Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento India 0 1507 405101 399306 2026-08-06T17:51:43Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ 405101 wikitext text/x-wiki [[File:Emblem of India.svg|thumb]] [[File:India flag.png|thumb]] [[File:India-map-en.svg|thumb|]] L''''India''' (in hindi: भारत, ''Bhārat''), ufficialmente a '''Republica di l'India''' (in hindi: भारत गणराज्य, ''Bhārat Gaṇarājya''; in inglese: ''Republic of India''), hè unu statu è paese in [[Asia]] meridiunale. A capitale hè [[Nova Delhi]]. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’[[Oceanu Indianu]] à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a [[China|Repubblica populare di China]] è u Nepal à u nord, u [[Bangladesh]] à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u [[Sri Lanka]] è di e Maldive. L’isule Andamane è Nicobare spartenu a fruntiera maritima di a Thailandia è di l’isula [[Indunesia|indunesiana]] di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri. Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni, l'[[Induisimu|Induismu]], u [[Buddisimu|Buddismu]], u Jainismu è u Sicchismu, ci sò nate, è u Zoroatrismu, u [[Ghjudaisimu|Ghjudaismu]], u [[Cristianisimu|Cristianismu]] è l’[[Islamu|Islam]], ci sò ghjunte in lu primu milleniu. Culunizata da u [[Regnu Unitu]] in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da [[Mahatma Gandhi]]. L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue. L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC ([[Brasile|Bresile]], [[Russia]], India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale. L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth. == Etimolugia == U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù. Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata. == Storia == L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita [[Omu|umana]] in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u [[Vedìsimu|periodu Vedicu]] chi ha vistu nasce e fundazione di l’[[Induisimu|Induismu]] è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è ''Mahajanapadas'' naqueru in tuttu u paese. In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India. Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia... Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha. Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a ''British East India Company''<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company]</ref>. Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone. In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Indian_National_Congress Indian National Congress]</ref> è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « ''Quit India'' » ("Andatevi da l’India"). In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu. Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aeriane è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u [[Pachistan]]. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule. U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale [[Portugallu|portughese]]. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u [[Kashmir]] ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u [[Bangladesh]]. Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste. Diventò una putenza nucleare in 1974, quandu ha riuscitu u sò primu testu nucleare, seguitatu da cinque altri in 1998. Da l’anni 50 à 80, l’India ha cundottu pulitiche d’ispirazione sucialista. L’ecunumia era assai regulata, protezionista incù diverse intraprese pubbliche. E riforme di u 1991 hannu trasformatu l’India in una ecunumia chi si sviluppa ad alta vitezza. U sviluppu ecunomicu si face senza regulamentu, è i danni suciali sò assai impurtanti. == Clima == U clima indianu hè assai influenzatu da l’[[Himalaya]] è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine. U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane. Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu. == Divisioni amministrative == L’india hè cumposta da 28 stati è 7 territori di l’unione. In 1956, i stati sò stati formati nantu à base linguistiche. Dipoi, sta struttura hè stata guasgi incambiata. Cadu statu hè divisu in distritti, cadu distrittu hè divisu in ''tehsils''. I stati : * 1. Andhra Pradesh * 2. Arunachal Pradesh * 3. Assam * 4. Bihar * 5. Chhattisgarh * 6. Goa * 7. Gujarat * 8. Haryana * 9. Himachal Pradesh * 10. Jammu è Kashmir * 11. Jharkhand * 12. Karnataka * 13. Kerala * 14. Madhya Pradesh * 15. Maharashtra * 16. Manipur * 17. Meghalaya * 18. Mizoram * 19. Nagaland * 20. Orissa * 21. Punjab * 22. Rajasthan * 23. Sikkim * 24. Tamil Nadu * 25. Tripura * 26. Uttar Pradesh * 27. Uttarakhand * 28. West Bengal I territori di l'unione : * 1. Isule Andamane è Nicobare * 2. Chandigarh * 3. Dadra è Nagar Haveli * 4. Daman è Diu * 5. Lakshadweep * 6. National Capital Territory of Delhi * 7. Puducherry A Capitale hè [[Nova Delhi]], e principale cità sò [[Calcutta]] (''Kolkata'') è Mumbai. == Referenze == <references/> == Ligami esterni == * [http://www.tourindia.com Turismu in India] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050525022351/http://www.tourindia.com/ |date=2005-05-25 }} ==Da vede dinù== *[[Taj Mahal]] *[[Jawaharlal Nehru]] *[[Achal Prabhala]] *[[Brahmagupta]] *[[Pran]] *[[Paswan]] [[Categoria:Asia]] l01bkkg3wktfi4ivok47swt3l2nq5vo Furciolu 0 2642 405106 401290 2026-08-06T21:25:42Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 405106 wikitext text/x-wiki '''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Furciolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Taravu-Ornanu]] | insee=[[2A117]] | cp=[[20190]] | merri=Ghjuvanpetru Bozzi | intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]] | longitudina=41° 51′ 18″ nordu | latitudina=9° 00′ 36″ levente | alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m) | superficia=6,88 chm² | pop=81 (2017) | dinsità=12ab./chm² }} [[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]] == Giugrafia == Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm² U paesi di Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria. Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]]. == Storia == In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]] Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi [[1828]], u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]]. Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u [[XVII sèculu]]. À u [[Medievu]], u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in [[1531]], ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi. L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada. U paesi cunta setti carrughji: - U Poghjiu<br> - Supranu<br> - U Maternatu<br> - A Piazzola<br> - U Marianu<br> - U Fundu Suttanu<br> - U Culiciolu ([[XIX sèculu]]). A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di [[1578]]. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini. À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà [[San Bartulumeu]] è [[San Roccu]]. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata. A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'[[edifiziu]] una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u [[XVII sèculu]]. Ma à u XIX sèculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in [[1872]] un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in [[1878]]. À a fine di u XIX sèculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u [[XX sèculu]], a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani. A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi: u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIX sèculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVII sèculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIX sèculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIX sèculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIX sèculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè. == Pruverbii == Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu: * '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)'''. == Merri == == Pupulazione == {| class="wikitable" style="margin:auto;" |+Pupulazione da [[1800]] à [[1901]] |'''1800''' |'''1806''' |'''1821''' |'''1831''' |'''1836''' |'''1841''' |'''1846''' |'''1851''' |'''1856''' |'''1861''' |'''1866''' |'''1872''' |'''1876''' |'''1881''' |'''1886''' |'''1891''' |'''1896''' |'''1901''' |- |276 |220 |274 |237 |264 |260 |269 |285 |285 |387 |328 |324 |317 |303 |424 |395 |376 |301 |} {| class="wikitable" |+Pupulazione da [[1906]] à [[2017]] |'''1906''' |'''1911''' |'''1921''' |'''1926''' |'''1926''' |'''1931''' |'''1936''' |'''1946''' |'''1954''' |'''1962''' |'''1968''' |'''1975''' |'''1982''' |'''1990''' |'''2006''' |'''2007''' |'''2012''' |'''2017''' |- |356 |363 |387 |402 |305 |380 |186 |134 |140 |132 |106 |75 |56 |69 |75 |76 |66 |81 |} == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * a [[canzona di Manetta]] == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 8l1wxap666pw9o9i2mvg6l57ao3n10t Ghjuvellina (pieve) 0 6272 405117 364310 2026-08-07T06:10:48Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 405117 wikitext text/x-wiki [[File:Prato-di-Giovellina Serravalle.jpg|miniatura|U castellu di Serravalle, in a pieve di Ghjuvellina]] [[File:Pieve-di-ghjuvellina.png|miniatura|Lucalizazione di a pieve di Ghjuvellina]] '''Ghjuvellina''' hè u nome d'un anziana [[pieve]] di [[Corsica]] à u Medievu. Facia parte di u [[Aleria (diòcesi)|vescuvatu d'Aleria]]. == Geografia == U territoriu di a pieve di Ghjuvellina si cumpunia di u territoriu attuale di e cumune di: - [[Pedigrisgiu|U Pedigrisgiu]]<br> - [[Upulasca]]<br> - U [[Pratu di Ghjuvellina]]<br> - [[I Castiglioni]]<br> == Chjesa pievana == A chjesa pievana era quella di San Cervone, nant'à a cumuna di U Pratu di Ghjuvellina. Oghje hè arruvinata. Vicinu di sta chjesa si trova un altru bastimentu, chjamatu A Pieve o A Tribuna.<ref>Geneviève Moracchini-Mazel, <nowiki>''</nowiki>''Les Églises Romanes de Corse''<nowiki>''</nowiki> - Klincksieck, CNRS, [[1967]].</ref> == Da vede dinù == [[Lista di e pieve di Corsica]]<br> [[Diòcesi d'Accia|Diocesi d'Accia]]<br> [[Diocese di Mariana|Diocesi di Mariana]]<br> [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]]<br> [[Diòcesi di Nebbiu]]<br> == Riferenze == [[Categoria:Pievi di Corsica]] 8h306h2llcjkcvmknm41l5uvje59kg7 Paesi Bassi 0 8614 405105 399619 2026-08-06T18:03:54Z Fausta Samaritani 15085 405105 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Paesi Bassi |nomeUfficiale = Nederland |linkBandiera = Flag of the Netherlands.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Royal Coat of Arms of the Netherlands.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Netherlands.svg |motto = Je maintiendrai |mottoTraduzione = Eiu mantenaraghju |lingua = [[lingua neerlandese|neerlandese]], [[lingua frisona|frisone occidentale]] |capitale = [[Amsterdam]]<sup>1</sup> |capitaleAbitanti = 812.082 |capitaleAbitantiAnno = 2014 |governo = [[Monarchia parlamentare]] |presidente = [[Guglielmu Alessandru di i Paesi Bassi|Guglielmu Alessandru]] (Willem-Alexander) |primoMinistro = [[Rob Jetten]] |elenco capi di stato = [[Elencu di monarchi olandesi|Re]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di i Paesi Bassi|Prima Ministru]] |indipendenza = Da a [[Spagna]]<br />[[26 lugliu]] [[1581]] (dichjarata)<br />[[30 ghjinnaghju]] [[1648]] (ricunnisciuta) |ingressoONU = [[10 dicembre]] [[1945]] <sup>2</sup> |ingressoUE = [[25 marzu]] [[1957]]. Membru fondatore |superficieTotale = 41.865 |superficieOrdine = 134 |superficieAcqua = 18,41 |popolazioneTotale = 18.044.027 |popolazioneAnno = 2025 |popolazioneOrdine = 69 |popolazioneDensita = 431 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Euru]] |PIL= 503.394 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 23 |PILprocapite= 30.862 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 15 |HDI= 0,947 (altu) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 10 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .nl |telefono = +31 |targa = NL |inno = [[Het Wilhelmus]] |festa = [[30 aprile]] |note = <sup>1</sup>[[L'Aia]] è a sede di u guvernu </br><sup>2</sup> Hè unu di i 51 Stati membri chì hanu datu vita all'[[ONU]] in u [[1945]]. }} I '''Paesi Bassi''' (in [[lingua olandese|olandese]]: ''Nederland'', {{IPA|[ˈneːdərlɑnt]}}; in [[frisone occidentale]]: ''Nederlân'') sò un [[paese]] di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in [[Europa]] occidentale. Hè membra di l'[[Unione Europea]], di a zona [[euro]] e di u spaziu [[Schengen]]. Da u puntu di vista militare, hè membra di l'[[Organizazione di u Trattatu di l'Atlanticu di u Nordu]]. A lingua uffiziale di stu paesu hè u [[Lingua neerlandese|neerlandese]]. A più grande cità è a [[capitale]] hè [[Amsterdam]]. ==Storia== Trà u 1806 è u 1815, u rè di i Paesi Bassi fù [[Luigi Bonaparte]], un fratellu di [[Napoleone]]. In u 1992 unu di trattati maiò di l'[[Unione Europea]] hè statu signatu in [[Maastricht]]. ==Geografia== [[File:Satellite image of the Netherlands in May 2000.jpg|thumb|left|200px|Carta di i Paesi Bassi vista di u Spaziu]] A superficia di l'Olandia hè 41,545 km<sup>2</sup>, in chì 33,481 km<sup>2</sup> nantu a terra. U regnu hè cumpostu di un territoriu in l'[[Europa]] è un territoriu [[Caraibi di Paesi Bassi|Caraibu]]. 26% di a superficia di Paesi Bassi Europeani hè sottu u [[livellu di u mare]]. ==Da vede dinò== *[[Vincent van Gogh]] *[[Jan Vermeer]] *[[Erasmu da Rotterdam]] *[[Tilburguniversitetet]] {{Unione europea}} [[Categoria:Paesi Bassi]] [[Categoria:Unioni Auropea]] lvh8p23o866dpf9ubzmq6230onvqgg4 Canadà 0 12312 405104 401989 2026-08-06T18:00:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 405104 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag of Canada.svg|thumbnail|Bandera di u Canadà]] U '''Canadà''' (ancu '''Canada''') hè un statu in l'[[America settentriunale]]. Hè u paese secondu più grande di u mondu incù una superficia di 9 984 670 km<sup>2</sup>. A so populaziuone hè di 40 milioni d'abitanti (2023) è a densità hè di 4,0 hab./km<sup>2</sup>. A capitale hè [[Ottawa]], a cità più grande hè [[Toronto]]. ==Da vede dinò== *[[Saskatchewan]] *[[Inglese canadianu]] *[[Andrew Stanton]] *[[Barry Pepper]] *[[Billy Mays]] *[[Bob Joles]] *[[Brendan Fraser]] *[[Bryan Adams]] *[[Céline Dion]] *[[Chris Edgerly]] *[[Christopher Plummer]] *[[Christopher Showerman]] *[[Conrad Bain]] *[[Cory Edwards]] *[[Dave Foley]] *[[Drake (rapper)|Drake]] *[[Toby Huss]] *[[Victor Garber]] *[[Greg Cipes]] *[[Kevin McDonald]] *[[Leonard Cohen]] *[[Lloyd Sherr]] *[[Michael Wallis]] *[[Mike Epps]] *[[Nunavut]] *[[Winnipeg]] [[Categoria:Canadà|*]] 0ycof0wje01g08ntcvi7vch9k1rhdxy Mari Tirrenu 0 12548 405099 404430 2026-08-06T17:48:12Z Fausta Samaritani 15085 /* Isciuti */ 405099 wikitext text/x-wiki [[File:Mezzogiorno d'Italia.jpg|thumbnail|300px|Fotografia satellita di u Mar'Tirrenu]] U '''Mari Tirrenu''' (o ''Mare Tirrenu'') hè a parti di u [[Mari Tarraniu]] chì si stendi à punenti di a pinisula [[Italia|taliana]]. ==Giugrafia== ===Cunfini=== Hè cumpresu trà a [[Corsica]], a [[Sardegna]], a Sicilia, a [[Calabria]], a [[Basilicata]], a [[Campania]], u [[Laziu]] è a [[Tuscana]]. Hè culligatu à u [[Mari Ioniu]] da u Strittu di Messina è divisu da u [[Mari liguru]] da l'[[Isula d'Elba]], cù u [[Canali di Corsica]] à punenti è u [[Canali di Piumbinu]] à livanti di l'umonima isula chì cullicheghjanu trà eddi i dui mari. Giugraficamenti parlendu u Mari Licuru ùn hè micca a parti sittentriunali di u Mari Tirrenu, comu mori ghjenti pensa, ma un mari à contu soiu, parchì hà un fundali è una custera diffarenti. A so prufundità massima hè 3.785 metri. U nomu ''Tirrenu'' pruveni da u nomu grecu chì disignava l'Etruschi, chì si dicia tandu ch'eddi viniani da Lidia, un regnu dirittu da un principi chì si chjamava "Tirrenu". L'Etruschi si culluchetini annantu à i costi da a [[Tuscana]] muderna, chì funi chjamati dopu u "mari di l'Etruschi". L'Urganisazioni idrugrafica internaziunali definisci u limitu di u Mar'Tirrenu di a siguenti manera:<br> - in u Strettu di Missina: a linia partendu da l'estremu nordu di Capu Paci (15°42'E) à Capu Peloro (38°16'N), à l'estremu estu di a [[Cicilia]],<br> - in u suduvestu: a linia chì parti da Capu Lilibeo, à l'estremu punenti di a Cicilia, insin'à l'estremu sudu di Capi Teulada (8°38'E) in Sardegna,<br> - in u strettu di Bonifaziu: a linia partendu da l'estremu uvestu di Capu Testa (41°14'N) in Sardegna sin'à Capu Fenu (41°23'N) in Corsica, à l'estremu uvestu,<br> - in u nordu: a linia chì parti da Capu Grossu (9°23'E) in u [[Capicorsu]] in Corsica, chì và à l'isuli Tino è Palmaria insin'à San Pietro (44°03′N 9°50′E / 44.05°N 9.833°E / 44.05; 9.833) annantu à a costa di l'Italia. === Carattaristichi === [[File:Costa_tirrenica_della_Sicilia.jpg|thumb|250px|right|A costa tirrenica di a Cicilia]] A so prufundezza massima hè di {{M|3 785||m}} in una fossa vicina à l'isula di [[Ponza]]. U Mari Tirrenu si trova vicina à a faglia chì dividi l'[[Africa]] da l'[[Auropa]]. Par via di cunsiquenza i cateni muntosi sottumarini è i vulcani attivi ci abbondani. U Mari Tirrenu hè pocu pischevuli, è i so porti sò in generali imprudati par u trasportu di i passaghjeri è di a ropa. I principali sò [[Piumbinu]], [[Civitavechja]], [[Cagliari]], [[Olbia]], [[Napuli]], [[Milazzo]], [[Palermu]], [[Ghjenuva]], [[Trapani]] è u portu di [[Gioia Tauro]] chì hè u più grandi tarminali par u trasbordu di u Mari Tarraniu. === Isciuti === Ci sò cinqui isciuti da u Mar'Tirrenu (da u nordu à u meziornu):<br> - U [[Canali di Corsica]] trà a Tuscana è a Corsica, largu circa 80&nbsp;km.<br> - U [[Strettu di Bonifaziu]] trà Corsica è Sardegna, largu 11&nbsp;km.<br> - U [[Canali di Sardegna]] trà Sardegna è [[Tunisia]], largu circa 200&nbsp;km.<br> - U [[Strettu di Cicilia]] trà Tunisia è Cicilia, largu circa 160&nbsp;km.<br> - U [[Strettu di Messina]] trà Cicilia è Calabria in u calcagnu di l'Italia, largu 3&nbsp;km.<br> == Storia == [[File:Etruscan civilization italian map.png|thumb|upright=0.9|I tarritorii etruschi in u VIII seculu a.C.]] U Mar' Tirrenu piglia u nomu da l'anticu [[populu]] di i [[Tirreni]] (''Tyrsenoi'' o ''Tyrrhenoi''), megliu cunnisciuti com'è [[Etruschi]]. I so tarritorii in u [[VIII sèculu a.C.]] à u nordu si stindiani finu à a foci di l'[[Arno]] in i circonda di [[Pisa]], è chì in i dui seculi dopu amplifichetini u so raghju d'azzioni fina à a foci di u fiumu [[Magru]] in Liguria, mentri à u sudu si stindiani finu à a Campania, ditta par quissa ancu: Etruria Campana. Narra infatti u storicu grecu [[Erodutu]] in i so ''Storii'' comu u rè di a [[Lidia]] (attuali [[Turchia]] uccidintali) dopu à parechji anni di caristia avia dicisu di fà emigrà una mità di u so populu à a ricerca d'una patria nova. Vidati da u principi Tirrenu, i [[Lidi]] sbarcàni tandu annantu à i costi uccidintali di a penisula taliana è, à quandu pigliatu pussessu di a nova terra, mutàni u so nomu in ''Tirreni'' in u nomu di l'aroi eponimu chì l'avia vidati. Quiddi, sicondu u racontu grecu, ùn sariani altri ch'è l'[[Etruschi]]. Da u so nomu grecu fù cusì dittu ''Tirrenu'' u mari ch'eddi duminàni dopu mentri parechji seculi. Sicondu altri fonti, ''Tyrrhenoi'' saria l'epitetu incù u quali i grechi chjamavani i pirati chì in u meditarraniu uccidintali abburdavani incù picculi è viloci imbarcazioni chiunqua ci si avvinturava. == Citazioni == Accadi chì u Mar'Tirrenu fussi citatu in a litteratura in lingua corsa, par esempiu in [[L'angunia di un paisolu corsu]] d'[[Antone Bonifaziu]]: {{Citazione|À manca, u mar'Tirrenu è u [[mar'Francu]], meschjanu e so acque in paru à l'isuletta di a Giraglia (a Ghjiraghja), chì pare una nave gigantesca è bizarra.}} == Gallaria d'imagini == <gallery> Image:Giglio wiki mg-k.jpg|L'[[Isula di u Gigliu]] Image:Capri BW 2013-05-14 15-19-56 DxO.jpg|[[Capri]] Image:Stromboli1.JPG|[[Isula di Stromboli|Stromboli]] File:Sicily-EO.JPG|A Cicilia </gallery> == Da veda dinò == * [[Mari Tarraniu]] * [[Mari Adriaticu]] * [[Mari di Sardegna]] * [[Mari Ioniu]] * [[Mari liguru]] [[Categoria:Mare Tarraniu]] e98p511w1a9u9mnto0oci1o1m2jh0vo Prima guerra mundiale 0 12665 405052 405045 2026-08-06T14:51:34Z Fausta Samaritani 15085 tolto Temlate ùn funzionante, link 405052 wikitext text/x-wiki A '''prima guerra mundiali''' fù u cunflittu armatu chì cuinvolsi i principali putenzi mundiali è molti di quiddi minori trà l'istati di [[1914]] è a fini di [[1918]]. Chjamata à l'iniziu da i cuntimpuranii "guerra aurupea", incù u cuinvulghjimentu succissivu di i culonii di l'[[Imperu britannicu]] è d'altri paesi straauropei frà i quali i [[Stati Uniti d'America]] è l'[[Imperu giappunesu]], presi dopu u nomu di "guerra mundiali" o ancu di "grandi guerra": fù infatti u più grandi cunflittu armatu mai successu finu à a [[siconda guerra mundiali]]<ref>{{Cita|Willmott|pp. 10, 11}}</ref>. [[File:SoldiersWWI.jpg|thumb|300px|right|In le trincee]] == Discrizzioni == U cunflittu ebbi iniziu u [[28 di lugliu|28 lugliu]] 1914 incù a dichjarazioni di guerra di l'[[Imperu austru-ungaricu]] à u [[Regnu di Serbia]] in seguitu à l'[[Attentatu di Sarajevo|assassiniu di l'arciduca]] [[Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este]], avvinutu u 28 ghjugnu 1914 à Sarajevo, è si cunclusi più di quattru anni dopu, l'11 nuvembri 1918. A causa di u ghjocu d'allianzi chì s'era furmatu in l'ultimi dicennii di l'Ottucentu, a guerra vedi alinià si i putenzi maiò mundiali, è i so culonii rispittivi, in dui blocchi contrapposti: da una parti l'[[Imperi cintrali]] ([[Imperu tedescu|Alimagna]], Austria-Ungaria, [[Imperu ottumanu]]) è (da u 1915) a [[Bulgaria]] è da l'altra i [[Alliati di a prima guerra mundiali|putenzi Alliati]] ripprisintati par a maiò parti da [[Terza Ripublica francesa|Francia]], [[Regnu Unitu]], [[Imperu russiu]] è (à parta da 1915) [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Italia]]. Più di 70 milioni d'omini funi mubilizati in u mondu intreiu (60 milioni solu in Auropa) di i quali più di 9 milioni caschetini annantu à i campi di battaglia; ci sò stati ancu circa 7 milioni di vittimi civili, micca solu par via di l'effetti diretti di l'uparazioni di guerra ma ancu par i cunsiguenti caristii è epidemii<ref name="Gilbert3">{{Cita|Gilbert|p. 3}}</ref>. I primi uparazioni militari di u cunflittu viditini a [[pianu Schlieffen|rapita avanzata]] di l'armata tedesca [[Invasioni tedesca di a Belgica (1914)|in Belgica]], [[Accupazioni di u Lussemburgu in a prima guerra mundiali|Lussemburgu]] è in u [[Fronti uccidintali (1914-1918)|nordu di a Francia]], azzioni firmata parò da l'anglu-francesi in u corsu di a [[prima battaglia di a Marna]] di sittembri 1914; l'attaccu cuntimpuraneu di i russii da livanti rumpì i spiranzi di a Germania di una guerra brevi è vitturiosa, è u cunflittu digenerò in una stancanti [[guerra di trincea]] chì si riplicò annantu à tutti i fronti è durò finu à u terminu di l'ustilità. A guerra righjunsi una scala mundiali incù a participazioni di molti altri nazioni, com'è u [[Regnu di Rumania]] è u [[Regnu di Grecia]]. Ditarminanti par l'esitu finali fù in u 1917 l'intrata di i Stati Uniti d'America à fiancu di l'Alliati. Diversi altri nazioni si schierarani contru à l'Imperi cintrali, à spessu ùn intrendu micca in u cunflittu armatu, ma dispinsendu impurtanti aiuti ecunomichi. A guerra si cunclusi difinitivamenti u [[11 nuvembri]] [[1918]] quandu l'Alimagna, ultimu di l'Imperi cintrali à dipona l'armi, firmò l'[[armistiziu di Compiègne|armistiziu]] impostu da l'Alliati. L'imperi maiò esistenti à u mondu - tedescu, austru-ungaricu, ottumanu è russiu - si estinsini, inghjinirendu parechji stati naziunali chì ridisegnetini cumplittamenti a giugrafia pulitica di l'Auropa. == Urighjina di a guerra == U scoppiu di a [[guerra]] in 1914 marcò a fini d'un longu periodu di paci è sviluppu ecunomicu di a storia aurupea, notu com'è ''[[Belle Époque]]'', è posi terminu ancu à un longu periodu di stabilità pulitica aurupea: principiatu in u [[1815]] incù a [[battaglia di Waterloo|scunfitta difinitiva]] di a Francia nabulionica è cuntinuatu in tuttu u [[XIX sèculu]], vedi nascia solu cunflitti à carattaru limitatu chì eppuri finini par minà è inaspriscia prugrissivamenti i rapporti diplumatichi trà i putenzi auropei è i ghjochi d'allianzi currispundenti<ref>{{Cita|Stevenson|pp. 39, 47}}.</ref>. Par ditarminà i causi fundamintali di u cunflittu bisogna à ricuddà innanzi tuttu à u rollu pripundiranti di a [[Prussia]] in a criazioni di l'[[Imperu tedescu]], à i cuncizzioni pulitichi d'[[Ottu von Bismarck]], à i tindenzi filusofichi privalenti in Alimagna è à a so situazioni ecunomica; un insemu di fattori eterugenei chì cuncorsini à trasfurmà a vulintà di l'Alimagna d'assicurà si sbocchi cummirciali in u mondu. À quissa si pò aghjustà i prublemi etnichi interni à l'[[Imperu austru-ungarico]] è à l'ambizioni indipendintisti di parechji populi chì ni faciani parti, u timori ch'è a Russia inghjinirava più di fruntiera soprattuttu in i tedeschi, a paura chì turmintava a Francia [[guerra franca-prussiana|dipoi 1870]] d'una nova aggrissioni chì avia lasciatu una forti animusità versu l'Alimagna<ref>{{Cita|Horne|p. 9}}.</ref> è infini l'evuluzioni diplumatica di u [[Regnu Unitu]] da un attitudina [[isulaziunisimu|d'isulamentu]] à una pulitica d'attiva prisenza in Auropa<ref>{{Cita|Hart|pp. 17-18}}.</ref>. Sottu à a vida pulitica di u so prima [[cancilliere di u Reich|cancillieri]] Bismarck, a Germania s'assicurò una forti prisenza in Auropa par via di l'[[Triplici allianza (1882)|allianza incù l'Imperu austru-ungaricu è l'Italia]] è un'intesa diplumatica incù a Russia. L'ascesa à u tronu in u 1888 di u ''[[kaiser]]'' [[Guglielmu II di Germania]] purtò nantu à u tronu tedescu un ghjovanu guvirnanti ditarminatu à dirighja da sè a pulitica, nonustanti i so punti di vista diplumatichi fora di norma. Dopu l'alizzioni di u 1890, in i quali i partiti di u centru è di a sinistra uttensini un grossu successu, à causa di a disaffizioni in i cunfronti di u cancellieri, Guglielmu II feci in modu d'ottena i dimissioni di Bismarck<ref>{{Cita|Strachan|p. 8}}.</ref>; gran'parti di u travagliu di l'exi cancellieri fù sfattu l'anni dopu, quandu Guglielmu II mancò di rinnuvà u trattatu di contruassicurazioni incù i russii uffrendu cusì à a Francia l'oppurtunità di cunchjuda in u 1894 un'[[allianza francu-russia]]<ref>{{Cita|Hart|p. 21}}.</ref>. Un' antra passata fundamintali in u parcorsu versu a guerra mundiali fù a corsa à u riarmu navali: u ''kaiser'' ritinia ch'è solu un massicciu incrementu di a [[Kaiserliche Marini]] avaria resu a Germania una putenza mundiali è in 1897 fù numinatu à a vida di a marina l'ammiragliu [[Alfred von Tirpitz]]; a Germania iniziò una pulitica di riarmu chì incausò una vera è probbia sfida aparta à u siculari pridominiu navali britannicu<ref>{{Cita|Hart|p. 25}}.</ref>, favurendu un accordu anglu-francesu in 1904 è un [[accordu anglu-russiu par l'Asia|trà Russia è Regnu Unitu]] in 1907, chì chjudia [[Grandi ghjocu|un seculu di rivalità]] frà i dui putenzi in u scacchieri asiaticu. U Regnu Unitu pruvò inoltri à rinfurzà a so pusizioni probbia in altri dirizzioni, alliendu si incù l'[[Imperu giappunesu]] in 1902; nonustanti a pruposta di [[Joseph Chamberlain]] d'un trattatu incù Alimagna è Giapponu par avantaghjà si tremindù in u Pacificu, l'Alimagna cuntinuò a so pulitica bellicosa aumintendu cusì i disaccordi incù i putenzi auropei <ref>{{Cita|Hart|p. 29}}.</ref>. Da quiddu mumentu i grandi putenzi auropei funi difatti, ancu s'è micca ufficialamenti, divisi in dui gruppi rivali; l'anni dopu a Germania, chì a so pulitica aggrissiva è pocu diplumatica avia datu via à una cualizioni avvirsaria, intensificò i rapporti incù l'Austria-Ungaria è l'Italia<ref name="Hart35">{{Cita|Hart|p. 35}}.</ref>. A nova divisioni in blocchi di l'Auropa ùn era micca una riedizioni di u vechju equilibriu di putenza, ma una simplicia barriera trà putenzi. I diversi paesi si spicciàni à aumintà i so armamenti, chì in u timori di una diflagrazioni impruvisa funi missi à cumpletta dispusizioni di i militari<ref name="Hart35"/>. U Regnu Unitu avia datu a via libara à i pratesi di a Francia nantu à u [[Maroccu]], in cambiu di u ricunniscimentu di i so dritti probbii nantu à l'Egittu, eppuri 'ss'accordu frà i dui principali putenzi culuniali viulava a cunvinzioni di Madrid di u 1880, firmata ancu da a Germania. Ni dirivò a "[[crisa di Tangeri]]" di u 1905 induva u ''kaiser'' cunfirmò u rollu fundamintali di a Germania in a pulitica stra-aurupea<ref>Richard W. Mansbach, Kirsten L. Rafferty, ''Introduction to global politics'', p. 109</ref>. Una [[Crisa bosniaca|prima crisa]] s'aprì in a [[penisula balcanica]] in u 1908: in seguitu à a [[ghjovani Turchi|rivuluzioni in l'Imperu ottumanu]] a Bulgaria si sganciò da l'influenza turca è l'Austria si annissò i pruvinci di [[Bosnia]] è [[Erzegovina]] ch'edda amministrava dighjà da u 1879. A Russia accittò l'annissioni, uttinendu u libaru transitu in i [[Strittonu di i Dardaneddi|Dardaneddi]], ma l'Italia cunsidarò tali azzioni un affrontu è a [[Serbia]] una minaccia. A perentoria richiesta chì emanava da a Germania à a Russia di ricunnoscia a lighjittimità di l'annissioni sottu pena d'un attaccu austru-tedescu facilitò a mossa austriaca ma criò grandi disaccordi trà a Russia è i putenzi germanichi<ref>{{Cita|Hart|pp. 35, 36}}.</ref>. Un antru mutivu di cunflittu fù a "[[crisa di Agadir]]", quandu di ghjugnu 1911, par inducia a Francia à fà cuncissioni in Africa, i tedeschi inviàni una [[cannuniera]] in u portu di [[Agadir]]. U [[Cancellieri di u Scacchieri]] [[David Lloyd George]] ammunì a Germania à astena si da simili minacci à a paci è dichjarò u Regnu Unitu prontu à suppurtà a Francia: i velleità di u ''kaiser'' funi spinti ma divintò più acutu u risentimentu di l'upinioni pubblica tedesca, chì vidi bè un allargamentu ultiriori di a marina da guerra; l'accordu succissivu nantu à u Maroccu rallintò i mutivi di frizzioni, ma probbiu in quiddu mumentu a situazioni pulitica di i Balcani turrò à essa timpistosa<ref>{{Cita|Hart|pp. 38, 39}}.</ref>. A dibulezza di l'Imperu ottumanu, palisata da l'[[Guerra italu-turca|accupazioni taliana di Tripoli]], incuraghjì Bulgaria, Serbia è [[Regnu di Grecia]] à rivindicà l'egemunia nantu à a [[Macidonia (rigioni storica)|Macidonia]] com'è prima passu par scaccià l'ottumani da l'Auropa. Incù a [[prima guerra balcanica]] i turchi funi prestu scunfitti: à a Serbia fù assignata l'[[Albania]] sittintriunali ma l'Austria, chì ni timia dighjà l'ambizioni, mubilizò l'armata è à a so minaccia à a Serbia a Russia risposi incù a stessa misura; sta volta l'Alimagna si dichjarò incù Regnu Unitu è Francia scunghjurendu cusì priculosi sviluppi. Quandu a crisa cissò, a Serbia cunsirvò bona parti di i vadagni tarrituriali, mentri a Bulgaria duviti ceda guasi tutti i cunquisti effittuati; quissa ùn piacì micca à l'Austria chì duranti l'istati 1913 pruposi d'attaccà subitu subitu a Serbia. A Alimagna frinò i propositi austriachi ma à listessu tempu stesi u so cuntrollu probbiu annantu à l'armata turca, impidiscendu cusì u rinfurzamentu di l'influenza russia in i Dardaneddi<ref>{{Cita|Hart|p. 39}}.</ref>. In l'ultimi anni in tutti i paesi auropei si multiplicàni l'incitamenti à a guerra, discorsi è articuli bellicosi, diciarii, incidenti di fruntiera; a Francia prumulgò una leghji (ditta "di i trè anni") chì, par pruveda à l'infiriurità numerica rispettu à l'armata tedesca, allungava d'un annu u periodu militaru, chì era finu à tandu d'una durata di dui anni; quissa aggravò i rapporti incù l'Alimagna<ref>{{Cita|Hart|p. 40}}.</ref>. === A crisa di lugliu === [[File:DC-1914-27-d-Sarajevo-cropped.jpg|miniatura|L'attentatu di Sarajevo in un'illustrazioni d'[[Achilli Beltrame]]]] U 28 ghjugnu 1914, ghjornu di sulenni cilibrazioni è festa naziunali serba, l'arciduca [[Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este]] eredi à u tronu d'Austria-Ungaria è a moglia [[Sophie Chotek von Chotkowa]], chì s'erani ricati à [[Sarajevo]] in visita ufficiali, funi uccisi da parechji colpi di pistola sparati da u naziunalistu serbu di dicennovi anni [[Gavrilo Princip]]: paradussalamenti, l'arciduca era forsi l'unicu austriacu influenti chì fussi cumprensivu versu i naziunalisti serbi, parchì sugnava di un imperu unitu da un liamu federativu<ref>{{Cita|Hart|p. 41}}.</ref>. Da stu avvinimentu scaturì una dramatica crisa diplumatica chì infiarò i tinsioni latenti è marcò l'iniziu di a guerra in Auropa<ref>{{Cita|Gilbert|p. 31}}.</ref>. In i ghjorna chì suvitàni a Germania, cunvinta di pudè circuscriva u cunflittu, sullicitò l'Austru-Ungaria affinch'edda attacchessi u più prestu a Serbia; solu u Regnu Unitu avanzò una pruposta di cunfarenza internaziunali chì ùn ebbi micca seguita, mentri l'altri nazioni auropei si priparavani pianamenti à u cunflittu. Guasi un mesi dopu l'assassiniu di Francescu Ferdinando, l'Austria-Ungaria inviò un duru ultimatum à a Serbia, chì accittò solu una parti di i richiesti: u 28 lugliu 1914 l'Austria-Ungaria dichjarò dunqua a guerra à a Serbia incausendu un' irrimediabili acutezza di a crisa è a prugrissiva mubilisazioni di i putenzi auropei, caghjunata da u sistemu d'allianzi trà i diffarenti stati. L'Italia, u [[Prima ripublica purtughesa|Portugallu]], a Grecia, a Bulgaria, u [[Regnu di Rumania]] è l'Imperu ottumanu à l'iniziu firmetini neutrali, aspittendu ultiriori sviluppi di a situazioni. À mezanotti u 4 aostu erani cinqui i putenzi chì oramai erani intrati in guerra (Austria-Ungaria, Germania, Russia, Regnu Unitu è Francia), ognuna essendu cunvinta di pudè batta l'avvirsarii in pochi mesa: era diffusa l'upinioni ch'è a guerra saria finita par Natali, o à u peghju in Pasqua di u 1915<ref>{{Cita|Gilbert|p. 52}}.</ref>. == A guerra == {{Citazione|Vultareti in i vosci casi prima ch'eddi fussini cascati i fogli da l'arburi|[[Guglielmu II di Germania|Guglielmu II]] à i truppi tedeschi in partenza par u fronti in a prima sittimana d'aostu 1914<ref name="BT147">{{Cita|Tuchman|p. 147}}</ref>}} === I primi fasi di a guerra (1914) === [[File:Crowd cheers the Kaiser at the Berliner Stadtschloss, 1914.jpg|miniatura|A folla sciaccamaneghja a dichjarazioni di guerra à a Russia annunciata da u Kaiser, Berlinu, 1º aostu 1914]] U 1º aostu, dopu l'iniziu di l'ustilità frà Austria-Ungaria è Serbia, u guvernu tedescu dichjarò a guerra à a Russia chì avia mubilizatu l'armata è dui ghjorna dopu ancu à a Francia. A strategia tedesca era cundiziunata da u fattu di duvè sustena una guerra annantu à dui fronti, chì fù aggravata dopu da i cuncizzioni bellichi di i francesi chì, prima di pochi ghjorna da a mubilisazioni, prividiani un attaccu longu u cunfini cumunu, imprudendu tuttu u putinziali bellicu à dispusizioni. A duplici dichjarazioni di guerra era cusì u nicissariu prima passu in vista di a missa in opara di u [[pianu Schlieffen]], chì prividia a scunfitta di a Francia incù una "guerra lampu" di soli sei sittimani prima di rivolghja l'attinzioni à livanti contru à i russii<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 44-45}}.</ref>. [[File:Menin Gate - start of WWI.jpg|miniatura|sinistra|Suldati belgichi marchjendu à traversu a porta di [[Menin]] diretti à u fronti par cuntrastà l'avanzata tedesca duranti i primi fasi di a guerra, d'aostu 1914]] U pianu, cuncipitu da u generali [[Alfred von Schlieffen]] è cumplittatu in 1905, prividia d'attaccà a Francia da u nordu à traversu a Belgica è i Paesi Bassi, di manera à evità a longa linia furtificata à a fruntiera è parmetta à l'armata tedesca di falà in [[Parighji]] incù un'unica grandi offensiva. Von Schlieffen cuntinuò à travaglià à u pianu ancu dopu essa si ritiratu da l'armata è u sottuposi à un'ultima rivisioni in u dicembri 1912, pocu prima di mora. U generali [[Helmuth Johann Ludwig von Moltke]], u so succissori com'è capu di statu maiò di l'armata, dicisi di accurtà u fronti è esclusi i Paesi Bassi da a manovra; cunfidenti in a lenta mubilisazioni di a Russia<ref>{{Cita|Hart|p. 73}}.</ref>, Moltke privisi di lascià annantu à u fronti livanti una forza di deci divisioni, cunsidarata più ch'è sufficienti par trattena la finu à a neutralisazioni di a Francia, dopu a quali l'armata tedesca avaria pussutu rivolghja tutti i forzi contru à a Russia<ref name="Gilbert46">{{Cita|Gilbert|p. 46}}.</ref>. ==== L'invasioni di a Belgica è a Francia ==== [[File:Bataille-frontieres-allemands-.jpg|miniatura|Truppi tedeschi in marchja à punenti d'aostu 1914]] U 2 aostu l'Alimagna accupò senza oppusizioni u [[Lussemburgu]] mentri u 4 aostu, dopu ch'è un furmali ultimatum fussi statu rispintu, i tedeschi invasini a Belgica avanzendu cù gran' vilucità; l'azzioni fù u pritestu par a dichjarazioni di guerra britannica à l'Alimagna, ancu s'è u Regnu Unitu ùn avia micca truppi nantu à u cuntinenti auropeu è u so corpu di spidizioni ([[British Expeditionary Force]] o BEF) à u cummandu di Sir [[John French]] divia sempri essa riunitu, armatu è inviatu più di [[a Manica]] (u canali naturali chì sipara l'isula di a Gran' Britagna da l'Auropa cuntinuntali)<ref name="Gilbert46"/>. U 5 aostu i forzi tedeschi [[Battaglia di Liegi|andàni à l'assaltu]] di u prima veru ostaculu nantu à u so camminu: u campu furtificatu di [[Liegi]] incù a so guarnigioni di 35.000 suldati. L'attaccu durò più ch'è privistu è solu u 7 aostu a furtezza cintrali capitulò<ref>{{Cita|Gilbert|p. 55}}.</ref>. Dopu a caduta di Liegi a maiò parti di l'armata belgica si ritirò versu punenti mentri u 25 più à nordu i tedeschi bumbardàni [[Anversa]] incù un [[Zeppelin]], duranti i fasi preliminari di l'[[Assediu di Anversa (1914)|assediu di a cità]] chì durò finu à u 28 sittembri è cumpurtò enormi divastazioni<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 64, 65}}.</ref>. Sempri u 12 l'avanguardia di u corpu di spidizioni britannica travirsò a Manica scurtati da navi di guerra: in deci ghjorna funi sbarcati senza perditi 120.000 omini, chì a [[Kaiserliche Marini]] ùn avia mai impiditu l'uparazioni<ref>{{Cita|Gilbert|p. 53}}.</ref>. [[File:French soldiers ditch 1914.jpg|miniatura|sinistra|L'infantaria francesa s'appresta à cumbatta i tedeschi in avanzata nantu à a Marna]] U 20 aostu i truppi tedeschi intritini à [[Bruxelles]]. À l'estremità miridiunali di u fronti i francesi, pinitrati in Alsazia u 14 aostu è vicini à a cità di [[Mulhouse]], ghjunsini à sedici chilomitri da u [[Renu]], ma funi bluccati da i tedeschi è ùn riiscini micca à andà più luntanu. Più à u nordu i truppi francesi pinitrati in Lorena [[Battaglia di Lorena|funi scunfitti à Morhange]] è principiàni à ritirà si versu [[Nancy]]; i truppi tedeschi i suvitàni, ma funi dopu arristati da i furtificazioni francesi in u corsu di a [[battaglia di u Gran'Couronné]]<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 71, 73}}.</ref>. [[File:18pdrStLeger3August1916.jpg|miniatura|Cannonu di campagna britannicu da 84 mm ''Ordonance QF 18 lb'' in azzioni in Francia]] U 22 aostu l'armata tedesca attaccò longu tuttu u fronti è ebbi iniziu a ghjigantesca [[battaglia di i fruntieri]]: a 5ª Armata francesa fù [[battaglia di Charleroi|scunfitta à Charleroi]] è cuminciò l'aspra [[battaglia di Mons]], battezimu di u focu par u corpu di spidizioni britannica chì resistiti incù un'inaspittata tinacità<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 78-79, 81}}.</ref>. I tedeschi riiscini quantunqua à suparà a risistenza di i francesi è u 23 principiàni à avanzà; quiddu stessu ghjornu tantu i francesi da Charleroi ch'è i belgichi da Namur ciditini à a prissioni tedesca è [[Grandi ritirata|principiàni à ripiigà si]]. U 2 sittembri u guvernu francesu abbandunò Parighji è si rifughjò à [[Bordeaux]]<ref name="Gilbert90">{{Cita|Gilbert|p. 90}}</ref> ma l'anglu-francesi amparetini par via di ricugnizioni aerii ch'è i tedeschi ùn avanzavani più nantu à a capitali, avendu piigatu più à sudu-livanti versu a linia di u fiumu [[Marna (fiumu)| Marna]] daretu u quali s'erani posti l'Alliati<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 83, 89, 91}}.</ref>. U ghjornu dopu, incù i tedeschi à soli 40 chilomitri da Parighji<ref name="Gilbert93">{{Cita|Gilbert|p. 93}}</ref> è una situazioni di grandi panicu in i linii da daretu francesi - un milionu di parighjini avia abbandunatu a cità<ref name="Gilbert90"/> - u generali [[Joseph Simon Gallieni]], guvarnadori militaru di a capitali, urganizò in u sistemu di trincei è furtificazioni chì l'atturniavani una nova armata appena custituita<ref name="Gilbert93"/>, mentri u cummandanti in capu generali [[Joseph Joffre]] priparava a controffensiva. U 5 sittembri i francesi, incù l'aiutu di u BEF, passàni à u contrattaccu è bluccàni l'avanzata tedesca à livanti di Parighji duranti a [[prima battaglia di a Marna]]; i tedeschi duvitini abbandunà u pianu Schlieffen ma riiscini à arristà a spinta offensiva di l'anglu-francesi in u corsu di a [[prima battaglia di l'Aisne]] (13-28 sittembri) chì succesi dopu. I ghjorna dopu tremindù avvirsarii detini iniziu à una seria di manovri in u tentativu di ghirà si intornu riciprucamenti nantu à u fiancu sittintriunali, chì era fermu scupartu, dendu locu à a cusidditta "[[corsa à u mari]]": ogni prova faddita finia incù l'allungamentu di a linia di u fronti, finch'è à a fini d'uttrovi i dui avvirsarii ùn righjunsini micca i rivi di u mari in a rigioni di i [[Fiandri]]<ref>{{Cita|Willmott|p. 58}}.</ref>; di nuvembri un' ultima prova tedesca di rompa u fronti alliatu inghjinnò a sanguinosa [[prima battaglia di Ypres]], à u terminu di a quali i dui avvirsarii s'attistàni nantu à i pusizioni righjunti. A battaglia marcò a fini di a guerra di muvimentu à punenti in favori di una stancanti guerra di trincea longu un fronti cuntinuu di solidi posti furtificati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 97}}.</ref>. ==== U fronti uriintali ==== [[File:Tannenberg01.JPG|miniatura|Infantaria tedesca in Tannenberg]] I scontri iniziali à livanti erani stati custituiti più di rapiti mutamenti di furtuna ch'è d'avantaghji dicisivi par una di i dui parti. U cummandu austru-ungaricu avia impiigatu parti di i so forzi in u vanu tentativu di metta fora cumbattimentu a Serbia è inoltri u so pianu par un'offensiva iniziali cuncipita par taglià u pinzu rapprisintatu da a [[Polonia]] ùn era micca statu paralizatu da u gattivu funziunamentu di a parti tedesca di a tinaglia. Inveci l'Alimagna, chì schierava a sola [[8. Armee (Deutsches Heer)|8ª Armata]] incù u compitu di difenda a [[Prussia Uriintali]], risicava d'essa sopraffatta da i truppi di Nicola II chì mubilizò in avanzu a 1ª è a 2ª Armata [[Invasioni russia di a Prussia Uriintali (1914)|contru a Prussia]], dighjà d'aostu in una prova di fà diminuiscia a prissioni annantu à a Francia<ref>{{Cita|Hart|p. 105}}.</ref>. Dopu à una prima seria di scunfitti, u cummandanti tedescu [[Maximilian von Prittwitz]] fù rimpiazzatu da u generali in pinsioni [[Paul von Hindenburg]] chì numinò u so capu di statu magiori [[Erich Ludendorff]]; i dui [[Battaglia di Tannenberg (1914)|anniintàni à Tannenberg]] a 2ª Armata russia di u generali [[Aleksandr Vasil'evič Samsonov]] (26-30 aostu) è rispinsini a 1ª Armata di u generali [[Paul von Rennenkampf]] in a [[prima battaglia di i lava Masuri|battaglia di i lava Masuri]] (9-14 sittembri). I russii ùn si fecini parò micca susprenda da l'armati austru-ungarichi nantu à u fronti sudu-uccidintali; u [[Nikolaj Nikolaevič Romanov (1856-1929)|granduca Nicola]], cummandanti in capu di l'armata russia, passò à l'offensiva; l'austru-ungarichi subitini una dura scunfitta in u corsu di a [[battaglia di Galizia]] è duvitini essa succorsi da i tedeschi<ref>{{Cita|Hart|p. 108}}.</ref>. Novi forzi pruvinenti da l'uccidenti parmissini à Ludendorff, u 15 dicembri 1914, di rispinghja i russii finu à a linia di i fiuma [[Bzura]] è [[Ravka]] davanti à [[Varsavia]], ma a diminuzioni di i pruvisti è di i munizioni indussi u zaru à ritirà ultiriuramenti i truppi nantu à i linii di trincei longu i fiuma [[Nida]] è [[Dunajec]], lascendu à i tedeschi l'estremità di a striscia polacca. Ancu à livanti l'ustilità s'inciangàni annantu à i longhi è saldi sistemi di trincei. Eppuri l'inadiquatezza di i so industrii ùn parmittia micca à a Russia di sustena u sforzu di guerra di listessa manera ch'è l'anglu-francesi<ref>{{Cita|Hart|p. 109}}.</ref>. ==== L'invasioni di a Serbia ==== [[File:Vojska Ada Ciganlija.jpg|miniatura|Un gruppu di suldati serbi nantu à a linia di u fronti]] Bench'eddu fussi tecnicamenti u locu induva a guerra era stata avviata, u fronti serbu fù riligatu beddu prestu à tiatru sicundariu di un cunflittu chì era divintatu oramai mundiali. Incù u grossu di i so forzi cuncintratu in Galizia contru i russii, l'Austria-Ungaria iniziò l'invasioni di u tarritoriu serbu u 12 aostu 1914: vidati da u generali [[Radomir Putnik]] è suppurtati ancu da i forzi di u [[Regnu di u Montinegru]], i truppi serbi opposini una risistenza ostinata, inflighjendu à l'austru-ungarichi una scunfitta in a [[battaglia di u Cer]] (16-19 aostu) è ublighendu li à ritirà si aldilà di a fruntiera<ref>{{Cita|Willmott|p. 46}}.</ref>. Dopu à una controffensiva serba à u cunfini incù a [[Bosnia]], sfuciata in l'incuncludenti [[battaglia di a Drina]] (6 sittembri-4 uttrovi), l'austru-ungarichi di u generali [[Oskar Potiorek]] lanciàni una nova invasioni u 5 nuvembri, riiscendu à accupà a capitali [[Belgradu]]: Putnik feci rinculà pianamenti i so forzi finu à u fiumu [[Kolubara]], ind'eddu inflissi [[battaglia di Kolubara|una disastrosa scunfitta]] à i truppi di Potiorek ublighendu li un'antra volta à a ritirata; u 15 dicembri 1914 i serbi ripresini Belgradu, ripurtendu a linia di u fronti à i cunfini antiriori à a guerra<ref name=Willmott-68>{{Cita|Willmott|p. 68}}.</ref>. L'offensivi austru-ungarichi aiani custati à l'Imperu a perdita di 227.000 omini trà morti, feriti è spariti, è in più un ampiu buttinu d'armi è munizioni di vitali impurtanza par l'armata serba mali equipaghjata; nonustanti a vittoria a Serbia ebbi 170.000 caduti duranti a campagna, perditi enormi par u so piccula armata aggravati dopu da u scoppiu di una viulenta epidemia di [[frebba tifoidi]] (chì feci 150.000 vittimi trà i civili) è da gravi carenza alimintari<ref name=Willmott-68 />. ==== I culonii tedeschi ==== [[File:Bundesarchiv Bild 183-R19361, Deutsch-Ostafrika, Deutsches Feldgeschütz.jpg|miniatura|sinistra|Ascari (militari indigeni di l'Africa Uriintali taliana) è artiglieri tedeschi di i Schutztruppe in Africa uriintali]] Ghjunta piuttostu in iritardu à a corsa par a [[spartizioni di l'Africa]], in u 1914 a Germania ditinia limitati pussidimenti in u cuntinenti: isulati da a mamma patria da u bloccu navali alliatu è circundati da i tarritorii di i più ampi imperi culuniali [[Imperu britannicu|britannicu]] è [[Imperu culuniali francesu]], u so distinu era praticamenti marcatu finu da l'iniziu di l'ustilità<ref name=Rosselli-20-21>{{Cita|Rosselli|pp. 20-21}}</ref>. A piccula culonia di u [[Togoland]] (l'oghjincu [[Togu]]) fù prestu accupata da i forzi anglu-francesi prima di a fini d'aostu 1914, mentri più aspra fù a lotta in u [[Camerun Tedescu]]: a capitali [[Buéa]] fù accupata da truppi culuniali francesi è belgichi u 27 sittembri 1914, ma favuriti da u tarrenu inaccessibili è da i piuviti trupicali l'ultimi guarnigioni tedeschi ùn funi micca custretti à capitulà prima di frivaghju 1916. A guarnigioni di l'[[Africa Tedesca di u Sudu-Punenti]] (l'oghjinca [[Namibia]]) sustensi un'invasioni da parti di i truppi sudafricani è bench'è appughjata da l'insurrizioni di parechji ribeddi [[boeri]] contru l'auturità britannica, fù infini custretta à a resa in u lugliu 1915<ref name=Rosselli-20-21/>. Moltu più longa fù a lotta in l'[[Africa Uriintali Tedesca]] (oghjinca [[Tanzania]]): à u cummandu di un mischiu di culoni tedeschi è truppi arrulati trà l'indigeni lucali ([[Schutztruppe]]), u culuneddu [[Paul Emil von Lettow-Vorbeck]] intrapresi una seria d'azzioni di guerriglia è attacchi [[Tattichi mordi è fuggi|mordi-è-fughji]] à i danni di i culonii cunfinanti (u [[Kenya]] britannicu, u [[Congu Belgicu]] è u [[Mozambicu]] purtughesu), inflighjendu à l'Alliati diversi scunfitti<ref name=Rosselli-20-21/>. Fù nicissariu di metta in campu una vasta forza (ghjunta à cuntà, trà suldati è parsunali ausiliariu, guasi 400.000 omini) par avè raghjoni di i picculi truppi di Vorbeck è accupà a culonia: l'ultimi guerriglieri tedeschi, sempri capitanati da u so cummandanti, si arresini solu u 26 nuvembri 1918, dopu à essa stati infurmati di a capitulazioni di l'Alimagna<ref name=Rosselli-20-21/>. [[File:Wn21-19.jpg|miniatura|Obici (arma d'artigliaria imprudata par u tiru indirettu) di 240 mm ''Type 45'' giappunesi duranti l'assediu di Tsingtao]] Da tempu alliatu di u Regnu Unitu, u 23 aostu 1914 u [[Giapponu]] dichjarò a guerra à l'Alimagna, furzendu u distinu di i pussidimenti tedeschi spargugliati chì erani situati in u Pacificu: i prima ghjorna d'uttrovi una squatra navali giappunesi salpò intornu à a [[Micrunesia]], induva i tedeschi dispuniani di una seria di picculi basi, accupendu prima di a fini di u mesi l'[[isuli Carulini]], l'[[isuli Marshall]] è l'[[isuli Marianni]] praticamenti senza cumbatta; u 31 uttrovi una forza di spidizioni nipponica, rinfurzata dopu ancu da un cuntingenti britannicu pruvinenti da [[Tientsin]], [[Assediu di Tsingtao|posi l'assediu]] à u portu furtificatu di [[Tsingtao]], pussidimentu tedescu in [[China]] dapoi u 1898, ublighendu a guarnigioni à capitulà u 7 nuvembri 1914<ref>{{Cita web|lingua=en|autori=Colin Denis|url=http://www.gwpda.org/naval/tsingtao.htm|titulu=Japan in the Great War: Diplomacy & Internal Politics - Tsingtao Campaign|situ=gwpda.org|data=3 nuvembri 2000|accessu=30 marzu 2014}}</ref>. U restu di i culonii tedeschi fù accupatu da i ''[[dominion]]'' australi di u Regnu Unitu: u 30 aostu 1914 una forza [[Nova Zilanda|neuzilandesa]] cunquistò senza sparghjimenti di sangui i [[Samoa tedeschi|Samoa]], mentri a [[Nova Guinea Tedesca]] fù accupata da l'australiani di sittembri dopu una brevi campagna contru à a piccula guarnigioni di u pussidimentu; l'ultimu avampostu tedescu, [[Nauru]], cascò in manu à l'australiani u 14 nuvembri 1914. ==== L'imperu ottumanu ==== [[File:Ottoman Empire declaration of war during WWI.png|miniatura|sinistra|Dichjarazioni di guerra di l'ottumani]] In 1914 l'Imperu ottumanu era in stretti rapporti incù a Germania, chì dipoi calchì tempu invistia capitali in u sviluppu ecunomicu di l'Imperu è curava l'addistramentu di i so forzi armati<ref name="Willmott-74">{{Cita|Willmott|p. 74}}.</ref>. L'influenti ministru di a guerra [[Ismail Enver]] era favurevuli à i tedeschi ma u guvernu ottumanu era sempri divisu nantu à a scelta d'uniscia si à l'Imperi cintrali, nonustanti a signatura u 1º aostu 1914 di un [[Allianza turca-tedesca|trattatu sicretu]] di natura militara è ecunomica incù l'Alimagna; u siquestru, à l'iniziu di a guerra, da parti di i britannichi di dui navi di battaglia ottumani in custruzzioni in i cantieri inglesi pruvucò forti indignazioni à [[Istanbul]] è i tedeschi ni prufittàni cidendu à l'ottumani i dui incruciatori ''Goeben'' è ''Breslavia'', sfughjiti à caccia in u Meditarraniu<ref name="Willmott-74"/>. U 29 uttrovi 1914 i dui navi, tandu battendu bandera turca, bumbardàni i porti russii nantu à u [[Mari Neru]] è punitini i mini; l'Alliati riplicàni incù una à dichjarazioni di guerra: u 1º nuvembri i navi britannichi attaccàni un portamini turcu in u portu di [[Smirne]], u ghjornu dopu un incruciatori lighjeri bumbardò u portu di [[Aqaba]] nantu à u [[Mari Rossu]] è u 3 nuvembri funi pigliati di mira i forti annantu à i Dardaneddi<ref>{{Cita|Gilbert|p. 136}}.</ref>. L'intrata in guerra di l'Imperu ottumanu aprì novi scenarii di cunflittu in teatri moltu distanti unu da l'altru: in u [[Caucasu]] a Russia si ritruvò à sustena un difficiuli sicondu fronti in un tarritoriu innaccessibili, mentri a prisenza ottumana in [[Mesuputamia]] è [[Palestina]] minacciava dui punteddi di l'imperu culuniali britannicu, a raffinaria petrulifara pirsiana di [[Abadan]] (vitali par u rifurnimentu di carburanti di a Royal Navy) è u [[canali di Suez]]. Finu da l'iniziu parò l'attinzioni britannichi si rivolsini à u furzamentu di u strettu di i Dardaneddi, à u fini di purtà a guerra dirittamenti in a capitala ottumana<ref>{{Cita|Gilbert|p. 137}}.</ref>. === U cunflittu s'allarga (1915) === I fronti ind'eddu si cumbattia è quiddi induva ci s'aspittava di fà lu erani oramai numarosi. Tutti i belligeranti principiàni à impiigà ogni risorsa à dispusizioni è à listessu tempu si fecini senta i primi boci d'oppusizioni à a guerra in u Regnu Unitu, in Alimagna (induva u 1º aprili ebbi locu una manifistazioni urganizata da [[Rosa Luxemburg]]), in Francia è in Russia<ref>{{Cita|Gilbert|p. 179}}.</ref>. L'Italia, puri ristendu neutrali, era in cerca di i migliori avantaghji tarrituriali in cambiu di u so intarventu: u 8 aprili 1915 uffrì d'affiancà in guerra i putenzi cintrali s'è l'erani stati ciduti Trentino, l'isuli di a Dalmazia, Gorizia, Gradisca è ricunnisciutu u "primatu" nantu à l'Albania. Una sittimana dopu l'Austria-Ungaria ricusò i cundizioni è l'Italia feci richiesti sempri più pisanti à i putenzi di l'Intesa, chì si dissini disposti à apra i niguziati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 180}}.</ref>. Intantu nantu à u fronti di u Caucasu l'avanzata russia pruvucò u risentimentu di i turchi contru a pupulazioni armena, suspittata d'avè favuritu i truppi di u zaru. L'8 aprili principiàni i rastiddamenti è i fucilazioni, dendu via à una vera è probbia pulizia etnica. Massacri è dipurtazioni divintarani sistematichi è i chjami à l'Alliati è à Berlinu parch'eddi intarvenghini in calchì modu firmetini inascultati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 181}}.</ref>. ===== U fronti di u Caucasu ===== [[File:Sarikam.jpg|miniatura|Truppi russii in trincea duranti a battaglia di Sarıkamış]] L'uparazioni annantu à u fronti di u Caucasu principiàni finu da i primi ghjorna di guerra, malgradu un tarrenu d'accessu difficiuli è u clima duru di l'inguernu: dopu à avè faciulamenti rispintu un'[[Offensiva Bergmann|offensiva russia]] in dirizzioni di [[Köprüköy]] trà u 2 è u 16 nuvembri 1914, i forzi di a [[Terza Armata Ottumana|3ª Armata ottumana]], vidati da u ministru di a guerra Enver, lanciàni un attaccu massicciu aldilà di u cunfini russiu in dirizzioni di [[Kars]]; a scunfitta patuta in a siguenti [[battaglia di Sarıkamış]] (22 dicembri 1914-17 ghjinnaghju 1915) si trasfurmò in una disfatta par l'ottumani quandu a 3ª Armata circò di ritirà si à traversu i muntagni annivati, pirdendu 90.000 omini annantu à un tutali di 130.000<ref name=Willmott-85>{{Cita|Willmott|p. 85}}.</ref>. À i presi incù l'impurtanti situazioni di u fronti uriintali, i russii ùn funi micca immediatamenti in gradu di sfruttà a vittoria è finu à marzu u fronti caucasicu firmeti staziunariu, incù solu pochi azzuffi trà i dui parti; à a ricerca di un paganacciu par a disfatta, l'ottumani accusàni a minuranza armena chì vivia in i rigioni di cunfini di cunnivenza incù i russii, sottupunendu la à parta da frivaghju 1915 à dipurtazioni è massacri<ref name=Willmott-85 />. L'attacchi ottumani pruvucàni beddu prestu una rivolta aparta è u 19 aprili 1915 i "[[Milizia armena|fedayyin]]" armeni [[Risistenza di Van|si impussissàni]] di l'impurtanti cità di [[Van (Turchia)|Van]], risistendu dopu à l'assediu postu da l'ottumani; prufittendu di l'occasioni i russii lanciàni una offensiva massiccia in u sittori uriintali di u fronti, libarendu Van da l'assediu u 17 maghju ma essendu infini bluccati da l'ottumani in u corsu di a [[battaglia di Malazgirt (1915)| battaglia di Malazgirt]] (10-26 lugliu 1915). A contruffensiva ottumana inghjinnò a riaccupazioni di Van (evacuata da u grossu di a pupulazioni armena) è di l'altri tarritorii persi prima di a fini d'aostu. A linia di u fronti turrò à a situazioni di u principiu versu a fini di l'annu, incù i dui forzi impignati à riurganizà si<ref name=Caucasus>{{Cita web|lingua=en|url=http://www.turkeyswar.com/caucasus.html|titulu=Turkey in the First World War - Caucasus| situ=turkeyswar.com|data=6 maghju 2009|accessu=30 marzu 2014}}</ref>. ===== U furzamentu di i Dardaneddi ===== [[File:Lone Pine trench 6 August 1915.jpg|miniatura|sinistra|upright|Suldati di u 7u Battaglionu australianu in trincea à Gallipoli]] Par via di i difficultà annantu à u fronti caucasicu, a Russia n'appiddò à u Regnu Unitu parch'eddu impignessi à so volta a Turchia, custringhjendu la à richjamà à punenti parti di i so truppi: i britannichi, annantu à un sughjirimentu di u generali [[Horatio Herbert Kitchener]] è incù u vigurosu appoghju di u [[Lord cummissarii di l'ammiragliatu|prima lord di l'Ammiragliatu]] [[Winston Churchill]], pruposini d'attaccà da u mari i forti turchi in i Dardaneddi<ref>{{Cita|Gilbert|p. 155}}.</ref>. L'attaccu principiò di frivaghju 1915 è divia dà u colpu di grazia à l'Imperu ottumanu, chì a so marina ùn pudia cuntrastà in alcun' modu quidda anglu-francesa. L'upinioni duminanti era quidda d'una campagna brevi è viulenti chì avaria purtatu à l'accupazioni di Custantinopuli: apra u strettu avaria riapartu i canali d'espurtazioni di granu par a Russia è forsi avaria ancu inghjinnatu a resa turca<ref>{{Cita|Willmott|p. 55}}.</ref>. L'attaccu navali fù inveci un faddimentu: i forti funi travolti da u vulumu di focu di i curazzati anglu-francesi, ma incù l'assistenza tedesca l'ottumani erani ghjunti à sbarrà u strettu incù ampii campi di mini chì pruvucàni forti perditi ind'è l'attaccanti, ublighendu li à abandunà. L'Alliati dicisini cusì di ricorra à un sbarcu par cunquistà a [[penisula di Gallipoli]] è apra a strada à i dragamini chì avariani pussutu cusì eliminà i sbarramenti: u 25 aprili 1915, in ciò chì fù l'assaltu anfibiu maiori di a guerra, truppi britannichi, francesi, australiani è neuzilandesi presini terra nantu à a punta di Gallipoli, ma i forzi ottumani di u generali tedescu [[Ottu Liman von Sanders]] funi rapiti à assicurà si l'alturi duminanti è bluccà cusì l'attaccu. A privista rapita campagna si trasfurmò in una guerra di pusizioni incù perditi umani trimenti, chì feci cunnoscia u generali di l'[[Osmanlı İmparatorluğu Ordusu|armata ottumana]] [[Mustafa Kemal Atatürk|Mustafà Kemal]] com'è un impurtanti capimachja. Cuscenti di u faddimentu, l'Alliati si ritiràni dopu da Gallipoli in i prima ghjorna di ghjinnaghju 1916<ref> {{Cita|Willmott|pp. 78-79}}.</ref>. {{Ortografia è grammatica da verificà}} == Partecipazione taliana == Lu 3 maghjiu l'Italia, si disimpegnò da la [[Triplice Alleanza (1882)|Triplice Alleanza]]. in li ghjorni seguenti ghjolitti è lu parlamentu, in maghjioranza neutralista, combatterunu l'ultima battaglia per salvà l'Italia da lu cunflittu, mentre li naziunalisti manifestavanu in piazza per l'entrata in guerra ("le radiose ghjornate di maghjio", secundu la definizione di [[Gabriele D'Annunziu]]). Li parlamentari neutralisti ricevetteru minacce è intimidazioni, è lu stessu ghjolitti dovette assume una scorta. Lu 13 maghjiu Salandra presentò à lu [[Vittoriu Emanuele III di Savoia|Re]] le dimissioni; ghjolitti, in lu timore di approfondisce una grossa frattura à l'internu di lu paese, di provocà una crisi istituziunale di larga portata è di cumpromette lu paese à l'esternu, rinunciò à la successione è fece in manera in sustanza chì l'incaricu venisse cunferitu novamente à Salandra. L'Italia entrò perciò in guerra per volontà di un gruppu di relativa minoranza, chjamandu à combatte li militari longu più di 750 chilometri di fronte,che andavanu da lu Mà di lu nordu à lu cunfine svizzero === Interventisti è neutralisti in Italia === Alla vighjlia di la guerra, l'opinione pubblica taliana era cusì divisa: * '''Interventisti''' ** I ''liberal-cunservatori'', chì speravanu in un rafforzamentu di le istituzioni in sensu autoritariu, tra cui [[Antoniu Salandra]] è [[Sidney Sonninu]], Albertini è lu Corrie di la Sera. ** L'''[[Irredentismo|irredentisti]]'', chì vedevanu la guerra cume una prosecuzione di lu [[Risorghjmentu]], un'occasione per liberà le terre taliane irredente, fermate in manu austriaca. ** I ''socialisti rivoluzionari'', chì speravanu chì la guerra avaria acceleratu lu cumpimentu di la rivoluzione socialista, tra cui [[Benitu Mussolini]]. ** I ''[[Naziunalismo|naziunalisti]]'', chì esaltavanu la guerra cume strumentu per dà putenza è prestighju à la Nazione. ** L'''industriali'' di l'''industria pesante'', chì avarianu fattu inghjenti guadagni attraversu la produzione bellica. ** La [[massoneria]] è l´''intellettuali'' cume [[D'Annunziu]], [[Enricu Corradini|Corradini]], [[Marinetti]] è parechji altri. * '''Neutralisti''' ** I ''cattolici'', sia per li principi evanghjelichi sia per ùn andà cuntru la cattolicissima [[Imperu austru-ungarico|Austria]]. ** I ''[[Socialismo|socialisti]]'', chì vedevanu la guerra cume una inutile straghje, è chì volevanu pruteghjè l´interessi sovranaziunali di la [[Secunda Internaziunale|Secunda Internaziunale Socialista]]. ** [[ghjovanni ghjolitti|ghjolitti]] è ''i ghjolittiani'', chì ritenevanu di puter ottene cumunque da l'Austria le terre irredente in cambiu di la neutralità. ** L'''industriali'' chì producevanu per l'''esportazione'', chì speravanu di puter sustituisce nant'à li mercati internaziunali la [[Ghjermania]] impegnata in la guerra. === L'Italia entra in guerra === [[File:Postcard from WWI Italian front.JPG|thumb|300px|La cartolina di un suldatu à lu fronte à la famiglia, circa 1917.]] L'[[Italia]] dichjarò guerra à l'[[Imperu Austru-Ungarico|Austria-Ungheria]] lu 23 maghjiu 1915, è à la Ghjermania quindici mesi più tardi. All'alba di lu 24 maghjiu lu [[Reghju Esercitu]] sparò la prima salva di cannone cuntru le postazioni austru-ungariche asserragliate à [[Cervignanu di lu Friuli]] che, poche ore più tardi, divenne la prima cità cunquistata. à l'alba di lu stessu ghjornu la flotta austru-ungarica bombardò la stazione ferroviaria di [[Manfredonia]]; à le 23:56, bombardò [[Ancona]]. Lu stessu 24 maghjiu cadde lu primu suldatu talianu, [[Riccardu di ghjustu]]. Lu comandu di le forze armate taliane fu affidatu à lu ghjenerale [[Luighj Cadorna]]. Lu novu fronte apertu da l'Italia ebbe cume teatru l'arcu alpinu dallu [[Stelviu]] à lu mà [[Adriaticu]] è lu sforzu principale tendente á lu sfondamentu di lu fronte fu attuatu in la reghjone di la valli [[Isonzo|isuntine]], in direzione di [[Lubiana]]. pure qui, dopu à un'iniziale avanzata taliana, l´austru-ungarichi ricevetteru l'ordine di trincerà si è resistere. Si arrivò cusì à una guerra di trincea simile à quella chì si stava svolghjendu nant'à lu fronte uccidentale: l'unica differenza cunsisteva in lu fattu che, mentre nant'à lu fronte uccidentale le trincee eranu scavate in lu fangu, nant'à lu fronte talianu eranu scavate in le rocce è in li ghiacciai di le [[Alpi]], finu é oltre li 3.000 metri di altitudine. Nei primi mesi di guerra l'Italia sferrò quattru uffensive cuntru l´austru-ungarichi á est. Queste furunu: * Prima battaglia di l'Isonzo: 23 ghjugnu - 7 lugliu 1915 * Secunda battaglia di l'Isonzo: 18 lugliu - 3 agostu 1915 * Terza battaglia di l'Isonzo: 18 ottobre - 3 novembre 1915 * Quarta battaglia di l'Isonzo: 10 novembre - 2 dicembre 1915 in quest'ultime le perdite taliane ammuntarunu à oltre 60.000 morti è più di 150.000 feriti, lu chì equivaleva à circa un quartu di le forze mobilitate. Degna di menzione hè l'uffensiva nell'altu Cadore nant'à lu [[Col di Lana]] tendente à taglià una di le principali vie di rifornimentu à lu settore Trentinu attraversu la [[Val Pusteria]]. Questu teatru di operazioni fu secundariu rispettu à la spinta á est, tuttavia ebbe lu meritu di bloccare, in seguitu, cuntinghjenti austru-ungarici: la zona di operazioni si avvicinava difatti più di ogni altru settore di lu fronte à vie di cumunicazione strateghjche per l'approvvighjonamentu di lu fronte tirolese è trentinu. === Tanti caduti, pochi risultati === Si arrivò cusì à l'iniziu di lu 1916. Mentre in febbraiu l´austru-ungarichi ammassarunu truppe in Trentinu, l'11 marzu, per ottu ghjorni, si svolse la [[Quinta battaglia di l'Isonzu]], chì ùn portò á alcun risultatu. A ghjugnu l´austru-ungarichi sfondarunu in Trentinu arrivandu á occupà tuttu l'[[altipianu di Asiagu]]; l'esercitu talianu riuscì à fatica à fermà l'uffensiva è l´austru-ungarichi si ritirarunu tornandu à rinforzà le so pusizioni nant'à lu Carsu. L'uffensiva fu significativamente chjamata [[Battaglia di li Altipiani]] ''Strafexpedition'' (ovveru "spedizione punitiva"). Lu 4 agostu iniziò la Sesta battaglia di l'Isonzu chì portò lu 9 agostu à la cunquista di la cità di [[Gorizia]] che, pur ùn essendu di importanza strateghjca, verrà presa á un prezzu altissimu (20.000 morti è 50.000 feriti). L'annu si cuncluse cù altre tre uffensive: * Settima battaglia di l'Isonzo: 14 settembre - 16 settembre 1916 * Ottava battaglia di l'Isonzo: 1º novembre 1916 * Nona battaglia di l'Isonzo: 4 novembre 1916 Anche queste tre battaglie, chì pure cuntarunu 37.000 morti è 88.000 feriti, ùn portarunu à cunquiste significative. Nell'ultima parte di l'annu l´taliani riuscirunu á avanzà di qualchì chilometru in Trentinu, ma per tuttu l'invernu di lu 1916-1917, nant'à lu fronte di l'Isonzu, tra lu [[Carsu]] è [[Monfalcone]], la situazione rimase stazionaria. La speranza di l'Intesa era chì cù l'entrata in guerra di li taliani si indebulisse l'esercitu di li Imperi Centrali, chì saria statu impegnatu nant'à tre frunti, ma questu avvenne solu in parte, pure à causa di l'indebulimentu di la Russia nant'à lu fronte internu. La ripresa di le operazioni arrivò in maghjiu. da lu 12 maghjiu à lu 28 maghjiu si svolse la [[Decima battaglia di l'Isonzu]]. da lu 10 ghjugnu à lu 25 ghjugnu si svolse invece la [[Battaglia di lu Monte Ortigara]] voluta da Cadorna per ricunquistà certi territori di lu Trentinu fermati in manu austru-ungarica. Lu 18 agostu ebbe iniziu la più impunente di le uffensive taliane, l'[[Undicesima battaglia di l'Isonzu]]: pure questa ùn porterà significativi cambiamenti è verrà pagata à caru prezzu, sia cume perdite chì cume cunseguenze. === La disfatta di Caporettu === Visti l´esiti di l'ultima uffensiva taliana, austru-ungarichi è tedeschi deciseru di cuntrattaccare. Lu 24 ottobre l´austru-ungarichi è li tedeschi sfondarunu lu fronte di l'Isonzu à nordu converghjendu nant'à Caporettu è accerchjarunu la 2a Armata taliana, in particulà lu IV é lu XXVII Corpu d'armata, comandatu da lu ghjenerale [[Pietru Badogliu]]. Lu ghjenerale [[Luighj Capellu]], comandante di la 2a armata taliana, cume pure lu capu di statu maghjiore di l'esercitu Luighj Cadorna da tempu avevanu sentitu di un probabile attaccu, ma sottuvalutarunu tali notizie è pure l'effettiva capacità uffensiva di le forze nemiche. Capellu durante l'accerchjamentu preferì farsi diplomaticamente ricoverà in ospedale è questu l´custò poi l'impussibilità di difende si di fronte à la cummissione d'inchjesta, tantu da esse un l'anni successivi degradatu é incarceratu. Da lì l´austriaci avanzarunu per 150 km in direzione sud-ovest raghjiunghjendu [[Udine]] in soli quattru ghjorni. La [[battaglia di Caporetto|Disfatta di Caporettu]] provocò lu crollu di lu fronte talianu nant'à l'Isonzu cù la cunseguente ritirata di le armate schjerate da l'[[Mar Adriatico|Adriaticu]] finu à la [[Valsugana]], oltre à le perdite umane è di materiale; 350.000 suldati si diederu à una ritirata scumposta assieme à 400.000 civili chì scappavanu da le zone invase. La ritirata venne prima effettuata portandu l'esercitu longu lu [[Tagliamentu]], é in seguitu finu à lu [[Piave]], l'11 novembre 1917, quandu tuttu lu [[Venetu]] ([[Venezia]] cumpresa) sembrava putesse andà perdutu. à la fine si cuntarunu quasi 700.000 tra morti, feriti è prighjuneri. A seguitu di la disfatta, lu ghjenerale Cadorna, in lu cumunicatu emessu lu 29 ottobre 1917, indicò, in manera erratu è strumentale «la mancata resistenza di repà ti di la II armata» cume la motivazione di lu sfondamentu di lu fronte da parte di l'esercitu austru-ungaricu. In seguitu Cadorna, invitatu à far parte di la cunferenza interalleata à Versailles, venne sustituitu, per vole di lu novu presidente di lu cunsigliu [[Vittoriu Emanuele Orlandu]], da lu ghjenerale [[Armandu Diaz]], l'8 novembre 1917, dopu à chì la ritirata si stabilizzò definitivamente nant'à la linea di lu [[Monte Grappa]] è di lu Piave. === Da Caporettu à la fine di la guerra === L'austru-ungarichi è li tedeschi chiuseru l'annu 1917 cù le uffensive nant'à lu [[uffensiva di lu Piave|Piave]], nant'à l'Altipianu di Asiagu è nant'à lu [[monte Grappa]]. l´taliani, decimati dopu à Caporettu, funu costretti, per riempisce li voti d'organicu à chjamà à lu fronte li ''Ragazzi di lu '99'', appena diciottenni, mentre si decise di cunservà la leva di lu 1900 per un iputeticu sforzu finale, in lu 1919. Se la severa disciplina di Cadorna, oltre à le dure parole di [[papa Benedettu XV]] nant'à l'«inutile straghje» chì avevanu colpitu li militari più relighjosi è à li longhi mesi in trincea, aveva fiaccatu l'esercitu, la ritirata nant'à lu fronte di lu Grappa-Piave cunsentì à l'esercitu talianu, avale in manu à Diaz, di cuncentrà le sue forze nant'à di un fronte più breve, megliu difendibile, e, suprattuttu, cù un mutatu atteghjiamentu tatticu, impostatu à la difesa di lu territoriu naziunale. Ciò ricoprì di un novu significatu morale la guerra è cunsentì lu cumpattamentu di le truppe è di la nazione, presuppostu per la cosiddetta «Vittoria finale». L'austru-ungarichi fermarunu l´attacchi in attesa di la primavera di lu 1918, preparandu un'uffensiva chì li avaria dovuti portà à penetrà in la pianura veneta. La fine di la guerra cuntru la [[Russia]] fece sì chì la maghjior parte di l'esercitu impiegatu nant'à lu fronte urientale putesse spostà si à ovest. ''Dal cumunicatu di lu Comandu Supremu ("bullettinu di la Vittoria")'' 4 novembre 1918, ore 12 La guerra cuntru l'Austria-Ungheria che, sottu l'alta guida di S. M. Lu Re Duce Supremu, l'Esercitu talianu, inferiore per numeru è per mezzi, iniziò lu 24 maghjiu 1915 è cù fede incrollabile è tenace valore cundusse ininterrotta é asprissima per 41 mesi, hè vinta. L' ultimu cadutu talianu hè statu lu [[caporalmaghjiore]] [[ghjuseppe Pazzaglia]] di 19 anni appartenente à la 1º Sezione Mantova, colpitu da una pallottola in fronte à le ore 15 à [[sud]] di [[Udine]]. I resti di quellu chì fu unu di li più putenti eserciti di lu mondu, risalenu in disordine è senza speranza le valli chì avevanu discesu cù orgogliosa sicurezza. Diaz L'uffensiva austru-ungarica arrivò lu 15 ghjugnu: l'esercitu di l'Imperu attaccò cù 66 divisioni in la cosiddetta [[Battaglia di lu solstiziu]] (15 ghjugno|15 - 23 ghjugnu 1918), chì vide l´taliani, finalmente rincorati, resiste à l'assaltu. l´austru-ungarichi perseru le so speranze, vistu chì lu paese era ormai à un passu da lu baratru, assillatu da l'impossibilità di cuntinuà à sustene lu sforzu bellicu nant'à lu pianu ecunomicu è suprattuttu nant'à quellu morale, data l'incapacità di la monarchia di fà si garante di l'integrità di lu statu multinaziunale asburghjcu. cù li populi di l'imperu asburghjcu nant'à l'orlu di la rivoluzione, l'Italia anticipò á ottobre l'uffensiva prevista per lu 1919, per impegnà le riserve austru-ungariche é impedisce à iddi la prosecuzione di l'uffensiva nant'à lu fronte francese. Da [[Vittoriu Venetu]], lu 23 ottobre partì l'uffensiva, cù cundizioni climatiche pessime. l´taliani avanzarunu rapidamente in Venetu, Friuli è Cadore è lu 29 ottobre l'Austria-Ungheria si arrese. Lu 3 novembre, à [[Villa ghjusti (Padova)|Villa ghjusti]], pressu [[Padova]] l'esercitu di l'Imperu firmò l'armistizio; li suldati taliani entrarunu à [[Trentu]] mentre li [[bersaglieri]] sbarcarunu à [[Trieste]], chjamati da lu locale comitatu di salute pubblica, chì però aveva richjestu lu sbarcu di truppe di l'Intesa. Lu ghjornu seguente, mentre lu ghjenerale [[Armandu Diaz]] annunciava la vittoria, venivanu occupate Rovignu, Parenzu, Zara, Lissa è Fiume. Quest'ultima pur ùn prevista tra li territori in li quali sarianu state inviate forze taliane venne occupata, cume previstu da certe clausole di l'Armistiziu, in seguitu á li eventi di lu 30 ottobre 1918 quandu lu cunsigliu Naziunale, insediatosi in lu municipiu dopu à la fuga di li ungheresi, aveva pruclamatu, nant'à la base di li principi wilsoniani, l'unione di la cità à l'[[Italia]]. L'esercitu talianu furzò cumunque la linea di lu Trattatu di Londra intendendu occupà pure [[Lubiana]], ma fu fermatu pocu oltre [[Postumia]] da le truppe serbe. Li cinque reparti di la [[Reghja Marina|Marina]] entravanu à [[Pula]]. Lu ghjornu seguente venivanu inviati altri mezi à [[Sebenicu]] chì diventava la sede principale di lu ''Guvernu Militare di la Dalmazia''. == Teatri meridionali == === Lu fronte Ottomanu === L'[[Imperu Ottomanu]], dopu à parechje sollecitazioni da parte di li Imperi Centrali si unì à elli lu 29 ottobre 1914<ref>le ostilità fra Russia é Imperu Ottomanu cuminciarunu lu 29 ottobre senza una formale dichjarazione di guerra, si veda [http://www.gwpda.urg/naval/turkmill.htm Turkey enters the war]</ref>, creandu una minaccia per li territori russi di lu [[Caucasu]] è per le cumunicazioni britanniche cù l'[[India]] è l'uriente attraversu lu [[Canale di Suez]]. Cause principali di l'ingressu in guerra furono: la Ghjermanofilia di lu ministru di la guerra à so´ volta capu di l'esercitu nonche primu ministru [[Enver Pasha]] chì l'1 agostu 1914 firmu un trattatu segretu cù la Ghjermania di natura militare è alimentare, la mancata cunsegna da parte di lu guvernu di so´ maesta britannica di due novi incrociatori leghjèri. Nella zona di lu Caucasu l'obiettivu iniziale di li ottomani era la ricunquista di li territori di l'[[Anatolia]] urientale pe si durante la [[Guerra turcu-russa (1877 - 1878)|Guerra turcu-russa]] di lu 1877-1878. Lu schjeramentu iniziale di li Ottomani nant'à lu Caucasu cumprendeva due armate, la ''Secunda'' è la ''Terza'' per un totale di circa 180000 omini, dotate di equipaghjiamentu di la qualità simile à quellu di l'esercitu imperiale di lu zar; à queste si oppuneva l'[[Armata di lu Caucasu]], forte di circa 100000 omini, comandata inizialmente da lu ghjenerale [[Illarion Ivanovic Voroncov-Daškov]] é in seguitu da lu ghjenerale [[Nikolaj Nikolaevic Judenic]]. Teatru di la [[campagna di lu Caucasu]] fu un territoriu montosu in cui le vie di cumunicazioni eranu quasi inesistenti è le cundizioni ambientali per li suldati estremamente difficili, suprattuttu durante li periodi invernali. [[File:Capture of Jerusalem 1917d.jpg||right|thumb|270px|[[Artiglieria]] britannica in posizione prima di la presa di [[ghjerusalemme]]]] L'obiettivu à longu termine di Enver Pasha supremu comandante di l'esercitu ottomanu, era far rientrà li territori di l'[[Asia centrale]] in la sfera di influenza turca; tuttavia eL'Micca era un grande stratega<ref>David Fromkin ''A peace tu end all peace: the fall of the Ottoman Empisce and the creation of the mudern Middle East''</ref>. Enver Pasha decise di piglie l'iniziativa nant'à lu fronte di lu Caucasu in lu dicembre 1914, attaccandu fruntalmente in lu settore di [[Sarikamis]] cù la ''Terza Armata'' le posizioni di li russi, avvantaghjiati da lu terrenu muntagnosu è da le righjde cundizioni ambientali; la [[battaglia di Sarikamis]] si rivelò una terribile disfatta per l´ottomani chì perseru quasi interamente le forze impiegate. L'alleati (britannici, francesi, australiani è neozelandesi) aprirunu in lu 1915 un novu fronte cù lu sbarcu in li pressi di [[Gallipuli (Turchia)|Gallipuli]] chì avaria dovutu cundurre rapidamente à la presa di li [[Stretti Turchi]] è di [[Istanbul]]. Tuttavia li turchi riuscirunu cù successu à cuntene l´attacchi di li alleati, chì à la fine, sia per le gravi perdite subite sia per la situazione di stallu, deciseru di evacuà la zona di Gallipuli. In Mesuputamia invece, dopu à lu disastru di l'[[assediu di Kut]] (1915-16), li britannichi si riorganizzarunu è catturarunu [[Baghdad]] in lu marzu 1917. Più à ovest, in [[Palestina]], l´iniziali fallimenti britannichi venneru ribaltati cù la cunquista di [[ghjerusalemme]] in lu dicembre 1917 è la [[Forza di spedizione eghjziana]] guidata da [[Edmund Allenby]] chì scunfisse le forze ottomane in la [[battaglia di Meghjddu (1918)|battaglia di Meghjddu]] (settembre 1918). === Lu fronte serbu === Dopu aver respintu tre invasioni austru-ungariche nell'agostu-dicembre 1914, la Serbia cedette à l'invasione combinata di Ghjermania, Austria-Ungheria è Bulgaria di l'ottobre 1915. Le truppe serbe cuntinuarunu à resiste in [[Albania]] è [[Grecia]], dove una forza francu-britannica era sbarcata à [[Saloniccu]] per offrisce assistenza è per spinghje lu guvernu grecu in guerra cuntru l´Imperi Centrali. === La Grecia === La [[Grecia]], guidata da [[Costantinu li di Grecia|Re Costantinu I]], si dichjarò á lu scoppiu di lu cunflittu neutrale, tuttavia la zona di Saloniccu fu impiegata da l´Alleati cume base di appoghjiu per le operazioni nant'à lu fronte serbu è bulgaru. La situazione precipitò in lu 1917: lu re mostrò un atteghjiamentu propensu à sustene l´Imperi Centrali. Per ùn corre rischi, l´Alleati lu rovesciarunu è lu sustituirunu cù [[Alessandru di Grecia|suu figliu Alessandru]], chì lu 27 ghjugnu dichjarò guerra á li ottomani è iniziò le operazioni in [[Tracia]], chì fu occupata in l'annu successivu. === lu rolu talianu === L'Italia diede un importante apportu à la campagna cuntru l´Ottomani. Due [[divisione|divisioni]] di 10.000 omini funu sbarcate à [[Saloniccu]] è diederu battaglia durante la campagna in Serbia. Le navi principali funu invece ancorate à [[Valona]] è altri porti [[Albania|albanesi]]. Funu decisive pure quandu l´Ottomani tentarunu un fallitu attaccu à Suez, unendusi á li inglesi. Inoltre, in la [[Guerra italu-turca]], la [[Reghja Marina]] aveva distruttu la quasi totalità di la [[flotta]] ottomana, indebulendu mondu un ghjà affaticatu imperu. == Teatri asiatici: lu cuntributu ghjappunese == L'[[Imperu ghjappunese]] dichjarò la guerra quasi subitu è si trovò alleatu di l'Imperu russu scunfittu 9 anni addietru in la [[Guerra russu-ghjappunese]]. Lu statu ghjappunese aveva cume imperatore, da lu 1912, [[Taishu imperatore di lu ghjappune|Taishu]], sottu lu cui regnu si stava attraversandu un periodu di benesse ecunomicu è di sviluppu militare. Nel primu annu di guerra, la putente [[Marina Imperiale ghjappunese]] intraprese cunquiste à li danni di li tedeschi, tra cui la base di Tsingtau, in Cina, è l'isula di [[Palau]]. Successivamente, li nipponichi rifornirunu cù di li convoL'li britannici, tramite le colonie di questi ([[India britannica]] è [[Malesia]]). == Prime fasi: da lu romanticismu à le trincee == [[File:Louvain1915.jpg|thumb|280px|[[Lovaniu]] ([[Belgica]]), 1915]] La percezione di la guerra in lu 1914 era quasi romantica, è la so´ dichjarazione venne acculta cù grande entusiasmu da parechje persone. La visione cumune era chì saria stata una breve guerra di manovre, cù poche azioni punghjenti (per «impartisce una lezione à lu nemico») è saria finita cù un vittoriosu ingressu in la capitale (ovviamente quella nemica), seguita da una ò due parate celebrative à casa, per puter poi tornà à la vita normale. C'eranu certi pessimisti (come [[Horatiu Kitchener|Lord Kitchener]]) chì predisseru chì la guerra saria durata à lungu, ma [[Guglielmu II di Prussia|Guglielmu II]] disse chì la guerra saria «finita per Natale...». Questu puntu merita di esse approfonditu. La convinzione di la breve durata di la guerra si cunsidera spessu una traghjca sottuvalutazione; secundu mundi, se vi fosse stata fin da l'iniziu una diffusa cunsapevolezza chì la guerra avaria apertu un tale abissu in la civiltà europea, nessunu l'avaria intrapresa ò cuntinuata. In realtà, una parte di li studiosi militari di l'epoca avevanu previstu tale possibilità, cume si vede in particulà da l'opera di [[Ivan Bloch]], ghjà candidatu à lu [[Premiu Nobel per la pace]]. Le previsioni di Bloch nant'à la guerra industriale chì avaria cundottu à sanguinose situazioni di stallu, logoramentu è perfinu di rivoluzione, eranu ampiamente cunosciute sia in li circoli militari chì in quelli pacifisti, senza cuntà lu fattu chì ghjà in li decenni precedenti altri cunflitti, cume la [[guerra di secessione americana]] (1861-1865) è la [[guerra russu-ghjappunese]] (1904-1905), eranu deghjenerati in una massacrante [[guerra di trincea]]. Alcuni autori cume [[Niall Ferguson]] sustenenu chì la convinzione di una guerra veloce sia stata mondu esaghjerata fin da li tempi di lu cunflittu. Secundu Ferguson, li pianificatori militari, specialmente in Ghjermania, eranu cunsapevoli di la possibilità di una guerra lunga, cume risulta da la famosa [[Willy-Nicky (telegrammi)|currispondenza telegrafica Willy-Nicky]] tra l´imperatori di Russia è di Ghjermania. EL'sustiene pure chì li più informati cunsideravanu improbabile una guerra veloce. Inoltre, era nell'interesse di li guverni presentà ampiamente questu messaghjiu in la so prupaganda, da lu momentu chì questu incoraghjiava l´omini á arrolarsi, facendu sembrà la guerra menu grave è mantenendu altu lu morale ghjenerale. === Inizia lu trinceramentu === Dopu à l'iniziale successu in la [[prima battaglia di la Marna]], le forze tedesche è di l'Intesa iniziarunu una serie di snervanti manovre per cercà di costringhje l´avversari à la ritirata, in la cusiddetta [[Corsa à lu mare]]. Francia è Gran Bretagna si trovarunu ben prestu á affrontà le posizioni tedesche trincerate, da la Lorena finu à le coste belgiche in le [[Fiandre]]. Entrambi li schjeramenti preseru pusizione, li francesi è li britannichi cercandu di andà à l'attaccu, li tedeschi cercandu di difende lu territoriu da iddi occupatu. Di cunseguenza, le trincee tedesche eranu monda megliu costruite di quelle di li so nemichi, datu chì quelle anglu-francesi eranu pensate solu per esse «tempuranee». Nessunu di li due schjeramenti si dimustrò in gradu di assestà un colpu decisivu in li quattru anni seguenti, per quantu la prutratta azione tedesca in la [[battaglia di Verdun]] (1916) è lu fallimentu alleatu di la primavera successiva, purtarunu l'esercitu francese nant'à l'orlu di lu cullassu, mentre le diserzioni di massa minavanu la linea di lu fronte. Circa 800.000 suldati da la Gran Bretagna è da l'Imperu britannicu si trovavanu cuntemporaneamente nant'à lu fronte uccidentale 1.000 battaglioni, ognunu occupante un settore di lu fronte, da la Belgiuca finu à l'[[Arne]], chì operavanu nant'à un sistema mensile à quattru stadi, à menu chì ùn ci fosse un'uffensiva in corsu. Lu fronte cunteneva quasi 10.000 chilometri di trincee. Ugni battaglione teneva lu so' settore per quattru settimane prima di tornà in le retruvie, dunque in la riserva è infine per una settimana in licenza, suventi in la zona di [[Poperinge]] ò di [[Amiens]]. === La Somme è Passchendaele === Sia la [[battaglia di la Somme]] (1916), chì la [[battaglia di Passchendaele]] (1917), sempre nant'à lu [[Fronte uccidentale (prima guerra mundiale)|fronte uccidentale]], portarunu enormi perdite di vite da entrambe le parti, ma minimi progressi in la situazione di la guerra. hè interessante notà che, quandu li britannichi attaccarunu in lu primu ghjornu di la battaglia di la [[Somme]], è perseru un enorme numeru di omini sottu le cuntinue raffiche di le mitragliatrichi tedesche, riuscirunu cumunque à guadagnà di lu terrenu. Ciò fece sì chì lu comandu tedescu ordinò à li soi suldati di riprende si lu terrenu persu, cù risultati mondu simili da lu puntu di vista di le perdite. Quindi, invece di un combattimentu sbilanciatu, cù li soli britannichi à l'attaccu, chì avaria causatu enormi perdite solu da la so parte, lu volume di li attacchi fu equamente distribuitu, cusì cume le perdite sufferte. === li gas tossichi è le nove armi === Come in ogni cunflittu lu settore di ricerca maghjiormente sviluppatu fu quellu bellicu, chì raghjiunse livelli impensabili in lu ghjru di pochi anni. Le nove armi funu numerose, tutte ugualmente letali. * li [[armi chimiche|gas tossichi]] funu utilizzati per la prima volta da li tedeschi cuntru li russi, senza mondu successu, in la [[battaglia di bulimow]] di lu 1º ghjennaiu 1915, ma divenneru celebri à partisce da lu 22 aprile 1915, data in cui à [[Ypres]] ([[Belgica]]) per la prima volta si fece usu di gas asfissianti à lu [[cloru]], chì provocarunu lu terrore tra le truppe francu-britanniche. Lu primu rudimentale rimediu á li attacchi chimichi era custituitu da fazzoletti bagnati cù acqua e/u urina, solu in seguitu sarianu state sperimentate le prime [[maschera antigas|masche antigas]]. in lu corsu di la guerra li gas à lu cloru sarianu stati poi sustituiti da un tipu di gas più evolutu, sparatu da proiettili, denuminatu [[iprite]] (dal nome di la stessa cità di Ypres). * La [[mitragliatrice]], chì cunsentiva di sparà centinaia di colpi à lu minutu aghjevolandu mondu la difesa di le trincee. L'usu di la mitragliatrice, chì impediva le manovre di grandi formazioni in campu apertu cume era in usu finu à tuttu lu [[XIX seculu]], fu anzi unu di li elementi chì più di ogni altru cuntribuì à lu rapidu volghje si di lu cunflittu in una massacrante guerra di trincea. * li [[lanciafiamme]], introdotti da li tedeschi à [[Hooghje]] lu 30 lugliu 1915. * li [[carru armato|carri armati]] (utilizzati inizialmente da li britannichi nant'à la [[battaglia di la Somme|Somme]] lu 15 settembre 1916), chì suscitarunu lu stessu stupore è terrore provocatu da lu gas à Ypres, pur ùn essendu usati per lu sfondamentu di le linee nemiche (come avverrà poi in la [[secunda guerra mundiale]]), ma solu per lu semplice supportu à la fanteria. Ognuna di queste nove armi inizialmente provocò panicu è scuncertu tra li nemici, ma ùn riuscì à produrre un vantaghjiu sustanziale è duraturu. pure se à l'iniziu tutte le armi funu appannaghjiu di una sola parte, poi entrambi l´schjeramenti svilupparunu tutte queste armi. === Aeroplani è U-Boot === [[File:Nieuport.jpg|thumb|250px|Caccia <nowiki>[[Nieuport]]</nowiki> 17, [[Aisne]] ([[Francia]]), 1917]] L'aviazione militare ottenne rapidi progressi, dallu sviluppu di le (inizialmente primitive) mitragliatrichi sincronizzate per puter sparà in avanti, introdotte da l'aviazione tedesca nell'autunnu di lu 1915, á lu sviluppu di li [[bombardiere|bombardieri]] usati cuntru [[Londra]] (lugliu 1917): ancor più drammaticu, almenu per li britannici, fu l'usu di li [[sottumarino|sottumarini]] tedeschi ([[U-Boot]], da lu tedescu ''Unterseeboote'') cuntru li mercantili alleati in acque internaziunali da lu febbraiu 1915. La decisione tedesca di toglie le restrizioni à l'attività sottumarina (la cosiddetta "[[guerra sottumarina indiscriminata]]", da lu 1 febbraio|1º febbraiu 1917) fu strumentale à l'entrata in guerra di li Stati Uniti da la parte di li alleati (6 aprile). L'affondamentu di lu transatlanticu ''[[RMS Lusitania|Lusitania]]'' fu un successu cuntroversu per l´U-Boot. === L'industria ottica === L'industria ottica (suprattuttu quella tedesca) aveva avutu unu sviluppu notevole pure prima di la guerra. Li sottumarini ebberu li so risultati pure grazie à di li boni periscopi, da le trincee l´ufficiali tedeschi scrutavanu cù cannochjali [[Bausch]] l´ufficiali inglesi chì à so volta li scrutavanu cù cannochjali [[Bausch & Lomb]] di fornitura americana ò cù l´Zeiss cumprati da li tedeschi in lu 1910. [[Goerz]], [[Voigtlander]], [[M. Hensoldt & Sohne]], E.Leitz ([[Leica]]), [[Carl Zeiss]] funu le industrie chì più funu impegnate in lu sforzu bellicu di l'[[Imperu tedescu]]. == Lu fronte urientale è la Russia == Mentre nant'à lu fronte uccidentale si era raghjiuntu lu stallu in le trincee, la guerra cuntinuò á est. === Vittorie tedesche á est === I piani di guerra iniziali di li russi prevedevanu l'invasione simultanea di la [[Galizia (europa centrale)|Galizia]] austriaca è di la [[Prussia urientale]] tedesca. pure se l'iniziale avanzata in Galizia fu di ampiu successu, li russi venneru respinti in Prussia da le vittorie di li ghjenerali tedeschi [[Paul von Hindenburg|Hindenburg]] è [[Erich Ludendorff|Ludendorff]] à [[Battaglia di Tannenberg (1914)|Tannenberg]] è à li [[Battaglia di li Laghi Masuri|Laghi Masuri]] nell'agostu è settembre di lu 1914. L'organizzazione militare é ecunomica russe, menu sviluppate, si rivelarunu prestu insufficienti davanti à le forze combinate di Ghjermania è Austria-Ungheria. in la primavera di lu 1915 li russi venneru respinti in Galizia, è in maghjiu l´Imperi Centrali ottenneru un importante sfondamentu à li cunfini meridionali di la [[pulonia]], espugnandu [[Varsavia]] lu 5 agostu è costringhjendu li russi à ritirà si da la [[pulonia]]. === La Russia in subbugliu === L'insoddisfazione in li cunfrunti di la cundotta di guerra di lu guvernu russu caria nonostante li successi di lu ghjugnu 1916 ([[uffensiva Brusilov]]) in la Galizia urientale, cuntru l´austriaci, quandu li successi russi funu minati da la riluttanza di li altri ghjenerali di impegnà le so forze à supportu di lu comandante vittoriosu. Le fortune alleate si ravvivarunu solu temporaneamente cù l'ingressu in guerra di la [[Romania]], lu 27 agostu. Le forze tedesche arrivarunu in aiutu di le unità austriache impegnate in [[Transilvania]], è [[Bucarest]] cadde à li piedi di li Imperi Centrali lu 6 dicembre. in lu frattempu, l'instabilità interna caria in Russia, è lu [[Nicula II di Russia|Zar]] rimase isulatu à lu fronte, mentre lu sempre più incumpetente guvernu di l'Imperatrice provocò pruteste da tutti li segmenti di la vita pulitica russa, risultandu nell'assassiniu di lu cunsiglie predilettu di la zarina [[Alessandra d'Assia|Alessandra]], [[Rasputin]], da parte di nobili cunservatori à la fine di lu 1916. === La rivoluzione in Russia === In u [[marzu]] 1917 (febbraiu per lu calendariu russu, chì ùn era statu ancora convertitu à lu calendariu gregorianu), le dimostrazioni di [[San Pietruburgu]] (ribattezzata Pietrugradu per abbandonà lu toponimu Ghjermanicu, inopportunu in tempu di guerra) culminarunu nell'abdicazione di Nicula II è à la nomina di un debule [[guvernu provvisoriu russu (1917)|guvernu provvisoriu]] centrista, chì cundivise lu pute cù li socialisti di lu [[Soviet di Pietrugradu]]. Questa divisione di li puteri portò à la cunfusione è à lu caos, sia à lu fronte chì à casa, è l'esercitu divenne sempre menu capace di resiste efficacemente à la Ghjermania. in lu frattempu, la guerra è lu guvernu, divenneru sempre più impopulari, è lu malcuntentu venne usatu strateghjcamente da lu Partitu [[bulscevicu]], guidatu da [[Lenin|Vladimir Lenin]], á lu scopu di piglie lu putere. Lu [[Rivoluzione russa (La rivoluzione d'ottobre)|triunfu di li bulscevichi]], in novembre (ottobre per lu calendariu russu), fu seguitu in dicembre da un armistiziu è da negoziati cù la Ghjermania. à l'iniziu, li bulscevichi rifiutarunu li duri termini imposti da la Ghjermania, ma quandu questa riprese la guerra è cuminciò à marcià impunita attraversu l'[[Ucraina]], lu novu guvernu accettò lu [[Trattatu di Brest-Litovsk]] lu 3 marzu 1918, chì portò la Russia fori da la guerra dietru cessione á li Imperi Centrali di vasti territori cumprendenti la [[Finlandia]], le Province Baltiche, la [[pulonia]] è l'[[Ucraina]] (che cumprendevanu più di un quartu di la populazione russa). == Rovesciamentu di le sorti == Lu 1917 vide l'ingressu in guerra di li [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] à fiancu di le putenze di l'Intesa, mentre la scunfitta russa nant'à lu fronte urientale permise à la Ghjermania di spostà truppe versu ovest. saria statu dunque nant'à lu fronte uccidentale chì saria statu decisu l'esitu di la guerra. === Ingressu di li Stati Uniti === [[File:Bombers of WW1.ogv|thumb|250px|Filmatu di prupaganda statunitense (aerei attaccanu pustazioni nemiche)]] A lu cumenciiu di lu 1917 la Ghjermania riprese la so´ pulitica di guerra sottumarina indiscriminata: per isolà li britannichi, nessuna nave (anche quelle neutrali) saria stata risparmiata. Questu, combinatu cù l'indignazione pubblica circa lu [[Telegramma Zimmermann]], portò à la finale rottura di le relazioni tra Stati Uniti è Imperi Centrali. Lu presidente [[Woodrow Wilson]] richjese à lu [[Congressu di li Stati Uniti]] di dichjarà guerra, lu chì avvenne lu 6 aprile 1917 (solu un membru di lu Congressu, [[Jeanette Rankin]] di lu [[Muntana]], votò cuntru). L'esercitu statunitense è la fighjia Naziunale eranu ghjà stati mobilitati in lu 1916 per dà la caccia à lu rivoluzionariu messicanu [[Panchu Villa]], lu chì rese l´spostamenti più veloci. La Marina statunitense fu in gradu di invià un gruppu di navi da guerra à [[Scapa Flow]] per unè si à la flotta britannica è un gruppu di incrociatori à [[Cobh|Queenstown]], in [[Irlanda]], per aiutà à scortà li convogli. Cumunque, occorse di lu tempu prima chì le forze statunitensi fosseru in gradu di cuntribuisce significativamente nant'à lu fronte uccidentale è nant'à quellu talianu. cù l'entrata in guerra di li USA, si crea una putentissima alleanza: la grande putenza ecunomica, li due imperi più grandi di lu tempu ([[Imperu britannicu]] è [[Imperu russu]]), di le nazioni ecunomicamente forti ([[Italia]], [[Francia]], [[Cina]], [[Sudafrica]] suprattuttu ma pure stati cume l'[[Australia]] chì eranu sottu lu Regnu Unitu ma godevanu di ampia autonumia). Tutta questa putenza era cuntrapposta à l'[[Imperu tedescu]], putente ma alleatu cù due nazioni decadenti ([[Imperu Ottomanu]] è [[Imperu Austru-Ungaricu]]) è cù la piccula [[Bulgaria]] che, pur tenace, ùn rappresentava un ostacolu insormuntabile: la vittoria era dunque prossima. Britannichi è francesi insistetteru nant'à l'inviu di fanteria statunitense per rinforzà le linee. Durante la guerra, le forze americane funu à cortu di una propria artiglieria, aviazione è di unità di lu ghjeniu. Cumunque, lu ghjenerale [[John J. Pershing]], comandante di la forza di spedizione americana, rifiutò lu disgregamentu di le unità statunitensi per utilizzarle cume rinforzu di quelle francesi è britanniche, cume sughjèritu da l´alleati. === uffensiva tedesca di lu 1918 === L'entrata in guerra di li Stati Uniti in lu 1917 aveva resu certu l'eventuale arrivu di novi omini per le putenze di l'Intesa, mentre lu ritiru di la Russia è la disfatta taliana di Caporettu avevanu permessu lu trasportu di truppe tedesche á ovest. Quattru successive uffensive tedesche seguirunu quella di lu 27 maghjiu, portandu à guadagni in direzione di Parighj, cumparabili à quelli di l'avanzata di lu 1914. Lu 21 marzu 1918 la Ghjermania lanciò una grossa uffensiva, l'«[[uperazione Michael]]», cuntru le truppe britanniche è di lu [[Commonwealth di le nazioni|Commonwealth]]. L'esercitu tedescu aveva sviluppatu una nova tattica chì prevedeva l'utilizzu di incursori addestrati á infiltrà si in le trincee è catturarle. L'alleati reaghjrunu incaricandu lu maresciallu francese [[Ferdinand Foch]] di coordinà le attività alleate in Francia, è in seguitu nominandolu comandante supremu di tutte le forze alleate. L'uffensiva tedesca si mosse in avanti di 60 km è premette le truppe di la [[Corpu di Spedizione Britannico|Forza di spedizione britannica]] (BEF), tantu chì lu so comandante, lu maresciallu di campu Sir [[Douglas Haig]], emise un ordine ghjenerale l'11 aprile chì dichjarava: «Con le spalle à lu muru, è credendu in la ghjustezza di la nostra causa, ognunu di noi deve combatte finu à la fine». Cumunque, per issu momentu, l'uffensiva tedesca si era fermata, à causa di problemi loghjstichi. Li cuntrattacchi di li [[Canada|canadesi]] è di le forze di l'[[ANZAC]] spinseru indietru li tedeschi. === Vittoria alleata === La forza di spedizione americana, cumandata da lu ghjenerale [[John J. Pershing]], entrò in battaglia in numeri significativi in l'aprile 1918. in la [[battaglia di Boscu Belleau]], da lu 1 ghjugno|1º]] à lu 30 ghjugnu 1918, la secunda divisione, cumprendente lu [[United States Marine Corps|Corpu di li Marines]], ahjutò á annullà l'uffensiva tedesca chì minacciava Parighj. Lu 18 lugliu 1918, à la [[battaglia di Chateau-Thierry]], le forze francesi è statunitensi andarunu à l'uffensiva. L'esercitu britannicu, usandu un gran numeru di carri armati, attaccò á [[Battaglia di Amiens|Amiens]] l'8 agostu causendu tale surpresa è cunfusione chì lu cumandante in capu tedescu, ghjenerale Ludendorff, disse chì fu «Lu ghjornu più neru di l'esercitu tedescu». Lu 12 settembre la Prima Armata Statunitense, chì era stata recentemente custituita da la Forza di spedizione americana, andò à l'attaccu di lu [[Saliente (militare)|saliente]] di [[Battaglia di Saint-Mihiel|Saint-Mihiel]], chì la Ghjermania occupava da lu 1914. Questu saliente minacciava la linea ferroviaria Parighj-[[Nancy]]. Le forze americane eranu carenti di supportu di l'artiglieria, chì veniva fornitu da francesi è britannichi. Questa fu pure la prima uccasione in cui venneru usati li carri armati americani, guidati da lu tenente colonnellu [[ghjeorghje Smith Patton]]. Quattru ghjorni dopu à lu saliente era statu ripulitu. Lu 26 settembre le forze americane iniziavanu l'[[uffensiva Mosa-Argonne]], chì cuntinuò finu à la fine di la guerra. Un postu di osservazione chjave di li tedeschi, nant'à la qota 305 à [[Montfaucon-d'Argonne]] venne catturatu lu 27 settembre. Circa 18.000 americani cadderu durante l'uffensiva, chì fu la prima cundotta da l´Stati Uniti cume esercitu indipendente. Lu ghjenerale Pershing puntava à lu fiume [[Renu]], chì si aspettava di oltrepassà à l'iniziu di lu 1919. Lu 24 ottobre l'esercitu talianu, cù un limitatu supportu alleatu (3 divisioni francesi, 2 inglesi, un reghjimentu americanu) iniziò la so´ uffensiva (che durò finu à lu 4 novembre) chì vide lu scontru tra 55 divisioni taliane cuntru 60 austriache. Lu cumandu talianu avia studiatu be' lu pianu, chì ùn prevedeva attacchi fruntali, ma un colpu cuncentratu nant'à un unicu puntu per spezzà lu fronte. Lu puntu presceltu era Vittoriu Venetu, dove la 5a è la 6a Armata austriaca si cunghjunghjevanu: dunque un puntu nevralghjcu per li cullegamenti. L'uffensiva iniziò cù una manovra diversiva, la 4a Armata iniziò un attaccu nant'à lu Grappa, attirandusi cuntru la maghjioranza di li rinforzi austriaci. La piena di lu Piave costrinse à l'inazione issu fronte, l´austriaci credetteru chì quellu di la 4a armata fosse l'attaccu principale è cuntinuarunu à cuntrastà lu cù tutte le forze. In la notte tra 28 è 29 pure nant'à lu Piave si passò à l'attaccu, le prime ore funu terribili, la currente era forte è le teste di ponte restavanu spessu isulate, ma à la fine l'8a Armata superò lu fiume é iniziò á avanzare, la 10a è la 12a si allargarunu nant'à le sue ali per coprisce l'avanzata, lu fronte si spezzò è si innescò una prucessu di disfacimentu chì rese l'esercitu imperiale inguvernabile. Lu profilà si di la scunfitta fece aumentà le diserzioni, interi repà ti abbandonarunu le linee; lu 30 ottobre l'esercitu talianu era à Vittoriu Venetu, mentre altre armate taliane passarunu lu Piave è avanzaronu. La corsa pruseguì per altri tre ghjorni, lu 3 si arrivò à Trentu, la marina sbarcò à Trieste, lu 4 l'Austria capitolò. cù lu crollu di l'Imperu Asburghjcu la minaccia di l'apertura di un fronte à sudu divenne reale, la Ghjermania, pur ancora sustanzialmente imbattuta è saldamente in territoriu francese, sette ghjorni dopu à l'Austria decise di abbandunà la lotta. == Fine di la guerra == La [[Bulgaria]] fu lu primu tra l´[[Imperi Centrali]] à firmà l'[[armistiziu]] (29 settembre 1918), seguitu da la [[Turchia]] (30 ottobre). La [[Ghjermania]] richjese un cessate lu focu lu 3 novembre 1918, seguita da l'[[Austria-Ungheria]]. Li combattimenti terminarunu cù l'armistiziu cuncordatu l'11 novembre à [[cumpiègne]]. [[Austria]] è [[Ungheria]] firmarunu due armistizi separati à seguitu di lu rovesciamentu di la monarchia [[Asburgo|asburghjca]]. Lu [[maghjiore]] [[Harry Truman|Harry S. Truman]] fece sparà li cannoni à lu so' [[battaglione]] finu á li ultimi secundi. Circa trent'anni dopu, lu maghjiore divenne presidente di li Stati Uniti. Fu ellu à ordinà lu lanciu di le [[bomba atomica|bombe atomiche]] nant'à [[Hiroshima]] è [[Nagasaki]], chì pose fine à la [[secunda guerra mundiale]]. Si può in qualchì manera dì chì [[Truman]] fece terminà entrambe le guerre mundiali. Quandu [[Guglielmu II]] ordinò à la [[Hochseeflotte|Flotta d'altu mare]] tedesca una sortita cuntru le navi alleate, questa si [[ammutinamento|ammutinò]] à [[Wilhelmshaven]], lu 29 ottobre 1918: morirunu 9 marinai. Lu 9 novembre, venne pruclamata la repubblica, segnandu la fine di l'[[Imperu tedescu]] natu in lu 1871. Lu [[Kaiser]] fuggì lu ghjornu seguente in li [[Paesi Bassi]], dove l´venne garantitu l'[[asilu puliticu]] finu à la morte (avvenuta in lu 1941, pocu dopu à chì li [[Paesi Bassi]] funu occupati da lu [[Terzu Reich]] di [[Hitler]] in la [[Secunda guerra mundiale]]). == Cronolughja di la Grande Guerra == === 1914 === * 28 ghjugnu - L'Arciduca Francescu Ferdinandu di Absburgu, erede à lu trunu d'Austria-Ungheria, viene uccisu à Serajevu da un naziunalista bosniacu [[Gavrilu Princip]]. * 23 lugliu - L'Austria-Ungheria invia un ultimatum à la Serbia. * 28 lugliu - L'Austria-Ungheria dichjara guerra à la Serbia. * 29 lugliu - La Russia ordina la mobilitazione ghjenerale. * 31 lugliu - Ultimatum tedescu à la Russia - Mobilitazione ghjenerale nell'imperu austru-ungaricu. * 1 agosto|1º agostu - La Ghjermania dichjara guerra à la Russia - L'Italia pruclama la neutralità. * 2 agostu - Le truppe tedesche occupanu lu Lussemburgu. * 3 agostu - La Ghjermania dichjara guerra à la Francia; * 4 agostu - La Ghjermania invade la neutrale Belgica - lu Regnu Unitu dichjara guerra à la Ghjermania dopu à chì questa ùn rispetta la neutralità belgica. * 5 agostu - lu Muntenegru dichjara guerra à l'Austria. * 6 agostu - L'Austria dichjara guerra à la Russia. * 6 agostu - La Serbia dichjara guerra à la Ghjermania. * 8 agostu - lu Muntenegru dichjara guerra à la Ghjermania. * 9 agostu - La Francia dichjara guerra à l'Austria-Ungheria. * 12 agostu - La Francia dichjara guerra à l'Austria. * 13 agostu - La Gran Bretagna dichjara guerra à l'Austria. * 15 agostu - 17 agostu - li russi attaccanu in Galizia è in la Prussia urientale * 20 agostu - 28 agostu - li tedeschi occupanu la Belgica - lu Ghjappone dichjara guerra à la Ghjermania è à l'Austria - L'Austria dichjara guerra à la Belgica. * 27 agostu - 30 agostu - [[Battaglia di Tannenberg (1914)|Battaglia di Tannenberg]]: li tedeschi scunfighjenu li russi. * Settembre 1914 - un pattu di unità viene firmatu da Francia, Gran Bretagna è Russia. * 6 settembre - 12 settembre - [[Prima battaglia di la Marna|Battaglia di la Marna]] - L'uffensiva tedesca in Francia hè bloccata - In Galizia l´austriaci sò scunfitti da li russi. * 9 ottobre - [[Assediu di Anversa]] - [[Anversa]], lu [[Belgica]] cede à le truppe tedesche. * 31 ottobre - La Turchia entra in guerra cù l´imperi centrali: si aprirunu di li novi frunti di combattimentu, quellu russu-turcu in Armenia è quellu anglu-turcu in Mesuputamia è in Eghjttu. * 1 novembre|1º novembre - Una squadra di incrociatori tedeschi inflighjè una bruciante scunfitta à la [[Royal Navy]] affondandu due incrociatori corazzati à largu di le coste cilene ([[Battaglia di Coronel]]). * 4 novembre - La Russia è la Serbia dichjaranu guerra à l'[[Imperu Ottomanu]]. * 5 novembre - La Francia è lu Regnu Unitu dichjaranu guerra à l'Imperu Ottomanu. * 8 dicembre - à largu di le isole Falkland una squadra di incrociatori da battaglia britannichi annienta la divisione di l'ammiragliu [[Maximilian von Spee]], vendicandu lu disastru di Coronel ([[battaglia di le Falkland]]). * 25 dicembre - Truppe taliane sbarcanu à Valona, in Albania, à scopu cautelativu. === 1915 === * 6 ghjennaiu - 8 ghjennaiu - li voluntari garibaldini taliani sustenenu aspri combattimenti in le Argonne. * 7 ghjennaiu - Negoziati italu-austriaci. L'Italia vole ottene di li cumpensi territoriali chì cuntrobilancinu l'eventuale stensione di lu territoriu austriacu. * 23 ghjennaiu - Inizia un'uffensiva austriaca nant'à li Carpazi. * 1 febbraio|1° febbraiu - li tedeschi distrughjenu nant'à li laghi Masuri la 10° armata. * 15 febbraiu - uffensiva francese in la Champagne. * 19 febbraiu - Inizia la [[campagna di li Dardanelli]], tentativu anglu-francese di cunquistà lu strettu è la cità di [[Istanbul]]. * 22 marzu - cuntruffensiva russa nant'à li Munti Carpazi. * 16 aprile - L'Austria respinghje le proposte taliane. L'Italia aveva chjestu cumpensi territoriali quale moneta di scambiu per la so´ neutralità. * 26 aprile - L'Italia aderisce segretamente à lu Pattu di Londra cù l'Intesa. * 3 maghjiu - L'Italia denuncia la Triplice Alleanza. cuntruffensiva austru-ungarica in Galizia cù gravi scunfitte per li russi. * 5 maghjiu - D'Annunziu pronuncia à Quartu un discorsu interventista. * 20 maghjiu - lu guvernu talianu ottiene li pieni puteri in casu di guerra. * 24 maghjiu - l'Italia entra in guerra cuntru l'Austria-Ungheria. Li suldati taliani superanu dovunque li vecchi cunfini è attaccanu le posizioni nemiche. * 25 maghjiu - 28 maghjiu - Occupazione di lu Monte Altissimu, di Ala, Cortina d'Ampezzu, Gradu è Aquileja. * 3 ghjugnu - [[San Marinu]] dichjara guerra à l'Austria. * 8 ghjugnu - Monfalcone è Gradisca sò taliane. * 12 ghjugnu - li suldati taliani occupanu la cunca di Plezzu è riescunu à passà l'Isonzu à Plava, dove custituiscunu una piccula è tormentata testa di ponte. * 16 ghjugnu - cù ardita azione l´[[alpini]] cunquistanu lu Monte Neru. * 23 ghjugnu - 7 lugliu - [[Prima battaglia di l'Isonzu]]. Sanguinosi scuntri à Plava, nant'à lu monte Podgora, à Oslavia è nant'à lu Carsu Gorizianu. * Primi di lugliu - Grande uffensiva austru-tedesca in pulonia. nant'à lu fronte francese aspre battaglie in la zona di l'Artois. * 18 lugliu - 4 agostu - [[Secunda battaglia di l'Isonzu]]. Durissimi scuntri nant'à lu monte S. Michele nant'à lu Carsu. Lotta terribile à S. Maria è S. Lucia di Tolminu, è fra lu Podgora è Oslavia. * 20 lugliu - Combattimentu nant'à le Tofane davanti à Cortina d'Ampezzu. More lu ghjenerale Cantone. * 21 agostu - l'Italia dichjara guerra à l'Imperu è la Turchia. * settembre-[[uttobre]] - uffensiva anglu-francese nell'Artois è in la Champagne. uffensiva austru-tedesca cuntru la Russia. * 5 ottobre - La Bulgaria dichjara guerra à la Serbia. * 19 ottobre - L'Italia dichjara guerra à la Bulgaria. * 18 ottobre - 4 novembre - [[Terza battaglia di l'Isonzu]] á lu scopu di portà un aiutu indirettu à li serbi chì stannu per esse travolti da tedeschi, austriaci è bulgari. * 10 novembre - 2 dicembre - [[Quarta battaglia di l'Isonzu]]. nant'à lu Monte S. Michele si copre di gloria la Brigata Sassari è nant'à lu Calvariu (Podgora) la Brigata Casale. * 16 dicembre - l´taliani sbarcanu à Valona per pruteghjè l'esercitu serbu in ritirata è ne predispunenu lu salvataghjiu. === 1916 === * ghjennaiu - Salvataghjiu di l'esercitu serbu da parte di la Marina taliana. * 21 febbraiu - Cumincia l'uffensiva tedesca cuntru [[Battaglia di Verdun|Verdun]], in Francia. * 9 marzu - la Ghjermania dichjara guerra à lu [[Portogallu]]. * 11 marzu - 19 marzu - l'Austria-Ungheria dichjara guerra à lu Portogallu. [[Quinta battaglia di l'Isonzu]], nant'à richjesta di li francesi chì cercanu, indirettamente, di allentà la morsa chì li stringhje à Verdun. * 12 aprile - Gl'taliani attaccanu nant'à l'[[Guerra bianca in Adamello|Adamellu]]. Si combatte à olte 3000 metri d'altitudine. * 18 aprile - Viene fatta saltà cù una mina è cunquistata la cima di lu Col di Lana. * 15 maghjiu - 31 maghjiu - l´austriaci lancianu nant'á l'altipiani la "[[Battaglia di li Altipiani|Strafexpedition]]" (spedizione punitiva) cuntru l'Italia á lu scopu di raghjiunghje la pianura veneta è piglie à le spalle le armate schjerate in Carnia è nant'à l'Isonzu. dopu à sanguinosi combattimenti l'attaccu fallisce. * 31 maghjiu-2 ghjugnu scontru navale fra la ''[[Royal Navy|Grand Fleet]]'' è la ''[[Hochseeflotte]]'' in lu [[mà di lu Nord]]; passa à la storia cume [[battaglia di lu Jutland]], ò di lu Skaghjerrak per li tedeschi. Quella chì viene ricordata cume la più grande battaglia navale di tutti li tempi, fu tatticamente una vittoria tedesca, datu chì le perdite inflitte à li britannichi funu superiori è piuttostu brucianti (come l'affondamentu di li tre incrociatori da battaglia ''[[HMS Indefatigable (1909)|Indefatigable]]'', ''[[HMS Invincible (1907)|Invincible]]'' è ''[[HMS Queen Mary|Queen Mary]]'', à fronte di la perdita di l'incrociatore da battaglia Lutzow per li tedeschi). Tuttavia l'effettu strateghjcu di lu scontru fu di assolutu vantaghjiu britannicu, perché la flotta tedesca ùn si arrischiò più in mà apertu per cercà unu scontru direttu. La guerra nant'à lu mà veniva affidata quasi cumpletamente à li sommerghjbili. * 4 ghjugnu - 15 agostu - uffensiva russa in Bucovina cuntru l´austriaci chì devonu indietreghjià cù parechje perdite. * 29 ghjugnu - l´austriaci lancianu gas asfissianti in la zona di lu monte S. Michele. * 1º lugliu - In Francia l´alleati attaccanu in forze nant'à la Somme. * 12 lugliu - Venenu impiccati [[Cesà Battisti]] è [[Fabiu Filzi]], catturati pochi ghjorni prima durante un'azione nant'à lu monte Cornu. * 6 agostu - 17 agostu - [[Sesta battaglia di l'Isonzu]]. Gorizia hè cunquistata da l´taliani lu 9 agostu, dopu à chì eranu state finalmente prese le terribili alture di lu Sabotinu, di Oslavia è di lu Podgora. Lu primu ghjornu di la battaglia cade [[Enricu Toti]]. * 10 agostu - Viene impiccatu à pula [[Nazariu Sauru]], irridente istrianu, catturatu lu 30 lugliu. Era statu imbarcatu nant'à lu sommerghjbile Pullinu. * 27 agostu - La [[Romania]] dichjara guerra à l'Austria-Ungheria. * 28 agostu - L'Italia dichjara guerra à la Ghjermania è la Ghjermania dichjara guerra à la Romania. * 30 agostu - l'Imperu Ottomanu dichjara guerra à la Romania. * 1 settembre|1º settembre - la Bulgaria dichjara guerra à la Romania. * 5 settembre - cunquistatu in val di Fiemme lu monte Cauriol. * 14 settembre - 17 settembre - [[Settima battaglia di l'Isonzu]], prima di le tre "spallate" autunnali, cù scà si risultati pure à causa di lu maltempu. * 10 ottobre - 12 ottobre - [[uttava battaglia di l'Isonzu]]. cunquista di lu Sober nant'à lu Carsu. * 1 novembre|1° novembre - 2 novembre - [[Nona battaglia di l'Isonzu]]. nant'à lu Carsu li fanti cunquistanu Cima Grande, lu monte Pecinka è lu Dossu Faiti. * 21 novembre - à 86 anni more l'Imperatore d'Austria è re d'Ungheria [[Francescu ghjuseppe]]. l´succede [[Cà lu li d'Austria-Ungheria|Cà lu d'Asburgu]]. * dicembre - Tedeschi è Austriaci lancianu un'uffensiva di pace. [[File:gefangeneCividale.jpg|thumb|250px|Prighjoneri taliani di la dodicesima battaglia di l'Isonzu]] === 1917 === * 3 febbraiu - l´Stati Uniti romponu le relazioni cù la Ghjermania à seguitu di l'intensificà si di la guerra sottumarina. * 24 febbraiu - à l'ambasciatore di li Stati Uniti in lu Regnu Unitu, Walter H. Paghje, viene cunsegnatu lu [[telegramma Zimmermann]], in lu quale l'Imperu Ghjermanicu offre la restituzione di lu Sudovest Americanu à lu [[Messicu]]. * 12 marzu - In Russia scoppia la "[[Rivoluzione di Febbraiu]]". Lu zar Nicula II hè costrettu á abdicare. Viene pruclamata la Repubblica. * 2 aprile - l´[[Stati Uniti d'America]] dichjaranu guerra à la [[Ghjermania]]. * 6 aprile - l´Stati Uniti d'America entranu in guerra. * 7 aprile - [[Panamá]] è [[Cuba]] dichjaranu guerra à la [[Ghjermania]]. * 16 aprile - L'uffensiva Nivelle in Francia si risolve in un grossu insuccessu. * 12 maghjiu - 28 maghjiu - [[Decima battaglia di l'Isonzu]]. Le fanterie taliane cunquistanu lu monte Kuk, lu Vodice è le pendichi di lu monte Santu. Aspri combattimenti in lu Carsu meridionale. * 7 ghjugnu - Incumincia una grande è longa uffensiva inglese in le Fiandre, ma senza risultati decisivi. * 10 ghjugnu - 29 ghjugnu - [[Battaglia di lu Monte Ortigara|Battaglia di l'Ortigara]]. Venti battaglioni di Alpini, un reghjimentu di bersaglieri è la brigata di fanteria Reghjna si immolanu nant'à la vetta di lu monte chì avevanu cunquistatu è chì ùn possonu mantenere. Li primi repà ti americani sbarcanu in Francia. * 27 ghjugnu - entra in lu cunflittu la [[Grecia]] è dichjara guerra à [[Austria-Ungheria]], [[Bulgaria]], [[Ghjermania]] è [[Imperu Ottomanu]]. * 22 lugliu - lu [[Siam]] dichjara guerra á [[Austria-Ungheria]] è [[Ghjermania]]. * 4 agostu - la [[Liberia]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 14 agostu - la [[Cina]] dichjara guerra á [[Austria-Ungheria]] è [[Ghjermania]]. * 17 agostu - [[Undicesima battaglia di l'Isonzu]] è vittoria taliana nant'à l'altipianu di la Bainsizza. * 26 agostu - lu [[Brasile]] dichjara guerra à la [[Ghjermania]]. La Grecia entra in guerra è si schjera cù l'Intesa. * 17 settembre - Mancata sorpresa di Carzanu (Trentinu). * 24 ottobre - Tedeschi è austru-ungarichi ingaghjianu la [[Battaglia di Caporetto|dodicesima battaglia di l'Isonzu]] è riescunu à sfondà á lu sboccu di la valle di l'Isonzu, fra Tolminu è Caporettu. * 7 novembre - li bulscevichi si impadroniscunu di lu pute in Russia, dandu vita à la "[[Rivoluzione d'ottobre]]". * 8 novembre - lu ghjenerale Cadorna viene esoneratu da lu comandu di l'esercitu. Lu sustituisce lu ghjenerale [[Armandu Diaz|Diaz]]. * 7 dicembre - l´[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] dichjaranu guerra à l'[[Austria-Ungheria]]; * 10 dicembre - [[Panamá]] dichjara guerra à l'[[Austria-Ungheria]]; * 16 dicembre - [[Cuba]] dichjara guerra à l'[[Austria-Ungheria]]. === 1918 === * 8 ghjennaiu - lu Presidente di li Stati Uniti Wilson espune li soi "14 punti" per la pace. * 3 marzu - la [[Russia]] esce da la guerra cù lu [[Trattatu di Brest-Litovsk]]. * 21 marzu - 6 aprile - Grande uffensiva tedesca in francia è vicinu á Arras. * 9 aprile - 29 aprile - Altra uffensiva tedesca in le Fiandre. * 23 aprile - lu [[Guatemala]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 8 maghjiu - lu [[Nicaragua]] dichjara guerra à la Ghjermania è à l'Austria-Ungheria. * 23 maghjiu - lu [[Costarica]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 27 maghjiu - 13 ghjugnu - li tedeschi superanu l'Aisme è avanzanu versu la Marna. * 10 ghjugnu - in le acque di Premuda lu MAS di [[Luighj Rizzo|Rizzu]] affonda la [[SMS Szent István|corazzata S. Stefanu]]. * 15 ghjugnu - 23 ghjugnu - [[Battaglia di lu solstiziu]]. Fallimentu di l'uffensiva austriaca à lu mare. l´austru-ungarichi riescunu à superà lu Piave. Li suldati taliani resistonu in pianura. Lu 23 l´avversari si ritiranu. * 12 lugliu - [[Haiti]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 19 lugliu - [[Honduras]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 19 lugliu - 3 agostu - cuntruffensiva anglu-francese tra l'Aisme è la Marna. * 9 agostu - Volu di D'Annunziu nant'à Vienna. * 8 agostu - 12 agostu - Attacchi alleati in vari settori di lu fronte francese. * 24 settembre Vittorie alleate in Macedonia. La Bulgaria chjede l'armistiziu chì viene firmatu lu 29 settembre. * 24 ottobre - 3 novembre - l´taliani scattanu à l'uffensiva nant'à lu Grappa è nant'à lu Piave. Le truppe taliane occupanu [[Battaglia di Vittoriu Veneto|Vittoriu Venetu]]. certi corpi d'armata taliani sbarcanu à Trieste. Lu fronte austriacu crolla dovunque. L'austria-Ungheria chjede l'[[armistiziu di Villa ghjusti|armistiziu]]. * 4 novembre - fine di le ostilità tra l'Italia è l'austria-Ungheria: ''[[bullettinu di la Vittoria]]''. * 11 novembre - [[Armistiziu di cumpiègne|Armistiziu]] tra l´Alleati è la Ghjermania, le cui armate si ritiranu dovunque. La Grande Guerra hè finita. == Caratteristiche distintive di la guerra == La prima guerra mundiale hè cunsiderata cume la prima guerra muderna nant'à larga scala. In realità si presentava cume una sorta di ibridu tra una tecnolughja militare avanzata è una duttrina strateghjca di stampu postnapuleonicu. Tra le innovazioni chì avarianu cambiatu lu voltu di la guerra ci fu l'usu stensivu di la mitragliatrice à scopi prevalentemente difensivi. Un solu nidu di [[mitragliatrice]], purché ben provvista di munizioni, puteva tene in scaccu un'intera brigata, rendendu spessu vani li tentativi di attaccu direttu. cunseguenza immediata di tale innovazione fu l'edificazione, in particular manera nant'à lu fronte uccidentale, di impunenti linee difensive, una catena di trincee chì andavanu da lu [[Mà di lu Nord]] à la [[Svizzera]]. Le duttrine di guerra tardarunu in l'adeguà si à la nova situazione, affidate cume eranu à teorichi di l'arte militare formatisi à la scola di [[Carl Von Clausewitz]], barone prussianu di iniziu ottocentu. Principale fondamentu di tali dottrine era la guerra d'attaccu, unica espressione di l' «''elan vitale''», lu spiritu vitale che, in le parole di [[Ferdinand Foch]], avaria assicuratu la vittoria finale. Milioni di omini funu irraziunalmente spinti á esporsi ine mi à lu focu di la [[mitragliatrice]], in lu vanu tentativu di cunquistare, cù la sola forza di lu numeru, le posizioni nemiche è di dimostrà la superiorità di lu propriu spiritu. L'[[artiglieria]], chì aveva cunosciutu unu sviluppu tecnicu vertighjnosu da l'iniziu di lu seculu, fu usata in chjave prevalentemente uffensiva, cume metodu, spessu inefficace, di scumbinà le linee nemiche prima di un attaccu. L'impattu psiculughjcu determinatu da l'usu stensivu di l'artiglieria pesante nant'à li suldati intrappulati in le trincee fu devastante, risultandu spessu in forme gravi è peculiari di [[nevrosi]]. La prima guerra mundiale vide pure l'usu di le [[armi chimiche]] è di li bombardamenti aerei, chì eranu stati entrambi messi fori leghjè da la [[Convenzione di l'Aia (1907)|Convenzione di l'Aia]] di lu 1907. l´effetti di le armi chimiche si rivelarunu duraturi, sia nant'à li corpi di le vittime (molte di le quali, supravvissute à la guerra, ne soffrirunu per lu restu di la vita) chì nant'à le menti di li comandanti di la ghjenerazione successiva ([[secunda guerra mundiale]]) che, avendone vistu l´effetti in la Grande Guerra, eranu riluttanti á utilizzarli, temendu chì lu nemicu avaria reaghjtu dispunendu magari di armamenti migliori. L'evidente squilibriu tra una tecnolughja avanzatissima è una tattica arcaica avaria determinatu l'immane massacru di la prima guerra mundiale è le sue cunseguenze nant'à la cultura è la storia europea. Nasceva la [[guerra di posizione]] è di massa, in cui lu veru obiettivu ùn era più la cunquista di lu territoriu nemicu è di li soi centri pulitici, ma l'esaurimentu di le sue risorse. La [[trincea]] rimane, in la letteratura storica è non, lu simbulu negativu di la prima guerra mundiale. Per quattru anni milioni di omini funu costretti à convive sottu terra, esposti á li aghjenti atmosferichi è à li bombardamenti, in cundizioni ighijeniche disastrose. La guerra veniva privata di ogni forma di idealismu, per diventà un'officina, in cui l'efficienza di lu massacru supravanzava ogni cunsiderazione umanitaria. Parziale eccezione fu quella di li piloti di aereu, visti cume li muderni «cavalieri», per li quali la guerra ùn significava abbrutimentu ma quasi un duellu di stampu medievale, unicu casu in cui l'eroismu propagandatu da le autorità militari trovava una fittizia applicazione. Le cundizioni di la vita di trincea ebberu cunseguenze enormi sullu sviluppu di lu cunflittu. La diserzione è l'automutilazione eranu à l'ordine di lu ghjornu, tantu da richjede l'interventu estesu è violentissimu di le autorità. à lu cuntempu nell'infernu di la trincea si sviluppavanu fenumeni novi chì avarianu determinatu la storia culturale successiva. Un intensu spiritu di cameratismu tra li suldati semplichi avaria favoritu l'idealizzazione è ideologhjzzazione di la guerra, elementu fondamentale per lu successivu imporsi di le [[Totalitarismo|ideologhije totalitarie]]. à lu cuntempu la cunsapevolezza di li sacrifichi à cui si era sottuposti alimentavanu, suprattuttu in le classi populari, la speranza di una maghjiore partecipazione à la costruzione di l'Europa postbellica. La guerra tecnolughjca richjedeva la mobilitazione in scala mai vista di omini è materiali è determinò una vera rivoluzione in le prerogative di lu Statu è un notevole ampliamentu di li soi puteri in tutte le nazioni coinvolte. La guerra vide pure lu nasce di lu cosiddettu "[[fronte internu]]", quellu di l'[[upinione pubblica]] da ammansisce è mobilità ideolughjcamente in favore di la vittoria finale. In tutti l´stati partecipanti ebbe un rolu crescente la [[propaganda]], volta à raccoglie fondi, cunsensi, voluntari. Tutti l´stati, cunsapevoli di l'immane sforzu richjestu à li cittadini è interessati principalmente à la vittoria in lu cunflittu, si spinseru in promesse di allargamentu di la [[democrazia]] à guerra finita, chì ùn puterunu esse di lu tuttu disilluse à lu termine di le ostilità. Altru puntu chì caraterizzò questu bagnu di sangue fu lu gran numeru di ghjovani chì vi parteciparonu, tra li quali, in Italia, li "ragazzi di lu '99", richjamati à le armi à soli 17 anni. Tra la ghjente si era inizialmente diffusa un'idea positiva di la Guerra, ben prestu abbandonata. == Perdite == Molte di le più grandi battaglie di la storia avvenneru in lu corsu di questa guerra. Vedi [[Prima battaglia di Ypres|battaglia di Ypres]], [[battaglia di lu crinale di Vimy]], [[prima battaglia di la Marna|battaglia di la Marna]], [[battaglia di Cambrai]], [[battaglia di la Somme]], [[battaglia di Verdun]], [[battaglia di Gallipuli]], le 11 [[Prima battaglia di l'Isonzo|battaglie di l'Isonzu]] è quella di [[Battaglia di Caporetto|Caporettu]]. Di seguitu un elencu di le forze mobilitate, di li caduti, feriti, dispersi, prighjonieri, suddivisi per nazione. {| class="wikitable" !| '''Nazione''' !| '''Mobilitati''' !| '''Morti ''' !| '''Feriti''' !| '''Dispe si ò prighjonieri''' |----- | '''''Imperi Centrali''''' | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |----- | '''[[Imperu austru-ungaricu]]''' | align="right" |7.800.000 | align="right" |1.200.000 | align="right" |3.620.000 | align="right" |2.220.000 |----- | '''[[Imperu Ghjermanicu]]''' | align="right" |11.000.000 | align="right" |1.773.700 | align="right" |4.216.058 | align="right" |1.152.800 |----- | '''[[Imperu Ottomanu]]''' | align="right" |2.850.000 | align="right" |325.000 | align="right" |400.000 | align="right" |250.000 |----- | '''[[Bulgaria]]''' | align="right" |1.200.000 | align="right" |87.500 | align="right" |152.390 | align="right" |27.029 |----- | '''''Intesa''''' | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |----- | '''[[Belgica]]''' | align="right" |267.000 | align="right" |13.716 | align="right" |44.686 | align="right" |34.659 |----- | '''[[Imperu britannicu]]'''<nowiki>*</nowiki> | align="right" |8.904.467 | align="right" |908.371 | align="right" |2.090.312 | align="right" |191.652 |----- | '''[[Francia]]'''<nowiki>**</nowiki> | align="right" |8.410.000 | align="right" |1.357.800 | align="right" |4.266.000 | align="right" |537.000 |----- | '''[[Grecia]]''' | align="right" |230.000 | align="right" |5.000 | align="right" |21.000 | align="right" |1.000 |----- | '''[[Italia]]''' | align="right" |5.615.000 | align="right" |650.000 | align="right" |947.000 | align="right" |600.000 |----- | '''[[ghjappune]]''' | align="right" |800.000 | align="right" |300 | align="right" |907 | align="right" |3 |----- | '''[[Muntenegru]]''' | align="right" |50.000 | align="right" |3.000 | align="right" |10.000 | align="right" |7.000 |----- | '''[[Portogallu]]''' | align="right" |100.000 | align="right" |7.222 | align="right" |13.751 | align="right" |12.318 |----- | '''[[Romania]]''' | align="right" |750.000 | align="right" |335.706 | align="right" |120.000 | align="right" |80.000 |----- | '''[[Imperu russu]]''' (finu à lu 1917) | align="right" |12.000.000 | align="right" |1.700.000 | align="right" |4.950.000 | align="right" |2.500.000 |----- | '''[[Serbia]]''' | align="right" |707.343 | align="right" |45.000 | align="right" |133.148 | align="right" |152.958 |----- | '''[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]''' | align="right" |4.355.000 | align="right" |126.000 | align="right" |234.300 | align="right" |4.500 |} [[File:Sacrario redipuglia.jpg|thumb|350px|Sacrariu militare di [[Redipuglia]]]] I dati di li morti cumprendonu li deceduti per tutte le cause, li dati di li dispe si cumprendonu dispe si è prighjoneri di guerra<br /> <nowiki>*</nowiki> dati ufficiali; li caduti di le nazioni facenti parte di l'Imperu britannicu sò cusì suddivisi: :* [[Regnu Unitu]]: 715.000 :* [[Australia]]: 60.000 :* [[Canada]]: 55.000 :* [[India]]: 25.000 :* [[Nova Zelanda]]: 16.000 :* [[Sudafrica]]: 7.000 <nowiki>**</nowiki> dati ufficiali; le truppe coloniali francesi cuntarunu inoltre 114.000 caduti == Vittime civili == * [[Imperu Austru-Ungaricu]]: 300.000 * [[Belgica]]: 30.000 * [[Regnu Unitu]]: 31.000 * [[Bulgaria]]: 275.000 * [[Francia]]: 40.000 * [[Imperu tedescu|Ghjermania]]: 760.000 * [[Grecia]]: 132.000 * [[Romania]]: 275.000 * [[Russia]]: 3.000.000 * [[Serbia]]: 650.000 * [[Turchia]]: 1.000.000 ---- == Le forze in campu in lu 1914 == La situazione militare di certi di li principali eserciti chì stavanu per entrà in guerra era la seguente: === Esercitu imperiale tedescu === Ogni tedescu in gradu di maneghjià un'arma era sottupostu à lu serviziu militare da l'età di 17 anni finu à li 45. Lu serviziu effettivu iniziava à 20 anni è durava due ò tre anni secundu l'arma dopu à di chì proseguiva in la riserva per quattru ò cinque anni, poi finu à 39 anni in la landwehr. dopu à li 39 si passava à la landsturm (adibita quest'ultima à li servizi territoriali è di occupazione) finu à 45 anni. l´effettivi di l'esercitu imperiale à la vighjlia di l'entrata in guerra eranu di: ** 870.000 omini è 157.816 cavalli,in servizio, ** 1.180.000 in la riserva, ** 1.970.000 omini in la landwehr, ** 875.000 omini in la landsturm. questi eranu ò sarianu stati inquadrati da li à pocu (fatta eccezione per la cavalleria li cui reghjimenti è squadroni cume in quasi tutti l´eserciti seri di l'epoca eranu à urganicu di guerra fin da lu tempu di pace)in: ** 217 reghjimenti di fanteria ** 18 battaglioni di cacciatori ** 1 reghjimentu prussianu di la fighjia di lu kaiser lu qui comandante era lu stessu imperatore Guglielmu II ** 6 reghjimenti prussiani di corazzieri, ** 1 reghjimentu sassone di carabineri ciclisti ** 26 reghjimenti di ulani ** 28 di dragoni ** 21 di ussari ** 13 reghjimenti prussiani di cacciatori à cavallo ** 8 reghjimenti bavaresi di cavalleghjeri ** 100 reghjimenti di artiglieria da campagna ** 24 reghjimenti di artiglieria à piedi ** 35 battaglioni di pionieri ** 25 battaglioni di lu treno ** unità di cumunicazione(nell'agostu 1914 lu comandante di una cumpagnia di fanteria ò di batteria di artiglieria aveva à disposizione lu telefonu per cumunicà cù li comandi equivalenti è superiori)che cumprendevano: *** ferrovieri,telegrafisti,telefonisti,aerostieri,aviatori,automobilisti ecc. *** truppe indighjene. la strateghja Ghjermanica hè basata nant'à l'uffensiva,Lu muvimentu é un'appoggu intensivu di la fanteria cù le mitragliatrichi (6 armi per cumpagnia di fanteria). alla stessa epoca in Italia (un comandu di battaglione di fanteria permanente ne aveva in forza 2). === Armée francese === L'esercitu di la Repubblica francese mobilitatu á urganicu di guerra cumprendeva. ** 800.000 omini in lu rolu permanente. ** 2.900.000 di la riserva territoriale. questi èranu ripartiti in : ** 220 reghjimenti di fanteria ** 30 reghjimenti di cavalleria ** 80 reghjimenti di artiglieria ** 27 squadriglie di aviatori l'artiglieria da campagna francese era armata cù quantu di megliu esisteva à l'epoca (si trattava di una bocca da focu da 75mm calibru cumune cume In l'altri eserciti ma lu 75 francese puteva sparà 1 colpu ogni 4 secundi). Se li tedeschi eranu forti in lu volume di focu leghjèru grazie à la diffusione di la mitragliatice à livellu cumpagnia è veloci in le cumunicazioni li francesi eranu superiori in lu volume di focu di la so artiglieria da campagna. Inspiegabilmente l'armèe entru in lu cunflittu cù li soi suldati è ufficiali almenu per quantu riguarda la fanteria l´zuavi è la cavalleria cù di le uniformi ferme à le guerre napuleoniche da lu tagliu è li colori ùn troppu dissimili di li suldati di Napuleone Bonaparte difatti l'uniforme di lu personale di le armi supra citate cumprendeva: (verause)ghjaccha ad'un pettu cù una fila di bottoni metallichi dorati esterni ùn dissimulati à collettu dirittu è chiusu righjdu di colore blu scuru abbinata à di li calzoni longhi per quantu riguarda la fanteria di linea,larghi è longhi per l´zuavi, corti larghi à le cosce è stretti è aderenti da lu ghjnocchiu in ghju finu à fine pulpacciu per la cavalleria (roughje) rossi chiusi in fondu da di li scarponcini à gambalettu longu allacciati di coiu annerito(ad'eccezione di la cavalleria chì aveva scarponcini bassi è gambali ), l'uniforme cumprendeva inoltre uno(shaku)(unicamente per la fanteria di linea è l´ufficiali di li zuavi)berrettu di forma circolà troncu conica menu altu di quellu in'usu in lu secundu imperu di Napuleone III pure questu cù la calotta per metà rossa cume li calzoni in la parte superiore è blu in quella inferiore. Ultimu particulà chì caratterizzava la fanteria di linea di l'armèe cunsisteva in lu fattu chì li suldati è li graduati di la fanteria di linea cù l'uniforme di marcia dovevanu indossà sempre (sia d'invernu chì in estate) lu capputtu à doppiu pettu blu scuru, durante la marcia l´angoli interni inferiori di le falde anteriori eranu fermati nant'à lu dietru cù due bottoni. Lu difettu di ùn ave un'uniforme adeguata à la guerra muderna è da li colori vivaci (culotte) calzoni roughje provocherà sensibili perdite in le prime fasi di lu cunflittu. === Esercitu imperiale russu === Lu zar Nicula II é li soi ghjenerali putevanu cuntà cù la mobilitazione à lu momentu nant'à 8.000.000 di omini, una forza cunsiderevole à prima vista è apparentemente vistu chì scarsamente equipaghjiata in armi è rifornimenti, luntana da li livelli di li maggori eserciti europei. I reghjimenti di fanteria eranu 260 quelli di cavalleria 60. Forse putrà colpisce lu numeru esiguu di li reghjimenti in rapportu à la inghjente forza mobilitata citata supra, ma la maghjiorparte di l'esercitu imperiale era formatu da battaglioni di lavoratori. Esighjenza dovuta à lu fattu chì le vie di cumunicazione versu lu cunfine ovestu di l'imperu eranu scarsissime è spessu in cattivu statu dunque per aumentà l'afflussu di li rifornimenti è di le truppe saria statu necessariu aprisce nove strade fra le foreste di tundra chì caratterizzavanu è caratterizzanu oghji stessu li territori chì allora eranu li territori di cunfine di l'imperu di li Romanoff, oltre à questu lu mudestu numeru di le unità combattenti era dovuta pure à la scarsità di armi è equipaghjiamenti à disposizione. Lu suldatu russu era un cuntadinu abituatu à la fatica è à li disaghj di la vita in campagna è in muntagna. Abituatu á esse sottumessu è inoltre in la gran parte di li casi analfabeta, qualità nant'à cui l´ufficiali putevanu cuntà suprattuttu ùn portatu à lamentà si facilmente. L'ufficiali ùn avanzavanu di gradu per bravura ò meriti di serviziu. === Esercitu inglese === All'iniziu di lu XX seculu,la Gran Bretagna hè lu primu imperu coloniale di lu mondo,la populazione metrupulitana cunta 46 milioni di abitanti, ma quella di lu so' imperu passa li 376 milioni. Lu so' esercitu hè cumpostu da voluntari, ripartitu tra esercitu di campagna, destinatu à servisce fori da lu territoriu metrupulitanu è esercitu territoriale lu cui cumpitu hè la difesa di lu territoriu metrupulitanu. L'esercitu di campagna hè cumpostu da voluntari in serviziu permanente, l'esercitu territoriale hè urganizzatu cume una milizia. Prima di la guerra,l'esercitu di campagna cumprende solamente: ** 4 reghjimenti di fanteria di la fighjia ** 2 brigate di fucilieri ** 67 reghjimenti di fanteria di linea ** 3 reghjimenti di cavalleria di la fighjia ** 7 reghjimenti di dragoni ** 6 reghjimenti di lancieri ** 12 reghjimenti di ussari ** 23 reghjimenti di artiglieria da campagna ** 8 reghjimenti di artiglieria à cavallo ** 99 cumpagnie trenu d'artiglieria ** 86 cumpagnie di lu ghjenio ** 1 sezione militare areonautica cumprendente areoplani,palloni è dirighjbili ** 87 cumpagnie di lu treno in iss'agostu 1914 più di la metà di li battaglioni di fanteria di li reghjimenti di l'esercitu di campagna hè in serviziu in le colonie vistu chì di li 3 battaglioni di cui in media hè cumpostu un reghjimentu unu solu à turnu hè sempre presente in patria in riposu. == Armamenti == === Armi austriache === * '''Fucili:''' ** Mannlicher M95 * '''Mitragliatrici:''' ** [[Schwarzlose M07/12]] === Armi britanniche === * '''Fucili:''' ** [[Fucile Lewis]] ** [[Lee-Enfield|Short Magazine Lee-Enfield (SMLE) Nu.1 Mk III/Mk III*]] ** [[Springfield M1903]] * '''Mitragliatrici:''' ** [[Mitragliatrice Maxim|Maxim]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Webley Revolver]] === Armi tedesche === * '''Fucili:''' ** [[Mauser mudel 98]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Lughjer P08]] * '''Mitragliatrici:''' ** Maschinenghjewehr 08 ** Maschinenghjewehr 08/15 * '''Pistole mitragliatrici:''' ** [[MP 18]] === Armi statunitensi === * '''Fucili:''' ** [[Springfield M1903 7,62 mm]] ** [[Lee-Enfield|American Enfield]] mod. 1917 7,62 mm * '''Mitragliatrici:''' ** Chauchat mod.1915 8 mm 240colpi/m ** U.S. Browning mod.1917 à li 7,62 mm 450-600colpi/m ** Colt mod.1895 6 mm 400colpi/m * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Colt 1911|Colt guvernament mod.1911 à li 11,43 mm automatica]] ** [[Colt New Service]] mod. 11,43 mm * '''Mezzi corazzati:''' ** Carru leghjèru [[Ford]] (1918) ** Carru armatu pesante Mk VIII (1918) === Armi francesi === * '''Fucili:''' ** [[Lebel mod.1886/1893 8 mm]] ** [[Lebel mod.1892/M16 8 mm]] ** [[Lebel mod.1916 8 mm]] * '''Mitragliatrici:''' ** [[Chauchat mod.1915 8 mm 240colpi/m]] ** [[Hotchkiss mod.1914 450-500colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Lebel mod.1892 8 mm]] ** [[Izzara 7,65 mm automatica]] ** artiglierie: cannone da 75m.97 * '''Mezzi corazzati:''' ** [[Carru armatu mediu Shneider C.A. 1 (1917)]] ** [[Carru armaru mediu Saint Chamond (1917)]] ** [[Carru armatu leghjèru Renault F.T. (1917)]] ** [[Carru armatu per cumunicazioni Renault T.S.F. (1918)]] ** [[Carru Armatu Renault BS (1918)]] ** [[Carru superpesante 2C (1918)]] ** [[Autoblinda White (1918)]] ** [[Carru d'assaltu FCM 1B (1918)]] === Armi russe === * '''Fucili:''' ** [[Mosin-Nagant]] mod.1891 7,62 mm * '''Mitragliatrici:''' ** [[Pulemet-Maxim mod.1910 7,62 mm 500-600colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Nagat mod.1895 7,62 mm]] * '''Mezzi corazzati:''' ** Autoblinda semicingolata Austin-Putilov (1917) === Armi taliane === * '''Fucili:''' ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Fucile Mod. 91]] 6,5 mm ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Moschettu Mod. 91 (per cavalleria)]] 6,5 mm ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Moschettu Mod. 91 per truppe speciali]] 6,5 mm * '''Mitragliatrici:''' ** [[U.S. Colt mod.1896 6 mm 400colpi/m]] ** [[Villar Perosa mod.1915 9 mm duplice canna 300 colpi/m per ogni canna]] ** [[Fiat-Revelli mod.1914 500colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Glisenti mod.1889 10,35 mm]] ** [[Brixia mod.1906 9 mm]] ** [[Glisenti mudellu 1910|Glisenti mod.1910 9 mm automatica]] ** [[Beretta mod.1915 9 mm automatica]] * '''Mezzi corazzati:''' ** [[Autoblinda Isotta-Fraschini tipu RM (1912)]] ** [[Autoblinda Ansaldu-Lancia (1917)]] ** [[Carru Armatu d'assaltu pesante Fiat 2000 (1917)]] ** [[tipu 92 (obice)]] di appoghjiu à li carri armati == cunseguenze == A causa di la lungura di la voce si veda '''[[cunseguenze di la prima guerra mundiale]]''' per l´eventi è le ripercussioni chì seguirunu l'armistizio: {| border="0" class="tocculours" |----- | align="center" | '''cuntenuti di [[cunseguenze di la prima guerra mundiale]]''' |----- | align="left" | <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#L'embargu di la Ghjermania|1 L'embargu di la Ghjermania]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#I Trattati di Pace|2 lu Trattatu di Versailles]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#L'epidemia di la Spagnola|3 L'epidemia di la Spagnola]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#cunseguenze ghjeopulitiche é ecunomiche|4 cunseguenze ghjeopulitiche é ecunomiche]]<br /> </div> <div style="marghjn-left:2em;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Rivoluzioni|4.1 Rivoluzioni]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Italia|4.2 Italia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Ghjermania|4.3 Ghjermania]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Francia|4.4 Francia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Austru-Ungarico|4.5 Imperu Austru-Ungaricu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Britannico|4.6 Imperu britannicu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Ottomano|4.7 Imperu Ottomanu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Russia|4.8 Russia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Stati Uniti|4.9 Stati Uniti]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Ecunomia mundiale|4.10 Ecunomia mundiale]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Trauma sociale|5 Trauma sociale]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Resti di le munizioni|6 Resti di le munizioni]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Memoriali è tombe|7 Memoriali è tombe]]<br /> </div> <div style="marghjn-left:2em;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Memoriali:|7.1 Memoriali]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Tombe di lu milite ignoto|7.2 Tombe di lu milite ignotu]]<br /> </div> |} == Note == < references/> == Bibliografia == * Mandel Robertu, ''Eroi Milanesi di la Grande Guerra'', La Lanterna Editrice, Milanu, 1932. * Pieru Melograni, ''Storia pulitica di la grande guerra'', Laterza: Bari 1969. * G.Lehner, ''Ecunomia, pulitica è Società in la prima guerra mundiale'' (Messina-Firenze,1973). * Mariu Silvestri, ''Isonzu 1917'', ISBN 88-17-12719-1. * Mariu Silvestri, ''Caporettu. Una battaglia è un enigma'', ISBN 88-17-10711-5. * L'eserciti di lu XX seculu, Curciu 1980. * Arrigu Petacco,''Le grandi battaglie di lu XX seculu'', Curciu 1982. * Eric J. Leed, ''Terra di nessuno'', bulogna: lu Mulinu, 1985, ISBN 88-15-06326-9. * [[John Reed]], ''La guerra nell'Europa urientale 1915'', Pantarei, Milanu 1997. * Martin ghjlbert, ''La grande storia di la prima guerra mundiale'', Milano: Mondadori, 2000, ISBN 88-04-48470-5. * Antoniu ghjbelli, ''L'officina di la guerra'', Torino: bullati Boringhieri, 2003, ISBN 883911039. * [[Emiliu Lussu]], ''Un annu nant'à l'altipiano'', Einaudi, 2005, ISBN 978-88-06-17314-2. * ghjanPaolu Ferraioli, ''pulitica è diplomazia in Italia tra XIX è XX seculu. Vita di Antoninu di Santu ghjulianu (1852-1914)'', Soveria Mannelli: Rubbettinu, 2007. * [[Michele Rallu]], ''L'interventu talianu in la prima guerra mundiale è la Vittoria Mutilata'', Settimu Sighjllu, 2007. == Voci correlate == * [[Ghjuvan Mufraggi]] * [[Lista di personaghji associati à la prima guerra mundiale]] * [[Battaglie famose]] * [[Triplice Intesa]] * [[Triplice Alleanza (1882)|Triplice Alleanza]] * [[Cumunismu]] * [[Rivoluzione Russa]] (u Rivoluzione d'Ottobre) * [[Secunda guerra mundiale]] * Anni di guerra: 1914, 1915, 1916, 1917, 1918 * [[cunferenza di Cannes]] * [[Fascismu]] * [[cunseguenze di la prima guerra mundiale]] * [[ghjornale di trincea]] * [[Brigata Catanzaru]] * [[Reduci viventi di la prima guerra mundiale]] * [[Riccardu di ghjustu]], primu mortu talianu di la guerra * [[Camille Mayer]], primu mortu tedescu di la guerra * [[Jules-André Peughjeot]], primu mortu francese di la guerra * [[Campagna di la Mesuputamia]], un fronte di la prima guerra mundiale == Altri proghjetti == ==Cullegamenti esterni== * http://www.i-a-1915-1918.com/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071220223751/http://www.i-a-1915-1918.com/ |date=2007-12-20 }} La Grande Guerra 1915-1918]: Immaghjni di li campi di battaglia * [http://www.nondimenticare.com/ La Grande Guerra. Per ùn dimenticare] situ talianu di approfondimentu storicu nant'à la Grande Guerra. Gruppu di rievocatori storichi chì operanu per la trasmissione di la Memoria è storia di iss'epoca attraversu rievocazioni, eventi è visite in le scole. * [http://www.primaguerramondiale.it/ prima guerra mundiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090122093357/http://primaguerramondiale.it/ |date=2009-01-22 }}: Un portale cumpletu nant'à la prima guerra mundiale: antefatti, cause, dopoguerra è prutagonisti di la grande guerra. * [http://www.lagrandeguerra.net/ La Grande Guerra 1914-1918]: La storia, li personaghji, la cronolughja, l´armamenti, li memoriali, le pubblicazioni, l´approfondimenti, li filmati è le canzoni di la prima guerra mundiale 1914-1918. * [http://cross.mason.infogami.com/propaganda#pc-wwi Propaganda] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070127144755/http://cross.mason.infogami.com/propaganda#pc-wwi |date=2007-01-27 }} Propaganda prima, durante è dopu à la prima guerra mundiale. * [http://www.museostoricu.tn.it/menu.htm Museu Storicu di Trentu], impegnatu in la racculta di documentazione populà relativa à lu periodu di la prima guerra mundiale. * [http://www.museodellaguerra.it Museu di la guerra di Roveretu], tra li più forniti in Italia di documentazione nant'à la Grande Guerra. * [http://www.fortebelvedere.urg Forte Belvede Gschwent], fortezza austru-ungarica è museu di la Grande Guerra 1914-18 di Lavarone (TN). * [http://www.firstworldwar.com/ First World War.com], situ chì descrive in dettagliu battaglie, prutagonisti, armamenti. * [http://www.art-ww1.com/gb/index2.html Arte di la prima guerra mundiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040202013758/http://www.art-ww1.com/gb/index2.html |date=2004-02-02 }} racculta curata da l' [[urganizzazione di le Nazioni Unite per l'Educazione, la Scienza è la Cultura|UNESCU]] di ope artistiche riguardanti la Grande Guerra. * [http://tsfarg.club.fr/index.htm La stampa durante la prima guerra mundiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071009193355/http://tsfarg.club.fr/index.htm |date=2007-10-09 }} * [http://www.lib.byu.edu/~rdh/wwi/ World War li document archive] impunente racculta di funti primarie nant'à la prima guerra mundiale, in particular manera materiale diplomaticu.... * [http://www.worldwar1.com/ Trenches on the Web] situ statunitense, interessante. * [http://www.immaghjnidistoria.it/epoche1.php?id=6/ Immaghjni di storia - prima guerra mundiale]: Ricca racculta di immaghjni nant'à la storia di la prima guerra mundiale, in parte commentate. * [http://www.eugubininelmondu.it/CuriositaCeri.html '''la festa di li ceri in guerra''' nant'à ''Associazione Eugubini in lu Mondo'']: La festa di li ceri di Gubbiu venne fatta à lu fronte, in lu 1917. * [http://www.ilpalu.com/libri-scientifici-interessanti/libri/Lussu-Emiliu-Un-annu-sull-altopianu.htm Estratti da lu libru di Lussu "Un annu nant'à l'altipiano", nant'à la guerra di trincea] * [http://www.grandeguerrafvg.urg nant'à le Tracce di la Grande Guerra] Informazioni è documenti storichi nant'à la Grande Guerra nell'area transfruntaliera tra la Valle di lu Natisone (Italia) è Kobarid (Caporettu, Slovenia) * [http://www.zenobionline.com/ Associazione culturale F. Zenobi] Storia è itinerari di la Grande guerra nant'à lu fronte di l'Isonzo [[Categoria:Prima guerra mundiale| ]] [[Categoria:Storia]] l28poxhssy7pvkj1nvsx5b4m98m51u7 405063 405052 2026-08-06T15:01:42Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405063 wikitext text/x-wiki A '''prima guerra mundiali''' fù u cunflittu armatu chì cuinvolsi i principali putenzi mundiali è molti di quiddi minori trà l'istati di [[1914]] è a fini di [[1918]]. Chjamata à l'iniziu da i cuntimpuranii "guerra aurupea", incù u cuinvulghjimentu succissivu di i culonii di l'[[Imperu britannicu]] è d'altri paesi straauropei frà i quali i [[Stati Uniti d'America]] è l'[[Imperu giappunesu]], presi dopu u nomu di "guerra mundiali" o ancu di "grandi guerra": fù infatti u più grandi cunflittu armatu mai successu finu à a [[siconda guerra mundiali]]<ref>{{Cita|Willmott|pp. 10, 11}}</ref>. [[File:SoldiersWWI.jpg|thumb|300px|right|In le trincee]] == Discrizzioni == U cunflittu ebbi iniziu u [[28 di lugliu|28 lugliu]] 1914 incù a dichjarazioni di guerra di l'[[Imperu austru-ungaricu]] à u [[Regnu di Serbia]] in seguitu à l'[[Attentatu di Sarajevo|assassiniu di l'arciduca]] [[Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este]], avvinutu u 28 ghjugnu 1914 à Sarajevo, è si cunclusi più di quattru anni dopu, l'11 nuvembri 1918. A causa di u ghjocu d'allianzi chì s'era furmatu in l'ultimi dicennii di l'Ottucentu, a guerra vedi alinià si i putenzi maiò mundiali, è i so culonii rispittivi, in dui blocchi contrapposti: da una parti l'[[Imperi cintrali]] ([[Imperu tedescu|Alimagna]], Austria-Ungaria, [[Imperu ottumanu]]) è (da u 1915) a [[Bulgaria]] è da l'altra i [[Alliati di a prima guerra mundiali|putenzi Alliati]] ripprisintati par a maiò parti da [[Terza Ripublica francesa|Francia]], [[Regnu Unitu]], [[Imperu russiu]] è (à parta da 1915) [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Italia]]. Più di 70 milioni d'omini funi mubilizati in u mondu intreiu (60 milioni solu in Auropa) di i quali più di 9 milioni caschetini annantu à i campi di battaglia; ci sò stati ancu circa 7 milioni di vittimi civili, micca solu par via di l'effetti diretti di l'uparazioni di guerra ma ancu par i cunsiguenti caristii è epidemii<ref name="Gilbert3">{{Cita|Gilbert|p. 3}}</ref>. I primi uparazioni militari di u cunflittu viditini a [[pianu Schlieffen|rapita avanzata]] di l'armata tedesca [[Invasioni tedesca di a Belgica (1914)|in Belgica]], [[Accupazioni di u Lussemburgu in a prima guerra mundiali|Lussemburgu]] è in u [[Fronti uccidintali (1914-1918)|nordu di a Francia]], azzioni firmata parò da l'anglu-francesi in u corsu di a [[prima battaglia di a Marna]] di sittembri 1914; l'attaccu cuntimpuraneu di i russii da livanti rumpì i spiranzi di a Germania di una guerra brevi è vitturiosa, è u cunflittu digenerò in una stancanti [[guerra di trincea]] chì si riplicò annantu à tutti i fronti è durò finu à u terminu di l'ustilità. A guerra righjunsi una scala mundiali incù a participazioni di molti altri nazioni, com'è u [[Regnu di Rumania]] è u [[Regnu di Grecia]]. Ditarminanti par l'esitu finali fù in u 1917 l'intrata di i Stati Uniti d'America à fiancu di l'Alliati. Diversi altri nazioni si schierarani contru à l'Imperi cintrali, à spessu ùn intrendu micca in u cunflittu armatu, ma dispinsendu impurtanti aiuti ecunomichi. A guerra si cunclusi difinitivamenti u [[11 nuvembri]] [[1918]] quandu l'Alimagna, ultimu di l'Imperi cintrali à dipona l'armi, firmò l'[[armistiziu di Compiègne|armistiziu]] impostu da l'Alliati. L'imperi maiò esistenti à u mondu - tedescu, austru-ungaricu, ottumanu è russiu - si estinsini, inghjinirendu parechji stati naziunali chì ridisegnetini cumplittamenti a giugrafia pulitica di l'Auropa. == Urighjina di a guerra == U scoppiu di a [[guerra]] in 1914 marcò a fini d'un longu periodu di paci è sviluppu ecunomicu di a storia aurupea, notu com'è ''[[Belle Époque]]'', è posi terminu ancu à un longu periodu di stabilità pulitica aurupea: principiatu in u [[1815]] incù a [[battaglia di Waterloo|scunfitta difinitiva]] di a Francia nabulionica è cuntinuatu in tuttu u [[XIX sèculu]], vedi nascia solu cunflitti à carattaru limitatu chì eppuri finini par minà è inaspriscia prugrissivamenti i rapporti diplumatichi trà i putenzi auropei è i ghjochi d'allianzi currispundenti<ref>{{Cita|Stevenson|pp. 39, 47}}.</ref>. Par ditarminà i causi fundamintali di u cunflittu bisogna à ricuddà innanzi tuttu à u rollu pripundiranti di a [[Prussia]] in a criazioni di l'[[Imperu tedescu]], à i cuncizzioni pulitichi d'[[Ottu von Bismarck]], à i tindenzi filusofichi privalenti in Alimagna è à a so situazioni ecunomica; un insemu di fattori eterugenei chì cuncorsini à trasfurmà a vulintà di l'Alimagna d'assicurà si sbocchi cummirciali in u mondu. À quissa si pò aghjustà i prublemi etnichi interni à l'[[Imperu austru-ungarico]] è à l'ambizioni indipendintisti di parechji populi chì ni faciani parti, u timori ch'è a Russia inghjinirava più di fruntiera soprattuttu in i tedeschi, a paura chì turmintava a Francia [[guerra franca-prussiana|dipoi 1870]] d'una nova aggrissioni chì avia lasciatu una forti animusità versu l'Alimagna<ref>{{Cita|Horne|p. 9}}.</ref> è infini l'evuluzioni diplumatica di u [[Regnu Unitu]] da un attitudina [[isulaziunisimu|d'isulamentu]] à una pulitica d'attiva prisenza in Auropa<ref>{{Cita|Hart|pp. 17-18}}.</ref>. Sottu à a vida pulitica di u so prima [[cancilliere di u Reich|cancillieri]] Bismarck, a Germania s'assicurò una forti prisenza in Auropa par via di l'[[Triplici allianza (1882)|allianza incù l'Imperu austru-ungaricu è l'Italia]] è un'intesa diplumatica incù a Russia. L'ascesa à u tronu in u 1888 di u ''[[kaiser]]'' [[Guglielmu II di Germania]] purtò nantu à u tronu tedescu un ghjovanu guvirnanti ditarminatu à dirighja da sè a pulitica, nonustanti i so punti di vista diplumatichi fora di norma. Dopu l'alizzioni di u 1890, in i quali i partiti di u centru è di a sinistra uttensini un grossu successu, à causa di a disaffizioni in i cunfronti di u cancellieri, Guglielmu II feci in modu d'ottena i dimissioni di Bismarck<ref>{{Cita|Strachan|p. 8}}.</ref>; gran'parti di u travagliu di l'exi cancellieri fù sfattu l'anni dopu, quandu Guglielmu II mancò di rinnuvà u trattatu di contruassicurazioni incù i russii uffrendu cusì à a Francia l'oppurtunità di cunchjuda in u 1894 un'[[allianza francu-russia]]<ref>{{Cita|Hart|p. 21}}.</ref>. Un' antra passata fundamintali in u parcorsu versu a guerra mundiali fù a corsa à u riarmu navali: u ''kaiser'' ritinia ch'è solu un massicciu incrementu di a [[Kaiserliche Marini]] avaria resu a Germania una putenza mundiali è in 1897 fù numinatu à a vida di a marina l'ammiragliu [[Alfred von Tirpitz]]; a Germania iniziò una pulitica di riarmu chì incausò una vera è probbia sfida aparta à u siculari pridominiu navali britannicu<ref>{{Cita|Hart|p. 25}}.</ref>, favurendu un accordu anglu-francesu in 1904 è un [[accordu anglu-russiu par l'Asia|trà Russia è Regnu Unitu]] in 1907, chì chjudia [[Grandi ghjocu|un seculu di rivalità]] frà i dui putenzi in u scacchieri asiaticu. U Regnu Unitu pruvò inoltri à rinfurzà a so pusizioni probbia in altri dirizzioni, alliendu si incù l'[[Imperu giappunesu]] in 1902; nonustanti a pruposta di [[Joseph Chamberlain]] d'un trattatu incù Alimagna è Giapponu par avantaghjà si tremindù in u Pacificu, l'Alimagna cuntinuò a so pulitica bellicosa aumintendu cusì i disaccordi incù i putenzi auropei <ref>{{Cita|Hart|p. 29}}.</ref>. Da quiddu mumentu i grandi putenzi auropei funi difatti, ancu s'è micca ufficialamenti, divisi in dui gruppi rivali; l'anni dopu a Germania, chì a so pulitica aggrissiva è pocu diplumatica avia datu via à una cualizioni avvirsaria, intensificò i rapporti incù l'Austria-Ungaria è l'Italia<ref name="Hart35">{{Cita|Hart|p. 35}}.</ref>. A nova divisioni in blocchi di l'Auropa ùn era micca una riedizioni di u vechju equilibriu di putenza, ma una simplicia barriera trà putenzi. I diversi paesi si spicciàni à aumintà i so armamenti, chì in u timori di una diflagrazioni impruvisa funi missi à cumpletta dispusizioni di i militari<ref name="Hart35"/>. U Regnu Unitu avia datu a via libara à i pratesi di a Francia nantu à u [[Maroccu]], in cambiu di u ricunniscimentu di i so dritti probbii nantu à l'Egittu, eppuri 'ss'accordu frà i dui principali putenzi culuniali viulava a cunvinzioni di Madrid di u 1880, firmata ancu da a Germania. Ni dirivò a "[[crisa di Tangeri]]" di u 1905 induva u ''kaiser'' cunfirmò u rollu fundamintali di a Germania in a pulitica stra-aurupea<ref>Richard W. Mansbach, Kirsten L. Rafferty, ''Introduction to global politics'', p. 109</ref>. Una [[Crisa bosniaca|prima crisa]] s'aprì in a [[penisula balcanica]] in u 1908: in seguitu à a [[ghjovani Turchi|rivuluzioni in l'Imperu ottumanu]] a Bulgaria si sganciò da l'influenza turca è l'Austria si annissò i pruvinci di [[Bosnia]] è [[Erzegovina]] ch'edda amministrava dighjà da u 1879. A Russia accittò l'annissioni, uttinendu u libaru transitu in i [[Strittonu di i Dardaneddi|Dardaneddi]], ma l'Italia cunsidarò tali azzioni un affrontu è a [[Serbia]] una minaccia. A perentoria richiesta chì emanava da a Germania à a Russia di ricunnoscia a lighjittimità di l'annissioni sottu pena d'un attaccu austru-tedescu facilitò a mossa austriaca ma criò grandi disaccordi trà a Russia è i putenzi germanichi<ref>{{Cita|Hart|pp. 35, 36}}.</ref>. Un antru mutivu di cunflittu fù a "[[crisa di Agadir]]", quandu di ghjugnu 1911, par inducia a Francia à fà cuncissioni in Africa, i tedeschi inviàni una [[cannuniera]] in u portu di [[Agadir]]. U [[Cancellieri di u Scacchieri]] [[David Lloyd George]] ammunì a Germania à astena si da simili minacci à a paci è dichjarò u Regnu Unitu prontu à suppurtà a Francia: i velleità di u ''kaiser'' funi spinti ma divintò più acutu u risentimentu di l'upinioni pubblica tedesca, chì vidi bè un allargamentu ultiriori di a marina da guerra; l'accordu succissivu nantu à u Maroccu rallintò i mutivi di frizzioni, ma probbiu in quiddu mumentu a situazioni pulitica di i Balcani turrò à essa timpistosa<ref>{{Cita|Hart|pp. 38, 39}}.</ref>. A dibulezza di l'Imperu ottumanu, palisata da l'[[Guerra italu-turca|accupazioni taliana di Tripoli]], incuraghjì Bulgaria, Serbia è [[Regnu di Grecia]] à rivindicà l'egemunia nantu à a [[Macidonia (rigioni storica)|Macidonia]] com'è prima passu par scaccià l'ottumani da l'Auropa. Incù a [[prima guerra balcanica]] i turchi funi prestu scunfitti: à a Serbia fù assignata l'[[Albania]] sittintriunali ma l'Austria, chì ni timia dighjà l'ambizioni, mubilizò l'armata è à a so minaccia à a Serbia a Russia risposi incù a stessa misura; sta volta l'Alimagna si dichjarò incù Regnu Unitu è Francia scunghjurendu cusì priculosi sviluppi. Quandu a crisa cissò, a Serbia cunsirvò bona parti di i vadagni tarrituriali, mentri a Bulgaria duviti ceda guasi tutti i cunquisti effittuati; quissa ùn piacì micca à l'Austria chì duranti l'istati 1913 pruposi d'attaccà subitu subitu a Serbia. A Alimagna frinò i propositi austriachi ma à listessu tempu stesi u so cuntrollu probbiu annantu à l'armata turca, impidiscendu cusì u rinfurzamentu di l'influenza russia in i Dardaneddi<ref>{{Cita|Hart|p. 39}}.</ref>. In l'ultimi anni in tutti i paesi auropei si multiplicàni l'incitamenti à a guerra, discorsi è articuli bellicosi, diciarii, incidenti di fruntiera; a Francia prumulgò una leghji (ditta "di i trè anni") chì, par pruveda à l'infiriurità numerica rispettu à l'armata tedesca, allungava d'un annu u periodu militaru, chì era finu à tandu d'una durata di dui anni; quissa aggravò i rapporti incù l'Alimagna<ref>{{Cita|Hart|p. 40}}.</ref>. === A crisa di lugliu === [[File:DC-1914-27-d-Sarajevo-cropped.jpg|miniatura|L'attentatu di Sarajevo in un'illustrazioni d'[[Achilli Beltrame]]]] U 28 ghjugnu 1914, ghjornu di sulenni cilibrazioni è festa naziunali serba, l'arciduca [[Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este]] eredi à u tronu d'Austria-Ungaria è a moglia [[Sophie Chotek von Chotkowa]], chì s'erani ricati à [[Sarajevo]] in visita ufficiali, funi uccisi da parechji colpi di pistola sparati da u naziunalistu serbu di dicennovi anni [[Gavrilo Princip]]: paradussalamenti, l'arciduca era forsi l'unicu austriacu influenti chì fussi cumprensivu versu i naziunalisti serbi, parchì sugnava di un imperu unitu da un liamu federativu<ref>{{Cita|Hart|p. 41}}.</ref>. Da stu avvinimentu scaturì una dramatica crisa diplumatica chì infiarò i tinsioni latenti è marcò l'iniziu di a guerra in Auropa<ref>{{Cita|Gilbert|p. 31}}.</ref>. In i ghjorna chì suvitàni a Germania, cunvinta di pudè circuscriva u cunflittu, sullicitò l'Austru-Ungaria affinch'edda attacchessi u più prestu a Serbia; solu u Regnu Unitu avanzò una pruposta di cunfarenza internaziunali chì ùn ebbi micca seguita, mentri l'altri nazioni auropei si priparavani pianamenti à u cunflittu. Guasi un mesi dopu l'assassiniu di Francescu Ferdinando, l'Austria-Ungaria inviò un duru ultimatum à a Serbia, chì accittò solu una parti di i richiesti: u 28 lugliu 1914 l'Austria-Ungaria dichjarò dunqua a guerra à a Serbia incausendu un' irrimediabili acutezza di a crisa è a prugrissiva mubilisazioni di i putenzi auropei, caghjunata da u sistemu d'allianzi trà i diffarenti stati. L'Italia, u [[Prima ripublica purtughesa|Portugallu]], a Grecia, a Bulgaria, u [[Regnu di Rumania]] è l'Imperu ottumanu à l'iniziu firmetini neutrali, aspittendu ultiriori sviluppi di a situazioni. À mezanotti u 4 aostu erani cinqui i putenzi chì oramai erani intrati in guerra (Austria-Ungaria, Germania, Russia, Regnu Unitu è Francia), ognuna essendu cunvinta di pudè batta l'avvirsarii in pochi mesa: era diffusa l'upinioni ch'è a guerra saria finita par Natali, o à u peghju in Pasqua di u 1915<ref>{{Cita|Gilbert|p. 52}}.</ref>. == A guerra == {{Citazione|Vultareti in i vosci casi prima ch'eddi fussini cascati i fogli da l'arburi|[[Guglielmu II di Germania|Guglielmu II]] à i truppi tedeschi in partenza par u fronti in a prima sittimana d'aostu 1914<ref name="BT147">{{Cita|Tuchman|p. 147}}</ref>}} === I primi fasi di a guerra (1914) === [[File:Crowd cheers the Kaiser at the Berliner Stadtschloss, 1914.jpg|miniatura|A folla sciaccamaneghja a dichjarazioni di guerra à a Russia annunciata da u Kaiser, Berlinu, 1º aostu 1914]] U 1º aostu, dopu l'iniziu di l'ustilità frà Austria-Ungaria è Serbia, u guvernu tedescu dichjarò a guerra à a Russia chì avia mubilizatu l'armata è dui ghjorna dopu ancu à a Francia. A strategia tedesca era cundiziunata da u fattu di duvè sustena una guerra annantu à dui fronti, chì fù aggravata dopu da i cuncizzioni bellichi di i francesi chì, prima di pochi ghjorna da a mubilisazioni, prividiani un attaccu longu u cunfini cumunu, imprudendu tuttu u putinziali bellicu à dispusizioni. A duplici dichjarazioni di guerra era cusì u nicissariu prima passu in vista di a missa in opara di u [[pianu Schlieffen]], chì prividia a scunfitta di a Francia incù una "guerra lampu" di soli sei sittimani prima di rivolghja l'attinzioni à livanti contru à i russii<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 44-45}}.</ref>. [[File:Menin Gate - start of WWI.jpg|miniatura|sinistra|Suldati belgichi marchjendu à traversu a porta di [[Menin]] diretti à u fronti par cuntrastà l'avanzata tedesca duranti i primi fasi di a guerra, d'aostu 1914]] U pianu, cuncipitu da u generali [[Alfred von Schlieffen]] è cumplittatu in 1905, prividia d'attaccà a Francia da u nordu à traversu a Belgica è i Paesi Bassi, di manera à evità a longa linia furtificata à a fruntiera è parmetta à l'armata tedesca di falà in [[Parighji]] incù un'unica grandi offensiva. Von Schlieffen cuntinuò à travaglià à u pianu ancu dopu essa si ritiratu da l'armata è u sottuposi à un'ultima rivisioni in u dicembri 1912, pocu prima di mora. U generali [[Helmuth Johann Ludwig von Moltke]], u so succissori com'è capu di statu maiò di l'armata, dicisi di accurtà u fronti è esclusi i Paesi Bassi da a manovra; cunfidenti in a lenta mubilisazioni di a Russia<ref>{{Cita|Hart|p. 73}}.</ref>, Moltke privisi di lascià annantu à u fronti livanti una forza di deci divisioni, cunsidarata più ch'è sufficienti par trattena la finu à a neutralisazioni di a Francia, dopu a quali l'armata tedesca avaria pussutu rivolghja tutti i forzi contru à a Russia<ref name="Gilbert46">{{Cita|Gilbert|p. 46}}.</ref>. ==== L'invasioni di a Belgica è a Francia ==== [[File:Bataille-frontieres-allemands-.jpg|miniatura|Truppi tedeschi in marchja à punenti d'aostu 1914]] U 2 aostu l'Alimagna accupò senza oppusizioni u [[Lussemburgu]] mentri u 4 aostu, dopu ch'è un furmali ultimatum fussi statu rispintu, i tedeschi invasini a Belgica avanzendu cù gran' vilucità; l'azzioni fù u pritestu par a dichjarazioni di guerra britannica à l'Alimagna, ancu s'è u Regnu Unitu ùn avia micca truppi nantu à u cuntinenti auropeu è u so corpu di spidizioni ([[British Expeditionary Force]] o BEF) à u cummandu di Sir [[John French]] divia sempri essa riunitu, armatu è inviatu più di [[a Manica]] (u canali naturali chì sipara l'isula di a Gran' Britagna da l'Auropa cuntinuntali)<ref name="Gilbert46"/>. U 5 aostu i forzi tedeschi [[Battaglia di Liegi|andàni à l'assaltu]] di u prima veru ostaculu nantu à u so camminu: u campu furtificatu di [[Liegi]] incù a so guarnigioni di 35.000 suldati. L'attaccu durò più ch'è privistu è solu u 7 aostu a furtezza cintrali capitulò<ref>{{Cita|Gilbert|p. 55}}.</ref>. Dopu a caduta di Liegi a maiò parti di l'armata belgica si ritirò versu punenti mentri u 25 più à nordu i tedeschi bumbardàni [[Anversa]] incù un [[Zeppelin]], duranti i fasi preliminari di l'[[Assediu di Anversa (1914)|assediu di a cità]] chì durò finu à u 28 sittembri è cumpurtò enormi divastazioni<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 64, 65}}.</ref>. Sempri u 12 l'avanguardia di u corpu di spidizioni britannica travirsò a Manica scurtati da navi di guerra: in deci ghjorna funi sbarcati senza perditi 120.000 omini, chì a [[Kaiserliche Marini]] ùn avia mai impiditu l'uparazioni<ref>{{Cita|Gilbert|p. 53}}.</ref>. [[File:French soldiers ditch 1914.jpg|miniatura|sinistra|L'infantaria francesa s'appresta à cumbatta i tedeschi in avanzata nantu à a Marna]] U 20 aostu i truppi tedeschi intritini à [[Bruxelles]]. À l'estremità miridiunali di u fronti i francesi, pinitrati in Alsazia u 14 aostu è vicini à a cità di [[Mulhouse]], ghjunsini à sedici chilomitri da u [[Renu]], ma funi bluccati da i tedeschi è ùn riiscini micca à andà più luntanu. Più à u nordu i truppi francesi pinitrati in Lorena [[Battaglia di Lorena|funi scunfitti à Morhange]] è principiàni à ritirà si versu [[Nancy]]; i truppi tedeschi i suvitàni, ma funi dopu arristati da i furtificazioni francesi in u corsu di a [[battaglia di u Gran'Couronné]]<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 71, 73}}.</ref>. [[File:18pdrStLeger3August1916.jpg|miniatura|Cannonu di campagna britannicu da 84 mm ''Ordonance QF 18 lb'' in azzioni in Francia]] U 22 aostu l'armata tedesca attaccò longu tuttu u fronti è ebbi iniziu a ghjigantesca [[battaglia di i fruntieri]]: a 5ª Armata francesa fù [[battaglia di Charleroi|scunfitta à Charleroi]] è cuminciò l'aspra [[battaglia di Mons]], battezimu di u focu par u corpu di spidizioni britannica chì resistiti incù un'inaspittata tinacità<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 78-79, 81}}.</ref>. I tedeschi riiscini quantunqua à suparà a risistenza di i francesi è u 23 principiàni à avanzà; quiddu stessu ghjornu tantu i francesi da Charleroi ch'è i belgichi da Namur ciditini à a prissioni tedesca è [[Grandi ritirata|principiàni à ripiigà si]]. U 2 sittembri u guvernu francesu abbandunò Parighji è si rifughjò à [[Bordeaux]]<ref name="Gilbert90">{{Cita|Gilbert|p. 90}}</ref> ma l'anglu-francesi amparetini par via di ricugnizioni aerii ch'è i tedeschi ùn avanzavani più nantu à a capitali, avendu piigatu più à sudu-livanti versu a linia di u fiumu [[Marna (fiumu)| Marna]] daretu u quali s'erani posti l'Alliati<ref>{{Cita|Gilbert|pp. 83, 89, 91}}.</ref>. U ghjornu dopu, incù i tedeschi à soli 40 chilomitri da Parighji<ref name="Gilbert93">{{Cita|Gilbert|p. 93}}</ref> è una situazioni di grandi panicu in i linii da daretu francesi - un milionu di parighjini avia abbandunatu a cità<ref name="Gilbert90"/> - u generali [[Joseph Simon Gallieni]], guvarnadori militaru di a capitali, urganizò in u sistemu di trincei è furtificazioni chì l'atturniavani una nova armata appena custituita<ref name="Gilbert93"/>, mentri u cummandanti in capu generali [[Joseph Joffre]] priparava a controffensiva. U 5 sittembri i francesi, incù l'aiutu di u BEF, passàni à u contrattaccu è bluccàni l'avanzata tedesca à livanti di Parighji duranti a [[prima battaglia di a Marna]]; i tedeschi duvitini abbandunà u pianu Schlieffen ma riiscini à arristà a spinta offensiva di l'anglu-francesi in u corsu di a [[prima battaglia di l'Aisne]] (13-28 sittembri) chì succesi dopu. I ghjorna dopu tremindù avvirsarii detini iniziu à una seria di manovri in u tentativu di ghirà si intornu riciprucamenti nantu à u fiancu sittintriunali, chì era fermu scupartu, dendu locu à a cusidditta "[[corsa à u mari]]": ogni prova faddita finia incù l'allungamentu di a linia di u fronti, finch'è à a fini d'uttrovi i dui avvirsarii ùn righjunsini micca i rivi di u mari in a rigioni di i [[Fiandri]]<ref>{{Cita|Willmott|p. 58}}.</ref>; di nuvembri un' ultima prova tedesca di rompa u fronti alliatu inghjinnò a sanguinosa [[prima battaglia di Ypres]], à u terminu di a quali i dui avvirsarii s'attistàni nantu à i pusizioni righjunti. A battaglia marcò a fini di a guerra di muvimentu à punenti in favori di una stancanti guerra di trincea longu un fronti cuntinuu di solidi posti furtificati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 97}}.</ref>. ==== U fronti uriintali ==== [[File:Tannenberg01.JPG|miniatura|Infantaria tedesca in Tannenberg]] I scontri iniziali à livanti erani stati custituiti più di rapiti mutamenti di furtuna ch'è d'avantaghji dicisivi par una di i dui parti. U cummandu austru-ungaricu avia impiigatu parti di i so forzi in u vanu tentativu di metta fora cumbattimentu a Serbia è inoltri u so pianu par un'offensiva iniziali cuncipita par taglià u pinzu rapprisintatu da a [[Polonia]] ùn era micca statu paralizatu da u gattivu funziunamentu di a parti tedesca di a tinaglia. Inveci l'Alimagna, chì schierava a sola [[8. Armee (Deutsches Heer)|8ª Armata]] incù u compitu di difenda a [[Prussia Uriintali]], risicava d'essa sopraffatta da i truppi di Nicola II chì mubilizò in avanzu a 1ª è a 2ª Armata [[Invasioni russia di a Prussia Uriintali (1914)|contru a Prussia]], dighjà d'aostu in una prova di fà diminuiscia a prissioni annantu à a Francia<ref>{{Cita|Hart|p. 105}}.</ref>. Dopu à una prima seria di scunfitti, u cummandanti tedescu [[Maximilian von Prittwitz]] fù rimpiazzatu da u generali in pinsioni [[Paul von Hindenburg]] chì numinò u so capu di statu magiori [[Erich Ludendorff]]; i dui [[Battaglia di Tannenberg (1914)|anniintàni à Tannenberg]] a 2ª Armata russia di u generali [[Aleksandr Vasil'evič Samsonov]] (26-30 aostu) è rispinsini a 1ª Armata di u generali [[Paul von Rennenkampf]] in a [[prima battaglia di i lava Masuri|battaglia di i lava Masuri]] (9-14 sittembri). I russii ùn si fecini parò micca susprenda da l'armati austru-ungarichi nantu à u fronti sudu-uccidintali; u [[Nikolaj Nikolaevič Romanov (1856-1929)|granduca Nicola]], cummandanti in capu di l'armata russia, passò à l'offensiva; l'austru-ungarichi subitini una dura scunfitta in u corsu di a [[battaglia di Galizia]] è duvitini essa succorsi da i tedeschi<ref>{{Cita|Hart|p. 108}}.</ref>. Novi forzi pruvinenti da l'uccidenti parmissini à Ludendorff, u 15 dicembri 1914, di rispinghja i russii finu à a linia di i fiuma [[Bzura]] è [[Ravka]] davanti à [[Varsavia]], ma a diminuzioni di i pruvisti è di i munizioni indussi u zaru à ritirà ultiriuramenti i truppi nantu à i linii di trincei longu i fiuma [[Nida]] è [[Dunajec]], lascendu à i tedeschi l'estremità di a striscia polacca. Ancu à livanti l'ustilità s'inciangàni annantu à i longhi è saldi sistemi di trincei. Eppuri l'inadiquatezza di i so industrii ùn parmittia micca à a Russia di sustena u sforzu di guerra di listessa manera ch'è l'anglu-francesi<ref>{{Cita|Hart|p. 109}}.</ref>. ==== L'invasioni di a Serbia ==== [[File:Vojska Ada Ciganlija.jpg|miniatura|Un gruppu di suldati serbi nantu à a linia di u fronti]] Bench'eddu fussi tecnicamenti u locu induva a guerra era stata avviata, u fronti serbu fù riligatu beddu prestu à tiatru sicundariu di un cunflittu chì era divintatu oramai mundiali. Incù u grossu di i so forzi cuncintratu in Galizia contru i russii, l'Austria-Ungaria iniziò l'invasioni di u tarritoriu serbu u 12 aostu 1914: vidati da u generali [[Radomir Putnik]] è suppurtati ancu da i forzi di u [[Regnu di u Montinegru]], i truppi serbi opposini una risistenza ostinata, inflighjendu à l'austru-ungarichi una scunfitta in a [[battaglia di u Cer]] (16-19 aostu) è ublighendu li à ritirà si aldilà di a fruntiera<ref>{{Cita|Willmott|p. 46}}.</ref>. Dopu à una controffensiva serba à u cunfini incù a [[Bosnia]], sfuciata in l'incuncludenti [[battaglia di a Drina]] (6 sittembri-4 uttrovi), l'austru-ungarichi di u generali [[Oskar Potiorek]] lanciàni una nova invasioni u 5 nuvembri, riiscendu à accupà a capitali [[Belgradu]]: Putnik feci rinculà pianamenti i so forzi finu à u fiumu [[Kolubara]], ind'eddu inflissi [[battaglia di Kolubara|una disastrosa scunfitta]] à i truppi di Potiorek ublighendu li un'antra volta à a ritirata; u 15 dicembri 1914 i serbi ripresini Belgradu, ripurtendu a linia di u fronti à i cunfini antiriori à a guerra<ref name=Willmott-68>{{Cita|Willmott|p. 68}}.</ref>. L'offensivi austru-ungarichi aiani custati à l'Imperu a perdita di 227.000 omini trà morti, feriti è spariti, è in più un ampiu buttinu d'armi è munizioni di vitali impurtanza par l'armata serba mali equipaghjata; nonustanti a vittoria a Serbia ebbi 170.000 caduti duranti a campagna, perditi enormi par u so piccula armata aggravati dopu da u scoppiu di una viulenta epidemia di [[frebba tifoidi]] (chì feci 150.000 vittimi trà i civili) è da gravi carenza alimintari<ref name=Willmott-68 />. ==== I culonii tedeschi ==== [[File:Bundesarchiv Bild 183-R19361, Deutsch-Ostafrika, Deutsches Feldgeschütz.jpg|miniatura|sinistra|Ascari (militari indigeni di l'Africa Uriintali taliana) è artiglieri tedeschi di i Schutztruppe in Africa uriintali]] Ghjunta piuttostu in iritardu à a corsa par a [[spartizioni di l'Africa]], in u 1914 a Germania ditinia limitati pussidimenti in u cuntinenti: isulati da a mamma patria da u bloccu navali alliatu è circundati da i tarritorii di i più ampi imperi culuniali [[Imperu britannicu|britannicu]] è [[Imperu culuniali francesu]], u so distinu era praticamenti marcatu finu da l'iniziu di l'ustilità<ref name=Rosselli-20-21>{{Cita|Rosselli|pp. 20-21}}</ref>. A piccula culonia di u [[Togoland]] (l'oghjincu [[Togu]]) fù prestu accupata da i forzi anglu-francesi prima di a fini d'aostu 1914, mentri più aspra fù a lotta in u [[Camerun Tedescu]]: a capitali [[Buéa]] fù accupata da truppi culuniali francesi è belgichi u 27 sittembri 1914, ma favuriti da u tarrenu inaccessibili è da i piuviti trupicali l'ultimi guarnigioni tedeschi ùn funi micca custretti à capitulà prima di frivaghju 1916. A guarnigioni di l'[[Africa Tedesca di u Sudu-Punenti]] (l'oghjinca [[Namibia]]) sustensi un'invasioni da parti di i truppi sudafricani è bench'è appughjata da l'insurrizioni di parechji ribeddi [[boeri]] contru l'auturità britannica, fù infini custretta à a resa in u lugliu 1915<ref name=Rosselli-20-21/>. Moltu più longa fù a lotta in l'[[Africa Uriintali Tedesca]] (oghjinca [[Tanzania]]): à u cummandu di un mischiu di culoni tedeschi è truppi arrulati trà l'indigeni lucali ([[Schutztruppe]]), u culuneddu [[Paul Emil von Lettow-Vorbeck]] intrapresi una seria d'azzioni di guerriglia è attacchi [[Tattichi mordi è fuggi|mordi-è-fughji]] à i danni di i culonii cunfinanti (u [[Kenya]] britannicu, u [[Congu Belgicu]] è u [[Mozambicu]] purtughesu), inflighjendu à l'Alliati diversi scunfitti<ref name=Rosselli-20-21/>. Fù nicissariu di metta in campu una vasta forza (ghjunta à cuntà, trà suldati è parsunali ausiliariu, guasi 400.000 omini) par avè raghjoni di i picculi truppi di Vorbeck è accupà a culonia: l'ultimi guerriglieri tedeschi, sempri capitanati da u so cummandanti, si arresini solu u 26 nuvembri 1918, dopu à essa stati infurmati di a capitulazioni di l'Alimagna<ref name=Rosselli-20-21/>. [[File:Wn21-19.jpg|miniatura|Obici (arma d'artigliaria imprudata par u tiru indirettu) di 240 mm ''Type 45'' giappunesi duranti l'assediu di Tsingtao]] Da tempu alliatu di u Regnu Unitu, u 23 aostu 1914 u [[Giapponu]] dichjarò a guerra à l'Alimagna, furzendu u distinu di i pussidimenti tedeschi spargugliati chì erani situati in u Pacificu: i prima ghjorna d'uttrovi una squatra navali giappunesi salpò intornu à a [[Micrunesia]], induva i tedeschi dispuniani di una seria di picculi basi, accupendu prima di a fini di u mesi l'[[isuli Carulini]], l'[[isuli Marshall]] è l'[[isuli Marianni]] praticamenti senza cumbatta; u 31 uttrovi una forza di spidizioni nipponica, rinfurzata dopu ancu da un cuntingenti britannicu pruvinenti da [[Tientsin]], [[Assediu di Tsingtao|posi l'assediu]] à u portu furtificatu di [[Tsingtao]], pussidimentu tedescu in [[China]] dapoi u 1898, ublighendu a guarnigioni à capitulà u 7 nuvembri 1914<ref>{{Cita web|lingua=en|autori=Colin Denis|url=http://www.gwpda.org/naval/tsingtao.htm|titulu=Japan in the Great War: Diplomacy & Internal Politics - Tsingtao Campaign|situ=gwpda.org|data=3 nuvembri 2000|accessu=30 marzu 2014}}</ref>. U restu di i culonii tedeschi fù accupatu da i ''[[dominion]]'' australi di u Regnu Unitu: u 30 aostu 1914 una forza [[Nova Zilanda|neuzilandesa]] cunquistò senza sparghjimenti di sangui i [[Samoa tedeschi|Samoa]], mentri a [[Nova Guinea Tedesca]] fù accupata da l'australiani di sittembri dopu una brevi campagna contru à a piccula guarnigioni di u pussidimentu; l'ultimu avampostu tedescu, [[Nauru]], cascò in manu à l'australiani u 14 nuvembri 1914. ==== L'imperu ottumanu ==== [[File:Ottoman Empire declaration of war during WWI.png|miniatura|sinistra|Dichjarazioni di guerra di l'ottumani]] In 1914 l'Imperu ottumanu era in stretti rapporti incù a Germania, chì dipoi calchì tempu invistia capitali in u sviluppu ecunomicu di l'Imperu è curava l'addistramentu di i so forzi armati<ref name="Willmott-74">{{Cita|Willmott|p. 74}}.</ref>. L'influenti ministru di a guerra [[Ismail Enver]] era favurevuli à i tedeschi ma u guvernu ottumanu era sempri divisu nantu à a scelta d'uniscia si à l'Imperi cintrali, nonustanti a signatura u 1º aostu 1914 di un [[Allianza turca-tedesca|trattatu sicretu]] di natura militara è ecunomica incù l'Alimagna; u siquestru, à l'iniziu di a guerra, da parti di i britannichi di dui navi di battaglia ottumani in custruzzioni in i cantieri inglesi pruvucò forti indignazioni à [[Istanbul]] è i tedeschi ni prufittàni cidendu à l'ottumani i dui incruciatori ''Goeben'' è ''Breslavia'', sfughjiti à caccia in u Meditarraniu<ref name="Willmott-74"/>. U 29 uttrovi 1914 i dui navi, tandu battendu bandera turca, bumbardàni i porti russii nantu à u [[Mari Neru]] è punitini i mini; l'Alliati riplicàni incù una à dichjarazioni di guerra: u 1º nuvembri i navi britannichi attaccàni un portamini turcu in u portu di [[Smirne]], u ghjornu dopu un incruciatori lighjeri bumbardò u portu di [[Aqaba]] nantu à u [[Mari Rossu]] è u 3 nuvembri funi pigliati di mira i forti annantu à i Dardaneddi<ref>{{Cita|Gilbert|p. 136}}.</ref>. L'intrata in guerra di l'Imperu ottumanu aprì novi scenarii di cunflittu in teatri moltu distanti unu da l'altru: in u [[Caucasu]] a Russia si ritruvò à sustena un difficiuli sicondu fronti in un tarritoriu innaccessibili, mentri a prisenza ottumana in [[Mesuputamia]] è [[Palestina]] minacciava dui punteddi di l'imperu culuniali britannicu, a raffinaria petrulifara pirsiana di [[Abadan]] (vitali par u rifurnimentu di carburanti di a Royal Navy) è u [[canali di Suez]]. Finu da l'iniziu parò l'attinzioni britannichi si rivolsini à u furzamentu di u strettu di i Dardaneddi, à u fini di purtà a guerra dirittamenti in a capitala ottumana<ref>{{Cita|Gilbert|p. 137}}.</ref>. === U cunflittu s'allarga (1915) === I fronti ind'eddu si cumbattia è quiddi induva ci s'aspittava di fà lu erani oramai numarosi. Tutti i belligeranti principiàni à impiigà ogni risorsa à dispusizioni è à listessu tempu si fecini senta i primi boci d'oppusizioni à a guerra in u Regnu Unitu, in Alimagna (induva u 1º aprili ebbi locu una manifistazioni urganizata da [[Rosa Luxemburg]]), in Francia è in Russia<ref>{{Cita|Gilbert|p. 179}}.</ref>. L'Italia, puri ristendu neutrali, era in cerca di i migliori avantaghji tarrituriali in cambiu di u so intarventu: u 8 aprili 1915 uffrì d'affiancà in guerra i putenzi cintrali s'è l'erani stati ciduti Trentino, l'isuli di a Dalmazia, Gorizia, Gradisca è ricunnisciutu u "primatu" nantu à l'Albania. Una sittimana dopu l'Austria-Ungaria ricusò i cundizioni è l'Italia feci richiesti sempri più pisanti à i putenzi di l'Intesa, chì si dissini disposti à apra i niguziati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 180}}.</ref>. Intantu nantu à u fronti di u Caucasu l'avanzata russia pruvucò u risentimentu di i turchi contru a pupulazioni armena, suspittata d'avè favuritu i truppi di u zaru. L'8 aprili principiàni i rastiddamenti è i fucilazioni, dendu via à una vera è probbia pulizia etnica. Massacri è dipurtazioni divintarani sistematichi è i chjami à l'Alliati è à Berlinu parch'eddi intarvenghini in calchì modu firmetini inascultati<ref>{{Cita|Gilbert|p. 181}}.</ref>. ===== U fronti di u Caucasu ===== [[File:Sarikam.jpg|miniatura|Truppi russii in trincea duranti a battaglia di Sarıkamış]] L'uparazioni annantu à u fronti di u Caucasu principiàni finu da i primi ghjorna di guerra, malgradu un tarrenu d'accessu difficiuli è u clima duru di l'inguernu: dopu à avè faciulamenti rispintu un'[[Offensiva Bergmann|offensiva russia]] in dirizzioni di [[Köprüköy]] trà u 2 è u 16 nuvembri 1914, i forzi di a [[Terza Armata Ottumana|3ª Armata ottumana]], vidati da u ministru di a guerra Enver, lanciàni un attaccu massicciu aldilà di u cunfini russiu in dirizzioni di [[Kars]]; a scunfitta patuta in a siguenti [[battaglia di Sarıkamış]] (22 dicembri 1914-17 ghjinnaghju 1915) si trasfurmò in una disfatta par l'ottumani quandu a 3ª Armata circò di ritirà si à traversu i muntagni annivati, pirdendu 90.000 omini annantu à un tutali di 130.000<ref name=Willmott-85>{{Cita|Willmott|p. 85}}.</ref>. À i presi incù l'impurtanti situazioni di u fronti uriintali, i russii ùn funi micca immediatamenti in gradu di sfruttà a vittoria è finu à marzu u fronti caucasicu firmeti staziunariu, incù solu pochi azzuffi trà i dui parti; à a ricerca di un paganacciu par a disfatta, l'ottumani accusàni a minuranza armena chì vivia in i rigioni di cunfini di cunnivenza incù i russii, sottupunendu la à parta da frivaghju 1915 à dipurtazioni è massacri<ref name=Willmott-85 />. L'attacchi ottumani pruvucàni beddu prestu una rivolta aparta è u 19 aprili 1915 i "[[Milizia armena|fedayyin]]" armeni [[Risistenza di Van|si impussissàni]] di l'impurtanti cità di [[Van (Turchia)|Van]], risistendu dopu à l'assediu postu da l'ottumani; prufittendu di l'occasioni i russii lanciàni una offensiva massiccia in u sittori uriintali di u fronti, libarendu Van da l'assediu u 17 maghju ma essendu infini bluccati da l'ottumani in u corsu di a [[battaglia di Malazgirt (1915)| battaglia di Malazgirt]] (10-26 lugliu 1915). A contruffensiva ottumana inghjinnò a riaccupazioni di Van (evacuata da u grossu di a pupulazioni armena) è di l'altri tarritorii persi prima di a fini d'aostu. A linia di u fronti turrò à a situazioni di u principiu versu a fini di l'annu, incù i dui forzi impignati à riurganizà si<ref name=Caucasus>{{Cita web|lingua=en|url=http://www.turkeyswar.com/caucasus.html|titulu=Turkey in the First World War - Caucasus| situ=turkeyswar.com|data=6 maghju 2009|accessu=30 marzu 2014}}</ref>. ===== U furzamentu di i Dardaneddi ===== [[File:Lone Pine trench 6 August 1915.jpg|miniatura|sinistra|upright|Suldati di u 7u Battaglionu australianu in trincea à Gallipoli]] Par via di i difficultà annantu à u fronti caucasicu, a Russia n'appiddò à u Regnu Unitu parch'eddu impignessi à so volta a Turchia, custringhjendu la à richjamà à punenti parti di i so truppi: i britannichi, annantu à un sughjirimentu di u generali [[Horatio Herbert Kitchener]] è incù u vigurosu appoghju di u [[Lord cummissarii di l'ammiragliatu|prima lord di l'Ammiragliatu]] [[Winston Churchill]], pruposini d'attaccà da u mari i forti turchi in i Dardaneddi<ref>{{Cita|Gilbert|p. 155}}.</ref>. L'attaccu principiò di frivaghju 1915 è divia dà u colpu di grazia à l'Imperu ottumanu, chì a so marina ùn pudia cuntrastà in alcun' modu quidda anglu-francesa. L'upinioni duminanti era quidda d'una campagna brevi è viulenti chì avaria purtatu à l'accupazioni di Custantinopuli: apra u strettu avaria riapartu i canali d'espurtazioni di granu par a Russia è forsi avaria ancu inghjinnatu a resa turca<ref>{{Cita|Willmott|p. 55}}.</ref>. L'attaccu navali fù inveci un faddimentu: i forti funi travolti da u vulumu di focu di i curazzati anglu-francesi, ma incù l'assistenza tedesca l'ottumani erani ghjunti à sbarrà u strettu incù ampii campi di mini chì pruvucàni forti perditi ind'è l'attaccanti, ublighendu li à abandunà. L'Alliati dicisini cusì di ricorra à un sbarcu par cunquistà a [[penisula di Gallipoli]] è apra a strada à i dragamini chì avariani pussutu cusì eliminà i sbarramenti: u 25 aprili 1915, in ciò chì fù l'assaltu anfibiu maiori di a guerra, truppi britannichi, francesi, australiani è neuzilandesi presini terra nantu à a punta di Gallipoli, ma i forzi ottumani di u generali tedescu [[Ottu Liman von Sanders]] funi rapiti à assicurà si l'alturi duminanti è bluccà cusì l'attaccu. A privista rapita campagna si trasfurmò in una guerra di pusizioni incù perditi umani trimenti, chì feci cunnoscia u generali di l'[[Osmanlı İmparatorluğu Ordusu|armata ottumana]] [[Mustafa Kemal Atatürk|Mustafà Kemal]] com'è un impurtanti capimachja. Cuscenti di u faddimentu, l'Alliati si ritiràni dopu da Gallipoli in i prima ghjorna di ghjinnaghju 1916<ref> {{Cita|Willmott|pp. 78-79}}.</ref>. {{Ortografia è grammatica da verificà}} == Partecipazione taliana == Lu 3 maghjiu l'Italia, si disimpegnò da la [[Triplice Alleanza (1882)|Triplice Alleanza]]. in li ghjorni seguenti ghjolitti è lu parlamentu, in maghjioranza neutralista, combatterunu l'ultima battaglia per salvà l'Italia da lu cunflittu, mentre li naziunalisti manifestavanu in piazza per l'entrata in guerra ("le radiose ghjornate di maghjio", secundu la definizione di [[Gabriele D'Annunziu]]). Li parlamentari neutralisti ricevetteru minacce è intimidazioni, è lu stessu ghjolitti dovette assume una scorta. Lu 13 maghjiu Salandra presentò à lu [[Vittoriu Emanuele III di Savoia|Re]] le dimissioni; ghjolitti, in lu timore di approfondisce una grossa frattura à l'internu di lu paese, di provocà una crisi istituziunale di larga portata è di cumpromette lu paese à l'esternu, rinunciò à la successione è fece in manera in sustanza chì l'incaricu venisse cunferitu novamente à Salandra. L'Italia entrò perciò in guerra per volontà di un gruppu di relativa minoranza, chjamandu à combatte li militari longu più di 750 chilometri di fronte,che andavanu da lu Mà di lu nordu à lu cunfine svizzero === Interventisti è neutralisti in Italia === Alla vighjlia di la guerra, l'opinione pubblica taliana era cusì divisa: * '''Interventisti''' ** I ''liberal-cunservatori'', chì speravanu in un rafforzamentu di le istituzioni in sensu autoritariu, tra cui [[Antoniu Salandra]] è [[Sidney Sonninu]], Albertini è lu Corrie di la Sera. ** L'''[[Irredentismo|irredentisti]]'', chì vedevanu la guerra cume una prosecuzione di lu [[Risorghjmentu]], un'occasione per liberà le terre taliane irredente, fermate in manu austriaca. ** I ''socialisti rivoluzionari'', chì speravanu chì la guerra avaria acceleratu lu cumpimentu di la rivoluzione socialista, tra cui [[Benitu Mussolini]]. ** I ''[[Naziunalismo|naziunalisti]]'', chì esaltavanu la guerra cume strumentu per dà putenza è prestighju à la Nazione. ** L'''industriali'' di l'''industria pesante'', chì avarianu fattu inghjenti guadagni attraversu la produzione bellica. ** La [[massoneria]] è l´''intellettuali'' cume [[D'Annunziu]], [[Enricu Corradini|Corradini]], [[Marinetti]] è parechji altri. * '''Neutralisti''' ** I ''cattolici'', sia per li principi evanghjelichi sia per ùn andà cuntru la cattolicissima [[Imperu austru-ungarico|Austria]]. ** I ''[[Socialismo|socialisti]]'', chì vedevanu la guerra cume una inutile straghje, è chì volevanu pruteghjè l´interessi sovranaziunali di la [[Secunda Internaziunale|Secunda Internaziunale Socialista]]. ** [[ghjovanni ghjolitti|ghjolitti]] è ''i ghjolittiani'', chì ritenevanu di puter ottene cumunque da l'Austria le terre irredente in cambiu di la neutralità. ** L'''industriali'' chì producevanu per l'''esportazione'', chì speravanu di puter sustituisce nant'à li mercati internaziunali la [[Ghjermania]] impegnata in la guerra. === L'Italia entra in guerra === [[File:Postcard from WWI Italian front.JPG|thumb|300px|La cartolina di un suldatu à lu fronte à la famiglia, circa 1917.]] L'[[Italia]] dichjarò guerra à l'[[Imperu Austru-Ungarico|Austria-Ungheria]] lu 23 maghjiu 1915, è à la Ghjermania quindici mesi più tardi. All'alba di lu 24 maghjiu lu [[Reghju Esercitu]] sparò la prima salva di cannone cuntru le postazioni austru-ungariche asserragliate à [[Cervignanu di lu Friuli]] che, poche ore più tardi, divenne la prima cità cunquistata. à l'alba di lu stessu ghjornu la flotta austru-ungarica bombardò la stazione ferroviaria di [[Manfredonia]]; à le 23:56, bombardò [[Ancona]]. Lu stessu 24 maghjiu cadde lu primu suldatu talianu, [[Riccardu di ghjustu]]. Lu comandu di le forze armate taliane fu affidatu à lu ghjenerale [[Luighj Cadorna]]. Lu novu fronte apertu da l'Italia ebbe cume teatru l'arcu alpinu dallu [[Stelviu]] à lu mà [[Adriaticu]] è lu sforzu principale tendente á lu sfondamentu di lu fronte fu attuatu in la reghjone di la valli [[Isonzo|isuntine]], in direzione di [[Lubiana]]. pure qui, dopu à un'iniziale avanzata taliana, l´austru-ungarichi ricevetteru l'ordine di trincerà si è resistere. Si arrivò cusì à una guerra di trincea simile à quella chì si stava svolghjendu nant'à lu fronte uccidentale: l'unica differenza cunsisteva in lu fattu che, mentre nant'à lu fronte uccidentale le trincee eranu scavate in lu fangu, nant'à lu fronte talianu eranu scavate in le rocce è in li ghiacciai di le [[Alpi]], finu é oltre li 3.000 metri di altitudine. Nei primi mesi di guerra l'Italia sferrò quattru uffensive cuntru l´austru-ungarichi á est. Queste furunu: * Prima battaglia di l'Isonzo: 23 ghjugnu - 7 lugliu 1915 * Secunda battaglia di l'Isonzo: 18 lugliu - 3 agostu 1915 * Terza battaglia di l'Isonzo: 18 ottobre - 3 novembre 1915 * Quarta battaglia di l'Isonzo: 10 novembre - 2 dicembre 1915 in quest'ultime le perdite taliane ammuntarunu à oltre 60.000 morti è più di 150.000 feriti, lu chì equivaleva à circa un quartu di le forze mobilitate. Degna di menzione hè l'uffensiva nell'altu Cadore nant'à lu [[Col di Lana]] tendente à taglià una di le principali vie di rifornimentu à lu settore Trentinu attraversu la [[Val Pusteria]]. Questu teatru di operazioni fu secundariu rispettu à la spinta á est, tuttavia ebbe lu meritu di bloccare, in seguitu, cuntinghjenti austru-ungarici: la zona di operazioni si avvicinava difatti più di ogni altru settore di lu fronte à vie di cumunicazione strateghjche per l'approvvighjonamentu di lu fronte tirolese è trentinu. === Tanti caduti, pochi risultati === Si arrivò cusì à l'iniziu di lu 1916. Mentre in febbraiu l´austru-ungarichi ammassarunu truppe in Trentinu, l'11 marzu, per ottu ghjorni, si svolse la [[Quinta battaglia di l'Isonzu]], chì ùn portò á alcun risultatu. A ghjugnu l´austru-ungarichi sfondarunu in Trentinu arrivandu á occupà tuttu l'[[altipianu di Asiagu]]; l'esercitu talianu riuscì à fatica à fermà l'uffensiva è l´austru-ungarichi si ritirarunu tornandu à rinforzà le so pusizioni nant'à lu Carsu. L'uffensiva fu significativamente chjamata [[Battaglia di li Altipiani]] ''Strafexpedition'' (ovveru "spedizione punitiva"). Lu 4 agostu iniziò la Sesta battaglia di l'Isonzu chì portò lu 9 agostu à la cunquista di la cità di [[Gorizia]] che, pur ùn essendu di importanza strateghjca, verrà presa á un prezzu altissimu (20.000 morti è 50.000 feriti). L'annu si cuncluse cù altre tre uffensive: * Settima battaglia di l'Isonzo: 14 settembre - 16 settembre 1916 * Ottava battaglia di l'Isonzo: 1º novembre 1916 * Nona battaglia di l'Isonzo: 4 novembre 1916 Anche queste tre battaglie, chì pure cuntarunu 37.000 morti è 88.000 feriti, ùn portarunu à cunquiste significative. Nell'ultima parte di l'annu l´taliani riuscirunu á avanzà di qualchì chilometru in Trentinu, ma per tuttu l'invernu di lu 1916-1917, nant'à lu fronte di l'Isonzu, tra lu [[Carsu]] è [[Monfalcone]], la situazione rimase stazionaria. La speranza di l'Intesa era chì cù l'entrata in guerra di li taliani si indebulisse l'esercitu di li Imperi Centrali, chì saria statu impegnatu nant'à tre frunti, ma questu avvenne solu in parte, pure à causa di l'indebulimentu di la Russia nant'à lu fronte internu. La ripresa di le operazioni arrivò in maghjiu. da lu 12 maghjiu à lu 28 maghjiu si svolse la [[Decima battaglia di l'Isonzu]]. da lu 10 ghjugnu à lu 25 ghjugnu si svolse invece la [[Battaglia di lu Monte Ortigara]] voluta da Cadorna per ricunquistà certi territori di lu Trentinu fermati in manu austru-ungarica. Lu 18 agostu ebbe iniziu la più impunente di le uffensive taliane, l'[[Undicesima battaglia di l'Isonzu]]: pure questa ùn porterà significativi cambiamenti è verrà pagata à caru prezzu, sia cume perdite chì cume cunseguenze. === La disfatta di Caporettu === Visti l´esiti di l'ultima uffensiva taliana, austru-ungarichi è tedeschi deciseru di cuntrattaccare. Lu 24 ottobre l´austru-ungarichi è li tedeschi sfondarunu lu fronte di l'Isonzu à nordu converghjendu nant'à Caporettu è accerchjarunu la 2a Armata taliana, in particulà lu IV é lu XXVII Corpu d'armata, comandatu da lu ghjenerale [[Pietru Badogliu]]. Lu ghjenerale [[Luighj Capellu]], comandante di la 2a armata taliana, cume pure lu capu di statu maghjiore di l'esercitu Luighj Cadorna da tempu avevanu sentitu di un probabile attaccu, ma sottuvalutarunu tali notizie è pure l'effettiva capacità uffensiva di le forze nemiche. Capellu durante l'accerchjamentu preferì farsi diplomaticamente ricoverà in ospedale è questu l´custò poi l'impussibilità di difende si di fronte à la cummissione d'inchjesta, tantu da esse un l'anni successivi degradatu é incarceratu. Da lì l´austriaci avanzarunu per 150 km in direzione sud-ovest raghjiunghjendu [[Udine]] in soli quattru ghjorni. La [[battaglia di Caporetto|Disfatta di Caporettu]] provocò lu crollu di lu fronte talianu nant'à l'Isonzu cù la cunseguente ritirata di le armate schjerate da l'[[Mar Adriatico|Adriaticu]] finu à la [[Valsugana]], oltre à le perdite umane è di materiale; 350.000 suldati si diederu à una ritirata scumposta assieme à 400.000 civili chì scappavanu da le zone invase. La ritirata venne prima effettuata portandu l'esercitu longu lu [[Tagliamentu]], é in seguitu finu à lu [[Piave]], l'11 novembre 1917, quandu tuttu lu [[Venetu]] ([[Venezia]] cumpresa) sembrava putesse andà perdutu. à la fine si cuntarunu quasi 700.000 tra morti, feriti è prighjuneri. A seguitu di la disfatta, lu ghjenerale Cadorna, in lu cumunicatu emessu lu 29 ottobre 1917, indicò, in manera erratu è strumentale «la mancata resistenza di repà ti di la II armata» cume la motivazione di lu sfondamentu di lu fronte da parte di l'esercitu austru-ungaricu. In seguitu Cadorna, invitatu à far parte di la cunferenza interalleata à Versailles, venne sustituitu, per vole di lu novu presidente di lu cunsigliu [[Vittoriu Emanuele Orlandu]], da lu ghjenerale [[Armandu Diaz]], l'8 novembre 1917, dopu à chì la ritirata si stabilizzò definitivamente nant'à la linea di lu [[Monte Grappa]] è di lu Piave. === Da Caporettu à la fine di la guerra === L'austru-ungarichi è li tedeschi chiuseru l'annu 1917 cù le uffensive nant'à lu [[uffensiva di lu Piave|Piave]], nant'à l'Altipianu di Asiagu è nant'à lu [[monte Grappa]]. l´taliani, decimati dopu à Caporettu, funu costretti, per riempisce li voti d'organicu à chjamà à lu fronte li ''Ragazzi di lu '99'', appena diciottenni, mentre si decise di cunservà la leva di lu 1900 per un iputeticu sforzu finale, in lu 1919. Se la severa disciplina di Cadorna, oltre à le dure parole di [[papa Benedettu XV]] nant'à l'«inutile straghje» chì avevanu colpitu li militari più relighjosi è à li longhi mesi in trincea, aveva fiaccatu l'esercitu, la ritirata nant'à lu fronte di lu Grappa-Piave cunsentì à l'esercitu talianu, avale in manu à Diaz, di cuncentrà le sue forze nant'à di un fronte più breve, megliu difendibile, e, suprattuttu, cù un mutatu atteghjiamentu tatticu, impostatu à la difesa di lu territoriu naziunale. Ciò ricoprì di un novu significatu morale la guerra è cunsentì lu cumpattamentu di le truppe è di la nazione, presuppostu per la cosiddetta «Vittoria finale». L'austru-ungarichi fermarunu l´attacchi in attesa di la primavera di lu 1918, preparandu un'uffensiva chì li avaria dovuti portà à penetrà in la pianura veneta. La fine di la guerra cuntru la [[Russia]] fece sì chì la maghjior parte di l'esercitu impiegatu nant'à lu fronte urientale putesse spostà si à ovest. ''Dal cumunicatu di lu Comandu Supremu ("bullettinu di la Vittoria")'' 4 novembre 1918, ore 12 La guerra cuntru l'Austria-Ungheria che, sottu l'alta guida di S. M. Lu Re Duce Supremu, l'Esercitu talianu, inferiore per numeru è per mezzi, iniziò lu 24 maghjiu 1915 è cù fede incrollabile è tenace valore cundusse ininterrotta é asprissima per 41 mesi, hè vinta. L' ultimu cadutu talianu hè statu lu [[caporalmaghjiore]] [[ghjuseppe Pazzaglia]] di 19 anni appartenente à la 1º Sezione Mantova, colpitu da una pallottola in fronte à le ore 15 à [[sud]] di [[Udine]]. I resti di quellu chì fu unu di li più putenti eserciti di lu mondu, risalenu in disordine è senza speranza le valli chì avevanu discesu cù orgogliosa sicurezza. Diaz L'uffensiva austru-ungarica arrivò lu 15 ghjugnu: l'esercitu di l'Imperu attaccò cù 66 divisioni in la cosiddetta [[Battaglia di lu solstiziu]] (15 ghjugno|15 - 23 ghjugnu 1918), chì vide l´taliani, finalmente rincorati, resiste à l'assaltu. l´austru-ungarichi perseru le so speranze, vistu chì lu paese era ormai à un passu da lu baratru, assillatu da l'impossibilità di cuntinuà à sustene lu sforzu bellicu nant'à lu pianu ecunomicu è suprattuttu nant'à quellu morale, data l'incapacità di la monarchia di fà si garante di l'integrità di lu statu multinaziunale asburghjcu. cù li populi di l'imperu asburghjcu nant'à l'orlu di la rivoluzione, l'Italia anticipò á ottobre l'uffensiva prevista per lu 1919, per impegnà le riserve austru-ungariche é impedisce à iddi la prosecuzione di l'uffensiva nant'à lu fronte francese. Da [[Vittoriu Venetu]], lu 23 ottobre partì l'uffensiva, cù cundizioni climatiche pessime. l´taliani avanzarunu rapidamente in Venetu, Friuli è Cadore è lu 29 ottobre l'Austria-Ungheria si arrese. Lu 3 novembre, à [[Villa ghjusti (Padova)|Villa ghjusti]], pressu [[Padova]] l'esercitu di l'Imperu firmò l'armistizio; li suldati taliani entrarunu à [[Trentu]] mentre li [[bersaglieri]] sbarcarunu à [[Trieste]], chjamati da lu locale comitatu di salute pubblica, chì però aveva richjestu lu sbarcu di truppe di l'Intesa. Lu ghjornu seguente, mentre lu ghjenerale [[Armandu Diaz]] annunciava la vittoria, venivanu occupate Rovignu, Parenzu, Zara, Lissa è Fiume. Quest'ultima pur ùn prevista tra li territori in li quali sarianu state inviate forze taliane venne occupata, cume previstu da certe clausole di l'Armistiziu, in seguitu á li eventi di lu 30 ottobre 1918 quandu lu cunsigliu Naziunale, insediatosi in lu municipiu dopu à la fuga di li ungheresi, aveva pruclamatu, nant'à la base di li principi wilsoniani, l'unione di la cità à l'[[Italia]]. L'esercitu talianu furzò cumunque la linea di lu Trattatu di Londra intendendu occupà pure [[Lubiana]], ma fu fermatu pocu oltre [[Postumia]] da le truppe serbe. Li cinque reparti di la [[Reghja Marina|Marina]] entravanu à [[Pula]]. Lu ghjornu seguente venivanu inviati altri mezi à [[Sebenicu]] chì diventava la sede principale di lu ''Guvernu Militare di la Dalmazia''. == Teatri meridionali == === Lu fronte Ottomanu === L'[[Imperu Ottomanu]], dopu à parechje sollecitazioni da parte di li Imperi Centrali si unì à elli lu 29 ottobre 1914<ref>le ostilità fra Russia é Imperu Ottomanu cuminciarunu lu 29 ottobre senza una formale dichjarazione di guerra, si veda [http://www.gwpda.urg/naval/turkmill.htm Turkey enters the war]</ref>, creandu una minaccia per li territori russi di lu [[Caucasu]] è per le cumunicazioni britanniche cù l'[[India]] è l'uriente attraversu lu [[Canale di Suez]]. Cause principali di l'ingressu in guerra furono: la Ghjermanofilia di lu ministru di la guerra à so´ volta capu di l'esercitu nonche primu ministru [[Enver Pasha]] chì l'1 agostu 1914 firmu un trattatu segretu cù la Ghjermania di natura militare è alimentare, la mancata cunsegna da parte di lu guvernu di so´ maesta britannica di due novi incrociatori leghjèri. Nella zona di lu Caucasu l'obiettivu iniziale di li ottomani era la ricunquista di li territori di l'[[Anatolia]] urientale pe si durante la [[Guerra turcu-russa (1877 - 1878)|Guerra turcu-russa]] di lu 1877-1878. Lu schjeramentu iniziale di li Ottomani nant'à lu Caucasu cumprendeva due armate, la ''Secunda'' è la ''Terza'' per un totale di circa 180000 omini, dotate di equipaghjiamentu di la qualità simile à quellu di l'esercitu imperiale di lu zar; à queste si oppuneva l'[[Armata di lu Caucasu]], forte di circa 100000 omini, comandata inizialmente da lu ghjenerale [[Illarion Ivanovic Voroncov-Daškov]] é in seguitu da lu ghjenerale [[Nikolaj Nikolaevic Judenic]]. Teatru di la [[campagna di lu Caucasu]] fu un territoriu montosu in cui le vie di cumunicazioni eranu quasi inesistenti è le cundizioni ambientali per li suldati estremamente difficili, suprattuttu durante li periodi invernali. [[File:Capture of Jerusalem 1917d.jpg||right|thumb|270px|[[Artiglieria]] britannica in posizione prima di la presa di [[ghjerusalemme]]]] L'obiettivu à longu termine di Enver Pasha supremu comandante di l'esercitu ottomanu, era far rientrà li territori di l'[[Asia centrale]] in la sfera di influenza turca; tuttavia eL'Micca era un grande stratega<ref>David Fromkin ''A peace tu end all peace: the fall of the Ottoman Empisce and the creation of the mudern Middle East''</ref>. Enver Pasha decise di piglie l'iniziativa nant'à lu fronte di lu Caucasu in lu dicembre 1914, attaccandu fruntalmente in lu settore di [[Sarikamis]] cù la ''Terza Armata'' le posizioni di li russi, avvantaghjiati da lu terrenu muntagnosu è da le righjde cundizioni ambientali; la [[battaglia di Sarikamis]] si rivelò una terribile disfatta per l´ottomani chì perseru quasi interamente le forze impiegate. L'alleati (britannici, francesi, australiani è neozelandesi) aprirunu in lu 1915 un novu fronte cù lu sbarcu in li pressi di [[Gallipuli (Turchia)|Gallipuli]] chì avaria dovutu cundurre rapidamente à la presa di li [[Stretti Turchi]] è di [[Istanbul]]. Tuttavia li turchi riuscirunu cù successu à cuntene l´attacchi di li alleati, chì à la fine, sia per le gravi perdite subite sia per la situazione di stallu, deciseru di evacuà la zona di Gallipuli. In Mesuputamia invece, dopu à lu disastru di l'[[assediu di Kut]] (1915-16), li britannichi si riorganizzarunu è catturarunu [[Baghdad]] in lu marzu 1917. Più à ovest, in [[Palestina]], l´iniziali fallimenti britannichi venneru ribaltati cù la cunquista di [[ghjerusalemme]] in lu dicembre 1917 è la [[Forza di spedizione eghjziana]] guidata da [[Edmund Allenby]] chì scunfisse le forze ottomane in la [[battaglia di Meghjddu (1918)|battaglia di Meghjddu]] (settembre 1918). === Lu fronte serbu === Dopu aver respintu tre invasioni austru-ungariche nell'agostu-dicembre 1914, la Serbia cedette à l'invasione combinata di Ghjermania, Austria-Ungheria è Bulgaria di l'ottobre 1915. Le truppe serbe cuntinuarunu à resiste in [[Albania]] è [[Grecia]], dove una forza francu-britannica era sbarcata à [[Saloniccu]] per offrisce assistenza è per spinghje lu guvernu grecu in guerra cuntru l´Imperi Centrali. === La Grecia === La [[Grecia]], guidata da [[Costantinu li di Grecia|Re Costantinu I]], si dichjarò á lu scoppiu di lu cunflittu neutrale, tuttavia la zona di Saloniccu fu impiegata da l´Alleati cume base di appoghjiu per le operazioni nant'à lu fronte serbu è bulgaru. La situazione precipitò in lu 1917: lu re mostrò un atteghjiamentu propensu à sustene l´Imperi Centrali. Per ùn corre rischi, l´Alleati lu rovesciarunu è lu sustituirunu cù [[Alessandru di Grecia|suu figliu Alessandru]], chì lu 27 ghjugnu dichjarò guerra á li ottomani è iniziò le operazioni in [[Tracia]], chì fu occupata in l'annu successivu. === lu rolu talianu === L'Italia diede un importante apportu à la campagna cuntru l´Ottomani. Due [[divisione|divisioni]] di 10.000 omini funu sbarcate à [[Saloniccu]] è diederu battaglia durante la campagna in Serbia. Le navi principali funu invece ancorate à [[Valona]] è altri porti [[Albania|albanesi]]. Funu decisive pure quandu l´Ottomani tentarunu un fallitu attaccu à Suez, unendusi á li inglesi. Inoltre, in la [[Guerra italu-turca]], la [[Reghja Marina]] aveva distruttu la quasi totalità di la [[flotta]] ottomana, indebulendu mondu un ghjà affaticatu imperu. == Teatri asiatici: lu cuntributu ghjappunese == L'[[Imperu ghjappunese]] dichjarò la guerra quasi subitu è si trovò alleatu di l'Imperu russu scunfittu 9 anni addietru in la [[Guerra russu-ghjappunese]]. Lu statu ghjappunese aveva cume imperatore, da lu 1912, [[Taishu imperatore di lu ghjappune|Taishu]], sottu lu cui regnu si stava attraversandu un periodu di benesse ecunomicu è di sviluppu militare. Nel primu annu di guerra, la putente [[Marina Imperiale ghjappunese]] intraprese cunquiste à li danni di li tedeschi, tra cui la base di Tsingtau, in Cina, è l'isula di [[Palau]]. Successivamente, li nipponichi rifornirunu cù di li convoL'li britannici, tramite le colonie di questi ([[India britannica]] è [[Malesia]]). == Prime fasi: da lu romanticismu à le trincee == [[File:Louvain1915.jpg|thumb|280px|[[Lovaniu]] ([[Belgica]]), 1915]] La percezione di la guerra in lu 1914 era quasi romantica, è la so´ dichjarazione venne acculta cù grande entusiasmu da parechje persone. La visione cumune era chì saria stata una breve guerra di manovre, cù poche azioni punghjenti (per «impartisce una lezione à lu nemico») è saria finita cù un vittoriosu ingressu in la capitale (ovviamente quella nemica), seguita da una ò due parate celebrative à casa, per puter poi tornà à la vita normale. C'eranu certi pessimisti (come [[Horatiu Kitchener|Lord Kitchener]]) chì predisseru chì la guerra saria durata à lungu, ma [[Guglielmu II di Prussia|Guglielmu II]] disse chì la guerra saria «finita per Natale...». Questu puntu merita di esse approfonditu. La convinzione di la breve durata di la guerra si cunsidera spessu una traghjca sottuvalutazione; secundu mundi, se vi fosse stata fin da l'iniziu una diffusa cunsapevolezza chì la guerra avaria apertu un tale abissu in la civiltà europea, nessunu l'avaria intrapresa ò cuntinuata. In realtà, una parte di li studiosi militari di l'epoca avevanu previstu tale possibilità, cume si vede in particulà da l'opera di [[Ivan Bloch]], ghjà candidatu à lu [[Premiu Nobel per la pace]]. Le previsioni di Bloch nant'à la guerra industriale chì avaria cundottu à sanguinose situazioni di stallu, logoramentu è perfinu di rivoluzione, eranu ampiamente cunosciute sia in li circoli militari chì in quelli pacifisti, senza cuntà lu fattu chì ghjà in li decenni precedenti altri cunflitti, cume la [[guerra di secessione americana]] (1861-1865) è la [[guerra russu-ghjappunese]] (1904-1905), eranu deghjenerati in una massacrante [[guerra di trincea]]. Alcuni autori cume [[Niall Ferguson]] sustenenu chì la convinzione di una guerra veloce sia stata mondu esaghjerata fin da li tempi di lu cunflittu. Secundu Ferguson, li pianificatori militari, specialmente in Ghjermania, eranu cunsapevoli di la possibilità di una guerra lunga, cume risulta da la famosa [[Willy-Nicky (telegrammi)|currispondenza telegrafica Willy-Nicky]] tra l´imperatori di Russia è di Ghjermania. EL'sustiene pure chì li più informati cunsideravanu improbabile una guerra veloce. Inoltre, era nell'interesse di li guverni presentà ampiamente questu messaghjiu in la so prupaganda, da lu momentu chì questu incoraghjiava l´omini á arrolarsi, facendu sembrà la guerra menu grave è mantenendu altu lu morale ghjenerale. === Inizia lu trinceramentu === Dopu à l'iniziale successu in la [[prima battaglia di la Marna]], le forze tedesche è di l'Intesa iniziarunu una serie di snervanti manovre per cercà di costringhje l´avversari à la ritirata, in la cusiddetta [[Corsa à lu mare]]. Francia è Gran Bretagna si trovarunu ben prestu á affrontà le posizioni tedesche trincerate, da la Lorena finu à le coste belgiche in le [[Fiandre]]. Entrambi li schjeramenti preseru pusizione, li francesi è li britannichi cercandu di andà à l'attaccu, li tedeschi cercandu di difende lu territoriu da iddi occupatu. Di cunseguenza, le trincee tedesche eranu monda megliu costruite di quelle di li so nemichi, datu chì quelle anglu-francesi eranu pensate solu per esse «tempuranee». Nessunu di li due schjeramenti si dimustrò in gradu di assestà un colpu decisivu in li quattru anni seguenti, per quantu la prutratta azione tedesca in la [[battaglia di Verdun]] (1916) è lu fallimentu alleatu di la primavera successiva, purtarunu l'esercitu francese nant'à l'orlu di lu cullassu, mentre le diserzioni di massa minavanu la linea di lu fronte. Circa 800.000 suldati da la Gran Bretagna è da l'Imperu britannicu si trovavanu cuntemporaneamente nant'à lu fronte uccidentale 1.000 battaglioni, ognunu occupante un settore di lu fronte, da la Belgiuca finu à l'[[Arne]], chì operavanu nant'à un sistema mensile à quattru stadi, à menu chì ùn ci fosse un'uffensiva in corsu. Lu fronte cunteneva quasi 10.000 chilometri di trincee. Ugni battaglione teneva lu so' settore per quattru settimane prima di tornà in le retruvie, dunque in la riserva è infine per una settimana in licenza, suventi in la zona di [[Poperinge]] ò di [[Amiens]]. === La Somme è Passchendaele === Sia la [[battaglia di la Somme]] (1916), chì la [[battaglia di Passchendaele]] (1917), sempre nant'à lu [[Fronte uccidentale (prima guerra mundiale)|fronte uccidentale]], portarunu enormi perdite di vite da entrambe le parti, ma minimi progressi in la situazione di la guerra. hè interessante notà che, quandu li britannichi attaccarunu in lu primu ghjornu di la battaglia di la [[Somme]], è perseru un enorme numeru di omini sottu le cuntinue raffiche di le mitragliatrichi tedesche, riuscirunu cumunque à guadagnà di lu terrenu. Ciò fece sì chì lu comandu tedescu ordinò à li soi suldati di riprende si lu terrenu persu, cù risultati mondu simili da lu puntu di vista di le perdite. Quindi, invece di un combattimentu sbilanciatu, cù li soli britannichi à l'attaccu, chì avaria causatu enormi perdite solu da la so parte, lu volume di li attacchi fu equamente distribuitu, cusì cume le perdite sufferte. === li gas tossichi è le nove armi === Come in ogni cunflittu lu settore di ricerca maghjiormente sviluppatu fu quellu bellicu, chì raghjiunse livelli impensabili in lu ghjru di pochi anni. Le nove armi funu numerose, tutte ugualmente letali. * li [[armi chimiche|gas tossichi]] funu utilizzati per la prima volta da li tedeschi cuntru li russi, senza mondu successu, in la [[battaglia di bulimow]] di lu 1º ghjennaiu 1915, ma divenneru celebri à partisce da lu 22 aprile 1915, data in cui à [[Ypres]] ([[Belgica]]) per la prima volta si fece usu di gas asfissianti à lu [[cloru]], chì provocarunu lu terrore tra le truppe francu-britanniche. Lu primu rudimentale rimediu á li attacchi chimichi era custituitu da fazzoletti bagnati cù acqua e/u urina, solu in seguitu sarianu state sperimentate le prime [[maschera antigas|masche antigas]]. in lu corsu di la guerra li gas à lu cloru sarianu stati poi sustituiti da un tipu di gas più evolutu, sparatu da proiettili, denuminatu [[iprite]] (dal nome di la stessa cità di Ypres). * La [[mitragliatrice]], chì cunsentiva di sparà centinaia di colpi à lu minutu aghjevolandu mondu la difesa di le trincee. L'usu di la mitragliatrice, chì impediva le manovre di grandi formazioni in campu apertu cume era in usu finu à tuttu lu [[XIX seculu]], fu anzi unu di li elementi chì più di ogni altru cuntribuì à lu rapidu volghje si di lu cunflittu in una massacrante guerra di trincea. * li [[lanciafiamme]], introdotti da li tedeschi à [[Hooghje]] lu 30 lugliu 1915. * li [[carru armato|carri armati]] (utilizzati inizialmente da li britannichi nant'à la [[battaglia di la Somme|Somme]] lu 15 settembre 1916), chì suscitarunu lu stessu stupore è terrore provocatu da lu gas à Ypres, pur ùn essendu usati per lu sfondamentu di le linee nemiche (come avverrà poi in la [[secunda guerra mundiale]]), ma solu per lu semplice supportu à la fanteria. Ognuna di queste nove armi inizialmente provocò panicu è scuncertu tra li nemici, ma ùn riuscì à produrre un vantaghjiu sustanziale è duraturu. pure se à l'iniziu tutte le armi funu appannaghjiu di una sola parte, poi entrambi l´schjeramenti svilupparunu tutte queste armi. === Aeroplani è U-Boot === [[File:Nieuport.jpg|thumb|250px|Caccia <nowiki>[[Nieuport]]</nowiki> 17, [[Aisne]] ([[Francia]]), 1917]] L'aviazione militare ottenne rapidi progressi, dallu sviluppu di le (inizialmente primitive) mitragliatrichi sincronizzate per puter sparà in avanti, introdotte da l'aviazione tedesca nell'autunnu di lu 1915, á lu sviluppu di li [[bombardiere|bombardieri]] usati cuntru [[Londra]] (lugliu 1917): ancor più drammaticu, almenu per li britannici, fu l'usu di li [[sottumarino|sottumarini]] tedeschi ([[U-Boot]], da lu tedescu ''Unterseeboote'') cuntru li mercantili alleati in acque internaziunali da lu febbraiu 1915. La decisione tedesca di toglie le restrizioni à l'attività sottumarina (la cosiddetta "[[guerra sottumarina indiscriminata]]", da lu 1 febbraio|1º febbraiu 1917) fu strumentale à l'entrata in guerra di li Stati Uniti da la parte di li alleati (6 aprile). L'affondamentu di lu transatlanticu ''[[RMS Lusitania|Lusitania]]'' fu un successu cuntroversu per l´U-Boot. === L'industria ottica === L'industria ottica (suprattuttu quella tedesca) aveva avutu unu sviluppu notevole pure prima di la guerra. Li sottumarini ebberu li so risultati pure grazie à di li boni periscopi, da le trincee l´ufficiali tedeschi scrutavanu cù cannochjali [[Bausch]] l´ufficiali inglesi chì à so volta li scrutavanu cù cannochjali [[Bausch & Lomb]] di fornitura americana ò cù l´Zeiss cumprati da li tedeschi in lu 1910. [[Goerz]], [[Voigtlander]], [[M. Hensoldt & Sohne]], E.Leitz ([[Leica]]), [[Carl Zeiss]] funu le industrie chì più funu impegnate in lu sforzu bellicu di l'[[Imperu tedescu]]. == Lu fronte urientale è la Russia == Mentre nant'à lu fronte uccidentale si era raghjiuntu lu stallu in le trincee, la guerra cuntinuò á est. === Vittorie tedesche á est === I piani di guerra iniziali di li russi prevedevanu l'invasione simultanea di la [[Galizia (europa centrale)|Galizia]] austriaca è di la [[Prussia urientale]] tedesca. pure se l'iniziale avanzata in Galizia fu di ampiu successu, li russi venneru respinti in Prussia da le vittorie di li ghjenerali tedeschi [[Paul von Hindenburg|Hindenburg]] è [[Erich Ludendorff|Ludendorff]] à [[Battaglia di Tannenberg (1914)|Tannenberg]] è à li [[Battaglia di li Laghi Masuri|Laghi Masuri]] nell'agostu è settembre di lu 1914. L'organizzazione militare é ecunomica russe, menu sviluppate, si rivelarunu prestu insufficienti davanti à le forze combinate di Ghjermania è Austria-Ungheria. in la primavera di lu 1915 li russi venneru respinti in Galizia, è in maghjiu l´Imperi Centrali ottenneru un importante sfondamentu à li cunfini meridionali di la [[pulonia]], espugnandu [[Varsavia]] lu 5 agostu è costringhjendu li russi à ritirà si da la [[pulonia]]. === La Russia in subbugliu === L'insoddisfazione in li cunfrunti di la cundotta di guerra di lu guvernu russu caria nonostante li successi di lu ghjugnu 1916 ([[uffensiva Brusilov]]) in la Galizia urientale, cuntru l´austriaci, quandu li successi russi funu minati da la riluttanza di li altri ghjenerali di impegnà le so forze à supportu di lu comandante vittoriosu. Le fortune alleate si ravvivarunu solu temporaneamente cù l'ingressu in guerra di la [[Romania]], lu 27 agostu. Le forze tedesche arrivarunu in aiutu di le unità austriache impegnate in [[Transilvania]], è [[Bucarest]] cadde à li piedi di li Imperi Centrali lu 6 dicembre. in lu frattempu, l'instabilità interna caria in Russia, è lu [[Nicula II di Russia|Zar]] rimase isulatu à lu fronte, mentre lu sempre più incumpetente guvernu di l'Imperatrice provocò pruteste da tutti li segmenti di la vita pulitica russa, risultandu nell'assassiniu di lu cunsiglie predilettu di la zarina [[Alessandra d'Assia|Alessandra]], [[Rasputin]], da parte di nobili cunservatori à la fine di lu 1916. === La rivoluzione in Russia === In u [[marzu]] 1917 (febbraiu per lu calendariu russu, chì ùn era statu ancora convertitu à lu calendariu gregorianu), le dimostrazioni di [[San Pietruburgu]] (ribattezzata Pietrugradu per abbandonà lu toponimu Ghjermanicu, inopportunu in tempu di guerra) culminarunu nell'abdicazione di Nicula II è à la nomina di un debule [[guvernu provvisoriu russu (1917)|guvernu provvisoriu]] centrista, chì cundivise lu pute cù li socialisti di lu [[Soviet di Pietrugradu]]. Questa divisione di li puteri portò à la cunfusione è à lu caos, sia à lu fronte chì à casa, è l'esercitu divenne sempre menu capace di resiste efficacemente à la Ghjermania. in lu frattempu, la guerra è lu guvernu, divenneru sempre più impopulari, è lu malcuntentu venne usatu strateghjcamente da lu Partitu [[bulscevicu]], guidatu da [[Lenin|Vladimir Lenin]], á lu scopu di piglie lu putere. Lu [[Rivoluzione russa (La rivoluzione d'ottobre)|triunfu di li bulscevichi]], in novembre (ottobre per lu calendariu russu), fu seguitu in dicembre da un armistiziu è da negoziati cù la Ghjermania. à l'iniziu, li bulscevichi rifiutarunu li duri termini imposti da la Ghjermania, ma quandu questa riprese la guerra è cuminciò à marcià impunita attraversu l'[[Ucraina]], lu novu guvernu accettò lu [[Trattatu di Brest-Litovsk]] lu 3 marzu 1918, chì portò la Russia fori da la guerra dietru cessione á li Imperi Centrali di vasti territori cumprendenti la [[Finlandia]], le Province Baltiche, la [[pulonia]] è l'[[Ucraina]] (che cumprendevanu più di un quartu di la populazione russa). == Rovesciamentu di le sorti == Lu 1917 vide l'ingressu in guerra di li [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] à fiancu di le putenze di l'Intesa, mentre la scunfitta russa nant'à lu fronte urientale permise à la Ghjermania di spostà truppe versu ovest. saria statu dunque nant'à lu fronte uccidentale chì saria statu decisu l'esitu di la guerra. === Ingressu di li Stati Uniti === [[File:Bombers of WW1.ogv|thumb|250px|Filmatu di prupaganda statunitense (aerei attaccanu pustazioni nemiche)]] A lu cumenciiu di lu 1917 la Ghjermania riprese la so´ pulitica di guerra sottumarina indiscriminata: per isolà li britannichi, nessuna nave (anche quelle neutrali) saria stata risparmiata. Questu, combinatu cù l'indignazione pubblica circa lu [[Telegramma Zimmermann]], portò à la finale rottura di le relazioni tra Stati Uniti è Imperi Centrali. Lu presidente [[Woodrow Wilson]] richjese à lu [[Congressu di li Stati Uniti]] di dichjarà guerra, lu chì avvenne lu 6 aprile 1917 (solu un membru di lu Congressu, [[Jeanette Rankin]] di lu [[Muntana]], votò cuntru). L'esercitu statunitense è la fighjia Naziunale eranu ghjà stati mobilitati in lu 1916 per dà la caccia à lu rivoluzionariu messicanu [[Panchu Villa]], lu chì rese l´spostamenti più veloci. La Marina statunitense fu in gradu di invià un gruppu di navi da guerra à [[Scapa Flow]] per unè si à la flotta britannica è un gruppu di incrociatori à [[Cobh|Queenstown]], in [[Irlanda]], per aiutà à scortà li convogli. Cumunque, occorse di lu tempu prima chì le forze statunitensi fosseru in gradu di cuntribuisce significativamente nant'à lu fronte uccidentale è nant'à quellu talianu. cù l'entrata in guerra di li USA, si crea una putentissima alleanza: la grande putenza ecunomica, li due imperi più grandi di lu tempu ([[Imperu britannicu]] è [[Imperu russu]]), di le nazioni ecunomicamente forti ([[Italia]], [[Francia]], [[Cina]], [[Sudafrica]] suprattuttu ma pure stati cume l'[[Australia]] chì eranu sottu lu Regnu Unitu ma godevanu di ampia autonumia). Tutta questa putenza era cuntrapposta à l'[[Imperu tedescu]], putente ma alleatu cù due nazioni decadenti ([[Imperu Ottomanu]] è [[Imperu Austru-Ungaricu]]) è cù la piccula [[Bulgaria]] che, pur tenace, ùn rappresentava un ostacolu insormuntabile: la vittoria era dunque prossima. Britannichi è francesi insistetteru nant'à l'inviu di fanteria statunitense per rinforzà le linee. Durante la guerra, le forze americane funu à cortu di una propria artiglieria, aviazione è di unità di lu ghjeniu. Cumunque, lu ghjenerale [[John J. Pershing]], comandante di la forza di spedizione americana, rifiutò lu disgregamentu di le unità statunitensi per utilizzarle cume rinforzu di quelle francesi è britanniche, cume sughjèritu da l´alleati. === uffensiva tedesca di lu 1918 === L'entrata in guerra di li Stati Uniti in lu 1917 aveva resu certu l'eventuale arrivu di novi omini per le putenze di l'Intesa, mentre lu ritiru di la Russia è la disfatta taliana di Caporettu avevanu permessu lu trasportu di truppe tedesche á ovest. Quattru successive uffensive tedesche seguirunu quella di lu 27 maghjiu, portandu à guadagni in direzione di Parighj, cumparabili à quelli di l'avanzata di lu 1914. Lu 21 marzu 1918 la Ghjermania lanciò una grossa uffensiva, l'«[[uperazione Michael]]», cuntru le truppe britanniche è di lu [[Commonwealth di le nazioni|Commonwealth]]. L'esercitu tedescu aveva sviluppatu una nova tattica chì prevedeva l'utilizzu di incursori addestrati á infiltrà si in le trincee è catturarle. L'alleati reaghjrunu incaricandu lu maresciallu francese [[Ferdinand Foch]] di coordinà le attività alleate in Francia, è in seguitu nominandolu comandante supremu di tutte le forze alleate. L'uffensiva tedesca si mosse in avanti di 60 km è premette le truppe di la [[Corpu di Spedizione Britannico|Forza di spedizione britannica]] (BEF), tantu chì lu so comandante, lu maresciallu di campu Sir [[Douglas Haig]], emise un ordine ghjenerale l'11 aprile chì dichjarava: «Con le spalle à lu muru, è credendu in la ghjustezza di la nostra causa, ognunu di noi deve combatte finu à la fine». Cumunque, per issu momentu, l'uffensiva tedesca si era fermata, à causa di problemi loghjstichi. Li cuntrattacchi di li [[Canada|canadesi]] è di le forze di l'[[ANZAC]] spinseru indietru li tedeschi. === Vittoria alleata === La forza di spedizione americana, cumandata da lu ghjenerale [[John J. Pershing]], entrò in battaglia in numeri significativi in l'aprile 1918. in la [[battaglia di Boscu Belleau]], da lu 1 ghjugno|1º]] à lu 30 ghjugnu 1918, la secunda divisione, cumprendente lu [[United States Marine Corps|Corpu di li Marines]], ahjutò á annullà l'uffensiva tedesca chì minacciava Parighj. Lu 18 lugliu 1918, à la [[battaglia di Chateau-Thierry]], le forze francesi è statunitensi andarunu à l'uffensiva. L'esercitu britannicu, usandu un gran numeru di carri armati, attaccò á [[Battaglia di Amiens|Amiens]] l'8 agostu causendu tale surpresa è cunfusione chì lu cumandante in capu tedescu, ghjenerale Ludendorff, disse chì fu «Lu ghjornu più neru di l'esercitu tedescu». Lu 12 settembre la Prima Armata Statunitense, chì era stata recentemente custituita da la Forza di spedizione americana, andò à l'attaccu di lu [[Saliente (militare)|saliente]] di [[Battaglia di Saint-Mihiel|Saint-Mihiel]], chì la Ghjermania occupava da lu 1914. Questu saliente minacciava la linea ferroviaria Parighj-[[Nancy]]. Le forze americane eranu carenti di supportu di l'artiglieria, chì veniva fornitu da francesi è britannichi. Questa fu pure la prima uccasione in cui venneru usati li carri armati americani, guidati da lu tenente colonnellu [[ghjeorghje Smith Patton]]. Quattru ghjorni dopu à lu saliente era statu ripulitu. Lu 26 settembre le forze americane iniziavanu l'[[uffensiva Mosa-Argonne]], chì cuntinuò finu à la fine di la guerra. Un postu di osservazione chjave di li tedeschi, nant'à la qota 305 à [[Montfaucon-d'Argonne]] venne catturatu lu 27 settembre. Circa 18.000 americani cadderu durante l'uffensiva, chì fu la prima cundotta da l´Stati Uniti cume esercitu indipendente. Lu ghjenerale Pershing puntava à lu fiume [[Renu]], chì si aspettava di oltrepassà à l'iniziu di lu 1919. Lu 24 ottobre l'esercitu talianu, cù un limitatu supportu alleatu (3 divisioni francesi, 2 inglesi, un reghjimentu americanu) iniziò la so´ uffensiva (che durò finu à lu 4 novembre) chì vide lu scontru tra 55 divisioni taliane cuntru 60 austriache. Lu cumandu talianu avia studiatu be' lu pianu, chì ùn prevedeva attacchi fruntali, ma un colpu cuncentratu nant'à un unicu puntu per spezzà lu fronte. Lu puntu presceltu era Vittoriu Venetu, dove la 5a è la 6a Armata austriaca si cunghjunghjevanu: dunque un puntu nevralghjcu per li cullegamenti. L'uffensiva iniziò cù una manovra diversiva, la 4a Armata iniziò un attaccu nant'à lu Grappa, attirandusi cuntru la maghjioranza di li rinforzi austriaci. La piena di lu Piave costrinse à l'inazione issu fronte, l´austriaci credetteru chì quellu di la 4a armata fosse l'attaccu principale è cuntinuarunu à cuntrastà lu cù tutte le forze. In la notte tra 28 è 29 pure nant'à lu Piave si passò à l'attaccu, le prime ore funu terribili, la currente era forte è le teste di ponte restavanu spessu isulate, ma à la fine l'8a Armata superò lu fiume é iniziò á avanzare, la 10a è la 12a si allargarunu nant'à le sue ali per coprisce l'avanzata, lu fronte si spezzò è si innescò una prucessu di disfacimentu chì rese l'esercitu imperiale inguvernabile. Lu profilà si di la scunfitta fece aumentà le diserzioni, interi repà ti abbandonarunu le linee; lu 30 ottobre l'esercitu talianu era à Vittoriu Venetu, mentre altre armate taliane passarunu lu Piave è avanzaronu. La corsa pruseguì per altri tre ghjorni, lu 3 si arrivò à Trentu, la marina sbarcò à Trieste, lu 4 l'Austria capitolò. cù lu crollu di l'Imperu Asburghjcu la minaccia di l'apertura di un fronte à sudu divenne reale, la Ghjermania, pur ancora sustanzialmente imbattuta è saldamente in territoriu francese, sette ghjorni dopu à l'Austria decise di abbandunà la lotta. == Fine di la guerra == La [[Bulgaria]] fu lu primu tra l´[[Imperi Centrali]] à firmà l'[[armistiziu]] (29 settembre 1918), seguitu da la [[Turchia]] (30 ottobre). La [[Ghjermania]] richjese un cessate lu focu lu 3 novembre 1918, seguita da l'[[Austria-Ungheria]]. Li combattimenti terminarunu cù l'armistiziu cuncordatu l'11 novembre à [[cumpiègne]]. [[Austria]] è [[Ungheria]] firmarunu due armistizi separati à seguitu di lu rovesciamentu di la monarchia [[Asburgo|asburghjca]]. Lu [[maghjiore]] [[Harry Truman|Harry S. Truman]] fece sparà li cannoni à lu so' [[battaglione]] finu á li ultimi secundi. Circa trent'anni dopu, lu maghjiore divenne presidente di li Stati Uniti. Fu ellu à ordinà lu lanciu di le [[bomba atomica|bombe atomiche]] nant'à [[Hiroshima]] è [[Nagasaki]], chì pose fine à la [[secunda guerra mundiale]]. Si può in qualchì manera dì chì [[Truman]] fece terminà entrambe le guerre mundiali. Quandu [[Guglielmu II]] ordinò à la [[Hochseeflotte|Flotta d'altu mare]] tedesca una sortita cuntru le navi alleate, questa si [[ammutinamento|ammutinò]] à [[Wilhelmshaven]], lu 29 ottobre 1918: morirunu 9 marinai. Lu 9 novembre, venne pruclamata la repubblica, segnandu la fine di l'[[Imperu tedescu]] natu in lu 1871. Lu [[Kaiser]] fuggì lu ghjornu seguente in li [[Paesi Bassi]], dove l´venne garantitu l'[[asilu puliticu]] finu à la morte (avvenuta in lu 1941, pocu dopu à chì li [[Paesi Bassi]] funu occupati da lu [[Terzu Reich]] di [[Hitler]] in la [[Secunda guerra mundiale]]). == Cronolughja di la Grande Guerra == === 1914 === * 28 ghjugnu - L'Arciduca Francescu Ferdinandu di Absburgu, erede à lu trunu d'Austria-Ungheria, viene uccisu à Serajevu da un naziunalista bosniacu [[Gavrilu Princip]]. * 23 lugliu - L'Austria-Ungheria invia un ultimatum à la Serbia. * 28 lugliu - L'Austria-Ungheria dichjara guerra à la Serbia. * 29 lugliu - La Russia ordina la mobilitazione ghjenerale. * 31 lugliu - Ultimatum tedescu à la Russia - Mobilitazione ghjenerale nell'imperu austru-ungaricu. * 1 agosto|1º agostu - La Ghjermania dichjara guerra à la Russia - L'Italia pruclama la neutralità. * 2 agostu - Le truppe tedesche occupanu lu Lussemburgu. * 3 agostu - La Ghjermania dichjara guerra à la Francia; * 4 agostu - La Ghjermania invade la neutrale Belgica - lu Regnu Unitu dichjara guerra à la Ghjermania dopu à chì questa ùn rispetta la neutralità belgica. * 5 agostu - lu Muntenegru dichjara guerra à l'Austria. * 6 agostu - L'Austria dichjara guerra à la Russia. * 6 agostu - La Serbia dichjara guerra à la Ghjermania. * 8 agostu - lu Muntenegru dichjara guerra à la Ghjermania. * 9 agostu - La Francia dichjara guerra à l'Austria-Ungheria. * 12 agostu - La Francia dichjara guerra à l'Austria. * 13 agostu - La Gran Bretagna dichjara guerra à l'Austria. * 15 agostu - 17 agostu - li russi attaccanu in Galizia è in la Prussia urientale * 20 agostu - 28 agostu - li tedeschi occupanu la Belgica - lu Ghjappone dichjara guerra à la Ghjermania è à l'Austria - L'Austria dichjara guerra à la Belgica. * 27 agostu - 30 agostu - [[Battaglia di Tannenberg (1914)|Battaglia di Tannenberg]]: li tedeschi scunfighjenu li russi. * Settembre 1914 - un pattu di unità viene firmatu da Francia, Gran Bretagna è Russia. * 6 settembre - 12 settembre - [[Prima battaglia di la Marna|Battaglia di la Marna]] - L'uffensiva tedesca in Francia hè bloccata - In Galizia l´austriaci sò scunfitti da li russi. * 9 ottobre - [[Assediu di Anversa]] - [[Anversa]], lu [[Belgica]] cede à le truppe tedesche. * 31 ottobre - La Turchia entra in guerra cù l´imperi centrali: si aprirunu di li novi frunti di combattimentu, quellu russu-turcu in Armenia è quellu anglu-turcu in Mesuputamia è in Eghjttu. * 1 novembre|1º novembre - Una squadra di incrociatori tedeschi inflighjè una bruciante scunfitta à la [[Royal Navy]] affondandu due incrociatori corazzati à largu di le coste cilene ([[Battaglia di Coronel]]). * 4 novembre - La Russia è la Serbia dichjaranu guerra à l'[[Imperu Ottomanu]]. * 5 novembre - La Francia è lu Regnu Unitu dichjaranu guerra à l'Imperu Ottomanu. * 8 dicembre - à largu di le isole Falkland una squadra di incrociatori da battaglia britannichi annienta la divisione di l'ammiragliu [[Maximilian von Spee]], vendicandu lu disastru di Coronel ([[battaglia di le Falkland]]). * 25 dicembre - Truppe taliane sbarcanu à Valona, in Albania, à scopu cautelativu. === 1915 === * 6 ghjennaiu - 8 ghjennaiu - li voluntari garibaldini taliani sustenenu aspri combattimenti in le Argonne. * 7 ghjennaiu - Negoziati italu-austriaci. L'Italia vole ottene di li cumpensi territoriali chì cuntrobilancinu l'eventuale stensione di lu territoriu austriacu. * 23 ghjennaiu - Inizia un'uffensiva austriaca nant'à li Carpazi. * 1 febbraio|1° febbraiu - li tedeschi distrughjenu nant'à li laghi Masuri la 10° armata. * 15 febbraiu - uffensiva francese in la Champagne. * 19 febbraiu - Inizia la [[campagna di li Dardanelli]], tentativu anglu-francese di cunquistà lu strettu è la cità di [[Istanbul]]. * 22 marzu - cuntruffensiva russa nant'à li Munti Carpazi. * 16 aprile - L'Austria respinghje le proposte taliane. L'Italia aveva chjestu cumpensi territoriali quale moneta di scambiu per la so´ neutralità. * 26 aprile - L'Italia aderisce segretamente à lu Pattu di Londra cù l'Intesa. * 3 maghjiu - L'Italia denuncia la Triplice Alleanza. cuntruffensiva austru-ungarica in Galizia cù gravi scunfitte per li russi. * 5 maghjiu - D'Annunziu pronuncia à Quartu un discorsu interventista. * 20 maghjiu - lu guvernu talianu ottiene li pieni puteri in casu di guerra. * 24 maghjiu - l'Italia entra in guerra cuntru l'Austria-Ungheria. Li suldati taliani superanu dovunque li vecchi cunfini è attaccanu le posizioni nemiche. * 25 maghjiu - 28 maghjiu - Occupazione di lu Monte Altissimu, di Ala, Cortina d'Ampezzu, Gradu è Aquileja. * 3 ghjugnu - [[San Marinu]] dichjara guerra à l'Austria. * 8 ghjugnu - Monfalcone è Gradisca sò taliane. * 12 ghjugnu - li suldati taliani occupanu la cunca di Plezzu è riescunu à passà l'Isonzu à Plava, dove custituiscunu una piccula è tormentata testa di ponte. * 16 ghjugnu - cù ardita azione l´[[alpini]] cunquistanu lu Monte Neru. * 23 ghjugnu - 7 lugliu - [[Prima battaglia di l'Isonzu]]. Sanguinosi scuntri à Plava, nant'à lu monte Podgora, à Oslavia è nant'à lu Carsu Gorizianu. * Primi di lugliu - Grande uffensiva austru-tedesca in pulonia. nant'à lu fronte francese aspre battaglie in la zona di l'Artois. * 18 lugliu - 4 agostu - [[Secunda battaglia di l'Isonzu]]. Durissimi scuntri nant'à lu monte S. Michele nant'à lu Carsu. Lotta terribile à S. Maria è S. Lucia di Tolminu, è fra lu Podgora è Oslavia. * 20 lugliu - Combattimentu nant'à le Tofane davanti à Cortina d'Ampezzu. More lu ghjenerale Cantone. * 21 agostu - l'Italia dichjara guerra à l'Imperu è la Turchia. * settembre-[[uttobre]] - uffensiva anglu-francese nell'Artois è in la Champagne. uffensiva austru-tedesca cuntru la Russia. * 5 ottobre - La Bulgaria dichjara guerra à la Serbia. * 19 ottobre - L'Italia dichjara guerra à la Bulgaria. * 18 ottobre - 4 novembre - [[Terza battaglia di l'Isonzu]] á lu scopu di portà un aiutu indirettu à li serbi chì stannu per esse travolti da tedeschi, austriaci è bulgari. * 10 novembre - 2 dicembre - [[Quarta battaglia di l'Isonzu]]. nant'à lu Monte S. Michele si copre di gloria la Brigata Sassari è nant'à lu Calvariu (Podgora) la Brigata Casale. * 16 dicembre - l´taliani sbarcanu à Valona per pruteghjè l'esercitu serbu in ritirata è ne predispunenu lu salvataghjiu. === 1916 === * ghjennaiu - Salvataghjiu di l'esercitu serbu da parte di la Marina taliana. * 21 febbraiu - Cumincia l'uffensiva tedesca cuntru [[Battaglia di Verdun|Verdun]], in Francia. * 9 marzu - la Ghjermania dichjara guerra à lu [[Portogallu]]. * 11 marzu - 19 marzu - l'Austria-Ungheria dichjara guerra à lu Portogallu. [[Quinta battaglia di l'Isonzu]], nant'à richjesta di li francesi chì cercanu, indirettamente, di allentà la morsa chì li stringhje à Verdun. * 12 aprile - Gl'taliani attaccanu nant'à l'[[Guerra bianca in Adamello|Adamellu]]. Si combatte à olte 3000 metri d'altitudine. * 18 aprile - Viene fatta saltà cù una mina è cunquistata la cima di lu Col di Lana. * 15 maghjiu - 31 maghjiu - l´austriaci lancianu nant'á l'altipiani la "[[Battaglia di li Altipiani|Strafexpedition]]" (spedizione punitiva) cuntru l'Italia á lu scopu di raghjiunghje la pianura veneta è piglie à le spalle le armate schjerate in Carnia è nant'à l'Isonzu. dopu à sanguinosi combattimenti l'attaccu fallisce. * 31 maghjiu-2 ghjugnu scontru navale fra la ''[[Royal Navy|Grand Fleet]]'' è la ''[[Hochseeflotte]]'' in lu [[mà di lu Nord]]; passa à la storia cume [[battaglia di lu Jutland]], ò di lu Skaghjerrak per li tedeschi. Quella chì viene ricordata cume la più grande battaglia navale di tutti li tempi, fu tatticamente una vittoria tedesca, datu chì le perdite inflitte à li britannichi funu superiori è piuttostu brucianti (come l'affondamentu di li tre incrociatori da battaglia ''[[HMS Indefatigable (1909)|Indefatigable]]'', ''[[HMS Invincible (1907)|Invincible]]'' è ''[[HMS Queen Mary|Queen Mary]]'', à fronte di la perdita di l'incrociatore da battaglia Lutzow per li tedeschi). Tuttavia l'effettu strateghjcu di lu scontru fu di assolutu vantaghjiu britannicu, perché la flotta tedesca ùn si arrischiò più in mà apertu per cercà unu scontru direttu. La guerra nant'à lu mà veniva affidata quasi cumpletamente à li sommerghjbili. * 4 ghjugnu - 15 agostu - uffensiva russa in Bucovina cuntru l´austriaci chì devonu indietreghjià cù parechje perdite. * 29 ghjugnu - l´austriaci lancianu gas asfissianti in la zona di lu monte S. Michele. * 1º lugliu - In Francia l´alleati attaccanu in forze nant'à la Somme. * 12 lugliu - Venenu impiccati [[Cesà Battisti]] è [[Fabiu Filzi]], catturati pochi ghjorni prima durante un'azione nant'à lu monte Cornu. * 6 agostu - 17 agostu - [[Sesta battaglia di l'Isonzu]]. Gorizia hè cunquistata da l´taliani lu 9 agostu, dopu à chì eranu state finalmente prese le terribili alture di lu Sabotinu, di Oslavia è di lu Podgora. Lu primu ghjornu di la battaglia cade [[Enricu Toti]]. * 10 agostu - Viene impiccatu à pula [[Nazariu Sauru]], irridente istrianu, catturatu lu 30 lugliu. Era statu imbarcatu nant'à lu sommerghjbile Pullinu. * 27 agostu - La [[Romania]] dichjara guerra à l'Austria-Ungheria. * 28 agostu - L'Italia dichjara guerra à la Ghjermania è la Ghjermania dichjara guerra à la Romania. * 30 agostu - l'Imperu Ottomanu dichjara guerra à la Romania. * 1 settembre|1º settembre - la Bulgaria dichjara guerra à la Romania. * 5 settembre - cunquistatu in val di Fiemme lu monte Cauriol. * 14 settembre - 17 settembre - [[Settima battaglia di l'Isonzu]], prima di le tre "spallate" autunnali, cù scà si risultati pure à causa di lu maltempu. * 10 ottobre - 12 ottobre - [[uttava battaglia di l'Isonzu]]. cunquista di lu Sober nant'à lu Carsu. * 1 novembre|1° novembre - 2 novembre - [[Nona battaglia di l'Isonzu]]. nant'à lu Carsu li fanti cunquistanu Cima Grande, lu monte Pecinka è lu Dossu Faiti. * 21 novembre - à 86 anni more l'Imperatore d'Austria è re d'Ungheria [[Francescu ghjuseppe]]. l´succede [[Cà lu li d'Austria-Ungheria|Cà lu d'Asburgu]]. * dicembre - Tedeschi è Austriaci lancianu un'uffensiva di pace. [[File:gefangeneCividale.jpg|thumb|250px|Prighjoneri taliani di la dodicesima battaglia di l'Isonzu]] === 1917 === * 3 febbraiu - l´Stati Uniti romponu le relazioni cù la Ghjermania à seguitu di l'intensificà si di la guerra sottumarina. * 24 febbraiu - à l'ambasciatore di li Stati Uniti in lu Regnu Unitu, Walter H. Paghje, viene cunsegnatu lu [[telegramma Zimmermann]], in lu quale l'Imperu Ghjermanicu offre la restituzione di lu Sudovest Americanu à lu [[Messicu]]. * 12 marzu - In Russia scoppia la "[[Rivoluzione di Febbraiu]]". Lu zar Nicula II hè costrettu á abdicare. Viene pruclamata la Repubblica. * 2 aprile - l´[[Stati Uniti d'America]] dichjaranu guerra à la [[Ghjermania]]. * 6 aprile - l´Stati Uniti d'America entranu in guerra. * 7 aprile - [[Panamá]] è [[Cuba]] dichjaranu guerra à la [[Ghjermania]]. * 16 aprile - L'uffensiva Nivelle in Francia si risolve in un grossu insuccessu. * 12 maghjiu - 28 maghjiu - [[Decima battaglia di l'Isonzu]]. Le fanterie taliane cunquistanu lu monte Kuk, lu Vodice è le pendichi di lu monte Santu. Aspri combattimenti in lu Carsu meridionale. * 7 ghjugnu - Incumincia una grande è longa uffensiva inglese in le Fiandre, ma senza risultati decisivi. * 10 ghjugnu - 29 ghjugnu - [[Battaglia di lu Monte Ortigara|Battaglia di l'Ortigara]]. Venti battaglioni di Alpini, un reghjimentu di bersaglieri è la brigata di fanteria Reghjna si immolanu nant'à la vetta di lu monte chì avevanu cunquistatu è chì ùn possonu mantenere. Li primi repà ti americani sbarcanu in Francia. * 27 ghjugnu - entra in lu cunflittu la [[Grecia]] è dichjara guerra à [[Austria-Ungheria]], [[Bulgaria]], [[Ghjermania]] è [[Imperu Ottomanu]]. * 22 lugliu - lu [[Siam]] dichjara guerra á [[Austria-Ungheria]] è [[Ghjermania]]. * 4 agostu - la [[Liberia]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 14 agostu - la [[Cina]] dichjara guerra á [[Austria-Ungheria]] è [[Ghjermania]]. * 17 agostu - [[Undicesima battaglia di l'Isonzu]] è vittoria taliana nant'à l'altipianu di la Bainsizza. * 26 agostu - lu [[Brasile]] dichjara guerra à la [[Ghjermania]]. La Grecia entra in guerra è si schjera cù l'Intesa. * 17 settembre - Mancata sorpresa di Carzanu (Trentinu). * 24 ottobre - Tedeschi è austru-ungarichi ingaghjianu la [[Battaglia di Caporetto|dodicesima battaglia di l'Isonzu]] è riescunu à sfondà á lu sboccu di la valle di l'Isonzu, fra Tolminu è Caporettu. * 7 novembre - li bulscevichi si impadroniscunu di lu pute in Russia, dandu vita à la "[[Rivoluzione d'ottobre]]". * 8 novembre - lu ghjenerale Cadorna viene esoneratu da lu comandu di l'esercitu. Lu sustituisce lu ghjenerale [[Armandu Diaz|Diaz]]. * 7 dicembre - l´[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] dichjaranu guerra à l'[[Austria-Ungheria]]; * 10 dicembre - [[Panamá]] dichjara guerra à l'[[Austria-Ungheria]]; * 16 dicembre - [[Cuba]] dichjara guerra à l'[[Austria-Ungheria]]. === 1918 === * 8 ghjennaiu - lu Presidente di li Stati Uniti Wilson espune li soi "14 punti" per la pace. * 3 marzu - la [[Russia]] esce da la guerra cù lu [[Trattatu di Brest-Litovsk]]. * 21 marzu - 6 aprile - Grande uffensiva tedesca in francia è vicinu á Arras. * 9 aprile - 29 aprile - Altra uffensiva tedesca in le Fiandre. * 23 aprile - lu [[Guatemala]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 8 maghjiu - lu [[Nicaragua]] dichjara guerra à la Ghjermania è à l'Austria-Ungheria. * 23 maghjiu - lu [[Costarica]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 27 maghjiu - 13 ghjugnu - li tedeschi superanu l'Aisme è avanzanu versu la Marna. * 10 ghjugnu - in le acque di Premuda lu MAS di [[Luighj Rizzo|Rizzu]] affonda la [[SMS Szent István|corazzata S. Stefanu]]. * 15 ghjugnu - 23 ghjugnu - [[Battaglia di lu solstiziu]]. Fallimentu di l'uffensiva austriaca à lu mare. l´austru-ungarichi riescunu à superà lu Piave. Li suldati taliani resistonu in pianura. Lu 23 l´avversari si ritiranu. * 12 lugliu - [[Haiti]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 19 lugliu - [[Honduras]] dichjara guerra à la Ghjermania. * 19 lugliu - 3 agostu - cuntruffensiva anglu-francese tra l'Aisme è la Marna. * 9 agostu - Volu di D'Annunziu nant'à Vienna. * 8 agostu - 12 agostu - Attacchi alleati in vari settori di lu fronte francese. * 24 settembre Vittorie alleate in Macedonia. La Bulgaria chjede l'armistiziu chì viene firmatu lu 29 settembre. * 24 ottobre - 3 novembre - l´taliani scattanu à l'uffensiva nant'à lu Grappa è nant'à lu Piave. Le truppe taliane occupanu [[Battaglia di Vittoriu Veneto|Vittoriu Venetu]]. certi corpi d'armata taliani sbarcanu à Trieste. Lu fronte austriacu crolla dovunque. L'austria-Ungheria chjede l'[[armistiziu di Villa ghjusti|armistiziu]]. * 4 novembre - fine di le ostilità tra l'Italia è l'austria-Ungheria: ''[[bullettinu di la Vittoria]]''. * 11 novembre - [[Armistiziu di cumpiègne|Armistiziu]] tra l´Alleati è la Ghjermania, le cui armate si ritiranu dovunque. La Grande Guerra hè finita. == Caratteristiche distintive di la guerra == La prima guerra mundiale hè cunsiderata cume la prima guerra muderna nant'à larga scala. In realità si presentava cume una sorta di ibridu tra una tecnolughja militare avanzata è una duttrina strateghjca di stampu postnapuleonicu. Tra le innovazioni chì avarianu cambiatu lu voltu di la guerra ci fu l'usu stensivu di la mitragliatrice à scopi prevalentemente difensivi. Un solu nidu di [[mitragliatrice]], purché ben provvista di munizioni, puteva tene in scaccu un'intera brigata, rendendu spessu vani li tentativi di attaccu direttu. cunseguenza immediata di tale innovazione fu l'edificazione, in particular manera nant'à lu fronte uccidentale, di impunenti linee difensive, una catena di trincee chì andavanu da lu [[Mà di lu Nord]] à la [[Svizzera]]. Le duttrine di guerra tardarunu in l'adeguà si à la nova situazione, affidate cume eranu à teorichi di l'arte militare formatisi à la scola di [[Carl Von Clausewitz]], barone prussianu di iniziu ottocentu. Principale fondamentu di tali dottrine era la guerra d'attaccu, unica espressione di l' «''elan vitale''», lu spiritu vitale che, in le parole di [[Ferdinand Foch]], avaria assicuratu la vittoria finale. Milioni di omini funu irraziunalmente spinti á esporsi ine mi à lu focu di la [[mitragliatrice]], in lu vanu tentativu di cunquistare, cù la sola forza di lu numeru, le posizioni nemiche è di dimostrà la superiorità di lu propriu spiritu. L'[[artiglieria]], chì aveva cunosciutu unu sviluppu tecnicu vertighjnosu da l'iniziu di lu seculu, fu usata in chjave prevalentemente uffensiva, cume metodu, spessu inefficace, di scumbinà le linee nemiche prima di un attaccu. L'impattu psiculughjcu determinatu da l'usu stensivu di l'artiglieria pesante nant'à li suldati intrappulati in le trincee fu devastante, risultandu spessu in forme gravi è peculiari di [[nevrosi]]. La prima guerra mundiale vide pure l'usu di le [[armi chimiche]] è di li bombardamenti aerei, chì eranu stati entrambi messi fori leghjè da la [[Convenzione di l'Aia (1907)|Convenzione di l'Aia]] di lu 1907. l´effetti di le armi chimiche si rivelarunu duraturi, sia nant'à li corpi di le vittime (molte di le quali, supravvissute à la guerra, ne soffrirunu per lu restu di la vita) chì nant'à le menti di li comandanti di la ghjenerazione successiva ([[secunda guerra mundiale]]) che, avendone vistu l´effetti in la Grande Guerra, eranu riluttanti á utilizzarli, temendu chì lu nemicu avaria reaghjtu dispunendu magari di armamenti migliori. L'evidente squilibriu tra una tecnolughja avanzatissima è una tattica arcaica avaria determinatu l'immane massacru di la prima guerra mundiale è le sue cunseguenze nant'à la cultura è la storia europea. Nasceva la [[guerra di posizione]] è di massa, in cui lu veru obiettivu ùn era più la cunquista di lu territoriu nemicu è di li soi centri pulitici, ma l'esaurimentu di le sue risorse. La [[trincea]] rimane, in la letteratura storica è non, lu simbulu negativu di la prima guerra mundiale. Per quattru anni milioni di omini funu costretti à convive sottu terra, esposti á li aghjenti atmosferichi è à li bombardamenti, in cundizioni ighijeniche disastrose. La guerra veniva privata di ogni forma di idealismu, per diventà un'officina, in cui l'efficienza di lu massacru supravanzava ogni cunsiderazione umanitaria. Parziale eccezione fu quella di li piloti di aereu, visti cume li muderni «cavalieri», per li quali la guerra ùn significava abbrutimentu ma quasi un duellu di stampu medievale, unicu casu in cui l'eroismu propagandatu da le autorità militari trovava una fittizia applicazione. Le cundizioni di la vita di trincea ebberu cunseguenze enormi sullu sviluppu di lu cunflittu. La diserzione è l'automutilazione eranu à l'ordine di lu ghjornu, tantu da richjede l'interventu estesu è violentissimu di le autorità. à lu cuntempu nell'infernu di la trincea si sviluppavanu fenumeni novi chì avarianu determinatu la storia culturale successiva. Un intensu spiritu di cameratismu tra li suldati semplichi avaria favoritu l'idealizzazione è ideologhjzzazione di la guerra, elementu fondamentale per lu successivu imporsi di le [[Totalitarismo|ideologhije totalitarie]]. à lu cuntempu la cunsapevolezza di li sacrifichi à cui si era sottuposti alimentavanu, suprattuttu in le classi populari, la speranza di una maghjiore partecipazione à la costruzione di l'Europa postbellica. La guerra tecnolughjca richjedeva la mobilitazione in scala mai vista di omini è materiali è determinò una vera rivoluzione in le prerogative di lu Statu è un notevole ampliamentu di li soi puteri in tutte le nazioni coinvolte. La guerra vide pure lu nasce di lu cosiddettu "[[fronte internu]]", quellu di l'[[upinione pubblica]] da ammansisce è mobilità ideolughjcamente in favore di la vittoria finale. In tutti l´stati partecipanti ebbe un rolu crescente la [[propaganda]], volta à raccoglie fondi, cunsensi, voluntari. Tutti l´stati, cunsapevoli di l'immane sforzu richjestu à li cittadini è interessati principalmente à la vittoria in lu cunflittu, si spinseru in promesse di allargamentu di la [[democrazia]] à guerra finita, chì ùn puterunu esse di lu tuttu disilluse à lu termine di le ostilità. Altru puntu chì caraterizzò questu bagnu di sangue fu lu gran numeru di ghjovani chì vi parteciparonu, tra li quali, in Italia, li "ragazzi di lu '99", richjamati à le armi à soli 17 anni. Tra la ghjente si era inizialmente diffusa un'idea positiva di la Guerra, ben prestu abbandonata. == Perdite == Molte di le più grandi battaglie di la storia avvenneru in lu corsu di questa guerra. Vedi [[Prima battaglia di Ypres|battaglia di Ypres]], [[battaglia di lu crinale di Vimy]], [[prima battaglia di la Marna|battaglia di la Marna]], [[battaglia di Cambrai]], [[battaglia di la Somme]], [[battaglia di Verdun]], [[battaglia di Gallipuli]], le 11 [[Prima battaglia di l'Isonzo|battaglie di l'Isonzu]] è quella di [[Battaglia di Caporetto|Caporettu]]. Di seguitu un elencu di le forze mobilitate, di li caduti, feriti, dispersi, prighjonieri, suddivisi per nazione. {| class="wikitable" !| '''Nazione''' !| '''Mobilitati''' !| '''Morti ''' !| '''Feriti''' !| '''Dispe si ò prighjonieri''' |----- | '''''Imperi Centrali''''' | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |----- | '''[[Imperu austru-ungaricu]]''' | align="right" |7.800.000 | align="right" |1.200.000 | align="right" |3.620.000 | align="right" |2.220.000 |----- | '''[[Imperu Ghjermanicu]]''' | align="right" |11.000.000 | align="right" |1.773.700 | align="right" |4.216.058 | align="right" |1.152.800 |----- | '''[[Imperu Ottomanu]]''' | align="right" |2.850.000 | align="right" |325.000 | align="right" |400.000 | align="right" |250.000 |----- | '''[[Bulgaria]]''' | align="right" |1.200.000 | align="right" |87.500 | align="right" |152.390 | align="right" |27.029 |----- | '''''Intesa''''' | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |----- | '''[[Belgica]]''' | align="right" |267.000 | align="right" |13.716 | align="right" |44.686 | align="right" |34.659 |----- | '''[[Imperu britannicu]]'''<nowiki>*</nowiki> | align="right" |8.904.467 | align="right" |908.371 | align="right" |2.090.312 | align="right" |191.652 |----- | '''[[Francia]]'''<nowiki>**</nowiki> | align="right" |8.410.000 | align="right" |1.357.800 | align="right" |4.266.000 | align="right" |537.000 |----- | '''[[Grecia]]''' | align="right" |230.000 | align="right" |5.000 | align="right" |21.000 | align="right" |1.000 |----- | '''[[Italia]]''' | align="right" |5.615.000 | align="right" |650.000 | align="right" |947.000 | align="right" |600.000 |----- | '''[[ghjappune]]''' | align="right" |800.000 | align="right" |300 | align="right" |907 | align="right" |3 |----- | '''[[Muntenegru]]''' | align="right" |50.000 | align="right" |3.000 | align="right" |10.000 | align="right" |7.000 |----- | '''[[Portogallu]]''' | align="right" |100.000 | align="right" |7.222 | align="right" |13.751 | align="right" |12.318 |----- | '''[[Romania]]''' | align="right" |750.000 | align="right" |335.706 | align="right" |120.000 | align="right" |80.000 |----- | '''[[Imperu russu]]''' (finu à lu 1917) | align="right" |12.000.000 | align="right" |1.700.000 | align="right" |4.950.000 | align="right" |2.500.000 |----- | '''[[Serbia]]''' | align="right" |707.343 | align="right" |45.000 | align="right" |133.148 | align="right" |152.958 |----- | '''[[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]''' | align="right" |4.355.000 | align="right" |126.000 | align="right" |234.300 | align="right" |4.500 |} [[File:Sacrario redipuglia.jpg|thumb|350px|Sacrariu militare di [[Redipuglia]]]] I dati di li morti cumprendonu li deceduti per tutte le cause, li dati di li dispe si cumprendonu dispe si è prighjoneri di guerra<br /> <nowiki>*</nowiki> dati ufficiali; li caduti di le nazioni facenti parte di l'Imperu britannicu sò cusì suddivisi: :* [[Regnu Unitu]]: 715.000 :* [[Australia]]: 60.000 :* [[Canada]]: 55.000 :* [[India]]: 25.000 :* [[Nova Zelanda]]: 16.000 :* [[Sudafrica]]: 7.000 <nowiki>**</nowiki> dati ufficiali; le truppe coloniali francesi cuntarunu inoltre 114.000 caduti == Vittime civili == * [[Imperu Austru-Ungaricu]]: 300.000 * [[Belgica]]: 30.000 * [[Regnu Unitu]]: 31.000 * [[Bulgaria]]: 275.000 * [[Francia]]: 40.000 * [[Imperu tedescu|Ghjermania]]: 760.000 * [[Grecia]]: 132.000 * [[Romania]]: 275.000 * [[Russia]]: 3.000.000 * [[Serbia]]: 650.000 * [[Turchia]]: 1.000.000 ---- == Le forze in campu in lu 1914 == La situazione militare di certi di li principali eserciti chì stavanu per entrà in guerra era la seguente: === Esercitu imperiale tedescu === Ogni tedescu in gradu di maneghjià un'arma era sottupostu à lu serviziu militare da l'età di 17 anni finu à li 45. Lu serviziu effettivu iniziava à 20 anni è durava due ò tre anni secundu l'arma dopu à di chì proseguiva in la riserva per quattru ò cinque anni, poi finu à 39 anni in la landwehr. dopu à li 39 si passava à la landsturm (adibita quest'ultima à li servizi territoriali è di occupazione) finu à 45 anni. l´effettivi di l'esercitu imperiale à la vighjlia di l'entrata in guerra eranu di: ** 870.000 omini è 157.816 cavalli,in servizio, ** 1.180.000 in la riserva, ** 1.970.000 omini in la landwehr, ** 875.000 omini in la landsturm. questi eranu ò sarianu stati inquadrati da li à pocu (fatta eccezione per la cavalleria li cui reghjimenti è squadroni cume in quasi tutti l´eserciti seri di l'epoca eranu à urganicu di guerra fin da lu tempu di pace)in: ** 217 reghjimenti di fanteria ** 18 battaglioni di cacciatori ** 1 reghjimentu prussianu di la fighjia di lu kaiser lu qui comandante era lu stessu imperatore Guglielmu II ** 6 reghjimenti prussiani di corazzieri, ** 1 reghjimentu sassone di carabineri ciclisti ** 26 reghjimenti di ulani ** 28 di dragoni ** 21 di ussari ** 13 reghjimenti prussiani di cacciatori à cavallo ** 8 reghjimenti bavaresi di cavalleghjeri ** 100 reghjimenti di artiglieria da campagna ** 24 reghjimenti di artiglieria à piedi ** 35 battaglioni di pionieri ** 25 battaglioni di lu treno ** unità di cumunicazione(nell'agostu 1914 lu comandante di una cumpagnia di fanteria ò di batteria di artiglieria aveva à disposizione lu telefonu per cumunicà cù li comandi equivalenti è superiori)che cumprendevano: *** ferrovieri,telegrafisti,telefonisti,aerostieri,aviatori,automobilisti ecc. *** truppe indighjene. la strateghja Ghjermanica hè basata nant'à l'uffensiva,Lu muvimentu é un'appoggu intensivu di la fanteria cù le mitragliatrichi (6 armi per cumpagnia di fanteria). alla stessa epoca in Italia (un comandu di battaglione di fanteria permanente ne aveva in forza 2). === Armée francese === L'esercitu di la Repubblica francese mobilitatu á urganicu di guerra cumprendeva. ** 800.000 omini in lu rolu permanente. ** 2.900.000 di la riserva territoriale. questi èranu ripartiti in : ** 220 reghjimenti di fanteria ** 30 reghjimenti di cavalleria ** 80 reghjimenti di artiglieria ** 27 squadriglie di aviatori l'artiglieria da campagna francese era armata cù quantu di megliu esisteva à l'epoca (si trattava di una bocca da focu da 75mm calibru cumune cume In l'altri eserciti ma lu 75 francese puteva sparà 1 colpu ogni 4 secundi). Se li tedeschi eranu forti in lu volume di focu leghjèru grazie à la diffusione di la mitragliatice à livellu cumpagnia è veloci in le cumunicazioni li francesi eranu superiori in lu volume di focu di la so artiglieria da campagna. Inspiegabilmente l'armèe entru in lu cunflittu cù li soi suldati è ufficiali almenu per quantu riguarda la fanteria l´zuavi è la cavalleria cù di le uniformi ferme à le guerre napuleoniche da lu tagliu è li colori ùn troppu dissimili di li suldati di Napuleone Bonaparte difatti l'uniforme di lu personale di le armi supra citate cumprendeva: (verause)ghjaccha ad'un pettu cù una fila di bottoni metallichi dorati esterni ùn dissimulati à collettu dirittu è chiusu righjdu di colore blu scuru abbinata à di li calzoni longhi per quantu riguarda la fanteria di linea,larghi è longhi per l´zuavi, corti larghi à le cosce è stretti è aderenti da lu ghjnocchiu in ghju finu à fine pulpacciu per la cavalleria (roughje) rossi chiusi in fondu da di li scarponcini à gambalettu longu allacciati di coiu annerito(ad'eccezione di la cavalleria chì aveva scarponcini bassi è gambali ), l'uniforme cumprendeva inoltre uno(shaku)(unicamente per la fanteria di linea è l´ufficiali di li zuavi)berrettu di forma circolà troncu conica menu altu di quellu in'usu in lu secundu imperu di Napuleone III pure questu cù la calotta per metà rossa cume li calzoni in la parte superiore è blu in quella inferiore. Ultimu particulà chì caratterizzava la fanteria di linea di l'armèe cunsisteva in lu fattu chì li suldati è li graduati di la fanteria di linea cù l'uniforme di marcia dovevanu indossà sempre (sia d'invernu chì in estate) lu capputtu à doppiu pettu blu scuru, durante la marcia l´angoli interni inferiori di le falde anteriori eranu fermati nant'à lu dietru cù due bottoni. Lu difettu di ùn ave un'uniforme adeguata à la guerra muderna è da li colori vivaci (culotte) calzoni roughje provocherà sensibili perdite in le prime fasi di lu cunflittu. === Esercitu imperiale russu === Lu zar Nicula II é li soi ghjenerali putevanu cuntà cù la mobilitazione à lu momentu nant'à 8.000.000 di omini, una forza cunsiderevole à prima vista è apparentemente vistu chì scarsamente equipaghjiata in armi è rifornimenti, luntana da li livelli di li maggori eserciti europei. I reghjimenti di fanteria eranu 260 quelli di cavalleria 60. Forse putrà colpisce lu numeru esiguu di li reghjimenti in rapportu à la inghjente forza mobilitata citata supra, ma la maghjiorparte di l'esercitu imperiale era formatu da battaglioni di lavoratori. Esighjenza dovuta à lu fattu chì le vie di cumunicazione versu lu cunfine ovestu di l'imperu eranu scarsissime è spessu in cattivu statu dunque per aumentà l'afflussu di li rifornimenti è di le truppe saria statu necessariu aprisce nove strade fra le foreste di tundra chì caratterizzavanu è caratterizzanu oghji stessu li territori chì allora eranu li territori di cunfine di l'imperu di li Romanoff, oltre à questu lu mudestu numeru di le unità combattenti era dovuta pure à la scarsità di armi è equipaghjiamenti à disposizione. Lu suldatu russu era un cuntadinu abituatu à la fatica è à li disaghj di la vita in campagna è in muntagna. Abituatu á esse sottumessu è inoltre in la gran parte di li casi analfabeta, qualità nant'à cui l´ufficiali putevanu cuntà suprattuttu ùn portatu à lamentà si facilmente. L'ufficiali ùn avanzavanu di gradu per bravura ò meriti di serviziu. === Esercitu inglese === All'iniziu di lu XX seculu,la Gran Bretagna hè lu primu imperu coloniale di lu mondo,la populazione metrupulitana cunta 46 milioni di abitanti, ma quella di lu so' imperu passa li 376 milioni. Lu so' esercitu hè cumpostu da voluntari, ripartitu tra esercitu di campagna, destinatu à servisce fori da lu territoriu metrupulitanu è esercitu territoriale lu cui cumpitu hè la difesa di lu territoriu metrupulitanu. L'esercitu di campagna hè cumpostu da voluntari in serviziu permanente, l'esercitu territoriale hè urganizzatu cume una milizia. Prima di la guerra,l'esercitu di campagna cumprende solamente: ** 4 reghjimenti di fanteria di la fighjia ** 2 brigate di fucilieri ** 67 reghjimenti di fanteria di linea ** 3 reghjimenti di cavalleria di la fighjia ** 7 reghjimenti di dragoni ** 6 reghjimenti di lancieri ** 12 reghjimenti di ussari ** 23 reghjimenti di artiglieria da campagna ** 8 reghjimenti di artiglieria à cavallo ** 99 cumpagnie trenu d'artiglieria ** 86 cumpagnie di lu ghjenio ** 1 sezione militare areonautica cumprendente areoplani,palloni è dirighjbili ** 87 cumpagnie di lu treno in iss'agostu 1914 più di la metà di li battaglioni di fanteria di li reghjimenti di l'esercitu di campagna hè in serviziu in le colonie vistu chì di li 3 battaglioni di cui in media hè cumpostu un reghjimentu unu solu à turnu hè sempre presente in patria in riposu. == Armamenti == === Armi austriache === * '''Fucili:''' ** Mannlicher M95 * '''Mitragliatrici:''' ** [[Schwarzlose M07/12]] === Armi britanniche === * '''Fucili:''' ** [[Fucile Lewis]] ** [[Lee-Enfield|Short Magazine Lee-Enfield (SMLE) Nu.1 Mk III/Mk III*]] ** [[Springfield M1903]] * '''Mitragliatrici:''' ** [[Mitragliatrice Maxim|Maxim]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Webley Revolver]] === Armi tedesche === * '''Fucili:''' ** [[Mauser mudel 98]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Lughjer P08]] * '''Mitragliatrici:''' ** Maschinenghjewehr 08 ** Maschinenghjewehr 08/15 * '''Pistole mitragliatrici:''' ** [[MP 18]] === Armi statunitensi === * '''Fucili:''' ** [[Springfield M1903 7,62 mm]] ** [[Lee-Enfield|American Enfield]] mod. 1917 7,62 mm * '''Mitragliatrici:''' ** Chauchat mod.1915 8 mm 240colpi/m ** U.S. Browning mod.1917 à li 7,62 mm 450-600colpi/m ** Colt mod.1895 6 mm 400colpi/m * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Colt 1911|Colt guvernament mod.1911 à li 11,43 mm automatica]] ** [[Colt New Service]] mod. 11,43 mm * '''Mezzi corazzati:''' ** Carru leghjèru [[Ford]] (1918) ** Carru armatu pesante Mk VIII (1918) === Armi francesi === * '''Fucili:''' ** [[Lebel mod.1886/1893 8 mm]] ** [[Lebel mod.1892/M16 8 mm]] ** [[Lebel mod.1916 8 mm]] * '''Mitragliatrici:''' ** [[Chauchat mod.1915 8 mm 240colpi/m]] ** [[Hotchkiss mod.1914 450-500colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Lebel mod.1892 8 mm]] ** [[Izzara 7,65 mm automatica]] ** artiglierie: cannone da 75m.97 * '''Mezzi corazzati:''' ** [[Carru armatu mediu Shneider C.A. 1 (1917)]] ** [[Carru armaru mediu Saint Chamond (1917)]] ** [[Carru armatu leghjèru Renault F.T. (1917)]] ** [[Carru armatu per cumunicazioni Renault T.S.F. (1918)]] ** [[Carru Armatu Renault BS (1918)]] ** [[Carru superpesante 2C (1918)]] ** [[Autoblinda White (1918)]] ** [[Carru d'assaltu FCM 1B (1918)]] === Armi russe === * '''Fucili:''' ** [[Mosin-Nagant]] mod.1891 7,62 mm * '''Mitragliatrici:''' ** [[Pulemet-Maxim mod.1910 7,62 mm 500-600colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Nagat mod.1895 7,62 mm]] * '''Mezzi corazzati:''' ** Autoblinda semicingolata Austin-Putilov (1917) === Armi taliane === * '''Fucili:''' ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Fucile Mod. 91]] 6,5 mm ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Moschettu Mod. 91 (per cavalleria)]] 6,5 mm ** [[Carcanu Mod. 91|Carcanu Moschettu Mod. 91 per truppe speciali]] 6,5 mm * '''Mitragliatrici:''' ** [[U.S. Colt mod.1896 6 mm 400colpi/m]] ** [[Villar Perosa mod.1915 9 mm duplice canna 300 colpi/m per ogni canna]] ** [[Fiat-Revelli mod.1914 500colpi/m]] * '''Pistole d'ordinanza:''' ** [[Glisenti mod.1889 10,35 mm]] ** [[Brixia mod.1906 9 mm]] ** [[Glisenti mudellu 1910|Glisenti mod.1910 9 mm automatica]] ** [[Beretta mod.1915 9 mm automatica]] * '''Mezzi corazzati:''' ** [[Autoblinda Isotta-Fraschini tipu RM (1912)]] ** [[Autoblinda Ansaldu-Lancia (1917)]] ** [[Carru Armatu d'assaltu pesante Fiat 2000 (1917)]] ** [[tipu 92 (obice)]] di appoghjiu à li carri armati == cunseguenze == A causa di la lungura di la voce si veda '''[[cunseguenze di la prima guerra mundiale]]''' per l´eventi è le ripercussioni chì seguirunu l'armistizio: {| border="0" class="tocculours" |----- | align="center" | '''cuntenuti di [[cunseguenze di la prima guerra mundiale]]''' |----- | align="left" | <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#L'embargu di la Ghjermania|1 L'embargu di la Ghjermania]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#I Trattati di Pace|2 lu Trattatu di Versailles]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#L'epidemia di la Spagnola|3 L'epidemia di la Spagnola]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#cunseguenze ghjeopulitiche é ecunomiche|4 cunseguenze ghjeopulitiche é ecunomiche]]<br /> </div> <div style="marghjn-left:2em;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Rivoluzioni|4.1 Rivoluzioni]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Italia|4.2 Italia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Ghjermania|4.3 Ghjermania]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Francia|4.4 Francia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Austru-Ungarico|4.5 Imperu Austru-Ungaricu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Britannico|4.6 Imperu britannicu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Imperu Ottomano|4.7 Imperu Ottomanu]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Russia|4.8 Russia]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Stati Uniti|4.9 Stati Uniti]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Ecunomia mundiale|4.10 Ecunomia mundiale]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Trauma sociale|5 Trauma sociale]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Resti di le munizioni|6 Resti di le munizioni]]<br /> </div> <div style="marghjn-bottom:0px;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Memoriali è tombe|7 Memoriali è tombe]]<br /> </div> <div style="marghjn-left:2em;"> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Memoriali:|7.1 Memoriali]]<br /> [[cunseguenze di la prima guerra mundiale#Tombe di lu milite ignoto|7.2 Tombe di lu milite ignotu]]<br /> </div> |} == Note == < references/> == Bibliografia == * Mandel Robertu, ''Eroi Milanesi di la Grande Guerra'', La Lanterna Editrice, Milanu, 1932. * Pieru Melograni, ''Storia pulitica di la grande guerra'', Laterza: Bari 1969. * G.Lehner, ''Ecunomia, pulitica è Società in la prima guerra mundiale'' (Messina-Firenze,1973). * Mariu Silvestri, ''Isonzu 1917'', ISBN 88-17-12719-1. * Mariu Silvestri, ''Caporettu. Una battaglia è un enigma'', ISBN 88-17-10711-5. * L'eserciti di lu XX seculu, Curciu 1980. * Arrigu Petacco,''Le grandi battaglie di lu XX seculu'', Curciu 1982. * Eric J. Leed, ''Terra di nessuno'', bulogna: lu Mulinu, 1985, ISBN 88-15-06326-9. * [[John Reed]], ''La guerra nell'Europa urientale 1915'', Pantarei, Milanu 1997. * Martin ghjlbert, ''La grande storia di la prima guerra mundiale'', Milano: Mondadori, 2000, ISBN 88-04-48470-5. * Antoniu ghjbelli, ''L'officina di la guerra'', Torino: bullati Boringhieri, 2003, ISBN 883911039. * [[Emiliu Lussu]], ''Un annu nant'à l'altipiano'', Einaudi, 2005, ISBN 978-88-06-17314-2. * ghjanPaolu Ferraioli, ''pulitica è diplomazia in Italia tra XIX è XX seculu. Vita di Antoninu di Santu ghjulianu (1852-1914)'', Soveria Mannelli: Rubbettinu, 2007. * [[Michele Rallu]], ''L'interventu talianu in la prima guerra mundiale è la Vittoria Mutilata'', Settimu Sighjllu, 2007. == Voci correlate == * [[Ghjuvan Mufraggi]] * [[Lista di personaghji associati à la prima guerra mundiale]] * [[Battaglie famose]] * [[Triplice Intesa]] * [[Triplice Alleanza (1882)|Triplice Alleanza]] * [[Cumunismu]] * [[Rivoluzione Russa]] (u Rivoluzione d'Ottobre) * [[Secunda guerra mundiale]] * Anni di guerra: 1914, 1915, 1916, 1917, 1918 * [[cunferenza di Cannes]] * [[Fascismu]] * [[cunseguenze di la prima guerra mundiale]] * [[ghjornale di trincea]] * [[Brigata Catanzaru]] * [[Reduci viventi di la prima guerra mundiale]] * [[Riccardu di ghjustu]], primu mortu talianu di la guerra * [[Camille Mayer]], primu mortu tedescu di la guerra * [[Jules-André Peughjeot]], primu mortu francese di la guerra * [[Campagna di la Mesuputamia]], un fronte di la prima guerra mundiale == Altri proghjetti == ==Cullegamenti esterni== * http://www.i-a-1915-1918.com/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071220223751/http://www.i-a-1915-1918.com/ |date=2007-12-20 }} La Grande Guerra 1915-1918]: Immaghjni di li campi di battaglia * [http://www.nondimenticare.com/ La Grande Guerra. Per ùn dimenticare] situ talianu di approfondimentu storicu nant'à la Grande Guerra. Gruppu di rievocatori storichi chì operanu per la trasmissione di la Memoria è storia di iss'epoca attraversu rievocazioni, eventi è visite in le scole. * [http://www.primaguerramondiale.it/ prima guerra mundiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090122093357/http://primaguerramondiale.it/ |date=2009-01-22 }}: Un portale cumpletu nant'à la prima guerra mundiale: antefatti, cause, dopoguerra è prutagonisti di la grande guerra. * [http://www.lagrandeguerra.net/ La Grande Guerra 1914-1918]: La storia, li personaghji, la cronolughja, l´armamenti, li memoriali, le pubblicazioni, l´approfondimenti, li filmati è le canzoni di la prima guerra mundiale 1914-1918. * [http://cross.mason.infogami.com/propaganda#pc-wwi Propaganda] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070127144755/http://cross.mason.infogami.com/propaganda#pc-wwi |date=2007-01-27 }} Propaganda prima, durante è dopu à la prima guerra mundiale. * [http://www.museostoricu.tn.it/menu.htm Museu Storicu di Trentu], impegnatu in la racculta di documentazione populà relativa à lu periodu di la prima guerra mundiale. * [http://www.museodellaguerra.it Museu di la guerra di Roveretu], tra li più forniti in Italia di documentazione nant'à la Grande Guerra. * [http://www.fortebelvedere.urg Forte Belvede Gschwent], fortezza austru-ungarica è museu di la Grande Guerra 1914-18 di Lavarone (TN). * [http://www.firstworldwar.com/ First World War.com], situ chì descrive in dettagliu battaglie, prutagonisti, armamenti. * [http://www.art-ww1.com/gb/index2.html Arte di la prima guerra mundiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040202013758/http://www.art-ww1.com/gb/index2.html |date=2004-02-02 }} racculta curata da l' [[urganizzazione di le Nazioni Unite per l'Educazione, la Scienza è la Cultura|UNESCU]] di ope artistiche riguardanti la Grande Guerra. * [http://tsfarg.club.fr/index.htm La stampa durante la prima guerra mundiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071009193355/http://tsfarg.club.fr/index.htm |date=2007-10-09 }} * [http://www.lib.byu.edu/~rdh/wwi/ World War li document archive] impunente racculta di funti primarie nant'à la prima guerra mundiale, in particular manera materiale diplomaticu.... * [http://www.worldwar1.com/ Trenches on the Web] situ statunitense, interessante. * [http://www.immaghjnidistoria.it/epoche1.php?id=6/ Immaghjni di storia - prima guerra mundiale]: Ricca racculta di immaghjni nant'à la storia di la prima guerra mundiale, in parte commentate. * [http://www.eugubininelmondu.it/CuriositaCeri.html '''la festa di li ceri in guerra''' nant'à ''Associazione Eugubini in lu Mondo'']: La festa di li ceri di Gubbiu venne fatta à lu fronte, in lu 1917. * [http://www.ilpalu.com/libri-scientifici-interessanti/libri/Lussu-Emiliu-Un-annu-sull-altopianu.htm Estratti da lu libru di Lussu "Un annu nant'à l'altipiano", nant'à la guerra di trincea] * [http://www.grandeguerrafvg.urg nant'à le Tracce di la Grande Guerra] Informazioni è documenti storichi nant'à la Grande Guerra nell'area transfruntaliera tra la Valle di lu Natisone (Italia) è Kobarid (Caporettu, Slovenia) * [http://www.zenobionline.com/ Associazione culturale F. Zenobi] Storia è itinerari di la Grande guerra nant'à lu fronte di l'Isonzo [[Categoria:Prima guerra mundiale]] [[Categoria:Guerra]] rdyb2thsefo1xptfkmhs32u74rnm78s Ager Gun 0 13151 405078 385736 2026-08-06T15:31:28Z Fausta Samaritani 15085 405078 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ager Coffee Mill Gun IMG 2685.JPG|thumb|right|260px|L'Ager Gun in un museu]] L''''Ager Gun''' o '''Union (Repeating) Gun''' fù una di e prime [[mitragliatrice|mitragliatrici]] (manuali). Hè stata aduprata in a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]). == Discrizzione == Ùn si sà micca quale fù lu inventore di ssa arma é quandu hè stata inventata. Di règula, si dice chè u meccànicu [[Wilson Ager]] l'hà custrutta in l'anni 1860/61. Ma ancu i nomi di [[Edward Nugent]] é [[William Palmer]] si lèganu incù l'Union Gun. Pò ésse chè l'orìgine di l'arma si trova in l'annu [[1855]] (o ancu prima). Fù una mitragliera meccànica, micca cumpletamente autumàtica cum'è e mitragliatrici oghjinche. Avìa una cadenza di 150-170 colpi per minutu é hà pudutu tirà à una distanza effettiva di 1000 yards (più di 900 metri). Di ghjugnu 1861, l'Ager Gun hè stata prisentata à lu presidente [[americanu]] [[Abraham Lincoln]]. In a Guerra Civile Americana, a [[U.S. Army]] hà avutu almenu 64 mitragliatrice di ssu tipu. A [[U.S. Navy]] avìa alcuni esemplari dinò. L'Ager hè stata aduprata, per esempiu, durante e battaglie seguenti: [[Battaglia di Williamsburg|Williamsburg]], [[Battaglia di Seven Pines|Seven Pines (o Fair Oaks)]], [[Battaglia di i Sette Ghjorni]] (tutte é trè in u 1862), [[Battaglia di Petersburg|Petersburg]] (1864). [[Categoria:Mitragliosa|Ager]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Ager]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra]] ltk63iqsatcun606limqo7mbgzgvk44 405083 405078 2026-08-06T16:53:21Z Fausta Samaritani 15085 405083 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Ager Coffee Mill Gun IMG 2685.JPG|thumb|right|260px|L'Ager Gun in un museu]] L''''Ager Gun''' o '''Union (Repeating) Gun''' fù una di e prime [[mitragliatrice|mitragliatrici]] (manuali). Hè stata aduprata in a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]). == Discrizzione == Ùn si sà micca quale fù lu inventore di ssa arma é quandu hè stata inventata. Di règula, si dice chè u meccànicu [[Wilson Ager]] l'hà custrutta in l'anni 1860/61. Ma ancu i nomi di [[Edward Nugent]] é [[William Palmer]] si lèganu incù l'Union Gun. Pò ésse chè l'orìgine di l'arma si trova in l'annu [[1855]] (o ancu prima). Fù una mitragliera meccànica, micca cumpletamente autumàtica cum'è e mitragliatrici oghjinche. Avìa una cadenza di 150-170 colpi per minutu é hà pudutu tirà à una distanza effettiva di 1000 yards (più di 900 metri). Di ghjugnu 1861, l'Ager Gun hè stata prisentata à lu presidente [[americanu]] [[Abraham Lincoln]]. In a Guerra Civile Americana, a [[U.S. Army]] hà avutu almenu 64 mitragliatrice di ssu tipu. A [[U.S. Navy]] avìa alcuni esemplari dinò. L'Ager hè stata aduprata, per esempiu, durante e battaglie seguenti: [[Battaglia di Williamsburg|Williamsburg]], [[Battaglia di Seven Pines|Seven Pines (o Fair Oaks)]], [[Battaglia di i Sette Ghjorni]] (tutte é trè in u 1862), [[Battaglia di Petersburg|Petersburg]] (1864). [[Categoria:Mitragliosa|Ager]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Ager]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] c88y7t7eip29n0hgdmwhh5zpdf2pda4 Gatling Gun M1862 0 13152 405084 350176 2026-08-06T16:54:15Z Fausta Samaritani 15085 405084 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Gatling Model 1862.JPG|thumb|300px|Gatling Gun M1862 Tipu I]] A '''Gatling Gun Mudellu''' (cortu:'''M''') '''1862''' fù una di e prime [[mitragliatrice|mitragliose]] (meccàniche). Hè stata usata in a [[Guerra Civile Americana]] (1861-1865). A cadenza nurmale hè stata di 150-200 colpi, a cadenza massimale di 600 colpi per minutu. Hè stata aduprata durante a [[Battaglia di Petersburg]] in u [[1864]]/[[1865]]. [[Image:Gatling gun 1862 Type II (2).jpg|thumb|300px|Gatling Gun M1862 Tipu II]] [[Categoria:Mitragliosa|Gatling M1862]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Gatling M1862]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] sla1s16vn501fm8k6i5on37arjhifa4 Guerra Civile Americana 0 13163 405064 379457 2026-08-06T15:02:49Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 405064 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:USA Map 1864 including Civil War Divisions.png|thumb|I stati di u nordu è di u sudu in a Guerra Civile statunitense]] A '''Guerra Civile Americana''' (ancu '''Guerra Civili Miricana''') fubbe a [[guerra]] trà i stati di u [[nordu]] è i stati di u [[sudu]] di i [[SUA]] da u [[1861]] à u [[1865]]. Ci sò stati più di un mezu milione d'omini morti è circa un milione di cavalli morti. Hè suvente cunsiderata cum'è a prima guerra muderna è tutale di a storia. [[File:Bodies on the battlefield at antietam.jpg|right|350px]] ==Da vede dinò== *[[Abraham Lincoln]] *[[Robert Edward Lee]] *[[Thomas Jonathan Jackson]] *[[William Tecumseh Sherman]] *[[Battaglia di Cold Harbor]] *[[Ager Gun]] *[[Gatling Gun M1862]] *[[Henry Rifle]] *[[Sharps Rifle]] *[[Spencer Repeating Rifle]] *[[Williams Gun]] *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] [[Categoria:Guerra]] roq5janl4h4b6e9ncgtmfwr238p11g0 405081 405064 2026-08-06T15:37:59Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405081 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:USA Map 1864 including Civil War Divisions.png|thumb|I stati di u nordu è di u sudu in a Guerra Civile statunitense]] A '''Guerra Civile Americana''' (ancu '''Guerra Civili Miricana''') fubbe a [[guerra]] trà i stati di u [[nordu]] è i stati di u [[sudu]] di i [[SUA]] da u [[1861]] à u [[1865]]. Ci sò stati più di un mezu milione d'omini morti è circa un milione di cavalli morti. Hè suvente cunsiderata cum'è a prima guerra muderna è tutale di a storia. [[File:Bodies on the battlefield at antietam.jpg|right|350px]] ==Da vede dinò== *[[Abraham Lincoln]] *[[Robert Edward Lee]] *[[Thomas Jonathan Jackson]] *[[William Tecumseh Sherman]] *[[Battaglia di Cold Harbor]] *[[Ager Gun]] *[[Gatling Gun M1862]] *[[Henry Rifle]] *[[Sharps Rifle]] *[[Spencer Repeating Rifle]] *[[Williams Gun]] *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] [[Categoria:Guerra]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 72man9dsv5u1724n6mygzu2fqxgumjg Henry Rifle 0 13216 405069 350172 2026-08-06T15:12:30Z Fausta Samaritani 15085 405069 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Henry Rifle''' hè statu un fucile à ripetizione manuale adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[Sharps Rifle]] *[[M1 Garand]] *[[Browning Automatic Rifle]] *[[munizione]] *[[MG3]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Henry]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra]] meky8e34yr6cdc65t83nbwtksso3abb 405085 405069 2026-08-06T16:54:47Z Fausta Samaritani 15085 405085 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Henry Rifle''' hè statu un fucile à ripetizione manuale adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[Sharps Rifle]] *[[M1 Garand]] *[[Browning Automatic Rifle]] *[[munizione]] *[[MG3]] [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Henry]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 2pgppq1pnf7ghksegf1ayt7wot249vs Spencer Repeating Rifle 0 13217 405080 403142 2026-08-06T15:36:14Z Fausta Samaritani 15085 405080 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fort Henry-Laslovarga (48).JPG|thumb|250px|right|Spencer Repeating Rifle]] U '''Spencer Repeating Rifle''' fubbe un fucile à ripetizione manuale, adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. === Discrizzioni === [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Spencer]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra]] cc1s5bhrox1xn5cq4bsrc7nnx1z5ds5 405082 405080 2026-08-06T16:52:42Z Fausta Samaritani 15085 405082 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fort Henry-Laslovarga (48).JPG|thumb|250px|right|Spencer Repeating Rifle]] U '''Spencer Repeating Rifle''' fubbe un fucile à ripetizione manuale, adupratu in a [[Guerra Civile Americana]]. === Discrizzioni === [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Spencer]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 5g4fpcy12zsvnlzvw0w0s3m4qjwxl9l C.S.S. Hunley 0 13226 405074 347931 2026-08-06T15:23:27Z Fausta Samaritani 15085 405074 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Hunley-2.jpg|thumb|300px|A C.S.S. Hunley]] A '''C.S.S. H. L. Hunley''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Hunley]] [[Categoria:Guerra]] bvnu2pwxngi864ffae23ngfkt69i3b1 C.S.S. Pioneer 0 13227 405075 347932 2026-08-06T15:24:42Z Fausta Samaritani 15085 405075 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''C.S.S. Pioneer''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== - [[C.S.S. Hunley]]<br> - [[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]]<br> - [[U.S.S. Intelligent Whale]]<br> [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Pioneer]] [[Categoria:Guerra]] 1nqgqwjt5up7gctykbxcdgni6emadof U.S.S. Alligator (sottumarinu) 0 13228 405070 403128 2026-08-06T15:14:51Z Fausta Samaritani 15085 405070 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:USS Alligator 0844401.jpg|thumb|300px|A U.S.S. Alligator ([[1862]])]] [[File:EakinsSamuel.jpg|thumb|200px|right|Samuel Eakins, cumandante di u U.S.S. Alligator]] A '''U.S.S. Alligator''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Discrizzioni == ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|U.S.S. Alligator]] [[Categoria:Guerra]] tbf9tda3t1tjvvc06bx92xa0aend4ru 405091 405070 2026-08-06T17:03:36Z Fausta Samaritani 15085 405091 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:USS Alligator 0844401.jpg|thumb|300px|A U.S.S. Alligator ([[1862]])]] [[File:EakinsSamuel.jpg|thumb|200px|right|Samuel Eakins, cumandante di u U.S.S. Alligator]] A '''U.S.S. Alligator''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Discrizzioni == ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Intelligent Whale]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|U.S.S. Alligator]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] qipnk3gwzdfu6ugfc2vpchcbcx7h6uo U.S.S. Intelligent Whale 0 13229 405071 347934 2026-08-06T15:16:05Z Fausta Samaritani 15085 405071 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[Image:Intelwhale.jpg|thumb|300px|A U.S.S. Intelligent Whale]] A '''U.S.S. Intelligent Whale''' fubbe un [[battellu]], un [[sottumarinu]] in a [[Guerra Civile Americana]]. ==Da vede dinò== *[[C.S.S. Hunley]] *[[C.S.S. Pioneer]] *[[U.S.S. Alligator (sottumarinu)]] [[Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana|Intelligent Whale]] [[Categoria:Guerra]] f472f7s6i6eif9jd4y2ietr8ix3fxvg Sharps Rifle 0 13234 405067 401959 2026-08-06T15:08:20Z Fausta Samaritani 15085 405067 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:150th Gettysburg Reenactment 2013 (9180663254).jpg|thumb|250px|right|150mu anniversariu di a Guerra Civile Americana ([[2013]])]] A '''Sharps Rifle''' fù un fucile usatu in a [[Guerra Civile Americana]]. == Discrizzioni == == Storia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Sharps]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra]] dnsdni04it9agqkyq552ie03i6v3u5u 405086 405067 2026-08-06T16:55:19Z Fausta Samaritani 15085 405086 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:150th Gettysburg Reenactment 2013 (9180663254).jpg|thumb|250px|right|150mu anniversariu di a Guerra Civile Americana ([[2013]])]] A '''Sharps Rifle''' fù un fucile usatu in a [[Guerra Civile Americana]]. == Discrizzioni == == Storia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Sharps]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 432svesg88p2vztbex5rdlti58qizpk Williams Gun 0 13253 405087 350174 2026-08-06T16:57:53Z Fausta Samaritani 15085 405087 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Williams Gun''' fù un cannone à tiru ràpidu. Hè stata aduprata in a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]). == Discrizzzione == Avìa una cadenza finu à 65 colpi per minutu é hà pussutu tirà à una distanza finu à 2.000 yards (circa 1.800 metri). A Williams Gun hè stata usata pè a prima volta durante a [[Battaglia di Fair Oaks]]. [[Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana|Williams]] [[Categoria:Arma à focu]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] rrqvlgi7xdurtuvsdamwn2kcbva22kk Categoria:Arma di a Guerra Civile Americana 14 13255 405090 404070 2026-08-06T17:02:05Z Fausta Samaritani 15085 405090 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 06unttlx4stdgu17q8bik8g80x3mbks Filu spinatu 0 13268 405068 325725 2026-08-06T15:11:38Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405068 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Stacheldraht 93.jpg|thumb|260px|Filu spinatu]] U '''filu di ferru spinatu''' o cortu '''filu spinatu''' hè un ostàculu. Ghjova per mette una dimarcazione nantu à un terrenu o, in a guerra, cum'è un'arma di difesa. Prime forme impruvisate sò dighjà state aduprate in a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]), ma u brivettu pè a so scuperta hà ricivutu, in u [[1867]], Lucien B. Smith. === Nomi === Antri nomi pè lu filu spinatu sò: '''filu di ferru denticatu/dinticatu''' (o semplicemente '''denticatu/dinticatu''' o '''dentatu'''), '''fil' di farru rampinatu''' o dinò '''belfarru'''. [[Categoria:Guerra]] et3wib8e2fych60ntpspmxgkuohvrxo Seconda Guerra Mundiale 0 13282 405059 405042 2026-08-06T14:59:14Z Fausta Samaritani 15085 405059 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}}{{Infobox cunflittu militare|Cunflittu=Seconda Guerra Mundiale|DataCunflittu=1939-1945|Locuinduvehèaccadutu=[[Europa]] è [[Africa]] di u Nordu|risultatucunflittu=Resa di a Germania *Vittoria di l'Alliati|cumbattenti1='''l'Alliati:'''<br>[[Regnu Unitu]]<br>[[Francia]]<br>[[Stati Uniti]]<br>[[Unione Soviètica]]<br>è altri...|cumbattenti2='''l'Asse:'''<br>[[Germania]] nazista<br>[[Italia]]<br>[[Giappone]]<br>è altri...|forze2=Multiple è in costante cambiamentu|vittime1='''l'Alliati:''' 61,000,000|vittime2='''l'Asse:''' 12,000,000|forze1=Multiple è in costante cambiamentu|Image=[[File:Kanadische Truppen landen in der Normandie.jpg|300px]] Sbarcu di truppe da u [[Canadà]] in [[Nurmandia]], 6 di ghjugnu [[1944]].}} A '''Seconda Guerra Mundiale''' (o '''Mondiale''', ancu scritta '''Siconda Guerra Mundiale/i'''; in [[Sassaresu|sassarese]] si scrive '''Sigunda Gherra Mundiari''', in [[gallurese]] si parla puru di la '''Sigunda Gherra Manna''') fubbe u secondu cunflittu militare globale - a [[guerra]] più grande ind'a storia umana - da u [[1939]] à u [[1945]], cù circa 60 milioni di morti. [[File:German Heinkel He 111 bombing Warsaw 1939.jpg|miniatura|sinistra|140px|Bumbardamentu di Varsavia, settembre 1939]] [[File:News. V.E. Day BAnQ P48S1P12270.jpg|thumb|right|245px|''Montreal Daily Star'': "Germany Quit", 7 di maghju 1945]] [[Categoria:Guerra]] ouivu2n7bh4xx5ha2d6qm3pko25gh0v Battaglia di Seven Pines 0 14668 405088 331662 2026-08-06T16:58:49Z Fausta Samaritani 15085 405088 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} A '''Battaglia di Seven Pines''' o '''Battaglia di Fair Oaks''' ([[31 di maghju]] [[1862]] - [[1 di ghjugnu]] [[1862]]) hè stata una battaglia in a [[Guerra Civile Americana]]. Ci fùbbenu più di 1.700 morti é più di 8.300 feriti. Durante 'ssa battaglia, tantu l'[[Union Repeating Gun]], una mitragliera, quantu a [[Williams Gun]], un cannone à tiru ràpidu, sò state aduprate. [[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Seven Pines]] [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 4b2mawt23w2d8b2m72vqtrt6e5mna3f Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana 14 14673 405089 328019 2026-08-06T16:59:46Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405089 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 06unttlx4stdgu17q8bik8g80x3mbks Battaglia di Cold Harbor 0 14688 405079 401550 2026-08-06T15:33:19Z Fausta Samaritani 15085 405079 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Battle of Cold Harbor LCCN2003656852.jpg|300px|right|A battaglia di Cold Harbor]] A '''Battaglia di Cold Harbor''' di l'annu [[1864]] fubbe una battaglia in a [[Guerra Civile Americana]] ([[1861]]-[[1865]]). == Storia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Battaglia di a Guerra Civile Americana|Cold Harbor]] [[Categoria:Guerra]] ih049913p68bqy2le8nfly91h9wplo2 Categoria:Sottumarinu di a Guerra Civile Americana 14 17927 405072 346671 2026-08-06T15:19:30Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405072 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Guerra di secessione americana]] 06unttlx4stdgu17q8bik8g80x3mbks Categoria:Mammiferi di Corsica 14 17929 405050 386303 2026-08-06T14:32:35Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405050 wikitext text/x-wiki {{Principale}} <br> [[Categoria:Animalia]] o26rhw4mxmbahmgqvxlb00s38d8a9fg Disingannu intornu à a guerra di Corsica 0 19442 405065 396152 2026-08-06T15:05:03Z Fausta Samaritani 15085 405065 wikitext text/x-wiki [[File:Ghjuliu Matteu Natali - Disinganno - cover.jpg|thumb|Cuprendula di u ''Disingannu intornu à la guerra di Corsica'']] U '''''Disingannu intornu à la guerra di Corsica''''' (in tuscanu ''Disinganno intorno alla guerra di Corsica'') hè un libru scrittu da [[Ghjuliu Matteu Natali]]. Hè statu publicatu in u 1736. U titulu cumplettu in [[Lingua taliana|tuscanu]] era ''Disinganno intorno alla guerra di Corsica scoperto da Curzio Tulliano corso ad un suo amico dimorante nell'isola''. ==Riferimenti== * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b52503069w] Disingannu intornu à la guerra di Corsica, Ghjuliu Matteu Natali, Colonia, [[1736]]. == Da vede dinù== * ''[[Ghjustificazione di a rivoluzione di Corsica]]'' * [[Don Gregoriu Salvini]] [[Categoria:Storia di a Corsica]] [[Categoria:Litteratura corsa]] id9j6njiv2yogpv6amn6n4orohpmeqi Manifestu per a supprissione di i partiti pulitichi 0 19446 405098 383411 2026-08-06T17:43:24Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix 405098 wikitext text/x-wiki U '''''Manifestu per a supprissione di i partiti pulitichi'''''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> hè un breve [[Trattatu (opera)|trattatu]] scrittu in francese da a [[Filosofia|filosufa]] [[Simone Weil]] in u [[1943]] à [[Londra]], à u termine di a so vita, sottu u titulu ''Note sur la suppression générale des partis politiques''. Fù publicatu postumu setti anni dopu à, in a rivista mensile ''La Table ronde'' (n. 26, frivaghju [[1950]]), è in seguitu da a casa editrice [[Gallimard]], prima cum'è libru solu ([[1953]]) eppoi à l'internu di a racolta ''Ecrits de Londres et dernières lettres'' ([[1957]]). == Cuntinutu == {{citazione|A cunclusione hè ch'è l'istituzione di i partiti pare propriu custituisce un male senza meze misure. Sò nucivi in u principu, è da u puntu di vista praticu hè listessa per i so effetti. A supprissione di i partiti custituirebbe un bè guasi à u statu puru. Hè perfittamente ligittima in u principu è ùn pare micca pudè produce, à u livellu praticu, ch'è effetti pusitivi.}} In l'opera l'autrice mette in luce cum'è i partiti pulitichi in rialità tradiscinu a so funzione originaria d'organisazione di citatini inspirati da un sintimu cumunu per trasfurmà si in organisazione gerarchiche è autoritarie. L'autrice propone cusì a supprissione di tutti i partiti pulitichi chì sò diventati entità orientate unicamente versu a propria sopravvivenza è cumplittamente scullegate tantu da a so funzione originaria ch'è da i citatini. == Note == <references/> == Da vede dinù == * [[Partitu puliticu]] * [[Monupartitismu]] * [[Partitocrazia]] * [[Pulitica]] * [[Demucrazia illiberale]] * [[Demucrazia apartitica]] [[Categoria:Pulitica]] h54l3g4m194ewo9m2fwsieon5jcskgr Irredentismu talianu in Corsica 0 20095 405077 397375 2026-08-06T15:29:25Z Fausta Samaritani 15085 405077 wikitext text/x-wiki [[File:Petru Giovacchini.jpg|miniatura|Petru Giovacchini, Corsu impegnatu, incù [[Benito Mussolini|Mussolini]], ind'a guerra contr'à i Corsi.]] L'irrendentismu talianu in [[Corsica]] hè un muvimentu d'opinione prisente in una parte di a populazione corsa, chi s'idintifecheghja cume [[Italia|talia]]na è rifiuta u riattaccamentu di l'isula à a [[Francia]]. Fù principalmente usservatu da u mezzu di u [[XVIII sèculu]] à a [[Siconda Guerra Mundiale]]. Incù a guerra, l'occupazione da e forze taliane, stu sintimu irridentistu smarisse pocu à pocu.  [[Categoria:Storia di a Corsica]] h47bx9qchtagnv8h6dyfzhivc5y1b7n Nodu grecu 0 20659 405100 383557 2026-08-06T17:50:09Z Fausta Samaritani 15085 /* Storia */ 405100 wikitext text/x-wiki [[File:Reef_knot_noeud_plat.svg|250px|thumb|U nodu grecu]] U '''nodu grecu''' <ref>Casanova (2010), p. 613.</ref> hè unu di i [[Nodo|nodi]] i più cumuni è simplici. Hè usatu di regula par uniscia dui di dimensioni uguali. Hè inoltri apradatu par tarminà i ligaturi.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in [[Lingua francese|francesu]].</ref> ==Usi== U ''nodu grecu'' servi à culligà dui estremità di un curdamu di listessu diamitru è di listessa tissitura. Apradatu par strigna u [[curdamu]] intornu à un [[ughjettu]], parmetti cusì diversi liami currenti, par indittu par chjuda un saccu, lià una bandatura, o ancu annudà un pacchettu. 'Ssu nodu hè dinò apradatu in [[chirurgia]] par effittuà una ligatura annantu à una [[piaga]]. ==Storia== U nodu grecu esistia dighjà à u [[I sèculu]], com'edda ni tistimunieghja una monugrafia di u medicu grecu Heraklas riguardu à i nodi è bandaturi [[Chirurgia|chirurgichi]]. ==Annudamentu== [[File:Barb._Kreuzknoten_RüL_LüR_02.jpg|thumb|250px|U nodu grecu]] L'annudamentu cunsisti à furmà una meza chjavi, po' una siconda ma in u sensu cuntrariu, affinch'è a parti currenti è a parti fissa di ogni corda eschini da listessu latu in ogni rebbiu. == Noti == <references/> ==Bibliugrafia== * Petru Casanova, ''Motti'', [[Albiana]], [[2010]]. [[Categoria:Chirurgia]] hgdbj3bssz4vu892le4remklu8y2k3a Coda di volpe 0 20679 405113 397182 2026-08-07T05:35:45Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 405113 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A coda di volpe'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lagurus ovatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Cyperales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Poaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lagurus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Lagurus ovatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], [[1753]]</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus_(Sardinia).jpg|250px|A coda di volpe]] |----- |} A '''coda di volpe''' (''Lagurus ovatus'') hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e [[Poaceae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua francese|francese]].</ref> Hè abbastanza cumuna in Europa in e rigione litturale. Hè ligata in modu preferenziale à e spiaghje, ma si pò truvà qualchì volta in certe zone interne renose, incù un [[clima]] caldu. ==Descrizzione== Hè una pianta annuale alta da 10 à 40 cm, piluta, chì si prisenta à spessu in pupulazione dense longu à i stradelli. A so reta di radiche sparta è superficiale cuntribuisce à a fissazione di e dune. E so casce, corte, larghe è verde anu u basamentu di u lembu munitu di una ligula corta, mozza. A cascia suprana prisenta una guaina panzuta assai caratteristica. U culore duminante di i fiori hè biancu. Fiurisce da maghju à aostu. A sessualità di a pianta hè ermafrodita. ==Usi== A coda di volpe hè una bella spezia chì hè racolta è imprudata in e composizione di fiori secchi. ==Tassonumia== Parechji sinonimi di ''Lagurus ovatus'' sò: - ''Lagurus dalmaticus'' Gand.<br> - ''Lagurus dimorphus'' Gand.<br> - ''Lagurus humilis'' Gand.<br> - ''Lagurus nitens'' Lojac.<br> ==Da vede dinù== - a [[flora di Corsica]]<br> ==Ligami== * [http://www.balogna.sitew.com] Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S.htm#Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S E piante di Balogna. == Note == <references/> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] f71kvfjvxh07gxb1sl6bok7ux4z7ojv 405114 405113 2026-08-07T05:55:02Z Fausta Samaritani 15085 fix 405114 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A coda di volpe'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lagurus ovatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Cyperales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Poaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lagurus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Lagurus ovatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], [[1753]]</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus_(Sardinia).jpg|250px|A coda di volpe]] |----- |} A '''coda di volpe''' (''Lagurus ovatus'') hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e [[Poaceae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua francese|francese]].</ref> == Ripartizioni == ''Lagurus ovatus'' hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, ma hè avà largamenti sparta in i righjoni timparati di u mondu sanu. Omu a trova à spessu annantu à i duni di rena, i pratulini custieri è i terri rinosi. Hè abbastanza cumuna in Europa in e rigione litturale. Hè ligata in modu preferenziale à e spiaghje, ma si pò truvà qualchì volta in certe zone interne renose, incù un [[clima]] caldu. ''Lagurus ovatus'' hè prisenti in [[Corsica]]. == Descrizzione == Hè una pianta annuale alta da 10 à 40 cm, piluta, chì si prisenta à spessu in pupulazione dense longu à i stradelli. A so reta di radiche sparta è superficiale cuntribuisce à a fissazione di e dune. E so casce, corte, larghe è verde anu u basamentu di u lembu munitu di una ligula corta, mozza. A cascia suprana prisenta una guaina panzuta assai caratteristica. U culore duminante di i fiori hè biancu. Fiurisce da maghju à aostu. A sessualità di a pianta hè ermafrodita. == Tassonumia == Parechji sinonimi di ''Lagurus ovatus'' sò: - ''Lagurus dalmaticus'' Gand.<br> - ''Lagurus dimorphus'' Gand.<br> - ''Lagurus humilis'' Gand.<br> - ''Lagurus nitens'' Lojac.<br> ''Lagurus ovatus'' hè stata discrittu par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in u [[1753]]. Hè stata classificatu in u genaru ''Lagurus'', chì capisci|cumprendi circa 10 spezii di pianti arbacei annuali o vivaci. == Cunsirvazioni == ''Lagurus ovatus'' ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, ma pò essa affittata da a perdita d'ambienti divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè à spessu usata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi, ma pò ancu essa cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi agriculi. Par via di a so larga ripartizioni, ''Lagurus ovatus'' hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). == Usi == A ''coda di volpe'' hè una bella spezia chì hè racolta è imprudata in e composizione di fiori secchi. == Da vede dinù == - a [[flora di Corsica]]<br> == Ligami == * [http://www.balogna.sitew.com] Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S.htm#Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S E piante di Balogna. == Note == <references/> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] aoclrqber3wguf3n6j1wwi2ffumbop8 Pè a Corsica 0 20801 405103 397782 2026-08-06T17:58:10Z Fausta Samaritani 15085 405103 wikitext text/x-wiki '''Pè a Corsica''' hè una coalizione [[Pulitica in Corsica|pulitica]] di l'ideologia naziunalistica corsa chì s'impegna à ottene una più grande autonomia, in livelu politicu è amministrativu, per a [[Corsica]], l'attenzione di a lingua ufficiale di a lingua corsa, è u ricunniscenza di u statutu di residenza corsa. == Discrizzione == A coalizione, diretta da l'autonomistu [[Gilles Simeoni]], diventa l'unione di i dui principali partiti pulitici regionalisti chì anu vintu l'elezzioni regionali in [[Francia]] in u [[2015]]: [[Femu a Corsica]] (dirigita da Simeoni) è l'indipendentistu [[Corsica Libera]] (diretta da [[Jean-Guy Talamoni]]) chì hà datu u 17,62% è u 7,73% di i voti rispettivamente in u primu giru. A maiurità ottenuta da a coalizione hè ancu cunsulidata in l'elezzioni regionali di u [[2017]], in quali cunfirmanu a so pusizione in l'area pulitica di l'isula, ottenendu 3 posti ([[Paul-André Colombani]] in [[Pumonti]], [[Michel Castellani]] è [[Jean-Félix Acquaviva]] in [[Cismonte]]). [[Categoria:Pulitica in Corsica]] 4ff1xij64gqhu6v9yzhps4pb3lh50u0 2022 0 22594 405097 403994 2026-08-06T17:40:22Z Fausta Samaritani 15085 fix 405097 wikitext text/x-wiki U '''2022''' (in [[nùmeri rumani]] MMXXII) hè un [[annu]] di u XXI sèculu. {{Annu| XX sèculu| XXI sèculu| XXII sèculu |2000|2010|2020|2030|2040|2018|2019|2020|2021|2022|2023|2024|2025|2026}} == Evenimenti == === Sport === - [[18 di maghju]]: [[Eintracht Frankfurt|Eintracht Francuforte]] vince a Coppa UEFA (Europa League).<br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Sidney Poitier (cropped).jpg|<small>[[Sidney Poitier]] ([[Miami]] ([[Florida]]), [[20 di ferraghju]] [[1927]] - [[Los Angeles]] ([[California]]), [[6 di ghjennaghju]] 2022)</small> BentoXVI-15-10052007.jpg|<small>[[Benedettu XVI]] (Joseph Alois Ratzinger) (Marktl am Inn, [[16 d'aprile]] [[1927]] - [[Roma]], [[31 di dicembre]] 2022)</small> Elizabeth II.jpg|<small>[[Elisabetta II d'Inghilterra]] (Elizabeth Alexandra Mary) ([[Londra]], [[1 d'aprile]] [[1926]] - Castellu di Balmoral, [[8 di settembre]] 2022)</small> </gallery> == In Córsica == [[Marzu]]: [[Manifestazioni di u 2022 in Corsica|Manifestazioni in Corsica]]<br> == Riferimenti == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XXI seculu|#]] 9s5m7iju6640cth8tyqu8nwvgt9t5fh Homo sapiens 0 22751 405047 379437 2026-08-06T14:01:25Z Articulivitali 28749 Rimosso il reindirizzamento a [[Omu]] 405047 wikitext text/x-wiki '''Homo sapiens''' hè a definizione tassonomica di l'essere umanu mudernu. Appartene à u generu ''Homo'', di u quale hè l'unica spezia vivente, à a famiglia di l'Ominidi è à l'ordine di i Primati. A so comparsa in Africa orientale ricolla à circa 300 000 anni fà, in u periodu interglaciale mediu. Da u cuntinente africanu, circa 65-75 000 anni fà, una parte di a spezia hà iniziatu un percorsu migratoriu chì l'hà purtata à sparghje si in a pianeta sana. == Caratteristiche generale == E caratteristiche anatomiche principale chì diferenzieghjanu ''Homo sapiens'' da e spezie vicine sò u sviluppu di u sistema nervosu, cù un cervellu assai strutturatu è grande in pruporzione à e dimensione di l'individuu. Altre peculiarità sò a postura ritta, i membri superiori liberi è prensili, è a visione binoculare. 'Sse caratteristiche anu permessu à l'omi di creà una grande varietà di manufatti è utensili. == Origine è diffusione == A tiuria più ricunnisciuta stima chì a spezia ''Homo sapiens'' si seria sviluppata in Africa circa 300 000 anni fà. I ritruvamenti in u Maroccu à Jebel Irhoud datati à 315 000 anni fà, anu spustatu l'origine di a spezia più in daretu. In Grecia, un craniu trovu in a grotta di Apidima hè statu datatu à circa 210 000 anni fà, ciò chì ridiscute a tiuria di a migrazione fora di l'Africa. Da l'Africa, l'omu mudernu hà cuminciatu à migrà versu l'Asia è l'Europa. == Biologia == L'omu hè una spezia onnivora è hà un ciculu di vita simile à quellu di l'altri mammiferi placentati. U corpu umanu presenta caratteristiche antropometriche variabile. U cervellu umanu hè u centru di u sistema nervosu è cuntrolla l'attività voluntarie è involuntarie. == Urganizazione suciale è cultura == L'omu hè un animale suciale è crea strutture cumplesse. A cultura umana include tradizione, rituali, regule murale è leghji. A spezia umana cumunicheghja per via di a scrittura simbolica, adopra u focu, si veste è usa numerose tecnulugie. L'arte, a musica è a literatura sò espressione culturale impurtante. == Evoluzione == A linea umana si hè distaccata da quella di i scimpanzè circa 5-6 milioni d'anni fà. A variabilità genetica di a spezia umana hè assai bassa, ciò chì sughjerisce un collu di bottiglia di a pupulazione in u passatu. == Populazione == A populazione umana hà superatu l'8 miliardi d'individui è hè diffusa in tutti i cuntinenti, cumpresu l'Antartide. ==Note== <references/> hb61vejex8xcrwbz2kqz7vdg31wp837 405049 405047 2026-08-06T14:29:23Z Fausta Samaritani 15085 link 405049 wikitext text/x-wiki '''Homo sapiens''' hè a definizione tassonomica di l'essere umanu mudernu. Appartene à u generu ''Homo'', di u quale hè l'unica spezia vivente, à a famiglia di l'Ominidi è à l'ordine di i Primati. A so comparsa in [[Africa]] orientale ricolla à circa 300.000 anni fà, in u periodu interglaciale mediu. Da u cuntinente africanu, circa 65-75 000 anni fà, una parte di a spezia hà iniziatu un percorsu migratoriu chì l'hà purtata à sparghje si in a pianeta sana. == Caratteristiche generale == E caratteristiche anatomiche principale chì diferenzieghjanu ''Homo sapiens'' da e spezie vicine sò u sviluppu di u [[sistema nervosu]], cù un cervellu assai strutturatu è grande in pruporzione à e dimensione di l'individuu. Altre peculiarità sò a postura ritta, i membri superiori liberi è prensili, è a visione binoculare. 'Sse caratteristiche anu permessu à l'omi di creà una grande varietà di manufatti è utensili. == Origine è diffusione == A tiuria più ricunnisciuta stima chì a spezia ''Homo sapiens'' si seria sviluppata in Africa circa 300.000 anni fà. I ritruvamenti in u [[Maroccu]] à Jebel Irhoud datati à 315.000 anni fà, anu spustatu l'origine di a spezia più in daretu. In [[Grecia]], un craniu trovu in a grotta di Apidima hè statu datatu à circa 210.000 anni fà, ciò chì ridiscute a tiuria di a migrazione fora di l'Africa. Da l'Africa, l'omu mudernu hà cuminciatu à migrà versu l'[[Asia]] è l'[[Europa]]. == Biologia == L'omu hè una spezia onnivora è hà un ciculu di vita simile à quellu di l'altri [[mammiferi]] placentati. U corpu umanu presenta caratteristiche antropometriche variabile. U cervellu umanu hè u centru di u sistema nervosu è cuntrolla l'attività voluntarie è involuntarie. == Urganizazione suciale è cultura == L'omu hè un animale suciale è crea strutture cumplesse. A cultura umana include tradizione, rituali, regule murale è leghji. A spezia umana cumunicheghja per via di a scrittura simbolica, adopra u [[focu]], si veste è usa numerose tecnulugie. L'[[arte]], a [[musica]] è a [[literatura]] sò espressione culturale impurtante. == Evoluzione == A linea umana si hè distaccata da quella di i [[scimpanzè]] circa 5-6 milioni d'anni fà. A variabilità genetica di a spezia umana hè assai bassa, ciò chì sughjerisce un collu di bottiglia di a pupulazione in u passatu. == Populazione == A populazione umana hà superatu l'8 miliardi d'individui è hè diffusa in tutti i cuntinenti, cumpresu l'[[Antartide]]. ==Note== <references/> 8696gvhk7s5zudiwf80v5wxdtd1pul6 405051 405049 2026-08-06T14:35:23Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405051 wikitext text/x-wiki '''Homo sapiens''' hè a definizione tassonomica di l'essere umanu mudernu. Appartene à u generu ''Homo'', di u quale hè l'unica spezia vivente, à a famiglia di l'Ominidi è à l'ordine di i Primati. A so comparsa in [[Africa]] orientale ricolla à circa 300.000 anni fà, in u periodu interglaciale mediu. Da u cuntinente africanu, circa 65-75 000 anni fà, una parte di a spezia hà iniziatu un percorsu migratoriu chì l'hà purtata à sparghje si in a pianeta sana. == Caratteristiche generale == E caratteristiche anatomiche principale chì diferenzieghjanu ''Homo sapiens'' da e spezie vicine sò u sviluppu di u [[sistema nervosu]], cù un cervellu assai strutturatu è grande in pruporzione à e dimensione di l'individuu. Altre peculiarità sò a postura ritta, i membri superiori liberi è prensili, è a visione binoculare. 'Sse caratteristiche anu permessu à l'omi di creà una grande varietà di manufatti è utensili. == Origine è diffusione == A tiuria più ricunnisciuta stima chì a spezia ''Homo sapiens'' si seria sviluppata in Africa circa 300.000 anni fà. I ritruvamenti in u [[Maroccu]] à Jebel Irhoud datati à 315.000 anni fà, anu spustatu l'origine di a spezia più in daretu. In [[Grecia]], un craniu trovu in a grotta di Apidima hè statu datatu à circa 210.000 anni fà, ciò chì ridiscute a tiuria di a migrazione fora di l'Africa. Da l'Africa, l'omu mudernu hà cuminciatu à migrà versu l'[[Asia]] è l'[[Europa]]. == Biologia == L'omu hè una spezia onnivora è hà un ciculu di vita simile à quellu di l'altri [[mammiferi]] placentati. U corpu umanu presenta caratteristiche antropometriche variabile. U cervellu umanu hè u centru di u sistema nervosu è cuntrolla l'attività voluntarie è involuntarie. == Urganizazione suciale è cultura == L'omu hè un animale suciale è crea strutture cumplesse. A cultura umana include tradizione, rituali, regule murale è leghji. A spezia umana cumunicheghja per via di a scrittura simbolica, adopra u [[focu]], si veste è usa numerose tecnulugie. L'[[arte]], a [[musica]] è a [[literatura]] sò espressione culturale impurtante. == Evoluzione == A linea umana si hè distaccata da quella di i [[scimpanzè]] circa 5-6 milioni d'anni fà. A variabilità genetica di a spezia umana hè assai bassa, ciò chì sughjerisce un collu di bottiglia di a pupulazione in u passatu. == Populazione == A populazione umana hà superatu l'8 miliardi d'individui è hè diffusa in tutti i cuntinenti, cumpresu l'[[Antartide]]. ==Note== <references/> [[Categoria:Mammalia]] [[Categoria:Società]] ryuxwq8qrwx5dpwh8vsfm5vmb08l8an Guеrra di Vietnam 0 22791 405066 399604 2026-08-06T15:06:46Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405066 wikitext text/x-wiki [[File:VietnamMural.jpg|alt=Guеrra di Vietnam|miniatura|Guеrra di Vietnam]] '''Guerra di Vietnam''' ( [[Lingua inglese|Inglese]] <span lang="en" style="font-style:italic;">Vietnam War</span>, viet. <span lang="vi" style="font-style:italic;">Chiến tranh Việt Nam</span>) hè unu di i più grandi cunflitti militari di a seconda mità di u 20u seculu. == Discrizzione == I principali participanti in a guerra - [[Vietnam di u Nordu]], [[Vietnam di u Sud]] è i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]]. [[Categoria:Guerra]] [[Categoria:Vietnam]] [[Categoria:XX sèculu]] 3i40j5pumi7yrkphuyrxknrdts3h67i Poaceae 0 23170 405116 402968 2026-08-07T05:59:08Z Fausta Samaritani 15085 405116 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poaceae'''. [[File:Meadow Foxtail head.jpg|thumb|200px|right|''Alopecurus pratensis'']] [[File:Starr-130320-3486-Andropogon bicornis-Andropogon like grass habit-Mokolea Pt Kilauea Pt NWR-Kauai (25182949146).jpg|thumb|200px|right|''Andropogon bicornis'']] == Listinu di piante == === A === [[Aegilops geniculata]]<br> [[Aegilops neglecta]]<br> [[Aegilops triuncialis]]<br> [[Aegilops ventricosa]]<br> [[Agrostis canina]]<br> [[Agrostis capillaris]]<br> [[Agrostis pourretii]]<br> [[Agrostis stolonifera]]<br> [[Aira caryophyllea]]<br> [[Aira cupaniana]]<br> [[Alopecurus aequalis]]<br> [[Alopecurus bulbosus]]<br> [[Alopecurus myosuroides]]<br> [[Alopecurus pratensis]]<br> [[Anthoxanthum odoratum]]<br> [[Apera spica-venti]]<br> [[Arrhenatherum elatius]]<br> [[Avena sativa]]<br> [[Avena sterilis]]<br> [[Avena strigosa]]<br> === B === [[Bambù]]<br> [[Bellardiochloa variegata]]<br> [[Bothriochloa barbinodis]]<br> [[Bothriochloa ischaemum]]<br> [[Brachypodium distachyon]]<br> [[Brachypodium phoenicoides]]<br> [[Brachypodium pinnatum]]<br> [[Brachypodium retusum]]<br> [[Brachypodium sylvaticum]]<br> [[Briza maxima]]<br> [[Briza media]]<br> [[Briza minor]]<br> [[Bromus alopecuros]]<br> [[Bromus catharticus]]<br> [[Bromus diandrus]]<br> [[Bromus erectus]]<br> [[Bromus fasciculatus]]<br> [[Bromus hordeaceus]]<br> [[Bromus inermis]]<br> [[Bromus lanceolatus]]<br> [[Bromus madritensis]]<br> [[Bromus racemosus]]<br> [[Bromus ramosus]]<br> [[Bromus rubens]]<br> [[Bromus scoparius]]<br> [[Bromus secalinus]]<br> [[Bromus sterilis]]<br> [[Bromus tectorum]]<br> === C === [[Calamagrostis epigejos]]<br> [[Calamagrostis varia]]<br> [[Catabrosa aquatica]]<br> [[Catapodium marinum]]<br> [[Catapodium rigidum]]<br> [[cinciriola]] (''Avena fatua'')<br> [[Coda di volpe]] (''Lagurus ovatus'')<br> [[Crypsis schoenoides]]<br> [[Cynosurus echinatus]]<br> === D === [[Digitaria sanguinalis]]<br> [[Dasypyrum villosum]]<br> === E === [[Echinaria capitata]]<br> [[Elymus caninus]]<br> [[Eragrostis barrelieri]]<br> [[Eragrostis cilianensis]]<br> [[Eragrostis mexicana]]<br> [[Eragrostis minor]]<br> [[Eragrostis pilosa]]<br> === F === [[Festuca altissima]]<br> [[Festuca arundinacea]]<br> [[Festuca gigantea]]<br> [[Festuca heterophylla]]<br> [[Festuca rubra]]<br> [[Festuca trichophylla]]<br> === G === [[Gastridium ventricosum]]<br> [[Gaudinia fragilis]]<br> [[Glyceria fluitans]]<br> [[Glyceria notata]]<br> [[Glyceria notata]]<br> === H === [[Holcus lanatus]]<br> [[Holcus mollis]]<br> [[Hordelymus europaeus]]<br> [[Hordeum bulbosum]]<br> [[Hordeum marinum]]<br> [[Hordeum murinum]]<br> === L === [[Lacciaghjola]]<br> [[Lamarckia aurea]]<br> [[Lolium temulentum]]<br> [[Lolium multiflorum]]<br> [[Lolium perenne]]<br> [[Lolium rigidum]]<br> [[Lolium temulentum]]<br> === M === [[Mazzulina]]<br> [[Melica ciliata]]<br> [[Melica uniflora]]<br> [[Micropyrum tenellum]]<br> [[Milium effusum]]<br> [[Molineriella minuta]]<br> === P === [[Panicum capillare]]<br> [[Panicum dichotomiflorum]]<br> [[Panicum miliaceum]]<br> [[Panicum repens]]<br> [[Parapholis incurva]]<br> [[Paspalum dilatatum]]<br> [[Paspalum distichum]]<br> [[Phalaris aquatica]]<br> [[Phalaris arundinacea]]<br> [[Phalaris canariensis]]<br> [[Phalaris minor]]<br> [[Phalaris paradoxa]]<br> [[Phleum arenarium]]<br> [[Phleum pratense]]<br> [[Piptatherum miliaceum]]<br> [[Poa alpina]]<br> [[Poa annua]]<br> [[Poa bulbosa]]<br> [[Poa compressa]]<br> [[Poa nemoralis]]<br> [[Poa pratensis]]<br> [[Poa trivialis]]<br> [[Polypogon maritimus]]<br> [[Polypogon monspeliensis]]<br> [[Polypogon viridis]]<br> [[Puccinellia fasciculata]]<br> === R === [[Rostraria cristata]]<br> === S === [[Setaria parviflora]]<br> [[Setaria pumila]]<br> [[Setaria verticillata]]<br> [[Setaria viridis]]<br> [[Sorghum bicolor]]<br> [[Sorghum halepense]]<br> [[Sporobolus indicus]]<br> [[Sporobolus pungens]]<br> [[Stipa pennata]]<br> === T === [[Trisetum flavescens]]<br> [[Triticum aestivum]]<br> [[Triticum turgidum]]<br> === V === [[Vulpia ciliata]]<br> [[Vulpia fasciculata]]<br> [[Vulpia myuros]]<br> [[Vulpia unilateralis]]<br> == Rifirimenti == Gamisans, J. & Jeanmonod, J., ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva, 1993 (in [[Lingua francese|francese]])<br> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora]] hgp9i4fgx00takgy64yadbbcym1hul5 Matrali di Lisa 0 23445 405110 385082 2026-08-06T21:51:39Z Fausta Samaritani 15085 405110 wikitext text/x-wiki [[File:Rampali_di_Lisa.jpg|thumb|U matrali di Lisa|250px]] U '''matrali di Lisa''' hè un rampali situatu in u Pumonti di a [[Corsica]], vicinu à a cità d'[[Aiacciu]]. ==Storia == U matrali di Lisa hè stata custruitu in [[1960]] par risponda à i bisogni in acqua di a cità di Aiacciu. Hè stata numinatu siont'è u locu induva eddu hè statu custruitu, vicinu à a [[Punta di Lisa]]. ==Lucalisazioni == [[File:Rampali_di_Lisa2.jpg|thumb|U matrali vistu da inghjò|250px]] U matrali di Lisa hè situatu annantu à a cumuna d'Aiacciu, vicinu à Castidducciu. Hè accissibuli da una spassiata patrimuniali chì parmetti di scopra i funtani di Lisa, è ancu u [[casteddu di a Punta]], una anziana dimora signurili datendu da u [[XVIII sèculu]]. ==Discrizzioni == [[File:Rampali_di_Lisa3.jpg|thumb|left|250px]] U matrali di Lisa hè un matrali in astraccu di 25 metri d'altura è di 120 metri di lunghezza. Hè alimantatu da a [[Gravona]] ed hà una capacità di pruvista di 2,5 milioni di metri cubi d'[[acqua]]. I funtani di Lisa sò situati in a vicinanza di u matrali è sò alimantati da l'acqua di u matrali. Si tratta d'un insemu di funtani di petra chì sò stati custruiti à u XVIII sèculu par alimantà in acqua i giardini di u casteddu di a Punta. ==Da veda dinò== * u [[casteddu di a Punta]] [[Categoria:Corsica]] eh1qy2srw558uq05h8zphhw2bokb2ll Lagurus ovatus 0 23537 405115 385416 2026-08-07T05:57:29Z Fausta Samaritani 15085 redirect 405115 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Coda di volpe]] f8peenhm7k5tsbq7inaq9msag0kb9ky Manifestazioni di u 2022 in Corsica 0 23643 405096 394531 2026-08-06T17:37:22Z Fausta Samaritani 15085 405096 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} In [[marzu]] di u [[2022]], l'isula di [[Corsica]], in [[Francia]], hà vistu prutestazioni in risposta à un attaccu di prigiò à u capu naziunalistu [[Ivanu Colonna]]. == Discrizzioni == Ci sò stati manifestazioni in i principali cità d'[[Aiacciu]], [[Calvi]] è [[Bastia]] chì si scontranu in scontri viulenti trà pulizza è manifestanti. I manifestanti tiravanu petri è razzi à i gendarmi. [[Categoria:Storia di a Corsica]] 9gur8ogik0vum2w6flz7fvg05pzm5vn Lamiaceae 0 24777 405107 400766 2026-08-06T21:32:09Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di pianti */ 405107 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lamiaceae'''. [[File:Blue Fountain Bush.jpg|thumb|200px|right|Lamiacea]] [[File:Scutellaria sp.jpg|thumb|200px|right|''Scutellaria'']] [[File:Salvia eremostachya.jpg|thumb|200px|right|''Salvia eremostachya'']] === Listinu di pianti === ;A [[Acinos arvensis]]<br> [[Ajuga chamaepitys]]<br> [[Ajuga iva]]<br> [[Ajuga pyramidalis]]<br> ;E [[Erba strega]] (''Stachys glutinosa'')<br> ;G [[Galeopsis angustifolia]]<br> [[Galeopsis ladanum]]<br> [[Galeopsis tetrahit]]<br> ;L [[Lamium amplexicaule]]<br> [[Lamium garganicum]]<br> [[Lamium purpureum]]<br> [[Lavandula angustifolia]]<br> ;M [[Mentha aquatica]]<br> [[Mentha requienii]]<br> [[Mentha spicata]]<br> [[Mentha suaveolens]]<br> [[Micromeria graeca]]<br> [[Mintrastu]] (''Mentha suaveolens insularis'')<br> ;N [[Nepeta cataria]]<br> [[Nepita]] (''Calamintha nepeta nepeta'')<br> ;O [[Origanum majorana]]<br> [[Origanum vulgare]]<br> ;P [[Piumbonu]] (''Lavandula stoechas'')<br> [[Prunella laciniata]]<br> [[Prunella vulgaris]]<br> ;S [[Salvia fruticosa]]<br> [[Salvia glutinosa]]<br> [[Salvia microphylla]]<br> [[Salvia pratensis]]<br> [[Salvia sclarea]]<br> [[Salvia tiliifolia]]<br> [[Salvia verbenaca]]<br> [[Scutellaria galericulata]]<br> [[Stachys]]<br> [[Stachys arvensis]]<br> [[Stachys corsica]]<br> [[Stachys germanica]]<br> [[Stachys ocymastrum]]<br> [[Stachys palustris]]<br> [[Stachys sylvatica]]<br> ;T [[Teucrium capitatum]]<br> [[Teucrium flavum]]<br> [[Teucrium fruticans]]<br> [[Teucrium marum]]<br> [[Teucrium massiliense]]<br> [[Teucrium scordium]]<br> [[Teucrium scorodonia]]<br> [[Thymus vulgaris]]<br> [[Categoria:Lamiaceae]] lpk9ahfqri6qhx3vl255m6kdwix7b0h Guerra di 40 anni 0 25900 405076 398289 2026-08-06T15:27:01Z Fausta Samaritani 15085 categuria, link 405076 wikitext text/x-wiki [[File:Zampaglinu.jpg|miniatura|Pittura di Zampaglinu]] A '''Guerra di 40 anni''' hè una spressione chì indetta u periudu di e rivolte chì anu principiatu in [[Corsica]] à u mese di [[dicembre]] di u [[1729]], chì anu sbucciatu nant'à u guvernu di [[Pasquale Paoli]] ([[1755]]-[[1769]]) è chì sì sò compie cun a cunquista di a Francia è a [[Battaglia di Ponte Novu|battaglia di Pontenovu]] in u 1769. == Principiu di a guerra di 40 anni == === A rivolta di 1729-1730 === A prima insurrezzione principia in [[Boziu (pieve)|Boziu]], in un paese di [[Bustànicu|Bustanicu]]. Una lita schjatta trà i paisani è i suldati corsi à u serviziu di Ghjenuva chì racultavanu l'impositi. A [[Ripublica di Ghjenuva|Republica di Ghjenuva]] vene di creà un impositu novu, chjamatu "di i dui seìni", ciò chì scuntenta assai e pupulazione, chì sò povere è chì anu difficultà dop'à e racolte chì sò state assai pessime. In furia, a rivolta tocca i paesi è e pieve à l'ingiru di u Boziu : u [[Vallerustie]], l'[[Alisgiani]], l'[[Orezza]], è dopu a [[Tavagna]]. I rivultatu piglianu d'assaltu e terre è i duminii ghjenuvesi in piaghja. ==== L'assaltu di Bastia ==== [[File:2024-09-25 Rue des Terrasses, Bastia 2.jpg|miniatura|Carrughju di E Terrazze in Bastia]] Di ferraghju 1730, sò 5000 paisani chì decidenu d'assaltà à [[Bastìa|Bastia]]. Per elli, hè u simbulu di u putere ghjenuvese ma dinù u simbulu di u putere ecunomicu. Allora chì l'abitanti di Terranova ([[A Citatella di Bastia|A Citatella]]) si chjodenu daretu à e muraglie di a [[A Citatella di Bastia|citatella]], i paisani attaccanu, piglianu, brusgianu u quartieru di Terravechja ([[Vechju Portu di Bastia|U Vechju Portu]]) : e case di u carrughju di u Castagnu, di [[E Terrazze (Bastia)|E Terrazze]] sò assaltati. A canzona A [[Palatina]] (o "A Pasqualina") parla di sta rivolta. ===== L'intervenzione austriaca ===== I Ghjenuvesi devenu dumandà l'aiutu di i so amichi, l'austriachi, per calmà a rivolta. in u 1731 e truppe austriache cun 6000 suldati scalanu in Bastia, sott'à l'ordine di Wachtendonck è dopu Wurtenberg chì stava in Bastia in u [[Palazzu Caraffa]]. A prima rivolta hè calmata ma d'altre veneranu più tardi. [[File:Palazzu Caraffa 2, Bastia.jpg|centro|miniatura|U Palazzu Caraffa chì hà accoltu Wurtenberg]][[File:Couvent Saint François D Orezza (261544779).jpeg|miniatura|U cunventu San Francescu, in a pieve d'Orezza]] === A dichjarazione d'indipendenza di 1735 è a prima custituzione === Malgradu l'aiutu di l'austriachi à a Republica di Ghjenuva, a situazione in Corsica ùn si calma micca. L'ottu di ghjennaghju di u 1735, una cunsulta riunita in Orezza dichjara l'indipendenza di a Corsica è spicca l'isula di a Republica di Ghjenuva. A cunsulta d'Orezza organizeghja u reame di Corsica, è trè capimachja sò eletti : Ghjacintu Paoli (u babbu di Pasquale), Andria Ceccaldi è Luigi Giafferri. Hè tandu ch'ella hè decisa chì a Corsica saria messa sott'à a prutezzione di l'Immaculata Cuncezziò. [[File:Theodor neuhof2.jpg|miniatura|U rè Tiadoru]] === '''U reame di u rè Tiadoru (1736)''' === In u 1736, un altru evenimentu intervene in e guerre d'indipendenza di i Corsi. I Corsi si sceglienu un rè, un alemanu chjamatu [[Tiadoru di Neuhoff]] (1694-1756). Hè elettu à u cunventu d'Alisgiani u 15 d'aprile di u 1736. === U regnu di Pasquale Paoli (1755-1769) === Pasquale Paoli hè elettu generale di a nazione corsa à a Cunsulta di u cunventu Sant'Antone di a [[A Casabianca]] i 13, 14 è 15 di lugliu di u u 1755. Paoli stabilisce u so guvernu in [[Corti]], à u Palazzu Naziunale. Apre un'università, crea una muneta (u soldu), un'armata, crea una custituzione, una stamperia. L'opera di Paoli hè ricunnisciuta in tutta l'Auropa. [[File:Musée de Bastia Pascal Paoli Varese MEC 84 2 2.jpg|centro|miniatura|Pasquale Paoli]] === A fine in u 1769 === [[File:Bataille de Ponte Novu.jpg|miniatura|A battaglia di Pontenovu]] L'indipendenza piglia fine cun l'intervenzione di u rè di Francia. Dopu à a disfatta di Pontenovu, l'ottu di maghju di u 1769, a Corsica vene cunquista è Paoli si ne và in esiliu, in Londra. Ci seranu torna ribellione di i Corsi (in Fiumorbu, in Niolu) chì seranu trattate cun assai viulenza da i Francesi. == Fonte == [[Categoria:Storia di a Corsica]] [[Categoria:Guerra]] hahp0v47d719kq09ul17erb85mpja92 Pulitica in Corsica 0 26244 405102 397778 2026-08-06T17:54:03Z Fausta Samaritani 15085 405102 wikitext text/x-wiki A '''pulitica in Corsica''' hè quella di una cullettività territuriale cù una urganizazione è cumpetenze specifiche. Sta [[pulitica]] hè u risultatu di una evoluzione istituziunale, dapoi l'[[anni 1970]] in [[Corsica]], ligata à l'esistenza di muvimenti autonomisti o indipendentisti naziunalisti significativi, à volte viulenti. [[Categoria:Pulitica in Corsica]] eprtgtmk7mhqaau10gsj83apcw1m1vp 1840 0 27112 405128 403368 2026-08-07T09:28:11Z Fausta Samaritani 15085 file 405128 wikitext text/x-wiki U '''1840''' (MDCCCXL in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1810|1820|1830|1840|1850|1836|1837|1838|1839|1840|1841|1842|1843|1844}} [[File:The Anti-Slavery Society Convention, 1840 by Benjamin Robert Haydon.jpg|thumb|300px|right|Benjamin Robert Haydon, ''Anti-Slavery Society Convention'', 1840 ([[Inghilterra]])]] == Evenimenti == [[File:Intérieur de l'Eglise des Invalides, transformée en Chapelle ardente pour recevoir les restes mortels de l'Empereur Napoléon - estampe - btv1b69379837.jpg|thumb|250px|right|Cappella ardente pè [[Napulione Buonaparte]], 1840]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1840 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] hi87i25rkcvdhia2i1o3cn3xqsck3nf Guerra 0 27407 405053 405046 2026-08-06T14:54:21Z Fausta Samaritani 15085 405053 wikitext text/x-wiki A '''guerra''' hè un cunflittu armatu trà Stati o gruppi urganizati, di durata è dimensione significative. U termine vene da u [[Lingua tedesca|tedescu]] anticu ''werran'' chì significheghja "mischja". In u dirittu internaziunale, dopu a [[Seconda Guerra Mundiale]], hè statu rimpiazzatu da "cunflittu armatu". [[File:Untitle6.png|300px|right]] == Preistoria == E prove archeulogiche mostranu chì a guerra face parte di a vita umana dapoi tempi antichi. Un situ in Sudanu, Jebel Sahaba, cuntene resti di 61 persone, di quale circa 45% morte per viulenza, datati di u 11740 a.C. == Storia == A guerra esiste da circa 5000 anni. In u [[Medievu]], i suldati si ragruppavanu intornu à bandere per ricunnosce si. L'avventu di a polvara da sparu hà cambiatu a guerra muderna. L'allianze militare obbligavanu i firmatari à entre in cunflittu. U ''casus belli'' hè l'avvenimentu chì scatena a guerra. Cù l'[[ONU]], a dichjarazione di guerra hè guasi sparita. A guerra principia cù u primu cumbattimentu è finisce cù un armistiziu o a resa. == Descrizione == === Fasi tempurale === A guerra hè preceduta da: - Tensione,<br> - Crisi,<br> - Cunflittu armatu.<br> E guerre sò cumbattute per risorse naturale, dispute territoriali, cunflitti etnichi o [[Religione|religiosi]]. === Classificazione === - Cunvinziunale / Non cunvinziunale;<br> - Machjavellu distinghjia trà guerra per estensione di putere è guerra per occupazione di terra.<br> === Tipi di cunflittu === - Mundiale, regiunale, lucale;<br> - Simmetricu / Asimmetricu;<br> - Internaziunale / Non internaziunale.<br> === Peacekeeping === E missione di pace di l'ONU sò interviste armate per stabilizà territorii in guerra. == Dirittu bellicu == U dirittu bellicu arreguleghja u cumpurtamentu in guerra: - ''Ius ad bellum'': u dirittu di fà a guerra (solu in autodifesa);<br> - ''Ius in bello'': u cumpurtamentu in guerra ([[cunvezione di Ginevra]]).<br> == Aspetti antropulogichi == E guerre ponu esse per motivi religiosi (guerra santa) o razziali. == Aspetti etichi == A guerra pone prublemi di rispunsabilità, cuscenza è autodifesa. == Aspetti ecunomichi == L'ecunumia di guerra implica emissione di [[muneta]], [[inflazione]], è spesa publica alta. E riparazione di guerra ponu avè cunsequenze grave. == Note == <references/> [[Categoria:Società]] [[Categoria:Drittu]] [[Categoria:Guerra]] a82d86z7k3cg1o9n9n5z28tiuw02rb0 Ingegneria 0 27408 405048 2026-08-06T14:08:18Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "L''''ingegneria''' hè una [[scienza applicata]] chì impiega i [[principi scentifichi]] per cuncepisce è custruisce [[macchina|macchini]], [[veiculu|veiculi]], [[edifiziu|edifizii]], [[infrastruttura|infrastrutture]], [[sistema|sistemi]] è [[algoritmu|algoritmi]], cù u scopu di sfruttà e risorse naturali o di risolve prublemi pratichi. Hè l'attività chì trasforma a cunniscenza in rialisazione cuncrete, cumprese a cuncezzione, u sviluppu, a manutenzione, a ripara..." 405048 wikitext text/x-wiki L''''ingegneria''' hè una [[scienza applicata]] chì impiega i [[principi scentifichi]] per cuncepisce è custruisce [[macchina|macchini]], [[veiculu|veiculi]], [[edifiziu|edifizii]], [[infrastruttura|infrastrutture]], [[sistema|sistemi]] è [[algoritmu|algoritmi]], cù u scopu di sfruttà e risorse naturali o di risolve prublemi pratichi. Hè l'attività chì trasforma a cunniscenza in rialisazione cuncrete, cumprese a cuncezzione, u sviluppu, a manutenzione, a riparazione è u migliuramentu di apparechji, materiali è prucessi. Si pò riassume cum'è a disciplina tecnico-scentifica chì applica i risultati di a [[matematica]], a [[fisica]] è e [[scienze naturale]] per risponde à i bisogni materiali di a sucetà, à traversu a prugettazione, a realisazione è a gestione di bè, prudutti o servizii. == Storia == L'ingegneria hè nata in ambitu [[militare]] (''geniu militare'') è s'hè dopu allargata à u duminiu [[civile]] (''geniu civile''). Da l'ingegneria civile si sò dopu sviluppate l'altre ramificazione. == Etimulugia == A parola vene da u [[latinu]] ''ingenium'', da induve dinù u termine "ingegnu". In l'urighjine, l'ingegnere era un omu intelligente è capace di risolve prublemi pratichi. In i paesi anglosassoni, a listessa radice dà ''engine'' (mutore) è ''engineer'' (ingegnere). == Prucessu di risoluzione di i prublemi == L'ingegnere deve prima capisce i [[vincoli]] (risorse, limiti fisichi, tecnichi) è traduce i bisogni in [[specifiche tecniche]]. Poi, cù l'aiutu di a fisica è di a matematica, trova e soluzione, ch'ellu verificheghja per via di [[sperimentazione]], mudelli è prove. S'elle ci sò parechje suluzione, sceglie a più adatta basendu si nantu à prestazione, sicurezza è costi. == Discipline di basa == * [[Matematica]] * [[Fisica classica]] è [[Fisica muderna|muderna]] * [[Chimica]] == Ramificazioni principali == L'ingegneria hè un campu assai vastu. E so branche principali sò: * [[Ingegneria civile]] * [[Ingegneria meccanica]] * [[Ingegneria elettrica]] * [[Ingegneria chimica]] * [[Ingegneria elettronica]] è [[Ingegneria informatica|informatica]] * [[Ingegneria aerospaziale]] * [[Ingegneria ambientale]] * [[Ingegneria energetica]] * [[Ingegneria gestionale]] * [[Ingegneria dei materiali]] * [[Ingegneria biomedica]] * [[Ingegneria dei sistemi]] == Aspetti prufessiunali == I prufessiunali chì travaglianu in sti campi sò chjamati [[ingegnere|ingegneri]]. In certi paesi, per chjamà si ingegnere è esercità a prufessione hè necessaria una [[laurea]] specifica è altre qualifiche (per esempiu in [[Italia]], [[USA]], [[Québec]]). In altri paesi ([[Francia]], [[Germania]], [[Regnu Unitu]]) a prufessione hè libera. == Note == <references/> j8mlgo3hojr5n5eqnetp8pzgm1pdr6c 405092 405048 2026-08-06T17:12:33Z Fausta Samaritani 15085 link, categorie 405092 wikitext text/x-wiki L''''ingegneria''' hè una [[scienza applicata]] chì impiega i [[principi scentifichi]] per cuncepisce è custruisce [[macchina|macchini]], [[veiculu|veiculi]], [[edifiziu|edifizii]], [[infrastruttura|infrastrutture]], [[sistema|sistemi]] è [[algoritmu|algoritmi]], cù u scopu di sfruttà e risorse naturali o di risolve prublemi pratichi. Hè l'attività chì trasforma a cunniscenza in rialisazione cuncrete, cumprese a cuncezzione, u sviluppu, a manutenzione, a riparazione è u migliuramentu di apparechji, materiali è prucessi. Si pò riassume cum'è a disciplina tecnico-scentifica chì applica i risultati di a [[matematica]], a [[fisica]] è e [[scienze naturale]] per risponde à i bisogni materiali di a sucetà, à traversu a prugettazione, a realisazione è a gestione di bè, prudutti o servizii. == Storia == L'ingegneria hè nata in ambitu [[militare]] (''geniu militare'') è s'hè dopu allargata à u duminiu [[civile]] (''geniu civile''). Da l'ingegneria civile si sò dopu sviluppate l'altre ramificazione. == Etimulugia == A parola vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''ingenium'', da induve dinù u termine "ingegnu". In l'urighjine, l'ingegnere era un omu intelligente è capace di risolve prublemi pratichi. In i paesi anglosassoni, a listessa radice dà ''engine'' (mutore) è ''engineer'' (ingegnere). == Prucessu di risoluzione di i prublemi == L'ingegnere deve prima capisce i [[vincoli]] (risorse, limiti fisichi, tecnichi) è traduce i bisogni in [[specifiche tecniche]]. Poi, cù l'aiutu di a fisica è di a matematica, trova e soluzione, ch'ellu verificheghja per via di [[sperimentazione]], mudelli è prove. S'elle ci sò parechje suluzione, sceglie a più adatta basendu si nantu à prestazione, sicurezza è costi. == Discipline di basa == - [[Matematica]]<br> - [[Fisica|Fisica classica]] è [[Fisica muderna|muderna]]<br> - [[Chimica]]<br> == Ramificazioni principali == L'ingegneria hè un campu assai vastu. E so branche principali sò: - [[Ingegneria civile]]<br> - [[Ingegneria meccanica]]<br> - [[Ingegneria elettrica]]<br> - [[Ingegneria chimica]]<br> - [[Ingegneria elettronica]] è [[Ingegneria informatica|informatica]]<br> - [[Ingegneria aerospaziale]]<br> - [[Ingegneria ambientale]]<br> - [[Ingegneria energetica]]<br> - [[Ingegneria gestionale]]<br> - [[Ingegneria dei materiali]]<br> - [[Ingegneria biomedica]]<br> - [[Ingegneria dei sistemi]]<br> == Aspetti prufessiunali == I prufessiunali chì travaglianu in sti campi sò chjamati [[ingegnere|ingegneri]]. In certi paesi, per chjamà si ingegnere è esercità a prufessione hè necessaria una [[laurea]] specifica è altre qualifiche (per esempiu in [[Italia]], [[USA]], [[Québec]]). In altri paesi ([[Francia]], [[Germania]], [[Regnu Unitu]]) a prufessione hè libera. == Note == <references/> [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] kd94gmxzvij2hjvt5bt9ok3fcuznu62 405094 405092 2026-08-06T17:27:00Z Fausta Samaritani 15085 file 405094 wikitext text/x-wiki L''''ingegneria''' hè una [[scienza applicata]] chì impiega i [[principi scentifichi]] per cuncepisce è custruisce [[macchina|macchini]], [[veiculu|veiculi]], [[edifiziu|edifizii]], [[infrastruttura|infrastrutture]], [[sistema|sistemi]] è [[algoritmu|algoritmi]], cù u scopu di sfruttà e risorse naturali o di risolve prublemi pratichi. Hè l'attività chì trasforma a cunniscenza in rialisazione cuncrete, cumprese a cuncezzione, u sviluppu, a manutenzione, a riparazione è u migliuramentu di apparechji, materiali è prucessi. [[File:Connecting optical fibres to an optical communications system testbed.jpg|thumb|250px|right|''Connecting optical fibres to an optical communications system testbed'']] Si pò riassume cum'è a disciplina tecnico-scentifica chì applica i risultati di a [[matematica]], a [[fisica]] è e [[scienze naturale]] per risponde à i bisogni materiali di a sucetà, à traversu a prugettazione, a realisazione è a gestione di bè, prudutti o servizii. == Storia == L'ingegneria hè nata in ambitu [[militare]] (''geniu militare'') è s'hè dopu allargata à u duminiu [[civile]] (''geniu civile''). Da l'ingegneria civile si sò dopu sviluppate l'altre ramificazione. == Etimulugia == A parola vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''ingenium'', da induve dinù u termine "ingegnu". In l'urighjine, l'ingegnere era un omu intelligente è capace di risolve prublemi pratichi. In i paesi anglosassoni, a listessa radice dà ''engine'' (mutore) è ''engineer'' (ingegnere). == Prucessu di risoluzione di i prublemi == L'ingegnere deve prima capisce i [[vincoli]] (risorse, limiti fisichi, tecnichi) è traduce i bisogni in [[specifiche tecniche]]. Poi, cù l'aiutu di a fisica è di a matematica, trova e soluzione, ch'ellu verificheghja per via di [[sperimentazione]], mudelli è prove. S'elle ci sò parechje suluzione, sceglie a più adatta basendu si nantu à prestazione, sicurezza è costi. == Discipline di basa == - [[Matematica]]<br> - [[Fisica|Fisica classica]] è [[Fisica muderna|muderna]]<br> - [[Chimica]]<br> == Ramificazioni principali == L'ingegneria hè un campu assai vastu. E so branche principali sò: - [[Ingegneria civile]]<br> - [[Ingegneria meccanica]]<br> - [[Ingegneria elettrica]]<br> - [[Ingegneria chimica]]<br> - [[Ingegneria elettronica]] è [[Ingegneria informatica|informatica]]<br> - [[Ingegneria aerospaziale]]<br> - [[Ingegneria ambientale]]<br> - [[Ingegneria energetica]]<br> - [[Ingegneria gestionale]]<br> - [[Ingegneria dei materiali]]<br> - [[Ingegneria biomedica]]<br> - [[Ingegneria dei sistemi]]<br> == Aspetti prufessiunali == I prufessiunali chì travaglianu in sti campi sò chjamati [[ingegnere|ingegneri]]. In certi paesi, per chjamà si ingegnere è esercità a prufessione hè necessaria una [[laurea]] specifica è altre qualifiche (per esempiu in [[Italia]], [[USA]], [[Québec]]). In altri paesi ([[Francia]], [[Germania]], [[Regnu Unitu]]) a prufessione hè libera. == Note == <references/> [[Categoria:Scienze esatte è naturale]] iedk5lln806s162wwhdqwhex94epo7y Travagliu 0 27409 405054 2026-08-06T14:54:55Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "U '''Travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Ambiti == ===..." 405054 wikitext text/x-wiki U '''Travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Ambiti == === Ambitiu ecunomicu è suciale === Travaglià significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Ambitiu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologie di travagliu == - Travagliu suburdinatu - Travagliu autonomu - Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> szd7690mnadh8uqq8rf1rju9szk7dkd 405055 405054 2026-08-06T14:55:15Z Articulivitali 28749 /* Tipologie di travagliu */ 405055 wikitext text/x-wiki U '''Travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Ambiti == === Ambitiu ecunomicu è suciale === Travaglià significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Ambitiu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologie di travagliu == * Travagliu suburdinatu * Travagliu autonomu * Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> 2p91qtf7ju9pcjm10fu91s59f1keabt 405057 405055 2026-08-06T14:55:32Z Articulivitali 28749 405057 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Ambiti == === Ambitiu ecunomicu è suciale === Travaglià significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Ambitiu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologie di travagliu == * Travagliu suburdinatu * Travagliu autonomu * Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> 5xh40zfmulvvjq1a31qosqk8jf3vtdb 405058 405057 2026-08-06T14:58:39Z Articulivitali 28749 405058 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Ambiti == === Campu ecunomicu è suciale === Travaglià significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Campu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologia di travagliu == * Travagliu suburdinatu * Travagliu autonomu * Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> hq2eno4zku7g8gz1xm57jbf2z37wj8c 405060 405058 2026-08-06T15:00:08Z Articulivitali 28749 /* Ambiti */ 405060 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Duminii == === Campu ecunomicu è suciale === Travaglià significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Campu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologia di travagliu == * Travagliu suburdinatu * Travagliu autonomu * Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> 3fc62m7qq1ocn0vyjety080lljyk4d1 405061 405060 2026-08-06T15:00:17Z Articulivitali 28749 /* Campu ecunomicu è suciale */ 405061 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Duminii == === Campu ecunomicu è suciale === 'Travaglià' significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Campu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologia di travagliu == * Travagliu suburdinatu * Travagliu autonomu * Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> ixfa7jk6zwvaw1b7uljhl304czagee1 405062 405061 2026-08-06T15:00:31Z Articulivitali 28749 /* Campu ecunomicu è suciale */ 405062 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u latinu ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Duminii == === Campu ecunomicu è suciale === ''Travaglià'' significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Campu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in Europa. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in Svizzera. == Tipologia di travagliu == * Travagliu suburdinatu * Travagliu autonomu * Travaglii atipichi (flessibili) ==Note== <references/> djm9xoei1gmqilpm6y0ziz0fcz1biok 405093 405062 2026-08-06T17:17:51Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 405093 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Duminii == === Campu ecunomicu è suciale === ''Travaglià'' significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Campu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in [[Europa]]. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in [[Svizzera]]. == Tipologia di travagliu == - Travagliu suburdinatu<br> - Travagliu autonomu<br> - Travaglii atipichi (flessibili)<br> ==Note== <references/> [[Categoria:Società]] n0i3ew1yuvoliqq9xy6wjr7s4hyp08f 405095 405093 2026-08-06T17:30:14Z Fausta Samaritani 15085 file 405095 wikitext text/x-wiki U '''travagliu''' hè l'attività umana chì implicheghja a messa in opera di cunniscenze, intellettuale o manuale, per pruduce bè o servizii in cambiu di un cumpensu, monetariu o micca. Hè un serviziu utile à a sucietà, chì permette di suddisfà i bisogni individuali è cullettivi. [[File:"I've Found the Job" - NARA - 513613.jpg|thumb|300px|right|[[USA]], [[1943]]]] == Etimulugia == U termine "travagliu" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''tripalium'' (strumentu di tortura), mentre "lavoru" chì n'hè un sinonimu deriveghja da ''labor'' (fatica). == Duminii == === Campu ecunomicu è suciale === ''Travaglià'' significheghja occupà u tempu in attività pruduttive per uttene un vantaghju, generalmente ecunomicu. U travagliadore dipendente hà un cuntrattu di travagliu cù un patrone, mentre u travagliu autonomu hè regulatu da cuntratti d'opera. === Campu spirituale === U travagliu pò esse cunsideratu cum'è una forza chì permette di realizà a propria natura, cuntribuiscendu à u benessere spirituale è murale di a sucietà. In 'ssu sensu, si avvicina à u cuncettu di ''Karma Yoga''. == EURES == EURES (European Employment Services) hè una reta europea di cullaburazione trà i servizii publichi per l'impiegu, creata per facilità a mobilità di i travagliadori in [[Europa]]. U so portale permette di circà offerte di travagliu in i Stati membri è in [[Svizzera]]. == Tipologia di travagliu == - Travagliu suburdinatu<br> - Travagliu autonomu<br> - Travaglii atipichi (flessibili)<br> ==Note== <references/> [[Categoria:Società]] h560mufm3tbz734zknz5lz49puo7fjx Categoria:Guerra 14 27410 405056 2026-08-06T14:55:31Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405056 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Storia]] 5inawkkit8ojmpec6cfxdfwmggqjbha Categoria:Guerra di secessione americana 14 27411 405073 2026-08-06T15:21:00Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405073 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Guerra]] [[Categoria:Stati Uniti d'America]] lo7chvoktx0i58no7upx4lcorjdjely Colchicaceae 0 27412 405108 2026-08-06T21:36:10Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 405108 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Colchicaceae'''. === Listinu di i Colchicaceae === ;M [[Merendera filifolia]] [[Categoria:Colchicaceae]] gbr0p0crgybn9kbapgnqiw851ygjzwf 405109 405108 2026-08-06T21:45:35Z Fausta Samaritani 15085 fie 405109 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Colchicaceae'''. [[File:20120903Colchicum autumnale7.jpg|thumb|200px|right|''[[Colchicum autumnale]]'' ([[Germania]])]] [[File:20120906Colchicum autumnale5.jpg|thumb|200px|right|''Colchicum autumnale'']] === Listinu di i Colchicaceae === ;M [[Merendera filifolia]] [[Categoria:Colchicaceae]] bj8e0nbmt7tirv1xo8be830folhycor Lettura 0 27413 405111 2026-08-07T05:34:32Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "A '''lettura''' hè u prucessu mentale chì permette di decudificà è capisce l'infurmazione o l'idee chì sò in forma visuale o tattile. Di solitu, a lettura hè ligata à a [[scrittura]], ma pò ancu esse a lettura di carte geugrafiche, di musica, o ancu a [[chiromanzia]]. == Caratteristiche == A lettura pò esse fatta nantu à carta (libri, ghjurnali) o nantu à i screni (urdinatori, telefunini). Oghje, a lettura "mentale" (ditta ancu ''endofasica'') hè a più cu..." 405111 wikitext text/x-wiki A '''lettura''' hè u prucessu mentale chì permette di decudificà è capisce l'infurmazione o l'idee chì sò in forma visuale o tattile. Di solitu, a lettura hè ligata à a [[scrittura]], ma pò ancu esse a lettura di carte geugrafiche, di musica, o ancu a [[chiromanzia]]. == Caratteristiche == A lettura pò esse fatta nantu à carta (libri, ghjurnali) o nantu à i screni (urdinatori, telefunini). Oghje, a lettura "mentale" (ditta ancu ''endofasica'') hè a più cumuna, ma in antichità, a ghjente lighjia ed alta voce. I [[neuroscienze]] anu dimustratu chì a lettura hè un prucessu assai cumplessu chì implicheghja parechje parte di u [[cerbellu]]. Per leghje bè, ci vole un bon cuntrastu trà e lettere è u fondu, è una taglia adatta di i caratteri. L'ochju ùn si ferma micca nantu à ogni parolla ma u [[cervellu]] cumpletta l'infurmazione chì mancanu grazia à u cuntestu. == A funzione di a lettura == L'alfabetisazione hè a capacità di leghje è scrive. I prublemi di lettura ponu esse duvuti à a [[dislessia]]. A lettura hè un attu di cumunicazione trà l'autore è u lettore. Si cumpone di dui prucessi principali: a '''cumprensione''' (capisce ciò chì hè scrittu) è l''''interpretazione''' (dà un sensu persunale à u testu). A cumprensione si face à diversi livelli: da a decodifica di e lettere à a capiscitura di u testu sanu. Sicondu i scentifichi, ci sò trè livelli in a lettura: # ''Azzione culturale'': u perchè si leghje. # ''Azzionei comprensive'': l'ubbiettivu di capisce. # ''Azzione strumentale'': e prucedure per leghje. == Velocità di lettura == A vitezza di lettura dipende da u scopu: * Menu di 100 parolle à a minuta (pam): per amparà à memoria. * 100-200 pam: per amparà. * 200-400 pam: per capisce bè. * 400-700 pam: per scremà u testu. * Più di 700 pam: per circà infurmazione specifiche. == Valutazione di a lettura == A capacità di lettura hè misurata cù testi chì valutanu a vitezza, a precisazione è a cumprensione. I testi sò adattati à l'età di a persona. == Da vede dinù == * [[Scrittura]] * [[Dislessia]] * [[Alfabetisazione]] ==Note== <references/> dxfvjxz7j3hsjnvq7hpgvowg89ki523 405112 405111 2026-08-07T05:34:46Z Articulivitali 28749 /* A funzione di a lettura */ 405112 wikitext text/x-wiki A '''lettura''' hè u prucessu mentale chì permette di decudificà è capisce l'infurmazione o l'idee chì sò in forma visuale o tattile. Di solitu, a lettura hè ligata à a [[scrittura]], ma pò ancu esse a lettura di carte geugrafiche, di musica, o ancu a [[chiromanzia]]. == Caratteristiche == A lettura pò esse fatta nantu à carta (libri, ghjurnali) o nantu à i screni (urdinatori, telefunini). Oghje, a lettura "mentale" (ditta ancu ''endofasica'') hè a più cumuna, ma in antichità, a ghjente lighjia ed alta voce. I [[neuroscienze]] anu dimustratu chì a lettura hè un prucessu assai cumplessu chì implicheghja parechje parte di u [[cerbellu]]. Per leghje bè, ci vole un bon cuntrastu trà e lettere è u fondu, è una taglia adatta di i caratteri. L'ochju ùn si ferma micca nantu à ogni parolla ma u [[cervellu]] cumpletta l'infurmazione chì mancanu grazia à u cuntestu. == A funzione di a lettura == L'alfabetisazione hè a capacità di leghje è scrive. I prublemi di lettura ponu esse duvuti à a [[dislessia]]. A lettura hè un attu di cumunicazione trà l'autore è u lettore. Si cumpone di dui prucessi principali: a ''cumprensione'' (capisce ciò chì hè scrittu) è l'''interpretazione'' (dà un sensu persunale à u testu). A cumprensione si face à diversi livelli: da a decodifica di e lettere à a capiscitura di u testu sanu. Sicondu i scentifichi, ci sò trè livelli in a lettura: # ''Azzione culturale'': u perchè si leghje. # ''Azzionei comprensive'': l'ubbiettivu di capisce. # ''Azzione strumentale'': e prucedure per leghje. == Velocità di lettura == A vitezza di lettura dipende da u scopu: * Menu di 100 parolle à a minuta (pam): per amparà à memoria. * 100-200 pam: per amparà. * 200-400 pam: per capisce bè. * 400-700 pam: per scremà u testu. * Più di 700 pam: per circà infurmazione specifiche. == Valutazione di a lettura == A capacità di lettura hè misurata cù testi chì valutanu a vitezza, a precisazione è a cumprensione. I testi sò adattati à l'età di a persona. == Da vede dinù == * [[Scrittura]] * [[Dislessia]] * [[Alfabetisazione]] ==Note== <references/> 0p9q3fba12sef57q1o44fp01664erat 1675 0 27414 405118 2026-08-07T08:46:18Z Fausta Samaritani 15085 annu 1675 405118 wikitext text/x-wiki U '''1675''' (MDCLXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1671|1672|1673|1674|1675|1676|1677|1678|1679}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1675 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1675] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] lus34pqvnajfzapsdpt3amt6famokxt 405131 405118 2026-08-07T09:45:07Z Fausta Samaritani 15085 file 405131 wikitext text/x-wiki U '''1675''' (MDCLXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1671|1672|1673|1674|1675|1676|1677|1678|1679}} [[File:Recueil des modes de la cour de France, 'Page du Roy' LACMA M.2002.57.91.jpg|thumb|200px|right|''Recueil des modes de la cour de France'', 'Page du Roy', 1675]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1675 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1675] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] jzplwz5j7ur2i2j4yf6nh15uo67p9h5 1676 0 27415 405119 2026-08-07T08:48:10Z Fausta Samaritani 15085 annu 1676 405119 wikitext text/x-wiki U '''1676''' (MDCLXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1672|1673|1674|1675|1676|1677|1678|1679|1680}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1676 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1676] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] 1hxgtms2qpedo9sp40em5btqcbz4sj7 405130 405119 2026-08-07T09:42:30Z Fausta Samaritani 15085 file 405130 wikitext text/x-wiki U '''1676''' (MDCLXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1672|1673|1674|1675|1676|1677|1678|1679|1680}} [[File:4513 - Milano - S. Maria d. Carmine - Capp. Mad. d. Carmine - Angelo - Foto Giovanni Dall'Orto, 3-Jan-2008.jpg|thumb|200px|rigt|''Angelu'' ([[Milanu]] - Santa Maria di u Carmine]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1676 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1676] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] hxivt9v78rvjke0gzdqdusqston0kmj 1677 0 27416 405120 2026-08-07T08:49:51Z Fausta Samaritani 15085 annu 1677 405120 wikitext text/x-wiki U '''1677''' (MDCLXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1673|1674|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1677 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1677] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] 6gqg1xhkj49qz642ve84afsy9cbv125 405129 405120 2026-08-07T09:37:15Z Fausta Samaritani 15085 file 405129 wikitext text/x-wiki U '''1677''' (MDCLXXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1673|1674|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681}} [[File:Vilhelm Arnesen - Slaget i Køge Bugt i 1677 under Skånske Krig.png|thumb|250px|right|Vilhelm Arnesen, ''A battaglia di Køge Bay'' ([[Danimarca]]), in u 1677]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1677 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1677] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] p72zij6mr9rld0f9sddzyo1fx7w2suv 1678 0 27417 405121 2026-08-07T08:52:06Z Fausta Samaritani 15085 annu 1678 405121 wikitext text/x-wiki U '''1678''' (MDCLXXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1674|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1678 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1678] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] lf0djay52fcfe4ffmmhzfrxzsqnghoe 405127 405121 2026-08-07T09:20:33Z Fausta Samaritani 15085 file 405127 wikitext text/x-wiki U '''1678''' (MDCLXXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1674|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682}} [[File:Chepì accademia1.JPG|thumb|200px|right|Chepì di l'Accedemia Militare di Modena (istituita in u 1678)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1678 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1678] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] 0z5c77ukiag5k8r8l865x9p7i5696c5 1679 0 27418 405122 2026-08-07T08:53:57Z Fausta Samaritani 15085 annnu 1679 405122 wikitext text/x-wiki U '''1679''' (MDCLXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682|1683}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1679 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1679] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] 7aul2710i8yfrqv8i6b04b0pnf2vwax 405125 405122 2026-08-07T09:11:14Z Fausta Samaritani 15085 file 405125 wikitext text/x-wiki U '''1679''' (MDCLXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682|1683}} [[File:LES CEREMONIES DU MARIAGE - DU ROY D'ESPAGNE, AVEC - MADEMOISELLE, EPOUSÉE PAR S.A.S. MONSEIG. - LE PRINCE DE CONTY A FONTAINEBLEAU - le 31 Aoust 1679. le tout fidellement dessiné sur les lieux - estampe - btv1b525142051.jpg|thumb|250px|right|''O Rè di Spagna se marita'' ([[FONTAINEBLEAU]], [[31 d'aostu]] 1679]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1679 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1679] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] d9cmdout42fs0iseg9sc2ccpbsq66u5 405126 405125 2026-08-07T09:16:34Z Fausta Samaritani 15085 405126 wikitext text/x-wiki U '''1679''' (MDCLXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1675|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682|1683}} [[File:LES CEREMONIES DU MARIAGE - DU ROY D'ESPAGNE, AVEC - MADEMOISELLE, EPOUSÉE PAR S.A.S. MONSEIG. - LE PRINCE DE CONTY A FONTAINEBLEAU - le 31 Aoust 1679. le tout fidellement dessiné sur les lieux - estampe - btv1b525142051.jpg|thumb|250px|right|''O Rè [[Carlu II di Spagna]] ([[1661]]-[[1700]]) se marita cù Marie-Louise d'Orléans ([[1662]]-[[1689]])'' ([[FONTAINEBLEAU]], [[31 d'aostu]] 1679]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1679 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1679] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] bm0689wuj45pfb6923qkl5unqa1v79b 1680 0 27419 405123 2026-08-07T08:55:35Z Fausta Samaritani 15085 annu 1680 405123 wikitext text/x-wiki U '''1680''' (MDCLXXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682|1683|1684}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1680 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1680] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] 4pufcust63xkncp0jitafbrxq4t7udz 405124 405123 2026-08-07T09:06:41Z Fausta Samaritani 15085 file 405124 wikitext text/x-wiki U '''1680''' (MDCLXXX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1650|1660|1670|1680|1690|1676|1677|1678|1679|1680|1681|1682|1683|1684}} [[File:A general map of the Earth, 1680.jpg|thumb|400px|right|A Mappa di a [[Terra]] in u 1680]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1680 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1680] [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] opuhs72kfxvaswt9fycml6uasjxbymn