Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.16 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Suciolugia 0 2358 405565 374127 2026-08-20T13:14:09Z Fausta Samaritani 15085 spostato testo in vista della unione di due pagine 405565 wikitext text/x-wiki A '''suciulugia''' hè a scenza chì studia e strutture, e regule è i prucessi suciali chì uniscenu (è staccanu) e persone micca viste cum'è individui ma cum'è cumpunenti di associ, gruppi è istituzione. Un'altra definizione più sculara pò esse: a suciulugia ghjè u studiu di a vita suciale di omi, gruppi è sucetà. Cum'è scienza, hà u prugettu di spiegà i cumpurtamenti umani à partesi da l'analisa di e rilazione trà e persone qualsiasi brevi cuntatti o prucessi suciali glubali. == Storia == A parolla "suciulugia" hè stata criata da [[Auguste Comte]], u filosofu francese, discipulu di Saint-Simon, in [[1839]].<ref> (COMTE 1839, Philos. posit., t. 4, p. 252: la sociologie en note: je crois devoir hasarder, dès à présent, ce terme nouveau, exactement équivalent à mon expression déjà introduite, de physique sociale).</ref> Hè menziunata cusì 'nè u dizziunariu di u CNRS.<ref>[http://atilf.atilf.fr] tesoru di a lingua francese CRNS.</ref> D'altrò, pè esse di punta di a ricerca, un articulu recente di u CNRS di Jacques GUILHAUMOU<ref>[http://cat.inist.fr/] [https://web.archive.org/web/20131110113644/http://cat.inist.fr].</ref> hà scupertu chì a parolla suciulugia fu in fattu criata da l'omu puliticu francese Emmanuel-Joseph Sieyès 50 anni prim di A. Comte in [[1780]]. == Discipline di a Suciulugia == <gallery class="center" widths="92" heights="85"> File:Emile Durkheim.jpg|<br /><div class="center">[[Émile Durkheim]]</div> File:Karl Marx.jpg|<br /><div class="center">[[Karl Marx]]</div> File:Simmel 01.JPG|<br /><div class="center">[[Georg Simmel]]</div> File:Max Weber 1894.jpg|<br /><div class="center">[[Max Weber]]</div> </gallery> == Esempii di parolle chjave == <div class="references-small" style="-moz-column-count: 3; column-count: 3;"> * [[Anumia]] * [[Ambiente suciale|Ambiente]] * [[Azione suciale]] * [[Classe suciale]] * [[Cumunità]] * [[Cumunicazione]] * [[Cultura]] * [[Identità (scienze suciale)|Identità]] * [[Istituzione]] * [[Muvimentu]] * [[Rete Suciale]] * [[Rituale]] * [[Rolu]] * [[Storie di vita]] * [[Turismu]] </div> ==Riferimenti e note== <div class="references-small"><references/></div> {{Scienze}} [[Categoria:Sociologia]] mr6pljrgn11wzoc3fhknnpyar2anfwo Religione 0 2408 405560 405496 2026-08-20T12:20:31Z Fausta Samaritani 15085 405560 wikitext text/x-wiki A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru. [[File:Religionsmajoritaries.png|thumb|600px|riht|Religioni]] [[File:14 Religions.jpg|thumb|200 px|right|Simboli di religioni]] U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a [[storia]] di e religione, l'[[antropolugia culturale]] è a [[suciolugia]], è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu. À u cuntrariu, l'[[ateismu]] hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità. == Etimolugia == U termine "religione" deriva da u [[Lingua latina|latinu]] ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. [[Cicerone]] a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. [[Lattanziu]], invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'[[Homo sapiens|omu]] è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a [[teolugia]] cristiana. == Occidente == === Antichità === In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera. In a [[Roma antica]], a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani antichi accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u [[Cristianesimu]] o u [[Manicheismu]], eranu pruibite. === Occidente cristianu === E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u [[IV sèculu]], u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza. In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u [[XVI sèculu]] purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a [[civiltà]], è à parte si da u [[XVII sèculu]], parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa. === Occidente mudernu è cuntimpuraniu === A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù [[David Hume]], a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu. == Culture non occidentali == In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata". == Descrizzione == A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura. L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu. == Termini classificatori == - ''Animismu'': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.<br> - ''Ateismu'': ricusu di l'esistenza di divinità.<br> - ''Deismu'': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.<br> - ''Enoteismu'': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.<br> - ''Monoteismu'': credenza in un solu [[Diu]].<br> - ''Panteismu'': credenza chì tuttu hè Diu.<br> - ''Politeismu'': credenza in parechje divinità.<br> == Religione cù u più numeru di fideli == E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'[[Islamu]], l'[[Induismu]] è u [[Buddhismu]]. ==Note== <references/> [[Categoria:Religione]] [[Categoria:Società]] [[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]] h4b78944p6dyjo9fi3gs782w5vlmroy Muru 0 2823 405568 377845 2026-08-20T14:02:02Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinù */ tolto link 405568 wikitext text/x-wiki '''Muru''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suprana. {{cumuna suprana|cumuna=Muru [[Image: a ghjesgia.jpg|250px|A ghjesgia di l'Annunziata]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Calvi | cantone=Belgudè | insee=202173 | cp=20225 | merre=Petru Oberti | intercomunalità=E cinque pieve | longitudine= | latitudine= | altitudine= | superficia= | populazione=276 | densità= }} == Geografia == == Storia == == Merri == == Da vede dinù == *u [[Voceru per Larione]] == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] n9z9p8oafs0k43m9geukz8tbc8yfr4a Suciulugia 0 10784 405564 388317 2026-08-20T12:58:44Z Fausta Samaritani 15085 link, file, fix 405564 wikitext text/x-wiki A '''suciulugia''' hè a scenza chì studia e strutture, e regule è i prucessi suciali chì uniscenu (è staccanu) e persone micca viste cum'è individui ma cum'è cumpunenti di associ, gruppi è istituzione. Un'altra definizione più sculara pò esse: a suciulugia ghjè u studiu di a vita suciale di omi, gruppi è sucetà. Cum'è scienza, hà u prugettu di spiegà i cumpurtamenti umani à partesi da l'analisa di e rilazione trà e persone qualsiasi brevi cuntatti o prucessi suciali glubali. == Storia == A parolla "suciulugia" hè stata criata da [[Auguste Comte]], u filosofu francese, discipulu di Saint-Simon, in [[1839]].<ref> (COMTE 1839, Philos. posit., t. 4, p. 252: la sociologie en note: je crois devoir hasarder, dès à présent, ce terme nouveau, exactement équivalent à mon expression déjà introduite, de physique sociale).</ref> Hè menziunata cusì 'nè u dizziunariu di u CNRS.<ref>[http://atilf.atilf.fr] tesoru di a lingua francese CRNS.</ref> D'altrò, pè esse di punta di a ricerca, un articulu recente di u CNRS di Jacques GUILHAUMOU<ref>[http://cat.inist.fr/] [https://web.archive.org/web/20131110113644/http://cat.inist.fr].</ref> hà scupertu chì a parolla suciulugia fu in fattu criata da l'omu puliticu francese Emmanuel-Joseph Sieyès 50 anni prim di A. Comte in [[1780]]. == Discipline di a Suciulugia == <gallery class="center" widths="92" heights="85"> File:Emile Durkheim.jpg|<br /><div class="center">[[Émile Durkheim]]</div> File:Karl Marx.jpg|<br /><div class="center">[[Karl Marx]]</div> File:Simmel 01.JPG|<br /><div class="center">[[Georg Simmel]]</div> File:Max Weber 1894.jpg|<br /><div class="center">[[Max Weber]]</div> </gallery> == Esempii di parolle chjave == <div class="references-small" style="-moz-column-count: 3; column-count: 3;"> * [[Anumia]] * [[Ambiente suciale|Ambiente]] * [[Azione suciale]] * [[Classe suciale]] * [[Cumunità]] * [[Cumunicazione]] * [[Cultura]] * [[Identità (scienze suciale)|Identità]] * [[Istituzione]] * [[Muvimentu]] * [[Rete Suciale]] * [[Rituale]] * [[Rolu]] * [[Storie di vita]] * [[Turismu]] </div> ==Riferimenti e note== <div class="references-small"><references/></div> {{Template:Scienze}} [[Categoria:Sociologia|*]] fc03baozrq6syseftxaaces32hdmdxs 405566 405564 2026-08-20T13:27:36Z Fausta Samaritani 15085 redirect 405566 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Suciolugia‎]] mnszfz803f6ixfktrhka2xa95fyd7li Carte pustale antiche 0 11060 405567 347112 2026-08-20T14:01:11Z Fausta Samaritani 15085 delete 405567 wikitext text/x-wiki {{Delete|reason=empty page}} [[Muru]], [[Corsica]], cartuline antiche [[Image:Muru.01.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.02.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.03.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.04.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.05.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.06.jpg|thumb|650px]] [[Image:Muru.07.jpg|thumb|650px]] [[Categoria:Storia]] ex1595azp2kh4kgqvry4afb3hr48oln Scarlett Johansson 0 11867 405575 376303 2026-08-20T19:21:39Z Raphael1256 14151 /* */ 405575 wikitext text/x-wiki [[File:Scarlett Johansson in Kuwait 02.jpg|200px|thumb|Scarlett Johansson di ghjennaghju ([[2008]])]] '''Scarlett Ingrid Johansson''' ([[New York]], [[22 di decembre]] [[1984]]) hè un'[[sinemà|attrice]] [[Stati Uniti|statunitense]]. == Biugrafia == == Filmugrafia == * Mary Queen of Scots ([[2009]]) .... Mary, Queen of Scots * The Spirit (2008) .... Silken Floss * He's Just Not That Into You (2008) .... Anna * Vicky Cristina Barcelona (2008) .... Cristina * The Other Boleyn Girl (2008) .... Mary Boleyn * The Nanny Diaries ([[2007]]) .... Annie Braddock * The Prestige ([[2006]]) .... Olivia Wenscombe * The Black Dahlia (2006) .... Kay Lake * Scoop (2006) .... Sondra Pransky * The Island ([[2005]]) .... Jordan 2 Delta / Sarah Jordan * Match Point (2005) .... Nola Rice * In Good Company ([[2004]]) .... Alex Foreman * The SpongeBob SquarePants Movie (2004) (voce) .... Mindy * A Good Woman (2004) .... Meg Windermere * A Love Song for Bobby Long (2004) .... Pursy Will * The Perfect Score (2004) .... Francesca Curtis * Girl with a Pearl Earring ([[2003]]) .... Griet * Lost in Translation (2003) .... Charlotte * Eight Legged Freaks ([[2002]]) .... Ashley Parker * An American Rhapsody ([[2001]]) .... Zsuzsi/Suzanne Sandor (at 15) * Ghost World (2001) .... Rebecca * The Man Who Wasn't There (2001) .... Birdy Abundas * My Brother the Pig ([[1999]]) .... Kathy Caldwell * The Horse Whisperer ([[1998]]) .... Grace MacLean * Home Alone 3 (1997) .... Molly * Fall (1997) .... Little Girl * Manny & Lo (1996) .... Amanda * If Lucy Fell (1996) .... Emily * Just Cause (1995) .... Kate Armstrong * North (1994) .... Laura Nelson == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0424060/ IMDB] {{DEFAULTSORT:Johansson, Scarlett}} [[Categoria:Attrice|Johansson]] [[Categoria:Americana|Johansson]] [[Categoria:Biugrafia]] a5984dp0k634rflt0qk013oz88xz057 405576 405575 2026-08-20T19:25:02Z Raphael1256 14151 /* */ 405576 wikitext text/x-wiki [[File:Scarlett Johansson-8588.jpg|thumb|Scarlett Johansson in u [[2025]]]] '''Scarlett Ingrid Johansson''' ([[New York]], [[22 di decembre]] [[1984]]) hè un'[[sinemà|attrice]] [[Stati Uniti|statunitense]]. == Biugrafia == == Filmugrafia == * Mary Queen of Scots ([[2009]]) .... Mary, Queen of Scots * The Spirit (2008) .... Silken Floss * He's Just Not That Into You (2008) .... Anna * Vicky Cristina Barcelona (2008) .... Cristina * The Other Boleyn Girl (2008) .... Mary Boleyn * The Nanny Diaries ([[2007]]) .... Annie Braddock * The Prestige ([[2006]]) .... Olivia Wenscombe * The Black Dahlia (2006) .... Kay Lake * Scoop (2006) .... Sondra Pransky * The Island ([[2005]]) .... Jordan 2 Delta / Sarah Jordan * Match Point (2005) .... Nola Rice * In Good Company ([[2004]]) .... Alex Foreman * The SpongeBob SquarePants Movie (2004) (voce) .... Mindy * A Good Woman (2004) .... Meg Windermere * A Love Song for Bobby Long (2004) .... Pursy Will * The Perfect Score (2004) .... Francesca Curtis * Girl with a Pearl Earring ([[2003]]) .... Griet * Lost in Translation (2003) .... Charlotte * Eight Legged Freaks ([[2002]]) .... Ashley Parker * An American Rhapsody ([[2001]]) .... Zsuzsi/Suzanne Sandor (at 15) * Ghost World (2001) .... Rebecca * The Man Who Wasn't There (2001) .... Birdy Abundas * My Brother the Pig ([[1999]]) .... Kathy Caldwell * The Horse Whisperer ([[1998]]) .... Grace MacLean * Home Alone 3 (1997) .... Molly * Fall (1997) .... Little Girl * Manny & Lo (1996) .... Amanda * If Lucy Fell (1996) .... Emily * Just Cause (1995) .... Kate Armstrong * North (1994) .... Laura Nelson == Ligami == * {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0424060/ IMDB] {{DEFAULTSORT:Johansson, Scarlett}} [[Categoria:Attrice|Johansson]] [[Categoria:Americana|Johansson]] [[Categoria:Biugrafia]] jxj62nwi33xopawj8s55ntsmpwbswy7 Inglese americanu 0 12316 405580 405202 2026-08-20T19:54:41Z InternetArchiveBot 17916 Add 1 book for [[en:Wikipedia:Verifiability|verifiability]] (20260820)) #IABot (v2.0.9.5) ([[User:GreenC bot|GreenC bot]] 405580 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} L''''inglese americanu''' ò '''statunitense''' (''American English'', AmE), hè un inseme di varianti di la [[lingua inglese]] parlate In lì [[Stati Uniti|Stati Uniti d’America]]. Circa li due terzi di li [[madrelingua]] [[Lingua inglese|inglesi]] campanu in lì [[Stati Uniti]].<ref>{{cite book|last=Crystal|first=David|authorlink=David Crystal|year=1997|title=English as à Global Language|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|id=ISBN 0-521-53032-6}}</ref> La [[lingua inglese]] fu introdotta In lì [[Stati Uniti]] da la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione britannica]]. La prima undata di coloni di [[lingua inglese]] arrivò in [[America di u Nordu]] in lu diciassettesimu secolu. In issu periodu, in [[America di u Nordu]] vi eranu puru gruppi di populazione di [[lingua spagnola]], [[lingua francese|francese]], [[lingua olandese|olandese]], [[lingua tedesca|tedesca]], [[lingua norvegese|norveghjese]], [[lingua svedese|svedese]], [[lingua scozzese|scozzese]], [[lingua gallese|gallese]], [[lingua irlandese|gaelica irlandese]], [[lingua finlandese|finlandese]], [[lingua taliana|talianu]], [[Lingua russia|russa]] (in [[Alaska]]) è di le varie lingue di li [[nativi americani]]. == Funetica == Ancu se suvente si reputa erroneamente l'[[inglese britannicu]] la varietà “standard” è la lingua orighjnaria dundi si saria sviluppatu, in realità l’inglese nordamericanu<ref>''Inglese nordamericanu'' (Trudgill, p. 2) hè una definizione usata per le varietà di la lingua inglese parlate In lì Stati Uniti è in Canada.</ref> Hè per parechji aspetti più cunservatore in la so´ [[funetica]]. á esempiu, l’[[lingua inglese|inglese]] parlatu in larga parte di l’[[Inghilterra]] in lu diciassettesimu secolu era roticu, ossia le “r” eranu sempre pronunziate in tutte le pusizioni, com'è in guasgi tutte le varietà di inglese americanu è comu ancora oghje in altri territorii anglofuni in [[Europa]] ([[Scozia]] è [[Irlanda]]). Listessu dicasi di l’assenza, in [[America]], di la ''broad A'' (vedi sottu), sviluppatasi in lu sudu di l’[[Inghilterra]] ''dopu à'' l’introduzione di la lingua in lu novu cuntinente, ò di la pronuncia di '''''ei'''ther'' in {{IPA|[i:]}} (standard britannicu mudernu {{IPA|[ai]}}). Altre caratteristiche comu lu ''father-bother merger'' si sò invece orighjinate successivamente in [[America]]. Tre sò l´aspetti di l'americanu chì maghjiormente si differenzighjenu da l'[[inglese britannicu|standard britannicu]]: * ''R rotica.'' La ''r'' viene sempre prununziata, sia ch'ella preceda una vucale sia chì preceda una cunsonante. * ''Father-bother merger.'' La ''o'' hè pronunciata comu {{IPA|[?]}}, la stessa vucale di ''father'' è ''arm'', anziché {{IPA|[?]}} comu in tutte le altre varietà di inglese, in parole comu ''block'', ''bod'', ''bop'', ''cock'', ''cop'', ''dot'', ''fop'', ''god'', ''got'', ''gosh'', ''hop'', ''lock'', ''lot'', ''mod'', ''mop'', ''not'', ''pod'', ''pop'', ''put'', ''rock'', ''rod'', ''shot'', ''sod'', ''sop'', ''sot'', ''stop'', ''top'', ''tot'', ecc. Stacaratteristica hè chjamata ''father-bother merger'' perché fa sì chì queste due parole faccianu rima. Da notare, però, chì certe parole chì in [[inglese britannicu]] presentanu la vucale {{IPA|[?]}} in [[America]] venenu pronunciate cù la semplice "u aperta" (quella di ''talk'' ò ''caught''). sò le parole in cui la vucale hè in lu mezzu di la sillaba é hè seguita da ''-ss'' ò ''-st'' ("boss", "lost", ecc.), ''-ff'' ò ''-ft'' ("off", "soft"), ''-g'' ("dog", "log") è ''-ng'' ("long", "song", "wrong"), è quelle chì cuntenenu lu gruppu "or + vucale" ("forest", "orange", ma ''non'' "tomorrow", "sorry", "sorrow" è "borrow"); la vucale di le parole "on" è "gone", invece, varia à seconda di la reghjone. * ''Assenza di la "broad A".'' La ''a'' hè pronunciata comu {{IPA|[æ]}} anziché {{IPA|[?:]}} in parole comu ''fast'', ''last'', ''after'', ''dance'', ''can't'' (che dunque diventa difficilmente distinguibile da l'affermativu ''can''), ecc. Altre caratteristiche sò: * ''"Yod-dropping"''. La ''u'' hè pronunciata comu {{IPA|[u]}}, ùn comu {{IPA|[ju]}}, in parole comu ''new, tube, lucid, duty, enthuse'', letti comu "nu", "toob", "loocid", "dootee", "enthoos", mentre resta {{IPA|[ju]}} precedutu da certe cunsonanti, comu in ''few''. * Quandu ùn fannu parte di una sillaba accentata la ''t'' è la ''d'' intervucaliche venenu entrambe realizzate comu ''r'' (prununziata comu in corsu), cusì chì ùn c'è nisuna differenza, á esempiu, trà ''waiting'' è ''wading''. * in lu gruppu ''-nt-'' la ''t'' tende à sparisce, spec. In la prununzia culloquiale: ''winner'' è ''winter'' ùn si distingonu. * La ''u lunga'' (''moment'') hè realizzata comu {{IPA|[u?]}} ò {{IPA|[u:]}} (come di lu restu in quasi tuttu lu [[Regnu Unitu]] à l'infori di [[Londra]]) è micca comu {{IPA|[??]}}: {{IPA|['mo(?)m?nt]}}. * Alcuni soni vucalichi tendonu à cunfonde si quandu sò seguiti da la -r. In particulare, ùn viene fatta nessuna differenza tra ''marry'' è ''merry'' è tra ''spirit'' è ''spear it'' (u parole affini). * Esistonu differenze di accentuazione, á esempiu in ''dictionary'' ({{IPA|['dik??'neri]}} è micca {{IPA|['dik??nri]}}) è ''laboratory'' ({{IPA|['læbr?'to:ri]}} è ùn {{IPA|['læb(r?)tri]}}). * Alcune parole, infine, presentanu ve è proprie differenze di pronuncia più chì d'accentu. Tra quelle più cumuni: ''what'' fa rima cù ''but'' è ùn cù ''got''; ''from'' fa rima cù ''come'' è ''drum'' è ùn cù ''com''; ''of'' fa rima cù ''love''; cù la stessa vucale venenu pronunciate puru ''was'' è ''because'', chì dunque fannu rima cù ''does''; lu participiu passatu ''been'' hè pronunciatu comu ''bin'' è ùn comu ''bean''. == Lessicu == I primi cambiamenti chì distinseru lu [[dialettu]] inglese parlatu in [[America]] da quellu di la [[Gran Bretagna|madrepatria]] furunu essenzialmente lessicali. parechje parole é espressioni urighjnatesi in [[America]] sò oghje usate pure in [[Europa]]. === Creazione di lu lessicu americanu === I coloni, chì in lu [[Novu Mondu]] avevanu trovatu un ambiente mondu diversu da quellu [[Europa|europeanu]], preseru suvente à prestitu da altre lingue parole per esprime novi cuncetti. La fonte di li prestiti furunu soprattuttu le lingue di li [[nativi americani]] (''wigwam, tomahawk, canoe, moose, raccoon, opossum, mocassin, pow-wow'') ma puru lu [[lingua francese|francese]] (''prairie, bureau, levee, coulee, barbecue'') è lu [[lingua spagnola|spagnolu]] (''vamoose, savvy, canyon, mesa, arroyo''), mentre ''cookie'' (brit. ''biscuit'') hè una parola di orighjne [[lingua olandese|olandese]]. Le prime parole ùn derivanti da nessun’altra lingua chì furunu aghjiunte à lu vucabulariu, in lu periodu cumpresu tra l’iniziu di la [[Colonizzazione europeana di le Americhe|colonizzazione]] è l’iniziu di lu diciannovesimu secolu, servivanu à descrive lu paesaghjiu [[America Settentriunale|nord-americanu]]: ''fork, snag, bottomland, rapids, trail, timberline'', ecc. Parole ghjà esistenti, comu ''creek'' è ''sleet'', acquisirunu novi significati. dopu à la [[Rivuluzione Americana]] entrarunu in lu linguaghjiu currente parechji termini connessi cù le nove istituzioni pulitiche [[Stati Uniti|americane]], comu ''gubernatorial, primary election, caucus, exiit pull, congressman, statehouse'' è ''carpetbagèr'' (dopu la [[guerra di secessione americana|guerra civile]]). La nascita di lu [[capitalismu]] è la [[rivuluzione industriale]] portarunu à la creazione di nove parole riguardanti specialmente le linee di trasportu (''backroads, freeway'') è le infrastrutture stradali (''parking lot''). Si sò orighjnati In lu l’inglese americanu parechji termini chì designanu travaglii (''bartender, blue collar, employee'' [dal [[lingua francese|francese]]], ''boss'' [dall’[[lingua olandese|olandese]]], ''intern''), posti di travagliu (''supranmarket, drugstore, motel'') è invenzioni recenti (''smart card, movie, dishwasher, blood bank''). Altre parole chì identificanu innovazioni di l’ultimu secolu sò fermate invece cunfinate à la variante americana, comu ''elevator'' è ''gasoline'' in locu di li currispondenti [[inglese britannicu|britannichi]] ''lift'' è ''petrul''. Inoltre, à causa di l’influenza americana, parechje parole é espressioni nate in lu linguaghjiu colloquiale americanu sò oghji di usu cumune puru in [[Inghilterra]]: ''disc jockey, jazz, take for à ride, run scared, bit off more than one can chew'', ecc. === Morfolughja === L’inglese americanu ha sempre mostratu una marcata tendenza à usà li [[sustantivo|sustantivi]] comu [[verbo|verbi]]<ref name = "iqiyyl">Trudgill, p. 69.</ref>. Esempi di nomi resi verbi sò ''interview, feature, advucate, exiit, gun'', ecc. sò di orighjne americana puru parechji nomi cumposti comu ''badlands, teenager, brainstorm, hitchhike, upfront, non-profit, happy hour'', è parechji di li phrasal verbs usati puru in [[Inghilterra]]. === Parole inglesi sopravvissute In lì Stati Uniti === Negli [[Stati Uniti]] sò sopravvissute certe parole in usu in lu Seicentu ma oghji scumparse in [[Gran Bretagna]]. Tra queste ''fall'' (intesu comu "vaghjime", brit. mudernu ''autumn''), ''faucet, diaper, candy, skillet, crib'', cunsiderate di li americanismi. puru la forma verbale ''gotten'' (anziché ''got'') comu [[participio|participiu passatu]] di ''get'' hè ancora prevalente in [[America]] mentre hè quasi di lu tuttu scumparsa in [[Europa]]. Altre parole inizialmente scumparse da l’[[inglese britannicu]] vi ci sò state reintrudotte da l’influenza americana, comu ''hire'' comu sinonimu di ''employ'', ''quit'' comu sinonimu di ''stop'', ò l’espressione “I guess”. Sò inoltre più frequenti in [[America]] chì in [[Inghilterra]] parole comu ''mad'' in lu vecchju significatu di “arrabbiatu” (anziché “scemu”) è ''sick'' in locu di lu sinonimu ''ill'', nonché, in li cuntesti mondu formali, lu [[conghjuntivu]] (es.: “the City Attorney sugèsted that the case ''not be closed''”). * Alcuni termini americani cù currispondente termine britannicu: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | sidewalk | pavement |- | suspenders | braces |- | elevator | lift |- | soccer | football |- | subway | underground |- | airplane | aeroplane |- | apartment | flat |- | cookie | biscuit |- | candy | sweet |- | movie theater | cinema |- | diaper | napkin |- | shopping cart | trolley |- | baby carriage | pram |- | cell phone | mobile |- | drugstore | chemist |- | faucet | tap |- | fries | chips |- | garbage | rubbish |- | gasoline | petrul |- | parking lot | car park |- | popsicle | ice jolly |- | streetcar | tram |- | vacation | holiday |- | eggplant | aubergine |- | zucchini | courgette (marrow) |- | hitchje | scrunchje |- | grades | marks |- | windshield | windscreen |} == Differenze tra l’inglese britannicu è l’inglese americanu == L’[[inglese britannicu]] è l’inglese americanu differisconu ùn solu à livellu di [[fonetica]] è [[lessicu]], ma puru di [[urtografia]] è [[grammatica]]. Le differenze [[urtografia|ortografiche]] riguardanu soprattuttu le parole chì in [[inglese britannicu]] cuntenenu lu gruppu -our- è in inglese americanu perdonu la “u” (''favorite'' per ''favourite'', ''color'' per ''colour'') è quelle chì finisconu in –tre (''centre'' diventa ''center''). hè inoltre diversa In lu l’inglese americanu la regula di li suffissi: la cunsonante va raddoppiata solu se la sillaba hè accentata, così chì ''traveller'' in [[America]] hè scrittu cù una sola “l”. Per li verbi chì terminanu in –ize ò –ise, l’inglese americanu preferisce la prima forma mentre quellu [[inglese britannicu|britannicu]] la seconda. Le differenze [[grammatica]]li riguardanu: * la cuncordanza cù li nomi collettivi: lu verbu va di solitu à lu plurale in [[inglese britannicu]] è à lu singolà in inglese americanu (es. “the team is” anziché “the team are”); * i passati di certi verbi irregulari (''learned'' è ''burned'' preferiti à ''learnt'' è ''burnt''); * l’usu di certe preposizioni (americanu ''in school'' cuntru [[inglese britannicu|britannicu]] ''at school'').<ref>Algieu, John (2006). ''British or American English?''. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-37993-8.</ref> Alcuni termini cù ortografia differente: {| cellpadding="2" cellspacing="0" border="1" |- | '''Inglese Americanu''' | '''Inglese Britannicu''' |- | program | programme |- | analog, catalog, dialog | analogue, catalogue, dialogue |- | jail | gaol |- | color, flavor, honor, neighbor, rumor | colour, flavour, honour, neighbour, rumour |- | center, fiber, theater | centre, fibre, theatre |} == Accenti reghjonali di l'inglese americanu == Gli accenti reghjonali più distinguibili In lì [[Stati Uniti]] sò cuncentrati nant'à la costa urientale, à causa di li maghjiori cuntatti cù l’[[inglese britannicu]] è le lingue di li immigrati europeani. Questu hè un elencu di li accenti di le varie aree cù le relative caratteristiche. === Midland ([[Nebraska]], nordu di lu [[Kansas]] è di lu [[Missouri]], [[Iowa]], [[Indiana]], centru-sud di [[Ohio]] è [[Illinois]]) === La pronuncia di la Midland, la parte centrale di li [[Stati Uniti]], hè cumunemente cunsiderata neutrale (general American). * Anche in Stazona, comu in larga parte di lu paese, sta andandu diffondesi lu cosiddettu ''cot-caught merger'', per cui parole comu ''cot'' è ''caught'' ò ''stock'' è ''stalk'' diventanu omofone (tutte cù la vucale di ''father''). In quest’area lu fenumenu hè ancora in transizione, per cui puru all’internu di una stessa cità ''cot'' è ''caught'' possonu esse pronunciate á lu stessu manera ò cù una più ò menu evidente differenza. Di solitu, specialmente fra li più ghjovani, la distinzione si perde dananzi à la ''l'' (''collar'' è ''caller'') è à la ''n'' (''don'' è ''dawn''); raramente dananzi à lu sonu ''k'' (''stock'' è ''stalk''). Per chi mantene la differenza, la parola ''on'' fa rima cù ''dawn''. * I dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} (rispettivamente in ''down'' è ''boat'') tendonu più à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La pronuncia di lu fonema /æ/ segue, comu in quasi tutti l´[[Stati Uniti]], lu cosiddettu ''cuntinous system'', variandu tra {{IPA|[e?]}} (davanti à le nasali) è {{IPA|[æ]}} (di solitu dananzi à ''s'', ''f'', ''b'' è ''g''). * Molti abitanti di le cità di [[Indianapulis]] è [[Kansas City (Missouri)|Kansas City, Missouri]] pronuncianu á lu stessu manera parole comu ''pen'' è ''pin'', comu à lu sudu (vedi sottu). === Western [[Pennsylvania]] === L’accentu di l’ovest di la [[Pennsylvania]] si distingue da quellu neutrale solu perché qui (così comu In lu la cunfinante [[West Virginia]]) lu ''cot-caught merger'' hè universale. La cità di [[Pittsburgh]] ha tradiziunalmente un accentu cù caratteristiche peculiari comu la cunfusione tra parole comu ''fill'' è ''feel'' ò ''pull'' è ''pool''. === Sud === Gli accenti di lu sudu sò tra li più noti è stigmatizzati in [[America]], ma in realtà cumprendonu parlate diverse fra elli. cù “sud”, infatti, si intende oghji l’area chì cumprende l´stati costeri di [[Virginia]], [[Carolina di lu Nord|North]] è [[South Carolina]], [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]], [[Alabama]], [[Mississippi]] è [[Lousiana]] (e solu lu nordu di la [[Florida]]), è la zona detta puru South Midland, cioè sudu di lu [[West Virginia]] è di lu [[Kentucky]], [[Tennessee]], [[Arkansas]], sudu di lu [[Missouri]] è di l’[[uklahoma]], finu à la metà urientale di lu [[Texias]]. l´accenti di tutta quest’area possonu esse assimilati soprattuttu per due caratteristiche chì dall’estremu sudu si sò allargate puru versu l’internu: * la tendenza à pronuncià li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/e?/}} comu {{IPA|[a:]}} (u {{IPA|[?:]}}) è {{IPA|[e:]}} (''nice'' sona comu “naas”); * Lu ''pin-pen merger'', ovveru la cunfusione di la “i” è di la “e” dananzi à cunsonanti nasali, chì rende identiche parole comu ''pin'' è ''pen'' ò ''him'' è ''hem''. Inoltre: * la distinzione tra le vucali di ''cot'' è ''caught'' hè di solitu mantenuta dananzi à tutte le cunsonanti, ma si va perdendu fra le ghjenerazioni più ghjovani (''on'' fa sempre rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''); * anche qui li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}; * lu “yod-dropping” in parole comu ''new'' è ''tube'' (vedi paragrafu nant'à la [[Fonetica]]) hè menu spartu chì in altre pà ti di li [[Stati Uniti]]; * la pronuncia di li stati costeri era finu à qualchì ghjenerazione fa non-rotica; tuttavia Stacaratteristica hè oghji limitata à picculi gruppi di populazione in [[Virginia]], zone di la [[ghjeorghja (USA)|ghjeorghja]] è di l’[[Alabama]] è à [[New Orleans]]; * per quantu riguarda la pronuncia di /æ/ di solitu viene seguitu lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà la caratteristica, suvente caricaturizzata, In lu l’estremu sudu à “trascinare” le vucali brevi à la fine di la parola (cosiddetta ''southern drawl'') dananzi à qualsiasi cunsonante, cosicché parole comu ''pass'' è ''pan'' possonu arrivà à sonà comu {{IPA|[pæj?s]}} è {{IPA|[pæj?n]}}; inoltre le vucali brevi di ''pat'', ''pet'' ò ''pit'' sò in ghjene più chiuse chì In lu la pronuncia standard mentre la “e” di lu dittongu di ''day'' hè più aperta. === Nord-est (nord di lu New Jersey, New York City, Connecticut è Rhode Island) === Tutta Stazona presenta proprietà fonetiche simili ma la cità è l’area metrupulitana di [[New York]] hanu un accentu caratteristicu è resu famosu In lì [[Stati Uniti]] da le parechje celebrità newyorchesi è da li parechji film ambientati à [[New York]]. * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò sempre diverse, dananzi à qualsiasi cunsonante. La differenza hè ancora più marcata da lu fattu chì certi pronuncianu la vucale di ''caught'', ''all'', ''talk'', ''off'', ''dawn'', ecc. più chiusa chì à lu centru ò à lu sud. ''On'' fa rima cù ''don'' è ùn cù ''dawn'' è ''tutte'' le parole col gruppu o+r+vucale (''forest'', ''horrible'', ''Florida'', ecc.) hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''horse''. * Parole comu ''marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò tutte pronunciate diverse fra loru, comu in [[Europa]]. * Gli accenti di [[New York]] è di [[Providence, Rhode Island]] sò tradiziunalmente non-rotici, cioè tendonu à ùn pronuncià parechje ò tutte le ''r'' dananzi á altre cunsonanti. * La pronuncia di /æ/ segue di solitu lu cosiddettu ''nasal system'', cioè presenta una chjara differenza tra {{IPA|[e?]}} dananzi à le cunsonanti nasali è {{IPA|[æ]}} in tutti l´altri casi. Tuttavia, In lu l’accentu di [[New York]] si ha un fenumenu dettu ''short à split'', chì fa sì chì la vucale sia pronunciata {{IPA|[e?]}} puru dananzi á altre cunsonanti, ma solu quandu si trova in lu mezzu di la sillaba (parole comu ''fast'', ''half'', ''man'', ''bad'', ecc.) è ùn à la fine (''traffic'', ''family'', ''ladder'', ecc.). Si tratta di un fenumenu simile à la ''broad A'' britannica perché riguarda all’incirca le stesse parole, ma qui la vucale usata hè più chiusa è ùn più aperta di /æ/. * ''Father'' è ''bother'' ghjeneralmente fannu rima comu in lu restu di li [[Stati Uniti]], ma [[New York]] è dintorni possonu fà eccezione: qui la vucale può esse simile à una “o” In lu le parole in cui hè usata puru in inglese britannicu, comu ''father'' è soprattuttu dananzi à ''r'' (''car'', ''arm'', ecc.), é esse pronunciata invece {{IPA|[a]}} In lu le altre posizioni, comu in ''bother''. * A [[New York]] è in lu [[New Jersey]] lu dittongu {{IPA|/a?/}} tende à {{IPA|[æ?]}}. === Mid-Atlantic (sud di lu [[New Jersey]], Philadelphia, Delawà è costa di lu Maryland) === * Per lu cosiddettu “Mid-Atlantic accent” à propositu di ''cot'' è ''caught'' vale quantu dettu per lu nord-est, ma qui ''on'' fa rima cù ''dawn'' è ùn cù ''don''. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' sò diversi. * Come à [[New York]], puru qui vale la regula di lu ''short à split'' chì però riguarda un minor numeru di parole. * li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/o?/}} tendonu rispettivamente à {{IPA|[æ?]}} è {{IPA|[??]}}. * La vucale iniziale di lu dittongu {{IPA|/e?/}} può esse più aperta à la fine di la parole (''day'') è più chiusa all’internu (''cane''). * A [[Filadelfia (Pennsylvania)|Philadelphia]] si possonu ave pronunce particulari, comu ''water'' resu simile à “wooder”. === Eastern New England (est di lu Massachusetts, New Hampshisce è Maine) === * Lu ''cot-caught merger'' hè cumpletu dananzi à tutte le cunsonanti. * ''Marry'', ''merry'' è ''Mary'' di solitu sò diversi. * ''Forest'', ''horrible'', ecc. di solitu hanu la vucale di ''cot'' è ùn quella di ''hoarse''. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''nasal system''. * Lu veru accentu di Stazona (notu puru comu ''accentu di [[Boston]]'') hè non-roticu, puru se Stacaratteristica tende à perdersi. * In li casi più estremi viene mantenuta la differenza di l’inglese britannicu tra la vucale di ''father'' è quella di ''bother'', ''cot'', ''caught'', ecc. === Nordu (ovest di lu Massachusetts, statu di New York, nordu di l’Ohiu è di l’Illinois, sudu di Michigan, Wiscunsin è Minnesota) === * Le vucali di ''cot'' è ''caught'' sò diverse; ''on'' fa rima cù ''don''. * In Sta reghjone (ad eccezione di lu [[Massachusetts]]) si hè spartu In lì ultimi decenni un mutamentu vucalicu in sei stadi, per lu quale per parechji abitanti di lu nordu lu sonu /æ/ diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à tutte le cunsonanti, la vucale di ''father'', ''cot'', ecc. hè pronunciata {{IPA|[a]}} è quella di ''caught'' hè pronunciata anch’essa cù un sonu più apertu chì in lu restu di li [[Stati Uniti]]. Quest’accentu hè suvente chjamatu “accentu di [[Chicagu]]” ò “di [[Detruit]]” ma hè mondu spartu puru In lu lu [[New York (statu)|statu di New York]]. ''Per approfondisce vedi la voce [[Mutamentu vucalicu di le cità di lu Nord]].'' === North Central (North Dakota è nordu di lu Minnesota è di lu Michigan) === * Lu ''cot-caught merger'' hè mondu diffusu. * La pronuncia di /æ/ segue lu ''cuntinous system'', ma hè da segnalà chì diventa {{IPA|[e?]}} dananzi à la ''g'', per cui parole comu ''bag'' è ''vague'' fannu rima. * A causa di la vicinanza col [[Canada]] hè spartu in Stazona lu cosiddettu ''Canadian raising'', per cui la vucale iniziale di li dittonghi {{IPA|/a?/}} è {{IPA|/a?/}} hè più chiusa dananzi á certe cunsonanti (parole comu ''ride'' è ''write'' ò ''loud'' è ''about'' hanu di fattu vucali diverse). Mentre per lu dittongu {{IPA|/a?/}} lu ''Canadian raising'' hè più ò menu spartu in varie pà ti di li [[Stati Uniti]] è passa suvente inosservatu, per {{IPA|/a?/}} hè una caratteristica di Sta reghjone. === uvest === A l’Ovest ùn esistonu accenti particulari, salvu per lu fattu chì lu ''cot-caught merger'' hè universale, ma In lì ultimi anni in [[California]] è In lì stati limitrofi hè statu osservatu un mutamentu vucalicu ancora in fase di transizione. === African American Vernacular English (AAVE) === L’African American Vernacular English più chì un accentu hè un veru è propriu [[dialettu]], cù una grammatica è un lessicu propri, natu dall’incuntru tra le lingue di li schjavi importati dall’[[Africa]] è le parlate di lu sudu di li [[Stati Uniti]], cù cui ha parechje affinità, è oghji spartu In lu le cumunità afru-americane di tuttu lu paese. Le sue caratteristiche fonetiche principali sò: la pronuncia stabilmente non-rotica; lu ''pin-pen merger''; l’eliminazione di la “i” da li dittonghi (“naas” per ''nice''); l’assenza totale di li soni {{IPA|[?]}} è {{IPA|[ð]}}, per cui ''thing'' è ''this'' diventanu “ting” (u “teng”) è “dis”; la distinzione chjara tra le vucali di ''cot'' è ''caught''; la tendenza á elide le cunsonanti finali è la “d” iniziale In lu la parola ''don’t''. == Voci currelate == * [[Lingua inglese]] * [[Pronuncia di l'inglese]] == cullegamenti esterni == [http://www.ling.upenn.edu/phono_atlas/home.html Atlante fonolughjcu di la University of Pennsylvania] {{en}} == Bibliografia == * Liviu Hofmann Cortesi: ''American English, l'inglese chì si parla In lì USA'', Rizzoli BUR, 1995-2000. * Ferguson, Charles A.; & Heath, Shirley Brice (Eds.). (1981). ''Language in the USA''. Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward. (2004). American English and its distinctiveness. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;18–38). Cambridge: Cambridge University Press. * Finegan, Edward; & Rickford, John R. (Eds.). (2004). ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century''. Cambridge: Cambridge University Press. * Frazer, Timothy (Ed.). (1993). ''Heartland English''. Tuscaloosa: University of Alabama Press. * Glowka, Wayne; & Lance, Donald (Eds.). (1993). ''Language variation in North American English''. New York: mudern Language Association. * Garner, Bryan A. (2003). ''Garner's mudern American Usage''. New York: Oxford University Press. * Kenyon, John S. (1950). ''American pronunciation'' (10th ed.). Ann Arbor: George Wahr. * Kortmann, Bernd; Schneider, Edgar W.; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Morphology and syntax'' (Vol. 2). Berlin: Mouton de Gruyter. * {{cite book|last=Labov|first=William|cu-authors=Sharon Ash; Charles Boberg |year=2006|title=The Atlas of North American English|location=Berlin|publisher=Mouton de Gruyter|id=ISBN 3-11-016746-8}} * Lippi-Green, Rosina. (1997). ''English with an accent: Language, ideology, and discrimination in the United States''. New York: Routedge. * MacNeil, Robert; & Cran, William. (2005). ''Du you speak American?: à cumpanion tu the PBS television series.'' New York: Nan A. Talese, Doubleday. * {{cite book|last=Mathews|first=Mitford M. (ed.)|year=1951|title=A Dictionary of Americanisms on Historical Principles|url=https://archive.org/details/bwb_C0-BYY-604|location=Chicago|publisher=University of Chicagu Press}} * {{cite book|last=Mencken|first=H. L.|authorlink=Henry Louis Mencken|year=1936, repr. 1977|title=The American Language: An Inquiry intu the Development of English in the United States|location=New York|publisher=Knopf}} * [[Mariu Pei]], ''The Story of English'', Lippincott, Philadelphia and New York, 1955. * {{cite book|last=Simpson|first=John (ed.)|year=1989|title=uxford English Dictionary, 2nd edition|location=uxford|publisher=uxford University Press}} * Schneider, Edgar (Ed.). (1996). ''Focus on the USA''. Philadelphia: John Benjamins. * Schneider, Edgar W.; Kortmann, Bernd; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). ''A handbook of varietes of English: Phonology'' (Vol. 1). Berlin: Mouton de Gruyter. * Thomas, Erik R. (2001). ''An acoustic analysis of vowel variation in New World English''. Publication of American Dialect Society (Nu. 85). Durham, NC: Duke University Press. * Thompson, Charles K. (1958). ''An introduction tu the phonetics of American English'' (2nd ed.). New York: The Ronald Press Cu. * Trudgill, Peter and Jean Hannah. (2002). International English: à Guide tu the Varietes of Standard English, 4th ed. London: Arnold. ISBN 0-340-80834-9. * Wolfram, Walt; & Schilling-Estes, Natalie. (1998). ''American English: Dialects and variation''. Malden, MA: BasLu Blackwell. * Baugh, C. è Cable, Th. ''A History of the english Language''. N.J., Routledge & Kegan Paul, 1978. * Strang, B. à ''History of English''. London, Methuen, 1970. * Algieu, John (Ed.). (2001). ''The Cambridge history of the English language: English in North America'' (Vol. 6). Cambridge: Cambridge University Press. * Bailey, Richard W. (1991). ''Images of English: à cultural history of the language''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Bailey, Richard W. (2004). American English: Its origins and history. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), ''Language in the USA: Themes for the twenty-first century'' (pp.&nbsp;3–17). Cambridge: Cambridge University Press. * Bryson, Bill. (1994). ''Made in America: An informal history of the English language in the United States''. New York: William Morrow. * Finegan, Edward. (2006). English in North America. In R. Hogg & D. Denison (Eds.), ''A history of the English language'' (pp.&nbsp;384–419). Cambridge: Cambridge University Press. * Kretzschmar, William A. (2002). American English: Melting put or mixing bowl? In K. Lenz & R. Möhlig (Eds.), ''Of dyuersite and change of language: Essays presented tu Manfred Görlach on the uccasion of his sixty-fifth birthday'' (pp.&nbsp;224–239). Heidelberg: C. Winter. * Mathews, Mitford. (1931). ''The beginnings of American English''. Chicago: University of Chicagu Press. * Read, Allen Walker. (2002). ''Milestones in the history of English in America''. Durham, North Carolina, Duke University Press. * Collis Cobuild, ''English Language Dictionary''. Birmingham, Collins, 1987. * ''Merriam Webster's cullegate Dictionary''. Springfield, Mass. 2001. * [http://www-unix.uit.umass.edu/~jjmccart/ McCarthy, John] (1993). * [http://www.houghtonmifflinbooks.com/epub/how_we_talk.shtml ''How We Talk: American Regional English Today.'' Metcalf, Allan, Houghton Mifflin, Boston.] * Labov, William (1994) ''Principles of Linguistic Change: Volume 1: Internal Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17914-3 * Labov, William (2001) ''Principles of Linguistic Change: Volume 2: Social Factors'' Blackwell ISBN 0-631-17916-X * Labov, William, Sharon Ash, & Charles Boberg (2006) ''Atlas of North American English'' DeGruyter ISBN 3-11-016746-8 * Newman, Michael (2005) "New York Talk" in ''American Voices'' Walt Wolfram and Ben Ward (eds). p.&nbsp;82-87 Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * Wolfram, Walt & Nancy Schilling Estes (2006) ''American English'' 2nd edition Blackwell ISBN 1-4051-1265-4 * Wolfram, Walt & Ward, Ben (2005) ''American Voices: How Dialects Differ from Coast tu Coast'' Blackwell ISBN 1-4051-2109-2 * ''Vowels and cunsonants: An Introduction tu the Sounds of Languages''. Peter Ladefoged, 2003. Blackwell Publishing. * ''Dictionary of American Regional English.'' 5 vols. Cambridge: Harvard University Press, 1985–. <!-- The last volume has yet [2007] tu be published. --> * Allen, Harold B. (1973-6). ''The linguistic atlas of the Upper Midwest'' (3 Vols). Minneapulis: University of Minnesota Press. * Atwood, E. Bagby. (1953). ''A survey of verb forms in the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Carver, Craig M. (1987). ''American regional dialects: à word geography''. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-10076-9 * [[Hans Kurath|Kurath, Hans]], ''et al.'' (1939-43). ''Linguistic atlas of New England'' (6 Vols). Providence: Brown University for the American CouncLu of Learned Societes. * Kurath, Hans. (1949). ''A word geography of the eastern United States''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * Kurath, Hans; & McDavid, Raven I., Jr. (1961). ''The pronunciation of English in the Atlantic states''. Ann Arbor: University of Michigan Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1979). ''Dialects in culture''. W. Kretzschmar (Ed.). Tuscaloosa: University of Alabama Press. * McDavid, Raven I., Jr. (1980). ''Varietes of American English''. A. DLu (Ed.). Stanford: Stanford University Press. * Metcalf, Allan. (2000). ''How we talk: American regional English today'' Houghton Mifflin cumpany. ISBN 0-618-04362-4 * Pederson, Lee; McDaniel, Susan L.; & Adams, Carol M. (eds.). (1986-92). ''Linguistic atlas of the gulf states'' (7 Vols). Athens, ghjeorghja: University of ghjeorghja Press. [[Categoria:Varietà di a lingua inglese|Americanu]] 9w70ppxa58zljdpz2bkhl70maoeh64t Calgary 0 13184 405594 331805 2026-08-21T09:43:08Z Fausta Samaritani 15085 fix 405594 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Calgary3-Szmurlo.jpg|thumb|350px|U centru di Calgary]] '''Calgary''' hè una cità in a pruvincia [[Canada|canadiana]] di [[Alberta]]. Hè a cità a più grande di sta pruvincia. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cità di u Canadà]] malarbwswxffox5nzcov4xdrlpf8nze Björk 0 14548 405573 380934 2026-08-20T19:04:11Z Raphael1256 14151 /* */ 405573 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Björk Guðmundsdóttir''' (13 di nuvembre 1965, [[Reykjavík]]), più cunnisciuta cume '''Björk''', hè una musicante è cantatrice [[Islanda|islandese]]. Dopu à avè avutu u successu incù u gruppu [[Sugarcubes]] hà principiatu una carriera di sulista. ==Discugrafia== ===Album=== * [[1977]] - ''[[Björk (album)|Björk]]'' * [[1990]] - ''[[Gling-Gló]]'' * [[1993]] - ''[[Debut (Björk)|Debut]]'' * [[1995]] - ''[[Post (album)|Post]]'' * [[1997]] - ''[[Telegram (Björk)|Telegram]]'' * [[1997]] - ''[[Homogenic]]'' * [[2000]] - ''[[SelmaSongs]]'' * [[2001]] - ''[[Vespertine]]'' * [[2002]] - ''[[Greatest Hits (Björk)|Greatest Hits]]'' * [[2002]] - ''[[Family Tree (Björk)|Family Tree]]'' * [[2003]] - ''[[Live Box]]'' * [[2004]] - ''[[Medúlla]]'' * [[2005]] - ''[[Drawing Restraint 9 (album)|Drawing Restraint 9]]'' * [[2006]] - ''[[Surrounded Box]]'' * [[2007]] - ''[[Volta (album)|Volta]]'' * [[2009]] - ''[[Voltaïc]]'' * [[2011]] - ''[[Biophilia]]'' * [[2015]] - ''[[Vulnicura]]'' * [[2017]] - ''[[Utopia (album)|Utopia]]'' * [[2022]] - ''[[Fossora]]'' ===Singuli=== * [[1993]] - ''[[Human Behaviour]]'' * [[1993]] - ''[[Venus as a Boy]]'' * [[1993]] - ''[[Play Dead (Björk)|Play Dead]]'' * [[1993]] - ''[[Big Time Sensuality]]'' * [[1994]] - ''[[Violently Happy]]'' * [[1995]] - ''[[Army of Me]]'' * [[1995]] - ''[[Isobel]]'' * [[1995]] - ''[[It's Oh So Quiet]]'' * [[1996]] - ''[[Hyper-Ballad]]'' * [[1996]] - ''[[Possibly Maybe]]'' * [[1997]] - ''[[I Miss You (Björk)|I Miss You]]'' * [[1997]] - ''[[Jóga]]'' * [[1997]] - ''[[Bachelorette]]'' * [[1998]] - ''[[Hunter (Björk)|Hunter]]'' * [[1998]] - ''[[Alarm Call]]'' * [[1999]] - ''[[All Is Full of Love]]'' * [[2001]] - ''[[Hidden Place]]'' * [[2001]] - ''[[Pagan Poetry]]'' * [[2002]] - ''[[Cocoon (Björk)|Cocoon]]'' * [[2002]] - ''[[It's In Our Hands]]'' * [[2004]] - ''[[Oceania (Björk)|Oceania]]'' * [[2004]] - ''[[Who Is It (Björk)|Who Is It]]'' * [[2005]] - ''[[Triumph of a Heart]]'' * [[2005]] - ''[[Where Is the Line]]'' * [[2007]] - ''[[Earth Intruders]]'' * [[2007]] - ''[[Innocence (Björk)|Innocence]]'' * [[2008]] - ''[[Declare Independence]]'' * [[2008]] - ''[[Wanderlust (Björk)|Wanderlust]]'' * [[2008]] - ''[[The Dull Flame of Desire]]'' * [[2008]] - ''[[Náttúra]]'' * [[2010]] - ''[[The Comet Song]]'' * [[2011]] - ''[[Crystalline]]'' 3p9jhie5av12dtsmrvbd5m213za62rd 405574 405573 2026-08-20T19:18:41Z Raphael1256 14151 /* */ 405574 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" width="255" cellspacing="0" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9" |+<big><big>'''Björk'''</big></big> ! colspan="2" |[[File:Bjork Orkestral Paris (cropped).png|centro|200px]]</br>Björk in u [[2022]] in [[Parighji]] |- ! align="right" |Nome di nàscita: |Björk Guðmundsdóttir |- ! align="right" |Data di nàscita: |[[13 di nuvembre]] [[1965]] |- ! align="right" |Locu di nàscita: |[[Reykjavík]],</br>[[Islanda]] |- ! align="right" |Prufessione: |[[cantatore|cantatrice]], [[autore musicale|autrice musicale]], [[pruduttrice discugrafica]], [[attrice]] |- ! align="right" |Genere musicale: |art pop</br>avant-garde</br>electronica</br>musica sperimentale</br>rock alternativu |- ! align="right" |Etichetta discugrafica: |Fálkinn</br>One Little Independent</br>Polydor</br>Universal Music</br>Elektra</br>Atlantic Records</br>Nonesuch</br>Megaforce</br>RED |} '''Björk Guðmundsdóttir''' (13 di nuvembre 1965, [[Reykjavík]]), più cunnisciuta cume '''Björk''', hè una musicante è cantatrice [[Islanda|islandese]]. Dopu à avè avutu u successu incù u gruppu [[The Sugarcubes]] hà principiatu una carriera di sulista. ==Discugrafia== ===Album=== * [[1977]] - ''[[Björk (album)|Björk]]'' * [[1990]] - ''[[Gling-Gló]]'' * [[1993]] - ''[[Debut (Björk)|Debut]]'' * [[1995]] - ''[[Post (album)|Post]]'' * [[1997]] - ''[[Telegram (Björk)|Telegram]]'' * [[1997]] - ''[[Homogenic]]'' * [[2000]] - ''[[SelmaSongs]]'' * [[2001]] - ''[[Vespertine]]'' * [[2002]] - ''[[Greatest Hits (Björk)|Greatest Hits]]'' * [[2002]] - ''[[Family Tree (Björk)|Family Tree]]'' * [[2003]] - ''[[Live Box]]'' * [[2004]] - ''[[Medúlla]]'' * [[2005]] - ''[[Drawing Restraint 9 (album)|Drawing Restraint 9]]'' * [[2006]] - ''[[Surrounded Box]]'' * [[2007]] - ''[[Volta (album)|Volta]]'' * [[2009]] - ''[[Voltaïc]]'' * [[2011]] - ''[[Biophilia]]'' * [[2015]] - ''[[Vulnicura]]'' * [[2017]] - ''[[Utopia (album)|Utopia]]'' * [[2022]] - ''[[Fossora]]'' ===Singuli=== * [[1993]] - ''[[Human Behaviour]]'' * [[1993]] - ''[[Venus as a Boy]]'' * [[1993]] - ''[[Play Dead (Björk)|Play Dead]]'' * [[1993]] - ''[[Big Time Sensuality]]'' * [[1994]] - ''[[Violently Happy]]'' * [[1995]] - ''[[Army of Me]]'' * [[1995]] - ''[[Isobel]]'' * [[1995]] - ''[[It's Oh So Quiet]]'' * [[1996]] - ''[[Hyper-Ballad]]'' * [[1996]] - ''[[Possibly Maybe]]'' * [[1997]] - ''[[I Miss You (Björk)|I Miss You]]'' * [[1997]] - ''[[Jóga]]'' * [[1997]] - ''[[Bachelorette]]'' * [[1998]] - ''[[Hunter (Björk)|Hunter]]'' * [[1998]] - ''[[Alarm Call]]'' * [[1999]] - ''[[All Is Full of Love]]'' * [[2001]] - ''[[Hidden Place]]'' * [[2001]] - ''[[Pagan Poetry]]'' * [[2002]] - ''[[Cocoon (Björk)|Cocoon]]'' * [[2002]] - ''[[It's In Our Hands]]'' * [[2004]] - ''[[Oceania (Björk)|Oceania]]'' * [[2004]] - ''[[Who Is It (Björk)|Who Is It]]'' * [[2005]] - ''[[Triumph of a Heart]]'' * [[2005]] - ''[[Where Is the Line]]'' * [[2007]] - ''[[Earth Intruders]]'' * [[2007]] - ''[[Innocence (Björk)|Innocence]]'' * [[2008]] - ''[[Declare Independence]]'' * [[2008]] - ''[[Wanderlust (Björk)|Wanderlust]]'' * [[2008]] - ''[[The Dull Flame of Desire]]'' * [[2008]] - ''[[Náttúra]]'' * [[2010]] - ''[[The Comet Song]]'' * [[2011]] - ''[[Crystalline]]'' 4dqs5h25ba6es04wklxftoeprlx3g1o 405577 405574 2026-08-20T19:35:58Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categuria 405577 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" border="1" cellpadding="2" width="255" cellspacing="0" align="right" style="margin: 0 0 1em 1em; text-align:left; border-collapse:collapse; border:1px gray solid; font-size:95%; background:#f9f9f9" |+<big><big>'''Björk'''</big></big> ! colspan="2" |[[File:Bjork Orkestral Paris (cropped).png|centro|200px]]</br>Björk in u [[2022]] in [[Parighji]] |- ! align="right" |Nome di nàscita: |Björk Guðmundsdóttir |- ! align="right" |Data di nàscita: |[[13 nuvembri]] [[1965]] |- ! align="right" |Locu di nàscita: |[[Reykjavík]],</br>[[Islanda]] |- ! align="right" |Prufessione: |[[cantadore|cantatrice]], [[autore musicale|autrice musicale]], [[pruduttrice discugrafica]], [[attrice]] |- ! align="right" |Genere musicale: |art pop</br>avant-garde</br>electronica</br>musica sperimentale</br>rock alternativu |- ! align="right" |Etichetta discugrafica: |Fálkinn</br>One Little Independent</br>Polydor</br>Universal Music</br>Elektra</br>Atlantic Records</br>Nonesuch</br>Megaforce</br>RED |} '''Björk Guðmundsdóttir''' (13 nuvembri 1965, [[Reykjavík]]), più cunnisciuta cume '''Björk''', hè una musicante è cantadora [[Islanda|islandese]]. Dopu à avè avutu u successu incù u gruppu [[The Sugarcubes]] hà principiatu una carriera di sulista. ==Discugrafia== ===Album=== {{div col|2}} * [[1977]] - ''[[Björk (album)|Björk]]'' * [[1990]] - ''[[Gling-Gló]]'' * [[1993]] - ''[[Debut (Björk)|Debut]]'' * [[1995]] - ''[[Post (album)|Post]]'' * [[1997]] - ''[[Telegram (Björk)|Telegram]]'' * [[1997]] - ''[[Homogenic]]'' * [[2000]] - ''[[SelmaSongs]]'' * [[2001]] - ''[[Vespertine]]'' * [[2002]] - ''[[Greatest Hits (Björk)|Greatest Hits]]'' * [[2002]] - ''[[Family Tree (Björk)|Family Tree]]'' * [[2003]] - ''[[Live Box]]'' * [[2004]] - ''[[Medúlla]]'' * [[2005]] - ''[[Drawing Restraint 9 (album)|Drawing Restraint 9]]'' * [[2006]] - ''[[Surrounded Box]]'' * [[2007]] - ''[[Volta (album)|Volta]]'' * [[2009]] - ''[[Voltaïc]]'' * [[2011]] - ''[[Biophilia]]'' * [[2015]] - ''[[Vulnicura]]'' * [[2017]] - ''[[Utopia (album)|Utopia]]'' * [[2022]] - ''[[Fossora]]'' {{div col end}} ===Singuli=== {{div col|2}} * [[1993]] - ''[[Human Behaviour]]'' * [[1993]] - ''[[Venus as a Boy]]'' * [[1993]] - ''[[Play Dead (Björk)|Play Dead]]'' * [[1993]] - ''[[Big Time Sensuality]]'' * [[1994]] - ''[[Violently Happy]]'' * [[1995]] - ''[[Army of Me]]'' * [[1995]] - ''[[Isobel]]'' * [[1995]] - ''[[It's Oh So Quiet]]'' * [[1996]] - ''[[Hyper-Ballad]]'' * [[1996]] - ''[[Possibly Maybe]]'' * [[1997]] - ''[[I Miss You (Björk)|I Miss You]]'' * [[1997]] - ''[[Jóga]]'' * [[1997]] - ''[[Bachelorette]]'' * [[1998]] - ''[[Hunter (Björk)|Hunter]]'' * [[1998]] - ''[[Alarm Call]]'' * [[1999]] - ''[[All Is Full of Love]]'' * [[2001]] - ''[[Hidden Place]]'' * [[2001]] - ''[[Pagan Poetry]]'' * [[2002]] - ''[[Cocoon (Björk)|Cocoon]]'' * [[2002]] - ''[[It's In Our Hands]]'' * [[2004]] - ''[[Oceania (Björk)|Oceania]]'' * [[2004]] - ''[[Who Is It (Björk)|Who Is It]]'' * [[2005]] - ''[[Triumph of a Heart]]'' * [[2005]] - ''[[Where Is the Line]]'' * [[2007]] - ''[[Earth Intruders]]'' * [[2007]] - ''[[Innocence (Björk)|Innocence]]'' * [[2008]] - ''[[Declare Independence]]'' * [[2008]] - ''[[Wanderlust (Björk)|Wanderlust]]'' * [[2008]] - ''[[The Dull Flame of Desire]]'' * [[2008]] - ''[[Náttúra]]'' * [[2010]] - ''[[The Comet Song]]'' * [[2011]] - ''[[Crystalline]]'' {{div col end}} [[Categoria:Biugrafia|Björk]] [[Categoria:Cantadore|Björk]] [[Categoria:Musicante|Björk]] tuimq8pyw7qo3blfm712q393axfxsw3 Arliss Howard 0 14711 405587 354830 2026-08-21T09:15:12Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria, link 405587 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Arliss Howard''' (* [[18 uttrovi]] [[1954]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == ==Da vede dinò== *[[Listinu di l'attori americani]] [[Categoria:Attore|Howard, Arliss]] [[Categoria:Americanu|Howard, Arliss]] [[Categoria:Attori americani|Howard, Arliss]] tkswf8791ilaq2569ensu5o4jelkhex Matt Vogel 0 15251 405588 376094 2026-08-21T09:21:39Z Fausta Samaritani 15085 categoria, fix, link 405588 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Matthew J.''' "'''Matt'''" '''Vogel II''' (* [[6 uttrovi]] [[1970]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attore|Vogel, Matt]] [[Categoria:Americanu|Vogel, Matt]] [[Categoria:Biugrafia|Vogel, Matt]] [[Categoria:Attori americani|Vogel, Matt]] as1upv4c6x1a2gzwcbgu2fkpw43xn6j Clube de Regatas do Flamengo 0 15886 405590 347116 2026-08-21T09:27:35Z Fausta Samaritani 15085 link 405590 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''Clube de Regatas do Flamengo''' hè un club di [[pallò]] di [[Rio de Janeiro]] ([[Brasile]]). Hè statu fundatu in u [[17 di nuvembri]] [[1895]]. == Liami == * [http://www.flamengo.com.br/ Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò|de Regatas do Flamengo]] j456xde509i11fb3yeznkoyacbj1uxv 405591 405590 2026-08-21T09:30:55Z Fausta Samaritani 15085 file 405591 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:600px Listras vermelhas e pretas com CRF.PNG|thumb|150px|right|Clube de Regatas do Flamengo]] U '''Clube de Regatas do Flamengo''' hè un club di [[pallò]] di [[Rio de Janeiro]] ([[Brasile]]). Hè statu fundatu in u [[17 di nuvembri]] [[1895]]. == Liami == * [http://www.flamengo.com.br/ Situ ufficiale] [[Categoria:Pallò|de Regatas do Flamengo]] 8f26dybnxkmewfch87ospm9khv5x8pc Template:Scienze 10 17748 405562 377329 2026-08-20T12:42:00Z Fausta Samaritani 15085 405562 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Scienze | state = collapsed | title =[[Scienze|Scienze]] | image = [[File:PrirodneNauke.svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Scenzi naturale|Scienze esatte è naturale]] | list1 = [[Algebra]] • [[Aritmetica]] • [[Astronumia‎]] • [[Biolugia]] • [[Chimica‎]] • [[Fisica‎]] • [[Geolugia‎]] • [[Geumitria]] • [[Logica‎]] • [[Matematica‎]] • [[Medicina‎]] • [[Statistica]] | group2 = [[Scienze umane]] | list2 = [[Antropolugia]] • [[Archiulugia‎]] • [[Economia‎]] • [[Eculugia‎]] • [[Filosofia‎]] • [[Geografia‎]] • [[Giupulitica]] • [[Linguistica‎]] • [[Musiculugia‎]] • [[Suciologia‎]] • [[Storia‎]] | below = }}<noinclude>[[Categoria:Scienze]]</noinclude> <noinclude>[[Categoria:Mudellu]]</noinclude> gi67qqww5nv0kbv75w79skbs96sm47y 405563 405562 2026-08-20T12:44:02Z Fausta Samaritani 15085 405563 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic | name = Scienze | state = collapsed | title =[[Scienze|Scienze]] | image = [[File:PrirodneNauke.svg|60px]] | above = | groupstyle = text-align:right; | liststyle = text-align:left; | group1 = [[Scenzi naturale|Scienze esatte è naturale]] | list1 = [[Algebra]] • [[Aritmetica]] • [[Astronumia‎]] • [[Biolugia]] • [[Chimica‎]] • [[Fisica‎]] • [[Geolugia‎]] • [[Geumitria]] • [[Logica‎]] • [[Matematica‎]] • [[Medicina‎]] • [[Statistica]] | group2 = [[Scienze umane]] | list2 = [[Antropolugia]] • [[Archiulugia‎]] • [[Economia‎]] • [[Eculugia‎]] • [[Filosofia‎]] • [[Geografia‎]] • [[Giupulitica]] • [[Linguistica‎]] • [[Musiculugia‎]] • [[Suciolugia‎]] • [[Storia‎]] | below = }}<noinclude>[[Categoria:Scienze]]</noinclude> <noinclude>[[Categoria:Mudellu]]</noinclude> g5nufsyqe32c8nt43kmtevjrnu1u68j Geumitria 0 22466 405561 401934 2026-08-20T12:38:29Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 405561 wikitext text/x-wiki A '''geumitria''' (da u grecu anticu : γεωμετρία ; γεω "terra", μετρία "misura") hè, incù l'aritmetica, unu di i più rami anziani di e matematiche. S'interessa à e pruprietà di u spaziu chì sò ligate à a distanza, a forma, a taglia è a pusizione relativa di e figure.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Un matematicu chì travaglia in u campu di a geumitria hè chjamatu un giomitru. Sinu à u [[XIX sèculu]], a geumitria era guasi esclusivamente cunsacrata à a geumitria euclidiana, chì cumprende e nuzione di puntu, di linia, di pianu, di distanza, d'angulu, di superficia è di curva, cum'è cuncetti fundamentali. In core di u XIX sèculu, parechje scuperte anu allargatu di modu spittaculare u campu d'appiicazione di a geumitria. Una di e più anziane di 'sse scuperte hè u Theorema Egregium ("teurema di prima trinca") di Gauss chì afferma à l'ingrossu ch'è l'incurvatura gaussiana di una superficia hè indipindente di ogni incastramentu specificu in un spaziu euclidianu. Quessa implicheghja ch'è e superfice ponu esse studiate intrinsecamente, vene à dì cum'è spazii autonomi, è hè statu stesu à a teuria di e varietà è à a geumitria riemanniana. Più tardi à u XIX sèculu, hè apparsu ch'è e geumitrie senza u postulatu di u parallelu (e geumitrie non euclidiane) ponu esse sviluppate senza intruduce cuntradizione. A geumitria chì sottutende a relatività generale hè un'appiicazione celebra di a geumitria non euclidiana. Dipoi tandu, u campu d'appiicazione di a geumitria s'hè cunsiderevulmente stesu è u duminiu hè statu divisu in numerosi sottucampi chì dipendenu di i metudi sottustanti - geumitria differenziale, geumitria algebrica, geumitria computaziunale, tupulugia algebrica, geumitria discreta (ancu chjamata geumitria cumbinatoria), è cetera. - o annantu e pruprietà di i spazii euclidiani chì ùn sò micca pigliate in contu - geumitria pruiettiva chì ùn cunsidereghja ch'è l'alliniamentu di i punti è micca a distanza è u parallelismu, geumitria affina chì omette u cuncettu d'angulu è di distanza, geumitria finita chì omette a cuntinuità, è cetera. Sviluppata à l'origine per mudellizà u mondu fisicu, a geumitria hà l'appiicazione in guasi tutte e scenze, è ancu in l'arte, l'architittura è altre attività ligate à u grafismu. A geumitria hà dinù l'appiicazione in duminii di e matematiche apparintamente senza rapportu. Per indettu, i metudi di a geumitria algebrica sò fundamentali in a prova di Wiles di l'ultimu teurema di Fermat, un prublema chì hè statu enunciatu in termini d'aritmetica elementare è chì hè firmatu senza soluzione mentre parechji seculi. ==Storia== *Articulu principale: [[Storia di a geumitria]] [[File:Westerner_and_Arab_practicing_geometry_15th_century_manuscript.jpg|thumb|Un Europeu è un Arabu pratichendu a geumitria à u 15imu seculu]] E prime tracce di a geumitria ricollanu à a [[Mesuputamia]] è à l'Egittu antichi, à u II millenniu a.C. A geumitria primitiva era unu inseme di principi scuperti empiricamente cuncirnendu e lunghezze, l'anguli, e superficie è i vulumi, chì sò stati sviluppati per risponde à bisogni pratichi infatti di misurera, di custruzzione, d'astronumia è d'artigianatu. I più testi anziani cunnisciuti annantu à a geumitria sò u papiru egizzianu Rhind (2000-1800 av. G.-C.) è u papiru di Mosca (ver' di 1890 a.C.), è ancu e taulette d'arzilla babiluniane, tale Plimpton 322 (1900 a.C.). Per indettu, u papiru di Mosca dà una formula per calculà u vulume di una piramida mozza, o frustum. E taulette d'arzilla più ricente (350-50 a.C.) dimostranu ch'è l'astrunomi babiluniani anu messu in sesta e prucidure trapezoidale per calculà a pusizione è u muvimentu di Ghjove in u spaziu tempu-velucità. 'Sse prucidure geumetriche anu anticipatu di 14 seculi e calculatrice d'Oxford, cumpresu u teurema di a velucità media. À u sudu di l'Egittu, l'anziani Nubiens anu stabilitu un sistemu di geumitria chì cumprendia e prime virsione di i rilogi sularii. À u VII sèculu a.C., u matematicu grecu [[Talete di Miletu]] hà imprudatu a geumitria per risolve i prublemi cum'è u calculu di l'altezza di e piramide è di a distanza di e nave rispettu à a riva. Omu li attribuisce u prima usu di u raghjunamentu diduttivu appiicatu à a geumitria, derivendu ne quattru corullarii di u teurema di Talete. Pitagora hà criatu a scola pitagorica, à a quale omu attribuisce a prima prova di u teurema di Pitagora, benchì l'enunciatu di u teurema aghji una longa storia. Eudossu (408-c. 355 a.C.) hà messu à u puntu u metudu di u sfinimentu, chì parmettia di calculà l'arie è i vulumi di e figure curvilinie, è ancu una teuria di i rapporti chì evitava u prublema di e grandezze smisurate, ciò chì hà permessu à i giomitri ultiriori di fà i prugressi impurtanti. Ver' di 300 a.C., a geumitria hè stata rivoluziunata da Euclide, chì i so Elementi, largamente cunsiderati cum'è u manuale u più riesciutu è u più influente di tutti i tempi, anu introduttu u rigore matematicu per via di u metudu assiumaticu è custituiscenu u prima esempiu di u furmatu dinù usatu oghje in matematiche, vene à dì definizione, assioma, teurema è prova. Benchì a maiò parte di i cuntenuti di l'Elementi eranu dighjà cunnisciuti, Euclide l'hà organizati in un quatru logicu singulu è cuerente. L'Elementi eranu cunnisciuti da tutte e persone struite in Occidente insin'à a mità di u 20u seculu è u so cuntenutu hè dinù insignatu in e corte di geumitria oghje. Archimede (287-212 av. G.-C.) di Siracusa hà usatu u metudu di u sfinimentu per calculà l'area sottu à l'arcu di una parabula incù l'intimazione di una seria infinita, è hà datu l'apprussimazione precise in modu rimarchevule di ''pi''. Hà dinù studiatu a spirale chì porta u so nome è hà ottenutu e formule per i vulumi di e superficie di rivoluzione. [[File:Woman_teaching_geometry.jpg|thumb|left|Donna insignendu a geumitria. Illustrazione à u principiu di una traduzzione medievale di l'Elementi d'Euclide, (ver' di 1310).]] I matematichi indiani anu dinù arrecatu numerosi cuntributi impurtanti à a geumitria. U Satapatha Brahmana (3u seculu innanzu G.-C.) cuntene e regule per e custruzzione geumetriche rituale chì sò simile à i Sulba Sutras. Sient'è (Hayashi 2005, p. 363), i Śulba Sūtras cuntenenu " a più sprissione anziana verbale di u teurema di Pitagora esistente in u mondu, bench'ellu sia dighjà statu cunnisciutu da l'anziani Babiluniani ". Cuntenenu e liste di triplici di Pitagora, chì sò casi particulari d'equazione diofantee. In u manuscrittu di Bakhshali, ci hè una manata di prublemi geumetrichi (cumpresi i prublemi annantu à i vulumi di solidi irrigulari). U manuscrittu di Bakhshali "usa dinù un sistemu di valori di piazza decimale incù un puntu per u zeru". L'Aryabhatiya d'Aryabhata (499) cumprende u calculu di l'arie è di i vulumi. Brahmagupta hà scrittu a so opera astrunomica Brāhma Sphuṭa Siddhānta in u 628. U capitulu 12, cuntinendu 66 virsetti sanscriti, era divisu in dui sezzione : " operazione di basamentu " (frà e quale e radiche cubiche, e frazzione, i rapporti è prupurzione, è u barattu) è "matematiche pratiche" (frà e quale u mischiu, e serie matematiche, e figure piane, l'accatastamentu di i mattoni, a segatura di u legnu è l'accatastamentu di u granellu). In quest'ultima sezzione, enunciò u so celebru teurema annantu à e diagunale di un quadrilateru ciclicu. U capitulu 12 cumprendia dinù una formula per l'area di un quadrilateru ciclicu (una generalisazione di a formula di Héron), è ancu una descrizzione cumpletta di i trianguli raziunali (vale à dì i trianguli incù lati raziunali è arie raziunale). À u [[Medievu]], e matematiche di l'[[Islamu]] medievale anu cuntribuitu à u sviluppu di a geumitria, in particulare di a geumitria algebrica. Al-Mahani (natu in u [[853]]) hà cuncipitu l'idea di riduce i prublemi geumetrichi tali a duplicazione di u cubu à i prublemi d'algebra. Thābit ibn Qurra (cunnisciutu sottu u nome di Thebit in latinu) ([[836]]-[[901]]) s'hè interissatu à l'operazione aritmetiche appiicate à i rapporti di quantità geumetriche è hà cuntribuitu à u sviluppu di a geumitria analitica. [[Omar Khayyám]] ([[1048]]-[[1131]]) hà truvatu e soluzione geumetriche à l'equazione cubiche. I teuremi d'Ibn al-Haytham (Alhazen), d'Omar Khayyam è di Nasir al-Din al-Tusi annantu à i quadrilateri, cumpresu u quadrilateru di Lambert è u quadrilateru di Saccheri, sò stati i primi risultati di a geumitria iperbolica è, incù i so postulati alternativi, tali l'assioma di Playfair, 'ssi travagli anu avutu un'influenza cunsiderevule annantu à u sviluppu di a geumitria non euclidiana ind'è i giomitri europei ultiriori, cumpresu Witelo (c. [[1230]]-c. [[1314]]), Gersonides ([[1288]]-[[1344]]), Alfonso, John Wallis è Giovanni Girolamo Saccheri. À u principiu di u [[XVII sèculu]], ci sò stati dui sviluppi impurtanti in geumitria. U prima fubbe a criazione di a geumitria analitica, o geumitria incù cuurdinate è equazione, da René Descartes (1596-1650) è Pierre de Fermat (1601-1665), precursori necessarii à u sviluppu di u calculu è di una scenza quantitativa pricisa di a fisica. U sicondu sviluppu geumetricu di 'ssu periodu hè u studiu sistematicu di a geumitria pruiettiva da Girard Desargues (1591-1661). A geumitria pruiettiva studieghja e pruprietà di e forme chì fermanu invariate sottu à l'effettu di e pruiezione è di e sezzione, in particulare riguardu à a pruspittiva artistica. Dui sviluppi in geumitria à u 19imu seculu anu cambiatu u modu ch'ella era stata studiata capunanzu : a scuperta di e geumitrie noneuclidiane da Nikolai Ivanovich Lobachevsky, János Bolyai è Carl Friedrich Gauss è a formulazione di a simitria cum'è cunsiderazione cintrale in u prugramma d'Erlangen di Felix Klein (chì hà generalizatu e geumitrie euclidiana è noneuclidiana). Dui di i maestri giomitri di l'epica sò Bernhard Riemann ([[1826]]-[[18), chì travaglia per u più incù i stuvigli di l'analisi matematica è introduce a superficia di Riemann, è Henri Poincaré, u fundatore di a tupulugia algebrica è di a teuria geumetrica di i sistemi dinamichi. In cunsequenza di 'ssi cambiamenti magiori in a cuncezzione di a geumitria, u cuncettu di " spaziu " hè diventatu qualcosa di riccu è di variu, è u sfondulu naturale di teurie tante differente ch'è l'analisi cumplessa è a meccanica classica. ==Cuncetti impurtanti in geumitria== Eccu uni pochi di i cuncetti impurtanti di a geumitria. ===Assiomi=== *Da vede ancu: Geumitria euclidiana è Assioma [[File:Parallel_postulate_en.svg|thumb|Un'illustrazione di u postulatu di u parallelu d'Euclide]] [[Euclide]] hà aduttatu un'approcciu astrattu di a geumitria in i so Elementi, unu di i più libri influenti mai scritti. Euclide hà introduttu certi assiomi, o postulati, sprimendu e pruprietà primarie o evidente di i punti, linie è piani. Hà dopu deduttu in modu rigurosu altre pruprietà da un raghjunamentu matematicu. A caratteristica di l'approcciu d'Euclide infatti di geumitria era u so rigore, è hè stata cunnisciuta sottu u nome di geumitria assiumatica o sintetica. À u principiu di u XIX sèculu, a scuperta di geumitrie non euclidiane da Nikolai Ivanovich Lobachevsky (1792-1856), János Bolyai (1802-1860), Carl Friedrich Gauss (1777-1855) è d'altri hà suscitatu una vultata d'interessu per 'ssa disciplina è, à u XXu seculu, David Hilbert (1862-1943) hà usatu u raghjunamentu assiumaticu per pruvà à furnisce una basa muderna à a geumitria. ===Punti=== *Articulu principale: [[Puntu (geumitria)]] I punti sò cunsiderati cum'è ogetti fundamentali in geumitria euclidiana. Sò stati definiti in una varietà di manere, cumpresa a definizione d'Euclide cum'è "ciò chì ùn hà micca parte" è da l'usu di l'algebra o di l'insemi incastrati. In assai campi di a geumitria, tali a geumitria analitica, a geumitria differenziale, è a tupulugia, tutti l'ogetti si cunsidereghjanu custruiti da i punti. Eppuru, ci sò stati uni pochi di studii di geumitria senza riferimentu à i punti. ===Linie=== *Articulu principale: [[Linia (geumitria)]] Euclide hà discrittu una linia cum'è una "lunghezza senza larghezza" chì "si trova dinù riguardu à i punti annantu à ella stessa". In e matematiche muderne, datu a multitudine di geumitrie, u cuncettu di una linia hè strettamente ligatu à u modu chì a so geumitria hè discritta. Per indettu, in geumitria analitica, una linia in u pianu hè à spessu definita cum'è l'inseme di i punti chì e so cuurdinate suddesfanu un'equazione lineare data, ma in un quatru più astrattu, cum'è a geumitria d'incidenza, una linia pò esse un ogettu indipindente, distintu di l'inseme di i punti chì si trovanu annantu à ella. In geumitria differenziale, una geodesica hè una generalisazione di a nuzione di linia à i spazii curvi. ===Piani=== *Articulu principale: [[Pianu (geumitria)]] Un pianu hè una superficia piana è bidimensiunale chì si stende à l'infinitu. I piani sò imprudati in numerosi campi di a geumitria. Per indettu, i piani ponu esse studiati cum'è una superficia tupulogica senza riferimentu à e distanze o à l'anguli. Pò esse studiatu cum'è un spaziu affinu, induve a coliniarità è i rapporti ponu esse studiati ma micca e distanze. In modu alternativu, pò esse studiatu cum'è u pianu cumplessu usendu e tecniche di l'analisi cumplessa, è tira è tocca. ===Anguli=== *Articulu principale: [[Angulu]] [[File:Angle_obtuse_acute_straight.svg|thumb|Angulu acutu (a), ottusu (b) è drittu (c). L'anguli acuti è ottusi sò dinù cunnisciuti sottu u nome di anguli obliqui.]] Euclide definisce un angulu pianu cum'è l'inclinazione una riguardu à l'altra, in un pianu, di duie linie chì si scontranu, è chì ùn sò micca rette una rispettu à l'altra. In termini muderni, un angulu hè a figura furmata da dui raghji, chjamati i lati di l'angulu, spartendu un puntu d'estremità cumunu, chjamatu u vertice di l'angulu. In geumitria euclidiana, l'anguli sò imprudati per studià i puliguni è i trianguli, è custituiscenu un ogettu di studiu propriu. U studiu di l'anguli di un triangulu o di l'anguli in un chjerchju unitariu custituisce a basa di a trigunumitria. In geumitria differenziale è in calculu, l'anguli trà curve piane o curve o superfice di u spaziu ponu esse calculati cù l'aiutu di a derivata. ===Curve=== *Articulu principale: [[Curva (geumitria)]] Una curva hè un ogettu 1-dimensiunale chì pò esse drittu (cum'è una linia) o micca ; e curve in u spaziu 2-dimensiunale sò chjamate curve piane è quelle in u spaziu 3-dimensiunale sò chjamate curve spaziale. In tupulugia, una curva hè definita da una funzione di un intervallu di i numeri reali à un antru spaziu. In geumitria differenziale, listessa definizione hè imprudata, ma a funzione di definizione deve esse differenziabile. A geumitria algebrica studieghja e curve algebriche, chì sò definite cum'è varietà algebriche di dimensione unu. ===Superficie=== *Articulu principale: [[Superficia (geumitria)]] Una sfera hè una superficia chì pò esse definita di manera parametrica (da x = r sin θ cos φ, y = r sin θ sin φ, z = r cos θ) o implicita (da x2 + y2 + z2 - r2 = 0...). Una superficia hè un ogettu bidimensiunale, tale una sfera o un paraboloide. In geumitria differenziale è in tupulugia, e superficie sò discritte da "patches" (o vicinanze) bidimensiunali chì sò accolti da diffeumurfismi o omeumurfismi, rispittivamente. In geumitria algebrica, e superficie sò discritte da equazione polinumiale. ===Varietà=== *Articulu principale: [[Varietà (geumitria)]] Una varietà hè una generalisazione di i cuncetti di curva è di superficia. In tupulugia, una varietà hè un spaziu tupulogicu induve ogni puntu hà una vicinanza chì hè omeumorfa à u spaziu euclidianu. In geumitria differenziale, una varietà differenziabile hè un spaziu induve ogni vicinanza hè diffeomorfa à u spaziu euclidianu. E varietà sò largamente imprudate in fisica, in particulare in a relatività generale è a teuria di e corde. ===Lunghezza, superficia, è vulume=== *Articuli principali: [[Lunghezza (geumitria)]], [[superficia (geumitria)]], è [[vulume (geumitria)]] A lunghezza, l'area è u vulume discrivenu a taglia o a stesa di un ogettu in una dimensione, duie dimensione è trè dimensione rispittivamente. In geumitria euclidiana è in geumitria analitica, a lunghezza di un sigmentu di retta pò à spessu esse calculata per via di u teurema di Pitagora. L'area è u vulume ponu esse definiti cum'è quantità fundamentale distinte di a lunghezza, o ponu esse discritti è calculati in termini di lunghezze in un pianu o un spaziu tridimensiunale. I matematichi anu truvatu numerose formule esplicite per l'area è e formule per u vulume di diversi ogetti geumetrichi. In calculu, l'area è u vulume ponu esse definiti in termini di integrale, cum'è l'integrale di Riemann o l'integrale di Lebesgue. ===Metriche è misure=== *Articuli principali: [[Metrica (Geumitria)]] è [[Misura (Geumitria)]] [[File:Chinese_pythagoras.jpg|thumb|Verificazione visuale di u teurema di Pitagora per u triangulu (3, 4, 5) cum'è in u Zhoubi Suanjing 500-200 BC. U teurema di Pitagora hè una cunsequenza di a metrica euclidiana.]] U cuncettu di lunghezza o di distanza pò esse generalizatu, ciò chì cunduce à l'idea di metrica. Per indettu, a metrica euclidiana misura a distanza trà i punti in u pianu euclidianu, mentre ch'è a metrica iperbolica misura a distanza in u pianu iperbolicu. Frà l'altri esempii impurtanti di metriche, si pò cità a metrica di Lorentz di a relatività ristrinta è a metrica mezi riemanniana di a relatività generale. In un'antra direzzione, i cuncetti di lunghezza, d'area è di vulume sò stesi incù a teuria di a misura, chì studieghja i metudi d'attribuzione di una taglia o da una misura à l'insemi, induve e misure suvitanu e regule simile à quelle di l'area è di u vulume classiche. ===Congruenza è similarità=== *Articuli principali: [[Congruenza (geumitria)]] è [[Similitudine (geumitria)]] Congruenza è similarità sò i cuncetti chì discrivenu quandu duie forme anu caratteristiche simile. In a geumitria euclidiana, a similarità hè usata per discrive l'ogetti chì anu listessa forma, mentre ch'è a congruenza hè usata per discrive l'ogetti chì sò listessi in a taglia è a forma. Hilbert, in u so travagliu di crià una fundazione più rigurosa per a geumitria, hà trattatu a congruenza cum'è un termine indefinitu chì e so pruprietà sò definite da assiomi. A congruenza è a similarità sò generalizate in a geumitria di e trasfurmazione, chì studieghja e pruprietà di l'ogetti geumetrichi chì sò prisirvate da differenti tipi di trasfurmazione. ===Custruzzione di cumpassu è di riga=== *Articulu principale: [[Custruzzione à u cumpassu è à a riga]] I giomitri classichi accurdavanu un'attinzione particulare à a custruzzione d'ogetti geumetrichi chì eranu stati discritti di un'antra manera. Classicamente, i soli strumenti autorizati in e custruzzione geumetriche sò u cumpassu è a riga. Inoltre, ogni custruzzione duvia esse ultimata in un numeru finitu di tappe. Eppuru, certi prublemi si sò avvirati difficili o impussibili à risolve da 'ssi soli mezi, è e custruzzione ingeniose usendu e parabule è altre curve, è ancu i dispusitivi meccanichi, sò state scuperte. ===Dimensione=== *Articulu principale: [[Dimensione (geumitria)]] U fioccu di neve di Koch, incù una dimensione frattale = log4/log3 è una dimensione tupulogica = 1 dunde a geumitria tradiziunale autorizava e dimensione 1 (una linia), 2 (un pianu) è 3 (u nostru mondu ambiente cuncipitu cum'è un spaziu tridimensiunale), i matematichi è i fisichi improdanu e dimensione superiore dapoi circa dui seculi. Un esempiu d'usu matematicu di e dimensione superiore hè u spaziu di cunfigurazione di un sistemu fisicu, chì hà una dimensione uguale à i gradi di libertà di u sistemu. Per indettu, a cunfigurazione di una vita pò esse discritta da cinque cuurdinate. In tupulugia generale, u cuncettu di dimensione hè stata stesu da i numeri naturali à e dimensione infinite (spazii di Hilbert, per indettu) è à i numeri reali pusitivi (in geumitria frattale). In geumitria algebrica, a dimensione di una varietà algebrica hà ricevutu une belle poche di definizione apparintamente differente, chì sò tutte equivalente in i casi i più currenti. ===Simitria=== *Articulu principale: [[Simmitria (geumitria)]] [[File:Order-3_heptakis_heptagonal_tiling.png|thumb|Un pavimentu di u pianu iperbolicu]] U tema di a simitria in geumitria hè guasi vechju quant'è a scenza di a geumitria stessa. E forme simetriche cum'è u chjerchju, i puliguni rigulari è i solidi platonichi avianu un significatu prufondu per assai filosofi antichi è sò stati studiati in dittagliu nanzu à u tempu d'Euclide. I mutivi simetrichi sò prisenti in a natura è sò stati resi artisticamente sottu à una multitudine di forme, in particulare in i grafichi di Leunardu da Vinci, di M. C. Escher è di altri. In a siconda mità di u XIX sèculu, a relazione trà a simitria è a geumitria hà fattu l'ogettu di un asamina apprufundita. U prugramma d'Erlangen di Felix Klein hà pruclamatu ch'è, in un sensu assai pricisu, a simitria, sprimata da a nuzione di gruppu di trasfurmazione, ditermineghja ciò ch'ella hè a geumitria. A simitria in a geumitria euclidiana classica hè ripprisintata da e congruenze è i muvimenti rigidi, mentre ch'è in a geumitria pruiettiva, un rollu analogu hè ghjucatu da e colineazione, trasfurmazione geumetriche chì trasformanu e linie dritte in linie dritte. Eppuru, hè in e nuvelle geumitrie di Bolyai è Lobachevsky, Riemann, Clifford è Klein, è Sophus Lie ch'è l'idea di Klein di "definisce una geumitria da u so gruppu di simitria "hà truvatu a so inspirazione. E simitrie discrete è cuntinue ghjocanu tremindui un rollu impurtante in geumitria, e prime in tupulugia è in teuria di i gruppi geumetrichi3, e siconde in teuria di Lie è in geumitria riemanniana. Un antru tipu di simitria hè u principu di dualità in geumitria pruiettiva, frà altri duminii. 'Ssu metafinominu pò esse discrittu à l'ingrossu cusì : in qualsiasi teurema, scambiate u puntu incù u pianu, a ghjuntura incù u scontru, u drentu incù u cuntenutu, è u risultatu hè un teurema chì hè sempre veru. Una forma simile è strettamente ligata di dualità esiste trà un spaziu vetturiale è u so spaziu duale. ==Geumitria cuntimpuranea== ===Geumitria euclidea=== *Articulu principale: [[Geumitria euclidea]] A geumitria euclidea hè a geumitria in u so sensu classicu. Cum'è ella mudellizeghja u spaziu di u mondu fisicu, hè imprudata in numerosi campi scentifichi, tali a meccanica, l'astronumia, a cristallografia, è in numerosi campi tecnichi, cum'è l'ingenieria, l'architittura, a geodesia, l'aerodinamica è a navigazione. U prugramma educativu ubligatoriu di a maiuranza di e nazione cumprende u studiu di i cuncetti euclidei cum'è i punti, e linie, i piani, l'anguli, i trianguli, a congruenza, a similitudine, e figure solide, i chjerchji è a geumitria analitica. ===Geumitria differenziale=== A geumitria differenziale usa l'arnesi di u calculu per studià i prublemi implichendu l'incurvatura. *Articulu principale: [[Geumitria differenziale]] A geumitria differenziale improda e tecniche di u calculu è di l'algebra liniare per studià i prublemi in geumitria. Hà l'appiicazione in fisicu, econumetria, è bioinformatica, frà altru. In particulare, a geumitria differenziale hè impurtante per a fisica matematica per causa di a postulazione di a relatività generale d'Albertu Einstein sient'è a quale l'universu hè curvu. A geumitria differenziale pò esse intrinseca (ciò chì significheghja ch'è i spazii ch'ella cunsidereghja sò e varietà lisce chì a so struttura geumetrica hè retta da una metrica riemanniana, chì ditermineghja cume e distanze sò misurate vicinu à ogni puntu) o estrinseca (induve l'ogettu studiatu face parte di un spaziu euclideu piattu ambiente). ===Geumitria noneuclidea=== *Articulu principale: [[Geumitria noneuclidea]] A geumitria euclidea ùn hè micca a sola forma storica di geumitria studiata. A geumitria sferica hè stata à longu imprudata da l'astrunomi, l'astrologhi, è i navigatori. [[Emmanuel Kant]] hà sustenutu ch'ellu ùn esiste ch'è una sola geumitria, assoluta, di a quale omu sà ch'ella hè vera a priori da una facultà interna di u spiritu : A geumitria euclidea era sintetica a priori. 'Ssu puntu di vista hè prima statu appena cuntistatu da pinsadori cum'è Saccheri, po finalmente ribuccatu da a scuperta rivoluziunaria di a geumitria noneuclidea in i travagli di Bolyai, Lobachevsky è Gauss (chì ùn hà mai publicatu a so teuria). Anu dimustratu ch'è u spaziu euclideu ordinariu ùn hè ch'è una pussibilità di sviluppu di a geumitria. Una visione larga di u sughjettu di a geumitria hè dopu stata sprimata da Riemann in a so cunferenza inaugurale di [[1867]] Über die Hypothesen, welche der Geometrie zu Grunde liegen (Annantu à l'ipotese annantu à e quale a geumitria hè basata), publicata sultantu dopu à a so morte. A nuvella idea di u spaziu di Riemann s'hè avvirata cruciale in a teuria di a relatività generale d'Albertu Einstein. A geumitria riemanniana, chì cunsidereghja i spaziii assai generali in i quali a nuzione di lunghezza hè definita, hè un pilastru di a geumitria muderna. ==Tupulugia== *Articulu principale: [[Tupulugia]] [[File:Trefoil_knot_arb.png|thumb|Un spessimentu di u nodu di trifogliu]] A tupulugia hè u duminiu chì s'occupa di e pruprietà di e funzione cuntinue, è pò esse cunsiderata una generalisazione di a geumitria euclidea. In a pratica, a tupulugia significheghja à spessu trattà e pruprietà à grande scala di i spazii, cum'è a cunnessità è a cumpattezza. U duminiu di a tupulugia, chì hà cunnisciutu un sviluppu massicciu à u 20a seculu, hè, in un sensu tecnicu, un tipu di geumitria di trasfurmazione, in qualessu e trasfurmazione sò l'omeumurfismi, ciò chì hè à spessu statu sprimatu sottu à a forma di a sprissione " a tupulugia hè a geumitria di e casce di gomma ". I sottuduminii di a tupulugia cumprendenu a tupulugia geumetrica, a tupulugia differenziale, a tupulugia algebrica è a tupulugia generale. ==Geumitria algebrica== *Articulu principale: [[Geumitria algebrica]] [[File:Calabi_yau.jpg|thumb|Tritticu quinticu di Calabi-Yau]] U duminiu di a geumitria algebrica s'hè sviluppatu à parte si da a geumitria cartesiana di e cuurdinate. Hà cunnisciutu i periodi di crescita periodichi, accumpagnati di a criazione è u studiu di a geumitria pruiettiva, di a geumitria biraziunale, di e varietà algebriche è di l'algebra cummutativa, frà altri sughjetti. Da a fine di l'[[anni 1950]] à a mità di l'[[anni 1970]], hà cunnisciutu un sviluppu fundamentale magiore, in grande parte duvutu à i travagli di Jean-Pierre Serre è d'Alexander Grothendieck, ciò chì hà cunduttu à l'intruduzione di schemi è à una più grande impurtanza di i metudi tupulogichi, cumprese diverse teurie di cosmolugia. Unu di i sette prublemi di u premiu di u Millenniu, a cungettura di Hodge, hè una quistione di geumitria algebrica. A prova di l'ultimu teurema di Fermat da Wiles improda i metudi avanzati di geumitria algebrica per risolve un prublema bellu anzianu di a teuria di i numeri. Di regula, a geumitria algebrica studieghja a geumitria à traversu l'utilisazione di cuncetti in algebra cummutativa cum'è i pulinomii multivarii. Hà l'appiicazione in numerosi duminii, cumpresu a crittografia è a teuria di e corde. ==Geumitria cumplessa== *Articulu principale: [[Geumitria cumplessa]] A geumitria cumplessa studieghja a natura di e strutture geumetriche mudellate annantu à, o pruvenendu da u pianu cumplessu. A geumitria cumplessa si trova à l'intersizione di a geumitria differenziale, a geumitria algebrica, è l'analisi di parechje variabile cumplesse, è hà truvatu l'appiicazione à a teuria di e corde è a simmitria spichju. A geumitria cumplessa hè apparsa per a prima volta cum'è un duminiu di studiu differente in i travagli di Bernhard Riemann, in u so studiu di e superficie di Riemann. I travagli in u spiritu di Riemann sò stati fatti da a scola taliana di geumitria algebrica à u principiu di l'anni 1900. U trattamentu cuntimpuraneu di a geumitria cumplessa hà cuminciatu incù i travagli di Jean-Pierre Serre, chì hà introduttu u cuncettu di reassemblea in u sughjettu è hà schjaritu e relazione trà a geumitria cumplessa è a geumitria algebrica. I principali ogetti di studiu di a geumitria cumplessa sò e varietà cumplesse, e varietà algebriche cumplesse, e varietà analitiche cumplesse, i fasci di vettori olumorfi è e reassemblee cuerente annantu à 'ssi spazii. Frà l'esempii particulari di spazii studiati in geumitria cumplessa figuranu e superficie di Riemann è e varietà di Calabi-Yau, è 'ssi spazii sò imprudati in a teuria di e corde. In particulare, e casce di mondu di e corde sò mudellizate da e superficie di Riemann, è a teuria di e supercorde privede ch'è e sei dimensione supplementarie da u spaziu à deci dimensione ponu esse mudellizate da varietà di Calabi-Yau. ==Geumitria discreta== *Articulu principale: [[Geumitria discreta]] A geumitria discreta hè un sughjettu chì hà i ligami stretti incù a geumitria cunvessa. Hè per u più cuncirnata da e quistione di pusizione relativa d'ogetti geumetrichi simplici, cum'è i punti, e linie è i chjerchji. L'esempii inchjudenu u studiu di l'imballaghji di sfere, e triangulazione, a cungettura di Kneser-Poulsen, è cetera. Sparte numerosi metudi è principi incù quella cumbinatoria. ==Geumitria computaziunale== *Articulu principale: [[Geumitria computaziunale]] A geumitria computaziunale tratta l'algoritmi è e so implementazione per manipulà l'ogetti geumetrichi. Sturicamente, i prublemi impurtanti anu inchjusu u prublema di u viaghjadore di cummerciu, l'arburi à purtata minima, a supprissione di e linie piattate è a prugrammazione lineare. Bench'ellu si tratti di un ghjovanu campu di a geumitria, hà numerose appiicazione in a visione per ordinatore, u trattamentu d'imaghjine, a cuncezzione assistuta per ordinatore, l'imageria medicale, è cetera. ==Teuria di i gruppi geumetrichi== *Articulu principale: [[Teuria di i gruppi geumetrichi]] [[File:Cayley_graph_of_F2.svg|thumb|U grafu di Cayley di u gruppu liberu annantu à dui generatori a è b]] A teuria geumetrica di i gruppi improda e tecniche geumetriche à grande scala per studià i gruppi finitamente cagiunati. Hè strettamente ligata à a tupulugia di bassa dimensione, cum'è in a prova di Grigori Perelman di a cungettura di geometrisazione, chì inchjudia a prova di a cungettura di Poincaré, un prublema di u Premiu di u Millenniu. A teuria geumetrica di i gruppi gira à spessu intornu à u grafu di Cayley, chì hè una ripprisintazione geumetrica di un gruppu. Di altri sughjetti impurtanti inchjudenu e guasi-isometrie, i gruppi iperbolichi di Gromov è i gruppi d'Artin à angulu quatru. ==Geumitria cunvessa== *Articulu principale: [[Geumitria cunvessa]] A geumitria cunvessa studieghja e forme cunvesse in u spaziu euclideu è e so analoghe più astratti, à spessu imprudendu e tecniche di l'analisi reale è di e matematiche discrete. Hà e cunnissione strette incù l'analisi cunvessa, l'ottimisazione è l'analisi funzionale è appiicazione impurtante in a teuria di i numeri. A geumitria cunvessa ricolla à l'antichità. [[Archimede]] hà datu a prima definizione pricisa cunnisciuta di a cunvessità. U prublema isoperimetricu, un cuncettu ricurrente in geumitria cunvessa, hè dinù statu studiatu da i Grechi, frà i quali Zenodore. Archimede, Platonu, Euclide, è più tardi Kepler è Coxeter anu tutti studiatu i politopi cunvessi è e so pruprietà. À parte si da u XIXu seculu, i matematichi anu studiatu altri campi di e matematiche cunvesse, in particulare i politopi di dimensione superiore, u vulume è a superficia di i corpi cunvessi, l'incurvatura gaussiana, l'algoritmi, e tegule è i graticuli. ==Appiicazione== A geumitria hà truvatu l'appiicazione in numerosi duminii, chì certi sò discritti quì sottu. ===Arte=== *Articulu principale: [[Matematiche è arte]] [[File:Fes_Medersa_Bou_Inania_Mosaique2.jpg|thumb|Madrasa Bou Inania, Fes, Maroccu, chjappelle di mosaicu in zellige furmendu e tassellazione geumetriche elaburate]] E matematiche è l'arte sò ligati di diverse manere. Per indettu, a teuria di a pruspittiva hà mustratu ch'è a geumitria ùn si limiteghja micca à e pruprietà metriche di e figure: a pruspittiva hè à l'origine di a geumitria pruiettiva. L'artiste improdanu da longu i cuncetti di prupurzione in u design. Vitruve hà sviluppatu una teuria cumplessa di e prupurzione ideale per a figura umana. 'Ssi cuncetti sò stati imprudati è adattati da l'artiste, da Michelanghjulu à i disegnadori di figurette muderne. U numeru d'oru hè una prupurzione particulare chì hà ghjucatu un rollu contruversu in arte. À spessu rivendicatu cum'è essendu u rapportu di lunghezze u più esteticu, hè à spessu affirmatu ch'ellu hè incorpuratu in opere d'arte celebre, benchì l'esempii i più affidevuli è senza ambiguità sianu stati rializati deliberatamente da artisti cuscenti di 'ssa ligenda. I pavimenti, o tassellazione, sò stati imprudati in l'arte tuttu à longu à a storia. L'arte islamicu hà fattu un usu frequente di e tassellazione, cum'è l'arte di M. C. Escher, chì hà dinù usatu a geumitria iperbolica. Cézanne hà avanzatu a teuria sient'è a quale tutte l'imaghjine ponu esse custruite à parte si da a sfera, di u conu è di u cilindru. 'Ssa teuria hè dinù usata oghje in a teuria di l'arte, benchì a lista esatta di e forme varieghja da un autore à l'altru. ===Architittura=== *Articuli principali: [[Matematiche è architittura]] è [[Geumitria architittonica]] A geumitria hà numerose appiicazione in architittura. Difatti, omu hà dettu ch'è a geumitria si trova in core di a cuncezzione architittonica. L'appiicazione di a geumitria à l'architittura inchjudenu l'utilisazione di a geumitria pruiettiva per crià a pruspittiva furzata, l'utilisazione di e sezzione coniche in a custruzzione di i domi è di l'ogetti simili, l'usu di e tassellazione, è l'utilisazione di a simmitria. ===Fisica=== *Articulu principale: [[Fisica matematica]] U duminiu di l'astronumia, soprattuttu riguardu à a cartugrafia di e pusizione di e stelle è di e pianete annantu à a sfera celesta è a descrizzione di a relazione trà i muvimenti di i corpi celesti, hà servutu cum'è una surghjente impurtante di prublemi geumetrichi à traversu a storia. A geumitria riemanniana è a geumitria pseudoriemanniana sò imprudate in a relatività generale. A teuria di e corde face appellu à parechje variante di a geumitria, cum'è a teuria di l'infurmazione quantica. ===Altri campi di e matematiche=== [[File:Square_root_of_2_triangle.svg|thumb|I pitagorichi anu scupertu ch'è i lati di un triangulu pudianu avè lunghezze smisurate. ]] U calculu hè statu assai influinzatu da a geumitria. Per indettu, l'intruduzione di e cuurdinate da René Descartes è u sviluppu simultaneu di l'algebra anu marcatu una nuvella tappa per a geumitria, postu chì e figure geumetriche cum'è e curve piane pudianu oramai esse ripprisintate analiticamente sottu à a forma di funzione è d'equazione. Quessa hà ghjucatu un rollu impurtante in a spuntera di u calculu infinitesimale à u [[XVII sèculu]]. A geumitria analitica cuntinua di esse un pilastru di i prugrammi di precalculu è di calculu. Un antru campu d'appiicazione impurtante hè a teuria di i numeri. In a Grecia antica, i pitagorichi anu cunsideratu u rollu di i numeri in geumitria. Eppuru, a scuperta di e lunghezze smisurate hà cuntraditu u so puntu di vista filusoficu. Dapoi u seculu 19, a geumitria hè stata usata per risolve i prublemi di a teuria di i numeri, per indettu à traversu a geumitria di i numeri o, più pocu fà, a teuria di i schemi, chì hè usata in a prova di l'ultimu teurema di Fermat da Wiles. == Note == <references/> == Articuli cunnessi == * [[Leonardu Fibonacci]] {{Scienze}} [[Categoria:Giumitria]] htqmcrmo3qma5kousb1dva0ryr8apap Zamibia 0 23118 405569 382346 2026-08-20T18:04:06Z WikiBayer 14685 405569 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Flag of Zambia (Pantone).svg|thumb|120px|right|Bandera di a Zamibia]] '''Zamibia''' (/z æ m b i ə, z ɑː m -/), ufficialmente a '''Repubblica di Zamibia'''. == Discrizzioni == I so vicini sò a [[Repubblica Democratica di u Congo]] à u nordu, a [[Tanzana]] à u nordeste, u [[Malaui]] à u livante, u [[Mozambicu]] à u sudu-est, u [[Zimbabue]] è u [[Botazuana]] à u sudu, a [[Namibia]] à u suduvestu è l'[[Angola]]. [[File:Locator map of Zambia in Africa.svg|thumb|250px|right|Zamibia in Africa]] [[Categoria:Stati d'Africa]] bjcu5ok9h2t5yhh6n1aytjd52dbfanv Clupeidae 0 26457 405592 402122 2026-08-21T09:35:59Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405592 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Clupeidae'''. [[File:FMIB 41943 Sea Herring (Clupea harengus Linnaeus).jpeg|thumb|250px|right|''[[Clupea harengus]]'']] [[File:Heringsschwarm.gif|250px|right]] === Listinu di i Clupeidae === ;A ''[[Alosa]]''<br> ''[[Alosa alosa]]''<br> [[Categoria:Clupeidae]] q962gavk2icokxuxkm0stbux6ww3ohs Citharidae 0 26618 405593 400427 2026-08-21T09:39:55Z Fausta Samaritani 15085 405593 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Citharidae'''. [[File:Palayas, solleta (Citharus linguatula), origen puerto de Les Cases de Alcanar (España).jpg|thumb|250px|right|''Citharus linguatula'']] == Listinu di i Citharidae == ;C ''[[Citharus linguatula]]''<br> [[Categoria:Citharidae]] lith1zomw7drp5gkxykhhnrqvw88elh Lacertidae 0 26750 405589 400893 2026-08-21T09:24:56Z Fausta Samaritani 15085 file 405589 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lacertidae'''. [[File:Acanthodactylus montanus.jpg|thumb|170px|right|''[[Acanthodactylus montanu]]'']] [[File:Benny Trapp Iberolacerta martinezricai.jpg|thumb|200px|right|''Iberolacerta'']] === Listinu di Lacertidae === ;A [[Acertulone]]<br> ;P ''[[Podarcis tiliguerta]]''<br> [[Categoria:Lacertidae]] lpclmt8gzkgwowlbi4jo336emvv22p7 Ricchezza 0 27506 405570 2026-08-20T18:34:31Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "A '''ricchezza''', in sensu ecunomicu, hè a dispunibilità di bè materiali è di soldi. Misura u benessere di un sughjettu fisicu (persone, famiglie, è cetera) o ghjuridicu (sucità, impresa, Statu, ecc.) è hè un parametru chì stima a quantità di bè tangibili è intangibili, in piena dispunibilità di u sughjettu, chì anu valore di mercatu è sò capaci di pruduce redditu. U termine – urighjinariamente significhendu «regnà», dunque u putere – hè riferi..." 405570 wikitext text/x-wiki A '''ricchezza''', in sensu ecunomicu, hè a dispunibilità di bè materiali è di soldi. Misura u benessere di un sughjettu fisicu (persone, famiglie, è cetera) o ghjuridicu (sucità, impresa, Statu, ecc.) è hè un parametru chì stima a quantità di bè tangibili è intangibili, in piena dispunibilità di u sughjettu, chì anu valore di mercatu è sò capaci di pruduce redditu. U termine – urighjinariamente significhendu «regnà», dunque u putere – hè riferibile à ogni abbundanza, per esempiu di virtù umane in una sola persona (ricchezza murale). == Distribuzione mundiale == In u rapportu di a sucità svizzera Credit Suisse nant’à a ricchezza mundiale di u 2021 (dati 2020), a pupulazione adulta hè stata divisa in quattru fasce secondu a ricchezza netta: * u 55% di l'adulti pussede menu di 10 000 USD, è cuntene solu l'1,3% di a ricchezza mundiale; * u 32,8% hà trà 10 000 è 100 000 USD, incù u 13,7% di a ricchezza tutale; * u 11,1% hà trà 100 000 è 1 milione USD, è ditene u 39,1%; * l'1,1% pussede più di 1 milione USD, è cuntene u 45,8% di a ricchezza mundiale (cuntru à u 35% in u 2000). Trà i più ricchi, 4,5 milioni d'adulti anu un patrimoniu trà 5 è 10 milioni USD, 2,5 milioni sopra à 10 milioni, è si stimanu circa 215 000 individui cù più di 50 milioni USD. Di questi, u 55% vive in i Stati Uniti, seguiti da Cina, Germania, Regnu Unitu, Giappone, India, Francia, Canada, Italia è Svizzera. E fasce intermedie sò cresciute assai in u XXI seculu, riflettendu a prugressiva pruperità di l'ecunumie emergenti. ==Note== <references/> isr0rjgow0c4acjaeo5zbhwa9cesopz 405578 405570 2026-08-20T19:41:24Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 405578 wikitext text/x-wiki A '''ricchezza''', in sensu ecunomicu, hè a dispunibilità di bè materiali è di soldi. Misura u benessere di un sughjettu fisicu (persone, famiglie, è cetera) o ghjuridicu (sucità, impresa, Statu, ecc.) è hè un parametru chì stima a quantità di bè tangibili è intangibili, in piena dispunibilità di u sughjettu, chì anu valore di mercatu è sò capaci di pruduce redditu. U termine – urighjinariamente significhendu «regnà», dunque u putere – hè riferibile à ogni abbundanza, per esempiu di virtù umane in una sola persona (ricchezza murale). == Distribuzione mundiale == In u rapportu di a sucità svizzera Credit Suisse nant'à a ricchezza mundiale di u [[2021]] (dati [[2020]]), a pupulazione adulta hè stata divisa in quattru fasce secondu a ricchezza netta: * u 55% di l'adulti pussede menu di 10.000 USD, è cuntene solu l'1,3% di a ricchezza mundiale; * u 32,8% hà trà 10.000 è 100.000 USD, incù u 13,7% di a ricchezza tutale; * u 11,1% hà trà 100.000 è 1 milione USD, è ditene u 39,1%; * l'1,1% pussede più di 1 milione USD, è cuntene u 45,8% di a ricchezza mundiale (cuntru à u 35% in u [[2000]]). Trà i più ricchi, 4,5 milioni d'adulti anu un patrimoniu trà 5 è 10 milioni USD, 2,5 milioni sopra à 10 milioni, è si stimanu circa 215 000 individui cù più di 50 milioni USD. Di questi, u 55% vive in i [[Stati Uniti]], seguiti da [[Cina]], [[Germania]], [[Regnu Unitu]], [[Giappone]], [[India]], [[Francia]], [[Canada]], [[Italia]] è [[Svizzera]]. E fasce intermedie sò cresciute assai in u [[XXI sèculu]], riflettendu a prugressiva pruperità di l'ecunumie emergenti. ==Note== <references/> [[Categoria:Società]] 7xzun2opdcvu7kw4ft51ei7y5eeyxf0 405581 405578 2026-08-20T19:56:43Z Fausta Samaritani 15085 file 405581 wikitext text/x-wiki A '''ricchezza''', in sensu ecunomicu, hè a dispunibilità di bè materiali è di soldi. Misura u benessere di un sughjettu fisicu (persone, famiglie, è cetera) o ghjuridicu (sucità, impresa, Statu, ecc.) è hè un parametru chì stima a quantità di bè tangibili è intangibili, in piena dispunibilità di u sughjettu, chì anu valore di mercatu è sò capaci di pruduce redditu. [[File:Pyramid of the Capitalist System.svg|thumb|250px|right|A piramide di u sistema capitalisticu]] U termine – urighjinariamente significhendu «regnà», dunque u putere – hè riferibile à ogni abbundanza, per esempiu di virtù umane in una sola persona (ricchezza murale). == Distribuzione mundiale == In u rapportu di a sucità svizzera Credit Suisse nant'à a ricchezza mundiale di u [[2021]] (dati [[2020]]), a pupulazione adulta hè stata divisa in quattru fasce secondu a ricchezza netta: * u 55% di l'adulti pussede menu di 10.000 USD, è cuntene solu l'1,3% di a ricchezza mundiale; * u 32,8% hà trà 10.000 è 100.000 USD, incù u 13,7% di a ricchezza tutale; * u 11,1% hà trà 100.000 è 1 milione USD, è ditene u 39,1%; * l'1,1% pussede più di 1 milione USD, è cuntene u 45,8% di a ricchezza mundiale (cuntru à u 35% in u [[2000]]). Trà i più ricchi, 4,5 milioni d'adulti anu un patrimoniu trà 5 è 10 milioni USD, 2,5 milioni sopra à 10 milioni, è si stimanu circa 215 000 individui cù più di 50 milioni USD. Di questi, u 55% vive in i [[Stati Uniti]], seguiti da [[Cina]], [[Germania]], [[Regnu Unitu]], [[Giappone]], [[India]], [[Francia]], [[Canada]], [[Italia]] è [[Svizzera]]. E fasce intermedie sò cresciute assai in u [[XXI sèculu]], riflettendu a prugressiva pruperità di l'ecunumie emergenti. ==Note== <references/> [[Categoria:Società]] c72f14fdjwy7kashv5xvok2x104sdvw Scienza 0 27507 405571 2026-08-20T18:43:40Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "A '''scienza''' hè un sistema di cunniscenze ottenute per mezu di una ricerca organizata è rigurosa, chì cumbineghja a sperimentazione cù raghjone logichi. U so scopu principale hè di ghjunghje à una descrizzione predittiva di a realità è di e leghje chì reguleghjanu i fenomeni. U metudu spirimintale, tipicu di a scienza muderna, hè statu introduttu da Galileo Galilei. == Urìgine è significatu di u termine == A parola "scienza" vene da u latinu ''scientia''..." 405571 wikitext text/x-wiki A '''scienza''' hè un sistema di cunniscenze ottenute per mezu di una ricerca organizata è rigurosa, chì cumbineghja a sperimentazione cù raghjone logichi. U so scopu principale hè di ghjunghje à una descrizzione predittiva di a realità è di e leghje chì reguleghjanu i fenomeni. U metudu spirimintale, tipicu di a scienza muderna, hè statu introduttu da Galileo Galilei. == Urìgine è significatu di u termine == A parola "scienza" vene da u latinu ''scientia'', chì significheghja cunniscenza. In l'antica Grecia, u termine currispundente era ''episteme'', chì indicava un sapè stabilitu nantu à fundamenti certi. Cù l'Illuminismu è u Pusitivismu, a scienza hà persu u so caratteru sacru, diventendu un'inseme di discipline basate nantu à sperimenti empirichi. In u Novecentu, cù Karl Popper, a scienza hà rinunciatu à affirmà a verità assuluta, accettendu a cungetturalità di u (non) sapè. == Storia == L'interessu umanu per a cunniscenza di i fenomeni naturali hè anticu quant'è a storia stessa. Platone è Aristotele anu datu i primi fundamenti à a riflessione scientifica. In u Medievu, a ricerca hà cuntinuatu sia in Occidente sia in Oriente, per culminà dopu in a Rivuluzione Scientifica di u Seicentu cù Galileu è u metudu spirimintale. Newton hà stabilitu u cuncettu descrittivu di a scienza, mentre l'empirismu hà apertu a strada à a scienza muderna. == Descrizzione == U metudu scientificu hè l'inseme di regule chì permettenu l'acquisizione di cunniscenze. I so elementi chjave sò l'osservazione, a formulazione di una ipotesi è a so verificazione per mezu di sperimenti. Sicondu Popper, una teoria ùn pò micca esse verificata, ma solu "corroburata" o falsificata. A scienza cerca di ghjunghje à una cunniscenza sia qualitativa sia quantitativa di i fenomeni. === Classificazione === E discipline scientifiche si dividenu in: * Scienze empiriche (naturale è suciale), chì studieghjanu a natura da osservazione. * Scienze appiicate (ingegneria, medicina), chì usanu i risultati di e prime per sviluppà tecnulugia. === Obiettivi è mudelli === U scopu ultimu hè a cumprensione è a mudellizazione di a natura per fà previsione. Una tiuria hè una spiegazione sustenuta da base spirimintale, mentre una leghje hè una generalizazione valida. E teurie sò sempre aperte à revisione (falsificabilità). U prugressu hè tendenzialmente cumulativu, ma pò ancu esse rivoluzionariu. == Rapporti cù altre discipline == === Scienza è matematica === A matematica hè fundamentale per a scienza, essendu u so "linguaghju", cum'ellu affirmava Galileu. Eppuru, oghje hè cunsiderata una disciplina autonoma. === Scienza è tecnica === A scienza è a tecnica sò strettamente ligate: a scienza furnisce cunniscenze per a tecnulugia, è a tecnica offre strumenti avanzati per a ricerca. === Scienza è filosofia === A filusufia di a scienza studieghja i fundamenti è l'impiicazione di a cunniscenza scientifica, cume a so validità è a so natura. === Scienza è pulitica === A libertà di pinsamentu è di spressione hè cunsiderata essenziale per u prugressu scientificu, in particulare in i regimi demucratichi. === Scienza è religione === U rapportu trà scienza è religione hè statu studiatu in diverse epoche è culture, cù perspettive chì vanu da u cunflittu à l'armunia. ==Note== <references/> ``` ioor71foud3brbnknackc9y8e1wl5w0 405579 405571 2026-08-20T19:46:31Z Fausta Samaritani 15085 categuria, link 405579 wikitext text/x-wiki A '''scienza''' hè un sistema di cunniscenze ottenute per mezu di una ricerca organizata è rigurosa, chì cumbineghja a sperimentazione cù raghjone logichi. U so scopu principale hè di ghjunghje à una descrizzione predittiva di a realità è di e leghje chì reguleghjanu i fenomeni. U metudu spirimintale, tipicu di a scienza muderna, hè statu introduttu da [[Galileo Galilei]]. == Urìgine è significatu di u termine == A parola "scienza" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''scientia'', chì significheghja cunniscenza. In l'antica Grecia, u termine currispundente era ''episteme'', chì indicava un sapè stabilitu nantu à fundamenti certi. Cù l'Illuminismu è u Pusitivismu, a scienza hà persu u so caratteru sacru, diventendu un'inseme di discipline basate nantu à sperimenti empirichi. In u Novecentu, cù Karl Popper, a scienza hà rinunciatu à affirmà a verità assuluta, accettendu a cungetturalità di u (non) sapè. == Storia == L'interessu umanu per a cunniscenza di i fenomeni naturali hè anticu quant'è a storia stessa. [[Platone]] è [[Aristotele]] anu datu i primi fundamenti à a riflessione scientifica. In u [[Medievu]], a ricerca hà cuntinuatu sia in Occidente sia in Oriente, per culminà dopu in a Rivuluzione Scientifica di u Seicentu cù Galileu è u metudu spirimintale. Newton hà stabilitu u cuncettu descrittivu di a scienza, mentre l'empirismu hà apertu a strada à a scienza muderna. == Descrizzione == U metudu scientificu hè l'inseme di regule chì permettenu l'acquisizione di cunniscenze. I so elementi chjave sò l'osservazione, a formulazione di una ipotesi è a so verificazione per mezu di sperimenti. Sicondu Popper, una teoria ùn pò micca esse verificata, ma solu "corroburata" o falsificata. A scienza cerca di ghjunghje à una cunniscenza sia qualitativa sia quantitativa di i fenomeni. === Classificazione === E discipline scientifiche si dividenu in: * Scienze empiriche (naturale è suciale), chì studieghjanu a natura da osservazione. * Scienze appiicate ([[ingegneria]], [[medicina]]), chì usanu i risultati di e prime per sviluppà [[tecnulugia]]. === Obiettivi è mudelli === U scopu ultimu hè a cumprensione è a mudellizazione di a natura per fà previsione. Una tiuria hè una spiegazione sustenuta da base spirimintale, mentre una leghje hè una generalizazione valida. E teurie sò sempre aperte à revisione (falsificabilità). U prugressu hè tendenzialmente cumulativu, ma pò ancu esse rivoluzionariu. == Rapporti cù altre discipline == === Scienza è matematica === A matematica hè fundamentale per a scienza, essendu u so "linguaghju", cum'ellu affirmava Galileu. Eppuru, oghje hè cunsiderata una disciplina autonoma. === Scienza è tecnica === A scienza è a tecnica sò strettamente ligate: a scienza furnisce cunniscenze per a tecnulugia, è a tecnica offre strumenti avanzati per a ricerca. === Scienza è filosofia === A [[filusufia]] di a scienza studieghja i fundamenti è l'impiicazione di a cunniscenza scientifica, cume a so validità è a so natura. === Scienza è pulitica === A libertà di pinsamentu è di spressione hè cunsiderata essenziale per u prugressu scientificu, in particulare in i regimi demucratichi. === Scienza è religione === U rapportu trà scienza è religione hè statu studiatu in diverse epoche è culture, cù perspettive chì vanu da u cunflittu à l'armunia. ==Note== <references/> [[Categoria:Scienze]] sc0dowlddrqgzhm1k5vt3fk7n8cl6rx 405582 405579 2026-08-20T20:06:54Z Fausta Samaritani 15085 file 405582 wikitext text/x-wiki A '''scienza''' hè un sistema di cunniscenze ottenute per mezu di una ricerca organizata è rigurosa, chì cumbineghja a sperimentazione cù raghjone logichi. U so scopu principale hè di ghjunghje à una descrizzione predittiva di a realità è di e leghje chì reguleghjanu i fenomeni. U metudu spiri(Napuli- Museu Nazionale Archeologcu)]]mintale, tipicu di a scienza muderna, hè statu introduttu da [[Galileo Galilei]]. [[File:MANNapoli 124545 plato's academy mosaic enh crop.jpg|thumb|300px|right|''L'Academia di Platone'', mosaicu (Napuli - Museu Naziunale Archeologicu)]] == Urìgine è significatu di u termine == A parola "scienza" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''scientia'', chì significheghja cunniscenza. In l'antica Grecia, u termine currispundente era ''episteme'', chì indicava un sapè stabilitu nantu à fundamenti certi. Cù l'[[Illuminismu]] è u [[Pusitivismu]], a scienza hà persu u so caratteru sacru, diventendu un'inseme di discipline basate nantu à sperimenti empirichi. In u Novecentu, cù Karl Popper, a scienza hà rinunciatu à affirmà a verità assuluta, accettendu a cungetturalità di u (non) sapè. == Storia == L'interessu umanu per a cunniscenza di i fenomeni naturali hè anticu quant'è a storia stessa. [[Platone]] è [[Aristotele]] anu datu i primi fundamenti à a riflessione scientifica. In u [[Medievu]], a ricerca hà cuntinuatu sia in Occidente sia in Oriente, per culminà dopu in a Rivuluzione Scientifica di u Seicentu cù Galileu è u metudu spirimintale. Newton hà stabilitu u cuncettu descrittivu di a scienza, mentre l'empirismu hà apertu a strada à a scienza muderna. == Descrizzione == U metudu scientificu hè l'inseme di regule chì permettenu l'acquisizione di cunniscenze. I so elementi chjave sò l'osservazione, a formulazione di una ipotesi è a so verificazione per mezu di sperimenti. Sicondu Popper, una teoria ùn pò micca esse verificata, ma solu "corroburata" o falsificata. A scienza cerca di ghjunghje à una cunniscenza sia qualitativa sia quantitativa di i fenomeni. === Classificazione === E discipline scientifiche si dividenu in: * Scienze empiriche (naturale è suciale), chì studieghjanu a natura da osservazione. * Scienze appiicate ([[ingegneria]], [[medicina]]), chì usanu i risultati di e prime per sviluppà [[tecnulugia]]. === Obiettivi è mudelli === U scopu ultimu hè a cumprensione è a mudellizazione di a natura per fà previsione. Una tiuria hè una spiegazione sustenuta da base spirimintale, mentre una leghje hè una generalizazione valida. E teurie sò sempre aperte à revisione (falsificabilità). U prugressu hè tendenzialmente cumulativu, ma pò ancu esse rivoluzionariu. == Rapporti cù altre discipline == === Scienza è matematica === A matematica hè fundamentale per a scienza, essendu u so "linguaghju", cum'ellu affirmava Galileu. Eppuru, oghje hè cunsiderata una disciplina autonoma. === Scienza è tecnica === A scienza è a tecnica sò strettamente ligate: a scienza furnisce cunniscenze per a tecnulugia, è a tecnica offre strumenti avanzati per a ricerca. === Scienza è filosofia === A [[filusufia]] di a scienza studieghja i fundamenti è l'impiicazione di a cunniscenza scientifica, cume a so validità è a so natura. === Scienza è pulitica === A libertà di pinsamentu è di spressione hè cunsiderata essenziale per u prugressu scientificu, in particulare in i regimi demucratichi. === Scienza è religione === U rapportu trà scienza è religione hè statu studiatu in diverse epoche è culture, cù perspettive chì vanu da u cunflittu à l'armunia. ==Note== <references/> [[Categoria:Scienze]] jpnq6cv4sj7aqofbxzswjfq9dlg8xt1 Björk Guðmundsdóttir 0 27508 405572 2026-08-20T19:02:25Z Raphael1256 14151 /* */ 405572 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Björk]] nt18tvk734ytki3ujrclxiu38laadpm 1509 0 27509 405583 2026-08-21T08:58:14Z Fausta Samaritani 15085 1509 405583 wikitext text/x-wiki U '''1509''' (MDIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1505|1506|1507|1508|1509|1510|1511|1512|1513}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1509 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1509] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] t48t74v9xivuelsdf1mbto0skv7jfgt 405585 405583 2026-08-21T09:07:48Z Fausta Samaritani 15085 file 405585 wikitext text/x-wiki U '''1509''' (MDIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1505|1506|1507|1508|1509|1510|1511|1512|1513}} [[File:Andrea del Sarto Noli me tangere ca. 1509-10 Uffizien Florenz-01.jpg|thumb|250px|right|[[Andrea del Sarto]], ''Noli me tangere'', 1509-1510 ([[Firenze]] - [[Galleria di i Uffizi]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1509 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1509] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] dy4t89pmhjc0f2sow7mhmrzrhcsezqq 1510 0 27510 405584 2026-08-21T09:00:17Z Fausta Samaritani 15085 annu 1510 405584 wikitext text/x-wiki U '''1510''' (MDX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1506|1507|1508|1509|1510|1511|1512|1513|1514}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1510 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1510] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] 5t9wj6uzyka5genkzyh266omq7onshd 405586 405584 2026-08-21T09:11:37Z Fausta Samaritani 15085 file 405586 wikitext text/x-wiki U '''1510''' (MDX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1506|1507|1508|1509|1510|1511|1512|1513|1514}} [[File:Raffaello Sanzio - Aldobrandini Madonna (Garvagh Madonna) - WGA18784.jpg|thumb|250px|right|[[Raffaello Sanzio]]. A ''Madonna Aldobrandini'' ([[Londra]] - [[National Gallery]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1510 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1510] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] a6e387keihyrw0kxsplihy7patyjbni Scrittura 0 27511 405595 2026-08-21T10:37:19Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "A '''Scrittura''' hè a fissazione di unu o più segni linguistichi in una forma esterna durevule. In i sistemi alfabetichi, diventa a riprisentazione grafica di a lingua parlata, per mezu di grafemi. A scrittura hè una tecnulugia chì hà bisognu d'insignamentu è d'apprendimentu, à diffarenza di u linguaghju parlatu chì hè naturale. ===Storia=== A scrittura hè nata in Mesopotamia versu u 3200 a.C. per esigenze d'amministrazione è cummerciu. Eppuru, ci sò tracc..." 405595 wikitext text/x-wiki A '''Scrittura''' hè a fissazione di unu o più segni linguistichi in una forma esterna durevule. In i sistemi alfabetichi, diventa a riprisentazione grafica di a lingua parlata, per mezu di grafemi. A scrittura hè una tecnulugia chì hà bisognu d'insignamentu è d'apprendimentu, à diffarenza di u linguaghju parlatu chì hè naturale. ===Storia=== A scrittura hè nata in Mesopotamia versu u 3200 a.C. per esigenze d'amministrazione è cummerciu. Eppuru, ci sò tracce di sistemi di registrazione più antichi, cum'è in u Paleoliticu. Altri centri indipendenti sò l'Egittu, a Cina, è a Mesoamerica (civiltà Maya). Ci hè ancu a scrittura di Vinča in i Balcani, forse à fini cultuali. Dunque, a scrittura ùn hà micca una sola origine. ===Impattu annantu à a sucità=== A scrittura hà permessu l'astrazione, a logica, è a cunniscenza scientifica. Ma hà ancu creatu una separazione trà una classa specializata (sacerdoti, scribi) è u restu di a populazione. Hà riduttu l'impurtanza di a memoria orale è hà favuritu l'innuvazione è l'ughjettività. ===Sistemi di scrittura=== I sistemi si classificheghjanu in logografichi (ogni segnu riprisenta una parola), sillabichi (una sillaba) è alfabetichi (un sonu). Questa ùn hè micca una prugressione lineare; parechje civiltà anu cuntinuatu à aduprà sistemi logografichi. L'invenzione di l'alfabetu hè stata fatta da i Fenici è i Greci. ===Primati=== Oghje si sà chì a scrittura hè apparsa indipindentemente in almenu quattru rigione: Mesopotamia, Egittu, Cina è Mesoamerica. Ùn ci hè più un cunsensu annantu à una sola origine. ===Scritture micca lineari è tecniche muderne=== Esistenu ancu scritture micca lineare, cum'è a musica, u Braille, u Morse, è i codici. E tecniche muderne (stenografia, registrazione digitale) rimpiazzanu à pocu à pocu a scrittura tradiziunale. ==Note== <references/> 52ukbu7ww4h7gqw3dc9bnxe6nt0ce8w