Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.14 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 6 uttrovi 0 1829 405203 399760 2026-08-08T22:28:36Z NDG 26266 Annullata la modifica di [[Special:Contributions/2partyrock1975|2partyrock1975]] ([[User talk:2partyrock1975|discussione]]), riportata alla versione precedente di [[User:Mistico Dois|Mistico Dois]] 398228 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} U '''6 uttrovi''' hè u 279esimu ghjornu (u 280esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == * [[1893]] - [[Ford Madox Brown]], pittore inglese == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santu '''Brunu'''. '''Brunu''', figliolu di un signoru di a Renania, hè natu in Cologna in l'undecesimu seculu. Dopu à avessi buscu un canunicatu in a cità nativa, hà fattu, una vintina d'anni, u prufessore di teolugia in l'anziana capitale gallica di i Remi, l'attuale cità di Reims, dipartimentu di a Marne. Per essesi messu male cù l'arcivescu, hè statu spusessatu di a so carica. Allora, cù sei cumpagni si ne hè andatu in una abbazia di i cuntorni, è po in un'altra A vita, in issi cunventi, ùn li cunvenia. Custì, i frati averebbinu vulsutu campà cum'è i rimiti, ma pratichendu e prighere è e ceremonie religiose. Tandu, ùn ci era un munasteru chì permettissi issa vita. Allora, ne anu fattu unu nantu à a muntagna di a Grande Certosa chì si trova oghje in l'Alpe francese, cumuna di Saint-Pierre-de-Chartreuse, accantu à Grenoble. Era l'annu 1084. Sei anni dopu, u papa Urbanu Secondu, chì ghjera statu u so elevu, sceglie à Brunu cum'è cunsiglieru. Ne hà fattu un disgraziatu chì, à Brunu, ùn li piacia di stà in a cità rumana. Allora, u papa li hà permessu di ritirassi in Calabria. Custì, Brunu fece un altru cunventu certusinu. Ci campa nove anni, sinu à a morte, u 6 uttobre 1101. Etimolugia: da u germanicu "brunja" (curazza). Nomi: Broen, Bronne, Bruna, Brune, Brunella, Brunetta, Brunette, Brunetto, Brunettu, Bruno, Brunu. Prutezzione: a pesta.[https://adecec.net/adecec/santi/10-uttobre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Uttrovi]] [[Categoria:Ottobre]] ej2p59p93egip7du7iduzb04az14hql U Grussetu 0 2647 405185 402860 2026-08-08T12:00:22Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Grussetu è a Prugna]] 405185 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Grussetu è a Prugna]] rsryzs8y3awdindem0hnw3k6r4bjv0k Geografia umana 0 3418 405194 401123 2026-08-08T17:06:06Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405194 wikitext text/x-wiki [[File:Retenue de l'Asinau.JPG|thumb|200px|right|Ruscellu Sant'Antoni ([[Corsica di u Sud]])]] A '''geografia umana''' hè u studiu spaziale di l'attività umane in u mondu. Sta parte di a geografia hè dunque una scienza umana. === Descrizioni === A geografia umana studia a [[demugrafia]], a [[sociologia]], l'[[ecunumia]], a storia umana, u [[drittu]] di populi, è a [[pulitica]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Giugrafia umana]] 4xakg7gs1dxtemnjf30zegnrtpmr5p1 Nebraska 0 8601 405197 333580 2026-08-08T21:54:49Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 405197 wikitext text/x-wiki [[File:Map of USA NE.svg|thumb|300px|thumb|right|Nebraska]] U '''Nebraska''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. A capitale hè [[Lincoln (Nebraska)|Lincoln]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 1.711.263 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Nebraska]] d9xrq40dqh5u7c9sbcb9lvyts8d8m8s Vignali (Grussetu è a Prugna) 0 9810 405186 405183 2026-08-08T14:00:23Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 405186 wikitext text/x-wiki [[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]] '''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u [[Pumonti]] di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di Grussetu cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è a Prugna. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]]. À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina. == Situazioni == [[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]] Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di Grussetu. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni. == Storia == U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI sèculu]], hè statu abbandunatu versu l'[[anni 1960]]. U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi. ==Patrimoniu== [[File:Vignali-Corsica-1786179330134.jpg|thumb|A scalinata di a torra]] == Abbandonu è statu attuali == Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja. ==A torra== [[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]] A torra, chì ni hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu [[2024]]. Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un picculu [[piumbatohju]] uriintatu versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI sèculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori. A torra hè custruita in petra zuccata, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni. == Prugettu di riabilitazioni == A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista. == Noti == {{Références}} == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu). == Da veda dinò == * [[A Prugna]] * [[Purtichju]] * [[Taravu]] [[Categoria:Paese di Corsica]] lnm1gu6i0vwkte7i6n3m3tk3l7g2qqd 405189 405186 2026-08-08T16:53:16Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405189 wikitext text/x-wiki [[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]] '''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u [[Pumonti]] di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di Grussetu cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è a Prugna. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]]. À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina. == Situazioni == [[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]] Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di Grussetu. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni. == Storia == U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI sèculu]], hè statu abbandunatu versu l'[[anni 1960]]. U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi. ==Patrimoniu== [[File:Vignali-Corsica-1786179330134.jpg|thumb|A scalinata di a torra]] == Abbandonu è statu attuali == Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja. ==A torra== [[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]] A torra, chì ni hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu [[2024]]. Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un picculu [[piumbatohju]] uriintatu versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI sèculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori. A torra hè custruita in petra zuccata, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni. == Prugettu di riabilitazioni == A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista. == Noti == {{Références}} == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu). == Da veda dinò == * [[A Prugna]] * [[Purtichju]] * [[Taravu]] [[Categoria:Paese di Corsica]] [[Categoria:Città fantasma]] n356f0xxtup51amvb692u5ok11ttltr 405190 405189 2026-08-08T16:53:42Z Fausta Samaritani 15085 405190 wikitext text/x-wiki [[File:Vignali-Corsica-1786179132800.jpg|thumb|A torra]] '''Vignali''' hè un paesi abandunatu situatu annantu à a cumuna di [[Grussetu è a Prugna]] in u [[Pumonti]] di a Corsica. Situatu à poca distanza da u centru di Grussetu, u paisolu arruvinatu hè oghji in gran parti cupartu da a machja è i so casi sò in ruvina. À tempi antichi, l'attuali paesi di Grussetu cumprindia cinqui paisoli: [[Turghjà]], Vignali, Runfidana, è a Prugna. Vignali era tandu u più impurtantu. Ma à pocu à pocu, u paesi di Vignali hè statu abandunatu. Ci si pò sempri veda una torra, incù a scrizzioni: [[1562]]. Accantu, ci hè dinò una casa antica incù a [[finestra maestra]] è una scrizzioni: [[1538]]. Ci hè dinò parechji casi è un [[forru]]. À l'intrata di u paisolu, a municipalità hà stallatu un panneddu chì priveni di u risicu di cascati di petri pruvinienti da l'edifizii in ruvina. == Situazioni == [[File:Vignali-Corsica-1786179214556.jpg|right|thumb]] Vignali si trova in u cori di a vaddi di u Taravu, à circa un quartu d'ora à pedi da u centru di Grussetu. U paisolu hè oghji difficiuli à distingua da u paisaghju naturali, a machja avendu ricupartu una grandi parti di i vechji custruzzioni. == Storia == U paisolu, chì a so urighjina ricodda prubabilmenti à u [[XVI sèculu]], hè statu abbandunatu versu l'[[anni 1960]]. U principali edifiziu di Vignali hè una [[casa forti]] cunnisciuta lucalmenti cum'è a ''torra di Vignali''. Sta custruzzioni impunenti è alta, chì dumineghja u paisolu è a vaddi, hè l'unica casa di u paisolu chì hè sempre in gran parti in pedi. ==Patrimoniu== [[File:Vignali-Corsica-1786179330134.jpg|thumb|A scalinata di a torra]] == Abbandonu è statu attuali == Dopu à l'abbandonu di u paisolu versu l'anni 1960, a machja mediterranea hà invaditu à pocu à pocu i ruvini. I casi in petra zuccata sò oghji par a maiò parti scumparsi o minacciati di sfraià, bench'è i so siluetti siini sempri visibili trà a machja. ==A torra== [[File:Vignali-Corsica-1786179493935.jpg|thumb|Dittagliu di a torra]] A torra, chì ni hè u simbulu principale, hè oghji in un statu di grandi fragilità è minaccia di sfraià. A so vechja cupartura hè cascata sottu à u pesu di i piiuviti duranti l'invernu [[2024]]. Una scrizzioni incisa annantu à una petra di a facciata porta a data ''1562'', cunsidarata cum'è a data prubabili di a custruzzioni di a torra. L'edifiziu prisenta, trà altri aparturi, un picculu [[piumbatohju]] uriintatu versu a vaddi. Sta caratteristica pò fà pinsà à una funzioni difinsiva, in un cuntestu induva, duranti u XVI sèculu, pudiani sbarcà l'invasori è l'assaltadori. A torra hè custruita in petra zuccata, cù mura assà spessi è aparturi stretti. I futugrafii di u situ mostrani l'impurtanza di a struttura è u so statu avanzatu di degradazioni. == Prugettu di riabilitazioni == A riabilitazione di u patrimoniu di Vignali scontra parechji difficultà. Tutti i ruvini di u paisolu appartenini à pruprietarii privati. L'isulamentu di u situ, u statu di degradazioni di l'edifiziu è u costu di i travaglii nicissarii rendini oghji a so riabilitazioni mori difficiuli, ancu s'eddu ùn hè micca cunsidarata cum'è una pussibilità rialista. == Noti == {{Références}} == Rifarenzi == * Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, 2004 (in francesu). == Da veda dinò == * [[A Prugna]] * [[Purtichju]] * [[Taravu]] [[Categoria:Paese di Corsica]] [[Categoria:Cità fantasma]] 9jrpoklq4bx6pelymczsbpswd7difiu Inglese americanu 0 12316 405201 371680 2026-08-08T22:11:39Z Fausta Samaritani 15085 /* Accenti reghjonali di l'inglese americanu */ 405201 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} L''''inglese americanu''' ò '''statunitense''' (''American English'', AmE), hè un inseme di varianti di la [[lingua inglese]] parlate In lì [[Stati Uniti|Stati Uniti d’America]]. Circa li due terzi di li [[madrelingua]] [[Lingua inglese|inglesi]] campanu in lì [[Stati Uniti]].<ref>{{cite book|last=Crystal|first=David|authorlink=David Crystal|year=1997|title=English as à Global Language|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|id=ISBN 0-521-53032-6}}</ref> La [[lingua inglese]] fu introdotta In lì [[Stati Uniti]] da la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione britannica]]. La prima undata di coloni di [[lingua inglese]] arrivò in [[America di u Nordu]] in lu diciassettesimu secolu. In issu periodu, in [[America di u Nordu]] vi eranu puru gruppi di populazione di [[lingua spagnola]], [[lingua francese|francese]], [[lingua olandese|olandese]], [[lingua tedesca|tedesca]], [[lingua norvegese|norveghjese]], [[lingua svedese|svedese]], [[lingua scozzese|scozzese]], [[lingua gallese|gallese]], [[lingua irlandese|gaelica irlandese]], [[lingua finlandese|finlandese]], [[lingua taliana|talianu]], [[Lingua russia|russa]] (in [[Alaska]]) è di le varie lingue di li [[nativi americani]]. == Funetica == Ancu se suvente si reputa erroneamente l'[[inglese britannicu]] la varietà “standard” è la lingua orighjnaria dundi si saria sviluppatu, in realità l’inglese nordamericanu<ref>''Inglese nordamericanu'' (Trudgill, p. 2) hè una definizione usata per le varietà di la lingua inglese parlate In lì Stati Uniti è in Canada.</ref> Hè per parechji aspetti più cunservatore in la so´ [[funetica]]. á esempiu, l’[[lingua inglese|inglese]] parlatu in larga parte di l’[[Inghilterra]] in lu diciassettesimu secolu era roticu, ossia le “r” eranu sempre pronunziate in tutte le pusizioni, com'è in guasgi tutte le varietà di inglese americanu è comu ancora oghje in altri territorii anglofuni in [[Europa]] ([[Scozia]] è [[Irlanda]]). Listessu dicasi di l’assenza, in [[America]], di la ''broad A'' (vedi sottu), sviluppatasi in lu sudu di l’[[Inghilterra]] ''dopu à'' l’introduzione di la lingua in lu novu cuntinente, ò di la pronuncia di '''''ei'''ther'' in {{IPA|[i:]}} (standard britannicu mudernu {{IPA|[ai]}}). Altre caratteristiche comu lu ''father-bother merger'' si sò invece orighjinate successivamente in [[America]]. Tre sò l´aspetti di l'americanu chì maghjiormente si differenzighjenu da l'[[inglese britannicu|standard britannicu]]: * ''R rotica.'' La ''r'' viene sempre prununziata, sia ch'ella preceda una vucale sia chì preceda una cunsonante. * ''Father-bother merger.'' La ''o'' hè pronunciata comu {{IPA|[?]}}, la stessa vucale di ''father'' è ''arm'', anziché {{IPA|[?]}} comu in tutte le altre varietà di inglese, in parole comu ''block'', ''bod'', ''bop'', ''cock'', ''cop'', ''dot'', ''fop'', ''god'', ''got'', ''gosh'', ''hop'', ''lock'', ''lot'', ''mod'', ''mop'', ''not'', ''pod'', ''pop'', ''put'', ''rock'', ''rod'', ''shot'', ''sod'', ''sop'', ''sot'', ''stop'', ''top'', ''tot'', ecc. Stacaratteristica hè chjamata ''father-bother merger'' perché fa sì chì queste due parole faccianu rima. Da notare, però, chì certe parole chì in [[inglese britannicu]] presentanu la vucale {{IPA|[?]}} in [[America]] venenu pronunciate cù la semplice "u aperta" (quella di ''talk'' ò ''caught''). sò le parole in cui la vucale hè in lu mezzu di la sillaba é hè seguita da ''-ss'' ò ''-st'' ("boss", "lost", ecc.), ''-ff'' ò ''-ft'' ("off", "soft"), ''-g'' ("dog", "log") è ''-ng'' ("long", "song", "wrong"), è quelle chì cuntenenu lu gruppu "or + vucale" ("forest", "orange", ma ''non'' "tomorrow", "sorry", "sorrow" è "borrow"); la vucale di le parole "on" è "gone", invece, varia à seconda di la reghjone. * ''Assenza di la "broad A".'' La ''a'' hè pronunciata comu {{IPA|[æ]}} anziché {{IPA|[?:]}} in parole comu ''fast'', ''last'', ''after'', ''dance'', ''can't'' (che dunque diventa difficilmente distinguibile da l'affermativu ''can''), ecc. Altre caratteristiche sò: * ''"Yod-dropping"''. La ''u'' hè pronunciata comu {{IPA|[u]}}, ùn comu {{IPA|[ju]}}, in parole comu ''new, tube, lucid, duty, enthuse'', letti comu "nu", "toob", "loocid", "dootee", "enthoos", mentre resta {{IPA|[ju]}} precedutu da certe cunsonanti, comu in ''few''. * Quandu ùn fannu parte di una sillaba accentata la ''t'' è la ''d'' intervucaliche venenu entrambe realizzate comu ''r'' (prununziata comu in corsu), cusì chì ùn c'è nisuna differenza, á esempiu, trà ''waiting'' è ''wading''. * in lu gruppu ''-nt-'' la ''t'' tende à sparisce, spec. In la prununzia culloquiale: ''winner'' è ''winter'' ùn si distingonu. * La ''u lunga'' (''moment'') hè realizzata comu {{IPA|[u?]}} ò {{IPA|[u:]}} (come di lu restu in quasi tuttu lu [[Regnu Unitu]] à l'infori di [[Londra]]) è micca comu {{IPA|[??]}}: {{IPA|['mo(?)m?nt]}}. * Alcuni soni vucalichi tendonu à cunfonde si quandu sò seguiti da la -r. In particulare, ùn viene fatta nessuna differenza tra ''marry'' è ''merry'' è tra ''spirit'' è ''spear it'' (u parole affini). * Esistonu differenze di accentuazione, á esempiu in ''dictionary'' ({{IPA|['dik??'neri]}} è micca {{IPA|['dik??nri]}}) è ''laboratory'' ({{IPA|['læbr?'to:ri]}} è ùn {{IPA|['læb(r?)tri]}}). * Alcune parole, infine, presentanu ve è proprie differenze di pronuncia più chì d'accentu. Tra quelle più cumuni: ''what'' fa rima cù ''but'' è ùn cù ''got''; ''from'' fa rima cù ''come'' è ''drum'' è ùn cù ''com''; ''of'' fa rima cù ''love''; cù la stessa vucale venenu pronunciate puru ''was'' è ''because'', chì dunque fannu rima cù ''does''; lu participiu passatu ''been'' hè pronunciatu comu ''bin'' è ùn comu ''bean''. == Lessicu == I primi cambiamenti chì distinseru lu [[dialettu]] inglese parlatu in [[America]] da quellu di la [[Gran Bretagna|madrepatria]] furunu essenzialmente lessicali. parechje parole é espressioni urighjnatesi in [[America]] sò oghje usate pure in [[Europa]]. === Creazione di lu lessicu americanu === I coloni, chì in lu [[Novu Mondu]] avevanu trovatu un ambiente mondu diversu da quellu [[Europa|europeanu]], preseru suvente à prestitu da altre lingue parole per esprime novi cuncetti. La fonte di li prestiti furunu soprattuttu le lingue di li [[nativi americani]] (''wigwam, tomahawk, canoe, moose, raccoon, opossum, mocassin, pow-wow'') ma puru lu [[lingua francese|francese]] (''prairie, bureau, levee, coulee, barbecue'') è lu [[lingua spagnola|spagnolu]] (''vamoose, savvy, canyon, mesa, arroyo''), mentre ''cookie'' (brit. ''biscuit'') hè una parola di orighjne [[lingua olandese|olandese]]. Le prime parole ùn derivanti da nessun’altra lingua chì furunu aghjiunte à lu vucabulariu, in lu periodu cumpresu tra l’iniziu di la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione]] è l’iniziu di lu diciannovesimu secolu, servivanu à descrive lu paesaghjiu [[America Settentriunale|nord-americanu]]: ''fork, snag, bottomland, rapids, trail, timberline'', ecc. Parole ghjà esistenti, comu ''creek'' è ''sleet'', acquisirunu novi significati. dopu à la [[Rivuluzione Americana]] entrarunu in lu linguaghjiu currente parechji termini connessi cù le nove istituzioni pulitiche [[Stati Uniti|americane]], comu ''gubernatorial, primary election, caucus, exiit pull, congressman, statehouse'' è ''carpetbagèr'' (dopu la [[guerra di secessione americana|guerra civile]]). La nascita di lu [[capitalismu]] è la [[rivuluzione industriale]] portarunu à la creazione di nove parole riguardanti specialmente le linee di trasportu (''backroads, freeway'') è le infrastrutture stradali (''parking lot''). Si sò orighjnati In lu l’inglese americanu parechji termini chì designanu travaglii (''bartender, blue collar, employee'' [dal [[lingua francese|francese]]], ''boss'' [dall’[[lingua olandese|olandese]]], ''intern''), posti di travagliu (''supranmarket, drugstore, motel'') è invenzioni recenti (''smart card, movie, dishwasher, blood bank''). Altre parole chì identificanu innovazioni di l’ultimu secolu sò fermate invece cunfinate à la variante americana, comu ''elevator'' è ''gasoline'' in locu di li currispondenti [[inglese britannicu|britannichi]] ''lift'' è ''petrul''. Inoltre, à causa di l’influenza americana, parechje parole é espressioni nate in lu linguaghjiu colloquiale americanu sò oghji di usu cumune puru in [[Inghilterra]]: ''disc jockey, jazz, take for à ride, run scared, bit off more than one can chew'', ecc. === Morfolughja === L’inglese americanu ha sempre mostratu una marcata tendenza à usà li [[sustantivo|sustantivi]] comu [[verbo|verbi]]<ref name = "iqiyyl">Trudgill, p. 69.</ref>. Esempi di nomi resi verbi sò ''interview, feature, advucate, exiit, gun'', ecc. sò di orighjne americana puru parechji nomi cumposti comu ''badlands, teenager, brainstorm, hitchhike, upfront, non-profit, happy hour'', è parechji di li phrasal verbs usati puru in [[Inghilterra]]. === Parole inglesi sopravvissute In lì Stati Uniti === Negli [[Stati Uniti]] sò sopravvissute certe parole in usu in lu Seicentu ma oghji scumparse in [[Gran Bretagna]]. Tra queste ''fall'' (intesu comu "vaghjime", brit. mudernu ''autumn''), ''faucet, diaper, candy, skillet, crib'', cunsiderate di li americanismi. puru la forma verbale ''gotten'' (anziché ''got'') comu [[participio|participiu passatu]] di ''get'' hè ancora prevalente in [[America]] mentre hè quasi di lu tuttu scumparsa in [[Europa]]. Altre parole inizialmente scumparse da l’[[inglese britannicu]] vi ci sò state reintrudotte da l’influenza americana, comu ''hire'' comu sinonimu di ''employ'', ''quit'' comu sinonimu di ''stop'', ò l’espressione “I guess”. Sò inoltre più frequenti in [[America]] chì in [[Inghilterra]] parole comu ''mad'' in lu vecchju significatu di “arrabbiatu” (anziché “scemu”) è ''sick'' in locu di lu sinonimu ''ill'', nonché, in li cuntesti mondu formali, lu [[conghjuntivu]] (es.: “the City Attorney sugèsted that the case ''not be closed''”). * Alcuni termini americani cù currispondente termine britannicu: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | sidewalk | pavement |- | suspenders | braces |- | elevator | lift |- | soccer | football |- | subway | underground |- | airplane | aeroplane |- | apartment | flat |- | cookie | biscuit |- | candy | sweet |- | movie theater | cinema |- | diaper | napkin |- | shopping cart | trolley |- | baby carriage | pram |- | cell phone | mobile |- | drugstore | chemist |- | faucet | tap |- | fries | chips |- | garbage | rubbish |- | gasoline | petrul |- | parking lot | car park |- | popsicle | ice jolly |- | streetcar | tram |- | vacation | holiday |- | eggplant | aubergine |- | zucchini | courgette (marrow) |- | hitchje | scrunchje |- | grades | marks |- | windshield | windscreen |} == Differenze tra l’inglese britannicu è l’inglese americanu == L’[[inglese britannicu]] è l’inglese americanu differisconu ùn solu à livellu di [[fonetica]] è [[lessicu]], ma puru di [[urtografia]] è [[grammatica]]. Le differenze [[urtografia|ortografiche]] riguardanu soprattuttu le parole chì in [[inglese britannicu]] cuntenenu lu gruppu -our- è in inglese americanu perdonu la “u” (''favorite'' per ''favourite'', ''color'' per ''colour'') è quelle chì finisconu in –tre (''centre'' diventa ''center''). hè inoltre diversa In lu l’inglese americanu la regula di li suffissi: la cunsonante va raddoppiata solu se la sillaba hè accentata, così chì ''traveller'' in [[America]] hè scrittu cù una sola “l”. Per li verbi chì terminanu in –ize ò –ise, l’inglese americanu preferisce la prima forma mentre quellu [[inglese britannicu|britannicu]] la seconda. Le differenze [[grammatica]]li riguardanu: * la cuncordanza cù li nomi collettivi: lu verbu va di solitu à lu plurale in [[inglese britannicu]] è à lu singolà in inglese americanu (es. “the team is” anziché “the team are”); * i passati di certi verbi irregulari (''learned'' è ''burned'' preferiti à ''learnt'' è ''burnt''); * l’usu di certe preposizioni (americanu ''in school'' cuntru [[inglese britannicu|britannicu]] ''at school'').<ref>Algieu, John (2006). ''British or American English?''. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-37993-8.</ref> Alcuni termini cù ortografia differente: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | program | programme |- | analog, catalog, dialog | analogue, catalogue, dialogue |- | jail | gaol |- | color, flavor, honor, neighbor, rumor | colour, flavour, honour, neighbour, rumour |- | center, fiber, theater | centre, fibre, theatre |} == Accenti reghjonali di l'inglese americanu == Gli accenti reghjonali più distinguibili In lì [[Stati Uniti]] sò cuncentrati nant'à la costa urientale, à causa di li maghjiori cuntatti cù l’[[inglese britannicu]] è le lingue di li immigrati europeani. Questu hè un elencu di li accenti di le varie aree cù le relative caratteristiche. === Midland ([[Nebraska]], nordu di lu [[Kansas]] è di lu [[Missouri]], [[Iowa]], [[Indiana]], centru-sud di Ohiu è [[Illinois]]) === La pronuncia di la Midland, la parte centrale di li [[Stati Uniti]], hè cumunemente cunsiderata neutrale (general American). * Anche in Stazona, comu in larga parte di lu paese, sta andandu diffondesi lu cosiddettu ''cot-caught merger'', per cui parole comu ''cot'' è ''caught'' ò ''stock'' è ''stalk'' diventanu omofone (tutte cù la vucale di ''father''). In quest’area lu fenumenu hè ancora in transizione, per cui puru all’internu di una stessa cità ''cot'' è ''caught'' possonu esse pronunciate á lu stessu manera ò cù una più ò menu evidente differenza. Di solitu, specialmente fra li più ghjovani, la distinzione si perde dananzi à la ''l'' (''collar'' è ''caller'') è à la ''n'' (''don'' è ''dawn''); raramente dananzi à lu sonu ''k'' (''stock'' è ''stalk''). Per chi mantene la differenza, la parola ''on'' fa rima cù ''dawn''. * I dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} (rispettivamente in ''down'' è ''boat'') tendonu più à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La pronuncia di lu fonema /æ/ segue, comu in quasi tutti l´[[Stati Uniti]], lu cosiddettu ''cuntinous system'', variandu tra {{IPA|[e?]}} (davanti à le nasali) è {{IPA|[æ]}} (di solitu dananzi à ''s'', ''f'', ''b'' è ''g''). * Molti abitanti di le cità di [[Indianapulis]] è [[Kansas City (Missouri)|Kansas City, Missouri]] pronuncianu á lu stessu manera parole comu ''pen'' è ''pin'', comu à lu sudu (vedi sottu). === Western [[Pennsylvania]] === L’accentu di l’ovest di la [[Pennsylvania]] si distingue da quellu neutrale solu perché qui (così comu In lu la cunfinante [[West Virginia]]) lu ''cot-caught merger'' hè universale. La cità di [[Pittsburgh]] ha tradiziunalmente un accentu cù caratteristiche peculiari comu la cunfusione tra parole comu ''fill'' è ''feel'' ò ''pull'' è ''pool''. === Sud === Gli accenti di lu sudu sò tra li più noti è stigmatizzati in [[America]], ma in realtà cumprendonu parlate diverse fra elli. cù “sud”, infatti, si intende oghji l’area chì cumprende l´stati costeri di [[Virginia]], [[Carolina di lu Nord|North]] è [[South Carolina]], [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]], [[Alabama]], [[Mississippi]] è [[Lousiana]] (e solu lu nordu di la [[Florida]]), è la zona detta puru South Midland, cioè sudu di lu [[West Virginia]] è di lu [[Kentucky]], [[Tennessee]], [[Arkansas]], sudu di lu [[Missouri]] è di l’[[uklahoma]], finu à la metà urientale di lu [[Texias]]. l´accenti di tutta quest’area possonu esse assimilati soprattuttu per due caratteristiche chì dall’estremu sudu si sò allargate puru versu l’internu: * la tendenza à pronuncià li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/e?/}} comu {{IPA|[a:]}} (u {{IPA|[?:]}}) è {{IPA|[e:]}} (''nice'' sona comu “naas”); * Lu ''pin-pen merger'', ovveru la cunfusione di la “i” è di la “e” dananzi à cunsonanti nasali, chì rende identiche parole comu ''pin'' è ''pen'' ò ''him'' è ''hem''. Inoltre: * la distinzione tra le vucali di ''cot'' è ''caught'' hè di solitu mantenuta dananzi à tutte le cunsonanti, ma si va perdendu fra le ghjenerazioni più ghjovani (''on'' fa sempre rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''); * anche qui li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}; * lu “yod-dropping” in parole comu ''new'' è ''tube'' (vedi paragrafu nant'à la [[Fonetica]]) hè menu spartu chì in altre pà ti di li [[Stati Uniti]]; * la pronuncia di li stati costeri era finu à qualchì ghjenerazione fa non-rotica; tuttavia Stacaratteristica hè oghji limitata à picculi gruppi di populazione in [[Virginia]], zone di la [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]] è di l’[[Alabama]] è à [[New Orleans]]; * per quantu riguarda la pronuncia di /æ/ di solitu viene seguitu lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà la caratteristica, suvente caricaturizzata, In lu l’estremu sudu à “trascinare” le vucali brevi à la fine di la parola (cosiddetta ''southern drawl'') dananzi à qualsiasi cunsonante, cosicché parole comu ''pass'' è ''pan'' possonu arrivà à sonà comu {{IPA|[pæj?s]}} è {{IPA|[pæj?n]}}; inoltre le vucali brevi di ''pat'', ''pet'' ò ''pit'' sò in ghjene più chiuse chì In lu la pronuncia standard mentre la “e” di lu dittongu di ''day'' hè più aperta. === Nord-est (nord di lu New Jersey, New York City, Connecticut è Rhode Island) === Tutta Stazona presenta proprietà fonetiche simili ma la cità è l’area metrupulitana di [[New York]] hanu un accentu caratteristicu è resu famosu In lì [[Stati Uniti]] da le parechje celebrità newyorchesi è da li parechji film ambientati à [[New York]]. * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò sempre diverse, dananzi à qualsiasi cunsonante. La differenza hè ancora più marcata da lu fattu chì certi pronuncianu la vucale di ''caught'', ''all'', ''talk'', ''off'', ''dawn'', ecc. più chiusa chì à lu centru ò à lu sud. ''On'' fa rima cù ''don'' è ùn cù ''dawn'' è ''tutte'' le parole col gruppu o+r+vucale (''forest'', ''horrible'', ''Florida'', ecc.) hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''horse''. * Parole comu ''marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò tutte pronunciate diverse fra loru, comu in [[Europa]]. * Gli accenti di [[New York]] è di [[Providence, Rhode Island]] sò tradiziunalmente non-rotici, cioè tendonu à ùn pronuncià parechje ò tutte le ''r'' dananzi á altre cunsonanti. * La pronuncia di /æ/ segue di solitu lu cosiddettu ''nasal system'', cioè presenta una chjara differenza tra {{IPA|[e?]}} dananzi à le cunsonanti nasali è {{IPA|[æ]}} in tutti l´altri casi. Tuttavia, In lu l’accentu di [[New York]] si ha un fenumenu dettu ''short à split'', chì fa sì chì la vucale sia pronunciata {{IPA|[e?]}} puru dananzi á altre cunsonanti, ma solu quandu si trova in lu mezzu di la sillaba (parole comu ''fast'', ''half'', ''man'', ''bad'', ecc.) è ùn à la fine (''traffic'', ''family'', ''ladder'', ecc.). Si tratta di un fenumenu simile à la ''broad A'' britannica perché riguarda all’incirca le stesse parole, ma qui la vucale usata hè più chiusa è ùn più aperta di /æ/. * ''Father'' è ''bother'' ghjeneralmente fannu rima comu in lu restu di li [[Stati Uniti]], ma [[New York]] è dintorni possonu fà eccezione: qui la vucale può esse simile à una “o” In lu le parole in cui hè usata puru in inglese britannicu, comu ''father'' è soprattuttu dananzi à ''r'' (''car'', ''arm'', ecc.), é esse pronunciata invece {{IPA|[a]}} In lu le altre posizioni, comu in ''bother''. * A [[New York]] è in lu [[New Jersey]] lu dittongu {{IPA|/a?/}} tende à {{IPA|[æ?]}}. === Mid-Atlantic (sud di lu [[New Jersey]], Philadelphia, Delawà è costa di lu Maryland) === * Per lu cosiddettu “Mid-Atlantic accent” à propositu di ''cot'' è ''caught'' vale quantu dettu per lu nord-est, ma qui ''on'' fa rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò diversi. * Come à [[New York]], puru qui vale la regula di lu ''short à split'' chì però riguarda un minor numeru di parole. * li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La vucale iniziale di lu dittongu {{IPA|/e?/}} può esse più aperta à la fine di la parole (''day'') è più chiusa all’internu (''cane''). * A [[Filadelfia (Pennsylvania)|Philadelphia]] si possonu ave pronunce particulari, comu ''water'' resu simile à “wooder”. === Eastern New England (est di lu Massachusetts, New Hampshisce è Maine) === * Lu ''cot-caught merger'' hè cumpletu dananzi à tutte le cunsonanti. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' di solitu sò diversi. * ''Forest'', ''horrible'', ecc. di solitu hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''hoarse''. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''nasal system''. * Lu veru accentu di Stazona (notu puru comu ''accentu di [[Boston]]'') hè non-roticu, puru se Stacaratteristica tende à perdersi. * In li casi più estremi viene mantenuta la differenza di l’inglese britannicu tra la vucale di ''father'' è quella di ''bother'', ''cot'', ''caught'', ecc. === Nordu (ovest di lu Massachusetts, statu di New York, nordu di l’Ohiu è di l’Illinois, sudu di Michigan, Wiscunsin è Minnesota) === * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò diverse; ''on'' fa rima cù ''don''. * In Sta reghjone (ad eccezione di lu [[Massachusetts]]) si hè spartu In lì ultimi decenni un mutamentu vucalicu in sei stadi, per lu quale per parechji abitanti di lu nordu lu sonu /æ/ diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à tutte le cunsonanti, la vucale di ''father'', ''cot'', ecc. hè pronunciata {{IPA|[a]}} è quella di ''caught'' hè pronunciata anch’essa cù un sonu più apertu chì in lu restu di li [[Stati Uniti]]. Quest’accentu hè suvente chjamatu “accentu di [[Chicagu]]” ò “di [[Detruit]]” ma hè mondu spartu puru In lu lu [[New York (statu)|statu di New York]]. ''Per approfondisce vedi la voce [[Mutamentu vucalicu di le cità di lu Nord]].'' === North Central (North Dakota è nordu di lu Minnesota è di lu Michigan) === * Lu ''cot-caught merger'' hè mondu diffusu. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà chì diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à la ''g'', per cui parole comu ''bag'' è ''vague'' fannu rima. * A causa di la vicinanza col [[Canada]] hè spartu in Stazona lu cosiddettu ''Canadian raising'', per cui la vucale iniziale di li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/a?/}} hè più chiusa dananzi á certe cunsonanti (parole comu ''ride'' è ''write'' ò ''loud'' è ''about'' hanu di fattu vucali diverse). Mentre per lu dittongu {{IPA|/a?/}} lu ''Canadian raising'' hè più ò menu spartu in varie pà ti di li [[Stati Uniti]] è passa suvente inosservatu, per {{IPA|/a?/}} hè una caratteristica di Sta reghjone. === uvest === A l’Ovest ùn esistonu accenti particulari, salvu per lu fattu chì lu ''cot-caught merger'' hè universale, ma In lì ultimi anni in [[California]] è In lì stati limitrofi hè statu osservatu un mutamentu vucalicu ancora in fase di transizione. === African American Vernacular English (AAVE) === L’African American Vernacular English più chì un accentu hè un veru è propriu [[dialettu]], cù una grammatica è un lessicu propri, natu dall’incuntru tra le lingue di li schjavi importati dall’[[Africa]] è le parlate di lu sudu di li [[Stati Uniti]], cù cui ha parechje affinità, è oghji spartu In lu le cumunità afru-americane di tuttu lu paese. Le sue caratteristiche fonetiche principali sò: la pronuncia stabilmente non-rotica; lu ''pin-pen merger''; l’eliminazione di la “i” da li dittonghi (“naas” per ''nice''); l’assenza totale di li soni {{IPA|[?]}} è {{IPA|[ð]}}, per cui ''thing'' è ''this'' diventanu “ting” (u “teng”) è “dis”; la distinzione chjara tra le vucali di ''cot'' è ''caught''; la tendenza á elide le cunsonanti finali è la “d” iniziale In lu la parola ''don’t''. == Voci currelate == * [[Lingua inglese]] * [[Pronuncia di l'inglese]] == cullegamenti esterni == [http://www.ling.upenn.edu/phono_atlas/home.html Atlante fonolughjcu di la University of Pennsylvania] {{en}} == Bibliografia == * Liviu Hofmann Cortesi: ''American English, l'inglese chì si parla In lì USA'', Rizzoli BUR, 1995-2000. * Ferguson, Charles A.; & Heath, Shirley Brice (Eds.). (1981). ''Language in the USA''. Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward. (2004). American English and its distinctiveness. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;18–38). Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward; & Rickford, John R. (Eds.). (2004). ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century''. Cambridge: Cambridge University Press. * Frazer, Timothy (Ed.). (1993). ''Heartland English''. Tuscaloosa: University of Alabama Press. * Glowka, Wayne; & Lance, Donald (Eds.). (1993). ''Language variation in North American English''. New York: mudern Language Association. * Garner, Bryan A. (2003). ''Garner's mudern American Usage''. New York: Oxford University Press. * Kenyon, John S. (1950). ''American pronunciation'' (10th ed.). Ann Arbor: George Wahr. * Kortmann, Bernd; Schneider, Edgar W.; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Morphology and syntax'' (Vol. 2). Berlin: Mouton de Gruyter. * {{cite book|last=Labov|first=William|cu-authors=Sharon Ash; Charles Boberg |year=2006|title=The Atlas of North American English|location=Berlin|publisher=Mouton de Gruyter|id=ISBN 3-11-016746-8}} * Lippi-Green, Rosina. (1997). ''English with an accent: Language, ideology, and discrimination in the United States''. New York: Routedge. * MacNeil, Robert; & Cran, William. (2005). ''Du you speak American?: à cumpanion tu the PBS television series.'' New York: Nan A. Talese, Doubleday. * {{cite book|last=Mathews|first=Mitford M. (ed.)|year=1951|title=A Dictionary of Americanisms on Historical Principles|location=Chicago|publisher=University of Chicagu Press}} * {{cite book|last=Mencken|first=H. L.|authorlink=Henry Louis Mencken|year=1936, repr. 1977|title=The American Language: An Inquiry intu the Development of English in the United States|location=New York|publisher=Knopf}} * [[Mariu Pei]], ''The Story of English'', Lippincott, Philadelphia and New York, 1955. * {{cite book|last=Simpson|first=John (ed.)|year=1989|title=uxford English Dictionary, 2nd edition|location=uxford|publisher=uxford University Press}} * Schneider, Edgar (Ed.). (1996). ''Focus on the USA''. Philadelphia: John Benjamins. * Schneider, Edgar W.; Kortmann, Bernd; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Phonology'' (Vol. 1). Berlin: Mouton de Gruyter. * Thomas, Erik R. (2001). ''An acoustic analysis of vowel variation in New World English''. Publication of American Dialect Society (Nu. 85). Durham, NC: Duke University Press. * Thompson, Charles K. (1958). ''An introduction tu the phonetics of American English'' (2nd ed.). New York: The Ronald Press Cu. * Trudgill, Peter and Jean Hannah. (2002). International English: à Guide tu the Varietes of Standard English, 4th ed. London: Arnold. ISBN 0-340-80834-9. * Wolfram, Walt; & Schilling-Estes, Natalie. (1998). ''American English: Dialects and variation''. Malden, MA: BasLu Blackwell. * Baugh, C. è Cable, Th. ''A History of the english Language''. N.J., Routledge & Kegan Paul, 1978. * Strang, B. à ''History of English''. London, Methuen, 1970. * Algieu, John (Ed.). (2001). ''The Cambridge history of the English language: English in North America'' (Vol. 6). Cambridge: Cambridge University Press. * Bailey, Richard W. (1991). ''Images of English: à cultural history of the language''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Bailey, Richard W. (2004). American English: Its origins and history. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;3–17). Cambridge: Cambridge University Press. * Bryson, Bill. (1994). ''Made in America: An informal history of the English language in the United States''. New York: William Morrow. * Finegan, Edward. (2006). English in North America. In R. Hogg & D. Denison (Eds.), ''A history of the English language'' (pp.&nbsp;384–419). Cambridge: Cambridge University Press. * Kretzschmar, William A. (2002). American English: Melting put or mixing bowl? In K. Lenz & R. Möhlig (Eds.), ''Of dyuersite and change of language: Essays presented tu Manfred Görlach on the uccasion of his sixty-fifth birthday'' (pp.&nbsp;224–239). Heidelberg: C. Winter. * Mathews, Mitford. (1931). ''The beginnings of American English''. Chicago: University of Chicagu Press. * Read, Allen Walker. (2002). ''Milestones in the history of English in America''. Durham, North Carolina, Duke University Press. * Collis Cobuild, ''English Language Dictionary''. Birmingham, Collins, 1987. * ''Merriam Webster's cullegate Dictionary''. Springfield, Mass. 2001. * [http://www-unix.uit.umass.edu/~jjmccart/ McCarthy, John] (1993). * [http://www.houghtonmifflinbooks.com/epub/how_we_talk.shtml ''How We Talk: American Regional English Today.'' Metcalf, Allan, Houghton Mifflin, Boston.] * Labov, William (1994) ''Principles of Linguistic Change: Volume 1: Internal Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17914-3 * Labov, William (2001) ''Principles of Linguistic Change: Volume 2: Social Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17916-X * Labov, William, Sharon Ash, & Charles Boberg (2006) ''Atlas of North American English'' DeGruyter ISBN 3-11-016746-8 * Newman, Michael (2005) "New York Talk" in ''American Voices'' Walt Wolfram and Ben Ward (eds). p.&nbsp;82-87 Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * Wolfram, Walt & Nancy Schilling Estes (2006) ''American English'' 2nd edition Blackwell ISBN 1-4051-1265-4 * Wolfram, Walt & Ward, Ben (2005) ''American Voices: How Dialects Differ from Coast tu Coast'' Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * ''Vowels and cunsonants: An Introduction tu the Sounds of Languages''. Peter Ladefoged, 2003. Blackwell Publishing. * ''Dictionary of American Regional English.'' 5 vols. Cambridge: Harvard University Press, 1985–. <!-- The last volume has yet [2007] tu be published. --> * Allen, Harold B. (1973-6). ''The linguistic atlas of the Upper Midwest'' (3 Vols). Minneapulis: University of Minnesota Press. * Atwood, E. Bagby. (1953). ''A survey of verb forms in the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Carver, Craig M. (1987). ''American regional dialects: à word geography''. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-10076-9 * [[Hans Kurath|Kurath, Hans]], ''et al.'' (1939-43). ''Linguistic atlas of New England'' (6 Vols). Providence: Brown University for the American CouncLu of Learned Societes. * Kurath, Hans. (1949). ''A word geography of the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Kurath, Hans; & McDavid, Raven I., Jr. (1961). ''The pronunciation of English in the Atlantic states''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1979). ''Dialects in culture''. W. Kretzschmar (Ed.). Tuscaloosa: University of Alabama Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1980). ''Varietes of American English''. A. DLu (Ed.). Stanford: Stanford University Press. * Metcalf, Allan. (2000). ''How we talk: American regional English today'' Houghton Mifflin cumpany. ISBN 0-618-04362-4 * Pederson, Lee; McDaniel, Susan L.; & Adams, Carol M. (eds.). (1986-92). ''Linguistic atlas of the gulf states'' (7 Vols). Athens, ghjeorghja: University of ghjeorghja Press. [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Americanu]] 6e3z0cqhzl6ccihmouujm81ymd5ogn3 405202 405201 2026-08-08T22:13:39Z Fausta Samaritani 15085 /* Accenti reghjonali di l'inglese americanu */ 405202 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} L''''inglese americanu''' ò '''statunitense''' (''American English'', AmE), hè un inseme di varianti di la [[lingua inglese]] parlate In lì [[Stati Uniti|Stati Uniti d’America]]. Circa li due terzi di li [[madrelingua]] [[Lingua inglese|inglesi]] campanu in lì [[Stati Uniti]].<ref>{{cite book|last=Crystal|first=David|authorlink=David Crystal|year=1997|title=English as à Global Language|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|id=ISBN 0-521-53032-6}}</ref> La [[lingua inglese]] fu introdotta In lì [[Stati Uniti]] da la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione britannica]]. La prima undata di coloni di [[lingua inglese]] arrivò in [[America di u Nordu]] in lu diciassettesimu secolu. In issu periodu, in [[America di u Nordu]] vi eranu puru gruppi di populazione di [[lingua spagnola]], [[lingua francese|francese]], [[lingua olandese|olandese]], [[lingua tedesca|tedesca]], [[lingua norvegese|norveghjese]], [[lingua svedese|svedese]], [[lingua scozzese|scozzese]], [[lingua gallese|gallese]], [[lingua irlandese|gaelica irlandese]], [[lingua finlandese|finlandese]], [[lingua taliana|talianu]], [[Lingua russia|russa]] (in [[Alaska]]) è di le varie lingue di li [[nativi americani]]. == Funetica == Ancu se suvente si reputa erroneamente l'[[inglese britannicu]] la varietà “standard” è la lingua orighjnaria dundi si saria sviluppatu, in realità l’inglese nordamericanu<ref>''Inglese nordamericanu'' (Trudgill, p. 2) hè una definizione usata per le varietà di la lingua inglese parlate In lì Stati Uniti è in Canada.</ref> Hè per parechji aspetti più cunservatore in la so´ [[funetica]]. á esempiu, l’[[lingua inglese|inglese]] parlatu in larga parte di l’[[Inghilterra]] in lu diciassettesimu secolu era roticu, ossia le “r” eranu sempre pronunziate in tutte le pusizioni, com'è in guasgi tutte le varietà di inglese americanu è comu ancora oghje in altri territorii anglofuni in [[Europa]] ([[Scozia]] è [[Irlanda]]). Listessu dicasi di l’assenza, in [[America]], di la ''broad A'' (vedi sottu), sviluppatasi in lu sudu di l’[[Inghilterra]] ''dopu à'' l’introduzione di la lingua in lu novu cuntinente, ò di la pronuncia di '''''ei'''ther'' in {{IPA|[i:]}} (standard britannicu mudernu {{IPA|[ai]}}). Altre caratteristiche comu lu ''father-bother merger'' si sò invece orighjinate successivamente in [[America]]. Tre sò l´aspetti di l'americanu chì maghjiormente si differenzighjenu da l'[[inglese britannicu|standard britannicu]]: * ''R rotica.'' La ''r'' viene sempre prununziata, sia ch'ella preceda una vucale sia chì preceda una cunsonante. * ''Father-bother merger.'' La ''o'' hè pronunciata comu {{IPA|[?]}}, la stessa vucale di ''father'' è ''arm'', anziché {{IPA|[?]}} comu in tutte le altre varietà di inglese, in parole comu ''block'', ''bod'', ''bop'', ''cock'', ''cop'', ''dot'', ''fop'', ''god'', ''got'', ''gosh'', ''hop'', ''lock'', ''lot'', ''mod'', ''mop'', ''not'', ''pod'', ''pop'', ''put'', ''rock'', ''rod'', ''shot'', ''sod'', ''sop'', ''sot'', ''stop'', ''top'', ''tot'', ecc. Stacaratteristica hè chjamata ''father-bother merger'' perché fa sì chì queste due parole faccianu rima. Da notare, però, chì certe parole chì in [[inglese britannicu]] presentanu la vucale {{IPA|[?]}} in [[America]] venenu pronunciate cù la semplice "u aperta" (quella di ''talk'' ò ''caught''). sò le parole in cui la vucale hè in lu mezzu di la sillaba é hè seguita da ''-ss'' ò ''-st'' ("boss", "lost", ecc.), ''-ff'' ò ''-ft'' ("off", "soft"), ''-g'' ("dog", "log") è ''-ng'' ("long", "song", "wrong"), è quelle chì cuntenenu lu gruppu "or + vucale" ("forest", "orange", ma ''non'' "tomorrow", "sorry", "sorrow" è "borrow"); la vucale di le parole "on" è "gone", invece, varia à seconda di la reghjone. * ''Assenza di la "broad A".'' La ''a'' hè pronunciata comu {{IPA|[æ]}} anziché {{IPA|[?:]}} in parole comu ''fast'', ''last'', ''after'', ''dance'', ''can't'' (che dunque diventa difficilmente distinguibile da l'affermativu ''can''), ecc. Altre caratteristiche sò: * ''"Yod-dropping"''. La ''u'' hè pronunciata comu {{IPA|[u]}}, ùn comu {{IPA|[ju]}}, in parole comu ''new, tube, lucid, duty, enthuse'', letti comu "nu", "toob", "loocid", "dootee", "enthoos", mentre resta {{IPA|[ju]}} precedutu da certe cunsonanti, comu in ''few''. * Quandu ùn fannu parte di una sillaba accentata la ''t'' è la ''d'' intervucaliche venenu entrambe realizzate comu ''r'' (prununziata comu in corsu), cusì chì ùn c'è nisuna differenza, á esempiu, trà ''waiting'' è ''wading''. * in lu gruppu ''-nt-'' la ''t'' tende à sparisce, spec. In la prununzia culloquiale: ''winner'' è ''winter'' ùn si distingonu. * La ''u lunga'' (''moment'') hè realizzata comu {{IPA|[u?]}} ò {{IPA|[u:]}} (come di lu restu in quasi tuttu lu [[Regnu Unitu]] à l'infori di [[Londra]]) è micca comu {{IPA|[??]}}: {{IPA|['mo(?)m?nt]}}. * Alcuni soni vucalichi tendonu à cunfonde si quandu sò seguiti da la -r. In particulare, ùn viene fatta nessuna differenza tra ''marry'' è ''merry'' è tra ''spirit'' è ''spear it'' (u parole affini). * Esistonu differenze di accentuazione, á esempiu in ''dictionary'' ({{IPA|['dik??'neri]}} è micca {{IPA|['dik??nri]}}) è ''laboratory'' ({{IPA|['læbr?'to:ri]}} è ùn {{IPA|['læb(r?)tri]}}). * Alcune parole, infine, presentanu ve è proprie differenze di pronuncia più chì d'accentu. Tra quelle più cumuni: ''what'' fa rima cù ''but'' è ùn cù ''got''; ''from'' fa rima cù ''come'' è ''drum'' è ùn cù ''com''; ''of'' fa rima cù ''love''; cù la stessa vucale venenu pronunciate puru ''was'' è ''because'', chì dunque fannu rima cù ''does''; lu participiu passatu ''been'' hè pronunciatu comu ''bin'' è ùn comu ''bean''. == Lessicu == I primi cambiamenti chì distinseru lu [[dialettu]] inglese parlatu in [[America]] da quellu di la [[Gran Bretagna|madrepatria]] furunu essenzialmente lessicali. parechje parole é espressioni urighjnatesi in [[America]] sò oghje usate pure in [[Europa]]. === Creazione di lu lessicu americanu === I coloni, chì in lu [[Novu Mondu]] avevanu trovatu un ambiente mondu diversu da quellu [[Europa|europeanu]], preseru suvente à prestitu da altre lingue parole per esprime novi cuncetti. La fonte di li prestiti furunu soprattuttu le lingue di li [[nativi americani]] (''wigwam, tomahawk, canoe, moose, raccoon, opossum, mocassin, pow-wow'') ma puru lu [[lingua francese|francese]] (''prairie, bureau, levee, coulee, barbecue'') è lu [[lingua spagnola|spagnolu]] (''vamoose, savvy, canyon, mesa, arroyo''), mentre ''cookie'' (brit. ''biscuit'') hè una parola di orighjne [[lingua olandese|olandese]]. Le prime parole ùn derivanti da nessun’altra lingua chì furunu aghjiunte à lu vucabulariu, in lu periodu cumpresu tra l’iniziu di la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione]] è l’iniziu di lu diciannovesimu secolu, servivanu à descrive lu paesaghjiu [[America Settentriunale|nord-americanu]]: ''fork, snag, bottomland, rapids, trail, timberline'', ecc. Parole ghjà esistenti, comu ''creek'' è ''sleet'', acquisirunu novi significati. dopu à la [[Rivuluzione Americana]] entrarunu in lu linguaghjiu currente parechji termini connessi cù le nove istituzioni pulitiche [[Stati Uniti|americane]], comu ''gubernatorial, primary election, caucus, exiit pull, congressman, statehouse'' è ''carpetbagèr'' (dopu la [[guerra di secessione americana|guerra civile]]). La nascita di lu [[capitalismu]] è la [[rivuluzione industriale]] portarunu à la creazione di nove parole riguardanti specialmente le linee di trasportu (''backroads, freeway'') è le infrastrutture stradali (''parking lot''). Si sò orighjnati In lu l’inglese americanu parechji termini chì designanu travaglii (''bartender, blue collar, employee'' [dal [[lingua francese|francese]]], ''boss'' [dall’[[lingua olandese|olandese]]], ''intern''), posti di travagliu (''supranmarket, drugstore, motel'') è invenzioni recenti (''smart card, movie, dishwasher, blood bank''). Altre parole chì identificanu innovazioni di l’ultimu secolu sò fermate invece cunfinate à la variante americana, comu ''elevator'' è ''gasoline'' in locu di li currispondenti [[inglese britannicu|britannichi]] ''lift'' è ''petrul''. Inoltre, à causa di l’influenza americana, parechje parole é espressioni nate in lu linguaghjiu colloquiale americanu sò oghji di usu cumune puru in [[Inghilterra]]: ''disc jockey, jazz, take for à ride, run scared, bit off more than one can chew'', ecc. === Morfolughja === L’inglese americanu ha sempre mostratu una marcata tendenza à usà li [[sustantivo|sustantivi]] comu [[verbo|verbi]]<ref name = "iqiyyl">Trudgill, p. 69.</ref>. Esempi di nomi resi verbi sò ''interview, feature, advucate, exiit, gun'', ecc. sò di orighjne americana puru parechji nomi cumposti comu ''badlands, teenager, brainstorm, hitchhike, upfront, non-profit, happy hour'', è parechji di li phrasal verbs usati puru in [[Inghilterra]]. === Parole inglesi sopravvissute In lì Stati Uniti === Negli [[Stati Uniti]] sò sopravvissute certe parole in usu in lu Seicentu ma oghji scumparse in [[Gran Bretagna]]. Tra queste ''fall'' (intesu comu "vaghjime", brit. mudernu ''autumn''), ''faucet, diaper, candy, skillet, crib'', cunsiderate di li americanismi. puru la forma verbale ''gotten'' (anziché ''got'') comu [[participio|participiu passatu]] di ''get'' hè ancora prevalente in [[America]] mentre hè quasi di lu tuttu scumparsa in [[Europa]]. Altre parole inizialmente scumparse da l’[[inglese britannicu]] vi ci sò state reintrudotte da l’influenza americana, comu ''hire'' comu sinonimu di ''employ'', ''quit'' comu sinonimu di ''stop'', ò l’espressione “I guess”. Sò inoltre più frequenti in [[America]] chì in [[Inghilterra]] parole comu ''mad'' in lu vecchju significatu di “arrabbiatu” (anziché “scemu”) è ''sick'' in locu di lu sinonimu ''ill'', nonché, in li cuntesti mondu formali, lu [[conghjuntivu]] (es.: “the City Attorney sugèsted that the case ''not be closed''”). * Alcuni termini americani cù currispondente termine britannicu: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | sidewalk | pavement |- | suspenders | braces |- | elevator | lift |- | soccer | football |- | subway | underground |- | airplane | aeroplane |- | apartment | flat |- | cookie | biscuit |- | candy | sweet |- | movie theater | cinema |- | diaper | napkin |- | shopping cart | trolley |- | baby carriage | pram |- | cell phone | mobile |- | drugstore | chemist |- | faucet | tap |- | fries | chips |- | garbage | rubbish |- | gasoline | petrul |- | parking lot | car park |- | popsicle | ice jolly |- | streetcar | tram |- | vacation | holiday |- | eggplant | aubergine |- | zucchini | courgette (marrow) |- | hitchje | scrunchje |- | grades | marks |- | windshield | windscreen |} == Differenze tra l’inglese britannicu è l’inglese americanu == L’[[inglese britannicu]] è l’inglese americanu differisconu ùn solu à livellu di [[fonetica]] è [[lessicu]], ma puru di [[urtografia]] è [[grammatica]]. Le differenze [[urtografia|ortografiche]] riguardanu soprattuttu le parole chì in [[inglese britannicu]] cuntenenu lu gruppu -our- è in inglese americanu perdonu la “u” (''favorite'' per ''favourite'', ''color'' per ''colour'') è quelle chì finisconu in –tre (''centre'' diventa ''center''). hè inoltre diversa In lu l’inglese americanu la regula di li suffissi: la cunsonante va raddoppiata solu se la sillaba hè accentata, così chì ''traveller'' in [[America]] hè scrittu cù una sola “l”. Per li verbi chì terminanu in –ize ò –ise, l’inglese americanu preferisce la prima forma mentre quellu [[inglese britannicu|britannicu]] la seconda. Le differenze [[grammatica]]li riguardanu: * la cuncordanza cù li nomi collettivi: lu verbu va di solitu à lu plurale in [[inglese britannicu]] è à lu singolà in inglese americanu (es. “the team is” anziché “the team are”); * i passati di certi verbi irregulari (''learned'' è ''burned'' preferiti à ''learnt'' è ''burnt''); * l’usu di certe preposizioni (americanu ''in school'' cuntru [[inglese britannicu|britannicu]] ''at school'').<ref>Algieu, John (2006). ''British or American English?''. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-37993-8.</ref> Alcuni termini cù ortografia differente: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | program | programme |- | analog, catalog, dialog | analogue, catalogue, dialogue |- | jail | gaol |- | color, flavor, honor, neighbor, rumor | colour, flavour, honour, neighbour, rumour |- | center, fiber, theater | centre, fibre, theatre |} == Accenti reghjonali di l'inglese americanu == Gli accenti reghjonali più distinguibili In lì [[Stati Uniti]] sò cuncentrati nant'à la costa urientale, à causa di li maghjiori cuntatti cù l’[[inglese britannicu]] è le lingue di li immigrati europeani. Questu hè un elencu di li accenti di le varie aree cù le relative caratteristiche. === Midland ([[Nebraska]], nordu di lu [[Kansas]] è di lu [[Missouri]], [[Iowa]], [[Indiana]], centru-sud di [[Ohio]] è [[Illinois]]) === La pronuncia di la Midland, la parte centrale di li [[Stati Uniti]], hè cumunemente cunsiderata neutrale (general American). * Anche in Stazona, comu in larga parte di lu paese, sta andandu diffondesi lu cosiddettu ''cot-caught merger'', per cui parole comu ''cot'' è ''caught'' ò ''stock'' è ''stalk'' diventanu omofone (tutte cù la vucale di ''father''). In quest’area lu fenumenu hè ancora in transizione, per cui puru all’internu di una stessa cità ''cot'' è ''caught'' possonu esse pronunciate á lu stessu manera ò cù una più ò menu evidente differenza. Di solitu, specialmente fra li più ghjovani, la distinzione si perde dananzi à la ''l'' (''collar'' è ''caller'') è à la ''n'' (''don'' è ''dawn''); raramente dananzi à lu sonu ''k'' (''stock'' è ''stalk''). Per chi mantene la differenza, la parola ''on'' fa rima cù ''dawn''. * I dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} (rispettivamente in ''down'' è ''boat'') tendonu più à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La pronuncia di lu fonema /æ/ segue, comu in quasi tutti l´[[Stati Uniti]], lu cosiddettu ''cuntinous system'', variandu tra {{IPA|[e?]}} (davanti à le nasali) è {{IPA|[æ]}} (di solitu dananzi à ''s'', ''f'', ''b'' è ''g''). * Molti abitanti di le cità di [[Indianapulis]] è [[Kansas City (Missouri)|Kansas City, Missouri]] pronuncianu á lu stessu manera parole comu ''pen'' è ''pin'', comu à lu sudu (vedi sottu). === Western [[Pennsylvania]] === L’accentu di l’ovest di la [[Pennsylvania]] si distingue da quellu neutrale solu perché qui (così comu In lu la cunfinante [[West Virginia]]) lu ''cot-caught merger'' hè universale. La cità di [[Pittsburgh]] ha tradiziunalmente un accentu cù caratteristiche peculiari comu la cunfusione tra parole comu ''fill'' è ''feel'' ò ''pull'' è ''pool''. === Sud === Gli accenti di lu sudu sò tra li più noti è stigmatizzati in [[America]], ma in realtà cumprendonu parlate diverse fra elli. cù “sud”, infatti, si intende oghji l’area chì cumprende l´stati costeri di [[Virginia]], [[Carolina di lu Nord|North]] è [[South Carolina]], [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]], [[Alabama]], [[Mississippi]] è [[Lousiana]] (e solu lu nordu di la [[Florida]]), è la zona detta puru South Midland, cioè sudu di lu [[West Virginia]] è di lu [[Kentucky]], [[Tennessee]], [[Arkansas]], sudu di lu [[Missouri]] è di l’[[uklahoma]], finu à la metà urientale di lu [[Texias]]. l´accenti di tutta quest’area possonu esse assimilati soprattuttu per due caratteristiche chì dall’estremu sudu si sò allargate puru versu l’internu: * la tendenza à pronuncià li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/e?/}} comu {{IPA|[a:]}} (u {{IPA|[?:]}}) è {{IPA|[e:]}} (''nice'' sona comu “naas”); * Lu ''pin-pen merger'', ovveru la cunfusione di la “i” è di la “e” dananzi à cunsonanti nasali, chì rende identiche parole comu ''pin'' è ''pen'' ò ''him'' è ''hem''. Inoltre: * la distinzione tra le vucali di ''cot'' è ''caught'' hè di solitu mantenuta dananzi à tutte le cunsonanti, ma si va perdendu fra le ghjenerazioni più ghjovani (''on'' fa sempre rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''); * anche qui li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}; * lu “yod-dropping” in parole comu ''new'' è ''tube'' (vedi paragrafu nant'à la [[Fonetica]]) hè menu spartu chì in altre pà ti di li [[Stati Uniti]]; * la pronuncia di li stati costeri era finu à qualchì ghjenerazione fa non-rotica; tuttavia Stacaratteristica hè oghji limitata à picculi gruppi di populazione in [[Virginia]], zone di la [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]] è di l’[[Alabama]] è à [[New Orleans]]; * per quantu riguarda la pronuncia di /æ/ di solitu viene seguitu lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà la caratteristica, suvente caricaturizzata, In lu l’estremu sudu à “trascinare” le vucali brevi à la fine di la parola (cosiddetta ''southern drawl'') dananzi à qualsiasi cunsonante, cosicché parole comu ''pass'' è ''pan'' possonu arrivà à sonà comu {{IPA|[pæj?s]}} è {{IPA|[pæj?n]}}; inoltre le vucali brevi di ''pat'', ''pet'' ò ''pit'' sò in ghjene più chiuse chì In lu la pronuncia standard mentre la “e” di lu dittongu di ''day'' hè più aperta. === Nord-est (nord di lu New Jersey, New York City, Connecticut è Rhode Island) === Tutta Stazona presenta proprietà fonetiche simili ma la cità è l’area metrupulitana di [[New York]] hanu un accentu caratteristicu è resu famosu In lì [[Stati Uniti]] da le parechje celebrità newyorchesi è da li parechji film ambientati à [[New York]]. * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò sempre diverse, dananzi à qualsiasi cunsonante. La differenza hè ancora più marcata da lu fattu chì certi pronuncianu la vucale di ''caught'', ''all'', ''talk'', ''off'', ''dawn'', ecc. più chiusa chì à lu centru ò à lu sud. ''On'' fa rima cù ''don'' è ùn cù ''dawn'' è ''tutte'' le parole col gruppu o+r+vucale (''forest'', ''horrible'', ''Florida'', ecc.) hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''horse''. * Parole comu ''marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò tutte pronunciate diverse fra loru, comu in [[Europa]]. * Gli accenti di [[New York]] è di [[Providence, Rhode Island]] sò tradiziunalmente non-rotici, cioè tendonu à ùn pronuncià parechje ò tutte le ''r'' dananzi á altre cunsonanti. * La pronuncia di /æ/ segue di solitu lu cosiddettu ''nasal system'', cioè presenta una chjara differenza tra {{IPA|[e?]}} dananzi à le cunsonanti nasali è {{IPA|[æ]}} in tutti l´altri casi. Tuttavia, In lu l’accentu di [[New York]] si ha un fenumenu dettu ''short à split'', chì fa sì chì la vucale sia pronunciata {{IPA|[e?]}} puru dananzi á altre cunsonanti, ma solu quandu si trova in lu mezzu di la sillaba (parole comu ''fast'', ''half'', ''man'', ''bad'', ecc.) è ùn à la fine (''traffic'', ''family'', ''ladder'', ecc.). Si tratta di un fenumenu simile à la ''broad A'' britannica perché riguarda all’incirca le stesse parole, ma qui la vucale usata hè più chiusa è ùn più aperta di /æ/. * ''Father'' è ''bother'' ghjeneralmente fannu rima comu in lu restu di li [[Stati Uniti]], ma [[New York]] è dintorni possonu fà eccezione: qui la vucale può esse simile à una “o” In lu le parole in cui hè usata puru in inglese britannicu, comu ''father'' è soprattuttu dananzi à ''r'' (''car'', ''arm'', ecc.), é esse pronunciata invece {{IPA|[a]}} In lu le altre posizioni, comu in ''bother''. * A [[New York]] è in lu [[New Jersey]] lu dittongu {{IPA|/a?/}} tende à {{IPA|[æ?]}}. === Mid-Atlantic (sud di lu [[New Jersey]], Philadelphia, Delawà è costa di lu Maryland) === * Per lu cosiddettu “Mid-Atlantic accent” à propositu di ''cot'' è ''caught'' vale quantu dettu per lu nord-est, ma qui ''on'' fa rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò diversi. * Come à [[New York]], puru qui vale la regula di lu ''short à split'' chì però riguarda un minor numeru di parole. * li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La vucale iniziale di lu dittongu {{IPA|/e?/}} può esse più aperta à la fine di la parole (''day'') è più chiusa all’internu (''cane''). * A [[Filadelfia (Pennsylvania)|Philadelphia]] si possonu ave pronunce particulari, comu ''water'' resu simile à “wooder”. === Eastern New England (est di lu Massachusetts, New Hampshisce è Maine) === * Lu ''cot-caught merger'' hè cumpletu dananzi à tutte le cunsonanti. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' di solitu sò diversi. * ''Forest'', ''horrible'', ecc. di solitu hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''hoarse''. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''nasal system''. * Lu veru accentu di Stazona (notu puru comu ''accentu di [[Boston]]'') hè non-roticu, puru se Stacaratteristica tende à perdersi. * In li casi più estremi viene mantenuta la differenza di l’inglese britannicu tra la vucale di ''father'' è quella di ''bother'', ''cot'', ''caught'', ecc. === Nordu (ovest di lu Massachusetts, statu di New York, nordu di l’Ohiu è di l’Illinois, sudu di Michigan, Wiscunsin è Minnesota) === * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò diverse; ''on'' fa rima cù ''don''. * In Sta reghjone (ad eccezione di lu [[Massachusetts]]) si hè spartu In lì ultimi decenni un mutamentu vucalicu in sei stadi, per lu quale per parechji abitanti di lu nordu lu sonu /æ/ diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à tutte le cunsonanti, la vucale di ''father'', ''cot'', ecc. hè pronunciata {{IPA|[a]}} è quella di ''caught'' hè pronunciata anch’essa cù un sonu più apertu chì in lu restu di li [[Stati Uniti]]. Quest’accentu hè suvente chjamatu “accentu di [[Chicagu]]” ò “di [[Detruit]]” ma hè mondu spartu puru In lu lu [[New York (statu)|statu di New York]]. ''Per approfondisce vedi la voce [[Mutamentu vucalicu di le cità di lu Nord]].'' === North Central (North Dakota è nordu di lu Minnesota è di lu Michigan) === * Lu ''cot-caught merger'' hè mondu diffusu. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà chì diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à la ''g'', per cui parole comu ''bag'' è ''vague'' fannu rima. * A causa di la vicinanza col [[Canada]] hè spartu in Stazona lu cosiddettu ''Canadian raising'', per cui la vucale iniziale di li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/a?/}} hè più chiusa dananzi á certe cunsonanti (parole comu ''ride'' è ''write'' ò ''loud'' è ''about'' hanu di fattu vucali diverse). Mentre per lu dittongu {{IPA|/a?/}} lu ''Canadian raising'' hè più ò menu spartu in varie pà ti di li [[Stati Uniti]] è passa suvente inosservatu, per {{IPA|/a?/}} hè una caratteristica di Sta reghjone. === uvest === A l’Ovest ùn esistonu accenti particulari, salvu per lu fattu chì lu ''cot-caught merger'' hè universale, ma In lì ultimi anni in [[California]] è In lì stati limitrofi hè statu osservatu un mutamentu vucalicu ancora in fase di transizione. === African American Vernacular English (AAVE) === L’African American Vernacular English più chì un accentu hè un veru è propriu [[dialettu]], cù una grammatica è un lessicu propri, natu dall’incuntru tra le lingue di li schjavi importati dall’[[Africa]] è le parlate di lu sudu di li [[Stati Uniti]], cù cui ha parechje affinità, è oghji spartu In lu le cumunità afru-americane di tuttu lu paese. Le sue caratteristiche fonetiche principali sò: la pronuncia stabilmente non-rotica; lu ''pin-pen merger''; l’eliminazione di la “i” da li dittonghi (“naas” per ''nice''); l’assenza totale di li soni {{IPA|[?]}} è {{IPA|[ð]}}, per cui ''thing'' è ''this'' diventanu “ting” (u “teng”) è “dis”; la distinzione chjara tra le vucali di ''cot'' è ''caught''; la tendenza á elide le cunsonanti finali è la “d” iniziale In lu la parola ''don’t''. == Voci currelate == * [[Lingua inglese]] * [[Pronuncia di l'inglese]] == cullegamenti esterni == [http://www.ling.upenn.edu/phono_atlas/home.html Atlante fonolughjcu di la University of Pennsylvania] {{en}} == Bibliografia == * Liviu Hofmann Cortesi: ''American English, l'inglese chì si parla In lì USA'', Rizzoli BUR, 1995-2000. * Ferguson, Charles A.; & Heath, Shirley Brice (Eds.). (1981). ''Language in the USA''. Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward. (2004). American English and its distinctiveness. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;18–38). Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward; & Rickford, John R. (Eds.). (2004). ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century''. Cambridge: Cambridge University Press. * Frazer, Timothy (Ed.). (1993). ''Heartland English''. Tuscaloosa: University of Alabama Press. * Glowka, Wayne; & Lance, Donald (Eds.). (1993). ''Language variation in North American English''. New York: mudern Language Association. * Garner, Bryan A. (2003). ''Garner's mudern American Usage''. New York: Oxford University Press. * Kenyon, John S. (1950). ''American pronunciation'' (10th ed.). Ann Arbor: George Wahr. * Kortmann, Bernd; Schneider, Edgar W.; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Morphology and syntax'' (Vol. 2). Berlin: Mouton de Gruyter. * {{cite book|last=Labov|first=William|cu-authors=Sharon Ash; Charles Boberg |year=2006|title=The Atlas of North American English|location=Berlin|publisher=Mouton de Gruyter|id=ISBN 3-11-016746-8}} * Lippi-Green, Rosina. (1997). ''English with an accent: Language, ideology, and discrimination in the United States''. New York: Routedge. * MacNeil, Robert; & Cran, William. (2005). ''Du you speak American?: à cumpanion tu the PBS television series.'' New York: Nan A. Talese, Doubleday. * {{cite book|last=Mathews|first=Mitford M. (ed.)|year=1951|title=A Dictionary of Americanisms on Historical Principles|location=Chicago|publisher=University of Chicagu Press}} * {{cite book|last=Mencken|first=H. L.|authorlink=Henry Louis Mencken|year=1936, repr. 1977|title=The American Language: An Inquiry intu the Development of English in the United States|location=New York|publisher=Knopf}} * [[Mariu Pei]], ''The Story of English'', Lippincott, Philadelphia and New York, 1955. * {{cite book|last=Simpson|first=John (ed.)|year=1989|title=uxford English Dictionary, 2nd edition|location=uxford|publisher=uxford University Press}} * Schneider, Edgar (Ed.). (1996). ''Focus on the USA''. Philadelphia: John Benjamins. * Schneider, Edgar W.; Kortmann, Bernd; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Phonology'' (Vol. 1). Berlin: Mouton de Gruyter. * Thomas, Erik R. (2001). ''An acoustic analysis of vowel variation in New World English''. Publication of American Dialect Society (Nu. 85). Durham, NC: Duke University Press. * Thompson, Charles K. (1958). ''An introduction tu the phonetics of American English'' (2nd ed.). New York: The Ronald Press Cu. * Trudgill, Peter and Jean Hannah. (2002). International English: à Guide tu the Varietes of Standard English, 4th ed. London: Arnold. ISBN 0-340-80834-9. * Wolfram, Walt; & Schilling-Estes, Natalie. (1998). ''American English: Dialects and variation''. Malden, MA: BasLu Blackwell. * Baugh, C. è Cable, Th. ''A History of the english Language''. N.J., Routledge & Kegan Paul, 1978. * Strang, B. à ''History of English''. London, Methuen, 1970. * Algieu, John (Ed.). (2001). ''The Cambridge history of the English language: English in North America'' (Vol. 6). Cambridge: Cambridge University Press. * Bailey, Richard W. (1991). ''Images of English: à cultural history of the language''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Bailey, Richard W. (2004). American English: Its origins and history. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;3–17). Cambridge: Cambridge University Press. * Bryson, Bill. (1994). ''Made in America: An informal history of the English language in the United States''. New York: William Morrow. * Finegan, Edward. (2006). English in North America. In R. Hogg & D. Denison (Eds.), ''A history of the English language'' (pp.&nbsp;384–419). Cambridge: Cambridge University Press. * Kretzschmar, William A. (2002). American English: Melting put or mixing bowl? In K. Lenz & R. Möhlig (Eds.), ''Of dyuersite and change of language: Essays presented tu Manfred Görlach on the uccasion of his sixty-fifth birthday'' (pp.&nbsp;224–239). Heidelberg: C. Winter. * Mathews, Mitford. (1931). ''The beginnings of American English''. Chicago: University of Chicagu Press. * Read, Allen Walker. (2002). ''Milestones in the history of English in America''. Durham, North Carolina, Duke University Press. * Collis Cobuild, ''English Language Dictionary''. Birmingham, Collins, 1987. * ''Merriam Webster's cullegate Dictionary''. Springfield, Mass. 2001. * [http://www-unix.uit.umass.edu/~jjmccart/ McCarthy, John] (1993). * [http://www.houghtonmifflinbooks.com/epub/how_we_talk.shtml ''How We Talk: American Regional English Today.'' Metcalf, Allan, Houghton Mifflin, Boston.] * Labov, William (1994) ''Principles of Linguistic Change: Volume 1: Internal Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17914-3 * Labov, William (2001) ''Principles of Linguistic Change: Volume 2: Social Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17916-X * Labov, William, Sharon Ash, & Charles Boberg (2006) ''Atlas of North American English'' DeGruyter ISBN 3-11-016746-8 * Newman, Michael (2005) "New York Talk" in ''American Voices'' Walt Wolfram and Ben Ward (eds). p.&nbsp;82-87 Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * Wolfram, Walt & Nancy Schilling Estes (2006) ''American English'' 2nd edition Blackwell ISBN 1-4051-1265-4 * Wolfram, Walt & Ward, Ben (2005) ''American Voices: How Dialects Differ from Coast tu Coast'' Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * ''Vowels and cunsonants: An Introduction tu the Sounds of Languages''. Peter Ladefoged, 2003. Blackwell Publishing. * ''Dictionary of American Regional English.'' 5 vols. Cambridge: Harvard University Press, 1985–. <!-- The last volume has yet [2007] tu be published. --> * Allen, Harold B. (1973-6). ''The linguistic atlas of the Upper Midwest'' (3 Vols). Minneapulis: University of Minnesota Press. * Atwood, E. Bagby. (1953). ''A survey of verb forms in the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Carver, Craig M. (1987). ''American regional dialects: à word geography''. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-10076-9 * [[Hans Kurath|Kurath, Hans]], ''et al.'' (1939-43). ''Linguistic atlas of New England'' (6 Vols). Providence: Brown University for the American CouncLu of Learned Societes. * Kurath, Hans. (1949). ''A word geography of the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Kurath, Hans; & McDavid, Raven I., Jr. (1961). ''The pronunciation of English in the Atlantic states''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1979). ''Dialects in culture''. W. Kretzschmar (Ed.). Tuscaloosa: University of Alabama Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1980). ''Varietes of American English''. A. DLu (Ed.). Stanford: Stanford University Press. * Metcalf, Allan. (2000). ''How we talk: American regional English today'' Houghton Mifflin cumpany. ISBN 0-618-04362-4 * Pederson, Lee; McDaniel, Susan L.; & Adams, Carol M. (eds.). (1986-92). ''Linguistic atlas of the gulf states'' (7 Vols). Athens, ghjeorghja: University of ghjeorghja Press. [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Americanu]] kjxmi1m6lxum7o1y3de8214fhaos06g Culumbia 0 12657 405187 397115 2026-08-08T16:23:35Z Martin Macha 2111 16799 /* */ 405187 wikitext text/x-wiki {{Statu|nomeCompleto=Ripublica di Culumbia|nomeUfficiale=República de Colombia|linkBandiera=Flag of Colombia.svg|paginaBandiera=|linkStemma=Coat of arms of Colombia.svg|paginaStemma=|linkLocalizzazione=LocationColombia.svg|motto=Libertad y Orden|mottoTraduzione=Libertà è Ordine|lingua=[[Lingua spagnola|spagnolu]]|capitale=[[Bogotà]]|capitaleAbitanti=8.034.649|capitaleAbitantiAnno=2024|governo=[[Sistema presidenziale cù statu unitariu]]|presidente=[[Abelardo de la Espriella]]|primoMinistro=|elenco capi di stato=Presidente|elenco capi di governo=|indipendenza=da a [[Spagna]] in u [[1810]]|superficieTotale=1.141.748|superficieAcqua=8,8|popolazioneTotale=51.266.000|popolazioneDensita=45|continente=[[America di u Sudu]]|valuta=[[Peso culumbianu]]|tld=.co|telefono=+57|inno=[[Himno Nacional de la República de Colombia]]|festa=[[20 di lugliu]]}} A '''Colombia''' o a '''Culumbia''', ufficialmente a '''Ripublica di Culumbia''' (''República de Colombia'' in spagnolu), hè un statu d'[[America meridiunale]]. A capitale è più grande cità hè [[Bogotà]], situata à u centru di u paese. A Culumbia hà una superficia di 1.141.748 km² è una pupulazione di 51 milioni d'abitanti, cù una densità di 45 ab./km². L'abitanti sò chjamati culumbiani o colombiani (''colombianos'' in spagnolu). A Culumbia hè un statu unitariu cù sistema presidenziale; l'attuale capu di guvernu hè Gustavo Petro. U spagnolu hè a lingua ufficiale à nivellu naziunale ma ci sò 68 altre lingue chì anu u statutu di lingue cuufficiale in e so regione d'urigine. A muneta hè u peso culumbianu. A festa naziunale si celebra u [[20 di lugliu]], anniversariu di l'indipendenza da u [[Spagna|Regnu di Spagna]] in u 1810. == Giugraffia == A Culumbia hè un paese situatu à u nordu di l'[[America meridiunale]]. Sparte cunfine cù u [[Venezuela]] à u livante, u [[Brasile]] à u sudeste, u [[Perù]] è l'[[Ecuador|Ecuadòr]] à u sudu è u [[Panama]] à u nordu. Una parte di u paese hè [[Muntagna|muntagnola]]; a [[Andi|curdigliera di l'Andi]] cumincia à u nordu. A superficia tutale di a Colombia hè 1.141.748 km², cù una superficia in acqua di 8 %. U [[Mari di i Caraibi|mare caraibicu]] hè situatu à u nordu, è l'[[uceanu Pacificu]] à u punente. A zona andina, à u centru di a Culumbia, ragruppa e principale cità è agglumerazione di u paese cum'è a capitale [[Bogotà]], [[Medellín|Medellìn]], [[Bucaramanga]], [[Cùcuta]] o ancu [[San Juan de Casto]]. Ci sò altre cità impurtante à u nordu, in a zona caraibica, cumè [[Cartagena de Indias]], [[Santa Marta]] è [[Barranquilla]]. [[Cali|Calì]], un'altra grande cità, hè situata trà a zona muntagnola è a zona pacifica, à u punente. === Rilievu === [[File:Valle de Cocora, Colombia 02.jpg|sinistra|miniatura|Valle de Cocora, Colombia]] A [[Andi|curdigliera di l'Andi]] cumincia à u nordu di a Culumbia. Una parte di u paese hè dunque muntagnola. In Culumbia, a curdigliera hè spartuta in trè parte: a curdigliera centrale (centru), a curdigliera uccidentale ([[Punenti|punente]]) è a curdigliera urientale ([[Estu|livante]]). A Culumbia hè ancu un paese [[Volcanu|vulcanicu]]; i vulcani sò dunque numerosi. U Nevado del Huila, incù 5.750 metri d'altitudine, hè u più altu [[Volcanu|vulcanu]] attivu di u paese. L'altri principali [[Volcanu|vulcani]] sò l'Azufral (4.070 m), u Cerro Bravo (4.000 m), u Cerro Machín (2.750 m), u Cerro Negro de Mayasquer (4.445 m), u Cumbal (4.764 m), u Doña Juana (4.150 m), u Galeras (4.276 m), u Nevado del Huila (5.750 m), u Nevado del Tolima (5.215 m), u Nevado del Ruiz (5.321 m), u Petacas (4.054 m), u Puracé (4.650 m), u Romeral (3.858 m), u Santa Isabel (4.965 m) è u Sotará (4.400 m). === Clima === [[File:66 - Carthagène - Décembre 2008.jpg|sinistra|miniatura|Cartagena de Indias, à u nordu di u paese, pussede un clima trupicale di savanna]] Per via di a so situazione [[Geografìa|giugraffica]], a Culumbia pussede un clima trupicale o subtrupicale nantu à a so maiò parte. E coste ([[Uceanu Pacificu|pacifiche]] è [[Mari di i Caraibi|caraibe]]) anu un clima ghjeneralmente trupicale o equaturiale, cù timperature alte è un umidità impurtante tuttu l'annu. In queste zone, e timperature medie sò superiore à 25°C. U clima hè trupicale di savanna in a regione di i [[Mari di i Caraibi|Caraibi]], chì pussede dunque una staggione secca è una staggione ùmeda. À u nordeste, in u dipartimentu di a Guajira, u clima hè diserticu. À u centru di u paese, cù a [[muntagna]] è l'altitudine, u clima hè spessu un pocu più frescu, ma scarsameinte frettu. Per esempiu, u clima di [[Bogotà]] hè timperatu d'altitudine, cù una timperatura media massima cutighjana circa à 20°C è un umidità prisente tuttu l'annu. Ma in qualchì valle di u centru di u paese si trova ancu un clima steppicu. U clima culumbianu hè influanzatu da i fenumeni climatichi d'El Niño è di La Niña. === Biudiversità === [[File:Parque Nacional Natural Tayrona 4.jpg|sinistra|miniatura|U parcu naziunale naturale Tayrona, in a regione di Santa Marta]] [[File:Atardecer en el Río amamazonas Leticia,Colombia.jpg|miniatura|Río Amazonas]] A Culumbia pussede una di e più ricche biudiversità di u mondu, cù un numeru strasurdinariu di spezie animale è vegetale, grazie à e so fureste è à u so clima caldu è ùmedu. Ind'una grande parte di u paese, si pò vede numerose fureste primarie. À u sudeste di a Culumbia si trova a furesta primaria di l'Amazonia. U ''Sistema Nacional de Áreas Protegidas'' pruteghje è geste i 59 parchi naziunali, d'una superficia tutale di 125.790 km² (10 % di a superficia naziunale). A diversità vegetale hè immensa, cù più di 45 000 spezie, o guasgì 15 % di a flora di u mondu. A Culumbia pussede ancu 1.825 spezie d'acelli (19 % di e spezie di u [[Terra (pianeta)|mondu]] è 60 % in [[America meridiunale|Sudamerica]]). L'[[Europa|Auropa]] è l'[[America settentriunale|America di u nordu]], inseme, anu un numeru tutale di spezie d'acelli menu impurtante chì a sola Culumbia. Ci sò più di 3.000 spezie di barabattule in u paese, 733 spezie d'anfibi, è 30 % di e spezie di cuppulate di u mondu. Ma oghji, sicondu WWF, a mita di e spezie animale prisente in Culumbia sò minacciate di sparizione. == Storia == == Cultura == == Dimugraffia == A pupulazione di a Culumbia hè di 51 milioni d'abitanti è a so densità hè di 45 ab./km². A capitale, [[Bogotà]], hè a cità più pupulata di u paese, cù più di 7 milioni di persone. {| class="wikitable" |+E 5 principale cità di Culumbia per pupulazione ! !Cità !Dipartamentu !Populazione |- |1. |[[Bogotà]] |Bogotá, Distrito Capital |7.937.898 |- |2. |[[Medellín|Medellin]] |Antioquia |2.634.570 |- |3. |Cali |Valle del Cauca |2.294.653 |- |4. |Barranquilla |Atlántico |1.342.818 |- |5. |Cartagena de Indias |Bolívar |1.065.881 |} === Etnograffia === Per via di a culunisazione è di a schivitù, a pupulazione di Culumbia hè assai mischjata. A Culumbia hè u quartu paese americanu pussidendu a più impurtante cumunità d'urighjina [[Africa|africana]], dopu à [[Haiti]], u [[Brasile]], i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] è l'[[Ecuador|Equatore]]. U censu di u 2005 registrava 49 % di meticcii, 37 % di persone d'urighjina [[Europa|auropea]], 10 % d'urighjina [[Africa|africana]] è 3,4 % d'amerindiani autoctoni.<ref>[https://www.dane.gov.co/index.php/estadisticas-por-tema/demografia-y-poblacion/censo-general-2005-1 Censu di u 2005] - DANE</ref> == Pulitica è administrazione == [[File:Capitalio National de Colombia, Bogotá.jpg|miniatura|U Campidogliu di Culumbia, [[Bogotà]]]] A Culumbia hè una dimucrazia cù sistema presidenziale. U presidente di a ripublica di Culumbia hè u capu di Statu hè di guvernu; hè elettu per un mandatu di 4 anni da u [[populu]] per un [[suffraghju universale]] direttu. L'attuale presidente hè Gustavo Petro da u [[2022]].<ref>[https://www.funcionpublica.gov.co/eva/gerentes/Modulo1/tema-2/1-estructura-estado.html Struttura di u Statu culumbianu] - Funcion Publica</ref> === Administrazione territuriale === [[File:Mapa de Colombia (departamentos).svg|miniatura|Mappa di i dipartamenti di Culumbia]] A Culumbia hè spartuta in 32 dipartamenti è un distrittu federale per a capitale [[Bogotà]]. Ogni dipartamentu hà un assamblea è pussede una certa autonomia administrativa. Sicondu a populazione di u dipartamentu, l'assamblee pussedenu trà 11 è 31 diputati eletti per 4 anni.<ref>[https://www.mininterior.gov.co/grupo-de-apoyo-a-la-gestion-territorial-y-buen-gobierno-local/ordenamiento-territorial-grupo-de-apoyo-a-la-gestion/ Urganizazione territuriale di a Culumbia] - Ministerio del Interior</ref> {| class="wikitable" |+ ! !Dipartamentu !Capitale ! !Dipartamentu !Capitale |- |1. |Amazonas |Leticia |18 |La Guajira |Riohacha |- |2. |Antoquia |[[Medellín|Medellin]] |19 |Magdalena |Santa Marta |- |3. |Arauca |Arauca |20 |Meta |Villavicencio |- |4. |Atlantico |Barranquilla |21 |Nariño |Pasto |- |5. |Bolivar |Cartagena |22 |Norte de Santander |Cúcuta |- |6. |Boyacà |Tunja |23 |Putumayo |Mocoa |- |7. |Caldas |Manizales |24 |Quindío |Armenia |- |8. |Caquetà |Florencia |25 |Risaralda |Pereira |- |9. |Casanare |Yopal |26 |San Andrés y Providencia |San Andrés |- |10. |Cauca |Popoyan |27 |Santander |Bucaramanga |- |11. |Cesar |Valledupar |28 |Sucre |Sincelejo |- |12. |Choco |Quibdo |29 |Tolima |Ibagué |- |13. |Cordoba |Monteria |30 |Valle del Cauca |Cali |- |14. |Cundinamarca |[[Bogotà]] |31 |Vaupés |Mitú |- |15. |Guainia |Inirida |32 |Vichada |Puerto Carreño |- |16. |Guaviare |San José del Guaviare |33 |Distrito Capital |[[Bogotà]] |- |17. |Huila |Neiva | colspan="3" | |} == Galleria d'imagine == <gallery> File:Parque Tayrona, Colombia.jpg|U parcu Tayrona, à u nordu di a Culumbia File:Jardin, Colombia (24260897119).jpg|U paese di Jardin File:Valle de Cocora, Colombia 04.jpg|Valle de Cocora File:Alcaldia de Villa de Leyva.jpg|Villa de Leyva File:Jardin, Colombia (24609111731).jpg|A muntagna in u dipartamentu d'Antoquia File:Desierto de la Tatacoa - Cuzco.jpg|U disertu di a Tatacoa File:Carretera desierto de La Guajira.JPG|Un chjassu in u disertu di a Guajira, à u nordu </gallery> ==Da vede dinò== *[[Juanes]] *[[Gabriel García Márquez]] *[[Shakira]] *[[Luis Muriel]] *[[Medellín]] == Ligami è riferenze == <references /> [[Categoria:America di u Sudu]] 3l4nx63kpj1pr2x1beagyn9lwjx05fq 405188 405187 2026-08-08T16:25:39Z Martin Macha 2111 16799 /* */ 405188 wikitext text/x-wiki {{Statu|nomeCompleto=Ripublica di Culumbia|nomeUfficiale=República de Colombia|linkBandiera=Flag of Colombia.svg|paginaBandiera=|linkStemma=Coat of arms of Colombia.svg|paginaStemma=|linkLocalizzazione=LocationColombia.svg|motto=Libertad y Orden|mottoTraduzione=Libertà è Ordine|lingua=[[Lingua spagnola|spagnolu]]|capitale=[[Bogotà]]|capitaleAbitanti=8.034.649|capitaleAbitantiAnno=2024|governo=[[Sistema presidenziale cù statu unitariu]]|presidente=[[Abelardo de la Espriella]]|primoMinistro=|elenco capi di stato=Presidente|elenco capi di governo=|indipendenza=da a [[Spagna]] in u [[1810]]|superficieTotale=1.141.748|superficieAcqua=2,1|popolazioneTotale=53.399.171|popolazioneDensita=46,8|continente=[[America di u Sudu]]|valuta=[[Peso culumbianu]]|tld=.co|telefono=+57|inno=[[Himno Nacional de la República de Colombia]]|festa=[[20 di lugliu]]}} A '''Colombia''' o a '''Culumbia''', ufficialmente a '''Ripublica di Culumbia''' (''República de Colombia'' in spagnolu), hè un statu d'[[America meridiunale]]. A capitale è più grande cità hè [[Bogotà]], situata à u centru di u paese. A Culumbia hà una superficia di 1.141.748 km² è una pupulazione di 53,4 milioni d'abitanti, cù una densità di 46,8 ab./km². L'abitanti sò chjamati culumbiani o colombiani (''colombianos'' in spagnolu). A Culumbia hè un statu unitariu cù sistema presidenziale; l'attuale capu di guvernu hè Gustavo Petro. U spagnolu hè a lingua ufficiale à nivellu naziunale ma ci sò 68 altre lingue chì anu u statutu di lingue cuufficiale in e so regione d'urigine. A muneta hè u peso culumbianu. A festa naziunale si celebra u [[20 di lugliu]], anniversariu di l'indipendenza da u [[Spagna|Regnu di Spagna]] in u 1810. == Giugraffia == A Culumbia hè un paese situatu à u nordu di l'[[America meridiunale]]. Sparte cunfine cù u [[Venezuela]] à u livante, u [[Brasile]] à u sudeste, u [[Perù]] è l'[[Ecuador|Ecuadòr]] à u sudu è u [[Panama]] à u nordu. Una parte di u paese hè [[Muntagna|muntagnola]]; a [[Andi|curdigliera di l'Andi]] cumincia à u nordu. A superficia tutale di a Colombia hè 1.141.748 km², cù una superficia in acqua di 8 %. U [[Mari di i Caraibi|mare caraibicu]] hè situatu à u nordu, è l'[[uceanu Pacificu]] à u punente. A zona andina, à u centru di a Culumbia, ragruppa e principale cità è agglumerazione di u paese cum'è a capitale [[Bogotà]], [[Medellín|Medellìn]], [[Bucaramanga]], [[Cùcuta]] o ancu [[San Juan de Casto]]. Ci sò altre cità impurtante à u nordu, in a zona caraibica, cumè [[Cartagena de Indias]], [[Santa Marta]] è [[Barranquilla]]. [[Cali|Calì]], un'altra grande cità, hè situata trà a zona muntagnola è a zona pacifica, à u punente. === Rilievu === [[File:Valle de Cocora, Colombia 02.jpg|sinistra|miniatura|Valle de Cocora, Colombia]] A [[Andi|curdigliera di l'Andi]] cumincia à u nordu di a Culumbia. Una parte di u paese hè dunque muntagnola. In Culumbia, a curdigliera hè spartuta in trè parte: a curdigliera centrale (centru), a curdigliera uccidentale ([[Punenti|punente]]) è a curdigliera urientale ([[Estu|livante]]). A Culumbia hè ancu un paese [[Volcanu|vulcanicu]]; i vulcani sò dunque numerosi. U Nevado del Huila, incù 5.750 metri d'altitudine, hè u più altu [[Volcanu|vulcanu]] attivu di u paese. L'altri principali [[Volcanu|vulcani]] sò l'Azufral (4.070 m), u Cerro Bravo (4.000 m), u Cerro Machín (2.750 m), u Cerro Negro de Mayasquer (4.445 m), u Cumbal (4.764 m), u Doña Juana (4.150 m), u Galeras (4.276 m), u Nevado del Huila (5.750 m), u Nevado del Tolima (5.215 m), u Nevado del Ruiz (5.321 m), u Petacas (4.054 m), u Puracé (4.650 m), u Romeral (3.858 m), u Santa Isabel (4.965 m) è u Sotará (4.400 m). === Clima === [[File:66 - Carthagène - Décembre 2008.jpg|sinistra|miniatura|Cartagena de Indias, à u nordu di u paese, pussede un clima trupicale di savanna]] Per via di a so situazione [[Geografìa|giugraffica]], a Culumbia pussede un clima trupicale o subtrupicale nantu à a so maiò parte. E coste ([[Uceanu Pacificu|pacifiche]] è [[Mari di i Caraibi|caraibe]]) anu un clima ghjeneralmente trupicale o equaturiale, cù timperature alte è un umidità impurtante tuttu l'annu. In queste zone, e timperature medie sò superiore à 25°C. U clima hè trupicale di savanna in a regione di i [[Mari di i Caraibi|Caraibi]], chì pussede dunque una staggione secca è una staggione ùmeda. À u nordeste, in u dipartimentu di a Guajira, u clima hè diserticu. À u centru di u paese, cù a [[muntagna]] è l'altitudine, u clima hè spessu un pocu più frescu, ma scarsameinte frettu. Per esempiu, u clima di [[Bogotà]] hè timperatu d'altitudine, cù una timperatura media massima cutighjana circa à 20°C è un umidità prisente tuttu l'annu. Ma in qualchì valle di u centru di u paese si trova ancu un clima steppicu. U clima culumbianu hè influanzatu da i fenumeni climatichi d'El Niño è di La Niña. === Biudiversità === [[File:Parque Nacional Natural Tayrona 4.jpg|sinistra|miniatura|U parcu naziunale naturale Tayrona, in a regione di Santa Marta]] [[File:Atardecer en el Río amamazonas Leticia,Colombia.jpg|miniatura|Río Amazonas]] A Culumbia pussede una di e più ricche biudiversità di u mondu, cù un numeru strasurdinariu di spezie animale è vegetale, grazie à e so fureste è à u so clima caldu è ùmedu. Ind'una grande parte di u paese, si pò vede numerose fureste primarie. À u sudeste di a Culumbia si trova a furesta primaria di l'Amazonia. U ''Sistema Nacional de Áreas Protegidas'' pruteghje è geste i 59 parchi naziunali, d'una superficia tutale di 125.790 km² (10 % di a superficia naziunale). A diversità vegetale hè immensa, cù più di 45 000 spezie, o guasgì 15 % di a flora di u mondu. A Culumbia pussede ancu 1.825 spezie d'acelli (19 % di e spezie di u [[Terra (pianeta)|mondu]] è 60 % in [[America meridiunale|Sudamerica]]). L'[[Europa|Auropa]] è l'[[America settentriunale|America di u nordu]], inseme, anu un numeru tutale di spezie d'acelli menu impurtante chì a sola Culumbia. Ci sò più di 3.000 spezie di barabattule in u paese, 733 spezie d'anfibi, è 30 % di e spezie di cuppulate di u mondu. Ma oghji, sicondu WWF, a mita di e spezie animale prisente in Culumbia sò minacciate di sparizione. == Storia == == Cultura == == Dimugraffia == A pupulazione di a Culumbia hè di 51 milioni d'abitanti è a so densità hè di 45 ab./km². A capitale, [[Bogotà]], hè a cità più pupulata di u paese, cù più di 7 milioni di persone. {| class="wikitable" |+E 5 principale cità di Culumbia per pupulazione ! !Cità !Dipartamentu !Populazione |- |1. |[[Bogotà]] |Bogotá, Distrito Capital |7.937.898 |- |2. |[[Medellín|Medellin]] |Antioquia |2.634.570 |- |3. |Cali |Valle del Cauca |2.294.653 |- |4. |Barranquilla |Atlántico |1.342.818 |- |5. |Cartagena de Indias |Bolívar |1.065.881 |} === Etnograffia === Per via di a culunisazione è di a schivitù, a pupulazione di Culumbia hè assai mischjata. A Culumbia hè u quartu paese americanu pussidendu a più impurtante cumunità d'urighjina [[Africa|africana]], dopu à [[Haiti]], u [[Brasile]], i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]] è l'[[Ecuador|Equatore]]. U censu di u 2005 registrava 49 % di meticcii, 37 % di persone d'urighjina [[Europa|auropea]], 10 % d'urighjina [[Africa|africana]] è 3,4 % d'amerindiani autoctoni.<ref>[https://www.dane.gov.co/index.php/estadisticas-por-tema/demografia-y-poblacion/censo-general-2005-1 Censu di u 2005] - DANE</ref> == Pulitica è administrazione == [[File:Capitalio National de Colombia, Bogotá.jpg|miniatura|U Campidogliu di Culumbia, [[Bogotà]]]] A Culumbia hè una dimucrazia cù sistema presidenziale. U presidente di a ripublica di Culumbia hè u capu di Statu hè di guvernu; hè elettu per un mandatu di 4 anni da u [[populu]] per un [[suffraghju universale]] direttu. L'attuale presidente hè Gustavo Petro da u [[2022]].<ref>[https://www.funcionpublica.gov.co/eva/gerentes/Modulo1/tema-2/1-estructura-estado.html Struttura di u Statu culumbianu] - Funcion Publica</ref> === Administrazione territuriale === [[File:Mapa de Colombia (departamentos).svg|miniatura|Mappa di i dipartamenti di Culumbia]] A Culumbia hè spartuta in 32 dipartamenti è un distrittu federale per a capitale [[Bogotà]]. Ogni dipartamentu hà un assamblea è pussede una certa autonomia administrativa. Sicondu a populazione di u dipartamentu, l'assamblee pussedenu trà 11 è 31 diputati eletti per 4 anni.<ref>[https://www.mininterior.gov.co/grupo-de-apoyo-a-la-gestion-territorial-y-buen-gobierno-local/ordenamiento-territorial-grupo-de-apoyo-a-la-gestion/ Urganizazione territuriale di a Culumbia] - Ministerio del Interior</ref> {| class="wikitable" |+ ! !Dipartamentu !Capitale ! !Dipartamentu !Capitale |- |1. |Amazonas |Leticia |18 |La Guajira |Riohacha |- |2. |Antoquia |[[Medellín|Medellin]] |19 |Magdalena |Santa Marta |- |3. |Arauca |Arauca |20 |Meta |Villavicencio |- |4. |Atlantico |Barranquilla |21 |Nariño |Pasto |- |5. |Bolivar |Cartagena |22 |Norte de Santander |Cúcuta |- |6. |Boyacà |Tunja |23 |Putumayo |Mocoa |- |7. |Caldas |Manizales |24 |Quindío |Armenia |- |8. |Caquetà |Florencia |25 |Risaralda |Pereira |- |9. |Casanare |Yopal |26 |San Andrés y Providencia |San Andrés |- |10. |Cauca |Popoyan |27 |Santander |Bucaramanga |- |11. |Cesar |Valledupar |28 |Sucre |Sincelejo |- |12. |Choco |Quibdo |29 |Tolima |Ibagué |- |13. |Cordoba |Monteria |30 |Valle del Cauca |Cali |- |14. |Cundinamarca |[[Bogotà]] |31 |Vaupés |Mitú |- |15. |Guainia |Inirida |32 |Vichada |Puerto Carreño |- |16. |Guaviare |San José del Guaviare |33 |Distrito Capital |[[Bogotà]] |- |17. |Huila |Neiva | colspan="3" | |} == Galleria d'imagine == <gallery> File:Parque Tayrona, Colombia.jpg|U parcu Tayrona, à u nordu di a Culumbia File:Jardin, Colombia (24260897119).jpg|U paese di Jardin File:Valle de Cocora, Colombia 04.jpg|Valle de Cocora File:Alcaldia de Villa de Leyva.jpg|Villa de Leyva File:Jardin, Colombia (24609111731).jpg|A muntagna in u dipartamentu d'Antoquia File:Desierto de la Tatacoa - Cuzco.jpg|U disertu di a Tatacoa File:Carretera desierto de La Guajira.JPG|Un chjassu in u disertu di a Guajira, à u nordu </gallery> ==Da vede dinò== *[[Juanes]] *[[Gabriel García Márquez]] *[[Shakira]] *[[Luis Muriel]] *[[Medellín]] == Ligami è riferenze == <references /> [[Categoria:America di u Sudu]] iy1t9zesqm5wply1031h6l8n6n9b9zw Sydney 0 13982 405195 378794 2026-08-08T21:48:53Z Fausta Samaritani 15085 fix 405195 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Sydney''' hè a prima cità di l'[[Australia]] pè populazione, in u statu di u [[Novu Galles di u Sudu]] (New South Wales). == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 3.641.422 abitanti (4.504.469 a cità metropulitana) == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Australia]] 5wze9zbtdy6c8b9jgtl4nyczd63agrs 405196 405195 2026-08-08T21:51:21Z Fausta Samaritani 15085 file 405196 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:70-673, Sydney 1970.jpg|thumb|300px|ight|Sydney in u [[1970]]]] '''Sydney''' hè a prima cità di l'[[Australia]] pè populazione, in u statu di u [[Novu Galles di u Sudu]] (New South Wales). == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 3.641.422 abitanti (4.504.469 a cità metropulitana) == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Australia]] ib1q4jtl2q1rjufb1fjr8in5bfwsker Lincoln (Nebraska) 0 14185 405198 401863 2026-08-08T21:55:39Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405198 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lincoln ne skyline.JPG|thumb|300px|right|Lincoln (Nebraska)]] '''Lincoln''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], in u statu di u [[Nebraska]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 258.379 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Nebraska]] 0p15ycbx2mznkzpx56fav304zufu03y 405200 405198 2026-08-08T22:05:24Z Fausta Samaritani 15085 file 405200 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Lincoln ne skyline.JPG|thumb|300px|right|Lincoln (Nebraska)]] [[File:Dash cam footage of the 2024 Lincoln tornado.webm|thumb|200px|right|U tornado à Lincoln in u [[2024]]]] '''Lincoln''' hé una cità di i [[Stati Uniti d'America]], in u statu di u [[Nebraska]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 258.379 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Nebraska]] pgrknfga4dwpqasj1v6qj67sppvgs1z Grussetu è a Prugna 0 16358 405184 336502 2026-08-08T11:59:35Z Paulu 58 Rimosso il reindirizzamento a [[U Grussetu]] 405184 wikitext text/x-wiki '''Grussetu è a Prugna''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Grussetu è a Prugna | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu= | cantonu= | insee=[[2A130]] | cp=[[20128]] | merri= | intercomm= | longitudina= | latitudina= | alt= | superficia= | pop=[[2152]] | dinsità= }} [[Image:Porticcio.JPG|thumb|350 px|none|Stazione balneare di Purticciu, vista da u mare]] == Giugrafia == == Storia == == Munimenti == * a [[Torra di Capiteddu]] == Merri == == Rifarenzi == == Liami == == Da veda dinò == * [[Vignali (Grussetu è a Prugna)|Vignali]] * [[A Prugna]] * a [[Torra di Capiteddu]] * a [[Bocca di San Ghjorghju]] * [[Purtichju]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] o93jtgszog991mzv325id0py3ty4tb7 Burchini 0 19682 405216 404075 2026-08-09T11:13:52Z Fausta Samaritani 15085 405216 wikitext text/x-wiki [[File:Burqini.jpg|thumb|Donna in burchini]] U '''burchini''' (o '''burkini''') hè un tipu di [[custumu da bagnu]] feminile, chì copre interiamente u corpu, esclusi a faccia, e mane è i pedi<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>. Generalmente, hè cumpostu da dui pezzi: una [[tunica]] di media lunghezza incù una cuffia-hijab intigrata è i pantaloni da mette sottu à a tunica. ==Etimulugia== A parola "burchini" hè una [[parola macedonia]] chì unisce i termini [[burqa]] è [[bikini]], ed hè una [[marca rigistrata]].<ref>http://ahiida.com/|titulu=Ahiida® Pty Ltd]</ref> Eppuru, u burchini ùn copre u voltu cum'è in u burqa, ma hè più simile à u [[hijab]]. ==Storia== In u 1993 appariscenu i primi custumi da bagnu feminili produtti da l'impresa turca Hàşema. In Egittu, i primi custumi da bagnu islamichi fubbenu produtti è commercializzati à parte da l'annu 2000 incù u nome di "custumu da bagnu sharia" è "hijab da notu"<ref>http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/910379.stm</ref>: si trattava d'un custumu da bagnu à collu altu, incù e maniche è una piccula gonna da mette sopra i pantaloni longhi. In u 2004<ref>http://www.iodonna.it/attualita/in-prima-pianu/2016/08/18/vietare-u-burchini-in-spiaghja-falsa-prublemu-chì-face-sente-e-donne-musulmane-ancu-più-discriminate/</ref> a stilista [[australia]]na di mamma [[Libanu|libanese]] Aheda Zanetti, proprietaria di l'impresa [[Ahiida]], perfiziuneghja u design di u custumu da bagnu (à l'iniziu chjamatu "''hijood''"<ref>https://www.theguardian.com/world/2006/nov/28/religion.uk</ref>), chì hè brivettatu à parte da u 2007 incù u nome rigistratu "Burchini"<ref>http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/1535222/Aussie-lifesavers-recruit-Muslims-with-the-burchini.html</ref>, imprudendu materiale sinteticu lebbiu simile à i custumi nurmli da bagnu. U burchini fù aduttatu dopu da u guvernu australianu cum'è unu di i mudelli di divisa per u persunale feminile musulmanu impignatu in u salvamentu annantu à e spiaghje<ref>http://www.gioia.it/moda/tindenze/news/à u1566/burchini-custumu-da-bagnu-moda-islamica/</ref>. In u 2016 Aheda Zanetti sustene d'avè vindutu guasi 500000 pezzi in dodici anni, incù vendite in custante aumentu. Da u 2006 in i Stati Uniti 'ssu tipu di custumi sò cunnisciuti cum'è "splashgear". Altre dinuminazione sò "veilkini" è "MyCozzie". ==Descrizzione== U burchini, specificamente disignatu per e donne di riligione [[musulmana]], copre tuttu u corpu, fora di u visu, di e mane è di i pedi, sicondu i pretesi pricetti di l'[[islamismu]]. Parechji virsione ponu avè maniche è pantaloni corti (à duie terzi), è senza cuffia. Hè produttu incù materiale sinteticu lebbiu è elasticizatu, simile à i custumi nurmali da bagnu, à u fine di permette di nutà è d'asciuvà si prestu. U burchini hè statu discrittu cum'è a soluzione perfetta per e donne musulmane chì volenu avè a pussibilità di nutà, senza a necessità di spuglià si è svilà u so corpu. L'aspettu hè simile à quellu d'una [[muta subacquea]] dutata di cuffia intigrata, ma sustanzialmente più flessibile è micca fatta di [[neoprene]]<ref>[http://www.reuters.com/news/videu/videuStory?videuId=370 Intruducendu u burchini]</ref>. Inoltre hè moltu simile à u custumu usatu da i surfisti d'inguernu o in l'acque frete oceaniche è à u custumu da bagnu integrale da cumpetizione imprudatu in e ghjustre natatorie finu à u 2009. U burchini hè imprudatu ancu da donne [[Ebraismu ortudossu|ebreie ortudosse]], [[induismu|induiste]] è [[Mormunismu|cristiane mormone]]<ref>http://espressu.ripublica.it/attualita/2016/08/19/news/è-s'è-e-burchini-fosse-i-minigonna-dii-salafiti-1.280740</ref>. ==Contruversie== L'usu di u burchini hè calchì volta pruibitu in e piscine è altri lochi publichi per presunti mutivi igienichi. Eppuru, u burchini hè un custumu da bagnu rializatu incù u stessu materiale sinteticu ch'è i custumi nurmali da bagnu è, s'ellu hè currittamente purtatu, ùn comporta micca prublemi igienichi differenti rispettu à un custumu nurmale. Frà altru, u tissutu chì copre a testa funge da [[cuffia da notu]], chì tene i capelli. Inoltre, cuprendu guasi interiamente u corpu, u burchini pò cuntribuisce à a privenzione di u [[melanoma]] cutaneu<ref>http://www.socialnews.it/edituriale/edituriali/burchini/</ref>. D'estate di u 2009 parechji merri di l'Italia sittentriunale espunenti di a Lega Nordu anu emessu una seria d'ordinanze lucale per pruibisce l'usu di stu custumu in e piscine cumunale, non solu per mutivi igienichi ma ancu per "mantene a publica decenza è sirenità di l'altri bagnanti, specialmente di i criaturi". In parechji casi, eppuru, e sanzione sò state successivamente annullate da l'auturità ghjudiziaria. D'estate di u 2016 parechji cumune francese di a [[Costa d'Azurru]] anu pruibitu l'usu di u burchini annantu à e spiaghje per presunti mutivi d'ordine pubblicu<ref>http://www.cutidianu.net/esteri/cannes-vieta-burchini-1.2425535</ref>. == Note == <references/> [[Categoria:Ogetti per a persona]] [[Categoria:Abbigliamentu]] ljwjcsyu3pdcz1ilmasb5h35e62v93g Coda di volpe 0 20679 405204 405114 2026-08-08T23:59:30Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 405204 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A coda di volpe'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lagurus ovatus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Liliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Cyperales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Poaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Lagurus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Lagurus ovatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], [[1753]]</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lagurus_ovatus_(Sardinia).jpg|250px|A coda di volpe]] |----- |} A '''coda di volpe''' (''Lagurus ovatus'') hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e [[Poaceae]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in [[Lingua francese|francese]].</ref> == Ripartizioni == ''Lagurus ovatus'' hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, ma hè avà largamenti sparta in i righjoni timparati di u mondu sanu. Omu a trova à spessu annantu à i duni di rena, i pratulini custieri è i terri rinosi. Hè abbastanza cumuna in Europa in e rigione litturale. Hè ligata in modu preferenziale à e spiaghje, ma si pò truvà qualchì volta in certe zone interne renose, incù un [[clima]] caldu. ''Lagurus ovatus'' hè prisenti in [[Corsica]]. == Descrizzione == Hè una pianta annuale alta da 10 à 40 cm, piluta, chì si prisenta à spessu in pupulazione dense longu à i stradelli. A so reta di radiche sparta è superficiale cuntribuisce à a fissazione di e dune. E so casce, corte, larghe è verde anu u basamentu di u lembu munitu di una ligula corta, mozza. A cascia suprana prisenta una guaina panzuta assai caratteristica. U culore duminante di i fiori hè biancu. Fiurisce da maghju à aostu. A sessualità di a pianta hè ermafrodita. == Tassonumia == Parechji sinonimi di ''Lagurus ovatus'' sò: - ''Lagurus dalmaticus'' Gand.<br> - ''Lagurus dimorphus'' Gand.<br> - ''Lagurus humilis'' Gand.<br> - ''Lagurus nitens'' Lojac.<br> ''Lagurus ovatus'' hè stata discrittu par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in u [[1753]]. Hè stata classificatu in u genaru ''Lagurus'', chì capisci|cumprendi circa 10 spezii di pianti arbacei annuali o vivaci. == Cunsirvazioni == ''Lagurus ovatus'' ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, ma pò essa affittata da a perdita d'ambienti divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè à spessu usata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi, ma pò ancu essa cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi agriculi. Par via di a so larga ripartizioni, ''Lagurus ovatus'' hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). == Usi == A ''coda di volpe'' hè una bella spezia chì hè racolta è imprudata in e composizione di fiori secchi. == Da vede dinù == - a [[flora di Corsica]]<br> == Ligami == * [http://www.balogna.sitew.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150904044903/http://www.balogna.sitew.com/ |date=2015-09-04 }} Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S.htm#Voyage_autour_des_noms_corses_des_plantes.S E piante di Balogna. == Note == <references/> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] tpw8ss756mob8d5wadbka9lhd3lae5e Bandana 0 22057 405215 404074 2026-08-09T11:12:56Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405215 wikitext text/x-wiki Un fazzolettu (da l'anticu [[Lingua francese|francese]] ''couvrechief'', "testa di coperta"), cunnisciutu ancu cum'è '''Bandana''', hè un pezzu [[Trinagolu|triangulare]] o [[quadratu]] di tela ligatu intornu à a [[testa]], a faccia o u collu per scopi protettivi o decorativi. Durante a pandemia [[COVID-19]], parechje persone anu adupratu bandane per prutezzione invece di maschere facciali. A popularità di i fazzoletti di [[capu]] pò varià secondu a cultura o a religione, è pò varià trà i [[Ghjudei]] Ortodossi è [[Cristiano|[Cristiani]], [[Cattolico|Cattolici]], Amish è Musulmani. A sciarpa è u [[fazzulettu]] sò articuli parenti. === Bandana === Una bandana (da Sanskrit बन्धन o ''bandhana'', "un ligame") hè un tipu di [[fazzolettu]] grande, di solitu culuritu, uriginariu di u subcuntinente [[India|indianu]], spessu purtatu nantu à a testa o intornu à u collu di una persona. Hè cunsideratu cum'è un cappellu da alcuni. E bandana sò spessu stampate in un mudellu paisley è sò più spessu aduprate per trattene i [[capelli]], sia cum'è un accessoriu di testa à a moda, sia per scopi pratichi. Hè ancu usatu per ligà intornu à u collu per prevene e scottature, è intornu à a [[bocca]] è u [[nasu]] per prutegge da l'inhalazione di polvere o per piattà l'identità di u so purtatore. I bandani sò urighjinarii in India cum'è fazzoletti di culori brillanti di seta è di cuttone cù macchie in biancu nantu à terreni culuriti, principalmente Bandhani rossi è turchini. I stili di seta eranu fatti di filati di qualità più fina, è eranu pupulari. E stampe Bandana per u vestitu sò state produtte prima in [[Glasgow]] da filati di [[cuttone]], è sò avà fatte in parechje qualità. U termine, attualmente, significa generalmente un tessutu in stili stampati, sì seta, seta è cotone, o tuttu cotone. A parolla bandana deriva da e parolle hindi 'bāndhnū,' o 'tie-dyeing', è 'bāndhnā,' "legà". Queste derivenu da e radiche sanscrite "badhnāti", "ellu lega", è u sanscritu "bandhana" (बन्धन), "un ligame". In u 18u è 19u seculi, e bandane eranu spessu cunnisciute cum'è bandannoes. [[Categoria:Ogetti per a persona]] [[Categoria:Abbigliamentu]] s0gzs9i1z7n0reatx3hv0amz7iqx2wt Categoria:Cità fantasma 14 27427 405191 2026-08-08T17:03:05Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405191 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cità]] 81l91k1eadzclsglszyxjq262w989mo Categoria:Cità 14 27428 405192 2026-08-08T17:04:12Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405192 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Giugrafia umana]] bhh35zjknuge0q2t0tietgw73slddnd Categoria:Giugrafia umana 14 27429 405193 2026-08-08T17:04:54Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405193 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Giugrafia]] k15m2mkyspj1mtxoqba1gvmvige4i31 Categoria:Nebraska 14 27430 405199 2026-08-08T21:57:05Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405199 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4 Malatia 0 27431 405205 2026-08-09T09:21:20Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "A '''malatia''' hè una cundizione anurmale di un organismu vivente, causata da alterazione organiche o funziunale. A patolugia hè a disciplina chì studieghja e malatie è e so base fisiopatologiche, mentre a clinica si occupa di a terapia per ristabilisce a funziunalità nurmale. == Cuncettu == A malatia hè cunsiderata l'oppostu di a salute, definita da l'Organizazione Mundiale di a Salute cum'è un statu di benessere fisicu, mentale è suciale. A malatia implicheg..." 405205 wikitext text/x-wiki A '''malatia''' hè una cundizione anurmale di un organismu vivente, causata da alterazione organiche o funziunale. A patolugia hè a disciplina chì studieghja e malatie è e so base fisiopatologiche, mentre a clinica si occupa di a terapia per ristabilisce a funziunalità nurmale. == Cuncettu == A malatia hè cunsiderata l'oppostu di a salute, definita da l'Organizazione Mundiale di a Salute cum'è un statu di benessere fisicu, mentale è suciale. A malatia implicheghja un'alterazione di u statu fisiologicu, chì pò riduce o mudificà negativamente e funzione nurmale. U cuncettu include a transiturietà: ogni patolugia hà un termine, chì pò esse u risanamentu, l'adattamentu o a morte. In lingua inglese, si distingue trà ''disease'' (cuncettualizazione medica), ''illness'' (sperienza sughjettiva), è ''sickness'' (ricunniscimentu suciale). == Caratteristiche e cause == E malatie ponu esse caghjunate da fattori interni (genetichi, metabolichi) o esterni (traumatismi, infezzioni, sustanze chimiche, radiazione). A medicina tradiziunale (allopatica) intervene dopu l'insurghjenza, ma esistenu ancu approcci preventivi è di rinfurzamentu di u sistema immunitariu. == Classificazione == === Per causa === * '''Congenite''': presenti à a nascita. * '''Acquisite''': per contagiu, esposizione à sustanze o radiazioni, o carenza di nutrienti. * '''Genetiche''': alterazioni di u DNA, ereditarie o micca (cum'è u cancheru). === Per criteriu temporale === * '''Malatie acute''': rapidu insorgere è risoluzione (es. influenza). * '''Malatie croniche''': lente è progressive (es. artrosi). === Malatie rare === Sò prevalentemente genetiche, à spessu invalidanti è dumandanu un approcciu multidisciplinariu. == Terminolugia == * '''Sindrome''': inseme di sintomi chì ponu esse duvuti à parechje cause. ==Note== <references/> q4kzvguwhier3d49q1jtl5o2skv0hwf 405206 405205 2026-08-09T09:21:42Z Articulivitali 28749 405206 wikitext text/x-wiki A '''malatia''' hè una cundizione anurmale di un organismu vivente, causata da alterazione organiche o funziunale. A patolugia hè a disciplina chì studieghja e malatie è e so base fisiopatologiche, mentre a clinica si occupa di a terapia per ristabilisce a funziunalità nurmale. == Cuncettu == A malatia hè cunsiderata l'oppostu di a salute, definita da l'Organizazione Mundiale di a Salute cum'è un statu di benessere fisicu, mentale è suciale. A malatia implicheghja un'alterazione di u statu fisiologicu, chì pò riduce o mudificà negativamente e funzione nurmale. U cuncettu include a transiturietà: ogni patolugia hà un termine, chì pò esse u risanamentu, l'adattamentu o a morte. In lingua inglese, si distingue trà ''disease'' (cuncettualizazione medica), ''illness'' (sperienza sughjettiva), è ''sickness'' (ricunniscimentu suciale). == Caratteristiche e cause == E malatie ponu esse caghjunate da fattori interni (genetichi, metabolichi) o esterni (traumatismi, infezzioni, sustanze chimiche, radiazione). A medicina tradiziunale (allopatica) intervene dopu l'insurghjenza, ma esistenu ancu approcci preventivi è di rinfurzamentu di u sistema immunitariu. == Classificazione == === Per causa === * ''Congenite'': presenti à a nascita. * ''Acquisite'': per contagiu, esposizione à sustanze o radiazioni, o carenza di nutrienti. * ''Genetiche'': alterazioni di u DNA, ereditarie o micca (cum'è u cancheru). === Per criteriu temporale === * ''Malatie acute'': rapidu insorgere è risoluzione (es. influenza). * ''Malatie croniche'': lente è progressive (es. artrosi). === Malatie rare === Sò prevalentemente genetiche, à spessu invalidanti è dumandanu un approcciu multidisciplinariu. == Terminolugia == * ''Sindrome'': inseme di sintomi chì ponu esse duvuti à parechje cause. ==Note== <references/> ndcgj3kuteyosnbey47sqeof0xr216c 405211 405206 2026-08-09T10:45:56Z Fausta Samaritani 15085 link, fix, categoria 405211 wikitext text/x-wiki A '''malatia''' hè una cundizione anurmale di un organismu vivente, causata da alterazione organiche o funziunale. A [[patolugia]] hè a disciplina chì studieghja e malatie è e so base fisiopatologiche, mentre a [[clinica]] si occupa di a terapia per ristabilisce a funziunalità nurmale. == Cuncettu == A malatia hè cunsiderata l'oppostu di a salute, definita da l'[[Organizazione Mundiale di a Salute]] cum'è un statu di benessere fisicu, mentale è suciale. A malatia implicheghja un'alterazione di u statu fisiologicu, chì pò riduce o mudificà negativamente e funzione nurmale. U cuncettu include a transiturietà: ogni patolugia hà un termine, chì pò esse u risanamentu, l'adattamentu o a morte. In [[lingua inglese]], si distingue trà ''disease'' (cuncettualizazione medica), ''illness'' (sperienza sughjettiva), è ''sickness'' (ricunniscimentu suciale). == Caratteristiche e cause == E malatie ponu esse caghjunate da fattori interni (genetichi, metabolichi) o esterni (traumatismi, infezzioni, sustanze [[Chimica|chimiche]], radiazione). A medicina tradiziunale (allopatica) intervene dopu l'insurghjenza, ma esistenu ancu approcci preventivi è di rinfurzamentu di u sistema immunitariu. == Classificazione == === Per causa === - ''Congenite'': presenti à a nascita.<br> - ''Acquisite'': per contagiu, esposizione à sustanze o radiazioni, o carenza di nutrienti.<br> - ''Genetiche'': alterazioni di u DNA, ereditarie o micca (cum'è u [[cancheru]]).<br> === Per criteriu temporale === - ''Malatie acute'': rapidu insorgere è risoluzione (es. influenza).<br> - ''Malatie croniche'': lente è progressive (es. artrosi).<br> === Malatie rare === Sò prevalentemente genetiche, à spessu invalidanti è dumandanu un approcciu multidisciplinariu. == Terminolugia == - ''Sindrome'': inseme di sintomi chì ponu esse duvuti à parechje cause. ==Note== <references/> [[Categoria:Medicina]] 1yrgeo1o50n3w148fw0qzkxffpuornw 405219 405211 2026-08-09T11:40:31Z Fausta Samaritani 15085 file 405219 wikitext text/x-wiki A '''malatia''' hè una cundizione anurmale di un organismu vivente, causata da alterazione organiche o funziunale. A [[patolugia]] hè a disciplina chì studieghja e malatie è e so base fisiopatologiche, mentre a [[clinica]] si occupa di a terapia per ristabilisce a funziunalità nurmale. [[File:Karina Marta H. Høydalsdal (5664261318).jpg|300px|right]] == Cuncettu == A malatia hè cunsiderata l'oppostu di a salute, definita da l'[[Organizazione Mundiale di a Salute]] cum'è un statu di benessere fisicu, mentale è suciale. A malatia implicheghja un'alterazione di u statu fisiologicu, chì pò riduce o mudificà negativamente e funzione nurmale. U cuncettu include a transiturietà: ogni patolugia hà un termine, chì pò esse u risanamentu, l'adattamentu o a morte. In [[lingua inglese]], si distingue trà ''disease'' (cuncettualizazione medica), ''illness'' (sperienza sughjettiva), è ''sickness'' (ricunniscimentu suciale). == Caratteristiche e cause == E malatie ponu esse caghjunate da fattori interni (genetichi, metabolichi) o esterni (traumatismi, infezzioni, sustanze [[Chimica|chimiche]], radiazione). A medicina tradiziunale (allopatica) intervene dopu l'insurghjenza, ma esistenu ancu approcci preventivi è di rinfurzamentu di u sistema immunitariu. == Classificazione == === Per causa === - ''Congenite'': presenti à a nascita.<br> - ''Acquisite'': per contagiu, esposizione à sustanze o radiazioni, o carenza di nutrienti.<br> - ''Genetiche'': alterazioni di u DNA, ereditarie o micca (cum'è u [[cancheru]]).<br> === Per criteriu temporale === - ''Malatie acute'': rapidu insorgere è risoluzione (es. influenza).<br> - ''Malatie croniche'': lente è progressive (es. artrosi).<br> === Malatie rare === Sò prevalentemente genetiche, à spessu invalidanti è dumandanu un approcciu multidisciplinariu. == Terminolugia == - ''Sindrome'': inseme di sintomi chì ponu esse duvuti à parechje cause. ==Note== <references/> [[Categoria:Medicina]] 56df2xg6fbh3kiq352fcf1ip49wi7du Materia 0 27432 405207 2026-08-09T09:27:48Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "'''Materia''' hè un cuncettu fundamentale di a fisica è di a filosofia. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'energia. 'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunserva..." 405207 wikitext text/x-wiki '''Materia''' hè un cuncettu fundamentale di a fisica è di a filosofia. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'energia. 'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunservazione di a massa hè furzata à livellu subatomicu. In 'ssi cuntesti, si pò definisce a materia cum'è una classa di particelle chjamate [[fermioni]]. I fermioni seguitanu u principiu d'esclusione di Pauli, chì dice chì dui fermioni ùn ponu micca occupà u stessu statu quanticu. Per 'ssa raghjone, ponu furmà strutture stabile. L'altre particelle, i [[bosoni]], sò i mediatori di e forze è ùn sò micca cunsiderate materia. == Etimolugia == A parolla "materia" vene da u latinu ''materia'', ma pò ancu esse culligata à ''mater'' chì significa "madre". 'Ssu culligamentu sughjerisce chì a materia hè u fundamentu di tutte e cose. == Descrizzione == In fisica, a definizione di materia ùn hè micca unanima. A materia ordinaria hè custituita da [[elettroni]] è da aggregati di [[quark]] stabili, cum'è i [[protoni]] è i [[neutroni]]. Eppuru, a maiò parte di a massa di un protone vene da l'energia di i so cumpunenti è micca da a massa di i quark stessi. I neutroni lìberi sò instabili, è a definizione di materia per i nuclei radioattivi hè ambigua. I bosoni di gauge (fotoni, gluoni) è u bosone di Higgs ùn sò micca cunsiderati materia. === Proprietà === A materia hà una '''massa inerziale''' chì hè una pruprietà intrinseca è chì si misura in chilugrammi. U '''pesu''', invece, hè a forza di gravità è cambia sicondu u locu. A materia hè ancu impenetrabile, vale à dì chì dui corpi ùn ponu micca occupà u listessu spaziu. === Struttura === A materia pò esse '''omogenea''' (cumpusizione uniforme, cum'è u ramu puru) o '''eterogenea''' (cum'è u granitu). E so pruprietà macroscopiche dipendenu da a struttura microscopica. == Stati di a materia == A materia si prisenta in diverse fase, chjamate stati, in risposta à a temperatura è a pressione. * '''Solidi''': mantenenu a so forma è struttura. * '''Liquidi''': piglianu a forma di u cuntinuu, ma anu un volume fissu. * '''Gasu''': ùn anu nè forma nè volume fissu. Altre fase esistenu, cum'è u [[plasma]], u superfluidu è u condensatu di Bose-Einstein. == Forme di materia == === Materia chimica === Hè a parte di l'universu custituita da atomi. 'Ssa materia raprisenta solu circa u 4% di a massa tutale di l'universu; u restu hè materia oscura è energia oscura. === Antimateria === L'[[antimateria]] hè custituita da antiparticelle. Quandu una particella scontra a so antiparticella, si annientiscenu, liberendu l'energia. === Materia oscura === A [[materia oscura]] hè una forma di materia chì ùn emette micca radiazione elettromagnetica. A so esistenza hè dedutta da effetti gravitazziunali à scala cosmica, ma ùn hè ancu stata osservata in modu direttu. ==Note== <references/> m3012fvrylmflvu8b4xh9fxb5sih2vy 405208 405207 2026-08-09T09:28:06Z Articulivitali 28749 405208 wikitext text/x-wiki '''Materia''' hè un cuncettu fundamentale di a fisica è di a filosofia. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'energia. 'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunservazione di a massa hè furzata à livellu subatomicu. In 'ssi cuntesti, si pò definisce a materia cum'è una classa di particelle chjamate [[fermioni]]. I fermioni seguitanu u principiu d'esclusione di Pauli, chì dice chì dui fermioni ùn ponu micca occupà u stessu statu quanticu. Per 'ssa raghjone, ponu furmà strutture stabile. L'altre particelle, i [[bosoni]], sò i mediatori di e forze è ùn sò micca cunsiderate materia. == Etimolugia == A parolla "materia" vene da u latinu ''materia'', ma pò ancu esse culligata à ''mater'' chì significa "madre". 'Ssu culligamentu sughjerisce chì a materia hè u fundamentu di tutte e cose. == Descrizzione == In fisica, a definizione di materia ùn hè micca unanima. A materia ordinaria hè custituita da [[elettroni]] è da aggregati di [[quark]] stabili, cum'è i [[protoni]] è i [[neutroni]]. Eppuru, a maiò parte di a massa di un protone vene da l'energia di i so cumpunenti è micca da a massa di i quark stessi. I neutroni lìberi sò instabili, è a definizione di materia per i nuclei radioattivi hè ambigua. I bosoni di gauge (fotoni, gluoni) è u bosone di Higgs ùn sò micca cunsiderati materia. === Proprietà === A materia hà una '''massa inerziale''' chì hè una pruprietà intrinseca è chì si misura in chilugrammi. U '''pesu''', invece, hè a forza di gravità è cambia sicondu u locu. A materia hè ancu impenetrabile, vale à dì chì dui corpi ùn ponu micca occupà u listessu spaziu. === Struttura === A materia pò esse ''omogenea'' (cumpusizione uniforme, cum'è u ramu puru) o '''eterogenea''' (cum'è u granitu). E so pruprietà macroscopiche dipendenu da a struttura microscopica. == Stati di a materia == A materia si prisenta in diverse fase, chjamate stati, in risposta à a temperatura è a pressione. * ''Solidi'': mantenenu a so forma è struttura. * ''Liquidi'': piglianu a forma di u cuntinuu, ma anu un volume fissu. * ''Gasu'': ùn anu nè forma nè volume fissu. Altre fase esistenu, cum'è u [[plasma]], u superfluidu è u condensatu di Bose-Einstein. == Forme di materia == === Materia chimica === Hè a parte di l'universu custituita da atomi. 'Ssa materia raprisenta solu circa u 4% di a massa tutale di l'universu; u restu hè materia oscura è energia oscura. === Antimateria === L'[[antimateria]] hè custituita da antiparticelle. Quandu una particella scontra a so antiparticella, si annientiscenu, liberendu l'energia. === Materia oscura === A [[materia oscura]] hè una forma di materia chì ùn emette micca radiazione elettromagnetica. A so esistenza hè dedutta da effetti gravitazziunali à scala cosmica, ma ùn hè ancu stata osservata in modu direttu. ==Note== <references/> parg0wtwcu7avdz79ald454gbvqr226 405209 405208 2026-08-09T09:28:26Z Articulivitali 28749 405209 wikitext text/x-wiki '''Materia''' hè un cuncettu fundamentale di a fisica è di a filosofia. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'energia. 'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunservazione di a massa hè furzata à livellu subatomicu. In 'ssi cuntesti, si pò definisce a materia cum'è una classa di particelle chjamate [[fermioni]]. I fermioni seguitanu u principiu d'esclusione di Pauli, chì dice chì dui fermioni ùn ponu micca occupà u stessu statu quanticu. Per 'ssa raghjone, ponu furmà strutture stabile. L'altre particelle, i [[bosoni]], sò i mediatori di e forze è ùn sò micca cunsiderate materia. == Etimolugia == A parolla "materia" vene da u latinu ''materia'', ma pò ancu esse culligata à ''mater'' chì significa "madre". 'Ssu culligamentu sughjerisce chì a materia hè u fundamentu di tutte e cose. == Descrizzione == In fisica, a definizione di materia ùn hè micca unanima. A materia ordinaria hè custituita da [[elettroni]] è da aggregati di [[quark]] stabili, cum'è i [[protoni]] è i [[neutroni]]. Eppuru, a maiò parte di a massa di un protone vene da l'energia di i so cumpunenti è micca da a massa di i quark stessi. I neutroni lìberi sò instabili, è a definizione di materia per i nuclei radioattivi hè ambigua. I bosoni di gauge (fotoni, gluoni) è u bosone di Higgs ùn sò micca cunsiderati materia. === Proprietà === A materia hà una ''massa inerziale'' chì hè una pruprietà intrinseca è chì si misura in chilugrammi. U ''pesu'', invece, hè a forza di gravità è cambia sicondu u locu. A materia hè ancu impenetrabile, vale à dì chì dui corpi ùn ponu micca occupà u listessu spaziu. === Struttura === A materia pò esse ''omogenea'' (cumpusizione uniforme, cum'è u ramu puru) o ''eterogenea'' (cum'è u granitu). E so pruprietà macroscopiche dipendenu da a struttura microscopica. == Stati di a materia == A materia si prisenta in diverse fase, chjamate stati, in risposta à a temperatura è a pressione. * ''Solidi'': mantenenu a so forma è struttura. * ''Liquidi'': piglianu a forma di u cuntinuu, ma anu un volume fissu. * ''Gasu'': ùn anu nè forma nè volume fissu. Altre fase esistenu, cum'è u [[plasma]], u superfluidu è u condensatu di Bose-Einstein. == Forme di materia == === Materia chimica === Hè a parte di l'universu custituita da atomi. 'Ssa materia raprisenta solu circa u 4% di a massa tutale di l'universu; u restu hè materia oscura è energia oscura. === Antimateria === L'[[antimateria]] hè custituita da antiparticelle. Quandu una particella scontra a so antiparticella, si annientiscenu, liberendu l'energia. === Materia oscura === A [[materia oscura]] hè una forma di materia chì ùn emette micca radiazione elettromagnetica. A so esistenza hè dedutta da effetti gravitazziunali à scala cosmica, ma ùn hè ancu stata osservata in modu direttu. ==Note== <references/> mdt7poz1heaf9cym7311m1heh6gk8dd 405212 405209 2026-08-09T10:52:19Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categorie 405212 wikitext text/x-wiki '''Materia''' hè un cuncettu fundamentale di a [[fisica]] è di a [[filosofia]]. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'[[energia]]. 'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunservazione di a massa hè furzata à livellu subatomicu. In 'ssi cuntesti, si pò definisce a materia cum'è una classa di particelle chjamate [[fermioni]]. I fermioni seguitanu u principiu d'esclusione di Pauli, chì dice chì dui fermioni ùn ponu micca occupà u stessu statu quanticu. Per 'ssa raghjone, ponu furmà strutture stabile. L'altre particelle, i [[bosoni]], sò i mediatori di e forze è ùn sò micca cunsiderate materia. == Etimolugia == A parolla "materia" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''materia'', ma pò ancu esse culligata à ''mater'' chì significa "madre". 'Ssu culligamentu sughjerisce chì a materia hè u fundamentu di tutte e cose. == Descrizzione == In fisica, a definizione di materia ùn hè micca unanima. A materia ordinaria hè custituita da [[elettroni]] è da aggregati di [[quark]] stabili, cum'è i [[protoni]] è i [[neutroni]]. Eppuru, a maiò parte di a massa di un protone vene da l'energia di i so cumpunenti è micca da a massa di i quark stessi. I neutroni lìberi sò instabili, è a definizione di materia per i nuclei radioattivi hè ambigua. I bosoni di gauge (fotoni, gluoni) è u [[bosone di Higgs]] ùn sò micca cunsiderati materia. === Proprietà === A materia hà una ''massa inerziale'' chì hè una pruprietà intrinseca è chì si misura in chilugrammi. U ''pesu'', invece, hè a [[forza di gravità]] è cambia sicondu u locu. A materia hè ancu impenetrabile, vale à dì chì dui corpi ùn ponu micca occupà u listessu spaziu. === Struttura === A materia pò esse ''omogenea'' (cumpusizione uniforme, cum'è u ramu puru) o ''eterogenea'' (cum'è u granitu). E so pruprietà macroscopiche dipendenu da a struttura microscopica. == Stati di a materia == A materia si prisenta in diverse fase, chjamate stati, in risposta à a temperatura è a pressione. - ''Solidi'': mantenenu a so forma è struttura.<br> - ''Liquidi'': piglianu a forma di u cuntinuu, ma anu un volume fissu.<br> - ''Gasu'': ùn anu nè forma nè volume fissu.<br> Altre fase esistenu, cum'è u [[plasma]], u superfluidu è u condensatu di Bose-Einstein. == Forme di materia == === Materia chimica === Hè a parte di l'universu custituita da atomi. 'Ssa materia raprisenta solu circa u 4% di a massa tutale di l'universu; u restu hè materia oscura è energia oscura. === Antimateria === L'[[antimateria]] hè custituita da antiparticelle. Quandu una particella scontra a so antiparticella, si annientiscenu, liberendu l'energia. === Materia oscura === A [[materia oscura]] hè una forma di materia chì ùn emette micca radiazione elettromagnetica. A so esistenza hè dedutta da effetti gravitazziunali à scala cosmica, ma ùn hè ancu stata osservata in modu direttu. ==Note== <references/> [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Filosofia]] [[Categoria:Chimica]] n7v32vx7eqhunhlltd71zildtr9oq2n 405218 405212 2026-08-09T11:35:01Z Fausta Samaritani 15085 file 405218 wikitext text/x-wiki '''Materia''' hè un cuncettu fundamentale di a [[fisica]] è di a [[filosofia]]. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'[[energia]]. 'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunservazione di a massa hè furzata à livellu subatomicu. In 'ssi cuntesti, si pò definisce a materia cum'è una classa di particelle chjamate [[fermioni]]. I fermioni seguitanu u principiu d'esclusione di Pauli, chì dice chì dui fermioni ùn ponu micca occupà u stessu statu quanticu. Per 'ssa raghjone, ponu furmà strutture stabile. L'altre particelle, i [[bosoni]], sò i mediatori di e forze è ùn sò micca cunsiderate materia. [[File:Wax Fire Anim.gif|thumb|200px|right|Animazione di u focu]] == Etimolugia == A parolla "materia" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''materia'', ma pò ancu esse culligata à ''mater'' chì significa "madre". 'Ssu culligamentu sughjerisce chì a materia hè u fundamentu di tutte e cose. == Descrizzione == In fisica, a definizione di materia ùn hè micca unanima. A materia ordinaria hè custituita da [[elettroni]] è da aggregati di [[quark]] stabili, cum'è i [[protoni]] è i [[neutroni]]. Eppuru, a maiò parte di a massa di un protone vene da l'energia di i so cumpunenti è micca da a massa di i quark stessi. I neutroni lìberi sò instabili, è a definizione di materia per i nuclei radioattivi hè ambigua. I bosoni di gauge (fotoni, gluoni) è u [[bosone di Higgs]] ùn sò micca cunsiderati materia. === Proprietà === A materia hà una ''massa inerziale'' chì hè una pruprietà intrinseca è chì si misura in chilugrammi. U ''pesu'', invece, hè a [[forza di gravità]] è cambia sicondu u locu. A materia hè ancu impenetrabile, vale à dì chì dui corpi ùn ponu micca occupà u listessu spaziu. === Struttura === A materia pò esse ''omogenea'' (cumpusizione uniforme, cum'è u ramu puru) o ''eterogenea'' (cum'è u granitu). E so pruprietà macroscopiche dipendenu da a struttura microscopica. == Stati di a materia == A materia si prisenta in diverse fase, chjamate stati, in risposta à a temperatura è a pressione. - ''Solidi'': mantenenu a so forma è struttura.<br> - ''Liquidi'': piglianu a forma di u cuntinuu, ma anu un volume fissu.<br> - ''Gasu'': ùn anu nè forma nè volume fissu.<br> Altre fase esistenu, cum'è u [[plasma]], u superfluidu è u condensatu di Bose-Einstein. == Forme di materia == === Materia chimica === Hè a parte di l'universu custituita da atomi. 'Ssa materia raprisenta solu circa u 4% di a massa tutale di l'universu; u restu hè materia oscura è energia oscura. === Antimateria === L'[[antimateria]] hè custituita da antiparticelle. Quandu una particella scontra a so antiparticella, si annientiscenu, liberendu l'energia. === Materia oscura === A [[materia oscura]] hè una forma di materia chì ùn emette micca radiazione elettromagnetica. A so esistenza hè dedutta da effetti gravitazziunali à scala cosmica, ma ùn hè ancu stata osservata in modu direttu. ==Note== <references/> [[Categoria:Fisica]] [[Categoria:Filosofia]] [[Categoria:Chimica]] ayd56j4jl84p3jloo5pjme0p1vjxtra Moda 0 27433 405210 2026-08-09T10:45:38Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "A '''moda''' hè un fenomenu suciale chì cuncerna a scelta di u modu di veste o d'indussà vestiti è ornamenti, secondu u gustu di una determinata epica è regione. Nasce in parte da a necessità umana di copre si, ma assume prestu funzione suciale per distingue e classe, i rolli sacerdutali, amministrativi è militari. Hè ancu una attività artigianale è industriale di primura à livellu mundiale. == Etimologia == U termine "moda" vene da u latinu ''modus'', chì..." 405210 wikitext text/x-wiki A '''moda''' hè un fenomenu suciale chì cuncerna a scelta di u modu di veste o d'indussà vestiti è ornamenti, secondu u gustu di una determinata epica è regione. Nasce in parte da a necessità umana di copre si, ma assume prestu funzione suciale per distingue e classe, i rolli sacerdutali, amministrativi è militari. Hè ancu una attività artigianale è industriale di primura à livellu mundiale. == Etimologia == U termine "moda" vene da u latinu ''modus'', chì significa manera, norma, regula. Hè un fenomenu carattarizatu da una estrema variabilità è da un cambiamentu custante di forme. <ref>Vanni Codeluppi</ref> == Storia == In i seculi passati, a vestitura à a moda eranu riservate à e classe asgiate per via di u costu di i tissuti è di i culuranti. La ghjente menu ricchi indussavanu abiti rozi è grisgi, o abiti frusti. A moda cum'è a cunniscimu oghje hà evoluatu à traversu i seculi: * In l'antichità, Grechi è Rumani indussavanu tuniche è mantelli. * Duranti u Medievu, l'abiti si sò adattati à u clima è à u rangu suciale, incù l'intruduzione di buttoni è taglii più adatti. * U Rinasciamentu hà vistu a nascita di e corte signurile cum'è centri di moda. * In u XVII seculu, a Francia, incù Luigi XIV, diventa u centru di a moda europea. * U XVIII seculu hè carattarizatu da u Rococò è da u stile neoclassicu dopu a scuperta di Pompei. * U XIX seculu vede l'ascesa di a burghesia è a nascita di a moda maschile moderna . A crinulina è u bustu sò simboli di l'epica. * U XX seculu hè marcatu da l'emancipazione femminile, a nascita di a minigonna, i jeans, è u prêt-à-porter. == Significatu suciale == A moda risponde à duie esigenze cuntrastante: l'imitazione (bisognu d'appartenenza suciale) è a differenziazione (bisognu di distingue si). <ref>Georg Simmel, 1895</ref> == Sarti è stilisti == In u passatu, i sartori eranu servitori di e corte. Cù l'arrivu di i primi stilisti in u XIX seculu, cum'è Charles Fréderic Worth, u rapportu cambia: u stilista diventa una figura creativa chì detta tendenza. In u XX seculu, Parigi hè stata a capitale mundiale di a moda, incù figure cum'è Coco Chanel, Christian Dior, è Yves Saint Laurent. == Leghje suntuarie == Eranu leghje chì limitavanu u lussu in l'abbigliamentu per distingue e classe suciale. Eranu particularmente severi cù e donne, ma à a fine di u XVIII seculu sò state abulite durante a Rivuluzione francese. == Note == <references/> bkdo0xt4mo4dkio7x08lfw7n8nha8dp 405213 405210 2026-08-09T11:02:59Z Fausta Samaritani 15085 fix, link categoria 405213 wikitext text/x-wiki A '''moda''' hè un fenomenu suciale chì cuncerna a scelta di u modu di veste o d'indussà vestiti è ornamenti, secondu u gustu di una determinata epica è regione. Nasce in parte da a necessità [[Homo sapiens|umana]] di copre si, ma assume prestu funzione suciale per distingue e classe, i rolli sacerdutali, amministrativi è militari. Hè ancu una attività artigianale è [[Industria|industriale]] di primura à livellu mundiale. == Etimologia == U termine "moda" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''modus'', chì significa manera, norma, regula. Hè un fenomenu carattarizatu da una estrema variabilità è da un cambiamentu custante di forme. <ref>Vanni Codeluppi.</ref> == Storia == In i seculi passati, a vestitura à a moda eranu riservate à e classe asgiate per via di u costu di i tissuti è di i culuranti. La ghjente menu ricchi indussavanu abiti rozi è grisgi, o [[Abitu|abiti]] frusti. A moda cum'è a cunniscimu oghje hà evoluatu à traversu i seculi: - In l'antichità, Grechi è [[Rumani]] indussavanu tuniche è mantelli.<br> - Duranti u [[Medievu]], l'abiti si sò adattati à u clima è à u rangu suciale, incù l'intruduzione di buttoni è taglii più adatti.<br> - U [[Rinasciamentu]] hà vistu a nascita di e corte signurile cum'è centri di moda.<br> - In u [[XVII sèculu]], a Francia, incù [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]], diventa u centru di a moda europea.<br> - U [[XVIII sèculu]] hè carattarizatu da u [[Rococò]] è da u stile neoclassicu dopu a scuperta di [[Pompei]].<br> - U [[XIX sèculu]] vede l'ascesa di a [[burghesia]] è a nascita di a moda maschile moderna. A crinulina è u bustu sò simboli di l'epica.<br> - U [[XX sèculu]] hè marcatu da l'emancipazione femminile, a nascita di a [[minigonna]], i [[jeans]], è u prêt-à-porter.<br> == Significatu suciale == A moda risponde à duie esigenze cuntrastante: l'imitazione (bisognu d'appartenenza suciale) è a differenziazione (bisognu di distingue si). <ref>Georg Simmel, [[1895]].</ref> == Sarti è stilisti == In u passatu, i sartori eranu servitori di e corte. Cù l'arrivu di i primi stilisti in u XIX sèculu, cum'è [[Charles Fréderic Worth]], u rapportu cambia: u stilista diventa una figura creativa chì detta tendenza. In u XX sèculu, [[Parigi]] hè stata a capitale mundiale di a moda, incù figure cum'è [[Coco Chanel]], [[Christian Dior]], è [[Yves Saint Laurent]]. == Leghje suntuarie == Eranu leghje chì limitavanu u lussu in l'abbigliamentu per distingue e [[classe suciale]]. Eranu particularmente severi cù e donne, ma à a fine di u XVIII sèculu sò state abulite durante a [[Rivuluzione francese]]. == Note == <references/> [[Categoria:abbigliamentu]] [[Categoria:Industria]] k82ed84aa1rozea1de4ada7ja183ze2 405217 405213 2026-08-09T11:27:41Z Fausta Samaritani 15085 file 405217 wikitext text/x-wiki A '''moda''' hè un fenomenu suciale chì cuncerna a scelta di u modu di veste o d'indussà vestiti è ornamenti, secondu u gustu di una determinata epica è regione. Nasce in parte da a necessità [[Homo sapiens|umana]] di copre si, ma assume prestu funzione suciale per distingue e classe, i rolli sacerdutali, amministrativi è militari. Hè ancu una attività artigianale è [[Industria|industriale]] di primura à livellu mundiale. [[File:Arte & Moda, Fundação Calouste Gulbenkian 04.jpg|thumb|400px|right|''Arte & Moda'', Fondazione Calouste Gulbenkian]] == Etimologia == U termine "moda" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''modus'', chì significa manera, norma, regula. Hè un fenomenu carattarizatu da una estrema variabilità è da un cambiamentu custante di forme. <ref>Vanni Codeluppi.</ref> == Storia == In i seculi passati, a vestitura à a moda eranu riservate à e classe asgiate per via di u costu di i tissuti è di i culuranti. La ghjente menu ricchi indussavanu abiti rozi è grisgi, o [[Abitu|abiti]] frusti. A moda cum'è a cunniscimu oghje hà evoluatu à traversu i seculi: - In l'antichità, Grechi è [[Rumani]] indussavanu tuniche è mantelli.<br> - Duranti u [[Medievu]], l'abiti si sò adattati à u clima è à u rangu suciale, incù l'intruduzione di buttoni è taglii più adatti.<br> - U [[Rinasciamentu]] hà vistu a nascita di e corte signurile cum'è centri di moda.<br> - In u [[XVII sèculu]], a Francia, incù [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]], diventa u centru di a moda europea.<br> - U [[XVIII sèculu]] hè carattarizatu da u [[Rococò]] è da u stile neoclassicu dopu a scuperta di [[Pompei]].<br> - U [[XIX sèculu]] vede l'ascesa di a [[burghesia]] è a nascita di a moda maschile moderna. A crinulina è u bustu sò simboli di l'epica.<br> - U [[XX sèculu]] hè marcatu da l'emancipazione femminile, a nascita di a [[minigonna]], i [[jeans]], è u prêt-à-porter.<br> == Significatu suciale == A moda risponde à duie esigenze cuntrastante: l'imitazione (bisognu d'appartenenza suciale) è a differenziazione (bisognu di distingue si). <ref>Georg Simmel, [[1895]].</ref> == Sarti è stilisti == In u passatu, i sartori eranu servitori di e corte. Cù l'arrivu di i primi stilisti in u XIX sèculu, cum'è [[Charles Fréderic Worth]], u rapportu cambia: u stilista diventa una figura creativa chì detta tendenza. In u XX sèculu, [[Parigi]] hè stata a capitale mundiale di a moda, incù figure cum'è [[Coco Chanel]], [[Christian Dior]], è [[Yves Saint Laurent]]. == Leghje suntuarie == Eranu leghje chì limitavanu u lussu in l'abbigliamentu per distingue e [[classe suciale]]. Eranu particularmente severi cù e donne, ma à a fine di u XVIII sèculu sò state abulite durante a [[Rivuluzione francese]]. == Note == <references/> [[Categoria:abbigliamentu]] [[Categoria:Industria]] 94keu0pgaclczdu2cq71hd9b3z09ak6 Categoria:Abbigliamentu 14 27434 405214 2026-08-09T11:03:35Z Fausta Samaritani 15085 Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Società]]" 405214 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Società]] klkiijfgey812k8b52jux4kdiyc9n83