Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.15 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 24 di marzu 0 1633 405421 391311 2026-08-14T11:26:21Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 405421 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''24 di marzu''' hè l'83<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'84<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 282 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == - [[1949]] - [[Ruud Krol]], calciadore è allenatore ulandese.<br> - [[1954]] - [[Rafael Orozco Maestre]] hè statu un cantadore, è musicante columbianu.<br> == Morti == <gallery> Image:Jules Verne by Lock & Whitfield.jpg|<small>[[Jules Verne]] ([[8 di ferraghju]] [[1828]]-24 di marzu [[1905]])</small> </gallery> == Celebrazioni == === Santi === Santa '''Catalina di Svezia'''. Catalina hè nata versu l'annu 1331, figliola di Santa Brigida chì a chjamava Carina. Subitu spuppata, l'anu messa in una abbazia è a ci anu lasciata sinu à quandu l'anu trovu un maritu, un omu assai devotu. A mamma, prestu veduva, si ne era andata in Roma è ci si era stabilita definitivamente. Catalina dinù fù prestu veduva. Avia 19 anni è avia raghjuntu a mamma in Roma pè u Ghjubileu di u 1350 quand'ellu morse u maritu. Allora si n'hè stata in Roma cù a mamma è anu campatu vintitrè anni inseme. In Roma, numerosi eranu l'omi chì averebbinu vulsutu spusalla. Duie volte anu ancu pruvatu à rapilla. A prima volta, quand'ella andava à a chjesa di San Bastianu. Trà ella è u giuvanottu chì a seguitava, apparse un cervu, è u giovanu, chì ghjera un gran passiunatu di caccia, rinunciò à Catalina per corre daretu à u cervu. A seconda volta, andava à a chjesa di San Lurenzu. L'omu chì a vulia rapì ebbe un velu appiccicatu nantu à a faccia è, per paura di sbagliassi, chì accantu à Catalina ci era una vechja, scappò. In u 1372, Catalina è a mamma andetenu in pelegrinaggiu in Terra santa. A' u ritornu, Brigida morse. Catalina accumpagnò a salma in Svezia. Dopu à un novu seghjornu in Roma per sullicità a canunizazione di a mamma, Catalina vultò à u paese nativu. Fù abbatessa di Valdstena, un munasteru di sore di San Salvadore, cungregazione creata da Santa Brigida. Catalina avia tandu 48 anni. Hè morta l'annu dopu, u 24 marzu 1381. Etimolugia è nomi: V. Catalina di Siena (29 aprile). Prutezzione: i sconci.[https://adecec.net/adecec/santi/03-marzu.php] == Ligami esterni == * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di marzu|24]] aoh2fvd0ad1n1994cv01xobjxea746a 1 d'aostu 0 1763 405387 391521 2026-08-13T15:35:45Z Fausta Samaritani 15085 405387 wikitext text/x-wiki {{aostu}} U '''1 d'aostu''' hè u 213esimu ghjornu (u 214esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === ;[[Santu Alfonsu Maria di i Liguori]] '''Alfonsu Maria''' di i Liguori hè natu in u [[1696]], in Marianella, accantu à [[Napuli]]. Pare ch'ellu fussi u più grande avucatu di Napuli quandu, à l'età di 27 anni, decise di fassi prete. Urdinatu trè anni dopu, campava cù a povera ghjente è predicava di manera à esse capitu da i più gnuranti. In u [[1732]], creò a Cungregazione di u Santissimu Redentore cù a regula di campà cum'ellu campava Ghjesù, ma fù un fiascu chì, issa regula, piacì pocu. A' 52 anni, face stampà a so famosa "Teolugia morale". Ista volta dinù, e so teurie ùn so micca accettate da parechji preti. A' 66 anni, accetta di esse vescu di Santa Agata di i Gotti. Era una dioccesi chjuca chjuca è nimu ne vulia. Ellu ci stà 12 anni. A' 79 anni, si ritira in Nocera di i Pagani. Una [[malatia]] di a lisca di u spinu l'azzimbava è u facia soffre in cuntinuvu. Campa torna una duzina d'anni, abbandunatu, criticatu, ancu da u papa. Hè mortu u primu agostu [[1787]]. Etimolugia: da u germ. "adel" (nobile) è "funs" (rapidu, lestu, sempre prontu). Purtatu in Spagna da i Visigoti, si hè spartu in tutta l'Europa. Casate: Alfonsi. Nomi: Alfonso, Alfonsu, Alonso, Alonzo, Alphonse, Alphonsine, Fons. Prutezzione: Alfonsu hè u santu patrone di i cunfessori è moralisti.[https://adecec.net/adecec/santi/08-agostu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Aostu]] [[Categoria:Austu]] 4n7bxd487hpjyzfmssbdlpjq4r3suc1 11 di settembre 0 1804 405419 401532 2026-08-14T11:14:40Z Fausta Samaritani 15085 /* Celebrazione */ 405419 wikitext text/x-wiki {{settembre}} L' '''11 di settembre''' hè u 254esimu ghjornu (u 255esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == [[1936]]: [[Charles Dierkop]], (La Crosse, 11 di settembre [[1936]] – [[Los Angeles]], [[25 di ferraghju]] [[2024]]), hè statu un attore americanu. == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === :U Beatu '''[[Ghjuvan Gabriellu]]'''. '''Ghjuvan Gabriellu''' hè natu in Mongesty, dipartimentu di u Lot, in u [[1802]], figliolu di un lavuratore è di una santa donna. Avia dui fratelli è duie surelle chì, cum'è ellu, fecenu parte di a famiglia spirituale di [[San Vincensiu di Paulu]]. Ellu, à 18 anni, hè Lazaristu in Montalbanu è, à 23 anni, prete in Parigi.<br> A' 33 anni, parte pè a [[China]]. In e muntagne di a China cintrale, dumandava à Diu, ogni matina, di fallu more martiru pè a fede cristiana. Issa grazia li fù cuncessa. Hè statu arrestatu è crucifissatu. Prima, l'avianu fattu soffre un annu, sfracellenduli i pedi in un [[morsu]], bastunendulu à colpi di bambù, sfrisgenduli a faccia staffilendulu di currighjolu, fenduli beie sangue di cane, è malminenduli e so vergogne. Eranu una vintina di Cristiani à esse arrestati attempu. I dui terzi rinnegonu a so fede. Ellu ricusò è fù tombu, à calci in corpu, liatu nantu à una croce, l'11 di settembre [[1840]]. Etimolugia, casate è nomi: Cf u [[29 di settembre]]. == In Corsica == Paesi è cità: in [[Zigliara]], l'11 sittembre festighjeghjanu u santu nome di Maria Vergine.<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php] Santi ADECEC.</ref> == Note == <references /> {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Settembre]] 8k697w5c1b8y1nlfc1mlmzxeig7lje1 22 di settembre 0 1815 405386 391574 2026-08-13T15:33:12Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ 405386 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''22 di settembre''' hè u 265esimu ghjornu (u 266esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === ;[[Santu Mauriziu]] '''Mauriziu''' era capu di a Legione Tebea à u serviziu di Roma. Quandu, l'annu [[286]], Massimianu diventò imperatore d'Occidente, u fece vene d'Egittu cù i so suldati per sterminà i Cristiani. Peghju ùn pudia incappà. Tantu Mauriziu chè i so 6.000 omi eranu cristiani ancu elli, è l'imperatore i fece massacrà. Quessa hè a legenda chì a dice. U veru hè forse chì Mauriziu è qualchì cumpagnu sò stati tombi per avè ricusatu di participà à una ceremonia pagana. U fattu si stà chì, un seculu dopu, anu fattu una basilica nantu à u locu duv'ellu sò stati tombi è chì, versu l'annu [[520]], [[Sigismondu, rè di i Burgondi]], ci hà fattu un munasteru chì esiste sempre è chì ghjè à l'urigine di a creazione di un paese sguizzeru, quellu di Santu Mauriziu. Etimolugia, casate è nomi: Cf Mauru (15 ghjennaghju). Paesi è cità: Pinerelo, Fossombrone, Lucerna, Magdeburgu, , Angers, Appenzel, Le Havre, Savoia. Prutezzione: Mauriziu hè u santu patrone di i tinturai è u preganu pè a [[malatia]] di a gotta.[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Settembre]] [[Categoria:Sittembri]] oguwcym61geswma8vk3ne8fd4lpu4np 5 uttrovi 0 1828 405388 398417 2026-08-13T15:38:28Z Fausta Samaritani 15085 /* Cilibrazioni */ 405388 wikitext text/x-wiki {{ottobre}} Lu '''5 d'uttrovi''' hè lu 278<sup>èsimu</sup> [[ghjornu]] (lu 279<sup>èsimu</sup> ghjornu s'è l'annata hè [[Annata bisesta|bisesta]]) di lu [[calindàriu grigurianu]]. == Evinimenti == == Nàsciti == * [[1940]]: [[Milena Dravić]], attrici serba<br> * [[1945]]: [[A. R. Penck]], pittore tedescu == Morti == <gallery> Steve Jobs with red shawl edit.jpg|<small> [[Steve Jobs]] (* [[San Francisco]], [[24 frivaghju]] [[1955]]; † [[Palo Alto]], 5 uttrovi '''[[2011]]''')</small> </gallery> == Cilibrazioni == === Festi === === I Santi === :[[Santu Placidu]] Da u sestu à l'undecesimu seculu, Santu '''Placidu''' hè statu unuratu da i frati di [[San Benedettu]] cum'è servu di Diu, senza esse mai statu nè vescu, nè martiru. Si sapia ch'ellu era figliolu di un patriziu rumanu è chì u babbu l'avia affidatu à San Benedettu. Pinsavanu ch'ellu avia seguitatu u maestru in [[Monte Cassinu]] è ch'ellu era mortu da a [[malatia]] o da a vechjaia in u so lettu. Versu l'annu [[1100]], i Benedittini di Sicilia ne anu fattu un martiru sicilianu. Anu fabricatu una storia chì conta chì Placidu avia fattu un cunventu in Messina, chì i pirati avianu invasu u cunventu, maltrattatu a surella, i dui fratelli, è una trentina di cumpagni, prima di taglià u capu à tutti. A' Placidu, prima di scapallu, li avianuu tagliatu i labbri, sciappatu e masselle è strappatu a lingua. Di agostu 1588, anu scupertu in Messina unipochi di scheletri. Ne anu fattu quelli di San Placidu è cumpagni. E' cusì u nome di Placidu hè statu scrittu nantu à u Martirulogu rumanu. Oghje, à issa fola, a Chjesa ùn ci crede più è Placidu hè cunsideratu cum'è nanzu: un santu, servu di Diu. In u [[1618]], si era furmata a Cungregazione benedittina di Santu Placidu. Hè smarita in u [[1795]].[https://adecec.net/adecec/santi/10-uttobre.php] == In Còrsica == == Liami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Uttrovi]] [[Categoria:Ottobre]] ghr6xb0oeo0sy3dxv7wr7ariirqo2a2 17 di dicembre 0 1900 405417 391767 2026-08-14T11:03:17Z Fausta Samaritani 15085 /* Celebrazione */ 405417 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''17 di dicembre''' hè u 351esimu [[ghjornu]] (u 352esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1936]] - [[Papa Francescu|Francescu]], 266u papa di a Ghjesgia cattolica. == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === ;Santu Lazaru '''Lazaru''' era u fratellu di Marta è di Maria. Secondu u Vangellu di San Ghjuvanni, [[Ghjesù]] l'hà risuscitatu allora ch'ellu era mortu da parechji ghjorni. Legende nantu à ellu ci ne hè tantu è più. Ne facenu un vecsu di Cipru... o di Marseglia. U facenu martiru à i tempi di Nerone è ancu più tardi. A' u medievu, u cunfundianu cù u Lazaru di a parabula di u riccu gattivu, un circataghju spillaccheratu è carcu di piaghe. Hè cusì ch'ellu hè diventatu u santu di i pestiferi. Etimolugia: da l'ebreu "El'azar" (Diu hà datu aiutu). Nomi: Eléazar, Eliezer, Lazare, Lazaro, Lazaru, Lazarus, Lazzari, Lazzaro.- U nome Lazaru u davanu à un figliolu aspettatu è desideratu. Casate: Lazzari, Lazzeri, Lazarini, Lazzarini. Paesi è cità: in Francia, pare chì "Lazare" ùn esisti micca cum'è nome di persona. Ma a festa hè celebrata attempu à quella di Marta, u 29 lugliu, secondu u calindariu di Ghjerusalemme. In a dioccesi d'Autun hè festighjatu u primu sittembre è, in Marseglia, u 17 di dicembre. Paesi è cità: Marseglia. Prutezzione: Lazaru hè u santu patrone di i pestiferi (Cf a parulla "[[lazarettu]]").[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] 3h75hunmyirj0c5pv3vp7u7gsff4fur Renu 0 2464 405411 371959 2026-08-14T07:53:41Z Fausta Samaritani 15085 405411 wikitext text/x-wiki [[File:Rinul_la_Koln6.jpg|thumb|280px|U Renu in Colonia]] U '''Renu''' (in [[lingua tedesca|tedescu]]: ''Rhein'', in [[lingua francese|francese]]: ''Rhin'', in [[lingua neerlandese|neerlandese]]: ''Rijn'', in [[Lingua rumancia|rumanciu]]: ''Rain'', in [[lingua inglese|inglese]]: ''Rhine'') hè, incù 1 326 km, unu di i [[fiumu|fiuma]] più longhi d'[[Auropa]]. U so nomu diriveghja da una radica [[lingui celtichi|celtica]], ma sempri prima [[lingui induauropei|induaurupea]], chì significheghja "scorra". L'urighjina induaurupea di u terminu trova cunferma in u Grecu anticu, in u quali u verbu ρέω (traslitteratu ''rheō'') hà probbiu u suddettu significatu. Incù à u [[Danubiu]], u Renu furmava a maiò parti di u cunfini sittintriunali di l'[[Imperu rumanu]] ed hè statu, finu da quiddi tempi, un corsu d'acqua navighevuli, imprudatu par u cummerciu è u trasportu di a ropa finu à u cori di u cuntinenti. A navigazioni annantu à u fiumu hè arrigulata da a Cunvinzioni par a navigazioni annantu à u Renu, firmata à [[Mannheim]] u 17 uttrovi 1868, trà u [[Granducatu di Baden]], u [[Regnu di Baviera]], a [[Francia]], u [[Granducatu di Hessen]], i [[Paesi Bassi]] è a [[Prussia]]. == Parcorsu == === Svizzara === [[File:RheinBeiRüdesheim2008Video.ogv|280px|thumb|Renu (Assmannshausen / Rüdesheim 2008)]] Sorghji da l'Alpi [[Svizzara|svizzari]], in u [[Canton Grigioni]], induva i so dui principali tributarii iniziali sò chjamati [[Renu Antiriori]] è [[Renu Pustiriori]]. U Renu Antiriori sgorga da u [[lavu Tuma]], vicinu à u [[passu di l'Oberalp]] è attraversa i travi di u [[Ruinaulta]]. U Renu Pustiriori nasci da i ghjacciali di u gruppu di l'[[Adula]] annantu à u cunfini miridiunali di u Grigioni incù u [[Canton Ticino|Ticino]]. I dui tributarii si scontrani vicinu à [[Reichenau GR|Reichenau]], sempri in i Grigioni. Unu di i rami sicundarii hè custituitu da u turrenti [[Renu di Edda]], chì nasci in [[Italia]] da u Pizzu Stedda (in a cumuna di [[Piuro]]) è hè talianu par circa 15&nbsp;km, par cunfluiscia, dopu, in u Renu Pustiriori. Da quì u fiumu, chjamatu ''Alpenrhein'' (Renu alpinu), scorri versu u nordu travirsendu [[Coira]] par dopu lascià i Grigioni è ghjentra in u [[cantonu di San Ghjaddu]] di u quali custituisci a fruntiera uriintali incù u [[Liechtenstein]] è l'[[Austria]] prima di ghjittà si in u [[lavu di Custanza]]. À l'isciuta di u lavu si dirighji à punenti è dopu u saltu di i [[cascati di u Renu]] ricevi l'acqui di u fiumu [[Aar (fiumu)|Aar]] chì ni aumentani a purtata di oltri a mità, incù una media di 1.000 metri cubi à a siconda. U Renu segna u cunfini trà Svizzara è [[Ghjermania]] prima di svultà à nordu incù l'ansi (''Rheinknie'') vicinu à [[Basilea]]. === Ghjermania è Francia === [[File:Chutes du rhin.jpg|thumb|280px|Un pisciali annantu à u Renu]] Varcata Basilea u Renu custituisci a parti miridiunali di u cunfini trà [[Germania]] è [[Francia]] scurrendu in una larga vaddi prima di entra intiriamenti in tarritoriu tedescu à [[Rheinstetten]], vicinu à [[Karlsruhe]]. L'ampia vaddi di u Renu finisci à a cunfluenza incù u [[Menu (fiumu)|Menu]] à [[Magonza]]. A parti frà [[Bingen am Rhein|Bingen]] è [[Coblenza]], induva u Renu entri in una vaddi più stretta, hè nota cum'è [[Gola di u Renu]], una furmazioni criata da l'[[erusioni]] è da un sullivamentu tettonicu. Stu trattu di u fiumu hè notu par i [[Casteddu|casteddi]] [[Medievu|mediivali]] è i vignali chì ricoprini l'alturi circustanti; in u [[2002]] hè statu numinatu [[Patrimoniu di l'umanità]] da l'[[UNESCO]]. U fiumu s'allarga di novu à sudu di [[Culonia (cità)|Culonia]]. Ancu s'è molti industrii si trovani longu u Renu, sinu da u so corsu svizzaru, hè in 'ssu puntu, a [[rigioni di a Ruhr]] in a quali traversa Culonia, [[Düsseldorf]] è [[Duisburg]] (Duisburgu) chì si cuncentrani a maiò parti di eddi. À Duisburg si trova u più grandi portu fluviali d'Auropa. À i ghjorna d'oghji molti industrii longu u Renu è i so affluenti ani chjusu o ani riduttu l'emissioni di inquinanti in u corsu d'acqua ancu s'eddu ferma un certu gradu di inguinamentu, spicialamenti à a cunfluenza incù l'[[Emscher]] in passatu impiigatu cum'è veru è probbiu canali di scolu industriali. === Paesi Bassi === U Renu à stu puntu ghjira à punenti in i [[Paesi Bassi]], induva incù a [[Mosa (fiumu)|Mosa]] forma un enorma delta. Oltripassatu u cunfinu ulandesi, u Renu righjunghji a so massima ampiezza, ma si dividi dopu in trè rami principali: l'[[IJssel]], u [[Waal]] è u Bassu Renu. Da quì a situazioni diventa più cumplicata, in quantu u nomu "Renu" ùn cuincidi più incù u corsu principali. Gran' parti di l'acqua di u Renu scorri sempri più à punenti à traversu u Waal, u [[Nieuwe Waterweg]] è, uniscendu si à a Mosa, l'[[Hollands Diep]] è l'[[Haringvliet]], finu à sfucià in u [[Mari di u Nordu]]. U ramu di l'IJssel porta a so parti d'acqua à u nordu in l'[[IJsselmeer]], mentri u Bassu Renu scorri à punenti, parallelu à u Waal. Ad ogni modu, oltri [[Wijk bij Duurstede]] stu corsu d'acqua cambia nomu par divintà u [[Lek (fiumu)|Lek]] è scorri à punenti par riuniscia si à u ramu principali in u Nieuwe Waterweg. U nomu "Renu" à parta da quì fù usatu solu par fiuma più chjughi chì scorrini versu u nordu è chì un tempu furmavani l'ultimu trattu di u Renu di l'ebbica rumana. Ancu s'è mantenini u nomu, sti vadini ùn portani micca acqua di u Renu, ma sò usati par drenà i terri è i ''[[polder]]'' di i circonda. Da Wijk bij Duurstede, ci sò u [[Kromme Rijn]] ("Renu stortu") è dopu [[Utrecht]] l'''[[Oude Rijn (Utrecht è Olanda Miridiunali)|Oude Rijn]]'' ("Vechju Renu") chì scorri à traversu [[Leida]] ([[Olanda Meridiunale]]) è in un cumplessu di [[chjusa|chjusi]] induva i so acqui poni essa scaricati in u Mari di u Nordu. == Affluenti == [[File:Loreley von Spitznack.jpg|thumb|280px|Lorelei]] [[Affluenti|Affluenti]] da a [[surghjenti (idrulugia)|surghjenti]] à a foci: {| class="prettytable sortable" |- class="hintergrundfarbe5" ! <small>Km da a surghjenti<br />di u Renu</small> ! align="left" |<small> dritta/manca</small> ! affluenti ! width="50" align="left" | <small> lunghezza in km </small> ! width="50" align="left" | <small> [[purtata]] in m³/s </small> ! sizzioni di u Renu |- | | D | [[Ill (Austria)]] | align="right"|72 | align="right"|66 | Alpenrhein |- | | D | [[Bregenzer Ach]] | align="right"|80 | align="right"|46 | Obersee |- | | D | [[Argen]] | align="right"|78 | align="right"|20 | Obersee |- | | D | [[Schussen]] | align="right"|62 | align="right"|12 | Obersee |- | | S | [[Thur (Svizzara)|Thur]] | align="right"|130 | align="right"|47 | Hochrhein |- | | D | [[Wutach (fiumu)]] | align="right"|90 | align="right"|16 | Hochrhein |- | | S | [[Aar (fiumu)|Aar]] | align="right"|291 | align="right"|560 | Hochrhein |- |164,4 | S | [[Birs]] | align="right"|73 | align="right"|15 | Hochrhein |- | | S | [[Elz (Furesta Nera)|Elz]] | align="right"|90 | align="right"|22 | Oberrhein |- |289,1 | S | [[Kinzig (Furesta Nera)|Kinzig]] | align="right"|90 | align="right"|28 | Oberrhein |- |311,3 | S | [[Ill (Francia)]] | align="right"|208 | align="right"|54 | Oberrhein |- |334,3 | S | [[Moder (fiumu)|Moder]] | align="right"|93 | align="right"|17 | Oberrhein |- |344,0 | S | [[Sauer (Francia)|Sauer]] | align="right"|70 | align="right"|4 | Oberrhein |- |344,5 | D | [[Murg (Baden-Württemberg)|Murg]] | align="right"|79 | align="right"|18 | Oberrhein |- |370 | D | [[Pfinz]] | align="right"|60 | align="right"|2 | Oberrhein |- | 400,2 | S | [[Speyerbach]] | align="right"|60 | align="right"|3 | Oberrhein |- | 428,2 | D | [[Neckar]] | align="right"|384 | align="right"|145 | Oberrhein |- | 496,6 | D | [[Menu (fiumu)|Menu]] | align="right"|524 | align="right"|225 | Oberrhein |- | 512 | S | [[Selz]] | align="right"|63 | align="right"|0,77 | Oberrhein |- | 529,1 | S | [[Nahe (Renu)|Nahe]] | align="right"|116 | align="right"|30 | Oberrhein |- | 585,7 | D | [[Lahn]] | align="right"|242 | align="right"|52 | Mittelrhein |- | 592,3 | S | [[Mosella]] | align="right"|544 | align="right"|325 | Mittelrhein |- | 610,2 | D | [[Wied]] | align="right"|102 | align="right"|12 | Mittelrhein |- | 639 | S | [[Ahr (Germania)|Ahr]] | align="right"|89 | align="right"|9 | Mittelrhein |- | 659,3 | D | [[Sieg]] | align="right"|155 | align="right"|53 | Niederrhein |- | 703,3 | D | [[Wupper]] | align="right"|113 | align="right"|17 | Niederrhein |- | 735,6 | S | [[Erft]] | align="right"|103 | align="right"|16 | Niederrhein |- | 780,1 | D | [[Ruhr (fiumu)|Ruhr]] | align="right"|221 | align="right"|80 | Niederrhein |- | 797,7 | D | [[Emscher]] | align="right"|84 | align="right"|16 | Niederrhein |- | 814,4 | D | [[Lippe (fiumu)|Lippe]] | align="right"|255 | align="right"|45 | Niederrhein |- | | S | [[Mosa (fiumu)|Mosa]] ''(da u 1904)'' | align="right"|920 | align="right"|357 | Delta (Waal) |- | 1013 | S | [[Oude Maas]] | | | Delta (Nieuwe Maas) |- | |D | [[Oude IJssel]] | align="right"|80 | align="right"|9 | Delta (IJssel) |- | | D | [[Berkel]] | align="right"|115 | align="right"|9 | Delta (IJssel) |- | | D | [[Schipbeek]] | align="right"|86 | align="right"|4 | Delta (IJssel) |- |} == Ponti farruviari == [[Ponti|Ponti]] farruviari annantu à u Renu (incù i stazioni più prossimi à a riva sinistra è dritta): * [[Austria]] è [[Svizzara]]: ** trà [[Lustenau]] è [[Sankt Margrethen]] * [[Svizzara]] è [[Liechtenstein]]: ** trà [[Buchs (San Ghjaddu)|Buchs]] è [[Schaan]] * in [[Svizzara]]: ** trà [[Flurlingen]] è [[Sciaffusa]] ** à [[Basilea]] * trà [[Francia]] è [[Germania]] ** trà [[Bantzenheim]] è [[Neuenburg am Rhein]] ** trà [[Neuf-Brisach]] è [[Breisach]] ** trà [[Strasburgu]] è [[Kehl]] * in i [[Paesi Bassi]]: **vicinu à [[Culemborg]]. == Da veda dinò == * [[Cascati di u Renu]] * [[Deutsches Eck (Coblenza)]] * [[Burg Pfalzgrafenstein]] * [[Fiumi di a Germania]] * [[Lista di i fiumi più longhi d'Auropa]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Alsazia]] 92vua14xols5pwkxisdm76umfeleyp8 Template:Pievi di Corsica 10 6315 405423 382656 2026-08-14T11:34:14Z Fausta Samaritani 15085 405423 wikitext text/x-wiki <br clear=all> {| id="toc" align="center" style="margin:auto;" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E [[Lista di e pieve di Corsica|Pieve di Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[A Costa (pieve)|A Costa]] [[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]] [[Aleria (pieve)|Aleria]] [[Algaiola (pieve)]] [[Alisgiani]] [[Ampugnani]] [[Aregnu (pieve)|Aregnu]] [[Avretu (pieve)|Avretu]] [[Boziu (pieve)|Boziu]] [[Brandu (pieve)|Brandu]] [[Bunifaziu (pieve)|Bunifaziu]] [[Caccia (pieve)|Caccia]] [[Calvi (pieve)|Calvi]] [[Campulori]] [[Canale (pieve)|Canale]] [[Canari (pieve)|Canari]] [[Carbini (pieve)|Carbini]] [[Casaccuni]] [[Casinca]] [[Castellu (pieve)|Castellu]] [[Cavru (pieve)|Cavru]] [[Celavu]] [[Cinarca (pieve)|Cinarca]] [[Cruzinu]] [[Cursa]] [[Custera]] [[Cuvasina]] [[Falasorma]] [[Ghjunsani]] [[Ghjuvellina]] [[Istria]] [[Lota]] [[Luri (pieve)|Luri]] [[Marana]] [[Mizana]] [[Moriani]] [[Niolu]] [[Nonza (pieve)|Nonza]] [[Oletta (pieve)|Oletta]] [[Olmia]] [[Orezza]] [[Ortu (pieve)|Ortu]] [[Ostriconi (pieve)|Ostriconi]] [[Patrimoniu (pieve)|Patrimoniu]] [[Pinu (pieve)|Pinu]] [[Portivechju (pieve)|Portivechju]] [[Rogna (pieve)|Rogna]] [[Rosulu]] [[Rustinu]] [[Sant'Andria (pieve)|Sant'Andria]] [[Santu Petru (pieve)|Santu Petru]] [[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]] [[Sartè (pieve)|Sartè]] [[Scupamena]] [[Seneca (pieve)|Seneca]] [[Serra (pieve)|Serra]] [[Seve Infora]] [[Seve Ingrentu]] [[Sia]] [[Sorru Inghjò]] [[Sorru Insù]] [[Talavu]] [[Talcini]] [[Tallà (pieve)|Tallà]] [[Tavagna]] [[Tuani]] [[Urnanu]] [[Valincu (pieve)]] [[Vallerustie]] [[Vechju (pieve)]] [[Venacu (pieve)|Venacu]] [[Verde (pieve)|Verde]] [[Vighjanu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} <noinclude> [[Categoria:Mudellu]] [[Categoria:Pievi di Corsica|_]] </noinclude> bomnuf1orzgztkxrqqfw3znoxr893mm 405424 405423 2026-08-14T11:36:20Z Fausta Samaritani 15085 405424 wikitext text/x-wiki <br clear=all> {| id="toc" align="center" style="margin:auto;" |- | style="background:#ccccff" align="center" | '''E [[Lista di e pieve di Corsica|Pieve di Corsica]]''' |- | align="center" style="font-size: 90%;" | [[A Costa (pieve)|A Costa]] [[Aiacciu (pieve)|Aiacciu]] [[Aleria (pieve)|Aleria]] [[Algaiola (pieve)]] [[Alisgiani]] [[Ampugnani]] [[Aregnu (pieve)|Aregnu]] [[Avretu (pieve)|Avretu]] [[Boziu (pieve)|Boziu]] [[Brandu (pieve)|Brandu]] [[Bunifaziu (pieve)|Bunifaziu]] [[Caccia (pieve)|Caccia]] [[Calvi (pieve)|Calvi]] [[Campulori]] [[Canale (pieve)|Canale]] [[Canari (pieve)|Canari]] [[Carbini (pieve)|Carbini]] [[Casaccuni]] [[Casinca]] [[Castellu (pieve)|Castellu]] [[Cavru (pieve)|Cavru]] [[Celavu]] [[Cinarca (pieve)|Cinarca]] [[Cruzinu]] [[Cursa]] [[Custera]] [[Cuvasina]] [[Falasorma]] [[Ghjunsani]] [[Ghjuvellina]] [[Istria]] [[Lota]] [[Luri (pieve)|Luri]] [[Marana]] [[Mizana]] [[Moriani]] [[Niolu]] [[Nonza (pieve)|Nonza]] [[Oletta (pieve)|Oletta]] [[Olmia]] [[Orezza]] [[Ortu (pieve)|Ortu]] [[Ostriconi (pieve)|Ostriconi]] [[Patrimoniu (pieve)|Patrimoniu]] [[Pinu (pieve)|Pinu]] [[Portivechju (pieve)|Portivechju]] [[Rogna (pieve)|Rogna]] [[Rosulu]] [[Rustinu]] [[Sant'Andria (pieve)|Sant'Andria]] [[Santu Petru (pieve)|Santu Petru]] [[San Quilicu (pieve)|San Quilicu]] [[Sartè (pieve)|Sartè]] [[Scupamena]] [[Seneca (pieve)|Seneca]] [[Serra (pieve)|Serra]] [[Seve Infora]] [[Seve Ingrentu]] [[Sia]] [[Sorru Inghjò]] [[Sorru Insù]] [[Talavu]] [[Talcini]] [[Tallà (pieve)|Tallà]] [[Tavagna]] [[Tuani]] [[Tuda (pieve)|Tuda]] [[Urnanu]] [[Valincu (pieve)]] [[Vallerustie]] [[Vechju (pieve)]] [[Venacu (pieve)|Venacu]] [[Verde (pieve)|Verde]] [[Vighjanu]] |- | align="center" style="font-size: 90%;" | |- |} <noinclude> [[Categoria:Mudellu]] [[Categoria:Pievi di Corsica|_]] </noinclude> ltoa3qod92wmf0m4i4a4ksq7vqh708h Voci di a Gravona 0 6990 405379 364027 2026-08-13T13:54:41Z Fausta Samaritani 15085 405379 wikitext text/x-wiki '''I Voci di a Gravona''' sò un [[gruppu di cantu di Corsica]]. == Discugrafia == - [[1980]] - ''Spaventu''<br> - [[1998]] - ''Terra''<br> == Rifarenzi == == Liami == {{gruppu di cantu di Corsica}} [[Categoria:Gruppu di cantu di Corsica]] eobpzu80kjdikb6xrzyn2dn2fsjxrag Nevada 0 8596 405381 403408 2026-08-13T13:58:01Z Fausta Samaritani 15085 405381 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Map of USA NV.svg|thumb|250px|right|Mappa di SUA (Nevada)]] U '''Nevada''' hè un statu di i [[Stati Uniti d'America]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 1.998.257 abitanti. == Rifarenzi == ==Da vede dinò== * [[Las Vegas]] * [[Carson City]] [[Categoria:Nevada]] nnsh15oy8fhsmhh502too9hi5sdi0nb Scopa 0 9843 405422 71046 2026-08-14T11:28:39Z Fausta Samaritani 15085 405422 wikitext text/x-wiki {{disambig}} A '''scopa''' hè: * un arbustu: a [[scopa (arbustu)|scopa]]: [[erica arborea]] * un ghjocu di carte: a [[scopa (ghjocu)|scopa]] * un ghjocu di carte: a [[Scopa Corsa]] kax17r2s2riz47js036oh20ot595m18 Láchar 0 13332 405405 396154 2026-08-13T20:24:15Z Fausta Samaritani 15085 fix 405405 wikitext text/x-wiki [[File:Láchar.jpg|thumb|right|250px|Láchar]] [[File:LocationLáchar.png|thumb|right|200px|Láchar]] '''Láchar''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Granada]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Granada|Lachar]] 3uvexmrsmzc8mdehp8ylqh5wc049yyg Islamu 0 13406 405416 405135 2026-08-14T10:56:35Z Fausta Samaritani 15085 link 405416 wikitext text/x-wiki L''''Islamu''' hè una [[religione]] monoteista fundata da [[Magumetu]] in [[Arabia]] ind'u [[VII sèculuì]]. [[File:Allah-green.svg|200px|right]] In [[2009]], u [[Pew Research Center]] stima chi a populiazone musulmana sana cuntava 1,57 milliardi fideli.<ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=http://pewforum.org/docs/?DocID=451 |accessdate=2010-01-29 |archive-date=2010-04-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100417050431/http://pewforum.org/docs/?DocID=451 }}.</ref> Quessa ne face a secunda religione di lu mondu, dopu lu [[cristianisimu]]. D'un puntu di vistu cronologicu, hè a terza religione abrahamica, dopu u [[ghjudaisimu]] è u [[cristianisimu]]. L'islamu si basa nantu e scritture di un libru sacru: u [[Curanu]], chi cuntene una revelazione divina trasmetta da u sò [[prufettu]] [[Magumetu]]. Oltre u [[Curanu]], assai musulmani seguitenu i precetti di i [[hadith]] (raconti di l'atti di u Prufettu) è di a [[sharia]] (a leghje religiosa). L'islamu si cumparte in parechji currenti, frà elli: * u [[sunnisimu]] * u [[sciisimu]] == A fede musulmana == === Allah === [[Allah]] è u nome datu da i Musulamni à Diu. === L'anghjuli === U Curanu afferma l'esistanza d'anghjuli. Sò i messageri d'Allah è sò identificati tra nomi divini, massimamente i 99 [[Nomi di Allah]]. L'anghjulu Gabriele ghjuca un rollu assai impurtanta in Islamu. L'anghjuli eseguiscenu l'ordini d'Allah, o li trasmittenu à l'umani. === E Scritture === Seguente a doctrina musulmana, ci sò 144 scritture revelate. Tra elle, e più famose sò u Curanu (qour'ân), rivilatu à [[Magumetu]], a [[Torah]] (tawrât), rivilata à [[Mosè]], e Psalme (zaboûr), rivilate à u rè [[David]], è u u [[Vangelu]] (injîl) rivilatu à [[Gesù Cristu]]. Seguente i musulmani, u Curanu hè l'ultimu libru rivilatu, postu chi [[Magumetu]] hè per elli l'ultimu [[prufetu]]. U Curanu saria ancu u solu testu dimuratu intattu, è quellu di l'astri libri rivilati sarianu stati falsificati nantu [[Terra]] è priservati ind'u firmamentu. ==== U Curanu ==== ''Cliccate qui pè vedè [[Curanu|l'articulu cumplettu nant'u Curanu]]'' U Curanu (القرآن al qourān, «[[lettura]]») hè u libru u più sacru di a fede musulmana. Hè cunsideratu cume a parolla di [[Diu]], trasmetta à Magumetu, chi l'averia dittata à i sò compagni alliteratu, cume Zaid ibn Thabit. === I prufetti nanzu Magumetu === === Magumetu === ''Cliccate qui pè leghjè [[Magumetu|l'articulu cumpiettu nantu Magumetu]]'' Magumetu (Mahomet in [[lingua francese|francese]], محمد in [[lingua araba|arabu]]) era un capimachja religiosu, politicu è militare arabu, è sopra tuttu, fù lu fundatore di l'Islamu è di a cummunità musulmana (ummà). Hè cunsideratu cume l'ultimu prufetu di lu monoteisimu da i musulmani, ma ùn hè riconosciutu che da 'ssa cummunità cumu prufettu, chi ùn lu cunsideranu cume lu fundatore d'una nova religione, ma cume l'ultimu di una ceppa di prufetti monoteisti. A sò missione era : restaurà a fede originale d'Adam, Abraham è l'astri prufetti, perchè 'ssa fede avìa stata curruptita da l'omu à lu filu di lu tempu.<ref>Articulu Muhammad, [http://fr.wikipedia.org/wiki/Encyclopaedia_of_Islam Encyclopaedia of Islam]</ref> === L'al-dilà === Credenza in u "Ghjornu di a Resurezione" (yawm al-Qiyāmah, ancu cunnisciutu cumu yawm ad-dīn, o "Ghjornu di Ghjudiziu", è cumu as-sā`a, l'"ultima ora") hè cruciale pè i musulmani. Credenu chi u tempu di Qiyāmah hè cunnisciutu da Diu ma micca da l'Omu. E prove precendendu u Qiyāmah sò descritti in u Curanu è in i hadith. U Curanu sottulinea l'importanza di a resurezione di u corpu, cio chi hè una ruttura cù e credenze pre-musulmane in [[Arabia]]. U Curanu face a lista di i [[peccatu|peccati]] chi pudemu cundannà qualunu à l'[[infernu]] : miscredenza, usura, disonestà, ecc... Musulmani vedenu u [[paradisu]] (jannah) cume un locu alegre. Ci sò passagii di u Curanu chi facenu una descrizzione di i piaceri da vene. A tradizione mistica in l'Islamu piazzanu 'ssa alegria ind'un cuntestu di cunscienza estatica di Diu. === A predestinazione === === Astre credenze === == I cinque pillari == == Origine == == Storia == == L'islamu oghje == === In Corsica === Oghje, in [[Corsica]], ci sarianu circ'à 24 000 musulmani <ref>Articulu in francese : [http://www.islamenfrance.fr/regions/a-9-1156-Corse-24_000_musulmans_pratiquent_le_ramadan_en_Corse 24000 musulmans pratiquent le Ramadan en Corse]</ref>. A maiò partita di elli sò vinuti durante l'ultime trè o quatru decennie, è provenenu di l'[[immigrazione]] (di manera diretta, o essendu natu in Corsica da genitori immigrati). Ci sò parechje moschee, cume a muschea Muhammed-V in [[Bastia]]. L'integrazione di i musulamni in Corsica hè un sugettu polemicu, cume in l'astri paesi auropei. I media parlanu à bastanza spessu di 'ssi prublemi. A Corsica cunosce ancu prublemi di racisimu (tags "Arabi Fora", ecc...), cundanati da a maió partita di l'attori publichi. I musulmani corsi si pientanu ancu di qualchi prublemi cuncretti. Un esempiu hè chi lu cemetariu di Bastia ùn offre servizii ne spaziu à i musulmani.<ref>articulu di [[Le Monde]] a prupositu di l'Islamu in Corsica : http://www.mafhoum.com/press6/165S68.htm</ref> == Organisazione == == E variante == == I loci santi == - [[A Mecca]], in [[Arabia Saudita]], hè induve si trova a [[Kaaba]]. Hè un gran'locu di piligrinagiu.<br> - [[Medina]], dunde fugò u prufettu Mohammed.<br> - [[Gerusaleme]] (Al-Qods).<br> == Rilazione cù l'astre religione == == Da vede dinò == - [[Burchini]]<br> == Rifiramenti == <references/> == Ligami == [[Categoria:Islam|Islam]] mtxxhqjdf0oasc3ombj89nzrynl5ynk Azerbaighjan 0 13516 405425 343507 2026-08-14T11:42:12Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 405425 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Azerbaighjan |nomeUfficiale = Azərbaycan Respublikası |linkBandiera = Flag of Azerbaijan.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Azerbaijan.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Azerbaijan (orthographic projection).png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua azeru|Azeru]] |capitale = [[Baku]] |capitaleAbitanti = 2.039.700 |capitaleAbitantiAnno = 2009 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Ilham Aliyev]] |primoMinistro = [[Artur Rasizade]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu ministru |indipendenza = [[30 d'aostu]] [[1990]] |ingressoONU = [[2 di marzu]] [[1992]] |ingressoUE = |superficieTotale = 86.600 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 1,6% |popolazioneTotale = 9.165.000 |popolazioneAnno = 2011 |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 106 |continente = [[Asia]] / [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +4 |valuta = [[Manat]] |PIL= |PILValuta= |PILAnno= |PILOrdine= |PILprocapite= |PILprocapiteValuta= |PILprocapiteAnno= |PILprocapiteOrdine= |HDI= 0,787 (mediu) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 86 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = .az |telefono = +994 |targa = R |inno = |festa = |note = <references/> }} L''''Azerbaighjan''' hè un paese [[asia]]ticu. A più grande cità è a capitale hè [[Baku]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == - [[Wikipedia in azeru]]<br> [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Asia]] k8fxr051s8amrs41tplb5jvakcdfmbt Carson City 0 15131 405382 403375 2026-08-13T13:58:37Z Fausta Samaritani 15085 /* Liami */ 405382 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Skyline of Carson City, NV.jpg|right|thumb|275px|Carson City]] '''Carson City''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], è a capitale di u statu di u [[Nevada]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 55.274 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Nevada]] e304ykctpe9kwy8hfu7c0p2j4vr8yue Las Vegas 0 15164 405380 361658 2026-08-13T13:57:17Z Fausta Samaritani 15085 405380 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Las Vegas strip.jpg|thumb]] '''Las Vegas''' hè una cità di i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], a cità più populata di [[Nevada]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 583.756 abitanti (2010). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Nevada]] 0n7xv16gvc7n18ren53i9625b0i3zyp Rod Roddy 0 16276 405377 376030 2026-08-13T13:46:40Z Fausta Samaritani 15085 filmugrafia 405377 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Robert Ray''' "'''Rod'''" '''Roddy''' hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == == Filmugrafia è TV == - [[1975]]: ''Posse from Heaven''<br> - [[1979]]: ''Whew!'' (serie TV)<br> - [[1987]]: ''On Location: The Roseanne Barr Show'' (TV)<br> - [[2001]]: ''Disney's tous en boîte'' (serie TV)<br> - [[2002]]: ''Mickey's House of Villains'' (vidéo)<br> [[Categoria:Attore|Roddy, Rod]] [[Categoria:Americanu|Roddy, Rod]] [[Categoria:Biugrafia|Roddy, Rod]] [[Categoria:Attori americani|Roddy, Rod]] kszn3zbri8xbf9o8oju44j86npdofs7 Clyde è Willis 0 20091 405389 402995 2026-08-13T15:50:54Z Fausta Samaritani 15085 link 405389 wikitext text/x-wiki '''Clyde è Willis''' hè una seria animata [[Stati Uniti|americana]], creata da [[Andrew Hendrich Wilson]] per [[YouTube]] ([[31 di ghjennaghju]] [[2017]]). == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Liami == == Da vede dinò == - [[Encanto]]<br> - [[Go, Dog. Go!]]<br> - [[Saludos Amigos]]<br> [[Categoria:Filmu d'animazione]] b6u8v8z1oboudyuq82clnqm0zmfutns La vida es sueño 0 22167 405402 374991 2026-08-13T20:11:54Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 405402 wikitext text/x-wiki [[File:Antonio_de_Pereda_-_El_sueño_del_caballero_-_Google_Art_Project.jpg|miniatura|250x250px|''U sognu di cavaliere'' o a ''vita hè un sognu'', una pittura di u pittore baroccu [[Antonio de Pereda]], esposta à l'Accademia di S. Fernando, [[Madrid]].]] [[File:Monumento_a_Calderón_de_la_Barca_(Madrid)_03.jpg|destra|miniatura|250x250px|''A vita hè un sognu''. Rilievu in bronzu, ditagliu di u munimentu à Calderón in a piazza di Santa Ana in [[Madrid]] (Opera di J. Figueras, [[1878]]).]] '''''A Vita hè un Sognu''''' hè un'opera di [[teatru]] di [[Pedro Calderon de la Barca]], esciuta in u [[1635]] è appartenente à u muvimentu literariu di u [[Baroccu]]. U tema cintrale hè a libertà di l'essere [[Homo sapiens|umanu]] di cunfigurà a so vita, senza esse purtatu da un suppostu destinu. A cuncezzione di a vita cum'è un sognu hè assai vechja, ci sò riferimenti in [[Induisimu|u]] pensamentu [[Induisimu|indù]], u misticisimu persianu, [[Buddisimu|a]] moralità [[Buddisimu|buddista]], a tradizione giudeo - cristiana è a [[filosofia]] greca. Hè per quessa chì hè statu ancu cunsideratu un tema literariu. [[File:Burgtheater_-_Sigismund_und_Rosaura_-_Calderon_de_la_Barca.jpg|miniatura| Nantu à una di e facciate di u Teatru Imperiale di [[Vienna|Viena]], u Burgtheater, Calderón è Sigismundo è Rosaura sò riprisentati.]] Secondu [[Platone|u]] travagliu di [[Platone]], l'omu stà in un mondu di sogni, di bughjura, prigiuneru in una grotta da a quale ùn pò solu liberassi fendu u Bè; solu allora l'omu abbandunerà a materia è sorterà à a luce. - Cum'è un dramma religiosu, affronta i prublemi di caduta o peccatu originale è espiazione.<br> - Cum'è un poema filosoficu, risolve u destinu di l'omu è a fonte di a cunniscenza è i prublemi cunnessi di liberu arbitriu è predestinazione.<br> - Cum'è una lezzione murale tipica di u Baroccu è di a [[Contrariforma]], delude per l'illusioni è e vanità di stu mondu.<br> - Cum'è un dramma educativu è pueticu, insegna ciò chì l'omu hè senza u frenu di l'[[Educazioni|educazione]].<br> - Cum'è una protesta rivoluzionaria, attacca u principiu assolutista è aghjuridicu di l' ordine riservatu chì assuffoca a libertà cù u pretestu di evità i so astri.<br> - Cum'è una lezzione [[pulitica]] "perchè in tale battaglie / quelli chì vincenu sò leali / quelli chì sò scunfitti, i traditori", insegna à i populi à chì cunduce l'abusu di libertà è e guerre civili.<br> - Combatte ancu a pazzia di l'omi è di i ghjudizii di l'astrologia.<br> - Descrive u prugressu chì l'omu è l'umanità facenu trà delusioni è desideri.<br> - Dimostra chì e passioni cumpressate da un ascetisimu micca liberu, ma furzatu, esplodenu cù tanta più forza più grande serà a ripressione.<br> - Da un criteriu psicoanaliticu, esprime a superazione o a sublimazione di i cunflitti edipali.<br> - Ispira a filosofia di u solipsisimu chì hà nigatu a realità à u mondu esternu. Tuttu què è assai di più, se l'avete esaminatu in più, hè a ''Vita hè un sognu''.<br> [[Categoria:Tiatru]] 1n2muf1zhllhis89kxjtewudlbrx8pv Marcel Breuer 0 22326 405413 375360 2026-08-14T10:49:59Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 405413 wikitext text/x-wiki '''Marcel Lajos Breuer''', natu u [[21 di maghju]] di u [[1902]] in [[Pécs]] ([[Ungheria]]) è mortu u [[1 di lugliu]] di u [[1981]] in [[New York]], hè un [[architettu]] è designer di mobuli chì era un influente mudernistu. Unu di i babbi di u [[mudernisimu]], Breuer hà avutu un grande interessu per e custruzzioni modulari è e forme semplici. == Biugrafia ==[[ Breuer hè studiente à u [[Bauhaus]] in [[Weimar]], in [[Germania]]. Dopu avè passatu un annu in Parigi in una impresa d'[[architettura]], volta à u Bauhaus di [[Dessau]], sta volta cum'è maestru, cumbinendu arte è tecnulugia, diventendu infine direttore di l'attellu di falegnameria. Durante u periodu Bauhaus, hà creatu a "sedia B3" più cunnisciuta cum'è a "sedia Wassily", a prima [[sedia]] in tubi d'[[acciaiu]] piegati creata in u [[1925]] per [[Wassily Kandinsky]], ispirata in parte da un manubriu di [[bicicletta]]. Sempre in produzione, a sedia pò esse assemblata è smuntata più faciule cù strumenti di bicicletta. Dopu hà praticatu in [[Berlinu]], induve hà cuncipitu case è spazi cummerciali, è ancu numerosi mobuli in metallo tubulari, sempre prudutti oghje. In u [[1935]], à causa di l'ascesa à u putere di u [[Partitu Nazi]] in Germania è per fughje a persecuzione di e persone d'origine ebraica, Breuer s'hè trasferitu in [[Londra]] induve hè statu ingagiatu da Jack Pritchard in a sucietà Isokon, una di e prime manufatture chì hà purtatu cuncepimentu mudernu, à u [[Regnu Unitu]]. Breuer crea a so ''chaise longue'' è sperimenta cù u compensatu stampatu. Infine, Breuer hà emigratu in i [[Stati Uniti]] in u [[1937]]. Hà insignatu à a Scola di Architettura di l'[[Università di Harvard]] induve hà travagliatu, frà altri, Philip Johnson è Paul Rudolph, dopu famosi architetti americani. Hà travagliatu ancu cù [[Walter Gropius]], anzianu cullega à u Bauhaus, à a creazione di parechje case intornu à [[Boston]]. Breuer dissolve u so partenariatu cù Gropius in [[maghju]] [[1941]] è cr[ea a so propria impresa in New York, induve face case è ville. A "Casa Geller I", custruita in u [[1945]] in Long Island, hè a prima à integrà u cuncettu di Breuer, vale à dì a casa "binucleare", chì separa l'ala di a camara da quella di u salottu / cucina, siparata da una sala. entrata, è cù un tettu "farfalla" (dui tetti opposti inclinati versu u mezu, sguttati in u centru). Una casa dimostrativa istituita in u giardinu di [[MoMA]] in [[1949]] hà creatu un novu interessu per u travagliu di l'architetti. [[Categoria:Biugrafia|Breuer]] [[Categoria:Architettu|Breuer]] 5h3uhxz8l5ekq6iul6ufedxiqohvw0u 405414 405413 2026-08-14T10:50:34Z Fausta Samaritani 15085 405414 wikitext text/x-wiki '''Marcel Lajos Breuer''', natu u [[21 di maghju]] di u [[1902]] in [[Pécs]] ([[Ungheria]]) è mortu u [[1 di lugliu]] di u [[1981]] in [[New York]], hè un [[architettu]] è designer di mobuli chì era un influente mudernistu. Unu di i babbi di u [[mudernisimu]], Breuer hà avutu un grande interessu per e custruzzioni modulari è e forme semplici. == Biugrafia == Breuer hè studiente à u [[Bauhaus]] in [[Weimar]], in [[Germania]]. Dopu avè passatu un annu in Parigi in una impresa d'[[architettura]], volta à u Bauhaus di [[Dessau]], sta volta cum'è maestru, cumbinendu arte è tecnulugia, diventendu infine direttore di l'attellu di falegnameria. Durante u periodu Bauhaus, hà creatu a "sedia B3" più cunnisciuta cum'è a "sedia Wassily", a prima [[sedia]] in tubi d'[[acciaiu]] piegati creata in u [[1925]] per [[Wassily Kandinsky]], ispirata in parte da un manubriu di [[bicicletta]]. Sempre in produzione, a sedia pò esse assemblata è smuntata più faciule cù strumenti di bicicletta. Dopu hà praticatu in [[Berlinu]], induve hà cuncipitu case è spazi cummerciali, è ancu numerosi mobuli in metallo tubulari, sempre prudutti oghje. In u [[1935]], à causa di l'ascesa à u putere di u [[Partitu Nazi]] in Germania è per fughje a persecuzione di e persone d'origine ebraica, Breuer s'hè trasferitu in [[Londra]] induve hè statu ingagiatu da Jack Pritchard in a sucietà Isokon, una di e prime manufatture chì hà purtatu cuncepimentu mudernu, à u [[Regnu Unitu]]. Breuer crea a so ''chaise longue'' è sperimenta cù u compensatu stampatu. Infine, Breuer hà emigratu in i [[Stati Uniti]] in u [[1937]]. Hà insignatu à a Scola di Architettura di l'[[Università di Harvard]] induve hà travagliatu, frà altri, Philip Johnson è Paul Rudolph, dopu famosi architetti americani. Hà travagliatu ancu cù [[Walter Gropius]], anzianu cullega à u Bauhaus, à a creazione di parechje case intornu à [[Boston]]. Breuer dissolve u so partenariatu cù Gropius in [[maghju]] [[1941]] è cr[ea a so propria impresa in New York, induve face case è ville. A "Casa Geller I", custruita in u [[1945]] in Long Island, hè a prima à integrà u cuncettu di Breuer, vale à dì a casa "binucleare", chì separa l'ala di a camara da quella di u salottu / cucina, siparata da una sala. entrata, è cù un tettu "farfalla" (dui tetti opposti inclinati versu u mezu, sguttati in u centru). Una casa dimostrativa istituita in u giardinu di [[MoMA]] in [[1949]] hà creatu un novu interessu per u travagliu di l'architetti. [[Categoria:Biugrafia|Breuer]] [[Categoria:Architettu|Breuer]] tip4mtn6qutj2sgsyczzfmokiwu233q Biz Markie 0 22402 405374 382768 2026-08-13T13:31:50Z Fausta Samaritani 15085 categoria, file 405374 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Biz Markie at Amager Bio 4.jpg|thumb|250px|right|Biz Markie )[[2007]])]] '''Marcel Theo Hall''' ([[Harlem]], [[8 d'aprile]] [[1964]]) hè un cantadore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == ==Da vede dinò== [[Categoria:Americanu|Markie, Biz]] [[Categoria:Biugrafia|Markie, Biz]]] [[Categoria:Cantadore|Markie, Biz]] 0pptx6sh7obysks63jyab82lvorbp0w Go, Dog. Go! 0 22693 405391 382506 2026-08-13T15:52:10Z Fausta Samaritani 15085 link 405391 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Go, Dog. Go!''' (tìtulu [[Lingua francese|francese]]: ''Fonce, toutou, fonce!'', [[Lingua corsa|corsu]]: ''Vai, cagnetta, vai!'') hè una seria di [[televisione]] d'animazione [[Stati Uniti d'America|americanu]] creata da Adam Peltzman è prudotta da DreamWorks Animation Television è WildBrain Studios pè [[Netflix]]. == Da vede dinò == - [[Clyde è Willis]]<br> - [[Encanto]]<br> - [[Saludos Amigos]]<br> == Ligami == * {{en}} [https://www.dreamworks.com/shows/go,-dog.-go! U situ ufficiale] * {{en}} [[imdbtitle:10687202|IMDB]] [[Categoria:Televisione]] kkdoszcgx6itlg8arvz8uuk3e41mpgs Sedia 0 22727 405415 403021 2026-08-14T10:51:54Z Fausta Samaritani 15085 405415 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fameg bentwood chairs of Poland 01.jpg|thumb|200px|right|A sedia ([[Polonia]])]] Una '''sedia''' hè un [[mobile]] per permette à una persona di pusà. == Discrizzioni == == Rifarenzi == == Da vede dinò == - [[Marcel Breuer]]<br> == Liami == [[Categoria:Arredamentu]] bxoomo38k6u4pfca5z7yzea2lsskods Porto 0 22754 405403 392382 2026-08-13T20:17:55Z Fausta Samaritani 15085 fix 405403 wikitext text/x-wiki [[File:Historical part of Porto, Portugal.jpg|thumb|250px|right|Oporto]] '''Porto''', cunnisciutu ancu '''Oporto''', hè a seconda cità più grande di u [[Portugallu]], una grande zona urbana in a [[Peninsula Iberica]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Portugallu]] p4w127cpinm9770j6cpehyfstc0e3nr Rafael Orozco Maestre 0 22945 405420 403337 2026-08-14T11:24:13Z Fausta Samaritani 15085 link 405420 wikitext text/x-wiki [[File:Rafael Orozco Maestre-1989.jpg|thumb|300px|right|Rafael Orozco Maestre]] '''Rafael José Orozco Maestre''' (Becerril, [[24 di marzu]] [[1954]] – Barranquilla, [[11 di ghjugnu]] [[1992]]) hè statu un cantadore, è [[Musica|musicante]] [[Colombia|columbianu]]. == Biugrafia == == Albumi == - ''Binomio de oro'' ([[1977]])<br> - ''Por lo alto'' (1977)<br> - ''Enamorado como siempre'' (1978)<br> - ''Los Elegidos'' ([[1978]])<br> - ''Súper vallenato'' ([[1979]])<br> - ''Clase aparte'' ([[1980]])<br> - ''De caché'' (1980)<br> - ''5 años de oro'' (1981)<br> - ''Festival vallenato'' (1982)<br> - ''Fuera de serie'' (1982)<br> - ''Mucha calidad'' (1983)<br> - ''Somos vallenato'' (1984)<br> - ''Superior'' (1985)<br> - ''Binomio de oro'' (1986)<br> - ''En concierto'' (1987)<br> - ''Internacional'' (1988)<br> - ''De Exportación'' (1989)<br> - ''De fiesta con binomio de oro'' (1990)<br> - ''De américa'' (1991)<br> - ''Por siempre'' (1992)<br> == External links == * [https://www.buscabiografias.com/biografia/verDetalle/3258/Rafael%20Orozco Biography] * [https://www.discogs.com/artist/5121026 Discogs English version] [[Categoria:Cantadore|Orozco, Rafael José]] [[Categoria:Musicante|Orozco, Rafael José]] [[Categoria:Columbianu|Orozco, Rafael José]] [[Categoria:Biugrafia|Orozco, Rafael José]]] toke878g6bgjxuvwwu2zjr6apny083s Cantone di Friburgu 0 22968 405378 401516 2026-08-13T13:51:56Z Fausta Samaritani 15085 file 405378 wikitext text/x-wiki [[File:Fribourg pre-alps.jpg|thumb|270px|right|Friburgu]] [[File:REINHARDT(1822), Costumes Suisses -PAYSANNE DE MORAT, CANTON DE FRIBOURG.jpg|thumb|200px|right|REINHARDT, ([[1822]]), ''Costumes Suisses'']] ''' Friburgu''' hè un cantone di a [[Svizzera]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Svizzera]] 08im5iihnvczy7e1r1y6x8qufs9cu7g Geragera Booth Storia 0 23350 405395 402419 2026-08-13T15:58:37Z Fausta Samaritani 15085 link 405395 wikitext text/x-wiki '''Geragera Booth Monogatari'''" hè una animazione TV basata nantu à u cartone (comic strip) di l'olandese Will Raymarkers. Hè stata trasmessa in TV [[Tokyo]] da [[aprile]] [[1987]] à u [[29 di marzu]], [[1988]]. 52 episodi in totale. {| class="wikitable" ! colspan="2" |Geragera Booth Storia |- !genre |gag |- ! colspan="2" |animazione |- !uriginale |Will Reymarkers è Wilms Nakaharamaki |- !direttore generale |Hiroshi Sasakawa |- !sceneggiatura |Kaoru Toshina, Bin Ohira, Sachiko Uchida Hisashi Furukawa, Kiyoshi Onishi, Takuto Yamamori |- !musica |Shinsuke Kazato |- !Pruduzzione d'animazione |Wako Pro (cuuperazione di pruduzzione) |- !Pruduzzione |TV Tokyo , Telescreen ( versione inglese ) == Da vede dinò == - [[Felice cità di salice]]<br> - [[Nasu buttone di stella di sognu]]<br> [[Categoria:Televisione]] ch4obofunzlqpfu5gcbrqg66iayg21i 405396 405395 2026-08-13T16:00:46Z Fausta Samaritani 15085 405396 wikitext text/x-wiki '''Geragera Booth Monogatari'''" hè una animazione TV basata nantu à u cartone (comic strip) di l'olandese Will Raymarkers. Hè stata trasmessa in TV [[Tokyo]] da [[aprile]] [[1987]] à u [[29 di marzu]], [[1988]]. 52 episodi in totale. {| class="wikitable" ! colspan="2" |Geragera Booth Storia |- !genre |gag |- ! colspan="2" |animazione |- !uriginale |Will Reymarkers è Wilms Nakaharamaki |- !direttore generale |Hiroshi Sasakawa |- !sceneggiatura |Kaoru Toshina, Bin Ohira, Sachiko Uchida Hisashi Furukawa, Kiyoshi Onishi, Takuto Yamamori |- !musica |Shinsuke Kazato |- !Pruduzzione d'animazione |Wako Pro (cuuperazione di pruduzzione) |- !Pruduzzione |TV Tokyo, Telescreen (versione inglese) |} == Da vede dinò == - [[Felice cità di salice]]<br> - [[Nasu buttone di stella di sognu]]<br> [[Categoria:Televisione]] pwemqk2ce1928h00c8l6hqb2clel0o4 Felice cità di salice 0 23353 405394 384521 2026-08-13T15:57:12Z Fausta Samaritani 15085 link 405394 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Felice cità di salice'''. {| class="wikitable" ! colspan="2" |Felice cità di salice |- ! colspan="2" |animazione |- !uriginale |Kenneth Graham |- !direttore generale |Tameo picculu fiore |- !Cunfigurazione di a serie |Takao Koyama |- !Disegnu di caratteri |Toshiyasu Okada |- !musica |Osamu Tezuka |- !Pruduzzione d'animazione |film faciule |- !Pruduzzione |TV Tokyo, SoftTX, Enoki Film |- !Emittente |Serie TV Tokyo |- !Periudu di trasmissione |7 ottobre 1993 - 31 marzu 1994 |- !numeru di episodi |26 episodi |- | colspan="2" |mudellu - librettu |- !prughjettu |animazione |- !Portale |animazione |} Fun '''Willow Town''' hè un anime TV giapponese basatu annantu à a literatura per i zitelli di Kenneth Graham, Tanoshii Kawabe. 26 episodi in totale. Trasmissione da u [[7 uttrovi]] di u [[1993]] à u [[31 di marzu]] di u [[1994]] in TV Tokyo, a stazione di produzzione. "Willow" significa salice in [[lingua inglese]], è u titulu vene da u fattu chì u titulu originale hè "U ventu in i salici". In seguitu, Pony Canyon hà liberatu 13 volumi di software video VHS chì cuntene stu travagliu. == Sinopsi == == Da vede dinò == - [[Geragera Booth Storia]]<br> - [[Nasu buttone di stella di sognu]]<br> q5m81cmsrezooz2jbngu5weigmg92ti 405397 405394 2026-08-13T16:01:55Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ categoria 405397 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Felice cità di salice'''. {| class="wikitable" ! colspan="2" |Felice cità di salice |- ! colspan="2" |animazione |- !uriginale |Kenneth Graham |- !direttore generale |Tameo picculu fiore |- !Cunfigurazione di a serie |Takao Koyama |- !Disegnu di caratteri |Toshiyasu Okada |- !musica |Osamu Tezuka |- !Pruduzzione d'animazione |film faciule |- !Pruduzzione |TV Tokyo, SoftTX, Enoki Film |- !Emittente |Serie TV Tokyo |- !Periudu di trasmissione |7 ottobre 1993 - 31 marzu 1994 |- !numeru di episodi |26 episodi |- | colspan="2" |mudellu - librettu |- !prughjettu |animazione |- !Portale |animazione |} Fun '''Willow Town''' hè un anime TV giapponese basatu annantu à a literatura per i zitelli di Kenneth Graham, Tanoshii Kawabe. 26 episodi in totale. Trasmissione da u [[7 uttrovi]] di u [[1993]] à u [[31 di marzu]] di u [[1994]] in TV Tokyo, a stazione di produzzione. "Willow" significa salice in [[lingua inglese]], è u titulu vene da u fattu chì u titulu originale hè "U ventu in i salici". In seguitu, Pony Canyon hà liberatu 13 volumi di software video VHS chì cuntene stu travagliu. == Sinopsi == == Da vede dinò == - [[Geragera Booth Storia]]<br> - [[Nasu buttone di stella di sognu]]<br> [[Categoria:Televisione]] fzgwzq0a5xr3l7uf1rl25m358vxu3hb Nasu buttone di stella di sognu 0 23357 405398 403204 2026-08-13T16:03:27Z Fausta Samaritani 15085 link 405398 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} '''Nasu buttone di stella di sognu'''. {| class="wikitable" ! colspan="2" |nasu buttone di stella di sognu |- !genre |fantasia |- ! colspan="2" |animazione |- !sceneggiatura |Tomoko Komparu, Hideo Takayashiki, Kenji Terada, Keiji Terui |- !Disegnu di caratteri |Shigeru Yamamoto |- !musica |Kouhei Tanaka |- !Pruduzzione d'animazione |Top Craft <small>(cuuperazione di produzzione, senza creditu)</small> |- !Pruduzzione |Asahi Broadcasting, Sanrio |- !Emittente |Serie TV Asahi |- !Periudu di trasmissione |19 ottobre 1985 - 26 aprile 1986 |- !numeru di episodi |26 episodi |- | colspan="2" |mudellu - librettu |- !prughjettu |animazione |- !Portale |animazione |} '''Yume no Hoshi no Button Nose''' (''Yume no Hoshi no Button Nose'') hè un anime trasmessu in TV Asahi da u [[19 uttrovi]] [[1985]] à u [[26 d'aprile]] [[1986]]. Coproduttu da Asahi Broadcasting Corporation (ABC) è Sanrio. I slot di trasmissione sò ogni sabbatu da 19:00 à 19:30 (JST). 26 episodi in totale. A prima animazione TV di Sanrio, un anime cù u caratteru di Sanrio ''Button Nose cum'è u caratteru principale''. In i paràmetri ufficiali di Sanrio, u veru nome di Button Nose hè Trish, ma in l'anime, hè Button Nose, micca Trish. U video stessu era digià finitu in u 1983, ma era dui anni dopu ch'ellu era veramente televisatu. == Sinopsis == Una zitella di 8 anni chì vive in l'Istitutu di Ricerca di Fragola, Button Nose hè u discendente di a famiglia reale di u Regnu Fukland in u pianeta Calitontou. Un ghjornu, quandu hà visitatu u Planet Calitontou, u so ziu, u rè, Duca Fastener, ereditò u tronu. Buttonnose, chì diventò cusì u rè di u Regnu di Hookland, passà ghjorni piacevuli in u Regnu di Hookland. == Caratteri == - Button nose - Miyuki Muroi (attualmente Sanae Miyuki)<br> - Franklin - Masagoro<br> - Tick ​​Tac Bon - Akira Kamiya<br> - Fastener Duke - Yanami Jouji<br> - Fiore Principe - Shinobu Adachi<br> - Grand Chamberlain - Hiroshi Otake<br> - Clip - Kazue Komiya<br> - Orecchini - Rei Sakuma<br> == Persunale == - Pianificazione è draft: Atsushi Tomioka (Sanrio)<br> - Produttori: Shinji Nabeshima (Asahi Broadcasting), Tsunemasa Hatano (Sanrio)<br> - Direttore capu: Masami Hata<br> - Disegnu di u caratteru originale: Masayo Hirose<br> - Disegnu di caratteri è supervisione di disegnu: Shigeru Yamamoto<br> - Disegni originali: Miwako Hattori, Etsuko Hamada, Kaoru Nakajima, Haruko Onishi, Nobuaki Wakabayashi, Masato Kimura, Masahiro Yoshida, Takashi Watabe, Mitsuhiro Yamada, Gaku Miyao, Yukiya Senda, Tomihiko Okubo, Mitsuru Hosoya , è altri.<br> - Video: Sachiko Yoneyama, Ikuichi Ito, Yukie Takahashi, Kiyoko Saito, Kiyo Mizutani, Junko Amano, Masako Sakano, Hiroko Masutani, è altri.<br> - Ambientazione artistica: Yukio Abe<br> - Art Director: Kazutoshi Shimizu<br> - Fotografia: Teruo Abe, Kenji Noda, Koichi Okuda, Hiroyasu Omoto, è altri.<br> - Montatura: Tomoko Kida<br> - Musica: Kohei Tanaka<br> - Direttore di u sonu: Etsushi Yamada<br> - Effetti sonori: Mitsuru Kashiwabara<br> - Tecnulugia di registrazione: Tsugio Nakatogawa<br> - Producer sonu: Yasuo Urakami<br> - Produzione acustica: Audio Planning You<br> - Sviluppu: IMAGICA<br> - Direttore di pruduzzione: Seiichiro Narikawa<br> - Prugressu di a pruduzzione: Shoji Muronaga, Naofumi Yamauchi, Yoshitaka Fujimoto , Naoyuki Oshikiri, è altri.<br> - Cuuperazione di pruduzzione: Top Craft (* Non creditu nantu à u creditu di film)<br> - Produzzione: Asahi Broadcasting, Sanrio<br> - Autor: Sanrio Co., Ltd. (Non creditu nantu à u creditu di film)<br> == Canzone tematica == ; Tema di apertura - "Lasciami basgià!" ; Tema finale - "Beh!" : Lyrics - Yasushi Akimoto / Composizione - Yoshiaki Shirai / Arrangement - Eiji Kawamura / Canzone - Masagoro : - Discu unicu: Victor Music Industry, Record No. KV-3072<br> : (liberatu u 20 uttrovi di u 1985) : - Record di colonna sonora: Victor Music Industry, Record No. JBX-25083, Music Tape No.VCK-6167<br> : (liberatu u [[16 di dicembre]] 1985) : - Album CD: "Toy Chara Pop Collection Vol.2 Fancy & Kawaii Edition" ( Ultra Vibe, [[22 di marzu]] di u [[2017]], CDSOL-1781) I brani 26 è 27 includenu e duie canzoni tematiche sopra.<br> == Da vede dinò == - [[Felice cità di salice]]<br> - [[Geragera Booth Storia]]<br> [[Categoria:Televisione]] rz4g664464ps85c1sbdyxj8rur2xeo8 Saludos Amigos 0 25549 405392 403388 2026-08-13T15:52:42Z Fausta Samaritani 15085 link 405392 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saludos Amigos - Tràiler (sense Goofy, Donald ni José Carioca).ogv|thumb|200px|right|Trailer di ''Saludos Amigos'']] '''Saludos Amigos''' hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] d'animazione è [[Drama (Filmu)]], di l'annu [[1943]], realizatu da [[Norm Ferguson]], [[Wilfred Jackson]], [[Jack Kinney]], [[Hamilton Luske]] è [[Bill Roberts]]. === Discrizzioni === E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Pinto Colvig]], [[Clarence Nash]], [[José do Patrocínio Oliveira|José Oliveira]], [[Fred Shields]], è [[Stuart Buchanan]]. == Da vede dinò == - [[Clyde è Willis]]<br> - [[Encanto]]<br> [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] 9sf8y3rltz962pq0764x9s2gh6lf1ik 405393 405392 2026-08-13T15:53:25Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 405393 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Saludos Amigos - Tràiler (sense Goofy, Donald ni José Carioca).ogv|thumb|200px|right|Trailer di ''Saludos Amigos'']] '''Saludos Amigos''' hè un [[cinemà|filmu]] [[americanu]] d'animazione è [[Drama (Filmu)]], di l'annu [[1943]], realizatu da [[Norm Ferguson]], [[Wilfred Jackson]], [[Jack Kinney]], [[Hamilton Luske]] è [[Bill Roberts]]. === Discrizzioni === E voce di i rolli principali sò state parlate da [[Pinto Colvig]], [[Clarence Nash]], [[José do Patrocínio Oliveira|José Oliveira]], [[Fred Shields]], è [[Stuart Buchanan]]. == Da vede dinò == - [[Clyde è Willis]]<br> - [[Encanto]]<br> - [[Go, Dog. Go!]]<br> [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] [[Categoria:Drama (Filmu)]] sfsnrako58ykw1v9iyg8vggrcpbjyb9 Encanto 0 26225 405385 397529 2026-08-13T15:25:00Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405385 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Disney's Encanto print logo.svg|thumb|200px|right|Logo di ''Encanto'']] '''''Encanto''''' hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'annu [[2021]], prudottu da [[Walt Disney Animation Studios]]. == Discrizzioni == Realizatu da [[Jared Bush]] è [[Byron Howard]], u filmu inclusu e voce di [[Stephanie Beatriz]], [[María Cecilia Botero]], [[John Leguizamo]], [[Mauro Castillo]], [[Jessica Darrow]], [[Angie Cepeda]], [[Carolina Gaitán]], [[Diane Guerrero]], è [[Wilmer Valderrama]]. U filmu fù publicatu u [[24 nuvembri]] di u 2021. [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] pviaauppbq824ddyfghlgemqmie0wxj 405390 405385 2026-08-13T15:51:32Z Fausta Samaritani 15085 link 405390 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Disney's Encanto print logo.svg|thumb|200px|right|Logo di ''Encanto'']] '''''Encanto''''' hè un [[cinemà|filmu]] d'animazione [[Stati Uniti d'America|americana]] di l'annu [[2021]], prudottu da [[Walt Disney Animation Studios]]. == Discrizzioni == Realizatu da [[Jared Bush]] è [[Byron Howard]], u filmu inclusu e voce di [[Stephanie Beatriz]], [[María Cecilia Botero]], [[John Leguizamo]], [[Mauro Castillo]], [[Jessica Darrow]], [[Angie Cepeda]], [[Carolina Gaitán]], [[Diane Guerrero]], è [[Wilmer Valderrama]]. U filmu fù publicatu u [[24 nuvembri]] di u 2021. == Da vede dinò == - [[Clyde è Willis]]<br> - [[Go, Dog. Go!]]<br> - [[Saludos Amigos]]<br> [[Categoria:Filmu d'animazione]] [[Categoria:Filmu americanu]] a8989ep79vnlphtp3zgnmkv7egip4ha Stintinu 0 26291 405418 402615 2026-08-14T11:11:16Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 405418 wikitext text/x-wiki '''Stintinu''' (IPA: [stinˈtino], ''Isthintini'' in sassarese, ''Istintinu'' in sardu) hè una cumuna taliana di 1.539 abitanti, chì face parte di a Rete metropulitana di u Nordu di [[Sardegna]], di a [[cità metropulitana di Sassari]], in [[Sardegna]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> ==Geugrafia fisica== ===Territoriu=== A cumuna di Stintinu s’allonga nant'à l'omonima penisula, ultimu capu di tarra sarda chì da a pianura di a Nurra si stende ver’di l'isula di l'Asinara, situata à poca distanza. Quessa accoglie u Parcu Naziunale di l'[[Asinara]], istituitu in u [[1997]], è per u quale Stintinu riprisenta l'imbarcu u più vicinu. [[File:Stintino veduta.jpg|thumb|right|250px|Visa di Stintinu]] U liturale ver'di u mare di Sardegna hè chjamatu mare di fora è alterna scugliere è calette di rena è petre à a fine di piccule vadine, cum'è Biggiu Marinu ("Bue marinu", nome sardu di u [[vechju marinu]]), cunnisciuta dinù cum’è Valle di a Luna, Coscia di Donna è Cala di u Vapori. ==Storia== U territoriu di Stintinu hè statu praticatu da l'omu dapoi a [[preistoria]], cum'è ne testimunieghjanu parechji siti archeulogichi. L'urìgine di u borgu di Stintinu si deve à a decisione di u Guvernu talianu d'istituisce u [[22 di ghjugnu]] [[1885]], nant'à l'isula di l'Asinara in lucalità Cala Reale, u primu [[lazarettu]] à usu sanitariu à tempu cù una culonia penale in Cala d'Oliva. À quellu mumentu, si cuntavanu l'isula 45 famiglie cù circa 500 persone, a mità pastori di urigine sarda è l'altra mità piscadori. Quelli chì stavznu in Cala d'Oliva eranu piscadori urighjinarii di Camogli, trasferiti quì attratti da e più bone pussibilità ecunomiche è da a prisenza di a Tunnara di e Saline, mentre chì l’abitanti di Fornelli è Cala Reale eranu pastori è agricultori sardi. Hè pussibule chì tramindui i gruppi avessinu dighjà aduttatu a lingua sassarese, rinfurzendu cusì l'influenza ligura prisente dapoi l’urìgine. Solu 45 famiglie lascionu l'Asinara per stabilì si in a nova Stintinu, fundendu a “Cumunione di i 45”; l’altre si n’andonu versu altri lochi: Portu Torres, Sassari, Castelsardu, Santa Teresa di Gallura o e campagne di a Nurra. Prima di u sfrattu di u [[15 d'aostu]] di quellu stessu annu, dui fratelli sassaresi, Salvatore è Cristoforu Murtola, sustenenu a causa di i piscadori, ottenendu un’indennità di 750 lire per ogni famiglia è acquistendu un terrenu per fà nasce u novu borgu cù u nome di Cala Savoia. U pianu regulatore divise in modu urdinatu una stretta penisula trà dui bracci di mare (oghje portu vechju è portu novu / portu Mannu), chì pigliò u nome di ''isthintìnu'' o ''sthintìnu'', da u termine sassarese “intestinu o budellu”, dopu italianizatu in ''Stintino''. U 1u di ghjennaghju 1865, prima di l’abbandonu furzatu di l’Asinara, fù fundata a Cunfraternita religiosa di a Beata Vergine di a Difesa, patrona di u paese, à a quale sò iscritti parechji stintinesi ch’anu compiu almenu 12 anni. [[File:Torre della pelosa.jpg|left|thumb|250px|A torra aragunesse di A Pelosa]] Per incuragisce l'attività di pesca, u 10 di dicembre 1904, 68 assuciati, tutti stintinesi, fundonu a Sucietà mutuale cooperativa trà i piscadori di Stintinu. Quessa è altre vicende di l'industria lucale sò prisentate in u Museu di a Tonnara, situatu nant’à a banchina di u portu. In u [[1934]], u primu parocu don Vittoriu Prunas prumove è dirige a custruzzione di a nova ghjesgia paruchjale, dedicata à a Virgine Immaculata. U portu di Stintinu accoglie sempre numerose barche à vela latina chì, dopu à l'arrivu di e barche à mutore, anu trovu nova vita cù u turìsimu sportivu è e regate veliche. Parechje famiglie di a burghesia sassarese, cum’è i Berlinguer o i Segni, anu da sempre preferitu stu tippu d’imbarcazione. In u [[1983]] hè stata urganizata a prima regata Vela Latina, ghjunta in u 2007 à a XXV edizione. Stintinu hè tantu caratterizatu da a vela latina, ch’ellu hè statu ribattizatu da u ghjurnalistu Mario Marzari cum'è “a capitale di a vela latina”. Hè statu in u passatu frazione di Sassari è hè diventatu cumuna autonoma l'[[8 d'aostu]] [[1988]]. In u 2008 sò stati festighjati i vint’anni d’autunumia cumunale cù una seria d’avvenimenti, trà i quali l'esibizione di e Frecce Triculore davanti à e marine di e Saline, Pazzona è Ezzi Mannu. ==Munumenti è lochi d'interessu== ===Architetture religiose=== * Ghjesgia di l’Immaculata Cuncezzione. * Parochja San Nicola. * Ghjesgia di Sant'Isidoro. ===Architetture militari=== * Torra aragunese, custruita in u 1578 è chjamata Torra di a Pelosa. ===Lochi di interessu naturale=== [[File:Stintino LaPelosa panoramica.jpg|800px|center|Panoramica di l'arinelle di Stintino "A Pelosa" è "A Pelosetta"]] U principale interessu turisticu hè l'arinella di A Pelosa, situata in l'estremu capu norduccidentale di a Sardegna, affacciata nant’à u golfu di l'Asinara è nant'à l'isula omonima, ricunnisciuta per a so rena bianca fina fina è u mare turchinu à fondu bassu. Appena vicinu, davanti à una seconda arinella più chjuca, chjamata A Pelusetta, si trova l'isulottu accessìbile à pedi. Altre marine di a costa urientale sò quelle di e Saline d'Ezzi Mannu, u Gabbianu, l'Àncura, Pazzona è Punta Negra. À circa 3 chilometri da l'abitatu si trova u stagnu di Casaracciu, è à circa 15 chilometri, in u territoriu di Sassari, u stagnu di Pilu; tramindui raprisentanu riserve impurtante per l’acelli acquatichi. In u territoriu di Stintinu si trova dinù u stagnu di e Saline. ==Sucetà== ===Tradizione=== Frà e manifestazioni religiose, di maghju si celebreghja in una piccula ghjesgia di campagna a festa di Sant’Isidoru in Ercoli, è l'8 di settembre quella di a Madonna di a Difesa; u simulacru di a patrona di u paese hè purtatu da e barche di i piscadori di a Cunfraternita in prucissione à mare, in ricordu di a fundazione di u 1885. ===Musei=== [[File:Museo Tonnara a Stintino, Stintino SS, Sardinia, Italy - panoramio.jpg|thumb|300px|U Museu di a Tunnara]] U Museu di a Tunnara (MUT), inauguratu di ghjugnu 2016, cunserva cimeli, testi è imagine chì cuntanu a storia di a tunnara di Stintinu è di l’altre tunnare di u Mediterraneu, è prisenta studii scentìfichi nant’à a spezia di tonnu pescatu in sta zona, Thunnus thynnus. ===Lingua=== A lingua parlata in Stintinu hè u sassarese è u talianu. ===Cucina=== A pesca hè à u fundamentu di a cucina lucale, e so principale specialità sò i zini è altri frutti di mare, crustacei è a buttarga di [[tonnu]]. Trà i piatti: a suppa di patate è aligusta cù pescatu lucale, u polpu in agliata, u polpu à a stintinese (insalata di polpu cù patate, acetu, pursemulu è qualchì volta cipolla), è trà i dolci, a tumbarella. == Note == <references/> [[Categoria:Sardegna]] oojubk8rw4bfb33i4f9jbaykg3up0k6 Ghjuventù Paolina 0 26444 405409 400763 2026-08-14T06:43:33Z NDG 26266 Annullata la modifica [[Special:Diff/400763|400763]] di [[Special:Contributions/~2026-27167-52|~2026-27167-52]] ([[User talk:~2026-27167-52|discussione]]) RM vandalism 405409 wikitext text/x-wiki '''Ghjuventù Paolina''' hè un sindicatu studientinu [[Naziunalismu corsu|naziunalistu corsu]] . == Storicu == Sindicatu di l' [[Università di Corsica]] . Fundata in u 1992 da studienti di a Cunsulta di i Studienti Corsi chì, dopu à un disaccordu, anu decisu di creà una nova struttura sindicale. A so creazione hè nata di a vulintà di u muvimentu naziunalistu d'implicàsi in e scelte universitare è in particulare, in u quadru di l'elezzione di u presidente di l'università, Antone-Francescu Bernardini. Ghjuventù Paolina face parte di u muvimentu naziunalistu corsu è per esse più precisu di a lotta di liberazione naziunale. == Azioni Militanti == In aprile di u 2014, u sindicatu hà bluccatu l'Università di Corsica per prutestà contr'à a prisenza di Marylise Lebranchu nant'à l'isula. Sempre in u 2014, i studienti di u sindicatu anu manifestatu contr'à l'abrogazione di i decreti Miot, una seria di disposizioni amministrative chì datanu di u Cunsulatu è chì riguardanu in particulare u ricunniscimentu di a lingua corsa . I membri di u sindicatu sò ancu intrati in e prefetture di u Pumonte è di u Cismonte in u 2016, induve sò stati accolti da u prefettu. Vulianu chì i prigiuneri pulitichi corsi fussinu avvicinati in Corsica. . In ghjennaghju di u 2021, u sindicatu s'hè mubilizatu accantu à i studienti di medicina chì dumandavanu più posti, in particulare per u PASS (u primu annu di studii medichi). Anu ancu riesciutu à ottenene alcuni. In marzu di u 2021, u sindicatu si unirà à u muvimentu di prutesta contr'à a riforma CAPES in Corsica. I so militanti realizzeranu campagne di distribuzione di volantini in tutta l'isula. U sindicatu, incù l'altri dui sindicati studenteschi di Corti, hà ancu ghjucatu un rollu centrale in a creazione di u cullettivu dopu à l'attaccu contr'à Yvan Colonna. Dopu avè cunvucatu l'Assemblea Generale chì hà purtatu à a mubilizazione di u 6 di marzu di u 2022, i militanti sò stati mubilizati per guasi un mese in diverse azzioni. : bloccu di l'Università, addunite di sustegnu, manifestazioni, occupazioni di edifici publichi o ancu veglie. == Note è riferimenti == {{Riferimenti}} == À vede dinù == === Ligame esternu === * [https://www.instagram.com/ghjuventu_paolina/ a pagina Instagram di Ghjuventù Paolina] [[Categoria:Corsica]] syzofzispu5zql63o00xspc4glicd7l Callanthiidae 0 26601 405375 400350 2026-08-13T13:35:47Z Fausta Samaritani 15085 file 405375 wikitext text/x-wiki Famiglia di e '''Callanthiidae'''. [[File:FMIB 42700 Grammatonotus laysanus Gilbert, new species Type.jpeg|thumb|250px|right|''[[Grammatonotus laysanus Gilbert]]'']] [[File:Grammatonotus brianne.jpg|thumb|250px|right|''Grammatonotus brianne'']] ;C [[Callanthias ruber]]<br> [[Categoria:Callanthiidae]] euy6hkwtl32sc6300koza03q78luebg Laniidae 0 26842 405376 401409 2026-08-13T13:38:14Z Fausta Samaritani 15085 file 405376 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Laniidae'''. [[File:Taking Off (24924434764).jpg|thumb|250px|right|Laniide]] [[File:Lanius cristatus (25790478310).jpg|thumb|250px|right|''Lanius cristatus'']] === Listinu di i Laniidae === ;L [[Lanius isabellinus]]<br> [[Lanius minor]]<br> [[Lanius senator]]<br> [[Categoria:Laniidae]] 2607sgekwj39tmmzwxxhcjbyuc9qqfr Cactaceae 0 26871 405404 401561 2026-08-13T20:22:14Z Fausta Samaritani 15085 file 405404 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Cactaceae'''. [[File:Various Cactaceae.jpg|thumb|250px|right|Cactaceae]] [[File:1973-12-24 Serengeti - Cactus Seronera dia 2.jpg|thumb|250px|right|''Cactus Seronera '']] === Listinu di i Cactaceae === ;F [[Fica d'India]]<br> ;O [[Opuntia monacantha]]<br> [[Opuntia robusta]]<br> [[Categoria:Cactaceae]] 4r8a0tcuxzceile0rsqzh7gas432zmw Categoria:Nevada 14 27470 405383 2026-08-13T13:59:49Z Fausta Samaritani 15085 categuria 405383 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati di i SUA]] c3jbktqmm9ft9qery2hmdomyyhre7g4 Anni 1620 0 27471 405384 2026-08-13T15:13:31Z Fausta Samaritani 15085 Anni 1620 405384 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XVI sèculu]] · '''[[XVII sèculu]]''' · [[XVIII sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1610]] · '''[[Anni 1620]]''' · [[Anni 1630]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | ([[1621]] · [[1622]] · [[1623]] · [[1624]] · [[1625]] · [[1626]] · [[1627]] · [[1628]] · [[1629]] · [[1630]]) |} [[File:Plan-Nice-1624-Sincaire.jpg|thumb|300px|center|[[Nizza]] (1624)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Blaise Pascal Versailles-cropped.jpg|<small>[[Blaise Pascal]] (Clermont-Ferrand, [[19 di ghjugnu]] 1623 - [[Paris]], [[19 d'aostu]] [[1662]])</small> Claude Lefèbvre - Marie de Rabutin-Chantal, marquise de Sévigné (1626-1696) - La marquise de Sévigné - musée Carnavalet - 5.jpg|<small>[[Madame de Sévigné]] (Marie de Rabutin-Chantal) ([[Paris]], [[5 di ferraghju]] 1626 - Grignan, [[17 d'aprile]] [[1696]])</small> Portrait of The Honourable Robert Boyle (1627 - 1691) Wellcome V0023488.jpg|<small>[[Robert Boyle]] (Lismore, [[25 di ghjennaghju]] 1627 - [[Londra]], [[30 di dicembre]] [[1691]])</small> Marcello Malpighi by Carlo Cignani.jpg|<small>[[Marcellu Malpighi]] (Crevalcore, [[10 di marzu]] 1628 - [[Roma]], [[29 nuvembri]] [[1694]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XVII seculu|#]] 5smbgvkifbpmznf2vhtempl3q992j84 Discussioni utente:NDG 3 27472 405401 2026-08-13T20:05:13Z Fausta Samaritani 15085 /* [Corulina Vittori] (co. Wikipedia) */ nuova sezione 405401 wikitext text/x-wiki == [Corulina Vittori] (co. Wikipedia) == Buona sera. I inform you that [Corulina Vittori] (co. Wikipedia) has been deleted twice and redone twice. For us it's a problem. [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|discussioni]]) 20:05, 13 aos 2026 (UTC) 0icztmqjkktk4erxj3m978y9b2o1u5l 405407 405401 2026-08-14T06:39:32Z NDG 26266 /* [Corulina Vittori] (co. Wikipedia) */ Risposta 405407 wikitext text/x-wiki == [Corulina Vittori] (co. Wikipedia) == Buona sera. I inform you that [Corulina Vittori] (co. Wikipedia) has been deleted twice and redone twice. For us it's a problem. [[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discussioni utente:Fausta Samaritani|discussioni]]) 20:05, 13 aos 2026 (UTC) :Hi @[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] thank you, I will check that [[Utente:NDG|NDG]] ([[Discussioni utente:NDG|discussioni]]) 06:39, 14 aos 2026 (UTC) m2h1cxxc6dyadudpvb7ti4kbvi70nn7 Categoria:Redirect connessi a un elemento Wikidata 14 27473 405406 2026-08-14T05:28:07Z PK2 17261 Creata pagina vuota 405406 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Anni 1630 0 27474 405410 2026-08-14T07:40:56Z Fausta Samaritani 15085 anni 1630 405410 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XVI sèculu]] · '''[[XVII sèculu]]''' · [[XVIII sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1620]] · '''[[Anni 1630]]''' · [[Anni 1640]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | ([[1631]] · [[1632]] · [[1633]] · [[1634]] · [[1635]] · [[1636]] · [[1637]] · [[1638]] · [[1639]] · [[1640]]) |} [[File:Le Palais Barberini (Rome) (5969782827).jpg|thumb|350px|center|[[Roma]], Palazzu Barberini (1627-[[1638]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Baruch Spinoza 03.jpg|<small>[[Baruch Spinoza ]] ([[Amsterdam]], [[24 nuvembri]] 1632 - [[L'Aia]], [[21 di ferraghju]] [[1677]])</small> Portrait de Jean Racine d'après Jean-Baptiste Santerre.jpg|<small>[[Jean Racine]] (La Ferté-Milon, [[22 di dicembre]] 1639 - [[Paris]], [[21 d'aprile]] [[1699]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> FedericoBorromeo.Cardinal.jpg|<small>[[Federicu Borromeo]] ([[Milanu]], [[18 d'aostu]] [[1564]] - Milanu, [[21 di settembre]] 1631)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XVII seculu|#]] 442rtxftzcrpz3zrwyxg2v1nkzj4xbz Anni 1640 0 27475 405412 2026-08-14T10:41:36Z Fausta Samaritani 15085 anni 1640 405412 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XVI sèculu]] · '''[[XVII sèculu]]''' · [[XVIII sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1630]] · '''[[Anni 1640]]''' · [[Anni 1650]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | ([[1641]] · [[1642]] · [[1643]] · [[1644]] · [[1645]] · [[1646]] · [[1647]] · [[1648]] · [[1649]] · [[1650]]) |} [[File:Fontana del Tritone June 2019.jpg|thumb|250px|center|[[Ghjan Lorenzu Bernini]], A ''Funtana di u Tritone'' (1644) ([[Roma]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Dominiquin (Julie Charpentier) (2).JPG|<small>[[Domenichinu]] (Domenico Zampieri) ([[Bologna]], [[21 uttrovi]] [[1581]] - [[Napuli]], [[6 d'aprile]] 1641)</small> AnthonyvandyckselfportraitFXD.jpg|<small>[[Antoon van Dyck]] ([[Anversa]], [[22 di marzu]] [[1599]] - [[Londra]], [[9 di dicembre]] 1641)</small> Bernardo Strozzi - Claudio Monteverdi (c.1630).jpg|<small>[[Claudiu Monteverdi]] (Claudio Giovanni Antonio Monteverdi ) ([[Cremona]], [[9 di maghju]] [[1567]] - [[Venezia]], [[29 di nuvembri]] 1643)</small> Frans Hals - Portret van René Descartes.jpg|<small>[[Cartesiu]] (in [[Lingua francese|francese]]: ''René Descartes''; in [[Lingua latina|latinu]]: ''Renatus Cartesius'' (La Haye en Touraine (Descartes), [[31 di marzu]] [[1596]] - [[Stoccolma]], [[11 di ferraghju]] 1650)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XVII seculu|#]] 0rnuqa59e8uyweyfv74n2bizgwzqzzb