Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.6 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 17 di maghju 0 1687 403332 392702 2026-06-10T14:08:50Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 403332 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''17 di maghju''' hè u 137esimu ghjornu (u 138esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1953]]: [[Qassym-Jomart Kemeluly Tokayev]], omu puliticu kazaku.<br> <gallery> Image:Jean Gabin 1955.jpg|<small>[[Jean Gabin]] (17 di maghju [[1904]]-[[15 nuvembri]] [[1976]]), 1955</small> </gallery> - [[1961]] - [[Enya]] (Eithne Ni Bhraonain), cantautrice [[Irlanda|irlandese]].<br> == Morte == * [[2018]]: [[Pascal Marchetti]], linguistu è autore corsu == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Pasquale'''. Pasquale era un Aragunese natu u 16 maghju 1540 in Torre Hermosa. Figliolu di un picculu cultivatore, avia fattu u pastore sinu à l'età di 24 anni. E' po si era fattu frate laicu in i Franciscani. Un' sapia nè leghje nè scrive, ma era assennatu è di bon cunsigliu. Facia qualunque travagliu: scucinava, questuava, o facia u purtinaiu, sempre alegru, sempre cuntentu. In u 1570, u so Pruvinciale u mandò in Parigi à purtà lettere à u Minitru generale di l'Ordine. Vultendu per Orléans, i Puritani u piglionu à petrate è rientò cù a spalla manca tronca. Quand'ellu cuntava l'affare, dicia: "Sò bè, issa ghjente di Orléans. Hè per fà piacè à u Signore ch'elli mi anu minatu ma, quantunque, anu u tortu di fà, di e so chjese cusì belle, stalle per metteci i so cavalli è e so vacche". Pasquale hè unu di i santi chì anu fattu assai miraculi. Dui anni dopu à a so morte, quandu a Sacra Cungregazione di i Riti u volse beatificà li ne attribuianu digià più di 400. . guaria malati tanti è più; . permettia à i murenti di campà torna qualchì ghjornu per mettesi in regula cù u Paradisu; . in tempu di siccina, facia piove nantu à e terre di i poveri è micca nantu à quelle di i ricchi; . contanu ancu ch'ellu hà risuscitatu u cavallu di un poveru zingaru chì ùn avia chè issu animale per campà. Santu Pasquale hè mortu in Villa Reale, vicinu à Valenzia, u 17 maghju 1592. Etimolugia: da l'Ebraicu "pesakh" (passeghju). U nome aspessu era datu à i zitelli chì nascianu à l'epica di Pasqua. Casate: Pascoletti, Pascolini, Pascucci, Pasqua, Pasqualacci, Pasqualaggi, Pasquali, Pasqualini, Pasqui, Pasquinelli, Pasquini. Nomi, Pascal, Pascale, Pascalin, Pascaline, Pascalis, Pascasia, Pascasio, Paschal, Paschalis, Paschase, Paschasie, Paschasius, Pascoal, Pascoe, Pascual, Pascuala, Pasqua, Pasquale, Pasqualetta, Pasqualettu, Pasqualina, Pasqualino, Pasqualinu, Pasquot.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'Adecec] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:maghju]] 5b72we7n6oyk4kkm1fmjz0l4eblihbc 403333 403332 2026-06-10T14:10:19Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403333 wikitext text/x-wiki {{maghju}} U '''17 di maghju''' hè u 137esimu ghjornu (u 138esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1953]]: [[Quassym-Jomart Kemeluly Tokayev]], omu puliticu kazaku.<br> <gallery> Image:Jean Gabin 1955.jpg|<small>[[Jean Gabin]] (17 di maghju [[1904]]-[[15 nuvembri]] [[1976]]), 1955</small> </gallery> - [[1961]] - [[Enya]] (Eithne Ni Bhraonain), cantautrice [[Irlanda|irlandese]].<br> == Morte == * [[2018]]: [[Pascal Marchetti]], linguistu è autore corsu == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Pasquale'''. Pasquale era un Aragunese natu u 16 maghju 1540 in Torre Hermosa. Figliolu di un picculu cultivatore, avia fattu u pastore sinu à l'età di 24 anni. E' po si era fattu frate laicu in i Franciscani. Un' sapia nè leghje nè scrive, ma era assennatu è di bon cunsigliu. Facia qualunque travagliu: scucinava, questuava, o facia u purtinaiu, sempre alegru, sempre cuntentu. In u 1570, u so Pruvinciale u mandò in Parigi à purtà lettere à u Minitru generale di l'Ordine. Vultendu per Orléans, i Puritani u piglionu à petrate è rientò cù a spalla manca tronca. Quand'ellu cuntava l'affare, dicia: "Sò bè, issa ghjente di Orléans. Hè per fà piacè à u Signore ch'elli mi anu minatu ma, quantunque, anu u tortu di fà, di e so chjese cusì belle, stalle per metteci i so cavalli è e so vacche". Pasquale hè unu di i santi chì anu fattu assai miraculi. Dui anni dopu à a so morte, quandu a Sacra Cungregazione di i Riti u volse beatificà li ne attribuianu digià più di 400. . guaria malati tanti è più; . permettia à i murenti di campà torna qualchì ghjornu per mettesi in regula cù u Paradisu; . in tempu di siccina, facia piove nantu à e terre di i poveri è micca nantu à quelle di i ricchi; . contanu ancu ch'ellu hà risuscitatu u cavallu di un poveru zingaru chì ùn avia chè issu animale per campà. Santu Pasquale hè mortu in Villa Reale, vicinu à Valenzia, u 17 maghju 1592. Etimolugia: da l'Ebraicu "pesakh" (passeghju). U nome aspessu era datu à i zitelli chì nascianu à l'epica di Pasqua. Casate: Pascoletti, Pascolini, Pascucci, Pasqua, Pasqualacci, Pasqualaggi, Pasquali, Pasqualini, Pasqui, Pasquinelli, Pasquini. Nomi, Pascal, Pascale, Pascalin, Pascaline, Pascalis, Pascasia, Pascasio, Paschal, Paschalis, Paschase, Paschasie, Paschasius, Pascoal, Pascoe, Pascual, Pascuala, Pasqua, Pasquale, Pasqualetta, Pasqualettu, Pasqualina, Pasqualino, Pasqualinu, Pasquot.[https://adecec.net/adecec/santi/05-maghju.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'Adecec] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:maghju]] osigc3wclnz22bfa978suv0fka96gcj 20 di lugliu 0 1751 403342 391464 2026-06-10T14:45:49Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403342 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''20 di lugliu''' hè u 201esimu ghjornu (u 202esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1973]]: [[Raymart Santiago]], attore filippinu.<br> == Morte == <gallery> Image:XIII.Leopp.jpg|<small>[[Leone XIII ]] ([[2 di marzu]] [[1810]]-20 di lugliu [[1903]]), 1898</small> </gallery> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Elia'''. Santa '''Margherita'''. '''Elia''' hè u prufetu di l'Anzianu Testamentu chì campava in u regnu ghjudeu, à u nordu di a Palestina, versu l'annu 800 nanzu à Cristu. A so storia hè conta in i libri di i Rè. Era u predicadore di u monoteisimu, a fede in un solu Diu. Hè u più famosu di i prufeti. D'altronde u so nome vole dì "diu". Sceltu da Diu per cunvince u populu di Israel di abbandunà e credenze in Baal è Astartè, Elia fece parechji miraculi. Nantu à u monte Carmelu, hà sbugiardatu u preti di i falzi dii. Persecutatu da a regina Iesabel, si hè ritiratu in u desertu. Dopu à avè prufetizatu u sterminiu di a razza d'Acchab, hè cullatu in celu nantu à un carru di focu, lasciendu à Eliseu per cuntinuvà a so opera. A' l'epica di Ghjesù, ci sò chì credianu chì San Ghjuvan Battista era Santu Elia, vultatu nantu à a Terra per annunzià a ghjunta di u Messie. Etimolugia: da l'ebreu "eli" (diu). Nomi: Elia, Eliane, Elias, Elie, Eliet, Eliette, Ely. Detti: e linguaccie cunsiglianu di ùn dumandà à a Petra di Verde sì Elia hè maschju o femina. Di e numerose Margherite scritte à u Martirologu rumanu, una serebbi stata cacciata da a lista ufficiale di i santi: quella festighjata da a Chjesa latina u 20 lugliu. '''Margherita''' hè nata è morta in Antiocca, in a seconda medità di seculu terzu. Dicenu ch'ella era figliola di un prete di Giove, messa for di casa da u babbu per essesi fatta cristiana. U prefettu rumanu si ne era innamuratu, ma ella ùn volse esse a so donna. Allora, l'anu flagellata, appesa pè i capelli, li anu strappatu e carni cù e teneglie, l'anu brusgiata, lampata in l'oliu bullente, è po l'anu scapata. Una legenda conta chì, prima ch'elli a scapinu, era ghjuntu u diavule cù a forma di un dragu è a si avia ingullita cruda. Ella purtava sempre una piccula croce è, cù issa croce, apre u corpu à u dragu, sorte, u strangole cù a so cinta, è u lampa in mare. Etimolugia è nomi: cf u 12 ghjennaghju. Arti: numerosi sò i pittori chì anu riprisentatu à Santa Margherita d'Antiocca. Raffaellu avia fattu dui quadri: unu pè u rè di Francia, Francescu Primu, si trova in Parigi à u Louvre, l'altru hè à u museu di Vienna. == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'Adecec] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] a4k1h6ue8iev0y3604y1b3b4a2l28cz 25 d'aostu 0 1787 403390 391504 2026-06-10T20:48:20Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ 403390 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''25 d'aostu''' hè u 237esimu ghjornu (u 238esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1961]]: [[Billy Ray Cyrus]], cantadore è un attore statunitense.<br> - [[1963]]: [[Shock G]] hè statu un cantadore americanu.<br> == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Luigi''' Rè. '''Luigi''' hè diventatu rè di Francia à a morte di u babbu, in u 1226. Avia 12 anni. A regenza l'ebbe a mamma, Bianca a Castigliese, chì guvernò 14 anni. Maritò u figliolu cù Margherita di Provenza chì parturì ondeci volte. Bianca era una donna ghjelosa è una socera preputente. Contanu chì , quandu i giovani sposi vulianu esse soli una stonda, duvianu rifugiassi in una scalunata à volta cù una sentinella à l'entrata è una à a surtita. A' l'età di 34 anni, Luigi participeghja à a Cruciata per ripiglià a Palestina à u sultanu di l'Egittu. Fattu prigiuneru, deve pagà grossu pè u riscattu. Dopu, visiteghja i Lochi Santi, face riparà qualchì furtezza chì i Cristiani tenianu sempre in Siria è rientre in Francia dopu à esse statu fora sei anni. Luigi era grande, smirzu, bellu omu, capelli biondi, longhi, è, cusì anu dettu, cù una aria angelica è ochji di culomba. Terziariu di San Francescu, tutti i ghjorni si stava à sente una messuccia è una messa cantata. In più, recitava tutte l'ore sante. Malgradu tuttu issu tempu cunsacratu à a prighera, passa per un rè chì hà sappiutu guvernà u so paese. Soprattuttu, hè cunnusciutu cum'è paceru, arbitru, ghjudice di cumprumessu. Dicenu chì u so tribunale era un carrione sottu à un querciu. Luigi averebbi vulsutu participà à l'ottesima è ultima Cruciata. Imbarca u 1u agostu 1270, chjappa a pesta è, u 25, more davanti à Tunisi. Vintisette anni dopu era canunizatu. Etimolugia: da u germ. "hlod" (celebre) è "wig" (cumbattente). Casate: Lodovichi, Lodovici, Lodovisi, Lovichi, Loviconi, Lovighi, Lovisi, Luiggi, Luigi, Luisi. Nomi:Alabhaois, Aloisa, Aloisia, Aloisus, Aloys, Aloysia, Aloysius, Alvise, Clodwig, Clovis, Clovisse, Eloisa, Eloise, Gigi, Heloïse, Labhaoise, Ladewig, Lajos, Lew, Lewie, Lewis, Lewis, Liusadh, Lluis, Lodewijk, Lodovico, Loeiz, Loeiza, Loeki, Loeloe, Loïs, Loïse, Loei, Loeiz, Lotz, Lou, Louie, Louis, Louisa, Louise, Louiset, Louisette, Louison, Lovisiu, Lowik, Loyce, Lozoïc, Lu, Luaidh, Ludeke, Ludel, Ludovic, Ludovico, Ludovicus, Ludovigu, Ludovika, Ludovique, Ludvig, Ludvik, Ludwig, Ludwiga, Luiggi, Luigi, Luigia, Luigina, Luis, Luisa, Luisetta, Luisina, Luisinha, Luisinu, Luisita, Luisito, Luiz, Lulu, Luthais, Lüwisi, Vichy, Viki, Vikli, Visen, Wickel, Wickes, Wiesie, Wiesje, Wigg, Wiggl, Zaig. Paesi è cità: Blois, La Rochelle, Versailles[https://adecec.net/adecec/santi/08-agostu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:aostu]] [[Categoria:austu]] 8x8irrc8uoc4wqavzw8b8evfoi07g5w Cocciula 0 6207 403399 370763 2026-06-10T21:25:59Z Fausta Samaritani 15085 fix 403399 wikitext text/x-wiki [[Image:Cocciula2.JPG|250px|right|thumb|pasta cun cocciula]] A '''Cocciula''' (in [[Lingua italiana|talianu]]: ''vongola'') hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]] (''fregula cun cocciula''). == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] sm3b0jxcsbfn0qycmj3a0wcn0hj5gwa Imbrucciata 0 6215 403423 370771 2026-06-11T11:10:44Z Fausta Samaritani 15085 template, fix 403423 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[Image:Imbrucciata.jpg|250px|right|thumb|Imbrucciata]] L''''Imbrucciata''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == 500 gr di formaggio fresco di pecura<br> 4 uova<br> pasta frolla<br> scorza di limone o d'arancia<br> 150-200 gr di zuccheru<br> Mantecare i tuorli cun u zuccheru e aggiungere a scorza di limone o d'arancia. Montare a neve i albumi è aggiungerli. Versare in a tortiera rotonda è infornare à 180 C°, pe circa 35 minuti. Lasciare in frigoriferu pe 2 ore. == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] bt65vtj036r1ao8dyiyt5c3tq8ydbp9 Portu (fiume) 0 6339 403400 401423 2026-06-10T21:31:21Z Fausta Samaritani 15085 file 403400 wikitext text/x-wiki [[File:Corse Ota pont genois Pianella.jpg|thumb|250px|right|U Portu ([[Pianella]])]] U '''Portu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]]. == Discrizzioni == == Riferimenti == == Ligami == {{Fiumi di Corsica}} [[Categoria:Fiumi di Corsica]] 3yh061888af6idodtimu0i0ni5tw9el Rea 0 7201 403344 391984 2026-06-10T14:51:06Z Fausta Samaritani 15085 fix 403344 wikitext text/x-wiki [[Image:Rhea_%28moon%29_thumb.jpg|right|thumb|250px|Rea]] '''Rea''' (grecu ‘Ρέα) hè un [[satellitu]] di [[Saturnu]] scupertu in u [[1672]] (scupridore [[Gian Domenicu Cassini]]). === Discrizzioni === Rea ùn pussedi micca atmosfera. == Liami == [[Categoria:Astrunumia]] [[Categoria:Saturnu]] hw0h764uqm82d1mpi096com7gxo8zn2 Saturnu 0 7472 403345 402399 2026-06-10T14:52:06Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403345 wikitext text/x-wiki [[File:Saturn_during_Equinox.jpg|thumb|upright=1.5|Saturnu vista da a sonda Cassini in u 2008.]] '''Saturnu''' (simbulu: [[File:Saturn symbol (fixed width).svg|16px|♄]]) hè a sesta [[pianeta]] di u Sistemu sulariu per ordine di distanza à u Sole è a siconda dopu à Ghjove tantu per via di a so taglia ch'è per via di a so massa.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Saturnu hè una pianeta gigante, à listessu titulu ch'è [[Ghjove]], [[Uranu]] è [[Nettunu]], è più precisamente una gigante gasosa di tipu Ghjove. Di un diamitru di circa novi volte è mezu quellu di a Terra, hè per u più cumposta d'idrogenu è d'eliu. A so massa vale 95 volte quella di a Terra è u so vulumu 900 volte quellu di a nostra pianeta. U so periodu di rivoluzione hè di circa 29 anni. Era à u perieliu u 26 di lugliu 2003 è à l'afeliu u 17 di aprile 2018. Saturnu hà un spampillime bellu più debule ch'è quellu di l'altre pianete osservevule à ochju nudu. A so magnitudine apparente pò aghjunghje à u mumentu di l'oppusizione un massimu di 0,439, mentre chì u so diamitru apparente varieghja da 14,5 à 20,5 siconde d'arcu è chì a so distanza à a Terra varieghja da 1,66 à 1,20 miliardi di chilomitri. Saturnu pussede un sistemu d'anelli, cumposti per u più di particule di ghjacciu è di polvara. Saturnu pussede numerosi satelliti, frà i quali cinquanta trè sò stati cunfirmati è numinati. Titanu hè u più satellitu miò di Saturnu è a siconda più luna maiò di u Sistemu sulariu dopu à Ganimedu intornu à Ghjove. Titanu hè più maiò ch'è a pianeta [[Mercuriu (pianeta)|Mercuriu]] è hè a sola luna di u Sistemu sulariu à pussede un'atmusfera significativa. Essendu a più landana di e pianete di u Sistemu sulariu osservevule à ochju nudu in u celu nutturnu da a Terra, Saturnu hè cunnisciutu dapoi a Preistoria. == Caratteristiche fisiche == === Massa è dimensione === Saturnu hà a forma di un [[sfiroidu]] sciacciatu : a pianeta hè sciacciata à i [[polu geugraficu|poli]] è imbuffata à l'[[equatore]]. I so diamitri equatoriali è pularii differiscenu di circa 10 % (20536 km) per u prima, è di 110449 km per u sicondu, vene à dì un diamitru mediu volumetricu di 116464 km), cunsequenza di a so rapida rutazione annantu à ella stessa è di una cumpusizione interna fluidissima. L'altre gigante gazose di u [[Sistemu sulariu]] ([[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], [[Uranu (pianeta)|Uranu]] è [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]]) sò dinù sciacciate, ma di manera menu marcata. Saturnu hè a siconda pianeta a più massiccia di u Sistemu sulariu, 3,3 volte menu ch'è [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], ma 5,5 volte più ch'è [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] è 6,5 volte più ch'è [[Uranu (pianeta)|Uranu]]. Paragunatu à a [[Terra]], Saturnu hè 95 volte più massicciu. U so diamitru essendu circa 9.5 volte più maiò ch'è quellu di a Terra, u so vulumu hè 900 volte superiore. Saturnu hè a sola pianeta di u Sistemu sulariu chì a so [[massa volumica]] media hè inferiore à quella di l'[[acqua]] : 0.6873 g/cm cubi. Quessa vene à dì chì s'è omu truvava un oceanu abbastanza grande per cuntene Saturnu, quellu gallighjeria<ref>Gaétan Morrissette, Astronumia Prima Cuntattu, p. 186, Plume</ref>. Salvu chì a so cuesione ùn seria micca mantenuta, chì hè gasosa. 'Ssu cifru piatta enorme disparità in a ripartizione di a massa à l'internu di a pianeta : s'è a so atmusfera, per u più cumposta d'idrogenu (u gasu u più lebbiu), hè menu densa ch'è l'acqua, u so nucleu invece hè bellu più densu. === Cumpusizione === L'alta atmusfera di Saturnu hè custituita à 93,20 % d'idrogenu è à 6,7 % d'[[eliu]] in termini di molecule di gasu (96,5 % d'[[idrogenu]] è 3,5 % d'eliu in termini d'atomi). E tracce di [[metanu]] {CH4, d'[[etanu]] (C2H6), d'[[ammoniacu]] (NH3), di [[acetilenu]] (C2H2) è di [[fosfina]] (PH3) sò dinù state trove. I nivuli i più in altitudine sò cumposti di cristalli d'ammoniacu, mentre chì i nivuli più bassi parenu esse custituiti sia di [[hidrosulfuru d'ammoniu]] (NH4SH), sia d'[[acqua]] (H2O). Rispettu à l'abbundanza di l'elementi di u Sole, l'atmusfera di Saturnu hè più povara in eliu. A quantità d'elementi più grevi ch'è l'eliu ùn hè ancora cunnisciuta incù accuratezza, ma omu suppone chì e so prupurzione currispondenu à l'abbundanze iniziale à u mumentu di a furmazione di u Sistemu sulariu. A massa tutale di 'ssi elementi hè stimata à 19 à 31 volte quella di a Terra, una frazzione significativa essendu situata in a rigione di u nucleu di Saturnu. === Struttura interna === [[File:Saturno-Interno.jpg|dritta|retta|thumb|upright=1.5|Diagramma di a struttura di Saturnu.]] A struttura interna di Saturnu seria simile à quella di [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], incù un nucleu rucciosu di silicati è di [[ferru]], circundatu di un stratu d'[[idrogenu metallicu]], po' d'idrogenu [[liquidu]], è' infine d' idrogenu gasosu. E tracce di ghjacci diversi serianu dinù prisenti. E transizione trà 'ssi differenti strati serianu prugrissive è a pianeta ùn cumpurteria micca una vera superficia. A rigione di u nucleu pussederia trà 9 è 22 volte a massa di a Terra. Saturnu hà una timperatura interna assai alta, aghjunghjendu prubabilmente 12000 kelvin in u nucleu, è sgaghja, cum'è Ghjove, più energia ch'ellu ne riceve u [[Sole]]. A forza parte di 'ssa energia pruvene di un effettu di cumprissione gravitaziunale ([[meccanismu di Kelvin-Helmholtz]]), ma 'ss'effettu ùn basta micca solu à spiigà a produzzione termica. Benchì Saturnu sia cumpostu per u più d'[[idrogenu]] è d'[[eliu]], i gasi ùn ripprisentanu chì una debule parte di a so massa chì l'idrogenu diventa liquidu quandu a densità varca 0.01 g/cm3. 'Ssa fruntiera hè aghjunta annantu à una sfera chì currisponde à 99,9 % di a massa di Saturnu. Avvicinendu si di u core di a pianeta, a densità cuntinueghja di cresce sin'à trasfurmà l'idrogenu in metallu. U nucleu rucciosu hè paragunevule à quellu di a Terra eccittuatu ch'ellu hè più densu. In u 2004, a massa di 'ssu nucleu hè stata stimata trà 9 è 22 volte a massa di a Terra da una squadra d'astrunomi francesi. 'Ssu estimu hè statu effittuatu à parte si da u [[campu gravitaziunale]] è di i mudelli geufisichi di e pianete gasose. Di più, omu stima chì u diamitru di u nucleu hè di 25000 km. 'Ssu nucleu hè circundatu di un mantellu zeppu d'idrogenu liquidu po', à misura chì omu si scarta u centru, d'eliu liquidu saturatu in idrogenu nanzu chì l'idrogenu è l'eliu diventanu gasosi annantu à circa 1000 km. === Atmusfera === Saturnu, bench'è calmu in apparenza, pussede un clima viulente. À u polu sudu di a pianeta si trova un uraganu chì a so taglia hè superiore à quella di i Stati Uniti incù vicinu à 8000 km di largu. Differentemente à a [[Grande machja rossa]] di Ghjove, stu uraganu pussede un ochju chì u rende prossimu da l'uragani terranei. A [[velucità]] di u [[ventu]] annantu à Saturnu pò aghjunghje 1800 [[chilomitri per ora]], un valore superiore à quelle rilivate annantu à [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]] ma minima ch'è annantu à [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]]. A cumpusizione di i nivuli di Saturnu varieghja incù l'altitudine. In e rigione e più alte, induve e timperature evolueghjanu trà 100 è 160 K è a prissione trà 0,5 è 2 bari, i nivuli sò cumposti di ghjacciu di [[ammoniacu]]. Trà 2,5 è 9 bari si trova u ghjacciu d'acqua à e timperature di 185 à 270 K. 'Ssi nivuli s'intreccianu à i nivuli di ghjacciu d'[[idrosulfuri di ammonium]] à parte da 3 bari. Quest'ultimi si mantenenu sin'à 6 bari. L'ultima stratu cuntene e gocce d'[[ammoniaca]] (ammoniacu in [[soluzione acquosa]]) per e prissione da 10 à 20 bari trà 270 è 330 K. Di manera simile à Ghjove, l'atmusfera di Saturnu hè organizata in fasce parallele, ancu s'è 'sse fasce sò menu visibile è più larghe vicinu à l'equatore. Difatti, u sistemu nivulosu di Saturnu ùn fubbe ossirvatu per a prima volta ch'è à u mumentu di e missione Voyager. Dapoi, i telescopii terranei anu fattu abbastanza prugressi per pudè suvità l'atmusfera saturniana è e caratteristiche currente ind'è Ghjove (cum'è i timpurali ovali à longa durata di vita) sò statu ritruvate ind'è Saturnu. In u 1990, u telescopiu spaziale Hubble hà ossirvatu un enormu nivulu biancu vicinu à l'equatore di Saturnu chì ùn era micca prisente à u mumentu di u passaghju di e sonde Voyager. In u 1994, un antru timpurale di taglia più mudesta hè statu ossirvatu. [[File:Rotatingsaturnhexagon.gif|thumb|left|upright|Animazione di u sistemu nivulosu pulariu esagunale.]] U nivulu di [[1990]] hè un esempiu di [[grande machja bianca]], un finominu saturnianu effemeru chì si riproduce circa ogni 30 anni (vene à dì circa ogni annu saturnianu). E grande machje bianche sò state ossirvate in u [[1876]], [[1903]], [[1933]] è [[1960]]. S'è a periudicità si mantene, un'antra timpesta duveria produce si ver' di u 2020. In l'imaghjine trasmesse da a sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', l'atmusfera di l'emisferu nordu apparisce turchina, di modu simile à quella d'[[Uraniu]]. 'Ssu culore hè prubabilmente cagiunatu da a [[diffusione Rayleigh]]. L'imageria [[infrarossa]] hà mustratu ch'è Saturnu pussede un vortice pulariu caldu, u solu finominu di 'ssu tipu cunnisciutu in u Sistemu sulariu. Un sistemu ondulatoriu [[Esagunu|esagunale]] esiste intornu à u polu nordu, ver' di 78° di latitudine. Hè statu rimarcata per a prima volta à u mumentu di u passaghju di e sonde ''Voyager''. I bordi di l'esagunu misuranu circa 13800 km. A struttura voglie annantu à ella stessa incù un periodu di 24 ore. U sistemu ùn si sposta micca in longitudine cum'è l'altre strutture nivulose di l'atmusfera visibile. A so origine ùn hè micca cunnisciuta. A maiò parte di l'astrunomi parenu pinsà ch'ellu si tratta quì di un inseme d'[[Onde staziunariu|onde staziunarie]]. Frà l'altre teurie, puderia agisce si di un tipu scunnisciutu d'[[aurora pularia]]. Da [[u 2004]] à [[u 2009]], a [[Cassini (sonda spaziale)|sonda Cassini]] hà dinù pussutu ossirvà a furmazione, u sviluppu è a fine di 9 viulenti timpurali. I timpurali di Saturnu sò particularmente longhi. Un timpurale si sparghjì di nuvembre di u 2007 à lugliu di u 2008. Di listessa manera, un timpurale assai viulente principiò di ghjinnaghju di u 2009 è durò più di 8 mesi. Sò i più longhi timpurali ossirvati insin'à quà in u Sistemu sulariu. Ponu stende si annantu à più di 3000 km di diamitru intornu à a rigione chjamata " Via di e timpeste " situata à 35° à u Sudu di l'equatore. E scariche elettriche pruvucate da i timpurali di Saturnu emettenu l'onde radiu deci milla volte più forte ch'è quelle di i timpurali terranei. === Magnetosfera === A magnetosfera di Saturnu hè una cavità criata in u [[ventu sulariu]] da u [[campu magneticu]] di a pianeta. Scuperta in u 1979 da a sonda ''[[Pioneer 11]]'', a magnetosfera di Saturnu hè a siconda più vasta in senu à u [[sistemu sulariu]], dopu à quella di Ghjove. A [[magnetopausa]], fruntiera trà a magnetosfera di Saturnu è u ventu sulariu, si trova à circa vinti volte u raghju di Saturnu dapoi u centru di a pianeta, mentre chì a coda magnetica si stende daretu annantu à parechje centinare di volte u raghju di a pianeta. A magnetosfera di Saturnu hè empiuta à plasma originariu di a pianeta è di i so satelliti, in particulare [[Encelade (luna)|Encelade]] chì sbiocca sin'à 600 kilò di vapore d'acqua da i so [[Geyser|geyser]] à u polu sudu. U campu magneticu si carca cusì di 100 kilò d'ioni per siconda. 'Ssu plasma si culloca da l'interiore di u campu ver' di a magnetocoda. L'interazzione di a magnetosfera è di i venti sularii crea l'[[Aurora pularia|aurore]] pularie annantu à i poli di a pianeta in u campu di u visibile, di l'[[infrarossu]] è di l'[[ultraviolettu]]. À l'internu di a magnetosfera si trova una [[cinta di radiazione]] chì cuntene e particule d'energia chì ponu aghjunghje a dicina di megaelettronivolti. 'Sse particule anu tandu una forte influenza annantu à a superficia di e lune ghjacciate di Saturnu. Saturnu ingenereghja un [[campu magneticu]] bipulare è simetricu di 0.2 gauss (20 µT) à l'equatore, ciò chì hè appena più debule ch'è u campu magneticu terraneu. U raghju di a magnetosfera hè 19 volte più maiò chì quellu di Saturnu, vene à dì 1100000 km, siont'è [[Voyager 2]]. L'origine di 'ssa magnetosfera hè prubabilmente l'[[Effettu dinamu]] di i currenti d'idrogenu metallicu liquidu. Hè a magnetosfera chì rispinghje e particule di i venti sularii. U [[campu magneticu]] di Saturnu hè più debule ch'è quellu di Ghjove è a so [[magnetosfera]] hè più chjuca. === Rutazione === L'atmusfera di Saturnu subiscendu una [[rutazione differenziale]], parechji sistemi sò stati definiti, incù i periodi di rutazione propii (un casu simile à quellu di Ghjove) : * u prima sistemu hà un periodu di 10 ore 14 min 00 s è cuncerna a zona equaturiale, chì si stende trà u bordu nordu di a cinta equaturiale meridiunale è u bordu sudu di a cinta equaturiale bureale ; * u sicondu sistemu cuncerna tutte l'altre latitudine è pussede un periodu di 10 ore 39 min 24 s ; * u terzu sistemu, basatu annantu à a rutazione di l'emissione radiu di Saturnu, pussede un periodu di 10 ore 39 min 22,3 s. Quest'ultimu sistemu, misuratu à u mumentu di u passaghju di e sonde ''[[Vohager]]'', era quellu generalmente imprudatu per parlà di a rutazione di a pianeta. Eppuru, à u mumentu di u so approcciu di Saturnu in u [[2004]], a sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' misurò chì u periodu di rutazione radiu era appena cresciutu, aghjunghjendu 10 ore 45 min 45 s (± 36 s). A causa esatta di u cambiamentu ùn hè micca cunnisciuta. Di marzu 2007, hè statu annunciatu chì a rutazione di l'emissione radiu ùn rende micca contu di a rutazione di a pianeta, ma hè cagiunata da i muvimenti di cunvezzione di u discu di plasma circundendu Saturnu, i quali sò indipindenti di a rutazione. E variazione di periodu puderianu esse cagiunate da i [[geyser]] di a luna [[Encelade (luna)|Encelade]]. U [[vapore d'acqua]] emessu in orbita saturniana s'incaricheria elettricamente è piseria annantu à u [[campu magneticu]] di a pianeta, ralentiscendu a so rutazione rispettu à quella di Saturnu. S'è 'ssu puntu hè virificatu omu ùn cunnosce nessunu metudu affidevule per diterminà u periodu di rutazione reale di u nucleu di Saturnu. === Timperatura === Essendu data a so distanza à u Sole, Saturnu hè una pianeta assai freta in superficia : a so timperatura massima hè di 134 K (-139&nbsp;°C), a so timperatura media aghjunghje 93 K (-180&nbsp;°C) è a so timperatura minima hè di circa 72 K (-201&nbsp;°C). == Anelli planitarii == L'anelli di Saturnu sò l'[[Anellu planitariu|anelli planitarii]] i più impurtanti di u [[Sistemu sulariu]]. Bench'elli parenu cuntinui visti dapoi a Terra, sò difatti custituiti da innumerevule particule di [[ghjacciu]] (95 à 99 % di ghjacciu d'acqua pura sient'è l'analise spettruscopiche) è di [[polvara]] chì a so taglia varieghja da uni pochi di [[Micrometru|micrometri]] à une poche di centinare di metri. Anu ognunu un'[[orbita]] differente. L'anelli formanu un discu chì u so diamitru hè largu 360000 <abbr>km</abbr> (l'anelli principali si stendenu da 7000 à 72000 km) cumpurtendu parechje divisione di larghezze varie chì u so spissore si stende da 2 à 10 metri. Differentemente à quelli di altre [[Pianeta gigante gasosa|gigante gasose]], sò estremamente lucichente ([[albedu]] da 0,2 à 0,6). === Litteratura === * ''[[Micromégas]]'' (1752) di [[Voltaire]]. Micromégas ghjunghje annantu à Saturnu à u principiu di u racontu. Uranu è Nettuniu ùn eranu ancora scuperte à l'epica. * ''[[Hector Servadac]]'' (1877) di [[Jules Verne]]. U libru attribuisce à Saturnu 8 satelliti è 3 anelli. * ''[[A Journey in other Worlds]]'' (1894) di [[John Jacob Astor IV|John Jacob Astor]]. L'espluratori aghjunghjenu una pianeta Saturnu discritta cum'è bughja è murente. Hè pupulata d'esseri fantomatichi cumunichendu per via di telepatia è previdendu l'avvene. * ''[[Cthulhu Mythos]]'' di [[Howard Phillips Lovecraft|H.P. Lovecraft]]. * ''[[A Via marziana]]'' (1952) d'[[Isaac Asimov|Asimov]]. L'umani di a culonia marziana si lancianu in una spedizione ver' di l'anelli di Saturnu. * ''Operazione Saturnu'' (1953) di [[Frank Hampson]]. * ''[[Saturn Rukr]]'' (1997) di [[Robert Forward|Robert L. Forward]]. Saturnu aggronda una forma di vita intelligente sottu à i nivuli. * ''[[The clouds of Saturn]]'' (1998) di [[Michael McCollum]]. * ''[[L'Alba di a notte]]'' (1996-1999) di [[Peter F. Hamilton]]. * ''[[Accelerando]]'' (2005) di [[Carlu Stross]]. L'umanità culunizeghja a pianeta Saturnu. * ''[[Larklight]]'' (2006) di [[Philip Reeve]]. * ''[[A Zona di u fora]]'' (2007) d'Alain Damasio. Rumanzu di fintascenzia in u quale un gruppu cuntestatariu prova à rompe a cultura orwelliana di una culonia umana chì campa annantu à un satellitu di Saturnu. * ''[[The Taking of Chelsea 426]]'' (2009) di [[David Llewellin|David Llewellyn]]. Rumanzu appartinendu à l'universu di [[Doctor Who]], l'umanità ci culunizeghja i nivuli di Saturnu. * ''[[2312 (rumanzu)|2312]]'' (2012) di [[Kim Stanley Robinson]]. * ''[[SaturnRun]]'' (2015) di [[John Sandford]]. * Varii [[comics]] frà i quali [[Superman]]. == Note == <references/> ==Da vede dinò== - [[Atmusfera di Saturnu]]<br> - [[Cassini-Huygens (sonda spaziale)]]<br> - [[Anelli di Saturnu]]<br> - [[Satelliti naturali di Saturnu]]<br> - [[Sistemu sulariu]]<br> - [[Rea]]<r> - [[Albiorix]]<br> - [[Elena (astrunumia)]]<br> - [[Enceladu]]<br> - [[Epimeteu]]<br> - [[Iperione]]<br> - [[Mimas]]<br> - [[Pan (astrunumia)]]<br> - [[Pandora (astrunumia)]]<br> - [[Titanu (astrunumia)]]<br> - [[Dione]]<br> [[Categoria:Pianeta]] [[Categoria:Saturnu| ]] ael0emeea3691lhcglh6ylu89tvii9e 403346 403345 2026-06-10T14:54:13Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403346 wikitext text/x-wiki [[File:Saturn_during_Equinox.jpg|thumb|upright=1.5|Saturnu vista da a sonda Cassini in u 2008.]] '''Saturnu''' (simbulu: [[File:Saturn symbol (fixed width).svg|16px|♄]]) hè a sesta [[pianeta]] di u Sistemu sulariu per ordine di distanza à u Sole è a siconda dopu à Ghjove tantu per via di a so taglia ch'è per via di a so massa.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Saturnu hè una pianeta gigante, à listessu titulu ch'è [[Ghjove]], [[Uranu]] è [[Nettunu]], è più precisamente una gigante gasosa di tipu Ghjove. Di un diamitru di circa novi volte è mezu quellu di a Terra, hè per u più cumposta d'idrogenu è d'eliu. A so massa vale 95 volte quella di a Terra è u so vulumu 900 volte quellu di a nostra pianeta. U so periodu di rivoluzione hè di circa 29 anni. Era à u perieliu u 26 di lugliu 2003 è à l'afeliu u 17 di aprile 2018. Saturnu hà un spampillime bellu più debule ch'è quellu di l'altre pianete osservevule à ochju nudu. A so magnitudine apparente pò aghjunghje à u mumentu di l'oppusizione un massimu di 0,439, mentre chì u so diamitru apparente varieghja da 14,5 à 20,5 siconde d'arcu è chì a so distanza à a Terra varieghja da 1,66 à 1,20 miliardi di chilomitri. Saturnu pussede un sistemu d'anelli, cumposti per u più di particule di ghjacciu è di polvara. Saturnu pussede numerosi satelliti, frà i quali cinquanta trè sò stati cunfirmati è numinati. Titanu hè u più satellitu miò di Saturnu è a siconda più luna maiò di u Sistemu sulariu dopu à Ganimedu intornu à Ghjove. Titanu hè più maiò ch'è a pianeta [[Mercuriu (pianeta)|Mercuriu]] è hè a sola luna di u Sistemu sulariu à pussede un'atmusfera significativa. Essendu a più landana di e pianete di u Sistemu sulariu osservevule à ochju nudu in u celu nutturnu da a Terra, Saturnu hè cunnisciutu dapoi a Preistoria. == Caratteristiche fisiche == === Massa è dimensione === Saturnu hà a forma di un [[sfiroidu]] sciacciatu : a pianeta hè sciacciata à i [[polu geugraficu|poli]] è imbuffata à l'[[equatore]]. I so diamitri equatoriali è pularii differiscenu di circa 10 % (20536 km) per u prima, è di 110449 km per u sicondu, vene à dì un diamitru mediu volumetricu di 116464 km), cunsequenza di a so rapida rutazione annantu à ella stessa è di una cumpusizione interna fluidissima. L'altre gigante gazose di u [[Sistemu sulariu]] ([[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], [[Uranu (pianeta)|Uranu]] è [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]]) sò dinù sciacciate, ma di manera menu marcata. Saturnu hè a siconda pianeta a più massiccia di u Sistemu sulariu, 3,3 volte menu ch'è [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], ma 5,5 volte più ch'è [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]] è 6,5 volte più ch'è [[Uranu (pianeta)|Uranu]]. Paragunatu à a [[Terra]], Saturnu hè 95 volte più massicciu. U so diamitru essendu circa 9.5 volte più maiò ch'è quellu di a Terra, u so vulumu hè 900 volte superiore. Saturnu hè a sola pianeta di u Sistemu sulariu chì a so [[massa volumica]] media hè inferiore à quella di l'[[acqua]] : 0.6873 g/cm cubi. Quessa vene à dì chì s'è omu truvava un oceanu abbastanza grande per cuntene Saturnu, quellu gallighjeria<ref>Gaétan Morrissette, Astronumia Prima Cuntattu, p. 186, Plume</ref>. Salvu chì a so cuesione ùn seria micca mantenuta, chì hè gasosa. 'Ssu cifru piatta enorme disparità in a ripartizione di a massa à l'internu di a pianeta : s'è a so atmusfera, per u più cumposta d'idrogenu (u gasu u più lebbiu), hè menu densa ch'è l'acqua, u so nucleu invece hè bellu più densu. === Cumpusizione === L'alta atmusfera di Saturnu hè custituita à 93,20 % d'idrogenu è à 6,7 % d'[[eliu]] in termini di molecule di gasu (96,5 % d'[[idrogenu]] è 3,5 % d'eliu in termini d'atomi). E tracce di [[metanu]] {CH4, d'[[etanu]] (C2H6), d'[[ammoniacu]] (NH3), di [[acetilenu]] (C2H2) è di [[fosfina]] (PH3) sò dinù state trove. I nivuli i più in altitudine sò cumposti di cristalli d'ammoniacu, mentre chì i nivuli più bassi parenu esse custituiti sia di [[hidrosulfuru d'ammoniu]] (NH4SH), sia d'[[acqua]] (H2O). Rispettu à l'abbundanza di l'elementi di u Sole, l'atmusfera di Saturnu hè più povara in eliu. A quantità d'elementi più grevi ch'è l'eliu ùn hè ancora cunnisciuta incù accuratezza, ma omu suppone chì e so prupurzione currispondenu à l'abbundanze iniziale à u mumentu di a furmazione di u Sistemu sulariu. A massa tutale di 'ssi elementi hè stimata à 19 à 31 volte quella di a Terra, una frazzione significativa essendu situata in a rigione di u nucleu di Saturnu. === Struttura interna === [[File:Saturno-Interno.jpg|dritta|retta|thumb|upright=1.5|Diagramma di a struttura di Saturnu.]] A struttura interna di Saturnu seria simile à quella di [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]], incù un nucleu rucciosu di silicati è di [[ferru]], circundatu di un stratu d'[[idrogenu metallicu]], po' d'idrogenu [[liquidu]], è' infine d' idrogenu gasosu. E tracce di ghjacci diversi serianu dinù prisenti. E transizione trà 'ssi differenti strati serianu prugrissive è a pianeta ùn cumpurteria micca una vera superficia. A rigione di u nucleu pussederia trà 9 è 22 volte a massa di a Terra. Saturnu hà una timperatura interna assai alta, aghjunghjendu prubabilmente 12000 kelvin in u nucleu, è sgaghja, cum'è Ghjove, più energia ch'ellu ne riceve u [[Sole]]. A forza parte di 'ssa energia pruvene di un effettu di cumprissione gravitaziunale ([[meccanismu di Kelvin-Helmholtz]]), ma 'ss'effettu ùn basta micca solu à spiigà a produzzione termica. Benchì Saturnu sia cumpostu per u più d'[[idrogenu]] è d'[[eliu]], i gasi ùn ripprisentanu chì una debule parte di a so massa chì l'idrogenu diventa liquidu quandu a densità varca 0.01 g/cm3. 'Ssa fruntiera hè aghjunta annantu à una sfera chì currisponde à 99,9 % di a massa di Saturnu. Avvicinendu si di u core di a pianeta, a densità cuntinueghja di cresce sin'à trasfurmà l'idrogenu in metallu. U nucleu rucciosu hè paragunevule à quellu di a Terra eccittuatu ch'ellu hè più densu. In u 2004, a massa di 'ssu nucleu hè stata stimata trà 9 è 22 volte a massa di a Terra da una squadra d'astrunomi francesi. 'Ssu estimu hè statu effittuatu à parte si da u [[campu gravitaziunale]] è di i mudelli geufisichi di e pianete gasose. Di più, omu stima chì u diamitru di u nucleu hè di 25000 km. 'Ssu nucleu hè circundatu di un mantellu zeppu d'idrogenu liquidu po', à misura chì omu si scarta u centru, d'eliu liquidu saturatu in idrogenu nanzu chì l'idrogenu è l'eliu diventanu gasosi annantu à circa 1000 km. === Atmusfera === Saturnu, bench'è calmu in apparenza, pussede un clima viulente. À u polu sudu di a pianeta si trova un uraganu chì a so taglia hè superiore à quella di i Stati Uniti incù vicinu à 8000 km di largu. Differentemente à a [[Grande machja rossa]] di Ghjove, stu uraganu pussede un ochju chì u rende prossimu da l'uragani terranei. A [[velucità]] di u [[ventu]] annantu à Saturnu pò aghjunghje 1800 [[chilomitri per ora]], un valore superiore à quelle rilivate annantu à [[Ghjove (pianeta)|Ghjove]] ma minima ch'è annantu à [[Nettuniu (pianeta)|Nettuniu]]. A cumpusizione di i nivuli di Saturnu varieghja incù l'altitudine. In e rigione e più alte, induve e timperature evolueghjanu trà 100 è 160 K è a prissione trà 0,5 è 2 bari, i nivuli sò cumposti di ghjacciu di [[ammoniacu]]. Trà 2,5 è 9 bari si trova u ghjacciu d'acqua à e timperature di 185 à 270 K. 'Ssi nivuli s'intreccianu à i nivuli di ghjacciu d'[[idrosulfuri di ammonium]] à parte da 3 bari. Quest'ultimi si mantenenu sin'à 6 bari. L'ultima stratu cuntene e gocce d'[[ammoniaca]] (ammoniacu in [[soluzione acquosa]]) per e prissione da 10 à 20 bari trà 270 è 330 K. Di manera simile à Ghjove, l'atmusfera di Saturnu hè organizata in fasce parallele, ancu s'è 'sse fasce sò menu visibile è più larghe vicinu à l'equatore. Difatti, u sistemu nivulosu di Saturnu ùn fubbe ossirvatu per a prima volta ch'è à u mumentu di e missione Voyager. Dapoi, i telescopii terranei anu fattu abbastanza prugressi per pudè suvità l'atmusfera saturniana è e caratteristiche currente ind'è Ghjove (cum'è i timpurali ovali à longa durata di vita) sò statu ritruvate ind'è Saturnu. In u 1990, u telescopiu spaziale Hubble hà ossirvatu un enormu nivulu biancu vicinu à l'equatore di Saturnu chì ùn era micca prisente à u mumentu di u passaghju di e sonde Voyager. In u 1994, un antru timpurale di taglia più mudesta hè statu ossirvatu. [[File:Rotatingsaturnhexagon.gif|thumb|left|upright|Animazione di u sistemu nivulosu pulariu esagunale.]] U nivulu di [[1990]] hè un esempiu di [[grande machja bianca]], un finominu saturnianu effemeru chì si riproduce circa ogni 30 anni (vene à dì circa ogni annu saturnianu). E grande machje bianche sò state ossirvate in u [[1876]], [[1903]], [[1933]] è [[1960]]. S'è a periudicità si mantene, un'antra timpesta duveria produce si ver' di u 2020. In l'imaghjine trasmesse da a sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', l'atmusfera di l'emisferu nordu apparisce turchina, di modu simile à quella d'[[Uraniu]]. 'Ssu culore hè prubabilmente cagiunatu da a [[diffusione Rayleigh]]. L'imageria [[infrarossa]] hà mustratu ch'è Saturnu pussede un vortice pulariu caldu, u solu finominu di 'ssu tipu cunnisciutu in u Sistemu sulariu. Un sistemu ondulatoriu [[Esagunu|esagunale]] esiste intornu à u polu nordu, ver' di 78° di latitudine. Hè statu rimarcata per a prima volta à u mumentu di u passaghju di e sonde ''Voyager''. I bordi di l'esagunu misuranu circa 13800 km. A struttura voglie annantu à ella stessa incù un periodu di 24 ore. U sistemu ùn si sposta micca in longitudine cum'è l'altre strutture nivulose di l'atmusfera visibile. A so origine ùn hè micca cunnisciuta. A maiò parte di l'astrunomi parenu pinsà ch'ellu si tratta quì di un inseme d'[[Onde staziunariu|onde staziunarie]]. Frà l'altre teurie, puderia agisce si di un tipu scunnisciutu d'[[aurora pularia]]. Da [[u 2004]] à [[u 2009]], a [[Cassini (sonda spaziale)|sonda Cassini]] hà dinù pussutu ossirvà a furmazione, u sviluppu è a fine di 9 viulenti timpurali. I timpurali di Saturnu sò particularmente longhi. Un timpurale si sparghjì di nuvembre di u 2007 à lugliu di u 2008. Di listessa manera, un timpurale assai viulente principiò di ghjinnaghju di u 2009 è durò più di 8 mesi. Sò i più longhi timpurali ossirvati insin'à quà in u Sistemu sulariu. Ponu stende si annantu à più di 3000 km di diamitru intornu à a rigione chjamata " Via di e timpeste " situata à 35° à u Sudu di l'equatore. E scariche elettriche pruvucate da i timpurali di Saturnu emettenu l'onde radiu deci milla volte più forte ch'è quelle di i timpurali terranei. === Magnetosfera === A magnetosfera di Saturnu hè una cavità criata in u [[ventu sulariu]] da u [[campu magneticu]] di a pianeta. Scuperta in u 1979 da a sonda ''[[Pioneer 11]]'', a magnetosfera di Saturnu hè a siconda più vasta in senu à u [[sistemu sulariu]], dopu à quella di Ghjove. A [[magnetopausa]], fruntiera trà a magnetosfera di Saturnu è u ventu sulariu, si trova à circa vinti volte u raghju di Saturnu dapoi u centru di a pianeta, mentre chì a coda magnetica si stende daretu annantu à parechje centinare di volte u raghju di a pianeta. A magnetosfera di Saturnu hè empiuta à plasma originariu di a pianeta è di i so satelliti, in particulare [[Encelade (luna)|Encelade]] chì sbiocca sin'à 600 kilò di vapore d'acqua da i so [[Geyser|geyser]] à u polu sudu. U campu magneticu si carca cusì di 100 kilò d'ioni per siconda. 'Ssu plasma si culloca da l'interiore di u campu ver' di a magnetocoda. L'interazzione di a magnetosfera è di i venti sularii crea l'[[Aurora pularia|aurore]] pularie annantu à i poli di a pianeta in u campu di u visibile, di l'[[infrarossu]] è di l'[[ultraviolettu]]. À l'internu di a magnetosfera si trova una [[cinta di radiazione]] chì cuntene e particule d'energia chì ponu aghjunghje a dicina di megaelettronivolti. 'Sse particule anu tandu una forte influenza annantu à a superficia di e lune ghjacciate di Saturnu. Saturnu ingenereghja un [[campu magneticu]] bipulare è simetricu di 0.2 gauss (20 µT) à l'equatore, ciò chì hè appena più debule ch'è u campu magneticu terraneu. U raghju di a magnetosfera hè 19 volte più maiò chì quellu di Saturnu, vene à dì 1100000 km, siont'è [[Voyager 2]]. L'origine di 'ssa magnetosfera hè prubabilmente l'[[Effettu dinamu]] di i currenti d'idrogenu metallicu liquidu. Hè a magnetosfera chì rispinghje e particule di i venti sularii. U [[campu magneticu]] di Saturnu hè più debule ch'è quellu di Ghjove è a so [[magnetosfera]] hè più chjuca. === Rutazione === L'atmusfera di Saturnu subiscendu una [[rutazione differenziale]], parechji sistemi sò stati definiti, incù i periodi di rutazione propii (un casu simile à quellu di Ghjove) : * u prima sistemu hà un periodu di 10 ore 14 min 00 s è cuncerna a zona equaturiale, chì si stende trà u bordu nordu di a cinta equaturiale meridiunale è u bordu sudu di a cinta equaturiale bureale ; * u sicondu sistemu cuncerna tutte l'altre latitudine è pussede un periodu di 10 ore 39 min 24 s ; * u terzu sistemu, basatu annantu à a rutazione di l'emissione radiu di Saturnu, pussede un periodu di 10 ore 39 min 22,3 s. Quest'ultimu sistemu, misuratu à u mumentu di u passaghju di e sonde ''[[Vohager]]'', era quellu generalmente imprudatu per parlà di a rutazione di a pianeta. Eppuru, à u mumentu di u so approcciu di Saturnu in u [[2004]], a sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' misurò chì u periodu di rutazione radiu era appena cresciutu, aghjunghjendu 10 ore 45 min 45 s (± 36 s). A causa esatta di u cambiamentu ùn hè micca cunnisciuta. Di marzu 2007, hè statu annunciatu chì a rutazione di l'emissione radiu ùn rende micca contu di a rutazione di a pianeta, ma hè cagiunata da i muvimenti di cunvezzione di u discu di plasma circundendu Saturnu, i quali sò indipindenti di a rutazione. E variazione di periodu puderianu esse cagiunate da i [[geyser]] di a luna [[Encelade (luna)|Encelade]]. U [[vapore d'acqua]] emessu in orbita saturniana s'incaricheria elettricamente è piseria annantu à u [[campu magneticu]] di a pianeta, ralentiscendu a so rutazione rispettu à quella di Saturnu. S'è 'ssu puntu hè virificatu omu ùn cunnosce nessunu metudu affidevule per diterminà u periodu di rutazione reale di u nucleu di Saturnu. === Timperatura === Essendu data a so distanza à u Sole, Saturnu hè una pianeta assai freta in superficia : a so timperatura massima hè di 134 K (-139&nbsp;°C), a so timperatura media aghjunghje 93 K (-180&nbsp;°C) è a so timperatura minima hè di circa 72 K (-201&nbsp;°C). == Anelli planitarii == L'anelli di Saturnu sò l'[[Anellu planitariu|anelli planitarii]] i più impurtanti di u [[Sistemu sulariu]]. Bench'elli parenu cuntinui visti dapoi a Terra, sò difatti custituiti da innumerevule particule di [[ghjacciu]] (95 à 99 % di ghjacciu d'acqua pura sient'è l'analise spettruscopiche) è di [[polvara]] chì a so taglia varieghja da uni pochi di [[Micrometru|micrometri]] à une poche di centinare di metri. Anu ognunu un'[[orbita]] differente. L'anelli formanu un discu chì u so diamitru hè largu 360000 <abbr>km</abbr> (l'anelli principali si stendenu da 7000 à 72000 km) cumpurtendu parechje divisione di larghezze varie chì u so spissore si stende da 2 à 10 metri. Differentemente à quelli di altre [[Pianeta gigante gasosa|gigante gasose]], sò estremamente lucichente ([[albedu]] da 0,2 à 0,6). === Litteratura === * ''[[Micromégas]]'' (1752) di [[Voltaire]]. Micromégas ghjunghje annantu à Saturnu à u principiu di u racontu. Uranu è Nettuniu ùn eranu ancora scuperte à l'epica. * ''[[Hector Servadac]]'' (1877) di [[Jules Verne]]. U libru attribuisce à Saturnu 8 satelliti è 3 anelli. * ''[[A Journey in other Worlds]]'' (1894) di [[John Jacob Astor IV|John Jacob Astor]]. L'espluratori aghjunghjenu una pianeta Saturnu discritta cum'è bughja è murente. Hè pupulata d'esseri fantomatichi cumunichendu per via di telepatia è previdendu l'avvene. * ''[[Cthulhu Mythos]]'' di [[Howard Phillips Lovecraft|H.P. Lovecraft]]. * ''[[A Via marziana]]'' (1952) d'[[Isaac Asimov|Asimov]]. L'umani di a culonia marziana si lancianu in una spedizione ver' di l'anelli di Saturnu. * ''Operazione Saturnu'' (1953) di [[Frank Hampson]]. * ''[[Saturn Rukr]]'' (1997) di [[Robert Forward|Robert L. Forward]]. Saturnu aggronda una forma di vita intelligente sottu à i nivuli. * ''[[The clouds of Saturn]]'' (1998) di [[Michael McCollum]]. * ''[[L'Alba di a notte]]'' (1996-1999) di [[Peter F. Hamilton]]. * ''[[Accelerando]]'' (2005) di [[Carlu Stross]]. L'umanità culunizeghja a pianeta Saturnu. * ''[[Larklight]]'' (2006) di [[Philip Reeve]]. * ''[[A Zona di u fora]]'' (2007) d'Alain Damasio. Rumanzu di fintascenzia in u quale un gruppu cuntestatariu prova à rompe a cultura orwelliana di una culonia umana chì campa annantu à un satellitu di Saturnu. * ''[[The Taking of Chelsea 426]]'' (2009) di [[David Llewellin|David Llewellyn]]. Rumanzu appartinendu à l'universu di [[Doctor Who]], l'umanità ci culunizeghja i nivuli di Saturnu. * ''[[2312 (rumanzu)|2312]]'' (2012) di [[Kim Stanley Robinson]]. * ''[[SaturnRun]]'' (2015) di [[John Sandford]]. * Varii [[comics]] frà i quali [[Superman]]. == Note == <references/> ==Da vede dinò== - [[Cassini-Huygens (sonda spaziale)]]<br> - [[Anelli di Saturnu]]<br> - [[Satelliti naturali di Saturnu]]<br> - [[Sistema solare]]<br> - [[Rea]]<br> - [[Albiorix]]<br> - [[Elena (astrunumia)]]<br> - [[Enceladu]]<br> - [[Epimeteu]]<br> - [[Iperione]]<br> - [[Mimas]]<br> - [[Pan (astrunumia)]]<br> - [[Pandora (astrunumia)]]<br> - [[Titanu (astrunumia)]]<br> - [[Dione]]<br> [[Categoria:Pianeta]] [[Categoria:Saturnu| ]] p0a1pr8lrp6m6hujznjegaqot0aib2u Nevada 0 8596 403408 361655 2026-06-11T07:08:53Z Fausta Samaritani 15085 fix 403408 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA NV.svg|thumb|250px|right|Mappa di SUA (Nevada)]] U '''Nevada''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 1.998.257 abitanti. == Rifarenzi == ==Da vede dinò== * [[Las Vegas]] * [[Carson City]] [[Categoria:Stati di i SUA]] of7kdl3zriwb7ptrfiywmejv3m4rzy2 Cipru 0 8655 403395 402675 2026-06-10T21:00:52Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 403395 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Cipru |nomeUfficiale = Κυπριακή Δημοκρατία<br />Kıbrıs Cumhuriyeti |linkBandiera = Flag of Cyprus.svg |paginaBandiera = |linkStemma =Coat of arms of Cyprus (old).svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Cyprus.svg |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua greca|grecu]], [[Lingua turca|turcu]] |capitale = [[Nicosia (Cipru)|Nicosia]] |capitaleAbitanti = 232.702 di quale 195.000 ind'a partita greca |capitaleAbitantiAnno = 2004 |governo = [[Republica presidenziale]] |presidente = [[Níkos Anastasiádis]] |primoMinistro = |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Republica di Cipru|Presidente]] |elenco capi di governo = |indipendenza = [[16 d'aostu]] [[1960]] |ingressoONU = [[20 di settembre]] [[1960]] |ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 9.250 |superficieOrdine = 161 |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 715.100 |popolazioneAnno = 2003 |popolazioneOrdine = 155 |popolazioneDensita = 77,3 |continente = [[Asia]] (geograficamente), [[Europa]] (culturalmente) |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] 2 |valuta = [[Sterlina cipriota]] |PIL= 17.490 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 115 |PILprocapite= 21.177 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 33 |HDI= 0,903 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 29 |energia = 0,50 |tld = .cy |telefono = 357 |targa = CY |inno = Latta Eleftherian |festa = [[1 uttrovi]] |note = <!-- note libere --> }} L''''isula di Cipru''' (grecu : Κύπρος , turcu : Kıbrıs) hè una isula di u [[Mare Mediterraniu]]. A so superficia hè di 9 251 km², è u so culmine misura 1 952 m. In 2006, ci campavanu 1 300 000 abitanti. A densità di a populazione di st'isula hè dunque di 140 abitanti/km². [[File:Cyprus lrg.jpg|250px|thumb|left|Imagine satellita]] L'isula è occupata per circa i dui terzi di a so superficia da a [[Republica di Cipru]], chì dapoi u 1a maghju di u 2004 face parte di l'Unione europea. A so capitale hè [[Nicosia]]. U restu di u territoriu, in a zona settentriunale di l'isula, è occupatu da a Republica Turca di Cipru Nordu (TRNC) chì hè stata autoproclamata dopu à l'interventu militare turcu di u 1974. == Pulitica == Face parte ''de jure'' di l'Unione Auropea ma in veru, a parte nordu di l'isula ùn ne face micca parte, postu ch'ella hè occupata da i Turchi. Difatti, l'isula hè divisa tra trè paesi : * in u nordu : a [[Ripublica turca di u Cipru settentriunale]] ; * in u meziornu: a [[Ripublica di Cipru]], chì entrò in u [[2004]] in l'UE ; * e base militare di u [[Regnu Unitu]] : Akrotiri è Dhekella == Populazione == A populazione di Cipru hè 970 milla abitanti è a densità hè di circa 105 ab./km². === Demugrafia === [[File:Cyprus-demography.png|thumb|left|250px|Demugrafia]] * Tassu di crescita di a populazione: 1,36 % (in u 2003) * Tassu di natalità: 13,08 ‰ (in u 2001) * Tassu di murtalità: 7,65 ‰ (in u 2001) * Tassu di murtalità infantile: 7,89 ‰ (in u 2001) * Tassu di fecundità: 1,9 criaturi/donna (in u 2001) * Tassu di migrazione: 0,44 ‰ (in u 2001) * Densità:82 abitanti/km² * Speranza di vita: 76,1 anni (Omini) 80 anni (Donne) === Lingue === U [[lingua greca|grecu]] hè parlatu soprattuttu in u meziornu di l'isula, mentre u [[lingua turca|turcu]] hè adupratu in u nordu. In realità, 'ssa divisione hè a cunsequenza di l'interventu militare turcu di Cipru di u 1974, chèi hà incausatu l'espulsione di i grechiciprioti di u nordu versu a parte sudu di l'isula. Storicamente, quantunque, a variante cipriota di u grecu era parlata da circa 82% di a populazione ed era ampiamente distribuita in l'isula sana. A parte restante di a populazione è di lingua materna turca. Difatti, ancu l'[[lingua inglese|inglese]] hè ampiamente usatu in Cipru. Hè in usu ancu in Cipru un dialettu arabu di tipu siripalestinese in via di estinzione, parlatu da a comunità [[Maroniti|maronita]] di Kormakiti, chì hè a cunsequenza di a stallazione di cristiani maroniti libanesi in u seculu XII. === Riligione === À i ghjorni d'oghje, i grechi di [[religione ortudossa]] rappresentanu più di 80% di a populazione di l'isula (un pocu più di 700.000 abitanti). L'altre minuranze sò custituite da i turchi (18% di a populazione, di religione [[musulmani|musulmana]]), cullucati per la maiò parte in l'areale di l'isula chì hè sottu u controllu di a Turchia. Si pò mintuvà dinù una piccula minuranza [[armena-cattolica]] è [[Chjesa Maronita|maronita]]. == Organisazione di u statu == A Republica di Cipru hè [[Republica presidenziale|di tipu presidenziale]]. U presidente hé elettu à u suffragiu universale è ferma in carica durante cinque anni. U Parlamentu comprende 59 deputati, eletti ogni 5 anni à u suffragiu universale. === Suddivisione amministrativa === Cipru hè divisa in sei distretti: * [[Distrettu di Famagusta]] * [[Distrettu di Kyrenia]] * [[Distrettu di Larnaca]] * [[Distrettu di Limassol]] * [[Distrettu di Nicosia]] * [[Distrettu di Paphos]] === Cità principale === A capitale cipriota, [[Nicosia]], hè a cità principale; vive una realtà simile à quella di l'isula sana: hè difatti divisa in dui parte, quella di prevalenza greca à u meziornu, è quella di prevalenza turca à nurdivu. A capitale hè u principale centru induve e più grande imprese anu a so sede, cum'è a banca naziunale cipriota, è qualchì industria di media impurtanza. Ci si trovanu inoltre parechji edifici culturali cume u museu naziunale, è u teatru. Altre cità impurtante sò: [[Limassol]] (a seconda cità per populazione dopu à a capitale, è u principale portu di a costa meridiunale, è dinù bellu centru turistichibalneare) è [[Pafo]] (antica cità portuale à l'estremità occidentale di Cipru, chì u nome mudernu hè Kouklia, signalata per a presenza di un santuariu dedicatu ad [[Afrodite]], cità oghje ufficialmente scritta à u [[patrimoniu di l'umanità]]); inoltre ùn ci vole micca à smenticà [[Larnaca]] (cità di a costa sud-orientale). ==Da vede dinò== - [[Angolemi]]<br> - [[Tsada]]<br> {{Unione europea}} [[Categoria:Unioni Auropea]] [[Categoria:Cipru]] 6waxh9qzhpmnet6knc72uo279irm71i Capicorsu 0 10291 403387 402404 2026-06-10T20:33:38Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 403387 wikitext text/x-wiki [[File:Cap Corse.jpg|humb|250px|right| Capicorsu]] '''Capicorsu''' hè un capu situatu à u nordu di [[Bastìa]] è [[San Fiurenzu]] in [[Corsica]]. Hè u più grande capu di l'isula di [[Corsica]]. A strada, a departumentale D80 face u giru di Capicorsu. === Discrizzioni === U Capicorsu hè ancu l'aperitivu u piu famosu di Corsica, u "Cap Corse Mattei". I principali paesi capicursini sò:<br> [[Ruglianu]], [[Macinaghju]] (marina di Ruglianu), [[Luri]], [[Siscu]] è [[Erbalunga]] (marina di Brandu). Capicorsu cumporta una cumunità di cumune, a Cumunità di cumune di Capicorsu.<ref>[http://www.destination-cap-corse.com] Cumunità di cumune di Capicorsu.</ref> === Da vede dinò === - [[E Notte di u Pianò d’Erbalonga]]<br> - [[Riserva naturale di l'Isule Finuchjarole]]<br> == Note == <references /> [[Categoria:Geugrafia di a Corsica]] 8mulef7ifenqzru2xitempfyzqucbc4 Natalie Portman 0 10974 403403 376583 2026-06-11T00:02:09Z Dostojewskij 8917 + Categoria:Nati in 1981 403403 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Natalie Portman Thor 2 cropped.png|thumb|200px|Natalie Portman, 2013]] '''Natalie Portman''' (nata lu [[9 di ghjugnu]] [[1981]] in [[Gerusalemme]], [[Israele]] cum'è '''Neta-Lee Hershlag''') hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]-[[Israele|israeliana]]. == Biugrafìa == [[File:Natalie Portman AA 2011.jpg|thumb|left|Portman, cunferimentu di l'''[[Oscar|Academy Awards]]'' 2011]] Hè stata numinata pè un [[Oscar]] cume a megliu attrice in un rollu secundariu in u [[2005]], pè u filmu ''[[Closer (filmu)|Closer]]'', ed un'astra volta in u [[2017]], cume a megliu attrice in un rollu principale, pè ''[[Jackie (filmu 2016)|Jackie]]''. In l'annu [[2011]], ella pobbe buscà 'ssu premiu per ''[[Black Swan (U cignu neru)]]''. [[Categoria:Attrice|Portman, Nattalie]] [[Categoria:Americana|Portman, Natalie]] [[Categoria:Israeliana|Portman, Natalie]] [[Categoria:Nati in 1981|Portman, Natalie]] [[Categoria:Biugrafia]] mh7bev9j666ngg1vgp4xqehn1zh68kd 403420 403403 2026-06-11T10:47:04Z Fausta Samaritani 15085 403420 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Natalie Portman Thor 2 cropped.png|thumb|200px|Natalie Portman, 2013]] '''Natalie Portman''' (nata lu [[9 di ghjugnu]] [[1981]] in [[Gerusalemme]], [[Israele]]) cum'è '''Neta-Lee Hershlag''') hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]-[[Israele|israeliana]]. == Biugrafìa == [[File:Natalie Portman AA 2011.jpg|thumb|left|Portman, cunferimentu di l'''[[Oscar|Academy Awards]]'' 2011]] Hè stata numinata pè un [[Oscar]] cume a megliu attrice in un rollu secundariu in u [[2005]], pè u filmu ''[[Closer (filmu)|Closer]]'', ed un'astra volta in u [[2017]], cume a megliu attrice in un rollu principale, pè ''[[Jackie (filmu 2016)|Jackie]]''. In l'annu [[2011]], ella pobbe buscà 'ssu premiu per ''[[Black Swan (U cignu neru)]]''. [[Categoria:Attrice|Portman, Nattalie]] [[Categoria:Americana|Portman, Natalie]] [[Categoria:Israeliana|Portman, Natalie]] [[Categoria:Nati in 1981|Portman, Natalie]] [[Categoria:Biugrafia|Portman, Natalie]] dh4tn028p3zxlagut3nzgavim3e07uz Linkin Park 0 12661 403376 398664 2026-06-10T18:53:40Z ~2026-34326-89 28367 /* */ 403376 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" width="255" cellspacing="0" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9" |+<big><big>'''Linkin Park'''</big></big> ! colspan="2" |[[File:LinkinParkBerlin2010.jpg|centro|250px]]</br>Linkin Park in [[Berlinu]], u [[2010]]. |- ! align="right" |Locu di furmazione: |[[Agoura Hills]], [[California]],</br>[[Stati Uniti d'America|SUA]] |- ! align="right" |Membri: |[[Chester Bennington]] (1996 – 2017)</br>[[Brad Delson]]</br>[[Mike Shinoda]]</br>[[Joe Hahn]]</br>[[Rob Bourdon]]</br>[[Emily Armstrong]] (dàpoi u 2024) |- ! align="right" |Periodu di attività |1996 – 2017</br>2024 – in attività |- ! align="right" |Genere musicale: |[[Rap rock]]</br>[[Rock alternativu]]</br>[[Nu metal]] |- ! align="right" |Etichetta discugrafica: |Machine Shop Recordings</br>Warner Bros. Records |} '''Linkin Park''' sò un gruppu musicale rock [[Stati Uniti|statunitense]] natu in 1996 in [[Agoura Hills]], in [[California]]. A furmazione di i SuperXero era furmata dà u rapper [[Mike Shinoda]], u chitarista [[Brad Delson]] è u baterista [[Rob Bourdon]]. Frà u 1997 è u 1999 si aghjunghenu [[Dave Farrell]], dettu Phoenix, [[Joe Hahn]] è [[Chester Bennington]] è u gruppu piglia u nome di Hybrid Theory, dopu, in u 2000, u gruppu piglia infine u nome di ''Linkin Park'' dà ''Lincoln Park''. == Discugrafìa == === Cume Xero === * 1997 - Xero Sampler Tape === Cume Hybrid Theory === * 1999 - Hybrid Theory EP === Cume Linkin Park === '''Albumi in studiò''' * 2000 - Hybrid Theory * 2003 - Meteora * 2007 - Minutes to Midnight * 2010 - A Thousand Suns * 2012 – Living Things * 2014 – The Hunting Party * 2017 – One More Light * 2024 – From Zero '''EP''' * 2002 - In The End EP * 2008 - Live from SoHo EP * 2008 - Songs from the Underground * 2009 - Underground 9: Demos '''Remixes''' * 2002 - Reanimation * 2004 - Collision Course (cun [[Jay-Z]]) '''Albumi in vivu''' * 2003 - Live in [[Texas]] * 2008 - Road to Revolution: Live at Milton Keynes [[Categoria:Gruppu rock]] [[Categoria:Gruppu musicale]] 18a7ukwhjsd2yeppcvx4lxsgoyk6a7h Yes 0 14563 403378 401120 2026-06-10T19:57:28Z Fausta Samaritani 15085 file 403378 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Yes concert.jpg|thumb|250px|right|Yes]] '''Yes''' hè un gruppu musicale [[rock]] progressivu [[Inghilterra|britannicu]], creatu in u [[1968]]. === Discrizzioni === U gruppu hà scambiatu a so furmazzione assai volte: Jon Anderson (cantadore) è Chris Squire ([[bassu]]) sò i membri uriginali; a furmazzione oghjinca aghjunghje dinù Steve Howe ([[chitarra]]), Rick Wakeman ([[tastiere]]) è Alan White ([[batteria]]). ==Album== * 1970 - ''Time and a Word'' (Atlantic Records) * 1971 - ''The Yes Album'' (Atlantic Records) * 1971 - ''Fragile'' (Atlantic Records) * 1972 - ''Close to the Edge'' (Atlantic Records) * 1973 - ''Tales from Topographic Oceans'' (Atlantic Records) * 1974 - ''Relayer'' (Atlantic Records) * 1977 - ''Going for the One'' (Atlantic Records) * 1978 - ''Tormato'' (Atlantic Records) * 1980 - ''Drama'' (Atlantic Records) * 1983 - ''90125'' (Atco Records) * 1987 - ''Big Generator'' (Atco Records) * 1991 - ''Union'' (Arista Records) * 1994 - ''Talk'' (Victory Records) * 1996 - ''Keys to Ascension'' (Essential records) * 1997 - ''Keys to Ascension 2'' (Essential records) * 1997 - ''Open Your Eyes'' (Eagle Records) * 1999 - ''The Ladder'' (Eagle Records) * 2001 - ''Magnification'' (Eagle Records) * 2011 - ''Fly from Here'' * 2014 - ''Heaven & Earth'' * 2021 - ''The Quest'' * 2023 - ''Mirror to the Sky'' * 2026 - ''Aurora'' ==Album live== * 1973 - ''Yessongs'' (Atlantic Records) * 1980 - ''Yesshows'' (Atlantic Records) * 1985 - ''9012Live: The Solos'' (Atco Records) * 1996 - ''Keys to Ascension'' (Essential records) * 1997 - ''Keys to Ascension 2'' (Essential records) * 1998 - ''Something's Coming'' (Pylot) * 2000 - ''House of Yes: Live from House of Blues'' (Eagle Records) * [[2005]] - ''The Word Is Live'' (Rhino Records) * 2007 - ''Live at Montreux 2003'' * 2011 - ''Union Live'' * 2011 - ''In the Present – Live from Lyon'' * 2014 - ''Songs from Tsongas'' * 2014 - ''Like It Is: Yes at the Bristol Hippodrome'' * 2015 - ''Progeny: Seven Shows from Seventy-Two'' * 2015 - ''Progeny: Highlights from Seventy-Two'' * 2015 - ''Like It Is: Yes at the Mesa Arts Center'' * 2017 - ''Topographic Drama – Live Across America'' * 2019 - ''Yes 50 Live'' * 2020 - ''The Royal Affair Tour: Live in Las Vegas'' [[Categoria:Gruppu di rock]] hkujjdlg3cce5ebgxb36xuq9dpmijf5 Montpelier (Vermont) 0 15101 403409 333518 2026-06-11T07:10:56Z Fausta Samaritani 15085 fix 403409 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Montpelier_vermont_state_house_20.jpg|right|thumb]] '''Montpelier''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Vermont]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 7.855 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] iil2vlx5bh1zhkw26211ziplomrtctp 403410 403409 2026-06-11T07:12:08Z Fausta Samaritani 15085 403410 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Montpelier_vermont_state_house_20.jpg|right|thumb|250px|''Vermont State House'']] '''Montpelier''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di [[Vermont]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 7.855 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] amfdogtrpfrnrytzad1sbnv3lkw82y5 Carson City 0 15131 403374 402801 2026-06-10T18:18:24Z ~2026-34326-89 28367 /* */ 403374 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Nevada State Museum.jpg|right|thumb|275px|Carson City]] '''Carson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], è a capitale di u statu di u [[Nevada]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 55.274 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 1touk6a4qdjbp3jvajxvwzbog8e1auc 403375 403374 2026-06-10T18:19:17Z ~2026-34326-89 28367 /* */ 403375 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Skyline of Carson City, NV.jpg|right|thumb|275px|Carson City]] '''Carson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], è a capitale di u statu di u [[Nevada]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 55.274 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Stati Uniti d'America]] 0nephywk40catsw2pku491hhlhzbvyb Greg Cipes 0 15182 403411 375584 2026-06-11T07:15:51Z Fausta Samaritani 15085 file, categoria 403411 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Greg Cipes (42099087160).jpg|thumb|200px|right|Greg Cipes]] '''Gregory Michael''' (''Greg'') '''Cipes''' hè un [[cinemà|attore]] [[Canadà|canadianu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia|Cipese, Greg]] [[Categoria:Attore|Cipes, Greg]] [[Categoria:Canadianu|Cipes, Greg]] 2y1qpy4mep8sac20ov89hb2q2xmworo Lingua lombarda 0 19458 403412 396532 2026-06-11T07:20:16Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403412 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Benvegnud in su la Wikipedia.ogg|thumb|200px|right|''Benvegnud in su la Wikipedia'']] U '''lombardu''' ò '''lumbardu''' hè una lingua gallu-italica, rumanza, chi hè parlata in a regione di a [[Lumbardia]] (ò Lombardia). === Discrizzioni === [[Categoria:Lingua rumanza|Lingua lombarda]] [[Categoria:Italurumanzu|Lingua lombarda]] 5egy6plafbpczl9dggjxqeerm1vymsx Razzismu anticorsu 0 19517 403343 397806 2026-06-10T14:49:34Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 403343 wikitext text/x-wiki U '''razzismu anticorsu''' hè une forma di razzismu diretta contru à i corsi. == Discrizzioni == Si sà chì ci hè duie definizione di u razzismu: una, più stretta è anziana, basata annantu à u cuncettu oghje di razza umana<ref>Hè avviratu à i ghjorni d'oghje ch'è 'ss' cuncettu di razza umana ùn hà nissunu fundamentu biulogicu.</ref>; un'antra, più larga, basata annantu à a definizione di u razzismu divuta à Johannes Zerger: «U razzismu cumprende l'ideulugie è i cumpurtamenti basati nantu à custruzzione di gruppi suciali, classificati sicondu a so origine o a so pruvinenza, à i quali sò attribuiti caratteristiche cullettive evaluate in modu implicitu o esplicitu è cunsiderate cum'è difficiule o impussibile da mudificà.» <ref>Johannes Zerger (1997, p.81).</ref> Tale definizione di u «razzismu» n'allarga l'applicazione non solu à e «razze biulogiche» ma dinù à tutti i gruppi etnichi chì sò cunsiderati cum'è differenti. <ref>Cf. http://www.humanrights.ch/fr/dossiers-droits-humains/racisme/le-racisme-cest-quoi/?gclid=CL6m94aDicoCFSQYwwodGqIIPQ</ref> 'Ssa definizione cuncerna i corsi cunsiderati cum'è un gruppu etnicu differente. ==Manifestazione di u razzismu anticorsu== ===Stereutipi=== U razzismu anticorsu si manifesteghja per via di sterutipi appiicati à i corsi in generale. Per esempiu, un stereutipu cumunu hè chì «u corsu hè razzistu». Eppuru ùn hè micca cunfirmata da i fatti: in u [[2012]], ci sò state 0 lagnanze riguardu à u razzismu rigsistrate in [[Corsica]]. <ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=http://www.franceinfo.fr/emission/le-vrai-du-faux/2015-2016/statistiquement-il-y-moins-d-actes-racistes-en-corse-qu-ailleurs-30-12-2015-07-15 |accessdate=2016-03-10 |archive-date=2016-03-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160303110953/http://www.franceinfo.fr/emission/le-vrai-du-faux/2015-2016/statistiquement-il-y-moins-d-actes-racistes-en-corse-qu-ailleurs-30-12-2015-07-15 }}</ref> ===Inghjulie=== U razzismu anticorsu si manifesteghja à spessu per via d'inghjulie chì sò diretti contru à i corsi in generale. == Note == <references/> ==Bibliugrafia== * Ghjuvan Petru Santini, ''Piccula antulugia di u razzismu anti corsu'', Edizione Lacour,‎ [[2001]], 48 pagine (in francese). * Johannes Zerger, ''Was ist Rassismus?'', [[1997]], Göttingen. ==Ligami== * [http://www.apiazzetta.com/Razzisimu-anti-corsu-cuntate-i-punti_a2467.html A Piazzetta: Razzisimu anti corsu : cuntate i punti] * [https://blogs.mediapart.fr/pierre-guerrini/blog/251215/vous-avez-dit-racisme-anticorse-par-antoine-albertini Avete parlatu di razzismu anticorsu? Antoine Albertini, annantu à Mediapart abbunati (in francese)] * [http://www.corsenetinfos.corsica/Paul-Giacobbi-reaffirme-sa-condamnation-du-racisme-anti-corse_a12731.html Paulu Giocobbi afferma torna a so cundanna di u razzismu anticorsu] ==Da vede dinù== * u [[razzismu]] [[Categoria:Pulitica in Corsica]] [[Categoria:Razzismu]] 721l7m5tay51g3j386yxrh5j9lwj5cw Riserva naturale di l'Isule Finuchjarole 0 19570 403386 391112 2026-06-10T20:32:57Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 403386 wikitext text/x-wiki [[File:Iles_Finocchiarola.jpg|thumb|300px|right|L'isule Finuchjarole]] A '''riserva naturale di l'Isule Finuchjarola''' hè una [[riserve naturale di Corsica|riserva naturale di Corsica]]. Classificata in u 1987, si stende annantu à una superficia di trè ettari è pruteghje un [[arcipelagu]] cumpostu di trè isulotti à u nordestu di u [[Capicorsu]] chì ghjova da situ di nidificazione per una [[spezia endemica]] di u [[Mari Tarraniu]]: l'[[acula marina corsa]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> == Lucalisazione == U territoriu di a riserva naturale si trova annantu à a cumuna cismuntinca di [[Ruglianu]]. Hè custituitu d'un arcipelagu di trè isulotti, l'[[Isule Finuchjarole]], vicinu à a costa à u nordestu di u [[Capicorsu]]. A superficia tutale di a riserva hè di 3 ettari, ciò chì ne face a più chjuca di e [[riserve naturale di Corsica]]. == Storia di u situ è di a riserva == [[File:Terra_Mezzana_Finocchiarola.jpg|thumb|L'isulotti è a torra annantu à l'isula Finuchjarola]] L'isulotti sò desertichi è cuperti da una vegetazione bassa è adatta à u sale. Una [[torra genuvese]] fubbe edificata in u [[1594]] annantu à l'isulottu u più altu. == Ecolugia == [[File:Korallenm%C3%B6we.jpg|thumb|L'[[acula marina corsa]]]] U scopu principale di a riserva naturale hè di pruteghje i siti di nidificazione di l'[[acula marina corsa]]. === Flora === L'arcipelagu hè marcatu da a prisenza in abbundanza di [[finochju]] chì dà u nome à l'arcipelagu. Ci sò dinù annantu à l'isulotti assai [[taravellu|taravelli]] è [[porru|porri]] selvatichi. === Fauna === [[File:Pferruginea_04_JGuallart.jpg|thumb|A [[lapera maiò]]]] Oltre l'[[acula marina corsa]], numerose spezie d'acelli stanu annantu à l'arcipelagu, in particulare u [[marangone]], a [[terraghjola russiccia]], a [[capinera scupaghjola]], a [[capinera curpettirossa]], a [[capinera ochjirossa]] è l'[[acula marina]]. Ci si trovanu dinù trè spezie di [[rettili]]: l'[[aciartula tirrenica]] (''rodulphisimonii'') [[spezia endemica]] di l'arcipelagu, u [[Phyllodactylus europaeus]] è a [[Tarentola Mauritanica]] è annantu à e rive, un molluscu minacciatu, a [[laparedda maiori]]. ==Prutezzione == L'accessu à a riserva naturale ùn hè micca autorizatu à u publicu. == Amministrazione, pianu di gistione, rigulamentu == A riserva naturale hè gistita da l'Associu Finuchjarola-Punta di u Capicorsu<ref>{{Vcite web |title=situ di l'assuciazione |url=http://www.pointeducapcorse.org/ |accessdate=2016-04-25 |archive-date=2011-09-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110902150138/http://www.pointeducapcorse.org/ }}</ref>. A riserva face parte di a reta di e Riserve naturale di Corsica<ref name="Offiziu di l'Ambiente di Corsica">[http://www.oec.fr/moduli.php?name=Sezzione&sop=viewarticle&artid=2 Offiziu di l'Ambiente di Corsica]</ref>. L'[[isule Finuchjarola]] sò un situ classificatu pruprietà di u [[Cunsirvatoriu di u litturale]]<ref>[http://www.conservatoire-du-littoral.fr/fronte/process/Cuntenti.asp?rub=8&rubec=216&situ=2071 Capicorsu] Cunsirvatoriu di u litturale</ref>. Cum'è [[riserva naturale]] <ref>[http://www.oec.fr/moduli.php?name=Sezzione&sop=viewarticle&artid=4 Riserva naturale di l'Isule Finuchjarola]</ref>, face parte di a reta di e Riserve naturale di Corsica. U situ hè chjusu à u publicu da u 1 di marzu à u 31 d'aostu, incù interdizzione di sbarcu. L'ammogliu hè interditu tuttu l'annu in un raghju di u 200 metri. === Stuvigli è statutu ghjuridicu === A riserva naturale hè statu criata da u dicretu n°87-494 di u 29 di ghjugnu di u 1987. === Articuli cunnessi === == Note == <references/> [[Categoria:Corsica]] 48l65mjsj0d3j4681eso5u1bfy36eqn Ucraina 0 19866 403384 397504 2026-06-10T20:10:47Z Fausta Samaritani 15085 link 403384 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Ucrania |nomeUfficiale = Україна |linkBandiera = Flag of Ukraine.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Lesser Coat of Arms of Ukraine.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Europe-Ukraine (disputed territory).svg |motto = Слава Україні! Героям слава!<br />(Slava Ucraini! Gerojam Slava!)<br /> |mottoTraduzione = ''Gloria all'Ucrania! Gloria agli eroi!'' |lingua = [[lingua ucraina|Ucrainu]], [[lingua russa|russu]] |capitale = [[Kyiv]] |capitaleAbitanti = 2.611.300 |capitaleAbitantiAnno = 2001 |governo = [[Republica semi-presidenziale]] |presidente = [[Volodymyr Zelens'kyj]] |primoMinistro = [[Yulia Svyrydenko]] |indipendenza= [[24 agostu 1991]] |elenco capi di stato = |elenco capi di governo = |ingressoONU = |superficieTotale = 603.700 |superficieOrdine = |superficieAcqua = |popolazioneTotale = 42.684.469 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 73,34 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +2 |valuta = [[Grivnia Ucrania]] |PIL= 176.235 |PILValuta= $ |PILAnno= 2012 |PILOrdine= |PILprocapite= 3.877 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2014 |PILprocapiteOrdine= |HDI= |HDIAnno= |HDIOrdine= |energia = |tld = .ua |telefono = +380 |targa = UA |inno = ''Tavisupleba'' |festa = 24 agostu |note = - }} L''''Ucrania''' (in ucrainianu: ''Україна'') hè un Statu d'Europa orientale, u sicondu d'[[Europa]] per via di a so superficia è u prima à l'intuttu europeu.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in francese.</ref> Hè cuttighjata da u [[Mari neru]] è u mare d'Azov à u sudu, fruntaliera incù a [[Russia]] à u nordestu è à livante, incù a [[Bielorussia]] à u nordu, incù a [[Polonia]], a [[Sluvacchia]] è l'[[Ungheria|Ungaria]] à punente è incù a [[Rumania]] è a [[Moldavia|Muldavia]] à u mezupunente. A capitale è a cità a più pupulata di u paese hè [[Kyiv]]. L'origine di a cultura ucrainiana ricollanu à u Statu slavu orientale medievale di a ''Rus'<nowiki/>'' di Kiev. Dopu à a caduta di quest'ultima à l'esitu di l'invasione mongule di u XIIIu seculu, u territoriu face l'ogettu di partizione è si vede rivendicatu da parechje putenze straniere, frà e quale a Ripublica di e Duie Nazione è l'Imperu ottumanu. L'''Hetmanat'' cosaccu indipindente esiste trà u XVIIu seculu è u XVIIIu seculu, prima di intigrà l'Imperu russu. Mentre a Rivoluzione russia, a Ripublica populare ucrainiana cunnosce in modu breve l'indipendenza incù u ricunniscimentu internaziunale, ma finisce per diventà a Ripublica Sucialista Suvietica d'Ucrania di l'Unione Suvietica, in l'anni 1920 in seguitu à a guerra civile russia. L'Ucrania diventa di novu indipindente in u 1991, incù a caduta di l'URSS. À a seguita di a rivoluzione di u 2014, a [[Crimea]] hè annessata da a Russia è una guerra civile scoppia in u livante di u paese, incù i siparatisti à favore di i russii. A lingua officiale hè l'[[Lingua ucraina|ucrainianu]], ma u [[Lingua russa|russiu]] hè sempre assai imprudatu, in particulare in u sudu è in u livante di u paese, per causa di parechji seculi di russificazione. ==Storia== L'Ucrania hè u fuculaghju di u prima Statu slavu orientale, fundatu da i Scandinavi : a ''Rus''' di Kiev (chjamata ancu in i scritti occidentali Rutenia), chì mentre i Xu è XIu seculi hè u Statu, dopu à l'Imperu bizantinu, u più vastu è u più putente d'Europa. ===U Statu di Kiev=== À u seculu X, Kiev hè pigliata à i Khazar da i [[Vareghi]] (Vichinghi orientali in russiu, vinendu da [[Svezia]]) d'Oleh u Savviu (di Novgorod). Situata annantu à e vie marcante lucrative, Kiev diventa prestu u centru di un putente Statu slavu, chjamatu " ''Rus'' " o [[Rutenia]]. Sient'è a tradizione, in 988 ebbe locu, sottu à u regnu di Vladimir u Bellu Sole, u battezimu di ciò chì seranu i populi russiu, ucrainianu è bielorussiu. Sottu à u regnu d'Iaroslav u Savviu (1016 - 1054), u pristigiu di u Statu di Kiev aghjuntu u so apugeu : si stende tandu da u [[mare Balticu]] à u mare Neru è da u confluente di l'Oka incù a Volga sinu à i Carpazi settentriunale. Iaroslav hè un grande custruttore - hè ellu chì face custruisce a celebra cattidrale Santa Sofia à Kiev - è un grande legislatore. U drittu, l'educazione, l'architittura è l'arte kievianu cunnoscenu un rinnovu trimente sottu à u so regnu. In u 1051, marita a so figliola Anna di Kiev à u rè Arrigu Ia di Francia. Eppuru, à u XIIu seculu, i cunflitti scoppianu trà differenti signori lucali. 'Ssi cunflitti portanu u Statu kievianu à u declinu, frazziunatu in parechji principati rivali. Kiev hè sacchighjata da u principatu di Vladimir (1169) mentre a lotta per u putere trà i principi, è dopu da i Coumans è i Tatari Monguli à u XIIu è XIIIu seculi. Quist'ultimi finiscenu per impone a so suvranità in tutti i principati . A crudeltà di l'auturità mongula, in particulare in materia penale, spinghje e pupulazione autoctone à fughje ver'di altri paesi cum'è a Polonia, l'Ungaria o a Muldavia. ===Periodu lituanopolunese à u nordupunente, turcotataru à u sudestu=== Mentre u XIVu seculu, i [[Polonia|Polacchi]] è i [[Lituania|Lituani]] cumbattinu i Monguli è fatta fine l'Ucrania sana di u nordupunente passò sottu à l'auturità di a Polonia è Lituania, chì annessa Kiev in u 1362. I Tàtari si mantenenu in a steppa pontica à u nordu di u mare Neru è in Crimea. Eppuru, da u 1382 à u 1484, u [[granducatu di Lituania]] aghjunghjì u mare Neru da a parte di Oçaq (o Otchakiv, ver'di l'attuale Odessa). A Lituania prese u cuntrollu di a Volinia à u nordupunente di l'Ucrania (cumpresu e rigione di tondu à Kiev). Inquantu à a Polonia, prese u cuntrollu di a Galizia ; più à u sudu u principatu di Muldavia era a so vassale (parechje citatelle è rigione tandu moldave sò oghje ucrainiane). In 'sse rigione di u nordupunente, oltre l'ucrainiani ch'è omu chjamava à l'epica " Russini, Ruteni ", u paese cuntava i Polacchi, i Moldavi, di l'Alemani, l'Armeni, i Ghjudei è i Russii. À misura ch'è i Tatari perdianu u terrenu, bon parechje cità è paesi fubbenu fundati. A nubiltà d'Ucrania occidentale fubbe à spessu " polunizata ". A legislazione polacca hè introdutta in Ucrania occidentale in u 1434. S'è a Polonia porta una pulitica relativamente tullarante rispettu à l'ortudussia. Prupizia eppuru u catulicismu chì prugressa in i territorii occidentali di l'attuale Ucrania. L'influenza polacca pinetra più pianamente in i territorii rilivendu di u granducatu di Lituania. L'ortudussia ci mantene u so predominiu. Eppuru, i rapporti di forza in senu à u Statu pulonu-lituanu giranu à l'avantaghju di i Polacchi. L'Unione di Lublinu (ghjinnaghju 1569) cunsacra u trionfu di a Polonia. A Lituania perde a più grande parte di i so pussessi ucrainiani (Podlachia, Vollinia, Podolia, rigione di Bratslav è di Kiev). A nubiltà di 'sse rigione si polunizeghja è si unverte à u catulicismu. Una parte di l'altu cleru ortudossu hè tentata da l'avvicinamentu incù Roma. U metropolita di Kiev è una parte di l'altu cleru, in riazzione contru à l'interventi rifurmatrici di u patriarca di Custantinopuli, si rallega à Roma à u mumentu di u cunciliu di Brešč (Brest-Litovsk) in u 1596. L'Unione di a Chjesa di a Rus' di Kiev incù Roma furmò a Chjesa grecocattolica ucrainiana fendu parte di l'uniate. Hè mentre 'ssa duminazione lituanopolunesa, à parte si da u XVu seculu, ch'elli si furmonu i Cosacchi, campagnoli ruteni ortudossi chì ricusavanu a servitù è l'assimilazione à i Polacchi cattolichi. U riame di Polonia i tullereghja è l'usa contru i tatari, eppo, à parte si da u XVIu seculu, contru i Turchi ottumani, diventati suvrani di i Tatari di Crimea. U divariu trà u nordupunente, ortudossu ma d'influenza polacca è lituana, vale à dì occidentale, è u sudestu sottumessu à i tatari è à l'Ottumani, po cunquistatu è culunizatu da l'Imperu russiu, si ritrova insin'à oghje in a struttura pulitica di u paese : u nordupunente vota piuttostu à favore di l'europei è si sfida di l'influenza russia, mentre ch'è u sudestu votu piuttostu à favore di i russii, si sfida di l'influenza occidentale (à spessu assimilata à u fascismu dapoi a Siconda Guerra mundiale) è pò ancu pisà si contru à u putere di Kiev quandu quest'ultimu s'avvicina à u Punente. ===U Statu cosaccu=== In seguitu à a rivoluzione campagnola antifeudale (1648 -1654), cunnisciuta in a storia cum'è ''Hmelnichina'', a parte orientale di l'Ucrania s'emancipeghja da u putere lituanu è si custituisce in Statu autonomu di casta cosacca : l'''Hetmanat'' cosaccu, amministratu da i capi cosacchi è direttu da un ''Hetman'' elettu. Hè stabilitu è perdura mentre più di un seculu malgradu a prissione di l'invasori muscoviti attratti da e terre ricche è fertile. In seguitu à u trattatu d'Androussovo, hè spartutu in u dui : una parte hè piazzata sottu à u prutetturatu di a Ripublica di e Duie Nazione, è l'altra sottu un prutetturatu muscovitu chì perdura mentre più di un seculu. U territoriu di i Cosacchi Zaporoghi di a Sitch hè anzituttu cogistitu da i dui suvrani. ===I spartimenti trà l'imperi russiu è austriacu=== Catalina a Grande, imperatrice di Russia, cancella l'Hetmanatu à mezu à u XVIIIu seculu è distrughje a Sitch in l'ultimu quartu di u XVIIIu seculu. U spartimentu di a Polonia li permette di ricuperà praticamente tutta a sponda dritta - di u Dniepr - eccituatu a Galizia, passata sottu à amministrazione di l'Austria, a quale diventerà in u 1867 l'Imperu austroungarese. E grande steppe inculte di u sudu - in Nova Russia - sò culunizate da i campagnoli vinuti da l'Imperu sanu, ma ancu d'Alimagna - in particulare i mennoniti - o d'Olanda, chjamati da l'imperatrice in cambiu di privilegi fiscali. U portu d'Odessa (chì u so nome hè statu sceltu siont'è quellu d'Ulisse), guvirnatu à u principiu da u duca di Richelieu, hè fundatu à quella epica tinta di ritornu à e fonte greche (Tauride, Chersonese). A cultura ucrainiana cunnosce una rinascita à mezu à u XIXu seculu, in modu parallelu incù u muvimentu rigiunalistu à listessa epica in Europa. 'Ssu muvimentu hè cuncintratu in e rigione di a Rutenia, di a Volinii o di a Podolii è intornu à Zaporojié. Hè quandu apparisce di di più u termine d'Ucrania - Oukraïna significhendu " à a marchja ", termine impiigatu soprattuttu in a lingua ecclesiastica dapoi u XVIu seculu - rilanciatu da l'intellettuali à a fine di u XIXu seculu. U putere imperiale russiu officialmente ùn cunnosce micca 'ssu termine d'Ucrania. Ùn forma in i territorii di l'attuale Ucrania, cum'è dapertuttu in altrò in l'Imperu - eccituatu u granducatu di Finlandia trattatu in modu sfarente - ch'è differenti guverni o pruvince - guvernu di Kiev, guvernu di Tchernigov, guvernu d'Ekaterinoslav, guvernu di Kherson, è cetera. - in senu à parechje entità : Piccula Russia, nuvella Russia (currispundendu in parte à i territorii tolti à l'Imperu ottumanu), parte di a Bessarabia, è cetera. In u 1876, l'Imperu interdisce a lingua ucrainiana in e scole, è a limiteghja in i ghjurnali è a litteratura. 'Ssa limitazione pruvucheghja in ritornu una rivendicazione ideulogica chì permette di capisce l'oppusizione linguistica attuale. E differente forme di ucrainianu ùn sò più parlate ch'è da una frangia di a paisaneria è certi chjerchji cultivati di rigiunalisti : stitutori, universitarii, ecclesiastichi. Grande cità sò fundate sottu à l'Imperu russiu, cum'è Odessa - portu cusmopolitu à forte minuranza ghjudeia - minziunatu più altu è Ekaterinoslav, Sebastopoli, è cetera, chì accoglienu i migranti di l'Imperu sanu, è ancu d'Europa cintrale : di a Polonia austriaca o d'Alimagna. In u 1892, Kiev conta circa un mezu milione d'abitanti. In effettu, dopu à l'abulizione di a servitù in u 1861, l'industrialisazione pruvucheghja un esodiu rurale di campagnoli russii, ucrainiani, ruteni, è cetera. In i nuvelli centri industriali. U negoziu si sviluppa parallelamente incù l'estinsione di u camminu di ferru è 'ssa " grande marchja ver'di u sudu " è u punente. ===L'Ucraìna indipindente (1917-1922)=== Dopu à a rivoluzione di Ferraghju, chì dà fine à l'Imperu in u 1917, l'Ucrania hè brevamente indipindente insin'à 1920, ma a Rada ùn pervene micca à cuntrullà efficacemente u territoriu, invaditu prima da l'Alemani po, à u so ritiru, diventatu campu di battaglia trà u Partitu bolscevicu, i Russii bianchi è e forze di a Triplice Intesa. U 4 (17) marzu 1917, a maiò parte di i partiti pulitichi s'accordanu per furmà a Rada ucrainiana cintrale. U 17 di marzu, quandu ellu hè sempre à Mosca, Mykhaïlo Hrouchevsky hè elettu presidente di a Rada cintrale. Sottu à u so impulsu, l'Ucrania pruclama a so autonumia u 10 (23) ghjugnu 1917. In quant'è capu di l'USDRP, Volodymyr Vynnytchenko hè sceltu cum'è unu di i duie vicipresidenti di a Rada cintrale po cum'è u prima presidente di u sicretariatu generale di a Rada cintrale di u guvernu autonomu di l'Ucrania. U 20 di nuvembre 1917 (3 di dicembre 1917 in u calindariu gregurianu), vene à dì tredici ghjorni dopu ch'è u Partitu bolscevicu russiu abbia ribuccatu u guvernu sucialedemocraticu di San Petruburgu - tandu capitale di a Russia -, a Rada ucrainiana cintrale pruclama a Ripublica populare d'Ucrania è a so siparazione da a Russia. L'indipendenza tutale di l'Ucrania hè cunfirmata u 22 di ghjinnaghju 1918 è Mykhaïlo Hrouchevsky hè elettu officialmente prisedente di a Ripublica populare ucrainiana u 29 di aprile. U trattatu di Brest-Litovsk hè firmatu u 9 di ferraghju 1918 trà i Bolchevik russii, i guverni di l'imperi cintrali purtati da l'Imperu alemanu è a ghjovana Ripublica populare d'Ucrania, esitu di a rivoluzione di Ferraghju, in a cità di listessu nome, oghje Brest in Bielorussia. I 17 è 19 marzu 1918, a ripublica sucialista suvietica d'Ucrania hè fundata à Livante di u paese incù per capitale Kharkov. Per cumbatte l'Armata rossa chì cuntrolla tandu una parte di l'Ucrania, a Rada cintrale cerca u sustegnu di i tedeschi chì organizeghjanu un colpu di Statu è riboccanu u guvernu di Vynnytchenko, mittendu à a so piazza Pavlo Skoropadsky chì, u 29 di aprile 1918 - vene à dì, u ghjornu stessu di l'elezzione di Mykhaïlo Hrouchevsky à a presidenza di a ripublica -, hè pruclamatu hetman di u Statu ucrainianu : Ukrayinska Derjava. Ma l'Alimagna perde a Prima Guerra mundiale è Skoropadsky, ferma senza sustegnu, hè ribuccatu da u muvimentu populare, guidatu da Simone Petlioura. Fatta fine, u 14 di dicembre 1918, a ripublica populare d'Ucrania hè ristabilita incù Vynnytchenko à a so testa. Da u 1918 à u 1922, una parte impurtante di u territoriu ucrainianu à u sudu livante cuntrullatu da un'armata campagnola insurrezziunale d'inspirazione cumunista libertaria cugnumata Makhnovchtchina di u nome di u so iniziadore Nestor Makhno, avendu cuntatu à u so apugeu guasi 100 000 cumbattenti. Opposta à l'armate bianche è rosse, l'armata nera pruverà à stallà in i territorii cuntrullati un sistemu di cullettivisazione di e terre è di demucrazia diretta è dicentralizata. ===U periodu suvieticu=== À a fine di u 1918, l'Alliati intervenenu in u sudu di l'Ucrania per sustene i Bianchi di Dénikine in a guerra civile russia. Odessa, Sebastopoli è altre lucalità custiere sò occupate da i Francesi, ma l'interventu falta per causa di a mancanza di mezi impignati è di l'ostilità di a pupulazione (marzu-aprile 1919). L'Ucrania hè invadita da l'Armata rossa è turnata in u grembiu suvieticu. L'anzianu " granaghju " di l'Imperu russiu, diventatu una ripublica sucialista suvietica, appruvisiuneghja i centri urbani suvietichi. U 30 di dicembre 1922, l'Unione di e ripubliche sucialiste suvietiche (URSS) nasce da u trattatu chì riunisce a RSFSR, a Bielorussia, l'Ucrania è a Trascaucasia. In u cunflittu chì oppone i cumunisti di u centru (Mosca) è i partiti cumunisti naziunali, hè u centru chì vince è impone una federazione. Quandu Stalinu scrochja a so rivoluzione industriale ver'di a fine di l'anni 1920, l'Ucrania diventa una di e fonte indispinsevule di u so finanzamentu. L'anni d'industrialisazione sò marcate da a custruzzione di ciò chì hè à l'epica a più grande cintrale idraulica d'Europa annantu à u Dniepr (u DnieproGuES), ciò chì cuntribuisce à l'elettrificazione di a Ripublica, è ancu un'impurtante messa in valore di u grande bacinu minerariu è metallurgicu, u Donbass, dighjà sfruttatu dapoi a fine di u XIXu seculu. Dopu à un breve periodu di ucrainisazione - pulitica detta di indiggnisazione (korenizatsia) - in l'anni 1920, traducendu si per u ritornu à l'ucrainianu in e publicazione, a riapertura di e scole è di l'università incù un insignamentu in ucrainianu è a promuzione di i quatri naziunali, Stalinu ùn risparmia micca i sforzi per reprime u minimu segnu di svegliu naziunalistu ucrainianu, interpritatu cum'è un rigettu di u putere bolchevik è una minaccia per l'integrità di l'URSS. Per cuntrà u naziunalismu ucrainianu, u putere suvieticu favurizeghja a Bielorussia cunfinente. Di più l'oblast russie, cum'è quella di Kharkov, sò intigrate à a RSS d'Ucrania per rinfurzà u pesu di i russofoni. Mosca cerca à culligà firmamente l'Ucrania è di fà ne una furtezza di l'URSS, sient'è e parole di Stalinu. Ogni forma di slealtà da parte di l'intellettuali, di i cumunisti o di i campagnoli ucrainiani hè scompia. Trà u 1931 è u 1933, una seria di caristie menanu l'Unione suvietica è scempianu particularmente l'Ucrania, quandu 'ssa rigione era a più fertile di l'URSS sana. Trà 2,618 è 5 milioni di persone morenu in seguitu à 'ssa caristia. U Parlamentu europeu hà ricunnusciutu in una risoluzione di u 2008 l'''[[Holodomor]]'' cum'è un " crimine spaventevule cummessu contru à u populu ucrainianu è contru à l'umanità ". Benchì u guvernu suvieticu aghji pigliatu cura di ùn mai scrive ch'ellu ci vole à" sterminà da a fame " i campagnoli reticenti, i documenti sclassificati mostranu ch'è ellu hà almenu usatu 'sse caristie, s'ellu ùn le hà micca pruvucate, per sciappà a paisaneria è u naziunalismu ucrainiani, ancu s'è u populu russiu hè ancu ellu statu vittima di listesse caristie. Esecuzione è dipurtazione di Ucrainiani accusati di naziunalismu sò organizate mentre le porghe staliniane di 1937 -1939 : parechji milioni di Ucrainiani sò tombi o inviati ver'di i campi di travagliu suvietichi, cum'è tutti i suspetti di naziunalismu dettu " burghese ", i Russii in prima. Inoltre, u marxismuleninismu appiicatu da u Cremlinu loda l'ateismu di Statu è s'attacca à i simbuli riligiosi, distrughjendu e chjese è e cattidrale di l'URSS sana è i milioni di cridenti in maiuranza ortudossi, ma ancu di altre obbedienze cristiane, sò inviati à u Goulag. Ancu l'islamu hè affucatu. Di sittembre è uttrove 1939, dopu à u spartimentu di a Polonia trà l'Alimagna nazista è l'URSS staliniana, e rigione polacche à forte minuranza ucrainiana (cum'è a Galizia è Lwow, oghje Lviv) sò annessate da l'URSS è incorpurate in senu à l'Ucrania occidentale, cunformamente à i protocolli sicreti di u pattu germanosovieticu. Sient'è Sabina Dullin, " 'ssi protocolli sicreti chì accumpagnanu, trà u 23 di aostu è u 28 di sittembre 1939, u pattu firmatu da Stalinu incù Hitler sò a matrice di a grande guerra patriottica. Firmeranu un sputicu tabù insin'à a fine di l'Unione suvietica. 'Ssu spartimentu imperialistu incù a Germania nazista trasgredisce diffatti u codice d'onore antiimperialistu è antifascistu purtatu da u rigimu suvieticu. " Di ghjugnu 1940, hè u tornu di a Bucovine di u Nordu è di u Boudjak, pigliati à a Rumania di esse pigliati da l'URSS. D'istate 1941, l'Ucrania hè invadita da l'armate tedesche. À a so ghjunta, l'Alemani sò ricevuti in liberatori da una parte di a pupulazione ucrainiana, soprattuttu da a pupulazione di a parte di a Polonia invadita da Stalinu in u 1939 po intigrata à l'Ucrania. Ma, via via di a so prugrissione versu u livante di u paese, è in particulare datu i gattivi trattamenti inflitti à a populazione, l'occupanti alemani scontranu una forte resistenza da parte di a pupulazione lucale, a quale perdura insin'à u ritornu di i Suvietichi in u 1944. In ripresaglie, i tedeschi perseguenu i partitanti, è brusgianu e centinare di paesi è migliaie di case incù i so abitanti. A pupulazione ghjudeia d'Ucrania hè annientata da l'appiicazione di a soluzione finale. U 28 di aprile 1943, l'altu cummandu di a Wehrmacht annuncia a criazione di a divisione SS Galizia custituita da voluntarii ucrainiani ; i storichi stimanu ch'è più di 220000 Ucrainiani si sò impignati à latu à e forze alemane mentre a Siconda Guerra mundiale per cumbatte u rigimu suvieticu (Polizei, U. V. V., Hiwis o Waffen-SS). In u 1944, l'Armata rossa libereghja a più grande parte di l'Ucrania. Di ghjugnu 1945, a Rutenia sottucarpatica, presa à a Ceccosluvacchia, raghjunghje à u so tornu l'Ucrania suvietica, furmendu l'oblast di Transcarpatia. À a fine di u cunflittu, u bilanciu di e perdite ucrainiane hè di ottu milioni di morte frà e quale 1,377 milione eranu di i militari. Inquantu à l'indipendentisti - prisenti per u più in e rigione punente -, cuntinueghjanu una resistenza lucale armata contru à l'URSS insin'à 1954. U 26 di ghjugnu 1945, l'Ucrania diventa unu di i membri fundatori di l'ONU, ottenendu ci, in sottuliniamentu di u so rollu in a vittoria annantu à u nazismu, incù a Bielorussia, una piazza distinta di l'URSS. 'Ssa dispusizione particulare permette à l'Unione suvietica di benefizià di voce supplementarie in i voti di l'assemblea generale di l'ONU. In u 1954, u 1a sigritariu di u Partitu cumunistu d'Unione suvietica, Nikita Khrouchtchev chì hà passatu a so ghjuventù in Ucrania, trasfirisce a penisula di Crimea à a Ripublica suvietica sucialista d'Ucrania per marcà u 300u anniversariu di u trattatu di Pereïaslav marchendu l'unione trà a Russia è e pruvince furmendu l'Ucrania di tandu. L'Ucrania hè cunsiderata cum'è un mudellu di e ripubliche suvietiche. In particulare, Leonid Brejnev, u principale dirighjente di l'URSS mentre 18 anni trà 1964 è 1982, hè d'origine ucrainiana. ===L'isciuta da l'Unione suvietica=== Hè sultantu ver'di 1989 ch'è a liberalisazione di u rigimu suvieticu è a liberazione di i ditenuti pulitichi permettenu à l'Ucrainiani di organizà si per difende i so dritti à a suvranità. In u 1989, u Muvimentu naziunale ucrainianu, Roukh, hè criatu. À u mumentu di l'elezzione marzuline 1990, i partiti ucrainiani di u bloccu demucraticu ottenenu tandu circa 25 % di i sedii à u Parlamentu. Sottu à l'influenza di i diputati democratichi, u Parlamentu adotta, u 16 di lugliu 1990, a Dichjarazione annantu à a suvranità pulitica di a Ripublica d'Ucrania. Hè u prima passu ver'di l'indipendenza cumpletta di l'Ucrania. Quessa hè pruclamata u 24 di aostu 1991 è cunfirmata da u referendum di u 1a dicembre 1991 : 92 % di l'elettori votanu à favore di l'indipendenza. U 8 di dicembre 1991, a dislucazione di l'URSS hè pigliatu attu di l'accordu di Minsk, firmatu da i dirighjenti russiu, ucrainianu è bielorussiu. L'Ucrania diventa unu di i membri fundatori di a Cumunità di i Stati indipindenti. Da u Memorandum di Budapest annantu à e garantite di sicurezza, firmatu u 5 di dicembre 1994, l'Ucrania abbanduneghja u so arsenale nucleare in cambiu di a garantita da i Stati Uniti, u Regnu Unitu è a Russia di a so integrità territuriale. ===Una situazione trà Russia è Europa di di più difficile dapoi u 2004=== A situazione di l'Ucrania, inchjuvata trà a Russia è l'Unione europea, diventa difficile da 2004 incù a Rivoluzione aranciu, marchendu l'oppusizione trà duie parte di a sucità, quella per u più favurevule à l'Europa è occidentale (soprattuttu à punente di u paese) è quella favurevule à a Russia (soprattuttu à livante di u paese). A difficile elezzione di u candidatu proeuropeu Vittoriu Iouchtchenko marca u principiu di relazione tese incù a Russia chì ùn ammette micca a presa di distanza di l'anziana ripublica suvietica, sin'à tandu firmata alliata di Mosca. E tinsione à u livellu di u gasu scoppianu da u 2006. In u 2010 u prorussiu Victor Ianoukovytch hè elettu prisedete, ma u currente proeuropeu è occidentale persiste. In seguitu à u ricusu di u guvernu di firmà l'accordi d'avvicinamentu incù l'Unione europea, u rinfurzamentu di u muvimentu Euromaïdan pruvucheghja una invirsione di u putere. Assai prestu, una crisi scoppia trà i territorii per u più russofoni di u sudestu di u paese è u nuvellu putere cintrale di Kiev. U 11 di marzu 2014, a Crimea pruclama a so indipendenza, po in seguitu à un referendum hè culligata à a federazione di Russia u 18 di marzu. 'Ssu referendum è u riattaccamentu chì hà suvitatu sò stati cundannati da l'Ucrania è una larga parte di a cumunità internaziunale. Cusì, u 27 di marzu 2014, l'Assemblea generale di l'ONU hà vutatu a risoluzione 68 262 annantu à l'integrità territuriale di l'Ucrania, a maiuranza di i paesi cundannendu u riattaccamentu di a Crimea à a Russia : 100 paesi frà i quali i Stati Uniti è l'UE. Una guerra civile, detta guerra di u Donbass, scoppia dopu in u livante di l'Ucrania per u più russofonu, chì caghjuneghja più di deci milla morti. L'Ucrania hè l'ogettu di ciberattacchi chì u so scopu hè di riduce a ligittimità di u putere ucrainianu è pruvà nuvelle ciberarme, disturbendu dinù l'econumia. I ciberattacchi anu pussutu in particulare arristà e cintrale nucleare è impidisce i distributori di biglietti di funzionà. Frà l'attacchi, NotPetya (un lugiziale malvaghju) avaria affittatu 70 à 80 % di l'ordinatori di e grande entreprises. Benchì NotPetya sia statu imprudatu più dopu per crià l'attacchi mundiali, siont'è Microsoft, a prima infizzione hà avutu locu in Ucrania. À u mumentu di l'annunciu di i risultati di l'elezzione presidenziale in u 2014, a principale di televisione, vittima di un pirataria, hà annunciatu i risultati falsi. In u 2016, l'OSCE, un'organisazione carca in particulare di ossirvà u cissate u focu in Ucrania hè statu l'ogettu di un'attaccu di grande ampiezza attribuita à Mosca. Quandu u cunflittu in a rigione di u Donbass pare trasfurmà si in cunflittu di bassa intensità, dapoi u principiu di i cumbattimenti vicinu à un milione è mezu di persone sò state cullucate, 850 000 indrentu à l'Ucrania, 600 000 fora frà i quali 350 000 ver'di a Russia è 250 000 ver'di i paesi di l'Unione europea. U 23 di ghjinnaghju 2022, Joe Biden, prisedente di i Stati Uniti, ordineghja à e famiglie di diplomati americani di chittà u territoriu ucrainianu per causa di e forte tinsione incù a Russia, evuchendu a minaccia persistente di un'operazione militaresca russia. U 21 di ferraghju, u presidente russiu Vladimir Poutine ricunnosce l'indipendenza di e ripubliche pupulare autopruclamate di Donetsk è di Lougansk è ordineghja à e so truppe di rende si in 'sse parte di u livante di l'Ucrania in u quatru di ciò ch'è u Cremlinu qualificheghja di missione di mantinimentu di a pace. U 24 di ferraghju, a Russia prucede à i bumbardamenti incù i missili di cruciera è balistichi annantu à parechje cità ucrainiane, frà e quale Kiev. E truppe russie in pianu pinetranu annantu à u territoriu ucranianu, ciò chì custituisce u puntu di partenza di l'invasione di l'Ucrania da a Russia. ==Geugrafia== ===Geugrafia fisica=== L'Ucrania hè un paese d'Europa orientale. Sparte e so fruntiere terranee incù sette paesi cunfinenti : à punente a Polonia, a Sluvacchia è l'Ungaria ; à u mezupunente a Rumania è a Muldavia ; à livante è à u nordestu a Russia ; à u nordu a Bielorussia. U paese misura 1316 km da u livante à u punente è 893 km da u nordu à u sudu, per una superficia tutale di 603550 km2, o 576450 km2 senza cuntà a superficia di a Crimea. Eccituatu u vastu altupianu di Podolia (altitudine 472 m) chì occupa u punente di u paese, hè un paese abbastanza piattu, incù e terre fertile di u bacinu di u Dniepr in u so centru, ciò chì li permette di avè un'agricultura produttiva. E muntagne ucrainiane sò per u più custituite di i contraforti di i rilievi d'Europa cintrale è mediterrania : *i Carpazi, à u punente-mezupunente, incù u monte Hoverla chì culmineghja à 2061 metri, ciò chì in face u più altu vertice di a divisione di i " Carpazi orientali steriori " ; *u massicciu di Crimea, culminante à u monte Roman-Koch à 1545 m, à l'orlu di u mare neru. L'Ucrania benefizieghja ancu di una reta fiumareccia stesa, cumposta per u più da u Dniepr (Dnipro), u Dniester (Dnister), u Boug occidentale, u Boug meridiunale è u Donets à livante. U Danubiu (Dounay) marca a fruntiera à l'estremu mezupunente trà l'Ucrania è a Rumania. À u sudu, l'Ucrania s'apre annantu à u mare neru, induve ella s'avanza a penisula di Crimea. U clima di a maiò parte di l'Ucrania hè cuntinentale incù l'inguerni freti è l'istati caldi. U clima ùn hè mediterraniu ch'è annantu à a costa sudu di a Crimea. E timperature medie à Kharkiv in Ucrania orientale sò di circa 7 ° C in ghjinnaghju è 20 ° C di lugliu. E pricipitazione vanu da circa 750 mm à l'annu in u nordu à circa 250 mm in u sudu. == Note == <references /> == Da vede dinò == - [[Republica Autònoma di Crimea]]<br> {{Europa}} [[Categoria:Europa]] ofznuri7artk7q270d38p4wzt02n5o1 Catello Padovani 0 20439 403416 360415 2026-06-11T07:35:22Z Fausta Samaritani 15085 category 403416 wikitext text/x-wiki [[Catello Padovani]] (o Catello Padovan in [[Venetu|dialettu paduvanu]]) hè un grande cummerciante natu a Evisa in [[Corsica suttana]] in [[1570]], mortu in [[1608]] à [[Evisa]], in [[Corsica suttana]]. ==Biografia== Hè u figliolu di una famiglia [[Ebrei di Corsica|ebrea]] di [[Venetu|Padua]]. U so babbu, [[Padovano Alpron]], hà cambiatu u so nome per evità a persecuzione. Catello spusò Catarina Battini da [[Ota|Otta]] in [[Pumonti]]. Era una figura impurtante ind'u rughjone di i [[Evisa|Dui Sevi]], è era un grande cummerciante sottu à a [[Gènuva|Reppublica di Genua]] in [[Corsica]]. ===Famiglia Alpron=== A casata Alpron deriva da [[Heilbronn]], città di [[Germania]]. Durante u XVI sèculu, assai famiglie anu cumpratu e so casate ereditarie una volta arrivati in [[Italia]]. Tanti [[Ebrei di Corsica|Ashkenaziti]] anu finitu pè fassi chjamà cù i nomi di e cità taliane induve risidìanu. Pè evità a persecuzione di l'[[Ebrei di Corsica|ebrei]], a casata Alpron divenne Padovano. [[Categoria:Biugrafia|Padovani, Catello]] ibdoc57q5kbc6404gyosfnlbtp36tpu Padovano Alpron 0 20441 403417 360414 2026-06-11T07:39:03Z Fausta Samaritani 15085 category. fix 403417 wikitext text/x-wiki [[Padovano Alpron]], (o ''Padovan Alpron'' in [[Venetu|dialettu paduvanu]]) hè un grande cummerciante natu a [[Padovani|Paduva]] in [[1544]] è mortu à [[Evisa]], in [[Corsica suttana]]. ==Biografia== Hè u figliolu di Jo Jacomo Alpron. A casata [[Catello Padovani|Alpron]] deriva da [[Heilbronn|Heilbrunn]], cità di a [[Germania]]. Durante u XVI seculu, assai famiglie anu cumpratu e so casate ereditarie una volta arrivati in [[Italia]]. Tanti Ashkenaziti anu finitu pè fassi chjamà cù e casate di e cità taliane induve risidìanu. Pè evità a persecuzione di l'[[Ebrei di Corsica|ebrei]], hà cambiatu a so casata pè evità a persecuzione, ''Alpron'' divenne ''Padovano''. U So figliolu hè [[Catello Padovani]], una figura impurtante ind'u rughjone di i [[Evisa|Dui Sevi]], è era un grande cummerciante sottu a [[Gènuva|Reppublica di Genuva]] in [[Corsica]]. [[Categoria:Biugrafia|Padovano, Alpron]] cpuver582citofjtwsul2caewwe6h8r Tsada 0 20809 403396 374680 2026-06-10T21:06:43Z Fausta Samaritani 15085 fix, file, link, categoria 403396 wikitext text/x-wiki [[File:Tsada, Cyprus - panoramio (10).jpg|thumb|250px|right|Tsada]] '''Tsada''' hè una piccula cità in a parti occidentali di [[Cipru]]. == Storia == == Giugrafia == Hè situata in u [[distrittu di Eparchía Páfou]], in a parti uccidintali di u paese, à 90 km à l'[[ouest]] di a capitale [[Nicosia]] è à 8 chilometri à [[nordu]] di Paphos. Tsada hè à 619 metri sopra u livellu di u [[mari]]. == Monumenti == == Demugrafia == Havi 1.043 abitanti. == Rifarenzi == [[Categoria:Cipru]] c4but5gsenullg1k3r5srfvhn0mmsdb Atalanta Bergamasca Calcio 0 20817 403340 403294 2026-06-10T14:43:22Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ fix 403340 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Atalanta BC | immagine = | nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio| nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) | fundatu = [[1907]] | stadiu = [[Gewiss Stadium]] | capacità = 21,300 | presidente = [[Antonio Percassi]] | allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] | leca = [[Serie A]] | stagione = 2025/26| pusizione = Serie A, 7u | | pattern_la1 = _atalanta2425h | pattern_b1 = _atalanta2425h | pattern_ra1 = _atalanta2425h | pattern_sh1 = _atalanta2425h | pattern_so1 = _atalanta2021hl | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _atalanta2425a | pattern_b2 = _atalanta2425a | pattern_ra2 = _atalanta2425a | pattern_sh2 = _atalanta2425a | pattern_so2 = _atalanta2021al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _atalanta2425t | pattern_b3 = _atalanta2425t | pattern_ra3 = _atalanta2425t | pattern_sh3 = _atalanta2425t | pattern_so3 = _atalanta2425tl | leftarm3 = ffee00 | body3 = ffee00 | rightarm3 = ffee00 | shorts3 = ffee00 | socks3 = ffee00 shirtsupplier=[[Joma]] | shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third) }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini. Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium. == Storicu == Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914. In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire. Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in ​​prima divisione). À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982. A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991). In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A. A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata. L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta. ==Da vede dinò== {{div col|4}} - [[Angelo Domenghini]]<br> - [[Gaetano Scirea]]<br> - [[Federico Pisani]]<br> - [[Duván Zapata]]<br> - [[Cristiano Doni]]<br> - [[Guilherme Arana]]<br> - [[Remo Freuler]]<br> - [[Andrea Consigli]]<br> - [[Hans Hateboer]]<br> - [[Robin Gosens]]<br> - [[Rafael Tolói]]<br> - [[Pierluigi Gollini]]<br> - [[Josip Iličić]]<br> - [[Thomas Manfredini]]<br> - [[Marco Sportiello]]<br> - [[Berat Djimsiti]]<br> - [[Ruslan Malinovskyi]]<br> - [[Timothy Castagne]]<br> - [[José Luis Palomino]]<br> - [[Marten de Roon]]<br> - [[Andrea Masiello]]<br> - [[Simone Padoin]]<br> - [[György Garics]]<br> - [[Jaime Valdés]]<br> - [[Federico Peluso]]<br> - [[Fabio Caserta]]<br> - [[Édgar Barreto]]<br> - [[Tiberio Guarente]]<br> - [[Leonardo Talamonti]]<br> - [[Sergio Floccari]]<br> - [[Luca Cigarini]]<br> - [[Alessio Cerci]]<br> - [[Simone Tiribocchi]]<br> - [[Giacomo Bonaventura]]<br> - [[Maximiliano Moralez]]<br> - [[Germán Denis]]<br> - [[Carlos Carmona]]<br> - [[Gabriel Paletta]]<br> - [[Mattia Caldara]]<br> - [[Leonardo Spinazzola]]<br> - [[Franck Kessié]]<br> - [[Jasmin Kurtić]]<br> - [[Marco D'Alessandro]]<br> - [[Davide Zappacosta]]<br> - [[Giuseppe Biava]]<br> - [[Luca Cigarini]]<br> - [[Andrea Conti]]<br> - [[Gianpaolo Bellini]]<br> - [[Mauricio Pinilla]]<br> - [[Marco Borriello]]<br> - [[Marcelo Estigarribia]]<br> - [[Alessandro Diamanti]]<br> - [[Etrit Berisha]]<br> - [[Gianluca Mancini]]<br> - [[Emiliano Rigoni]]<br> - [[Bryan Cristante]]<br> - [[Andrea Petagna]]<br> - [[Alberto Paloschi]]<br> - [[Andreas Cornelius]]<br> - [[Musa Barrow]]<br> - [[Simon Kjær]]<br> {{div col end}} ==Tituli== * '''Cuppa Italia: (1)''' ** 1963 * '''Serie B: (6)''' ** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011 * '''Serie C: (1)''' ** 1982 == Liami == * [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale] * [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan] * [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta] [[Categoria:Italia]] [[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]] 3yptwhzvta2wo10yy5af6gl8m1eebyh Rafael Tolói 0 20824 403338 365043 2026-06-10T14:32:52Z Fausta Samaritani 15085 link categoria 403338 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Rafael Tolói''' (Glória D'Oeste, [[10 uttrovi]] di [[1990]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Brasile|brasiliani]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. Hè un forte difensore fisicu, assai veloce è bonu per anticipa l'avversariu. == Biugrafia == === Atalanta Bergamasca Calcio === À u São Paulo, Toloi hà una stagione cù 40 apparizioni totale è un scopu marcatu. U [[26 d'agostu]] [[2015]], Atalanta hà annunziatu a so compra finale nantu à u situ ufficiale di u club, contru un pagamentu di 5,5 milioni di euro cun bonus in casu di salvezza di Atalanta inclusa. U [[24 di settembre]], dopu hà marcatu un capu in a posponzione di a ronda di mid-week contra Empoli. U 16 di ghjinnaghju di u 2016 marca un propiu scopu in u ghjocu di casa contr'à l'Inter. Marca u primu scopu ufficiale di a stagione 2016-2017 di Atalanta realizendu u momentariu 1-0 in a partita vincuta 3-0 in a terza volta di a Cup italiana da Cremonese, una squadra Lega Pro. U 22 ferraghju 2018 hà marcatu u so primu goal in a cumpetizione di i club UEFA, in a seconda tappa di a ronda di 32 di l'Europa League, scrivendu 1-1 in casa à Borussia Dortmund, dopu chì i Nerazzurri sò stati eliminati da a cumpetizione. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Tolói, Rafael]] [[Categoria:Brasilianu|Tolói, Rafael]] [[Categoria:Biugrafia|Tolói, Rafael]] 2h21i6y4i76hgicfmt1f30m18hzc2f0 403339 403338 2026-06-10T14:34:28Z Fausta Samaritani 15085 file 403339 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Rafael Tolói 01.JPG|thumb|250px|right|Rafael Tolói]] '''Rafael Tolói''' (Glória D'Oeste, [[10 uttrovi]] di [[1990]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Brasile|brasiliani]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]]. Hè un forte difensore fisicu, assai veloce è bonu per anticipa l'avversariu. == Biugrafia == === Atalanta Bergamasca Calcio === À u São Paulo, Toloi hà una stagione cù 40 apparizioni totale è un scopu marcatu. U [[26 d'agostu]] [[2015]], Atalanta hà annunziatu a so compra finale nantu à u situ ufficiale di u club, contru un pagamentu di 5,5 milioni di euro cun bonus in casu di salvezza di Atalanta inclusa. U [[24 di settembre]], dopu hà marcatu un capu in a posponzione di a ronda di mid-week contra Empoli. U 16 di ghjinnaghju di u 2016 marca un propiu scopu in u ghjocu di casa contr'à l'Inter. Marca u primu scopu ufficiale di a stagione 2016-2017 di Atalanta realizendu u momentariu 1-0 in a partita vincuta 3-0 in a terza volta di a Cup italiana da Cremonese, una squadra Lega Pro. U 22 ferraghju 2018 hà marcatu u so primu goal in a cumpetizione di i club UEFA, in a seconda tappa di a ronda di 32 di l'Europa League, scrivendu 1-1 in casa à Borussia Dortmund, dopu chì i Nerazzurri sò stati eliminati da a cumpetizione. [[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Tolói, Rafael]] [[Categoria:Brasilianu|Tolói, Rafael]] [[Categoria:Biugrafia|Tolói, Rafael]] b78inf3518shnmfp7m1hf3m7b7ofud3 Raymart Santiago 0 20907 403341 376037 2026-06-10T14:44:55Z Fausta Samaritani 15085 fix 403341 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Raymart Santiago''' ([[Manila]], [[20 di lugliu]] di [[1973]]) hè un attore [[Filippine|filippinu]]. == Biugrafia == Facia parte di u GMA Artist Center da u [[1999]] à u [[2018]], finu à chì trasferisce à ABS-CBN. [[Categoria:Attore|Santiago, Raymart]] [[Categoria:Filippine|Santiago, Raymart]] [[Categoria:Biugrafia|Santiago, Raymart]] lkafd8i4aialo1egrix59i47k5cr28m Maria Elena Boschi 0 22123 403405 383420 2026-06-11T00:05:33Z Dostojewskij 8917 Categoria:Nati in 1981 403405 wikitext text/x-wiki [[File:Maria Elena Boschi crop 2016.jpg|thumb|290px|right|Maria Elena Boschi ([[2016]])]] '''Maria Elena Boschi''' ([[Montevarchi]], [[24 di ghjennaghju]] [[1981]]) hè una [[puliticante]] è ministra [[Italia|taliana]].<ref>[url=http://www.treccani.it/enciclopedia/maria-elena-boschi|title=Boschi, Maria Elena|website=[[Treccani]]|accessdate=5 ghjennaghju 2020]</ref>, <ref>[url=http://formiche.net/2015/07/dedicato-meb-maria-elena-boschi/|title=Dedicato a MEB, Maria Elena Boschi|trans-title=Dedicated to MEB, Maria Elena Boschi|date=31 July 2017|website=Formiche.net|accessdate=5 ghjennaghju 2020]</ref> == Nòtte == <references /> == Liami == [[Categoria:Talianu|Boschi]] [[Categoria:Puliticante|Boschi]] [[Categoria:Nati in 1981|Boschi, Maria Elena]] [[Categoria:Biugrafia]] 755bvoti04cx1kdov1gz0uexbyl0bfq 403421 403405 2026-06-11T10:50:09Z Fausta Samaritani 15085 403421 wikitext text/x-wiki [[File:Maria Elena Boschi crop 2016.jpg|thumb|290px|right|Maria Elena Boschi ([[2016]])]] '''Maria Elena Boschi''' ([[Montevarchi]], [[24 di ghjennaghju]] [[1981]]) hè una [[puliticante]] è ministra [[Italia|taliana]].<ref>[url=http://www.treccani.it] enciclopedia/maria-elena-boschi|title=Boschi, Maria Elena|website=[[Treccani]]|accessdate=5 ghjennaghju 2020].</ref>, <ref>[url=http://formiche.net/2015/07/dedicato-meb-maria-elena-boschi/|title=Dedicato a MEB, Maria Elena Boschi|trans-title=Dedicated to MEB, Maria Elena Boschi|date=31 July 2017|website=Formiche.net]accessdate=5 ghjennaghju 2020.</ref> == Nòtte == <references /> == Liami == [[Categoria:Talianu|Boschi, Maria Elena]] [[Categoria:Puliticante|Boschi, Maria Elena]] [[Categoria:Nati in 1981|Boschi, Maria Elena]] [[Categoria:Biugrafia|Boschi, Maria Elena]] f1soiqainvmw2g62abhjfdbr67b44tf Sor Juana Inés de la Cruz 0 22168 403391 402598 2026-06-10T20:50:31Z Fausta Samaritani 15085 403391 wikitext text/x-wiki [[File:Retrato de sor Juana Inés de la Cruz, Convento de Santa Paula (Sevilla).jpg|thumb|260px|right|Sor Juana Inés de la Cruz, da [[Juan de Miranda]](Cunventu Santa Paula, [[Siviglia]])]] '''Juana Inés de Asbaje Ramírez de Santillana''' (San Miguel Nepantla, [[Nova Spagna]], [[12 nuvembri|12 nuvembre]] [[1648]] - [[Messicu]], Nova Spagna, [[17 d'aprile]] [[1695]]), più cunnisciuta cum'è '''Sor Juana Inés de la Cruz''',<ref>[https://es.wiktionary.org/wiki] Sor Juana Inés de la Cruz.</ref> hè una mònaca ieronimite è scrivana da New Spain, espunente di l'Età d'oru di a litteratura in [[Lingua spagnola|Spagnolu]]. == Biugrafia == == Note == <references /> [[Categoria:Biugrafia|Sor Juana Inés de la Cruz]] [[Categoria:Scrivanu|Sor Juana Inés de la Cruz]] 5zaarvavqg4qgzhzjhlae55chftfegh Tilburguniversitetet 0 22192 403393 402766 2026-06-10T20:55:13Z Fausta Samaritani 15085 403393 wikitext text/x-wiki [[File:Tilburg University.JPG|thumb|250px|right|Università di Tilburg]] L''''Università di Tilburg''' (in [[Lingua inglese|inglese]]: ''Tilburg University'') hè una [[università]] publica olandese, specializata in i campi di Amministrazione, Arti, Scienze Suciali, Dirittu, [[Economia]] è Umanistiche, situata in a cità di [[Tilburg]], parte di a [[pruvincia di u Brabante Settentriunale]], in u sudu di i [[Paesi Bassi]]. == Discrizzioni == L'istituzione hà custruitu una reputazione sia per a ricerca sia per l'insegnamentu in u mondu. In u campu di e publicazioni accademiche, [[Research Papers in Economics]] hà classificatu a so Facultà di Economia è Amministrazione d'impresa cum'è u 23u dipartimentu di ricerca u più pruduttivu in u mondu è u 6u in [[Europa]]. Secondu a Classifica 2020 di Shanghai, l'Università di Tilburg occupa u 6u postu in u campu di l'amministrazione d'imprese è u 24th in u campu di e Finanze in u mondu sanu. In u campu di u dirittu, l'Università di Tilburg hè classificata 28a in u mondu è 2u in i Paesi Bassi, secondu a classifica universitaria di l'università di u [[2021]]. Inoltre, a Facultà di Scienze Suciali è Cumportamentali offre un prugramma unicu di dui anni di Master in Psicologia Medica (insegnatu in Olandese), induve i studienti sò furmati cum'è prufessiunali scientifichi in u campu [[Medicina|medicu]]. == Storia == L'Università hè stata fundata in u [[1927]]. À u principiu era solu una scola di Amministrazione è Gestione Imprese. Più tardi, facultà cum'è [[Drittu|Dirittu]] (stabilitu in u [[1963]]), Scienze Suciali è di Cumportamentu (ancu in u 1963), Teulogia è [[Filosofia|Filusufia]] ([[1967]]) è infine, a Scola d'[[Arte]] ([[1981]]) sò state incorporate. Malgradu a crescita di altre facultà, Amministrazione è Gestione Imprese continueghja à esse u più grande di tutti quelli chì formanu l'università per u numeru di studienti. [[Categoria:Università]] [[Categoria:Paesi Bassi]] 8vx3ookvxmary494jaeax5z5bqnnj8r Revolution 0 22230 403385 391533 2026-06-10T20:27:14Z Fausta Samaritani 15085 fix, categorie 403385 wikitext text/x-wiki [[File:John_Lennon_rehearses_Give_Peace_A_Chance_cropped.jpg|thumb|John Lennon in u 1969]] '''Revolution''' hè una canzone di i [[Beatles]], cumposta da [[John Lennon]] è publicata in dui virsione differente in u [[1968]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> A prima virsione hè rigistrata da u prima ghjornu di e sissione di l'album ''The Beatles'', u 30 di maghju di u 1968. In un stile blues è lentu, armunizata è accunciata incù i rami, 'ssa canzona ùn hè micca cunsiderata abbastanza cummerciale per esse publicata in single. Sottu à l'impulsu di Lennon, un'antra virsione hè dunque elaburata di lugliu, 'ssa volta più rapida, à e sunorità hard rock incù e chitarre saturate. Revolution hè cummercializata sottu à 'ssa forma in faccia B di u single Hey Jude u [[26 d'aostu]] di u 1968 à i Stati Uniti è u 30 di aostu à u Regnu Unitu, quandu a virsione lenta, dinuminata ''Revolution 1'', ùn hè publicata ch'è trè mesi dopu, annantu à a quarta faccia di l'album, dettu "biancu". ''Revolution'' hè a prima canzona à palesu pulitica di i Beatles. S'iscrive in u cuntestu puliticosuciale particularmente agitatu di 1968, è custituisce a risposta di Lennon à i diversi gruppi rivoluziunarii chì dumandavanu u so sustegnu finanziariu è murale. U titulu hè ingannatore, chì u testu ùn chjama micca à una mossa massiccia, ma piuttostu à una rimessa in quistione inquantu à u modu di rivoluziunà e cose, chì duveria sient'è l'autore fà si senza viulenza. Eppuru, Lennon hà messu un certu tempu per esse sicuru di a so idea : quand''è ellu hè quistione di distruzzione, ùn s'afferma micca dinù da veru contru à in a prima virsione di a canzona, Revolution 1. ''Revolution'' amorce cusì l'impegnu puliticu di John Lennon, è altri tituli risulteranu di a so azzione per a pace, cum'è ''Give Peace'' a Chance è ''Imagine'', ch'è ellu rigistrerà da solu. L'"Album biancu" cuntene per altru u titulu ''Revolution 9'', longa appiccicatura sunora sperimentale rializata da John Lennon è a so cumpagna Yoko Ono (à parte si da a rigistrazione di ''Revolution 1''), chì custituisce sient'è John Lennon u "virsante astrattu" di u so messagiu. ==Genesi== In u 1968, a ghjuventù occidentale hè in piena bullore. Dapoi l'"istate di l'amore" di 1967, a cuntistazione, in particulare contru à a guerra di u Vietnamu, hà pigliatu una grande ampiezza. Una seria d'avenimenti pulitichi è suciali scuzzuleghjanu u mondu occidentale. In i Stati Uniti, Benjamin Spock hè cundannatu per altu tradimentu à dui anni di prighjò, datu a so lotta contru à a cuscrizzione. U 4 di aprile, Martin Luther King, figura emblematicu di a nonviulenza, hè assassinatu. L'università Columbia hè occupata da u Students for hà Democratic Society è i studienti neri, po finisce per esse evacuata per forza. In Alimagna, e tinsione universitarie risicanu di rimette in causa l'equilibriu di i blocchi di u Livante è di u Punente. Hè dinù l'epica di u Veranu di Praga. In Inghilterra, a rivolta s'organizeghja in i mezi studienti, articulendu si di tondu à a prestigiosa London School of Economics. L'università di Birmingham hè cusì occupata di ghjinnaghju ; u mese seguente, hè à u tornu di quella Leicester. U [[17 di marzu]], 25 000 persone manifisteghjanu à Grosvenor Square contru à l'ambasciata di i Stati Uniti, manifestazione induve Mick Jagger, capifila di i Rolling Stones, face una cumparsa. U muvimentu di maghju 1968 in Francia nasce dinù à listessu tempu, in e parte di Nanterre. [[File:John_Lennon_en_echtgenote_Yoko_Ono_vertrekken_van_Schiphol_naar_Wenen_in_de_vert,_Bestanddeelnr_922-2496_(cropped).jpg|thumb|left|JohnLennon è Yoko Ono]] John Lennon principia a scrittura di Revolution da a fine di l'inguernu di u 1968, mentre ellu si trova dinù à Rishikesh, in [[India]], per e so lezzione di meditazione. S'hè accuntintatu di suvità l'avenimenti da ind'è ellu, à a televisione è in a stampa. Revolution hè cusì a primissima canzona apertamente pulitica di i Beatles. Difatti, Brian Epstein, u manager di u gruppu, l'avia sempre impiditi di stende si troppu annantu à u sughjettu quand'elli eranu in intervista, interdizzione chì si stendia à fortiori à e so canzone. A so morte u [[27 d'aostu]] di u 1967 hà certamente precipitatu e cose, postu chì cum'ellu spiega John Lennon in u 1970: "Eiu vuliu dì ciò ch'è eiu pinsavu di a rivoluzione. Stimavu ch'è l'ora era vinuta per noi di parlà ne, cum'è ancu eiu aviu stimatu ch'è l'ora era vinuta per noi di risponde infine à e quistione annantu à a guerra di u Vietnamu". Da luntanu u più pulitizatu di i Beatles, Lennon era precuratu di dà u so avvisu, di sceglie u so campu, da e differente fazzione cumuniste è rivoluziunarie, postu chì quand'ellu si sprimava, era di regula per diffonde l'idee di manca. Scrive dunque Revolution per risponde à 'ssi gruppi, addirizzendu si dirittamente à elli in a canzona. À a quistione di sapè s'è a canzona hè stata inspirata da quella chì era diventata da pocu a so cumpagna di veranu 1968, Yoko Ono, posta à Lennon in u 1980 à u mumentu di a so intervista da a rivista Playboy, quellu risponde : hà inspiratu tutte 'sse criazione in mè. Ùn hè micca ch'è ella hà inspiratu e canzone, hè ch'ella m'hà inspiratu. U discorsu di ''Revolution'' hè u meiu. ==Rigistrazione== ===Revolution 1 (virsione blues)=== Di ritornu di u so sughjornu à Rishikesh in l'ashram di u Maharishi Mahesh Yogi, i Beatles si ragruppanu in a pruprietà di u so chitarristu George Harrison à Esher, in u Surrey, per ripete è arrigistrà e canzone cumposte in India. Revolution 1 hè a primissima canzona rigistrata per l'"Album biancu" à parte si da u 30 di maghju 1968, investiscenu i studios EMI d'Abbey Road è si mettenu à u travagliu annantu à u titulu di John Lennon. Yoko Ono hè per a prima volta à fiancu à u so futuru sposu in i studios, litteralmente per mezu à u gruppu. Ci firmerà insin'à a so siparazione. Di intrata, a so influenza annantu à a musica è i testi di John Lennon si face sente, cum'è u malasgiu chì agguantò l'altri Beatles, è tutti quelli chì travaglianu incù elli in u studio. Diciottu prese di Revolution sò messe in scatula à u mumentu di 'ssa prima sirata di u gruppu in studio dapoi u 11 di ferraghju 1968. L'ultima di 'sse prese hè una longa jam di più 10 minuti à a quale John Lennon mette un termine lancendu ne: "Ok, I've had enough! (Va bè, n'aghju avutu abbastanza !)". Hà da serve di basamentu in dui tituli prisenti annantu à l'album: ''Revolution 1'' è ''Revolution 9''. 'Ssa presa hà smarratu cusì in freccia dopu à a precedente ch'è Geoff Emerick hà appena u tempu di annuncià la à u micro dapoi a sala di cuntrollu, ciò chì serà cunsirvatu in a virsione finale (omu sente "take t..."). À Abbey Road, tuttu hà difatti cuminciatu da un "puru è incuntrollevule ciambugliu". À parte si da a pista di basa (John Lennon è George Harrison à a chitarra acustica, Paulu McCartney à u pianuforte, Ringo Starr à a batteria) rigistrata in a notte di u 30 à u [[31 di maghju]] 1968, i primi overdubs sò aghjunti u lindumane : vucali di Lennon, bassa di McCartney, cori di Harrison è McCartney in armunia annantu à e strofe, è in "waoum shoobidoo wap" annantu à i riturnelli, ciò chì dà a presa 19. A sissione di u 4 di ghjugnu 1968 serà ramintevule. John Lennon, chì vole ch'è a so voce sona in modu differente, si stracqua in terrain u studio. L'ingenieru di u sone assistante Brian Gibson conta : "John avia dicisu ch'ellu si senteria megliu cantendu chjinatu à corpu in sù. Aghju dunque duvutu suspende un micro sopra à a so bocca. Aghju di certu truvatu quessa bizarru, eccentricu, ma eranu sempre in cerca di un sone differente, qualcosa di novu... ". Lennon multiplicheghja i "alright" varii à l'infinita annantu à tutta a durata di a banda. McCartney è Harrison si lancianu in un coru in voce di falsetti ind'elli ripetenu "mama, papa, mama, papa". Parechje percussione sò aghjunte, l'organu, un longu solo di chitarra di Harrison, i trattamenti diversi annantu à e voce, è dui rebbii sunore sò aghjustate, u tuttu criendu a presa 20. Difatti, niente di tuttu quessa ùn serà ritenutu è sole e 4 prima minuti di 'ssa presa 20 seranu sfruttate per fà ne u ''Revolution 1'' di l' " Album biancu ", mentre ch'è tuttu u restu serà ricuperatu da John Lennon è Yoko Ono per crià dopu ''Revolution 9''. ''Revolution 1'', chì s'ultimeghja in fade-out, hè cumplittatu cusì u 21 di ghjugnu 1968, benchì Paulu McCartney sia partutu per un cortu sughjornu in i Stati Uniti. I reduction mixdown novi sò rializati è a sezzione di rami, quattru tromboni è dui trombe, hè rigistrata. George Harrison aghjunghje un'ultima parte di chitarra elettrica - disseminendu in u titulu l'interventi in chorus - è a canzona hè pronta à esse mixata à parte si da a presa 22. Hè dinù quellu ghjornu ch'è John Lennon piglia un piacere trimente à iniettà u famosu "number nine, number nine" in u so ''Revolution 9'' annantu à u quale ellu hà travagliatu i ghjorni innanzu incù Yoko Ono. À a tavula di mixagiu, face apparisce, sparisce, è passà da un canale à l'altru 'ssa frasa diventata mitica. Di [[ferraghju]] [[2009]], ciò chì custituisce u ligame trà ''Revolution 1'' è ''Revolution 9'', vene à dì a presa 20 pruposta in a so integralità, hè apparsa annantu à Internet. Omu sente John Lennon lancià a rigistrazione lentendu ne di una voce acuta: "Take your knickers off and let's go ! (Toglite i vostri picculi calzunetti è andemu ci !)", mentre ch'è Yoko Ono cunchjude à u capu di 10 minuti è 47 siconde dicendu ne "You become naked". 'Ssu documentu sunoru apparisce dunque cum'è u prima mix rializatu u 4 di ghjugnu 1968 dopu à a sissione di overdubs discritta quì sopra, è currisponde perfettamente à a descrizzione ch'ellu ne face Mark Lewisohn in u so libru ''The Complete Beatles Recording Sessions: The Official Story of The Abbey Road Years'' publicatu in u 1988. Lewisohn svela dinò ch'è dui copie di 'ssu rough mix fubbenu rializate u ghjornu stessu, frà e quale una fubbe carriata da John Lennon, è l'altra firmò à u studio. U misteru ferma inquantu à sapè di chì copia ellu si tratta, è in chì modu ella hè pervenuta 41 anni dopu annantu à a Tela. ===Revolution (virsione rock)=== [[File:Lennon-McCartney.JPG|thumb|left|John Lennon è Paul McCartney]] John Lennon vole à tutti conti fà un single di ciò chì si chjama dinù tuttu simpliciamente Revolution, ma s'incuccia à l'altri Beatles - Paulu McCartney è George Harrison - chì ghjustu appuntu trovanu ch'è a lentezza hè preghjudizievule, ch'è u discu ùn seria micca abbastanza cummerciale. Lennon timpereghja: "a prima rigistrazione di Revolution... Ebbè George è Paul eranu pieni à risentimenti. Dichjaronu ch'ellu ùn era micca abbastanza rapidu. Avale, s'è voi intrite in i dittagli di ciò ch'è hè o ùn hè micca un hit, avianu podarse a raghjone. Ma i Beatles avarianu pussutu permette si di esce a virsione lenta è capiscitoghja di Revolution in single. Ch'ellu fubbe un discu d'oru o un discu di legnu...". Retruspettivamente, John Lennon assuceghja 'ssu ricusu à l'intrata di Yoko Ono in a so vita, spiighendu ch'è l'altri suppurtavanu male u so ritornu à u prima pianu di u gruppu, ritornu chì li era statu permessu grazia à Ono. Mentre e dui ultimi anni, era ufficiusamente Paulu McCartney chì avia pigliatu u cumandu di a furmazione, apposta chì ellu era in particulare à l'origine di i prugetti Sgt. Pepper è Magical Mystery Tour, orbè, hè effittivamente John Lennon chì hà "supranatu" u principiu di e seanze di l'"Album biancu". "So I made it faster (tandu l'aghju fatta più rapida)" spiigherà John Lennon. Punta dunque i so camarati à rifà u titulu ghjuchendu lu rock à un tempo acceleratu. Rigistrata incù e chitarre saturate, Revolution hè cusì messa in scatula u 10 di lugliu 1968. Per ottene stu effettu incù e dui chitarre di John Lennon è George Harrison, u persunale tecnicu d'EMI i branca dirittamente annantu à a cunsola. " John vulia un sone da veru distortu. Avemu imbrancatu e chitarre annantu à a cunsola di rigistrazione, ciò chì ùn era micca, tecnicamente parlendu, a cosa da fà. Quessa hà cumplittamente saturatu u canale è hà produttu 'sse sunorità fuzz. Per furtuna, a nostra ierarchia ùn hè mai stata à u currente. Pruibìanu di amnera evidente ogni forma d'abusu annantu à i nostri equipagiamenti ", spiega Phil McDonald, unu di l'assistenti à l'opera à u mumentu di 'ssa seanza. A presa 10 serà ritenuta per l'overdubs. A pista di basa cumporta dunque 'sse dui chitarre distorte, a bassa, e chjuccate di mane è dui piste siparate di batteria, passate à u compressore è à u limitadore per rende la assai prisente. John Lennon rigistra dopu i vucali energichi, chì u so brionu audibile in l'intruduzione di u pezzu, duppiendu u so cantu annantu à une belle poche di frase per accintuà le. In 'ssa virsione, ùn ci sò micca cori. Nè e strofe nè u ripigliu ùn sò armunizati. John Lennon a canta dunque in solo. Nicky Hopkins aghjunghje una linia di pianuforte l'11 è u travagliu cuntinueghja u 12 incù nuvelle piste di chitarra da John Lennon è di bassa da Paul McCartney. Un prima mix hè effittuatu u 15 di lugliu, u finale essendu rializatu u 8 di aostu. Hè dunque 'ssa virsione chì finiscerà annantu à u single, in faccia B di Hey Jude, à dispettu di Lennon chì avaria vulsutu vede la annantu à a faccia A, o in doppia faccia A. ==Analisi di e parole== [[File:Mao_train_1961.jpg|thumb|U presidente Mao Zedong hè mintuvatu in a canzone]] John Lennon s'addirizza dirittamente à i so interlucutori rivoluziunarii - ogni virsettu cumencia cù "You" ("You say you want", "You say you got", è cetera.), si perseguiteghja cù "Well, you know... (Ebbè, a sai...)" -, è prupone e so idee, è ancu e cundizione da a so participazione à un eventuale vultulime di e cose. U messagiu hè multiplice, è largamente reaffirmatu è spiegatu in e differente interviste di l'autore. À a prima strufetta, mette d'intrata e cose à u puntu: vulemu tutti cambià u mondu, di certu, ma ùn ci vole micca à cuntà annantu à ellu da ch'ellu si tratta di distruzzione. Dirittamente in u solcu di u Summer of Love è u Peace and Love, Lennon insiste annantu à u fattu ch'è nulla ùn marchjerà mai suvitendu 'ssa via. Cunvene ch'è, più ghjovanu, seria "statu partendu per distrughje tuttu", ma a so pusizione hà evoluatu, è mette in davanti i numerosi esempii storichi : " Dimulisce tuttu, quessa s'hè sempre fattu. Per chì risultatu? L'Irlandese, i Russii l'anu fattu, i Francese dinù - è quessa l'hà purtati induve? Inlocu. "'Ssa vulintà di pacifismu u porta à criticà e manifestazione di Grosvenor Square: "Induve ci anu purtati e manifestazione di prutesta? Omu ùn hà parlatu ch'è di viulenza, eccu u risultatu." In a siconda strufetta, Lennon, ammittendu ch'è l'iputetica rivoluzione aghji locu, chere di cunnosce "u pianu", vene à dì, di sapè ciò chì s'hà da passà dopu. E quistione ch'è quessa implicheghja - Quale hè chì ricustruisce ? Po quale hè chì dirighje, è cume? - e pone è ci risponde ellu stessu, in intervista: "ùn vedenu micca più luntanu ch'è a punta di u so nasu."In a fine di a strufetta, Lennon si ghjustificheghja: quandu omu li chere di appurtà u so cuntributu, risponde ch'è "omu face tutti ciò ch'ellu pò", ma ch'è "s'è i soldi sò destinati à quelli chì diffondenu l'odiu, ci vulerà à aspittà". Per compie, à l'ultima strofa, prupone a so propia soluzione. Sient'è ellu, u prublema ùn si situeghja micca à u livellu di l'istituzione, ma piuttostu à u livellu di u statu di spiritu. "Tù voli cambià a custituzione? Vulemu cambià a to testa. Mi dicu ch'elle sò l'istituzione ? Feristi megliu di liberà u to spiritu!", canta . Aghjunghje un'ultima nota di derisione: "Ùn ghjunghjerai inlocu spassighjendu incù u ritrattu di Mao. "Qualchì anni più tardi, in u 1972, Lennon si pentì di 'ssu riferimentu à Mao, cunsiderendu ch'è ella puderia guastà e so oppurtunità di visità un ghjornu a China. Inquantu à a manera di diffonde 'ssu cambiamentu di statu d'animu, afferma, in u 1969: "u solu modu di garantisce una pace durevule, hè di cambià u modu di pinsà ia a ghjente. Altru ùn ci n'hè. U Statu pò fà la grazia à a prupaganda. Coca-Cola a face bè grazia à a prupaganda - perchè micca noi, I Beatles? Simu a generazione muderna." Infine, pocu tempu prima a so sparizione, in u [[1980]], à u mumentu di a famosa intervista per a rivista Playboy, John Lennon scrive: E parole tenenu rittu ancu oghje. Hè sempre ciò ch'e risentu riguardu à a pulitica. I want to see the plan (vogliu sempre vede u pianu); hè ciò ch'e diciu à Abbie Hoffman è à Jerry Rubin. Count mi out (ùn cuntate micca annantu à mè) s'ellu hè quistione di viulenza. Ùn mi aspittate micca annantu à e barricate, almenu ch'ella sia incù i fiori. Un virsettu particulare di a canzona hà suscitatu a pulemica. Annantu à u single Revolution, Lennon priciseghja ch'è ellu ùn ci vole micca à cuntà annantu à ellu quand'ellu hè quistione di viulenza : "But if you talk about destruction, don't you know that you can count me out. "Invece, annantu à a pista di l' " Album biancu ", Revolution 1, a frasa hè appena differente: "You can count mi out... In", altrimente dettu, "ùn poi micca cuntà annantu à mè... Poi". Manifestamente, u so avvisu evolueghja trà e duie virsione. Spiega: "Ci sò state duie virsione di a canzona, ma a manca underground ùn hà riagitu ch'è à quella chì dicia "count mi out". A virsione originale dice "count mi in". Aghju fattu e duie perch'è ùn eru micca sicuru. "Difatti, Revolution 1 (a pista di l'album) hè stata rigistrata innanzu Revolution (u single). Ma, u single essendu esciutu nanzu à l'album, u publicu hà scupertu prima a virsione "ùn cuntate micca annantu à mè". Difatti, a riazzione ùn s'hè micca fattu aspittà. A rivista americana ''Remparts'' qualificheghja a canzona di "tradimentu", è a ''New Left Review'' di "lamentevule reflessu impauritu picculu burghese". Lennon publicherà parechje altre canzone à sapore puliticu ([[Working Class Hero]], [[Give Peace a Chance]], per indettu) è riimpruderà ancu, in u [[1971]], u prima virsettu di Revolution per a so canzona [[Power to the People]]. == Note == <references/> [[Categoria:Musica]] cdjb6obmxw5pdkyyktn580o71ukjoom Shock G 0 22340 403389 402595 2026-06-10T20:45:27Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 403389 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Gregory Edward Jacobs''' ([[New York]], [[25 d'aostu]] [[1963]] - Tampa, [[22 d'aprile]] [[2021]]) hè statu un cantadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Da vede dinò == [[Categoria:Americanu]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Cantadore]] o00tdzsdxcghtc0yf0815s5tq3hscv7 QS World University Rankings 0 22542 403330 388298 2026-06-10T14:03:20Z Fausta Samaritani 15085 403330 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} QS World University Rankings è una pubblicazione annuale di classifiche universitarie di ''Quacquarelli Symonds'' (QS). U sistema QS hè cumpostu di trè parti: a classificazione globale globale, a classificazione di i sughjetti, chì chjamanu e prime università di u mondu per u studiu di 51 sughjetti diffirenti è cinque spazii di facultà cumposti, è ancu cinque tavule regiunale indipendenti, à dì l'Asia, l'America Latina, L'[[Europa]]emergente è l'Asia Centrale, a Regione Araba è i BRICS. U ranking QS riceve appruvazioni da u Gruppu di Experti di Classificazione Internaziunale (IREG), è hè cunsideratu cum'è unu di i trè classifiche universitarie più letti in u mondu, inseme cù u Ranking Academic of World Universities è Times Higher Education World University Rankings. Sicondu Alexa Internet, hè a classificazione universitaria più vista in u mondu. In ogni casu, hè statu criticatu per a so dipendenza eccessiva in l'indicatori subjectivi è i sondaggi di reputazione, chì tendenu à fluttuà annantu à l'anni. Preoccupazione esiste ancu in quantu à a coherenza globale è l'integrità di e dati utilizati per generà risultati di classificazione QS. U ranking QS era cunnisciutu prima cum'è ''Times Higher Education-QS World University Rankings''. L'editore avia cullaburatu cù a rivista ''Times Higher Education'' (THE) per pubblicà e so classifiche internaziunali da u [[2004]] à u [[2009]] prima chì tramindui cuminciaru à annunzià e so propria versione. QS dopu hà sceltu di cuntinuà à aduprà a metodulugia preesistente in partenariatu cù Elsevier, mentri THE hà aduttatu una nova metodulugia per creà i so rankings. == Storia == A necessità percepita di una classificazione internaziunale di l'università per scopi di u [[Regnu Unitu]] hè stata evidenziata in dicembre [[2003]] in a rivista di Richard Lambert di a cullaburazione università-industria in Gran Bretagna per HM Treasury, u ministeru di finanze di u Regnu Unitu. Frà e so raccomandazioni ci era a classificazione di l'università mundiale, chì Lambert hà dettu chì aiuterà u Regnu Unitu à valutà a pusizione globale di e so università. L'idea di a classificazione hè stata creditata in u libru di Ben Wildavsky, ''The Great Brain Race: How Global Universities are Reshaping the World'', à allora editore di THE, John O'Leary. THE hà sceltu di associà cù a cumpagnia di cunsiglii educativi è di carriera Quacquarelli Symonds (QS) per furnisce i dati, numinendu Martin Ince, ex vice editore è più tardi un cuntrattu di THE, per gestisce u prugettu. Trà u [[è u 2009, QS hà pruduttu u ranking in partenariatu cù THE. In u 2009, THE hà annunziatu ch'elli pruduceranu a so propria classificazione, u Times Higher Education World University Rankings, in partenariatu cù Thomson Reuters. THE citò una debulezza affirmata in a metodulugia di i rankings originali, è ancu un favoritismu percepitu in a metodulugia esistente per a scienza sopra l'umanità, cum'è dui di i motivi chjave per a decisione di split with QS. QS hà conservatu a pruprietà intellettuale in i rankings prima è a metodulugia utilizata per cumpilà, [citazione necessaria] è cuntinueghja à pruduce classifiche basate nantu à quella metodulugia, chì sò avà chjamati QS World University Rankings. THE hà creatu una nova metodulugia cù Thomson Reuters, è hà publicatu u primu Times Higher Education World University Rankings in settembre 2010. == Classifica globale == QS publica i risultati di a classificazione in i media di u mondu è hà fattu partenarii cù una quantità di punti di vendita, cumprese The Guardian in u Regnu Unitu, è Chosun Ilbo in Corea. U primu ranking pruduciutu da QS indipindentamente da THE, è utilizendu a metodulugia coherente è originale di QS, sò stati publicati l'[[8 di settembre]] di u [[2010]], cù a seconda apparsu u [[6 di settembre]] di u [[2011]]. QS hà cuncepitu a so classificazione per valutà a prestazione secondu ciò chì crede esse aspetti chjave di a missione di una università: insegnamentu, ricerca, nutrimentu di l'impiegabilità è internaziunale. === Revisione di i pari accademici === Questa hè a parte più cuntruversa di a metodulugia [parole weasel][citazione necessaria]. Utilizendu una cumminazione di listi di mailing acquistati è applicazioni è suggerimenti, sta indagine dumanda à l'accademici attivi in ​​u mondu nantu à e prime università in i so campi specializati. QS hà publicatu i tituli di u travagliu è a distribuzione geografica di i participanti. U ranking 2017/18 hà fattu usu di risposte da 75,015 persone di più di 140 nazioni per u so indicatore di reputazione accademica, cumpresi i voti di i cinque anni precedenti, sempre chì ùn ci sia più infurmazione recente dispunibule da u stessu individuu. I participanti ponu numinà finu à 30 università, ma ùn sò micca capaci di vutà per u so propiu. Tendenu à numinà una mediana di circa 20, chì significa chì sta indagine include più di 500 000 punti di dati. U rispondente mediu pussede 20.4 anni di sperienza accademica, mentri 81% di i rispondenti anu più di una dicada di sperienza in u mondu accademicu. In u [[2004]], quandu i rankings apparsu per a prima volta, a valutazione di i pari accademichi rapprisentava a mità di u puntu pussibule di una università. In u [[2005]], a so parte hè stata ridutta à 40% per via di l'intruduzioni di l'Encuesta di Reputazione di l'Impiegatori. === Rapportu di i studienti di a facultà === Questu indicatore cuntene u 20% di u puntuazione pussibule di una università in u ranking. Hè una misura classica aduprata in diversi sistemi di classificazione cum'è proxy per l'impegnu di l'insignamentu, ma QS hà ammissu chì hè menu di satisfactoria. === Citazioni per facultà === Citazioni di a ricerca publicata sò trà l'inputs più utilizati à a classificazione universitaria naziunale è glubale. U QS World University Rankings hà utilizatu dati di citazioni da Thomson (ora Thomson Reuters) da 2004 à 2007, è da tandu hà utilizatu dati da Scopus, parte di Elsevier. U numeru tutale di citazioni per un periudu di cinque anni hè divisu da u numeru di accademichi in una università per dà u puntuatu per sta misura, chì cuntene u 20% di u puntuazione pussibule di una università in u ranking. QS hà spiegatu chì usa stu approcciu, piuttostu cà e citazioni per carta preferita per altri sistemi, perchè reduce l'effettu di a scienza biomedica nantu à a stampa generale - a biomedicina hà una cultura feroce "pubblicà o perisce". Invece, QS prova di misurà a densità di u persunale di ricerca attivu in ogni istituzione, ma i prublemi restanu sempre nantu à l'usu di citazioni in i sistemi di classificazione, in particulare u fattu chì l'arti è l'umanità generanu relativamente pocu citazioni. Tuttavia, dapoi u [[2015]], QS hà fattu miglioramenti metodulugichi pensati à caccià l'istituzioni vantaghji spicializati in Scienze Naturali o Medicina prima ricevuti. Stu migliuramentu hè chjamatu nurmalizazione di l'area di a facultà, è assicura chì e citazioni di una istituzione contanu in ognuna di e cinque Aree di Facultà chjave di QS hè ponderata per cuntà u 20% di u puntu di citazioni finali. QS hà cuncessu a prisenza di alcuni errori di cullizzioni di dati in quantu à citazioni per facultà in classifiche di l'anni precedenti. Una questione interessante hè a diffarenza trà e basa di dati Scopus è Thomson Reuters. Per l'università maiò di u mondu, i dui sistemi catturanu più o menu listessi publicazioni è citazioni. Per l'istituzioni menu mainstream, Scopus hà più riviste in lingua non inglese è più chjucu in a so basa di dati. Siccomu i documenti sò menu citati, però, questu pò ancu significà menu citazioni per carta per l'università chì publicanu in elli. Questa zona hè stata criticata per minà l'università chì ùn utilizanu micca l'inglese cum'è a so lingua primaria. Citazioni è publicazioni in una lingua diversa da l'inglese sò più difficiuli di accede. A lingua inglese hè a lingua più internaziunale, cusì hè ancu a più populari quandu citate. === Revisione di u patronu === Questa parte di u ranking hè ottenuta da un metudu simili à a Peer Review Accademica, salvu chì mostra campioni di reclutatori chì assumenu graduate in una scala naziunale globale o significativa. I numeri sò più chjuchi - 40,455 risposte da più di 130 paesi in u ranking 2016 - è sò usati per pruduce u 10% di u puntuazione pussibule di ogni università. Stu sondaghju hè statu introduttu in u 2005 in a cunvinzione chì i patroni traccianu a qualità di u graduatu, facendu questu un barometru di a qualità di l'insignamentu, un fattore famosu problematicu per misurà. L'università chì si trova quì hè di interessu particulare per i studienti potenziali, è ricunnosce chì questu era l'impetu daretu à u QS Graduate Empl inaugurale. == Giovani università == QS libera ancu u QS Top 50 Under 50 Ranking annu per classificà università chì sò state stabilite per menu di 50 anni. Queste istituzioni sò ghjudicate nantu à e so pusizioni nantu à a tavula generale di l'annu precedente. Da u 2015, a classificazione "'Top 50 Under 50" di QS hè stata allargata per include e 100 istituzioni più grandi di u mondu sottu à 50 anni, mentre chì in 2017 hè stata di novu allargata per include e 150 università più grandi di u mondu in questa cohorte. In u 2020, a tavula hè stata superata da l'Università Tecnologica Nanyang di Singapore per u settimu annu consecutivu. A tavula hè duminata da università di a regione Asia-Pacificu, cù i primi quattru posti occupati da l'istituzioni asiatiche. == Facultà è materie == QS classifica ancu università per disciplina accademica organizata in facultà 5, vale à dì Arti è Umanità, Ingegneria è Tecnulugia, Scienze di a Vita è Medicina, Scienze Naturali è Scienze Sociali è Gestione. A metodulugia hè basatu annantu à l'indagine di accademichi esperti è di l'impiegatori mundiali, è a misurazione di u rendiment di ricerca utilizendu dati provenienti da a basa di dati Scopus d'Elsevier. In u 2018 QS World University Rankings by Subject sò chjamati i migliori università di u mondu per u studiu di 48 sughjetti differenti. I dui novi tavulini sughjetti aghjuntu in l'edizione più recente sò: Classics & Ancient History è Library & Information Management. L'istituzione di punta in u mondu in a cartera di u 2020 in quantu à a maiò parte di e pusizioni di punta in u mondu hè u Massachusetts Institute of Technology, chì hè u numeru unu per 12 sugetti. U so rivale di longu ranking, l'Università di Harvard, hè u numeru unu per undici sugetti. == Classifica regiunale è altre tavule == Classificazione di l'impiegabilità di i laureati QS In u 2015, in un tentativu di risponde à a dumanda di i studienti per dati comparativi nantu à e prospettive di l'impieghi offerte da università prospective o attuali, QS hà lanciatu u QS Graduate Employability Rankings. L'ultima puntata, liberata per l'annu accademicu 2020, classifica 500 università in u mondu. Hè guidatu da l'Istitutu di Tecnulugia di Massachusetts, è prisenta quattru università da i Stati Uniti in u top 10. A metodulugia unica hè custituita da cinque indicatori, cù trè chì ùn sò micca in ogni altru ranking. == Avvenimenti == QS Quacquarelli Symonds urganizeghja una serie di eventi di reclutamentu di studenti internaziunali durante l'annu. Questi sò generalmente orientati à l'introduzione di futuri studienti à u staffu di l'ammissione di l'università, mentre chì facilitanu ancu l'accessu à i cunsiglii d'admissione è e borse di studiu. In u 2019, più di 360 avvenimenti sò stati ospitati, assistiti da 265,000 candidati, in 100 cità in 50 paesi. Separati in 'tours', l'offerta di eventi QS sò tipicamente cumpresi una seria di fiere universitarie è di scuole di cummerciale. == Tour MBA Mondiale == U QS World MBA Tour hè a più grande serie di fiere internaziunali di scuole di cummerciale in u mondu, frequentate da più di 60,000 candidati in 100 cità in 50 paesi. == World MBA Tour Premium == QS World MBA Premium si concentra ancu in u reclutamentu di studenti MBA, ma invita solu e scole di cummerciale classificate in u top 200 à l'internaziunale, secondu u QS World University Rankings. L'avvenimentu hà u scopu di furnisce una visione più olistica di un diploma MBA, cun un focusu rinfurzatu nantu à i prucessi è insights pre è post-studiu. == Tour di a scola mundiale == U QS World Grad School Tour si concentra nantu à i prugrammi postuniversitari internaziunali, in particulare i maestri specializati è i PhD in FAME (Finanze, Contabilità, Gestione è Economia) è discipline STEM. == Tour Universitario Mondiale == U QS World University Tour pone l'accentu nantu à u reclutamentu di i studienti di u liceu, invitendu solu i prugrammi di liceu. == Cunnette Eventi == QS Connect MBA è QS Connect Masters differenu da altre serie di avvenimenti "per chì un furmatu di fiera aperta ùn hè micca seguitu. Invece, i candidati participanu à interviste 1-à-1 pre-disposti cù u persunale di ammissione, basate nantu à i CV è i profili accademichi pre-sottomessi. == QS Stars == QS offre ancu à l'università un serviziu di auditu chì furnisce infurmazioni approfondite nantu à i punti di forza è debule istituzionali. Chjamatu QS Stars, stu serviziu hè separatu da u QS World University Rankings. Implica un sguardu detallatu à una gamma di funzioni chì marcanu una università muderna è globale. U risultatu minimu chì una università pò riceve hè zero Stars, mentre chì l'università veramente eccezziunale, di punta in u mondu, ponu riceve u statutu di '5 * +', o 'Five Star Plus'. U prucessu di audit QS Stars valuta l'università secondu circa 50 indicatori diffirenti. In u 2018, circa 20 università diverse in u mondu avianu statu attribuitu u massimu puntuazione Five Star Plus. QS Stars classificazioni sò derivati ​​da punteggi in ottu di 12 categurie. Quattru categurie sò ubligatorie, mentri l'istituzioni devenu sceglie e quattru categurie facultative rimanenti. Sò: Stars hè un sistema di valutazione, micca un ranking. Circa 400 istituzioni avianu optatu per l'evaluazione di Stars à principiu di 2018. In 2012, i tariffi per participà à stu prugramma eranu $ 9850 per l'auditu iniziale è una tarifa di licenza annuale di $ 6850. == External links == * [https://www.topuniversities.com/ U situ ufficiale] * [http://www.iu.qs.com/ QS Intelligence Unit Blog] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120501195259/http://www.iu.qs.com/ |date=2012-05-01 }}-blog nantu à i rankings è l'istruzione superiore da a squadra chì compila u QS World University Rankings * [http://www.iu.qs.com/ Carte interattive paragunendu i Rankings QS World University cù u Ranking Academic of World Universities è Times Higher Education Rankings] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120501195259/http://www.iu.qs.com/ |date=2012-05-01 }} * [https://universitenitanit.com/ Taban puanlar] [[Categoria:Università]] fyt6m153q4gmht3gv1ulahiie3xxlew 1846 0 22721 403355 401655 2026-06-10T16:53:57Z Fausta Samaritani 15085 403355 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1846''' (MDCCCXLVI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849|1850}} == Evenimenti == [[File:Mexican-American War collage.png|thumb|160px|Illustrazione di a Guerra di u Mèssicu (1846-[[1848]])]] - [[13 di maghju]]: I [[Stati Uniti d'America]] dichjàranu [[Guerra Messicana-Americana|guerra à u Mèssicu]].<br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == - [[25 di lugliu]]: [[Luigi Bonaparte]], fratellu di [[Napulione Buonaparte|Napulione I]], Rè d'Olanda ([[1806]]-[[1810]]).<br> <gallery> 307-Portret van Lodewijk Napoleon, koning van Holland.jpg|<small>[[Luigi Bonaparte]] (* [[Aghjacciu]], [[1778]] - † [[Livornu]], [[1846]])</small> </gallery> == In Córsica == Ci sò 246.000 abitenti in [[Córsica|l'ìsula sana]], di quali 11.541 in [[Aghjacciu]].<br> == Riferimenti == - Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di A CORSICA'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ pagina principale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}; [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/Chronique/Dixneuvieme.html#1846 l'annu 1846] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220809235724/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/Chronique/Dixneuvieme.html#1846 |date=2022-08-09 }} == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1846 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] omo50vzmhtuolrvu7k6humx5atd6e6b Republica Autònoma di Crimea 0 22809 403383 379802 2026-06-10T20:08:30Z Fausta Samaritani 15085 403383 wikitext text/x-wiki {{Statu|nomeCompleto=Crimea|nomeUfficiale=Автономна Республіка Крим Автономная Республика Крым Qirim Muhtar Cumhuriyeti|linkBandiera=Flag of Crimea.svg|paginaBandiera=Bandiera di Crimea|linkStemma=Emblem of Crimea.svg|motto=Процветание в единстве|paginaStemma=Stemma di Crimea|capitale=Simferopol|valuta=gryvna|superficieTotale=26 861|popolazioneDensita=75,5|popolazioneTotale=1 968 550|tld=cr.ua, crimea.ua|telefono=|targa=|festa=20 ghjennaghju (ghjornu di a Republica Autònoma di Crimea)|inno=|governo=republica autònoma|lingua=ucrainana, russia, tatara di Crimea|orario=|continente=Europa|energia=|presidente=-|primoMinistro=-}} '''Republica Autònoma di Crimea''' hè una unità amministrativa in u [[sudu]] [[Ucraina|di l'Ucraina]], situata in a maiò parte di a Peninsula di Crimea. Superficie - 26 861 km². A capitale hè [[Simferopol]]. I più grandi cità - Simferopol, [[Kerch]], [[Evpatoria]], [[Dzhankoy]], [[Bakhchisarai]], [[Yalta]], [[Alushta]], [[Armyansk]]. Cunfina à u nordu cù a regione Kherson di [[Ucraina|l'Ucraina]]. [[Categoria:Europa]] 70ay4lbh04zqw9vqu616acu9apszfq6 Rafael Orozco Maestre 0 22945 403337 386218 2026-06-10T14:28:20Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria, file 403337 wikitext text/x-wiki [[File:Rafael Orozco Maestre-1989.jpg|thumb|300px|right|Rafael Orozco Maestre]] '''Rafael José Orozco Maestre''' hè statu un cantadore, è [[Musica|musicante]] [[Colombia|columbianu]]. == Biugrafia == == Albumi == - ''Binomio de oro'' (1977)<br> - ''Por lo alto'' (1977)<br> - ''Enamorado como siempre'' (1978)<br> - ''Los Elegidos'' (1978)<br> - ''Súper vallenato'' (1979)<br> - ''Clase aparte'' (1980)<br> - ''De caché'' (1980)<br> - ''5 años de oro'' (1981)<br> - ''Festival vallenato'' (1982)<br> - ''Fuera de serie'' (1982)<br> - ''Mucha calidad'' (1983)<br> - ''Somos vallenato'' (1984)<br> - ''Superior'' (1985)<br> - ''Binomio de oro'' (1986)<br> - ''En concierto'' (1987)<br> - ''Internacional'' (1988)<br> - ''De Exportación'' (1989)<br> - ''De fiesta con binomio de oro'' (1990)<br> - ''De américa'' (1991)<br> - ''Por siempre'' (1992)<br> == External links == * [https://www.buscabiografias.com/biografia/verDetalle/3258/Rafael%20Orozco Biography] * [https://www.discogs.com/artist/5121026 Discogs English version] [[Categoria:Cantadore|Orozco, Rafael José]] [[Categoria:Musicante|Orozco, Rafael José]] [[Categoria:Columbianu|Orozco, Rafael José]] [[Categoria:Biugrafia|Orozco, Rafael José]]] kpw2xyh9xydfrzdvadj83f3s76flxzg Costa Eburna 0 23068 403415 392583 2026-06-11T07:31:01Z Fausta Samaritani 15085 file 403415 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Côte d'Ivoire.svg|thumb|80px|right|A bandera di a Costa Eburna hè assai sìmile à a bandera di l'[[Irlanda]].]] [[File:Sassandra1.jpg|thumb|250px|right|Sassandra]] A '''Costa Eburna''' o puru '''Costa d'Avoriu''' (in [[lingua francese]]: ''Côte d'Ivoire''), ufficialmente a '''Ripùblica di a Costa Eburna''' (fr. ''République de Côte d’Ivoire'') hè un statu di 322.460 km² di superficia in l'[[Àfrica]] occidentale. Hè in cunfina cù li paesi di [[Liberia]], [[Guinea]], [[Mali]], [[Burkina Faso]], [[Ghana]] è cù l'[[Oceanu Atlànticu]]. Hà circa 29 milioni d'abitenti. A capitale si chjama [[Yamoussoukro]], ma [[Abigian]] hè a cità maiò. == Discrizzioni == Relativamente stàbile per i standard regiunali, a Costa Eburna hà stabilitu legami pulìtichi è ecunòmichi stretti cù i so vicini di l'[[Àfrica]] occidentale. [[File:Cote d Ivoire in Africa (-mini map -rivers).svg|thumb|200px|right|Pusizione in u cuntinente africanu]] == Storia == U paese divintò indipendente da a [[Francia]] u [[7 d'agostu]] [[1960]]. [[Categoria:Costa d'Avoriu|!]] [[Categoria:Stati d'Africa]] n92a38x1j9qspwuj180duyv457z0xsu Cazacchistanu 0 23270 403335 398531 2026-06-10T14:15:16Z Fausta Samaritani 15085 link 403335 wikitext text/x-wiki U '''Cazacchistanu''' (o '''Kazachistanu'''), in forma longa a '''Ripublica di u Cazacchistanu''' (in [[Lingua kazaka|cazaccu]]: Qazaqstan, Қазақстан, /qɑzɑqˈstɑn/), hè un vastu paesi situatu in cori di l'Asia, ind'eddu accupa u 4u rangu da a so superficia dopu à a Russia, a China è l'India, è rilivendu di a parti sittentriunali di l'Asia cintrali, è in parti in Auropa di l'Estu (à punenti di u fiumu Urali). S'è a più grandi cità ferma Almaty, a metropuli ecunomica di u paesi, a capitala di u paesi hè Astana dapoi u 1998, cità custruita in cori di a steppa cazacca. Da 2019 à 2022, a capitala porta u nomu di Nour-Soultan in anori di u presidenti dimissiunariu Noursoultan Nazarbaïev, chì avia direttu u paesi mentri 29 anni. [[File:Flag_of_Kazakhstan_(President_of_Kazakhstan_website).svg|thumb|A bandera di u Cazacchistanu]] In 'ssu paesi di piani è d'altupiani pridumineghjini, dapoi u fiumu Urali insin'à i primi contraforti di l'Altaï, i steppi mezi aridi è freti in a so parti cintrali (a steppa cazacca). 'Ssu vastu tarritoriu dibulamenti pupulatu fù abitatu in tempi d'una volta da cavalieri nomadi turcofoni, chì i so Cazacchi ani datu u nomu à u paesi. [[File:Kazakhstan_(orthographic_projection).svg|thumb|Situazione di u Cazacchistanu nantu à a carta]] U Cazacchistanu attuali feci parti di l'Imperu russiu chì ci stabuliti i principali cità è i primi stradi farrati, po divintò a Ripublica sucialista suvietica cazacca in senu à l'Unioni di i ripublichi sucialisti suvietichi chì ci intraducì à marchja furzata l'industrialisazioni di u paesi. Uttensi a so indipendenza di dicembri 1991 è u presidenti Noursoultan Nazarbaïev dirighjì tandu u Cazacchistanu d'una mani di farru sinu à a so dimissioni in u 2019. Kassym-jomart Tokaïev li succèda ma Nazarbaïev ci cunsirvò una forti influenza inquant'è presidenti à vita di u Cunsigliu di sicurezza naziunali, sinu à u so rinviu in seguitu à a rivolta di 2022. I so abitanti sò i Cazacchistanesi. U termini Cazacchi ùn s'appieca cà à l'etnia maghjuritaria di u paesi. ==Etimulugia== U nomu Cazaccu veni da l'anziana parola turca ''qaz'', chì significheghja "vagabundà", chì rispechja a cultura nomadi di i Cazacchi. U termini cusaccu hà listessu urighjina. U suffissu persianu -stan significheghja terra, paesi o locu di, di versu è di manera chì u Cazacchistanu pò essa traduttu littiralamenti com'è paesi di i nomadi. ==Storia== ===Avantistoria=== U Cazacchistanu, righjonu di vasti steppi, hè à longu parcorsu è pupulatu da pupulazioni nomadi. Hè abitatu dapoi l'ità di a petra da pastori nomadi. I culturi di l'ità di u bronzu chì si sò stesi annantu à 'ssu tarritoriu cumprendini a cultura Sroubna, a cultura d'Afanasievo, a cultura d'Andronovo è a cultura di Begazy-Dandybai. ===Antichità=== Trà 500 è 500, u Cazacchistanu aggronda i culturi nomadi guerrieri di i Scitichi po di l'Unni. ===Ebbica medievali=== À u 9u seculu, u tarritoriu cazaccu hè in parti islamizatu, a riligioni tradiziunali essendu u tengrisimu. I Monguli invadini u tarritoriu à u XIIIu seculu in u prucessu d'espansioni di u so imperu. ===U Khanat cazaccu=== In u 1723, i Dzungar toglini à u Khanat cazaccu i cità di Sayram, Tachkent è Turkestan. I trè sturbi, dissuciati da a disfatta, si spiccani in trè jüze. ===Ebbica muderna=== À u principiu di l'ebbica muderna, 'ssu vastu paesi hè pupulatu di nomadi turcofoni, i Cazacchi, cacciadori è addivadori, chì i so tradizioni suciali sò basati annantu à una struttura clanica chì pardura sinu à i ghjorna d'oghji. 'Ssu tarritoriu, aspramenti disputatu trà a Russia è a China, finisci, par via di u ghjocu d'allianzi è di prissioni militareschi, par passà sottu à tutela, po sottu à duminazioni diretta di l'Imperu russiu. I forti prissioni asercitati da a Russia tsarista par impona a so pulitica di culunisazioni pruvucheghjani u risentimentu di i Cazacchi. In l'anni 1860, a maiò parti di i Cazacchi ricusani l'annissioni da a Russia ma ùn parvenini micca à impidiscia la. Ùn poni risista à a russiificazioni furzata à u so populu pruvendu à cunsirvà u so stilu di vita nomadi tradiziunali è a so ecunumia largamenti basata annantu à l'addevu, soprattuttu par via di a caristia chì si sparghji prestu, annientiscendu i tribù cazacchi. ====XXu seculu==== =====U periudu suvieticu===== Dopu à a rivuluzioni d'Uttrovi 1917, una ripublica suvietica autunoma (à l'iniziu Chirghizi, incù fruntieri più larghi chì u Cazacchistanu attuali) hè pruclamata in u 1920. A Ripublica sucialista suvietica cazacca hè criata di dicembri 1936 po incurpurata à l'Unioni suvietica. Hè ancu in l'anni 1930 chì u Cazacchistanu, à l'ecunumia fin'à tandu mori in iritardu, principia à industrializà si. In seguitu à i tentativi di sedintarisazioni di i pupulazioni nomadi chì pupulavani sturicamenti 'ssu vastu tarritoriu è di a pulitica di cullittivisazioni furzata, una caristia dicima bon parechji abitanti mentri l'anni 1929-1933. À l'incirca un quartu di a pupulazioni cazacca, vali à dì vicinu à 1,5 milionu di parsoni, perisci in seguitu à 'ssi avvinimenti. L'anni dopu, u rigimu stalinianu, u Cazacchistanu, in parti in u quatru di u cumplessu curreziunali di u steplag è karlag, hè una distinazioni par numarosi dipurtazioni (è evacuazioni di guerra), è in particulari, mentri è subitu dopu a Siconda Guerra mundiali, di gruppi etnichi calchì volta intrei : Tatari di Crimea, Polacchi, Cecceni, tedeschi di a Volga è di u mari Neru, Cureani è altri. À parta di l'anni 1950, u Cazacchistanu diventa l'inghjocu di parechji prugetti suvietichi ambiziosi : u puligunu nucleari di Semipalatinsk è i so laburatorii nucleari, u cosmodromu di Baikonur è a campagna di i terri verghjini. I fruntieri di u Cazacchistanu attuali sò stabuliti sottu à Stalinu, trà 1930 è 1935. À nordu, l'anzianu Oblast di Pavlodar, à l'iniziu righjonu russiu è pupulata di russofuni, hè intigratu à u Cazacchistanu. Stu oblast hè mori industrializatu, pussidendu in particulari grandi mineri di carbonu, ciò chì parmetti di rifà u ritardu ecunomicu di a ghjovana Ripublica sucialista è di serva di mudeddu par u sviluppu di u sittori industriali è minerariu pà l'altri pruvinci di u Cazacchistanu. =====A fini di l'URSS===== À u mumentu di a dislucazioni di l'URSS chì hà locu ufficialmenti u 26 dicembri 1991, a RSS di u Cazacchistanu hè l'ultima di i quindici ripublichi suvietichi à dichjarà a so indipendenza, ch'edda pruclama u 16 dicembri 19919. Da l'anni 1990 è versu l'anni 2000, in seguitu à l'indipendenza di u Cazacchistanu in u 1991, una furtissima emigrazioni tocca 'ssu paesi novu. I pupulazioni d'urighjina auropea (in particulari Russii, Ucraniani, Baltichi, tedeschi di a Volga) voltani in i so paesi d'urighjina è numarosi non-Cazacchi sò scartati di i rispunsabilità à ghjuvori di a pupulazioni cazacca. Dapoi l'anni 2010, è di modu prugrissivu, a situazioni di u paesi s'hè stabilita. Di più, l'ecunumia naziunali hà migliuratu, incù una crescita di l'indicatori ecunomichi, è u saldu migratoriu sembra essa arrigulatu. =====Dapoi l'indipendenza===== U capu di Statu Noursoultan Nazarbaïev, ferma à u puteri da 1990 à u 2019, vincendu cinqui alizzioni prisidinziali cunsecutivi. Dimissiuneghja u 19 marzu 2019 pà lascià a piazza à u presidenti di u Senatu, Kassym-Jomart Tokaïev, chì hè elettu prisedenti u 9 ghjugnu 2019. U Cazacchistanu aderisci à l'ONU u 2 marzu 1992 è à u partinariatu par a paci di l'OTAN u 27 maghju 1994. Hè ancu membru di l'UNESCO dapoi maghju 1992 U 30 aostu 1995, una nuvedda Custituzioni hè aduttata è l'alizzioni lighjislativi ani locu di dicembri 1995 incù a criazioni d'un Parlamentu incù dui camari. In u 1997, a capitala di u Cazacchistanu hè cullucata d'Almaty (anzianu Alma-Ata), à u sudestu di u paesi, à Akmola (Akmolinsk, Tselinograd), ribattizata Astana (''capitali'' in cazaccu) à 'st'uccasioni. 'Ssa cità situata in i steppi da u nordu di u paesi (più vicinu di u so centru giugraficu), s'hè sviluppata com'è centru urbanu principali par a campagna di i terri verghjini. ====XXIu seculu==== Di ghjinnaghju 2010, u Cazacchistanu assicura par un annu a presidenza di l'Urganisazioni pà a sicurezza è a cuupirazioni in Auropa (OSCE), a più grandi urganisazioni di sicurezza rigiunali, ragruppendu 56 paesi d'Auropa, d'America subrana è d'Asia. U Cazacchistanu divintò u prima Statu postsuvieticu à predominiu asiaticu è musulmanu à dirighja 'ss'urganisazioni. U 20 marzu 2019, u guvernu dicidi di rinumà a so capitala Nour-Soultan, in umaghju à l'anzianu presidenti Nazarbaïev, firmatu trenta anni à a testa di u paesi. Quist'ultimu chetta u puteri listessu ghjornu. L'alizzioni lighjislativi di 2021 sò vinti da u partitu Nour-Otan in un cuntestu di boycott di l'oppusizioni. Di ghjinnaghju 2022, una rivolta nasci dopu à una crescita subitania di u prezzu di u carburanti. Mentri l'annu 2022, parechji riformi di dimucratisazioni sò missi in campu in seguitu à un riferendu è un'alizzioni prisidinziali anticipata hè urganizata di nuvembri. Incù l'Invadu di l'Ucrania da a Russia in 2022 una pulitica prudenti di distanziazioni hà principiatu incù u partinariu di longu data, da a Russia. ==Giugrafia== ===Cunsidarazioni giugrafichi generali=== [[File:Burabai.jpg|thumb|U Parcu Naziunale di Burabay in a rigioni d'Aqmola]] Situatu in cori di u cuntinenti asiaticu, u Cazacchistanu faci parti di l'Asia cintrali. Cunfinanti di cinqui paesi (Russia à nordu, China à livanti, Chirghizistanu à u sudestu, Uzbecchistanu à u mezupunenti è Turcmenistanu à u mezupunenti è à punenti), u Cazacchistanu si caratterizeghja prima di tuttu com'è essendu un paesi inchjavatu, malgradu a so larga urlatura marittima à punenti incù u mari Caspiu, induva quiddu ferma un mari chjusu. U Cazacchistanu custituisci un vastu paesi à u 9imu rangu in u mondu par via di a superficia, chì u situeghja trà l'Arghjintina (8imu rangu mundiali) è l'Algiria (10imu rangu mundiali) mentri chì in Asia, accupa u 4imu rangu dopu à a Russia, a China è l'India. Oltri a so situazioni giugrafica, u Cazacchistanu hè un paesi d'Asia cintrali par causa di i so liami storichi, linguistichi, culturali è pulitichi incù quattru altri exi ripublichi suvietichi d'Asia isciuti da l'anziana URSS. Mentri u periudu suvieticu insin'à l'indipendenza di u paesi, à u Cazacchistanu stessu, l'insemu geupuliticu furmatu da u Cazacchistanu, u Chirghizistanu, l'Uzbecchistanu, u [[Tagicchistanu]] è u Turcmenistanu fù di solitu chjamatu Asia cintrali è Cazacchistanu. A più parti uccidentali di u paesi ùn hè di regula micca cunsidarata com'è appartinendu giugraficamenti à l'Asia cintrali ma à l'Auropa (induva, siont'è una cunvinzioni di regula ammissa, u cuntinenti auropeu si ferma à i monti I Monti Urali, po à u fiumu di listessu nomu) : u Cazacchistanu saria cusì situatu annantu à dui cuntinenti (bench'è a parti auropea situata in a diprissioni caspia sii disertica (disertu Ryn) è mori pocu pupulata). ==Pulitica== [[File:Nursultan Nazarbayev 27092007.jpg|redresse|thumb|[[Noursoultan Nazarbaïev]], presidenti di a Ripublica di u Cazacchistanu da 1990 à 2019.]] U Cazacchistanu hà un rigimu prisidinziali cunsidaratu com'è auturitariu. L'attuali Custituzioni di u Cazacchistanu hè stata aduttata par via di riferendu naziunali u 30 aostu 1995. Hà rimpiazzatu a prima Custituzioni di u 28 ghjinnaghju 1993. U capu di u Statu hè attualmenti u presidenti Kassym-Jomart Tokaïev. Hà succidutu in 2019 à Noursoultan Nazarbaïev, chì era à a testa di u paesi dapoi u 1990. U capu di u guvernu hè u Prima ministru Oljas Bektenov. U Parlamentu di u Cazacchistanu hè cumpostu da una camara bassa, u Mäjılıs, è d'una camara alta, u Senatu : * u Mäjılıs hè cumpostu da 107 diputati eletti à u suffraghju univirsali, u scrutinu hè parzialamenti prupurziunali ; * u Senatu cumporta 47 sedii. Quindici sinatori sò dirittamenti numinati da u presidenti di a Ripublica. L'altri sò eletti da i grandi alittori di i quattordici oblystar è dui cità à statutu particulari (Astana è Almaty). 'Ssi grandi alittori sò eddi stessi numinati da u presidenti di a Ripublica. Par altru, u Cazacchistanu hè membru di l'Urganisazioni di Cuupirazioni di Shanghaï. ==Ecunumia== U PIB di u Cazacchistanu hè stimatu pà 2012 à 231 miliardi di dullari americani. L'ecunumia di u Cazacchistanu riposa par u più annantu à l'espurtazioni di pitroliu, chì rapprisentani 56% di u valori di l'espurtazioni è 55% di u bugettu di u Statu. Siont'è certi estimi, u paesi hà risorsi pitrulieri equivalenti à quiddi di l'Iraccu ma prisenti in strati più fondi, in è intornu à u mari Caspiu, ciò chì spiega u principiu rilativamenti ricenti di u so sfruttamentu. Siont'è l'Agenzia americana di l'energia (EIA), u Cazacchistanu hà produttu à l'incirca 1,54 milionu di carateddi di pitroliu à u ghjornu in u 2009. U paesi diteni 75% /di i riservi di pitroliu di u mari Caspiu (vali à dì 3% di i riservi mundiali) è spera entra da quì à 2020 in u club di i cinqui primi paesi spurtadori. U Cazacchistanu hè divintatu u prima pruduttori d'uraniu incù 33% (vali à dì 17803 tonni in u 2010) di a pruduzzioni mundiali. Disponi di riservi impurtanti d'uraniu (17% /di i riservi mundiali) è siont'è l'OCDE, l'intensificazioni di a pruduzzioni di 'ssu paesi hà parmissu un aumentu di più di 25% di a pruduzzioni mundiali da 2008 à u 2010. U Cazacchistanu hè dinò unu di i più grossi spurtadori mundiali di putassiu. L'infrastrutturi energetichi sò riditati di l'ebbica suvietica è sò à i ghjorna d'oghji u più à spessu vitusti. I friquenti incidenti in i trenta setti cintrali termichi di u paesi, chì a so media d'ità hè di più di 60 anni, cunducini à tagliaturi di currenti è di scaldamentu. == Ligami == [[File:ISO 639 Icon co.svg|39px]] * [https://parlamicorsu.corsica/a-spassu/kazachistanu/ À spassu - Kazachistanu] (video nantu à Parlami Corsu) == Cd vede dinò == [[Quazak]]<br> [[Categoria:Stati d'Asia]] mghb70o21zd0qw8t9o6nvt537hzobqb 403379 403335 2026-06-10T20:01:44Z Fausta Samaritani 15085 categoria link 403379 wikitext text/x-wiki U '''Cazacchistanu''' (o '''Kazachistanu'''), in forma longa a '''Ripublica di u Cazacchistanu''' (in [[Lingua kazaka|cazaccu]]: Qazaqstan, Қазақстан, /qɑzɑqˈstɑn/), hè un vastu paesi situatu in cori di l'Asia, ind'eddu accupa u 4u rangu da a so superficia dopu à a Russia, a China è l'India, è rilivendu di a parti sittentriunali di l'Asia cintrali, è in parti in Auropa di l'Estu (à punenti di u fiumu Urali). S'è a più grandi cità ferma Almaty, a metropuli ecunomica di u paesi, a capitala di u paesi hè Astana dapoi u 1998, cità custruita in cori di a steppa cazacca. Da 2019 à 2022, a capitala porta u nomu di Nour-Soultan in anori di u presidenti dimissiunariu Noursoultan Nazarbaïev, chì avia direttu u paesi mentri 29 anni. [[File:Flag_of_Kazakhstan_(President_of_Kazakhstan_website).svg|thumb|A bandera di u Cazacchistanu]] In 'ssu paesi di piani è d'altupiani pridumineghjini, dapoi u fiumu Urali insin'à i primi contraforti di l'Altaï, i steppi mezi aridi è freti in a so parti cintrali (a steppa cazacca). 'Ssu vastu tarritoriu dibulamenti pupulatu fù abitatu in tempi d'una volta da cavalieri nomadi turcofoni, chì i so Cazacchi ani datu u nomu à u paesi. [[File:Kazakhstan_(orthographic_projection).svg|thumb|Situazione di u Cazacchistanu nantu à a carta]] U Cazacchistanu attuali feci parti di l'Imperu russiu chì ci stabuliti i principali cità è i primi stradi farrati, po divintò a Ripublica sucialista suvietica cazacca in senu à l'Unioni di i ripublichi sucialisti suvietichi chì ci intraducì à marchja furzata l'industrialisazioni di u paesi. Uttensi a so indipendenza di dicembri 1991 è u presidenti Noursoultan Nazarbaïev dirighjì tandu u Cazacchistanu d'una mani di farru sinu à a so dimissioni in u 2019. Kassym-jomart Tokaïev li succèda ma Nazarbaïev ci cunsirvò una forti influenza inquant'è presidenti à vita di u Cunsigliu di sicurezza naziunali, sinu à u so rinviu in seguitu à a rivolta di 2022. I so abitanti sò i Cazacchistanesi. U termini Cazacchi ùn s'appieca cà à l'etnia maghjuritaria di u paesi. ==Etimulugia== U nomu Cazaccu veni da l'anziana parola turca ''qaz'', chì significheghja "vagabundà", chì rispechja a cultura nomadi di i Cazacchi. U termini cusaccu hà listessu urighjina. U suffissu persianu -stan significheghja terra, paesi o locu di, di versu è di manera chì u Cazacchistanu pò essa traduttu littiralamenti com'è paesi di i nomadi. ==Storia== ===Avantistoria=== U Cazacchistanu, righjonu di vasti steppi, hè à longu parcorsu è pupulatu da pupulazioni nomadi. Hè abitatu dapoi l'ità di a petra da pastori nomadi. I culturi di l'ità di u bronzu chì si sò stesi annantu à 'ssu tarritoriu cumprendini a cultura Sroubna, a cultura d'Afanasievo, a cultura d'Andronovo è a cultura di Begazy-Dandybai. ===Antichità=== Trà 500 è 500, u Cazacchistanu aggronda i culturi nomadi guerrieri di i Scitichi po di l'Unni. ===Ebbica medievali=== À u 9u seculu, u tarritoriu cazaccu hè in parti islamizatu, a riligioni tradiziunali essendu u tengrisimu. I Monguli invadini u tarritoriu à u XIIIu seculu in u prucessu d'espansioni di u so imperu. ===U Khanat cazaccu=== In u 1723, i Dzungar toglini à u Khanat cazaccu i cità di Sayram, Tachkent è Turkestan. I trè sturbi, dissuciati da a disfatta, si spiccani in trè jüze. ===Ebbica muderna=== À u principiu di l'ebbica muderna, 'ssu vastu paesi hè pupulatu di nomadi turcofoni, i Cazacchi, cacciadori è addivadori, chì i so tradizioni suciali sò basati annantu à una struttura clanica chì pardura sinu à i ghjorna d'oghji. 'Ssu tarritoriu, aspramenti disputatu trà a Russia è a China, finisci, par via di u ghjocu d'allianzi è di prissioni militareschi, par passà sottu à tutela, po sottu à duminazioni diretta di l'Imperu russiu. I forti prissioni asercitati da a Russia tsarista par impona a so pulitica di culunisazioni pruvucheghjani u risentimentu di i Cazacchi. In l'anni 1860, a maiò parti di i Cazacchi ricusani l'annissioni da a Russia ma ùn parvenini micca à impidiscia la. Ùn poni risista à a russiificazioni furzata à u so populu pruvendu à cunsirvà u so stilu di vita nomadi tradiziunali è a so ecunumia largamenti basata annantu à l'addevu, soprattuttu par via di a caristia chì si sparghji prestu, annientiscendu i tribù cazacchi. ====XXu seculu==== =====U periudu suvieticu===== Dopu à a rivuluzioni d'Uttrovi 1917, una ripublica suvietica autunoma (à l'iniziu Chirghizi, incù fruntieri più larghi chì u Cazacchistanu attuali) hè pruclamata in u 1920. A Ripublica sucialista suvietica cazacca hè criata di dicembri 1936 po incurpurata à l'Unioni suvietica. Hè ancu in l'anni 1930 chì u Cazacchistanu, à l'ecunumia fin'à tandu mori in iritardu, principia à industrializà si. In seguitu à i tentativi di sedintarisazioni di i pupulazioni nomadi chì pupulavani sturicamenti 'ssu vastu tarritoriu è di a pulitica di cullittivisazioni furzata, una caristia dicima bon parechji abitanti mentri l'anni 1929-1933. À l'incirca un quartu di a pupulazioni cazacca, vali à dì vicinu à 1,5 milionu di parsoni, perisci in seguitu à 'ssi avvinimenti. L'anni dopu, u rigimu stalinianu, u Cazacchistanu, in parti in u quatru di u cumplessu curreziunali di u steplag è karlag, hè una distinazioni par numarosi dipurtazioni (è evacuazioni di guerra), è in particulari, mentri è subitu dopu a Siconda Guerra mundiali, di gruppi etnichi calchì volta intrei : Tatari di Crimea, Polacchi, Cecceni, tedeschi di a Volga è di u mari Neru, Cureani è altri. À parta di l'anni 1950, u Cazacchistanu diventa l'inghjocu di parechji prugetti suvietichi ambiziosi : u puligunu nucleari di Semipalatinsk è i so laburatorii nucleari, u cosmodromu di Baikonur è a campagna di i terri verghjini. I fruntieri di u Cazacchistanu attuali sò stabuliti sottu à Stalinu, trà 1930 è 1935. À nordu, l'anzianu Oblast di Pavlodar, à l'iniziu righjonu russiu è pupulata di russofuni, hè intigratu à u Cazacchistanu. Stu oblast hè mori industrializatu, pussidendu in particulari grandi mineri di carbonu, ciò chì parmetti di rifà u ritardu ecunomicu di a ghjovana Ripublica sucialista è di serva di mudeddu par u sviluppu di u sittori industriali è minerariu pà l'altri pruvinci di u Cazacchistanu. =====A fini di l'URSS===== À u mumentu di a dislucazioni di l'URSS chì hà locu ufficialmenti u 26 dicembri 1991, a RSS di u Cazacchistanu hè l'ultima di i quindici ripublichi suvietichi à dichjarà a so indipendenza, ch'edda pruclama u 16 dicembri 19919. Da l'anni 1990 è versu l'anni 2000, in seguitu à l'indipendenza di u Cazacchistanu in u 1991, una furtissima emigrazioni tocca 'ssu paesi novu. I pupulazioni d'urighjina auropea (in particulari Russii, Ucraniani, Baltichi, tedeschi di a Volga) voltani in i so paesi d'urighjina è numarosi non-Cazacchi sò scartati di i rispunsabilità à ghjuvori di a pupulazioni cazacca. Dapoi l'anni 2010, è di modu prugrissivu, a situazioni di u paesi s'hè stabilita. Di più, l'ecunumia naziunali hà migliuratu, incù una crescita di l'indicatori ecunomichi, è u saldu migratoriu sembra essa arrigulatu. =====Dapoi l'indipendenza===== U capu di Statu Noursoultan Nazarbaïev, ferma à u puteri da 1990 à u 2019, vincendu cinqui alizzioni prisidinziali cunsecutivi. Dimissiuneghja u 19 marzu 2019 pà lascià a piazza à u presidenti di u Senatu, Kassym-Jomart Tokaïev, chì hè elettu prisedenti u 9 ghjugnu 2019. U Cazacchistanu aderisci à l'ONU u 2 marzu 1992 è à u partinariatu par a paci di l'OTAN u 27 maghju 1994. Hè ancu membru di l'UNESCO dapoi maghju 1992 U 30 aostu 1995, una nuvedda Custituzioni hè aduttata è l'alizzioni lighjislativi ani locu di dicembri 1995 incù a criazioni d'un Parlamentu incù dui camari. In u 1997, a capitala di u Cazacchistanu hè cullucata d'Almaty (anzianu Alma-Ata), à u sudestu di u paesi, à Akmola (Akmolinsk, Tselinograd), ribattizata Astana (''capitali'' in cazaccu) à 'st'uccasioni. 'Ssa cità situata in i steppi da u nordu di u paesi (più vicinu di u so centru giugraficu), s'hè sviluppata com'è centru urbanu principali par a campagna di i terri verghjini. ====XXIu seculu==== Di ghjinnaghju 2010, u Cazacchistanu assicura par un annu a presidenza di l'Urganisazioni pà a sicurezza è a cuupirazioni in Auropa (OSCE), a più grandi urganisazioni di sicurezza rigiunali, ragruppendu 56 paesi d'Auropa, d'America subrana è d'Asia. U Cazacchistanu divintò u prima Statu postsuvieticu à predominiu asiaticu è musulmanu à dirighja 'ss'urganisazioni. U 20 marzu 2019, u guvernu dicidi di rinumà a so capitala Nour-Soultan, in umaghju à l'anzianu presidenti Nazarbaïev, firmatu trenta anni à a testa di u paesi. Quist'ultimu chetta u puteri listessu ghjornu. L'alizzioni lighjislativi di 2021 sò vinti da u partitu Nour-Otan in un cuntestu di boycott di l'oppusizioni. Di ghjinnaghju 2022, una rivolta nasci dopu à una crescita subitania di u prezzu di u carburanti. Mentri l'annu 2022, parechji riformi di dimucratisazioni sò missi in campu in seguitu à un riferendu è un'alizzioni prisidinziali anticipata hè urganizata di nuvembri. Incù l'Invadu di l'Ucrania da a Russia in 2022 una pulitica prudenti di distanziazioni hà principiatu incù u partinariu di longu data, da a Russia. ==Giugrafia== ===Cunsidarazioni giugrafichi generali=== [[File:Burabai.jpg|thumb|U Parcu Naziunale di Burabay in a rigioni d'Aqmola]] Situatu in cori di u cuntinenti asiaticu, u Cazacchistanu faci parti di l'Asia cintrali. Cunfinanti di cinqui paesi (Russia à nordu, China à livanti, Chirghizistanu à u sudestu, Uzbecchistanu à u mezupunenti è Turcmenistanu à u mezupunenti è à punenti), u Cazacchistanu si caratterizeghja prima di tuttu com'è essendu un paesi inchjavatu, malgradu a so larga urlatura marittima à punenti incù u mari Caspiu, induva quiddu ferma un mari chjusu. U Cazacchistanu custituisci un vastu paesi à u 9imu rangu in u mondu par via di a superficia, chì u situeghja trà l'Arghjintina (8imu rangu mundiali) è l'Algiria (10imu rangu mundiali) mentri chì in Asia, accupa u 4imu rangu dopu à a Russia, a China è l'India. Oltri a so situazioni giugrafica, u Cazacchistanu hè un paesi d'Asia cintrali par causa di i so liami storichi, linguistichi, culturali è pulitichi incù quattru altri exi ripublichi suvietichi d'Asia isciuti da l'anziana URSS. Mentri u periudu suvieticu insin'à l'indipendenza di u paesi, à u Cazacchistanu stessu, l'insemu geupuliticu furmatu da u Cazacchistanu, u Chirghizistanu, l'Uzbecchistanu, u [[Tagicchistanu]] è u Turcmenistanu fù di solitu chjamatu Asia cintrali è Cazacchistanu. A più parti uccidentali di u paesi ùn hè di regula micca cunsidarata com'è appartinendu giugraficamenti à l'Asia cintrali ma à l'Auropa (induva, siont'è una cunvinzioni di regula ammissa, u cuntinenti auropeu si ferma à i monti I Monti Urali, po à u fiumu di listessu nomu) : u Cazacchistanu saria cusì situatu annantu à dui cuntinenti (bench'è a parti auropea situata in a diprissioni caspia sii disertica (disertu Ryn) è mori pocu pupulata). ==Pulitica== [[File:Nursultan Nazarbayev 27092007.jpg|redresse|thumb|[[Noursoultan Nazarbaïev]], presidenti di a Ripublica di u Cazacchistanu da 1990 à 2019.]] U Cazacchistanu hà un rigimu prisidinziali cunsidaratu com'è auturitariu. L'attuali Custituzioni di u Cazacchistanu hè stata aduttata par via di riferendu naziunali u 30 aostu 1995. Hà rimpiazzatu a prima Custituzioni di u 28 ghjinnaghju 1993. U capu di u Statu hè attualmenti u presidenti Kassym-Jomart Tokaïev. Hà succidutu in 2019 à Noursoultan Nazarbaïev, chì era à a testa di u paesi dapoi u 1990. U capu di u guvernu hè u Prima ministru Oljas Bektenov. U Parlamentu di u Cazacchistanu hè cumpostu da una camara bassa, u Mäjılıs, è d'una camara alta, u Senatu : * u Mäjılıs hè cumpostu da 107 diputati eletti à u suffraghju univirsali, u scrutinu hè parzialamenti prupurziunali ; * u Senatu cumporta 47 sedii. Quindici sinatori sò dirittamenti numinati da u presidenti di a Ripublica. L'altri sò eletti da i grandi alittori di i quattordici oblystar è dui cità à statutu particulari (Astana è Almaty). 'Ssi grandi alittori sò eddi stessi numinati da u presidenti di a Ripublica. Par altru, u Cazacchistanu hè membru di l'Urganisazioni di Cuupirazioni di Shanghaï. ==Ecunumia== U PIB di u Cazacchistanu hè stimatu pà 2012 à 231 miliardi di dullari americani. L'ecunumia di u Cazacchistanu riposa par u più annantu à l'espurtazioni di pitroliu, chì rapprisentani 56% di u valori di l'espurtazioni è 55% di u bugettu di u Statu. Siont'è certi estimi, u paesi hà risorsi pitrulieri equivalenti à quiddi di l'Iraccu ma prisenti in strati più fondi, in è intornu à u mari Caspiu, ciò chì spiega u principiu rilativamenti ricenti di u so sfruttamentu. Siont'è l'Agenzia americana di l'energia (EIA), u Cazacchistanu hà produttu à l'incirca 1,54 milionu di carateddi di pitroliu à u ghjornu in u 2009. U paesi diteni 75% /di i riservi di pitroliu di u mari Caspiu (vali à dì 3% di i riservi mundiali) è spera entra da quì à 2020 in u club di i cinqui primi paesi spurtadori. U Cazacchistanu hè divintatu u prima pruduttori d'uraniu incù 33% (vali à dì 17803 tonni in u 2010) di a pruduzzioni mundiali. Disponi di riservi impurtanti d'uraniu (17% /di i riservi mundiali) è siont'è l'OCDE, l'intensificazioni di a pruduzzioni di 'ssu paesi hà parmissu un aumentu di più di 25% di a pruduzzioni mundiali da 2008 à u 2010. U Cazacchistanu hè dinò unu di i più grossi spurtadori mundiali di putassiu. L'infrastrutturi energetichi sò riditati di l'ebbica suvietica è sò à i ghjorna d'oghji u più à spessu vitusti. I friquenti incidenti in i trenta setti cintrali termichi di u paesi, chì a so media d'ità hè di più di 60 anni, cunducini à tagliaturi di currenti è di scaldamentu. == Ligami == [[File:ISO 639 Icon co.svg|39px]] * [https://parlamicorsu.corsica/a-spassu/kazachistanu/ À spassu - Kazachistanu] (video nantu à Parlami Corsu) == Cd vede dinò == [[Quazak]]<br> [[Relazioni Estere di Quazakistan]]<br> [[Categoria:Cazacchistanu]] [[Categoria:Stati d'Asia]] fshke3pyuje062r77zhpxy8921j93sr Quazak 0 23274 403334 395842 2026-06-10T14:13:57Z Fausta Samaritani 15085 file 403334 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Kazakh khalat (2024-02-06) 01.jpg|thumb|250px|right|Costumi di u populu Quazak]] U populu '''Quazak''' (in [[lingua Quazak]] '''Qazaqs''') hè un populu chì abita l'[[Asia]] cintrali, soprattuttu u paese omonimu di [[Kazachistanu]]. == Descrizzione == I Quazak sò discendenti di l'antichi [[turchi]], tribù Kipchak è tribù mongole medievali, è in generale sò classificati cum'è un gruppu culturale turco-mongolu. [[Categoria:Asia]] l94m5aid3e7vix94fuohxdh95lv4nrv 403382 403334 2026-06-10T20:06:56Z Fausta Samaritani 15085 403382 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Kazakh khalat (2024-02-06) 01.jpg|thumb|250px|right|Costumi di u populu Quazak]] U populu '''Quazak''' (in [[lingua Quazak]] '''Qazaqs''') hè un populu chì abita l'[[Asia]] cintrali, soprattuttu u paese omonimu di [[Kazachistanu]]. == Descrizzione == I Quazak sò discendenti di l'antichi [[turchi]], tribù Kipchak è tribù mongole medievali, è in generale sò classificati cum'è un gruppu culturale turco-mongolu. [[Categoria:Cazacchistanu]] lge2x6274fqcgwnaj419gmp86fut37g Quassym-Jomart Kemeluly Tokayev 0 23279 403331 392222 2026-06-10T14:06:54Z Fausta Samaritani 15085 403331 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Qassym-Jomart Kemeluly Tokayev''' ([[lingua kazaka]]: қасым-жомартгеме / qasym [qɑsət kʲeˌmelʊɫɯ toqʑstrt kʲeˌmelʊɫɯ]. Natu u [[17 di maghju]] di u [[1953]], hè un omu [[Puliticante|puliticu]] kazaku. Da u [[20 di marzu]] di u [[2019]], hè u presidente di [[Kazachistanu]]. [[File:Kassym-Jomart Tokayev (2020-02-01).jpg|thumb|Quassym u 1u di ferraghju [[2020]]]] == Biugrafia == Da u [[2020]], Tokayev hà patitu a crisa ecunomica è i prublemi causati da a pandemia di COVID-19 è a guerra in [[Afghanistan|Afganistan]]. In u [[2022]], Tokayev hà annunziatu riformi custituziunali chì limitanu i so puteri è dà più autorità à u Parlamentu. In u risultatu, hà iniziatu un referendum custituziunale nantu à quale hè statu sustinutu da un gran numaru di votanti è hà purtatu à a rimozione cumpleta di i privilegii post-presidenziale di Nazarbayev. [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] 5elnb1hrtkmunas8lvrk4y9cdoupdn2 Relazioni Estere di Quazakistan 0 23324 403381 392755 2026-06-10T20:05:56Z Fausta Samaritani 15085 403381 wikitext text/x-wiki E '''relazioni straniere di u Quazakistan''' sò principalmente basate nantu à a sicurità ecunomica è pulitica. L'amministrazione [[Nazarbayev]] hà pruvatu à equilibrà e rilazioni cù a [[Russia]] è i [[Stati Uniti]] mandendu oliu è gasu naturale à u so vicinu à u nordu à prezzi artificialmente bassi. U [[Kazachistanu]] hè un membru di e [[Nazioni Unite]], l'[[Organizazione per a Sicurezza è a Cooperazione in Europa]] (chì hà presidutu in 2010), u [[Cunsigliu di Cooperazione di l'Atlanticu Nordu]] , a [[Cumunità di Stati Indipendenti]], l'Organizazione di Cooperazione di [[Shanghai]] è u Programma di Partenariatu per a Pace di l'[[OTAN]]. U Quazakistan hà dumandatu "integrazione intraregionale in Asia Centrale" è integrazione internaziunale di a regione. == Relazioni multilaterali == In dicembre 2010, u Quazakistan hà tenutu u primu summit OSCE dapoi u 1999. In u 2015, u Quazakistan hà aderitu à a Cunvenzione Interamericana di Assistenza Mutua in Materia Criminale. In settembre [[2023]], u Senatu di u Kazakistan hà ratificatu a Cunvenzione, chì unisce 26 paesi cumpresi i [[Stati Uniti]], [[Corea di u Sud]], [[Canada]], [[Messicu]], [[Brasile]], [[Venezuela]] è altri paesi. [[Categoria:Cazacchistanu]] jjqzsl9ifvi0w0fpbbq2b1e6vug5xs7 Abigian 0 25245 403413 392584 2026-06-11T07:23:00Z Fausta Samaritani 15085 403413 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Abidjan City Collage.jpg|right|200px]] '''Abigian''' (Abidjan) hè a cità maiò in [[Costa Eburna]], ò Costa d'Avoriu. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Hà à l'incirca sei milioni d'abitenti. == Rifarenzi == [[Categoria:Costa d'Avoriu]] h2wuucbkbggqtg4q5m9mavcpzm218xy RMS Mauretania 0 25266 403336 392729 2026-06-10T14:19:07Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 403336 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:EB1911 Ship, Cunard Liner, Mauretania, with Turbinia alongside.jpg|250px|thumb|right|A RMS Mauretania]] A '''RMS Mauretania''', fubbe una nave passaghjeri [[Regnu Unitu|britannica]]. === Discrizzioni === La nave fubbe cummissiunata in u [[1904]] pè a ''Cunard Line'', varata u [[20 di settembre|20 di sittembre]] [[1906]], nantu à i cantieri Swan, Hunter & Wigham Richardson di Wallsend in [[Inghilterra]] e intrò in serviziu u [[16 nuvembri|16 novembre]] [[1907]]. Era longa 240,8 m, a so larghezza era di 26,8 m, u so pescagiu di 11,4 m e in fine u so dislocamentu standard era di 44.610 t. [[File:Mauretania 1930s (colorized).JPG|thumb|250px|right||U ''Mauretania'' dël [[1933]], un annu avanti so demolizzione.]] [[Categoria:Mare]] qm7u0ulaa84sq91jwnb2em7n0l6igex Saludos Amigos 0 25549 403388 402499 2026-06-10T20:35:51Z Fausta Samaritani 15085 403388 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saludos Amigos - Tràiler (sense Goofy, Donald ni José Carioca).ogv|thumb|200px|right|Trailer di ''Saludos Amigos'']] '''Saludos Amigos''' hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] d'animazione è [[Drama (Filmu)]], di l'annu [[1943]], realizatu da [[Norm Ferguson]], [[Wilfred Jackson]], [[Jack Kinney]], [[Hamilton Luske]] è [[Bill Roberts]]. === Discrizzioni === E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Pinto Colvig]], [[Clarence Nash]], [[José do Patrocínio Oliveira|José Oliveira]], [[Fred Shields]], è [[Stuart Buchanan]]. [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] soyatxzctyw4l6kvxq4eg8kfo11wts7 Tenacious D 0 26053 403392 396698 2026-06-10T20:54:04Z Fausta Samaritani 15085 403392 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Tenacious D - Rock am Ring 2016 -2016155215305 2016-06-03 Rock am Ring - Sven - 1D X MK II - 0802 - AK8I0813 mod.jpg|thumb|Tenacious D, [[2016]]]] '''Tenacious D''' hè un rock americanu. === Biugrafia === [[Categoria:Musicante|Tenacious D]] [[Categoria:Americanu|Tenacious D]] rtj5q14crz0p9alw4dg9wviv8roq37i Péter Magyar 0 26068 403406 400987 2026-06-11T00:06:27Z Dostojewskij 8917 Categoria:Nati in 1981 403406 wikitext text/x-wiki [[File:Péter Magyar MEP (2024).jpg|miniatura|271x271px|Magyar (2024)]] '''Péter Magyar''' ([[Budapest]], [[16 di marzu]] 1981 –) hè un [[Pulitica|puliticu]] è avucatu ungrese chì hè u Primu Ministru d'[[Ungheria]] dapoi u 9 di [[maghju]] [[2026]]. Hè u presidente di u [[Partitu Rispettu è Libertà]]. == Biografia == Natu u [[16 di marzu]] [[1981]] in [[Budapest]], [[Ungheria]], Magyar hè statu anzianu membru di u [[Fidesz]], un partitu puliticu di diritta populista chì guverna l’[[Ungheria]] dapoi u [[2010]].<ref>[https://www.direkt36.hu/igy-valt-ki-a-fideszes-vilagbol-magyar-peter/ Így vált ki a fideszes világból Magyar Péter]</ref> == Da vede dinò == * [[Partitu Rispettu è Libertà]] == Referenze == {{Reflist}} [[Categoria:Ungrese|Magyar, Péter]] [[Categoria:Pulitica|Magyar, Péter]] [[Categoria:Nati in 1981|Magyar, Peter]] [[Categoria:Biugrafia|Magyar, Péter]] rcjvb7d3jcn036xqecc967jf6i2ia6i Torri Annunziada 0 26223 403394 402797 2026-06-10T20:59:23Z Fausta Samaritani 15085 403394 wikitext text/x-wiki [[File:Torre Annunziata - view from the port.jpg|thumb|250px|right|U portu di Torri Annunziada]] '''Torri Annunziada''' (in talianu: ''Torre Annunziata'') hè una [[Comune italiano|cumuna]] [[Italia|taliana]] di 39.597 abitanti in a cità metropolitana di Napuli, in a regione [[Campania]], in u sudu di l'Itàlia. == Discrizzioni == S'allonga in l'insenatura più interna di u Golfu di [[Napuli]], in una stretta striscia di terra chjusa trà u Vesuviu è u [[mare]]: hè tandu una cumuna di a Zona Rossa di u [[Vesuviu]]. Ghjè dinò una impurtante stazione balneare appoi a cumuna hè membru di u Parcu Regiunale di u fiume Sarnu, chì marca u so cunfine miridiunale cù a so foce. Dapoi di a so fundazione, a pesca, [[Cummerciu|u cummerciu]], u turismu è [[Pastasciutta|a pruduzzione di pasta]] sò state e sò attività principali, à tal puntu ch'ella hè stata chjamata ''a "Capitale di l'arte di a panificazione"'', per via di a pruduzzione massiccia chì hà raghjuntu u so piccu in u periodu di u dopuguerra, cù più di sessanta mulini è fabbriche di pasta , di i quali e marche Voiello è Setaro restanu in funzione, trà e più cunnisciute è premiate in u mondu.<ref>Luca Fortis, ''Da Torre Annunziata a Gragnano, il "culto" della pasta''|pubblicazione=Il Giornale|data=21 luglio 2017[http://www.ilgiornale.it/news/cronache/torre-annnunziata-gragnano-culto-pasta-1422807.html].</ref> Dapoi u periodu di a prima rivoluzione industriale, hè statu un centru di pruduzzione impurtante, prima in u settore di a metallurghja è di l'acciaiu, è, oghje, in u settore nauticu è farmaceuticu, è ancu in u settore portuale, ospitendu u terzu portu più grande di a regione. Hè dinò a sede di u stabilimentu militare di Spolette, prima a Reale Fabbrica d'Armi sottu à u Regnu di e Due Sicilie, è oghje gestita da u Ministeru di a Cultura.<ref>Brunello de Stefano Manno, Gennaro Matacena, ''Le Reali Ferriere ed officine di Mongiana''|anno=1979|editore=casa editrice storia di Napoli e delle due Sicilie|città=Napoli.</ref> Si trova nantu à i resti di l'antica ''Oplontis'', una cità residenziale imperiale è patrizia, suttarrata da l'eruzione di u Vesuviu in u [[79]], di a quale cunserva e terme attive<ref>R. Liberatore, ''Nuove ed antiche terme di Torre Annunziata, da Annali civili''|anno=1835|città=Napoli.</ref> è u situ archeologicu, ricunniscitu cum'è Patrimoniu Mundiale d'Italia da l'[[UNESCO]] dapoi u [[1997]]. == Note == <references /> [[Categoria:Cumuna d'Italia]] f8h6sobsqgivhq1v7bs4jjn4qb1u0mx Casa Castagnola 0 26289 403407 398285 2026-06-11T07:05:56Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 403407 wikitext text/x-wiki [[File:Casa Castagnola, in Bastia.jpg|miniatura|A Casa Castagnola, in Bastia]] A '''Casa''' '''Castagnola''' hè una casa situata in u quartieru di u Vechju Portu, chjamatu ancu Terra Vechja, in [[Bastìa|Bastia]] in u [[Dipartimentu (Francia)|dipartimentu francese]] di [[Cismonte|Corsica suprana]]. A casa hè stata parzialmente classificata cum'è munumentu storicu in u [[1993]]. == Storia == A casa appartenia à a famiglia Castagnola, originaria di [[Liguria]]. Hè stata custruita à a fine di u XVIu seculu. Era una famiglia chì s'hè arricchita grazia à u cummerciu cun l'Italia. Hè famosa per l'iscrizione "Col tempo" (in talianu), nant'à a so facciata, sopra à u purtone principale chi si trova à [[E Terrazze (Bastia)|E Terrazze]].<ref>{{Cita libru|nome=Jean-Baptiste|cognome=Raffalli|nome2=Fernande|cognome2=Maestracci|nome3=Max|cognome3=Boulmer|titolo=Bastia: musées, monuments, promenades|url=https://www.worldcat.org/oclc/717275677|ed=Monum - Ed. du patrimoine|data=2003|OCLC=717275677|ISBN=978-2-85822-697-9}}.</ref> A tradizione orale conta chì stu mottu era una risposta à a famiglia Cardi, famiglia rivale di i Castagnola, chì avia u so palazzu ghjustu in faccia è chì era più altu. == Descrizzione == === U bassurilievu === A facciata nordu hè decurata cù un bassurilievu chì rapresenta à [[San Roccu]], prutettore di l'epidemie. Hè un ricordu di una epidemia di pesta chì hà culpitu a cità in u [[1569]]. A storia dice chì a pesta s'hè firmata à e porte di a cità, in stu locu.<ref>Pierre-Louis Alessandri, Serena De Mari, Ghjermana De Zerbi, ''Almanach: tradizione viva di Bastia è di u so circondu: histoire, religion, littérature, arts et architectures, vieux métiers, jardins, maisons historiques, tradition orale, musique'' [url=https://www.worldcat.org]oclc/67609495, Comité des fêtes et de l'animation du patrimoine, 2006|OCLC=67609495|ISBN=978-2-9525608-0-1.</ref> === L'affreschi === L'entrata da u latu di E Terrazze hè decurata di pitture à l'affrescu di u XVII sèculu. Durante un certu tempu s'hè pensatu chi e pitture rapresentavanu a battaglia di Lepanto ; hè avà pruvatu ch'ellu ùn hè micca u casu. === U purtone === U purtone chì si trova à E Terrazze hè tippicu di i purtoni di e famiglie impurtante di u 17u seculu. Hè decuratu à zemba, in rilievu. Sopra hè statu messu un fruntone triangulare rottu. <gallery> File:Casa_Castagnola_in_Bastia.jpg|link=Fichier:Casa_Castagnola_in_Bastia.jpg|alt=Maison Castagnola.| A Casa Castagnola da u latu di A Marina File:Casa_Castagnola,_Bastia.jpg|link=Fichier:Casa_Castagnola,_Bastia.jpg|alt=Entrée principale, rue des Terrasses.| Entrata principale, à E Terrazze File:Casa_Castagnola,_Bastia,_"Col_tempo".jpg|link=Fichier:Casa_Castagnola,_Bastia,_"Col_tempo".jpg|alt=Inscription « Col tempo » sur la façade côté rue des Terrasses.| Hè scritta "Col tempu" sopr'à l'entrata principale File:San_Roccu,_casa_Castagnola_à_Bastia,_bas-relief.jpg|link=Fichier:San_Roccu,_casa_Castagnola_à_Bastia,_bas-relief.jpg|alt=Bas-relief représentant la Vierge tenant l'enfant Jésus et saint Roch.| Bassurilievu chì rapresenta a Madonna chì tene u bambinu cun San Roccu. File:Bastia-Castagnola-P1950952.jpg|link=Fichier:Bastia-Castagnola-P1950952.jpg|alt=Fresques.| L'affreschi </gallery> == Note è riferimenti == {{Riferimenti}} [[Categoria:Bastia]] 5ra3anohw85khcrzlki618w8yr2pztp Croce di sant'Andria (eraldica) 0 26302 403397 398464 2026-06-10T21:11:09Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403397 wikitext text/x-wiki A '''croce di sant'Andria''' hè in araldica una pezza onurevule (di prima ordine) custituita da a somma d'una banda è d'una sbarra. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> Certi araldisti usanu, raramente, l'espressione croce traversa. In i[[Spagna]] hè detta ancu croce di Burgogna. U riferimentu à sant'Andria pruvene da a forma di a croce chì, sicondu à ciò chì a tradizione martirulogica tramanda, fù usata per u martiriu di Sant'Andria [[Apostulu|apostulu]]. == Pruportione == In l'araldica taliana ogni bracciu hè largu un terzu di a larghezza di u scudu, mentri in l’araldica francese ogni bracciu hè largu dui moduli (2⁄7 di a larghezza di u scudu). <gallery> File:Decusse1.svg|Di rossu, à a croce di sant'Andria d'oru File:Decusse2.svg|D’oru, à a croce di sant'Andria di rossu File:Decusse3.svg|Partitu d'oru è d'azzurru, à a croce di sant'Andria di rossu nant'à tuttu File:Decusse4.svg|Partitu, in u prima: D'oru à a croce di sant'Andria di rossu; in u sicondu: di turchinu File:Decusse5.svg|Inquartatu, in u prima è u quartu: d'oru, à a croce di sant'Andria di verde; in u sicondu è u terzu: di rossu, à a croce di biancu </gallery> == Bandere cù a croce di sant'Andria== <gallery> File:Flag of Scotland.svg|Bandera di a [[Scozia]] File:Saint Patrick's Saltire.svg|Bandera storica di u Regnu d'[[Irlanda]] File:Flag of Mercia (2014).svg|Bandera storica di u [[Regnu di Mercia]] File:Flag of Tenerife.svg|Bandera di Tenerife (Spagna) File:Provincia de Santa Cruz de Tenerife - Bandera.svg|Bandera di a Pruvincia di Santa Cruz de Tenerife (Spagna) File:Russia, Flag commander 2000 chief.svg|A bandera d’un cumandante di a Marina militare di a Federazione Russia File:Flag of Florida.svg|Bandera di a Florida (Stati Uniti d’America) File:Flag of Alabama.svg|Bandera di l’Alabama (Stati Uniti d’America) File:Flag of Nova Scotia.svg|Bandera di a Nova Scozia (Canada) File:Flag of San Andrés y Providencia.svg|San Andrés, Providencia è Santa Catalina (Culumbia) </gallery> == Note == <references/> [[Categoria:Araldica]] 70jqh605ehfcigej5finbzu3yqe9fi0 Zosteraceae 0 26527 403422 401880 2026-06-11T10:54:06Z Fausta Samaritani 15085 video 403422 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Zosteraceae'''. [[File:Herbier à zostères (Ifremer 00615-72722 - 35539).jpg|thumb|250px|right|Zosteraceae]] [[File:Dit saaie plantje gaat de wereld redden.webm|thumb|200px|right|Video di Zosteraceae]] === Listinu di i Zosteraceae === ;Z [[Zostera marina]]<br> [[Categoria:Zosteraceae]] aicz362fxi9wy5u5i85lm3vdzidjveq Hydrocharitaceae 0 26571 403398 400257 2026-06-10T21:16:19Z Fausta Samaritani 15085 file 403398 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Hydrocharitaceae'''. [[File:Hydrocharis morsus-ranae male flowers.jpg|thumb|250px|right|''Hydrocharis morsus-ranae'']] [[File:Hydrocharis morsus-ranae 15-p.bot-hydro.morsu-02.jpg|thumb|250px|right|''Hydrocharis morsus-ranae'']] === Listinu di i Hydrocharitaceae === ;N - [[Najas marina]]<br> - [[Najas minor]]<br> [[Categoria:Hydrocharitaceae]] 6i9l7d28g21ei61qk3my1ltjlyrysaq Santalaceae 0 26644 403401 400528 2026-06-10T21:33:21Z Fausta Samaritani 15085 403401 wikitext text/x-wiki A famiglia di i '''Santalaceae'''. [[File:Sandal wood fruit from JP Nagar Forest,Banaglore,Karnataka,India.jpg|thumb|250px|right|''Santalum'' ([[India]])]] === Listinu di i Santalaceae === ;T [[Thesium humile]]<br> [[Categoria:Santalaceae]] ejm8hv557kt0mhpiwy8wpacy0bqyjcy Dalatiidae 0 26718 403402 400799 2026-06-10T21:38:28Z Fausta Samaritani 15085 file 403402 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Dalatiidae'''. [[File:Fish4466 - Flickr - NOAA Photo Library.jpg|thumb|250px|right|''[[Squaliolus laticaudus]]'']] [[File:Fish4471 - Flickr - NOAA Photo Library.jpg|thumb|250px|right|''Squaliolus laticaudus'']] === Listinu di i Dalatiidae === ;D [[Dalatias licha]]<br> [[Categoria:Dalatiidae]] aa3m10ngsddgppxntnfrt4j2dco0ctt 1834 0 27098 403362 403121 2026-06-10T17:05:59Z Fausta Samaritani 15085 403362 wikitext text/x-wiki U '''1834''' (MDCCCXXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1830|1831|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1834 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] msl3pqxr5k7cwn693s2jcwboan74pmv 1835 0 27099 403363 403123 2026-06-10T17:06:23Z Fausta Samaritani 15085 403363 wikitext text/x-wiki U '''1835''' (MDCCCXXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1831|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839}} [[File:1835 Great Fire of New York.jpg|thumb|300px|right|U grande incendiu à [[New York]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1835 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] ivbbkxfizstl86ydbe30y4jrmw29e9s 1836 0 27108 403364 403242 2026-06-10T17:06:41Z Fausta Samaritani 15085 403364 wikitext text/x-wiki U '''1836''' (MDCCCXXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1832|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839|1840}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1836 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 6ydqdico4nfnypvqo4w9o7bpb4hss6b 1837 0 27109 403365 403241 2026-06-10T17:07:01Z Fausta Samaritani 15085 403365 wikitext text/x-wiki U '''1837''' (MDCCCXXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1833|1834|1835|1836|1837|1838|1839|1840|1841}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1837 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] pplu1i5wvgz7wixjehag34xrxu2wtq9 1838 0 27110 403366 403243 2026-06-10T17:07:23Z Fausta Samaritani 15085 403366 wikitext text/x-wiki U '''1838''' (MDCCCXXXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1834|1835|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1838 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] i9aupxswwa0xhordqdj2tyd6dhwf9jg 1839 0 27111 403367 403244 2026-06-10T17:07:46Z Fausta Samaritani 15085 403367 wikitext text/x-wiki U '''1839''' (MDCCCXXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1835|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1839 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] hvu0tr4bi6obflf0ub6u1t8pfdt35na 1840 0 27112 403368 403246 2026-06-10T17:08:06Z Fausta Samaritani 15085 403368 wikitext text/x-wiki U '''1840''' (MDCCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844}} [[File:The Anti-Slavery Society Convention, 1840 by Benjamin Robert Haydon.jpg|thumb|300px|right|Benjamin Robert Haydon, ''Anti-Slavery Society Convention'', 1840 ([[Inghilterra]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1840 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 7opyuilk41w0p4qeias0g0kjal182zz 1841 0 27126 403360 403327 2026-06-10T16:55:55Z Fausta Samaritani 15085 403360 wikitext text/x-wiki U '''1841''' (MDCCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|180|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1841 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} pyiurndew8qky47ullcy1p905ibvyhe 403369 403360 2026-06-10T17:08:26Z Fausta Samaritani 15085 403369 wikitext text/x-wiki U '''1841''' (MDCCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|180|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1841 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 18jkvxblmo02dk8z90zdis0z3kqphrr 1842 0 27127 403352 403328 2026-06-10T16:52:27Z Fausta Samaritani 15085 403352 wikitext text/x-wiki U '''1842''' (MDCCCXLII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1842 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} r2k0ia9rc0p53yc1t62xf9mdf4oy2uz 403370 403352 2026-06-10T17:08:44Z Fausta Samaritani 15085 403370 wikitext text/x-wiki U '''1842''' (MDCCCXLII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1842 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 3ykbiu8qcdond7rygdc79fb8xmd9l63 1843 0 27128 403353 403324 2026-06-10T16:52:52Z Fausta Samaritani 15085 403353 wikitext text/x-wiki U '''1843''' (MDCCCXLIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1843 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} o39kubzxdkreylxflrz9229bs9kboth 403371 403353 2026-06-10T17:09:02Z Fausta Samaritani 15085 403371 wikitext text/x-wiki U '''1843''' (MDCCCXLIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1839|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1843 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] ecs4qby1dj5oy72p6qv9m3iodjd9kgt 1844 0 27129 403354 403325 2026-06-10T16:53:14Z Fausta Samaritani 15085 403354 wikitext text/x-wiki U '''1844''' (MDCCCXLIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1844 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} cm2so7gzwftm76h6v2504z7wllswwmk 403372 403354 2026-06-10T17:09:20Z Fausta Samaritani 15085 403372 wikitext text/x-wiki U '''1844''' (MDCCCXLIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1840|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1844 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] eqedaunsxri9yulrgrll5aloryd2jkc 1845 0 27130 403351 403329 2026-06-10T16:51:59Z Fausta Samaritani 15085 403351 wikitext text/x-wiki U '''1845''' (MDCCCXLV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849}} [[File:Victoria en Louis Philippe.jpg|thumb|300px|right|A reghjna [[Vittoria d'Inghilterra]] è u rè [[Luigi Filippu di Francia]] è famighjari, 1845]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1845 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} rtymjzsdcfd79x00icb4baq6tglu430 403373 403351 2026-06-10T17:09:41Z Fausta Samaritani 15085 403373 wikitext text/x-wiki U '''1845''' (MDCCCXLV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1841|1842|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849}} [[File:Victoria en Louis Philippe.jpg|thumb|300px|right|A reghjna [[Vittoria d'Inghilterra]] è u rè [[Luigi Filippu di Francia]] è famighjari, 1845]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1845 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] j8z6rfz29aw115uw9w7syjun5nmlhnw 1847 0 27131 403347 2026-06-10T16:43:49Z Fausta Samaritani 15085 annu 1847 403347 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1847''' (MDCCCXLVII) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849|1850|1851}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1847 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 8sutkaodr1ye35ul47oz0og7tmnjd2g 403356 403347 2026-06-10T16:54:20Z Fausta Samaritani 15085 403356 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1847''' (MDCCCXLVII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1843|1844|1845|1846|1847|1848|1849|1850|1851}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1847 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] kl2pbizikawligw35x8wmt0j5m9z5iq 1848 0 27132 403348 2026-06-10T16:45:40Z Fausta Samaritani 15085 annu 1848 403348 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1848''' (MDCCCXLVIII) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1844|1845|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1848 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] g75mhnmr5dih2u7pjcgwsro3h7yeeoe 403357 403348 2026-06-10T16:54:43Z Fausta Samaritani 15085 403357 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1848''' (MDCCCXLVIII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1844|1845|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1848 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] p1l1avs7nolahlmksbr77mnme4cdowj 1849 0 27133 403349 2026-06-10T16:48:38Z Fausta Samaritani 15085 annu 1849 403349 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1849''' (MDCCCXLIX) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1845|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1849 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] tokmenyk1n9ftsga0jestw47f5a1utk 403358 403349 2026-06-10T16:55:03Z Fausta Samaritani 15085 403358 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1849''' (MDCCCXLIX in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1845|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1849 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] gyx0du8o8wrnw1ufb4ftywekn47p1vg 1850 0 27134 403350 2026-06-10T16:50:41Z Fausta Samaritani 15085 annu 1850 403350 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1849''' (MDCCCL) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853|1854}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1850 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 8csngz823khswai4yaybcr51mu9sygx 403359 403350 2026-06-10T16:55:24Z Fausta Samaritani 15085 403359 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1849''' (MDCCCL in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853|1854}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1850 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] s1xh9t4jexfjpq3n25q8uwu0nsdhqnq 403361 403359 2026-06-10T17:04:11Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ 403361 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1849''' (MDCCCL in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853|1854}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == - [[Louis Joseph Gay-Lussac]], natu à Saint-Léonard-de-Noblat u [[6 di dicembre]] [[1778]] è mortu à Paris u [[9 di maghju]] 1850, chimicu è fisicu francesu.<br> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1850 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] rb8vxe0xzj59rgjvuxdsytglzug6gvv 403418 403361 2026-06-11T07:40:26Z Fausta Samaritani 15085 403418 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1850''' (MDCCCL in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1846|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853|1854}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == - [[Louis Joseph Gay-Lussac]], natu à Saint-Léonard-de-Noblat u [[6 di dicembre]] [[1778]] è mortu à Paris u [[9 di maghju]] 1850, chimicu è fisicu francesu.<br> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1850 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] glm666hhstw5kipl2uyj2abconyp9q9 Yes (gruppu) 0 27135 403377 2026-06-10T18:56:55Z ~2026-34326-89 28367 /* */ 403377 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Yes]] jg0k9h30q3tlp4hfqf895z4c27xbqa3 Categoria:Cazacchistanu 14 27136 403380 2026-06-10T20:02:46Z Fausta Samaritani 15085 categuria 403380 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Asia]] nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12 Categoria:Nati in 1981 14 27137 403404 2026-06-11T00:03:35Z Dostojewskij 8917 A pagina Categoria:Nati in 1981 hà da esse creata 403404 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cronologia]] 0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5 Categoria:Costa d'Avoriu 14 27138 403414 2026-06-11T07:23:41Z Fausta Samaritani 15085 category 403414 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Africa]] l18ssegiz2fueovw9u98bhm065ur3zw 1851 0 27139 403419 2026-06-11T07:42:43Z Fausta Samaritani 15085 annu 1851 403419 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1851''' (MDCCCLI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1847|1848|1849|1850|1851|1852|1853|1854|1855}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1851 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] eb42qjgyk2y0dyh6gd96ze4wn8u5ugs 1852 0 27140 403424 2026-06-11T11:14:16Z Fausta Samaritani 15085 annu 1852 403424 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1852''' (MDCCCLII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1820|1830|1840|1850|1860|1848|1849|1850|1851|1852|1853|1854|1855|1856}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1852 Liggì l'arthìcuru innantu a a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] sogg30chovr1x8n4sd9s1bvsi1xyqz0