Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.17
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Barberino Val d'Elsa
0
7498
405852
374500
2026-09-02T09:06:12Z
Fausta Samaritani
15085
fix
405852
wikitext
text/x-wiki
[[Image:BarberinoValdElsaPortaSenese5.jpg|thumb|280px|right|Barberino Val d'Elsa, a Porta senese]]
'''Barberino Val d'Elsa''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[Pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 3.864 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
i3c4n1ybhedax97tb01cir1j3rtwbr6
Baraona
0
10598
405856
331632
2026-09-02T09:21:55Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405856
wikitext
text/x-wiki
[[File:Baraona, Soria, España, 2017-05-26, DD 03.jpg|thumb|250px|right|Baraona]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
ksvl8f65zfhov2bh76urr7os5alpqc0
Barcones
0
10600
405855
331639
2026-09-02T09:17:41Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405855
wikitext
text/x-wiki
[[File:Barcones034.jpg|thumb|250px|rignt|Barcones]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
soa8l9lsqfd7zsdyddqd7dalw40vlv1
Bayubas de Abajo
0
10601
405857
331667
2026-09-02T09:24:56Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405857
wikitext
text/x-wiki
[[File:Escudo de Bayubas de Abajo.svg|thumb|70px|right|Bandera]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
s7rhe5gt2l5gq9mh41dnysazasn4jmj
Bayubas de Arriba
0
10602
405850
331668
2026-09-02T09:02:23Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405850
wikitext
text/x-wiki
[[File:Escudo de Bayubas de Arriba.svg|thumb|70px|right|Bandera]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
d19esawkjwtn9elh1v05otm4wh1q9yt
Beratón
0
10603
405841
331681
2026-09-01T12:55:33Z
Fausta Samaritani
15085
fix, file
405841
wikitext
text/x-wiki
[[File:Beraton en el 75.JPG|thumb|250px|right|Beratón ([[1975]])]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
q8tesrub368v3pgcmzdn5pbpzchzfxg
Berlanga de Duero
0
10604
405858
331685
2026-09-02T09:27:50Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405858
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pta aguilera DSCN8839.JPG|thumb|200px|right|Berlanga de Duero, A porta Aguilera]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
cahrdnz52keae9g0i23uop9l2f1hhrk
Blacos
0
10606
405840
331707
2026-09-01T12:52:12Z
Fausta Samaritani
15085
fix, file
405840
wikitext
text/x-wiki
[[File:PMa E 302 Blacos.jpg|thumb|200px|right|Blacos]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
tkpqp2dozvlf5fvvbbehzfu0zunodov
Bliecos
0
10607
405859
331708
2026-09-02T09:30:46Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405859
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bliecos, Soria, España.jpg|thumb|250px|right|Bliecos]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
atg6giiogldrgqrq3l5ydsczosr69fb
Borobia
0
10609
405848
331723
2026-09-01T16:47:06Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405848
wikitext
text/x-wiki
[[File:Borobia, Soria, España, 2016-01-02, DD 02.JPG|thumb|250px|right|Borobia]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
l6werrhzzlkldwo0ty5ibl7qo71pq33
Buberos
0
10610
405854
331756
2026-09-02T09:13:37Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405854
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ermita de la Magdalena.Buberos.Soria. (6237378028).jpg|thumb|250px|right|Buberos, Eremu di a Maddalena]]
[[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a pruvincia di Soria, in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
ma0i99qfutrg1s6zyuuk0uxmmut94mg
Nurvegia
0
11909
405849
399620
2026-09-01T17:46:15Z
Magnefl
7379
Haakon VIII
405849
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Regnu di Nurvegia
|nomeUfficiale = Kongeriket Norge<br />Kongeriket Noreg
|linkBandiera = Flag of Norway.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Coat of Arms of Norway.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = Europe-Norway.svg
|motto = Alt for Norge / Alt for Noreg
|mottoTraduzione = Tuttu pà a Nurvegia
|lingua = [[Lingua nurvegese|Nurvigesu]]
|capitale = [[Oslu]]
|capitaleAbitanti = 634.463
|capitaleAbitantiAnno = 2014
|governo = Munarchia parlamintaria
|primoMinistro = [[:en:Jonas Gahr Støre|Jonas Gahr Støre]] ([[:en:Arbeiderpartiet|Ap]]) <small>(2021–)</small>
|elenco capi di stato = Haakon VIII
|elenco capi di governo = [[:en:Jonas Gahr Støre|Jonas Gahr Støre]] ([[:en:Arbeiderpartiet|Ap]]) <small>(2021–)</small>
|indipendenza = 1905
|ingressoONU =
|ingressoUE =
|superficieTotale = 385 207<ref name="kart">[https://www.kartverket.no/Kunnskap/Fakta-om-Norge/Arealstatistikk/Arealstatistikk-Norge/ Arealstatistics for Norway 2020, Kartverket, mapping directory for Norway] Accessdate=2020-03-10</ref>
|superficieOrdine =
|superficieAcqua = 6
|popolazioneTotale = 5 627 400<ref name="ssbf">[https://www.ssb.no/en/befolkning/folketall/statistikk/befolkning Population, january 01 2026, Statistics Norway] Accessdate=2026-02-26</ref>
|popolazioneAnno = 2026
|popolazioneOrdine = 120
|popolazioneDensita = 14,6
|continente = [[Auropa]]
|orario =
|valuta = Norsk krone (NOK)
|PIL=
|PILValuta=
|PILAnno=
|PILOrdine=
|PILprocapite=
|PILprocapiteValuta=
|PILprocapiteAnno=
|PILprocapiteOrdine=
|HDI= 0.955
|HDIAnno= 2013
|HDIOrdine=1
|energia =
|tld = .no
|telefono = 47
|targa = NOR
|inno = Ja, vi elsker dette landet<br />[[File:Norway (National Anthem).ogg]]
|festa = [[17 maghju]]
|note =
}}
U '''Regnu di Nurvegia''' (''Kongeriket Norge'' in [[bokmål]]; ''Kongeriket Noreg'' in [[nynorsk]]) o '''Nurvegia''' hè un [[Statu]] di l'[[Auropa sittintriunali]], appartinenti à a [[Penisula scandinava]], chì i so tarritorii cumprendini ancu l'isuli [[Svalbard]] (in prussimità di u [[Polu Nordu]]), l'isula di [[Jan Mayen]] (à u largu di i costi [[Gruinlandia|gruinlandesi]]) è l'[[Isula Bouvet]] vicina à l'[[Antartidi]], ma micca riintranti in u [[Trattatu antarticu]]; a Nurvegia rivindicheghja ancu i tarritorii [[Antartidi|antartichi]] di a [[Terra di a righjina Maud]] è di l'[[Isula Petru I]].
Hà una superficia di {{M|385 207|k|m2}} è una [[pupulazioni]] di {{formatnum:5051518}} abitanti<ref name="Population">{{en}} {{Cita web|url=http://www.ssb.no/english/subjects/02/befolkning_en/ |titulu=Population |data=19 marzu 2012 |editori=[[Statistics Norway]] |accessu=19 marzu 2012}}</ref> fendu ni u sicondu paesi [[Stati par dinsità di pupulazioni|menu dinsamenti pupulatu]] d'[[Auropa]]. Cunfina à livanti incù a [[Svezia]], à nordu-livanti incù a [[Finlandia]] è a [[Russia]], à sudu u [[Skagerrak]] a sipara da a [[Danimarca]]. A stesa costa nurvigesa, chì s'affaccia annantu à l'[[Uceanu Atlanticu]] è annantu à u [[Mari di Barents]], hè incisa da [[Fiordu|fiordi]] famusissimi in tuttu u mondu. È una [[munarchia custituziunali]] incù [[Capitali (cità)|capitali]] [[Oslu]] è hè un di i pochi paesi [[Auropa|auropei]] à ùn fà micca parti di l'[[Unioni aurupea]].
A storia di a Nurvegia hà iniziu incù i grandi mutamenti giulogichi è l'[[Era glaciali|eri glaciali]] chì detini vita à i celebrissimi [[Fiordu|fiordi]] nurvigesi. Fù probbiu in st' ambienti pruibitivu ch'è ghjunsini da a [[Siberia]] i primi abitanti di u paesi, vali à dì l'antinati di l'oghjinchi [[Sami]]. Eppuri, a storia nurvegesa hè prufundamenti marcata da a [[Vichinghi|duminazioni vichinga]], chì si stesi beddu prestu in tutta l'aria sittintriunali di l'[[Uceanu Atlanticu]], ghjittendu ombri è tarrori ancu annantu à u [[Mari Tarraniu]].
== Giugrafia ==
Situata in [[Auropa sittintriunali|Nordu Auropa]], a Nurvegia cumprendi a parti uccidintali di a [[Scandinavia]]. I so costi frastagliati sò impiuti da enormi [[fiordu|fiordi]] è migliaia di [[isula|isuli]] chì si stendini par molti [[chilomitru|chilomitri]]. A [[cunfini|linia di cunfini]] hè cundivisa incù a [[Svezia]] par 1619 km, incù a [[Finlandia]] par 727 km è infini à [[livanti]] incù a [[Russia]] par 196 km. In a Nurvegia si trova u puntu più à nordu di l'Auropa cuntinintali.
=== Giugrafia fisica ===
A Nurvegia hè u statu auropeu più sittintriunali, stindendu si insin'à a latitudina di 71°11' induva si trova u prumuntoriu di [[Knivskjellodden]], situatu di pocu più à nordu rispettu à u [[Capu Nordu]]. Accupa ancu a parti più uccidintali di a [[penisula scandinava]], stindendu si par circa {{M|1 700|k|m}} da nordu à sudu. È travirsata da u [[chjerchju pulariu articu]]; par quissa in i zoni sittintriunali si poni ussirvà finomini com'è u [[soli di mezanotti]] d'istati è l'[[aurora buriali]] d'inguernu.
Faci parti di a [[Rigioni biugiugrafica buriali]].
==== Morfulugia è giulugia ====
U tarritoriu di a Nurvegia cuntinintali si stendi par {{M|323 802|k|m2}} è hè principalamenti muntosu, essendu travirsatu da nordu à sudu da l'[[Alpi Scandinavi]]. U puntu più altu hè rapprisintatu da u [[Galdhøpiggen]] {{TA|(2 469 m),}} situatu in u massicciu di u [[Jotunheimen]]; l'altri cimi più alti sò u [[Glittertind (muntagna)|Glittertind]] {{TA|(2 465 m),}} finu à pocu tempu fà cunsidaratu com'è a vetta maiori, è u [[Store Skagastølstind]] {{TA|(2 403 m).}}<br />In a parti miridiunali ci sò molti zoni custieri è pari.
Liatu giulugicamenti à u [[scudu balticu]], u tarritoriu nurvigesu hà una cunfurmazioni chì di ricenti ùn hà ch'è u sullivamentu terziariu è a criazioni di i [[Fiordu|fiordi]], avvinuta in l'ultima fasa di erusioni. A struttura di basa, chì ricodda à eri moltu antichi, hè furmata da un penipianu — vali à dì una superficia di riimpimentu guasi para chì pò divintà [[pianura]] (s'è à liveddu di u mari) o essa cunsidarata [[altupianu]] — di rocci, annantu à a quali, duranti l'[[orugenesi caliduniana]], si innalzò viulintamenti a catena muntosa chì oghji hè a spina dursali di a [[penisula scandinava]]; a stessa catena muntosa hè dinò u locu di nascita di molti [[Fiumu|fiuma]] (diretti sii versu l'[[Uceanu Atlanticu]] è chì dunqua traversani a Nurvegia, sii versu u [[Golfu di Botnia]] è chì traversani cusì a [[Svezia]]), è ancu cunfini naturali è pulitichi trà i dui stessi paesi. Inoltri, in u [[Quaternariu]] ebbi ancu iniziu l'opara di erusioni è di mudeddamentu di i [[Ghjaciazioni|ghjaciazioni]], chì scavàni prufondi [[vaddi|vaddi]], arrutundàni i rilievi è cunsulidàni a reta fluviali.
In Nurvegia sò friquentissimi l'[[Altupianu|altipiani]], incisi da i vaddi scavati da i [[Ghjacciaiu|ghjacciali]]; elementu duminanti in u centru-sudu di u paesi, l'altupianu hè guasi assenti in l'estremu nordu. In a zona più sittintriunali ([[Finnmark]]) u rilievu cumprendi un unicu vastu altupianu altu da i 300 à i 500 metri, u quali paisaghju hè spuradicamenti intarrottu solu da parechji gruppi cuddinari rari è micca moltu alti. Da quì si sviloppa longu a costa a catena muntosa chì corri versu sudu-punenti è chì traversa tuttu u paesi. A parti centru-miridiunali hè a più elevata è cumprendi ancu parechji ghjacciali oltri i 2000 metri.
In generali u virsanti uccidintali hè rittu è scavatu da [[Vaddi|vaddi]] chì tarmineghjani annantu à u [[mari]] furmendu i [[Fiordu|fiordi]]. U latu internu di i [[Monti Scandinavi]] hà inveci un'inclinazioni più dolci.
Ci sò dinò à tutti i latitudini porti è cità beddi riparati com'è [[Stavanger]], [[Bergen]] (talmenti prutetta da essa una di i cità nurvigesi più piuviosi è menu nivosi in assulutu), [[Trondheim]], [[Bodø]], [[Narvik]] è [[Tromsø]]. Infini, di fronti à i costi emerghjini dignalocu, fora di in l'estremu trattu sudu-uriintali, isuli è arcipelaghi com'è [[Senja]] è [[Kvaløya]] è l'arcipelaghi di i [[Vesterålen]] è di l'[[Isuli Lofoten]].
=== Tarritoriu ===
==== Idrugrafia ====
===== I fiuma =====
Carattaristica di i [[fiumu|fiuma]] nurvigesi hè u so corsu, brevi è impituosu à causa di i rilievi. U più longu hè u [[Glomma]] (570 km), chì sfocia in l'[[Oslofjord]], mentri altri impurtanti sò u [[Paatsjoki|Pasvikelva]] (145 km) è u [[Numedalslågen]] (352 km).
===== I lava =====
I [[lavu|lava]] inveci sò molti numarosi, circa {{formatnum:450000}}, di i quali solu 400 parò incù aria supiriori à {{M|5|k|m2}}. U più grandi di quisti hè u [[Mjøsà]] (365 km²), suvitatu da u [[Røssvatnet]] (210 km²) è da u [[Femund]] (204 km²).
===== Cascati =====
Esistini ancu parechji [[cascata|cascati]], di i quali a più alta misura 840 metri.
Ci sò parechji posti in l'aria circustanti u fiordu di Sogne in u quali si poni ammirà maistosi cascati chì si lampani inghjò da i fianchi ritti di i muntagni. Parechji di sti cascati sò frà i più alti di a Nurvegia.
A cascata [[Vettisfossen]] à [[Øvre Årdal]] hà un disliveddu di 275 metri è hè a cascata prutetta più alta di a Nurvegia. Altri cascati famosi sò Feigumfossen à Luster, Kjosfossen in a Flåmsdalen è Kvinnafossen trà Leikanger è Hella.
===== Ghjacciali =====
U [[ghjacciaiu]] più grandi hè u [[Jostedalsbreen]], incù una superficia di {{M|487|k|m2}}.
===== I costi =====
L'aspettu più carattaristicu di u tarritoriu nurvigesu hè u stesissimu sviluppu di i so costi: oltri {{M|21 000|k|m}} cumprindendu tutti l'isuli. I costi sò moltu frastagliati è intirvaddati da i prufondi inziccaturi di i [[fiordi]].
==== Clima ====
U clima di a Nurvegia atlantica è artica, nonustanti a [[latitudina]], hè rilativamenti dolci: quistu grazia à u [[Currenti di u Golfu]], chì partendu da u [[Messicu]] veni à riscaldà l'acqui marini di i costi atlantichi rindendu i tampiraturi medii annuali supiriori à u zeru ancu in zoni moltu più à nordu di u Chjerchju Pulariu Articu. Quissa evita a furmazioni di ghjacci marini, favurendu l'attività purtuarii è di [[pesca]]. I tampiraturi medii annui di i costi vani da i circa {{M|7-8||°C}} di a cità di Stavanger à i {{M|3-4||°C}} di [[Trondheim]], finu à i {{M|2-3||°C}} di [[Vadsø]]. U rinversciu di a midaglia, parò, hè datu da i [[timpesta|timpesti]] chì si formani in mari apartu intornu à l'Islanda, par via di u cuntrastu trà l'aria freta cuntinintali (pruvinenti da Gruinlandia è l'isuli canadesi) è i tepidi acqui di l'uceanu: sti timpesti, chì carrieghjani pricipitazioni abbundanti, sò cumuni soprattuttu duranti u vaghjimu è à l'iniziu di l'inguernu. Duranti l'istati inoltri poni essa ci periodi particularamenti freschi è piuviosi, oltri ch'è incù carattaristichi di spiccata [[variabilità climatica|variabilità]]. A tampiratura media di u mesi di lugliu hè quantunqua supiriori à i {{M|15||°C}} annantu à tutta a fascia custiera centru-miridiunali finu à a rigioni di [[Sogn og Fjordane]].
Diffarenti hè a situazioni à [[Oslu]], induva l'istati sò tepidi: a tampiratura media di lugliu hè di {{M|17||°C}} è grazia à i molti ori di luci sò pussibuli tampiraturi massimi vicini à i {{M|30||°C}} trà ghjugnu è lugliu. Par contru l'inguerni sò freti (circa {{M|−5||°C}} di media à ghjinnaghju) parchì l'effettu mitigadori di u Currenti di u Golfu hè bluccatu da i [[muntagna|muntagni]]: in i mesa più freti si scendi faciuli sottu i {{M|−20||°C}}, è ùn hè micca raru avè minimi intornu à u zeru di maghju è di sittembri. U veru "fretu" inguirnali si scontra in i zoni interni, soprattuttu i [[contei di a Nurvegia|contei]] di [[Oppland]] è [[Finnmark]]: in quist'ultima hè statu righjistratu u record minimu di tampiratura, {{M|−51||°C}} à [[Karasjok]].
I pricipitazioni sò piuttostu abbundanti nantu à i rigioni atlantichi, spicialamenti in a zona muntosa sudu-uccidintali induv'edda si scaricheghja multissima umidità (annualamenti cadini da {{M|1 500 à 3 000|m|m}} di piova è nevi). Sò menu abbundanti à u nordu, menu dinò in i zoni cultivati è vicini à a capitali, incù circa 600 mm à l'annu. U piccu massimu hè estivu o tardu-estivu in i rigioni più cuntinintali, Oslu cumpresa, mentri nantu à a costa atlantica suduccidintali hè situatu di vaghjimu è anticipeghja sempri di più à misura ch'eddu si codda versu u [[nordu]].
Par quantu possi appariscia stranu, i loca cumuni annantu à u fretu clima nurvigesu ùn sò mancu stampa fundati: eppuri hè veru ch'è a [[nevi]] pò impiigà parechju tempu à scioglia si è ch'è ci si poni aspittà pricipitazioni nivosi ancu di aprili o di maghju.
Nonustanti bona parti di a Nurvegia si trovi à nordu di u [[Chjerchju pulariu Articu]], u clima custieri hè di tipu Atlanticu, parchì mitigatu da l'acqui caldi di a [[Currenti di u Golfu]]. À l'internu u clima hè di tipu cuntinintali, incù inguerni freti.
=== Flora è fauna ===
[[File:Lake Bondhus Norway 2862.jpg|thumb|240px|U Lavu Bondhus]]
A flora nurvigesa hè moltu influinzata da i cundizioni climatichi: un quartu di u tarritoriu hè accupatu da [[furesta|furesti]], limitati à i zoni interni sopra i 1000 m di altitudina. À u nordu ci hè a [[tundra]], veni à dì arii furmati da immensi prata arbosi cuparti di nevi d'inguernu è di fiori in a brevi istatina. I pianti tipichi di a zona sudu-uccidintali sò i [[latifoglii]], in particulari [[Quarciu|quarci]], [[faiu|faii]], [[Ulmus|olmi]] è [[piobbu|piobbi]].
A fauna hè carattarizata à u nordu da animali com'è a [[renna]], a [[levra pularia]], a [[volpi]] è in particulari u [[lemming]], mentri à sudu ci sò [[Cervus elaphus|cerva]], [[Alces alces|alci]], [[Canis lupus|lubbi]] è [[Ursidae|orsi]]. I lava è i fiuma sò ricchi di [[Esox lucius|luzzi]], [[Salmo salar|salmona]] è [[Salmo trutta|trutti]]. In i costi inveci sò prisenti animali molti impurtanti par l'ecunumia nurvigesa: u [[Gadus morhua|merluzzu]] è l'[[Clupea harengus|aringa]].
=== Etnia ===
A maiò parti di l'abitanti sò di [[nurvigesi|etnia nurvigesa]], incù forti minuranzi [[Sami]] (in a cità di [[Kautokeino]] righjunghjini u 70% di l'abitanti) è [[finlandesi]], spicialamenti à u nordu.
Oslu hè u centru pà a miò parti multietnicu di u paesi, induva, oltri à i Lapponi, ci sò immigrati chì pruvenini principalamenti da [[Pakistan]], [[Sumalia]] è [[Iraccu]], oltri à i vicini [[Danimarca|danesi]] è [[Svezia|svidesi]]. L'immigrati in Nurvegia sò circa {{formatnum:387000}}.
== Noti ==
<references />
==Da vede dinò==
*[[Tromsu]]
{{Europa}}
[[Categoria:Nurvegia]]
1uuedqg06ke0y8m84zvnhoovmti7uqj
Vancouver
0
13263
405851
396538
2026-09-02T09:04:00Z
Fausta Samaritani
15085
fix
405851
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Vancouver ib.jpg|thumb|300px|U centru di Vancouver]]
'''Vancouver''' hè una cità in a pruvincia di a [[Culumbia Britannica]], in [[Canadà]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Ha à l'incirca 2 milioni d'abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cità di u Canadà]]
g0f10v2uzn7l54atg9ndh0evocl2gvi
Podolsk
0
14107
405839
343517
2026-09-01T12:47:43Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
405839
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Podolsk''' (ancu Podol'sk) hè una cità di a [[Russia]], capilocu di a pruvincia omonima in a regione (Oblast') di [[Moscù]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
Hè un centru industriale cù un'agglumerzione urbana.
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Raghjunghje i 180.963 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Russia]]
lkq0qe5vo2y5xgllj8j676rvybur7yj
Universidade Estadual de Feira de Santana
0
15105
405862
334899
2026-09-02T11:29:14Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405862
wikitext
text/x-wiki
[[File:Módulo V da UFES - Feira de Santana - 20240916111117.jpg|thumb|200px|right|Universidade Estadual de Feira de Santana]]
L''''Universidade Estadual de Feira de Santana''' hè un'università [[Brasile|brasiliana]], situata in a cità di [[Feira de Santana]].
== Discrizzioni ==
Fù fundata u [[31 di maghju]] di u [[1976]].<br>
Ci sò à l'incirca 7.121 stughjanti.<br>
[[Categoria:Università]]
a2bt9rmu5o4w35yswk637s9mz19f6f3
Grossulariaceae
0
26987
405853
402470
2026-09-02T09:10:27Z
Fausta Samaritani
15085
file
405853
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Grossulariaceae'''.
[[File:Ribes alpinum - berries (aka).jpg|thumb|250px|right|''[[Ribes alpinum]]'' (fruttu)]]
[[File:Ribes alpinum 2019-04-16 0509.jpg|thumb|250px|right|''Ribes alpinum'']]
=== Listinu di i Grossulariaceae ===
;R
[[Ribes nigrum]]<br>
[[Ribes rubrum]]<br>
[[Categoria:Grossulariaceae]]
mzsrv7dfwzqot7nr4xrhashisbb4yqb
Tempu
0
27555
405842
2026-09-01T13:10:57Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "[[File:Hourglass.png|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]] U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale. == Percezzione è cuscenza == A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Austinu d'Ippona]] u cunsida..."
405842
wikitext
text/x-wiki
[[File:Hourglass.png|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]]
U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale.
== Percezzione è cuscenza ==
A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Austinu d'Ippona]] u cunsidarava com'è una "distensione di l'animu", un'entità sughjettiva ligata à a mimoria è à l'aspittativa. U tempu hè dunque sperimentatu à traversu a cuscenza umana, induve u passatu hè ricordu, u prisente hè attinzione è u futuru hè pruiezzione.
== Misurazione ==
L'unità di misura standard di u tempu in u [[Sistema Internaziunali]] hè a '''seconda'''. Strumenti com'è i riloghji è i crunometri sò usati pà misurà stu intervallu, mentri i calendarii traccianu u passà di i ghjorni, i mesi è l'anni. A misurazione pò esse rilativa, com'è dimustratu da a tiuria di a rilatività.
== Filusufia è fisica ==
In a filusufia, si discute s'è u tempu scorre veramente o s'ellu hè una custruzzione di i nostri sensi. In a fisica muderna, a [[tiuria di a rilatività|rilatività]] d'Einstein hà rivuluziunatu u cuncettu, mustrendu chì u tempu ùn hè micca assulutu ma dipende da l'usservatore è ch'ellu hè intricciatu à u [[spaziu]] in un continuu chjamatu spaziutempu.
== U tempu in a fisica muderna ==
Sicondu a rilatività ristretta, l'intervalu di tempu trà dui evvenimenti cambia sicondu a vilucità rilativa di l'usservatori. A rilatività generalv aghjunghjv chì a gravità pò incurvà u spaziutempu, rallintendu u tempu. À scala quantistica, u cuncettu di tempu diventa ancu più cumplessu, incù u tempu di Planck chì raprisenta u più picculu intervallu misurabile.
== Categoria ==
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Cuncetti filusufichi]]
==Note==
<references/>
0a9sdc1x8inel0ka23x2g5g22glirx7
405843
405842
2026-09-01T13:11:08Z
Articulivitali
28749
/* Misurazione */
405843
wikitext
text/x-wiki
[[File:Hourglass.png|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]]
U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale.
== Percezzione è cuscenza ==
A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Austinu d'Ippona]] u cunsidarava com'è una "distensione di l'animu", un'entità sughjettiva ligata à a mimoria è à l'aspittativa. U tempu hè dunque sperimentatu à traversu a cuscenza umana, induve u passatu hè ricordu, u prisente hè attinzione è u futuru hè pruiezzione.
== Misurazione ==
L'unità di misura standard di u tempu in u [[Sistema Internaziunali]] hè a ''seconda''. Strumenti com'è i riloghji è i crunometri sò usati pà misurà stu intervallu, mentri i calendarii traccianu u passà di i ghjorni, i mesi è l'anni. A misurazione pò esse rilativa, com'è dimustratu da a tiuria di a rilatività.
== Filusufia è fisica ==
In a filusufia, si discute s'è u tempu scorre veramente o s'ellu hè una custruzzione di i nostri sensi. In a fisica muderna, a [[tiuria di a rilatività|rilatività]] d'Einstein hà rivuluziunatu u cuncettu, mustrendu chì u tempu ùn hè micca assulutu ma dipende da l'usservatore è ch'ellu hè intricciatu à u [[spaziu]] in un continuu chjamatu spaziutempu.
== U tempu in a fisica muderna ==
Sicondu a rilatività ristretta, l'intervalu di tempu trà dui evvenimenti cambia sicondu a vilucità rilativa di l'usservatori. A rilatività generalv aghjunghjv chì a gravità pò incurvà u spaziutempu, rallintendu u tempu. À scala quantistica, u cuncettu di tempu diventa ancu più cumplessu, incù u tempu di Planck chì raprisenta u più picculu intervallu misurabile.
== Categoria ==
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Cuncetti filusufichi]]
==Note==
<references/>
dsg9q5md1empt1u0c1a1lmaox34li2i
405844
405843
2026-09-01T13:12:20Z
Articulivitali
28749
405844
wikitext
text/x-wiki
[[File:Musée des Arts et Métiers clepsydre à tambour a reveil XVIII.JPG|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]]
U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale.
== Percezzione è cuscenza ==
A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Austinu d'Ippona]] u cunsidarava com'è una "distensione di l'animu", un'entità sughjettiva ligata à a mimoria è à l'aspittativa. U tempu hè dunque sperimentatu à traversu a cuscenza umana, induve u passatu hè ricordu, u prisente hè attinzione è u futuru hè pruiezzione.
== Misurazione ==
L'unità di misura standard di u tempu in u [[Sistema Internaziunali]] hè a ''seconda''. Strumenti com'è i riloghji è i crunometri sò usati pà misurà stu intervallu, mentri i calendarii traccianu u passà di i ghjorni, i mesi è l'anni. A misurazione pò esse rilativa, com'è dimustratu da a tiuria di a rilatività.
== Filusufia è fisica ==
In a filusufia, si discute s'è u tempu scorre veramente o s'ellu hè una custruzzione di i nostri sensi. In a fisica muderna, a [[tiuria di a rilatività|rilatività]] d'Einstein hà rivuluziunatu u cuncettu, mustrendu chì u tempu ùn hè micca assulutu ma dipende da l'usservatore è ch'ellu hè intricciatu à u [[spaziu]] in un continuu chjamatu spaziutempu.
== U tempu in a fisica muderna ==
Sicondu a rilatività ristretta, l'intervalu di tempu trà dui evvenimenti cambia sicondu a vilucità rilativa di l'usservatori. A rilatività generalv aghjunghjv chì a gravità pò incurvà u spaziutempu, rallintendu u tempu. À scala quantistica, u cuncettu di tempu diventa ancu più cumplessu, incù u tempu di Planck chì raprisenta u più picculu intervallu misurabile.
== Categoria ==
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Cuncetti filusufichi]]
==Note==
<references/>
id3wdmyn5knctif26lruzy96atcv3c4
405845
405844
2026-09-01T16:24:11Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
405845
wikitext
text/x-wiki
[[File:Musée des Arts et Métiers clepsydre à tambour a reveil XVIII.JPG|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]]
U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale.
== Percezzione è cuscenza ==
A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Sant'Austinu d'Ippona]] u cunsidarava com'è una "distensione di l'animu", un'entità sughjettiva ligata à a mimoria è à l'aspittativa. U tempu hè dunque sperimentatu à traversu a cuscenza umana, induve u passatu hè ricordu, u prisente hè attinzione è u futuru hè pruiezzione.
== Misurazione ==
L'unità di misura standard di u tempu in u [[Sistema Internaziunali]] hè a ''seconda''. Strumenti com'è i riloghji è i crunometri sò usati pà misurà stu intervallu, mentri i calendarii traccianu u passà di i ghjorni, i mesi è l'[[Annu|anni]]. A misurazione pò esse rilativa, com'è dimustratu da a tiuria di a rilatività.
== Filusufia è fisica ==
In a filusufia, si discute s'è u tempu scorre veramente o s'ellu hè una custruzzione di i nostri sensi. In a fisica muderna, a [[tiuria di a rilatività|rilatività]] d'Einstein hà rivuluziunatu u cuncettu, mustrendu chì u tempu ùn hè micca assulutu ma dipende da l'usservatore è ch'ellu hè intricciatu à u [[spaziu]] in un continuu chjamatu spaziutempu.
== U tempu in a fisica muderna ==
Sicondu a rilatività ristretta, l'intervalu di tempu trà dui evvenimenti cambia sicondu a vilucità rilativa di l'usservatori. A rilatività generalv aghjunghjv chì a gravità pò incurvà u spaziutempu, rallintendu u tempu. À scala quantistica, u cuncettu di tempu diventa ancu più cumplessu, incù u tempu di Planck chì raprisenta u più picculu intervallu misurabile.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]]
elyq21gx09rvz52p5zswg16gj1mazim
405846
405845
2026-09-01T16:32:30Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
405846
wikitext
text/x-wiki
[[File:Musée des Arts et Métiers clepsydre à tambour a reveil XVIII.JPG|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]]
U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale.
== Percezzione è cuscenza ==
A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Sant'Austinu d'Ippona]] u cunsidarava com'è una "distensione di l'animu", un'entità sughjettiva ligata à a mimoria è à l'aspittativa. U tempu hè dunque sperimentatu à traversu a cuscenza umana, induve u passatu hè ricordu, u prisente hè attinzione è u futuru hè pruiezzione.
== Misurazione ==
L'unità di misura standard di u tempu in u [[Sistema Internaziunali]] hè a ''seconda''. Strumenti com'è i riloghji è i crunometri sò usati pà misurà stu intervallu, mentri i calendarii traccianu u passà di i ghjorni, i mesi è l'[[Annu|anni]]. A misurazione pò esse rilativa, com'è dimustratu da a tiuria di a rilatività.
== Filusufia è fisica ==
In a filusufia, si discute s'è u tempu scorre veramente o s'ellu hè una custruzzione di i nostri sensi. In a fisica muderna, a [[tiuria di a rilatività|rilatività]] d'Einstein hà rivuluziunatu u cuncettu, mustrendu chì u tempu ùn hè micca assulutu ma dipende da l'usservatore è ch'ellu hè intricciatu à u [[spaziu]] in un continuu chjamatu spaziutempu.
== U tempu in a fisica muderna ==
Sicondu a rilatività ristretta, l'intervalu di tempu trà dui evvenimenti cambia sicondu a vilucità rilativa di l'usservatori. A rilatività generalv aghjunghjv chì a gravità pò incurvà u spaziutempu, rallintendu u tempu. À scala quantistica, u cuncettu di tempu diventa ancu più cumplessu, incù u tempu di Planck chì raprisenta u più picculu intervallu misurabile.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]]
[[Categoria:Tempu]]
g60blvjrk62b67fujm9iccolezydl9w
405847
405846
2026-09-01T16:34:13Z
Fausta Samaritani
15085
/* Misurazione */
405847
wikitext
text/x-wiki
[[File:Musée des Arts et Métiers clepsydre à tambour a reveil XVIII.JPG|thumb|Una clessidra, strumentu simbolicu di misura di u tempu.]]
U '''tempu''' hè a percezzione è a rapprisintazione di a succissione di l'evenimenti, chì accadenu prima, dopu o durante altri evvenimenti. Da un puntu di vista scentificu, hè una grandezza fisica fundamintale.
== Percezzione è cuscenza ==
A filusufia antica, cù [[Aristotele]], culligava a percezzione di u tempu à u muvimentu è à u cambiamentu. [[Sant'Austinu d'Ippona]] u cunsidarava com'è una "distensione di l'animu", un'entità sughjettiva ligata à a mimoria è à l'aspittativa. U tempu hè dunque sperimentatu à traversu a cuscenza umana, induve u passatu hè ricordu, u prisente hè attinzione è u futuru hè pruiezzione.
== Misurazione ==
L'unità di misura standard di u tempu in u [[Sistema Internaziunali]] hè a ''seconda''. Strumenti com'è i [[rilloghju|riloghji]] è i crunometri sò usati pà misurà stu intervallu, mentri i calendarii traccianu u passà di i ghjorni, i mesi è l'[[Annu|anni]]. A misurazione pò esse rilativa, com'è dimustratu da a tiuria di a rilatività.
== Filusufia è fisica ==
In a filusufia, si discute s'è u tempu scorre veramente o s'ellu hè una custruzzione di i nostri sensi. In a fisica muderna, a [[tiuria di a rilatività|rilatività]] d'Einstein hà rivuluziunatu u cuncettu, mustrendu chì u tempu ùn hè micca assulutu ma dipende da l'usservatore è ch'ellu hè intricciatu à u [[spaziu]] in un continuu chjamatu spaziutempu.
== U tempu in a fisica muderna ==
Sicondu a rilatività ristretta, l'intervalu di tempu trà dui evvenimenti cambia sicondu a vilucità rilativa di l'usservatori. A rilatività generalv aghjunghjv chì a gravità pò incurvà u spaziutempu, rallintendu u tempu. À scala quantistica, u cuncettu di tempu diventa ancu più cumplessu, incù u tempu di Planck chì raprisenta u più picculu intervallu misurabile.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]]
[[Categoria:Tempu]]
62lbt77hggunjmzc4j3pt4tw5a4gpwd
Anni 1940
0
27556
405860
2026-09-02T11:19:57Z
Fausta Samaritani
15085
anni 1940
405860
wikitext
text/x-wiki
{| style="width:100%;background-color:none;"
|-
! align="left" | Sèculi:
| align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]]
|-
! align="left" | Decenni:
| align="center" | [[Anni 1930]] · '''[[Anni 1940]]''' · [[Anni 1950]]
|-
! align="left" | Anni:
| align="center" | ([[1941]] · [[1942]] · [[1943]] · [[1944]] · [[1945]] · [[1946]] · [[1947]] · [[1948]] · [[1949]] · [[1950]])
|}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
Lucio Dalla Festival di Sanremo 1971.png|<small>[[Lucio Dalla]] ( [[Bologna]], [[4 di marzu]] 1943 - Montreux, [[1 di marzu]] [[2012]])</small>
Spaak, Catherine 1968.jpg |<small>[[Catherine Spaak]] ([[Boulogne-Billancourt]], [[3 d'aprile]] 1945 - [[Roma]], [[17 d'aprile]] [[2022]])</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
George bernard shaw.jpg|<small>[[George Bernard Shaw]] ([[Dublinu]], [[26 di lugliu]] 1856 - Ayot St Lawrence, [[2 uttrovi]] [[1950]])</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]]
5jft1a9mavcpjr6sjaksfeeua829w1c
405861
405860
2026-09-02T11:23:32Z
Fausta Samaritani
15085
sostituito file
405861
wikitext
text/x-wiki
{| style="width:100%;background-color:none;"
|-
! align="left" | Sèculi:
| align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]]
|-
! align="left" | Decenni:
| align="center" | [[Anni 1930]] · '''[[Anni 1940]]''' · [[Anni 1950]]
|-
! align="left" | Anni:
| align="center" | ([[1941]] · [[1942]] · [[1943]] · [[1944]] · [[1945]] · [[1946]] · [[1947]] · [[1948]] · [[1949]] · [[1950]])
|}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
Lucio Dalla Festival di Sanremo 1971.png|<small>[[Lucio Dalla]] ( [[Bologna]], [[4 di marzu]] 1943 - [[Montreux]], [[1 di marzu]] [[2012]])</small>
File:Catherine Spaak, 1962.jpg|<small>[[Catherine Spaak]] ([[Boulogne-Billancourt]], [[3 d'aprile]] 1945 - [[Roma]], [[17 d'aprile]] [[2022]])</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
George bernard shaw.jpg|<small>[[George Bernard Shaw]] ([[Dublinu]], [[26 di lugliu]] 1856 - Ayot St Lawrence, [[2 uttrovi]] 1950)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]]
l8ahombekqwbs095k9ekao16euwg2ff