Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.17 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 8 di settembre 0 1801 405739 391557 2026-08-27T17:22:07Z Fausta Samaritani 15085 /* Celebrazione */ link 405739 wikitext text/x-wiki {{settembre}} L' '''8 di settembre''' hè u 251esimu ghjornu (u 252esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == - [[1645]] - [[Francisco de Quevedo]], scrittore spagnolu di l'età d'oru.<br> == Celebrazione == === Feste === '''A Natività di a Madonna'''. A celebrazione di l'anniversariu di '''a nascita di Maria Vergine''', hè d'urigine greca. Pè a Chjesa rumana, hè u papa [[Sergiu I]] ([[687]]-[[701]]) chì l'hà messa nantu à u calindariu. In Corsica hè festa in Aligiani, Bonifaziu, Calvi, Casamacciuli, Cassanu, Ghisoni, Grossa, Lavasina, Loretu di Casinca, Mursiglia, Pancheraccia, Rusiu, è Santa Riparata di Balagna. A' u cunventu di Alisgiani, ci hè una pittura nantu à legnu chì riprisenta a ''Madonna cù u Bambinu in collu è li dà duie chjarasgie''. Purebbi esse l'opera di [[Sano di Pietro]], un pittore di [[Siena]] natu in [[1406]], mortu in u [[1481]]. Cum'ella hè ghjunta in Alisgiani, ùn si sà. In Bonifaziu, ci era una cappella di a Madonna nantu à l'isula Lavezi. Oghje, a celebrazione si face à a Chjesa di a Trinità. In Calvi, hè festa di a Madonna di a Serra, una chjesa à 6 km di a cità, nantu à una cresta. Ci hè una belle pittura, nantu à coghju, di a Madonna, arritta nantu à una meza luna. In Casamacciuli, a statua di a Madonna - è a Madonna - hè detta simpliciamente: ''a Santa''. A legenda dice chì issa statua vene da u cunventu di a Selva, in a furesta di u Falasorma. Era stata rigalata da un cumandante di battellu, dopu à una timpesta. U battellu era davanti à Galeria è u mare era furibondu. U cumandante pregò a Vergine Maria, ''Stella Maris''. In celu si creò una stella spampillante è u mare si acchetò. U cunventu di a Selva ricevì u rigalu è pigliò u nome di Santa Maria di a Stella. Versu l'annu [[1450]], u cunventu fù ruvinatu da i Turchi. I frati messenu a statua nantu à una mula è partiinu in muntagna. A mula piantò duv'ella hè oghje a chjesa di Casamacciuli. In Lavasina, ci hè una pittura di a Madonna chì purebbi esse di a scola di u [[Perugino]], mortu in u [[1524]]. Hè un rigalu di i figlioli di Anghjulu Danese, di Brandu. Danese facia u cummerciu di u vinu trà a Corsica è Roma. Un ghjornu, un debitore sbaiuccatu u pagò cù issa pittura. Quandu, in Lavasina, sbucinonu a pittura, nentru ci eranu dinù i soldi. A' a Madonna di Lavasina sò attribuiti parechji miraculi. In Loretu di Casinca, a chjesuccia di a Madonna ùn esiste più, ma a devuzione resta. U chrunistu Monteggiani conta chì, versu l'annu [[1480]], a Vergine Maria, Madre di Diu, facia i miraculi in paese. Guaria malatie d'ogni sorte. A rinomina si sparse è ghjunse ghjente, micca solu da Corsica, ma da Sardegna è da Terraferma. In Pancheraccia, a chjesa di a Madonna hè in muntagna, sopra à u paese. L'[[8 di settembre]], a ghjente face u pelegrinaggiu cù a speranza di un miraculu, cum'ellu hè accadutu l'annu [[1852]]. Tandu, volsenu sustituì a vechja statua da una nova, in marmaru. A' l'inaugurazione, un omu fù guaritu da una malatia di pelle dopu à essesi lavatu à a surgente chì ghjè vicinu à a chjesa è avè passatu a nuttata à pregà.[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php] === I Santi === == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Settembre]] [[Categoria:Sittembri]] drd7dv7pq5cfru162ropd1kslzd3qgd Geografia umana 0 3418 405752 405194 2026-08-28T09:45:53Z Fausta Samaritani 15085 405752 wikitext text/x-wiki [[File:Retenue de l'Asinau.JPG|thumb|200px|right|Ruscellu Sant'Antoni ([[Corsica]])]] Sta parte di a geografia hè dunque una scienza umana. === Descrizioni === A geografia umana studia a [[demugrafia]], a [[sociologia]], l'[[ecunumia]], a [[Storia di l'omu|storia umana]], u [[drittu]] di populi, è a [[pulitica]]. == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Giugrafia umana]] ovrcczacctvnnt3zgis3cttax8cg78h Gaddura 0 9318 405734 403504 2026-08-27T16:32:46Z Dr. Thomas Liptak 28887 /* Periodu ghjudicali è pisanu: u Ghjudicatu di Gaddura */ photo updated 405734 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Gaddura | nomeUfficiale=Gallura | nomeLucale=Gaddura | blasone=Gallo del Giudicato di Gallura.svg | bandera=Flag of Sardinia, Italy.svg | capilocu= Tempiu | superficia=~3.000 | pupulazione=~140.000 | densita=~50 | pruvincie={{IT-OT}}{{IT-SS}} | cumune=[[Tarranoa]], [[Tempiu]], [[Alzachena]], [[a Madalena]] , [[Caragnani]], [[Luras]], [[Agghju]], [[Bultigghjata]], [[Santa Tiresa Gaddura|Lungoni]], [[Locusantu]], [[Palau]], [[Aglientu]], [[Trinitài d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Golfu Aranci]], [[Badesi]], [[Viddalba]], [[Sant'Antoni di Gaddura]], [[Loiri Poltu Santu Paulu]], [[Santu Tiadoru (OT)|Santu Tiadoru]], [[Budoni]], [[Padru]] | situ=http://www.provincia.olbia-tempio.it/ | carta=SAR-Subregioni-Gallura.jpg }} [[File:Capo di testa.jpg|right|thumb|240px|Capu Testa, Santa Tiresa di Gaddura]] A '''Gaddura''' (o ''Gallura'') ('''''Gaddhura''''' /{{IPA|ɡaˈɖːura}}/ in [[lingua gadduresa|gadduresu]], ''Caddùra'' in [[lingua sarda|sardu]]) hè una rigioni storica è giugrafica di a [[Sardegna]]. Cumprendi a parti nordu-uriintali di l'isula, da u fiumu [[Coghinas]] chì a dilimiteghja à punenti, passendu dopu par u massicciu di u [[Limbara]], chì ni dilimiteghja a parti miridiunali, finu à u massicciu di u Monti Nieddu à sudestu, in a cumuna di [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]]. U tarritoriu gadduresu inchjudi ancu a rinumata [[Costa Smiralda]] annantu à a cumuna di [[Arzachena]], nantu à a costa uriintali. I centri principali sò: [[Olbia]], [[Tempiu Pausania]], [[Arzachena]], [[A Matalena]]. == U tarritoriu == [[File:Il_golfo_di_Cugnana.JPG|thumb|240px|left|Gaddura - u golfu di Cugnana, annantu à u fondu Capu Figari è u prufilu di l'isula di Tavulara]] U tarritoriu hè oghji cumpresu in a nova [[pruvincia di Olbia è Tempiu]] (di a quali custituisci a parti cintrali è più impurtanti) è in parti limitata in a [[pruvincia di Sassari]], mentri innanzi era cumpresu privalintamenti in a pruvincia di Sassari è in minima parti in a [[Pruvincia di Nuoru|quidda di Nuoru]]. U significatu di u tuponimu "Gaddura", chì apparisci in i primi tistimunianzi scritti incù a forma di "Gallul" è "Gallula", pudaria essa culligatu incù u terminu [[ebraicu]] ''galil'' o incù u terminu feniciu ''gallal'', "paesi d'altura", iputesa chì pari cunfirmata da a natura privalintamenti muntosa ([[Monti Puntaccia]], [[Abbalata|Monti Abbalata]]) di u tarritoriu gadduresu, in particulari s'edda hè paragunata à quidda para o cuddinari di [[Logudoru]] vicinu. Ricca di rocca [[granitu|granitica]] sculpita da u ventu, da a piova è da u mari, sopratuttu nantu à i costi, sculturi naturali di formi bizzarri com'è quidda di l'Orsu in i circonda di Palau, cunfiriscini à a Gaddura un aspettu assà uriginali, moltu simili à quiddu di u [[Corsica di u Sudu|sudu di a Corsica]] è chì lascia spaziu solu versu u nordu à fertili pianuri. A vegetazioni spuntania di a costa hè furmata da machja meditarrania ([[listincu]], [[muchju]], [[arbitru]], [[murta]] è cetara.). L'internu inveci hà un aspettu diffarenti, più riparatu da i venti hè carattarizatu da impunenti affiuramenti granitichi è boschi di [[quarciu|quarci]] è [[suvaru|suvari]] chì u so travagliu custituisci una di i principali attività produttivi. A Gaddura storica cumprendi 21 cumuni frà i quali 20 in a [[pruvincia di Olbia-Tempiu]] è 1 in a [[pruvincia di Sassari]]: [[Olbia]], [[Tempiu Pausania]], [[Arzachena]], [[A Matalena]], [[Calangianus]], [[Luras]], [[Aggius]], [[Bortigiadas]], [[Santa Tiresa Gaddura]], [[Logusantu]], [[Palau (Italia)|Palau]], [[Aglientu]], [[Trinità d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Golfu Aranci]], [[Badesi]], [[Viddalba]] (SS), [[Sant'Antoniu di Gaddura]], [[Loiri Portu San Paulu]], [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]] è [[Budoni]]. == Storia == === Urighjini è preistoria === L'omu mudernu hè ghjuntu in Sardegna circa 20.000 anni fà, parcurrendu u [[Bloccu Sardu Corsu|bloccu sardu-corsu]], dopu à avè travirsatu u strettu di mari chì si cunghjunghji à l'arcipelagu Tuscanu. Hè par quissa moltu prubabili a so prisenza ancu in Gaddura. A più antica prisenza accirtata di l'omu in Gaddura ricodda à u niuliticu incù a comparsa di a [[Cultura di a ceramica cardiali|ceramica cardiali]]<ref>Ghjuvanni Ugas - L'alba di i Nuraga (2005) - pg.13</ref>. à Aglientu in a lucalità ''Lu Littaroni'' è à Cala Corsara in l'isula di Spargi hè stata truvata una grandi quantità di ceramica è d'ussidiana pruvinenti da u Monti Arci. Quissa indicheghja, una volta di più, a Gaddura com'è passaghju ubligatu "di l'oru biancu è neru" in l'antichità. In i fasi succissivi di u niuliticu, u tarritoriu gadduresu si distingui par a prisenza di a [[cultura di Arzachena]]; in l'[[eneuliticu]] sò schersi l'attistazioni di a [[cultura di Monti Claru]], di [[cultura di Abealzu-Filigosa|Abealzu-Filigosa]] è di u [[Cultura di u vasu campaniformu]] (à forma di campana) generalamenti diffusi in l'isula.<ref>[http://www.fretumgallicum.com/uploads/13022011072114-i-urighjini-di i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - L'urighjini di i Gadduresi, 2010]</ref> I stradi da è par a Sardegna erani beddi cunnisciuti è i so risorzi richjamavani una massiccia affluenza di ghjenti è d'idei. L'attuali Gaddura hè stata pupulata da [[Corsi (etnia nuragica)|ghjenti còrsi]] finu da l'antichità prerumana. In ebbica nuragica a Gaddura hà custituitu una testa di ponti par a diffusioni di a cultura nuragica in u sudu di a Corsica è si pò mintuvà in particulari a diffusioni è tipicità di a tipulugia à "curridori" (imparintata incù i tipulugii ''[[Civiltà turriana|turriani]]'' di a vicina [[Corsica]]) è di quidda mista ''curridori-tholos'', à spessu mischiati par via di l'intigrazioni trà strutturi architittonichi è rocchi circustanti. === Periudu rumanu === Dopu à a cunquista di a Sardegna da parti di i rumani (238 a.C.) a cità di fundazioni punica di [[Olbia]] assumi una nutevuli impurtanza essendu u portu maghjuramenti vicinu à a penisula, culligatu à Caralis è Turris Lybissonis. === Periodu ghjudicali è pisanu: u Ghjudicatu di Gaddura === [[File:Tempio_san_pietro_apostolo.jpg|right|thumb|240px|A cattidrali di San Petru in u centru storicu di Tempiu]] [[File:Sardinia, Olbia, Basilica di San Simplico.jpg|thumb|right|240px|A basilica rumanica di San Simpliciu à Olbia]] Dopu u dicadimentu d'Olbia dopu à l'incursioni di i [[vandali]] da u 594, a sedia di u viscuvatu fù cullucata, prubabilamenti in u stessu tarritoriu, à Phausiana par iniziativa di u papa Grigoriu Magnu, dopu sustituita in u periodu ghjudicali da quidda di Civita. In u medievu, da a mità di u IX seculu a Gaddura custituisci un di i quattru [[Ghjudicati]] (o Regni) autunomi in i quali era divisa l'isula. I stradi chì tuccavani a Sardegna ricumincioni à essa friquintati in occasioni di a crisa di u predominiu di i flotti arabi; i risorzi di l'isula ripresini à richjamà marcanti è navigatori pruvinenti soprattuttu da a Liguria è da a Tuscana<ref>[[Giuseppe Meloni]], ''Cuntributu à u studiu di i stradi è di i cummerci meditarranii in u Bassu Medievu'', in "Medievu. Saggi è Rassegne", 3, Cagliari, 1977. = ''Medievu Catalanu. Studii (1966-1985)'', Sassari, 2012, pp. 153 sgg</ref>. U Ghjudicatu cumprindia l'attuali rigioni storichi di a Gaddura, di i Barunii è parti di u Nuoresu, incù capitali Civita, ribattizata Terranova da i pisani in u tardu periodu ghjudicali. Infatti, in seguitu à l'aiutu pisanu datu à i sardi contru i provi di invasioni araba di [[Mujāhid à u-Āmirī]] versu l'iniziu di u seculu X, l'ingerenzi pisani annantu à l'Isula si sariani fatti sempri più forti. U stessu Ghjudicatu di Gaddura saristi passatu intigralamenti sottu u cuntrollu di Pisa incù a morti, in u 1296, di l'ultimu Ghjudici [[Nino Visconti]]. In [[1073]] in una epistula chì u [[Papa Grigoriu VII]] indirizza à i Ghjudici sardi par invità li à a sottumissioni à a ghjesgia di Roma cumparisci par a prima volta a dinuminazioni "Gaddura" in u rifirimentu ''Costantinus Gallurensis''. In ducumenti successivi cumparisciarà ancu in i formi ''Gallul'', ''Gallulu'', ''Gallula'' è dopu ''Gaddura''. Ci vurrà inveci à aspittà una Carta Pisana di a mità di u XIII seculu par veda mintuvatu u terminu ''Galorj'' (in i circonda di l'attuali Punta Nera à [[Palau (Italia)|Palau]]) annantu à una carta giugrafica. === Periodu aragunesu è ibericu === In periodu tardu medievali è aragunesu à l'abbandonu di Civita (chì diventa ''Terranoa'') è à u spupulamentu di i costi oppressi da l'incursioni pirateschi arabi currispondi un sviluppu maiò di i zoni interni è di a cità di Tempiu. Sò ducumintati cullucamenti, trà u [[XVI seculu|Cinquicentu]] è u [[XVIII seculu|Setticentu]], di famigli corsi in u tarritoriu, chì sicondu parechji tiurii sariani rispunsevuli di a nascita di a [[lingua gadduresu]]: infatti, si pensa chì prima di sti flussi migratori, duranti u periodu di u [[ghjudicatu di Gaddura]], era parlatu u [[Lingua sarda|sardu]] [[Sardu luguduresu|luguduresu]] chì sopravvivi à i ghjorna d'oghji in parechji centri trà i quali [[Olbia]], [[Luras]], [[Golfu Aranci]], [[Budoni]] è [[Padru]]. Ricuddà à a discindenza corsa di i nativi gadduresi hè pussibuli solu par via di analisi storichi di i casati. === Periodu sabaudu (di a Casa di Savoia) === In u 1839 a sedia di u viscuvatu fù trasfirita da Olbia à Tempiu chì in u stessu periodu era stata elevata à u rangu di cità (1836) è di capilocu di pruvincia (da u 1807 à u 1821 è da u 1833 à u 1859). [[File:Stazzo.JPG|right|thumb|240px|Un stazzu gadduresu tipicu ristauratu]] === U XX seculu è u periodu cuntimpuraneu === Incù a fini di l'Ottucentu è u XX seculu incù u migliuramentu di i culligamenti si hè invertita a tindenza insidiativa à favori di a fascia custiera è di a cità di Olbia chì hà ancu benefiziatu di a nascenti Costa Smiralda incù Arzachena, Santa Tiresa è San Tiadoru. A Gaddura prisenta u più elevatu rindimentu par omu di a Sardegna. == Lingua == In Gaddura si parlani escinzialamenti dui lingui: u [[Lingua gadduresa|gadduresu]], un diasistemu di [[corsu suttanu]] è di sardu (20% di u vucabulariu), è u [[sardu luguduresu]] in a variità sittintriunali, chì hà quantunqua assimilatu parti di u lessicu corsu è gadduresu adattendu lu à a struttura di a lingua sarda. In tarmini di distribuzioni giugrafica u gadduresu, urighjinariu di l'Alta Gaddura, hè parlatu in guasi tutta a Gaddura (da [[Viddalba]] à a fascia sittintriunali di [[Budoni]]) mentri u luguduresu - chì finu à u 1400 era diffusu in tutta a Gaddura è in a quali lingua erani ridatti i ducumenti di i guverni ghjudicali - hè sempri diffusu calchì volta: [[Olbia]], [[Luras]], parti di l'ariali di [[Golfu Aranci]], [[Padru]], Budoni miridiunali. In a [[A Maddalena|Matalena]] più prubbiamenti si parla l'''isulanu'', una varianti prossima à u [[corsu sartinesu]] (''cossu suttaninu''). In [[Aggius]] si parla un gadduresu particulari, chì hà assuntu influenzi sassaresi in a prununcia, mentri [[Bortigiadas]] hè à i ghorna d'oghji galluresofunu, ma finu à mità di u seculu scorsu u so idioma era un luguduresu furtamenti currottu da u gadduresu. == Architittura è munumenti principali == [[File:Tempio_Fonte_Silva.jpg|right|thumb|240px|Funtanedda in granitu, Tempiu-Pausania]] L'elementu custruttivu chì carattarizeghja l'architittura gadduresa hè u [[granitu]]: incù stu matiriali, difatti, erani custruiti i stazzi ma ancu i ghjesgi è i palazzi citatini. ==== Preistoria è periudu nuragicu ==== * [[Necropuli]] di ''I Mura'' à Arzachena * [[Stazzona]] ''Ladas'' à Luras * Stazzona ''Ciuledda'' à Luras * Stazzona ''Billella'' à Luras * [[Pozzo Sacru di Sà Testa|Pozzo sacru di ''Sà Testa'']] à Olbia * Pozzu sacru ''Milis'' à Golfu Aranci * [[Tomba di i ghjiganti]] di ''Annantu à Monti 'è s'Ape'' à Olbia * Tomba di i ghjigantii di ''Coddu Vecchju'' à Arzachena * Tomba di i ghjiganti ''I Lolghi'' à Arzachena * Tomba di i ghjiganti ''Pascaredda'' à Calangianus * [[Nuragu]] ''Albucciu'' à Arzachena * Nuragu ''Maiori'' à Tempiu Pausania * Nuragu ''Naracheddu'' (avali guasi cumplittamenti distruttu) à San Tiadoru * Nuragu ''Lu Naracu'' à u cunfini trà San Tiadoru è Budoni * Resti di mura punichi à Olbia * Nuragu di Tilzitta à urienti di u Golfu di Arzachena * Furtificazioni megalitichi di Tiana à Arzachena ==== Munimenti di u periodu rumanu ==== * Resti di a cità rumana è di l'acquidottu d'Olbia ==== Munimenti mediivali è d'ità ghjudicali ==== * [[Basilica di San Simpliciu]] à Olbia (XI-XII seculu) * [[Casteddu di Pedes|Casteddu di Pedres]] à Olbia (1296-1388) * Casteddu di Sà Paulazza, vicinu à Olbia (Telti) * Casteddu di Balaiana à Logusantu * ''Palazzu di Baldu'' à Logusantu * Frammenti mediivali in a casa attribuita par isbagliu à Nino di Gaddura à Tempiu Pausania * [[Basilica di Noscia Signora di Logusantu]] * Ghjesgia di San Ponzianu in l'isula di [[Molara (Olbia)|Molara]] (ruvini) ==== Munimenti da u quattrucentu à u setticentu in u periodu ibericu ==== * Facciata goticu-aragunesa di l'Oratoriu di u Rusariu à Tempiu Pausania * [[Stazzu|Stazzi]] in i campagni gadduresi * Ghjesgia di Santa Ghjusta à Calangianus (XVII seculu) * Oratoriu di Sant'Anna à Calangianus * Oratoriu di Santa Croci, di u Rusariu, di Sant'Anna è di a Madonna di Itria à Aggius * Ghjesgia incù campanili è oratorii di u Purgatoriu è di San Petru à Luras * Palazzu Pes-Villamarina à Tempiu Pausania * Palazzu di l' Scolopi incù corti **porticata à Tempiu Pausania * Cumplessu di u Santuariu, di a Parrocchiale è di u Cimiteriu di Nuchis * Santuariu di a Natività di Maria à Logusantu * Palazzetti in granitu di i centri storichi di Tempiu Pausania, Aggius è Calangianus * Ghjesgia primarziali di San Paulu Apostulu è oratoriu di Santa Croci (Olbia) * Palazzi di u centru storicu di Olbia (quartieri di "annantu à Casteddu") === Munimenti sabaudi è di u seculu 19 === * Ghjesgi campestri in i campagni gadduresi * Pianu di espansioni di A Maddalena (1777) * Pianu Regolatore di fundazioni **sabauda di Santa Teresa Gaddura di l'ing. Francescu Maria Magnon (1808) * Allargamentu di a cattidrali di San Petru à Tempiu Pausania (XIII seculu) è sopraelivazioni di u campanili quattrucintescu * Facciata è cupartura di a Ghjesgia medievali di Santa Croci (XIII seculu) à Tempiu Pausania * Santuariu di u Bon Camminu à Santa Teresa Gaddura * Ghjesgia di a Santissima Trinità à Trinità d'Agultu * Villa Tamponi à Olbia (1870) * Palazzu municipali à Tempiu Pausania (1882) * Villa Weber à A Maddalena ==== Munimenti di u seculu XX è cuntimpuranii ==== * Municipiu di Olbia (primi di u Novicentu) * Palazzu Culonna, à Olbia in corsu Umberto (primi di u Novicentu) * Scoli elementari "Vechju Caseggiato" o "Scolastico" à Tempiu Pausania (1910/1917) * Scoli elementari "Scolastico" à Olbia (1911) * Tiatru di u Carmine à Tempiu Pausania (1928-1929) * Stazioni è officine farruviarii di Tempiu Pausania (1930-33) incù dipinti di Giuseppe Biasi (1931-32) * Archititturi di a Costa Smiralda * Centru Cummirciali Terranova à Olbia, prugittatu da l'architettu [[Aldo Rossi]]; * Tiatru annantu à u Golfu di Olbia, prugittatu da u'arch. [[Ghjuvanni Michelucci]] * Museiu Archiulogicu Naziunali ("Museiu di u Mari"), prugittatu da u'arch. [[Ghjuvanni Maciocco]] * Allargamentu di l'aeruportu "Costa Smeralda" à Olbia == Da veda dinò == *[[Ghjudicatu di Gaddura]] *[[Pruvincia di Olbia-Tempiu]] *[[Costa Smiralda]] *[[Parcu naziunali Arcipelagu di A Matalena]] *[[Olbia]] *[[Tempiu Pausania]] *[[Lingua gadduresa]] ==Liami esterni== *[http://www.fretumgallicum.com/uploads/13022011072114-i-urighjini-di i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - I urighjini di i Gadduresi , 2010] *[http://www.sardegnacultura.it/ducumenti/7_93_20060731124616.pdf Francescu De Rosa - Tradizioni pupulari di Gaddura , à cura di Andrea Mulas - 2003] == Bibliugrafia == * Chessa S., ''I Dimori rurali in Sardegna, incù particulari rifirimentu à u Monteacuto, à u Goceano, à u Meilogu è à a Gaddura'', Cargeghe, Ducumenta, 2008. * Murineddu A. (à cura di), Gaddura, Cagliari 1962. ==Noti== <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Sardegna]] 050ddbhq4cnjrub0g7tc64o8t8f5o5q Olbia 0 9320 405735 371218 2026-08-27T16:33:31Z Dr. Thomas Liptak 28887 photo updated 405735 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Olbia [[File:Sardinia, Olbia, Basilica di San Simplico.jpg|300px|<center></center>]] | blasone= | nomeUfficiale=Olbia | sigluRegione=SAR | sigluPruvincia=OT |latitudineGradi = 40 |latitudineMinute = 55 |latitudineSeconde = 0 |lungitudineGradi = 9 |lungitudineMinute = 30 |lungitudineSeconde = 0 |mappaX = 74 |mappaY = 204 | altitudine=10 | superficia=383,64 | pupulazione=59.124 | annu=2015 | densita=154,11 | merre=Giovanni Maria Enrico Giovannelli | posta=07026 | telefunu=[[0789]] | istat=104017 | abitanti=Tarranuesi | patronu=[[Santu Simpliciu]] | festa=[[15 maghju]] | situ = http://www.comune.olbia.ot.it }} '''Olbia''' ([[Alfabeto funeticu internaziunali|IPA]]: {{IPA|[ˈɔlbja]}}<ref>{{cita web|url=http://www.dipionline.it/dizziunariu/|titulu=DiPI Online - Dizziunariu di Prununcia Taliana|accessu=17 marzu 2013}}</ref> '''''Terranòa''''' in [[lingua sarda|sardu]] /{{IPA|terraˈnoa̩}}/, '''''Tarranóà''''' in [[lingua gadduresa|gadduresu]] /{{IPA|tarraˈnɔːà̩}}/) hè una [[cumuna taliana]] di 59.124 abitanti, [[capilocu]], incù [[Tempiu Pausania]], di a [[pruvincia di Olbia è Tempiu]] in [[Sardegna]]. Ni risulta ch'edda hè, in 2012, a quarta cumuna di a Sardegna par numaru di abitanti, dopu [[Cagliari]], [[Sassari]] è [[Quartu Sant'Elena]]<ref>{{cita web|http://www.tuttitalia.it/sardegna/97-cumuni/pupulazioni/|Cumuni sardi par pupulazioni|6 frivaghju 2013}}</ref>. Olbia hè stata l'antica "capitali" di u [[Ghjudicatu di Gaddura]] è u prima sediu viscuvali di a Gaddura (Diocesi di Civita - Ampurias sinu à 1839). A cità, una di i principali di a [[Sardegna]], hè una rialità industriali è cummirciali in piena espansioni. Hà cunnisciutu in l'ultimi dicennii un impurtantu aumentu dimugraficu è un sviluppu assà rapitu di a so ecunumia, incù u numaru di l'abitanti duppiatu trà l'anni [[1951]] è [[1981]]. Attualmenti si ni conta circa 56.000 (in u [[1964]] erani 18.800). Ricca di insidiamenti turistichi molti cunnisciuti, trà i quali [[Portu Rutondu]] è [[Portisco]], hè dutata di infrastrutturi chì ni facini un polu turisticu moltu impurtanti par l'Isula intreia. Olbia hè u mutori ecunomicu di a pruvincia è un di i più impurtanti di a rigioni. À parta da u nucleu storicu di u corsu Umberto I, a cità, incù u nutevuli incrementu dimugraficu di l'[[anni 1960|anni sissanta]], si hè nutevulamenti espansa in ogni dirizzioni. I prublemi di viabilità sò stati cuntrastati incù a criazioni di una circunvaddazioni, di un tuneddu situatu sottu l'ariali di u portu vechju è di numarosi ghjiratoghji à l'internu è fora di u centru urbanu. ==Giugrafia fisica== [[File:Olbia vista porto.jpg|thumb|left|600px|Vista annantu à Olbia è u so portu]] ===Tarritoriu=== A cità di Olbia s'affaccia annantu à l'[[Golfu di Olbia|umonimu golfu]] è si stendi in a pianura circustanti (chì piglia anch'edda u nomu da a cità), dilimitata da una catena muntosa. U [[tarritoriu]] cumunali, incù una superficia di 383,64&nbsp;km², [[Primi 100 cumuni taliani par superficia|si poni à u 23º postu trà i Cumuni taliani par estinsioni]]<ref>{{cita web|http://www.tuttitalia.it/cumuni/superficia/|Cumuni taliani par superficia|6 frivaghju 2013}}</ref>. ===Clima=== A cità hè carattarizata da un [[clima meditarraniu]] incù inguerni dolci cuntinintali è istati caldi è asciutti. I pricipitazioni si cuncentrani soprattuttu in i mesa invirnali è vaghjimali: {| class="wikitable" align="center" ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" height="17" | Olbia ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghji ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Fri ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mar ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Apr ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Mag ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Ghju ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Lug ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Aos ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Sit ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Utt ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Nuv ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Dic ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Annu |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080; text-align:center;" | Tampiratura massima media (°C) | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 14 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 16 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 18 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 22 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 26 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 29 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 30 | style="background: #FF9900; color:#000080; text-align:center;" | 26 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 22 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 17 | style="background: #FFCC66; color:#000080; text-align:center;" | 15 | style="background: #FFCC00; color:#000080; text-align:center;" | 21 |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" height="16;" | Tampiratura minima media (°C) | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 6 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 7 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 7 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 9 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 12 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 16 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 19 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 17 | style="background: #FFCC66; color: black; text-align:center;" | 13 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 9 | style="background: #FFFFCC; color: black; text-align:center;" | 7 | style="background: #FFFF99; color: black; text-align:center;" | 12 |- ! style="background: #99CCCC; color:#000080;" | Piuviti (mm) | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 55 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 65 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 58 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 48 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 31 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 21 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 5 | style="background: #66CCFF; text-align:center;" | 18 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 30 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 71 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 66 | style="background: #2288BB; text-align:center;" | 90 | style="background: #44AADD; text-align:center;" | 558 |} == Storia == === Periodu prinuragicu è nuragicu === [[File:0669 - Phoenician glass necklace - Museo Archeologico, Cagliari - Photo by Giovanni Dall'Orto, November 11 2016.jpg|240px|thumb|left|Olbia, cuddana fenicia, IV seculu a.C. ([[Museiu archiulogicu naziunali di Cagliari]]).]] Frammenti di ceramica ritruvati à [[Portu Rutondu]] è una carattaristica statuetta feminiccia rapprisintanti a [[Dea Matri]] truvata in Santa Mariedda, facini ricuddà à u [[Niuliticu]] Mediu ([[4000 a.C.|4000]]{{-}}[[3500 a.C.]]) i primi tistimunianzi di l'omu in tarritoriu olbiensi. Più dopu, duranti u periodu [[Eniuliticu]], incù ocra rossa funi raffigurati in i pareti di a ''sapara di u Papa'' - annantu à l'isula di [[Tavulara]] - figuri umani schematizati, chì ricoddani à u [[2700 a.C.|2700]] - [[2500 a.C.]], mentri ricodda à l'[[Ità di u Bronzu]] anticu ([[1800 a.C.|1800]] - [[1600 a.C.]]) a [[Tomba di i ghjiganti]] chì si trova à ''Annantu à Monti de s'Abe''. Ma à parta da a media Ità di u Bronzu, à tempu cù a diffusioni in tuttu l'Isula di l'uriginali [[civiltà nuragica]], ancu in u tarritoriu di Olbia si scontrani insidiamenti nuragichi, chì à misura sò sempri più numarosi: sò più di 50 quiddi attualmenti cunnisciuti è vani da i [[Nuragu|nuraga monutorri]], à i paesa, à i [[pozzu sacru|pozzi sacri]], à i sipulturi megalitichi. Trà sti munumenti i più impurtanti sò: u nuragu ''Riu Mulinu'' à Cabu Abbas; u nuragu ''Putzolu'', in l'umonima lucalità, dittu ancu ''lu Naracu''; u paesi nuragicu ''Belveghile'', annantu à u prulungamentu di u stradonu nordu in dirizzioni [[Arzachena]]; u nuragu ''Mannazzu'' o ''Mannacciu'', nantu à a [[Strada statali 127 Sittintriunali Sarda|Statali 127]] in lucalità ''Maltana''; u Nuragu ''Siana'' o ''Zucchitta'', in i vicinanzi di a stazioni farruviaria di [[Enas]]; u nuragu ''Sà prescione 'è Siana'', annantu à un'altura chì dumineghja a piana di Olbia, ci s'accedi da a [[strada vicinali]] di ''Aratena''; u [[Pozzu sacru Sà Testa|pozzu sacru di ''Sà Testa'']], chì ricodda à u periodu cumpresu trà l'[[VIII seculu a.C.|VIII]] è u [[VI seculu a.C.]], strada par [[Golfu Aranci]]; a tomba di ghjiganti di ''Annantu à Monti 'è s'Abe'', sipultura megalitica cullittiva', urighjinaria di l'Ità di u bronzu anticu (1600 a.C.) ma rimanighjati in periodu nuragicu, chì li manca a stela cintrali, longu a strada di [[Loiri]]. === Periodu punicu === [[File:0 Buste de Néron exposé au Colisée - Rome 111001.JPG|thumb|left|240px|Bustu di [[Neronu]] di u 54/55-59 d.C. scupartu à Olbia, cunsirvatu à u [[Museiu archiulogicu naziunali (Cagliari)|museiu archiulogicu naziunali]] di [[Cagliari]].]] Da u [[VII seculu a.C.]] fù prubabilamenti friquintatu par un brevi periodu da i [[Grecia antica|grechi]] (sicondu a tradizioni greca citata da [[Diodoru Siculu|Diodoru]], [[Strabone]] è [[Pausania u Periegeta|Pausania]]) è pricidintamenti ancu da i [[Fenici]]. Ma, cuntrariamenti à quant'è pò lascià suppona l'urighjina di u so nomu (''Olbia'' dirivaria da u [[lingua greca|grecu]] ''Ολβιος''/''Olbiòs'' (''felici'')), i primi tracci di un veru insidiamentu urbanu, datevuli trà u [[V seculu a.C.|V]] è u [[IV seculu a.C.]], sariani, sicondu l'ultimi ritruvamenti, da attribuiscia à i [[punichi]]. I cartaghjinesi a cinsini di mura è di torri, edifichendu in a parti più alta un'[[acropuli]] incù un tempiu didicatu à [[Melqart]]. A cità punica accupava un'aria cumpresa tandu trà Via Asproni è Piazza Matteotti è parti di l'antichi mura sò sempri visibuli in Via Torino. In i scavi archiulogichi effittuati d'aprili 2007 hè emersu parti di l'abitatu punicu in a cintralissima Via Righjina Elena. Di lugliu 2001, in Via Nanni, era statu ripurtatu à a luci parti di u vechju insidiamentu di ebbica punica è rumana, imprudatu da u IV à u I seculu a.C. Dopu à quiddu periodu, in u [[535 a.C.]], in l'acqui cumpresi trà u [[Golfu di Olbia|Golfu]] è a [[Corsica]], una flotta di sissanta navi [[Focei|focesi]] di a culonia di [[Aleria|Alalia]] si scuntroni incù una flotta di navi [[etruschi|etruschi]] è punichi, cualizati si par sbarrà a strada à a pinitrazioni greca in u [[mari Tirrenu]]. U viulentu scontru, cunnisciutu com'è a ''battaglia di u Mari Sardu'' (o ''[[battaglia di Alalia]]''), hè ritinutu da molti a prima grandi battaglia navali in i mari di l'uccidenti. Trà i munumenti di stu periodu si poni ricurdà i resti di i mura punichi in Via Torinu è in Via Acquidottu, sti ultimi essendu visibuli à traversu dui piramidi di vetru in a piazzetta di un cumplessu risidenziali è i resti di un isulatu punicu in via Nanni è di l'acquidottu rumanu ([[I seculu]]); [[File:Olbia aqueduc.JPG|thumb|right|240px|Resti di l'acquidottu rumanu di Olbia]] == Note == <references/> {{Pruvincia di Tarranoa è Tempiu}} [[Categoria:Cumuna di Sardegna]] nvsfcbvqhw703jf145np96of80ogm50 Noemi 0 13841 405745 399497 2026-08-28T05:43:39Z CommonsDelinker 173 Removing [[:c:File:Noemi-25.jpg|Noemi-25.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Krd|Krd]] because: No permission since 20 August 2026. 405745 wikitext text/x-wiki '''Noemi''' ([[Roma]], [[25 di ghjennaghju]] [[1982]]) hè una cantante, musicante [[Italia|italiana]]. U so nome cumpletu hè '''Veronica Scopelliti'''. == Biugrafia == Noemi sona di moltu assai strumenti (per esempiu chitarra, pianuforte). == Discugrafìa == === Album in studiò === * [[2009]]: ''Sulla mia pelle'' (#3 [[Italia]] - #44 [[Europa]]) - Sortito: [[2 uttrovi]] [[2009]] (Sony Music) * [[2010]]: ''Sulla mia pelle (Deluxe Edition)'' (#3 [[Italia]] - #42 [[Europa]]) - Sortito: [[19 di ferraghju]] [[2010]] (Sony Music) * [[2011]]: ''RossoNoemi'' (#6 [[Italia]]) - Sortito: [[22 di marzu]] [[2011]] (Sony Music) * [[2012]]: ''RossoNoemi - 2012 Edition'' (#12 [[Italia]]) - Sortito: [[15 di ferraghju]] [[2012]] (Sony Music) * [[2018]]: ''La luna'' === EP === * [[2009]]: ''Noemi'' (#8 [[Italia]] - #97 [[Europa]]) - Sortito: [[24 d'aprile]] [[2009]] (Sony Music) === Singuli === [[File:Noemimannoia.jpg|250px|right|thumb|Noemi cù Fiorella Mannoia]] * [[2009]]: ''Briciole'' (#2 [[Italia]] - #51 [[Europa]]) - Sortito: [[10 d'aprile]] [[2009]] (Sony Music) * [[2009]]: ''L'amore si odia'' cù Fiorella Mannoia (#1 [[Italia]] - #34 [[Europa]]) - Sortito: [[10 di settembre]] [[2009]] (Sony Music) * [[2010]]: ''Per tutta la vita'' (#1 [[Italia]] - #42 [[Europa]]) - Sortito: [[17 di ferraghju]] [[2010]] (Sony Music) * [[2010]]: ''Vertigini'' - Sortito: [[14 di maghju]] [[2010]] (Sony Music) * [[2011]]: ''Vuoto a perdere'' (#6 [[Italia]] - #47 [[Europa]]) - Sortito: [[28 di ghjennaghju]] [[2011]] (Sony Music) * [[2011]]: ''Odio tutti i cantanti'' - Sortito: [[6 di maghju]] [[2011]] (Sony Music) * [[2011]]: ''Poi inventi il modo'' - Sortito: [[16 di settembre]] [[2011]] (Sony Music) * [[2012]]: ''Sono solo parole'' (#3 [[Italia]]) - Sortito: [[15 di ferraghju]] [[2012]] (Sony Music) === [[Festival di Sanremo]] === * [[2010]] cù ''Per tutta la vita'' * [[2012]] cù ''Sono solo parole'' === Tour === * 2009 - ''Noemi tour'' {{ITA}} * 2009/2010 - ''Sulla mia pelle tour I'' {{ITA}} * 2010 - ''Sulla mia pelle tour II'' {{ITA}} {{SVN}} * 2011/2012 - ''RossoNoemi tour I'' {{ITA}} * 2012 - 2012 - ''RossoNoemi tour II'' {{ITA}} == Ligami == * [http://www.noemiofficial.it/ Situ officiale] * [http://www.youtube.com/noemiofficial YouTube officiale] * [http://www.arcadinoemi.it/ Arca di Noemi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100724051735/http://www.arcadinoemi.it/ |date=2010-07-24 }} * [http://www.youtube.com/arcadinoemi1 YouTube Arca di Noemi] [[Categoria:Musicante|Noemi]] [[Categoria:Taliana]] [[Categoria:Laziu]] [[Categoria:Biugrafia]] stsdgkhwwj596p93av9eincw435lh8c Uceania 0 15680 405744 384515 2026-08-27T17:56:35Z Fausta Samaritani 15085 link fix 405744 wikitext text/x-wiki [[File:Oceania (orthographic projection).svg|thumb|280px|right|Posizioni di l'Uceania in u mondu]] [[File:Oceania_satellite.jpg|thumb|280px|right|Imagina satellitu di l'Uceania]] [[File:Pacific Culture Areas.jpg|thumb|280px|right|Definizioni etnicu-culturali di l'Uceania]] In sensu strettu è anzianu, l''''Uceania''' (ò l''''Oceania''') hè un tarmini imprudatu par indicà l'insemu di a Pulinesia, [[Milanesia]] è Micrunesia, una suddivisioni pocu scentifica aduttata da Jules Dumont d'Urville in u [[1831]]. Devi u so nomu da a parola greca ukeanòs, ωκεανός, ''oceanu''. In sensu più ampiu è mudernu, incù Uceania s'intendi u [[Cuntinente|cuntinenti]] chì cumprendi ancu l'Australia è a [[Nova Zilanda]]. Un sinonimu d'Uceania hè Cuntinenti Novu, o Nuvissimu Cuntinenti, nomu chì diriveghja da u fattu chì, eccittuatu l'Antartidi, fù l'ultimu à essa scupartu da l'auropei. ==Discrizzioni== A ripartizioni tradiziunali di l'Uceania, imprudata ancu da i [[Nazioni Uniti]] par divida u mondu in macrurigioni, dividi cusì u cuntinenti in: * Australia è Nova Zilanda * Micrunesia * Milanesia * Pulinesia I giugrafi è i linguisti prifiriscini inveci imprudà una divisioni in dui soli rigioni individuati in basi à criterii giugrafichi, butanichi, zuulogichi culturali è linguistichi. Sti dui zoni sò: - ''Uceania vicina'', chì cumprendi l'Australia, l'isula di a [[Nova Guinea]] è l'arcipelaghi vicini, è l'Isuli Salumoni.<br> - ''Uceania luntana'' chì cumprendi a Pulinesia, a Micrunesia è a [[Milanesia]] à eccezzioni di i Salumoni A maiò parti di i terri emersi di stu cuntinenti apparteni à l'[[Australia]], ma fù usatu u tarmini ''Uceania'' par parlà di stu cuntinenti parchì sò l'acqui piuttostu ch'è i terri emersi à culligà i so varii parti. Calchì volti l'Australia hè cunsidirata com'è u corpu cuntinintali di l'Uceania; si parla cusì d'Australia par indicà u cuntinenti uceanicu. L'Uceania hè u più chjucu di i cuntinenti, è u pinultimu par pupulazioni, dopu l'[[Antartidi]], incù circa 32 milioni d'abitanti.<br> ==Orugrafia== I cateni muntosi maiori di l'Uceania si trovani in i trè isuli maghjori, d'arcipelaghi, di u cuntinenti. A catena chì righjunghji l'altitudini maghjori hè quidda di a [[Nova Guinea]]. Ni facini parti i più alti vetti di u cuntinenti: u Puncjak Jaya o Carsztens (4.884 m) è u Monti Wilhelm (4.509 m). Sò dopu l'Alpi Neuzilandesi, chì parcorrini i dui isuli di l'umonimu arcipelagu. A vetta maiori di sta catena hè u Monti Cook o Aoraki (3.764 m) in l'Isula di u Sudu. Infini ci sò l'Alpi Australiani, chì custieghjani a costa uriintali di l'Australia. Righjunghjini eddi solu a quota di 2.228 metri (Monti Kosciuszko in u Novu Galles di u Sudu). Bisogna signalà ch'è ancu muntagni isulati è massicci prisenti in l'isuli minori poni righjunghja altezzi elevati, par asempiu u vulcanu Mauna Kea, in l'isula di Hawaii righjunghji i 4.205 metri. ==Idrugrafia== L'Uceania hè u sicondu cuntinenti, dopu quiddu americanu, par ricchezza di risorzi idrichi in rapportu à a pupulazioni. ==Rigioni, Stati è Tarritorii== [[File:Oceanias Regions.png|thumb|right|280px|Uceania (Divisioni in Macrurigioni aduttata da l'ONU)]] Par a maiò parti l'Uceania cunsisti, oltri à Australia è [[Nova Zilanda]], in picculi isuli naziunali. [[Papua Nova Guinea]] è Timor Estu sò l'unichi nazioni incù cunfini annantu à terra, incù l'Indunesia. I nazioni di l'Uceania ani parechji gradi d'indipindenza da i putenzi culuniali chì i pussedini, è ani niguziatu parechji tipi d'accordu. A siguenti lista cunteni i tarritorii chì sò stati classificati com'è parti di l'Uceania da l'[[UNESCO]]; altri sò à volti aghjunti, sicondu parechji intarpritazioni. Di seguitu sò ripurtati i Stati è i Tarritorii di l'Uceania par ognuna di i quattru rigioni in i quali i [[Nazioni Uniti]] dividini u cuntinenti. === Melanesia === - Figi<br> - [[Nova Calidonia]]<br> - Papua Nova Guinea<br> - [[Xalomonu]]<br> - [[Vanatu]]<br> ===Micrunesia=== - Guam (Stati Uniti USA)<br> - [[Isule Marshall|Xon Marxalle]]<br> - [[Federazione di i Stati Micronesiani]]<br> - Isuli Marianni Sittintriunali (Stati Uniti USA)<br> - [[Quiribati]]<br> - Nauru<br> - [[Pelau]]<br> ===Pulinesia=== - [[Quocas]] (Nova Zilanda)<br> - Pulinesia Francesa (Francia)<br> - [[Ualis è Futuna]] (Francia)<br> - Samoa<br> - Samoa Americani (Stati Uniti USA)<br> - [[Ellice Tuvalu]]<br> - Nova Zilanda Tokelau (Nova Zilanda)<br> - [[Tongu]]<br> - [[Niuè]] (Nova Zilanda)<br> - Isuli Pitcairn (Regnu Unitu GB)<br> ===Altri tarritorii di l'Uceania=== - [[Isula di Pasqua]] (Cili)<br> - Hawaii (Stati Uniti d'America)<br> - Isula di u Natale (Australia)<br> - Isuli Cocos (Australia)<br> ==Dinsità di pupulazioni== Lista di paesi/dipindenzi urdinati sicondu a dinsità di pupulazioni in abitanti/km2. Sti scifri includini ancu l'acqui interni (fiuma, lava, è cetara.) è dunqua poni essa infiriori à quiddi prisenti in i schedi di i varii paesi. Sicondu i calculi scentifichi, u numaru currilatu à l'Uceania varieghja da 36.000 à 40.000. ==Storia di l'Uceania da l'indigeni à i primi ispluratori auropei== I pupulazioni indigeni di l'Uceania si stabilini in i loca induva dopu i truvetini l'Auropei in ebbichi moltu più antichi di quiddi chì si pò creda; sfruttendu u fattu ch'eddu esistia una via tarrestra trà l'Asia è l'Uceania, i primi omini ghjunsini in [[Nova Guinea]] è in [[Australia]] circa 60.000 anni fà. Da sta prima "culunisazioni", in tempi moltu più ricenti si ni dipartì un'altra, incintivata da l'oramai cunsulidata cunniscenza di a navigazioni: trà u 1000 A.C. è l'annu zeru, veni à dì quandu in Auropa era natu da pocu l'[[Imperu Rumanu]], migliaii di parsoni si spustoni gradualamenti da un'isula à l'altra, finu à pupulà tuttu u Pacificu. Hè assudatu chì st' "espansioni" riguardò Pulinesia è [[Milanesia]], è da i picculi isuli appena righjunti sti populi ghjunghjitini finu in [[Nova Zilanda]], mentri a Micrunesia fù "scuparta" da l'abitanti di l'Indunesia circa in u 7000 A.C. Infini da a Pulinesia, in u corsu di u prima millenniu di a nova era, mentri in Auropa finia l'Imperu Rumanu è cuminciava u [[Medievu]], si spinsini eddi finu à i gruppi d'isuli più spirduti, com'è i Hawaii o l'[[isula di Pasqua]], è forsi ancu l'America Miridiunali, com'è tistimunieghjani certi antichi lighjendi: com'è fù assicuratu u so successu? Grazia à un'abilissima cunniscenza di l'ondi, sti omini funi sempri capaci di stabiliscia si induva edda esistia un'isula intornu ad eddi. U prima Auropeu à veda u Pacificu fù Vasco Nunez di Balboa in u [[1513]], è trà u [[1519]] è u [[1522]] [[Ferdinando Magellanu]] fù u prima à navigà ci cumpiendu a prima circunnavigazioni di u globu; eppuri eddu ùn vedi molti terri fora di dui atolli è di l'[[isuli Marianni]], postu ch'eddu avia sceltu di suvità una strada troppu sittintriunali. L'intaressi di i Spagnoli versu l'Indii ("u duminiu parsunali di i Portughesi") i purtò à fundà una culonia in i Filippini (da a quali dibulamenti si espansini versu i Marianni è a Micrunesia) è à culligà a via mari incù u Messicu o u Perù, datu chì u [[strettu di Magellanu]] allungava di troppu u viaghju da l'Auropa ed era troppu priculosu. Sfruttendu l'alisei, i Spagnoli riiscini à truvà a strada ghjusta par effittuà i culligamenti in u Pacificu sittintriunali (pari stranu ch'è ùn avissini mai scupartu l'Hawaii), ma quantunqua numarosi viaghji di soiu funi diretti in l'emisferu miridiunali à a ricerca di cuntinenti scunnisciuti; grandi navigatori com'è Luis Vaez di Torres, Andres De Urdaneta, Alvaro De Saavedra, Pedro De Quiros è Alvaro De Mendana De Neyra da a siconda mità di u [[XVI sèculu]] spluroni l'Oceanu Pacificu è scuprarani molti di l'isuli principali (Marchesi, Tuamotu, Salumoni, Marshall, Santa Cruz, Novi Ebridi) senza parò piglià ni pussessu. Par u più i so rapporti funi tinuti sicreti da a mammapatria (chì cunsidarava quidd'oceanu u so mari privatu) è dopu sminticati. In u [[XVII sèculu]] l'Olandesi si sustituitini à i Portughesi com'è duminatori in l'Indii è da quì cumincetini à spinghja si versu u Pacificu. Finu à a prima mità di u Setticentu funi omini Olandesi à cumincià a splurazioni cumplessa di l'emisferu australi; si ricorda Wilhelm Janszoon chì in u [[1606]] sbarcò par prima in Australia, Abel Tasman chì trà u [[1639]] è u [[1644]] splurò i costi di u stessu cuntinenti, scuprì a [[Nova Zilanda]], a [[Tasmania]], i Figi è i Tonga è Jacob Roggeveen chì in u [[1722]] righjunsi par prima l'[[isula di Pasqua]] è i Samoa. Eppuri quissi, com'eddi aviani fattu i Spagnoli, ùn culunizoni micca quiddi terri: l'isuli parchì troppi chjuchi o luntani è l'Australia parchì troppa arida (ma Tasman ni avia spluratu solu a parti uccidintali duminata da l'Outback, quandu quidda uriintali era moltu più ricca) chì quantunqua fù chjamata à longu "Nova Olanda". ==Da u Setticentu à i ghjorna d'oghji== Beddu prestu funi l'Inglesi à intarissà si à a zona. Trà u [[1768]] è u [[1779]] u capitanu [[James Cook]] cumpiì trè viaghji, in i quali splurò a costa uriintali di l'Australia appurendu chì ùn facia micca parti di l'imaginariu cuntinenti australi circatu dighjà da i Spagnoli: u stessu par a [[Nova Zilanda]] chì circunnavigò intiriamenti, mentri fù u prima à sbarcà à l'isuli Hawaii è à parcorra u strettu di Torres (da veda sopra) avendu l'intuizioni chì a [[Nova Guinea]] è l'Australia ùn erani micca uniti com'è tutti pinsavani tandu. In u so sicondu viaghju Cook si spinsi finu à latitudini fritissimi, distrughjendu u mitu di u cuntinenti australi: s'eddu esistia, si truvava in loca cusì vicini à u Polu Sudu da ùn essa micca abitevuli (L'Antartidi sarà dopu scupartu in u 1820). I so splurazioni sò stati cirtamenti i più impurtanti in a storia di l'Uceania; eppuri ùn fù micca u prima di i grandi navigatori chì in u Setticentu "ghjiranduletini" par u Pacificu: da u 1766 à u 1769 Louise Antoine de Bougainville era statu u prima francesu à circunnavigà u globu, in u 1766 Samuel Wallis avia (ri)scupartu i Tuamotu, trà i quali a splendida Tahiti è i Pitcairn, in u 1785 Jean Francoise La Perouse era partitu incù l'intentu d'emulà i so pridicissori è in u 1699 William Dampier avia suvitatu l'ormi di Tasman in Australia è scupartu a [[Nova Irlanda]] è a [[Nova Britannia]]. L'ultimi grossi dubbiti giugrafichi funi chjariti da Matthew Flinders chì in u 1801 definì una volta par tutti i costi di l'Australia è appurò chì a [[Tasmania]] era un'isula, cosa chì mancu Cook avia capitu. In u frattempu iniziò à diffonda si u mitu di u "bon salvaticu" (criatu da Bougainville, chì cuntinueghja sempri oghji) chì vivia in armunia incù a natura. A culunisazioni di sti zoni fù iniziata da l'Inglesi in Australia, ma in modu assà insulitu: tantu schersu era l'intaressi di stu cuntinenti à u quali oramai l'Olanda avia rinunciatu, chì fù usatu com'è culonia pinali; in u [[1788]] sbarcò à Botany Bay (induva oghji sorghji Sydney) u prima caricu di galiotti. Pocu dopu eppuri ghjunghjitini ancu altri parsoni, com'è in [[Nova Zilanda]] (da u 1814) incù l'intentu di crià grossi addivamenti: sti omini tinaci in u corsu di u XIX seculu prima scindarani à patti (Trattatu di Waitangi, 1840), dopu scunfighjarani i Maori in [[Nova Zilanda]] è cacciarani l'Aburigeni in i zoni più ustili di l'Australia, ch'eddi splurarani in longu è in largu; mimurabili l'impresa di Robert Burke è William Wills chì in u 1860 riescini à righjunghja a costa nordu da Melbourne, à traversu diserti è furesti. Sti dui grandi culonii iniziarani u longu prucessu d'emancipazioni da l'Inghilterra da a so trasfurmazioni in ''Dominions'', l'Australia in u 1901 è a [[Nova Zilanda]] in u 1907, à a piena indipindenza dopu a siconda guerra mundiali. Par quantu riguarda u restu di l'Uceania, sarà friquintatu da missiunari, mircinari è cummircianti da l'iniziu di l'Ottucentu, ma i primi culonii sarani quiddi francesi: Pulinesia Francesa è [[Nova Calidonia]] da u [[1842]], à i quali s'aghjunghji l'arcipelagu di [[Wallis è Futuna]] in u [[1853]]. L'altri tarritorii sò veluciamenti accupati da [[Germania]] (Micrunesia è [[Nova Guinea]]) è Inghilterra (tutti l'altri isuli) dapoi u [[1882]], finu à a prima guerra mundiali, quandu a [[Germania]] perdi i so tarritorii chì passani à l'Inghilterra è à i Stati Uniti. Probbiu i stati Uniti sarani l'unichi à a fini à mantena una certa influenza annantu à u Pacificu par a so vicinanza (mentri [[Francia]] è Inghilterra cuncidarani l'indipindenza à gran' parti di l'isuli) soprattuttu in Micrunesia induva par dicennii sò stati effittuati piriculosi sperimenti nucliari, di i quali oghji a pupulazioni lucali devi arghjinà l'effetti. Hè quantunqua impurtanti di nutà chì sempri oghji sti trè stati mantenini un certu numaru di culonii in Uceania, chì ferma dunqua l'unicu cuntinenti sempri piinamenti influinzatu da i putenzi mundiali. I stati indipindenti sò 14. ==Da veda== * [[Francia]] * [[Germania]] * [[Irlanda]] * [[Imperu Rumanu]] * [[Nova Guinea]] * [[Nova Irlanda]] * [[Nova Zilanda]] [[Categoria:Uceania| ]] t2mr4zepvo092bqtajnr5uwzmvlox2o Ferdinando Magellanu 0 15771 405743 392125 2026-08-27T17:44:21Z Fausta Samaritani 15085 ink, categoria 405743 wikitext text/x-wiki [[File:Ferdinand Magellan.jpg|thumb|280px|Ritrattu di Ferdinando Magellanu]] '''Ferdinando Magellanu'''(purtughesu: ''Fernão de Magalhães''; spagnolu: ''Fernando de Magallanes''; Sabrosa, [[17 uttrovi]] [[1480]] - Mactan, [[27 d'aprile]] [[1521]]) hè statu un espluratori è navigatori [[Portugallu|purtughesu]]. Intrapresi a [[spidizioni di Ferdinando Magellanu|prima circunnavigazioni di u globu]] à u sirviziu di a curona [[Spagna|spagnola]]. Fù u prima à parta da l'Auropa versu Punenti direttu in [[Asia]] è u prima auropeu à navigà in l'[[Uceanu Pacificu]]. A storia di u so viaghju hè parvinuta par via di a tistimunianza di un so omu d'armi, u [[Vicenza|vicintinu]] [[Antonio Pigafetta]], chì cunsacrò u restu di a so vita à mantena viva a mimoria di Magellanu è di a so impresa. == Biugrafia == [[File:Magellan's voyage IT.svg|thumb|280px|Cartugrafia di a circunnavigazioni]] === A ghjuvantù === Ferdinando Magellanu nascì in una famiglia aristucratica impuvarita di Sabrosa in a pruvincia di u [[Trás-os-Montes]], in u [[Portugallu]] sittintriunali. U so babbu, Pedro Rui de Magalhães, spusatu incù Alda des Mesquita, era u merri di u paesi. Magellanu avia un frateddu, Diego de Sousa, è una suredda, Isabel. À l'ità di deci anni Magellanu persi i so parenti. Dui anni dopu, suvitendu u frateddu, divintò pagiu à a corti di u rè [[Ghjuvanni II di Portugallu|Ghjuvanni II]] à [[Lisbona]]. Quì guditi di a ghjinirosa educazioni risirvata à i ghjovani nobili di l'ebbica. In u [[1505]], à 25 anni, fù spiditu in [[India]], induva sirvì sottu u vicirè [[Francisco de Almeida]]. Prestu si miritò una minzioni par avè svintatu un ammutinamentu è salvatu viti umani. Da u [[1506]] participò à una spidizioni diretta à l'[[Isuli di i Spezii]]. In u corsu di sta spidizioni si vadagnò a prumuzioni à capitanu ([[1510]]), ma pocu dopu persi dighjà u brivettu di capitanu par essa si alluntanatu incù a so navi da a fluttiglia par circà novi terri più à livanti. Sottu à u cummandu di [[Alfonso de Albuquerque]] participò à a cunquista di u strategicu portu di [[Malacca]] in l'oghjinca [[Malesia]]. Turratu in patria, participò in u [[1513]] à una spidizioni in u [[Maroccu]], induva combattì in a [[battaglia di Azamor]], ripurtendu a lisioni di un vinochju. Fù successivamenti accusatu di avè intrattinutu cummerci incù i [[musulmani]]: par via di quissa u [[15 di maghju]] [[1514]] purtò à u so licinziamentu incù disunori da u sirviziu par a curona purtughesa. === A spidizioni === [[File:Detail from a map of Ortelius - Magellan's ship Victoria.png|280px|thumb|A ''Victoria'' annantu à una carta d'[[Abraham Ortelius|Ortelius]] di a fini di u [[XVI sèculu]].]] In u stessu periodu Magellanu intrì in pussessu di una carta giugrafica chì iputizava un passaghju versu l'[[Uceanu Pacificu]] pocu più à sudu di u [[Rio de a Plata]]. Si cunvinsi di pudè in stu modu truvà una via par l'[[Asia]] più brevi di quidda intornu à l'Africa. Quista avaristi parmissu di scopra un passaghju à sudu-punenti di culligamentu di l'Atlanticu incù u Pacificu. Tali passaghju, ritinutu giugraficamenti prubabili ma di u quali nissunu avia nutizia tuttu à fattu sicura, aiani imaginatu da tempu i cartografi. In rialità, u scopu strategicu di a spidizioni saristi statu quiddu di circà una nova via marittima par l'Isuli di i Spezii, in l'arcipelagu Indunisianu di i [[Molucchi]], evitendu l'avvinta di l'Africa, di a quali i porti uccidintali è miridiunali erani tutti in mani à u Portugallu. S'è pussibuli, si saristi divutu ancu pruvà ch'è i Molucchi si truvavani effittivamenti à punenti di l'antimiridianu di a linia di dimarcazioni chì, sicondu i trattati, dividia i zoni di influenza è pussessu culuniali trà spagnoli è Portughesi. Naturalamenti, micca menu impurtanti saristi stata l'evintuali scuparta di novi terri da aghjustà à u dighjà immensu imperu di u rè di Spagna. Cunvintu [[Carlo V d'Asburgu|Carlo V]] à financià l'impresa, a spidizioni di cinqui navi salpò u 20 sittembri 1519 da San Lucar de Barrameda (u 10 aostu da u portu di [[Siviglia]]). U 28 nuvembri [[1520]], firmatu incù trè soli navi (una era naufragata, l'altra avia disirtatu), attravirsò u [[Strettu di Magellanu|strettu]] chì da eddu presi u nomu, è par a prima volta si inultrò in un grandi uceanu scunnisciutu à l'uccidintali, chì par tutti i trè mesa di navigazioni in dirizzioni [[nordu]]-[[punenti]] firmeti tranquillu, à u puntu ch'è li fù attribuitu u nomu di [[Uceanu Pacificu|Pacificu]]. Di marzu [[1521]] righjunsi l'[[Isuli Marianni]] è dopu i [[Filippini]], chjamati Isuli di San Lazzaro, induva truvò a morti par mani di l'indigeni. Sicondu u racontu di Pigafetta, in i [[Filippini]], Magellanu era risciutu à cunverta u rè di l'isula di [[Cebu]], [[Rajah Humabon]] è molti di i so sudditi à u [[Cristianesimu]]. Quandu Cebu si sottumissi à a curona spagnola, scuppiò una rivolta annantu à a vicina isula di [[Mactan]]. Magellanu dicisi di usà a forza par cunquistà Mactan à a Spagna è à u Cristianesimu. Quandu sbarcò a matina di u 27 aprili [[1521]] à Mactan, fù uccisu da l'abitanti di l'isula. U viaghju si cunchjusi u 6 di settembre [[1522]], quandu u ''[[Victoria (navi)|Victoria]]'', sola navi sopravviventi, riintrò à u portu di partenza dopu avè cumplittatu a prima [[circunnavigazioni]] di u globu in 2 anni, 11 mesa è 17 ghjorni. à bordu di a piccula navi (85 tunniddati), chì imbarcava acqua è avia una vilatura di furtuna, ci erani sultantu 18 omini di i 234 partiti, trà marinari è suldati. Trà i sopravviventi ci erani dui taliani, Antonio Lombardo, dittu [[Antonio Pigafetta|Pigafetta]], quiddu chì scrivarà a storia di a spidizioni, è Martino de Judicibus. === A prima circunnavigazioni di a Terra === [[File:ReplicaNaoVictoriaMagallanes.jpg|thumb|280px|A copia di a [[Victoria (navi)|Nao Victoria]] in u [[Museu Nao Victoria]] à [[Punta Arenas]], [[Cili]]]] A circunnavigazioni ùn era micca statu u fini di Magellanu, chì avia solu vulsutu truvà u passaghju à Punenti versu l'Isuli di i Spezii è l'Indii. Stu scopu u vedi rializatu in vita. Solu [[Juan Sebastián Elcano]], incù [[Antonio Pigafetta]], ricunniscì a vera impurtanza di u viaghju intornu à a terra. À eddu è à i so 17 omini sopravviventi spetta l'onori di avè scumpiitu u prima viaghju cuntinuu intornu à a Terra. Quista vali ancu par i 13 omini chì firmetini prighjuneri di i Portughesi à Capu Verdi, chì si trova più à l'Uccidenti rispettu à a Spagna. Ma ancu Magellanu stessu in a so vita avia circunnavigatu a terra cumplittamenti: da u 1505 à u 1511 era dighjà statu in Urienti, induva avia visitatu ancu i Molucchi. Ancu s'è ùn ci saristi micca turratu, in u 1521 era ghjuntu à i Filippini avendu dunqua ghjà tagliatu u miridianu di i Molucchi. Eppuri, a prima parsona à avè attravirsatu tutti i miridiani pudaria essa statu u schiavu è interpreti [[Enrique di Molucca|Enrique]], prubabilamenti di urighjina filippina. Acquistatu in u 1511 da Magellanu à Sumatra, avia accumpagnatu quiddu in tutti i so viaghji successivi. À a morti di l'ammiragliu à Mactan, Enrique fughjì à casa aiutatu da u rè di Cebu; cusì almenu narra Antonio Pigafetta. Ma Enrique pudaria ancu essa statu di urighjina [[Malesia|malesa]]: in stu casu forsi ùn hà mai scumpiitu a circunnavigazioni. Magellanu murì in un scontru incù l'indigeni di Cebu Mactan. == Effetti geu-pulitichi è filusofichi di u viaghju == U viaghju di Magellanu dimustrò difinitivamenti quattru cosi: ch'è a Terra hè una sfera; ch'è a circumfarenza di a pianeta hè molta più maiori di quantu ani mai cridutu tutti i giugrafi; ch'è l'America pò essa circunnavigata com'è u cuntinenti africanu; ch'è si perdini 24 ori s'eddu si suvita u camminu di u soli da l'uccidenti à l'urienti. Quist'ultima ussirvazioni furnì i basi à novi spiculazioni di intaressu fisicu è matafisicu annantu à a natura di u tempu è di l'eternità.<ref>Edouard Roditi: ''Magellanu di u Pacificu'', pag. 5, editori Mursia 1977</ref> Da un puntu di vista matiriali, dati i longhi distanzi parcorsi (a ''Victoria'' avia cupartu 69.000&nbsp;km in trè anni par vultà in iSpagna), u viaghju di Magellanu ùn poti micca ripprisentà una valida altirnativa à a cusidditta [[Strada di i Spezii]] cuntrullata da i Portughesi. Spagna è Portugallu rivindiconi tremindù u pussessu di i [[Molucchi]] in basa à u [[Trattatu di Tordesillas]] è solu in u [[1529]] a cuntruversia poti essa risolta incù u [[Trattatu di Saragozza]], incù u quali a Spagna diviti rinuncià à i probbii pratesi annantu à a zona. Eppuri, sempri in u XVIu seculu i spagnoli erani in gradu di cunquistà [[Guam]] è i [[Filippini]], chì sariani firmati in so mani finu à u [[1898]]. == Magellanu in i scenzi == * U [[Strettu di Magellanu]] fù chjamatu cusì in onori di u so scupridori auropeu. * I [[Nivuli di Magellanu]], dui [[galassia nannara|galassii nannari]] visibuli da l'[[emisferu australi]], pigliani u nomu da l'espluratori purtughesu chì i nutò duranti a so spidizioni versu uccidenti. * U ''pinguinu di Magellanu'' fù ussirvatu da a spidizioni à u largu di i costi arghjintini è discrittu accuratamenti da Pigafetta. * Altri noma sempri in usu sò stati introdutti da Magellanu stessu: ''[[Patagunia]]'' significheghja ''terra di i peda grossi'' à causa di l'indigeni insulitamenti alti ch'eddu ci avia scuntratu; à u largu di a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]] avia scupartu parechji fochi annantu à a costa. == Magellanu in i media è in u sport == * In u manga [[One Piece]] hè prisenti un parsunaghju di nomu [[Magellan (parsunaghju)|Magellan]]. * U ''magellan'' hè un [[trick (sport)|trick]] chì fù imprudatu in u calciu [[freestyle (calciu)|freestyle]] par indicà un muvimentu di u pedi chì simuleghja a circunnavigazioni ch'eddu hà scumpiitu Magellanu, è in stu casu u pedi oltripassa tutalamenti u ballò è torra à daretu à u puntu iniziali mentri u ballò hè sempri in aria. == Noti == <references/> == Bibliografia == * [[Antonio Pigafetta]], ''Viaghju intornu à u mondu'', à cura di Mariarosa Masoero (intr. di [[Luigi Firpo]]) [1987]. == Da veda dinò == * [[Espluratori]] * [[Splurazioni giugrafichi]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Espluratori|Magellanu]] [[Categoria:Purtughesu|Magellanu]] [[Categoria:Biugrafia|Magellanu]] l3o4rfnxqyaftl3c1eprcbmv5k7zdhy Giuconda 0 19277 405742 402171 2026-08-27T17:34:41Z Fausta Samaritani 15085 405742 wikitext text/x-wiki [[File:Mona_Lisa,_by_Leonardo_da_Vinci,_from_C2RMF_retouched.jpg|thumb|A Giuconda]] A '''''Giuconda''''' (o ''Ghjuconda''), cunnisciuta ancu com'è '''''Monna Lisa''''', hè un dipintu à [[pittura à oliu|oliu]] annantu à tavula di [[piopu]] {{TA|({{M|77|c|m}} x 53 cm)}} di [[Leunardu da Vinci]]. L'opera hè datevule à u [[1503]]-[[1506]] circa, è cunsirvata in u [[Museu di u Louvre]] di [[Parigi]]. Hè un' opera emblematica è enimmatica. Si tratta sicuramente di u ritrattu più celebru di u mondu<ref>{{cita|M. Magnano|p. 116}}.</ref>, è ancu d'una di l'opere d'[[arte]] più cunnisciute in u mondu, ogettu di numerosi omagi è ancu di parudie. U surrisu impercettibile di a ''Giuconda'', cù u so alone di misteru, hà inspiratu tantissime pagine di critica, di litteratura, d'opere d'imaginazione, di studii ancu [[Psicoanalisi|psicoanalitichi]]. Sfughjevule, ironica è sensuale, ''Monna Lisa'' hè stata à quandu amata è idulatrata, à quandu biffata o attaccata<ref>{{cita|M. Magnano|pp. 29-30}}.</ref>. Vera è propria icona di a [[pittura]], hè vista ogni ghjornu da migliaia di persone, tantu ch'è in a grande sala induv'ella hè esposta un curdone deve tene à nutevule distanza i visitadori. In a longa storia di u dipintu ùn sò micca mancati i provi di vandalismu, è ancu un arrubecciu rucambulescu chì in un certu sensu n'hà alimentatu a ligenda. == Storia == === L'iniziu à Firenza è l'identificazione di u sughjettu === [[File:Mona Lisa detail eyes.jpg|left|thumb|200px|L'ochji di a Giuconda]] L'opera ripprisenta tradiziunalmente [[Lisa Gherardini]], vene à dì "Monna" Lisa (un diminutivu di "Madonna" chì avaria oghje u significatu di "Signora"). Quella era a moglia di [[Francescu di u Giucondu]] è vene da quì l'appellazione di "a Giuconda". Leunardu in fine di contu, in quellu periodu di u so terzu sughjornu fiurintinu, stava in e case accantu à [[Palazzu Gondi]] (oghje distrutte) à pochi passi da [[piazza di a Signuria]], chì eranu propriu d'un ramu di a famiglia [[Gherardini]] di [[Montagliari]]. Quessa, in apparenza di faciule identificazione, fù in rialità molta dibattuta da a sturiugrafia artistica è hà com'è fonte antiche un documentu di u [[1525]] induv'elli sò mintuvati parechji dipinti chì si trovanu trà i bè di [[Gian Ghjacumu Caprotti]] dettu "[[Salaì]]", allevu di Leunardu chì suvitò u maestru in Francia, induve l'opera hè minziunata per a prima volta "a Joconda"<ref>Piero. C. Marani, ''A pittura di Leunardu'', in ''Leunardu'', Electa editrice, Milanu, 2006, pag. 23.</ref>. In sustegnu di e tistimunianze di Vasari, in u 2005 [[Veit Probst]], storicu è direttore di a [[Bibbiuteca di Heidelberg]] in Germania, hà publicatu un antru per appuntu di u cancelliere fiurintinu Agostino [[Vespucci]], datatu [[1503]], chì cunferma l'esistenza d'un ritrattu di Lisa di u Giucondu. Altre identificazione pruposte, in un tempu, sò state [[Catalina Sforza]]<ref>Magdalena Soest: a pruposta si basa annantu à a presunta similarità à u livellu di u visu incù u ''Ritrattu di Catalina Sforza'' - o ''Dama cù i ghjasmini'' - di [[Lurenzu di Credi]] à a [[Pinacoteca civica di Forlì]].</ref>, o a surellastra [[Bianca Maria Sforza|Bianca]]<ref>Ernesto Sularie, ''Giuconda, u voltu è l'anima'', Milanu 2006. L'ipotesi si basa annantu à sumiglianze in studii di u ''[[Codice Atlanticu]]''.</ref> o ancu a mamma stessa di Leunardu, [[Catalina Buti di a Vacca]]<ref>[[Sigmund Freud]], Serge Bramly, ''Rina de Firenza''</ref><ref>Roni Kempler: [http://sites.google.com/site/whothemonalisais2017/ Who the Mona Lisa Is] 2017, TXu 2-064-715, Google Site. [https://www.britannica.com/topic/Mona-Lisa-painting Mona Lisa, painting by Leonardo da Vinci, View article history, Roni Kempler's contributions, Encyclopædia Britannica]</ref>. Una pruposta ricente hè stata quella d'[[Isabella di Aragona (1470-1524)|Isabella di Aragona]], duchessa di Milanu in l'annu [[1489]], inoltre s'hè suppostu chì, a nobile donna ritratta, appartinesse à u casatu di l'[[Imperiale (famiglia)|Imperiale]]<ref>Histoire de la Maison Tartaro Imperiale des origines à nos jours, Belgica (in francese).</ref>. Altri farianu ricullà l'identità à [[Bianca Ghjuvanna Sforza]], figlia ligittimata di [[Ludovico u Moro]].<ref>[http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150922003018/http://www.villeinitalia.com/en/blog/the-mona-lisa-theft-identity-of-leonardo-da-vincis-painting/ |date=2015-09-22 }} Ville in Italia. Mona Lisa: the story of Leunardu Da Vinci's painting (in inglese).</ref> === A Giuconda in Francia === [[File:Mona Lisa detail hands.jpg|thumb|200px|left|E mane]] Fù Leunardu stessu chì purtò incù ellu in [[Francia]] in u [[1516]], a ''Giuconda'', chì puderia esse stata dopu acquistata, incù altre opere, da [[Francescu I di Francia|Francescu I]]. Si sà chì un seculu dopu à, in u [[1625]], un ritrattu chjamatu "a Giuconda" fù discrittu da [[Cassiano da u Pozzu]] trà l'opere di e cullizzione reale francese. Altri indizii facenu pinsà chì finu da u 1542 si truvava trà e decurazione di a ''Salle du bain'' di u [[castellu di Fontainebleau]]<ref>Abbé P. Guilbert, ''Description historique des chateau bourg et forest de Fontainebleau'', 2 vols., Parigi, 1731, Vol. I, pp. 153-159, citatu da Frank Zöllner in ''[http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/volltexte/2006/157/pdf/Zoellner_GBA_93.pdf Leunardu's portrait of Mona Lisa di u Giucondu]'', 1993, p. 116 è nota 19 à p. 131.</ref>. Più tarde [[Luigi XIV di Francia|Luigi XIV]] fece trasfirisce u dipintu à [[Palazzu di Versailles|Versailles]]. Dopu à a [[Rivoluzione francese]], fù spustatu à u [[Louvre]]. [[Napulione Buonaparte|Napuleone Bonaparte]] u fece mette in a so camera, ma dopu turrò à u Louvre. Durente a [[guerra Franca-Prussiana]] di u [[1870]]-[[1871]] fù missu à u riparu in un situ nascostu. === L'arrubecciu === [[File:Mona Lisa stolen-1911.jpg|thumb|200px|right|Spaziu biotu annantu à a parete di u Louvre in seguitu à l'affurtu di u 1911]] L'affurtu di a ''Giuconda'' succese a notte trà dumenica 20 è luni 21 aostu di u [[1911]], prima d'un ghjornu di chjusura di u museiu. D l'arrubecciu s'accorse luni stessu un cupistu, [[Louis Béroud]], chì avia avutu u permessu per riproduce l'opera à porte chjuse<ref name=G>{{Vcite web |title="Curiusità" in u situ di l'Hotel Giuconda |url=http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm |accessdate=2015-07-14 |archive-date=2011-06-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110626043851/http://www.hotellagioconda.it/it/curiosity.htm }}</ref>. A nutizia di l'arrubecciu fù ufficializata solu u ghjornu dopu chì, ancu à l'epica ùn era micca raru ch'è l'opere fussenu cacciate di manera tempuranea per esse fotugrafate. [[File:Monalisa uffizi 1913.jpg|thumb|250x250px|A Giuconda in mostra in a Galleria di l'Offizii di Firenza, in u [[1913]]. U direttore di u Museiu Ghjuvanni Poggi (à dritta) controlla u dipintu.]] Era a prima volta ch'è un dipintu era arrubatu in un museiu, è ancu di più di l'impurtanza di u Louvre, è per assai a pulizza branculava in u bughju. Fù suspittatu u pueta francese [[Guillaume Apollinaire]] chì fù arristatu (avia dichjaratu di vulè distrughje i capilavori di tutti i musei per fà postu à l'[[avanguardie storiche|arte novu]]) è cunduttu in prigione u 7 di settembre: u so arrestu si basava annantu à una calunnia da parte di u so amante di tandu Honoré Géri Pieret, chì l'accusò d'avè tinutu parechji statuette antiche arrubate da u museiu. Ancu [[Pablo Picasso]] fù interrugatu, ma, com'è Apollinaire, fù in seguitu rilasciatu. I suspetti casconu ancu annantu à l'[[Imperu tedescu]], nimicu di a Francia, fendu l'ipotesi d'un arrubecciu di Statu. Mentre crescianu i suspetti è e pulemiche (si scuprì ch'è l'uniche misure di sicurezza aduttate da u museiu cunsistianu in u fattu d'avè addistratu à u [[judo]] un gruppu di guardii). Si principiò à pinsà ch'è u capilavoru era persu per sempre: [[Franz Kafka]] vide una cornice biota è pocu dopu u postu lasciatu da a Giuconda annantu à a parete fù presu da u ''Ritrattu di Baldassarre Castiglione'' di [[Raffaello Sanzio|Raffaellu]]. In rialità un exi-impiigatu di u Louvre, [[Vincenzo Peruggia]], originariu di [[Dumenza]], piccula cità in i circondi di [[Luino]], cunvintu ch'è u dipintu appartenia à l'Italia è ùn duvissi dunque micca firmà in Francia, l'avia arrubatu, rinchjudendu si di notte in una lughjetta è, avendu ci passatu a nuttata, escendu da u museiu à pedi incù u quatru sottu u mantellu. Ne avia muntatu ellu stessu a vitrina di vetru, è sapia dunque com'è caccià lu. Escì incù a calma: dumandò ancu à un operaiu un aiutu per esce da u museiu, chì era sparita a manechja di u purtone d'intrata. Messa l'opera in una valisgia, posta sottu u lettu d'una pinsione di [[Parigi]], a custudì per vint'ottu mesi è a purtò dopu in u so paese d'origine, à [[Luino]], incù l'intenzione di "rigalà la à l'Italia", ottinendu da qualchiadunu e garanzie chì u quatru averia da firmà in u so paese. Cunsiderava difatti, per isbagliu, ch'è l'opera era stata arrubata durente e [[spuliazione napuleoniche]]. Peruggia in u [[1913]] andò à [[Fiurenza|Firenza]], per rivende l'opera per pochi soldi. Si rivolse à l'[[antiquariu]] fiurintinu Alfredo Geri, chì ricevite una lettera firmata "Leunardu" ind'ellu era scrittu ch'è «U quatru hè in e me mane, appartene à l'Italia perchè Leunardu hè talianu» incù una pruposta di ristituzione per un pagamentu di {{formatnum:500000}} lire "per e spese". Incuriusitu, l' 11 dicembre [[1913]], l'antiquariu fissò un appuntamentu in a so stanza numeru 20 à u terzu pianu di l'Hotel Tripoli, in [[via de Cerretani]] (albergu chì dopu cambiò u so nome in Hotel Giuconda), accumpagnatu da u direttore di tandu di l'[[Uffizii]] [[Ghjuvanni Poggi]]. I dui si accorsenu ch'è l'opera ùn era micca unu di i numerosi falsi in circulazione, ma l'originale propriu è a si fecinu cunsignà per "verificà ne l'autanticità". In u frattempu Peruggia s'è ne andò à spassu per a cità, ma fù ritruvatu è arristatu. U latru, finalemente prucissatu, fù cunsideratu cum'è "mentalmente ritardatu" è cundannatu à una pena d'un annu è quindici ghjorni di prigione, chì fubbenu dopu ridutti à setti mesi è quindici ghjorni. A so difesa si basò tutta annantu à u patriuttismu è suscitò qualchì simpatia in Italia. Dichjarò ch'ellu avia passatu dui anni "rumantichi" incù a ''Giuconda'' appesa annantu à u so tavulinu di cucina. Prufitendu di u clima amichevule chì regnava tandu in i rapporti trà Italia è Francia, u dipintu ricuperatu fù esibitu in l'Italia sana: prima à l' [[Galleria di l'Uffizi|Uffizii]] in Firenza<ref>{{Vcite web |title=A Giuconda à l'Uffizii |url=http://www.polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ |accessdate=2015-07-15 |archive-date=2015-09-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150905054454/http://polomuseale.firenze.it/sguardoinedito/giocondauffizi/ }}</ref>, eppo à l'ambasciata di [[Francia]] di [[Palazzu Farnese (Roma)|Palazzu Farnese]] à [[Roma]], infine à a [[Galleria Borghese]] (in occasione di u [[Nativa]]), prima di u so ritornu definitivu à u Louvre. A ''Monna Lisa'' ghjunse in Francia à [[Modane]], annantu à un vagone speciale di e [[Ferrovie taliane]], accolta in grande pompa da l'auturità francese, per ghjunghje dopu in Parigi induve, in u ''Salon Carré'', l'aspittavanu u Presidente di a Ripublica francese è tuttu u Guvernu. ==Citazione== Hè citata a Giuconda in a canzone tradiziunale [[Cun voi o madamicella|''Cun voi o madamicella'']]: :Ùn ti ne ricordi piùne :À la funtana di l'onda :Ti parlava pettu pettu :O la mio capelli bionda :À mè mi parii bella :Ancu più ch'è la [[Gioconda]]. ==Note== <references/> == Da vede dinù == [[Ponte autopurtante di Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Leunardu da Vinci]] [[Categoria:Pintura]] 5kko8aur6zqc99vqdyi14dfnb49pwew Lurenzu di Credi 0 20157 405740 374967 2026-08-27T17:27:53Z Fausta Samaritani 15085 405740 wikitext text/x-wiki [[File:Lorenzo di Credi by Perugino.jpg|thumb|upright=0.9|[[Perugino]], ''[[Ritrattu di Lurenzu di Credi]]'']] '''Lurenzu di Credi''', (''Lurenzu d'Andria d'Uderigu''), ([[Fiurenza]], [[1459]]/[[1460]] - Fiurenza, [[1537]]), hè statu un [[pittura|pittore]] [[Italia|talianu]], elevu di u [[Verrocchju]], chi u numinò erede soiu. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia|Credi, Lurenzu]] [[Categoria:Pittore|Credi, Lurenzu]] [[Categoria:Talianu|Credi, Lurenzu]] exxr8y5u5hcs50ocnmd185e7vsah5gh 405741 405740 2026-08-27T17:29:17Z Fausta Samaritani 15085 405741 wikitext text/x-wiki [[File:Lorenzo di Credi by Perugino.jpg|thumb|upright=0.9|[[Peruginu]], ''[[Ritrattu di Lurenzu di Credi]]'']] '''Lurenzu di Credi''', (''Lurenzu d'Andria d'Uderigu''), ([[Fiurenza]], [[1459]]/[[1460]] - Fiurenza, [[1537]]), hè statu un [[pittura|pittore]] [[Italia|talianu]], elevu di u [[Verrocchju]], chi u numinò erede soiu. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia|Credi, Lurenzu]] [[Categoria:Pittore|Credi, Lurenzu]] [[Categoria:Talianu|Credi, Lurenzu]] gzhlk6wikd0uax7fe929tqcrjfsj9ur Terra (pianeta) 0 20367 405753 384551 2026-08-28T09:51:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Storia geologica */ 405753 wikitext text/x-wiki [[File:The Blue Marble (remastered).jpg|thumb|miniatura|A Terra]] [[File:NASA-Apollo8-Dec24-Earthrise.jpg|frameless|right]] A '''Terra''' (simbulu di astronumia: [[file:Earth symbol (fixed width).svg|16px|🜨]]) hè a terza pianeta partendu da u [[Soli|Sole]] è u solu ogettu astrunomicu cunnisciutu per aggrundà è intrattene a vita.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Circa 29,2% di a superficia terranea hè custituita di cuntinenti è d'isule. I 70,8% rimanenti sò cuperti à acqua, per u più oceani, mari, golfi è altre masse d'acqua salata, ma ancu lavi, vadine è altre acque dolce, chì custituiscenu inseme l'idrosfera. Parte assai di e rigione pularie di a Terra hè cuperta à ghjacciu. U stratu esternu di a Terra hè divisu in parechje placche tettoniche rigide chì migranu à a superficia annantu à parechji milioni d'anni, mentre ch'è u so internu ferma attivu incù un nucleu internu solidu in ferru, un nucleu esternu liquidu chì ingenereghja u campu magneticu di a Terra, è un mantellu cunvettivu chì caghjuneghja a tettonica di e placche. L'atmusfera di a Terra si cumpone per u più d'[[azotu]] è d'[[ossigenu]]. E rigione trupicale ricevenu più energia sularia ch'è e rigione pularie è quessa hè redistribuita da a circulazione atmusferica è oceanica. I gasi à effettu serra ghjocanu ancu un rollu impurtante in a rigulazione di a timperatura di superficia. U clima di una rigione ùn hè micca solu diterminatu da a latitudine, ma ancu da l'altitudine è a prussimità d'oceani muderatori, frà altru fattori. I finomini meteurulogichi viulenti, tali i cicloni trupicali, i timpurali è e cavallate di calore, si producenu in a maiò parte di e rigione è anu un impattu cunsiderevule annantu à a vita. A gravità di a Terra interagisce incù altri ogetti in u spaziu, in particulare a Luna, chì hè u solu satellitu naturale di a Terra. A Terra gira intornu à u Sole in u 365,25 ghjorni à l'incirca. L'assu di rutazione di a Terra hè inclinatu riguardu à u so pianu orbitale, ciò chì produce e staghjone annantu à Terra. L'interazzione gravitaziunale trà a Terra è a Luna pruvucheghja e maree, stabilisce l'orientamentu di a Terra annantu à u so assu è rallentisce in modu prugressivu a so rutazione. A Terra hè a pianeta a più densa di u sistemu sulariu è a più grande è a più massiccia di e quattru pianete rucciose. Sient'è l'estimu di a datazione radiometrica è altre prove, a Terra s'hè furmata più di 4,5 miliardi d'anni fà. In core di u prima miliardu d'anni di a storia di a Terra, a vita hè apparsa in l'oceani è hà cuminciatu à affittà l'atmusfera è a superficia di a Terra, caghjunendu a prulificazione d'organismi anaerobichi è, più tardi, aerobichi. Certe prove geologiche indicheghjanu ch'è a vita puderia esse dighjà apparsa 4,1 miliardi d'anni fà. Dipoi tandu, a cumbinazione di a distanza trà a Terra è u Sole, di e pruprietà fisiche è di a storia geologica hà permessu à a vita di evoluà è di pruspirà. In a storia di a vita annantu à Terra, a biodiversità hà cunnisciutu longhi periodi d'espansione, qualchì volta puntighjate d'estinzione massicce. Più di 99% di tutte e spezie avendu vissutu annantu à Terra sò sparite. Guasi 8 miliardi d'esseri umani campanu annantu à a Terra è dipendenu di a so biosfera è di e so risorse naturale per a so sopravvivenza. L'esseri umani anu un impattu criscente annantu à a superficia di a Terra, l'idrulugia, i prucidimenti atmusferichi è l'altre forme di vita. ==Cronulugia== *Articulu principale : [[Storia di a Terra]] ===Furmazione=== [[File:Protoplanetary-disk.jpg|thumb|Impressione d'artistu di u discu planitariu di u Sistemu sulariu primitivu]] U materiale u più anzianu truvatu in u sistemu sulariu hè datatu à 4,5682+0,0002-0, 0004 Ga (miliardi d'anni) In 4,54±0,04 Ga a Terra primordiale s'era furmata. I corpi in u sistemu sulariu si sò furmati è anu evoluatu incù u Sole. In teuria, una nibulosa sularia spicca un vulume di un nivulu muleculare per affundamentu gravitaziunale, chì cumencia à voglie è à sciaccià si in un discu circumstellariu, po e pianete si sviluppanu à parte si da 'ssu discu incù u Sole. Una nibulosa cuntene u gasu, i granelli di ghjacciu è a polvara (cumpresu i nucleidi primordiali). Sient'è a teuria di e nibulose, i planetesimali si sò furmati per via d'accrezione, a Terra primordiale avendu prubabilmente messu trà 70 è 100 milioni d'anni à furmà si. ==Storia geologica== * Articulu principale: [[Storia di a Terra]] L'atmusfera è l'oceani di a Terra sò stati furmati da l'attività vulcanica è a sgasera. U vapore d'acqua pruvenendu da 'sse surghjente s'hè cundinsata in l'oceani, aumintatu da l'acqua è a ghjacciu pruvenendu da l'astiroidi, e protopianete è e cumete. Una quantità d'acqua bastevule per empie l'oceani pò esse stata prisente annantu à a Terra dapoi a so furmazione. In 'ssu mudellu, i gasi à effettu serra atmusferichi anu impiditu l'oceani di ghjilà mentre u Sole di pocu furmatu ùn avia ch'è 70 % di a so luminusità attuale. 3,5 Ga dopu, u campu magneticu di a Terra era stabilitu, ciò chì hà cuntribuitu à impidisce l'atmusfera di esse carriata da u ventu sulariu. Raffritendu si, u stratu esternu fusu di a Terra hà furmatu a prima crosta solida, chì omu pensa ch'è ella era di cumpusizione mafica. A nuvella crosta cuntinentale si forma in seguitu à a tettonica di e placche, un prucidimentu chì hè à la purfine direttu da a perdita cuntinua di calore di l'internu di a Terra. Annantu à un periodu di centinare di milioni d'anni, e forze tettoniche anu purtatu e zone di crosta cuntinentale à ragruppà si per furmà supercuntinenti chì si sò dopu spiccati. À circa 750 Ma, unu di i primi supercuntinenti cunnisciuti, u Rodinia, hà cuminciatu à disagregà si. I cuntinenti si sò dopu recumbinati per furmà a Pannotia à 600-540 Ma, po finalmente a Pangea, chì hà ancu principiatu à disagregà si à 180 Ma. U schema u più ricente di periodi ghjaciarii hà cuminciatu ver' di u 40 Ma, po s'hè intensificatu mentre u Pleistocene ver' di u 3 Ma. E rigione di alte è medie latitudine anu dapoi subitu i cicli ripetuti di ghjaciazione è di scutrera, ripetendu si circa tutti i 21000, 41000 è 100 000 anni. L'ultimu periodu ghjaciariu, familiarmente chjamata "ultimu periodu ghjaciariu", hà ricopertu di ghjacciu di grande parte di i cuntinenti, insin'à e latitudine medie, è s'hè terminatu à l'incirca 11700 anni fà. ===Origine di a vita è evoluzione=== * Articuli principali: [[Origine di a vita]] è [[Storia evolutiva di a vita]] E riazzione chimiche anu cunduttu à e prime molecule autoreplicative circa quattru miliardi d'anni fà. Un mezu miliardu d'anni più tardi, l'ultimu antenatu cumunu di tutta a vita attuale hè apparsu. L'evuluzione di a [[fotosintesi]] hà permessu à l'energia di u Sole di esse racolta dirittamente da e forme di vita. L'ossigenu muleculare (O2) s'hè accumulatu in l'atmusfera è, per causa di l'interazzione incù l'irraghjamentu sulariu ultraviolettu, hà furmatu un stratu d'ozonu prutettore (O3). L'incurpurazione di cellule più chjuche in e cellule più grande hà sfuciatu à u sviluppu di cellule cumplessi chjamate eucariote. I sputichi organismi multicellulari si sò furmati à misura chì e cellule di e culonie si spicializavanu. Grazia à l'assurbimentu di i raghji ultravioletti nucivi da u stratu d'ozonu, a vita hà culunizatu a superficia di a Terra. Frà e prime prove fussili di a vita, omu trova i fussili di tappettu microbicu in e petre rinaghje vechje di 3,48 miliardi d'anni in Australia occidentale, u grafitu biugene in e rocce metasedimintarie vechje di 3,7 miliardi d'anni. Frà e prime prove fussili di a vita, citemu i fussili di tappetti microbichi truvati in un petre rinaghje vechji di 3,48 miliardi d'anni in Australia occidentale. ===Futuru=== * Articulu principale: [[Futuru di a Terra]] Parchì u diussidu di carboniu (CO2) hà una longa durata di vita in l'[[atmusfera]], l'emissione umane muderate di CO2 puderianu ritardà di 100 000 anni u prossimu principiu di ghjaciazione. L'avvene à longu andà di a Terra hè ligatu à quellu di u Sole. In core di i 1,1 miliardu d'anni à vene, a luminusità sularia auminterà di 10 %, è di 40 % mentre i 3,5 miliardi d'anni à vene. L'aumentu di a timperatura à a superficia di a Terra accelererà u ciclu di u carboniu inorganicu, riducendu a cuncintrazione di CO2 à i livelli murtalmente bassi per e piante (10 ppm per a fotosintesi C4) in à l'incirca 100 à 900 milioni d'anni. L'assenza di vegetazione caghjunerà a perdita d'ossigenu in l'atmusfera, rindendu a vita animale impussibile datu a crescita di a luminusità, a timperatura media di a Terra puderia aghjunghje 100°C (212°F) in 1,5 miliardi d'anni. Ancu s'è u Sole era stabile, una frazzione di l'acqua di l'oceani muderni scenderia in u mantu, per causa di a riduzione di l'evacuazione di u vapore d'acqua da e dursale mezuoceaniche. U Sole evoluerà per diventà una gigante rossa in circa 5 miliardi d'anni. I mudelli privedenu ch'è u Sole si stenderà insin'à à l'incirca 1 UA (150 milioni di km), vene à dì à l'incirca 250 volte u so raghju attuale. U destinu di a Terra hè menu chjaru. In quant'è gigante rossa, u Sole perderà circa 30 % di a so massa, di versu è di manera chì, senza effetti di marea, a Terra si cullucherà ver' di un'orbita à 1,7 UA (250 milioni di km ; 160 milioni migli) di u Sole quandu a stella aghjunghjerà u so raghju massimu, osinnò, incù l'effetti di marea, puderia entre in l'atmusfera di u Sole è esse vapurizata. ===Taglia è forma=== * Articulu principale: [[Figura di a Terra]] * Altre infurmazione: [[Raghju di a Terra]] è [[Circumfarenza di a Terra]] * Da vede dinù: [[Lista di e più muntagne alte di a Terra]] [[File:Volcán_Chimborazo,_"El_Taita_Chimborazo".jpg|thumb|U vulcanu Chimborazu, chì a so vetta hè u puntu di a superficia terranea u più alluntanatu da u centru di a Terra.]] A forma di a Terra hè guasi sferica. Ci hè una picculu inciaccatura à i poli è un ingrussamentu intornu à l'equatore duvutu à a rutazione di a Terra. Per via di cunsequenza, una migliore apprussimazione di a forma di a Terra hè un sfiroidu sciacciatu, chì u so diamitru equaturiale hè più grande di 43 chilomitri (27 migli) ch'è u diamitru trà i poli. U diamitru mediu di u sfiroidu di riferimentu hè di 12.742 chilomitri (7918 migli). A tupugrafia lucale si scarta di 'ssu sfiroidu idealizatu, bench'è à a scala mundiale, 'ssi scarti sianu debuli riguardu à u raghju di a Terra : u scartu massimu di sultantu 0,17 % si situeghja à u livellu di a fossa di e Marianne (10.925 metri o 35.843 pedi sottu à u livellu lucale di u mare), mentre ch'è u monte [[Everest]] (8.848 metri o 29.029 pedi sopra à u livellu lucale di u mare) riprisenta un scartu di 0,14%. U puntu di a superficia u più alluntanatu da u centru di massa di a Terra hè u vertice di u vulcanu equaturiale Chimborazu in [[Ecuador|Equatore]] (6.384,4 km o 3.967,1 migli). In geodesia, a forma esatta ch'elli adutterianu l'oceani di a Terra in l'assenza di terre è di pirturbazione tale e maree è i venti hè chjamata u geoidu. Più precisamente, u geoidu hè a superficia d'equiputenzialità gravitaziunale à u livellu mezu di u mare (NMM). A tupugrafia di a superficia di u mare hè custituita di e diviazione di l'acqua riguardu à u NMM, di manera analoga à a tupugrafia terranea. ===Cumpusizione chimica=== * Da vede dinù: [[Elementi annantu à Terra]] A massa di a Terra hè di circa 5, 97x1024 kg (5,970 Yg). Hè cumposta per u più di [[ferru]] (32,1 %), d'ossigenu (30,1 %), di [[siliciu]] (15,1 %), di [[magnesiu]] (13,9 %), di [[zolfaru]] (2,9 %), di [[nichellu]] (1,8 %), di [[calciu]] (1,5 %) è d'[[alluminiu]] (1,4 %), i 1,2 % rimanenti essendu custituiti di tracce di altri elementi. Datu a segregazione di massa, omu stima ch'è a rigione cintrale hè per u più cumposta di ferru (88,8 %), incù più chjuche quantità di nichellu (5,8 %), di zolfaru (4,5 %), è di menu di 1 % d'elementi tracce. I custituenti rucciosi i più currenti di a crosta sò guasi tutti ossidi : u cloru, u zolfaru è u fluoru sò l'eccezzione impurtante à 'ssa regula è a so quantità tutale in ogni roccia hè generalmente bella inferiore à 1 %. Più di 99 % di a crosta hè cumposta da 11 ossidi, per u più a silicia, l'allumina, l'ossidi di ferru, a calcina, a magnesia, a potassa è a soda. ===Struttura interna=== * Articulu principale: [[Struttura di a Terra]] L'internu di a Terra, cum'è quellu di l'altre pianete terranee, hè divisu in strati per via di e so pruprietà chimiche o fisiche (reulogiche). U stratu esternu hè una crosta solida silicatata chimicamente distinta, chì riposa annantu à un mantellu solidu assai viscosu. A crosta hè siparata di u mantellu da a discuntinuità di Mohorovičić. U spissore di a crosta varieghja di circa 6 chilomitri (3,7 migli) sottu à l'oceani à 30-50 km (19-31 migli) per i cuntinenti. A crosta è a parte superiore di u mantellu superiore, freta è rigida, sò chjamate cullittivamente a litusfera, chì hè divisa in placche tettoniche culluchendu si indipendamente. Sottu à a litusfera si trova l'astenosfera, un stratu relativamente pocu viscosu annantu à u quale a litusfera si culloca. L'impurtanti cambiamenti in a struttura cristallina di u mantu si producenu à 410 è 660 km (250 è 410 migli) sottu à a superficia, accavalchendu una zona di transizione chì spicca u mantellu superiore da u mantu inferiore. Sottu à u mantellu, un nucleu esternu liquidu à assai debule viscusità si trova sopra à un nucleu internu solidu. U nucleu internu di a Terra gira podarse à una velucità angulare appena superiore à quella di u restu di a pianeta, avanzendu di 0,1 à 0,5° à l'annu, bench'è i tassuli un pocu più elevati è assai più bassi sianu ancu stati pruposti. U raghju di u nucleu internu riprisenta à l'incirca un quintu di quellu di a Terra. A densità aumenta incù a prufundità. ===Calore=== * Articulu principale: [[Bilanciu termicu internu di a Terra]] L'isotupi magiori pruducendu u calore in a Terra sò potassium-40, uranium-238, è thorium-232. À u centru, a timperatura pò esse sinu à 6,000°C (10,830°F), è a prissione puderia aghjunghje 360 GPa (52 milioni psi). Datu ch'è assai calore hè furnitu da a disgregazione radiuattiva, i scentifichi postuleghjanu ch'è prestu in a storia di a Terra, prima chì l'isotupi incù meze vite corte eranu stanchi, a produzzione di calore di a Terra era assai più alta. À l'incirca 3 miliardi d'anni fà, u calore produttu seria statu duie volte più impurtante ch'è oghje, ciò chì avaria aumintatu i tassuli di cunvezzione di u mantu è di tettonica di e placche, è permessu a produzzione di rocce ignee poche cumune, cum'è eli komatiite, chì sò di raru furmate oghje. ===Placche tettoniche=== * Articulu principale: [[Tettonica di e placche]] E principale placche di a Terra U stratu esternu meccanicamente rigidu di a Terra, a litusfera, hè divisu in placche tettoniche. 'Sse placche sò i sigmenti rigidi chì si cullocanu l'uni rispettu à l'altri à unu di e trè tipi di fruntiere : à e fruntiere cunvirgente, duie placche si raghjunghjenu ; à e fruntiere divergente, dui placche si scartanu ; è à e fruntiere transfurmante, dui placche sculiscianu latiralmente una riguardu à l'altra. Longu à 'sse fruntiere di placche, i terramuti, un'attività vulcanica, a furmazione di muntagne è di fussetti oceanichi ponu produce si. E placche tettoniche riposanu annantu à l'astenosfera, a parte solida ma menu viscosa di u mantu superiore chì pò sculà è cullucà si incù e placche. À misura chì e placche tettoniche si cullocanu, a crosta oceanica ciotta sottu à i bordi da davanti di e placche à e fruntiere cunvirgente. À listessu tempu, a ricullata di materia mantellica à e fruntiere divergente crea e dursale mezu oceaniche. A cumbinazione di 'ssi prucessi permette di riciculà a crosta oceanica in u mantu. Per causa di 'ssu riciculamentu, a maiò parte di i fondi oceanichi anu menu di 100 Ma. A crosta oceanica a più anziana si trova in u Pacificu occidentale è hè stimata à 200Ma. Per paragone, a crosta cuntinentale a più anziana hè datata di 4030 Ma, benchì omu aghji truvatu i zirconi prisirvati in certe rocce sedimintarie chì danu l'età andendu insin'à 4400 Ma, ciò chì indicheghja ch'è omancu una parte di a crosta cuntinentale esistia à quella epica. E sette placche principale sò e placche Pacifica, Nordamericana, Eurasiatica, Africana, Antartica, Indoaustraliana è Sudamericana. L'altre placche nutevule sò a placca arabica, a placca di i [[Caraibi]], a placca di Nazca à a larga di a costa punente di l'America suttana è a placca [[Scotia]] in u sudu di l'[[oceanu Atlanticu]]. A placca australiana hà adunitu incù a placca indiana trà 50 è 55 A me. E placche chì si cullocanu u più prestu sò e placche oceaniche, a placca di e Cocos avanzendu à un ritmu di 75 mm/a (3. 0 pollici à l'annu) è a placca Pacifica culluchendu si da 52 à 69 mm/a (2.0-2.7 pollici à l' annu). À l'altru estremu, a placca chì si culloca u più pianamente hè a placca sudamericana, chì prugressa à un ritmu tipicu di 10,6 mm/a (0,42 pollici à l'annu). ===Superficia=== * Articuli principali: [[Crosta terranea]], [[Forma di a terra]] A superficia tutale di a Terra hè di circa 510 milioni di km2 (197 milioni di migli quatrati). Annantu à 'ssa superficia, 70,8%, vene à dì 361,13 milioni di km2 (139,43 milioni di migli quatrati), si trovanu sottu à u livellu di u mare è sò cuperti à acqua oceanica. Sottu à a superficia di l'oceanu si trovanu parte assai di l'altupianu cuntinentale, di e muntagne, di i vulcani, di e trincee oceaniche, di l'inzecche sottumarini, di l'altupiani oceanichi, di e piane abissale è un sistemu di dursale mezu oceaniche chì si stende annantu à tuttu u globu. I 29,2 % rimanenti, vale à dì 148,94 milioni di km2 (57, 51 milioni di migli quatrati), chì ùn sò micca ricoperti d'acqua, anu un rilievu chì varieghja assai da un locu à l'altru è si cumpone di muntagne, di deserti, di pianure, d'altupiani è altre forme di rilievu. L'altitudine di a superficia terranea varieghja di u puntu u più bassu di -418 m (-1371 pedi) à u mare Mortu, à un'altitudine massima di 8848 m (29029 pedi) in cima à u monte Everest. L'altura media di e terre sopra à u livellu di u mare hè di circa 797 m (2.615 pedi). A crosta cuntinentale hè custituita di materiali di più debule densità, cum'è e rocce ignee ch'è sò u granitu è l'andesite. Menu currente, u basaltu, una roccia vulcanica più densu, hè u principale custituendu di i fondi oceanichi. E rocce sedimintarie sò furmate da l'accumulu di sedimenti chì sò intanati è cumpattati. Vicinu à 75 % di e superfice cuntinentale sò ricoperte di rocce sedimintarie, bench'elle ùn formanu ch'è à l'incirca 5 % di a crosta. A terza forma di materiale rucciosu ch'è omu trova annantu à Terra hè a roccia metamorfica, chì risulta da a trasfurmazione di tipi di rocce preesistenti sottu à l'effettu di alte prissione, di alte timperature, o di e duie. I minerali silicatati i più abundanti à a superficia di a Terra cumprendenu u quarzu, i feldspati, l'amfibola, u mica, u pirossenu è l'olivina. I minerali carbunati currenti cumprendenu a calcita (ch'è omu trova in u calcariu) è a dolomita. L'erusione è a tettonica, l'eruzione vulcaniche, l'inundazione, a meteorisazione, a ghjaciazione, a crescita di i scogli curallini è l'impatti di meteurite sò frà i prucessi chì remudellanu in modu custante a superficia di a Terra mentre i tempi geologichi. A pedosfera hè u stratu u più esternu di a superficia cuntinentale di a Terra. Hè cumpostu da terre è sottumessu à i prucidimenti di furmazione di e terre. U tutale di e terre cultiveule riprisenta 10,9 % di a superficia terranea, frà e quale 1,3 % di terre cultivate permanente. Vicinu à 40 % di a superficia terranea hè usata per l'agricultura, vene à dì à l'incirca 16,7 milioni di km2 (6,4 milioni di migli quatrati) di terre cultivate è 33,5 milioni di km2 (12,9 milioni di migli quatrati) di pasciali. ===Campu gravitaziunale=== * Articulu principale: [[Gravità di a Terra]] A gravità di a Terra misurata da a missione GRACE di a NASA, mustrendu i scarti riguardu à a gravità teurica. U rossu mostra i lochi induve a gravità hè più forte ch'è u valore lisciu è standard, è u turchinu mostra i posti induve ella hè più debule. A gravità di a Terra hè l'accilerazione ch'elli subiscenu l'ogetti per causa di a ripartizione di a massa annantu à a Terra. Vicinu à a superficia di a Terra, l'accilerazione gravitaziunale hè di circa 9,8 m/s2. E differenze lucale di tupugrafia, di geolugia è di struttura tettonica più prufonda caghjuneghjanu e differenze lucale è regiunale più larghe in u campu gravitaziunale di a Terra, cunnisciute sottu u nome di anumalie gravitaziunale. ===Campu magneticu=== * Articulu principale: [[Campu magneticu di a Terra]] A parte principale di u campu magneticu di a Terra hè ingenerata in u nucleu, u situ di un prucidimentu di dinamu chì cunverte l'energia cinetica di a cunvezzione caghjunata da u calore è a cumpusizione in energia di campu elettricu è magneticu. U campu si stende ver' di u steriore di u nucleu, à traversu u mantu è sinu à a superficia di a Terra, induve ellu custituisce apprussimativamente un dipolu. I poli di u dipolu sò situati vicinu à i poli geugrafichi di a Terra. À l'equatore di u campu magneticu, l'intensità di u campu magneticu à a superficia hè di 3, 05x10-5 T, incù un mumentu dipulare magneticu di 7, 79x1022 Am2 à l'epica 2000, diminuendu di circa 6 % per seculu. I muvimenti di cunvezzione in u nucleu sò caotichi ; i poli magnetichi deriveghjanu è cambianu periudicamente d'alliniamentu. Quessa pruvucheghja una variazione siculare di u campu principale è di l'inversione di campu à intervalli irrigulari, in media une poche di voltee ogni milioni d'anni. L'inversione a più ricente s'hè produtta à l'incirca 700000 anni fà. ===Magnetosfera=== * Articulu principale: [[Magnetosfera]] A stesa di u campu magneticu terraneu in u spaziu definisce a magnetosfera. L'ioni è l'elettroni di u ventu sulariu sò sviati da a magnetosfera ; a prissione di u ventu sulariu cumprime u latu ghjornu di a magnetosfera, insin'à à l'incirca 10 raghji terranei, è stende a magnetosfera di u latu notte in una longa coda. Cum'è a velucità di u ventu sulariu hè superiore à a velucità à a quale l'onde si diffondenu in u ventu sulariu, un intoppu supersonicu in arcu precede a magnetosfera di u latu ghjornu in u ventu sulariu. E particule carche sò cuntenute in a magnetosfera ; a plasmasfera hè definita da e particule di debule energia chì suvitanu per u più e linie di u campu magneticu quandu a Terra gira ; u currente annulariu hè definitu per via di e particule d'energia media chì deriveghjanu riguardu à u campu geomagneticu, ma chì e so tragettorie sò sempre supranate da u campu magneticu ; e cinte di radiazione di Van Allen sò furmate di particule di alta energia chì u so muvimentu hè per u più aleatoriu, ma chì sò cuntenute in a magnetosfera. Mentre i timpurali magnetichi, e particule carche ponu esse sviate da a magnetosfera esteriore è soprattuttu di a so cida, è dirette longu à e linie di campu ver' di l'iunusfera terranea, induve l'atomi atmusferichi ponu esse azzizzati è iunizati, ciò chì pruvucheghja l'aurore. ==Orbita è rutazione== ===Rutazione=== * Articulu principale : [[A rutazione di a Terra]] U periodu di rutazione di a Terra rispettu à u Sole - u so ghjornu sulariu mezu - hè di 86400 siconde di u tempu sulariu mediu (86400,0025 siconde SI). Parce ch'è u ghjornu sulariu di a Terra hè avà appena più longu ch'è ellu ùn era à u 19imu seculu per causa di a decelerazione di e maree, ogni ghjornu varieghja trà 0 è 2 ms di più ch'è u ghjornu sulariu mediu. U periodu di rutazione di a Terra riguardu à e stelle fisse, chjamata ghjornu stillare da u Sirviziu internaziunale di a rutazione terranea è di i sistemi di riferimentu (IERS), hè di 86164,0989 siconde di tempu sulariu mezu (UT1), vene à dì 23h 56m 4,0989s. U periodu di rutazione di a Terra riguardu à l'equinoziu mediu marzulinu (quandu u Sole hè à 90° annantu à l'equatore) hè di 86164, 0905 siconde di u tempu sulariu mediu (UT1), vale à dì 23h 56m 4,0905s. U ghjornu siderale hè dunque più cortu ch'è u ghjornu stillare di à l'incirca 8,4 ms. Fora di e meteore in l'atmusfera è di i satelliti in orbita bassa, u principale muvimentu apparente di i corpi celesti in u celu di a Terra hè ver' di u punente à una velucità di 15°/ora = 15'/min. Per i corpi prossimi da l'equatore celestu, quessa equivale à un diamitru apparente di u Sole o di a Luna ogni dui minuti ; dapoi a superficia di a Terra, e taglie apparente di u Sole è di a Luna sò apprussimativamente listesse. == Note == <references/> ==Da vede dinù== *[[Sfera celesta]] *[[Fasa di a Terra]] *[[Scenza di a Terra]] *[[Cronulugia di a storia naturale]] *[[Cronulugia di u futuru landanu]] [[Categoria:Astrunumia]] 5iygk102030iwyd5m2vcftsfkkxpsso 405754 405753 2026-08-28T09:53:22Z Fausta Samaritani 15085 tolto link non utili 405754 wikitext text/x-wiki [[File:The Blue Marble (remastered).jpg|thumb|miniatura|A Terra]] [[File:NASA-Apollo8-Dec24-Earthrise.jpg|frameless|right]] A '''Terra''' (simbulu di astronumia: [[file:Earth symbol (fixed width).svg|16px|🜨]]) hè a terza pianeta partendu da u [[Soli|Sole]] è u solu ogettu astrunomicu cunnisciutu per aggrundà è intrattene a vita.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> Circa 29,2% di a superficia terranea hè custituita di cuntinenti è d'isule. I 70,8% rimanenti sò cuperti à acqua, per u più oceani, mari, golfi è altre masse d'acqua salata, ma ancu lavi, vadine è altre acque dolce, chì custituiscenu inseme l'idrosfera. Parte assai di e rigione pularie di a Terra hè cuperta à ghjacciu. U stratu esternu di a Terra hè divisu in parechje placche tettoniche rigide chì migranu à a superficia annantu à parechji milioni d'anni, mentre ch'è u so internu ferma attivu incù un nucleu internu solidu in ferru, un nucleu esternu liquidu chì ingenereghja u campu magneticu di a Terra, è un mantellu cunvettivu chì caghjuneghja a tettonica di e placche. L'atmusfera di a Terra si cumpone per u più d'[[azotu]] è d'[[ossigenu]]. E rigione trupicale ricevenu più energia sularia ch'è e rigione pularie è quessa hè redistribuita da a circulazione atmusferica è oceanica. I gasi à effettu serra ghjocanu ancu un rollu impurtante in a rigulazione di a timperatura di superficia. U clima di una rigione ùn hè micca solu diterminatu da a latitudine, ma ancu da l'altitudine è a prussimità d'oceani muderatori, frà altru fattori. I finomini meteurulogichi viulenti, tali i cicloni trupicali, i timpurali è e cavallate di calore, si producenu in a maiò parte di e rigione è anu un impattu cunsiderevule annantu à a vita. A gravità di a Terra interagisce incù altri ogetti in u spaziu, in particulare a Luna, chì hè u solu satellitu naturale di a Terra. A Terra gira intornu à u Sole in u 365,25 ghjorni à l'incirca. L'assu di rutazione di a Terra hè inclinatu riguardu à u so pianu orbitale, ciò chì produce e staghjone annantu à Terra. L'interazzione gravitaziunale trà a Terra è a Luna pruvucheghja e maree, stabilisce l'orientamentu di a Terra annantu à u so assu è rallentisce in modu prugressivu a so rutazione. A Terra hè a pianeta a più densa di u sistemu sulariu è a più grande è a più massiccia di e quattru pianete rucciose. Sient'è l'estimu di a datazione radiometrica è altre prove, a Terra s'hè furmata più di 4,5 miliardi d'anni fà. In core di u prima miliardu d'anni di a storia di a Terra, a vita hè apparsa in l'oceani è hà cuminciatu à affittà l'atmusfera è a superficia di a Terra, caghjunendu a prulificazione d'organismi anaerobichi è, più tardi, aerobichi. Certe prove geologiche indicheghjanu ch'è a vita puderia esse dighjà apparsa 4,1 miliardi d'anni fà. Dipoi tandu, a cumbinazione di a distanza trà a Terra è u Sole, di e pruprietà fisiche è di a storia geologica hà permessu à a vita di evoluà è di pruspirà. In a storia di a vita annantu à Terra, a biodiversità hà cunnisciutu longhi periodi d'espansione, qualchì volta puntighjate d'estinzione massicce. Più di 99% di tutte e spezie avendu vissutu annantu à Terra sò sparite. Guasi 8 miliardi d'esseri umani campanu annantu à a Terra è dipendenu di a so biosfera è di e so risorse naturale per a so sopravvivenza. L'esseri umani anu un impattu criscente annantu à a superficia di a Terra, l'idrulugia, i prucidimenti atmusferichi è l'altre forme di vita. ==Cronulugia== *Articulu principale : [[Storia di a Terra]] ===Furmazione=== [[File:Protoplanetary-disk.jpg|thumb|Impressione d'artistu di u discu planitariu di u Sistemu sulariu primitivu]] U materiale u più anzianu truvatu in u sistemu sulariu hè datatu à 4,5682+0,0002-0, 0004 Ga (miliardi d'anni) In 4,54±0,04 Ga a Terra primordiale s'era furmata. I corpi in u sistemu sulariu si sò furmati è anu evoluatu incù u Sole. In teuria, una nibulosa sularia spicca un vulume di un nivulu muleculare per affundamentu gravitaziunale, chì cumencia à voglie è à sciaccià si in un discu circumstellariu, po e pianete si sviluppanu à parte si da 'ssu discu incù u Sole. Una nibulosa cuntene u gasu, i granelli di ghjacciu è a polvara (cumpresu i nucleidi primordiali). Sient'è a teuria di e nibulose, i planetesimali si sò furmati per via d'accrezione, a Terra primordiale avendu prubabilmente messu trà 70 è 100 milioni d'anni à furmà si. ==Storia geologica== * Articulu principale: [[Storia di a Terra]] L'atmusfera è l'oceani di a Terra sò stati furmati da l'attività vulcanica è a sgasera. U vapore d'acqua pruvenendu da 'sse surghjente s'hè cundinsata in l'oceani, aumintatu da l'acqua è a ghjacciu pruvenendu da l'astiroidi, e protopianete è e cumete. Una quantità d'acqua bastevule per empie l'oceani pò esse stata prisente annantu à a Terra dapoi a so furmazione. In 'ssu mudellu, i gasi à effettu serra atmusferichi anu impiditu l'oceani di ghjilà mentre u Sole di pocu furmatu ùn avia ch'è 70 % di a so luminusità attuale. 3,5 Ga dopu, u campu magneticu di a Terra era stabilitu, ciò chì hà cuntribuitu à impidisce l'atmusfera di esse carriata da u ventu sulariu. Raffritendu si, u stratu esternu fusu di a Terra hà furmatu a prima crosta solida, chì omu pensa ch'è ella era di cumpusizione mafica. A nuvella crosta cuntinentale si forma in seguitu à a tettonica di e placche, un prucidimentu chì hè à la purfine direttu da a perdita cuntinua di calore di l'internu di a Terra. Annantu à un periodu di centinare di milioni d'anni, e forze tettoniche anu purtatu e zone di crosta cuntinentale à ragruppà si per furmà supercuntinenti chì si sò dopu spiccati. À circa 750 Ma, unu di i primi supercuntinenti cunnisciuti, u Rodinia, hà cuminciatu à disagregà si. I cuntinenti si sò dopu recumbinati per furmà a Pannotia à 600-540 Ma, po finalmente a Pangea, chì hà ancu principiatu à disagregà si à 180 Ma. U schema u più ricente di periodi ghjaciarii hà cuminciatu ver' di u 40 Ma, po s'hè intensificatu mentre u Pleistocene ver' di u 3 Ma. E rigione di alte è medie latitudine anu dapoi subitu i cicli ripetuti di ghjaciazione è di scutrera, ripetendu si circa tutti i 21000, 41000 è 100 000 anni. L'ultimu periodu ghjaciariu, familiarmente chjamata "ultimu periodu ghjaciariu", hà ricopertu di ghjacciu di grande parte di i cuntinenti, insin'à e latitudine medie, è s'hè terminatu à l'incirca 11700 anni fà. ===Origine di a vita è evoluzione=== * Articuli principali: [[Origine di a vita]] è [[Storia evolutiva di a vita]] E riazzione chimiche anu cunduttu à e prime molecule autoreplicative circa quattru miliardi d'anni fà. Un mezu miliardu d'anni più tardi, l'ultimu antenatu cumunu di tutta a vita attuale hè apparsu. L'evuluzione di a [[fotosintesi]] hà permessu à l'energia di u Sole di esse racolta dirittamente da e forme di vita. L'ossigenu muleculare (O2) s'hè accumulatu in l'atmusfera è, per causa di l'interazzione incù l'irraghjamentu sulariu ultraviolettu, hà furmatu un stratu d'ozonu prutettore (O3). L'incurpurazione di cellule più chjuche in e cellule più grande hà sfuciatu à u sviluppu di cellule cumplessi chjamate eucariote. I sputichi organismi multicellulari si sò furmati à misura chì e cellule di e culonie si spicializavanu. Grazia à l'assurbimentu di i raghji ultravioletti nucivi da u stratu d'ozonu, a vita hà culunizatu a superficia di a Terra. Frà e prime prove fussili di a vita, omu trova i fussili di tappettu microbicu in e petre rinaghje vechje di 3,48 miliardi d'anni in Australia occidentale, u grafitu biugene in e rocce metasedimintarie vechje di 3,7 miliardi d'anni. Frà e prime prove fussili di a vita, citemu i fussili di tappetti microbichi truvati in un petre rinaghje vechji di 3,48 miliardi d'anni in Australia occidentale. ===Futuru=== * Articulu principale: [[Futuru di a Terra]] Parchì u diussidu di carboniu (CO2) hà una longa durata di vita in l'[[atmusfera]], l'emissione umane muderate di CO2 puderianu ritardà di 100 000 anni u prossimu principiu di ghjaciazione. L'avvene à longu andà di a Terra hè ligatu à quellu di u Sole. In core di i 1,1 miliardu d'anni à vene, a luminusità sularia auminterà di 10 %, è di 40 % mentre i 3,5 miliardi d'anni à vene. L'aumentu di a timperatura à a superficia di a Terra accelererà u ciclu di u carboniu inorganicu, riducendu a cuncintrazione di CO2 à i livelli murtalmente bassi per e piante (10 ppm per a fotosintesi C4) in à l'incirca 100 à 900 milioni d'anni. L'assenza di vegetazione caghjunerà a perdita d'ossigenu in l'atmusfera, rindendu a vita animale impussibile datu a crescita di a luminusità, a timperatura media di a Terra puderia aghjunghje 100°C (212°F) in 1,5 miliardi d'anni. Ancu s'è u Sole era stabile, una frazzione di l'acqua di l'oceani muderni scenderia in u mantu, per causa di a riduzione di l'evacuazione di u vapore d'acqua da e dursale mezuoceaniche. U Sole evoluerà per diventà una gigante rossa in circa 5 miliardi d'anni. I mudelli privedenu ch'è u Sole si stenderà insin'à à l'incirca 1 UA (150 milioni di km), vene à dì à l'incirca 250 volte u so raghju attuale. U destinu di a Terra hè menu chjaru. In quant'è gigante rossa, u Sole perderà circa 30 % di a so massa, di versu è di manera chì, senza effetti di marea, a Terra si cullucherà ver' di un'orbita à 1,7 UA (250 milioni di km ; 160 milioni migli) di u Sole quandu a stella aghjunghjerà u so raghju massimu, osinnò, incù l'effetti di marea, puderia entre in l'atmusfera di u Sole è esse vapurizata. ===Taglia è forma=== * Articulu principale: [[Figura di a Terra]] * Altre infurmazione: [[Raghju di a Terra]] è [[Circumfarenza di a Terra]] * Da vede dinù: [[Lista di e più muntagne alte di a Terra]] [[File:Volcán_Chimborazo,_"El_Taita_Chimborazo".jpg|thumb|U vulcanu Chimborazu, chì a so vetta hè u puntu di a superficia terranea u più alluntanatu da u centru di a Terra.]] A forma di a Terra hè guasi sferica. Ci hè una picculu inciaccatura à i poli è un ingrussamentu intornu à l'equatore duvutu à a rutazione di a Terra. Per via di cunsequenza, una migliore apprussimazione di a forma di a Terra hè un sfiroidu sciacciatu, chì u so diamitru equaturiale hè più grande di 43 chilomitri (27 migli) ch'è u diamitru trà i poli. U diamitru mediu di u sfiroidu di riferimentu hè di 12.742 chilomitri (7918 migli). A tupugrafia lucale si scarta di 'ssu sfiroidu idealizatu, bench'è à a scala mundiale, 'ssi scarti sianu debuli riguardu à u raghju di a Terra : u scartu massimu di sultantu 0,17 % si situeghja à u livellu di a fossa di e Marianne (10.925 metri o 35.843 pedi sottu à u livellu lucale di u mare), mentre ch'è u monte [[Everest]] (8.848 metri o 29.029 pedi sopra à u livellu lucale di u mare) riprisenta un scartu di 0,14%. U puntu di a superficia u più alluntanatu da u centru di massa di a Terra hè u vertice di u vulcanu equaturiale Chimborazu in [[Ecuador|Equatore]] (6.384,4 km o 3.967,1 migli). In geodesia, a forma esatta ch'elli adutterianu l'oceani di a Terra in l'assenza di terre è di pirturbazione tale e maree è i venti hè chjamata u geoidu. Più precisamente, u geoidu hè a superficia d'equiputenzialità gravitaziunale à u livellu mezu di u mare (NMM). A tupugrafia di a superficia di u mare hè custituita di e diviazione di l'acqua riguardu à u NMM, di manera analoga à a tupugrafia terranea. ===Cumpusizione chimica=== * Da vede dinù: [[Elementi annantu à Terra]] A massa di a Terra hè di circa 5, 97x1024 kg (5,970 Yg). Hè cumposta per u più di [[ferru]] (32,1 %), d'ossigenu (30,1 %), di [[siliciu]] (15,1 %), di [[magnesiu]] (13,9 %), di [[zolfaru]] (2,9 %), di [[nichellu]] (1,8 %), di [[calciu]] (1,5 %) è d'[[alluminiu]] (1,4 %), i 1,2 % rimanenti essendu custituiti di tracce di altri elementi. Datu a segregazione di massa, omu stima ch'è a rigione cintrale hè per u più cumposta di ferru (88,8 %), incù più chjuche quantità di nichellu (5,8 %), di zolfaru (4,5 %), è di menu di 1 % d'elementi tracce. I custituenti rucciosi i più currenti di a crosta sò guasi tutti ossidi : u cloru, u zolfaru è u fluoru sò l'eccezzione impurtante à 'ssa regula è a so quantità tutale in ogni roccia hè generalmente bella inferiore à 1 %. Più di 99 % di a crosta hè cumposta da 11 ossidi, per u più a silicia, l'allumina, l'ossidi di ferru, a calcina, a magnesia, a potassa è a soda. ===Struttura interna=== * Articulu principale: [[Struttura di a Terra]] L'internu di a Terra, cum'è quellu di l'altre pianete terranee, hè divisu in strati per via di e so pruprietà chimiche o fisiche (reulogiche). U stratu esternu hè una crosta solida silicatata chimicamente distinta, chì riposa annantu à un mantellu solidu assai viscosu. A crosta hè siparata di u mantellu da a discuntinuità di Mohorovičić. U spissore di a crosta varieghja di circa 6 chilomitri (3,7 migli) sottu à l'oceani à 30-50 km (19-31 migli) per i cuntinenti. A crosta è a parte superiore di u mantellu superiore, freta è rigida, sò chjamate cullittivamente a litusfera, chì hè divisa in placche tettoniche culluchendu si indipendamente. Sottu à a litusfera si trova l'astenosfera, un stratu relativamente pocu viscosu annantu à u quale a litusfera si culloca. L'impurtanti cambiamenti in a struttura cristallina di u mantu si producenu à 410 è 660 km (250 è 410 migli) sottu à a superficia, accavalchendu una zona di transizione chì spicca u mantellu superiore da u mantu inferiore. Sottu à u mantellu, un nucleu esternu liquidu à assai debule viscusità si trova sopra à un nucleu internu solidu. U nucleu internu di a Terra gira podarse à una velucità angulare appena superiore à quella di u restu di a pianeta, avanzendu di 0,1 à 0,5° à l'annu, bench'è i tassuli un pocu più elevati è assai più bassi sianu ancu stati pruposti. U raghju di u nucleu internu riprisenta à l'incirca un quintu di quellu di a Terra. A densità aumenta incù a prufundità. ===Calore=== * Articulu principale: [[Bilanciu termicu internu di a Terra]] L'isotupi magiori pruducendu u calore in a Terra sò potassium-40, uranium-238, è thorium-232. À u centru, a timperatura pò esse sinu à 6,000°C (10,830°F), è a prissione puderia aghjunghje 360 GPa (52 milioni psi). Datu ch'è assai calore hè furnitu da a disgregazione radiuattiva, i scentifichi postuleghjanu ch'è prestu in a storia di a Terra, prima chì l'isotupi incù meze vite corte eranu stanchi, a produzzione di calore di a Terra era assai più alta. À l'incirca 3 miliardi d'anni fà, u calore produttu seria statu duie volte più impurtante ch'è oghje, ciò chì avaria aumintatu i tassuli di cunvezzione di u mantu è di tettonica di e placche, è permessu a produzzione di rocce ignee poche cumune, cum'è eli komatiite, chì sò di raru furmate oghje. ===Placche tettoniche=== * Articulu principale: [[Tettonica di e placche]] E principale placche di a Terra U stratu esternu meccanicamente rigidu di a Terra, a litusfera, hè divisu in placche tettoniche. 'Sse placche sò i sigmenti rigidi chì si cullocanu l'uni rispettu à l'altri à unu di e trè tipi di fruntiere : à e fruntiere cunvirgente, duie placche si raghjunghjenu ; à e fruntiere divergente, dui placche si scartanu ; è à e fruntiere transfurmante, dui placche sculiscianu latiralmente una riguardu à l'altra. Longu à 'sse fruntiere di placche, i terramuti, un'attività vulcanica, a furmazione di muntagne è di fussetti oceanichi ponu produce si. E placche tettoniche riposanu annantu à l'astenosfera, a parte solida ma menu viscosa di u mantu superiore chì pò sculà è cullucà si incù e placche. À misura chì e placche tettoniche si cullocanu, a crosta oceanica ciotta sottu à i bordi da davanti di e placche à e fruntiere cunvirgente. À listessu tempu, a ricullata di materia mantellica à e fruntiere divergente crea e dursale mezu oceaniche. A cumbinazione di 'ssi prucessi permette di riciculà a crosta oceanica in u mantu. Per causa di 'ssu riciculamentu, a maiò parte di i fondi oceanichi anu menu di 100 Ma. A crosta oceanica a più anziana si trova in u Pacificu occidentale è hè stimata à 200Ma. Per paragone, a crosta cuntinentale a più anziana hè datata di 4030 Ma, benchì omu aghji truvatu i zirconi prisirvati in certe rocce sedimintarie chì danu l'età andendu insin'à 4400 Ma, ciò chì indicheghja ch'è omancu una parte di a crosta cuntinentale esistia à quella epica. E sette placche principale sò e placche Pacifica, Nordamericana, Eurasiatica, Africana, Antartica, Indoaustraliana è Sudamericana. L'altre placche nutevule sò a placca arabica, a placca di i [[Caraibi]], a placca di Nazca à a larga di a costa punente di l'America suttana è a placca [[Scotia]] in u sudu di l'[[oceanu Atlanticu]]. A placca australiana hà adunitu incù a placca indiana trà 50 è 55 A me. E placche chì si cullocanu u più prestu sò e placche oceaniche, a placca di e Cocos avanzendu à un ritmu di 75 mm/a (3. 0 pollici à l'annu) è a placca Pacifica culluchendu si da 52 à 69 mm/a (2.0-2.7 pollici à l' annu). À l'altru estremu, a placca chì si culloca u più pianamente hè a placca sudamericana, chì prugressa à un ritmu tipicu di 10,6 mm/a (0,42 pollici à l'annu). ===Superficia=== * Articuli principali: [[Crosta terranea]], [[Forma di a terra]] A superficia tutale di a Terra hè di circa 510 milioni di km2 (197 milioni di migli quatrati). Annantu à 'ssa superficia, 70,8%, vene à dì 361,13 milioni di km2 (139,43 milioni di migli quatrati), si trovanu sottu à u livellu di u mare è sò cuperti à acqua oceanica. Sottu à a superficia di l'oceanu si trovanu parte assai di l'altupianu cuntinentale, di e muntagne, di i vulcani, di e trincee oceaniche, di l'inzecche sottumarini, di l'altupiani oceanichi, di e piane abissale è un sistemu di dursale mezu oceaniche chì si stende annantu à tuttu u globu. I 29,2 % rimanenti, vale à dì 148,94 milioni di km2 (57, 51 milioni di migli quatrati), chì ùn sò micca ricoperti d'acqua, anu un rilievu chì varieghja assai da un locu à l'altru è si cumpone di muntagne, di deserti, di pianure, d'altupiani è altre forme di rilievu. L'altitudine di a superficia terranea varieghja di u puntu u più bassu di -418 m (-1371 pedi) à u mare Mortu, à un'altitudine massima di 8848 m (29029 pedi) in cima à u monte Everest. L'altura media di e terre sopra à u livellu di u mare hè di circa 797 m (2.615 pedi). A crosta cuntinentale hè custituita di materiali di più debule densità, cum'è e rocce ignee ch'è sò u granitu è l'andesite. Menu currente, u basaltu, una roccia vulcanica più densu, hè u principale custituendu di i fondi oceanichi. E rocce sedimintarie sò furmate da l'accumulu di sedimenti chì sò intanati è cumpattati. Vicinu à 75 % di e superfice cuntinentale sò ricoperte di rocce sedimintarie, bench'elle ùn formanu ch'è à l'incirca 5 % di a crosta. A terza forma di materiale rucciosu ch'è omu trova annantu à Terra hè a roccia metamorfica, chì risulta da a trasfurmazione di tipi di rocce preesistenti sottu à l'effettu di alte prissione, di alte timperature, o di e duie. I minerali silicatati i più abundanti à a superficia di a Terra cumprendenu u quarzu, i feldspati, l'amfibola, u mica, u pirossenu è l'olivina. I minerali carbunati currenti cumprendenu a calcita (ch'è omu trova in u calcariu) è a dolomita. L'erusione è a tettonica, l'eruzione vulcaniche, l'inundazione, a meteorisazione, a ghjaciazione, a crescita di i scogli curallini è l'impatti di meteurite sò frà i prucessi chì remudellanu in modu custante a superficia di a Terra mentre i tempi geologichi. A pedosfera hè u stratu u più esternu di a superficia cuntinentale di a Terra. Hè cumpostu da terre è sottumessu à i prucidimenti di furmazione di e terre. U tutale di e terre cultiveule riprisenta 10,9 % di a superficia terranea, frà e quale 1,3 % di terre cultivate permanente. Vicinu à 40 % di a superficia terranea hè usata per l'agricultura, vene à dì à l'incirca 16,7 milioni di km2 (6,4 milioni di migli quatrati) di terre cultivate è 33,5 milioni di km2 (12,9 milioni di migli quatrati) di pasciali. ===Campu gravitaziunale=== * Articulu principale: [[Gravità di a Terra]] A gravità di a Terra misurata da a missione GRACE di a NASA, mustrendu i scarti riguardu à a gravità teurica. U rossu mostra i lochi induve a gravità hè più forte ch'è u valore lisciu è standard, è u turchinu mostra i posti induve ella hè più debule. A gravità di a Terra hè l'accilerazione ch'elli subiscenu l'ogetti per causa di a ripartizione di a massa annantu à a Terra. Vicinu à a superficia di a Terra, l'accilerazione gravitaziunale hè di circa 9,8 m/s2. E differenze lucale di tupugrafia, di geolugia è di struttura tettonica più prufonda caghjuneghjanu e differenze lucale è regiunale più larghe in u campu gravitaziunale di a Terra, cunnisciute sottu u nome di anumalie gravitaziunale. ===Campu magneticu=== * Articulu principale: [[Campu magneticu di a Terra]] A parte principale di u campu magneticu di a Terra hè ingenerata in u nucleu, u situ di un prucidimentu di dinamu chì cunverte l'energia cinetica di a cunvezzione caghjunata da u calore è a cumpusizione in energia di campu elettricu è magneticu. U campu si stende ver' di u steriore di u nucleu, à traversu u mantu è sinu à a superficia di a Terra, induve ellu custituisce apprussimativamente un dipolu. I poli di u dipolu sò situati vicinu à i poli geugrafichi di a Terra. À l'equatore di u campu magneticu, l'intensità di u campu magneticu à a superficia hè di 3, 05x10-5 T, incù un mumentu dipulare magneticu di 7, 79x1022 Am2 à l'epica 2000, diminuendu di circa 6 % per seculu. I muvimenti di cunvezzione in u nucleu sò caotichi ; i poli magnetichi deriveghjanu è cambianu periudicamente d'alliniamentu. Quessa pruvucheghja una variazione siculare di u campu principale è di l'inversione di campu à intervalli irrigulari, in media une poche di voltee ogni milioni d'anni. L'inversione a più ricente s'hè produtta à l'incirca 700000 anni fà. ===Magnetosfera=== * Articulu principale: [[Magnetosfera]] A stesa di u campu magneticu terraneu in u spaziu definisce a magnetosfera. L'ioni è l'elettroni di u ventu sulariu sò sviati da a magnetosfera ; a prissione di u ventu sulariu cumprime u latu ghjornu di a magnetosfera, insin'à à l'incirca 10 raghji terranei, è stende a magnetosfera di u latu notte in una longa coda. Cum'è a velucità di u ventu sulariu hè superiore à a velucità à a quale l'onde si diffondenu in u ventu sulariu, un intoppu supersonicu in arcu precede a magnetosfera di u latu ghjornu in u ventu sulariu. E particule carche sò cuntenute in a magnetosfera ; a plasmasfera hè definita da e particule di debule energia chì suvitanu per u più e linie di u campu magneticu quandu a Terra gira ; u currente annulariu hè definitu per via di e particule d'energia media chì deriveghjanu riguardu à u campu geomagneticu, ma chì e so tragettorie sò sempre supranate da u campu magneticu ; e cinte di radiazione di Van Allen sò furmate di particule di alta energia chì u so muvimentu hè per u più aleatoriu, ma chì sò cuntenute in a magnetosfera. Mentre i timpurali magnetichi, e particule carche ponu esse sviate da a magnetosfera esteriore è soprattuttu di a so cida, è dirette longu à e linie di campu ver' di l'iunusfera terranea, induve l'atomi atmusferichi ponu esse azzizzati è iunizati, ciò chì pruvucheghja l'aurore. ==Orbita è rutazione== ===Rutazione=== * Articulu principale : [[A rutazione di a Terra]] U periodu di rutazione di a Terra rispettu à u Sole - u so ghjornu sulariu mezu - hè di 86400 siconde di u tempu sulariu mediu (86400,0025 siconde SI). Parce ch'è u ghjornu sulariu di a Terra hè avà appena più longu ch'è ellu ùn era à u 19imu seculu per causa di a decelerazione di e maree, ogni ghjornu varieghja trà 0 è 2 ms di più ch'è u ghjornu sulariu mediu. U periodu di rutazione di a Terra riguardu à e stelle fisse, chjamata ghjornu stillare da u Sirviziu internaziunale di a rutazione terranea è di i sistemi di riferimentu (IERS), hè di 86164,0989 siconde di tempu sulariu mezu (UT1), vene à dì 23h 56m 4,0989s. U periodu di rutazione di a Terra riguardu à l'equinoziu mediu marzulinu (quandu u Sole hè à 90° annantu à l'equatore) hè di 86164, 0905 siconde di u tempu sulariu mediu (UT1), vale à dì 23h 56m 4,0905s. U ghjornu siderale hè dunque più cortu ch'è u ghjornu stillare di à l'incirca 8,4 ms. Fora di e meteore in l'atmusfera è di i satelliti in orbita bassa, u principale muvimentu apparente di i corpi celesti in u celu di a Terra hè ver' di u punente à una velucità di 15°/ora = 15'/min. Per i corpi prossimi da l'equatore celestu, quessa equivale à un diamitru apparente di u Sole o di a Luna ogni dui minuti ; dapoi a superficia di a Terra, e taglie apparente di u Sole è di a Luna sò apprussimativamente listesse. == Note == <references/> [[Categoria:Astrunumia]] [[Categoria:Terra]] cd1vn40h096nne730dj8jak7qb217xr Preistoria 0 20653 405751 364199 2026-08-28T09:43:17Z Fausta Samaritani 15085 405751 wikitext text/x-wiki [[File:Stone age art.jpg|thumb|Da tavule scientifiche di fine XIX seculu: manufatti artistichi [[Magdalenianu|magdaleniani]], [[Paleuliticu]] superiore.]] A '''preistoria''' (da u [[lingua latina|latinu]] ''præ'' "prima" è ''historia'' "storia") hè u periudu di a [[Storia di l'omu|storia umana]] chì cunvenziunalmente precede a [[scrittura]], anteriore puru à a storia ducumentata è abbracciante l'intervallu tempurale, secondu una visione abbastanza cundivisa, chì và da circa 2,5-2,6 milioni di anni fà sin’à (almenu in [[Eurasia]]) à u IV millenniu a.C. == Discrizzioni == In alcune discipline è cuntesti hè inclusiva di a [[protostoria]], cioè di quasi tutta l'[[era quaternaria]]. [[Categoria:Preistoria]] 42iiiaxz5g0xkdeaqxrqohlofzgfh1q 1521 0 27538 405736 2026-08-27T17:09:38Z Fausta Samaritani 15085 1521 405736 wikitext text/x-wiki '''1521''' (MDXXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1500|1510|1520|1530|1540|1517|1518|1519|1520|1521|1522|1523|1524|1525}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1521 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1521] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] kn4lcolj5l4b3eujblxypp2ksj0wm58 1522 0 27539 405737 2026-08-27T17:11:35Z Fausta Samaritani 15085 1522 405737 wikitext text/x-wiki '''1522''' (MDXXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1500|1510|1520|1530|1540|1518|1519|1520|1521|1522|1523|1524|1525|1526}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1522 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1522] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] hivr4cinbfloa7q5i5toz6vin7t0ttr 1523 0 27540 405738 2026-08-27T17:13:29Z Fausta Samaritani 15085 1523 405738 wikitext text/x-wiki '''1523''' (MDXXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. {{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1500|1510|1520|1530|1540|1519|1520|1521|1522|1523|1524|1525|1526|1527}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1523 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1523] [[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]] stz2lpcogf7hoq1vpo53hmp2363arn3 Storia di l'omu 0 27541 405746 2026-08-28T07:42:48Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "[[File:Human evolution scheme.svg|thumb|Schema di l'evoluzione umana]] A '''Storia di l'omu''' hè l'inseme di l'avvenimenti chì riguardanu a spezia umana, è face parte di a storia di a Terra. Cum'è tutte e spezie viventi, l'omu hà suvitatu un prucessu evolutivu. L'iniziu di a storia di l'umanità pò esse fissatu à diversi stadii di stu sviluppu, sicondu a cunvenzione aduttata: * Cumparsa di u primu manufattu tecnologicu di l'[[Australopithecus garhi]] (2,5 mi..." 405746 wikitext text/x-wiki [[File:Human evolution scheme.svg|thumb|Schema di l'evoluzione umana]] A '''Storia di l'omu''' hè l'inseme di l'avvenimenti chì riguardanu a spezia umana, è face parte di a storia di a Terra. Cum'è tutte e spezie viventi, l'omu hà suvitatu un prucessu evolutivu. L'iniziu di a storia di l'umanità pò esse fissatu à diversi stadii di stu sviluppu, sicondu a cunvenzione aduttata: * Cumparsa di u primu manufattu tecnologicu di l'[[Australopithecus garhi]] (2,5 milioni d'anni fà). * Cumparsa di a prima spezia di u generu [[Homo]], l'[[Homo habilis]] (2,4 milioni d'anni fà). * Cumparsa di l'[[Homo sapiens]], l'"omu mudernu" (trà 300 000 è 200 000 anni fà), carattarizatu da una cultura artistica è spirituale. Un iniziu universalmente ricunnisciutu di a Storia ùn esiste micca a priori, ma dipende da a cunvenzione scelta. In ogni casu, a storia di l'umanità principia in [[Africa]] orientale, induve sò stati ritruvati i fossili di sti spezie. Da l'Africa orientale, à traversu diverse onde migratorie, l'omu hà righjuntu è pupulatu tutti i cuntinenti. Sicondu e teurie più diffuse, l'[[Asia]] hè stata righjunta 100 000 anni fà, l'[[Oceania]] circa 50 000 anni fà, l'[[Europa]] trà 40 000 è 25 000 anni fà, è l'[[America]] trà 10 000 è 20 000 anni fà. == Periodisazione == A periodisazione di a storia umana più cumuna in a cultura uccidentale suddivide a storia in cinque grandi età: [[Preistoria]], [[Età antica]], [[Medioevu]], [[Età muderna]] è [[Età cuntimpuranea]]. === Preistoria (2,5 milioni d'anni fà – IV millenniu a.C.) === Hè u primu periodu di a storia umana. Principia cù e prime testimunianze di a tecnulugia, in particulare l'industria litica. A Preistoria hè suddivisa in: * '''[[Paleoliticu]]''' ("età antica di a petra", 2,5 m.a.f. - 12 000 a.f.): a più longa era (più di u 99% di a storia umana). L'omi sò nomadi è cacciadori è racuglidori. * '''[[Mesoliticu]]''' (12 000-10 000 a.C. circa): fasa di transizione. * '''[[Neoliticu]]''' (10 000 a.C. - 3 500 a.C. circa): principia cù a [[Rivuluzione neolitica]], u passaghju à una vita stanziale basata annantu à l'agricultura è l'allevu. * '''[[Età di i metalli]]''': sviluppu di a metallurgia (rame, bronzu, ferru). === Età Antica === Trà l'invenzione di a [[scrittura]] (IV millenniu a.C.) è a cascata di l'[[Imperu rumanu d'Occidenti]] (476 d.C.). Hè caratterizata da a Rivuluzione urbana è a furmazione di i primi imperi. === Medioevu === Da a cascata di l'Imperu rumanu d'Occidente (476) à l'arrivu di [[Cristofanu Colombu]] in America (1492). Hè caratterizatu da a crisi di u sistema imperiale. === Età Muderna === Da u primu viaghju di Cristofanu Colombu (1492) à a [[Rivuluzione francese]] (1789). Hè caratterizata da a Rivuluzione geografica è a culunizazione europea di u mondu. === Età Cuntimpuranea === Da a Rivuluzione francese (1789) è a Prima rivoluzione industriale à u presente. Hè caratterizata da l'industrializazione. == Altri mudelli di periodizazione == L'archeologu [[Vere Gordon Childe]] è l'etnologu [[Ernest Gellner]] anu cuntribuitu à una periodisazione di a Storia valida per tutte l'aree culturali, basata annantu à cuncetti cum'è a Rivuluzione neolitica, a Rivuluzione urbana, a Rivuluzione scientifica è a Rivuluzione industriale. == Cumparsa di l'omu == A tiuria accittata stima chì a famiglia [[Hominidae]] fusse evoluta da protoprimati circa 5-6 milioni d'anni fà. U generu [[Homo]] si hè differenziatu da l'Australopithecus circa 2,3-2,4 milioni d'anni fà. L'omu mudernu (Homo sapiens) hè uriginariu di l'Africa (circa 200 000 anni fà). Durante u prucessu di migrazione chjamatu "Out-of-Africa II", hà culunizatu l'Eurasia, l'Oceania, è infine l'Americhe. L'omu hà campatu in picculi gruppi nomadi finu à a [[Rivuluzione neolitica]], circa 10 000 anni fà, chì hà purtatu à a furmazione di cumunità permanente è di e prime sucietà. ==Note== <references/> [[Categoria:Storia di l'omu]] r1rmoptuxp4r6mxr4pnc9sa2r5xde54 405747 405746 2026-08-28T07:49:00Z Articulivitali 28749 405747 wikitext text/x-wiki [[File:Human evolution scheme.svg|thumb|Schema di l'evoluzione umana]] A '''Storia di l'omu''' hè l'inseme di l'avvenimenti chì riguardanu a spezia umana, è face parte di a storia di a Terra. Cum'è tutte e spezie vivente, l'omu hà suvitatu un prucessu evolutivu. L'iniziu di a storia di l'umanità pò esse fissatu à diversi stadii di stu sviluppu, sicondu a cunvenzione aduttata: * Cumparsa di u primu manufattu tecnologicu di l'[[Australopithecus garhi]] (2,5 milioni d'anni fà). * Cumparsa di a prima spezia di u generu [[Homo]], l'[[Homo habilis]] (2,4 milioni d'anni fà). * Cumparsa di l'[[Homo sapiens]], l'"omu mudernu" (trà 300 000 è 200 000 anni fà), carattarizatu da una cultura artistica è spirituale. Un iniziu universalmente ricunnisciutu di a Storia ùn esiste micca a priori, ma dipende da a cunvenzione scelta. In ogni casu, a storia di l'umanità principia in [[Africa]] orientale, induve sò stati ritruvati i fossili di sti spezie. Da l'Africa orientale, à traversu diverse onde migratorie, l'omu hà righjuntu è pupulatu tutti i cuntinenti. Sicondu e teurie più diffuse, l'[[Asia]] hè stata righjunta 100 000 anni fà, l'[[Oceania]] circa 50 000 anni fà, l'[[Europa]] trà 40 000 è 25 000 anni fà, è l'[[America]] trà 10 000 è 20 000 anni fà. == Periodisazione == A periodisazione di a storia umana più cumuna in a cultura uccidentale suddivide a storia in cinque grandi età: [[Preistoria]], [[Età antica]], [[Medioevu]], [[Età muderna]] è [[Età cuntimpuranea]]. === Preistoria (2,5 milioni d'anni fà – IV millenniu a.C.) === Hè u primu periodu di a storia umana. Principia cù e prime testimunianze di a tecnulugia, in particulare l'industria litica. A Preistoria hè suddivisa in: * '''[[Paleoliticu]]''' ("età antica di a petra", 2,5 m.a.f. - 12 000 a.f.): a più longa era (più di u 99% di a storia umana). L'omi sò nomadi è cacciadori è racuglidori. * '''[[Mesoliticu]]''' (12 000-10 000 a.C. circa): fasa di transizione. * '''[[Neoliticu]]''' (10 000 a.C. - 3 500 a.C. circa): principia cù a [[Rivuluzione neolitica]], u passaghju à una vita stanziale basata annantu à l'agricultura è l'allevu. * '''[[Età di i metalli]]''': sviluppu di a metallurgia (rame, bronzu, ferru). === Età Antica === Trà l'invenzione di a [[scrittura]] (IV millenniu a.C.) è a cascata di l'[[Imperu rumanu d'Occidenti]] (476 d.C.). Hè caratterizata da a Rivuluzione urbana è a furmazione di i primi imperi. === Medioevu === Da a cascata di l'Imperu rumanu d'Occidente (476) à l'arrivu di [[Cristofanu Colombu]] in America (1492). Hè caratterizatu da a crisi di u sistema imperiale. === Età Muderna === Da u primu viaghju di Cristofanu Colombu (1492) à a [[Rivuluzione francese]] (1789). Hè caratterizata da a Rivuluzione geografica è a culunizazione europea di u mondu. === Età Cuntimpuranea === Da a Rivuluzione francese (1789) è a Prima rivoluzione industriale à u presente. Hè caratterizata da l'industrializazione. == Altri mudelli di periodizazione == L'archeologu [[Vere Gordon Childe]] è l'etnologu [[Ernest Gellner]] anu cuntribuitu à una periodisazione di a Storia valida per tutte l'aree culturali, basata annantu à cuncetti cum'è a Rivuluzione neolitica, a Rivuluzione urbana, a Rivuluzione scientifica è a Rivuluzione industriale. == Cumparsa di l'omu == A tiuria accittata stima chì a famiglia [[Hominidae]] fusse evoluta da protoprimati circa 5-6 milioni d'anni fà. U generu [[Homo]] si hè differenziatu da l'Australopithecus circa 2,3-2,4 milioni d'anni fà. L'omu mudernu (Homo sapiens) hè uriginariu di l'Africa (circa 200 000 anni fà). Durante u prucessu di migrazione chjamatu "Out-of-Africa II", hà culunizatu l'Eurasia, l'Oceania, è infine l'Americhe. L'omu hà campatu in picculi gruppi nomadi finu à a [[Rivuluzione neolitica]], circa 10 000 anni fà, chì hà purtatu à a furmazione di cumunità permanente è di e prime sucietà. ==Note== <references/> [[Categoria:Storia di l'omu]] byv1ofolymk3f7r858wdz24hrd7az0j 405749 405747 2026-08-28T09:34:41Z Fausta Samaritani 15085 405749 wikitext text/x-wiki [[File:Human evolution scheme.svg|thumb|Schema di l'evoluzione umana]] A '''Storia di l'omu''' hè l'inseme di l'avvenimenti chì riguardanu a spezia umana, è face parte di a storia di a Terra. Cum'è tutte e spezie vivente, l'omu hà suvitatu un prucessu evolutivu. L'iniziu di a storia di l'umanità pò esse fissatu à diversi stadii di stu sviluppu, sicondu a cunvenzione aduttata: * Cumparsa di u primu manufattu tecnologicu di l'[[Australopithecus garhi]] (2,5 milioni d'anni fà). * Cumparsa di a prima spezia di u generu [[Homo]], l'[[Homo habilis]] (2,4 milioni d'anni fà). * Cumparsa di l'[[Homo sapiens]], l'"omu mudernu" (trà 300 000 è 200 000 anni fà), carattarizatu da una cultura artistica è spirituale. Un iniziu universalmente ricunnisciutu di a Storia ùn esiste micca a priori, ma dipende da a cunvenzione scelta. In ogni casu, a storia di l'umanità principia in [[Africa]] orientale, induve sò stati ritruvati i fossili di sti spezie. Da l'Africa orientale, à traversu diverse onde migratorie, l'omu hà righjuntu è pupulatu tutti i cuntinenti. Sicondu e teurie più diffuse, l'[[Asia]] hè stata righjunta 100 000 anni fà, l'[[Oceania]] circa 50 000 anni fà, l'[[Europa]] trà 40 000 è 25 000 anni fà, è l'[[America]] trà 10 000 è 20 000 anni fà. == Periodisazione == A periodisazione di a storia umana più cumuna in a cultura uccidentale suddivide a storia in cinque grandi età: [[Preistoria]], [[Età antica]], [[Medioevu]], [[Età muderna]] è [[Età cuntimpuranea]]. === Preistoria (2,5 milioni d'anni fà – IV millenniu a.C.) === Hè u primu periodu di a storia umana. Principia cù e prime testimunianze di a tecnulugia, in particulare l'industria litica. A Preistoria hè suddivisa in: * '''[[Paleoliticu]]''' ("età antica di a petra", 2,5 m.a.f. - 12 000 a.f.): a più longa era (più di u 99% di a storia umana). L'omi sò nomadi è cacciadori è racuglidori. * '''[[Mesoliticu]]''' (12 000-10 000 a.C. circa): fasa di transizione. * '''[[Neoliticu]]''' (10 000 a.C. - 3 500 a.C. circa): principia cù a [[Rivuluzione neolitica]], u passaghju à una vita stanziale basata annantu à l'agricultura è l'allevu. * '''[[Età di i metalli]]''': sviluppu di a metallurgia (rame, bronzu, ferru). === Età Antica === Trà l'invenzione di a [[scrittura]] (IV millenniu a.C.) è a cascata di l'[[Imperu rumanu d'Occidenti]] (476 d.C.). Hè caratterizata da a Rivuluzione urbana è a furmazione di i primi imperi. === Medioevu === Da a cascata di l'Imperu rumanu d'Occidente (476) à l'arrivu di [[Cristofanu Colombu]] in America (1492). Hè caratterizatu da a crisi di u sistema imperiale. === Età Muderna === Da u primu viaghju di Cristofanu Colombu (1492) à a [[Rivuluzione francese]] (1789). Hè caratterizata da a Rivuluzione geografica è a culunizazione europea di u mondu. === Età Cuntimpuranea === Da a Rivuluzione francese (1789) è a Prima rivoluzione industriale à u presente. Hè caratterizata da l'industrializazione. == Altri mudelli di periodizazione == L'archeologu [[Vere Gordon Childe]] è l'etnologu [[Ernest Gellner]] anu cuntribuitu à una periodisazione di a Storia valida per tutte l'aree culturali, basata annantu à cuncetti cum'è a Rivuluzione neolitica, a Rivuluzione urbana, a Rivuluzione scientifica è a Rivuluzione industriale. == Cumparsa di l'omu == A tiuria accittata stima chì a famiglia [[Hominidae]] fusse evoluta da protoprimati circa 5-6 milioni d'anni fà. U generu [[Homo]] si hè differenziatu da l'Australopithecus circa 2,3-2,4 milioni d'anni fà. L'omu mudernu (Homo sapiens) hè uriginariu di l'Africa (circa 200 000 anni fà). Durante u prucessu di migrazione chjamatu "Out-of-Africa II", hà culunizatu l'Eurasia, l'Oceania, è infine l'Americhe. L'omu hà campatu in picculi gruppi nomadi finu à a [[Rivuluzione neolitica]], circa 10 000 anni fà, chì hà purtatu à a furmazione di cumunità permanente è di e prime sucietà. ==Note== <references/> [[Categoria:Storia]] p0ryz01248zu94vn59aldt8dnonmehp Storia di a Terra 0 27542 405748 2026-08-28T08:04:07Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "[[File:Earth from Space.jpg|thumb|A Terra vista da u spaziu]] A '''storia di a Terra''' descrive l'inseme di l'evenimenti principali chì anu marcatu u sviluppu è l'evoluzione di u nostru pianeta dapoi a so furmazione, circa 4,54 miliardi d'anni fà. 'Ssa cronologia si basa nantu à teurie scentifiche è à i cuntributi di e scenze naturale. A Terra si hè furmata à parte si da una [[nebulosa]] di polvera interstellare, à tempu à u [[Sole]] è à u restu di u si..." 405748 wikitext text/x-wiki [[File:Earth from Space.jpg|thumb|A Terra vista da u spaziu]] A '''storia di a Terra''' descrive l'inseme di l'evenimenti principali chì anu marcatu u sviluppu è l'evoluzione di u nostru pianeta dapoi a so furmazione, circa 4,54 miliardi d'anni fà. 'Ssa cronologia si basa nantu à teurie scentifiche è à i cuntributi di e scenze naturale. A Terra si hè furmata à parte si da una [[nebulosa]] di polvera interstellare, à tempu à u [[Sole]] è à u restu di u [[sistema sulare]]. À l'iniziu, u pianeta era in statu fusu; dopu un raffreddamentu, si sò furmati a crosta, u mantellu è u core. Un impattu gigante cù un planetoide hà datu origine à a [[Luna]]. L'attività vulcanica è l'arrivu di comete d'acqua anu creatu l'[[oceani]] è l'atmosfera primitiva. Per mezu di reazzione chimiche, si sò furmate molecule organiche capace di riproduce si, dendu origine à a [[vita]]. E prime forme eranu organismi unicellulari; dopu hè apparsa a pluricellularità, a fotosintesi è l'[[ossigenu]] in l'atmosfera, furmendu u stratu d'[[ozonu]]. A vita hà cunquistatu a terra ferma è s'hè diversificata in numerose spezie, malgradu estinzione di massa inghjennate da aghjacciamenti, eruzione è impatti meteoritichi. L'[[evoluzione umana]] hà avutu iniziu circa 6 milioni d'anni fà, incù u sviluppu di a bipedia è di u cervellu. L'omu anatumicamente mudernu (''[[Homo sapiens]]'') hè apparsu circa 200 000 anni fà in Africa. L'agricultura, nata circa 10 000 anni fà, hà permessu a nascita di e prime civiltà. Da tandu, l'omu hà trasfurmatu prufundamente u pianeta, influenzendu u clima, a biodiversità è e risorze naturale. ==Note== <references/> [[Categoria:Storia di a Terra]] 6wpszf4wxtjutkylek9ea1lskhl40t0 405750 405748 2026-08-28T09:35:32Z Fausta Samaritani 15085 405750 wikitext text/x-wiki [[File:Earth from Space.jpg|thumb|A Terra vista da u spaziu]] A '''storia di a Terra''' descrive l'inseme di l'evenimenti principali chì anu marcatu u sviluppu è l'evoluzione di u nostru pianeta dapoi a so furmazione, circa 4,54 miliardi d'anni fà. 'Ssa cronologia si basa nantu à teurie scentifiche è à i cuntributi di e scenze naturale. A Terra si hè furmata à parte si da una [[nebulosa]] di polvera interstellare, à tempu à u [[Sole]] è à u restu di u [[sistema sulare]]. À l'iniziu, u pianeta era in statu fusu; dopu un raffreddamentu, si sò furmati a crosta, u mantellu è u core. Un impattu gigante cù un planetoide hà datu origine à a [[Luna]]. L'attività vulcanica è l'arrivu di comete d'acqua anu creatu l'[[oceani]] è l'atmosfera primitiva. Per mezu di reazzione chimiche, si sò furmate molecule organiche capace di riproduce si, dendu origine à a [[vita]]. E prime forme eranu organismi unicellulari; dopu hè apparsa a pluricellularità, a fotosintesi è l'[[ossigenu]] in l'atmosfera, furmendu u stratu d'[[ozonu]]. A vita hà cunquistatu a terra ferma è s'hè diversificata in numerose spezie, malgradu estinzione di massa inghjennate da aghjacciamenti, eruzione è impatti meteoritichi. L'[[evoluzione umana]] hà avutu iniziu circa 6 milioni d'anni fà, incù u sviluppu di a bipedia è di u cervellu. L'omu anatumicamente mudernu (''[[Homo sapiens]]'') hè apparsu circa 200 000 anni fà in Africa. L'agricultura, nata circa 10 000 anni fà, hà permessu a nascita di e prime civiltà. Da tandu, l'omu hà trasfurmatu prufundamente u pianeta, influenzendu u clima, a biodiversità è e risorze naturale. ==Note== <references/> [[Categoria:Terra]] 2scxqyxkdjjjbti6cgvkyng8fzyrcsd