Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.17
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
18 di ghjugnu
0
1719
405838
391427
2026-09-01T06:18:49Z
Fausta Samaritani
15085
/* Celebrazione */
405838
wikitext
text/x-wiki
{{ghjugnu}}
U '''18 di ghjugnu''' hè u 169esimu ghjornu (u 170esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
- [[1904]]: [[Louis Frolla]], ecclesiasticu, storicu, pueta è scrivanu munegascu.<br>
- [[1971]] in [[Pretoria]]: [[Elon Musk|Elon Reeve Musk]], imprenditore è inventore [[Sudafrica|sudafricanu]] naturalizatu [[Stati Uniti|statunitense]] è [[Canadà|canadese]].<br>
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
;[[Santu Leonzu]].
Leonzu era un suldatu fenicciu chì campava versu l'annu [[300]]. Era natu è stava in a cità siriacca di Tripoli chì, oghje, face parte di u [[Libanu]].<br>
Hè statu inculpatu di ùn vulè sacrificà à i dii è di circà à cunverte ghjente à u Cristianisimu.<br>
Davanti à un tribunale militare, hà aggravatu u so casu, dicendu ch'ellu era prontu à riprincipià è ridendusi di i dii pagani di l'Imperu rumanu. E'cusì l'anu scapatu.<br>
Leonzu hè statu cunsideratu cum'è santu da a Chjesa siriacca è, subitu, hè diventatu assai pupulare.<br>
Etimolugia: da u [[Lingua latina|latinu]] "leo" (leone).<br>
Casate: Leonzi.<br>
Nomi: cf ''Leone'', u [[10 nuvembri]].[https://adecec.net/adecec/santi/06-ghjugnu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:ghjugnu]]
53ih6ymw5m3hma7tuxh5ixyidfubohd
Template:Indice sartinesu
10
2580
405833
405724
2026-08-31T19:51:16Z
Fausta Samaritani
15085
405833
wikitext
text/x-wiki
{|
|-
| width="50%" valign="middle" |
{| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5"
<!---------------------------------------------->
| width="10%" | [[File:Nuvola apps kcoloredit.svg|40px|center]]
| width="90%" style="font-size: 95%; " | '''Arti è cultura'''<br />
[[Architittura]] - [[Arti]] - [[Spettaculu]] - [[Disegnu]] - [[Sinemà]] - [[Cultura pupulari]] - [[Baddu]] - [[Littiratura]] - [[Musica]] - [[Pintura]] - [[Futugrafia]] - [[Scultura]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps edu languages.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Pulitica, drittu è sucità'''<br />
[[Cummerciu]] - [[Difesa è sicurità]] - [[Drittu]] - [[Educazioni]] - [[Ecunumia]] - [[Ambienti]] - [[Pulitica]] - [[Urbanisimu]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps bookcase.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Riligioni è cridenzi'''<br />
[[Agnusticisimu]] - [[Ateisimu]] - [[Buddisimu]] - [[Cristianisimu]] - [[Esuterisimu]] - [[Induisimu]] - [[Islamu]] - [[Ghjudaisimu]] - [[Misticisimu]] - [[Mitulugia]] - [[Riligioni]] -
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps kuser.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Scienzi umani'''<br />
[[Antrupulugia]] - [[Archeulugia]] - [[Eculugia]] - [[Geugrafia]] - [[Geupulitica]] - [[Storia]] - [[Linguistica]] - [[Musiculugia]] - [[Filusufia]] - [[Psiculugia]] - [[Scienzi cugnitivi]] - [[Scienzi di l'infurmazioni è di i bibliutechi]] - [[Suciulugia]]
<!---------------------------------------------->
|}
| width="50%" valign="top" |
{| width="100%" border="0" cellspacing="0" cellpadding="5"
|-
<!---------------------------------------------->
| width="10%" | [[File:Nuvola apps kalzium.svg|40px|center]]
| width="90%" style="font-size: 95%;" | '''Scienzi esatti è naturali'''<br />
[[Astrunumia]] - [[Biulugia]] - [[Chimica]] - [[Geulugia]] - [[Logica]] - [[Matematica]] - [[Medicina]] - [[Fisica]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps display.svg|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA; " | '''Tennulugii è scienzi applicati'''<br />
[[Aeruspaziali]] - [[Agrunumia]] - [[Cummunicazioni]] - [[Design]] - [[Elettronica]] - [[Infurmatica]] - [[Inginieria]] - [[Management]] - [[Farmacia]] - [[Rubotica]] - [[Telecomunicazione]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps atlantik.png|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Vita quutidiana è distrazzioni '''<br />
[[Automobili]] - [[Bricolage]] - [[Cucina]] - [[Divirtimentu]] - [[Giardinu]] - [[Ghjocu]] - [[Nutrizioni]] - [[Saluta]] - [[Sissualità]] - [[Sport]] - [[Televisioni]] - [[Turisimu]] - [[Trasportu]]
<!---------------------------------------------->
|-
<!---------------------------------------------->
| [[File:Nuvola apps xmag.png|40px|center]]
| style="font-size: 95%; border-top: 1px dashed #AAAAAA;" | '''Ricerca è navigazioni'''<br />
[[Articuli di qualità]] - [[Indici alfabeticu]] - [[Indici tematicu]] - [[Pagini nuvelli]] - [[:Category:Principale|Radica di i catigurii]]
<!---------------------------------------------->
|}
|}<noinclude>
[[Categoria:Mudellu]]
</noinclude>
sfwpayr218ryq7h6p50o5f9rucqm0pt
Barca
0
10599
405825
331636
2026-08-31T15:53:33Z
Fausta Samaritani
15085
file
405825
wikitext
text/x-wiki
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
[[File:Barca - Iglesia de Santa Cristina.jpg|thumb|250px|right|Barca, Chjesia di Santa Christina]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
ja0hyrblcnx1xpq7kzyvrznpro70uw3
Corsipedia
0
13631
405837
392028
2026-09-01T06:11:30Z
Fausta Samaritani
15085
405837
wikitext
text/x-wiki
[[File:Wikipedia-logo-v2-co.svg|right|251px|thumb|U logo di a Corsipedia]]
[[File:ISO 639 Icon co.svg|right|251px|thumb|Icona pè a lingua corsa]]
'''Corsipedia''' hè un nome micca ufficiale pè a versione di a '''Wikipedia in lingua corsa''' (nome ufficiale). Ella hè chjamata '''cowiki''' dinò. Hè stata criata u [[9 di decembre]] [[2003]]<ref>U primu artìculu, quellu di [[Algebra]], era ghjà criatu u [[30 di nuvembre]] [[2003]] ([https://co.wikipedia.org/w/index.php?title=Algebra&action=info verificà]).</ref>. Cum'è tutte l'altre Wikipedie in tutte l'altre lingue si tratta d'un'enciclopedìa lìbera è gratisi. Ognunu chi vole, pò participà è cuntribuì cun u so sapè. U nome Corsipedia hè inspiratu da a [[Galipedia]], a versione di Wikipedia in [[lingua galiziana]].
U prupòsitu particulare d'issu prugettu hè di prumove a [[lingua corsa]] è di fà cunnosce l'ìsula di [[Còrsica]] nantu à internet è in u mondu.
Sinu à oghje, a Wikipedia in lingua corsa tene [[Special:Statistics|{{NUMBEROFARTICLES}}]] artìculi. U nùmeru d'utilizatori registrati attuale hè di [[Special:Statistics|{{NUMBEROFUSERS}}]]. Ma hè moltu diffìciule d'indicà u nùmeru d'utilizatori (o participanti) chi ponu cuntribuì cum'è autori d'artìculi rispettivamente chi pàrlanu corsu daveru, perchì assai chi cuntribuìscenu cum'è autori ùn sò micca registrati o ùn indichèghjanu micca e so cunniscenze di corsu nant'à e so pàgine d'utilizatore. Attualmente ([[29 di ghjennaghju]] [[2024]]) ci sò '''36''' utilizatori chi indichèghjanu ch'elli ponu cuntribuì in lingua corsa, di i quali '''18''' incun un nivellu elementare, '''11''' cù nivellu mezu è '''3''' cù nivellu avanzatu; '''4''' antri participanti indichèghjanu ch'elli hanu u corsu cum'è lingua materna. (Trè d'issi trentasei participanti corsòfoni hanu dinù qualchì cunniscenza di u [[sassarese]] è unu di u [[gallurese]], e dette varietà corsosarde.)
U nùmeru di i participanti attivi hè di [[Special:Statistics|{{NUMBEROFACTIVEUSERS}}]], chi vole dì che tante persone hanu cullaburatu 'ssi ùltimi trenta jorni.
;Classamentu
Siente u nùmeru d'artìculi, a Corsipedia appartene à e 180 più grande Wikipedie, d'un tutale di 326. Attualmente (29 ghjennaghju 2024), hè a '''178'''ima più grande Wikipedia. Ma questa ùn hè micca un indicatore pè a qualità.
Siente u classamentu pè selezzione d'artìculi, a Corsipedia appartene à e 170 più grande Wikipedie, d'un tutale di 316. Attualmente (ghjugnu [[2023]]), hè a '''162'''ima più grande Wikipedia. È questa hè ancu un indicatore pè a qualità.
Esiste puru un prugettu surella in a varietà sassaresa chi si chjama [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc '''Vichipedìa - L'enzicropedìa lìbbara in linga sassaresa'''], ma chi hè torna un prugettu di prova.
== Note ==
<references/>
== Artìculi cunnessi ==
* [[Statistiche Wikipedia in lingua corsa]]
* [[Wikipedia:Lista di l'articuli chì ogni Wikipedia duverìa avè|Lista di l'articuli chì ogni Wikipedia duverìa avè]]
== Ligami ==
[[Categoria:Wikipedia]]
0rmnk8ugsa0e9qb3b7wc1vgriujcmww
Enoch Powell
0
15540
405821
328551
2026-08-31T15:34:05Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categorie
405821
wikitext
text/x-wiki
{{C-supranu}}
[[File:Enoch Powell Allan Warren.jpg|200px|thumb|right|Enoch Powell]]
'''Enoch Powell Allan Warren''' hè statu un omu politicu [[cunservatorismu|cunservatore]] [[Regnu Unitu|inglese]].
Natu in u [[1912]], mortu in u [[1998]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Biugrafia|Powell, Enoch]]
[[Categoria:Puliticante|Powell, Enoch]]
[[Categoria:Britannicu|Powell, Enoch]]
bstn7foh4rp0kzkvftst91g49p41r9q
Charles Manson
0
19814
405823
382371
2026-08-31T15:43:40Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categuria
405823
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:CharlesManson2014.jpg|thumb|Charles Manson, [[2014]]]]
'''Charles Milles Maddox''' ([[Cincinnati]], [[12 nuvembri]] [[1934]] – Bakersfield, [[19 nuvembri]] [[2017]]) fubbe un criminale [[Stati Uniti d'America|americanu]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Americanu|Manson, Charles]]
[[Categoria:Biugrafia|Manson, Charles]]
fj8tqc3a6fxho4plk7sceehrph3p7g1
Arcipelagu
0
20356
405831
390172
2026-08-31T19:43:54Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link,
405831
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ev17612 Scandinavia.A2002149.0945.250mFINLANDONLY.jpg|thumb|Imaghjina satellitu illustrendu l'arcipelagu
finlandese]]
[[Image:Hawaje.jpg|thumb|right|retta|L'arcipelagu di [[Hawaii]]]]
[[Image:Kerguelen islands (closer).jpg|thumb|dritta|retta|L'arcipelagu [[Isuli Kerguelen|Kerguelen]]]]
Un '''arcipelagu''' (ò '''arcipelacu''') hè un insemu d'[[isula|isuli]] abbastanza prossimi l'uni da l'altri.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> A prussimità si doppia par u più di un'urighjini [[Geulugia|giulogica]] cumuna, in generali vulcanica.
'Ssa nuzioni hè apradata in giugrafia par disignà un modu d'apprupriazioni negativi di u spaziu trà elementi isulati intrattinendu liami impurtanti è primurdiali.
== Urighjini ==
U termini "arcipelagu" veni da u [[grecu bizantinu]] ἀρχιπέλαγος (''archipelagos''), littiralamenti " mari principali " [du verbu ἄρχω (''árkhô'') {''essa u prima, cummandà''} → prefissu ἀρχί- (''arci-'') {''principali''} è πέλαγος (''pélagos'') {''l'altu mari''}]. 'Ssa parola disignava à l'urighjina u [[mari Egeiu]], carattarizata da u so grandi numaru d'isuli (i [[Cicladi]], i [[Spuradi]], [[Salamina]], [[Eubea]], [[Samutracia]], [[Lemnos]], [[Samos]], [[Lesbos]], [[Chios]], [[Rhodes]], è cetara.). Quandu a maiò parti di 'ssi isuli funi tolti à l'[[Imperu bizantinu]] à l'iniziu di [[XIII sèculu]] da [[Marcu Sanudo]], generali venetu, quiddu quì fù fattu ''duca di l'Arcipelagu''.
== Giugrafia ==
In [[giugrafia]], a nuzioni di "arcipelagu" rinvia à una cuncizzioni spicifica di u [[spaziu (scenzi suciali)|spaziu]] ussirvata in 'ssu tipu di locu, chì parmetti di custattà chì "un spaziu giugraficu ùn hè micca nicissariamenti cuntinuu"<ref name="CIA10">Tiresa Saint-Julien, "l'approcciu spaziali", in Annette Ciattoni è Yvette Veyret (dir), ''I fundamintali di a giugrafia'', Armand Colin, 2003, p. 10 (in francesu)</ref>: i liami intrattinuti da 'ssi isuli in [[reta]] di una certa manera "par sopra" u spaziu marinu chì i spicca, custituiscini un spaziu discuntinuu carattarizatu da a so cuesioni<ref name="CIA10" />. 'Ssa nuzioni hè stata stesa matafuricamenti à altri tipi di spazii giugrafichi. Par indittu, in u studiu di a [[mundialisazioni|ecunumia mondializata]] attuali, i giugrafi tali [[Petru Veltz]] parlani di una "ecunumia d'arcipelagu": l'ecunumia mundiali hè cuntrullata à parta da un numaru ristrintu di [[metropuli]] beddi culligati trà eddi da ottimi mezi di cumunicazioni, i vii marittimi à i [[Telecomunicazione|telecumunicazioni]]. Siont'è l'autori, 'ssi metropuli appariscini com'è un arcipelagu d'isuli isulatu annantu à un mari<ref name="CIA10" />.
== Drittu ==
In [[drittu internaziunali publicu|drittu internaziunali]] è in [[drittu di u mari]], a nuzioni di ''Statu arcipelagu'' disigna un Statu custituitu intiriamenti da unu o parechji arcipelaghi è evintualamenti di altri isuli.
== Listinu d'arcipelaghi ==
Ci voli à nutà quì chì certi arcipelaghi poni essa ragruppati. 'Ssu raggruppamentu hè dinò cunsidaratu com'è un arcipelagu. Par indittu, l'[[Antigli]] sò un arcipelagu di l'[[Oceanu Atlanticu]], cumpostu par u più di i [[Grandi Antigli]] è di i [[Picculi Antigli]], chì facini parti ancu eddi di l'arcipelagu. U siguenti tavuleddu ragruppa l'arcipelaghi incù unu numaru dicriscenti d'isuli, certi "duppiona" poni dunqua esista.
{| class="wikitable"
!Nomu di l'arcipelagu
!Numaru d'isuli
!Statu o zona giugrafica
!Nota
|-
|[[Finlandia]]
|179584
|In u [[mari balticu]], in u mezupunenti di a Finlandia
|Più grandi arcipelagu di u mondu
|-
|[[Indunesia]]
|13466
|Ripublica d'Indunesia (Asia di u Sudestu è Uceania)
|Statu Arcipelagu
|-
|[[Filippine]]
|7107
|Ripublica di i Filippini (Asia di u Sudestu)
|Statu Arcipelagu
|-
|[[Giappone]]
|6852
|Statu di u Giapponu (Asia di u Livanti)
|Statu Arcipelagu
|-
|Antigli
|
|America cintrali, Uceanu Atlanticu
|
|-
|[[Arcipelagu Lisandru]]
|1100
|[[Stati Uniti]] ([[Alaska]]), Uceanu Pacificu Nordu
|
|-
|[[Isuli Aleutini]]
|300
|Uceanu Pacificu Nordu (à a larga di l'Alaska)
|Isuli vulcanichi
|-
|[[Cicladi]]
|250
|Grecia, Mari Egeiu
|
|-
|[[Hawaii]]
|137
|Uceanu Pacificu
|Vulcanisimu di puntu caldu
|-
|[[Tuvalu]]
|123
|Statu di i Tuvalu (Uceania)
|Statu Arcipelagu
|-
|[[Seychelles]]
|115
|Ripublica di i Seychelles (Uceanu Indianu)
|Statu Arcipelagu
|-
|[[A Maddalena]]
|62
|In u [[mari Tarraniu]], à a larga di a costa Smiralda in Sardegna, Italia
|À u nordestu di a Sardegna, in i Bocchi di Bonifaziu
|-
|[[Isuli Feroe]]
|29
|Uceanu Atlanticu Nordu
|
|-
|[[I Comori]]
|4
|Canali di u Mozambicu, à a larga di a costa hè di l'Africa
|Arcipelagu Vulcanicu
|}
== Noti ==
<references/>
[[Categoria:Arcipelagu| ]]
fw24wrqp8t54jg2zci2q31xnotl2mrq
Wikipedia:Statistiche
4
22545
405836
404889
2026-09-01T06:04:49Z
Fausta Samaritani
15085
/* 2026 */ aostu
405836
wikitext
text/x-wiki
== Statistiche [[Wikipedia]] in lingua corsa ==
[[File:StatisticsUsingTechnology.jpg|thumb|350px|center|''Statistics Using Technology'' ([[2014]])]]
=== 2026 ===
;[[Aostu]] 2026
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2026. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''9.423''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.185.587''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.169'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''405.147'''. L'articuli sò '''18.924'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''21,41'''. U ''Depth'' ((Edicions /Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''21'''.
;[[Lugliu]] 2026
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2026. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''9.293''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.163.693''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.157'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''404 200'''. L'articuli sò '''18 748'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''21,56'''. U ''Depth'' ((Edicions /Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''22'''.
;[[Ghjugnu]] 2026
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2026. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''9.224''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.160.282''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.157'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''403.668'''. L'articuli sò '''18.666'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''21,63'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''22'''.
;[[Maghju]] 2026
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2026. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''9.036''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.152.017''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.107'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''401.857'''. L'articuli sò '''18.402'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''21,84'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''23'''.
;[[21 di maghju]] 2026
Corsipedia tene '''9.000''' ''pagine di cuntenutu''. L'articulu numaru 9.000 hè: [[Gempylidae]].
;[[Aprile]] [[2026]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2026. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''8.805''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.137.401''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.044'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''399.828'''. L'articuli sò '''18.053'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''22,15'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''24'''.
=== [[2024]] ===
;[[12 di ghjennaghju]]
Corsipedia tene '''8.000''' ''pagine di cuntenutu''. L'articulu numaru 8.000 hè: [[Tachybaptus ruficollis]].
=== 2023 ===
;[[Ghjennaghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.507''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.201.568''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''905'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.489'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Ferraghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.517''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.209.560''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''908'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.705'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Marzu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2023. Corsipedia hè à u '''191°''' postu, cù '''6.530''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.212.166''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''913'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.837'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,26'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Aprile]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.537''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.214.066''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''915'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.002'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,25'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Maghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.571''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.238.505''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''943'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.387'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,20'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Ghjugnu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.706''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.275.720''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.898'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''42'''.
;[[Lugliu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2023. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.918''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.353.600''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''385.745'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,68'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''40'''.
;[[Aostu]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''7.290''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.496.135''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''947'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''386.736'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,13'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|37}}'''.
;[[Uttrovi]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2023. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''7.797''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.695.267''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''955'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.298'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''.
;[[Nuvembri]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''178°''' postu, cù '''7.917''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.731.271''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''958'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.991'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,24'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''.
=== 2022 ===
;[[Ghjennaghju]] [[2022]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.111''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.105.443''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.688'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,96'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Ferraghju]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.120''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.119.709''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.011'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,94'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Marzu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.130''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.128.007''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.156'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Aprile]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.132''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.130.994''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''732'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.406'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''49'''.
;[[Maghju]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.180''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.138.411''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''740'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.023'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,79'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Ghjugnu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.193''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.146.831''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''743'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.345'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,67'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Lugliu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.201''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.149.180''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.511'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,66'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Aostu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.206''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.152.926''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.593'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,65'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Settembre]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 uttrovi]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.272''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.165.016''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''794'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''380.072'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,54'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''.
;[[Uttrovi]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.395''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.167.417''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.004''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''829'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''381.549'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''. L'utilizatori sò '''20.240'''; l'utilizzatori attivi sò '''38'''; l'amministratori sò '''2'''.
;[[Nuvembri]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.429''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.172.701''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.067''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''855'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.238'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,37'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.391'''; l'utilizzatori attivi sò '''28'''; l'amministratori sò '''2'''.
;[[Dicembre]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.456''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.185 564''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.104''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''895'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.911'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,35'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.540'''; l'utilizzatori attivi sò '''31'''; l'amministratori sò '''2'''.
=== 2021 ===
;[[Aostu]] [[2021]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.051''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.037.971''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''670'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''375.839'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,10'''. U ''Depth'' ((Edits/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Red|50}}'''.
;[[Settembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'uttrovi]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.065''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.072.187''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''705'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.618'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,05'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Uttrovi]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.071''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.088.420''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''707'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.967'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,02'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''50'''.
;[[Nuvembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.086''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.092.363''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''709'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.235'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Dicembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.092''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.099.956''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''718'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.451'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
=== [[2015]] ===
;[[1 di lugliu]]
Corsipedia tene '''5.000''' ''pagine di cuntenutu''.
== Ligami annantu à a reta ==
* Stats Wikipedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/PlotEditsCO.png]
* Stats Wikimedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/EditsRevertsCO.htm]
[[Categoria:Wikipedia|Statistiche]]
2vau85mlr6z9gjptu68szgjpbaf78li
Calystegia sepium
0
23732
405826
386168
2026-08-31T17:28:33Z
Famberhorst
28917
405826
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Calystegia sepium'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20120621Staden_Saarbruecken15.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Calystegia sepium</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Solanales]]
|-----
| Famiglia
| [[Convolvulaceae]]
|-----
| Generu
| [[Calystegia]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Calystegia sepium''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Antonio Scopoli, 1772</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20120621Staden_Saarbruecken16.jpg|250px]]
|-----
|}
''Calystegia sepium'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Convolvulaceae]].
==Descrizzione==
''Calystegia sepium'' hè una pianta vivace di a famiglia di e Convolvulaceae. Si caratterizeghja da i so longhi piccioli pudendu aghjunghje insin'à 5 metri di lunghezza. E casce sò à forma di core è misuranu circa 5 à 10 centimi di longu. I fiori, inquantu à elli, sò grandi è bianchi, incù una curolla à forma di tromba. Si spannanu da ghjunghju à sittembre è sgaghjanu un profume aggradevule.
==Ripartizione==
''Calystegia sepium'' hè originariu d'Europa è d'Asia, ma hè stata introduttu in numerose rigione di u mondu per causa di a so bellezza ornamentale. Omu u trova per u più in e zone timperate è subtrupicale, induv'ellu cresce longu à e sepe, chjuditure è i arici di fureste. Hè ancu prisente in e pratuline è i giardini.
''Calystegia sepium'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Calystegia sepium'' hè una pianta arrampicante chì si arrula di tondu à i supporti grazia à i so avvitichji. Si prupaga per u più da e so radiche suttarranie, chjamate rizomi, chì li permettenu di furmà culonie dense. 'Ssa pianta hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre ricche di materia organica è belle assiccate. Hè ancu tullarante à l'ombra parziale, bench'ellu priferisce e zone assuliate.
==Tassonumia==
''Calystegia sepium'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri nomi, tali Convolvulus sepium è Convolvulus silvaticus. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di ''Calystegia sepium''.
==Cunsirvazione==
''Calystegia sepium'' hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, in certe rigione, pò diventà invadente è incausà prublemi eculogichi affuchendu altre piante indigene. In 'ssi casi, misure di gistione apprupriate devenu esse messe in piazza per cuntrullà a so prupagazione.
[[File:Bloem van een haagwinde (Calystegia sepium). 29-07-2026 (d.j.b.).jpg|thumb|250px|Fiore di una siepe Convolvolo ''Calystegia sepium''.]]
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Calystegia_sepium ''Calystegia sepium''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Convolvulaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
g08nbrror3230mgwcyyz0fgfxpmcfk6
Alcidae
0
26456
405824
399812
2026-08-31T15:47:43Z
Fausta Samaritani
15085
fix
405824
wikitext
text/x-wiki
A Famiglia di l''''Alcidae'''.
[[File:Fratercula arctica -Skellig Michael, County Kerry, Ireland-8.ogv|right|thumb|250px|Video di a ''Fratercula arctica'']]
=== Listino di l'acelli ===
;A
[[Alca torda]]<br>
[[Alle alle]]<br>
;F
[[Fratercula arctica]]<br>
[[Categoria:Alcidae]]
pvnco96spk6kaz9xwq8dbmpnyj63ofo
Aquifoliaceae
0
26914
405822
401925
2026-08-31T15:38:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
405822
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Aquifoliaceae'''.
[[File:Holly berries (6025984745).jpg|thumb|250px|right|''Ilex aquifolium'']]
[[File:A branch of holly (Ilex species), five mushrooms and some Wellcome V0043782.jpg|thumb|250px|right|''Ilex'' cù fungi]]
=== Listinu di i Aquifoliaceae ===
;C
[[Caracutu]] (''Ilex aquifolium'', [[Linnaeus]]<br>
[[Categoria:Aquifoliaceae]]
k6cje14dcfis5kfolql6u6v0n6h190q
Elettronica
0
27401
405832
405020
2026-08-31T19:47:31Z
Fausta Samaritani
15085
405832
wikitext
text/x-wiki
L''''elettronica''' hè un ramu di a [[fisica]] è di l'[[elettrotecnica]] chì si occupa di i fenomeni ligati à u muvimentu di fasci d'elettroni in u [[biotu]] è in i gasi. In termini applicativi, cumprende l'analisi è l'usu di dispusitivi cum'è i tubi elettronichi è l'apparechji chì l'improdanu, frà i quali amplificatori è oscillatori.
Più precisamente, l'elettronica hè l'inseme di cunniscenze metodologiche, teoriche è pratiche aduprate per a progettazione è realizazione di sistemi hardware capaci di trasfurmà segnali chì cuntenenu infurmazione. E realizazione di l'elettronica sò circuiti elettronichi custituiti da cumpunenti attivi è passivi, culligati per mezu di fili o tracciati conduttivi.
==Storia==
E prime realizazione di l'elettronica sò stati i circuiti radio riceventi è trasmittenti. Una tappa fundamentale hè stata l'invenzione di u primu dispusitivu elettronicu à dui terminali, u [[diodu]] à [[biotu]], da l'ingegnere britannicu [[John Ambrose Fleming]] in u [[1904]]. Pocu dopu ([[1906]]), [[Lee De Forest]] inventò u [[triodu]] à biotu, chì permette ancu d'amplificà un segnale.
Dopu a [[Seconda Guerra Mundiale]], l'invenzione di u [[transistor]] hà rivoluzionatu l'elettronica, rimpiazzendu e valvule termoioniche cù un cumpunente più minore, menu caru è più efficiente. Più tardi, i [[circuiti integrati]] anu permessu di cuncintrà milioni di transistor in un solu chip.
==Descrizzione==
L'elettronica è l'elettrotecnica sò discipline strettamente ligate ma cù scopi diversi: a prima s'occupa di l'elaburazione di i segnali è di l'infurmazione, mentre a seconda si cuncentra nantu à a trasmissione di energia elettrica è a gestione di e macchine elettriche.
L'elettronica, à tempu cù l'[[informatica]] è e [[Telecomunicazione]], face parte di u settore [[ICT]], chì hè unu di i mutori di a terza rivoluzione industriale.
==Metudi==
Da u puntu di vista teoricu, l'elettronica adopra e leghje di l'elettromagnetismu classicu, a [[meccanica quantistica]] (fundamentale per i semiconduttori), è metudi matematichi cum'è a tiuria di i sistemi è l'[[algebra di Boole]].
==Campi==
L'elettronica si divide in dui grandi settori:
- ''Elettronica analogica'': tratta segnali cuntinui (cum'è voce, sonu, luminosità) è effettueghja operazione cum'è amplificazione, filtraghju è modulazione.<br>
- ''Elettronica digitale'': tratta segnali discreti (binarii, "altu" è "bassu") è improda operazione logiche cum'è AND, OR, NOT. Hè u settore chì hà permessu u sviluppu di i calculatori.<br>
Altri rami includenu l'elettronica di putenza, l'optoelettronica, a microelettronica è l'elettronica quantistica.
==Cumpunenti elettronichi==
Frà i cumpunenti i più cumuni è aduprati:
- [[Resistore]]<br>
- [[Condensatore]]<br>
- [[Induttore]]<br>
- [[Diodu]]<br>
- [[Transistor]]<br>
- [[Circuitu integratu]]<br>
- [[Amplificatore operaziunale]]<br>
==Applicazioni==
L'elettronica trova appiicazione in numerosi campi, frà i quali:
- Telecomunicazioni<br>
- Informatica<br>
- Robotica è cuntrollu industriale<br>
- Diagnostica è medicina<br>
- Strumenti di misura<br>
- Cuntrollu di ascensori è impianti automatichi<br>
- Veiculi stradali è ferruviari<br>
==Note==
<references/>
[[Categoria:Scienze umane]]
nd07ba60lp27mr4twvrbzbvfhrj6n9m
1524
0
27549
405818
405813
2026-08-31T15:18:50Z
Fausta Samaritani
15085
file
405818
wikitext
text/x-wiki
'''1524''' (MDXXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu. [[Annata bisesta]].
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1500|1510|1520|1530|1540|1520|1521|1522|1523|1524|1525|1526|1527|1528}}
[[File:Astrology 1524.jpg|thumb|250px|right|Predizioni astrulogiche pè u 1524]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1524 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1524]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
kfe8dlk1h3782t8fw43d114lfgz77in
1525
0
27550
405819
405814
2026-08-31T15:23:44Z
Fausta Samaritani
15085
file
405819
wikitext
text/x-wiki
'''1525''' (MDXXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1500|1510|1520|1530|1540|1521|1522|1523|1524|1525|1526|1527|1528|1529}}
[[File:Burg Wildenberg (14411168064).jpg|thumb|300px|right|Castellu di Wildenberg ([[Germania]]) in ruvina]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1525 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1525]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
dehkqmi5augquerk96k58nrma7l2fbb
1526
0
27551
405820
405815
2026-08-31T15:29:04Z
Fausta Samaritani
15085
file
405820
wikitext
text/x-wiki
'''1526''' (MDXXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1500|1510|1520|1530|1540|1522|1523|1524|1525|1526|1527|1528|1529|1530}}
[[File:Bourges (18) Hôtel-Dieu 173.jpg|thumb|250px|right|[[Bourges]], Hôtel-Dieu]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1526 [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1526]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
f6ttox3fq3h99eepovq2eghivr686vt
Telecomunicazione
0
27553
405827
2026-08-31T18:01:20Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "[[File:Satellite_dish.jpg|thumb|Antenna parabolica per telecomunicazioni satellitari]] A '''telecomunicazione''' (da u grecu τῆλε, luntanu, è u latinu ''communicare'', sparte) hè l'attività di trasmissione à longa distanza di [[infurmazione]], cum'è signali, voce o imagine, trà dui o più agenti (emittente è destinatariu) per mezu di [[dispositivu electronicu|dispositivi elettronichi]] è un [[canale di cumunicazione|canale fisicu]]. 'Ss'attività hè funda..."
405827
wikitext
text/x-wiki
[[File:Satellite_dish.jpg|thumb|Antenna parabolica per telecomunicazioni satellitari]]
A '''telecomunicazione''' (da u grecu τῆλε, luntanu, è u latinu ''communicare'', sparte) hè l'attività di trasmissione à longa distanza di [[infurmazione]], cum'è signali, voce o imagine, trà dui o più agenti (emittente è destinatariu) per mezu di [[dispositivu electronicu|dispositivi elettronichi]] è un [[canale di cumunicazione|canale fisicu]]. 'Ss'attività hè fundamentale per a [[società di l'infurmazione|società muderna]] è hè à a basa di settori cum'è a telefonia, a radio, a televisione è l'[[Internet|Internet]].
== Etimolugia ==
A parolla vene da u prefissu grecu ''tele-'' (luntanu) è u latinu ''communicare'' (sparte, rende cumunu).
== Storia ==
I primi sistemi di telecomunicazione eranu i signali di fumu, i tamburi è i picioni viaghjatori. U [[telegrafu]] otticu di Claude Chappe (1792) è u telegrafu elettricu di Morse (1837) anu marcatu un passu maiò. U [[telefunu]], inventatu da [[Antonio Meucci]] in u 1849 è sviluppatu da [[Alexander Graham Bell|Alexander Bell]], hà permessu a trasmissione di a voce. A [[radio|radiu]] è a [[televisione]] sò nate trà a fine di u XIX è l'iniziu di u XX seculu, cù i travaglii di [[Guglielmo Marconi|Marconi]] è [[John Logie Baird|Baird]]. A [[reta d'urdinatori]] è l'[[Internet]] sò u sviluppu più ricente, basatu annantu à a cummutazione di pacchettu è i protocolli TCP/IP.
== Generalità è funziunamentu ==
Una cumunicazione pò esse '''simplex''' (unidireziunale, cum'è a radio), '''duplex''' (bidireziunale, cum'è u telefunu), è pò serve unu ('''unicast''') o parechji destinatarii ('''broadcast''' o '''multicast''').
L'elementi basi di un sistema sò:
* Un [[trasmettitore]] chì cunverte l'infurmazione in un [[signale]].
* Un [[mezu di trasmissione|mezu]] (cablatu o wireless) chì porta u signale.
* Un [[ricevitore]] chì ricustruisce l'infurmazione.
I signali ponu esse [[signale analogicu|analogichi]] o [[signale digitale|digitali]]. A [[modulazione]] hè a tecnica per adattà u signale à u canale. I fattori di disturbu sò u [[rumore (elettronica)|rumore]] è l'[[interferenza|interferenze]].
== Rete è infrastruttura ==
Una [[reta di telecomunicazione|reta]] hè un inseme di trasmettitori è ricevitori cunnessi. E rete ponu esse a '''cummutazione di circuiti''' (cum'è a reta telefonica classica) o a '''cummutazione di pacchetti''' (cum'è e rete di dati). L'infrastruttura usa [[fibra ottica|fibre ottiche]], cavi di rame, [[satellite per telecomunicazione|satelliti]] è rete mobili cellulari (GSM, UMTS, LTE).
== Impurtanza è impattu ==
E telecomunicazione sò cruciale per l'ecunumia mundiale (circa u 3% di u PIL) è a vita quotidiana. Anu favoritu a '''New Economy''' è u sviluppu di l'[[ecunumia digitale]], ma ancu creatu un [[divariu digitale|divariu]] trà i paesi sviluppati è quelli in via di sviluppu. Sò un settore strategicu chì hè passatu da monopoli statali à a liberalisazione.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Telecumunicazione]]
mjpeb99tokuvrfndz3rud8clqw1vx74
405828
405827
2026-08-31T18:03:51Z
Articulivitali
28749
405828
wikitext
text/x-wiki
[[File:Erdfunkstelle Raisting 2.jpg|thumb|Antenna parabolica per telecomunicazione satellitarie]]
A '''telecomunicazione''' (da u grecu τῆλε, luntanu, è u latinu ''communicare'', sparte) hè l'attività di trasmissione à longa distanza di [[infurmazione]], cum'è signali, voce o imagine, trà dui o più agenti (emittente è destinatariu) per mezu di [[dispositivu electronicu|dispositivi elettronichi]] è un [[canale di cumunicazione|canale fisicu]]. 'Ss'attività hè fundamentale per a [[società di l'infurmazione|società muderna]] è hè à a basa di settori cum'è a telefonia, a radio, a televisione è l'[[Internet|Internet]].
== Etimolugia ==
A parolla vene da u prefissu grecu ''tele-'' (luntanu) è u latinu ''communicare'' (sparte, rende cumunu).
== Storia ==
I primi sistemi di telecomunicazione eranu i signali di fumu, i tamburi è i picioni viaghjatori. U [[telegrafu]] otticu di Claude Chappe (1792) è u telegrafu elettricu di Morse (1837) anu marcatu un passu maiò. U [[telefunu]], inventatu da [[Antonio Meucci]] in u 1849 è sviluppatu da [[Alexander Graham Bell|Alexander Bell]], hà permessu a trasmissione di a voce. A [[radio|radiu]] è a [[televisione]] sò nate trà a fine di u XIX è l'iniziu di u XX seculu, cù i travaglii di [[Guglielmo Marconi|Marconi]] è [[John Logie Baird|Baird]]. A [[reta d'urdinatori]] è l'[[Internet]] sò u sviluppu più ricente, basatu annantu à a cummutazione di pacchettu è i protocolli TCP/IP.
== Generalità è funziunamentu ==
Una cumunicazione pò esse '''simplex''' (unidireziunale, cum'è a radio), '''duplex''' (bidireziunale, cum'è u telefunu), è pò serve unu ('''unicast''') o parechji destinatarii ('''broadcast''' o '''multicast''').
L'elementi basi di un sistema sò:
* Un [[trasmettitore]] chì cunverte l'infurmazione in un [[signale]].
* Un [[mezu di trasmissione|mezu]] (cablatu o wireless) chì porta u signale.
* Un [[ricevitore]] chì ricustruisce l'infurmazione.
I signali ponu esse [[signale analogicu|analogichi]] o [[signale digitale|digitali]]. A [[modulazione]] hè a tecnica per adattà u signale à u canale. I fattori di disturbu sò u [[rumore (elettronica)|rumore]] è l'[[interferenza|interferenze]].
== Rete è infrastruttura ==
Una [[reta di telecomunicazione|reta]] hè un inseme di trasmettitori è ricevitori cunnessi. E rete ponu esse a '''cummutazione di circuiti''' (cum'è a reta telefonica classica) o a '''cummutazione di pacchetti''' (cum'è e rete di dati). L'infrastruttura usa [[fibra ottica|fibre ottiche]], cavi di rame, [[satellite per telecomunicazione|satelliti]] è rete mobili cellulari (GSM, UMTS, LTE).
== Impurtanza è impattu ==
E telecomunicazione sò cruciale per l'ecunumia mundiale (circa u 3% di u PIL) è a vita quotidiana. Anu favoritu a '''New Economy''' è u sviluppu di l'[[ecunumia digitale]], ma ancu creatu un [[divariu digitale|divariu]] trà i paesi sviluppati è quelli in via di sviluppu. Sò un settore strategicu chì hè passatu da monopoli statali à a liberalisazione.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Telecumunicazione]]
pbeir7rcfytlubbsa4ejtp1cmxn8v1e
405829
405828
2026-08-31T18:05:14Z
Articulivitali
28749
405829
wikitext
text/x-wiki
[[File:Erdfunkstelle Raisting 2.jpg|thumb|Antenna parabolica per telecomunicazione satellitarie]]
A '''telecomunicazione''' (da u grecu τῆλε, luntanu, è u latinu ''communicare'', sparte) hè l'attività di trasmissione à longa distanza di [[infurmazione]], cum'è signali, voce o imagine, trà dui o più agenti (emittente è destinatariu) per mezu di [[dispositivu electronicu|dispositivi elettronichi]] è un [[canale di cumunicazione|canale fisicu]]. 'Ss'attività hè fundamentale per a [[società di l'infurmazione|società muderna]] è hè à a basa di settori cum'è a telefonia, a radio, a televisione è l'[[Internet|Internet]].
== Etimolugia ==
A parolla vene da u prefissu grecu ''tele-'' (luntanu) è u latinu ''communicare'' (sparte, rende cumunu).
== Storia ==
I primi sistemi di telecomunicazione eranu i signali di fumu, i tamburi è i picioni viaghjatori. U [[telegrafu]] otticu di Claude Chappe (1792) è u telegrafu elettricu di Morse (1837) anu marcatu un passu maiò. U [[telefunu]], inventatu da [[Antonio Meucci]] in u 1849 è sviluppatu da [[Alexander Graham Bell|Alexander Bell]], hà permessu a trasmissione di a voce. A [[radio|radiu]] è a [[televisione]] sò nate trà a fine di u XIX è l'iniziu di u XX seculu, cù i travaglii di [[Guglielmo Marconi|Marconi]] è [[John Logie Baird|Baird]]. A [[reta d'urdinatori]] è l'[[Internet]] sò u sviluppu più ricente, basatu annantu à a cummutazione di pacchettu è i protocolli TCP/IP.
== Generalità è funziunamentu ==
Una cumunicazione pò esse ''simplex'' (unidireziunale, cum'è a radio), ''duplex'' (bidireziunale, cum'è u telefunu), è pò serve unu (''unicast'') o parechji destinatarii (''broadcast'' o ''multicast'').
L'elementi basi di un sistema sò:
* Un [[trasmettitore]] chì cunverte l'infurmazione in un [[signale]].
* Un [[mezu di trasmissione|mezu]] (cablatu o wireless) chì porta u signale.
* Un [[ricevitore]] chì ricustruisce l'infurmazione.
I signali ponu esse [[signale analogicu|analogichi]] o [[signale digitale|digitali]]. A [[modulazione]] hè a tecnica per adattà u signale à u canale. I fattori di disturbu sò u [[rumore (elettronica)|rumore]] è l'[[interferenza|interferenze]].
== Rete è infrastruttura ==
Una [[reta di telecomunicazione|reta]] hè un inseme di trasmettitori è ricevitori cunnessi. E rete ponu esse a ''cummutazione di circuiti'' (cum'è a reta telefonica classica) o a ''cummutazione di pacchetti'' (cum'è e rete di dati). L'infrastruttura usa [[fibra ottica|fibre ottiche]], cavi di rame, [[satellite per telecomunicazione|satelliti]] è rete mobili cellulari (GSM, UMTS, LTE).
== Impurtanza è impattu ==
E telecomunicazione sò cruciale per l'ecunumia mundiale (circa u 3% di u PIL) è a vita quotidiana. Anu favoritu a ''New Economy'' è u sviluppu di l'[[ecunumia digitale]], ma ancu creatu un [[divariu digitale|divariu]] trà i paesi sviluppati è quelli in via di sviluppu. Sò un settore strategicu chì hè passatu da monopoli statali à a liberalisazione.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Telecumunicazione]]
f2mf2gcpavgvxmvri7sy168fmhs6euw
405834
405829
2026-08-31T19:54:22Z
Fausta Samaritani
15085
405834
wikitext
text/x-wiki
[[File:Erdfunkstelle Raisting 2.jpg|thumb|Antenna parabolica per telecomunicazione satellitarie]]
A '''telecomunicazione''' (da u grecu τῆλε, luntanu, è u latinu ''communicare'', sparte) hè l'attività di trasmissione à longa distanza di [[infurmazione]], cum'è signali, voce o imagine, trà dui o più agenti (emittente è destinatariu) per mezu di [[dispositivu electronicu|dispositivi elettronichi]] è un [[canale di cumunicazione|canale fisicu]]. 'Ss'attività hè fundamentale per a [[società di l'infurmazione|società muderna]] è hè à a basa di settori cum'è a telefonia, a radio, a televisione è l'[[Internet|Internet]].
== Etimolugia ==
A parolla vene da u prefissu grecu ''tele-'' (luntanu) è u latinu ''communicare'' (sparte, rende cumunu).
== Storia ==
I primi sistemi di telecomunicazione eranu i signali di fumu, i tamburi è i picioni viaghjatori. U [[telegrafu]] otticu di Claude Chappe (1792) è u telegrafu elettricu di Morse (1837) anu marcatu un passu maiò. U [[telefunu]], inventatu da [[Antonio Meucci]] in u 1849 è sviluppatu da [[Alexander Graham Bell|Alexander Bell]], hà permessu a trasmissione di a voce. A [[radio|radiu]] è a [[televisione]] sò nate trà a fine di u XIX è l'iniziu di u XX seculu, cù i travaglii di [[Guglielmo Marconi|Marconi]] è [[John Logie Baird|Baird]]. A [[reta d'urdinatori]] è l'[[Internet]] sò u sviluppu più ricente, basatu annantu à a cummutazione di pacchettu è i protocolli TCP/IP.
== Generalità è funziunamentu ==
Una cumunicazione pò esse ''simplex'' (unidireziunale, cum'è a radio), ''duplex'' (bidireziunale, cum'è u telefunu), è pò serve unu (''unicast'') o parechji destinatarii (''broadcast'' o ''multicast'').
L'elementi basi di un sistema sò:
* Un [[trasmettitore]] chì cunverte l'infurmazione in un [[signale]].
* Un [[mezu di trasmissione|mezu]] (cablatu o wireless) chì porta u signale.
* Un [[ricevitore]] chì ricustruisce l'infurmazione.
I signali ponu esse [[signale analogicu|analogichi]] o [[signale digitale|digitali]]. A [[modulazione]] hè a tecnica per adattà u signale à u canale. I fattori di disturbu sò u [[rumore (elettronica)|rumore]] è l'[[interferenza|interferenze]].
== Rete è infrastruttura ==
Una [[reta di telecomunicazione|reta]] hè un inseme di trasmettitori è ricevitori cunnessi. E rete ponu esse a ''cummutazione di circuiti'' (cum'è a reta telefonica classica) o a ''cummutazione di pacchetti'' (cum'è e rete di dati). L'infrastruttura usa [[fibra ottica|fibre ottiche]], cavi di rame, [[satellite per telecomunicazione|satelliti]] è rete mobili cellulari (GSM, UMTS, LTE).
== Impurtanza è impattu ==
E telecomunicazione sò cruciale per l'ecunumia mundiale (circa u 3% di u PIL) è a vita quotidiana. Anu favoritu a ''New Economy'' è u sviluppu di l'[[ecunumia digitale]], ma ancu creatu un [[divariu digitale|divariu]] trà i paesi sviluppati è quelli in via di sviluppu. Sò un settore strategicu chì hè passatu da monopoli statali à a liberalisazione.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Informatica]]
hot9xmojti9ona6vyoszu61d4i3gzun
405835
405834
2026-08-31T19:57:06Z
Fausta Samaritani
15085
405835
wikitext
text/x-wiki
[[File:Erdfunkstelle Raisting 2.jpg|thumb|Antenna parabolica per telecomunicazione satellitarie]]
A '''telecomunicazione''' (da u grecu τῆλε, luntanu, è u latinu ''communicare'', sparte) hè l'attività di trasmissione à longa distanza di [[infurmazione]], cum'è signali, voce o imagine, trà dui o più agenti (emittente è destinatariu) per mezu di [[dispositivu electronicu|dispositivi elettronichi]] è un [[canale di cumunicazione|canale fisicu]]. 'Ss'attività hè fundamentale per a [[società di l'infurmazione|società muderna]] è hè à a basa di settori cum'è a telefonia, a radio, a televisione è l'[[Internet|Internet]].
== Etimolugia ==
A parolla vene da u prefissu grecu ''tele-'' (luntanu) è u latinu ''communicare'' (sparte, rende cumunu).
== Storia ==
I primi sistemi di telecomunicazione eranu i signali di fumu, i tamburi è i picioni viaghjatori. U [[telegrafu]] otticu di Claude Chappe ([[1792]]) è u telegrafu elettricu di Morse ([[1837]]) anu marcatu un passu maiò. U [[telefunu]], inventatu da [[Antonio Meucci]] in u [[1849]] è sviluppatu da [[Alexander Graham Bell|Alexander Bell]], hà permessu a trasmissione di a voce. A [[radio|radiu]] è a [[televisione]] sò nate trà a fine di u [[XIX sèculu|XIX]] è l'iniziu di u [[XX sèculu]], cù i travaglii di [[Guglielmo Marconi|Marconi]] è [[John Logie Baird|Baird]]. A [[reta d'urdinatori]] è l'[[Internet]] sò u sviluppu più ricente, basatu annantu à a cummutazione di pacchettu è i protocolli TCP/IP.
== Generalità è funziunamentu ==
Una cumunicazione pò esse ''simplex'' (unidireziunale, cum'è a radio), ''duplex'' (bidireziunale, cum'è u telefunu), è pò serve unu (''unicast'') o parechji destinatarii (''broadcast'' o ''multicast'').
L'elementi basi di un sistema sò:
* Un [[trasmettitore]] chì cunverte l'infurmazione in un [[signale]].
* Un [[mezu di trasmissione|mezu]] (cablatu o wireless) chì porta u signale.
* Un [[ricevitore]] chì ricustruisce l'infurmazione.
I signali ponu esse [[signale analogicu|analogichi]] o [[signale digitale|digitali]]. A [[modulazione]] hè a tecnica per adattà u signale à u canale. I fattori di disturbu sò u [[rumore (elettronica)|rumore]] è l'[[interferenza|interferenze]].
== Rete è infrastruttura ==
Una [[reta di telecomunicazione|reta]] hè un inseme di trasmettitori è ricevitori cunnessi. E rete ponu esse a ''cummutazione di circuiti'' (cum'è a reta telefonica classica) o a ''cummutazione di pacchetti'' (cum'è e rete di dati). L'infrastruttura usa [[fibra ottica|fibre ottiche]], cavi di rame, [[satellite per telecomunicazione|satelliti]] è rete mobili cellulari (GSM, UMTS, LTE).
== Impurtanza è impattu ==
E telecomunicazione sò cruciale per l'ecunumia mundiale (circa u 3% di u PIL) è a vita quotidiana. Anu favoritu a ''New Economy'' è u sviluppu di l'[[ecunumia digitale]], ma ancu creatu un [[divariu digitale|divariu]] trà i paesi sviluppati è quelli in via di sviluppu. Sò un settore strategicu chì hè passatu da monopoli statali à a liberalisazione.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Informatica]]
p2ogetkviwn10atwbhmpcixavfbi779
Telecumunicazioni
0
27554
405830
2026-08-31T19:31:55Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
405830
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[telecomunicazione]]
hdixelcxwuovmlfyettm0mwfdo8nlyo