Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.13
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
1 di lugliu
0
1732
404977
391440
2026-08-04T17:17:26Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nascite */
404977
wikitext
text/x-wiki
{{lugliu}}
U '''1 di lugliu''' hè u 182esimu ghjornu (u 183esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
- [[1946]]: [[Boris Perchatkin]], attivista russiu-americanu.<br>
== Morte ==
- [[1981]]: [[Marcel Breuer]], architettu è designer.<br>
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santu '''Teoduricu'''.
'''Teoduricu''' hè natu in Curtis Alamanorum, l'attuale Auménancour, in u dipartimentu di a Marne. Hè mortu l'annu 533 in Remi, l'attuale cità di Reims.
U babbu, un sgiò, era un furdanu è un ladrone. Ellu, ùn serà statu tantu megliu, ma era più di bon indule.
U ghjornu di u so matrimoniu, si avvede ch'ellu hà a vucazione per fassi frate. A moglia, un a tocca è cerca di scunvincela di entre in un cunventu. Quella ùn accetta. Inseme, vanu à cunsultà u vescu di Remi chì rimanda a moglia in casa soia, scioglie u matrimoniu è si tene à Teoduricu. Li fece creà un munasteru nantu à u Monte d'Oru, vicinu à Remi, un munasteru chì hà esistitu sinu à u 1776.
A più grande gioia di Teoduricu fù quan'ellu hà vistu affaccà u babbu chì dumandava di cunvertesi è di fassi frate ancu ellu.
Contanu chì, un ghjornu, Teoduricu hà ricevutu a visita di u rè Teoduricu Primu, un figliolu di Clodoveu chì avia un ochju scempiatu. I medichi u li vulianu caccià, ma u rè ùn vulia esse guarciu. Dicia: "S'o perdu a medità di i mio ochji perdu dinù a medità di a mio auturità nantu à i mio guerrieri". Teoduricu tuccò l'ochju chì guarì.
Serebbi per via di issu miraculu chì, tutte e volte chì i rè di Francia andavanu in Reims à fassi cunsacrà, u lindumane facianu cullaziò in l'abbazia di u Monte d'Oru.
Etimolugia: da u germ. "Thorr" (nome di una divinità).
Nomi: Dederick, Derek, Deric, Derick, Derk, Derkie, Derrick, Deter, Didrik, Didrika, Diede, Diede, Diederica, Diederiek, Diederik, Diedrich, Diedrik, Dierich, Diet, Dieter, Dieto, Dietrich, Dirk, Dirkie, Drieca, Durk, Teodurica, Teoduricu, Theodo, Theodoric, Theodorico, Théry, Thiede, Thierry, Thiéry, Til, Tilemann, Till, Tjark.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Lugliu]]
[[Categoria:Luddu]]
oet1wmj6fmzutpj273cittj038ieyqc
Cappella
0
2985
405007
382399
2026-08-05T09:23:40Z
Fausta Samaritani
15085
405007
wikitext
text/x-wiki
[[File:Tralonca chapelle San Lorenzo.jpg|miniatura|A cappella San Lurenzu in Tralonca]]
Una '''cappella''' hè un [[edifiziu]] religiosu è un locu di cultu [[Cristianisimu|cristianu.]] Pò, segondu u casu, custituisce un edifiziu separatu o esse integratu in un altru edifiziu.
== Discrizzione ==
[[Categoria:Architittura]]
[[Categoria:Cristianisimu]]
qj8uce3h8nhp541ep7p7zpr9lv7kp5m
Brandu (pieve)
0
6256
405010
375439
2026-08-05T09:44:28Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
405010
wikitext
text/x-wiki
[[File:Brando-panorama.jpg|thumb|350px|right|A valle di Brandu]]
[[File:Pieve-di-brandu.png|thumb|150px|Lucalizazione di a pieve di Brandu]]
'''Brandu''' hè u nome d'un antica [[pieve]] di [[Corsica]]. Facia parte di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]].
== Geografia ==
U territoriu di a pieve di Brandu currisponde à quellu di a cumuna attuale di [[Brandu]] è forse quellu di [[A Petra Curbara|Petracurbara]].
== Chjesa pievana ==
A chjesa pievana, chjamata dinù "pieve" o "chjesa matrice" di Brandu era a chjesa di Santa Maria di e Neve, situata nant'à a cumuna di Brandu.
<gallery widths="260" caption="Santa Maria di e Neve">
File:Brando-Silgaggia Sta-Maria delle Nevi-7.jpg|Sta-Maria di e Neve
File:Brando-Silgaggia Sta-Maria Assunta-2.jpg|Sta-Maria Assunta
File:Brando-Silgaggia Sta-Maria linteau.jpg|Sta-Maria linteau
</gallery>
D'appressu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, Les Eglises romanes de Corse, Klincksieck, CNRS, [[1967]].</ref> a custruzzione di sta chjesa s'hè fatta in parechji tempi. Un primu [[edifiziu]] hè statu fattu à a fine di u [[IX sèculu]] o à principiu di u [[X sèculu]]. À u [[XIV sèculu]] a nave hè stata ingrandata. U campanile hè più recente.
Ci sò parechje petre chì turnate à esse impieghate in a muratura.
== Da vede dinù ==
* [[Lista di e pieve di Corsica]]
* [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]]
== Note ==
<references />
{{pievi di Corsica}}
[[Categoria:Pievi di Corsica]]
opco9zwbyy5lycoovdu3co2ddfwqte6
Fernando Pessoa
0
10836
404989
392131
2026-08-04T18:43:01Z
Fausta Samaritani
15085
404989
wikitext
text/x-wiki
[[Image:216 2310-Fernando-Pessoa.jpg|thumb|250px|Fernando Pessoa, 1914.]]
'''Fernando António Nogueira Pessoa''' ([[Lisbona]], [[13 ghjugnu]] [[1888]] – [[30 nuvembre]] [[1935]]) hè statu un [[Puesia|pueta]] [[Portugallu|purtughese]] chì riflette l'influenza di a tradizioni classica è [[simbulismu]] francese, a so poesia move da u [[saudusismu]], à una preoccupazioni in aumentu cù a [[Cuscenza (facultà)|cuscenza]] è sensazioni.
== Biugrafia ==
Hè famosu per avere scrittu sottu 73 nomi diversi. Ciascuna di quisse persone hà a so propria biugrafia presunta, caratteristiche fisiche, rapportu à i altri, voce puetica, è pruspettiva, è in parte riflette l'incredulità di Pessoa in l'idea di una persunalità integrata.
Fra i cullezioni di Pessoa chì includenu puemi in inglese sò ''Sunetti'' (''Sonnets'', 1918), ''Puemi inglesi'' (''English Poems'', 1922), è ''Mensagem'' (1934)<ref>[https://www.britannica.com/biography/Fernando-Pessoa Fernando Pessoa, Encyclopaedia Britannica.] </ref>.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Pueta|Pessoa, Fernando]]
[[Categoria:Scrivanu|Pessoa, Fernando]]
[[Categoria:Purtughesu|Pessoa, Fernando]]
[[Categoria:Biugrafia|Pessoa, Fernando]]
g2yigqs7g0hakpaylzc74rjtsapv7vl
Perù
0
11343
404966
399611
2026-08-04T14:24:38Z
Martin Macha 2111
16799
/* */
404966
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica di u Perù
|nomeUfficiale = República del Perú</br>Piruw Ripuwlika
|linkBandiera = Flag of Peru.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Escudo nacional del Perú.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = LocationPeru.svg
|motto =
|mottoTraduzione =
|lingua = [[Lingua spagnola|Spagnolu]], quechua, aimarà
|capitale = [[Lima]]
|capitaleAbitanti = 8.112.744
|capitaleAbitantiAnno = 2003
|governo = [[Republica presidenziale]]
|presidente = [[Keiko Fujimori]]
|primoMinistro = [[Luis Galarreta]]
|elenco capi di stato = Presidente
|elenco capi di governo = Primu Ministru
|indipendenza = u [[28 di lugliu]] [[1821]]<br>da a [[Spagna]]
|ingressoONU = u [[31 d'uttobre]] [[1945]] <sup>1</sup>
|superficieTotale = 1.285.216
|superficieOrdine = 19
|superficieAcqua = 0,41
|popolazioneTotale = 34.350.244 (2025)
|popolazioneOrdine = 43
|popolazioneDensita = 26,7
|continente = [[America meridiunale]]
|orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] -5
|valuta = [[Sol]] (S/.) PEN
|PIL= 189.487
|PILValuta= $
|PILAnno= 2006
|PILOrdine= 50
|PILprocapite= 5.983
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2005
|PILprocapiteOrdine= 98
|HDI= 0,773 (medio)
|HDIAnno= 2005
|HDIOrdine= 87
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .pe
|telefono = +51
|targa = PE
|inno = [[Somos libres, seámoslo siempre]]
|festa = [[28 di lugliu]]
|note = <sup>1</sup> Membru fundadore.
}}
[[File:80 - Machu Picchu - Juin 2009 - edit.2.jpg|thumb|right|[[Machu Picchu]]]]
U '''Perù''' (in spagnolu: ''Perú'' ; quechua: ''Piruw''), ufficialmente a '''Republica di u Perù''', hè un paese di l'[[America meridiunale]].
==Da vede dinò==
*[[Cuscu]]
{{commonscat|Peru}}
[[Categoria:Perù| ]]
[[Categoria:America di u Sudu| ]]
tnjwxoyzriqx44rdfz9ss46spogawaa
404967
404966
2026-08-04T14:29:09Z
Martin Macha 2111
16799
/* */
404967
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica di u Perù
|nomeUfficiale = República del Perú</br>Piruw Ripuwlika
|linkBandiera = Flag of Peru.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Escudo nacional del Perú.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = LocationPeru.svg
|motto =
|mottoTraduzione =
|lingua = [[Lingua spagnola|Spagnolu]], quechua, aimarà
|capitale = [[Lima]]
|capitaleAbitanti = 9.600.000
|capitaleAbitantiAnno = 2025
|governo = [[Republica presidenziale]]
|presidente = [[Keiko Fujimori]]
|primoMinistro = [[Luis Galarreta]]
|elenco capi di stato = Presidente
|elenco capi di governo = Primu Ministru
|indipendenza = u [[28 di lugliu]] [[1821]]<br>da a [[Spagna]]
|ingressoONU = u [[31 d'uttobre]] [[1945]] <sup>1</sup>
|superficieTotale = 1.285.216
|superficieOrdine = 19
|superficieAcqua = 0,41
|popolazioneTotale = 34.350.244 (2025)
|popolazioneOrdine = 43
|popolazioneDensita = 26,7
|continente = [[America meridiunale]]
|orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] -5
|valuta = [[Sol]] (S/.) PEN
|PIL= 189.487
|PILValuta= $
|PILAnno= 2006
|PILOrdine= 50
|PILprocapite= 5.983
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2005
|PILprocapiteOrdine= 98
|HDI= 0,773 (medio)
|HDIAnno= 2005
|HDIOrdine= 87
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .pe
|telefono = +51
|targa = PE
|inno = [[Somos libres, seámoslo siempre]]
|festa = [[28 di lugliu]]
|note = <sup>1</sup> Membru fundadore.
}}
[[File:80 - Machu Picchu - Juin 2009 - edit.2.jpg|thumb|right|[[Machu Picchu]]]]
U '''Perù''' (in spagnolu: ''Perú'' ; quechua: ''Piruw''), ufficialmente a '''Republica di u Perù''', hè un paese di l'[[America meridiunale]].
==Da vede dinò==
*[[Cuscu]]
{{commonscat|Peru}}
[[Categoria:Perù| ]]
[[Categoria:America di u Sudu| ]]
d3ist8574o3pkldt4b7pyuga8jq635o
404992
404967
2026-08-04T18:47:12Z
Fausta Samaritani
15085
404992
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica di u Perù
|nomeUfficiale = República del Perú</br>Piruw Ripuwlika
|linkBandiera = Flag of Peru.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Escudo nacional del Perú.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = LocationPeru.svg
|motto =
|mottoTraduzione =
|lingua = [[Lingua spagnola|Spagnolu]], quechua, aimarà
|capitale = [[Lima]]
|capitaleAbitanti = 9.600.000
|capitaleAbitantiAnno = 2025
|governo = [[Republica presidenziale]]
|presidente = [[Keiko Fujimori]]
|primoMinistro = [[Luis Galarreta]]
|elenco capi di stato = Presidente
|elenco capi di governo = Primu Ministru
|indipendenza = u [[28 di lugliu]] [[1821]]<br>da a [[Spagna]]
|ingressoONU = u [[31 d'uttobre]] [[1945]] <sup>1</sup>
|superficieTotale = 1.285.216
|superficieOrdine = 19
|superficieAcqua = 0,41
|popolazioneTotale = 34.350.244 (2025)
|popolazioneOrdine = 43
|popolazioneDensita = 26,7
|continente = [[America meridiunale]]
|orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] -5
|valuta = [[Sol]] (S/.) PEN
|PIL= 189.487
|PILValuta= $
|PILAnno= 2006
|PILOrdine= 50
|PILprocapite= 5.983
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2005
|PILprocapiteOrdine= 98
|HDI= 0,773 (medio)
|HDIAnno= 2005
|HDIOrdine= 87
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = .pe
|telefono = +51
|targa = PE
|inno = [[Somos libres, seámoslo siempre]]
|festa = [[28 di lugliu]]
|note = <sup>1</sup> Membru fundadore.
}}
[[File:80 - Machu Picchu - Juin 2009 - edit.2.jpg|thumb|right|U [[Machu Picchu]]]]
U '''Perù''' (in spagnolu: ''Perú'' ; quechua: ''Piruw''), ufficialmente a '''Republica di u Perù''', hè un paese di l'[[America meridiunale]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da vede dinò==
*[[Cuscu]]
{{commonscat|Peru}}
[[Categoria:Perù| ]]
[[Categoria:America di u Sudu| ]]
srlki4bndyythcxtfyzrxsf3jo1y6kb
Pascual Candel Palazón
0
13003
404990
392662
2026-08-04T18:44:08Z
Fausta Samaritani
15085
/* Biografia */
404990
wikitext
text/x-wiki
'''Pascual Candel Palazón''' ([[Archena]], [[Murcia]], [[12 di frivaghju|12 di ferraghju]] di u [[1971]]) hè un [[scrivanu]] è pueta [[Spagna|spagnolu]].
== Biografia ==
Intillituale impignatu di tindenza libartaria, Pascual Candel Palazón hè un pueta chì riflette l'influenza di a tradizione classica è u [[simbulismu]] americanu, a so puesia move da u linguaghju curpurale, à una preoccupazione in aumentu cù a [[Cuscenza (facultà)|cuscenza]].
== Bibliugrafia ==
* ''El pirata virgen'' (ISBN 978-1-4092-2811-0)
* ''Ollas a prisión'' (ISBN 978-1-4092-2090-9)
* ''Fuga del Hotel California'' (ISBN 978-1-4092-2133-3)
* ''Poesía erótica para principiantes'' (ISBN 978-1-4092-8709-4)
* ''Cita en la habitación 101'' (ISBN 978-1-4092-6610-5)
* ''La hija del pirata virgen'' (ISBN 978-1-4092-2822-6)
== Rifarenzi ==
* Contracultura para principiantes (Juan Carlos Kreimer, Frank Vega) ISBN 987-555-035-3
== Ligami ==
[http://books.google.com/books?q=pascual+candel+palazon&btnG=Buscar+libros&hl=es/ Google Books]
[[Categoria:Scrivanu in lingua spagnola|Palazón, Pascual Candel]]
[[Categoria:Scrivanu|Palazón, Pascual Candel]]
[[Categoria:Spagnolu|Palazón, Pascual Candel]]
[[Categoria:Biugrafia]]
cgw7oka2wc8vkjooqybewk69u6fv8ym
Chjesa di u Gesù (Roma)
0
20958
405009
383522
2026-08-05T09:33:56Z
Fausta Samaritani
15085
405009
wikitext
text/x-wiki
[[File:Fachada de Il Gesù, Roma, 2017 02.jpg|miniatura|Chjesa di u Gesù, in Roma]]
A '''Chjesa di Gesù''', o '''Chjesa di u Santu di Ghjesù''' (in [[Lingua taliana|talianu]] ''Chiesa del Gesù'' ), hè un [[edifiziu]] religiosu cattolicu in [[Roma]], [[Italia]], situatu vicinu di a piazza Venezia.
== Descrizzione ==
Hè un edifiziu emblematicu di l' arte di i Ghjesuiti. Hà ghjuvatu di mudellu per parechje chjese di Ghjesuiti in u mondu.
In [[Corsica]] si ritrova in a cuncipitura di a chjesa [[San Carlu di Bastia]].
[[Categoria:Architittura]]
m3hx6t2bq073x1vwetn090op4ywxrck
Chapelle
0
21006
405008
382370
2026-08-05T09:27:25Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405008
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Cappella]]
nlpdd55fa00yizslxa9bsn08lqxalq5
Cumunità di cumune di l'Isula - Balagna
0
26326
404984
398562
2026-08-04T18:02:21Z
Fausta Samaritani
15085
fix
404984
wikitext
text/x-wiki
[[File:Localisation CC de l'Île-Rousse - Balagne en Haute-Corse, France.svg|thumb|200px|right]]
A '''cumunità di cumune di l'Isula - Balagna''' hè una cumunità di cumune francese, situata in u dipartimentu di l'[[Cismonte|Alta Corsica]] in a cullettività territuriale di a [[Corsica]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Corsica]]
1xag1x0vxnegt0ofem5ov6jd58kp28l
David Alfaro Siqueiros
0
27388
404969
404946
2026-08-04T16:04:33Z
Fausta Samaritani
15085
404969
wikitext
text/x-wiki
[[File:David-Alfaro-Siqueiros.png|thumb|200px|David Alfaro Siqueiros]]
'''David Alfaro Siqueiros''' ([[29 di dicembre]] [[1896]] – [[6 di ghjennaghju]] [[1974]]) hè statu un pittore è muralista [[Messicu|messicanu]].
== Biugrafia ==
Era un marxista impegnatu è a so opera avia uma forte intenzione pulitica è suciale. Divintò famosu per i so grandi murali in alcuni di i spazii pubblichi di u [[Messicu]].
{{c-supranu}}
{{DEFAULTSORT:Siqueiros, David Alfaro}}
[[Categoria:Pittore]]
[[Categoria:Messicanu]]
[[Categoria:Biugrafia]]
4ic6xhde070sy4iyfociiasdz3xtczf
Atmusfera terrestra
0
27389
404970
404950
2026-08-04T16:14:00Z
Fausta Samaritani
15085
link,categoria
404970
wikitext
text/x-wiki
L''''atmosfera terrestra''' hè l'inviloppu di gasu chì riveste a pianeta [[Terra]], ritinutu da a forza di gravità è da u [[campu magneticu]] (chì cuntrasta u ventu sulare). A so cumpusizione chimica varieghja sicondu l'[[altitudine]] è a lucalisazione. Pussede una struttura cumplessa, suddivisa in cinque strati detti sfere: [[troposfera]], [[stratosfera]], [[mesosfera]], [[termosfera]] è [[esosfera]]. A superficia di discontinuità trà dui strati hè detta «pausa».
== Descrizzione ==
A massa atmosferica hè di circa 5,15×10<sup>18</sup> kg, trè quarti di a quale sò cuntenuti in i primi 11 km d'altitudine. A [[pressione atmosferica]] media à u livellu di u mare vale 1 013 hPa. Pressione è densità diminuiscenu circa espunenzialmente cù l'altitudine, mentre l'andamentu di a temperatura varieghja sicondu l'assurbimentu di a radiazione sulare è terrestra. U culore turchinu di u celu hè duvutu à u ''scattering'' di Rayleigh. L'atmosfera ùn hà un cunfine esternu bellu definitu: sfuma pianu pianu versu u spaziu interplanetariu.
== Cumpusizione ==
L'aria secca hà a cumpusizione seguente (in vulume):
* [[Azotu]] (N<sub>2</sub>): 78,084%
* [[Ossigenu]] (O<sub>2</sub>): 20,946%
* [[Argone]] (Ar): 0,934%
* [[Diossidu di carbonu]] (CO<sub>2</sub>): 0,0423%
* [[Neon]] (Ne): 0,0018%
* [[Eliu]] (He): 0,000524%
* [[Metanu]] (CH<sub>4</sub>): 0,00016%
* [[Kryptone]] (Kr): 0,000114%
* [[Idrogenu]] (H<sub>2</sub>): 0,00005%
* [[Xenu]] (Xe): 0,0000087%
À sti gasi s'aghjunghjenu u vapore acqueu (H<sub>2</sub>O), chì varieghja da 0% à 6%, è l'[[ozonu]] (O<sub>3</sub>). A cumpusizione ùn hè micca custante à tutte l'altitudine: u vapore acqueu hè guasi solu in a troposfera, mentre eliu è idrogenu prevalenu in a termosfera è l'esosfera.
== Strati atmosferichi ==
=== Troposfera ===
Hè u stratu induv'elli si verificheghjanu guasi tutti i fenomini meteorologichi. Cuntene l'80% di a massa gasosa è u 99% di u vapore acqueu. A temperatura diminuisce cù l'altitudine fin'à circa −55 °C à a tropopausa. U so spessore varieghja da 8 km à i poli à 20 km à l'[[equatore]].
=== Stratosfera ===
Si stende fin'à 50–60 km. Quì a temperatura cresce cù l'altitudine, fin'à 0 °C, per via di l'ozonosfera chì assorbe a maiò parte di e radiazione ultraviulette.
=== Mesosfera ===
Va da 50 à 90 km. A temperatura diminuisce torna fin'à −70 / −90 °C. In issu stratu si brusgianu i meteoriti («stelle cadente»).
=== Termosfera ===
A temperatura cresce torna cù a quota, righjunghjendu circa 1 000 °C à 300 km. A [[ionosfera]], induve i gasi sò fortemente ionizati, face parte di 'ssu stratu è ghjoca un rollu impurtante in e telecomunicazione.
=== Esosfera ===
Hè a parte più esterna, senza un cunfine superiore definitu. I so custituenti principali sò l'idrogenu è l'eliu. Certe molecule righjunghjenu a velocità di fuga (11,2 km/s) è si perdenu in u spaziu.
== Storia è evoluzione ==
A cumpusizione attuale hè u risultatu d'una longa evoluzione. A prima atmosfera, fatta d'idrogenu, metanu è [[ammoniaca]], fù spazzata da u ventu sulare. A siconda atmosfera fù furmata da i gasi vulcanichi ([[Acqua|vapore acqueu]], azotu, CO<sub>2</sub>). Sin'à 2,45 miliardi d'anni fà, l'atmosfera era priva d'ossigenu: a so presenza hè duvuta à a [[fotosintesi]] di i cianobatteri è, dopu, di l'alghe è di e piante.
== Note ==
<references />
[[Categoria:Terra]]
2zzzxc8fnfbtwcuogfaj49m8pqoczco
404974
404970
2026-08-04T16:41:43Z
Fausta Samaritani
15085
file
404974
wikitext
text/x-wiki
L''''atmosfera terrestra''' hè l'inviloppu di gasu chì riveste a pianeta [[Terra]], ritinutu da a forza di gravità è da u [[campu magneticu]] (chì cuntrasta u ventu sulare). A so cumpusizione chimica varieghja sicondu l'[[altitudine]] è a lucalisazione. Pussede una struttura cumplessa, suddivisa in cinque strati detti sfere: [[troposfera]], [[stratosfera]], [[mesosfera]], [[termosfera]] è [[esosfera]]. A superficia di discontinuità trà dui strati hè detta «pausa».
[[File:Auroras move through Earth's atmosphere.jpg|thumb|200px|right|Aurora Boreale]]
== Descrizzione ==
A massa atmosferica hè di circa 5,15×10<sup>18</sup> kg, trè quarti di a quale sò cuntenuti in i primi 11 km d'altitudine. A [[pressione atmosferica]] media à u livellu di u mare vale 1 013 hPa. Pressione è densità diminuiscenu circa espunenzialmente cù l'altitudine, mentre l'andamentu di a temperatura varieghja sicondu l'assurbimentu di a radiazione sulare è terrestra. U culore turchinu di u celu hè duvutu à u ''scattering'' di Rayleigh. L'atmosfera ùn hà un cunfine esternu bellu definitu: sfuma pianu pianu versu u spaziu interplanetariu.
== Cumpusizione ==
L'aria secca hà a cumpusizione seguente (in vulume):
* [[Azotu]] (N<sub>2</sub>): 78,084%
* [[Ossigenu]] (O<sub>2</sub>): 20,946%
* [[Argone]] (Ar): 0,934%
* [[Diossidu di carbonu]] (CO<sub>2</sub>): 0,0423%
* [[Neon]] (Ne): 0,0018%
* [[Eliu]] (He): 0,000524%
* [[Metanu]] (CH<sub>4</sub>): 0,00016%
* [[Kryptone]] (Kr): 0,000114%
* [[Idrogenu]] (H<sub>2</sub>): 0,00005%
* [[Xenu]] (Xe): 0,0000087%
À sti gasi s'aghjunghjenu u vapore acqueu (H<sub>2</sub>O), chì varieghja da 0% à 6%, è l'[[ozonu]] (O<sub>3</sub>). A cumpusizione ùn hè micca custante à tutte l'altitudine: u vapore acqueu hè guasi solu in a troposfera, mentre eliu è idrogenu prevalenu in a termosfera è l'esosfera.
== Strati atmosferichi ==
=== Troposfera ===
Hè u stratu induv'elli si verificheghjanu guasi tutti i fenomini meteorologichi. Cuntene l'80% di a massa gasosa è u 99% di u vapore acqueu. A temperatura diminuisce cù l'altitudine fin'à circa −55 °C à a tropopausa. U so spessore varieghja da 8 km à i poli à 20 km à l'[[equatore]].
=== Stratosfera ===
Si stende fin'à 50–60 km. Quì a temperatura cresce cù l'altitudine, fin'à 0 °C, per via di l'ozonosfera chì assorbe a maiò parte di e radiazione ultraviulette.
=== Mesosfera ===
Va da 50 à 90 km. A temperatura diminuisce torna fin'à −70 / −90 °C. In issu stratu si brusgianu i meteoriti («stelle cadente»).
=== Termosfera ===
A temperatura cresce torna cù a quota, righjunghjendu circa 1 000 °C à 300 km. A [[ionosfera]], induve i gasi sò fortemente ionizati, face parte di 'ssu stratu è ghjoca un rollu impurtante in e telecomunicazione.
=== Esosfera ===
Hè a parte più esterna, senza un cunfine superiore definitu. I so custituenti principali sò l'idrogenu è l'eliu. Certe molecule righjunghjenu a velocità di fuga (11,2 km/s) è si perdenu in u spaziu.
== Storia è evoluzione ==
A cumpusizione attuale hè u risultatu d'una longa evoluzione. A prima atmosfera, fatta d'idrogenu, metanu è [[ammoniaca]], fù spazzata da u ventu sulare. A siconda atmosfera fù furmata da i gasi vulcanichi ([[Acqua|vapore acqueu]], azotu, CO<sub>2</sub>). Sin'à 2,45 miliardi d'anni fà, l'atmosfera era priva d'ossigenu: a so presenza hè duvuta à a [[fotosintesi]] di i cianobatteri è, dopu, di l'alghe è di e piante.
== Note ==
<references />
[[Categoria:Terra]]
0993mtjc3ru0z7w37416uv68fpmws2h
Civiltà
0
27390
404971
404951
2026-08-04T16:22:37Z
Fausta Samaritani
15085
link
404971
wikitext
text/x-wiki
== Civiltà ==
U termine '''civiltà''' vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''civilĭtas'', derivatu da l'aghjettivu ''civilis'' (relativu à u ''civis'', «citatinu», è à a ''civitas'', «cità»). Indicava l'inseme di qualità è di caratteristiche materiale, culturale è spirituale d'una cumunità, à spessu opposte à u cuncettu di barbaria.
In a so accezzione muderna, a ''civiltà'' pò riferisce si à un risultatu (l'inseme di tutele di i [[diritti umani]] è di u cuntestu suciale d'un paese) com'è à un prucessu (l'evuluzione tecnologica, ecunomica è suciale).
== Storia di u significatu ==
Passatu in e lingue rumane durante u [[XIV sèculu|Trecentu]], u termine acquistò da u [[Rinascimentu]] un ghjudiziu di valore, ligatu à a supirurità di u propriu modu di vita, rispettu à quellu d'altre culture. S'assumiglià tantu à u termine «cultura» per indicà l'idee, i valori è e tradizioni proprie d'un populu, in un mumentu particulare di a so storia.
Oghje, a civiltà designa l'aspetti culturali è d'urganizazione [[pulitica]] è suciale d'una pupulazione. In [[antropologia]], l'inseme di e manifestazione di a vita spirituale è materiale d'una cumunità. Certi antropologhi di u [[XIX sèculu]] cridianu in l'evuluzione culturale, da un statu primitivu à unu civilizatu. Stu puntu di vista, ghjustificazione di u [[culunialismu]], hè statu superatu da u relativismu culturale (Franz Boas), secondu u quale i valori d'una cultura ùn ponu esse ghudicati fora di quella cultura.
E civiltà tendenu à sparghje si è à influenzà altre culture. Storichi cum'è [[Oswald Spengler]] è [[Arnold J. Toynbee]] anu studiatu e civiltà cum'è unità singulari, sughjette à ciculi di nascita, vita, declinu è morte. [[Samuel P. Huntington]] hà definitu a civiltà com'è ''u più ampiu ragruppu culturale'', è hà iputizzatu un «scontru di civiltà» in u [[XXI sèculu]].
== Note ==
<references />
tmqhqtlbv6xenk7z2klu6y86socymsm
404972
404971
2026-08-04T16:24:51Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
404972
wikitext
text/x-wiki
== Civiltà ==
U termine '''civiltà''' vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''civilĭtas'', derivatu da l'aghjettivu ''civilis'' (relativu à u ''civis'', «citatinu», è à a ''civitas'', «cità»). Indicava l'inseme di qualità è di caratteristiche materiale, culturale è spirituale d'una cumunità, à spessu opposte à u cuncettu di barbaria.
In a so accezzione muderna, a ''civiltà'' pò riferisce si à un risultatu (l'inseme di tutele di i [[diritti umani]] è di u cuntestu suciale d'un paese) com'è à un prucessu (l'evuluzione tecnologica, ecunomica è suciale).
== Storia di u significatu ==
Passatu in e lingue rumane durante u [[XIV sèculu|Trecentu]], u termine acquistò da u [[Rinascimentu]] un ghjudiziu di valore, ligatu à a supirurità di u propriu modu di vita, rispettu à quellu d'altre culture. S'assumiglià tantu à u termine «cultura» per indicà l'idee, i valori è e tradizioni proprie d'un populu, in un mumentu particulare di a so storia.
Oghje, a civiltà designa l'aspetti culturali è d'urganizazione [[pulitica]] è suciale d'una pupulazione. In [[antropologia]], l'inseme di e manifestazione di a vita spirituale è materiale d'una cumunità. Certi antropologhi di u [[XIX sèculu]] cridianu in l'evuluzione culturale, da un statu primitivu à unu civilizatu. Stu puntu di vista, ghjustificazione di u [[culunialismu]], hè statu superatu da u relativismu culturale (Franz Boas), secondu u quale i valori d'una cultura ùn ponu esse ghudicati fora di quella cultura.
E civiltà tendenu à sparghje si è à influenzà altre culture. Storichi cum'è [[Oswald Spengler]] è [[Arnold J. Toynbee]] anu studiatu e civiltà cum'è unità singulari, sughjette à ciculi di nascita, vita, declinu è morte. [[Samuel P. Huntington]] hà definitu a civiltà com'è ''u più ampiu ragruppu culturale'', è hà iputizzatu un «scontru di civiltà» in u [[XXI sèculu]].
== Note ==
<references />
[[Categoria:Società]]
97cmzfwhs1htw99fbek0zznnsw7steu
404975
404972
2026-08-04T16:54:40Z
Fausta Samaritani
15085
file
404975
wikitext
text/x-wiki
== Civiltà ==
U termine '''civiltà''' vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''civilĭtas'', derivatu da l'aghjettivu ''civilis'' (relativu à u ''civis'', «citatinu», è à a ''civitas'', «cità»). Indicava l'inseme di qualità è di caratteristiche materiale, culturale è spirituale d'una cumunità, à spessu opposte à u cuncettu di barbaria.
In a so accezzione muderna, a ''civiltà'' pò riferisce si à un risultatu (l'inseme di tutele di i [[diritti umani]] è di u cuntestu suciale d'un paese) com'è à un prucessu (l'evuluzione tecnologica, ecunomica è suciale).
== Storia di u significatu ==
[[File:Samuel P. Huntington (2004 World Economic Forum).jpg|thumb|200px|right|Samuel P. Huntington ([[2004]])]]
Passatu in e lingue rumane durante u [[XIV sèculu|Trecentu]], u termine acquistò da u [[Rinascimentu]] un ghjudiziu di valore, ligatu à a supirurità di u propriu modu di vita, rispettu à quellu d'altre culture. S'assumiglià tantu à u termine «cultura» per indicà l'idee, i valori è e tradizioni proprie d'un populu, in un mumentu particulare di a so storia.
Oghje, a civiltà designa l'aspetti culturali è d'urganizazione [[pulitica]] è suciale d'una pupulazione. In [[antropologia]], l'inseme di e manifestazione di a vita spirituale è materiale d'una cumunità. Certi antropologhi di u [[XIX sèculu]] cridianu in l'evuluzione culturale, da un statu primitivu à unu civilizatu. Stu puntu di vista, ghjustificazione di u [[culunialismu]], hè statu superatu da u relativismu culturale (Franz Boas), secondu u quale i valori d'una cultura ùn ponu esse ghudicati fora di quella cultura.
E civiltà tendenu à sparghje si è à influenzà altre culture. Storichi cum'è [[Oswald Spengler]] è [[Arnold J. Toynbee]] anu studiatu e civiltà cum'è unità singulari, sughjette à ciculi di nascita, vita, declinu è morte. [[Samuel P. Huntington]] hà definitu a civiltà com'è ''u più ampiu ragruppu culturale'', è hà iputizzatu un «scontru di civiltà» in u [[XXI sèculu]].
== Note ==
<references />
[[Categoria:Società]]
m01ux2kocq8n0e685w19sy4ayyaa0he
Clima
0
27391
404973
404958
2026-08-04T16:32:11Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
404973
wikitext
text/x-wiki
U '''clima''' (da u [[grecu anticu]] κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziale (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'[[Organizazione Meteorologica Mundiale]].
U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji [[Sole|sulari]] nant'à a superficia di a [[Terra]] sicondu a [[latitudine]]. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a [[climatologia]].
== Clima è tempu meteorologicu ==
Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni [[ghjornu]] o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati ([[flora]], [[fauna]], morfologia).
== Elementi è fattori climatici ==
L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a [[timperatura]], l'umidità, a [[pressione]], e precipitazione, a nuvulosità è u [[ventu]]. I fattori chì influenzanu st'elementi sò:
* ''Zunali'': latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu.
* ''Geugrafichi'': [[altitudine]], prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u [[mare]], currenti marini, vegetazione è attività umana.
== Classificazione di i climi ==
A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a [[Terra]] in parechje categurie, trà e quale:
* Clima trupicale è equaturiale
* Clima subtropicale
* Clima mediterraniu
* Clima timperatu è oceanicu
* Clima cuntinentale è subarticu
* Clima pulare è glaciale
* Clima deserticu è steppicu
== Note ==
<references />
[[Categoria:Terra]]
cmh5bn9hc5m1z8j6d5ylszitms3px5m
Boris Perchatkin
0
27392
404976
404956
2026-08-04T17:10:06Z
Fausta Samaritani
15085
link, categorie
404976
wikitext
text/x-wiki
'''Boris Georgiyevich Perchatkin''' (in russu: ''Борис Георгиевич Перчаткин''; natu u [[1 di lugliu]] [[1946]]) hè un attivista sovieticu è americanu per i [[diritti umani]] è unu di i principali capi di u muvimentu d'emigrazione religiosa in a cità di [[Nakhodka]] à a fine di l'[[anni 1970]] è à u principiu di l'[[anni 1980]]<ref name="ostrovskaja">{{cite journal |last=Островская |first=О. П. |year=2017 |title=Судьбы участников эмиграционного движения пятидесятников на дальнем востоке в 1970-1980-х гг. |journal=Владивосток – точка возвращения: прошлое и настоящее русской эмиграции |publisher=Дальневосточный юридический институт МВД РФ |url=http://dot.kostacademy.kz/bible/files/769476832.pdf#page=65 |language=ru |pages=65—70}}</ref>. In u [[1989]], hà guidatu a campagna in i [[Stati Uniti d'America]] per l'appruvazione di l'Emendamentu Lautenberg (''Lautenberg Amendment''), chì hà permessu à più d'un milione di persone di e minurità religiose di u territoriu ex-sovieticu d'emigrà legalmente versu i Stati Uniti<ref name="romanovic">{{cite web |last=Романович |first=Михаил |year=2023 |title=Правозащитник, Борис Перчаткин, смертельно болен |website=spasenie.by |date=2023-09-26 |url=https://spasenie.by/publ/pravozashhitnik_boris_perchatkin_smertelno_bolen/4-1-0-82 |language=ru}}</ref>.
== Biugrafia ==
=== Primu anni è cunversione ===
Boris Perchatkin hè natu in una famiglia di un pilotu militare. Quandu era zitellu, u so babbu hè mortu in un accidente stradale. Qualchì annu dopu, a so mamma s'hè rimaritata cù un altru militare. In u [[1953]], u so stantatu (u maritu di a mamma) hè statu arrestatu è cundannatu à 25 anni di travagli furzati in u campu di [[Vorkuta]] per avè rifiutatu d'ubbidisce à l'ordini mossa da una rivolta<ref name="ostrovskaja" />.
À l'età di 16 anni, Perchatkin hà scupertu a cumunità pentecostale in Nakhodka è si hè cunvertitu. Dopu à quessu, hà cuminciatu à racoglie infurmazioni nantu à e persecuzioni di i credenti in Unione Sovietica per trasmette à i ghjurnalisti stranieri<ref name="semjonova">{{cite web |last=Семёнова |first=Виктория |year=2020 |title=Борис Перчаткин — о том, как помогал верующим из СССР попасть в США |website=usa.one |date=2020-01-03 |url=https://usa.one/2020/01/boris-perchatkin-o-veruyushhix-v-sssr-immigracii-v-ssha-i-aktivizme/ |language=ru}}</ref>.
=== Muvimentu d'emigrazione è cuntatti cù i dissidenti ===
In u [[1976]], Perchatkin è i so cumpagni (Vasily Patrushev, V. A. Burlachenko è Vladimir Stepanov) anu stabilitu cuntatti in [[Moscovia (cità)|Moscù]] cù u [[Gruppu Helsinki di Moscù]] (MHg)<ref name="ostrovskaja" />. A rapresentante di u gruppu, L. V. Voronina, hè andata in Nakhodka, induve Perchatkin li hà trasmessu ducumenti nantu à e persecuzioni di i cristiani per favurizà u muvimentu d'emigrazione<ref name="ostrovskaja" />. Hà puru mandatu lettere à e [[Nazioni Unite]], à u Cunsigliu Mundiale di e Chiese (WCC) è à i paesi firmatarii di l'Accordi di Helsinki<ref name="nashaamerica">{{cite web|url=http://www.nashaamerica.com/blogi/chtivo/item-894/|title=Он спас 1 млн человек. Сегодня они не могут собрать ему на операцию. Как же так?|website=www.nashaamerica.com|date=2023-09-26|access-date=2023-09-26|language=ru|archive-date=2023-09-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20230926133215/http://www.nashaamerica.com/blogi/chtivo/item-894/|url-status=live}}</ref>.
In u [[1977]], cù Nikolai Goreti, hà difesu i dissidenti arrestati cum'è [[Aleksandr Ginzburg]], [[Yuri Orlov]] è [[Anatoly Shcharansky]]<ref name="ostrovskaja" />.
U [[20 di dicembre]] di u [[1978]], hà mandatu un telegramma di Capudannu à u presidente americanu [[Jimmy Carter]] per dumandà attenzione nantu à a libertà religiosa<ref name="ostrovskaja" /><ref name="nashaamerica"/><ref name="dementjev">{{cite journal |author=Андрей Дементьев |title=АВЕН-ЕЗЕР. Евангельское движение в Приморье 1898-1990 годы |url=http://www.rusbaptist.stunda.org/aven-ezer-primorje.pdf |journal=Русский остров |publisher=Русский остров |year=2011 |pages=213 |isbn=978-5-93577-054-2 |language=ru |archive-date=2023-09-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230925212100/http://www.rusbaptist.stunda.org/aven-ezer-primorje.pdf |url-status=live}}</ref>.
In u [[1979]], hà urganizatu un centru per i credenti chì vulianu emigrà, è in u [[1980]] hè statu elettu secretariu di u Cunsigliu di e Chiese Pentecostale Sovietiche per l'emigrazione<ref name="ostrovskaja" />. À a fine di u 1979, hà indirizzatu una dichjarazione à u Cungressu di i Stati Uniti è à i guverni di i paesi occidentali nantu à e legi religiose sovietiche<ref name="ostrovskaja" />.
=== Persecuzioni è arresti ===
Hè statu u membru u più attivu di u cumitatu di i credenti chì dumandavanu l'[[emigrazione]], ciò chì hà purtatu l'autorità sovietiche à urganizà una campagna di stampa contr'à ellu è a so famiglia in i ghjurnali lucali (cù articuli cum'è "Hypocrite wholesale and retail", "Convictions of convenience", "Before it’s too late")<ref name="ostrovskaja" />.
U [[21 d'aostu]] di u 1980, Perchatkin hè statu arrestatu in Nakhodka<ref name="ostrovskaja" />. In u marzu di u [[1981]], hè statu cundannatu à 2 anni di prigiò sottu à l'articulu 190.1 di u Codice Penale di a RSFSR<ref name="dtic">[https://apps.dtic.mil/sti/pdfs/ADA145453.pdf Chronology of Soviet Dissidence: January 1970 through December 1982]</ref>. Sicondu a radiu Voice of America, durante l'investigazione li sò stati dati medicamenti chimichi (neuroleptichi) per indebulisce u so statu fisiologicu<ref name="ostrovskaja" />.
Liberatu in l'aostu di u 1982, hà cuntinuatu a so lotta per u dirittu d'emigrà. In u ferraghju di u 1983, hè statu arrestatu torna è cundannatu à un annu è mezu di prigiò sottu à l'articulu 218.2 per e purtate illegale d'arme bianche<ref name="ostrovskaja" />.
=== Emigrazione è Emendamentu Lautenberg ===
In u [[1987]], hà preparatu un rapportu nantu à a situazione di a religione in l'URSS per u Cungressu di i Stati Uniti. Hè statu invitatu à scuntrà u Secretariu di Statu [[George Shultz]] è u Ghjudice Supremu [[William Rehnquist]]<ref name="romanovic"/>. In u maghju di u 1988, durante u summit di u presidente [[Ronald Reagan]] in Moscù, hà scuntratu a Prima Dama [[Nancy Reagan]]<ref name="gura_173">{{cite journal |last=Гура |first=В. О. |year=2018 |title=Історія та есхатологічні мотиви релігійної еміграції пізніх протестантів із СРСР 1987–2017 рр. |journal=Гілея: науковий вісник |issue=135 |pages=171—175 |issn=2076-1554 |url=http://www.irbis-nbuv.gov.ua/cgi-bin/irbis_nbuv/cgiirbis_64.exe?C21COM=2&I21DBN=UJRN&P21DBN=UJRN&IMAGE_FILE_DOWNLOAD=1&Image_file_name=PDF/gileya_2018_135_47.pdf |language=uk}}</ref>.
U [[26 di lugliu]] di u [[1988]], Perchatkin è a so famiglia anu emigratu versu i Stati Uniti<ref name="gura_173" /><ref name="ostrovskaja" />. U 4 d'agostu di u 1988, hà furnitu una testimunianza davanti à u Cungressu americanu<ref name="gura_173" /><ref name="ostrovskaja" /><ref name="photo">{{cite web|url=https://russiainphoto.ru/photos/195013/|title=Foto - Boris Perchatkin|website=russiainphoto.ru|date=2023-09-26|language=ru}}</ref>. Hà travagliatu cù u senatore di u New Jersey [[Frank Lautenberg]], ciò chì hà purtatu à l'aduzzione di l'Emendamentu Lautenberg in u 1989<ref name="gura_173" /><ref name="semjonova" />. Stu prugramma hà permessu l'emigrazione di più di 350 000 rifugiati religiosi in u primu decenniu, è più d'un milione finu à u 2010<ref name="romanovic"/>.
=== Attività in i Stati Uniti ===
In i Stati Uniti, Perchatkin hà fundatu l'urganizazione per i diritti umani ARRC (''American-Russian Relief Committee'')<ref name="ostrovskaja" /><ref name="romanovic"/><ref name="arrc">{{cite journal|author=United States Congress Commission on Security and Cooperation in Europe|title=Unregistered Religious Groups in Russia: Hearing Before the Commission on Security and Cooperation in Europe|url=https://books.google.com/books?id=_YhIiVBx_5kC|year=2007|journal=U.S. Government Printing Office|isbn=978-0-16-077910-7|language=en}}</ref>.
In u [[2025]], hà furnitu testimunianze à u Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti è à a Cummissione per a Libertà Religiosa Internaziunale (USCIRF) nantu à e persecuzioni di i cristiani pacifisti in Ucraina è in Russia, a cunsuscrizione furzata ("busification") è i rifiuti di u serviziu civile alternativu, dumandandu una quota d'emigrazione speciale sottu à u prugramma U4U<ref name="slavicsac">{{cite web|url=https://www.slavicsac.com/2025/07/14/ukraine-russian-christians/|title=В США обсуждают защиту христиан из Украины и России|author=SlavicSac|website=Slavic Sacramento|date=2025-07-15|language=ru}}</ref>.
== In memoria ==
U famosu dissidente sovieticu [[Andrei Sakharov]] hà citatu u nome di Boris Perchatkin in u so documentu «Responsabilità di i scienziati» in u 1981<ref name="sakharov">{{cite web|url=https://www.sakharov.space/lib/otvetstvennost-uchenyh|title=Сахаров. Ответственность учёных|website=sakharov.space|language=ru}}</ref>.
== Note ==
<references />
== Ligami esterni ==
* {{cite journal
|author = Michael Rowe
|title = The Soviet pentecostal emigration movement
|url = https://www.tandfonline.com/doi/epdf/10.1080/09637498308431098
|journal = Religion in Communist Lands
|language = en
|date = 2 January 2008
|volume = 11
|issue = 3
|pages = 337–339
|doi = 10.1080/09637498308431098
|ref = Rowe }}
* {{cite journal
|author = Catherine Wanner
|title = Religion and Refugee Resettlement: Evolving Connections to Ukraine since World War II
|url = https://brill.com/view/journals/css/44/1-2/article-p44_4.xml
|journal = Canadian-American Slavic Studies
|language = en
|publisher = Brill Schöningh
|date = January 2010
|volume = 44
|issue = 1–2
|pages = 44–66
|issn = 2210-2396
|doi = 10.1163/221023910X512796
|ref = Wanner }}
* {{cite web |last=Special To the New York Times |date=1979-09-05 |title=Soviet Pentecostals Meet Illegally and Form Council |website=The New York Times |url=https://www.nytimes.com/1979/09/05/archives/soviet-pentecostals-meet-illegally-and-form-council-20-delegates.html |language=en |archive-url=https://web.archive.org/web/20180310060316/https://www.nytimes.com/1979/09/05/archives/soviet-pentecostals-meet-illegally-and-form-council-20-delegates.html |archive-date=2018-03-10}}
{{Cuntrollu di l'autorità}}
{{DEFAULTSORT:Perchatkin, Boris}}
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Russiu]]
[[Categoria:Americanu]]
[[Categoria:Puliticante]]
ao31vvxcfy93qzi5b60t2zip94a63nw
Communicazione
0
27393
404978
404961
2026-08-04T17:29:39Z
Fausta Samaritani
15085
link,categoria
404978
wikitext
text/x-wiki
A '''Communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determinatu cuntestu.
== Modelli di a communicazione ==
Parechji mudelli di communicazione sò stati sviluppati per discrive a so struttura è e so dinamiche, distinguendu, per indettu, trà mudelli lineari, interazziunali è trasazziunali.
I mudelli lineari, cum'è quellu di Shannon-Weaver, a discrivenu cum'è un prucessu unidirezionale, induve un emittente trasmette un [[messaghju]] à un destinatariu via un canale, incù a pussibilità di distrughjimentu duvuta à u "rumore". Un altru modellu lineare hè quellu di Lasswell, basatu annantu à cinque dumande fundamentale (chì, dice chì cosa, via chì canale, à chi, cù chì effettu).
I mudelli internaziunali, cum'è quellu di Wilbur Schramm, supereghjanu l'approcci lineari pruvvidendu una cuncezzione più dinamica è circulare, induve i participanti codificheghjanu è decodificheghjanu i messaghji, è induve u "feedback" ghjoca un rollu centrale.
== Communicazione umana ==
A communicazione [[Omu|umana]] pò occorre in forma verbale o nonverbale.
* ''Communicazione verbale'': riguarda e forme d'interazzione chì impieghanu sistemi [[Lingua|linguistichi]] cunvinziunali, per via di e parolle urganizate sicondu regule cundivise. U sensu di i messaghji hè custruitu da l'usadori nant'à a basa di u cuntestu.
* ''Communicazione nonverbale'': cumprende qualvoglia forma di communicazione diversa da u linguaghju verbale, cum'è i signali curporei, e mimiche, u cuntattu visuali è l'aspetti paralinguistichi di a voce.
A communicazione interpursunale implicheghja parechje persone chì si influenzanu da l'una à l'altra. Sicondu u mudellu di [[Friedemann Schulz von Thun]], ogni messaghju pussede quattru dimensione: cuntenutu, rilazione, svilamentu di sè stessu è appellu.
== Altri aspetti di a communicazione ==
A ''communicazione visiva'' hè a trasmissione di un messaghju per via di una fiura, chì permette di righjunghje un effettu cumunicativu forte in u menu tempu pussibule.
In u campu di e [[Econumia|scenze ecunomiche]], a communicazione hè un elementu fundamentale di u marketing. Si distingue trà:
* ''Communicazione esterna'': l'azzione aduttate da l'impresa versu u so publicu (strategie push, pull o mista).
* ''Communicazione interna'': a gestione di i flussi d'infurmazione in l'urganisazione (flussi top-down, bottom-up o à reta).
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
4enx734f0hedbihwlfhm0j3y3r4rz1h
404979
404978
2026-08-04T17:31:24Z
Fausta Samaritani
15085
/* Altri aspetti di a communicazione */
404979
wikitext
text/x-wiki
A '''Communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determinatu cuntestu.
== Modelli di a communicazione ==
Parechji mudelli di communicazione sò stati sviluppati per discrive a so struttura è e so dinamiche, distinguendu, per indettu, trà mudelli lineari, interazziunali è trasazziunali.
I mudelli lineari, cum'è quellu di Shannon-Weaver, a discrivenu cum'è un prucessu unidirezionale, induve un emittente trasmette un [[messaghju]] à un destinatariu via un canale, incù a pussibilità di distrughjimentu duvuta à u "rumore". Un altru modellu lineare hè quellu di Lasswell, basatu annantu à cinque dumande fundamentale (chì, dice chì cosa, via chì canale, à chi, cù chì effettu).
I mudelli internaziunali, cum'è quellu di Wilbur Schramm, supereghjanu l'approcci lineari pruvvidendu una cuncezzione più dinamica è circulare, induve i participanti codificheghjanu è decodificheghjanu i messaghji, è induve u "feedback" ghjoca un rollu centrale.
== Communicazione umana ==
A communicazione [[Omu|umana]] pò occorre in forma verbale o nonverbale.
* ''Communicazione verbale'': riguarda e forme d'interazzione chì impieghanu sistemi [[Lingua|linguistichi]] cunvinziunali, per via di e parolle urganizate sicondu regule cundivise. U sensu di i messaghji hè custruitu da l'usadori nant'à a basa di u cuntestu.
* ''Communicazione nonverbale'': cumprende qualvoglia forma di communicazione diversa da u linguaghju verbale, cum'è i signali curporei, e mimiche, u cuntattu visuali è l'aspetti paralinguistichi di a voce.
A communicazione interpursunale implicheghja parechje persone chì si influenzanu da l'una à l'altra. Sicondu u mudellu di [[Friedemann Schulz von Thun]], ogni messaghju pussede quattru dimensione: cuntenutu, rilazione, svilamentu di sè stessu è appellu.
== Altri aspetti di a communicazione ==
A ''communicazione visiva'' hè a trasmissione di un messaghju per via di una fiura, chì permette di righjunghje un effettu cumunicativu forte in u menu tempu pussibule.
In u campu di e [[Ecunumia|scenze ecunomiche]], a communicazione hè un elementu fundamentale di u marketing. Si distingue trà:
* ''Communicazione esterna'': l'azzione aduttate da l'impresa versu u so publicu (strategie push, pull o mista).
* ''Communicazione interna'': a gestione di i flussi d'infurmazione in l'urganisazione (flussi top-down, bottom-up o à reta).
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
qzvkui48z5igs4uxxx0f5icao6eujue
404980
404979
2026-08-04T17:39:54Z
Fausta Samaritani
15085
file
404980
wikitext
text/x-wiki
A '''Communicazione''' hè cumunamente definita cum'è u prucessu à traversu u quale sò trasmesse infurmazione, significati o cuntenuti simbolichi trà un [[sughjettu]], sistemi o organismi. A so definizione hè l'oghjettu di dibattitu: certi approcci a discrivenu cum'è una simplice trasmissione d'infurmazione da un emittente à un destinatariu, mentri d'altri a cunsidereghjanu cum'è un prucessu più cumplessu di custruzzione cundivisa di significatu in un determinatu cuntestu.
[[File:(Saison 1958-1959). Foot. TFC - 53Fi6478.jpg|200px|right|thumb|[[Francia]] ([[1958]]-[[1959]])]]
== Modelli di a communicazione ==
Parechji mudelli di communicazione sò stati sviluppati per discrive a so struttura è e so dinamiche, distinguendu, per indettu, trà mudelli lineari, interazziunali è trasazziunali.
I mudelli lineari, cum'è quellu di Shannon-Weaver, a discrivenu cum'è un prucessu unidirezionale, induve un emittente trasmette un [[messaghju]] à un destinatariu via un canale, incù a pussibilità di distrughjimentu duvuta à u "rumore". Un altru modellu lineare hè quellu di Lasswell, basatu annantu à cinque dumande fundamentale (chì, dice chì cosa, via chì canale, à chi, cù chì effettu).
I mudelli internaziunali, cum'è quellu di Wilbur Schramm, supereghjanu l'approcci lineari pruvvidendu una cuncezzione più dinamica è circulare, induve i participanti codificheghjanu è decodificheghjanu i messaghji, è induve u "feedback" ghjoca un rollu centrale.
== Communicazione umana ==
A communicazione [[Omu|umana]] pò occorre in forma verbale o nonverbale.
* ''Communicazione verbale'': riguarda e forme d'interazzione chì impieghanu sistemi [[Lingua|linguistichi]] cunvinziunali, per via di e parolle urganizate sicondu regule cundivise. U sensu di i messaghji hè custruitu da l'usadori nant'à a basa di u cuntestu.
* ''Communicazione nonverbale'': cumprende qualvoglia forma di communicazione diversa da u linguaghju verbale, cum'è i signali curporei, e mimiche, u cuntattu visuali è l'aspetti paralinguistichi di a voce.
A communicazione interpursunale implicheghja parechje persone chì si influenzanu da l'una à l'altra. Sicondu u mudellu di [[Friedemann Schulz von Thun]], ogni messaghju pussede quattru dimensione: cuntenutu, rilazione, svilamentu di sè stessu è appellu.
== Altri aspetti di a communicazione ==
A ''communicazione visiva'' hè a trasmissione di un messaghju per via di una fiura, chì permette di righjunghje un effettu cumunicativu forte in u menu tempu pussibule.
In u campu di e [[Ecunumia|scenze ecunomiche]], a communicazione hè un elementu fundamentale di u marketing. Si distingue trà:
* ''Communicazione esterna'': l'azzione aduttate da l'impresa versu u so publicu (strategie push, pull o mista).
* ''Communicazione interna'': a gestione di i flussi d'infurmazione in l'urganisazione (flussi top-down, bottom-up o à reta).
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
csfobfchb90rpekmtp3qolqk5ek95hq
Cumunità
0
27394
404981
404962
2026-08-04T17:45:17Z
Fausta Samaritani
15085
link,categoria
404981
wikitext
text/x-wiki
Una '''Cumunità''' hè un inseme d'individui chì spartenu listessu ambiente — fisicu è/o tecnologicu — furmendu un gruppu ricunniscibile, unitu da ligami urganizativi, territuriali, linguistichi, [[Religione|religiosi]], [[Ecunumia|ecunomichi]] è da interessi cummuni.
==Storia==
U cuncettu mudernu deriveghja da l'opera di [[Ferdinand Tönnies]], ''Gemeinschaft und Gesellschaft'' ([[1887]]), induv'ellu oppone a cumunità tradiziunale à a società muderna basata nant'à u cuntrattu. In tempi più recenti, [[Howard Rheingold]] hà diffusu u cuncettu di ''cumunità virtuale''.
==Suciolugia è antrupulugia==
In sensu sucialogicu, l'appartinenza à una cumunità dumanda caratteristiche forte chì creanu una identità cumuna, cum'è una storia, ideali è tradizioni spartuti. A cumunità pò esse vista cum'è una [[famiglia]] allargata, induv'elli prevalenu l'ubiettivi cumuni è a sulidarità. Ùn hè micca necessariu u cuntattu fisicu per creà una identità cumunitaria: esistenu cumunità virtuale nant'à Internet.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
8ac8ola4s5tqua1rbjegkq1khehhxyy
404982
404981
2026-08-04T17:56:55Z
Fausta Samaritani
15085
da vede dinò
404982
wikitext
text/x-wiki
Una '''Cumunità''' hè un inseme d'individui chì spartenu listessu ambiente — fisicu è/o tecnologicu — furmendu un gruppu ricunniscibile, unitu da ligami urganizativi, territuriali, linguistichi, [[Religione|religiosi]], [[Ecunumia|ecunomichi]] è da interessi cummuni.
==Storia==
U cuncettu mudernu deriveghja da l'opera di [[Ferdinand Tönnies]], ''Gemeinschaft und Gesellschaft'' ([[1887]]), induv'ellu oppone a cumunità tradiziunale à a società muderna basata nant'à u cuntrattu. In tempi più recenti, [[Howard Rheingold]] hà diffusu u cuncettu di ''cumunità virtuale''.
==Suciolugia è antrupulugia==
In sensu sucialogicu, l'appartinenza à una cumunità dumanda caratteristiche forte chì creanu una identità cumuna, cum'è una storia, ideali è tradizioni spartuti. A cumunità pò esse vista cum'è una [[famiglia]] allargata, induv'elli prevalenu l'ubiettivi cumuni è a sulidarità. Ùn hè micca necessariu u cuntattu fisicu per creà una identità cumunitaria: esistenu cumunità virtuale nant'à Internet.
== Da vede dinò ==
- [[Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu]]<br>
- [[Cumunità di cumune di l'Isula – Balagna]]<br>
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
pdyqhxu8oq9zemypnlnbtljq3n1367r
404983
404982
2026-08-04T17:58:30Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */
404983
wikitext
text/x-wiki
Una '''Cumunità''' hè un inseme d'individui chì spartenu listessu ambiente — fisicu è/o tecnologicu — furmendu un gruppu ricunniscibile, unitu da ligami urganizativi, territuriali, linguistichi, [[Religione|religiosi]], [[Ecunumia|ecunomichi]] è da interessi cummuni.
==Storia==
U cuncettu mudernu deriveghja da l'opera di [[Ferdinand Tönnies]], ''Gemeinschaft und Gesellschaft'' ([[1887]]), induv'ellu oppone a cumunità tradiziunale à a società muderna basata nant'à u cuntrattu. In tempi più recenti, [[Howard Rheingold]] hà diffusu u cuncettu di ''cumunità virtuale''.
==Suciolugia è antrupulugia==
In sensu sucialogicu, l'appartinenza à una cumunità dumanda caratteristiche forte chì creanu una identità cumuna, cum'è una storia, ideali è tradizioni spartuti. A cumunità pò esse vista cum'è una [[famiglia]] allargata, induv'elli prevalenu l'ubiettivi cumuni è a sulidarità. Ùn hè micca necessariu u cuntattu fisicu per creà una identità cumunitaria: esistenu cumunità virtuale nant'à Internet.
== Da vede dinò ==
- [[Cumunità Muntagnola Valle di Cuminu]]<br>
- [[Cumunità di cumune di l'Isula - Balagna]]<br>
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
lmzpe2j3rgmgn5x4bpb98rxrrvipozi
Cunniscenza
0
27395
404985
404965
2026-08-04T18:09:03Z
Fausta Samaritani
15085
link,categoria
404985
wikitext
text/x-wiki
A '''cunniscenza''' hè a cuscenza è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''.</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore.
== Definizione ==
A cunniscenza hè differente da a semplice [[infurmazione]]. Mentre l'infurmazione pò esiste indipindentemente da un usadore, a cunniscenza esiste solu quandu una mente hè capace di pussede la è usà ne. In [[filosofia]], a cunniscenza hè spessu descritta com'è ''infurmazione assuciata à l'intenziunalità''.
== Filosofia ==
=== Grecia antica ===
[[Socrate]] hà attribuitu à a cunniscenza una valenza etica, ricunducendu la à u primatu di a riflessione individuale è di a cuscenza di sè stessu. [[Platone]] cunsiderava a cunniscenza com'è un prucessu di reminiscenza di idee innate, mentre [[Aristotele]] rivalutava l'esperienza sensibile è distinguia diversi gradi di cunniscenza, da a sensazione à l'intuizione intellettuale.
=== Empirismu è Razziunalismu ===
In età muderna, l'[[empirismu]] inglese ([[John Locke|Locke]], [[David Hume|Hume]]) sustinia chì a cunniscenza deriveghja solu da a sperienza sensibile, cù a mente com'è una ''tabula rasa''. [[Immanuel Kant|Kant]] hà criticatu l'empirismu, affirmendu chì a cunniscenza hè un prucessu criticu induve a mente umana svolghje un rollu attivu, furmulendu i ghjudizii "sintetichi a priori".
=== Epistemologia cuntempuranea ===
[[Karl Popper]] hà sustinutu chì a cunniscenza hè un prucessu deduttivu basatu annantu à u metudu di e cunghjetture è di a cunfutazione (falsificabilità). A filusufia di a cunniscenza hè studiata da l'[[epistemologia]] (metudi è cundizione di a cunniscenza) è da a [[gnuseologia]] (prublemi a priori di a cunniscenza in sensu universale).
== Tipi di cunniscenza ==
In a gestione di a cunniscenza, si distinguenu:
*''Cunniscenza esplicita'': pò esse trasferita per via di supporti fisichi ([[libru|libri]], corsi).
*''Cunniscenza tacita'': cunniscenza persunale, difficilmente spiighevule (''sapè fà'', intuizione).
*''Cunniscenza incorpurata'': cunniscenza esplicitata ma micca immediatamente riutilizabile, chì dumanda una cunniscenza per esse estratta (per esempiu prucessi, design).
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Filosofia]]
cedxvcbywodngzkvo773dp97oyqfeha
404986
404985
2026-08-04T18:15:09Z
Fausta Samaritani
15085
file
404986
wikitext
text/x-wiki
A '''cunniscenza''' hè a cuscenza è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''.</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore.
[[File:(Lavaur) Allégorie de la Connaissance - Henri Rachou - Union des Académie et Sociétés savante de Toulouse 81x41.jpg|thumb|200px|right|Lavaur († [[1944]]), ''Allegoria di a Cunniscenza'']]
== Definizione ==
A cunniscenza hè differente da a semplice [[infurmazione]]. Mentre l'infurmazione pò esiste indipindentemente da un usadore, a cunniscenza esiste solu quandu una mente hè capace di pussede la è usà ne. In [[filosofia]], a cunniscenza hè spessu descritta com'è ''infurmazione assuciata à l'intenziunalità''.
== Filosofia ==
=== Grecia antica ===
[[Socrate]] hà attribuitu à a cunniscenza una valenza etica, ricunducendu la à u primatu di a riflessione individuale è di a cuscenza di sè stessu. [[Platone]] cunsiderava a cunniscenza com'è un prucessu di reminiscenza di idee innate, mentre [[Aristotele]] rivalutava l'esperienza sensibile è distinguia diversi gradi di cunniscenza, da a sensazione à l'intuizione intellettuale.
=== Empirismu è Razziunalismu ===
In età muderna, l'[[empirismu]] inglese ([[John Locke|Locke]], [[David Hume|Hume]]) sustinia chì a cunniscenza deriveghja solu da a sperienza sensibile, cù a mente com'è una ''tabula rasa''. [[Immanuel Kant|Kant]] hà criticatu l'empirismu, affirmendu chì a cunniscenza hè un prucessu criticu induve a mente umana svolghje un rollu attivu, furmulendu i ghjudizii "sintetichi a priori".
=== Epistemologia cuntempuranea ===
[[Karl Popper]] hà sustinutu chì a cunniscenza hè un prucessu deduttivu basatu annantu à u metudu di e cunghjetture è di a cunfutazione (falsificabilità). A filusufia di a cunniscenza hè studiata da l'[[epistemologia]] (metudi è cundizione di a cunniscenza) è da a [[gnuseologia]] (prublemi a priori di a cunniscenza in sensu universale).
== Tipi di cunniscenza ==
In a gestione di a cunniscenza, si distinguenu:
*''Cunniscenza esplicita'': pò esse trasferita per via di supporti fisichi ([[libru|libri]], corsi).
*''Cunniscenza tacita'': cunniscenza persunale, difficilmente spiighevule (''sapè fà'', intuizione).
*''Cunniscenza incorpurata'': cunniscenza esplicitata ma micca immediatamente riutilizabile, chì dumanda una cunniscenza per esse estratta (per esempiu prucessi, design).
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Filosofia]]
htda0d7jzvm85l6t4mcb7ollgk5rs0q
404991
404986
2026-08-04T18:44:59Z
Fausta Samaritani
15085
404991
wikitext
text/x-wiki
A '''cunniscenza''' hè a [[Cuscenza (facultà)|cuscenza]] è a cumprensione di verità, fatti o infurmazione acquistate per via di a sperienza o di l'amparera (cunniscenza a posteriori), oppuru per mezu di l'introspezione (cunniscenza a priori).<ref>Platone, ''Teetetu''.</ref> Custituisce l'autucuscenza di u pussessu d'infurmazione interconnesse chì, cunsiderate singularmente, anu un valore è un'utilità inferiore.
[[File:(Lavaur) Allégorie de la Connaissance - Henri Rachou - Union des Académie et Sociétés savante de Toulouse 81x41.jpg|thumb|200px|right|Lavaur († [[1944]]), ''Allegoria di a Cunniscenza'']]
== Definizione ==
A cunniscenza hè differente da a semplice [[infurmazione]]. Mentre l'infurmazione pò esiste indipindentemente da un usadore, a cunniscenza esiste solu quandu una mente hè capace di pussede la è usà ne. In [[filosofia]], a cunniscenza hè spessu descritta com'è ''infurmazione assuciata à l'intenziunalità''.
== Filosofia ==
=== Grecia antica ===
[[Socrate]] hà attribuitu à a cunniscenza una valenza etica, ricunducendu la à u primatu di a riflessione individuale è di a cuscenza di sè stessu. [[Platone]] cunsiderava a cunniscenza com'è un prucessu di reminiscenza di idee innate, mentre [[Aristotele]] rivalutava l'esperienza sensibile è distinguia diversi gradi di cunniscenza, da a sensazione à l'intuizione intellettuale.
=== Empirismu è Razziunalismu ===
In età muderna, l'[[empirismu]] inglese ([[John Locke|Locke]], [[David Hume|Hume]]) sustinia chì a cunniscenza deriveghja solu da a sperienza sensibile, cù a mente com'è una ''tabula rasa''. [[Immanuel Kant|Kant]] hà criticatu l'empirismu, affirmendu chì a cunniscenza hè un prucessu criticu induve a mente umana svolghje un rollu attivu, furmulendu i ghjudizii "sintetichi a priori".
=== Epistemologia cuntempuranea ===
[[Karl Popper]] hà sustinutu chì a cunniscenza hè un prucessu deduttivu basatu annantu à u metudu di e cunghjetture è di a cunfutazione (falsificabilità). A filusufia di a cunniscenza hè studiata da l'[[epistemologia]] (metudi è cundizione di a cunniscenza) è da a [[gnuseologia]] (prublemi a priori di a cunniscenza in sensu universale).
== Tipi di cunniscenza ==
In a gestione di a cunniscenza, si distinguenu:
*''Cunniscenza esplicita'': pò esse trasferita per via di supporti fisichi ([[libru|libri]], corsi).
*''Cunniscenza tacita'': cunniscenza persunale, difficilmente spiighevule (''sapè fà'', intuizione).
*''Cunniscenza incorpurata'': cunniscenza esplicitata ma micca immediatamente riutilizabile, chì dumanda una cunniscenza per esse estratta (per esempiu prucessi, design).
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Filosofia]]
eyb1fjm558sr70wwlfgjlqeyxs43zm7
Cuscenza (facultà)
0
27396
404968
2026-08-04T15:30:51Z
Paulu
58
Pàgina creata cù "A '''cuscenza''' (da u latinu ''conscientia'', da ''conscire'', "sapè inseme") hè a capacità di a mente d'esse in un statu di veghja è d'acquistà cuscenza di a realtà ughjettiva, dendu li sensu o significatu. Hè cusì a cunniscenza di sè stessu è di i so cuntenuti mintali, ma ancu a capacità di distingue u bè da u male. == Nozione di cuscenza == A cuscenza hè studiata in parechji campi: In ''neurologia'', hè u statu di vigilia, oppostu à u coma. In ''p..."
404968
wikitext
text/x-wiki
A '''cuscenza''' (da u latinu ''conscientia'', da ''conscire'', "sapè inseme") hè a capacità di a mente d'esse in un statu di veghja è d'acquistà cuscenza di a realtà ughjettiva, dendu li sensu o significatu.
Hè cusì a cunniscenza di sè stessu è di i so cuntenuti mintali, ma ancu a capacità di distingue u bè da u male.
== Nozione di cuscenza ==
A cuscenza hè studiata in parechji campi:
In ''neurologia'', hè u statu di vigilia, oppostu à u coma.
In ''psiculugia'', hè l'esperienza sughjettiva, oppostu à l'inconsciu.
In ''psichiatria'', hè a funzione chì separa l'individuu da u mondu esternu.
In ''etica'', hè a capacità di distingue u bè da u male.
In ''filosofia'', hè l'interiorità è u mezu per coglie verità fundamintale.
== Autucuscenza ==
Hè a cuscenza chì u sughjettu hà di sè stessu cum'è persona.
== Storia ==
In a filosofia greca, Omeru parlava di u ''thumos'' (θυμός) com'è mente o cuscenza. Plotinu hà cunsideratu a cuscenza com'è locu di riflessione.
In u cristianesimu, Santu Austinu cunsigliava di rientrà in sè stessu per truvà a verità: ''In interiore homine habitat veritas''.
Leibniz, in epoca muderna, hà distintu a percezzione da l'appercezzione, custituendu a basa di a cuscenza muderna.
== Note ==
<references />
15i1148kcqr6ftrvyznqcsinkn8qlnz
404987
404968
2026-08-04T18:19:55Z
Fausta Samaritani
15085
link,categorie
404987
wikitext
text/x-wiki
A '''cuscenza''' (da u [[Lingua latina|latinu]] ''conscientia'', da ''conscire'', "sapè inseme") hè a capacità di a mente d'esse in un statu di veghja è d'acquistà cuscenza di a realtà ughjettiva, dendu li sensu o significatu.
Hè cusì a cunniscenza di sè stessu è di i so cuntenuti mintali, ma ancu a capacità di distingue u bè da u male.
== Nozione di cuscenza ==
A cuscenza hè studiata in parechji campi:
In ''[[neurologia]]'', hè u statu di vigilia, oppostu à u coma.<br>
In ''[[psiculugia]]'', hè l'esperienza sughjettiva, oppostu à l'inconsciu.<br>
In ''[[psichiatria]]'', hè a funzione chì separa l'individuu da u mondu esternu.<br>
In ''[[etica]]'', hè a capacità di distingue u bè da u male.<br>
In ''[[filosofia]]'', hè l'interiorità è u mezu per coglie verità fundamintale.<br>
== Autucuscenza ==
Hè a cuscenza chì u sughjettu hà di sè stessu cum'è persona.
== Storia ==
In a filosofia greca, Omeru parlava di u ''thumos'' (θυμός) com'è mente o cuscenza. Plotinu hà cunsideratu a cuscenza com'è locu di riflessione.<br>
In u cristianesimu, Santu Austinu cunsigliava di rientrà in sè stessu per truvà a verità: ''In interiore homine habitat veritas''.<br>
Leibniz, in epoca muderna, hà distintu a percezzione da l'appercezzione, custituendu a basa di a cuscenza muderna.<br>
== Note ==
<references />
[[Categoria:Filosofia]]
[[Categoria:Medicina]]
isfu3604kdkaygcghyr82ln2s8shdmu
404988
404987
2026-08-04T18:40:36Z
Fausta Samaritani
15085
file
404988
wikitext
text/x-wiki
A '''cuscenza''' (da u [[Lingua latina|latinu]] ''conscientia'', da ''conscire'', "sapè inseme") hè a capacità di a mente d'esse in un statu di veghja è d'acquistà cuscenza di a realtà ughjettiva, dendu li sensu o significatu.
Hè cusì a cunniscenza di sè stessu è di i so cuntenuti mintali, ma ancu a capacità di distingue u bè da u male.
[[File:Joseph Noel Paton - Dante Meditating.jpg|thumb|200px|right|Joseph Noel Paton, ''Meditazione di Dante'']]
== Nozione di cuscenza ==
A cuscenza hè studiata in parechji campi:
In ''[[neurologia]]'', hè u statu di vigilia, oppostu à u coma.<br>
In ''[[psiculugia]]'', hè l'esperienza sughjettiva, oppostu à l'inconsciu.<br>
In ''[[psichiatria]]'', hè a funzione chì separa l'individuu da u mondu esternu.<br>
In ''[[etica]]'', hè a capacità di distingue u bè da u male.<br>
In ''[[filosofia]]'', hè l'interiorità è u mezu per coglie verità fundamintale.<br>
== Autucuscenza ==
Hè a cuscenza chì u sughjettu hà di sè stessu cum'è persona.
== Storia ==
In a filosofia greca, Omeru parlava di u ''thumos'' (θυμός) com'è mente o cuscenza. Plotinu hà cunsideratu a cuscenza com'è locu di riflessione.<br>
In u cristianesimu, Santu Austinu cunsigliava di rientrà in sè stessu per truvà a verità: ''In interiore homine habitat veritas''.<br>
Leibniz, in epoca muderna, hà distintu a percezzione da l'appercezzione, custituendu a basa di a cuscenza muderna.<br>
== Note ==
<references />
[[Categoria:Filosofia]]
[[Categoria:Medicina]]
6xfxlz0ftgl7e50wbt6ocskxz2cl7w2
Cultura di massa
0
27397
404993
2026-08-05T05:23:53Z
Paulu
58
Pàgina creata cù "A '''cultura di massa''' hè fatta di valori, idee è pratiche cundivise da strati suciali largamenti sparti in a sucietà cuntempuranea, chì i so cuntinuti sò trasmessi per a maiò parte da i mezi di cumunicazione di massa. L'espressione hè qualchì volta usata in oppusizione à quella di cultura alta, o di classa privilegiata, riferita à e fasce suciale duminante in u campu simbolicu di a cultura. In pusizione media si trova u segmentu chjamatu ''Middlebrow''. ==..."
404993
wikitext
text/x-wiki
A '''cultura di massa''' hè fatta di valori, idee è pratiche cundivise da strati suciali largamenti sparti in a sucietà cuntempuranea, chì i so cuntinuti sò trasmessi per a maiò parte da i mezi di cumunicazione di massa. L'espressione hè qualchì volta usata in oppusizione à quella di cultura alta, o di classa privilegiata, riferita à e fasce suciale duminante in u campu simbolicu di a cultura. In pusizione media si trova u segmentu chjamatu ''Middlebrow''.
==Creazione è diffusione==
A cultura di massa hè u risultatu d'una pruduzione industriale è hè gestita da l'investitori privati pruprietarii di i mezi di cumunicazione di massa. Questu vale per e sucietà induv'ellu regna u libru mercatu; altrimente pò esse creata di modu artificiale da i guverni tutalitarii per cuntrullà a sucietà.
I mezi di cumunicazione di massa — prima i ghjurnali, poi u cinema è soprattuttu a televisione — anu avutu a pussibilità di creà, in e sucietà uccidentale, una vera è propria cultura di massa. Sicondu Fabio Dei, in a mudernità avanzata a pruduzione industriale d'imaghjine è i so flussi di diffusione mettenu à disposizione una quantità senza precedente di simboli culturalmente significativi.
Grande impattu anu avutu e teorizazione di Theodor W. Adorno è di l'altri filosofi di a Scola di Francuforte, chì vidianu in a cultura industriale diventata cultura di massa u principale strumentu di perpetuazione di l'egemonia culturale di e classe superiore. Per queste ragione, l'elementi classificabili cum'è cultura di massa sò spessu oghjettu di critiche chì i qualicicheghjanu di superficiali, cunsumistichi o bioti di cuntinutu. A bassa qualità di i prugrammi televisivi, in particulare, vene da a necessità di realizzà u massimu prufittu pussibule, vindendu u pruduttu à una massa d'acquistatori a più vasta pussibule; per quessa si realizeghjanu prugrammi chì appiattiscenu i spettatori annantu à un livellu culturale banale.
Altri approcci teorichi, cum'è quelli di i ''cultural studies'', criticheghjanu a visione di a cultura di massa cum'è diffusione unidirezionale di cuntinuti omulugati, incalchendu annantu à a rielaborazione attiva è creativa. Vance Packard hà denunciatu u putere di e campagne publicitarie. I mezi di cumunicazione di massa anu dunque allargatu à u populu a diffusione d'una cultura cusmopolita è demucratica, ma à listessu tempu anu apertu a strada à u totalitarismu è suscitanu ancu interrugazione annantu à e pussibilità di i grandi puteri ecunomichi di cuntrullà e masse secondu i so interessi.
==Rapportu cù a cultura pupulare==
Ùn si deve cunfonde a cultura di massa cù a cultura pupulare, in u sensu di tradizione pupulare, cuncettu assimilevule à quellu di folcloru: mentre a cultura pupulare di e sucietà tradiziunale era una pruduzione spuntanea di e classe subalterne, a cultura di massa, tipica di e sole sucietà entrate in a fasa di cunsumu di massa, hè à u cuntrariu un pruduttu custruitu drentu l'industria culturale da quelli chì ne gestiscenu i mezi.
In a letteratura scentifica si cunfrontanu dui currenti annantu à u cuncettu di cultura pupulare:
Sicondu u prima currente, in l'epica preindustriale a cultura pupulare cuncidia sustanzialmente cù u folcloru, da intende si cum'è ciò chì si riferisce à una tradizione arcaica o à l'usi è custumi tradiziunali. U folcloru hè nettamente distintu da a cultura pupulare: ciò chì hè tradiziunale hè distintu da ciò chì hè mudernu. A cultura pupulare, à differenza di u folcloru, inghjenna è diffonde cuntinamente mudelli è tendenze nove, in particulare per via di l'industria culturale.
In l'ultimi dicennii di u XX seculu si sò sparti approcci teorichi chì mettenu in discussione a validità scentifica d'una separazione effettuata secondu tali criterii, critichendu a cuncettualizazione di e tradizione cum'è elementi cristallizati è sturicamente immutati.
==Note==
<references/>
tmkrq78uujxi8o590q0po24ih1v3j5z
405000
404993
2026-08-05T08:38:59Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
405000
wikitext
text/x-wiki
A '''cultura di massa''' hè fatta di valori, idee è pratiche cundivise da strati suciali largamenti sparti in a sucietà cuntempuranea, chì i so cuntinuti sò trasmessi per a maiò parte da i mezi di cumunicazione di massa. L'espressione hè qualchì volta usata in oppusizione à quella di cultura alta, o di classa privilegiata, riferita à e fasce suciale duminante in u campu simbolicu di a cultura. In pusizione media si trova u segmentu chjamatu ''Middlebrow''.
==Creazione è diffusione==
A cultura di massa hè u risultatu d'una pruduzione [[Industria|industriale]] è hè gestita da l'investitori privati pruprietarii di i [[mezi di cumunicazione di massa]]. Questu vale per e sucietà induv'ellu regna u libru mercatu; altrimente pò esse creata di modu artificiale da i guverni tutalitarii per cuntrullà a sucietà.
I mezi di cumunicazione di massa — prima i [[Ghjurnale|ghjurnali]], poi u [[cinema]] è soprattuttu a [[televisione]] — anu avutu a pussibilità di creà, in e sucietà uccidentale, una vera è propria cultura di massa. Sicondu [[Fabio Dei]], in a mudernità avanzata a pruduzione industriale d'imaghjine è i so flussi di diffusione mettenu à disposizione una quantità senza precedente di simboli culturalmente significativi.
Grande impattu anu avutu e teorizazione di [[Theodor W. Adorno]] è di l'altri [[Filosofia|filosofi]] di a Scola di Francuforte, chì vidianu in a cultura industriale diventata cultura di massa u principale strumentu di perpetuazione di l'egemonia culturale di e classe superiore. Per queste ragione, l'elementi classificabili cum'è cultura di massa sò spessu oghjettu di critiche chì i qualicicheghjanu di superficiali, cunsumistichi o bioti di cuntinutu. A bassa qualità di i prugrammi televisivi, in particulare, vene da a necessità di realizzà u massimu prufittu pussibule, vindendu u pruduttu à una massa d'acquistatori a più vasta pussibule; per quessa si realizeghjanu prugrammi chì appiattiscenu i spettatori annantu à un livellu culturale banale.
Altri approcci teorichi, cum'è quelli di i ''cultural studies'', criticheghjanu a visione di a cultura di massa cum'è diffusione unidirezionale di cuntinuti omulugati, incalchendu annantu à a rielaborazione attiva è creativa. [[Vance Packard]] hà denunciatu u putere di e campagne publicitarie. I mezi di cumunicazione di massa anu dunque allargatu à u populu a diffusione d'una cultura cusmopolita è [[Democrazia|demucratica]], ma à listessu tempu anu apertu a strada à u totalitarismu è suscitanu ancu interrugazione annantu à e pussibilità di i grandi puteri [[Ecunumia|ecunomichi]] di cuntrullà e masse secondu i so interessi.
==Rapportu cù a cultura pupulare==
Ùn si deve cunfonde a cultura di massa cù a cultura pupulare, in u sensu di tradizione pupulare, cuncettu assimilevule à quellu di folcloru: mentre a cultura pupulare di e sucietà tradiziunale era una pruduzione spuntanea di e classe subalterne, a cultura di massa, tipica di e sole sucietà entrate in a fasa di cunsumu di massa, hè à u cuntrariu un pruduttu custruitu drentu l'industria culturale da quelli chì ne gestiscenu i mezi.
In a letteratura scentifica si cunfrontanu dui currenti annantu à u cuncettu di cultura pupulare:
Sicondu u prima currente, in l'epica preindustriale a cultura pupulare cuncidia sustanzialmente cù u [[folcloru]], da intende si cum'è ciò chì si riferisce à una tradizione arcaica o à l'usi è custumi tradiziunali. U folcloru hè nettamente distintu da a cultura pupulare: ciò chì hè tradiziunale hè distintu da ciò chì hè mudernu. A cultura pupulare, à differenza di u folcloru, inghjenna è diffonde cuntinamente mudelli è tendenze nove, in particulare per via di l'industria culturale.
In l'ultimi dicennii di u [[XX sèculu]] si sò sparti approcci teorichi chì mettenu in discussione a validità scentifica d'una separazione effettuata secondu tali criterii, critichendu a cuncettualizazione di e tradizione cum'è elementi cristallizati è sturicamente immutati.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
kyabc1ow85pvszf70yrz9t8gsw0nd05
405001
405000
2026-08-05T08:47:00Z
Fausta Samaritani
15085
file
405001
wikitext
text/x-wiki
A '''cultura di massa''' hè fatta di valori, idee è pratiche cundivise da strati suciali largamenti sparti in a sucietà cuntempuranea, chì i so cuntinuti sò trasmessi per a maiò parte da i mezi di cumunicazione di massa. L'espressione hè qualchì volta usata in oppusizione à quella di cultura alta, o di classa privilegiata, riferita à e fasce suciale duminante in u campu simbolicu di a cultura. In pusizione media si trova u segmentu chjamatu ''Middlebrow''.
[[File:Magazines-mode-Copenhague.jpg|thumb|350px|right|Ghjurnali di moda à [[Copenaghen]]]]
==Creazione è diffusione==
A cultura di massa hè u risultatu d'una pruduzione [[Industria|industriale]] è hè gestita da l'investitori privati pruprietarii di i [[mezi di cumunicazione di massa]]. Questu vale per e sucietà induv'ellu regna u libru mercatu; altrimente pò esse creata di modu artificiale da i guverni tutalitarii per cuntrullà a sucietà.
I mezi di cumunicazione di massa — prima i [[Ghjurnale|ghjurnali]], poi u [[cinema]] è soprattuttu a [[televisione]] — anu avutu a pussibilità di creà, in e sucietà uccidentale, una vera è propria cultura di massa. Sicondu [[Fabio Dei]], in a mudernità avanzata a pruduzione industriale d'imaghjine è i so flussi di diffusione mettenu à disposizione una quantità senza precedente di simboli culturalmente significativi.
Grande impattu anu avutu e teorizazione di [[Theodor W. Adorno]] è di l'altri [[Filosofia|filosofi]] di a Scola di Francuforte, chì vidianu in a cultura industriale diventata cultura di massa u principale strumentu di perpetuazione di l'egemonia culturale di e classe superiore. Per queste ragione, l'elementi classificabili cum'è cultura di massa sò spessu oghjettu di critiche chì i qualicicheghjanu di superficiali, cunsumistichi o bioti di cuntinutu. A bassa qualità di i prugrammi televisivi, in particulare, vene da a necessità di realizzà u massimu prufittu pussibule, vindendu u pruduttu à una massa d'acquistatori a più vasta pussibule; per quessa si realizeghjanu prugrammi chì appiattiscenu i spettatori annantu à un livellu culturale banale.
Altri approcci teorichi, cum'è quelli di i ''cultural studies'', criticheghjanu a visione di a cultura di massa cum'è diffusione unidirezionale di cuntinuti omulugati, incalchendu annantu à a rielaborazione attiva è creativa. [[Vance Packard]] hà denunciatu u putere di e campagne publicitarie. I mezi di cumunicazione di massa anu dunque allargatu à u populu a diffusione d'una cultura cusmopolita è [[Democrazia|demucratica]], ma à listessu tempu anu apertu a strada à u totalitarismu è suscitanu ancu interrugazione annantu à e pussibilità di i grandi puteri [[Ecunumia|ecunomichi]] di cuntrullà e masse secondu i so interessi.
==Rapportu cù a cultura pupulare==
Ùn si deve cunfonde a cultura di massa cù a cultura pupulare, in u sensu di tradizione pupulare, cuncettu assimilevule à quellu di folcloru: mentre a cultura pupulare di e sucietà tradiziunale era una pruduzione spuntanea di e classe subalterne, a cultura di massa, tipica di e sole sucietà entrate in a fasa di cunsumu di massa, hè à u cuntrariu un pruduttu custruitu drentu l'industria culturale da quelli chì ne gestiscenu i mezi.
In a letteratura scentifica si cunfrontanu dui currenti annantu à u cuncettu di cultura pupulare:
Sicondu u prima currente, in l'epica preindustriale a cultura pupulare cuncidia sustanzialmente cù u [[folcloru]], da intende si cum'è ciò chì si riferisce à una tradizione arcaica o à l'usi è custumi tradiziunali. U folcloru hè nettamente distintu da a cultura pupulare: ciò chì hè tradiziunale hè distintu da ciò chì hè mudernu. A cultura pupulare, à differenza di u folcloru, inghjenna è diffonde cuntinamente mudelli è tendenze nove, in particulare per via di l'industria culturale.
In l'ultimi dicennii di u [[XX sèculu]] si sò sparti approcci teorichi chì mettenu in discussione a validità scentifica d'una separazione effettuata secondu tali criterii, critichendu a cuncettualizazione di e tradizione cum'è elementi cristallizati è sturicamente immutati.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
4kmofe91xsb9bxe5rftwir4hupil13o
Cultura
0
27398
404994
2026-08-05T05:59:13Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "U termine '''cultura''' vene da u verbu latinu ''colere'', chì significheghja "cultivà". U so usu hè statu dopu stesu à i cumpurtamenti chì imponianu una "cura versu i dii", da induve u termine "cultu", è pà indicà un inseme di cunniscenze. Oghje, in linea di massima, hè intesa cum'è un sistema di saperi, opinioni, credenze, valori, norme, custumi, cumpurtamenti, tecnulocighi è prucessi tecnichi chì caratterizeghjanu un gruppu umanu particulare; un'eredità..."
404994
wikitext
text/x-wiki
U termine '''cultura''' vene da u verbu latinu ''colere'', chì significheghja "cultivà". U so usu hè statu dopu stesu à i cumpurtamenti chì imponianu una "cura versu i dii", da induve u termine "cultu", è pà indicà un inseme di cunniscenze.
Oghje, in linea di massima, hè intesa cum'è un sistema di saperi, opinioni, credenze, valori, norme, custumi, cumpurtamenti, tecnulocighi è prucessi tecnichi chì caratterizeghjanu un gruppu umanu particulare; un'eredità storica chì definisce i rapporti dentru di quellu gruppu suciale è quelli cù u mondu esternu.
==Descrizzione==
U cuncettu mudernu si pò capisce cum'è quell'inseme di cunniscenze è di pratiche acquistate chì sò trasmesse di leva in purleva. Eppuru, u termine cultura hà parechji significati:
* una cuncezzione prammatica (pusitivisimu/Utilitarisimu) presenta a cultura cum'è furmazione individuale, cèu u fine di l'acquisizione di cunniscenze "pratiche";
* una cuncezzione metafisica (antropolugia/etica) presenta a cultura cum'è prucessu di sedimentazione di l'inseme patrimuniale di e sperienze spartute da i membri di una sucietà, di i codici cumpurtamentali spartuti è di una visione identitaria sturicamente determinata;
* una cuncezzione di sensu cumunu vede a cultura cum'è locu privilegiatu di i "saperi" lucali è glubali, tipicu di l'istituzioni "superiore", cum'è a scienza, a tecnulogia, l'arte, l'infurmazione è a storia;
* una cuncezzione istituziunale (educazione/pedagogia) vede a cultura cum'è strumentu di furmazione di basa è di preparazione à u travagliu.
==Estensione di u termine==
Esistenu diversi significati di u cuncettu di cultura:
* Sicondu una cuncezzione classica, a cultura consiste in u prucessu di sviluppu è di mobilitazione di i facculti umani facilitatu da l'assimilazione di l'opera d'autori è d'artisti impurtante;
* Sicondu una cuncezzione antropolugica, a cultura - o civilizazione - hè "quell'inseme cumplessu chì include u sapè, e credenze, l'arte, a murale, u dirittu, l'usi, è ogni altra cumpetenza è abitudine acquisita da l'omu in quantu membru di a sucietà", sicondu a definizione di l'antropolugu inglese Edward Tylor (1871);
* A definizione di l'UNESCO cunsidereghja a cultura cum'è "una serie di caratteristiche specifiche di una sucietà o di un gruppu suciale in termini spirituali, materiali, intellettuali o emuzionali".
==In antropolugia==
A cultura in sensu antropolugicu cunsiste in:
* sistemi di norme è di credenze esplicite, elaburate in modi più o menu furmalizati;
* custumi è abitudine acquistate da l'esseri umani pà u semplice fattu di vive in determinate cumunità;
* artefatti di l'attività umane, da l'opere d'arte vere è proprie à l'oghjetti d'usu quutidianu.
I tratti chì definiscenu a cultura sò principalmente trè:
* a cultura hè appresa è ùn hè micca riducibile à a dimensione biolugica di l'omu;
* a cultura rappresenta a tutalità di l'ambiente suciale è fisicu chì hè opera di l'omu;
* a cultura hè spartuta drentu un gruppu o una sucietà.
==Distinzioni==
In a cultura si pò distingue l'aspetti materiale è quelli immateriale:
* ''Aspetti materiale'' (cultura materiale): sò oghjetti, artefatti, tecnulogia è bè di cunsumu prudutti da una sucietà;
* ''Aspetti immateriale'' (cultura adattiva): linguaghju, simbuli, cunniscenze, valori è norme.
==Diffusione è influenza==
Esistenu diversi tipi di cultura:
* ''Cultura duminante'': hè l'inseme di l'opinione prevalente in una determinata sucietà;
* ''Sottucultura'': hè l'inseme di valori o norme chì identifican un gruppu dentru di una sucietà;
* ''Cuntracultura'': si pone in cunflittu cù e norme duminante è mira à sustituisce si à quella duminante.
==Cultura è civilizazione==
Oghje l'antropolughi ùn cunsidereghjanu micca a cultura u semplice risultatu di l'evuluzione biolugica, ma u so elementu intrinsecu, u meccanismu principale di l'adattamentu di l'omu à u mondu esternu. Emerge u cuncettu di "relativisimu culturale", idea sicondu a quale una persona pò accettà i cistumi altrughji à traversu i cuncetti di l'altra cultura.
==Note==
<references/>
6oslyr1wfy2dy7x2uz0oifeux8zfvfg
404996
404994
2026-08-05T06:08:18Z
Articulivitali
28749
/* Distinzioni */
404996
wikitext
text/x-wiki
U termine '''cultura''' vene da u verbu latinu ''colere'', chì significheghja "cultivà". U so usu hè statu dopu stesu à i cumpurtamenti chì imponianu una "cura versu i dii", da induve u termine "cultu", è pà indicà un inseme di cunniscenze.
Oghje, in linea di massima, hè intesa cum'è un sistema di saperi, opinioni, credenze, valori, norme, custumi, cumpurtamenti, tecnulocighi è prucessi tecnichi chì caratterizeghjanu un gruppu umanu particulare; un'eredità storica chì definisce i rapporti dentru di quellu gruppu suciale è quelli cù u mondu esternu.
==Descrizzione==
U cuncettu mudernu si pò capisce cum'è quell'inseme di cunniscenze è di pratiche acquistate chì sò trasmesse di leva in purleva. Eppuru, u termine cultura hà parechji significati:
* una cuncezzione prammatica (pusitivisimu/Utilitarisimu) presenta a cultura cum'è furmazione individuale, cèu u fine di l'acquisizione di cunniscenze "pratiche";
* una cuncezzione metafisica (antropolugia/etica) presenta a cultura cum'è prucessu di sedimentazione di l'inseme patrimuniale di e sperienze spartute da i membri di una sucietà, di i codici cumpurtamentali spartuti è di una visione identitaria sturicamente determinata;
* una cuncezzione di sensu cumunu vede a cultura cum'è locu privilegiatu di i "saperi" lucali è glubali, tipicu di l'istituzioni "superiore", cum'è a scienza, a tecnulogia, l'arte, l'infurmazione è a storia;
* una cuncezzione istituziunale (educazione/pedagogia) vede a cultura cum'è strumentu di furmazione di basa è di preparazione à u travagliu.
==Estensione di u termine==
Esistenu diversi significati di u cuncettu di cultura:
* Sicondu una cuncezzione classica, a cultura consiste in u prucessu di sviluppu è di mobilitazione di i facculti umani facilitatu da l'assimilazione di l'opera d'autori è d'artisti impurtante;
* Sicondu una cuncezzione antropolugica, a cultura - o civilizazione - hè "quell'inseme cumplessu chì include u sapè, e credenze, l'arte, a murale, u dirittu, l'usi, è ogni altra cumpetenza è abitudine acquisita da l'omu in quantu membru di a sucietà", sicondu a definizione di l'antropolugu inglese Edward Tylor (1871);
* A definizione di l'UNESCO cunsidereghja a cultura cum'è "una serie di caratteristiche specifiche di una sucietà o di un gruppu suciale in termini spirituali, materiali, intellettuali o emuzionali".
==In antropolugia==
A cultura in sensu antropolugicu cunsiste in:
* sistemi di norme è di credenze esplicite, elaburate in modi più o menu furmalizati;
* custumi è abitudine acquistate da l'esseri umani pà u semplice fattu di vive in determinate cumunità;
* artefatti di l'attività umane, da l'opere d'arte vere è proprie à l'oghjetti d'usu quutidianu.
I tratti chì definiscenu a cultura sò principalmente trè:
* a cultura hè appresa è ùn hè micca riducibile à a dimensione biolugica di l'omu;
* a cultura rappresenta a tutalità di l'ambiente suciale è fisicu chì hè opera di l'omu;
* a cultura hè spartuta drentu un gruppu o una sucietà.
==Distinzione==
In a cultura si pò distingue l'aspetti materiale è quelli immateriale:
* ''Aspetti materiale'' (cultura materiale): sò oghjetti, artefatti, tecnulogia è bè di cunsumu prudutti da una sucietà;
* ''Aspetti immateriale'' (cultura adattiva): linguaghju, simbuli, cunniscenze, valori è norme.
==Diffusione è influenza==
Esistenu diversi tipi di cultura:
* ''Cultura duminante'': hè l'inseme di l'opinione prevalente in una determinata sucietà;
* ''Sottucultura'': hè l'inseme di valori o norme chì identifican un gruppu dentru di una sucietà;
* ''Cuntracultura'': si pone in cunflittu cù e norme duminante è mira à sustituisce si à quella duminante.
==Cultura è civilizazione==
Oghje l'antropolughi ùn cunsidereghjanu micca a cultura u semplice risultatu di l'evuluzione biolugica, ma u so elementu intrinsecu, u meccanismu principale di l'adattamentu di l'omu à u mondu esternu. Emerge u cuncettu di "relativisimu culturale", idea sicondu a quale una persona pò accettà i cistumi altrughji à traversu i cuncetti di l'altra cultura.
==Note==
<references/>
a1q9un8lhsc6e4bj6ugc35ccajo21zy
405002
404996
2026-08-05T08:57:41Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
405002
wikitext
text/x-wiki
U termine '''cultura''' vene da u verbu [[Lingua latina|latinu]] ''colere'', chì significheghja "cultivà". U so usu hè statu dopu stesu à i cumpurtamenti chì imponianu una "cura versu i Dii", da induve u termine "cultu", è pà indicà un inseme di cunniscenze.
Oghje, in linea di massima, hè intesa cum'è un sistema di saperi, opinioni, credenze, valori, norme, custumi, cumpurtamenti, tecnulocighi è prucessi tecnichi chì caratterizeghjanu un gruppu umanu particulare; un'eredità storica chì definisce i rapporti dentru di quellu gruppu suciale è quelli cù u mondu esternu.
==Descrizzione==
U cuncettu mudernu si pò capisce cum'è quell'inseme di cunniscenze è di pratiche acquistate chì sò trasmesse di leva in purleva. Eppuru, u termine cultura hà parechji significati:
- una cuncezzione prammatica (pusitivisimu/Utilitarisimu) presenta a cultura cum'è furmazione individuale, cèu u fine di l'acquisizione di cunniscenze "pratiche";<br>
- una cuncezzione metafisica (antropolugia/etica) presenta a cultura cum'è prucessu di sedimentazione di l'inseme patrimuniale di e sperienze spartute da i membri di una sucietà, di i codici cumpurtamentali spartuti è di una visione identitaria sturicamente determinata;<br>
- una cuncezzione di sensu cumunu vede a cultura cum'è locu privilegiatu di i "saperi" lucali è glubali, tipicu di l'istituzioni "superiore", cum'è a scienza, a [[tecnulogia]], l'[[arte]], l'[[infurmazione]] è a [[storia]];<br>
- una cuncezzione istituziunale (educazione/pedagogia) vede a cultura cum'è strumentu di furmazione di basa è di preparazione à u travagliu.<br>
==Estensione di u termine==
Esistenu diversi significati di u cuncettu di cultura:
- Sicondu una cuncezzione classica, a cultura consiste in u prucessu di sviluppu è di mobilitazione di i facculti umani facilitatu da l'assimilazione di l'opera d'autori è d'artisti impurtante;<br>
- Sicondu una cuncezzione antropolugica, a cultura - o civilizazione - hè "quell'inseme cumplessu chì include u sapè, e credenze, l'arte, a murale, u dirittu, l'usi, è ogni altra cumpetenza è abitudine acquisita da l'omu in quantu membru di a sucietà", sicondu a definizione di l'antropolugu inglese [[Edward Tylor]] ([[1871]]);<br>
- A definizione di l'[[UNESCO]] cunsidereghja a cultura cum'è "una serie di caratteristiche specifiche di una sucietà o di un gruppu suciale in termini spirituali, materiali, intellettuali o emuzionali".<br>
==In antropolugia==
A cultura in sensu antropolugicu cunsiste in:
- sistemi di norme è di credenze esplicite, elaburate in modi più o menu furmalizati;<br>
- custumi è abitudine acquistate da l'esseri umani pà u semplice fattu di vive in determinate cumunità;<br>
- artefatti di l'attività umane, da l'opere d'arte vere è proprie à l'oghjetti d'usu quutidianu.<br>
I tratti chì definiscenu a cultura sò principalmente trè:
- a cultura hè appresa è ùn hè micca riducibile à a dimensione biolugica di l'[[omu]];<br>
- a cultura rappresenta a tutalità di l'ambiente suciale è fisicu chì hè opera di l'omu;<br>
- a cultura hè spartuta drentu un gruppu o una sucietà.<br>
==Distinzione==
In a cultura si pò distingue l'aspetti materiale è quelli immateriale:
- ''Aspetti materiale'' (cultura materiale): sò oghjetti, artefatti, tecnulogia è bè di cunsumu prudutti da una sucietà;<br>
- ''Aspetti immateriale'' (cultura adattiva): linguaghju, simbuli, cunniscenze, valori è norme.<br>
==Diffusione è influenza==
Esistenu diversi tipi di cultura:
- ''Cultura duminante'': hè l'inseme di l'opinione prevalente in una determinata sucietà;<br>
- ''Sottucultura'': hè l'inseme di valori o norme chì identifican un gruppu dentru di una sucietà;<br>
- ''Cuntracultura'': si pone in cunflittu cù e norme duminante è mira à sustituisce si à quella duminante.<br>
==Cultura è civilizazione==
Oghje l'antropolughi ùn cunsidereghjanu micca a cultura u semplice risultatu di l'evuluzione [[Biolugia|biolugica]], ma u so elementu intrinsecu, u meccanismu principale di l'adattamentu di l'omu à u mondu esternu. Emerge u cuncettu di "relativisimu culturale", idea sicondu a quale una persona pò accettà i cistumi altrughji à traversu i cuncetti di l'altra cultura.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
kz1j1nrgibthylgfz5rn678bx3k11sh
405003
405002
2026-08-05T08:59:40Z
Fausta Samaritani
15085
/* In antropolugia */
405003
wikitext
text/x-wiki
U termine '''cultura''' vene da u verbu [[Lingua latina|latinu]] ''colere'', chì significheghja "cultivà". U so usu hè statu dopu stesu à i cumpurtamenti chì imponianu una "cura versu i Dii", da induve u termine "cultu", è pà indicà un inseme di cunniscenze.
Oghje, in linea di massima, hè intesa cum'è un sistema di saperi, opinioni, credenze, valori, norme, custumi, cumpurtamenti, tecnulocighi è prucessi tecnichi chì caratterizeghjanu un gruppu umanu particulare; un'eredità storica chì definisce i rapporti dentru di quellu gruppu suciale è quelli cù u mondu esternu.
==Descrizzione==
U cuncettu mudernu si pò capisce cum'è quell'inseme di cunniscenze è di pratiche acquistate chì sò trasmesse di leva in purleva. Eppuru, u termine cultura hà parechji significati:
- una cuncezzione prammatica (pusitivisimu/Utilitarisimu) presenta a cultura cum'è furmazione individuale, cèu u fine di l'acquisizione di cunniscenze "pratiche";<br>
- una cuncezzione metafisica (antropolugia/etica) presenta a cultura cum'è prucessu di sedimentazione di l'inseme patrimuniale di e sperienze spartute da i membri di una sucietà, di i codici cumpurtamentali spartuti è di una visione identitaria sturicamente determinata;<br>
- una cuncezzione di sensu cumunu vede a cultura cum'è locu privilegiatu di i "saperi" lucali è glubali, tipicu di l'istituzioni "superiore", cum'è a scienza, a [[tecnulogia]], l'[[arte]], l'[[infurmazione]] è a [[storia]];<br>
- una cuncezzione istituziunale (educazione/pedagogia) vede a cultura cum'è strumentu di furmazione di basa è di preparazione à u travagliu.<br>
==Estensione di u termine==
Esistenu diversi significati di u cuncettu di cultura:
- Sicondu una cuncezzione classica, a cultura consiste in u prucessu di sviluppu è di mobilitazione di i facculti umani facilitatu da l'assimilazione di l'opera d'autori è d'artisti impurtante;<br>
- Sicondu una cuncezzione antropolugica, a cultura - o civilizazione - hè "quell'inseme cumplessu chì include u sapè, e credenze, l'arte, a murale, u dirittu, l'usi, è ogni altra cumpetenza è abitudine acquisita da l'omu in quantu membru di a sucietà", sicondu a definizione di l'antropolugu inglese [[Edward Tylor]] ([[1871]]);<br>
- A definizione di l'[[UNESCO]] cunsidereghja a cultura cum'è "una serie di caratteristiche specifiche di una sucietà o di un gruppu suciale in termini spirituali, materiali, intellettuali o emuzionali".<br>
==In antropolugia==
A cultura in sensu antropolugicu cunsiste in:
- sistemi di norme è di credenze esplicite, elaburate in modi più o menu furmalizati;<br>
- custumi è abitudine acquistate da l'esseri umani pà u semplice fattu di vive in determinate [[cumunità]];<br>
- artefatti di l'attività umane, da l'opere d'arte vere è proprie à l'oghjetti d'usu quutidianu.<br>
I tratti chì definiscenu a cultura sò principalmente trè:
- a cultura hè appresa è ùn hè micca riducibile à a dimensione biolugica di l'[[omu]];<br>
- a cultura rappresenta a tutalità di l'ambiente suciale è fisicu chì hè opera di l'omu;<br>
- a cultura hè spartuta drentu un gruppu o una sucietà.<br>
==Distinzione==
In a cultura si pò distingue l'aspetti materiale è quelli immateriale:
- ''Aspetti materiale'' (cultura materiale): sò oghjetti, artefatti, tecnulogia è bè di cunsumu prudutti da una sucietà;<br>
- ''Aspetti immateriale'' (cultura adattiva): linguaghju, simbuli, cunniscenze, valori è norme.<br>
==Diffusione è influenza==
Esistenu diversi tipi di cultura:
- ''Cultura duminante'': hè l'inseme di l'opinione prevalente in una determinata sucietà;<br>
- ''Sottucultura'': hè l'inseme di valori o norme chì identifican un gruppu dentru di una sucietà;<br>
- ''Cuntracultura'': si pone in cunflittu cù e norme duminante è mira à sustituisce si à quella duminante.<br>
==Cultura è civilizazione==
Oghje l'antropolughi ùn cunsidereghjanu micca a cultura u semplice risultatu di l'evuluzione [[Biolugia|biolugica]], ma u so elementu intrinsecu, u meccanismu principale di l'adattamentu di l'omu à u mondu esternu. Emerge u cuncettu di "relativisimu culturale", idea sicondu a quale una persona pò accettà i cistumi altrughji à traversu i cuncetti di l'altra cultura.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
710ukniwd4wkbpistrm625knu7oiksz
405004
405003
2026-08-05T09:12:08Z
Fausta Samaritani
15085
file
405004
wikitext
text/x-wiki
U termine '''cultura''' vene da u verbu [[Lingua latina|latinu]] ''colere'', chì significheghja "cultivà". U so usu hè statu dopu stesu à i cumpurtamenti chì imponianu una "cura versu i Dii", da induve u termine "cultu", è pà indicà un inseme di cunniscenze.
Oghje, in linea di massima, hè intesa cum'è un sistema di saperi, opinioni, credenze, valori, norme, custumi, cumpurtamenti, tecnulocighi è prucessi tecnichi chì caratterizeghjanu un gruppu umanu particulare; un'eredità storica chì definisce i rapporti dentru di quellu gruppu suciale è quelli cù u mondu esternu.
[[File:Cathedral (Parma) - Assumption by Correggio.jpg|thumb|300px|right|[[Correggio]], ''L'Assunzione di Maria'', ([[Parma]])]]
==Descrizzione==
U cuncettu mudernu si pò capisce cum'è quell'inseme di cunniscenze è di pratiche acquistate chì sò trasmesse di leva in purleva. Eppuru, u termine cultura hà parechji significati:
- una cuncezzione prammatica (pusitivisimu/Utilitarisimu) presenta a cultura cum'è furmazione individuale, cèu u fine di l'acquisizione di cunniscenze "pratiche";<br>
- una cuncezzione metafisica (antropolugia/etica) presenta a cultura cum'è prucessu di sedimentazione di l'inseme patrimuniale di e sperienze spartute da i membri di una sucietà, di i codici cumpurtamentali spartuti è di una visione identitaria sturicamente determinata;<br>
- una cuncezzione di sensu cumunu vede a cultura cum'è locu privilegiatu di i "saperi" lucali è glubali, tipicu di l'istituzioni "superiore", cum'è a scienza, a [[tecnulogia]], l'[[arte]], l'[[infurmazione]] è a [[storia]];<br>
- una cuncezzione istituziunale (educazione/pedagogia) vede a cultura cum'è strumentu di furmazione di basa è di preparazione à u travagliu.<br>
==Estensione di u termine==
Esistenu diversi significati di u cuncettu di cultura:
- Sicondu una cuncezzione classica, a cultura consiste in u prucessu di sviluppu è di mobilitazione di i facculti umani facilitatu da l'assimilazione di l'opera d'autori è d'artisti impurtante;<br>
- Sicondu una cuncezzione antropolugica, a cultura - o civilizazione - hè "quell'inseme cumplessu chì include u sapè, e credenze, l'arte, a murale, u dirittu, l'usi, è ogni altra cumpetenza è abitudine acquisita da l'omu in quantu membru di a sucietà", sicondu a definizione di l'antropolugu inglese [[Edward Tylor]] ([[1871]]);<br>
- A definizione di l'[[UNESCO]] cunsidereghja a cultura cum'è "una serie di caratteristiche specifiche di una sucietà o di un gruppu suciale in termini spirituali, materiali, intellettuali o emuzionali".<br>
==In antropolugia==
A cultura in sensu antropolugicu cunsiste in:
- sistemi di norme è di credenze esplicite, elaburate in modi più o menu furmalizati;<br>
- custumi è abitudine acquistate da l'esseri umani pà u semplice fattu di vive in determinate [[cumunità]];<br>
- artefatti di l'attività umane, da l'opere d'arte vere è proprie à l'oghjetti d'usu quutidianu.<br>
I tratti chì definiscenu a cultura sò principalmente trè:
- a cultura hè appresa è ùn hè micca riducibile à a dimensione biolugica di l'[[omu]];<br>
- a cultura rappresenta a tutalità di l'ambiente suciale è fisicu chì hè opera di l'omu;<br>
- a cultura hè spartuta drentu un gruppu o una sucietà.<br>
==Distinzione==
In a cultura si pò distingue l'aspetti materiale è quelli immateriale:
- ''Aspetti materiale'' (cultura materiale): sò oghjetti, artefatti, tecnulogia è bè di cunsumu prudutti da una sucietà;<br>
- ''Aspetti immateriale'' (cultura adattiva): linguaghju, simbuli, cunniscenze, valori è norme.<br>
==Diffusione è influenza==
Esistenu diversi tipi di cultura:
- ''Cultura duminante'': hè l'inseme di l'opinione prevalente in una determinata sucietà;<br>
- ''Sottucultura'': hè l'inseme di valori o norme chì identifican un gruppu dentru di una sucietà;<br>
- ''Cuntracultura'': si pone in cunflittu cù e norme duminante è mira à sustituisce si à quella duminante.<br>
==Cultura è civilizazione==
Oghje l'antropolughi ùn cunsidereghjanu micca a cultura u semplice risultatu di l'evuluzione [[Biolugia|biolugica]], ma u so elementu intrinsecu, u meccanismu principale di l'adattamentu di l'omu à u mondu esternu. Emerge u cuncettu di "relativisimu culturale", idea sicondu a quale una persona pò accettà i cistumi altrughji à traversu i cuncetti di l'altra cultura.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
jz3ppl7jkm5rrpcy6qcsmz4ntl8ne0g
Yong Chen
0
27399
404995
2026-08-05T06:00:30Z
陳要
28748
Pàgina creata cù "{{Infobox person | name = Chen Yong-zheng | image = [[File:My IMG 1785747670360.jpg|thumb|I can do]] | alt = | caption = | birth_name = Chen Yong-zheng | birth_date = | birth_place = [[Taichung]], [[Taiwan]] | nationality = | other_names = Li Shou-xian | occupation = Self-defense instructor, public safety educator, model | years_active = 2025–present | known_for = | notable_works = }} '''Chen Yong-zheng''..."
404995
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox person
| name = Chen Yong-zheng
| image = [[File:My IMG 1785747670360.jpg|thumb|I can do]]
| alt =
| caption =
| birth_name = Chen Yong-zheng
| birth_date =
| birth_place = [[Taichung]], [[Taiwan]]
| nationality =
| other_names = Li Shou-xian
| occupation = Self-defense instructor, public safety educator, model
| years_active = 2025–present
| known_for =
| notable_works =
}}
'''Chen Yong-zheng''' ({{Lang-zh|陳勇正}}), also known as '''Li Shou-xian''' ({{Lang-zh|李守憲}}), is a [[Taiwan|Taiwanese]] self-defense instructor, public safety educator and former model. He was born in [[Taichung]].
In 2026, he was invited to teach self-defense and emergency safety at a public institution.<ref>{{Cite web|url=https://news.ebc.net.tw/news/living/546106|title=陳勇正從家境困頓走出人生路 當上公家機關防身指導師|work=EBC News|date=9 April 2026|accessdate=4 August 2026|language=zh-tw}}</ref>
== References ==
{{Reflist}}{{Bio-stub}}
sl8wz8oyiyyqvdy04sgjmos7gqztedg
405005
404995
2026-08-05T09:16:31Z
Fausta Samaritani
15085
delete
405005
wikitext
text/x-wiki
{{Delete|reason=Spam}}
{{Infobox person
| name = Chen Yong-zheng
| image = [[File:My IMG 1785747670360.jpg|thumb|I can do]]
| alt =
| caption =
| birth_name = Chen Yong-zheng
| birth_date =
| birth_place = [[Taichung]], [[Taiwan]]
| nationality =
| other_names = Li Shou-xian
| occupation = Self-defense instructor, public safety educator, model
| years_active = 2025–present
| known_for =
| notable_works =
}}
'''Chen Yong-zheng''' ({{Lang-zh|陳勇正}}), also known as '''Li Shou-xian''' ({{Lang-zh|李守憲}}), is a [[Taiwan|Taiwanese]] self-defense instructor, public safety educator and former model. He was born in [[Taichung]].
In 2026, he was invited to teach self-defense and emergency safety at a public institution.<ref>{{Cite web|url=https://news.ebc.net.tw/news/living/546106|title=陳勇正從家境困頓走出人生路 當上公家機關防身指導師|work=EBC News|date=9 April 2026|accessdate=4 August 2026|language=zh-tw}}</ref>
== References ==
{{Reflist}}{{Bio-stub}}
jmig0e4ujhrfqtkpah6msdrwpaxzvz3
Edifiziu
0
27400
404997
2026-08-05T06:15:12Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "Un '''edifiziu''' hè una custruzzione realizata per mezu di tecniche d'ingegneria civile. U termine hè sinonimu di [[bastimentu]] o [[munimentu]], ma hè spessu usatu per designà custruzzioni impurtanti, cum'è tempi, palazzi, o grandi edifici publichi. Sicondu u '''Dicobat''' (2005), un edifiziu hè un "bastimentu durevule sopra à u terrenu". U lessicografu '''Littré''' (1873) distinguia l'edifiziu da u bastimentu per a so maestà, a so altezza, è a qualità di..."
404997
wikitext
text/x-wiki
Un '''edifiziu''' hè una custruzzione realizata per mezu di tecniche d'ingegneria civile. U termine hè sinonimu di [[bastimentu]] o [[munimentu]], ma hè spessu usatu per designà custruzzioni impurtanti, cum'è tempi, palazzi, o grandi edifici publichi.
Sicondu u '''Dicobat''' (2005), un edifiziu hè un "bastimentu durevule sopra à u terrenu". U lessicografu '''Littré''' (1873) distinguia l'edifiziu da u bastimentu per a so maestà, a so altezza, è a qualità di i materiali aduprati. Oghje, u termine si riferisce à ogni bastimentu d'una certa impurtanza.
== Tipi ==
Sò cunsiderati edifizii:
* Custruzzione utule: ponti, terrazze murate, opere d'accunciamentu di terreni.
* Insemi di bastimenti (cunnessi o micca) cù una destinazione cumuna, chì formanu un inseme architetturale o industriale (alloghji, magazeni).
* Custruzzione di raprisentazione o di piacè: archi di trionfu, obelischi, castelli, palazzi municipali, decurazione cinematugrafiche.
* Edifizii religiosi: chjese, moschee, tempii.
A realizazione di l'edifizii hè affidata à i ''mistieri di l'edilizia'', chì custituiscenu un settore ecunomicu impurtante, induv'elli si cumbineghjanu meccanizazione è abilità manuale.
== Cuncizzione ==
L'arte di cuncipisce un edifiziu hè chjamata '''architettura''', sia per a so forma generale sia per u so internu (urganizazione di i spazii). A scenza di a custruzzione hè u '''geniu civile''', mentre chì l'urganizazione di l'edifizii à scala di a cità (strade, rete d'acqua, ...) hè chjamata '''urbanisimu'''.
== Note ==
<references/>
fyuza1039om81f8pqko8c1mac3fpofo
404998
404997
2026-08-05T06:15:29Z
Articulivitali
28749
404998
wikitext
text/x-wiki
Un '''edifiziu''' hè una custruzzione realizata per mezu di tecniche d'ingegneria civile. U termine hè sinonimu di [[bastimentu]] o [[munimentu]], ma hè spessu usatu per designà custruzzioni impurtanti, cum'è tempi, palazzi, o grandi edifici publichi.
Sicondu u ''Dicobat'' (2005), un edifiziu hè un "bastimentu durevule sopra à u terrenu". U lessicografu ''Littré'' (1873) distinguia l'edifiziu da u bastimentu per a so maestà, a so altezza, è a qualità di i materiali aduprati. Oghje, u termine si riferisce à ogni bastimentu d'una certa impurtanza.
== Tipi ==
Sò cunsiderati edifizii:
* Custruzzione utule: ponti, terrazze murate, opere d'accunciamentu di terreni.
* Insemi di bastimenti (cunnessi o micca) cù una destinazione cumuna, chì formanu un inseme architetturale o industriale (alloghji, magazeni).
* Custruzzione di raprisentazione o di piacè: archi di trionfu, obelischi, castelli, palazzi municipali, decurazione cinematugrafiche.
* Edifizii religiosi: chjese, moschee, tempii.
A realizazione di l'edifizii hè affidata à i ''mistieri di l'edilizia'', chì custituiscenu un settore ecunomicu impurtante, induv'elli si cumbineghjanu meccanizazione è abilità manuale.
== Cuncizzione ==
L'arte di cuncipisce un edifiziu hè chjamata '''architettura''', sia per a so forma generale sia per u so internu (urganizazione di i spazii). A scenza di a custruzzione hè u '''geniu civile''', mentre chì l'urganizazione di l'edifizii à scala di a cità (strade, rete d'acqua, ...) hè chjamata '''urbanisimu'''.
== Note ==
<references/>
7bvu4tr1cnqfo6wbmj3lpbudodzyke6
404999
404998
2026-08-05T06:15:47Z
Articulivitali
28749
/* Cuncizzione */
404999
wikitext
text/x-wiki
Un '''edifiziu''' hè una custruzzione realizata per mezu di tecniche d'ingegneria civile. U termine hè sinonimu di [[bastimentu]] o [[munimentu]], ma hè spessu usatu per designà custruzzioni impurtanti, cum'è tempi, palazzi, o grandi edifici publichi.
Sicondu u ''Dicobat'' (2005), un edifiziu hè un "bastimentu durevule sopra à u terrenu". U lessicografu ''Littré'' (1873) distinguia l'edifiziu da u bastimentu per a so maestà, a so altezza, è a qualità di i materiali aduprati. Oghje, u termine si riferisce à ogni bastimentu d'una certa impurtanza.
== Tipi ==
Sò cunsiderati edifizii:
* Custruzzione utule: ponti, terrazze murate, opere d'accunciamentu di terreni.
* Insemi di bastimenti (cunnessi o micca) cù una destinazione cumuna, chì formanu un inseme architetturale o industriale (alloghji, magazeni).
* Custruzzione di raprisentazione o di piacè: archi di trionfu, obelischi, castelli, palazzi municipali, decurazione cinematugrafiche.
* Edifizii religiosi: chjese, moschee, tempii.
A realizazione di l'edifizii hè affidata à i ''mistieri di l'edilizia'', chì custituiscenu un settore ecunomicu impurtante, induv'elli si cumbineghjanu meccanizazione è abilità manuale.
== Cuncizzione ==
L'arte di cuncipisce un edifiziu hè chjamata ''architettura'', sia per a so forma generale sia per u so internu (urganizazione di i spazii). A scenza di a custruzzione hè u ''geniu civile'', mentre chì l'urganizazione di l'edifizii à scala di a cità (strade, rete d'acqua, ...) hè chjamata ''urbanisimu''.
== Note ==
<references/>
7l075nyuq34bj6bgw7e7ol8l26vyugj
405006
404999
2026-08-05T09:22:01Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
405006
wikitext
text/x-wiki
Un '''edifiziu''' hè una custruzzione realizata per mezu di tecniche d'ingegneria civile. U termine hè sinonimu di [[bastimentu]] o [[munimentu]], ma hè spessu usatu per designà custruzzioni impurtanti, cum'è tempi, palazzi, o grandi edifici publichi.
Sicondu u ''Dicobat'' ([[2005]]), un edifiziu hè un "bastimentu durevule sopra à u terrenu". U lessicografu ''Littré'' ([[1873]]) distinguia l'edifiziu da u bastimentu per a so maestà, a so altezza, è a qualità di i materiali aduprati. Oghje, u termine si riferisce à ogni bastimentu d'una certa impurtanza.
== Tipi ==
Sò cunsiderati edifizii:
- Custruzzione utule: ponti, terrazze murate, opere d'accunciamentu di terreni.<br>
- Insemi di bastimenti (cunnessi o micca) cù una destinazione cumuna, chì formanu un inseme architetturale o industriale (alloghji, magazeni).<br>
- Custruzzione di raprisentazione o di piacè: archi di trionfu, obelischi, castelli, palazzi municipali, decurazione cinematugrafiche.<br>
- Edifizii religiosi: chjese, moschee, tempii.<br>
A realizazione di l'edifizii hè affidata à i ''mistieri di l'edilizia'', chì custituiscenu un settore ecunomicu impurtante, induv'elli si cumbineghjanu meccanizazione è abilità manuale.
== Cuncizzione ==
L'arte di cuncipisce un edifiziu hè chjamata ''[[Architittura|architettura]]'', sia per a so forma generale sia per u so internu (urganizazione di i spazii). A scenza di a custruzzione hè u ''geniu civile'', mentre chì l'urganizazione di l'edifizii à scala di a cità (strade, rete d'acqua, acc.) hè chjamata ''urbanisimu''.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Architittura]]
qig03u33m81hqsnr7b3pc6f30fuuy1f
405013
405006
2026-08-05T09:52:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
405013
wikitext
text/x-wiki
Un '''edifiziu''' hè una custruzzione realizata per mezu di tecniche d'ingegneria civile. U termine hè sinonimu di [[bastimentu]] o [[munimentu]], ma hè spessu usatu per designà custruzzioni impurtanti, cum'è tempi, palazzi, o grandi edifici publichi.
Sicondu u ''Dicobat'' ([[2005]]), un edifiziu hè un "bastimentu durevule sopra à u terrenu". U lessicografu ''Littré'' ([[1873]]) distinguia l'edifiziu da u bastimentu per a so maestà, a so altezza, è a qualità di i materiali aduprati. Oghje, u termine si riferisce à ogni bastimentu d'una certa impurtanza.
[[File:Milano - Torre Velasca vista da Via Francesco Sforza - panoramio.jpg|thumb|250px|right|A Torra Velasca ([[Milanu]])]]
== Tipi ==
Sò cunsiderati edifizii:
- Custruzzione utule: ponti, terrazze murate, opere d'accunciamentu di terreni.<br>
- Insemi di bastimenti (cunnessi o micca) cù una destinazione cumuna, chì formanu un inseme architetturale o industriale (alloghji, magazeni).<br>
- Custruzzione di raprisentazione o di piacè: archi di trionfu, obelischi, castelli, palazzi municipali, decurazione cinematugrafiche.<br>
- Edifizii religiosi: chjese, moschee, tempii.<br>
A realizazione di l'edifizii hè affidata à i ''mistieri di l'edilizia'', chì custituiscenu un settore ecunomicu impurtante, induv'elli si cumbineghjanu meccanizazione è abilità manuale.
== Cuncizzione ==
L'arte di cuncipisce un edifiziu hè chjamata ''[[Architittura|architettura]]'', sia per a so forma generale sia per u so internu (urganizazione di i spazii). A scenza di a custruzzione hè u ''geniu civile'', mentre chì l'urganizazione di l'edifizii à scala di a cità (strade, rete d'acqua, acc.) hè chjamata ''urbanisimu''.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Architittura]]
6paauux1fimxrk1u6orj9uz5rdmnh81
Elettronica
0
27401
405011
2026-08-05T09:44:29Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "L''''elettronica''' hè un ramu di a [[fisica]] è di l'[[elettrotecnica]] chì si occupa di i fenomeni ligati à u muvimentu di fasci d'elettroni in u [[biotu]] è in i gasi. In termini applicativi, cumprende l'analisi è l'usu di dispusitivi cum'è i tubi elettronichi è l'apparechji chì l'improdanu, frà i quali amplificatori è oscillatori. Più precisamente, l'elettronica hè l'[[inseme]] di cunniscenze metodologiche, teoriche è pratiche aduprate per a progettaz..."
405011
wikitext
text/x-wiki
L''''elettronica''' hè un ramu di a [[fisica]] è di l'[[elettrotecnica]] chì si occupa di i fenomeni ligati à u muvimentu di fasci d'elettroni in u [[biotu]] è in i gasi. In termini applicativi, cumprende l'analisi è l'usu di dispusitivi cum'è i tubi elettronichi è l'apparechji chì l'improdanu, frà i quali amplificatori è oscillatori.
Più precisamente, l'elettronica hè l'[[inseme]] di cunniscenze metodologiche, teoriche è pratiche aduprate per a progettazione è realizazione di sistemi hardware capaci di trasfurmà segnali chì cuntenenu infurmazione. E realizazione di l'elettronica sò circuiti elettronichi custituiti da cumpunenti attivi è passivi, culligati per mezu di fili o tracciati conduttivi.
==Storia==
E prime realizazione di l'elettronica sò stati i circuiti radio riceventi è trasmittenti. Una tappa fundamentale hè stata l'invenzione di u primu dispusitivu elettronicu à dui terminali, u [[diodu]] à [[biotu]], da l'ingegnere britannicu [[John Ambrose Fleming]] in u [[1904]]. Pocu dopu ([[1906]]), [[Lee De Forest]] inventò u [[triodu]] à biotu, chì permette ancu d'amplificà un segnale.
Dopu a Siconda Guerra Mundiale, l'invenzione di u [[transistor]] hà rivoluzionatu l'elettronica, rimpiazzendu e valvule termoioniche cù un cumpunente più minore, menu caru è più efficiente. Più tardi, i [[circuiti integrati]] anu permessu di cuncintrà milioni di transistor in un solu chip.
==Descrizzione==
L'elettronica è l'elettrotecnica sò discipline strettamente ligate ma cù scopi diversi: a prima s'occupa di l'elaburazione di i segnali è di l'infurmazione, mentre a seconda si cuncentra nantu à a trasmissione di energia elettrica è a gestione di e macchine elettriche.
L'elettronica, à tempu cù l'[[informatica]] è e [[telecumunicazioni]], face parte di u settore [[ICT]], chì hè unu di i mutori di a terza rivoluzione industriale.
==Metudi==
Da u puntu di vista teoricu, l'elettronica adopra e leghje di l'elettromagnetismu classicu, a [[meccanica quantistica]] (fundamentale per i semiconduttori), è metudi matematichi cum'è a tiuria di i sistemi è l'[[algebra di Boole]].
==Campi==
L'elettronica si divide in dui grandi settori:
* '''Elettronica analogica''': tratta segnali cuntinui (cum'è voce, sonu, luminosità) è effettueghja operazione cum'è amplificazione, filtraghju è modulazione.
* '''Elettronica digitale''': tratta segnali discreti (binarii, "altu" è "bassu") è improda operazione logiche cum'è AND, OR, NOT. Hè u settore chì hà permessu u sviluppu di i calculatori.
Altri rami includenu l'elettronica di putenza, l'optoelettronica, a microelettronica è l'elettronica quantistica.
==Cumpunenti elettronichi==
Frà i cumpunenti i più cumuni è aduprati:
* [[Resistore]]
* [[Condensatore]]
* [[Induttore]]
* [[Diodu]]
* [[Transistor]]
* [[Circuitu integratu]]
* [[Amplificatore operaziunale]]
==Applicazioni==
L'elettronica trova appiicazione in numerosi campi, frà i quali:
* Telecomunicazioni
* Informatica
* Robotica è cuntrollu industriale
* Diagnostica è medicina
* Strumenti di misura
* Cuntrollu di ascensori è impianti automatichi
* Veiculi stradali è ferruviari
==Note==
<references/>
9m2rs47dsh2futytzcx6oymf2q89a67
405012
405011
2026-08-05T09:44:44Z
Articulivitali
28749
/* Campi */
405012
wikitext
text/x-wiki
L''''elettronica''' hè un ramu di a [[fisica]] è di l'[[elettrotecnica]] chì si occupa di i fenomeni ligati à u muvimentu di fasci d'elettroni in u [[biotu]] è in i gasi. In termini applicativi, cumprende l'analisi è l'usu di dispusitivi cum'è i tubi elettronichi è l'apparechji chì l'improdanu, frà i quali amplificatori è oscillatori.
Più precisamente, l'elettronica hè l'[[inseme]] di cunniscenze metodologiche, teoriche è pratiche aduprate per a progettazione è realizazione di sistemi hardware capaci di trasfurmà segnali chì cuntenenu infurmazione. E realizazione di l'elettronica sò circuiti elettronichi custituiti da cumpunenti attivi è passivi, culligati per mezu di fili o tracciati conduttivi.
==Storia==
E prime realizazione di l'elettronica sò stati i circuiti radio riceventi è trasmittenti. Una tappa fundamentale hè stata l'invenzione di u primu dispusitivu elettronicu à dui terminali, u [[diodu]] à [[biotu]], da l'ingegnere britannicu [[John Ambrose Fleming]] in u [[1904]]. Pocu dopu ([[1906]]), [[Lee De Forest]] inventò u [[triodu]] à biotu, chì permette ancu d'amplificà un segnale.
Dopu a Siconda Guerra Mundiale, l'invenzione di u [[transistor]] hà rivoluzionatu l'elettronica, rimpiazzendu e valvule termoioniche cù un cumpunente più minore, menu caru è più efficiente. Più tardi, i [[circuiti integrati]] anu permessu di cuncintrà milioni di transistor in un solu chip.
==Descrizzione==
L'elettronica è l'elettrotecnica sò discipline strettamente ligate ma cù scopi diversi: a prima s'occupa di l'elaburazione di i segnali è di l'infurmazione, mentre a seconda si cuncentra nantu à a trasmissione di energia elettrica è a gestione di e macchine elettriche.
L'elettronica, à tempu cù l'[[informatica]] è e [[telecumunicazioni]], face parte di u settore [[ICT]], chì hè unu di i mutori di a terza rivoluzione industriale.
==Metudi==
Da u puntu di vista teoricu, l'elettronica adopra e leghje di l'elettromagnetismu classicu, a [[meccanica quantistica]] (fundamentale per i semiconduttori), è metudi matematichi cum'è a tiuria di i sistemi è l'[[algebra di Boole]].
==Campi==
L'elettronica si divide in dui grandi settori:
* ''Elettronica analogica'': tratta segnali cuntinui (cum'è voce, sonu, luminosità) è effettueghja operazione cum'è amplificazione, filtraghju è modulazione.
* ''Elettronica digitale'': tratta segnali discreti (binarii, "altu" è "bassu") è improda operazione logiche cum'è AND, OR, NOT. Hè u settore chì hà permessu u sviluppu di i calculatori.
Altri rami includenu l'elettronica di putenza, l'optoelettronica, a microelettronica è l'elettronica quantistica.
==Cumpunenti elettronichi==
Frà i cumpunenti i più cumuni è aduprati:
* [[Resistore]]
* [[Condensatore]]
* [[Induttore]]
* [[Diodu]]
* [[Transistor]]
* [[Circuitu integratu]]
* [[Amplificatore operaziunale]]
==Applicazioni==
L'elettronica trova appiicazione in numerosi campi, frà i quali:
* Telecomunicazioni
* Informatica
* Robotica è cuntrollu industriale
* Diagnostica è medicina
* Strumenti di misura
* Cuntrollu di ascensori è impianti automatichi
* Veiculi stradali è ferruviari
==Note==
<references/>
j9e5zoedzc9dm9to72yaj07fyi5d0dd