝ fà biéglǝ chǝ la ròbba ǝ gl’ávǝtǝ'' :(Fassi u bellu cù a robba di l’altri) *''Ze vattə na vòta a la vottə é na vòta a glə circhiə'' :(Si batte una volta à a botte è una volta à u chjerchju) === Da vide dinò === [[Pruverbii corsi]]<br> [[Pruverbii siciliani]]<br> [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Lingua corsa]] m6xjuq1rvs620zzyf2tvpf738vy6cly Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 403294 403199 2026-06-09T15:30:32Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ colonne 403294 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== {{div col|4}} *[[Angelo Domenghini]] *[[Gaetano Scirea]] *[[Federico Pisani]] *[[Duván Zapata]] *[[Cristiano Doni]] *[[Guilherme Arana]] *[[Remo Freuler]] *[[Andrea Consigli]] *[[Hans Hateboer]] *[[Robin Gosens]] *[[Pierluigi Gollini]] *[[Josip Iličić]] *[[Thomas Manfredini]] *[[Marco Sportiello]] *[[Berat Djimsiti]] *[[Ruslan Malinovskyi]] *[[Timothy Castagne]] *[[José Luis Palomino]] *[[Marten de Roon]] *[[Andrea Masiello]] *[[Simone Padoin]] *[[György Garics]] *[[Jaime Valdés]] *[[Federico Peluso]] *[[Fabio Caserta]] *[[Édgar Barreto]] *[[Tiberio Guarente]] *[[Leonardo Talamonti]] *[[Sergio Floccari]] *[[Luca Cigarini]] *[[Alessio Cerci]] *[[Simone Tiribocchi]] *[[Giacomo Bonaventura]] *[[Maximiliano Moralez]] *[[Germán Denis]] *[[Carlos Carmona]] *[[Gabriel Paletta]] *[[Mattia Caldara]] *[[Leonardo Spinazzola]] *[[Franck Kessié]] *[[Jasmin Kurtić]] *[[Marco D'Alessandro]] *[[Davide Zappacosta]] *[[Giuseppe Biava]] *[[Luca Cigarini]] *[[Andrea Conti]] *[[Gianpaolo Bellini]] *[[Mauricio Pinilla]] *[[Marco Borriello]] *[[Marcelo Estigarribia]] *[[Alessandro Diamanti]] *[[Etrit Berisha]] *[[Gianluca Mancini]] *[[Emiliano Rigoni]] *[[Bryan Cristante]] *[[Andrea Petagna]] *[[Alberto Paloschi]] *[[Andreas Cornelius]] *[[Musa Barrow]] *[[Simon Kjær]] {{div col end}} ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] r6tby73hhdogd02xlloyy0ez4driaom Pierluigi Gollini 0 20821 403293 365014 2026-06-09T15:27:18Z Fausta Samaritani 15085 link, categorie 403293 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Pierluigi Gollini''' ([[Bologna]], 18 di [[Marzu|marzu]] di [[1995]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e Italia. == Biugrafia == === Atalanta Bergamasca Calcio === U [[14 di ghjennaghju]] [[2017]], hè trasferitu à Atalanta, in prestitu per 18 mesi, cù u dirittu di redenzione. In Bergamo hè in a pusizione di secunna portiere, daretu à u titular Berisha. Hà debutatu u 19 di marzu di u 2017 ghjucendu per una vittoria di casa 3-0 contr'à Pescara è hà finitu a stagione cù 4 apparizioni. In a stagione successiva hà ghjucatu 7 partite di liga, ghjucendu sta stagione cum'è deputatu Berisha. L'[[8 di ghjugnu]] [[2018]], hè statu rimesu definitivamente per 4,5 milioni di €. U 9 ​​d'Agostu di u stessu annu hà fattu u so debut in competizioni UEFA di u club, ghjucendu fora a prima tappa di a terza tappa di qualificazione Europa League contr'à l'israeliani di Hapoel Haifa. Ghjoca i primi partiti di u campiunatu à partesi di u 21 d'ottobre contr'à Chievo, vincuta 1-5 fora da i bergameschi. Da marzu di u 2019 cunquista definitivamente a cammisa cum'è detentore in a furmazione orobica in detrimentu di Etrit Berisha. Disputa tutti i partiti finu à a fine di a stagione, chjusu da u so club cù un terzu postu in a classifica è a conseguente qualificazione à a Champions League, è face ancu a finale di a Coppa Italia, persa contru Lazio. U 18 di Settembre di u 2019 hà fattu u so debut in a UEFA Champions League, ghjucatu cum'è starter in a perdita 4-0 à u campu di i Croati di [[Dinamo Zagabria]]. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gollini, Pierluigi]] [[Categoria:Talianu|Gollini, Pierluigi]] [[Categoria:Biugrafia|Gollini, Pierluigi]] lf4yhfjs5tdn7bhsh8cf31n3jdqsr7d Pierre Dartout 0 22697 403295 379682 2026-06-09T15:36:08Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categoria 403295 wikitext text/x-wiki [[File:Pierre_Dartout_2017.jpg|thumb|200px|right|Pierre Dartout]] '''Pierre Dartout''' (natu u [[9 d'aprile]] di u [[1954]]) hè un funziunariu [[Francia|francese]] chì hè l'attuale Ministru di u Statu di [[Monacu]] dapoi u [[1 di settembre]] di u [[2020]]. == Biugrafia == === Premii === Ufficiale di a Legione d'onore è l'Ordine Naziunale di Meritu. [[Categoria:Francesu|Dartout, Pierre]] [[Categoria:Biugrafia|Dartout, Pierre]] [[Categoria:Puliticante|Dartout, Pierre]] 6p7qu0euo5hfjam3405hh5cfs43nrd3 Pierre Soulages 0 23191 403297 398635 2026-06-09T15:38:37Z Fausta Samaritani 15085 fix 403297 wikitext text/x-wiki [[File:655446-artiste-pierre-soulages.jpg|thumb|250px|Pierre Soulages]] '''Pierre Soulages''' (Rodez, [[24 di dicembre]] [[1919]] - Rodez, [[25 uttrovi]] [[2022]]) hè statu un pittore è incisore [[Francia|francesu]]. Ci hè un museu dedicatu à u so travagliu in Rodez, in [[Francia]] miridiunali. === Biugrafia === Era unu di l'artisti cuntempuranei più significati, a so tecnica è a passione sò strettamente ligate à a cumminazione di u neru è di a luce, elementi cù quale hà sappiutu creà l'armunia è l'unicità intornu à u travagliu irripetibile. Hà ricivutu numerosi premii è onori, cumpresu u Premiu Rembrandt (1976), u Premiu Imperiale per a [[Pittura]] ([[1994]]) è a Medaglia Austriaca per a Scienza è l'Arti ([[2005]]). {{C-supranu}} {{DEFAULTSORT:Soulages, Pierre}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Francesu]] [[Categoria:Biugrafia]] mgkzsv1yfdy1hs9khfqv0snozj91jd8 Peter Krause 0 23339 403288 384095 2026-06-09T15:16:31Z Fausta Samaritani 15085 categoria, fix, link 403288 wikitext text/x-wiki [[File:Peter Krause Paleyfest 2013 cropped lightened sharpened.jpg|thumb|right|250px|Peter Krause]] '''Peter William Krause''' (Alexandria, [[Minnesota]], [[12 d'aostu]] di u [[1965]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. === Biugrafia === [[Categoria:Attore|Krause, Peter]] [[Categoria:Americanu|Krause, Peter]] [[Categoria:Biugrafia|Krause, Peter]] 4h1c7elgkrgzprbnebe7apdeyzlsvlq Categoria:Scolopacidae 14 25281 403280 392848 2026-06-09T12:44:28Z Fausta Samaritani 15085 403280 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Charadriiformes]] 1h7jneyhabt8jba4bv8prwmx8d3chre Categoria:Podicipedidae 14 25322 403276 393033 2026-06-09T12:37:32Z Fausta Samaritani 15085 403276 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Podicipediformes]] 2b792ob56k7vfllbitf03z286f7jidk Categoria:Picidae 14 25447 403274 393597 2026-06-09T12:34:22Z Fausta Samaritani 15085 403274 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Piciformes]] q19kstvcrpsqwlkelsniiy2l29oqd2m Piotr Michael 0 25476 403302 393721 2026-06-10T07:25:53Z Fausta Samaritani 15085 file 403302 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Piotr Michael by Gage Skidmore.jpg|thumb|230px|right|Piotr Michael]] '''Piotr Michael Walczuk''' hè un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Michael, Piotr]] [[Categoria:Americanu|Michael, Piotr]] [[Categoria:Biugrafia|Michael, Piotr]] ouxrsukgq8sqfb9ufbb8orliubcm058 403303 403302 2026-06-10T07:27:21Z Fausta Samaritani 15085 403303 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Piotr Michael by Gage Skidmore.jpg|thumb|230px|right|Piotr Michael]] '''Piotr Michael Walczuk''' hè un [[Sinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == [[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Piotr Michael]] [[Categoria:Americanu|Piotr Michael]] [[Categoria:Biugrafia|Piotr Michael]] j9lu6yi8tq4tqm2pfbmqtf8hxoictj2 Categoria:Stercorariidae 14 25567 403281 394113 2026-06-09T12:46:01Z Fausta Samaritani 15085 403281 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Charadriiformes]] 1h7jneyhabt8jba4bv8prwmx8d3chre Categoria:Phoenicopteridae 14 26316 403270 398487 2026-06-09T12:27:43Z Fausta Samaritani 15085 403270 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Phoenicopteriformes]] mgatu2ndipx5pn9qaro0ines0d5igho Categoria:Falconiformes 14 27119 403267 2026-06-09T12:21:50Z Fausta Samaritani 15085 category 403267 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Phoenicopteriformes 14 27120 403271 2026-06-09T12:28:19Z Fausta Samaritani 15085 category 403271 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Piciformes 14 27121 403275 2026-06-09T12:34:58Z Fausta Samaritani 15085 category 403275 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Podicipediformes 14 27122 403277 2026-06-09T12:38:09Z Fausta Samaritani 15085 category 403277 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Gruiformes 14 27123 403279 2026-06-09T12:41:49Z Fausta Samaritani 15085 category 403279 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Categoria:Strigiformes 14 27124 403283 2026-06-09T12:47:54Z Fausta Samaritani 15085 category 403283 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Acelli]] l5sfmv4spy3obvvzogqkpd40snwfkor Strigidae 0 27125 403284 2026-06-09T12:54:38Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 403284 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Strigidae'''. === Listinu di i Strigidae === ;A [[Asio flammeus]]<br> [[Asio otus]]<br> ;B [[Bubo bubo]]<br> ;C [[Ciocciu]]<br> [[Categoria:Strigidae]] aqqth7fzb6f6mxfshva3et765fheldh 403285 403284 2026-06-09T12:59:53Z Fausta Samaritani 15085 file 403285 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Strigidae'''. [[File:Athene cuniculariaa.jpg|thumb|230px|right|''Athene cunicularia'']] === Listinu di i Strigidae === ;A ''[[Asio flammeus]]''<br> ''[[Asio otus]]''<br> ;B [[Bubo bubo]]<br> ;C [[Ciocciu]]<br> [[Categoria:Strigidae]] io61m13j2tc4wgqjgohvc5m6oqqh9jj 1841 0 27126 403322 2026-06-10T10:02:53Z Fausta Samaritani 15085 annu 1841 403322 wikitext text/x-wiki U '''1841''' (MDCCCXL''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|180|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1841 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} lpudaul5sl5q3rdokzijq5drl5pyl1e 403327 403322 2026-06-10T10:11:57Z Fausta Samaritani 15085 403327 wikitext text/x-wiki U '''1841''' (MDCCCXL ''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|180|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1841 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} 1h3svlm51ffejxmcn82wr3zgwx56rnv 1842 0 27127 403323 2026-06-10T10:04:45Z Fausta Samaritani 15085 annu 1842 403323 wikitext text/x-wiki U '''1842''' (MDCCCXLII''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1842 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} gj03qbvp07gsj70sv9rypkrhze7eutm 403328 403323 2026-06-10T10:12:27Z Fausta Samaritani 15085 403328 wikitext text/x-wiki U '''1842''' (MDCCCXLII ''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1842 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} 5u0wxlj21ll4naabstdaxvdl0xwshlz 1843 0 27128 403324 2026-06-10T10:06:55Z Fausta Samaritani 15085 annu 1843 403324 wikitext text/x-wiki U '''1843''' (MDCCCXLIII''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1843 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} nzw3dzia1i4kh3e2st8blw9bhyynf5e 1844 0 27129 403325 2026-06-10T10:09:29Z Fausta Samaritani 15085 annu 1844 403325 wikitext text/x-wiki U '''1844''' (MDCCCXLIV ''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1844 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} c1zljlz9f3hq54djikjxcc2tpkct4uo 1845 0 27130 403326 2026-06-10T10:11:19Z Fausta Samaritani 15085 annu 1745 403326 wikitext text/x-wiki U '''1845''' (MDCCCXLV ''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1845 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} nlqxjy4lzr7sx3miwuwt80wrtj8t9pm 403329 403326 2026-06-10T10:23:09Z Fausta Samaritani 15085 file 403329 wikitext text/x-wiki U '''1845''' (MDCCCXLV ''Testo in corsivo'' in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849}} [[File:Victoria en Louis Philippe.jpg|thumb|300px|right|A reghjna [[Vittoria d'Inghilterra]] è u rè [[Luigi Filippu di Francia]] è famighjari, 1845]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1845 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} br54ad7gtmr9nlwu2hb1n21pfic5qkk