Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.17
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Template:Indice sartinesu
10
2580
405724
384540
2026-08-27T09:00:31Z
Fausta Samaritani
15085
correttu link
405724
wikitext
text/x-wiki
{|
|-
| width="50%" valign="middle" |
{| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5"
<!---------------------------------------------->
| width="10%" | [[File:Nuvola apps kcoloredit.svg|40px|center]]
| width="90%" style="font-size: 95%; " | '''Arti è cultura'''<br />
[[Architittura]] - [[Arti]] - [[Spettaculu]] - [[Disegnu]] - [[Sinemà]] - [[Cultura pupulari]] - [[Baddu]] - [[Littiratura]] - [[Musica]] - [[Pintura]] - [[Futugrafia]] - [[Scultura]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps edu languages.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Pulitica, drittu è sucità'''<br />
[[Cummerciu]] - [[Difesa è sicurità]] - [[Drittu]] - [[Educazioni]] - [[Ecunumia]] - [[Ambienti]] - [[Pulitica]] - [[Urbanisimu]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps bookcase.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Riligioni è cridenzi'''<br />
[[Agnusticisimu]] - [[Ateisimu]] - [[Buddisimu]] - [[Cristianisimu]] - [[Esuterisimu]] - [[Induisimu]] - [[Islamu]] - [[Ghjudaisimu]] - [[Misticisimu]] - [[Mitulugia]] - [[Riligioni]] -
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps kuser.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Scienzi umani'''<br />
[[Antrupulugia]] - [[Archeulugia]] - [[Eculugia]] - [[Geugrafia]] - [[Geupulitica]] - [[Storia]] - [[Linguistica]] - [[Musiculugia]] - [[Filusufia]] - [[Psiculugia]] - [[Scienzi cugnitivi]] - [[Scienzi di l'infurmazioni è di i bibliutechi]] - [[Suciulugia]]
<!---------------------------------------------->
|}
| width="50%" valign="top" |
{| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5"
|-
<!---------------------------------------------->
| width="10%" | [[File:Nuvola apps kalzium.svg|40px|center]]
| width="90%" style="font-size: 95%;" | '''Scienzi esatti è naturali'''<br />
[[Astrunumia]] - [[Biulugia]] - [[Chimica]] - [[Geulugia]] - [[Logica]] - [[Matematica]] - [[Medicina]] - [[Fisica]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps display.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA; " | '''Tennulugii è scienzi applicati'''<br />
[[Aeruspaziali]] - [[Agrunumia]] - [[Cummunicazioni]] - [[Design]] - [[Elettronica]] - [[Infurmatica]] - [[Inginieria]] - [[Management]] - [[Farmacia]] - [[Rubotica]] - [[Telecommunicazioni]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps atlantik.png|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Vita quutidiana è distrazzioni '''<br />
[[Automobili]] - [[Bricolage]] - [[Cucina]] - [[Divirtimentu]] - [[Giardinu]] - [[Ghjocu]] - [[Nutrizioni]] - [[Saluta]] - [[Sissualità]] - [[Sport]] - [[Televisioni]] - [[Turisimu]] - [[Trasportu]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps xmag.png|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Ricerca è navigazioni'''<br />
[[Articuli di qualità]] - [[Indici alfabeticu]] - [[Indici tematicu]] - [[Pagini nuvelli]] - [[:Category:Principale|Radica di i catigurii]]
<!---------------------------------------------->
|}
|}<noinclude>
[[Categoria:Mudellu]]
</noinclude>
12sj5zynor9i6nfxoz0u4djycnefw2p
Categoria:Arte
14
5980
405729
335443
2026-08-27T09:19:56Z
Fausta Samaritani
15085
file, tolto template nù funzionante
405729
wikitext
text/x-wiki
[[File:Apollo and the Muses by Lavinia Fontana.jpg|thumb|300px|right|[[Lavinia Fontana]], ''Apollo è e Muse'' ([[1598]]-[[1600]])]]
[[Categoria:Radica]]
710ryk9qp6cj5a5gixerkw05toqe8rk
Template:Pagina maestra/Wikifratellanza
10
10414
405730
397644
2026-08-27T09:46:04Z
Fausta Samaritani
15085
tolto link nù funzionante
405730
wikitext
text/x-wiki
{{Sezzione
| titulo = [[file:Gnome-globe.svg|30px|right]] Prugettu Wikifratillanza
| Identificatore = prugettu di u mese
| cuntenutu= '''E Wikipedia surelle''': [[:als:|Alemannisch]] - [[:frp:|Arpitan]] - [[:bar:|Boarish]] - [[:ca:|Català]] - Corsu - [[:eml:|Emiliàn e Rumagnòl]] - [[:fur:|Furlan]] - [[:gl:|Galego]] - [[:it:|Italiano]] - [[:la:|Latina]] - [[:lij:|Líguru]] - [[:lmo:|Lumbaart]] - [[:mt:|Malti]] - [[:nap:|Nnapulitano]] - [[:oc:|Occitan]] - [[:pms:|Piemontèis]] - [[:rm:|Rumantsch]] - [[:sc:|Sardu]] - [[:scn:|Sicilianu]] - [[:sl:|Slovenščina]] - [[:roa-tara:|Tarandíne]] - [[:vec:|Vèneto]] - [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc Sassaresu (''prugettu di prova'')] -
| note = [[template:Pagina maestra/Wikifratellanza|Mudificà]]
}}
0by1yuckryhr3m19vo183embla91d33
York University
0
16180
405731
369104
2026-08-27T09:56:25Z
~2026-46684-00
28884
405731
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Neveyu9.JPG|right|thumb|300px|York University.]]
L''''Università York''' (''York University'') hè un' università [[Canadà|canadese]] situata in a cità a [[Toronto]] in [[Ontariu]]. Ci sò à l'incirca 54.000 stughjanti.
Fù fundata u [[1959]].
[[Categoria:Università]]
plhxpj8jtj7lcn27kguzy888pf1f18b
405732
405731
2026-08-27T09:57:04Z
~2026-46684-00
28884
405732
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Neveyu9.JPG|right|thumb|300px|York University.]]
L''''Università York''' (''York University'') hè un' università [[Canadà|canadese]] situata in a cità di [[Toronto]] in [[Ontariu]]. Ci sò à l'incirca 54.000 stughjanti.
Fù fundata u [[1959]].
[[Categoria:Università]]
rfjn9y2oug0nn1k2889om55b695n6rm
Cesare Borgia
0
19412
405718
399122
2026-08-26T12:32:31Z
Fausta Samaritani
15085
tolti link inutili o duplicati, fix
405718
wikitext
text/x-wiki
'''Cesare Borgia'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>, dettu ''u Valentinu'' ([[Subiaco]], [[13 di settembre]] [[1475]] - Viana, [[12 di marzu]] [[1507]]), hè statu un cunduttiere, cardinale è puliticante talianu, figliolu illegittimu di u papa [[Lisandru VI]]. Fù una di e più figure contruverse di u [[Rinascimentu]] talianu.
Dapoi a prima età Cesare fù destinatu à a carriera ecclesiastica da u babbu cardinale. À l'iniziu feci i so studii à l'Università di i Studii di [[Perugia]], è dopu studiò a [[teulugia]] à [[Pisa]]. Quand'ellu ottensi i so esamini, u so babbu diventatu papa u feci elevà à u rangu di cardinale.
In seguitu à a morte di u so fratellu [[Ghjuvanni Borgia (Duca di Gandia)|Ghjuvanni]] duca di Gandia, turrò à u statu laicu. Circò di spusà in un prima tempu a figliola di u rè di Napuli, per cuntinuà a pulitica filoaragunese di u papa. Ma in seguitu spusò a principessa francese [[Charlotte d'Albret]], ottinendu tandu u titulu di duca di u Valentinois. Grazia à ste nozze, Cesare è Lisandru VI s'allionu à u rè [[Luigi XII di Francia]] riguardu à e so rivendicazione in territoriu talianu (Guerra d'Italia di u [[1499]]-[[1504]]).
Cesare Borgia guidò l'armata francese à a cunquista di u ducatu di Milanu è incù l'appoghju di u papa iniziò a ricunquista di i territoriu di a Rumagna, battendu i signurotti lucali, frà i quale [[Catalina Sforza]], ricivendu in seguitu da u babbu u titulu di duca di Rumagna. Invasi dopu u regnu di Napuli,guidendu e truppe francese. In u [[1502]] righjuntu prestu un grande putere puliticu, riiscì à difende si da a cuspirazione di a Magione, incausendu per ingannu i traditori è fendu li strangulà à [[Senigallia]]. 'Ssa vindetta culpì assai l'opinione publica, tantu chì [[Niccolò Machjavelli]] a citò ne ''[[U Principe]]'', un [[libru]] ch'ellu scrissi, basendu si annantu à a figura di u Valentinu.
Dopu à a morte di Lisandru VI, Cesare riiscì à fà eleghje [[Piu III]], chì però murì pocu dopu. In seguitu, fù elettu [[Ghjuliu II]] chì tolsi à u duca u guvernu di a Rumagna, urdinò u so arrestu è a so riclusione in [[Castel Sant'Anghjulu]]. Dopu à esse evaso, si rifughjò à [[Napuli]], induv'ellu fù arristatu è cunduttu in [[Spagna]], induv'ellu fù incarceratu annantu à ordine di u rè. Dopu à una rucambulesca evasione si ricò ind'è u cugnatu [[Ghjuvanni III d'Albret]], rè di Navarra. Morsi in u 1507 à Viana, mentre assidiava l'armata ribella di u conte de Lerín.
== Biografia ==
=== Ghjuventù è vita ecclesiastica ===
[[File:Pinturicchio - Portrait of a Boy - Google Art Project.jpg|thumb|left|Pussibile ritrattu di Cesare quand'ellu studiava in Perugia, realizatu da u [[Pinturicchio]].<ref>Gurrieri, p. 104</ref>]]
Cesare Borgia nascì in a rocca abbaziale di Subiaco u 13 di settembre di u 1475, primugenitu di u cardinale [[Regnu di Valencia|valencianu]] Rodrigo Llançol Borgia (papa Lisandru VI), nipote di [[Callistu III]], è di a so amante [[Vannozza Cattanei]], chì da ellu, in più di Cesare, ebbe Ghjuvanni, [[Lucrezia Borgia|Lucrezia]] è [[Goffredo Borgia|Goffredo]].
Cesare fù spintu versu a carriera ecclesiastica da u babbu. Rodrigo vulia ch'è Cesare ricevissi una furmazione culturale adatta à a carriera ecclesiastica. In u [[1489]] fù inviatu à studià à l'[[Università di Perugia]], induv'ellu firmò dui anni. In u [[1491]] si cullucò in Pisa per suvità a laurea in [[drittu]] à a [[Palazzu di a Sapienza (Pisa)|Sapienza]], induv'ellu insignava [[drittu canonicu]] u rinumatu [[ghjuristu]] [[Filippo Decio]]. Mentre l'anni di studiu vissi cum'è un gran' principe. A so cumpagnia era cumposta per u più di spagnoli. Era statu prisintatu à [[Lurenzu de Medici]] è era in stretti rapporti incù parechji membri di a so famiglia. Un cullega di soiu à l'università pisanu era u Cardinale Ghjuvanni de Medici, u so coetanu, ma più avanzatu in a carriera ecclesiastica, apposta ch'ellu era dighjà cardinale è futuru papa [[Lione X]]. In u periodu di residenza à Pisa ricevì a nutizia chì inghjennò una svolta decisiva in a so vita: l'[[11 d'aostu]] [[1492]] Rodrigo Borgia era statu elettu papa, incù u nome di Lisandru VI.
Senza ch'ellu avissi mai ricivutu l'ordini sacerdutali, u babbu, in u [[1491]], u feci numinà [[diocese di Pamplona|vescu di Pamplona]] è in u 1492 [[arcidiocesi di Valencia|arcivescu di Valencia]], arcidiocesi chì era dighjà stata a soia è ancu prima di u so ziu, papa Callistu III. Di l'arcivescuvatu però Cesare ùn presi mai pussessu, per via di a guasi immediata designazione cum'è cardinale u [[20 di settembre]] [[1493]], è in u [[1495]] cum'è guvernadore generale è [[legatu puntificiu|legatu]] d'[[Orvieto]].
In seguitu à l'omicidiu di u fratellu Ghjuvanni, duca di Gandia, carissimu à u babbu, chersi è ottensi da papa Lisandru VI a dispensa da a vita ecclesiastica, da a quale era pocu attrattu, abbandunendu a cardinalizia in u 1498. Si dedicò dopu à a carriera militare à u postu di u fratellu defuntu.
=== À a corte di Luigi XII ===
[[File:Cesare Borgia, Duke of Valentinois.jpg|thumb|right|Prubabile ritrattu di Cesare Borgia.]]
U [[1 uttrovi]] Cesare Borgia partì per a [[Francia]] per spusà [[Carlotta d'Aragona]], figlia è erede presuntiva di [[Federico I di Napuli]], à l'epica ospitata da u rè di Francia, matrimoniu chì l'averia permessu di rivendicà per ellu u [[Regnu di Napuli]]. Una suttile trama pulitica era in opera trà u stessu [[Luigi XII di Francia|Luigi XII]] è u papa, u quale, desidarosu d'offre un tronu à u figliolu, trattò incù u suvranu un scambiu di favori: in cambiu di a manu di a principessa Carlotta à u so figliolu Cesare, u papa dichjarava nulle e precedente nozze di Luigi XII incù [[Ghjuvanna di Valois (1464-1505)|Ghjuvanna di Valois]], di manera ch'ellu pudissi spusà a veduva di [[Carlu VIII di Francia|Carlu VIII]], u so predecessore, a rigina [[Anna di Britagna|Anna]], [[Ducatu di Britagna|duchessa di Britagna]].
Per Lisandru VI ùn fù micca difficiule di fà appruvà u [[divorziu]] in un [[cuncistoriu]]. U pontefice riiscì non solu à assignà un omagiu ultiriore à u rè, ma dinù à favurisce dopu u figliolu: cunferì a berretta cardinalesca à u so ministru [[Georges I d'Amboise|Georges d'Amboise]].
Ùn fibbenu micca simplici, invece, i niguziati per Cesare Borgia, ghjuntu in [[Francia]] in grande pompa. E so bardature d'oru è i cavalli ferrati d'argentu ùn impressiononu micca a principessa napulitana, chì si ricusò di spusà lu è nigò ogni tipu di neguziatu. Di fronte à stu rifiutu, Cesare ùn firmò micca a [[bolla papale]] cuntinente l'annullamentu di u matrimoniu di u rè.
Solu dopu à parechji mesi, durente i quali Cesare Borgia fù trattinutu in a residenza di u munarcu francese, senza esse custrettu à cede ma essendu privatu di a pussibilità d'esce, a cumplessa cunvinzione fù risolta incù un comprumessu: à Cesare fù data cum'è sposa a nipote di u rè, Charlotte d'Albret, originaria di a rigione spagnola di a [[Navarra]]. Cum'ella era cunvinuta, Cesare Borgia rimissi a bolla di divorziu à Luigi XII, u quale ottensi prestu a custituzione d'un tribunale ecclesiasticu per ghjudicà a validità di a so unione incù Ghjuvanna è u [[17 di dicembre]] [[1498]], in a chjesa di Saint-Denis, à [[Amboise]], fù pronunciata a dichjarazione di nullità di u matrimoniu. U spusaliziu di Cesare incù Charlotte fù cilibratu u [[12 di maghju]] 1499. In seguitu à quessa ottensi u titulu di duca di u Valentinois. Vene da quì u cugnome di "duca Valentinu".
===E campagne militare===
In l'inguernu di u 1499 i francesi, alliati incù [[Venezia]], ghjunsinu in Italia à a cunquista di u [[ducatu di Milanu]], è [[Ludovico u Moru]], vista l'allianza frà u papa, a Serenissima è a Francia ùn poti ch'è fughje da [[Milanu]] è lascià campu liberu à i cunquistatori. Forte di u faciule successu, u percorsu di l'armata francese (incù Cesare Borgia cum'è tinente di u rè) pruseguì à u di quà di u [[Po]] sinu à ghjunghje in Rumagna, territoriu à quellu tempu sottu u putere timpurale di u papatu. Papa Lisandru VI, chì era statu tinutu infurmatu di e manovre di a truppa, inviò à i signori di [[Pesaro]], [[Imola]], [[Forlì]], [[Faenza]], [[Urbino]] è [[Camerino]], una lettera in a quale i dichjarava dicaduti da i so feudi, spianendu cusì a strada à a cunquista di u figliu è dunendu li un principatu sanu.
Com'era previdibile, nissunu ubbidì à l'ingiunzione di u papa. A lotta si scatinò di manera trimenda. Una prima spedizione in Rumagna ebbi locu u [[21 di novembre]] 1499, incù un'armata custituita da fantacini è mercenarii di varie pruvince è nazione. L'[[11 di dicembre]] Imola era dighjà assaltata. Di [[ghjinnaghju]] dopu u duca Valentinu dopu à avè assidiatu Forlì, scunfissi a cuntessa Catalina Sforza, chì per trè sittimane s'era stanghittata in a rocca, à u cummandu di 2.000 omini. Nonustante l'energia è u stintu di guerriera, Catalina fù fatta prighjunera è Forlì fù presa d'assediu da l'invasore, chì s'abbandunonu à atti di viulenza annantu à a pupulazione. Una volta compiu u saccheghju, u duca si poti insidià in cità, ospitatu da u gentilomu forlivese Luffo Numai, chì era cunsigliere di Catalina Sforza.
[[File:C%C3%A9sar_Borgia.jpg|thumb|left|Ritrattu di Cesare Borgia]]
Cum'è tinente di u rè di Francia Luigi XII, Cesare si lanciò dopu in a siconda spedizione rumagnola, contru à [[Rimini]], [[Ravenna]], [[Cervia]], Faenza è Pesaro, essendu furmalmente autorizatu chì u papa avia rivoltu, per via di una bolla pontificia à i signori di quelle cità, l'accusa di esse si suttratti à l'autorità pontificia.
U [[2 d'aostu]] [[1500]] [[Cesena]] si arrese, fù dopu a volta di Rimini è Faenza, induv'elle fubbenu diposte e signurie di i [[Malatesta]] è di i [[Manfredi (famiglia)|Manfredi]]. In u 1501 si firmava un pattu d'amicizia trà Firenza è Cesare, u quale pocu dopu assidiò Piumbinu è fece occupà l'isule d'Elba è Pianosa. Suvitonu dopu una visita di u pontefice à l'isule occupate è grandi fistighjamenti. Pocu dopu, francesi è Spagnoli, incuraghjiti da u papa invasenu u regnu di Napuli.
U [[25 di ghjugnu]] di u 1501 Lisandru VI scumunicò u rè di Napuli è, u [[19 di lugliu]], Cesare affiancatu da l'armata francese assidiò [[Capua]] a quale, dopu à 7 ghjorni fù cunquistata grazia à un tradimentu: un citatinu di Capua, currottu da Cesare, aprì e porte di a cità è, dopu à un signale prestabilitu, l'armata franca-papali sbuccò in a cità è dete a via à u massacru di a guarnigione militare è di a pupulazione. In u [[1502]] Cesare guardava dighjà più luntanu. I so obiettivi eranu i ducati di Camerino è [[Urbino]], scaccendu ne i [[Varano (famiglia)|Da Varano]]<ref>Ghjuliu Cesare è l'eredi masci fubbenu assassinati, mentre a figliola [[Camilla Battista da Varano|Camilla da Varano]], incù u nome di sora Battista riiscì à fughje.</ref> è i [[Da Montefeltro|Montefeltro]].
U duca Valentinu era oramai diventatu putentissimu, ma era mal'vistu da parechji di i so più valenti cunduttieri chì, d'uttrove di quellu stessu annu, vicinu à u castellu di i Cavalieri di Malta di [[Magione (Italia)|Magione]], in e vicinanze di u [[lavu Trasimeno]], fecinu una cuspirazione contru à ellu, à u fine d'evità, cum'elli dicianu, "d'esse unu à unu divurati da u dracone". Cesare fù scunfittu in a [[battaglia di Calmazzo]] da una lega di capitani di ventura è custrettu à abbandunà u ducatu d'Urbinu oramai sediu di fuculari di rivolta.
=== A cuspirazione di a Magione ===
Cesare Borgia, per assicurà si l'acquisizione di novi pussidimenti, duvite spessu effettuà cuspirazione è atroci delitti contru à nimichi militari è pulitichi (cum'è l'[[Orsini]]). Tuttu quessa u fecia senza u minimu scrupulu, chì cuntava dinù annantu à l'appoghju di u babbu Lisandru VI è di i so amichi cardinali. Ma accadia ch'è in certi casi, cum'è quellu incù protagonistu i Vitelli, ch'ellu fusse propriu ellu stessu u bersaghju sceltu da i so antagunisti.
Preoccupatu da a criscente ambizione di Cesare Borgia, [[Vitellozzo Vitelli]], u so cumpagnu in molte imprese di cunquista in u centru nordu di l'[[Italia]], principiò à teme per i proprii duminii. Per quessa, d'uttrovi [[1502]], si ricò in u castellu di Magione, induve incù [[Giampaolo Baglioni]], Paulu Orsini, [[Antonio Giurdanu]] (per [[Pandolfo Petrucci]] di [[Siena]]), [[Oliverotto da Fermo]] è u duca di Gravina compluttò à i danni di u Valentinu. Malatu di [[sifilide]], Vitellozzo incù l'altri cunghjurati principiò à agisce: entrì in Urbinu è ci fece impiccà molti funziunarii di Cesare Borgia, è cumbattì dopu e truppe nimiche in a [[battaglia di Calmazzo]], da ellu vinta, induv'ellu fù fattu prigiuneru [[Ugu di Moncada]].
Ma, accurdatu si Paulu Orsini incù Borgia, ancu Vitellozzo è l'altri cunduttieri si sottumissenu à a richiesta di pace di u Valentinu, è in a notte di u [[31 di dicembre]] [[1502]], Vitellozzo Vitelli è [[Oliverotto da Fermo]] funu invitati da Cesare à un banchettu à Senigallia, durente u quale fubbenu tremindui strangulati da [[Michelotto Corella]]. Vitellozzo, prima di mora, invucò u perdone per e so azzione da papa Lisandru VI. Annantu à sta drammaticu fine, Niccolò Machjavelli, scrittore fiurintinu, dedicò un trattatu, a ''Descrizzione di u modu tinutu da u Duca Valentinu in l'assassiniu di Vitellozzo Vitelli, Oliverotto da Fermo, u Signore Pagolo è u duca di Gravina Orsini'', scrittu in u [[1503]]. L'episodiu serà ripresu dinù da Machjavelli ancu in a VII capitulu di u ''[[U Principe]]'', scrittu in u [[1513]].
=== A caduta ===
Cesare era diventatu u signore incuntrastatu di a Rumagna. In u [[1503]] e so truppe fubbenu ospitate da l'abitanti di [[Monteleone d'Orvieto]], per 10 longhi ghjorni, riducendu à a fame quellu picculu paese. Pocu dopu u papa fece caccià Gian Paulu Baglioni (unu di i participanti à a cuspirazione di a Magione) da Perugia, dopu à avè minacciatu i citatini di scumunica è d'un attaccu di l'armata di Cesare s'elli ùn u cacciavanu micca.
[[File:Cesare-borgia-leaving-the-vatican-giuseppe-lorenzo-gatteri-Alamy.jpg|thumb|350px|right|Cesare Borgia lascia u Santu Sediu à a morte di u babbu. Dipintu di [[Ghjaseppu Lurenzu Gatteri]] ([[1877]]).]]
Da Perugia s'apria a strada per [[Siena]] chì era guvernata da Pandolfu Petrucci u quale lasciava a cità in e mane di Cesare u [[28 di ghjinnaghju]] di u 1503. Intantu u papa era in lotta contru à l'Orsini, è fece arristà parechji membri di a famiglia è ni fece cunfiscà i bè, mentre u so figliolu Goffredo attaccava dapertuttu l'Orsini incù i so suldati ma quelli però si ripresenu prestu per marchjà annantu à Roma è pruvà à dipone u papa incù a forza di l'armi. U papa cherse aiutu à Cesare, u quale rientrò in u [[Vaticanu]] u [[26 di frivaghju]] di u 1503 è, in qualità di suldatu di a chjesa assidiò l'Orsini à Ceri induve, impiighendu in l'azzione militare e macchine da guerra di [[Leunardu da Vinci]] in 38 ghjorni cunquistò a rocca. Fù tanta a gioia di u pontefice per quella vittoria ch'ellu si ricò à visità Ceri.
A cunquista di Ceri però cumpurtava a perdita di Siena a quale, per vulè di u rè di Francia, riturnava sottu u guvernu di Pandolfu Petrucci. Cesare puntava à ricunquistà Siena è à piglià Pisa, ma fù menu u so principale sustegnu è puntu di riferimentu: u [[18 d'aostu]] di quellu annu u babbu, papa Lisandru VI, morse à l'età di 73 anni.
Ùn hè sempre tuttu à fattu chjaru s'è per via di [[malaria]] o in seguitu à un avvilinamentu: hè quantunque un fattu ch'è Cesare, anch'ellu ammalatu, firmò per qualchì tempu incapace di mette in ballu e misure ch'è a situazione avaria richiestu. À a morte di u babbu u duca Valentinu entrì in crisa. Dopu à u breve puntificatu di Piu III, à ellu favurevule, d'uttrovi di u listessu annu iscì elettu da u [[conclave]] successivu u cardinale Giuliano Di a Rovere, espunente d'un casatu nimicu di i Borgia<ref>Machjavelli, in ''U Principe'', sustene ch'è Cesare Borgia avaria divutu evità, avendu ne a facultà, ch'ellu fusse elettu papa un nimicu di soiu.</ref>.
U novu puntefice, chì prese u nome di [[Ghjuliu II]], omu austeru, vulitivu è pocu avvezzu à e vie diplumatiche, tolse à u duca u guvernu di a Rumagna è ne ordinò l'arrestu è a riclusione in Castel Sant'Anghjulu.
=== A fine ===
À Cesare Borgia fù inutule, una volta evasu, di circà à rifughjà si à Napuli per organizà da quì a ricunquista di i so territorii: u papa u fece dipurtà in u regnu Aragona, cunsignendu lu à [[Ferdinando II d'Aragona|Ferdinando II]], induve u Valentinu fù rinchjusu prima in u castellu di Chinchilla, dopu in u forte di A Mota à Medina di u Campu. Riiscì à scappà in u [[1506]] incù una rucambulesca fuga, induv'ellu si fratturò parechji ossi, perch'ellu si calò da un balcone pusiziunata à vinti metri circa d'altezza (ma qualchiadunu tagliò a fune è u precipitò in u fussettu sottostante), rifughjendu si cusì in u picculu regnu di Navarra.
[[File:Vista general Castillo de la Mota (Medina del Campo).jpg|thumb|left|U castellu di a Mota in Medina di u Campu.]]
Cesare, gravamente infittatu da u cusiddettu [[Sifilide|mal' francese]], murì cumbattendu per so cugnatu [[Ghjuvanni III di Navarra|Ghjuvanni III d'Albret]], rè di Navarra in l'assediu di [[Viana (Spagna)|Viana]] contru à u conte di Lerin, signore di a cità, chì s'era ribellatu, in a notte trà l'11 è u 12 di marzu 1507.
U cadaveru fù truvatu da l'avversarii, chì ignurendu ne l'identità, li tolsenu l'armatura è i vistiti lascendu ne u corpu nudu, chì fù ritruvatu u lindumane matina, trapassatu incù vinti trè colpi di picca. Dopu à sulenni funerali, u corpu fù cumpostu in un grande sipolcru di marmeru vulsutu da u rè navarrese in a chjesa di Santa Maria di Viana, à a dritta di l'altare maiò è sculpitu da [[Victoriano Juaristi]].<ref>Gurrieri, p. 167</ref><ref>Annantu à a so tomba fù scrittu u siguente epitafiu, divutu à u pueta Soria, parvinutu sin'à noi perchè cumpresu in a racolta ''Romancero español'', publicatu in u [[1511]]: ''Quì ghjace in poca terra/ quellu ch'è tuttugnunu timia,/ quellu ch'è a pace è a guerra/ in a so manu tinia./ O tù chì intendi circà/ cose degne da ludà,/ s'è voli ludà u più degnu/ quì ferma u to camminu,/ non ti curà d'andà più in'dà''.</ref>
Ma u Valentinu ùn truvò pace mancu mortu: non moltu tempu dopu à l'[[Inquisizione]] accadì ch'è i so resti, cunsiderati cosa indegna è sacrilegia, fussenu sipolti in a terrazza di a stessa chjesa, in terra micca cunsacrata, vicinu à una discarica di rumenzulu, affinch'elli fussenu ''calpistati da omini è animali''.
Ma in u [[1953]] l'auturità di Viana ricuperonu quelli resti, i culluconu in un'urna di petra è l'interronu in a piazza, davante à a porta principale di a chjesa di Santa Maria, sottu una petra tumbale in marmeru, annantu à a quale era scrittu: ''Cesare Borgia, Generalissimu di l'armate di Navarra è Puntifici, mortu annantu à i Campi di Viana a 11 marzu 1507''. In u [[1965]] in quella cità li fù erettu un bustu.
Dopu in u [[2007]] l'auturità civiche di Viana cilibronu a ricurrenza di u 500º anniversariu di a morte è in 'ss'occasione chersinu ch'è i so resti murtali vultessinu à ripusà drentu à a chjesa. Ùn ottensenu però u permessu di u cumpetente vescuvu di [[Pamplona]], di u quale u Valentinu fù vescu elettu (1491). A so tomba hè diventata oghje destinazione di numerose è criscente visite.
== Discendenza ==
U 10 di maghju 1499 Cesare Borgia spusò Charlotte d'Albret ([[1480]]-[[11 di marzu]] [[1514]]), surella di u rè cunsorte di Navarra, Ghjuvanni III d'Albret. Da stu matrimoniu nascì solu una figliola, ch'è Cesare ùn cunnuscì mai: Luisa Borgia, duchessa di Valentinois, signora di [[Châlus]], duchessa di Borgia (1500-[[1553]]), chì spusò prima [[Louis de a Trémoille|Luigi II de a Trémouille]], guvernadore di Burgogna, è poi, in siconde nozze, [[Filippu di Borbone-Busset]].
Cesare fù dinù babbu di almenu dui figlioli naturali: Ghjirolmu, chì spusò prima Isabella Pizzabernari (da a quale ebbe Ippolita, a discendenza di a quale cuntinuerà in u tempu), dopu Isabella, cuntessa di Carpi, è Camilla-Lucrezia (morta in u [[1573]]), chì diventò abbatessa di u cunventu di San Bernardinu (Ferrara), pare nati da una certa Drusilla, una di e dame di cumpagnia à u seguitu di a surella Lucrezia, quandu quella si truvava sempre à Roma.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biugrafia|Borgia, Cesare]]
[[Categoria:Puliticante|Borgia, Cesare]]
tu3tku61mc026966o8gve3tyl5ltm1f
Siegfried & Roy
0
21021
405725
401175
2026-08-27T09:03:30Z
Fausta Samaritani
15085
405725
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:001 Siegfried und Roy 100 Jahre magischer Zirkel im Gasteig.JPG|thumb|250px|right|Siegfried & Roy, [[2012]]]]
I '''Siegfried & Roy''' eranu un duo di maghi è animatori tedeschi-americani, più cunnisciuti per i so apparizione cù [[Leone|leoni]] bianchi è cù tigri bianchi. Era cumpostu da '''Siegfried Tyron Fischbacher''' (natu u [[13 di ghjugnu]] [[1939]]) è '''Roy Horn''' (Uwe Ludwig Horn, [[3 uttrovi]] [[1944]] – [[8 di maghju]] [[2020]]).
== Discrizzioni ==
Da u [[1 di ferraghju]] di u [[1990]], finu à a ferita di a fine di a carriera di Horn, in u so anniversariu u [[3 uttrovi]] [[2003]], u duo hà furmatu ''Siegfried & Roy at the Mirage Resort and Casino'', chì era cunsideratu cum'è u più visitatu [[spettaculu]] in [[Las Vegas]], ([[Nevada]]). D'[[aostu]] [[2004]] à [[maghju]] [[2005]], Fischbacher è Horn sò pruduttori esecutivi di ''[[Babbu di a Pride]]''.
[[Categoria:Americanu|Siegfried & Roy]]
[[Categoria:Tedescu|Siegfried & Roy]]
698mp62mbwgiemnxnypuok4j89h1xz8
Ischnura pumilio
0
23809
405728
386397
2026-08-27T09:17:00Z
YedidyaPopper
28883
405728
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #EAF3FF"
! colspan="3" style="#EAF3FF" |
{| style="background:#EAF3FF" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#EAF3FF" width="100%" |<span font-size:large;">'''Ischnura pumilio'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ischnura_pumilio1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Ischnura pumilio</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#EAF3FF" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Animalia]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Arthropoda]]
|-----
| Classa
| [[Insecta]]
|-----
| Ordine
| [[Odonata]]
|-----
| Famiglia
| [[Coenagrionidae]]
|-----
| Generu
| [[Ischnura]]
|-----
| align="center" bgcolor="#EAF3FF" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Ischnura pumilio''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Pierre Léonard Vander Linden, 1825, 1838</span>
|-----
|}
A '''filangrocca nannula''' (''Ischnura pumilio'') hè una spezia di filangrocca chì face parte di a famiglia di e [[Coenagrionidae]].
==Descrizzione==
''Ischnura pumilio'', ancu cunnisciuta sottu à u nome cumunu di filangrocca nannula, hè una spezia di filangrocca appartinendu à a famiglia di e Coenagrionidae. I masci di 'ssa spezia misuranu circa 30 à 35 mm di lunghezza, mentre ch'è e femine sò appena più grande, aghjunghjendu una lunghezza da 35 à 40 mm. I masci prisentanu un culore turchinu metallicu annantu à u turace è l'addome, incù marche nere annantu à u sopra di l'addome. E femine, inquantu à elle, anu una culurazione più bughja, incù un addome brunu o giallu è marche nere annantu à u sopra. L'ale sò trasparente incù machje nere à a so basa.
==Ripartizione==
L'Ischnura pumilio hè una spezia largamente sparta in Europa, in Asia è in Africa suprana. Omu a trova in una grande varietà d'ambienti, tali i stagni, i paduli, e vadine è i lavi. 'Ssa spezia hà ancu statu introdutta in certe rigione d'America suprana.
''Ischnura pumilio'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Berquier & Andrei-Ruiz (2017).</ref>
==Biolugia==
E filangocche nannule sò insetti acquatichi chì passanu a maiò parte di a so vita sottu a forma di larve in acqua. E larve si nutriscenu di picculi invertebrati acquatichi, tali e larve di zinzale. Dopu à un periodu di sviluppu, e larve emergenu da l'acqua è si trasformanu in adulti. L'adulti si cibanu per u più di picculi insetti vulanti, tali e musculine è e zinzale.
==Tassonumia==
L'Ischnura pumilio appartene à a famiglia di e Coenagrionidae, chì ragruppa numerose spezie di filangrocche. 'Ssa spezia hà ancu statu discritta sottu à i sinonimi seguenti : Agrion pumilio, Agrion rufescens, Agrion rufipes, Agrion rufipes var. rufescens, Agrion rufipes var. rufipes.
==Riferimenti==
* Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., ''Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica'', Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ischnura_pumilio ''Ischnura pumilio''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Coenagrionidae]]
[[Categoria:Fauna di Corsica]]
jacgn8w90byo3srletmrg9tm7n9o5e2
Spettaculu
0
27534
405719
2026-08-26T14:52:02Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "[[File:Théâtre antique de Taormina.jpg|thumb|U teatru anticu di Taormina, un esempiu di spettaculu vivu.]] U '''Spettaculu''' hè un divertimentu offertu à un publicu. Pò esse un avvenimentu artisticu, musicale, o drammaticu, realizatu in diretta o filmatu. U so scopu principale hè di intrattene, emuzionà, o riflette nantu à a sucità. I spettaculi ponu varià da rapprisintazione teatrale à cuncerti, è sò spessu urganizati in lochi cum'è teatri, strade, o sa..."
405719
wikitext
text/x-wiki
[[File:Théâtre antique de Taormina.jpg|thumb|U teatru anticu di Taormina, un esempiu di spettaculu vivu.]]
U '''Spettaculu''' hè un divertimentu offertu à un publicu. Pò esse un avvenimentu artisticu, musicale, o drammaticu, realizatu in diretta o filmatu. U so scopu principale hè di intrattene, emuzionà, o riflette nantu à a sucità. I spettaculi ponu varià da rapprisintazione teatrale à cuncerti, è sò spessu urganizati in lochi cum'è teatri, strade, o sale di cuncertu.
== Spettaculu vivu ==
U '''spettaculu vivu''' si carattarizeghja da a copresenza di l'artisti (chì danu à vede è à sente) è di u publicu (chì accetta di vede è sente). Include parechje forme d'espressione artistica, cum'è u teatru, a [[danza]], l'arti circensi, l'opera, è a musica live. A differenza cù u spettaculu filmatu hè chì l'azzione si svolge in u mumentu stessu davanti à u spettatore.
=== Teatru ===
U '''teatru''' hè l'arte di rapprisintà un dramma o una cummedia. Hè un generu litterariu chì usa attori per incarnà persunaghji in un spaziu è tempu limitati, davanti à un publicu. Oghje, i cunfini trà u teatru, a danza, è u circu sò sempri più sfumati, è si parla spessu di spettaculu pluridisciplinariu.
=== Danza ===
A '''danza''' hè una forma d'arte vivu chì usa i muvimenti di u corpu in u spaziu, à spessu accumpagnati di musica. I gesti sò intenziunali, ritmichi, è ponu avè un significatu simbolicu o esteticu. Pò esse un inseme di muvimenti tradiziunali o una gestualità inspirata da una simbologia particulare.
=== Cuncertu ===
Un '''cuncertu''' hè una rapprisintazione musicale di unu o parechji musicanti (cantanti o strumentisti) in publicu. U so fine hè l'audizione di a musica da parte di un auditoriu. Pò esse realizatu in varii lochi, cum'è sale, giardini, chjese, o stadii.
=== Opera ===
L''''opera''' hè un'opera musicale è tiatrale per orchestra è cantanti, tipica di a musica classica occidentale. Hè custituita da un librettu messu in musica, cù arie, recitativi, cori, è spessu un'apertura. I rolli sò cantati da cantanti cù reghjistri vucali specifichi.
=== Cabaret ===
U '''cabaret''' hè un stabilimentu induv'ellu si cunsuma bevande è cibu mentre si guarda un spettaculu. Mischia teatru, musica, cantu, danza, è mima. Hè un generu tiatrale à parte, natu à a fine di u XIX seculu.
=== Circu ===
U '''circu''' hè una truppa d'artisti, tradiziunalmente itinerante, chì prisenta numeri d'acrobazia, d'animali, clown, è cetera. U termine vene da u latinu ''circus'', riferendu si à l'arena circulare. Oghje, u circu hà evuluatu è include discipline variate, ancu senza a scena circulare tradiziunale.
=== Spettaculu di strada ===
U '''spettaculu di strada''' cunsiste à esibisce si in lochi publichi, à spessu in cambiu di una muneta. Hè una pratica antica, diffusa in u mondu sanu. U teatru di strada hè una forma specifica, induve l'artisti ghjocanu cù u spaziu publicu è l'interazzione incù u publicu.
== Spettaculu filmatu ==
=== Cinéma ===
U '''cinema''' hè un arte di u spettaculu chì prisenta un racontu (fizziunnale o documentariu) in forma di filmu. Si differenzieghja da u spettaculu vivu perch'ellu hè reghjistratu è dopu prughjettatu. Hè cunsideratu u "settimu arte" è hè diventatu un mezu di divertimentu, industriale è culturale maiò.
=== Televisione ===
A '''televisione''' hè un inseme di tecniche per emette è riceve sequenze audiovisive, chjamate prugrammi. Permette a diffusione di film, emissione, è serie, à un publicu largu, per mezu d'onde radio, cavu, o Internet.
=== Spettaculu pirotecnicu ===
Un '''spettaculu pirotecnicu''' hè un spettaculu basatu annantu à l'usu di fochi d'artificiu, chì producenu sonu, luce, è fumu. Sò à spessu usati per occasione speciale, cum'è feste naziunale o l'annu novu.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Spettaculu]]
dn6izwg4cyi0ce6ur643osy0ui111f1
405720
405719
2026-08-26T14:52:41Z
Articulivitali
28749
405720
wikitext
text/x-wiki
[[File:Théâtre antique de Taormina.jpg|thumb|U teatru anticu di Taormina, un esempiu di spettaculu vivu.]]
U '''Spettaculu''' hè un divertimentu offertu à un publicu. Pò esse un avvenimentu artisticu, musicale, o drammaticu, realizatu in diretta o filmatu. U so scopu principale hè di intrattene, emuzionà, o riflette nantu à a sucità. I spettaculi ponu varià da rapprisintazione teatrale à cuncerti, è sò spessu urganizati in lochi cum'è teatri, strade, o sale di cuncertu.
== Spettaculu vivu ==
U ''spettaculu vivu'' si carattarizeghja da a copresenza di l'artisti (chì danu à vede è à sente) è di u publicu (chì accetta di vede è sente). Include parechje forme d'espressione artistica, cum'è u teatru, a [[danza]], l'arti circensi, l'opera, è a musica live. A differenza cù u spettaculu filmatu hè chì l'azzione si svolge in u mumentu stessu davanti à u spettatore.
=== Teatru ===
U ''teatru'' hè l'arte di rapprisintà un dramma o una cummedia. Hè un generu litterariu chì usa attori per incarnà persunaghji in un spaziu è tempu limitati, davanti à un publicu. Oghje, i cunfini trà u teatru, a danza, è u circu sò sempri più sfumati, è si parla spessu di spettaculu pluridisciplinariu.
=== Danza ===
A ''danza'' hè una forma d'arte vivu chì usa i muvimenti di u corpu in u spaziu, à spessu accumpagnati di musica. I gesti sò intenziunali, ritmichi, è ponu avè un significatu simbolicu o esteticu. Pò esse un inseme di muvimenti tradiziunali o una gestualità inspirata da una simbologia particulare.
=== Cuncertu ===
Un '''cuncertu''' hè una rapprisintazione musicale di unu o parechji musicanti (cantanti o strumentisti) in publicu. U so fine hè l'audizione di a musica da parte di un auditoriu. Pò esse realizatu in varii lochi, cum'è sale, giardini, chjese, o stadii.
=== Opera ===
L'''opera'' hè un'opera musicale è tiatrale per orchestra è cantanti, tipica di a musica classica occidentale. Hè custituita da un librettu messu in musica, cù arie, recitativi, cori, è spessu un'apertura. I rolli sò cantati da cantanti cù reghjistri vucali specifichi.
=== Cabaret ===
U ''cabaret'' hè un stabilimentu induv'ellu si cunsuma bevande è cibu mentre si guarda un spettaculu. Mischia teatru, musica, cantu, danza, è mima. Hè un generu tiatrale à parte, natu à a fine di u XIX seculu.
=== Circu ===
U ''circu'' hè una truppa d'artisti, tradiziunalmente itinerante, chì prisenta numeri d'acrobazia, d'animali, clown, è cetera. U termine vene da u latinu ''circus'', riferendu si à l'arena circulare. Oghje, u circu hà evuluatu è include discipline variate, ancu senza a scena circulare tradiziunale.
=== Spettaculu di strada ===
U ''spettaculu di strada'' cunsiste à esibisce si in lochi publichi, à spessu in cambiu di una muneta. Hè una pratica antica, diffusa in u mondu sanu. U teatru di strada hè una forma specifica, induve l'artisti ghjocanu cù u spaziu publicu è l'interazzione incù u publicu.
== Spettaculu filmatu ==
=== Cinéma ===
U ''cinema'' hè un arte di u spettaculu chì prisenta un racontu (fizziunnale o documentariu) in forma di filmu. Si differenzieghja da u spettaculu vivu perch'ellu hè reghjistratu è dopu prughjettatu. Hè cunsideratu u "settimu arte" è hè diventatu un mezu di divertimentu, industriale è culturale maiò.
=== Televisione ===
A ''televisione'' hè un inseme di tecniche per emette è riceve sequenze audiovisive, chjamate prugrammi. Permette a diffusione di film, emissione, è serie, à un publicu largu, per mezu d'onde radio, cavu, o Internet.
=== Spettaculu pirotecnicu ===
Un ''spettaculu pirotecnicu'' hè un spettaculu basatu annantu à l'usu di fochi d'artificiu, chì producenu sonu, luce, è fumu. Sò à spessu usati per occasione speciale, cum'è feste naziunale o l'annu novu.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Spettaculu]]
adig4eeam49g1hcdu66f76czqb3he5x
405721
405720
2026-08-26T14:53:31Z
Articulivitali
28749
405721
wikitext
text/x-wiki
[[File:Taormina BW 2012-10-05 16-23-05 stitch.jpg|thumb|U teatru anticu di Taormina, un esempiu di spettaculu vivu.]]
U '''Spettaculu''' hè un divertimentu offertu à un publicu. Pò esse un avvenimentu artisticu, musicale, o drammaticu, realizatu in diretta o filmatu. U so scopu principale hè di intrattene, emuzionà, o riflette nantu à a sucità. I spettaculi ponu varià da rapprisintazione teatrale à cuncerti, è sò spessu urganizati in lochi cum'è teatri, strade, o sale di cuncertu.
== Spettaculu vivu ==
U ''spettaculu vivu'' si carattarizeghja da a copresenza di l'artisti (chì danu à vede è à sente) è di u publicu (chì accetta di vede è sente). Include parechje forme d'espressione artistica, cum'è u teatru, a [[danza]], l'arti circensi, l'opera, è a musica live. A differenza cù u spettaculu filmatu hè chì l'azzione si svolge in u mumentu stessu davanti à u spettatore.
=== Teatru ===
U ''teatru'' hè l'arte di rapprisintà un dramma o una cummedia. Hè un generu litterariu chì usa attori per incarnà persunaghji in un spaziu è tempu limitati, davanti à un publicu. Oghje, i cunfini trà u teatru, a danza, è u circu sò sempri più sfumati, è si parla spessu di spettaculu pluridisciplinariu.
=== Danza ===
A ''danza'' hè una forma d'arte vivu chì usa i muvimenti di u corpu in u spaziu, à spessu accumpagnati di musica. I gesti sò intenziunali, ritmichi, è ponu avè un significatu simbolicu o esteticu. Pò esse un inseme di muvimenti tradiziunali o una gestualità inspirata da una simbologia particulare.
=== Cuncertu ===
Un '''cuncertu''' hè una rapprisintazione musicale di unu o parechji musicanti (cantanti o strumentisti) in publicu. U so fine hè l'audizione di a musica da parte di un auditoriu. Pò esse realizatu in varii lochi, cum'è sale, giardini, chjese, o stadii.
=== Opera ===
L'''opera'' hè un'opera musicale è tiatrale per orchestra è cantanti, tipica di a musica classica occidentale. Hè custituita da un librettu messu in musica, cù arie, recitativi, cori, è spessu un'apertura. I rolli sò cantati da cantanti cù reghjistri vucali specifichi.
=== Cabaret ===
U ''cabaret'' hè un stabilimentu induv'ellu si cunsuma bevande è cibu mentre si guarda un spettaculu. Mischia teatru, musica, cantu, danza, è mima. Hè un generu tiatrale à parte, natu à a fine di u XIX seculu.
=== Circu ===
U ''circu'' hè una truppa d'artisti, tradiziunalmente itinerante, chì prisenta numeri d'acrobazia, d'animali, clown, è cetera. U termine vene da u latinu ''circus'', riferendu si à l'arena circulare. Oghje, u circu hà evuluatu è include discipline variate, ancu senza a scena circulare tradiziunale.
=== Spettaculu di strada ===
U ''spettaculu di strada'' cunsiste à esibisce si in lochi publichi, à spessu in cambiu di una muneta. Hè una pratica antica, diffusa in u mondu sanu. U teatru di strada hè una forma specifica, induve l'artisti ghjocanu cù u spaziu publicu è l'interazzione incù u publicu.
== Spettaculu filmatu ==
=== Cinéma ===
U ''cinema'' hè un arte di u spettaculu chì prisenta un racontu (fizziunnale o documentariu) in forma di filmu. Si differenzieghja da u spettaculu vivu perch'ellu hè reghjistratu è dopu prughjettatu. Hè cunsideratu u "settimu arte" è hè diventatu un mezu di divertimentu, industriale è culturale maiò.
=== Televisione ===
A ''televisione'' hè un inseme di tecniche per emette è riceve sequenze audiovisive, chjamate prugrammi. Permette a diffusione di film, emissione, è serie, à un publicu largu, per mezu d'onde radio, cavu, o Internet.
=== Spettaculu pirotecnicu ===
Un ''spettaculu pirotecnicu'' hè un spettaculu basatu annantu à l'usu di fochi d'artificiu, chì producenu sonu, luce, è fumu. Sò à spessu usati per occasione speciale, cum'è feste naziunale o l'annu novu.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Spettaculu]]
96hd2h42cmlm6exgc63sbrtc9n000ye
405722
405721
2026-08-26T14:53:45Z
Articulivitali
28749
405722
wikitext
text/x-wiki
[[File:Taormina BW 2012-10-05 16-23-05 stitch.jpg|thumb|200px|U teatru anticu di Taormina, un esempiu di spettaculu vivu.]]
U '''Spettaculu''' hè un divertimentu offertu à un publicu. Pò esse un avvenimentu artisticu, musicale, o drammaticu, realizatu in diretta o filmatu. U so scopu principale hè di intrattene, emuzionà, o riflette nantu à a sucità. I spettaculi ponu varià da rapprisintazione teatrale à cuncerti, è sò spessu urganizati in lochi cum'è teatri, strade, o sale di cuncertu.
== Spettaculu vivu ==
U ''spettaculu vivu'' si carattarizeghja da a copresenza di l'artisti (chì danu à vede è à sente) è di u publicu (chì accetta di vede è sente). Include parechje forme d'espressione artistica, cum'è u teatru, a [[danza]], l'arti circensi, l'opera, è a musica live. A differenza cù u spettaculu filmatu hè chì l'azzione si svolge in u mumentu stessu davanti à u spettatore.
=== Teatru ===
U ''teatru'' hè l'arte di rapprisintà un dramma o una cummedia. Hè un generu litterariu chì usa attori per incarnà persunaghji in un spaziu è tempu limitati, davanti à un publicu. Oghje, i cunfini trà u teatru, a danza, è u circu sò sempri più sfumati, è si parla spessu di spettaculu pluridisciplinariu.
=== Danza ===
A ''danza'' hè una forma d'arte vivu chì usa i muvimenti di u corpu in u spaziu, à spessu accumpagnati di musica. I gesti sò intenziunali, ritmichi, è ponu avè un significatu simbolicu o esteticu. Pò esse un inseme di muvimenti tradiziunali o una gestualità inspirata da una simbologia particulare.
=== Cuncertu ===
Un '''cuncertu''' hè una rapprisintazione musicale di unu o parechji musicanti (cantanti o strumentisti) in publicu. U so fine hè l'audizione di a musica da parte di un auditoriu. Pò esse realizatu in varii lochi, cum'è sale, giardini, chjese, o stadii.
=== Opera ===
L'''opera'' hè un'opera musicale è tiatrale per orchestra è cantanti, tipica di a musica classica occidentale. Hè custituita da un librettu messu in musica, cù arie, recitativi, cori, è spessu un'apertura. I rolli sò cantati da cantanti cù reghjistri vucali specifichi.
=== Cabaret ===
U ''cabaret'' hè un stabilimentu induv'ellu si cunsuma bevande è cibu mentre si guarda un spettaculu. Mischia teatru, musica, cantu, danza, è mima. Hè un generu tiatrale à parte, natu à a fine di u XIX seculu.
=== Circu ===
U ''circu'' hè una truppa d'artisti, tradiziunalmente itinerante, chì prisenta numeri d'acrobazia, d'animali, clown, è cetera. U termine vene da u latinu ''circus'', riferendu si à l'arena circulare. Oghje, u circu hà evuluatu è include discipline variate, ancu senza a scena circulare tradiziunale.
=== Spettaculu di strada ===
U ''spettaculu di strada'' cunsiste à esibisce si in lochi publichi, à spessu in cambiu di una muneta. Hè una pratica antica, diffusa in u mondu sanu. U teatru di strada hè una forma specifica, induve l'artisti ghjocanu cù u spaziu publicu è l'interazzione incù u publicu.
== Spettaculu filmatu ==
=== Cinéma ===
U ''cinema'' hè un arte di u spettaculu chì prisenta un racontu (fizziunnale o documentariu) in forma di filmu. Si differenzieghja da u spettaculu vivu perch'ellu hè reghjistratu è dopu prughjettatu. Hè cunsideratu u "settimu arte" è hè diventatu un mezu di divertimentu, industriale è culturale maiò.
=== Televisione ===
A ''televisione'' hè un inseme di tecniche per emette è riceve sequenze audiovisive, chjamate prugrammi. Permette a diffusione di film, emissione, è serie, à un publicu largu, per mezu d'onde radio, cavu, o Internet.
=== Spettaculu pirotecnicu ===
Un ''spettaculu pirotecnicu'' hè un spettaculu basatu annantu à l'usu di fochi d'artificiu, chì producenu sonu, luce, è fumu. Sò à spessu usati per occasione speciale, cum'è feste naziunale o l'annu novu.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Spettaculu]]
im7tywirmqqvwj97n6nhrkyse1tcdyp
405723
405722
2026-08-26T14:53:54Z
Articulivitali
28749
405723
wikitext
text/x-wiki
[[File:Taormina BW 2012-10-05 16-23-05 stitch.jpg|thumb|300px|U teatru anticu di Taormina, un esempiu di spettaculu vivu.]]
U '''Spettaculu''' hè un divertimentu offertu à un publicu. Pò esse un avvenimentu artisticu, musicale, o drammaticu, realizatu in diretta o filmatu. U so scopu principale hè di intrattene, emuzionà, o riflette nantu à a sucità. I spettaculi ponu varià da rapprisintazione teatrale à cuncerti, è sò spessu urganizati in lochi cum'è teatri, strade, o sale di cuncertu.
== Spettaculu vivu ==
U ''spettaculu vivu'' si carattarizeghja da a copresenza di l'artisti (chì danu à vede è à sente) è di u publicu (chì accetta di vede è sente). Include parechje forme d'espressione artistica, cum'è u teatru, a [[danza]], l'arti circensi, l'opera, è a musica live. A differenza cù u spettaculu filmatu hè chì l'azzione si svolge in u mumentu stessu davanti à u spettatore.
=== Teatru ===
U ''teatru'' hè l'arte di rapprisintà un dramma o una cummedia. Hè un generu litterariu chì usa attori per incarnà persunaghji in un spaziu è tempu limitati, davanti à un publicu. Oghje, i cunfini trà u teatru, a danza, è u circu sò sempri più sfumati, è si parla spessu di spettaculu pluridisciplinariu.
=== Danza ===
A ''danza'' hè una forma d'arte vivu chì usa i muvimenti di u corpu in u spaziu, à spessu accumpagnati di musica. I gesti sò intenziunali, ritmichi, è ponu avè un significatu simbolicu o esteticu. Pò esse un inseme di muvimenti tradiziunali o una gestualità inspirata da una simbologia particulare.
=== Cuncertu ===
Un '''cuncertu''' hè una rapprisintazione musicale di unu o parechji musicanti (cantanti o strumentisti) in publicu. U so fine hè l'audizione di a musica da parte di un auditoriu. Pò esse realizatu in varii lochi, cum'è sale, giardini, chjese, o stadii.
=== Opera ===
L'''opera'' hè un'opera musicale è tiatrale per orchestra è cantanti, tipica di a musica classica occidentale. Hè custituita da un librettu messu in musica, cù arie, recitativi, cori, è spessu un'apertura. I rolli sò cantati da cantanti cù reghjistri vucali specifichi.
=== Cabaret ===
U ''cabaret'' hè un stabilimentu induv'ellu si cunsuma bevande è cibu mentre si guarda un spettaculu. Mischia teatru, musica, cantu, danza, è mima. Hè un generu tiatrale à parte, natu à a fine di u XIX seculu.
=== Circu ===
U ''circu'' hè una truppa d'artisti, tradiziunalmente itinerante, chì prisenta numeri d'acrobazia, d'animali, clown, è cetera. U termine vene da u latinu ''circus'', riferendu si à l'arena circulare. Oghje, u circu hà evuluatu è include discipline variate, ancu senza a scena circulare tradiziunale.
=== Spettaculu di strada ===
U ''spettaculu di strada'' cunsiste à esibisce si in lochi publichi, à spessu in cambiu di una muneta. Hè una pratica antica, diffusa in u mondu sanu. U teatru di strada hè una forma specifica, induve l'artisti ghjocanu cù u spaziu publicu è l'interazzione incù u publicu.
== Spettaculu filmatu ==
=== Cinéma ===
U ''cinema'' hè un arte di u spettaculu chì prisenta un racontu (fizziunnale o documentariu) in forma di filmu. Si differenzieghja da u spettaculu vivu perch'ellu hè reghjistratu è dopu prughjettatu. Hè cunsideratu u "settimu arte" è hè diventatu un mezu di divertimentu, industriale è culturale maiò.
=== Televisione ===
A ''televisione'' hè un inseme di tecniche per emette è riceve sequenze audiovisive, chjamate prugrammi. Permette a diffusione di film, emissione, è serie, à un publicu largu, per mezu d'onde radio, cavu, o Internet.
=== Spettaculu pirotecnicu ===
Un ''spettaculu pirotecnicu'' hè un spettaculu basatu annantu à l'usu di fochi d'artificiu, chì producenu sonu, luce, è fumu. Sò à spessu usati per occasione speciale, cum'è feste naziunale o l'annu novu.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Spettaculu]]
rem7fvjq7ecefm2u77hkz9esgwro98x
Categoria:Spettaculu
14
27535
405726
2026-08-27T09:05:25Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
405726
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Arti pluridisciplinari]]
89uyrj4isxpbabk1z8tx09vwc65aj1p
Categoria:Arti pluridisciplinari
14
27536
405727
2026-08-27T09:06:13Z
Fausta Samaritani
15085
Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Arte]]"
405727
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Arte]]
28qr8ef8ewsjokimw9024kh7u311lky
Arti di u spittaculu
0
27537
405733
2026-08-27T10:02:15Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405733
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Spettaculu]]
7j8rzghgq6sti3vd592obd92qt6jrni