Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.13 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 6 di ghjennaghju 0 1551 404947 398076 2026-08-04T02:28:20Z Mistico Dois 16475 404947 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''6 di ghjennaghju''' hè u 6<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 359 ghjorni à a fine di l'annu (360 sì hè [[Annata bisestile|bisestile]]). == Avenimenti == * [[1912]]: U [[Novu Messicu]] diventa u 47esimu statu di i [[Stati Uniti]]. === In Corsica === * 1980 - Bastelica - Fesch == Nascite == * [[1989]] - [[Nicky Romero]] (Nick Rotteveel), DJ è pruduttore discugraficu ulandese ([[Amerongen]], [[Utrecht (pruvincia)|Utrecht]]) == Morti == * [[1974]] - [[David Alfaro Siqueiros]], pittore è muralista mexicanu. == Celebrazioni == === Santi === Santu Melaniu. A Beata Raffaella. Melaniu, mortu versu l'annu 530, era u vescu di a capitale gallica di i Redoni, l'attuale cità di Rennes, in u dipartimentu di l'Ille-et-Vilaine. In i tempi, i Brettoni u festighjavanu trè volte à l'annu. Etimolugia: da u grecu "melas" (neru, moru, scuru). Nomi: Malania, Mel, Melania, Melânia, Mélanie, Melanija, Melanio, Melaniu, Melanius, Melany, Mélas, Melina, Mellie, Melloney, Mellony, Melltje, Meloney. Paesi è cità: Rennes. Raffaella Maria Porras era una Spagnola nata in Cordoba in u 1850. Hè morta in Roma u 6 ghjennaghju 1925. A' 27 anni, cù a surella Maria del Pilar, avia fundatu l'Ancille di u Sacru Core, vene à dì e Serve di u Sacru Core di Ghjesù. Si occupavanu di l'educazione di i zitelli poveri, o passavanu u so tempu à adurà u Santissimu Sacramentu. Durante 14 anni, Raffaella fù a superiora è Maria del Pilar l'economa. Raffaella rimpruverava à a surella di troppu scurrizà. Allora, in u 1893, Maria face di manera chì Raffaella sia destituita è piglia u so postu. Per dece anni, hè stata a superiora di a Cungregazione. Issi dece anni, è torna vintidui, Raffaella i passò in un catagnone, disprezzata, ma cuntenta di ùn avè altru à fà chè di pregà. Quand'ella hè morta, u papa hà sappiutu ciò chì si era passatu è urdinatu un prucessu in beatificazione. Vintisette anni dopu, in u 1952, era messa nantu à l'altari.[https://adecec.net/adecec/santi/01-ghjennaghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ghjennaghju| 06]] 6dolfbnoy7ka7lcrn3djy9gc9u2nmof 404948 404947 2026-08-04T02:28:36Z Mistico Dois 16475 404948 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''6 di ghjennaghju''' hè u 6<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 359 ghjorni à a fine di l'annu (360 sì hè [[Annata bisestile|bisestile]]). == Avenimenti == * [[1912]]: U [[Novu Messicu]] diventa u 47esimu statu di i [[Stati Uniti]]. === In Corsica === * 1980 - Bastelica - Fesch == Nascite == * [[1989]] - [[Nicky Romero]] (Nick Rotteveel), DJ è pruduttore discugraficu ulandese ([[Amerongen]], [[Utrecht (pruvincia)|Utrecht]]) == Morti == * [[1974]] - [[David Alfaro Siqueiros]], pittore è muralista messicanu. == Celebrazioni == === Santi === Santu Melaniu. A Beata Raffaella. Melaniu, mortu versu l'annu 530, era u vescu di a capitale gallica di i Redoni, l'attuale cità di Rennes, in u dipartimentu di l'Ille-et-Vilaine. In i tempi, i Brettoni u festighjavanu trè volte à l'annu. Etimolugia: da u grecu "melas" (neru, moru, scuru). Nomi: Malania, Mel, Melania, Melânia, Mélanie, Melanija, Melanio, Melaniu, Melanius, Melany, Mélas, Melina, Mellie, Melloney, Mellony, Melltje, Meloney. Paesi è cità: Rennes. Raffaella Maria Porras era una Spagnola nata in Cordoba in u 1850. Hè morta in Roma u 6 ghjennaghju 1925. A' 27 anni, cù a surella Maria del Pilar, avia fundatu l'Ancille di u Sacru Core, vene à dì e Serve di u Sacru Core di Ghjesù. Si occupavanu di l'educazione di i zitelli poveri, o passavanu u so tempu à adurà u Santissimu Sacramentu. Durante 14 anni, Raffaella fù a superiora è Maria del Pilar l'economa. Raffaella rimpruverava à a surella di troppu scurrizà. Allora, in u 1893, Maria face di manera chì Raffaella sia destituita è piglia u so postu. Per dece anni, hè stata a superiora di a Cungregazione. Issi dece anni, è torna vintidui, Raffaella i passò in un catagnone, disprezzata, ma cuntenta di ùn avè altru à fà chè di pregà. Quand'ella hè morta, u papa hà sappiutu ciò chì si era passatu è urdinatu un prucessu in beatificazione. Vintisette anni dopu, in u 1952, era messa nantu à l'altari.[https://adecec.net/adecec/santi/01-ghjennaghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ghjennaghju| 06]] lesf1wm0znvpoerf2xdvmooc8yzuiac 29 di dicembre 0 1912 404941 403201 2026-08-04T02:24:01Z Mistico Dois 16475 404941 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''29 di dicembre''' hè u 363esimu [[ghjornu]] (u 364esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1938]]: [[Jon Voight]]<br> - [[1992]]: [[Mislav Oršić]], ghjucadore di pallò croatu.<br> == Morte == - [[1980]]: [[Nadežda Mandel'štam]], scrittrice russia.<br> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Davide'''. Santu '''Tumasgiu''' Becket. '''Davide''' hè mortu in Ghjerusalemme 973 anni nanzu à Cristu. Avia 70 anni. L'Anzianu Testamentu conta ch'ellu era un giovanu pastore capirossu, puetu è musicante, sceltu da Diu per esse rè d'Israele. In Ghjerusalemme, fatta capitale, hà preparatu u regnu di u figliolu, Salomone. Dicenu ch'ellu hà cumpostu i famosi Salmi, base di e prighere ghjudeie è cristiane. Maria, a mamma di Ghjesù, serebbi stata di a razza di Davide. Etimolugia: da l'ebreu "daoud" (tenutu caru... da Diu). Nomi: Dafydd, Daibidh, Dave, David, Davida, Davidde, Davide, Davidka, Davidou, Davie, Davina, Daviot, Davit, Davy, Daw, Dawie, Taffy, Vida, Vidli. '''Tumasgiu''' Becket, natu in Londra in u 1118, hè mortu in Canterbury in u 1170. Quandu, à 36 anni, diventò u cancelieru di Arrigu Secondu, rè d'Inghilterra, Becket era un bel omu, grande, assai imbiziosu. Li piacia u lussu è ghjera grande amatore di caccia. Durante sette anni, fù un ministru aggalabatu è fidu. Tandu, u rè era in bischizzu cù u papa per via di l'immunità ecclesiastiche. Persuasu di e qualità diplumatiche di Tumasgiu, u fece arcivescu di Canterbury, dunque patrone di a Chjesa anglicana. Dui anni dopu, invece di serve u so rè, Tumasgiu si dichjarava in favore di a Chjesa di Roma. Temendu una cundanna à morte, si vestì da frate è si rifugiò in Francia duv'ellu stete sei anni. In u 1170, allora chì Arrigu era in traccia di fà a pace cù u papa, ebbe u permessu di rientre in Inghilterra è di ripiglià a so carica di arcivescu. Cum'è sì nunda fussi cambiatu, fece l'errore di scumunicà i veschi chì sei anni nanzu si eranu dichjarati in favore di u rè. Avendu intesu u rè chì dicia, senza pensà à male: "Ma quale hè chì mi sbarazzerà di issu insulente!", quattru cavalieri vanu à truvà à Tumasgiu in u so palazzu di Canterbury, è li dumandanu di rinuncià à a scumunica. Cum'ellu ricusa, u si striscinanu in una cappella laterale è u tombanu à sciabulate. Etimolugia, casate è nomi: Cf Tumasgiu l'Apostulu (3 lugliu). Paesi è cità: Londra, Canterbury, Parigi, Lione, Sens.[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] 53cd2d23llaljzf8owvcagssy00uqsj 404942 404941 2026-08-04T02:24:59Z Mistico Dois 16475 404942 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''29 di dicembre''' hè u 363esimu [[ghjornu]] (u 364esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1896]]: [[David Alfaro Siqueiros]], pittore è muralista messicanu.<br> - [[1938]]: [[Jon Voight]], attore miricanu.<br> - [[1992]]: [[Mislav Oršić]], ghjucadore di pallò croatu.<br> == Morte == - [[1980]]: [[Nadežda Mandel'štam]], scrittrice russia.<br> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Davide'''. Santu '''Tumasgiu''' Becket. '''Davide''' hè mortu in Ghjerusalemme 973 anni nanzu à Cristu. Avia 70 anni. L'Anzianu Testamentu conta ch'ellu era un giovanu pastore capirossu, puetu è musicante, sceltu da Diu per esse rè d'Israele. In Ghjerusalemme, fatta capitale, hà preparatu u regnu di u figliolu, Salomone. Dicenu ch'ellu hà cumpostu i famosi Salmi, base di e prighere ghjudeie è cristiane. Maria, a mamma di Ghjesù, serebbi stata di a razza di Davide. Etimolugia: da l'ebreu "daoud" (tenutu caru... da Diu). Nomi: Dafydd, Daibidh, Dave, David, Davida, Davidde, Davide, Davidka, Davidou, Davie, Davina, Daviot, Davit, Davy, Daw, Dawie, Taffy, Vida, Vidli. '''Tumasgiu''' Becket, natu in Londra in u 1118, hè mortu in Canterbury in u 1170. Quandu, à 36 anni, diventò u cancelieru di Arrigu Secondu, rè d'Inghilterra, Becket era un bel omu, grande, assai imbiziosu. Li piacia u lussu è ghjera grande amatore di caccia. Durante sette anni, fù un ministru aggalabatu è fidu. Tandu, u rè era in bischizzu cù u papa per via di l'immunità ecclesiastiche. Persuasu di e qualità diplumatiche di Tumasgiu, u fece arcivescu di Canterbury, dunque patrone di a Chjesa anglicana. Dui anni dopu, invece di serve u so rè, Tumasgiu si dichjarava in favore di a Chjesa di Roma. Temendu una cundanna à morte, si vestì da frate è si rifugiò in Francia duv'ellu stete sei anni. In u 1170, allora chì Arrigu era in traccia di fà a pace cù u papa, ebbe u permessu di rientre in Inghilterra è di ripiglià a so carica di arcivescu. Cum'è sì nunda fussi cambiatu, fece l'errore di scumunicà i veschi chì sei anni nanzu si eranu dichjarati in favore di u rè. Avendu intesu u rè chì dicia, senza pensà à male: "Ma quale hè chì mi sbarazzerà di issu insulente!", quattru cavalieri vanu à truvà à Tumasgiu in u so palazzu di Canterbury, è li dumandanu di rinuncià à a scumunica. Cum'ellu ricusa, u si striscinanu in una cappella laterale è u tombanu à sciabulate. Etimolugia, casate è nomi: Cf Tumasgiu l'Apostulu (3 lugliu). Paesi è cità: Londra, Canterbury, Parigi, Lione, Sens.[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] ce49pguqmpmallf192ps3j5hf0wvu7l 404943 404942 2026-08-04T02:25:12Z Mistico Dois 16475 404943 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''29 di dicembre''' hè u 363esimu [[ghjornu]] (u 364esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1896]]: [[David Alfaro Siqueiros]], pittore è muralista messicanu.<br> - [[1938]]: [[Jon Voight]], attore americanu.<br> - [[1992]]: [[Mislav Oršić]], ghjucadore di pallò croatu.<br> == Morte == - [[1980]]: [[Nadežda Mandel'štam]], scrittrice russia.<br> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Davide'''. Santu '''Tumasgiu''' Becket. '''Davide''' hè mortu in Ghjerusalemme 973 anni nanzu à Cristu. Avia 70 anni. L'Anzianu Testamentu conta ch'ellu era un giovanu pastore capirossu, puetu è musicante, sceltu da Diu per esse rè d'Israele. In Ghjerusalemme, fatta capitale, hà preparatu u regnu di u figliolu, Salomone. Dicenu ch'ellu hà cumpostu i famosi Salmi, base di e prighere ghjudeie è cristiane. Maria, a mamma di Ghjesù, serebbi stata di a razza di Davide. Etimolugia: da l'ebreu "daoud" (tenutu caru... da Diu). Nomi: Dafydd, Daibidh, Dave, David, Davida, Davidde, Davide, Davidka, Davidou, Davie, Davina, Daviot, Davit, Davy, Daw, Dawie, Taffy, Vida, Vidli. '''Tumasgiu''' Becket, natu in Londra in u 1118, hè mortu in Canterbury in u 1170. Quandu, à 36 anni, diventò u cancelieru di Arrigu Secondu, rè d'Inghilterra, Becket era un bel omu, grande, assai imbiziosu. Li piacia u lussu è ghjera grande amatore di caccia. Durante sette anni, fù un ministru aggalabatu è fidu. Tandu, u rè era in bischizzu cù u papa per via di l'immunità ecclesiastiche. Persuasu di e qualità diplumatiche di Tumasgiu, u fece arcivescu di Canterbury, dunque patrone di a Chjesa anglicana. Dui anni dopu, invece di serve u so rè, Tumasgiu si dichjarava in favore di a Chjesa di Roma. Temendu una cundanna à morte, si vestì da frate è si rifugiò in Francia duv'ellu stete sei anni. In u 1170, allora chì Arrigu era in traccia di fà a pace cù u papa, ebbe u permessu di rientre in Inghilterra è di ripiglià a so carica di arcivescu. Cum'è sì nunda fussi cambiatu, fece l'errore di scumunicà i veschi chì sei anni nanzu si eranu dichjarati in favore di u rè. Avendu intesu u rè chì dicia, senza pensà à male: "Ma quale hè chì mi sbarazzerà di issu insulente!", quattru cavalieri vanu à truvà à Tumasgiu in u so palazzu di Canterbury, è li dumandanu di rinuncià à a scumunica. Cum'ellu ricusa, u si striscinanu in una cappella laterale è u tombanu à sciabulate. Etimolugia, casate è nomi: Cf Tumasgiu l'Apostulu (3 lugliu). Paesi è cità: Londra, Canterbury, Parigi, Lione, Sens.[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] 08ika1t3qnab2y3i1k1qjirs3h41yfr Monteriggioni 0 7570 404938 400871 2026-08-03T19:29:21Z Carsten Steger 20213 Aerial image of Monteriggioni inserted. 404938 wikitext text/x-wiki [[File:Aerial image of Monteriggioni (view from the east).jpg|thumb|250px|right|Monteriggioni]] '''Monteriggioni''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]]. == Giugrafia == == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 7.877 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Cumuna di Toscana]] fz82m3rxr0kjeftfspivb4wu82rjdyg Modulo:Controllo di autorità 828 21552 404954 382644 2026-08-04T07:50:26Z Asorev 28742 404954 Scribunto text/plain --[[ * Modulo che implementa il template Controllo di autorità. * Adattato per essere autonomo senza dipendere da Modulo:Wikidata. ]] require('strict') local modlingue = require('Modulo:Linguaggi') local cfg = mw.loadJsonData('Modulo:Controllo di autorità/Configurazione.json') ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni di utilità per Wikidata (autonome) ------------------------------------------------------------------------------- -- Ottiene il primo valore stringa di una proprietà Wikidata per la pagina corrente local function getWikidataProperty(prop) local entityId = mw.wikibase.getEntityIdForCurrentTitle() if not entityId then return nil end local statements = mw.wikibase.getBestStatements(entityId, prop) if not statements or #statements == 0 then return nil end for _, statement in ipairs(statements) do if statement.mainsnak and statement.mainsnak.snaktype == 'value' and statement.mainsnak.datavalue then return statement.mainsnak.datavalue.value end end return nil end -- Verifica se l'entità corrente è un'istanza di (P31) un determinato Q-id (es. Q5 = essere umano) local function isInstanceOf(targetId) local entityId = mw.wikibase.getEntityIdForCurrentTitle() if not entityId then return false end local statements = mw.wikibase.getBestStatements(entityId, 'P31') if not statements or #statements == 0 then return false end for _, statement in ipairs(statements) do if statement.mainsnak and statement.mainsnak.snaktype == 'value' and statement.mainsnak.datavalue then local val = statement.mainsnak.datavalue.value if val and (val.id == targetId or ('Q' .. tostring(val['numeric-id'])) == targetId) then return true end end end return false end ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni di utilità ------------------------------------------------------------------------------- local function getIsniCheckDigit(isni) local total = 0 for i = 1, 15 do local digit = isni:byte(i) - 48 total = (total + digit) * 2 end local remainder = total % 11 local result = (12 - remainder) % 11 if result == 10 then return "X" end return tostring(result) end local function validateIsni(id) id = id:gsub('[ %-]', ''):upper() if not id:match('^%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d[%dX]$') then return false end if getIsniCheckDigit(id) ~= string.char(id:byte(16)) then return false end return id end local function splitLccn(id) if id:match('^%l%l?%l?%d%d%d%d%d%d%d%d%d?%d?$') then id = id:gsub('^(%l+)(%d+)(%d%d%d%d%d%d)$', '%1/%2/%3') end if id:match('^%l%l?%l?/%d%d%d?%d?/%d+$') then return mw.text.split(id, '/') end return false end local function append(str, c, length) while str:len() < length do str = c .. str end return str end ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni per generare i link ------------------------------------------------------------------------------- local f = {} function f.viafLink(id) if not string.match(id, '^%d+$') then return false end return string.format('[https://viaf.org/viaf/%s %s]', id, id) end function f.isniLink(id) id = validateIsni(id) if not id then return false end return string.format('[http://isni.org/isni/%s %s %s %s %s]', id, id:sub(1, 4), id:sub(5, 8), id:sub(9, 12), id:sub(13, 16)) end function f.sbnvLink(id) if not string.match(id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://opac.sbn.it/nome/%s %s]', id, id) end function f.sbneLink(id) if not string.match(id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://opac.sbn.it/opera/%s %s]', id, id) end function f.sbnlLink(id) if not string.match(id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://opac.sbn.it/luogo/%s %s]', id, id) end function f.bavLink(id) if not string.match(id, '^%d%d%d/%d%d?%d?%d?%d?%d?$') then return false end return string.format('[https://opac.vatlib.it/auth/detail/%s %s]', id:sub(1,3) .. '_' .. id:sub(5), id) end function f.bncfLink(id) if not tonumber(id) then return false end return string.format('[https://thes.bncf.firenze.sbn.it/termine.php?id=%s %s]', id, id) end function f.cerlLink(id) if not string.match(id, 'cn[cilp]%d%d%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://thesaurus.cerl.org/record/%s %s]', id, id) end function f.europeanaLink(id) if not string.match(id, '^[a-z]+/base/[1-9]%d*$') then return false end return string.format('[https://data.europeana.eu/%s %s]', id, id) end function f.orcidLink(id) id = validateIsni(id) if not id then return false end id = id:sub(1, 4) .. '-' .. id:sub(5, 8) .. '-' .. id:sub(9, 12) .. '-' .. id:sub(13, 16) return string.format('[https://orcid.org/%s %s]', id, id) end function f.lccnLink(id) local parts = splitLccn(id) if not parts then return false end local lccnType = parts[1] ~= 'sh' and 'names' or 'subjects' id = parts[1] .. parts[2] .. append(parts[3], '0', 6) return string.format('[http://id.loc.gov/authorities/%s/%s %s]', lccnType, id, id) end function f.ulanLink(id) return string.format('[https://www.getty.edu/vow/ULANFullDisplay?find=&role=&nation=&subjectid=%s %s]', id, id) end function f.gndLink(id) return string.format('[https://d-nb.info/gnd/%s %s]', id, id) end function f.bneLink(id) return string.format('[http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=%s %s] [http://datos.bne.es/resource/%s (data)]', id, id, id) end function f.bnfLink(id) if not string.match(id, '^cb.+$') then id = 'cb' .. id end return string.format('[https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/%s %s] [https://data.bnf.fr/ark:/12148/%s (data)]', id, id, id) end function f.j9uLink(id) return string.format('[http://uli.nli.org.il/F/?func=find-b&local_base=NLX10&find_code=UID&request=%s %s]', id, id, id) end function f.nskLink(id) return string.format('[https://katalog.nsk.hr/F/?func=direct&local_base=nsk10&doc_number=%s %s]', id, id) end function f.ndlLink(id) if not string.match(id, '^0?%d%d%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/%s %s]', id, id) end function f.conorsiLink(id) return string.format('[https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/%s %s]', id, id) end function f.worldcatLink(id) return string.format('[https://www.worldcat.org/identities/%s %s]', id, id) end ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni esportate ------------------------------------------------------------------------------- local p = {} function p.identifiers(frame) local ret = {} for _, params in ipairs(cfg) do local value, n = params.etichetta:gsub('|%u%u+', '') if n > 0 then value = string.format('%s (%s)', value, params.codice) end if frame.args.wikidata then value = string.format('%s, su Wikidata [[d:P:P%s|P%s]]', value, params.P, params.P) end table.insert(ret, '* ' .. value) end return table.concat(ret, '\n') end function p.authorityControl(frame) local elements, categories = {}, {} local ret = '' local styles = 'Modulo:Controllo di autorità/styles.css' for _, params in ipairs(cfg) do local val = getWikidataProperty('P' .. params.P) if val then local el, cat local link = f[params.funzione](val) if link then local lingue = params.lingue and (modlingue.lingue(params.lingue) .. '&nbsp;') or '' el = string.format('%s <span class="uid">%s%s</span>', params.etichetta, lingue, link) cat = string.format('[[Categoria:Voci con codice %s]]', params.codice) else el = string.format('<span class="error">Il valore %s di %s non è valido.</span>', val, params.codice) cat = string.format('[[Categoria:Voci con codici controllo di autorità non validi (%s)]]', params.codice) end table.insert(elements, el) table.insert(categories, cat) end end if #elements > 0 then ret = mw.getCurrentFrame():extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = styles } } ret = ret .. string.format('<table class="CdA"><tr><th>%s</th><td>%s</td></tr></table>', '[[Aiuto:Controllo di autorità|Controllo di autorità]]', table.concat(elements, '<span style="font-weight:bold;">&nbsp;·</span> ')) if isInstanceOf('Q5') then table.insert(categories, '[[Categoria:Voci biografiche con codici di controllo di autorità]]') else table.insert(categories, '[[Categoria:Voci non biografiche con codici di controllo di autorità]]') end else table.insert(categories, '[[Categoria:Voci con template Controllo di autorità ma senza codici]]') end return ret .. (mw.title.getCurrentTitle().namespace == 0 and table.concat(categories) or '') end return p qh7q9c9ehfigfq1gilnz63qciua2u2h 404955 404954 2026-08-04T07:54:13Z Asorev 28742 404955 Scribunto text/plain --[[ * Modulo che implementa il template Controllo di autorità. * Adattato per essere autonomo senza dipendere da Modulo:Wikidata. ]] require('strict') local modlingue = require('Modulo:Linguaggi') local cfg = mw.loadJsonData('Modulo:Controllo di autorità/Configurazione.json') ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni di utilità per Wikidata (autonome) ------------------------------------------------------------------------------- -- Ottiene in modo sicuro l'ID entità (QID) della pagina corrente local function getCurrentEntityId() local title = mw.title.getCurrentTitle() if not title then return nil end local id = mw.wikibase.getEntityIdForTitle(title.prefixedText) if id then return id end -- Fallback nel caso in cui getEntityIdForTitle restituisca nil local entity = mw.wikibase.getEntity() if entity and entity.id then return entity.id end return nil end -- Ottiene il primo valore stringa di una proprietà Wikidata per la pagina corrente local function getWikidataProperty(prop) local entityId = getCurrentEntityId() if not entityId then return nil end local statements = mw.wikibase.getBestStatements(entityId, prop) if not statements or #statements == 0 then return nil end for _, statement in ipairs(statements) do if statement.mainsnak and statement.mainsnak.snaktype == 'value' and statement.mainsnak.datavalue then return statement.mainsnak.datavalue.value end end return nil end -- Verifica se l'entità corrente è un'istanza di (P31) un determinato Q-id (es. Q5 = essere umano) local function isInstanceOf(targetId) local entityId = getCurrentEntityId() if not entityId then return false end local statements = mw.wikibase.getBestStatements(entityId, 'P31') if not statements or #statements == 0 then return false end for _, statement in ipairs(statements) do if statement.mainsnak and statement.mainsnak.snaktype == 'value' and statement.mainsnak.datavalue then local val = statement.mainsnak.datavalue.value if val then local qid = val.id or ('Q' .. tostring(val['numeric-id'] or '')) if qid == targetId then return true end end end end return false end ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni di utilità ------------------------------------------------------------------------------- local function getIsniCheckDigit(isni) local total = 0 for i = 1, 15 do local digit = isni:byte(i) - 48 total = (total + digit) * 2 end local remainder = total % 11 local result = (12 - remainder) % 11 if result == 10 then return "X" end return tostring(result) end local function validateIsni(id) id = id:gsub('[ %-]', ''):upper() if not id:match('^%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d[%dX]$') then return false end if getIsniCheckDigit(id) ~= string.char(id:byte(16)) then return false end return id end local function splitLccn(id) if id:match('^%l%l?%l?%d%d%d%d%d%d%d%d%d?%d?$') then id = id:gsub('^(%l+)(%d+)(%d%d%d%d%d%d)$', '%1/%2/%3') end if id:match('^%l%l?%l?/%d%d%d?%d?/%d+$') then return mw.text.split(id, '/') end return false end local function append(str, c, length) while str:len() < length do str = c .. str end return str end ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni per generare i link ------------------------------------------------------------------------------- local f = {} function f.viafLink(id) if not string.match(id, '^%d+$') then return false end return string.format('[https://viaf.org/viaf/%s %s]', id, id) end function f.isniLink(id) id = validateIsni(id) if not id then return false end return string.format('[http://isni.org/isni/%s %s %s %s %s]', id, id:sub(1, 4), id:sub(5, 8), id:sub(9, 12), id:sub(13, 16)) end function f.sbnvLink(id) if not string.match(id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://opac.sbn.it/nome/%s %s]', id, id) end function f.sbneLink(id) if not string.match(id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://opac.sbn.it/opera/%s %s]', id, id) end function f.sbnlLink(id) if not string.match(id, '^%u%u[%d%u]%u%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://opac.sbn.it/luogo/%s %s]', id, id) end function f.bavLink(id) if not string.match(id, '^%d%d%d/%d%d?%d?%d?%d?%d?$') then return false end return string.format('[https://opac.vatlib.it/auth/detail/%s %s]', id:sub(1,3) .. '_' .. id:sub(5), id) end function f.bncfLink(id) if not tonumber(id) then return false end return string.format('[https://thes.bncf.firenze.sbn.it/termine.php?id=%s %s]', id, id) end function f.cerlLink(id) if not string.match(id, 'cn[cilp]%d%d%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://thesaurus.cerl.org/record/%s %s]', id, id) end function f.europeanaLink(id) if not string.match(id, '^[a-z]+/base/[1-9]%d*$') then return false end return string.format('[https://data.europeana.eu/%s %s]', id, id) end function f.orcidLink(id) id = validateIsni(id) if not id then return false end id = id:sub(1, 4) .. '-' .. id:sub(5, 8) .. '-' .. id:sub(9, 12) .. '-' .. id:sub(13, 16) return string.format('[https://orcid.org/%s %s]', id, id) end function f.lccnLink(id) local parts = splitLccn(id) if not parts then return false end local lccnType = parts[1] ~= 'sh' and 'names' or 'subjects' id = parts[1] .. parts[2] .. append(parts[3], '0', 6) return string.format('[http://id.loc.gov/authorities/%s/%s %s]', lccnType, id, id) end function f.ulanLink(id) return string.format('[https://www.getty.edu/vow/ULANFullDisplay?find=&role=&nation=&subjectid=%s %s]', id, id) end function f.gndLink(id) return string.format('[https://d-nb.info/gnd/%s %s]', id, id) end function f.bneLink(id) return string.format('[http://catalogo.bne.es/uhtbin/authoritybrowse.cgi?action=display&authority_id=%s %s] [http://datos.bne.es/resource/%s (data)]', id, id, id) end function f.bnfLink(id) if not string.match(id, '^cb.+$') then id = 'cb' .. id end return string.format('[https://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/%s %s] [https://data.bnf.fr/ark:/12148/%s (data)]', id, id, id) end function f.j9uLink(id) return string.format('[http://uli.nli.org.il/F/?func=find-b&local_base=NLX10&find_code=UID&request=%s %s]', id, id, id) end function f.nskLink(id) return string.format('[https://katalog.nsk.hr/F/?func=direct&local_base=nsk10&doc_number=%s %s]', id, id) end function f.ndlLink(id) if not string.match(id, '^0?%d%d%d%d%d%d%d%d$') then return false end return string.format('[https://id.ndl.go.jp/auth/ndlna/%s %s]', id, id) end function f.conorsiLink(id) return string.format('[https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/%s %s]', id, id) end function f.worldcatLink(id) return string.format('[https://www.worldcat.org/identities/%s %s]', id, id) end ------------------------------------------------------------------------------- -- Funzioni esportate ------------------------------------------------------------------------------- local p = {} function p.identifiers(frame) local ret = {} for _, params in ipairs(cfg) do local value, n = params.etichetta:gsub('|%u%u+', '') if n > 0 then value = string.format('%s (%s)', value, params.codice) end if frame.args.wikidata then value = string.format('%s, su Wikidata [[d:P:P%s|P%s]]', value, params.P, params.P) end table.insert(ret, '* ' .. value) end return table.concat(ret, '\n') end function p.authorityControl(frame) local elements, categories = {}, {} local ret = '' local styles = 'Modulo:Controllo di autorità/styles.css' for _, params in ipairs(cfg) do local val = getWikidataProperty('P' .. params.P) if val then local el, cat local link = f[params.funzione](val) if link then local lingue = params.lingue and (modlingue.lingue(params.lingue) .. '&nbsp;') or '' el = string.format('%s <span class="uid">%s%s</span>', params.etichetta, lingue, link) cat = string.format('[[Categoria:Voci con codice %s]]', params.codice) else el = string.format('<span class="error">Il valore %s di %s non è valido.</span>', val, params.codice) cat = string.format('[[Categoria:Voci con codici controllo di autorità non validi (%s)]]', params.codice) end table.insert(elements, el) table.insert(categories, cat) end end if #elements > 0 then ret = mw.getCurrentFrame():extensionTag{ name = 'templatestyles', args = { src = styles } } ret = ret .. string.format('<table class="CdA"><tr><th>%s</th><td>%s</td></tr></table>', '[[Aiuto:Controllo di autorità|Controllo di autorità]]', table.concat(elements, '<span style="font-weight:bold;">&nbsp;·</span> ')) if isInstanceOf('Q5') then table.insert(categories, '[[Categoria:Voci biografiche con codici di controllo di autorità]]') else table.insert(categories, '[[Categoria:Voci non biografiche con codici di controllo di autorità]]') end else table.insert(categories, '[[Categoria:Voci con template Controllo di autorità ma senza codici]]') end return ret .. (mw.title.getCurrentTitle().namespace == 0 and table.concat(categories) or '') end return p e5y2r0vh9cbnf0muija54rpxdu9yrs7 Filippu III di Spagna 0 23322 404936 397817 2026-08-03T13:43:14Z Fausta Samaritani 15085 link 404936 wikitext text/x-wiki [[File:Andres Lopez Polanco, attributed to - Philip III of Spain (1578 – 1621) - Google Art Project.jpg|thumb|Re Filippu III di Spagna]] '''Filippu III''' (in spagnolu: Filippu III; [[Madrid]], 14 aprile 1578 - Madrid, 31 marzu 1621), chjamatu ancu Filippu u Piu, era rè di Spagna è di u Portugallu cum'è Filippu II da u 1598 finu à a so morte. == Biugrafia == Filippu III di Spagna, era rè di u [[Portugallu]] è di [[Spagna]]. Era estremamente cattolicu, è hà iniziatu a participazione di Spagna à a Guerra di 30 Anni. U so predecessore era u so babbu [[Filippu II di Spagna]] è u so successore era u so figliolu [[Filippu IV di Spagna]] == Da vede dinò == [[Infante di Spagna]]<br> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Spagnolu]] mnre29rh35x3xy6vmpicapg3gj0t7xt Filippu IV di Spagna 0 23323 404937 396530 2026-08-03T13:49:20Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 404937 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Filippu IV''' (in spagnolu : Filippu IV; [[Valladolid]] , [[8 d'aprile]] [[1605]] - [[Madrid]] , [[17 di settembre]] [[1665]]), chjamatu ancu "U Grande " è "U rè pianeta" da i so sustenituri, è "L'oppressore" da i so detractors. era rè di [[Spagna]], di u [[Portugallu]] è di i [[Paesi Bassi]] spagnoli (l'ultimi dui sottu u titulu di Filippu III) Hè ricurdatu per u so grande patronu di l'arti è u so regnu nantu à a Spagna durante a [[Guerra di Trent'anni]]. [[File:Philip IV of Spain - Velázquez 1644.jpg|thumb|Filippu IV in u 1644]] Ancu s'ellu l'Imperu Spagnolu hà righjuntu circa 12,2 milioni di chilometri quadrati in u mumentu di a so morte, u regnu era in decadenza in altri rispetti. == I primi anni == [[File:Rodrigo de Villandrando (attrib.) - Portrait of the young Philip IV.jpg|thumb|Filippu in a so ghjuventù]] Filippu hè natu in u 1605, hè natu principe è infante di Spagna. Passò a so zitiddina cù a so surella [[Anna di Austria]]. In u [[1615]]a Spagna è a [[Francia]] assumanu un trattatu in forma di matrimoniu, cusì Anna di Austria, surella di Filippu, si marita cù [[Luigi XIII di Francia]], è [[Elisabetta di Borbone]], surella di Luis, si marita cù Filippu. Felipe avia 10 anni quand'elli si sò maritati è Elisabete avia 13 anni. À u principiu, u matrimoniu era cuntentu, ma più longu andava più peghju. A coppia hà avutu un gran numaru di zitelli, ma a maiò parte di questi morse durante a zitiddina, solu un zitellu hà sopravvissutu è hà avutu prole, [[Maria Teresa di Spagna]] maritata cù [[Luigi XIV di Francia]]. Inoltre, Filippu era assai ardente, avia parechji amanti, hè stimatu chì avia più di 40 figlioli bastardi, i so rilazioni extramatrimoniali facenu Elisabete estremamente infelice. In u 1521 Filippu hè pruclamatu rè cum'è Filippu IV == regnu == [[File:Retrato de Felipe IV a caballo.jpg|thumb|Filippu in una di e so manifestazioni più epiche, pittura di Diego Velasquez]] Filippu assume a corona spagnola in u 1621 avia in quellu tempu 16 anni,Pigliò una Spagna chì andava assai bè in a Guerra di i Trent'anni, era da parte di l'[[Austria]] è di u [[Danimarca]], contr'à a [[Svezia]] è l'[[Olanda]], ripigliò u cunflittu cù l'Olanda, andendu contru à a pulitica di u so babbu nantu à u territoriu di l'Olanda. Felipe era fieru di sapè quale "del rey de espana" era u monarca quasi cum'è un Diu per u so populu difensore di u cattolicu. L'espansione à u novu mondu era un successu, avia territorii in tutti i cuntinenti, l'unicu prublema era l'Olandese chì invadia e coste di u [[Brasile]]. Per pagà i cunflitti maiò chì a Spagna di Filippu IV hà participatu, hà pagatu cù grandi tassi da u Portugallu, questu aghjustatu à l'invasione olandese di u Brasile,Causò u portughese à ribellu,Francia videndu a situazione è inestabilità di i paesi contr'à a Spagna è teme u rinfurzamentu di a Spagna entra in u cunflittu. I Francesi tandu cambiavanu u cursu di a guerra, A guerra chì principia trà i cattolici è i protestanti,Avà, sicondu u discorsu francese, era contr'à l'oppressione di l'Absburgi, perchè s'ellu ùn agisce micca, tutti i paesi europei seranu annessi da Spagna è Austria, cum'è accadutu in Portugallu. Questu hà influenzatu parechji paesi per entre inseme cù a Francia, l'Olanda è a Svezia è hà cambiatu u cursu di a guerra, avà a Spagna perde. == L'ultimi anni terribili == [[File:Felipe IV de España - Diego Velázquez.jpg|thumb|Filippu IV hà digià più di 50 anni]] [[File:Traite-Pyrenees.jpg|thumb|Filippu IV è Luigi XIV firmavanu u Trattatu di i Pirenei]] [[File:Acclamation of King John IV of Portugal.jpg|thumb|Acclamazione di Ghjuvanni IV di Portugallu, chì principia cusì a Guerra d'Indipendenza di u Portugallu]] U discorsu di u naziunalismu francese hà influinzatu a rivuluzione in Portugallu in u 1640, Induve u Ghjuvanni di Braganza rivolta, hè dichjarata da u Purtughese [[Ghjuvanni IV di Portugallu]] finisce l'unione trà Portugallu è Spagna chì esiste da [[Filippu II di Spagna]]. Ancu in u 1648 Spagna, Austria è Danimarca persu in a Guerra di Trent'anni. A Spagna hà da ricunnosce infine l'indipendenza di l'Olanda, ma Filippu ùn hà micca rinunciatu è cuntinueghja à luttà avà solu cù a Francia, da quale finisce per perdiri a [[Catalogna]]. L'imaghjini di Filippu hè appannata a ghjente amava a regina consorte Elisabetta, è hè per quessa chì odiavanu Filippu è e so amanti. Elisabete morse senza lascià un figliolu,Solu una zitella, ma e donne ùn puderanu micca suppone. Prestu Felipe si maritò di novu, sta volta cù [[Mariana di Austria]],Ma a maiò parte di i so figlioli sò morti ghjovani, a guerra contr'à a Francia era insostenibile cusì hà avutu à firmà u trattatu di i Pirinei. A Francia riturnò a Catalogna, è Maria Teresa, figliola di Filippu, si maritò cù Luigi XIV di Francia, da tandu Francia è Spagna cumincianu à esse vicinu. Filippu hè mortu in u 1665, dopu avè persu in fondu a guerra contr'à u Portugallu chì finì in u [[1668]] cù a vittoria portoghese. Filippu IV passò à a storia cum'è un avidità, chì hà persu parechji cunflitti grazia à e so scelte. Ma parechji si scurdanu di e cose chì Felipe hà fattu cum'è influenzà parechji pittori cum'è u famosu [[Diego Velázquez]] Filippu hè statu precedutu da u so babbu [[Filippu III di Spagna]] è successu da u so unicu figliolu vivu [[Carlu II di Spagna]]. == Da eved dinò == [[Infante di Spagna]]<br> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Spagnolu]] n2j6bbohhfi42zweu2zie3m0cs5huzt 1974 0 26744 404949 400902 2026-08-04T02:29:16Z Mistico Dois 16475 404949 wikitext text/x-wiki U '''1974''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXIV) hè un [[annu]] di lu XX sèculu. {{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1970|1971|1972|1973|1974|1975|1976|1977|1978}} [[File:Mercury.jpg|thumb|100px|right|[[Mercuriu]]]] == Eventi == === [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1974 [[Image:NobelP.png|50px]] === [[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == * [[6 di ghjennaghju]]: [[David Alfaro Siqueiros]], pittore è muralista messicanu. <gallery> </gallery> == In Còrsica == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] {{c-supranu}} 1xlz8q46y8rt7tw37qp9tln7ayhctxz 1896 0 27263 404944 404281 2026-08-04T02:25:49Z Mistico Dois 16475 404944 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1896''' (MDCCCXCVI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u XIX sèculu. [[Annata bisesta]] {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1870|1880|1890|1900|1910|1892|1893|1894|1895|1896|1897|1898|1899|1900}} [[File:Collingwoodfc.JPG|thumb|350px|right|U Collingwood Football Club ([[Australia]]) 1896]] == Evenimenti == == Nàscite == * [[29 di dicembre]]: [[David Alfaro Siqueiros]], pittore y muralista mexicanu. <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1896 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1896] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] tnmq20u7vg5q4efololbeo3p84v0dh9 404945 404944 2026-08-04T02:26:01Z Mistico Dois 16475 404945 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1896''' (MDCCCXCVI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u XIX sèculu. [[Annata bisesta]] {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1870|1880|1890|1900|1910|1892|1893|1894|1895|1896|1897|1898|1899|1900}} [[File:Collingwoodfc.JPG|thumb|350px|right|U Collingwood Football Club ([[Australia]]) 1896]] == Evenimenti == == Nàscite == * [[29 di dicembre]]: [[David Alfaro Siqueiros]], pittore è muralista mexicanu. <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1896 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1896] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] r6cpoodgkmj06aqb1j80qg7mghzw67f Argyroneta aquatica 0 27382 404929 404926 2026-08-03T13:13:20Z Fausta Samaritani 15085 link,categoria 404929 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''Argyroneta aquatica'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Argyroneta_aquatica_183275069.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Argyroneta aquatica</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Araneae]]'' |----- | Famiglia | ''[[Dictynidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Argironeta)]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Argyroneta aquatica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Scopoli, 1772</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Argyroneta_aquatica_Paar.jpg|250px]] |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | Sinonimi |----- | align="center" colspan="2" | ''Argyroneta aquatica''<small> Clerck, 1757</small> <br /> |} '''Argyroneta aquatica''' (Clerck, [[1757]]) hè una spezia di ragnu di a famiglia di i [[Dictynidae]]. Hè l'unicu ragnu cunnisciutu chì passa a maiò parte di a so vita in ambiente acquaticu. == Descrizzione == Sottu à l'[[acqua]], u ragnu presenta un aspettu argentatu grazia à un stratu d'aria chì u ricopre. In superficia, u so culore hè grigiulatu è vellutatu. Pò misurà trà 0,5 è 1,5 cm di lunghezza. I masci sò di regula più grandi ch'è e femine. == Biologia == === Cumpurtamentu === A caratteristipa principale di sta spezia hè di passà a vita sottu à l'acqua. Per via di a necessità di respirà aria, u ragnu custruisce a so tela à forma di campana è a fissa à una o più piante acquatiche. Grazie à i peli di l'addome è à e zampe pusteriore, trasporta piccule quantità d'aria da a superficia è a rilascia in a tela, criendu cusì un tana per vive. Ùn hè micca necessariu aghjunghje spessu aria, perchè a struttura di a tela permette, grazia à a pressione osmotica, un scambiu di gasi cù l'acqua circundante. Sta riserva d'aria li permette di firmà sott'acqua per longu tempu, aspettendu a so preda. A durata di vita di l'Argyroneta aquatica hè di circa dui anni. === Alimentazione === Si nutrisce di picculi invertebrati acquatichi, cum'è larve di ditteri, acari acquatichi è ninfe di efemere. === Ripruduzzione === A maturità sessuale hè raghjunta à circa sei mesi. Per ripruduce si, u mascu custruisce una piccula tela aghjacente à quella di a femina, poi li unisce cù un tunnel. A femina depone trà 30 è 70 ovi in a parte superiore di a campana. L'ovi si schjuderanu dopu à trè settimane. == Distribuzione è habitat == Si trova in [[Europa]], in Asia settintriunale è in Nordafrica. In Giappone, esiste a sottuspezia ''Argyroneta aquatica japonica''. Vive in acque ferme cù vegetazione acquatica. == Statu di cunsirvazione == Sensibile à i pesticidi, hè una spezia à risicu, in drastica diminuzione di a pupulazione. [[Categoria:Dictynidae]] or8l5u0r54pkt46hrzf02rdk5oy77mz Infante di Spagna 0 27383 404935 404928 2026-08-03T13:40:06Z Fausta Samaritani 15085 categoria, link 404935 wikitext text/x-wiki '''Infante di Spagna''' hè u titulu datu in a munarchia spagnola à u figliolu o à a figliola di u suvranu rignante à parte da u sicundogenitu, vale à dì quellu chì ùn hè micca l'erede direttu à u tronu. Hè ''infanta'' à u feminile. [[File:Heraldic_Crown_of_Spanish_Infantes.svg|thumb|Curona di l'infante di Spagna]] U titulu d'infante pò essa attribuitu dinù à altri principi di sangue di a famiglia riale, di parentella menu stretta, par grazia suvrana. A legislazione spagnola permette dinù à u rè o à a righjina di cuncede 'ssu titulu, à a so discrizzione è in via eccezziunale, à persone particularmente degni, ed ancu in 'ssu casu si discerna u titulu in i pruvvedimenti di grazia suvrana. Frà l'altre distinzione, l'infante di Spagna ani u dirittu d'essa sippelliti in u munasteru di l'[[Escorial]], u ''panteon'' di a famiglia riale. L'eredi à u tronu di Spagna anu u titulu di ''principe di l'Asturie''. Sicondu u Decretu Riale 1368/1987, i figlioli è i figlioli d'un principe o d'una principessa di l'Asturie ani u dirittu à u titulu d'Infante di Spagna. I figlioli di l'infanti ricevinu u trattamentu è l'onori di Grandi di Spagna. ==Storia== In e munarchie iberiche medievale di [[Portugallu]], [[Castiglia]], [[Navarra]] è [[Aragona]] (iss'ultimi trè da l'Età muderna riuniti in u Regnu di Spagna) tutti i figlioli è i figlioli di i suvrani, cumpresi i primogeniti, ricevinu u titulu d'infante o infanta; solu à a fine di u [[XIV sèculu]], [[Ghjuvanni I di Castiglia]], figliu è successore d'Enricu II di Trastámara, à u mumentu di fà spusà u so figliu primogenitu, l'infante Enricu, futuru Enricu III, cù [[Caterina di Lancaster]], nipote di u ditrunizatu è assassinatu Petru u Crudele, criò u novu titulu di principe di l'Asturie per u coppiu, chì dopu fù stesu à l'eredi di a curona, indipindentamente da u sessu di quelli. À a nascita, i figlioli primogeniti di i suvrani erani infanti com'è i so fratelli, ma, à u mumentu di a so disignazione com'è erede da parte di i cortes, diventavanu principi di l'Asturie. U listessu succesi in u regnu di Navarra, quandu Carlu III u Nobile criò pà u so nipote, l'infante Carlos, figliu di a so figliola Bianca è di u futuru rè [[Ghjuvanni II d'Aragona]], u titulu di principe di Viana, cù l'intensione ch'ellu fussi trasmessu à l'erede di a curona di Navarra. Però, cunquistata a Navarra da Ferdinandu u Cattolicu in u [[1512]], u titulu di l'erede di Navarra fù assuntu da l'eredi di Castiglia è Aragona, benchì a casa diposta d'Albret cuntinuessi à aduprà lu per i so eredi. ==Oghje== L'infanti attuali di Spagna sò Sofia (sicundogenita di u rè [[Filippu VI di Spagna]] è di a rigina Letizia), Elena è Cristina (figlioli di u rè [[Juan Carlos di Spsgna]] è di a rigina Sofia) è Margherita di Borbona-Spagna, duchessa di Soria (figliola di Ghjuvanni, conti di Barcellona). Cù l'ascesa à u tronu di Filippu VI, a primogenita Eleonora hà assuntu u titulu di Principessa di l'Asturie com'è eredi diretta per a successione. U titulu hè statu cuncessu, mediante Real Decretu 2412 di u [[16 di dicembre]] [[1994]], à u principe Carlu Maria di Borbona-Dui Sicilii ([[1938]]-[[2015]]), duca di Calabria, cucinu di u rè Juan Carlos è capu di a Casa Borbona-Dui Sicilii, chì dunque era u prima in a linea di successione à u tronu spagnolu dopu à a famiglia diretta di u suvranu. ==Note== <references/> [[Categoria:Spagna]] q9ilcygh5ivwcvc9gh3njqlvrigy5rh Categoria:Dictynidae 14 27384 404930 2026-08-03T13:14:24Z Fausta Samaritani 15085 categuria 404930 wikitext text/x-wiki <br> [[Categora:Araneae]] t5xkbz5x15chfldtme05d7ftayja320 404931 404930 2026-08-03T13:14:55Z Fausta Samaritani 15085 404931 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Araneae]] 7gzcqdue695321297xauznjht8zf0vp Categoria:Araneae 14 27385 404932 2026-08-03T13:18:38Z Fausta Samaritani 15085 categuria 404932 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Insecta]] myssj3feyav5e7qnugy3tpbuleucd2z Categoria:Insecta 14 27386 404933 2026-08-03T13:20:06Z Fausta Samaritani 15085 categuria 404933 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Arthropoda]] knd1p4j65x5vjbo7ayw4u85mw7bhyiz Categoria:Arthropoda 14 27387 404934 2026-08-03T13:21:44Z Fausta Samaritani 15085 categuria 404934 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Animalia]] 581gziarkkpy24hjovdr470qwpuzayr David Alfaro Siqueiros 0 27388 404939 2026-08-04T02:22:47Z Mistico Dois 16475 Pàgina creata cù "'''David Alfaro Siqueiros''' ([[29 di dicembre]] [[1896]] – [[6 di ghjennaghju]] [[1974]]) hè statu un pittore è muralista [[Messicu|messicanu]]. Era un marxista impegnatu è a so opera avia uma forte intenzione pulitica è suciale. Divintò famosu per i so grandi murali pubblichi in alcuni di i spazii pubblichi di u [[Messicu]]. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Siqueiros, David Alfaro}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Messicanu]] [[Categoria:Biugrafia]]" 404939 wikitext text/x-wiki '''David Alfaro Siqueiros''' ([[29 di dicembre]] [[1896]] – [[6 di ghjennaghju]] [[1974]]) hè statu un pittore è muralista [[Messicu|messicanu]]. Era un marxista impegnatu è a so opera avia uma forte intenzione pulitica è suciale. Divintò famosu per i so grandi murali pubblichi in alcuni di i spazii pubblichi di u [[Messicu]]. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Siqueiros, David Alfaro}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Messicanu]] [[Categoria:Biugrafia]] nt1b07hnd7ef2saxuzm95k0256akxr6 404940 404939 2026-08-04T02:23:36Z Mistico Dois 16475 404940 wikitext text/x-wiki '''David Alfaro Siqueiros''' ([[29 di dicembre]] [[1896]] – [[6 di ghjennaghju]] [[1974]]) hè statu un pittore è muralista [[Messicu|messicanu]]. Era un marxista impegnatu è a so opera avia uma forte intenzione pulitica è suciale. Divintò famosu per i so grandi murali in alcuni di i spazii pubblichi di u [[Messicu]]. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Siqueiros, David Alfaro}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Messicanu]] [[Categoria:Biugrafia]] e36rksc9h13ym2kowcvvmdk3fqdtd8c 404946 404940 2026-08-04T02:26:59Z Mistico Dois 16475 404946 wikitext text/x-wiki [[File:David-Alfaro-Siqueiros.png|thumb|200px|David Alfaro Siqueiros]] '''David Alfaro Siqueiros''' ([[29 di dicembre]] [[1896]] – [[6 di ghjennaghju]] [[1974]]) hè statu un pittore è muralista [[Messicu|messicanu]]. Era un marxista impegnatu è a so opera avia uma forte intenzione pulitica è suciale. Divintò famosu per i so grandi murali in alcuni di i spazii pubblichi di u [[Messicu]]. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Siqueiros, David Alfaro}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Messicanu]] [[Categoria:Biugrafia]] cd8msebnzynmg9j4o9209pw1vfmjdui Atmusfera terrestra 0 27389 404950 2026-08-04T06:46:52Z Paulu 58 Pàgina creata cù "L''''atmosfera terrestra''' hè l'inviloppu di gasu chì riveste a pianeta Terra, ritinutu da a forza di gravità è da u campu magneticu (chì cuntrasta u ventu sulare). A so cumpusizione chimica varieghja sicondu l'altitudine è a lucalisazione. Pussede una struttura cumplessa, suddivisa in cinque strati detti sfere: [[troposfera]], [[stratosfera]], [[mesosfera]], [[termosfera]] è [[esosfera]]. A superficia di discontinuità trà dui strati hè detta «pausa». == D..." 404950 wikitext text/x-wiki L''''atmosfera terrestra''' hè l'inviloppu di gasu chì riveste a pianeta Terra, ritinutu da a forza di gravità è da u campu magneticu (chì cuntrasta u ventu sulare). A so cumpusizione chimica varieghja sicondu l'altitudine è a lucalisazione. Pussede una struttura cumplessa, suddivisa in cinque strati detti sfere: [[troposfera]], [[stratosfera]], [[mesosfera]], [[termosfera]] è [[esosfera]]. A superficia di discontinuità trà dui strati hè detta «pausa». == Descrizzione == A massa atmosferica hè di circa 5,15×10<sup>18</sup> kg, trè quarti di a quale sò cuntenuti in i primi 11 km d'altitudine. A pressione atmosferica media à u livellu di u mare vale 1 013 hPa. Pressione è densità diminuiscenu circa espunenzialmente cù l'altitudine, mentre l'andamentu di a temperatura varieghja sicondu l'assurbimentu di a radiazione sulare è terrestra. U culore turchinu di u celu hè duvutu à u ''scattering'' di Rayleigh. L'atmosfera ùn hà un cunfine esternu bellu definitu: sfuma pianu pianu versu u spaziu interplanetariu. == Cumpusizione == L'aria secca hà a cumpusizione seguente (in vulume): * Azotu (N<sub>2</sub>): 78,084% * Ossigenu (O<sub>2</sub>): 20,946% * Argone (Ar): 0,934% * Diossidu di carbonu (CO<sub>2</sub>): 0,0423% * Neon (Ne): 0,0018% * Eliu (He): 0,000524% * Metanu (CH<sub>4</sub>): 0,00016% * Kryptone (Kr): 0,000114% * Idrogenu (H<sub>2</sub>): 0,00005% * Xenu (Xe): 0,0000087% À sti gasi s'aghjunghjenu u vapore acqueu (H<sub>2</sub>O), chì varieghja da 0% à 6%, è l'ozonu (O<sub>3</sub>). A cumpusizione ùn hè micca custante à tutte l'altitudine: u vapore acqueu hè guasi solu in a troposfera, mentre eliu è idrogenu prevalenu in a termosfera è l'esosfera. == Strati atmosferichi == === Troposfera === Hè u stratu induv'elli si verificheghjanu guasi tutti i fenomini meteorologichi. Cuntene l'80% di a massa gasosa è u 99% di u vapore acqueu. A temperatura diminuisce cù l'altitudine fin'à circa −55 °C à a tropopausa. U so spessore varieghja da 8 km à i poli à 20 km à l'equatore. === Stratosfera === Si stende fin'à 50–60 km. Quì a temperatura cresce cù l'altitudine, fin'à 0 °C, per via di l'ozonosfera chì assorbe a maiò parte di e radiazione ultraviulette. === Mesosfera === Va da 50 à 90 km. A temperatura diminuisce torna fin'à −70 / −90 °C. In issu stratu si brusgianu i meteoriti («stelle cadente»). === Termosfera === A temperatura cresce torna cù a quota, righjunghjendu circa 1 000 °C à 300 km. A [[ionosfera]], induve i gasi sò fortemente ionizati, face parte di 'ssu stratu è ghjoca un rollu impurtante in e telecomunicazione. === Esosfera === Hè a parte più esterna, senza un cunfine superiore definitu. I so custituenti principali sò l'idrogenu è l'eliu. Certe molecule righjunghjenu a velocità di fuga (11,2 km/s) è si perdenu in u spaziu. == Storia è evoluzione == A cumpusizione attuale hè u risultatu d'una longa evoluzione. A prima atmosfera, fatta d'idrogenu, metanu è ammoniaca, fù spazzata da u ventu sulare. A siconda atmosfera fù furmata da i gasi vulcanichi (vapore acqueu, azotu, CO<sub>2</sub>). Sin'à 2,45 miliardi d'anni fà, l'atmosfera era priva d'ossigenu: a so presenza hè duvuta à a [[fotosintesi]] di i cianobatteri è, dopu, di l'alghe è di e piante. == Note == <references /> i91swb9eg74mhocfxb8f8d9dxb4w6hu Civiltà 0 27390 404951 2026-08-04T07:15:54Z Paulu 58 Pàgina creata cù " == Civiltà == U termine '''civiltà''' vene da u latinu ''civilĭtas'', derivatu da l'aghjettivu ''civilis'' (relativu à u ''civis'', «citatinu», è à a ''civitas'', «cità»). Indicava l'inseme di qualità è di caratteristiche materiale, culturale è spirituale d'una cumunità, à spessu opposte à u cuncettu di barbaria. In a so accezzione muderna, a civiltà pò riferisce si à un risultatu (l'inseme di tutele di i diritti umani è di u cuntestu suciale d'un..." 404951 wikitext text/x-wiki == Civiltà == U termine '''civiltà''' vene da u latinu ''civilĭtas'', derivatu da l'aghjettivu ''civilis'' (relativu à u ''civis'', «citatinu», è à a ''civitas'', «cità»). Indicava l'inseme di qualità è di caratteristiche materiale, culturale è spirituale d'una cumunità, à spessu opposte à u cuncettu di barbaria. In a so accezzione muderna, a civiltà pò riferisce si à un risultatu (l'inseme di tutele di i diritti umani è di u cuntestu suciale d'un paese) com'è à un prucessu (l'evuluzione tecnologica, ecunomica è suciale). == Storia di u significatu == Passatu in e lingue rumane durante u Trecentu, u termine acquistò da u Rinascimentu un ghjudiziu di valore, ligatu à a supirurità di u propriu modu di vita rispettu à quellu d'altre culture. S'assumiglià tantu à u termine «cultura» per indicà l'idee, i valori è e tradizioni proprie d'un populu in un mumentu particulare di a so storia. Oghje, a civiltà designa l'aspetti culturali è d'urganizazione pulitica è suciale d'una pupulazione. In antropologia, l'inseme di e manifestazione di a vita spirituale è materiale d'una cumunità. Certi antropologhi di u XIX seculu cridianu in l'evuluzione culturale, da un statu primitivu à unu civilizatu. Stu puntu di vista, ghjustificazione di u culunialismu, hè statu superatu da u relativismu culturale (Franz Boas), secondu u quale i valori d'una cultura ùn ponu esse ghudicati fora di quella cultura. E civiltà tendenu à sparghje si è à influenzà altre culture. Storichi cum'è Oswald Spengler è Arnold J. Toynbee anu studiatu e civiltà cum'è unità singulari, sughjette à ciculi di nascita, vita, declinu è morte. Samuel P. Huntington hà definitu a civiltà com'è u più ampiu ragruppu culturale, è hà iputizzatu un «scontru di civiltà» in u XXI seculu. == Note == <references /> hk769ekkhssfnf0392h6y09ho97zhya Clima 0 27391 404952 2026-08-04T07:25:32Z Paulu 58 Pàgina creata cù "'''U clima''' (da u grecu anticu κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziali (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'Organizazione Meteorologica Mundiale. U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji sulari nant'à a superficia di a Terra sicondu a latitudine. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorolo..." 404952 wikitext text/x-wiki '''U clima''' (da u grecu anticu κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziali (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'Organizazione Meteorologica Mundiale. U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji sulari nant'à a superficia di a Terra sicondu a latitudine. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a climatologia. == Clima è tempu meteorologicu == Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni ghjornu o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati (flora, fauna, morfologia). == Elementi è fattori climatici == L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a timperatura, l'umidità, a pressione, e precipitazione, a nuvulosità è u ventu. I fattori chì influenzanu st'elementi sò: * '''Zunali''': latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu. * '''Geugrafichi''': altitudine, prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u mare, currenti marini, vegetazione è attività umana. == Classificazione di i climi == A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a Terra in parechje categurie, trà e quale: * Clima trupicale è equaturiale * Clima subtropicale * Clima mediterraniu * Clima timperatu è oceanicu * Clima cuntinentale è subarticu * Clima pulari è glaciale * Clima deserticu è steppicu == Note == <references /> m557cfylmziv917dcry4e8zx893039v 404953 404952 2026-08-04T07:25:43Z Paulu 58 404953 wikitext text/x-wiki '''U clima''' (da u grecu anticu κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziali (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'Organizazione Meteorologica Mundiale. U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji sulari nant'à a superficia di a Terra sicondu a latitudine. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a climatologia. == Clima è tempu meteorologicu == Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni ghjornu o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati (flora, fauna, morfologia). == Elementi è fattori climatici == L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a timperatura, l'umidità, a pressione, e precipitazione, a nuvulosità è u ventu. I fattori chì influenzanu st'elementi sò: * ''Zunali'': latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu. * ''Geugrafichi'': altitudine, prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u mare, currenti marini, vegetazione è attività umana. == Classificazione di i climi == A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a Terra in parechje categurie, trà e quale: * Clima trupicale è equaturiale * Clima subtropicale * Clima mediterraniu * Clima timperatu è oceanicu * Clima cuntinentale è subarticu * Clima pulari è glaciale * Clima deserticu è steppicu == Note == <references /> 66orbc5jhqfihpb959yh5h9x2bl5qay 404957 404953 2026-08-04T08:48:07Z ~2026-42822-91 28743 404957 wikitext text/x-wiki '''U clima''' (da u grecu anticu κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziale (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'Organizazione Meteorologica Mundiale. U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji sulari nant'à a superficia di a Terra sicondu a latitudine. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a climatologia. == Clima è tempu meteorologicu == Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni ghjornu o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati (flora, fauna, morfologia). == Elementi è fattori climatici == L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a timperatura, l'umidità, a pressione, e precipitazione, a nuvulosità è u ventu. I fattori chì influenzanu st'elementi sò: * ''Zunali'': latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu. * ''Geugrafichi'': altitudine, prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u mare, currenti marini, vegetazione è attività umana. == Classificazione di i climi == A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a Terra in parechje categurie, trà e quale: * Clima trupicale è equaturiale * Clima subtropicale * Clima mediterraniu * Clima timperatu è oceanicu * Clima cuntinentale è subarticu * Clima pulari è glaciale * Clima deserticu è steppicu == Note == <references /> tvf80txtxgbpcdwtbfievntfotoojaz 404958 404957 2026-08-04T08:48:22Z ~2026-42822-91 28743 /* Classificazione di i climi */ 404958 wikitext text/x-wiki '''U clima''' (da u grecu anticu κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziale (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'Organizazione Meteorologica Mundiale. U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji sulari nant'à a superficia di a Terra sicondu a latitudine. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a climatologia. == Clima è tempu meteorologicu == Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni ghjornu o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati (flora, fauna, morfologia). == Elementi è fattori climatici == L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a timperatura, l'umidità, a pressione, e precipitazione, a nuvulosità è u ventu. I fattori chì influenzanu st'elementi sò: * ''Zunali'': latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu. * ''Geugrafichi'': altitudine, prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u mare, currenti marini, vegetazione è attività umana. == Classificazione di i climi == A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a Terra in parechje categurie, trà e quale: * Clima trupicale è equaturiale * Clima subtropicale * Clima mediterraniu * Clima timperatu è oceanicu * Clima cuntinentale è subarticu * Clima pulare è glaciale * Clima deserticu è steppicu == Note == <references /> hktnt4axbp6zaw1g33ynn23hekde6be Boris Perchatkin 0 27392 404956 2026-08-04T07:54:45Z Asorev 28742 Pàgina creata cù "'''Boris Georgiyevich Perchatkin''' (in russu: ''Борис Георгиевич Перчаткин''; natu u 1 di lugliu 1946) hè un attivista sovieticu è americanu per i diritti umani è unu di i principali capi di u muvimentu d'emigrazione religiosa in a cità di [[Nakhodka]] à a fine di l'anni 1970 è à u principiu di l'anni 1980<ref name="ostrovskaja">{{cite journal |last=Островская |first=О. П. |year=2017 |title=Судьбы участников э..." 404956 wikitext text/x-wiki '''Boris Georgiyevich Perchatkin''' (in russu: ''Борис Георгиевич Перчаткин''; natu u 1 di lugliu 1946) hè un attivista sovieticu è americanu per i diritti umani è unu di i principali capi di u muvimentu d'emigrazione religiosa in a cità di [[Nakhodka]] à a fine di l'anni 1970 è à u principiu di l'anni 1980<ref name="ostrovskaja">{{cite journal |last=Островская |first=О. П. |year=2017 |title=Судьбы участников эмиграционного движения пятидесятников на дальнем востоке в 1970-1980-х гг. |journal=Владивосток – точка возвращения: прошлое и настоящее русской эмиграции |publisher=Дальневосточный юридический институт МВД РФ |url=http://dot.kostacademy.kz/bible/files/769476832.pdf#page=65 |language=ru |pages=65—70}}</ref>. In u 1989, hà guidatu a campagna in i [[Stati Uniti d'America]] per l'appruvazione di l'Emendamentu Lautenberg (''Lautenberg Amendment''), chì hà permessu à più d'un milione di persone di e minurità religiose di u territoriu ex-sovieticu d'emigrà legalmente versu i Stati Uniti<ref name="romanovic">{{cite web |last=Романович |first=Михаил |year=2023 |title=Правозащитник, Борис Перчаткин, смертельно болен |website=spasenie.by |date=2023-09-26 |url=https://spasenie.by/publ/pravozashhitnik_boris_perchatkin_smertelno_bolen/4-1-0-82 |language=ru}}</ref>. == Biografia == === Primu anni è cunversione === Boris Perchatkin hè natu in una famiglia di un pilotu militare. Quandu era zitellu, u so babbu hè mortu in un accidente stradale. Qualchì annu dopu, a so mamma s'hè rimaritata cù un altru militare. In u 1953, u so stantatu (u maritu di a mamma) hè statu arrestatu è cundannatu à 25 anni di travagli furzati in u campu di [[Vorkuta]] per avè rifiutatu d'ubbidisce à l'ordini mossa da una rivolta<ref name="ostrovskaja" />. À l'età di 16 anni, Perchatkin hà scupertu a cumunità pentecostale in Nakhodka è si hè cunvertitu. Dopu à quessu, hà cuminciatu à racoglie infurmazioni nantu à e persecuzioni di i credenti in Unione Sovietica per trasmette à i ghjurnalisti stranieri<ref name="semjonova">{{cite web |last=Семёнова |first=Виктория |year=2020 |title=Борис Перчаткин — о том, как помогал верующим из СССР попасть в США |website=usa.one |date=2020-01-03 |url=https://usa.one/2020/01/boris-perchatkin-o-veruyushhix-v-sssr-immigracii-v-ssha-i-aktivizme/ |language=ru}}</ref>. === Muvimentu d'emigrazione è cuntatti cù i dissidenti === In u 1976, Perchatkin è i so cumpagni (Vasily Patrushev, V. A. Burlachenko è Vladimir Stepanov) anu stabilitu cuntatti in [[Moscovia (cità)|Moscù]] cù u [[Gruppu Helsinki di Moscù]] (MHg)<ref name="ostrovskaja" />. A rapresentante di u gruppu, L. V. Voronina, hè andata in Nakhodka, induve Perchatkin li hà trasmessu ducumenti nantu à e persecuzioni di i cristiani per favurizà u muvimentu d'emigrazione<ref name="ostrovskaja" />. Hà puru mandatu lettere à e [[Nazioni Unite]], à u Cunsigliu Mundiale di e Chiese (WCC) è à i paesi firmatarii di l'Accordi di Helsinki<ref name="nashaamerica">{{cite web|url=http://www.nashaamerica.com/blogi/chtivo/item-894/|title=Он спас 1 млн человек. Сегодня они не могут собрать ему на операцию. Как же так?|website=www.nashaamerica.com|date=2023-09-26|access-date=2023-09-26|language=ru|archive-date=2023-09-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20230926133215/http://www.nashaamerica.com/blogi/chtivo/item-894/|url-status=live}}</ref>. In u 1977, cù Nikolai Goreti, hà difesu i dissidenti arrestati cum'è [[Aleksandr Ginzburg]], [[Yuri Orlov]] è [[Anatoly Shcharansky]]<ref name="ostrovskaja" />. U 20 di dicembre di u 1978, hà mandatu un telegramma di Capudannu à u presidente americanu [[Jimmy Carter]] per dumandà attenzione nantu à a libertà religiosa<ref name="ostrovskaja" /><ref name="nashaamerica"/><ref name="dementjev">{{cite journal |author=Андрей Дементьев |title=АВЕН-ЕЗЕР. Евангельское движение в Приморье 1898-1990 годы |url=http://www.rusbaptist.stunda.org/aven-ezer-primorje.pdf |journal=Русский остров |publisher=Русский остров |year=2011 |pages=213 |isbn=978-5-93577-054-2 |language=ru |archive-date=2023-09-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230925212100/http://www.rusbaptist.stunda.org/aven-ezer-primorje.pdf |url-status=live}}</ref>. In u 1979, hà urganizatu un centru per i credenti chì vulianu emigrà, è in u 1980 hè statu elettu secretariu di u Cunsigliu di e Chiese Pentecostale Sovietiche per l'emigrazione<ref name="ostrovskaja" />. À a fine di u 1979, hà indirizzatu una dichjarazione à u Cungressu di i Stati Uniti è à i guverni di i paesi occidentali nantu à e legi religiose sovietiche<ref name="ostrovskaja" />. === Persecuzioni è arresti === Hè statu u membru u più attivu di u cumitatu di i credenti chì dumandavanu l'emigrazione, ciò chì hà purtatu l'autorità sovietiche à urganizà una campagna di stampa contr'à ellu è a so famiglia in i ghjurnali lucali (cù articuli cum'è "Hypocrite wholesale and retail", "Convictions of convenience", "Before it’s too late")<ref name="ostrovskaja" />. U 21 d'agostu di u 1980, Perchatkin hè statu arrestatu in Nakhodka<ref name="ostrovskaja" />. In u marzu di u 1981, hè statu cundannatu à 2 anni di prigiò sottu à l'articulu 190.1 di u Codice Penale di a RSFSR<ref name="dtic">[https://apps.dtic.mil/sti/pdfs/ADA145453.pdf Chronology of Soviet Dissidence: January 1970 through December 1982]</ref>. Sicondu a radiu Voice of America, durante l'investigazione li sò stati dati medicamenti chimichi (neuroleptichi) per indebulisce u so statu fisiologicu<ref name="ostrovskaja" />. Liberatu in l'agostu di u 1982, hà cuntinuatu a so lotta per u dirittu d'emigrà. In u ferraghju di u 1983, hè statu arrestatu torna è cundannatu à un annu è mezu di prigiò sottu à l'articulu 218.2 per e purtate illegale d'arme bianche<ref name="ostrovskaja" />. === Emigrazione è Emendamentu Lautenberg === In u 1987, hà preparatu un rapportu nantu à a situazione di a religione in l'URSS per u Cungressu di i Stati Uniti. Hè statu invitatu à scuntrà u Secretariu di Statu [[George Shultz]] è u Ghjudice Supremu [[William Rehnquist]]<ref name="romanovic"/>. In u maghju di u 1988, durante u summit di u presidente [[Ronald Reagan]] in Moscù, hà scuntratu a Prima Dama [[Nancy Reagan]]<ref name="gura_173">{{cite journal |last=Гура |first=В. О. |year=2018 |title=Історія та есхатологічні мотиви релігійної еміграції пізніх протестантів із СРСР 1987–2017 рр. |journal=Гілея: науковий вісник |issue=135 |pages=171—175 |issn=2076-1554 |url=http://www.irbis-nbuv.gov.ua/cgi-bin/irbis_nbuv/cgiirbis_64.exe?C21COM=2&I21DBN=UJRN&P21DBN=UJRN&IMAGE_FILE_DOWNLOAD=1&Image_file_name=PDF/gileya_2018_135_47.pdf |language=uk}}</ref>. U 26 di lugliu di u 1988, Perchatkin è a so famiglia anu emigratu versu i Stati Uniti<ref name="gura_173" /><ref name="ostrovskaja" />. U 4 d'agostu di u 1988, hà furnitu una testimunianza davanti à u Cungressu americanu<ref name="gura_173" /><ref name="ostrovskaja" /><ref name="photo">{{cite web|url=https://russiainphoto.ru/photos/195013/|title=Foto - Boris Perchatkin|website=russiainphoto.ru|date=2023-09-26|language=ru}}</ref>. Hà travagliatu cù u senatore di u New Jersey [[Frank Lautenberg]], ciò chì hà purtatu à l'aduzzione di l'Emendamentu Lautenberg in u 1989<ref name="gura_173" /><ref name="semjonova" />. Stu prugramma hà permessu l'emigrazione di più di 350 000 rifugiati religiosi in u primu decenniu, è più d'un milione finu à u 2010<ref name="romanovic"/>. === Attività in i Stati Uniti === In i Stati Uniti, Perchatkin hà fundatu l'urganizazione per i diritti umani ARRC (''American-Russian Relief Committee'')<ref name="ostrovskaja" /><ref name="romanovic"/><ref name="arrc">{{cite journal|author=United States Congress Commission on Security and Cooperation in Europe|title=Unregistered Religious Groups in Russia: Hearing Before the Commission on Security and Cooperation in Europe|url=https://books.google.com/books?id=_YhIiVBx_5kC|year=2007|journal=U.S. Government Printing Office|isbn=978-0-16-077910-7|language=en}}</ref>. In u 2025, hà furnitu testimunianze à u Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti è à a Cummissione per a Libertà Religiosa Internaziunale (USCIRF) nantu à e persecuzioni di i cristiani pacifisti in Ucraina è in Russia, a cunsuscrizione furzata ("busification") è i rifiuti di u serviziu civile alternativu, dumandandu una quota d'emigrazione speciale sottu à u prugramma U4U<ref name="slavicsac">{{cite web|url=https://www.slavicsac.com/2025/07/14/ukraine-russian-christians/|title=В США обсуждают защиту христиан из Украины и России|author=SlavicSac|website=Slavic Sacramento|date=2025-07-15|language=ru}}</ref>. == In memoria == U famosu dissidente sovieticu [[Andrei Sakharov]] hà citatu u nome di Boris Perchatkin in u so documentu «Responsabilità di i scienziati» in u 1981<ref name="sakharov">{{cite web|url=https://www.sakharov.space/lib/otvetstvennost-uchenyh|title=Сахаров. Ответственность учёных|website=sakharov.space|language=ru}}</ref>. == Note == <references /> == Ligami esterni == * {{cite journal |author = Michael Rowe |title = The Soviet pentecostal emigration movement |url = https://www.tandfonline.com/doi/epdf/10.1080/09637498308431098 |journal = Religion in Communist Lands |language = en |date = 2 January 2008 |volume = 11 |issue = 3 |pages = 337–339 |doi = 10.1080/09637498308431098 |ref = Rowe }} * {{cite journal |author = Catherine Wanner |title = Religion and Refugee Resettlement: Evolving Connections to Ukraine since World War II |url = https://brill.com/view/journals/css/44/1-2/article-p44_4.xml |journal = Canadian-American Slavic Studies |language = en |publisher = Brill Schöningh |date = January 2010 |volume = 44 |issue = 1–2 |pages = 44–66 |issn = 2210-2396 |doi = 10.1163/221023910X512796 |ref = Wanner }} * {{cite web |last=Special To the New York Times |date=1979-09-05 |title=Soviet Pentecostals Meet Illegally and Form Council |website=The New York Times |url=https://www.nytimes.com/1979/09/05/archives/soviet-pentecostals-meet-illegally-and-form-council-20-delegates.html |language=en |archive-url=https://web.archive.org/web/20180310060316/https://www.nytimes.com/1979/09/05/archives/soviet-pentecostals-meet-illegally-and-form-council-20-delegates.html |archive-date=2018-03-10}} {{Cuntrollu di l'autorità}} 0xc68dfwtltzyazr0rn1h93xxkeizzb Communicazione 0 27393 404959 2026-08-04T09:08:51Z ~2026-42822-91 28743 Pàgina creata cù "'''A communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determina..." 404959 wikitext text/x-wiki '''A communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determinatu cuntestu. == Modelli di a communicazione == Parechji mudelli di communicazione sò stati sviluppati per discrive a so struttura è e so dinamiche, distinguendu, per indettu, trà mudelli lineari, interazziunali è trasazziunali. I mudelli lineari, cum'è quellu di Shannon-Weaver, a discrivenu cum'è un prucessu unidirezionale induve un emittente trasmette un messaghju à un destinatariu via un canale, incù a pussibilità di distrughjimentu duvuta à u "rumore". Un altru modellu lineare hè quellu di Lasswell, basatu annantu à cinque dumande fundamentale (chì, dice chì cosa, via chì canale, à chi, cù chì effettu). I mudelli internaziunali, cum'è quellu di Wilbur Schramm, supereghjanu l'approcci lineari pruvvidendu una cuncezzione più dinamica è circulare, induve i participanti codificheghjanu è decodificheghjanu i messaghji, è induve u "feedback" ghjoca un rollu centrale. == Communicazione umana == A communicazione umana pò occorre in forma verbale o nonverbale. * '''Communicazione verbale''': riguarda e forme d'interazzione chì impieghanu sistemi linguistichi cunvinziunali, per via di e parolle urganizate sicondu regule cundivise. U sensu di i messaghji hè custruitu da l'usadori nant'à a basa di u cuntestu. * '''Communicazione nonverbale''': cumprende qualvoglia forma di communicazione diversa da u linguaghju verbale, cum'è i signali curporei, e mimiche, u cuntattu visuali è l'aspetti paralinguistichi di a voce. A communicazione interpursunale implicheghja parechje persone chì si influenzanu da l'una à l'altra. Sicondu u mudellu di Friedemann Schulz von Thun, ogni messaghju pussede quattru dimensione: cuntenutu, rilazione, svilamentu di sè stessu è appellu. == Altri aspetti di a communicazione == A '''communicazione visiva''' hè a trasmissione di un messaghju per via di una fiura, chì permette di righjunghje un effettu cumunicativu forte in u menu tempu pussibule. In u campu di e [[scenze ecunomiche]], a communicazione hè un elementu fundamentale di u marketing. Si distingue trà: * '''Communicazione esterna''': l'azzione aduttate da l'impresa versu u so publicu (strategie push, pull o mista). * '''Communicazione interna''': a gestione di i flussi d'infurmazione in l'urganisazione (flussi top-down, bottom-up o à reta). ==Note== <references/> dq1o062iauef0rzyicuxc0n3fu0qwow 404960 404959 2026-08-04T09:09:08Z ~2026-42822-91 28743 404960 wikitext text/x-wiki '''A communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determinatu cuntestu. == Modelli di a communicazione == Parechji mudelli di communicazione sò stati sviluppati per discrive a so struttura è e so dinamiche, distinguendu, per indettu, trà mudelli lineari, interazziunali è trasazziunali. I mudelli lineari, cum'è quellu di Shannon-Weaver, a discrivenu cum'è un prucessu unidirezionale induve un emittente trasmette un messaghju à un destinatariu via un canale, incù a pussibilità di distrughjimentu duvuta à u "rumore". Un altru modellu lineare hè quellu di Lasswell, basatu annantu à cinque dumande fundamentale (chì, dice chì cosa, via chì canale, à chi, cù chì effettu). I mudelli internaziunali, cum'è quellu di Wilbur Schramm, supereghjanu l'approcci lineari pruvvidendu una cuncezzione più dinamica è circulare, induve i participanti codificheghjanu è decodificheghjanu i messaghji, è induve u "feedback" ghjoca un rollu centrale. == Communicazione umana == A communicazione umana pò occorre in forma verbale o nonverbale. * ''Communicazione verbale'': riguarda e forme d'interazzione chì impieghanu sistemi linguistichi cunvinziunali, per via di e parolle urganizate sicondu regule cundivise. U sensu di i messaghji hè custruitu da l'usadori nant'à a basa di u cuntestu. * ''Communicazione nonverbale'': cumprende qualvoglia forma di communicazione diversa da u linguaghju verbale, cum'è i signali curporei, e mimiche, u cuntattu visuali è l'aspetti paralinguistichi di a voce. A communicazione interpursunale implicheghja parechje persone chì si influenzanu da l'una à l'altra. Sicondu u mudellu di Friedemann Schulz von Thun, ogni messaghju pussede quattru dimensione: cuntenutu, rilazione, svilamentu di sè stessu è appellu. == Altri aspetti di a communicazione == A '''communicazione visiva''' hè a trasmissione di un messaghju per via di una fiura, chì permette di righjunghje un effettu cumunicativu forte in u menu tempu pussibule. In u campu di e [[scenze ecunomiche]], a communicazione hè un elementu fundamentale di u marketing. Si distingue trà: * '''Communicazione esterna''': l'azzione aduttate da l'impresa versu u so publicu (strategie push, pull o mista). * '''Communicazione interna''': a gestione di i flussi d'infurmazione in l'urganisazione (flussi top-down, bottom-up o à reta). ==Note== <references/> o03kcjkeiey311qi19ctyybn16wj6hp 404961 404960 2026-08-04T09:09:21Z ~2026-42822-91 28743 /* Altri aspetti di a communicazione */ 404961 wikitext text/x-wiki '''A communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determinatu cuntestu. == Modelli di a communicazione == Parechji mudelli di communicazione sò stati sviluppati per discrive a so struttura è e so dinamiche, distinguendu, per indettu, trà mudelli lineari, interazziunali è trasazziunali. I mudelli lineari, cum'è quellu di Shannon-Weaver, a discrivenu cum'è un prucessu unidirezionale induve un emittente trasmette un messaghju à un destinatariu via un canale, incù a pussibilità di distrughjimentu duvuta à u "rumore". Un altru modellu lineare hè quellu di Lasswell, basatu annantu à cinque dumande fundamentale (chì, dice chì cosa, via chì canale, à chi, cù chì effettu). I mudelli internaziunali, cum'è quellu di Wilbur Schramm, supereghjanu l'approcci lineari pruvvidendu una cuncezzione più dinamica è circulare, induve i participanti codificheghjanu è decodificheghjanu i messaghji, è induve u "feedback" ghjoca un rollu centrale. == Communicazione umana == A communicazione umana pò occorre in forma verbale o nonverbale. * ''Communicazione verbale'': riguarda e forme d'interazzione chì impieghanu sistemi linguistichi cunvinziunali, per via di e parolle urganizate sicondu regule cundivise. U sensu di i messaghji hè custruitu da l'usadori nant'à a basa di u cuntestu. * ''Communicazione nonverbale'': cumprende qualvoglia forma di communicazione diversa da u linguaghju verbale, cum'è i signali curporei, e mimiche, u cuntattu visuali è l'aspetti paralinguistichi di a voce. A communicazione interpursunale implicheghja parechje persone chì si influenzanu da l'una à l'altra. Sicondu u mudellu di Friedemann Schulz von Thun, ogni messaghju pussede quattru dimensione: cuntenutu, rilazione, svilamentu di sè stessu è appellu. == Altri aspetti di a communicazione == A ''communicazione visiva'' hè a trasmissione di un messaghju per via di una fiura, chì permette di righjunghje un effettu cumunicativu forte in u menu tempu pussibule. In u campu di e [[scenze ecunomiche]], a communicazione hè un elementu fundamentale di u marketing. Si distingue trà: * ''Communicazione esterna'': l'azzione aduttate da l'impresa versu u so publicu (strategie push, pull o mista). * ''Communicazione interna'': a gestione di i flussi d'infurmazione in l'urganisazione (flussi top-down, bottom-up o à reta). ==Note== <references/> cu8kxaadmy5uh6n5nvcgfw86isjj2ox Cumunità 0 27394 404962 2026-08-04T09:33:44Z ~2026-42822-91 28743 Pàgina creata cù "Una '''cumunità''' hè un inseme d'individui chì spartenu listessu ambiente — fisicu è/o tecnologicu — furmendu un gruppu ricunniscibile, unitu da ligami urganizativi, territuriali, linguistichi, religiosi, ecunomichi è da interessi cummuni. ==Storia== U cuncettu mudernu deriveghja da l'opera di Ferdinand Tönnies, Gemeinschaft und Gesellschaft (1887), induv'ellu oppone a cumunità tradiziunale à a società muderna basata nant'à u cuntrattu. In tempi più rec..." 404962 wikitext text/x-wiki Una '''cumunità''' hè un inseme d'individui chì spartenu listessu ambiente — fisicu è/o tecnologicu — furmendu un gruppu ricunniscibile, unitu da ligami urganizativi, territuriali, linguistichi, religiosi, ecunomichi è da interessi cummuni. ==Storia== U cuncettu mudernu deriveghja da l'opera di Ferdinand Tönnies, Gemeinschaft und Gesellschaft (1887), induv'ellu oppone a cumunità tradiziunale à a società muderna basata nant'à u cuntrattu. In tempi più recenti, Howard Rheingold hà diffusu u cuncettu di cumunità virtuale. ==Suciolugia è antrupulugia== In sensu sucialogicu, l'appartinenza à una cumunità dumanda caratteristiche forte chì creanu una identità cumuna, cum'è una storia, ideali è tradizioni spartuti. A cumunità pò esse vista cum'è una famiglia allargata, induv'elli prevalenu l'ubiettivi cumuni è a sulidarità. Ùn hè micca necessariu u cuntattu fisicu per creà una identità cumunitaria: esistenu cumunità virtuale nant'à Internet. ==Note== <references/> ixb1lyrw1m4nn6t39y5og5qudolqabr Cunniscenza 0 27395 404963 2026-08-04T10:32:06Z ~2026-43017-02 28745 Pàgina creata cù "A '''cunniscenza''' hè a cuscenza è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore. == Definizione == A cunniscenza hè differente da a semplice infurmazione. M..." 404963 wikitext text/x-wiki A '''cunniscenza''' hè a cuscenza è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore. == Definizione == A cunniscenza hè differente da a semplice infurmazione. Mentre l'infurmazione pò esiste indipindentemente da un usadore, a cunniscenza esiste solu quandu una mente hè capace di pussede la è usà ne. In [[filosofia]], a cunniscenza hè spessu descritta com'è infurmazione assuciata à l'intenziunalità. == Filosofia == === Grecia antica === [[Socrate]] hà attribuitu à a cunniscenza una valenza etica, ricunducendu la à u primatu di a riflessione individuale è di a cuscenza di sè stessu. [[Platone]] cunsiderava a cunniscenza com'è un prucessu di reminiscenza di idee innate, mentre [[Aristotele]] rivalutava l'esperienza sensibile è distinguia diversi gradi di cunniscenza, da a sensazione à l'intuizione intellettuale. === Empirismu è Razziunalismu === In età muderna, l'[[empirismu]] inglese ([[John Locke|Locke]], [[David Hume|Hume]]) sustinia chì a cunniscenza deriveghja solu da a sperienza sensibile, cù a mente com'è una ''tabula rasa''. [[Immanuel Kant|Kant]] hà criticatu l'empirismu, affirmendu chì a cunniscenza hè un prucessu criticu induve a mente umana svolghje un rollu attivu, furmulendu i ghjudizii "sintetichi a priori". === Epistemologia cuntempuranea === [[Karl Popper]] hà sustinutu chì a cunniscenza hè un prucessu deduttivu basatu annantu à u metudu di e cunghjetture è di a cunfutazione (falsificabilità). A filusufia di a cunniscenza hè studiata da l'[[epistemologia]] (metudi è cundizione di a cunniscenza) è da a [[gnuseologia]] (prublemi a priori di a cunniscenza in sensu universale). == Tipi di cunniscenza == In a [[gestione di a cunniscenza]], si distinguenu: '''Cunniscenza esplicita''': pò esse trasferita per via di supporti fisichi (libri, corsi). '''Cunniscenza tacita''': cunniscenza persunale, difficilmente spiighevule (''sapè fà'', intuizione). '''Cunniscenza incorpurata''': cunniscenza esplicitata ma micca immediatamente riutilizabile, chì dumanda una cunniscenza per esse estratta (per esempiu prucessi, design). == Note == <references/> tilhv5up499y0p56z6z7hoqpa5xxsh5 404964 404963 2026-08-04T10:32:23Z ~2026-43017-02 28745 404964 wikitext text/x-wiki A '''cunniscenza''' hè a cuscenza è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore. == Definizione == A cunniscenza hè differente da a semplice infurmazione. Mentre l'infurmazione pò esiste indipindentemente da un usadore, a cunniscenza esiste solu quandu una mente hè capace di pussede la è usà ne. In [[filosofia]], a cunniscenza hè spessu descritta com'è infurmazione assuciata à l'intenziunalità. == Filosofia == === Grecia antica === [[Socrate]] hà attribuitu à a cunniscenza una valenza etica, ricunducendu la à u primatu di a riflessione individuale è di a cuscenza di sè stessu. [[Platone]] cunsiderava a cunniscenza com'è un prucessu di reminiscenza di idee innate, mentre [[Aristotele]] rivalutava l'esperienza sensibile è distinguia diversi gradi di cunniscenza, da a sensazione à l'intuizione intellettuale. === Empirismu è Razziunalismu === In età muderna, l'[[empirismu]] inglese ([[John Locke|Locke]], [[David Hume|Hume]]) sustinia chì a cunniscenza deriveghja solu da a sperienza sensibile, cù a mente com'è una ''tabula rasa''. [[Immanuel Kant|Kant]] hà criticatu l'empirismu, affirmendu chì a cunniscenza hè un prucessu criticu induve a mente umana svolghje un rollu attivu, furmulendu i ghjudizii "sintetichi a priori". === Epistemologia cuntempuranea === [[Karl Popper]] hà sustinutu chì a cunniscenza hè un prucessu deduttivu basatu annantu à u metudu di e cunghjetture è di a cunfutazione (falsificabilità). A filusufia di a cunniscenza hè studiata da l'[[epistemologia]] (metudi è cundizione di a cunniscenza) è da a [[gnuseologia]] (prublemi a priori di a cunniscenza in sensu universale). == Tipi di cunniscenza == In a [[gestione di a cunniscenza]], si distinguenu: ''Cunniscenza esplicita'': pò esse trasferita per via di supporti fisichi (libri, corsi). ''Cunniscenza tacita'': cunniscenza persunale, difficilmente spiighevule (''sapè fà'', intuizione). ''Cunniscenza incorpurata'': cunniscenza esplicitata ma micca immediatamente riutilizabile, chì dumanda una cunniscenza per esse estratta (per esempiu prucessi, design). == Note == <references/> gntduj2riqkntkt1o49ycoyuru4pud0 404965 404964 2026-08-04T10:32:44Z ~2026-43017-02 28745 /* Tipi di cunniscenza */ 404965 wikitext text/x-wiki A '''cunniscenza''' hè a cuscenza è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore. == Definizione == A cunniscenza hè differente da a semplice infurmazione. Mentre l'infurmazione pò esiste indipindentemente da un usadore, a cunniscenza esiste solu quandu una mente hè capace di pussede la è usà ne. In [[filosofia]], a cunniscenza hè spessu descritta com'è infurmazione assuciata à l'intenziunalità. == Filosofia == === Grecia antica === [[Socrate]] hà attribuitu à a cunniscenza una valenza etica, ricunducendu la à u primatu di a riflessione individuale è di a cuscenza di sè stessu. [[Platone]] cunsiderava a cunniscenza com'è un prucessu di reminiscenza di idee innate, mentre [[Aristotele]] rivalutava l'esperienza sensibile è distinguia diversi gradi di cunniscenza, da a sensazione à l'intuizione intellettuale. === Empirismu è Razziunalismu === In età muderna, l'[[empirismu]] inglese ([[John Locke|Locke]], [[David Hume|Hume]]) sustinia chì a cunniscenza deriveghja solu da a sperienza sensibile, cù a mente com'è una ''tabula rasa''. [[Immanuel Kant|Kant]] hà criticatu l'empirismu, affirmendu chì a cunniscenza hè un prucessu criticu induve a mente umana svolghje un rollu attivu, furmulendu i ghjudizii "sintetichi a priori". === Epistemologia cuntempuranea === [[Karl Popper]] hà sustinutu chì a cunniscenza hè un prucessu deduttivu basatu annantu à u metudu di e cunghjetture è di a cunfutazione (falsificabilità). A filusufia di a cunniscenza hè studiata da l'[[epistemologia]] (metudi è cundizione di a cunniscenza) è da a [[gnuseologia]] (prublemi a priori di a cunniscenza in sensu universale). == Tipi di cunniscenza == In a [[gestione di a cunniscenza]], si distinguenu: *''Cunniscenza esplicita'': pò esse trasferita per via di supporti fisichi (libri, corsi). *''Cunniscenza tacita'': cunniscenza persunale, difficilmente spiighevule (''sapè fà'', intuizione). *''Cunniscenza incorpurata'': cunniscenza esplicitata ma micca immediatamente riutilizabile, chì dumanda una cunniscenza per esse estratta (per esempiu prucessi, design). == Note == <references/> enciw5iauegmcyb5c12nqbn4m03osrj