Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.14
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
10 nuvembri
0
1863
405133
391721
2026-08-07T14:55:51Z
Fausta Samaritani
15085
/* Celebrazione */ fix, link
405133
wikitext
text/x-wiki
{{nuvembri}}
U '''10 nuvembri''' hè u 314esimu ghjornu (u 315esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
'''[[Santu Leone]]'''.
Di i papa chì anu pigliatu à ''Leone'' cum'è nome, cinque sò stati canunizati. U 10 nuvembri si festighjeghja à [[Leone Primu]], u Grande, papa da u [[440]] à u [[461]]. Era l'epica chì l'[[imperu rumanu]], in Occidente, si n'andava à u sprufondu. I [[Franchi]], i [[Visigoti]], i Vandali, i Burgondi, eranu scalati per ùn parte più. For di i Franchi, chì ghjeranu pagani, l'altri eranu ariani: negavanu a divinità di [[Ghjesù]].
In Oriente, a medità di i veschi eranu monofisiti. Per l'Armeni, pè i Ghjacubiti di [[Siria]], i Coppiti di l'[[Egittu]] è di l'[[Etiopia]], Ghjesù ùn avia chè l'apparenza di a nostra natura.
Leone hà luttatu contru à l'autonumia di isse chjese, predichendu è impunendu i dogmi di l'Incarnazione è di a Trinità. Avia e qualità di un omu di Statu è hà impeditu chì [[Bizanziu]], duv'ellu stava l'imperatore, piglia a suprana à Roma.
Roma, l'hà salvata dinù l'annu [[452]], quandu [[Attila]] era prontu à ruvinalla pè u sempre. Leone si prisentò à ellu, pagò un tributu assai impurtante, è Attila si n'andete.
U Cunciliu di Calcedonia, in u 451, fù un trionfu pè a duttrina è l'auturità di Leone. I cinquecentu veschi, aduniti da l'imperatore, si sò cuntentati di a lettura di a lettera di u papa. A cunclusione fù: Leone hà parlatu, "causa finita est".
Etimolugia: da u [[Lingua latina|lat.]]: "leo" (laone).
Casate: Leoncini, Leonelli, Leoneschi, Leonetti, Leoni.
Nomi: Leâo, Lee, Lei, Lénonie, Leo, Leon, Léon, Leona, Léonce, Leone, Léone, Leonia, Leonila, Leonilla, Léonille, Leonina, Léonine, Leons, Léontin, Léontine, Leontyne, Lev, Levounia, Lionia, Lonni, Nilla.- U nome Leone hè statu purtatu da 6 imperatori di Custantinopuli è da 14 papa.[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Nuvembri]]
[[Categoria:Novembre]]
1b8xaksj1iy7x3w1gbamuvzg6awxtkn
405134
405133
2026-08-07T14:57:17Z
Fausta Samaritani
15085
/* I Santi */
405134
wikitext
text/x-wiki
{{nuvembri}}
U '''10 nuvembri''' hè u 314esimu ghjornu (u 315esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
'''[[Santu Leone]]'''.
Di i papa chì anu pigliatu à ''Leone'' cum'è nome, cinque sò stati canunizati. U 10 nuvembri si festighjeghja à [[Leone Primu]], u Grande, papa da u [[440]] à u [[461]]. Era l'epica chì l'[[imperu rumanu]], in Occidente, si n'andava à u sprufondu. I [[Franchi]], i [[Visigoti]], i Vandali, i Burgondi, eranu scalati per ùn parte più. For di i Franchi, chì ghjeranu pagani, l'altri eranu ariani: negavanu a divinità di [[Ghjesù]].
In Oriente, a medità di i veschi eranu monofisiti. Per l'Armeni, pè i Ghjacubiti di [[Siria]], i Coppiti di l'[[Egittu]] è di l'[[Etiopia]], Ghjesù ùn avia chè l'apparenza di a nostra natura.
Leone hà luttatu contru à l'autonumia di isse chjese, predichendu è impunendu i dogmi di l'Incarnazione è di a Trinità. Avia e qualità di un omu di Statu è hà impeditu chì [[Bizanziu]], duv'ellu stava l'imperatore, piglia a suprana à Roma.
Roma, l'hà salvata dinù l'annu [[452]], quandu [[Attila]] era prontu à ruvinalla pè u sempre. Leone si prisentò à ellu, pagò un tributu assai impurtante, è Attila si n'andete.
U Cunciliu di Calcedonia, in u 451, fù un trionfu pè a duttrina è l'auturità di Leone. I cinquecentu veschi, aduniti da l'imperatore, si sò cuntentati di a [[lettura]] di a lettera di u papa. A cunclusione fù: Leone hà parlatu, "causa finita est".
Etimolugia: da u [[Lingua latina|lat.]]: "Leo" (laone).
Casate: Leoncini, Leonelli, Leoneschi, Leonetti, Leoni.
Nomi: Leâo, Lee, Lei, Lénonie, Leo, Leon, Léon, Leona, Léonce, Leone, Léone, Leonia, Leonila, Leonilla, Léonille, Leonina, Léonine, Leons, Léontin, Léontine, Leontyne, Lev, Levounia, Lionia, Lonni, Nilla.- U nome Leone hè statu purtatu da 6 imperatori di Custantinopuli è da 14 papa.[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Nuvembri]]
[[Categoria:Novembre]]
lq9ufdvpwdbilg881ev8zr9xafk71zs
Liliaceae
0
3189
405159
403020
2026-08-07T21:51:02Z
Fausta Samaritani
15085
/* A */
405159
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liliaceae}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Lilium davidii1.jpg|200px|Lirio naranja]] | caption = Lilium davidii}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Liliaceae'''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Generi}}
''[[Calochortus]]''<br />
''[[Cardiocrinum]]''<br />
''[[Clintonia]]''<br />
''[[Erythronium]]''<br />
''[[Fritillaria]]''<br />
''[[Gagea]]''<br />
''[[Korolkowia]]''<br />
''[[Lilium]]''<br />
''[[Lloydia]]''<br />
''[[Nomocharis]]''<br />
''[[Notholirion]]''<br />
''[[Scoliopus]]''<br />
''[[Streptopus]]''<br />
''[[Tricyrtis]]''<br />
''[[Tulipa]]''
{{Taxobox_end}}
E '''Liliaceae''' sò una famiglia di piante chì facenu partita di l'[[ordine]] di i [[liliales]].
== Listinu di i Liliaceae ==
=== A ===
;'''[[Agapanthus]]'''<br>
''[[Agapanthus africanus]]'' L., Hoffm.<br>
'''[[Allium]]'''<br>
''[[Allium ampeloprasum]]'' L.<br>
''[[Allium ascalonicum]]'' L.<br>
''[[Allium cepa]]'' L.<br>
''[[Allium sativum]]'' L.<br>
''[[Allium acutiflorum]]'' Loisel<br>
''[[Allium carinatum]]'' L.<br>
''[[Allium chamaemolys]]'' L.<br>
''[[Allium guttatum]]'' Steven<br>
''[[Allium massaessylum]]'' Batt. et Trabut<br>
''[[Allium moly]]'' L.<br>
''[[Allium moschatum]]'' L.<br>
''[[Allium neapolitanum]]'' Cyr<br>
''[[Allium nigrum]]'' L.<br>
''[[Allium pallens]]'' L.<br>
''[[Allium paniculatum]]'' L.<br>
''[[Allium polyanthum]]'' Schultes et Schultes fil.<br>
''[[Allium pruinatum]]'' Link ex Sprengel<br>
''[[Allium roseum]]'' L.<br>
''[[Allium schoenoprasum]]'' L.<br>
''[[Allium scorodoprasum]]'' L.<br>
''[[Allium scorzonerifolium]]'' Desf. ex DC.<br>
''[[Allium senescens]]'' L.<br>
''[[Allium sphaerocephalon]]'' L.<br>
''[[Allium subvillosum]]'' Salz. ex Schultes et Schultes fil.<br>
''[[Allium triquetrum]]'' L.<br>
''[[Allium ursinum]]'' L.<br>
''[[Allium victorialis]]'' L.<br>
''[[Allium vineale]]'' L.<br>
;'''[[Aloe]]''':áloe<br>
''[[Aloe arborescens]]'' Miller<br>
''[[Aloe vera]]'' L., Burm. fil.<br>
;'''[[Anthericum]]'''<br>
''[[Anthericum baeticum]]'' Boiss.<br>
''[[Anthericum liliago]]'' L.<br>
''[[Anthericum ramosum]]'' L.<br>
;'''[[Aphyllanthes]]'''<br>
''[[Aphyllanthes monspeliensis]]'' L.<br>
;'''[[Asparagus]]'''<br>
''[[Asparagus acutifolius]]'' L.<br>
''[[Asparagus albus]] L.<br>
''[[Asparagus aphyllus]] L.<br>
''[[Asparagus officinalis]] L.<br>
''[[Asparagus stipularis]] Forskál<br>
;'''[[Asphodelus]]''': asfódelo<br>
''[[Asphodelus albus]]''<br>
''[[Asphodelus fistulosus]]'' L.<br>
''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot., A. albus Miller<br>
''[[Asphodelus microcarpus]]''
''[[Asphodelus ramosus]]'' L.<br>
;'''[[Aspidistra]]'''<br>
''[[Aspidistra elatior]]'' Blume<br>
=== B ===
;'''[[Bellevalia]]'''<br>
''[[Bellevalia hackelii]]'' Freyn<br>
;'''[[Brimeura]]'''<br>
''[[Brimeura amethystina]]'' L., Salisb.<br>
;'''[[Bulbocodium]]'''<br>
''[[Bulbocodium vernum]]'' L.<br>
=== C ===
;'''[[Chlorophytum]]'''<br>
''[[Chlorophytum capense]]'' L., Kuntze<br>
;'''[[ConvaIaria]]'''<br>
''[[Convallaria majalis]]'' L.<br>
;'''[[Cordyline]]'''<br>
''[[Cordyline australis]]'' J. R. Forster, Hooker<br>
=== D ===
;'''[[Dipcadi]]'''<br>
''[[Dipcadi serotinum]]'' L., Medicus<br>
=== E ===
;'''[[Endymion]]'''<br>
''[[Endymion hispanicus]]'' Miller, Chouard<br>
''[[Endymion non-scriptus]]'' L., Garcke<br>
;'''[[Erythronium]]'''<br>
''[[Erythronium dens-canis]]'' L.<br>
=== F ===
;'''[[Fritillaria]]'''<br>
''[[Fritillaria imperialis]]'' L.<br>
''[[Fritillaria lusitanica]]'' Wikström<br>
''[[Fritillaria pyrenaica]]'' L.<br>
=== G ===
;'''[[Gagea]]'''<br>
''[[Gagea arvensis]]'' Pers., Dumort<br>
''[[Gagea bohemica]]''<br>
''[[Gagea fragifera]]''<br>
''[[Gagea granatellii]]''<br>
''[[Gagea lutea]]'' L., Ker-Gawler<br>
''[[Gagea nevadensis]]'' Boiss<br>
''[[Gagea pratensis]]''<br>
''[[Gagea villosa]]''<br>
=== H ===
;'''[[Hemerocallis]]'''<br>
''[[Hemerocallis fulva]]'' [[Linneus]]<br>
''[[Hyacinthus orientalis]]'' L.<br>
=== J ===
;'''[[Jacinto (planta)|Hyacinthus]]'''<br>
=== L ===
;'''[[Lilium]]'''<br>
''[[Lilium candidum]]'' L.<br>
''[[Lilium martagon]]'' L.<br>
''[[Lilium bulbiferum]]'' L.<br>
''[[Lilium pyrenaicum]]'' Gouan<br>
=== M ===
;'''[[Maianthemum]]'''<br>
''[[Maianthemum bifolium]]'' L., F. W. Schmidt<br>
;'''[[Merendera]]'''<br>
''[[Merendera bulbocodium]]'' Ramond<br>
''[[Merendera filifolia]]'' Camb<br>
;'''[[Muscari]]'''
''[[Muscari comosum]]'' L., Miller<br>
''[[Muscari neglectum]]'' Guss.<br>
''[[Muscari parviflorum]]'' Desf.<br>
=== N ===
;'''[[Narthecium]]'''<br>
''[[Narthecium ossifragum]]'' L., Hudson<br>
;'''[[Nothoscordum]]'''<br>
''[[Nothoscordum inodorum]]'' Aiton, Nicholson<br>
=== O ===
;'''[[Ornithogalum]]'''<br>
''[[Ornithogalum umbellatum]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum arabicum]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum concinnum]]'' Salisb.<br>
''[[Ornithogalum divergens]]'' Boreau<br>
''[[Ornithogalum exscapum]]'' Ten.<br>
''[[Ornithogalum flavescens]]'' Lam.<br>
''[[Ornithogalum gussonei]]'' Ten.<br>
''[[Ornithogalum kochii]]'' Parl.<br>
''[[Ornithogalum nutans]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum unifolium]]'' L., Ker-Gawler<br>
=== P ===
;'''[[Paradisea]]'''<br>
''[[Paradisea liliastrum]]'' L., Bertol.<br>
;'''[[Paris (botánica)]]'''<br>
''[[Paris quadrifolia]]'' L.<br>
;'''[[Polygonatum]]'''<br>
''[[Polygonatum odoratum]]'' Miller<br>
''[[Polygonatum multiflorum]]'' L., All.<br>
''[[Polygonatum verticillatum]]'' L., All.<br>
=== R ===
;'''[[Ruscus]]'''<br>
''[[Ruscus aculeatus]]'' L.<br>
''[[Ruscus hypophyllum]]'' L.<br>
=== S ===
;'''[[Scilla (botánica)]]''' [[File:Scilla bifolia flowers 150303.jpg|thumb|right|150px|''[[Scilla bifolia]]'']]
''[[Scilla autumnalis]]'' L.<br>
''[[Scilla bifolia]]'' L.<br>
''[[Scilla hyacinthoides]]'' L.<br>
''[[Scilla italica]]'' L.<br>
''[[Scilla liliohyacinthus]]'' L.<br>
''[[Scilla monophyllos]]'' Link<br>
''[[Scilla odorata]]'' Link<br>
''[[Scilla peruviana]]'' L.<br>
''[[Scilla ramburei]]'' Boiss.<br>
''[[Scilla verna]]'' Hudson<br>
;'''[[Simethis]]'''
''[[Simethis mattiazzii]]'' Vandelli, Saccardo<br>
;'''[[Smilax]]'''<br>
''[[Smilax aspera]]'' L.<br>
;'''[[Streptopus]]'''
*''[[Streptopus amplexifolius]]'' L., DC.<br>
=== T ===
''[[Talavellu]]''<br>
;''[[Tofieldia]]''
''[[Tolieldia calyculata]]'' L., Wahlenb.<br>
;'''[[Tulipán|Tulipa]]'''<br>
''[[Tulipa agenensis]]'' Redouté<br>
''[[Tulipa gesnerana]]'' L.<br>
''[[Tulipa sylvestris]]'' L.<br>
=== U ===
;'''[[Urginea]]'''<br>
''[[Urginea maritima]]'' L., Baker.<br>
=== V ===
;'''[[Veratrum]]'''<br>
''[[Veratrum album]]'' L.<br>
[[Categoria:Liliaceae]]
hnyd9vmsl7jdtn02jkayqgfyg2jr18s
Ghjuvellina (pieve)
0
6272
405151
405117
2026-08-07T16:44:36Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405151
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Ghjuvellina]]
0ue89erkxeqrx593lq3a7d0srddavsf
Vignali (Grussetu è a Prugna)
0
9810
405175
385349
2026-08-08T08:27:50Z
Articulivitali
28749
405175
wikitext
text/x-wiki
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetua]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a '''torra di Vignali'''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra===
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data '''1562''', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
4s5pwczqtcyy8kcr11abl3kudyjvmb7
405176
405175
2026-08-08T08:27:58Z
Articulivitali
28749
/* Situazioni */
405176
wikitext
text/x-wiki
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a '''torra di Vignali'''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra===
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data '''1562''', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
lmzggr6ryux1ozgv32fq44mm9hjavd3
405177
405176
2026-08-08T08:28:10Z
Articulivitali
28749
/* Storia */
405177
wikitext
text/x-wiki
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra===
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data '''1562''', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
b0l9bl1zeo4kzoipvb3cwwhvlkjp0q6
405178
405177
2026-08-08T08:28:20Z
Articulivitali
28749
/* A torra= */
405178
wikitext
text/x-wiki
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra==
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
0hxnubjhda94il81h5fixvq11gcthon
405179
405178
2026-08-08T11:32:20Z
Paulu
58
/* A torra */
405179
wikitext
text/x-wiki
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra==
[[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]]
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
9g8laqs8hnl48sb0srk7dvvztbi0v95
405180
405179
2026-08-08T11:36:29Z
Paulu
58
405180
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]]
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
[[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]]
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra==
[[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]]
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
lzavgqg9cijpqmkddttng7og3s6aqdw
405181
405180
2026-08-08T11:37:00Z
Paulu
58
/* A torra */
405181
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]]
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
[[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]]
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra==
[[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]]
A torra, chì ne hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un piccul [[piumbatohju]] uriintata versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra zuccata, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
cjsan3jq00hsatbrn8jnwum45z591cx
405182
405181
2026-08-08T11:38:19Z
Paulu
58
/* A torra */
405182
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]]
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
[[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]]
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra==
[[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]]
A torra, chì ni hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un picculu [[piumbatohju]] uriintatu versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra zuccata, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
3xgyjqez23kgab4eqpf8q337r08jq3k
405183
405182
2026-08-08T11:41:04Z
Paulu
58
/* Patrimoniu */
405183
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]]
'''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u Pumonti di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di [[Grussetu]] cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è [[a Prugna]]. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]].
À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina.
== Situazioni ==
[[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]]
Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di [[Grussetu]]. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni.
== Storia ==
U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI seculu]], hè statu abbandunatu versu l'anni 1960.
U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi.
==Patrimoniu==
[[File:Vignali-Corsica-1786179330134.jpg|thumb|A scalinata di a torra]]
== Abbandonu è statu attuali ==
Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja.
==A torra==
[[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]]
A torra, chì ni hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu 2024.
Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un picculu [[piumbatohju]] uriintatu versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI seculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori.
A torra hè custruita in petra zuccata, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni.
== Prugettu di riabilitazioni ==
A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista.
== Noti ==
{{Références}}
== Rifarenzi ==
* Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu)
== Da veda dinò ==
* [[Grussetu è a Prugna]]
* [[A Prugna]]
* [[Purtichju]]
* [[Taravu]]
* [[Turghjà]]
[[Categoria:Paese di Corsica]]
[[Categoria:Grussetu è a Prugna]]
[[Categoria:Licalità di Pumonti]]
[[Categoria:Architettura militare in Corsica]]
[[Categoria:Paesi abbandunati di Corsica]]
lmcps2gbg4dye5holezjkax41nbq699
Omu
0
11305
405147
395729
2026-08-07T16:28:48Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405147
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Homo sapiens]]
qoixris2vjkxk52teta5jvsz26w3sno
Lingua inglese
0
11333
405139
392006
2026-08-07T15:37:25Z
Raphael1256
14151
/* */
405139
wikitext
text/x-wiki
{{Lingua
|nomu=Inglese
|numinativu=''English''
|culori=#FD9191
|altri nomi=Inglesu
|stati=[[Regnu Unitu]], [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], [[Canadà]], [[Australia]] è altri 49 stati
|righjoni=
|parsoni=541-1.400 milioni
|tipulugia=SVO [[Lingue isulanti|isulante]] - [[Lingua tonica|tonica]]
|classifica=4
|fam1=[[Lingui indoauropei|Indoauropeu]]
|fam2=[[Lingui germanichi|Germanicu]]
|fam3=[[Lingui germanichi occidentali|Uccidentale]]
|fam4=[[Lingui anglu-frisoni|Anglu-frisone]]
|fam5=[[Lingui anglu-sassoni|Anglu-sassone]]
|fam6=[[Lingua inglese|Inglese]]
|nazioni=[[#Distribuzioni giugrafica|67 nazioni]]
|aghjinzia=micca officialmente <br />da l'[[Oxford English Dictionary]]
|iso1=en
|iso2=eng
|iso3=eng
|sil=ENG
|estrattu=All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood.|
|mappa=[[File:Anglospeak (subnational version).svg|frameless|upright=1.5]]
|didascalia=Distribuzione geografica dell'inglese.
|codice=en}}
[[File:EN English Language Symbol ISO 639-1 IETF Language Tag Icon.svg|thumb|upright=0.5|EN ([[ISO 639]]-1)]]
L''''inglese''' (nome nativu: ''English'', [[alfabetu funeticu internaziunale|AFI]]: /ˈɪŋɡlɪʃ/) hè una lingua induauropea appartinenti à u ramu occidentali di i [[lingui germanichi]], incù l'[[lingua neerlandese|olandese]], u [[lingua tedesca|tedescu]], u [[fiammingu occidentale]] è u [[frisone occidentale]]. Cunserva sempri un'evidenti parintedda cù u sassone cuntinintale (dialettu di u [[bassu tedescu]]).
L'inglese accupa una posizione tuttu à fattu particulari, micca solu rispettu à i lingui germanichi, ma ancu à l'internu di u gruppu linguisticu induauropeu: hà talmenti simplificatu è altiratu a so probbia struttura da avvicinà si oramai à una lingua isulanti piuttostu ch'è à una lingua flessiva.
Inoltri, da u puntu di vista di u vucabulariu cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, è in particulari [[Lingua latina|latina]]: si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia à l'accupazioni nurmana dopu u 1066, ma ancu in u [[Rinascimentu]], par influssu di u latinu coltu è scentificu.
Trà i lingui di grandi diffusioni, l'inglesu hè verusimilamenti più apartu à l'intrata di novi vucabuli di urighjina straniera, sii a causa di u so ampiu usu com'è lingua franca, sii in virtù di l'urighjina mista latinu-germanica di gran' parti di i radichi, sii - prubabilamenti - ancu grazia à l'estrema puvartà di diclinazioni è disinenzi tipichi chì ni carattarizeghjini i sustantivi.
In u corsu di u XX seculu l'inglesu hè divintatu, infatti, a lingua franca par eccillenza, abbattendu a pricidenti supremazia di u [[Lingua francese|francesu]], chì à so volta avia sustituitu u [[Lingua latina|latinu]] à fini di cumunicazioni diplumatica è scentifica. Hè oghji ancu un strumentu par a cumunicazioni frà etnii privi di cunnissioni culturali, scentifichi o pulitichi.
Si calculeghja chì quiddi chì parlani inglesu com'è lingua materna (''English as a native language'', ENL) siini circa 350 milioni, mentri sò circa 300 milioni i parlanti di l' ''English as a second language'' (ESL), veni à dì chì parlani inglesu accantu à a lingua naziunali o nativa. Sò infini circa 100 milioni i parlanti di l' ''English as à foreign language'' (EFL), veni à dì chì ani amparatu l'inglesu à scola, in paesi induva sta lingua ùn hè micca in usu. U numaru di quiddi chì usani l'inglesu com'è lingua siconda o straniera supareghja dunqua quiddu di quiddi chì u parlani da a nascita.
== Distribuzioni giugrafica ==
L'inglesu hè usatu com'è '''lingua materna''' ([[lingua ufficiali|ufficiali]] o di fattu) in i siguenti paesi:
* in ''[[Auropa]]''
** in l'[[Arcipelagu britannicu|Isuli britannichi]]:
*** [[Isuli di u Canali|Isuli di u Canali (Isuli Anglu-Nurmani)]] (incù u [[lingua francesa|francesu]])
*** [[Galles]] (incù à u [[lingua gallesa|Gallesu]])
*** [[Inghilterra]]
*** [[Irlanda di u nordu]]
*** [[Ripublica d'Irlanda]] (incù l'[[Lingua irlandesa|irlandesu]])
*** [[Isula di Man]] (incù u [[lingua mannesa|gaelicu mannesu]])
*** [[Scozia]] (incù u [[gaelicu scuzzesu]])
** in [[Malta]] (incù u [[lingua maltesa|maltesu]])
** in [[Gibilterra]] (incù u [[lingua spagnola|spagnolu]])
** in [[Cipru]] (incù u [[lingua greca|grecu]])
* in '''[[Uceania]]''' è in l '''[[Uceanu Pacificu|Pacificu]]''':
** [[Australia]] (incù l'[[Lingui australiani aburigeni|aburigenu]] è i lingui purtati incù l'immigrazioni, veni à dì i lingui chinesa, vietnamita, taliana, è cetara.)
** [[Nova Zilanda]] (incù u [[lingua maori|maori]])
* in '''[[Africa]]''':
** [[Liberia]] (incù lingui di u gruppu Niger-Congu)
** [[Sudafrica]] (incù l'[[afrikaans]] è i [[Lingui bantu]] è u [[lingui khoisan|Khoisan]])
* in l' '''[[Americhi]]''' è in l''''[[Uceanu Atlanticu|Atlanticu]]''':
** [[Anguidda (isula)|Anguidda]]
** [[Antigua è Barbuda]]
** [[Isula di Ascinsioni|Ascinsioni]]
** [[Bahamas]]
** [[Barbados]]
** [[Belize]]
** [[Bermuda]]
** [[Canada]] (incù u [[Lingua francesa|francesu]], ancu s'è quist'ultimu hè parlatu in misura minuritaria)
** [[Dominica]]
** [[Isuli Falkland]]
** [[Isuli Verghjini]] [[Stati Uniti d'America|americanu]] è [[Regnu Unitu|britannichi]]
** [[Giamaica]]
** [[Grenada]]
** [[Guyana]]
** [[Montserrat (isula)|Montserrat]]
** [[Saint Kitts è Nevis]]
** [[Sant'Elena (isula)|Sant'Elena]]
** [[Santa Lucia (statu)]] (incù u [[Lingua creola|creolu]])
** [[Saint Vincenzu è Granadini]]
** [[Stati Uniti d'America]] (40 milioni di ispanofoni, altri 28 milioni incù una lingua materna diffarenti da l'inglesu. In stu paesi ùn ci hè micca una lingua ufficiali naziunali à liveddu fiderali: u so usu in atti furmali pruveni dunqua probbiu di l'usanza. L'inglesu hè parò lingua ufficiali in 28 di i 50 Stati di l'Unioni [http://www.us- english.org/view/8])
** [[Trinidad è Tobago]]
L'inglesu hè imprudatu com'è lingua ufficiali in: [[Botswana]], [[Bangladesh]], [[Camerun]], [[Isuli Cook]], [[Figi]], [[Filippini]], [[Gambia]], [[Ghana]], [[Hong Kong]], [[India]], [[Kenya]], [[Kiribati]], [[Lesotho]], [[Malawi]], [[Malta]], [[Mauritius]], [[Namibia]], [[Nauru]], [[Nigeria]], [[Pakistan]], [[Palau (statu)|Palau]], [[Papua Nova Guinea]], [[Portu Ricu]], [[Samoa Uccidintali]], [[Seychelles]], [[Sierra Lione]], [[Singapore]], [[Sudan di u Sudu]], [[Isuli Salomone]], [[Tuvalu]], [[Swaziland]], [[Tanzania]], [[Uganda]], [[Vanuatu]], [[Zambia]] è [[Zimbabwe]].
L'inglesu s'hè affirmatu di fattu com'è u standard par a cumunicazioni scentifica à altu è altissimu liveddu, essendu imprudatu com'è lingua prifirinziali par u scambiu di infurmazioni scentifichi trà parsoni di lingui diffarenti, par a publicazioni di cuntribuzioni in i principali rivisti scentifichi di qualsiasi sittori è par i rilazioni in i cungressi internaziunali.
== Storia di a lingua inglesa ==
In u so longu sviluppu l'inglesu si hè nutevulamenti altiratu. Cunvinziunalamenti si dividi l'evuluzioni diacronica di a lingua in '''cinqui fasi''':
* ''' Anglusassonu'''
* '''Inglesu anticu''' (opara di rifirimentu: u ''[[Beowulf]]'')
* '''Inglesu mediu''' (opara di rifirimentu: ''[[I raconti di Canterbury (puema)|The Canterbury Tales]]'', è, par a prununcia di u Middle English ''[[Ormulum]]'')
* '''Prima inglesu mudernu''' (opari di rifirimentu: quiddi di [[William Shakespeare|Shakespeare]] è [[Christopher Marlowe|Marlowe]])
* '''Inglesu mudernu'''
Hè pussibuli estrapulà di i dati apprussimativi trà i molti pruposti, è dì chì l'Anglusassonu và da l'invasioni di a [[Britannia]] à opara di [[Sassoni]], [[Juti]] è [[Angli]] ([[V seculu]] d.C.) finu à a più massiccia è siconda fasa di cristianisazioni di l'isula. L'Inglesu anticu rimpiazza tandu l'Anglusassonu, ancu in virtù di a supremazia di u dialettu West Saxon annantu à quiddu anglicu, divutu à u rinfurzamentu di a situazioni ecunomica è pulitica di i stati di u sudu di l'Inghilterra rispettu à quidda di u nordu (zona di i 5 regni) sinu à l'invasioni [[Nurmandia| nurmana]].
L'Inglesu mediu si pò fà tarminà intornu à l'iniziu di u [[XVI seculu]].
U Prima inglesu mudernu copri un periodu di tempu, chì và da [[William Shakespeare|Shakespeare]] sinu à a mità di u Setticentu.
L'Inglesu mediu và da u Setticentu, incù a comparsa di rumanzi com'è Robinson Crusoe di Defoe, insinu à i nosci ghjorna.
Bench'è a lingua parlata si sii evoluta in quiddi seculi (par asempiu, in inglesu mudernu a prununcia di molti paroli usati in l'opari di Shakespeare hè diffarenti da quidda di u prima inglesu mudernu),<ref> ''Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation'', Oxford, Clarendon Press, 1981.</ref> a so struttura hè ferma sustanzialamenti immutata.
=== Anglusassonu è Anticu inglesu ===
Sicondu u resucontu di u [[Venerabile Beda]], i sterpi germanichi di l'[[Angli]], di i [[Sassoni]] è di l'[[Ghjuti]], partiti da u [[Ghjutland]] è da l'[[Alimagna]] sittintriunali è da a futura Danimarca, si stalletini in quidda rigioni di a [[Britannia]] chì hè oghji l'[[Inghilterra]] in u [[499]] d.C. I Ghjuti si stabilini in u ''Cantium'' ([[Kent]]), l'Angli in l'[[Anglia uriintali]], in i [[Midlands]] è in [[Northumbria]], i Sassoni in l'[[Essex]], in u [[Middlesex]] è in u [[Wessex]] - veni à dì rispittivamenti regnu di i Sassoni uriintali, di mezu è uccidintali. Sottu a spinta di i novi vinuti i [[Celti]] in parti si spustàni à punenti (North Walas, West Walas o Galles, Sûth Walas o [[Cornuvaglia]]).
A parta da u [[X seculu]] l'atoni brevi ''à'', ''è'', ''o'' è ''u'' tendini à cunfluiscia in u sonu indistintu ''schwa'' {{IPA|[ə]}} mori friquenti in l'inglesu mudernu. L'Inglesu anticu, à diffarenza di u Mediu inglesu, pussedi una ricca [[flissioni (linguistica)|flissioni]], sii numinali ch'è virbali. I genari sò trè, [[maschili]], [[feminiccia]] è [[Genaru (linguistica)|neutru]]. Com'è in [[lingua tedesca|tedescu]], u nomu in l'Anticu inglesu prisenta quattru casi: [[numinativu]], [[genitivu]], [[dativu]], [[accusativu]].
=== Mediu inglesu ===
U '''Mediu inglesu''' hè u nomu datu à a lingua storica chì hà com'è urighjina i diversi formi di inglesu parlatu in u periodu cumpresu trà l'invasioni [[Nurmani|nurmana]] è u tardu [[Rinascimentu]] inglesu. Grazia à [[Geoffrey Chaucer]] u Mediu inglesu emersi com'è una lingua litteraria, soprattuttu grazia à a so più celebru opara, i ''[[I raconti di Canterbury (puema)|Canterbury Tales]]''.
Incù [[Ghjuvanni Senzaterra]] guasgi tutti i pussidimenti francesi funi persi (fora di l'[[Isuli di u Canali]], ultimu branu di u Ducatu di Nurmandia). A parta da a [[Guerra di i Cent'Anni]] i liami incù a [[Francia]], dunqua, s'addibuliscitini. U vechju pruvverbiu "Jack wold be à gentilman if he cold speke Frensk" cuminciò à perda moltu di u so significatu. In Inghilterra cuminciò à pricisà si un novu standard, basatu annantu à u dialettu di [[Londra]] è di i ''Home Counties''.
=== Inglesu mudernu ===
L'intruduzioni di a [[Stampa (prucessu)|stampa]] in [[Inghilterra]] à opara di [[William Caxton]] in u [[1476]] cuntribuì à a fissazioni di l'ortugrafia ma, apposta ch'è ebbi locu prima ch'è si cuncludissi u [[grandi spustamentu vucalicu]], ditarminò u prima grandi divariu trà scrittura è prununcia.<br /> Dopu a nascita di a [[Ghjesgia Anglicana|Ghjesgia d'Inghilterra]] nascì l'esigenza di una virsioni inglesa di a [[Bibbia]]. In u [[1611]] fù data à i stampi l'''Authorized Version''. A [[Stampa (prucessu)|stampa]], a [[Riforma prutistanti|Riforma]] è l'affirmazioni di u [[cetu mediu]] ("middle class") ebbini com'è cunsiquenza a diffusioni di quidda chì era in traccia d'affirmà si com'è lingua standard.
L'espansioni [[Imperu britannicu|culuniali]] di l'Inghilterra diffusi a parlata in vasti tarritorii di l'[[America di u Nordu]], di l'[[Africa]], di l'[[Asia]] è di l'[[Uceania]].<br /> L'indipindenza di l'[[Stati Uniti d'America| Stati Uniti]] currisposi à a furmazioni di una varietà d'inglesu, diffarenti da u standard britannicu, chì s'hè affirmata dopu à liveddu mundiali in u [[XX seculu]].
==== U grandi spustamentu vucalicu ====
U [[grandi spustamentu vucalicu]] hè a più impurtanti altirazioni funetica di a storia di a lingua inglesa. Si pò affirmà chì eddu purtò l'inglesu à a so prununcia attuali. U grandi spustamentu vucalicu ùn ebbi micca locu à listessa ebbica in i diversi rigioni (in parechji, particularamenti à u Nordu, hè assenti in i parlati lucali à i ghjorna d'oghji); si pò quantunqua pona u so iniziu à u [[XV seculu]] è cunsidarà lu scumpiitu à a fini di u [[XVI seculu|XVI]].
U grandi spustamentu vucalicu riguarda i vucali longhi:
==== Altri fatti funetichi ====
Trà i '''dittonghi''' {{IPA|[iu]}} è {{IPA|[ɛu]}} cunfluiscini in {{IPA|[juː]}} (''muti''). {{IPA|[juː]}} tendi à simplificà si in {{IPA|[uː]}} dopu ''l, r'', {{IPA|[tʃ]}} è {{IPA|[dʒ]}} (''rude, chew, June''). <br /> {{IPA|[au]}} passa à {{IPA|[ɔː]}} (''law'').
I spiranti allongani u sonu di una ''à'' chì i pricedi: ''mass'' {{IPA|[maːs]}}, ''bath'' {{IPA|[baːθ]}}, ''staff'' {{IPA|[staːf]}}.
L' ''r'', frà altru distinata à scumpariscia dopu vucali, impidisci u grandi spustamentu vucalicu intruducendu un schwa: ''door'' {{IPA|[door]}}, ''clear'' {{IPA|[cliar]}}.
Scumpariscini i soni {{IPA|[x]}} è {{IPA|[ç]}}, fora di in prestiti com'è u [[lingua Scots|scuzzesu]] ''loch'' {{IPA|[lɔx]}} o in i [[grecisimi]] (è.g. ''chemistry'' {{IPA|[ˈxeːmiztri]}} , . U ''gh'' chì i ripprisintava perdi ogni sonu incausendu l'allungamentu di a vucali pricidenti (''bright'', ''night'') ({{IPA|[briçt]}} > {{IPA|[braɪt]}}, {{IPA|[niçt]}} > {{IPA|[nait]}}) oppuri, spezii in fini di parola, diventa {{IPA|[f]}} (''cough'').
Casu particulari hè u [[Prunomu parsunali|prunomu]] di prima parsona ''I'', chì diriveghja da l'anticu ''igh'' (cfr. [[Lingua tedesca|tedescu]] ich), ma in u passaghju da u Mediu inglesu à l'Inglesu mudernu, oltri à u grandi spustamentu vucalicu subitu da a vucali longa {{IPA|[iː]}}, hà vistu cada ancu in a lingua scritta u digramma ''gh''.
{{IPA|[hw]}} diventa {{IPA|[w]}} (fora di u Nordu) ma si manteni a grafia ''wh''.
{{IPA|[j]}} tendi à fonda s'incù a cunsunanti pricidenti: ''ocean'' {{IPA|[ˈoːsjən]}} > {{IPA|[ˈoːʃən]}}, ''measure'' {{IPA|[ˈmeːziər]}} > {{IPA|[ˈmeːʒər]}}, ''futuri'' {{IPA|[ˈfjuːtər]}} > {{IPA|[ˈfjuːtʃər]}}, è cetara.
Un di i fatti più impurtanti hè a scumparsa di l' ''r'' postvucalica. Quissa hè una carattaristica tipica di u Sudu, assenti sempri oghji da i Midlands versu u nordu è in [[Scozia]]. È assenti in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] fora di in u [[New England]] uriintali è in u Sudu.
==== Sustantivu ====
U plurali in ''-s'' s'afferma dicisamenti. Fermani parechji formi incù ''umlaut'' (''foot, feet'') è parechji plurali in nasali (''oxen'').
==== Aghjittivi ====
L'aghjittivi sò nurmalamenti invarievuli, ma ci sò casi in i quali u genaru di a lingua antica s'hè prisirvatu, par asempiu ''blond'' cambia à ''blonde'' incù i sustantivi feminicci.
==== Verbi ====
Diminuiscini nutevulamenti i verbi forti (oramai chjamati "irregulari"). Indrentu à 'ssa catiguria scumparisci à spessu a distinzioni trà priteritu è participiu passatu (''cling, clung, clung'').
U cunghjuntivu si riduci finu guasi à scumpariscia. In i rari casi in i quali hè adupratu hè indistinguibili da l'indicativu fora di i casi in i quali hà una forma diffarenti (terza pers. sing. adisinenziali [he do], forma ''be'' di u verbu essa).
A disinenza di a terza parsona singulari oscilla frà ''-(e)th'' (miridiunali) è ''(e)s'' (sittintriunali). Sarà st'ultima forma à privala finalmenti.
A forma prugrissiva (''to be ...ing'') diventa rigulari.
A custruzzioni ''to be'' + participiu passatu (''I am come'') diventa molta rara incù l'affirmazioni di ''to have'' in sta funzioni.
Inoltri, à u priteritu, i verbi rigulari tarmineghjani incù u sonu [d], [t] o [id] (asempiu: "Danced" [t], "changed" [d], "Started" [id]).
=== Influenza di i lingui rumanichi annantu à l'inglesu ===
A lingua germanica di l'isuli britannichi, ancu s'eddu hè difficiuli di parlà di un anticu inglesu unitariu, subì una nutevuli latinisazioni in dui fasi principali:
# l'arrivu di i monachi à u seguitu di [[Agostino di Canterbury]] (primatu di a [[Ghjesgia anglicana]] in [[601]])
# a scunfitta, in u [[1066]], di Aroldo II, ultimu rè anglusassonu, da parti di [[Guglielmu u Conquistadori]], pratindenti à u tronu inglesu chì divastò è sprupriò tutti i terri è i bè di u paesi chì passàni à i [[vassallu|vassalli]] è [[vescu|veschi]] [[nurmani]] à eddu fideli: stu mumentu terribuli, in u quali [[Wulfstan]], l'[[arcivescu di York]] volsi veda a fini di u mondu (''"Repent, for the Day of the Lord is at hand"'', "Pintiti vi, ch'è u Ghjornu di u Signori hè à i porti"), era distinatu à cambià par sempri u voltu di l'Isuli britannichi.
==== Mutazioni semantichi di i lemmi francesi ====
Di solitu, quandu una parola straniera hè intrudutta in una lingua, subisci ciò ch'è Baugh è Cable,<ref>Baugh, A. è Cable, Th. ''A History of the English Language''. London, Routledge & Kegan Paul, [[1978]].</ref> adattendu un terminu da a [[butanica]], chjamani ''"arrested development"''. In inglesu hè pussibuli truvà molti paroli francesi in a "forma" in a quali funi impurtati in [[Inghilterra]] à l'ebbica di u [[Medievu]]: si cunfronta ''default'' (in inglesu) incù ''défaut'' (in francesu), ''subject'' (in inglesu) incù ''sujet'' (in francesu). Si pò paragunà à u fattu chì dopu à un travasu, a pianta ùn cresci più par un certu periodu, mentri un'altra di listessa ità cuntinueghja à sviluppà si nurmalamenti: i paroli francesi, quandu ùn funi micca rimanighjati da l'[[umanesimu|umanisti]] in u [[XVI seculu]] ani dunqua cunsirvatu a "forma" incù a quali erani stati intrudutti in u Medievu in un cuntestu linguisticu à eddi stranieri.
À diffarenza di a forma, u [[significatu]] di i paroli impristati da u francesu (chì in [[Francia]] firmeti sustanzialamenti immutati), duviti inveci adattà si in l'inglesu à causa di a cuncurrenza di altri paroli anglusassoni incù listessu significatu: à spessu cambiendu lu, o incausendu l'estinzioni di u terminu. Cusì, par asempiu, mentri ''courir'' ùn fù micca accaticatu com'è ''run'', i paroli chì si rifirìani à a vita di l'alta sucità (francofuna) succesini megliu, com'è ''court'' (francesu mudernu ''cour'') è ''chivalry'' (sensu di cavaddaria). È dinò: par "porcu" esistini dui paroli diffarenti: ''pig'' hè a bestia viva, chì divintava ''pork'' quandu era cucinata da i ricchi nurmani (i paisani anglusassoni ùn pudiani micca permetta si di manghjà mori carri di porcu, parò l'addivavani par i prubitarii nurmani). Ma esistini parechji altri "coppii sinonimichi", in i quali u terminu currenti hè di radica germanica (anglusassona) mentri quiddu "altu" hà una radica latina (francesa). Si tratta di un finominu tipicu di a lingua inglesa, non certu limitatu à u duminiu alimintariu, ma stesu ancu à cuncetti metafisichi, induva l'accizioni elevata tendi sempri à sviluppà u terminu di radichi latinu-francesi (à diffarenza, par asempiu, di ciò chì avveni in [[Lingua tedesca|tedescu]]). Ni sò asempii:
- ''ox'', ''cow'', ''calf'' (boiu, vacca, viteddu); ''beef'', carri di manzu (da u francesu ''boeuf'', boiu);
- ''time'' (tempu crunulogicu); tense (tempu grammaticali; da u francesu ''temps'');
- ''freedom'' (libartà); ''liberty'' (l'idea di libartà);
- ''strength'' (forza); ''force'' (forza in fisica).
In altri casi hè ancu difficiuli à truvà accizioni beddi distinti in i dui tarmini sinonimi, quiddu germanicu è quiddu latinu, com'eddu accadi par asempiu incù ''wedding'', ''marriage'', ''matrimony'', ''espousal'' (matrimoniu).
Stu scenariu cumplessu in u quali i paroli di urighjina [[lingui rumanzi|rumanza]] lottani par a sopravvivenza contru à quiddi anglusassoni, rifletti u cunflittu beddu più drammaticu trà civiltà anglusassona è nurmana: dopu u distaccu puliticu di l'[[Inghilterra]] da a [[Francia]] (in u XIII seculu) u francesu persi, parò, vigori: una tistimunianza ridicula ni hè u parsunaghju di a Monaca in i ''[[I raconti di Canterbury (puema)|Canterbury Tales]]'' (''I raconti di Canterbury''), chì parla di manera maccaronica, pruvuchendu cusì l'ilarità di la ghjenti.
==== L'ità muderna ====
Bon'parechjii funi i paroli eliminati sii in l'anglusassonu sii in u francu-nurmanu, par quantu in u [[lessicu]] l'avantaghju pendi nittamenti in favori di u mondu rumanzu par l'influenza asercitata da u pristigiu litterariu di u mondu rumanzu è dunqua da u [[Rinascimentu]]. In l'[[ità lisabettana]] si (ri) introdussini tarmini francesi in forma più muderna è molti lemmi [[lingua taliana|taliani]] prima scunnisciuti (si pensa solu à l'influenza di i formi litterarii com'è u [[sunettu]], a [[cummedia di l'arti]], a [[musica]] taliana è a [[tragedia]] [[Seneca|senechiana]] pruvinenti di mudeddi taliani). U [[tiatru lisabettanu]] sfruttò frà altru a prisenza di una cumpagnia numarosa di attori è littarati taliani.
==== L'ità cuntimpuranea ====
Stu prucessu di trasfurmazioni hè sempri in corsu à i ghjorna d'oghji: i [[verbu|verbi irrigulari]], influinzati da quiddi di urighjina rumanza, adoprani pocu à pocu -è, par u passatu è u participiu passatu (par asempiu ''burnt'' > ''burned'' è ''dreamt'' > ''dreamed'') mentri i [[genitivu|genitivi sassoni]] sò oramai usati in i formi più simplici: ''The Oxford Police'' (induva Oxford hè usatu com'è simpliciu aghjittivu) hè moltu più friquenti di ''Oxford's Police'', è a ''-m'' di u [[dativu]] anglusassonu di ''whom'' (chì), hè oramai assenti in a cunvarsazioni infurmali. Tutti 'ssi finomini sò indicatori di u longu prucessu chì hà avvicinatu l'inglesu à u mondu rumanzu più ch'è tutti l'altri [[lingui germanichi]], senza perda puri i qualità fundamintali chì da eddu a distinguiscini.
== Funulugia ==
=== Vucali ===
I [[vucali]] di l'inglesu varieghjani monda da un dialettu à l'altru, è par via di cunsiquenza, i vucali si poni trascriva incù parechji simbuli sicondu i diffarenti articulazioni.
==== Monuttonghi ====
{|class="wikitable"
|+ [[monuttongu|Monuttonghi]] di ''Received'' Pronuncia<ref>{{cita|Roach|p. 242}}</ref>
! rowspan=2|
! colspan=2|[[vucali antiriori|Antiriori]]
! colspan=2|[[vucali cintrali|Cintrali]]
! colspan=2|[[vucali pustiriori|Pustiriori]]
|-
!<small>longa</small>
!<small>brevi</small>
!<small>longa</small>
!<small>brevi</small>
!<small>longa</small>
!<small>brevi</small>
|-align=center
! [[vucali chjusa|Chjusa]]
| {{IPA|ɪː}}
| {{IPA|ɪ}}
| {{IPA|ɵː}}
| {{IPA|ɵ}}
|
|
|-align=center
! [[vucali media|Media]]
| {{IPA|ɛː}}
| {{IPA|ɛ}}
| {{IPA|ɜː}}
| {{IPA|ə}}
| {{IPA|oː}}
|
|-align=center
![[vucali aparta|Aparta]]
| {{IPA|aː}}
| {{IPA|a}}
|
| {{IPA|(ʌ)}}
| {{IPA|ɑː}}
| {{IPA|ɔ}}
|}
{|class="wikitable"
|+ Monuttonghi di l'inglesu australianu
! rowspan=2|
! colspan=2|[[vucali antiriori|Antiriori]]
! colspan=2|[[vucali cintrali|Cintrali]]
! colspan=2|[[vucali pustiriori|Pustiriori]]
|-
!<small>longa</small>
!<small>brevi</small>
!<small>longa</small>
!<small>brevi</small>
!<small>longa</small>
!<small>brevi</small>
|-align=center
! [[vucali chjusa|Chjusa]]
| {{IPA|iː}}
| {{IPA|ɪ}}
| {{IPA|ʉː}}
|
|
| {{IPA|ʊ}}
|-align=center
! [[vucali media|Media]]
| {{IPA|eː}}
| {{IPA|e}}
| {{IPA|ɜː}}
| {{IPA|ə}}
| {{IPA|oː}}
| {{IPA|ɔ}}
|-align=center
![[vucali aparta|Aparta]]
| {{IPA|æː}}
| {{IPA|æ}}
| {{IPA|aː}}
| {{IPA|a}}
|
|
|}
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
==== Fonetica ====
Lu '''sistema vocalico''' di l'AI cunsta di sette vocali, chì possonu esse brevi ò lunghe:
* '''a''' (aperta se breve, chiusa se lunga)
* '''æ''' ({{IPA|[æ]}} ò {{IPA|[æ:]}})
* '''e''' ({{IPA|[?]}} se breve, {{IPA|[e:]}} se lunga)
* '''i'''
* '''o''' (aperta se breve, chiusa se lunga)
* '''u''' ({{IPA|[?]}} ò {{IPA|[u:]}})
* '''y''' (ai)
La lungura di le vocali ùn veniva indicata graficamente.
A partisce da lu [[X secolu]] le atone brevi ''a'', ''e'', ''o'' è ''u'' tendonu à cunfluisce in lu sonu indistintu ''schwa'' {{IPA|[?]}} così frequente in l'inglese mudernu.
Li '''dittonghi''' sò:
* '''ea''' ({{IPA|[æa]}} è {{IPA|[æ:a]}})
* '''eo''' ({{IPA|[?u]}} è {{IPA|[?:u]}})
* '''ie''' ({{IPA|[i?]}} è {{IPA|[i:?]}})
Tra le '''cunsonanti''':
* '''c''' rende li soni {{IPA|[k]}} (''cynn'', stirpe) è {{IPA|[t?]}} (''c'' di ''cena'') (''spræc'' {{IPA|[spræt?]}}, discorsu).
* '''g''' può indicà li soni {{IPA|[j]}} (''gêar'', annu) ò {{IPA|[?]}} (gh) (''dagas'', ghjorni).
* '''h''' rende li soni {{IPA|[h]}}, {{IPA|[x]}} (fricativa sorda velare) ò {{IPA|[ç]}} (ted. ich).
* '''ð''' è '''þ''' possonu rende indifferentemente li soni {{IPA|[ð]}} ò {{IPA|[?]}}, esattamente comu ''th'' in l'inglese mudernu.
* '''sc''' si leghjè {{IPA|[?]}} (''sc'' di ''scena'') (''wascan'' {{IPA|['wa?an]}}, lavare).
==== sustantivi ====
L'AI, à differenza di l'IM, possede una ricca [[flessione]], sia nominale chì verbale. li ghjeneri sò tre, [[maschile]], [[femminile]] è [[neutru]].
Come in [[lingua tedesca|tedescu]], lu nome in l'AI presenta quattru casi: [[nominativu]], [[ghjenitivu]], [[dativu]], [[accusativu]]. Le classi di declinazione più frequenti sò tre:
* Nomi maschili è neutri in ''-a-''. Questa classe currisponde à li nomi indoeuropeani in ''-u-s'', ghjerm. ''-a-z'', lat. ''-u-s'')
* Nomi femminili in ''-u-'' (currispondenti à l'IE ''-a-'', ghjerm ''-u'', lat. ''-a'')
* Nomi maschili, femminili è neutri in nasale (ted. ''Name, Friede'').
Altre declinazioni menu frequenti sò la atematica, quella in ''-r-'', quella di li neutri cù plur. in ''-ru''.
{| {{Prettytable|text-align=center}}
! colspan="3" | Declinazione in -a-, ''stân'', masch., "petra"
|-----
! |
! sing.
! plur.
|-----
! nom
| ''stân''
| ''stân-as''
|-----
! ghjen
| ''stân-es''
| ''stân-a''
|-----
! dat
| ''stân-e''
| ''stân-um''
|-----
! acc
| ''stân''
| ''stân-as''
|-----
! colspan="3" | Declinazione in -a-, ''land'', neutru, "terra"
|-----
! |
! sing.
! plur.
|-----
! nom
| ''land''
| ''land''
|-----
! ghjen
| ''land-es''
| ''land-a''
|-----
! dat
| ''land-e''
| ''land-um''
|-----
! acc
| ''land''
| ''land''
|-----
! colspan="3" | Declinazione in -u-, ''cearu'', femm., "dolore"
|-----
! |
! sing.
! plur.
|-----
! nom
| ''cear-u''
| ''cear-a''
|-----
! ghjen
| ''cear-e''
| ''cear-a''
|-----
! dat
| ''cear-e''
| ''cear-um''
|-----
! acc
| ''cear-e''
| ''cear-a'''
|}
I sustantivi atematici, masch. è femm., cambianu à lu plurale la vocale tematica in cunseguenza di un anticu umlaut: ''fôt'', masch. "pede", plur. ''fêt''.
==== Aghjèttivi ====
L'aghjèttivi, secondu una caratteristica di le [[lingue ghjermaniche]], segonu una '''declinazione forte''', cù le desinenze di li pronumi, è una '''debule''', cù le desinenze di li sustantivi in nasale. Un aghjèttivu segue la declinazione debule quandu hè precedutu da un articulu, un dimostrativu ò un possessivu, la forte In l'altri casi.
==== Pronumi personali ====
{| {{Prettytable|text-align=center}}
! colspan="4" | Prima persona
|-
! |
! sing.
! duale
! plur.
|-----
! nom
| ''ic''
| ''wit''
| ''wê''
|-----
! ghjen
| ''mîn''
| ''uncer''
| ''ûre''
|-----
! dat
| ''mê''
| ''unc''
| ''ûs''
|-----
! acc
| ''mê''
| ''unc''
| ''ûs''
|-----
! colspan="4" | seconda persona
|-----
! |
! sing.
! duale
! plur.
|-----
! nom
| ''þû''
| ''ghjt''
| ''gê''
|-----
! ghjen
| ''þîn''
| ''incer''
| ''êower''
|-----
! dat
| ''þê''
| ''inc''
| ''êow''
|-----
! acc
| ''þê(c)''
| ''inc(it)''
| ''êow''
|-----
! colspan="4" | Terza persona sing.
|-----
! |
! masch.
! femm.
! neutro
|-----
! nom
| ''hê''
| ''hêo''
| ''hit''
|-----
! ghjen
| ''his''
| ''hire''
| ''his''
|-----
! dat
| ''him''
| ''hire''
| ''him''
|-----
! acc
| ''hine''
| ''hî(e)''
| ''hit''
|-----
! colspan="4" | Terza persona plur.
|-----
! |
! tutti li ghjeneri
|-----
! nom
| ''hî(e)''
|-----
! ghjen
| ''hira''
|-----
! dat
| ''him''
|-----
! acc
|
|-----
|}
== Grammatica ==
A grammatica inglesa mostra una quantità minima d'inflissioni rispettu à altri [[lingui induaurupei]]. Par asempiu, l'inglesu cuntimpuraniu, diffarenti da u [[lingua tedesca|tedescu]], u [[lingua nidirlandesa|nidirlandesu]] è i [[lingui rumanichi]], manca di [[genaru grammaticali]] è cuncurdanza aghjittivali. I [[casu grammaticali|casi]] sò tutti scumparsi è in parti sopravvivini in i [[prunomu|prunomi]]. A distinzioni trà verbi forti (calchì volta chjamati "irrigulari" par asempiu ''speak/spoke/spoken'') è quiddi debuli (chjamati "rigulari" par asempiu ''call/called/called'') d'urighjina germanica hè diminuita in l'inglesu cuntimpuraniu, è l'inflissioni (par asempiu plurali irrigulari) sò divintati più rigulari.
Parallelamenti, a lingua inglesa hè divintata più [[lingua analitica|analitica]], è l'usu di [[verbu modale|verbi mudali]] è l' [[sintassi|ordini di i paroli]] par cumunicà i diversi significati hè divintatu più impurtanti. I [[Verbu ausiliare|Verbi ausiliari]] signalani i dumandi, a nigatività, a pularità, a boci passiva è i tempi prugrissivi.
===Inglesu mediu===
L'Inglesu Mediu, o ''Middle English'', hè u nomu datu à a lingua storica chì hà com'è urighjina i diversi formi d'inglesu parlati in u periodu cumpresu trà l'invasioni nurmana è u tardu Rinascimentu inglesu. Grazia à Geoffrey Chaucer u Mediu inglesu emersi com'è una lingua litteraria, soprattuttu grazia à a so più celebra opara, i ''Canterbury Tales''.
Incù Ghjuvanni Senzaterra guasgi tutti i pussidimenti francesi funi persi (fora di l'Isuli di u Canali, ultimu strappeddu di u Ducatu di Nurmandia). À parta da a guerra di i cent'anni i liami incù a Francia, cusì, si addibbulitini. U vechju pruvverbiu "Jack wold be a gentilman if he cold speke Frensk" cuminciò à perda moltu di u so significatu. In Inghilterra cuminciò à appariscia un novu standard, basatu nantu à u dialettu di Londra è di i ''Home Counties''.
===Inglesu mudernu===
L'intruduzioni di a stampa in Inghilterra da William Caxton in u 1476 cuntribuì à a fissazioni di l'ortugrafia ma, apposta ch'edda ebbi locu prima ch'eddu si cuncludissi u grandi spustamentu vucalicu, ditarminò u prima grandi divariu trà scrittura è prununcia.
Dopu à a nascita di a Ghjesgia d'Inghilterra nascì l'esigenza d'una virsioni inglesa di a Bibbia. In u 1611 fù data à i stampi l'Authorized Version. A stampa, a Riforma è l'affirmazioni di a classa media ("middle class") ebbini com'è cunsiquenza a diffusioni di quidda chì cuminciava à affirmà si com'è lingua standard.
L'espansioni culuniali di l'Inghilterra diffusi a parlata in numarosi tarritorii di l'America di u Nordu, di l'Africa, di l'Asia è di l'Uceania. L'indipindenza di i Stati Uniti currisposi à a furmazioni d'una varietà d'inglesu, diffarenti da u standard britannicu, chì s'hè affirmata à u liveddu mundiali in u XX seculu.
====U grandi spustamentu vucalicu====
U grandi spustamentu vucalicu (in inglesu ''Great Vowel Shift'', GVS) hè a più impurtanti altirazioni funetica di a storia di a lingua inglesa. Si pò affirmà ch'eddu purtò l'inglesu à a so prununcia attuali. U GVS ùn ebbi micca locu in listessa ebbica in i diversi rigioni (in parechji, particularamenti à u Nordu, hè assenti in i parlati lucali à i ghjorna d'oghji); si pò quantunqua sità u so iniziu à u XV seculu è cunsidarà lu compiu à a fini di u seculu XVI.
==== Altri fatti fonetichi ====
Trà i dittonghi [iu] è [ɛu] cunfluiscini in [juː] (mute). [juː] tendi à simplificà si in [uː] dopu à ''l'', ''r'', [tʃ] è [dʒ] (rude, chew, June). Inoltri, [au] passa à [ɔː] (law). I spiranti allongani u sonu d'una a chì i pricedi: mass [maːs], bath [biiːθ], staff [hèːf]. L'''r'', frà altru distinata à spariscia dopu à vucali, impidisci u GVS d'intruducia un schwa: door [door], clear [cliar].
Spariscini i soni [x] è [ç], fora di in prestiti com'è u scuzzesu ''loch'' [a/uɔx] o in i grecisimi (par asempiu chemistry [ˈxeːmiztri]). U ''gh'' chì i ripprisintava perdi ogni sonu incausendu l'allungamentu di a vucali pricidenti (bright, night) ([briçt] > [braɪt], [niçt] > [nait]) oppuri, spezia in fini di parola, diventa [f] (cough). Casu particulari hè u prunomu di prima persona I, chì diriveghja da l'anticu *igh (cfr. tedescu ich), ma in u passaghju da u MI à l'Inglesa mudernu, più di à u GVS subitu da a vucali longa [iː], hà vistu cascà ancu in a lingua scritta u digramma gh.
[hw] diventa [w] (fora di u Nordu) ma si manteni a grafia ''wh''.
[j] tendi à fonda si incù a cunsunanti pricidenti: ocean [ˈoːsjən] > [ˈoːʃən], measure [ˈmeːziiər] > [ˈmeːʒər], future [ˈfjuːtər] > [ˈfjuːtʃər], è cetara.
Un di i fatti più impurtanti hè a scumparsa di l' ''r'' postvucalica. Quissa hè una caratteristica tipica di u Sudu, assenti sempri oghji da i Midlands versu u nordu è in Scozia. Hè assenti in i [[Stati Uniti d'America]] fora di in u New England uriintali è in u Sudu.
==== Verbi ====
Diminuiscini assà i verbi forti (ormai chjamati "irrigulari"). Drentu à 'ssa catiguria sparisci à spessu a distinzioni trà priteritu è participiu passatu (''cling'', ''clung'', ''clung'').
U cunghjuntivu si riduci finu guasgi à spariscia. In i rari casi in i quali eddu hè impiigatu hè indistinguibili da l'indicativu fora di i casi in i quali t'hà una forma diffarenti (terza pers. sing. adisininziali [he do], forma ''be'' di u verbu essa).
A desinenza di a terza parsona singulari oscilla frà ''-(è)th'' (miridiunali) è ''(è)s'' (sittintriunali). Sarà quidd'ultima forma chì privalarà.
A forma prugrissiva (''to be'' ... ''ing'') diventa rigulari.
A custruzzioni ''to be'' + participiu passatu (I am com'è) diventa mori rara incù l'affirmazioni di ''to have'' in 'ssa funzioni. Inoltri, à u priteritu, i verbi rigulari tarmineghjani incù u sonu [di], [t] o [id] (asempiu:"Danced" [t], "changed" [di], "Started" [id]).
== Vucabulariu ==
Da u puntu di vista di u vucabulariu, cunteni molti tarmini di urighjina non germanica, è in particulari [[Lingua latina|latina]]: si valuta in oltri u 50% l'afflussu di tarmini latini dirivati da u francesu, pinitrati in u lessicu inglesu in bona parti grazia à l'accupazioni nurmana in i seculi dopu u 1066 (quandu i Duchi di [[Nurmandia]] cunquistàni l'Inghilterra anglo-sassonu incù a Battaglia di Hastings), ma ancu in u [[Rinascimentu]], par influssu di u latinu coltu è scentificu. Par sta raghjoni, una di i carattaristichi più evidenti di u lessicu inglesu hè a ricchezza di coppii di sinonimi, di i quali l'unu di urighjina germanica, l'altru di urighjina latina, par indicà listessu ughjettu o cuncettu ma incù accizioni è sfumaturi diversi, par asempiu: freedom/liberty, pig/pork, spear/lance, first/prime, opening/aparture, fire/focus, amount/quantity (bench'è in st'ultimu casu ancu amount diriveghja di manera indiretta da u latinu ''à montem'' à traversu u francesu anticu ''amonter'', chì hà purtatu ancu à u talianu "ammuntà") etc.
== Dialetti è varietà rigiunali ==
=== L'inglesu britannicu ===
==== A Received Pronunciation ====
L'accentu britannicu cunnisciutu com'è "[[Received Pronunciation]]" hà i siguenti carattaristichi:
* Hè una prununcia '''non-rotica''', veni à dì l' ''r'' ùn hè mai prununciata dopu à una vucali almenu ch'è ùn suviti micca un'antra vucali (ancu iniziali di una parola succissiva).
* A ''u'' ùn hè micca vilarizata in fini di sillaba (''mill'' {{IPA|[mɪɫ]}}), chjara in tutti l'altri pusizioni.
* Ùn ci hè micca distinzioni trà ''w'' è ''wh'' {{IPA|[w]}}.
* A ''o'' longa (''m'''o'''de'') si prununcia com'è un [[schwa]] suvitatu da /ʊ/, {{IPA|[əʊ]}}.
* A ''u'' brevi (''b'''u'''t''), trascritta tradiziunalamenti incù {{IPA|/ʌ/}}, hà un sonu moltu chjusu, praticamenti {{IPA|[à~ɐ]}}.
==== Altri varietà britannichi ====
A prununcia dialittali '''sittintriunali''' (da u Staffordshire, Leicestershire è Lincolnshire versu u nordu) hè
carattarizata da i siguenti fatti funetichi:
* [[Grandi spustamentu vucalicu|GVS]] assenti: ''cloud'' si prununcia {{IPA|[kluːdi]}}, ''house'' {{IPA|[huːs]}}, ''night'' {{IPA|[niːt]}}.
* Una vucali dirivata da ''â'' di l'AI si prununcia {{IPA|[iə]}}: ''stone'' {{IPA|[stiən]}}.
* {{IPA|[àŋ]}} di l'AI ùn hè micca cunsirvatu: ''lang'' {{IPA|[aŋg]}} = ''long'' {{IPA|[uɔŋ]}} di u standard.
* U gruppu ''wh'' ùn hè generalamenti micca prununciatu {{IPA|[hw]}}.
* A ''u'' brevi si prununcia {{IPA|[ɤ]}}: ''butter'' {{IPA|[ˈbɤtər]}} inveci di {{IPA|['batə]}}.
* ''Path, grass, laugh'', è cetara. si prununciani {{IPA|[pæθ]}}, {{IPA|[græs]}}, {{IPA|[læf]}} nanzi ch'è {{IPA|[pɑːθ]}} è cetara.
* A prununcia ùn hè micca '''rotica''' (''r'' prununciata in tutti i pusizioni).
In u '''Sudu'':
* U gruppu ''path, grass,'' è cetara. si prununcia {{IPA|[pɑf]}}, {{IPA|[grɑs]}}, è cetara.
* ''h'' generalamenti ùn hè micca prununciata.
* I dialetti uccidintali (Dorset, Somerset, Devon) sò rotichi è cunservani a disinenza ''-eth'' à a terza parsona sing. di i verbi.
* In i dialetti uriintali (Kent, Dorset) i fricativi sordi in iniziu di parola sò sunurizati: ''farm'' {{IPA|
[vàːm]}}, ''sea'' {{IPA|[ziiː]}}.
* À Londra è in i Home Counties {{IPA|[ei]}} tendi à divintà {{IPA|[à i]}} o {{IPA|[àː]}}: ''they'' {{IPA|
[vai]}}.=== L'inglesu americanu ===
L'[[inglesu americanu]] hè un insemu di varianti di a lingua inglesa parlati in i [[Stati Uniti d'America]]. Circa i dui terzi di la ghjenti di matrilingua inglesa vivini in i Stati Uniti. L'accentu più neutrali di l'inglesu [[Stati Uniti d'America|americanu]] si chjama [[General American]]. Si basa annantu à l'accenti di u [[Midwest]] ed hà i siguenti carattaristichi:
* Hè una prununcia '''roza''', veni à dì a /r/ si prununcia in tutti i pusizioni. Par parechji parlanti, l' /r/ si rializeghja com'è l'[[apprussimanti ritruflessa]], {{IPA|[ɻ]|link=Apprussimanti ritruflessa}}, in cuntrastu cù u fonu tipicu inglesu, l'[[apprussimanti alviulari]], {{IPA|[ɹ]|link=Apprussimanti alviulari}}.
* I siquenzi /ər/ (''butt'''er''''') è /ɜr/ (''b'''ir'''di'') ani com'è rialisazioni vucali rutacizati indicati incù i simbuli [ɚ] oppuri [ɝ].
* U ''father-bother merger'' hè privalenti; i funemi /ɑː/ è /ɒ/ ani tutti è dui a rialisazioni [ɑ].
* Parechji accenti subiscini u ''caught-cot merger'' induva i funemi /ɑ/ è /ɔ/ ani listessa rialisazioni: [ɑ].
* A prisenza di u ''tapping'' di i funemi /t/ è /di/ in pusizioni intervucalica rendi a rialisazioni di i dui funemi uguali: {{IPA|[ɾ]|link=monuvibranti alviulari}}, una singula vibrazioni di a ''r'' corsa. Par asempiu, ''bu'''tt'''er'' {{IPA|[ˈbʌɾɚ]}}.
* A ''l'' hè sempri vilarizata(''mill'' {{IPA|[mɪɫ]}}).
=== L'inglesu irlandesu ===
L'[[Irlanda]] si pò suddivida, da u puntu di vista linguisticu in trè arii:
* A costa uriintali (o [[English Pale]]), incù [[Dublinu]] à u centru, induva l'inglesu s'hè affirmatu dighjà in u [[XVII seculu]]. L'inglesu parlatu in sta rigioni, dinuminatu par appuntu [[inglesu irlandesu]] o ''[[Hiberno English]]'', cunserva mori di i tratti purtati in l'isula da i culoni inglesi.
* A striscia uccidintali (o [[Gaeltacht]]), induva u [[gaelicu irlandesu]] hè sempri in l'usu cutidianu.
* Trà i dui si trova l'aria cintrali, induva l'inglesu s'hè affirmatu trà u [[XVII seculu|XVII]] è u [[XX seculu]].
L'inglesu parlatu in Irlanda hà subitu pochi variazioni à liveddu di prununcia mantinendu si par parechji aspetti mori cunsirvativu. Ancu à i ghjorna d'oghji l'influssu di u standard britannicu ùn si faci micca senta mori fora di Dublinu.
À u liveddu funeticu l'inglesu irlandesu hè carattarizatu da i siguenti finomini:
* I dittonghi {{IPA|[àɪ]}} è {{IPA|[ɔɪ]}} tendini à cunfonda si, è si rializeghjani, sicondu a rigioni, com'è {{IPA|[ɜi]}} o {{IPA|[à i]}}.
* I dittonghi {{IPA|[èɪ]}} è {{IPA|[əʊ]}} si prisentani com'è {{IPA|[èː]}} è {{IPA|[oː]}}: ''face'' {{IPA|[feːs]}}, ''load'' {{IPA|[uːdi]}}.
* A {{IPA|[iː]}} dirivata da {{IPA|[ɛː]}} si prisenta com'è {{IPA|[èː]}}: ''meat'' {{IPA|[meːt]}}.
* L' ''r'' si prununcia sempri.
* L' ''l'' hè sempri chjara, mai vilarizata.
* {{IPA|[θ]}} tendi à divintà {{IPA|[t]}} è {{IPA|[ð]}} {{IPA|[di]}}. Ùn si distinguini micca paroli com'è ''thorn'' è ''torn'', ''then'' è ''den''.
* {{IPA|[s]}} è {{IPA|[z]}} davanti à cunsunanti sò à spessu rializati com'è "sh" {{IPA|[sc]}} è "zh" {{IPA|[sg]}}, spicialamenti à u sudu. ''Fist'' si leghji "fisct".
In u lessicu si scontrani termini particulari di urighjini gaelica, p.es. ''slean'', vanga.
U termini ''Hiberno'' diriveghja da u nomu [[lingua latina|latinu]] di l'isula, ''Hibernia'', {{cn|da ''Hibernus'', "inguernu", vali à dì "terra induv'eddu hè sempri l'inguernu"}}.
== Premii Nobel par a litteratura di lingua inglesa ==
<div style="column-count:3;-moz-column-count:3;-webkit-column-count:3">
* [[Rudyard Kipling]] (1907, India/Regnu Unitu)
* [[William Butler Yeats]] (1923, Irlanda)
* [[ghjeorghje Bernard Shaw]] (1925, Irlanda)
* [[Sinclair Lewis]] (1930, Stati Uniti)
* [[John Galsworthy]] (1932, Regnu Unitu)
* [[Eughjene Gladstone O'Neill]] (1936, Stati Uniti)
* [[Pearl S. Buck]] (1938, Stati Uniti)
* [[Thomas Stearns Eliot]] (1948, Stati Uniti/Regnu Unitu)
* [[William Faulkner]] (1949, Stati Uniti)
* [[Bertrand Russell]] (1950, Regnu Unitu)
* [[Winston Churchill]] (1953, Regnu Unitu)
* [[Ernest Hemingway]] (1954, Stati Uniti)
* [[John Steinbeck]] (1962, Stati Uniti)
* [[Samuel Beckett]] (1969, Irlanda)
* [[Patrick White]] (1973, Australia)
* [[Saul Bellow]] (1976, Canada/Stati Uniti)
* [[William Golding]] (1983, Regnu Unitu)
* [[Wole Soyinka]] (1986, Nighjeria)
* [[Joseph Brodsky]] (1987, Unione Suvietica/Stati Uniti)
* [[Nadine Gordimer]] (1991, Sudafrica)
* [[Derek Walcott]] (1992, Santa Lucia)
* [[Toni Morrison]] (1993, Stati Uniti)
* [[Seamus Heaney]] (1995, Irlanda)
* [[Vidiadhar Surajprasad Naipaul]] (2001, Trinidad è Tobago/Regnu Unitu)
* [[John Maxwell Coetzee]] (2003, Sudafrica)
* [[Harold Pinter]] (2005, Regnu Unitu)
* [[Doris Lessing]] (2007, Regnu Unitu)
</div>
== Altri varietà ==
* [[Lingua inglesa d'Irlanda]]
* [[Lingua inglesa di Scozia]] ò ''Scots''
* [[Inglesu americanu]]
* [[Inglesu canadianu]]
* [[Inglesu sudafricanu]]
* [[Inglesu australianu]]
* [[Inglesu neuzilandesu]]
* [[Inglesu aborigenu]] (Australia)
* [[Inglesu giamaicanu]]
* [[Nerdic]]
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* [[Fausto Cercignani]]. ''Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation'', Oxford, Clarendon Press, 1981.
* Dobson, E. J. ''English Pronunciation 1500-1700'', 2 ed. 2 vols, Oxford, Clarendon Press, 1968.
* {{en}} Bryan Garner, ''Dictionary of Modern Legal Usage'', Oxford, Oxford University Press.
* Maria Fraddosio, ''ELS: English for Law Students'', Napoli, Edizioni Giuridiche Simone, 2004.
* Barbieri G. – Codeluppi L., ''How to Tackle Readings in Business and Economics '', Milano, LED Edizioni Universitarie, 1993, ISBN 88-7916-033-8
* Derouaux A.C., ''Guidebook to Translating from Italian into English'', Milano, LED Edizioni Universitarie, 1991, ISBN 88-7916-001-X
* {{cita pubblicazione
|cognome = Roach
|nome= Peter
|anno= 2004
|titolo=British English: Received Pronunciation
|rivista=Journal of the International Phonetic Association
|volume=34
|numero=2
|pagine=239–245
|doi = 10.1017/S0025100304001768
|cid=Roach
}}
== Voci currelate ==
* [[Philip José Farmer]]
* [[Ken Follett]]
* [[Inglese canadianu]]
* [[Pronuncia di l'inglese]]
* [[Trasparenza fonolughjca]]
* [[Falsi amichi in la lingua inglese]]
* [[Pronuncia italiana di la lingua inglese]]
* [[Wikspeak]]
* [[Frase iputetica inglese]]
* [[Aghjèttivu dimostrativu (lingua inglese)]]
== Liami esterni ==
* {{en}} [http://www.soundcumparisons.com Sound cumparisons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120304083654/http://www.soundcumparisons.com/ |date=2012-03-04 }}: par ascultà è paragunà i diversi accenti rigiuanli di l'inglesu (pagina di l'Università di [[Edimburgu]]).
* {{en}} - [http://www.mydictionary.net/italian Dizionariu Inglese-Italianu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090208103234/http://mydictionary.net/italian/ |date=2009-02-08 }}
* [http://www.ild.rai.it IlD] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130518100840/http://www.ild.rai.it/accessibile/main_serie.asp |date=2013-05-18 }}: L'inglesu par i ziteddi di a scola primaria
[[Categoria:Lingua germanica|Inglese]]
837swgps87of17ajttkz42r8pvgm7qg
Ricerca
0
11466
405136
385418
2026-08-07T15:12:21Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categuria
405136
wikitext
text/x-wiki
A '''ricerca''' hè u prucessu di truvà fatti. Quissi fatti cundurrannu à a [[cunniscenza]]. A ricerca hè fatta usendu ciò chì hè ghjà cunusciutu. A cunniscenza supplementare pò esse uttenuta pruvendu (o falsifichendu) e teorie o i sistemi esistenti, è pruvendu à spiigà megliu l'usservazione. A ricerca hè un prucessu analiticu, sistematicu, urganizzatu è ughjettivu. 'Ssu prucessu duvrebbe risponde à una dumanda o l'[[ipotesi]]. In 'ssu modu, duvrebbe aummentà a cunniscenza è l'infurmazione annantu à una certa cosa scunusciuta chì a ghjente vole sapè megliu.
== Ricerca accademica ==
I studianti facenu ricerche pà scrive e tese (dissertazione) di laurea. A lettura di un grandi numeru di libri di un tema, è prende note, hè una forma di ricerca. L'autori di i libri ùn rumantici facenu ricerche dunque i so libri sò curretti.
== Ricerca scentifica ==
U [[metudu scentificu]] hè un modu cumunu di fà a ricerca. A ricerca hè usata pà migliorà a cumprensione di a [[biulugia]], di l'[[ingegneria]], di a [[fisica]], di a [[chimica]] è d'assai altri campi. Quissu permette di scopre nove medicine, di rende e macchine più sicure, è fà aziende agricole produrre più prudotti alimentari. U denaru pà a ricerca vene da i guverni, da e sucità cummerciali private, è da i carità.
== Descrizione breve ==
A ricerca hè caratterizzata essendu un prucessu:
- '''Sistematicu''': Di l'espressione di un'ipotesi o di un ubettivu chì funziona, i scenziati riunischenu qualchì dati secundu un prughjettu chì hè statu stabilitu in anticipu. Poiché i dati sò analizzati è sò interpretati, i scenziati cambianu a cunuscenza o aghjunghenu a nova cunuscenza à ista ghjà esistente, è cumincianu à u stessu tempu un novu ciclu di ricerca. L'approcciu sistematicu, usatu in a ricerca, hè di u [[mètudu scentificu]].<br>
- '''Urganizzatu''': Tutti i membri di un gruppu di ricerca devinu sape ciò chì devinu fà durante l'interu u lavoru, pà mette in usu i stesse definizioni, norme è principi à tutte parsone chì prendenu u partitu in essu. Realizzandu quissu statu, hè cumpletamente nicissariu scrive un prutucollu di ricerca induva i scenziati specificanu tutti i dettagli in relazione cù u lavoru.<br>
- '''Ughjettivu''': I cunclusioni uttenute di a ricerca devinu basà ùn annantu à i impressioni sughjettive, ma annantu à i fatti usservati è misurati. Sò l'interpretazione chì evita ogni [[preghjudiziu]] chì i parsone respunsabili di a ricerca avrebberu.<br>
== Attività ==
L'attività di base di ricerca sò:
- Misurà i [[fenòmenu|fenòmeni]].<br>
- Cumparà i risultati uttenuti.<br>
- Interpretà i risultati in funzione di cunuscenze attuali, cunsiderandu i variabili chì ponu influenzà u risultatu.<br>
== Tipi di ricerca ==
- '''Ricerca fundamentale'''. Ancu chjamata ''ricerca di base'' o ''ricerca pura''. Ponu esse praticate sultantu in i laburatorii.<br>
- '''Ricerca applicata'''. Hè l'applicazione di a cunuscenza in a pratica, mettendu in l'usu, in a maggiuranza di i casi, in l'avantaghju di a sucetà. Un esempiu sò i prutucolli di ricerca clinica.<br>
== Ligami frà i discipline ==
I tipi diversi di ricerca frà i discipline, cù una terminulugia specifica, sò stati descritti:
- '''Ricerca multidisciplinare''' o ''ricerca pluridisciplinare'': in quissu livellu di ricerca a valutazione hè realizzata da i angoli diversi, usandu pruspettive diverse di disciplina senza purtà à l'integrazione.<br>
- '''Ricerca interdisciplinare''': quissu livellu di ricerca riguarda a creazione di un'identità di metudulugia, di teoria è di i cuncetti, da quissu chì i risultati sò più cuerenti è più integrati.<br>
- '''Ricerca transdisciplinare''': va più detru di i tipi precedenti è riguarda à u mètudu cù [[cunverghjenza]] frà discipline, accumpagnandu da un'integrazione reciproca di l'[[epistemulugia|epistemulugie]] disciplinari (a teoria di i scenze umane).<br>
[[Categoria:Scienze]]
[[Categoria:Educazione]]
5cn8vqwtcm51b7zjnrm8bzdhxceeahh
Università di Corsica
0
11537
405157
399030
2026-08-07T21:26:28Z
Fausta Samaritani
15085
link. fix
405157
wikitext
text/x-wiki
L''''Università di Corsica Pasquale Paoli''' hè a sola [[università]] di a Corsica. Hè situata in [[Corti]] é hà à pocu pressu 4.000 studianti. Ci sò dinù sitti in [[Bastia]], [[Aiacciu]] è [[Cargese]]. Ghjè a sola università duve si pò studià a [[lingua corsa]].
== Storia ==
L'università tale ch'ella esiste oghje fù aparta in u [[1981]]. Nanzu, à l'epica di [[Pasquale Paoli]], esistia digià un'università quassù in Corti, ma fù chjosa da [[Luigi XVI di Francia]] ch'ùn vulia dà un'arnese di struzzione à i Corsi, per impedisceli d'emancipassi.
A Corsica hè dunque stata dui seculi senza università.
== Attualità ==
U presidente di l'Università hè Dominique Federici.
I trè sindicati studienti sò:
* A [[Ghjuventù Indipendentista]] (indipendentistu)
* A Cunsulta di i Studienti Corsi (autunumistu)
* A [[Ghjuventù Paolina]], fundata in u [[1992]] (naziunalistu, magiuritariu)
A l'Università di Corsica ùn ci truvarete sindicati studientini francesi cum'è l'UNEF o l'UNI.
== Cumpusizione ==
Ci sò trè UFR (Unità di furmazione è di ricerca)
* Lettere è scenze umane
* Dirittu è ecunumia
* Scenze è tecniche
Ci hè dinù una Scola d'Ingeniori è un INSPE.
==Da vede dinò==
[[Sintineddi]]
== Cullegamenti esterni ==
* [https://www.universita.corsica/co/ Università di Corsica]
* [http://corsica.blog.lemonde.fr/2014/04/28/luniversita-di-corsica-sogni-deri-cunquiste-dava-e-dumane-da-fa/ Un Università in Corsica, pare nurmale, ma ghjera paranurmale, Corsica.blog] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151004035210/http://corsica.blog.lemonde.fr/2014/04/28/luniversita-di-corsica-sogni-deri-cunquiste-dava-e-dumane-da-fa/ |date=2015-10-04 }}
* [http://www.ghjuventupaolina.com Ghjuventù Paolina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071023144104/http://www.ghjuventupaolina.com/ |date=2007-10-23 }}
[[Categoria:Università di Corsica]]
hnm681typ90xr6flh9runsf1uueqyab
405158
405157
2026-08-07T21:27:49Z
Fausta Samaritani
15085
/* Attualità */
405158
wikitext
text/x-wiki
L''''Università di Corsica Pasquale Paoli''' hè a sola [[università]] di a Corsica. Hè situata in [[Corti]] é hà à pocu pressu 4.000 studianti. Ci sò dinù sitti in [[Bastia]], [[Aiacciu]] è [[Cargese]]. Ghjè a sola università duve si pò studià a [[lingua corsa]].
== Storia ==
L'università tale ch'ella esiste oghje fù aparta in u [[1981]]. Nanzu, à l'epica di [[Pasquale Paoli]], esistia digià un'università quassù in Corti, ma fù chjosa da [[Luigi XVI di Francia]] ch'ùn vulia dà un'arnese di struzzione à i Corsi, per impedisceli d'emancipassi.
A Corsica hè dunque stata dui seculi senza università.
== Attualità ==
U presidente di l'Università hè Dominique Federici.
I trè sindicati studienti sò:
* A [[Ghjuventù indipendentista]] (indipendentistu)
* A Cunsulta di i Studienti Corsi (autunumistu)
* A [[Ghjuventù Paolina]], fundata in u [[1992]] (naziunalistu, magiuritariu)
A l'Università di Corsica ùn ci truvarete sindicati studientini francesi cum'è l'UNEF o l'UNI.
== Cumpusizione ==
Ci sò trè UFR (Unità di furmazione è di ricerca)
* Lettere è scenze umane
* Dirittu è ecunumia
* Scenze è tecniche
Ci hè dinù una Scola d'Ingeniori è un INSPE.
==Da vede dinò==
[[Sintineddi]]
== Cullegamenti esterni ==
* [https://www.universita.corsica/co/ Università di Corsica]
* [http://corsica.blog.lemonde.fr/2014/04/28/luniversita-di-corsica-sogni-deri-cunquiste-dava-e-dumane-da-fa/ Un Università in Corsica, pare nurmale, ma ghjera paranurmale, Corsica.blog] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151004035210/http://corsica.blog.lemonde.fr/2014/04/28/luniversita-di-corsica-sogni-deri-cunquiste-dava-e-dumane-da-fa/ |date=2015-10-04 }}
* [http://www.ghjuventupaolina.com Ghjuventù Paolina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071023144104/http://www.ghjuventupaolina.com/ |date=2007-10-23 }}
[[Categoria:Università di Corsica]]
potwcjg0dllrh1qrx3o7mbqlicu558p
Islamu
0
13406
405135
393421
2026-08-07T15:03:36Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
405135
wikitext
text/x-wiki
L''''Islamu''' hè una [[religione]] monoteista fundata da [[Magumetu]] in [[Arabia]] ind'u [[VII sèculuì]].
[[File:Allah-green.svg|200px|right]]
In [[2009]], u [[Pew Research Center]] stima chi a populiazone musulmana sana cuntava 1,57 milliardi fideli.<ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=http://pewforum.org/docs/?DocID=451 |accessdate=2010-01-29 |archive-date=2010-04-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100417050431/http://pewforum.org/docs/?DocID=451 }}.</ref> Quessa ne face a secunda religione di lu mondu, dopu lu [[cristianisimu]]. D'un puntu di vistu cronologicu, hè a terza religione abrahamica, dopu u [[ghjudaisimu]] è u [[cristianisimu]].
L'islamu si basa nantu e scritture di un libru sacru: u [[Curanu]], chi cuntene una revelazione divina trasmetta da u sò [[prufettu]] [[Magumetu]]. Oltre u [[Curanu]], assai musulmani seguitenu i precetti di i [[hadith]] (raconti di l'atti di u Prufettu) è di a [[sharia]] (a leghje religiosa).
L'islamu si cumparte in parechji currenti, frà elli:
* u [[sunnisimu]]
* u [[sciisimu]]
== A fede musulmana ==
=== Allah ===
[[Allah]] è u nome datu da i Musulamni à Diu.
=== L'anghjuli ===
U Curanu afferma l'esistanza d'anghjuli. Sò i messageri d'Allah è sò identificati tra nomi divini, massimamente i 99 [[Nomi di Allah]]. L'anghjulu Gabriele ghjuca un rollu assai impurtanta in Islamu. L'anghjuli eseguiscenu l'ordini d'Allah, o li trasmittenu à l'umani.
=== E Scritture ===
Seguente a doctrina musulmana, ci sò 144 scritture revelate. Tra elle, e più famose sò u Curanu (qour'ân), rivilatu à [[Magumetu]], a [[Torah]] (tawrât), rivilata à [[Mosè]], e Psalme (zaboûr), rivilate à u rè [[David]], è u u [[Vangelu]] (injîl) rivilatu à [[Gesù Cristu]]. Seguente i musulmani, u Curanu hè l'ultimu libru rivilatu, postu chi [[Magumetu]] hè per elli l'ultimu [[prufetu]]. U Curanu saria ancu u solu testu dimuratu intattu, è quellu di l'astri libri rivilati sarianu stati falsificati nantu [[Terra]] è priservati ind'u firmamentu.
==== U Curanu ====
''Cliccate qui pè vedè [[Curanu|l'articulu cumplettu nant'u Curanu]]''
U Curanu (القرآن al qourān, «[[lettura]]») hè u libru u più sacru di a fede musulmana. Hè cunsideratu cume a parolla di [[Diu]], trasmetta à Magumetu, chi l'averia dittata à i sò compagni alliteratu, cume Zaid ibn Thabit.
=== I prufetti nanzu Magumetu ===
=== Magumetu ===
''Cliccate qui pè leghjè [[Magumetu|l'articulu cumpiettu nantu Magumetu]]''
Magumetu (Mahomet in [[lingua francese|francese]], محمد in [[lingua araba|arabu]]) era un capimachja religiosu, politicu è militare arabu, è sopra tuttu, fù lu fundatore di l'Islamu è di a cummunità musulmana (ummà). Hè cunsideratu cume l'ultimu prufetu di lu monoteisimu da i musulmani, ma ùn hè riconosciutu che da 'ssa cummunità cumu prufettu, chi ùn lu cunsideranu cume lu fundatore d'una nova religione, ma cume l'ultimu di una ceppa di prufetti monoteisti. A sò missione era : restaurà a fede originale d'Adam, Abraham è l'astri prufetti, perchè 'ssa fede avìa stata curruptita da l'omu à lu filu di lu tempu.<ref>Articulu Muhammad, [http://fr.wikipedia.org/wiki/Encyclopaedia_of_Islam Encyclopaedia of Islam]</ref>
=== L'al-dilà ===
Credenza in u "Ghjornu di a Resurezione" (yawm al-Qiyāmah, ancu cunnisciutu cumu yawm ad-dīn, o "Ghjornu di Ghjudiziu", è cumu as-sā`a, l'"ultima ora") hè cruciale pè i musulmani. Credenu chi u tempu di Qiyāmah hè cunnisciutu da Diu ma micca da l'Omu. E prove precendendu u Qiyāmah sò descritti in u Curanu è in i hadith. U Curanu sottulinea l'importanza di a resurezione di u corpu, cio chi hè una ruttura cù e credenze pre-musulmane in [[Arabia]].
U Curanu face a lista di i [[peccatu|peccati]] chi pudemu cundannà qualunu à l'[[infernu]] : miscredenza, usura, disonestà, ecc... Musulmani vedenu u [[paradisu]] (jannah) cume un locu alegre. Ci sò passagii di u Curanu chi facenu una descrizzione di i piaceri da vene. A tradizione mistica in l'Islamu piazzanu 'ssa alegria ind'un cuntestu di cunscienza estatica di Diu.
=== A predestinazione ===
=== Astre credenze ===
== I cinque pillari ==
== Origine ==
== Storia ==
== L'islamu oghje ==
=== In Corsica ===
Oghje, in [[Corsica]], ci sarianu circ'à 24 000 musulmani <ref>Articulu in francese : [http://www.islamenfrance.fr/regions/a-9-1156-Corse-24_000_musulmans_pratiquent_le_ramadan_en_Corse 24000 musulmans pratiquent le Ramadan en Corse]</ref>. A maiò partita di elli sò vinuti durante l'ultime trè o quatru decennie, è provenenu di l'[[immigrazione]] (di manera diretta, o essendu natu in Corsica da genitori immigrati).
Ci sò parechje moschee, cume a muschea Muhammed-V in [[Bastia]].
L'integrazione di i musulamni in Corsica hè un sugettu polemicu, cume in l'astri paesi auropei. I media parlanu à bastanza spessu di 'ssi prublemi. A Corsica cunosce ancu prublemi di racisimu (tags "Arabi Fora", ecc...), cundanati da a maió partita di l'attori publichi.
I musulmani corsi si pientanu ancu di qualchi prublemi cuncretti. Un esempiu hè chi lu cemetariu di Bastia ùn offre servizii ne spaziu à i musulmani.<ref>articulu di [[Le Monde]] a prupositu di l'Islamu in Corsica : http://www.mafhoum.com/press6/165S68.htm</ref>
== Organisazione ==
== E variante ==
== I loci santi ==
- [[A Mecca]], in [[Arabia Saudita]], hè induve si trova a [[Kaaba]]. Hè un gran'locu di piligrinagiu.<br>
- [[Medina]], dunde fugò u prufettu Mohammed.<br>
- [[Gerusaleme]] (Al-Qods).<br>
== Rilazione cù l'astre religione ==
== Rifiramenti ==
<references/>
== Ligami ==
[[Categoria:Islam|Islam]]
fh0iegmyj0gqgaqhnohii62nn2t6hwf
Sfingi
0
16116
405148
374858
2026-08-07T16:31:01Z
Fausta Samaritani
15085
405148
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Egypt.Giza.Sphinx.01.jpg|thumb|240px|[[Sfingi di Giza]]]]
A '''sfingi''' (o '''sfinge''') hè una figura mitulogica appartinenti à a [[mitulugia greca]] è à a [[Riligioni egizziana|mitulugia egizziana]]. Hè rapprinsintata com'è un [[mostru]] incù u corpu di un [[lionu]] o di un [[ghjacaru]] è una testa [[Homo sapiens|umana]] ([[andrusfingi]]), di [[falcu]] ([[ieracusfingi]]) o di [[capra]] ([[criusfingi]]), criendu un aspettu magnificu è impunenti.
==Nomu==
U so nomu deriveghja da u terminu in [[grecu anticu]] ''Σφίγξ'' (''Sphínx''; gen. ''Σφιγγός'', ''Sphingós'', beuticu: ''Φίξ'' (''Fíx''), ''Φικός'' (''Fikós'')), terminu chì in a cuscenza linguistica di i Grechi hè missu in rilazioni cù u verbu ''σφίγγω'' chì significheghja ''strangulà'' è dunqua cù u sensu di ''strangulatrici''<ref>Cfr. P. Chantraine, ''Dictionnaire Étymologique de la langue grecque'', Paris 1968, ''s.v. σφύγγω''.</ref>. Eppuri hè pussibuli avanzà l'ipotesi chì u terminu ''Σφίγξ'' sii un adattamentu funeticu di l'anticu egizzianu <hiero>s O42:p E23 anx n:x</hiero> ''šps-ˁnḫ'' cù u significatu di ''imaghjini viventi'', in u quali u ieruglu chì rapprinsinta u lionu (ghjacaru) hè à spessu sustituitu da l'imaghjina di a Sfingi stessa.
==Mitulugia egizziana==
A sfingi in a [[mitulugia egizziana]] hè un munimentu chì era custruitu vicinu à i [[piramidi]] di i [[faraona]] da i lavoratori egizziani com'è simbulu prutittivu, par augurà una vita sirena in l'aldilà. Hà un corpu ghjacarinu (o liuninu) è una testa umana chì, si credi, raffigurava u faraonu. A più famosa sfingi hè [[sfingi di Giza|quidda]] custruita vicinu à i piramidi di i faraona [[Cheope]], [[Chefren]] è [[Micerino]] à [[Giza]], in a periferia di u [[Cairu]].
[[Strabonu]] riporta di avè vistu parechji sfingi in i so viaghji in [[Egittu]].<ref>Strabonu, Giugrafia, XVII, 1, 28 è 32.</ref>
==Mitulugia greca==
[[File:20100409 korinthos16 b.jpg|thumb|240px|left|Una sfingi greca in calcariu]]
U prima à parlà di [[Edipu]] fù [[Omeru]], bench'è ùn sembri micca cuscenti di una leia qualunqua incù a Sfingi.<ref>[[Odissea]], XI, 273.</ref> U prima veru è probbiu rifirimentu à edda si pò truvà in [[Esiodu]], chì a discrivi com'è figliola di [[Tifonu]] è [[Echidna]]<ref>À so volta Ortu era figliu di Echidna, vd. [[William Smith]], ''[[Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology]]'', London (1873), [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0104%3Aalphabetic+letter%3DO%3Aentry+group%3D8%3Aentry%3Dorthrus-bio-1 "Orthrus"]</ref> è suredda di u lionu Nemeo è "ruvina di i Cadmei". Ùn pruponi micca discrizzioni fisichi è a parola ch'eddu imprudarà par numinà la hè ''Φίξ'', sicondu u [[Scolio|sculiasta]]<ref name = users>{{cita web | titulu = The riddle of the sphinx | editori = http://www.users.globalnet.co.uk/~loxias/index.htm | url = http://www.users.globalnet.co.uk/~loxias/sphinx.htm | accessu = 1 uttrovi 2012}}</ref> vucabulu di u dialettu beuticu di [[Esiodu]].<ref>Cfr. ancu [[Platonu]], [[Cratilo (dialogu)|Cratilo]] 414d.</ref><ref>[[Tiugunia]], 325-6.</ref> Bench'è l'etimulugia di a Sfingi possi purtà à pinsà à u strangulamentu, [[Eschilu]] afferma ch'edda manghjava l'omini vivi (''Σφίγγ᾽ ὠμόσιτος'').<ref>[[I setti contru Tebe]], 541.</ref> Da un puntu di vista scultoriu a Sfingi hè prisenti sii in u [[Micene|periodu miceniu]] ch'è in quiddu [[Minossu|minoicu]], ma i rapprisintazioni sò sii maschili sii feminicci. Ùn hè ch'è dopu ch'è a figura feminiccia presi a subrana. À l'iniziu pudia essa alata, incù barba, micca alata, incù zampi di altri animali, da u VI seculu a.C. divintò alata è feminiccia<ref name = users/>, tantu chì [[Erodutu]] spicificheghja a maschilità di parechji sculturi di sfingi, chjamendu li ἀνδρόσφιγγες.<ref>[[Erodutu]], Storii, 2.175.</ref> Una coppa di u 550-540 a.C. prudutta da Glaukytes è Archikles mostra sfingi feminicci alati incù accantu u nomu ''ΣΦΙΧΣ'' (bench'è incù formi arcaichi di sigma è phi).<ref name = users/><ref>Munich, Antikensammlungen, [http://www.beazley.ox.ac.uk Archiviu Bezley] [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/artifact?name=Munich+2243&object=Vase n° 310552]. [http://www.users.globalnet.co.uk/~loxias/sphichs.gif Quì] un disegnu rapprisintanti a parola.</ref>
[[Pseudo-Apollodoru]] a discrivi in modu classicu, veni à dì com'è un lionu incù voltu di donna è ali di aceddu.<ref>Cfr. a traduzioni inglesa è i noti [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.01.0022%3Atext%3DLibrary%3Abook%3D3%3Achapter%3D5 quì].</ref><ref>Bibbiuteca, [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.01.0021%3Atext%3DLibrary%3Abook%3D3%3Achapter%3D5 III, 5, 8]. L'autori cummetti un arrori affirmendu chì i genitori di a Sfingi fussini Echidna è Tifonu.</ref>
== Noti ==
<references />
== Liami ==
* Intrata "Sfingi" in u [[Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology]], [[William Smith]], vol. 3, Boston, Little, Brown and Company 1870, [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0104%3Aalphabetic+letter%3DS%3Aentry+group%3D24%3Aentry%3Dsphinx-bio-1 pag. 895].
* Intrata "Sfingi" in l'A Greek-English Lexicon, H. G. Liddell and R. Scott, Clarendon Press, Oxford 1996, [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aalphabetic+letter%3D*s111%3Aentry+group%3D175%3Aentry%3D*sfi%2Fgc pag. 1741].
== Da veda dinò ==
* [[Edipu (mitulugia)|Edipu]]
* [[Sfingi di Giza]]
* [[Sfingi di Naxos]]
* [[Enimma di a sfingi]]
== Gallaria ==
<gallery>
Image:Guardian sphinx BM B290.jpg|[[Edipo (mitologia)|Sfingi greca]]
Image:Ancient Egypt-Antico Egitto-Giza Sfinge-DSC00623.JPG|[[A Sfingi di Giza]]
Image:Ancient Egypt-Antico Egitto-Giza Sfinge-bis-e-DSC00621.JPG|[[A Sfingi di Giza]]
Image:Museo Egizio di Torino-631 o.jpg|Sfingi à u [[Museiu egizzianu di Turinu]]
</gallery>
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Ogetti mitulogichi]]
ahrxjbv2k4n0p61ta0nw8fgob5vjnr8
Scilla
0
16381
405155
389159
2026-08-07T21:18:20Z
Fausta Samaritani
15085
/* Cultura di massa */
405155
wikitext
text/x-wiki
[[File:Skylla BM 621.jpg|thumb|upright=1.4|Scilla, placca di [[terracotta]], di Melos, 460-450 a.C., scuparta à Egina, [[Londra]], [[British Museum]].]]
'''Scilla''' hè un [[mostru marinu]] di a [[mitulugia greca]]. Sicondu a virsioni più cumuna, Scilla hè figlia di u diu marinu [[Forcu]] (o ''Ladonu'') è di [[Cetu (mitulugia)|Cetu]]. Sicondu a tradizioni ripurtata da l'''[[Udissea]]'', inveci, hè figlia di una dea, chjamata ''Crateide''.
Altri lighjendi a dicini nata da ''Forbate'' è da [[Ecate]], oppuri da quist'ultima è [[Forcu]]. Era ancu cunsidarata figlia di [[Tifone (mitulugia)|Tifone]] è [[Echidna (mitulugia)|Echidna]], oppuri di [[Zeus]] è di [[Lamia]]; in stu casu, fù l'unica figlia à essa stata risparmiata da a stizza di a ghjilosa [[Era (mitulugia)|Era]].
== Mitu ==
[[File:Bell-crater Scylla Louvre CA1341.jpg|thumb|upright=1.4|Scilla rapprinsintata annantu à un [[Crateru (vasu)|crateru]] [[grecia|grecu]] cunsirvatu à u [[Louvre]].]]
À l'iniziu Scilla era una [[ninfa]] incù l'ochji turchini, figlia di Forcu è Cetu. Scilla campava in [[Sicilia]] (sicondu parechji virsioni in u sudu di a [[Calabria]]) ed era avvezza à ricà si nantu à a spiaghja di [[Zancle]] è fà u bagnu in l'acqua di u mari. Una sera, vicinu à a spiaghja, vedi appariscia da l'ondi [[Glaucu (Puseidonu)|Glaucu]], figliu di [[Puseidonu]], chì un tempu era statu un murtali, ma ormai era un diu marinu mità omu è mità pesciu.
Scilla, tarrurizata à a so vista, si rifughjò nantu à a vetta di un monti chì surghjia vicinu à a spiaghja. U diu, vista a riazzioni di a ninfa, principiò à urlà li u so amori, ma Scilla fughjì lascendu lu solu incù u so dulori.<br />
Tandu Glaucu si cullucò à l'isula di [[Eea]] da a maga [[Circi]] è li dumandò un filtru d'amori par fà innamurà a ninfa d'eddu, ma Circi, disidarendu u diu par sè, li pruposi d'uniscia si à edda.<br />
Glauco si ricusò di tradiscia u so amori par Scilla è [[Circi]], furiosa d' essa stata rinviata à u postu di una murtali, volsi vindicà si.
Quandu Glaucu si ni fù andatu, priparò una puzioni malefica è si cullucò vicinu à a spiaghja di Zancle, lampò u filtru in mari è riturnò à a so dimora.<br />
Quandu Scilla ghjunghjì è s'immersi in acqua par fà un bagnu, vedi crescia intornu ad edda mustruosi testi di ghjacari.<br />
Spavintata, fughjì da l'acqua ma s'accorsi chì i ghjacari erani attaccati à i so ghjambi incù un coddu sarpintinu. Si resi contu tandu chì sinu à u [[Bacinu (anatumia)|bacinu]] era sempri una ninfa ma à u locu di i ghjambi spuntavani sei musi feroci di ghjacaru.<br />
Par via di l'orrori di a situazioni, Scilla si lampò in mari è andò à viva in a cavità di un scogliu vicinu à a sapara ind'edda stava ancu [[Cariddi]].
Scilla hè discritta da [[Omeru]] in l'''Udissea'', XII, 112 è sgg.
Scilla, com'è Cariddi, hè ancu u nomu di i più famosi traghetti di i Ferrovii di u Statu, in sirviziu in l'acqui di u [[Strettu di Missina]].
== [[Cultura di massa]] ==
- In [[Age of Mythology]] Scilla apparisci com'è unità mitica di i grechi è hè a contraparti acquatica di l'idra : i dui mostri ani in cumunu l'abilità d'acquistà più testi ogni volta ch'eddi uccidini l'unità numichi.<br>
- In [[God of War: Ghost of Sparta]] hè u prima boss è apparisci com'è un dragonu curazzatu è incù tantaculi annantu à u pettu.<br>
- Apparisci in [[C'era una volta... Pollon]]<br>
- [[Kira (I Cavalieri di u zudiacu)|Eiu di Scilla]], un di i setti [[Generali di l'abissi]] di u manga di l'[[animi]] è [[manga]] ''[[I Cavalieri di u zudiacu]]'', indossa un'[[armatura]] inspirata da Scilla.<br>
== Bibliugrafia ==
* {{Cita libru
|autori= [[Anna Maria Carassiti]]
|titulu= Dizziunariu di mitulugia greca è rumana
|annu= 1996
|cità= [[Roma]]
|editori= [[Newton & Compton]]
|edizioni=
|pagini= 365 pp.
|id= ISBN 88-8183-262-3
}}
* [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf ''Almanaccu pupulari di Corsica'', [[Oletta]], 1931] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160307015914/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/ab176479cd986b312f476aad8284e811.pdf |date=2016-03-07 }}
==Citazioni==
''Scilla'' hè stata citata calchì volta in a litteratura corsa, in particulari in a puisia anonima intitulata ''Libertà!'' publicata in l' ''Almanaccu pupulari di Corsica'' par 1931:<ref>(p. 88-89).</ref>
:Di fà li servi
:è cosa chì ci stanca;
:par noi, sempri
:da Cariddi in Scilla.
:Or ripigliemu
:quilla bandera bianca,
:u veru emblema
:di a nostra libertà !
== Da veda dinò ==
* [[Elencu di criaturi lighjindarii non umani]]
* [[Cariddi]]
== Noti ==
<references/>
== Liami esterni ==
* {{Cita web |url=http://www.grifeo.it/Sicilia%20miti%20B.htm |titulu=A storia di Scilla è Cariddi |opara=Situ ufficiali di a famiglia [[Grifeo di Partanna]] |accessu=13-04-2010}}
[[Catiguria:Criaturi di a mitulugia greca]]
[[Catiguria:Ibridi mitulogichi]]
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
7dqx2iq5mq0hv8syt2mimup99e3x5zd
Xu Da
0
17480
405156
388329
2026-08-07T21:20:02Z
Fausta Samaritani
15085
/* Cultura di massa */
405156
wikitext
text/x-wiki
[[File:Xu_Da.jpg|thumb|Xu Da]]
'''Xu Da''' (caratteri chinesi: 徐達; pinyin: Xú Di?; 1332 - 1385) hè statu un [[forze armate|generale]] [[China|chinese]] chì sirvì sottu u prima imperatore di a dinastia Ming, Hongwu.
Xu era ancu u babbu di Xu Yihua, chì saria divintata imperatrice spusendu u terzu succissore à u tronu [[dinastia Ming|Ming]], [[Yongle]].
==Biugrafia==
In u 1353, Xu s'unì à i ribelli di i [[Rivolta di i Turbanti Rossi|Turbanti Rossi]], un'urganisazione chì vulia rimbarscià u guvernu [[dinastia Yuan|Yuan]]. Sottu à u cummandu di [[Zhu Yuanzhang]] (futuru fundatore di a [[dinastia Ming]] incù u nome d'[[imperatore Hongwu|Hongwu]]), cunquistò parechji territorii appartinenti à i signori di a guerra è, in u 1369, cummandò un attaccu contru a capitale [[dinastia Yuan|Yuan]], [[Pechino]]. L'ultimu imperatore mongulu, [[Hui Zong|Huizong]], fù dunque custrettu à fughje versu u nordu<ref name="britannica">[http://www.britannica.com/EBchecked/topic/273994/Xu-Da "Xu Da" - Encyclopædia Britannica]. 2008. Encyclopædia Britannica Online. <small>Link cunsultatu in data 9 uttrove 2008</small></ref>.
Xu cummandò dunque un perseguimentu versu e forze [[dinastia Yuan|Yuan]] chì eranu puru in ritirata, ma durante u tragettu, scuntrò Yi Seonggye (fundatore di a [[dinastia Joseon]] in [[Corea]]), à u quale era statu cummandatu di dichjarà a guerra à l'armata chinesa. A prisenza di Xu cunfusi i generali cureani chì, invece, s'allionu propriu incù i chinesi. Fù cusì chì l'armata di Xu riiscì à invade i territorii [[Mongulia|monguli]], ghjunghjendu à sacchighjà a capitale [[Karakorum]]<ref name="britannica" />. Cintunare di nobile monguli fubbenu catturati in u 1370. L'armata di Xu Da s'avventurò finu à [[Transbaikalia]], u puntu più sittentriunale ch'un'armata chinesa aghji mai raghjuntu<ref name="britannica" />.
==Morte==
U generale Xu murì in u 1385 in circustanze micca sempre chjarite. Ùn fù micca trà l'accusati di cuspirazione per l'assassiniu di l'[[imperatore Hongwu]], bench'è molti di i so cumpagni chì avianu cuntribuitu à a fundazione di a [[dinastia Ming]] fussenu stati cundannati à morte. Una ligenda narra chì Xu Da fusse statu allergicu à a carne d'oca è chì [[imperatore Hongwu|Hongwu]] l'averisti inviatu in rigalu, senza sapè la, probbiu tale tipu di carne. Xu Da saria dunque mortu, à causa di a so allergia<ref>Deng, Yinke ''Storia di a China''. [[Pechino]]: Chjina Intercontinental Press, 2007. ISBN 9787508510989 pagine 131-132</ref>.
==[[Cultura di massa]]==
Xu Da hè ancu un persunaghju d'un rumanzu ''[[wuxia]]'' di [[Jin Yong|Louis Cha]], ''The Heaven Sword and Dragon Saber''<ref>http://wuxiapedia.com/Novels/Index/Heavenly-Sword,-Dragon-Slaying-Sabre {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120219041909/http://wuxiapedia.com/Novels/Index/Heavenly-Sword,-Dragon-Slaying-Sabre |date=2012-02-19 }}, Tales of the Heavenly Sword and the Dragon Slaying Sabre,accessu 24 frivaghju 2012</ref>.
In a storia, Xu hè membru di u Cultu Ming, un'urganisazione ribella volta à rimbarscià u guvernu [[Mongulia|mongula]] di a [[dinastia Yuan]]. Altri persunaghji impurtanti incù i quali s'intreccinu e vicende di Xu Da sò i rialmente esistuti [[Zhu Yuanzhang]] (chì saria diventatu dopu l'[[imperatore Hongwu]]), [[Chang Yuchun]] è altri generale appartinenti à i Turbanti Rossi, ma paradussalmente u prutagonistu di u rumanzu è capimachja di u Cultu Ming, Zhang Wuji, hè statu inventatu da l'autore. Tali Zhang rigala à Xu u ''Libru di Wumu'', un'opera chì discrive strategie militare chì saria statu scrittu da u famosu generale [[dinastia Song|Song]] [[Yue Fei]]. Xu beneficerà multissimu di a littura di u libru, chì li permitterà di diventà un cummandante di prima trinca di l'armata è di vidà i ribelli versu a vittoria in a battaglia decisiva contru à e forze [[dinastia Yuan|Yuan]]. Xu Da hè un di i maiori aiutanti di [[Zhu Yuanzhang]] in a fundazione di a [[dinastia Ming]].
==Note==
<references/>
==Da vede dinò==
*[[China]]
*[[Jet Li]]
*[[Confuciu]]
*[[Grandi Muraglia Chinesa]]
*[[Cin Si Hong]]
*[[Hong Sian Fan]]
[[Categoria:Nati in u 1332|Xu, Da]]
[[Categoria:Morti in u 1385|Xu, Da]]
[[Categoria:Generali chinesi|Xu, Da]]
[[Categoria:China]]
==Fonte==
'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
nmq3g6wm997u0mdal2ukvcicp1kan99
Categoria:Scacchi
14
17967
405143
346711
2026-08-07T15:58:23Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
405143
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]]
ixw47n6v29xe398v5murvqtlbce3m0c
Lista di e pieve di Corsica
0
20477
405153
389029
2026-08-07T16:47:49Z
Fausta Samaritani
15085
/* Pieve di u vescuvatu d'Aleria */
405153
wikitext
text/x-wiki
[[File:Juridictions Corse 1756 De Vaugondy.png|thumb|300 px|Carte nouvelle de l'isle de Corse par ses 10 provinces et 4 fiefs d'Antoine Jaillot (1738)]]Una '''pieve''' hè un'urganizazione geugrafica, riligiosa è amministrativa. Tira a so orìgine in l'altu Medievu, in Italia è in Corsica.
À l'orìgine a parolle ''pieve'' indetta a chjesa principale, situata in ogni valle di Corsica induve l'abitanti s'addunianu pè a cerimonia di u battezimu. Hè a sola induve si trova un battisteru o i fonti battismali. Ghjuvava dinù di campusantu<ref name=":1">Agostino Giustiniani, ''Description de la Corse : préface, notes et traduction de Antoine-Marie Graziani'', ed. Alain Piazzola, 1993.</ref>. Sta chjesa era dunque chjamata ''pieve'', ''chjesa pievana'' o ''chjesa piuvana''. In latinu ''plebania''. Si dicia dinù ''chjesa matrice''.
U termine "pieve" s'hè pocu à pocu stesu per parlà dinù di a circuscrizzione chì dipendia di sta chjesa. Ogni pieve facia parte d'una diòcesi. Ci sò stati à quandu cinque, à quandu sei diòcesi in Corsica.
E cunfine di e pieve sò naturale (fiumi, creste, muntagne) è seguiteghjanu e forme di e valle.
U locu di a chjesa pievana pudia esse dinù un locu di cunsulta (chjamatu "arringu" o "tribunale") induve eranu ghjudicati l'affari di a pieve. Sò numerosi i nomi di lochi chì l'attestanu.
Si face ricullà à l'epica pisana l'organizazione sistemàtica di a Corsica in pieve, ch'ella sia pè a fiscalità, a ghjustizia, l'administrazione. A pieve era dunque una struttura pulitica<ref>"''Mais, très tôt, et de toutes façons à partir de la période pisane, date vraissemblable de l'institution systématique des'' pievi ''en Corse le terme a pris une connotation sociale, tout à la fois fiscale, judiciaire et administrative, donc politique''". Antoine-Marie Graziani, vede nota 1.</ref>. Ma e cunfine di e pieve ùn sò micca sempre state fisse è si sò mosse in funzione di l'abandonu di certi lochi (cum'è e piaghje à i tempi di l'invasione). In più di quessa, ci vole à tene à mente chì e limite di e pieve amministrative ùn sò micca sempre state e listesse chè quelle di e pieve religiose.
== Orìgine ==
[[File:Santa Marione, a pieve di Tàlcini, Corti, Corsica.jpg|miniatura|A chjesa Santa Marione di Corti, pieve di Tàlcini]]
A parolla ''pieve'' vene da u latinu ''plebs'', vale à dì "populu". Ùn si cunnosce a date di creazione di e diòcesi è e pieve. A so orìgine ferma misteriosa è antica. Certi nomi di pieve ricollanu forse à a protostoria. I nomi di certi "populi" di Corsica citati da u geografu grecu Ptulemeu si ritrovanu in unepochi di nomi di pieve<ref>Olivier Jehasse : Corsica Classica, La Corse dans les textes anciens : VIIe siècle av. JC an 1000, La Marge édition, 2010.</ref>.
À a caduta di l'Imperu rumanu, a chjesa cerca d'organizà a Corsica in vescuvati è pieve. Sapemu grazia à e lettere di u papa [[Gregoriu Magnu]] chì à a fine di u seculu VI, i vescuvati di Sagone, Aleria è Aiacciu esistenu. U papa si lagna chì ste diòcesi sò abbandunate è si ritrovanu senza vescu. Ùn ammenta micca quellu di Mariana ma i storichi pensanu ch'ellu esistia tandu<ref>Daniel Istria, ''Grégoire 1er, dit Grégoire le Grand'', in Dictionnaire historique de la Corse, Albiana, 2006</ref>.
Durante un tempu ùn ci hè più ch'è un solu vescuvatu in Corsica : quellu di Mariana<ref>Daniel Istria, ''Pieve : la pieve au Moyen Âge'', in Dictionnaire historique de la Corse, Albiana, 2006</ref> (trà a metà di u seculu VII è u seculu VIII).
À a fine di u seculu XI, e cinque diòcesi di Corsica sò ristabiliti da Pisa : Aleria, Mariana, Sagone è Aiacciu. A chjesa pisana s'arremba nant'à a rete di e pieve, nant'à u mudellu ch'ellu si pò truvà in Italia di u nordu è di u centru. E catedrale distrutte sò ricustruite è parechje chjese di stile rumànicu nascenu tandu. À u centru d'ogni pieve si trova a chjesa principale, chjamata anch'ella pieve. Hè u locu di u battezimu.
[[File:Santa Maria di A Casalta.jpg|miniatura|Santa Maria di A Casalta, pieve d'Ampugnani]]
Versu u seculu XII, a pieve si trova anch'ella spartuta in parechje circuscrizzione, chjamate ''cappelle'', è più tardi ''parochje.''
À i seculi XIV è XVI, e chjese pievane sò pocu à pocu abbandunate. D'altre chjese, vicine di i paesi sò custruite. Ma u territoriu di a pieve ferma una realità sin'à l'epica muderna. Hà sempre un rollu amministrativu è fiscale, allora chì u rollu religiosu smarrisce di pettu à quellu di a parochja.
A struttura di a Corsica in pieve serà abbandunata dop'à a cunquista da a Francia.
[[File:Aregno-La Trinite.jpg|centro|miniatura|460x460px|A Trinità, pieve d'Aregnu]]
== Listinu ==
Per fà stu listinu, avemu pigliatu cum'è riferenza u travagliu di [[Geneviève Moracchini-Mazel]] in u so libru ''Les Eglises romanes de Corse'' (Klincksieck, 1967). S'arremba nant'à ciò ch'elle sarianu state e pieve à i tempi paleocristiani. U so travagliu ùn hè micca accettatu da tutti i circadori, ma ferma una basa di studiu interessante.
Una di e difficultà di fà u listinu di e pieve vene da a mancanza di ducumenti è di testimunianze à i tempi i più alti di u Medievu. L'altra difficultà vene da u fattu chì e cunfine di a pieve religiosa ùn sò micca sempre state e listesse di quelle di a pieve amministrativa.
==Vescuvatu di Mariana==
[[File:Vescuvatu-di-mariana.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu di Mariana]]
===Pieve di u [[Diocese di Mariana|vescuvatu di Mariana]]===
U vescuvatu di Mariana cuntava sedeci pieve :
* [[Tuminu (pieve)|Tuminu]]
* [[Luri (pieve)|Luri]]
* [[Brandu (pieve)|Brandu]]
* [[Lota (pieve)|Lota]]
* [[Ortu (pieve)|Ortu]]
* [[Mariana (pieve)|Mariana]]
* [[Bigornu (pieve)|Bigornu]]
* [[Caccia (pieve)|Caccia]]
* [[Casinca]] (chjamata dinù "Quadru")
* [[Tavagna (pieve)|Tavagna]]
* [[Moriani (pieve)|Moriani]]
*[[Ostriconi (pieve)|Ostriconi]]
* [[Tuani (pieve)|Tuani]]
*[[Santu Andria (pieve)|Sant'Andria]]
* [[Ghjunsani (pieve)|Ghjunsani]]
* è [[Casacconi (pieve)|Casacconi]].
Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0">Geneviève Moracchini-Mazel in ''Les Églises Romanes de Corse'' - Klincksieck, CNRS, 1967.</ref> ci aghjunghje trè pieve smarrite à a fine di u Medievu : [[Siscu (pieve)|Siscu]], [[Chjappella (pieve)|Chjappella]] è [[Chjurlinu (pieve)|Chjurlinu]].
===Catedrale di Mariana===
A catedrale di u vescuvatu di Mariana era [[Cattidrale Santa Maria Assunta|Santa Maria Assunta]], detta A Canònica, in Lucciana.
<gallery widths="220" mode="packed" perrow="3" caption="A Catedrale di Mariana, Santa Maria Assunta, detta "A Canònica"">
File:Lucciana Cathedral Santa Maria Assunta Canonica facade.jpg|A facciata principale
File:Lucciana la Canonica cathédrale Santa-Maria-Assunta.jpg|Vista da in daretu
File:La canonica XIIs.jpg|A nave
File:Corsica - Lucciana - a canonica 08.jpg|Detagli di u soprusciu
File:Corsica - Lucciana - a canonica 04.jpg|Detagli di a facciata
File:La Canonica (vue arriere).jpg|Vista da in daretu
</gallery>
=== Descrizzione di u vescuvatu di Mariana à u XVIu seculu ===
In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta sedeci pieve in u vescuvatu di Mariana : Luri, Tuminu, Brandu, Lota, Ortu, Mariana, Bigornu, Caccia, Quadru o Casinca, Tavagna, Moriani, Ostriconi, Tuani, Sant'Andria, Casàccuni, Ghjunsani.
== Vescuvatu di Nebbiu ==
[[File:Vescuvatu-di-nebbiu.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu di Nebbiu]]
===Pieve di u vescuvatu di Nebbiu===
A [[diòcesi di Nebbiu]] conta sette pieve :
*[[Canari (pieve)|Canari]] ;
* [[Nonza (pieve)|Nonza]] ;
*[[Rosulu]] ;
*[[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]] ;
*[[Santu Petru (pieve)|Santu Petru]] ;
*[[Nebbiu (pieve)|Nebbiu]] ;
*[[Bevincu (pieve)|Bivincu]].
Segondu à Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0" /> a pieve di [[Bevincu (pieve)|Bivincu]] serà integrata à u Medievu in a pieve di [[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]].
===Catedrale di Nebbiu===
A catedrale di u vescuvatu di Nebbiu era a chjesa Santa Maria Assunta, in [[San Fiurenzu]].
<gallery mode="packed" caption="A catedrale di Nebbiu, Santa Maria Assunta">
File:Haute-Corse Saint-Florent Eglise Santa-Maria-Assunta Entree 071989 - panoramio.jpg
File:St-Florent cathédrale façade sud.jpg
File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent.jpg
File:St-Florent-cathedrale-abside.jpg
File:St-Florent-cathedrale-nef.jpg
File:Cathédrale santa Maria Assunta du Nebiu Saint-Florent chapiteau.jpg
</gallery>
=== Descrizzione di u vescuvatu di Nebbiu à u XVIu seculu ===
In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta sei pieve in u vescuvatu di Nebbiu : Cànari, Nonza, Ròsulu, San Quilicu, Santu Petru chjamatu dinù San Ghjuvanni di Brùmica.
Per ciò chì hè di a parte administrative, Antoine-Marie Graziani ammenta d'altri nomi di e pieve in i ducumenti di u XVIu seculu : a pieve di Ferringule, a pieve d'Oletta (cù i paesi d'Oletta è di U Poghju), a pieve di Patrimoniu (Patrimoniu è Barbaghju), a pieve di Ròsulu (Vallecalle, Olmeta è Rutali), a pieve di Santu Petru (Santu Petru di Tenda è San Gavinu), a pieve di San Quilicu (A Pieve, Soriu, Rapale è Muratu).
==Vescuvatu d'Accia==
[[File:Vescuvatu-d'accia.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu d'Accia]]A diòcesi d'Accia era cumposta di solu duie pieve : [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] è [[Rustinu (pieve)|Rustinu]]. Hè stata creata à a fine di u seculu XI. Tandu, e republiche di Pisa è di Ghjenuva eranu rivale. Per circà d'appacià u cunflittu, in u 1133 u papa Innucentu II sparte a Corsica. Trè diòcesi sò messe sott'à u cuntrollu di Pisa (Aiacciu, Aleria è Sagone). L'altri passanu sott'à quellu di Ghjenuva (Mariana è Nebbiu). Per ch'elle sianu à paru, a diòcesi d'Accia hè creata. Una pieve hè pigliata nant'à u territoriu d'Aleria (Rustinu), un'altra nant'à quellu di Mariana (Ampugnani).
U vescu, chì era dinù piuvanu d'Ampugnani, stava à [[A Casalta d'Ampugnani|A Casalta]] (si pò sempre vede a casa, arruvinata, à u locu dettu A Costa à i Fiori). Dopu era stabilitu à u cunventu [[Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca|Sant'Antone di A Casabianca]].
Cum'ella rapurtava pocu, a diòcesi hè stata suprimata in u 1563, da u Cunciliu di Trento.
===Pieve di u [[Diòcesi d'Accia|vescuvatu d'Accia]]===
A [[Diòcesi d'Accia]] cuntava duie pieve :
* [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] ;
* [[Rustinu (pieve)|Rustinu]].
===Catedrale d'Accia===
A catedrale di u vescuvatu d'Accia era a chjesa San Petru, chjamata San Petrùculu (in uppusizione à u San Petrone). Oghje hè ruvinata. Si trova à u pede di u monte San Petrone, à vinti minuti di marchja da a Bocca à u Pratu, nant'à a cumuna di U Quercitellu. Ma ùn s'hè trovu u battisteru<ref>Corse Romane : https://corse-romane.eu/qercitello-petruculo-d-accia-y/</ref>.[[File:San Petru d'Accia.jpg|miniatura|E ruvine di a catedrale San Petru d'Accia, in u locu chjamatu San Petrùculu. In fondu si vede u San Petrone.|alt=|centro|300x300px]]Certi storichi parlanu di a presenza d'una catedrale in cima di u San Petrone, à 1.767 metri d'altitutine, à duie ore è mezu di marchja da Bocca à u Pratu. Ma ùn ci hè accunsentu nantu à stu particulare. In punta di a muntagna si ponu vede e vistighe d'una custruzzione chì puderia esse l'antica catedrale.<br />
=== Descrizzione di u vescuvatu d'Accia à u XVIu seculu ===
In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta duie pieve in u vescuvatu d'Accia : [[Ampugnani (pieve)|Ampugnani]] è [[Rustinu (pieve)|Rustinu]].
==Vescuvatu di Sagone==
[[File:Vescuvatu-di-sagone.jpg|alt=|miniatura|E pieve di u vescuvatu di Sagone]]
===Pieve di u vescuvatu di Sagone===
C'eranu vinti pieve
*[[Pinu (pieve)|Pinu]] in Balagna ;
*[[Olmia (pieve)|Olmia]] chjamata dinù Calinzana ;
*[[Chjumi]] ;
*[[Àrmitu (pieve)|Àrmitu]] ;
*[[Sevindentru (pieve)|Sevindentru]] ;
*[[Sia (pieve)|Sia]] (o ''Sevinfora'')
*[[Salogna]] ;
*[[Paomia]] ;
*[[Vicu (pieve)|Vicu]] (o ''Sorru in Ghjò'') ;
*[[Sorru In Sù (pieve)|Sorru in Sù]] ;
* [[Cinarca (pieve)|Cinarca]] ;
* [[Cruzinu (pieve)|Cruzinu]] ;
*Calvi ;
*[[Liòli (pieve)|Liòli]] ;
*[[Lumiu (pieve)|Lumiu]] ;
*[[Luzzipeu (pieve)|Luzzipeu]] ;
*[[Falasorma (pieve)|Falasorma]] ;
*[[Reonda (pieve)|Reonda]] ;
*[[Sagone (pieve)|Sagone]] ;
*[[Liamone (pieve)|Liamone]].
===Catedrale di u vescuvatu di Sagone===
A catedrale di u vescuvatu di Sagone era Sant'Appianu, nant'à a cumuna di Vicu.
<gallery mode="packed" caption="A catedrale di Sagone, Sant'Appianu">
File:Sagone ancienne cathédrale Sant' Appiano.jpg
File:Sagone vue angle SE ancienne cathédrale Sant' Appiano.jpg
File:Sagone site archéologique ancienne cathédrale Sant' Appiano.jpg
File:Sant'Appianu3.jpg
File:Sant'Appianu4.jpg
</gallery>
=== Descrizzione di u vescuvatu di Sagone à u XVIu seculu ===
In a so opera ''Dialogo nominato Corsica''<ref name=":1" />, Munsignore Agostino Giustiniani conta dodeci pieve in u vescuvatu di Sagone : Pinu, Olmia, Chjumi, Armitu, Sia, Salogna, Paomia, Vicu, Cinarca, Sorru in Sù, Cruzinu, Sevindentru,
==Vescuvatu d'Aleria==
[[File:Vescuvatu-d'aleria.jpg|miniatura|E pieve di u vescuvatu d'Aleria]]
===Pieve di u vescuvatu d'Aleria===
Si cuntava dicennove pieve in a [[Aleria (diòcesi)|diòcesi d'Aleria]] :
* [[Ghjuvellina]]
* [[Campuloru (pieve)|Campulori]]
* [[Verde (pieve)|Verde]]
*[[Opinu|Òpinu]]
* [[Serra (pieve)|Serra]]
* [[Boziu (pieve)|Boziu]]
* [[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]]
*[[Orezza (pieve)|Orezza]]
* [[Vallerustie (pieve)|Vallerustie]]
* [[Talcini (pieve)|Tàlcini]]
*[[Venacu (pieve)|Venacu]]
* [[Rogna (pieve)|Rogna]]
* [[Cursa (pieve)|Cursa]]
* [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]]
* [[Castellu (pieve)|Castellu]]
*[[Aregnu (pieve)|Aregnu]]
*[[Matra (pieve)|Matra]]
* [[Niolu (pieve)|Niolu]]
* è [[Carbini (pieve)|Càrbini]].
Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0" /> ci aghjunghje : [[Aleria (pieve)|Aleria]], [[Tòcchisu (pieve)|Tòcchisu]], [[Mercoriu (pieve)|Mercoriu]] è [[Santa Riparata (pieve)|Santa Riparata]].
===Catedrale di u vescuvatu d'Aleria===
A catedrale di u vescuvatu d'Aleria era San Marcellu, situata à U Forte d'Aleria<ref>Corse-Matin : La première cathédrale retrouvée près de Saint-Marcel : https://www.corsematin.com/article/culture-et-loisirs/la-premiere-cathedrale-retrouvee-pres-de-saint-marcel {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110525170505/http://www.corsematin.com/article/culture-et-loisirs/la-premiere-cathedrale-retrouvee-pres-de-saint-marcel |date=2011-05-25 }}</ref>. A chjesa attuale di San Marcellu hè stata custruita nant'à u situ di l'antica catedrale. L'INRAP avia scavatu u situ in u 2011<ref>INRAP : Fouille archéologique dans l'église San Marcellu, https://www.inrap.fr/aleria-fouille-archeologique-dans-l-eglise-san-marcello-11377</ref>.
[[File:Aléria église Saint-Marcel.jpg|centro|miniatura|400x400px|A chjesa attuale di San Marcellu d'Aleria. L'antica catedrale hè stata distrutta]]
=== Descrizzione di u vescuvatu d'Aleria à u XVIu seculu ===
In a so opera ''Dialogo nominato Corsica'', Munsignore Agostino Giustiniani conta dicenove pieve in u vescuvatu d'Aleria : [[Ghjuvellina (pieve)|Ghjuvellina]], [[Campuloru (pieve)|Campulori]], [[Verde (pieve)|Verde]], [[Opinu]], [[Serra (pieve)|Serra]], [[Boziu (pieve)|Matra, Boziu]], [[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]], [[Orezza (pieve)|Orezza]], [[Vallerustie (pieve)|Vallerustie]], [[Talcini (pieve)|Tàlcini]], Niolu, [[Venacu (pieve)|Venacu]], [[Rogna (pieve)|Rogna]], [[Cursa (pieve)|Cursa]], [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]], [[Castellu (pieve)|Castellu]], [[Aregnu (pieve)|Aregnu]] è [[Carbini (pieve)|Càrbini]].
==Vescuvatu d'Aiacciu==
[[File:Vescuvatu-d'aiacciu.jpg|miniatura|E pieve di u vescuvatu d'Aiacciu]]
===Pieve di u vescuvatu d'Aiacciu===
Si cuntava 13 pieve
*[[A Costa (pieve)|A Costa]]
*[[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]]
*[[Appiettu (pieve)|Appiettu]]
*[[Mizana (pieve)|Mizana]]
*[[Celavu (pieve)|Cèlavu]]
*[[Cavru (pieve)|Cavru]]
*[[Urnanu (pievi)|Urnanu]]
*[[Talavu (pieve)|Tàlavu]]
*[[Cruscaglia]]
*[[Vighjanu (pieve)|Vighjanu]]
*[[Valle (pieve)|Vaddi]]
*[[Attallà|Attalà]] (o Tallà)
*[[Sartè (pieve)|Sartè]].
Geneviève Moracchini-Mazel<ref name=":0" /> ci aghjunghje [[Scupamena (pieve)|Scupamena]], [[A Costa (pieve)|A Costa]], [[Bisughjè]], [[Urtolu (pieve)|Urtòlu]], [[Figari (pieve)|Figari]], Bunifaziu è [[Sagri (pieve)|Sagri]], smarite à u Medievu.
=== A regione di Portivechju ===
In quant'à a regione di Portivechju, a situazione hè di più cumplicata. L'infurmazione in quant'à u territoriu chì và da Bunifaziu à a Sulinzara sò incerte. Scrive Moracchini-Mazel chì hè prubabile chì ogni valle furmava una pieve : quelli di i fiumi di l'Osu, di u Stabiacciu, di Cavu, di Tarcu, di Foni (Favone), Scrive l'archeologa<ref name=":0" /> : "''De ces pièves, nous ne connaissons ni les noms, ni les limites, ni le titre des piévanies (...) nous dirons d'abord pour expliquer l'état d'oubli et d'abandon qui caractérise ce pays, qu'il est certainement celui qui a subi les plus graves dévastations du fait des incursions barbaresques ; dans le magnifique golfe de Porto-Vecchio, les corsaires avaient réussi à installer une base d'où partaient presque quotidiennement - certains actes notariés en font foi - faire leurs raids sur le reste des côtes corses''".
Ùn si sà nunda di l'organizazione di e pieve chì currispondenu oghje à i paesi di [[Conca]], [[I Licci|Lecci]], [[Portivechju]] è [[San Martinu d'Avretu|Sotta]].
===Catedrale di u vescuvatu d'Aiacciu===
Ùn si sà induv'ella si truvava a prima catedrale d'Aiacciu. Invece, l'anticu battisteru San Ghjuvanni hè statu trovu in u 2005, cù i scavi di l'archeologhi di l'INRAP<ref>INRAP : Un baptistère paléochrétien à Ajaccio, https://www.inrap.fr/un-baptistere-paleochretien-ajaccio-4873</ref>. U battisteru si puderà visità à a fine di u cantieru<ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=http://www.ajaccio.fr/Baptistere-Saint-Jean-mise-en-protection-des-vestiges_a6477.html |accessdate=2019-01-03 |archive-date=2018-04-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180402035829/http://www.ajaccio.fr/Baptistere-Saint-Jean-mise-en-protection-des-vestiges_a6477.html }}</ref>.
=== Descrizzione di u vescuvatu d'Aiacciu à u XVIu seculu ===
In a so opera ''Dialogo nominato Corsica'', Munsignore Agostino Giustiniani<ref name=":1" /> conta dodeci pieve in u vescuvatu d'Aiacciu : [[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]], [[Appiettu (pieve)|Appiettu]], [[Mizana (pieve)|Mizana]], [[Celavu (pieve)|Celavu]], [[Cavru (pieve)|Cavru]], [[Urnanu (pievi)|Urnanu]], [[Talavu (pieve)|Tàlavu]], [[Cruscaglia]], [[Vighjeni (pieve)|Vighjeni]], [[Valle (pieve)|Valle]], [[Attallà]], [[Sartè (pieve)|Sartè]].
==Note==
<references responsive="" />
==Da vede dinù==
=== Bibliugrafia ===
* [[Lucien Auguste Letteron]] in ''Histoire de la Corse'' Tome I, Bulletin de la Société des sciences historiques & naturelles de la Corse – Imprimerie et Librairie Veuve Eugène Ollagnier - Bastia, 1888 - {{Gallica|n=bpt6k480065p}}.
* [[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.
*[[Agostino Giustiniani]], ''Description de la Corse : préface, notes et traduction de Antoine-Marie Graziani'', ed. Alain Piazzola, 1993.
== Ligami ==
* [[Diòcesi d'Accia|Diocesi d'Accia]]
* [[Diocese di Mariana|Diocesi di Mariana]]
* [[Aleria (diòcesi)|Diòcesi d'Aleria]]
* [[Diòcesi di Nebbiu]]
* [[Arte rumànica in Corsica]]
[[Categoria:Pievi di Corsica|*]]
i7pefdbb10vwquwbgjycmionliq3hfg
Aleria (diòcesi)
0
20546
405152
388848
2026-08-07T16:46:58Z
Fausta Samaritani
15085
/* Cumpusizione */
405152
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vescuvatu-d'aleria.jpg|miniatura|A diòcesi d'Aleria]]
A '''diòcesi d'Aleria''' hè un'antica diòcesi di Corsica. Facia parte di i sei diòcesi stòrichi di l'isula (cun [[Diocese di Mariana|Mariana]], Sagone, [[Diòcesi di Nebbiu|Nebbiu]], Aiacciu è [[Diòcesi d'Accia|Accia]]).
== Cumpusizione ==
Si cuntava dicennove pieve in a diòcesi d'Aleria:
* [[Ghjuvellina]]
* [[Campuloru (pieve)|Campulori]]
* [[Verde (pieve)|Verde]]
* [[Opinu]]
* [[Serra (pieve)|Serra]]
* [[Boziu (pieve)|Boziu]]
* [[Alisgiani (pieve)|Alisgiani]]
* [[Orezza (pieve)|Orezza]]
* [[Vallerustie (pieve)|Vallerustie]]
* [[Talcini (pieve)|Tàlcini]]
* [[Venacu (pieve)|Venacu]]
* [[Rogna (pieve)|Rogna]]
* [[Cursa (pieve)|Cursa]]
* [[Cuvasina (pieve)|Cuvasina]]
* [[Castellu (pieve)|Castellu]]
* [[Aregnu (pieve)|Aregnu]]
* [[Matra (pieve)|Matra]]
* [[Niolu (pieve)|Niolu]]
* è [[Carbini (pieve)|Càrbini]].
Geneviève Moracchini-Mazel ci aghjunghje : [[Aleria (pieve)|Aleria]], [[Tòcchisu (pieve)|Tòcchisu]], [[Mercoriu (pieve)|Mercoriu]] è [[Santa Riparata (pieve)|Santa Riparata]]<ref>[[Geneviève Moracchini-Mazel]] in ''Les Églises Romanes de Corse'', Klincksieck, CNRS - Paris, 1967.</ref>.
== Storia ==
Ùn si sà cun precisione quandu u diòcesi d'Aleria hè statu creatu. A mensione a più antica hè stata fatta da u papa Gregoriu Magnu (590-604)<ref>''Dictionnaire historique de la Corse'', sott'à a direzzione d'Antoine-Laurent Serpentini, Albiana, 2006.</ref>.
U primu vescu ch'ellu si cunnosce hè Martinu, in u 591.
== Catedrale ==
A catedrale di u vescuvatu d'Aleria era San Marcellu, situata à U Forte d'Aleria<ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.corsematin.com/article/culture-et-loisirs/la-premiere-cathedrale-retrouvee-pres-de-saint-marcel |accessdate=2019-01-03 |archive-date=2011-05-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110525170505/http://www.corsematin.com/article/culture-et-loisirs/la-premiere-cathedrale-retrouvee-pres-de-saint-marcel }}</ref>. A chjesa attuale di San Marcellu hè stata custruita nant'à u situ di l'antica catedrale. L'INRAP avia scavatu u situ in u 2011<ref>https://www.inrap.fr/aleria-fouille-archeologique-dans-l-eglise-san-marcello-11377</ref>.
== Lista di i veschi d'Aleria ==
== Nòtte ==
<references />
== Da vede dinù ==
* [[Lista di e pieve di Corsica]]
* [[Diocese di Mariana|Diòcesi di Mariana]]
* [[Diòcesi di Nebbiu]]
* [[Diòcesi d'Accia]]
[[Categoria:Cristianisimu]]
[[Categoria:Corsica]]
ck9tzyw7g1s08qz9ldqgry8wbyio7t9
Napuli
0
20593
405137
400216
2026-08-07T15:21:23Z
Fausta Samaritani
15085
/* Età muderna */ fix, link
405137
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna taliana|cumuna=Napuli
[[File:VedutaEremo.jpg||Veduta da u parcu urbanu di i Camaldoli|320px]]
| blasone=CoA Città di Napoli.svg
| nomeUfficiale=Napoli
| sigluRegione=CAM
| sigluPruvincia=NA
| latitudineGradi=40
| latitudineMinute=51
| latitudineSeconde=22
| lungitudineGradi=14
| lungitudineMinute=14
| lungitudineSeconde=47
| altitudine=17
| superficia=117,27
| pupulazione=962.162
| annu=30-09-2018
| densita=2.630,5
| merre=Luigi De Magistris
| posta=da 80100 à 80147
| telefunu=081
| istat=063049
| abitanti=napulitani, partenupei
| patrone=San Gennaru è altri 50 cumpatroni
| festa=19 settembre
| situ=http://www.comune.napoli.it/
}}
'''Napuli'''<ref>'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> (''Napoli'' in [[lingua italiana|italianu]]; ''Nàpule'' in [[lingua napulitana|napulitanu]], prununzia ''ˈnɑːpulə'' o ''ˈnɑːpələ'') hè un cumune [[Italia|talianu]] di 962.162 abitanti, capilocu di l'[[cità metropulitana di Napuli|omonima cità metropulitana]] è di a regione di [[Campania]].
Terza cumuna in Italia pè pupulazione, Napuli hè trà e più pupulose è densamente appupulate [[area metropulitana di Napuli|aree metropulitane]] di l'Unione europea. <ref>Secondu e varie stime, l'area metropulitana di Napuli, analizata da un puntu di vista puramente urbanisticu, cumprende trà i 3.7 è i 5 milioni di abitanti; a cifra cambia secondu i dati à cui si face riferimentu</ref>
Fundata da i [[Cuma]]ni in u VIII seculu a.C., fù trà e cità più impurtante di a [[Magna Grecia]], grazie à u raportu privilegiatu cù [[Ateni]], è esercitò una nutabile influenza cummerciale, culturale è religiosa nant’à e pupulazione italiche circunvicine tantu da diventà a sede di a scola epicurea di Filudemu di Gadara è Sirone. Dopu u crollu di l'[[Imperu rumanu d'Occidente|Imperu rumanu]], in u VIII seculu a cità furmò un [[Ducatu di Napuli|ducatu autonomu]] indipendente da l'[[Imperu bizantinu]]; in seguitu, da u XIII seculu è pè circa seicentu anni, fù capitale di u [[Regnu di Napuli]]; cù a [[Risturazione]] diventò capitale di u [[Regnu di e Duie Sicilie]] sott’à i [[Borbone di Napuli|Borbone]] finu à l'[[Unità d'Italia]]. Pè mutivi culturali, politichi, storichi è suciali hè stata, da l'evu anticu finu à i ghjorni nostri, una di e cità principale di l'Occidente.
Sede di l’[[Università di i Studii di Napuli Federicu II]], a più antica università statale d'Europa, ospita altresì l'[[Orientale]], a più antica università di [[sinolugia|studii sinolugichi]] è [[orientalistica|orientalistichi]] di u cuntinente è a [[Scola militare "Nunziatella"]], una di e più antiche accademie militare à u mondu, eletta patrimoniu storicu è culturale di i Paesi di u Mediterraniu da a parte di l'[[Assemblea parlamentare di u Mediterraniu]]. Locu di origine di a [[lingua napulitana]], hà esercitatu è esercita un forte rollu in numerosi ambiti di u sapè, di a cultura è di l'imaginariu cullettivu à livellu naziunale è internaziunale.
Centru di a [[Naturalisimu (filosufia)|filosufia naturalistica]] di u [[rinascimentu]] è centru [[illuminisimu|illuminista]] di livellu europeu<ref>Napuli, una capitale è u so regnu, Aurelio Musi, Milanu, Touring Editore, 2003</ref>, hè stata à longu un puntu di riferimentu globale pè a musica classica è l'opera attraversu a [[scola musicale napulitana]], dendu, trà l'altru, origine à l'[[opera buffa]].
Cità da l'impunente tradizione ind’è l’ambitu di l’arte figurative, chì affonda e proprie radiche in l'età classica, hà datu locu à muvimenti architettonichi è pitturali originali, cum’è u [[rinascimentu napulitanu]] è u [[baroccu napulitanu]], u caravaggisimu,<ref>Catalogu di a mostra ''Caravaggio è caravaggeschi'', chì si hè tenutu à u Palazzu Reale da u 10 di ferraghju à u 20 marzu 1963.</ref> a [[scola di Pusillipu]] è u [[Liberty napulitanu]] è dinù à arte minore ma di impurtanza internaziunale, cum’è a [[purzellana di Capudimonte]] è u [[presepiu napulitanu]].
Hè à l'origine di una [[teatru napulitanu|forma distintiva di teatru]], di una [[canzona napulitana|canzona di fama mundiale]] è di [[cucina napulitana|una particulare tradizione culinaria]] chì cumprende alcuni alimenti chì assumenu u rollu di simbuli glubali, cum’è a [[pizza napulitana]], è l'arte di i so ''pizzaioli'' chì hè statu dichjaratu da l'[[UNESCO]] patrimoniu immateriale di l'umanità.
In u 1995 u centru storicu di Napuli hè statu ricunnusciutu da l'UNESCO cum’è [[patrimoniu mundiale di l'umanità]], pè i so eccezziunali munumenti, chì testimunieghjanu a successione di culture di u [[Mediterraniu]] è di l'[[Europa]]. In u 1997 l'apparatu vulcanicu Somma-[[Vesuviu]] hè statu elettu da a stessa agenzia internaziunale (cun u vicinu [[Miglio d'Oro]], in cui ricadenu dinù i quartieri urientali di a cità) trà e [[Riserva di a biosfera|riserve mundiale di a biosfera]].
== Geografia fisica ==
=== Territoriu ===
Napuli sorge quasi à u centru di l'[[Golfu di Napuli|omonimu golfu]] "duminatu" da u [[Vesuviu]] è delimitatu à levante da a [[penisula surrentina]] incù [[Area naturale marina prutetta Punta Campanella|Punta Campanella]], à punente da i [[Campi Flegrei]] incù [[Monte di Procida]], à nordu punente-levante da u versante meridiunale di a [[Pianura Campana|piana campana]] chì si estende da u [[lagu Patria]] ind'è u [[Nola]]nu.
U territoriu di Napuli hè cumpostu da molti rilevi cullinari (a cullina di i Camaldoli, u più altu, ragghjunghje i 452 m s.a/u.m.), ma dinù da isule è penisule à strapiombu nant’à u [[Mare Tirrenu]].
U territoriu urbanu, limitatu à occidente da u vulcanu [[Campi Flegrei]], è à oriente da u Somma-Vesuviu hà una storia geolugicamente cumplessa. U sustratu nant’à u quale poghje a cità hà origine eminentemente vulcanica, è hè u prudottu di una vicata di eruzzione di i dui cumplessi.
Secondu a classificazione sismica naziunale, Napuli hè situata ind'a zona 2 (sismicità media).
=== Clima ===
Napuli gode di un [[climu mediterraniu]], cun inverni dolci è piuviscosi è estate calde è secche, ma cumunque rinfrescate da a sciuscietta marina chì raramente manca nant'à u so [[Golfu di Napuli|golfu]]. Secondu a [[classificazione di i climi di Köppen|classificazione Köppen]], Napuli, ind’a so fascia custiera, appartene à a zona ''Cs′a'' o climu temperatu caldu cun aridità estiva è u massimu di e precipitazione in autunnu<ref>Grundriß der Kilmakunde, Wladimir Köppen, editore Walter de Gruyter, Berlinu – Lipsia, 1931, 2° edizione</ref>. U sole splende mezu mezu pè 250 ghjorni l'annu.<ref>http://www.portanapoli.com/Ita/meteo.html, Previsione di u tempu è climu à Napuli.</ref> A particulare cunfurmazione morfologica di u territoriu di u capilocu, cumunque, hè tale da fà in modu chè a cità pussedi à u so internu differenti [[Microclimu|microclimi]], cun a pussibilità puru di incuntrà variazione climatiche dinù significative spustendu si di pochi chilometri.
Secondu a classificazione climatica taliana, Napuli hè situata ind’a zona C.
== Origine di u nome ==
[[File:Neapolis nomos 84000057 R.jpg|thumb|upright=0.7|Statere di u 275 a.C.]]
L'etimolugia di u nome «Napuli» deriva da u termine grecu ''Neapolis'' (Νεάπολις) chì significa «cità nova». A radica di u nome ''Neapolis'' si riferisce à l'arrivu di novi culoni, dunca à una ''epoikia''. In rialità, fù un veru è propriu trattu distintivu di l'epuca greca. A cità assorbia nove cumpunente è ogni volta rinascia cum’è Neapolis, a "Cità Nova" appuntu: dopu a so rifundazione, l'installazione cunfirmò u propriu nome incù l'aghjunta di a cumpunente ateniese, pithecusana è osca.<ref>M. Lombardo è F. Frisone, Culonie di culonie: e fundazione sub-culuniale greche trà culunizazione è culunialismu, Atti di u Cunvegnu Internaziunale di studii, Lecce 22-24 ghjugnu 2006, Congedo, Galatina, 2010</ref>
== Storia ==
=== Evu anticu ===
[[File:Gaudoceramic.jpg|thumb|left|Vasu di a civilizazione di u Gaudo]]
[[File:Certosa Pizzofalcone 06.JPG|thumb|left|Veduta di l'area duve sorse a polis greca]]
[[File:D.G.U. (1831) Vol. IV.2 Sirena Partenope di Napoli.jpg|thumb|left|A sirena Partenope]]
I scavi archeologichi nant’à u territoriu anu dimustratu chè u locu esattu duve sorse a cità, vale à dì a cullina di [[Pizzofalcone]] è l'area circustante, hè statu frequentatu/occupatu quasi ininterruttamente da u [[Neoliticu]] mediu.
[[Parthènope]] fù fundata da i [[Cuma]]ni in u terzu quartu di l'VIII seculu a.C., secondu a logica di una creazione di approdi è furtezze ind’u golfu (epineion).
A cità sappe prematuratamente differenziassi da a cità madre è assume una pusizione cumpetitiva rispettu à ella. À a fine di u VI seculu a.C., ind’a sfera di u climu di ''stasis'' in vigore a Cuma pè tutta a durata di a parabula di [[Aristodemu di Cuma|Aristodemu]], fù rifundata da oligarchi cum’è ''Neapolis'' (nova cità). A "Nova Cità" fù cuncepita cum’è una "seconda Cuma": u dimostra pè esempiu a fedele ripresa di l'organizazione in fratrie.
Sempre menu cundiziunata da a Tirannia di i [[Dinumenidi]] à [[Siracusa]], Neapolis sappe in breve tempu sia sustituissi à a cità madre in i cummerci marittimi sia assume u cuntrollu nant’à u golfu chì da Golfu Cumanu diventò Golfu Neapulitanu.<ref>Magna Grecia: l'Italia meridiunale da l’origine legendarie à a cunquista rumana, Edipuglia, 1996</ref> Grazie à u raportu privilegiatu cun l'[[Atene]] di [[Pericle]], a cità inaugurò u so rollu egemonicu ind’è u mondu oscu-campanu è "internaziunale" ind’è u [[Mediterraniu]].
À a fine di u V seculu a.C., pè evità e divastazione, si alliò incù a [[Osci|pupulazione osca]], suscitendu tuttavia l'ira di Cuma.
In u 326 a.C. fù cunquistata da i Rumani, cunservendu però caratteru è istituzione greche finu à a cunquista bizantina, tantu da pudè esse definita «… a metropuli di l’ellenismu d’occidente».<ref>Amedeu Maiuri, Sport è impianti spurtivi ind’a Campania antica, Tipografia Artistica, Roma, 1960</ref> In istu longu periudu a cità effettuò vari rolli, da putenza marittima<ref>U tempiu doricu di u foru triangulare di Pompei, L'Erma di Bretschneider, 2001, p 232, Vulume 2 di Studii di a ''Soprintendenza archeologica di Pompei'', J.A.K.E. de Waede</ref> (almenu finu à u scaticamentu à opera di [[Luciu Curneliu Silla|Silla]]) à centru culturale (in u I seculu a.C. è in u I seculu d.C.) è locu è residenza di l’Imperatori è di u riccu patriziatu rumanu chì trascurria quì e pause di guvernu.
À parte da u 2 d.C. è finu à u III o IV seculu fù sede di i ghjochi isulimpichi fatti in onore di [[Augustu|Cesare Ottavianu Augustu]] pè l'aiutu prestatu à a cità dopu un terramotu, chì si svoglianu trà lugliu è aostu ogni quattru anni, in cuncumitanza cun i [[Ghjochi olimpichi antichi|ghjochi à Olimpia]] in Grecia. À tale prupositu fù edificatu u tempiu di i ghjochi Isulimpichi, ritruvatu in u 2003, durante i scavi pè a gara di a Metropulitana di piazza Nicola Amore. Ind’è u Museu Archeologicu Naziunale di Napuli si cunserva un cippu pumeriale, pruvenente da u territoriu di [[Capua (cità antica)|Capua]], in cui si leghje a scritta "IVSSV IMPERATOR CAESARIS QVA ARATRVM DVCTVM EST" (Pè vulè di l'imperatore Cesare fù fissatu stu solcu pè duve passò l'aratu) chì testimuneghja a vuluntà di rifundà a cesariana ''Colonia Iulia Felix'' da a parte di Ottavianu, in cunfurmità à e decisione di u patre aduttivu, ossia [[Gaiu Giuliu Cesare]]<ref>Laura Chioffi, Novità da Capua. XIV Congressus Internationalis. Epigraphiae Graecae et Latinae. 27. — 31. Augusti MMXII.</ref>. Successivamente à Napuli l'anticu cultu paganu di Cesare Augustu fù sustituitu da San Cesariu diacunu è martire di [[Terracina]], u santu sceltu pè u so nome à annunzià u novu caratteru cristianu di a putenza di i Cesari.
In u 79 a cità fù dannighjata da a terribile eruzzione pliniana chì spanticò [[Pompei antica|Pompei]] è [[Erculanu antica|Erculanu]] (st'ultima era una so periferia).<ref>Arnold De Vos, Mariette De Vos; Pompei, Ercolano, Stabia, Roma, Editori Laterza, 1982</ref>
Cù u termine di l'età antica è l’imminenza di l’invasione barbariche, a cità si chjose ind’è so muri. E zone un tempu destinazione di l'aristucrazia rumana cadinu preda di e razzie è di l'incuria.
In u 476 l'ultimu [[Imperatori rumani|imperatore rumanu d'occidente]] [[Romulu Augustu]] fù imprigiunatu ind’è u [[Castel dell'Ovo]], allora villa rumana furtificata.
=== Età medievale ===
==== U Ducatu di Napuli ====
[[File:Sud Italia nel 1112.jpg|thumb|U [[Ducatu di Napuli|ducatu autonomu di Napuli]], furmalmente pruvincia bizantina sopravvissuta finù à u 1139]]
In u 536 Napuli fù cunquistata da i bizantini durante a [[Guerra gotica (535-553)|guerra gotica]] è restò fermamente in manu di l'imperu dinù durante a sussequente invasione lungubarda, diventendu in seguitu ducatu autonomu. U primu duca, secondu a tradizione, seria statu [[Basiliu di Napuli|Basiliu]], annuminatu in u 660-61 da l'Imperatore bizantinu [[Custante II]],<ref>Francescu Luzzati Laganà, ''Il ducato di Napoli'', in ''Il Mezzogiorno dai Bizantini a Federico II'', pp. 328-329.</ref> ancu sì hè prubabile chì ellu fussi statu precedutu da altre persone cun i stessi compiti, chì eranu cumunque espressione di e cusiddette "famiglie purente" citadine. A vita di u ducatu fù caratterizata da cuntinue guerre, principalmente difensive, contru à i putenti principati lungubardi vicini è i cursari musulmani (genericamente definiti [[Saraceni]]), pruvenenti pè u più da l’[[Africa di u Nordu]] o da a [[Sicilia]], chì era stata cunquistata da l’[[Aghlabidi]] à parte da u 827. Celebre hè à tale prupositu a [[battaglia di Ostia|battaglia navale di Ostia]] i u 849.
In realtà l'aversione trà [[cristianisimu]] è [[islamu]] truvò ind’è u meziornu italicu ampii spazii di cunvergenza in nome di a politica è di i cumuni interessi cummerciali. Questi ultimi determinanu di fattu una sustanziale amicizia trà Napuli è u mondu musulmanu, tantu chì ci fù u disinvoltu impiegu da parte napuletana (ma di solitu campana, duvendu si cumprende in questu discorsu dinù [[Amalfi]]) di mercenarii, pè u più arrulati ind’è l'insediamentu di u [[Traetto (insediamentu musulmanu)|Traetto]] (in arabu ''ribāṭ''). Prulungatu creatore di questa pulitica fù u vescu di Napuli è duca [[Attanasiu di Napuli|Attanasiu II]], à dispettu di a scumunica inflitta li da [[papa Ghjuvanni VIII]].
U X seculu fù caratterizatu da una pulitica di neutralità, chì mirò à tene fora Napuli da i ghjochi chì si svuglianu intornu à ella. Da ciò ricavonu avantaghju sia l'ecunumia, chì a cultura, permettendu da un latu u sviluppu di l’industrie tessile è di a lavurazione di u ferru, un avantaghjosu scambiu di materiale litterariu è storicu - sia religiosu sia prufanu, sia grecu sia latinu - trà a cità è [[Custantinopuli]], da cui pruvene pè esempiu u grecu Rumanzu di Lissandru.
U sviluppu di u muvimentu iconuclastu da a parte di [[Leone III l'Isauricu]], è a cunseguente disputa teologica trà quest'ultimu è [[Papa Gregoriu II]], ebbe cum’è cunsequenza u passaggiu furmale di e diocesi di l'Italia bizantina sott’à l'auturità di u patriarcatu di Custantinopuli. Ma, in realità, a dispusizione di Leone III restò inappiicata, è Napuli restò fidele à l'auturità di u Papa. Cum’è ricumpensa pè a pusizione assunta in a disputa, a cità fù elevata à u rangu di pruvincia ecclesiastica intornu à u 990, è [[Sergiu II di Napuli (vescu)|Sergiu II]] ne fù u primu arcivescuvu.
In u 1030 u duca [[Sergiu IV di Napuli|Sergiu IV]] dete a cuntea di [[Aversa]] à a banda di mercenarii [[nurmandi]] di [[Rainulfu Drengot]], chì l'avianu affiancatu ind'è l'ennesima guerra contr'à u principatu di Capua, criendu cusì a prima "ufficiale" installazione nurmanda ind'è l'Italia meridiunale. Da a base di Aversa i nurmandi acquistonu una propria struttura suciale è urganizativa è ind'è l’arcu di un seculu fùbbenu in gradu di sottumette tuttu u meziornu d'Italia, dendu vita à u [[Regnu di Sicilia]].
==== U periodu nurmandu-svevu ====
[[File:Palazzo Reale di Napoli - Federico II.jpg|thumb|upright=0.7|Statua marmigna di [[Federicu II di Svevia]], posta à l'ingressu di u [[palazzu Reale di Napuli]]]]
In u 1139 i nurmandi di [[Ruggeru II]] d'[[Altavilla]] cunquistetenu a cità, punendu fine à u ducatu: Napuli intrì cusì à fà parte di u territoriu di u [[Principatu di Capua]], in u neunatu [[Regnu di Sicilia]], incù capitale [[Palermu]]; però a cità, chì inoltre avia sinu da u VI seculu e sembianze di un centru impurtante<ref>Arthur Paul, ''Il particolarismo napoletano altomedievale: una lettura basata sui dati archeologici'', Mélanges de l'école française de Rome, Roma, 1995, pagina 18}}</ref>, cunservò a sede di l'arcidiocesi.
Passatu u Regnu di Sicilia in manu [[Svevia|sveva]] sott'à l'[[Hohenstaufen]], Napuli fù cumpresa ind'è u ghjustizieratu di [[Terra di Lavoru]]. [[Federicu II di Svevia]] preferì sempre cum'è so residenza Palermu cusì cum'è dinù [[Castel di u Monte]] in [[Puglia]], ma à Napuli decise di istituì l'Università da cui uttene e magistrature pè u guvernu di u so reame. Ella, u più anticu istitutu europeu di u so ghjenaru, fù cuncepita cum'è scola indipendente da u putere papale.
==== U periudu angiuinu ====
[[File:Simone Martini 013.jpg|thumb|left|upright=0.7|San Ludovicu di Tolosa chì incuruneghja u fratellu Rubertu d'Angiò (dipintu di [[Simone Martini]])]]
Napuli diventò parte di u regnu [[Angiuini|angiuinu]] in seguitu à e vittorie di [[Carlu I d'Angiò]] nant'à [[Manfredi di Svevia]] in u 1266 à [[Beneventu]]; è nant'à [[Curradinu di Svevia]] à [[Tagliacozzu]] in u 1268. Sott'à u regnu di [[Carlu II d'Angiò]], fùbbenu istituiti furmalmente i ''Sedili'', organi amministrativi ripartiti in diverse aree di a cità. Elli pigliavanu a propria urigine da a fratrie di l'epuca greca è da a ''Magna cura Regis'' è serianu fermati attivi fin'à u XIX seculu.
In seguitu à a rivolta schjuppata in Sicilia in u 1282 ([[Vespri siciliani]], causati dinù da u spustamentu ufficiale di a capitale da [[Palermu]] à Napuli) è u passagiu di l'isula à u duminiu aragunese, Napuli, diventò a capitale di u [[Regnu di Napuli]]. Succede à Carlu d'Angiò u figliolu Carlu II è in seguitu u nipote, [[Rubertu d'Angiò]], dettu "u Saviu", chì face di Napuli un centru culturale frà i più vivaci di l'Europa è di u Mediterraniu. À stu periudu ricullanu i sughjorni in cità di [[Francescu Petrarca]], [[Simone Martini]], [[Giotto]] (chì ci funderà una scola di pittura giuttesca frà e più impurtante d'Italia) è di [[Boccacciu]], chì in a [[basilica di San Lurenzu Magiore]] cunnuscerà [[Fiammetta (Decameron)|Fiammetta]], ovveru Maria d'Aquinu è in seguitu rimpiinghjerà i piacevuli anni trascorsi à a corte napuletana. Succederà à u rè Rubertu, a nipote [[Ghjuvanna I di Napuli]] in u 1343 è po sarà u mumentu di i [[Angiuini|d'Angiò di Durazzu]] in u 1382 incù [[Carlu III di Napuli|Carlu di Durazzu]], [[Ladislau I di Napuli]] è [[Ghjuvanna II di Napuli]].
Trà l’evenimenti celebri chì accadetenu in u periudu di a dinastia angiuina: a scapera di u giovanu Curradinu di Svevia in u 1268, u maremotu di u 1343 (u listessu chì dete u colpu di grazia à [[Amalfi]]), u primu tentativu di riunificazione pulitica d'[[Italia]] sott’à Ladislau di Durazzu è l’assedii à a cità ind’è lotte pè a successione di Ghjuvanna II d'Angiò frà [[Renatu d'Angiò]] è [[Alfonsu V d'Aragona]] finchè st'ultimu, dopu esse penetratu ind’è a cità attraversu un’acquedottu, in u 1442 pudete occupà definitivamente Napuli.
=== Età muderna ===
==== U Regnu aragunese ''Utriusque Siciliae'' ====
[[File:Alfonso-V-el-Magnanimo.jpg|thumb|upright=0.7|Pittura di Alfonsu u Magnanimu.]]
In u [[1442]] dinù Napuli cambiete di manu, diventendu pussessu aragunese. U suvranu [[Alfonsu V d'Aragona|Alfonsu u Magnanimu]] (1442-[[1458]]) favurì a cità, spustendu a capitale di l'[[Curona d'Aragona|Imperu]] da [[Barcellona]] à Napuli. Nunustante alcuni episodii di aversione cum’è a [[Cuspirazione di i Baroni]], u regnu di Alfonsu fubbe caratterizatu da l'espansione di a cità, a cui pupulazione criscete nutevulmente finu à falla divintà pocu tempu dopu a cità più pupulosa di l'Occidente cristianu. In questu periudu fubbenu dinù custruiti impurtanti munumenti citadini, cum’è [[Arcu triunfale di u Castel Novu|l'Arcu di u ''Maschio Angioino'']] (iniziativa chì dete origine à u cusiddettu [[Artisti di u clima di l'Arcu|Clima di l'Arcu]]), [[Palazzu Filumarinu]], [[Porta Capuana]], [[Palazzu Comu]].
Dinù l’atmusfera culturale cunnuscete un nutevule incrementu, grazie à u grande impulsu datu da Alfonsu à a bibliuteca citadina è à a fundazione di l'[[Accademia Puntaniana]]. E grande somme prufuse ind’è a prumuzione di a cultura detenu impulsu à una fiuritura di attività, chì resenu Napuli prutagunista di l'[[umanisimu]] è di u [[Rinascimentu]]<ref>[http://www.treccani.it/enciclopedia/umanesimo_%28Enciclopedia-dei-ragazzi%29/ Treccani.it]</ref>.
==== U Viceregnu spagnolu ====
[[File:Tiziano Vecellio, gen. Tizian (und Werkstatt) - Bildnis des Don Pedro Álvarez de Toledo - WAF 1085 - Bavarian State Painting Collections.jpg|thumb|left|Pittura di Pedro Álvarez de Toledo.]]
À parte di u [[1501]], in cunsequenza di e [[Guerre d'Italia di u XVI seculu|Guerre d'Italia]], Napuli perse a so indipendenza. Dopu a breve apparizione di [[Carlu VIII di Francia|Carlu VIII]] è a nova occupazione francese, in u maghju di u [[1503]] passete sott’à a duminazione spagnola, è pè oltre dui seculi u regnu fù guvernatu da un [[Vicerè di Napuli|vicerè]] pè u contu di [[Madrid]]. U longu duminiu spagnolu vene generalmente cunsideratu da a storiografia, spezialmente di tipu [[Benedettu Croce|crucianu]], un periodu oscuru è di rigressu.<ref>Giuseppe Coniglio, ''U viceregnu di Napuli in u [[XVII sèculu]]: nutizie nant'à a vita cummerciale è finanziaria secondu nove ricerche ind'è l'archivii taliani è spagnoli'', Ed. di Storia e Letteratura, [[1955]], p. 28.</ref> In effettu però, a cità in questu periudu nun caderà mai in una cundizione pruvinciale, anzi, cuntinuerà a so ascesa in campu puliticu, demugraficu, culturale, ecunomicu tantu da diventà unu di i massimi centri di l'[[Imperu spagnolu|Imperu]].<ref>[https://books.google.it/books?id=txV2uP9FrtgC&pg=PA156&lpg=PA156&dq=napoli+capitale+illuminista&source=bl&ots=lOp-F-9G4z&sig=ZNZB9zCYuA_0u77hLl7P25hc83s&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwi7_4v5wq7UAhWqDsAKHSx1BbU4ChDoAQg7MAU#v=snippet&q=impero&f=false Aurelio Musi, Napuli, una capitale di l'Imperu, p. 118].</ref> Ellu lasciete tracce oltremodu prufonde sia in a lingua napuletana,<ref>Pierangela Izzi, Domenico Defilippis è Sebastiano Valerio, annu 2007, ''Lessicugrafia à Napuli in u Cinquecentu'', p. 121, Adriatica Editore.</ref> chì soprattuttu ind’è l'assettu urbanisticu di a cità incù a custruzzione di [[via Toledo]] è i [[Quartieri Spagnoli]].
Napuli in questu periudu storicu duvete pensà à risolve l'incursione turche (chì arrivetenu à sacchighjà u borgu di [[Chiaia]]), una terribile pestilenza, una grande calamità naturale è dinù numerose insurrezzione pupulare: ora duvute à i tentativi inquisitori (vedi [[anticurialisimu]]), ora à e alte cariche fiscale, a più famosa è ardimentosa di queste è quella chì vidì prutagunistu u pupulanu [[Masaniello]].
Durante a [[guerra di successione spagnola]] l'[[Austria]] cunquistete Napuli ([[1707]]), ma a tense pè pochi anni, fin'à u [[1734]], annu in cui u regnu fu occupatu da [[Carlu III di Spagna|Carlu di Burbone]], chì ci ricumpone un Statu indipendente chì cumprindia tuttu u [[Italia Meridiunale|sud Italia]] è a [[Sicilia]].
==== U periodu burbonicu è a parentesi francese ====
[[File:Giuseppe Bonolis - Ritratto di Ferdinando II di Borbone.jpg|thumb|left|upright=0.7|Pittura di Ferdinandu II rè di e Duie Sicilie, metà di u [[XIX sèculu]].]]
Sott’à [[Carlu III di Burbone]], a cità cunfirmete definitivamente u so rollu di grande capitale europea<ref>[http://www.storico.org/seicento_eta_lumi/delizie_napoletane.html Storico.org]</ref> (soprattuttu incù a custruzzione di impunenti impianti architettonichi) è si affirmò cum’è grande centru [[illuminisimu in Italia|illuminista]].
Incù a [[rivuluzione francese]] è e [[guerre napulioniche]], Napuli vidì prima a nascita di una [[Republica Napuletana (1799)|republica giacubina]] è po a cunseguente risturazione burbonica. In u 1806 fù novamente cunquistata da e truppe francese cundotte da [[Napulione Buonaparte]] chì affidete u regnu à so fratellu [[Ghjiseppu Buonaparte|Ghjiseppu]] è quindi, in seguitu, à [[Ghjuacchinu Murat]] chì ùn riiscete micca à unificà prematuratamente a penisula taliana ma scitete u sentimentu naziunale. In u 1815 incù a definitiva scunfitta di Napulione è u [[Cungressu di Vienna]] Napuli turnete novamente à i Burbone.
U [[1820]] in Europa fù l'annu di l'agitazione contr'à l'assulutisimu munarchicu, è à Napuli queste si manifestetenu in a rivolta capitanata da u generale [[Guglielmu Pepe]]. Intimuritu da ste nove difficultà, [[Ferdinandu I di e Duie Sicilie|Ferdinandu]] acquistete un cumpurtamentu doppiu, dendu dapprima a Custituzione, è chirendu po l'aiutu austriacu, pè pudè la ritirà è reprime l'oppusizione.<ref>pag. 161-170, Gianni Oliva, "Un regnu chì è statu grande", Mondadori, 2012.</ref>
In u [[1860]] u [[Regnu di e Duie Sicilie]] fù l’obiettivu di a ''[[spedizione dei Mille]]'' di [[Ghjiseppu Garibaldi]] è successivamente invasu da u [[Regnu di Sardegna]]. [[Francescu II di Burbone]] fù custrettu à abbandunà Napuli ripieghendu à [[Gaeta]] inseme à una parte di l'esercitu Burbonicu pè "garantì la da e ruine è da a guerra ... risparmià à questa Patria carissima l’orrori di i disordini interni è i disastri di a guerra civile"<ref>Giordano Bruno Guerri, "U sangue di u Sud", Mondadori, 2011, p. 63.</ref>, è fù tentata una prima difesa incù a [[battaglia di u Vulturnu]] è po incù l'[[Assediu di Gaeta (1860)|assediu di Gaeta]]. À seguitu di a scunfitta di e truppe burboniche, Napuli fù annessa à u [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]].
=== Età cuntempuranea ===
{{citazione|Andendu à Fiurenza, dopu dui anni, dopu cinque, dinù dopu sei sì vulete, puderemu dì addiu à i fiurentini è andà à Roma; ma da Napuli ùn si esce micca; sì ci andemu, seremu custretti à restà ci. Vulete voi Napuli? Sì questu vulete, abbadate bè, prima di piglià a risuluzione di andà à stabilì a capitale à Napuli, bisogna piglià quella di rinunzià definitivamente à Roma.|[[Vittorio Emanuele II di Savoia]]<ref>Saverio Cilibrizzi; Il pensiero, l’azione e il martirio della città di Napoli nel Risorgimento e nelle due guerre mondiali; Conte Editore; Napuli; vulume 3, Capitolo V}}</ref>}}
In u 1864 u [[Regnu d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] fù furzatu da à [[Cunvenzione di settembre]] cù u [[Secondu Imperu francese]] di [[Napulione III di Francia|Napulione III]] à spustà a capitale di u Regnu da [[Turinu]]. Napuli vense cunsiderata a favurita asseme à [[Fiurenza]]: a prima era "prutetta" da l'Appenninu è a seconda da u [[Mare Tirrenu]]<ref>La capitale contesa: Firenze, Roma e la Convenzione di settembre (1864); Antonello Battaglia; Edizioni Nuova Cultura; p. 101</ref>. Napuli, in quantu ex capitale cità più pupulosa d'[[Italia]] (à u ricensu di u 1861 cuntava circa 490.000 abitanti) vense cunsiderata una candidata assai adatta. A scelta fù affidata à un cumitatu di cinque generali è cadì nant'à Fiurenza in quantu Napuli ùn seria micca stata abbastanza difendevule cù a [[Marina Militare|flotta taliana]] chì ùn era micca à i livelli di quella [[Marine royale|francese]] o [[Royal Navy|inglese]].
U smantellamentu soprattuttu di e precedente strutture di guvernu in seguitu à l'unificazione di a penisula, unitu à u novu sistemu fiscale è duganale naziunale ereditatu da quellu piemuntese<ref>[[Renato Brunetta]]; Sud: alcune idee perché il Mezzogiorno non resti com’è; Donzelli; 1995; Roma; pagina 4</ref>, determinò una prufonda crisa suciale è industriale (dinunziata dinù da a scrittrice [[Matilde Serao]] in ''[[Il ventre di Napoli]]'' (U ventre di Napuli) è ''[[Il paese di cuccagna]]'' (U paese di cuccagna).
E cundizione difficile di a Napuli post-unitaria fùbbenu à l'urigine, à a fine di XIX seculu, di [[Risanamentu di Napuli|una prufonda trasfurmazione urbanistica]] chì e derà vaghe assunanze cù a [[Trasfurmazione di Pariggi sott’à u Secondu Imperu|Pariggi di Haussman]]. In questu periudu fùbbenu diruccati numerosi fabbricati è munumenti, custrutti novi quartieri, edifizii è aperte l'arterie di [[via Duomo (Napuli)|via Duomo]], di u [[Corsu Umbertu I|Rettifilo]], di [[via Francesco Caracciolo]] è viale Gramsci. Sta circustanza storica coincise oltremodu cù a nascita di numerosi ''[[caffè-cuncertu|café-chantan]]'' è di un dinamicu ambiente culturale è suciale<ref>Francesco Barbagallo; Napoli, Belle Époque; Laterza Editori; pagina=5</ref>.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Cumuna d'Italia]]
[[Categoria:Italia]]
eli4xgi86okum0vdu8io7rv7rttc9eb
Classificazione scentifica
0
22750
405149
379436
2026-08-07T16:32:46Z
Fausta Samaritani
15085
405149
wikitext
text/x-wiki
In [[biolugia]], a '''classificazione''' hè quandu e spezie sò disposti è urganizati secondu e similitudini chì l'organisimi sparte.
== Esempiu ==
=== Omu (''[[Homo sapiens]]'') ===
{| border="0" style="margin-left: 0.5em;"
|'''Duminu'''
|[[Eukaryota]]
|-
|'''Regnu'''
|[[Animalia]]
|-
|'''Phylum'''
|[[Chordata]]
|-
|'''Subphylum'''
|[[Vertebrata]]
|-
|'''Superclassa'''
|[[Tetrapoda]]
|-
|'''Classa '''
|[[Mammalia]]
|-
|'''Sottoclassa'''
|[[Placentati]]
|-
|'''Infraclassa'''
|[[Eutheria]]
|-
|'''Ordine'''
|[[Primates]]
|-
|'''Sottordine'''
|[[Haplorrhini]]
|-
|'''Superfamiglia'''
|[[Hominoidea]]
|-
|'''Famiglia'''
|[[Hominidae]]
|-
|'''Sottufamiglia'''
|[[Homininae]]
|-
|'''Tribù'''
|[[Hominini]]
|-
|'''Sottutribù'''
|[[Hominina]]
|-
|'''Generu'''
|''[[Homo]]''
|-
|'''Spezia'''
|''Homo sapiens''
|}
[[Categoria:Biolugia]]
bdlwckbqocw6j778tylobstrajg1m9s
Homo sapiens
0
22751
405146
405051
2026-08-07T16:27:25Z
Fausta Samaritani
15085
citazioni
405146
wikitext
text/x-wiki
'''Homo sapiens''' hè a definizione tassonomica di l'essere umanu mudernu. Appartene à u generu ''Homo'', di u quale hè l'unica spezia vivente, à a famiglia di l'Ominidi è à l'ordine di i Primati. A so comparsa in [[Africa]] orientale ricolla à circa 300.000 anni fà, in u periodu interglaciale mediu. Da u cuntinente africanu, circa 65-75 000 anni fà, una parte di a spezia hà iniziatu un percorsu migratoriu chì l'hà purtata à sparghje si in a pianeta sana.
== Caratteristiche generale ==
E caratteristiche anatomiche principale chì diferenzieghjanu ''Homo sapiens'' da e spezie vicine sò u sviluppu di u [[sistema nervosu]], cù un cervellu assai strutturatu è grande in pruporzione à e dimensione di l'individuu. Altre peculiarità sò a postura ritta, i membri superiori liberi è prensili, è a visione binoculare. 'Sse caratteristiche anu permessu à l'omi di creà una grande varietà di manufatti è utensili.
== Origine è diffusione ==
A tiuria più ricunnisciuta stima chì a spezia ''Homo sapiens'' si seria sviluppata in Africa circa 300.000 anni fà. I ritruvamenti in u [[Maroccu]] à Jebel Irhoud datati à 315.000 anni fà, anu spustatu l'origine di a spezia più in daretu. In [[Grecia]], un craniu trovu in a grotta di Apidima hè statu datatu à circa 210.000 anni fà, ciò chì ridiscute a tiuria di a migrazione fora di l'Africa. Da l'Africa, l'omu mudernu hà cuminciatu à migrà versu l'[[Asia]] è l'[[Europa]].
== Biologia ==
L'omu hè una spezia onnivora è hà un ciculu di vita simile à quellu di l'altri [[mammiferi]] placentati. U corpu umanu presenta caratteristiche antropometriche variabile. U cervellu umanu hè u centru di u sistema nervosu è cuntrolla l'attività voluntarie è involuntarie.
== Urganizazione suciale è cultura ==
L'omu hè un animale suciale è crea strutture cumplesse. A cultura umana include tradizione, rituali, regule murale è leghji. A spezia umana cumunicheghja per via di a scrittura simbolica, adopra u [[focu]], si veste è usa numerose tecnulugie. L'[[arte]], a [[musica]] è a [[literatura]] sò espressione culturale impurtante.
== Evoluzione ==
A linea umana si hè distaccata da quella di i [[scimpanzè]] circa 5-6 milioni d'anni fà. A variabilità genetica di a spezia umana hè assai bassa, ciò chì sughjerisce un collu di bottiglia di a pupulazione in u passatu.
== Populazione ==
A populazione umana hà superatu l'8 miliardi d'individui è hè diffusa in tutti i cuntinenti, cumpresu l'[[Antartide]].
== Citazioni ==
L''''omu''' hè mintuvatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in i pruverbii:
- ''L'omu pruponi è [[Diu]] disponi''.<br>
- ''D'omu chì ride è [[donna]] chì pienghje ùn ti ne fidà''.<br>
- ''Omu dormi è [[carta]] veghja''.<br>
- ''[[Soldu]] di povaru omu è [[cuglia]] di [[ghjacaru]], ùn si ni poti mai piattà''.<br>
- ''U [[discorsu]] hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu''.<br>
- ''U [[discorsu]] porta l'omu à a [[forca]]''.<br>
- ''Vistu l'omu, vistu a raghjoni''.<br>
- ''À chì s'aiuta hè galant'omu''.<br>
- ''A [[donna]] faci l'omu''.<br>
- ''U [[cori]] di l'omu hè un abissu''.<br>
==Rifarenzi==
* Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco,
* Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Mammalia]]
[[Categoria:Società]]
tijx1wkp1qgumdzhamacrk84zzj845f
Homo sapiens sapiens
0
22752
405150
379438
2026-08-07T16:35:06Z
Fausta Samaritani
15085
delete
405150
wikitext
text/x-wiki
{{Delete|reason=doppio}}
hs020zu750239l2cz7knmhd444958mm
Scopa Corsa
0
22924
405144
380228
2026-08-07T16:01:31Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
405144
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
A '''Scopa Corsa''' (in [[Lingua_francese|francese]]: ''Scopa Corse'') hè una variante di u ghjocu di carte Scopa, originaria d'[[Italia]], in quale carte di valore numericu 2 sò sguassate da u risultatu di un totale di 36 carte da esse usate. Hè abbastanza populari in a regione [[Corsica]], [[Francia]], è pò esse ghjucatu sia in u sensu antiurariu sia in u sensu orariu. <ref>{{Cita web | url=https://www.pagat.com/fishing/scopa.html#corse | titolo=''Scopa Corse'' | lingua=fr | sito=www.pagat.com/fishing/scopa.html#corse | accesso=31 di lugliu 2022 }}</ref> <ref>{{Cita web | url=http://kronides.com/scopa.php | titolo=''Cartes, règles de la SCOPA - REGLES DU JEU DE LA SCOPA CORSE'' | lingua=fr | sito=kronides.com/scopa.php | accesso=31 di lugliu 2022 }}</ref> <ref>{{Cita web | url=http://www.corsica-guide.corsica/la-scopa-jeu-de-cartes-corse.html | titolo=''A Scopa - La Scopa jeu de cartes'' | lingua=fr | sito=www.corsica-guide.corsica/la-scopa-jeu-de-cartes-corse.html | accesso=31 di lugliu 2022 }}</ref> <ref>{{Cita web | url=https://www.albiana.fr/jeux/659-scopa-jeux.html | titolo=''Scopa - Jeu de cartes traditionnel - Description'' | lingua=fr | sito=www.albiana.fr/jeux/659-scopa-jeux.html | accesso=31 di lugliu 2022 }}</ref>
== Obiettivu ==
Capture a maiò parte di e carte chì cercanu di riunite: u sette bellu (sette di danari/diamanti); u più grande numaru di carte di danari (diamanti); i setti, i sei, l'assi; scope, vale à dì, lascià a tavula senza carte quandu pigliate carte.
== Ordine è valore di e carte ==
L'ordine di cattura cù u valore di a carta rispettiva hè: Rè = 10, Cavallu (Donna) = 9, Fante = 8, Sette = 7, Sei = 6, Cinque = 5, Quattru = 4, Trè = 3, Asso = 1 .
== Sviluppu di ghjocu ==
U dealer distribuisce trè carte à ogni ghjucatore, in senso antiorario (o in senso orario), cumincendu cù quella à a so diritta (o a manca, se i ghjucatori decidenu di ghjucà in senso orario), poi mette 4 carte a faccia in giù nantu à a tavula.
Una o più carte di centru sò catturate se a carta o set di carte hà u listessu valore cum'è una carta in a manu di un ghjucatore.
In ogni casu, hè ubligatoriu per catturà una carta di valore esatta chì hè in u centru di a tavula cù a carta in manu chì vulete ghjucà; per esempiu : un ghjucadore hà un rè in manu è nantu à a tavula ci hè un altru rè, un quattru è un sei, ùn puderà micca aduprà i quattru cù i sei, ma l'altru rè.
Ogni ghjucatore assembla una pila di carte a faccia in giru per ellu stessu da e carte catturate. In u casu di doppiu, solu un ghjucatore da ogni squadra forma una pila di carte catturate.
Quandu u centru di a tavula hè viotu dopu à una cattura di carte, ci hè una scopa, chì vale a pena 1 puntu, è una carta deve esse lasciata senza tappa è in una pusizioni perpendiculare in a pila di carte catturate.
Quandu l'ultimu muvimentu di u ghjocu hè analogu à ciò chì seria una scopa, ma nisun altru ghjucatore hà una carta in manu, questu ùn custituiscenu micca una scopa è ùn vale micca un puntu.
Se ci sò sempre carte (s) in u centru di a tavula quandu nisun ghjucatore hà più carte in manu, andanu à l'ultimu ghjucatore chì hà catturatu carte.
== Osservazione ==
Cum'è u ghjocu hè ghjucatu cù 4 carte menu di u Scopa cunvinziunali, l'irregularità si trovanu in u numeru di carte per esse trattate nantu à i round in una partita secondu u numeru di ghjucatori.
I seguenti tavulini mostranu u numeru di tratti cù a quantità rispettiva di carte trattate relative à u numeru di ghjucatori; escludendu e carte 4 face up in u centru di a tavula inizialmente in u ghjocu.
{| class="wikitable" style="margin:auto"
|+ 2 ghjucatori
|-
! Trattu !! Quantità di carte
|-
| 1u || style="text-align: center;" | 3
|-
| 2u || style="text-align: center;" | 3
|-
| 3u || style="text-align: center;" | 3
|-
| 4u || style="text-align: center;" | 3
|-
| 5u <small>(finale)</small> || style="text-align: center;" | 4
|}
{| class="wikitable" style="margin:auto"
|+ 4 ghjucatori
|-
! Trattu !! Quantità di carte
|-
| 1u || style="text-align: center;" | 3
|-
| 2u || style="text-align: center;" | 3
|-
| 3u <small>(finale)</small> || style="text-align: center;" | 2
|}
== Puntuazione ==
U sistema di puntuazione hè u siquenti :
* '''A scopa''' : ogni scopa ottenuta = 1 puntu ;
* '''I carti''' : a maiò parte di e carte = 1 puntu;
* '''U settebellu''' (o settibonu) : ottene u 7 di dnnari (diamanti) = 1 puntu ;
* '''I danari''' : u più altu numaru di carte di danari (diamanti) = 1 puntu;
* '''A primiera''': ottene a primiera = 1 puntu.
U ghjucatore, o squadra, chì puntua 11, 16 o 21 punti (u più cumuni) vince prima u ghjocu.
== Referenze ==
<references/>
[[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]]
21j84ii1ocf98qdg9qa89snm57gvb6p
Categoria:Museu polaccu
14
25876
405154
395587
2026-08-07T21:07:41Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
405154
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Polonia]]
orpz5tqbocq0zkr51ozd2c5qnj0xoxl
Scandalu di u plagiu di Voiceverse
0
27321
405160
404699
2026-08-08T03:26:18Z
CommonsDelinker
173
Removing [[:c:File:15_at_Everfree_Northwest_2025.png|15_at_Everfree_Northwest_2025.png]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Krd|Krd]] because: No ticket permission since 8 July 2026.
405160
wikitext
text/x-wiki
U '''scandalu di u plagiu di Voiceverse''' hè natu in [[ghjennaghju]] [[2022]], dopu chì si hè scupertu chì a sucetà tecnulogica '''Voiceverse''' avia adupratu u serviziu gratuitu di [[sintesi vucale]] [[15.ai]] senza mintuvà a fonte. Voiceverse si prisentava cum'è una piattaforma basata annantu à a [[blockchain]], chì prupunia voci create cù l'[[intelligenza artificiale]] è vindute cum'è [[token non fungibile|token non fungibili]] (NFT). U 14 di ghjennaghju di u 2022, u creatore di 15.ai, cunnisciutu sottu à u pseudonimu [[15 (informaticu)|15]], hà publicatu i registri di u serviziu, chì mustravanu chì i campioni di voce prisentati da Voiceverse cum'è fruttu di a so propria tecnulugia eranu stati prudutti cù 15.ai. L'audio era statu mudificatu per piattà a so origine.<ref name="Phillips-2022">Tom Phillips, «[https://www.eurogamer.net/articles/2022-01-17-troy-baker-backed-nft-firm-admits-using-voice-lines-taken-from-another-service-without-permission Troy Baker-backed NFT firm admits using voice lines taken from another service without permission]», ''Eurogamer'', 2022-01-17 ([https://web.archive.org/web/20220117164033/https://www.eurogamer.net/articles/2022-01-17-troy-baker-backed-nft-firm-admits-using-voice-lines-taken-from-another-service-without-permission copia archiviata], 2022-01-17; cunsultatu u 2025-10-05).</ref><ref name="Innes-2022">Ruby Innes, «[https://www.kotaku.com.au/2022/01/voiceverse-caught-using-someone-elses-content/ Voiceverse Is The Latest NFT Company Caught Using Someone Else's Content]», ''Kotaku Australia'', 2022-01-18 ([https://web.archive.org/web/20240726140924/https://www.kotaku.com.au/2022/01/voiceverse-caught-using-someone-elses-content/ copia archiviata], 2024-07-26; cunsultatu u 2025-10-05).</ref>
U listessu ghjornu, l'attore americanu [[Troy Baker]] avia annunziatu una cullaburazione cù Voiceverse. L'annunziu avia digià pruvucatu una forte reazzione negativa per via di e critiche contr'à i NFT è di u timore chì e voci generate da l'intelligenza artificiale pudessinu minaccià l'impieghi di l'attori di voce.<ref name="McWhertor-2022">Michael McWhertor, «[https://www.polygon.com/22883752/troy-baker-nfts-voice-last-of-us-bioshock/ The Last of Us voice actor promotes 'voice NFTs,' pulls out after criticism]», ''Polygon'', 2022-01-14 ([https://web.archive.org/web/20220114174747/https://www.polygon.com/22883752/troy-baker-nfts-voice-last-of-us-bioshock/ copia archiviata], 2022-01-14; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> Dopu à a publicazione di e prove, Voiceverse hà ricunnisciutu chì a so squadra di prumuzione avia adupratu 15.ai senza dà u creditu necessariu mentre appruntava una dimustrazione tecnulogica per a cullaburazione cù Baker.<ref name="Phillips-2022"/><ref name="Innes-2022"/>
Dopu à e critiche è à a scuperta di u plagiu, Baker hà messu fine à a cullaburazione u 31 di ghjennaghju di u 2022.<ref name="Peters-2022">Jay Peters, «[https://www.theverge.com/2022/1/31/22910633/troy-baker-voiceverse-nft-voice-actor-project-the-last-of-us The voice of Joel from The Last of Us steps away from NFT project after outcry]», ''The Verge'', 2022-01-31 ([https://web.archive.org/web/20220131192634/https://www.theverge.com/2022/1/31/22910633/troy-baker-voiceverse-nft-voice-actor-project-the-last-of-us copia archiviata], 2022-01-31; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> L'incidentu hè statu dopu classificatu da l'AI, Algorithmic, and Automation Incidents and Controversies cum'è un casu di furtu è di plagiu.<ref name="AIAAIC">«[https://www.aiaaic.org/aiaaic-repository/ai-algorithmic-and-automation-incidents/voiceverse-nft-voice-theft Voiceverse NFT caught plagiarising voice lines from AI service 15.ai]», ''AI, Algorithmic, and Automation Incidents and Controversies'', ghjennaghju 2022 ([https://web.archive.org/web/20251004023459/https://www.aiaaic.org/aiaaic-repository/ai-algorithmic-and-automation-incidents/voiceverse-nft-voice-theft copia archiviata], 2025-10-04; cunsultatu u 2025-10-05).</ref> Voiceverse hà cessatu ogni attività u 27 di maghju di u 2026, dopu chì a so sucetà matrice, LOVO, Inc., avia dumandatu a liquidazione sottu à u Chapter 7 americanu.<ref name="Levy-2026">Annelise Levy, «[https://news.bloomberglaw.com/ip-law/voice-actors-suit-against-lovo-paused-amid-ai-firms-bankruptcy Voice Actors’ Suit Against Lovo Paused Amid AI Firm's Bankruptcy]», ''Bloomberg Law'', 2026-05-29; cunsultatu u 2026-07-03.</ref>
== Noti ==
<references />
hkjxkgou3njfzscvsqqlfh8b5nldzb3
Ossu sacru
0
27370
405138
404869
2026-08-07T15:27:25Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
405138
wikitext
text/x-wiki
L''''ossu sacru''' hè un ossu sparu è medianu chì face parte di a culonna vertebrale. Si trova trà e vertebre lumbare è u coccige, furmendu a parte pusteriore di a pelve. Hè custituitu da a fusione di cinque vertebre sacrale, chì durante u sviluppu di l'[[Omu|essaru umanu]] si saldanu inseme per furmà un ossu solu.
[[File:Dem bones (3387445).jpg|thumb|250px|right|L'ossu sacru]]
== Etimulugia ==
U nome ''ossu sacru'' deriveghja da u [[Lingua latina|latinu]] ''ossum sacrum'', chì traduce a spressione greca antica ''hierón ostéon''. Sta traduzzione hè cunsiderata oghje imprecisa, postu chì u termine grecu significava prubabilmente «ossu maiò» o «ossu grande», è micca «ossu sacru».
== Struttura ==
L'ossu sacru hà una forma piramidale, cù una basa larga in cimaè un apice in fondu. Prisenta:
- una faccia anteriore, liscia è cuncava;<br>
- una faccia pusteriore, cunvessa è irregulare;<br>
- duie facce laterale chì si restringhjenu versu a parte inferiore.<br>
A basa di l'ossu sacru s'articuleghja cù a quinta vertebra lumbare. À i lati si trovanu l'''ale di u sacru'', chì participanu à a furmazione di a cintura pelvica.
À a parte centrale passa u ''canale sacrale'', chì rapresenta l'ultima parte di u canale vertebrale. Stu canale cuntene e radiche di i nerbi spinali sacrali, chì esce da i fori sacrali anteriori è posteriori. Sottu, u canale si compie cù u ''hiatus sacrale'', una apertura duvuta à l'assenza di e lamine di l'ultimi segmenti sacrali.
== Facce ==
=== Faccia anteriore ===
A faccia anteriore hè liscia è cuncava. Si vedenu quattru linee trasversale, chì currispondenu à i punti di fusione trà e cinque vertebre sacrale. Da ogni latu si trovanu quattru tufoni sacrali anteriori, attraversati da i nervi spinali sacrali anteriori.
=== Faccia posteriore ===
A faccia posteriore hè più rugosa è cunvessa. In a linea mediana si trova a ''cresta sacrale mediana'', furmata da a fusione di i prucessi spinosi. Più lateralmente si trovanu e creste sacrale articulare è e creste laterale, inseme cù i tufoni sacrali posteriori, da induve passanu i nerbi spinali posteriori.
=== Facce laterale ===
Ogni faccia laterale prisenta una '''faccetta auriculare''', chì permette l'articulazione cù l'ossu iliacu. Daretu à sta faccetta si trova a ''tuberusità sacrale'', locu d'inserzione di parechji ligamenti.
== Articulazione ==
L'ossu sacru participeghja à trè articulazione principali:
- l'articulazione sacrovertebrale, cù a quinta vertebra lombare;<br>
- l'articulazione sacrococcigea, cù u coccige;<br>
- l'articulazione sacroiliaca, cù l'osse iliache.<br>
== Inserzione musculare ==
A faccia anteriore serve d'inserzione à u musculu ''piriforme'', mentre chì a parte superiore laterale accoglie u musculu ''iliacu''.
Nantu à a faccia pusteriore s'inseriscenu parechji musculi impurtanti, frà i quali:
- u musculu sacrospinale;<br>
- u musculu multifidu;<br>
- u musculu gluteu maiò.<br>
== Funzione ==
L'ossu sacru hà un rollu essenziale in a trasmissione di u pesu di u corpu da a culonna vertebrale versu a pelve è i membri inferiori. Cuntribuisce dinù à a stabilità di a cintura pelvica è pruteghje e strutture nerbose chì passanu in u canale sacrale.
[[Categoria:Anatumia]]
5biazwfmehx8y13tea5hkhvbyxqlf9o
Clima
0
27391
405145
404973
2026-08-07T16:12:08Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405145
wikitext
text/x-wiki
U '''clima''' (da u [[grecu anticu]] κλίμα, ''klíma'', "regione") hè u statu mediu di u tempu atmosfericu à diverse scale spaziale (lucale, regionale, glubale) rilevatu in un periodu di almenu 30 anni, sicondu a definizione di l'[[Organizazione Meteorologica Mundiale]].
[[File:25 of 'Nouveau cours d'instruction primaire. ... Cours général de géographie, etc' (11096951163).jpg|thumb|250px|right|''Nouveau cours d'instruction primaire. ... Cours général de géographie'', [[1886]]]]
U clima hè in massima parte una funzione di l'inclinazione di i raghji [[Sole|sulari]] nant'à a superficia di a [[Terra]] sicondu a [[latitudine]]. A caratteristica principale di u clima rispettu à u "tempu meteorologicu" hè a so stabilità longa, ancu s'è pò esse sughjetta à variabilità. A disciplina scientifca chì studieghja u clima hè a [[climatologia]].
== Clima è tempu meteorologicu ==
Mentri u "tempu meteorologicu" si riferisce à e cundizione atmosferiche di ogni [[ghjornu]] o di un breve periodu, u clima si riferisce à e cundizione ambientale chì persistenu in una zona per longhi periodi. Vale à dì chì u clima ùn hè micca solu e cundizione meteo, ma ancu l'ambienti assuciati ([[flora]], [[fauna]], morfologia).
== Elementi è fattori climatici ==
L'elementi climatichi sò grande fisiche misurevule cum'è a [[timperatura]], l'umidità, a [[pressione]], e precipitazione, a nuvulosità è u [[ventu]]. I fattori chì influenzanu st'elementi sò:
- ''Zunali'': latitudine, circulazione atmosferica, effettu serra, albedu.<br>
- ''Geugrafichi'': [[altitudine]], prisenza di catene muntose, esposizione à u sole, vicinanza à u [[mare]], currenti marini, vegetazione è attività umana.<br>
== Classificazione di i climi ==
A classificazione più cunnisciuta hè quella di Wladimir Köppen, chì distingue i climi di a [[Terra]] in parechje categurie, trà e quale:
- Clima trupicale è equaturiale<br>
- Clima subtropicale<br>
- Clima mediterraniu<br>
- Clima timperatu è oceanicu<br>
- Clima cuntinentale è subarticu<br>
- Clima pulare è glaciale<br>
- Clima deserticu è steppicu<br>
== Note ==
<references />
[[Categoria:Terra]]
5htyrzl5q7g1qilekjl19bisz7cc5gb
Lettura
0
27413
405132
405112
2026-08-07T14:49:50Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
405132
wikitext
text/x-wiki
A '''lettura''' hè u prucessu [[Mente|mentale]] chì permette di decudificà è capisce l'[[infurmazione]] o l'idee chì sò in forma visuale o tattile. Di solitu, a lettura hè ligata à a [[scrittura]], ma pò ancu esse a lettura di carte [[Geografia|geugrafiche]], di [[musica]], o ancu a [[chiromanzia]].
== Caratteristiche ==
A lettura pò esse fatta nantu à carta ([[Libru|libri]], [[ghjurnale|ghjurnali]]) o nantu à i screni (urdinatori, [[telefuniniÏ]]). Oghje, a lettura "mentale" (ditta ancu ''endofasica'') hè a più cumuna, ma in antichità, a ghjente lighjia ed alta voce. I [[neuroscienze]] anu dimustratu chì a lettura hè un prucessu assai cumplessu chì implicheghja parechje parte di u [[cervellu]].
Per leghje bè, ci vole un bon cuntrastu trà e lettere è u fondu, è una taglia adatta di i caratteri. L'[[ochju]] ùn si ferma micca nantu à ogni parolla ma u cervellu cumpletta l'infurmazione chì mancanu grazia à u cuntestu.
== A funzione di a lettura ==
L'alfabetisazione hè a capacità di leghje è scrive. I prublemi di lettura ponu esse duvuti à a [[dislessia]].
A lettura hè un attu di cumunicazione trà l'autore è u lettore. Si cumpone di dui prucessi principali: a ''cumprensione'' (capisce ciò chì hè scrittu) è l'''interpretazione'' (dà un sensu persunale à u testu). A cumprensione si face à diversi livelli: da a decodifica di e lettere à a capiscitura di u testu sanu.
Sicondu i scentifichi, ci sò trè livelli in a lettura:
- ''Azzione culturale'': u perchè si leghje.<br>
- ''Azzione comprensive'': l'ubbiettivu di capisce.<br>
- ''Azzione strumentale'': e prucedure per leghje.<br>
== Velocità di lettura ==
A vitezza di lettura dipende da u scopu:
- Menu di 100 parolle à a minuta (pam): per amparà à [[memoria]].<br>
- 100-200 pam: per amparà.<br>
- 200-400 pam: per capisce bè.<br>
- 400-700 pam: per scremà u testu.<br>
- Più di 700 pam: per circà infurmazione specifiche.<br>
== Valutazione di a lettura ==
A capacità di lettura hè misurata cù testi chì valutanu a vitezza, a precisazione è a cumprensione. I testi sò adattati à l'età di a persona.
== Da vede dinù ==
* [[Scrittura]]
* [[Dislessia]]
* [[Alfabetisazione]]
==Note==
<references/>
[[Categoria:Educazione]]
aij5gtwwgkf1w8kablbcwtcco9sh0po
Inginieria
0
27420
405140
2026-08-07T15:49:04Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405140
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Ingegneria]]
6cz0hxqjquzwxk4om8urxsa2ezw3ia7
Cumunicazioni
0
27421
405141
2026-08-07T15:51:00Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405141
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Communicazione]]
j8w0j7o5vq2h7nr249sgxqrgx5o55at
Cultura pupulari
0
27422
405142
2026-08-07T15:52:13Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405142
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Folcloru]]
b3kicml08o3wbkf3khhoyr9zu5vhp58
Libru
0
27423
405161
2026-08-08T06:10:30Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "Un '''Libru''' hè un inseme di foglii, stampati o manuscritti, di listesse dimensione, rilegati inseme in un certu ordine è rinchjusi da una cuprendula. U libru hè u veìculu più diffusu di u sapè è di a cunniscenza. L'inseme di l'opere stampate, cumpresi i libri, hè chjamatu litteratura. In bibliutecunumia è scenza di l'infurmazione, un libru hè chjamatu munugrafia, per distingue lu da i periodichi cum'è riviste, bulletini o ghjurnali. Un negoziu chì vende..."
405161
wikitext
text/x-wiki
Un '''Libru''' hè un inseme di foglii, stampati o manuscritti, di listesse dimensione, rilegati inseme in un certu ordine è rinchjusi da una cuprendula.
U libru hè u veìculu più diffusu di u sapè è di a cunniscenza. L'inseme di l'opere stampate, cumpresi i libri, hè chjamatu litteratura. In bibliutecunumia è scenza di l'infurmazione, un libru hè chjamatu munugrafia, per distingue lu da i periodichi cum'è riviste, bulletini o ghjurnali.
Un negoziu chì vende libri hè chjamatu libraria. A bibliuteca hè u locu adupratu per cunsirvà è cunsultà i libri. Cù a diffusione di e tecnulugie digitale è di Internet, à i libri stampati s'hè affiancatu l'usu di i libri elettronichi, o e-book.
## Etimulugia
A parola "libru" vene da l'accusativu "librum" di u vocabulu latinu "liber". U stessu significatu hà a parolla greca "βιβλίον" (biblìon). In inglese, a parolla "book" vene da l'anticu inglese "bōc", parente di "beech" (fagiu). Si deduce chì e prime scritture indoeuropee fussinu intagliate nantu à legnu di faiu. A parola latina "codex/codice", cù u significatu di libru mudernu, significava uriginariamente "bloccu di legnu".
## Storia
A storia di u libru seguita una seria d'innuvazione tecnologiche chì anu migliuratu a qualità di cunsirvazione di u testu è l'accessu à l'infurmazione. Da l'invenzione in u 1455 di a stampa à caratteri mobili di Gutenberg, per più di quattru seculi l'unicu veru medium di massa hè stata a «parolla stampata».
### Antichità
A scrittura hà cuminciatu à sviluppà si trà u VII è u IV millenniu a.C. in forma di simboli mnemonichi. L'antichi Egiziani scrivianu nantu à u papiru. I testi eranu scritti senza spazii (scriptura cuntinua) è senza puntuazione.
### Tavulette
E tavulette d'argilla eranu pezzi d'argilla secca cù iscrizioni fatte cù un stilo. E tavulette di cera eranu assicelle di legnu incerate, riutilizzabili, è sò un pussibule precursore di i libri muderni.
### Rotulu
U papiru era fattu di materiale simile à a carta, ottenutu da a pianta di papiru. I foglii di papiru eranu incullati inseme per furmà un rotulu (scrollu). I rotuli foru a forma libraria duminante di a cultura ellenistica, rumana, cinese è ebraica.
### Caratteri mobili è incunabuli
Intornu à u 1450, Johannes Gutenberg inventò i caratteri mobili in Europa. I primi libri stampati prima di u 1501 sò cunnisciuti cum'è incunabuli.
## Furmati di i libri
I libri a stampa sò prudutti stampendu ogni impusizione tipugrafica nantu à un fogliu di carta. U furmatu dipende da u numeru di piegature chì u fogliu subisce. In i libri muderni, u furmatu hè datu da l'altezza in centimetri.
### Libru staccabile
U termine "stacacbile" identifica libri ecunomichi stampati in sedicesimu, a cui diffusione hà permessu una nutevule calata di i prezzi.
## Valore di u libru
U valore di un libru ùn hè micca datu solu da u costu di produzzione. Hè un'opera di l'ingegnu, un pruduttu simbolicu chì riflette un valore identitariu, culturale, ecunomicu è relaziunale.
## Note
<references/>
o6x9bul2905mcfrz20n44ivvgfaichy
405162
405161
2026-08-08T06:11:22Z
Articulivitali
28749
405162
wikitext
text/x-wiki
Un '''Libru''' hè un inseme di foglii, stampati o manuscritti, di listesse dimensione, rilegati inseme in un certu ordine è rinchjusi da una cuprendula.
U libru hè u veìculu più diffusu di u sapè è di a cunniscenza. L'inseme di l'opere stampate, cumpresi i libri, hè chjamatu litteratura. In bibliutecunumia è scenza di l'infurmazione, un libru hè chjamatu munugrafia, per distingue lu da i periodichi cum'è riviste, bulletini o ghjurnali.
Un negoziu chì vende libri hè chjamatu libraria. A bibliuteca hè u locu adupratu per cunsirvà è cunsultà i libri. Cù a diffusione di e tecnulugie digitale è di Internet, à i libri stampati s'hè affiancatu l'usu di i libri elettronichi, o e-book.
== Etimulugia==
A parola "libru" vene da l'accusativu "librum" di u vocabulu latinu "liber". U stessu significatu hà a parolla greca "βιβλίον" (biblìon). In inglese, a parolla "book" vene da l'anticu inglese "bōc", parente di "beech" (fagiu). Si deduce chì e prime scritture indoeuropee fussinu intagliate nantu à legnu di faiu. A parola latina "codex/codice", cù u significatu di libru mudernu, significava uriginariamente "bloccu di legnu".
== Storia==
A storia di u libru seguita una seria d'innuvazione tecnologiche chì anu migliuratu a qualità di cunsirvazione di u testu è l'accessu à l'infurmazione. Da l'invenzione in u 1455 di a stampa à caratteri mobili di Gutenberg, per più di quattru seculi l'unicu veru medium di massa hè stata a «parolla stampata».
===Antichità===
A scrittura hà cuminciatu à sviluppà si trà u VII è u IV millenniu a.C. in forma di simboli mnemonichi. L'antichi Egiziani scrivianu nantu à u papiru. I testi eranu scritti senza spazii (scriptura cuntinua) è senza puntuazione.
=== Tavulette===
E tavulette d'argilla eranu pezzi d'argilla secca cù iscrizioni fatte cù un stilo. E tavulette di cera eranu assicelle di legnu incerate, riutilizzabili, è sò un pussibule precursore di i libri muderni.
=== Rotulu===
U papiru era fattu di materiale simile à a carta, ottenutu da a pianta di papiru. I foglii di papiru eranu incullati inseme per furmà un rotulu (scrollu). I rotuli foru a forma libraria duminante di a cultura ellenistica, rumana, cinese è ebraica.
=== Caratteri mobili è incunabuli===
Intornu à u 1450, Johannes Gutenberg inventò i caratteri mobili in Europa. I primi libri stampati prima di u 1501 sò cunnisciuti cum'è incunabuli.
== Furmati di i libri==
I libri a stampa sò prudutti stampendu ogni impusizione tipugrafica nantu à un fogliu di carta. U furmatu dipende da u numeru di piegature chì u fogliu subisce. In i libri muderni, u furmatu hè datu da l'altezza in centimetri.
== Libru staccabile==
U termine "stacacbile" identifica libri ecunomichi stampati in sedicesimu, a cui diffusione hà permessu una nutevule calata di i prezzi.
== Valore di u libru==
U valore di un libru ùn hè micca datu solu da u costu di produzzione. Hè un'opera di l'ingegnu, un pruduttu simbolicu chì riflette un valore identitariu, culturale, ecunomicu è relaziunale.
== Note==
<references/>
6ztifa9teu8zrbiecbs3v3ot3n3bx71
405168
405162
2026-08-08T07:56:38Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix, categoria
405168
wikitext
text/x-wiki
Un '''Libru''' hè un inseme di foglii, stampati o manuscritti, di listesse dimensione, rilegati inseme in un certu ordine è rinchjusi da una cuprendula.
U libru hè u veìculu più diffusu di u sapè è di a [[cunniscenza]]. L'inseme di l'opere stampate, cumpresi i libri, hè chjamatu [[litteratura]]. In bibliutecunumia è scenza di l'infurmazione, un libru hè chjamatu munugrafia, per distingue lu da i periodichi cum'è riviste, bulletini o ghjurnali.
Un negoziu chì vende libri hè chjamatu [[libraria]]. A [[bibliuteca]] hè u locu adupratu per cunsirvà è cunsultà i libri. Cù a diffusione di e tecnulugie digitale è di [[Internet]], à i libri stampati s'hè affiancatu l'usu di i libri elettronichi, o [[e-book]].
== Etimulugia==
A parola "libru" vene da l'accusativu "librum" di u vocabulu [[Lingua latina|latinu]] "liber". U stessu significatu hà a parolla greca "βιβλίον" (biblìon). In [[Lingua inglese|inglese]], a parolla "book" vene da l'anticu inglese "bōc", parente di "beech" (fagiu). Si deduce chì e prime scritture indoeuropee fussinu intagliate nantu à [[legnu]] di faiu. A parola latina "codex/codice", cù u significatu di libru mudernu, significava uriginariamente "bloccu di legnu".
== Storia==
A storia di u libru seguita una seria d'innuvazione tecnologiche chì anu migliuratu a qualità di cunsirvazione di u testu è l'accessu à l'infurmazione. Da l'invenzione in u 1455 di a stampa à caratteri mobili di Gutenberg, per più di quattru seculi l'unicu veru medium di massa hè stata a «parolla stampata».
===Antichità===
A scrittura hà cuminciatu à sviluppà si trà u VII è u [[IV millenniu a.C.]] in forma di simboli mnemonichi. L'antichi [[Egittu|Egiziani]] scrivianu nantu à u [[papiru]]. I testi eranu scritti senza spazii (scriptura cuntinua) è senza puntuazione.
=== Tavulette===
E tavulette d'argilla eranu pezzi d'argilla secca cù iscrizioni fatte cù un stilo. E tavulette di cera eranu assicelle di legnu incerate, riutilizzabili, è sò un pussibule precursore di i libri muderni.
=== Rotulu===
U papiru era fattu di materiale simile à a [[carta]], ottenutu da a pianta di papiru. I foglii di papiru eranu incullati inseme per furmà un rotulu (scrollu). I rotuli foru a forma libraria duminante di a cultura ellenistica, rumana, cinese è ebraica.
=== Caratteri mobili è incunabuli===
Intornu à u [[1450]], [[Johannes Gutenberg]] inventò i caratteri mobili in Europa. I primi libri stampati prima di u [[1501]] sò cunnisciuti cum'è incunabuli.
== Furmati di i libri==
I libri a stampa sò prudutti stampendu ogni impusizione tipugrafica nantu à un fogliu di carta. U furmatu dipende da u numeru di piegature chì u fogliu subisce. In i libri muderni, u furmatu hè datu da l'altezza in centimetri.
== Libru staccabile==
U termine "stacacbile" identifica libri ecunomichi stampati in sedicesimu, a cui diffusione hà permessu una nutevule calata di i prezzi.
== Valore di u libru==
U valore di un libru ùn hè micca datu solu da u costu di produzzione. Hè un'opera di l'ingegnu, un pruduttu simbolicu chì riflette un valore identitariu, culturale, ecunomicu è relaziunale.
== Note==
<references/>
[[Categoria:Educazione]]
[[Categoria:Cultura]]
1ncgm0upyr17h1k9zjmhuokrq3afz20
Lingua
0
27424
405163
2026-08-08T06:25:45Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "A '''lingua''' hè un sistema di cumunicazione adupratu da una cumunità per sprime si è cumunicà trà i so membri. Hè furmata da diversi sottusistemi: u lessicu, u sistema fonologicu, a morfologia, a sintassi è a prammatica. ==Struttura di a lingua== A lingua hè un sistema di segni chì cumbineghja un ''significante'' (soni o segni scritti) è un ''significatu'' (cuncettu). Stu ligame hè arbitrariu, vene à dì basatu annantu à una cunvenzione suciale, micca na..."
405163
wikitext
text/x-wiki
A '''lingua''' hè un sistema di cumunicazione adupratu da una cumunità per sprime si è cumunicà trà i so membri. Hè furmata da diversi sottusistemi: u lessicu, u sistema fonologicu, a morfologia, a sintassi è a prammatica.
==Struttura di a lingua==
A lingua hè un sistema di segni chì cumbineghja un ''significante'' (soni o segni scritti) è un ''significatu'' (cuncettu). Stu ligame hè arbitrariu, vene à dì basatu annantu à una cunvenzione suciale, micca nantu à una relazione naturale.
Sicondu Ferdinand de Saussure, si deve distingue trà:
* '''Lingua''': u sistema astrattu di regule spartutu da una cumunità.
* '''Parola''': l'usu cuncretu di a lingua in situazione cumunicative.
A lingua pussede a ''doppia articulazione'':
* Prima articulazione: unità cù significatu (morfemi).
* Seconda articulazione: unità senza significatu (fonemi).
==Classifica* di e lingue==
E lingue ponu esse classificate in parechji modi:
* '''Genealogica''': basa nantu à a parentella trà i lingui (es. famiglia indoeuropea).
* '''Tipologica''': basa nantu à e caratteristiche strutturale (es. lingue isulante, agglutinante).
* '''Areale''': basa nantu à a zona geografica induv'elle sò parlate.
==Numeru di lingue è e lingue più parlate==
Sicondu ''Ethnologue'' (2022), ci sò 7.151 lingue in u mondu. U 40% hà menu di 1.000 parlanti è hè in periculu d'estinzione.
E lingue più parlate (parlanti totali) sò:
* Inglese (1,45 miliardi)
* Cinese mandarinu (1,12 miliardi)
* Hindi (602 milioni)
* Spagnolu (548 milioni)
* Francese (274 milioni)
==Estinzione di i lingui==
Si stima chì u 50% di e lingue spariscia entru u 2100. E cause principali sò:
* Scelta di lingue maghjuitarie.
* Pressione assimilazioniste.
* Cambiamenti demugrafichi.
L'inglese ferma a lingua più parlata cum'è L2, ma u cinese, l'hindi, u spagnolu è l'arabu sò ancu assai diffusi.
==Note==
<references/>
j4wrd4uv7cibj6tvxq5kv63mglolwp7
405164
405163
2026-08-08T06:26:11Z
Articulivitali
28749
405164
wikitext
text/x-wiki
A '''lingua''' hè un sistema di cumunicazione adupratu da una cumunità per sprime si è cumunicà trà i so membri. Hè furmata da diversi sottusistemi: u lessicu, u sistema fonologicu, a morfologia, a sintassi è a prammatica.
==Struttura di a lingua==
A lingua hè un sistema di segni chì cumbineghja un ''significante'' (soni o segni scritti) è un ''significatu'' (cuncettu). Stu ligame hè arbitrariu, vene à dì basatu annantu à una cunvenzione suciale, micca nantu à una relazione naturale.
Sicondu Ferdinand de Saussure, si deve distingue trà:
* ''Lingua'': u sistema astrattu di regule spartutu da una cumunità.
* ''Parola'': l'usu cuncretu di a lingua in situazione cumunicative.
A lingua pussede a ''doppia articulazione'':
* Prima articulazione: unità cù significatu (morfemi).
* Seconda articulazione: unità senza significatu (fonemi).
==Classifica* di e lingue==
E lingue ponu esse classificate in parechji modi:
* ''Genealogica'': basa nantu à a parentella trà i lingui (es. famiglia indoeuropea).
* ''Tipologica'': basa nantu à e caratteristiche strutturale (es. lingue isulante, agglutinante).
* ''Areale'': basa nantu à a zona geografica induv'elle sò parlate.
==Numeru di lingue è e lingue più parlate==
Sicondu ''Ethnologue'' (2022), ci sò 7.151 lingue in u mondu. U 40% hà menu di 1.000 parlanti è hè in periculu d'estinzione.
E lingue più parlate (parlanti totali) sò:
* Inglese (1,45 miliardi)
* Cinese mandarinu (1,12 miliardi)
* Hindi (602 milioni)
* Spagnolu (548 milioni)
* Francese (274 milioni)
==Estinzione di i lingui==
Si stima chì u 50% di e lingue spariscia entru u 2100. E cause principali sò:
* Scelta di lingue maghjuitarie.
* Pressione assimilazioniste.
* Cambiamenti demugrafichi.
L'inglese ferma a lingua più parlata cum'è L2, ma u cinese, l'hindi, u spagnolu è l'arabu sò ancu assai diffusi.
==Note==
<references/>
bdwkcjk2ynndw2u59d4vjaki1prc5no
405169
405164
2026-08-08T08:04:35Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria, fix
405169
wikitext
text/x-wiki
A '''lingua''' hè un sistema di cumunicazione adupratu da una cumunità per sprime si è cumunicà trà i so membri. Hè furmata da diversi sottusistemi: u lessicu, u sistema fonologicu, a morfologia, a [[sintassi]] è a prammatica.
==Struttura di a lingua==
A lingua hè un sistema di segni chì cumbineghja un ''significante'' (soni o segni scritti) è un ''significatu'' (cuncettu). Stu ligame hè arbitrariu, vene à dì basatu annantu à una cunvenzione suciale, micca nantu à una relazione naturale.
Sicondu [[Ferdinand de Saussure]], si deve distingue trà:
- ''Lingua'': u sistema astrattu di regule spartutu da una cumunità.<br>
- ''Parola'': l'usu cuncretu di a lingua in situazione cumunicative.<br>
A lingua pussede a ''doppia articulazione'':
- Prima articulazione: unità cù significatu (morfemi).<br>
- Seconda articulazione: unità senza significatu (fonemi).<br>
==Classifica* di e lingue==
E lingue ponu esse classificate in parechji modi:
- ''Genealogica'': basa nantu à a parentella trà i lingui (es. famiglia indoeuropea).<br>
- ''Tipologica'': basa nantu à e caratteristiche strutturale (es. lingue isulante, agglutinante).<br>
- ''Areale'': basa nantu à a zona geografica induv'elle sò parlate.<br>
==Numeru di lingue è e lingue più parlate==
Sicondu ''Ethnologue'' ([[2022]]), ci sò 7.151 lingue in u mondu. U 40% hà menu di 1.000 parlanti è hè in periculu d'estinzione.
E lingue più parlate (parlanti totali) sò:
- [[Lingua inglese|Inglese]] (1,45 miliardi)<br>
- Cinese mandarinu (1,12 miliardi)<br>
- Hindi (602 milioni)<br>
- [[Lingua spagnola|Spagnolu]] (548 milioni)<br>
- [[Lingua francese|Francese]] (274 milioni)<br>
==Estinzione di i lingui==
Si stima chì u 50% di e lingue spariscia entru u 2100. E cause principali sò:
- Scelta di lingue maghjuitarie.<br>
- Pressione assimilazioniste.<br>
- Cambiamenti demugrafichi.<br>
L'inglese ferma a lingua più parlata cum'è L2, ma u cinese, l'hindi, u spagnolu è l'[[Lingua araba|arabu]] sò ancu assai diffusi.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Società]]
hpl2wpofhsze5uhp85j8i7p1revdpw8
Linguaghju
0
27425
405165
2026-08-08T06:32:36Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu umana, ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche. == Cumunicazione animale == L'animali cumuniceghjanu..."
405165
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu umana, ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'animali cumuniceghjanu in modi diversi: l'acelli incù u cantu, l'ape incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i cani è i felini incù odori, è certi pesci è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu Ian Tattersall, u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
Noam Chomsky definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
* '''Linguaghju verbale''': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.
* '''Linguaghju non verbale''': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, lingua di i segni.
* '''Linguaghju musicale''': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguaghju]]
[[Categoria:Cumunicazione]]
ix1jytfnid18h1g9ju0myi2icol54uv
405166
405165
2026-08-08T06:32:54Z
Articulivitali
28749
/* Tipi di linguaghju */
405166
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu umana, ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'animali cumuniceghjanu in modi diversi: l'acelli incù u cantu, l'ape incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i cani è i felini incù odori, è certi pesci è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu Ian Tattersall, u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
Noam Chomsky definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
* ''Linguaghju verbale'': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.
* ''Linguaghju non verbale'': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, lingua di i segni.
* ''Linguaghju musicale'': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguaghju]]
[[Categoria:Cumunicazione]]
7y1n8r4us8r7j3kxggq5tsfbi5f7zz2
405170
405166
2026-08-08T08:09:15Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, link, fix
405170
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu [[Homo sapiens|umana]], ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'[[Animalia|animali]] cumuniceghjanu in modi diversi: l'[[Acellu|acelli]] incù u cantu, l'[[ape]] incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i [[Cane|cani]] è i felini incù odori, è certi [[pesci]] è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu [[Ian Tattersall]], u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
[[Noam Chomsky]] definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
- ''Linguaghju verbale'': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.<br>
- ''Linguaghju non verbale'': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, [[lingua di i segni]].<br>
- ''Linguaghju musicale'': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.<br>
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Società]]
84ra6aq4pbslz5c76qy9m41urb5cdl7
405171
405170
2026-08-08T08:10:44Z
Fausta Samaritani
15085
405171
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu [[Homo sapiens|umana]], ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'[[Animalia|animali]] cumuniceghjanu in modi diversi: l'[[Acellu|acelli]] incù u cantu, l'[[ape]] incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i [[Cane|cani]] è i felini incù odori, è certi [[pesci]] è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu [[Ian Tattersall]], u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
[[Noam Chomsky]] definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
- ''Linguaghju verbale'': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.<br>
- ''Linguaghju non verbale'': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, [[lingua di i cenni]].<br>
- ''Linguaghju musicale'': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.<br>
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Da vede dinò==
[[Lingua di i cenni taliana]]
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Società]]
1wevg2gn6v8txmzfm6nwvg1jgykuw4s
405172
405171
2026-08-08T08:14:17Z
Fausta Samaritani
15085
405172
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu [[Homo sapiens|umana]], ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'[[Animalia|animali]] cumuniceghjanu in modi diversi: l'[[Aves|acelli]] incù u cantu, l'[[ape]] incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i [[Cane|cani]] è i felini incù odori, è certi [[pesci]] è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu [[Ian Tattersall]], u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
[[Noam Chomsky]] definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
- ''Linguaghju verbale'': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.<br>
- ''Linguaghju non verbale'': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, [[lingua di i cenni]].<br>
- ''Linguaghju musicale'': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.<br>
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Da vede dinò==
[[Lingua di i cenni taliana]]
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Società]]
g93j6yaemt50obnql3bq01t8udphmhm
405173
405172
2026-08-08T08:19:33Z
Fausta Samaritani
15085
/* Cumunicazione animale */
405173
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu [[Homo sapiens|umana]], ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'[[Animalia|animali]] cumuniceghjanu in modi diversi: l'[[Aves|acelli]] incù u cantu, l'ape incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i [[Cane|cani]] è i felini incù odori, è certi pesci è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu [[Ian Tattersall]], u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
[[Noam Chomsky]] definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
- ''Linguaghju verbale'': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.<br>
- ''Linguaghju non verbale'': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, [[lingua di i cenni]].<br>
- ''Linguaghju musicale'': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.<br>
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Da vede dinò==
[[Lingua di i cenni taliana]]
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Società]]
9xr6y1nuxobwpul2583mwvpow0shqn5
405174
405173
2026-08-08T08:21:29Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */
405174
wikitext
text/x-wiki
U '''linguaghju''' hè una forma di cumunicazione trà dui o più individui per via di soni, gesti, simbuli è muvimenti chì anu un significatu, definiscendu una lingua cumuna in un ambiente specificu d'interazzione. A capacità di rapprisintà un significatu à traversu un codice ùn hè micca solu [[Homo sapiens|umana]], ma si trova ancu in parechje spezie d'animali, ancu s'è u linguaghju verbale umanu hà caratteristiche uniche.
== Cumunicazione animale ==
L'[[Animalia|animali]] cumuniceghjanu in modi diversi: l'[[Aves|acelli]] incù u cantu, l'ape incù a "danza", e scimmie incù gesti è soni, i [[Cane|cani]] è i felini incù odori, è certi pesci è furmicule incù sustanze chimiche.
== Linguaghju verbale umanu ==
Sicondu l'antropologu [[Ian Tattersall]], u linguaghju hè cumparsu di colpu in l'omu circa 100.000 anni fà. Ci sò duie teurie annantu à l'origine: una chì u cunsidereghja innatu, l'altra cum'è capacità imparata. Ùn hè micca chjaru s'è tutte e lingue deriveghjanu da una sola lingua originale o da parechje.
[[Noam Chomsky]] definisce a pruprietà fundamentale di u linguaghju cum'è "a generazione di una seria illimitata d'espressione strutturate chì currispondenu à l'interfaccia cuncettuale-intensionale". I biuloghi evuluzionisti parlanu di un vantaghju evolutivu è di una basa genetica per a predisposizione umana à a lingua.
== Variabilità ==
E lingue varieghjanu in u spaziu è in u tempu. Ci sò differenze suciale: e classe suciale, u generu, l'ambiente urbanu o campagnolu, è i linguaghji specialistichi. Esiste ancu u linguaghju ideologicu, chì mudificheghja u sensu di e parole.
== Tipi di linguaghju ==
- ''Linguaghju verbale'': orale, mentale, scrittu, cumunu, privatu/publicu, suciale.<br>
- ''Linguaghju non verbale'': gesti, espressione di u visu, usu di u spaziu, artefatti, [[lingua di i cenni]].<br>
- ''Linguaghju musicale'': cumpresu universalmente, ligatu à l'emozioni.<br>
== Sviluppu ==
U linguaghju s'impara in i primi anni di vita, da l'emissioni di soni à 0-3 mesi finu à u sviluppu grammaticale cumplettu trà 6-11 anni.
==Da vede dinò==
[[Lingua di i cenni taliana]]<br>
[[Lingua di i cenni francese]]<br>
==Note==
<references/>
[[Categoria:Linguistica]]
[[Categoria:Società]]
8lvawhyiggwzcp5ixqkhce4ayrmgycm
Ingenieria
0
27426
405167
2026-08-08T07:38:22Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405167
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Ingegneria]]
6cz0hxqjquzwxk4om8urxsa2ezw3ia7